CIRCUMSTANŢIALA DE CAUZĂ (CZ)

PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ CIRCUMSTANŢIALĂ DE CAUZĂ arată cauza acţiunii sau a însuşirii din regentă şi
este echivalentă cu un complement circumstanţial de cauză la nivelul frazei. Răspunde la întrebările: din ce cauză?, din ce
pricină? şi determină un verb predicativ (la un mod personal sau nepersonal), o locuţiune verbală sau un adjectiv , un adverb sau
o intejecţie predicativă din regentă. Propoziţia regentă apare ca efect al cauzei acţiunii din propoziţia cauzală. Acţiunea din
propoziţia cauzală se realizează înaintea celei din regentă, indiferent de locul pe care îl ocupă subordonata faţă de regentă.
ccz CZ
 N-am reuşit din cauza notei mici de la examen. → N-am reuşit /¹ [din cauză că] am luat notă mică.²/ P1=PP; P2=CZ

ccz CZ
 Suferind din cauza trădării, a pierdut încrederea. → Suferind¹/[din cauză că]a fost trădat,²/şi-a pierdut încrederea. ¹/

P1=PP; P2=CZ
ccz CZ
 Am stat la pândă în grădină furându-mi-se fructele.→ Am stat la pândă¹/ [fiindcă] mi s-au furat fructele.²/ P1=PP;

ccz CZ
 Era roşu de furie. → Era roşu¹/ [din cauză că] se simţea furios. ²/ P1=PP; P2=CZ

Ccz CZ
 Construcţia merge rău din lipsa materialelor. → Construcţia merge rău¹/ [deoarece] nu avem materiale .²/ P1=PP;

ccz CZ ccz
 Hai la meci din obligaţie. → Hai¹/ [din cauză că] ai o obligaţie. ²/ P1=PP; P2=CZ Balonul poc! din cauza presiunii.

ELEMENTE DE RELAŢIE:
1. Conjuncţii subordonatoare universale: că, dacă: [Dacă] sunt urât,¹/ ei râd de mine.²/ N-a venit, ¹/ [că] n-a
avut prea mult timp la dispoziţie. ²/
2. Conjuncţii (locuţiuni conjuncţionale) subordonatoare specializate: căci, deoarece, întrucât, fiindcă, de
vreme ce, pentru că, din moment ce, o dată ce, din pricină că, din cauză că: [ De vreme ce] nu suntem
pregătiţi,¹/ nu ne prezentăm la examen.²/ [O dată ce] nu ai anunţat-o despre petrecere, ¹/ s-a supărat. ²/ [Din
moment ce] ţi-am scris, ¹/ trebuia / să vii. /
3. Pronume relative însoţite de prepoziţii: ce, cât: E supărat ¹/[de câte] a văzut. ²/ Nu am plecat ¹/[de ce] credeţi
voi. ²/
4. Adverbe relative: cum, când, unde, cu valoare de conjuncţie suboerdonatoare: [Cum] afară plouă,¹/ nu plec în
oraş.²/ [Unde] n-ai învăţat, ¹/ai luat notă mică. ²/ [Când] nu studiază, ¹/ cum o să ştie? ²/
5. Pot apărea confuzii în situaţiile: N-a putut intra din cauza faptului ¹/[că] a întârziat. ²/ Contrucţia din cauza
faptului este un complement circumstanţial de cauză în propoziţia 1 exprimat prin substantiv în gentiv precedat
de locuţiunea prepoziţională din cauza şi nu urmează o propoziţie cauzală, ci o atributivă, elementul relator fiind
doar conjuncţia că.
6. Subordonatele cauzale pot apărea corelate în regentă cu adverbele apoi, atunci şi cu locuţiunile adverbiale
pentru aceea, de aceea, de-aia, de ce, care îndeplinesc în regentă funcţia de complement circumstanţial de
cauză: [Deoarece] era supărat, ¹/ de aceea n-a venit. ²/ P1=CZ; P2=PP Nu l-a educat nimeni, ¹/ pentru aceea
se comportă urât. ²/ P1=CZ; P2=PP

TOPICA  postpusă regentei: A răcit,¹/[din cauză că] i-a fost frig.²/

 antepusă regentei: [Deoarece] a fost lăudat,¹/ a devenit încrezut.²/
 intercalată în regentă: Colegii,¹/ [din cauză că] n-au înţeles problema, ²/ au abandonat-o.²/

PUNCTUAŢIA  când stă după regentă, se desparte prin virgulă de aceasta.

 când se află înaintea regentei, se desparte prin virgulă.
EXERCIŢII
1. Realizaţi expansiunea circumstanţialelor de cauză scrise cursiv din enunţurile următoare:
 Din cauza vremii a stat acasă. ................…………………………………………………………………………
 De furie a trântit uşa. ............................………………………………………………………………………….
 Din pricina surmenajului, s-a îmbolnăvit. .....……………………………………………………………………...
 Fiind obosit, s-a culcat devreme…………………………………………………………………………………....
 Fiindu-i teamă de vreme, a renunţat la excursie.......................................................................................................
 Din cauza drumului, a întârziat. ..............................................................................................................................
2. Contrage circumstanţialele de cauză din frazele de mai jos:
 S-a supărat, din cauză că nu l-am invitat la petrecere………………………………………………………………
Page1

 Merg la nuntă, fiindcă sunt obligat……………………………………………………………………....................

 Fiindcă a lipsit de la cursuri, a pierdut mult...............................................................................................................
  Întrucât avea probleme acasă, a lipsit mult……………………………………………………...............................
 Plângea, căci era fericită. .........................................................................................................................................
 Unde a fost supărat, de asta a întârziat la festivitate. ...............................................................................................
 Unde pleci, că abia ai ajuns acasă?. ...........................................................................................................................
3. Precizaţi felul propoziţiilor secundare din enunţurile de mai jos:
 Am plecat acasă¹/[deoarece] se făcuse târziu.²/ P1=PP; P2=CZ
 Din moment ce te-ai pregătit, trebuie să ştii răspunsurile la toate cerinţele subiectelor.
 Întrucât trenul a întârziat, am decis să mergem înapoi acasă.
 Îmi pare bine că ai răspuns invitaţiei noastre..
 Cine m-o fi pus să te ascult pe tine?.
 Dulapul rămâne unde l-ai aşezat tu prima dată.
 Când l-a văzut că nu are simţul umorului, a încetat să-l mai tachineze.
 Trebuie să-l iei aşa cum este.
 Cum întârziem puţin, cum telefonează.
 El se simte mereu dator să explice fiecare decizie luată.
 Ce-l chinuia cel mai mult era că nu va termina la timp lucrarea.
 Ştii ce mult l-a durut că nu l-ai felicitat de ziua lui.
 Colegii, pentru că îl ştiu de mult, îi tolerează toate ieşirile.
 Îşi închipuise mereu că va fi uşor să reuşească.
4. Analizaţi frazele de mai jos:
„ Ce! Oare socotit-aţi voi că, unde a răposat Ciobanul, o să rămână turma în ghearele voastre ca să o jăfuiţi după cum vă
place?.” (Al. Odobescu)

P1= P3= P5= P7=

P2= P4= P6=
„Cum însă sufletul meu niciodată n-a fost în stare să ducă prea multă vreme, în spate, povara ucigătoare a sublimului, şi
cum puterile întunericului, în urgia răzvrătirii lor, izbise, pe toate glasurile, clapele imense ale claviaturilor făpturii, aş fi ajuns în
cele din urmă să găsesc banală şi monotonă această rodomontadă a stihiilor...” (Calistrat Hogaş)
P1= P3= P5=
P2= P4=
5. Indicaţi felul subordonatelor introduse prin conjuncţia subordonatoare că:

a. Nu-mi place
b. Părerea noastră este
c. Ne-am exprimat opinia
că minţi.
d. Suntem convinşi
e. Am afirmat
f. Nu eşti acceptat

6. Precizează valorile morfologice şi funcţiile sintactice ale cuvântului cum în enunţurile următoare:
a) Cum ? îndrăzneşti să mă înfrunţi?
b) Cum e fratele, aşa-i şi sora.
c) Cum era supărat, nu mi-a răspuns la telefon.
7. Completează spaţiile libere cu CZ sau cu regentele unor CZ, în funcţie de relatori, de corelativi şi de context.
Din moment ce te-ai pregătit ______________________________________________.
Deoarece mi-a fost frig, ____________________________________________________________.
Fiindcă era târziu, _____________________________________________________________.
Dacă _______________________________________________________, l-am pedepsit.
Pentru că ______________________________________, de aceea plânge.
___________________________________________________, odată ce m-a întrebat.
_____________________________________________ , unde am avut altă opinie.
_______________________________________________, cum eram treaz.
Pentru aceea nu m-am pregătit, _____________________________________________.
8. Arată valorile morfologice şi funcţiile sintactice ale cuvântului ce în exemplele:
Ce carte citeşti?
Ce bine arăţi! Ce frumos miroşi!
Ştiu ce carte îţi place mai mult.
Sunt din ce în ce mai vesel.
Ce, n-ai plecat încă la antrenament?
Page1