apitolul 18

Munca ~i viata economica

Ce este ? Munca pliititii ,i cea nepliititii 699

Organizarea socia Iii a muncii 701
Taylorism ~i ford ism 703
Ie taylorismului ~ i ale fordismului 705
imbare a muncii ,i a activitiitii 705
Femeile ~i munca 709
Postfordismul 718
curente Tn structura ocupa~ionala 722
Nesiguran!a slujbelor, jul ~i semnifica~ia sociala a muncii 736
Semnifica~ia sociala a muncii 731
nesigurantei locurilor de munca 733
~omajul 735
uzie: "corodarea caracterului?" 740
Rezumat 742
TntrebQri 743
Lecturi suplimentare 744
Legaturi internet 744

OCKEY A FAcUT prima sa
J bronz in forma de ciuperca la
cinci, intr-o dimineata de luni, in l....... U.LU...
1885. Maistrul i-a aratat cum:
bucata asta scobita, pune-o in
cadru", a spus el, "propte~te-te
de a, ~i fa-i 0 despicatura",Jockey -a facut
o despicatura ~i 0 supapa de bronz
de ciuperca a sarit intr-o cutie, dintr-o ma-
~inarie aqionata cu abur. "Cate trebuie sa
fac?" a intrebat cu inocenta Jockey. "Cate
stele sunt pe cer", a spus maistrul, ~i apoi
~i-a vazut de treaba.
Jockey avea cincisprezece ani pe-atunci.
Slujba sa era 0 avansare - un pas inainte
de la a face ceai ~i a duce comisioane in
jurul fabricii din Salford, langa Manchester.
Jockey nu a mai facut altceva timp de ~aizeci
~i unu de ani. Dupa cativa ani, a intrat in
sindicat. Cand avea douazeci ~i cinci de ani,
pistonul a gaurit podeaua de sub el. Tam-
plarul a venit sa 0 repare.Jockey s-a scuzat:
,,Am apasat rara sa vad - e uzata". "Nu te
scuza", a spus tamplarul. "Doar nu e podeaua
mea". Podeaua s-a rupt din nou in 1907 ~i
din nou in 1916. in 1918,Jockey a avut trei
zile lib ere - "Gripa", s-a scuzat el; "nu pot

sa-mi tin
, capul" - si, si-a
, mai luat
libere in 1935, cand i-a murit
timp de ?aizeci ?i unu de ani in
a lipsit cinci zile de la lucru.
Cind avea ~aptezeci ~i ?ase de
dupa sfar~itul celui de-Al Doilea ""ClL..U'Jl
Mondial, ~i la 0 saptamana dupa ce
numarul un millon din valvele sale,
ua s-a rupt IDa ~tire din nou sub
este tot ce a?teptarn", a spus el. A
parte strungul ~i s-a indreptat dtre
un baietel destul de tinar, care
fie nepot. "Termin in weekend,
a strigat el, incercand sa acopere
tul facut de utilaj. Oamenii i-au
fotoliu cand a plecat: ,,~i cand se
?i asta de atata stat pe el", i-au spus
yom trimite tamplarul sa 11 repare!".
dupa-amiaza tarziu, maistrul i I-a I-'.~. <-t-,.....
pe noul ucenic: "Spune-i doar ce are de
da?" Jockey a zambit: "Stai jos", i-a spus
baiatului, "nu-i prea mare lucru de
bucata asta scobita, pune-o in u ..... v ...... '"
cadru, propte?te-te bine in podea, ?i
despicatura!" .
Esenta, muncii s-a schimbat
cand Robert Roberts a scris despre
tatea de-o viata a lui Jockey, intr-o
re1atare, c1asid, despre 0 mahala din
in timpul primului sfert de secol XX (1
Pentru majoritatea dintre noi, munca
tiati a lui Jockey este extrem de uU"'U'!'1
a noastri. Acest capitol studiaza PVf'.I~l1"'"
m:;n.tii II: societatca modemi ~ iU.l.iUlZ~""
Munca ~i via~a economica 699
Ce este munca? Munca
plititi ~i cea neplititi
Deseori, avem tendinta sa consideram mun-
ca echivalenta cu munca platita, in raport cu
"a fi ~omer", dar de fapt aceasta este 0 viziune
extrem de simplista. Munca neplatita (cum
este cea casnid sau a-ti repara singur ma~i­
na) se contureaza suficient in vierile multor
oameni. Majoritatea tipurilor de mund
nu se conformeaza categoriilor clasice de
mund platita. 0 mare parte din munca
depusa in cadrul economiei inform ale, de
exemplu, nu este inregistrata in vreun fel
direct in statisticile oficiale asupra muncii.
Termenul economie informala se refera la
tranzactiile
, in afara sferei muncii obisnuite,
,
implicand uneori schimbul de bani pentru
serviciile asigurate, dar ~i schimbul direct
de bunuri sau servicii.
Cineva care repara 0 splirtura intr-o pipa,
de exemplu, poate fi platit direct cu bani,
Ia rara sa i se dea vreo factura sau sa i se cea-
ra detalli asupra muncH depuse. Oamenii
schimba bunuri "rara valoare" - adid ?ter-
pelite sau furate - cu prieteni sau asociati, in
schimbul altor favoruri. Economia informala
include nu numai tranzactiile "ascunse" de
bani, dar ?i multe forme de autoprocurare
pe care oamenii Ie reallzeaza in interiorul
si
, in afara casei. Activitatile
, pe care cineva
Ie poate indeplini de unul singur, aparatura
domestid ?i instrumentele de gospodarie,
de exemplu, asigura bunuri ?i servicii care
altfe! ar trebui sa fie cumparate (Gershuny
ii ~Iilc:s 1983 .Activitatca casnid, realizatll
700 MUNCA ~I VIATA ECON

Munca in gospodarie este 0 forma aparut altele tn locullor. Timpul acordat

a aparut odata cu separarea casei ,$i copilului, aprovizionarii cu bunuri ~i
munca (Oakley 1974). Odata cu i mancarii a crescut.
casa a devenit mai mult un loc de Munca domestica neplatita are 0 dec,setHt
c!e producere a bunurilor. Munca r!l'\lm"'CT"";:1 portanta pentru economie. S-a estimat
devenit.insesizabila" pe masura in gospodarie creeaza Tntre 25 ~i 40%
a fost definita din ce in ce mai mult in tari/e industrializate. Rezultatele
urma careia se pr.ime~te un salariu d national cu privire la folosirea
r in gospodarie afost considerata t11n,1"tlf'ii"l"'''' tn 2002, ajungea la concluzia cii, dad
fiind apanajul femeilor, In timp gospodarie in Marea Britanie ar Ii
reale~ din afara casei, a fost rI'>7"'r\J';:I1"lI,ln;:l,rn:ITI ar constitui mai bine de 700 de
rntr-un asemenea mod rnr'v""ntinn;~11 din economia sa (Biroul de Statistica
domestica a mundi - modul in care su din 2002). Munca domestica sustine
• responsabilitatile de acasa intre nomiei prin asigurarea unor servicii
afast radicala. Femeile trebuiau sa
majoritatea, daca nu toate sarcinile \'11'\",,"cTII-1'>
in timp ce.barbatii "se ingrijeau" de
asigurarea unui salariu.
Perioada in care"casa" devine din
separata a fost martora ~i altor
• ca inventiile ~i facilitatile asjgurate de
re sa influenteze sfera domestica, m
darie era grea ~i exigenta. Spalarea c::itlt::irn:irl;:ll::i
de exemplu, era 0 sarcina foarte grea cilcnlil-it;:lnt::i
Introducerea apei curente calde ~i
gospodariilor, a eliminat multe
care luau timp; inainte, apa trebuia
in casa ~i incalzita acolo, dupa cum
inca in multe dintre tarile in curs de pe;ZV(Jlltal
din lume. Cablurile de electricitate
gaz au facut ca sobele cu carbune ~i
. devfna invechite, iar sarcinile '''' ...''g ..... ~'''
fi taierea lemnelor, caratul carbunelui
constant~ a sobel - sa fie eliminate.
Totu~i, in mod surprinzator,
petrecuta in munca domestica de catre!femei
, - scazut semnificativ, chiar ~i odata cu i ",,,,,,u,,,o;;.
echipamentulur modern, cum ar fi ;:Icr'lir;:l,tn:lr",111'>
ma~inile de spalat ~i ma~inile de "n~II"'TI ,,;'''''~
pul alocatde femeiLe britanice muncii npnlt::iti'tA
acasa a ramas constant chiar in u jumatat,e Femeile muncesc adesea"in
de secol. Dispozitivele casnice au une e ~ . A I' d ca
"dintre cele mai grele sarcini dar au . aca~a ~I rntr-un oc e mun
 Munca ~i via1a economica 701

'Formele de munc~ platita ~i neplatita sunt

- strans legate, dupa cum demonstreaza contributia
muncii domestice la economia ca intreg. Una din-
tre principalele intrebari ce prezinta interespentru
sociologi prive~te felul in care implicarea din ce in
ce mai mare a femeilor pe pia~a muncH a afectat
diviziunea domestica a muncii. Cum cantitatea
de munca domestica nu s-a diminuat, ~i din ce
in ce mai putine femei sunt.astazi doar casnice,
rezulta ca problemele domestice ale gospodariilor
trebuie rezolvate diferit in zilele noastre.

un rol social important. A avea 0 Uf 'HI~....
platita este important din to ate
menfionate - dar categoria de "UI'uU~.fl
o extensiune mult mai larga.
Putem defini munca, pHitita sau
tita, drept indeplinire a sarcinilor
cheltuirea unui efort fizic ~i mental,
obiectiv realizarea de bunuri ~i servicii
vite nevoilor umane. 0 ocupape, sau
este munca realizata in schimbul
sau a unui salariu. in toate culturile,
este baza economiei. Sistemul "'-'JUt"Ul'-
consta din institufii care asigura
si
, distribuirea de bunuri si , servicii.
Organizarea sociala a
muncii
Una dintre caracteristicile
tilor
, moderne 0 constituie existenta , gresele in tehnologia industriala, cum ar fi
complexe diviziuni a muncii: .......,.....
ajuns sa fie divizata intr-un numar
de ocupapi, care constituie tot atatea
cializari. In societafile tradifionale,
nonagricola presupunea stapanirea
mestesug.
, )
Deprinderile de mestesugari
, ,
invafate intr-o lunga perioada de ucenicie,
iar muncitorul - de regula - efectua toate
treburile legate de procesul de producfie,
de la inceput pana la sfar~it. De exemplu,
un fierar care Iacea un car topea fierul, ii
dadea 0 forma ~i 11 as ambIa piesa cu piesa.
Odata cu dezvoltarea productiei moderne
industriale, majoritatea meseriilor tradifio-
nale au dispamt cu totuI, fund inlocuite de
deprinderi ce constituie parte a proceselor
de produCfie la scara mare. Jockey, a cami
poveste a vietii am prezentat-o la incepu-
tuI acestui capitol, sta ca exemplu. El ~i-a
petrecut intreaga cariera de-o viata intr-o
singura sarcina specificli; ceilalfi din fabrica
indeplineau alte sarcini specifice.
De asemenea, societatea moderna a fost
martora schimbarii locatiei
, muncii. inainte
de industrializare, majoritatea activitafii ~e '.
desIa~ura acasa ~i era indeplinita in mod
colectiv de tofi membrii gospodariei. Pro-
funcfionarea utilajelor pe baza de electri-
citate ~i carbune, au contribuit la separarea
muncii de dorniciliu. Fabricile detinute de
antreprenori au devenit centre ale dezvol-
tarii industriale: ele au concentrat utilaje
~i echipamente, iar producpa de masa a
 702 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA
bunurilor a inceput sa eclipseze micul ar-
tizanat de acasa. Cei care cautau un loc de
munca, cum era Jockey, erau instruiti sa
indeplineasca sarcini specializate ~i primeau
un salariu pentru aceasta activitate. Prestatia
angajatilor a fost supravegheata de manageri,
care verificau indeaproape implementarea
tehnicilor pentru intensificarea productivi-
tati muncii ~i a disciplinei.
Contrastul in diviziunea muncii intre
societatile traditionale ~i cele moderne este,
intr-adevar, extraordinar. Chiar in societatile
traditionale largi existau, de regula, apro-
ximativ 20-30 de meserii majore, alaturi
de roluri specializate de genul comerciant,
soldat ~i preot. intr-un sistem societal in-
dustrial modern, exista realmente mii de
ocupatii distincte. Recensamantul din Ma-
rea Britanie inregistreaza aproape 20 000
de ocupatii distincte in economia britanica.
in comunitatile traditionale, multi mun-
ceau in cadrul fermelor ~i erau autonomi
din punct de vedere economic, pentru ca
i~i produceau propria hrana, haine ~i alte
mijloace de subzistenfa. Dimpotriva, una
dintre trasaturile principale ale societatilor
moderne 0 constituie expansiunea enorma
a interdependen~ei economice. Suntem cu
tOfii dependenti de un imens numar de alti
muncitori - raspandifi in zilele noastre in
intreaga lume - in ceea ce prive~te produ-
sele si, serviciile cu care ne intretinem.
, Cu
mici exceptii, majoritatea componentilor
societatilor moderne nu produc alimentele
pe care Ie mananca, casele in care trruesc sau
bunurile materiale pe care Ie utilizeaza.
intemeietorii sociologiei au scris mult
despre potenfialele consecinte ale divizi-
unii muncii - atat in ceea ce-i prive~te pe
muncitorii individuali, cat ~i societatea ca
intreg. Karl Marx a fost unul dintre pri-
mii autori care a presupus ca dezvoltarea
~"'~,",~"U''''' moderne ar reduce multe din-
activitatile oamenilor la sarcini minore,
teo Conform acestuia, diviziu-
muncii instrruneaza fiintele , umane de
lor. Pentru Marx, alienarea consta in
de indiferenta sau de ostilitate
Il1:1rutesita1te nu numai fafa de munca, ci ~i
de contextul produqiei industriale in
unei intreprinderi capitaliste. in so-
traditionale, sublinia el, munca era
obositoare - taranii , fermieri trebuiau
sa trudeasca din zori ?i pana in seara.
ei detineau in mare masura controlul
,
muncii lor, care cerea multa pricepere
abilitate. Astazi, majoritatea celor care
,"rTf""'T" in industrie nu au control asupra
loc activitafi, contribuind numai in
parte la crearea produsului final, ?i nu
nicio influenta asupra felului in care el
- in cele din urma - vandut. Marxistii ,
sa susfina ca pentru muncitori caJockey,
!U~U!\..o. pare ceva alienant, 0 sarcina care
. . 'tV,",,''''sa fie realizata pentru a ca?tiga un
insa nesatisracatoare in sine.
Durkheim a avut 0 viziune mai opti-
cu privire la diviziunea muncii, de~i
1i recuno~tea efectele potential dauna-
Conform lui Durkheim, specializa-
rolurilor ar intari solidaritatea sociala
comunitatilor. in loc sa trruasca
ca unitati autonome, oamenii sunt
laolalta prin dependenta lor reciproca.
UVJj1Uo.!J.lo.,C"o. este intensificata prin relatii
'"'''I'-U.uU''''-!'"''V''U''''''' de productie ~i consum.
Ul/-r"!,,.uu a considerat ca acest mod de or-
este extrem de funcfional, de~i ~i el
d solidaritatea sociala ar putea
t1ic·t n,c<i dad schimbarea ar interveni prea
in acest sens, el a introdus termenul
~n()mle, ca lipsa de normalitate.

Este folositor sa reciti1i informa1iile despre on-
cep!iile lui Durkheim ~i Marx din capitolull "Ce
este sociologia?':
Taylorism ~i ford ism
Scriind cu aproximativ doua secole in u a,
Adam Smith, unul dintre fondatorii
nomiei moderne, identifica avantajel
care Ie aduce diviziunea muncii in ter
de productivitate crescanda. Cea mai m-
portanta dintre lucrarile sale, The Wealt of
Nations (1776), se deschide cu 0 descr ere
a diviziunii muncii intr-o fabrid de ac 0
persoana care lucreaza singura poate ce
- probabil- 20 de ace pe zi. Totu~i, int 0-
ducand aceasta sarcina, a unui singur m n-
citor, intr-un numar de operariuni sim Ie,
zece muncitori care colaboreaza intre e in
sarcinile specializate ar putea produce i -
preuna 48 000 de ace pe zi. Cu alte cuvi te,
rata produC}iei pe muncitor cre~te de Ia 0
la 4 800 de ace, fiecare operator speci .st
producand de 240 de ori mai mult de at
dad ar munci singur.
Peste mai bine un secol, aceste i ei
;;i-au do bandit cea mai inaintata expre ie
in scrierile lui Frederick Winslow Tay or
(1865-1915), un consultant manager al
american. Abordarea tayloriana a ceea ce
el a numit "management ;;tiintific" a impli at
studiul detaliat al proceselor industriale in
scopul segmentarii lor in operafiuni sim e,
care ar putea fi cronometrate ~i organiz te
cu exactitate. Taylorismul, cum a ajuns sa
fie denumit managementul ~tiinrmc, nu a
doar un studiu academic, ci un sistem e
producrie destinat sa maximizeze rezultat Ie
industriale, cu un impact Iarg nu nu ai
asupra organizarii produqiei industri e
~i a tehnologiei, cat ~i asupra politicilor a
Munca ~i via~a economica 703
Iocul de mund. Studiile lui Taylor asupra
timpului ~i mi~carii, mai ales, au deplasat
controlul asupra cunoa~terii procesului de
producrie de la muncitor la manager, ero-
dand bazele autonomiei muncitorilor ma-
nuali fara de patronii lor (Braverman 1974).
Ca atare, taylorismul a fost mult asociat cu
descalificarea ;;i degradarea muncii.
Principiile taylorismului au fost insu;;ite
de industria;;ul Henry Ford (1863-1947).
Acesta ~i-a into emit planurile primului sau
automobilla Highland Park, Michigan, in
1908 pentru fabricarea unui singur produs
- modelul T Ford - prin introducerea unor
instrumente specializate ;;i a unor utilaje
destinate in scopul unor operatiuni mai
rapide, mai exacte ~i mai simple. Una dintre
inovariile cele mai importante ale lui Ford a
fost introducerea liniei de asamblare, despre
care se spune ca a fost inspirata de abatoarele
din Chicago, in care animalele erau tran;;ate
bucata cu bucata pe 0 linie mobila. Fiecare
muncitor de Ia linia de asamblare Ford avea
atribuita 0 sarcina specifid, cum ar fi potri-
virea manerelor u;;ii din stanga pe masura ce
corpurile de ma;;ina se deplasau de-a Iungul
liniei de asamblare. in 1929, cand productia
modelului a incetat, fusesera produse peste
15 milioane de automobile.
Ford a fost printre primii care ;;i-a dat
seama ca produC}ia de masa cere ;;i pie-
re de desfacere de masa. El s-a gandit d,
dad marfurile standardizate - cum este
automobilul - trebuiau sa fie produse la 0
scara chiar mai mare, trebuiau asigurati ;;i
consumatorii care sa i;;i permita sa cumpere
aceste marfuri. in 1914, Ford ;;i-a asumat
riscul lara precedent de a ridica salariile Ia
uzina Dearbon, din Michigan, la 5 dolari
pentru 0 zi de opt ore - un salariu foarte
mare la acea vreme ;;i care asigura un stil de
viata
, al clasei muncitoare in care se putea
704 MUNCA ~I VIATA ECONOMIC
include si detinerea unui astfel de automobil.
J J
Cum observa ~i Harvey: "Scopul celor cinci
dolari pentru ziua de lucru de opt ore a fost
numai par?al asigurarea conformarii mun-
citorului cu disciplina ceruta intr-un sistem
de linie de asamblare de mare productivitate.
Ea insemna, totodata, ~i asigurarea unui
venit suficient al muncitorilor, pentru ca
ace~tia sa poata consuma produsele de masa,
altfel distruse in cantitati enorme de catre
J
corporafii" (Harvey 1989). Ford a angajat
~i 0 mica armata de asistenfi sociali, care
erau trimi~i in casele muncitorilor pentru
a-i educa cu privire la obiceiurile potrivite
de consum.
Fordismul este numele dat sistemului de
produc?e de mas a, legat de crearea piefelor
de masa. in anurnite contexte, termenul are
un infeles mai specific, referindu-se la 0 pe-
rio ada istorica in dezvoltarea capitalismului
dupa cel de-AI Doilea Razboi Mondi-
in care producfia de masa era asociata
stabilitatea in rela?ile de produc?e ~i
nivel ridicat de sindicalizare. in timpul
lOI:Ull,ffiWlll, fmnele s-au lansat in angaja-
pe termen lung fafa de muncitori,
salariile au fost legate direct de cre~terea
"..,.rv'l1lr,.,··"'·tafii. Ca atare, acordurile colective
muncii - acorduri formale negociate intre
~i sindicate, in care erau specifica-
condi?ile de munca cum ar fi salariile,
de pensionare, ajutoarele ~i a~a
departe - inchideau un cerc vicios, care
consimfamantul muncitorului pen-
regimurile de munca automatizata fi
suficienta pentru mlirfurile produse
masa. Se considera ca, in general, sistemul
disparut in 1970, dand na~tere unei mai
flexibilita? ~i nesiguranfe in cadrul
fiilor de munca.

Limitele taylorismului ~i ale
fordismului
Motivele ruspaririei fordismului s nt
complexe ~i intens dezbatute. Pe rna ura
ce fumele din cadrul diferitelor indu trii
au adoptat metodele de produqie ford ste,
sistemul de organizare a intampinat u e-
Ie greutari. Intr-o vreme, fordismul p ea
ca reprezinta viitorul posibil al produ ,iei
industriale ca intreg. Dar nu s-a int' -
plat a~a. Metoda se poate aplica cu su ces
numai in industriile care produc bu uri
standardizate pentru piefele mari, cu ar
fi fabricarea de autoturisme. Constru' ea
unei linii de produqie automatizate imp ' ca
costuri enorme, ?i odata ce se implemente za
sistemul de organizare fordist, acesta ste
destul de rigid; pentru a modifica un pro us,
de exemplu, este nevoie de 0 reinvest rie
substanpala. Produqia fordista este u or
de reprodus, daca exista suficiente fond ri
pentru construirea fabricii. Dar firmele .n
tarile in care puterea de munca este scu pa
considera ca este greu sa concureze cu c Ie
in care salariile sunt mai scazute. Acest a
constituit unul dintre factorii care a con us
initialla
, dezvoltarea industriei de mas, ni
japoneze (de?i nivelele japoneze de salariz re
actuale nu mai sunt scazute) \ii, ulterior 1a
cea din Coreea de Sud.
Dificultatile
, referitoare la forrusm si ,
taylorism s-au extins totu~i din colo de e-
voia unui echipament scump. Fordism ~i
taylorismul sunt ceea ce unii sociologi ai
organizapilor industriale denumesc sis -
me de incredere scazuta. Ocupatiile su t
stabilite de conducere si , sunt incredint, te
unor ma?inarii. Cei care efectueaza sarci e
de lucru sunt supravegheati indeaproape ~i
beneficiaza de 0 mica autonomie de actiu
Munca ~i viata economica 705
Pentru a pastra disciplina ~i inalta calitate
a standardelor de produqie, angajafii sunt
continuu monitorizap prin diferite sisteme
de supraveghere.
Supravegherea la locul de mundi ~i Tn cadrul
altor organiza~ii este discutata Tn capitolul16,
" Organiza~iile ~i re~elele':
Totu~i, aceasta supraveghere constanta
tinde sa conduca la un rezultat opus fara
de cel intenponat: angajamentul ~i moral a
muncitorilor sunt adesea erodate, pentru
ca acestora nu li se cere parerea aproape
niciodata cu privire la natura ocupariilor
sau la felul in care sunt indeplinite. In 10-
curile de mund in care exista un sis tern de
incredere sdzuta, nivelele de instatisfaqie ?i
absenteismul muncitorllor sunt ridicate, iar
conflictul industrial este unul obi?nuit.
Un sistem de incredere ridicata, dim-
potriva, este unul in care muncitorilor li
se permite sa controleze ritmul, ?i chiar
continutul muncii lor, in cadrul unor linii
calauzitoare de ansamblu. Astfel de sisteme
sunt concentrate, de regula,la nivelele su-
perioare ale organizariilor industriale. Dupa
cum yom vedea, sistemele de incredere
ridicata au devenit mult mai raspandite in
ultimii ani in majoritatea locurllor de mundi,
transformand radical modul in care gandim
organizarea ?i efectuarea muncii.
Natura in schimbare a
muncii ~i a activita~ii
Globalizarea productiei economice, impre-
una cu raspandirea tehnologiei informatiei,
modifica natura posturilor ocupationale
detinute de majoritatea oamenllor. Dupa
706 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

61

SI
Au existat multe conflicte Intre muncitori ~i cei '
care de~in autoritatea politidi ~i economidi. Revol- 41
' tele Impotriva Incorporarilor ~i a taxelor ridicate, 31
precum ~i grevele foamei in perioadele de dedin
grav erau un lucru obi~nuit in zonele urbane ale 21
Europei seeolului XVIII. Aeesteforme"premoderne B 11
de conflict de munca au continuat pan a cel putin
acum un seeol in unele tari. De exemplu, in 1868,
au existat greve in mai multe ora~e italiene (Geary
1981). Astfel de forme traditionale de confruntare
nu erau doar simple izbueniri sporadiee, irationa- Figu
Ie: amenintarea violenta sau folosirea aeesteia 190(
a avut ea efect seaderea pretului eereaJelor ~i a • Dat
'altor prod use alimentare de baza (Rude 1964; R.epa
Booth 1977). datel
Conflictul de munea dintre muncitori ~i pa-' anuh
troni a avut tendinta, la inceput, de a urma aeeste Sursd
modele vechi. Aeolo unde aveau loe eonfruntari,
muncitorii aveau deseori posibilitatea sa-~i para- s
(
seasca locul de munca ~i sa iasa in numar mare
In strada; i~i faceau cunoscute nemultumirile pute
printr-un comportament indisciplinat, sau prin cale
initierea unor acte de violenta impotriva auto- recu
ritatilor. Tn anumite pal1i ale Frantei, la sfar~itul ecor
secolului XIX, muncitorii ii puteau ameninta cu carat
spanzuratoarea pe patronii pecare nU-i'simpatizau Muncitorii aleg sa participe la greva din Deel
(Holton 1978). Folosirea grevei ca arma, asociata· specifice. Ei pot cauta sa dobanoleaSiCit; tura
astazi in mod obi~nuit cu negocierea organizata ~ rii mai mari, sa impiedice 0 reducere p 11
intre muncitori ~i conducere, s-.a dezvoltat doar salariilor lor, sa protesteze impotriva schiml~~ triei I
incet ~i sporadic. r tehnologice care fac ca munca sa n"'."".~ bene
monotona sau conduc la concedieri, ori redu
Grevele o siguranta a locului de munca. Totu~i, tele
Putem defini 0 grevc\ ca 0 oprire temporara aceste situatii, greva este in esenta un a ba
a lucrului de catre un grup de angajati, cu sco- de putere: 0 arma a celor care sunt ."'"...."''''' Tn ti~
pul de a-~i exprima 0 nemu!!umire sau pentru putere la locul de munca ~i ale caror pute
a-~i sustine 0 sevendicare (Hyman 1984). Toate afectate de deciziile manageriale pe care f1uer
componentele acestei defini!ii sunt importante pot controla decat foarte putin sau deloe. renu
in separarea grevelor de alte forme de opozitie . de regula, 0 arma de"ultim resort'~ fol are a
~i de conflict. 0 greva este temporara, pentru C13 cand alte negocieri au e~uat, deoarece joriti
lucratorii intentioneaza sa se reintoarca la acela~i ncitorii in greva fie nu primesc niciun fel de, origi
loe de munca,la acela~i patron; acolo unde lucra- nit, fie depind de fondurile sindicale, care pOt "defE
torii parasesc complet locul de munca, termenul fi torii I
patrc
 Munca ~i via!a economica 707

60

50
ucrului,
era ore 40
e lucru~ 30
cratori,
lectiva, 20
a!i sunt 10
Irevelor
anizate o
!::l~ !::l<' ~~ ~<, ~ ~<, :?~ :?<'
implidi ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ~ ,
I~umire
uesunt Figura 18.1 Numarul celor angajati, mem unui sindicat muncitoresc, Marea Britanie,
niment 1900-2000
• Datele din 1975 cuprinse in Rapoartele Anuale Atestare a Functionarilor (Certification Officer's Annual
sau tip Reports) sunt doar pentru Marea Britanie. Vezi tehnica pentru informatla ulterioara cu privire la sursele
i ~i con- datelor. Nota: Datele au fost ajustate pentru a estimarile din Recensamantul populatiei ulterior
nflictul anului 2001.
rnai de- Sursii: ONS (20Q3c), p. 139
lJ lui,nu
lcordu- Sindicatele Muncitorii de astazi au drept de vot in sfera
ifestari Cu toate ca numarul de membri ~i amploa politica, ~i exista forme consacrate de negociere
nelude puterii lor difera considerabil, organiza~iile cu patronii prin intermediul carora se pot ob!ine
ptronii, cale exista in toate statele occidentale in care beneticii economice ~i se pot solicita revendicari.
u unul recunoscut dreptul muncitorilor la greva in Totu~i, influenta sindicatului se observa in prin-
(elede economic. Din ce cauza au devenit sind cipal sub forma unei puteri de veto, atat la nivelul
caracteristica esentiala a societatilor nr,-irl.c>nt·",I".7 intreprinderii locale, cat ~i la nivel national. Cu
. multe De ce conflictul sindicat-conducere pare a fi alte cuvinte, folosindu-se de resursele aflate la
&eascl tura relativ permanenta a mediilor dispozitia lor, inelusiv dreptulla greva, sindica-
Tn perioadele de inceput ale ~ezvoltarii tele pot doar 'impiedica politicile patronilor sau
triei mode me, muncitorii din majoritatea tarilor u initiativele acestora, Insa nu ii pot influen!a - in
beneficiau de drepturi politice ~i aveau 0 influe primul rand -Ia formula rea lor. Exista ~i excePtii,
redusa asupra conditiilor lor de munca. Sind de exemplu acolo unde sindicatele ~i patronii
tele s-au dezvoltat ca mijloace de reechil negociaza periodic contractele referitoare la con-
a balantei de putere intre muncitori ~i ditiile de munca.
Tn timp·ce muncitorii realmente nu aveau Perioada de dupa cel de-AI Doilea Razboi Mon-
putere ca indivizi, prinorganizarea colectiva dial a fost martora unui revers dramatic al poziliilor
fluenta lor sporea progresiv. Un patron sindicatelorln cadrul societatilor industrial~ avan-
renunta la munca unui muncitor anume, dar sate. Tn majoritatea tarilor dezvoltate, perioada
are aceasta posibilitate in cazul tuturor sau cuprinsa intre 1950 ~i 1980 a stat sub semnul unei
jorita~ii muncitorilor dintr-o fabrica sau uzina. cre~teri constante a densitalii sindicale, 0 statistica
origine, sindicatele erau in principal organ ce reprezinta numarul de persoane care puteau
re "defensive~ oferind mijloacele prin care mu fi - potenliar - membri de sindicat. Tn ultima pe-
torii pot contracara putetea_cople~itoare . rioada a anilor'70 ~i la inceputul anilor'80, peste
patronii 0 detineau asupra vietilor lor. 50% din fo~a de munca britanica era sindicalizata.
708 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA
 -0;;;;;;;::;1--':~--- - - - ---
cum s-a discutat in capitolul 9, n marul
:onomF- ce10r care muncesc in sectorul "gu ere10r
e~omat albastre", in tarile industriale, a sc zut in
lminato
mod progresiv. In raport cu anii prec denti,
(lui.Inal
tot mai putini oameni muncesc as azi in
fceince
remul fabrici. S-au creat noi locuri de m ca in
scazute birouri ~i in centre de servicii prec m su-
erile de permarketurile ~i aeroporturile, majo itatea
lor fiind ocupate de femei.
Inegalitatea de gen la locul de mundi
cutata mai mult in capitolul 16, "Orga
~i relelele':
Femeile ~i munca
De-a lungul istoriei, barbatii ~i fi meile
au contribuit - zi de zi ~i pentru ulta
vreme -la producerea ~i reproducere lumii
sociale inconjuratoare. Totu~i, natura cestui
parteneriat ~i distribuirea responsab' . atilor
in cadrul sau a fost asumata diferit, i timp.
Pana nu demult, munca platita aparti ea in
mod predominant sferei masculine. I ulti-
me1e decenii, aceasta situatie s-a sch mbat
radical: tot mai multe femei alcatuies foqa
de munca. In majoritatea tarilor oc iden-
tale, Rusia ~i China, femeile ocup doar
cu aproximativ un sfert mai putin decat
barbatii loeurile de munca din afar easei
) matizate a constituit - probabil - factorul
(vezi figura 18.2). Totu~i, datele p ivind
Marea Britanie sugereaza ca trei s rturi
din populafia feminina aetiva este eu rinsa
in ocupatii de rutina, cu program edus,
slab platite: munca de birou, de euraf torie,
casiere ~i de aprovizionare (Femeile I locul
de munca 2004).
In continuare, yom lua in consi
originile ~i implicatiile acestui feno en-
una dintre cele mai importante transfc mari
care s-au petrecut in societatea mo
Munca ~i via~a economica 709
in zile1e noastre. Vom analiza, de aseme-
nea, une1e dintre schimbarile din lumea
muncii care au avut loc odata cu declinul
fordismului ~i al taylorismului, inainte de
a examina cateva dintre dintre ce1e mai
importante dezbateri contemporane din
sociologia muncii.
Femeile ji locul de munca: perspectiva
istorica
Pentru marea majoritate a populatiei din
societafile preindustriale (~i pentru multi oa-
meni aparfinand lumii in curs de dezvoltare),
activitafile productive ~i cele gospodare~ti
nu erau separate. Producfia era realizata
fie in casa, fie in apropierea acesteia, ~i tofi
membrii unei familii participau la munca
campului sau in atelierele mestesugaresti.
» )
Femeile aveau deseori 0 influenta considera-
bila in cadrul gospodariei, ca rezultat al im-
portanfei lor in procesele economice, chiar
daca erau excluse din sferele masculine ale
Politicii si, razboiului. Sotiile
" mestesugarilor
,
~i ale fermierilor deseori pastrau socotelile
afacerii, iar vaduvele posedau ~i gestionau
in mod frecvent afacerile.
Majoritatea acestor lucruri s-au schim-
bat odata cu separarea atelierului de cas a,
produsa de dezvoltarea industriei moderne.
Cre~terea produqiei de catre fabricile auto-
eel mai important. Munca era desIa~urata
dupa ritmul ma~inii de catre indivizi des-
tinati anume sarcinilor respective, fapt ce
i-a determinat pe patroni sa angajeze ca
lucratori indivizi, nu familii.
Odata cu trecerea timpului ~i pe masura
amplificarii procesului de industrializare,
s-a produs 0 separare din ce in ce mai pro-
funda intre casa ~i locul de munca. Ideea
unor sfere separate - publica ~i privata - a
devenit adanc inradiicinata in atitudinile
710 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

populare. Barbatii, pe baza ocupatiei lor in de angajare ale femeilor in afara

afara casei, i~i petreceau mai mult timp in
domeniul public ~i au inceput sa se implice
mai mult in problemele locale, politid ~i
comert. FemeUe au ajuns sa fie asociate cu
valorUe "domestice" ~i erau responsabUe de
sarcini cum ar fi ingrijirea copiUor, gospo-
daria ~i pregatirea hranei pentru familie.
Ideea conform careia "locul femeii este in
casa" a avut implicatii diferite pentru femei
din niveluri diferite ale societatii. FemeUe
bogate se bucurau de serviciile fetelor in
casa, ale doicUor ~i ale slujitoarelor. SarcinUe
erau foarte aspre pentru femeUe sarace, care
trebuiau sa rezolve problemele gospodare~ti,
~i in acela~i timp erau implicate in munca
industriala pentru a suplimenta veniturile
sotilor
, lor.
pentru toate clasele, erau destul de
sca.zulte pana dupa inceputul secolului XX.
~i la 1910, in Marea Britanie, mai
o treime dintre femeile angajate cu
erau servitoare sau slujnice. Forra de
feminina consta - in principal- din
tinere nedsatorite, ale caror salarii,
cand lucrau in fabrici sau birouri,
/'1p.,p",r, trimise de dtre patron direct
a.llu!j1J.vJ.lor. Atunci cand se dsatoreau, in
ele se retrageau din aceste activitati,
obligatiilor de familie.
activitafii economice afemeilor
UJ.C.lfU",u secol, participarea femeilor la for-
platita a sporit relativ continuu.
influentele majore a constituit-o

100~----------------------------~------------------------

80t-------------~~====~~~~--~~~-=-----

60t-~~--------~==~~~--_h--------------------

40+------------------------------+------------------------

20+------------------------------+------------------------

o +--------r-------.------~._--_+--.-------._------_r--_,

1971 1976 1981 1986 1991 1996 2001 2004

Fig. 18.3 Ratele de angajare in Marea Britanie: pe sexe
Sursa: Social Trends 35 (2005), p. 4

criza fortei de mundi existenta in per oa~a
celui de-AI Doilea Razboi Mondi . In
timpul razboiului, femeile au efectua acti-
vitati socotite anterior de domeniul ex lusiv
al barbatilor. Imediat dupa razboi, ba batii
au preluat majoritatea acestor slujb , dar
schema prestabilita a fost distrusa.
in perioada de dupa cel de-AI oilea
Razboi Mondial, diviziunea de gen i do-
meniul muncii s-a schimbat radical. ntre
1971 ~i 2004, in Marea Britanie, rata ga-
jarii femeilor - adidi numarul oamenil r de
varsta activa care sunt angajati - a cr scut
de la 56% la 70%. in schimb, tot aici rata
angajarii barbatilor a sdizut de la 35 0, in
1917, la aproape 9%, in 2004 (cum ar ta ~i
figura 18.3). Aceasta ingustare a dist ntei
dintre genuri pare in continua cre~tere i anii
ce Yin. Dupa cum yom vedea in contin are,
majoritatea sporirii activitatii econo . ce a
femeilor a vizat sectorul muncii cu pro ram
redus.
Exista cateva motive in baza caro a, in
ultimii ani, nu s-a mai manifestat 0 ife-
renta atat de mare intre ratele acti tatii
economice in cazul barba}ilor ~i al fern ilor.
in primul rand, s-au inregistrat schi bari
in scopul ~i in natura sarcinilor aso iate
dintotdeauna cu femeile ~i cu "sfera do es-
tidi". Pe masura ce a sdizut rata nat tatii,
~i a crescut varsta me die a femeilor, ulte
femei se angajeaza inainte de a avea
~i se reintorc ulterior la lucru. Redu
numarului de membri in familie a in
nat di timpul petrecut odinioara de
femei acasa, pentru ingrijirea copiilor Cl,
a sdizut. Automatizarea multor sarc· . a
ajutat ~i ea la reducerea timpului petr cut
in gospodarie. Ma~inile automate de s alat
vase, aspiratoarele ~i ma~irille de spalat fe
au Iacut ca munca domestidi depusa s fie
mai putin istovitoare. De asemenea, e .sta
Munca ~i via!a economica 711
si
, dovada ca diviziunea domestica a muncii
intre barbati ~i femei a fost constant erodata
in tirnp, de~i femeile - cu siguranta - rea-
lizeaza mai multe sarcini domestice decat
barbatii (vezi in continuare).
Exista, in plus, ~i motive financiare pen-
tru care un numar din ce in ce mai mare
de femei au intrat pe piata muncii. Mode-
lul familiei nucleare traditionale - com pus
dintr-un barbat care intretine familia, 0
sotie cas nidi ~i copii dependenti - se in-
registreaza astazi doar la nivelul unui sfert
dintre familiile britanice. Presiunile eco-
nomice pe care Ie suporta familia, inclusiv
cre~terea ~omajului masctilin, au deterrninat
mai multe femei sa caute un loc de mund.
Multe dintre familii au ajuns la concluzia ca
sunt necesare doua venituri pentru a sustine
standardul de viata dorit. Alte schimbari in
structura familiei - inclusiv ratele ridicate
de celibat ~i familii lara copii, ca ~i cre~terea
numarului de familii monoparentale - au
insemnat d femeile din afara familiilor
tradifionale au intrat ~i ele pe piafa muncii,
~e din proprie initiativa, fie din necesitate.
In plus, eforturile recente de reformare a
politicilor sociale, atat in Marea Britanie cat
~i in Statele Unite, au avut ca scop sustinerea
femeilor - inclusiv a mamelor singure ~i a
femeilor disatorite cu copii mici - pentru
a P'!tea intra pe piata muncii.
In cele din urma, este important sa se
sublinieze di multe femei au ales sa intre pe
piata muncii nu numai din dorinfa de rea-
lizare personala, ci ~i ca raspuns la tendinta
de egalitate stimulata de rni~carea feminista
a anilor '60 ~i '70. Ca~tigand in mod legal
dreptul de a fi egale cu barba}ii, multe femei
s-au folosit de ~ansele de a realiza aceste
drepturi in vietile lor personale. Dupa cum
am afirmat anterior, munca este esentiala
pentru societatea contemporana, iar a avea
712 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA
un loc de munca este aproape intotdeauna
o cerinra pentru 0 viara independenta. in
ultimile decenii, femeile au facut pa~i mari in
infaptuirea egalitarii cu barba~; dezvoltarea
activitatii
, economice a stat in centrul acestui
proces (Crompton 1997).
Gen ;i inegalitiifi la locul de muncii
in ciuda faptului ca au 0 egalitate formala
cu barbarii, femeile sufera inca 0 serie de
inegalitari pe piara muncii. Vom aborda in
continuare trei dintre principalele inegalitari
privind femeile la locul de munca: segregarea
ocuparionala, concentrarea in angajarea cu
program redus ~i diferenra de salariu.
Oeupatiile dominate de femei tind sa fie eel mai
.'''~'''''''fTn·".''n ocupafionalii
care lucreaza au fost dintotdeau~
concentrate in ocuparii de rutina, slab
teo Multe dintre acestea sunt segregate
- adica sunt considerate, de regula,
..l1~'Ul1\.<1 pentru femei". Ocupatiile de tip
~i cele de ingrijire (precum infir-
asistenta sociala ~i ingrijirea copilu-
sunt detinute in cea mai mare parte de
~i sunt privite, in general, ca ocuparii
" L\..\ULUU ..." • Segregarea ocuparionala pe gen
la faptul ca barbatii ~i femeile sunt
'-U .q'-lOUlJ.<1l." in diferite tipuri de ocupatii,
reprezentarilor predominante cu
la ceea ce este specific "masculin" ~i
L....
"L ........ .. in domeniul muncii.

S-a consider at ca segregarea ocup riona-
la ar avea eomponente orizontale ?i v rtieale.
b Segregarea vertieala se refera la t dinta
femeUor de a fi concentrate in activ tati eu
:e
autoritate ?i posibilitari de avansare eduse,
a, in timp ce barbatii oeupa pozitii m . puter-
.p nice ?i mai influente. Segregarea ori ontala
r- se refera la tendinta si a fi eUor
, barbatUor
"
l- de a oeupa diferite eategorii ocupa,· onale.
ie De exemplu, femeile domina mult p zitiile
tii
, domestice ?i eele de funqionar de utina,
en in timp ee barbafii sunt eoneentrati n oeu-
nt patii manuale, semicalifieate ?i e eate.
~,
Segregarea orizontala poate fi aeee tuata.
In 1991, in Marea Britanie, peste 5 % din
..
eu
~l
locurUe de munca ale femeUor (com arativ
eu 17% din cele ale barbatUor) se in adrau
in patru eategorii oeupationale: nqio-
nare, seeretare, servieii personale ?i "altele
elementare" (Crompton 1997). In 1998,
26% dintre femei oeupau pozitii de rutina
in eadrul categoriei "gulerelor albe", e mpa-
rativ eu doar 8% dintre barbati, in mp ee
17% dintre barbati erau euprin?i in unea
manuala califieata, comparativ eu d ar 2%
din numarul de femei (HMSO 199 ).
SehimbarUe din eadrul orga izarii
angajarUor, ea ?i stereotipizarea ro urUor
genurUor au contribuit la segregarea cupa-
tionala. SchimbarUe in privinta prest giului
si a sarcinUor de lueru ale "functio rUor"
~fera un bun exemplu. In 1850, i Ma-
rea Britanie, 99% dintre funetiona i erau
barbati., A fi funetionar
, insemna eseori
a avea 0 munca de raspundere, im icand
eunoasterea
, contabilitatii
, si, cateodat com-
portand responsabilitati manageriale Chiar
si
, eel mai nesemnifieativ funetion , ave a
un statut anume in societate. Seeol XX
a fost martorul unei automatizari g erale
a muncii de birou (ineepand eu intr duee-
rea masinii
, de scris la sfar-situl
, seeol ui al
Munca ~i via!a economica 713
XIX -lea), insotita de 0 degradare insemnata
a ealifiearilor ?i statutului de "funqionar"
- alaturi de 0 alta ocupatie inrudita, eea de
"secretar" - la statutul de oeupatie joasa, slab
platita. FemeUe au ocupat aceste locuri de
munca, avand in vedere ca salarille ?i pre-
stigiul eu care erau asociate s-au diminuat.
In 1991, aproape 90% dintre functionari?i
98% dintre tori seeretarii din Marea Britanie
erau femei. Totu?i, numarul de persoane
care fac mund de secretariat a scazut in
ultimele doua deeenii. Computerele au in-
locuit ma?inile de seris ?i multi manageri i?i
realizeaza diferite sarcini si
, isi
, scriu singuri
scrisorUe, direct pe computer.
Coneentrarea in munea eu program
redus
Cu toate ca un numar din ce in ce mai
mare de femei sunt angajate astazi eu norma
intreaga in afara easei, din ee in ce mai multe
se regasese in aetivitatUe cu program redus.
In ultimele deeenii, oportunitatUe pentru
munea eu program redus au creseut enorm,
pe de 0 parte, datorita reformelor de pe
piara muncii in sensul incurajarii politicilor
de angajare flexibila, iar pe de alta parte,
datorita expansiunii sectorului de servicii
(Crompton 1997).
Se considera ca activitatUe eu program
redus ofera angajatUor 0 mai mare flexi-
bilitate decat eele eu norma intreaga. Din
aeeasta cauza, adesea ele sunt vizate de catre
femei care inceard sa imp ace munca cu
obligatiUe familiale. In majoritatea situa-
tillor, aeeasta se poate intampla eu sueces,
iar femeile eare altfel ar trebui sa renunte
la munca devin active din punct de vedere
economic. Totu?i, munea eu program redus
euprinde unele dezavantaje, cum ar fi 0 plata
scazuta, nesiguranta muneii ?i oportunitati
limitate de avansare.
714 MUNCA $1 VIATA ECONOMICA
Munca cu program redus este atractiva
pentru multe femei, ~i 0 mare parte din
implicarea femeilor in activitatea econo-
mica postbelica poate fi atribuita acesteia.
in 2004, existau 5,2 milioane de femei in
Marea Britanie angajate cu program re-
dus, in compara~ie cu doar },2 milioane
de barba~i (HMSO 2005). In acest sens,
Marea Britanie este intrucatva aparte de-
oarece, printre ~arile industrializate, ea are
una dintre cele mai mari rate de angajare
cu program redus a femeilor.
Sociologii au discutat indelung feno-
menul angajarii cu program redus in ran-
dul femeilor si, au dorit sa ofere explicatii,
cu privire la for~a acestui model in Marea
Britanie, comparativ cu alte ~ari. Sondaje-
Ie au dezvaluit ca slujbele part-time sunt
slab remunerate, nesigure ~i adesea mult
mai flexibile pentru angajator decat pentru
angajat. Totu~i, atunci cand sunt intrebate,
majoritatea femeilor care lucreaza cu pro-
gram redus spun ca sunt satisIacute cu acest
mod de angajare. Principalul motiv invocat
in favoarea acestui tip de activitate 11 con-
stituie faptul ca ele prefera sa nu lucreze cu
norma intreaga.
Unii autori au sus~inut ca exista diferite
"tipuri" de femei - cele care sunt angajate sa
lucreze in afara casei ~i cele care nu lucreaza
nicaieri, in baza unei diviziuni tradi~ionaliste
a muncii efective (Hakim 1996). Conform
unei abordari de genul acesta, majoritatea
femeilor doresc mult mai mult sa lucreze
dupa un program redus, pentru a-~i putea
indeplini ~i obliga~e casnice tradiponale.
Totu~i, exista un aspect important fa~a de
care femeile nu prea au de ales. Barbapi, in
ansamblu, nu i~i asuma responsabilitatea
principala a cre~terii copiilor. Femeile carora
Ie revine aceasta responsabilitate (precum
~i alte obliga~ii domestice, dupa cum se
sau trebuie sa munceasca in
socotesc in mod inevitabil
cu program redus 0 op~iune mult
~. ..&n,........ ~in domeniul salarizarii
wage gap)
me die a femeilor angajate in Ma-
este cu mult inferioara celei a
desi diferenta a scazut intrucatva
30 'de ani.i~ 1970, femeile care
uu',-~a,u cu norma intreaga ca~tigau 63
peIlnH~S la fiecare lira ca~tigata de un barbat
Uluu,-"" in acela~i re~; in 1999, suma
t'r"·'''.''T la 84 pennies. In randul femeilor
nllllllcesc cu program redus, diferen~a
- in aceea~i perioada - de la 51 de
u ... " .. " ,... 58 penny. Aceasta tendintagenerala
4lilnirlarc~a "discriminarii in domeniul
alari~ariJL" a fost corect inregistrata ca un
in mi~carea catre egalitatea
sexe.
tendin~e au fost afectate insa de
procese. Un factor important este
deosebire de vremurile de odinioara,
multe femei patrund in pozi~ii pro-
''-''.LV'';' ''''' mai bine platite. Femeile tinere, cu
\-<Ull''!I'"' bune, sunt cotate astazi la fel ca ~i
lor barbap, in domeniul activita~or
!-'L\JJ.u.p.uu.... Totu~i, avansarea catre treapta
de sus a structurii ocupaponale
de numarw enorm de femei
... "'..... "'~,.uocupaponala pe sexe consti-
dintre principalii factori ai dis-
UU"~"Ull salariale intre barbap ~i femei.
din urma sunt in sectoarele de
rrnn ..."n eel mai slab platite: peste 45 %
femei ca~tiga mai pupn de 100 de
 - - - + - - - - - - - - - -- -- - ----- - - - - - -- - - -
lire sterline saptamanal, in compara ie cu
doar peste 20 % dintre barbati. In iuda
unor d~tiguri, femeile raman totu~i s bre-
prezentate in topul distribuirii veni rilor:
10% dintre barbati d~tiga mai mult e 500
lire sterline saptamanal, comparativ c doar
2% dintre femei (Rake 2000).
Introducerea unui salariu minim I nivel
national, in 1999 (de 3,60 lire sterli e pe
ora, pentru angajatii peste varsta de 2 de
ani) a ajutat, de asemenea, la ingu tare a
prapastiei dintre plata barbatilor ~i cea a
femeilor, din moment ce multe feme sunt
concentrate in ocupatii precum coafe e sau
chelnerite, care multa vreme fusesera latite
sub nivelul minim stabilit pentru sal izare.
S-a estimat d aproape 2 milioane de 0 meni
se bucura de 0 cre~tere de aproximati 30%,
dupa introducerea salariului minim.
terile regulate in raport cu pragul
de salarizare, de la introducerea sa
lire sterline pe ora pentru lucratorii
varsta de 22 de ani, din octombrie
au fost in beneficiul ulterior al femeil r din
secto~ ocupatiilor slab platite. Bene lciile
salariului minim totu~i nu ascund ptul
ca 0 mare parte a femeilor inca lucre za in
ocupatii care sunt platite la nivelul s ariu-
lui minim sau putin peste, ~i ca exist inca
multi barbati ~i femei care sunt an ajati
(ilegal) in munca pentru 0 sum a mai mica
decat salariul minim - ca~tiguri din c
foarte greu sa se traiasca, indeosebi
dnd sunt copii in intretinere.
Unul dintre semne 11 constituie fap ca
un numar considerabil de femei din
Britanie traiesc in saracie, fapt deose
adevarat in ceea ce prive1?te femeile si gure.
Procentul femeilor in randul sarac lbr a
crescut constant in ultimii ani. Saracia tinde
sa fie deosebit de acuta in randul fe eilor
cu copii mici, care au nevoie de in
Munca ~i viata economica 715
constanta. Exista un cerc vicios in aceasta
privinta: 0 femeie care poate obtine un loc
de munca bine platit poate intampina greu-
tati financiare deoarece trebuie sa plateasca
pentru ingrijirea copilului, iar daca incepe
sa lucreze cu program redus, d1?tigurile sale
scad, dispar toate proiectele privind cariera
1?i i1?i pierde 1?i alte ajutoare economice - cum
ar fi dreptulla pensie - de care beneficiaza
cei care lucreaza cu norma intreaga.
Pe tot parcursul unei vieti de femeie, dis-
criminarile in salarizare determina diferente ,
izbitoare in ca~tigurile generale. Un studiu re-
alizat in 1990 (Rake 2000) a ajuns la concluzia
d 0 femeie cu calificare medie, de exemplu,
ar suferi 0 "pierdere ferninina" de mai bine
de 240 000 lire sterline, in intreaga sa via-
tao
, Pierderea feminina se refera la diferenta ,
dintre ca1?tigul unei femei 1?i al unui barbat
cu acelea1?i calificari, suma pe care 0 femeie 0
pierde constant de-a lungul vietti sale, chiar
dad nu are copii. Totalul ca~tigat de 0 femeie
va fi diferit, in functie de calificarile sale. De
exemplu, 0 femeie rara copii, rara calificari, se
poate a~tepta sa ca~tige 518 000 lire sterline
intr-o viata activa; dad are 0 diploma, ea se
poate a~tepta sa ca~tige mai mult decat dublul
acestei sume - in aceasta situatie, "pierderea
ferninina"va fi relativ sdzuta ~i ea nu va suferi
ceea ce s-a numit "discriminarea materna",
diferenta dintre ca?tigurile unei femei rara copii
~i ale unei femei cu copii (vezi figura 18.4). In
schimb, 0 mama slab-calificata din doua este
probabil sa atinga 0 "discriminare materna"
de aproximativ 285 000 de lire sterline (in
comparatie cu ceea ce ar ca1?tiga un barbat de
nivel echivalent), spre deosebire de 140 000
de lire sterline pentru 0 femeie cu calificare
medie, ~i 19 000 lire sterline pentru 0 femeie
cu in alta calificare - care se adauga la "pierderea
feminina" specifica. Este mult mai probabil ca
femeile care apartin ultimelor doua categorii
 716 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

sa se reintoard rapid la mund ~i sa apeleze la A easta problema este examinata in detaliu in

facilita~e oferite de centrele de ingrijire de zi c itoluI7,,,Familia ~i rela1iile intime". Divi:z
atunci cand copill sunt mici (Rake 2000). Celetrc
'f, tusi,
, exista dovezi care sustin
, d acest nfemeii
Schimbari in diviziunea domesticd a mod I se poate schimba. In zile1e noastre,
munCH barb tii contribuie din ce in ce mai mult la
Unul dintre rezultatele faptului d femeile acti . atea domestid, spre deosebire de vre-
au intrat intr-un numar din ce in ce mai mur' de odinioara, de~i autorii care au cer-
mare pe piata muncii este, cu certitudine, cetat enomenul sustin d procesul este unul
renegocierea modelelor familiale traditio- de "a aptare intarziata" (Gershuny 1994). Renunl
nale. Modelul "barbatului cap de familie" a Prin ceasta se intelege d renegocierea sarci- lanivel!
categor
devenit, mai degraba, exceptia decat regula, nilor omestice intre barbati , si
, femei are loc
iar independenta din ce in ce mai mare a cu int ziere fata de intrarea femeilor pe piata Pierder,
femeilor a ins em nat 0 mai buna Pozifionare mun i. Cercetarile au ajuns la concluzia d cat ar pi,
pe tot p.
a lor in afara rolurilor cas nice distribuite pe divizi nea muncii, in cadrul gospodariilor,
compare
sexe - daca doresc sa faca aceasta. Atat in difer~ in conformitate cu factori cum sunt cu calific
ceea ce prive~te gospodaria, cat ~i in deciziile clasa i timpul petrecut de femei la locul de chiar dar
financiare, rolurile domestice ale femeilor se munc . Cuplurile din clasele sociale inalte
Discrimi
afla in transformari continue semnificative. tind s aiba 0 diviziune a muncii mai egali- - cat ar ~
Tendinta pare a fi catre 0 relatie mai egali- tara, a a cum se intampla in familiile in care pe tot pc
tara in multe familii, de~i femeile continua feme' muncesc cu norma intreaga. Per total, , compara
sa poarte pe umeri principala responsbilitate biirba , . isi, asuma 0 responsabilitate mai mare cu calific
in cee ce prive~te casa, dar sarcinile nu sunt tara copi
a multora dintre treburile gospodare~ti. Ex-
cepfia pare sa 0 constituie micile reparatii inca e al distribuite. Discrimi
din gospodarie, care cad mai degraba in U sondaj realizat de Warde ~i Hea- parental
, intre ca~t
sarcina barbatilor. Sondajele au ajuns la therin on (1993) in Manchester a aratat
~i al unui
concluzia ca femeile inca mai petrec - in ca divi iunea domestid a muncii a fost mai cu califid
me die - aproape 3 ore pe zi pentru munca egalit a in randul tinerelor cupluri decat in cel adica dis(
in gospodarie (excluzand cumparaturile ~i al gen atiilor mai varstnice. Autorii au ajuns I feminina

ingrijirea copiilor), comparativ cu 1 ora ~i la con uzia ca, in timp, stereotipurile de gen I materna r
\

40 de minute pe care Ie petrece barbatul slabesc Tinerii crescuti , in familii cu piirinti

,
(Biroul National de Statistici 2003). care au ncerat sa imparta sarcinile domestice !=igura 18.
~ot parcur:
Studiile arata ca femeile casatorite ~i sunt m t mai predispu~i sa irnplementeze
care lucreaza in afara casei depun 0 munca astfe1 d sarcini in propriile lor vieti. 5 rse:Guan
domestica mai mid comparativ cu celelal- Vo er ~i Pahl (1994) au examinat un
te, de~i lor Ie revine aproape intotdeauna aspect iferit al diviziunii domestice a mun-
principala responsabilitate a ingrijirii gos- cii - c I al sistemelor de "management"
podariei. Desigur, orarul activitatilor lor financi al gospodariilor. Studiullor do-
este diferit: fac mai multa gospodarie seara, re~te s~ inteleaga daca accesul ~i controlul
devreme, ~i in weekend-uri, decat cele care femeilo la deciziile privind banii ~i che1-
sunt in exclusivitate casnice. tuielile au devenit mai egalitare odata cu
cre~tere numarului de femei angajate. Prin
 Munca ~i via!a economica 717

Divizarea plalii Femeia cu calificare Femeia cu calificare Femeia cu calificare

Cele trei categorii ale
"femeii tipice"
Renuntarile in ca~tiguri
la nivelul celor trei
categorii
scazuta medie inalta
a parasit ~coala fara are a nivele/GCSE ~i este absolventa
nicio calificare, munci munce~te ca funqionara, ~i specialista, de
ca asistenta intr-un de exemplu ca secretara. exemplu profesoara.
magazin.Se Se casatore~te la 26 de Se casatore~te la 28 de
la 21 de ani ~i are pri ani, are primul copilla 28 ani, are primul copilla
copilla 23 de ani, ~i al de ani ~i al doilea la 31 de 30 de ani ~i al doilea la
doilea la 26 de ani. ani. lese 2 ani din dlmpul 33 de ani. Munce~te cu
9 ani din campul muncii, iar pentru program redus pentru un
iar pentru urmatorii urmatorii 12 ani lucreaza an, ~i cu norma intreaga
28 de ani lucreaza cu cu program redus pentru tot restul vietii
program redus sale active

Pierderea feminina -
cat ar pierde 0 femeie,
pe tot parcursul vietii,
comparativ cu un barbat £197 000 £241 0000 £143 000
cu calificare similara,
chiar dad ea nu are copii

Discriminarea materna
- cat ar pierde 0 femeie,
pe tot parcursul vietii,
comparativ cu 0 femeie £285 000 £140 000 £19 000
cu calificare similara, dar

Discriminarea
parentala - diferenta
intre ca~tigul unei femei
~i al unui barbat, ambii
cu calificari similare, £482 000 £381 000 £162 000
adica discriminarea
feminina ~i discriminarea
materna combinate

ra 18.4 "Pierderea feminina';"discriminarea 1rn:.t<>rn::i ~i "discriminarea parentala"in ca~tiguri, pe

parcursul vietii femeilor
Guardian (21 februarie 2000); Rake (2000)

intermediul interviurilor realizate pe cuplurilor cu venit ridicat, exista tendinta

in sase
, comunitati , britanice
ajuns la concluzia ca distribuirea
financiare ar trebui, per total, sa se
corect decat in trecut, dar ea ramane
legata de problemele de clasa. in
ca "rezervele financiare comune" sa fie ad-
ministrate impreuna, ~i exista un grad mai
mare de egalitate in accesulla bani ~i luarea
deciziilor de che1tuire a lor. eu cat 0 femeie
contribuie mai mult in cadrul unei familii
718 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA
din punct de vedere financiar, cu atat mai
mare este nive1ul de control pe care ea il
exercita cu privire la deciziile financiare.
In familiile cu venit Sc3.zut, femeile
adesea erau responsabile de administrarea
zilnid a cheltuielilor gospodariei, dar nu
Ie revenea automat sarcina de a Iua decizii
cu privire la buget ~i la che1tuieli. In aces-
te situarii, Vogler ~i Pahl au inregistrat 0
tendinra din partea femeilor de a favoriza
accesul barbarilor la bani ~i che1tuieli, e1e
renunrand de bunavoie la acest drept. Cu
alte cuvinte, parea d exista in aceste situ-
arii 0 disjunqie intre controlul de zi cu zi
exercitat de femei asupra cheltuielilor ~i
accesullor la bani.
Postfordismul
In ultimii ani, s-au introdus practici flexi-
bile in numeroase domenii, inclusiv dez-
voltarea producriei, tehnicile de producrie,
stilul managerial, mediul de Iucru, implica-
rea angajatului ~i marketing. Producria de
grup, echipele de rezolvare a problemelor,
multisarcinile ~i marketingul de ni~a sunt
doar cateva dintre strategiile adoptate de
companii in incercarea de a se restructura in
condiriile schimbarii. Vnii comentatori au
sugerat d, luate impreuna, aceste schimbari
reprezinta 0 distanrare radicala de principiile
fordismului; ei susrin ca astazi traim intr-o
perioada ce poate fi cel mai bine inre1easa ca
postfordism. Expresia a fost popularizata
de Michael Piore si , Charles Sabel in The
Second Industrial Divide (1984) ~i descrie
noua perioada a productiei economice ca-
pitaliste, in care flexibilitatea ~i inovaria sunt
maximizate pentru a veni in intampinarea
solicitarilor pietei pentru produse diverse,
individualizate.
. ideea postfordismului este intr-o
masura discutabila. Termenul se
la un set de schimbari suprapuse,
nu numai in domeniul muncii
economice, ci la nive1ul intregii
Vnii autori susrin d tendinra catre
se poate vedea in sfere extrem
cum ar fi partide1e politice, pro-
de ajutor social, precum ~i alegerile
Ia consum si , stilul de viata.
, Cu
anali~tii contemporani converg
in a identlflca astfe1 de schimbari, nu
consens cu privire la semnificaria
a postfordismului sau dad aceasta
cea mai buna cale de a in-
la care suntem martori.
confuziei care exista in jurul ter-
lU .... llUl'.U. in ultimii ani au aparut mai multe
C""Jl"'U" 1 ~" specifice in cadrul lurnii muncii
sa reprezinte 0 distanrare clara de
pnlct.L~lJ.e fordiste de odinioara. Acestea
descentralizarea muncii in echipe
ideea producriei flexibile ?i a
in mas a, raspandirea pro-
UUl~~l"" I~lVc.'"-,,, ~i introducerea unei structuri
V"\"f.I.l~'\"'l1Q.l" mai flexibile. Mai intai, yom
cateva exemple ale prime-
dintre aceste tendinre, inainte de a
\,,"'CU11111f' une1e critici ale tezelor postfordiste.
subcapitolul "Tendinre curente in
~f'rll1""f'I"!" ocuparionala", yom inocmi cadrele
. degrup
J.U'''U'1~'' de grup - grupuri de colaborare
la loculliniilor de asamblare - a
lVl·"",,'"Q. uneori in legatura cu automa-
mod de reorganizare a muncii.
il constituie cresterea
, motivatiei
,
1 ....1Lll"11V". mai degraba prin stimularea
dintre grupurile de muncitori -
-in procese1e de produq:ie, decat

prin acordarea unei singure sarcini re etitive
fiedrui muncitor individual, cu car acesta
sa-~i petread intreaga zi de lucru, urn ar
fi in~urubarea manerelor in portie a unei
masini.
, ce initial fusese entuziasmata in privinta
Exemplul unei productii de grup 11 con-
stituie cercurile calitapi (CC), gru un lll-
tre 5 si
, 20 de muncitori, care se i alnesc
cu regularitate pentru a studia ~i ezolva
problemele de productie. Muncito ii care
apartin acestor CC-uri primesc 0 i struire
suplimentara, care Ie permite sa ontri-
buie cu cunostinte
, , tehnice la dis utarea
problemelor legate de productie. C -urile
au fost initiate
, in SUA, insusite
, de
roase companii japoneze, apoi repo
zate in economiile occidentale in .. '80.
Ele constituie 0 bre~a fata de prez mtiile
taylorismului, din moment ce recu
:I. muncitorii pot defini ~i pot stabili
e prin care i~i realizeaza sarcinile.
a Efectele pozitive ale produqiei
asupra muncitorilor pot include ac
:i narea de noi calificari, autonomia c
n ce procesele de productie pe baza de echipa
supraveghere manageriala redusa ~i c ~terea
sentimentului de satisfactie cu pro . e la
a tivitati mai putin monotone, sistemele de
bunurile ~i serviciile produse. Totu~i, tudiile
e.
au identificat numeroase consecinte n gative
n de mund.
ale productiei de echipa. De~i aut itatea
le manageriala directa este mai putin e .denta
intr-un proces de echipa, exista alte forme
de monitorizare, cum ar fi suprave herea
de dtre alte echipe de muncitori. ocio-
re
logul american Laurie Graham s-a dus sa
a
l-
lucreze intr-o linie de asamblare in cadrul
11.
frrmei japoneze Subaru-Isuzu, ~i a
ei concluzia d presiunea asupra un
!a din partea altor lucratori pentru a 0 tine 0
productivitate mai mare era asidua.
at
Munca ~i viata economica 719
Pentru mai multe detalii cu privire la modelele
japoneze ale organizatiei de afaceri, vezi capi-
toluI16",Organizatiile ~i retelele':
Una dintre coechipiere i-a spus d dupa
conceptului de echipa, a ajuns la concluzia
ell. supravegherea din partea celuilalt grup
de lucratori era doar un nou mijloc ma-
nagerial prin care oamenii erau Iacuti sa
lucreze "pana la epuizare". Graham (1995)
a descoperit, de asemenea, d Subaru-Isuzu
folosea conceptul de productie de grup ca
mijloc de rezistenta in fata sindicatelor,
argumentullor fiind acela d, din moment
ce conducerea si , lucratorii erau in aceeasi,
"echipa", atunci nu ar trebui sa existe ni-
ciun conflict intre cele doua nivele. Cu alte
cuvinte, "judtorul de echipa" bun nu se
plange. La fabrica Subaru-Isuzu la care
a lucrat Graham, cererile pentru marirea
salariului sau reducerea responsabilitatilor
erau percepute ca 0 lipsa de colaborare din
partea angajatului. Astfel de studii i-au de-
terminat pe sociologi sa considere ca, in timp
acorda oportunitati lucratorilor pentru ac-
putere ~i de control raman acelea~i la locul
Produc!ia jlexibila ji individualizarea
in masa
in ultimii ani, una dintre cele mai impor-
tante schimbari in procesele de productie
din intreaga lume a fost introducerea de-
sign-ului prin intermediul computerului
~i producpa flexibila. Dad taylorismul ~i
fordismul avusesera succes in producerea de
masa a bunurilor de consum (care erau toate
la fel) pentru piete mari, e1e nu au putut sa
realizeze game mici de bunuri, tara a mai
720 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA
vorbi de bunuri specifice realizate pentru
un anume client individual. Capacitatea
limitata a sistemelor taylorist ~i fordist de
a personaliza propriile produse este reflec-
tata in faimoasa remarca usturatoare a lui
Henry Ford, la prima productie de masa a
ma~inii: "Oamenii nu pot avea modelul T
in orice culoare - atata timp cat este negru".
Design-urile prin intermediul computeru-
lui, impreuna cu alte tipuri de tehnologie
informatizata au modificat radical aceasta
situatie. Stanley Davis vorbe~te despre apari-
tia "personalizarii de masa": noile tehnologii
permit realizarea pe scara larga a itemilor
proiectati pentru clienti specifici. ln fiecare
zi, pe 0 linie de asamblare se pot produce
cinci mii de tricouri. Astazi, este posibil sa
se personalizeze fiecare dintre tricouri la
fel de repede, ~i tara 0 cheltuiala prea mare,
ca ?i producerea celor cinci mii de tricouri
identice (Davis 1988).
Dad productia flexibila a determinat
beneficii pentru consumatori ~i economie
ca intreg, efectul asupra muncitorilor nu a
fost in intregime pozitiv. Chiar dad mun-
citorii invata efectiv noile deprinderi ?i au
ocupatii mai putin monotone, productia
flexibila poate crea un set complet nou de
presiuni rezultate din nevoia de a coordo-
na procesul complex de productie ?i de a
ajunge rapid la rezultate. Studiullui Laurie
Graham cu privire la uzina Subaru-Isuzu
cuprinde momente in care lucratorii erau
lasati sa a~tepte pana in ultima clipa Partile
critice din procesul de productie. Prin urma-
re, angajatii erau obligati sa munceasd un
timp mai indelungat ~i mai intens pentru a
urmari schema de productie, tara vreo plata
suplimentara.
o tehnologie a~a cum este internetul
poate fi folosita pentru a solicita informa-
tii cu privire la consumatorii individuali,
urm' d ca ulterior sa se fabrice produsele cu
spec' lCatiile lor caracteristice. Sustinatorii
entu ia~ti afirma ca personalizarea de masa
ofer~ nici mai mult, nici mai putin decat
o no a Revolutie industriala, 0 dezvoltare
la fe de spectaculoasa ca ~i introducerea
tehni ilor productiei de mas a, in secolul tre-
cut. cepticii totu~i se grabesc sa sublinieze
ca 0 racticare curenta a personalizarii de
masa poate sa creeze doar iluzia alegerii -
in re .tate, optiunile disponibile clientilor
prin nternet nu sunt mai mari de cat cele
oferi de un catalog obi~nuit trimis prin
po~ta (Collins 2000).
.
U a dintre fabricile care si-a asumat cel
mai r pid personalizarea de mas a este Dell
Com utero Clientii care doresc sa cumpere
un co puter din fabrica trebuie sa intre on-
line - compania nu detine produse de retail
- ~i s navigheze pe website-ul Dell. Ei i~i
pot se ecta exact combinatia pe care 0 doresc.
Dup ~ ce este trimisa comanda, computerul
este c nstruit in functie de specificatii, dupa
care e te expediat - de regula, in cateva zile.
De fa t, Dell a modificat directia in care se
Iacea de regula, afacerile: firmele obi~nuiau
sa con ruiasca mai intai. un produs finit, apoi
se pre cup au de vanzarea lui; astazi, 0 firma
precu Dell, care folose~te personalizarea
de rna a, mai intai vinde, apoi construie~te.
o sc mbare de acest fel are consecinte im-
porta te pentru industrie. Nevoia de a avea
la ind mana stocuri de subansambluri - un
cost ajor pent:u fabricanti - a fost redusa
in mo radical. In plus, 0 parte din ce in ce
mai re din produqie este externalizata.
Astfel transferul rapid de informatie intre
fabric nti ~i distribuitori - facilitat tot de
tehnol gia internet - este esential pentru
imple entarea cu succes a personalizarii
de rna a.

Produc,fia globala
Schimbarile din cadrul producriei indu tria-
Ie includ nu numaifelul in care sunt fab icate
produsele, ci ~i locul in care sunt re zate
acestea, dupa cum am vazut in exe plul
oferit de papu~a Barbie (capitolul ,pg.
57-58). Pentru 0 mare parte a secolulu XX,
cele mai importante organizarii de aceri
erau fume mari de fabricarie, care cont olau
atat realizarea produselor cat ~i vanzar' e lor
finale. Companii gigantice de autom bil-
precum Ford ~i General Motors din UA
- sunt tipice pentru acest aspect. As el de
companii angajeaza zed de mii de luc atori
in fabrid, !acand totul- de la compo ente
individuale pana la ma~ina ca produs mit,
vandute apoi in magazinele produdt rilor.
Astfel de procese de producrie domin e de
Fabricant sunt organizate ca birocrarii ari,
deseori controlate de 0 singura firma
Totu~i, in ultimii 20-30 de ani, a de enit
importanta 0 alta forma de produqie
care este controlata de retailerii-giga
producria dominata de retaileri, firm
cum Wal-Mart - un retailer america care
in 2000 fusese cea de a doua corporari
lume, ca marime - cumpara produse e la
fabricanri, care se asigura, in schim ,ca
produsele lor sa fie !acute in fabrid der nute
independent.
Sociologii americani Edna Bon cich
~i Richard Appelbaum (2000) arata a in
fabricile de imbracaminte din zilele no stre,
majoritatea fabricanrilor nu mai anga eaza
confecrioneri de imbradminte; in sc . mb,
ei se bazeaza pe sutele de fabrid din ume
pentru a-~i realiza produsele, pe care Ie and
ulterior in magazinele companiilor ~i p alte
, de desfacere ale retailerilor. Fabri anill
Piete ,
de imbracaminte nu derin niciuna
aceste fabrici ~i, prin urmare, nu sun res-
ponsabili de condiriile in care se reali eaza
Munca ~i via~a economica 721
produsele. Doua-treimi dintre to ate hainele
vandute in America sunt !acute in fabrici
din afara SUA, in care lucratorii sunt pla-
titi cu 0 fractiune din salariile din SUA.
(I~ China, m'uncitorii sunt norocosi, dad
ajung la 4 dolari - aproape 20 de lire - pe
luna). Bonachich ~i Appelbaum susrin ca
o astfe1 de competirie a avut ca rezultat
o "cursa globala Ia nivelul de jos", in care
retaileri ~i fabricanfi vor merge in oricare
loc de pe pamant, unde pot plati cele mai
mici salarii posibile. Unul dintre rezultate
11 constituie faptul d multe dintre hainele
pe care Ie cumparam astazi par a fi !acute
in sweatshop'-uri, de dtre lucratori tineri
- probabil fete tinere, adoiescente - care nu
primesc decat cariva banuri pentru realizarea
hainelor sau a pantofllor de sport vanduri
pentru zed, dad nu sute de lire.
Globalizarea productiei este discutata In capi-
tolul 2, iar inegalitatea globala este discutata
In capitolull0.
Criticii postfordismului
Chiar dad recunosc apariria unor transfor-
mari in Iumea muncii, unii comentatori res-
ping eticheta de "postfordism". Una dintre
criticile curente este d analistii
, postfordisti
,
exagereaza masura in care s-a renunrat la
practicile fordiste. Suntem martorii nu ai
unui proces de transformare a intregului
proces de vanzare, dupa cum ar fi vrut sa ne
fad sa credem susrinatorii postfordismului,
ci ai integrarii unor noi maniere in tehnicile
tradirionale fordiste. Acest argument a fost
. in original, termenul trimite la un anumit fel de
organizare a unei fabrici: un magazin sau 0 fabrid,
in care angajapi muncesc ore indelungate pentru sa-
larii mici ~i in eondipi de mizerie (ef. diet. Merriam-
Webster online, art. sweatshop) (n. trad.).
 722 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA
adoptat de cei care sus tin astazi ca suntem
intr-o perioada de "neofordism" - adica
modificari ale tehnicilor fordiste tradition ale
(Wood 1989).
S-a sugerat ca ideea unei tranzitii linera-
re - abia simtite
, - de la tehnicile fordiste la
cele postfordiste exagereaza adevarata natura
a muncii in ambele extreme. Anna Pollert
(1988) a sustinut ca tehnicile fordiste nu
au fost niciodata atat de adanc inrada:cinate
cum ar fi vrut unii sa ne faca sa credem.
Constituie de asemenea 0 exagerare, sustine
ea, ~i faptul ca a trecut epoca produqiei
de masa in favoarea flexibilitatii totale. Ea
atrage atentia asupra faptului ca tehnicile
producfiei de masa inca mai sunt dominante
in majoritatea industriilor, in special in cele
care vizeaza piefele de consumatori. Con-
form Annei Pollert, producfia economica
s-a caracterizat intotdeauna mai degraba
printr-o diversitate de tehnici decat printr-o
maniera standard, unificata.
Tendin!e actuale in structura
ocupa!ionala
Structura ocupationala
, din toate tarile
, in-
dustrializate s-a schimbat substantial de la
inceputul secolului XX, cand piafa muncii
era dominata de ocupatiile industriale ale
"gulerelor albastre", ponderea inclinand in
timp catre pozifiile "gulerelor albe" din sec-
torul de servicii. Figura 18.5 (p. 770) arata
declinul progresiv al muncii industriale ~i
ascensiunea industriilor de servicii in Marea
Britanie spre sfar?itul anilor '70. In Marea
Brtianie, in 1900, peste trei sferturi din
populafia angajata efectua munci manu ale
(de tip "gulerele albastre"). Aproximativ 28%
dintre ace?tia erau muncitori calificati, 35%
semicalificafi ~i 10% necalificati. Ocupatiile
"gulere albe" ~i expeqi erau relativ
La jumatatea secolului, muncitorii
U!<lPUla.u alcatuiau mai putin de doua treimi
tia angajata, iar munca nemanuala
smmOllse in mod corespunzator.
o dezbatere considerabila cu pri-
la cauzele aparitiei unor schimbari de
gen. Motivele par sa fie multiple. Unul
tuie introducerea continua a echi-
care fac economie de mana de
culminand cu raspandirea tehnologiei
in industrie, din ultimii ani.
11 constituie dezvoltarea industriei ma-
in afara Occidentului, indeosebi
Orient. Industriile mai vechi
societatilor
, occidentale au suferit
reCluc:en semnificative datorita incapacitatii
a intra in competitie cu producatorii
ti din Extremul Orient, ale caror
de munca sunt mai scazute.
rea ~i dezvoltarea economidi sunt dis-
in capitolul1 O",Saracia, excluderea ~i
L'~07l0m ia cunoafterii
in considerare aceste date, unii autori
ca ceea ce se intampla astazi
trecere dtre un nou tip de societa-
nu se mai bazeaza in primul rand
U,'''UO' LU ...,u."<1.!CO. Intram, sustin ei, intr-o
a dezvoltarii care depa?e~te simpla
!<1.ll"<1.!\... Au fost inventati nenumarati
lntrE
bile.
deol
obiE
inca
tom
""'Jt"JU"'" cunoa?terii, dar in termeni anii
E;"""'fU',ea se refera la 0 economie in care pe r
informatia ~i formele de cunoa~tere
 Munca ~i via!a economica 723

Mundt ~i tehnologie

Rela1ia dintre tehnologie ~i munca a manifes at Raspandirea automatizarii a determinat 0 de2;-

dintotdeauna un interes pentru sociologi. C m batere aprinsa in randul sociologilor ~i al expertilor
este afectata experien1a noastra de mundi in fu c- in relatiile industriale cu privire la impactul noii
tie de tipul de tehnologie implicat? Pe masura e tehnologii asupra muncitorilor, a calificarilor lor ~i
industrializarea a progresat, tehnologia a ince ut a nivelului de implicare in munca. in cartea sa de-
sa indeplineasca un rol chiar ~i mai importan la osebit de influenta,Alienation and Freedom (1964),
locul de munca - de la automatizarea in fabri a Robert Blauner a analizat experienta muncitorilor
la computerizarea muncii de birou. Revolu ia in patru industrii diferite, cu nivele de tehnologie
din tehnologia informatiei de astazi a condus la distincte. Folosind ideile lui Durkheim ~i Marx,
reinnoirea interesului in aceasta problema.li - Blauner a operationalizat conceptul de alienare
nologia poate conduce la 0 mai mare efkien( ~i ~i a masurat gradul in care muncitorii din cadrul
productivitate, dar cum afecteaza ea felul in ca e fiecarei industrii II resimteau sub forma neputin1ei,
este resimtita munca de catre cei care 0 prestea ? a lipsei de sens, a izolarii ~i autoinstrainarii. EI a
Pentru sociologi, una dintre principalele proble e -ajuns la concluzia di muncitorii din cadrulliniilor
o constituie modul in care progresul catre sis - ~ de asamblare erau cei mai alienati, dar nivelele de
me mai complexe influenteaza natura muncii ~i alienare erau intrucatva mai scazute in locurile de
institutiile in care se realizeaza aceasta. munca in care se folosea automatizarea. Cu alte
cuvinte, a sustinut Blauner, introducerea echipa-
Automatizarea ,i dezbaterea asupra mentelor automatizate in fabrici era responsabila
lificirii de schimbarea tendintei - altfel constante - de
Conceptul de automatizare, sau echipame alienare in randul muncitorifor, in sensu I cre~terii
programabil, a fost intrpdus la jumatatea anil r ei: Automatizarea a contribuit la integra rea fortei
1800, cand Christopher Spencer, un american a de munca ~i a dat muncitorilor un sentiment de
inventat Automatul, un strung programabil ca e control asupra propriei lor activitati, care aJtfel
facea ~uruburi, piulite ~i unelte. Automatizare a ar fi lipsit in situatia folosirii altor forme de teh-
avut astfel - de de parte - putine implicatii pe - nologie.
tru cateva industrii, dar odata cu progresul n o teza cu totul diferita a fost avansata de Har-
proiectarea robotilor industriali, impactul sau a ry Breverman in faimoasa sa lucrare, Labor and
devenit, cu siguranta, mai mare. Un robot este n Monopoly Capital (1974). Tn perspectiva acestuia,
dispozitiv automat, care poate indeplini func ii automatizarea era parte a"descalificarii" generale
efectuate - de regula - de lucratorii umani. 1i r- a fortei de munca industriale.lmpunand tehnicile
menul"robot"vine din cuvantul ceh robota, s u organizationale tayloriste ~i fragmentand procesul
servitor, popularizat cu aproape cincizeci de a i muncii in sarcini specializate, managerii puteau
in urma de dramaturgul Karel Capek. exercita controlul asupra fortei de munca. Atat in
Majoritatea,robotilor folosi!i in industria d n locatiile industria Ie, cat ~i Tn birourile moderne,
intreaga lume se regasescin fabricile de autom - intro'ducerea tehnologiei a contribuit la 0 de-
bile. Utilitatea lor in produc1ie este relativ limita , gradare generala a muncii prin limitarea nevoii
deoarece capacitatea lor de a recunoa~e diferi e de energie umana creativa. in schimb, tot ceea
obiecte,~i de a manipula configuratii dificilees e ce s.e cerea era un trup care sa nu gandeasdi,
inca la un nivel rudimentar. Totu~i, produqia a - nereflexiv, capabil sa realizeze la nesfar~it aceea~i
, tomatizata tn mod sigur se va raspandi rapid n sarcina necalificata.
anii ce Yin; robotii devin din ·ce in ce mai sofistica i,
pe masura ce costurile lor scad.
724 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

. Lucrarea lui Braverman asupra descalificarii muncii mari de flexibilitate ~i autonomie in sfuj ain
a influentat abordarea lui George Ritzer cu privire la iar pe de alta parte, dintr-un grup mai er
mCJ'obu;ile" de slaba calificare, discutata In capitolul func!ionari, de muncitori in domeniul ..... ' V I [ I • • faCe
"
16",Organizatii ~ i retele'; pg. 636-637. ~i al produqiei, carora Ie lipse~te a
moo

Un studiu mai recent arunca mai multa lumina

asupra acestei controverse. Sociologul Richard
Sennett (1998) a realizat un studiu privind per-
soanele care munceau intr-o brutarie ce fusese
cumparata de un mare consortiu alimentar ~i
automatizat prin introducerea unor echipamente am
de ina Ita tehnologie. Brutaria computerizata a este
modificat radical modalitatea in care se facea 1n p~
pilinea. Tn loc sa i~i mai foloseas<;a mainile pentru .gresl
a amestecaingredientele ~i a framanta aluatul, iar ..detl
simtul olfactiv ~i vederea pentru a ~ti cand este p ut.E
coapta painea, lueratorii din brutarie nu aveau '.cadn
niciun contact tiztc cu ingredientele sau produsul . A
finit. De fapt, iotregul proces era controlat ~i mo- '
nitorizat prin intermediul ecranului computerului.
Ele erau cele care decideau temperatura ~i timpul
de coacere la cuptoare. Daca se lntampla ca echi-
pamentele sa produca paine de b.una calitate,
erau insa ~i situatii cand painile erau arse, fikute
serum. Lucratorii din aceasta brutarie (ar ti gre~it
sa ii numimbrutari) au fost angajati pentru di erau
familiarizati cu computerele, nu pentru ea ~tiau
sa faea paine. Tn mod Iroriic!' ace~ti muncitori l~i
foloseau de (oarte putine mi deprinderile lor in
domeniul computerului. Procesul de produqi.e
." implica putin mai mult .decat 0 apasare pe bu-
toanele unui computer. De fapt, atunci cand la
u~ ~oment dat echipamentul computerizat se
defecta, Intregul proces de pr.odu~ie era oprit
,'pent~u ca niciur)uf dintre brutarii "caJific~ti" nu .
era instruit sau abilitat sa repare defeqlunea. .
Muncitorii pe care 'i-a observat Sefln~tt doreau
sa fie de folos, sa fadi lucrurile s~ mearga din
nou, 'dar nu puteau face aceasta, pen,t ru di echi-
pamentul automatizat Ie diminuase autonomia.
Introducerea tehnologiei computerizate la locul
de munea a determinat 0 extindere a tuturor
calificarilor muncitorilor, dar a condus ~i fa 0 fOl"\:a
de munca bifurcata, CO(llpUSa; pe de 0 parte, din
grupuri mid de speciali~ti ~nalt caliticati cu grade
 Munca ~i via!a economica 725

Ijbele lor, ca internetul, e-mailul, teleconferentierea ~i e-c - autosuficiente ~i izolate. 0 astfel de perspectiva
mare de mertul schimba modalitatea in care companii e considera ca impactul tehnologiei informatiei
;erviciilor fac afaceri. Dar ele afecteaza, de asemenea, i este influentat de foloasele pecare Ie aduce ~i de
nomia In modalitatea in care angajatii muncesc zilnie. i modul in care cei care 0 folosesc ii inteleg rolul.
care judeca optimist, precum Blauner, sustin a Raspandirea teha%giei informatiei va produ-
d~rii este tehnologia informatiei va revolutiona lumea mu - - ce, desigur, oportunitati captivante ~i intense in
retizarea cii, fadind posibila aparitia unor modalitati noi e, raport cu unele segmente ale fortei de munca. Tn
ematica. a munci, mai flexibile. Aceste oportunitati ne v r _domeniire media, publicitar ~i design, de'exernplu,
i~ti, ceea permite sa depa~im rutina ~i aspectele alienan e IT intensifica creativitatea in dorneniul profesional
ct social ale muncii industriale, intr-o era information - ~i, totodata, introduce flexibilitate in -stilurile de
onventi- la mai emancipatoare, in care muncitorilor e munca personale. Este bine sa se puna in aplieare
ecte rnai esteoferit 'un control ~i un stimulent rnai rna e perspectiva angajatilor de valoare, ale diror pozilii .
Ii tipic al in procesul muncii. Sustinatorii entuzia~ti ai pr - responsabile constituie un raspuns la ,nevoia de a
r-unsens greselor tehnologice Ie considera uneori dre t - imbina Iucratoru I informat cu utilizarea mijloacelor
exemple "determinanti tehnologici~ deaarece ei cred n informat/onale. Totu~i, la cetalalt capat a,1scalei,
esemnat puterea tehnologiei c;le a conditiana natura exista mii de indivizi necalmcati, slab platiti, care
1enumit) cadrul muncii ca atare. muncesc in companii telefonice ~i de baza de
angajate - - Altii nu sunt convin~i ca tehnologia informat date. Aceste pozitii - majoritar raspunsuri ale
la~i1ucru ­ va aduce 0 transformare pozitiva a muncii. Cu exploziei telecomunicatiilor din ultimii ani - se ca-
°i cu sta- sustinea ~i Shoshana Zuboff (1-988) in studiracterizeaza prin grade de izolare ~i alienare, care,
oritati/or sau asupra folosirii ITin firme, conducerea pea e rivalizeaza cu cele ale muncitorilor descilliticati
'oversefe alege utilizarea sa in scopuri foarte diferite. n , ai lui Braverman. Cei careluc:;reaZel in centralele
mUltiple momehtul in care este considerata 0 forta creati ~, . 'telefonice care proceseaza,aranjarnentele pentru
tata mal descentralizatoare, tehnologia informatiei poa e calatc}rii ~i tranzaqiile financiare muncesc conform
np ce in ajuta la eliminarea iera-rhiilor rig ide, angajanci i unor cadre strict standardizate, unde aproape
~. Astfel, multi lucr~tori in pr9Cesul de luare -a deciziei i ca nu exista loc pentru libertatea de a hota_ 1i ~u
Incii prln implicandu-i indeaproape in problemele zilni e vreun stimul creativ. Angajatii sunt mon!torlzati
~siunilor ale companiei lor. Pe 'de alta parte, ea poate fi fndeaproape, iar interaqiunile lorcuclientifsunt
aprMnd , folosita la fel de u~or drept un mod de a in rf " inregistrate pe~sete, in vederea.asigurarii calita-
Iblinlazj' ierarhiile ~i practicile de supraveghere.Adop sa
tii~ Revolutia informationala-pare fi prod us un
termenl munca
IT la locul de P9ate distruge interaqiun e mare numar de oqJ~tii de rutina, necalificate, in
auavut- fata-in-fata, poate bloca canalete de' respOnsab' i~ . paralel cu c;:ele ale economiei industriaJe. ~,_ '
carli~tn tate, transformand un birou intr-o retea de modu e - ' "
ie-a.
citor all
nuna-.. - stau la baza inovatiei ~i a cre~terii dorninata de fluxul constant de informatie
)ff198l1; mice, 0 econornie a cunoa~terii es e una ~i opinii, ~i de potenp.alurile putemice ale
in care majoritatea fortei de munca u mai ~tiinrei ~i tehnologiei. Dupa cum observa

este implicata esential in producere fizi- .

si Charles Leadbeater:
ca sau distribuirea de bunuri mater ale, ci Cei mai mul!i dintre noi facem bani din nimic:
in proiectarea lor, dezvoltarea tehno ogica, nu producem nimic care sa poata fi cantarit,
marketing, vanzare ~i asigurarea se ciilor. atins sau masurat cu u~urin!a, Produsul nos-
tru nu este stocat in porturi, inmagazinat in
Ace~ti angajap. pot fi denumip. mu citori depozite de materia Ie sau incarcat in trenuri.
. .
ai cunoasterii_ Econornia cunoaster - este Mul~i dintre noi ne ca~tigam traiul asigurand
 726 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA
servicii,judeca!i, informa!ie ~i analize, fie intr-o
centrala telefonica, fie in biroul unui avocat,
intr-un departament guvernamental sau intr-un
laborator ~tiin!ific. Facem cu to!ii parte din afa-
cerea volatila.(1999, p.vii)
Cat de avansata este economia cunoa~­
terii la inceputul secolului XXI? Un studiu
recent al Organizariei pentru Cooperare ?i
Dezvoltare Economica a incercat sa masoare
marimea economiei cunoa~terii in randul
nariunilor dezvoltate, luand in calcul procen-
tul general de afaceri al fiecarei tari atribuit
industriilor bazate pe cunoa~tere (vezi figura
18.6), incluzand aici, in mare, tehnologia
inalta, educatia
, si, instruirea, cercetarea si,
dezvoltarea, precum ~i sectorul financiar ~i
de investirii. In randul rarilor OCDE, ca
totalitate, industriile bazate pe cunoa~tere
furnizeaza mai bine de jumatate din produc-
ria rezultata din activitatea comerciala de la
mijlocul anilor '90. Germania Occidentala
a avut 0 cifra ridicata, de 58,6 %, iar Statele
Unite,Japonia, Anglia, Suedia ~i Franra - de
aproximativ 50%.
12
6+---------------------------------~--------------------------
din fabrici
4t-----~---=~~~~~~j_------------------
1978 1980 1982 1984 1986 1988
Figura 18.5 Ocupa!iile angaja!ilor: pe industrie ~i sex,
(milioane)
Sursa: ONS (2002a)
~n'vest1t11le in economia Lunoa~terj - :.::
a educariei publice, cheltuieli per:c:-o.:
a de softuri, cercetare ~i deZ\'o ~are
rind asthi 0 parte semnificati,-a dll:
multor rari. Suedia, de exempl
1995, a investit 10,6% din produs
•
ldlJ.VUdl brut in economia cunoa~terii_
s-a situat a doua, datorita cheltuie-
lilor mari in educatia publica.
I mod evident, economia cunoasterii , !-:
un fenomen dificil de investigat
din punct de vedere cantitativ, cat ~i
·v. Valoarea lucrurilor fizice este mai
de masurat decat "imponderabilita-
Totu~i, este de netagaduit ca
~i aplicarea cunoa~terii devine
in ce mai importanta in economiile
.:>v,_ .....""-lJl"V" occidentale.
_=POI
ea
Postfordisti , ca
, sunt convinsi Ita
noile forme de munca vor permite mun-
sa-~i sporeasca paleta propriilor
1992 1994 1996 1998 2000
iunie, in fiecare an, 1978-2000
 Munca ~i via~a economica 727

mult succes in rezolvarea problemelor ?i in

initierea unor abordari creative.
Deplasarea catre "multicalificare" are im-
• Cunoa~tere Fizica plicatii in procesul angajarii. Daca odinioara,
o 5 10 15 20 ele se realizau mai mult pe baza educatiei
~i a calificarilor, majoritatea angajatorilor
Suedia de astazi cauta indivizi adaptabili ~i care
pot invata rapid deprinderi noi. Astfel, cu-
Franta
noa?terea temeinica a unei singure aplicatii
.i Anglia software poate sa nu fie la fel de valoroasa
.t precum capacitatea demonstrata de a pricepe
i1 cu usurinta
, , ideile. Specializarile sunt adesea
II de calitate, dar daca angajatii intampina difi-
UE cultati in a-~i aplica in mod creativ abilitatile
:a OECO
specifice, ei nu pot fi considerati potriviti
unci mediu de lucru flexibil, inovator.
Germania Un studiu realizat de Fundatia Joseph
Rowntree, The Future of Work (Meadows
Australia 1996) a investigat tipurile de califidri care
sunt preferate astazi de catre angajatori.
Japonia
Autorii studiului au ajuns la conduzia d
ca atat in sectoarele calificate, cat ?i in cele ne-
Italia
[l- calificate, "abilitatile personale" sunt extrem
or de valoroase. Capacitatea de a cola bora ?i
de a munci independent, de a avea initiativa
Figura'8.6 Rezultatul in afaceri in
~i de a adopta abordari creative in situatii
OECD: investi!ia ca % din PNB, 1995
de schimbare este considerata una din cele
Sursa:The Economist (14 octombrie 1
mai bune abilitati de care poate da dovada
un individ la locul de mund. Intr-o piata
in care nevoile individuale de consum tre-
califidri, angajandu-se mai U'"'l"'J.".~ buie luate in considerare din ce in ce mai
diversitate de sarcini, de cat J.U'"''"'fJJ'l-J. mult, este esential ca angajatii din diferite
nesfaqit 0 sarcina specifid. Se '-~JlJ."J.'U,",J. sectoare - de la zona de servicii pana la
consultantele financiare - sa se poata baza
ca productia de grup ~i lucrul
pe "abilitatile personale" la locul de mund.
promoveaza 0 forta de mund "J.U.Uf'J.,-a.J.J.J.J.
Aceasta "retrogradare" a abilitatilor tehnice,
cata", capabila sa realizeze un
spun autorii studiulci, poate fi foarte diflcila
responsabilitati. In schimb, aceasta \-VI.IUI.!\.." pentru muncitorii care au muncit indelung
100
la 0 inalta productivitate ?i la 0 intr-o mund de rutin a, repetitiva, unde nu
perioara a bunurilor ?i serviciilor; este nevoie deloc de "abilitati personale".
care sunt capabili sa i~i adud
in multiple feluri la locul de
728 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA
Instruirea la locul de muncii
Multicalificarea este stra.ns legata de ideea
unui angajat instruit continuu. Decat sa an-
gajeze speciali~ti intr-un domeniu restrans,
multe companii ar prefera mai degraba sa
angajeze oameni capabili, nespeciali~ti, care
i~i pot dezvolta noi calificari la locul de
mund. Pe masura ce se schimba tehnologia
~i cererile pierei, companiile prefera ca, la
nevoie, sa- ~i reinstruiasd angajarii proprii
decat sa apeleze la consultanri care costa
mult, sau sa inlocuiasd personalul existent
cu noi angajari. A investi in proprii angajari
- ce pot deveni astfellucratori valoro~i pe
viara - este una dintre modalitarile strategice
de menrinere a ritmului pe masura schim-
barilor rapide ce apar in zilele noastre.
Unele companii organizeaza 0 instruire
la 10cul de mund prin echipele de distribu-
ire a sarcinilor. Aceasta tehnica face posibila
instruirea ~i mentoratul in acela~i timp cu
desIa~urarea sarcinilor de la 10cul de mun-
d: un specialist IT poate sa fie asistat mai
multe saptamani la rand de un manager al
companiei, pentru ca fiecare sa invere ceva
de la ce1a1alt. Aceasta forma de instruire este
eficienta ~i nu contribuie la reducerea orelor
de lucru, permirand angajarilor sa se implice
in extinderea calificarilor lor de baza.
Instruirea la locul de mund poate fi 0
modalitate importanta in care muncitorii
sa-~i dezvolte propriile lor abilitari ~i pro-
iectele privind cariera. Dar este important
de subliniat d oportunitarile de instruire
nu sunt valabile in mod egal pentru tori
muncitorii. Studiile de grup realizate de
Comitetul pentru Cercetare Economid ~i
Sociala (CCES) (The Economic and Social
Research Council (ESRC)) pe e~antioane
de tineri nascuti , intre 1958 si
, 1970 au aluns
~
la concluzia d angajarii care erau deja ca-
lificari, erau mult mai predispu~i instruirii
de mund decat colegii lor necali-
1997). Studiile de acest gen
su,rer,ea2;a d exista 0 investirie continua in
au deja 0 calificare inalta, in timp
1-'''~I''U'lU''!'' f'ara calificari au mai purine
De asemenea, instruirea are
Imbal:t asupra nivelului de salarizare: in
e~antionului din 1970, instruirea la
mund a crescut ca~tigurile anga-
cu 0 medie de 12%.
acasa permite angajarilor sa-~i in-
111"1'1><I~I-<I
- partial sau total- responsa-
cas nice, deseori cu ajutorul unui
conectat la internet. in ocuparii
cer un contact regulat cu clienrii sau
de mund, cum ar fi design-ul grafic
de computer sau copy-writing-ul
publici tate, angajarii considera d
de acasa Ie permite sa realizeze un
al responsabilitarilor care nu rin
cu activitatea retribuita ~i sa Ie
UH~\..""""!JI\"""\"" mai bine. Se pare ca feno-
torilor conectati"va
, creste
, in
Ce ~llfn:lea.za,pe masura ce tehnologia ne
radical felul in care Iucram.
lu al acestor schimbari in obiceiuri iI
Satul Virtual din Helsinki, discutat in
121,.Ora~ele ~i spaliile urbane'~
. lucrul acasa a fost tot mai accep-
. .. ani, el nu este favorizat de
atorii. Este mult mai dificil sa
ml)nilt<!>:riz,ezi munca unui angajat atunci ternetl
in afara biroului; din acest motiv, facut ca I
lucreaza acasa trebuie sa se supuna 'Qcului c
t1"'(',..n'r~ unor noi forme de control, pentru exemplu
garanria d ace~tia nu abuzeaza de mailnde
hp.+dtp'l"lor. De exemplu, lucratorilor li deplin «
subevall
cere sa se prezinte in mod regulat

la birou, sau sa-~i trimita mult mai
crarile aduse la zi.
Pentru 0 discutie mai am pia despre
gherea la locul de munca, vezi ca
"Organizatiile ~i re!elele'~
Chiar daca exista un entuziasm
ent de mare pentru potenrialul "UJLL"I'L.4LLLVL
de acasa", unii autori au avertizat ca
sa apara 0 polarizare semnifica
etul, laptop-urile ~i computerele n"'r'c:"ri~
ca lucrul acasa sa devina posibil, dar m
lui de munca acasa are neajunsurile
plu, unii angaja~i resimt presiunea unei
indelungate, in timp ce angajatorii nu
convin~i ca angaja!ii lor muncesc
uandu-I e performan~a.
Munca ~i via~a economica 729
speciali~tii care realizeaza proiecte creative,
provocatoare de acasa, ~i lucratorii necalifi-
cari care lucreaza acasa, ~i care indeplinesc
munci de rutina, cum ar fi introducerea de
date sau de texte. Acolo unde apare 0 astfel
de disjuncrie, se pare ca femeile sunt cele
mai numeroase in d.ndul paletei rutiniere
de persoane care lucreaza acasa (Phizacklea
si
, Wolkowitz 1995).
Sfar;itul carierei pe via!1i ;i aparitia
muncitorului de portofoliu
In lumina impactului cu economia globala ~i
a cererii pentru 0 forra de munca "flexibila",
unii sociologi ~i economi~ti au afirmat ca,
in viitor, din ce in ce mai multe persoane
vor deveni muncitori de portofoliu. Ei vor
poseda un "portofoliu de calificari" - un
numar de calificari si , acreditari diferite -
pe care Ie vor folosi pentru a schimba mai
multe locuri de munca ~i tipuri de munca,
in decursul vierii lor active. Doar un procent
relativ mic de muncitori vor avea "cariere"
continue, in sensul curent. Intr-adevar, spun
unii anali~ti, ideea unei "ocuparii pe viara"
devine de domeniul trecutului.
Unii privesc aceasta deplasare catre mun-
citorul de portofoliu intr-o lumina favora-
bila: muncitorii nu vor mai sta inrepeniri in
aceea~i ocuparie ani in ~ir ~i vor avea posi-
bilitatea de a-~i planifica vierile de lucratori
intr-o maniera creatoare (Handy 1994).
Alru sustin ca "flexibilitatea" inseamna, prac-
tic, ca organizarille pot angaja ~i concedia
aproape dupa bunullor plac, subminand
orice sens de securitate pe care l-ar putea
avea lucratorii lor. Patronii vor recurge doar
la angajari pe termen scurt, ~i vor putea
reduce plata ajutoarelor suplimentare sau
a pensiilor.
Un studiu recent efectuat la Silicon Val-
ley, California, susrine ca succesul economic
 730 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA
al zonei se bazeaza deja pe calificarile de
portofoliu ale foqei sale de mund. Rata
falimentelor frrmelor de aici este foarte ridi-
cata: aproximativ 300 de noi companii sunt
infiintate anual, dar un numar echivalent dau
faliment. Forta de mund, in care un pro cent
ridicat 11 reprezinta lucratorii experti ~i teh-
nici, s-a adaptat acestei situatii. Rezultatul,
, autorii, este d talentele si
sustin , calificarue
migreaza rapid de la 0 firma la alta, deve-
nind in acest fel mai adaptabile. Speciali~tii
tehnici devin consultanti, consultantii devin
manageri, angajatii devin intreprinzatori - ~i
tot a~a (Bahrami ~i Evans 1995).
in randul tinerilor, indeseobi consul-
, si
tanti " specialisti in tehnologia informatiei,
, cii mii de lucratori care au crezut ca
chiar pare sa existe 0 tendinta din ce in
ce mai mare dtre munca de portofoliu.
Dupa unele estimari, tinerii absolventi din
Marea Britanie se pot a~tepta sa munceas-
d in unsprezece joburi diferite folosind
trei calificari de baza in decursul vietilor
lor de mund. Totusi, , 0 astfel de situatie ,
ramane mai degraba exceptia, decat regula.
Statisticile privind angajarile nu au aratat
o ascensiune spectaculoasa a angajarilor de
portofoliu, cum ne-am a~tepta dad s-ar
produce 0 deplasare intensa dtre munca
de acest fel. Sondajele realizate in 1990 au
aratat d muncitorii cu norma intreaga din
Marea Britanie ~i SUA - care au pietele
de mund cele mai lipsite de reglementari
dintre tarile
, industrializate - isi
, pastreaza la
fel de mult slujba ca ~i in urma cu zece ani
(The Economist, 21 mai 1995). Motivele par
a fi d managerii recunosc d un nivel ridicat
al circulatiei
, lucratorilor este costisitor si
cu efecte demoralizante, ~i d prefera sa-~i
recalifice proprii angajati in loc sa adud
unii noi, chiar dad acest lucru inseamna a
plati peste pretul pietei. in cartea lor, Built
to Last (1994),]ames Collins ~i]erry Porras
nalizat 18 companii americane care au
a~it continuu media pietei de actiuni,
in pand cu anull926. Ei au descoperit d
ac ste companii, lara a angaja ~i a concedia
la i tamplare, avusesera 0 atitudine extrem
de rotectoare fata de personalullor. Pe par-
cu ul perioadei studiate, doar doua dintre
ace te companii au angajat din exterior un
dir ctor executiv, in comparatie cu 13 dintre
eel mai putin prospere corporatii incluse
in ercetare.
ceste rezultate nu resping ideile celor
car vorbesc despre aparitia muncitorului
de ortofoliu. Reducerea organizationala
rep ezinta 0 realitate, trimitand pe piafa
slujba pe viata. Pentru a gasi iar de
, este posibil ca ei sa fie obligati sa-~i
olte si
, sa-si
, diversifice calificarile. Multi,
,
ind osebi oameni mai in varsta, s-ar putea
sa n aiba posibilitatea de a gasi locuri de
mu ca comparabile cu cele pe care Ie-au
avut inainte, sau chiar de a gasi pur ~i simplu
alte ocuri de mund.
Ate aspecte ale muncH moderne sunt discutate
i capitoluI16,.Organizaliile ~i relelele': inclusiv
p oblemele managementului din organizaliile
oderne, cum ar fi dezvoltarea managemen-
t lui resurselor umane ~i accentul pe cultura
c rporatista.
Nes guranta slujbelor, ~omajul
.
mnificatia sociala a muncii
daca noile modalitafi de lucru prezinta
, nitafi incitante pentru majoritatea
ilor, ele pot produce - de asemenea -
~i 0 bivalenfa profunda in situafia altora,
nsidera ca sunt victime intr-o lume
tum tuoasa. Dupa cum s-a vazut In acest
capit I, piafa muncii este intr-o continua

schimbare, ca parte a treceru de la econ ia
manufacturiera la cea orientata pe se cu.
Introducerea la scara larga a tehnologie in-
formatiei provo ad, de asemenea, mo . cari
in maniera de structurare a organiza}iil r, in
stilul de management folosit ~i in mod 'ta-
tea in care sunt delegate ~i realizate sarc nile
de lucru. Schimbarea rapida poate fi d ta-
bilizatoare; muncitoru din cadrul diferi lor
tipuri de ocupatii resimt astazi 0 nesigur ta
a muncii si, au un sentiment de anxietate atat
cu privire la siguranta locului lor de mu
cat si la rolullor in cadrul acestuia.
In ultimii ani, fenomenul nesigura
muncii a fost intens dezbatut in cadrul s ci-
ologiei muncii. Majoritatea comentato ilor
~i a surselor media au sugerat d exis a 0
cre~tere constanta a nesigurantei in m nd
pentru urmatorii 30 de ani, sau chiar ai
mult, ~i d aceasta nesiguranta a atins a tazi
praguri incomensurabile in tarile indus ia-
lizate. Tinerii nu mai pot conta pe 0 c era
sigura, cu un singur angajator, suspn ei, de-
oarece economia in globalizare rapida on-
duce fie la contopiri chiar mai corporat ste,
fie la "prabu~irea" corpora}iilor, avand ept
rezultat concedierea angajaplor. Preocup ea
pentru eficienta ~i profit inseamna d c i cu
putine calificari - sau cu cele "nepotri .te"
- sunt destinati nesigurantei, ocupat ilor
marginale vulnerabile la modifidrile d pe
pietele gobale. in ciuda beneficiilor a use
de flexibilitatea la locul de mund, se sp ne
in continuare, traim astazi intr-o cul
"angajarii ~i concedierii", unde nu se ai
aplid ideea unei "ocupatii pe viata".
Semnificatia sociala a muncii
Pentru cei mai multi dintre noi, m ca
ocupa mai mult din viata decat oricar alt
Munca ~i via~a economica 731
tip de activitate. Deseori asociem notiunea
de mund cu corvoada - 0 serie de sarcini
pe care vrem sa Ie minimizam ~i, dad se
poate, de care sa ne debarasam complet.
Munca trebuie sa fie insa mai mult decat 0
corvoada, altfel oamenii nu s-ar simti atat
de descurajati ~i dezorientati in momentul
in care devin ~omeri. Cum v-ati simti dad
ati
, sti
, d nu mai puteti , obtine
, niciodata un
loc de mund? in societaple moderne, a
avea un loc de mund este important pentru
mentinerea
, stimei de sine. Chiar acolo unde
condi}iile de mund sunt relativ neplacute,
iar sarcinile de serviciu monotone, munca
tinde sa fie un element de structurare in
configurarea psihologid a oamenilor ~i in
ciclul activitatilor lor zilnice. Exista cateva
carateristici relevante ale muncii.
1. Bani - Un salariu sau un venit este prin-
cipala sursa de care depind multi oameni
pentru a-~i satisface nevoile materiale.
Fara un astfel de venit, temerile refe-
ritoare la existenta
, au tendinta , de a se
multiplica.
2. Nivel de activitate - Munca asigura
deseori 0 baza pentru dobandirea ~i
exersarea calificarilor ~i a competente-
lor. Chiar si
, atunci cand munca este de
rutina, ea ofed un me diu structurat in
cadrul caruia energiile personale pot fi
absorbite. Fara ea, oportunitatea de a
exersa astfel de calificari ~i competente
se poate diminua.
3. Varietate - Munca ofera acces la contex-
tele care contrasteaza cu cadrul domes-
tic. in mediul de la locul de mund,
chiar si
, atunci cand sarcinile sunt relativ
monotone, indivizii au posibilitatea de a
realiza ceva deosebit fata de activitatile
de acasa.
732 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

~omaj persistent, nesiguran!a a muncii, diminuari

salariale, cariere de portofoliu, mundi cu program
, redus, modele de angajare f1exibila, distribuire a
atributlilor: se pare ca mai mult ca niciodata oa-
menii muncesc in modalita!i non-standard sau nu
sunt incadra!i deloc in munca platitaf Poate ca este _
sa
timpul regandim natura muncii ~i, in special, a-
pozi!iei dominante pe care 0 are deseori in vie!ile
oamenilor:
Pentruca asociem indeaproape."munca" cu
"angajarea platita~ uneori este dificil sa luam in
considerare ~i alte optiuni existente in afara acestei
perspective. Sociologul francez ~i analistul social
Andre Gorz este un autor care a sustinut ca in viitor,
munca platita va juca un rol din ce in ce.mai putin
important in vietil~ oamenilor. Gorz i~i intemeiaza
opinijle pe 0 evaluare critica a scrierilor lui Marx. .
Acesta din urma sustinea ideea conform careia
dasa muncitoare .:.. careia ii apartineau din ce in
ce mai mul!i oameni - va conduce 0 revolu!ie
care va crea un tip de societate mai umana, in care
munca va tonstitui satisfaqia centrala pe care 0
poate oferi viata. Cu toate ca scrie din perspec-
tiva stfmgii, Gorz respirige aceasta opinie. Clasa
muncitoare, in loc sa devina gruparea cea mai
larga din societate (dupa cam sugera· Marx) ~i sa
conduca 0 revolutie incununata de succes, in fapt
se restrange. Muncitorii de tip"gulere albastre" au
devenit astazi 0 minoritate - ~i inca una in dedin
• - a fortei de mundi!
Dupa opinia lui Gorz, nu mai are niciun sens sa
se presupuna ca muncitorii pot prelua intreprinde- .
rile din care fac parte ~i puterea in stat. Nu exista
.0 speranta reala de transformare a naturii muncii
platite, din pricina faptului ca este organizata in
confurmitate cu consideratiile tehnice inevitabile
in cazul in care economia trebuie sa fie eficienta.
"Astazi~ spune Gorz, "problema ·este aceea de a
te elibera de mundi" (1982, p. 97). A~a ceva este
deosebit de necesar-acolo unde munca este or-
ganizata conform directivelor tayloriste, sau este
apasatoare ori monotona.
Gorz afirma ca ~omajul in cre~tere, lmpreuna cu
raspandirea muncii cu program redus a creat deja
ceea ce el nume~te o"noncla~a de nonmuncitori~
tn paralel cu cei care'de!in locuri de munca stabi~e;

4. Structurli temporalli - Pentru 0 enii
care sunt angajati, de regula, zi a este
organizata in jurul programului d lucru.
De~i acest fapt poate fi cateo ta un
lucru dificil, ofera 0 directionare n acti-
vitatile zilnice. Cei care nu au u loc de
munca considera plictiseala ca .nd 0
problema majora ~i dezvolta u senti-
ment de apatie in privinta timp ui.
5. Contacte sociale - Cadrul de la I cul de
munca ofera deseori legaturi de riete-
nie ~i ocazii de a participa la ac ivitati
comune cu eeilalti. Separat fi nd de
cadrul oferit de locul de munca, eereul
de posibili prieteni ~i euno~ti te ale
individului are ~ansa de a se res ange.
6. Identitate personalli - De obicei mun-
ca este pretuita datorita sentim ntului
de identitate sociala pe care 0 ofera.
Indeosebi pentru barbati, stima e sine
este strans legata de eontributi eeo-
no mica pe care 0 aduc la intre, nerea
familiei.
Pe fundalul acestei liste formida e, nu
este greu de vazut din ce motiv lips unui
loe de munca poate submina iner derea
indivizilor in valoarea lor sociala.
Accentuarea nesiguran!ei
locurilor de munca
In 1999 , Joseph Rowntree Founda ion a
public at rezultatele unui sondaj inti atJob
Insecurity and WOrk Intensification S rveys
(]IWIS), care se intemeia pe interviur luate
unui numar de 340 de muncitori bri anici,
de la cei care spalau pe jos pana la ana-
gerii eu vechime. Studiul a avut inte ria sa
evalueze amploarea nesigurantei mu cii ~i
sa masoare impactul acesteia atat I locul
Munca ~i via~a economica 733
de munca, cat ~i la nivelul familiilor ~i al
comunitatilor. Autorii studiului au ajuns la
concluzia ca nesiguranra muncii a inregistrat
o ascensiune in Marea Britanie lneepand cu
1966, cea mai intensa perioada de cre~tere
fUnd in randul muncitorilor de tip "gulerele
albastre", spre sfaqitul anilor '70 ~i '80. In
ciuda unei reveniri economiee inregistrata
la inceputul anilor '80, nesiguranra muncii
a continuat - totu~i - sa creasca. Studiul a
ajuns la concluzia ca nesiguranra muncii a
atins pragurile eele mai inalte, ineepand cu
eel de-AI Doilea Razboi Mondial (Burchell
1999).
Sondajul a mai examinat ~i tipurile de
muncitor care au resimtit, in timp, nivele mai
mari sau mai miei de nesiguranta. Concluzia
a fost ca, la mijlocul anilor '90, cea mai mare
ere~tere a nesigurantei muneii s-a inregistrat
in randul muncitorilor nonmanuali. Intre
1986 ~i 1999, speeiali~tii au devenit din
grupul oeupational eel mai sigur, eel mai
putin sigur, in timp ce lucratorii manuali au
inregistrat nivele ceva mai scazute de nesi-
guranta a muncii. Una dintre principalele
surse ale aeestei nesigurante pare sa fie 0
lipsa de incredere in eondueere. Atunci cand
au fost intrebari daca managerul cauta cele
mai bune solurii pentru angajati, 44% dintre
respondenti au pretins ca ei fac aceasta "doar
putin" sau "deloc" (Burchell 1999).
Majoritatea autorilor sunt de acord ca
nesiguranta muncii nu este un fenomen
nou. Neconeordanra apare in eeea ce pri-
ve~te amploarea aeesteia ~i - ceea ce este
mai important - care dintre segmentele de
popularie activa resimt eel mai acut nesi-
guranta muncii. Unii eritici sustin ca studii
de genul proiectului]IWIS nu sunt nimic
alteeva decat un raspuns neintemeiat la per-
ceptia nesigurantei muneii de catre clasele
de mijloc.
734 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA
,,Nesiguranta clasei de mijloc": este
exagerata nesiguranta muncii?
Spre sfar~itul anilor'70 ~i '80, Marea Bri-
tanie a resimrit 0 recesiune economid ce
s-a dovedit a fi deosebit de daunatoare in-
dustriilor traditionale manufacturiere. In
aceasta perioada, s-au pierdut aproximativ
un milion de locuri de mund in sectoare
cum ar fi orelariile, construcria de nave ~i
minerit. De-abia spre sfar~itu1 anilor '80 ~i la
inceputul anilor '90, speciali~tii ~i managerii
au inregistrat 0 mai ampla expunere a nesi-
guranrei in mund. Preluarile corporatiste
~i concedierile au afectat sectorul bancar ~i
financiar; raspandirea erei informationale a
costat locurile de mund ale multor func-
rionari civili, pe masura ce sistemele erau
reorganizate prin intermediul tehnologiei
computerizate.
Dad muncitorii manufacturieri s-au
obisnuit
, sa traiasd intr-un climat de ne-
siguranra, muncitorii de tip "gulerele albe"
au fost mai pUfin pregatifi pentru schim-
barile care Ie afectau locurile de mund.
Aceasta anxietate in randul speciali~tilor
i-a determinat pe unii sa vorbeasd despre
"nesiguranra c1asei de rnijloc". Termenul a
fost folosit pentru a descrie muncitorii de
tip gulerele albe, ale caror locuri de mund
stabile Ie permisesera angajari financiare
ferme cum ar fi imprumuturi mari, educatie
privata pentru copii sau hobby-uri costisi-
toare. Pentru d nu se gandisera niciodata
la concediere, spectrul brusc al ~omajului i-a
determinat sa resimta 0 anxietate ~i nesigu-
ranfa enorme. Nesiguranfa muncii a devenit
curand un subiect "fierbinte" in media ~i in
cercurile profesionale - de~i unii cred d
aceasta a fost 0 exagerare comparativ cu
nesiguranfa mult mai cronid, resimfita de
c1asele muncitoare.
"'.T.prT"IP daunatoare ale nesigurantei
Insecuriy and Work Intensificati- Pentru 1
\.LI~I-J.\"ll\"ll et al 1999) a ajuns la conc1uzia ;aeonsl
majoritatea muncitorilor, nesi- in modi
se traduce ~i prin alte lucruri, mult de mun
Qlraun::l.tlc:e de cat teama de concediere. stimuli
nrllvp'~tp ~i temerile cu privire la trans- au sub
muncii ca atare, iar efectele acestei
n<::'l"t"m<lr, se rasfrang asupra sanatarii
~i a viefilor lor personale.
a aratat d muncitorilor Ii se cere
tot mai multe responsabilitafi
,,!~l''''UC:U\.., pe masura ce structurile orga-
devin tot mai pUfin birocratice,
Uq~U,.14 este distribuita pretutindeni la
mund. In acela~i timp, chiar dad
la care sunt supu~i devin din
mai mari, multi muncitori i~i vad
~ansele de promovare (vezi figura
Aceasta intrepatrundere ii deter-
muncitori sa considere d "pierd
a nesi~
"in ceea ce prive~te caracteristicile dema
"\"lllllV.l'~c1ClV" ale activitatii lor, cum ar fi
de lucru ~i increderea in avansarea
relea
SO'(ioloQlul Paul du Gay sus~ine importan~a
hort'I"r>lti<>i in asigurarea raspunderii ~i a res-
IJUIIPalJllita~ii morale fa~a de practicile de munca
ce in ce mai antreprenoriale ~i f1exibile.
I sau este discutatin detaliu in capi-
116",Organiza~iile ~i re~elele':
fei muncii se poate observa in
personale ale muncitorilor. Studiul
la conc1uzia unei puternice core-
nesiguranfa muncii ~i deficitul
de sanatate. Legatura este dovedita
ul-panel realizat asupra familii-
.u~.L""U Household Panel Survey, care
d sanatatea mentala ~i fizid a
---- ---.~--
A trai pentru a munci sau a munci pentru a trai?
.;
~ ...
oamenilor continua sa se deteriorez
cu episoadele de nesiguranra prelu
muncii. in loc sa se adapteze con
de nesiguranra, Iucratorii raman patici
~i sub un stres constant. Aceasta p siune
exercitata de munca pare sa se tr nsfere
in mediul familial: acei muncitori c re in-
registreaza nivele ridicate de nesi
a Iocului de munca tind, de aseqle
resimta tensiuni Ia nivelul familial (B
~i alrii 1999).
Munca ~i viata economidl 735
~omajul
Ratele ~omaju1ui au fluctuat considerabil pe
parcursul acestui secol. in rarile occidentale,
~omajul a atins apogeulla inceputul anilor
1930, in Marea Britanie, aproximativ 20%
din forra de munca fiind in ~omaj. Idei-
Ie economistului John Maynard Keynes
(1883-1946) au influenrat puternic politic a
publica din Europa ~i Statele Unite pe tot
parcursul perioadei postbelice. Keynes cre-
dea di ~omajul este consecinta lipsei puterii
de a cum para bunuri, astfel incat producria
736 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA
nu este stimulata ~i este nevoie de putini
muncitori; guvernele pot interveni pentru a
spori nivelul cererii in cadrul unei economii,
conducand la crearea de noi locuri de mund.
Multi au ajuns sa considere d gestionarea
de dtre stat a vietii economice inseamna d
ratele inalte ale ~omajului sunt de domeniul
trecutului. Angajarea statului in exploatarea
totala a fortei de mund a devenit 0 parte a
politicii guvernamentale in - practic - toate
tarile occidentale. Pana in anii '70, aceasta
politid parea sa fie incununata de succes,
iar cre~terea economica a fost mai mult sau
mai putin continua.
Insa, pe parcursul anilor 1970 ~i 1980,
ratele de ~omaj au crescut in multe tari,
iar keynesianismul a fost in mare masura
abandonat ca modalitate de a se incerca
controlul activitatii
, economice. Vreme de un
sfert de secol dupa cel de-Al Doilea Razboi
Mondial, rata ~omajului in Marea Britanie
a fost sub 2%. Ea a crescut pana la 12% la
inceputul anilor'80, apoi a scazut, creseand
din nou la sfar~itul deceniului. Intre mijlo-
cul ~i sfaqitul anilor'90, ~omajul in Marea
Britanie a inceput sa intre din nou in deelin;
in 2005, era de aproximativ sub 5%.
Analizemd jomajul
Interpretarea statistieilor oficiale despre
~omaj ins a nu este simpla (vezi figura 18.8).
$omajul nu este u~or de definit. El inseamna
"a nu avea de munca". Dar "munca" aici in-
seamna "mund platita" ~i "mund in cadrul
unei ocupatii recunoscute". Persoanele care
sunt inregistrate ca ~omeri se pot implica in
multe forme de activitate productiva, cum
ar fi zugravitul casei sau ingrijirea gradinii.
Multe persoane sunt angajate cu program
redus in activitati platite sau au ocupatii
platite doar sporadic; pensionarii nu sunt
socotiti
, "someri".
, anului 2002, existau 892 000 de
statistici oficiale sunt calculate
co]ntQl,rm definitiei ~omajului folosita de
.LUL'''~~!''''L!U'Uo..L Labour Organization (ILO) .
~omajului de catre ILO are ca
~"~"~ ~J'!~'" persoanele care nu au un loc de
care sunt apte sa primeasd un loc de
in doua saptamani ~i care au incercat
un loc de mund in luna anterioara.
economi~ti sunt de parere ca rata
a ~omajului ar trebui suplimentata
doua categorii.
descurajati" sunt cei care ar
aiba 0 slujba, dar sunt deceptionati d
una si , renunta
, in acest fel sa mai
,,Muncitorii involuntari cu program
sunt acele persoane care nu pot gasi
eu norma intreaga, ehiar dad i~i
generale referitoare la ~omaj
te, de asemenea, de faptul d
doua "tipuri" diferite de ~omaj.
........ u."., ...... frictional, denumit uneori ,,~omaj
, se refera la intrarile ~i ie~irile
ale indivizilor in ~i de pe piata mun-
motive cum ar fi schimbarea
lU\..Lll~U de mund, cautarea unui post dupa
sau 0 perioada de sanatate ~ubreda.
structural, dimpotriva, des erie lipsa
de munca, cauzata din mai degraba
uu.v,u ..,,, majore in economie decat
care afecteaza indivizii
Declinul industriei grele in Marea
de exemplu, a determinat un nivel
de ~omaj structural.
o..L!'H!UUll"in distributia ~omajului defi-
dtre guvern in Marea Britanie sunt
~omajul este mai ridicat
barbatilor decat al femeilor. La

Responsabilitate
Sdizuta 5%
Proiecte de promovare
Figura 18.7 Angajatii resimt 0 schi
responsabilitati ~i proiectele de
in cadrul muncii
Sursci: Burchell ~i a1tii (1999)
barbafi ~omeri, comparativ cu
femei, dupa cum arata figura 18.9.
in cazul barbafilor este de aproape
mai probabil decat cel in randul !~lI,l"llUJ
care au mai fost angajate in Ulcu~'-a.
asemenea, este de zece ori mai
femeile care au fost inregistrate ca lSOlnere
sa aiba grija de copii sau de frr.,onr\('I
in me die, minoritatile etnice au
inalte ale ~omajului decit albii.
Munca ~i viata economidi 737
etnice au, de asemenea, rate mai inalte ale
~omajului pe termen lung decat restul po-
schim- Pulatiei.
" Totusi, aceste tendinte , generale
20% ascund 0 mare diversitate in randul grupu-
rilor etnice minoritare (vezi figura 18.10).
$omajul in randul populatiei albe ramane
la 5% in 2003/2004, cu rata cea mai scazu-
ta - de 3,8% - inregistrata in sud. Pentru
indieni, rata a fost doar u~or mai ridicata
decat aceasta, in jur de 7% - unul dintre
factorii care ii determina pe unii autori sa
sugereze ca populatia indiana britanica a
atins aproape paritatea din punct de vedere
socio-economic cu populatia alba. Pentru
toate celelalte grupuri etnice minoritare,
ratele de ~omaj inregistrate au fost de apro-
27%
ximativ doua sau trei ori mai ridicate decat
cele pentru barbatii albi. Rata ~omajului in
randul celor provenip. din Bangladesh a fost
cea mai ridicata, de 20% pentru barbati ~i
24% pentru femei.
Tinerii, indeosebi in grupurile etnice
minoritare, sunt deosebit de afeetati de
~omaj. Peste 40% dintre barbatii originari
din Bangladesh aflap. in Marea Britanie,
sub varsta de douazed si dnd de ani, erau
~omeri in 2001/2002. In ~andul altor grupuri
minoritare etnice, rata ~omajului in randul
barbatilor
, tineri se situeaza intre 25% si ,
31 %, in eomparatie eu 0 rata de 12% pentru
barbafii albi de aceea~i varsta.
Un numar semnificativ de tineri sunt
?omeri pe termen lung, indeosebi mem-
brii grupurilor minoritare; ~i mai bine de
jumatate din ~omajul inregistrat in randul
adolescentilor barbati este reprezentat de cei
care nu lucreaza de ?ase luni sau mai multo
LlllJLldlUll Noile initiative guvernamentale ii vizeaza
pe tinerii cu varste cuprinse intre 18 ?i 24
de ani, care cauta de lucru de mai bine de
~ase luni. $omerilor pe termen lung Ii se
ofera astazi posibilitati de instruire, asistenta
738 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

Figura 18.8
Sursil: Sinclair (1987), p. 2

in diutarea slujbelor ~i oportunitafi pentru . au aratat di cu cat nivelul de califi-

.
munca subventionata .
Clasa sociala ~i ratele de ~omaj sunt
este mai inalt, cu atat este mai sdizuta
~omajului. In primavara anului 2003,
corelate. Conform studiilor de cohorta in- . in randul celor care nu aveau
treprinse de ESRC, focalizate pe tinerii '-i<U~.lf1',i<Ul era de peste trei ori mai mare decat
nascuJi in 1970, ai caror tafi Iaceau parte din aveau 0 diploma sau echivalentul
..
cele mai sdizute rate de ~omaj. Cei ai caror
.
categoriile sociale I si II, acestia au resimtit ""VZI'UlUl Trends 38, 2003).

taJi Iaceau parte din clasa sociala V, sau care jomajului

fusesera crescuJi de marne singure, au avut ~omajului poate fi foarte peri-
rate1e cele mai inalte de ~omaj, incluzand pentru cei obi~nuiti sa aiba locuri
numeroase persoane care nu lucrasera ni- 'f!"!"\., 4 sigure. Bineinfeles, consecinfa

ciodata (ESRC 1997). este 0 pierdere a venitului. Efectele

Ratele ~omajului sunt legate astfe1 de ca- aces:tela difera intre tiiri, datorita contrastelor
lificarile educafionale. Sondajele din Marea nivelele ajutorului de ~omaj. In farile

1,4
1,2
'--'\.
~ """"---- Ba rba!i
1,0
0,8 ~
0,6
0,4
0,2
0,0
1997 1998 1999
Figura 18.9 ~omajul : pe gen, Marea Eritanie, 1997-2002
Sursa: ONS (2004a)
unde este garantat accesulla san, tate ~i
alte indemnizaru de ajutor social, ir divizii
~omeri pot intampina dificultati fim nciare,
dar raman sub protectia statului. In ur ele tari
occidentale, cum ar fi Statele Unite, a utorul
de ~omaj dureaza 0 scurta perioada d timp,
iar ajutorul pentru sanatate nu este ut: iversal,
radndu-i pe cei rama~i ~omeri sa re imta 0
tensiune economid suficient de rna e.
Studiile asupra efectelor erna ionale
ale ~omajului au subliniat ca perspanele
~omere trec adesea printr-o serie e eta-
pe, pe masura ce se adapteaza la n::>ullor
statuto De~i experienta este cu sig uranta
una individuala, proaspatul ~omer t'simte
adesea un ~oc, urmat de optimism cu privire
la noile oportunitati. Cand acest op imism
nu este rasplatit, cum se intampla de regula,
indivizii pot aluneca in stari de dep esie ~i
de pesimism profund cu privire la ropria
lor persoana ~i la posibilitatile de ar gajare.
Munca ~i viata economica 739
~--- - ~
......... - Femei
-
2000 2001 2002
Daca perioada de ~omaj se prelunge~te,
procesul adaptarii este completat, in cele
din urma, cu 0 resemnare venita din partea
indivizilor cu privire la realitatile situatiei
lor (Ashton 1986).
Sprijinul comunitatilor ?i legaturile so-
ciale pot fi subminate de nivelele inalte de
~omaj. Intr-un studiu sociologic clasic din
anii 1930, Marie Jahoda ~i colegii sai au
investigat cazul Marienthal, un mic ora~ din
Austria, care a fost martorul unui ~omaj in
mas a dupa inchiderea fabricii locale (Jahoda
~i altii 1972). Cercetatorii au aratat felul in
care experienta pe termen lung a ~omajului
a sub min at, in cele din urma, majoritatea
structurilor sociale ale comunitatii, si
, a re-
telelor. Oamenii erau mai putin activi in
problemele civice, i~i petreceau timpul so-
cializand mai putin unii cu ceilalti ?i chiar
frecventau mai putin, biblioteca orasului.
,
 740 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

Biirbaii
Albi
Femei

Meti~ti

Indieni

Pakistanezi

Originari din Bangladesh

Alii asiatici

Negri caraibeeni

Negri africani

AI!ii

o 5 10 15 20 25 30

Figura 18.10 Ratele ~omajului: pe grupuri etnice ~i Marea Britanie, 2001/2002 (%)
Sursii: ONS (2004d)

Este important de subliniat di expe-

rienta ~omajului diferii ~i ea de la 0 c1asa
sociala la alta. Pentru cei aflati pe treapta
cea mai de jos a scalei sociale, consecintele
~omajului pot fi resimtite mai ales financiar.
S-a afirmat di indivizii din c1asa de mijloc
considera di ~omajulle afecteaza in primul
rand statutullor social, ~i apoi eel financiar.
Un lector de 45 de ani, care a fost dat afara,
poate sa fi dobandit suficiente inzestriiri
pentru a putea trece destul de u~or peste
prima etapa a ~omajului, dar poate cu greu
sa aprecieze ce inseamna ~omajul pentru
cluzie: "corodarea
treizeci de ani, intr-un studiu asu-
albastre" din Boston, SUA,
"V'_LyLV~'W. Richard Sennett a into emit un
allui Enrico, un irnigrant italian care
ca om de serviciu intr-un bloc
De~i Enrico nu era incantat de
sa precara ~i de salariul modest,
sau de mundi i-a oferit un sentiment
rp!>np,-t- de sine ~i 0 "onorabila" de a avea

cariera ~i dezvoltarea ca specialist. sotie ~i de copli. El a spalat toalete

zi de zi, timp de cincisprezece ani,
de a-~i permite sa cumpere 0 casa in
LucUUI''''

ora~ului. Chiar dad nu era placuta,

UU'L.lI UJl4

ocupatia sa era sigura, afiliata unui si dicat,
iar Enrico ~i sotia sa i~i puteau plani lca cu
incredere viitorul lor ~i pe cel al c piilor.
Enrico ~tia exact cand va ie~i la pens e ~i ce
bani va avea. Dupa cum sublinia ~i S nnett,
munca lui Enrico "avea un singur s op te-
meinic, ingrijirea familiei sale". De~i nrico
era mandru de faptul ca muncea di greu,
dar cinstit, el nu a dorit acela~i viitor entru
copiii sai. Era important pentru e1 sa 1 poata
crea conditii de ascensiune sociala.
Dupa cum avea sa afle Sennett cinci-
sprezece ani mai tarziu, intr-o in alnire
intamplatoare cu £lullui Enrico, Ri 0, co-
piii avansasera pe scara sociala.
terminase colegiulin inginerie in te sa
urmeze studii econornice 1a New Yc rk. in
urmatorii 14 ani dupa abso1vire, co l~l
construise 0 cariera, inscriindu-se in andul
celor 5% dintre salariatii de var£ Rico i sotia
sa Jeanette se mutasera de mai bine d patru
ori in timpul casniciei lor, pentru putea
avea cariere mai bune. Asumandu-~i iscuri
~i £lind deschi~i schimbarii, Rico ~i J nette
s-au adaptat vremurilor turbulente i, prin
urmare, au dobandit 0 situatie pr spera.
Totu~i, in ciuda succesului lor, pove ea nu
are un sfar~it fericit. Rico ~i sotia s ~i-au
dat seama ca sunt pe punctul de "a-~ pier-
de controlul asupra propriilor lor vi ti". in
calitate de consultant, Rico simtea lipsa
de control asupra timpului ~i munc i sale:
contractele sunt nec1are ~i intotdea na in
schimbare, el nu are un ro1 stabil iar s ta sa
depinde foarte mult de ~ansele ~i cap anele
retelei. La randul ei,Jeanette consi era ca
nu are decat un rol trecator in ocup pa sa.
Ea gestiona 0 echipa de contabili, vizati
din punct de vedere geografic: unii ucrau
acasa, alfii 1a birou iar alfii 1a mii de ki1 metri
departare, intr-o filiala distincta a c mpa-
niei. Gestionand aceasta "echipa fl 'bila",
Munca ~i via!a economica 741
Jeanette nu se putea baza pe interacpunile
fata-in-fata ~i cunoasterea personala a mun-
cii indivi~ilor. in schimb, totul se petrecea
la distanta, prin intermediul telefoanelor ~i
al e-mailurilor.
Tot mutandu-se prin tara, prietenii mai
buni ai lui Rico ~i Jeanette au disparut;
vecinii si
, comunitatile, noi nu stiau
, nimic
despre ei - de unde Yin sau cine sunt, ca
oameni. Dupa cum spunea ~i Senett: "Ca-
litatea fugitiva a prieteniei ~i a comunitatii
locale constituie cadrul in care evolueaza
preocuparea sa majora, cea pentru familia
sa". Acasa, Rico ~i Jeannette au ajuns la
conc1uzia ca activitafile lor interferau cu
posibilitatea de a-~i realiza obiective1e ca
parinfi. Muncesc mult ~i sunt ingrijorati ca
i~i neglijeaza copiii. Dar cel mai tulburator
totu~i este faptul ca dincolo de jonglarea
cu timpul ~i orarul activitatilor, ei stau ca
un exemplu descurajator. in timp ce-~i in-
vata cop iii sa prefuiasca munca din greu,
responsabilitatea ~i obiectivele pe termen
lung, ei se tern ca propriile lor viep spun 0
istorie diferita. Rico ~iJeanette sunt exemple
ale unei viziuni flexibile, pe termen scurt
asupra muncii, din ce in ce mai favoriza-
ta in societatea contemporana. Traiectoria
activitafilor lor se caracterizeaza printr-o
mi~care constanta, responsabilitati tempo-
rare ~i investitii pe termen scurt in ceea ce
fac. Cup1ul realizeaza ca, intr-o societate
deosebit de agitata cum este cea de astazi,
"calitatile muncii sustinute nu structureaza
un caracter solid".
Pentru Sennett, experientele lui Rico
~i ale sopei sale Jeannette ilustreaza unele
dintre consecintele abordarii flexibile pri-
vind munca asupra caracterelor si vietilor
angajatilor. in carte a sa, The Corosi~n ojCha-
racter (1998), el sutine ca accentul pus din
ce in ce mai mult asupra comportamentului
742 MUNCA ~I VIATA ECONOM ICA
flexibil ~i a stilurilor de lucru poate avea
rezultate de succes, dar conduce inevitabil
atat la confuzie, cat ~i la deteriorare, deoarece
a~teptarile puse pe seam a muncii din zilele
noastre - a fi flexibil, adaptabil, mobil ~i
gat a de a-ti asuma riscuri - contrazic direct
multe dintre trasaturile esentiale ale unui
caracter puternic: loialitate, urmarirea unor
scopuri pe termen lung, angajare, incredere
~i succes.
Sennett sugereaza ca aceste tip uri de
tensiuni sunt inevitabile in noua epoca a
flexibilitatii; de~i cea din urma este ridicata
in slavi pentru ca a acordat muncitorilor mai
multa libertate in configurarea traiectoriilor
vietilor lor individuale, Sennett sustine ca ea
impune ~i noi constrangeri rigide. M uncito-
rii nu se mai a~ teapta astazi sa lucreze intr-o
cariera pe viata, ci sa munceasca fluctuant,
Rezumat
1. Munca reprezinta Indeplinirea sarcinilor,
implicand consum de efort mental ~i
fizic, care are ca obiectiv producerea
unor bunuri ~i servicii pentru deservirea
nevoilor umane. Multe tipuri importante
de munca - precum cea din gospodarie
sau munca voluntara - sunt neplatite.
Ocupat ia reprezinta munca efectuata In
schimbul unu i salariu periodic. In toate
culturile, munca sta la baza sistemului
economic.
2. 0 caracteristica d istincta a sistemului
economic din societatile moderne este
dezvoltarea unei diviziuni a muncii
extrem de complexe ~i de diverse.
Diviziunea muncii l nseamna ca aceasta
este Impartita In diferite ocupatii care
in e hipe, in care sa intre ~i sa iasa, sa ~e
schi be de la 0 sarcina la alta. Cand \ia~
devi e mai degraba 0 serie de locuri de
mun a eterogene dedit 0 cariera coerenta,
scop 1 pe termen lung se erodeaza, legatu-
rile s ciale nu se mai dezvolta ~i increderea
devi e pasagera. O amenii nu mai pot lua in
calc 1 care dintre riscuri vor fi cele pe care
Ie VOl suporta la sfar~it, iar vechile "reguli"
de p omovare, concediere ~i rasplata par
sa n se mai aplice deloc. Pentru Sennett,
prov carea esentiala careia trebuie sa ii faca 5.
fata dultii in zilele noastre consta in a pu-
tea ai 0 viata in care iti propui scopuri
pe t rmen lung, intr-o societate care pune
acce tul pe termenul scurt. I n opinia sa,
tras~ urile "noului capitalism" degradeaza
lent lementele caracterului personal, care
leag oamenii laolalta.
necesita specia lizare. Un rezultat este
6.
interdependent a econom ica : cu totii
depindem un ii de altii pent ru a ne ca~tiga
existenta.
Produqia industriala a devenit mai efici-
enta odata cu introducerea taylorismului,
sau a managementului ~tiintific - con-
vingerea ca toate procesele industriale
pot fi Impartite In sarcini simple, crono-
metrate ~i organizate. Fordismul a extins
principiile managementului ~tiintific la
produqia de masa legata de pietele de
masa. Fordismul ~i taylorismul pot fi soco-
tite sisteme de Incredere scazuta, care
maximizeaza alienarea muncitorului. Un
sistem de Incredere sporita permite mun-
citorilor sa controleze ritmul ~i continutu l
muncii lor.
 Munca ~i viata economica 743

se
Organizatiile sindicale, impreuna c posibilitatea de a se deplasa rapid de la 0
recunoa~tereadreptului la grev, ocupatie la alta. Astfel de muncitori exista
reprezinta principalele trasaturi ale vie i deja, dar pentru multi oameni din cadrul
ll- econort:'lice din toate tarile occidental . fortei de mUj1ca, "f1exibilitatea" are mai
ea Sindicatele au aparut ca organizatii defe - multe ~anse sa fie asociata cu ocupatiile
in sive, preocupate de a Ie oferi munci~oril r slab platite, cu perspective red use pentru
re un criteriu de control al conditiilor lor d cariera.
li" munca. Tn prezent, liderii.sindicali joa
~omajul este 0 problema recurenta in
v
7.
ar deseori un rol important in formular
tarile industrializate. Pentru ca munca
politicilor economice nationale.
reprezinta un element structurant in
Tn ultimii ani, practicile fordiste au fo t alactuirea psihologica a unei persoane,
inlocuite cu tehnici mai f1exibile, ca experienta ~omajului este deseori
functioneaza in multe tari industrializat . dezorientanta. .
Termenul"postfordism" este favoriz t
8. Efectele nesigurantei muncii pot fi la fel
de unii autori pentru a descrie perioa a
de epuizante ca ~i perceperea ~omajului
curenta a productiei economice, in ca
in zilele noastre. Nesiguranta locului de
f1exibilitatea ~i inovatia sunt maximiza e
. munca este un sentiment de anxietate
pentru a veni in intampinarea cereril r .
pe care angajatul il resimte referitor la
de piata pentru prod use diverse, pe - .
viitorulloqJlui sau de munca ~i la rolullui
sonalizate.
in cadrul acestuia. Nesiguranta locului de
Unii vorbesc despre "sfar~itul carier i" munca a crescut brusc in randul claselor
~i aparitia muncitorului "de portofoli 1/ de mijloc, de~i unii cred ca anxietatea cu
.- muncitorul care posed a un portofi - privire la nesiguranta locului de munca
liu de diverse calificari, ~i care va av a este destul de exagerata.

intrebari:
1. Ar putea societatile mod erne SV functioneze rara 0 diviziune a muncii?
2. De ce unele activitati sunt cons derate drept munca, iar altele nu?
3. Dad taylorismul ~i fordismul e au atat de eficiente, de ce au intrat in declin in zilele
noastre?
4. Dad ati fi un muncitor de port foliu, ar fi portofoliul dvs. suficient de larg pentru a
va menfine in campul muncii?
.
5. De ce difed atat de mult viata i Rico de cea a lui Enrico?
r
744 MUNCA ~I VIATA ECONOMICA

Lecturi suplimentare:
Keith Grint, The Sociology of Work: An Introductio ,3rd edn (Cambridge: Polity,2005).
Keith Grint, Work and Society: A Reader (Cambri ge: Polity, 2000).
Neil]. Smelser ~i Richard Swedberg (eds), The Ha dbook ofEconomic Sociology (Princeton:
Princeton University Press, 1994).
P. Thompson ~i c. Warhurst (eds), Workplace of he Future (Houndmills, Basingstoke:
Macmillan Business, 1998).

Legaturi internet
International Labour Organization
http://www.ilo.org

The Work Foundation

http://theworkfoundation.coml

orld-catlsociowork.html

University of Zurich Sociology of Works Lin

http://socio.chlarbeitlindex arbeit.htm