PROIECT DIDACTIC

Unitatea de învăţământ: Şcoala Gimnazială „Ioan Bob”, Cluj-Napoca

Propunător:
Data:
Clasa a V-a A
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Unitatea de învăţare: BASMUL
Tema: Recapitularea basmului popular
Text-suport: ,,Zâna Munților” cules de Petre Ispirescu
Tipul lecţiei: Lecție de recapitulare și sistematizare
Scopul lecţiei: Consolidarea cunoștințelor însușiite
Locul de desfăşurare: sala de clasă

Competențe generale
2. Dezvoltarea capacității de exprimare orală
3. Dezvoltarea capacității de receptare a mesajului scris
4. Dezvoltarea capacității de exprimare scrisă

Competențe specifice Activități de învățare

2.4. să-și adapteze vorbirea la parteneri și la
situațiile de comunicare
2.5. să manifeste interes pentru participarea la
un act de comunicare
3.1. să identificile ideile principale după
citirea globală a unui text
3.5.să manifeste curiozitate și interes față de
activitatea de lectură, adaptându-se la situația
concretă de lectură
4.1. redactarea unor lucrări scurte pe o
anumită temă, urmărind un plan
- exprimarea unei opinii și justificarea
acesteia în funcție de context
- participarea la situații dirijate de
comunicare
- delimitarea ideilor principale de cele
secundare dintr-un text dat
- exerciții de căutare și selectare a
informației dorite
- aprecieri personale referitoare la anumite
secvențe ale textelor studiate sau la
personaje

Obiective cognitive:
La sfârşitul orei, elevii vor fi capabili:
să precizeze particularităţile basmului;
să identifice trăsăturile basmului într-un text dat;
să identifice mesajul moral-educativ pe care îl au basmele;
Obiective afective:
să manifeste spirit de colegialitate şi cooperare în cadrul echipei;

1
 să manifeste curiozitate şi interes faţă de activitatea de lectură;
să se implice emoţional în atmosfera fabuloasă a basmului şi să interiorizeze sistemul de
valori estetice dobândite cu prilejul receptării.
Obiective psihomotorii:
să utilizeze tehnici variate pentru înţelegerea textului literar;
să utilizeze corect mijloacele auxiliare folosite şi spaţiul tablei;

STRATEGII DIDACTICE

Metode şi procedee: conversaţia euristică, ciorchinele, exerciţiul, lucrul cu textul, învățarea prin
descoperire;

Metode de evaluare: observarea curentă, chestionarea orală

Forme de organizare: activitate frontală, activitate pe grupe de elevi, activitate individuală.

Resurse:
a. materiale şi mijloace tehnice de învătământ: tablă, cretă, fişe de lucru, text-suport;
b. umane - capacităţi de învăţare: elevii clasei a V-a: capacitatea de receptare a elevilor,
capacitatea elevilor de a colabora, cunoştinţele însuşite anterior;

CONDIŢII PREALABILE:
- elevii vor lucra pe grupe compacte şi vor expune rezultatele lor.

c. de timp: 50 de minute.
d. bibliografice:
1. oficiale:

Programa școlară revizuită, Limba și literatura română, claseele a V-a- a VIII-a;

2. metodice:
Mihaela Secrieru, Didactica limbii române, Editura Studis, Iași 2008
 Emanuela Ilie, Didactica limbii și literaturii române, Editura Polirom, 2014
Fl. Ioniță, E. Cârstocea, M. Columbean, A.Coman,V. Gal, D. Kudor, L. Sfârlea, Caietul
Inteligent, Literatura · Limba română· Comunicare, Pentru clasa a V-a, Editura Art
Educațional, 2015

Scenariul desfăşurării activităţii

1.Momentul organizatoric 1 min

Profesorul consemnează absenţii şi asigură un climat favorabil derulării activităţii de

învăţare. Se stabileşte ordinea şi se pregătesc cele necesare desfăşurării lecţiei.

2
 2. Captarea atenţiei şi crearea momentului afectiv 5 min

Profesorul împarte șase plicuri care conțin șase propoziții la elevi, în mod aleatoriu.
Elevii vor citi propoziția care este scrisă pe carton apoi vor preciza dacă este o propoziție
reală ( se poate desfășura) sau imaginară, fantastică (nu se poate desfășura).

3. Anunțarea obiectivelor lecției și a obiectivelor operaționale 2 min

Se comunică elevilor titlul lecţiei: Recapitularea basmului și obiectivele cognitive. Se

notează pe tablă. În discuţie frontală cu elevii, se descrie problema ce urmează a fi studiată,
precum şi utilitatea ei.

4. Prezentarea sarcinilor de învăţare şi dirijarea învăţării 36 min

Profesorul îi întreabă pe elevi definiția basmului, după care împarte fișele de lucru
ce conțin un ciorchine necompletat, pe care acesta îl va scrie și pe tablă.
În cele 8 cercuri ale ciorchinelui, elevii vor consemna 8 caracteristici ale basmului. După fiecare
răspuns primit, câte un elev va ieși la tablă și va nota în fiecare cerc.

În această etapă are loc contactul direct cu textul basmului. Profesorul le acordă 5
minute elevilor pentru a citi textul. După ce elevii au citit, unul dintre ei va rezuma textul
basmului „Zâna Munților”. Elevii vor lucra pe patru grupe, astfel încât fiecare grupă va
lucra sarcinile din fișele de lucru care au rolul de a ajuta elevii să identifice
particularitățile basmului.

(ANEXA 1)

Grupa I: (Timpul și spațiul acțiunii) se identifică timpul și spațiul basmului (care

sunt nedeterminate, aceasta reprezentănd o caracteristică a basmului).

(ANEXA 2)

Grupa II: ( Ideile principale și momentele acțiunii) Elevii din această grupă vor identifica ideile
principale din fragmentele b,c și e și vor da un titlu potrivit fragmentelor a și c. De asemenea,
vor identifica momentul subiectului din fragmentul d.

(ANEXA 3)
Grupa III: (Personajele) Elevii din grupa III, vor identifica personajele (principale, secundare,
episodice) din textul Zâna Munților și vor face o caracterizare directă și indirectă a unui personaj
din două fraze din text. De asemenea vor nota cronologic evenimentele petrecute în fragmentul e.
(ANEXA 4)
Grupa IV: (Trăsăturile speciei) Elevii vor identifica două elemente reale și doua fantastice,
după care vor sublinia formula inițială a basmului.

3
Printre exercițiile de la această echipă se numără și completarea unor spații libere pentru a
obține eventualele forme finale ale basmelor, precum și un exemplu de formulă inițială dintr-un
basm cunoscut.

Pentru a-și însuși cunoștințele, fiecare grupă numește un raportor care va trece la tablă și va
prezenta celorlalți colegi elementele descoperite cu privire la tema respectivă, oferind exemplele
extrase de el. În timp ce fiecare grupă își păstrează rezultatele, celelalte grupe își notează pe fișa
de lucru informațiile transmise.

5. Concluzii (tip feed-back) privind gradul de realizare a sarcinilor în ansamblu

5 min

Elevii vor primi o fișă de lucru individuală (dacă este timp).(Anexa 5). Elevii vor fi evaluați
frontal în ultimele cinci minute, cu privire la trăsăturile basmului.

6. Asigurarea transferului 1 min

Se comunică tema pentru acasă. Elevii își vor imagina continuarea basmului Zâna
Munților.

4
 ANEXA 1

GRUPA I
Timpul şi spaţiul acţiunii.

1. Precizați timpul acțiunii. Ce observați?

2. Transcrie din text substantivele care denumesc diferite locuri ale acţiunii.

3. La ce vârstă fiul împăratului este învățat de filosofi?

ANEXA 2

GRUPA A II-A

Ideile principale şi momentele acţiunii.

1. Completează spaţiile punctate cu ideile principale corespunzătoare fragmentelor b, c, e.
a) La vârsta bătrâneţii împăratul are un moştenitor.
b) ..............................................................................................................................................
c) ..............................................................................................................................................
d) Mersul la vânătoare ii provoacă o neliniște fiului de împărat.

e) …………………………………………………………………………………………

2. Dă câte un titlu fragmentelor a şi c.

3. Numeşte momentul acţiunii căruia îi corespunde ideea principală notată pentru fragmentul
d. Mersul la vânătoare îi provoacă o neliniște fiului de împărat, alegând structura
potrivită din seria următoare: situația inițială, cauza acțiunii, desfășurarea acțiunii,
situația dificilă, depășirea situației dificile.

5
 ANEXA 3

GRUPA A III-A
Personajele

1. Încadrează personajele în următoarele categorii:

a) principale
..........................................................................................................................................................
b) secundare
..........................................................................................................................................................
c) episodice
..........................................................................................................................................................

2. Notează trăsăturile feciorului de împărat care reies din următoarele secvenţe:

a)
„El era așa de silitor, încât se mirau dascălii de dânsul, cum de înva ță așa repede. Ceea ce
învață ceilalți copii într-un an, el învăța numai intr-o săptămână. Ajunsese să nu mai aibă
dascălii ce să-i dea să învețe.”
.......................................................................................................................................................b)
„Într-una din zile mergând la vânătoare, văzu o turturică, care tot sărea înaintea lui, îi fu milă
să o vâneze, el căuta vânaturi mari, fiindcă nu se temea de primejdii; era vânător me șter și
viteaz.
..........................................................................................................................................................

3. Pune câte o cifră în dreptul enunţurilor de mai jos, astfel încât acestea să respecte ordinea
cronologică a evenimentelor din textul dat:

......Era tot cam galeș.

...... Îl întrebă ce are.

...... Se întoarse acasă.

...... El răspunse.

.......Că nu are nimic.

6
 ANEXA 4
GRUPA A IV-A :
Trăsăturile speciei
1. Scrie din text două elemente reale şi două fantastice.
............................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
2. Subliniază formula iniţială a basmului.
............................................................................................................................................................
........................................................................................................................................................
3. Completează spaţiile libere, pentru a obţine eventuale forme finale ale basmelor:
a) „ – Nu mai am deloc pretenţii,
Căci v-am spus nişte ……………”
b) “Şi m-am avântat pe Lună,
Să vă urez ………………………”

ANEXA 5
Fișă de lucru individuală

„A fost odată ca niciodată, că de n-ar fi nu s-ar mai povesti. A fost un împărat şi se numea
Împăratul Roşu. El era foarte mâhnit că, în zilele lui, nişte zmei furaseră soarele şi luna de pre
cer.
Trămise deci oameni prin toate ţările şi răvaşe prin oraşe, ca să dea de ştire
tuturor că oricine se va găsi să scoaţă soarele şi luna de la zmei, acela va lua pe fiie-sa de
nevastă şi încă şi jumătate din împărăţia lui, iar cine va umbla şi nu va izbândi, acela să ştie că i
se va tăia capul.
Pe vremea aceea se afla un viteaz pre nume Greuceanu. Auzind şi el de
făgăduinţa împărătească, ce se gândi, ce se răzgândi, că numai îşi luă inima în dinţi,
încumetându-se pe ajutorul lui Dumnezeu şi pe voinicia sa, şi plecă şi el la împăratul să se
închine cu slujba.”
(Greuceanu, de Petre Ispirescu)
1. Indică sinonimele contextuale ale cuvintelor: răvaşe , făgăduinţa, încumetându-se.
………………………………………………………………………………………………………
2. Numeşte modul de expunere folosit în text.
………………………………………………………………………………………………………
3. Care este personajul principal şi care sunt adversarii lui?
………………………………………………………………………………………………………
4. Formulează o idee principală care se poate desprinde din text.
………………………………………………………………………………………………………
………….
5. Menţionează două caracteristici ale basmului care apar în fragmentul dat.

7
………………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………………

PROIECT DIDACTIC

Clasa: a V-a
Şcoala: Şcoala Gimnazială Găiceana, sat Arini
Obiectul: limba şi literatura română
Propunător: Simona Scurtu
Subiectul: Zâna Munților, cules de Petre Ispirescu - Basmul
Tipul lecţiei: prezentare de noi cunoştinţe
Locul lecţiei în modul: II (prezentarea trăsăturilor speciei, prin raportare la textul dat)

Competențe generale

1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare, prin receptarea și

producerea textului oral
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii în procesul comunicării orale și scrise
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și internațional

Competențe specifice

1. Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare, prin

receptarea și producerea textului oral
1.1. Identificarea temei, a unor informații esențiale și de detaliu, a intențiilor de
comunicare explicite și/sau a comportamentelor care exprimă emoții din texte
narative, monologate sau dialogate;
1.2. Prezentarea orală, pe baza unor repere date de profesor, a unor informații
și a unor idei, exprimând opinii, emoții și sentimente prin participarea la
discuții pe teme familiare, de interes, sau pornind de la textele ascultate/citite;
1.3. Identificarea unor elemente paraverbale și nonverbale, în funcție de
situația de comunicare;
1.4. Realizarea unei interacțiuni verbale cu doi interlocutori, folosind strategii
simple de ascultare activă și manifestând un comportament comunicativ
politicos față de interlocutor/interlocutori;
2. Receptarea textului scris de diverse tipuri

8
 2.1. Identificarea informațiilor importante din texte literare și nonliterare,
continue, discontinue și multimodale;
2.2. Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte diverse;
2.3. Formularea unui răspuns personal și/sau a unui răspuns creativ pe
marginea unor texte de diferite tipuri, pe teme familiare;
2.4. Manifestarea interesului și focalizarea atenției în timpul lecturii unor texte
pe teme familiare;
2.5. Observarea comportamentelor și a atitudinilor de lectură, identificând
aspectele care necesită îmbunătățire;
3. Redactarea textului scris de diverse tipuri
3.1. Redactarea unui text scurt pe teme familiare, având în vedere etapele
procesului de scriere și structurile specifice, pentru a comunica idei și
informații sau pentru a relata experiențe trăite sau imaginate;
3.2. Redactarea, individual, și/sau în echipă, a unui tex t simplu pe o temă
familiară, cu integrarea unor imagini desene, scheme;
3.3. Analizarea constantă a propriului scris/a unor texte diverse din punctul de
vedere al corectitudinii, al lizibilității, al coerenței și al clarității;
3.4. Observarea atitudinilor manifestate în procesul redactării unui text,
identificând aspectele care necesită îmbunătățire;
4. Utilizarea corectă, adecvată și eficientă a limbii, în procesul comunicării orale și
scrise
4.1. Utilizarea achizițiilor sintactice și morfologice de bază ale limbii române
standard pentru înțelegerea și exprimarea corectă a intențiilor comunicative;
4.2. Aplicarea achizițiilor lexicale și semantice de bază, în procesul de
înțelegere și de exprimare corectă a intențiilor comunicative;
4.3. Monitorizarea propriei pronunții și scrieri și a pronunției și scrierii
celorlalți valorificând achizițiile fonetice de bază;
4.4. Respectarea normelor ortografice și ortoepice în utilizarea structurilor
fonetice, lexicale și sintactico-morfologice în interacțiunea verbală;
4.5. Utilizarea competenșei lingvistice în corelație cu gândirea
logică/analogică, în procesul de învățare pe tot parcursul vieții;
5. Exprimarea identității lingvistice și culturale proprii în context național și
internațional
5.1. Asocierea unor experiențe proprii de viață și de lectură cu acelea
provenind din alte culturi;
5.2. Identificarea unor valori culturale promovate în textele autorilor români
din diferite perioade istorice;

Obiective operaţionale:
 cognitive:
O.C.1.- să descopere definiţia basmului ;

9
 O.C.2. – să recunoască trăsăturile acestei specii literare într-un text dat;
O.C..3. – să încadreze fragmentul din manual în specia basmului;
O.C.4. – să facă o distincţie clară între legendă și basm;
O.C.5. – să distingă între elementele specifice basmului și cele ale legendei;
O.C.6 – să alcătuiască o compunere folosind informațiile noi;
 afective:
O.A.1. – elevii vor dovedi deschidere spre învăţarea problematizantă;
O.A.2. – elevii vor fi interesaţi de structura basmului;
O.A3 – elevii vor manifesta interes faţă de lumea fantastică a basmului;
 psihomotorii:
O.P.M.1. – să-şi subordoneze acţiunile motorii intenţiei de comunicare;
O.P.M.2. – să-şi dirijeze mişcările pentru a folosi în mod igienic materialul didactic;

Resurse:
Bibliografice:

 oficiale:
 Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale, nr. 3393/28.02.2017, Programa
aprobată de MEN, Bucureşti, 2017;
 Florentina Sâmihăian, Sofia Dobra, Monica Halaszi, Anca Davidoiu – Roman, Limba
și literatura română – manual pentru clasa a V-a, București, Editura Art, 2017;
 metodico-didactice:
 Gherghina, Dumitru, Dănilă, Ioan, Metodica predării limbii şi literaturii române în
şcoala primară, gimnaziu şi liceu, Editura „DIDACTICA NOVA”, Craiova, 2005
 Dumitrașcu Sechi, Cornelia, Îndrumar pentru receptarea lecturilor literare, Editura
„Moldova”, Iași, 2014;
 Ispirescu, Petre, Zâna Munților, în volumul Legendele sau basmele românilor, București,
Editura „Andreas”, 2016;
 Dumitrașcu Sechi, Cornelia, Îndrumar pentru receptarea lecturilor literare, Editura
„Moldova”, Iași, 2014;
 Scarlat Iancău, Raluca, Limba și literatura română – analiza textelor, Editura „Aula” ,
București, 2012;

10
 Metodologice:
a) metode şi procedee:
 conversaţia;
 explicaţia;
 problematizarea;
 brainstormingul;
 metoda ciorchinelui;
 expunerea;
 tehnica „gândim împreună”;
 metoda jocului didactic;
 metoda hărții mentale;
b) mijloace de învăţământ: tablă, manual, caiete, fișa de lucru; proiector;
c) forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe;
Temporale: 50 de minute;
Umane: clasa de elevi

11
SINTEZA LECŢIEI
EVENIMENTELE C.S. CONŢINUTUL ŞI SARCINI METODE MIJLOACE FORME DE EVALUARE
LECŢIEI DE ÎNVĂŢARE ORGANIZARE
0. Moment - organizarea clasei
organizatoric
1. Captarea atenţiei 1.1. - discuţii pe baza unui citat; se Brainstor-ming Frontală Analiza
1.2. vor dirija discuţiile către basm; Joc didactic Individuală răspunsurilor
- joc didactic Ce s-ar întâmpla
dacă...?
2. Enunţarea temei 1.1. - prezentarea subiectului lecţiei Expunerea frontală
şi a obiectivelor

3. Actualizarea 1.1. - actualizarea cunoştinţelor Conversaţia Frontală Analiza

cunoştinţelor 1.2. referitoare la subiectul basmului răspunsurilor
2.1. studiat;
2.2.
2.3.
3.3.
4. Prezentarea 1.1. - li se vor prezenta elevilor Problematiza- Tabla Frontală Analiza
învăţării 1.2. trăsăturile basmului; rea Individuală răspunsurilor
2.1. Conversaţia
2.2.
2.3.

12
5.Dirijarea 1.1. - exerciţii de fixare a Conversaţia Tabla Frontală Analiza
învăţării 1.2. cunoştinţelor actualizate; Tehnica răspunsurilor
2.1. - rezolvarea diferitelor neclarităţi „gândim
2.2. / divergenţe de opinie; împreună”
2.3.
6. Obţinerea 2.2. - exerciţii pe baza fişelor de Jocul didactic Fişe de lucru Pe grupe Analiza
performanţei 1.1. lucru Coli răspunsurilor
1.4. Flipchart
4.1.
7.Feedbackul 2.1. - valorificarea răspunsurilor Conversaţia Fişe de lucru Frontală Analiza
1.1. Coli răspunsurilor
1.4.
8. Evaluarea 1.2. aprecieri privind activitatea Tabla Individuală
2.2. didactică Conversaţia
1.4.
3.3.
9. Retenţia 1.1. - jocul didactic Să inventăm o Conversaţia Frontală Analiza
1.4. poveste! Jocul didactic răspunsurilor
2.2.
1.2.
10. Transferul 3.1. tema pentru acasă Discuţia Frontală
3.2. consolidarea cunoştinţelor
4.1.

13
SCENARIUL DIDACTIC

Evenimentele Competenţe Conţinutul şi sarcini de Metode Mijloace Forme de Evaluare

lecţiei specifice învăţare organizare
0. Moment - organizarea condiţiilor
organizatoric necesare desfăşurării

14
 demersului didactic;
1. Captarea 1.1. - pe o coală de flipchart va fi Brainstorming Planşe Frontală Analiza
atenţiei 1.2. scris citatul Ce s-ar întâmpla Individuală răspunsurilor
dacă...?, se aleg din text Joc didactic Ce
5 minute subiecte și predicate. Unii s-ar întâmpla
dintre elevi vor extrage din dacă...?
cele două boluri cu subiecte
și predicate, câte un bilet,
pentru a forma ipoteza de
lucru;
- de la analiza părerilor se va
dirija lecţia spre basm;
2. Enunţarea 1.1. - astăzi vom discuta despre Expunerea Frontală
temei şi a
definiția și trăsăturile speciei
obiectivelor
1 minut literare basmul;
3. Actualizarea 1.1. - actualizarea cunoştinţelor Conversaţia Frontală Analiza
cunoştinţelor 1.2. referitoare la subiectul răspunsurilor
5 minute 2.1. basmului studiat la clasă
2.2. (Anexa 1);
2.3.
3.3.
4. Prezentarea 1.1. - elevii vor discuta trăsăturile Problematizarea Tabla Frontală Analiza
noii învăţări 1.2. speciei literare; Conversaţia răspunsurilor

15
 2.2. - profesorul va completa cu
5 minute 3.3. elemente necesare înţelegerii;
- elevii vor nota pe caiete
ceea ce s-a discutat,
profesorul va nota pe foaia de
flipchart/ tablă;
5.Dirijarea 1.1. - se va face distincţie între Conversaţia Tabla Frontală Analiza
învăţării 1.2. elementele de structură ale răspunsurilor
2.2. basmului;
3.3. - rezolvarea diferitelor
5 minute neclarităţi / divergenţe de
opinie;
6. Obţinerea 2.2. - exerciţii pe baza fişelor de Tehnica Coli Pe grupe Analiza
performanţei 1.1. lucru (Anexa 2 și Anexa 3); „gândim răspunsurilor
15 minute 1.4. împreună”
4.1. Jocul didactic
7.Feedbackul 1.1. - valorificarea răspunsurilor Conversaţia Fişe Frontală Analiza
1.4. oferite la etapa anterioară; Coli răspunsurilor
5 minute 2.1. - rezolvarea eventualelor
divergenţe;
8. Evaluarea 1.2. - aprecieri privind activitatea Conversaţia Fișă de Individuală
2.2. didactică; evaluare
5 minute 1.4. - fișă de evaluare ( Anexa 4 );

16
 3.3.
9. Retenţia 1.1. - jocul didactic Să inventăm o Conversaţia Frontală Analiza
poveste! Pe rând, fiecare elev
1.2. Jocul didactic răspunsurilor
va construi unul sau cel mult
3 minute 1.4. două enunţuri, legate logic
între ele, astfel încât să
2.2.
întocmească un nou basm.
Spre exemplu, primul elev va
spune o formulă iniţială
specifică basmelor (A fost
odată...). Al doilea va propune
o situație de început, de pildă
Într-o ţară foarte, foarte
îndepărtată trăia un împărat
mare şi foarte priceput în arta
războaielor... Al treilea elev
trebuie să continuie povestea
şi tot aşa, urmărind un fir epic
logic, construit ad-hoc.
Ultimul elev va trebui să
încheie basmul cu formula
specifică.
10. Transferul 3.1. - tema pentru acasă, realizarea Discuţia Frontală
3.2. unei compuneri, pornind de la
4.1. citatul A fost odată ca
1 minut niciodată un împărat. Și el era
tare mâhnit căci din împărăția
sa dispăruse curajul.

17
Axa temporală

Etapele lecţiei minute

18
C E A P D O F E R T

5 1 5 5 5 15 5 5 3 1

19
Anexa 1

Portița către lumea basmelor

Extrage patru idei dezvoltate din textul studiat. Notează aceste idei pe fiecare secțiune a
portiței.

20
 Anexa 2
Fişa de lucru
Basmul este opera epică în care se dezvoltă ideea dintre conflictul dintre _________ şi
________ care se sfârşeşte de obicei cu victoria __________, prin intermediul unor întâmplări
şi personaje _______________.
 Basmul are formule:
- iniţiale:
- mediane:
- finale:
 Basmul are personaje:
-pozitive:
- negative:
Toate basmele se termină cu victoria ____________ asupra _____________.

21
 Anexa 3
Grupa I
FIŞA DE LUCRU

Citeşte cu atenţie textul!

“A fost odată un împărat – un împărat mare şi puternic, împărăţia lui era atât de
mare, încât nici nu se ştia unde începe şi unde se sfârşeşte.
Despre împăratul acesta a fost mers vorba cât e lumea şi ţara cum că ochiul său cel
de-a dreapta tot râdea, iară cu cel din stânga tot lăcrămează neîncetat. În zadar se întreba ţara
că oare ce lucru să fie acela, că ochii împăratului nu se pot împăca unul cu altul. Dacă
mergeau voinicii la împărat ca să-l întrebe, el zâmbea a râde şi nu le zicea nimic. Aşa rămase
vrajba dintre ochii împăratului o taină mare, despre care nu ştia nimeni nimic afară de
împărat”.

Cerinţe:

1. Identifică o formulă specifică basmului, prezentă în textul de mai sus

2. Precizează o trăsătură neobişnuită a împăratului

3. Puneţi “X” în căsuţa corespunzătoare enunţurilor adevărate:

are un final nefericit
prezintă înfruntarea dintre forţele binelui şi forţele răului
evenimentele se desfăşoară într-o anumită ordine
este o operă în versuri;

22
 Grupa a II-a

FIŞA DE LUCRU

Citeşte cu atenţie textul!

“A fost odată o ţărancă tânără, frumoasă şi spornică la treabă, Dumitrana. Ştia să

cânte de înveselea pe oricine se apropia de dânsa. Şi era sprintenă şi voioasă ca nici una alta.
Dar iată că, un zmeu, care nu găsise nicio zmeoaică să-i fie de nevastă, că toate erau
urâte, leneşe şi cicălitoare, se gândi să se însoare cu o pământeancă. Auzind de frumuseţea şi
de vrednicia Dumitranei acel zmeu îi trimise tot felul de daruri. Dar copila nici nu voia s-
audă. Îşi alese drept mire un flăcău din satul ei, numit Boldur”.
Cerinţe:
1. Identifică o formulă specifică basmului, prezentă în textul de mai sus

2. Identifică în textul de mai sus un personaj specific basmului

3. Puneţi “X” în căsuţa corespunzătoare enunţurilor adevărate :

are un final fericit
sunt biruitoare forţele răului
evenimentele nu se petrec în ordinea desfăşurării lor
prezenţa formului de început

23
Anexa 4

Stabiliţi enunţurile adevărate şi pe cele false cu „A” şi „F”!

1. Modul de expunere predominant în basm este naraţiunea.

2. Acţiunea basmului se petrece în zilele noastre.
3. Personajele reprezintă binele şi răul.
4. Într-un basm există cifre şi obiecte magice.
5. Personajele nu au puteri supranaturale.
6. Basmul are doar formule mediane.
7. Acţiunea se poate structura pe momente ale subiectului.
8. În basm există tărâmuri diferite.
9. Binele învinge întotdeauna răul.

24
 Fișă de lucru Zâna Munților- basm cules de Petre Ispirescu

Citește pasajele de mai jos și indică ce trăsătură a personajului ilustrează fiecare.

Fiul împăratului
Pasajul din text Trăsătura personajului

■Ajunsese să nu mai aibă dascălii ce să-i dea să învețe.“ De exemplu: inteligent,

sârguincios
■ „Iară el de ce se mărea d-aia se făcea mai cu minte și mai frumos.“

■ „Într-una din zile mergând la vânătoare, văzu o turturică […]; lui îi fu

milă să o vâneze“

■ „Fiul împăratului auzind atâtea vorbe frumoase despre găinăreasă, voi să

o vază și el.“

■ „…fiindcă-i era rușine feciorului de împărat să râdă și să vorbească așa

înaintea tătâne-său […]“

■ „Deși se făcuse vâlvă că feciorul de împărat este îndrăgostit cu o zână, el

însă se apăra înaintea tatălui său că nu știe la sufletul său nimic.“
■ „Acesta porunci la niște credincioși ai săi ca să aibă pregătit la îndemână
câteva cazane cu smoală, să le fiarbă în ziua nunții și când va fi înde seară
să aștearnă pe drum smoală.“

Zâna Munților
Pasajul din text Trăsătura personajului

■Toată curtea împărătească lua în nume de bine pe această

găinăreasă, pentru vrednicia și curățenia ei.“

■ „Ea se purta cu toate slugile cu bună-cuviință, și nimeni nu

cuteza să-i zică nici dă-te mai încolo, pentru că ea nu le da prilej
de glumă.“
■ „Găinăreasa, cum văzu pe fiul de împărat, își aruncă ochii
asupră-i cu o căutătură așa de mângâioasă și așa de plină de
dragoste, dară cu smerenie, încât feciorul de împărat se fâstâci
[…]“
■ „…găinăreasa se ceru și ea de la vătaf să o lase și pe dânsa să politicoasă, împăciuitoare
se ducă la preumblare. Vătaful, cam râzând, îi zise: «Ce-i trebuie
chelului? Tichie de mărgăritar». Apoi o lăsă. Iară ea, înghițind
înfruntarea, nu zise nimic și plecă.“

25
■ „…ea era așa de bine făcută, încât ochii tuturor rămaseră la
dânsa.“
■ „Măiastra, dacă se nămoli în smoală, mai bine lăsă condurul
acolo decât să întârzie.“

FIŞĂ DE LUCRU NR.1

ÎNŢELEGEREA TEXTULUI

1) Asociază explicaţia potrivită,conform modelului:

Exemplu: zestre – avere dată unei fete când se mărită

Sfadă om ajuns la o situaţie materială bună,instruit ,învăţat

Judecată ceartă,neînţelegere,conflict,gâlceavă
Procopsit acţiunea de a atrage,de a ademeni , a tenta

Meşteşug acţiunea de a judeca şi soluţia dată într-un proces,conflict

Să ispitească referitor la o îndeletnicire,ocupaţie,profesiune,meserie.

2) Scrie câte un cuvânt cu sens asemănător pentru fiecare dintre dintre următoarele expresii
întâlnite în textul Zâna Munţilor:
Îşi ţinu firea-
Luă în nume de bine-
Nu-i venea la socoteală-
Căzu la pat-

3)Înlocuieşte cuvintele subliniate cu un cuvânt care are sens opus,conform modelului de mai jos:
Exemplu: întoarcerea – plecarea
Peste câteva zile de la întoarcerea feciorului de împărat de la vânătoare , o femeie săracă veni la
curtea împărătească să se bage slujnică , şi fiindcă tocmai era trebuinţă de o găinăreasă , o primi.

4) Găseşte un cuvânt cu acelaşi sens pentru cuvintele subliniate în fragmentul de mai jos ,conform
modelului:

Exemplu: piere-dispare

După ce îi povesti că este zână măiastră,că îl îndrăgostise de când îl văzuse la vânat , că el

rănise o turturică , şi că acea turturică era ea ,şi dacă nu s-a arătat lui aşa cum este , a fost că,
de va lua de bărbat un om de pe pământ , toată puterea ei piere.

NORMĂ ŞI ABATERE.LIMBĂ STANDARD.

1) Rescrie cuvintele ale căror forme nu aparţin variantei îngrijite a limbii române , cu forma
potrivită (îngrijită) a limbii române.

26
 Exemplu:
.....carele în scurt timp se făcu sănătos......................care în scurt timp se făcu sănătos
......dară îşi ţinu privirea ...............................................
.......nu cuteza să spuie nimănui ...................................
......curgându-i şiroaie de lacrămi ................................

FIŞA DE LUCRU NR.2

LECTURA ŞI EXPLORAREA TEXTULUI

Cuvinte- cheie; temă.

1.Formulează un enunţ prin care să exprimi despre ce este vorba în povestea ,,Zâna Munţilor,,.

.........................................................................................................................................................
....

2.Alege 5 cuvinte/grupuri de cuvinte,din următoarea listă,pe care le consideri importante pentru

a aexprima mai bine universul conturat în povestea ,,Zâna Munţilor,, .Completează

Împărăţie ,sâptămână ,fiul împăratului ,înţelepciune ,învăţături ,primejdii ,arc ,obraji ,nălucă
,dragoste.

.........................................................................................................................................................
....

3)Scrie cel puţin 3 cuvinte –cheie identificate în lista de mai sus şi completează şirul cu altele
găsite în text.

......................................................................................................................................................

3) Alcătuieşte un enunţ în care să surprinzi aspectul general pe care îl prezintă textul ,,Zâna
Munţilor ,, folosind cuvintele-cheie din exerciţiile de mai sus .Vei formula astfel tema
textului!

TIMPUL ŞI SPAŢIUL BASMULUI

Rezolvaţi următoarele cerinţe:

1) Ce sugerează expresia : ,, A fost odată,, ?

2) Subliniază cuvintele sau grupurile de cuvinte care desemnează timpul acţiunii :

Când fu aproape de bătrâneţe, a dobândit un fecior , după ce se mări ,în toată împărăţia , într-
una din zile ,nu ştia cum să facă ,peste câteva zile ,în ziua aceea.

27
 3) Identifică locurile unde se petrec întâmplările din textul ,,Zâna Munţilor,, Adaugă alte cuvinte
sau structuri ,conform modelului.

Exemplu: La curtea împăratului ,toate împărăţiile de prinprejurul

împărăţiei ,.....................................................................................................................................
.......................................................................................................................................................
.............

4)Unde merge fiul împăratului la vânătoare ?

.........................................................................................................................................................

4) Există în realitate un loc unde păsările se transformă în zâne ?

Basmul
Zâna Munţilor
cules de Petre Ispirescu
Clasa a V-a
Explorare
Lumea pe care ţi-o propune textul Zâna Munţilor este apropiată sau depărtată de realitate?
Prezintă o întâmplare uimitoare din text. Ce adjective, din lista de mai jos, ţi se par potrivite pentru a o
descrie?
miraculos, supranatural, ciudat, fabulos, uimitor
Numeşte un obiect cu însuşiri magice care apare în basmul citit.
Definiţia BASMULUI
Basmele înfăţişează o lume ireală, în care se petrec întâmplări supranaturale şi în care trăiesc creaturi
fabuloase, fiinţe umane cu puteri supranaturale sau animale cu însuşiri omeneşti.
Situaţia iniţială
Într-un basm, situaţia iniţială de echilibru este modificată de un eveniment sau de o împrejurare.

Situaţia intermediară
Urmează o acţiune de restabilire a echilibrului, care, de obicei, înseamnă trecerea unor probe.
Situaţia finală
Situaţia finală restabileşte echilibrul şi aduce răsplătirea eroului.
Basmul transmite încrederea în existenţa unei lumi bune şi frumoase.
Aplicaţii
Încearcă să stabileşti cu precizie locul, timpul şi durata evenimentelor povestite în text. Ce observi?

28
1)
2)
Ce sens are expresia "odată ca niciodată"?
Identifică în formula iniţială şi în cea finală elementele care crezi că le fac uşor de reţinut.
3)
Încearcă să te gândeşti la alte exemple de formule întâlnite în lecturile tale.
4)
TIMPUL şi SPAŢIUL
Obs.: Cadrul întâmplărilor dintr-un basm este vag, imprecis. Evenimentele sunt imposibil de situat în
timp şi spaţiu, fapt semnalat şi de formula cu care începe textul.
În basm sunt întâlnite mai multe tipuri de formule:
formula iniţială;
formula mediană;
formula finală.
FORMULE
Formula iniţială
Are rolul de a introduce cititorul în lumea fabuloasă a basmului: "a fost odată ca niciodată".
Formula iniţială
Formula mediană
Este menită să întreţină atenţia cititorului şi poate avea un rol clar în delimitarea secvenţelor narative:
"şi înainte cu povestea că de-aicea mult mai este".
Formula mediană
Formula finală
Are rolul de a readuce cititorul în lumea reală spulberând vraja: "şi-am încălecat pe-o şa şi v-am spus
povestea aşa".
Formula finală
Concluzii
Ce am reţinut din lecţia de astăzi?
Concluzii

Școala Gimnazială Gura Văii structură a Școlii Gimnaziale „Ion Borcea” Racova

Profesor: Hodorcă Ionela Claudia

Data: 19.03.2019
Clasa: a V-a
Disciplina: Limba și literatura română
Unitatea de învățare: Unitatea V – Clătoresc prin basme
Titlul lecției: Zâna Munților

29
Tipul lecției: lecție de achiziționare de noi cunoștințe

Competențe cadru:
 Participarea la interacțiuni verbale în diverse situații de comunicare prin receptarea și
producerea textului oral;
 Receptarea textului scris de diverse tipuri;
Competențe specifice:
1.1.Identificarea temei, a unor informații esențiale și de detaliu, a intențiilor de comunicare
explicite și/sau a comportamentelor care exprimă emoții din texte narative, monologate sau
dialogate;
2.1. Identificarea informațiilor importante din texte literare și nonliterare, continue,
discontinue și multimodale;
2.2 Identificarea temei și a ideilor principale și secundare din texte diverse

Obiective operaționale:
 Cognitive: La sfârșitul lecției elevii vor putea:
O1 – să aprofundeze conținutul operei;
O2 – să formuleze întrebări pe baza textului dat;
O3 – să asocieze imaginile date cu paragrafele specifice;
O4 – să realizeze planul simplu de idei.
 Afective:
OA1 – să dovedească deschidere spre învățarea prin descoperire;
OA2 – să manifeste interes față de lumea fantastică a basmului;
 Psihomotorii:
OP1 – să-și subordoneze acțiunile motorii intenției de comunicare;
OP2 – să-și dirijeze mișcările pentru a folosi cu grijă materialul didactic.

Resurse:
- Metode și procedee: joc didactic, starburst, descoperirea, conversația;
- Mijloace de învățământ: manual, fișe de lucru, flipchart, caietul elevului;
- Forme de organizare: frontal, individual
- Temporale : 50min
- Bibliografice:
4. Anexa nr. 2 la O.M.E.N, nr. 3393/28.02.2017, Programa aprobată de MEN
pentru clasa aV-a, București, 2017;
5. Florentina Sâmihăian, Sofia Dora, Monica Halszi, Anca Davidoiu-Roman, Limba
și literatura română – manual pentru clasa a V-a, București, Editura Art, 2017;
6. Petre Ispirescu, Zâna Munților, în volumul Basme, București, Editura Litera, 2017
Emanuela Ilie, Didactica literaturii române, Iași, Polirom, 2018

Etapele lecției Clasa a V-a

1. Moment - organizarea condiţiilor necesare

organizatoric / desfăşurării demersului didactic,
1 min se notează absenții.
2. Verificarea Un elev împarte fișele de lucru.
cunoștințelor

30
 / 5 min Elevii vor primi șase cartonașe cu șase propoziții. Elevii vor
citi propoziția care este scrisă pe cartonaș și vor stabili dacă
propoziția este reală (acțiunea se poate desfășura în plan real)
sau este imaginară, fantastică (acțiunea este nerealizabilă).
Elevii vor pune cartonașele în tabelul corespunzător.

Propoziție Propoziție
reală fantastică

3. Captarea atenției/ 8 Se verifică realizarea sarcinii date. Profesorul adresează

min elevilor întrebarea : Lumea prezentată în textul Zâna
Munților este reală sau fantastică?
De ce?

Elevii se gândesc la răspuns.

4. Anunțarea temei și a
obiectivelor /3 min
5. Comunicarea noilor
cunoștințe
/ 25 min
Profesorul anunță titlul lecției și obiectivele operaționale
urmărite.
Vom continua discuția astăzi despre basmul Zâna Munților
cules de Petre Ispirescu, având ca obiective....anunțarea
obiectivelor.
Elevii primesc o fișă pentru verificarea lecturii.
Elevii primesc steluțe cu întrebările : Cine? Ce face? Când?
Unde? De ce?
Ei vor trebui să formuleze întrebări pe baza textului și să le
lipească pe flipchart. După ce se pun toate întrebările, în
ordine inversă se răspund la întrebări.

Se verifică răspunsurile elevilor.

Elevii primesc cartonașe cu imagini reprezentative pentru

6. Fixarea și
sistematizarea / 5 min
conținutul operei. Aceștia vor trebui să le organizeze în
ordinea cronologică a textului și să citească pasajul
reprezentativ pentru imaginea respectivă.
De ex.: pentru imaginea elevii trebuie să îi dea nr.2
și să identifice pasajul : „Când fu aproape de
bătrânețe îi dărui Dumnezeu un moștinitor.
Se verifică realizarea sarcinii propuse.
Elevii primesc o fișă pe care trebuie să o completeze cu
impresiile lor referitoare la lecția de astăzi. Fișa va fi
folositoare pentru pregătirea orei următoare.

Feedback-ul

Se realizează pe tot parcursul lecției prin aprecieri verbale de tipul : Bine!, Foarte bine!, se notează
elevii care au participat activ toată ora și au dat răspunsuri corecte.
Conversația

Aprecieri finale

31
1. Fixarea temei Continuă povestea : „Într-o țară foarte
pentru acasă / îndepărtată trăia un împărat mare și
3min foarte priceput în arta războaielor. Acest
împărat avea trei fete.......”

32