Y$b

6
capitorur
Socializarea, cursul vielii gi imbitrinirea

Cultura,societatea9i socializareacopilului 159

T e o r iai l ed e z v o l t a rci io p i l u l u i 1 5 9
A g e n l i i s o c i a l i z d r i1i 6 2
Socializarea
de gen 166
R e a c l i i a l e p d r i n l i l o r 5 i a d u l l i l o1r6 6
invilareade gen 166
Carlilecu poveStigiteleviziunea 167
cre5teriicopiluluifdrdprejudecalisexiste 168
Dificultatea
Dezbatereasociologicd169
Socializareade-alungulvielii 171
CopilSria 172
Adolescenta 173
Tineretea 173
Maturitatea 173
Bdtranelea 174
175
imbitrinirea
inciruntireasocietSliibritanice 176
C u mi m b i t r a n e s co a m e n i i ? 1 7 7
concurente 180
imbitranirqa:explicaliisociologice
Aspectealeimbitraniriiin MareaBritanie 182
P o l i t i c i l e i m b d t r 6 n i r i1i 8 7
i n c d r u n l i r epao p u l a l i eliu m i i 1 9 3
Rezumat 196
intrebari | 97
Lecturisuplimentare 198
Legaturiinternet 198

ce se desfhgoari episoadele Harry Potter,

de exemplu, personajul central incepe si
simti aparigia impulsurilor sexuale,cirora
le rispunde cu o totald lipsn de indemAnare.
Din moment ce sporturile sunt o imprejurare importanti pentru majoritatea copiilor,
in care pot invita despre camaraderie si
ambitie, Harry practicl sportul vrijitoresc
Qridditch. Lui Rowling ii placc enorm si
fbloseasc'iparanormalul pentru a ne face
A T N C E P U T U L p r i m e i r r v e n t u rui l u i
T
I J H u r r u P o t t e rJ i n s er i l d e c i r t i s e m n a t i
cleJ.K. Rowling - Harry PottersipiatraJilo-

care stau la baza. regulilor fundamentale

soJala- vicleanulvrajitor Albus Dumbledore

b u f n i t c l c l i v r c a z i c u p r e , ' i z i es c r i s o r i te s r c

il p'irirseste pe Harry, un prunc rirmas de

cur.lnd orfan, pe treptele usii cirsciunchiuiui
siu nonmagician (sau ,,Muggle") si a mli-

s'i remarci.m complexit'itile incinti.toare

i r l cv i c t i i d c f i e c a r cz i . i n t r - o a : t l e l d e l u m c ,
oare acest sistem cu irdevirat mai straniu
decat sistemulpogtalsau e-rnailul?Functia
t t l t u r ( ) r[ ) o v c i t i l c l rc l r t s i c cl ) e l t t r u t ' . p i i e s t e

tusii sale. Harry isi dor.ccliscclcja puterile

de a fircemai intcligibil procesulmaturizirii,

speciale,dar Durnblcdore este convins c'i

fic c'irsunt situati intr-un univers de povegti

cu zine, fie in lumea noastrir,clri - odati cu

daci va rimine

in lumea vri.jitorilor, nu

se va maturiza intr-un rnod sinltos. ..Estc

inclcajuns perltru a suci rrtintcrr oricirui
biiiat", spunc el. ,,Faimos incii inaintc dc
a nrcrge si a vorbil Fairnclspcntru ccva de
care nici rnlcar nu isi va aducc arninte.Nu
vezi cat de bine ii va fl, cresc'ind departe
de toate acestea,panir cind va fi pregitit?"
(Rowling 1998).
Rornanele Harry Pottcr, ficcirre dintre
clc urmirindu-l pe Harry dc-a lungul unui

inovatia adusi de episoadclcl{arry Pottcr

- in ambele.
Socializarea este proccsul prin czrrecopilul neaiutorat dcvinc treptat o persoanit
congticnti dc sine, bine infbrn-rati,deprinsa
cu obiceiurile culturii in care s-a nilscut.
Socializarcatinerilor permite f-enomenul
mai general de reproductie social'i - proccsul prin care societ'itileau o continuitatc

singur an de scoal'i, au la baz'i ldeea ca

structurali in timp. in decursulsocializirii,

nu existi o avcnturi mai mare decat cea a

in specialin primii ani ai vietii, copiii invata

maturiz'irii. Dcsi scoalape care o urmeaz'i

Harry estc dc Vrijitorie si Magie, ea raimanc

obiceiurilc cclor mai in vdrsti, perpetuin-

totusi o gcoali,deoareceoricine, chiar qi un

sociale.lbate societatile au caracteristici

tinar vrajitor cu puteri nelimitate, trebuie

indrumat si isi dezvoltc un set de valori.

care diinuie lungi perioade de timp, chiar

daci membrii lor se schimbl, ca indivizi

Cu tolii parcurgem stadii importante ale

care se nasc gi mor. Societateaenglezi, de

vietii: trecereade la copilirie la adolescen-

exemplu, are multe caracteristici sociale si

fi, gi apoi la maturitate. Astfel, pe misurl

culturale care au persistat timp de generatii

du-le astfel valorile, normele si practicile

Socializarea,
cursulvieliigiimbitrdnirea
- cum ar fi faptul ci engleza esteprincipala
limbl vorbiti.
Dupa cum vom vedea in acestcapitol,

159

Cultura,societatea$i
socializarea
copilului

socializarealeagd intre ele generaliile diferite. Nasterea unui copil transformi vietile
celor care sunt rispunzitori pentru educatia sa - prin aceastaei insisi trec prin noi
experiente de invitare. Statutul de parinte
leagi de reguli activitltile adullilor de cele
ale copiilor pentru tot restulvietii. Oamenii
in virstit rimin,

desigur, piringi si atunci

cind devin bunici, generdnd astfel un nou
set de relatii carc pun in legaturi generatii
diferite. Chiar dacl procesul de invitare

culturali estemult mai intens in pruncie si

in etapa timpurie a copilariei decit ulterior,
invigarea si adaptarea se des{hsoari pe tot
parcursul vietii.
Secriunile careurmeazi. abordeazi tentt
,,naturi versus culturir", o dezbatere comuni in sociologie. Vom examina mai intii
principalele interpretl,ri teoretice avansate
de diferigi autori cu privire Ia modul 9i nrotil'r.rlpentru care copiii se dezvolti asacum
se dezvoltl, inclusiv teoriile care explicd
dczvoltarea identitlgilor de gen. Apoi vom
trece la discutareaprincipalelor grupuri si
contexte socialc cnre influenteazi socializaret in decursul vielilor individuale, din

Teoriialedezvoltiriicopilului
Una dintre trds'iturile specifice ale fiingelor
umane esteci oamenii sunt, spredeosebire
de animale, constientidepropria lor persoand.
Cun-r ar trebui si intelegem aparitia unei
constiinte de sine - constientizarede citre
individ a unei identitdli distincte, separati
de a celorlalli? in timpul primelor luni de
viati, bebelusul intelege pulin - siru deloc diferentele dintre fiingeleumane gi obiectele
materiale din mediul siu, si nu are constiintd
de sine. Copiii nu incep si foloseasci.termeni precum ,,eu"si ,,tu" decit cle la virsta
de doi ani sau dupi aceastl virstil. Doar
treptat ei incep si infeleagi c:i ceilalti au
identititi distincte, constiinte 9i trebuinte
separatede ale lor.
Aparigia sineJui este o problemd mult
dezbatuti si perceputi.diferit in perspective
teoretice opuse. intr-o anumiti misuri,
aceastase intimpli pentru ci cele mai import'.rnteteorii desprredezvoltareircopilului
pun irccentulpc diferite aspecteale socializarii. Filosoful si sociologulamericanGeorgc

e , r p i l a r i es i p a n a m a i t a r z i u .i n s f a r s i t v, o m

Herbert Mead acordi atentie,in principal,

felului in care copiii invagi si fbloseasc'i

observa unele dintre cele mai importante

conceptul de ,,eu"'.Cercetitorul elvetian

controverse sociologice rcferitoare lurproccsul imbitri.nirii.

.t l n l i m b a c n g l e z i ,e x i s t i d o u i i n , r t i u n i - , . 1 " y i , , m c " care, in limba romin:I, se traduc prin acela5itermcn

- . . . ' , " . i n p c r s p c c t i v rl lu i I \ l c r r d ,s i n el c i r r ( ' ( l ( ) u \i ' ' ) m poncnte - exact :lcestc ,,I" gi ,,me" de rliri sus. DacI
primul termen - ,,I" - trimite la o partc spontani,
neorganizatl a sinelui, ,,me" reprezinti sinele ce
obiect social, acea piirte a sinelui care rispunde
agteptirilor celorlalti. Pentru ci in limba rominl

nu

cxisti deciit un sinqur corespondent al celor doi tcrrneni, ei au fost trirdu;i in rnod simihr printr-unul

160

socrAL|ZARE
AR
, S u vL t E T i5l ri M B A T R A N T R E A
cu

care s-a ocupat de srudiul comportamenrului copilului,Jean Piaget, a lucrat asupra

mai multor aspecteale dezvoltirii acestuia,
dar cele mai cunoscute scrieri ale sale au ca
obiect cognitia - modurile in care copiii

calitate de ,,eu"'- vi.zdndu-se pe sine prin

ochii celorlalgi.
Conform lui Mead, dobindirn constiintl
de sine atunci cind invigim si distingem
intre ,,eu" - in calitate de sine individual,

invati sdgandeascadespre ei ingigi si despre

mediul in care triiesc.

gi ,,eu"- in calitate de sine ca obiect social.

G. H. Mead Si dezaoltarea sinelui

Din momentul in careideile lui Mead au pus
bazele unei tradigii larg rispindite in gin-

Celalalt ,,eu", asa cum il folosegte Mead,

estesinele social. Indivizii igi dezvolti constiinfa de sine, sustine Mead, ajungind sa

direa teoretic[, interaclionismul simbolic,

ele au ar,rrtun impact major in sociologie.
Interactionismul simbolic subliniazi fiptul

se vadi pe sine asa cum ii v'id ceilalgi.Un

stadiu mai avansatin dezvoltareacopilului se

ci interactiunea intre fiintele umane are loc

prin intermediul simbolurilor si al interpret i r r i i s e m n i f i c a f i i l o r( v e z i c a p i t o l u l 1 ) . i n
plus, opera lui Mead asiguri o expunere a
principalelor etape ale dez,voltirii copilului,
acordindu-se o atenfie deosebitl aparigiei
constiintei de sine.
Dupi Mead, bebelugiigi copiii de varsti"
mic'i. se dezvolti ca fiinle sociale,mai intii
prin imitarea activitdfilor celor din jurul lor.
Joacaesteuna dintre acestemodalititi, prin
care copiii de vdrsti mici. adeseaimiti ceea
ce fac adulgii. Un copil mic va face pllcinte

Primul este bebeluqul nesocializat,un minunchi de trebuinte gi doringe spontane.

evidengiazi,conform lui Mead, atunci cind

copilul are opt sau noui ani. Este vd.rstala
carecopiii tind si ia parte mai mult la jocuri
organizatesi mai putin la,joact" neorganizatl. De-abia in aceastlperioadl ei incep sL
inteleag'i valorile universale sr m ora/ i tatea,
in conformitate cu care se desfhgoari viata
sociali. Pentru a invita jocuri organizate,
copiii trebuie si inteleagi regulile jocului,
p r e c u m s i n o g i u n i l ed e o n e s t i t a t es i p a r t i cipare egal'i.In aceststadiu,copiii incep s[
ingeleagl ceea ce Mead denumegte altul
- valorile generale si regulile
genetilizf
morale ale culturii in care ei se dezvolti.

din noroi, in momentul in careva vedeaun

adult care gitegte, sau va sipa cu o linguri,
daci va vedeape cineva sipdnd in gridina.
Joacaevolueazadela simplaimitatie la iocurilc mai complicatein .ur. un .opilt. pr,ru

Jean Piaget Si stadiile dezwoltarii

cognitiae
Piagct a pus un mare accentpe capacitatea
activi a copilului de a inlelege lumea. Copiii

sau cinci ani i9i va asuma un rol de adult.

Mead denumesteaceasta,,asumarea
rolului
celuilalt"- a invita ce inseamnd.sa fii in 1o-

nu isi insusescin mod pasiv informatia, ci

selecteazisi interpreteazi ceeace vid, aud si
simt in lumea din jurul lor. Piaget a descris

cul altei persoane.De-abia la aceastivarsti

mai multe stadii distincte de dezvoltare

copiii dobindesc un sentiment dezvoltat al

sinelui. Copiii capati o intelegere asupralor
insile in calitate de persoaneseparate- in

cognitivi, in timpul cirora copiii invagi sa

singur,respectivacelade ,,eu"(nota trad.).

gdndeascidespreei insisi,precum si despre

mediul in caretrdiesc.tr'iecarestadiu imolica
'In

(notatrad.).
original,in text,,,me"

Socializarea,
cursulvielii5iimbitrAnirea

timpul acesteiperioade,un copil nu ir-rgelege,

spre exemplu, ci ceilalli vid obiectele dintr-o perspectivndiferitn de a sa.Jinind o

dobindirea unor noi deprinderi gi depinde

de incheiereacu succesa celui precedent.
Piaget a denumit primul stadiu,care dureaz6.de la nagterepini la vdrsta de doi ani,

carte in fala lui, copilul poate intreba despre

o irnagine din ea, {hra sa-gi dea seama ci

stadiul senzorio-motor, deoarecebebeluqii

invati, in principal, prin atingereaobiectelor,
nrinuirea lor si explorareafizicd.a mediului
in care trliesc. PAni la virsta de aproximativ

persoanadin fala sa nu poate vedea decat

cealaltir parte zrcirgii.
in stadiul preoperational, copiii nu pot

patru h-rni,bebelugii nu se pot deosebi pe

ei inqisi de nrediu. De exemplu, un copil
nu va realiza ci propriile sale misc'iri fac
jucariile din leagln sd zorniie. Obiectele

suslineo conversafiecoerenti cu cineva.In

vorbirea egocentrici, ceea ce spune fiecare
copil are mai mult sau mai pugin legiruri cu
ceeace spuneinterlocutorul.Copiii vorbesc

nu sunt difcrentiate de persoane,iar bebelusul nu e consticnt c'i cxisti si altceva in

laolalti, dar nu unul altuia, in felul in care

crfirc aclulqii.in timpul acesteif'ue de dezvoltare, copiii nu au o intelegere generah. a

afara campului siu vir.ual. Bebclusii invati.

treptat sa distingi oamenii de obiectc,tjung

categoriilor de gindire pe careadullii tind sa

le consideresubinlelese- concepteprecum

sl-gi dea seamaci atat unii cit 9i celelaltc

au o existent'i independenti de percepgiilc
lcrr imediate. Princip'ala re'tl\zare a acestui

cauzalitate,vitezi, greutatesaunumir. Chiar

dactiun copil vede cum se toarn'i api dintr-

stadiuesteci, la incheiereasa,copiii ingeleg

cir mcdiul in cirre triiiesc are proprietlti
distincte gi stabile.
lJrmitoarea

un recipient mai inalt si mai ingust intr-unul

mai scund dar mai gros,cl nu va intelcgeci
volumul apei rimine acelasisi va conchide

etapi, denumiti

stadiul
preoperational, este cea cLreia Piaget i-a
dedicat cea mai mare parte a cercetirilor

cI in cel de-al doilea este mai putinl api,

deoarecenivelul apei este n.raiscizut.
O a treia perioadd, stadiul opera,tional
concret, dureaz'i de la virsta de sapte pina

sale. Acest stadiu dr.rreazi,de la vi,rsta de

doi ani la vdrsta de gapte ani 9i in decursul

la unsprezeceani. Pe parcursul acesteifaze,

lui copiii dobindesc sti.pinirea limbajului gi

sunt capabili si foloseasclcuvinte ce desemneazi obiecte si imagini, intr-o modalitate
simbolicl. Un copil de patru ani poate, de
exemplu, sI foloseasci miscarea palmei in
aer pentru a reprezentaconceptul de ,,avion".
Piaget a denumit aceststadiu preoperational
deoarececopiii nu sunt capabili,inci, si-si
foloseasci in rnod sistematic capacitilile
mentalc aflatein dezvoltarc.in a...t stadiu,
copiii surrtegocentrici. in opinia lui Piaget,
acest concept nu se referl la egoism, ci la
tendinta copilului de a interpreta lumea
exclusivin terntenii propriei salesiruiri. in

161

copiii stipanesc notiuni abstracte,logice.

Ei sunt capabili si minuiasci, {hr[ prea
mare dificultate. idei precum cauzalitatea.
'

i.r u..rt stadiu de dezvolt,rre, un copil va

recunoaste rafionamentul fals prezent in
ideea c'i recipientul mai larg congine mai
putina apl decit cel inalt si subtire, chiar
daci nivelurile apei sunt diferite. El devine
capabil si real\zezeoperatii matematice de
inmultire, implrtire si sciderc. Copiii aflati
i n a c e s ts t a d i u s u n t m a i p u t i n e g o c e n t r i c i .
in stadiul preoperational, daci o fetili este
intrebati: ,,Cite surori ai?", ea poate ri.spunde, in mod corect,,,una".Dar daci este

162

SOCIALIZARC
EA
U.R S UVLI E T ISI Ii M B A T R A N I R E A

intrebati.: ,,Cite surori are sora ta?", ea va

rdspunde probabil ,,niciuna", deoarece ea
nu se poate vedea pe^sine din punctul de
vedere al surorii sale.In stadiul operational
concret, copilul poate rispunde cu usurintl
unor intreblri de acest fel.
Virsta cuprinsi intre unsprezecesi cincisprezeceani acoperi ceeace Piaget denumea stadiul operational formal. in timpul
adolescentei,copilul aflat in perioada de
dezvoltare devine capabil si ingeleagi idei

semnificative.in primul rind, socializarea

are loc in pruncie gi in primii ani de viagi
si esteperioadaceamai intensi de invlgare
culrurald.Este etapain carecopilul invafd
limbajul gi modelelecomportamentalede
bazd careconstituie temeiul invitirii de
.i

mai tarziu. In timpul acesteietape,familia

este agentul principal al socializirii. Socializarea secundari are loc in ultimii ani ai
c o p i l a r i e si i i n t i m p u l m a t u r i t a l i i .i n a c e a s t i

extremde abstractegi ipotetice.Atunci cind

etapl, existi 9i alqi agenli ai socializirii care

preiau intrucitva responsabilitateafamiliei

se confruntl cu o problemi., copiii aflagi

la aceasti.virstir sunt capabili si antlizeze

in acestsens.Scolile,grupurile de prieteni,
organizaliile,mediasi,in celedin urmi, locul

toatc modalit'i1ilc posibilc de a o rezolva si

o parcurg in mod teoretic piina la glsirea

de muncl devin forte de socializarepentru

indivizi. in acestecontexte, interactiunile

solutiei.-llnlrul aflat in stadiul operational

lbrmal cstc capabil sa idcntilice siretlicurilc

sociale ajutl oamenii in insusirea valorilor,

normelor si credintelor care c()nstruiesc

din anumite tipuri de intrebari. La intreba-

n r . r d e l e l ec u l t u r i i r e s f e c t i v e .

rea,,Ce esteacela,un pudel sau un ciine?",

copilul va fi contrariat dc intrcbarc, dar in

Familia

final va intelege de ce a fost pusi in felul

accstasi va apreciaumorul ci.
Conform lui Piaget,primele trei stadii de
dezvoltaresunt universale;dar nu togi adulgii
ating al treilea stadiu, al operatiilor formale.
Dezvoltarea gdndirii operationale formale
depinde in oarecaremisurl de proceselede
educatie.Adulgii cu experienteeducationale
limitate tind s[ continue si gindeasci in
termeni mai concreti si si pistreze mari

intrucit

sistcmcle familialc difbrl foartc

mult, multitudinca dc contactc familialc

pe care le experimenteazi copilul in primii
ani de viatl nu este standardizati in rdndul
culturilor. De reguld.,pretutindeni mama
estcceamai importanti persoani din primii
ani ai vieqii copilului, dar natura relagiilor
stabilite intre mame si copiii lor este influenfati de forma si regularitatea contactului
lor. In schimb, acesta este conditionat de

urme de egocentrism.

caracterul institugiilor familiale 9i relagialor

cu alte grupuri din cadrul societ'i1ii.
In societigile moderne, cea mai mare

A g e n l i is o c i al i za ri i

parte a socializirii timpurii are loc intr-un

context familial de mirime mici. Nume-

Adesea,sociologiisustinci socializarea
are
loc in doui mari etape,implicind un numir
de agengidiferigi ai socializirii. Agen,tii
socializirii sunt grupuri sau contextesociale in care au loc procesede socializare

rogi copii britanici igi petrec primii ani ai

unei unitigi domestice in

viefii iniuntrul

care sunt inclugi mama, tatil 9i poate unul

.. ?
r .
I .
sau algi doi copii. In majoritatea celorlalte culturi, dimpotrivl,

mS.tusile,unchii si

cursulvietiiSiimbdtrAnirea
Socializarea,

163

bunicii fac parte adeseadintr-o singurl

familie gi indeplinesc rolul de ingrijitori,
chiar gi pentru cei miri mici dintre copii.
Cu toate acestea,si in interiorul societilii

cu valori gi agteptaricontrastante.Este ugor

de inleles influenla diferitelor tipuri de con-

britanice existi multe diferentieri in natura

contextelor familiale. Unii copii se nasc in
gospodarii in careexisti un singur parinte;
unii sunt ingriiili de doua rinduri de mame
9i de tali (pnrinli divortati si parinli vitregi).

familie siraci a unui grup etnic minoritar, s'i

Astlzi, multe f-emei care au familii ocupa

slujbe in afara caseigi reinccp relzrtivcurind

deloc- igi insusesc

automatpunctul dc vede-

diqii familiale daci ne gindim la felul in

care arati viaqirunui copil care creFteintr-o
spunem,intr-o zoni defavorizattra unui oras,
comparativ cu unul niscut intr-o familie
bogati de albi, din suburbii (Kohn, 1977).
D e s i g u rt,o r r r t ep r r t i n ic o p i i- s : r u: r p r o a p e

rc al pirintilor 1or.Aceastase intimpli mai

m u n c a d u p a c c a u n i s c u t . i n c i u d a a c e s t ( ) r alcs in iumea moderni, in care schimbarea
variafiuni, familia rimAne in mod curent
esteuniversaln.Mai mult, simpla existentl
agcntul major zrlsocializirii, din primii ani
a unui numlr de agcnti ai socializirii in
ai vietii pina la adolescengigi dincolo de
societitile modcrne conducela multiple diea - intr-o succesiune a dezvoltirii care vcrgcntc intre punctele de vedereale copiilor
lcagi generatiile intre ele.
si adolcscentilor 9i cele ale pirintilor.
problematica
Vomabordamaidetaliat
familiei
$co/i/e
qirelaliileintime1
in capitolul7,,,Familia
Un alt agent important
Familiile au diferite ,,situiri" in cadrul
i n s t i r u t i i l o r g l o b a l c a l c u n c i s o c i e t i g i .i n
rnajoritateasocietitilor traditionale, familia
in cirre s-a n'iscnt o persoani determin'i
in ceir mai milre partc pozi,ti'a,social'i a in-

al socializirii

il

c o n s t i t u i e s c o a l a .E , d u c a g i ae s t e u n p r o ces formal: elevii parcurg un curriculum

tematic definit. Totugi, gcolile sunt agenti
ai socializirii in mai multe privinte, mai
subtile. Copiii trebuie si pistreze linistea

, l i v i d u l r r i ,p c n t r r r t o t r c s t u l v i c g i i s a l e .i n
societltile moderne,pozitia sociali nu este

in clirsi, sI fie punctuali la ore si s'i respecte

n-rostenitl la nastcrc in accst fel, si totusi

accepte 9i si rispunda in faga autorititii

clasa 9i stratul social al familici in carc sc

nrrqteun individ afecteazidestul de distinct

fieciruia dintre cadreledidactice.Reactiile

reguli ale disciplinei in scoali. Li se cere si

profesorilor afecteazi agteptirile pe care le

rnodelelede socializare.Copiii isi insuse5c au copiii de la ei ingigi.In schimb, aceste
rnodelele comportamentale ale p'iringilor
asteptiri devin legate de experienta lor in

lor sau ale celor din vecinitatea imediati

sau din cadrul comunititii.

munci atunci cind p'irisesc scoala. Grupurile de prieteni se constituie adesea in

anii de scoali, iar sistemul grupirii elevilor

pri- in clase conform vi.rstei le intireste si mai

Vomabordamaiinprofunzime
dezbaterile
giclasa'i
vindclasain capitolul9,,,Stratificarea
mult impactul.
La nivelul diferitelor sectoareale societritilor in general, existi modele variate de
Jisciplini 9i de cregterea copilului,laolalti

prin
Discutdm
maiindetaliudespre
socializarea
educaliein capitolul17,,,Educaqia'i

S o c I A L I Z A R ECAU, R S UVLI E T I5I I i M B A T R A N I R E A

164

Grupuriledeegali
Un alt agent de socializare il constituie
grupul de egali. El consti din copii de
virste similare.In unele culturi, indeosebi

nificalia genului de la pirinti si profesori,

ea examineaza felul in carecopiii creeazi si
recreeazd.constant sen-rnificatiagenului in
interactiunile dintre ei. Activitlgile sociale

in societilile tradigionale,grupr-rrilede egali

sunt formalizate precum grupurile de initiere (de reguli, atribuite doar barbalilor).

pe carele intreprind laolaltacopiii de scoali.

pot fi la f-elde importante pentru socializarea

Exista adeseaceremonii specifice sau rituri

care marcheazratrecereaunui barbat de la

Thorne si-a petrecut doi ani observdnd

grupurile de elevi de patru gi de cinci ani,
care fhceauparte din doud gcoli dirr Michi-

o virsti la alta. Cei care fac parte din astfel

de grupuri, de regull, leagi prietenii 9i le

lor ca si alli agenli.

pdstreazd,
pe tot parcursul vietii. Evolulia in
grupul de initiere cuprinde mai multe etape:
c o p i l a r i ea, d o l c s c e n t at i,n e r c t e m
, a r u r i t a t eq i

gan gi California, stand in clasi impreuni

cu ei gi observdndu-le activit'itile in afara
jocuri precum
clasei.Ea ir luat in considerare
ascunsele'.r"
cunoscut
gi sub
v-a1i
,,de-a

bitranete. Bnrbafii parcurg acestestadii nu

ca indivizi, ci ca grupuri intrcgi.

numele,,de-aprinselea"inMarea Britanie pentru a afla felul in carecopiii construiesc

Importanta familiei in socializareeste

clara,din moment cc experientabebelugului
qi a copilului in primii ani dc viagir se forrncaz'.irnri rnult sau rnai putin exclusiv in
interiorul acestcia.Pentru cci caretriiesc in
culturile occidentalc in special,grupurile de
cgali sunt deoscbit de semnificative.Chiar
9i flari grupuri dc initiere formale, copiii
de peste patru sau cinci ani isi petrec, de
reguli., o mare parte din timp in compania
celor de accc2rsi
virstd. l)at {iind nr.rrniiruldc
fcmei care ocupl astizi un loc dc munci, ale
c'iror copii se joaci impreuni in gradinite,
g r u p u r i l ed e p r i e t c n i s u n t s i m a i i m p o r t a n te ast'izi dcc'it odinioard. (Corsaro, 79971'
I
Harris, 1998).
in cartea ei intitulat'i GenderPlay (Thornc, 1993), sociologul Barrie Thorne priveste
socializareain felul acesta.Asemenea celorlalli dinaintea sa,ea dorestesi inleleagi felul
in care copiii ajung s[ afle ce inseamni sI
fii baiat sau fati (vefi invafa mai departe, in
acestcapitol, trei teorii clasiceale socializirii
t

ii

si experinrenteaz'isemnificagiilede gen in
clasi si lr locul de joaci.
Thorne 2rconstatatcl grupurilc cleegali
rlu o mrrre influentir rrsuprasociirlizirii de
gen,mai alcsirtuncicind copiii vorbescdespre schimbarile trupurilor lor, un subicct de
mzrrefascinatiepentru ci. Contextul social
creat dc acegticopii hotarastedacii schimbirile trupesti alc cuiva trebuic cxpcrimentatc
cu jeni sau cu mindrie. Cum rcnarca si
Thorne (1993):
feteincepsdaibSmenDacdcelemaipopulare
struatiesausd poartesutien(chiardaci nu
atunci9i celelalte
fetei5ivor dori
au nevoie),
aceste
transformiri.
Dardaci primelenupoarti
atunci
sutiensinicinu auavutciclumenstrual,
mai putin
acesteschimbirivor fi considerate
dezirabile.
Copiii sunt actori sociali care contribuie
la creareapropriei lor lumi 9i i9i influengeazi
propria lor socializareI avertizeaztrcercetarea
lui Thorne. Cu toate acestea,impactul in-

de gen).In loc saconsiderecd atat beiegii, fluentelor societale9i culrurale este colosal,
in mod pasivsem- atata timp cit activitigile copiilor si valorile
cit 9i feteleisi insusesc

cursulvietii5iimbdtr6nirea
Socializarea,

165

pe carele insugescsunt determinate de influenge precum cele exercitate de familiile

proprii 9i de media.

ne importante, in fiecare an, incepind cu

Relaliile din interiorul grupurilor de egali

pot aveaun impact semnificativ 9i dincolo de
copilirie 9i adolescenti.Grupurile informale
de oameni cu virste similare,la muncl sauin
oricare alte situagii au, de reguli, o influenti

pentru anumite programe. Violenga este

definiti ca forgi fizici indreptatl impotriva

durabili in configurarea atitudinilor 9i a

comportamenrului indivizilor.

7967.5-a construit un grafic al numlrului

si frecventei actelor si episoadelor violente,

sinelui sau altora, prin care se produce un

riu fizic sau moartea.Frcgiuniletelevizateau
repercusiuni enorme asupracaracterului.In
medie,807odintre programe contin violenli,
cu o rati de 7,5 episoadeviolente pe ori.
Programele copiilor cuprind nivele chiar

Mass-media
Ziarele, periodicele si revistele au prosperat
in Occident inci de la inceputul anilor 1800,
dar ele erau la acea vreme limitate la un
public restrins. De-abia de un secolincoace
astfel de materiale tipirite au devenit parte
ii experientei zilnice a milioane de oameni,
influengindu-le atitudinile gi opiniile. Raspindirea mass-mediei prin intermediul
documentelor tipirite a fost curind completat'i de comunicareaelectronici - radio,
televiziune,caseteaudio si vidco. Sondaje
recenteau ajuns la concluzia cn bnrbalii gi
temeile din Marea Britanie isi pctrec, in
rrcdie,2,41, respcctiv2,1,7ore in fiecarczi
privind la televizor, la casete video sau la
I)\lD-uri (Biroul dc Statistici Nalioneile,

9i mai ridicate de violenti, desi omorurile

sunt mai rar prezente in acestea.Desenele
animate au cel mai mare numdr de acte si
episoadeviolente in raport cu orice alt tip de
program de televiziune (Gerbner, 1979).
in general, cercetareaefectelor programelor de televiziune asupraaudientei a alut
tendinta de a-i considerape copii extrem
de pasivi si nediferenliati in reacliile fali
dc ceeace vedeau.Robert Hodge 9i David
Tripp (1986) au subliniat faptul ci reactiile
copiilor la programcle de televiziuneimplici
interpretarea sau ,,citirea"a ceea ce vid, nu
inregistrareaintocmai a continutului programelor. Ei au sugerat ci cele mai multe
cercetiri nu au tinut seamade complexitatea

2005). Media joaci un rol enorm in felul

in carc intelegem lumea.

proceselormentale ale copiilor. A privi la

televizor,chiar si la emisiuni banale,nu cste

Au fost intreprinse multe cercetlri pentru

.r stabili efecteleprogramelor de televiziude

neaplirat o activitate de nivel intelectual

.rsrJpraaudientei, indeosebi asupra copiiLrr. Poate ci cel mai rirspindit subiect de

gionindu-le cu alte sistemede semnificatii

Jercetarcil constituie impactul televiziunii

.rsr.rpra
predispoziliilor la crimii gi violenla.
Cele mai irmple studii sunt celerealizatede
(lcorge Gerbner gi colaboratorii s'ii, care
.LLr
anrrlizategantioaneale programelorTV
:rr intervirlc orare de maximi audient'i Ei
r rvcekend.Dentru toate reteleleamerica-

scizut; copiii descifreazi programele reladin viafa 1orobignuita.Conform lui Hodge

gitipp, nu violengain sine areefecteasupra
comportamentului, ci mai degrabi cadrul
generirl dc rrtitudini in care este prezentiltii
si inteleasir.
R i s o u n s u r ai l ue d i e n t el ai m e d i as u n td i s c u t a t e
i n c a p i t o l u1l5 , , , M a s s - m e d i a ' i

166

s o c t A L r z A RcEUAR, S Uv L
tETS
r ri M B A r R A r u r n r n

Socializarea
de gen

invilareade gen

Agenlii socializlriijoaci un roi important

in raport cu modalitateain carecopiii invati rolurile de gen.Sdne indreptim acum
atentiacitre socializarcade gen- invitarea
rolurilor de gen prin intermediulfactorilor
sociali,cum sunt familia si mediir.

invitarea de gen de citre bebelusi este

R e a c l iai l e p d ri n l i l o rg ia d u l l i l o r

aproapesigur inconstienti. Copiii, inainte

de a seputea etichetape ei insigica biiat sau
fati, primesc un numir de indicii preverbale.
De exemplu, adulgii berbagi 9i femei au de
reguldgrija in mod diferit de bebelugi.Cosmeticele pe care le folosescfemeile contin
miresmediferite de celepe carebebelusulva
invata si lc asociezecu blrbatii. Difcrcngele
constante in imbriciminte, coafuri. si asa

S-au rcalizat multe studii referitoare la misurain carediferentclede gen sunt rezultatul
influentelor sociale. Celc efectuate asupra
interactiunii maml-copil aratddifbrer-rtcin

mai departe asiguri indicii vizuale pentru

bebelugin procesul de inv'itare. De la virsta
de doi ani, copiii au o intelegerepartiah a
genului din care fac partc. Ei gtiu daci.sunt

si atunci cind piringii considerl cI reactiile

baieli sau fete gi ii pot categoriz-acu usurinti

pe altii in mod corect.Totugi, de-abia dupi

1or fata de ambii sunt aceleasi.Adulgii in-

virsta de cinci sau saseani un copil stie ci.

trebati despre personalitatea unui bebelug

dau rdspunsuri diferite, in functie de con-

genul unei persoanenu se schimbl, ci toatL

lumea apartine unui gen 9i ci diferengelede

vingerea lor ci" acel bebelug este biiat sau

sex intre baieti si fete au baze anatomice.

tratanrentul aplicat biietilor si fetelor, chiar

fati. intr-unul dintre experimente au fost

supuse observatiei cinci mame tinere in
interactiune cu un bebelus de saseluni, pe
nume Beth. Ele au incercat si ii zimbeasci.
foarte des si i-au oferit pdpusi pentru a se
juca cu ele. Despre Beth au spus ci este
,,dulce"si ci are un ,,scdncetdrdgi.las".Reacgia celui dc-al doilea grup de rqAme fagi de
un copil de aceeasivdrsti, pe nume Adam,
a fost substantial diferiti. Copilului i s-a
oferit un trenulet, sau alte ,jucdrii pentru
biieti". De fapt, Beth si Adam erau acelasi
copil, imbricat in hdinulc diferite (Will er
ol.. t97 6\.

Juciriile, cirtile cu imagini si programele

de televiziune cu care vin in contact copiii
mici - toate tind si accentuezediferengele
intre atributele birbatului gi cele ale femeii.
Magazinele si cataloageleonline de jucirii
categorizeaziproduseleprin genul lor. Chiar
si unele dintre juclriile care par neutre in
termeni de gen nu sunt astfelin practici. De
exemplu,pisicutele 9i goriceii de jucarie sunt
recomandatefetigelor,in timp ce leii gi tigrii
sunt considerati mai potrivigi pentru beiegi.
Vanda LuciaZammuner (1986) a studiat
preferintele pentru juci.rii ale unor copii cu
virste cuprinse intre gapte 9i zece ani, din
Italia gi Olanda. Au fost irnalizateatitudinile copiilor fala de diversejuclrii; au fost
incluse jucdriile stereotipizate pentru fete
gi baieqi,ca si jucdriile presupuse a nu fi

Socializarea,
cursulvietiisiimbdtr6nirea
construite pe criterii de gen. AtAt copiilor
ciit 9i pdringilor lor li s-a cerut si hotlrascui
ccjucarii eraupotrivite pentru biiegi 9i care
pentru fete. A existat un acord perfect intre
.rdulli gi copii. In medie, copiii italieni au
.rlesjucarii diferentiate pe lien mult mai
trecvent decit coniii olandezi - un rezultat
irrre a confirmat asteptiiriledin moment ce
sgrredeosebirede ceaolaniLrlturaitirliar.ri.,
.lczii,tindc si mirnifesteo perspectivl rnai
trrdigionalisti asupradivizarilor de gen. Cir
.i in altc studii, fetele aparlinind ambelor
.ocictili au ales mult mai frecvent jucirii
ncutrc din punctul de vedere ale genului,
-,llr pe cele pentru biiieti, in timp ce baietii
.ru alesmiri rirr.irtcirii prentrufete.

167

erau creaturi imaginare, precum vrijitoarele

sau zinele. Nu exista nici micar o femeie,
in niciuna din cargile analizate,caresii aibzi
indeletniciriin afira gospoderiei.in schimb,
bnrbalii erau infbgigatica luptatori, poligigti,
judecitori, regi 9i asamai departe.
Cercetiri mai recente sugereazi ci lucrurile s-au mai schimbat intrucifva, dar
ci rnajoritrrtealiteraftrrii pentru copii vrr
rimAne cu siguranfi la fel (Davies, 199i).
Povegtilecu zine, de exemplu,cuprind atirudini tradilionale fagi de gen gi fagnde scopurile 9i ambigiile atribuite fetelor 9i bnielilor.
,,intr-o zi, printul mcu va veni" - expresir
din povestilecu zanede acum catevasufc de
:rni,scmnificaideeircii o firti dintr-o familic
sirircii poate visir la bogatie gi bunirstirrc.
Astizi, scmniticirtia sintagmci se referd n.riri

Carlilec u p o v e $ tgi ite l e vi zi u n e a

\cum treizcci de ani, Lenore Weitzman
.i ctrlegii sii (7972) au ef-ectuato analiz'.ra
:.,rltrrilordc gen intr-unelc dintrc ccle miri
, rtitc ciirli cu povcsti pentru prescolrrrisi au
.:.'scopcritcritcvaciifbrcntcclirrc cu privirc
Figurilc masculinese reg'iseauin
..r.rccstcir.
: : r . Lni r r r l t ci m a g i n i s i i n t r - o m a i m a r c p a r t c
decit ccle feminine,depagindu.iin 1-roveste
r i n t r - u n r a p o r td e 1 1 l r rl . A t u n c i c a n de r a u
.:rcluseirnimalc cu gen specificat,raportul
,r.r dc 95 lrr 1. Activitatile barbatilor si rle
:L'nreilordifbrctu gi ele.B'irbatii se anga.ial
::r in'cnturi si activiti.ti in afara c'lsei,c'are
, cre'.ruindependentl gi putere.Acolo unde
ele erauinfitisate ca pasivesi
.,1)ireauf-etele,
.icJicrrtemiri mult incleletnicirilorcasnice.
l'rte le giteau si fhceiru curat pentru blr'.rri satr afteptiru intoarcerealor. La fel se

mult la idcalurile iubirii romantice. Unii

reprezentanli ai feminismului au incercat
si rcscrie citeva dintre cele mai firimoase
lor obisnuit: ,,Nu
pove$ti,inversind ser.rsul
mi-am dat seirmircii el aveirun nas rrtit de
nostim. Cu sigurirntucr arita agrrcic birre
mai mult datoritrl hainelor elegante.Ntr rni
se mai pare chiar rrtat dc irtrag'itor cllm crlr
Asadar,cred ci o s'i prctind ci acest
asearir.
condur ma strangepreatarc" (Viorst, 1986).
'lotugi,
cir gi accasti versiunc t Cenuporesci,
astfelde modificirri se rcsiiscscin principal
in cartile adrcsateunei audicntc aclulte,dar
sc reglsesc fbir.rtepulin in povestilc din
n c n u m a r ' J t e l ce i r r i p en t r u c o p i i .
Cu citcva exceptii semnificative,anirlizele programelor de televiziune pentru
copii confirmi descoperirile din studiul
clrtilor pentru copii. Studiile efcctuate
asupracelor mai vizionate cleseneanimate

:,trirnplagi cr-rbiirbarul 9i femeia ca adulli,

aratl ci maj oritatea fi gu rilor semnif-icirtive

rIrezentali in c;irtile cu povegti.Femeile

: r ' n u e r a u c a s i t o r i t e s i n u a v e a uc o p i i

sunt barbati 9i cri ei sunt cei care domin'i.

indeletnicirile active. Imagini similare se

168

s o c r A L r z A R Ec A
U ,R S UVLt E T 5
l ttI M B A T R A N T R E A

regisescsi in reclameledifr,rzatein timpul

acestorprograme.

Practic,toli copiii au gi sejoaciicujucirii

modelatepe gen,primite cadoude la ceilalli
membri ai familiei.
Nu existi in prezent vreo carte de po-

Dificultatea
cre$terii
copilului
fdra
prejudece!i
sexiste

vegti pentrr.r fete independente, puternice,

ca trisituri

principale, dirr cateva dintre ele

infhtiseaza bniegi in roluri nontradiqionale.

Jr-rneStatharn(1986) a studiat experien- O marni ne po\/esteste rcacfiir fiului slu de

teleunui grup de parinti angirjatiin crestereil cinci ani atunci cand a invers'.rt sexele persofiiri prejudcciti sexistc a copilului. Treizcci
dc adulti din optsprezece familii au fost
cooptnti in cercetareircare a inclus copii cu
virste cuprinse intre saseluni si cloisprezece ani. Plrintii ficeau parte din clasadc
miiloc, majoritatea implicali intr-o munci
intelectuali, drept inviititori sau profesori.
Stlthirm a constatatci majoritateaparintilor
nu iru inccrcat s'i rnodifice, pur gi simplu,
rolurile traditionale ale genurilor cirutand
safacafetelc rnai aseminltoarc cu baietii; ei

n l . i e l o r d i n t r - o p { ) v e s t ep e ( ' a r e i - r r 1 i 1 q , '
D e f a p t ,a r i m a s p u t i n n e d u m e r i ta t u n c ic 6 n d ,
parcurgando carte in care existao fati si un
bSiatin roluritraditionale,am schimbattoate
e l e m e n t e l ce e ! i n e a ud e , , e aa' it r i b u i n d u - l e , , l u i ' i
si invers.CAndam inceputsafacastapentruprima dat5,tendinla lui a fost si spunS:,,nu
iti plac
bdietii,doarfetele'iA trebuitsi ii explicci nu era
adevdrat,doar cd acolonu se scrisese
suficient
d e m u l t d e s p r ef e t e .( S t a t h a m1, 9 8 6 ) .
De ascmenea, romancicrul

si criticul

doreau si incurajczc noi conrbinalii rrlcfe-

Allison Pearson (2002) a relatat cit dc pu-

mininului si rnasculinului.Doreau ca baielii

ternicl poatc fi socializarea dc gen in mo-

si fic rrai sensibililir scntimenteleirltora si

mcntul in care i-a ofe rit flicci salc o paptrgri

sir fic caprrbili s'i exprin-rcciildura, iar fetele

cu parqi anatonrice rnai putin dez.voltate

au fcrstincurajate si caute oportunitati de

decit Barbic-urile carc ii plirccau:

invi.titresi de afirmare de sine.Toti paringii

au considcrlrt ci. este dificila combateret
rnodclclor deja existentcale invil'.irii de gen.
Au reusit intrucitva s'i convingl copiii sli
se-ioacccu jucarii care nll erau inc:rdratein
vreun gen, dar chiar si aceastas1adovedit
rnult mai dificil decit s-auasteptat.O mami
ii spuneaastfbl cercetitorului:
, ste
D a c dt e p l i m bi n t r - u nm a g a z icnuj u c i r i i e
p l i nd ej u c i r i id e r d z b opi e n t r ub e i e tgi ij u c d r i i
pentrufete,spun5nd
casnice
totuldesprefelul
de a fi al societdlii.
Acestae felulin carecopiii
suntsocializati:
bdietiisuntformatipentrua ucide sipentrua rdni,5igisescteribillucrulacesta,
mi sefacerdu.incercsi nu intruin magazinele
de iucirii.mdinfuriefoartetare.

intr-o zi, incerc6ndsd fac fati avalangeitoxice, am adus acasdo p;ipu;5 scandinavdcare
s e m i n a c u o B a r b i ec o n c e p u t dd e u n c o m i t e t
f e m i n i s to: h a i n u t ak a k i c, a r ea s c u n d e ua n p i e p t
nedezvoltat,
cu aluracuivacarelucrain tbrilein
cursde dezvoltare.Sdrmanasocial-democrati,
niciodatdnu ar fi ajuns sd semenecu Barbie!
,,Esteun baiat!"a spus fetila mea, izbucnind
o r i p i l a t i n p l 6 n si ,n a i n t es i a r u n c ec o m p r o m i s u l
liberalin gileata pe carefriliorul ei mai mic o
foloseapentru inecareamelcilor.
Evident, sociaiizarea genului este foarte

puternici, iar schimb'irile pot li supi.rltoare.

Odatn ce un gen este,,atribuit",societatease
asteapti,ca indivizii sI actionezeca,,f-emei"
si ,,b'irbati". In practicile curente, aceste

Socializarea,
cursulvietiisiimbatrdnirea

169

Odati cu incheiereaacesteietape,copilul

agtepteritrebuie indeplinite si reproduse

a invigat si igi reprime sentimentele sale
(Bourdieu,1990;Lorber, !994).
erotice. Perioada cuprinsi. intre virsta de

Dezbaterea
sociologic;
Teoria lui Freud
Poateci ceamai influenti - si controversati
- teorie a apariqieiidentitefi de gen estecea
a lui Sigmund Freud (1856-1939).Conform
acestuia,invilarea diferentelor de gen in primii ani ai viegii si in copilarie estecentrat5.pe
posesiasauabsentapenisului.,$m un penis"
cste echivalent cu ,,Sunt un bliat", in timp
ce ,,Sunt o fati" esteechivalenrullui ,,Nu am
runpenis". Freud sustine cu prudent'i c5.nu
distinctiile anatomicesunt celecareconteazi
.rici;posesiasau absenlapenisuluiestesimbolul masculinititii si al feminitatii.
I n j u r u l v a r s t e id c p a t r u s a u c i n c i a n i ,
. r r s g i n et e o r i a ,u n b a i a t s e s i m t c a m e n i n t a t
Je disciplina si autonomia impuse de tatll
.iu, imaginindu-gi cd tatdl dorestesi ii taie
l.cnisul.Partial conqtient,dar cel mai adesea
l.r un nivel inconstient, bi.iatul recunoastein
:.rtrii siu un rival in lupta pentru afectiunea

cinci ani 9i pubertate,conform lui Freud,este

una de latengi - activit[file sexualetind si
fie suspendatepini ce schimbirile biologice
implicate aduse de pubertate reactiveaztr
brusc doringa erotici. in perioada latenlei,
care acoperi primii ani de scoali gi pe cei
de gimnaziu, grupurile formate din copii
de acelagiiensunt cele mai importante din
viata copilului.
Perspectivalui Freud a intimpinat obiectii majore, indeosebi din partea feministilor, dar si a multor alti autori (Mitchell,
1975;Coward, 1984).Mai intai, Freud pare
si considere identitatea de gen prea mult
condilionata de con gtientizarea organelor genitale; cu siguranti" sunt implicali gi
alti factori, mai putin vizibili. in al doilea
rdnd, teoria pare s'i depindn de conceptia
ci penisul este superior vaginului, cel din
urmi fiind consideratca lipsa a unui organ
genital masculin. Si totusi, de ce nu ar fi
organele genitale feminine superioare celor ale b'irbatului? in al treilea rind, Freud
trateazd figura tatilui ca agent principal
al disciplinarii, in timp ce in multe culturi
mama estecca carejoaci un rol semnifica-

:ri rrmei.Reprimdnd sentimenteleerotice fat'i

.lc rrama sa si acceptAndu-lpe tati ca fiinti
'uperioari, baiatul se identifica cu tatil si
.lcr'inecongtientde identitateasamasculini.
llf iatul renunti la dragosteapentru mama
-.r dintr-o teami inconstienti dc castrl.re

t i v i n i m p u n c r c ad i s c i p l i n e i .i n a l p a t r u l c r r
rand, Frcud crede ci invltarca genului se
concentreaziin jurul virstei de patru-cinci

.irn partea tat'ilui. Pe de alta parte, fetele, ar

-.rt'eride ,,invidiafaln de penis",deoareceele
' r posedi organul vizibil careii diferentiazi

nni. Majoritatca cercetlrilor ulterioare au

accentuatimportanta invatarii timpurii, ce
incepe chiar din primii ani dc viat'i.

: . birie1i.Mama devine devalorizati in ochii

':'titclor, deoarecegi.ei ii lipsegte
penisul si
Lil poate avea.Atunci clnd fata se identi' ..i cu mama,ea isi asumdatitudinea
supusi
-'r.entiirecunoagteriipozigieisalesecundare
. rr r d i n e ac e l u i m a i b u n " .

Chiar daci multi autori folosesc abordarea

lui Freud in studiul dezvoltirii genului, ei au

Tboria lui Chadorotl

modificat-o in multe privinle. Un exemplu

important estesociologulNancy Chodorow

170

SOCIALIZARE
CA
U,R S UVLI E T I5I I i M B A T R A I T I I R I R

(1,978,1988).Ea susgineci a inviqa s'i te

citatea de a-gi ingelegepropriile sentimente

simgi barbat sau femeie derivi din ataEamentui bebelusului fag[ de paringi, inci de

9i p^ecele ale celorlalli.

Intr-o oarecaremisurl, Chodorow in-

la o virsti. fragedi. Spre deosebirede Freud,

verseazl.accenteleI ui Freud.Masculinitatea,

Chodorow pune un mai marc accentpe

importanta mamei, si nu pe cea a tatiilui.
Copiii tind si devind implicati emotional

pierdere, ruperea legdturii strinse permanente cu mama. Identitatea birbatului se

in raporturile cu mama, din moment ce ea

este - de departe - prezent^ dominanti a

constituie prin separare;astfel, mai ti.rziu

in viatI, berbagii simt in mod inconstient

primilor 1or ani de viagi. Acest atasament

ci identitatea lor este pusa in pericol dacl

trebuie si fie la un moment dat intrerupt

se implici in relalii emotionale apropiate

in scopul dobindirii de citre copil a unei

constiinte de sine distincte - copilulLrii se

cu ceilalli. Pe de alta parte, femeia simte

ci absenta unei relatii apropiate cu o altl

cere s'i devinl mai independent.

persoani ii ameninti stima de sine.Aceste

Chodorow suslinc ci procesulde separare survine in moduri diferite la baieti si

la fete. Fetele rimin apropiate de maml -

caracteristicisunt transmise din generatie

capabile,spreexemplu,sL le imbritiseze si si

inc[ din primii ani ai vietii lor. Ferneilese

le sirute, dar si si le imite in ceeace fac. De-

exprimi gi se autodefinesc,in principal, in

oarecenu esteo separareatit de dura fala de

termeni de relagii.Berbagii gi-au reprimat

maml, fata, si mai ti.rziu femeia, dezvolti o

2lcestenevoi si au adoptat o pozitie mai

constiintl de sine mult mai legati de ceilalti

manipulatoare fali de lume.

gi mai putin feminitatea, este definitd ca

in genera{ie,datoritd. rolului prirnordial pe

care il joaca femeia in socializareacopiiloq

oameni. Este foarte probabil ca identitzrtea

Opcra lui Chodorow a stdrnit diferite

sa si se contopeasci sau si depindi de a

critici. De exemplu,Janet Sayers (1986)

celuilalt: mai intii mama, iar mai ti.rziu un

a sugerat cI Chodorow nu explici lupta

birbat. in perspectivalui Chodoroq aceasta

f-emeilor,indeosebi in perioada modernir,

tinde si conduci la accentuareasensibilitatii

de a deveni fiinte independente,autonome.

Femeile (si bnrbagii), subliniazi ea, sunt

si compasiunii emotionale ale ferreilor.

Beiegii isi dobindesc constiinta de sine

mult mai contradictorii in construcfia lor

respinp;ind mult mai radical apropierea

psihologici

lor initiali faga de mami., construindu-si

Feminitateapoate cuprinde sentimentede

semnificatia masculinititii intr-un raport

de negatie fati de tot ceeace este feminin.

agresivitatesau de hoti.rdre,dezviluite doar

parfial sau in anumite contexte (Brennan,

Ei invata si. nu fie ,,efeminati" sau ,,bdiatul

mamei". Ca rezultat, blielii sunt relativ

pentru perspectiva sa limitata asupra fa-

neindeminatici in relationareaapropiat'i,cu

miliei,lulnd drept model familia claseide

ceilalli; ei dezvolta modaliteli mai analitice

mijloc, de rasi albe. Ce se intimpli., spre

r..ri.

decit sugereazi Chodorow.

19BB). Chodorow a mai fost criticati qi

de a privi Iumea.lsi asumao perspectivi exemplu, intr-o familie monoparentah sau,

mai activi asuprapropriilor viegi,punind
asa cum este situatia in multe comunitigi
accenrulpe realiztrri,dar i9i reprimi. capa- mexicaneChicano, in familii in care copiii

Socializarea,
cursulvietiisiimbitr6nirea
sunt ingrijili de mai mulgi adul1i (Segura gi
P i e r c e .1 9 9 3 ) ?
Aceste critici nu slibesc importanta ideiior lui Chodorow Ele ne spun mult despre
n'atura feminit'igii 9i ne ajutl s[ intelegem
o r i g i n i l e a c e e i rc e a f o s t n u m i t , . i n e x p r e s i vitatea masculini" - dificultate2r pe care o
au birbalii in a-si arita sentimentele fala
de ceilalli (Balswick, 1983).

Teorialui Gilligan
Carol Gilligan (1982) a continuat analiza
lui Chodorow. Opera sa se concentreazi
rrsupraimaginilor pe care le au fcmcilc si

171

menqionandidealurileabstractede datorie,
justigiegi libertate individuali, femeile au
ridicat constanttema ajutorului acordat
celorlalgi.Astfel, o studenti a unui colegiu
a rlspuns la intrebarein felul urmitor:
are legdturi cu responsa,,Ea[moralitatea]
b i l i t ; t i l eo,b l i g a l i i lgeiv a l o r i l em, a ia l e sv a l o r i l e .
meadeviati,legmoralitatea
[...]Dinexperienla
respecde relafiileinterpersonale
careprivesc
t u l p e n t r uc e a l a l t p
d e r s o a ngdi p e n t r um i n e
ce
insdmii'Intervievatorul
a lntrebatapoi:,,De
peceilallioameni?'i
primindurmSsd-irespecti
cdau o vulnerabilitate
a
torulrespuns:,,Pentru
sentimentelor,
o conttiin!;carepoatefi rdniti'i
(Gilliga1
n9
, 82)

brirbagii adulgi despre sine si realizarile lor.

Ea cstc de acord cu Chodorow cI femeilc

Femeilear.rfbst mai cmpiricc in judecali-

sedcfinescpe ele inselein termeni de rclalii

lc lor moraledecit birbagii,identificind po-

personale9i igi considerirrealizlrilein raport

cu capacitatea de a avea grija de ceilalgi.

sibilele contradictii intre respectareastricti

l,ocul femeilor in vietile birbatilor este,

prin traditie, unul de ingrijitor si tovaris

Gilligan estc de p'ircrc ci accasti viziune

reflect'i pozigia traditionala n f-emeilor,ancorate mai degrabi in relagii de afectiune,

dc viaqi. Dar calitatile dez.voltatein acestc

a unui cod moral si cvitarca rinirii cckrrlalti.

sarcini adeseasunt devalor\zate de b'irba1i,

decit in atitudinile de ,,propensiunecitre

care vid ca singuri modalitate de ,,succes" exterior" specifice berbagilor. Odinioard,
rrcccntul pus pe realizarile individuale. Grija
bnrbafii considerau femeile inapoiate, dar
pentru relalii pe care o au femeile le apare in acelasitimp erau constienti ci ele aveau
nu ca o forti, asa dupi cum si este,ci mai
degrabi ca o slibiciune.

calitlli care lor le lipseau.Perspectiveleasu-

G i l l i g a n a i n t e r v i e v a ta t e n t a p r o x i m a t i v

pra lor insele se intemeiazi mai degrabi pe

indeplinirea cu succesa trebuintelor alto-

doui sute de femei 9i bnrbali americani de

diferite virste si de diferite condilii sociale.

ra, decit pe mindria realiztrrTiindividuale

(Gilligan, 1,982).

I-a interogat pe toli cu privire la viziun8a

krr morali. si la conceptiile despre sine. Au
rezultat diferenge semnificative intre perspectivele femeilor 9i cele ale birba$lor.
De exemplu, persoanelor de gen feminin
intervievate li s-a cerut si rispunda la urrr.rirtoarea
intrebare:,,Ceinseamni a spune
.iespre ccva c'i este corect sau gresit din
:,rrnctde vederemoral?"in timp ce berbatii
,lr ir-rclinatsi rlsoundi la aceastlintrebare

Socializarea
de-alungul
vietii
Diferitele perioadede tranzitie pe carele
parcurgindivizii in decursulviegikrrlor par,
la prima vedere,a fi stabilitebiologic- din
copilirie pini la maturitate si, in celedin

172

socrALtzAREA,
cuRSuLvrETil5riMBATRANTRTR

urmi, la moarte. Dar stadiile cursului vietii

Pdnd spre secolul )O(, in majoritatea

umane sunt, in naturi, tot atat de socialepe

cet sunt de biologice (Vincent,2003). Ele

larilor occidentale copiii erau pugi si munceasci de la ceea ce astlzi ar fi considerati

sunt influentate de diferengierile culturale

si, de asemenea,de circumstanfelemateriale

o vdrsti foarte fiasedi. De fapt, chiar 9i in

zilele noastre existd tiri in lume in care co-

irlevietilor oamenilor in anurnite tipuri de

piii mici sunt realmenteangajali in munci,

societate.De exernplu, in Occidentul de

irstizi, moartea este asociati de reguh cu

uneori in circumstantesolicitantedin punct

de vederefizic (de ex.,in minele de cirbuni).

persoanclein virsti, deoarecemajoritatea

Ideile refbritoare la drepturile copiilor gi

oamenilor sebucurl de o durati de viagddc

la imoralitatea folosirii lor in muncir sunt

i e ani. insa, in socictalilc

l ) c s t es a p r c z e c d
traditionirle de odir-rioari,majoritatea oa-

dezvoltiri recente.

menilor mureau mrri tineri, putini ajungi.nd

la o virstir inaintatri.

d ec o p i e
i s t ed i s P r o b l e m a t im
c au n c idi e p u s e
obalS'1
c u t a t ;i n c a p i t o l u1ll , , , l n e g a l i t a tgel a
Datoriti rccunt>astcrii
lungii perioadea
copiliriei, in zilele noastrc societ'iqilesunt

Copilaria

intrucifva mai centrirtepc copil declit erau

Pentru oamenii clrre tr'iicsc in societitile

rrltidata.Dar trebuie sa subliniem cI o so-

nr<>derne,
copil'iria estc un sterdiuclurrsi

cietatc astfelorganizati nu esteuna in carc

distinct al viclii. Copiii se deosebescde

toli copiii au parte de dragoste9i ingriliri din

partea pirintilor sau a altor adul1i.Abuzul

bebelugisau de cei mici, care abia incep sI

serual si tizic asupra copiilor este o tr;rsirleargi; copil'iria esteperioadadintre fiageda pruncie si perioadaadolescengei.Tbtugi, turi destul de obignuit'i a viegii fiamiliale
notiuneade copilaric,ca si multe alte aspecte din societatca de astizi, degi de-abia de
ale victii sociale de :rstirzi,a inceput sir fie

ciwa timp a fost dezvi.luit'i arnploareaur.rui

folositi de-abia acum doui sau trei sute de

asemencafenomen.Abuzul asupracopiilor

ani. in societitile timpurii, tinerii treceau

din zilele noastre are o legiturl

brusc de la o pruncie prelungiti la roluri

cu maltrat'irile frecvente ale copiilor din

active in interiorul comunitigii. Istoricul

francezPhilippe Arids (1965) aconsiderat

Europa premodernl.

,,copiliria" o etapi distincti de dezvoltare,

carenu existaca atarein oerioadamedievald.

societ[gile modcrne pot diminua si mai

in tablourile Europei -.di.u"l.,

copiii sunt

observatori au sugerat cI astizi copiii cresc

in{hgigatica mici adulgi, cu figuri mature ;i

ircelasistil de imbracdminte precum virstni-

atat de repede,incAt ar putea fi chiar aceasta

cii. Copiii luau parte mai degrrrbl la aceleagi

evidenti

Schimbirile carc au survenit astdzi in

mult caracterul distinct al copiliriei. Unii

cavza. Ei arati cd pini

9i copiii mici au
acces la aceleasi programe de televiziune

indeletniciri si aveau aceleagiactivitdfi ca

si adultii, si nu la jocurile pe care astizi le

ca gi adulgii, familiarizindu-se

consacrdmcopiilor.

f).cut-o generatiile precedente.

astfel mult

rnai devreme cu lumea adultilor decit au

Socializarea,
cursulvietiisiimbat16nirea

173

Adolescenla

puline lucruri de caretrebuiesi se,,dezveqe",

din moment ce ritmul schimbirii este mai

Noflunea de ,,adolescenfi",atat de familiari astizi, nu exist'i nici ea decit de pugini

incet. A fbst o vreme in care copiilor din

vreme. Schimbarile biologice implicate in

pubcrtatc (momentul in carc o persoan'i

sunt copii: ei trebuiau si igi aruncejuciriile

In culsi si serupa de obiceiurilecopilaregti.

devine apta de o activitate sexuirli adulta gi

dc reproducere)sunt universirle.Totusi, in

tr,rriletraditionale,unde copiii munccscdcja

majoritatca culturilor accstcanu produc ati-

c s t c .d c r c g u l r rm
, r r ip u t i n s o c a n t .

ta tulburare gi nesigurnngir
cum se intimpli
in randul tinerilor din socictitilc modernc.

societitile occidentaleli se cereas'i uite ci

alaturi de adul1i, accst proces de dez;vilare

in societirtileoccidentale,adolescenqii
sunt undev'.rlir jumitatc de drum: inccarczi

in culturile carc incurajeazi grupurile de ini-

adeseasI urmeze modclele adultilor insi,

tiere, de exemplu,cu ceremonialuri distincte

carc marcheazl evolutia citre maturitate, se

din punct de vederejuridic, sunt trirtati ca

ni;te copii. Ei iqi pot dori, de exemplu, s'i

trece,in gencral,dcsrul de u$or pt:stc procesul dezvolt'irii psiho-sexuale.Adolescentii

carc fac parte din astf-elde culturi au mai

frecventeze cursurile scolilor. Adolesccntii

meargi ta muncl, dar sunt constrinsi si

occidentali isi petrec viata intrc copilarie si
maturitate,crescind intr-o societatesupusi
unei continue schimblri.

Tinerelea
Tineretea pare sI fie din ce in ce mai mult
un stirdiu in dezvoltareapersonal'igi sexuali a societ'iqilormoderne (Golclscheider
si Wiritc, 199L). in rindul grupurilor mai
instirite, incleosebi,incepind cu varsta de
doulzeci de ani, oamcnii cauti si acorde timp exploririi ;i stabilirii unor afilieri
sexuale,politicc si religioase.Importanta
acestei amin'iri a responsabilitililor ce lin
de maturitatea deplina pare s'i creasci, dati
fiind perioada mai mare de educatie pe care
o parcurg astizi majoritatea oamenilor.

Maturitatea
moderne,
=rAtile
occidentale
tineriiadoles- Majoritateaadultilordin Occidentpot spera
,:ileazd
intrecopildrie
maturitate.
5i
astdzila o viaqdcare sI cuprindi gi etapa

174

s o c t A L t z A R Ec A
U,R S UvLt E T lS ti M B A r R A r u t R r R

bitrAnetii. In vremurile premoderne,doirr

unii puteauanticipacu deplinaincrederer.rn
astfelde viitor. N,Ioarteaprin imbolnivire sau
vi"tdmare era mult mai frecventa in rindul

vi.rsti. O persoani poate aveasentimentul ca

si-a irosit oportunitatile pe care viala i le-a
oferit sau ci nu va atinge niciodati idealurile
nutrite in copilirie. Torusi, imbatrinirea nu

tuturor grupelor de varsti decit in ziua de

astizi,iar femeile,mai irles,infruntau un risc
crescut datoritd ratei inalte de mortalitate
la nastereacopiilor.

trebuie si conduci la resemnaresaudisoerare

sumbrii;o emant'iparede viseledin copilirie
poate fi eliberatoare.

Pe de alti parte, multe dintre tensiunile

pe care le experimentim asti.zi erau mai
putin pronuntare in vremurile de odinioari.
De reguli, oamenii pistrau o leglturi mai
strinsi cu parintii lor si cu alte rude decat
populntiile din ce in ce mai mobile de asrizi,iar rutincle muncii pc careo depuneau
erau identice cu cele ale stribunilor lor. in
vremurile de astizi, trebuie rczolvate in-

Batranelea
in societ.igiletraditionale, oamenilor bitrini
li se acorda de cele rnai rnulte ori un inalt
respect.in rindul culturilor care includeau

grupurile de initiere, bitrinii aveauun cuvant irlrportant de spus - acleseadecisiv

- cu privire 1a problemele importar"rte
ale
certitudini majore in c.isd.torie,in viafa de
comunititii. In cadrul fanriliilor, autoritatea
lamilie si altc contexte socialc.Tiebuie sa barbatului si a fcrneii cresteaodatir cu virne ,,construim"viegile
proprii rnult mai n.rult sta.In schimb,in socictitile industrializate.
dcclit o fhceauoarnenii din trecut. Clrearea oamenii in virsti tind sd isi piarda autorilcgaturilor sexurrlesi rnaritirle,de exemplu, trrtca rrti.t la nivelul familiei, cit si la nive
dcpinde asrazide initiativa si selectiaindivilul comuniti.tii sociale mai largi. Odati cu
dualir rnai rnult clecatdc hotiiriirile pirintilor.
pcnsionarea,ei pot deveni mai si.racidecat
Accastareprezintl o libertateimensi pcntru
fuseseri vreodatd inainte. in acelasitimp, a
i n d i v i d ,d l r r e s p o n s a b i l i t a t ecau c a r ca c c s r a crcscut foarte mult segmcnful dc populagie
se confrunti poate impunc dificultlti.
In societatile moderne, atcntia acordatl
v6.rsteide mijloc a devenitdeoscbitdc impor-

de peste gaizeci si cinci de ani, dupi. cum

vom vedea in secgiuneaurmltoarc.

tecerea la categoria de vdrsti a bltritanta.Majoritatca oamenilor nu sc asteaptir nilor adeseorimarca,in cultura traditionah,
sI faca acelasilucru toata viata, asacum sc
stafusului dobindit de un individ.
lpogeul
int.impla in culrurile traditionalelIndivizii
In societltile moderne, pensionarea tinde
care au optat pentru o carieri pe viata pot
si atragd consecinte contrare. Nemaitriind
consideranesatisfhcit<-rr
nivelul atins 1avirsta
impreunl cu copiii, si adesearetrLgindu-se
maturititii si oporrunititile ulterioareblocatotal din munca platiti, oamenii in v6.rsti
tc. Femeile care si-au petrecut primii ani ai
pot intampina dificultifi in a considera
tineretii intemeind familii si aleci.ror copii au
ultimii ani ai viefii ca fiind satisfbcdtori.Se
pirisit caminul, sepot simti ucu- fhre.,r..o consideri, de regull, ci cei care au fXcut fali
valoaresociald.Feno menul,,crizeivi"rstei de
cu succesbltrAnegii au reusit deoarece au
mijloc" este foarte real pentru majoritatea
apelat la resurselelor interioare, devenind
oamenilor care apartin acesteicategorii de
mai putin interesati de situagia materia-

tGFrf

cursulvietiisiimbdtr6nirea
Socializarea,

175

in care multi sunt sinitogi la bitrinele, o

provociri. Plimberile zrlnice si le-a presirat

cu partide de jogging. Picioarele sale si-au
recdstigatin curind vigoarea.Apoi Singh a

propensiune spre exterior a propriei fiin1e devine din ce in ce mai predominant[.

vdzutla televizor o emisiune despremaraton

si s-a decis. De arunci incoace, a alergat la

Cei care sunt in pragul pensionirii igi pot

reinnoi resurseleprin ceea ce a fost numit

concursuri de maraton din intreaga lume

si a donat mii de lire in scopuri caritabile
(Askwith 2003).

ld pe care le-o ofer[ viaga. Degi se poate

adesea intdmpla aceasta,intr-o societate

,,virsta a treia", in care incepe o noui etapi

a educagiei (vezi de asemenea ;i discugia
despreinvdgareacontinue din capitolul 17).
in secgiunea care vrmeazd, analizdm mai

in special in 1lrile bogate, oamenii au

o viafi mai lungi, mai sinitoasi 9i mai
eficientl decit odinioari. Cind s-a urcat

la imbitrinire.

pe tron, in L952, regina a trimis 273 de

telegrame de aniversare pentru a felicita
centenarii. Acum, numi.rul telegramelor
de acest fel este de 3000 pe an (Cayton,

imbitrinirea

citat de Centrul de Cercetare Kingshill

2002). imbatranirea poate fi o experientl
desivirgiti gi plinn de satisfaclii, asa cum

detaliat controverselesociologice cu privire

Fauja Singh a participat la primul siu mara-

se intimph in cazul descris mai sus; sau,

dimpotriv'i, poate fi insofit'i de suferinla
fizici 9i izolare sociali. Pentru majoritatea
de minute. Ultima lui cursi serioas'ia\rlrsese oamenilor, experienta imbdtrinirii rezidd
loc cu cincizeci gi trei de ani mai devreme. undeva intre cele doui extreme.

ton londonezin anul 2000,la virsta de optzeci

gi noul de ani.A parcursdistantain 6 ore gi 54

Cind a inregistrat un timp aproape egal la

in aceasta
s c c l i u n ev o m e x a m i n an i t t u r a
incercind si descoperim ce

maratonul din 2001, a aflat ci a doborit cu

imbitrinirii,

aproape o ori recordul mondial pentru cei

de pestenouazecide ani. in 2002, a stabilit

inseamni sI imbitrdnesti intr-o lume aflat'i

i n s c h i m b a r er a p i d a .i n . . p " - c u u n s c u r t
instantaneu asupra felului in care imbl-

un nou record de 6 ore si 45 de minute. in

rrccstan, 407 de alergatoriau parcursun timp
mai mare decit cel al lui Singh in maratonul
Londrei; majoritatca aveauvirsta de treizeci

trineste populaqia britanic'i, inirinte de a

examina aspectelebioloE;ice,psihologice
gi sociale ale imbzitrinirii. Vom privi apoi

de ani. Atunci cdnd Singh era la aceast'iv'ir- i citre modalitilile in carc oamenii se adapsti, fhceacursede-a lungul gi de-a latul Indiei
teazi imbitrinirii, cel pugin in perspcctisale native. in perioada in care India gi-a va sociologilor. Aceasta ne va conducc la
cigtigat independentain 1.947
, noi prioritigi
l-au determinatpe Singh si-si incheie cariera
de alerg'itor lir virsta de treizeci si sasede
ani. O viali mai tarziu - viduv gi triind in
Ilford, estul Londrei - Singh aveapatru copii,
nepoti gi cinci stranepotirrispintreisprezece
diti pe trei continente;a inceput sircautenoi

o discutie despre imbltrinirea in Marca

Britanie, 'a-rindu-nepe c'iteva dintre problemele si provocariledeosebitecu c'.lrese
confrunti oamenii in virstii. Vom discutasi
controverselepolitice din jurul imbirtrinirii
populatiei d i n M'.rrea B ritirnie, co n troverse
care au o importirnti crescindir dat fiind