Sunteți pe pagina 1din 48

apitolul 18

Munca ~i viata economica

Ce este ? Munca pliititii ,i cea nepliititii 699


Organizarea socia Iii a muncii 701
Taylorism ~i ford ism 703
Ie taylorismului ~ i ale fordismului 705
imbare a muncii ,i a activitiitii 705
Femeile ~i munca 709
Postfordismul 718
curente Tn structura ocupa~ionala 722
Nesiguran!a slujbelor, jul ~i semnifica~ia sociala a muncii 736
Semnifica~ia sociala a muncii 731
nesigurantei locurilor de munca 733
~omajul 735
uzie: "corodarea caracterului?" 740
Rezumat 742
TntrebQri 743
Lecturi suplimentare 744
Legaturi internet 744
de ciuperca a sarit intr-o cutie, dintr-o ma-
~inarie aqionata cu abur. "Cate trebuie sa
fac?" a intrebat cu inocenta Jockey. "Cate
stele sunt pe cer", a spus maistrul, ~i apoi
~i-a vazut de treaba.
Jockey avea cincisprezece ani pe-atunci.
Slujba sa era 0 avansare - un pas inainte
de la a face ceai ~i a duce comisioane in
jurul fabricii din Salford, langa Manchester.
Jockey nu a mai facut altceva timp de ~aizeci
~i unu de ani. Dupa cativa ani, a intrat in
OCKEY A FAcUT prima sa
J bronz in forma de ciuperca la
cinci, intr-o dimineata de luni, in l....... U.LU...
sindicat. Cand avea douazeci ~i cinci de ani,
pistonul a gaurit podeaua de sub el. Tam-
plarul a venit sa 0 repare.Jockey s-a scuzat:
1885. Maistrul i-a aratat cum: ,,Am apasat rara sa vad - e uzata". "Nu te
bucata asta scobita, pune-o in scuza", a spus tamplarul. "Doar nu e podeaua
cadru", a spus el, "propte~te-te mea". Podeaua s-a rupt din nou in 1907 ~i
de a, ~i fa-i 0 despicatura",Jockey -a facut din nou in 1916. in 1918,Jockey a avut trei
o despicatura ~i 0 supapa de bronz zile lib ere - "Gripa", s-a scuzat el; "nu pot
Munca ~i via~a economica 699

sa-mi tin
, capul" - si, si-a
, mai luat
libere in 1935, cand i-a murit Ce este munca? Munca
timp de ?aizeci ?i unu de ani in plititi ~i cea neplititi
a lipsit cinci zile de la lucru.
Cind avea ~aptezeci ~i ?ase de Deseori, avem tendinta sa consideram mun-
ca echivalenta cu munca platita, in raport cu
dupa sfar~itul celui de-Al Doilea ""ClL..U'Jl
"a fi ~omer", dar de fapt aceasta este 0 viziune
Mondial, ~i la 0 saptamana dupa ce
extrem de simplista. Munca neplatita (cum
numarul un millon din valvele sale,
este cea casnid sau a-ti repara singur ma~i­
ua s-a rupt IDa ~tire din nou sub na) se contureaza suficient in vierile multor
este tot ce a?teptarn", a spus el. A oameni. Majoritatea tipurilor de mund
parte strungul ~i s-a indreptat dtre nu se conformeaza categoriilor clasice de
un baietel destul de tinar, care mund platita. 0 mare parte din munca
fie nepot. "Termin in weekend, depusa in cadrul economiei inform ale, de
a strigat el, incercand sa acopere exemplu, nu este inregistrata in vreun fel
tul facut de utilaj. Oamenii i-au direct in statisticile oficiale asupra muncii.
fotoliu cand a plecat: ,,~i cand se Termenul economie informala se refera la
?i asta de atata stat pe el", i-au spus tranzactiile
, in afara sferei muncii obisnuite,
,
yom trimite tamplarul sa 11 repare!". implicand uneori schimbul de bani pentru
serviciile asigurate, dar ~i schimbul direct
dupa-amiaza tarziu, maistrul i I-a I-'.~. <-t-,.....
de bunuri sau servicii.
pe noul ucenic: "Spune-i doar ce are de
Cineva care repara 0 splirtura intr-o pipa,
da?" Jockey a zambit: "Stai jos", i-a spus de exemplu, poate fi platit direct cu bani,
baiatului, "nu-i prea mare lucru de Ia rara sa i se dea vreo factura sau sa i se cea-
bucata asta scobita, pune-o in u ..... v ...... '" ra detalli asupra muncH depuse. Oamenii
cadru, propte?te-te bine in podea, ?i schimba bunuri "rara valoare" - adid ?ter-
despicatura!" . pelite sau furate - cu prieteni sau asociati, in
Esenta, muncii s-a schimbat schimbul altor favoruri. Economia informala
cand Robert Roberts a scris despre include nu numai tranzactiile "ascunse" de
tatea de-o viata a lui Jockey, intr-o bani, dar ?i multe forme de autoprocurare
re1atare, c1asid, despre 0 mahala din pe care oamenii Ie reallzeaza in interiorul
in timpul primului sfert de secol XX (1 si
, in afara casei. Activitatile
, pe care cineva
Pentru majoritatea dintre noi, munca Ie poate indeplini de unul singur, aparatura
domestid ?i instrumentele de gospodarie,
tiati a lui Jockey este extrem de uU"'U'!'1
de exemplu, asigura bunuri ?i servicii care
a noastri. Acest capitol studiaza PVf'.I~l1"'"
altfe! ar trebui sa fie cumparate (Gershuny
m:;n.tii II: societatca modemi ~ iU.l.iUlZ~"" ii ~Iilc:s 1983 .Activitatca casnid, realizatll
700 MUNCA ~I VIATA ECON

Munca in gospodarie este 0 forma aparut altele tn locullor. Timpul acordat


a aparut odata cu separarea casei ,$i copilului, aprovizionarii cu bunuri ~i
munca (Oakley 1974). Odata cu i mancarii a crescut.
casa a devenit mai mult un loc de Munca domestica neplatita are 0 dec,setHt
c!e producere a bunurilor. Munca r!l'\lm"'CT"";:1 portanta pentru economie. S-a estimat
devenit.insesizabila" pe masura in gospodarie creeaza Tntre 25 ~i 40%
a fost definita din ce in ce mai mult in tari/e industrializate. Rezultatele
urma careia se pr.ime~te un salariu d national cu privire la folosirea
r in gospodarie afost considerata t11n,1"tlf'ii"l"'''' tn 2002, ajungea la concluzia cii, dad
fiind apanajul femeilor, In timp gospodarie in Marea Britanie ar Ii
reale~ din afara casei, a fost rI'>7"'r\J';:I1"lI,ln;:l,rn:ITI ar constitui mai bine de 700 de
rntr-un asemenea mod rnr'v""ntinn;~11 din economia sa (Biroul de Statistica
domestica a mundi - modul in care su din 2002). Munca domestica sustine
• responsabilitatile de acasa intre nomiei prin asigurarea unor servicii
afast radicala. Femeile trebuiau sa
majoritatea, daca nu toate sarcinile \'11'\",,"cTII-1'>
in timp ce.barbatii "se ingrijeau" de
asigurarea unui salariu.
Perioada in care"casa" devine din
separata a fost martora ~i altor
• ca inventiile ~i facilitatile asjgurate de
re sa influenteze sfera domestica, m
darie era grea ~i exigenta. Spalarea c::itlt::irn:irl;:ll::i
de exemplu, era 0 sarcina foarte grea cilcnlil-it;:lnt::i
Introducerea apei curente calde ~i
gospodariilor, a eliminat multe
care luau timp; inainte, apa trebuia
in casa ~i incalzita acolo, dupa cum
inca in multe dintre tarile in curs de pe;ZV(Jlltal
din lume. Cablurile de electricitate
gaz au facut ca sobele cu carbune ~i
. devfna invechite, iar sarcinile '''' ...''g ..... ~'''
fi taierea lemnelor, caratul carbunelui
constant~ a sobel - sa fie eliminate.
Totu~i, in mod surprinzator,
petrecuta in munca domestica de catre!femei
, - scazut semnificativ, chiar ~i odata cu i ",,,,,,u,,,o;;.
echipamentulur modern, cum ar fi ;:Icr'lir;:l,tn:lr",111'>
ma~inile de spalat ~i ma~inile de "n~II"'TI ,,;'''''~
pul alocatde femeiLe britanice muncii npnlt::iti'tA
acasa a ramas constant chiar in u jumatat,e Femeile muncesc adesea"in
de secol. Dispozitivele casnice au une e ~ . A I' d ca
"dintre cele mai grele sarcini dar au . aca~a ~I rntr-un oc e mun
Munca ~i via1a economica 701

'Formele de munc~ platita ~i neplatita sunt


- strans legate, dupa cum demonstreaza contributia
muncii domestice la economia ca intreg. Una din-
tre principalele intrebari ce prezinta interespentru
sociologi prive~te felul in care implicarea din ce in
ce mai mare a femeilor pe pia~a muncH a afectat
diviziunea domestica a muncii. Cum cantitatea
de munca domestica nu s-a diminuat, ~i din ce
in ce mai putine femei sunt.astazi doar casnice,
rezulta ca problemele domestice ale gospodariilor
trebuie rezolvate diferit in zilele noastre.

un rol social important. A avea 0 Uf 'HI~.... invafate intr-o lunga perioada de ucenicie,
platita este important din to ate iar muncitorul - de regula - efectua toate
menfionate - dar categoria de "UI'uU~.fl treburile legate de procesul de producfie,
o extensiune mult mai larga. de la inceput pana la sfar~it. De exemplu,
Putem defini munca, pHitita sau un fierar care Iacea un car topea fierul, ii
tita, drept indeplinire a sarcinilor dadea 0 forma ~i 11 as ambIa piesa cu piesa.
cheltuirea unui efort fizic ~i mental, Odata cu dezvoltarea productiei moderne
obiectiv realizarea de bunuri ~i servicii industriale, majoritatea meseriilor tradifio-
vite nevoilor umane. 0 ocupape, sau nale au dispamt cu totuI, fund inlocuite de
este munca realizata in schimbul deprinderi ce constituie parte a proceselor
sau a unui salariu. in toate culturile, de produCfie la scara mare. Jockey, a cami
este baza economiei. Sistemul "'-'JUt"Ul'- poveste a vietii am prezentat-o la incepu-
consta din institufii care asigura tuI acestui capitol, sta ca exemplu. El ~i-a
si
, distribuirea de bunuri si , servicii. petrecut intreaga cariera de-o viata intr-o
singura sarcina specificli; ceilalfi din fabrica
indeplineau alte sarcini specifice.
Organizarea sociala a De asemenea, societatea moderna a fost
martora schimbarii locatiei
, muncii. inainte
muncii
de industrializare, majoritatea activitafii ~e '.
Una dintre caracteristicile desIa~ura acasa ~i era indeplinita in mod
colectiv de tofi membrii gospodariei. Pro-
tilor
, moderne 0 constituie existenta , gresele in tehnologia industriala, cum ar fi
complexe diviziuni a muncii: .......,..... funcfionarea utilajelor pe baza de electri-
ajuns sa fie divizata intr-un numar citate ~i carbune, au contribuit la separarea
de ocupapi, care constituie tot atatea muncii de dorniciliu. Fabricile detinute de
cializari. In societafile tradifionale, antreprenori au devenit centre ale dezvol-
nonagricola presupunea stapanirea tarii industriale: ele au concentrat utilaje
mestesug.
, )
Deprinderile de mestesugari
, , ~i echipamente, iar producpa de masa a
702 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

bunurilor a inceput sa eclipseze micul ar- ~"'~,",~"U''''' moderne ar reduce multe din-
tizanat de acasa. Cei care cautau un loc de activitatile oamenilor la sarcini minore,
munca, cum era Jockey, erau instruiti sa teo Conform acestuia, diviziu-
indeplineasca sarcini specializate ~i primeau muncii instrruneaza fiintele , umane de
un salariu pentru aceasta activitate. Prestatia lor. Pentru Marx, alienarea consta in
angajatilor a fost supravegheata de manageri, de indiferenta sau de ostilitate
care verificau indeaproape implementarea Il1:1rutesita1te nu numai fafa de munca, ci ~i
tehnicilor pentru intensificarea productivi- de contextul produqiei industriale in
tati muncii ~i a disciplinei. unei intreprinderi capitaliste. in so-
Contrastul in diviziunea muncii intre traditionale, sublinia el, munca era
societatile traditionale ~i cele moderne este, obositoare - taranii , fermieri trebuiau
intr-adevar, extraordinar. Chiar in societatile sa trudeasca din zori ?i pana in seara.
traditionale largi existau, de regula, apro- ei detineau in mare masura controlul
,
ximativ 20-30 de meserii majore, alaturi muncii lor, care cerea multa pricepere
de roluri specializate de genul comerciant, abilitate. Astazi, majoritatea celor care
soldat ~i preot. intr-un sistem societal in- ,"rTf""'T" in industrie nu au control asupra
dustrial modern, exista realmente mii de
loc activitafi, contribuind numai in
ocupatii distincte. Recensamantul din Ma-
parte la crearea produsului final, ?i nu
rea Britanie inregistreaza aproape 20 000
nicio influenta asupra felului in care el
de ocupatii distincte in economia britanica.
- in cele din urma - vandut. Marxistii ,
in comunitatile traditionale, multi mun-
sa susfina ca pentru muncitori caJockey,
ceau in cadrul fermelor ~i erau autonomi
!U~U!\..o. pare ceva alienant, 0 sarcina care
din punct de vedere economic, pentru ca
. . 'tV,",,''''sa fie realizata pentru a ca?tiga un
i~i produceau propria hrana, haine ~i alte
insa nesatisracatoare in sine.
mijloace de subzistenfa. Dimpotriva, una
dintre trasaturile principale ale societatilor Durkheim a avut 0 viziune mai opti-
moderne 0 constituie expansiunea enorma cu privire la diviziunea muncii, de~i
a interdependen~ei economice. Suntem cu 1i recuno~tea efectele potential dauna-
tOfii dependenti de un imens numar de alti Conform lui Durkheim, specializa-
muncitori - raspandifi in zilele noastre in rolurilor ar intari solidaritatea sociala
intreaga lume - in ceea ce prive~te produ- comunitatilor. in loc sa trruasca
sele si, serviciile cu care ne intretinem.
, Cu ca unitati autonome, oamenii sunt
mici exceptii, majoritatea componentilor laolalta prin dependenta lor reciproca.
societatilor moderne nu produc alimentele UVJj1Uo.!J.lo.,C"o. este intensificata prin relatii

pe care Ie mananca, casele in care trruesc sau '"'''I'-U.uU''''-!'"''V''U''''''' de productie ~i consum.


bunurile materiale pe care Ie utilizeaza. Ul/-r"!,,.uu a considerat ca acest mod de or-

intemeietorii sociologiei au scris mult este extrem de funcfional, de~i ~i el


despre potenfialele consecinte ale divizi- d solidaritatea sociala ar putea
unii muncii - atat in ceea ce-i prive~te pe t1ic·t n,c<i dad schimbarea ar interveni prea

muncitorii individuali, cat ~i societatea ca in acest sens, el a introdus termenul


intreg. Karl Marx a fost unul dintre pri- ~n()mle, ca lipsa de normalitate.
mii autori care a presupus ca dezvoltarea
Munca ~i via~a economica 703

Este folositor sa reciti1i informa1iile despre on- Iocul de mund. Studiile lui Taylor asupra
cep!iile lui Durkheim ~i Marx din capitolull "Ce timpului ~i mi~carii, mai ales, au deplasat
este sociologia?':
controlul asupra cunoa~terii procesului de
producrie de la muncitor la manager, ero-
dand bazele autonomiei muncitorilor ma-
Taylorism ~i ford ism nuali fara de patronii lor (Braverman 1974).
Ca atare, taylorismul a fost mult asociat cu
Scriind cu aproximativ doua secole in u a,
descalificarea ;;i degradarea muncii.
Adam Smith, unul dintre fondatorii
Principiile taylorismului au fost insu;;ite
nomiei moderne, identifica avantajel
de industria;;ul Henry Ford (1863-1947).
care Ie aduce diviziunea muncii in ter
Acesta ~i-a into emit planurile primului sau
de productivitate crescanda. Cea mai m-
automobilla Highland Park, Michigan, in
portanta dintre lucrarile sale, The Wealt of
1908 pentru fabricarea unui singur produs
Nations (1776), se deschide cu 0 descr ere
- modelul T Ford - prin introducerea unor
a diviziunii muncii intr-o fabrid de ac 0
instrumente specializate ;;i a unor utilaje
persoana care lucreaza singura poate ce
destinate in scopul unor operatiuni mai
- probabil- 20 de ace pe zi. Totu~i, int 0- rapide, mai exacte ~i mai simple. Una dintre
ducand aceasta sarcina, a unui singur m n- inovariile cele mai importante ale lui Ford a
citor, intr-un numar de operariuni sim Ie, fost introducerea liniei de asamblare, despre
zece muncitori care colaboreaza intre e in care se spune ca a fost inspirata de abatoarele
sarcinile specializate ar putea produce i - din Chicago, in care animalele erau tran;;ate
preuna 48 000 de ace pe zi. Cu alte cuvi te, bucata cu bucata pe 0 linie mobila. Fiecare
rata produC}iei pe muncitor cre~te de Ia 0 muncitor de Ia linia de asamblare Ford avea
la 4 800 de ace, fiecare operator speci .st atribuita 0 sarcina specifid, cum ar fi potri-
producand de 240 de ori mai mult de at virea manerelor u;;ii din stanga pe masura ce
dad ar munci singur. corpurile de ma;;ina se deplasau de-a Iungul
Peste mai bine un secol, aceste i ei liniei de asamblare. in 1929, cand productia
;;i-au do bandit cea mai inaintata expre ie modelului a incetat, fusesera produse peste
in scrierile lui Frederick Winslow Tay or 15 milioane de automobile.
(1865-1915), un consultant manager al Ford a fost printre primii care ;;i-a dat
american. Abordarea tayloriana a ceea ce seama ca produC}ia de masa cere ;;i pie-
el a numit "management ;;tiintific" a impli at re de desfacere de masa. El s-a gandit d,
studiul detaliat al proceselor industriale in dad marfurile standardizate - cum este
scopul segmentarii lor in operafiuni sim e, automobilul - trebuiau sa fie produse la 0
care ar putea fi cronometrate ~i organiz te scara chiar mai mare, trebuiau asigurati ;;i
cu exactitate. Taylorismul, cum a ajuns sa consumatorii care sa i;;i permita sa cumpere
fie denumit managementul ~tiinrmc, nu a aceste marfuri. in 1914, Ford ;;i-a asumat
doar un studiu academic, ci un sistem e riscul lara precedent de a ridica salariile Ia
producrie destinat sa maximizeze rezultat Ie uzina Dearbon, din Michigan, la 5 dolari
industriale, cu un impact Iarg nu nu ai pentru 0 zi de opt ore - un salariu foarte
asupra organizarii produqiei industri e mare la acea vreme ;;i care asigura un stil de
~i a tehnologiei, cat ~i asupra politicilor a viata
, al clasei muncitoare in care se putea
704 MUNCA ~I VIATA ECONOMIC

include si detinerea unui astfel de automobil.


J J
dupa cel de-AI Doilea Razboi Mondi-
Cum observa ~i Harvey: "Scopul celor cinci in care producfia de masa era asociata
dolari pentru ziua de lucru de opt ore a fost stabilitatea in rela?ile de produc?e ~i
numai par?al asigurarea conformarii mun- nivel ridicat de sindicalizare. in timpul
citorului cu disciplina ceruta intr-un sistem lOI:Ull,ffiWlll, fmnele s-au lansat in angaja-

de linie de asamblare de mare productivitate. pe termen lung fafa de muncitori,


Ea insemna, totodata, ~i asigurarea unui salariile au fost legate direct de cre~terea
venit suficient al muncitorilor, pentru ca "..,.rv'l1lr,.,··"'·tafii. Ca atare, acordurile colective
ace~tia sa poata consuma produsele de masa, muncii - acorduri formale negociate intre
altfel distruse in cantitati enorme de catre
J
~i sindicate, in care erau specifica-
corporafii" (Harvey 1989). Ford a angajat condi?ile de munca cum ar fi salariile,
~i 0 mica armata de asistenfi sociali, care de pensionare, ajutoarele ~i a~a
erau trimi~i in casele muncitorilor pentru departe - inchideau un cerc vicios, care
a-i educa cu privire la obiceiurile potrivite consimfamantul muncitorului pen-
de consum. regimurile de munca automatizata fi
Fordismul este numele dat sistemului de suficienta pentru mlirfurile produse
produc?e de mas a, legat de crearea piefelor masa. Se considera ca, in general, sistemul
de masa. in anurnite contexte, termenul are disparut in 1970, dand na~tere unei mai
un infeles mai specific, referindu-se la 0 pe- flexibilita? ~i nesiguranfe in cadrul
rio ada istorica in dezvoltarea capitalismului fiilor de munca.
Munca ~i viata economica 705

Pentru a pastra disciplina ~i inalta calitate


Limitele taylorismului ~i ale
a standardelor de produqie, angajafii sunt
fordismului continuu monitorizap prin diferite sisteme
de supraveghere.
Motivele ruspaririei fordismului s nt
complexe ~i intens dezbatute. Pe rna ura Supravegherea la locul de mundi ~i Tn cadrul
ce fumele din cadrul diferitelor indu trii altor organiza~ii este discutata Tn capitolul16,
au adoptat metodele de produqie ford ste, " Organiza~iile ~i re~elele':

sistemul de organizare a intampinat u e-


Ie greutari. Intr-o vreme, fordismul p ea Totu~i, aceasta supraveghere constanta
ca reprezinta viitorul posibil al produ ,iei tinde sa conduca la un rezultat opus fara
industriale ca intreg. Dar nu s-a int' - de cel intenponat: angajamentul ~i moral a
plat a~a. Metoda se poate aplica cu su ces muncitorilor sunt adesea erodate, pentru
numai in industriile care produc bu uri ca acestora nu li se cere parerea aproape
standardizate pentru piefele mari, cu ar niciodata cu privire la natura ocupariilor
fi fabricarea de autoturisme. Constru' ea sau la felul in care sunt indeplinite. In 10-
unei linii de produqie automatizate imp ' ca curile de mund in care exista un sis tern de
costuri enorme, ?i odata ce se implemente za incredere sdzuta, nivelele de instatisfaqie ?i
sistemul de organizare fordist, acesta ste absenteismul muncitorllor sunt ridicate, iar
destul de rigid; pentru a modifica un pro us, conflictul industrial este unul obi?nuit.
de exemplu, este nevoie de 0 reinvest rie Un sistem de incredere ridicata, dim-
substanpala. Produqia fordista este u or potriva, este unul in care muncitorilor li
de reprodus, daca exista suficiente fond ri se permite sa controleze ritmul, ?i chiar
pentru construirea fabricii. Dar firmele .n continutul muncii lor, in cadrul unor linii
tarile in care puterea de munca este scu pa calauzitoare de ansamblu. Astfel de sisteme
considera ca este greu sa concureze cu c Ie sunt concentrate, de regula,la nivelele su-
in care salariile sunt mai scazute. Acest a perioare ale organizariilor industriale. Dupa
constituit unul dintre factorii care a con us cum yom vedea, sistemele de incredere
initialla
, dezvoltarea industriei de mas, ni ridicata au devenit mult mai raspandite in
japoneze (de?i nivelele japoneze de salariz re ultimii ani in majoritatea locurllor de mundi,
actuale nu mai sunt scazute) \ii, ulterior 1a transformand radical modul in care gandim
cea din Coreea de Sud. organizarea ?i efectuarea muncii.
Dificultatile
, referitoare la forrusm si ,
taylorism s-au extins totu~i din colo de e-
voia unui echipament scump. Fordism ~i
taylorismul sunt ceea ce unii sociologi ai Natura in schimbare a
organizapilor industriale denumesc sis - muncii ~i a activita~ii
me de incredere scazuta. Ocupatiile su t
stabilite de conducere si , sunt incredint, te Globalizarea productiei economice, impre-
unor ma?inarii. Cei care efectueaza sarci e una cu raspandirea tehnologiei informatiei,
de lucru sunt supravegheati indeaproape ~i modifica natura posturilor ocupationale
beneficiaza de 0 mica autonomie de actiu detinute de majoritatea oamenllor. Dupa
706 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

61

SI
Au existat multe conflicte Intre muncitori ~i cei '
care de~in autoritatea politidi ~i economidi. Revol- 41
' tele Impotriva Incorporarilor ~i a taxelor ridicate, 31
precum ~i grevele foamei in perioadele de dedin
grav erau un lucru obi~nuit in zonele urbane ale 21
Europei seeolului XVIII. Aeesteforme"premoderne B 11
de conflict de munca au continuat pan a cel putin
acum un seeol in unele tari. De exemplu, in 1868,
au existat greve in mai multe ora~e italiene (Geary
1981). Astfel de forme traditionale de confruntare
nu erau doar simple izbueniri sporadiee, irationa- Figu
Ie: amenintarea violenta sau folosirea aeesteia 190(
a avut ea efect seaderea pretului eereaJelor ~i a • Dat
'altor prod use alimentare de baza (Rude 1964; R.epa
Booth 1977). datel
Conflictul de munea dintre muncitori ~i pa-' anuh
troni a avut tendinta, la inceput, de a urma aeeste Sursd
modele vechi. Aeolo unde aveau loe eonfruntari,
muncitorii aveau deseori posibilitatea sa-~i para- s
(
seasca locul de munca ~i sa iasa in numar mare
In strada; i~i faceau cunoscute nemultumirile pute
printr-un comportament indisciplinat, sau prin cale
initierea unor acte de violenta impotriva auto- recu
ritatilor. Tn anumite pal1i ale Frantei, la sfar~itul ecor
secolului XIX, muncitorii ii puteau ameninta cu carat
spanzuratoarea pe patronii pecare nU-i'simpatizau Muncitorii aleg sa participe la greva din Deel
(Holton 1978). Folosirea grevei ca arma, asociata· specifice. Ei pot cauta sa dobanoleaSiCit; tura
astazi in mod obi~nuit cu negocierea organizata ~ rii mai mari, sa impiedice 0 reducere p 11
intre muncitori ~i conducere, s-.a dezvoltat doar salariilor lor, sa protesteze impotriva schiml~~ triei I
incet ~i sporadic. r tehnologice care fac ca munca sa n"'."".~ bene
monotona sau conduc la concedieri, ori redu
Grevele o siguranta a locului de munca. Totu~i, tele
Putem defini 0 grevc\ ca 0 oprire temporara aceste situatii, greva este in esenta un a ba
a lucrului de catre un grup de angajati, cu sco- de putere: 0 arma a celor care sunt ."'"...."''''' Tn ti~
pul de a-~i exprima 0 nemu!!umire sau pentru putere la locul de munca ~i ale caror pute
a-~i sustine 0 sevendicare (Hyman 1984). Toate afectate de deciziile manageriale pe care f1uer
componentele acestei defini!ii sunt importante pot controla decat foarte putin sau deloe. renu
in separarea grevelor de alte forme de opozitie . de regula, 0 arma de"ultim resort'~ fol are a
~i de conflict. 0 greva este temporara, pentru C13 cand alte negocieri au e~uat, deoarece joriti
lucratorii intentioneaza sa se reintoarca la acela~i ncitorii in greva fie nu primesc niciun fel de, origi
loe de munca,la acela~i patron; acolo unde lucra- nit, fie depind de fondurile sindicale, care pOt "defE
torii parasesc complet locul de munca, termenul fi torii I
patrc
Munca ~i via!a economica 707

60

50
ucrului,
era ore 40
e lucru~ 30
cratori,
lectiva, 20
a!i sunt 10
Irevelor
anizate o
!::l~ !::l<' ~~ ~<, ~ ~<, :?~ :?<'
implidi ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ,
I~umire
uesunt Figura 18.1 Numarul celor angajati, mem unui sindicat muncitoresc, Marea Britanie,
niment 1900-2000
• Datele din 1975 cuprinse in Rapoartele Anuale Atestare a Functionarilor (Certification Officer's Annual
sau tip Reports) sunt doar pentru Marea Britanie. Vezi tehnica pentru informatla ulterioara cu privire la sursele
i ~i con- datelor. Nota: Datele au fost ajustate pentru a estimarile din Recensamantul populatiei ulterior
nflictul anului 2001.
rnai de- Sursii: ONS (20Q3c), p. 139
lJ lui,nu
lcordu- Sindicatele Muncitorii de astazi au drept de vot in sfera
ifestari Cu toate ca numarul de membri ~i amploa politica, ~i exista forme consacrate de negociere
nelude puterii lor difera considerabil, organiza~iile cu patronii prin intermediul carora se pot ob!ine
ptronii, cale exista in toate statele occidentale in care beneticii economice ~i se pot solicita revendicari.
u unul recunoscut dreptul muncitorilor la greva in Totu~i, influenta sindicatului se observa in prin-
(elede economic. Din ce cauza au devenit sind cipal sub forma unei puteri de veto, atat la nivelul
caracteristica esentiala a societatilor nr,-irl.c>nt·",I".7 intreprinderii locale, cat ~i la nivel national. Cu
. multe De ce conflictul sindicat-conducere pare a fi alte cuvinte, folosindu-se de resursele aflate la
&eascl tura relativ permanenta a mediilor dispozitia lor, inelusiv dreptulla greva, sindica-
Tn perioadele de inceput ale ~ezvoltarii tele pot doar 'impiedica politicile patronilor sau
triei mode me, muncitorii din majoritatea tarilor u initiativele acestora, Insa nu ii pot influen!a - in
beneficiau de drepturi politice ~i aveau 0 influe primul rand -Ia formula rea lor. Exista ~i excePtii,
redusa asupra conditiilor lor de munca. Sind de exemplu acolo unde sindicatele ~i patronii
tele s-au dezvoltat ca mijloace de reechil negociaza periodic contractele referitoare la con-
a balantei de putere intre muncitori ~i ditiile de munca.
Tn timp·ce muncitorii realmente nu aveau Perioada de dupa cel de-AI Doilea Razboi Mon-
putere ca indivizi, prinorganizarea colectiva dial a fost martora unui revers dramatic al poziliilor
fluenta lor sporea progresiv. Un patron sindicatelorln cadrul societatilor industrial~ avan-
renunta la munca unui muncitor anume, dar sate. Tn majoritatea tarilor dezvoltate, perioada
are aceasta posibilitate in cazul tuturor sau cuprinsa intre 1950 ~i 1980 a stat sub semnul unei
jorita~ii muncitorilor dintr-o fabrica sau uzina. cre~teri constante a densitalii sindicale, 0 statistica
origine, sindicatele erau in principal organ ce reprezinta numarul de persoane care puteau
re "defensive~ oferind mijloacele prin care mu fi - potenliar - membri de sindicat. Tn ultima pe-
torii pot contracara putetea_cople~itoare . rioada a anilor'70 ~i la inceputul anilor'80, peste
patronii 0 detineau asupra vietilor lor. 50% din fo~a de munca britanica era sindicalizata.
708 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA
-0;;;;;;;::;1--':~--- - - - ---

Munca ~i via~a economica 709

cum s-a discutat in capitolul 9, n marul in zile1e noastre. Vom analiza, de aseme-
:onomF- ce10r care muncesc in sectorul "gu ere10r nea, une1e dintre schimbarile din lumea
e~omat albastre", in tarile industriale, a sc zut in muncii care au avut loc odata cu declinul
lminato
mod progresiv. In raport cu anii prec denti, fordismului ~i al taylorismului, inainte de
(lui.Inal
tot mai putini oameni muncesc as azi in a examina cateva dintre dintre ce1e mai
fceince
remul fabrici. S-au creat noi locuri de m ca in importante dezbateri contemporane din
scazute birouri ~i in centre de servicii prec m su- sociologia muncii.
erile de permarketurile ~i aeroporturile, majo itatea
lor fiind ocupate de femei. Femeile ji locul de munca: perspectiva
istorica
Inegalitatea de gen la locul de mundi Pentru marea majoritate a populatiei din
cutata mai mult in capitolul 16, "Orga societafile preindustriale (~i pentru multi oa-
~i relelele':
meni aparfinand lumii in curs de dezvoltare),
activitafile productive ~i cele gospodare~ti
nu erau separate. Producfia era realizata
Femeile ~i munca fie in casa, fie in apropierea acesteia, ~i tofi
membrii unei familii participau la munca
De-a lungul istoriei, barbatii ~i fi meile
campului sau in atelierele mestesugaresti.
» )
au contribuit - zi de zi ~i pentru ulta
Femeile aveau deseori 0 influenta considera-
vreme -la producerea ~i reproducere lumii bila in cadrul gospodariei, ca rezultat al im-
sociale inconjuratoare. Totu~i, natura cestui portanfei lor in procesele economice, chiar
parteneriat ~i distribuirea responsab' . atilor daca erau excluse din sferele masculine ale
in cadrul sau a fost asumata diferit, i timp.
Pana nu demult, munca platita aparti ea in
Politicii si, razboiului. Sotiile
" mestesugarilor
,
~i ale fermierilor deseori pastrau socotelile
mod predominant sferei masculine. I ulti- afacerii, iar vaduvele posedau ~i gestionau
me1e decenii, aceasta situatie s-a sch mbat in mod frecvent afacerile.
radical: tot mai multe femei alcatuies foqa Majoritatea acestor lucruri s-au schim-
de munca. In majoritatea tarilor oc iden- bat odata cu separarea atelierului de cas a,
tale, Rusia ~i China, femeile ocup doar produsa de dezvoltarea industriei moderne.
cu aproximativ un sfert mai putin decat Cre~terea produqiei de catre fabricile auto-
barbatii loeurile de munca din afar easei
) matizate a constituit - probabil - factorul
(vezi figura 18.2). Totu~i, datele p ivind eel mai important. Munca era desIa~urata
Marea Britanie sugereaza ca trei s rturi dupa ritmul ma~inii de catre indivizi des-
din populafia feminina aetiva este eu rinsa tinati anume sarcinilor respective, fapt ce
in ocupatii de rutina, cu program edus, i-a determinat pe patroni sa angajeze ca
slab platite: munca de birou, de euraf torie, lucratori indivizi, nu familii.
casiere ~i de aprovizionare (Femeile I locul Odata cu trecerea timpului ~i pe masura
de munca 2004). amplificarii procesului de industrializare,
In continuare, yom lua in consi s-a produs 0 separare din ce in ce mai pro-
originile ~i implicatiile acestui feno en- funda intre casa ~i locul de munca. Ideea
una dintre cele mai importante transfc mari unor sfere separate - publica ~i privata - a
care s-au petrecut in societatea mo devenit adanc inradiicinata in atitudinile
710 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

populare. Barbatii, pe baza ocupatiei lor in de angajare ale femeilor in afara


afara casei, i~i petreceau mai mult timp in pentru toate clasele, erau destul de
domeniul public ~i au inceput sa se implice sca.zulte pana dupa inceputul secolului XX.
mai mult in problemele locale, politid ~i ~i la 1910, in Marea Britanie, mai
comert. FemeUe au ajuns sa fie asociate cu o treime dintre femeile angajate cu
valorUe "domestice" ~i erau responsabUe de erau servitoare sau slujnice. Forra de
sarcini cum ar fi ingrijirea copiUor, gospo- feminina consta - in principal- din
daria ~i pregatirea hranei pentru familie. tinere nedsatorite, ale caror salarii,
Ideea conform careia "locul femeii este in cand lucrau in fabrici sau birouri,
casa" a avut implicatii diferite pentru femei /'1p.,p",r, trimise de dtre patron direct
din niveluri diferite ale societatii. FemeUe a.llu!j1J.vJ.lor. Atunci cand se dsatoreau, in
bogate se bucurau de serviciile fetelor in ele se retrageau din aceste activitati,
casa, ale doicUor ~i ale slujitoarelor. SarcinUe obligatiilor de familie.
erau foarte aspre pentru femeUe sarace, care
trebuiau sa rezolve problemele gospodare~ti, activitafii economice afemeilor
~i in acela~i timp erau implicate in munca UJ.C.lfU",u secol, participarea femeilor la for-
industriala pentru a suplimenta veniturile platita a sporit relativ continuu.
sotilor
, lor. influentele majore a constituit-o

100~----------------------------~------------------------

80t-------------~~====~~~~--~~~-=-----

60t-~~--------~==~~~--_h--------------------

40+------------------------------+------------------------

20+------------------------------+------------------------

o +--------r-------.------~._--_+--.-------._------_r--_,

1971 1976 1981 1986 1991 1996 2001 2004


Fig. 18.3 Ratele de angajare in Marea Britanie: pe sexe
Sursa: Social Trends 35 (2005), p. 4
Munca ~i via!a economica 711

criza fortei de mundi existenta in per oa~a si


, dovada ca diviziunea domestica a muncii
celui de-AI Doilea Razboi Mondi . In intre barbati ~i femei a fost constant erodata
timpul razboiului, femeile au efectua acti- in tirnp, de~i femeile - cu siguranta - rea-
vitati socotite anterior de domeniul ex lusiv lizeaza mai multe sarcini domestice decat
al barbatilor. Imediat dupa razboi, ba batii barbatii (vezi in continuare).
au preluat majoritatea acestor slujb , dar Exista, in plus, ~i motive financiare pen-
schema prestabilita a fost distrusa. tru care un numar din ce in ce mai mare
in perioada de dupa cel de-AI oilea de femei au intrat pe piata muncii. Mode-
Razboi Mondial, diviziunea de gen i do- lul familiei nucleare traditionale - com pus
meniul muncii s-a schimbat radical. ntre dintr-un barbat care intretine familia, 0
1971 ~i 2004, in Marea Britanie, rata ga- sotie cas nidi ~i copii dependenti - se in-
jarii femeilor - adidi numarul oamenil r de registreaza astazi doar la nivelul unui sfert
varsta activa care sunt angajati - a cr scut dintre familiile britanice. Presiunile eco-
de la 56% la 70%. in schimb, tot aici rata nomice pe care Ie suporta familia, inclusiv
angajarii barbatilor a sdizut de la 35 0, in cre~terea ~omajului masctilin, au deterrninat
1917, la aproape 9%, in 2004 (cum ar ta ~i mai multe femei sa caute un loc de mund.
figura 18.3). Aceasta ingustare a dist ntei Multe dintre familii au ajuns la concluzia ca
dintre genuri pare in continua cre~tere i anii sunt necesare doua venituri pentru a sustine
ce Yin. Dupa cum yom vedea in contin are, standardul de viata dorit. Alte schimbari in
majoritatea sporirii activitatii econo . ce a structura familiei - inclusiv ratele ridicate
femeilor a vizat sectorul muncii cu pro ram de celibat ~i familii lara copii, ca ~i cre~terea
redus. numarului de familii monoparentale - au
Exista cateva motive in baza caro a, in insemnat d femeile din afara familiilor
ultimii ani, nu s-a mai manifestat 0 ife- tradifionale au intrat ~i ele pe piafa muncii,
renta atat de mare intre ratele acti tatii ~e din proprie initiativa, fie din necesitate.
economice in cazul barba}ilor ~i al fern ilor. In plus, eforturile recente de reformare a
in primul rand, s-au inregistrat schi bari politicilor sociale, atat in Marea Britanie cat
in scopul ~i in natura sarcinilor aso iate ~i in Statele Unite, au avut ca scop sustinerea
dintotdeauna cu femeile ~i cu "sfera do es- femeilor - inclusiv a mamelor singure ~i a
tidi". Pe masura ce a sdizut rata nat tatii, femeilor disatorite cu copii mici - pentru
~i a crescut varsta me die a femeilor, ulte a P'!tea intra pe piata muncii.
femei se angajeaza inainte de a avea In cele din urma, este important sa se
~i se reintorc ulterior la lucru. Redu sublinieze di multe femei au ales sa intre pe
numarului de membri in familie a in piata muncii nu numai din dorinfa de rea-
nat di timpul petrecut odinioara de lizare personala, ci ~i ca raspuns la tendinta
femei acasa, pentru ingrijirea copiilor Cl, de egalitate stimulata de rni~carea feminista
a sdizut. Automatizarea multor sarc· . a a anilor '60 ~i '70. Ca~tigand in mod legal
ajutat ~i ea la reducerea timpului petr cut dreptul de a fi egale cu barba}ii, multe femei
in gospodarie. Ma~inile automate de s alat s-au folosit de ~ansele de a realiza aceste
vase, aspiratoarele ~i ma~irille de spalat fe drepturi in vietile lor personale. Dupa cum
au Iacut ca munca domestidi depusa s fie am afirmat anterior, munca este esentiala
mai putin istovitoare. De asemenea, e .sta pentru societatea contemporana, iar a avea
712 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

un loc de munca este aproape intotdeauna .'''~'''''''fTn·".''n ocupafionalii


o cerinra pentru 0 viara independenta. in care lucreaza au fost dintotdeau~
ultimile decenii, femeile au facut pa~i mari in concentrate in ocuparii de rutina, slab
infaptuirea egalitarii cu barba~; dezvoltarea teo Multe dintre acestea sunt segregate
activitatii
, economice a stat in centrul acestui - adica sunt considerate, de regula,
proces (Crompton 1997). ..l1~'Ul1\.<1 pentru femei". Ocupatiile de tip
~i cele de ingrijire (precum infir-
Gen ;i inegalitiifi la locul de muncii
asistenta sociala ~i ingrijirea copilu-
in ciuda faptului ca au 0 egalitate formala
sunt detinute in cea mai mare parte de
cu barbarii, femeile sufera inca 0 serie de
~i sunt privite, in general, ca ocuparii
inegalitari pe piara muncii. Vom aborda in
" L\..\ULUU ..." • Segregarea ocuparionala pe gen
continuare trei dintre principalele inegalitari
privind femeile la locul de munca: segregarea la faptul ca barbatii ~i femeile sunt
'-U .q'-lOUlJ.<1l." in diferite tipuri de ocupatii,
ocuparionala, concentrarea in angajarea cu
program redus ~i diferenra de salariu. reprezentarilor predominante cu
la ceea ce este specific "masculin" ~i
L....
"L ........ .. in domeniul muncii.

Oeupatiile dominate de femei tind sa fie eel mai


Munca ~i via!a economica 713

S-a consider at ca segregarea ocup riona- XIX -lea), insotita de 0 degradare insemnata
la ar avea eomponente orizontale ?i v rtieale. a ealifiearilor ?i statutului de "funqionar"
b Segregarea vertieala se refera la t dinta - alaturi de 0 alta ocupatie inrudita, eea de
femeUor de a fi concentrate in activ tati eu "secretar" - la statutul de oeupatie joasa, slab
:e
autoritate ?i posibilitari de avansare eduse, platita. FemeUe au ocupat aceste locuri de
a, in timp ce barbatii oeupa pozitii m . puter- munca, avand in vedere ca salarille ?i pre-
.p nice ?i mai influente. Segregarea ori ontala stigiul eu care erau asociate s-au diminuat.
r- se refera la tendinta si a fi eUor
, barbatUor
"
In 1991, aproape 90% dintre functionari?i
l- de a oeupa diferite eategorii ocupa,· onale. 98% dintre tori seeretarii din Marea Britanie
ie De exemplu, femeile domina mult p zitiile erau femei. Totu?i, numarul de persoane
tii
, domestice ?i eele de funqionar de utina, care fac mund de secretariat a scazut in
en in timp ee barbafii sunt eoneentrati n oeu- ultimele doua deeenii. Computerele au in-
nt patii manuale, semicalifieate ?i e eate. locuit ma?inile de seris ?i multi manageri i?i
~,
Segregarea orizontala poate fi aeee tuata. realizeaza diferite sarcini si
, isi
, scriu singuri
In 1991, in Marea Britanie, peste 5 % din scrisorUe, direct pe computer.
..
eu
~l
locurUe de munca ale femeUor (com arativ
eu 17% din cele ale barbatUor) se in adrau Coneentrarea in munea eu program
in patru eategorii oeupationale: nqio- redus
nare, seeretare, servieii personale ?i "altele Cu toate ca un numar din ce in ce mai
elementare" (Crompton 1997). In 1998, mare de femei sunt angajate astazi eu norma
26% dintre femei oeupau pozitii de rutina intreaga in afara easei, din ee in ce mai multe
in eadrul categoriei "gulerelor albe", e mpa- se regasese in aetivitatUe cu program redus.
rativ eu doar 8% dintre barbati, in mp ee In ultimele deeenii, oportunitatUe pentru
17% dintre barbati erau euprin?i in unea munea eu program redus au creseut enorm,
manuala califieata, comparativ eu d ar 2% pe de 0 parte, datorita reformelor de pe
din numarul de femei (HMSO 199 ). piara muncii in sensul incurajarii politicilor
SehimbarUe din eadrul orga izarii de angajare flexibila, iar pe de alta parte,
angajarUor, ea ?i stereotipizarea ro urUor datorita expansiunii sectorului de servicii
genurUor au contribuit la segregarea cupa- (Crompton 1997).
tionala. SchimbarUe in privinta prest giului Se considera ca activitatUe eu program
si a sarcinUor de lueru ale "functio rUor" redus ofera angajatUor 0 mai mare flexi-
~fera un bun exemplu. In 1850, i Ma- bilitate decat eele eu norma intreaga. Din
rea Britanie, 99% dintre funetiona i erau aeeasta cauza, adesea ele sunt vizate de catre
barbati., A fi funetionar
, insemna eseori femei care inceard sa imp ace munca cu
a avea 0 munca de raspundere, im icand obligatiUe familiale. In majoritatea situa-
eunoasterea
, contabilitatii
, si, cateodat com- tillor, aeeasta se poate intampla eu sueces,
portand responsabilitati manageriale Chiar iar femeile eare altfel ar trebui sa renunte
si
, eel mai nesemnifieativ funetion , ave a la munca devin active din punct de vedere
un statut anume in societate. Seeol XX economic. Totu?i, munea eu program redus
a fost martorul unei automatizari g erale euprinde unele dezavantaje, cum ar fi 0 plata
a muncii de birou (ineepand eu intr duee- scazuta, nesiguranta muneii ?i oportunitati
rea masinii
, de scris la sfar-situl
, seeol ui al limitate de avansare.
714 MUNCA $1 VIATA ECONOMICA

Munca cu program redus este atractiva


pentru multe femei, ~i 0 mare parte din sau trebuie sa munceasca in
implicarea femeilor in activitatea econo- socotesc in mod inevitabil
mica postbelica poate fi atribuita acesteia. cu program redus 0 op~iune mult
in 2004, existau 5,2 milioane de femei in
Marea Britanie angajate cu program re-
dus, in compara~ie cu doar },2 milioane ~. ..&n,........ ~in domeniul salarizarii
de barba~i (HMSO 2005). In acest sens, wage gap)
Marea Britanie este intrucatva aparte de- me die a femeilor angajate in Ma-
oarece, printre ~arile industrializate, ea are este cu mult inferioara celei a
una dintre cele mai mari rate de angajare desi diferenta a scazut intrucatva
cu program redus a femeilor. 30 'de ani.i~ 1970, femeile care
Sociologii au discutat indelung feno- uu',-~a,u cu norma intreaga ca~tigau 63
menul angajarii cu program redus in ran- peIlnH~S la fiecare lira ca~tigata de un barbat
dul femeilor si, au dorit sa ofere explicatii, Uluu,-"" in acela~i re~; in 1999, suma

cu privire la for~a acestui model in Marea t'r"·'''.''T la 84 pennies. In randul femeilor


Britanie, comparativ cu alte ~ari. Sondaje- nllllllcesc cu program redus, diferen~a
Ie au dezvaluit ca slujbele part-time sunt - in aceea~i perioada - de la 51 de
slab remunerate, nesigure ~i adesea mult u ... " .. " ,... 58 penny. Aceasta tendintagenerala

mai flexibile pentru angajator decat pentru 4lilnirlarc~a "discriminarii in domeniul


angajat. Totu~i, atunci cand sunt intrebate, alari~ariJL" a fost corect inregistrata ca un
majoritatea femeilor care lucreaza cu pro- in mi~carea catre egalitatea
gram redus spun ca sunt satisIacute cu acest sexe.
mod de angajare. Principalul motiv invocat tendin~e au fost afectate insa de
in favoarea acestui tip de activitate 11 con- procese. Un factor important este
stituie faptul ca ele prefera sa nu lucreze cu deosebire de vremurile de odinioara,
norma intreaga. multe femei patrund in pozi~ii pro-
Unii autori au sus~inut ca exista diferite ''-''.LV'';' ''''' mai bine platite. Femeile tinere, cu
"tipuri" de femei - cele care sunt angajate sa \-<Ull''!I'"' bune, sunt cotate astazi la fel ca ~i
lucreze in afara casei ~i cele care nu lucreaza lor barbap, in domeniul activita~or
nicaieri, in baza unei diviziuni tradi~ionaliste !-'L\JJ.u.p.uu.... Totu~i, avansarea catre treapta

a muncii efective (Hakim 1996). Conform de sus a structurii ocupaponale


unei abordari de genul acesta, majoritatea de numarw enorm de femei
femeilor doresc mult mai mult sa lucreze
dupa un program redus, pentru a-~i putea
indeplini ~i obliga~e casnice tradiponale.
Totu~i, exista un aspect important fa~a de ... "'..... "'~,.uocupaponala pe sexe consti-
care femeile nu prea au de ales. Barbapi, in dintre principalii factori ai dis-
ansamblu, nu i~i asuma responsabilitatea UU"~"Ull salariale intre barbap ~i femei.
principala a cre~terii copiilor. Femeile carora din urma sunt in sectoarele de
Ie revine aceasta responsabilitate (precum rrnn ..."n eel mai slab platite: peste 45 %

~i alte obliga~ii domestice, dupa cum se femei ca~tiga mai pupn de 100 de
- - - + - - - - - - - - - -- -- - ----- - - - - - -- - - -

Munca ~i viata economica 715

lire sterline saptamanal, in compara ie cu constanta. Exista un cerc vicios in aceasta


doar peste 20 % dintre barbati. In iuda privinta: 0 femeie care poate obtine un loc
unor d~tiguri, femeile raman totu~i s bre- de munca bine platit poate intampina greu-
prezentate in topul distribuirii veni rilor: tati financiare deoarece trebuie sa plateasca
10% dintre barbati d~tiga mai mult e 500 pentru ingrijirea copilului, iar daca incepe
lire sterline saptamanal, comparativ c doar sa lucreze cu program redus, d1?tigurile sale
2% dintre femei (Rake 2000). scad, dispar toate proiectele privind cariera
Introducerea unui salariu minim I nivel 1?i i1?i pierde 1?i alte ajutoare economice - cum
national, in 1999 (de 3,60 lire sterli e pe ar fi dreptulla pensie - de care beneficiaza
ora, pentru angajatii peste varsta de 2 de cei care lucreaza cu norma intreaga.
ani) a ajutat, de asemenea, la ingu tare a Pe tot parcursul unei vieti de femeie, dis-
prapastiei dintre plata barbatilor ~i cea a criminarile in salarizare determina diferente ,
femeilor, din moment ce multe feme sunt izbitoare in ca~tigurile generale. Un studiu re-
concentrate in ocupatii precum coafe e sau alizat in 1990 (Rake 2000) a ajuns la concluzia
chelnerite, care multa vreme fusesera latite d 0 femeie cu calificare medie, de exemplu,
sub nivelul minim stabilit pentru sal izare. ar suferi 0 "pierdere ferninina" de mai bine
S-a estimat d aproape 2 milioane de 0 meni de 240 000 lire sterline, in intreaga sa via-
se bucura de 0 cre~tere de aproximati 30%, tao
, Pierderea feminina se refera la diferenta ,
dupa introducerea salariului minim. dintre ca1?tigul unei femei 1?i al unui barbat
terile regulate in raport cu pragul cu acelea1?i calificari, suma pe care 0 femeie 0
de salarizare, de la introducerea sa pierde constant de-a lungul vietti sale, chiar
lire sterline pe ora pentru lucratorii dad nu are copii. Totalul ca~tigat de 0 femeie
varsta de 22 de ani, din octombrie va fi diferit, in functie de calificarile sale. De
au fost in beneficiul ulterior al femeil r din exemplu, 0 femeie rara copii, rara calificari, se
secto~ ocupatiilor slab platite. Bene lciile poate a~tepta sa ca~tige 518 000 lire sterline
salariului minim totu~i nu ascund ptul intr-o viata activa; dad are 0 diploma, ea se
ca 0 mare parte a femeilor inca lucre za in poate a~tepta sa ca~tige mai mult decat dublul
ocupatii care sunt platite la nivelul s ariu- acestei sume - in aceasta situatie, "pierderea
lui minim sau putin peste, ~i ca exist inca ferninina"va fi relativ sdzuta ~i ea nu va suferi
multi barbati ~i femei care sunt an ajati ceea ce s-a numit "discriminarea materna",
(ilegal) in munca pentru 0 sum a mai mica diferenta dintre ca?tigurile unei femei rara copii
decat salariul minim - ca~tiguri din c ~i ale unei femei cu copii (vezi figura 18.4). In
foarte greu sa se traiasca, indeosebi schimb, 0 mama slab-calificata din doua este
dnd sunt copii in intretinere. probabil sa atinga 0 "discriminare materna"
Unul dintre semne 11 constituie fap ca de aproximativ 285 000 de lire sterline (in
un numar considerabil de femei din comparatie cu ceea ce ar ca1?tiga un barbat de
Britanie traiesc in saracie, fapt deose nivel echivalent), spre deosebire de 140 000
adevarat in ceea ce prive1?te femeile si gure. de lire sterline pentru 0 femeie cu calificare
Procentul femeilor in randul sarac lbr a medie, ~i 19 000 lire sterline pentru 0 femeie
crescut constant in ultimii ani. Saracia tinde cu in alta calificare - care se adauga la "pierderea
sa fie deosebit de acuta in randul fe eilor feminina" specifica. Este mult mai probabil ca
cu copii mici, care au nevoie de in femeile care apartin ultimelor doua categorii
716 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

sa se reintoard rapid la mund ~i sa apeleze la A easta problema este examinata in detaliu in


facilita~e oferite de centrele de ingrijire de zi c itoluI7,,,Familia ~i rela1iile intime". Divi:z
atunci cand copill sunt mici (Rake 2000). Celetrc
'f, tusi,
, exista dovezi care sustin
, d acest nfemeii
Schimbari in diviziunea domesticd a mod I se poate schimba. In zile1e noastre,
munCH barb tii contribuie din ce in ce mai mult la
Unul dintre rezultatele faptului d femeile acti . atea domestid, spre deosebire de vre-
au intrat intr-un numar din ce in ce mai mur' de odinioara, de~i autorii care au cer-
mare pe piata muncii este, cu certitudine, cetat enomenul sustin d procesul este unul
renegocierea modelelor familiale traditio- de "a aptare intarziata" (Gershuny 1994). Renunl
nale. Modelul "barbatului cap de familie" a Prin ceasta se intelege d renegocierea sarci- lanivel!
categor
devenit, mai degraba, exceptia decat regula, nilor omestice intre barbati , si
, femei are loc
iar independenta din ce in ce mai mare a cu int ziere fata de intrarea femeilor pe piata Pierder,
femeilor a ins em nat 0 mai buna Pozifionare mun i. Cercetarile au ajuns la concluzia d cat ar pi,
pe tot p.
a lor in afara rolurilor cas nice distribuite pe divizi nea muncii, in cadrul gospodariilor,
compare
sexe - daca doresc sa faca aceasta. Atat in difer~ in conformitate cu factori cum sunt cu calific
ceea ce prive~te gospodaria, cat ~i in deciziile clasa i timpul petrecut de femei la locul de chiar dar
financiare, rolurile domestice ale femeilor se munc . Cuplurile din clasele sociale inalte
Discrimi
afla in transformari continue semnificative. tind s aiba 0 diviziune a muncii mai egali- - cat ar ~
Tendinta pare a fi catre 0 relatie mai egali- tara, a a cum se intampla in familiile in care pe tot pc
tara in multe familii, de~i femeile continua feme' muncesc cu norma intreaga. Per total, , compara
sa poarte pe umeri principala responsbilitate biirba , . isi, asuma 0 responsabilitate mai mare cu calific
in cee ce prive~te casa, dar sarcinile nu sunt tara copi
a multora dintre treburile gospodare~ti. Ex-
cepfia pare sa 0 constituie micile reparatii inca e al distribuite. Discrimi
din gospodarie, care cad mai degraba in U sondaj realizat de Warde ~i Hea- parental
, intre ca~t
sarcina barbatilor. Sondajele au ajuns la therin on (1993) in Manchester a aratat
~i al unui
concluzia ca femeile inca mai petrec - in ca divi iunea domestid a muncii a fost mai cu califid
me die - aproape 3 ore pe zi pentru munca egalit a in randul tinerelor cupluri decat in cel adica dis(
in gospodarie (excluzand cumparaturile ~i al gen atiilor mai varstnice. Autorii au ajuns I feminina

ingrijirea copiilor), comparativ cu 1 ora ~i la con uzia ca, in timp, stereotipurile de gen I materna r
\

40 de minute pe care Ie petrece barbatul slabesc Tinerii crescuti , in familii cu piirinti


,
(Biroul National de Statistici 2003). care au ncerat sa imparta sarcinile domestice !=igura 18.
~ot parcur:
Studiile arata ca femeile casatorite ~i sunt m t mai predispu~i sa irnplementeze
care lucreaza in afara casei depun 0 munca astfe1 d sarcini in propriile lor vieti. 5 rse:Guan
domestica mai mid comparativ cu celelal- Vo er ~i Pahl (1994) au examinat un
te, de~i lor Ie revine aproape intotdeauna aspect iferit al diviziunii domestice a mun-
principala responsabilitate a ingrijirii gos- cii - c I al sistemelor de "management"
podariei. Desigur, orarul activitatilor lor financi al gospodariilor. Studiullor do-
este diferit: fac mai multa gospodarie seara, re~te s~ inteleaga daca accesul ~i controlul
devreme, ~i in weekend-uri, decat cele care femeilo la deciziile privind banii ~i che1-
sunt in exclusivitate casnice. tuielile au devenit mai egalitare odata cu
cre~tere numarului de femei angajate. Prin
Munca ~i via!a economica 717

Divizarea plalii Femeia cu calificare Femeia cu calificare Femeia cu calificare


scazuta medie inalta
Cele trei categorii ale a parasit ~coala fara are a nivele/GCSE ~i este absolventa
nicio calificare, munci munce~te ca funqionara, ~i specialista, de
"femeii tipice"
ca asistenta intr-un de exemplu ca secretara. exemplu profesoara.
magazin.Se Se casatore~te la 26 de Se casatore~te la 28 de
la 21 de ani ~i are pri ani, are primul copilla 28 ani, are primul copilla
copilla 23 de ani, ~i al de ani ~i al doilea la 31 de 30 de ani ~i al doilea la
doilea la 26 de ani. ani. lese 2 ani din dlmpul 33 de ani. Munce~te cu
9 ani din campul muncii, iar pentru program redus pentru un
Renuntarile in ca~tiguri iar pentru urmatorii urmatorii 12 ani lucreaza an, ~i cu norma intreaga
la nivelul celor trei 28 de ani lucreaza cu cu program redus pentru tot restul vietii
categorii program redus sale active

Pierderea feminina -
cat ar pierde 0 femeie,
pe tot parcursul vietii,
comparativ cu un barbat £197 000 £241 0000 £143 000
cu calificare similara,
chiar dad ea nu are copii

Discriminarea materna
- cat ar pierde 0 femeie,
pe tot parcursul vietii,
comparativ cu 0 femeie £285 000 £140 000 £19 000
cu calificare similara, dar

Discriminarea
parentala - diferenta
intre ca~tigul unei femei
~i al unui barbat, ambii
cu calificari similare, £482 000 £381 000 £162 000
adica discriminarea
feminina ~i discriminarea
materna combinate

ra 18.4 "Pierderea feminina';"discriminarea 1rn:.t<>rn::i ~i "discriminarea parentala"in ca~tiguri, pe


parcursul vietii femeilor
Guardian (21 februarie 2000); Rake (2000)

intermediul interviurilor realizate pe cuplurilor cu venit ridicat, exista tendinta


in sase
, comunitati , britanice ca "rezervele financiare comune" sa fie ad-
ajuns la concluzia ca distribuirea ministrate impreuna, ~i exista un grad mai
financiare ar trebui, per total, sa se mare de egalitate in accesulla bani ~i luarea
corect decat in trecut, dar ea ramane deciziilor de che1tuire a lor. eu cat 0 femeie
legata de problemele de clasa. in contribuie mai mult in cadrul unei familii
718 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

din punct de vedere financiar, cu atat mai . ideea postfordismului este intr-o
mare este nive1ul de control pe care ea il masura discutabila. Termenul se
exercita cu privire la deciziile financiare. la un set de schimbari suprapuse,
In familiile cu venit Sc3.zut, femeile nu numai in domeniul muncii
adesea erau responsabile de administrarea economice, ci la nive1ul intregii
zilnid a cheltuielilor gospodariei, dar nu Vnii autori susrin d tendinra catre
Ie revenea automat sarcina de a Iua decizii se poate vedea in sfere extrem
cu privire la buget ~i la che1tuieli. In aces- cum ar fi partide1e politice, pro-
te situarii, Vogler ~i Pahl au inregistrat 0 de ajutor social, precum ~i alegerile
tendinra din partea femeilor de a favoriza Ia consum si , stilul de viata.
, Cu
accesul barbarilor la bani ~i che1tuieli, e1e anali~tii contemporani converg
renunrand de bunavoie la acest drept. Cu in a identlflca astfe1 de schimbari, nu
alte cuvinte, parea d exista in aceste situ- consens cu privire la semnificaria
arii 0 disjunqie intre controlul de zi cu zi a postfordismului sau dad aceasta
exercitat de femei asupra cheltuielilor ~i cea mai buna cale de a in-
accesullor la bani. la care suntem martori.
confuziei care exista in jurul ter-
lU .... llUl'.U. in ultimii ani au aparut mai multe

Postfordismul C""Jl"'U" 1 ~" specifice in cadrul lurnii muncii


sa reprezinte 0 distanrare clara de
In ultimii ani, s-au introdus practici flexi- pnlct.L~lJ.e fordiste de odinioara. Acestea
bile in numeroase domenii, inclusiv dez- descentralizarea muncii in echipe
voltarea producriei, tehnicile de producrie, ideea producriei flexibile ?i a
stilul managerial, mediul de Iucru, implica- in mas a, raspandirea pro-
rea angajatului ~i marketing. Producria de UUl~~l"" I~lVc.'"-,,, ~i introducerea unei structuri
grup, echipele de rezolvare a problemelor, V"\"f.I.l~'\"'l1Q.l" mai flexibile. Mai intai, yom
multisarcinile ~i marketingul de ni~a sunt cateva exemple ale prime-
doar cateva dintre strategiile adoptate de dintre aceste tendinre, inainte de a
companii in incercarea de a se restructura in \,,"'CU11111f' une1e critici ale tezelor postfordiste.
condiriile schimbarii. Vnii comentatori au subcapitolul "Tendinre curente in
sugerat d, luate impreuna, aceste schimbari ~f'rll1""f'I"!" ocuparionala", yom inocmi cadrele
reprezinta 0 distanrare radicala de principiile
fordismului; ei susrin ca astazi traim intr-o
perioada ce poate fi cel mai bine inre1easa ca . degrup
postfordism. Expresia a fost popularizata J.U'''U'1~'' de grup - grupuri de colaborare
de Michael Piore si , Charles Sabel in The la loculliniilor de asamblare - a
Second Industrial Divide (1984) ~i descrie lVl·"",,'"Q. uneori in legatura cu automa-
noua perioada a productiei economice ca- mod de reorganizare a muncii.
pitaliste, in care flexibilitatea ~i inovaria sunt il constituie cresterea
, motivatiei
,
maximizate pentru a veni in intampinarea 1 ....1Lll"11V". mai degraba prin stimularea

solicitarilor pietei pentru produse diverse, dintre grupurile de muncitori -


individualizate. -in procese1e de produq:ie, decat
Munca ~i viata economica 719

prin acordarea unei singure sarcini re etitive Pentru mai multe detalii cu privire la modelele
fiedrui muncitor individual, cu car acesta japoneze ale organizatiei de afaceri, vezi capi-
toluI16",Organizatiile ~i retelele':
sa-~i petread intreaga zi de lucru, urn ar
fi in~urubarea manerelor in portie a unei
Una dintre coechipiere i-a spus d dupa
masini.
, ce initial fusese entuziasmata in privinta
Exemplul unei productii de grup 11 con- conceptului de echipa, a ajuns la concluzia
stituie cercurile calitapi (CC), gru un lll- ell. supravegherea din partea celuilalt grup
tre 5 si
, 20 de muncitori, care se i alnesc de lucratori era doar un nou mijloc ma-
cu regularitate pentru a studia ~i ezolva nagerial prin care oamenii erau Iacuti sa
problemele de productie. Muncito ii care lucreze "pana la epuizare". Graham (1995)
apartin acestor CC-uri primesc 0 i struire a descoperit, de asemenea, d Subaru-Isuzu
suplimentara, care Ie permite sa ontri- folosea conceptul de productie de grup ca
buie cu cunostinte
, , tehnice la dis utarea mijloc de rezistenta in fata sindicatelor,
problemelor legate de productie. C -urile argumentullor fiind acela d, din moment
au fost initiate
, in SUA, insusite
, de ce conducerea si , lucratorii erau in aceeasi,
roase companii japoneze, apoi repo "echipa", atunci nu ar trebui sa existe ni-
zate in economiile occidentale in .. '80. ciun conflict intre cele doua nivele. Cu alte
Ele constituie 0 bre~a fata de prez mtiile cuvinte, "judtorul de echipa" bun nu se
taylorismului, din moment ce recu plange. La fabrica Subaru-Isuzu la care
:I. muncitorii pot defini ~i pot stabili a lucrat Graham, cererile pentru marirea
e prin care i~i realizeaza sarcinile. salariului sau reducerea responsabilitatilor
a Efectele pozitive ale produqiei erau percepute ca 0 lipsa de colaborare din
asupra muncitorilor pot include ac partea angajatului. Astfel de studii i-au de-
:i narea de noi calificari, autonomia c terminat pe sociologi sa considere ca, in timp
n ce procesele de productie pe baza de echipa
supraveghere manageriala redusa ~i c ~terea
acorda oportunitati lucratorilor pentru ac-
sentimentului de satisfactie cu pro . e la
a tivitati mai putin monotone, sistemele de
bunurile ~i serviciile produse. Totu~i, tudiile
e. putere ~i de control raman acelea~i la locul
au identificat numeroase consecinte n gative
n de mund.
ale productiei de echipa. De~i aut itatea
le manageriala directa este mai putin e .denta
Produc!ia jlexibila ji individualizarea
intr-un proces de echipa, exista alte forme in masa
de monitorizare, cum ar fi suprave herea in ultimii ani, una dintre cele mai impor-
de dtre alte echipe de muncitori. ocio- tante schimbari in procesele de productie
re
logul american Laurie Graham s-a dus sa din intreaga lume a fost introducerea de-
a
l-
lucreze intr-o linie de asamblare in cadrul sign-ului prin intermediul computerului
11.
frrmei japoneze Subaru-Isuzu, ~i a ~i producpa flexibila. Dad taylorismul ~i
ei concluzia d presiunea asupra un fordismul avusesera succes in producerea de
!a din partea altor lucratori pentru a 0 tine 0 masa a bunurilor de consum (care erau toate
productivitate mai mare era asidua. la fel) pentru piete mari, e1e nu au putut sa
at realizeze game mici de bunuri, tara a mai
720 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

vorbi de bunuri specifice realizate pentru urm' d ca ulterior sa se fabrice produsele cu


un anume client individual. Capacitatea spec' lCatiile lor caracteristice. Sustinatorii
limitata a sistemelor taylorist ~i fordist de entu ia~ti afirma ca personalizarea de masa
a personaliza propriile produse este reflec- ofer~ nici mai mult, nici mai putin decat
tata in faimoasa remarca usturatoare a lui o no a Revolutie industriala, 0 dezvoltare
Henry Ford, la prima productie de masa a la fe de spectaculoasa ca ~i introducerea
ma~inii: "Oamenii nu pot avea modelul T tehni ilor productiei de mas a, in secolul tre-
in orice culoare - atata timp cat este negru". cut. cepticii totu~i se grabesc sa sublinieze
Design-urile prin intermediul computeru- ca 0 racticare curenta a personalizarii de
lui, impreuna cu alte tipuri de tehnologie masa poate sa creeze doar iluzia alegerii -
informatizata au modificat radical aceasta in re .tate, optiunile disponibile clientilor
situatie. Stanley Davis vorbe~te despre apari- prin nternet nu sunt mai mari de cat cele
tia "personalizarii de masa": noile tehnologii oferi de un catalog obi~nuit trimis prin
permit realizarea pe scara larga a itemilor po~ta (Collins 2000).
proiectati pentru clienti specifici. ln fiecare
zi, pe 0 linie de asamblare se pot produce
.
U a dintre fabricile care si-a asumat cel
mai r pid personalizarea de mas a este Dell
cinci mii de tricouri. Astazi, este posibil sa Com utero Clientii care doresc sa cumpere
se personalizeze fiecare dintre tricouri la un co puter din fabrica trebuie sa intre on-
fel de repede, ~i tara 0 cheltuiala prea mare, line - compania nu detine produse de retail
ca ?i producerea celor cinci mii de tricouri - ~i s navigheze pe website-ul Dell. Ei i~i
identice (Davis 1988). pot se ecta exact combinatia pe care 0 doresc.
Dad productia flexibila a determinat Dup ~ ce este trimisa comanda, computerul
beneficii pentru consumatori ~i economie este c nstruit in functie de specificatii, dupa
ca intreg, efectul asupra muncitorilor nu a care e te expediat - de regula, in cateva zile.
fost in intregime pozitiv. Chiar dad mun- De fa t, Dell a modificat directia in care se
citorii invata efectiv noile deprinderi ?i au Iacea de regula, afacerile: firmele obi~nuiau
ocupatii mai putin monotone, productia sa con ruiasca mai intai. un produs finit, apoi
flexibila poate crea un set complet nou de se pre cup au de vanzarea lui; astazi, 0 firma
presiuni rezultate din nevoia de a coordo- precu Dell, care folose~te personalizarea
na procesul complex de productie ?i de a de rna a, mai intai vinde, apoi construie~te.
ajunge rapid la rezultate. Studiullui Laurie o sc mbare de acest fel are consecinte im-
Graham cu privire la uzina Subaru-Isuzu porta te pentru industrie. Nevoia de a avea
cuprinde momente in care lucratorii erau la ind mana stocuri de subansambluri - un
lasati sa a~tepte pana in ultima clipa Partile cost ajor pent:u fabricanti - a fost redusa
critice din procesul de productie. Prin urma- in mo radical. In plus, 0 parte din ce in ce
re, angajatii erau obligati sa munceasd un mai re din produqie este externalizata.
timp mai indelungat ~i mai intens pentru a Astfel transferul rapid de informatie intre
urmari schema de productie, tara vreo plata fabric nti ~i distribuitori - facilitat tot de
suplimentara. tehnol gia internet - este esential pentru
o tehnologie a~a cum este internetul imple entarea cu succes a personalizarii
poate fi folosita pentru a solicita informa- de rna a.
tii cu privire la consumatorii individuali,
Munca ~i via~a economica 721

Produc,fia globala produsele. Doua-treimi dintre to ate hainele


Schimbarile din cadrul producriei indu tria- vandute in America sunt !acute in fabrici
Ie includ nu numaifelul in care sunt fab icate din afara SUA, in care lucratorii sunt pla-
produsele, ci ~i locul in care sunt re zate titi cu 0 fractiune din salariile din SUA.
acestea, dupa cum am vazut in exe plul (I~ China, m'uncitorii sunt norocosi, dad
oferit de papu~a Barbie (capitolul ,pg. ajung la 4 dolari - aproape 20 de lire - pe
57-58). Pentru 0 mare parte a secolulu XX, luna). Bonachich ~i Appelbaum susrin ca
cele mai importante organizarii de aceri o astfe1 de competirie a avut ca rezultat
erau fume mari de fabricarie, care cont olau o "cursa globala Ia nivelul de jos", in care
atat realizarea produselor cat ~i vanzar' e lor retaileri ~i fabricanfi vor merge in oricare
finale. Companii gigantice de autom bil- loc de pe pamant, unde pot plati cele mai
precum Ford ~i General Motors din UA mici salarii posibile. Unul dintre rezultate
- sunt tipice pentru acest aspect. As el de 11 constituie faptul d multe dintre hainele
companii angajeaza zed de mii de luc atori pe care Ie cumparam astazi par a fi !acute
in fabrid, !acand totul- de la compo ente in sweatshop'-uri, de dtre lucratori tineri
individuale pana la ma~ina ca produs mit, - probabil fete tinere, adoiescente - care nu
vandute apoi in magazinele produdt rilor. primesc decat cariva banuri pentru realizarea
Astfel de procese de producrie domin e de hainelor sau a pantofllor de sport vanduri
Fabricant sunt organizate ca birocrarii ari, pentru zed, dad nu sute de lire.
deseori controlate de 0 singura firma
Totu~i, in ultimii 20-30 de ani, a de enit Globalizarea productiei este discutata In capi-
importanta 0 alta forma de produqie tolul 2, iar inegalitatea globala este discutata
In capitolull0.
care este controlata de retailerii-giga
producria dominata de retaileri, firm
cum Wal-Mart - un retailer america care
in 2000 fusese cea de a doua corporari Criticii postfordismului
lume, ca marime - cumpara produse e la Chiar dad recunosc apariria unor transfor-
fabricanri, care se asigura, in schim ,ca mari in Iumea muncii, unii comentatori res-
produsele lor sa fie !acute in fabrid der nute ping eticheta de "postfordism". Una dintre
independent. criticile curente este d analistii
, postfordisti
,
Sociologii americani Edna Bon cich exagereaza masura in care s-a renunrat la
~i Richard Appelbaum (2000) arata a in practicile fordiste. Suntem martorii nu ai
fabricile de imbracaminte din zilele no stre, unui proces de transformare a intregului
majoritatea fabricanrilor nu mai anga eaza proces de vanzare, dupa cum ar fi vrut sa ne
confecrioneri de imbradminte; in sc . mb, fad sa credem susrinatorii postfordismului,
ei se bazeaza pe sutele de fabrid din ume ci ai integrarii unor noi maniere in tehnicile
pentru a-~i realiza produsele, pe care Ie and tradirionale fordiste. Acest argument a fost
ulterior in magazinele companiilor ~i p alte
. in original, termenul trimite la un anumit fel de
, de desfacere ale retailerilor. Fabri anill
Piete ,
organizare a unei fabrici: un magazin sau 0 fabrid,
de imbracaminte nu derin niciuna in care angajapi muncesc ore indelungate pentru sa-
aceste fabrici ~i, prin urmare, nu sun res- larii mici ~i in eondipi de mizerie (ef. diet. Merriam-
ponsabili de condiriile in care se reali eaza Webster online, art. sweatshop) (n. trad.).
722 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

adoptat de cei care sus tin astazi ca suntem "gulere albe" ~i expeqi erau relativ
intr-o perioada de "neofordism" - adica La jumatatea secolului, muncitorii
modificari ale tehnicilor fordiste tradition ale U!<lPUla.u alcatuiau mai putin de doua treimi

(Wood 1989). tia angajata, iar munca nemanuala


S-a sugerat ca ideea unei tranzitii linera- smmOllse in mod corespunzator.
re - abia simtite
, - de la tehnicile fordiste la o dezbatere considerabila cu pri-
cele postfordiste exagereaza adevarata natura la cauzele aparitiei unor schimbari de
a muncii in ambele extreme. Anna Pollert gen. Motivele par sa fie multiple. Unul
(1988) a sustinut ca tehnicile fordiste nu tuie introducerea continua a echi-
au fost niciodata atat de adanc inrada:cinate care fac economie de mana de
cum ar fi vrut unii sa ne faca sa credem. culminand cu raspandirea tehnologiei
Constituie de asemenea 0 exagerare, sustine in industrie, din ultimii ani.
ea, ~i faptul ca a trecut epoca produqiei 11 constituie dezvoltarea industriei ma-
de masa in favoarea flexibilitatii totale. Ea in afara Occidentului, indeosebi
atrage atentia asupra faptului ca tehnicile Orient. Industriile mai vechi
producfiei de masa inca mai sunt dominante societatilor
, occidentale au suferit
in majoritatea industriilor, in special in cele reCluc:en semnificative datorita incapacitatii
care vizeaza piefele de consumatori. Con- a intra in competitie cu producatorii
form Annei Pollert, producfia economica ti din Extremul Orient, ale caror
s-a caracterizat intotdeauna mai degraba de munca sunt mai scazute.
printr-o diversitate de tehnici decat printr-o
maniera standard, unificata. rea ~i dezvoltarea economidi sunt dis-
in capitolul1 O",Saracia, excluderea ~i

Tendin!e actuale in structura


L'~07l0m ia cunoafterii
ocupa!ionala
in considerare aceste date, unii autori
Structura ocupationala
, din toate tarile
, in- ca ceea ce se intampla astazi
dustrializate s-a schimbat substantial de la trecere dtre un nou tip de societa-
inceputul secolului XX, cand piafa muncii nu se mai bazeaza in primul rand
era dominata de ocupatiile industriale ale U,'''UO' LU ...,u."<1.!CO. Intram, sustin ei, intr-o

"gulerelor albastre", ponderea inclinand in a dezvoltarii care depa?e~te simpla


timp catre pozifiile "gulerelor albe" din sec- !<1.ll"<1.!\... Au fost inventati nenumarati

torul de servicii. Figura 18.5 (p. 770) arata


declinul progresiv al muncii industriale ~i lntrE
ascensiunea industriilor de servicii in Marea bile.
Britanie spre sfar?itul anilor '70. In Marea deol
Brtianie, in 1900, peste trei sferturi din obiE
populafia angajata efectua munci manu ale inca
tom
(de tip "gulerele albastre"). Aproximativ 28% ""'Jt"JU"'" cunoa?terii, dar in termeni anii
dintre ace?tia erau muncitori calificati, 35% E;"""'fU',ea se refera la 0 economie in care pe r
semicalificafi ~i 10% necalificati. Ocupatiile informatia ~i formele de cunoa~tere
Munca ~i via!a economica 723

Mundt ~i tehnologie

Rela1ia dintre tehnologie ~i munca a manifes at Raspandirea automatizarii a determinat 0 de2;-


dintotdeauna un interes pentru sociologi. C m batere aprinsa in randul sociologilor ~i al expertilor
este afectata experien1a noastra de mundi in fu c- in relatiile industriale cu privire la impactul noii
tie de tipul de tehnologie implicat? Pe masura e tehnologii asupra muncitorilor, a calificarilor lor ~i
industrializarea a progresat, tehnologia a ince ut a nivelului de implicare in munca. in cartea sa de-
sa indeplineasca un rol chiar ~i mai importan la osebit de influenta,Alienation and Freedom (1964),
locul de munca - de la automatizarea in fabri a Robert Blauner a analizat experienta muncitorilor
la computerizarea muncii de birou. Revolu ia in patru industrii diferite, cu nivele de tehnologie
din tehnologia informatiei de astazi a condus la distincte. Folosind ideile lui Durkheim ~i Marx,
reinnoirea interesului in aceasta problema.li - Blauner a operationalizat conceptul de alienare
nologia poate conduce la 0 mai mare efkien( ~i ~i a masurat gradul in care muncitorii din cadrul
productivitate, dar cum afecteaza ea felul in ca e fiecarei industrii II resimteau sub forma neputin1ei,
este resimtita munca de catre cei care 0 prestea ? a lipsei de sens, a izolarii ~i autoinstrainarii. EI a
Pentru sociologi, una dintre principalele proble e -ajuns la concluzia di muncitorii din cadrulliniilor
o constituie modul in care progresul catre sis - ~ de asamblare erau cei mai alienati, dar nivelele de
me mai complexe influenteaza natura muncii ~i alienare erau intrucatva mai scazute in locurile de
institutiile in care se realizeaza aceasta. munca in care se folosea automatizarea. Cu alte
cuvinte, a sustinut Blauner, introducerea echipa-
Automatizarea ,i dezbaterea asupra mentelor automatizate in fabrici era responsabila
lificirii de schimbarea tendintei - altfel constante - de
Conceptul de automatizare, sau echipame alienare in randul muncitorifor, in sensu I cre~terii
programabil, a fost intrpdus la jumatatea anil r ei: Automatizarea a contribuit la integra rea fortei
1800, cand Christopher Spencer, un american a de munca ~i a dat muncitorilor un sentiment de
inventat Automatul, un strung programabil ca e control asupra propriei lor activitati, care aJtfel
facea ~uruburi, piulite ~i unelte. Automatizare a ar fi lipsit in situatia folosirii altor forme de teh-
avut astfel - de de parte - putine implicatii pe - nologie.
tru cateva industrii, dar odata cu progresul n o teza cu totul diferita a fost avansata de Har-
proiectarea robotilor industriali, impactul sau a ry Breverman in faimoasa sa lucrare, Labor and
devenit, cu siguranta, mai mare. Un robot este n Monopoly Capital (1974). Tn perspectiva acestuia,
dispozitiv automat, care poate indeplini func ii automatizarea era parte a"descalificarii" generale
efectuate - de regula - de lucratorii umani. 1i r- a fortei de munca industriale.lmpunand tehnicile
menul"robot"vine din cuvantul ceh robota, s u organizationale tayloriste ~i fragmentand procesul
servitor, popularizat cu aproape cincizeci de a i muncii in sarcini specializate, managerii puteau
in urma de dramaturgul Karel Capek. exercita controlul asupra fortei de munca. Atat in
Majoritatea,robotilor folosi!i in industria d n locatiile industria Ie, cat ~i Tn birourile moderne,
intreaga lume se regasescin fabricile de autom - intro'ducerea tehnologiei a contribuit la 0 de-
bile. Utilitatea lor in produc1ie este relativ limita , gradare generala a muncii prin limitarea nevoii
deoarece capacitatea lor de a recunoa~e diferi e de energie umana creativa. in schimb, tot ceea
obiecte,~i de a manipula configuratii dificilees e ce s.e cerea era un trup care sa nu gandeasdi,
inca la un nivel rudimentar. Totu~i, produqia a - nereflexiv, capabil sa realizeze la nesfar~it aceea~i
, tomatizata tn mod sigur se va raspandi rapid n sarcina necalificata.
anii ce Yin; robotii devin din ·ce in ce mai sofistica i,
pe masura ce costurile lor scad.
724 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

. Lucrarea lui Braverman asupra descalificarii muncii mari de flexibilitate ~i autonomie in sfuj ain
a influentat abordarea lui George Ritzer cu privire la iar pe de alta parte, dintr-un grup mai er
mCJ'obu;ile" de slaba calificare, discutata In capitolul func!ionari, de muncitori in domeniul ..... ' V I [ I • • faCe
"
16",Organizatii ~ i retele'; pg. 636-637. ~i al produqiei, carora Ie lipse~te a
moo

Un studiu mai recent arunca mai multa lumina


asupra acestei controverse. Sociologul Richard
Sennett (1998) a realizat un studiu privind per-
soanele care munceau intr-o brutarie ce fusese
cumparata de un mare consortiu alimentar ~i
automatizat prin introducerea unor echipamente am
de ina Ita tehnologie. Brutaria computerizata a este
modificat radical modalitatea in care se facea 1n p~
pilinea. Tn loc sa i~i mai foloseas<;a mainile pentru .gresl
a amestecaingredientele ~i a framanta aluatul, iar ..detl
simtul olfactiv ~i vederea pentru a ~ti cand este p ut.E
coapta painea, lueratorii din brutarie nu aveau '.cadn
niciun contact tiztc cu ingredientele sau produsul . A
finit. De fapt, iotregul proces era controlat ~i mo- '
nitorizat prin intermediul ecranului computerului.
Ele erau cele care decideau temperatura ~i timpul
de coacere la cuptoare. Daca se lntampla ca echi-
pamentele sa produca paine de b.una calitate,
erau insa ~i situatii cand painile erau arse, fikute
serum. Lucratorii din aceasta brutarie (ar ti gre~it
sa ii numimbrutari) au fost angajati pentru di erau
familiarizati cu computerele, nu pentru ea ~tiau
sa faea paine. Tn mod Iroriic!' ace~ti muncitori l~i
foloseau de (oarte putine mi deprinderile lor in
domeniul computerului. Procesul de produqi.e
." implica putin mai mult .decat 0 apasare pe bu-
toanele unui computer. De fapt, atunci cand la
u~ ~oment dat echipamentul computerizat se
defecta, Intregul proces de pr.odu~ie era oprit
,'pent~u ca niciur)uf dintre brutarii "caJific~ti" nu .
era instruit sau abilitat sa repare defeqlunea. .
Muncitorii pe care 'i-a observat Sefln~tt doreau
sa fie de folos, sa fadi lucrurile s~ mearga din
nou, 'dar nu puteau face aceasta, pen,t ru di echi-
pamentul automatizat Ie diminuase autonomia.
Introducerea tehnologiei computerizate la locul
de munea a determinat 0 extindere a tuturor
calificarilor muncitorilor, dar a condus ~i fa 0 fOl"\:a
de munca bifurcata, CO(llpUSa; pe de 0 parte, din
grupuri mid de speciali~ti ~nalt caliticati cu grade
Munca ~i via!a economica 725

Ijbele lor, ca internetul, e-mailul, teleconferentierea ~i e-c - autosuficiente ~i izolate. 0 astfel de perspectiva
mare de mertul schimba modalitatea in care companii e considera ca impactul tehnologiei informatiei
;erviciilor fac afaceri. Dar ele afecteaza, de asemenea, i este influentat de foloasele pecare Ie aduce ~i de
nomia In modalitatea in care angajatii muncesc zilnie. i modul in care cei care 0 folosesc ii inteleg rolul.
care judeca optimist, precum Blauner, sustin a Raspandirea teha%giei informatiei va produ-
d~rii este tehnologia informatiei va revolutiona lumea mu - - ce, desigur, oportunitati captivante ~i intense in
retizarea cii, fadind posibila aparitia unor modalitati noi e, raport cu unele segmente ale fortei de munca. Tn
ematica. a munci, mai flexibile. Aceste oportunitati ne v r _domeniire media, publicitar ~i design, de'exernplu,
i~ti, ceea permite sa depa~im rutina ~i aspectele alienan e IT intensifica creativitatea in dorneniul profesional
ct social ale muncii industriale, intr-o era information - ~i, totodata, introduce flexibilitate in -stilurile de
onventi- la mai emancipatoare, in care muncitorilor e munca personale. Este bine sa se puna in aplieare
ecte rnai esteoferit 'un control ~i un stimulent rnai rna e perspectiva angajatilor de valoare, ale diror pozilii .
Ii tipic al in procesul muncii. Sustinatorii entuzia~ti ai pr - responsabile constituie un raspuns la ,nevoia de a
r-unsens greselor tehnologice Ie considera uneori dre t - imbina Iucratoru I informat cu utilizarea mijloacelor
exemple "determinanti tehnologici~ deaarece ei cred n informat/onale. Totu~i, la cetalalt capat a,1scalei,
esemnat puterea tehnologiei c;le a conditiana natura exista mii de indivizi necalmcati, slab platiti, care
1enumit) cadrul muncii ca atare. muncesc in companii telefonice ~i de baza de
angajate - - Altii nu sunt convin~i ca tehnologia informat date. Aceste pozitii - majoritar raspunsuri ale
la~i1ucru ­ va aduce 0 transformare pozitiva a muncii. Cu exploziei telecomunicatiilor din ultimii ani - se ca-
°i cu sta- sustinea ~i Shoshana Zuboff (1-988) in studiracterizeaza prin grade de izolare ~i alienare, care,
oritati/or sau asupra folosirii ITin firme, conducerea pea e rivalizeaza cu cele ale muncitorilor descilliticati
'oversefe alege utilizarea sa in scopuri foarte diferite. n , ai lui Braverman. Cei careluc:;reaZel in centralele
mUltiple momehtul in care este considerata 0 forta creati ~, . 'telefonice care proceseaza,aranjarnentele pentru
tata mal descentralizatoare, tehnologia informatiei poa e calatc}rii ~i tranzaqiile financiare muncesc conform
np ce in ajuta la eliminarea iera-rhiilor rig ide, angajanci i unor cadre strict standardizate, unde aproape
~. Astfel, multi lucr~tori in pr9Cesul de luare -a deciziei i ca nu exista loc pentru libertatea de a hota_ 1i ~u
Incii prln implicandu-i indeaproape in problemele zilni e vreun stimul creativ. Angajatii sunt mon!torlzati
~siunilor ale companiei lor. Pe 'de alta parte, ea poate fi fndeaproape, iar interaqiunile lorcuclientifsunt
aprMnd , folosita la fel de u~or drept un mod de a in rf " inregistrate pe~sete, in vederea.asigurarii calita-
Iblinlazj' ierarhiile ~i practicile de supraveghere.Adop sa
tii~ Revolutia informationala-pare fi prod us un
termenl munca
IT la locul de P9ate distruge interaqiun e mare numar de oqJ~tii de rutina, necalificate, in
auavut- fata-in-fata, poate bloca canalete de' respOnsab' i~ . paralel cu c;:ele ale economiei industriaJe. ~,_ '
carli~tn tate, transformand un birou intr-o retea de modu e - ' "
ie-a.
citor all
nuna-.. - stau la baza inovatiei ~i a cre~terii dorninata de fluxul constant de informatie
)ff198l1; mice, 0 econornie a cunoa~terii es e una ~i opinii, ~i de potenp.alurile putemice ale
in care majoritatea fortei de munca u mai ~tiinrei ~i tehnologiei. Dupa cum observa

este implicata esential in producere fizi- .


si Charles Leadbeater:
ca sau distribuirea de bunuri mater ale, ci Cei mai mul!i dintre noi facem bani din nimic:
in proiectarea lor, dezvoltarea tehno ogica, nu producem nimic care sa poata fi cantarit,
marketing, vanzare ~i asigurarea se ciilor. atins sau masurat cu u~urin!a, Produsul nos-
tru nu este stocat in porturi, inmagazinat in
Ace~ti angajap. pot fi denumip. mu citori depozite de materia Ie sau incarcat in trenuri.
. .
ai cunoasterii_ Econornia cunoaster - este Mul~i dintre noi ne ca~tigam traiul asigurand
726 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

servicii,judeca!i, informa!ie ~i analize, fie intr-o ~n'vest1t11le in economia Lunoa~terj - :.::


centrala telefonica, fie in biroul unui avocat, a educariei publice, cheltuieli per:c:-o.:
intr-un departament guvernamental sau intr-un
a de softuri, cercetare ~i deZ\'o ~are
laborator ~tiin!ific. Facem cu to!ii parte din afa-
cerea volatila.(1999, p.vii) rind asthi 0 parte semnificati,-a dll:
multor rari. Suedia, de exempl
1995, a investit 10,6% din produs

Cat de avansata este economia cunoa~­
terii la inceputul secolului XXI? Un studiu ldlJ.VUdl brut in economia cunoa~terii_

recent al Organizariei pentru Cooperare ?i s-a situat a doua, datorita cheltuie-


Dezvoltare Economica a incercat sa masoare lilor mari in educatia publica.
marimea economiei cunoa~terii in randul I mod evident, economia cunoasterii , !-:
nariunilor dezvoltate, luand in calcul procen- un fenomen dificil de investigat
tul general de afaceri al fiecarei tari atribuit din punct de vedere cantitativ, cat ~i
industriilor bazate pe cunoa~tere (vezi figura ·v. Valoarea lucrurilor fizice este mai
18.6), incluzand aici, in mare, tehnologia de masurat decat "imponderabilita-
inalta, educatia
, si, instruirea, cercetarea si, Totu~i, este de netagaduit ca
dezvoltarea, precum ~i sectorul financiar ~i ~i aplicarea cunoa~terii devine
de investirii. In randul rarilor OCDE, ca in ce mai importanta in economiile
totalitate, industriile bazate pe cunoa~tere .:>v,_ .....""-lJl"V" occidentale.

furnizeaza mai bine de jumatate din produc-


ria rezultata din activitatea comerciala de la
_=POI
mijlocul anilor '90. Germania Occidentala ea
a avut 0 cifra ridicata, de 58,6 %, iar Statele Postfordisti , ca
, sunt convinsi Ita
Unite,Japonia, Anglia, Suedia ~i Franra - de noile forme de munca vor permite mun-
aproximativ 50%. sa-~i sporeasca paleta propriilor

12

6+---------------------------------~--------------------------

din fabrici
4t-----~---=~~~~~~j_------------------

1978 1980 1982 1984 1986 1988 1992 1994 1996 1998 2000

Figura 18.5 Ocupa!iile angaja!ilor: pe industrie ~i sex, iunie, in fiecare an, 1978-2000
(milioane)
Sursa: ONS (2002a)
Munca ~i via~a economica 727

mult succes in rezolvarea problemelor ?i in


initierea unor abordari creative.
Deplasarea catre "multicalificare" are im-
• Cunoa~tere Fizica plicatii in procesul angajarii. Daca odinioara,
o 5 10 15 20 ele se realizau mai mult pe baza educatiei
~i a calificarilor, majoritatea angajatorilor
Suedia de astazi cauta indivizi adaptabili ~i care
pot invata rapid deprinderi noi. Astfel, cu-
Franta
noa?terea temeinica a unei singure aplicatii
.i Anglia software poate sa nu fie la fel de valoroasa
.t precum capacitatea demonstrata de a pricepe
i1 cu usurinta
, , ideile. Specializarile sunt adesea
II de calitate, dar daca angajatii intampina difi-
UE cultati in a-~i aplica in mod creativ abilitatile
:a OECO
specifice, ei nu pot fi considerati potriviti
unci mediu de lucru flexibil, inovator.
Germania Un studiu realizat de Fundatia Joseph
Rowntree, The Future of Work (Meadows
Australia 1996) a investigat tipurile de califidri care
sunt preferate astazi de catre angajatori.
Japonia
Autorii studiului au ajuns la conduzia d
ca atat in sectoarele calificate, cat ?i in cele ne-
Italia
[l- calificate, "abilitatile personale" sunt extrem
or de valoroase. Capacitatea de a cola bora ?i
de a munci independent, de a avea initiativa
Figura'8.6 Rezultatul in afaceri in
~i de a adopta abordari creative in situatii
OECD: investi!ia ca % din PNB, 1995
de schimbare este considerata una din cele
Sursa:The Economist (14 octombrie 1
mai bune abilitati de care poate da dovada
un individ la locul de mund. Intr-o piata
in care nevoile individuale de consum tre-
califidri, angajandu-se mai U'"'l"'J.".~ buie luate in considerare din ce in ce mai
diversitate de sarcini, de cat J.U'"''"'fJJ'l-J. mult, este esential ca angajatii din diferite
nesfaqit 0 sarcina specifid. Se '-~JlJ."J.'U,",J. sectoare - de la zona de servicii pana la
consultantele financiare - sa se poata baza
ca productia de grup ~i lucrul
pe "abilitatile personale" la locul de mund.
promoveaza 0 forta de mund "J.U.Uf'J.,-a.J.J.J.J.
Aceasta "retrogradare" a abilitatilor tehnice,
cata", capabila sa realizeze un
spun autorii studiulci, poate fi foarte diflcila
responsabilitati. In schimb, aceasta \-VI.IUI.!\.." pentru muncitorii care au muncit indelung
100
la 0 inalta productivitate ?i la 0 intr-o mund de rutin a, repetitiva, unde nu
perioara a bunurilor ?i serviciilor; este nevoie deloc de "abilitati personale".
care sunt capabili sa i~i adud
in multiple feluri la locul de
728 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

Instruirea la locul de muncii de mund decat colegii lor necali-


Multicalificarea este stra.ns legata de ideea 1997). Studiile de acest gen
unui angajat instruit continuu. Decat sa an- su,rer,ea2;a d exista 0 investirie continua in
gajeze speciali~ti intr-un domeniu restrans, au deja 0 calificare inalta, in timp
multe companii ar prefera mai degraba sa 1-'''~I''U'lU''!'' f'ara calificari au mai purine
angajeze oameni capabili, nespeciali~ti, care De asemenea, instruirea are
i~i pot dezvolta noi calificari la locul de Imbal:t asupra nivelului de salarizare: in
mund. Pe masura ce se schimba tehnologia e~antionului din 1970, instruirea la
~i cererile pierei, companiile prefera ca, la mund a crescut ca~tigurile anga-
nevoie, sa- ~i reinstruiasd angajarii proprii cu 0 medie de 12%.
decat sa apeleze la consultanri care costa
mult, sau sa inlocuiasd personalul existent
cu noi angajari. A investi in proprii angajari acasa permite angajarilor sa-~i in-
- ce pot deveni astfellucratori valoro~i pe 111"1'1><I~I-<I
- partial sau total- responsa-

viara - este una dintre modalitarile strategice cas nice, deseori cu ajutorul unui
de menrinere a ritmului pe masura schim- conectat la internet. in ocuparii
barilor rapide ce apar in zilele noastre. cer un contact regulat cu clienrii sau
Unele companii organizeaza 0 instruire de mund, cum ar fi design-ul grafic
la 10cul de mund prin echipele de distribu- de computer sau copy-writing-ul
ire a sarcinilor. Aceasta tehnica face posibila publici tate, angajarii considera d
instruirea ~i mentoratul in acela~i timp cu de acasa Ie permite sa realizeze un
desIa~urarea sarcinilor de la 10cul de mun- al responsabilitarilor care nu rin
d: un specialist IT poate sa fie asistat mai cu activitatea retribuita ~i sa Ie
multe saptamani la rand de un manager al UH~\..""""!JI\"""\"" mai bine. Se pare ca feno-
companiei, pentru ca fiecare sa invere ceva torilor conectati"va
, creste
, in
de la ce1a1alt. Aceasta forma de instruire este Ce ~llfn:lea.za,pe masura ce tehnologia ne
eficienta ~i nu contribuie la reducerea orelor radical felul in care Iucram.
de lucru, permirand angajarilor sa se implice
in extinderea calificarilor lor de baza. lu al acestor schimbari in obiceiuri iI
Instruirea la locul de mund poate fi 0 Satul Virtual din Helsinki, discutat in
modalitate importanta in care muncitorii 121,.Ora~ele ~i spaliile urbane'~

sa-~i dezvolte propriile lor abilitari ~i pro-


iectele privind cariera. Dar este important . lucrul acasa a fost tot mai accep-
de subliniat d oportunitarile de instruire . .. ani, el nu este favorizat de
nu sunt valabile in mod egal pentru tori atorii. Este mult mai dificil sa
muncitorii. Studiile de grup realizate de ml)nilt<!>:riz,ezi munca unui angajat atunci ternetl
Comitetul pentru Cercetare Economid ~i in afara biroului; din acest motiv, facut ca I
Sociala (CCES) (The Economic and Social lucreaza acasa trebuie sa se supuna 'Qcului c
Research Council (ESRC)) pe e~antioane t1"'(',..n'r~ unor noi forme de control, pentru exemplu
garanria d ace~tia nu abuzeaza de mailnde
de tineri nascuti , intre 1958 si
, 1970 au aluns
~

la concluzia d angajarii care erau deja ca- hp.+dtp'l"lor. De exemplu, lucratorilor li deplin «
subevall
lificari, erau mult mai predispu~i instruirii cere sa se prezinte in mod regulat
Munca ~i via~a economica 729

la birou, sau sa-~i trimita mult mai speciali~tii care realizeaza proiecte creative,
crarile aduse la zi. provocatoare de acasa, ~i lucratorii necalifi-
cari care lucreaza acasa, ~i care indeplinesc
Pentru 0 discutie mai am pia despre munci de rutina, cum ar fi introducerea de
gherea la locul de munca, vezi ca date sau de texte. Acolo unde apare 0 astfel
"Organizatiile ~i re!elele'~
de disjuncrie, se pare ca femeile sunt cele
mai numeroase in d.ndul paletei rutiniere
Chiar daca exista un entuziasm
de persoane care lucreaza acasa (Phizacklea
ent de mare pentru potenrialul "UJLL"I'L.4LLLVL
si
, Wolkowitz 1995).
de acasa", unii autori au avertizat ca
sa apara 0 polarizare semnifica
Sfar;itul carierei pe via!1i ;i aparitia
muncitorului de portofoliu
In lumina impactului cu economia globala ~i
a cererii pentru 0 forra de munca "flexibila",
unii sociologi ~i economi~ti au afirmat ca,
in viitor, din ce in ce mai multe persoane
vor deveni muncitori de portofoliu. Ei vor
poseda un "portofoliu de calificari" - un
numar de calificari si , acreditari diferite -
pe care Ie vor folosi pentru a schimba mai
multe locuri de munca ~i tipuri de munca,
in decursul vierii lor active. Doar un procent
relativ mic de muncitori vor avea "cariere"
continue, in sensul curent. Intr-adevar, spun
unii anali~ti, ideea unei "ocuparii pe viara"
devine de domeniul trecutului.
Unii privesc aceasta deplasare catre mun-
citorul de portofoliu intr-o lumina favora-
bila: muncitorii nu vor mai sta inrepeniri in
aceea~i ocuparie ani in ~ir ~i vor avea posi-
bilitatea de a-~i planifica vierile de lucratori
intr-o maniera creatoare (Handy 1994).
Alru sustin ca "flexibilitatea" inseamna, prac-
tic, ca organizarille pot angaja ~i concedia
aproape dupa bunullor plac, subminand
etul, laptop-urile ~i computerele n"'r'c:"ri~ orice sens de securitate pe care l-ar putea
ca lucrul acasa sa devina posibil, dar m avea lucratorii lor. Patronii vor recurge doar
lui de munca acasa are neajunsurile la angajari pe termen scurt, ~i vor putea
plu, unii angaja~i resimt presiunea unei
reduce plata ajutoarelor suplimentare sau
indelungate, in timp ce angajatorii nu
a pensiilor.
convin~i ca angaja!ii lor muncesc Un studiu recent efectuat la Silicon Val-
uandu-I e performan~a.
ley, California, susrine ca succesul economic
730 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

al zonei se bazeaza deja pe calificarile de nalizat 18 companii americane care au


portofoliu ale foqei sale de mund. Rata a~it continuu media pietei de actiuni,
falimentelor frrmelor de aici este foarte ridi- in pand cu anull926. Ei au descoperit d
cata: aproximativ 300 de noi companii sunt ac ste companii, lara a angaja ~i a concedia
infiintate anual, dar un numar echivalent dau la i tamplare, avusesera 0 atitudine extrem
faliment. Forta de mund, in care un pro cent de rotectoare fata de personalullor. Pe par-
ridicat 11 reprezinta lucratorii experti ~i teh- cu ul perioadei studiate, doar doua dintre
nici, s-a adaptat acestei situatii. Rezultatul, ace te companii au angajat din exterior un
, autorii, este d talentele si
sustin , calificarue dir ctor executiv, in comparatie cu 13 dintre
migreaza rapid de la 0 firma la alta, deve- eel mai putin prospere corporatii incluse
nind in acest fel mai adaptabile. Speciali~tii in ercetare.
tehnici devin consultanti, consultantii devin ceste rezultate nu resping ideile celor
manageri, angajatii devin intreprinzatori - ~i car vorbesc despre aparitia muncitorului
tot a~a (Bahrami ~i Evans 1995). de ortofoliu. Reducerea organizationala
in randul tinerilor, indeseobi consul- rep ezinta 0 realitate, trimitand pe piafa
, si
tanti " specialisti in tehnologia informatiei,
, cii mii de lucratori care au crezut ca
chiar pare sa existe 0 tendinta din ce in slujba pe viata. Pentru a gasi iar de
ce mai mare dtre munca de portofoliu. , este posibil ca ei sa fie obligati sa-~i
Dupa unele estimari, tinerii absolventi din olte si
, sa-si
, diversifice calificarile. Multi,
,
Marea Britanie se pot a~tepta sa munceas- ind osebi oameni mai in varsta, s-ar putea
d in unsprezece joburi diferite folosind sa n aiba posibilitatea de a gasi locuri de
trei calificari de baza in decursul vietilor mu ca comparabile cu cele pe care Ie-au
lor de mund. Totusi, , 0 astfel de situatie , avut inainte, sau chiar de a gasi pur ~i simplu
ramane mai degraba exceptia, decat regula. alte ocuri de mund.
Statisticile privind angajarile nu au aratat
o ascensiune spectaculoasa a angajarilor de Ate aspecte ale muncH moderne sunt discutate
i capitoluI16,.Organizaliile ~i relelele': inclusiv
portofoliu, cum ne-am a~tepta dad s-ar
p oblemele managementului din organizaliile
produce 0 deplasare intensa dtre munca oderne, cum ar fi dezvoltarea managemen-
de acest fel. Sondajele realizate in 1990 au t lui resurselor umane ~i accentul pe cultura
aratat d muncitorii cu norma intreaga din c rporatista.
Marea Britanie ~i SUA - care au pietele
de mund cele mai lipsite de reglementari
dintre tarile
, industrializate - isi
, pastreaza la Nes guranta slujbelor, ~omajul
fel de mult slujba ca ~i in urma cu zece ani
(The Economist, 21 mai 1995). Motivele par
.
mnificatia sociala a muncii
a fi d managerii recunosc d un nivel ridicat daca noile modalitafi de lucru prezinta
al circulatiei
, lucratorilor este costisitor si , nitafi incitante pentru majoritatea
cu efecte demoralizante, ~i d prefera sa-~i ilor, ele pot produce - de asemenea -
recalifice proprii angajati in loc sa adud ~i 0 bivalenfa profunda in situafia altora,
unii noi, chiar dad acest lucru inseamna a nsidera ca sunt victime intr-o lume
plati peste pretul pietei. in cartea lor, Built tum tuoasa. Dupa cum s-a vazut In acest
to Last (1994),]ames Collins ~i]erry Porras capit I, piafa muncii este intr-o continua
Munca ~i via~a economica 731

schimbare, ca parte a treceru de la econ ia tip de activitate. Deseori asociem notiunea


manufacturiera la cea orientata pe se cu. de mund cu corvoada - 0 serie de sarcini
Introducerea la scara larga a tehnologie in- pe care vrem sa Ie minimizam ~i, dad se
formatiei provo ad, de asemenea, mo . cari poate, de care sa ne debarasam complet.
in maniera de structurare a organiza}iil r, in Munca trebuie sa fie insa mai mult decat 0
stilul de management folosit ~i in mod 'ta- corvoada, altfel oamenii nu s-ar simti atat
tea in care sunt delegate ~i realizate sarc nile de descurajati ~i dezorientati in momentul
de lucru. Schimbarea rapida poate fi d ta- in care devin ~omeri. Cum v-ati simti dad
bilizatoare; muncitoru din cadrul diferi lor ati
, sti
, d nu mai puteti , obtine
, niciodata un
tipuri de ocupatii resimt astazi 0 nesigur ta loc de mund? in societaple moderne, a
a muncii si, au un sentiment de anxietate atat avea un loc de mund este important pentru
cu privire la siguranta locului lor de mu mentinerea
, stimei de sine. Chiar acolo unde
cat si la rolullor in cadrul acestuia. condi}iile de mund sunt relativ neplacute,
In ultimii ani, fenomenul nesigura iar sarcinile de serviciu monotone, munca
muncii a fost intens dezbatut in cadrul s ci- tinde sa fie un element de structurare in
ologiei muncii. Majoritatea comentato ilor configurarea psihologid a oamenilor ~i in
~i a surselor media au sugerat d exis a 0 ciclul activitatilor lor zilnice. Exista cateva
cre~tere constanta a nesigurantei in m nd carateristici relevante ale muncii.
pentru urmatorii 30 de ani, sau chiar ai
mult, ~i d aceasta nesiguranta a atins a tazi 1. Bani - Un salariu sau un venit este prin-
praguri incomensurabile in tarile indus ia- cipala sursa de care depind multi oameni
lizate. Tinerii nu mai pot conta pe 0 c era pentru a-~i satisface nevoile materiale.
sigura, cu un singur angajator, suspn ei, de- Fara un astfel de venit, temerile refe-
oarece economia in globalizare rapida on- ritoare la existenta
, au tendinta , de a se
duce fie la contopiri chiar mai corporat ste, multiplica.
fie la "prabu~irea" corpora}iilor, avand ept 2. Nivel de activitate - Munca asigura
rezultat concedierea angajaplor. Preocup ea
deseori 0 baza pentru dobandirea ~i
pentru eficienta ~i profit inseamna d c i cu
exersarea calificarilor ~i a competente-
putine calificari - sau cu cele "nepotri .te"
lor. Chiar si
, atunci cand munca este de
- sunt destinati nesigurantei, ocupat ilor
rutina, ea ofed un me diu structurat in
marginale vulnerabile la modifidrile d pe
cadrul caruia energiile personale pot fi
pietele gobale. in ciuda beneficiilor a use
absorbite. Fara ea, oportunitatea de a
de flexibilitatea la locul de mund, se sp ne
in continuare, traim astazi intr-o cul exersa astfel de calificari ~i competente
"angajarii ~i concedierii", unde nu se ai se poate diminua.
aplid ideea unei "ocupatii pe viata". 3. Varietate - Munca ofera acces la contex-
tele care contrasteaza cu cadrul domes-
tic. in mediul de la locul de mund,
Semnificatia sociala a muncii chiar si
, atunci cand sarcinile sunt relativ
monotone, indivizii au posibilitatea de a
Pentru cei mai multi dintre noi, m ca realiza ceva deosebit fata de activitatile
ocupa mai mult din viata decat oricar alt de acasa.
732 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

~omaj persistent, nesiguran!a a muncii, diminuari


salariale, cariere de portofoliu, mundi cu program
, redus, modele de angajare f1exibila, distribuire a
atributlilor: se pare ca mai mult ca niciodata oa-
menii muncesc in modalita!i non-standard sau nu
sunt incadra!i deloc in munca platitaf Poate ca este _
sa
timpul regandim natura muncii ~i, in special, a-
pozi!iei dominante pe care 0 are deseori in vie!ile
oamenilor:
Pentruca asociem indeaproape."munca" cu
"angajarea platita~ uneori este dificil sa luam in
considerare ~i alte optiuni existente in afara acestei
perspective. Sociologul francez ~i analistul social
Andre Gorz este un autor care a sustinut ca in viitor,
munca platita va juca un rol din ce in ce.mai putin
important in vietil~ oamenilor. Gorz i~i intemeiaza
opinijle pe 0 evaluare critica a scrierilor lui Marx. .
Acesta din urma sustinea ideea conform careia
dasa muncitoare .:.. careia ii apartineau din ce in
ce mai mul!i oameni - va conduce 0 revolu!ie
care va crea un tip de societate mai umana, in care
munca va tonstitui satisfaqia centrala pe care 0
poate oferi viata. Cu toate ca scrie din perspec-
tiva stfmgii, Gorz respirige aceasta opinie. Clasa
muncitoare, in loc sa devina gruparea cea mai
larga din societate (dupa cam sugera· Marx) ~i sa
conduca 0 revolutie incununata de succes, in fapt
se restrange. Muncitorii de tip"gulere albastre" au
devenit astazi 0 minoritate - ~i inca una in dedin
• - a fortei de mundi!
Dupa opinia lui Gorz, nu mai are niciun sens sa
se presupuna ca muncitorii pot prelua intreprinde- .
rile din care fac parte ~i puterea in stat. Nu exista
.0 speranta reala de transformare a naturii muncii
platite, din pricina faptului ca este organizata in
confurmitate cu consideratiile tehnice inevitabile
in cazul in care economia trebuie sa fie eficienta.
"Astazi~ spune Gorz, "problema ·este aceea de a
te elibera de mundi" (1982, p. 97). A~a ceva este
deosebit de necesar-acolo unde munca este or-
ganizata conform directivelor tayloriste, sau este
apasatoare ori monotona.
Gorz afirma ca ~omajul in cre~tere, lmpreuna cu
raspandirea muncii cu program redus a creat deja
ceea ce el nume~te o"noncla~a de nonmuncitori~
tn paralel cu cei care'de!in locuri de munca stabi~e;
Munca ~i via~a economica 733

4. Structurli temporalli - Pentru 0 enii de munca, cat ~i la nivelul familiilor ~i al


care sunt angajati, de regula, zi a este comunitatilor. Autorii studiului au ajuns la
organizata in jurul programului d lucru. concluzia ca nesiguranra muncii a inregistrat
De~i acest fapt poate fi cateo ta un o ascensiune in Marea Britanie lneepand cu
lucru dificil, ofera 0 directionare n acti- 1966, cea mai intensa perioada de cre~tere
vitatile zilnice. Cei care nu au u loc de fUnd in randul muncitorilor de tip "gulerele
munca considera plictiseala ca .nd 0 albastre", spre sfaqitul anilor '70 ~i '80. In
problema majora ~i dezvolta u senti- ciuda unei reveniri economiee inregistrata
ment de apatie in privinta timp ui. la inceputul anilor '80, nesiguranra muncii
5. Contacte sociale - Cadrul de la I cul de a continuat - totu~i - sa creasca. Studiul a
munca ofera deseori legaturi de riete- ajuns la concluzia ca nesiguranra muncii a
nie ~i ocazii de a participa la ac ivitati atins pragurile eele mai inalte, ineepand cu
eel de-AI Doilea Razboi Mondial (Burchell
comune cu eeilalti. Separat fi nd de
1999).
cadrul oferit de locul de munca, eereul
Sondajul a mai examinat ~i tipurile de
de posibili prieteni ~i euno~ti te ale
muncitor care au resimtit, in timp, nivele mai
individului are ~ansa de a se res ange.
mari sau mai miei de nesiguranta. Concluzia
6. Identitate personalli - De obicei mun-
a fost ca, la mijlocul anilor '90, cea mai mare
ca este pretuita datorita sentim ntului
ere~tere a nesigurantei muneii s-a inregistrat
de identitate sociala pe care 0 ofera. in randul muncitorilor nonmanuali. Intre
Indeosebi pentru barbati, stima e sine 1986 ~i 1999, speeiali~tii au devenit din
este strans legata de eontributi eeo- grupul oeupational eel mai sigur, eel mai
no mica pe care 0 aduc la intre, nerea putin sigur, in timp ce lucratorii manuali au
familiei. inregistrat nivele ceva mai scazute de nesi-
Pe fundalul acestei liste formida e, nu guranta a muncii. Una dintre principalele
este greu de vazut din ce motiv lips unui surse ale aeestei nesigurante pare sa fie 0
loe de munca poate submina iner derea lipsa de incredere in eondueere. Atunci cand
indivizilor in valoarea lor sociala. au fost intrebari daca managerul cauta cele
mai bune solurii pentru angajati, 44% dintre
respondenti au pretins ca ei fac aceasta "doar
Accentuarea nesiguran!ei putin" sau "deloc" (Burchell 1999).
locurilor de munca Majoritatea autorilor sunt de acord ca
nesiguranta muncii nu este un fenomen
In 1999 , Joseph Rowntree Founda ion a nou. Neconeordanra apare in eeea ce pri-
public at rezultatele unui sondaj inti atJob ve~te amploarea aeesteia ~i - ceea ce este
Insecurity and WOrk Intensification S rveys mai important - care dintre segmentele de
(]IWIS), care se intemeia pe interviur luate popularie activa resimt eel mai acut nesi-
unui numar de 340 de muncitori bri anici, guranta muncii. Unii eritici sustin ca studii
de la cei care spalau pe jos pana la ana- de genul proiectului]IWIS nu sunt nimic
gerii eu vechime. Studiul a avut inte ria sa alteeva decat un raspuns neintemeiat la per-
evalueze amploarea nesigurantei mu cii ~i ceptia nesigurantei muneii de catre clasele
sa masoare impactul acesteia atat I locul de mijloc.
734 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

,,Nesiguranta clasei de mijloc": este "'.T.prT"IP daunatoare ale nesigurantei


exagerata nesiguranta muncii?
Spre sfar~itul anilor'70 ~i '80, Marea Bri- Insecuriy and Work Intensificati- Pentru 1
tanie a resimrit 0 recesiune economid ce \.LI~I-J.\"ll\"ll et al 1999) a ajuns la conc1uzia ;aeonsl
s-a dovedit a fi deosebit de daunatoare in- majoritatea muncitorilor, nesi- in modi
dustriilor traditionale manufacturiere. In se traduce ~i prin alte lucruri, mult de mun
aceasta perioada, s-au pierdut aproximativ Qlraun::l.tlc:e de cat teama de concediere. stimuli
un milion de locuri de mund in sectoare nrllvp'~tp ~i temerile cu privire la trans- au sub
cum ar fi orelariile, construcria de nave ~i muncii ca atare, iar efectele acestei
minerit. De-abia spre sfar~itu1 anilor '80 ~i la n<::'l"t"m<lr, se rasfrang asupra sanatarii

inceputul anilor '90, speciali~tii ~i managerii ~i a viefilor lor personale.


au inregistrat 0 mai ampla expunere a nesi- a aratat d muncitorilor Ii se cere
guranrei in mund. Preluarile corporatiste tot mai multe responsabilitafi
~i concedierile au afectat sectorul bancar ~i ,,!~l''''UC:U\.., pe masura ce structurile orga-
financiar; raspandirea erei informationale a devin tot mai pUfin birocratice,
costat locurile de mund ale multor func- Uq~U,.14 este distribuita pretutindeni la
rionari civili, pe masura ce sistemele erau mund. In acela~i timp, chiar dad
reorganizate prin intermediul tehnologiei la care sunt supu~i devin din
computerizate. mai mari, multi muncitori i~i vad
Dad muncitorii manufacturieri s-au ~ansele de promovare (vezi figura
obisnuit
, sa traiasd intr-un climat de ne- Aceasta intrepatrundere ii deter-
siguranra, muncitorii de tip "gulerele albe" muncitori sa considere d "pierd
a nesi~
au fost mai pUfin pregatifi pentru schim- "in ceea ce prive~te caracteristicile dema
barile care Ie afectau locurile de mund. "\"lllllV.l'~c1ClV" ale activitatii lor, cum ar fi
Aceasta anxietate in randul speciali~tilor de lucru ~i increderea in avansarea
i-a determinat pe unii sa vorbeasd despre
"nesiguranra c1asei de rnijloc". Termenul a relea
fost folosit pentru a descrie muncitorii de SO'(ioloQlul Paul du Gay sus~ine importan~a
hort'I"r>lti<>i in asigurarea raspunderii ~i a res-
tip gulerele albe, ale caror locuri de mund
IJUIIPalJllita~ii morale fa~a de practicile de munca
stabile Ie permisesera angajari financiare ce in ce mai antreprenoriale ~i f1exibile.
ferme cum ar fi imprumuturi mari, educatie I sau este discutatin detaliu in capi-
privata pentru copii sau hobby-uri costisi- 116",Organiza~iile ~i re~elele':
toare. Pentru d nu se gandisera niciodata
la concediere, spectrul brusc al ~omajului i-a
determinat sa resimta 0 anxietate ~i nesigu- fei muncii se poate observa in
ranfa enorme. Nesiguranfa muncii a devenit personale ale muncitorilor. Studiul
curand un subiect "fierbinte" in media ~i in la conc1uzia unei puternice core-
cercurile profesionale - de~i unii cred d nesiguranfa muncii ~i deficitul
aceasta a fost 0 exagerare comparativ cu de sanatate. Legatura este dovedita
nesiguranfa mult mai cronid, resimfita de ul-panel realizat asupra familii-
c1asele muncitoare. .u~.L""U Household Panel Survey, care
d sanatatea mentala ~i fizid a
---- ---.~--

Munca ~i viata economidl 735

A trai pentru a munci sau a munci pentru a trai?


.;
~ ...

oamenilor continua sa se deteriorez ~omajul


cu episoadele de nesiguranra prelu
muncii. in loc sa se adapteze con Ratele ~omaju1ui au fluctuat considerabil pe
de nesiguranra, Iucratorii raman patici parcursul acestui secol. in rarile occidentale,
~i sub un stres constant. Aceasta p siune ~omajul a atins apogeulla inceputul anilor
exercitata de munca pare sa se tr nsfere 1930, in Marea Britanie, aproximativ 20%
in mediul familial: acei muncitori c re in- din forra de munca fiind in ~omaj. Idei-
registreaza nivele ridicate de nesi Ie economistului John Maynard Keynes
a Iocului de munca tind, de aseqle (1883-1946) au influenrat puternic politic a
resimta tensiuni Ia nivelul familial (B publica din Europa ~i Statele Unite pe tot
~i alrii 1999). parcursul perioadei postbelice. Keynes cre-
dea di ~omajul este consecinta lipsei puterii
de a cum para bunuri, astfel incat producria
736 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

nu este stimulata ~i este nevoie de putini statistici oficiale sunt calculate


muncitori; guvernele pot interveni pentru a co]ntQl,rm definitiei ~omajului folosita de
spori nivelul cererii in cadrul unei economii, .LUL'''~~!''''L!U'Uo..L Labour Organization (ILO) .
conducand la crearea de noi locuri de mund. ~omajului de catre ILO are ca
Multi au ajuns sa considere d gestionarea ~"~"~ ~J'!~'" persoanele care nu au un loc de
de dtre stat a vietii economice inseamna d care sunt apte sa primeasd un loc de
ratele inalte ale ~omajului sunt de domeniul in doua saptamani ~i care au incercat
trecutului. Angajarea statului in exploatarea un loc de mund in luna anterioara.
totala a fortei de mund a devenit 0 parte a economi~ti sunt de parere ca rata
politicii guvernamentale in - practic - toate a ~omajului ar trebui suplimentata
tarile occidentale. Pana in anii '70, aceasta doua categorii.
politid parea sa fie incununata de succes, descurajati" sunt cei care ar
iar cre~terea economica a fost mai mult sau aiba 0 slujba, dar sunt deceptionati d
mai putin continua. una si , renunta
, in acest fel sa mai
Insa, pe parcursul anilor 1970 ~i 1980, ,,Muncitorii involuntari cu program
ratele de ~omaj au crescut in multe tari, sunt acele persoane care nu pot gasi
iar keynesianismul a fost in mare masura eu norma intreaga, ehiar dad i~i
abandonat ca modalitate de a se incerca
controlul activitatii
, economice. Vreme de un generale referitoare la ~omaj
sfert de secol dupa cel de-Al Doilea Razboi te, de asemenea, de faptul d
Mondial, rata ~omajului in Marea Britanie doua "tipuri" diferite de ~omaj.
a fost sub 2%. Ea a crescut pana la 12% la ........ u."., ...... frictional, denumit uneori ,,~omaj
inceputul anilor'80, apoi a scazut, creseand , se refera la intrarile ~i ie~irile
din nou la sfar~itul deceniului. Intre mijlo- ale indivizilor in ~i de pe piata mun-
cul ~i sfaqitul anilor'90, ~omajul in Marea motive cum ar fi schimbarea
Britanie a inceput sa intre din nou in deelin; lU\..Lll~U de mund, cautarea unui post dupa
in 2005, era de aproximativ sub 5%. sau 0 perioada de sanatate ~ubreda.
structural, dimpotriva, des erie lipsa
Analizemd jomajul de munca, cauzata din mai degraba
Interpretarea statistieilor oficiale despre uu.v,u ..,,, majore in economie decat
~omaj ins a nu este simpla (vezi figura 18.8). care afecteaza indivizii
$omajul nu este u~or de definit. El inseamna Declinul industriei grele in Marea
"a nu avea de munca". Dar "munca" aici in- de exemplu, a determinat un nivel
seamna "mund platita" ~i "mund in cadrul de ~omaj structural.
unei ocupatii recunoscute". Persoanele care
sunt inregistrate ca ~omeri se pot implica in
multe forme de activitate productiva, cum
ar fi zugravitul casei sau ingrijirea gradinii. o..L!'H!UUll"in distributia ~omajului defi-
Multe persoane sunt angajate cu program dtre guvern in Marea Britanie sunt
redus in activitati platite sau au ocupatii ~omajul este mai ridicat
platite doar sporadic; pensionarii nu sunt barbatilor decat al femeilor. La
socotiti
, "someri".
, anului 2002, existau 892 000 de
Munca ~i viata economidi 737

etnice au, de asemenea, rate mai inalte ale


Responsabilitate
Sdizuta 5% ~omajului pe termen lung decat restul po-

schim- Pulatiei.
" Totusi, aceste tendinte , generale
20% ascund 0 mare diversitate in randul grupu-
rilor etnice minoritare (vezi figura 18.10).
$omajul in randul populatiei albe ramane
la 5% in 2003/2004, cu rata cea mai scazu-
ta - de 3,8% - inregistrata in sud. Pentru
indieni, rata a fost doar u~or mai ridicata
decat aceasta, in jur de 7% - unul dintre
factorii care ii determina pe unii autori sa
sugereze ca populatia indiana britanica a
atins aproape paritatea din punct de vedere
Proiecte de promovare socio-economic cu populatia alba. Pentru
toate celelalte grupuri etnice minoritare,
ratele de ~omaj inregistrate au fost de apro-
27%
ximativ doua sau trei ori mai ridicate decat
cele pentru barbatii albi. Rata ~omajului in
randul celor provenip. din Bangladesh a fost
cea mai ridicata, de 20% pentru barbati ~i
24% pentru femei.
Tinerii, indeosebi in grupurile etnice
minoritare, sunt deosebit de afeetati de
~omaj. Peste 40% dintre barbatii originari
din Bangladesh aflap. in Marea Britanie,
sub varsta de douazed si dnd de ani, erau
~omeri in 2001/2002. In ~andul altor grupuri
Figura 18.7 Angajatii resimt 0 schi
minoritare etnice, rata ~omajului in randul
responsabilitati ~i proiectele de
barbatilor
, tineri se situeaza intre 25% si ,
in cadrul muncii
31 %, in eomparatie eu 0 rata de 12% pentru
Sursci: Burchell ~i a1tii (1999)
barbafii albi de aceea~i varsta.
Un numar semnificativ de tineri sunt
barbafi ~omeri, comparativ cu ?omeri pe termen lung, indeosebi mem-
femei, dupa cum arata figura 18.9. brii grupurilor minoritare; ~i mai bine de
in cazul barbafilor este de aproape jumatate din ~omajul inregistrat in randul
mai probabil decat cel in randul !~lI,l"llUJ adolescentilor barbati este reprezentat de cei
care au mai fost angajate in Ulcu~'-a. care nu lucreaza de ?ase luni sau mai multo
asemenea, este de zece ori mai LlllJLldlUll Noile initiative guvernamentale ii vizeaza
femeile care au fost inregistrate ca lSOlnere pe tinerii cu varste cuprinse intre 18 ?i 24
sa aiba grija de copii sau de frr.,onr\('I de ani, care cauta de lucru de mai bine de
in me die, minoritatile etnice au ~ase luni. $omerilor pe termen lung Ii se
inalte ale ~omajului decit albii. ofera astazi posibilitati de instruire, asistenta
738 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

Figura 18.8
Sursil: Sinclair (1987), p. 2

in diutarea slujbelor ~i oportunitafi pentru . au aratat di cu cat nivelul de califi-


.
munca subventionata .
Clasa sociala ~i ratele de ~omaj sunt
este mai inalt, cu atat este mai sdizuta
~omajului. In primavara anului 2003,
corelate. Conform studiilor de cohorta in- . in randul celor care nu aveau
treprinse de ESRC, focalizate pe tinerii '-i<U~.lf1',i<Ul era de peste trei ori mai mare decat
nascuJi in 1970, ai caror tafi Iaceau parte din aveau 0 diploma sau echivalentul
..
cele mai sdizute rate de ~omaj. Cei ai caror
.
categoriile sociale I si II, acestia au resimtit ""VZI'UlUl Trends 38, 2003).

taJi Iaceau parte din clasa sociala V, sau care jomajului


fusesera crescuJi de marne singure, au avut ~omajului poate fi foarte peri-
rate1e cele mai inalte de ~omaj, incluzand pentru cei obi~nuiti sa aiba locuri
numeroase persoane care nu lucrasera ni- 'f!"!"\., 4 sigure. Bineinfeles, consecinfa

ciodata (ESRC 1997). este 0 pierdere a venitului. Efectele


Ratele ~omajului sunt legate astfe1 de ca- aces:tela difera intre tiiri, datorita contrastelor
lificarile educafionale. Sondajele din Marea nivelele ajutorului de ~omaj. In farile
Munca ~i viata economica 739

1,4

1,2
'--'\.
~ """"---- Ba rba!i
1,0
~--- - ~

0,8 ~

0,6 ......... - Femei


-
0,4

0,2

0,0
1997 1998 1999 2000 2001 2002

Figura 18.9 ~omajul : pe gen, Marea Eritanie, 1997-2002


Sursa: ONS (2004a)

unde este garantat accesulla san, tate ~i Daca perioada de ~omaj se prelunge~te,
alte indemnizaru de ajutor social, ir divizii procesul adaptarii este completat, in cele
~omeri pot intampina dificultati fim nciare, din urma, cu 0 resemnare venita din partea
dar raman sub protectia statului. In ur ele tari indivizilor cu privire la realitatile situatiei
occidentale, cum ar fi Statele Unite, a utorul lor (Ashton 1986).
de ~omaj dureaza 0 scurta perioada d timp, Sprijinul comunitatilor ?i legaturile so-
iar ajutorul pentru sanatate nu este ut: iversal, ciale pot fi subminate de nivelele inalte de
radndu-i pe cei rama~i ~omeri sa re imta 0 ~omaj. Intr-un studiu sociologic clasic din
tensiune economid suficient de rna e.
anii 1930, Marie Jahoda ~i colegii sai au
Studiile asupra efectelor erna ionale
investigat cazul Marienthal, un mic ora~ din
ale ~omajului au subliniat ca perspanele
Austria, care a fost martorul unui ~omaj in
~omere trec adesea printr-o serie e eta-
mas a dupa inchiderea fabricii locale (Jahoda
pe, pe masura ce se adapteaza la n::>ullor
~i altii 1972). Cercetatorii au aratat felul in
statuto De~i experienta este cu sig uranta
una individuala, proaspatul ~omer t'simte care experienta pe termen lung a ~omajului
adesea un ~oc, urmat de optimism cu privire a sub min at, in cele din urma, majoritatea
la noile oportunitati. Cand acest op imism structurilor sociale ale comunitatii, si
, a re-
nu este rasplatit, cum se intampla de regula, telelor. Oamenii erau mai putin activi in
indivizii pot aluneca in stari de dep esie ~i problemele civice, i~i petreceau timpul so-
de pesimism profund cu privire la ropria cializand mai putin unii cu ceilalti ?i chiar
lor persoana ~i la posibilitatile de ar gajare. frecventau mai putin, biblioteca orasului.
,
740 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

Biirbaii
Albi
Femei

Meti~ti

Indieni

Pakistanezi

Originari din Bangladesh

Alii asiatici

Negri caraibeeni

Negri africani

AI!ii

o 5 10 15 20 25 30

Figura 18.10 Ratele ~omajului: pe grupuri etnice ~i Marea Britanie, 2001/2002 (%)
Sursii: ONS (2004d)

Este important de subliniat di expe-


rienta ~omajului diferii ~i ea de la 0 c1asa cluzie: "corodarea
sociala la alta. Pentru cei aflati pe treapta
cea mai de jos a scalei sociale, consecintele
~omajului pot fi resimtite mai ales financiar. treizeci de ani, intr-un studiu asu-
S-a afirmat di indivizii din c1asa de mijloc albastre" din Boston, SUA,
considera di ~omajulle afecteaza in primul "V'_LyLV~'W. Richard Sennett a into emit un
rand statutullor social, ~i apoi eel financiar. allui Enrico, un irnigrant italian care
Un lector de 45 de ani, care a fost dat afara, ca om de serviciu intr-un bloc
poate sa fi dobandit suficiente inzestriiri De~i Enrico nu era incantat de
pentru a putea trece destul de u~or peste sa precara ~i de salariul modest,
prima etapa a ~omajului, dar poate cu greu sau de mundi i-a oferit un sentiment
sa aprecieze ce inseamna ~omajul pentru rp!>np,-t- de sine ~i 0 "onorabila" de a avea

cariera ~i dezvoltarea ca specialist. sotie ~i de copli. El a spalat toalete


zi de zi, timp de cincisprezece ani,
de a-~i permite sa cumpere 0 casa in
LucUUI''''

ora~ului. Chiar dad nu era placuta,


UU'L.lI UJl4
Munca ~i via!a economica 741

ocupatia sa era sigura, afiliata unui si dicat, Jeanette nu se putea baza pe interacpunile
iar Enrico ~i sotia sa i~i puteau plani lca cu fata-in-fata ~i cunoasterea personala a mun-
incredere viitorul lor ~i pe cel al c piilor. cii indivi~ilor. in schimb, totul se petrecea
Enrico ~tia exact cand va ie~i la pens e ~i ce la distanta, prin intermediul telefoanelor ~i
bani va avea. Dupa cum sublinia ~i S nnett, al e-mailurilor.
munca lui Enrico "avea un singur s op te- Tot mutandu-se prin tara, prietenii mai
meinic, ingrijirea familiei sale". De~i nrico buni ai lui Rico ~i Jeanette au disparut;
era mandru de faptul ca muncea di greu, vecinii si
, comunitatile, noi nu stiau
, nimic
dar cinstit, el nu a dorit acela~i viitor entru despre ei - de unde Yin sau cine sunt, ca
copiii sai. Era important pentru e1 sa 1 poata oameni. Dupa cum spunea ~i Senett: "Ca-
crea conditii de ascensiune sociala. litatea fugitiva a prieteniei ~i a comunitatii
Dupa cum avea sa afle Sennett cinci- locale constituie cadrul in care evolueaza
sprezece ani mai tarziu, intr-o in alnire preocuparea sa majora, cea pentru familia
intamplatoare cu £lullui Enrico, Ri 0, co- sa". Acasa, Rico ~i Jeannette au ajuns la
piii avansasera pe scara sociala. conc1uzia ca activitafile lor interferau cu
terminase colegiulin inginerie in te sa posibilitatea de a-~i realiza obiective1e ca
urmeze studii econornice 1a New Yc rk. in parinfi. Muncesc mult ~i sunt ingrijorati ca
urmatorii 14 ani dupa abso1vire, co l~l i~i neglijeaza copiii. Dar cel mai tulburator
construise 0 cariera, inscriindu-se in andul totu~i este faptul ca dincolo de jonglarea
celor 5% dintre salariatii de var£ Rico i sotia cu timpul ~i orarul activitatilor, ei stau ca
sa Jeanette se mutasera de mai bine d patru un exemplu descurajator. in timp ce-~i in-
ori in timpul casniciei lor, pentru putea vata cop iii sa prefuiasca munca din greu,
avea cariere mai bune. Asumandu-~i iscuri responsabilitatea ~i obiectivele pe termen
~i £lind deschi~i schimbarii, Rico ~i J nette lung, ei se tern ca propriile lor viep spun 0
s-au adaptat vremurilor turbulente i, prin istorie diferita. Rico ~iJeanette sunt exemple
urmare, au dobandit 0 situatie pr spera. ale unei viziuni flexibile, pe termen scurt
Totu~i, in ciuda succesului lor, pove ea nu asupra muncii, din ce in ce mai favoriza-
are un sfar~it fericit. Rico ~i sotia s ~i-au ta in societatea contemporana. Traiectoria
dat seama ca sunt pe punctul de "a-~ pier- activitafilor lor se caracterizeaza printr-o
de controlul asupra propriilor lor vi ti". in mi~care constanta, responsabilitati tempo-
calitate de consultant, Rico simtea lipsa rare ~i investitii pe termen scurt in ceea ce
de control asupra timpului ~i munc i sale: fac. Cup1ul realizeaza ca, intr-o societate
contractele sunt nec1are ~i intotdea na in deosebit de agitata cum este cea de astazi,
schimbare, el nu are un ro1 stabil iar s ta sa "calitatile muncii sustinute nu structureaza
depinde foarte mult de ~ansele ~i cap anele un caracter solid".
retelei. La randul ei,Jeanette consi era ca Pentru Sennett, experientele lui Rico
nu are decat un rol trecator in ocup pa sa. ~i ale sopei sale Jeannette ilustreaza unele
Ea gestiona 0 echipa de contabili, vizati dintre consecintele abordarii flexibile pri-
din punct de vedere geografic: unii ucrau vind munca asupra caracterelor si vietilor
acasa, alfii 1a birou iar alfii 1a mii de ki1 metri angajatilor. in carte a sa, The Corosi~n ojCha-
departare, intr-o filiala distincta a c mpa- racter (1998), el sutine ca accentul pus din
niei. Gestionand aceasta "echipa fl 'bila", ce in ce mai mult asupra comportamentului
742 MUNCA ~I VIATA ECONOM ICA

flexibil ~i a stilurilor de lucru poate avea in e hipe, in care sa intre ~i sa iasa, sa ~e


rezultate de succes, dar conduce inevitabil schi be de la 0 sarcina la alta. Cand \ia~
atat la confuzie, cat ~i la deteriorare, deoarece devi e mai degraba 0 serie de locuri de
a~teptarile puse pe seam a muncii din zilele mun a eterogene dedit 0 cariera coerenta,
noastre - a fi flexibil, adaptabil, mobil ~i scop 1 pe termen lung se erodeaza, legatu-
gat a de a-ti asuma riscuri - contrazic direct rile s ciale nu se mai dezvolta ~i increderea
multe dintre trasaturile esentiale ale unui devi e pasagera. O amenii nu mai pot lua in
caracter puternic: loialitate, urmarirea unor calc 1 care dintre riscuri vor fi cele pe care
scopuri pe termen lung, angajare, incredere Ie VOl suporta la sfar~it, iar vechile "reguli"
~i succes. de p omovare, concediere ~i rasplata par
Sennett sugereaza ca aceste tip uri de sa n se mai aplice deloc. Pentru Sennett,
tensiuni sunt inevitabile in noua epoca a prov carea esentiala careia trebuie sa ii faca 5.
flexibilitatii; de~i cea din urma este ridicata fata dultii in zilele noastre consta in a pu-
in slavi pentru ca a acordat muncitorilor mai tea ai 0 viata in care iti propui scopuri
multa libertate in configurarea traiectoriilor pe t rmen lung, intr-o societate care pune
vietilor lor individuale, Sennett sustine ca ea acce tul pe termenul scurt. I n opinia sa,
impune ~i noi constrangeri rigide. M uncito- tras~ urile "noului capitalism" degradeaza
rii nu se mai a~ teapta astazi sa lucreze intr-o lent lementele caracterului personal, care
cariera pe viata, ci sa munceasca fluctuant, leag oamenii laolalta.

Rezumat necesita specia lizare. Un rezultat este


6.
interdependent a econom ica : cu totii
1. Munca reprezinta Indeplinirea sarcinilor,
depindem un ii de altii pent ru a ne ca~tiga
implicand consum de efort mental ~i
existenta.
fizic, care are ca obiectiv producerea
unor bunuri ~i servicii pentru deservirea Produqia industriala a devenit mai efici-
nevoilor umane. Multe tipuri importante enta odata cu introducerea taylorismului,
de munca - precum cea din gospodarie sau a managementului ~tiintific - con-
sau munca voluntara - sunt neplatite. vingerea ca toate procesele industriale
Ocupat ia reprezinta munca efectuata In pot fi Impartite In sarcini simple, crono-
schimbul unu i salariu periodic. In toate metrate ~i organizate. Fordismul a extins
culturile, munca sta la baza sistemului principiile managementului ~tiintific la
economic. produqia de masa legata de pietele de
2. 0 caracteristica d istincta a sistemului masa. Fordismul ~i taylorismul pot fi soco-
economic din societatile moderne este tite sisteme de Incredere scazuta, care
dezvoltarea unei diviziuni a muncii maximizeaza alienarea muncitorului. Un
extrem de complexe ~i de diverse. sistem de Incredere sporita permite mun-
Diviziunea muncii l nseamna ca aceasta citorilor sa controleze ritmul ~i continutu l
este Impartita In diferite ocupatii care muncii lor.
Munca ~i viata economica 743

se
Organizatiile sindicale, impreuna c posibilitatea de a se deplasa rapid de la 0
recunoa~tereadreptului la grev, ocupatie la alta. Astfel de muncitori exista
reprezinta principalele trasaturi ale vie i deja, dar pentru multi oameni din cadrul
ll- econort:'lice din toate tarile occidental . fortei de mUj1ca, "f1exibilitatea" are mai
ea Sindicatele au aparut ca organizatii defe - multe ~anse sa fie asociata cu ocupatiile
in sive, preocupate de a Ie oferi munci~oril r slab platite, cu perspective red use pentru
re un criteriu de control al conditiilor lor d cariera.
li" munca. Tn prezent, liderii.sindicali joa
~omajul este 0 problema recurenta in
v
7.
ar deseori un rol important in formular
tarile industrializate. Pentru ca munca
politicilor economice nationale.
reprezinta un element structurant in
Tn ultimii ani, practicile fordiste au fo t alactuirea psihologica a unei persoane,
inlocuite cu tehnici mai f1exibile, ca experienta ~omajului este deseori
functioneaza in multe tari industrializat . dezorientanta. .
Termenul"postfordism" este favoriz t
8. Efectele nesigurantei muncii pot fi la fel
de unii autori pentru a descrie perioa a
de epuizante ca ~i perceperea ~omajului
curenta a productiei economice, in ca
in zilele noastre. Nesiguranta locului de
f1exibilitatea ~i inovatia sunt maximiza e
. munca este un sentiment de anxietate
pentru a veni in intampinarea cereril r .
pe care angajatul il resimte referitor la
de piata pentru prod use diverse, pe - .
viitorulloqJlui sau de munca ~i la rolullui
sonalizate.
in cadrul acestuia. Nesiguranta locului de
Unii vorbesc despre "sfar~itul carier i" munca a crescut brusc in randul claselor
~i aparitia muncitorului "de portofoli 1/ de mijloc, de~i unii cred ca anxietatea cu
.- muncitorul care posed a un portofi - privire la nesiguranta locului de munca
liu de diverse calificari, ~i care va av a este destul de exagerata.

intrebari:
1. Ar putea societatile mod erne SV functioneze rara 0 diviziune a muncii?
2. De ce unele activitati sunt cons derate drept munca, iar altele nu?
3. Dad taylorismul ~i fordismul e au atat de eficiente, de ce au intrat in declin in zilele
noastre?
4. Dad ati fi un muncitor de port foliu, ar fi portofoliul dvs. suficient de larg pentru a
va menfine in campul muncii?
.
5. De ce difed atat de mult viata i Rico de cea a lui Enrico?
r
744 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

Lecturi suplimentare:
Keith Grint, The Sociology of Work: An Introductio ,3rd edn (Cambridge: Polity,2005).
Keith Grint, Work and Society: A Reader (Cambri ge: Polity, 2000).
Neil]. Smelser ~i Richard Swedberg (eds), The Ha dbook ofEconomic Sociology (Princeton:
Princeton University Press, 1994).
P. Thompson ~i c. Warhurst (eds), Workplace of he Future (Houndmills, Basingstoke:
Macmillan Business, 1998).

Legaturi internet
International Labour Organization
http://www.ilo.org

The Work Foundation


http://theworkfoundation.coml

orld-catlsociowork.html

University of Zurich Sociology of Works Lin


http://socio.chlarbeitlindex arbeit.htm