Realizat de Aura I.

Pleș - clasa a VIII a

I. Demonstraţie că un text este basm cult

Ioan Slavici - Rodul tainic

Citeşte, cu atenţie, textul următor:

A fost odată un împărat, şi-n curtea acelui împărat se afla un pom atât de înalt,
încât nimeni nu era în stare să-i vadă vârful. Pomul acesta înflorea şi dădea
rod în fiecare an, dar nici împăratul, nici curtenii lui, nici vreun alt om
pământean n-a apucat să vadă poamă din rodul acela. Era, se vede, pe acolo,
prin înălţimile nestrăbătute de ochiul omenesc, cineva care nu lăsa să cadă nici
o poamă pe pământ, ci le culegea toate la timpul potrivit. Împăratul ţinea doar
să afle cum sunt poamele rodite de pomul acela, şi a dat de ştire în toată
împărăţia lui că aceluia care se va fi urcat în pomul acela şi va putea spune cum
anume îi sunt poamele îi va da în căsătorie pe aceea dintre fetele sale pe care el
însuşi şi-o va alege.
Au venit dar boieri de toate spiţele, feciori de împărat, până chiar şi feţi-
frumoşi, dar nici unul n-a fost în stare să se urce în pom.
Era însă la curtea împărătească un flăcău ţanţoş, şi acesta s-a lăudat mumei
sale că el are să se urce, şi-a rugat-o pe aceasta să se ducă la împărat să-i
spună că el se urcă.
Împăratul nu credea aşa ceva şi l-a chemat pe Danciu la sine.
— N-o să fii nici tu în stare să te urci, i-a zis, şi să ştii că, dacă nu te vei putea
urca, dau poruncă să-ţi taie capul.
Danciu s-a învoit să-i taie capul, dacă nu va fi în stare să se urce, şi a rugat pe
împăratul să-i dea răgaz de trei zile ca să se gândească, iar în timpul acestor

1/2
 Realizat de Aura I. Pleș - clasa a VIII a

trei zile a pus pe un meşter faur să-i facă căţărătoare de fier, apoi s-a pus pe
urcate.
S-a urcat omul şi iar s-a urcat timp de trei zile şi trei nopţi, şi deodată a dat în
scoarţa copacului de o gaură prin care a intrat în o colibă în care a găsit o babă
bătrână, de tot bătrână. El îi dete bineţele cuvenite.
— Bună seara, bunică dragă! îi zise apoi.

                                                                                                  (Ioan Slavici, Rodul tainic)

ENUNȚ
Redactează o compunere de 10- 15 rânduri în care să argumentezi că textul citat
aparţine speciei literare basm.

REZOLVARE

Basmul este o specie literară epică, de mare întindere, în care personaje reprezentând
binele şi răul se înfruntă, totul terminându-se cu triumful binelui. Lumea basmului, populată cu
personaje tipice (împăraţi, feţi-frumoşi, zmei) stă sub semnul supranaturalului. Basmul are
formule specifice, de început, de mijloc şi de final.
Fragmentul citat aparţine unui basm, pentru că are câteva din trăsăturile acestuia.
În primul rând avem de-a face cu un text epic. Are acţiune, are personaje, are narator. În
ceea ce priveşte acţiunea, dintre momentele subiectului sunt prezente doar expoziţiunea şi intriga
şi o parte din desfăşurarea acţiunii. La curtea unui împărat creşte un pom atât de înalt, încât nu i
se vede vârful. Aceasta este expoziţiunea. Intriga constă în faptul că o fiinţă misterioasă, neştiută,
fură în fiecare an roadele pomului. Desfăşurarea acţiunii nu este decât începută în acest fragment.
Împăratul dă de veste că cine va aduce fructele din înaltul copacului va primi de soţie pe una din
fiicele sale. Se înfăţişează mulţi temerari: boieri, feciori de împăraţi, feţi-frumoşi. Niciunul nu
reuşeşte să urce în pom. Apare un flăcău hotărât care declară că el va reuşi ceea ce alţii nu
putuseră. Împăratul îl ameninţă cu tăierea capului în caz de nereuşită, dar omul nu renunţă. El
2/2
 Realizat de Aura I. Pleș - clasa a VIII a

pune pe un meşter faur să-i facă o „căţărătoare de fier”. Urcă apoi trei zile şi trei nopţi până
ajunge la o scorbură în scoarţa copacului. Intră şi ajunge într-o colibă unde se afla o bătrână.
Personajele sunt împăratul, flăcăul, pe nume Danciu, şi bătrâna. Naratorul povesteşte
întâmplările la persoana a III-a.
În al doilea rând, fragmentul aparţine unui basm, deoarece lumea înfăţişată are
caracteristici supranaturale. Astfel, avem un copac atât de înalt, încât vârful i se pierde în cer.
Avem o întâmplare ciudată, cu o fiinţă misterioasă care fură roadele copacului. Este prezentă
cifra magică „trei”: Danciu cere răgaz de gândire trei zile, apoi urcă trei zile şi trei nopţi.
Personajele care populează această lume sunt şi ele specifice basmului: împăraţi, feţi-frumoşi,
fiinţe misterioase.
Un al treilea element caracteristic basmului este formula iniţială: A fost odată…, care
plasează acţiunea într-un timp nedeterminat, fabulos.
În concluzie, caracterul epic, universul supranatural şi formula iniţială sunt elemente care
indică faptul că fragmentul aparţine unui basm.

3/2
 Realizat de Aura I. Pleș - clasa a VIII a

II. Demonstraţie că un text este basm popular

- Prâslea cel voinic si merele de aur -

4/2
 Realizat de Aura I. Pleș - clasa a VIII a

Definitia basmului pe care TREBUIE sa o reții pentru a o scrie la orice demonstratie de

apartenenta la specie! - Basmul popular este o creaţie populară epică,  în care personaje
reprezentând binele şi răul se înfruntă pe viaţă şi pe moarte, într-un cadru supranatural,  acţiunea
terminându-se cu triumful binelui.Basmul conţine formule specifice (iniţiale, mediane şi finale)
şi transmite un mesaj optimist, cu valenţe educative.
“Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm popular, pentru că întruneşte toate
caracteristicile speciei.
În primul rînd este o creaţie populară, având caracter oral, anonim şi colectiv.( Spune-mi
tu, ce te face sa crezi ca inseamna oral, anonim si colectiv – TEMĂ)
În al doilea rând, aparţine genului epic. Are acţiune, personaje şi narator. Acţiunea se
bazează pe conflictul dintre bine şi rău. Un împărat avea un măr care făcea mere de aur, din care
însă nu apuca să mănânce, deoarece îi erau furate de zmei. Prâslea reuşeşte să-i învingă pe zmei
şi, într-un final, după ce-i învinge şi pe fraţii săi cei pizmaşi, se însoară cu o fată de împărat,
salvată de la zmei şi moşteneşte tronul împărăţiei. Prin el, binele învinge răul, acesta fiind a treia
dovadă că avem de-a face cu un basm.
Prezenţa supranaturalului este al patrulea argument că “Prâslea cel voinic...” este basm.
Acţiunea se petrece pe două tărâmuri: al oamenilor şi “celălalt”, al făpturilor neobişnuite: zmei,
balauri, zgripţuroaice. Există obiecte magice, de exemplu biciul,  cu care Prâslea transformă
palatele zmeilor în mere. Totul se petrece sub semnul cifrei magice “trei”: trei fii de împărat, trei
zmei, trei fete de împărat, trei dorinţe ale fetei celei mici.
Ultimul argument că textul este basm constă în mesajul pe care îl transmite: să fim de
partea binelui, pentru că acesta învinge întotdeauna, până la urmă.
În concluzie, textul “Prâslea cel voinic şi merele de aur” este un basm popular, fiind o
operă populară epică, în care un erou reprezentând binele îşi învinge adversarii, într-o lume aflată
sub semnul supranaturalului.

5/2