Şcoala Gimnazială Nr.

1 Orbeni
Profesor: Loluță-Bîrîiac Ioana
Data: 15.03.2018
Clasa: a VII-a
Disciplina: Limba și literatura română
Unitatea de învăţare: Opera epică în versuri. Balada cultă
Subiectul lecţiei: Interjecția
Tipul lecţiei: mixtă

COMPETENŢE GENERALE:

 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de

comunicare monologată şi dialogată;
 Receptarea mesajului scris, din texte literare şi nonliterare, în scopuri diverse;

COMPETENŢE SPECIFICE:

3.3 sesizarea corectitudinii şi valorii expresive a categoriilor gramaticale şi lexicale învăţate,

într-un text citit;
2.3 respectarea normelor morfosintactice în propoziţii şi în fraze;

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:

1. Cognitive
La sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:
O.C.1. să definească interjecția;
O.C.2. să identifice în vorbire şi în scris interjecțiile, după ceea ce exprimă;
O.C.3. să recunoască felul interjecțiilor după criteriile studiate;
 O.C.4. să identifice funcţiile sintactice ale interjecțiilor;
O.C.5. să înțeleagă raporturile existente între morfologie și sintaxă;
O.C.6. să precizeze rolul stilistic al interjecțiilor ;
O.C.7. să utilizeze corect şi nuanţat interjecțiile în vorbire.
O.C.8. să cunoască și să folosească semnele de punctuație care urmează după o
interjecție;

2. Psihomotorii

O.P1. să-şi dezvolte capacitatea de a realiza corect şi estetic schema grafică a

numeralului;
O.P.2. să redacteze un text în care să relateze impresii personale, utilizând tipurile
de interjecii învăţate;

3. Afective
O.A.1 să participe cu interes la activitate;
O.A.2 să accepte solicitările profesorului şi să se mobilizeze pentru realizarea lor.

EVALUAREA: observarea sistematică, evaluarea orală, autoevaluare.

STRATEGIA DIDACTICĂ
1. Metode şi procedee: conversaţia euristică şi conversaţia catehetică, învăţarea prin
descoperire, brainstorming, algoritmizarea, explicaţia gramaticală ca formă
demonstrativă a expunerii, problematizarea, analiza gramaticală şi stilistică,
ciorchinele, RAI.
2. Forme de organizare a activităţii: activitatea frontală, combinată cu activitatea pe
grupe şi activitate independentă.
3. Resurse: capacităţile de învăţare ale elevilor, cunoştinţele lor anterioare, timp de
lucru: 50 minute
4. Materiale didactice: texte lingvistice, fişe de lucru, rebusuri, foi de scris, tabla,
creta.
5. Bibliografie:
1. Alexandru Crișan, Sofia Dobra, Florentina Sâmihăian Limba română, manual
pentru clasa a VII-a, Ed. Humanitas Educational, București, 2015.
2. Programa școlară la limba și literatura română, clasele a V-a și a VIII-a,
București, 2009.
3. Gramatica practică a limbii române, Ed. Orizonturi, Bucureşti, 1995;
Constantin Parfene;
4. Didactica limbii și literaturii române, Iași, Polirom, 2014.

DESFĂŞURAREA ACTIVITĂŢII

1. Organizarea clasei: absenţe, disciplină, pregătirea elevilor cu cele necesare

desfăşurării orei de limba română. (1 min.)

2. Verificarea temei și actualizarea cunoştinţelor învăţate anterior.( 2 min.)

Profesorul va verifica modul în care elevii au rezolvat sarcinile date ora
trecută. Elevii vor corecta cu roşu eventualele greşeli, vor fi puşi să motiveze
anumite răspunsuri, antrenându-se prin întrebări întreaga clasă.

3. Captarea atenţiei elevilor pentru secvenţa didactică următoare. (8 min.)

 Recunoaşte interjecțiile din următorul enunţ şi precizează ce exprimă ele:
„Ia, ascultaţi, măi, zice Gerilă.”
„Pupăza zbârr! pe-o dugheană.”

Învăţarea limbii române se realizează pe baza sistemului concentric, adică al

cercurilor din ce în ce mai largi de cunoştinţe din toate capitolele ce formează
disciplina noastră: fonetică, vocabular, morfologie şi sintaxă. Predarea concentrică
 presupune eşalonarea cunoştinţelor, reluarea lor în scopul completării şi adâncirii
fiecărei noţiuni gramaticale.

4. Anunţarea subiectului lecţiei şi a obiectivelor operaţionale.(2 min.)

Profesorul anunţă titlul lecţiei Interjecția şi obiectivele operaţionale
menţionate anterior. Se scrie titlul lecţiei pe tablă.

5. Prezentarea sarcinilor de învăţare.(10 min.)

Print-un şir de întrebări şi cerinţe uşor amuzante de genul: Citeşte enunţul renunţând
la interjecții. Ce aţi înţeles? etc. se ajunge la concluzia că interjecția are un rol important în
nuaţarea şi îmbogăţirea exprimării şi se desprinde definiţia: Interjecția este partea de vorbire
neflexibilă care exprimă stări sufletesti, un îndemn, o adresare sau reproduce sunete si zgomote
din natură (onomatopee).

Utilizând metoda ciorchinelui le se cere elevilor să noteze pe tablă toate

cunoştinţele care le vin în minte, în legătură cu tema respectivă (notată în mijlocul
tablei).

funcţii
sintactice
Punctuația
clasificare

definiție Interjecția valoare

stilistică

Elevii vor rezolva în perechi, cerinţele din fişa de lucru ( Anexa 1). Un reprezentant
al gupei va prezenta răspunsul. Toate răspunsurile vor fi apreciate şi completate (dacă este
cazul), atât de colegi, cât şi de către profesor şi vor fi utilizate în procesul de actualizare a
cunoştinţelor despre interjecție. ( Anexa 2 va constitui fişă de portofoliu).

6. Conducerea procesului de învățare. (20 min.)

Profesorul antrenează elevii într-o activitate pe grupe ( Anexa 2) pentru fixarea

cunoştinţelor actualizate.

7. Asigurarea feedback-ului (6 min)

Se realizează pe parcursul conducerii activităţilor de actualizare şi sistematizare,
întărirea făcându-se prin aprecieri verbale ( E bine!; Corect! Da! etc.), prin solicitarea unor
exemple formulate de elevi. ( feedback 1). La final, folosind metoda RAI, se antrenează întreaga
clasă prin întrebări, pentru a verifica modul în care cunoștințele au fost acumulate.

8. Asigurarea retenţiei şi a transferului (1 min.)

Alcătuieşte o compunere de 20 de rânduri în care să utilizezi cât mai multe interjecţii.

Subliniază-le pe cele cu funcţii sintactice. Specifică funcţiile sintactice obţinute.
 ANEXA 1
Fișă de lucru

1) Completează enunţurile de mai jos:

a) Interjecţia poate exprima ..............................................................................................
b) După structură, interjecţia se clasifică în .....................................................................
c) După ceea ce exprimă, interjecţia se clasifică în .........................................................
d) Onomatopeele sunt interjecţii care imită ....................................................................
e) Interjecţia poate avea funcţia sintactică de...................................................................
f) După interjecţie se pune, de obicei,.......................sau ................................................

2) Identifică funcţiile sintactice ale interjecţiilor din textele date:

 Era vai de capul nostru.
 Nică haţ de sumanul moşneagului.
 Şi gogâlţ îi merg sarmalele pe gât.
 Cântecul pitpalac se auzea iar.
 Şi odată pornesc ei teleap-teleap...
 Hai! la treabă, băieţi, că trece timpul!
 Se auzi deodată: pleosc!

3) Grupați interjecțiile de mai jos în funcție de felul lor ( simple sau compuse): chiț-chiț,
buf, hodoronc-tronc, eheeee, scârț, pâș-pâș, zdup, hopa-hop.

4). Realizeazã corespondenţele între cele douã coloane:

A B
1.senzaţie a) Strigă fericit: Ura! Ura!
2.stare sufleteascã b) Pupãza zbrrr, pe-o dugheanã!
3.act de voinţã c)Brrr! Ce frig este!
4.onomatopee d)Hai cu mine!
Anexa 2

Grupa I.

 Încercuieşte interjecțiile din enunțurile de mai jos.

 Precizează tipul acestora: simple, compuse, locuțiuni .
a. „Hei, Gretel, adu câteva găleţi cu apă de la izvor!” (Fraţii Grimm)
b. „Slavă Domnului că am ajuns să văd iar lumina zilei.” (Fraţii Grimm)
c. „ - Ia poftim, cumetre- zise ea, luând scăuieşul şi punându-l deasupra gropii cu pricina.”
(Ion Creangă)
Grupa II

 Încercuieşte interjecțiile din enunțurile de mai jos.

 Pune pe coloane diferite interjecţiile afective, interjecţiile de adresare şi pe cele
predicative:

a.) „Of, mămucă, of! Mai bine taci şi lasă-l în plata lui Dumnezeu!” (Ion Creangă)
b) „Măi babă, mănânci ca în târgul lui Cremene. Ia dă-mi şi mie nişte ouă, ca să-mi
prind pofta măcar.” (Ion Creangă)
c). „Aoleu, părinte, vaca noastră vorbeşte!” (Fraţii Grimm)
d). „Hai, căluţul meu!” (Ion Creangă)
Grupa III

 Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în următoarele enunţuri:

a) Deodată s-a auzit buuum.
b) Este vai de el!
c) Broasca țop! în lac.
Grupa IV

 Precizează funcţia sintactică a cuvintelor subliniate în următoarele enunţuri:

a) Halal exemplu !
b) Am auzit: cioc-cioc!
c) Mergea lipa-lipa!