INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

OLIMPIADA DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

ETAPA LOCALĂ – 28 IANUARIE 2023
CLASA a VII-a

Subiect elaborat în cadrul grupului de lucru al I.S.J. PRAHOVA

• Toate subiectele sunt obligatorii.

• Timpul efectiv de lucru este de 3 ore. Nu se acordă puncte din oficiu. Total: 100 de puncte.

Citește cu atenție textele de mai jos:

1 A. ,,Afară, la capătul din miazăzi al marelui oraș, acolo unde încep primele câmpii, iar colibele și
căsuțele apar tot mai sărăcăcioase, se află ascunsă într-o pădurice de pini, ruina unui mic
amfiteatru. [...] În zilele noastre, adică în vremea când începea povestea cu Momo, ruina era aproape
cu totul uitată. [...]
5 De fapt, numai oamenii locuind în imediata apropiere cunoșteau ciudata clădire rotundă. Își
pășteau acolo caprele, copiii foloseau locul liber rotund din mijloc ca să bată mingea, iar seara se
întâlneau uneori acolo perechi de îndrăgostiți.
Într-o bună zi, începu să circule zvonul că în ultimul timp ar locui cineva în ruină. Era vorba
de un copil, probabil o fetiță. Nu se putea spune cu precizie, fiindcă îmbrăcămintea îi era oarecum
10 ciudată. Se spunea că se numea Momo sau ceva asemănător. [...] Era micuță și cam slăbuță, încât cu
cea mai mare bunăvoință lumea nu-și putea da seama dacă n-are decât opt ani sau a împlinit
doisprezece. Avea bucle negre ca pana corbului, zbârlite...Avea ochi foarte mari, minunat de frumoși
și la fel de negri, iar picioarele îi erau de aceeași culoare, căci umbla aproape întotdeauna desculță.
Sub scena năpădită de ierburi a ruinei teatrului se găseau câteva camere pe jumătate dărâmate,
15 unde se putea intra printr-o spărtură a zidului exterior. Aci amenajase Momo o locuință. Într-o zi, pe
la amiază, sosiră la ea câțiva bărbați și femei din vecinătate, încercând să afle ce-i cu ea. Momo stătea
în fața lor, privindu-i cu teamă, căci îi era frică să n-o gonească oamenii. Își dădu însă curând seama
că erau prietenoși. Ei înșiși erau săraci și știau ce-i viața. [...]
S-ar putea crede că Momo a avut un mare noroc că a dat de oameni atât de cumsecade, iar
20 Momo însăși avea această părere. Foarte curând însă s-a dovenit că și oamenii au avut tot atât de mare
noroc. Aveau nevoie de Momo și se mirau cum de au scos-o la capăt mai înainte fără ea. Cu cât trecea
mai multă vreme de când fetița era la ei, cu atât mai necesară le devenea, atât de necesară încât se
temeau ca nu cumva într-o bună zi să plece iar în lume. Astfel se întâmpla ca Momo să aibă foarte
mulți musafiri. Aproape întotdeauna putea fi văzut câte cineva șezând lângă ea și vorbindu-i însuflețit.
25 Cei ce aveau nevoie de ea și nu puteau veni, trimiteau după ea pentru a o aduce la ei. Iar celor ce
nu-și dăduseră încă seama că aveau nevoie de ea, li se spunea de către ceilalți:
- Du-te la Momo! [...]

Ceea ce știa să facă micuța Momo ca nimeni altul era: să asculte. Poate că unii cititori vor
spune că așa ceva nu-i nimic deosebit, orișicine știe să asculte. Este însă o eroare. Numai foarte
30 puțini oameni știu cu adevărat să asculte. Iar modul cum știa Momo să asculte era cu totul fără
seamăn.”
 (Michael Ende, Momo, Cap.1)
1 B. „- Mamă. Tu habar n-ai cum arată băiatul ăsta!
- Îmi pot imagina.
- Nu, nu poți! [...] E diform, mamă. Are ochii cam pe aici, am zis arătându-mi obrajii. Nu are
urechi deloc. Iar gura seamănă cu …[...]
5 - Băieți, vreau să vă spun că sunt foarte dezamăgită de ce am auzit de la voi. Am [...]
crezut sincer că băieții mei sunt mai plini de compasiune.
- Ce înseamnă compasiune? a întrebat Jamie, care abia trecuse în clasa a doua.
- Știi foarte bine ce înseamnă compasiune, Jamie, a zis mama.
- Dar băiatul este atât de urât, mami! a zis Jamie.
10 - Hei! a strigat mama. Nu-mi place cuvântul ăsta! Jamie, ia-ți sucul și pleacă! Vreau să stau
puțin de vorbă numai cu Jack.
- Uite, Jack, a început mama după ce a plecat el, și am știut că urma să-mi țină o predică.
- Bine, mă duc, am zis pe loc, și am șocat-o complet. [...]
Mama a zâmbit.
15 - Am știut eu că te vei ridica la înălțimea situației, puștiule. Bravo! Sunt mândră de tine,
Jackie, a adăugat ea ciufulindu-mă.
Și iată de ce m-am răzgândit. Nu pentru că n-am vrut s-o aud pe mama ținându-mi o predică.
Nici ca să-l protejez pe August de Julian, care știam că urma să se poarte ca un nemernic. Am
făcut-o pentru că l-am auzit pe Jamie povestind cum fugise el de August exclamând Ah!. M-am
20 simțit brusc foarte stânjenit. Vor exista mereu copii ticăloși de felul lui Julian. Dar dacă un copilaș
ca Jamie, care de obicei e destul de drăguț, putea să devină atât de rău, atunci un băiat ca August
nu avea nicio șansă la gimnaziu.”
(R.J.Palacio – Minunea, Cap. De ce m-am răzgândit)

1 C. „Te-ai gândit vreodată cât de mult contează atunci când asculți pe cineva? Sau când a fost
ultima dată când te-ai simțit cu adevărat ascultat? [...] În ciuda faptului că auzim ce se întâmplă
în jurul nostru, uităm să-i ascultăm pe cei de lângă noi. Iar între a auzi și a asculta este o
diferență
semnificativă. Dacă vrei să devii un mai bun ascultător, îți sugerez să ai în vedere următorii pași:
5 Ascultă! Primul pas este să abandonezi ideea de a da un răspuns la ce ți se spune și să asculți,
pur și simplu, trăirile pe care celălalt le exprimă. Tot ce ai de făcut este să asculți ce vorbește
celălalt.
Exprimă-ți empatia și compasiunea! Empatia este sentimentul acela că înțelegi și împărtășești
experiența și emoțiile altcuiva. Compasiunea este abilitatea de a înțelege ce simte altă persoană și
dorința de a-i ușura suferința. A asculta pe cineva demonstrează empatie și este un exemplu de
10 compasiune activă; atunci când suntem ascultați, suferința se atenuează.’’
(text preluat, www.thriveglobal.ro/stories/10-metode-prin-care-poți-deveni-
un-ascultător-mai-bun)

SUBIECTUL I – Elemente de construcție a comunicării.....................................................20 de puncte

1. Numește un sinonim contextual pentru cuvântul miazăzi (textul A, rândul1) și un antonim contextual
pentru expresia fără seamăn (textul A, rândul 30-31). (2p.)
2. Identifică, în textul A, rândurile 10-14, un cuvânt care are omonim și alcătuiește un enunț cu alt sens
decât cel din text. (2p.)
3. Selectează, din textul A, rândurile 1-4, un cuvânt format prin derivare, explicând modul de formare.
 (2p.)
4. Precizează numărul de litere și numărul de sunete din cuvintele atunci, experiența (textul C). (2p.)
5. Scrie o propoziție în care verbul a fi din structura Ei înșiși erau săraci și știau ce-i viața (textul A,
rândul 18) să aibă altă valoare morfologică decât cea din text. (2p.)
6. Alcătuiește un enunț în care un verb de conjugarea a III-a, din textul C, rândurile 5-8, să fie la modul
infinitiv, precizând funcția sintactică. (2p.)
7. Precizează cazul a două substantive din enunțul Am știut eu că te vei ridica la înălțimea situației,
puștiule. (textul B, rând 15) (2p.)
8. Numește funcția sintactică a cuvintelor subliniate în enunțul Dar dacă un copilaș ca Jamie (...) putea
să devină atât de rău, atunci un băiat ca August nu avea nicio șansă la gimnaziu.(textul B, rând 21) (2p.)
9. Construiește o frază alcătuită din două propoziții aflate în raport de coordonare disjunctivă. (2p.)
10. Stabilește numărul de propoziții din fraza Am făcut-o pentru că l-am auzit pe Jamie povestind cum
fugise el de August exclamând Ah! (textul B, rândurile 18-19). (2p.)

SUBIECTUL AL II-LEA – Înțelegerea și interpretarea textului ......................................40 de puncte

1. Selectează câte un cuvânt/ o structură, care constituie un reper temporal, respectiv un reper spațial,
prezente în textul A. (5p.)
2. Formulează o idee principală/ secundară, pe baza textului B. (5p.)
3. Motivează încadrarea textului C în categoria textelor nonliterare, aducând un argument. (5p.)
4. Numește două particularități ale textului narativ, valorificând textul-suport B. (5p.)
5. Precizează, în două-trei enunțuri, o trăsătură morală a personajului Jack, din textul B, și mijlocul de
caracterizare, ilustrându-l printr-o secvență. (5p.)
6. Identifică opinia naratorului cu privire la calitățile lui Momo. (5p.)
7. Redactează, în 50-100 de cuvinte, un răspuns la întrebarea „Consideri că empatia și compasiunea au
legătură cu educația unei persoane?”, valorificând textul-suport B sau C și experiența personală. (10p.)

SUBIECTUL AL III-LEA – Scriere reflexivă ....................................................................40 de puncte

Crezi că este important să fii ascultat în momentele dificile? Pornind de la acest aspect, alcătuiește
o compunere de 150-200 de cuvinte, în care să îți imaginezi o întâlnire cu Momo, în timpul unei excursii
organizate în regiunea în care trăiește. În compunerea ta, vei prezenta concepția proprie despre tema
propusă, pornind de la primul text-suport.
Pentru a obţine punctajul maxim, vei avea în vedere următoarele repere:
- viziunea personală, originală asupra temei propuse;
- precizarea a două elemente ale contextului spațio-temporal;
- valorificarea a minimum două informații din primul text-suport;
- integrarea a cel puțin două tipare textuale;
- respectarea convențiilor de redactare a unui asemenea tip de text;
- respectarea obligatory a numărului de cuvinte indicat.

Punctajul pentru compunere se acordă astfel:

• Conținutul compunerii - 28 de puncte.
• Redactarea compunerii -12 puncte (- respectarea părților unei compuneri - 1p; coerența textului,
stilul compoziției - 4/2p; proprietatea termenilor folosiți - 2/1p; respectarea normelor de ortografie
- 2p; respectarea normelor de punctuație - 1p; lizibilitate și așezarea în pagină - 1+1p)

• Notă! Punctajul pentru redactare se acordă doar în cazul în care compunerea are minimum
150 de cuvinte și dezvoltă subiectul propus.