I.

tie

lOAN ADAM
3

: PE LINGA VATRA
4

PILDE I GLUME TARANESTI

o'
6
v.
PI
to, , il

1.. j .
: A ..

BUCURESTI 1
I 4

". Stabilimentul grafic I. V. SOCECt, Strada Borzoi, 59

1900
www.dacoromanica.ro
 IOAN ADAM
g.,.................,,,............................,..,.y....................11

PE LINGA VATRA

PILDE ,I GLUME TARANETI

BUCURESTI
Stabilimentul graile I. V. SOCECt, Strada Bend, 59
1900

www.dacoromanica.ro
 j'e crcela,s:
Leagdnul uiselor (poem dramatic in proz).
Flori de cfmp (nuvele).

Jn curind :
Rdtdeire (roman).
Prin uremuri (simbolizate feeria pentru teatru).

61995. I.

www.dacoromanica.ro
 itit-LiZht 'Mei.

www.dacoromanica.ro
 MA DREG . . .

5e zice c'ar fi fost cind-va un boer care nu

se imbatase Inca in viata. Lul i se parea ciudat
lucru cind vedea lumea bind. Nu putea da el cu
&dub cum omul, care se tine asa de dirz, Is):
lash, picioarele pe mina vinulig, de-1 poarta pe douh.
cararT.
Odath, s'a amagit de s'a ametit. A doua zi, dupa
chef, 11 apuch, o durere de cap, de nu stia pe ce
Iume-I. II venia sa apuce ampil, nu alta.
Ratt il de betivi, doamne, grele zile duc.
Eh odata m'am alunecat cu firea si cit sufr
d'apoi e c'o tin una! ..
II vine-n minte sa-ntrebe pe un sugacit vestit,
a ce face cu atita durere de cap.

In satul acela era un golan, care sprijinia p--

61995. II. 1

www.dacoromanica.ro
 2

retii crimelor citu-ti-1 ziulica ; ling, tejghele 41

facea veacu.
11 chiama la curte. Da betivul perpelit : straile
luT &at numai nite sdrente inodate pe dupa git
tid dupuros de-ti strimba nasu cind treceai pe
linga dinsul. Caciula-I era roasa, jerpelita qi cu re-
suflaturi prin fund.
M'a-npins pacatul cle-am luat un pahar mai
mult @i tare ma doare capul. Pe tine nu te doare
de atita Mut ?
Pe mine ma doare cind nu beat !
Cum se poate ?
Ia aa ...
Mh l .. i. ce fad cle scapi de pozna asta ?
Md dreg, cucoane ...
Cum vine vorba ? Invata-ma se ma dreg
li et.
PAT, iea un stacan de cel mai vechipr, qi
pune-1 la foc sa dee un clocot ; sdrobete apol in
el un bulgare de zahar, presoara-1 cu piper negru,
bate-1 bine sa se amestece foi cla-1 peste cap.
'apoi ? ..
Apol umple stacanu WA, da acum cu yin
rece inchide ochil, pune-1 la gura 10 te uita In
podele, pin' if simti ca s'a uprat bine.

www.dacoromanica.ro
 8

'apot ?
II vedea cum t'a fi
Face cum l'a invAtat. Da vinu-I ugub4:- boe-
rul prinde la coraj 1-ncepe cheful din not Mu-
tant, joc i min care iar pin' a doua zi.
Durerea de cap InsA sA-1 gAtiascA : rat de tot,
In loc sA se ogoaie, se-nAsprea.
Chiama iar pe betiv :
Degeaba, mat rat, mA doare capul de paecA
db. sA se desfacA.
Nu te da scirbel. Cum vraf asa de-o datA
sAti treacA ?
Da cum?
Trebue, sA te dreg! si azt
?
1 boierul s'a dres pin' s'a stricat iarl : cum
i se suia vinul in cap, II da gust de chef. Dupb,
betia asta si mat rn. Valet si valet I Lstepta
nelinitit pe eel cu povata.
Se vede c'acesta mi1 sfirsitul. M'am gait.
In loc de dres, et mA stric.
SA n'at nevoe, las' ca-I bine.
Cum ?
DA1 Inainte, drege-te i azt...
Da boierul ca iesit din mintl

www.dacoromanica.ro
 -4-
MA rog i mult am fid m6, dreg e aqa P
Pin'ti-a iei pilrul prin &dull, cucoane, ia
ap ca mie face el rIzind cu iratenie.
kli betivul apipae spb,rturile din fundul aciulef,
prin care rasrea smocurl de pail ..

www.dacoromanica.ro
 MACAR POPA....

4Petrecind printre degete boabele de la mAthnil,

phrintele director se primbla intr'o sarh prin o-
grada seminarului.
In vremea asta, numai iath, ch vede viind o
femee c'un Meat.
Ce vint te-o adus pe-aici, flia?
Shrut mina, phrinte : ia ca mama cu paca-
tele. Is vadanh ; am numal tdetul acesta. Ce n'am
incercat sh, scot om din el ? Am cheltuit, am a-
lergat incotro am vhzut cu ochil, m'am sbhtut
in toate phrtile, a, main& sunt, numai qi numai
sh-1 indrept pe-o cale mai achthre da degeaba :
Am vrut sh-1 fac profesor, 81- la dat afar&
din scoalli. La metepg nu se trage. Treaba pe
lingh cash, nu vrea sh fach. Sapa s'o iee de coad
ci-ch nu-I cb, mina. De cit mi-a fript inima-n mine,
nu alta 1
i find a vhd, ch om de treaba, nu-I chip sh
scot din el, m'am gindit sh-1 fac macar popa ...

www.dacoromanica.ro
 EVA

afacut Dumnezet pAmintul V l'a umplut cu

ce-a putut. Incununarea Papturel lul era Mr&
doar ci poate Adam, stApinitorul raiuluI. De Eva
nici habar n'avea s'o faca. ; gindul luf la inceput
era s4 lese un singur om in lume.
Pe pftmint era liniste...
Yietuitoarele tralat in larg V din bellug ; ber-
burile crecteal in voe. Omul icI cna de gradina
WI, netulburat de nimenic-- traea rominul far&
grija zilel de miine. De bucurat nu se bucura, a,
nu-ntalegea ce-I bucuria ci n'o-ntlegea, find a
n'apucase si zile de scirba. Tria In nedurere V
nu ctiea ca-I inconjurat de plceri.
Atotputernicul se primbla prin lume ci numa
ill netezia barba, vzind ca i-a ecit trebucoara
aca de bine la capat. De la o vreme i s'a urit ci
lig de-atita hoinArea% ci se urea in cer. Stind el

www.dacoromanica.ro
 7

ala degeaba, II vine-n minte sa.-I fad tiii lul o

jucarie, sa aiba cu ce se mai lua.

S'apuca. de zugravelte pe tin bulgare de lut

Lin chip frumos de muere. In locul ochilor i-a li-
pit doua scintel desprinse din luceafarul de dimi-
neata. Parul i l'a boit cu lumina imprumutata,
de la soare. Iea apoi Cutitasul fericirei" qi-f seri-
jala gura; da Dumnezea n'a bagat de sama cA,-n
drumul taeturei, era un puior de paianjin i l'a
ucis acolo :
Cite minti.' nu se prind in mreaja momitoare a
until zimbet1 Gura fetneel e dulce, dulce ca li
fericirea, fericire otravita in veninul gizel spur-
cate.
S'a bucurat pazintele lumel de papuica WI tg
dupa ce i-a suflat viata, a jucat'o pe genunchi,
a gogolit'o dragostos, pina cind la urma,obosit
de-atita hfrjoana , adoarme din gret.
Diavolul sta ascuns mai deo parte i se uita
i el cu jind la judria lul Dumnezet. I se min
gee' ochif dupa aa bucatica. Cind a simtit c'o
adormit Meterul, chita MY, sure cital clipi 0-1
terge odorul.
Muerea VIA o data tare in bratele lui. Duni-

www.dacoromanica.ro
 8

nezeti cum .se trezeste, apua rkpede un reteveit

si svirrr in necurat :
Sal Lie cA mi-a furat uciga-1 toaca jucAria.
Cind o auzit nebotezatu de Die, i-a trecut pofta
de muere g'o face scApata pe pamint.
Bietul Adam hodinea sub un mar In mit ;
tocmai cind II era somnul mai dulce, buf ca, cade
pcatul din ceriti peste dinsul gi-1 rupe-o coastA.
Sare ca fript gi cind colo minune: Eva se uita
la el cu nedumerire si de sprieata nici nu putea
deschide gura.
De unde-ai egit urit-o ?..
Dumnezet face loc cu miinile printre nouri si
se uit6, in spre phmint :
Din coasta ta Adame. Nu-I pentru eine se
pregAteste, ci pentru eine se nimereste. Pesemne
c'a ta o fost sg, fie. Numal a deschizi ochii in
patru : ll zugravith ea de mine, nu zic ba, dar
dracu i-a furat portretul gi nuil del cheggie c'a
II scula, bunk, ca s'o amestecat li mina nepriel-
nicului.

Femeea, pin darurile el sfinte, se ridica, cite o

data pin' la mhretia dumnezEasca., dar nu tine
mult si se trezAste intr'insa gi partea el necurath,

www.dacoromanica.ro
 - 9 --

g'atuncl face fapte drAce01' : incura judecata in-

tleptilor i nArue buna intalegere a noroadelor.
Unde null poate amesteca diavolul coada, tri-
mite o muere.
Eva, il tine pe Adam o coasta. De atund si
pin' in vremurile noastre, cite coaste nu s'a rupt
pentru Eva! ..
Jucarie i-a trebuit luf Dumnezet ?

www.dacoromanica.ro
 VORBE DE CLACA

___ mu, ce maf chef a fost la-I de nAnagul ..

Bucate ca-n anif de belsug *1 voe bunh ca la o
cumhtriel Am petrecut, de sh meargli pomina
peste nou dealurf.. .
Zet 1.. auzl tu minune ? numal ch nepriel-
nicul m'a impins s lipsesc de-a cash, tocmal la
un aka trap! nenoroc 1g pace bun...
Ti-al fl supt buzele dup4 bunMatl, o vara. . .
Ifh rog, mincarea ca mincarea, da incaltea
te-al li imbatat bine?
Nu, -a vinul era cam pe sponcf...
El, atuncl n'al fcut nimica.. .

www.dacoromanica.ro
 VORBE CU TILC

TrAlitoril faceat ameaz, a omul are nevoe

si de odihna, n'o poate tinea una. Numal bietul
mosneag nu lsase sapa din mina; ciocAnea vir-
tos inainte, a era singur, %A pic de ajutor si
scapa popusoil in dudt. Te miral cum mal putea
purta pamintul, de Wrin ce arlta: capu MI era
alb cum II omtul. --l'o cMdura de cit nu-V
puteaT trage sufletul de inadusalA. Cum se face,
a tocmal In vremea aceea trece si Domnitorul
pe linga ogoarele omenestI. Vede el chiagul cela
muncind singur i-I pleste mila :
O ft lipsit s5zacu tare, de nu face amiaza
ca tot crestinul."
Pune pe un slujitor sa-1 cheme la el, ca sk-1
miluiasca cu ceva.
Botrinul abea se tinea rzamat in sapl.

www.dacoromanica.ro
 12

Nu tia dat Durnnezea feciorl, =Tale, de

praetI singur?
Ba mi-a dat, cinstita a 1,1, fie fata.
i cum de-i rabda inima, sa te lese aa de
izbelikite?
S'a stricat oamenil, luminate, nu me tit
nicl de lege, da nici de omenie,
Poate-s strlmtorag 0 el, mal till cu ce se
13 ranesc ?
Poi, unu-1 casap, altul tilhar i celalalt e calic.
Auzi tu? rea parte al avut pe lumel
Rea, marite stapine I ..
Domnitorul 11 daruete cu ce-I lasa inima 0
pornete in treaba la MO incolo, ce se rsgin-
dete el, 11 vine in minte s'ajute 0 pe fecioril
moneagulul, sa-1 scoata din saracie, a poate uu
ror lam sa se sbuciume atita, dupa ce s'ar vedea
intap. Sara trimite pe-un arnaut sa-I aduca pe
batrin la scaun :
Dile ce-am pus la cale, zicl ca al trel fe-
ciorl ?
Il am, sarut poala.
Pe casap, trimite-1 sa-ml tae mie pentru
curte 0-1 volt nsplati bine, ca a aiba de undell
da qi dumitale.

www.dacoromanica.ro
 - -13

SA nu VA fie cu bAnat, d'apol 1-aid pe linga

Domniea-voastra, cum sa-1 mal aduc ?
-- Nu te pricep mosule.
Doftorul luminatiel-voastre...
El, ce4 cu el ?
Mi-I fecior.
Domnitorul isI face cruce.
Cum ig spun, infAtiazA-1 aid i nu cred sA
se dee in Mull, nu m'a fi uitat el aa de grabA.
AI spus intAl ca-I casap?
MA rog : doftor, casap vorba e, tae amindol
in came vie ?
RAmin cu totil minunatl de tilcuirea vorbel.
El, da tilharul?
Tilharul e advocat aid in tirg.
De unde-aI maI scos'o i asta ?
Da el nu smicherete lumea? Nu full ziva
in ameaza mare, numal cu minciunile lul ? Yral
sa mai dee kd cu parul ? Ehel, tilharil s'aA mutat
acu pe la age, CA pftdurile s'afi cam strpit.
A maI ramas calicul. Ce-I cu el?
El II popa la mitropolie.
Daca-I popa, nu-I calic...
Ba Inca de cel nesAtul: Ia sA nu-I dee no-
rodul cu pitacu, sa4 tae portia de colacel, atuncl

www.dacoromanica.ro
 14

voit videa cu ce-a titi. Pune el mina pe sapt,

ca mine?
i de ce nu te-ajutt fecioril dad-I aa. ?
Par'd el mal at vreme st-1 aduct aminte
de mine ? Dupb, ce-a sdpat Orgill din izvor, null
mal intoarce unda inapol, trece inainte i uit6, de
unde-a pornit. S'at dus vremurile de demult I
Cartea asta a stricat lumea, doamne: n'a ramas
nicl lege, da nicI omenie 1 . ,

www.dacoromanica.ro
 VORBE DE CLACA

,Ii-aT gasit sa se duca li el odata intim

la o treaba I Pin' n'o mirosi prin paharele crIt
marilor, unde se tine satul: soT rail 0 pace.
Zia c'a fost barbatu-miu pe-aici jupine ?
A. fost.
i ce-a Matt, ma rog?
la a luat ci el o ciacca de rachit i pe urma
iiii-a cautat de drum ; da, ca omul, nu-ti mal face
1 dumneata atita inima rea...
Bata-1 crucea a beiiivu-T! Nu ctit la ce
capat am s'o scot cu dinsul, m'am lehemetit de-aa
trait. Ia da-ml o singeapa jupine, da vezi sa Be
mal tarior. Ptiti Doamne, ca betiv barbat mi-al
maT data...

www.dacoromanica.ro
 SIRATENIE TIGANEASCA

31 mina pacatul pe romin, de cununa nite ti-

ganl. Insurateil numal bine nu tralat : nu trecea 4

sAptrimanA i el trebuia sa se apuce de par. NA-

nap. . . ca de ce-a maI lasat D-zet kii nana1 pe
lume, &tat sn-i impace. Faceat masa imbelu-
gata, poftia pe fin!, ii probezea, le da sfaturl, 11
Indemnat sa se impace ca-1 ride lumea kii cite
de aide acestea. ..
Cit tinea mincarea i bauturica, tiganil se in-
blinziat ca de cit n'aI fl avut ce zice ; diva ce
flaminziat, iar s'apucat la paruiala ; aflase sla-
biciunea nanailor, alteptat poftitY la masa.
Elranqte1 azl cu bucate scumpe, hrane0e-1
mine, se satura kiii rominul de la o vreme, leha-
mite tili nanaqie qi tot.
0 data tot dupa o sfadii a tiganilor sa
apuca, de face placinte ili poftete rid fi nil : vroeat

www.dacoromanica.ro
 - 17 -
sa-1 dojaniasca odata si bine, q'apol de nu s'o
inveghea, s'o rupa cu rudenia.
Pun placintele intr'o tava, mare. De partea ti-
ganilor, aaza, placinte de cele mal sacute,n brinza,
mal arse *1 mal fetelite, lasindu-le asa uscate,
far' sa le mai unga cu unt; de partea celor de
casa pun placinte brinzoase ti3i tavalite prin unt.
Tiganu vede, da tace. Placinta uscata qi scor-
toasa, cu gret luneca pe git.
i cum itY spuneam finule, mal las' sa treaca
de la tine, ce sa intalegI tu de la un cap de
muere? De-o vezI ca greete, inchide ochil, fa-te
naude, navede. Ride lumea bre i-1 ruOne, ca
sunteg gospodarl.
Da et n'am zis ? Da ce sa fac daca, are
pe dracu intr'insa ? Povatuete-o cum II bine, in-
vat'o, degeabal ea tot pe-a el face. Cite-odata
Iml vine sa-1 sucesc gitu, ia aa. i. tiganul a-
puca tavaua de urechf Vo invirteste de vine cu
placintele cele unse drept el...

61995. 1.1 2

www.dacoromanica.ro
 BUBA

jra... bre, de mult Au te-am mai vazut,

nici nu te-aprubam macar. Cind dracu te-al asvir-
lit aa ? Te-am lasat numal Ia'tilica: o schioapa
de om; Vacu, cocogemitea gligan. Ce ti-T i
cu puterea lui Dumnezetil..
Dapoi de crescut e gret ? Ce-I a trece anil I
omul se ridica ca din apa.
ET, da eti Insurat?
Thai...
Copii ai Pacut?
D-ta sa fal sanatos.
Armata al dat'o la spate?
M...
Mai, da parale ti-ai strins Incaltea ?
Ia lasa-ma IncoIo alta vorba n'al?..

www.dacoromanica.ro
 ISPRAVILE LTA PICALA

C.In romin avea Irel feciorI, tot unul si unu,

marl eft oamenil ; ll strica numal un lucru : nu
se dadeat nicI c'un chip la treaba. at mi ti-I vara
de mare, paziafi numaI tufaril cu umbra, dor-
mist de cretea iarba sub diniI. lama harg--
Vat pe mamaliga, pe la cele thie boieretI. Du-
gleI de nu-I suferia nici pamintul. N'ar 8 pus
el mina pe sapa, sa-I ft picurat cu smoala. Nu
le venia la socotiala munca nicl c'un chip.
Stapinul moieI chiama odata pe romin la curte :
Nu toata lumea ii Mcuta pentio treaba, title--
te omul 0 c'un meteug, daca nu-I an, inima brind
-sa apuce coarnele plugulul. Cearca 0 da-I sa, deprinda.
ce-va, a da, acu etl In putere 0 al de-unde le-
arunca 0 kr o bucatica ; da nu-I fi tot tare, vine
o vreme cind ImbrIncete romlnu q'atuncl pe rufa
cul al sa pici ?

www.dacoromanica.ro
 20

Santa ti-I vorba cucoane ; da mn pricep

e la ce metepg sn-I dat, ca sn-I tragn inima ?
,-- StiT ce? mine iea pe cel mal mare i te
du cu el prin pAdure, umbln pin' s'o lega kii el
de ce-va, ispitete-1 de vezi incotro s'abate ...
Snrut dreapta, aa oiA face.
A doua zi, umbln el cu fecioru-su prin codru,
mal pin pe-nserate. De la o vreme i se urise
deatita hoinnrit i se pun sn se hodiniascn pe-o
margin b. de risipiturn. Bnetanul prinde-a tonsure
din ochI un fagulean sAnntopl de alnturl 'a chitl
in gind. .

Cum ti se pare ?
II bun de sanie tatn. Cum e adus o lean.
de la rAddcinl, ies nite bourl de se duce vestea.
SA-1 crapl numa in doun i-s gata talpile, i'o'te-le,
numa bune de opt palme domnetl.
Sara se duce bntrinul de spune boierulul.
Brava luf, sn1 dal printre lemnariI meI din
ogradn, a i-am gnsit leacul. Mine cearcn cu mij-
1 ociul.
- Aqa oiti face.
Cu-al doilea n'a umblat mult. N'ajunsAse bine
in inima pAdureI si bnetanul se oprete inaintea
until ulm :

www.dacoromanica.ro
 - 21 -
De multe o fl bun copacul ista tata, cg.
ce nu face omul din 'lemn, da de butucT de
roata @tit cg-T slavit.
Atita i-a trebuit mo@neagului. N'a@teapta sa-nse-
reze 0 se duce la curte.
Minunat, da-1 intro rotarl.
tot aqa cearca 0 cu mezinu. La purtat
pin' s'a lehemetuit, dar clegeaba, nu se prindea
de nimic, casca numal gam pe sus. Era amarit
rominu de cit nu stia pe ce lume-l. La urma,
daca-1 vede ap de nici-o treaba, porne@te scirbit
acas. C;nd sa ieasa din padure, baetanu da cu
ochii de o tufa de corn 0 se opre@te.
Da ce-I ?
Ma uitam la mlada asta, tine ce modilca
are la radacina, ai face o bita de ea cula omu
la pamint dinteo pglitura.
Na-ti-o but% ca Cam dres'o, m'am clrpit 0
et pin' m'am rupt de tot.
Pe drum ajung un cre@tin ce ducea o capra
in spinare ; dupa ce trece de dinsul, baetul zice
catre tata-su :
Vezi omul iota ? Ma prind a et ii ieat ca-
pra 0 straele, far' sa dat macar ochi cu dinsul.

www.dacoromanica.ro
 22

Vorba sa tie, ca cloar' OM ca nu eti uci-

ga-1 toaca.
Iaca-al sa vezi.
i baetanu scoate din brit teaca cutituluI s'o
face scapata ; hat maT Incolo, lasa 1 cutitul jos
da. dosul in nite stuhari -- m'am luat cu
kii

vorba i. nu v'am spus a drumul trecea prin

coada unul iaz.
Tata-su 'a catat de drum.
Cretinu cel cu capra da de teach, o intoarce
cu gurguiul opincel kn vt clind'o cam blehuita,
o lash:
Daca-ar avea cutit, maT calea-valea.
Pornete inainte. Cind yi.ai incolo, a gasit i
cutitul. S'a schimbat lucru : lash sarcina jos i
dh-napol dupa teach.
Baetanu pune rapede mina pe capra, o title maT
la o parte i-T tae capul. Pe urma iea un vreasc
i duph ce-1 implinta in beregata, intra in apa
de-1 infige cu cap cu tot, mai la mijlocul lazuluT.
Se vedea numaT botul iiii urechile caprei de credeaT
ca Innoat.
Cind se intoarce omul, iea capra de uncle nu-1;
se uita in toate partile, o striga, la urma IT za-
reqte botul :

www.dacoromanica.ro
 23

Mincate-ar lupu, diavol irnpelitat, sdadat ig

trebue acu ?
0 striga iar, dar capra nu se da urnita din loc ;
incepe a o bulgari, zadarnic. Daca vede, se des-
braca rominul nostru si da dupa dinsa In iaz.
Metanu a mandea la strae, iea cutitul cu tem&
cu tot, infulica In spinare 1(1'11 caprel i-o tulete
fara vuet Inapoia drumulul.
Ajunge acasa pe intuneric. Cind l'a vazut tan.-
su 'a pus miinile in cap.
Spune 0 boierulul patarania.
Aista are sa fie tilhar, nu-1 de mine, fa ce
ItiI cu dinsul.

Dar boierulul 1.1 picase la inima calul unul alt

proprietar, vecin cu dinsu. A vrut sag cumpere :
ar fi dat cit nu face, dar n'a fost chip sa se apro-
pie, se tinea tare megieu, ca 0 luI II era in mare
dragoste vita. Mal inteun tirziti, se gindete la
baetanu romInuluI nostru 0-0 pune In minte sa-1
trimiata sa i-1 fare.
11 chiama la curte :
Cum tf-1 numele, mai?
Picala, cucoane.
MM Picala, tilhar mal 1301 tu mai 1 . .

www.dacoromanica.ro
 24

Ba Inca mare...
boeru s'apuca de-i spune dui erea :
Da kith' cum vreat sa i-1 furl?
tit, daca mi-I spune.
Sa-nvirtestI tu treburile ga, ca a doua zi
sa ma duc Ware pe bidivit i pe dinsu sa nu-1
tae prin cap ca-I a luI calul.
Bine cucoane.
Mg mare minune ar fi 0 asta.
Daca-om trai, om videa-o.
De la mine sa kith: ca al o suta de gal-
bana0.
Sarut mina. Sa nu-IiI fie cu bailat insa : lea-
pacla-mi vre-o citI-va zimtiorT inainte, c'are sa-mi
fie de trebuinta.
Cum nu.
Picala da o raita intaT cu sloboda, pe la boierul
megieki, de ochete locurie. Se mai da in vorba
pe la crima cu hargatii de prin ograda, de ispi-
tete cu privire la paza, dar tot pe departe 0 pe-n-
cunjur. Face el ce face, o invirtete cum poate
0 de la un pahar de yin, roaga pe vizitit sa-I arate
mInzocul cu pricina. 11 cintiirete el din ochI 0 se-n-
toarce In sat. De furat, fura el uor calu, fara
atita batae de cap, dar greul era acum sa nu-1

www.dacoromanica.ro
 - 25 -
cunoasca nicT stapinu si chiar daca 1-ar cunomte,
sa pue mina pe cruce ca nu-I a lul.
Cum vine Duminica, se duce la iarmaroc si cum-
pan o mirtoaga de cal, de se potrivia la par si
in marime cu eel pricinas. Dar un cal slab si
rapciugos de sa nu to uitf la el, II luase mai mult
In dar.
Acasa, pune de face o mamaliguta numaf In
rachit. Ateapta pin' Inopteaza bine si dud a
socotit c'ar ajunge asa pe-nzivate, incaleca s' o
opinteste In satu vecin.
La curtea boieruluT celuia el-a1 . niste din! ama -
fit de ral, turna omu la pamint, zavozi nu alta.
El s'apropie cu-ncetu si prinde-a arunca printre
portT farmaturl din marnaliga cea cu spirt. Cind
a mintuit mamaliguta, erat gata si cilnil: picase
care-ncotro, ca palitT cu leuca. Deschide si intra
binisor cu calu lul In ograda. Nimeiise tocmal
cind e somnul mai dulcut s'apol se mai Intimplase
s'o noapte Intunecoasa, de nu-ti puteai vedea mina.
Intra bibikor In grajd, desprinde bidiviul de la esle,
leap. in loprapaditul cela cumparat si. iesa tot
cu binele afara. Dupa, ce cetlueste sanatos usa
grajdului, trage un chibrit, da foc stresinel din

www.dacoromanica.ro
 26 -

vre-o trei parti, apol inca1ec i cl blende calului

in spre satuleanu lui.
Grajdul s'a topit cit ai gindl i cu el s'a tonit
si calul, vorba O. fie, topit era el i-nainte.
Cind s'a luminat de ziuA, Pica la era cu goimu-
letul de capastru dinaintea curtel. S'a-ncrucit, end
1-a vzul boierul.
Mare tilhar mai esti, mai Picala !
Mare, cucoane. . .

Pe dupa o amiaza, boierul incaleca pe calutul

ist nou si se duce la vecinu 1st.
Colo jalanie :
Bunatate de cal, nul-a4 fi datpe nimic in lume.
Aa yin pacatele pe capul omulul.
Et zic ca s'a intimplat asta, unde ti-a parut
rat dumitale ca nu ti-1 vind!
-- Crezi ! vorbe babetr. Dar nu te da scirbel,
dumneata s fiT satiates, ca belelele curg.
N'a ramas din el, decit vreo cite-va parta-
lurl, Vacelea numal pielea pe oase, tot s'a topit.
Auzi tu pozna ? I mttt. . Mi-am cumparat
i et mai claunazi un cal, dar nu tit cum s'o
alege, de mers, da, merge el.
Sa-1 wad i et, ca tle-acu am sa caut i et altul.
Calul rmsse in ograda, legat de-nn stilp :

www.dacoromanica.ro
 - 27 -
Ui'te minune bre I.. sa nu-ml fi ars roibul,
zAil c'as jura c'aista-I, ala se potrivese de bine.
Samn om cu om, d'apol cal cu cal.
Adevrat.

Boierul n'a avut incotro, a Implinit suta de

galbanaI Jul Picalb., c6.-I Meuse trebupara dup5,
plac. Dar din minte nu-I iea nicIcum, irateniea
tIlharuluI. Intr'o zi il cbiamA iar la dinsul :
til ce m'am gindit ?
NumaT asta nu 0-Mt putea-o spune.
MA daa miI fura i mie calu, apoI drept
n'al pAreche in lume de hot.
IV spun i sara.
-- Te lauzl...
Om videa.
Boerul tocmete anume treI oameni, ca sA-I sta.
juiasca. bidiviul toat5. noaptea. Pica1 5, s'apucA, de
cumpkra cite-va ploscute de rachit, se furiazA,
Inca de cu ziu5, In grajdul boierului Fii le supune
prin finul din corlatia calului.
Cum se InsereazA, unu din ceI trel strajrl se
sue Ware, altul apuca de cpastru, iar celalalt
tine de coadl

www.dacoromanica.ro
 28

MAI da s4 nu v6, prindA somnul, c'a vostru-I

dracu, va-ntind pielle pe drugY.
Da un' se pomenete cucoane, dad ne-am
prins la o treaba ca asta, trebue s'o scoatem la
un capAt.
At pazit ceia cu credinta, cit or, fi pAzit, cInd
a Inceput Ins t. a se imputina finul din corlatie,
sticlutile incep i ele a face cu ochiul. Cel ce tinea
de didstru intinde mina st, vada, ce-I :
Tot II de treaba boierul nostru, a pus ra-
chit A ne mg luAni.
Numal de nu i-ar muri multI inainte.
Amin qi-ntr'un ceas bun.
Golesc o plosd, dat gata si pe-a doua, cind la
a treia, uitase de cal, bligulat In de el, firitisin-
du-se de par'd erat la nunt. N'apucase s5. min-
tue spirtu i spirtu-I i infAcase de cap. S6.-m-
Mtase lemn. At adormit care-ncotro, cum i-a a-
pucat vremea. Pical6, a trecut peste dinqil, ca pes_
te butuci Va ters calul ca de la esle. In locu
lul, aduce de pune un melitoit V-I leag b. de-un
capt un fuior, iar de celalalt o fringhiutA. Dupt.
ce pune trebuoara asta la cale o lea la AnA-
toast,. .

Nicl nu se luminase Ind bine de ziu a. kd boierul

www.dacoromanica.ro
 - 29 -
da fuga la grajd. Paznicil, buimaci de somn i de
betie, mal mult cu ochil inchiT, dat sa-1 f
slujba :
Unul zup pe melitoifi, altul prinde de fuior i
celalalt tine sdravan de funicica.
Ptruu, cb.zacule...
Boerul de cit sa turbo. Numai intra qi Picala
tanto, Ware pe calucean.
Mal Picala, a draculul pirlacit maT etl I
Ba4-t1lhar cucoane.
Halal de mama care te-a lepadat.
Ferice de dinsa, ca bun odor a facut.
-- Mal, dar cucoana al putea-o tu sa mi-o furl ?
Numal daca vreal sa te fad fara dinsa.
A ta sa fie moia, cu toate acaretele de pe
ea, daca-1 face-o i asta.
Nu te prinde cucoane.
Ba ma prind in voea cea buna.
Atund pot1 sail i. gatet1 catrafusele,
C'o. saptamina Inainte, boierul a strins tog pu.
cavil vestitl de prin megieie i i-a pus sa fact
strap, in jurul curtel. Cumparat'a el lacatile de pe
lume, de nici nu te mai tan prin cap de unde-a
maT Teit atitea secreturl. Fierarul din sat a ramas
cu gura cascata cind 1-a pus sa i le descue; teal ..

www.dacoromanica.ro
 80

de unde sa dee peste metequgu lor, ca erat a-

duse tocmal din tirgu Galatulul.
A Innoit boierul gardurile, le-a Inspinat bine, a
tocmit portile, a pus de i-a zabraluit feretile. La
fie-care colt de casa a legat cite-un hojmant de
ciTne, de par'ca s'atepta era dee tatarii. Pica la se
uita la atita amar de pregatire qi numal NT sucia
mustata. Incepuse a plati pe ici pe colea din
munca molieT, ca kri cum s'ar ii vazut stapin.
Boieru numal schimba fete:
Mai afurisit pul de romin 1 Numal ca. um-
Irla cu spiridu, de-Y Yes toate tanc.
Daduse porunca pucaOlor sit-1 culce la parnint
de cum 1-ar simti c'a sarit gardul.
Cind a venit sorocu, boierul s'a incueat de pe
la o arniazi In casa cu nevasta-sa : a trintit zavoa-
rele pe usT, pune i cite-un rind de MAO pe di-
nauntru, ca pe dinafara lasase vatavuluT sal in-
cue cu alt rind i se-nfunda amindol In etac.
Picala, de cum s'a lasat soarele ala mai sub
sara, injuga, arunca un hirlet In car, mai iea cu
el o funie kri pornete la padure. Acolo poposlite
in Poiana dracilor, ap-1 zicea ochiului aceluia
de padure, pentru a nu era loc curat, s'arata
neprielnicul tuturor celor ce Inoptatt pe-acolo. Pi-

www.dacoromanica.ro
 - 31 -
call desjugA i da drumu boilor sA mai frunzA-
riascA cite ce-va. Ia barda, tae intiT patru tArul
0-1 implintA in patru colturi. Mascara en fringhia
cam la trei sfertnri din locul cuprins 0 insamnA
cu hirletul :
Bun ; de aid incepe altarul; colea la mij-
loc are sA, vie up, impArAteascl ; in coltul din spre
dreapta, strana cea mare i-n celalalt colt, strana
cea mica treaba merge strunA.
Dar sub pAmint gemeat dracil, de-al fi crezut
a le-a dat pe la nas aghiasm.
Picala iea rApede hirletul, se a mai la o parte
0 prinde a sapa o groapA cam cit ar incapea un
cofoel. DArim pe urmA un girnet de stejar, nab.-
soarA In lungu lui zece palme i-I curmb. virful.
Il aburcA el cum poate i-i da drumul in born.,
asAmuind cu tArnt, imprejuru hit
Minunat 1 numal toaca s'o mai leg.
DA fuga in spre car, desbate o scindurA din
pomotina, 'o leaga c'un curmeid in virful gir-
netuluT. DupA asta ka rAsteile i prinde a isbi in
scindurA ca-n chip de toad,.
Rasuna padurea. Necuratii miorliliati 0 se vAi-
tat in fundul parnintului, de par'd i-ar n uns cu
mir.

www.dacoromanica.ro
 - 32 -
Pica 16. ramine cam pe gindurT: nu-T %rat tre-
burile cum voia el :
Se tin tarT nespalatil I Mi so pare c'att in-
ceput a-I da coatele cu crucea: Pfhiuuu ... cum
am uitat I
Mina pe bard& i cit al stupl in sin, ajunge in
virful until copac din fata : diheaca crangile, de
lasa, numal trunchiu gol-golut ; rateaza virful 541
da drumul jos. Dupa ce desprinde protapal de la
.car, 11 leaga de-un capat cu fringhia i-1 tabir-
alte cum poate, pin' aproape de virful trunchiu-
1111 desgolit. I1 innoada bine picioarele imprejurul
copaculuT, ca sa se peata sprijinl, pune protapul
asa dea-curmeziul de aducea cu crucea kfapol
leaga cu fringhia satiates.
Halal 1 gata i crucea cea mare.
Cind 411. intoarce ochil inapol, de cit sa-sl pra-
padiasca cumpatul : toata draaria Teise pe pa-
mint.
Tine-ma. Doamne sill face cruce.
Dracilor le-a scaparat pe dinaintea ochilor.
Pica% mal prinde curaj de vorba :
El, ce pacate v'aduce pe-aici?
Neprielnicil tac.
Hal deslegati-va limba i bateg palma cu

www.dacoromanica.ro
 - 33 -
mine de bun Intilnis. Poate sa ne Invoim din
pre i sa-mi dati un ajutor ca sa mintul odata
locau ista sfint.
Necuratil nutnal holbat ochii unu la altul. Sca-
raoschi mai barbItos, lea vorba, dar tot mai de
de-oparte, a nu-I venia sa, se apropie :
i ce ti-ai pus in gind s fad aid?
Ia o biserica, daca mio ajuta Maica-precu-
rata.
i alt loc n'ai mai gasit ?
Pal, aid mi-a tunat i mie s'o fac.
Cine te1 Invoit ? Nu til c pe-aici e sta.
pinirea noastra ?
Vorba sa fie, ca tocmiala-1 gataI Aveti hirtie
de stapinire la mina, de unde vi-s indreptarile ?
Dracil vad ca nu cu aspru at s'o scoata la ca-
pat sill mai moae clantul. Auzise si el de Pi-
cala si nu le da mina s se pue in circa tocmai
cu el.
tii ce ? muta-V gindul ista, pamintu-1
mare si mai &WI tu loc de-o biserica.
Da 1 a et is facut s muncesc de sufletul
vostru ; degeaba m'am, trudit et pin' in vremea
asta ? ui'te ca-I mai miezul noptei.
II platim pentru treaba, cit nu face Inca.
61995. Ir. 3

www.dacoromanica.ro
 34'
Lucrurile sfinte nu se platen, spurcatilor 1
Picala isl face iar cruce. Dracilor maT sa le
pocniasca ochil.
Ti-om sluji si not la ceva, zice Scaraoschi.
Asa mai vii de-acasa ; acum ne potrivim la
graifi, putem sa mai stAin la taifas.
Picala le povestelte prinsoarea luT cu boTerul:
icum va spuneam, iml trebue un mort
lngropat din proaspat. Sa facetT cum va duce
capu si sa mi1 razamatT de-un copac in fundul
gradine1 de dindosul curte1 boTerestT. Dar sa nu va
prinda de veste strajile, ca fac si-un schit pe linga
biserica.
IT usor pentru not: cit at gindi.
PM am ea buna nadejde in voi, ca nu de-
geaba sunteti draci.
Treburile s'aa pus la cale, cum a fostmaT bine.
Mal in puterea noptiT ajunge li Picala In sat.
Umple o traista cu bulgarT si prinde a sburatui
din dosul gradinel, de facea prin frunzele copa-
cilor o rascoala de spariat. PazniciT se uita sa
vada de unde yin bulOriT. Dar mortu sta spriji-
nit de un copac, cu cusma pe-o ureche.
I'o'te Picala mM : IT bate joc de not, pe el.

www.dacoromanica.ro
 85

Cela din dosul gardulul aude si-o cirneste iute

de vine dinaintea curtel, in fata portil.
PuscasiT se pun in rind ti franc in mort, de-1
risipesc la pamint.
Am scapat de belea.
Strajile rhsuflat mal usor. Vatavul se duce ra-
pede la ferestrulea etaculd unde dormia bolerul :
L'am ucis cucoane.
Ceia din cash, nu inchisase nici-cum ochiT ;
mai ales de chid cu vuetul sburatuelilor li-a pus-
telor, le perise somnul pe-o sapth.mina.
Ce sa facem cu el ?
Acum deodata sa-1 vad i et, s'apoi pe urrna,
om videa ce-om face, a mie par'ca nu-mi vine
a crede ch-T mort.
Ca toti morg cucoane, d-ta sh, fiT sanatos.
Bolerul IV lea giubeaua pe el si les.
Picala atita a atlotat si dintrio saritura a
fost peste poarta. Hargatimea, puscasii, toti erat
striq in jurul mortului. El O. busna in casa si
tiptil intra In etac la cucoanh :
Nevasta, ei nevasta ?...
Dumneata esti, omule ?
Et.
Ce s'a-ntimplat ?

www.dacoromanica.ro
 86

Vekmica pomenire de-acu, am scapat de el.

HaI de-1 vezi 0 tu.
and ajung afarti, Pica la ii astupa gura cu n-
frama, II trece briul 1111 lat pe dup5. mijloc, o lea
de-a sarcina i peste poarta.
Bolerul s'a dat Mut 0 de data asta.

Dar el avea o ciuda veche pe-un popa dinteun

alt sat, peste deal de mo0ea lul : 11 scosase o hula
printre oamenl. A umblat mult sa1 descarce mi-
niea, dar nu l'a putut gabji la o strimtoare. Cind
sa dee in stapinire juruita lul Picalt, 10 aduce
aminte de pop& li se gindelte ca ista cu vicle-
qugurile luT, i l'ar putea da in palma.
MA numal o batae sa-1 dat 0 m'am racorit
zat nu mi-ar parea rat de cite am path; pin' acum.
Uqoara treaba : asta-1 o floare la ureche.
i ce sa-t1 dat, sa mi-1 aducl cobza ?
El lask hatfrul ista ti-1 fac de la mine, mi-1
pomeni ti dumneata cucoane.
Cauta el unde poate 0 injgheaba un saculet de
rad ; cumpara vr'o cIte-va legaturI de lumlnrele
de ceark sare pe cal qi trece dealu. Ajunge nu-
maI bine and se facea vicernia. Intra binior in
biserica 1. se cla maT Intr'un colt.

www.dacoromanica.ro
 37

Un dascal, s'acela batrin, mirlia acolo la o

strana. Picala se cincheste du0 un stilp, Intu-
neck tot mal tare. Dascalu mal bolboroseste ce
mal bolboroseste si pe urma pleaca, incuind usa
pe urma WI.
Chad a socotit el Picala, ca-I aproape de miezul
nopteI, leg, din cotlon si incepe sa aprinda luminrile
de prin toate sfesnicile si din policandru. Pe urma
Yea racif pe cite-unu, le lipeste cite-o luminarica
aprins in spinare si le da drumu prin biserica, de
furnicaa care-n cotro. Fame o luminatie ca la
Pasa.
Dupa ce l'a pus la cale trebusoara asta, trece
In altar, Yea odajdiile de la zile mail, se Imbraca
cu dInsele si se asaza smerit, Inconjurat de strain-
cire, In strana archiereasca. lad. nu v'am spus,
m'a-m fost luat cu ziva tirgulul: popa sedea cu
casa In ograda bisericel.
Intr'un tirzia se trezeste presbitera i. vede ca-n
ferestrue bate lumina din spre biserica. I-a sarit
inima din loc: pa, i de tot sa treziasca pe popa,
credea ca i-a cuprins focul.
Sfintlea sa mal tare de Inger : Incalta busmachil,
isl lea antereul Intro umere si iesa sa vada ce s'a
intimplat. Cind maY aproape de biserica, s'a minu-

www.dacoromanica.ro
 38

nat, vedea el ca foe nu-1, dar nu se putea dumeri

eine i-a aprins lumInarile.
Mal .Ttii pacatele, o fi adormit dascalu-n
strana. i degraba, puma! da la ua, ci se ridica
pe-o nasalie, de se uita pe fereastra. Pica la de
colo, face semnu cruceI in spre dinsul i graete
raspicat :
Gatiti-va ca s'o apropiat mintuirea cerulul.
Cel ce vrea sa vie la mine, sa se lepede do toate
i sri urmeze mie.
Popa amine ca prapadit dinaintea uneI aa
fete dumnezee0. Fuga Inapol acasa. I se legase
limba in gura de minunatlea celor ce v6zuse.
Arunca rapede pe el reverenda cea noun, SO Yea un
potcap maI bun, leapkla banil de prin buzunare,
Yea cheile bisericeIi cind sa ieask Ingina cu anevoe
entre preoteasa :
RamiI tu In toate cele pamintelti, pe mine
m'o ales Atotputernicul sa-I fia in de-aproape.
Nici nu-1 prindea de veste pamintu pe unde trecea.
Cum intl.& In biserick cade cu fata la parnint
Inaintea straneI archieretI :
Robul tatt doamne,
Pi! bine primit Intro drepti. Intra colea in cui-
barul credincioOlor i fericete-te In pace : ca nu

www.dacoromanica.ro
 39

sa traielte numd cu piine, ci i cu cuvlutul Jul

Dumnezet,
Slava tie Atotputernicule,
i Picala deschide gura saculetuld in care
a fost pus racil, de primeste pe alesul set.
Pupa ce II infunda sanatos, prinde sacu la gura
pi-1 leaga pe cal la ciochine, c'avea o lea de cele
arnhute0. PopeT incepuse a-I 'Area rat dupa cele
pamintetI.
Mintuirea se capata pin canonisire. AdevAr
graesc voua : maY uor II va ft camilel sa, treaca prin
urechile acului dealt bogatului sa intro In mit.
Bine-cuvintat sail fie numele Atotstiutorule
geme pravoslavnicu de dupa sea.
Avem sa trecem prin cele douasprezece vml ;
diavoliI incerca-vor sa nal te f ure, te vor lovi, dar
tu sa tad a rabdarea este chess. mintuird.
Asculta-te-voit doamne.
Mergea cit mergea i numal lepada i-n sac cite-
un harapnic, de Iesa colb.
Laudat sa fie numele DomnuluI scincia
popa.
Cum ajunge la curte, Picala deschee ciochinele,
yea valatucul subsuoara i intra Inlauntru.
Cu totil ateptat minunea. BoTerul dase cu mIlnie

www.dacoromanica.ro
 40

rrin saciz, ca sa se incilciasca mai bine in chica

vitmmului. Casa era luminata ca ziva. Bogatiile
luciat ca pe ceea lume. Cind a desfacut sacu la
gun, popa o ramas orbit de stralucirea raiului.
D. cu ochil iiii de boTer :
Dar dud al fost murit cucoane, de-al ajuns
aid.
Cela n'are timp sa mai lungiasca vorba i1
incurca degetele in cinepa popei.
SO Doamne, ca nebunu ista crede ea-I pe
pmint.
Aid nu se traelte cu trup cu tot: trebule
sail scald sufletul de ispita hoitulul.
Pacatele mete 1..
Dupa ce se satura bolerul de-intins, Picala il Tea
mai la o parte i-I zice :
Cucoane, ti-am facut i gustul ista, stergi-o de
acu. lea-0 traista cu schimburile i ulciorul cu pa-
catele, ca de-acu et is stapin aid ...

www.dacoromanica.ro
 VORBE DE CLACA

___ mal tu Deana, te-am fost vazut azl cu

stpina moief, de undo veniati?
De la biserica.
ma rog, tu tot la curte slujeti?
Tot.
. .. i eine mg era la sfinta leturghie?
Aha 1
Apof ... din cucoane .. . erani numai eil gi
cu duduca, da din norod de celalalt, nu tit
eine a mal fi fost, ca n'am luat sama ...

www.dacoromanica.ro
 GRIJA

jidanul se intorcea acasa in cart*, unul Romin.

Drumul venia pravalat i tam colina in lung. Nu
qti11 ce li se nazare cailor, c'o rup la fuga de
scaprat rotile. Harabagiul da el sa-I ogoaie, dar
nu era chip. La un imp, cirnesc in loc, rstoarna
caruta i asvirle pe jidan cit colo, de-I rupe un
picior. Cum s'a facut .c4 Rominul nu s'a prilejit.
Cind a vazut el intimplarea chirigiului, l'a pant
mila si desfacindull briul, s'apropie sa-1 oblo-
jiasca:
Iaca aa vin pacatele pe capul omuld, pe
negindite l Te doare rat, jupine?
Lasa piciorul acuma: vira mina te rog in
btmunar qi vezI daca n'am stricat ciasornicul . . .

www.dacoromanica.ro
 ISTETIME

tingurul gasete pe Romin la crima:

Mu lta lume mai piciliti voi cit traiti,
par'ca v'o %sat Dumnezeil inadins, sa rideti de
ceilaltl oameni.
Se imprumuta lucrurile : noi ridem de toti
0 ... tontii rid de noi.
Flt-mI tin hatir: invata-ma o nasdravanie,
ca sa pot trage 0 efi un prapadit pe sfoara.
Ap? bine.
i Rominu intinde palma pe masa.
Trinteqte odata in mina mea, cit ce.T putea.
Ungurul se opintete 0 cind sa isbiasca, cela fura
mina rapede i pumnul Ungurulul se sdrobete
de masa.
Iaca piciliala: acu du-te de prinde 0 tu u:i
prost.
Intr'un tirzig, Ungurul intilnete la pra0t un

www.dacoromanica.ro
 44

Romin. Se gindete sa.-1 ptciliasca, dupa cum

invatase 1 el, da acu se batea cu gindul, pe
ce-ar pune mina : Jos, pamintul era Winos 0
pumnul ar fi plit ca-n lina; alaturl de od'or
era finat. Chitete el cit cbitekte 0 de-odata se
lumineaza la fatca. 41 lungete palma in lungul
obrazulul:
Hal ca. nu-1 pali tu in mina mea I
Mare greutate?
Da sa, dal virtos, colea barbatette.
Daca nu tI-a placea, sail lel arvuna inapol ...
Cind sa isbiasca, Unguru IV flit% mina de pe
obraz 0 pumnul Rominulul i se opre0e in falca
de era mal s'o stramute din loc.
El vez1 ca. te-am picili.t? n'al pant In
mina.

www.dacoromanica.ro
 SOCOTEALA BUNA

peamtul Yesa beat din crimh, da beat bine,

kittil colea, cum sh pricepe el sa se turtiasca la zile
malt
Cum da-n ulita, vede ch lumea se InvIrtete cu
dinsul ; casele treceat tgrag pe dinaintea la cum
ar trece soldati! pe dinaintea luI Voda.
Sapristi, pun ....
Bijbie prin buzunar li da peste chee cu mare
nevoe. Se razima apol bine de-un felinar i, cum-
panindu-se dind Inteo parte, cind In alta, ateapta
acolo, cu cheea In mina, Intinsa ca pentru a des-
cuia.
Vine paznicul:
Ce stal aid Iiii nu te carI acasa?
Acasa ! .. las' cara ea la mine. Atept et

www.dacoromanica.ro
 46

pun aid Urte cum trec casele. Cind vine a met,

et vur 0 demi.
and A invirtiaset, mina, neamtu sughitt, o data
zdravAn de potienqte inainte, nimerind en cheea
in gura strNarului.

www.dacoromanica.ro
 RUGACIUNEA TIGANULUT

0 fi avInd el tiganul noroc la cal breji, nu zic

ba, da la furat, kttiii a nu-I merge. 0 Intoarce el
A-I vie bine, o Invirtete, da degeaba, tot II prinde
cu mIta-n sac.
Inteo vreme, ci-A tiganul 'o pus In glnd A
sterpeliasA salba de la Maica DomnuluT.
Cum A faca s'o nimeriasca?
Pindete odata cind popa nu venise Inca la bi-
seriA si cum era cam diminecior, norodul nu
prinsase a se alum In casa DomnuluT; dascalul
era la tocat.
Tiganul, cum intra, face ochiI In patru, li ro-
teste in toate partile si amandea in spre faca-
toarea de minunt
Cind colo iaca A pica un cretin :
Ce facT acolo faraoane ?
Ma-nchin ...

www.dacoromanica.ro
 48

Cu vorba asta scaph tiganul. Da ciuda lul n'a

fost proasth.
Vine In alta duminech, tot hia de cu vreme.
Auzise el din lume, ch, de ti-I cu vrerea sh-Vi
ieash o treabh la bun capht, atunci te pul sub
ocrotirea veunuI stint.
Cum intrh In biserich, prinde a face la crud
Va se ruga; dind cu ochiI de icoana luI sfintu
NecolaT, cade In genunchT i s'apropie de mucenic,
%dud intr'una la mAthnil. Plinghtor, innecindull
vorbele In suspine, zice entre glut:
Mare mucenice NecolaI, ajuth-mT sh fur
salba de la Maica Precista, a ti-oia face cadran
de aur.

www.dacoromanica.ro
 NESTATORNICIE

aa-1 rominul blgstmat pesemne : cit i-I punga

groas g. kli are de toatele cu prisosintg, toti i se
inching, il mggulesc, 11 incunjur cu ascultare qi-I
d din cap la toate rirostiile; da de unde nu mai
are, apol il lead lnainte @i copiil, nu i-s crezute
spusele, A vorbiasca, el ca din carte.
'apoI lucru draculuI: srAciea face pe om maI
temg.tor, mal supus, II tae curajul de-a se tinea
dirz ; calicul nu-I deprins s spue nu, el primete
de bune toate.

Zice a era un om lipsit de tot, perpelit ca vaT

de lume, n'avea de ce se prinde un scaT, de gol
ce umbla. Averea III era o pereche de pantaloni
mal bunioff: i-I (Incluse peste groapl la o In-
mormintare l
61995. IL 4

www.dacoromanica.ro
 60

Esteo vorba: ata de unde-i mai subtire, de-acolo

SO 113130 ...
Odath, omu pune pantalonii pe-un scaun mai
josut; peste noapte oarecil i-aii fcut ciur,- li ro-
sase de abea se mai putea tine petic de petic.
Ciuda rominului a doua zi n'a fost proasth.
Ziva se intilnete cu nite sateni in vatra sa-
tului; prinde a se jelui celora: Voti at pufnit a
ride Val lua cam la vale. Da unu mai cu cap,
unde sare de colo, In bhtae de joc:
Vorbh sa fie i spusa ta; mult te-al gindit
pin' al turnat'o ? S'o fi mai imbrobodit si tu,
ch ui'te-o umblh chlare: chid s'a mai pornenit ca
parecil sh roada tocmal pantalonil I
+4 *
*

Cit o fi trecut la mijioc nu voiil putea spune,

da In vremea asta norocul rathcete drumul li
pe la saracutul nostru qiI umple de bunuri.
S'ail schimbat lucrurile:
Rominul, duph ce mai prinde la unghie, caphth.
curaj .
eel din sat i se ploconiat acum inainte; spusa
lui era spush; toti 11 ascultail li se uitat in gura
hi!, de paech-ar fi ajuns vladich.

www.dacoromanica.ro
 51

Cel ceT Muse odata joc de el, 11 lingqiati

nu Va cum sa-i treaca pe dinainte.
Se gasesc el oda ta, amindol la crima. Da ist
inchiaburit sta mai abatut de-o parte. Cela cum
11 vede, unde se preface a l'a apucat grija si
zice :
Nu ti-1 bine.
El, is amarit.
Da ce 1?
Grea de trait: cirpeW sacul la gura si el
se destrama, la fund: Am cumparat mai deuna-zi
niqte feare de plug i le-am aruncat in pod pin'
la vremea aratulul; Ion ma sul sa le dail jos,
cind colo, lea dad, mai al ce : ele toate erail roase
de moliI I
Cum sa poatel auzi tu pacate I Doamne,
calf mai vazura ochil I ..

www.dacoromanica.ro
 INZESTRAREA NE A MURILOR

lia inceputu-Inceputului, ci-ca popoarele nu erat

despArtite, triail aa la un loc, halandala, Ark
nici o deosebire In firea lor. Nu hotkrise Inca
Dumnezetl apuckturile natiilor, nu le rinduise me-
nirea in lume.
Inteo bunk zi, meterul dk poruna sk vie la
el toate neamurile ca sk le hkrkzniasck partea de
bine i de rkt pe pkmint.

Turcul, mai cu grijk, se scoalk mal de vreme

i dupa ce se curktk li se-nchinh, porneqte catre
scaunul Atotputerniculul. In drum nu s'abate
pe nickiri : soldat, nu alta. Cum ajunge, se i in-
fAtkaza.
Dumnezeh Il Intreabk :
Er 'ce vrei?
Bine Doamne.

www.dacoromanica.ro
 53

In bine sa traigtf.
Intra Grecul.
Ta po ce tl-al mal pus gindul?
Et gindesc tot la bine, Atottiutorule.
Te-a luat Tnainte Turcul.
Norocu Tut
Norco sa aT.
Vine Jidanul :
Da tu ce eel?
Bine le, Luminate.
Bine le l'a luat Turcul.
Ala!
De lei sa nu te mai saturt
S'arata gi Bulgarul.
Tie ce-t1 pottqte gustul?
Bine le, Ife0ere.
A venit Turcul mai de dimineattt.
Ef, ce prost am fost, ca n'am venit et Tntait !
Prost sa ramit
Rominul se maT oprise pe la nite tufe de cAppne
i intirziase. Cind se-nfatosaza, Dumnezet IT zice
cam rastit :
Dar tu ce cautT ?
Binele, Stapine.
Binele-1 la Turd.

www.dacoromanica.ro
 - - 54

Norocul lor.
Pe noroc a inchlecat Grecul
Dar et cum ramin?
-- Darnic.
S'a parindat R41, Nemtii, Unguril i le-a dat
Dumnezet ce-a apucat. Tiganul gsise de dimi-
neath o ciuperch, i pin' a scaphrat de-a injghebat
foc s'o coach, II luase cei1a1t1 Inainte.
Tie ce sail maI dat?
Sh-mi dal binele, Marite.
L'a luat Turcul.
Dar et ?
Darul i-al Rominului.
Alel 1
leiI ti-at schpat din minh.
1.

Apol nu-I batjocurci asta, s6, mh 14 aa pe

dinafarh ?
De batjocura sh fii cit ii tri.

www.dacoromanica.ro
 ARHANGHELUL GABRIEL

Se trait, traia bine rominul, c'avea de toate:

casa luI era stup, nu alta. Ii strica numai un
lucru : nu-I facea nevasta copil.
i-1 zicea el:
Pentru Cine m stradanuesc i rasbat prin
toate? Pentru eine string et avere? Dulceata
bnnurilor n'o cunose, cad n'am un copil din sin-
gele met, care sa-mi impratie grijile c'o gingu-
rial, sa-mI descretasca fruntea c'o atingere de
degetele.
A umblat femeea prin babe, s'a dus pe la vracI,
a intrebat de doctorl, dar in zadar: Nu odras-
lete din piatra, macar de-al uda-o si ea lacrimi.
La urma a incercat vi la popa : Dumneget e
mare i toate i-s in putere. Da sfintiea sa, om
blastamat: cind a vazut el nevasta rotongioara

www.dacoromanica.ro
 66

i cu yin in coace, a cazut In gura lacomiel i-a

pus gInd necurat asupra en
Bine ffia ; et am sa ma duc la biserica kl'am
sa cer sfatul Arhanghelulul Gabriel. Vint, maI incolo
i ti-oId spune raspunsul.
Me subsara nevasta vine dupa vorba:
Noaptea asta, cind vor cInta cucoil de-a
doua oara, va veni Arhanghelul Ia tine i te
va bine-cuvInta a rodeti. Ramine acu sd se poatd
strecura pe poarta raiului, fard &V simid SPIN
Petrea. Vez1 de-1 primete bine. Barbatul sa ti-I
departez1 de casL
Nevasta bucuroasa, alearga intr'un suflet A spue
omului ei.
Cela, nu papa lapte, pricepe iretlicul
pope! i sa gindete sa-I traga renghiul. Nevasta
tae pAseri, face placinte, scoate Inteo boa de
cel mai bdtrior 0 gatek3te masa ca pentr'un oaspe
coborit din cerit.
Barbatul o lasa de capul ei, ducindu-se prin
vecini.
Cind a prins a cInta cucoiI de-a doua ma)
Arhanghelul s'arata-n prag. Era intocmai dupa
cum i-1 Inchipuise in mintea eI framintata de
nestramu tata credinta : Im t 'Amt. In alb, cu ari-

www.dacoromanica.ro
 67
pile intinse, upare 0 stravezil 0 cu creanga de...
rachita-n mina.
Pace tie muritoare, fiT bine-cuvintata intro
m ueri.
Orbita de atita lumina, cade cu fata la pamint.
Popa minima din toate, soarbe vinul 0 cind
sa blagosloviasca cre0ina, aude vuet de feraril
pe la fereasta.
Sare ca apucat 0 cind se-ntoarce, minune mare:
Invitlit intr'un leghiceria negru, scuturind de sa
te-asurziasca un smoc de chel, s'arata barbatul
minios :
7- D'apol bine Gavrile, cum Tell tu aa din
raia 0 nu-mi daT de tire? Al fad de cap mai
raule ? D-zet. e miniat foe; de cu sara, striga la
mine: Unde-T Arhanghelul? .. Petre, de ce nu des-
chizi ochil in patru, sa vezi cine intra qi cine Tesa
din rala. Petre, am sa dat cheile altuia, ca
mi se pare c'al lunecat in stricaciune ; m'oia pomeni
cu jumatate din lad aid pe capul met". Aug tu
Inn derbedeule ? ApoT cum sa ma feqteletti tu
pe mine, om batrin I Tu umbli pe pamint dupa
muerl 0 ea staa cit mi ti-T ziulica la poarta, tre-
mur in frig ci-n ploae ... na, sa VT tu minte.

www.dacoromanica.ro
 58

i Sfintu-Petrea face poc cu cheile in capul Ar-

hanghelultd.
DA el Olt 0, cu cheile qi de la un timp unde
apuca un scaunel iiii prinde a msura : saria aq-
chille prin ferelgtl. DupA ce rupe scaunul, Incura
miTnile In chka sfintuluT 01 tirnuete cItu-I casa.
AI sb, maT TeI din mit Para :Aires. mea?
i-1 face scApat pe 110..
Fugia Arhanghelul de par'ca. sbura, macar
prpadise aripile pe sub pat.
RomInul maT svirle c'o scurtatur dup6. el :
In certh, nemernicule, el te calc din urm5.1 ..

Dup ce se mai desbuimceste, femeea oath cu

desadejde In juru-I si murmurl suspinind.
Nu putea s4 mal intirzie pe drum batrinul
dracului ?..

www.dacoromanica.ro
 1NTRE GRADE

5irurile de soldatl crestat In toate p5rtile fata

$

verde a gesuluT. Osta0I erat in mare fierbere.

In ziva aceea venia generalul sh fad inspecVe.
NumaT fruntaqul Promoroach .nu se prea ddea
grijel.
Genera lul sosete pe cimp, cerceteazh trupele
i rmine multumit de instructie 0 de rinduiala
lucrurilor.
Se da repaus.
Generalul 10 aprinde o tigarh 0 Inconjurinduse
de ofiterY, maT vorbeqte cu el doale cazannel.
Da fruntavul Promoroach, pehlivan din fire 0
bun de pozne, I0 sucqte o tigar 0 dindu-0 ca-
pela pe ceafh, porngte prietenos In spre superiori.
tir ce generale, db. sh-ml aprind 0 et tigara.
Ceea rmln trsnitl. Genera lul, de cit sh-1 strh-
pungh cu privirile:

www.dacoromanica.ro
 60 --

Cum de-ndrsnetI tu, badarane, sA vorbetI

cu atita uprinta?
Fruntaul II atinge c'o micare glumeatA de
umAr qii ferinduI cu podul palmeI II zice rizind :
Haide-haI, vorba s5. fie! .. Intleg sh nu in-
drsniasc4 soldap, da-ntre noi gradele ... nt ...

www.dacoromanica.ro
 PARECHE

Ultit-te la maaa,
ci cunoWe pa flica-sa.

na 'atita potriviath nici ca se maT vazuse:

anume s. le fi facut Dumnezet i tot nu s'ar fi lovit
ay. Nu0 legat nici macar fustele de lenee: de
celea care matura casa o data-n luna Vatund scot
gunoiul in poala cameii. De pieptanat nici nu-0
aduceat aminte : parea ca-n loc de cap, at citeo
mogildeita de cilti. Vorbele le scoteat cu cle-
tele se-ntindea cuvintul in gura lor, ca moarea
cea stricata.
De snare nici nu Itiat ca apune orT rasare. Se
treziat cu el la prhaz gi-1 lama in chindie.
Inteo in spre ziva de toamna, se-ntimpla Ufl cu-
tremur mare i le trezete din somn. Zorile se re-
varsat. Nu trece mult i prind a cinta i cucop de

www.dacoromanica.ro
 62

sculare. Fata, buimaca, cu ochil drpit1 de somn,

face catre maia-sa cu mirare:
Auzi cum se-nginti cucoiI toamna?
Aud dragul mama
Oare sa pan, cinta i iarna ?
tia ell?! Oil cum : iarna ori fi cintind, ori
n'or fi cintInd, anume nu ti-oit putea spune da
vara qtit ca nu i-am auzit niciodata....

www.dacoromanica.ro
 HATIR PENTRU HATIR

On duhovnic, avea obiceiul sa iee de la eel ce

se spovaduiah, cite un irmilic de fie-care pacat.
Odata se duce la el un bun-cu perjet, sa se mar-
turisiasca :
El fiule, omu-I om qi pacatele-s pe oameni.
Spune tot ce 0 pe suflet, ca Dumnezen leart gre-
alile pocaitului:
AI furat veodata ?
Nu.
Poate 0 clevetit?
Nici.
Aqa prin muerl, n'aI umblat?
Nu.
Cum, n'aY greit nimic, n'ai facut nimic ?
Nimic, parinte.

www.dacoromanica.ro
 64

Adail aminte bine, nu se poate om sa nu

vhiopateze odata In viata. Poate te-al gindit
macar sa fad un paean'
Niel n'am visat.
Cum asta? til ce bre .. . zi c'al furat dol
boi.
Da un' se pomenegte 1
Nu zic c'aI furat, feriasca Dumnezefi de
aga gind, da tu spune ala . .. fei-mi 0 tu un
hatir.
El bine &into, am furat ...
Cum se poate ? littt ... Da Dumnezet e
mare: m'oiti ruga lul i te va lerta. Da-mf
irmilicul.
Ca nu-1 am la mine da ti l'oia aduce,
mal a teapta-ma.
Cola, amarit de poznag, se duce gi curma dintr'un
capat de retevei o roticica, tocmal cit un irmilic
de mare; o Invalegte Ian) petecuta gi la o ras-
cruce, Intilnind pe popa, i-o pune in mina.
T'am adus parinte juruita.
Bine, bine fiule ...
far' sa, se maI uite, II da. drumul in bu-
zunar.

www.dacoromanica.ro
 - 05 -
Mai Incolo, scoate iute petecuta cu irmilicul:
SU. turbe, nu alta. DA rapede Inapoi:
PM bine, mti, tu farde-lege, cum ig bati joc
de darul meU? Irmilic ii acesta?
Stil ce pArinte : fa-mi gi mie ten hatir, zi
co.-1 irmilic ...

61995. II. 5

www.dacoromanica.ro
 CARABU5

ee-1 vine tiganuluT, numal O. sfoarA prin sat

cA, vrAjitor ca el nu s'a maT pomenit de cindu-T
lutnea : InghiatA laptele In ty. mamel i-t1 gi-
cete i ... citT ani are sAil mai trAiascA soacra.
Omu-1 ca oaea: ajunge sA sarA una-n &la, cA
celelalte WI orbi dupA dinsa:
N'avea timp tiganul sAll traga sufletul, de
mare Inbulzala ce era la dinsul. Lume de pe lume,
cu cAtel cu purcel, buluc, tog dadeat navalA la
el. Nu-1 vorbA cA le i potrivia : ItY spunea i ce
nu gindiaT . ..
Da fudul i tifnos 1 .. Inprova clnd vorbia. SA
nu 1 fl atins c'un cuvint ca-1 sAria tandura, se
fAcea foc, trAsnia i huia de ridica totT ciiniT din
sat.
TiganuluI li zicea Ceiretbu.
In vremea aceea, Turcu era mare i tare aid',

www.dacoromanica.ro
 67

tba vi spinzura dupa plac, nimenea nu Intreba

de-I cu cale orl ba cutare treabA.
StApinul din satu lig CArAbuv,un turc care nu
prea tiea multe, aude de isprAvile tiganuluI 0-0
pune-n gind sA-1 prindA cu oca mid : Intel:, zi,
umblind el pe movie, vedeun ccircibn; 11 prinde i
strirgindu-1 bine in mina, pornelte spre slavul
gicitoruluI. Abea o putut sA se strecoare prin
norod dea intrat in bordeith
El bre ... gicete tu: ceI la palma mea ?
i. ridicA pumnul strins bine in spre tigan.
Baragladina o sfeclise. Nu vtia cum s'o suciascn,
s'o nimeriascA. Cu turcul nu-I de vuguit, el e-ntr'o
ureche.
Spune tu odatA .. . anasini sictim ... ce-I
la palma mea ?
i nici una, Wei douA, invfacA pe tigan de chicA.
Intinde, trage, tirnuete toatA casa cu dinsul. Tipa
faraonul Ca broasca in gura varpelui ; ai fi crezut
cA i s'a aprins pArul in cap.
Turcul ridea vi tot feria mina cea cu taina.
Inca-o morAiall vi face scApat pe tigan. SA fi
vAzut fugA ... glont, nu alta.
Mal incolo se oprevte vi vAlcArindu-se, zice
oftind :

www.dacoromanica.ro
 - 68 -
El srace Ccirdbug
Da pe-acul mln5encapu0 I. ."
Ala bre, carcibug de ce n'al spus'o de-
odata?
Turcul deschide palma 0 giza, Intinzind ari-
pile, 10 da, drumul In aer bizlind.
Bun ... halal vrajitor ... cl1rabq : al gIcit...

www.dacoromanica.ro
 LA TEA PA

Tac nunta frumuel i insurateiT s'asaza, in

casuta bor. 41 erat pe plac ; se-ntelegeat in toate;
numaI nevasta avea un cusur : nu potrivia bu-
catele dupa gustul barbatuluT. i doar se muncia
ea intr'o parere s6.-1 nimeriasca odata placul, dar
nu era chip kfi pace 1
Degeaba ; orT cum-il intoarce-o, nu facl tu
mincarea cum o facea mama ...
De la o vremedupa ce s'a maT invechit sita,
a inceput a se maT trage i de par.
Traiul se-naspria pe zi ce trecea.
Odata femeea se iea cu treburile pe afara i
uita fasolele la foc, de-at fiert pin' s'at afumat
ki'at ars pe fundul oaleI.
De scirba nu ma! tia incotr'o s'o apuce.
Cind i-a venit omul de pe unde fusase, i-a pus
masa cu frica. 41 astepta cu groan osinda.

www.dacoromanica.ro
 - 70 -
Mrbatul prinde a minca din fasole cu pofta :
Bine c'aI mai invatat 0 tu a face mincare ;
ia aca imi place : cu fasole de-acestea m'a cre-
scut mama ...
Omului nui-I indamin, pin' null A in petic...

www.dacoromanica.ro
 SAMINTA DE VORBA . ..

- 3aca nu-I cte1 . ..

Ba-I cilte1.
i fetica saria pe genunchil MY tata-su, 11 apnea
de barba, 11 txtgea de musteg, Inciudat foe a
nu vrea sti spue i dinsul 0, tincu-I chte1.
Are ()chi ca toti cr4eiT, schelle ca dinqii . . .

da nu-1 aten ..
Ba da.
Ba nu.
Ba-I aqa.
Ba nu-1 aa.
N'are labe? .. nu l'a facut Dolca ? .. n'are
urechl ca tot! cilnil? . v
Total e 1initit, zimbete Oret, netezind tincu1.
Ui'te are labe, l'a racut Dolca ateaua, are
urechi ca i cilnil . . . da vezi a tot nu-I catel ! ..

www.dacoromanica.ro
 - 72 -
Ba da, da, da ...
Ba nu, nu, nu ...
Fata necajita bate din pumni i-o tine pe-a (A;
mai O. dea in plins de ciuda.
Da ea-I daca nu-I catel?
Are coada clinilor i. sub coada tot ca ei ;
plrui e tot ca a clinilor ... da nu-T cAtel, nu-T 1 ...
Da ce-T atunci? ..
Lea nu-I catel! .. gura-I ca a masei; suge
ca toti tincii; are sa latre ca li cliniT ... da tot
nu-1 catel !
Fata, in cuhnea necazulul, pornete-n plins.
Da ce-T, data nu-I ate]. ? ..
Ia-I catea ... proast'o !
-)T tatl intoarce tincul cu gaidele-n sus i-1 In-
tinde spre nasul feticat
Vezi? . .

www.dacoromanica.ro
 DUPA IMPREJURARE . ..

0
tiganca bnrinA da s treacA, peste-o punte ;
cum ins lemnul se jilavise do ploae, i desaga
II era Oa, cu de eitptat, sta la gindurY, de tea m6,
s6, nu IeziascA prul cu trupul i cu tot bunul ei.
CumOnindu-se dinsa aa eu judecata, l'ac6, a-
junge acolo i-o catan5,.
-- F6. boo, dogorit'o, s5. tree.
Ba nu, minca-te-a, sri. nu laI baba la
haman, c te Ian ibovnica. EtI mare kii-nvAtat,
voinie i din vitA. Sit trAletI ea sa-ti portl nu-
mele. AI fost la Plevina de te-al batut cu turcii
te cunosc eh, lasA .. . Trece babel desaga dincolo,
c'aI s'ajungl ghineral qi poate chiar frunta; vad
eh a af cilcAtura, de om norocos . ..
Stringe-ti baerile gurd, p6,stram5. afumata, i
fA loc, cri te dah pe girl6,

www.dacoromanica.ro
 74

Soldatul o apuca de-un 'mar, 11 face vint la o

parte gi trece puntea fluerind.
Da tiganca din urma, pirjol :
AT fost tu la Plevina, mai prapaditule ?
din gard. Teal batut cu turcil, haT ? pe malul
ripei qi pe dupa tufari. Al tu ibovnica, janghi-
nosule ? pe soacra-mea. Din vita ekti tu, mango-
situle ? fecioru jitarului, facut cu muta boar ului.
Ai sa ajungi ghineral, pacatosule, cind oit hi ea
nevasta- mitropolitului. Auzitu-m'ai, tu, mai orop-
situle ? Sa te ducl invartindu-te ca roata cea ho-
dorogita Qi pin-il ajunge acasa, 0, te ajunga i
.
vatamatura, iaca ma, na .. .

www.dacoromanica.ro
 IMPACARE

5oata suflarea pamintuluI era multumita de

partea cu care-o invrednicise meterul lumei : PAse-
rile, mal rapezl ea sageata, lunecati printre cren-
gile stufoase ; petitiT se rasfatiat In uncle ; jiganiile
Infundase codriT. Pretutindeni bucurie i. laud&
creatoruluI.
Dumnezet, dupa ce-o aezat totul dupa, rindu-
iala, se Intinde lenos pe-o muche de nour kii ra-
zernindu-se cu-n cot de luna, cata spre pamint
cu multumire. Chitia i. el, ea de data asta a fa-
cut totul cu potriviala li ea n'are sa se 1te hid un
'Anat.
A ... lumei numaI moartea-i intra-n voe.
Sfintu-Petrea aduce o jalba. Dumnezet se ridica
In podul palmel :
Cine are a se plinge In potriva mea, Petro?
r Femeile, metere...

www.dacoromanica.ro
 76

Ah mi-am flout singur necazul! Ce-mi maT

trebuia i calabalicul acesta!
Ea o belea pe capu bietilor oamenT ! ..
i ce a a-mT maT banui ?
Nu sia ... spun ca vroesc s graeasca ele cu
luminarea voastra. Ia auzi-le ce huet fac la portile
cerulul ! Nu le mal intalegI vorba : par'ca ar gigli
un cird de gNta.
Zile sa vie.
i Dumnezeti minios se las iar intr'un cot.
Cu toatele (lag busna hurl* Din gura triincniat
mai dihal ca roata morel i ea picioarele boncaniail
de sa Mime podeaua cerulul.
Sfintu-Petrea le tistuia din urma.
El, cum vi-I soliea ?
PoT face una maT ajunsa de cap ne-al
nedreptatit, sa nu va fie cu suparare.
Cum ?..
Credem cg, nu-T cu cale, aqa cum atl rinduit
inaltimea voastra treburile Toata jiganiea de pa
fata parnintuluT, de cum leapado. ftul, e scapatg.
de necaz ; una ca numal bolesc dup g. facere, apol
undo mal puT ca, puiul cum Tesa din mama, umbla
pe picioare, suge singur far' sa dee de grije nima-
rul !.. pe cind nol pacatoasele ! .. 'aicl femeile

www.dacoromanica.ro
 77

se pun pe plins. Noi chinuim cu anil apol asta I

dreptate ?. .
ele de curgeat lacrimile girla i de
scincitul lor, nu se mal auzia, nicl toaca-n carat
Dumnezeil zimbete rautAcios:
Bucurieall are partea el de scIrba : Vol stag
toata vieata voastra sub aripa barbatulul pe (And
celelalte dobitoace se intilnesc numai odata-n an cu
jumatatea lor. Dar daca vretI numal de cit sa va
ridic grija qi supararea, bine: sa fac ca i voI, sa
va gasiV numal odata pe an cu barbatul...
Murmur in muerat ; cirtiaa i morocaniat
intre ele.
Ce spunetl, vroitl?..
Una, lesa din gramada i punindu-se piepti in
fata Jul Dumnezetl, zice :
De-ag maT trage, cit am tras,
De brbat tot nu m& las ....
Nicl una nu s'a invoit la schimb I cu chipul
acesta a impacat Dumnezeti i pe femel

www.dacoromanica.ro
 VORBE DE CLACA

5ai V nol azi la biserickd-Y praznic im-

phrAtesc.
Da unde-1 chip, nu vezI ce b1ast4mAtie4
afar? J--- dal In gthd pin' la glesne.
-- Ce-I de facut? Citu-1 ziulica de mare, sh
stal in cask urkitY1 Da oare A ne ducem la
crima?..
Ed bre, Olt et 1
i romlnu se scarpinik-n cap.
Doar aa pe lingA gard, Ed ne tragem ...

www.dacoromanica.ro
 CIND LA DICA, ATUNCI NIMICA.

0 data ... de mult, pe and povqtile, ci-cli, im-

phratul hothrise Ali marite fata, voia sO, scoata
epinul din us).
DA el de veste in lume, ch cine i-o spune care.1
mincarea cea mai bunh din toate4 acelula are
sh-1 dee fats,.
Tiganul, aude si el de asta, 113i nici una, nici
douh, 10 pune in gind sh incerce marea cu de-
getul. iret, cum if el din fire, bleeps a intreba
prin sat de unul de altul, cam ce mincare ar fi
mai de Boit.
Ce ftie un sat, nu ftie un om singur".
i la ce-ti folosete a stii care-s bunAthtile
phrnintului, cind n'ai cu ce?
Ia nu-i rha sh cunoasch omul ...
Da sh spue el gandu? pace.
Lumea ca lumea : unu-ispunea una, altul alta ...
la ur ma hash, l'aa sfhtuit mai multi, ca, pielea

www.dacoromanica.ro
 - 80 -
gainel qi limba vaceT ar fi bucatele cele mai cu
multh, Ware.
Ill face tiganul un cuptor de pith, l'o iea la
drum, in spre st4pinire. Tot drumul, bodogania
intr'una ea doar' n'ar uita: .. limba vacei i pzelea
gdinci.
Ajunge la scaun :
Oral imbrcati nurnal in fireturi muiate in aur,
feciorl mindri la vedere qi falnici la statuth, tineret
cit fruna, pe codru; aletgase biletanil din cite
tus-patru colturi ale pamintului.
Cu toVi s'aA pus pe ris, clod ah dat cu ochii
de tigan ; se minunah eT cum de Yea tthsnit bara
gladinei una ca aceasta prin gind.
ImpAratul s'a incrucit i el, dar vorba de im-
pltrat e vorbk nu putea sA nu intrebe Qi pe
tigan sJ.-si dee tiinta.
- El, da tu, ce mincare crezi cit-I mai bun4
de pe Omint?
PAT eil asY qice ch: limba gclinei g i pielea vacei.

www.dacoromanica.ro
 PATIMA CEA MAT URITA

S a c a s'a vazut mare, a plecat baetanu-n lume,

sa-si caute singur de cap, n'a vrut sa. mai stee
sarcina In spinarea lui tata-su...
Multa vreme n'a stiut pArinVi nimica de ca-
patul odraslei lor, ca n'a vrut sa le mai dee
de stire.
0 data, vine un cunoscut s'aduca mosnegilor
bucurie.
Urte, am fost c'o treaba a mea In cutare
tirg i m'am vazut pe-acolo si cu feciorul dom-
niilor voastre.
Da batrinul intreaba :
i cum de 1-ai Intilnit ?
Ah I .. mi-I a va voia strica bucuriea : era
la iarmaroc, Inconjurat de-un cird de mueri, de
celea fara nici un capataia ; il trageaa care-ncotro.
Nu mi-a mirosit mie tocmal a bine ...
61995. II. 6

www.dacoromanica.ro
 82

Da ba,trInul zice linistit:

EheheT... tot bgetul met Amine, nu-1 nevoe,
cu vremea se tamgduTe de boala asta ; omul ma!
InbgtrInekte, are a Ingenunche el_ odatig, fereascik
Dumnezet de mal rat ...
MaT trece un rgstimp.
Cunoscutul vine iar cu veste bung la =pee:
Am Intilnit pe fiul vostru...
ET, da acu cum l'aI gasit?
Intreabg mo@neagul neliniOit.
Rat de tot I Cum nu se poate ma! rat:
vr'o dol 11 duceat legat cot la cot, cicl furase
nite cat
Nu-1 nevoe, tot feciorul met rgmine : are
sg.1 batg, l'or mal dojeni, k3i de la o vrdme trebue
s se Indrepte fereasn D-zet de ma! Mt ...
N'o fi trecut multa vreme la mijloc kii cunoscu-
tul vine din not la bgtrint
Te-aI intilnit 4i-acum cu bgetul met?
Da.
i ce urmarl are? Merge maT cgtre bine?
De bine nu prea bine, da or! cum, tot s'a
maI Indreptat: l'am ggsit beat intr'o crimg,
dormia acolo pe-un divan. 0 fi fcut vr'un chef
qi el, ca omul, eine nu boa cind are ce?

www.dacoromanica.ro
 83

Mosneagul se ncrunt i ofteaza din adincul su-

fletului :
El, de-acum l'am prapadit, nu mal am fecior
Da de ce
Betiea sa tine de om ca scaiul, cind te-o
Incaleca dinsa, apol te-af pricopsit, nu te potl
scapa pin' ce nu ti-o cadea lingura de la gura.
Nicl o slabaciune nu-I mal rea de oft betiea. MI-am
prapadit feciorul de acum
batrinul a prins a plinge.

www.dacoromanica.ro
 CUM ERA VREMEA ?

se cu saM, boYerul lasa vorb tiganulul t

dac6, vremea se va aMta a ploae, sn, se ducb. la
Meat nuele a.14a mal dep5, cintatorY; de va fi
senin, A porniasca la inarcat pae ...
Dar una4 vorba i alta-i treaba.
Zisa bolerulul a intrat pe-o ureche iii'a Yeit pe
cealalta. Trecuse alba dealul . ..
Tiganul pune capul pe pern sara qi se trezete
tocmal a doua zi, odath cu soarele.
BoYerul foc pe tigan :
Ce-am vorbit eh jivinA-afurisita, fund de ciaun
ce NU... Cum a fost vremea?
Sa ma lertY, sarut mina I . . Nu era nicT mo-
loag, nicl senin : era ... cum e mal bine de dormit,
minca-te-al I . .

www.dacoromanica.ro
 CA NONUL CALUGARULUI

Manastirea venia in deal; fintina, cu apa lim-

pede i rece, era-n vale ; satul ... cam la o as-
virlitura de bat de fintina.
Nevasta venia des la apk ca dk apa numaI
de baut nu-I aa bunk da-ncolo trebue la, tot pa-
sul. Calugarul, cum sa nimeria, tocma clad venia
femeea, atuncl sa trezia i el pe cararea din spre
fintina. Cum da. cu ochif de dinsa, n'avea alta
vorba de cit:-
La apa cumatra, la apa hal?
Dna trebue, ce sa-I fad parint5le.
Intel) zi, dupa o burn de ploae, venia iar la
fintina. Ca, sa,-0 mal apere fusta de nideala, a
prinsase c'un capat in brit.
Calugarul i0 scurgea ochil uitinduse la picioa-
rele goale kii pihmte ale femeel :
Doamne, cumatra ... frumoase pulpe mai al.

www.dacoromanica.ro
 - 86 -
0 fi, c&-I lumea rea ...
Din ziva aceea, calugarul cum o intilnia, nu
mai scbimba vorba.
Azi aa, mini de-aAderea; nevasta dach vede
ch nu-I de-a schparea, s'apuch de spune barba-
tului. Cela, omul dracului, in vieath null' prea
rupsse opincile ducindu-se la biserich, pune in
gind sh i-o fach, sfintului li povatue0e femeea :
ch, de i-a mai zice, dinsa sh-I rhspund:
Dach-s frumoase, nu-s frumoase numal pentru
mine, ci 0 pentru sfintiea ta ...
A doua zi, nevasta raspunde chlughrului, dupil
cum o sftuise barbath-su. Cind aude blagoslovitu,
svirle cu potcapu-n sus :
i pe chid cumhtrita?
Iaca si pa disar dach-1 putea sh te furitezi
qi dach, ti-T vi erea bhrbatul mi-I dus la moarh . . ,
*
*
.
(Math cu intunerecul, hop si popa la 110. Dura
la deal, &Ira la vale, se mai vinzolesc, se seruth...
la urma de tot, chlugrul incepe a nazui la muere.. .
116, rog phrintele, mai ingadue oleach, II de
vreme si sh nu dee cine-va peste noi.
Nu trece mult li numal s'aude la poarth:

www.dacoromanica.ro
 87

.. aho ...
Aho .
Da nevasta qdrata, a dracululsare de parc'ch-
ar fi. picurat'o cu smoala Eli prefacindu-se sparieata
,
alearga tremurind spre ua :
Val de mine parintele . .. pacatele mele, in
ce iad m'am Inglodat ... Ce fac ea acu ? 1 .
ApoI ca palith de-un gind se-ntoarce iute.
Da calugarul ramasase prostit.
til ce? .. sui pe cuptor.... pune miinele-n
gold i sa stai nemicat . .. stinca de piatra nu
alta ... auzit'aI? a de m'a intreba, am sa-i
spun c'am cumparat o oala mare, de celea cu
doua torti. Sfintiea ta, tot eti Imbracat in negru,
nu te maI cunotI . ..
Zia i fcut.
Intra i rominul.
Buna vreme nevasta.
Multumesc barbate ... te-aI intors?
-- Intors nevasta ...
Rominul, prinblindu-V ocbiI prin cash da. de
clugar:
Da acolo ce-I ?
Ce sa fie? .. ia am cumparat o oallt maT in-
capatoare ; sprijinT la nevoe niqte borq intr'insa.
Incaltea-T Nina?

www.dacoromanica.ro
 - 88 -
DA. .. . de bunk am luat'o eil . . .
Numal de n'ar fi dogitg.
cum era en iuNa pe umax, o apueg, i-ncepe
a mgsura oala.
Cind romlnul da, egluggrul de colo fAcea: bola
-- da til prelung, cum fac oalele cele arse bine.
Nu sung frumos cu iusca, am sg-ncerc e'o
despicgturg de lemn.
N'apuca bine sg, %mg 0 cgluggrul sare de pe
cuptor.
Ce sh, mg fac cumatea, mg &este ...
Las' a te Kap ... Imbracg iute egmeoiu
ista i. virite subpat, earn sg zic ca, mi-a fatat
minzata.
Cgluggrul ascultg.
Vine 0 rominul c'o jgrbie in ming.
Din prag vede o path alba sub pat.
Da acolo ce mal al ?
se face a uita de oalg.
Iraa ... ui'te no ti-am spus: a Mat Joiana
noastrg.
E toloFan Incaltea ? ..
Tea 1 . . un rgrunchill, nu alta, e plinut ea un
harbujel.
Romlnul s'apropie i isbqte en picioru in vital.

www.dacoromanica.ro
 - 89 -
Coti mlacule haide odat,g,, scoalg mhing-
ligg mare .
nu slbia cu datu. Da cgluggrul de colo :
meaaa . . .
Ptii, da mg1gcos-11, nici a s'ar da sculat.
Isbiturile curgeat una
La uring, unde incepe rominul a trinti cu des-
picgtura.
-- Da ai sg-1 omori barbate cg abea r a lepadat
masa.
De cit aga mglgiet, mai bine-1 minince Ong.
De la o vreme 11 rgsbeste i pe cglugar i sare
in picioare.
Rominul se crucete,
Eu is taia un pgcat m'o adus pe-aicl ...
ispita diavolului iartg-ma tgiculitg.
D'apoi acoloI altarul pgrinte ? .
i-1 mai croegte vr'o doug.
Mg rog...
La biserica se maga. Foarfecele nevasta g'un
stnic . .

Nu-ti face ris de mine pacatul m'a minat.

Pacatul? pacatele ad canon ...
1m sg, ma spovgduesc g'am sa-mifac canon ...

www.dacoromanica.ro
 - 90 -
Ce-Iin mina, nu-I minciuna; qtit et ce-I
mal face pe urmt?
Iaca acu bat o mie de 'natant
Ce mattnI
Fac ce mi-I zice atunci numaT st scap de
ruine
ApoI iea st-mI trecI prin rIni patru stam-
boale de popupifi da dupl ce jilt.vi bine;
iea sama sa-mi fad faint molcutt c altfelit
te fura sfintul
Rinesc, taic, ripesc .

Zorile l'o apucat invirtind la ripitt.

Desbilcat numaI in ctmea, leoarct de apt,
trtgea de hadarag, de st strtinute piatra din
veFt. Huruitul riniteI tremura greoit in bnistea
acelel diminetI de \Tara.
Aa cam pe la prinz, d gata popuoll.
Da pe la fintint, n'a mal dat cAlugtrul cit a
trait

www.dacoromanica.ro
 LA TEORIE

eapitanul Macarie stpinia moiea BA ltatit

Printre hargatil din ograda era i un tigan cres-
cuse de mic la curte. Cind a venit vremea sa-1
Yea la melitie, capitahul invirtette lucrurile cum
stie 1 face sa-1 pica faraonul in compania luY,
ca-1 era drag k3'ar fi vrut sa-1 mai scope de la grab.
Intr'o zi fruntaul intreba recrutiT de pe ce se
cunosc gradele.
Vine rindul tiganulu1:
Cine comanda compania 12-a?
Domnul capitan Macarie Dumitru.
De pe ce cunot1 tu ca-1 dpitan ?
Hi ... cum sa nu-1 cunosc, daca-1 de la
BaltaP ..

www.dacoromanica.ro
 GREBLA

5e-ntorsase de prin strainatag acasa la Ora,

sa fad, vara cu parintit De cind Invata pe de-
parte uitase a grai rominete.
Umbla el prin sat, da clnd sa se dee In vorba
cu care-va, nu nimeria cuvintele: acu da 1 numal
de n'a zice vorb5, de ocara, nu stit dad, uitatul
ora pricina, orf se mal marghiolia i. el aa, sa
samene a na tie ...
Taranir numa1 cla.deafl coate pe dindos :
-- ApoT cuconaule, limba 'mnetale s'a dat
dud, vorba frantuzulul, s'o ascutit, s'a facut maT
delicata, nu-T ca a noastra lath. i tapalgoasa , . ,
Se duce odata pe cimp. Primblindu-se el pe
lanurl, da peste-un cretin care grebla nite co-
situra. Rominu, cum-il el: intr'o treaba nu se
prea amestecA aka nepoftit, da-n cisla intra i ne-
tras de mined:

www.dacoromanica.ro
 __ 93

I1 mai porg uritul pe celea dealuri, cu-

coane. Umb la ca eti tinar, i nu te tin nevoilen
loc: -ca daca1 imbatrini i te-or incungiura plodu-
rile, apoT ti-a trece pofta de hoinarit.
Omu-i spune cite-n luna; o incepe de la Adam
'ajunge unde-a duo mutul roata i surdu iapa.
Cuconaful nostru rmasAse ca de plata; Agina
cite.un cuvint pocit h'apol ducea degetul la frunte
l'asuda pin' sa nimeriasca, o alta vorba.
Rominul sta cu barbiea razamata-n in coada
greblei i se uita minunat la tinar:
= Vine departe tirgu acela, unde et cu in-
vatatura ?
Departe.
Tot sa, lie ca la o 'Die de pote
Mai mult.
Eleil ..
De-acolo Inainte nu mai este pamint, tot apn.
Auzi tu, minunatie i ce-al gindit de
teai instrainat ma? N'al aid de toate? de sa
minind cu lingura i tot sa mai ramie, ..
Invat carte.
Cu drept; omu de ce ki tie, de ce-ar vrea sa
mai afle. Numal m gindese ce trebue s lie In
capul 'ninetale: invataturile de pe lume, ab ? ..

www.dacoromanica.ro
 - 94 -
Aqa-i.
In tara aceea trebue sa se fearba piatra cea
scumpa : simburile inta1epciune1 0 cumpaniala
gindului . . .
Cum zici.
Acolo-1 marginea pamintuiui?
Acolo.
Ramine abatut:
Ce-am vazut qi ce cunoakitem noll Am va-
zut cimpul qi pridurea 0 ne pricepem sa Elam o
sapa de coada. Da laza, umbiati macar 'mnevoastra,
noi om munci aid, ca, nu tuturor 114 dat sa tie 1..
i ce fad aidf pe cimp?
Adun fin.
Cum II zice istia cu care Invaiuetiti braz-
dole ?
i zet, chiar i-ai uitat numele?
Nu-mi aduc aminte.
Da cu virful botinel tot apasa in pleptenele
greblei, de mai II Ingropase ding Cind Indesa
mai tarior, coada numai da sa scapete de sub
barbia omului.
Ia mai gindete-te; -a orl cite-ar Invata
omul, tot 11 mai ramine in cap un iocupr pentru
vorbele cu care-a crescut ...

www.dacoromanica.ro
 95

Rominu Il masura din ochi ci vedea bine a

se fasolelte, ca s6, pail a limn strAin. IV pune
in minte s prind5, pe borer cu oca micA. Cind a
simtit el cA cela apasa mal virtos in grebla, ri-
dic5, capul i da drumul coader de se opreqte toc-
mai in nasul borerulul.
ril ... afurisitl greblei I ..
A9a-1 zice cucoane, i-ar dat peste nume.

www.dacoromanica.ro
 INTRE DOUA FOCURI

adath, ma de la beVe, sa. Teat la bAtae in

crima unul ovrea dol buc1uca1. Oil cum, unul
din amindol trebuia sA minince chelfAnialA. Cel
bAtut, purcede judecatA in potriva celullalt,
jaluindu-se cum cA l'ar fi stilcit WA nicl o vino,
i. pune martor pe criqmar.
Da inpricinatul, face ce face, i. in tilneste pejidan:
SA nu cum-va sA mA daI de gol, a te
pirjolesc ca pe guzganl...
Potrivnicu, pe de aka, parte, II hotArAte sA spue
cum a vAzut :
CA de altfel, al sA fad paltele pe coaste ...
Evreul era prins Intro doua ghionturf @i n'avea
incotro viqca. Cind la termen, judecAtorul 11 In-
treabA :
Dumnea-ta al' fost fatA, cine-a dat inteif ?
Intal ? ZAii nu Oa, n'am vuzut ...

www.dacoromanica.ro
 - 97 -
Et nu-ml umbla aid cu partiniala, a te
torn la duba.
IntM !..
i jidanul sa uita cu groaza la eel cu pricina.
Amindoi a dat intdi.. . .

61995, II, 7

www.dacoromanica.ro
 TIGANUL 1 VODA .

Trint de osteniala, tiganul se tolaneqte la

marginea kdeahulul, sa, mal rasufle oleaca gi el.
Inteun timp, cum sta trintit, ridica ochil de can,
in zarea drumulul: Inaintea WI, aa cam la o
batae de purl, vede viind de cit sa minince
pa.mintul un ra,dvan imbrobodit intr'un nour de
colb. Taman atuncl iaca qt'un romin a trece pe-
acolo :
Scoala ciorogladina, ca ui'te trece yob,.
Voda? .. l'apol 1 ..
i tiganul se-ntoarce nepasator pe ceea coast&
- S. stal ta culcat cind trece mariea sa stapinul
tarei 1 . sal mal prApaditule 1..
Da tistiA ca, doar'na-1 armapl eel mare, cel
de m'a snopit in batae, ca s'l stit smirna Main-
tea lul .. .
Tiganul qi prostu, incunjura numal ciotul de
care s'at impedecat odata ...

www.dacoromanica.ro
 SAMINTA DE VORBA

5'aa. mAl Gheo... zicI c'al fAcut i tu slujbh

guvernultif
PAT cum.
Bine-I In armatA, mAl?
PAT cum.
AT vitipare, popusoT hal ?
PAT cum.
Birlog ti-al Injghebat?
PAT cum,
Da de-usurat, te-nsorT ?
PAT cum.
Incaltea are pe vin'ncoa ceel care aI s'o lei?
NI cum.
i i-I dragh amrit, ha'f?
PAI cum.
Da tu el?
PAI cum.
D'apol dad, n'a vrea s te iee la urmA?
'apoIl ..

www.dacoromanica.ro
 0 TRAGERE PE SFOARA .

(DIN OBCCEIIIRILE PAMitITULUO

7Aranil se impaca cu bolero], sa dee cite dol-

spre-zece lel 'o pdreche de put, pentru fie-care cap
de Intl., de varat.
Nicl nu bagl de sama cum trece tlinpul; vai a,
noptIle-s mid 'apol ziui-s atitea de fa.mt, a nu
le mg 9til de capat. Pe negindite taranil se
trezesc cu Sin-Medru la uo. sorocul de plata
a suhatuluI.
BaniI i-aa avut, ca da, sclipuete omul cum
poate i injghiaba pentru all cirpi o nevoe.
Da pull ?..
Pal . i-aa mincat hultanil, cuco3.ne.
Boferul, vazindu-se picilit, purcede judecata cu
taranil.
La termenul intal, se amina hotarirea.
Crestinil ontri cad la grija ; vac] el bine ca n'aa

www.dacoromanica.ro
 - -101

s'o scoat la bun capat cu ciocoiul. Pina la a

doua inftilare, mai era atita vretne, cit trebue
unei gain! s clociasca un rind de ()IA.
Daca vad, pornesc el prin sat dupa cloElte; le
pan pe cuibar i dud s'a incheeat trel saptaminT,
puil eral toti in par, pin' la unu.
In ajunul procesuld, oameniT infunda vr'o cite-
Ira cute cu vrabiutile cge i pornesc la eurte.
Ce-I ?
Am adus puff cucoane...
Ati turnat gaz peste foc. Bolerul se aprinsase
mai raii de cit miniea lul Dumnezet. Oamenil
!ma nu se dat scirbel. In invoiala era scris negru
pe alb : cite-o peireche de pui de caput de vitd.
A doua zi pornesc la tirg, la judecata.
El, tot nu v'atl maT impacat ?..
Zice judecatorul de colo.
Cum sa ne.mpacam L. noi IT ducem puil
si 'mnealuT ne arata ua. Spuneti-I luminarea voas-
tra sa-I primiasca, sa nu ne mar chinuim atita
pe drumurl. Pail i-am adus aid ...
Judecatorul, cu totT slujbaqii, les afara sa vada
puil. 0 fetid, sta in fata, boilor. Catele, puse
una peste alta, umpleatt cosul carului. Tiriiturile
umpleafi cuprinsul. Era o jalanie printre gigilicile

www.dacoromanica.ro
 - 102 -
cele imbracate in puf, de te rupea la inima de
mila.
VezY li d-ta d-le judecator... puI sunt aceki-
tia?..
Face bolerul me de de-o parte. Un Oran lea
vorba degrabti:
PM cucoane ... titi ea doar' nu ne-a fost
vorba sa-tl dam clotile ...
i judecatorul o achitat pe impricinatI ca.
n'avea-ncotro.

www.dacoromanica.ro
 NE GRIJ A

Pops are mind numal de luat.

afacut cum a putut tro ajuns all vada fe-

ciorul popa. De la hirotonisire nu mai dase cu
ochil de el, a era tare peste mina cu poporul,
tocmal hat peste noua sate. Batrina intreba de
cite vr'un drumet, care venia din partea locului
cum le merge popa cn sanatatea tiii tare mult se
bucura, auzind numai bine de odrasla ei.
Odata, mal incoace In urma, se oblicete a
prin cuprinsul unde-I era feciorul popa, nu plouase
de multa vreme kii c5, era lipsa. Prinde ea niqte
carausj in drum i-ncepe a-I discoase:
Seceta mare, al?..
Pirjol, nu alta. S'a uscat cimpurie de gin-
detI c'a trecut focul. A secat pina i. clokica
isvoarelor mor vitele de sete ...
Baba unde se pune pe plins titi plinge, de cit

www.dacoromanica.ro
 . 104 -

ma! mare mila. Copiil ce se strinsase in jur

pornesc i el a lacrima de induioare.
i de ce piing! scirba altora, n:Otua ? ...
nu-I bocesc el destul calicia ?
NO vorbele bune, nici mingierile, nimic nu-I
ogoiat suspinele :
Cum n'cit plinge, dragil matuei, a am
i et un fecior pe-acolo 'are sa moat% de foame,
dragutul mamel 1 ..
Pin' aid, ea nu pomenise catre nimeni din
drumetl, O. popa i-I fecior; zicea a intreaba de
el, ala ca ell tie i ea ce-I In lume.
ice ti-I feciorul, batrinico ?
Popa, sarmanelu, popb....
Popa? .. apol pin' a muri el de foame, sa
til a ne stingem noi cu totil i se mai duc
Inca non& sate de prin prejur...

www.dacoromanica.ro
 FARA NOROC

Cra In spre Cthciun. De cu ziu., iganul vede

la nAnagA-su subpat, colcogemite pore pirlit gata,
numal sa tal si sA, pill in (WA. Ii durea inima
cind se gindia s facA sArbatorile PAM cioric, ca
el nu putuse injgheba un godac cit de micut. DA
el cu gindul s fure un hartan de slAninA. Da
vorba e, cum? Noaptea, uga e incuieath ; ziva, Ii
prinde cind i-a fi lumea mai drag. Se sfAtuegte
el singur aga cu mintea i dupa multh chibzuire,
s'a hotArit sl se lese in casa rominuluI prin
hogeag, ca era larg, gtiI ca la tart, ursoaica
incApAtoare.
AgteoptA de inopteaz i cind a socotit el c'o
adormit bine tot satul, porneste tot dosig. Se sue
pe Gas& i, dupl ce-I face cruce, I1 d. drumul
binior In cog. Se scobora incet, din cArAmida in
cArAmid, par'a s'ar fi virit intr'o fintinA. Cind

www.dacoromanica.ro
 - 106 -
pe la mijloc, II luneca picioarele pe stirigie kli se
strecoara burns prin ogeag, pink vine buf pe vatra,
de Va rupt un picior Vo mina.
Nanaa se trezete din somn :
Scoala barbate, sal, a s'o auzit nut'ce!
Da tiganul de colo :
Nu-1 mai strica hodina : las'ca i peste-o sap-
tamina tot aid ma gasiti, asa am cazut de-
afurisit ...

www.dacoromanica.ro
 TANDA I CU MANDA

Par'cL-a tnn at
11-a adunat ...

a se putea insura i pace. Umblat'a el, math

de nou5, sate, in jurul satulul set, da n'a gAsit
nicI o toantA s meargA dupl dinsul.
Era buzat i cepeleag urit, de WI, nu-inoptezi
cu el in cast..
N4te buni mehenchi, se sftulesc EA lege capu
tanauluT. tiati el in nitte risipiturl de dealurl,
un satirr de vre-o cite-va cocioabe sin sat, o
hututue de fatol, cepeleaga i proasta de cit dadea
in gropl.
Starostil pun la cale treburile cum e mal bine:
da el n'a opus batrinilor fetel ca ginerele e cepe-
leag, nicl btetanulul c mireasa-1 ca i dinsul,
tot de-o bae
Se hotarate o zi ca pentru logodn.

www.dacoromanica.ro
 108

llopegil sfatuesc pe -rata, sg nu scoatg o vorbg

eft o 11 petitoriT, nu de alta, da or fugi in lumea
lid D-zed cind vor auzi-o grind, 'are sa rmile
tot nenagritatg; las sg vadg, cercul pus o data-n
cap Vapol a tot vorbi...
StarostiY povatuesc de-aliderea i el pe mire,
Ed nu cricniasca.
Cind la logodna se pun cu totl la masa :
lancet male copt pe frunze de hrean.
Fata sta pe cuptor; numal din cind in cind se
itia pe dupg horn. Cu totl vorbiat : ba de una,
ba de alta, ca ()mu la prilejurl de acestea. Bgetanul
jupoia frunza de pe malait i minca in tacere,
mai la un capgt de masa.
Pe fath, n'o rgbda inima sa tacg, vzind pe
mire cum sgincilete inteuna malaiul i numal
face de dui:a horn:
.Da si tot ghilii milafg, cd stiii cd n' ale lie (rie).
Da cum nu l'oia ghilii, cd doald nu-s capd,
sdl mine cu funze.
i cum vedetl, ping nu q'a dat in petic, nu
s'at lasat. Pe bunil mehenchl de starostY, i-at
pant risul. Supgrare lug n'a fost nici dintr'o
parte, au vgzut el care sg fie intelegere Intro MeV.

www.dacoromanica.ro
 109

Drept vorba ceea :

S'a-Intilnit Tanda i cu Manda 0 s'a pus s5.
fad, cask ...
* *
*

Erat la cununie. Sateat dinaintea altarulul,

ateptind pe pop. Da fata, plifatund, nu luase
sama ca mirele i-I buzat. Cind se uita ea mar
bine 1..L dinsul 0-1 vede ca4 cu buza de jos
dbltizatA, ca la call ceI lAtrinT, a crezut ca, uera.
Nu v'am spus, Metanul pe ling a era pocit
a draculuI, mar era 0 srac de eft lipit pamintuluI,
imbracat prost 0 murdar, de s5. fugl qi sa nu-tI
opre0.1 privirea la dinsulc de alt-fel, tot ga.-
sia el mireasA, mai de graba.
Fata, cind il vede cu buzele aa drinabalete, zice:
Da ti tueli be in, bitelicd?
Nu tuel, das budat...
Ea crede c'a zis cri-I bogat :
Dacd eti bugat, di ti nu eti inbacat?
Unde dal i unde crap6.1..

www.dacoromanica.ro
 INRUDIRE

5e duce tiganul la popa sa se spovaduiasca.

_Entre alte pacate, marturisete duhovniculul, ca.-
nteo vreme, pe cind hargatia la un schit de maI-
cute, l'ar fi Impins neprielnicul sa aiba de-aface
cu-o calugarita.
Popa foc; de tot la el:
i nu t'a fost tie frica de urgiea A totputer-
niculul?nespalatule, cline far' de lege, spurcaciune
blastamata, al sa VI in spinare talpa iadulul. Cum
de-al nazuit tu la o sorei de-a lul Cristos?
Tiganul se-ncrunta :
Sora lul Dumnezeti? Stl Far de lege etI tu...
Si smuncind ciaslovul II arunca-n capul pope.
Da aI lnebunit, faraoane ?
Taca-ti gura ratacitule, nesocotit ce letI,
cum de cutezi sa blstmI i sa huletY pe cum-
natul lul Cristos ?..

www.dacoromanica.ro
 DE LA CHEF

Bine-I s1 ml,soare omu cuvintele cind le

scoate din gura i sa nu se treziascA aa vorbind
in dodi1, de par'cb, 1-ar fi gura de-imprumut. Ca.
ban!, ceI drept, nu nal pe gura, da de multe orl
te face A prkldet,1 o avere.

oarecul a lasat casa de groaza mite1'o anucat'o

aa razna peste cimpurl, peste dealurile corhanoase,
a trecut prin ripI prapAstioase i s'a dus ca im-
pucat. Fugia, da cu ochil tot inapol A vad5,
clan nu-1 ajunge din urmA scapara pAmintul
in urma 1111, s, ducea nebun, invalit intr'un
noura de colb...
Dupa multa, alergatura, se pomenelte intr'o vie.
Face popas sub o tufa : nsufla in linilte. Deasu-
pra, bolta infrunzit i batutti-n struguri gra1

www.dacoromanica.ro
 - -112

si marl, nici prin vis nu dase cu ochil de-asa

minunatii.
Aid e de mine.
Ia zis el in gind.
Mar in spre sara, dupa ce 113'a hodinit cele ciolane,
se ridica cu greti i incepe a mului pe jos. Ga-
sete o bobita cazuta mai de multisor i cum
se intimplase in dreptul unel rarite de frunze,
o dogorise soarele. Oust,. Qoarecul din bobita pi
da ca-f acripara, tocmal pe gustu lui. Mu lt nu trecu
si gateste bobita, da gata era si el, il apucase
mustu de cap, se-nbatase parecu de-al binelea.
Sa-invirtia tufa cu el ; i se parea ca toata
lumea-i a lul. Dupa chef uncle se pune si-T trage
un chiuit de rasuna butucu de vie. Tupaia in
doua labe, se tavalia prin tarna i cinta cit 11
tinea gura. Ca el nirne prinsase la coraj baetu.
i.n fumul betiei un' s'apuca de batj000rit p'sica :
Auzi ? .. mh sa ma tern eude -o pirlita, de-o
cenusarita I ..
Se palia cu pumnil in cap si se tragea singur
de par, de ciuda a se lasa mite.
Prost ... prost ce-am fost I ..
Se tavalia si se batea cu palma in fata, mu-
cindu-si coada de minie.

www.dacoromanica.ro
 113

Mita de la crama, aude sgomot in vie 0 tupilil,

tupili se duce in spre locul de unde venia vuetul.
Ajunge i itete capul printre frunze. oarecul
facuse clabucl la gull, de atita striAt.
Tont ce-am fost... nating... sa-ml ieat eil
lumea-n cap pentr'o uarnica 1 ..
Se ridica cu greg In brine!:
A 1 .. unde-I pirlita acu ... s'o nip cu dintii,
s'o foarfec...
Mita de la spate tup i-1 pune laba-n ceafa.
oarecul se facuse de frica numal eft o aluna,
se luminase la minte, de par'ca-1 luase ametiala
cu mina.
lata-ma-s... nu ti-I frica ?
Ma rog iarta-ma... par'ca la betie mai tie
omul ce vorbete ?..

61995. IL 8

www.dacoromanica.ro
 CREDINCIOI

Casa plinit de icoane,

qi podal incarcat de ghioage.

4PrAdase i omorise pe nite alittori la drumul

mare. Pe cind ei o luasera la picior cu bunurile,
sta,pinirea-1 calca din urma.
I-a prins i i-a pus la racoare.
Vine termenul de judecat. Cum se Muse,
sorocul picase inteo Vineri. S'a sba,tut ei juratii
pin' la vremea mesei, da n'ail putut ajunge la
Intalegere. i fiind-cl era timpul minclirei, curtea
se inprWie, rarniind sA se dee hot,rirea dupl
prinz.
Tilhari, tilhari, da tot le trebue de ale gurei.
Cel mai mare dintre paznici, trimite de le cumpara,
piine i brinz.
Straja infige baioneta intr'o pilne 0 leo intinde.
Pune i brinza pe-o lopiltia i le-o ft, de departe.

www.dacoromanica.ro
 - -115

a a flare
Al fi crezut ca hranete nite flare,
chiar samanati: Cautatura lor poncila te stra-
pungea. IV ingheta singele in vine, nu ma! uitindu-te
la el ; fereasca sfintul sa-1 fi intilnit la o vreme
de noapte.
Da hotif luau numal din pilne, de brinza nicI
nu se atingeal
Cel cu paza, se mira de una ca asta:
Da din udatura de ce nu gustati ?
PoI face hnul din ucigas1 sarutam mil-
nile, asta-zI e sfinta zi de sec i nob tinem pos-
turie ...

www.dacoromanica.ro
 MOMEALA

NicAerl nu umblA email cu

colacT in coedit.

7iganu1 avea o judecata la IaiT. i cum din satu

WI 0 pin' la scaun era o bun& bucath, de Ice, pune
nevasta de-I face un cuptor de malaI s5.-Y ajunga.
Pornete ; merge el cit o fi mers 0, de la o
vreme, 11 alma un pul de foame de calic. Popo-
sete Inteo lunc ce-I venia In cale ; desface la
gurA traista cu malaiul 0 s'aterne pe mincate.
S'a saturat el 0 cum sta trIntit, Ingreuieat
de-atita mincare, iat5, a trece keun romin pe-
acolo :
Cu multa pleaciune, cucoane . ..
II clise:romInul. Pe tigan la gidilit la iniml vorba
asta.
Bun ajuns, Mete.
Rominul naibeI, IgY pusase ochiI pe traista
tiganuluI, de cum o zArise, a era tare flmlnd.

www.dacoromanica.ro
 117

A tI ospatat putintel ?..

Ap-T... ()lead de-nbucaturica, ia ca la drum,
ce potl apuca...
MaI Incape vorba ?. . de buna sama 1 Pul
mina pe o ceapa, mal c'o farmatura de ma-
lait ca doar nu era s'aducetf cu luminarea
voastrA, pill friptl qi dulceturI ...
Cum zici, mal ales pe caldurile acestea 1
Da un' se pomenete ? .. se strica ... i.--ncotro
vi-I drumul ?
In spre M.O.
La Iaf ? .. hm ! .. mi-I tare de-amirare 1 ..
De ce ?
Acu n'aT avea nimic de zis, dad, ar fi
unul de-al de noT, taran prost, care nu mal tie
ce-I prin lume... dar mariea voastra ?! . om purtat,
luminat 1 ..
Cu adevarat, dar ce-I ?
Pal sa carI dumneta cogemite traistoT de
mincare in spate, sa te hIestI de atita greutate,
cind i. copiil mai de-a puterea ceea, OM Ca la
IV 6110 umbla cu colaci In coada ...
Aracan-de-mine rominic'o .... par-ca mi-a
luat cornoratu mintile, am uitat, bre 1 . .
Svirle calabalicul la ripa.

www.dacoromanica.ro
 118

Ba du-1 mal bine la copif.

Sae mina cucoane ...
Rominul se pune la masa. Cala pornete dupa
cal mortl sa le lee potcoavele.
*

Aqa pe-nserate, tiganul ajunge la rohatca Iau-

la Cum intra in tirg, ochil in patru sa vada
veun cilne, ca i se pusase lein pe inimd, de-a
minca.
Pindind el aa, numa iata un dulat sprinten, cu
coada adus a. colac pe spate, venind in spre el.
Tjganul dupa cline. Fugea dulaul, dar i tiganul
numa sa-1 ajungd. ClInele, daca vede a nu-1 de-a
scaparea, zup, peste-un gard, lasind coada matu-
roiu in jos.
Na I .. c'o scapat colacul.
Tiganul se pune pe cdtate. Iea-I de unde nu-i:
l'o apucat noaptea orbcaind pe sub gard.
Ce-al prapadit afumatule ?
Tiganul povestete patarania. Lumea ridea de
se tavalia. Cu mare ce a putut aduce pe tigan
la intalegere, c'a fost pus la mina :
Multumete? de pirliala i 0, al de-n-vMa-
turd, ...

www.dacoromanica.ro
 INDARAPNICIE

eind a prinde rominu la coraj, sa-1 laT sa

bee, sa nu-1 rup1 de la pahar, c'apoT e foc. Nu
vrea el sa kstie, c ceilalti n'at chef de ciocnit,
el o tine una cind a bea el, sa bee toata lumea I ..
Era tirzit de tot. Unu framinta pamintu inteo
crima, de-al fi crezut c framinta jaratec. Negus-
torul nu putea nici c'un chip sa-1 scoata din
crima.
Bine, mai cretine, et nu trebue sa ma mai
culc ? Ie1 afar& oda ta, a vreat sa-nchid.
Inc'o chila I ..
Dar daa nu ti of maT da ?
Pacatuelti, de nici pamintul n'are sa te
poata suferi, cind-il da ortu' popel.
Nu mai lungi vorba i leati talpaqita cit e
lucrul cu cinste.
i crimaru do.. sa-1 impinga de spate. Rominul
se lasa pe-o laita i s-apuct. de-un poloboc.

www.dacoromanica.ro
 120

DA-ne pe-amindol afarA ...

- Du-te-odatt, neagt, de pe capul met; uncle
te trezeqd? e casa mea clout, asta 1
PotI stil lel casa de pa mine dact,-I a ta,
eil din cripid nu rat dat urnit 1 ..

www.dacoromanica.ro
 DUPA PAR ...

ii ucrurile din lumea asta n'at fost alcatuite

de la Inceput, aa cum le vedem orinduite asta-zI.
Cu vremea s'aa schimbat toate 0 de aceea po-
ve@tile le credem nascocirT ale minteI omeneti 0
nu dam cu gindul ca ceea ce este asta-zI aevea,
odata, vor ajunge basme ...
Alte vremuff, alte obiceiml ...
MaT de mult ci-ca femeile erg' stapinitoare, Tar
barbatiI tineat casa; ele duceat friele noroadelor,
puneat tara la cale, judecat, pe cind barbatil ph.-
ziail oalele acasa sa nu dee In foc.
Acu, judecatoarea dinteun sat s'avea de bine
c'un romin de-acolo, da tot pe-ascuns, ca sa n'auda
barbatul eT.
Dragostea lor a tinut cit a fi tinut, da de la o
vreme s'a Infundat, dupa cum toate trebue sa,
aiba un capat: barbata-su o prinde cu ibovnicul.

www.dacoromanica.ro
 122

Rascoala mare.
Barbatul de tot ca sa dea in judecata pe cel
ce I-a necinstit casa. Da acu-1 vorba : cum sa se
judece, dud tocmg nevasta-sa, ceea cu pricina,
era fug, sa imparta dreptatea? Ar veni Intocmal
ca i cintecu : hal la lup sa ne plingem ca ne-a
mincat oile !
Ce sa faca rominul nostru, daca aa era tin-
duiala pe atuncIl Acasa-I era femee, dar In sat
Judecdtoare.
S'a plins el. Dinsa asculta cu linWe tInguiala
apoT lovind cu minie In pamint, poruncete s'a-
duca pe impricinat :
Auzi dumneta raul, sa se apuce de stricat
casele oamenilor ..
Dupa ce aduce pe vinovat, ii Infatilaza din-
preuna cu jaluitorul:
Adevarate-s cele graite de potrivnic?
Adevarate
Raspunse impricinatul.
Ma? Ia-1 de cap barbate. Tu, Impricina -
tube, find ca etl vinovat, sufere, dd-te dupd par,
poarta capul dupa miinile lul, c'al pacatuit .
Rominul 11 !Wad, de par i trage In toate
partile. Da cela se dddea dupd pdr, purta capul

www.dacoromanica.ro
 - 123 -
incotro-1 trgea, asa ca nu suferia mai deloc. A
tras barbatul cu pricina de chid pin' s'a lehemetuit.
Judecatoarea se-ncrunta din not :
Asa vor pati toti derbedeii care vor umbla
din muere-n muere, catind s fad zizanie In gos-
podaril. Acu, tu, impricinatule, apuca de cap pe
potrivnic, sa stie de alta data sa-II stapiniasca
femeea. Da tu, ,barbate, nu te da dupd pdr, ca
eV cel cu dreptate, Intapeneste-te bine, tine-te
dirz, 1asa-1 pe el sa te traga incotro a vrea ...
Ibovnicul, unde se prinde de parul celuia si
smuncete cit poate, de-I scotea vite Intregi din
cap; isi incurcase miinile in c IVl barbatului si
tr5gea ca de iarba, ca ist cu jalba, se tinea Infipt
loculuf de par' ca-ar fi fost rasarit din pamint.
ia, vazut omul dreptatea femeeasca, a gustat
barbatu din mila de la nevasta q'a zis si el ca
cela: Sa te fereasca Dumnezet de judecata mu-
erel si de bataea prostulul.
Dar cine mai credo azi c's. fost odata lucrurile
acestea aevea 1 Timpul a trecut, lumile s'at pre-
facut si obiceiurile din vechime ramin numai ca
povesti de adormit copiii.
Ehel, alte vremuri alte obiceiuri . . .

www.dacoromanica.ro
 MAT DA ODATA

5e primbla tiganul prin tirgul laptarieT. In

lungul trotuarelor erat inlirate oalele pline cu
frupt; bulgari1 de unt ingalbiniat par' a erail go-
go1o1 de aur. Tiganulul 11 IAA gura apa, maf
ales dupa smintina. Cum A fad, A nu-1 cada
gret potta ? Bani n'avea, sa cumpere ; din cel care
vindeat nu se ncumatria cu el nimene, era cum
e mai rat in lume.
S'a gindit la un tgretlic:
Se face a tirgui dintr'un capat. Intreaba femeea
de pret i dupa ce se invoia, raminea sa guste
smintina de buna. 41 virA degetele in oala uniea,
cerca la alta i nicaerT null nimeria placul: ba
ca-f Inacrita, ba ca s'a zarit, pe alta o gasia prea
brinzoasa kli cite cusururT toate.
0 precupeata mal purtatA, pricepe Imicheriea
si cind sa-1 vire tiganul cangile in budalt, umple

www.dacoromanica.ro
 - - 125

un linguroit cu smintina si l-1 toarna in numele

tatalui. Cela stringe mina albiuta q'o trece cu li-
ni0e in lungul fete, de-alunica smintina la vale,
pin'o aduce in gura.
litaa . .. asta-T buna; ma rog, ia mai
da odata ...

www.dacoromanica.ro
 LECTIE
peamtul vroia sa-nvete rominete. Din cind
in cind se da in vorbA cu oameniT ca s5, deprind5,
mal lesne.
Odat, dupti ce-ntreabl de-o multime de cuvinte,
neamtul face atre lume ca pent' o reculegere:
BoYer este boler .. . cucoana este femee, pun...
Porc este pore, da pe cucoana luY pore, m4 rog,
cum spus a chiam ? ..

VORBE DE CLACA

arY cum, n'are de-a face ibovnicuk cu omu

OA, tot e mai aproape amp de eit sumanul:
Unul azi este, mine nu-1, pe and cu brbatul
trg.qt1 deobte.
Ihal ! .. et pe barbat il lat des : din Pagti-n
Pagt; din Pagti-n Pagtt. Da pe ibovnic cind (16,
D-zeti, rar de tot : ia din Sim-bit-td-n Sim-bei-te I

www.dacoromanica.ro
 NU MININC ?

Omul, ca s'o duck bine

in lume, trebue el aibli :
Picioare de lup,
Pintice de popit,
gi obraz tureatch ...

Rolm= pult&lue pe-un popa la masa, da

popa fiamind lacusta.
Da, prea-sfintite, de la no! putin, da de la
Dumnezea ma! mult. Sa nu va fie cu banat... ospa-
tam cu ce putem i cu ce ne-a dat eel de sus .. .
N'ateapt0. sfintiea-sa multa ruga .r-iii s'aterne
pe mincate. Se duceat Imbucaturile nemestecate
pe git, piereaa ca pe gura lupuluT. C'o mina lua
din blid i cu ceealalta ducea la gura.
Rominul daca vede, sa da maI linga popa, II
apropie mal mult bucatele qi. face rugator :
Da minima parinte, lea omenelte, ca este,
slava domnuld . . .

www.dacoromanica.ro
 - 128 -
Popa infulica mai hulpav, Indesind cu mina
Imbucaturile.
Poate nu v plac bucatele, da sa ne fie
iertat, qtil ca la noi : dupA pungA i dupti, price-
pore, da sfintiea-ta nu te uita, Yea dupa. obraz ...
Popa, leapAdA, potcapul, se deschee la giubea
i se napusteqte cu patem5, asupra minareT. Cle-
Pia fli grojdia mai grozav de cit guzganii eel
hamisiti.
Ci minina parinte cumpatat, cinstete-ne
masa, nu v5, uitatl a n'aveti cu ce ...
Popa care nici nu-T putea trage sufletul din
pricina molfaelil, scos din rAbdari de atita sici-
ialk asudat cum era, zice rominulul :
Da eft ce fac acu omule, nu mininc?
Poi parinte, asta nu-1 mincare, asta-1 curat5.
porcarie ..,

www.dacoromanica.ro
 MOARTEA

33. la o vreme de necaz, la o boall fereasa

sfintul atunci doar' de roagA omul moartea, da
tot nu cu tot dinadinsul, zice si el sAli mal astim-
pere focal. 1.ie el nu se apropie hida, pfn' nu
i-a veni ciasul. i chiar la soroc, cu citA IndarAp-
nicie nu se-nfinge In pragul mortei, n'ar trece
hotarul vieteI, doamne ferete...

Era o baba slabA de tot: bolia de nici null

mai aduce aminte de cInd. I se urise cu vieata; o
hiriia i dinsa de azi pe mine; Inteuna ruga
moartea :
Doamne, nu m& lAsa, sa m6, ma! pedepsesc;
stringe-ma odat de pe pAmaint. Am chinuit, de sD.
ispaesc pcatele ti3i celor din al noulea neam 1
i moartea Intirziea.
Da baba avea un bletan, pe care-I chiema Iri-
61995. II. 9

www.dacoromanica.ro
 - 130 -
miea, gras de par'ca-ar fi fost umflat cu teviea,
cogemitea buftac.
Baetu, auzind'o vaicarindu-se Inteuna, se gin-
dete la a nasdravanie. Inteo amiaz5, se suie In
clopotnita de la biserica i prinde un pul de bufnita.
Cind ajunge acasa, ma-sa atipise. El s'apuca i
pune dihaniea pe coarda, drept deasupra patuluY
bolnavel i pe urma iesa.
De la o vreme, baba se trezekste. Cum face ochl,
prinde-a game ki-a se vaita;
Of moarte, moarte a mult maI IntirziI1
Cam se framinta ea In pat, numal zaregte pi
blzliganiea de pe coarda. Puiul de bufnita pleca
capul aqa In jos : rotia ochil liii marl, sglindu-1
ca s poata vedea la lumina. Baba, In buimaciala
boaleY, a crezut ca-I necuratul, orf cine tie ce
duh spurcat. De frica, se face ghem sub plapoma
i-ncepe a striga pe fecioru-su.
Cu mare chin a putut'o 1initi baetul.
Cine-I de vina, da, daca i d-ta par'ca ItI
fad de mit. Intr'una tot: moarte i iar moarte
Daca-a v6zut c'o choral atita, iaca o venit, aiasta-I
moartea
Baba tremura ca varga i uncle se otara i se
strimba de frica, de-al fi crezut c'o muncete

www.dacoromanica.ro
 - -1b1.

duch-se pe pustiT. Se ridica aa in mlInl, ca sa

vada maI de-aproape moartea. Bufnita atund In-
tindea 0 ea capul tot mg in jos. Baba dclea ca
palita de tiasnet.
Of, ca urit-I moartea, Irimii'o.
Baetul, ca sa nu-I phliasca risul, iesa afara.
Baba, dach vede ca-T pe duck uTta necazurile boalel
i nu se-ndura sa moan. Se scoala cum poate,
face cite-va mataniI, se-nchina, 0 apropiindu-se
de moarte, IT zice cu lacrimile In ochi:
Moarte, nu ma maT minca pe mine, ca-s o
slabatura ; mininca p3 Irimiea, ca-T spinzura
brbiea ...

www.dacoromanica.ro
 SOCOTIALA

31 tocmeqte rominul pe tigan, ca sI tae nuele.

Dup5. ce-T da tainul, Si zice s porniascl la pa,-
dure, de cum s'a ivi gea3A de ziuA.
Da faraonul greoia la treab, tot timpul numaT
s'a intins ia aa, far nick un spor.
Sara se-ntoarce la romln, vaitindu-se a 'a
muncit trupul rau de tot.
E, da-ncaltea ml-al Mout multe nuele?
Cit lumea, dumnea-ta sA ffi sntos.
AI ca la doun, crucene ?
Tiganul amine ginditor:
Pol, cetclete, nzzl ci& netelete, cre d ch poate
or fi

www.dacoromanica.ro
 NU.I MUTA.

Rominul se duce la coasa la Ungur. Cosesc

el pint' la ameaza, cind ajunge soarele drept pin-
tece, cosail se pun la masti. Ungurul Infulic cu
o poft5. de lup hamisit; Rominul gusts din mash
odat, de dou mi.., nu merge; prinde-a strimba
din nas, El verse, nu alta. Ungurul dach vede,
face catrl Romin:
Muninca e bun ...
Inplintindull mina in zama, scoate un cap
de mita gi-1 intinde Rominulul.
Cap ... bun cap...
Pe romin 11 'Wise great% I1 muqca milniele de
ciuda c'a pus In plug cu Ungurul.
Cap nu place... al.. le laba labuta e
dulce.
i lsind capul, incepe a cotrobSi prin borg
pia, d. de-un picior. 11 intinde spre gura Romf-

www.dacoromanica.ro
 - -
134

nulaT. Zama se scurgea de-a lungul label, prelin-

gindu-se inteo goal% cleioask ce se Intindea pe
arnee. RominuluT.
Muninca... pin' disara nu dat muntare alta...
PM... nu-mT O. gustu ... noT nu mindm
came de mita.
A !.. asta nu-1 muta... e mutanu, nol muta
lasamu de samunta...

www.dacoromanica.ro
 FETELE VADANEI

3 se dusase numele ca de popa tuns. In tot

cuprinsul nu se vorhia de cit de vadana eu fetele
de mttritat .. .
Trel fete, treT pIetre. i doar' erail marute de
tot, s'ajungeal acum una pe alto, din Inaltime ...
nu Insa si din anl; a aniT, bata-1 focu, fug de
nu-1 maT potT ajunge. De mult IT asteptat ele
norocul, norocul pribeagul, da vezi ca el trecea
tot pe-alaturi c'ala-1 el 0 pe la dinsele nu
s'abatea nicl de cum.
Fata cea maT mica era frumoasa, de cit minune
mare; mijlociea sluta ear dar tot mergea ; cealalta
mai statuta, urita foc, sa fugl In lame qi. sa nu
daT ochi cu dInsa ; te-al fi Incuscrit mai bucuros
cu mama padureT, orl cu bahahuea baltilor, de
cit sa facT casa cu dinsa.
Avea ea vadana treT fete, da i avere ...

www.dacoromanica.ro
 136

Vine o data in petit un baetan mindru ca o

mlada de stejar. Mama inOra cite trele fetele
0-1 lasa sail aleaga dupa vrere.
Fetel celel mid, II db. un plug cu boi, un ogor
de pamint ui ... ce-o mai vrea cel de sus ; mijlociei,
II da patru plugurl, un Ian de pamint o ulcicuta
de galbeni ; celel statute de tot ce statuta ?
ca era cit ma-sa If da un tamazlic intreg de
boll, Ian cit o prinde-n ochi, un desag Intesat de
poll i toate cite trebue la gospodariea noua.
Flacaul vzind ca zestrea se tot mlirqte, face
neastimparat catre mama:
Ma rog, n'ai alta mal batrina ? ..

www.dacoromanica.ro
 POTRIVIRE

Rominul era orb din natere. Dad% Dumnezeil

i-a luat vederea, l'a daruit in schimb cu bunt
cunoatere la pipit. Ig gicea lucru, numai sa-1
fi atins cu degetele. Vestea iscusinteT la ajunsase
pin' departe.
Din botez 11 chema TTulpe.
Venia multa lume sa,-I cerce priceperea 0 mult
se minunah de rara lui ghibacie. Nilte flugubeti
se pun sa-1 dee de rusine : Vira o vulpe inteun sac
'o due la orb sa giciasca ce-T. Cela pipae sarcina
in lung, sucete sacu, 11 invirteste, cumpanete
greutatea, degeaba. Nu se dumeria anume ce-1:
cline, mita, ori alta dihanie. La urma, vazind 0
nu a. de rostul tainel.3 prindo a se scarpina in
cap 'a se caina :
ET, Vulpe... nape ...
Al umblat, cit-aY umblat.
Dar acu drept te-ufundat ...
qeea nu se dumeresc 0 el 10 plinge pacatele
0 zic minunatT :
Mare iscusinta, a gicit l'acum 1..

www.dacoromanica.ro
 MESIEA

Tata era far% pareche de mindra, pica de fru-

moasa, coz nu alta. Avea numal un cusur: era
jidanca. Baetanul, nicT el de lepadat, da unde era
chip sa se apropie de codana, a nu-1 suferia Did
cum. i doar,numaI un pacat avea 0 dinsul: era gol.
Flacau1 se gindeste cum ar face sa-ncurce mintea
fete, ca a /Joan sari plrlazul lege!.
Era In timpul vere. Fata dormia afara pe prispa.
Betanul pune atund la cale o dracovenie :
Se nvalete intr'o prostire, 10 da fata cu crida,
de umere 10 prinde doua aripe de gisca 0 tinind
in mina o smindca de salcie, trece pe la un miezul-
nopte1 gardul la jidancuta :
Rifca ... Rife& . . ,
Vuus?
Cum luna batea pe baetan din spate, 11 lmbraca
inteo lumina orbitoare.

www.dacoromanica.ro
 139

Rifca ... din tine se va nate Mesiea ...

Zice i Ingerul prevestitor piere.
Nu maT stiea pe ce lurne-T, de bucuriea ginduld
0 din ea se va nate mIntuitorul neamulul pri.
beag. N'o mai putut'o fura somnul In noaptea
aceea. A doua zi chiama pe rabin din tirg, aduna
pe totT habotniciT de prin Imprejurime ca sa le
spue vestea.. Cu totil s'aA Inchinat ei, ca la o
aleasa a ceruld. 'nil s'at Indoit de adevarul
spuselor Oa zis ca poate sa i se fi parut: multe
i se nazare buimaculuT ...
Pentru mal buna .Incredintare, s'a hotarit ca a
doua noapte sa vegheze batrinil ca sh vada 0 el
ingerul.
NicT n'o apucat sa cinte cucoi1 intaT i vestitorul
s'arata maret 1 mladios. Calca trufa, stralucind
In lumina lung
Aa ramas toate bune, dar acu venia vorba :
cu due sa fad pe Mesiea?
Waft Intales, ca a treia poapte, sa Intrebe fata
de Inger.
De inchis ochiT, nici vorba ; bolborosia numal
rugaciunT, gindindu.se la Cel de sus.
S'arata trimisul:
Rifca, din tine se va nate Mesiea ....

www.dacoromanica.ro
 - 140 -
Da cu eine trebue sa-1 fac?
Cu bAetanul de-alnturl.
Vel smir I c'un gol ?
A5a-1 vrerea tatnlul.
Si ingerul piere pripit.
FrAmintare mare fare aleil mT D-zet. Nu putea
el da cu gindul ca Mesiea lor, omul atit de dorit,
aqa de rugat, sn leasn dintr'o nelegiuire.
Solomon deqiderea s'a nAscut dintr'o por-
nire cu pacat t2'a fost mare ...
Gindul acesta 1-ad ImpAcat pe toti.
Cu pomp i cu darurl bogate, s'ati dus batrinil
credinciql la flAcAul de-alAturT, sn-1 inItiinteze
c. Dumnezeu l'o aks de tata buT Mesiea.
Ca.-1 cir1, c mir da la urmA, dupn multn
rugare, a priinit .
* *

Se inchee cele noun lunT

Rabinil din toatn lumea, alergn s e fatn cind
s'a nakte barbatul mult qteptat. Se fAceat ru-
gnciunl prin toate sinagogele. Gemeat impreju
rimele de venitT, c mersuse vestea pin' peste
noun rand. Cu tot% credincio1 bunT, doritorl
de omul stint, omul ales care-I va stringe din

www.dacoromanica.ro
 141

pribegie numar c'un semn din deget. Vor recladi

vechea faima, vor relumina trecuta stralucire.
Mow le eele mai cu nume, alergase sail dee prinosu
lor de pricepere. Afara lumea se ruga ...
Era Intalegerea 0, rabinul cel maT mare, sa
priviasca inni copilul s'apol sa-1 vada, pe rind
toata samintiea neamuluT bine-cuvintat.
Poporul Mee. inohinaciuni PAM contenire.
Inflorita la fata, moasa-moaselor s'arata In prag
si bate din palme voioasa :
Gata ...
Norodul da busna. Rabinul cel mar mare 10
face loc i intra in casa.
Cu totil tresar de bucurie.
Dar rabinul se-ntoarce galban i cu privirea
ratacita; a putut sa dea numaT un gemat de
desnadejde s'a cazut sdrobit la pamint : vazuse
amagirea. Poporul ingrozit navalelte-n cas. Acolo
pozna mare: Mesiea cel dcirit ieise fala.

www.dacoromanica.ro
 FIRITISIREA TIGANULUT

era pe timpul culesului viilor : an slotos, se

rupeat butucif de-atita road., edeaa struguril
de par'ca,-1 butuse D-zeti cu lopata. Rominul,
QtiT ca Rominu : cheflit i cu voe bunk. Nu-1 prea
merg Jul treburile ca la lume, dar aT vedea
petrecanie 1
Unu, face-o mast de bucuriea belpgulul; cheamk
el cimotiile, cunoscutiT ma! de pe-aproape O. la
urma Inbie @i. pe-un tigan om de-al case!.
Dupk ce mininck lumea de se multumete, vine
rindu firitisirilor : Inchink unul paharu, ridick altul
i spune fiete-care ce-1 ajunge capul. Cu totif
doriat gazdel recolt multa qi cite de pe lume.
Vine i rindu tiganuluT. Ista, Tea paharul cu
evlavie i ca s-1 Intreack pe tog in wad, incepe:
Apol sk, dea D-ze sk facT :
De toat vita:
cofiita;
De pe tot cotoru:
ciubAru;
Dintfo suta de pogoane: un car de poloboace,..

www.dacoromanica.ro
 CU TRECERE.

C r a Inteun revarsat de ziva. Da ceata, ca nu

se putea cunoate om cu om.
Un popa ratacete drumul i. daca vede ca
s'a-ncurcat, tae i el deadreptul printr'un Ian de
grit. 0 prubuluit el ap, c'ar 1ei mai rapede la
lumini. Fecioril boereti vad de departe pe cine-va
a le calca samanatura, da n'at putut deosibi bine
anume cine-i.
Striga ei la popa, da ista se face n'aude, riiiii
cauta de mem. Unul din paznici da OA ajunga;
celalalt chiue din urma :
Prinde-I, mai, kii-1 ada cobza la vale.
Feciorul agunje pe pravoslavnic din urma, sa-
propie bine, II Implinta mina-n ceafa, se uita la
dinsul, i dupa ce-1 vede, il da drumul, stupind
Inteo parte.
Cine-I, ma?
El !.. Lasa-1 la dracu firtate, ca-I popa ...

www.dacoromanica.ro
 HOTARIRE NESOCOTITA

Cra bolnava de facere; chinuia sarmana de-o

bunk bucata de vreme, sbatindu-se in gura morteY.
Suparare in cask, cheltuiala, alergatur Dinsa
I

mal multa pe cea lume, gemea numal din cind

in cind.
Barbatul, abatut ca o iubia tare mult sta
z i i noapte la capatalul el, boeinduse de neno-
rocirea ce-I cazuse pe cap.
A chemat popa, cetitu-i-a moliftele, i-a facut
aghiasma, dar In zadar.
Odata, scos din fire de scirba, ca nebun, se
arunca in genunchl linga patul bolnavel i prinzin-
dull 0 timplele in palms plinge Infundat, rugin-
du-se ceruluI sa se milostiviasca i sa null In-
toarca cu totul rata de la el :
Doamne I .. abate rant de la ua mea
Poate t'am gre0t! iarta-ma; nu-s vrednic sa ridic

www.dacoromanica.ro
 - 145 -
macar ochil In spre tine. Eu sunt de vinA, dar
ig ftgaduesc de-acum a tresc curat, departe de
trupul el, pentru a inittura o a1t6, nenorocire ...
Femea de gi pe moarte, 11 aude li A sa-1 lin-
pedice :
Nu te jura barbate, nu te jura, a de In-
dreptat m'oit Indrepta et i mi-I ca nu ne-om
putea tinea de cuvintul...

61995. IL 10

www.dacoromanica.ro
 RAZEIT

La us petic de melee
Ira sac de hirtie ...

Rid el Rominil de toata jivina de pe pamint

plculesc In dreapta si-n stInga de n'a ramas
hid dracu netras pe dna, da nicl In de el nu
se crut, cind sa-ncrunta clamp t cu razesu,
apol sa te dal de-oparte i sA prive0i.
Razeplul i-a mars numele ea-I ctrcioba i sgir-
cit q'apol de-aid, da doamne bine: Ba a bate
brinza in ulcior i-ntinge cu mamaliga pe de la-
turY, numal ca s'o amagiasca sa lunece pe git ;
la o zi maY mare, de sa-ndura on mare ce, BA
scoata brinza cu virful fusulul, ca sit nu Yea mult
la o Imbuntur ; nu4 vorba, ci-ca ki'atuncl
i se pare ca face risipa i schimba acu In locul

www.dacoromanica.ro
 - -147

fusulut i de-acolo a ie0t vorba : zgirie-brinza,

chid se pomenete de-un om zgIrcit.
C'un oti 0 c'un colt de One, se duce la Jude-
cata la IaT, vine InapoT gi aduce cu el tarma-
tulle de db. la gMnT. La el udatura-I fudulie, pita
este ce este.
Acu, o corjanca c'ala le maT zic razasitelor
ci-ca se-ntorcea de la cimp, aa mal pe-nserate.
In drum, avea sa treaca printr'o mirite. Ca
a null sparga papuciT prin tepT, se desculta.
Val de dinsa, cum mergea cu picioarele goale
prin te0turl. Se zglriease de-0 facuse picioarele
una de singe.
Taman cind sa Teasa la cimp curat, o tepula
II trece prin talpa picioruhn. Schiopatind, vain.-
rindu-se, Tesa din mirite la lumin. Dupa ce-0
scoase ghimpele din picior, se nab, lung la el 0
zice cu mirare :
ISM ... vazut'al pozna I .. de eram Incaltata,
Inn spargeam bunatate de papucT, noT-noug 1 ..
* *
*

Tot razeu, ci-ca s'a luat cu barda dupa o cioara

ce-I furase o perja din livada; o alunga el per-
jeru zi de vara toath, inn' o ajuns la Prut. Apa

www.dacoromanica.ro
 148

mare de tot, nu era chip de trecut. De ciuda svirle

cu barda dupl dinsa, da n'o nimerekte. SM el cu
ochil dull pe urma el, pin' o pMpAdeqte din ve-
dere ; dupl cell lea nAdejdea de la perjA, face
de colo necjit :
SA fie de sufletul lul tAtA-miu .. a

www.dacoromanica.ro
 VORBE DE CLACA

7ia la trufandale ca qi la zile. Caut verde-

turile sa, fie tot mal fragede. Mi se scurg ochil
dupa tinerele. M. rog, m dau in vint dupa pros-
pdturd. Cind e vorba insa de yin. ., poate sa fie
titi mal vechipr, nu ma dat in lturI. ..

Drept vorba ceea : satul arde i prostul por-

nete-n petit. A.a i tu, bre Thane : dator vindut,
gol pistol i te primbli cu caciula de-a catafia : ca
Von prin loboda, halal! ..
Plinga eel ce nfo-nprumutat, tit a n'am
sa le duo eti grija .

www.dacoromanica.ro
 IND OIALA

5e intilnete un filosof c'un cAlugr.

Din una-n alta, vine vorba i de Dumnezet. Fi-
losofu, prinde-a indruga verzl 0 uscate, vrute 0
nevrute, ca A aducl pe calugAr la cunotint5, a,
Dumnezet n'a fost de cind-il lumea i pamIntul,
la stIrnit ap omul, ca 0 a] te bazaconil ...
S'at sbatut eI mult aminda
Tare la cuvint era calugtrul, nu-I vorbA, d'apoI
0 nihilistu draculuI era blstAmat de tot, cind de
dud Ed astoarne pe blagoslovit ; Il invirtia cu
graiul ap ca pe-o po.pup, mal-mal stt-1 aducl la
crezare. Calugarul, ca a nu se dee cu totul In
striaciune, dad. se vede Mut, zice :
tiI ce domle ? dacl-o fi pe-a dumitale,
atIta pagubD. : dupA moarte, m'oI -prW.di 0 et,
dupa cum se prapAdesc toate ; dar daa-o fi cum
zic et, tare m5, tem co, pe ceea lume, unde-oI sta
et, n'al O. staI dumneata...

www.dacoromanica.ro
 RASGINDIRE

Cind-IT dal, II fat& vacs;

Cind-11 red II moue vitelul...

5gircitul, cind a Mout claca s'a vazut atita la-

custa de oamenl impinzindu-1 lanu si mintuindu-1
treaba cit al bate din palme, a zis bucuros :
Mel, saracele milnl multe, tare-s bune 1 ..
Da cind s'a Mout sail, si-a fntins masa claca-
nilor, sta posomorit si se uita chioris cum piere
udatura, de par'ca s'ar fi dus pe guru lupuluf,
s'atund s'a intors Cu ciuda:
Da draculuf a nu-s de Boit gurile multe ...

www.dacoromanica.ro
 PRINSOARE

amindol aveat metegug : tiganul era ferar

i rominul @tie. croitoriea. Se prind ef tovarA0 la
ciltig i pornesc prin sate dupa lucru. Cali ziceat
dinii : azi lucreaa unu, mine mai da norocul i pe
la celalalt qi lucrurile se-mprumutl.
Umb15. o sApt5.mina, inchee i pe-a doua, da nu
le mergea de loc, nu 1ek4a ca din piatrh, trial
mai rnult din aptat. II mai minase phcatul iiii prin
niqte Orti s6AcAcioase, de nici de pomana nu le
mai da nimeni.
Nol de-am avea pentru gurile noastre, a
suntem Arad de tot ; a mai Mut ast-varlt grin-
dina i ceea roil& de One ce-o mai aveam, op
di numai ne unarm kii noi In sus.
De douA zile nu luase nimic In gura, li se li-
pise maruntaele de coaste de-aminca.

www.dacoromanica.ro
 153

Inteun amurg, ajung tovarAkil notri la mar-

ginea unul sat. Cind sA treaca poarta tame, zAresc
in nikte tufe de bojY, o scroaft ce da lapte pur-
ceilor.
Aolet . am prins norocu de coadA. Pune
mina, rominico, peun godac, a et deschid foile.
Cela se rApede, prinde picioarele de dinapol, un
tAvAlucel de ceia cu francu-n nas i-1 c15, drumu
in folio tiganuluT.
Tree de ceea parte a satulul, ca sA se instrAi-
neze mal mult de scroaft i poposesc la o cAsu1 .
unde-a vAzut el lumina.
Ia nikte drumeti ; din tot metekugul nostru,
ne-am ales c'un purcel dacA nu vi-T cu stinghe-
rialA, lAsati-ne sA-1 frigem aid ...
Cum nu ; oamenil bunT se-mpacA, ktit ea
n'avet1 s'atitatl focu in capul met.
Face rominu clocotit, i opArekte purcelu, ca
sA-1 Tee de pAr.
Nu-1 maT jumuli atita, mAT crektine, c ra-
mine numal olead. : n'al ce vedea in ochl. SA
frige el Oka cu pAr.
Dupa ce-lcenaltuekte cela gospodarete, II fringe
de kale, 11 intinde inteo tava i-1 a, in cuptor.
Li lAsa gura apt., cind a prins purcelul a sfirii.

www.dacoromanica.ro
 - HI -
Tiganu tot cel mal tiliret, se gindete cum ar pu-
tea-o face sa-I ramie numai lui purcelul:
Cu mincarea asta, ia numal avem sa ne za.-
morim amindoi. Daca-ar fi pentru unu, mai calea-
valea, dar ap, numai foame stricata. tii ceam
chitit et ?
t1t, daca mi-I spune .. .
Sa ne culcb.m amindol qi sa visam. A. cul
o fi visul mai mindru, acela sa alba parte de
friptura.
Ramiie cum zici tu, atunci.
Cit de foame, cit de osteniala, da tiganul adoarme
dus. Rominu aqteapta de sa, mai prajeqte pur-
celu oleaca 0-1 trage prin masele. Cind a vazut
ca tiganul are de gind sa se treziasca, prinde i
el a se face ca done, ca toti adormitii.
Rominico, el rominico ...
Aaaa ...
i casca kii sa-intinde ca dupa somn.
Scoala c'am visata.
Ce-al visat ?
Parea, adeca ce parea, ca chiar se facea : o
scara numai de aur. dun capIkt se sprijinia In up
bordeiului met i cu celalalt in tortile cerului.
Auzi tu minunatie ? 1 . mttt .. .

www.dacoromanica.ro
 - 155 -
'a venit Ingerul cel mal mare, Gavrilk i-a
zis c5, ma poftete Dumnezeil la mask. Ea nu
zic ba, dad rca poftete de ce s5. nu-I fac hatiru.
i m6, sul pe seat% In sus, m'aburc de tortI 0

dat In podu ceruld. Cind colo, ce sl-mI vad

ochil : o mask ce mask praznic Imparatesc! In
capAt sta Dumnezet 0 on Dumnezaoaica ; l'apof
in Ir, toti sfintil. Fe mine m'a pus Intro Kilos-
tiv .1.'ntre piranda lul. Cum am mal mincat,
ml rominico 1 .. Da tu ce aI visat?
Eti tot cel urgisit : S5. Meuse par'd scara
ceea de care spu'i 0 tu.
Al, 0 ? . .
Ma sul In cerit, da clnd A m4 pun 0 di
la mask mimal erat locurt
Cu mare ce-am Indput i eil, n'aI vazut
ce furnicar ? ..
Cum nu, m5, mir cum nu te-a Inaduit, 4-
deal ca In cutie, te-am zrit eft Dumnezeu m&
Iea de-o parte 0 zice s5. mantorc pe pAmint 0 sa
minim 0 et macar purcelu. Ce era :A fac, m'am
multumit 0 cu atita, bodaproste ...
i l'al mIncat tot?
De-ar fl mal fost Ind unul! ..

www.dacoromanica.ro
 VORBE DE CLACA

nail trupul la treaba mai loane, nu umbla

aga frunza frasinelului, citu-1 ziulica de mare ; (la
din milni, daca vrel sail dee gi D-zet. Ca da, de
mincat ri glsi tu acolo un codru de pilne la un
cregtin,ca nu moare nimenl de foame, da
are sa te stringa perceptorul cu ua g'al Ed strigi:
%gig morti, sa intru et. Ia gindegte-te oleaca : cu
ce-al sail plateti darile ? ..
C'un chiuit la deal g'i altu la vale.
Ride lumea, cregtinule...
Ce-am avut li ce-am pierdutl ... azi aid,
milne in Focgani ...
MAI, are sa te bata la darabana 1 ..
Da, vorba sa fie 1 .. Ce sa-m1 lee ? roatele
de saniea care n'o am, oil naravul ? ..

www.dacoromanica.ro
 PICALA 1 TINDALA

3indala duce vitica la tlrg. Cum s'a nimerit,

In iarmarocul vitelor era i. Picala :
Bun ajuns cumatre.
Bine team gasit.
De vinzare tapul?
Ce tan, ma! ciadrule, lea sama ce graetI,
nu-mI hull marfa.
N'o lua iiii tu In nume de rat, ma! iarta,
ca nuI vazusem titele.
PoI, deschide ochiT.
El, da ce-al cere tu pe caprita asta 7
Da nu vezl ca-I vitica, ce tot trancanettitl
de pe dealurI?
EtI fermecat, orl nu te-al hodinit bine asta
noapte ?
Da ce ?
ApoI nu vezi, mal, a.i capra?

www.dacoromanica.ro
 - 158 -
Fail cruce 0 zi: doamne ferete, a nu ti-1
bine ...
Iea sama la vita 0 zi daca, nu et1 std.
cat, oil alit.
Nevasta mi-a dat ea vind vitica, nu' capra.
Treaba el ce ti-a dat, dar tu al adus capra.
MaT, mare minune 1..
line 0 tu : Are patru picioare ?
Le are.
Are coada?
Cum r111.
Minima fin ?
Mal incape vorba ?
Se gidila sub coada?
Se 0(1111.
Apo! ce ma! stal la gindurl ? ktreaba 0 de
lume, dad ma te dumerekitl singur.
TocmaY trecea pe-acolo Pepelea ; Picala-I face
din ochl de departe :
El, da ce-atita sfat In jurul unul cuibar
de rie ?
T tu mal frate cu ponosul?
E0I la vre-o padure, bre Tindala, de-al prins
a crete leg de vinzare ?
Mal, uitati-va bine, ca-1 vitica ...

www.dacoromanica.ro
 - 159 -
Poate-a stat in ocol cu vacile, da noT vedem
ca-1 capra
Ceia prind a-1 lua tot in r6,s0r.
Dupa cit judec eh, se vede lucrul c'am adus
rlioasa, In locul vitical.
Acu maT viT de-acasa .
Atuncl, mit1 cum&tre Pical, itT vind vitica
drept capr.
S'ati ajuns ugor din pret.
Cind acas, femeea luT Tindala de cit s tur-
beze :
Batli-te-ar Dumnezel, tAntiule, a ratt ten
mai at/14ft Meal/ Du-te mangositule i ada. vi-
tica, ca alt-fel n'af s aT zi bunk cu mine.
Ba c11 sucita, ba ca-T invirtita
Te trag pe dont i copiil. PretutindenT
ti-a mers buhul de prost. AT s5, pring la minte,
tontule, end a prinde pArul radacin5.-n palma.
Las' nevast, c'am sa, dal a cu crucea
peste dinsul, ti-aduc ett juncuta, nu purta grijA.
Pical vede de departe pe TInda1 i pricepe
rostul venire! la Da el avea un epure crescut
de mititel in casa. S'apucct In grabl qi-T leagA, la
bot un ibricel slot ibric pune cit1-va gologanT. Cind

www.dacoromanica.ro
 - 160 -
intra Tindala, gasete pa Pica la mustruluindu-l
salbataciunea :
Aa, brava epurag ; apuoara mi-al adus,
surcelile le-al strins de la trunchit, halal ; acu,
ia sun aid In tinicheluta asta oleaca de parMute,
til aa ca de-un chefugor ...
el prinde-a stringe de nas pe epure Ta scu-
tura pitacil, ca sa sune. Tindala ramasese prostit
linga ua.
Bun, sa traetI .. . El, d'apol nu to zarisem
mai draga cumatre, ce mal veste?
Cela, abea o putut Ingaima, de minunat, cica-
lelile nevesti-sa :
Et n'a mal barani atita, d'apol daca ea ma
scoate din casa, nu alta ...
Acu sa lasam tocmiala noastra, c'aceea-I un
fleac; dar uite co gind am pus : Tu-ml WA drag
Ti-nca gi-o leac de rubedenie, vrat, mM, sa te
capatuesc : Iea cu tine comoara asta a mea 1i
tine-o un rastimp, pin' te-I imbogati, pe urma mi-I
da-o tu ...
Zis i Mout.
Da cind a fi sa-1 trimig unde-va, da-I To
varguta dinapol, ea sn, umble mal iutior.
Tindala ducea epurele-n sin, rizInd singur de

www.dacoromanica.ro
 - 161 -

isprava 1uI neaqteptat. Cind s. intre pe 1.10, nu

dt rkgaz nevesteT s vorbeasca iea Inainte :
Epuraq, asta-T stapina ta, s'o cinsteqtT I Acu,
deocamdatk du-te iutiqor qi ad.14 putinl ap4 rece.
Cind sa,-I dee drumul, I maT croeqte q'o vargt
din urma. Epure1e-s1 iea tn10ita qi la zare.
Nevasta iar la brbat:
Uciga-te-ar 4oaca netotule, a mum minte-t1
maT trebue. Uor te maI pune la minA Pica%
004 ce eqtI I Inapoi ticalosule i ada-m1 viVea,
a alt-felift to op5xesc.
Se-ntoarce Tindala cam rulinat.
Picath, l'a zMit iar de departe :
Cu muerea celuia, nu-I chip de pus In plug,
trebue s,1 fac felul.
lute qi degrabl face planul :
Iea un tinc crudut leagl imprejurul gitulul
nevesti-sa. Cind s intro Tindalk prinde a se rAsti
cAtre dinsa:
Da ce mult am s. rabd eh? Crezi tu ca
n'are fie-care lucru capatul lui? na
Pune mina pe cutit i hirta hiqa la gitul fe-
meal : Tiqnia singole din catel de-nprova paretiI.
La urm6, cla-n plins qi plinge el malt. Dup6, un

61995. IL 11

www.dacoromanica.ro
 - 162 -
timp Ii iea trica de pe coard i se apropie l in gt,
trupul nevesti-sa care zacea In singe :
S te invit de-acu, c mi-a trecut miniea,
Cine te lmpingea I pe tine sa. mi te pul de im-
potrivb. CumintWe-te odatk dad, ti-I s scapl
de osind6.
Tindala Incremenise in prag.
Pica1 4 prinde-a zice de jale. Cu cit se Inthria
cIntecul, cu atita nevasta-sa, care dcea In singe,
Incepe a se mica. La urm a. se ridica Inteo mina
si oftind din adinc, deschide {daft buimad :
Greti am dormit .
Greul era sA fie o venicie, dac nu cintam din
tric . ca s te trezesc.
Mare minune !
Face Tindal5, de la un.
Aha cumatru, da ce Vint ?
Cu vitica ceea, imi scoate femeea perl albl.
MN, n'atl trisca si du-te de-I da olead, de-n-
TAtatura, ca sA41 mal ridici nAduful de pe suflet.
Mult bine mi-al face
Ca, tot bine fac eli In lume
Cind a dat ochI cu nevasta, amandea la gitul
el iI tae beregata. A cintat el pe urm5, din
triqd, i de jale i de bucurie, da de-nvieat pace.

www.dacoromanica.ro
 -- 163 -

Se-ntolrce la Pica la. Cela dac4-1. vede, zice la

gind : Las' cit te-oI potcovi i unde prinde
a se boci Va se caina : Pcatele mele, ca la
grea belea am pleat. Imparatie ImI trebue a-
cum la batrineta ? Of! .. fripta mi-I inima de
necaz! Uncle mal am et atragere pentru mark& ..
Grea pacoste a fost sa maI cada astyra capulul
met I .. El, de-a gsi et unul sa mearga la scaun
sa se faca imparat In locul met, cu mare multu-
mire l'a trimitel .."
Da Tindala tuete la 110.
Ha? ..
i Picala se-ntoarce iute :
Tot cumatru ... Dar ce-mI poti fi tu de
folos, Ca te titt greoit i. nedoritor de stilucire
OrI cum, da un bine la vreme de nevoe tot fac...
Stint sail fie nurnele imparate
Blagoslovenie robilor.
Iaca virl-te icI in tuhalul ista, ca et te voit
duce la. stapinire .
N'are sail fie degeaba.
Infunda pe cumatru-su la strimtoare i se duce
de 1 da inteun ghiol.
Tap o secipat lumea de-un bleg, iar Picala a
pus mina pe saminta de vita .

www.dacoromanica.ro
 VORBE DE CLACA

_ ITM tigane, de ce etI negru?

Pentru c'aa a fost tata . ..
Pol maia-tal balae!
Ce folios de cuibar moldovean, dad, And-
natura-1 de modoran ...
El, da tu Amin de tot tigan?
Numal cind lipsete tata deacas, atund il
tin ell locul.

DA cum Vain spus, nu te scumpi penteun

franc; inplinete hirtiuta 'a dumitale SR de junca.
Nu de alta, da peste-un an . . . nid n'am s5,
te-aud cu pretul ista ...

MM puradeule, toti sunteti tigan1 eel de-acasA ?

NumaT tata i cu mama nu-s romini, da-n-
colo ... toti-s VganT.

www.dacoromanica.ro
 OMUL I LEUL

Cra sarbnorire mare la curtea leulul. Supnii

falnicului imparat, iY parhsise as- unzatorile ra-
corite ale codrulul i venise in cirduri, s'aduca
prinos de ascultare stapinuluf far, saman.
Vizuniea iT deschidea intrarea in coasta unel po-
ene indpatoare. Lirnpeziul se pestritase de
inghesuirea fiarelor spasite.
Inva1uindu-0 coama bogat In mersul seh min-
dru, leul inconjurat de sfetnicil lul IT facea
loc printre jiganil, rinjind multumitor. Semetul
imparat I1 purta privirea lui aprinsa peste apa
infiorata a supuilor, Imladfindu-0 plinul trupulul
l desmerdindu0 alele cu smocul aurit al cozel
lui aduse pe spate.
La mijlocul poenel s'oprete i sprijinindu-se

www.dacoromanica.ro
 16G

in labele de dinainte, roteste ochii ingimfat, mor-

nAind vorbA cAtre sfetnici :
Cine dintre vietAtile pAmintului, m'ar putea
intrece pe mine din putere !
Must etile II trernurail de rinjirea lui biruitoare.
Ursul i Mistretul slugarnicl pleacA capul in
pAmint, i inginA cu Iinguire :
Nu e vietate pe pAmint, mai temutA de cit
tine, stApine.
Lupul insA mai umblat, s'apropie 1 zice jicnitor :
Eu cunosc un dobitoc mai tare, luminate
Care ?
Face leul indirjit.
Omul...
SA se"arAte la ivealA.
UrTh turbatul ImpArat, arAtindu-i coltil i res-
firind cirligele ghiarelor lui agere.
Nu-1 aid.
i de ce nu se gasete printre sarlAtoritorii
mei ?
Pentru cA se tine mai de ispravA de cit
slAvirea ta.
RAnit in suflet, leul a gemut amar, Intorcindu-
se cu rugare cAtre lup :

www.dacoromanica.ro
 - 167 -
Ada-inT li mie un om aid in codru, vra1 .
sag vad, vrail ert m:1, incerc din putere cu el.
Te voit asculta, marite.
Leul NY imprAstie supuiT, oprind linga dinsul
.pe eel dol sfetnicT plecatr.
* a
Intilnete lupul po om i-I spune de cele petre-
cute la curtea leuluI. Onnul se prinde ea va
merge la imparatul fiarelor, ca sa se masoare cu
el, dar cere ragaz de pregatire.
in voe sa fad ce vraY.
AtuncT el ample o desaga cu bocne 'o pune
pe dupa gitul lupuluT, ca sa i-o duca pina In
codru. Amosteca o mina de nue!, cu noduri de
prund i le pune in sin. lea apol un topor, un
cutit, o bucata de cirnat 'un capat de curmeifi,
indemnindu-O tovaratul la drum.
Cind sa treaca peste-o punte ce li era in cale,
omul apuca pe lap de coada i-1 rostogolelte in
valurT. Afundat de greutatea desagilor, jiganie 11'a
prApdit in inghitirea apel lacome.
Omul patrunde singar in racoarea padurel
indreptindu-se in spre vizuniea impkatului salba-
taciunilor.
Cind l'a vazut leul, a ramas uimit:

www.dacoromanica.ro
 - 108 -
Cine eti tu necunoscute?
Omul.
In vremea asta via mina in sin cu nelasare
0 lulnd o nua o stria intro dinti neluator in
=A.. Leul il cintarea din ochi, flicind rotocoale
in juru.lul.
i ce minincl tu ?
Nucl ...
DA-mi 0 mib.
Omul if svirle o sbuatua de prund. Leul o
lea In gua i stringind'o intro PAU cu scripire,
abea o poate sfarma.
Grea ti-T hrana, omule.
Ba zi mal bine a WI tu slab in mAsele ;
pentru mine nucile fs floare la ureche, urte cum
plesnesc de lesne.
Prin let a trecut un for de Ingrozire. Sfetni-
cil uimitl schimbat fete. Omul strica la nucl
intfuna aruncind leulul noduri de prund.
Nu-I vorba, mininc 0 buchte mal molcute,
ca st,-mI inMresc gura.
fT atunci omul Irma din cirnat.
Las4-mi 0 mie deo gustare 1
Leul s'a lins pe bot de bunatatea minarei.
Dad, te hrnegti mult din felul acesta de

www.dacoromanica.ro
 - -169

bucate, ti se Intaresc flcile de potT sfarma i

pietre.
i din ce facl tu minunatiea asta ?
Din cela de colo.
omul aratt itinuitor in spre Mistret.
Hal sl-1 facem atuncI tot mincare.
Nu ne last, ursul.
ET, chid poruncese et ...
Na curmeiul k3i maT bine leagt-l.
ImplratuI ferect sfetnicul slnAtos i s'arunct
asupra Mistretulul de-1 intinde la pAmint. Omul
dupl ce Injunghe porcul, cere un copac de foc.
Cela 11 aratt un stejar abatut de viplie.
Stapin al flarelor, dact to tiT puternic, des-
fl-iriI cu ghiarele tale trunchiul acesta sltbanog.
Leul se Invirtete, sgirie coaja cu ctngile, dar
nu era chip Mc! st-1 aschieze.
Omul il c15. in Mud cu mill:
Neputincios ce WI, last-ma pe mine sa,-I
dihoc cu unghiea mea.
Opintind toporul de cite-va orl, face o crtp)tu-
ra largl in qtejar. Pe cind ascutiul era pltruns
In lemn, omul zice leuluT.
Vira laba ta in brasda trunchiului i. trage
In laturT, ca sl desfacem copacul mai apede.

www.dacoromanica.ro
 - -170

Cind q'a afundat talpa in crpt.turt, omul scoate

pana toporului i brasda stringindu-se imbuca laba.
SAriti sfetnicilor c'am dat In capcan6.
Ursul mornh.ea in legturile luT, Tar Mistretul
zAcea in singe.
Pe sfetnici ti i-al mintuit singur.
Unde-I Lupul?
Pe-acela l'am inecat
A paeltosul de mine, cum m.'am lasat
vindut!..
Omul se pune pe trunchi i netezinduli toporul
face cu rAutate :
Ce zici, tot tu et1 cel mai puternic dintre
vietuitoare?
OTil fi et mai tare intre fiarele codruluT, dar
stapinul ptimintului eti tu mule, CC1 iscusinta
e cea mai de neingenunchiat voinicie
It
Pe-atunci buna Intalegere i o4teasca impAcare
domniati in lume. Ura i zavistica nu se raspindise
printre insufletite. Era numal dragoste si
inc a.
orinduiala in toate:
Dup6, ce-a scapat omul pe let de la strimtoare,
all luat'o amindoi aa, prin pdure.

www.dacoromanica.ro
 - -
171

N'ai sA-ml porti pica de ceea ce ti-am Mut.

Voinicil sa lupt, dar nu se pizmuesc.
Omul inmArmurit de mindriea fiarei s'oprete
rid graete cu inflacarare:
MAreatA, Papturt. mai WA tu, leule : al coama
mai bogatl de cit a celui mai ales harmasar;
trupul ti-I sprinten ca al unel fete marl; picioarele
ti-s sAntoase de s did o lame ; a! gura tare,
de sfarmi cremeneapacat numai cd ii4 botul ea
de mild...
Amar l'a jicnit pe let vorbele din urmIt. Mihnit
pinA-n suflet, zice:
001vit 5. arma e limba omulul. Nici arsura
fladrei i nici ascutiul cutitului, nu rnesc, nu
dor ma Imult, de cit buba facut de-o vorba rea.
Ah gret m'ai lovit 1 Ridic . toporul ti im-
plintt-1 in ceafa mea, da isbqte tare, colea inde-
sat, te rog ...
Da un' se pomenqte, crezi c'aq face et un
aa pacat ?
Fac et altul mai mare dad, nu m'asculti
d, a alt-felit te rup ...
Infricosat, omul, ingroapa. toporul In grumazul
leului.
Du-tezice el singerind da la anul pe vre-

www.dacoromanica.ro
 - 172 -
mea aceasta sa te Intilnesc iar aid, a alt-felit
vinzolesc lumea val-virtej pina te gasesc, 'atuncl
val de zilele tale.
S'at despaAit tritl ce! dol Imparati.
* *

Cind s'a trip linit vadeaua se intilnete omul cu

leul, dupa cum le fusse Intalegerea.
Bine-al venit stapine.
Bine te-am gasit imparat al fiarelor.
Pune mina dupa cap, de vezT rana.
Bipie omul, dar nu gasete de cit o scrijiliturn,
de care se luase sganca.
AT dat peste ce-va?
Nu simtde cit o urma warn, aproape tearsa.
Nu se ma! cunoaste buba?
De loc.
Vezi, rana de topor a trecut, dar buba
din sufletul met tot ma sapn, nu vrea sa se
Inchida. Vorbele tale otravite 11-gen rana, kli
durerea lor nu se tamadue. De azi Inainte rupem
prietebgul. Nu te sfali!, pentru c'ar fi mielnic,
dar pace !litre no! nu va ma! fl. Dugnanie i
urn, itl va purta tot supusul met, toga suflarea

www.dacoromanica.ro
 173

codrulur. 'acu la desprtire, ascu1t1 un sfat:

InfrineazAll limba, cacl veninul vorbelor rauta-
cioase e muscatura de vipera.. .
Deatund buna Intalegere si obsteasca impAcare
afi plerit din tre om i celalalte dobitoace din lume.

www.dacoromanica.ro
 TABLA BE MATERII

Pag.
Ma dreg 1
Macar popa 5
Eva . . . . . . . . . . 6
Vorbe de claca 10
Vorbe cu tile 11
Vorbe de clack 15
*iratenia tiganeasca .. 16
Buba 18
Ispravile Jul Pica la 19
Vorbe de claca 41
Grija 42
Istetirne 43
Socoteala bona 45
Nestatornicie 49
Inzestrarea neamurilor 52
.Arhanghel al Gabriel 55
Intro grade 59
Pareche 61
}latir pentru hatir 63
Carabus. . 66
La teapa 69
Saminta de vorbk i 71
Pupa, imprejurare 73
Impacare 75
Vorbe de claca . . . . . 78
Cind la dica, atunel nimica 79
Patima cea mal urita 81
Corn era vremea ? 84

www.dacoromanica.ro
 176

Canonul calugarulul
La teorie
Grebla
Intro doua, focurl `tte
Tiganul iii voda 98
Saminta de vorba 99
0 tragere pe sfoara 100
Negrija ... 103
Fara norpc 105
Tanda si cu Manda 107
Inrudire 110
De la chef 111
Credinciol 114
Morneala 116
Inclarapnicie 119
Dop I par 121
Mal da odata, 124
Lectie 126
Vorbe de claca 126
Nu mininc 127
Moar'el 129
So 'oteala 132
Nu-1 muth . 133
Fete le vadanel 18,
Pot rivire 137
Mesina 138.
Firitisirea tiganulu1 142
Cu trecere . 14"
Hothrire nesocotita, 144
Razes)) 146
Vorbe de claca . . , 149
Indoiala 15,
Rasgindire i . 151
Prinsoare 152
Vorbe de claca . 156
Pica la si Tindala 157
Vorbe de claca 161
Omul 1 leul 165

www.dacoromanica.ro
'F
I

'

,
111

- F.!

NO.

www.dacoromanica.ro
7