CRIMĂ ȘI PEDEAPSĂ

F. M. Dovstoieski

- roman în şase părţi cu epilog.

- dramă psihologică
- a apărut în 1866 sub forma de foileton în revista Mesagerul Rus înainte de a fi publicat ca
roman în 1867
- întâmplarea se petrece în Sankt Petersburg , iar ultima parte într-o închisoare în Siberia
- întâmplarea este relatată din perspectiva lui Raskolnikov, dar ocazional din perspectiva lui
Svidrigailov, Razumikhin și Dunia.

Romanul Crima si pedeapsa este o analiza psihologica a crimei si a implicatiilor sale

morale. „O fiinta superioara are oare dreptul sa savirseasca o crima daca aceasta este in
folosul intregii umanitati?” – iata intrebarea care il macina necontenit pe Raskolnikov, un fost
student idealist in ceasurile lungi de meditatie din odaia sa strâmta de la mansarda. Sub
presiunea saraciei cumplite, a însingurării si a sentimentului de zadarnicie a tuturor aspiratiilor
sale, aceasta teorie indrazneata este pusa peste noapte in aplicare, ducând la un dublu asasinat
de o salbaticie care zguduie intreg orasul Sankt Petersburg. Dostoievski analizeaza cu intuitia
unui fin psiholog cauzele crimei, dilemele personajului sau, pendularile sale launtrice intre
bine si rau, rational si irational, psihologia ucigasului si a anchetatorului, avansind in final
posibilitatea mântuirii prin iubire, umilinta si jertfa de sine. Crima si pedeapsa ilustreaza
criza sociala si spirituala a epocii, avind o influenta profunda asupra fictiunii secolului XX.

Romanul prezintă în prim plan drama lui Raskolnikov, un student care pune la cale
uciderea și jefuirea unei bătrâne cămătărese. Raskolnikov este un idealist prin definiție, nu
ucide pentru bani, din necesitate financiară, ci din ideea că o astfel de persoană este ca un
gândac al societății și trebuie stârpit.
Raskolnikov se considera o persoană înzestrată cu calități deosebite, asemenea
lui Napoleon ("Eu n-am ucis un om, am ucis un principiu!" , "Am vrut sa fiu un
Napoleon si de aceea am ucis") . Ca om extraordinar, își simte justificată decizia de a ucide,
încât nu se mai include în barierele morale ale oamenilor de rând. Cu toate acestea însă,
imediat după săvârșirea crimei, protagonistul se îmbolnăvește și are remușcări cu privire la
acțiunile lui. Romanul portretizează realizarea treptată a infracțiunii lui Raskolnikov și dorința
lui crescândă de a se confesa

Deși nu se ajută pe sine să supraviețuiască, îi e milă de bătrânul Marmeladov, întâlnit

într-o cârciumă, care va sfărși mort și îi va ajuta familia. Intră în mediul lor, autorul are un
talent în a descrie viața unei familii extrem de sărace, copiii sunt dezbrăcați, cu haine rupte și
murdare, nu au ce mânca, mama încearcă în zadar să-și convinga soțul să nu mai bea banii,
fata cea mare: Sonia se prostituează pentru a aduce mâncare pe masă celor mici. Raskolnikov
îi aude povestea și observă că fata are un suflet mai curat decât al oricărei femei din Moscova,
o admiră, o pune pe un piedestal și ajunge să o iubească. E singura persoană căreia îi va
mărturisi crima și o va ruga să-l ierte de parcă ar fi fost Fecioara Maria.
 Trece prin zile de coșmar, plimbări lungi prin oraș până dimineața târziu, boala nu îi dă
pace, nu știe cum să-și ajute sora și cum să o convingă că viitorul ei soț e un prefăcut, un avar
și un om rău. Raskolnikov are un simț special și vede natura cea adevărată a oamenilor. Se
preface destul de bine și când este anchetat de poliție, dar procesul lui de conștiință e dureros.
Pe dinafară e liniște și pace, dar în interiorul lui e furtună. Singura lui greșeală e că se va
întoarce la locul crimei și va intreba de cele petrecute aici.
Va fi închis, iar Sonia îl va vizita, devenind un fel de Maica Tereza pentru pușcăriași,
aceștia zicându-i Maica Sonia. Oriunde va fi mutat să-și ispășească pedeapsa, Sonia îl
urmeaza. Deși încearcă să o îndepărteze pentru că nu se consideră potrivit pentru ea, aceasta
nu va renunța și iubirea ei nestrămutată îi va înmuia inima lui Raskolnikov și își va da voie
sieși să-i arate iubirea.

Teme - Înstrăinarea de societate,

- psihologia criminalității și a pedepsei,.
-suferinţa religioasă - cumulează elementele suferinţei fizice şi morale, înţelese ca
nişte condiţii ale fericirii şi mântuirii. Raskolnikov recunoaşte cu multă luciditate că “nu
există fericire în confort, ea se câştigă prin suferinţă. Omul cucereşte dreptul la fericirea sa
întotdeauna prin suferinţă. Aici nu există nicio nedreptate”. Dostoievski îşi determină
personajul, pe Raskolnikov, să comită crima şi să o ispăşească prin suferinţă. Sonia
Marmeladov îl ajută în procesul de transformare morală. Dostoievski a ajuns întotdeauna la
concluzii creştine în romanele sale, fiind încrezător în purificarea creştină a omului căzut în
păcat

Simboluri - orașul ca simbol al statului intern al lui Raskolnikov;

- crucea ca simbol al răscumpărării religioase.
Orașul
Orașul Sankt Petersburg, așa cum este reprezentat în romanul lui Dostoievski, este murdar și
aglomerat. Băuturile sunt împrăștiate pe stradă în plină zi, femeile consumatoare de alcool își
bat copiii și cerșesc bani și toată lumea este aglomerată în apartamente minuscule și
zgomotoase. Aglomerația și haosul din Sankt Petersburg sunt un simbol dublu. Reprezintă
starea societății, cu toate inegalitățile, prejudecățile și deficitele sale. Dar reprezintă, de
asemenea, starea delirantă și agitată a lui Raskolnikov
Crucea
Crucea pe care Sonya i-o dă lui Raskolnikov înainte de a merge la secția de poliție pentru a
mărturisi este un simbol important al răscumpărării pentru el. De-a lungul creștinătății,
desigur, crucea simbolizează jertfa lui Isus pentru păcatele omenirii. Raskolnikov neagă orice
sentiment de păcat sau devotament chiar și după ce primește crucea; crucea simbolizează nu
faptul că a obținut răscumpărarea sau chiar a înțeles ceea ce crede Sonya că îi poate oferi
religia, ci că a pornit pe calea către recunoașterea păcatelor pe care le-a săvârșit. Faptul că
Sonya este cea care îi dă crucea are o semnificație deosebită: ea se dăruiește pentru a-l
readuce în fața umanității, iar dragostea și grija ei pentru el, precum cea a lui Isus, potrivit
creștinismului, îl vor salva și reînnoi.

Motive:
Sărăcia este omniprezentă în romanul lui Dostoievski din Sankt Petersburg. Aproape fiecare
personaj din roman - cu excepția lui Luzhin, Svidrigailov și a oficialilor de poliție - este
disperat de sărac. În timp ce sărăcia obligă în mod inerent familiile să se lege, Raskolnikov
încearcă adesea să se distanțeze de mama și sora sa. El își batjocorește sora când crede că se
căsătorește pentru a-l ajuta să iasă financiar; el respinge, de asemenea, oferta lui Razumikhin
de a avea o slujbă. Descrierea sărăciei îi permite lui Dostoievski să abordeze probleme sociale
importante și să creeze situații problematice, în care singura cale de a supraviețui este prin
sacrificiul de sine. Drept urmare, sărăcia permite unor personaje precum Sonia și Dunia să-și
demonstreze puterea și compasiunea.

Personaje:
- Rodion Romanovici Raskolnikov (Rodea) - protagonistul
- Avdotya Romanovna Raskolnikov (Dunia) – sora lui Rodea
- Pyotr Petrovici Luzhin – logodnicul Duniei
- Pulcheria Alexandrovna Raskolnikov – mama lui Rodea
- Dmitri Prokofych Razumikhin – coleg de facultate cu Rodnea
- Zossimov- medicul lui Raskolnikov și un prieten al lui Razumikhin
- Aleona Ivanovna – cămătăreasa
- Lizaveta Ivanovna – sora cămătăresei
- Arkady Ivanovich Svidrigailov – angajatorul Duniei
- Nastasya Petrovna - un servitor în casa în care Raskolnikov își închiria „dulapul”. Nastasya
îi aduce ceai și mâncare atunci când îl cere și îl ajută să-l îngrijească în boala sa după crime.
- Porfiri Petrovici - magistratul însărcinat cu investigarea crimelor
- Ilya Petrovici - funcționarul de poliție pe care Raskolnikov îl întâlnește după comiterea
crimei și pe care îl mărturisește la sfârșitul romanului
- Alexander Grigorievici Zamyotov - un funcționar mai mic în secția de poliție care
suspectează că Raskolnikov este ucigașul lui Alyona Ivanovna și Lizaveta.
- Nikolai Dementiev - Un pictor care lucrează într-un apartament gol lângă Alyona Ivanovna
în ziua crimelor.
- Andrei Semyonovich Lebezyatnikov - tânăr care este convins de corectitudinea „noilor
filozofii”, cum ar fi nihilismul care înfuria actualmente prin Sankt Petersburg
- Semyon Zakharovich Marmeladov - bețiv
- Katerina Ivanovna Marmeladov - Soția a lui Marmeladov.
- Sofya Semyonovna Marmeladov - fiica lui Marmeladov
Rezumat:
Rodion Romanovici Raskolnikov, un fost student, locuiește într-o mică gară la ultimul etaj al
unei clădiri de apartamente distruse din Sankt Petersburg. Este bolnav, îmbrăcat în zdrențe,
scurt pe bani și vorbește cu sine, dar este și frumos, mândru și inteligent. El are în vedere
săvârșirea unei crime groaznice, dar natura crimei nu este încă clară. Se duce în apartamentul
unei vechi case de amanet, Alyona Ivanovna, pentru a obține bani pentru un ceas și pentru a
planifica crima. După aceea, se oprește pentru o băutură la o tavernă, unde întâlnește un
bărbat pe nume Marmeladov, care, în stare de ebrietate, și-a abandonat slujba și a pornit la o
băutură de cinci zile, de frică să se întoarcă acasă la familia sa. Marmeladov îi spune lui
Raskolnikov despre soția sa bolnavă, Katerina Ivanovna, și fiica sa, Sonya, care a fost forțată
să se prostitueze pentru a sprijini familia.
A doua zi, Raskolnikov primește o scrisoare de la mama sa, Pulcheria Alexandrovna, care îi
anunță că sora sa, Dunya, este logodită să se căsătorească cu un oficial guvernamental numit
Luzhin și că toți se mută la Sankt Petersburg. Merge într-o altă tavernă, unde aude o studentă
vorbind despre cum societatea ar fi mai bună dacă bătrânul amanet Alyona Ivanovna ar fi
murit. Mai târziu, pe străzi, Raskolnikov aude că asociatul va fi singur în apartamentul ei în
seara următoare. Dormește bine și se trezește a doua zi, găsește un topor și modează un obiect
fals pe care să-l amestece pentru a distrage amanetul. În noaptea aceea, el se duce în
apartamentul ei și o omoară. În timp ce el trece în dormitorul ei, în căutare de bani, sora ei,
Lizaveta, intră și Raskolnikov o ucide și ea. Abia scapă din apartament fără să fie văzut,
Trezindu-se a doua zi, Raskolnikov își caută frenetic hainele pentru urme de sânge. El
primește o somație de la poliție, dar se pare că nu are legătură cu crimele. La secția de poliție
află că moșul său încearcă să strângă bani pe care îi datorează. În timpul unei conversații
despre crime, Raskolnikov leșină, iar poliția începe să-l suspecteze. Raskolnikov se întoarce
în camera sa, colectează bunurile pe care le-a furat de la amanet și le îngroapă sub o stâncă
într-o curte ieșită din comun. Își vizitează prietenul Razumikhin și refuză oferta sa de
muncă. Întorcându-se în apartamentul său, Raskolnikov cade într-un somn plin de viață de
coșmar. După patru zile de febră și delir, se trezește pentru a afla că gospodarul său, Nastasya
și Razumikhin au avut grijă de el. Învață că Zossimov, medic și Zamyotov, un tânăr detectiv
de poliție l-au vizitat și el. Toți au observat că Raskolnikov devine extrem de incomod de
fiecare dată când sunt menționate crimele amanetului și a surorii ei. Luzhin, logodnicul
Dunya, face și el o vizită. După o confruntare cu Luzhin, Raskolnikov merge la o cafenea,
unde aproape îi mărturisește lui Zamyotov că este criminalul. După aceea, el merge impulsiv
în apartamentul amanetului. La întoarcere acasă, descoperă că Marmeladov a fost condus de o
trăsură. Raskolnikov ajută să-l ducă înapoi în apartamentul său, unde Marmeladov moare. La
apartament, o întâlnește pe Sonya și oferă familiei douăzeci de ruble pe care le-a primit de la
mama sa. Revenind cu Razumikhin în propriul apartament, Raskolnikov leșină când
descoperă că sora și mama sa sunt acolo care îl așteaptă. l-au vizitat și el. Toți au observat că
Raskolnikov devine extrem de incomod de fiecare dată când sunt menționate crimele
amanetului și a surorii ei. Luzhin, logodnicul Dunya, face și el o vizită. După o confruntare cu
Luzhin, Raskolnikov merge la o cafenea, unde aproape îi mărturisește lui Zamyotov că este
criminalul. După aceea, el merge impulsiv în apartamentul amanetului. La întoarcere acasă,
descoperă că Marmeladov a fost condus de o trăsură. Raskolnikov ajută să-l ducă înapoi în
apartamentul său, unde Marmeladov moare. La apartament, o întâlnește pe Sonya și oferă
familiei douăzeci de ruble pe care le-a primit de la mama sa. Revenind cu Razumikhin în
propriul apartament, Raskolnikov leșină când descoperă că sora și mama sa sunt acolo care îl
așteaptă. l-au vizitat și el. Toți au observat că Raskolnikov devine extrem de incomod de
fiecare dată când sunt menționate crimele amanetului și a surorii ei. Luzhin, logodnicul
Dunya, face și el o vizită. După o confruntare cu Luzhin, Raskolnikov merge la o cafenea,
unde aproape îi mărturisește lui Zamyotov că este criminalul. După aceea, el merge impulsiv
în apartamentul amanetului. La întoarcere acasă, descoperă că Marmeladov a fost condus de o
trăsură. Raskolnikov ajută să-l ducă înapoi în apartamentul său, unde Marmeladov moare. La
apartament, o întâlnește pe Sonya și oferă familiei douăzeci de ruble pe care le-a primit de la
mama sa. Revenind cu Razumikhin în propriul apartament, Raskolnikov leșină când
descoperă că sora și mama sa sunt acolo care îl așteaptă. Toți au observat că Raskolnikov
devine extrem de incomod de fiecare dată când sunt menționate crimele amanetului și a
surorii ei. Luzhin, logodnicul Dunya, face și el o vizită. După o confruntare cu Luzhin,
Raskolnikov merge la o cafenea, unde aproape îi mărturisește lui Zamyotov că este
criminalul. După aceea, el merge impulsiv în apartamentul amanetului. La întoarcere acasă,
descoperă că Marmeladov a fost condus de o trăsură. Raskolnikov ajută să-l ducă înapoi în
apartamentul său, unde Marmeladov moare. La apartament, o întâlnește pe Sonya și oferă
familiei douăzeci de ruble pe care le-a primit de la mama sa. Revenind cu Razumikhin în
propriul apartament, Raskolnikov leșină când descoperă că sora și mama sa sunt acolo care îl
așteaptă. Toți au observat că Raskolnikov devine extrem de incomod de fiecare dată când sunt
menționate crimele amanetului și a surorii ei. Luzhin, logodnicul Dunya, face și el o
vizită. După o confruntare cu Luzhin, Raskolnikov merge la o cafenea, unde aproape îi
mărturisește lui Zamyotov că este criminalul. După aceea, el merge impulsiv în apartamentul
amanetului. La întoarcere acasă, descoperă că Marmeladov a fost condus de o
trăsură. Raskolnikov ajută să-l ducă înapoi în apartamentul său, unde Marmeladov moare. La
apartament, o întâlnește pe Sonya și oferă familiei douăzeci de ruble pe care le-a primit de la
mama sa. Revenind cu Razumikhin în propriul apartament, Raskolnikov leșină când
descoperă că sora și mama sa sunt acolo care îl așteaptă.
Raskolnikov se enervează cu Pulcheria Alexandrovna și Dunya și îi comandă să iasă din
cameră. De asemenea, el poruncește lui Dunya să-și încalce logodna cu Luzhin. Razumikhin,
între timp, se îndrăgostește de Dunya. În dimineața următoare, Razumikhin încearcă să
explice personajul lui Raskolnikov lui Dunya și Pulcheria Alexandrovna, iar apoi cei trei se
întorc în apartamentul lui Raskolnikov. Acolo, Zossimov îi salută și le spune că starea lui
Raskolnikov este mult îmbunătățită. Raskolnikov își cere scuze pentru comportamentul său cu
o seară înainte și mărturisește că a dat toți banii lui Marmeladovs. Însă, în curând, devine din
nou supărat și iritabil și cere ca Dunya să nu se căsătorească cu Luzhin. Dunya îi spune că se
întâlnește cu Luzhin în acea seară și că, deși Luzhin a cerut în mod special ca Raskolnikov să
nu fie acolo, ea ar dori ca el să vină totuși. Raskolnikov este de acord. În acel moment, Sonya
intră în cameră, foarte jenată să fie în prezența familiei lui Raskolnikov. Ea îl invită pe
Raskolnikov la înmormântarea tatălui ei, iar acesta acceptă. La întoarcerea la apartamentul ei,
Sonya este urmată de un bărbat ciudat, despre care vom afla ulterior este Svidrigailov - fostul
angajator lejer al lui Dunya, care este atras obsesiv de ea.
Sub pretextul de a încerca să recupereze un ceas pe care l-a amanat, Raskolnikov îl vizitează
pe magistratul responsabil de ancheta omorului, Porfiry Petrovich, o rudă a lui
Razumikhin. Zamyotov este la casa detectivului când soseste Raskolnikov. Raskolnikov și
Porfiry au o conversație tensionată despre crime. Raskolnikov începe să creadă că Porfiry îl
suspectează și încearcă să-l conducă într-o capcană. După aceea, Raskolnikov și Razumikhin
discută conversația, încercând să-și dea seama dacă Porfiry îl suspectează. Când Raskolnikov
se întoarce în apartamentul său, află că un bărbat venise acolo în căutarea lui. Când se prinde
de omul din stradă, bărbatul îl numește criminal. În noaptea aceea, Raskolnikov visează la
uciderea amonistului. Când se trezește, în cameră există un străin.
Străinul este Svidrigailov. El explică că ar dori ca Dunya să-și rupă logodna cu Luzhin, pe
care îl consideră nevrednic de ea. El se oferă să-i ofere lui Dunya suma enormă de zece mii de
ruble. El îi mai spune lui Raskolnikov că regretata sa soție, Marfa Petrovna, a lăsat Dunyai
trei mii de ruble în voia ei. Raskolnikov respinge oferta de bani a lui Svidrigailov și, după ce
l-a auzit vorbind despre a vedea fantoma Marfei, bănuiește că este nebun. După plecarea lui
Svidrigailov, Raskolnikov și Razumikhin merg la un restaurant pentru a întâlni Dunya,
Pulcheria Alexandrovna și Luzhin. Razumikhin îi spune lui Raskolnikov că este sigur că
poliția îl suspectează pe Raskolnikov. Luzhin este insultat să constate că Raskolnikov, contrar
dorințelor sale, este prezent la masă. Aceștia discută despre sosirea lui Svidrigailov în oraș și
banii care au fost oferiți în Dunya. Luzhin și Raskolnikov intră într-un argument, în timpul
căruia Luzhin ofensează pe toți cei din cameră, inclusiv logodnica și soacra sa
potențială. Dunya rupe logodna și îl obligă să plece. Toată lumea este bucuroasă la plecarea
sa. Razumikhin începe să vorbească despre planurile de a intra în afacerea de publicare în
familie, dar Raskolnikov le strică dispoziția spunându-le că nu mai vrea să le vadă. Când
Raskolnikov părăsește camera, Razumikhin îl urmărește pe scări. Se opresc, față în față, și
Razumikhin își dă seama, fără să se spună vreun cuvânt, că Raskolnikov este vinovat de
crime. Se grăbește înapoi la Dunya și Pulcheria Alexandrovna pentru a-i asigura că îi va ajuta
prin orice dificultăți pe care le întâmpină. pe parcursul căreia Luzhin ofensează pe toată lumea
în cameră, inclusiv logodnica și soacra sa potențială. Dunya rupe logodna și îl obligă să
plece. Toată lumea este bucuroasă la plecarea sa. Razumikhin începe să vorbească despre
planurile de a intra în afacerea de publicare în familie, dar Raskolnikov le strică dispoziția
spunându-le că nu mai vrea să le vadă. Când Raskolnikov părăsește camera, Razumikhin îl
urmărește pe scări. Se opresc, față în față, și Razumikhin își dă seama, fără să se spună vreun
cuvânt, că Raskolnikov este vinovat de crime. Se grăbește înapoi la Dunya și Pulcheria
Alexandrovna pentru a-i asigura că îi va ajuta prin orice dificultăți pe care le întâmpină. pe
parcursul căreia Luzhin ofensează pe toată lumea în cameră, inclusiv logodnica și soacra sa
potențială. Dunya rupe logodna și îl obligă să plece. Toată lumea este bucuroasă la plecarea
sa. Razumikhin începe să vorbească despre planurile de a intra în afacerea de publicare în
familie, dar Raskolnikov le strică dispoziția spunându-le că nu mai vrea să le vadă. Când
Raskolnikov părăsește camera, Razumikhin îl urmărește pe scări. Se opresc, față în față, și
Razumikhin își dă seama, fără să se spună vreun cuvânt, că Raskolnikov este vinovat de
crime. Se grăbește înapoi la Dunya și Pulcheria Alexandrovna pentru a-i asigura că îi va ajuta
prin orice dificultăți pe care le întâmpină. Toată lumea este bucuroasă la plecarea
sa. Razumikhin începe să vorbească despre planurile de a intra în afacerea de publicare în
familie, dar Raskolnikov le strică dispoziția spunându-le că nu mai vrea să le vadă. Când
Raskolnikov părăsește camera, Razumikhin îl urmărește pe scări. Se opresc, față în față, și
Razumikhin își dă seama, fără să se spună vreun cuvânt, că Raskolnikov este vinovat de
crime. Se grăbește înapoi la Dunya și Pulcheria Alexandrovna pentru a-i asigura că îi va ajuta
prin orice dificultăți pe care le întâmpină. Toată lumea este bucuroasă la plecarea
sa. Razumikhin începe să vorbească despre planurile de a intra în afacerea de publicare în
familie, dar Raskolnikov le strică dispoziția spunându-le că nu mai vrea să le vadă. Când
Raskolnikov părăsește camera, Razumikhin îl urmărește pe scări. Se opresc, față în față, și
Razumikhin își dă seama, fără să se spună vreun cuvânt, că Raskolnikov este vinovat de
crime. Se grăbește înapoi la Dunya și Pulcheria Alexandrovna pentru a-i asigura că îi va ajuta
prin orice dificultăți pe care le întâmpină. fără să se spună vreun cuvânt, că Raskolnikov este
vinovat de crime. Se grăbește înapoi la Dunya și Pulcheria Alexandrovna pentru a-i asigura că
îi va ajuta prin orice dificultăți pe care le întâmpină. fără să se spună vreun cuvânt, că
Raskolnikov este vinovat de crime. Se grăbește înapoi la Dunya și Pulcheria Alexandrovna
pentru a-i asigura că îi va ajuta prin orice dificultăți pe care le întâmpină.
Raskolnikov se duce în apartamentul Sonya Marmeladov. În timpul conversației lor, el află că
Sonya a fost prietenul uneia dintre victimele sale, Lizaveta. El îl obligă pe Sonya să-i citească
povestea biblică a lui Lazăr, care a fost înviat de Isus. Între timp, Svidrigailov strivează din
apartamentul de alături.
În dimineața următoare, Raskolnikov îl vizită pe Porfiry Petrovich la secția de poliție,
presupus pentru a solicita o cerere formală pentru ceasul său amanat. În timp ce vorbesc,
Raskolnikov începe să simtă din nou că Porfiry încearcă să-l conducă într-o capcană. În cele
din urmă, se rupe sub presiune și îl acuză pe Porfiry că a jucat jocuri psihologice cu el. În
culmea tensiunii dintre ei, Nikolai, un muncitor care este ținut sub suspiciune pentru crime,
izbucnește în cameră și mărturisește crimele. În drum spre cina memorială a Katerinei
Ivanovna pentru Marmeladov, Raskolnikov îl întâlnește pe bărbatul misterios care l-a numit
criminal și află că bărbatul știe de fapt foarte puțin despre caz.
Scena se mută în apartamentul lui Luzhin și colegul său de cameră, Lebezyatnikov, unde
Luzhin își hrănește ura față de Raskolnikov, pe care îl acuză pentru ruperea logodnei sale cu
Dunya. Deși Luzhin a fost invitat la cina memorială a lui Marmeladov, acesta refuză să
meargă. El o invită pe Sonya în camera lui și îi dă o factură de zece ruble. Cina memorială a
lui Katerina merge prost. Văduva este extrem de agitată și mândră, dar puțini oaspeți s-au
prezentat și, cu excepția lui Raskolnikov, cei care sunt beți și crude. Luzhin intră apoi în
cameră și o acuză pe Sonya că a furat o factură de o sută de ruble. Sonya își neagă pretenția,
dar factura este descoperită într-unul din buzunarele ei. La fel cum toată lumea este pe punctul
de a-l eticheta pe Sonya de hoț, totuși, Lebezyatnikov intră și îi spune în cameră că l-a văzut
pe Luzhin să bagă factura în buzunarul Sonya în timp ce ea părăsea camera. Raskolnikov
explică că Luzhin încerca probabil să-l jeneze discreditând Sonya. Luzhin pleacă și o luptă
între Katerina și proprietarul ei.
După cină, Raskolnikov merge în camera lui Sonya și mărturisește crimele aduse ei. Au o
lungă conversație despre motivele sale confuze. Sonya încearcă să-l convingă să
mărturisească autorităților. Lebezyatnikov intră apoi și le informează că Katerina Ivanovna
pare să fi înnebunit - desfășoară copiii pe străzi, cerșind bani. Sonya se grăbește să-i găsească
în timp ce Raskolnikov se întoarce în camera lui și vorbește cu Dunya. În curând se întoarce
pe stradă și o vede pe Katerina dansând și cântând sălbatic. Ea se prăbușește după o
confruntare cu un polițist și, la scurt timp după ce a fost readusă în camera ei,
moare. Svidrigailov apare și se oferă să plătească înmormântarea și îngrijirea copiilor. El îi
dezvăluie lui Raskolnikov că știe că Raskolnikov este criminalul.
Raskolnikov se rătăcește într-o ceață după mărturisirea lui pentru Sonya și moartea
Katerinei. Razumikhin îl confruntă în camera lui, întrebându-l dacă a înnebunit și spunându-i
despre durerea pe care i-a provocat-o mama și sora sa. După conversația lor, Porfiry Petrovich
apare și își cere scuze pentru tratamentul său față de Raskolnikov în secția de poliție. Cu toate
acestea, el nu crede mărturisirea lui Nikolai. El îl acuză pe Raskolnikov de crime, dar
recunoaște că nu are suficiente dovezi pentru a-l aresta. În cele din urmă, îl îndeamnă să
mărturisească, spunându-i că va primi o sentință mai ușoară dacă va face acest
lucru. Raskolnikov pleacă în căutarea lui Svidrigailov, găsindu-l în cele din urmă într-o
cafenea. Svidrigailov îi spune că, deși este încă atras de Dunya, el s-a logodit cu o fată de 16
ani. Svidrigailov se pornește de la Raskolnikov și reușește să-l aducă pe Dunya în camera lui,
unde el amenință că o violă după ce refuză să se căsătorească cu el. Ea trage câteva lovituri
asupra lui cu un revolver și ratează, dar când vede cât de tare îi displace, el îi permite să
plece. El o ia pe revolver și rătăcește fără rost în jurul St. Dă trei mii de ruble în Dunya,
cincisprezece mii de ruble familiei logodnicului său și apoi rezervă o cameră într-un
hotel. Dormește bine și visează la o viitură și la o fetiță seducătoare de cinci ani. Dimineața,
se omoară singur. Petersburg. Dă trei mii de ruble în Dunya, cincisprezece mii de ruble
familiei logodnicului său și apoi rezervă o cameră într-un hotel. Dormește bine și visează la o
viitură și la o fetiță seducătoare de cinci ani. Dimineața, se omoară singur. Petersburg. Dă trei
mii de ruble în Dunya, cincisprezece mii de ruble familiei logodnicului său și apoi rezervă o
cameră într-un hotel. Dormește bine și visează la o viitură și la o fetiță seducătoare de cinci
ani. Dimineața, se omoară singur.
Raskolnikov, care este în vizită la mama sa, îi spune că el o va iubi mereu și apoi se va
întoarce în camera lui, unde îi spune lui Dunya că intenționează să mărturisească. După ce
pleacă, el merge să o viziteze pe Sonya, care îi dă o cruce de purtat. În drum spre secția de
poliție, se oprește într-o piață și sărută pământul. Aproape că se retrage din spovedanie când
ajunge la secția de poliție și află despre sinuciderea lui Svidrigailov. Totuși, vederea lui Sonya
îl convinge să treacă cu ea, iar acesta mărturisește unul dintre oficialii poliției, Ilya Petrovici.
Un an și jumătate mai târziu, Raskolnikov este în închisoare în Siberia, unde a stat nouă
luni. Sonya s-a mutat în orașul din afara închisorii, iar ea îl vizitează în mod regulat pe
Raskolnikov și încearcă să-i ușureze povara. Datorită mărturisirii sale, a confuziei sale
mentale în jurul crimelor și a mărturiei despre faptele sale trecute, a primit, în locul unei
condamnări la moarte, o condamnare redusă de opt ani de muncă silnică în Siberia. După
arestarea lui Raskolnikov, mama sa a rămas delirantă și a murit. Razumikhin și Dunya erau
căsătoriți. O scurtă perioadă, Raskolnikov rămâne la fel de mândru și înstrăinat de umanitate
ca înainte de mărturisirea sa, dar în cele din urmă își dă seama că o iubește cu adevărat pe
Sonya și își exprimă regretul pentru crima sa.