POVESTEA SUBSTANTIVELOR

CLASA: A V-A
DISCILPINA: LIMBA I LITERATURA ROMN
TITLUL LECIEI: CAZURILE SUBSTANTIVULUI- CONSOLODARE,
DURATA: 100 MINUTE
COMPETENE SPECIFICE
3.4 Sesizarea corectitudinii utilizrii categoriilor gramaticale nvate
2.3 Alctuirea unor propoziii i fraze corecte din punct de vedere gramatical

La tema Cazurile substantivului, mi-am propus studiul acestora prin joc. Am

considerat c activitatea n grup i nvarea cu ajutorul unei pove ti, i vor face pe elevi s
neleag mai bine ce sunt cazurile i ce funcii sintactice pot ndeplini. Le-am sugerat
elevilor s fac cinci plane pe care vor scrie numele fiecrui caz, iar cinci biei s
interpreteze rolul lor. De asemenea, au confecionat i floricele pe care erau scrise
ntrebrile la care rspund cazurile.

TIMP I RESURSE
Mi-am propus dou activiti la aceast tem, tocmai de aceea, mi-am ales dou
competene specifice. Am tratat acele competene, n dou ore consecutive.
n prima or, am recapitulat cu elevii cazurile i am lucrat pe foi de flichart.
n a doua or, povestea regelui care are cinci copii(cazurile), pe care ii trimite n lume
pentru a aduce bogii, i-a fascinat. Activitatea s-a terminat printr-un moment de reflecie.
Mesajul celor doua ore, a fost I CAZURILE PRIND VIA!

COLECTIV
Am avut activiti frontale, individuale, ns cea care le-a plcut cel mai mult elevilor, a
fost jocul didactic.

DESCRIEREA ACTIVITII
Prima or S-au reamintit cazurile, functiile sintactice pe care le indeplinesc, iar pe
flipchart, am demonstat faptul ca acelasi cuvant poate sta n toate cazurile, ns n fiecare
propoziie aleasa, acesta are un alt rol.
n a doua or, am avut activitatea prin joc. Un narator a citit povestea substantivelor.
 POVESTEA SUBSTANTIVELOR
"A fost odata ca niciodata intr-o tara care se numea Morfologia, un imparat pe nume
Substantiv. Acesta avea 5 fii: Nominativ, Acuzativ, Dativ, Genitiv si Vocativ. Pentru a
verifica vrednicia fiecarui fiu, imparatul i-a trimis in lume, timp de un an si apoi in functie
de bogatiile cu care se intorceau, le daruia ranguri inalte pe care le-a numit functii
sintactice.
Astfel, implinindu-se vremea, primul fiu, Nominativ, a venit la tatal sau si i-a adus 2
flori strlucitoare pe care le-a numit Cine? si Ce?. Imparatul s-a bucurat si laudandu-l i-a
oferit functiile sintactice de Subiect si Nume predicativ.
Apoi a venit al doilea fiu, Acuzativ, care s-a dovedit a fi cel mai vrednic. Acesta a
adus o mulime de flori: Pe cine?, Ce?, Pentru cine?, Cu cine?, Despre cine?,
Cum?, Unde?, Cand?. Pentru toate acestea, a primit functia de Complement. ns asta, nu
a fost tot. mparatul i-a dat si cateva flori de aur Care? Ce fel de? Cati? Cate? iar pentru
acestea i-a oferit functia de Atribut.
Dativul, al treilea fiu, , a venit cu o mic floricic, iar pentru acesta a primit functia
sintactica de Complement.
Genitivul a fost insa mai ambitios decat Dativul si a gsit patru floricele: A cui?, Al cui?,
Ai cui?, Ale cui? primind astfel functia de Atribut .
Insa Vocativul, cel mai mic, dar si cel mai lenes dintre fiii imparatului, s-a infatisat inaintea
tatalui sau, cu mainile goale, justificandu-se ca nu a avut timp destul pentru a putea gasi
ceva. Atunci imparatul, suparandu-se, l-a certat spunandu-i: Vocative, sa pleci din fata
mea, nu eti vrednit a te numi fiul meu! Sunt foarte suparat pe tine, iar pentru aceasta nu-ti
dau nicio functie sintactica.
Cu ajutorul elevilor, am alctuit dou poezii despre cazuri:
Noi nu uitm,
Cinci cazuri diferite avem...
Dar unite impreun,
Toate fac o treab bun.

Invand cazurile,
Noi lum nota cea mai mare.
Iat, acum prin gnd ne trece,
Sa fim toi copii de ZECE!

EVALUARE
Elevii au fost evaluai oral pe parcursul celor dou ore.

AUTOEVALUARE
Aceast activitate m-a fcut s-mi dau seama c prin poveste, gramatica poate lua via.
Ca modaliti de remediere, a puncta faptul c elevii i doreau foarte mult s ias n
eviden primind anumite roluri, ceea ce i nemulumea pe unii. Pn la urm, fiecare a
avut un rol bine stabilit, iar totul a ieit bine.