Liceul Carol I, Bicaz

Limba si literatura romn

Prof. dr. Mihai Capa-Togan
Anul colar 2014-2015
Clasa a XII-a C

Cratima i apostroful in
ortografia limbii romne1
Cratima este semnul ortografic cu cele mai multe functii din limba romana. n unele cazuri
cratima are caracter permanent (da-l, de-a dreptul, las-o, s-a dus, i-l da).
Nu se scrie d l, de a dreptul, las o, se a dus, i il da.
I.

CRATIMA marcheaz:

1. rostirea mpreun a dou sau mai multe cuvinte:

a) dac lipsesc sunete: c-am plecat (c am plecat); m-a vzut (m a vzut);
b) dac nu lipsesc sunete: d-ne (ne d) strig-m (m strig)
2.

scrierea unor cuvinte compuse, comune sau proprii: cine-lup; redactor-ef; floarea-soarelui;

Popeti-Leordeni; Vinu-de-Sus;
3.

desprirea cuvintelor n silabe: ma-s; ba-la-d; car-te; oa-meni;

4.

cantitatea, fiind pus ntre dou numerale: doua-trei; cinci-ase; o sut-dou;

II.

Sinereza (fuziunea a dou vocale ntr-un diftong ascendent, prin transformarea

primei vocale n semivocal) poate fi obligatorie [de-a dreptul -[dea]; le-a dat - [lea]; mi-a spus [mia]; mi-o d - [mio] sau facultativ, n funcie de rostirea n tempo rapid (de-abia) ori n tempo
lent (de abia). Exist dublete sau triplete omofone neomografe, scrise separat, sau cnd este
vorba de cuvinte compuse - cu cratim sau "legat": ntr-una prep.+num., dar ntruna adv.; l-a
pr.+vb.aux., dar la prep.; ne-am pr.+vb.aux., dar neam s.n.; s-a pr.+vb.aux., dar sa pr., adj.pr.; v-a
pr.+vb.aux., dar va vb.aux.
III.

Afereza (suprimarea vocalei iniiale ori a unui grup de sunete de la nceputul

cuvntului) lui - de la nceputul cuvintelor de baz (ne-mpcat, ne-ncetat, a re-mpri) se motiveaz

prin ritmul rapid al rostirii, iar cuvintele compuse cu prefixul sudat redau rostirea n ritm lent
(nempcat, nencetat, a rempri).
IV.

Cratima servete la ataarea anumitor prefixe sau sufixe (ex-ministru) i unete

elementele unor cuvinte compuse: mai-mult-ca-perfect. La scrierea substantivelor compuse

In vederea pregatirii pentru examenul de BAC. Prezenta lectie raspunde in parte la cerintele subiectului I.
1

Liceul Carol I, Bicaz

Limba si literatura romn
Prof. dr. Mihai Capa-Togan
Anul colar 2014-2015
Clasa a XII-a C

disociabile, cratima dispare n cazul intercalrii altor elemente: prim-ministru, dar primul nostru
ministru.
DOOM2 recomand ataarea fr cratim a articolului sau a desinenei la mprumuturile chiar ,neadaptate sub alte aspecte - terminate n litere din alfabetul limbii romne pronunate ca n
limba romn: boardul, boarduri; clickul, clickuri; trendul, trenduri.
Cratima desparte:
- silabele unui cuvant pronuntat sacadat;
- segmenetle unui cuvant in cazul despartirii acestuia la capat de rand.
Cratima nu este precedata sau urmata de blanc.
Utilizarea cratimei se poate detalia dupa cum urmeaza.
Astfel cratima:
1. Reda pronuntarea legata (insotita , uneori, si de anumite modificari fonetice) a unor
cuvinte care pot avea sau nu si existenta independenta.
2. Reda rostirea in tempo rapid a derivatelor cu prefizele ne- si re- de la teme care incep
cu im-, in- si, neliterar, a compuselor cu prepozitila de de la acelasi tip de teme (ne-mpacat, nencetat, a re-mparti, a re-ncalzii fata de rostirea cu tempo lent neimpacat neincetat, a reinparti, a
reincalzi)
3. Marcheaza limitele dintre silabele unor cuvinte rostite, cu valoare stilistica (Ne-merni-cu-le!)
4. Serveste la atasarea unor sufixe si prefixe (ex-ministru, poe-esc)
5. Uneste cuvintele compuse sau elemente ale acestora: mai-mult-ca-perfect
6. Uneste componentele unor locutiuni: calea-valea
7. Uneste componentele unor substantive denumind un grad de rudenie sau relatii
sociale insotite de un adjectiv posesiv (cu sau fara apocopa):mama-ta / ma-ta, sora-ta / sor-ta,
stapana-sa, taica-su / ta-su.
8. Leaga articolul hotarat enclitic sau desinenta de cuvinte greu flexionabile, in cazul:
a) numelor literelor si sunetelor: x-ul, x-uri;
b) substantivelor provenite din numerale cardinale notate cu cifre: 10-le, 11-le;
c) imprumuturilor si numelor de locuri a caror finala prezinta deosebiri intre scriere si
pronuntare: acquis-ul, Bruxelles-ul; Cratima leaga formatii de cuvinte -lea, -a, la numeralele ordinale

Liceul Carol I, Bicaz

Limba si literatura romn
Prof. dr. Mihai Capa-Togan
Anul colar 2014-2015
Clasa a XII-a C

si -ime la numeralele fractionare de numeralele cardinale corespunzatoare scrise cu cifre (cifre

romane sau arabe): al XI-lea, a 11-a, 14-imi;
9. Cratima marheaza omiterea unei secvente din interiorul cuvantului in abrevierile
discontinui: ad-tie, d-ta, P-ta, pentru administratie, dumneata, Piata;
10. Se pastreaza in abrevierile compuse scrise cu cratima: lt.-maj., N-V, S-E pentru
locotenent-major, nord-vest, sud-est;
11. Cratima mai poate lega unele interjectii identice, repetate accidental: bla-bla-bla, cioccioc-cioc, hai hai, ham-ham;
12. De asemenea mai poate lega cuvinte care se repeta identic: doar-doar, foarte-foarte,
mai-mai, prea-prea sau cu unele modificari incet-incetisor, singur-singurel;
n limba romna, ca semn de punctuaie, cratima (liniua de unire sau de desprire) se
folosete:
a) n repetiii, cnd cuvntul repetat (substantiv, adjectiv, adverb, interjecie) formeaz o
unitate:
b) n interiorul unor expresii formate din dou substantive, un substantiv i un adverb, din
dou adverbe sau in dou interjecii, de exemplu: calea[-]valea, cine[-]cinete, ici[-]colo, nitam[]nisam, talme[-]balme, tr[-]grpi, trosc[-]pleosc Ietc.
c) Cratima se foloseste intre dou numerale, pentru a arta c indicaia numeric e
aproximativ:
d) ntre cuvinte care arat limitele unei distane, ale unui interval de timp:
Gnduri [-] gnduri treceau prin cugetul lui Dnil. GALACTION G.
La nceput nu vcu nimic, apoi ncet [-] ncet ncepu s vad. GALACTION G.
He [-] he [-] he [-] he ! c bune tineree ai mai avut! SADOVEANU M.
Not: n aceast situaie este posibil i folosirea virgulei:
ncepu a se strnge n cete, cete i a se ntreba unii pe alii ce s cear. NEGRUZZI C
Pe cer nouri: ici [-] colo clipesc stele. SADOVEANU M
Numai cnd silea pe Sultnica s mestece doi [-] trei dumicai, se socotea n rai.
DELAVRANCEA S.
Not: n aceast situaie este posibil folosirea virgulei:
Ce focul, bade, te ine
De nu vii seara la mine
Batr la dou [,] trei zile? JARNIK-BRSEANU D.
oseaua Bucureti [-] Ploieti.
3

Liceul Carol I, Bicaz

Limba si literatura romn
Prof. dr. Mihai Capa-Togan
Anul colar 2014-2015
Clasa a XII-a C

Perioada 1 ianuarie [-] 31 martie.

1 [-] 250 km.
E bine s se scrie orele 14 [-] 16 sau ntre orele 14 i 16. Formula ntre orele 14 [-] 16 este
greit.
V.

APOSTROFUL marcheaz absena accidental n rostire a unor sunete:

Las'pe

mine. Un'te duci? Da'cine eti? Dom'le, ce vrei? Am fost pn'n sat.