Jocul si joaca"

Jocul si joaca

Prima varsta a omului, copilaria,sta sub semnul

jocului, care il fascineaza si pe adult, prin frumusete
si libertate. Pentru fiecare copil joaca nu este doar
un prilej de distractie , de amuzament, ci si o forma
de exprimare a personalitatii si de explorare a lumii.

Jocul poate sa presupuna, in egala masura

descarcare de energie, spirit de imitatie, pregatire
pentru viata, exercitiu de stapanire de sine,
competitie, efort, exercitiu mental, imaginatie,
creativitate, spirit de echipa, nevoia de plasmuire a
unei alte realitati.

Tema jocului a fost abordata si din punct de vedere

teoretic, devenind subiectul unor scrieri interesante.
De pilda, scriitorul francez Roger Caillois
alcatuieste un studiu intitulat Jocurile si oamenii in
care realizeaza o clasificare a jocurilor in functie de
rolul competitiei, al norocului, al simulacrului(ex.
jocuri de iluzie, teatru etc.),al vertijului(ex. atractii de
balei, alpinism).

Jocul si joaca
Copilaria si jocul alcatuiesc un spatiu
ideal spre care scriitorii se intorc
adeseori, evocandu-l cu incantare si
nostalgie.
Tema jocului, este o tema eterna.
Predispozitia pentru joc, pentru
petrecere, este specifica fiintei umane,
chiar daca modul de viata al oamenilor
se schimba, si, odata cu el, felul de a se
juca al celor mici sau de a se distra al
adultilor.
Predispozitia pentru joc, pentru
petrecere, este specifica fiintei umane,
chiar daca modul de viata al oamenilor
se schimba, si, odata cu el, felul de a se
juca al celor mici sau de a se distra al
adultilor.
Tema jocului este una universala,
abordata atat de catre scriitorii romani
cat si de cei straini.

Jocul si joaca

Jocul i joaca sunt teme foarte des ntlnite n viaa

cotidian, iar ele reflect o anumit tendin a
omului spre socializare. Jocul este ca generalitate
mai strict, de aceea el prezint reguli, unele trebuie
respectate, iar altele sunt menite s fie nclcate.
Astfel apare dorina oricrei fiine umane de a
depi ceea ce este normal, de a depi pe alii i
de a se depi pe sine, o tendin spre perfeciune,
ca el principal al vieii. Mediocritatea este pentru
cei slabi, de aceea omul a inventat competiia ca
modalitate de afirmare.
Joaca este o form de manifestare ntlnit la copii,
care ncearc s scape de rutin cu ajutorul
imaginaiei. Acetia ncalc toate regulile impuse de
raiune, de natur, de tot ceea ce este realizabil,
prin crearea unor personaje supranaturale pe care
le comand sau n locul crora se pun chiar ei,
impunnd viziunea lor despre via. Joaca se
ntlnete de cele mai multe ori n poezii cu coninut
destinat unei anumite categorii de vrst: copilria,
dar i n proza care vizeaz experienele i fazele
formrii caracterului unui personaj, de la vrstele
cele mai fragede.

Jocul si joaca

Pentru copii, jocul este o activitate esentiala si in

acelasi timp spontana, a carui valoare este data de
relatia afectiva care se leaga in timpul jocului.
Jucandu-se, parintii si copiii creeaza impreuna un
spatiu intermediar, unde sunt la egalitate. Iar asta
permite evocarea subiectelor delicate, fara a parea
ca adultii se refera strict la ele.
ocul este recomandat si pentru a reda energia
copiilor, dar mai ales pentru a le (re)construi
respectul de sine.
Jocul este principala metoda de asimilare de
cunostinte in cadrul activitatilor de educare in
institutiile educative : gradinita, scoala etc.
Prin acest mijloc de percepere a realitii, copilul
exploreaz universul nconjurtor, isi inelege
funcionarea propriului corp i i exteriorizeaz
convingerile. De asemenea, el i nsuete bazele
funcionrii societii i anumite principii de via. n
joc i are originea i caracterul de fiin social al
omului. Tot prin intermediul jocului, copiii
contientizeaz noiunile de Bine i Ru.

Jocul si joaca

Ion Creang a surprins n capodopera sa "Amintiri

din copilrie", toate feele personajului Nic, acel
copil din Humuleti, care da dovad de incontien
i naivitate pueril, ca atunci cnd a furat pupza
din tei, creznd c va dormi mai mult dimineaa.
Cnd s-a vzut ncolit, s-a dus cu pupza n trg,
s-o vnd. nc odat dovada naivitii, cnd moul
care prea interesat de cumprarea pupezei, i-a
cerut-o copilului "s o caute de ou". Apare aici i o
relizare a situaiei atunci cnd Nic afl c moul l
cunotea pe tatl su, ba chiar l vzuse prin trg n
ziua aceea.

Jocul si joaca

"La ciree" este o ntmplare haioas, n care se

observ ct de copil era fiul Smarandei, alergnd-o
pe mtua Mrioara prin toat grdina, nimicind
cnepa de acolo. Nic a luat btaie de la tatl su
pentru daunele provocate, dar nu a neles nimic
din ce i s-a ntmplat, n afar de faptul c i-a
creat un reflex normal care-i spunea s nu repete
fapta; ca dovad, cnd a fost cazat la Irinuca,
mpreun cu prietenul su Dumitru a reuit n foarte
scurt timp s drme casa femeii, din plictiseal.
Frica intervine n comportarea copiilor, speriai i
aa de modul ostil n care i-a primit coala, iar
acetia fug cu pluta pe Bistria, pn n Borca la
fratele lui Dumitru, Vasile.
De acolo ei pleac spre cas cu doi pliei clri,
ns natura i prinde din urm i i pedepsete,
schimbnd starea vremii brusc.
Cei doi au
contientizat ce au fcut mai mult sau mai puin,
ns nu au fost foarte afectai de cele ntmplate.

Jocul si joaca

Romanul lui Ionel Teodoreanu, "La Medeleni", vine cu un alt

tip de joac, modern, mult mai ficional, ntlnit la Dnu,
singurul biat al familiei Deleanu, care folosea imaginaia
cnd i nchidea ochii pentru a se face pe sine eroul
oricrei situaii:Mihail Sadoveanu are un alt stil, el surprinde
n cteva din operele sale jocul unor personaje cu destinul,
cu viaa i cu pericolul.
Opera capital a lui Teodoreanu, "La Medeleni", este o
trilogie nchinat copilriei i adolescenei, un poem narativ
peste care adie un vnt patriarhal. Dnu, Olgua i Monica
sunt eroii principali ai crii. Aflai la vrsta nelinitilor i
ntrebrilor, nspre maturizare, cei trei copii privesc viaa cu
inocen i gravitate. Romanul red fapte, triri, ntmplri,
la timpul prezent, altcumva spus, este n direct.

Jocul si joaca

n romanul "Fraii Jderi", se ntlnete de

nenumrate ori, ca o rutin, jocul cu viaa i cu
pericolul. Att Ionu, ct i fraii si, tefan i ceilali
de la curtea domneasc, triesc ntmplri
periculoase la ficare lupt a lor cu tlharii sau cu
turcii lui Mehmet.
Ionu se afirm cnd l protejeaz pe Alexndrel
vod de atacatorii lioveni i atunci cnd apr
grajdurile domneti cot la cot cu strjerii i cu fratele
su, Simion al doilea comis, de Gogolea i Moul
Ilia Alapin sau Ilia chiorul.
Adevratul pericol pentru Ionu este ns acela
reprezentat de cetatea lui Suleiman-Beg, care o
rpise pe jupnia Nasta, de care eroul nostru era
ndrgostit. Acesta pleac singur n cutarea ei i
este prins de tatl su i de fraii si care-l ajut s
ptrund n cetate i s-l omoare pe pa. Ionu
tia ce pericol poate reprezenta aceast aventur
pentru el, ceea ce face obiectul deosebirii dintre joc
i joac, n joc cunoscndu-se limitele,
consecinele, ansele, n joac acestea fiind doar
nite detalii nesemnificative, care pot fi stabilite pe
loc.

Jocul si joaca

n contextul n care smartphone-urile au

devenit un must-have al oricrui copil, n
perioada 2010-2014, n ara noastr, s-a
nregistrat o cretere exponenial, de la
25% la 80% a copiilor care au un cont pe
reelele de socializare online, se arat n
studiul european Net Children Go Mobile.

Acelai raport relev c 57% dintre copiii

romni cu vrste ntre 9 i 16 ani au contul
setat public, chiar dac, oficial, Facebook
interzice accesul lor, fa de alte ri
europene, unde procentul este, n medie, de
27%.

Psihologii sunt de prere c accesul copiilor

la Internet, de la cele mai fragede vrste,
poate avea att beneficii, ct i dezavantaje
majore pentru dezvoltarea lor fizic i
mental. Mai mult dect att, specialitii
afirm c internetul pe mobil poate distrage
atenia acestora la coal, iar efectele se
pot rsfrnge, att asupra rezultatelor lor,
ct i asupra gradului din ce n ce mai redus
de a socializa fa n fa.

Jocul si joaca

"Jocul este lupt, hazard, simulacru sau vrtej

ameitor; jocul este un ntreg univers cu anse sau
riscuri".
Astfel, se poate afirma ca omul sporete
cantitatea de spirit care exist n joc, transformndo n fapt de cultur.