PROIECT DIDACTIC

DATA: 10.06.2014
DISCIPLINA :Limba si literatura romana
UNITATEA DE INVATAMANT: Scoala cu clasele I-VIII Ion Jalea, Constanta
CLASA: a VII a
PROFESOR: Popa Viviana
TITLUL LECTIEI: Interjectia
TIPUL LECTIEI: De actualizare si dobandire de noi cunostinte
DURATA: 50

COMPETENTE GENERALE:
-dezvoltarea capacitatii de exprimare orala si scrisa;
-utilizarea corecta si adecvata a limbii romane in producerea de mesaje scrise.

COMPETENTE SPECIFICE:
-sesizarea corectitudinii categoriilor gramaticale si lexicale invatate, intr-un text citit;
-respectarea normelor morfosintactice in propozitii si in fraze.

OBIECTIVE OPERATIONALE:
a) COGNITIVE
La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili:
-sa defineasca interjectia;
- sa identifice interjectiile dintr-un text/enunt dat;
-sa clasifice interjectiile;
-sa aplice regulile privind topica si puctuatia interjectiei;
-sa precizeze functiile sintactice ale interjectiilor intr-un text dat.
b) FORMATIV-EDUCATIVE
La sfarsitul lectiei elevii vor fi capabili:
-sa dezvolte gandirea si limbajul;
-sa formeze deprinderi de lucru cu fise ;
-sa dezvolte atentia concentrata si spiritul de observatie.

STRATEGIA DIDACTICA
METODE SI PROCEDEE: conversatia euristica, explicatia, observatia, exercitiul.
MIJLOACE MATERIALE: manualul, fise de lucru, table.
RESURSE UMANE: clasa de 29 de elevi.
FORME DE ORGANIZARE: activitate frontala, activitate individuala, activitate pe grupe.

BIBLIOGRAFIE
Alexandru Crisan, Sofia Dobra, Florentina Samihaian,Limba romana. Manual pentru clasa a VII a , Ed. Humanitas
V. Gutu Romalo (coordonator) , Gramatica limbii romane, Cuvantul, vol.I, Enuntul, vol.II, Bucuresti, ed.
Academiei Romane, 2005.












SCENARIUL DIDACTIC

ETAPELE
LECTIEI
TIMP ACTIVITATEA
PROFESORULUI
ACTIVITATEA
ELEVILOR
METODE SI
PROCEDEE
FORME
DE ORGA
NIZARE
EVALUARE
Momentul
organizatoric
2 min. Voi face prezenta si voi
asigura un climat
favorabil desfasurarii
lectiei
Se pregatesc pentru
lectie
Conversatia Frontal
Verificarea
temei si a
cunostintelor
dobandite
anterior
2 min Se verifica tema,
facandu-se aprecieri
asupra rezolvarii
cerintelor.
Se verifica lectia
anterioara prin intrebari
adresate elevilor.
Raspund la intrebari

Observa
Conversatia

Explicaia





Frontal

Individual
ntrirea
rspunsurilor

Captarea
atentiei
5 min Voi imparti elevii in
grupe de cate 4 si
fiecare grupa va primi
o fisa de lucru
Elevii primesc o fi
cu un rebus. Elevii il
vor rezolva.
Descoperind solutia
rebusului vor afla si
titlul lectiei.
Rebusul Grupe Aprecieri
verbale

Anuntarea
titlului lectiei
si a
obiectivelor
2 min. Voi anunta si scrie pe
tabla titlul lectiei noi si
obiectivele urmarite.
Elevii urmaresc
obiectivele lectiei si
noteaza in caiete
titlul lectiei.
Expunerea Frontal
Dirijarea
invatarii
25
min.
Antrenez elevii in
activitatea ce se
desfasoara.Acestia vor
primi un plic ce contine
cuvinte cu ajutorul
carora ei vor formula
definitia interjectiei.

Cu ajutorul exercitiului
2 din fisa de lucru voi
clasifica interjectiile
dupa structura si dupa
inteles. Trebuie
specificat faptul ca
interjectiile simple
repetate nu trebuie
confundate cu cele
compuse.

Se solicita elevilor sa
observe punctuatia
acestei parti de vorbire.
Se concluzioneaza ca
dupa interjectii se pune
virgula sau semnul
exclamarii.

Formuleaz definiia
interjeciei.






Pe baza exercitiului
din fisa de lucru vor
clasifica interjeciile
i exemplifica
fiecare tip de
interjecie







Vor observa topica
i punctuaia
interjeciei i, cu
ajutorul
profesorului,
concluzioneaz:
Conversatia
euristica


Desoperirea
inductiva
Pe grupe ntrirea
rspunsurilor














Interjeciile nu au
topic fix; aproape
ntotdeauna dup
interjecii se pune
virgule sau semnul
exclamarii.

Obtinerea
performantei
5 min. Elevii sunt solicitai s
gseasc sinonime
pentru interjeciile din
propoziiile de mai jos
i s precizeze funcia
lor sintactic:
Hai la film! (vino)
"Pupaza zbrr! pe-o
dugheana[...]" (zbura)
Se va concluziona ca
interjectiile care
sugereaza o actiune,
fiind folosite in locul
verbelor , se numesc
interjectii predicative si
au functia de predicat
verbal.
Pentru a exemplifica si
alte functii sintactice
ale interjectiei vom
rezolva exercitiul nr. 3
si 4 din fisa de lucru.

Voi vorbi despre rolul
interjectiilor in
comunicare.
Antreneaza elevii in
exercitii care sa
releve functiile
sintactice ale
interjectiilor.Elevii
descoper funciile
sintactice ale
interjeciei.Observ
c interjeciile cu
funcie sintactic nu
se despart de restul
propoziiei prin
virgule.







Elevii vor rezolva
exercitiul nr. 3 si 4.
Exercitiul Individual Chestionarea
elevilor
Evaluarea 8
min.
Elevii vor primi fise de
lucru cu exercitii
aplicative la lectia
studiata azi.
Elevii vor rezolva
exercitiile.
Fisa de lucru

Individual

Chestionare
elevilor
Tema pentru
acasa
1 min. Realizati un dialog de
cel mult zece replici,
despre o intamplare
amuzanta, in care sa
folositi cat mai multe
interjectii.

Elevii isi noteaza
tema in caiete.




-




-




-











Fisa de lucru

I. Completati spatiile punctate :
a) Interjectia este partea de vorbire neflexibila care exprima.
b) Interjectiile sunt . si
c) Semnele de punctuatie care se folosesc dupa interjectie sunt . si ..
II. Identificati interjectiile si clasificati-le in functie de ceea ce exprima:
1. Vreo patruzeci de gura-casca/ Strigara: - Uraaa! Sa traiasca!
2. Uite ca-n gradina mea/ Face oricine ce vrea.
3. Cri, cri, cri,/Toamna gri,/Nu credeam c-o sa mai vii.
4. Hai la film!
5. Ia ascultati, mai, zise Gerila [].
6. Brr! am inghetat!
7. Bravo, ai reusit!
8. E vai de animalele padurii.
9. Ratele se intorceau lipa-lipa de la garla.
10. Sunetul tic-tac! nu ma lasa sa dorm.
-stari sufletesti:
-senzatii:
-manifestari ale vointei (adresari, indemnuri):
-imitarea unor sunete sau zgomote (onomatopee):
III. Notati functiile sintactice ale interjectiilor din enunturile urmatoare:
Copilul buf! din copac.
Hai cu mine!
E vai de el daca nu respecta legea!
Iata raspunsul corect!
El e tiu-tiu!
Mergea lipa-lipa.
Tii, da cald e!

IV. Subliniati interjectiile din enunturile urmatoare si stabiliti functiile lor sintactice:
1. Atunci eu pleosc! una peste ochi.
2. E vai de animalele padurii.
3. Batranul mergea pas, pas.
4. Rata tusti in apa!


V. Din urmatorul sir de interjectii subliniati interjectiile onomatopee.
Mai! , cip-cirip! , vai!, bazz! , uf! , pitpalac! , pleosc!, ham-ham! , poc!, buf! , miau!

VI. Scrieti interjectiile de la care s-au format verbele:
a bocani
a ciocani
a cotcodaci
a piui
a pocni

VII. Realizeaz corespondenele ntre cele dou coloane:
A B
1. senzaie a) Striga fericit: Ura! Ura!
2. stare sufleteasc b) Pupza zbrrr, pe-o dughean!
3. act de voin c)Brrr! Ce frig este!
4. onomatopee d)Hai cu mine!




ANEXA 1











1. Partea de vorbire flexibil care denumete fiine, obiecte, lucruri, fenomene ale naturii.
2. Partea de vorbire flexibil care ine locul unui substantiv.
3. Funcia sintactic ndeplinit de verb.
4. Modul de expunere prin care sunt prezentate particularitile unor obiecte.
5. Partea de vorbire neflexibil care determin un verb.
6. Partea de vorbire flexibil care exprim nsuirile obiectelor.
7. Funcia sintactic a substantivului (rspunde la ntrebrile: ce?, pe cine?, de ce?, cu ce?etc.)
8. Funcia sintactic a substantivului (rspunde la ntrebarea cine?)
9. Mod de expunere prin care se relateaz fapte i ntmplri.
10. Parte de vorbire care nsoete substantivul i arat n ce msur obiectul denumit este cunoscut de vorbitor.
11. Parte de vorbire care exprim un numr sau ordinea obiectelor prin numrare.