Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Etapa județeană
19.03.2022
Clasa a IX-a
Se dau textele:
A. Dintre profesorii noştri cei noi, de doi ne temeam mai mult ca de toţi ceilalţi. De cel de
limba greacă şi de cel de matematică.
Pe profesorul de limba greacă l-am poreclit "Ghiozdan", fiindcă nu se desparte niciodată
de mapa de piele galbenă, în care-şi păstrează cu sfinţenie personalitatea lui de Vrcovnic clasic, şi
juxta franceză, după care ne traduce în româneşte versurile lui Homer.
Cel mai grozav însă este "Vipera neagră" ― profesorul de matematică, pe care nu-l pot
mistui nici chiar colegii lui. Amănuntul acesta îl ştim de la Cotan, care trăsese cu urechea când
directorul liceului rugase pe prefect să intervină la Bucureşti ca să-l mute în alt oraş. Se pare însă
că ministrul Instrucţiunii Publice de pe vremea aceea refuzase, fiindcă profesorul nostru de
matematică era unul din elevii săi favoriţi.
Parcă-1 aud şi astăzi şuierând printre dinţi, din vârful catedrei şi în dialectul său
moldovenesc:
― Văd c-ai citit ceva, dar n-am ce-i face... N-ai priceput nimic. Situaţia dumitale este cinci
la teorie şi unul la practică. Total, şase. Pe jumătate, trei... Hai să-ţi dau patru din graţie... să nu
zici că-s om rău...
Mărinimia profesorului nostru de matematică, însă, ne umplea ochii de lacrimi şi sufletul de
groază. Pentru noi, sub nota cinci, un punct mai mult sau mai puţin era acelaşi lucru. Între patru şi
trei, nu există decât o simplă diferenţă grafică. Înarmaţi cu note ca patru, trei, doi şi chiar unu,
majoritatea elevilor din clasa VI-a păşeam victorioşi ca o falangă macedoneană spre... corigenţă.
Şi totuşi, profesorul nostru de matematică este un tânăr frumos, cu părul negru şi ochii
verzi. Când îl salutăm pe stradă, ne surâde blajin şi generos ca sfântul Stelian, patronul copiilor. În
clasă însă, când trebuie să-i suportăm ochii o oră întreagă, parcă seamănă ca două picături de apă
cu Zmeul din basme, gata să-şi înfigă ghearele în ceafa fiecăruia din noi.
Pe mine, însă, avea să mă răpună profesorul de limba română, nevasta căpitanului
Ceauşoglu şi... Umbra lui Mircea la Cozia.
(Ion Minulescu, Corigent la limba română)
B. În Barkley Cove exista o școală pentru albi. De la clasa întâi până la a douăsprezecea,
orele se țineau într-o clădire cu două caturi aflată în celălalt capăt al Străzii Mari, cum veneai
dinspre biroul șerifului. Copiii negrilor aveau propria școală, o clădire pătrățoasă, de ciment cu
un singur nivel din Orașul Coloraților.
Fu condusă în școală, unde îi găsiră numele, dar nu și data nașterii în registrul local, așa
că o băgară la clasa a doua, cu toate că nu făcuse o zi de școală în viața ei. În orice caz, spuseră,
clasa întâi era prea aglomerată și, până la urmă, ce mare diferență ar fi fost pentru oamenii
mlaștinii, care de obicei se țineau câteva luni de carte și-apoi se făceau nevăzuți pentru
totdeauna. În vreme ce directorul o ducea pe holul larg, care răsuna de la pași, simți că fruntea i
se acoperă cu broboane de sudoare. Bărbatul deschise ușa unei clase și o împinse ușurel
înăuntru.
Cămăși cadrilate, fuste, pantofi, o mulțime de pantofi, niște picioare goale și ochi -
holbându-se. Nu mai văzuse niciodată atâta lume la un loc, peste zece oameni. Învățătoarea,
1
aceeași doamnă Arial pe care o ajutaseră băieții, o conduse pe Kya la o bancă mai în spate.
Putea să-și pună lucrurile în pupitru, i se spuse, însă Kya n-avea lucruri.[…]
Kya luă loc iute la pupitrul ei din fundul încăperii, încercând să dispară ca un cărăbuș de
scoarță ce se pierde în încrețiturile trunchiului de stejar. Era ea neliniștită, dar, pe măsură ce
învățătoarea își relua lecția, porni să se tot aplece în față, dornică să afle ce urma după douăzeci
și nouă. Însă doamna Arial nu vorbea deocamdată decât despre ceva numit fonetică, iar elevii, cu
gurile rotunjite, scoteau la n, o și u, imitând-o și uguind cu toții ca porumbeii.
(Delia Owen, Acolo unde cântă racii)
Notă!
Niciun răspuns nu va depăși 100 de cuvinte.
Notă!
Pentru conţinut, vei primi 30 de puncte, iar pentru redactare, vei primi 5 puncte (utilizarea
limbii literare – 1 punct; logica înlănţuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1
punct; respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct).
Notă!
În elaborarea eseului, vei respecta structura textului de tip argumentativ: ipoteza, constând în
formularea tezei/a punctului de vedere cu privire la temă, argumentaţia (cu trei
argumente/raţionamente logice/exemple concrete etc.) şi concluzia/sinteza.
Pentru conţinutul eseului, vei primi 30 de puncte, iar pentru redactare, vei primi 5 puncte
(utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănţuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct;
punctuaţia – 1 punct; respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct).
Textul/eseul care nu are cel puțin 600 de cuvinte nu va primi punctaj pentru redactare.
Notă!
Inserarea de citate critice necomentate, nerelevante pentru tema dată atrage după sine
neacordarea punctajului maxim.
Nu se acordă fracţiuni de punct.