Inspectoratul Şcolar Judeţean Prahova

CONCURSUL JUDEŢEAN DE ISTORIE

„DISCIPOLII LUI HERODOT”, PLOIEŞTI, 21 aprilie 2018
Proba scrisă, clasa a V-a
 Se acordă 90 de puncte pentru răspunsurile corecte.
 Se acordă 10 puncte din oficiu.
 Timpul de lucru: 2 ore.
Subiectul I 20 puncte
Alegeţi varianta corectă: (10 x 2 puncte = 20 puncte)
1. Cea mai mare piramidă egipteană, considerată minune a lumii antice, aparţinea faraonului:
a. Kefren; b. Keops; c. Mikerinos.
2. Templele din Mesopotamia purtau denumirea de:
a. pagode; b. moschei; c. ziggurate.
3. Popoarele antice, care credeau în existenţa mai multor zei, aveau o religie:
a. politeistă; b. dualistă; c. monoteistă.
4. Vechii egipteni foloseau scrierea:
a. cuneiformă; b. hieroglifică; c. sanscrită.
5. Cartea sfântă a vechilor evrei era:
a. Vedele; b. Avesta; c. Biblia.
6. Papirusul a fost utilizat, ca suport pentru scris, de către:
a. egipteni; b. indieni; c. perşi.
7. Alfabetul cu 22 de semne a fost inventat de:
a. indieni; b. fenicieni; c. chinezi.
8. Epopeea lui Ghilgameş a fost realizată în:
a. Persia; b. Egipt; c. Mesopotamia.
9. Locuitorii din Mesopotamia foloseau scrierea:
a. cuneiformă; b. hieroglifică; c. pictografică.
10. Codul de legi de pe stela din bazalt, descoperită în 1902, a fost gravat din ordinul lui:
a. Ramses al II-lea; b. Nabucodonosor al II-lea; c. Hammurabi.

Subiectul al II-lea 30 puncte

Citiţi cu atenţie textele de mai jos şi răspundeţi la următoarele cerinţe:

A. „Alexandros [Paris] o răpi pe Elena …; de acum încolo elenii s-au făcut greu
vinovaţi, pornind ei, cei dintâi, cu război împotriva Asiei, înainte ca perşii să fi atacat
Europa. [...] Cât despre cei din Asia, spun perşii, niciodată n-au făcut ceartă pentru răpirea
femeilor lor; elenii, în schimb, din pricina unei femei, au adunat oştiri numeroase şi, trecând
apoi în Asia, au nimicit puterea lui Priam [...] . Aşa s-au petrecut lucrurile, după spusele
perşilor, şi izvorul urii ce-o nutresc faţă de eleni ei îl văd în cucerirea Ilionului [Troia]”.
(Herodot, Istorii)

B. „Iar Zeus, aruncătorul trăznetului, cheamă zeii în adunare pe cea mai înaltă
dintre multele culmi ale Olimpului. El le grăi astfel şi zeii toţi dădeau ascultare vorbelor
sale: Ascultaţi-mă, voi toţi, zei şi zeiţe, ca să vă spun ce-n piept inima mă îndeamnă. Nici o
zeiţă şi nici un zeu să nu încerce a-mi zădărnici cuvântul. Cu toţii să daţi încuviinţarea
voastră spuselor mele, ca să îndeplinesc cât mai repede ce mi-am pus în gând.
 Iar de-am să prind că vreunul cutează a se îndepărta de noi, zeii ceilalţi, spre a se
duce să dea ajutor fie troienilor, fie danailor [grecii], acela bătut o să se întoarcă-n Olimp,
într-o stare jalnică. Ori, apucându-l, am să-l azvârl în întunecimile Tartarului [...] Şi atunci
veţi înţelege cât întrec eu în putere şi pe zei şi pe oameni”.
(Homer, Iliada)

1. Descoperiţi în textul A motivul legendar al declanşării războiului troian. 1 punct

2. Selectaţi din textul A pasajul în care este descrisă desfăşurarea războiului troian. 1 punct
3. Precizaţi secolul în care s-a desfăşurat războiul troian. 1 punct
4. Numiţi pe cei doi regi aflaţi în conflict şi cetăţile pe care aceştia le conduceau. 4 puncte
5. Menţionaţi numele a doi eroi vestiţi, câte unul din fiecare tabără militară. 2 puncte
6. Explicaţi ce rol a avut calul troian şi cine a avut ideea construirii acestuia. 2 puncte
7. Relataţi, într-o frază, la ce se referă Odiseea 2 puncte
8. Formulaţi un punct de vedere referitor la importanţa istorică a poemelor homerice.2 puncte
9. Numiţi arheologul care a descoperit cetăţile Troia şi Micene. 2 puncte
10. Selectaţi din textul B fragmentele în care sunt menţionate lăcaşul zeilor şi rolul suprem al
lui Zeus faţă de divinităţi şi pământeni. 2 puncte
11. Precizaţi caracterul religiei vechilor greci şi prin ce se deosebeau zeii de oameni. 2 puncte
12. Arătaţi ce se înţelege prin panteonul grec. 1 punct
13. Numiţi alţi trei zei greci şi precizaţi atribuţiile acestora. 6 puncte
14. Numiţi alţi doi eroi greci, în afara celor menţionaţi anterior. 2 puncte

Subiectul al III-lea 40 puncte

Realizaţi un eseu, de circa 2 pagini, cu tema Frumos şi cunoaştere în lumea greacă, pe
baza următorului plan de idei:

 a. Evoluţia scrierii, literaturii şi teatrului în lumea greacă;

 b. Contribuţii elene la dezvoltarea ştiinţei;
 c. Arhitectura greacă: caracteristici, stiluri şi monumente reprezentative;
 d. Sculptura şi ceramica greacă: caracteristici, sculptori şi operele acestora;
 e. Moştenirea greacă.

 Notă! Se punctează şi structurarea compoziţiei (introducere – cuprins – concluzii),

prezentarea în ordine cronologică/logică a faptelor istorice şi utilizarea limbajului
istoric.