ADJECTIVUL

Clasa a V-a
Profesor : Ramona Crisan
1. Definitie

2. Clasificare

3. Grad de comparatie

4. Functii sintactice

5. Fise de lucru
 1. Definitie
 Adjectivul este partea de vorbire care exprimă însușirea unui obiect. El însoțește și determină un
substantiv, de obicei, și are forme deosebite după genul și numărul substantivului pe care îl însoțește:
 masc. sg. copac înalt,
 plural copaci înalți;
 feminin sg. casă înaltă,
 plural case înalte.
 Adjectivul este deci o parte de vorbire flexibilă. Adjectivul poate sta alături de substantiv, ca în
exemplele de mai sus, sau poate fi legat de acesta prin articolul demonstrativ (adjectival): copacul cel
înalt; casa cea înaltă.
 Locul obișnuit al adjectivului este după substantivul pe care îl înoțește. El poate sta însă și înaintea
substantivului:
”Socrul roagă-n capul mesei să poftească să se pună / Nunul mare, mândrul soare, și pe nună, mândra
lună. (M. Eminescu, Călin (File din poveste).
Indiferent de locul pe care îl ocupă, adjectivul nu se desparte prin virgulă de substantivul
determinat.
Un substantiv poate avea unul sau mai multe adjective:
”Nori mari, fumurii treceau peste culmi. ” (Ion Agârbiceanu, ”Hoțul”)

Adjectivul se declină împreună cu substantivul pe care îl determină (deci preia de la acesta genul,
numărul și cazul) și poate apărea cu sau fără articol hotărât enclitic. Când este antepus substantivului
determinat, el poate prelua articolul hotărât al acestuia: mândra lună, înaltul munte.
 2. Clasificare
a. Adjective simple și adjective compuse:
Adjective simple: bun, rău, harnic, leneș, isteț .
Adjective compuse: (om) cumsecade, (climatul) social-politic.
b. Adjective propriu-zise și adjective determinative, provenite din alte parti de vorbire:
Adjective propriu-zise : frumos, bun, mare, mic;
Adjective provenite din verbe la participiu : linistit, alintat, rasfatat;
c. Adjective variabile și adjective invariabile:
Adjective variabile – cele care își schimbă forma: elev bun, elevi buni, elevă bună, eleve bune.
Adjective invariabile om cumsecade, ferice; asemenea, așa om; om locvace, copil perspicace, tenace.
Majoritatea adjectivelor invariabile arată culori: bej, gri, kaki, maro, oranj, mov, roz, bleu, vernil etc.
Adjective variabile cu 2 terminații și 4 forme flexionare: bun, bună, buni, bune; rău, rea, răi, rele; frumos,
frumoasă, frumoși, frumoase.
Adjective variabile cu 2 terminații și 3 forme flexionare: auriu, aurie, aurii; argntiu, argintie, argintii;
pământiu, pământie, pământii; lung, lungă, lungi etc.
Adjective variabile cu 1 terminație și 2 forme flexionare: mare, mari, limpede, limpezi, dulce, dulci, bălai,
bălaie, gălbui, gălbuie, veche, vechi etc.

Se stabileste numărul de terminaţii după forma de gen de la singular (clar-clară), iar numărul de forme
flexionare după numărul de forme de gen şi număr, respectiv, singular şi plural, feminin şi masculin (mic-
mică-mici). Formele flexionare sunt în funcție de gen și număr (masculin sg. și pl., feminin sg. și pl.). Cele
mai multe sunt 4, cele mai puține sunt 2.
3. Grade de comparatie
Grade de comparație

 pozitiv: bun

- comparativ de superioritate: mai bun

- comparativ de inferioritate: mai puțin bun
 comparativ de egalitate: la fel de bun, tot atât de bun

- superlativ de superioritate: cel mai bun

- superlativ de inferioritate: cel mai puțin bun
- superlativ absolut: foarte bun, tare bun
Gradul pozitiv exprimă o însuşire a obiectului fără a o raporta la un alt obiect sau la alt moment.
• cer senin, nor negru;
Gradul comparativ exprimă însuşirea unui obiect în raport cu însuşirile unui alt obiect, stabilind
raporturi de egalitate sau inegalitate.

• de superioritate: mai scump;

• de egalitate: la fel de scump;
• de inferioritate: mai puţin scump;
Se formeaza de la gradul pozitiv al adjectivului prin adaugarea unor adverbe si prepozitii:
• comparativ de superioritate: mai bun decât;
• comparativ de inferoritate: tot aşa de/ tot atât de/ la fel de bun ca şi;
• comparativ de egalitate: mai puţin bun decât;
Al doilea termen al comparaţiei de superioritate sau inferioritate poate fi introdus şi prin locuţiuni
prepoziţionale : faţa de/în comparaţie/în raport cu;
Uneori al doilea termen al comparativului de superioritate sau inferioritate ca şi al superlativului relativ pot
lipsi :
• Am o carte mai interesantă.
Comparativul de egalitate poate apărea fără morfemele caracteristice, însă sensul comunicării rămâne acelaşi :
• apa rece ca gheaţa;
Gradul superlativ-relativ exprimă însuşirile la cel mai înalt sau cel mai scăzut grad, prin comparatie cu alt
obiect.
• de superioritate: cel mai scump;
• de inferioritate: cel mai puţin scump;
• absolut (arată gradul cel mai înalt sau mai scăzut grad,fără a compara obiectul): foarte scump.
Superlativul se formează de la comparativul de superioritate sau de inferioritate prin adăugarea lui CEL,
marcă a superlativului, al doilea termen al comparaţiei superlative fiind introdus prin prepoziţiile dintre,
din, de : cel mai bun dintre ei/ din clasă/ de acolo

Mijloace afective de formare a superlativului absolut 

• adverbe şi locuţiuni adverbiale cu valoare expresivă: extraordinar, extrem, grozav, nemaipomenit,

nespus, din cale-afară, cu totul si cu totul
• adverbe, adjective, substantive si locutiuni ce exprimă noţiuni dezagreabile, intensificând negativ sau
pozitiv însuşirea: deştept nevoie mare, sărac lipit, putred de bogat, atât amar de vreme
• repetiţia adjectivului:  o apă adâncă, adâncă
• Constructţi exclamative: Cât de mare e!
• Procedee lexicale, prin derivarea adjectivului la grad pozitiv cu prefixe sau sufixe cu sens superlativ: arhi-,
super-, extra-, ultra-, supra-, prea-, -isim
• Procedee fonetice prin lungirea vocalei: o apă adâââââââââââncă!

Adjective fara grade de comparatie:

• adjectivele care la origine sunt vechi comparative sau superlative: inferior, superior, major, minor,
oportun, posterior, ulterior, extrem, maxim, minim, suprem
• adjectivele care exprimăînşuşiri al căror sens nu poate fi modificat prin comparaţie: asemenea, complet,
desăvârşit, deplin, întreg, mort, unic, ultim, oral
• adjective din domeniul stiintei: adipoasă, hidrofilă, acvatic, energetică
Funcții specifice:
Atribut ”Geana de foc a unui soare curat începuse a se prinde după piscurile înalte ale munților...” (C.
Hogaș,” Pe drumuri de munte”) – care, ce fel de soare? – curat; care, ce fel de piscuri? - înalte
Identifică adjectivele din textul următor şi arată care este cuvântul determinat:
«  De sub marginile îndepărtate ale văzduhului de pretutindeni, nenumărate grămezi de nouri posomorâţi, cu frunţi
îndrăzneţe şi ameninţătoare, se iviră fără veste…. « 

Fă acordul dintre adjectiv şi substantivul determinat :

“Pe culmea cea mai înalt__ a munţilor Carpaţ, se întinde o ţară mândr__ şi binecuvântat__ între toate ţările
semănat__de Domnul pre pământ…..Un brâu de munţi ocoleşte, precum zidul o cetate, toată această ţara, şi dintr-
însul, ici-colea, se desfac, întinzându-se până în centrul ei, ca nişte valuri proptitoar__, mai multe dealuri înalt__ şi
frumoas__, măreţ__ piedestaluri înverzit__, care varsă urnele lor de zăpadă peste văi şi peste lunci. “

Pune cate un adjectiv potrivit pentru imaginile date. Precizeaza apoi cate forme are adjectivul.
Se dă textul:

„Un fir de iarbă verde, o rază-ncălzitoare,

Un gândăcel, un flutur, un clopoţel în floare,
După o iarnă lungă ş-un dor nemărginit
Aprind un soare dulce în sufletul uimit!” (V. Alecsandri, Sfârşitul iernii)

Subliniază adjectivele cu o linie şi cu două linii substantivele determinate de acestea.

Precizează felul unui adjectiv din text:_________________________________________________
Găseşte câte un sinonim pentru cuvintele: lungă___________, uimit__________.
Scrie enunţuri în care să foloseşti adjectivele amar şi roşu cu funcţia de atribut
:________________________________________________________________________________
___________________________________________________________________________________
Găseşte substantive care ar putea fi determinate de adjectivele următoare:
_____________________ înaltă, ____________________ gustoasă, ______________________ sărat,
____________________ grandioasă, _________________ nefericit, ____________________ comici.
În enunţul: „În câmpul veşted iată un fir de iarbă verde” adjectivele au funcţia sintactică de ___________.
Precizează câte forme au adjectivele: cuminte____________________ şi silitor

Alege din coloana B adjectivele derivate potrivite enunţurilor din coloana A:

A. B.
În lumina soarelui, arborii păreau ……………….. depărtată
Obrajii ………………..îi trădau emoţia. caldă
În zarea …………………. se ivise un punct ………….. arămii
Lumina ………………. a dimineţii mă fascina. negru
palizi
Grupează adjectivele de mai jos în două categorii: jucăuş, binevoitor, albastru, roz, perspicace, trit, interesant, gri,
eficace, cuminte, alb, mov.
Adjective variabile:_________________________________________________________________
Adjective invariabile: _______________________________________________________________

Scrie forma de plural a adjectivelor: castaniu-________________, viu-_____, zglobiu-___________

Completează cu adjective la alegere, realizând acordul cu substantivele: Copiii, cu glasul lor __________, au început
în cor o melodie ____________. Glasul ________________ al profesorului s-a lăsat acoperit, treptat, de glasurile
lor_________________. În jur, totul părea mai ______________, mai _______________.
Test- Adjectivul
 

Stabileşte valoarea de adevăr a următoarelor enunţuri:

Adjectivul „ mic” are 2 forme flexionare.
Adjectivul „mirositoare” s-a format prin derivare cu sufix.
Adjectivul „curate” din enunţul : Hainele curate sunt în dulap. Determină substantivul „hainele” în gen
masculin, număr plural.
Adjectivul „alb” este invariabil.
Adjectivul din structura „ copacul înverzit” este propriu-zis.

Precizează numărul de forme flexionare pentru fiecare adjectiv de mai jos:

limpede -
românesc-
scund-
rău-
rece-

 
Transcrie trecând la plural enunţurile:
Tricoul roşu este în dulap………………………………………………………….
Cenuşiul nor apăruse pe cer……………………………………………………..
Bluza mov era murdară………………………………………………………..
Pantoful auriu s-a rupt……………………………………………………………
Construieşte enunţuri în care cuvântul „generos” să fie atribut
……………………………………………………………………

Indică numărul de forme al adjectivelor de mai jos:

 moale - .................................................................................
 arămiu - ..................................................................................
 voios - ..................................................................................
 rece - ....................................................................................
 singur – ..................................................................................
Subliniază adjectivele provenite din verb la participiu din propoziția dată:  
 Cerul înseninat, florile îmbobocite, iarba înverzită și pomii înfloriți anunță sosirea primăverii călduroase și
așteptate de toți.
Precizează gradul de comparație al adjectivelor date:
 foarte amabil - ...............................................................................
 la fel de amabil – ..............................................................................
 cel mai amabil - ...............................................................................
 mai amabil – .....................................................................................
 cel mai puțin amabil – ......................................................................
 tare frumos - ...............................................................................
 mai puțin frumos – ..............................................................................
 tot atât de frumos - ...............................................................................
 cel mai frumos – .....................................................................................
 mai frumos – ......................................................................