Sunteți pe pagina 1din 22

9<M=I:LC

A'<=>AEAA=
Adverbul (adv.) esteparteadevorbireneIlexibilcaredeterminun
verb,unadjectivsauunaltadverb,artndocaracteristicaunuiproces,
auneinsusirisauacircumstantei,ngeneral:

Andrei intelegerepede.
El intelegeaya de repede!

Corina invatbine.
Ea invtaatt de bine.
Dan ecam apatic.
Ana efoarte calm.
AA';C9JA>A;9I=99<M=I:=CFI
> Dup structura morfematic, adverbeleseclasiIicn:
1) adverbe simple:
Mergerepede. invatbine. A plecatieri. Staijos!
Aya nu se mai poate ' Tot te-ai dus la circ?
2) adverbe compuse:
A plecatalaltieri. Jinodup-amiaz ! A plecatundeva?
O veni elcndva. Altfel a procedat.
Totuyi, i-ai spus secretul?
Dinadins n-ai venit invat,caltminteri nu se mai poate '
3) locu(iuni adverbiale:
Peste tot vedem caini. Din cnd n cnd se aude o privighetoare.
Au plecatpe ndelete. De aceea a luat not mic.
Pentru asta ti-ai cumprat atatea culori?
9WhXdUg_SSSSSSSSSSSSSSSSS SSSSSSSSSSSSSSSSSS +,*

El esteasadeistet '
Ea eraattdecontiincioas.
Peretele eperIectperpendicular.
El estecuadevrattrist.
n acest fel nu se mai poate
ntr-adins m-ai sunat Cu toate acestea, el nu s-a inteles
A venit i el de te miri unde. Te miri cnd iti va cere iertare.
> Dup sens, sedistingadverbe yi locu(iuni adverbiale:
1) de loc
2) de timp
-simple: a/c/,QS^[^%aca%"Z^a s.a.
_compuse: ,- TU_Q`bU%Q_`^Q_U,
c]TUdQ%^`Yc]TU%VYUc]TU s.a.
locutiuniadverbiale: i_UabUb^b, [QT`UQ_bQ, [Qabi]WQ,
TY][^Sj][^S%
'- te \Y`Yc]TU% c/wc w/irIcs.a.
-simple:/m, az/,\iY]U, QSc\, Qbc]SY, bi`gYc s.a.
compuse: - b^bTUQc]Q,]YSY^TQbx,^TQbx,
SibU^TQbx,
- Si]TdQ, ^`YSi]TOVYUSi]T s.a.
- TY]Si]Tj]Si]T, /aj]SU_cb,
TY]d`U\Uj]d`U\U, j]dUSYZ
bU\Y`YSi]T, c/wcwbYUSi]T,
/injtInca/irIs.a.
locutiuniadverbiale:
3)de mod simple:
compuse:
locutiuniadverbiale:
- b^bQ[\U]bU, `^\i]UwbU,
VY]Q[\U]bU%VxzYw%bi`iw
(derivate)
aa, RY]U%Qbib, SQ\, TUabc[,
/H#//s.a.

tfc/c/, TU[^S%]c\QY, j]b`c]Q,


Sc\dQ,^`YSc\%VYUSc\ s.a.
[- /;c Vc`Yw, rfc-a dQ[\Q%_UTU`^ab%
bU\Y`YSc\%SY]UwbYUSc\%
]cwbYcSib s.a.
4)de cauz[simplesaucompuse:nuexistastIeldeadverbe
locutiuniadverbiale: - QSUUQ%TU&QYQ%TU&QabQ%
_U]b`cQSUUQ%_U]b`cQYQ%
_U]b`cQabQ
+,+ ?dT`Tf\VTGdTVf\VT_\`U\\db`naXTVfgT_X
5) de scop simple: Ue_`Ua%Y]bU]zY^]Qb
compuse: i Q]c\U,
I- j]QTY]a%TY]QTY]a
- locutiuniadverbiale: i- TUQSUUQ, TU&QYQ%TU&QabQ%_U]b`c
QSUUQ%_U]b`cQYQ%_U]b`cQabQ%
`- TY]b`&QTY]a%j]b`&QTY]a
6)conditionale r-simple:QwQ%Qbc]SY
Icompuse:Q_^Y%QabVU[% Q[b\Y]bU`Y
locutiuniadverbiale:j]QSUabVU[
7)concesive rsimple:toi
,compuse:b^bcwY
locutiuniadverbiale:cw/noteQSUabUQ "Scb^QbUQabUQ#
8)consecutive simplesaucompuse:nuexistastIeldeadverbe
L locutiuniadverbiale: ]Ua_ca% rIe]US`Ugcb%
rIe]US^]SU_cb
~Locutiunile adverbiale consecutive, provenite din verbe la supin,
au Iost acceptate, n ultima vreme, de ctre unii cercettori, deoarece
complementul consecutiv era singurul care nu avea ,reprezentanti
adverbialinmorIologie si,nacestIel,asacumavemoptcomplemente
circumstantialedebaz, laIelavemsiadverbe/locutiuniadverbialeprin
caresepotexprimatoateopt, Iarexcludereavreunuia.
De ]Ua_ca, rIe ]UY\QWY]Qb, ]UWi]TYb, ]Uj]SXY_cYb sunt
apreciate, de obicei, ca Iiind complemente consecutive exprimate prin
verbe la modul supin. Unii specialisti le consider ns [^SczYc]Y
QTdU`RYQ[U S^]aUScbYdU, tocmai pentru a completa suita celor opt
complementecircumstantialestudiatenscoal.
~DupstatutullornpropozitiesaunIrazexist:
1)adverbeinterogative:
deloc: unde?, de unde?,pan undk?, incotro?
detimp: cand?, de cand?,pan cand?, cat timp?
demod: cum?, cat?, in ce fel?, in ce mod?
9WhXdUg_ +,,
2)adverberelative:
Suntla Iel ca cele interogative,numai c,pe lngIunctia sintactic
de complement de loc, de timp sau de mod pe care o au la nivelul
propozitiei,eleintroduc,lanivelulIrazei,subordonatediIerite.(Vezi,mai
departe,CL,CT,CM,CDTsiCV.).Deexemplu:
r Undeveti locui? r Undeau plecat?
F [[[[[[[?@ F [[[[[[ ?H
L Am aflat1/ unde veti locui.2/ L Au plecat1/ unde au dorit.2/
Cndveti pleca?
CD
Noi tim/ cnd veti pleca, , B
Cndau plecat?
CT
Au plecat/ cnd li s-a spus. /
Cumo s te imbraci la :iua ta? I Cuma scris?
?@ . CM
Nu tiu1/cumo s te imbraci A scris1/ cum trebuia.2/
la :iua ta.2/
~Din punct de vedere sintactic, adverbelesunt:
1) dependente, care,larndullor,suntdedouIeluri:
a) dependente de verbe sau de substantive, ndeplinind Iunctii
sintactice diIerite. (Vezi toate complementele exprimate prin adverbe
atributeleadverbiale.)
Ei au plecatpe ndelete.
Plecareape ndelete e recomandat de toti.
b) dependente de adjective sau de adverbe, uneori chiar de
substantive, pierzndu-si autonomia semantic, devenind instrumente
gramaticale,IarIunctiesintactic:
foarte bun,prea inalt,mai serios,tare frig* foarte bine,foarte sete.
2) regente:
a)fie singure: @^a[QacRa^[avem o cmar.
b) fie mpreun cu un verb copulativ: Ebine1/ s inveti.21
3)independente, alctuindpropozitiineanalizabile:
Ai repetat lectia?
- Da. / Nu.
+,- ?dT`Tf\VTcdTVf\VT_\`U\\db`naXTVfgT_X
~ Adverbelecare suntelementeregentealeSBnuacceptunverb
copulativsideaceeaelesuntpredicateverbalesisenumescadverbede
modpredicative.(Vezi,maideparte,SB)
AcesteadverbeauunstatutclarIatdevirgul:
a) dacn-auvirgulnpreajm, darsunturmate de c, suntadverbe
de mod predicative(predicateverbale)siceroSB:
Desigur1/c vom veni.2/ Poate1/c vom vleca.2/
b)dacauvirgulsausuntncadratedevirgulsin-auconjunctiac,
suntPPInc.siauvirgulavocativului(Iiindtotpredicateverbale):
Desigur1/,vom merge cu voi.2/
Jom merge1/,desigur2/,cu voi.1/
Jom merge cu voi1/,desigur.2/
c) dacn-aunici c, nici virgul, atunci sunt complemente de mod,
exprimateprinadverbedemod:
Poatevom veni si noi. Desigurvorpleca.
~ Adverbelecareaparmpreuncuunverbcopulativsuntdoar
adverbedemod,IaramaiIipredicative,desielealctuiescpredicatul
nominalalexpresieiverbaleimpersonalecasenssiunipersonaleca
Iorm.Acesteexpresiipotapreasinensotitedeunverbcopulativ:
Acesteadverbedemod,cndsuntnsotitedevirgulsaun-aunici
virgul,nicis/c,suntnumaicomplementedemod:
Evident,vom merge i noi.
,Adevrata-nviat/
~ AdverbeledemodauIoartemultenuante:
1)propriu-zise:
bine, ru, brbtete,piepti, agales.a.
2)durative:
inc, mai,intruna, mereus.a.
3)afirmativeyinegative:
da, ba da, sigur, desigur, firete, ba bine c nu, nu, ba, delocs.a.
SB SB
Parenormal1/ repete.21 Devineclar1/c|tie totul.21
c.c.m.
9WhXdUg_ +,.
4)dubitativeyipoten(iale:
probabil, pesemne, posibil, poate, aa i aas.a.
5)deprecizareyidesubliniere:
i, chiar, tocmai, musais.a.
6)derestric(ieyiexclusivitate:
mcar, barem, incaltea, exclusiv, cel putin, numais.a.
7)deproximitate:
gata, mai, aproape, cat pe ces.a.
8)explicative:
adic, anume, bunoar, de exemplus.a.
9)comparative:
asemenea (asemeni), aidoma, aifderea, intocmais.a.
10)deaproximare:
circa, cam, aproximativ, vreo.
~ Multe dintre aceste adverbe n-au Iunctie sintactic; ele se mai
numesc si semiadverbe care nsotesc prtile de propozitie, alctuind
pr(idepropozi(iedezvoltateneanalizabile:
$ielte-a suprat?
sb.dezv.
Numai pe el l-ai afutat? D-mi i miemcaro idee '
c.d.dezv. c.d.dezv.
A venit i el1/tocmai cnd nu trebuia.2/
c.c.t.dezv.
(partedeprop.dezv.neanaliz.)
> Semiadverbeledemod,frfunc(iesintactic,sunt:
nu Nuvrea.
NV
,$itu Brutus, fiule '`
mai Numaiplecm.
nc Punetincun kg '
doar Doaro portocal ai mancat?
nici Niciel nu te intelege? '
tot TotRadu terge tabla 1?
iar Iartu tergi tabla?
numai Numaiel m intelege '
tocmai Tocmaitu vorbeti?
+,/ ?dT`Tf\VTcdTVf\VT_\`U\\db`naXTVfgT_X
mcar Mcarmama s m inteleag
musai Musaiel trebuia s vin?
barem Baremel s fi venit la gar '
taman Tamanla Iai a gsit de lucru? '
dect N-amdecttrei amici.
chiar Chiarel mi-a spus.
cam Craiova arecam300000 de locuitori.
circa Acolo eraucirca:ece va:e cu flori.
vreo Arevreo:ece costume nationale.
aproximativ in acest co suntaproximativo sut de ou.
la Cantreala50 kg.
adic Soramea,adicNina, este o frumusete de femeie.
anume Ne-a spus secretul vietii ei,anumec era orfan.
exact Ana-Maria m-a sunatexactcand trebuia.
personal Eapersonala compus poe:ia.
celpu(in Celpu(inNistor s f i venit la noi.
drept A sdit pomuldreptnmijloculgrdinii.
~ AdverbedemodsepotobtinesiprinderivarecusuIixe:
-mente : b^bQ[\U]bU,VY]Q[\U]bU
-y 3 bi`iw% SXY^`iw
-i$
3 VxzYw%_YU_bYw S`cSYw
-eyte 3 `^\i]UwbU,W`USUwbU% ]UWcab^`UwbU
~ Sestiecsubordonatelenecircumstantialesereiaunregentpriil
pronume(adjectivepronominale)demonstrative.
SB PP
Cine o s invete1/,acelao s reueasc//
sb.reluat
~ Subordonatele circumstantiale (vezi Sintaxa frazei) au corela-
tive n regent, exprimate prin adverbe sau prin locutiuni adverbiale, n
general:
pp _______ CL
c.c.1. Acoloo s plece1/, unde ii va sta bine.2/
9WhXdUg_ +,0
pp
c.c.s. Deaceeainvtati1/, casa
pp
cs
titi i mai bine.2/
CL
c.c.l. Deacoloo s iau paine1/, deunde mi-ai spus.2 /
~ Adverbele unde, cnd, cum pot aprea n diIerite posturi din
punct de vedere morIosintactic (vezi CL,CTsi CM).
~ Adverbul cum are cele mai multe Iunctii sintactice dintre toate
adverbele:
1) complement circumstantial de mod:
Cumai procedat? Nu tim11
2) nume predicativ:
cum ai vrocedat. /
Cume sora ta? Eu am v:ut1/ 1cumIe sora ta.2/
3) element predicativ suplimentar:
Cuml-ati bote:at? N-am aflat1/ cum l-ati bote:at. /
4) complement circumstantial de timp (corelativ al CT):
Cum il v:u1/, cumse lu dup el.2 /
"""';=J=9E9CAO=9O9C9LE9<M=I:8
~A]Func(iileadverbeloryialelocu(iuniloradverbiale
Adverbele si locutiunile adverbiale ndeplinesc urmtoarele Iunctii:
a) predicat nominal:
Evident1/ ca veti invta cu plcere.2/ E bine1/ ce faci.2/
b) predicat verbal:
Binen(eles1/ c vor veni.21 Frndoial1/|c ]tiu defa.2/
c) atribut adverbial:
Colegul dinspatevorbete. Plecarea pendeletee benefic.
Controlul dincndncnde recomandabil.
d) complement direct (exprimat prin adverb substantivizat):
El invat romneytecu un profesor bun.
Ea tie greceyte. Ei vorbesc ungureytein cas.
e) complement circumstantial de loc:
S-au dus acolo/departe/pestemriyi(ri.
+,1 ?dT`Tf\VTcdTVf\VT_\`U\\db`naXTVfgT_X
I)complementcircumstantialdetimp:
Au sositier / azi / din cnd n cnd musafiri.
g)complementcircumstantialdemod:
I-a spusf(iy / pe ndelete / repede ce simte.
h)complementcircumstantialdecauz:
De aceea ai pierdut trenul1/, deoarece n-ai au:it ceasul.2/
cz
i)complementcircumstantialdescop:
pp cs
De aceea a venit1/, cas inteleag bine.2/
j)complementcircumstantialconditional:
CDT
invtati1/, c altfel nu veti reui.2/
k)complementcircumstantialconcesiv:
pp MM
1 2
El s-a operat /5si$cu toate acestea nu se simte bine. /
pp MM
A venit1// itot nu mi-a spus2/ ce are.3/
cv PP
Dei s-a tratat1/,totuyi nu se simte bine 2/
1)complementcircumstantialconsecutiv:
Doina a slbitde minune. Acum,invatde speriat.
m)elementpredicativsuplimentar:
cv
Cum l-ati bote:at? Oricum s-ar numi1/,tot ignorant este.2/
B Felurile adverbelor
Vezinacestsenscap.Clasificarea adverbelor.
9WhXdUg_ +,2
~ Semaipotobtineadverbeprinconversiunedin:
a)substantiv:
A ieitglont.E frumoasIoc. Doarmebustean.
Varane ducem la mare. Toamnaculegem via.
b)adjectiv:
Andrei,Gabriel i Horia desenea:Irumos.
EIrumos7/ c spune adevrul. 2'
U
Paraul curselin. Poemul estegreude memorat.
I c.c.m.
Textul estediIicilde retinut.
c)pronumeleinterogativ-relativcesict(cuvaloareexclamativ):
Cefrumos e l Cts-a bucurat '
Cerevede merge t Ctn-as da '
Ctau mai ras '
Ctdefrumoas e '
Ctderevede merge '
era2/,...
Cen-as da '
Ce-au mai ras '
Cemult te-am iubit'
e ' ct De inalt1/
De rea1/ ~ce[e2/,nu are amici.1/ Sttu1/ 1ct sttu /i plec.
5##### ! "
Merse / 1ce merse / si~poposi. /
d)verblaparticipiu(vezisicap.Verbul):
deschis desluyit lmurit rstit rguyit rspicat
El vorbeteyoptit.
Spune-mideschis1/ ce ai pe suflet.2 /
e)prepozitiadeca(IolositcuvaloaredeprepozitiecuAc.):
,D-mi pe Jidra tadevam ' `
I)prepozitialacirca: Lnacantreala3 kg.
g)conjunctiayi(ncdeasemenea): A venityiel cu noi.
+-)
?dT`Tf\VTcdTVf\VT_\`U\\db`naXTVfgT_X
C[Gradeledecompara(ie
SuntlaIelcaaleadjectivului.(Vezicap.Adjectivul.)
Copiii mei au invtat bine.
foarte bine.
celmai bine.
AL';=J=9E9CAO=9OC9LE9<M=I:
AEK=IH?9K*L&I=C9KAL8
XIFunc(iilesintactice
Adverbeleinterogativ-relativeauIunctiedecomplementdeloc,de
timpsidemod:
Undepleci?
Cndvii?
Cumprocedm ?
Cta parcurs?
Cta stat?
Cts-a bucurat.
Nu tiu1/ unde pleci.2/
m aflat11 cnd vii.2/
Nu tim11 cum vom proceda. /
Stim1/ ct a parcurs.2/(c.c.l.)
Am au:it1/
Ietie1/
ct
ct
a stat.2 /(c.c.t.)
s-a bucurat.2/(c.c.m.)
B Cu/frvaloaredeelementderela(iesubordonator
a)Cuvaloaredeelementderelatie(caadverbesauconjunctii):
pp CD
Am au:it / unde veti locui. /(adv.)
CT
Unde il v:u1/,se si lu dup el.2/(conj.)
pp SB
Se tie / cnd veti pleca. /(adv.)
@A pp
Cndm-a lua eu dup tine1/,n-a mai termina niciodat 21(conj.)
b) Fr valoare de element de relatie subordonator, pentru c e
adverbinterogativsauIacepartedinPPoridinc.d.dezvoltat:
Unde1/trebuie2/ plece?1/
9WhXdUg_ +-*
PP CT
Undevei locui1/cand[vei merge la examen?2/
N-areundeta. N-arecndveni. N-arecumre:olva.
pp cs
A plecat i el te miriunde. Cndvii la mine1/ ve:i albumele?2/
~ La celelalte adverbe si locutiuni adverbiale, se analizeazIunctia
siIelullor: decauz,descopetc.
Unele adverbe de loc, de timp si de mod introduc o serie de
subordonate (vezi CL, CT, CM, CDT, CV), ca adverbe sau conjunctii
provenitedinadverbeprinconversiune.
L'FIKF?I9>A9LEFI9<M=I:=
AdverbulnuridicproblemepreamarideortograIie.
~ S nu se conIunde ns adverbele astIel, numai, deloc, deIel,
altdat, dect, demult, deoparte, odat s.a. cu grupurile omoIone
corespunztoare:
A apelat launaltIelderationament.
Numaivrea lapte.
Decttimp eti tu in Romania?
~ Adverbele derivate n -is / -s (Itis, chiors) se deosebesc de
adverbelecompusecuelementuldecompunere-si(totusi,iarsi).
~Adverbelecompusecuprepozitiisudatesescriuntr-unsingurcuvnt:
acas,alene,anevoie
dedesubt,deasupra,desigur
dinaintea,dincoace
mpotriv,ncolo,ndat,ntocmai
~ Se scriu cu liniut de unire adverbele compuse si locutiunile
adverbiale:
dup-masa,dup-amiaza,azi-dimineats.a.
dis-de-dimineat,ntr-adins,de-adevrats.a.
calea-valea,vrnd-nevrnd,cine-cinestes.a.
de-abinelea,de-adura,de-adreptuls.a.
~ Adverbulodatsescrietotdeaunasudat:
1)cndestecomplement circumstantial de timp(adverbdetimp):
,A fostodat... Triaodatin munti...
+-+ ?dT`Tf\VTcdTVf\VT_\`U\\db`naXTVfgT_X
2)cndestecomplement circumstantial de mod(adverbdemod):
Hai odat ! Spune-mi odat!
S-ti fie clar, o dat pentru totdeauna'
3) cnd este adverb (urmat de participiu) :
Odat plecat, nu mai ai ce cuta pe aici'
4) n componenta locutiunii adverbiale :
Odat si odat tot vei reui.
5) cnd intr n componenta locutiunii prepozitionale cu Ac. (c.c.t.
n Ac.) :
Odat cu mama, a venit i tata.
6) cnd intr n componenta locutiunii conjunctionale CZ :
Odat ce ai invtat, vei reui.
~ Forma cu blanc (o dat) apare n dou situatii:
1) cnd e articol nehotrt substantiv:
1 Decembrie e o dat important.
2) cnd e numeral cardinal adverbial:
Am repetat o dat materia.
MC;FEM=IJALE=99<M=I:LCLA
Prin acest procedeu lexico-gramatical, adverbul poate deveni:
1. Adverb ----------------- ` Substantiv
bine unbine,binele,labine,acestbine
ru rul,unru
aproape aproapele
2. Adverb --------------------- >Adjectivinvariabil
In aceast situatie sunt 12 adverbe: aa, astfel, altfel, asemenea, atare,
aparte, aievea, anume, bine, gata, mai presus, mai prefos.
1.Ayaoameni.
2. Astfelde oameni.
3.Altfelde oameni.
4. Asemeneaoameni.
5.O atareproblem.
6. O situatie aparte.
7. O situatie aievea.
8.O anumepersoan.
9. E un brbat bine.
9WhXdUg_
+-,
10. E un costum gata.
11. Mai presus ideal ca acesta, nu are.
12. Mai prejos ideal ca acesta, ir \m`+
3. Adverb ?jiepi^d` %gj^pdpi` ^jiepi^dji\g&
?ph il v:u1/, ^ph se lu dup e l 2/
?yi_Y as lua eu dup tine1/, a muri.2/
S-a purtat ca o idioat1/, pi_`
ar fi trebuit2' ,-z ridice o statuie.3'
4. Adverb ***************** Lm`kjudd` %gj^pdpi` km`kjuddji\g&
(Locutiune adverbial)
inainte inaintea
inuntru inuntrul
dedesubt dedesubtul
in fat in fata
in spate in spatele
~ Din numeral, nu se poate obtine adverb prin conversiune, deoarece
la numeral intervine a treia valoare a acestuia, cnd nsoteste verbul, si
anume q\gj\m`\ \_q`m]d\g7
Elevii vor invta ziu`^do+
^+^+h+
%iph+ ^\m_+ hpgodkgd^\odq
^p q\g+ \_q`m]d\g&
~ O situatie aparte o are cuvntul zioyd) pe care reglementrile
recente (JDOOM si Gramatica Academiei) l nregistreaz si ca numeral
ordinal, si ca adverb propriu-zis.
~ Ca adverb, zioyd ndeplineste Iunctia sintactic de complement
circumstantial de timp:
,A trecut zioyd o boare... `
^+^+h+
%\_q+ _` odhk&
~ Numeralele cardinale sau ordinale adverbiale au numai Iunctiile
sintactice de:
1) complement circumstantial de mod (Ioarte Irecvent):
Ei au repetat _` _jp jmd teoria.
^+^+h+
%iph+ ^\m_+ \_q+ ^p q\g+ \_q+ &
+--
?dT`Tf\VTcdTVf\VT_\`U\\db`naXTVfgT_X
2) atribut adverbial (Ioarte rar):
Repetarea dedouoria teoriei nu e suficient.
atr.adv.
(num.card.adv.cuval.adv.)
MAA'DF<=C<=9E9CAO9JAEK9;KA;F#DFI>FCF?A;9
Analizati adverbele si locutiunile adverbiale / cuvintele subliniate din
enunturile ce urmeaz:
,Totdeaunatrebuie s-ti mentii intact respectul pentru tine insuti. `
totdeauna complement circ. de timp simplu
adverb de timp compus
+ , Dragostea pentru copii se invat celmairepede.
celmairepede complement circ. de mod simplu
adverb de mod simplu
gradul superlativ relativ
+++,Mila se primete pe gratis, dar pentru a f i invidiat e nevoie de
munc.`
pegratis complement circ. de mod dezvoltat neanalizabil
locutiune adverbial de mod
, Ceea ce faci sun attdeurt,incat nu aud ce spui. `
urt complement circ. de mod simplu
adverb de mod provenit din adjectiv prin conversiune
gradul pozitiv
attde complement circ. de mod simplu
adverb de mod ce nsoteste adjectivul urat, cu
prepozitia de legtur de
d nuant de superlativ expresiv adjectivului urat
+++, S fii inactual mcar:ece minute pe :i e o art ' `
mcar Iar Iunctie sintactic de parte de propozitie
semiadverb de mod de restrictie
nsoteste substantivul minute cu rol de c.c.timp,
Iormnd un c.c.t de:voltat neanali:abil.
9WhXdUg_
+-.
+t*,Se cade s inveti chiar i de la dumani`
chiar si Iar Iunctie sintactic de parte de propozitie
semiadverb de mod de precizare
nsotesc substantivul de la dumani, alctuind un
complement indirect n Ac., parte de propozitie
dezvoltat neanalizabil.
, Cine st mereu acas capt spirit casnic.
acas complement circ. de loc simplu
adverb de loc compus.
+++ ,De ce s exprimm lucrurile in mod simplu, cnd este atat de
usor s le complicm '?`
cnd Iar Iunctie sintactic de parte de propozitie
conjunctie simpl subordonatoare, provenit din
adverb de timp prin conversiune, cu valoare de
element de relatie subordonator
introduce o CZ
usor nume predicativ simplu
adverb de mod, provenit din adjectiv prin
conversiune
mpreun cu verbul este, copulativ, impersonal,
intranzitiv, Iormeaz expresia verbal impersonal
este...uorv care este element regent pentru SB ce
urmeaz.
, Cum descrie cineva un lucru, asa l-a v:ut i l-a priceput. `
cum complement circ. de mod simplu
adverb de mod cu valoare de element de relatie
subordonator
introduce o CM
asa complement de mod simplu
corelativ adverbial n PP al CM
+-/ ?dT`Tf\VTcdTVf\VT_\`U\\db`naXTVfgT_X
M"""'F:J=IM9AA
~ Dup unii cercettori, adverbele au uneori un statut asemntor cu
cel al pronumelor, adic substituie cuvinte, sintagme sau chiar enunturi
ntregi si si precizeaz sensul n context.
Acestea sunt adverbe pronominale, grupate n:
1) adverbe demonstrative (exprim ideea de apropiere / de deprtare):
aici / acolo aproape Ideparte incoace / incolo acum / atunci s.a.
2) adverbe interogative (nlocuiesc cuvintele asteptate ca rspuns):
unde? cand? cum? incotro?
3) adverbe relative (ndeplinesc rol de relatie n Iraz):
unde cand cum incotro
4) adverbe nehotrte (exprim ideile de loc, timp, mod, n chip
general, neprecis):
undeva oriunde candva oricand cumva oricum
5) adverbe negative (neag circumstantele de loc, timp, mod):
niciunde nicieri nicicand niciodat nicicum nicicat s.a.
~ Subordonate introduse prin ncotro
SB Nu se tie1/ incotro a plecat.2/
PR intrebarea e / incotro a vlecat.21
AT La intrebarea1/
CD Tu ai v:ut1/
incotro a plecat2/ nu mi-a rspuns.1/
incotro aplecat.2 /
CI Nu si-a adus aminte1/ incotro a vlecat. /
CL El aplecat1/ incotro a v:ut cu ochii.2 /
~ Adverbele care ajut la Iormarea gradelor de comparatie n-au
Iunctie sintactic si sunt doar instrumente gramaticale: mai, putin,
foarte, tare, prea.
~ Unele adverbe, cu prepozitia de legtur de, sunt, de asemenea,
instrumente gramaticale, Iar Iunctie sintactic, si ajut la Iormarea
gradului superlativ absolut:
Copilul este nespus de inteligent.
teribil de
deosebit de
extraordinar de
9WhXdUg_ +-0
Iantastic de
alarmant de
obsesiv de
Detergentul face rufele impecabil de curate.
~ Spre deosebire de acestea, exist unele adverbe de mod cu
prepozitia de legtur de care au Iunctie sintactic, Iiind c.c.m. ale unor
adjective sau adverbe, nicidecum nu Iormeaz superlativul absolut al
adjectivului sau al adverbului care este la gradul pozitiv:

Ct de istet este Andrei '


Ct ar fi de istet1/ trebuie2/ | 1invete bine.3/
Ct de repede intelege Horia '
l Ct ar intelege de revede1/, tot trebuie2/ invete.3/
Orict ar fi de bun Gabriel1/, tot trebuie instruit.2/
Orict de bun ar fi1/, copilul tot trebuie strunit.2 /
Orict de revede ar alerga1/, eu tot il afung.2 /
Orict ar alerga de repede1/, eu tot il afung.2 /

Asa de vesel era ' f Att de bun este mama'


Asa de repede alerga ' l Att de mult s-a bucurat'
Copilul este destul de istet.
Sportivul alearg destul de repede.
Tanrul este suIicient de inalt.
Nou-nscutul a mancat suIicient de mult.
ndeajuns de mult a mancat ast:i.
Ele ndeajuns de dulce.
l
l
l
~ n exemplele de mai nainte, retineti:
1) ct de, orict de pot Ii dislocate: ct...de; orict...de;
2) aceste adverbe prepozitia de stau numai lng adjective sau lng
adverbe;
3) nu se subliniaz n predicatul nominal sau n c.c.m., ci se iau separat,
dnd doar nuant de superlativ expresiv adjectivului sau adverbului care
este la gradul pozitiv.
~ Fiti atenti la urmtorul exemplu:
El era trist, deosebit de trist i Ir motiv.
+-1
?dT`Tf\VT cdTVf\V T _\`U\\ db`naX TVfgT_X
n acest enunt, numele predicativ multiplu, exprimat prin adjectivul
trisU este la gradul po:itiv (era trist) si (fr motiv Vtrist) si la gradul
superlativ absolut(deosebitdetrist).
DiIerenta ntre deosebit de si fr motiv este c prima structur
n-are functie sintactic, pe cnd fr motiv Vtrist este o locutiune
adverbial cu rol de c.c.m. al adjectivului eliptic Vtrist, cu Iunctie de n.p.
~ Nu uitati exemplele de acest gen, deoarece adverbul provenit din
adfectiv prin conversiune si devenit c.c.m. al adjectivului sau al unui
verb este deosebit de Iolosit n romna contemporan, de la reclamele de
la televizor pn la vorbirea curent:
Parfumul acesta e perfectbrbtesc '
p.n.
I
;
mTextul-e greude inteles. mTextul este dificilde descifrat.
c.c.m. 7
P-n. I
~ De asemenea, exist si Ienomenul invers, si anume ca adverbul s
se adjectivizeze, deci s capete valoare adjectival:
Nu pot crede1/ c mai este aya2/, el e altfelacum /31
(adic generos,onest,bun)
Colegul su e nuytiucumla cap Im Ele brbat bine!
~ Si atunci se pune ntrebarea: mai exist adverbe care nu au
valoare adfectival sau care n-au trecut prin conversiune, rmnnd
adverbe cnd au Iunctie de nume predicativ?
Da, n dou situatii:
1) netrecute prin conversiune (vezi Numelepredicativ):
Cume sora ta ? mEu tiu11 cum e sora ta. I
Oricum ar fi1/, eu tot o cumpr.2 /
inveti :i de :i.2/ E bine1/
De rea1/
sa
ce este2 /, n-are nici un amic.1/
mAsa-i1/ c are dreptate?2/ mE altfel1/ te afute printii.2/
9WhXdUg_
+-2
Era gata / c:u I
n.p.
(adv.demod)
2)trecute prin conversiune, iar SBe introdus prin c/s:
E frumos1/ oferim flori.2/ E normal1/ -ti afuti copiii.2/
Pare evident1/ c nu tie teorie.2 / Evident1/ c minte.2/
n.p.
(adv.demod)
n.p.
(adv.demod)
~ Dac SB este introdus prin pronume relative, adjectivul rmne
tot adjectiv cu rol de n.p. al unei expresii verbale impersonale care cere o
SB:
E frumos2/ ce e frumos.2 / E simplu1/ 1ce -ai fcut.2/
(crema sau blatul)
~ Cu privire la ideea de valoare gramatical, exist adverbe care:
1) sunt adverbe de loc, dar au valoare temporal:
Pnaicite-am inteles /, dar]deaicinainte...
#"#"0" #"#"0"
2) sunt adverbe de mod sau de timp, dar capt valoare conditional,
temporal, n contexte adecvate:
pp pp
invat1/, altfelnu se mai poate.2 /
c.c.cdt.
CDT PP
Dac ai ti s te porti1/, atuncilumea te-ar respecta.2/
c.c.cdt.
CT PP
t 2
Cum il v:u1/, cumse lu dup el.2/
c.c.t.
3) acum este adverb de timp si capt valoare de prepozitie cu Ac.,
deoarece are si serie sinonimic, si antonimic:
Acumtrei decenii,tara noastr arta altfel.
a.adj.
c.c.t.Ac.
+.)
?dT`Tf\VTcdTVf\VT_\`U\\db`naXTVfgT_X
acum...decenii naintecu...decenii
nurmcu... decenii
cu...deceniinurm
acum...decenii ^peste...decenii
P'dup... decenii
"N'9<M=I:LC& =C=D=EKI=?=EK
Adverbul poate Ii element regent:
a) pentru o SB:
Binen(eles1/ c
Aproape1/ ca
d^`dU]Y'+/
j]SU_caUvioaia.2 /
b) pentru un complement indirect (adverbul trebuie s aib neaprat un
grad de comparatie):
El a plecat foartedeparteTUSQax'
Biatul meu st maiaproapeTU]^Ydecat fata.
c) pentru un complement circumstantial de loc sau o CL:
Sus,[Q\Q]aQ`Txavem multe crti.
Acolo,acaeste dictionarul.
Aici1/, unde mi-e bine2 /, voi locui.1/
d) pentru un complement circumstantial de timp sau o CT:
Minediminea(,TUd`U\Uvom pleca la gar.
Diminea(a1/, cand ne sculm2 /facem un du.1/
e) pentru un complement circumstantial de mod comparativ sau o CMC:
Andrei alearg mairepedeTUSib>^`YQ'
Gabriel desenea: maifrumos1/ decat desenea: alti copii.2 (
I) pentru un complement circumstantial de cauz sau o CZ:
Dan vorbete yoptitdincauzaopera(iei.
El vorbete yoptit1/, din cau: c s-a operat.2'
9WhXdUg_
+.*
g) pentru un complement de scop sau o CS:
Profesorul vorbete rspicat in folosul elevilor.
El vorbete rspicat1/ ca fie inteles de elevi.2'
h) pentru un complement concesiv sau o CV:
Copilul vorbea blbit in ciuda orelor de logopedie.
' El vorbea balbaitJ /, , dei luase ore de logopedie.1'
i) pentru o CNS si, mai rar, pentru un complement consecutiv
% @ O 0 # @ 9 #
Btranul vorbea prea soptit1/, ca 1poat fi au:it.2'
LEl vorbea prea optit pentru a putea fi au:it.
" s j Asa cum v-am prevenit la substantiv, cred c ati observat si voi c
trei prti de vorbire sunt cu mult mai bogate n feluri si exemple dect le-a
Iost ,dat de la nceput!
Acestea sunt: Substantivul, Adfectivul si Adverbul, care, prin diIerite
,subterIugii (conversiune, derivare, valoare sau prin procedee pur
sintactice, cum este topica), reusesc s-si mbogteasc simtitor clasa.
De aceea, aceste prti de vorbire trebuie privite sub dou aspecte:
1) ce li s-a ,dat de la nceput;
2) ce au ,obtinut prin procedeele amintite mai sus.
Dac veti gndi asa, veti repera cu usurint toate substantivele,
adfectivele si adverbele care se cer selectate dintr-un text dat si ale cror
Iorme nu sunt toate ,absolute, ci si provenite din altceva, prin diIerite
procedee: prin conversiune, prin derivare ori nvestite cu ideea de valoare
sau cu statutul lor n Iunctie de topic.