PROIECT DIDACTIC

I. DATE GENERALE:
Şcoala: Colegiul Național “Iosif Vulcan”, Oradea
Data: 12.11.2019
Clasa: a VI-a
Obiect: Limba și literatura română română
Subiect: Oracolul – Momentele subiectului.
Tipul lecţiei: Asimilare de noi cunoştinţe
Student: Brata Bianca Gloria
Profesor coordinator: Negruț Magareta

1.Competențe generale
1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi dialogată;
2. Receptarea mesajului scris din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;
3. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse;
2. Competențe specifice
1. Participarea la interacţiuni verbale în diverse situaţii de comunicare prin receptarea şi producerea textului oral;
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri;
3. Diferenţierea elementelor de ansamblu de cele de detaliu în cadrul textului citit;
3. Obiective operaţionale:
La sfârţitul orei, elevii vor fi capabili:
 să precizeze momentele subiectului literar cu specificul fiecăruia
 să recunoască momentul subiectului corespunzător unor citate din text
 să povestească acţiunea urmărind momentele subiectului
 să împartă un text în momente ale subiectului
 Strategii didactice:
- Metode: învăţarea prin descoperire, conversaţia, explicaţia, demonstraţia, problematizarea.
- Mijloace de învăţământ: fișă de lucru individuală, cretă colorată
- Forme de organizare a colectivului de elevi: frontal, individuală

Bibliografie:
Derşidan, I. (2003), Metodica predării limbii şi literaturii române, Casa Cărţii de Ştiinţă, ClujNapoca.
Goia, V. (2002), Didactica limbii și literaturii române pentru gimnaziu și liceu, Editura Dacia, Cluj-Napoca.
Cornea, P. (1972), Alecsandri, Pasteluri. Texte comentate, București, Editura Albatros.

I. DESFĂŞURAREA LECŢIEI:

Evenimente Activitatea profesorului Activitatea elevilor Strategii

instrucţionale didactice

1. Moment Asigurarea cadrului, a atmosferei Se pregătesc cu cele necesare lecţiei. Conversaţia.

organizatoric optime desfășurării lecției (salutul,
prezenţa, pregătirea materialelor
corespunzătoare pentru începerea
lecţiei), și crearea unui climat
afectiv benefic desfășurării lecției.

2. Reactualizarea Se verifică tema pentru acasă a Elevii verifică tema efectuată acasă şi corectează eventualele Conversația
cunoștințelor elevilor şi se fac aprecieri asupra greşeli.
dobândite modului de rezolvare a temei; prin
anterior(10’) acest exercițiu elevii își vor
reaminti subiectul fragmentului
studiat.
Elevii răspund întrebărilor adresate de profesor. Conversația
 Prin metoda Explozia stelară se va
realiza reactualizarea noțiunilor de
autor/narator/personaj, coordonate
spațio-temporale, moduri de
expunere, gen literar.
3. Captarea Puteți numi ultimul film pe care l- Elevii răspund. Conversaţia
atenției(5’) ați vizionat?

Ați observat anumite trăsături Da.

comune tuturor filmelor?

Care sunt acestea?
Ce se întâmplă de obicei după
derularea acțiunii?
De obicei un film începe de la o situație initiala. Are loc o Problematizarea.
anumită întâmplare, după care are loc acțiunea propriu-zisă(
care este cea mai întinsă).
Are loc un alt eveniment important, care pune capăt acțiunilor
provocate de prima întâmplare.

Ce se întâmplă după această După această întâmplare, acțiunea se încheie, se prezintă finalul
întâmplare? filmului. Conversația.

Profesorul dirijează conversația și

se va concluziona că elevii au
urmărit niște întâmplări la care
participă personajul principal, iar
această succesiune de fapte și
evenimente se numește Momentele
subiectului.
4. Anunțarea temei Profesorul anunţă tema lecţiei şi Elevii scriu titlul în caiete. Conversația
și a obiectivelor(3’) obiectivele principale.
Astăzi vom învăța să împărțim și un
text literar pe aceste momente.
Scrie titlul pe tablă.

5. Dirijarea Pentru atingerea obiectivelor Elevii apelează la planșă și la fișele de teorie de la portofoliu Conversația
învăţării(25’) propuse, cu ajutorul metodei pentru a putea răspunde întrebărilor.
Ciorchinelui, profesorul va efectua
actualizarea teoriei literare cu
privire la noțiunea de momentele
subiectului literar, ce conțin ele și
aplicarea lor pe textul suport. Le va
împărți elevilor fișele de lucru.

Pe măsură ce se precizează
fiecare moment al subiectu-
lui, se completează ciorchi-
nele (anexa 1) cu elementele
identificate în text

Câte părți ați învățat că are un text Am învățat că un text narativ are 3 părți. Conversația.
narativ?

După cum puteți observa pe fișa de

lucru, aceste 3 părți le vom împărți
în 5 momente ale subiectului.
Știe cineva ce înseamnă Elevii răspund. Învățarea prin
expozițiune? descoperire.

Expozițiune:Acțiunea de a expune,
expunere: expozițiune de pictură,
de mașinĭ agricole. Locul în care se
expune. Povestire, arătare, înșirare,
supunere: expozițiunea unuĭ
fapt.(conform DEX)

1.Expozițiunea: corespunde Elevii notează în caiete.

situației inițiale și surprinde starea
de echilibru, de dinaintea
declanșării acțiunii.
Ce se prezintă în expozițiune?
Activitate frontală.
În expozițiune se prezintă de obicei personajele, timpul și
spațiul acțiunii. Este o situație de început, în care aflăm
comportamentul copiilor la cabinetul medical. Conversația.

Cabinetul medical.
Care sunt indicii spațiali identificați Problematizarea.
aici?

Este acțiunea plasată temporal? Da, din primul paragraf aflăm că naratorul era în clasa a patra,
când s-a întâmplat acțiunea.

Care personaje sunt prezentate în În expozițiune facem cunoștință cu personajul-narator și

expozițiune? colectivul din care acesta făcea parte. Elevii notează
observațiile.

Care credeți că este evenimentul Activitate frontală.

care declanșează succesiunea de
întâmplări?
Puteți identifica în text un indice
temporal care se asociază cu acest
moment al acțiunii?
Evenimentul care declanșează succesiunea de întâmplări este
întinderea petei din jurul înțepăturii.
Problematizarea.
“El a văzut primul IDR-ul meu, la vreo două zile după ce ni-l
făcuseră.”

2.Intriga: uneltire, incident din care

izbucnește conflictul într-o operă
literară; Acțiune (ascunsă) care
folosește mijloace nepermise pentru
realizarea unui scop;(conform Învățarea prin
DEX) descoperire.

Elevii notează în caiete.

Deci putem spune că intriga
modifică situația inițială și
provoacă succesiunea de
întâmplări.

După ce află colegii lui, avem succesiunea de întâmplări:

Ce se întâmplă după ce colegii lui
află de întinderea petei din jurul
înțepăturii?
colegii lui se uită cu forța la pată, iar asistenta o măsoară. I-au
facut testul din nou, și aștepta sa fie trimis la preventoriu. Tot
aici, facem cunoștință cu Petruța, care le făcea colegilor lui un
oracol, și care s-a văzut nevoită să ii facă și lui oracol, obligată
fiind de colegi. La ora de desen, Petruța se așează lângă el și îi
dă la o parte mâneca cămășii, pentru a vedea pata.

Conversația.
3. Deci putem spune că
desfășurarea acțiunii surprinde Elevii notează în caiete observația.
succesiunea de întâmplări Conversația.
provocate de intrigă și este partea
cea mai întinsă a narațiunii.

Puteți identifica în continuare

momentul în care tensiunea acțiunii Tensiunea devine maximă în momentul în care Petruța îi atinge
devine maximă? pata și aceasta dispare.

Tensiunea acțiunii devine maximă

brusc sau are loc o succesiune de
evenimente, tensiunea acumulându- Tensiunea se acumulează treptat, de când începe ora de desen si
se treptat? Petruța se mută în bancă cu el.

4. Putem concluziona deci că

punctul culminant este momentul
cel mai tensionat al acțiunii, și pune Elevii notează în caiete.
capăt acțiunilor declanșate de Problematizarea.
intrigă. Nu este întotdeauna un
episod izolat, el poate fi alcătuit din
mai multe secvențe.
Învățarea prin
descoperire.
Ce se întâmplă în continuare? În continuare ni se spune ce urmări a avut faptul că pata i-a
dispărut. Nu i-au mai găsit microbe în sânge și s-a înscris din
nou la școală.
5. Avem aici deznodământul(
situația finală) care surprinde
încheierea acțiunii. El poate face
legătura cu situația inițială și
 stabileste o nouă stare de echilibru.

Ce observați de la jumătatea Aici ni se spune ce face astăzi Petruța, unde lucrează ea și Problematizarea.
ultimului paragraf? Ce se faptul că nu îl mai recunoaște pe narator.
povestește aici?

Mai are legătura această parte a

textului cu restul acțiunii? Nu, această parte a textului nu are legatură cu acțiunea propriu-
zisă.

Această parte a textului se numește Elevii notează în caiete.

epilog. Acesta surprinde momente
ulterioare încheierii acțiunii.

Dacă timpul ne permite, vom

rezolva exercițiul 5 de la pagina 47.
6.Asigurarea Are loc pe tot parcursul conducerii Conversația.
feedbackului învăţării, făcându-se treptat, prin
aprecieri verbale.
7.Tema pentru Elevii vor primi temă exercițiul 1 Elevii își notează tema în caiete. Conversația.
acasă.(2’) de la pagina 47.
Schema tablei

Momentele subiectului

1.Expozițiunea: corespunde situației inițiale și surprinde starea de echilibru, de dinaintea declanșării acțiunii.
În expozițiune se prezintă de obicei personajele, timpul și spațiul acțiunii. Este o situație de început, în care aflăm comportamentul copiilor la
cabinetul medical
2 Intriga modifică situația inițială și provoacă succesiunea de întâmplări.
3.Desfășurarea acțiunii surprinde succesiunea de întâmplări provocate de intrigă și este partea cea mai întinsă a narațiunii.
4.Punctul culminant este momentul cel mai tensionat al acțiunii, și pune capăt acțiunilor declanșate de intrigă. Nu este întotdeauna un episod
izolat, el poate fi alcătuit din mai multe secvențe.
5.Deznodământul( situația finală) care surprinde încheierea acțiunii. El poate face legătura cu situația inițială și stabileste o nouă stare de
echilibru.
6.Epilog: acesta surprinde momente ulterioare încheierii acțiunii
 EXPLOZIA STELARĂ

CINE

CINE - Cine este autorul operei?

Cine este naratorul fragmentului?

Cine este personajul principal? CE

CE - Ce tip de narator regăsim în text?

Ce moduri de expunere apar?

UNDE - Unde se desfășoară acțiunea operei?

CÂND - Când se petrec faptele din fragmentul studiat?

CÂND UNDE