+5362-3-49:2

+07+:389)4T0)2
A' <=>AEAA=
Complementul circumstan(ial de mod (c.c.m.) este partea
secundar de propozitie care arat modul n care se desIsoar sau se
prezintoactiuneoriocalitate.
Mie imi placeV s vorbescdeschis.2/
El ni s-a adresatdirect.
Era albca laptele.
Rspundelantrebrile:
+ cum?
Elevul invatbina
+ ct?
Ei s-au bucuratfoarte mult
+n ce mod?
Colegii au pltitnem(eyte.
+ n ce fel?
El a procedataidoma (ie.
Gabriel e la fel de blandca mama lui.
"A' >=CLIAC= ;FDGC=D=EKLCLA ;AI;LDJK9EA9C <= DF<
ComplementulcircumstantialdemodpoateIi:
1) simplu:
Calul aleargiute.
2) multiplu:
Calul aleargiute sila galop.
3)dezvoltat:
Bidonul arezece litri, (ct?)
;b`c_X`Xafg_ V\dVg`efTa\T_ WX `bW
-,.
r 4)complet:
Noi am re:olvat problemaIraIistresati.
5)incomplet:
Noi am re:olvat problemaIraIi'/ cum nu e bine.2'
c.c.m. incomplet
OaltclasiIicareac.c.m.Iacedistinctiantre:
a)c.c.m.propriu-zis:
Elevii invatcuplcere. Ateptcunerbdare. invtcuspor.
b ) c.c.m. comparativ:
Tata e mai inalt Camama. El era galben ca lmia.
El era galben lmie. Eu sunt mai putin curafoas dect ea.
Ei au procedat asemenea vou. E inalt aidoma taitlui su.
c) c.c.m. de msur:
Dunrea a crescut cu :ece metri. Bradul e inalt de doi metri
Temperatura a sc:ut pn la - 10 0C.
LA' ;9OLIAC= ;FDGC=D=EKLCLA ;AI;LDJK9EA9C
F= DF<
C.c.m. st n urmtoarele cazuri:
G. (Ioarte rar): Sportivul inota contra Iluxului.
D. element regent verb Ei au procedat conIorm ntelegerii /
aidoma-ti.
element regent adjectiv Copilul e frumos aidoma tatlui su.
Ac. element regent adverb Calul alearg iute ca Iulgerul,
element regent verb Elevii invat cu plcere,
element regent adjectiv Gabriel e frumos ca printii lui.
Andrei e mai inalt dect Horia.
AL' <=OMFCK9I= ;FEKI9?=I=
Complementul circumstantial de mod se dezvolt n propozitie
circumstantial de mod, iar circumstantiala de mod se contrage n
complement circumstantial de mod:
Ei s-au inteles Ir a se certa.
1Ei s-au inteles V |Ir siT se certe?'
-,/ ?dT`Tf\VT cdTVf\V T _\`U\\ db`naX TVfgT_X
Andrei este mai inaltV dect este Gabriel2'
Andrei este mai inaltdectGabriel.
M' =C=D=EKLC I=?=EK 9C ;FDGC=D=EKLCLA
;AI;LDJK9EA9C <= DF<
Complementulcircumstantialdemodarecaelementregent:
1) un verb predicativ, personal, tranzitiv sau intranzitiv, la orice diatez:
Cosmin QVS frumos. Damian QZRQS cu erii.
Sportivii OXSOU revede. El S PQ ca un covil.
Btranul O T SO cu atentie. NVO OYVZV pe loc.
2) un verb la modul supin, cu Iunctie de nume predicativ sau de atribut:
Textul este vreu de memorat. Mesaful a Iost dificil de desciIrat.
I c.c.m._______ ^ [ c.c.m.________
3 &&&&&& *
Acela a fost un est greu de nteles.
I______ c.c.m.______^
atr. vb.
3) o locutiune verbal predicativ, personal, la orice diatez:
O sa-ti dau teleIon cu vlcere. El a bgat de seam revede.
Copilul s-a dat de-a rostogolul cu atentie.
4) o inteijectie predicativ:
Hai revedel Haide fr oriil
5) un adjectiv la gradul pozitiv:
Ei Z asa de TY!V La cinci ani, un copil SS destul de
YO" Oricat O TV de TYO V, n-o cumpr.2'
Mama este atat de sensibil...
6) un adjectiv la gradul comparativ sau la superlativ:
Corina e la Iel de nalt ca si Carmen. Sabin este cel mai
punctual dintre toti. Acest costum este Ioarte putin vandabil.
7) un adverb la gradul pozitiv:
Caii alearg asa de SSRS""" Copiii au inteles atat de SSRS"""
El a dormit suficient de mult!...
8) un adverb la gradul comparativ sau la superlativ:
Gabi S:abo alearg cel mai repede dintre toti.
Ea invat QSX YOV PVZS din clas.
;b`c_X`Xafg_ V\dVg`efTa\T_ WX `bW
-,0
Cosmin s-a comportatla fel de frumos ca si Corina.
Eu ii respecttot aya de mult ca si tine.
LA' GIAE ;= J= =NGIAD ;FDGC=D=EKLC
;AI;LDJK9EA9C <= DF<8
AYXSYSZX QVQYOZVOX RS YR VV seexprimprin:
! substantive n Q Iar prepozitie:
El a pltit QVZQV S RS YVV de lei pentru telefon, (c.m. dezv.)
Garsoniera cost RS YVV de lei. (c.m. dezv.)
"! substantive n Q cu prepozitie:
Elevii invat Q XQSS teoria. Eu m port Q UVW cu mama mea.
Ateptm ploaia Q ZSPROS Ei s-au inteles T #VXSZ
Noi L trebuie s ne comportm $Z QZTYVOS Q XSUVXS trii. L
3) substantive n cazul <' cu prepozitie sau cu locutiune prepozitional:
Jilele au fost ridicate QZTY VSQXV
HV#V OXV mergem la coal numai dimineata.
4) substantive n G. cu prepozitie:
Sportivul inota QZO TXXV
Reactionea: $YV#O O%SVX
5) substantive n constructii substantivale cu repetitie:
Totdeauna se intalneau ZO $Z ZO
Nu e recomandabil V | stm picior peste picior.2/
De frig, s-au ae:at umr lng umr.
6) pronume n constructii pronominale cu repetitie:
Se privesc unul pe altul. Se barfesc unii pe al(ii.
Se critic unul pe cellalt. Se afut unul cu altul.
7) numerale (cu valoare adverbial):
Trebuie V s invtati nzecit.2/
Am rev:ut a treia oar teoria. Am dat averea n dou.
8) adverbe provenite din substantive prin conversiune:
Nepotii s-au fcut ghem lang mine. Gabriel doarme covrig.
Horia e frumuel foc. Au ieit glon( pe u.
9) adverbe si locutiuni adverbiale de mod:
Andrei alearg repede. I-a spus-o f(iy.
El a inteles totalmente. Ja re:olva el cumva.
Mancau pe apucate. Nu le ae:a de-a valma!
-,1
?dT`Tf\VT cdTVf\V T "\`U\\ db`naX TVfgT_X
Am uitat de tot. O tie pe de rost A invtat pe ndelete.
Cum va re:olva? A rspuns i el te miri cum.
10) adverbul de mod ct:
Ct am suferit' Nu tim / ct s-o fi bucurat. 2/
Ct de repede fugea' Ct de istet este'
11) adverbul ce:
Ce frumoas e casa' Stim / ce iute alerga. /
B. Complementul circumstan(ial de mod comparativ se exprim prin:
1) substantive n Ac. precedate de adverbe de mod comparative cu
valoare de prepozitie cu Ac.:
Carmen e la fel de inalt ca yi Corina.
Cosmin e mai solid dect Sabin.
2) substantive n Ac. precedate de locutiuni adverbiale de mod cu valoare
de locutiuni prepozitionale cu Ac.:
Nucul e mai btran n compara(ie cu prul.
La Timioara e mai cald comparativ cu Craiova.
3) substantive n D. precedate de prepozitii:
Gabriel este blond aidoma tatlui su.
Ei au vrocedat asemenea prin(ilor.
Suntem buni cretini ayijderea btrnilor notri.
4) orice parte de vorbire substantivizat prin conversiune, n cazurile Ac. ori D.:
Nu poti fi mai ru dect un oarecare.
Zecele e mai bun dect optul.
Oful tu e mai dureros n compara(ie cu oful meu.
N-am vrocedat aidoma unui te miri cine.
Asemenea celui cu judecat 7/ e bine 2I gandim de trei ori. 7/
5) pronume n Ac. precedate de prepozitie ori de locutiune prepozitional:
Cosmin este la fel de :eneros ca tine. Tu esti mai inalt dect el.
Mama mea e mai lucid n compara(ie cu alta de varsta ei.
Tata este mai btran dect dumnealui.
Dect cine esti mai inalt? Am v:ut7/ dect cine esti mai inalt. 2'
Nu este el mai ru dect cine ytie cine.
6) pronume n D. precedate de prepozitie:
Copiii sunt buni aidoma-(i. Fata este serioas asemenea lor.
Si cainele era ru ayijderea dumnealui!
;b`c_X`Xafg_ V\dVg`efTa\T_ WX `bW
-,2
7) numerale cu valoare substantival n Ac. sau n D. precedate de
prepozi(ii sau de locu(iuni prepozi(ionale:
Noi suntem mai btranidect cei doi.
Jecinul meu a pltitasemenea primului.
Ea a procedatayijderea amndurora.
n compara(ie cu cel de-al doilea, tu n-ai tiut nimic.
C. Complementul circumstan(ial de mod de msur se exprim
ndeosebi prin substantiv n Ac. cu prepozi(ie:
Jila este inaltde cinci metri.
in ianuarie, temperatura a urcatpn la 22 C.
Dunrea a sc:utcu zece metri.
> Unii cercettori consider c dup verbele Q_[xbY%QSXU[bcY%QS^abQ%
Q dQ[^`Q% Q QdUQ urmeaz S^\_[U\U]b TY`USb TUgd^[bQb% _Q`bU TU
_`^_^gYzYU TUgd^[bQbx ]UQ]Q[YgQRY[x% iar al(ii consider c urmeaz
complement de mod (cu ntrebarea ct?). Noi acceptm ultima opinie,
numai dac apar yi numerale.
A cheltuit unmilion de lei pe crti, (ct?)
r Eu am pltitconsulta(ia medical, (ce? - c.d.)
[ :Ya^SYQzYN -j
l m Eu am pltit500.000 de lei. (ct? - c.c.m.)
Complementul de mod se mai exprim prin:
1) verbe la modul infinitiv, la orice diatez:
a) El a cltoritfr a lua bilet. Ei s-au intelesfr a se certa.
Horia a coboratfr a se da de-a buyilea.
Dan a vlecatfr a-yi lua la revedere.
Au vlecat in excursiefr a se odihni.
S-a fcut binefr a fi operat.
b) A invta e mai uordect a da cu sapa.
Uneori, a trata un bolnav e la fel de greuca a-1 vindeca.
2) verbe la modul supin sau locu(iuni verbale la supin:
De invtat e mult mai uordect de dat cu sapa.
E mai binede ytiut teoriadect de rezolvat grile greite.
--) ?dT`Tf\VT cdTVf\V T _\`U\\ db`naX TVfgT_X
3) verbe la modul gerunziu, la orice diatez:
El vineychioptnd. Copilul cantneuitndu-se la note.
A adormitgndindu-se la copii.
4) adverbe provenite din verbe la participiu, prin conversiune:
Spune-mideschis t ce ai pe suflet.2'
El vorbeadesluyit V cas pricepem. 2'
lmurit
rstit
rspicat
rguyit V, deoarece,avea gutural2'
yoptit
MY"' KFGA;9 ;FDGC=D=EKLCLA ;AI;LDJK9EA9C <= DF<
C. c. m. st, de regul, dup regent: J iubescextraordinar de mult!
Uneori, are topic liber:
Extraordinar de mult v iubescl
Ca prin(ii mei, n-au fost altii pe pmantl
MAAA' GLE;KL9A9 ;FDGC=D=EKLCLA ;AI;LDJK9EA9C
<= DF<
Nu se desparte de regent prin virgul cnd st imediat dup acesta:
S-au intelesfr probleme.
Cnd apare o intercalare ori se afl naintea regentului, c.c.m. se
separ prin virgul:
PPInc
S-au inteles7/,firete2/,fr probleme.y/
Drglaica nepo(ii mei, sunt toti copiii de pe pmant.
:Ya^SYQzY (re(innd valoarea virgulei):
f Ei au cltoritfr bilet.
c.c.m.
Ei au cltorit.fr bilet.
#"#"#("
> Re(ine(i valoarea extraordinar a virgulei, care poate schimba statutul
unui cuvnt sau chiar al unei propozi(ii.
;b`c_X`Xafg_ V\dVg`efTa\T_ WX `bW --*
]N' F:J=IM9AA
Inexempleleurmtoare,existc.c.m. interpretabile:
El le telefona mai multca altor fete.
c.c.m.D.(exceptiedelaAc.)
Copilul tu e mai bun dect al vecinei.
c.c.m.G.(ecceptiedelaAc.)
M afutn felu-i caracteristic. M-a sprifinitn felul su.
c.c.m.D.pos. c.c.m.Ac.
(exceptiedelaG.) (exceptiedelaG.)
Te-ai comportatn stilu-(i inconfundabill
S'S'\' :'_^a'
(exceptiedelaG.)
~ Complementul circumstantial de mod se poate conIunda cu alte
complementedectreceineinitiati:
1)cucomplementulcircumstantialdetimp:
Nou ne place 'l trimn pace. 2l
c.c.t.
2) cu complementul circumstantial consecutiv:
El a invtat pn la epuizare.
c.c.cns.
3) cu complementul circumstantial de excep(ie:
Nimic nu mi separe mai erav dect a min(i yi a fi ipocrit.
c.c.de exceptie
4) cu complementul circumstantial concesiv:
Ei au cltorit, fr a avea bilet.
~ Cea mai grav conIuzie se Iace ntre c.c.m. si e.p.s., desi situatiile
sunt clare pentru cel avizat:
r S-au ae:at nas n nas.
c.c.m.
| & tiam nas n nas.
e.p.s.
--+ ?dT`Tf\VT cdTVf\V T _\`U\\ db`naX TVfgT_X
I t
Elevele privescatent la profesoara lor.
c.c.m.
Elevele nrivescatentela profesoara lor.
a `*k*n* v
5 Q
De la garl-n palcuri dese/Zgomotoscopiii vin. /
^+^+h+
Y
,JDe la garl-n palcuri dese/Zgomotosicoviii vin./
e.p.s.

} |4 qh` ^cdjkoyi_+
^+^+h+
El vineuyh]di_+
e.p.s.
` S-a ae:atcuzmbetulpebuze7/ i a relatat totul. 2'
^+^+h+
EJ veneacuzmbetulpebuze.
e.p.s.
} R tiam^p uyh]`opg k` ]pu`+
q `+k+n+
~ Atentie la ^+^+h+ exprimate prin \_q`m]` _` hj_ cu prepozitia de
legtur_` care nu alctuiesc gradul de comparatie superlativ absolut, ci
se analizeaz separat, dnd doar o nuant de superlativ expresiv
adjectivelor sau adverbelor aIlate la bm\_pg kjudodq+ Unele dintre ele apar
alturi de prepozitia _` sau dislocate, iar elementul regent poate Ii:
QTZUSbYd
.+ ?yo _` vesel erai 3+ =oyo _` bun estel
/+ ?yo ar fi _` vesel. tot... 4+ El era _`nopg _` serios...
3. =\ _` scump esti? 8. El este npad^d`io _` destent. ca s...
1+ Kmd^yo _` scumv ar fi, tot...
5. Orict ar f i de scumv. tot...
L
L
;b`c_X`Xafg_ V\dVg`efTa\T_ WX `bW --,
+ QTdU`R

.+?yo_`repede fuee. f 4. Kmd^yoar fugi _`revede...

2. ?yoar fugi _`revede. tot... L 2+El nu s-a pregtit zi_`\epin_`
0+Kmd^yo_`revede ar fu:u ... bine.
~ La un examen, se poate pierde un test-gril din cauz c nu se
cunoaste statutul prepozitiei de legtur _`) si anume aceast prepozitie
nu se ncercuieste ca parte component n elementul de relatie.
yo de vesel este. /-Corect
Eu tiu 7/ ^yo_` vesel este. 2I - Gresit
l
l
Kmd^yo ar fi de scump V, o cumprm. :' - Corect
Kmd^yo_` scump ar f i 7/, o cumprm. 2' - Gresit
O cumprm 7/ jmd^yo|de scump ar fi. 2' - Corect
O cumprm 7/ jmd^yo|ar f i |_`vscump. 2' - Gresit
~ O situatie similar se petrece cnd apar semiadverbele de mod (Iar
Iunctie sintactic) care alctuiesc un S'S'\' TUgd^[bQb% _Q`bU TU _`^_^gYzYU
TUgd^[bQbx ]UQ]Q[YgQRY[xsi care, la analiz, pun probleme celor neavizati:
l
l
Ei au procedat7/ exact ^ph am vrocedat si noi. 2' - Corect
Ei au procedatl' `s\^o^ph am vrocedat si noi. 2' - Gresit
Mi-a spus 1/ doar ^ph te-ai imbrcat. 2J - Corect
Mi-a spus l' _j\m^ph te-ai imbrcat. 2' - Gresit
@A?P7\_q`m]jmokm`kjudd`<
l
:Ya^SYQzY (Iiind atenti la valorile morIologice ale lui _`^yo&7
1) Cosmin e mai inalt _`^yoCorina.
_`^yo adverb de mod comparativ, cu valoare de prepozitie cu =^+
' ' ' ?dT`Tf\VT cdTVf\V T _\`U\\ db`naX TVfgT_X
/& Dan e mai harnic_`^yoin tinerete, (lng=^+prep.)
Copilul tu e mai bun_`^yoal vecinului, (lngG.)
_`^yo adverb de mod comparativ (Iar a mai spune c are
valoare de prepozitie cu =^+) deoarece st deja lng un =^+ cu
prepozitie sau lng un G.)
f 0& Tu esti mai curafoas _`^yohdi`+
1 } Eu sunt mai fricoas _`^yoodi`+
I _`^yo prepozitie cu =^+(provenit din adverb de mod comparativ)
Acelasi statut l au si celelalte adverbe - ^\ si ^yo deoarece hdi`)
odi`) ndi` sunt cele trei Iorme accentuate ale pronumelor personale si
reIlexive care nu exist dect cu o prepozitie n Iat, indiIerent care ar Ii
aceea: ^p)_`)g\)_`nkm`)^\)_`^yo)^yos.a.
~ Un statut interesant are si ^yo%^+^+h+&)care, din punctul de vedere al
valorilor morIologice, e deosebit de ,proliIic, iar din punct de vedere
sintactic se poate conIunda cu ^+^+.+ sau cu ^+^+o+ numai dac nu sunteti
atenti la q`m]pgm`b`io7
1)^+^+.+(adverb de loc):
} Cat \k\m^pmn< } Cat \nom]opo< } Cat \ph]g\o<
Cat \\g`mb\o<
2) Ci&t. (adverb de timp):
} Cat \_pm\o< } Cat \odno\o<} Cat \d_jmhdo< } Cat \pomdo<
0&^+^+h+(adverb de mod):
} Cat s-a bucurat! Cat de mult s-a bucurat!
Cat au mai rs la circi
~ Si aici, la Iel ca n toat sintaxa, elementul regent este hotrtor.
Ca s Iie adverb de mod, deci c.c.m, trebuie ,s simtiti adverbele de
mod mult sau putin, ca prob:
Cat a trudit / 1ca s |aib aceast recolt? (mult; enorm de mult)
Eu am v:ut/ cat , a mncat.+* Eu tiu V cat s-au bucurat' +*
(mult)
n rest, ct poate Ii, n alte contexte, c.c.1. / c.c.t. / atr. / sb. / n.p., nu
numai c.c.m.
;b`c_X`Xafg_ V\dVg`efTa\T_ WX `bW --.
~ Dar, cnd adverbul ct e urmat de prepozitia de legtur de, atunci
este totdeauna c.c.m.:
j" Ct de serioas estel
Am au:it11 ct de serioas este. 2'
In continuare, voi repeta situatiile n care ct si ce sunt adverbe de
mod, complemente de mod; Iiti atenti si la elementul regent. adjectiv,
adverb sau verb.
ct ce
1. Ct de frumoas el
2. Ct de revede mer:el
1. Ce frumoas el
2. Ce repede mer:el
3. Ce n-as dai
4. Ce au mai ras la circi
3. Ct n-as da J' fiti fericiti. Jl
4. Ct am mai ras la spectacoll
5. Ct de mult te-a iubiti
ct rase 2' I i l se ovri. 3' 6. Ce frumoas fat el
5. Ce mult te-a iubiti
6. Rase ''
7. Se bucur1' ce se bucur 2I
} i} plec. '
8. De rea '' 1ce Ie 2/, n-are amici. l'
k+i+
~ O alt problem este situatia adverbelor de mod predicative care,
n Iunctie de virgul sau de conjunctia c, pot Ii predicate verbale,
elemente regente ale SB sau, Iar virgul, complemente de mod.
Disociati.
f Poate va veni i el. (adv. de mod)
c.c.m.
PP SB
Poate '' c va veni i el. 2' (adv. de mod predicativ)
k+q+
PP PPInc
Ja veni 7, poate2/, i el. V (adv. de mod)
p.v.
--/ ?dT`Tf\VT cdTVf\V T _\`U\\ db`naX TVfgT_X
~Intentionat am lsat la sIrsit ^+^+h+ exprimat prin adjectiv cu
prepozitie, deoarece el nu este Ioarte Irecvent:
Cainele m mai mult mort _`^yoqdp+(adj.)
c.c.m. comparativ n Ac.
/ Friptura m mai mult ars _`^yokmedo)(participiu adjectival)
c.c.m.c. n Ac.
Cel echilibrat g mult mai apreciat _`^yo^`gamep_`^\o+
c.c.m.c. (locutiune adjectival substantivizat)
~ Un ^+^+h+ diIicil este cel exprimat prin adjectiv devenit \_q`m] _`
hj_)prin conversiune, cu element regent verb la supin:
I 1
Textul este bm`pde tradus.
c.c.m. A
p.n.
u I
Manuscrisul a fost _dad^dgde descifrat
I c.c.m. A
p.n.
Manuscrisul _dad^dgde descifrat era i foarte vechi
, c.c.m. `
atr. verbal
~ Atentie! S nu credeti c sunt i+k+ si \om+ \_e+ Ele sunt ^+^+h+ clare,
neinterpretabile. Retineti si situatiile de mai jos, dirijate de subiect:
}Manuscrisul este_dad^dgde descifrat
sb. , c.c.m. `
p.n.
E dificil de descifrat manuscrisul
p.n. sb. c.d.
PP CD
E dificil de descifrat V ce mi-ai dat 2/ (P2nu e SB)
p.n. sb.