Sunteți pe pagina 1din 8

;FDGC=D=EKLC

;AI;LDJK9EA9C <= ;9LO


A' <=>AEAA=
Complementul circumstan(ial de cauz (c.c.cz.) este partea
secundar de propozi(ie care arat cauza unei ac(iuni, a unei stri sau a
unei nsuyiri.
Cainele a murit de foame.
O s moar de fric.
S-a inglbenit de ciud.
Exemplele de mai sus relev SQcgQ c]cY UVUSb ]UWQbYd% dar, de foarte
multe ori, c.c.cz. arat yi SQcgQ c]cY UVUSb _^gYbYd3
Noi am reuit in viat datorit muncii.
Datorit efortului depus, vei lua la facultate.
Rspunde la ntrebrile:
+ din ce cauz?
Elevul a fost pedepsit pentru a nu-yi fi scris temele.
+ din ce pricin?
Ei au fost amendati pentru nclcarea legii.
+ de ce?
Ei au fost felicitati pentru performan(ele obtinute.
"A' >=CLIAC= ;FDGC=D=EKLCLA ;AI;LDJK9EA9C
<= ;9LO
Complementul circumstan(ial de cauz poate fi:
1) simplu:
in adpost, cainii nu vor muri de foame.
-.1 ?dT`Tf\VT cdTVf\V T _\`U\\ db`naX TVfgT_X
2) multiplu:
in adpost, cainii nu vor muri de foame yi de sete.
3) dezvoltat:
Fiindu -le somn, s-au culcat devreme.
c.c.cz. c.i. sb. gram.
(sb. log.)
r 4) complet:
Devenind avocat, si-a re:olvat problema cu averea.
c.c.cz. complet
5) incomplet:
PR
Devenind V ce si-a dorit2Asi-a re:olvat vroblema cu averea.1'
c.c.cz. incomplet
"AA';9OLIAC=;FDGC=D=EKLCLA;AI;LDJK9EA9C
<=;9LO9
Complementul circumstantial de cauz are trei cazuri:
G. - precedat de locutiunile prepozitionale din cauza, din pricina:
Din cauza furtunii, s-au spart geamurile.
Din pricina colegului, am fost pedepsit.
Ac. - precedat de prepozitii simple:
A fost pedepsit pentru neaten(ie. Nu moare el din asta.
D. - precedat de prepozitia datorit (artnd cauza unui eIect pozitiv):
Datorit medicamentelor, mi-a sc:ut tensiunea.
"M'<=OMFCK9I= ;FEKI9?=I=
Complementul circumstantial de cauz se dezvolt n propozitie
circumstantial de cauz, iar circumstantiala de cauz se contrage n
complement circumstantial de cauz:
A c:ut din cauza poleiului.
A c:ut 7, deoarece a fost polei?'
Ei vor reui /, deoarece sunt harnici. I
Ei vor reui datorit hrniciei
;b`c_X`Xafg_V\dVg`efTa\T_WXVTgk -.2
M'=C=D=EKLCI=?=EK9C;FDGC=D=EKLCLA
;AI;LDJK9EA9C<=;9LO9
Complementul circumstantial de cauz are ca element regent:
1) un verb predicativ, personal, la orice diatez:
Ei n-au mncat de ruine.
Radu nu s-a plimbat din cau:a vloii.
Dan nu s-a odihnit din cau:a :gomotului.
Mama nu yi-a amintit din pricina amne:iei.
Din pricina tensiunii ridicate, n-a fost operat.
2) o locutiune verbal, la orice diateza:
El a luat-o la fug de fric.
Ei n-au bgat de seam din cau:a intunericului.
Eu nu mi-am adus aminte din cau:a oboselii.
Ea nu s-a dat de ceasul mor(ii datorit rbdrii sale.
3) un verb sau o locutiune verbal la un mod nepredicativ:
Greyind din neatentie. a fost pedepsit.
Neodihnindu-se din cau:a :gomotului, a durut-o capul.
A nu da telefon din cau:a ambitiei este o mare greeal.
4) un adjectiv, un participiu adjectival:
Galben de suprare. Radu n-a mai :is nimic.
Suprat din cau:a eecului. el n-a mai telefonat.
Plecat din pricina furtunii. el n-a mai revenit.
5) un adverb (Ioarte rar):
Dan vorbea gros din cau:a tutunului.
El mergea ncet din pricina operatiei.
Radu vorbea rgusit din pricina gripei.
Adormea imediat datorit ceaiului de tei.
6) o interjectie predicativ (Ioarte rar):
Si cainele (uyti! in cuc de fric.
LA'GIAE;=J==NGIAD9;FDGC=D=EKLC
;AI;LDJK9EA9C<=;9LO98
Se exprim prin:
1) substantive diIerite n G., precedate de locutiuni prepozitionale sau
substantive n D., precedate de prepozitia datorit:
Din cauza colegului, ai fost i tu pedepsit.
-/) ?dT`Tf\VTcdTVf\VT_\`U\\db`naXTVfgT_X
l
Din cauza gndacului de Colorado, cartofii s-au alterat.
Datorit Anei-Maria, v-ati recuperat crtile.
2) pronume diIerite n G., precedate de locutiuni prepozitionale sau
pronume n D., precedate de prepozitia datorit:
Din cauza luUnu s-a dus nici el.
Din cauza acelora, am fost i noi cercetati.
Din pricina alor ti, nu putem pleca.
Datorit cui v-ati fcut cas in centrul oraului?
Noi tim V datorit cui v-ati fcut cas.2'
Am cptat curaf datorit ei.
3) numerale cu valoare substantival, n G., precedate de locutiuni
prepozitionale sau n D., precedate de prepozitia datorit:
Din cauza celui de-al doilea, a murit sotul ei in r:boi.
Din pricina celor doi, au fost i altii pedepsiti.
Din cauza a trei dintre ei, nu veti pleca la munte.
Datorit amndurora, ati re:olvat cu dosarul acela.
Datorit primului, ti s-au trimis actele acas.
4) orice parte de vorbire substantivizat prin conversiune, precedat de
locutiuni prepozitionale n G. sau de prepozitia datorit n D.:
N-au plecat din cauza unui te miri cine.
Din pricina unui fitecine s nu plecati?
Nu m simt bine din cauza ofului tu.
Din cauza leneyilor clasei, au fost pedepsiti toti.
Datorit zecelui primit, ti-ai ridicat media.
5) adjectiv cu prepozitie:
A greit de prost. A uitat de btrn V ce este.2'
De rea V ce e2/, n-are amici.7 N-a venit de Iraier 7 ce a fost.2'
6) pronume demonstrativ n Ac. cu prepozitiile de, din, pentru:
N-o s moar el din asta. Nu crap el din asta.
A fost certat pentru aceasta.
7) verb si locutiune verbal la modul gerunziu:
Neobservnd greeala, n-a mai corectat-o.
Fiindu-z fric, n-a mai venit.
Lund-o la sntoasa, a scpat de caine.
8) verb la modul inIinitiv:
Elevul a fost pedepsit pentru a nu-yi fi scris tema.
;b`c_X`Xafg_V\dVg`efTa\T_WXVTgk -/*
Sportivul n-a fost selectionat pentru a nu se fi odihnit destul.
El a fost sanctionai pentru a nu-yi fi pltit amenda.
9) adverbe sau locutiuni adverbiale:
De repede V ce fusea2/, nu-l afungea nimeni.1'
De aceea n-a venit la scoal? Pentru asta n-ai scris?
De-aia nu tie 7, 1pentru c n-a mai repetat.2'
10) pronumele interogativ-relativ ce precedat de prepozitiile de, la, pentru:
De ce n-ai scris tema? A ntrebat de ce[ n-ai scris.
La ce nu spui adevrul?
Pentru ce nu rspunzi la teleIon? Ce n-ai venit si tu? V De
MAA'KFGA;9;FDGC=D=EKLCLA;AI;LDJK9EA9C
<=;9LO
Complementul de cauz n-are topic Iix:
Din cauza cui n-ai vlecat?
Eu nu tiu V din cauza cui n-ai plecat.2'
Tu n-ai plecat din cauza lui Radu.
L_\\'GLE;KL9A9;FDGC=D=EKLCLA;AI;LDJK9EA9C
<=;9LO9
n general, c.c.cz. se separ prin virgul, dac e precedat de
prepozitia datorit sau de locutiunile prepozitionale din cauza, din
pricina.
Se desparte obligatoriu prin virgul gerunziul sau constructia
gerunzial care are Iunctie de c.c.cz. simplu sau dezvoltat:
Nerepetnd, nu si-a amintit totul
Fiindu-i fric, a adormit cu veio:a aprins.
AN'F:J=IM9AA
~ Uneori, locutiunile adverbiale sunt si corelativele CZ:
De aceea n-a venit V, pentru c ploua?'
De asta
Pentru aceasta
Pentru asta
Pentru aia / De-aia
-/+ ?dT`Tf\VTcdTVf\VT_\`U\\db`naXTVfgT_X
~ Este de retinut c locutiunile adverbiale pot induce n eroare pe cei
neavizati, gndind c acolo unde apar este si o CZ, dar nu se petrece
totdeauna asa, pentru c, cel mai Irecvent, aceste locutiuni adverbiale si,
n general, toate adverbele si locutiunile adverbiale apar mai Irecvent n
PP sau n alte subordonate dect n Iraze care au o CZ sau o subordonat
corespunztoare:
pp SB
Se tie V c de aceea a luat not mare.2' (cauza unui eIect pozitiv)
pp pp
i S/N/N5 M
El n-a venit '} i >de aceea suntem ingandurati. '
(cauza unui eIect negativ)
n Iraza a Il-a se observ c Pi nu este CZ, eliptic de elementul
introductiv deoarece, ci este o PP n raport de coordonare copulativ cu
PP2, iar n P2 se aIl, din ratiuni lexico-gramaticale, acea locutiune. Asa
se ntmpl si cu alte corelative ale altor subordonate.
~ Este momentul s comentm acum exprimrile aberante ale unora
dintre semenii nostri, care vorbesc si scriu cam asa:
Datorit cutremurului, au murit multi oameni.
Datorit inunda(iilor, s-a surpat pmantul.
Datorit infla(iei, am afuns in situatia actual.
Acestia nu stiu c prepozitia datorit cu regim de D. presupune
cauza unui efect pozitiv, benefic si de aceea trebuie s apar n contexte
favorabile:
Datorit studiului aprofundat, el a luat olimpiada.
Datorit fairplayului, are o carte de vi:it superb.
Deci, elevul care vrea s se exprime corect si elevat va evita, n
contexte nefavorabile, s Ioloseasc prepozitia datorit si o va nlocui
cu locutiunile prepozitionale: din cauza, din pricina:
Din cauza cutremurului, au murit multi oameni.
Din cauza inunda(iilor, se surp scoarta terestr.
Din pricina infla(iei, am afuns in situatia actual.
~ O alt problem este prezenta inoportun a articolului posesiv-genitival
n Iata prepozitiei datorit, uitndu-se c aceasta are regim de D., nu
de G.
;b`c_X`Xafg_V\dVg`efTa\T_WXVTgk -/,
l
:Ya^SYQzY3
Datorit a celor din familia ta, tim adevrul. - Gresit
Datorit celor din familia ta, adevrul. - Corect
~ Atentie la ntrebarea de ce?, care se poate pune pentru a aIla un:
c.c.cz. De ce n-ai invtat?
c.c.s. De ce Ie pregteti :ilnici
c.i. De ce se sprifin icoana?
atr. adj. De ce ras e Loial
Eu tiu V tIe ce ras e Lola.2'
Deci, de ce este pronumele relativ ce precedat de prepozitia simpl
de, iar ca atribut adjectival de nu apartine lui ce, ci numelui predicativ n
Ac.:
r Lola e de ras ce. (proba) (ce dalmatian)
J sb. p.n. atr. adj.
I Lola e de ras dalmatian.
~ C.c.cz. are nuante de:
1) c. agent (valoare de sb. logic):
Salamul a fost alterat de cldur.
c.a. (sb.log.)
Ua a fost deschis de vnt.
c.a. (sb.log.)
2) c.c.t.:
Dup atata eIort, s-a imbolnvit.
#"#"0"
3) c.c.m.:
In disperare, a recurs la ultima solutie.
c.c.m.
~ Complementul de cauz se exprim, n situatii exceptionale, n alte
moduri dect am mentionat mai nainte:
Din cauza-(i, au pierdut trenul, (pron. pers. n D. pos.)
c.c.cz. n D. posesiv
(excep(ie de la G.)
Din cauza ta, n-o s mai plecm la munte. (adj. pos. n Ac.)
c.c.cz. n Ac.
(excep(ie de la G.)
-/- ?dT`Tf\VTcdTVf\VT_\`U\\db`naXTVfgT_X
~ Exist situatii n care locutiunile prepozitionale din cauza/din
pricina las impresia c sunt c.c.cz. alturi de cuvintele nsotite.
Exemplele de mai jos sunt ,capcan pentru cei neavizati:
El n-a venit 7, din cauza a ceea ce s-a intamplat?'
sb n Ac. cu sens de G.
El n-a venit 7, din cauza a ceea ce a au:it.2'
c.d. n Ac. cu sens de G.
~ Aceste dou exemple, precum si urmtoarele explic modul de
Iormare a cazului G. analitic apelndu-se la prepozitia a cu regim
de Ac., iar Iunctia sintactic este dat de elementul regent al structurii
gramaticale respective.
De asemenea, pronumele si adjectivele relative n contextele de mai
jos au valoare neutr:
El n-a venit din cau:a a tot V ceea ce s-a intamplat. /
c.c.cz. n Ac. cu sens de G. sb.N.
' El n-a venit'/ din cauza a ce s-a intamplat.2'
sb. n Ac. cu sens de G.
din cauza a cte s-au au:it?'
din pricina a cte zvonuri au circulat.'
atr. adj. n Ac. cu sens de G.
~ In mbinrile de tipul: din cauza aceasta, din alt cauz, din
aceeai cauz, din ce cauz, din aceast cauz, substantivul cauz
precedat de prepozitie nu mai este locutiune prepozitional cu G., ci un
substantiv de sine stttor, nsotit de un adjectiv pronominal cu rol de
atribut adfectival.
| 1 De asemenea, e bine s Iiti atenti la cele dou aspecte ale
cauzalittii:
1) cauza unui eIect negativ (Ioarte Irecvent), redat cu ajutorul
locutiunilor prepozitionale din cauza / din pricina:
N-a ajuns din cauza furtunii.
2) cauza unui eIect pozitiv (Ioarte rar), redat cu ajutorul prepozitiei
cu regim de D. datorit / gra(ie / mul(umit:
A ajuns datorit avionului.
Sub nicio Iorm s nu acceptati exprimri de genul:
N-a ajuns datorit furtunii.
S-a mbolnvit datorit necazurilor Iamiliale.