PROIECT DIDACTIC

I. DATE GENERALE:
Şcoala: Colegiul National “Iosif Vulcan”, Oradea
Data: 11.11.2019
Clasa: a VII-a
Obiect: Limba română
Subiect: Complementul circumstanțial de cauză
Tipul lecţiei: Asimilare de noi cunoştinţe.
Durata: 50’
Student: Brata Bianca Gloria
Profesor coordinator: Negruț Margareta

1.Competențe generale:
-receptarea mesajului oral in diferite situații de comunicare;
-utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situații de comunicare monologată și dialogată;
- utilizarea corectă și adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diferite;
2. Competențe specifice
1.7.să manifeste dicernământ (prin acceptare sau respingere) în receptarea mesajului oral
4.1 să folosească corect structurile morfosintactice ale limbii române standard pentru înţelegerea şi exprimarea clară şi precisă a
intenţiilor comunicative complexe
4.2 să își exprime clar intenţia comunicativă prin corelarea achiziţiilor lexicale şi semantice cu cele sintactice şi morfologice din limba
română
4.3 să aplice conștient regulile şi convenţiile ortografice şi ortoepice pentru o comunicare corectă
3.Obiective operaţionale:
La sfârţitul orei, elevii vor fi capabili:
 să enunțe definiția complementului circumstanțial de cauză;
 să identifice complementul circumstanțial de cauză;
 să aplice topica, punctuația și ortografia specifică complementului circumstanțial de cauză;
 să denumească termenii regenți ai complementului circumstanțial de cauză;
 să identifice părţlie de vorbire prin care se exprimă complementul circumstanțial de cauză;
Strategii didactice:
- Metode si procedee: învăţarea prin descoperire inductivă, exerciţiul, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, problematizarea.
- Mijloace de învăţământ: fişe de muncă independentă, cretă colorată
- Forme de organizare a colectivului de elevi: frontală, individuală.

1
 Bibliografie:
Bejan, D. (1997), Gramatica limbii române. Compendiu, Editura Echinox, Cluj-Napoca.
Derşidan, I. (2003), Metodica predării limbii şi literaturii române, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Napoca.
Goia, V. (2002), Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
Popescu, Ş. (1995), Gramatica practică a limbii române, EDP, Bucureşti.

II. DESFĂŞURAREA LECŢIEI:

Evenimente Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii

instrucţionale didactice
1. Moment Asigurarea cadrului, a atmosferei optime Se pregătesc cu cele necesare lecţiei. Conversaţia.
organizatoric(2’) desfășurării lecției (salutul, prezenţa, pregătirea
materialelor corespunzătoare pentru începerea
lecţiei), și crearea unui climat afectiv benefic
desfășurării lecției.

2. Reactualizarea Voi verifica tema cantitativ şi calitativ, în mod Citesc și corectează, dacă e cazul, tema. Conversaţia.
cunoştinţelor însuşite frontal. Voi face aprecieri individuale si
anterior(5’) generale. Explicaţia.

Voi reactualiza cunoştinţele predate anterior:

Ce este complementul? Complementul este partea secundară de propoziție Demonstraţia.
care determină: un verb, un adjectiv, un adverb sau o
interjecție cu funcția sintactică de predicat.

De câte feluri este el? Complementele se împart în două mari categorii:

circumstanțiale și necircumstanțiale. Organizare
Câte feluri de complemente circumstanțiale Circumstanțiale de timp, mod, și de loc. frontală.
cunoasteți? Ce arată ele?

2
 Vă rog să îmi daţi exemple complemente Exemplifică.
circumstanțiale de loc, de mod și de timp.

Voi scrie pe tablă următoarele exemple: Elevii își notează exemplele în caiet și precizează ce Organizare
3. Pregătirea pentru Băiatul plânge de bucuros. arată cuvintele subliniate. frontală.
receptarea noului Pentru cei doi te-a pedepsit.
conţinut. (7’) Să nu plângi pentru ele. Învăţarea prin
descoperire
Profesorul le va cere elevilor să arate ce părți de Elevii aduc și alte exemple. inductivă.
propoziție sunt cuvintele scrise subliniat și prin
ce părți de vorbire se exprimă.
În momentul în care elevii vor constata că Profesorul apreciază răspunsurile elevilor și oferă
acestea sunt complemente, profesorul îi va ajuta explicațiile necesare. Exerciţiul.
să descopere că arată cauza desfășurării unei
acțiuni.

Se explică sensul termenului cauză și se insistă

asupra faptului că realizarea unei acțiuni sau
manifestarea unei stări/însușiri pot fi
determinate de un motiv anume.
CÁUZĂ, cauze, s. f. 1. Fenomen sau complex
de fenomene care precedă și, în condiții
determinate, provoacă apariția altui fenomen,
denumit efect, căruia îi servește ca punct de
plecare; motiv.(conform DEX)

4. Anunţarea noului Astăzi, vom studia complementul circumstanțial Ascultă. Conversaţia.

conţinut şi ale de cauză, vă rog să scrieți titlul în caiete, iar
obiectivelor.(3’) până la sfârşitul orei veţi reuşi să identificaţi
acest tip de complement, să recunoasteți părțile
de vorbire prin care se exprimă, să îl folosiți
corect in propoziții. Notează titlul lecţiei în caiete.

3
5. Transmiterea noilor Se va realiza lectura textului din manual, pagina .
cunoştinţe(20’) 75, exercițiul 1.

Voi explica dacă există nelămuriri și voi corecta Un voluntar citește indicația de muncă. Conversația.
greșelile. Exemplifică.

În continuare, vom rezolva împreună exercițiul Un voluntar citește indicația de muncă. Elevii sunt Exerciţiul.
2. încurajați sa participe la discuții.
Exemplifică.

Împreună cu elevii vom deduce definiția Elevii notează observațiile în caiete.

complementului circumstanțial de cauză și
întrebările acestuia.
Se notează pe tablă definiția complementului
circumstanțial de cauză, întrebările acestuia și
părțile de vorbire prin care se poate exprima
acesta, ilustrate prin exemple.
Circumstanțialul de cauză este un subordonat
facultativ al unui verb și arată cauza unei acțiuni sau
a apariției unei însușiri/stări..
Conversația
Răspunde la întrebările: din ce cauză?, din ce pricină?

Circumstanțialul de cauză poate fi exprimat prin: Explicaţia.

• substantiv, pronume sau numeral în acuzativ,
cu prepozițiile de, din, pentru, după:
S-au suparat pentru o vorba.
A plâns de emoție.
A spart paharul dintr-o greșeală.
Pentru cei doi te-au aplaudat.
Să nu te superi pentru mine!
• adjectiv precedat de prepoziție:
De zgârcit, nu le-a dat copiilor nimic. Demonstrația
A plans de bucuros.
• verb la gerunziu:
Nelucrând tema, ai luat notă mică.
Întârziind, n-a mai intrat la curs.

Complementul circumstanțial de cauză determină:

Verb predicativ

4
 Unele fete plângeau de emoție.
Verb la gerunziu Explicația
A plecat urlând de fericire.
Verb la participiu, cu valoare adjectivala
Fata se uita încruntată de supărare.

Ce observați legat de poziția complementului in De obicei, circumstanțialul de cauză se află după

propoziție? elementul de care depinde. Organizare
Elevii vor scrie observația în caiete. frontală

Voi scrie pe tablă următoarele enunțuri: Elevii vor scrie enunțurile in caiete. Explicația
Începând vântul, ne-am întors acasă.
De invidios, nu s-a uitat la el.

Ce observați în legătură cu topica și punctuația?
Când este exprimat prin adjectiv precedat de
prepoziție sau prin verb la gerunziu, circumstanțialul Demonstrația
de cauză plasat în fața cuvântului de care depinde
este urmat obligatoriu de virgulă. Învățarea prin
Elevii vor scrie observația în caiete. descoperire

6. Fixarea cunoştinţelor Elevii vor primi fişe individuale de muncă Vor rezolva exerciţiile date. Exerciţiul
(10’) independentă, cu exerciţii variate( Anexa 1)
I. Alege variantele care conțin Elevii vor răspunde când vor fi numiți. Problematizarea.

5
 complemente circumstanțiale de cauză pentru Organizare
enunțul................. individuala
Se face verificarea după rezolvarea fiecărui
exercițiu.

Dacă timpul ne va permite, vom rezolva Elevii deschid manualul la pagina 76.
împreună exercițiul 6 de la pagina 76.
Elevii vor fi numiți aleatoriu.

7. Tema de casă. Le voi anunța tema pentru acasă (exercițiile 5 și Îşi notează tema pentru acasă. Conversaţia.
Evaluarea.(3’) 7 de la pagina 76), cu explicațiile de rigoare.

Voi face aprecieri generale şi individuale Ascultă aprecierile făcute. Explicaţia.

referitoare la activitatea din această oră.

6
 Schema tablei

Băiatul plânge de bucuros. Să nu plângi pentru ele. ( Complemente, cauza desfășurarii unei acțiuni)
Pentru cei doi te-a pedepsit.
Definitie: subordonat facultativ al unui verb și arată cauza unei acțiuni sau a apariției unei însușiri.
Răspunde la întrebările: din ce cauză?, din ce pricină?
Circumstanțialul de cauză poate fi exprimat prin:
• substantiv, pronume sau numeral în acuzativ, cu prepozițiile de, din, pentru, după:
A plâns de emoție.
A spart paharul dintr-o greșeală.
Pentru cei doi te-au aplaudat.
Să nu te superi pentru mine!
• adjectiv precedat de prepoziție:
De zgârcit, nu le-a dat copiilor nimic.
A plans de bucuros.
• verb la gerunziu:
Nelucrând tema, ai luat notă mică.

Complementul circumstanțial de cauză determină:

Verb predicativ
Unele fete plângeau de emoție.
Verb la gerunziu
A plecat urlând de fericire.

7
 Verb la participiu, cu valoare adjectivala
Fata se uita încruntată de supărare.
Topica, Punctuație
Începând vântul, ne-am întors acasă.
De invidios, nu s-a uitat la el.
Când este exprimat prin adjectiv precedat de prepoziție sau prin verb la gerunziu, circumstanțialul de cauză plasat în fața cuvântului de care
depinde este urmat obligatoriu de virgulă.