Basm popularBalaurul cel cu sapte capete A fost odata ca niciodata, ca daca nu ar fi fost nu s-ar fi povestit.

A fost odata intr-o tara un balaur mare, nevoie de cap. El avea sapte capete, traia intr-o groapa, si se hranea numai cu oameni. Cand iesea el la mancare, toata lumea fugea, se inchidea in case si sta ascunsa pana ce-si potolea foamea cu vreun drumet pe care il tragea ata la moarte. Toti oamenii locului se tanguiau de rautatea si de frica balaurului. Rugaciuni si cate in luna si in soare se facusera, ca sa scape Dumnezeu pe biata omenire de acest nesatios balaur, dara in desert. el de fel de fermecatori fusera adusi, insa ramasera rusinati cu vra!ele lor cu tot. "n cele din urma, daca vazu imparatul ca toate sunt in desert, hotari ca sa dea pe fiica lui de sotie si !umatate imparatia sa acelui voinic, care va scapa tara de aceasta urgie, si dete in stire la toata lumea hotararea sa. #ara dupa ce se duse vestea in tara, mai multi voinici se vorbira sa mearga impreuna la panda si sa mantuiasca tara de un asa balaur infricosat. Ei se intelesera intre dansii ca sa faca un foc la marginea cetatii, care era mai apropiata de locul unde traia balaurul, si in care cetate era si scaunul imparatiei, si acolo sa stea sa privegheze pe rand cate unul, unul, pe cand ceilalti sa se odihneasca$ si ca nu cumva cela ce ar fi de panda sa doarma si sa vie balaurul sai manance d-a gata, facura legatura ca cela care va lasa sa se stinga focul sa fie omorat, drept pedeapsa daca va dormi cand ar trebui sa fie destept. Cu acesti voinici se intovarasi si un om verde, pui de roman, stii colea, care auzise de fagaduinta imparatului si venise sa-si incerce si el norocul. %ornira, deci, cu totii, isi alesera un loc aproape de groapa si se pusera la panda. %andira o zi, pandira doua, pandira mai multe zile, si nu se intampla nimic. #ara cand fu intr-una din zile, cam dupa asfintitul soarelui, pe cand era de rand viteazul nostru sa pandeasca, iesi balaurul din groapa si se indrepta catre voinicii cari dormeau pe langa foc. &iteazului care priveghea, i se facuse inima cat un purice, dara, imbarbatanduse, se repezi, si unde se arunca, mare, asupra balaurului cu sabia goala in mana, si se lupta cu dansul, pana ii veni bine si harst' ii taie un cap, harst' si-i mai taie unul, si asa cate unul, cate unul pana ii taie sase capete. Balaurul se zvarcolea de durere si plesnea din coada, de te lua fiori de spaima, viteazul nostru insa se lupta de moarte si obosise, iara tovarasii sai dormeau dusi. Daca vazu el ca tovarasii sai nu se desteapta, isi puse toate puterile, se mai arunca o data asupra grozavului balaur si-i taie si capul ce-i mai ramasese. Atunci un sange negru lasa din ea, fiara spurcata, si curse, si curse, pana ce stinse si foc si tot. Acum ce sa faca viteazul nostru, ca sa nu gaseasca focul stins, cand s-or destepta tovarasii lui, caci legatura lor era ca sa omoare pe acela care va lasa sa se stinga focul. (-apuca mai

inta%ornir), deci, cu to*ii, +,i aleser) un loc aproape de groap) ,i se puser) la p-nd). %-ndir) o zi, p-ndir) dou), p-ndir) mai multe zile, ,i nu se +nt-mpl) nimic. #ar) c-nd fu +ntr-una din zile, cam dup) asfin*itul soarelui, pe c-nd era de r-nd viteazul nostru s) p-ndeasc), ie,i balaurul din groap) ,i se +ndrept) c)tre voinicii cari dormeau pe l-ng) foc. &iteazului care priveghea, i se f)cuse inima c-t un purice, dar), +mb)rb)t-ndu-se, se repezi, ,i unde se arunc), m)re, asupra balaurului cu sabia goal) +n m-n), ,i se lupt) cu d-nsul, p-n) +i veni bine ,i h-r,t' +i taie un cap, h-r,t' ,i-i mai t)ie unul, ,i a,a c-te unul, c-te unul p-n) +i t)ie ,ase capete. Balaurul se zv-rcolea de durere ,i plesnea din coad), de te lua fiori de spaim), viteazul nostru +ns) se lupta de moarte ,i obosise, iar) tovar),ii s)i dormeau du,i. Dac) v)zu el c) tovar),ii s)i nu se de,teapt), +,i puse toate puterile, se mai arunc) o dat) asupra grozavului balaur ,i-i t)ie ,i capul ce-i mai r)m)sese. Atunci un s-nge negru las) din ea, fiar) spurcat), ,i curse, ,i curse, p-n) ce stinse ,i foc ,i tot. Acum ce s) fac) viteazul nostru, ca s) nu g)seasc) focul stins, c-nd s-or de,tepta tovar),ii lui, c)ci leg)tura lor era ca s) omoare pe acela care va l)sa s) se sting) focul. (-apuc) mai +nt-i ,i scoase limbile din capetele balaurului, le b)g) +n s-n ,i iute, cum putu, se sui +ntr-un copaci +nalt, ,i se uit) +n toate p)r*ile, ca de va vedea undeva vro zare de lumin), s) se duc) ,i s) cear) ni*el foc, ca s) a*-*e ,i el pe al lor ce se stinsese. C)t) +ntr-o parte ,i +ntr-alta ,i nu v)zu nic)iri lumin). (e mai uit) o dat) cu mare b)gare de seam) ,i z)ri +ntr-o dep)rtare nespus) o schinteie ce abia lic)rea. Atunci se dete !os ,i o porni +ntr-acolo. (e duse, se duse, p-n) ce dete de o p)dure, +n care +nt-lni pe .urgil), ,i pe care +l opri pe loc, ca s) mai +nt-rzie noaptea. .erse dup) aceea mai departe ,i dete peste .iaz)noapte, ,i trebui s) o lege ,i pe d-nsa ca s) nu dea peste .urgil). Ce s) fac), cum s) dreag) ca s) izbuteasc)/ 0 rug) s)-i a!ute a lua un copaci +n spinare, care, zicea el, +l t)iase de la r)d)cin)$ o +nv)*) el s) se puie cu spatele s) +mping), pe c-nd el tot cu spatele la copaci de ceealalt) parte va trage cu m-inile, ca s)-i pice +n spinare ,i s)-l ia s) se duc) la treaba lui. .iaz)noapte, de mil) ,i de rug)ciunea ce-i f)cu, se puse cu spatele la copaciul care i-l ar)t) viteazul ,i, pe c-nd +mpingea, el o leg) de copaci cobz), ,i porni +nainte, c) n-avea vreme de pierdut. 1u f)cu mult) cale ,i +nt-lni pe 2oril), dar) lui 2oril) nu prea +i da me,ii a sta mult de vorb), c)ci, zicea el, se duce dup) .iaz)noapte, pe care o luase +n goan). )cu ce f)cu ,i-l puse ,i pe d-nsul la bun) r-nduial), ca ,i pe ceilal*i doi, dar cu mai mare b)taie de cap. Apoi plec) +nainte ,i se duse p-n) ce a!unse la o pe,ter) mare, +n care z)rise focul. Aci dete peste alte nevoi. "n pe,ter) acolo tr)iau ni,te oameni uria,i carii aveau numai c-te un ochi +n frunte. Ceru foc de la d-n,ii, dar ei, +n loc de foc, puser) m-na pe d-nsul ,i-l legar).

Dup) aceea a,ezar) ,i un cazan pe foc cu ap) ,i se g)teau s)-l fiarb) ca s)-l m)n-nce. Dar) tocmai c-nd era s)-l arunce +n c)ldare, un zgomot se auzi nu departe de pe,tera aceea, to*i ie,ir), ,i l)sar) pe un b)tr-n de ai lor ca s) fac) ast) treab). Cum se v)zu viteazul nostru singur numai cu unchia,ul, +i puse g-nd r)u. 3nchia,ul +l dezleg) ca s)-l bage +n cazan, dar) voinicul +ndat) puse m-na pe un t)ciune ,i-l azv-rli drept +n ochiul b)tr-nului, +l orbi, ,i apoi f)r) s)-i dea r)gaz a zice nici c-rc' +i puse o piedic) ,i-i f)cu v-nt +n cazan. 4u) focul dup) care venise, o apuc) la s)n)toasa, ,i sc)p) cu fa*) curat). A!ung-nd la 2oril), +i dete drumul. Dup) aceea o tuli la fug) ,i fugi p-n) ce a!unse la .iaz)noapte, o dezleg) ,i pe d-nsa, ,i apoi se duse ,i la .urgil) pe care +l trimise s)-,i vaz) de treab). C-nd a!unse la tovar),ii s)i, ei tot mai dormeau. 1u +ncepuse, vezi, +nc) a se ar)ta albul zilei, at-t de lung) fu noaptea, fiindc) voinicul +i oprise cursul, ,i a,a avu timp destul s) colinde dup) focul care +i trebuia. 1-apuc) s) a*-*e focul bine ,i tovar),ii s)i, de,tept-ndu-se, ziser)5 - Dar) lung) noapte fu asta, m)i vere. - 4ung) da, vericule, r)spunse viteazul. 6i se umfla din foale ca s) aprinz) focul. Ei se scular), apoi +ncepur) a se-ntinde ,i a c)sca, dar) se cutremurar) c-nd v)zur) namila de lighioan) l-ng) d-n,ii ,i un lac de s-nge c-t pe colo. 2g-ir) ochii ,i cu mare mirare b)gar) de seam) c) capetele balaurului lipsesc, iar) viteazul nu le spuse nimic din cele ce p)*ise, de team) s) nu intre ur) +ntre d-n,ii, ,i se +ntoarser) cu to*ii +n ora,. C-nd a!unser) +n cetate, toat) lumea se veselea cu mic cu mare de uciderea balaurului, da laud) sf-ntului c) trecuse noaptea aia lung), mai a!unser) o dat) iar) la ziu) ,i ridica p-n +n naltul cerului pe m-ntuitorul lor. &iteazul nostru, care v)zuse ,i el lipsa capetelor, nu se fr)m-nta deloc cu firea, fiindc) se ,tia curat la inim), ,i porni c)tre curtea +mp)r)teasc), ca s) vaz) ce s-o alege cu capetele f)r) limbi, c)ci el +n*elesese c) aici trebuie s) se !oace vreo dr)cie. %as)mite, buc)tarul +mp)ratului, un *igan negru ,i buzat, se dusese d-a minune s) vaz) ce mai ala, bala, pe la fl)c)ii ce stau la p-nd). 6i daca dete peste d-n,ii dormind ,i peste dihania spurcat) f)r) r)suflare, el se arunc) cu sat-rul de la buc)t)rie ,i-i t)ie capetele. Apoi merse la +mp)ratul cu capetele ,i i le ar)t), f)lindu-se c) el a f)cut izb-nda. #ar) +mp)ratul daca v)zu c) se +nf)*i,eaz) buc)tarul cur*ii cu izb-nd), f)cu o mas) mare, ca s)-l logodeasc) cu fie-sa, ,i pusese +n g-nd s) fac) o nunt), unde s) cheme pe to*i +mp)ra*ii. 7iganul ar)ta la toat) lumea hainele sale pe care le umpluse de s-nge, ca s) fie crezut. C-nd a!unse viteazul nostru la palat, +mp)ratul cu voie bun) ,edea la mas), iar) cioropina sta +n capul mesei pe ,apte perne. Cum a!unse la +mp)rat, +i zise voinicul5

- %rea+n)l*ate +mp)rate, am auzit c) oarecine s-ar fi l)udat c)tre m)ria-ta c) el ar fi ucis pe balaur. 1u e adev)rat, m)ria-ta, eu sunt acela care l-am omor-t. - .in*i, mo!icule, strig) *iganul +ng-mfat, ,i poruncea slu!itorilor s)-l dea afar). "mp)ratul, care nu prea credea s) fi f)cut *iganul ast) voinicie, zise5 - Cu ce po*i dovedi zisele tale, voinicule/ - 2isele mele, r)spunse viteazul, se pot dovedi prea bine, porunci*i numai ca mai +nt-i s) se caute daca capetele balaurului, care stau colea la iveal), au ,i limbile lor. - () caute, s) caute, zise bahni*a. El +ns) o cam b)gase pe m-nic), dar) se pref)cea c) nu-i pas). Atunci c)utar) ,i la nici unul din capete nu g)sir) limb), iar) mesenii +nm)rmurir), c)ci nu ,tiau ce va s) zic) asta. 7iganul, care o sfeclise de tot, ,i care se c)ia de ce n-a c)utat capetele +n gur), mai nainte de a le aduce la +mp)ratul, strig)5 - Da*i-l afar) c) e un smintit ,i nu ,tie ce vorbe,te. "mp)ratul +ns) zise5 - Tu, voinicule, va s) zic) ne dai s) +n*elegem c) acela a omor-t pe balaur care va ar)ta limbile. - ugi d-acolo, +mp)rate, zise *iganul care tremura ca varga ,i se-ng)lbenise ca ceara, nu vezi c) calicul )sta este un de,uchiat, care a venit aici s) ne am)geasc)/ - Cine am)ge,te, r)spunse voinicul lini,tit, s)-,i ia pedeapsa. El +ncepu apoi a scoate limbile din s-n ,i a le ar)ta la toat) adunarea, ,i de c-te ori ar)ta o limb) de at-tea ori c)dea ,i c-te o pern) de sub *igan, p-n) ce, +n cele din urm), c)zu ,i el de pe scaun, at-t de tare se speriase dihania. Dup) aceea voinicul nostru spuse toate c-te a p)*it, ,i cum a f)cut de a *inut noaptea at-t de mult timp. 1u-i trebui +mp)ratului s) se g-ndeasc) mult ,i s) vaz) c) voinicul care vorbea avea dreptate, ,i cum era de sup)rat pe *igan, pentru mi,elia ,i minciuna lui cea neru,inat), porunci ,i numaidec-t se aduse doi cai ne+nv)*a*i ,i doi saci de nuci, leg) pe *igan de coadele cailor ,i sacii de nuci ,i le dete drumul. Ei o luar) la fug) prin sm-rcuri, ,i unde c)dea nuca, c)dea ,i buc)*ica, p-n) ce s-a pr)p)dit ,i *igan ,i tot. "n urm) preg)tindu-se lucrurile, dup) c-teva zile f)cu nunt) mare, ,i lu) rom-na,ul nostru pe fata +mp)ratului de so*ie, ,i *inu veselie mare ,i nemaipomenit) mai multe s)pt)m-ni, puindu-l ,i +n scaunul +mp)r)*iei, iar) fata l)cr)m) ,i mul*umi lui Dumnezeu c) a sc)pat-o de slu*enia p)m-ntului, de harapina spurcat).

Eram ,i eu p-acolo ,i dedeam a!utor la nunt), unde c)ram ap) cu ciurul, iar) la sf-r,itul nun*ei aduser) un co, de prune uscate s) arunce +n ale guri c)scate. #ar) eu +nc)lecai p-o ,ea ,i v-o spusei dumneavoastr) a,a.