INSPECTORATUL ŞCOLAR JUDEŢEAN PRAHOVA

OLIMPIADA DE LIMBĂ, COMUNICARE ŞI LITERATURĂ ROMÂNĂ

ETAPA LOCALĂ – 19 IANUARIE 2019
CLASA A V-A

Subiect elaborat în cadrul grupului de lucru al I.S.J. PRAHOVA

 Toate subiectele sunt obligatorii.

 Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
 Nu se acordă puncte din oficiu.Totalul este de 100 de puncte.

Citește cu atenție următoarele texte:

A.
Lucirea din ochii albaștri ai bunicului a readus deodată copilăria în jurul nepotului, vorbele „mergem
la beci” venind dintr-acolo și tot într-acolo ducându-se. Așa, când era mic, plănuia cu frații câte o cumplită
faptă, câte o ispravă năzdrăvană. De pildă, cu o lanternă electrică, aprinsă în buzunarul pantalonilor,
întârziau la capătul lumii, în întunericul hambarului de lemn sau, fără de știrea nimănui, se suiau în pod,
deschizând ușa cu cheile luate din șifoniera mamei. Gândite și istorisite cu vorbele oamenilor mari, aceste
isprăvi par copilării, o nimica toată, o joacă, o glumă. Nepotul însă știe că nu este așa. Licărea o epopee*
în aceste isprăvi, în adâncul lor de taină.
În casa bunicilor, nepotul își sună din nou copilăria readusă de vorbele bunicului și mai cu seamă de
steluța din ochii lui albaștri. Bunicul e un fel de copil.
Nepotul surâde ca un bunic, privindu-l.
Ferestrele sunt deschise. Noaptea e albastră. Perdelele sunt albe. Albă și lumina lunii. Greierii
scârțâiau argintiu.
*EPOPÉE, epopei, s. f. Poem epic de mari dimensiuni în versuri, în care se povestesc fapte eroice, legendare sau istorice, dominate adesea de
personaje extraordinare sau supranaturale; epos; p. ext. producție epică de mare amploare. ♦ Șir de fapte eroice și glorioase. – Din fr. épopée.

(Bunicii. Cele patru anotimpuri – I. Teodoreanu)

B.
A deschis ușa dormitorului, iar temerile mi-au dispărut.
Mama are darul de a mă face să mă simt bine prin simplul fapt că intră în camera mea. Ochii ei
strălucesc și își schimbă culoarea la lumină. Zâmbetul ei este cald și învăluitor. Are câteva șuvițe cărunte
amestecate prin părul ei lung și castaniu, dar nu mă gândesc niciodată la ea ca fiind bătrână. Când se uită
la mine, e ca și cum ar vedea toate părțile mele bune, nu și pe cele rele. N-am auzit-o niciodată ridicând
vocea sau spunând cuiva ceva neplăcut, nici măcar mie sau lui Gabe.
- O, Percy!
M-a îmbrățișat strâns.
- Nu pot să cred! Ai mai crescut de la Crăciun!
Uniforma ei tricoloră de la Sweet on America mirosea a cele mai bune lucruri din lume: ciocolată,
lemn dulce și toate celelalte dulciuri pe care le vindea la magazinul din Grand Station. Îmi adusese o pungă
imensă de „mostre gratuite“, așa cum făcea întotdeauna când veneam acasă.
Ne-am așezat împreună pe marginea patului. În timp ce atacam jeleurile acrișoare cu afine, ea mi-a
trecut mâna prin păr și mi-a cerut să-i spun tot ce nu-i povestisem în scrisori. N-a pomenit nimic despre
exmatriculare. Nu părea să-i pese de asta. Dar eu eram bine? Băiețelul ei era bine?
(Hoțul fulgerului – Rick Riordan)
C.
FAMÍLIE, familii, s. f. 1. Formă socială de bază, realizată prin căsătorie, care unește pe soți (părinți) și pe
descendenții acestora (copiii necăsătoriți). ◊ Aer de familie = fizionomie caracteristică, ansamblu de trăsături
comune unui grup de persoane înrudite prin sânge. Nume de familie v. nume. 2. Totalitatea persoanelor care
se trag dintr-un strămoș comun; neam, descendență. ♦ Familie de albine = totalitatea albinelor dintr-un stup,
alcătuită din matcă, albine lucrătoare și trântori. 3. Fig. Grup larg de oameni, de popoare etc. cu interese și
idealuri comune. 4. Categorie sistematică în botanică și în zoologie, inferioară ordinului, care cuprinde mai
multe genuri de organisme cu caractere comune. 5. Grup de cuvinte, derivate și compuse, formate de la
același cuvânt de bază. ♦ Grup de limbi care provin dintr-o limbă comună inițială. –
Din lat. familia, it. famiglia (cu unele sensuri după fr. famille).
(www.dexonline.ro)
Subiectul I –Elemente de construcție a comunicării 20 de puncte (10x2 puncte)
1. Scrie câte un sinonim potrivit pentru sensurile din text ale cuvintelor subliniate din structurile
prezente în textul A: Gândite și istorisite cu vorbele oamenilor mari, aceste isprăvi par copilării.
2. Notează un antonim potrivit pentru sensul din text al cuvântului subliniat din structura prezentă în
textul C: Grup larg de oameni, de popoare etc. cu interese și idealuri comune.
3. Precizează tipul de sunete din următoarele cuvinte extrase din textul A: suiau, știe.
4. Notează numărul de sunete din următoarele cuvinte extrase din textul B: deschis, ciocolată.
5. Transcrie cuvintele bisilabice din structura În casa bunicilor, nepotul își sună din nou copilăria
readusă de vorbele bunicului, din textul A.
6. Alcătuiește un enunț prin care clarifici, prin intermediul accentului, modificarea timpului în cazul
unui verb din structura Ochii ei strălucesc și își schimbă culoarea la lumină, din textul B.
7. Alege varianta corectă:
Verbele din textul A: plănuia, știe, a readus sunt, în ordine, la timpul:
a) prezent, imperfect, perfect compus;
b) imperfect, prezent, perfect compus;
c) prezent, perfect compus, imperfect.
8. Verbul a fi este scris greșit în propoziția:
a) Copile, fii politicos!
b) Copile, fi politicos!
c) Copile, nu fi nepoliticos!
9. Citește cu atenție fiecare dintre următoarele afirmații și încercuiește litera C, dacă o consideri
corectă, iar dacă o consideri incorectă, litera I:
C/ I În enunțul Bunic-o, unde ti-ai pus ochelari care ia-i primit cadou? există trei greșeli.
10. Realizează asocieri corecte între cele două coloane:
A B
1.Voi trece strada! a) verbul a avea – verb auxiliar
2. Eu am o carte foarte veche. b) verbul a vrea – verb auxiliar
3. Eu, Ștefan, voi a face dreptate. c) verbul a vrea – verb predicativ
4. Am cumpărat jucării . d) verbul a avea – verb predicativ

Subiectul al II - lea – Lectură 40 de puncte (5x8 puncte)

Răspunde întrebărilor cu informații din toate cele trei texte:
1. Care erau isprăvile plănuite ale fraților? (textul A)
2. Explică semnificația secvenței În casa bunicilor, nepotul își sună din nou copilăria readusă de
vorbele bunicului. (texul A)
3. Scrie două motive pentru care băiatul se bucura de prezența mamei. (textul B)
4. Formulează două idei principale, sub formă de enunț, așa cum se desprind din textul B.
5. Notează două aspecte despre care oferă informații articolul de dicționar. (textul C)

Subiectul al III - lea –Redactare 20 de puncte

Prezintă, într-o compunere, de 100-150 de cuvinte, trăsăturile textului narativ, valorificând, pentru
argumentare, secvențe din textul B. Pentru a obține punctajul maxim, vei avea în vedere:
-definirea textului narativ;
-prezentarea argumentată a două particularități ale textului narativ, prin valorificarea fragmentului-suport;
-respectarea structurii specifice acestui tip de compunere;
-încadrarea compunerii în numărul de cuvinte indicat.

Subiectul al IV - lea –Elemente de interculturalitate 20 de puncte

Redactează un text narativ, de minimum 100 de cuvinte, despre o experiență amuzantă de călătorie,
când ai întâlnit o familie din altă zonă a țării/ din altă țară. Pentru a obține punctajul maxim, vei avea în
vedere:
-prezentarea a două repere spațio-temporale;
-relatarea unei întâmplări, respectând succesiunea logică a evenimentelor;
-utilizarea narațiunii care să apară alături de structuri descriptive / dialog ;
-originalitatea în formularea ideilor.