Școala Gimnazială Dorna Arini

Complementul circumstanțial de cauză

1) Precizează elementele regente ale complementelor circumstanțiale de cauză din enunțurile date mai jos:
a. Tremură de frig.
b. Era palid din cauza răcelii.
2) Subliniază complementele circumstanțiale de cauză din enunțurile date, precizând prin ce parte de
vorbire se exprimă, precum și cazul acesteia:
a. Din pricina problemelor de sănătate, e în concediu.
b. Terminându-se spectacolul, a ieșit din sală.
c. De panică a închis toate ușile și ferestrele.
d. De aceea s-a hotărât să se schimbe, pentru că și-a dat seama unde a greșit.
e. Din pricina acelui răspuns i-a dat de gândit.
f. Este caniculă și de aceea stau în casă și citesc.
g. L-am lovit cu mingea din cauza acelui băiat.
h. De sete a băut și apă caldă.
i. Din cauza mândriei și-a pierdut mulți prieteni.
j. De lene, nu și-a făcut temele.
k. Din grabă, și-a neglijat unele responsabilități.
l. A căzut din pricina treptelor prea șubrede.
m. ”Locuința mea de vară
E la țară...
Acolo era să mor
De urât și de-ntristare
Beat de soare
Și pârlit îngrozitor! (...)
De-aia zic eu, prin urmare
Meargă pictorii la țară
Ca să piară
De căldură și de praf!” (George Topârceanu- ”Vara la țară”)
n. ”Auzind zmeul această vorbă a lui Făt-Frumos, se făcu foc și pară de mânie, se tulbură de necaz, mai
că-și pierdu cumpătul de supărare și amărăciune, în timp ce voinicul fugea cu fata care se tot minuna
privindu-l.” (după Petre Ispirescu)

3) Notează cu A (adevărat) sau F (fals) enunțurile de mai jos:

a. Complement circumstanțial de cauză poate avea ca regent un verb nepredicativ.
b. În enunțul ”A procedat așa din cauza principiilor sale” există două complemente circumstanțiale de
cauză.
c. Numeralul colectiv din secvența ”Din cauza amândurora a întârziat” este complement circumstanțial de
cauză în cazul D.
d. În enunțul ”Intenționat nu a venit, fiindcă era plictisit” există o locuțiune adverbială de cauză.
e. Complementul circumstanțial de cauză din secvența ”Începând furtuna, ne-am întors acasă” este
exprimat prin verb nepredicativ.

4) Construiește enunțuri în care să ai complemente circumstanțiale de cauză exprimate prin:

a. Pronume demonstrativ în G=
b. Numeral cardinal în Ac=
c. Locuțiune adverbială de cauză=
d. Substantiv comun în Ac=
e. Pronume personal în G=
f. Verb la modul gerunziu=
Bibliografie: Adrian Nicolae Romonti, Claudia Topan (coord.), ”Ghid complet pentru Evaluarea Națională 2016. Limba și literatura
română. Clasa a VIII-a. Repere teoretice. Analiza itemilor. Modele de teste. Suport practic. Fișe recapitulative. Rezolvări. Abordare
modernă”, editura Delfin, București, 2015, pag.192-194.