!

lJ~:J/;:ol~ti~
SemanlUorul
HI. Lascarov- Moldovanu: r

'FABULE
~I
SATIR .---'1;
 BiblioteciJ Semanatorul f\L. Lf\SCf\ROV",MOLDO'V'f\NU.
Nr. I. AI. Ctura : Pratll, IIcltll\! din rasboru Lei 5.-
Nr. 2. V. Stanciu: Culb de rAndunica (schtte) ~.-'
Nr. S I. Agtlrblcean: Din vlata preoteasca schite !I.-
Nr. 4. Dr. I. Lupa~: Din trecutul ziaristicei rom. 5:-
Nr. 5. Dr. Ion Mateia: Probleme ~colare Lei 5.-
Nr. 6. A. S.lorga: La c,hestiunea industriei na]. 5.-
Nr. 1. Ion Clopotel: nsemnar! pe rabol Lei 5.-
Nr. 8. I. Barae: Pitelea OAscariu Lei 5.-
Nr. 9- 10. M Oa~par: Bhlstam de mama roman LlO.-
Nr. II. Victor Stanciu: Plantele de teae Lei 5.-
Nr. 12. E.lsac: Ardealule. Ardealule batrAn L 5.-
Nr. 13.0.D.: La stAna, schitetrad. de C. Mu~lea 5.-
Nr. 14./. Biiild: Insuram pe Victor, Pe povAmi~ 5.-
Nr. 15. Dr. J. Lupas . Luptitori pentru lumini 5.-
Nr. 16. Dr. AI. Borza: Din viata plantelor Lei 5.-
FABIJLE ~I SATIRE
Nr. 17. loan I Georgescu: Dovesi noua pt. adevi-
ruri veehi. - Ganduri ~I indemnuri. Lei 5.-
Nr. 18. Gavril Todica: Zirl din univers Lei 5.-
Nr. 19. Dr. I Suciu: Patimile ~I moartea lui Isus iO.-
Nr. 20. Wildenbruch: Lacrim! de copli Lei 5.-
Nr. 22. Cotinde, eantecele irozilor ~i de stea 5.-
Nr. 23-25. M. Eminescu: Poezli. Lei 20.-
Nr. 26. AI. Ciura: Scrisoare in'ceealalta lume 5.-
Nr. 27- 28. I. Clopotel: Antologia scriitorilor ro-
mAni (G. Lazar, G. Asachi, I. E. Riidulescu.
B P. Mumuleanu, AI. Hrisoverghi, D. Petrino,
AI. Deparateanu, N. Nlcoteanu, C. Stamati, V.
CArlova, A. Cantemir, D. Tichindeal, At. Donici,G.
Alexandl'escu, A. Pan, D. Bolintineanu, AI. Slh·
leanu, G. Barltiu, A. Saguna, Tim. Cipariu). 15.-
Nr 29-30. (M. Cogalniceanu, V. Alecsandri, N. su-
cescu, Ion Ghica, AI. Odobescu, C. Negruzzi, Gh. BIBLIOTECA SEMANATORUL.
Panu,B. P. Hasdeu.C. A. Rosettl.C. Boliac) 15'-
Nr. 31-34. (T. Matorescu, M Emlnescu, N. Gane, EDlIURA UBR/\RIEI DJECEZI,.NE, ARAD.
N. Filimon, I. Siavici, I. Creanga, P. Isplrescu.
Gh. Co~buc, AI. Vlahutii, I. L Caragiale, B
~t. Delavrancea, C. Dob.-Gherea, Ion (Iorun, I
AI. Briitescu-Voine~ti. P Locusteanu, D. 0
PiHrii~canu, V. Onltlu ~i A. Barseanu) Lel 20'-
 , '
I

lHBUht
(OR1Gmtn~e)

Tiparul Tipografiei 0;. t~M C~I I).rad. 1925

 Boul si, cucuoelele

Odat ' un bou s'a apucat '

De dimineata la arat.
eli greu aratul ii mergea
Aceasta drept era.
Dar potrivindu-si bine jugul,
Porni plin de niidejde plugul.

- .; Uite soro, ce prostie,

Trebueste bou sa fie,
Sii s'apuce-asa 'ntr'o doard,
Parc'asa usor se adi . '"
Unei alte cucuvcle
o suratii ii vorbi,
De nevoia de-a cartl
Bucuroase erau ele.

raMi cil 0 zi trecu:

Treaba bine se facu
 Boul nceatand la ele
.;.i trag-and neincetat,
Cu sudoarea muncii w
ele
Jumiitate a arat...
~ "Ci privesto SOl'O dragi't,
Uoul trage necurrnat,
Sigur: de mult ce-o sa traga,
Va muri, neaparat.
,
De eu zori a doua zt,
Boul la treaba porni:
'5i muncind greu !Ii oinstit
Panii 'n sear' a ispriivit.,.
- • Ce napasta, draga mea,
$i Iurnea cat Ii de rea! ..
Cine spuse nu stiu dind
Cil boul nar fi purand,
A.!iU- Ileac de-agar sa are! ..
Mult rni-e rnic de mirarc,
CUIll pot oamenii baril,
Asa: fie ori ce-o fi?!
Uite: ell nu .l'am vazu!,
CURd aratu ' a i'nceput?!,
$i 11 'am zis cil va arai! .. a
- "Chiar asa! .. "
Cea de- a doua cucuvea
Filosofic intari
Ceeaee prima grill...
Dand din cap, privind spre ele
._ Caci aceleasi cucuvele
Laude-i fiiceau acum .-
- »Cii.utati-va, de drum,
Zise boul surazfind,
"Ca eu, oricum si-oricand,
Ziceti voi tot oe Yeti "rca
Eu de treaba mi-oi cata.;
Dar de vreti poate vrcun slat,
Unul voua v'as f dat:
'Dc cat mereu ati barfi,
Ca mine voi ati muncil.."
,
Cii-i mult mai lesne CLlCUYCa
In loc de bou, - asta se vede;
Dar treaba e ceva mai grea
Cand cucuveaua bou se crede, ..
....... :..: .
-7-
 - "Ci III nu vezi, bane tlieu!
I C''asa nimic nu-i de raeut?
Ci haide, vino, sa pornim,
De toatc noi sil. folosim"
Si iarafli larmii i?i vorbit ;
Banul ~i paftaua. ..)
Iar banul niieiijit
Inspre pafta graiu-si porni :
Odatii intr'un buzunar "Tu, tinichea,
De gospdar, Fii ce vei vrea
Stiiteau, - i?i nirneni nu-i vedea : Si Iii ce-i ft.
Un ban si c'o pafra. Te sbate -; alearga, tc framanta,
La inecput, prieteni erau, Spre cele rnari tu te avunta,
De treaba ll'/i catau, Ajungi, de vrei, ministru, rege,
Dar intr'o ZI, paftaua rea, De vei putea - se in{elege,
Pe ban ocara grea Dar de In mine tu sa ~tii,
Porni. Ajunge-vei ce-i vrea sa fii:
., Tu, bane, de ec lacl asa.? Oricand si-oricurn vei ramanea
O· fi '" Mereu 0 tinichea ;
Cii poate vrci sa pari Pe nirneni insa n 'ai sa prinzi,
Cil esti dintre eei mari?" Cacl tu nici cumperi, niei nu vinzi.
Si Iarrna grca de tinichea De mine tu llU te 'ngriji,
Mereu ea tot facea . Sii-rrii due povara ell voi sti ;
Dar dad. vrei, tu, tinichea,
') PaJlti e 0 bucata de tinichea ell care se joaciJ Pe tine ell te-as curnpara,
copiii in burnbi, ;\Iai are :1ns1l ~i alto intelesuri.

--- 8 - -- 9-
C'as rrea sa fae i?! eu un bine :
Sa scape oarnenii de tine}. «

Gramezi de aur de-om platl,

Un veac intreg noi de-om muriel,
!$i munti grozavi noi de-om sapa.:
'ie tinichele n 'om scapa! ,0 Dulpoiul tnsrartt

I
...... :.. : . Sus, pe-o masii 'n plata mare
Imbriieat de sarbatoare,
Un vulpoi eu e?ada lungii
Si eu foarte groasii punga,
Cu glas care-ademeneste
Unei aduniiri vorbeste :
Despre .cinste - se 'ntelege!
Despre rnunea, des pre lege ...
'$1 - nO, amici! mci rna creden
Adevarul i1 graesc ;
° dovada tare, vie
E eil aid rna gasesc.
ell acum am bogatie
Asta nu tiigaducse,
Ea e insa rasplatirea
Si asta mi-i multumirea,
. 10 --
•. 11 -- 4
 Unci munci prca incordate
$i a einstei nepatate ...
Eu sunt simbolul de bine
Ell sunt munca intrupata :
Cinstea striiluceste 'n mine
Clara, vie, aripatal,;
Iar de vretl : $1 voi ea mme
Sa ajungeti la ,m5.rire,
La 'nstarire
$i la bine,
Munca, einste !ii. 'neordarc,
Aceasta-i taioa eea mate! .. "
Cum vorbea, - sus de l2e 0 casa,
De asa vorbirc-atrasa,
' linea se iveste
O rand . I
oameni buni, nu-l credeti vorba
El vorbind, pc toti vii 'nsala;
De sus panii jos, omida
E necinste 9i gresala.;
Nu de alta, dar se poate
Si nu-i greu asa stl fie:
Saraeind noi toti, sa-i facern
$i;o mai marc bog1l(le! ..•
Cfiti vulpoi III lumea noastra
Asemeni n'or exista?! ..
Cine-i doar nebunul cela
Sa s'apuce-a-i nurnara?' ..

, ...... . :::: .
~i multirnei ii griieste : )

-;- ~O, te stiu prea binc-amico,

Ce, rni-ai Iost 0 viala 'ntreaga,
';)i vorbirea de acurna
e nirnic nu te desleaga ...
O! .. stiu eu prea bine-averea
Vulpc, tu, cum ai facut,
5i eu einstea si eu munca
Cum mereu te-ai prefiieut

12'- 13 -

Cocosul ~i moranh
E zi de mare judecata,
Caci pricina-i foarte 'ncurcata,
,;i cum sc 'ntampl ' adese-ori :
Motanii sunt judecatori.
Sbsrliti, cu coade 'nbdrligate
Cu mutre foarte 'ntunecate,
In rnfini purtand grele matiinii,
- Sernnul curatei lor sfintenii
Asa 'n panda tuturor,
Al rasei motanesti sobor
S'a adunat
'Cu mare zor ;
Iar lumea din jur s'a 'ntrebat:
"ee s'a 'ntamplattl..'
"Cazul e grav..; ~titi... un cocos
Si inca din cei mai fillo~i,
14 -
Mare gresal' a faptuit,
O! nici cil este de gandit!.."
Astfel decise confident,
AI motiinimei prezident.,;
$i 'ntocmai ca la 0 fecioara,
Privirile-i "in jos picara..;
De cand pe lurne se trezise,
!\~a. ceva nu pomenise.
~ "Curat scandal!"
. Grili un aIt motan
$i spre cocos, ca un vandal
Se repezi.
"Eu cred, vezi bine, ori ce-ar fi,
Pedcapsa grea s'ar cuveni
Nesocotitului cocos,
Cil noi, eu greu, din mosl-stramosi,
Moralitatea am pilstrat.
Neapiirat
Cocosul trebue condamnat! '"
- ". Asa-il
. , .. ·' se auzi In cor
AI rasei motanesti sober.
- "Nu zie, eand tanar eu eram,
Asa cera cil nu faceam,
I
- 15·-
 Dar ... vezi ... ori cum ... pc vrcmea mea
, Fiiceam.,. dar stii.,; mai eu perdea .. "
Asa vorbi, mironosit
Un bas-moran calugfirit, fiardul ~i propteaua
Si-astfel, 'soboruI rnotanesc
~ Calf ca motanii azi griiesc?!... _ In plinii piat' un gard fiilos
Grea osandire-au rnnduit, $i prea chipos,
Cocosulul pacatuit. _. Ca-I tare, - tuturor parea ;
Dar nimeni nu vedea,
Dar cu dispret spre rnotanime, Ca 'n spate el avea
Sus, de pe gard, din inii1liml' o \apiinii proptea
Cocosul astfel Ie grai: Ci iat' un vant grozav bil.!t:t,
"Vorbi\i, motani, ~ cat vetl pofti, $1 tapana proptea cuzu
Cii mie, ~iiu, de loc nu-rni pasji, Gardul falos
De 'ntreaga motancasca rasa! .. " Neputincios
Acum,
Acuma cred c'ati priceput,
Ca lin clog, se prabus]
Cam ce cocosul a facuI?.
In drum .,
Gandi\i-vii, fiira sfiala
La, motiineasca miorlaiala! .. C'asa si oamenii or f
Asta nu zic;
...... ::, . Dear de-am voit a povesu
Si alt ' nirnie ...

16 L ~,Iolctovallu: Faoi!:a. -- 17 --
 Parfumul bun '7i cald ,
In r~za -soarelui rna scald,
~i simi ad/inc ill 'gandul' rneu, I
Ca a lumina de smarald,
Ceva din Durnnezeu! .. "
Ueuerita ~i copacul "Sa taci, fapturii fara rost
Niiroadii! ..
Cfl 'n lac de minte, tu ai coada
Semeata, sus, intr'un stejar, Intreabu.-te mai Jl fost,
cc-ai
o veverita socotea De ercanga mea n'ai Ii avut
t:ii nimeni nu-i ea ea; Cu imprumut?! ..
Si-atuncea, farii de habar, Din deal si pana 'n gada;
Asa rostea: Te-ai fi tadt ea 0 so pirl{"
I' Eu lumea toata stiipanesc Mai bine _taei! .. "
De-aiel; Asa, In taina, ii vorbi !

Pe toti din vale-i socotesc Stejarul, ..

Mojici
Si micii..' De-atuncea insa;: ori ce-ar ti,
Umllata 'n, coada ca un scai Nici eand serncata mea. eoqatii,
(Prestia 'n lume-i mare, vai! .. ) Dar sa~tiii bine: niciodata,
Superba 'n sine se simtl In vre-un stejar se mai SUI.
Si mai departe gliisui:
•• UH: .. : .•••••
- "Ci eu ma 'nalt sus, ca un fulg,
Vazduhurilor eu Ie srnulg

,- 19 - 2*
 )
r! I N am stralucit necontenit... or'
~I; Jar cand stiitcam din dantuit,
,;
["I
De pretutindcni, ca un val,
In juru-rni fete s'adunau
Si 'n stralucirea mea de hal,
. Chipu-si priveau.
.
uacl.l1 si toualut . ln cate case-apoi n'am fost? ..
Si-al cater lucruri, tainic rost
, ,i Nu I'arn stiutrl..
IntI' un supat, pline de prat', Am fl>st al iiirii deputat,
, "
Cu alte ramii~ili in vraf, Apoi ministru, diplomat,
, , Sedeau intr'un acelas sac, Dar tu ce-ai fost,
De cat un prostii.."

-r
Nistc ciobote de toval

r'
$i altele de lac.
C'asa fusese-al vieti] val:
Ca dupii co in oinste-au stat,
"
Asa, cu ifos $i despret, - cisrna de lac,
- Cisme ca ea l?i azi se fae
Catre vecina ei de sac
1
" Schiloade, sa triiiasc' acum Afla vorbi,
- ,»tu tac"
Intrun strpat.. .III
/' Dar lata cli. din 'colt!, de umbra Zise tovalul intristat.
),$i ori ce-ar 11,
A

Lufind 0 mutrii foarte slim ora

Catre ciobota de toval, .
Porrri a zice cea de lac:
' Neincctat
Eu taco
4
••••
r ,_ "Tu, esti un fleac,
Ce-am fost pc lumea asta eu
Ce-arn fost, nici cand eu n'arn
Doar nu-s nebun,
sa-ti SpUD,
I
••• ~i ce-ai fost tu, -'- 0 foarte greu Iv:!tc . noroae si cat chin,

-
. De deslu~it." Ce viata plina de venin,
Sub ce lumini albe de baluri, Mereu am dus:
~ - Pc vremea a trei carnavaluri \- Atat iti spun:
-- 20 - 21
<
I

il ... •• .. ,. '",
 Ca leisa-ti duci traiul nehun,
Acolo, sus,
Far-a crutare-arn patimit,
$i p<: cand tu, neincetat,
Prin baluri albe te-al purtat,
Ell, zi si noapte, necurmat,
Am suferit .
Mereu, nespus ...
I Dar la ce bun trudnicu-mi spusrl, Stejarul ~i SUrC1cCl.
'Te Jas pe tine sa vorbesti,
Si tot rnercu .sii te ffilc1)ti,
Ca $i un prost I
Dintr'un stejar din cci mai mari
Cu ceea ce pe vrerni ai rest.
Cu rarnuri multe, verzi si tari,
De cal mereu tu te-al fali,
Tiicand, - mal intelept vci ti, Plecate-alene toatc 'n jos,
~i rnult mal drept Ca plete de biitrau sfatos,
$i mai dcstept] .. " Cfindva, pe vrernuri, s'a fost rupt, -
Astfel tovalul ii vorbi..' $i traiu-si ducea dcdesupt:
~ .•
O surcica
Catl ca si lacu 'n Jume-or "ri,
Foarte mica ...
Tot ca qi eJ s'or pacali,
eii 'n viaia-un lucru e banal:
Cisma de lac sau I de 10val , Dar iatii eli in faptul sarii
Teate le 'nghite-acelas val. . . La marginea cararii,
Drumet tacut si obosit
...... :::: . S'a fost oprit,
... . Pe ganduri cum el sta pornit.
Surcica prinse la vorbit :
2..:' • - 23 --
 - n$tii tu, drumet necunoscut
In viata asta ce-am fiicut?_.
De cfind scapat-arn din sclavic
Eu m'am sirntit 0 fOftii vie ;
Singura 'n lume eu triicsc
De nirneni nu mil. sinchisesc,
0, tu nu stii ce vra sil zit;ii
Sa fii o Iibera surcica' ..
Sa simti - alia - - cit 'n aslii Iume,
Pe nimeni n'ai stiipan anurne .•
De sus, la toti tu sa privesti,
Trufasa, sa despretuesti.
Ci, iatii, sta aici stejarul,
Cum intre oi ar sta miigarul,
Greoi si trfindav, en 0 bute,
El nu-i ~a mine: viu ~i jute,'
Ci stii asa $i azi ~i mfinc J
$i tot asa de prost ramalle.
Cand vantul bate, frunza-i rnuge,
$i' doua vorbe sa indruge
Nici cand nu-i volnic. Drept iii spun:
De nici 0 treaba el nu-i bun!.:
Si-ades rna mir, de rnulta vrcrnc
Cum in asa de lungi poemc,
- 21 .-
Mereu il' cunta toti poetii
I Cc-si zic proslii vitorii vietii ~?.
Grozava viatD, - chiar un Ileac,
Ce-l el, decat un biet copae?! ..
Pe cand eu, liberii si vie,
Asupra-mi orice-ar fi so. vie,
Nu-mi pasa, pe toti Ii dcsfid':
IIi mine 0 comoarii 'nchid.
Si-asa, ciudat dcsi lti pare:
Devin din ce in ce rnai marc! .•
Iar calatorul prinse-a zicc :
"De-am poposit putin aice,
Eu, rogu-te, ma lasa 'n pace,
Cii vrand stejar tu a te face
,
Sii nu plcsnesti de-o alia vrere.
Mai bine crura ta putere! ."
Stejarul, martor la vorbire,
,De loc nu si-a esi] din fire,
Ci sta plccal, ell pletc grele,
Obida-si ascunzfind '0 'n ele.
Atat, incet, sopti in sine:
- nO, Doamne, ci ell numai bine;.
- 25
Facut' -arn mult ill [tlil ea asta.
De ce sa port acum napasta
Unei sureele prea-smintita
Din eoapsele mille e~itii?l .. "
I

$1 cum un vant porni atul1ce,.

Stejarul ca s' 0 arunce Illlstretu]. cerbul ~i uaniHoruL
Departe, - prea usor ii i'll, ral1ulli i!)di~ilii, dupn :Ja(ollioi.
Si-atunci surciea disparu ..•
Odatii un mistret,
Iar c{i.l.~toru-~i zise 'n sine:
Cu coltii mad sl parul cret,
- "A~a pedeapsa se euvine
De-un dniitor, gonit,
Surcelelor ce-si rad ades '.
De trunchiul din care-au purees ...
.J Fugea,
$i, ostenit,
\ (;ande1l:
, " de scapare nu-i
...... :.. : . "Chip
$i de sageata lui
Cur and eu voi cadea] .. "
Dar cum mergea asa,
lata un eerb in calea lui.
Capra-si picrduse si plangca:
- . "l\[istrete drag, te rog sa-rni spui
, De n 'ai vazut caprita mea>' .. "
~ - "Ba da: ..
-:a6- - 27-
Coli), In valea eu trei fragi.
Cazuta-i eu iezii ei dragi
Intr'o hasna ... "
far eerbul inoantat, ii multumi
$i sprc hasna grabnic porni.
Dar busna dete, ca un chior
Toemai de vanato!' ...
$i 'n Jocul porcului, CaZtl •.•

Morala fu:
Un am destept, in stramtoare,
Prqfitii. de-orice 'rnprejurare .

. ·~1·· ::: .
 . ,
Ilu 1nc6 ...
Ull i ..

Uitat, urnil ~i 'nsangcrat,

In sdrente negre imbracat,
$edea tacut ;n dr umul lor
L' 11 cersetor ..•

';';1 ei trcceau mareti, sublirni,

$i tresjircau 1n ina}\imi;
Dc-atata slavil si noroc
Nu-si gaseau lee.

La eel din tiirna, umilit,

Nici unul nu s'a fost oprit
_;:ii nirneni nu l'a ridicat,
Nici I'a 'ntrebat,

- 31
 $i sangele curgea mereu, ..
Pe cand Trufia ell pas gren
Prin baiti de sange inota
Si darz canta.

Dar iata until se opri, Iseul ~i laura

Spre cersetor trufas privi,
Un le odatd 'n colivie
$i printre dintl vdijma$ gernu:
Gemea de dor 9i de dureri,
.- "Ce mai vrei tu?~
Dar nirneni nu stia furtuna
. ,Acum sa mod ti-a mai ramas, Amarnicei lui sfa!?ieri. .
De-alungul vrernilor pop as ;
Cii orice-ar fi trecut asupra-r
Ce mai.a$tepti cu-atata dor
Mandria el nu-si inclina,
Tu, cersetorr" . Ci-asa, intunecat si trudnic
sii dea, - dar se oprir
$1 '."IU
In sine insusi se 'nchidea.
Ca 0 sageatii-l tintui
Cu capul razirnat pe labe,
Fulger pornit din vagiiuni
Cu ochiul limed si inchls,
De ochi nebuni... El i~i traia 'n singuratate
$i greu, ca din adanc mormant •. ' Acelas dor si-acelas vis ...
Ca svoane grele de pe vant,
Dar iatii ca in Iata custei
Se auzi: - "Sa rnor, vrei tu?.
Un personaj cam milruntel
Nu inca, nu! .. U
Apare, dand mereu din ccada:
Amicul nostru-i un cate!...
- 32- -- 33 ._ s
Vioi, sagalnic, plin de viata,
Cu coada 'n sus en un penaJ,
Mereu se 'nvarte, se suceste
Simandicosul persona] ...
Privind spre leu i~1 rasa buza
Ca sa-~i vadeasc' al siiu dispret,
Si da din cap, cuprins de mila,
El, animalul fara pret ...
Si dupa ce'~l ostoae mila
Lasand sa-i scape un ottat,
Micros, in fraze dibacite,
Astfel catelu' a cuvfintat ,
- p Vedeti voi namila_ aceastar'.
Orica; de mare v'ar parea,
Nu face nici dona parale,
Nici cat un fir din coada mea.
"E leu - in viata-rn! totdeauna
Eu adevarul il respect -
Dar ... acest leu, rnarturisiti-o,
u are nici un fel de-aspect' ..
"Noi ne 'ngrijim mereu de oeste,
Noi alergarn, ne sbuciumarn,
-- 34
No) pre spJendide ideaJuri
Multimea toata 0 chernam ...
• Iubirea, facia scump' a vietii,
lubirea, balsamul sublim,
Cu ea noi rasturnam zagazuri,
'r! ea multim~a miluim ...
" ... i pe cand noi, cuprinsi de grija.
Ne framan.tiim noapte ~i zi,
~l doarme si nirnic nu-i pasa
De ce pe lume poatc fi ...
~ tar de vreodara so trezeste,
Si rage-asa, cu glasuri tari,
0, clipa nu stati 1a 'nCioialii:
Nu-I' credeti. .. Noi suntern cei rnari .. ,"
Incet in colivle, leul
Deschide ochii, ire ·{triad...
Dar tot pc datil Ii inchide
In sine visu-s: urmarlnd ...
Si pe cand ei viseazii 'n tainii ,
La Paradisu] prapadit,
Tot se aude 'n departare
Un necurrnar schcliiJiiil...
'" ?5 ---
 Dar el, tacut, spre ei privea
Si nici 0 umbra rlu facea
El, nimanu],

Prostul Trecut-a vrerne la mijloe ...

In 1?18, dod rddeau alit) •.. ,. Ceilalti radeau, iar el deloc,
Bine <ilia
Era 'ntr'un sat odat'un prost Ce-i rasul flira de habar,
~i nimenea din sat vreun rest ~i pacalit sa fie-arnar
Lui nu-i gasea, El nu voiit,
Ciici pc cand totl flldeau de zor
9i se 'ngfinfau de rasul lor, Ci iata ell veni 0 zi,
El nu rddea. - Nimeni nu ~tie ee v.a fJ _

"Ci d.zi si III cu noi ac urn , Cand intristati,

Cei ee rasera necurrnar
Nu sta ca un scaete In drum,
Se PQmenira dintr'odat'
Om ticalos,
Cft vrernea trcce nc'ncetat, De 'p;riji luatL.
$i din tacutu-u necurmat,
Atuneea, singur prostu 'n sat
N'al vreun folos",
De bucurie-a fresaJtat,
Si-ocari si 'njuraturi - potmol 9i plin de rost,
Curgea u ea valuri de namo! A hohotit ca un nebun.
Pe caput lui. Chiar oamenii din sal ne spun

:::6 .- C'asa 11 fosL.

--·37 -
 ~i i-a 'ntrebat at unci pe toti :
- "N'ati fost voi trandavi si netoti,
Cfind toti buluc,
Radeati, radeati,' rnereu radeati,
$i-atata lai'ma 'n jur faceati
en 'n balamuc? .

.•• Ci voi fazand de-atatea orl,

Cu rasul ati ramas datori,
Caci n'ati viizut,
Cil. se putea ca la sfarsit
Pe dos sa iasa ce-ati sirntit
$i ce-ati cresut>
I 'f ebule pentru copii
"Cli mult mai bine e s'astepti,
(Dupii Csop)
- Asa ne spun cei intelepti -
Pan' Ia sfar!7it,
Si-atuncea poti neternator .
Sii razi in fata tuturor,
Fiira silit" ",

•. . . . . .
De:un sat intreg Iipsit de rost
, . .
Cumplit radea atunci un prost .. ,

- 38
 (iobannJ ~i lcintaruJ

'Un cioban trudit de cale

Intr'o vale
Turma si-a oprit ;
~'i liisandu-se pe sale,
Sub lin stejar
A adormit.
0,11 biet tan tar
Atuncea se ivi
$i incepu a bazai,
. , Ca de necaz:
z-z -Z-z ...
Dar de obraz
Pe adorrnit, el nu-I ciupi., .
. Si-asa 'ndelung s'ar fi )ucat
De nu s'ar fi-al'atat,
Un sarpe mare'
Pc carare ...
- 41 -
 lwta.rlll se gandi:
- "Orice-ar fi,
Pe om eu trebue sa-I trezesc,
Caci ochiul cei serpesc
Spre tllrmii e 'ndreptat,
$i e pacat!..
Iar daca-! iau un pic de sai1ge,
Nidajduese ea nu s 'o p!ange,
Ciobanul
Soimanul! .. ",
I Isnpul ~i ~oriceluJ
Si de odat ' asa-I ciupi,
Incdt ciobanul se trezi, Dintr'o margine de sat,
Iar sarpele fugi. Lupul a furat
Jnsii ciobanul suparat Un harlan dt.; carne fripta,
C'asa tantarlll 1 'a piscat, Ce sta 'nfipta
Un pumn Ii dete si rosti: Intr'un biat.
- "Sa te ia dracu'! .. «, Gata pentru un ospat,
Si-astfel tantarul bun, rnuri Ajungand la loc ferit
Saracu': .. Si fiind prea hiimesit,
Lupuj s'a pus la rnancar,
Ca un desperar,
....... :.,: . Pe cand astfel ospata
$i nici cum nu s'alitepta
latii c 'aproape de el,
Se ivi un soricet,

-- 43 --
Cue, iute, ca un drac,
Din friptura lui ciupi, .
Cat, ai clipi,
·0 fiiramii
Cat 0 ramii,
maimuta si
, rnatele
,
Cer!., Un fleac . •
Intr'o tara departata
Disperat
Si indignat,
o maimuta prca sireata,
Asupra tuturor
Lupul prinse la strigat,
I~ra judec5.tor.
Cat 11 putea tine gura:
$i iatii cum odatii,
- "Siiri~i, oameni buni, friptura
Doua mate imbufnate,
Soarecele mi-a furat! .. ,.
De la un cas certate,:
Fiicurii jalbf 'nciatii,
Sii fie judecate
De mestcra codatii:

Rupand casul in doua,

Maimuta zise: - ,,\'ouii
Pe bunii judccata
Sii luati cate-o hucatii
Se cuvine u
- "Bine ('
Hostil'a mfitele-arnandoua.
45 ...
 $i nauce
'rura 'n graba sa si "puce,
Fiecare, partea sa,
Dar rnaimuta surfidca,
$1 le zise lor agale.
- nPiirtile nu-rni par egale, Stkletele si
, ciocarlanul
Si bana; ca sa nu dam,
Trebue sa Ie egatam .•. " Un ciocarlan motat,
Ciupi din dreapta 0 bucata, Radea de un sticlet
Din stanga una si mai lata, In lat cii:wt:
Dill dreapta iar:l~i o lecuta, - ,. Ciit de istet
Din stanga una mai pljnu~ii, Si price put
Si cum facea Esti tu .. U Si nencetat,
.~i cum dregea ,
Egalitate nu esea ...
De el joe I~i batea ...
par cum nepiisator
$i egaland neincetat, Stiitea,
Mairnuta casul l'a mancat .. $i '11 sine 'ncrezator
Se fudulea,
Priviti acum ce mutre au fotatul prea liiudiiros,
$i cum tac malele: miau-mieu .J, Ciilcand fillos,
. In lilt ~i el ciizu ...
...... ~ . $i nu putinfi rusinarea-i fu ...

., , .. :::: .
- 017.,..
 Gaina eu oua de aUT

Doua poloboace Voi va puteti inchipui

C'ar putca fi,
in lumea asta 0 gaina
. Un polobcc gol
Plina
Mergea de-a rostogol, Cu oua de aurr! ..
$i gol fiind Ei bine - un om, odata
Te-asurzea, duruind. Intr'o tara departata,
Ca ~i un om hai-hui Un astral de tcsaur
Avca,
C~ verba lui.
!:;'i zilnic gaina-i fucea
Un OU.
Si-un ait poloboo plin Dar omullacom, si prost ca un bou,
J
Cu apa sau eu vin, Crezand cu 'n maruntae
1neet In car mergea En aur muit poarta,
De nici nu s'auzea, Se pune si-o tae ...
Ca ~i un om destcpt'
Dar in gaina moarta
Nimic nu gasi ...
$i 'n viaia intelept. De mare rnirare I
Care tace Si de suparare,
$i face ... Omul muri ...

...... :..: . . ..
: : .
- 48- L-~101dovaJ!1I: Pabule. - 49-
 CilineJe pe punte

Pe-un parliu de munte

Era 0 punte,
$i intr'o zi Soarecele ~i L\elll
Pe ea se ivi
Un caine,
Avfind in gurii Odat' un soarec mititel
o 'rnbucatura A fost i?i el
De paine. Bun de ccva.
Si cand trecu ~i cii-i asa,
In apii-s: VilZll
BotuL
Voi toti ~ ascultati,
Dat gura nu casca\i,
..,
Atunci, netotul, Cil intra In ustele
Ravnind bucata ce vede 'n apa $i vii rad ga~tele ....
GUI:a deschide !Ii painea-s] scapa .. "Un leu odatii adormise
Pare-mi-se,
La aces! lucru neasteptat Intr'un roc foarte ferit;
Gura sa 'nchidii, el a uitat! .. $i-atunci un soarec s'a ,iv-it
$i de labii I'a ciupit .
...... :::: .
Crezfind c~-i un ciolan.
,~ 50-·
- 51
 Si soarccu] sdrrnan De el biitandu-~i joe,
S'a speriar, Ciici nu credea de· 10e
Clind Ieul s'a seulat ea se va intampla \
I
Pc el ea sa-l ornoare ..• Candva
- "Au oare " Ca soarecu '1 va ajuta.
Zi5C leul Si-i spuse: _. ~Hai, te dul.."
Paraleul, Si-un semn din .coada' ii fae?'!.
'>
'A~u ceva ai indriiznit?! .. lar soarccul ii zise:
Pedcpsit - .• Ai sa vezi
Cumpjn f;li ee nu crezi! .. "
Vei fj ... " $i niei riu mfintuise
$i leul, crunt mugi. Yorba, - ~i 'n gaura pieri
Atuneea soarecuj eel mic Iar leul din 'nou adormi ...
Ii zise- - "Poaie tu, un pic
De mine vei uvea ncvoe , $i.aellma mai departe
Ca eu l]i In area tatei Noe Voi ascultati,
Am fost bun de ceva.
C'asa la carte
Zice :
Te rog a mii Iasa
Leului fu dat sa pice
In viatii! .. u
!ntr'un lat ...
Cu-a~a mare dulceala
$i de ciuda mare
EI Ieului vorbi,
1i venea turbare,
Ci.i leu 'ncet se potof $i gemea
$i soriceluluj zambi $i se trudea
._ 52 -- .- 53
 Si nirnica nu [acea $i se fudulea
Caci latul era tare. $i mereu rodea.

Atuncea ea un drae Si-astfel leul

Soricelut eel same, Paraleul
Se arata. Cel pre a ingamfa,t/'
Din robie fu scapat
"Tu voe-acum irm da
De-un soarec neinsemnat,
Sii te 'aj ut,
Care
Desi til ai ,za,Jlnbit
La plecare,
Si m 'ai crezut
li zise: - "Tu, mare
Lirnbut, Nici eand nu vei ft
Cand ajutor eu tie De nu vei iubi,
Odata ti-arn fiigiiduit!.." Tot asa de tare
- "Ei bine, ftc! ;,'1 !;li pe cei pitici
Atiit Care,
.t zise leul a marit. Cat ar fi de rnici,
Atunci Tot sunt de Iolos
Stand pc branei,' Cel putin 11.1. ros.
Soarecul pc data
Franghia cea lata i astfel zicfind,
Incepu s'o roadii , Cantand,
Dand vesel din coada. Soarecul fugi.
$i 11.1. leu zambell. Iar lesl mugi

\ ",54- 55 -
 $j pleca 'n pustiu,
Vesel ea seapase viu.
$i 'nea de ceva
El se bucura :
Ca era
MuIt mal pr'ceput
De cat Ia 'ncepun.. GiHnele ~i nulpolul

...... ::::\ . Odata

De-o boala ciudata
Gainele zaceau,
'$i cum stiiteau
, . Far' ajuto,r,
La usa lor ,
Un rncster-doctor se ivi,
Si bland lor Ie vorbi:
- "Am au zit
Ca suferiti cumplit,
De-o boala foarte grea;
$i de stiinta mea
Nevoe mare-aveti? ..
o sa vedeti
Ce strasnic leac
Din burueni am sa va fae! •. {<;

-_- .55 -~ , _. 57 -
 Gainele cand uuzira Vulpoiul astfel rusinat,
Un asa du~ce glas, Cu coada 'n vine a plecat'
Din toropeala se trezirii Dar ~i de-asa sperietura
~i spre poarta s'au tras. Giiineic se fiicllra
qnd lnsii sa dcschidii vrura, Mintoase
. Au, doamne, ce vazura?!, . $i sanatoase.
, .
La spate, doctorul avea
. Un codoi ....... :::: .
Cat un rnaturoi;
. Dovada cil era
Un prefacur vulpoi.i.
Atuncea toate sc opririi
$i griiira:
.•• Tu daca doctor e,~tj,
Codoiul la ee-l f Iosestl]
Si nouii sa ne spui
Care-o fi rosrul lui?.
Iar de asa fleac
De leac,
Pe care tu vrei sa ni-l dai,
Noi, val,
Nevoe nu avem;
Mai bine cum suntem
Asa ~ii rarndne m ...

- 58.-·
 La purecul, mie,
Cat un nimie,
Se repezi ...
Dar ciit ai clipi
In trompa se sUI
Si ca un drac
Purecele ~i, elelantal Elefantului sa-i vie de hac,
incept! a'I ciupi,
(Originillll.)
Elefantul surfise fara habar,
-Odat' un elefant Si trornpa-si ishi de-un stejar.
Gigant, Dar pureeul mic,
C'un puree mic, Nimic
1 T'avlI de suferit.
Cat un nimic,
!';li iar un pic
o ciarta grea porni:
Pe elefant c1 a ciupit.
Care din doi, mai tare-o fi?! .•
Atunei elefantul,
L "Nu tul.."
Gigantul,
- "Ba nul __ " Rabdarea-~i pierdu
"Eu-s mai tare, :;;i f oarte rjiu f u:
Ca-s mai marel.;" Ineepu sa striinute,
- "Ba eu-s voinic, Din loc sa se mute
Ca-s' mai micl.." Din tromps sa dea
Si-atuncea, riisboiul porru: Pe carnpuri s'o ia .
. Elefantul, :;>i ca ragaz deloe sa nu-i dea
Gigantul, Purccul nostru mereu 11 ciupea.

-_ 60 61 --
 D<r gadileaJi'i,
Si de 'nciudealii,
De·alergiiturii
$i eiupiturii,
De neputin1a
$i de silinia,
Cuprlnsul:
EI, pe carnpie
fabule (originale), l'.~.
Ca 0 stafie i3oL\1 ~j cucuvelele ,5
Mereu alerg~; Banul si paftaua S
'" V~lpoiul instarlt 11
Din trompa dadea, Cocosul ~i motanii H
So tiiviilea oGardql si propteaua 17
r everita si copacul .. 1~
$i stranuta ... Lacul si tovalul 2()
pureou] nostru, mercu 11 eiupea. Stejarul ~j surclea. • . . . 2;)
Mistretul, cerbul ~i vdnatorul (dll)'1t Jacolliot) 97
Atunci, lntiirtat,
Satire.
La alergat
Nu i:~c~ .• (lU18) ,
Din nou 0 porn ea. Leul si javra ,I
I ,.
Si-asa 0 tinu Prostul (1918)
Pan'ce eiizL. fabule pentru copii (dupa Esop).
Ciobanul si tlin\arul 41
Lupul $i soricelul ·t~
Atunci purccul, in gura mare, Maimu(a ~i matelc 45
Ii zise: - .• Dintre noi, care-t mai tare?! .. " Sticletele '!Ii ciocarlanul 47
Doua poloboace 4~
Gaina cu oua de aur 4!J
Cdinele pc punte . ;,()
"" ...... :.) . Soarecele ~i leul 51
Giiinele ~ vulpoiul . , 57
Purecele ~i elefantul (originals) GO
...... :._: ..... :
 . ti(id:CAti-vaseriitori (0. Go
. 80-·8J.Al.T.Stanza M MaeterllnckL \0.-
Nr. 35-38. (N. lorga, E. OArleanu, M. Sadoveanu, D. •• gao St. Petica.I. C. Savescu, . Lei :5-
' Anlhel~ St. O. losif, I. AI. Basarabeseu, S. PIlf- 82 A. Cotrus: Versar.l·l Domnilor ~i boerilor
cariu, I. Adam, I CiocArJan, 1. AgArbleeanu, AI. 83-84. St. Metes : MO~tI.e i Un aria L 10.-
Clura, O. Goga, P Cerna, E. Piti~, M. Cuntan, I. · din tiirile romane ~o ;"rdfa~~n M:ntii Apuseui
Cbeodi, C. S. Aldea, C. Theodorian, AI. Cazaban,Z. 85-86. Tr ..Mager: Aspe~ e I tc ) Lei 10.-
BArsan, Dr. l. Lupa~, O. Ranetl, V. V. Delamarlaa, (TArgul de .!p.tne ~la C~:;~~Cl~: Perspt:c~ive so-
O. Oalactlon, A. Cotrus ~i M. Codreanu) Lei 20.- 87-~9. Pro, r. or. ! ngheliei 15.-
Nr. 39. Toma Coc~iu: Povestiri din natari tel 5'- eiale ~i cUltUralte~n 1~~:V~I~v~lese Lei 15.-
Nr. 40. CAntiri natfonale ~I diverse cADteee. L 30'- 00-92. V. Detne rtus : . 'Lei 5.-
Nr 41. AI L. Morariu: DeJa not, Povestt. LeI 5'-
'Ir. 42-45. V. Aiexandri: Poezii. Vol. l. Lei 25.-
93. Elena Farc~o: ~~~~s:~~t (Schite) Lei. 10.--
94-94/a. AI. Il~ra.,. Valul care trece LeIIO-.
Nr. 46-48. V. Alexandri; Poezii. Vol. II Lei 20,-
NT. 49. Adam Bolcu: Pove~tl ~d Povestiri Lei 5'- 95-S6. M[ont"':°Re~~!iile Mitropolit. A. ~!,gu5na
97. Sf e e$.. .t. t I romAne LeI ._"
Nr. 50. MauriciuJakai: Piticii din Leaotung Lei 5'- • cu Ro'mani! dlD,prJge;.ya~~ ;eLa mielul alb 10.-
NT. 51-54. Andreiu Mure~eanu: Poeztt Lei 10'- 98- 99 CIl. Lebrun-D, .' • Magnolia 5.-
Nr. 55-56. C. Cehan Ardealul. Drama tn 4 acte 10.- · 100. Geo_rl(f MOillha/bl ;.aI'ri'1~~~U~at01iCiSm~lui ~i
Nr. 57. flie HocialiI: Din lumea duhurllor. Lei ~._ Nr 101. Onistfor . . LeI 5.-
Nr. 58. V.Alexandr;: Paracliserul, Herscu boceeg. 5.-
Nr. 59-59/h. V.Alexandri: Teatru. II, (Cinel-Cinel. Nr. 102-103 .. Co,!st. u
S
' a unirii biseriCtl° deieanu : Introducere in
Comte Lei 10.-
Piatra din casa, Nunta taraneascli) Lei 10- . soclologta lUI A:Ugsps::antta' Oeneralititl de
Nr. 6O-60/d. V. Alexandri: Teat •. u. m. (Arvlnte ~I Nr 104-106. Eugemlf •. ~ciali Lei 15.-
Pepelea, Stan c()\'rigaruJ, Barbu lautartll) Lei 5.- • PSiCOI0gieGin1~v~drffi:n~~ ~n Taurida, drama.
Nr. 61. Volburi:J Poland: Ion Burduf. (Viata uuu! Nr. 107·-10~. toe d:'Virgil Tempeanu Lei 10,:-
copiJ pAnli la parasite" scoatet prim are LeI 5'- In romaneA~ Ie Mane/ulescu: Tudor Dragomir,
Nr, 62-63. T. Muri1§anu: Cioburi de oglindii 10'- Nr. 109-119.. . LeI 10.-
Nr, 64. Prof. Horta Teculescui Scriitorfi ca lup-
titorl peutru unirea neamului Lei 5'- (Povesttn)Sf Mett.~: Pastorl ardeleni if! prln-
Nr 111-113,. ,. LeI 15.-
Nr. 65-66. Emil/sac: Cartea uDni om Lei 10'- • cipatele romAne Mur/l.<:anu' Lumini suflate
Nr. 67-68.1. Agdrbiceanu: Visurile, povestiri L. 10- Nr,114-115. Teodor J'. Lei 10.-
Nr. 69. Oavril Todtca, Urgiile aatuni Lei 5'- de vAnt (Versurl) . Fabule ~i satire L. 5.-
Nr. 70. Sexti! PU$earfu: Literatura roOliui Lei 5'- Nr. 116. Al LaAsd·lv!old~~~~u.Culbul ticerii (schlte
Nr. 71. Eug, Sperantia: Sub bimbu( familiar L 5.- Nr. 117-118. nan rustu: Lei 10.-
Nr. 72. AI. Mdnc;ulescu: Povestlrt Lei 5.-
Nr. 73. Vasile Savel: Doine din risboi Lei 5.- ~i nuveleS) b Stancas Sergentul (Drama tntr'un
Nr. 119. Dr. e.. Lei 5.-
Nr. 74-74/a. Septtmiu Popa: Povestiri Lei 10.-
Nt. 75-75/a. Emil Isac: Notitele mele Lei 10.- act) ., . Repertoriu critic L 15.-
Nr. 76. Jan Montant: Din zHe grele Lei 5.- Nr. t 20-122. PSerpedsSI¥:r!~')'en §i Adr. Pascu : Crain)
Nr 123-124. an u. t ) Lei 10.-
Nr. 77-7·9. Prof I. Oeoreescu'. $treogarul aatu- . VAnt (Poem dr;rn~~~u·i? il;~r~ ardelene. (0.
h •. (Piesa populara in tre! acte) Lei t5.~
Nr. 125-12L7. RE'b;~anY T Maioreseu, St. O. losif,
Goga, . e , 'dl) Lei 115.-
I. AgArbicean, II Chen
 Nt. 128-129. Savin Conslanf: Autentite ••• Schlfe
vesele Lei 10.-
Nr. 130 131. Ion Dongorozl: Signor Berthelotty,
sehite. Lei 10.-
Nr. 132-133. Or;gorleAlexandrescu:FabuleL 10.-
Nr. 134-135. LUcian Blaga : Fejete unui veac
Lei 10.-
Nr. 136-137. AI. /acobescu: Icoane ~i priveli~ti
Lei 10.-
Nr. 138. N. Ghiulea: Ocrotirea clasei de mijloe,
Chestlunea meseria~ilor Lei 5••
Nr. 1~9-140 On. Maior: AUnistirea Arge~ului
(in 5 acte) Lei 10.-
Nr. 141. Tie Flaviu: Carnetul unul preot dela
sate Lei 5.-
Nr. 142-143. Canst. Cehan-Racovifii: In cerdaeul
easel batrane~ti. Povestiri Lei 10.-
Nr. 144-145. votoura Potanii: Fata din Ardeal.
Poem national in 3 acte Lei 10 _
Nr. ,146-147. Onisifor Ghibtt: Cu gAndulla Basa-
tabia. '" Lei 10.-
Nr. 1~8-149. Adrian Pascu : Irena. Comedle dra-
, matica, to 3 acte. Lei 10.
Nr, '150.. Dr, -. S. Stanca : Greva ~i alte povestiri.
.r " Lei 5.-
Nr. 151- 152• .Sandu. Teleajen : Mo~nenii. Drama
in 3 'acte. .:. Lei 10.-
Nr. 153-104'. Lucian -Blaga, Ferestre colorate
, Lei 10.-
Nr, 155. N. Ghiulea : ~coala poporului. Probleme
soctate, Lei 5.-'
Nr. 1116.· Gh. Maior: Cele 12 fete de imparat ~i
palatul fermecat, feerie in 4 aete Lei 5.-

Pentru tot ce prlveste "Biblfoteca Seminato-

tul" a se adresa Librariei diecezane din Arad.
FABULE
DE
 n(ll
8 G

(
FABULE
 AL. LASCAROV-MOLDOVANU

FABUlE

CUGETAREA - GEORGESCU DELAFRAS

BUCURE$TI IV, - STR. POPA NAN No. 21
1451 - 942

I
 I

PENTRU TINERET. ORIGINALE

 BOUL ~I CUCUVELELE

Odat' un bou s'a apucat

De dimineata Ia arat.
Ca greu aratul ii mergea
Aceasta drept era.
Dar potrivindu-si bine jugul,
Porni plin de nadejde plugul.

- "Uite, soro, ce prostie,

Trebueste bou sa fie,
Sa s'apuce-asa 'ntr'o doara
Pare' asa usor se ara I ... "
Unei alte cucuvele
o surata ii vorbi.
De ne~ia de-a carti
Bucuroase erau ele.

lata ca 0 zi trecu :
Treaba bine se facu.
Boul necatand la eIe,
Ci tragand, neincetat
10 AL. LASCAROV - MOLDOVANU
Cu sudoarea muncii grele
Jumatate a arat.
- "Ci priveste, soro draga,
Boul trage necurmat,
. Sigur : de mult ce-o sa traga,
Va muri, neaparat".
De cu zori a doua zi,
Boul la treaba porni :
FABULE 11
Si muncind greu si cinstit,
Pana 'n sear' -a ispravit.
- "Ce napasta, draga mea,
Si lumea cat ii de rea ! ...
Cine spuse nu stiu cand
Ca boul n' ar fi putand,
Asa fleac de-ogor sa are ! ...
Mult mi-e mie de mirare,
Cum pot oamenii barfi
Asa : fie orice-o fi ? I. ..
Uite : eu nu l-am vazut,
Cand aratu' a 'nceput,
Si n'am zis ca va ara 1"
- "Chiar a~a ["
Cea de-a doua cucuvea
Filosofic intari
Ceea ce prima grai.
Dand din cap, privind spre ele,
- Caci aceleasi cucuvele •
Laude-i faceau acum -
- "Cautati-va de drum,
- Zise boul surazand -
Ca eu, oricum si oricand.
Ziceti voi tot ce veti vrea,
Eu de treaba mi-oi cata,
12 AL. LASCAROV - MOLDOV ANU

Dar de vreti, po ate, vreun sfat

Unul voua v'as fi dat:
Decat mereu ati barfi,
Ca mine voi ati munci."
Ca-i mult mai bine cucuvea BANUL ~I PAFTAUA .)
In loc de bou, - asta se vede,
, Dar treaba e ceva mai grea,
Cand cucuveaua bou se crede. Odata, intr'un buzunar
De gospodar,
Stateau - si nimeni nu-i vedea
Un ban si c' 0 pafta.
La Inceput, prieteni erau
De treaba i~i catau.
Dar intr' 0 zi, paftaua rea
Pe ban, ocara grea
Porni.
- "Tu, bane, de ce taci asa ?
Ofi
Ca poate vrei sa pari
Ca .esti dintre cei mari ?"
Si Iarma grea, de tinichea
Mereu ea tot facea :
- "Ci tu nu vezi, bane tacut,
C'asa nimic nu-i de facut?
Ci haide, vino, sa pornim

*,) Paftd e 0 bucata de 1lialdchea ou care se Joaea

<OOpiii in bumbi Mai a:re msa ~i alte inteIeood
14 AL. LASCAROV -MOLDOVANU
De toate sa ne folosim 1..."
Si iarasi Iarma si vorbit i
Iar banul necajit
Inspre pafta graiu-:?i porni :
- "Tu tiniehea,
Fa ee vei vrea
Si fii ce-i fi.
Te sbate-alearga, te framanta
, Spre eele mari mereu te-avanta,
Dar dela mine tu sa stii
Ajunge-vei ee-i vrea sa fii i
Oricand si -oricum vei ramanea
Mereu 0 tinichea i
Pe nimeni ins a n'ai sa prinzi
Caci tu nici eumperi, nici nu vinzi.
De mine nu te ingriji.
Dar daca vrei, tu, tinichea,
Pe tine eu te-as cumpara,
C'as vrea sa fae si eu un bine :
Sa seape oamenii de tine ! ... "
Gramezi de aur de-om plati,
Un veae intreg noi de-om munci,
Si munti grozavi noi de-om sapa :
De tinichele n'om scapa,
VULPOIUL INSTARIT
Sus, pe-o mas a 'n plata mare
Imbracat de sarbatoare,
Un vulpoi eu eo ada lunga
Si eu foarte groasa punga,
Cu glas care-ademeneste
Unei adunari vorbeste :
Despre cinste - se 'ntelege ! -
Despre munca, despre lege ...
- ,,0, amicii mei, rna credeti
Adevarul il graesc i
° dovada, tare, vie
E ea aici rna gasese.
Ca aeum am bogatie,
Asta nu tagaduese.
Ea e Insa rasplatirea
Si asta mi-i multumirea,
Unei munci pre a ineordate
Si a cinstei nepatate ...
Eu sunt simbolul de bine,
Eu sunt munea intrupata,

16 AL. LASCAROV-MOLDOVANU
Cinstea straluoeste 'n mine
Clara, vie, anpata I ...
Iar de vreti ~i voi ca mine
Sa ajungeti la marire,
La 'nstarire
Si la bine,
\ Kunea, cinste si 'ncordare,
~sta-i taina cea mai mare I .....
Cum vorbea, - sus de pe-o casa,
De asa vorbire-atrasd,
,0 randunea se iveste
FABULE 11
Si multimei ii grae~te :
_ ,,0, te stiu prea htne-amlce,
Ce mi-ai fost 0 viata 'ntreaga,
Si vorbirea de aeuma,
°,
De nimie nu te desleaga ...
stiu eu prea bine-averea
Vulpe, tu, cum ai facut,
Si eu cinstea l?i eu munea
Cum mereu te-ai prefacut I
Oameni buni, nu-i credeti Yorba,
EI vorbind, pe toti va 'nsela ;
De sus pAn~ jos, omida
E necinste ~i gre~ala...
Nu de alta, dar se poate
Si nu-i greu asa sa fie :
Saracind noi toti, sa-i facem
Si-o mai mare bogatie , ..
CAti vulpoi in lumea no astra
Asemeni nu s'or ana 1 ...
Cine-i, doar, nebunul cela
Sa s'apuee-ai numara t ..
1\1. LascaroT-M"ldOTanu: Fabulo 2

GARDUL ~I PROPTEAUA
In plina piat' un gard falos
Si prea' chipos,
Ca-i tare, tuturor parea ;
Dar nimeni nu vedea .
Cei 'n spate el avea
o tapa~a proptea,
Ci iat' un vant grozav batu,
Si tap ana proptea cazu,
Gardul faIos,
Neputincios
Acum,
Ca un olog, se prabusi
In drum,
C' asa si oamenii or fi,
Asta nu zic:
Doar de-am voit a povesti
Si alt nimic,
VEVERI'fA ~I COPACUL
Semeata, sus, intr'un stejar,
o veverita socotea
Ca nimeni nu-i ca. ea ;
Si-atuncea, fara de habar,'
Asa rostea:
- "Eu lumea toata stapanesc
De-aid;
Pe toti din vale-i socotesc
Mojici
. Si mid !"
Umflata 'n coada, ca un scai
(Prostia 'n lume-i 'mare, vai !)
Mareata 'n sine se simti
Si mai departe-asa grai :
- "Ci eu, rna 'nalt sus, ca un fuig
Vazduhurilor eu le smulg
Parfumul bun si cald ;
In raza soarelui rna scald,
Si simt adanc in gandul meu
Ceva din Dumnezeu I"~
"Sa tad, faptura tara rost,
Naroada i...
 FABULE 21
20 AL. LASCAROV - MOLDOVANU

a 'n loc de minte, tu ai coada. De-atuncea tnsa, orice-ar fi,

Intreaba-te ce-ai mai fi fost Nici c€mdsemeata mea codata,
De creanga mea n'ai fi avut Dar sa stiti bine : niciodata,
Cu imprumut 1 . In vreun stejar se mai sui.

Din deal si pana 'n garla,

Te-ai fi tarat ca 0 soparla,
Mai bine taci I"
Asa, in tainli Ii vorbi
Stejarul.

STEJARUL ~I SURCICA
Dintr'un stejar de cei mai mari
. Cu ramuri multe, verzi si tari,
Plecate-alene toate 'n jos,
Ca plete de batran states,
Candva, pe vremuri, s'a fost rupt,
Si traiu-si ducea dedesupt ~
° surcica
Foarte mica ...
Dar iata ca in faptul sarii
La marginea cararii,
Drumet tacut si obosit
S'a fost oprit.
Pe ganduri cand el sta pornit,
Surcica prinse la vorbit :
- "Stii tu, drumet necunoscut
In viata asta ce-am Iacut ?
De cand scapat-am din sclavie
Eu m'am simtit 0 forta vie;
Singura 'n lume eu traesc
FABULE 23
De nimeni nu rna sinchisesc.
0, tu nu stii ce vasazica
Sa fii 0 libera surcica 1...
Sa simti, asa, ca 'n asta lume,
Pe nimeni n' ai stapan anume.
De sus la toti tu sa privesti,
Trufasa, sa dispretuesti.
Ci, iata, sta aici stejarul
Cum intre oi ar sta magarul,
Greoi si trandav, ca 0 bute,
- El nu-i ca mine: viu si iute,
Ci sta asa si azi si mane,
Si tot asa de prost ramane.
Cand vantul bate, frunza-i muge
Si doua vorbe sa indruge
Nicicand nu-i volnic. Drept iti spun:
De nicio treaba el nu-i bun.
Si-ades rna mir, de multa vreme
Cum in asa de lungi poeme
Mereu il canta toti poetii,
Ce-si zic proslsvttorit vietii l ?
Grozava viata, - chiar un fleac
Ce-i el, decat un biet copac?
Pe cand eu, sloboda si vie,
Asupra-mi orice-ar fi sa vie,
Nu-mi pasa, pe toti ii desfid :
In mine 0 comoara 'nchid.
Si-a$a, ciadat desi iti pare,
Deviu din ce in ce mai mare .....
24 AL. LASCAROV-MOLDOVANU
Iar calatorul prinse-a zice :
- "De-am poposit putin aice,
Eu, rogu-te, rna lasa 'n pace,
Ca vrand stejar tu a te face,
Sa nu plesnesti de-atata vrere.
Mai bine crur-a ta putere I ... "
Stejarul, martor la vorbire,
De loc .nu si-a iesit din fire,
Ci sta plecat, cu plete grele,
Obida-si, ascunzand-o 'n ele.
Atat, incet, sopti in sine:
- ,,0, Doamne, ci eu numai bine
Facut-am mult in lumea asta,
De ce sa port acum napasta
Unei surcele prea smintita,
Din coapsele mele ie~ita 1"
Si cum un vant porni atunce,
Stejarului ca s'o arunce
Departe, - prea usor Ii fu,
Si-atunci, surcica disparu ...
Iar calatoru-~i zise 'n sine;
- "A~a pedeapsa se cuvine
Surcelelor ce-si rad ades
De trunchiul din care-au purees."
LACUL ~I TOVALUL
Intr'un supat, pline de praf,
Cu alte r~ma~iti in vraf,
Sedeau intr'un acelas sac,
Niste ciobote de toval
Si altele, de lac.
C' asa fusese-al vietii val :
Ca dupa ce in cinste-au stat,
Schiloade sa traiasc' acum .
Intr'un supat.
Dar iata ca din colt de umbra
Luand 0 mutra foarte sumbra,
Catra ciobota de toval
Porni a zice cea de lac:
I - "Tu esti un fleac I. ..
Ce-am fost pe lumea asta eu
Si ce-ai fost tu, - e foarte greu
De deslusit.;
Sub ce lumini albe de baluri,
Pe vremea a trei carnavaluri
N'am stralucit necontenit 11 ...
Iar cand stateam din dantuit
 FABULE 27
AL. LASCAROV - MOLDOV ANU
26
Prin baluri albe te-ai purtat,
De pretutindeni, ea un val Eu, zi si noapte, neeurmat,
In juru-mi fete s'adunau Am suferit
Si 'n striHucirea mea de bal . Mereu, nespus.
Chipu-si priveau. Dar la ce bun trudnicu-mi spus ?..
In cate ease-apoi n' am fost ? Te las pe tine sa vorbesti
Si-al eator lueru i, tainie rost Si tot mereu sa te falef?ti,
Nu l-am stiut ? !. .. Ca si un prost,
Am fost al Tarii deputat Cu eeea ee, pe vremi, ai fost.
Apoi ministru, diplomat, Decat mereu tu te-al fali,
Dar tu ce-ai fost Tacand, - mai intelept vei fi,
Decat un prost i !. .. " Si mult mai drept
Cu ifos mare si despret, cisma de lac ..,,1 mal. des ttlep ...."
c·
Catra vecina ei de sac Astfel tovalul ii vorbi.
Asa vorbi.
- "Eu tac"
Cati ca si lacu 'n lume-or fi,
. _ Zise tovalul intristat -
TQ_t ca si el s'or pacali,
Si orice-ar fi, Ca 'n viata-un lucru e banal: .
Neineetat Cisma de lac sau de toval
Eu taco Toate le 'nghite-acelas val.;
Ce-am fost, nicicand eu n'am sa-ti spun,
Doar nu-s nebun.
Cate noroaie si cat chin,
Ce viata plina de venin,
Mereu am dus.
Atat iti spun :
•
Ca tu sa-ti duci traiu nebun,
Acolo, sus,
Fara cIl).tare-am patimit.
Si pe cand tu, neincetat,
 FABULE

Jar cerbul incant at, ii multumi

Si spre hasna grabnic pomi.
Dar busna dete, ca un chior
Tocmai de vanator,
~i 'n locul porcului cazu,

MISTRETUL, CERBUL $1 VANATORUL

FabuHi ilndiaina dupa Ja.colliot
Morala fu:
Un om siret, in stramtorare,
Profita de orice 'mpn -jurare.
Odata un mistret,
Cu coltii mari ~i parol ere],
De-un vanator, gonit,
Fugea,
~i ostenit,
Gandea :
"Chip de scapare nu-i
Si de sageata lui
Curand eu voi cadea I ... "
Dar cum mergea asa, .
lata un cerb in calea lui.
Capra-si pierduse si plangea.:
- "Mistrete drag, te rog sa-mi spui
De n'ai vazut caprita mea 11"
- "Ba dal
Colo in valea cu trei fagi
Cazuta-i cu iezii ei dragi
Intr' 0 hasna ... "
PENTRU COPII. ORIGINALE
 PURECELE ~I ELEFANTUL

Odat'un elefant
Gigant,
C'un puree mic
cat un nimic,
o cearta grea porni :
"Care din noi mdi tare-o fi 1"
"Eu-s mai tare,
Ca-s mai mare"
"Ba eu-s voinic,
Ca-s mai mic !.. ...
Si-atuncea rasboiul porni:
Elefantul
Gigantul,
La purecul mic.
Cat un nimic,
Se repezi...
Dar cat ai clipi
In trompa el se sui,
$i ca un drac
Elefantului sa-i vie de hac -
Incepu a-I ciupi.
AI. Lascarov-Moldovanu: Fabulc 3
34 AL. LASCAROV - MOLDOVANU FABULE 35

Elefantul surase fara habar Si purecul nostru mereu n ciupea.

Si trompa-si lovi de-un stejar. Atunci intartat,
Dar pure cul mic La alergat
Nimic Din nou 0 pornea ...
N'avu de suferit.
Si iar un pic Si-asa 0 tinu
Pe elefant a ciupit. Pan' ce cazu ...
Atunci elefantul . .
Gigantul, Atunci pur cul in gura mare,
Rabdarea-si pierdu It zts ; .Dlntr noi care-i mai tare? !"
Si foarte rau fu :
Incepu sa stranute,
Din loc sa se mute,
Din tromp a sa dear
Pe campuri s'o ia.
Si ca ragaz de loc sa nu-i dea,
Purecul nostru mereu il ciupea.
De gadileala
Si de 'nciudeala,
De-alergatura
si ciupitura,
, De neputinta
Si mare silinta,
EI, pe campie
Ca 0 stafie,
Mereu alerga,
Din tromp a dadea,
Se tavalea
Si stranuta ...
1'llI~ U nARI DupA ESOP
 MAGARUL, VULPEA ~I LEUL

Dest ciudat poate va pare,

Dar, un magar, la vanatoare
C'0 vulpe a plecat,
Cad dansa i-a jurat:
"Ma jur pe viata mea,
Ca nu te-oi insela,
Increde-te in mine
~ +. f le bime '"
C ' are sa-~l ....
Magarul - urechiatul -
Si vesnic inselatul
Crezu.
~i foarte rau facu.
Ci, iata tntr' 0 sara,
La vanatoare ei placara.
Povestea mai departe spune
Ca'n niste vagaune
C'un leu s'au tntalnit.
De groaz'atunci au inlemnit.
Vulpea 'n coada se tinea,
Iar magarul tremura,
 FABULE 41
40 AL. LASCAROV-MOLDOVANU
De intelepciunea ta 1...
Dar, curand, vulpea vorbi: Iar dovada ca-i asa
_ .Prea marite imparat Neamul meu tt-aduce dar
, De-apururi fii laudat I ... Un magar,.
Ingrasat si prea gustos,
Ospateaza-l saniitos I. .. "
Iar magarul se gandea :
_ "Vanatoare~mi trebuia 11. ....
Si crezandu-se pierdut
Sta tacut.
Leul zise: - "Multumese
Neamului tau, eel vulpesc,
Dar imi pare foarte rau
Ca rieamul tau
Faeandu-mi dar
Aeest magar,
A uitat ca'n asta luna
Carnea de magar nu-i buna,
Si ca 'n vreme seeetoasa
Cea de vulpe-i mai gustoasa I. .. "
Vorba nici nu ispravi
Si leul se repezi
La ea ...
Si pe cand 0 stasia,
Magarul mereu gandea :
"Vanatoare-mi trebuia 11..:'
Ispravind de ospatat,
Inima ta buna ,n' are Spre magar s'a inturnat
Cu nimie asemanare ; Si-asa leul l-a eertat :
Si mereu ne-om minuna
42 At. LASCAROV - MOLDOV ANU

.Du-te, pleaca, piei pe data,

Lighioana tnselata.
~i de oameni si de vite I. ..
Ca macer un pic de minte
Dela nimeni n'ai luat I ....
Si.; lasa-te de vanat,
C'asa lucru, cred cu cale,
Nu-i de nasul dumitale 1... LUPUL ~I ~ORICELUL

Dintr' 0 margine de sat,

Un lup a furat
Un hartan de carne fripta
Ce sta 'nfipta
Intr'un bat,
Gata pentru un ospat.
Ajungand la loc ferit
Si fiind prea hamesit,
Lupul s'a pus la mancat,
De nimenea suparat.
Pe cand astfel ospata
I Si nici cum se astepta,
lata c'aproape de el
Se ivi un soricel,
Care, iute, ca un drac
Din friptura lui ciupi,
. Cat ai clipi,
) o farama
Cat 0 rama ...
Ce ? Un fleac !...
« AL. LASCAROV - MOLDOVANU

Desperat
sr indignat
Lupul prinse la sbierat
Cat Il putea tine gura :
- "Sariti oameni buni, friptura,
Soarecele mi-a furat... I"

CIOARA ~I ULCIORUL
I
o cioara statea
Intr'un picior
Lang' un ulcior,
Si sete mare-avea ;
Dar in ulcior era
Putina apa 'n fund,
La care ea
Nu ajungea.
46 " LASCAROV- MOLDOVANU
AL.

Nevoia atunci Ii vorbi :

"la pietre din prund
Si pune 'n ulcior.
Si-ai sa vezi ce usor
Sa bei iti va fi ! ... "
Asa si facu:
Cu cat in ulcior, ea pietre punea LUNA ~I MAMA EI
Cu-atata si apa in sus se urca i
Si-astfel ea apa bau
~i setea-i trecu ... Zice Iabula ca luna
Mama ei i~i are i
. De-aceea si tu : Nu va fie cu mirare,
Vreodata de-al un asemenea zor Fabula intotdeauna
Chiama Nevoia sa-ti dea ajutor ! ... - Adevarul spune.
lata ca 'ntr' 0 zi, anume,
Maica-sei, luna i-a zis :
"Fie-mi si mie permis,
o rugaminte sa-ti fac :
Fa-mi haina de matasa si pantofi de lac!"
.Da, iti fac, raspunse mama'
Dara bine bag eu seama,
Ca 'n lume nu 5'0 gasi,
Cat de mult m'as osteni,
Pantofar sau croitor,
Fie cat de silitor,
Care sa te multumeasca
Si sa nu se pacaleasca.
Ca. nu vezi ? acum esti plina
Luminoasa si senina,
Dar curand incept sa scazi,
Nu esti maine ce-ai fost azi,
,(8 AL. LASCAROV - MOLDOV ANU

Aci esti jumatate, aci chiar un sfert

0
. tu esti,
Si mereu, pe toata lumea ne 'ncetat 0
pacalesti.,
Ba ades, trup tu nu ai
Caci ascunsa de tot stai 1...
Cine vrei sa te mai creada, GAINA CU ouA DE AUR
Cine 'n tine vrei sa vada
o fiinta serioasa ?
Si care croitoreasa Voi va puteti inchipui
~i ce-anume pantofar C' ar putea fi
Ar dori sa-sl piarda munca, uite-asa 'n In lumea asta 0 gaina,
zadar ? .," - Plina
Cu oua de aur? I
Astfel lunei, mama, cu drag i-a vorbit, Ei bine-un om odata,
Dar tot atunci luna pe plans s'a pornit. Intr' 0 tara departata,
De aceea, vara, cand e luna plina Un astfel de tezaur
Si campia-si toarce cantarea ei lina, In curtea lui avea
Priveste la luna, si pe fata ei Si, zilnic, gaina-i facea
Vei vedea cum cade plans de funigeil.. Un OUi
Dar omul lacom si prost ca un bou,
Crezand ca'n maruntae
Ea aur mult poarta,
Se pune si-o tae.
Dar in gaina moarta
Nimic nu gasi.
Atunci de mirare
Si de suparare
Omul se sminti ...
AI. Lascaro¥-Moidovanu: Fabule 4
 FABULE 51

Iar daca-i iau un pic de sange

, Nadajduesc ca nu s' 0 plange
. Ciobanul,
Soimanul l"
Si de'ndat' asa-l ciupi,
Incat ciobanul se trezi,
CIOBANUL ~I TANTARUL . Iar sarpele fugi.
Insa ciobanul suparat
C'asa tantarul l-a piscat,
Un cioban trudit de cale, Un pumn ii dete si rosti :
Intr'o vale _ "Sa te ia dracu' 1"
Turma si-a oprit. Si-astfel tantarul bun muri,
Apoi, sub un stejar Saracu' I. ..
A adormit.
Un biet tantar
- Atuncea se ivi
Si incepu a bazai,
Ca de necaz:
. Z-z-z-z ...
Dar de obraz ..
Pe adormit, el nu-l ciupi.
Si-asa indelung s'ar fi jucat
Atunci de nu s'ar fl-artitat
Un sarpe mare
Pe carare.
Tantarul se gandi :
_" "Orice-ar fi,
Pe om eu trebue sa-l trezesc,
Caci ochiul eel serpesc
Spre turma e 'ndreptat
Si e pacat l

.•.
 FABULE 53

-Zise leul,
Paraleul-
A~a eeva ai indraznit 1
Pedepsit
Cumplit
Vei fi 1..."
Si leul, crunt muzt.
~OARECELE ~I LEUL Atunci soarecul eel mie
Ii zise : - "Poate, tu, un pic
De mine vei avea nevoe,
Odat'un soarec mititel
A fost ~i el
Ca. eu si'n area tatei Noe
. Am fost bun de eeva.
,
Bun de eeva. Te rog a ma lasa
Si ca-i asa,
Voi toti ma as cultati , In viata I ... "
Dar gura nu cascati. Cu-asa mare dulceata
Ca intra mu~tele EI leului vorbi,
Si va rad ga~tele. Ca leu 'ncet se potoli
Si soricelului zambi.
De el batandu-si joe j
Un leu odata adormise Ca leul nu ere dea de loc,
Pare-mi-se, Ca se va 'ntampla
Intr'un loe foarte ferit, Candva
~i-atund un soarec s'a ivit Ca soarecu-l va ajuta.
Si de laba l-a ciupit, Si-i spuse: "Hai, te du t ..• "
Crezand ca-i un dolan. Si-un semn din coada ii tacu .•
Si soarecul sarman Iar ~oareeul 'i zise:
S'a speriat, - "Ai sa vezi
Cand leul s' a seulat, 1 ee nu erezi t ••• "
Pe el ea sa-l omoare.
- "Au oare,
(
 FABULE 55
AL. LASCAROV - MOLDOV ANU

Si nici nu mantuise Cand ajutor eu tie

Odata ti-am fagaduit I"
Yorba, - si'n gaura pieri.
- "Ei, fie I .;"
Iar leul, din nou adormi. Atat
Ii zise leul amarat ...
_. '.
Si-acuma, mai departe
Voi ascultati Atunci,
C'asa la carte Stand pe branci,
Zice: Soarecul pe data,
Leului fu dat sa pice Franghia cea lata
Intr'un lat. Incepu s' 0 roada,
Si de ciuda mare Dand vesel din coada ...
Ii venea turbare, Si la leu zambea
~i gemea .~i se fudulea
Si se trudea Si mereu rodea.
Si' nimica nu facea,
Caci latul era tare ...
Si-astfel leul,
Paraleul,
Atuncea ca un drac Cel prea ingamfat,
Soricelul eel sarac, Din robie fu sdipat,
., Se arata, De-un soarece ne'nsemnat,
- "Tu voe-acum imi da Care,
Sa te ajut, La pIecare,
Desi tu ai zambit Ii zise: - "Tu, mare
Si m'ai crezut Nici cand nu vei fi,
Limbut, De nu vei iubi
56 AL. LASCAROV - MOLDOV ANU

Tot asa de tare

Si pe eei pitici
Care,
Cat ar fi de mici
Tot sunt de folos,
Cel putin la ros ... "
CIOBANUL ~I LUPUL
~i astfel zicand
Cantand • . Candva, pe vremuri, intr' 0 zi,
, Soarecul fugi, Un lup - prea laeom - se gandi :
Iar leul mugi, "Indestulat traiul mi-l fae
~i pleca 'n pustiu Daca rna 'mbrac
Vesel di scapase viu. In piele de berbee ;
Si 'nca de eeva Si cand oile tree
EI se bueura :
Ca era Pe langa fag,
Mult mai priceput In turma lor rna bag.
De cat la'nceput I Si cum oile sant ~
. Pe 'ntreg pamant,
Cele rnai proaste lighioane,
Ca's lup, nici zeee milioane
De ani, n'or banui ;
Iar eu, ea pasa voi trai.,
Oile or sa-mi slujeasca
Foamea sa mi-o ostoiasca .;"
Gandind asa,
Lupu prinse-a se 'mbraca
Cu pielea de berbee, si-asa de bine-i sta,
Ca ehiar berbee era ;
 FABULE 59
AL. LASCAROV - MOLDOV ANU

Si-atuncea prea U90r Ii fu, Si pe data eu topoare

Cand turma inspre fag treeu, Pe lup sa-l omoare
Cu toti tabarara.
Sa se streeoare nesimtit Si cat ai clipi, il sl doborara,
Si-asa, in tarla s'a trezit ...

. De-atunci lupii, veci de veci

Dar ciobanul, Nu s'au mai dat drept berbeci.;
Hotomanul,
Tot vazuse
Si tacuse.
19i sopti in sine:
- .Bine I ...
Lasa, lupule, zevzee,
Dorul 0 sa-tt treaca sa mai fii berbee , .•
Apoi, eu glas tare
Ca din intamplare
Zise spre baeti :
"Azi ati fost isteti,
La..tarla ati tras
Berbee mare, gras ...
Al vostru sa fie
, De sat s~ va tie I"
Si-un semn le faeu din gura,
Iar baetii pricepura :
Caci berbecul nostru-avea
Ureehi mari, de lup, sadea.
 FABULE 61

Sau vreo oae 'mbatrantta.

Prost hramta,
" Ce de mine se ruga
De viata spre-a 0 scapa
S'o mananc.
Si-atunci.: intristat adanc,
Mila de ea imi face am
LUPUL CINSTIT Si de viata 0 scapam.
Aminte deci sa luati
lata lupul c'a ajuns Si pilda voi sa-mi urmati.i.
Stapan pe dobitoace Iar cine 'n jafuri se 'ncurca,
Si, de cinste patruns, Cu mine are de furca .;"
lneepu sa Ie toace : Atunci, un viezur mititel
- .Ascultatt 1 Se urea pe un scaunel,
Lacomiei nu va dati ; ~i lupului - stapan Ii zise :
Ca'n viata voi nu yeti razbi - "Sa-mi fie permise
De cat eu cinstea, oriee-ar fi.. Cateva cuvine
. Cinstite parinte.
Priviti voi putintel la mine, Pilda ta, eu totii, noi 0 vom urma, "
Oare va vine Daca tu putea-vei a ne arata :
-:
°
A erede ca eu vreodata
fapta vinovata
A'9 fi faeut 1 ...
Blana eea de oae, ee 0 porti la gat,
De unde 0 ai?
~.
yl-atat
a l.... ..
0, nu I ... Eu ealea cinstei am tinut,
De cand pe lume am venit.
Nici ehiar vreun mielusel Vai,
N'am jupuit Sarmane dobitoaee
Afara numai daca el, De-ati sti voir cate eojoaee
De buna voe nu sarea Are lupul str€ttlse 'n pod
In gura mea; Din al oilor norod ?!...

LILIACUL ~I RANDUNICA
Cand randunica
Pe Iiliac a vrut .sii-i foarfece,
EI n'a patit nimica,
Zicand cum ca e soarece.
Si iar cand randunica
Pe el drept soarec I-a Iuat
Iar n'a patit nimica,
Drept Iiliac atunci s'a dat.
Pricepeti ca nimica :
Cat de desteapta-i randunica.
MAIMUl'A ~I OGLINDA
o maimuta ingamfata
S'a uitat odata
In oglinda.
Si pe data,
Rasul incepu s'o prinda.
- "Uite, uite, proasta asta
Din oglinda, nu-i decat 0 starpitura I"
Si, din gura
Ii facu 0 strambatura ...
Dar dansa nici gandea
Ca starpitura, era ea ! ...
•
RACUL, BROA8CA ~I ~TIUCA
8TICLETELE ~I CIOCARLANUL

. Stiu di:
Un ciocarlan motat
Odat'un rae, 0 broasdi si c' 0 ~tiuca, Radea de un sticlet
Laolalta,
. In lat cazut :
Au vrut un sac de grau in balta
Sa-I coboare. - "Cat de istet
~i au oare, Si priceput
Credeti ca au isbutit ? E~ti tu ..': ~i ne 'ncetat,
Ei asi 1... De el joc Isi batea.
Ca niste nevoiasi,
In van s'au opintit.
Si stiti pricina Dar cum nepasator
Statea,
Si-a cui
E vina? .. Si'n sine 'ncrezator
Se fudulea,
A nimanui I
Caci ia ganditi-va 0 Ieaca, Motatul pre a Iaudaros,
Treaba cum puteau sa faca, Calcand falos,
Cand racul, stiuca si c' 0 broasca, In Iat ~i el cazu ..·.
Oricine va sa recunoasca
Se potrivesc, drag a baete,
Ca nuca in perete 1! ... Si nu patina, ruslnafea-i fu 1...
AI. Lascarov-Moldovanu: Fabule
5

/ l>(
DUMNEZEU ~I TAETORUL
DE LEMNE
Un taetor de lemne,
Pe semne
De oboseala sau uitare,
Pierdu toporul pe carare.
o zi rntreega l-a catat,
Dar peste el n'a dat.
~i cum era sarac,
State a lang'un copac
Si trist gandea : - "Acuma ce ma fac 1"
Lui Dumnezeu fiindu-1 mila,
Se cobori din ceruri, pe-o movila,
Ca si cum din mtamplare,
Facea pe-acolo 0 plimbare.
Si 'ntalnind pe taetor
I-a zis : - lICe dor
La inima tu ai 1"
Iar taetorul zise: - "Vai,
Toporul mi l-am prapadit
Si sunt sarac ~i urgisit,
FABULE 67
:;>i m 0 casa de copii l"
"lulrist t s nu mai fii l"
l.d spus atune a Dumnezeu.
. " liu
D sl ur ~i-l
I I( P
'lid", IH' rr:
\', pOI II ••• 1 II tuetorul de mirare
lie III rlrum st tea
" I I c nu se gadea.
II III
, lIeI Dumnezeu veni
1 f It 11111 se trezi,
( " fill ra-un graur ;
III 1111111111 1:1'11 tinea in mana, un toporas
de aur.
- "Iati-l acasa ~i te du l"
- "Nu,
Ac sta nu-i toporul meu l"
Grai sarmanul om lui Dumnezeu.
Si Dumnezeu pleca, iar taetorul
Isi j~iluia mereu toporul.
Si Dumnezeu din nou veni.
Pe taetor din ganduri Il trezi
Un miros dulce de absint...
Jar Dumnezeu tinea in mana un toporas
de-argint.
- "Ia-ti-l acasa si te dul... II
- "Nu, nu .
Nici asta nu-i al meu L."
Grai sarmanul om lui Dumnezeu.
 FABULE 69
68 AL. LASCAROV - MOLDOV ANU
Toporul meu eel bun,
A treia oara, in sfarsit, - Ca un nebun -
I-aduse Dumnezeu toporul prapadit, Aeum l-am prapadit.
- .Da, da, aeesta e toporul meu '" $i-s om sarac si asuprit ! .:"
Atuneea Dumnezeu Si, pretacut, omul plangea,
Ii zise : - "Pe toate tu le tine, lar Dumnezeu zambea ...
C' asa eu dreptul se euvine - "Indata rna si due
Sa fie rasplzitit Toporul sa-ti aduc".
Un om cinstit l" Si se duse... Din nou canta un graur
Si Dumnezeu se prefacu in fum, lar Dumnezeu aduse un greu topor de
lar taetcrul se trezi, singur in drum. aur,
Si-si zise : -. .Asa- cred eu Si omului grai : - liCe zici : i-al tau ori
C'a fost ehiar Dumnezeu !" ba 1..."
Pe urma, bueuros s'a dus in sat - "Da, da,
Si-a povestit cum s'a 'ntamplat, I-al meu toporul, da, i-al meu I ... "
Raspunse taetorul, iar Dumnezeu
De asemenea 'ntamplare, minunat, Dadu din cap, si.; tntr'un graur
Alt.taetor Toporul eel de aut
Luandu-si eel mai greu topor, Prefacu.
Porni On padure de indata Pe urma, totpe-un nour, deodatadisparu ...
Si On vagauna eea mai lata Iar taetorul rusinat,
I-I svarli, In sat
Ca nimeni sa-l poata gasi. Nici nu s' a mai inturnat...
Apoi, in gura mare, incepu a se jali,
Si iata, dintr'un nor
Pe-aeolo calator,
Chiar Dumnezeu s'a poqorat
Si lui i-a zis : - "Au ee urat
Iti asupreste greu, fiinta 1!"
- "Vai, mi-i mare suferinta,

MAGAR1.JL ~I PRIVIGHETOAREA
Magarul, care este
Un mare mester la cantat,
Asa spune-o poveste,
Pe-o privighetoare,
Mult cantatoare,
iiih'o livad'a ascultat.
Magarul, mester la cantat,
Apoi a cuvantat :
- "Pe ici-pe colo, 0 zici bine
Aproape ca m'ajungi pe mine 1..."
- "Pe ti-i-ne 1
N u til-e ru:;;me
. .....
11"
Privighetoarea lui i-a zis.
- "Au oare cine,
Mareata mea stiint'a contrazis 11..."
Rosti magarul suparat
Si se si puse pe -cantat,
Asa :
"I-ha, i-ha, i-ha , ..
FABULE 11
Schimband, mai tncolo :
"I-ho, i-ho, i-ho 1"
La urm'o potrivi:
"I-hi, I-hi, i-hi 1..:'
Nespusa fusese cantarea 1
Si-i zise lui privighetoarea :
- "Acuma vad
Ce mare mester esti i
Prapad
Cu glasul tau, cantarii pasare!?ti
Aduci i
De ce nu te apuci,
o scoala de cantare sa. con.duci ?1 .
C'asa cum esti tu de dibaci,
Privighetorile, magari le faci L .."
. . . . . .
Ma,garul, spre a 'ncredinta
Cum ca-i asa,
Din nou cantaree isi porni :
"I-hi, i-hi,
I-hi, i-hi ! .:
 FABULE

Si-i zise :
- "Pare-mi-se
Ca tu obraznic esti
Si te fale~ti
Cu munca ta ,
Ce s'ar alege, zau, de ea
De nu te-as ajuta 1'"
MUSCA LA ARAT - "Tu 1'"
Ii zise zambind. calul
o musca burtoasa Si vazand halul
Si faloasa, De trufie, in care ea cazu,
Stand pe spinarea unui cal o palma grea, cu coada, Ii dadu ...
Ce se 'ntorcea dela arat ,
.
Au oare, rogu-va, din acea zi,
Incepu la Iaudat : Laudaroasa musca unde-o fi 1
- "Azi am muncit ca un hamal
Si cad de oboseala ,
Noi, mustele de n'am ara,
Nici pic de priconseala
Pe lume nu s'ar arata ,
Si omenirea n'ar avea
Nici ce manca I. .::
Cu coada ochiului la ea
Calul privi
Si-asa-i vorbi:
"Atuncea De spinarea mea
Ce cauti tu 1·
Te du
Pe jos, - si nu te mai fali '"
Musca de loc nu se sfii

VULPEA ~I STRUGURII
De mult, din vremi strabune,
Fabuia mereu ne spune
Ca 0 vulpe prea sireata,
Ce era infometata,
Vru cu labele sa prinda
De pe-o grinda,
Niste struguri atarnati,
Pentru la iarna pastrati.
Sare 'n sus, se sbate, salta,
Dara grind a fiind nalta,
Vulpea la ei n'a ajuns.
Zise-atunci: - "Nu-s copti deajuns,
De-acritura rna pazesc,
Dintii sa nu-mi strepezesc."
Si de-acolo a plecat
Repede, ne 'ntarziat.
FABULE 15
Dar, sireata, cum e ea
Nu voia
Pacalita sa ramana i
Si vreme de-o saptamana.
. S'a gandit
Necontenit,
Cum sa taca altadata
Sa· nu mai fie 'nselata,
$i -a pleeat .
Din nou, in sat.
Iar prin podul dela tinda
Repede-a ajuns Ia grinda.
Si tot rodul l-a luat
Nici un bob n'a mai lasat.
Dar cand fu sa ospateze
Vulpea incepu s' ofteze :
Fructul era crud si tare,
Pentru bors sta la pastrare,
Zise, totusi, ospatand :
_ .Barfltoril-or fi zicand
C'asa struguri nu sunt buni 11
l-s nebuni !. ..
Niciodata n'am gustat,
Strugure mai arornat I"
Si mancand cu toata gura
Acritura,
Zicea eu seninatate : .
_ liCe mai fruet, - ee bunatate 1..."
 FABULE 77

/ $i 'cu ei, indata, iar la targ rna due,

C~ parale bune pe dansii s' apuc.

FATA ~I ~ITARDL CD LAPTE

Ilenuta cea sprentara

Intr'o seera,
Cu sitarul plin
Se 'ntorcea spre case. din
Ocolul de vite ,
Si ca omul fara minte
Se gandea
Pe cand mergea :
- "Cu laptele din sitar
Pus la prins, bine'n celar,
Smantana voi scoate,
Iar din ea voi bate,
(Mestera cum sunt)
Cel mai strasnic unto
Pe urma, in graba,
In targ, la teraba .
Cu pret il voi vinde ;
Cu banii ce-ol prinde,
Cumpar 0 gaina,
Ouatoare, plina.
Ea-mi va face oua si din oua pui,
Multi, incat sa nu stiu undesa-i mai puil.i. Si cu acesti bani,
De la marchitani,

•
78 AL. LASCAROV - MOLDOV ANU

Rochie frumoasa
Si gate a!' aleasa
Imi cumpar de 'ndata,
Ca sa fill, in hora.: cea mai cautata,
Uite-a~a voi sta
~i nu m'ot uita
La nici un flacau, CAINELE, COCO~UL ~I VULPEA.
Zau
Asa voi face ;
Un cocos si-un caine mare
.
Sa se duc'aiurea sa ma lase'n pace I .;"
. . . . . . . .
Gandind astfel, fata, peste-un ciot a dat,
Fiind prieteni, I~ plim~)(~re
Intr' 0 Zl pormra.
~i cazand, sitarul, tot l-a rasturnat ; Dar cum zabovira
Iar din vi sul fetei nimic n'a ramas Cu plimbatul
Decat 0 ocara ce mama i-a tras. "
~i cu statuI,
Noaptea'n camp i-a prins.;
Teama-atunci nu i-a cupnns,
Ci, dupa ce-au stat la sfat
S'au pregatit de culcat.
Ca un drac,
Sus in copae
Cantaretul s'a urcat ;
Iar dulaul statu jos
Ca u paznic credincios.
Dar COCO$U 'n miez de noapte,
Cand se'ngana campu'n ~oa?te•.
Se trezi ca si-alti COCO~l
Si se puse pe cantat
Ca un despera t.
~o AL. LASCAROV - MOLDOV ANU
° vulpe
Si la el veni :
n auzi,
,,0, ce voce minunata,
Calda ~i catifelata !
, Apasat, si foarte rar ! .. ,"
Doamne-Doamne-atunci ce fu? 1...
Parca-i dulce ciripit I. ..
Da-te jos, cocos iubit,
Si, sa cant, te rog rna 'nvata '"
Zise vulpea cu dulceata,
AI.
FABULE 81
- "Tu, jrvmo,
De poti, vino
Sus la mine in iatac,
Ca eu parte fac
Dintr' acei cu cas a mare,
Cu etaje si intrare ;
Si, ca Sa
ajungi la mine,
Se cuvine
Jos pe la portar sa treci
Si cu el nasul sa-ti freci,
Urci, pe urma, doua caturi,
Repede 'n cateva salturi,
Si te fac, de zor, .
Cel mai mare cantator ;
Sau, de vrei, sa ma cob or
Treci si suna la portar
Vulpea 'n grab'asa facu.
Ce portar !... si
ce primire !...
Sa descriu, mi-e peste fire.
Atata pot sa va spun
Ca portaruI, ca nebun,
Pe vulpoi I-a inhatat
Si.; sa cante I-a 'nvatat.;
L-a 'nvatat atat de bine
Ca si-acuma minte tine ! ...
Lascarov-Moldovanu: Fabule
6

TARANUL~ICOPACUL
.Un ta.ran sarac
Un copac
Avea in tarna lui;
~i-acest copac, chiar nimanut
Folos nu aducea,
Caci roade nu avea,
Ci numai loc de adapost
_ Pe orice vreme ar fi fost -
Frunzarul cu drag isi dadea
Ratacitoarei randunea,
Sau cintezoilor vestiti.
Ce sunt-asa cum bine stiti,
Sueratori cu faima mare.
Odata si-o privighetoare
In pomu' acesta s'a oprit
. Si-un cantec dulce-a ciripit.
Dar vrabiile mii !... - '
Cu macalendrii si scatii,
Cu merle multe si stigleti,
Si cu bot-grosii cei isteti,
83
FABULE
De cate ori in el n' au stat
La adapost sau la cantat I. ..
Si, tot in el, intr' 0 spartura,
Un stup. albinele-$i facuri:i,
Adapostind in el tezaur
De miere galbena, de aUI.
Dar iata : intr' 0 zi
Stapanul la copac veni,
Si tot privindu-l de jos-SUS,
Gand'rau pe el a pus,
Zicand:
_ "Au pana cand
Netrebnic ai sa-mi stai '?
Ci iat' am sa te tai,
Sa-mi fii si tu de vreun folos,
Copac natang si gaunos l.;."
. . . .
Vazand astfel de treaba
Pasarile 'n graba,
Tinura adunare.
Si-un cintezoi, in fuga mare;
Fu delegat sa se prezinte
Cu rugaminte
La albine,
Si sa le-anunte ca "nu-j bine !"
Rugandu-Ie ca de in'da\a
Sa dea si ele-o delegata, .
Ca impreuna sa se ducii
La taran, pan' nu apuca
84 AL. LASCAROV - MOLDOV ANU
Copaeul sa doboare,
Si sa-i zica : - "Fratioare'
A~eu.lt~ ruge: no astra si nu taia eopacul
Ca mel un r.au nu-ti faee el, saracul 1..."
Pornir~. Cintezoiul i~i potrivi gatlejul:
Erau pierduti eu totii daca scapau
. , prilejul,
!;)l !ot a:;;a: albm,a, i~i potrivi figura,
Lua fagun de miere, sa-ti lase apa gura ,
!;)i la taran s'au dus.
Si astfel cintezoiuI, lui i-a spus :
- "Pe mine, paserile to ate
La tine m'au trimes, ea poate .
Te-i in dura sa Iasi eopaeul,
Saracul.
Ca'n el, sala~ noi am aflat
Si la dormit si Ia cantat.
Ca uite, noi, de vrei oricand
Ti-om inflori viata, eantand'
$~ ?imine~ta cand munee~ti:
$1 seara eand te odihnesti,
Fii bun -si nu taia copacul I"
Albina zise : - ,,0, saracul,
De ee sa-l tai ?
Taindu-l, erezi ea ai
Mai mult folos ?
Ca iata: eopaeul gaunos
Faguri de aur iti trimete
De la niste biete
FABULE 85
Albine, in el adapostite,
Care-ar muri, de-ar fi lip site
De .trunchiul eald al lui 1. .•
Noi, ne juram, sa nu dam nimanui.
Din mierea no astra, - numai tie'
Sa te 'ndulcim eu miere buna, de tei si
. Liasomie.
Fii bun si nu taia eopaeul,
Saracul l ... "
'. . .
Din mani toporul a scapat
Si 'ncet taranul s'a 'nchinat,
Ducandu-si fat a inspre soare
De parca ar fi vrut iertare
Sa-si ceara de la Dumnezeu.
Apoi, plecandu-si capul, greu,
In piept, - a zis eu moale glas :
- "Copaeul nu-l mai tai, vi-l las l.. ..
. . . . . .
Pe ganduri apoi a picat
)-
Si 'ncet sp,re casa a pleeat...

MAIMU'fA ~I M.A'fELE
.Intr' 0 tara 'ndepartata
o maimuta prea sireata,
Asupra tuturor
Era judecator,
Si iata cum' odata
Doua mate imbufnate
Dela un cas certate,
Facura jalba 'ndata
Sa fie judecate
De mestera codata.
Rupand casul 'in doua,
Maimuta zise : - ;,Voua
Pe buna judecata "
Sa luati cate-o bucata
Se cuvine.' ,
- .Bine !. ....
Rostira matele-amandoua.
sr nauce,
Vrura '11 graba sa apuce
81
FABULE
Fiecare, partea sa.
Dar maimuta suradea,
Si le zise lor, agale:
_ "Partile nu-mi par ~gale i
$i de banat ca sa?u d~m
Trebue sa le egalam ...
Ci~pi' di~ dreapta ~ ~uc~!a',
Din stanga una si mal lat~,
Din dreapta tarasi olecuta.
Din stange una mai plmuta.
Si cum facea
$i cum dregea,
Egalitate nu esea ...
$i egaland neincetat A
Maimute ca~ull-a mancat...
. . . .
Priviti acum ce mutre au
Si cum fac matele : miau-miau , ..
 FABULE

Atunci, netotul,
Ravnind bucata ce vede 'n apa,
Gura deschide si painea-si scapa.;

La acest lucru naasteptat,

Gura sa 'nchida, el a uitat.

~, I •

'; J

,,

Pe-un parau de mun~e

Era 0 punte
!;)i Intr: 0 zi' ':.,

Pe ea se ivi ~ .
• Un caine'
AVand in gura '
o 'mbucatura
. De paine.
Si cum trecu
In epa-si vazu
Botul.
 VULPEA $1 BURSUCUL
noox POLOBOACE
_ "AsculUi, dragul meu bursuc :
Un poloboc gol De suparare rna usuc,
. Ca pe nedrept eu sunt hulita
Ve~ea de-a rostogol,
Si tot mereu batjocorWi,
~l gol fiind,
Precum ca' eu as fi mancat
Te-asurzea, duruind .... Niste gaini, pe inserat,
Ca si un om hai-hui Sl nu-i de loc adevarat I .
Cu yorba lui. .. A$a, 0 vulpe sub un nuc
Se jeluia unui bursuc. ,
Si-un ~lt poloboc plin Bursucu ...i zise zambitor.
Cu apa sau cu yin Cu totul neincrezator :
Incet in car venea ' _ "Dreptate ai, nu am ce zice,
Si mult rna mir cum s'a putut
De nici nu se-auzea. A$a pacat pe cap sa-ti pice,
. Ca si un om destept Cand lumea stie-al tau trecut 11. ..
Si 'n viata intelept, Dar omenirea-i rea, barfeste,
Care tace Pe ea nimic n' 0 multumeste.
Si face .. Si 'ncepe-esa. sa tot scorneasca
Cum ca gurita ta vulpeasca
Ades de pufusor e plina,
De ma intreb st eu: au oare,
A$a, din intamplare
N'al fi, cumva, de vina 11.. ."
 VULPOIUL ~I MAGARUL

Un magar
Unui vulpoi se la.uda :
cs el
Pe leu ax: fi lovit
, Cumplit,
,~i e' astfel neamul magarese
A razbunat, SFATUL ~OARECILOR
Si vulpoiului Ii zise :
- "Pare-mi-se
Cit de-asemeni ai de dat Desperati
o eopita Si 'nfricosati
Mai eumplita De-un motan baltat,
Pentru neamul eel vulpese?" Soarecii se adunara
Dar vulpoiuI, Intr'un mare stat, u

Lui Ii zise • - "Tu, Iaudarosule, Si eu totii se 'ntrebara

$i prea-ehiposule,'
Au oare Ieul nu dormea ?"
- "Nu, treaz era I"
- .Atunci, de sigur, el bolea,
Sau poate mort era ?",
Magarul zise- "A~a si-asa ... "
Ce masuri au de luat,
Sa seape de el.
- "Noi, un clopotel
De gat sa-i legam,
Cae;. numai astfel
De el ne scapam,
94 AL. LASCAROV - MOLDOV ANU

Cand motanul cata

Spre noi a porni,
Clopotelu'ndata
Noi vom auzi I..... ,
Astfel parerea si-a dat
Un soarec prea ingamfat,
- .Bine-bine I" zise sfatul.
~i 'ngamfatul, GAINELE ~I VULPOIUL
Fu luat pe sus
Si 'n triumf fu dus
Odata,
Dara cum se bucurau De-o boala ciudata,
Si cu toti jucau, Gainile zaceau.
, .
Si cum stateau
Un soarece codat
Astfel i-a 'ntrebat : Far' ajutor,
- "Eu v' admir tot zelul La usa lor ,
Dar mie sa-mi spuneti : Un mester-doctor se ivi,
La gat clopotelul, Si bland lor Ie vorbi :
Cum 0 sa i-l puneti ? .;" - "Am auzit
Ca suferiti cumplit,
De-o boala foarte grea
Si de stiinta mea
Nevoe mare-aveti ?
o sa vedeti
Ce strasnic leac
Din buruieni 0 sa va fac ?! .;"
Gainile cand auzira
Un asa dulce glas,
Din toropeala se trezira
Si spre poarta s' au tras.
96 AL. LASCAROV - MOLDOV ANU

Cand Insa sa deschida vrura

. Au, Doamne, ce. vazura
~ ~ 21
.....
La spate doctorul avea
Un codoi
Cat un maturoi,
Dovada ca era
Un prefacut vulpoi.
COCOST.ARCUL ~I VULPEA
Atuncea to ate se oprira
Si graira: Odata intr'un smarc
. - "Tu daca doctor esti, Un cocostarc
Codoiul la ee-l folosesti ? o vulpe-a cunoscut,
Si noua sa ne spui Si dintr'un inceput
Care-o fi rostul lui 11... Ei se legara
Iar de-asa f1eac, Cu-o prietenie rara,
De leac Si ca-i asa cum zic,
Pe care tu vrei sa ni-l dai, Rabdare-aveti un pic :
Noi, vai,
Nevoe nu avem, Ca iata intr' 0 zi,
Mai bine cum suntem Pe cocostarc vulpea-l pofti
Asa sa ramanem ! .. ." La masa,
~i ce .mancare-aleasd
Vulpoiul astfel rusinat, Ii dadu t
Cu coada 'n vine a plecat o zeama lunga-lunga
Dar sl de-asa sperietura, C'abia pliscul sa-si unga
Gainile se facura: Putu s'ajunga
Mintoase Sarmanul cocostarc,
, Si sanatoase ... Ce nu zice nici care,
Iar vulpea sorbind zeama,
Ii zise : - "Eu bag seama
. AI. Lascarov-Moldovanu: Fabul e
OS AL. LASCAROV-MOLDOVANU

C' ospatul meu nu-ti place I .:"

- flBa da, ce are-a face,
E minunat,
Si ca uri rege-am ospatat I. ....

Si la fel ca sa-I arate

Prietenia lui de frate,
Pe vulpe 'n alta zi pofti
La un ospat, stiti, !?i mai !?i. ..
Intr'o garata
Cat 0 girafa, MIELUL ~I LUPUL
Stramta la gura
Peste masura, De sigur ca voi ~titi ~
Pilaf cu unt Si stati uimiti,
Alb si marunt Cum la parau
. Ii pregati, . Un lup
$i cand pe vulpe el 0 pofti, Atatia miei a sfasiat
Vulpea, pe data, se 'mbolnavi.. Zicand ca apa i-au luat i
Simult va pare rau
Si-astfel siretul ocostarc C'asa s'a'ntamplat 11. ..
Ciupi mancarea toata, . E I Acuma,
Tar vulpea, inselata, Lasand deoparte gluma,
. . . .
State a, ~i nu zicea nici "carc"
. Eu voua-am sa va spun
Ceva mai bun':
Si de atunci ei se legara Cum un alt miel,
Cu-o prietenie ~i mai rara, Ceva mai sprintenel,
Pe lup l-a pacalit.
Si iata cum:
La drum

100 AJ... LASeAROV - MOLDOVANU
Pe el l-a intovadi9it
Lupei,
Dulaul dela oi,
Si ei
Pornira amandoi
Inspre parau,
Sa-9i rada de lupul eel rau.
Lupei in tufe s'a pitit,
De lup sa nu fie zarit i
Iar mielul pe parau de vale
Se duse i
Dar nici nu ineepuse
Sa bea, cand lupu 'n deal se !?i ivi.
_ "De furturile tale
Eu sunt satul, si daca
Pe data tu nu vei pieri,
Jos blana 0 sa-ti zaca ! ... "
A'9a lupu-i vorbi.
Iar mielulla el s'a rastit :
_ "Tu esti un ramolit I
Cum la deal poate sa curga
Vreo apa 11·
De pare' ar fi 0 tapa
Murga,
Ce urea 'n deal Il. ..
Vai, in ee hal
Tu lupule, - greu ai eazut !
Te plang l
Tu 'n erang
t01
FABULE
Nici 0 putere nu mai ai,
De tlne-i vai I. .. "
_ .Asa 1! ... si tu obraznie esti 1
Ca si ceilaltt ai sa pate~ti l'
Ii zise [upul ran.
_ "zsau il.... ..
Si mielul ii zambi,
Dar din loc nu se clinti.
Ineremenit
!;)i tara glas
Lupu-a rames.
Dar iute s'a desmeticit
!;)i inspre miel s'a narutt-
~i cand era sa puna gura
Pe miel,
Lupei i~i porni urlatura
Spre el.
!;)i din tufis est
Si se repezi
La lup:
Hup! Hup ! ...
De frica
Lupului i-se paro, ea
Zece caini din tufe au tesit
Si-o clip'a stat incremenit.
Pe urma, la goan 'a pornit
Cu eoada' vine
De nici nu-ti vine
Sa erezi i
Dar vezi,
f02 AL. LASCAROV-MOLDOVANU
De-atuncea mielu' a razbunat
Pe mieii ce lupu-a mancat
De-atata timp indelungat.
Noi am sfarsit de povestit,
Dar de rusine
Lupul gonit,
Si-acum la fug'o tine.
Mai uite ca vantul,
De rupe pamantul.;
Era de ani cam mare,
Si cum mergeau asa,
TATA, FIUL ~I M.A.GARUL
Odata un morar
Avea la moara lui,
Pe langa alte vite
. Si-un magar.
Cum el (magarul vreau sa zic)
Morarul se gandi temeinic,
S~-l scoata de vanzare.
Si iata.. Intr'o zi,
Morarul 0 porni
Spre targ,
Luand pe langa ei
(Adica el si vita)
Pe fiul sau, Matei.
Plecara ...
Dar nu-l incalicara
Nici unul,
Ca magarul in targ sa para
Ca-l rnai bun.
Se ivira pe sosea
 AL. LASCAROV-MOLDOVANU
Vreo trei drumeti :
- lICe om nebun
- Rosti unul din ei -
Sa ai asa magar
Si tu sa mergi pe jos ! .....
Morarul zise lui Matei :
- "Sa ~tii ca drept vorbeste,
Ia urca-te si-l calare~te 1.. ."
Iar Matei, ca un strengar,
Hop I calare pe magar.
FABULE 105
~i mersera asa,
Cat ai svarli un bat,
Cand iat'un sugubat
In cale le esi, zicand :
- "Oricand
Si 'n orice tara,
Parintii pe copii stricara,
Ca uite 'n loc sa mearga
Batranul pe magar,
EI pune pe copil,
Habar
Nu are cum trebue sa fie."
Zise morarul lui Matei:
- lICe vrei?
° fi si-asa, cine mai stie ?I. .,"
Copilul jos dadu si 'n locu-i se sui.
Dar iata ca
La alta cotitura
° Se ivi
starpitura
De femeie, cu 'n dinte negru 'n gura
Si nas incovoiat.
Ea zise apasat :
- .Vat ce mai tata pacatos !
Auzi ?!. .. Sa mearga el calare
Si bietul copilas, pe jos ?! .;"
Tinand mana la gura,
Urata starpitura
Privea tinta la ei.
Vazand astfel morarul, zise damol :
106 AL. LASCAROV-MOLDOVANU
- "Matei,
Te urea langa miner
Ca poate asa-i mai bine.
Si fi-va toata lumea de-acuma
. multumita"
Si Matei, pe crupa se sui.
Vai, Doamne, ce ispita !. ..
Se nimerise chiar atunci
Sa treaca printr'un sat,
Si la asa 'ntamplare,
. Intregul sat s'a adunat.
Femei, copii, barbati si caini
Crasmari, argati, stapani
Esirti toti, sa rada,
De ei batandu-si joc ...
Iar un ghidus juca pe loc
Si-asa striga :
- "Cine dracu-a mai vazut
Doi magari mergand cal are
Pe un alt magar mai mic ?!"
Iar bietul om si cu Matei, taceau chltic,
Morarul se gandi :
- "Au oare, bine cum 0 fi ?!"
Un gand atuncea Ii veni :
Sa duca ei magarul !. ..
Ceea ce si facura.
II legara de picioare,
Sitrecand un par prin mijloc,
II luara la spinare,
Cum duci mieii la vanzare.
FABULE 10'1'
Si asa se indreptara
Inspre targ.
Sa nu credeti ca scapara I. ..
Caci in scurt se adunara
Privitorii, ca la urs.
Verba multa nu pot face,
A fost ca la balci si pace I..
Huiduieli si ras, - si glume :
,,15 nebuni, priviti-i oameni I"
"N'am vazut asa dracie I. .. "
"Ce-o fi asta ?" - "Nu se stie 1..."
Iar morarul si Matei
- Bietii oameni vai de ei I .. , -
Sprijineau pe umar parul
Si spre targ carau magarul.
Si-atat de bine I-au carat
Ca'n targ cand au intrat,
Magarul mort era.
$i uite-asa,
Cu-adevarat s'a-tntamplat !.
o 'nvatatura vrei acum ? !
Cand 0 pomesti la drum,
Nu te uita ce zice lumea.
. Ca vrand s'o multumesti
Cu oistea in gard lovesti,
Si-ti moare ... si magarul.;
 •

CUPRINS:

PENTRU TINERET. ORIGINALB

Pag.
lion) ,i cucuvelele 9
Banul ,i paftaua 13
Vulpoiul instiirit 15
Gardul ,i propteaua 18
Veverita ,i copacul 19
Stejarul ,i surceaua 22
MistreluJ, cerbul ~i vanatoru) 26

PENTRU COPII. ORIGINALE

Purlcele ,i EJefantul 33

PRELUCRARI DupA ESOP

MagaruJ, TuJpea ,i leu) 39

Lupul ,i ,oricelul . 43
Cioara ,i ulciorul 45
tuna ,i mama ei . 47
Gaina eu oua de aur 49
Ciobanul ,i tantarul 50
!;joarece)e ,i leu) 52
Ciobanul ,i lupul . 57
110
~
Lupul cinstit 60
Liliacul si randunica 62
!I.6ilimuta ~i oglinda 63
Racul, broasca ~i stiuca
.Stic1etele si ciocarlanul
64
65
COLECTIUNEA
Dumnezeu ~i Uiietorul de lemne 66
Magarul ~i Privighetoarea
Musca la arat
70
7:! "CARTEA COPILULUI"'
Vulpea ~i strugurii J4
Fata ~i sitarul cu lapte 16 EDITATA DE
Cainele, cocosul, ~i vulpea 79
Taranul ~i copacul 82 .CUGETAREA" GEORGESCU - DELAFRAS
Maimuta ~~ matele 86
'Cainele pe punte 88 .•.
Doua poloboace 9.
Vulpea ~i bursucul 91 a cucerit inimile celor rmci. Toti
Vulpoiul \Ii magarul 92 copiii tntampina cu negraita bucurie
'Sfatul soarecilor 01
Gainele I?i vulpoiul 05 aparitia volumelor noui, pentruca fie-
Cocostarcul I?i vulpea. g7 care doreste sa.~i tmbogateasca biblio-
Mielul si lupul 09
Tata, fiul I?i magarul . 10J
teca cu carti frumoase.
Toate scrierile care apar in Colectia
"Cartea Copilului" sunt bogat ilu-
strate.
Pretul volumelor este astfel socotit ,
tncat sa poata fi cumparate de toji
copiii.
Colectiunea 1/ Carte a Copilului" este
eel mai bun prieten al celor tmici.
 INSTITUTUL DE
ARTE GRAFICE

"C U GET ARE .A"

P. GEORGESCU-DELAFRAS
STR. POPA NAN, 21
BUCUREl;lTI, IV

I
 In colectiunea "CARTEA COPILULUI" au aparut
Cezar Petrescu ILIUT A COPILUL
Traian Teodorescu cosm PADURn
Ion Pas INSULA NEAGRA
PASARICA, DRAGA MEA ...
Traian Teodorescu SHIRLEY, IMPARATEASA COPIILOR
Mihail Celarianu ISPRA.VILE LUI STAN CEL
CUMINTE
Ion Pas NICU~OR
C. Manolache ICONIT A ZORINEI, ed. II-a
Alice Gabrielescu COPIII CURAJOSI
Marin Iorda POVESTILE UNCHIULUI MEU
Traian Teodorescu CIRCUt PADURn
Eugeniu Est ABDALAH ~I FRUMOASA AZAD
ZASTRA FACHIRUL
Ion Pas' FAMILIA CHIT ~ CHIT
Ilie 1. Mirea COLECTIE DE GHICITORI
Gh. Tulbure CARTEA MINUNILOR
N. §t V. Enescu FLORI IN CALEA TINERETULUI
Al. Iacobescu DRACUL PACA.LlT
Lola Sterea-Bdrdgan POVESTEA CELOR CINCI PITICI

Cfu1;i scrise pentru copii ~i tineret, aparute in

Editura "CUGETAREA":
Vintilii Voiculescu Cantece pentru copii
Alina B. Jordan Pasarea raiului
loan Timu§ Basme japoneze
Ilie 1. Mirea Comoara copiilor
Legendele pasarilor, animalelor, etc.
Alina B. Jordan Ivanusca Duracioc
I. A. Bassarabescu Mo~ Stan
Petru G. Savin Mandrul Florilor
Cezar Petrescu Fram, ursul polar
Mihail Lungianu Din tara lui Alb .Imparat
Comoara lui Praslea
Alice Gabrielescu Lumina care nu se stinge
Eugenia Makata Jupanita Ruxandra
Mihail Negru Cama~a fericitului
Al. Olinescu Milionul lui Prichindel
Mark Twain Print si cersetor
Oscar Wilde Casa cu rodii
B. de Saint-Pierre Paul ~i Virginia