RA POP11,111A

ROMANA
DE

DR. M. GASTER.
CU UN APENDICE :
VOROAVA CARAMANTILOR CU .4LEXANDRU 111ACHEDON
de NICOLAE CpSTIN.
A

I. H.

BUCURESCI

1G. II1ATMA.NN, I.II-3RRAIZ I:flITOR

74, CALEA VICTOR1E1, 74.
1883.
IITERATURA POPULAR A ROfiNi
LITERATURA POPULAR
ROMANA
DE

Dr. M. G ASTER.

CU UN APENDICE :
VOROAVA GARAMANTILOR CU ALEXANDRU MACHEDON
de NICOLAE COSTIN

.=1, -

BUCURETI
IG. HAIMANN, LIBRAR- EDITOR
74, Calea Vietoriel, 74.
1883.
 Toate drepturile reservate.

TYPOGRAFIA CURTII REGALE, PROP. F. G 6 BL F I I

12, Pasagiul Roman, 12.
 PRECUVANTARE

Cartea aceasta, la care am lucrat in curs de

ma' multi ani, atat aci cat si in strainatate, are
ca stop principal, modificarea opiniunei gene-
rale in favoarea noastra, despre starea culturala
a poporului Roman, adica de a arata ca popo-
rul nostru sta pe aceeasi tnaltime a culture', pe
care stau cele alte popoare ale Occidentului.
Poporul Roman nu s'a isolat .de on ce con-
tact cu cele alte popoare si nu s'a hramt in cur-
sul secolilor cu faramituri, eazute de pe masa
anticitatei clasice. Din potriva vedem pe popo-
rul Roman intr'o vecinica miscare, desvoltand
o energie intelectuala, cum e proprie tuturor
VI PRECUVANTARE

popoarelor pline de viiata si de viitor. Poporul

Roman a sezut la aceeasi mass, de o potriva cu
toate cele alts popoare moderne, s'a hranit cu
acelasi nutriment, s'a adapat dintr' acelasi izvor,
si «literatura populara romanaD formeaza o ve-
riga in lantul de our ce leaga popoarele intre
dansele.
Noi din parte -ne ne simtim fericiti, ca ne
a fost data descoperi, cel d'antaiu intr'o ast-fel
de intindere, aceasta conaoara in literatura §i in
inima Romanului. Dar multe si mari greutati
am avut a intampina, pang a ajunge la scopul
dorit. Am trebuit sa strang singur aceste carti
si carticele, am trebuit sa descoper unu cate
unu numeroasele manuscripts, de cad ne-am
folosit aci, si a caror numar este foarte consi-
derabil; caci mai pentru fie-care carte tiparita,
am descoperit manuscripte anterioare, ba une-
ori avem numai manuscripte; in sfarsit am tre
buit sa'mi procur singur intregul material li-
terar strain, care lipseste cu desavarsire in bi-
bliotecele noastre. Noi pomenim toate aceste
aci, pentru a da o rnsaisura adevarata aceluia, ce
ar voi sä judece aceasta carte. La imensitatea
materialului pe care '1 tractam aci , se poate
lesne intampla, ca ne-a scapat din vedere o
 PRECUVANTARE VII

carte sau alta, cu toate ca am cautat a fi pe cat

se poate de complect. Dar de at parte nu se
va putea tagadui cartil de fate valoarea ce o are,
printr'aceea ca am cercetat sI comunicat aci o
sums de manuscripte, toate necunoscute pans
acuma, afara de unu sau doua.
Modul nostru de a considera si de a studia
literatura populara, se deosibeste intr'un mod
fundamental de toate cercetarile analoage fa-
cute in alte limbi; si pe cat stim, nu s'a in-
cercat Inca nimene a grupa si a studia intreaga
literatura populara a unul popor, mai cu sea-
ma dupa izvoarele el, si in legatura cu litera-
tura altor popoare.
Pe langa aceasta poate servi cartea noastra,
ca un manual de literatura romans din seco-
lul al XVIII, din epoca «decadentel literare,»
cum se numeste acel secol de catre ace, ce nu
s'au ocupat cu. cercetarea 1111, si au identificat
starea politica cu starea literara. Din cerceta-
rile noastre de aici, cari imbratiseaza numal o
mica parte din miscarea literal% din acea epoca,
reese tocmal contrariul. Poporul roman n'a a-
mortit pe vremea aceea, cum se crede in ge-
neral, ci activitatea si energia sa fireasca, s'a
retras pe campul pacific al muselor.
VIII PRECIJVANTARK

In desvoltgrile noastre generale noT dinadins

am lasat loc la cercetArl ulterioare speciale,
cAci ceea ce am dori noT maT presus de toate,
este ca aceasta carte sl dea un nou impuls
sere cercetarea si lucrarea ogoruluT intelenit
al literatures romane, in care am tras noT a
cuma o singur5, brazda.

Bucurefti, Decemvrie 1882

Dr. M. GASTER.
 SCARA
Pag.

Introducere 1
I. LITERATURA ESTETICA 7-176
Alexandria 7
Varlaam si Ioasaf 32
Syndipa . . . 54
Cele 12 vise ale lui Molter . . 58
Barac: Trei ghebo0 72
Bertoldo 78
Ha lima 92
Archir si Anadam 104
Ghenoveva 114
Iliodor 126
Filerot I, 3 i Antusa 129
Dracul si Femeea 132
Floarea Darurilor 138
Zadic 145
Literatura haiduceasca 147
X SCARA

Peg.
Aaron: Piram §.i Tisbe . . . 148
, Narti # Echo . . . . 14P
A. Pann : 1 abule f i Istorioare . . 150
. Povestea vorbil. . . . 155
,
Tilu Buhoglinda. .
Nastratin Ho gea
. ....
$eziltoare la Tara . . 157
160
164
Aaron : Leonat fi Dorofata . . 168
Cornicea Satelor 170
Ispirescu : Snoave 171
Wartic : Trel #reci 173
Golescu : Snoave 174
II. LITERATURA ETICA 177-250
Fabule 181
Esop 185
Proverbe 197
Floarea Darurilor. 201
Pilde iilosofegi 204
Cilibi Moise 207
Ghicitori 224
Intrebeiri Fi raspunsuri . . 229
III. LITERATURA RELIGIOASA . . . 251 555
Zidirea Lumei, Adam c4i Eva . . 260
Pentru draci . . . ' . . . . 264
Legenda despre lemnul crucil . . 284
Cain si Avel, Lameh 291
Legenda despre moartea Ica Cain 295
Melhisedec 301
Avram 307
Moartea lui Avraam 311
 SCARA XI

Pag.
Moise 318
Solomon 324
Prorocirea &vilest . . 337
Ditramarea Ierusalimului si Le-
genda Proorocului Ieremia . . . . 340
Christos. Pilat
Pilat . . . . .
Apocalipsul ap. Pavel
.. 349
353
357
Epistolia Maicii Domnului, . . . 362
Calettoria Maicii Domnului grin lad 362
Visul Maicii Domnului . . . . 366
Epistolia Domnului nostru Isus
Hristos . . . . . . . . . . . 371
Legenda Duminicel . 371
Legenda Vinerei 382
Inv5.tatura p. 12 Vineri . 388
Minunile Sf. Sisoe 393
Avestita aripa Satanel 394
Minunile SI. Sisoe 397
Cele 72 de nume 401
72 de nume ale lui Hs 401

. ...
72 (le nume a Precistii .
Descantecele .
404
406
lvrinunile Maicii Domnului
Vasilie cel nou .
Judecata de pre urmd
.... .
.

.
. . 430
439
441
445
Descoperirea Sf-tei Liturghii
Cfintece . .
Cdntece de stea
. .....
Intrebari si rdspunsuri . . . 449
459
460
XI[ SCARA

pag.
Colinde 471
Balade 474
()rap
Irozi (Vicleim) . . ....
CartI de prevestiri ci de noroc .
487
490
497
CARTI DE PREVESTIRI
Astrologhie 500
Gromovnic 506
Obrocirl de zile 510
Progonosticon 512
Coliadnic 514
Trepetnic 517
Zodiile 519
CARTI DE NOROC.
Roata lul Solomon 523
Oglinda norocului 527
Bilete de plcicinte 529
Fiziognomie . . . 531
Carte de visurI 532
Doftoril 534
Conclusiune. Basme 544
Apendice . . . 557
Adause qi 1ndreptAr1 571
Indite . . . . 577-605
Indicele manuscriptelor . . . 577
Indicele tipciriturilor 579
Indicele materielor . . . . . . 593
 I.

LITERATURA ESTETICA.
--"%^@)(8-1,w,--
 INTRODUCERE.
.-4.0.0-...-

Abia pe la inceputul secolului nostru s'a nascut un

interes din ce in ce crescand pentru acea hteraturA
odinioarA dispreuita §i adesea on batjocoriti. §i ana-
temizath. Literatura popularA , luatA in sensul cel mai
intins, se poate defini camanifestareasufletuldf in cer-
cul restrans, in care poporul sta in contact cu feno-
menele vietei. Studiul acestor manifestari era un ce
necunoscut in vremile, cand se contesta poporului
dreptul individualitAtil; din momentul insa cand po-
porul ki veni in fire, consecinta naturals a fost .i este
studiul mai de aproape al vieei sale intelectuale ; §i
farmecul acestei literaturi nu consta in alt ceva decAt,
in a urmAri modul cum poporul incearca a deslega
eternele probleme ale vietii.
AceastA rena§tere se datore§te in mare parte mi§-
aril romantice din Germania, care cea d'antaia a
facut ca se se studieze mai d'aproape literatura me-
Gager, lit, pop. rom. 1
2 LITERATURA POPULARX ROMAN.

dievald , tot asa de putin considerata ca literatura

populard. Aceste cercetari all avut de resultat recu-
noasterea legAturel ce esisfd intre literatura scrisd.
medievald , si literatura nescrisd moderna , care a
pAstrat une-ori cu o sfintenie admirabild productiunile
timpurilor trecute. Asa face Herder cel d'Antaill co-
lectiunea de cantece populare din toate literaturele ;
Brentano a celor germane; Gorres studiaza cartile po-
pulare si fratii Grimm compun prima colectiune de
basme , care a rd'mas ca model pandrin ziva de astdzi.
Asa, studiandu-se acea literatura mai de aproape, s'a
recunoscut necunostinta et ca una din causele ne-
considerdrii el. Pe de alta parte istoricul acesteT li-
teraluri mai prezinta si o alta cauzA a goanet ce a
suferit in cursul evului mediu. Mind comoara tuturor
stiinIelor poporuluT, dobandite atat prin proprid
abstrantiune , cat si prin mostenire din taut in fiu , a-
ceastd literaturd a pastrat si toate ,elementele vieteT
intelectuale a seculelor trecute si stetea printr'aceasta
in contrast cu biserica domnitoare si cu dogmele et De
aceea in genere cartile asa numite eretice eraI, in
adevaratul inteles al cuvantulni, cart)! populare, res-
pandite chiar insusr de popor, care regasia in acele
art!, sari credea a regAsi in ele, ceea ce stia deja mat
inainte sail inchipuiri potrivite cu simtimantul sou si
cu inteligenta sa.
Precum dar intereseaz1 a observa, la desvoltarea
copiluluT, asimilarea elementelor straine, pan, cand
ajunge la o individualitate pronuntatd , tot asa de in-
teresant 'este dar a observa si viata poporuluT, care se
oglindeste curat numal in aceea ce e produsul luT, pro-
 INTRODUCERE 3

venind adesea de la izvoare streine, multiple, absor-

bite i asimilate. Luand de aci o trasura luminoasa, de
acolo a doua, i asa mai departe, ajungem a ne forma
un centru luminos asupra originel §i desvoltarei lite-
raturei populare, care rd,varsa apoi lumina sa §i asupra
altor part! intunecoase, desvelindu-ne, ca sa zic a§a,
tot mecanismul fantaziel poporului : ne aratd cum si
pentru ce se bucura §i pentru ce plange poporul, cum
el I§I zugrave§te eroii rezboaelor, eroil credintei , eroii
intelepciun el.
Ori ce popor este supus la inriurirl multiple din toate
partite, cari toate las o urma mai mult sad mai putin
de recunoscut in starea desvoltata in care ajunge
°data. Este dar de un interes deosebit a urmari aceste
inriurirl, a grata canalurile prin earl' as ajuns concep-
tiuni i idei straine la cutare §i cutare popor, a vedea
cum a asimilat acel popor noul material ," a§a
in cat a devenit proprietatea sa. Aceste consideratiuni
as un caracter cosmopolit, cad ne due de la un popor
la altul , colindand de la Anglia pans, la India §i Ara-
bia, prin China §i Siberia, §i ce e mai curios ne des-
velesc o saracie nea§teptata a fantaziei omenWi in
nascocirea de idei §i de situation! not In genere sant
numai putine elemente, cari, combinate in diferite mo-
duel, constitue literatura populara , si prin urmare §i
cercul vietei intelectuale al poporului este foarte re-
strans.
In cercetarea de fats, care in forma el este cea d'an-
taia lucrare romans, imbrati§and toata literatura
populard, vom incerca a o clasifica dupd vederea noas-
trd individuals §i a urmari fie care carte pans la cele
4 LITERATURA POPULARI ROMANI

din urmg izvoare, argtand pe de o- parte, inrudirea

in care std cu alte literature, sad izvorul probabil de
unde a fost luatg, pe de alta, cum si intru-cat s'a asi-
milat, intru cat a influentat asupra poporului. P-
Primul pas deja : (clasificarea, ne oferg greutAtt
Nol impgrtim materialul a.sa de variat si tot de odata
a.sa strans legat in diferitele elemente ale sale in : li-
teratura religioasa, literatura eticd qiliteratura esteticei
(romanticd). Sub literatura religioasa, luand cuvantul
religios in sensul cel mai intins, fntelegem or-ce pro-
duct popular scris, care se ocupg. de obiectele trans-
cendentale : de toate obiectele bisericeT si ale credintel,
si adieg : legende, apocrife, pove§ti, colinde, cantece
de stea, descantece §i basme, find acestea tot asa de
crezute ca §i legendele sfintilor ; apol egr '. de visuri,
de noroc, gromovnice , zodiare, calindare, doftoriT,
trepetnici, egrti ghicitoare, etc.
Literatura eticg, care ne aratA ideile poporului a-
supra binelui si raului, se resume, in : proverbe, zi-
cale si fabule.
Infine clasa a treea, literatura esteticA sail roman-
flea, care nu este mai putin important, si mai putin
bogatg de cat cele alte doue cuprinde carti ca :
Alexandria, Varlaam si Ioasaf, Sindipa filosoful, Ber-
toldo si Bertoldino , Ghenoveva, Dracul qi femeia, Fi-
Ierot si Antusa, Ierotocrit, Iliodor, Halima, Leonat §i
Dorofata, Piram si Tisbe, Sofranim si Hariti, Vicleniile
mesterului Perdaf, etc.
Tot in aceea§i clash mai punem si `joco-seria, ca
Tili-Buhoglinda, Pacalg, Cilibi Moise, Cornicea sate-
lor, Romanul glumet, etc.
 INT RODIJCERE 6

Ca or ce clasificatiune are §i aceasta defectul, ca

face sa creaza intr'un scop aimme, ce'l aratit numele
dat unei ease, pe and caracterul general al literatu-
re populare este : lipsa de or ce scop pronuntat, set
macar preconceput, ci, 'a posteriori, pentru orienta-
rea mai lesne, am cautat o trasura caracteristick,
dupe care am putut grupa surnele de carts, din care
se compune.
Dace insa aceasta clasificaiune are defectul ei, cu
toate acestea dinteun alt punt de vedere a§ mantine-o,
caci ea reprezinta cele trei straturi ce se pot observa
in fie care literatura populara.
Grupul intaiu reprezinta ideile cele vechi din timpii
primordialt ai omenirel Si inchipuirile naturet, Inca vii
de o vecinica fragezirrre ; pe langa aceasta mai repro-
zinta §i literatura adusa prin mijlocirea cre§tinismului,
cate o data chiar necre§tina; dar toate mai mult sau
mai pulin amalgamante; (num II in ceea ce prive§te bas-
mele, pr,oblema nu este pe deplin deslegata). Aceasta
literatura a modificat adesea on in mod foarte adanc
credinfa poporulul, schimband obiectul credintei §i
substituindu-1 printr'altul.
Necontestabila proprietate a poporulul prin asimi-
lare perfecta pare a fi grupul al duoilea, care cu-
prinde proverbele, dar ele sent rezultatele observatiu-
nilor seculare, toate par ca se nasc pe fie care zi
ca produsele mintii sanatoasec InfluenOnd ast-fel
asupra judecalii.
Necontestata proprietate strains este grupul al trei-
lea, care nici nu pretinde a fi romanese, dar incetul
cu incetul a devenit o parte din avutia literara a Roma-
6 LITERATURA POPULARX ROMANX

nilor, influentand asuprafantaziei §i ajungand adesea

din carte in viul graiu ca poveste sau snoavd. Cerceta
rea acestui grup este mult mai ward, fiind-c, mai ade-
sea putem da originalul din care s'a scos ,pe rumanie"
precum este termenul tehnic, sau cel pu!in dam de o
carte in totul analoaga din literatura nerumaneasca ;
pe cand la cele alte grupurl cu incetu cu incetu s'au
§ters urmele literare. Pe aceea §i not in cercetarea de
fate, untie voila bit uriaufin izvoarele acesteiliteraturi
Si influenta multipla ce a esercitat asupra poporulul,
vom pleca de la acest din urma grup positiv pentru a
ajunge la cel din urma mai obscur in originea sa. §i
mai problematic in rezultatele gdsite. Tot a§a vom
urma cu fie-care grup.
 LITERATURA ESTETICA SAU ROMANTICA
CARTER CEA D'ANTAIA SI CEA MAT IMPORTANTA DIN
LITERATURA ROMANTICA, ESTE FARA INDOIALA :

ALEXANDRIA
Istoria lui Alexandru Machedon a esercitat tin far-
mec nespus asupra Paganilor, Evreilor, Cre§tinilor Si
Musulmanilor din Asia, Africa §i Europa in curs de a-
proape 1500 de aril. Alexandru sfarama in mod practic
stavilele intre barbar §iElin, pe care Aristotel in geniul
sad universal n'a putut ss le sfarame in mod teoretic
§i ast-fel a treat Alexandra culturei §i literaturei eline,
posibilitatea de a se intinde nemarginit in toate parti-
le, §i de a esercita o influents roditoara de o impor-
tanO, vecinic universals. Tot ast-fel s'a respandit po-
vestea despre persoana, faptele §i intamplarile sale pe-
ste stavilele nationalita0, hmbel, §i religiunei in toate
tsrile unde a ajuns o raza a spiritului elfin. De la Egipt
pans la Islanda, de la Persia pans la Spania all adop-
tat toate popoarele aceastg poveste, au potrivit-o mo-
dului for de a se gandi §i de a simti, au transformat-o
8 TaTERATURA POPULARA ROMANA

pururea , urmand gustului schimbator al vremurilor

pana ce incetul cu incetul incepe a dispare inaintea
istoriel critice si adeverite a luT Alexandru, dupa, o
stapanire atat de lung. si atat de intaritA.
Ast-fel s'a nascut o sums de prelucrari si variante
ale povestel luT Alexandru la toate popoarele, si multe
fragmente $i epizoade ale acestel istoril au intrat mai
mult sau mai putin schimbate in opere istorice si alte
scrieri in cat se incrutiseaza, se confunda. : se ames-
teca si devine greil a despleti firul asa des impletit.
Cu toate ca istoria lul Alexandru nu este in intre-
gul el numal legendci popular., cu toate acestea stu-
diul el este foarte interesant, cad, nascula in mijlOcul
unel literature bogate, ea a fost in urma des interpo-
late si schimbata, anume din punctul de vedere al unul
stop sau din dorinta de asi arata fie care eruditiunea
sa. Dar s'a mr4nut in forma scrisa de la originea el
pana in zilele noastre cu variantele si schimbarile de
la fie care popor; o putem deci urmari prin toate fa-
zele desvoltkril el, si a cerceta cauzele acelor schim-
ball. Pe rang. aceasta, compusa din elemente legen-
dare, ea ne arata cum se desvolta, se schimba, se
transmite si se prelucreaza legendele in cursul secolilor
si in urma influentelor diferite. Cam asa rezumeaza
Zacher vederile sale asupra Alexandriei in introducerea
la cercetarile sale asupra ei. 1)
TocmaT de aceea nu se poate tagadui, ca o cerce-
tare complecta este una din incercarile cele mai grele.
NoT dar ne vom multumi de a arata pe scurt intru cat

1) Pseudo-Callistheues, Halle 1867 pag. 1 5.

 ALEXANDRIA 9

so poate, istoricul acestei legende, de la originea el

pana la forma ce a chi:A:tat ajung&nd la no!.
Indath duph moartea lui Alexandra circulaA povegti
despre espeditiunile sale pe cari sA le fie intins chiar
Ora la raiti. Mai cu seamh se fillea. Alexandria, ora-
§ul fundat de Alexandra, de aceasta originh ilustra §i
acolo trebue cautat leaganul Alexandriei. Pentru a da
mai milt crezamant povegtilor spuse, s'a pus Callis-
thenes, sotul 1111 Alexandru in toate espeditiunile sale,
ca autorul ei. Originea egipteana se recunoagte chiar
din primul capitol §i din legenda, cum a Alexandru
ar fi fiul lul Filip gi fiul lui Netinav, regele Egiptulul.
De timpuriu s'a prelucrat Alexandria dupa vederi
diferite: cand s'a accentuat Byzantul, child s'a cautat
a aduce pe Alexandru in leghtura cu Papa, ba chiar
cu archiereul din Ierusalim gi cu proorocul leremia.
Intra in vederea unui copist evreu sau cretin de a
pune pe Alexandru sh mhrturiseasca credinta intr'un
singur D-zeu, sA se lepede de idol!, sh arza capigtele
lor. Sub aceasta forma s'a pastrat in diferite manus-
cripte grecegtl, unele mai vechi, altele mai no! , duph
car! a fost publicata Alexandria greceasch de care
Miller 1). Manuscriptul cel mai vechih e din sec. XI
se intelege ca este o copie tarzie gi cam schimbatA a
originalului din sec. II III.
Cercetarile lui Zacher mai cu seaml au dovedit, ca
deja in sec. IV s'a facut o traductiune latina a Alexan-
drieT, atribuith lui Iulius Valerius, care tontine putine

l) C. Miiller Pseudo Callisthenes tipirit la un be cu : Arran

Anabasis ed Dtibner Paris 1846.
10 LITERATURA POPULARA ROMANI

legende §i fabule §i care prin accentuarea deosebitA a

ore ului Alexandria, dovede§te originea alexandrine a
povestel luT Alexandru Machedon. Aceasta recenzi-
une vechiA se oglinde.te .§i Inteo traducere arme-
neasca, care a fost editata de cAtre Mehitari§tii din
St. Lazar, lAngA Venetia, dupa 12 manuscripte. Cu
toate ca copia cea mai veche e din sec. XII, totu§i
originea traducerel este din sec. V §i este atribuith,
vestitulul cronicar armenesc Moise din Chorene.
Cinci-sute de ani dupA Julius Valerius, care a fA-
cut AntAia traducere latiriA, tend se perduse. aproape
§i urma acestel traductiuni,pe vremea aceea se nascu
o none prelucrare din textul grecese, dup6 recenziu-
nea cea mai amplificatA de basme, §i care arata urmele
'mei prelucrari acute din partea unui Evreu sau unui
Cre§tin.
Arhipresbyterul Leo, trimes la Constantinopole de
cAtre duciT Iohanes §i Marinus din Campania (pe la
492) aduce copia greceasca de acolo §i o traduce lali-
ne§te. Aceasta traducere care poartA titlul de : ,Histo-
ria Alexandri Magni de proeliis' a devenit baza tuturor
prelucrArilor §i traducerilor poetice §i prozaice la toate
popoarele occidentale. Cat de iubit era iroul Alexan-
dru in acea epoca cavalereasca, tend cavalerii recu-
no§teali pe Alexandru ca cel mai ilustru reprezentant
al Tor, ne-o dovede§te suma acelor prelucrArT la Fran-
cezi, Englezi, Germani, etc.
Texte §i estracte din texte a publicat Weissman, 1)
care a adaugat §i estracte din recenziunile orientale
1) H. Weissman, Alexander. I-II. Francfurt a. M. 1860.
 ALEXANDRIA 11

foarte raspandite si foarte vestite in Orient. Cad in-

tocmai precum it iubeaA EuropeiT, it consideraA Per-
sil mai cu seama, ca unul din neamul lor, dandu-1
asemenea o origine persanh. Nu mai putin gustath, fu
istoria lui Alexandru Machedon de catre ArabiT si
Evreii. Ne ar duce prea departe, dach am voi sa ur-
marim aceasta carte populara prin toate literaturile.
Pe noT ne intereseaza izvorul Alexandria numaT in-
teatata, intru cat priveste pe reprezentantul el roman.
Afara de redactiunea greceasca , care a fost tra-
dusa latineste de catre presbyterul Leo, trebue sa mai
fi esistat §i alta deosebita, care de timpuritt deja s'a
tradus in sloveneste. La 1871 a publicat Jagie 1)
Alexandria sloveneasca dupa case manuscripte. Unul
dintre aceste manuscripte, pe care '1 citeaza si Miklo-
sicl in dictionarul sau paleoslavic, este din sec. XIV,
si se apropie mai mult de redactiunea romana. Un alt
manuscript mai identic cu acel din urmh a fost pu-
blicat la 1878 de Novakovici 2), care a insotit editiu-
nea sa cu o introducere interesanta, in care arata
intre altele si urmele Alexandriel in povestile si can-
tecele populare serbesci, (p. XXVIIXXXII) Novako-
vicT citeaza, intre cele 16 manuscripte slavone pe cari
le descrie 3), si un manuscript (No. 14) scris la ma-
ncistirea NeamtuluT in anul 1562, prin porunca luY
Grigorie, mitropolitul Sucevei.

1)Starine vol. III pag. 200-328.

2 Pripovetka o Aleksandm Velikom n starol srpskol knIijev-
nosti, Belgrad 1878.
8) Loc. c. pag. VIXI.
 12 LITERATURA POPULARA ROMANI.

Cat privestg acuma Alexandria roma* putern susti-

ne, ca ea a fost cunoscuta Romanilor Inca din sec. XVII.
Caci hronografele romane manuscripte, pe cari le am
descoperit o pomenesc, si copia cea mai veche, fa-
cuta cel mult la 1650, zice fol. 77-a : ,Precum spune
la istorie unde scrie de viata lul, adica a luT Alexan-
dru si de izbanda narocita asupra a totT imp'ratil. Ca
numele lul era sabia Muse (!) in toate partile; care
istorie se chiania Alexandrie.'
(Inset' nu Alexandrie de ceale pline de basme, ce
Alexandrie adeveratd).
Aceasta din urmanotita, care se vede ca e adaugata
de copistul sau traducatorul roman, pe care singur a
pus-o in parentes, dovedeste ca i era foarte bine cum-
scuta istoria lul Alexandru Machedon, chiar cu numele
el tehnic de , Alexandrie". De aceea el face observa-
tiunea ca cititorul, caruia Alexandria trebuia sa-i fie
asemenea cunoscuta , sa nu o confunde cu istoria luT
Alexandru cea adevarata.
Alta proba ceva mai noun, dar tot din sec. XVII,
aduce d. Hasdeu 1), si adica din cronica lul Miron
Costin , care vorbeste in termeniT urmatori : ,Scrie
Plutarh, vestit istoric la viata luT Alexandra Makedon,
carele au scris Alexandriea cea adevaratd, nu basne,
cum scrie o Alexandrie din grecie on dintr'alte lima*
scoase pe Umbel romaneagcd pline de basne fi seorni-
turi." 2)

1) Cuvente don bAtranT, t. II, p. XXXV.

2) Letopiset. ed. Kogalniceanu, vol. I, Ia.li 1852 (c. X), pag.
256.
 ALEXANDRIA 13

Mult mai numeroase stint apoT probele din sec.

XVIII. Asa, vorbind Nic. Costin de Alexandru, adauga
asemenea: Insa nu acea Alexandrie mincinoasa, ce-1
pre limba romeineascd, plinA de basne.c 9 Intr'alt loc
in letopisetul Costinestilor, manuscript din 1713 2) a-
dica scris 2-3 anT dupit moartea lut N. Costin, se afla
un capitol intitulat :
, GraTul solulul tataresc catra Alixandru Machidon,
dupe, ce au sosit de la Bahteri la apa Donulut mer-
gand cu oaste asupra Tatarilor. Scoasa din Cvistus (!)
Curtius, carele au scos Alexandria cea adev'dratei.< Ceea
ce va sa zica, ca mai esista si una mincinoaset.
Pe cat am cAutat, lipseste acest capitol in Leto-
pisetele editate de D. Kogalniceanu.
Si Cantemir vorbeste intr'un loc din Hronicul Moldo-
Vlachilor de Alexandria romans, dar n'am putut re-
gasi acel loc.
De alte citatiuni putem sa, ne lipsim acuma, caci de
la inceputul secolulut XVIII avem date positive de ti-
parirea Alexandriei. Del Chiaro o spune clar 5), Tar
d-nu Hasdeu posecla un manuscript al Alexandria din
1704, care a fost o data posesiunea episcopulu! Difo-
nisie de la Buzau. Sulzer 4) pomeneste asemenea

1) Letopisetele Moldova. ed. Kogidniceanu, vol. I, Iar1T, 1852

pag. 59.
2) Ms. Bibl. Cent. No. 11, fol. 20.
E Cipariu : Analecte Literare, Blasiu 1858 pag. XXVIII qi }Hs-
den: Cuv. d. batr. II, pag. XXXI.
4) Geschichte des transalpinischen Daciens, vol. III Viena 1782
pag. 39, No. 27.
14 LITER ATURA POPULARA ROMANA

Alexandria noastra, tip/rita inainte de 1782, de sigur

este acemi cunoscuta, §i lui Del Chiaro.
In Transilvania s'a tiparit, pre cat §tim nos, pentru
antaia0 data. la 1794 in Sibiu de Dimitrie Iorgovici la
Petra Barth, 1) sub titlul : Alexandria , sail istoria lui
Alexandru Makedon §i a lui Darie din Persida, impa-
ration.
Mai vechia de cat acest tipar este un manuscript
al nostru , care e scris in Bucovina la 1784. Afar/
de aceste dou6 manuscripte, mai cunoa,tein Inca patru
toate din sec. XVIII, §i adica, doue in posesiunea d-lui
Crept profesor la liceul Matei Basarab in Bucure.ti
de pe la 1793-8; al treilea se afla in sbornicul logo-.
fatului Giur/scu, posesiunea Academiei Romane, scris
in Muntenia la 1799, §i inflne o Alexandrie moldove-
veneascA de pe la 1800 in Biblioteca central/ din Bu-
curesci. Pe Mg/ acestea mai posed/ d. Hasdeu un
mic fragment de la 1794. Avem deci un material in-
semnat manuscript pentru a putea intreprinde o edi-
tiune critic/ a Alexandriel ; §i nu ne indoim, ca cerce-
tan continue vor aduce la lumina Inca alte manu-
scripte. CAci not cunoa§tem deja vase, pe cand d. Hasdeu
nu cuno§tea de cat un singur manuscript, cel de la
1799, cand tip/rea la 1879 volumul al doilea al Cu-
ventelor din bAtrani
Din editiuni tip /rite cunoa§te Iarcu 2) una din Mo-
vilau in Rusia de la 1797. Foarte numeroase sant apoi
editiunile din sec. XIX, cars se urea dela 12-15 ince-

1) Transilvania ed. Baritin An. X. 1877 pag. 277 a NotA.

2) Bibliografia rom. p. XVI.
 ALEXANDRIA 15

pand cu cea de la 1810, si reprezintand toate o sin-

gura redactiune, avand toate si adausul despre co-
rabieril din Spitberg. Toate acestea au mai phstrat
urmele originalulur slay, nand in vorbe,cand in forme
sintactice. Una ,singurA tiphritA in Iasi la 1868 n'are
acest adaus, si este inzestrata cu ilustratiuni. Ace-
easi redactiune tiparita la Sibiu in 1852 si raspandita
dincolo de Carpati e citath de Schuller, 1) iara
Schmidt 2) citeaza unele credinte populare de din-
colo, ce stau in stransa legatura cu Alexandria noastrh.
lath acuma in scurt coprinsul Alexandriei :
`In Egipt domnia o data un imparat anume Netinay.
Acest Netinav era vrajitor mare si lua bunatatile a
perm tart. Imphratil acestor thri trimisera carte la
Darie imparat de la Persida rugandu-1 ca sh le dea
sila lul intr'ajutor. Toti impreuna. ridicandu-si °stile
pornira asupra lui Netinav, ca sal scoatii din impara-
-tie. Boerul Vervelis care tinea hotarele, alergh de vesti
lul Netinav venirea lul Darie. Iara. Netinav Mai niste
vrajitorii, eh topi ceara de o varsh intr'o tipsie de our
si fAcu osti de ceara si vhzu ostile lul sparte. Atunci
scrise Netinav carte Egiptenilor : scriu voila. Egipteni-
lor, nu puteam rabda sa vhz raid vostru, ci ma dusei
de la vol batran si voiu veni tanar de trei-zeci de aril
si scoate-vd-voiu din mana lul Darie imparat. Si puse
sterna in pat, si cartea pre masa si chiemh pre barbie-

1) K. I. Schuller, Ueber einige Merkwiirdigen Volkssagen der

Rumaenen. Hermanstadt 1857 p 17 No. 19.
21 Schmidt : Das Jahr und seine Tage in Glaube und Ilrauch
-d Rumaenen. Hermanstadt 1866 p. 25 cf. p. 28 Ili No. 156 ibid.
16 LITERATURA POPULARA ROMANI

rul lui §i-i rasa barbs, mustatile si capul si se inbra-

ea in haine proaste, §i esi noaptea din Egipt §i sa
dusa Ia Filipus, cetate la Machedoniea Si sa facu vra-
jitoriu, doftor §i §edea inteun loc in cetate. Egiptenii
gasind sterna §i cartea 1ui Netinav, zidira un stalp §i'l
varsara in chipul lui Netinav, gi -1 pusera sterna in cap
si cartea in mama.
Filip craiul Machedoniei inainte de a purcede la
oaste, zise femeei sale Olimpiada, ca de nu va face
fecior pang cand nu se va intoarce de la razboiu, ea
nu va mai fi cu el. Iara o roaba a imparatesil §tiea pre
Netinav vraciul §i'l chema la imparateasa, ca sa-1 dea
ni§te erburi pentru copil. Netinav cum o vazu, zise :
vaz ca va sa fie cu tine Amon D-zeu. Seara veni Neti-
nav la Olimpiada §i se Mcu cu capul de leu, §i cu
picioarele de vultur §i cu coada de aspida., §i cu doul
aripi, una era neagra alta era de aur.
Cand veni ceasul na§terel chenal Olimpiada pe Ne-
tinav, iar acesta cautand pre stele zise : sa til putinel
sa nu na§ti, el este ceasul rad Si planetele nu s'ar1
tocmit pre stare, §i crugul sta pre luna §i zodiile n'az'i
purees §i stelele stall pre boo, §i de vei naste acum, to
vei naste om prost.
Si tinu putinel §i nascu copil pe care '1 dusera in
biserica lui Amon §i popii ii pusera numele : Alexan-
dru greeWe, iar sn.'rbe§te Izbran, iar rumane§te mare
ales.
lara Filip craiul veni de la oaste §i intr'o noapte
vazu in vis, cum a venit la dansul Amon D-zeu §i-i a
zis ca a dobandit fecior Olimpiada. Cum spunea el a-
cestea veni un vultur mare, §i trecu peste Filip §r§r
 ALEXANDRIA 17

lasa oul jos, §i cam oul in poala lui Filip. Filip se

scull speriat §i cam oul pe pamant §i se crapa §i e§i
un §arpe mic din od §i incunjura oul, §i cand vru sa
intre in oil, muri la gura oulul. Aristotel talcui visul
zicand : acel oil e pamantul, iar acel carpe mic este fiul
tad, care va lua lumea toad, iar la moia lui nu se
va mai intoarce.
Dupa ce ajunsera cu toti acasa chema Filip pe Ari-
stotel ,i-i zise, sa fie dascalul lui Alexandru. R,i '1 In-
va(l carte, intr'un an Psaltirea §i Psalmil. bird. Neti-
nav zise Olimpiadeisä zica lui Alexandru, sa vie seara
la mine, sal inv6t cursul planetelor, starea crugului,
umbletul zodiilor, numerile, temeliile i cetirea stele-
lor. Ast-fel invata Alexandru la Aristotel Si la Netinay.
Intr'o seara voind Alexandru sa incerce §tiint,a lui
Netinav, it.intrebl din cine-1 va fi moartea, dach ,tie
cum va muri. Netinav zise : §tia, de la un fecior al med
void muri. Alexandru gandi: fecior n'are, cum se va
implini vorbalui, §i'l impinse jos de pe foi§or unde sta
Atuncea ii zise Netinav despre na§terea lui. §i adaugd:
deci eu moriu §i sufletul med va merge la iad, unde
as mers toti dumnezeii eline§ti, §i Netinav muri.
Intr'o noapte dupl aceea nascu o iapa un manz
minunat, ro§, cu un corn in frunte de un cot §i se ivi
intr'o coapsa un cap de bou cu coarnele de our §i iar
s'a ascuns. Acest cal : Ducipal (DecTupal) era foarte
rautacios §i nimene nu se apropia de el cal sfa§ia
afara de comisul sari, Intr'o zi se duse Alexandru si
scoase pre Ducipal din grajd, IT puse ,eatia §i. &dui .i
Incaleca pe el. Luandu-se boeril dupa dansu, el il in-
trecu pe toti, ba sari chiar peste un parau lat de 15
Gaster, lit. pop. rom. 2
18 LITERATURA POPULARA. ROMANI

eq. Atuncl i se inchinara toti ca la un imparat.

In vreme aceea era in Ostrovul Olimbiel douaroate
Mute cu maestrie elineasca ; si venea acolo vitejil
sa-si ispiteasca norocul vitejiei. Acolo s'a dus si Ale-
xandru §i cu toate ca era Inca Mull', birui pe vitejil
eel mai vestiV de acolo.
Cand se intoarse a casa gasi pe Flip Insurat cu
alta femeea, cad niste boeri '1 facusera deik lasase
pe Olimpiada. Alexandru scarbit racni ca un leu §i
lovi pe acel boeriu de-1 omora §i a§a §i pe un altu in
cat se speriara cu toti, iar Flip lua indarat pre Olim-
piada; dar se bolnavi greu §i zacu in pat. Cum au-
zird Ta'tarii ca Filip zace in pat, se sculara cu impa-
ratul for Altami§ asupra Machedoniei. Alexandru
strange Wile §i i bate de-i tope§te, impunandu-li chiar
pe varul sau Frantes ca imparat.
Iara Anarhus imparatul de la Pelagonit se prefacea
ca vine intr'ajutorul lui Flip iar inteadevar veni sit
ra'peasca pe Olimpiada. Filip bucuros de venirea lul,
IT esi inainte la camp ; acolo lovi Anarhas pe Flip
rau si s'a dus cu muma lul Alexandru. Tocmal atun-
cea se intoarse Alexandru de la razboiu §i se lua dupa
Anarhas §i prinzandu-1 11 duse inaintea lui Filip, care
se scula sil junghie ; apol muri §i Filip
Alexandru se sui pe tronul Machedoniel in varsta
de 17 ani ; dar totu§i se inchinarit lul toti voivozl §i
imparati. Cand auzi Darie ca, a murit Filip trimese sol
la Machedonie sa se inchine lui, iara pe fiul lul Filip sal
trimeata la curtea imparateasca, pang. ce va cre§te,
ci pana atuncea sa-i tie locul Candarcus, trimesul lul
Darie. Alexandru it trimese indarat, batandu-si joc de
 ALEXANDRIA. 19

Darie. Acesta atuncea iT trimisejucariT de copil: o ca-

rutA de aur, cloud racle §i un sac cu mac; iar Ale-
xandru if rdspunse: macul l'am mancat §i e dulce, iar
ett-IT trimet o traista de piper sa-1 rozi, ca a§a sant
de inVi §i Machedonenff ; iar roatele caruteT, aceste
roate sant phtnantul §1 precum se invarte§te Oman-
tul, asa to veT invarti si to inaintea mea.
Cu aceasta incep rdzboaele lul Alexandru. Mai in-
taiu coprinse cetatea Solon, a carer imparat era Ar-
hidon; apoT ajunse la Atina pe care o judeca 12 filo-
soft §i data nu voia sä se supuna, batu cetatea din
treT partY, apoT se prefacu ca fuge ; luandu-se Atinenil
dupa dansu, se intoarse el iute.impotriva lor§i-Tzdrobi
i intra in cetate, §i soldatiT o arses. De acolo purcese
Alexandru la Ram §i-T esird. inainte 2,000 de popl cu
cadelnice §i,intrara in cetate §i merserd la biserica lul
Solomon, ce o facusd Savela impartiteasa, sora luT
Solomon, ce sh zice : Sfanta Sfintelor. Si Incepura a
scoate daruri §i scoasera plara si emurlucul luT Solo-
mon, tot cu ochi de .arpe, si era intrInsul fret pietriT
de avea 12 tocmele §i toate boalele, vindeca §i alte
multe poclonurT.
De acolo ajunse in pustie unde erat oamenT cu o-
braze ca de om §i cu trupurile de carpe. ApoT ni§te
paseri cu ()braze de muerT. De acolo ajunserd. la Tro-
ada §i-T spuserd TroadeniT de Angelus craTul cat era
de viteaz §i Menelau craTul §i de Alexandru Paris cum
grAise cu Elener ; §i cum se radicase Menelau cu Ali
7 ere eline§tI §i batuserd. Troada, care era tdcuta de
Nevrod, §i acolo perira Francii. Iar de acolo mersera
Francii la Ram cu voea luT Dumnezeil §i de acolo ad
20 LITERATURA POPUF.ARA ROMANI

venit Romanil in Ardeal, in Moldova si in Tara roma.-

neasca.
De acolo s'ad dus la Ierusalim, unde era pe vremea
aceea Ieremia proorocul. Iar Alexandru vazu de pro-
orocul Ieremia in vis si-T zise : pasa in Ierusalim si to
inchina Jul Savaot Dumnezed si veT bate pe Darie.
Cand veni la Ierusalim 11 esi proorocul Ieremia inainte;
cum it yam Alexandru descaleca si saruta sfita Jul
Aron. Apol se lepadA de idol): si se inching luT Savaot
Dumnezed. Din Ierusalim purcese la Egipt. EgipteniT
voira sal invenineze prin Filip vraciul sad, dar nuil
ajunsera scopul. Cand intr.& in oras se duse A. vaza,
stalpul 1111 Netinav ; iara sterna de pe acel stalp cazu
in capul lui Alexandru.
Atunci stranse Darie ()stile si purcese in contra lul
Alexandru ; ostile se lovira si oastea lul Darie fu sparta.
Pentru a doua oar% se lovira si iaras1 fu batut Darie.
Alexandru ocupa imediat Vavilonul, unde scoasera.
darurT scumpe : coarne de inorog ferecate cu our ;
plasca lui Selevchie imparatul, sterna luT Sihan impa-
ratul si alte lucrurT scumpe.
Atunci se duse Alexandru insusT sol la Darie. Cand
.sezura la masa, puse Alexandru trel pahare, unul dupa
altul in buzunar, zicand asa e legea solulul la impa-
ratul sad. Cand sedea la masa veni Candarcus si re-
cunoscu pe Alexandru si o spuse lul Darie. Alexandru
vezu ca se siatuira intre dansii se scull de la masa si
aratand portarilor paharele imparatesti esi din toate
port,ile si scapa. Darie planse cu jale ca-T-a scapat
Alexandru si scrise la Por imparatul Indiei sti-i vie in-
tr'ajutor. Dar tot it Mu Alexandru. DoT boerT aT Jul
 ALEXANDRIA 21

Darie Rasvan si Candarcus 11 strapunserg cu sul4ele.

Alexandra it ggsi in acest hal si'l dose la Persida. A-
colo u dete pe Ruxanda fata luT de sot,.ie si muri.
Dupg trecere de un an se sculg Alexandra Tar cu
°stile luT si merse spre Cris imperat. De acolo ajunse
la pustiT, unde erag muerT salbatece , si furnicT ce a-
puca pe om si-ltragea in gaurile lor. De acolo ajunse
la .tara piticilor ce aveag resboig cu cocoriT, ce veneag
i aigncati poamele lor; Alexandra ri invat,a sa's1 facg
arcurT i saget,T. ApoT ajunse la stalpul luT Sahnos im-
pgrat, care ducandu-se la Raig, ajunse pang aci. ApoT
veni la stalpurile luT Eraclie imp6rat si al Seramidiel
imp6ratesei.
De acolo ajunse la Macaroni unde trecurg cu lun-
tre ; acolo vazura pomi inalt,T cu poame duicT ca za-
harul, si era fantani reel si canta paserl frumoase Si
crag flori de tot felul. Intampinand pe un om gol, zise
Alexandra : , mir tebea brate!' adeca : pace tie frate,
Si acela respunse : o vsevom radostic adica : pentru
toate lucrurile. Acesta 'T indreptg la Ivant regele lor,
care sedea intr'un scaun de aur cu cunung de aur in
cap si supt picioarele luT era apg ca auruIrsi ferbea
in fantang. Si lug Ivant i umplu un clondir cu apg de
subt picioarele luT ei'l dede luT Alexandra i zise : One
Alexandre poclon de la mine! Alexandra zise : de ce
treabg este aceasta ? Ivant zise : cand imbraraneste
omul sa se scalde cu aceasta apg si se va intineri,
de va fi ca de 30 de anT. Alexandra pecetlui clondirul
bine dede luT Aprod si asa cugeta Alexandra: ca
de void imbatrani, ea m6 void scglda, i voig intineri,
si nu void maT muri. Si Ivant IT zise ca ei se trag de
22 LITERATURA POPULARA ROMANI

la Sith Gul lul Main, si se Inchina luT Dumnezefi, si nu

locuesc cu muerile lor, carT sed intr'un ostrov ingradit
Cu zid de aramA, si vin o data pe an numaT pe 30 de
zile. Apakmal zise ca raiul este ocolit Cu apA si este
zidit cu aroma, si acoperit cu foe, si pre poarta. stet
HerovimiT, si ii vor esi ingerib inainte ca va ajunge a-
proape de rain.
Plecand de acolo Alexandru merse inainte spre ra.-
sArit si ve'zu portile raiuluT, si pre portl vapae de foe
si raiul sta sus ca un munte. IngeriT venira inaintea
lui Alexandru pit intoarserri, indarat.
Pe drum ajunse Alexandru la un Tazer, si luA un
bucatar un peste bag in Tazer sal spele, Tara pes-
tele fugi in apA, si merse bucatarul de-o spuse hir
Alexandru sI zise Alexandru ostilor : sa'sT scalde tots'
caiT, ca sti fie to(1 sanatosi si tart.
Si mat mersera 7 zile si ajunserA la o pestera mare
si intunecata si zise Alexandru : sa inealeee tot): voi-
nicil pre Tepe si sa lege manziT la gura pesteriT si asa
fAcura. Intrand eT, striga pristavul pesterii sa is ce vor
gasi, si cine va scoate mull, cai-se-va si tine va scoate
putin Tarasi cal-se-va. Ei scoasera totpietri seumpe, si
Alexandru porunci sA imparta. cu tovarasi ramasi a-
fard, si ast-fel se cling. amandoT.
De acolo ajunse la biserica ce sa chema Hramul
soarelul si acolo ceti Alexandru slovelc ce zicea : SA
stiff Alexandre ca veT lua lumea toata, si de moarte
nu veT scapa, ca to vor otravi ceT ce slujesc tie. Apor
ajunse intr'o tara cu niste oamenT cu un picior si cu
o maul si ctI un ochtu si cu coada de oae. Carnea a-
cestor oamenT era mat dulce de cat toate carnurile,
 ALEXANDRIA 23

pieile for nu le taTa sabia, §i mat,ele for erau pline de

margaritarT §i In inima avea piatra nestimata ca un
ou de gasca.
In starlit ajunse la hotarul luT Por imprtrat §i se batu
cu dense si'l batu cu toate ca. Por acluse §i elefaMT la
razboiu. Por apoi se lupta singur cu Alexandru §i fu
omorat.
Alexandru purcese cu Wile sale de la India spre
t,ara Amazoanilor. Talistrada imp6rateasa for serise
carte luT Alexandru : de ma veT bate. nieT o cinste
nu-t.T va fi, Tar de to voTu bate, cu maT mare ru§ine nu
veT fi petrecut nicairea; §i Alexandru se milostivi de
ele.
De acolo merse Alexandru In t,ara Mersilor §i batu
pre Evimitrie imparatul lor. Iara limbile cele pagane
fugira la munt,T inalt,T WAWA la o pe§tere mare. La gura
muntelut se opri Alexandru §i se ruga lui D-zee sa
zica acelor muntT sa vie until catra altul, sa inchiza
aceste limbI pagane, sa nu mat Tash la lame; si.asa se
facu, numaT de 12 COO nu se impreunara , §i zise Ale-
xandru o*tilor sh faca zid de piatra din munte pane in
munte §i 'I spoira cu acioae §i cu amestet, chef ames-
tetu nicifieru nu '1 tae, §i nicT focal nu '1 arde. i puse
Alexandru un clopot mare cu me§teug in varful zi-
duluT §i cand bate vantul, el se trage singur, limbite
pagane 11 and §i erezand ca e Alexandru fug de acolo.
se spune ca vor e0 in veacul de apoT , pe vremea
lut Antihrist , qi vor munci pe creqtinT i vor manta
copiT oamenilor ; a§a vor sine 3 anT de zile.
De acolo porni spre Ora MastriduluT uncle impa-
ratea o Impa'rateasa anume Cleofila si avea dot feciort
24 L1TERATT'RA POPULARA ROMANA

Dorit §i Candusal. Pe acesta din urma ajuta Alexan-

dru in contra lui Evagrid imparatul. Strajile cari prin-
sera mai intaiti pe Candusal fugind de Evagrid, dusert
pe acela inaintea lui Alexandru; el puse pe Antioh in
scaunul luT §i. singur sta cu voevoziT de vorba. Can-
dusal se inchina lui Antioh, crezAnd eh e Alexandru
i zise : ,Alexandre imperate! et% sunt ca omul acela,
care fugia de un leu §i se sui intr'un copaciit, ca st
scape de moarte ; iara cand cauta pre copacht in sus
de asupra luT, vazu un §arpe pogorandu-se la el, sa-I
miintince, §i ctuta cast fuga in jos, §i leul sta la rada-
cina copaciului ; Tart copaciul era pe malul unei ape,
§i vru st sae in apt §i v6zu in apt pre un crocodil
ctscand gura, ca cum va sari st '1 inghita.
A.a i s'a intamplat §i lui, cad. fugind de frica lui
Alexandru , a fost batut de Evagrid .i acuma a eazut
chiar in mitinile Jul Alexandru. Antioh zise : itT dali
pre Antioh sa to a,jute ; si trimise pe Alexandru cu
dansu. In scurtt vreme se intoarsera biruitorT. Apol
it trimise Antioh la Cleofila cu porunca ca ea st se in-
chine lui Alexandru.
Pe drum trecurt inainte unei peVeri §i Candusal
zise lui Alexandru, ca acolo se muncesc d -zeiT elinWT
.i impara0. Alexandru se pogora in iad; acolo vtzu
pe Sahnos imparat .i pre Darie §i pre Por muncindu-
se §i imparati §i oameni truf4 .'i mandril. E.5ind
plect §i ajunse la Cleofila. Ea-I recunoscu ca e Ale-
xandru §i nu Antioh cum se numea, §i-I certa, ca, se
duce singur ca sol. Atunci sosi §i Dorit, bttut de Wile
luT Alexandru ; auzind ca este aci un sol al luT, voi
st-1 omoare, dar muma luT ii opri. ApoT aft ca e
 ALEXANDRIA 25

Insu0 Alexandru, §i se spaimanta ; dar Alexandru it

erte.
De acolo se intoarse la Ruxanda impargteasa la
Persida, §i a impgrtit lumea la voevozil sat Noaptea
i se arata proorocul Ieremia in vis qi i prevesti moar-
tea, §i judecata cea de pre urme, §i invierea mortilor
la a doua venire a lui D-zefi.
Atunci sosi Aristotel la Vavilon i i spuse Alexandru
toate tarile ce trecuse §i cum ce, a ajuns la Negomen-
drii la Macaron , §i ca a vorbit cu Ivant imparatul.
Alexandru mai zise : avut-ard patru ajutori cu mine :
unul cuventul dulce, altul mama intinsg, altul judecata
dreapta, altul ertarea la gre§iti, cu acestea am luat
toate, lumea, a§a trebue se fie tot omul imperat.
Atunci veni un pope, §i spuse lui Alexandru ca a
murit Ieremia proorocul, §i zise Alexandru sa Ia oa-
sele lui §i sa le ingroape in Alexandria ca va izblvi
ora§ul.
In vremea aceea era dol fratl : Vreonus §i Levcadus
§i cerea unul din el de la Alexandru se.-Y dea lui Ma-
chedonia ; §i data nu voi Alexandru it otravi Levcadus.
Filip vraciul lui Alexandru spinteca un cal §i '1 puse
inguntrui dar In zadar. Alexandru vorbi mamei sale Si
Ruxandril §i la tots voevozii ; chema §i pre Ducipal,
care plangea cu amar, i zgrind pe Levcadus sari pe
dansu §i '1 omora., §i singur s'a facut nevazut.
Alexandru muri in tara Ierusalimuld aproape de
Egipt. Ruxanda imparateasa lug hangerul lui Alexan-
dru §i se °more ; §i-I puserg pe amandoI intr'un sicriu
de our §i-I ingropara in Alexandria, intr'un turn inalt.'
Acesta este coprinsul Alexandriel in general, ne-
26 LITERATURA POPULARX ROMANA

tinand seamy de micile deosebirT intre manuscriptele

Alexandriel. Cercetarea cu deamanuntu a tuturor va-
riantelor §i deosebirilor, precum §i un studiu mai vast,
se poate face numaT intr'o monografie special. asupra
Alexandriel romane in comparatiune cu Alexandriile
celor alte popoare, colationand §i manuscriptele ro-
mane §i tiparele intre dansele, ceea ce ese din cadrul
acestel cdrti.
NoT totu§T am dat un estract mg mare dintfaceastd
carte, cacl pe langa aceea, ca. e cea maT veche din
eartile romantice in literatura romans populard,
pentru care a intrat maT mult in popor, s'a §i asi-
milat mai mult cu graiul §i spiritul roman. Ca sti
relevdm numal una: regasim aci o sums de proverb&
romane, buni-oard : ,capu plecat nu-1 tae sabia,4
toata paserea prin limba el. piere.' ,Unde este mint&
multd. §i nebunie este mutt..` J'and. nu spare
eapul, nu curge [sangele.' ,Nu e bucurie sit nu se
schimbe cu jale, 0 ce va lua de la altul cu bucurie,
altil vor lua de la el cu jale,` i alte de felul acesta.
Interesante sant apoT reminiscentele din credintele
populare dintre cari unele poate cd se trag chiar de
aci : impreund cu cartea, at venit 0 credintele. A§a
indata, la inceput, vedem pe Netinav vrajitorul, cd to-
pe0e ceara §i o varsa in tipsie de our ; §i ast-fel cunoa§te
dinainte soartea razboiuluT. Destul de cunoscuth este
acum topirea cerei la descantece §i alte obiceitul
superstitioase.
La na§terea lu! Alexandru mita acela§T Netinav
crugul lung .i starea zodiilor §i a stelelor. Ca o teorie
desvoltata a stapanit astrologia veacurl IntregT §i ur-
 ALEXANDRIA 27

mele el le posedam in zodiarele romane tiparite si

inanuscripte; de aci §i credinta populara, rum ca viata
omului e legata de o stea, o credinta pe care o cu-
noa§tem §iin cantecele populare unde sunk. :
,,§i la nunta. mea
A cazut o stea." 1)
Daca n'a dat na0ere, cel pOn a intarit Alexandria
aceasta credinta in popor. Cat de citita a fost §i este
Alexandria o dovede0e espresiunea romana.: ,n'a ci-
lit macar Alexandria' pentru zice, ca e un om ne-
carturar si lipsit de on ce cultura.
Tot din Alexandria a luat poporul pe langa alte fi-
inte fantastice, i pre ,capcauniI saa ,catcauniI"
coprin§i in descrierea fiintelor, de cari a dat Alexan-
dra in pustil. Cantecul popular : Radu Calomfirescu'
zice :
Dar mg doare rli maT tare
De mgicuta ce mg are
Cg.-I cresting si battling
§'a se ajungg-a fi eadang,
De rdsul cdpcdnilor
Pin casa 0011110r." 2)
1) Alexandri : Poesil populare ale Romfinilor, Bucur.1866 pag.
2 si Note. 6 de pe pag. 4 : El (adici Romanul) crede ca tot o-
mul are cute -o stea in cerurr ce este taint legatii de soarta WT.
Asa steaua omului se intunecii and el este amenintat de vre-o
cursg, si cade in vilzdub cand el se apropie de finitul vietii."
2) Alexandri : 1. c. pag. 197 si pag. 202 No. 2; d. Alexandri,
citeazg Alexandria noastra ce zice : si trecu taxa for in zece
zile qi ajunse la o Cara en oameni egtegunT (ciipcgunT)" dinainte
cu obraz de om, ear dinderept cap de chine, ce latrli calneste."
 28 LITERATURA POPULARA ROMANA.

Trecem peste alte amanunturi mai mid, cari ad in-

trat in credintele poporului §i ne oprim numai la un
epizod al Alexandriei, foarte important pentru origi-
nea elementelor din cari se compun basmele, §i adica
epizodul c Ivant ce l'am dat cuvant din cuvAnt.
Aci credem, ca este izvorulvestitei opel vie' pe'care
o intalnim a§a des prin basme, apa cea minunatd, care
face pe omul nemuritor. Apa aceasta se mai pome-
ne§te Inca o data in Alexandria inteun mod isolat,
care se vede ca este un echo al legendel primitive
desfigurata asemenea in epizodul cu Ivant. Legendele
orientale ne esplica, ca aceasta apa curge din rain, §i
de aceea are putere invietoare. Aci in Alexandria noa-
stra destul de modificata §i schimonosita s'a bifurcat
in ,eau de jouvencr a lui Ivant §i in apa iazerulul,
care face sa invie pe.tele cel mort.
Dar ceea ce da o deosebita important,a acestui epi-
zod, este credinia populara raspandita in Transilva-
nia, care IT are izvorul aci. Manuscriptul Bibl. Cen-
trale de pe la 1800 are adausul urmator, care lipse§te
atat in cele alte manuscripte cat §i in textele tiparite :
,Dinteaciasta apa, zic uniT, ca au baut roabele lui
Alexandru, §i sant pana in zio de astazT vii, §i nu vor
muri pana la zioa judecatiT.` 1)
Iata acuma credinta populara din districtul Fag-
ra§ului precum o comunica Schmidt : 2)
`Cand ajunse Alexandru pang. la rain, dede de un
imparat anume Ivan, §ezand pe tronul sau, §i avand

1) Fol. 80 b 81 a.
2) L. c. p. 25.
 ALEXANDRIA 29

picioarele inteo rant:dna cu apa fierbinte. Alexandru it

intreba de ce sade cu picioarele in apa? si Ivan it res-
punse el apa are darul de a intineri. Atunci ii rugg,
Alexandru sin dea si lui patina apa, dintr'acea fantana
si el o puse bine. Slujnicele lui Alexandru insa furara
acea apa si o Mara ; asa dobandira viala de veci si
cunostinta viitorului, si ele sant "Ursitorele ce vin la
omul indata dupg, nastere si i dau ,Ursite.
Dupd o alts credinta mai populara, 1) au devenit
acele suljnice ale lui Alexandru, , maiestrele ' cari
sed in genere pe streasina caselor.
In basmul banatean 2) intalnim o poveste, ,din
vremea Romanilorc care ne aminteste mijlocul in-
trebuintat de Alexandru, cand a intrat in pesterea
cea adanca ca sa scoata de acolo pietre scumpe si
altele ; ca sa nu rafficeasca, porunci voinicilor sei sa
incalice pe iepe si A, lege manzii la gura pesterii. Tot
asa sfatueste un tata Miran pe fiul sail, care '1 hra-
nea in ascuns; cad era o lege ca fii sa omoare pe
pdrintiilor batranisi numal acesta se indurase de tatal
sail. Urmand sfatului dat, a adus un mare ajutor tu-
turor si de atuncea s'a stricat acea lege barbara. Cu-
rios este ca aceasta era un obiceiu scitic, getic etc. si
de asemenea raspandit la multe popoare. 3)
Din legende vestite intalnim pe Antihrist si limbile
pagane inchise intre munti. Este legenda mai cunos-
1) Schmidt 1. c. pag. 28.
2) Schott : Walachische Maerchen Stuttg. u. Tilbingen 1845 No.
12 prig. 152-153.
8) Pe larg vezi: Liebrecht la Gervasius. Otia imperialia. Han-
nover 1856. Nota 18 p. 84 -86.
 30 LITERATURA PpPUT,ARA ROMANA

cuts sub numele de Gog si Magog, luandu-si originea

de la cuvintele prooroculni Ezechiel continute in cap.
39 1). A doua parte a legendei despre limbile inchise
este acea despre clopotul facut in varful zidulul, care prin
bataia vantului se misca singur. Povestea aceasta are
paralela, si poate originea el, in ciclul legendar ce s'a
facut in evul mediu in jurul lui Virgiliu, care, din poet,
a ajuns vrajitor si facator de minuni. Intre lucrurile
minunate facute de dansu, se povesteste de un bucium
de felul acesta, Rusii din Sudul RusieT, localisand acea
poveste a Alexandriei in Caucaz, spun de asemenea
ca a pus 12 buciume pe varful ziduluT. 2)
In fine mai pomenim parabola lui Candusal, care a
intrat in Alexandria dintr'o carte nu mai putin
vestita si raspandita de cat Alexandria, si adica din
,Varlam si Ioasar , cu care ne vom occupa imediat.
Inainte insa de a termina cu analisa Alexandriei
ne remane a mai releva, el afara, de Alexandria pro-
pria zisa mai circulau in evul mediu si parti dinteansa,
un fel de carticele mai midi, intre cari se afla scri-
soarea lui Alexandru care muma sa Olimpiadasi care
dascalul sau Aristotel 3) in care descrie minunile In-
-diei, adica lucrurile minunate continute in Alexandria
i tractate in deosebi ; cad intereseau in deosebi pe ceti-

1) Materialul Intreg despre Gog si Magog v. Winer : Biblisches

Realwt rterbuch. s. v. Magog ; si Liebrecht 1 c. p. 83 Nota 17 and
ae citeaa. si Pseudocallisthenes, izvorul grecesc al Alexandria
2) Liebrecht. 1. c. pag. 107. si pag. 262
8) Epistola Alexandri Magni Macedonia ad. Aristotelem ma-
gistrum suum de itinere et de situ Indiae. v. Zacher: Pseudocal-
listhenes. Halle 1867 p. 106.
 ALEXANDRIA 31

toriT medievali. Alta carte era intrevorbirea ce a a-

vut Alexandra cu capul Brahmanilor, despre deser-
taciunea falel Immesti 1). Din Brahmani, cum obser-
yam in treacat, s'a Mcut la noT: Negomdndri, si ca-
pul for : Ivant in .tara Macaron, adica in -tara fericiti-
lor. Aceasta din urma desvoltare a unel parti din Ale-
xandrie o posedam si noT in literatura romana si o
datorim nu mai putin de cat cronicarulul nostru Ni-
colae Costin, care a intercalat-o in opul sau: ,Ceasor-
nicul Domnilor`. Aceasta carte voluminoasa a rdmas
pans azi inedita, si de acea nob publicam in ,Apendice :
,Voroava a prea inteleptulul Garamantilor, care ma-
rele Alexandru4 intocmal dupa originalul manuscript
de la 1710,-scris, precum ni se pare de catre Acsente
Uricarul, care a fost casnic la Nicolae Costin precum
affirms, d. Kogalniceanu 2). Manuscriptul se afla in Bi-
blioteca din Iasi. 8)

Alexandri regis Macedonum et Dindimi regis Bragmanorum

de philosophia per litteras facts collatio. v. Zacher 1. c. p. 107.
2) Letopisitile vol. I, 1852 p. XVIIL
2) Acest manuscript merits o deosebiti atentiune atilt din
punctul de vedere al limbei cat qi al cuprinsuld; noI dim estracto
intinse in Chrestomatia romans ".
 VARLAAM SI IOASAF
Pe cand Alexandru se sill/We in Alexandria ca
eroul luptelor §i viteazul cel nebiruit , care a ajuns cu
firea omeneascl chiar papa la portile raiului, are din
potriva Ioasaf in cartea de NA slava eroului credintei,
care parase$te impAratia pAmanteand .1i de$ertaciunile
lumii ace§teia pentru a dobandi imparatia cereasca
viata de veci. Romanul , Varlaam §i Ioasaf repre-
zinta biruinta cre$tinismuldi asupra paganatatii $i
slave$te chiar sahastria pi viata calugareasca. Din
aceasta cauza au lost primiti, Varlaam §i Ioasat intre
sfinti, atat in biserica pravoslavnica cat §i in cea ca-
tolica.
Nu insa aceastA parte dogmatico-asceticA, care este
de un interes special hisericesc, a contribuit intr'atata
la respandirea universals. a WI Varlaam §i Ioasaf, ci
parabolele minunate ce confine. Poporului ii place ade-
varul invelit intr'o pilda, a$a in cat sA devie plastic §1
 VARLAAM SI 10ASAF 33

sa se apropie ast-fel de inteligenta lui; dar nici °data

nu se simte atras de speculatiuni filosofice sail de de-
monstratiuni abstracte. Inteadevar putem zice, ca nu
exista mai nici un popor din Europa, la care nu vom
regAsi acele parabole , cAnd sub forma originals mai
de loc sail putin schimbate , cAnd ca haze pentru pro-
ductiuni poetise de o valoare universalA., precum sant
bunioara unele nuvele ale lui Boccaccio sail unele
piese teatrale de Shakespere.
Varlaam §i Ioasar se atribue in genere Sf-lui Joan
Damascen (sec VIII), care nascut in Siria ar fi scris'o in
limba siriacA §i in scurta vreme ar fi fost tradusa in
limba greceascl. Dar atilt textul grecesc cat §i tra-
ductiunea cea veche slavona facuta imediat dupa cel
grecesc ne spun numai de un Joan monahul( ; 1) abia
traducAtorii posteriori latine§ti §i altii l'aq schimbatin
loan Damascenu. In on -ce caz chestiunea, tine este au-
torul romanului Varlaam §i Ioasaf' nu este inc. de-
plin resolvatA. Novakovic', publicand textul slavon, s'a
incercat a desvolta mai pe larg aceasta chestiune
in introducerea sa, dar totu§i nu se pronunt,s positiv
asupra autorului ; ci ne aratA numal ca coprinsul se po-
trivqte cu spiritul vremei in care traia Sf. Damas-
chin. 2)
Deja in secolul al trei-spre-zecelea exista o tradu-
cere sail mai bine o prelucrare latina §i una francezA ;

1) AtCc `Itoicvvou Mothou 7 !ploy ;" slavonelte : niRHRHOMb

M$13/COME moyzein IILCTROMb." v. St. Novakovic : Varlaamq i
Ioasaf. Belgrad, 1881, p. 4.
2) L. c. p. 1-13.
Outer, lit. pop. rom. S
34 LTTERATURA POPULARA ROMAICA

cea d'intaia Facand parte din ,Legends aurea" a lul

Iacobus a Voragine. c. 175.
Din traducerile latine, mai cu seams din acea a
Abate lui Guido, a intrat in cartea lul Vincentius din
Beauvais 1) ; in ,Vietile sfintilor ' tiparite la Roma 1556,
si in cele ale lui Rosweydius din 1628 precum si in
multe alte editiuni.
La Francezi si German! se bucurd asemenea de o
mare reputatiune ; 2) mai cu seams parabolele at'
fost copiate si tipArite. In ,Gesta Romanorum" se
regAsesc mai toate, si de aci ad fost plate de cAtre
scriitorii si nuvelistil medieval!.
Tot asa de timpurid s'a prelucrat Varlaam si Ioa-
saf in limba araba si dinteaceasta limba in cea ebra-
ica; se intelege cd, in locul crestinismului a venit mu-
hamedanismul si judaismul 3). Chiar in limba etio-
pica s'a tradus si d'Abbadie poseda un manuscript
din 1690 intitulat ,Barlaam si Ioasif."
Din textul grecesc irnediat s'a tradus in slavoneste
si s'a raspAndit prin Serbia, Bulgaria si Rusia. Ma-
nuscriptul eel mai vechiu din 1518. a fost publicat a-
cuma de St. Novakovic' si insotit de o introducere in-
teresanta.
Dinteaceastd. carte posedem no! In literatura noa-
sta mai multe redactimii.
Cea mai veche, dar nu cea mai complecta se afla

i)Vicentius Bellovacensis. Speculum historiale LXV c. 1-65.

2) Biblografia intreag5.: Ebers. Bibliografisches Lexicon I.
p. 138.
2) Steinschneider. Hebraische Bibliogr aphie HI, p. 120.
 YARLAAM SI IOASAF 35

in ,Invataturile( atribuite lui Neagoe Voda. Nu intram

aci in cercetarea asupra autenticitatit acestor invata-
tart, de oare-ce nu intra in cadrul carfii de fats; ceea
(.e este insa pentru not mat presus de on ce indo-
iala, este originalul slavon al 'Arta' ce coprinde, pe
,Varlaam §i Ioasaf.` Poate chiar ea intreaga carte a
fost scrisa slovene0e §i a fost apoi tradusa in limba
romana, impreuna cu viata lui Nifon, cu care se
afla impreunata intr'un manuscript din 1816. Ma-
nuscriptul roman acuma perdut a fost din anul 1654
de unde a publicat d. Hasdeu o parte insemnata.
In intregul lut a fost publicat la 1843 indreptat de
Sfintia sa pdrintele Lan Eclisiarhul Curtii 2).
In intregul lui a fost tradus Varlaam Si Ioasaf la
1648 de Udriqte Nasturel din Fiere0i, duph. un ma-
nuscript slavon. 0 copie din 1814 duph aceasta tradu-
cere o posede D. Eminescu , si tine stir daca nu se
afla inch manuscripte din Varlaam si Ioasaf raspandite
twin tara §i ascunse prin manastiri §i biblioteci private.
Aceasta redactiune este cea mailunga §i cea mat com-
plecta, cad confine atilt partea acea privitoare la sla-
virea sahastriei cat Si acea cu parabole.
tl redactiune mai scurta, care e scrisa mat mult
din punctul de vedere estetic , continand nu mai
povestea biograflca , se afla in Biblioteca imperials
din Viena 0 este o traductiune facuta din italieneSe la
1764 de unu Botulescu pe cand se afla in inchisoare
la Milan.
') Archiva istorica a Romhniei I Buc. 1856 pag. 111 urm.
9) Inviltilturile bunulul chi credinciosnlui Dom al tare Roma-
ne§t1 Neagoe Basarab catre fiul sau Teodosie Vv., Bucure§tI 1843.
36 LITERATURA POPULARA. ROMANA

Redactiunea cea mai noug, despoiath insh de toate

parabolele se aflA in Vietile Sfintilor". 'Acute dupa
cele rusesti 1i tiparite la mhnastirea Neamtului 1812
in 19 zile ale lunii Noemvrie` i), precum zice la mar-
gine : prescurtat din Joan Damaschin. Tot asa s'a re-
produs in editiunea ,Vietilor` din Bucuresti 1836.
Coprinsul acestui roman cu tendinta crestina-asce-
tick este eel urmator :
,Cand se raspandise religiunea cresting. in Egipt,
si vestea sfinteniel el patrunse pana in India, imphra-
tea acolo un imparat anume Avenir. El se inchina la
idol' si cum auzia ca se lateste religiunea cea nouh
in Cara IaT, si ca multi isT pgrasesc casa for si avutia
for si se duc in shlthstrie, se mania, foarte rhq si po-
runci di se goneasca calugaril si crestinii. Multi din-
&Ansa' murirh ca mucenicl.
Acest Avenir n'avea copii, si se ruga la idolil seT;
in fine IT se implini rugaciunea luT si IT se nascu un
copil, de o frumuseth ininunatb.. PIM de bucurie chemh
imparatul pe tot' cetitorib de stele si filosofi si IT in-
treba de soarta copiluluT. ET cautara ursita luT si spu-
sera imparatului ca se va face crestin. Imparatul scar-
bit de aceasth veste, puse de zidira un palat minunat
si inauntru asezA pe fiul sau, dandu-I numat slue fru-
moase si shnatoase. Apo): dede porunch strasnica, ca
sh nu se apropie de dhnsul si sh nu se arate vr'o sla-
biciune omeneasch, nicl boala nici moarte. Asa crescu
flub imps ratulul in acel palat; dar totusi nu'l puturh
opri sh nu ese din palat ; si atunci vgzu intr'o zi pe
1) Fol. 156-182.
 VARLAAM BSI IOASAF 37

un om batran incovoiat §i sbarcit de greutatea anilor;

fiul de imparat cum it vazu, intreba ce este acesta ?
oamenii sal il.respunsera : e un om batran, aa ajung
oamenii cand inainteaza in varsta. Alta data vazu un
mort 0 '1 spusera : asta e sfar0tul omului. Iar alta
data vazu pe un raios, Si cunoscu ast-fel ce va sa zica.
boala. Intristat de soarta nenorocita a omenireI se tot
intorcea scarbit acasa.
In vremea aceea veni un glas la Varlaam, un pusnic
ce petrecea in pustia Senaarului, sa se duca la Ioasaf,
sa'i propovaduiasca cuvtintul lui Dumnezeti §i sal a-
duca la credir0 cea adevarata. Cum sosi in India se
facu cunoscut cu o slugd a lui Ioasaf i'i spuse ca are
o piatra nestemata pentru ddnsu ; cand it introduse
sluga, desveli Varlaam lui Ioasaf toate tainele cre-
dfrAeI cretine 0 cu incetul 11 inval,ft toata istoria bib-
lica §i'l pregati pentru botez. Dupa ce it boteza ft
dede haina sa de par ce o purta §i Ioasaf 0-o fin-
braca. Dupa aceea pleca Varlaam iar la pustie.
In vremea aceea afla Zardan o slugh a Id Ioasaf
de venirea deasa a lul Varlaam §i incuno0iinla. pe
Avenir de aceasta. Cum auzi Avenir se mania §i se
intrista foarte rdu §i se duse la Arahie, un vrajitor
vestit. Acesta it sfatue0e sa prinza pe Varlaam §i sal
constranga sa marturiseasca singur ca credinla Jul e
mincinoasa. Ear de nu'l va putea prinde, sa pue
pe Nahor , un filosof batran ce se asemana cu
Varlaam, sa se vorbeasca in public cu dansul despre
credinta §i sa, se lase sa fie biruit de Arahie, care va
sine partea paganeasca ; Ioasaf de sigur se va lepada
atuncea de cretinism. Cautarea lift Varlaam este za-
.38 LlTERATURA POPULARA ROMANA

darnica , imparatul nu poate sa '1 gaseasca ; atuncea

convoaca un sobor, in care sa. dispute Nahor cu Ara-
hie si acesta trebuia sa ese biruitor. Dar spre mare
mirare a tuturor apara Nahor, loctiitorul lul Varlaam,
credinia crestineasca cu atata caldura, in cat esi el
biruitor. Imparatul manios radica soborul ; in noaptea
aceea aduse Ioasaf pe Nahor pe deplin la crestinism
si Nahor plecil in pustie la Varlaam.
Imparatul incerca apol sa-1 readuca la inchinarea
idolilor, trimitand o fata de imparat foarte frumoasa
ca sä-1 adimeneasca ; dar scapa si de aceasta, ispita.
Atuncl se decide Avenir sa nu-1 mai supere , si ii
da. o parte din imparatie ; Ioasaf zideste indata bise-
rici si imparte Mat& avutia sa la saraci Insusi Ave-
nir se boteaza si se retrage din domnie, ducandu-se
asemenea sa petreaca zilele sale in simuratate in poSt
si in pocrtinta.
Ioasaf singur se lasa, de domnie si se duce in pu-
stie, lasand toate bogatiile lumesti, ca sa petreacii in
sahastrie impreuna cu Varlaam. Pupa multa ratacire
prin pustie, reuseste infine a'l gasi; dar nu traira mult
impreuna, ci Varlaam muri dupa scurta trecere de
vreme. Ioasaf petrece in pustie 35 de anT si moare.
Cum se raspandi vestea de moartea luT, venira totY
oamenii din India, si luara trupul luT si al luT Varlaam,
care erau neschimbate si aveau un miros bun si le
dusera in Cara for ; aci le ingropara intr'o biserica
frumoasa.c
Acesta este pe scurt coprinsul biografic al acesteT
cant; si in urma acesteT biografil ail devenit amandoi
sfinci, adica Sf. Varlaam si Sf. Ioasaf praznuiti la
 VARLAAM $I IOASAF 39

19 Noemvrie. Multi s'ati incercat in trecut Si chiar in

secolul nostru a cerceta adevarul despre existenta ace-
stor personage ; dar incercarile n'au fost incununate
cu succes , §i nici n'ati putut fi , cad precum a do-
vedit'o acuma Liebrecht, 1) biografia lui loasaf este
identica cu acea a lui Buddha, coprinsa in Lalita-Vis-
tara 0 publicata in frantuzete de B. St. Hilaire 2).
Alte dovedi pentru identitatea lui basal cu Buddha aft
fost aduse dupa aceea de Veselovsky din call chine-
ze0I de origina buddhistica, earl contin legenda despre
nmterea 0 tineretea lui Buddha, §i povestea cum a
ajuns el sa devie funclatorul unei religiuni noue. Tex-
tele chineze01 , can dateaza eel molt din secolul
d'antaig al erei vulgare, as fost publicate de S. Beal 9.
Mai pre larg despre toate aceste a tractat Novakovic'
in introducerea deja pomenita 4).
Dar nici chiar aceasta parte biografich n'a inte-
resat intr'atata pe cititori, cat parabolele intercalate
in invataturile ce da. Varlaam lui Ioasaf, , Si tocmai
aceste parabole s'au reprodus §i in ,Invataturile Jiff
Neagoe Voda.` Noi imparta0m aci unele dintr'aceste,
intocmai precum se afla in editiunea tiptiriia , facuta
dupa manuscriptul din 1654, acuma disparut, cad re-

1) J ahrbuch fiir romanische and englische Literatur ed. V.

Ebert vol. II, Berlin 1860, p. 314-334.
2) Le Bouddba et sa religion, Paris, 1858.
8) The romantic legend of Sakya Buddha from the Chinese, by
Samuel Beal. London 1875.
4) L. c. pag. 23-45.
 40 LITERATURA POPITLARA. ROMAN A.

prezinta o redactiune scurtata si prelucrata anume.

Asa de ex. : povestea cu cutiile.
DecT porunci (imparatul) de facu patru cosciuge 2)
de lemn, din care cloua le fereca preste tot cu aur, si
baga inteansele oase imputite si scarnave si pleopele
d'asupra le batu si le tintui tot cu cue de aur, iar cele-
1-alte doua le unse numai cu smoala pre din afara si
le umplu de pietre scumpe, si de margaritare, si de
alte miroase bune, -si le infasura cate cu o tarsana.
DecT chiema imparatul pre boierii si prietiniT aceia ce-i
itnputase pentru intampinarea acelor saraci. (Impara-
tul intampinase cu smerenie cati-va saraci ofilitT de
post si ajun, si boieril zicead intru sine : nu se cuvine
aceasta imparatuluT), si puse inaintea for acele cos-
ciuge cate patru, si zise sa se pretuiasca ce vor plati
cele ferecate cu aur , si ce vor plati cele unse cu
smoala ; iar ei pusera pret mare si mult celor ferecate
si zisera : ca intr'acelea sa cade sd fie coroane si lu-
crurT scumpe, si brane imparatesti, iar celor smolite
le pusera pret, putin. Atuncea zise imparatul catre
dansi : bine stiam ca veti zice asa, ci nu se cade asa,
ci se cade cu ochii eel din. launtru sa vedetT cele
din launtru ce sant inteansele, sad de vor fi de cin-
ste sad de necinste, si zise imparatul sä deschiza,
sicriele cele ferecate cu aur, si data le deschisera
1) Pag. 119-121. Manuscriptul d-lui Eminescu cap. 6 fol.
14 b 16 a.
2) Aci avem una din probele pentru originalul slavon, clicT in
text-ul slavon st5, : covceg, ceea ce insemneaza slavone.te cutie,
radii ; traducatorul roman s'a gandit la cuvantul rotnanesc, ce
sana identic, cu toate ca are la noT un inteles en total diferit.
 TARLAAM SI IOASAF 41

si esi dintrInsele o imput,icrune rea si vazura in-

tr'ansele lucruri grozave. Deer zise imparatul : acesta
este chipul eel imbracat in haine scumpe si fru-
moase, si ceia ce se trufesc cu slava cea multa, Tar in
launtru, eT sant plinT de lucruri rele, si mortT si impel-
ApoT zise imparatul de deschisera si coscingele
cele unse cu smoala, si cum le deschisera esi dintean-
sere miros frumos si se vazura lucruri minunate si
scumpe si frumoase. Deci zise imparatul catre dansii :
aceste cosciuguri stiti cuT se asemeneaza : asemenea-
za-se celor doT oamenT care era imbracati in haine
sparte si cu ferfenite intinate, si impaijinat,1 la obraz,
si manjitT si negri si nadusiti si osteniti, carora le
cautati voT numal chipurile cele dinafara , si 'ml atl
imputat cad m'am inchinat ea for pan' la pamant. iar
ea pricepand si cunoscand cu ochil eel din launtru aT
int,elegerii mele curatirea sufletelor for si a for stralu-
cire; rata acestea toate insa si caftanele cele impara-
testi pentru marirea acelora nimic nu am bagat seamy
ci be am calcat toate pre pamant jos inaintea
Aceasta poveste, care, precum observam in treacat,
se potriveste de minune cu textul slavon publicat de
Novakovic 1) a intrat in Gesta Romanorwnc 2) a
trecut prin pana cea maiastra a lul Boccaccio 3) a
fost obiectul unel nuvele spaniole a luT Timoneda 4)

1) L. c. p. 75-77.
I) Cap 251 Oesterley si pag. 747.
3) Decamerone, giornata X nuvelA 1.
4) Alivio de Caminautes P I. No. 47. Dunlop -Liebreecht
Nod% 72 p 462.
42 LITEUTURX POPULARA. ROMANX

si, ca sä scurtam cu citatele a ajuns nemuritoare prin

,Negustorul de Venetia' a luT Shakespere.
A doua poveste, ce am gasit-o deja oare-si cum
schimbata in ,Alexandria`, suna ast-fel in originalul
din InvataturT.( 2)
Aceia ce petrec tot in voia si in poftele trupulul
lor, parasind pre ticalosul for suflet. Acestia se asea-
mana unui om, ce fugea de un inorog si nu putea
nici cum sa rabde si sa thrpeasch strigarea si zbiere-
tul glasului lui eel groaznic si infricosai, ci fugea tare
ca nu cumva sa 'I ajunga si sa 1. manance. Asa fu-
gind el cazu intro groaph. mare si daca cazu inteansa,
afla acolo un copaciu si se apuca de se urea, intr'an-
sal, si stiitu cu picioarele pe niste ramurT, si ghndea
ca va 11 in pace si far de nici o grija. Iar daca se urea
el cauta la radacina aceluT copaciu, si vazu doT soared.
unui alb si altul negru, care rodea tot d'auna acel co-
paciu in care sta el. Si atata '1 rosese cat putintel
era sa caza. jos. Deci cauta in fundul acel gropi si
vazu un carpe mare si groaznic ce sufla si esia din
gura luT para de foe, si venea cu gura cascata si cu
dintiT rhnjiti numal sal inghita. ,Deci iar cauta spre
partea in cotro sta el cu picioarele, si vazu 4 capete
de aspida unde se ivea din malul acela ce era aproape.
Si cauta in sus si vazu unde pica dintr'o ramura chte
o picatura de miere, si daca yam acea pOnea miere
unit de a'sT maT aduce aminte de acele ritutaqi multe
1) Act II sc. 7 urni. In basme v. basmul no. 31 Lspirescu, ed.
1882.
9) Pag. 131-132. Manuscriptul d-lui Eminescu c: 12 fol.
39 b-40 i.
 VARLAAM 10ASAF 43

ce'l incungiurase. pidica dinafara de acea groapa sta

inorOgul gata sal manance, iar in fundul gropil ran-
jea acel carpe groaznic ca sal inghit,a, iar copaciul in
care se urcase era pOnel numal sil caza, iar picioa-
rele si le pusese pre niste ramuri uscate si putrede,
si uita aceste rautati si greutati toate, si se porni spre
acea ramurit ce pica putinea miere. Aceasta este in-
chipuirea celor ce se insala cu insalaciunea lumil a-
cestia. Adica inorogul insemneaza moartea care go-
ne.ste sa ajunga pre tot neamul lul Adam. Acea groapa
mare este lumea aceasta care este plina de cursele
mortil. Copacial acela pre carele rodea acel doT soa-
reel' tot de una de carele se apucase de se tinea acel
om, este viat,a fieste-caruia om, ce se scurteaza, tre-
cand zioa si noaptea si se apropie de sfarsit. Iar a-
cele patru capete de aspicla, insemneaza patru stihiT
din care se toemeste trupul omulul. Care le de le va
purta cind-va raa si cum nu se cade i se va rasipi
tocmirea sufletului ; iar focul acela ce esea din su-
flarea aceluT carpe insemneaza groaznicele si cum-
plitele mate ale iadului care asteapta sa inghita si
sa mistuiasca pre eel' ce iubesc mai vartos frumuse-
tile si cinstea lumil acestiea de cat bunbjatile veacu-
mut ce va sa fie. Iar acea picatura de miere insem-
neaza dulcetile lumil acestia cu care amageste si in-
seala pre prietenil saT, si nu-1 Iasi., sti se grijeasca de
spasenia si mantuirea sufletelor lor.
Parabola aceasta cu inorogul, pentru frumusetea eT,
a devenit una din cele mai respandite si este chiar mult
mai veche de cat compunerea lui Varlaam si Ioa-
saf ceea ce se poate demonstra si la toate cele alte
 44 LITERATURA POPULARI ROMAN A.

parabole continute intrInsu. Se intelege, ca indata ce

a trecut prin7maimulte literature, respandita cand prin
scris, cand prin viul grail, ea a fost mai mult sal mai
putin modificata, i a§a se esplica forma in care a a-
juns in ,Alexandria ". In India trae§te aceasta para-
bola in gura poporulul, sub aceeasi forma ca in Ale-
xandria" noastra. Mai aproape de Varlaam este re-
cenziunea continuta in Calila-va-Dimna, prelucrarea
araba a vestitel Panciatantra.1)
Cu totul identica putem zice §i mult mai veche
este redactiunea chinezeasca, ce s'a conservat in doua
variante in traducerile facute de timpuria din cartile
buddhistice indiene. Stanislas Julien a publicat o co-
lectiune de ast-fel de parabole §i pove§ti sub titlul de
Avadanas, §i acolo sP afla acele doug, variante 2) In
Europa gasim parabola in Gesta Romanorumc §i
intro sutra de call aratate de Oesterley. a)
In sfar§it mai pomenim pe scurt parabola despre
cel trei prieteni" desvoltata foarte pe larg in Invata-
turilec intediat dupe parabola de mai sus. 4)
Un om avea trei prieteni, deci doui dintean§ii iT
cinstea§i-1 socotea cu toata inima, ear pe eel de al
treilea nu'l baga nici intr'o seams. Iara cand fu o
data, venire slujitoril imparate§ti §i vrea sa-1 is de
grabs §i sal duel la imparatul sa'§i dea seams, de
1) Renfey : Pantschatantra I, Leipzig 1859 § 17 p. 80-83.
2) Les Avadiinas, contes et apologues Indienes trad. par St.
Julien. I. Paris 1859, pag. 132 urm. p 191 urm.
a) Gesta Rom. cap. 168 si anotatiunile luT Oesterley pag. 739.
4) Pag. 133-136 cf. Manuscriptul d-lul Eminescu c: 13 fol.
40 b 42a.
 VARLAAM gt IOASAF 45

multimea de galbenT ce era dator. Iar el cazu intru

nedumerire §i nu §tia ce sa faca §i incepu a cauta
sotil ca sä mearga cu dansul la imparatul WI fie in-
tr'ajutor. Venind la prietenul eel maT drag, fl raspunse
acel prieten : nu-tf. sant eu prieten, nici tiu tine WI
tu, iar tie iata ca-tt dau 2 tolurT ca saIT fie pre calea
care vrei sa mergT. Deci el daca auzi a§a, se parasi de
nadejdea care avu catra dansul i se duse la al doilea
prieten §i'l ruga sa-1 fie intr'ajutor. i acesta raspunse:
nu pociu sa-ii ajut ceva, §i nici sa-ti folosesc ceva ; ci
numai atata itT voiu ajuta, cat voiu merge cu tine pu-
tinea cale de to voiu petrece. Deci omul acela mahnit
§i plin de osteneala §i grije merse §i la al treilea prie-
ten, pre care nici o data nu'l cinstise cu toata inima.
Iar el cu bucurie §i cu blandete raspunse si zise :
acea putinea prietenie §i dragoste ce a1 aratat catre
mine nu o voiu Oa, de acia voiu merge chiar inaintea
to la imparatul §i '1 voiu ruga pentru tine.Prietenul
eel d'antaiu este avutia §i bogatia oinuluT, aurul §i ar-
gintul pentru care omul pate multe greutati; dar la
moartea lul nu is omul nimic cu sine, fora numai pu-
tine obiele de ingropare. Al doilea prieten este familia
omulul, care-1 petrece pana la groapa, Tar al treilea,
pe care nu'l baga in seama omul este credinta, dra-
gostea, nadejdea, milostenia, dreptatea, Tubirea de
oa,meni, curatia , ruga §i alte bunatatf multe, daca
murim noT, ele se urea maT nainte §i merg la D-zeu
de'l maga. pentru noT, §i dau seama catre vame,i1 eel
groaznicT §i infrico§atT, §i se lupta pentru noT.
Aceasta parabola se gase§te in literatura ebraica
46 LITERATURA POPULARA ROMANY

deja in secolul IVV 1) §i a intrat de timpuriu ca o

varianta in literatura muhamedana 2) §i apoi in lite-
raturile europene, pe de o parte din Varlaam, pe de
alta din Disciplina Clericalis a lul Petrus Alfonsi 3),
care, ca Evreu botezat, a luat din literatura ebraica
mai toate parabolele continute in Disciplina. g De
aci apoi in Ge.sta Romanorum 4) etc.
Cea ce este interesantin povestea de fata, e a ea e-
sista in limba romana in forma prosaic ca o traduc-
Oune facuta duPrt Herder. Traductitorul, A. Zane, cre-
dea di Herder este insu0 autorul acestel parabole 5),
§i nu §tiea ca, esiste deja de cate-va secole in litera-
tura romana, §i chiar in trey variante.
Impresiunea, ce a Rent personalitatea lul Ioasaf asu-
pra spiritulul duios al poporului, ne desvele§te faptul
ca, poporul a creat un cantec de stea, care are de
obiect plecarea lui Ioasaf in pustie, ca sa imbrati§eze
viat,a de sahastru. Acest cantec de stea s'a schimbat in
cursul vremilor, analog cu cantecele populare perso-
nale, adica '§i a perdut personalitatea §i a devenit un
cantec general : , Cantectel pustiel." Noi posedam a-
cest cantec in ambele variante, in manuscript §i le co-

1) Pirke de R. Eliezer cap. 34. Genesis rabba sect. 49.

2) Steinschneider : Manna p. 1 7 si pag. 94 Zunz : Gottes-
dienstliche Vortrage p. 131 No. a. (Hammer) Rosencel I Stutg.
Tubing. 1813 p 175.
8) Disciplina Clericalis ed. Val. Schmidt Berlin 1827 c. II p.
36 .i p. 95.
4) Cap. 238. v. si pag. 745-746.
8) CeT trel prietenT" apolog de Herder in : Foaie pentru minte,
inima si literatuth 1844 pag. 206-207.
 VARLAAM F IOASAF 47

municam pe amandoua intocmai dupa originalele. cad

ne arata §i modul cum schimba §i preface poporul,
ceea ce-1 place.
Variantul cel mai vechiq este impersonal si se afRi,
in manuscriptul nostru moldovenesc din 1784, in care
e §i Alexandria :
fp pre frumoasii pustiea!
Priime§ti-ma intru a to desrtme,
0 pre frumoasg pustiea!
Ca pre pruncul la malcA,
Mau la trto, td aplacrt
0 pre frumoasil pustiea I
Pre la mez de nalaz6.-noapti
Nu mil infrico§a cu moarti
0 pre frumoasii pustiea !
Niel cu a ta. ingrozire
Ca sit ml flea prefuiri (?)
0 pre frumoasrt pustiea!
Ti-am Tuba preste polate,
Ce stint cu auril suflate
0 pre frumoasA putiea!
Ti-am iubit preste vistiriea
Ce-ste plina de avutiea
0 pre frumoasg. pustiea!
Merge-voI pi dumbriivi odraslite
Ca pre nilte vii rodite
0 pre frumoasrt pustiea!
Fi -voi srilbatia flIarri
Lasiind lume ce amara
9 Fol. 141b 142 a.
48 LITERATURA POPULARA ROMANA

0 pre frumoas5. pustiea !

§i pazand a to rAdicinA
Ca sa stau fAra pricinA
0 pre frumoasA pustiea!
Ramurile tale imu plac'A)
Ca ruga sA mi sa triacA
o pre frumoasA pustiea !
§i le placA cat de gTos
Ca si doblindesc fobs
0 pre frumoasa pustiea!
§i le placli cat de mult'e)
Ca ruga sA mi sA asculte
O pre frumoasA pustiea
Ca lume am phrasal
§i la tine am n'Azuit
0 pre frumoasA pustiea !
CA doresc di at meii prietin
§i aduc lacraml fierbinte
0 pre frumoasa pustiea!
Carele m'afi Indemnat
De InselacTuni m'am Lisat
0 pre frumoasa pustiea!
Cu-mitre (?) me luT Hs.
De la care am fobs
0 pre frumoasA pustiea!
Care m'ail rascumparat
De strAmosescul pilcat
0 prea frumoasa pustiea I
Carele s'ati pironit pre truce
§i 'q ad varsat sfa'ntul sange.
0 pre frumoasa pustiea!
 TARLAAM 91 IOASAF 49

Recenziunea a doua care urmeazk e mai complecta

§i se afla intr'un manuscript de pe la Incepulul seco-
lului nostru, in posesiunea d-lui Aron DensuOanu 1);
&i este intitulatA :

VERSUL PUSTII

0 prea frumoastt pustie

Primeaste-mA Intr'a to desie. of!
Ca pre pruncul a sa maicA
Cand la t,i4A i1 apleacl. of!
Si In leagan i1 odineste
De tot 11111 11 fere.te. of!
Pazeste-m6 fAra frig
SA nu mA tern de nimicA. of!
Per la mez de meazAnoapte
Nu mA infricosa de moarte.
Nice cAuta ingrozire
SA ma' fad' fart (le fire;
Te-am Titbit pesti polatA
Tot cu our fericatii;
Te-am Iubit pre vistiere
Ce sant plinA de avere;
imparAtilea am pArAsit
Si la pnstiire am venit ;
Fiind salbaticA fiearA
PArksind lumea ci amarA ;
CAt In lume am trAit
'Mahe valurT am patat.

Pag. 24 -.25.
Glister, lit. pop. rom. 4
50 LITERATURA POPULAR/ ROMANA

Vol sa scap fAril viva;

Si prin a tale verzl lamurl (!)
Vol sa triiesc farii valuri ;
Ramurile tale it pleaca
Ca ruga sa mi se tread.,
§i le plead, cit de jos
Ca sa dobandesc folos ;
CA doresc de al met pkrinte
Plangitnd cu lacram ferbiute
De pdrintele Varlaam
Care povdfuitori cram,
Carile m'ah indemnat
De eh lumea am lAsat,
§i in cale am (!) povAtuit
La pustie am venit
Ca sa urines lui Hs.
Care-I hind de fobs,
Care fi'aii vArsat sfii(nt)ul sAnge
Pironindu-sA pe cruce,
Care m'art riiscumpArat
Din strAmosescul mien pAcat.
Oh! Hristoase! imparate!
MA rog tam fad Zvi mie parte
Cu ingerii sa ma odihuesc
in veci al mA veselesc.
O prea frumoasI pustie!

Pentru a complecta aci sirul colindelor nascute din

Varlaam si Ioasaf in toate variantele romane, mai dam
In sfarsit Inca, redactiunea din c&ntecele de stea ale luX
 VARLAAM $1 IOASAF 51

Anton Pann Iata aceasta redactsiune, care a

pastrat asemenea unele trasaturT, ce dovedesc originea
acestui canter, del se spun& de a dreptul ea este un
fiu de impdrat, care canta acel canter :
Acel fiu de impitrat mare
0 prea frumoasA pustie!
Domnul andu-I luminare
0 prea frumoasii pustie!
A llisat imprtriltie ai c. L
§i a plecat in pustie
Cu dor O. cu amid jale
Cantand in ast -fel pe cale :
0 prea frumoasa pustie!
MA rog din inimii tie,
Primelte-ma pe mine
Ca sit vietuesc in tine;
A to desime.sa 'ml fie,
Sciptrul de imparlitie;
Pre tine to voIn de-acuma
Ca sii'ml fii tats i murnii;
§'ale tale ramunle
A 'mI fi surorile mele;
§i din tine britzi§orii
Van sieml fie frati§oril ;
§i toate lemnele crude
Stout fie in loc de rude;
§'ale tale floricele

i) Cintarea 15-a in editiunea a 5-a a Ctmtecelor de stea. Bu-

cureltT 1852.
62 LITERATURA POPULAR' ROMANI

Ca nepo %T qi nepotele.
MA rog iar pustie tie,
Mill de mine el 31 fie,
§i sa ma fereqd de toate
Plzindu-ma 'n zi qi 'n noapte,
De nalucirl, de ispite
§i de fiarele cumplite.
SA ma intilre7t1 in rAbdare
Dandu-ml bunli cugetare ;
SA safer vara caldurA
§i iarna degerAtura.
De ma'l vedea intr'o durere
Sa 'ml dal a to mangaere,
Stand doftor boalelor grele
§i balsam ranelor mele
Ca din lume cand m'olu duce,
SA 'ml poclu da sufletul dulce
tntr'aceluia mina,
Ce m'a zidit din tarlina.

Este invederat, §i nu credem ca maT trebue demon-

strat, cum ca toate aceste variante, probele activi-
tdt,IT poetice a poporulul se trag dintr'un singur
prototip, ndscut din jalnica infatiwe a lur Ioasaf,
care-§1 pardse§te palatele ferecate in aur, ca sa pe-
treacd, in pustie cu parintele sau Varlaam. Acesta se
§i pomene§te anume in varianta a doua. Nu putem
nici chiar banui, cum s'ar putea intAmpla cuiva, c.
acest cdntec a esistat o data deja in forma inperso-
nala, §i numaImar tarziu introdus fiul de impdratc
cddi esista qi la Ru.i lute() sums insemnata de variante
 VARLAPAI SI IOASAF 53

culese de Bersonov 1) din toate unghiurile Rusiei , a-

tat din gura poporului, cat §i din manuscripte ; adica,
atat colindele nescrise, lesne schimbatoare, cat §i cele
scrise, mat mult sau mat puffin fixate gi de origina
literal* §i in toate 29 de variante se nume§te basal
acela, care pleaca in pustie §i canta acel cantec.

--.7..4-72....4-..e--

1) P. Bersonov : Kaleki perehojie I, 1 Moscva 1861 pag. 205

268 No. 45 -74 ,,TarevieT Ioasafil, pustynikii."
 SYNDIPA
Nu mai putin important. §i rilspanditti este cartea
aceea, de care ne vine acuma rtindul de a vorbi, adicg.:
,Istoria Syndipi filosofalur.
Pe cand ,Alexandria" trata un personagiu renumit al
izbandelor razboinice, §i Varlaam §i lomat' canoniza
viata sfanta a dol oameni muritori, ne prezintti acea-
stA carte un intelept, can i a Si dat numele sttu ca
titlu. Dar ceea ce voim stt observilm din capul locului
este, di nu dansul joaca rolul principal, cum s'ar pu-
tea crede. Literatura popular" are pe un alt erou al
intelepciunei omenesti, pe Solomon impgratul ; darl
intelepciunea celui d'antaiil, precum gi toatil cartea, are
numai un singur centre in jurul cttrui se inviirte§te :
vicle§ugurile femeilor §i invAtutura prin pilde, de a ne
feri de dansele, §i a asculta sfalul oamenilor intelepti.
Sindipa este un product indic.
Inainte ins" de a intra in cercetarea mai de aproape
.a acestei car', sa arunctim o privire asupra literaturei
indice respective, a cares important" pentru cultura
 SYNDIPA 55

terara §i pentru literatura populara a celor din urma

9-10 secole este aproape covar0toare. Aceasta im-
portanta a fost dove dila in mod stralucit prin vestita
Introducere ' a lul Benfey la traducerea germane a
cartii indice: Panciatantra. 1)
In urma espeditiunilor lui Alexandru Machedon, de
care am vorbit mai sus, au stat Grecil un limp oare-
care in relatiuni directe cu Indienil. Peste doua secole
au domnit domni de origina greceasca peste districtele
nord-vestice ale Indiei, stapanind t,ara Pendjabialui, ba
Imparatiea for se intindea chiar pana departe in India
apusana , soli grece0i erau acreditat,i pe lang& domni
indieni, negustorl grece0i, arta §i tiin(a greceasca
au intrat chiar §i in viala indica atat din Pendjab, cat
§i din Alexandria. InfluerAa ce au esercitat deci Grecii
nu poate se fie mica, §i se poate chiar ca a fost mai
mare de cat ne-o inchipuim. A.sa pe taramul vietil
practice , d. e. la baterea monedelor, la architectura,
poate chiar la drama ; afara de acestea §i o suma de
fabule, legende 0 mite se par importate prin Greci.
Din contra, India a platit Europei cu dobanda insu-
tita aceasta imprumutare. Sute de basme §i legende,
pove01 §i snoave incep deja pe la sec. VIII a se intinde
de la India peste Asia apuseana §i Europa intreaga ;
intre cele mai vechi colectiunl de pove01 §i fabule pu-
tern numi Paciatantra §i Sindipa. 2) Din sec. X incep
espeditiunilepopoarelor islamitice in India §i o cuno§-
tinia mai de aproape a Indienilor; §i literatura scrisei in-
1) Th. Benfey, Pantschatantra: Fiinf Blicher indischer Fabeln
etc. 2 voll. Leipzig 1859.
2) Benfey, 1. c. vol. I p. XXIII.
56 LITERATURA POPULARA ROMANI.

a predomina. Cdrtile de povesti indiene se traduc mai

intai in limba pehlevi (irano-semetica) apol in limba
persand si araba si ast-fel se latesc peste toate tarile
islamitice si de aci in Europa ; punctele de trecere ere!
Imperiul bizantin, Italia si Spania.
In masurd, mai mare s'au lit aceste povesti si pe-
ste Odle din nordul Indiei: China si Tibet. Cercetarile
lul Benfey, au demonstrat, ce atat nascocirea cat si
latirea acelor mai multe pove.sti se datoresc Buddhis-
lnulu §i literature! buddhistice , care deja din sec. I
d. Chr. a fost cunoscuta Chinejilor. Ace.stia ad stat in
relatiunile cele mai intime cu buddhistii indien!, qi
Staniglas Iulien, renumitul Sinolog, a reusit a descoperi
in encyclopediile vechi chineze§ti, o alma de legende,
parabole si basme de origine indo-buddhista; si se
vede ce Chinejii au considerat in destul aceasta lite-
raturd pentru a o strange si a o publica. No! ne-am folo-
sit deja la parabolele In! Varltm de aceste traducer!
chinezesti.i) In acelasT mod ca la Chineji an ajuns po-
vestile impreund, cu Buddhismul la Tibetan!, si de la
dansil la Mongols, can an stapanit Rusia mai bine de
200 de an!, si in a cdror limbd s'au mai pastrat trei
din colectiunile cele mai importante de aceasta na-
turd. Si asa din literature a intrat in popor §i din po-
por in literature, capatand cu incetul la fie care, ca7
racterul individual si national, si printr'aceasta cate
o data o transformare poeticd interesanta.
Cartea cea mai de frunte a literature! acestia este :
Panclatantra : Penta-teuh. Neavand atata importantd,
pentru istoria literature! populare romane ne vom
1) Mai sus pag. 39 9t 44.
 SYNDIPA 57

multumi a o aminti in scurt, ad paha acuma Ii am

reu§it a gasi vr'o traducere in limba romana. Pan-
ciatantra, este o colectiune de pove§ti intercalate una
intr'alta §i pline de sentinte morale, esplicate prin po-
ve§tile ansasi ; precum a aranjat d. e: Anton Pann: e-
zatoarea la Tara, dar aci nu esista o legatura a§a de in-
iima intre diferitele pove§ti precum este in Pancia-
tantra, unde toate-s legate unele de altele. Toate sant
inchise intr'o poveste mai generalaca intr'o cercevea.
Acesta este caracterul tuturor pove§tilor indiene, §i
se.esplica prin scopul pentru care au fost compose :
aceia de a arata o invalatura. ,nitic supt forma uneT
fabule. Ele erau destinate pentru ,beizadele, feciori
de domnT §i domnil insu§1, §i am putea numi scopul
for prin cuvantul : )0glinda domnilor`. Prin forma et
de compilat,iune a inlesnit adaugarea §i scurtarea de
fabule §i pove§ti ; §i inteadevar Panciatantra in forma
ei moderna, este ntult mai bogata §i desvoltata decal
a fost in vechime. Fartea cea mai vechie se pare ea
e3te din sec. IIIII d. Chr. cad o suma. de fabule
dinteansa se afla in literatura chinezeasca.
Tradusa din limba sanscrita in pehlevi de care
Barzuie si dinteaceasta in cea araba de catre Ab-
dalah al Mokkafa a fost tradusa Panciatantra deja
762 in sec. V. in limba siriaca ; aceasta traductiune
s'a descoperit mai deunazi de Bickell intr'un mod
foarte minunat ; §i Bickell a editat-o §i a insotit tex-
tul siriac cu o traductiune germana (1). Descoperirea
1) Kalilag and Damnag. Alte syrische Uebersetzung des indi-
schen Ffirstenspiegels ed. G. Bickell; mit einer Einleitung v. Th.
Benfey. Leipzig 1876.
CO
LITERATURP. POPULAIti ROMANA

ei foarte interesanta a fost descrisa de Liebrecht. A-

pendice la : Mythologie comparee de M. Muller.
Traducerea araba a fost baza traducerei ebraice
din sec. XIII din care Iohan de Capua a tradus
M latineste ca : Directorium humanae vitae. De aci s'a
tradus apoi nemteste 8i dintr'asta in toate cele alte
limbieurope e sub titlu : Kalila pi Dimne sau Bidpai.
Trecem peste toate cele alte versiuni orientale. (ar-
mene, malaice, hindostane, maharate etc, despre cari
a tratat Benfey in vestita-1 introducere la traductiu-
nea germana 1) §i ne oprim jar la traductiunea araba.
Aceasta a fost tradusa in limba greceasca de Evreul
Simeon Seth la 1080 din porunca ImparatuluI Alex.
Comnenos sub titlul de Stefanit si lhnilat. Din neintele-
gere a tradus §i numele proprie din titlu, deducand Ca-
lile din arabeste Calila, care insemneaza ; coroana, de
aci Stefanit; in adevar insa sant Calila §i Dimna nu-
miri schimonosite din Carataca §i Damanaca" cum se
numesc sacalii; personajele principale din Panciatan-
tra indica ; in limba siriaca se numesc deja Calilag iii
Damnag, si de aci arabeVe : Calila ti Damna. De tim-
puriu a fost apoi tradusa din greceste in limba slavona
tot cu titlul Stefanit ysi lhnilat.
0 parte dinteansa se vede el a intrat in literatura
noastra romana si este identica cu : Cele12 vise ale lui
Mantel- pe care le poseda d. Cipariu un manu-
script din sec. XVII. 2) Nol nu putem judeca de cat
dupe titlul indicat, dar totusI ne vom ocupa. putin de
1) Pantschatantra I, Leipzig 1859 p. 2-18.
2) Priucipia pag. 114 nianuscriptul Ss. fol 31-36.
 CELE 12 VISE ALE MI MAMER 59

acesta visuri, studiate cu deamanuntul de Veselovsky. 1)

.Ceea ce dg acestel povW1 o insemnatate deosebiti
este probabilitatea, ca a venit la Slay. i la noT intr'un
mod izolat, independent de cartea intreagh, i ca mai
cu seamy la aceasth poveste se arata mai clar ori-
ginea budistica a acestui fel de apologurT i fabule. La
noT insa a venit de la Slavi ; ei de oare-ce traductiu-
nile romane din limba slavona s'au linut in genere
str.ans de textul original, noT dam aei in lipsa tradu-
cerel romane, un estract dupa textul slavon. Judecand
dupa numele : Mamer se tine recenziunea noastra
de acea veche slavonil din sec. XV, publicath de Ve-
selovsky. 2)
Intr'o targ. numita Iriin Pra un imparat anume
Acesta yam intr'o noapte 12 visuri; nefiind
nimenea sa i le talcuiasch se roaga de filosoful Mamer
§i acesta Ii zice ca visurile sant visurT profetice si a-
rath oamenilor de rail §i ora§ulul de pacoste.
In visul cel d'antaia in care imparatul a vazut un
stalp de our stand pe pamant §i ajungand pang la cer;
insemneaza : Mutate mare pre lume §i vrajba unuia
contra celut alt. Intr'un alt vis a vazut un burduf de
branza atarnand de la cer pang la pamant. Vi-
sul acesta insemneaza ca oameniT se vor lepada de
inchinriciunea la D-zed, i ca nice unul nu va face
nicT un lucru bun. In visul al treilea vazu tree cazane
ce ferbea, unu plin de unt, altul plin de oleiu §i al trei-
lea plin de apil; din douil fugea coprinsul, numal din al
I) A. N. Veselovsky. Slovo o dvenadtati sushi' Sallab,g. St.
Petersburg 1879:
2) L. c. p. 4-10.
60 LITERATURA POPULARA ROMANA

treilea din mijloc nu fugea coprinsul; si Mamer talcueste

ea va fi o vreme, unde intre 1000 de femeT una nu va fi
cinstita. Asa urmeaza un sir intreg de visuri curioase
si de talcuiri nu mai ptOn curioase
Prototipul acestor visuri se Oa in recenziunea si-
ring. 1) si in cea araba 2), cu deosebirea insa, ca vi-
surile sant cu totul altfel si talcuirea for e mai ra(io-
nala. Acolo urmeaza chiar implinirea for imediata,
in tocmai cu talcul dat de ii-Oleptul Chibariun, si un
cum iT talcuiall Brahmanii visurile in folosul for projiriu.
Afars de recenziunea din Panciatantra, se afla o po-
veste cu cerceveaua cu totul analoaga si aproape de
cea precedents, in Kandjur, ciclul tibetic de povesti
huddhistice, unde e vorba in genere de imparatul
Cianda-Pradiotasi in locul lu! Chibariunint,eleptul, este
Mabacatialana.
Aceste visuri si talcul for all capatat cu incetul for-
ma de intrebari si raspunsuri, ca ghicitoare ; iar pe de
alta parte '1t regasesc analogil in basme, unde eroul
vede lucruri curioase, precum imparatul vede visuri
curioase ; si la un loc anume, de la o persoana anume
capatg eroul deslusirea acelor lucruri, precum capata
aci imparatul deslusirea visurilor. Veselovsky care a ur-
rnarit aceasta terns mai de aproape, a adus-o pe de o
parte in legatura cu Morolf, pe care-1 vom intalni mai
departe sub numele de Bertoldo, pe de alta, a aratat
esemple din basmele rusesti, unde regasim.ast4e1 de
vedeniT curioase. 3) Noi ne marginim a aduce un basm
1) Bickell 1. c. cap.9.
2) Cap. 14
3) L. c. p 38 44.
 SYNDIPA 61

cules de noT din gum unuT tigan din Bucurestl; pe

care l'am publicat in limba germana..1)
,Feciorul de imparat incaleca pe un cocos ferecat si
insotit de cumnatul sad, care calareste asemenea pe
un cows, plead. la iad. Pe drum vede vaci ce pastea pe
o livede grasa langa ape, §i totusT erad asa de slabe
in cat n'aveat atata came pe oase cat e pe varful unul
ac. Ficiorul de imparat intreba, pe cumnatul sad ,ce
este asta?, cumnatul IT raspunde : ,tacT, and ne-om
intoarce, ti-oid zice4.
Mergand maT departe vede niste vaci pascand pe
nisip si totusi erad asa de grase, in cat plesnead de
grasime, dad le atingeaT cu degetul. Ficiorul de im-
parat intreba. iarasI, ,ce este asta ?4 §i cumnatul sad
ii respunse: ,tacT, tend ne-om intoarce spune.
Mild se intoarsera. IT spuse : ,vacile grase sant aceT
(Damen', cart as lucrat cu toata inima pentru copil lor,
iar cele slabe sunt oameniT nehotezati si pizmatareti.'
Aseasta este numal un epizod din multimea ce se Oa
in basmele corespunzatoare rusesti. 2) Alte paralele oc-
cidentale afara de cele pomenite de Veselovsky se aflu
d. e. In basmele Siciliane a doamnel Gonzenbach si
literatura comparata in notatiunile lul R. Kcehler.
In mod indirect a intrat in literatura romans o mul-
time de povesti care la urma urmelor se trag toate din

1) Ausland ed. Hellwald 1880 p, 257-259.

2) Veslovsky L c. p. 40.
8) L. Gonzenbach. Sicilianische Maerchen Leipzig; No. 88 anot.
ibidem vol. II pag. 257 259. 0 .paralelil, din literaturA tatara,
1870 din Siberia, v. Radloff : Sprache der tarkischen Staemme
Sttd- Sibiriene vol. IV St. Ptrsbrg. 1872 p. 378 381.
62 LITERATURA POPULARX ROMANI

Panclatantra. Asa unele povestl si basme, ba chiar si

fabule, si de aceea adesea-ori vom reveni asupra Pan -
clatantret, in cursul cercetarilor de fa0..
Caracterul acestei carte este in forma cu totul alt -fel,,
de cat forma Panciatantrei dar in fond are asemenea
scopul didactic ca si aceea.
Acuma insa sa ne reintoarcem la cartea de la care
am plecat la ,Syndipe. Iata cum se esprimaGcerres,
vorbind de aceasta. carte :
.Apropiindu-ne de eel sapte intelepli( ajungem la
o carte care ne insufla respect prin anticitatea et cea
mare. E.sit din munt,i1 Indiei, a fost acolo un izvor mic
in vremile trecute, si s'a revarsat catre Occident prin
campfile cele intinse ale Asia' in curs de mil de ant,
tot crescand cu cat inainta in vreme §i in spat,ia, si din
care s'aa adapat neamuri si popoare intregt, pans cand
a venit in Europa cu migrat,iunea cea mare a popoa-
relor, si si-a castigat si in genera4iunea si in vremea
noastra un public atat de insemnat, in cat a ajuns
aproape celebritatea si sfera de activitate a cartilor
sfinte, si a Intrecut acea a cartilor clasice. ,,Apoi ur-
meaza : ,Curios si caracteristic in istoria acestei calf,:
este mai cu seams propasirea cultural, ce se arata in
fenomenonul, ca, pe and acea.sta carte la aparitiunea et
si mai pe urma Inca ca traducOune greceasca, era car-
tea regilor si o consideraii ca un vademecum, acuma
a ajuns carte populara si a gasit refugia in contra ui-
aril la clasele mai de jos ale societatei.
Aceasta, carte merits dar o analisa mai deslusita
fiind tot de o data un esemplu din literatura indica.
asa bogata in felul acesta. Originalul indic nu s'a des-
 SYNDIPA 63

cogerit insa pana astazi. Forma principals, adica cea

mae scurta, este descoperita de Brockhaus in noaptea
a 8-a din Tuti-Nameh. Dupe, numele celui mai mare
intelept care joacA rolul cel mai mare (Sindabar, Syn-
tipas, Syntipa) a capatat aceasta carte numele de Sin-
dabar, Syntipas §i Syntipa; in transformarile sitraduc-
tiunile occidentale se numeste: Cei 7 intelepti Ro-
man des sept sages dupa numArul inteleptilor. Cea
mai vechia forma dupe, cea persand, este acea desco-
peritA si publicata in limba siriacd de Baethgen 1) A-
ceasta versiune nu este alt-ceva, de cat o traducere
dintr'un text arab. Din cea siriaca a fAcut Mihail An-
dreopulos in secolul XI o traductiune in limba grecea-
sca. Baza tuturor reproductiunilor europee insa este
traductiunea cea evreeasca de pe la 1250. Din aceasta
a facut un monah, Darn Iehan unalatineasca, Hebers
o traductiune franceza sub titlul ,Dolopathas.c (seco-
lul XIV) Din o alts, traductiune francesA, s'at'e facut
cele alte reproductiunT, asa d. e. cea englezeasca etc.
Aceasta recenziune franceza a fost editatA de Keller,
care a scris o introductiune de peste 2463) pagini, in
care urrnareste toate paralelele si ramificatiunile a-
cesteT ci£rtt, mult citite si foarte influente. Cad: afarA
de acele traductiuni pomenite, mai posed, fie-carepo-
por cate o odrasla esitA din vita comuna, cate o pre-
lucrare mai mult salt mat putin amplificatA a lut Syntipa.

1) F. Baethgeu, Sindbim oder die sieben weisen Meister Leipzig

1876.
Tiparitit de Boissonade, de Siatipa et Cyri filio, Andreopuli
narratio in : Anecdota graeca Paris 1828.
3) Le romans des sept sages. Ttibingen 1836.
64 LITERATURA POPULARX ROMANA

Forma acestei csrti, adict o in*irare de povesti, inles-

nia imbogAtirea i amplificarea el, intocmal precum se
amplifica si se Imbogatea Panclatantra, si intocmai
precum se 1mbogAtea Halimaua. Asa dintr'o carte cu
7 intelepti ce spun cate o poveste gi unu sail 7 rag-
punsuri al mumel vitrige, s'au facet cu incetul 10 d. e.
in 1001 nopti artbest11) si s'a sporit in literatura tur-
ceascA pant la 40 de povesti ale vezirilor .i 40 de ras-
punsurT.8)
Din traductiunea greceasca. a luT Andriopulos s'a
facut pe de o parte o traductiune sloveneasca, care
insa nu ne intereseaza pre noT acuma intr'atata, gi
pe de alts o traductiune neogreceascei tiparitt in Ve-
netia la 1744. 8) De aci s'a tradus in limba romana,
si a intrat in literatura populara romans..
Textul cel mai vechiu it posedAm noT intr'un ma-
nuscript mixt din 1779, dar este numai un fragment
de 3 foi coprinzand povestea introducittoare. Iatt ti-
tlul pe deplin, care ne spune curat, cs s'a tradus din
limba greceasca, cu care se si potriveste cuvant din
cuvant :
'Istoria luT Kir 1 InpArat al Persilor, si pentru das-
calul Sandipa. Cuvantul intait al Sandipii filosofulul,
talmAcit de pre limba sirieneasca pre limba eleneascl;.
iar acum mai pre urms pre limba romaneascA.,
,Aceasta istorie at scris-o maT intaiu Mossus filo-
1) 1001 Nacht ed. Habicht etc. vol. X noaptea 440-452.
') Literatura IntreagA a tratat-o pe larg afar de Keller Com-
paretti: Osservazioni intorno al libro dei Bette savj di Roma. Pisa
1865, qi Ricerche intorno al libro di Sindibild. Milano 1869.
MJ6oloymov Zuviotou too inl000pou. Tenet. 1744. (80 96 pp.)
 SYNDIPA 66

soful pentru Kir imparatul Persilor, vi pentru navtere

fiului sad, vi pentru dascalul Sandipa filosoful vi pen-
tru 7 filosoli at impitratulut vi pentru Oitoarea impara-
tulut vi pentru mevtevugurile el' cele reale vi vicleni ci
le-aii facut vi le-ail gait acea vitriga.' sa li faca fiu-
lut imparatului inc6 vi asupra a insuvt inparatului."
A doua traducere tot din elineaste in limba roma-
neasca s'a facut de dire unu, anume Simeon Pantea,
la 1802 care a vi tiparit-o in acelavi an in Sibiu sub
titlul : Istoria Syndipi filosofulut. A doua editjune s'a
facut tot acolo la 1834.
lata acuma coprinsul ,Istoriet Syndipet( care a a-
vut o influent,a directa vi indirecta asupra literatures
populare:
,Fost-all un imparat la Persia, numele lui Kira, care
avea vapte mueri, darn, copil n'a avut; vi a rugat pre
Dumnezett sa't dea copii ; Dupa multa rugaciune l'a
ascultat D-zeti vi a nascut femeea un fecior, pre care-1
crevtea imparatul vi'l invata ; vi i -aii gasit un dascal
sal fug intru invalatura int,elepciunet vrednic; dar in
zadar se nevoi dascalul treT ant, cact uimic nu s'a fo-
losit. Vazand aceasta imparatul, chema pre Syndipa,
filosof vestit, vi 1 zise, ca. vrea sa.-1 dea pe fiul sari
spre inv5latur5. Syndipa Mgadui a-1 da in vase lunt
gata, cu toata invMatura pe deplin vi desav-arvit in-
vatat, iar de nu, sa. 'i se taie capul, vi-T dede o ast-fel
de scrisoare. Deci lua. Syndipa pre fiul imparatului
vi'l bag intro casa mare vi larga, vi cele din launtrul
casil le-a luminat vi le-a albit vi a scris vi a zugravit
pe pareci cate invat,aturi vrea 0.-1 arate; acolo vedea
filosoful cu fiul imparatului, vi'l inv6ta. Dupa ce tre-
°aster, lit, pop. rom. 5
66 LITERATI:RA POPULARX ROMANA

curd cele 6 lunT sI coconul era desavarsit invatat, zise

Syndipa : ,voiu fac cercarea norocului tau, si pre-
cum void vedea folosul tau asa to voiu trimite la 0.-
01 tau.' Facand cercare, vazu filosoful ca coconul se
afla intr'o primejdie mare, daca nti va tacea sapte
zile de arandu, si sa nu vorbeasca nicT un cuvant; cu
aceasta povata 11 trimise la tatal saa.
Deci a mers fiul imparatuluI dimineat,a si s'a inchi-
nat imparatului. Dar cat iT vorbi imparatul, el sta si
se uita in ochiT luT, si nu'I raspundea. Imparatul mah-
nit zise hoerilor seT, sa vorbeasca, el cu dansul, poate
se teme si nu graeste cu dansul caimparat; si incerca-
rea hoerilor fu zadarnicd. Tot ap taxa de toles era si
incercarea mumeT sale.
Imparatul avea intre femeile lui una vicleana, si
i-a zis sa is pre fiul imparatulul si cat poate sa vor-
beasca, cu momele, doara-1 va face saV mph tacerea
i sa vorbeasca DePI '1 lua muma sa cea vitrega pi 1
duce in casa et; acolo incepu vorbeasca de dra-
goste si-i zise ca va cugeta ()axes' care mestersug a-
supra tatalui sari, adica iT va da moarte, iara el luand
InparMia, sa o is pe (lama de muere. Aceste cuvinte
imtaratara ivteataia pe fiul imparatulul, in cat uita
de sfatul Syndipil §i-1 zise : SA stir ca 't,T vela da ras-
puns piste sapte zile; iara muerea auzind acestea s'a
nevoit sa faca pierzarea lui, decT 1ndata 'S a rupt hai-
nele eT, §i-§T as sgariat fata si a strigat tare. Impa-
ratul auzind strightul el, alerga iute sa vaza ce este;
iara, ea i-a zis: ea, imparate, cu multa osteneala ma
stra'duiam, si cu dragoste vorbeam pi-1 indemnam sa
Torbeasca ; iara el de naprasna a cazut peste mine
 SYNDIPA 67

i sa nevoea sä ma rusineze, asa in cat mi-a rupt

haina si podoabele, si fata mi-a sgariat-o precum
vezi. Imparatul turburat si spaimantat, hotara sa o-
sb.ndeasca pre fiul sat la moarte.
Impdratul avea sapte filosofI dupa obiceTu, pre cari
'T Linea imparatul spre cate lucrurI vrea sa fad.. Decl
acesti sapte filosofi si sfetnici auzind de hotararea im-
pdratului asupra fiiului sdu , fara sfatuirea lor, au so-
cotit mintea lor, si au cunoscut di din mare manic si
din turburare covarsitoare s'a turburat imparatul de
a crezut Vara mueril si a osandit pre fiiul sau la
moarte DecI se sfatuira intre dansiT, ca fieste care sa.
meargg la imparatul, cate unul intr'o zi sa vorbeasca
cu dAnsul, sa, nu omoare pre filuI sau, pand vor trece
cate sapte filosoti.
Asa veni eel d'antaiu filosof si spuse imparatulul o
pilda si Inca una, cum ca nu se cade sä creaza usor
vorbelor pardtoare. Cum simti muerea aceea, de vor-
bele filosofultif, veni si ea si spuse imparatulul o pilda,
cum ed. sa nu se Increazd in sfetnici, ca sant viclenl
si reT.
A doua zi vine al doilea filosof si spune o pildd, si
Tar vine muerea si spune altd pilda, si asa tot hotarea
imparatul sä omoard pre fiul sau, sill retragea hota-
rarea, dupg cum venea muerea sau unul din eel sapte
filosoti, sfetnici al luT; ast-fel trecura, cele sapte zile
primejdioase.
In zioa a opta se arata Syndipa si fiiul imparatului
dezlegandu-i-se legdtura taceriI spuse viclenia mue-
ril ; apol spuse maT multe pilde, cari dovedeau inalta
sa intelepciune. Imparatul dede atuncT porunca sä se
68 LITERATURA POPULARA ROMANA

omoard muerea aceea ; insa fiiul de imparat o scapd.

de moarte si zise , numai aceasta sä-i se facd. ei : sa-1
razd capul si sä-I mdnjasca obrazul, i puind-o pre un.
magariu sit incungiurd cu (lama toatil cetatea ca sa o
rusin eze.
ImpAratul mirandu-se de intelepciunea fiului sdu,
intreaba pre Syndipa, dad. este din nastere sau din
invdtare ; si cartea se sfarseste cu pilda filosofultic
menitd de a ardta ca fie care om isi are ursita lui.
Acesta este coprinsul istoriel 1ui Syndipa filosoful,
care precum se recunoaste la prima vedere, nu este
alt-ceva decat stravechea poveste a lui Iosif cu fe-
meea lui Potifar, sau a lui Hippolyt cu Phaedra fe-
meea lui Theseus, care se repetd prin toate veacurile
si in toate literaturele.
Mult mai importante din punctul de vedere al in-
fluentel au devenit acele Tilde, care in recenziunea
noastrd se urea la numarul de 22. Acest numar, pre-
cum am observat, nu este pretutindenea identic, pre-
cum nu e identic nici numele imparatului, nici nu-
mele filosofului. La not se cheamd Kir adica Cyrus si
Syndipa, In Occident se chiamd. Impdratul cand Dio-
cletian, cand Vespasian etc. si filosoful e cand Vir-
gil, cand un altul etc.
Noi aci ne vom ocupa numai cu una sau cloud din
aceste pilde, cari se potrivesc mai mult cu vederile
noastre estetice moderne; cd.ci o mare parte dintean-
sele au un caracter cam prea liber, potrivit cu tonul
vremurilor trecute.
Intelia pilda a filosofului at faptelea :
Pilda ce o comunicam aci in estract este intaia pil-
 SYNDIPA 69

da a filosofulul al §aptelea §i o putem intitula : )stu-

diarea vicle§ugurilor muerelor.c
A fost un om care s'ati jurat sa. nu §aza la un
loc, nici muere sit-0 ia, pana nu va afla toate vide-
vugurile .Si meqtepgurile muerelor; §i s'a instreinat
0 a umblat din loc in loc, nevoindu-se sa afle ceea
ce poftea. DecT acolo pre unde umbla l'a Intalnit un
,om §i l'a intrebat la ce umbla; §i data i-a spus tot
adevarul 'T spuse cel alt: omule , dute §i §ezi sangura-
tic pe cenqa §i a§a vel afla me,te§ugurile muerilor.
Tanarul facu a§a §i §ezu 40 de zile §i 40 de noptT §i
scriea vicle§ugurile muerilor. Dupa aceea zicea ca n'a
ramas nescris nici un vicle§ug, §i s'a Tutors sa mear-
ga spre casa sa. Pe drum a ajuns la un sat §i a ra-
mas acolo. A doua zi a facut acolo un om o masa
mare §i a chemat §i pe acel strein. Tara el venind a
§ezut cu ceiralt1 la masa, dar nu manta asemenea
cu cei Patti. Atuncea i-a zis stapanul casiT: de unde
e01? §i de unde vii? Tanarul raspunse : viu de de-
parte cad am e0t sa aflu vicle§ugurile muerilor. A-
cestea le spuse barbatul, muerel sale zicand ia'l ina-
untru §i randue§te luT bucate. Muerea Meuse precum
II poruncise barbatul §i puind masa a §ezut cu dansul
la masa.
Dupa aceea it Intreba data a scris toate me§te§u-
gurile muerilor ? iara el a zis : nici un me,tepg sail
mozavirie n'am lasat nescris. Tara muerea IT zise : §i
ea sant muere, §i voiu me§te§ugi ceva cu tine, sit
vaz de-1 vet fi scris §i acela. Inainte insa, sa-1.1 spuiti
lucrul uneT alte femeT.
, A fost un om §i a avut muere de chaste §i ini,eleaptA;
70 LITERATURA POPULARX. ROMANX

si el tot deauna blastema pre alte mueri, si muerea

lui ii zicea: omule, nu (para pre toate muerile ci nu-
mai pre cele rele. Tara el zise: pre toate le ocdrasc,
ca toate sant rele.
Intr'o zi zise muerea lui card. dansul ce vrei sa.
lucrezi astazi ? si el a zis : voiti sä ma duc cu plugul
la Carina. Vii. ea ducandu-se la targ a gasit peste si a.
cumparat; a facut si feriura si a adus-o barbatului el,
sa-o manance; si intorcandu-se muerea acasd a a-
runcat pestii viu pe brazdele plugului. Barbatul ei s'a
sculat sä are si gasind pestil II a cules si II a adus a-
easa si II a zis sa i ferbe ; iard ea zise : dar de unde
i ai adus? si barbatul rdspunse : i-am gasit pe braz-
dele plugului. Ea atuncea a mers de i-a ascuns; seara
and ceru barbatul pestii ce-I a adus, muerea Indatt
's-at apucat obrazul cu unghile si a strigat cu glas
mare, de s'au strans vecinil de prin prejur, si striga
ca omul acela are drac in sine, a tot vorbeste de
pesti gasi0 pe brazde ci sa-1 lege, a va sä o °mar&
pre dansa. lard vecinii i -au legat lui mainele si picioa-
rele cu lant de fer, si toata noaptea striga el : dart
n'am gash ed pestii si i-am dat ei, si i-am zis sa-I
frig. Dimineata au venit vecinil si l'au intrebat ce a
facut; iar el spunea tot adevarul, si muerea striga:
omul acesta e indracit. Asa it inu trei zile, dupe a-
ceea it intreba dact vrea sa manance peste prajit ?
si el indata a strigat: acestea sant pestii care i-am
gasit pre brazde; Muerea a zis : Boearii crestinii! inc&
tot it tine pe el dracul! lara el a gandit in sine sä nu
mai zica acest cuvant; si cand it intreba muerea de
pesti, el zise : ca nu stiu ce peste este acela. Atuncea
 SYNDTPA 71.

11 deslega muerea lui, si II zise, sd nu mai sudue pre

toate muerile si sä nu se mai laude, ea va birui pre
toate muerile.
Dupd ce ispravi cu aceastd poveste, Sneered muerea
aceea sa adimeneasca pe tandrul, ca, ea e
Canard si frumoasa si barbatul el bdtran, si alte vorbe
de felul acesta ; dar abia voi tanarul sd asculte de
vorbele el, cand incepu a striga: val mie! ce este a-
cea;ta, ce patilu? si indata alergd barbatul ei, si cei
chemati, si vecinT. Tandrul sedea la masa; si era cu
mare fried, si nu avea ce sd face. Deci o intreba bar-
batul , de ce a strigat ; si ea II rdspunse zicand: acest
strein, pe care-1 ospatez, s'a inlamplat de i s'a pus un
os de paste In gat, si 'mi. era fried sa nu moare, de a-
ceea am strigat, dar acum s'a mantuit. Dupd ce ple-
card. top', intreba muerea pe tandrul: oare cote ti-am
spus, si edit ti -am Mout, ai-le scrise ? iara el zise: de
acestea n'am nimica scris. Iar ea IT a zis : in desert to
ostenesti, si nimic n'aT ispravit, nicT al aflat viclesugu-
gurile muerilor. Deci streinul indatd s'a sculat si cate
le avea scrise a ars si mirandu-se a zis : ca nimeni
din oameni nu poate sh cunoascd rdutatile si viclesu-
gurile muerilor.'
Aceasta pilda despre viclesugurile muerilor s'a mar
publicat putin schimbata in , Curierul de ambe sexed 1)
al lui Heliade, sub titlu : O nuveld araba", adica po-
vestea noastra cea principald far. cea intercalatd; si
ast-fel a influent,at pe d. Macedonski, dand nastere
la ,Iadesul piesa teatrald a acestui din urma. Au-
1) Periodul al IV-lea No. 1 1842 -1844.
72 LITERATURA POPULAR/ ROMAN/

torul singur mArturiseste aceasta, influent,, publica.nd

si nuvele alaturea cu ,Jadesul.' 1)
Epizodul intercalat, despre pestiI gasitI pe brazdele
campulul 1.0 are asemenea istoria schimbarilor si trans-
formarilor sale, pdna cand a ajuns povestea lui. An-
ion Pann: De cand ploa cu carnatr . 2) Deosebirea
fundamentala intre aceasta din urma si prototipul e,
este, ca. rolurile s'ari schimbat : nu femeea pacaleste pe
barbatul el , ci barbatul pe femeea sa cam neroada.
Mal aceeasl poveste se afla in India, in Danemarca,
in Italia, Franta etc. Cosquin a publicat un variant din
Lotaringia si l'a insotit cu toate paralelele, 3) se inte-
lege afara de cea romans..
Tot Syndipa, dar in mod indirect a dat nastere si la
povestea 'di: I. Barac: ,Cel fret' !raft' ghebosi sau trei
barbari fi o muere; istorid comics in versur'i` a cdror
origine nu e lipsitd de interes din punctul de vedere
al migratiunel povestilor.
and am espus istoricul lug Syndipa, am pomenit
cd esistd diferente intre deosebitele prelucrarI si tra-
duceri acestei call, la diferite popoare. Una din dire-
rentele intre recenziuna ebraica, (din secol. XII) si cea
greceascd, care este prototipul recenziund romdne
este, ca. aceea poseda intre allele si o poveste, pe care
o put ern considera ca samburele din care s'au desvoltat
variantele ulterioare pans, cand a ajuns la nog ca o
1) A. Macedonski, PoesiT. BucurescT, 1882 p. 398-401.
2) Anton Pann: Fabule §i Istorioare L Bucur. 1841 pag. 117
127.
3 'Cosquin: Contes lorraines in : Romania Vol. IX Paris 1880
p. 392 urm.
 BARAC. TREI GHER4t 73

poveste a lui Barac. Duph cea ebraich, respective dupe

traducerea latina, ea a fost prelucrath apoi de truverul
francez Durand. Straparola din partea lui a priimit
aceasth poveste in colectiunea lui cea italianh. 1).
Un colorit oriental a dobandit mai pe urma, prin di-
bhcia lui Guelette 2) care dupd cum o marturise§te el
ins4 a luat acea poveste de la Straparola. Von der
Hagen in fine a publicat traducerea germanh in 1001
de zile 3).
Aceasth din urmh varianth este originea povestei lui
Barac, care a luat-o sau din traducerea germane sau
din cartea francez a lift Guelette. Cuprinsul este pe
scurt eel urmhtor :
Un fabricant de sabil din Damasc avea trei feciori
gliebo§i, care se asemanau a§a intre dan§il incat nu
se putea distinge unul de altul. Pe patul morkit 16sa
tatal for diata, sa nn se desparta intre dan§ii. Duph
moartea mumei for insa, ei se desphrtira §i unul din
ei ajunse la Bagdad. Acolo intra la un fabricant de
sabii, se insure cu nevasta me§terului dupe moartea
acestuia, §i ajunse all face oare care stare. Atunci
sosirl §i eel l'al0 doi frati al lui la dansul. El if priimi
rail, le dede ceva bani §i le porunci sh pheaseasca o-
rapl, nevestei sale porunci sd nu -1 primeasca. Eind
el la treabh se fdcu nevestei sale mild de dan§ii §i ea
priimi pe &Mil' bhrbatului el, II osphta §i if imbritca. In
I) Piacevole notti IV. No. 3.
2) Contes Tatares. Les mine at un quart d'heure. Utrecht 1737
13-19 sfert de teas Les trois Bossus de Damas" Dunlop-Lie-
brechtp. 209-210 si p. 486 No. 278-
8) Vol. X Prenzlau 1829 ziva 626-632.
74 LITERATURA POPUT ARA ROAIANA

ceasul acela se intoarse gi barbatul el' acasa. Atunci

femeea, de frica ca el sa nu vaza acolo pe fratii lui, ii
ascunse intr'un butoiu. Dar cat de mare fu spaima el,
candcautand dupg, oare care vreme, sa vaza ce fac, if
gasi morti ; ea chema pe un hamal gi ii fagadui o suma
oare care sa. ea si sa arunce pe acel gheboscaci ea 1
aratase numal unu in apa Tigrului. Gaud se intoarse
el acasa , u arata femeea ca s'a intors mortul
gi prin urmare nu poate sa II plateasca inainte de
a scare de el. Harnalul ea deci pe al doilea mort
arunca in Tigru Dar cat de mare fu turbarea lui,
child ajungand aproape de casa femei, vede pe ghe-
bosul ca intra in curte. Fara, a mai zice un cuvant, 11
apuca, it baga intr'un sac si-1 arunca i pe asta in
Tigru. Venind apoi sa-si ea plata, hamalul povesteste
femeii, cum ca ghebosul s'ar fi intors pentru a treea
oar gi ca el l'ar fi aruncat ear In apa. Cum auzi fe-
meea de aceasta, int,elese indata ca era vorba de bar-
batul eY, si vaitandu-se de moartea lui, nu vrea sa
plateasca hamaluluit A cesta dupa ce se certa cu ea fuge
in fine ; pe drum it intalneste Califul care mergea tip-
til prin oral , si ii porunceste A. is el sacul ce ducea
Califul in spinare sal duca. Card ajunsa in palat
vazu hamalul a in acel sac $i in cele alte doue sacuri
ce se adusera impreuna cu acela, se aflau cel trei
ghebosi, earl' nu erau insa morti ci numal amortiti. Ca-
liful afland toate de la hamal, chema, pe femeea, care
insasinu poate sa deosibeasca pe barbatul ei dintre eel
trei frati ce steteau unul 1anga altul, Inteatata se ase-
manaa ; papa cand acela singur se arata. Pe eel-halt:1
doi i ajuta Califul gi acuma abia ei implinesc diata
 BARAC. TREI GHEBM 75

tatalui Tor, de a nu se mai desparti unul de la altul.

Aceasta poveste versificath de I. Barac, a aparut
mai intaid la 1843, apoi s'a retiparit la 1844 si 1878.
Ce e mai interesant insh este, eh posedam in litera-
tura romana Inca o a doua redactiune dintr'aceasth.
poveste, Irish mai desvoltata si mai impodobita si adich
in ezatoare la tail de A. Pann.i) Aci cei dol coco-
sati nu sunt fratil ci numai prietenil barbatului coco-
§at, apoi dui)/ ce hamalul a aruncat pe cei dol d'an-
thi ghebosi in aph, Incepe un sir de intamplari cu
ghebcsul al treilea mort, prin care se deosibeste re-
cenziunea lui A. Pann de cea a lui Barac. Hamalul
aninh mortul de usa unui chrciumar, carciumarul su-
parat ca bate cineva asa tarziu noaptea la usa lui, ese
si loveste mortulhamalul fugise carciumarul spe-
riat, cad el crede ca l'a omorat, duce mortul la un ma-
celar, care crede ca e un hot, pi 1 bate, it pune apoi
unui pescar in car, acesta de asemenea it aseaza
laugh merindele unor plugari, can lovindu-1 it pun
pe manzul unui calaret, acesta it arunch lute() lun-
tre; un vanhtor de rate da in el cu pusca si ca sa
scape da drumu luntrei; pescarii se lail dupa el as-
vhrlind cu pietri; de teama ca l'at °moral lash. lun-
trea cu omul, care ajunge la scocul unei mori §i strica
roatele ei, morarul crede ca roata l'a strivit si'l a-
raza langa cotetul unui satean. Acesta crede ca l'a
°moral cu lemnul ce aruncase it el socotind ca e
pn hot, si it arunca in elestet; de acolo il scot pes-
1) Anton Pann : ezlitoarea la tarn. Bucureqd 1880 vol. I, p.
73-83 qi II p. 3-16.
76 LITERATURA POPULARA ROMANI

carii, caril vazand sacul, in care se afla el, ca e asa

greu crezura, ca au gasit o eomoara si se due la zap-
ciu ca el sa o Imparte intre el; dar in loc de comoara
gasesc pe ghebosul mort ; cu incetul cu incetul se i-
vesc toVi acei cari se simtira vinovali de moartea
lui, afara de hamalul. Zapciul vazand atatea vinovati
§i nevinovaci tot de-o data, zapacit da drumu la toti
si gaseste pe mortul singur vinovat ca dup'atatea
omorufl de rau tot nu s'a lasat.(
Izvorul din care a scos A. Pann aceasta poveste
este probabil Halimaue sau mai bine in 1001 de
noptci unde se &este o poveste mai mult sail mai
putin analoaga 1). In recenziunea buT Gorjan lip-
seste aceasta poveste, dar se afla in acea de Barac
(Galland), de care vom vorbi mai departe. Un sir
de Povestl paralele din literatura franceza (fa-
blieaux) si germana a fost analisata de Von der
Hagen 2) cu diferenta ca in loc de ghebosi, mai cu
seamy In loc de eel din urma ghebos din povestea lui
A. Pann este unpopd, carui se intampla sa fie omo-
rat de atatea ori.
Cat de populara a ajuns aceasta, poveste, dovedeste
faptul, ca varul meu mi-a povestit'o ca o intamplare
reala, localisata in Galati ;
Un grec ghebos, dar bogat, se insoare, vazand ce
soarta rea au bani rama.si de la un holteiu. Dupa ce
s'a insurat nu ese nietteri cu nevasta lui de frica zu-
lieT; ferneea lui se plictiseste sezand tot mereu a casal

2) 1001 N. ed. Habicht noaptea 127-129.

3) Ge3sammt abentheuer III. Stuttg. Tuebing 1850 p. LILXI.
 BARAC. TREf GHEBM 77

Ca sä-1 treaca de urat se duce grecul nostru i aduna,

zece gheb41, cari se nazareau tocmal ca dansul. Ea 11
pofteste cafe unu sa se Intoarca apol la dansa, §i cand
venia cel d'antaiu, Tata ca sosi §i al doilea, i a§ea tot,I
zece ghebo0 pe cari i ascunde de a randu intr'o ca-
mara stramta, acolo murira nabu§itj. Cum vazu fe-
meea nenorocirea ce i s'a intamplat, II ascunse sub di-
van, dar a doua zi se simt,ea un miros greu; dedi
chema pe un hamal i aratandu-I un ghebos mort se
invoWe cu bamalul sa is pe acel mort §i sä-1 arunce
in Dunarea. Dar de cate orI se intoarce, 11 arata fe-
meea, un alt mort zicandu-1 : iata.ca s'a intors, §i ast-
fel a fost nevoit sa-1 duce, pe top', cand se intoarce
hamalul de la al 10-lea mort, zare§te pe barbatul
venind spre cash; infuriat cum era, se arunch pe el, it
apuca, 11 bag in sac §i it arunca §i pe dansul in Du-
!Area.
 BERTOLDO
Toate pove§tile cu cari ne-am ocupat pand acum
as fost de origine indogermanica dar au suferit o in-
raurire semitica. prin Sirieni, Arabi §i Evrei, de catre
earl au lost traduse, prelucrate si rdsphndite. Acuma
ins ne vine randul de a vorbi de o carte, a cdrei le-
genda este de origind curat semiticd, special talmudich.,
dar care in cursul seculilor a fost inteatata transfor-
mata in cat abia se recunoaste adevdrata origind. Acea-
sta carte este: Berto ldo.
In Talmud se spune urmdtoarea poveste:
,Regele Salomon vrand sa zideasca templul din le-
rusalim a fost silit sa trimeatid pe generalul sail Be-
naia sa prinza pe AsmedaT, regele demonilor, ea prin
mijlocirea lui sa &eased pe acel Samir : sfaramd
piatrd. Cad alt-fel n'ar fi putut sa spintece si sa cio-
pleased bolovanil de piatra, din cari zidea templul, de
oare ce Biblia opre§te intrebuintarea ferului; Samirul
insa avea proprietatea de a spinteca piatra pe care a
fost pus, §i numai Asmedal stia unde se &este. Cu
multd dibdcie ajunge in fine Benala sa pue mana pe
 BERTOLDO 79

AsmedaT, si sa-1 duca. la Ierusalim. Pe drum it vede

cum plangea, cand trecu o nunta, ca. radea cand auzi
pe unul poruncindu-sT o pereche de ciobote care sä tie
7 aril; apoi apuca Asmedai pe un orb care era sa caza
intr'o groapa si'l indrepta pe calea mare ; si asa iar
radea de un vrajitor care spunea norocul la oameni,1
ce steteau Imprejurul lul. Ajuns inaintea lui Salomon
el arunca o trestie pe pamant. Intrebat de catre Salo-
mon de ce a plans si de ce a ras si c'un cuvant de fap-
tele hif curioase, deslusi el toatA purtarea sa si zise :
ca a plans flind-ca mirele are sa moara peste Mira
vreme, si a ras de acela, care si-a poruncit ciobote ce
sa tie 7 anT, pe cand el nu o sa mai traiasca 7 zile;
pe orbul Pa indreptat, find ca a auzit in cer, ca acela
care va face un bine acelul orb, va capata o mare res-
plata ; a ras de vrajitorul ce spunea norocul la toVf oa-
menii, si singur nu stia ca era o comoara ingropala
chiar subt picioarele lul; iar trestia aceea este malu a
de paniant ce ocupa omul dupamoarte, pe cand el este
nesatios cata vreme traeste.' Restul acestei legende o
trecem aci find departate de scopul nostru; mai pe
larg vom reveni atat asupra acestei legende in Intregul
el, cat si asupra tuturor legendelor solomonice, in de-
scrierea literaturef religioase. Acolo vorbim de rolul
ce a jucat figura lul Salomon imparat in legendele si
povestile.universale; aci, unde figura primitive s'a des-
figurat cu totul, si numalcercetari indelungate ne aduc
la prototipul departat , ne marginim a indica aceste
schimbarl In trasurT generale. Cad ca micul graunte
de mustar ce creste si devine un copaciu mare asa a
crescut si s'a desvoltat aceasta, mica poveste in cursul
80 LITERATURA POPULARA R0111/01i

secolilor §i in mijlocul a multor literaturi. In Franta a

dat ea na.tere, salt cel putin a schimbat caracterul in-
treg al unei lngende vechi §i a produs povestea des-
pre : Merlin l'enchanteur care is locul lui Iwnedai; in
Rusia se face dinteansa, povestea despre Salomon O.
Chitovras (Chentauros) unde A§medai e considerat ca
un Centaur, o dahanie nasdravana. In Englitera este
Solomon ci Saturn, unde intrevorbirea acestora capata
forma unul dialog cu inifebari §i raspunsuri. La 1488
aparulatine§te §i englize§te sub titlul: Sayings and pi o-
verbs of Solomon, with the answers of Marculphus.1)
De aci este numai un singur pas la transformarea ger-
mana, cunoscuts sub numele de (Salman und Morolt),
Salomon und Morolf §i in fine cartea populara : Salo-
mon und Markolf.
De aci de sigur prin mijlocirea unei prelucrari fran-
ceze, tiparita la Paris la 1509, a ajuns in Italia unde
Giulio Cesare Croce, cu supranumele della Lira, pe la
sfax§itul secolului al XVI-lea o transforms in : vita di
Bertoldo ; 2) Insu§i numele Bertoldo, nu este alt-ceva,
de cat o coruptiune din numele german Markolf,
Morolt. Localisata in Italia de catre Croce a ajuns a-
coth la o mare reputatiune ci era cartea cea mai po-
pulara, in Italia peste doul secole.
Cartea lui Croce a fost asemenea tradusa in limba
neogreceasca.2) Pe langa Bertoldo a mai scris Croce §i
o urmare sub numele de Bertoldino, adics istoria fiului
1) Dun lop-Liebrecht pag, 328 331,
2) Le sottilissime astuzie di Bertoldo. Despre biografia luI v 0.
Gue rrini : La vita e leopere di giulio Cesare Croce Bologna 1879.
8) flavoupyan ruip.Exci ma Puclblvai BEFconco, Venetia 1813.
 BERTOLDO 81.

lul Bertoldo , care de asemenea s'a tradus in limba

neogreceasca. Aceasta parte din ciclul legendelor
solomonice a fost pe larg tractata de care Veselovsky
in importanta sa opera asupralegendelor solomonice 2)
pe care o datorim amabilitatiT autorulul.
Veselovsky a urmarit pas cu pas caderea ingerulul
AsmedaT, ciizand din rangul Mu de cap al demoni-
lor si ajungand in sfarsit haascariciu la curtea until im-
parat.
Din secolul al XII-lea deja, poate si mai de vreme,
ne intimpina loctiitorul lui Asmedai, in forma until om
istet putin familiarizat cu cerintele estetice, care sal, de
vorba cu imparatul Solomon si cauta sa'l birueasca
prin intrebari istete, sau prin raspunsuri la intrebari
facute de catre imparatul. Se intelege ca de la ast-fel
de intrebari a putut sa ajunga usor la parodiarea sen-
tentelor si proverbelor, ce se pun in gura imparatului
Solomon, si asa din Intrebari si raspunsuri' serioase,
ajungem la comica si parodia. Evul mediu iubea in
genere forma aceasta de dialog, de aceea multe carti
cu scopuri didactice s'aa conservat sub aceasta forma,
si chiar in literatura romana. Not vom vorbi despre
acele ,intrebari si raspunsuric abia cand va fi vorba
de literatura religioasa, si de modul cum a intrat lite-
ratura scrisa in popor, si a influentat asupra lul; cad
manuscriptele noastre de Intrebari si raspunsurr au

1) Btoc Toy MraptoX8cvou, ed. 4-a Venet. 1818.

2/ A. Veselovsky : Slavianskia skazanRa o Solomon" i Kitowrase
i zapadnyfa legendy o Morolife i Merline. St. Petersburg 1872
pag 245-340.
Caster, lit. pop. rom. 6
82 LITERA.TURA. POPULARA ROMANA

toate, in cea mai mare parte, un coprins religios, tra-

tand persoanele biblice i intamplari din istoria sfanta.
Nol totusi pomenim aci de acele Intrebari i raspun-
suri' cad prin forma for stau in legatura ideals, cu in-
trebarile si raspunsurile lui Solomon si Morolf. Ba
chiar unele din vechile intrebari, cari erau de un ca-
racter religios, se regasesc si in intrebarile noastre.
Dar sa ne intoarcem la Bertoldo.
Pe MO acele intrebari si raspunsuri, s'at mai
adaugat epizoade in forma de povesti, sail mai bine un
sir de snoave legate intre dansele, si din aceste ele-
mente s'a combinat Vita di Bertoldo" si traductiunea
greceasca corespunzatoare.
Dar in desvoltarea ulterioara, ce a suferit cartea
lut Croce in Italia, s'a perdut cu incetul partea acea
cu intrebari i raspunsuri, si a ramas o recenziune
scurtA, care coprinde numai ispravile viclene ale me-
sterului Bertoldo.
In literatura romans, posedam not amandoua recen-
ziuni, adica atat cea desvoltata, cat si cea prescurtata ;
amandoua Inca din secolul trecut.
Textul cel mai vechiu din viata lui Bertoldo Il po-
sedam not intr'un sbornicc manuscript din 17791) po-
sesiunea noastra, intitulat :
)Inceputul vietii si a faptelor lui Bertold de ce au
facut si lucrat in vieata lui..
Dupa stilul se vede ca este o traductiune facuta din
greceste, sau o copie dupA o ast-fel de traducere.
Aproape o suta de ant dupa acest manuscript a re-
9 Fol. 41 a-7W
 BERTOLDO 83

improspatat d. Nebunelli din Galati viata lu! Bertoldo,

localisand-o in Cara romaneasca. Vicleniile inefteru-
rubel Perdaf 1 1) nu sant altceva de cat vicleniile
2ne0erului Bertoldo.` Dupa cum ni se comunica, a tra-
dus d. Nebunelli pe me;fterul Perdaf nu din grecWe
ci din italiene.'te. Aceste cloua texte reprezinta recen-
ziunea cea complecta, a care! coprins este eel urrnator :
In zilele lul Albon imparatul Logobatului, carele a
stapanit loata Italia, era scaunul imparatului la Ve-
rona. , Allatu-s'au in curtile MI un mojic pe carile it
chema Bertold, om grozav si iirat la chipul lul, cat nu
era altul ca dansul, dar avea minte suptire §i ascutita.
Acest Bertold era mic la obraz, cu fruntea zbareitd,
cu ociiii ro§i ca focul, sprancenile ca parul de pore, ure-
chile lung! ca de magar, gura mare §i stramba, buzele
lasate in jos ca de cal, barba pe supt barbiea ca de
tap, nasul strdmb, dintil afard ca de ramatori salba-
tic!, §i cand vorbea se pArea ca fierb cate-va oale la
foe; picioarele avea ca un tap, §i tot trupul flocos.
El veni la imphratul §i atuncea incepu imparatul a
se intreba cu dansul, Din aceste intrebari §i raspun-
sue, dam aci cate-va esemple :
Ce lucru este mai lute ?
Gdndul.
Ce yin este mai bun ?
Cel ce sa bea in casa altula.
Care este acea mare, care nisi o data nu sa satura ?
Satul scumpulul, §i iubire de argint.
Care este mai mare foe §i vrajbd in casa ?
1) Galati 1875.
84 LITERATURA POPULARA ROMANA

Muere rea *i gura cea mare a slugilor ?

Cum ai fi facut sa, prinzi un epure, ne alergand
dupa dansul ?
A§tept pang. cand 1'4 fi fiert, §i apoi l'aI prinde.
De oare ce Bertold incepe a raspunde mojice§te-
voe§te imparatul sal goneasca de 1a curte, §i Bertoldo
raspunde : Eu ma duc, dar to trebue sa. §tii, ca ,mu.,,-
tele mrtcar de le §i gonWe cineva ele iara§i se intorc,
a§a Si eu iara§1 ma voiu intoarce. Imparatul il 'la de
vorba , sa se intoarca cu mu§tile.
Iara Bertoldo avea un magar Miran, jupuit §i aco-
perit de multi; atunci incalica Bertoldo pe acel asin,
§i vine la imparatul cu cardul de multi ce se tineau
dupa dansul.
In vremea aceeavin doua mueri cu o oglinda la im-
paratul, §i fie care zice ca oglinda e a ei. Imparatul
decide in modul cunoscut, cum a decis Solomon cere-
rea celor doua mueri, ce pretindeau copilulcel viu. .4a
zice imparatul aci, A, se sparga oglinda ,i fie-care din
muerile acele, sii. 'la o jumatate din faramituri ; una
dinteansele se indura de oglinda §i renunt,a, numat
ca oglinda M. ramae intreaga. Ace§tiea di imparatul
oglinda. Bertoldo, care era de fatA la aceasta judecata
10 bate joc de wara credinVI a impa'ratului, care
crede 'lute lacramilor muere0. Dar imparatul incepu
sa laude foarte tare pe femeile. Bertoldo auzind
aceasta, zise imparatuluI, ca in scurta vreme IV va
schimba parerea. Ce sa. faca ? ce sa dreaga ca sa
se lie de vorba ? Bertold, ca sa ese cu fata curata,
se duce la femeea aceea ce a ramas cu oglinda §i i
spune ca imparatul a facut o lege noun, cum ca. fie
 BERTOLDO 85

care What sa Ia. cate 7 mueri. Abia afla acea femee

de noua lege a imparatului, cand de grata o spune la
cele alte si toate de o data se strang la palat si incep
a sbera si a racni, ca imparatul sa'sI schimbe legea
cea noua.
Imparatul auzind acestea toate, se mania foc asupra
femeilor; .i ast-fel isi schimba in curand parerea cea
tuna ce avuse mai inainte despre dansele.
Pe cand mai vorbea Bertold cu imparatul sosi o
sluga de la imparateasa si chema pre Bertold sa vie
la dansa; cad ea auzise de viclesugurile lug si vrea
sa'l pedepseasca. Spre acest scop gatise imparateasa
mai multe muerI cari sa vie sa -1 bata, cand ea le va
chema. Cum venira muerile acele, zise Bertold: aceea
ce a gandit O. otraveasca pe imparatul, aceea ma va
bate eel d'a.ritaiii. Atuncea zise una catre cea-l-alta: eu
nu m'am gandit la una ca aceasta; pana cand au ajuns
la imparateasa; si ast-fel a scapat Bertold prin vicle-
sugul la Tot prin viclesugul lug, scapa Bertold si de
alte batai, ce voea imparateasa sa-i dea prin stra-
jeril el%
In casa ImparatuluI era atuncea un mascariciu, a-
nume Glomoz si acesta s'a apucat de cearta cu Ber-
told, dar it ramase Bertold cu vorba, cad era mai istet
i mai intelept. Inainte de a pleca insa chema impa-
ratul pe Bertold ii -i zise : maine sa vii, dar sa nu fit
nicI gol, nici imbracat.
A doua zi de dimineata veni Bertold invelit numal
intr'o mreje ; fund ast-fel nici gol nici imbracat.
Imparatul it intreba:
Ce face tatal tau, mwna-ta, fratele-tau, soru-ta ?
86 LITERATURA POPULARA ROMAN A

Tatal meu dintr'o paguba face doud. Muma mea

face unei vecine a sale, aeeea care alt data nu i-o va
mai face. Frate-meu cat! &este, atafia ucide. Soru-
mea plange ceea, ce au ras tot anul acesta.
Descurca-mi acest talcu!
Tata' meu voind di inchiza o cale la campu a pus
maracini, si asa acei ce aveau obiceiu sa, treaca
pe acea cale, vor merge in dreapta si in stanga ma-
racinelor si ast-fel dintr'un drum a facut douti. Mu-
ma-mea inchide ochii unei mahalagit,e ce murise, lu-
crul ce nu-il va mai face alta data. Frate-mieu sezand
la soare ucide pe toti paduchi, caii &este in camasa;
si soru-mea anul acesta a petrecut cu un ibovnic at
el, si aculna plange durerile nasterii.
Apol mai urmeazd un sir de intrebari si raspunsuri..
In vremea aceea venird, toate femeile la imparat,
impreund, cu impArateasa si cerurd sti li se dea lot
dreptul de a lua parte la viat,a politica a barbatilor.
Imparatul nu stia ce sa le raspunza, atunci veni Ber-
told si fagadui imparatului, ca-1 va scapa de acea n5.-
paste. Se duse Berto Id in plata si cumpara o vrahie vie
si o puse intr'o cutie, pe care o aduse imparatului si 1
zise, sa trimeat,d, acea cutie inchisd la imparateasa si
la femeile si sa le zie,a sa aduca maine cutia nedes-
chisa, dupa care le va indeplini cererea lor.
Femeile insa n'au putut rabda pana a doua zi sa
vaza, ce e in acea cutie, ci o deschisera indata. Dar
abia o deschisera si pasarica ce era intr'ansa shunt si
intr'o clipa se facu nevazuta, asa in cat femeile nici
nu puturd, sd, cunoasca ce pasare era. A doua zi, cand
venira la imparat el le arata, ca nici o zi n'aA putut
 BERTOLPO 87

rabda, §i cum pot ele cere sä fie sfetnicl §i judecatori.

Impargteasa afld cd, §i aceasta era o nasdrdvanie a
lul Bertold §i cduta cu on ce chip sal omoare; dar el
schpd, prin vicle§ugurile sale. A§ a. intr'altele: bggat
intr'un sac.ca O. fie aruncat in apd., inpala pe pazito-
rul sad, spuindu-i ca a fost pus in sac pentru ca nu
voia sa se insoare cu o fats bogatd; atunci se bags
pazitorul in locul lul in sac, §i el scapd.
Alta: daca porunce§te imparatul sa spanzure pe
Bertold, it roaga Bertold sa -1 lase pe dansul, sail' a-
leaga copacul care-i va fi pe plac. Imparatul II impli-
neste dorinta, dar in zadar colindeaza prin toata Ora
cu oamenii imparatului, Bertold nu gase§te un copacid
sa-1 fie pe plac.
Atuncea it is Imparatul la curtea lui sä §azg acolo.
Dar nu poate sa 'Parlance bucatele de la masa impd-
rateasca, isi stricd, stomacul §i moare.
Manuscriptul nostru mai posedd invdtaturi date de
dansul, cand era bolnav, §i o diiata, ce at gasit
dupd, moartea sa, la capataiul hut, care era scrisa de
Tirfelio logofatul, cu invillatura lui Bertold. 2)
Afars de aceasta redactiune lungd, mai posedam
§i una scurtd, care precum se vede e tradusa din ita-
liene§te §i tipArita pentru antala§T data la 1799 ; 2)
editiunea a doua, pe care o avem nol, este din 1836 ;
tiparitd in Transilvania (Sibiiu ?) intitulata : Via(a lui
Bertoldo # a lui Bertoldino feesiarul lui; din preunci fi
a lui Caeasino nepotulul lui.
1) Fol. 73-74.
8) Fol. 74-76.
8) 'arm : L:bliografiA rom. Damn 1873 p. 19.
88 LITERATI:1RA POD:MARA ROMANA

Coprinsul este intocmal acela§1 ca §i in redactiunea

precedents, cu singura deosebire cd, e lipsita de or
ce dialog, numaL o urma mica s'a pastrat in discut,ie
intre Bertoldo §i mascariciul care se chiama aci : Fa-
gotti. 1) De aceea nu estragem nimica dinteaceasta
recenziune find aproape identicacu cea desvoltata. Din
Bertoldino nu se afla mai nimica inteaceasta redacti-
une, cu toate ea se pomene§te pe titlul, §i Cacasino nu
se afla de cat numai pe titlul. Dar Bertoldino fiul cel
prost al lui Bertoldo, a fost asemenea localisat de d.
Nebunelli, care l'a numit : Gugu(el. 2) IT lipsWe insa
on -ce important,a.
Mult mai mare este influenta lui Bertoldo asupra
proverbelor §i in unele puncte asupra basmelor §i po-
ve,tilor ; cat prive§te proverbele vom reveni asupra lui
Bertoldo cu ocaziunea literatureT etice.
lar ceea ce prive§te basmele relevdm povestea
,Fata sdracului cea isteat,V 3) Boerul intreaba pe
sdracul : ce este mai gras in lume ? ce este mai bun ?
ce alearga mai lute ? Fata lui it invata sa rdspunza :
mai gras in lume e pdmantul, el ne da toate bunatd-
Ole ; mai Lute de cat toate e gdndul; mai bun decat
toate e D-zeu care ne sufera pe lume, cu toate rau-
tdlile noastre. Apol regasim cererea intocmai ca in Ber-
toldo. Boerul porunce§te fete! saracului sa vie la curtea
boereascd. Ea sa fie nicl imbreicatd, ?del desbracatcl,
nicl cdlare, nicl pe jos, nici pe drum, nici la'ng el drum.
1) Pag. 19-21.
2) Gugutel, fiul vicleanului Metter-Perdaf de. X. X. X. Galat
(a. a.)
3) Ispirescu, basme 1882 No. XV p. 164-182.
 B ERTOLDO 89

Cum se Men dimineata, fata anima pe dansa un

volog (plasa) lua matele la subtiori, qi incaliea pe un
tap.
Mergand ast-fel pe drum ea nu era nici Ware
nici pe jos caci ii da de pamant cand un picior cand
altul tapul find pitic ; umbla nici pe drum flier pe
MO drum, caci tapul nu tinea drumul drept.
Grimm 1) a cules o sutra de paralele din literatura
basmelor §i chiar din legende vechi germane. No! am
cules un basm tiganesc, aci in Bucuresci, unde fata
cea inteleapta vine asemenea invelita intr'o mreaje,
calare pe nn tap asa in cat picioarele ating pamantul,
§ivine prin Santul ce este alaturea cu drumul cel mare.
Literatura intreaga a cules-o Oesterley, de oar e-ce
a intrat §i in Gesta Romanorum 2), ba chiar in Sibe-
ria se afla o paralela 3).
Cel alt pasagiu care urmeaza imediat si pe care
l'am citat in extenso se &este intocmal asa in textul
cel vechia latin at lul Salomon §i Marcolphus ; 4)
In basme franceze si in alte se regasWe mai cu a-
celea§1 cuvinte 5). Un alt esemplu din literatura popu-
lara nescrisa unde a intrat putin schimbat acest epi-
zod din Bertold regasim la Anton Pann 6), relativ la
proverbul: ,Unde e mime multa, e §i nebunie multa.4
1) Miirchen vol. III p 170-172 relativ la basm No ,94.
1) Cap. 124 si pag. 732 v. Dunlop-Liebrecht pag. 214.
3) Radlotf : Sprache der tiirkischen Staemme Siid-Sibiriens vol.
IV St. Petersburg 1872 p. 201-209.
4) Veselovsky, I. c. pag. 279-280.
5) Cornay Contes etc. Romania 1879 p. 253 No. XV: L'en-
fant et le cure. Paralele v. R. Koehler in : Melusine I p 475.
3) Anton Fann : Povestea vorbiT. II Bucur. 1853 p. 139-141.
90 LITERATURA POPULARA. ROMANA

Au plecat o data uniT sa pqeasct

§'au mere la o fatt ca sa o priveaset,
Daces se ultark el in bataturt
§i pe fata 'n spate data o vazura
Fart sa vorbeast, top impreunt
Mira lind d'o datt I-an dat zioa bunt.
Fates, fltrt veste vrtzAndu-I grilmada
Ca necaz in sine zise 'n vant cu sfadt:
0 fir'ar pustie cast fiat toaca.

ET o intrebarit: maica to ce face ?

Fata le rilspunse : lade 'n dos si tace,
§i din dot role face una bunt.

Dar tats -tau, unde-T? s'a dus ca sr). vie.

Vine curand oare? eu nu stiu, el stie,
De va da d'a dreptul, o st zaboveasct,
De va da d'ocolul 'ngrab o sa soseasca.
Dar lelea-ta unde-T ? la rtspunse Tart :
IgT plange 'n cAmart rlsul d'astit wart.
Auzind acestea, ceea ce venise,
FAril st'nteleagt fata ce le zise,
Pe muma-T cttand'o, de Rim &blurt,
StAnd carpind supt umbrA la o vechiturri.
IT dau bunt zioa, ii spuno pentru fatt,
Cum di la ritspunsurT le pant cTudatil,
§i ea nu puturt vorba -i sit 'Meleagt,
Ce rilspuns le dete, nu pot sit-T aleaga.
Muma eT rtspunde: o stiu alit face,
Is tot cam in pilde sit vorbeasct-T place.
DecT eT o rugart sit le talmaceascrt
 BERTOLDO 91

Vorbele copilii ce'o sA 'nchipuinscrt ?

Muma feta zise: dacA v'A mirare,
De a vi le spune nn e lucre mare.
Casri fAra toacA, copila ce zise,
I; cii n'avem chine, care trebuise
SA latre, sit spue din poartA d'afarA,
SA ne dea de stire, ca strein! intrar5.
De tatAl sail Tarr', v'a zis la, pe semne.
Mind cit dus este cu carul In lemne,
Si d'o da d'adreptul, e un norol mare,
S'o sA zaboveasca aci, prin urmare;
Iar ocolind drumul, atuncea sA stie,
CA n'are zalbavA, cnrind o sA vie.
CeTa, ce vA zise de soru-sa iarii,
CA Vpliinge'n crimarri rasui d'asta-varii,
E cA, en mireasA din rils si din glume,
Se pomeni groasil, ca toate din lume
S'acum vriind sit nascA ca I-a sosit ceasul,
PlAnge si sit vaTtA si IsT sulfa nasul.
De vorba Tar care v'a zis pentru mine,
Ma cAznesc aicea, precum vedetT bine
Din aceste dort cAmilIT rupte, rele,
SA fac una bunrt, d'oT putea, din ele.

Fondul e acelasT, numal forma e putin schimbata,

dovada, ca a intrat in literatura nescrisa, si de aci a
fost de prin lume adunata, ai iarasi la lume data.'
 HALIMA
Cartea cu care ne ocupann not acuma, nu mai este
o singura poveste, ci o colectiune intreaga de povesti
populare, adunate intr'un loc intocmai ca rauri ce
sau revarsat intr'o mare. Cea mai mare parte dintre
aceste povesti de origins, indica este cunoscuta in
limbs araba, deja din secolul al zecelea
Massudi, renumitul istoriograf din sec. X (t in Cairo
346 al Hegirei). scrie : ,Ceea ce priveste cart* ce
ni-au fost aduse si carii au fost traduse din limba per-
sand, indiana §i greceasca, ii am pomenit deja, d. e :
cartea intitulata (in limba persana) Hezar asfane10
1000 de povesti, care in traducere araba sunk : Alef
hirafet` ; aceasta carte poarta in genere titlul de Alef
lailat wa lailat', 1001 de nopti4. De atuncea deja
capatase acel colorit viu ce -i dedese fantazia orientala.
Din secol in secol merge aceasta colectiune tot im-
bogindu-se cu povesti de alte izvoare, atat indice §i
persane cat §i arabe si rabinice, varate inteansa de
catre diferitil scriitori si copisti. Cel d'antaiu care a
comunicat Europe povestile din 1001 de nopti, este
francezul Galland, care le a tradus si publicat la anul
 HALIMA 93

1704-1708. Dupa aceea a mai adaus sate -va volume

de povesti din manuscripte arabe ce le capatase in
urma. Dupa moartea lui mai adaugara Chavis si Ca-
zotte, o sums de povesti, scoase din alte manuscripte
arabe. Toate aceste furs, revisuite §i de nou editate de
Caussin de Perceval si apoi de Gauttier. Editiunea
cea mai complecta insa (in 15 volume), este acea nu-
mita de Breslau faeuta de Habicht, von der Hagen §i
Schall; aceasta, editiune §i traduciune s'a facut pe baza
unui manuscript arabesc din Tunis. Cea mai raspan-
dita si mai des tradusa insa este intaia editiune a lui
Gal land. Nu este niei o limba a Europei culte in care
O. nu fi fost tradusa 0001 de nopp.'
Este deci de prisos a mai vorbi aci despre coprin-
sulcollecOunei ,, 1001 de nop0', ass de bine cunoscuta
de toata lumea. Se §tie foarte bine; ca, un imparat oare
care, avea obiceiul de omorea pe fie-care dimineata,
femeea ce o luase seara trecuta, fiind-ca femeea cea
d'antaia ce avusese n'a fost credincioasa. Una din a-
cele femei insa, incepe a spune o poveste si imparatul
o lass sa traeasca pang, cand o isprAve§te, apoi spune
alta, si iar alta, pang cand tree 1001 de nopti, si in
aceste poveti, arata cum ea sant si femei credincioase.
Imparatul se lasa de obiceiul sau si trae§te fericit cu
aceasta femee a la
Pe langa. 1001 de nopt,i' si ca o imitatjune a for a
scris renumitul Dervis Mocles, capul Sufilor din Per-
sia, ,1001 de tile" in limba persana. Baza acestei colec-
Ouni sant piese de teatru, scrise in limba indica., pe
caril el il prelucra supt forma de povesti. Yetis de la
Croix, care era prietin cu autorul in Ispahan la 1675,
94 LITERATURA POPULAR), ROMAN),

capata de la dansu o copia acelor 1001 de zile , si el

le traduse frantuzeste. Dupa aceasta traductiune s'a
facut o traductiune in limba italiana (la 1720), tot asa
si din 1001 de nopti. Din aceste editiuni italiane s'a
facut cartea greceasca : ApaPocov Mv9oXoymov 1).
Pentru a forma acest : ,Aravicon Mythologicon4 s'att
contopit acele doua colectiuni intr'una ; adica din 1001
de nopti si 1001 de zile s'a facut ,,Halimaua" grecea-
sea. Vol 1. corespunde cu 1001 de nopti noaptea 1-
86, iar cele alte cloud volume ale traductiunel greces6
coprind intreaga colectiune de 1001 de zile. Aceasta
contopire greceasca, este prototipnl llalimaleIf ro-
mane. La 1782 pomeneste deja Sulzer un manuscript
din Halimauac noastra 9. Se vede a este identic cu
manuscriptul acela, din care posede Biblioteca centrala
din Bucuresti numal volumul al treilea. NoT dam aci
titlul, caci ne arata §i originalul dupa care s'a facut
traducerea.
,Aravicesc mitologicon, care cuprinde povestiri si
intamplari foarte iscoditoare si frumoase, alcatuite in-
tal pe limba araviceasca prin Area invatatul si prea
Inteleptul dervis Ampumpekir, iar acum intaT din ita-
lieneste talmacite pre limba greceasca §i tipeiritei, care
cu multa osardie s'au indreptat precum cele l'alte toc-
mai asa si acesta nu duptt talienWe, ci dupd greceste
romOnWe, precum cele l'alte cloud tomurT asa si a

1) Venetia 1757. 3 vol.

2) Geschichte des transalpinischen Daciens III, Wien 1782 p.
40 No. 10: Chalimach, Arabische Fabeln, aus dem Griechi-
schen."
 HALIMA 95

treilea. La anul 1782 Iu lid 27 in Schieiu Brasovului

pe pag. 504 este scris data cand a ispravit copistul
1786 mart. 30 Brapv.
Afars de acest manuscript defect, mai poseda Bi-
blioteca centrals si un manuscript compleet, al ,Ha-
limaler 2) de la care lipseste numal titlul. Acest ma-
nuscript, a ,fost scris si talmacit la 1783 cu cheltuiala
fur Rafail, igumenul Hurezulul' si confine traducerea
impartita in trel pail; corespunzand ast-fel origina-
lului grecesc si celei alte traductiuni romanesti din
Brasov, facuta asemenea in trei volume.
In stransa legatura cu aceste traductiuni si influen-
fat de dansele este Halimaua lui G. Gorjan, care se
vede ca s'a folosit de dansele si de originalul imediat
grecesc. Coruptiunea numelor proprie, lipsa de im-
partire in zile sad nopti, ce s'a mai conservat in tra-
ductiunea italiana, dar care a disparut in cea greceasca,
ne dovedesc in de ajuns ca aceasta din urma a
fost originalul lui Gorjan. Aceasta Halima s'a bucurat
de o mare popularitabe la noi. Editiunea antaia's'a fa-
cut la 1835-1837; a doua la 1857 si a treea la 1877.
Adevaratele )1001 de nopti,c adeca acele traduse
pentru antaiasi data de Galland au fost asemenea tra-
duse in limba romans, nu insa din frantuzeste ci din
nemteste si adica de loan Barac tiparite in Brasov, in
8 volume la 1835-38.
Tot din Galland, si acuma din cel francez, se tra-

111, in 40 paginat 504 pag. 3 nap. scars.

3) Manuseriptul. No. 9.
96 LITERATURA POPULARA ROMANA

duc 1001 de nop0 in calendarul Halimalet 1879_

1880.1881.
Sub tiltul : ,o mie fi una de zile a aparut la 1881
o colecOune de pove§ti, cari Inca n'au de loc a face
cu cele sus 'pomenite. Cartea de fats coprinde tret po-
Ve0 din cari cea d'antia nu este alt ceva de cat ro-
manul englez : Sir Bevis sf. Southamptan; dar pant'
a ajunge la not a fost mat intalu prelucrat italieneqte
sub titlul : Bovo d' Antona. De aci l'a tradus Elia Le-
vita la 1501 in dialectul evreesc modern, 1) §i din a-
cest dialect s'a tradus in limba romans de catre
d. M. Aziel, care a luat §i cele alte douti pove§ti
tot din literatura evreeasca scrisa in dialect.
Ca §i in cele alte IArT. asa §i la not se bucurau u-
nele pove§ti din ,Halima< de o pupularitate mat
mare §i au fost reproduse deosebit. A§a posedam not
in manuscriptul din 1779 mat multe pove§tt din ,Ha-
lima,' cari nu se regasesc in ,Vulgate noastra, a-
dict{ Halimaua aceea lucrata dupa cea greceasca.
Tot in acel manuscript se afla o notiia din anul
1803 in care se numesc acele pove§tt de a dreptu
,Halima( cu care nume pom en qte §i Sulzer colectjunea
noastra, &Tic& dupl numele femeet acelea ce spun
povWile imparatulut. Se vede deal el aceastA colec-
liune §i nu numai in reda0unea greceascii a fost bine
cunoscuta cititorilor roman, de pe la linele secolului
trecut.
Inca o alta poveste tot din 1001 de nopci, nu din
1) V. Steinschneider in : Archir f. Litteratur Gesehichte de R.
Gosche vol. II pag. 18. No. 1. v. Dunlop-Liebrecht pag. 483 b,
No. 256.
 HALIMA 97

,Halimaua Vulgata` s'a tiparit In Bucure§tT la 1839

sub titlul:
,Povestire arable& vrednicti de bagare de seama
gasita in manuscris §i indreptata de Stanciu Gheor-
ghescu.'
In timpil din urma. se public& iar traductiunT din
1001 de nopti dar ele sant scurtate §i schimonosite.
Daca am voi acuma sa intram in observArT asupra
Halimalel ar trebui sa ne oprim la fie care poveste,
pentru a da coprinsul eT, a arata inrudirea cu alte
din diferite literaturT, ceea ce ne ar duce departe de
scopul ce ni l'am propus aci. Se §tie destul de bine,
ca, multe din aceste povestiri nu sant alt-ceva de cat
basme curate §i contin toate elementele, ce le cu-
nott§tem ca partT esentiale ale basmelor; le putem
considera chiar curat ca basme in forme orientale,
impodobite cu florile fantastice ale Orientulul. In
cursul acesteT cercetaff, vom reveni destul de des a-
supra basmelor din ,Halimac.
NoT aci ne vom margini la una sau doua din acele
pove§ti, cari ne intereseaza din punctul de vedere al
literatureT romane §i al origineT multiple ce are Ha li-
maua, cad nu sant numaT legende, pove§tT §i nuvele
indice ce regasim in Halimaua, ci regasim chiar po-
ve§ti bizantine inteansa, cari ne au venit de a dreptu
de aci §i apol i-am capatat pentru a doua oars prin
, Halimaua` sail ,1001 de nopti.' A.§a d. e: tocmaT
,povestirea` publicata de Gheorghiescu, care e luata
din ,1001 de noptr 1).
9 Ed. Habicbt vol. 111 noaptea 94-97.
7
Garter, lit. popul. Tom.
98 LITERATURA POPULARA ROStANA

Coprinsul eT este eel urmator :

,In vremile de demult, cand Califul Arun-Are§id, im-
paratia peste Vavilon, multe minunT s'aa facut in Va-
vilon, dintre care una este cea urmatoare:
bite° zi chema Califul pe vezirul sau §i se plimba
cu el noaptea ,prin ora§ sa vaza cum traesc supu§ii
seT. Mai luara §i o sluga cu dan*iI.
ET umblara destul §i ne gasind nimic, se Inbar-
sera, sa, se duel a easa, eand de °data zarira. un IA-
tran Cu barba alba, ce ducea un co§ in brale §i '§I.
plangea soartea nenorocia. ET it intrebara de ce plan-
ge, Tar el nu voi sl spue, crezandu-T ea, sant o strajd.
Dupt ce-1 linitira, el le zise, ea e un pescar §i ea, de
mult n'a mai prins nimica. a§a in cat se afla acuma
in nevoea cea mai mare, impreunl cu nevasta qi cu
copii luT.
Mo§ule, IT zise Califul, intoarce-te inca o data §i a-
runca mreaja, §i dad. veT prinde ceva, sau nu, noT
tot to vom mullumi cu o suta de galbenT.
Intorcandu-se la ram §i aruncand mreaja, simti de o
cu data ca era ceva foarte greu intrInsa. 0 apucara
to1,i §i trasera mreaja la uscat, Inauntru gasira un sipet
foarte grey a§a, ineat abia putea famenul sa'l ridice in
spinare ; Califul decie 100 de galbenT pesearuluT §i
pled.
Califul, vizirul .i famenul se intoarsera la palat Si
de§chizand sipetul gasira inteansu o legatura san-
gerata §i in legatura trupul uneT femeT talate in patru
bucati.
Imparatul vazand aceasta se intoarse crunt eatre
vizirul §i '1 intreba : tine este uciga§ul acesteT femei ?
 HALIMA 99

Nu $tin puternice imparate, raspunse vizirul. Atuncea

zise imparatul, dacti nu va etsi pe uciga.011 pans in
-soroc de treT zile, sa se spanzure vizirul Impreuna cu
patru -zecT oamenT din rudele la In zadar au fost toate
.cereetirrile viziruluT, ueiga$ul n'a putut fi gasit; dupe
trecerea soroculul dat, vizirul fu dus inaintea impara-
tufa Imparatul it intreba, daca a facut dupe porunca
lul, indata ce raspunse vizirul, ca n'a gasit pe uciga-
$ul, porunci Califul gelatilor, sa is pe vizirul $i
spanzure.
Cand 'I dusera la spanzuratoare, $i nevasta $i copiT
plangeau cu amar, de o data alerga un Omar ce sta.-
tuse pe acolo auzise toate, gi spuse, ca el est.e uci-
ga$ul si ca dansul trebue sa fie spanzurat. Pe cand
vizirul asculta cu mare mirare vorbele tanaruluT, in-
data veni ci un unchia$ batran care incepu a zice :
,neadevarate sant cele zise de tanarul, cad. eu am
-ucis pe cucoana ce s'a gasit in sipetc.
Atunci IT lua vizirul pe amandoi $i IT duse la frnpa-
rat ; tanarul Incepu gi povesti :
,MArite imparate, sa0cf ca, acea femea mi-a fost mie
nevasta $i a batranului acestuia fats. Tatal meh m'a in-
-surat cu acea tanara si eu am trait mat muIV anT fericit
cu dansa. 1)46 na$terea de al treilea copil, ramAsese ea
bolnava si zacu in pat. Am intrebuintat tot. felul de
doftorii, dar nu s'a tamaduit pe deplin. Intr'o zi ma
pomenesc zicandu-mi, ca are poita sa, manan ce mere.
Eu m'am sculat $i am cautat mere prin tot ora.$ul, dar
n 'am gasit $i ma intorseiu aca.sa foarte mahnit. Ne-
vasta imi zise : ,jertfe$te on ce pentru mine, 0 'nif
adu mere ; ca nu mai pociu rabde.Eu cautal iar prin
100 LITERATURA POPULARX ROMANI

tot ora§ul, fagaduind de mar caste un galben, §i nu,

putuiu gasi. Un gradinar batran, care ma intalni, va-
zandu-ma foarte mahnit, aa din ceia ce-i spuseiu.
eu, toata istoria ma.hniril mele. Prietene! imi zise,
mere numai la Balsora poti gasi, la gradina imptiratu-
lui, iar alt nicairi. Ma bucuraid prea mult§i incalecand
un cal am mers la Balsora, de unde abea dupa cinci-
spre-zece zile m'am intors cu trei mere, ce am gasit
la gradina imparatului. Viind a casa am dat merile
nevestiimele, care le priimi cu mare bucurie §i le puse
in pat.
Ea vazand'o mai sanatoasa *mid mai vesel la
pravalie. Dupa caste -va ceasurl aflandu-ma inaintea
pravaliei, vazuid treeAnd un arap negru pe Tanga
mine, care avea un mar in Traria din cele trei de a-
casa. Ed it intrebaid, de unde-1 are? §i el imi raspunse:
mi l'a daruit draguta mea, astazi am fost pe la dansa
am gasit-o cam bolnavd, §i ea 'mT spuse ca se simte
mai bine; dar cand cram sa plec de la dansa am va-
zut trei mere in pat, pentru care barbatul ei s'a fost
calatorit 15 zile pans. le-a gasit §i i le a adus; eu o ru-
gaid ami dea unul, §i mi-a dat pe asta.
Puteti judeca, puternice imparate, urma tanarul ca
povestirea, caste mahnire m'a coprins ; ca unu e§it din
minti alergaiu acasd, §i gasiu pe nevasta mea scriind.
Eu vazand numai cloua mere in pat, o intrebaiu, unde
este al treilea ? Ea intorcandu-se spre mine zise : nu
.tiu nici eu! Atuncl scoseiu iataganul, o strapunselu,
§i apoi am tdiat-o in patru bucati strigand: Ta-t,1 ne-
legiuito plata faptelor tale! Apol am pus-o in sipet Si
am aruncat -o pe garla. CAM ma intorseiu masa in-
 HALIMA 101

-talnii pe copii mei §i eel mai mare veni cu lacrami in

4ochT §i'mT spuse : jucandu-ma astazi la poarta cu un
mar din cele trei mere ce le-al adus, a trecut un arap
i mi l'a luat; eu am alergat dupa dansul §i-T am spus
ca mama e bolnavit gi ea to al adus acele mere. Ca
un fer roqiu imi trecura aceste vorbe prin inima; am
intrat in casa sa prang; acolo am gasit scrisoarea
ce scrisese, §i acolo imi scrisese mie plin de dragost e
.0 de multumire pentru ca-T am adus merele.
Atunci veni la mine batranul acesta, tatal neveste!
mele, ea IT spuseia toate, dar el vazand durerea mea
cea nemarginita, ma mangaia el Inca. Cand am auzit
ea vizirul se duce la spb.nzuratoare, alergaiu arni pri-
mese rasplata mea : Dar batranul vrea sa, is pedeapsa
mea asupra-§T`.
Cand ispravi tanarul cu povestea nenorocirel sale,
se intoarse Califul iara.,1 la vizir §i-T porunci ca pana
In trel zile sa4 gaseasca, pe acel arap, daca nu, va fi
spanzurat. In zadar cauta §i de asta data.
A treia zi, inainte de a pleca la imparatul, chema
vizirul fang. sine pe copila cea mica a lu!, care nu era
panti atuncea acasa. Cand o strangea mai cu dragoste
simti, ca are copila in san un ce gogonet, 11 scoase ssi
era un mar. Ru§an, robul for it adusese §i i-1 vanduse
in doT galben!. Vizirul chem6, indata pe acel rob, care
nu era altul, de cat arapul, care rapise marul din mana
copilulu!.
Vizirul se infali§a la Calif Si IT arata atat marul cat
i robul §i IT spuse toata istoria. Imparatul porunci sa
se omoare robul ; dar pentru o povestire a vizirulu! IT
darui Si luT viMa.`
102 LITERATURA POPULARA ROMANA

Fondul acesteT istoril, este, povestea cu nuirul, care

din mana barbatulul ajunge in acea a femeel si de aci
printr'o altd many iar la bdrbat.
0 paraleld la aceastA poveste se afld in ,Vetala pan-
ciavinsati< adica in colecciunea indica intitulatd: , eel&
25 de povestI ale unuT Vetala salt Varcolac.' Cu dans&
incepe aceastd colectiune, care s'a compus in secolul.
VIVII 1).
Mult mai des de cat in literatura indica, unde este o-
paraleld isolatd, se pomeneste o poveste analoagd de
care mai to(i cronicari bizantinl 2). Femeea cal-el se
intampla, este Evdochia so0a Jut Theodosie cel mic,
care a murit la 460 in Ierusalim. Din literatura acea-
sta bizantina a intrat in cronicele noastre, si adicd a-
tat in cronica Jul Moxa din 1620 cat si in Hrono-
grafele noastre din secolul XVIIXVIII.
NoT ddm aci textul dupa cronica luT Moxa 4), et
este mai laconic si se potriveste mai' bine pentru re-
producere, de cat recenziunea desvoltatd din Hrono-
grafe, pe care o tiparim in , Chrestomatia remand.'
,Ce nice unit bine pre lume nu Taste ca sa nu se
amestece cu scrabd si cu multli amarli : soarele ace-
perd nuorii, asa si pre bine vrAjmasiT. Decr ce voim sd.
,) Baital Pachisi oder die fuenfundzwanzig Erzaehlungen eines
Daemon v. H. Oesterley. Lpzg. 1873 pag. 12-14.
2) Asa d. e. Chronicon paschale p. 316, Glycaa, Annale ed.
Venetia 1729 IV p. 201. Manassas Synopsis chronic. vers 2640
2701 Venetia 1729 p. 45, Oesterley la Baital Pachisi p. 177; a
cesta maY aduce acolo gi alte paralele din literaturele moderne.
8) PublicatA de d. HAsdeu in: Cuvente den biltrAni" I Bucur..
1878 p. 346-406.
4) L c. pag. 367.
 HALIMA 103

spunemii ? vila 1) bine Theodosie cu impArateasa in

Coate zilele in dezmerdAcIune ; decT de naprasna, veni
ca un \Tanta cu vivoru uracIunea ; ca, aduse oare-tine
imps ratulul unu mars prea mare si frumos ; el se
miry si -1 tremise impargesei, ea Inca se mill 0-1 tre-
mise la Pavlind nasu-sau ; Ela nu stiuse de mail, ea
au fostAl in maim imparatuldf, ce i-It duse darn ; dea-
ca-ld vitzu, eluld prepuse cu gandii Mu $i tremease
atunce-sd de o chemA, si o intreb5, : unde e marul ?
Tara ea se jury ea l'ag mancatd ; ell atunce i aratti.
marul si-i scoase minciuna in tat,a ; decl pre bietul
Pavlind i tae capul atunce-sti, Tara pre imparateasa o
goni de la dansu. Ia se duse la Ierosalimil si multa
milostenie impArti manastirilor i mkeilora 2) §i se
sfrasi acolo.

-00NK00-

I) Adecit : trala.
9) AdecA: saracilor.
 ARCHIR SI ANADAM
Nol preferim a trece acuma peste toate cele alie
pove§ti din Halimaua noastra, pentru a ne ocupa mai
mull cu o poveste, care lipse§te in Ha lima dar care
se afla in .1001 de noptic, §i care a venit la not inde-
pedent de Ansa, tot din cercul bizantin, prin inter-
medierea Slavilor i adect. :

ARCHIR SI ANADAM

In adausul publicat de Chavis §i Cazotte la 1788, la

.1001 de nopl,c ale lui Galland, de care adaus am po-
menit mai sus, se afla o poveste arabl intitulat6 :
Sinkarib fi cei da veziri as tali. Aceasta poveste se a-
lit, asemenea in editiunea lui Habicht : 1) Istoria in-
teleptului Heykar. Acest Heykar nu este alt-cineva
decat al nostru .Archie §i , Sinkarib" sat Sencha-
rib" este ,Sinagripc cum scrie Anton Pann in editia
lul 2).
La noT ins, n'a venit din acele colecOuni orientale,
1) Vol. XIII noaptea 516 urm.
2) Inteleptul Archir li nepotul sau Anadam de Anton Pann ed.
I-a Bucur. 1849 ed. 2-a 1854 ed. 3-a 1880.
 ARCHIR gI ANADAM 105

ci maT intaiu a vent din orient la Byzant §i acolo a

influentat intr'un mod foarte adanc, pretinsa viata fa-
buloasa a luT Esop, ce se atribue in general luT Planu-
des. Povestea insa§1 este chiar mai veche decal ,1001 de
noptI` Si o putem aduce in straw& legatura cu legen-
dele solomonice §i cu Bertoldo, de care era vorba ma!
sus. Archir are asemenea caracterul Intelepciunei a-
foristice §i vom intalni in , Archie raspunsuri ca in
Bertoldo §i povestirT ca in legendele solomonice §i in
viata luT Esop. Aceasta din urma o schitam in partea
a doua a cartif de fats, cu ocaziunea literature! etice
sat didactice, unde vorbim de viata §i de pildele luT
Esop.
Prelucrarea greceasca bizantin. nu s'a descoperit
pana astazi : avem din contra traductiunT slavice, at5t
la Slavi din Peninsula Balcanica cat §i la Ruh!, unde
a ajuns de timpuriu carte popularal). Textul slay a
fost publicat de Typin2). lagic' s'a ocupat cu dansul9 §i
Jireeek4) pomene§te ea aceasta carte ar fi esistat la
B ulgarT.
Din Slovene§te s'a tradus deja in secol. XVII in
limba romana, cad no! recunoa§tem in Istoria lui Ar-

1) Galahovit : Istoria russkor slovesnosti vol. L St. Ptrsbg 1880

p. 415-418.
3) Pypin : Pamiatn. starinoi mask. lit. II. p. 357 370.
3) Iagic' : Prilozi k. histor. knijev. narod. hrvatsk- isrbsk p. 73
v. Archiv far slay. Philologie vol. V. p. 482.
4) Jirecek : Geschichte der Bulgaren.
106 LITERATURA POPCLATIA ROMANA

chirie, ce o poseda d. Cipariu intr'un manuscript din

sec. XVII 1), pe Archir fi Anadam2).
Alt manuscript din 1784 se a fla In posesiunea noastra.
§i ne dovede§te invederat, ea Archir a esistat deja in
secolil trecuti in literatura romftna, §i ca. Anton Pann
n'a facut alt-ceva decat a tipari manuscripte mai vechi
romanWi, schimbandu-le mai mult sail mai putin. Mai
sus am comunicat deja un canter de stea mai vechiu
de cat Anton Pann §i acuma o carte, tiparita de dan-
sul, cum pretinde. In cursul acestel carti vom mar
avea des ocaziunea a reduce activitai ea literary a luT
Anton Pann la adevarata ei masura.
Sa revenim la manuscriptul nostru, intitulat :
.Istoria lui Sanagrid inzpdrat ci staptinetara Dora-
Jul 5)
,Fost -atl in zilele vechi un imparat ce stapanea tara
Dorului, numele lui era Sanagrid, gi avea langa dan-
sul un sfetnic istet, numele lui era Archir §i era foarte
invatat. i era bogat foarte, si neavand copiT din tru-
pul lui a luat pe un nepot al Jul ca fecior de suflet,
numele lui : Anadam. El it invata cu toata intelepciu-
nea luT §i it crescu mare.
Si data -1 invata toate, it lua si '1 duse la imparatul
sa slujeasca in locul lui, imparatul priimi decl pe Ana-
dam in locul lui Archir. Anadam slujia pe imparatul
1) Principia p. 116 Zz.
2) D. ll'asden a identificat pe Archirie cu Arghir (!!!) din Arghir
si Elena de Barac ,!) si a tras de aci conclusiunf despre basmul
unguresc respectiv.: Cuv. d. bat.. II pag. XXXVII urm.
8) Fol. 100 a. 108 b. din manuscriptul mixt, in care se aflii.
ri A lexandria".
 ARCHIR BSI ANADAM 107

Si era bun Si cinstit de cat tots boerif. Iar intr'o zi isi

puse gand rau la inking., cum ar face sa piarza pe un-
chiul sau, ca sa -I ramble casele 1111 si averea lul in-
treaga. Si scrise o carte cu pecete imparateasca la un-
chiul sau Anadam, sa se scoale cu toata oastea lui, Si
sa vie la dansul, ca e incongiurat de oastea turceasca.
Archir, cum vazu scrisoarea, se scula cu toata oastea
Si purcese la Sanagrid. Iar daca se apropiara Archirie
cu oastea de cetate, merse Anadam la imparatul Si
para. pe unchiul sau cum ca. Archiri s'a resvratit asu-
pra lui. Si Anadam zise, ca va aduse pe unchiul sau
cu cuvinte bune, sa vie la imparatul. Cum veni Archir
puse imparatul de-1 prinsera Si porunci sa.-1 uciga. Iar
armasului i se facu mild. de Archir, care '1 era prieten
de multa vreme, pi -1 duse la casele ; acolo taia ca-
pul unuT vinovat de moarte, ce se asemana cu Archir
Si 'I duse imparatuluI ; iara in rnijlocul case facu o
groapa mare, acolo sedea Archir §i'1 hrdnea jupaneasa
la Iara imparatul dede lui Anadam toata avutia lui
Archir, unchiul sau.
Si auzi Faraon imparat, de la Eghipt, ca a perit Ar-
chir, sfetnicul lui Sanagrid Si trimise un sol cu o carte
la Cara Dorului; in carte zicea: ,Sa'mI trimiti nista
mesterI, cars sa'InT zideasca o cetate nici in cer, nici
pe pamant, Si mesterii sa vie, nici calarI, nici pe jos,
nici imbracati, nici desbracati, si curand ras-
punzI cuvintele acestea; ca daca nu vei face asa sA
Stiff, ca via cu toata. oastea Eghiptultif §i-IT sparg ce-
tatea.`
Sanagrid cetind cartea, se speria foarte rad, Si '§I
aduse aminte cu jale de sfetnicul sad, Archirie, pe care
108 LITERATURA POPULARA ROMANA

it pusese la moarte. Cum se tot bocea de moartea lui

Archirie, veni acel arma§ si spuse imparatulur, ca nu
I'a omorat , ci cb, traeste ascuns intr'o groapa. Impa-
ratul plin de bucurie, porunci sa-1 aduca inaintea Jul
si-T spuse toata pricina cu Faraon. Iar Archiri zise :
Pentru aceasta sä fir far de grija; si ceru sa-I dea doT
vulturl de eel marl, si luand cu sine mesterl, porni la
Eghipet ; Insa pe mesterl IT imbraa in niste ,voloace`
si i arata lui Faraon.
Cum ajunse la Faraon it Intreba cum a venit? si
Archiri raspunse : eil am venit, nici calare, nici pe-
destru, si mesteril mei, nici imbracatiT nici desbracatT.
Faraon zise : maine sa fir gata A 'ml zidesti orasul.
Archiri zise: bine. A doua zi, dimineatA, luA el o racla,
lega de dansa eel dor vulturl si puse in racla un copil
mic, si zise : sa ridicl o frigare cu came drept in sus,
si vulturl se vor repezi dupa dansa ; de sus sa strigT
sa-V dea var si caramida. Asa facu si birui pe Faraon.
Atunci zise Faraon : sa'mr fact o funie de nisip. Iar
Archiri gauri intr'un perete din racla in dreptul soa-
relul, si pwiera nisip de curgea grin gaur6 si se arata
ca o funie de nisip ; si zise Archirie catra imparatul,
sä stranga acea funie.
ApoT it intreba : ,Ce este copaciul cu 12 ramurT; si
intr'un ram cate 4 cuiburr ; si intr'un curb , ale 6 (!)
oao, unul negru, altul alb? Iar Archirie zise : copa-
ciul este anul, Tar 12 ramuri sant 12 luni intr'un an;
Tar patru culburi, sant patru saptamanT intro luna;
Tar 7 oao sant 7 zile intr'o saptamana, unul negru
altul alb ; alba este zioa, neagra este noaptea.
Faraon imparat cunosca ca este Archirie ; 11 bla-
 JUICIER $1 ANADAM 109

goslovi §i-1 trimise cu daruri, indarat la Sanagrid im-

paratul.
Si Sanagrid it incardi cu daruri, pe car! le Bete toate
armaplui, fiind-ca i daruise atuncea viata. Iar el raga_
pe imparatul, sa-T dea pe nepotul sau, sa-I invete inte-
lepciune. Si-1 batea frtra mild, invatandu-l. c
Aceasta poveste despre inteleptul Archir §i nepotul
sau Anadam, pe care o comunicam dupa manuscript
textul lui A. Pann se deosibete in unele punc-
te de aceasta redactiune privit din punct de ve-
dere general se aseamana intocmai cu vista lui Escp,
pe care o publicam alaturea cu fabulele lui. Amandoi,
precum am observat mai sus, au o sorginte comuna.:
legendele solomonice, §i de aceea in unele puncte se po-
trivesc §i cu BertoldO.
Inaintand spre originea acestei pove§ti,regasim pa-
ralele mai cu seams la epizoadele continute. Dialogul
intre Archirie §i Faraon ne reaminte§te dialogul lui
A§medai cu imparatul Solomon asupra caruia a in-
fluentat oarW-cum §i dialogul intre acest din urma §i
regina Sava, de care vorbim mai la vale. Dialogul este
mai desvoltat la A. Pann, unde imparatul mai intreaba
eate-ceva pe Archirie, mai mult decat in textul din
manuscript. De remarcat in special este cimilitura co-
municata mai sus, care a intrat in literatura popu-
lara romana §i in literatura populara universals ; ba
se afla chiar in $ahnameh sau in Cartea regilor, ves-
tita epopea persana facuta de Firdusi.
Procedand in ordin cronologic regasim cimilitura
110 LITERATUKA POPULARA ROMANI

aceasta la noT, maT intaiu la Stamatil), apoT in Roma.-

nul glumet 2) ; si insrarsit la Ispirescu 9 avend Ia ceT
doi d'antai aceeasT forma, adica
Am un copacT, cu doispre-zece cracT, si in tot cra-
cul cate patru cuiburT si in tot cuihul cate sapte oua.
(Anul, lunele, saptamanile si zilele).
iar la Ispirescu:
,Am un copaciu cu 12 ramurT, in fie-care ramura
cate 4 cuiburT, in fie-care cuib Cate 7 ma.'
(Anul, lunile, saptamanile si zilele).
Epizodul cel alt, cum ca mesterii sa vie, nicT imbra-
cat!, nici desbracatT, care se afla numal in manuscript,
a fost tractat deja de dire noT mal sus 4), unde impa-
ratul porunceste lul Bertotd sa vie tot asa : nici gol
nicT imbracat.
In fine mal este zidirea orafului in aer, si mestesu-
gul luT Achirie. Aceasta nu este de cat o mica schim-
bare, ce s'a Meat cu o legenda solomonica.
In literatura serbeasca s'a pastrat intr'un basm 9
supt o forma foarte aproape cu povestea noastra.
,Inteleptul Solomon voia sa ajunga pans la slava
ceruluT. Spre acest scop prinse doi vulturi si nu le
dede de mancare treT zile; dupa aceea lega o racla de
pieioarele lor, se puse in racla si thin in mana deasu-

Pepelea eau tradicienT nAciunare Romaneed, tiparit Ia un loc

en Alexandria, IasT 1868 p. 112.
2) Remanent Gleme0 p. I Becuresei 1874 pag. 65 No. 40
8) P. Ispirescu: Pilde si GhicitorT. BucureseT 1880 p. 31 No. 51.
4)
pag..
5) Yee Karagici, Volksmaerchen der Serben Berlin 1854 No.
43 p. 237-238.
 ARCHIR fl ANADAM 111

pra vulturilor o frigare, pe care era un miel fript. Vul-

turf! voind sä apuce carnea incepurd, a se ridica dupe,
frigare i asa sburara in sus, pang, atinse frigarea bolta
cerului ; atuncea plea Solomon frigarea, Si vulturiI
sburara in jos, panel. and ajunserd. iar la Omani.'
Singura deosebire intre basmul solomonic et pove-
stea Int Archirie este, cd. acolo insusI Solomon se pune
in meld, si se urcd pand, in slava cerulul, pe and aci
se urea un copil.
Isvorul acestei legende, care a devenit foarte rodi-
toare, este crediMa oriental., cum cd. Solomon ar fi
fost dus de care un vent sail de un duh, In scurta
vreme peste spatjuri nemasurate. Asa se spune chiar
In Coran 1). Dintr'un vant s'a facut apoi un covor mi-
nunat, care'l ducea, si mai pe urma o meld sburatoare.
Se intelege ca aceastdlegendd s'a aplicat si la alte per-
soane, si asa se spune de Nemrod, ca ar fi avut o ast-
fel de meld ; 2) de Nacravas, un imparat egiptean, ca
tronul sdu 3) sbura sad cd. era dus de demon!, ba chiar
Alexandra Machedon a facut o ast-fel de espediOune
aeronautic.. 4) Tot asa $i Buddha insusi in legendele
tibetane, dar el sboard flume pe paseri. 9 Asa a intrat
1) Sure 34 v. 11 Ili comentariul legendar in : (Hmmer) Rosen-
oel I Stuttg. u. Tuebing 1813 pag. 147: §i viintul de orient if
era in loc de cal, :In ducea lute() clipil in cotro voea."
s) Weil : Biblische Legenden d. Muselmaenner Fkft. a. M. 1845
pag. 77-78. Rosenoel, 1. c. I pag. 53.
D'Herbelot: Bibliotheque orientale sub verbo : Nemrod.
s) Wuestenfeld, arabische Sagen ueber Aegypten in: Orient
und Occident ed. Benfey I p. 328 urm.
4) Pseudo-Callisthenes II cap. 41.
5) Dsanglun: Deutsch und. tibetisch von I. I. Schmidt pag. 337.
 112 T.ITERATURA POPULARA ROMANA

apoT in basme sub diferite forme, cand ca un covor

sburator, cAnd ca o racla sburatoare, and ca un cal
sburator facut cu mWe§ug, and ca o racy trasa de
paserT, ca aci.
Ne ar duce foarte departe, daca am voi sa urma-
rim desvoltarea acesteT legende §i sti enumeram para-
lele din literatura popular., cacIne ar da singur o carte
destul de voluminoasa. Iata numal un singur esemplu
din literatura noastra popular., ca dovada cum s'a
schimbat forma primitive, intrand in literatura ne-
scrisa :
Hot Imparat, inainte de a ajunge Imparat, fu pus
tatAl sad sa invete toate meseriile de pe lume, ca sa
fie un imparat drept §i sa cunoasca toate pricinile oa-
menilor. In cele din urma it trimese sa. invete hotia.
Sculandu-se de la masa (adica fiul de imparat) se
duse unde se duse el §i se Intoarse numal-de-at,
peste a§teptarea tutulor, cu o sluga a lul credincioasa,
aducand ni§te scandurT, stinghiT, drugT, odgoane §i
panze; cu aceste se apuca, ajutat de sluga lul, de ell&
un fel de foi§or.
Gatindu-se foirrul, se urea Inteansul §i Invartind
ni§te §uruburT §i ni§te vartejurT la ni§te me§te§ugirT
ce avea acest foior, incepu a pluti In vant 1).
Acest foi§or plutind in vant, nu este alt-ceva de cat
calul de lemn din ,1001 de noptr §i din basmul Da-
lian al luT Straporola, care, invartindu-i-se ni§te §u-
ruburi, plute§te asemenea in aer.
Tema aceasta a fost pe larg tractata de Gruen-
1) Ispiresen, basme ed. 1882 p. 367.
 ARCHIR I ANADAM 113

baum 1), V. Schmidt 2); Dunlop-Liebrecht 3). Von der

Hagen 4) Liebrecht 3) §i mal cu seamy Benfey 6) rela-
tiv la o paralell indica, care face parte din Pancia-
tantra 1).

---./7,24*.........

7) Zeitschrift der Deutsch-Morgenlaendischen-Gesellschaft vol

XXXI p. 214.
2) W. V. Schmidt, Maerchen-Saal vol. I Straparola Berlin 1817
pag. 269-280.
3) Geschichte d. Prosadichtungen Berlin 1851, pag. 491-a No.
327.
4) Gesammtabentheuer I, p. 1. XXXVI.
3) Jahrbuch f. rom u. eng. Literatur In p. 147 urm
8) Pantschatantra I pag. 159 -163.
7) Ibid. vol. II pag. 48 -56.
Caster, lit. pop. rom. a
 GHENOVEVA.
Povestea GhenoveveY, de origind franca, apartine
cerculul de povestiri asupra originei familiel lui. Carol
cel Mare. In biserica catolicA se considerd ca sthnta
§i se praznue§te in zioa de 3 Aprilie. Legenda oficiala,
dupa. cum se Oa astazi in ,Viet,ile sfinlilor` acelei bi-
serici, a fo3t compusd latine,te de un monah din cinul
Carm2liOlor, anume M. Emmich (c. 1272).
Aceastd legencla a fost dupd aceea prelucratd, Iran-
V..tze§te de un alt monah, Pater Cerisier subt titlul :
,l'innocence reconnuec 1), de aci a fost tradusa in limba
olandezd §i germand , din germand in limba bohe-
mica etc.
0 variants, prescurtata germand din secol. XVII a
publicat Grimm, intre legendele germane 2).
Din nou s'a prelucrat de Schmidt §i dupd. Aceasta
redact,iune ,s'a retradus din limba germand in limba
francezd. Aceastd, traducere din urma este baza car-
iii noastre populare. Textul francez a fost tradus de
1) Tiparita Paris 1647.
2) Grimm : Deutsche Sagen ed. 2-a vol. II Berlin 1865 p. 248-
252 No. 538.
 GHENOVEVA 115

G. Plevianu §i publicat pentru antdia data la 1838

sub titlul ,Istoria Ghenovevel de Brabant'. In scurtd
vreme a ajuns Ghenoveva o carte populard romand.
Ghenoveva s'a retipdrit la 1847, 1860, 1862, 1868,
1876 etc.
0 altd editiune schimonositd a Pacut Jenibace, Cra-
iova 1879.
Coprinsul ,Ghenovevi` este cel urmator:
,Duca de Brabant avea o singurd WA, foarte fru-
moasd anume Ghenoveva. Ea era cucernied, drag-
stoasa, dulce smerita §i muncitoare.
Un oare-care cavaler tandr anume Sijefre, isba-
vind intr'un rdzboiu viata Dud.' de Brabant, acesta-1
aduse Cu sine la curtea sa; si hotdrat sd 'I fact'. o
resplAtire parinteased, IT dete de sotie pe fie-sa una
naseutd. Dupd nuntd plecard amdndoi la eetatuia lui
Sijefre, ce se numea Sijefburg.
Intr'o seard dupa cind, §ezand amAndoi la lumina
lampelor se auzi de o dad infloratorul sunet al tram-
bitilor ce preveghea razboiu. SoldatiY §i cavaleril in-
trard in said §i strigard rdzboiu! rdzboiu! Maurienii
din Spania au intrat Para veste in Franta; i chiar in
asta noapte trebue sd pleeb.m la rdzboiu.
In rdvarsatul zorilor se adunard cavaleril §i Sijefre
I§1 lug. ziva bung. de la Ghenoveva. Ea remase acuma
acasa, traind in cea mai adA.ncl singuratate.
Vataful de curte , pe care-1 Insdreinase Sijefre cu
Ingrijirea tuturor lucrurilor, se chema Golo. Acesta
era un om frumos, dar foarte viclenos, §i n'avea fried
de DumnezeA.
D171. pie :tarea. lui Sijefere, olo 11113e o putere std-
116 LITERATURA POPULARA ROMANA

panitoare peste toate si trata foarte rad si cu asprime-

pe toate shigile vechi si credincioase ale Comisulur
Sijefre.
Dinteuntal el se purta cu smerenie catre Gheno-
veva. Dar fara zabava, obraznicindu-se facu Gheno-
vevi niste cererT foarte rusinoase. Ea II fntampina
cu grozavie, amenirgandu-1 daca nu se va lasa de ni-
ste cugete, ce n'ar trebui sä aibe. Dar Golo turban-
du-se, se hotara sa 's1 rasplateasca si sd o prapa-
deasca.
Mal marele peste slugT al comisuluT se chema Dra-
con. Acesta era un om cinstit si credincios stapanu-
luT sau. Ghenoveva it chemase sal dea o scrisoare-
pentru barbatul eT ; In minutul acela intra Golo si
strapunse pe Dracon cu sabie. Ghenoveva sperian-
du-se striga, din rasputerT ; tot,T locuitoril satuluT aler-
gara la acele strigate ; arunce incepu Golo sä le spue
niste lucrurT nerusinate si porunci sa, se arunce Ghe-
noveva In temnit,a, Tara, el scrise o scrisoare, plina
de minclunI, lul Sijefre barbatuluT eT.
Dupa cate-va lunl nascu Ghenoveva un copil §i-r
puse numele Benoni. NumaT Golo venea la dansa cu
obraznicie si nerusinare, Tara ea fl respingea, cu toed
ca, el o dojenea ca, o va °mord.. Intr'o ndapte veni
Berta fata, strejaruluT spuse cum ea a auzit ca.
chiar in noaptea aceasta o vor omora, cad a venit
ast-fel de porunca de la Sijefre. Ea atuncea .0 rugs,
sa-i aduca, cerneala si hartie si Ghenoveva scrise o
scrisoare care barbatul eT. Aceasta scrisoare o dete
in mama Berti ca sa. o Vie.pand cand se va Intoarce-
Sijefre, si numaT in mana luT sa dea acea scrisoare..
 GHENOVEVA 117

Pe la mezul noptil venira doi gelali, Conrad §i Ro-

jer §i o dusera afar/ intr'o pustie, impreund cu co-
pilul ei, ca sa o omoara acolo. Ins ea se rug/ cu
laerdmi fierbinV de el, A, nu facd ast-fel de paeat si
sa omoare pe o nevinovatd. Ei se milostivira de dansa,
§i o lasara in viata, Ins& o jurard, sä nu ese nicl o
data din pustietatea aceea, caci alt-fel afldnd Goth ca
ea trae§te, vor pierde el viata lor. Dupd aceea taia
Rojer pe cainele salt, care 11 era singurul prieten ce
avea, §i II scoase ochii, ca sä-1 aduca la Go lo drept
dovada ca au 1mplinit porunca lui. Pe ea o duserd
in cele mai stufoase paduri , pe unde nici o (lath, nu
cdlcase picior de om ; acolo o l'asard cu copilul in
bra-(,e ai plecara.
Ghenoveva rataeind prin pustietate, ajunse la o pe§-
tera .i se a§eza acolo. Dar n'avea ce manta. Cum
Medea ea in pe§tera, iata ea veni o cerboaica la acea
pWerd, care era culcupl ei. Nefiind pana atuncea
nici o datd vanatA de oameni, ea era bland. §i se a-
propie fdr/ sfiall de Ghenovva, care o mangdia. lard
iiitandu-se mai de aproape §i vIzand ugerile el pline,
lua Ghenoveca pe Benoni puse sa suga laptele. Cer-
boaica 11 lasa, cad putind vreme inainte, rapise un lup
puiul ei, ,i laptele in ugeri u facea dureri. A§a se o-
bicinui cerboaica cu ei, §i ei traira din raddeini §i din
laptele cerboaicei.
Dupa trecere de vreme se sdrentuird hainele Ghe-
novevei ; iara ea wind o data din pe§tera 1ntampind
pe un lup, ce ducea o oae in gura; lupul cum o vazu
se apropi/ de dansa. Ea 11 lovi peste cap cu ciomagul
118 LITERATURI POPULARA ROMANA

ce-1 avea in mand., §i lupul speriat, lasa oaea §i fugi..

Or pielea acesteT oae se 1mbraca Ghenoveva.
Iar Sijefre1ncepuse deja in scurta vreme a se cal de
porunca ce o dedese sa omoare pe Ghenoveva. Volf
care 'T era prieten, nu era tocmai atuncea in tabAra., cand
-venise solul eu scrisoarea luT Golo. Indata ce se in-
toarse it mustra pentru fapta luT necugetata. Mahnit
de mustrari de cuget, §i ranit in Mae se intoarse Si-
jefre Para vestelacetatuia sa. Acolo gasi toate in des-
franare §i neoranduiala. Tot de o data II preda Berta
scrisoarea Ghenovevei. Cel d'antaiu lucru ce facu Si-
jefre era, de a arunca pe Golo chiar in temniia aceea
in care fusese Ghenoveva mai nainte.
Intr'o zi se duse Sijefre la vanatoare. Acolo urmari
el o cerboaica cu mare staruinta §i alergd dupd dansa
pana cand ajunse la pe§terea. Acolo it recunoscu Ghe-
noveva indata, §i i se facu §i luT cunoscutd.
Plin de bucurie abia 10 credea ochilor. Ghenoveva
IT povesti minunata for hranire prin cerboaica §i 'I a-
rata §-i pe 11111 for Benoni.
Atuncea sung Sijefre cu cornul sau i toti cavalerii,
ce eratt la venatoare se stransera la pe§tera.
Trimesera acasa sa-1 aduca haine potrivite §i cu
mare alaiu se intoarsera cu toiii la cetatuia Sijefsburg
Toaia lumea le e0a inainte spre intampinare. Impre-
una cu Ghenoveva 0 cu Benoni veni §i cerboaica
credincioasa. Iar pe Golo 11 scapa Ghenoveva de moarte
0 it osandira numai la temnita pe viata. Cel doT gelair
se calugarisera.'
Legenda Ghenovevi, ce am rezumat-o aci, este una_
dintr'un ciclu intins de legende paralele, in care nu-
 GHENOVEYA 119

mai o trdsurd sau alta e putin schimbata. A§a d. e :

In legenda Orescenfiel, care se potrive§te cu legenda
Ghenovevil pans la punctul cand gelatii fi dati dru-
mul in pustie, in loc sa o omoare. Barbatul §i parato-
rul devin raio§i. Crescentia, care scapa, zide§te un
spital unde tdmadlte§te raio§ii. Acolo vine §i barbatul
ei impreund cu clevetitorul; dorind sa fie vindecaV tre-
buea fie-care sail marturiseasca pacatele §i ast-fel
afla barbatul nevinovdtia femeei sale. Atunci §i fe-
meea lui i-se face cunoscutd.
Alta paralela este legenda lui Valentin fi Orson, le-
genda lui Octavian istoria Elenei etc Toate tractate
mai pe larg de Graesse 1). Zacher 2) a cercetat le-
genda Ghenovevei §i legendele paralele din punctul
de vedere al mitologiei germane, §i a crezut sä recu-
noasca Inteansele o figura dinteaceasta mitologia,
intocmai precum a fa'cut'o §i Simrock 8).
Ceea-ce ne intereseaza insa pe not mai de aproape
este, ea posedam in literatura romand o paraleld ye-
stita la istoria Ghenovevei, §i inch. cu mult mai veche
in literatura romand de cat aceasta din urma, cad.
este deja de pe la sfdr§itul secolului al XVII. adica :
Povestea pentra impeireiteasa fdrei frdnceyti ce
Utica maOelal-sa metinele.
Povestea aceasta ce o dam mai la vale in estract,
face, parte din }Minunile Maicii Domnuluic unde este

2) Sagenkreise pag. 277-287.

2) Die Historie von der Pfalzgrtefin Genovefa. Koenigsberg
1869.
2) Deutsche Mythologie ed. 2 Bonn 1864 pag. 322.
120 LITERATURA POPULAR' ROMAN'

minunea a 11-a. Textul cel mai vechid se afla intr'un

manuscript mixt al d-luT Eminescu din 1692.1) Despre
alte manuscripte §i texte tiphrite, precum §i despre o-
riginalul duph care s'ah tradus ,Minunilec va fi vorba
in literatura religioash. Dovada insh, ca povestea de
fatA se bucura de o rhspandire mai mare, §i inde-
pendenth de ,Minunile este, ca o regasim intr'un alt
mancscript mixt de pela 17602) care coprinde diferite
legende §i pove§tT. Acest manuscript e in posesiunea
d-lui Tocilescu. Aci poarth titlul:
,Poveste Joarte minienatei a eocoanii Marie7, rugcl-
toare de Preacesta." Comparand aceste texte intre dan-
sele, vedem eh amandouh all un izvor comun, darn
sunt doua traducerT independente una de alta.
lath ce ne spune aceasth poveste :
,In iara frAnceasch era un imparat, care ramasese
vhduv de muerea d'antaiu , cu care Meuse o fats
foarte frumoasa, chreia 'I puse numele Mariea. Tara
el se insura de lua a doua muere, mai frumoash Inca
de cat cea d'antaid. Dar ea, cat era de frumoash la
trup, atat era de grozavh la suflet, §i mai lAcuia lute-
Ansa mozaviria draculuT, eh nu voia mhcar sh auzl
de alta mai frumoash de cat ea. Deci ea vhzand pre
Maria asa de frumoash, chuta sa o piarza.
0 data se intampla imphratul sa meargh la o cetate
pentru treaba lul, atunci chemh ea o slugh a eT cre-
dincioasa §i duph ce-ljura sa, faca duph voia eT, ii zise :
'SA §tiT ea muerea cea d'antaia n'a fost cinstita, de a-

1) Fol. 13-18.
2) Fol. 57-63.
 GHENOVEVA 121

ceea §i fata aceasta face lucrurTnecuviincioase §i ru§ini

fard seams, §i daca va trai mult, ea va face casa de
ruOne. A§a dard to maine, sd o TeT §i sa o dud. la un
loc pustid §i sd o omorT acolo ; iar semn in loc de mar-
turie sa'mT aducl mainile el. lard sluga se fagadui sä
&ea dupd voia eT.
La miaza-noapte scula femeea aceea pe Maria §i i
zise sa se primble puffin cu aces oameni, ea acuma
va veni .i dansa. A§a o dusera departe intr'un loc
pustiu; Maria Insa inkelese vicle§ugul, cad ea era din
fire inteleapta Atunci ridica ea ochii calre ceriu i se
ruga la Maica Precista sd o scape de acea nevoe, iara
la oamenii aceT zise : nu vi-e fried, de D-zeu sd val.-
sa1,1; sange nevinovat? qi mai zicand §i alte cu lacrami,
li se fdcu mild. de dansa .i o 15.sard, vie, dar mainele
eT trebuird, sd-i be tae, cd.cl. ma§teha le ceruse spre
semn ca au fdcut dupd porunca eT. Deci puse mai-
nile pe o stalpare de copaciu §i-i le Ward cu md.es-
trie din incheeturi i be dusera impardtesil. lard sar-
mana Maria ramase acolo in pustie. cu boantele eT
sangerande, i alts mangaere n'avea de cat numele
Preacistel.
In vremea aceea se intampla de e§i la vanatoare
un flu de Boer mare bogat, §i nimeri In acele locuri.
Auzind gla9u1 el, se apropia de dansa §i o ghsi intr'un
hal a§a de jalnic. Mirandu-se de taerea mainilor .i de
frumuseea eT, o Intrebara de pricina lucrulut lard
ea nu raspunse nimica. Tanarul o lug la dansu a casa
§i o Ingriji bine, §i o oblojira cu erbi in tot chipul ca
sa se vindece.
Feciorul acelui bogat o indragi Si se ruga de tathl-
122 LITERATURA POPULARA ROMANI

sau sal lase sä se insoare cu dansa. Iar tata-sau ras-

punse :noT putem sa ;lam fata unul judecator mare
i bogat. Dar data. vazu ca feciorul sau se .perde de
dragostea feti se invoi §i el ; §i Pacura nunta.
Iar imparatul tatal ei, petrecea in scarba mare, ne-
§tind ce s'a facut cu fia-sa; ca imparateasa II spuse,
cum ca a fugit pe ascuns intr'o noapte. DecI scrise
impAratul la toti domni §i judecatori §i boeri sa vie
sa facd alergare de cal', ca sa i se mai veseleasca.
inima, sa nu-1 omoara scarba de tot. A§a veni porunca
i la barbatul fetei §i plecd el in locul tatalui sau la
curtea imparateasca. Pe tatal-sau insa. it ruga , sa-1
dea de Oire indata ce va na§te cocoana lui copil.
Iar data sosi el la curtea imparateasca, cu voia lui
Dumnezeu facu atatea me§te.pguri §i vitejil la kind,
cat toVi boeril vorbeau de dansul. Iara vicleana de
Impardteasd it indragi §i chema o slug a lui §il in-
treba despre toate. Aya afla a este insurat §i ca are
de nevasta o fata cu mainele Wale. Cum auzi de mai-
nile taiate §i mai intrebandu-1 de chipul el, int,elese
ca este fata imparatului pe care o credea moarta.
In vremea aceea veni carte de la tatal cel batran,
ca a facut nevasta lui doi cocoa Imparateasa darui
pe slug cu multe daruri sa-1 dea eT cartea aceea ce
va raspunde fiul. Ea scrise alta carte §i o pecetlui cu
inelul pe care-1 furase sluga cu me§te§ug. In carte
scria : sa omoare femeea §i cu ceT doT copil ndscAl,
ca. nu sant aT lui; daca nu o va omora, nu va mai veni
acolo.
Iar dad, batranul vazu scrisoarea se miry foarte mult
cu jale §i nu qtia ce sa faca §i se sfatui cu o sluga ere-
 GHENOVEVA 123

dincioasa ce avea ; si ad aflat cu tale sa o due . acolo

unde at gasit-o $i acolo sa o lase, sa o grijasca Dum-
nezed. Asa facura, si ea remase acolo nemangaiata cu
multa jale si cu multa scarba. Acolo vazu o carare si
se lua pe dansa pan. cand ajunse la o pesterd; in peg-
terea lacuia un pustnic, care 'I lasa locul sad si se
muta intr'o alta pesterd, Tar el o hrania cu erburi §i
radacini ce strangea.
i trecu cata-va vreme si se intoarse barbatul ei
acasa; si data u spusera, el planse cu amar,, §i dupd
aceea lua singile sa o caute unde ad lasat-o. In noap-
tea aceea se ardtd Maica Domnului in vis femeei ace-
lea si i zise : maine vine barbatul tad §i acuma se is-
pravesc tote nevoile tale. Iara ea se rug de Maica
Domnului §i redobandi si mainile Mate.
A doua zi o regasi barbatul eT si o duse acasd.
Atuncea ea spuse tine este §i cum a ajuns in pustie-
tate. Tara incepurd s. caute si pricina cu scrisorile si
aflara tot viclesugul mastehil.
Apoi trimisera carte la tatAl, imparatul §i purcesera
si eT in Sara franceasca. Sosind la tara lor, le esi inainte
insusi imparatul. Iar spurcata de muere a imparatului
se ascunse, dar o aflara, o scoasera afara si o arsera
in mijlocul cettitii. Dupa aceea incorona imparatul pe
ginerile sad de imparat. Iar ziva scaparil feteT de im-
parat facurd praznic mare Maicai Preciste. `
Aceasta poveste e una din multiplele variante re-
prezintate printr'o sums de povesti §i chiar de basme
in multe literaturi. Cat ne priveste pe noT, posedam in
literatura romana, cate-va basme cart se apropie mai
mult sad mal putin de legenda de NA. Se intelege ca
124 LITERATURA POPULARA ROMANA

unele trasaturi sant schimbate qi ast-fel se aseamana

un basm cu cloud sail trei variante a legendel originale.
A§a d. e. un basm inedit comunicat noue de d. Ispi-
rescu al Oriui coprins e cel urmator :
,Un imparat ramaind vaduv,, vrea sa is pe ins4
fata lui de nevasta. Fata nu voi sa asculte de vorbele
lui §i fugi ; imparatul puse de o prinsera, §i i Mia mai-
nele, crezand ca ast-fel nu va.mal putea fugi. Dar fata
de imparat totu§I fugi imbracata intr'o piele de urs.
Strajerft until alt imparat o prinsera cand fura fructe
din gradina imparateasca. Feciorul de imparat o in-
drage0e §i o is de nevasta.
Atuncea e chemat la razboid, i pleaca. In vremea
aceea nascu femeea lui un copil §i un sol vine cu o
carte sa o vesteascd barbatulut Imparatul afla ca fata
lui e nevasta tandrulul, schimbd scrisoarea, ca a nris-
cut un c'Wl; de asemenea schimbd raspunsul bun,
intr'unu Mu, ca femeea cu copilul 0, fie ar0. In loc de
a o arde il dau drumul, ca in legendd. Pe drum ajunge
la o apd §i voe§te sa spele pe copilul el ; cand it spald,
cade copilul in apa ; atuncea stetea de altd parte un
om bdIranpasarni-te ca. era D-zeta 0 el II zise sa
bage boantele in apa. In minutul acela II crescura mai-
nile 0 scoase i copilul. Pe copilul it darui D-zea cu
darn! ca tot ce o voi sa i se implineasca. Plecand de
acolo mai departe , ajunge la o ma mare, acolo II
ese inainte o femeea mare §i frumoasa §i i zice ca pa-
latul §i tot ce e inlauntru e pentru dansa. Acolo *ade
pana cand o gase0e barbatul. Abia atuncia afla ca e
fata ImparatuluI §i'l pedepse0e pentru nelegiurea sa."
Restul basmului: care vorbe0e de modul cum s'a fo-
 GHENOVEVA 125

losit copilul de darul ce i-a dat D-zed , nu ne intere-

seaza aci, si-1 trecem.
Precum se vede a luat tatal fetei locul 2numei vitrige,
alt-fel basmul este aproape identic cu legenda. Prin
inlocuirea mumei vitrege cu tatal, se apropie basmul
de povestea : Elena, fata imparatului din Tarigrad 1)
In basmul band can din colectiunea fra(ilor Schott
(No. 16) se gaseste o alts, varianta aceleasi legende.
Fata fuge de un petitor, care e fiul unui vrajitor mare,
si acest vrajitor i face marl nevoi, schimband scriso-
rile si cauzdndu-i si alte nenorociri.
0 paraleld, intocmal cu basmul cel d'antaid este
basmul german : ,Fata fard main` 2). Grimm mai
compara basme italiane, germane, serbesti 8), etc. La
aceste mal addogdm basmul rusesc din colectiunea luT
Afanasiev 4), intitulat asemenea: ,Cosorucice : ,Fata
cu mainele taiate.'

-,--ooXKoo-..--

9 Paralele v. Dunlop-Liebrecht, pag. 265-266. Alto paralele

mult mai desvoltate impreunil cu comparatiunea povestilor qi le-
gendelor intro dansele v. V. d. Hagen, Gesammtabentheuer vol.
III, pag. CLIVCLXII.
2) Grimm No. 31.
8j Grimm, vol. III, pag. 57-60.
4) A. N. Afanasiev, narodnyla ruskria skazki III Moscva 1873 p.
31-41, No. 159 treT varifulte ; parade vezb vol. IV p. 368-377.
 ILIODOR
Primul roman din anticitate, ce s'a mantinut. OM in
zilele noastre e acela scris de Heliodor, episcopul de Tri-
cca in Thesalia, care poart5. numele de : ,Aethiopica.4
In realitate an precedat mai multe romane opulu! lul
Heliodor; asa:: povestirile milesice ale lul Aristides (ca
90 inainte de Chr.) ,povestirile curioase de dincolo de
Thule' de Antonias Digenes in care se trateazA. de
Dinias cu amorul luT Derkyllis. Babylonica sau po-
vestirile din Babylon de lamblirhus etc. Ins, aeeste
romane s'au perdut in intregul lor, numal un estract
foarte scurt s'a pi strat de catre Photius in Bibliotheca
sa. Aproape 200 de anT dupg Iamblichus si de sigur
mai mult sau mai putin influentat de dansu si de pre-
decesoril s61, compune Heliodor romanul intitulat
,Aethiopicac a &drill coprins este cel urmator :
,Regina EthiopieT naste o fata alb5. §i o espune in-
tr'un loc desert, legand un inel pe brat,u1 el i o legA-
tura ce continea originea eT. Gtisita de Sisimithres,
acel copil lade la dansu sapte anT, dupe, care 11 Ta cu
sine la Egipt. Acolo el pred& fata aceea lul Charicles,
un preot deltic, care iT da-si numele sAu : Chariclea §i
 ILIODOR 127

o destineaza nepotulul sou, anume Alkamenes. Cha-

riclea insa se intalneste in templu de la Delfi cu Thea-
genes si se amurezeaza de dansul. Calasiris un preot
egiptean si prietin lui Charicles care se afla atuncea
la De lfi, capita porunca lul Apollo prin vis de a se in-
toarce in Egipt impreuna cu Chariclea si Theagenes.
Corabia e prinsa de corsarT si capitanul for vrea sa is
pe Chariclea de sotie. Ajunsi la tdrmul egiptean, Ca-
lasiris atata. vrajba /titre corsarT si ei se omoara intre
dansiT ; atunci Chariclea impreuna cu Theagenes sant
prinsi de niste bandiV egipteni si dusI intr'un ostrov.
De acolo e/ scaph, cad unu Nausicles ocuph acel o-
strov si omoara pe banditii, cari II furasera lubita luT.
Theagenes insa cade in mainile Egiptenilor, cari it tri-
met la Persia, si Nausicles preda Chariclea lul Cala-
siris care o recunoscuse. In fine dupa multe intamplari
sant prim/ amandoT de catre Hydaspes regele Eihio-
pilor, care vrea sä jertfeasch. pe Theagenes, soareluT si
pe Chariclea, luneT, atund se afla legatura ce legase
muma CharieleT pe braW1 of si se reeunoaste ca ea
este insusi fata luT, Hydaspes. Sisimithres si Charic-
les earl ajung acolo dupe, ce o cautasera prin toata
lumea, dovedesc faptul in acel moment cum s'a pe-
trecut si ca. el o an crescut : si ast-fel Theagenes si
Chariclea scapa din toate primejdiile si ajung la unirea
doritac.
Romanul lul Heliodor a avut o influent, imensa a-
supra romanului modern, in special asupra romanului
eroic. Modal cum se descopera origina eroinei s'a imi-
tat de Guzrini in ,Pastor lido'. Durat l'a dramatisat
(1762). Editia cea d'antaia greceasca s'a Meat in anul
128 LITERATURA POPULARA ROMANA

1535 laBasel dupe un manuscript furat de care un sol-

dat din biblioteca 1111 Mathias Corvin din Pesta. A fost
apoI Inca des tiparit §i tradus in limba franceza, en-
gleza, germane etc. 1)
In limba romana a fost tradus Inca de pe la mijlocuI
secoluluT trecut si cam des citit. Dar totRI nu s'a bu-
curat de Maa popularitate, ca toate cele alte card ce
am pomenit pane aci. D. Eminescu poseda doua manu-
scripte de pe la sfar§itul secolului XVIII, Invederat co-
pit dupe originale mat vechi; tot a§a poseda §i biblio-
teca centrala un manuscript din 1773 §i d. Tocilescu
un altul de la 1785 dar toate incomplecte, ceea ce ne
demonstrk 0, era o carte mat raspandita.
Influenta acestul roman vast, care coprinde 10 call,
este foarte mica ; volumul lul opria o rb.spandire mar
mare pe cata vreme nu circula de cat prin scris.
Ce e curios de a observa este ea romanul a capatat
la romani titlul autorulut salt aliodor.` pe cand s'a
perdut cu totul adevaratul titlu ,Ethiopice sa ,pove-
stirt ethiopice.
Judecand dupe transformarea ce a pAit §i dupl
multimea relative de manuscripte ce se gasesc se pare
ca a fost mat populara lstoria lui bilerot a Antusei.

I) Dun lop-Liebrecht p. 8 urm.

 FILEROT SI ANTUSA
Din acest romans avem doul editiunT sa15 mg bine
doul entracte schimonosite, fie care din aceV.1 dol e-
ditorl, indreptatorl pretind §i dreptul Si onoarea de au-
tor adicA : Campiniu1) §i Ecaterina Jantil, 2) amandoT
(cea din urnil, este o damA) spun el ad vazut §i eT un
manuscript vechiti, dar eT fats prefAcut, §i inteadevar
Pad prefdcut.
Originar ni se pare identic cu Erotocrit, compus
grece§te in versurT de Vincenzo Cornaro intre 1630
1650 de unde Noul Erotocrit" al lul Dionisie Fo-
tino, prelucrat romane§te de Anton Pann.
Aci persoanele principale port numele de : Eracle :
ImpAratul Atenii. Artemis : imparateasa, Areti: fiica
lor. Pezostrat, ministru politic al imparatuluT. Eroto-
crit fiul lui Pezostrat §i amurezul Areti. Tot ap. §i
in Erotocritul luT Carnaro. D. Eminescu posede un
fragment manuscript dintr'o traductiune romans, de
la 1812 intitulata : Istoria Aretusii §i a imparatuluT

1) Filerot §i Antusa, Braila 1875.

2) Filerot Pi Antusa, Buzau 1878.
Ga ter, lit. pop. rom. 9
130 LITERATURL POPULARI ROMANI

Irac lie tatitl sail, a lui Ierotocrit §i-a lui Pezostrat, ta-
tgluT sail vizirului.."
Alte 2 manuscripte din Jerotocrit" de pe la 1800
*i 1818 posedg Biblioteca centra15. din Bucure§ti;
singura diferinta intre A. Pann §i aceste manuscripte
este ca Areti sung la aceste din urma mai corect :
Arethusa.
In povestea noastrb. se vede ca s'a fg.eut Filerot,
din Erotocrit §i din Arethusa : Antusa. Tata' el se
chiama : Periandru, muma Eftali (Efali) iar fatal lui
Filerot : Agaton. Coprinsul rumantulur : , Filarot §i
Antusa" pe semm este cel urmgtor ,Filerot se amo-
rezeazg. de Antusa (cu care insa se poate vorbi nu-
mai prin gratiele ce despart casa lui de palatul im-
pgrgtesc). La vanatoare urmarind o ciuth ajunge in
fine intr'o #ar. departata ; spalandu-se cu o apg se
transforms intr'un harap si supt forma aceasta revine
la Antusa. Aceasta se imbolnavise de dragostea lui
Filerot, §i zicand el, a e vraciu II comunica cg s'a in-
Mina cu &Ansi.' in larile departatq; Si. cu mijlocul acesta
o insgnatovaza. Apoi plead. necunoseut in tara Per§i-
lor, acolo devine generalul armatei, insa comandat
in contra Grecilor trece el in partea for §i scapg pe
Periandru. Dupg aceea este trimes ins41 in contra
Per§ilor. Pe vremea aceea trimite regele Periandru la
regele Agesilas, propuindu'i fata lui pentru Andracus.
Cum OA Filerot de aceasta, crezu el este cu con-
simtimantul Antusi §i furi§andu-se de vederea arma-
ter, disparu. Aretusa auzind aceasta fugi asemenea Si
se ascunse intr'o mangstire". Aceasta este recenziu-
nea cea mai noul, cea de Jantil.
 FILEROT SI ANTUSA 131

Editiunea lui Campiniu 1) are un alt sfar§it §i adica:

Filerot trim ese pe un prieten al lui sa peteasca pe
Antusa de la fatal ei. Acesta infuriat it surghiunWe
.i pe Antusa o inchide in temnita. MO o vreme oare
care yin mai multi fii de imparati si o petesc pe ea,
Filerot care alla ca regele it rechiemase, vine tot in
forma de harap, se lupta cu inimicii regelui, apol cu
petitorii §i IT birue§te pe toti, i capata pe Antusa.
Afara de aceste editiuni tiparite, not mai cunoa-
stem doua manuscripte despre : Istoria lui Filerot fi
Antuseic unu al nostru de la 1826, §i altul al d-lui Is-
pirescu de pe la 1837. Deosebirea intre aceste manus-
cripte *i tiparul este ca manuscriptele sant mull mai
desvoltate §i ca alterneaza proza §i poezia. Actiunea
e descrisa in proza, ear simtimintele, dialoguri *i seri-
soli sant in forma poetica.
In Erotocritul lui Anton Pann si actiunea a fost
prelucrata in versuri, coprinsul este asemenea cu Fi-
lerot 2).

--....-.....4313x"..0--

1) Braila 1857.
2) Sibiiu 1837, ed. 2-a ibid, 1867.
 DRACUL SI FEMEEA
In cercul cercetarilor de fala intra §i cartea intitu-
lath' :
,Dracul si femeea sag' roman gait sub peruca unui
holtelu balra'n," ed. I. 1851 ed. 2-a Ia$1 1857. NoT a-
vem aci o traductiune, sail mai bine o prelucrare, a
vestitei opere a lui Machiavelli ,Belphagor", tiparita
la 1543, adica 18 ani dupa moartea autorulul. Se pare
insa, ca el insu§i n'a facut alt-ceva decat a scoate a-
ceasta poveste dintr'un manuscript latinesc , perdut
acuma 1).
Rezumatul in scurt este cel urmator :
Multe suflete barba'tWI se pogoara in Tad cu tan-
guire amara, ca femeile for silit sa paraseasca lu-
mea Fara vreme §i O. se pogoare in lad.
Minos §i cu Radamant impreuna cu Pluto vrand sa
hotareasca cu toata dreptatea aceastil pricina, au aflat
cu tale sa trimita pe una din slugile Tartorulul sa
mearga in lume i sa la cea mai deplina §i negre§ita

1) V. Dunlop-Liebrecht pag. 273 urm.

 DRAM, BSI FEMEEA 133

tiinta. Sol. lii all cazut pe Beelfegor, §i el a cerut sa i

se dea o sumo insemnata, cu care viind in lume in
chip ba'rbatesc, sa se insoare 0 dupa trecere de 10 ani
a. moara, §i sa se intoarca in fad, dar cata vreme va
sta in lume sa fie supus la toate patimele omene01.
Beelfegor se insoara, §i o pa4e§te rau , incat nu mai
poate sa a§tepte eel 10 an! hotarali §i se intoarceina-
inte de soroc lalad, unde incredinteaza pe sfetnicil eel
marl', prin viu grail, ca mare dreptate au acele suflete
ce lipa §i striga.' Paul aci povestea romaneasca ;
e mai mull sail mai put,in o satira in contra femeilor.
Originalele mai as o continuare hazlie; cad dracul
scapat printr'un tAran de nevasta lut, spre rasplata
IT fagadue0e dracul ca va intra in fata unui boer §i nu
va e0 decat in urma poruncel date de laran, pentru
care acesta va fi bine platit de catre tatal fetei. A§a §i
facu. Dracul e§ind de la acea fata intra in fata impa-
ratului, §i imparatul poruncete 1.aranului sa scoata pe
dracu din fata, daca nu it va pedepsi rau. Taranul se
puse mai intalu pe rugat , dar dracu nu voia sa §tie
nimica de aceasta ; atunci se prefacu -(aranul .i veni
in fuga mare strigand speriat catre dracu : fugi! ca
to cauta femeea ta.' Cum auzi dracul de femeea, e0
ca fulgerul din fata §i intr'o clipa se facu nevazut.c
Prototipul acestei poveti este indic. Benfey, care
l'a' regasit in cucasaptoti adica In ,,povestirile unui
papagal', a urrnarit aceasta tema prin toate literatu-
rile aratand cum s'a transformatincetu cu incetu, pana
cand a devenit basm. 1)

1) Pantachatantra I pag. 519-534.

134 LITERATURA POPULAR/ ROMAN/

lath acuma si un'basmu roman cules din districtul

Prahova, care s'a nhscut dinteaceasth poveste. Cludat
este eh, .Arhanyhelul Mihail a luat locul diavolului, se
vede din cauza rolului, ce i se atribue, adica de a lua
sufletele oamenilor, ceea ce nu se potriveste cu atri-
butiunile diavolului, duph inchipuirea poporului.
Peicaniile Arhangltelului Mihail 1).
Se zice ca Sf. Arhanghelti Mihail trhia o data pe
ptimant. P'atuncea era si el ca toti oarnenii cu slabi-
clunile lor. Cand ajunse flactiiandru, simti ca-T tache
inima dupa. o fetita tanArh, cu fata alba ca zhpada, cu
obrajil rurneni ca cireasa, cu cosita neagra ca pana
corbulul si cu ochisorif ca mura campului.
Frumoasa fetita nu se arata nesimtitoare la ochit
dulci ce-i fticea Mihalh (asa se numea sf. Arhanghel
p'atuncea, pentru a nu era inch sfant) si on de Ole
on it vedea trecand de vale, se facea ca nu-i aph in
coafh si da fuga la fantana, unde Mihalti manta la fa-
gnri dupa gurita ei.
Azi asa, maine asa, o dusera ei cat o &sera; pant
ce dragostea for incepu sa sbarnhie pe la urechile
sAtenilor, si de ! gurele rele, cand n'at de lucru, scot
fel de fel de vorbe.
Mihaiu, ca sh lash din gura lumii, fheu ce facu, ca
fata era mai bogata decat el si o lua de nevasth pe
Stancuta, ca asa se chema drtiguta lui.
Acuma el credea ea are sh fie eel mai fericit °in
din lume; dar omul una se gandeste si alta nemere-
ste : Mierea Staneutei de denainl ea nuntel, duph cu-

1) Th. A. Gesticone in Columna Ini Trojan 1882 pag. 522 -- 524.

 DRACUL 1 FEMEEA 135

nunie se prefticu in fiere otrhvith, din vita bland& a-

junse scorpia afurisith. Bietul Mihaiu nu mai putea
sh-1 intre in voie : zise el Nils , ea zicea cea ; zise el
cea, ea zicea hais; zicea el tunsh, ea zicea rash; zicea
el rash, eatunsh; ha rata, ba rAtoiu si asa mai incolo.
Cu toate astea el suferia tot fares sh zich o singurii
vorba ; lama si V vedea de treabh. DumnezeA vazhnd
marea lui rabdare it facu slant $i it inshrcina ca sh is
sufletele oamenilor.
Cu toath sfintenia lui, tot n'a putut sh scape de rail-
tatea nevestei. Ar fi vrut sti-I is suffetul, dar nu 'I da
voe Cel de sus.
0 duse el, cat o duse ; dar clack' vazu si vazu se
sculh intr'o zi de dimineath, luh. zeghea la spinare,
puse mamaliga in traisth si 'si Ma lumea in cap.
Merse, merse zi de yard phnh in sears, si ajunse
de'naintea unui bordeiti, unde Wu in uses,.
Cine 'I ? intreba un glas din nauntru.
Om bun, raspunse el d'afarh. N'avu sh asteple
mult, ca usa bordeitilui se deschise si un biet munci-
tor it pofti in nhuntru si '1 ospati si '1 gAsdui. Omul era
vesel, ch nevasta II fhcuse un copilas frumos ca un bii-
joras.
La mash, din una din alta, ajunse vorba si la nay.
A tune! sf. Arhanghel ceru sti. '1 boteze el copilul.
Omul primi cu bucurih, mai cu seams, dupes, ce aflh ca,
nasul e glint, pentru ch. sf. Arhangel if spuse tot ce
phtise si cum se Meuse slant.
A doua zi mersera la biserich. de botezara copilul
si II pusera numele Ionich. Dupes ce se intoarsera a-
cash., intinsera masa mare, se pusera math imprejur,
136 LITERATURA POPULARA ROMANI

bg.'ura si se ospatarg, pang. seara, pana. ce Tesira steleje

pe cer, cand se dusera sa se culce.
Ca dar de botez. dupti obiceid, sf. Arhangel Mihail
it tacu doftor si 'i dete o sticlut,a, zicandu-I : cand te-o
chiema la vr'un bolnav sA stiff ca ed sant acolo mai
din nainte. Cum vei infra in casa sa te uit,i la mine ;
si daca me-I vedea la capul bolnavului, sA stiff ca nu
'I scapare, iar daca me-I vedea la picioare, sa-T dal
trei picaturi din stichrta., si se face bine intr'o clipeala.
Cu mestesugul gsta de doftor, Ioniea se vesti peste
noua, tari si peste noua marl, asa ca vestea luT ajunse
pan& la Crakimparat , care zacea de nouA ani si
care chemase pe 'WV vracii si toate babele din lume
fara nicl un toles.
Auzind Cral-imparat de ast doftor nasdravan, care
spunea curat de la inceput de-T scApare on nu, it
chema si pe el.
Cum ajunse acolo imparatul ii zise :
Iaca, dad, me-I scapa, iii dad jumatate din im-
parMia mea; Tar de nu, unde-ti sta talpile picIoarelor,
'tko sta capul.
Sarmanul Ionica o sfecli pentru ca vazuse pe nasu-
sau stand greceste la capul imparatulul. Dar in pri-
mejdea in care se afla, ii veni ceva in minte. S'apro-
pie de Sf. Arhanghel si ii zise : Sfinte nasule, te cauta
nevasta, e la poartg,
Sfantul Arhanghel, cum auzi de nevasta, o lua la
sanatoasa, lasand in pace pe imparat, care se si facu
sanatos, numal de cat si Ionica se intoarse acasa in-
carcat de daruri.
Incalecal pe o sea si vg, spusal asa.`
 DRAM 1 FEMEEA 137

Un basm analog intitulat : Cum a inalbit femeea

pe dracu` a publicat d. Baican , daca nu ne in§elam
in ,Timpul( pe anul 1882.
Intre proverbele romkne avem : Femeea a imba-
tanit pe dracu, cu descretirea unui fir de par" ; bas -
mul care a dat na§tere la acest proverb, §i care sta in
oare-care legatura cu povestea de fat,a, , a fost cules
asemenea de d. Baicanu ; dar e inedit pana acuma. In
toate aceste basme joaca dracul un rol pasiv fata cu
femeile.
 FLOAREA DARURILOR
tiparita in Snagov la 1700 cu indemnarea §i chel-
tuIala dumnealul Constantin paharnicul-Sarachin, sins
Gheorghie dohtorul Criteanul." Precum spune tradu-
catorul, el s'a slit* de un manuscript grecese gasit in
muntele Athos. De o fi a..,a nu §tim, dar atata §tim ca
este o traducere directa din ,'AVIO; ICON; xxprrtov" tiparit
la Venetia 1675, care cartea singura precum se vede
e scoasa dintr'o carte italiana : Fior di virtu." Cartea,
tiparita pentru a 2-a oara la 1703; ed 3-a 1834 1) co-
prinde 35 de capitole asupra patimelor omene§tI im-
partite ast-fel, ca. dupa o virtute urmeaza vitiul cores-
punzator, a§a cap. 1, despre drayoste ; cap. 2 Pdcatul
pizrnii, care Taste improtiv dragosteT, etc, §i coprinde
vorbe §i pilde scoase din autoril vechi greeT §i roman'
precum si din Biblia §i din operile parintilor Bisericei.
Pe langa aceasta aduce autorul mai. la fie-care capitol
cate un exemplu din istoria animalelor, care arata in-
vederat di a fost scos din Physiologus.

1) Iarcu. Bibliogr. pag 158.

 FLOAREA DARURILOR 139

Acest Physiologus este maT vechiu in literatura ro-

mans, caci se intrebuinteaza §i de Neagoe Voda fury
insa a'l mind; ceea ce vorbWe pentru respandirea luT
§i pe aci in tan!". Panaacuma n'am retOt de a ghsi un
manuscript relativ la aceasta. Physiologus, cartea cea
mai favorisata de biserich', este de sigur de ori-
gine egipteanh si elenistich. Deja in secolul al V-lea a
lost trades in limba etiopica 1). Tot asa de timpuriu
it gasim in cele alte limb( orientale 1) §i apol res-
pandit peste toata Europa. Physiologus nu este alt-
veva de cat o descriere mitica despre viata ani-
malelor; basmele acestea privitoare la viata animalelor
au fort, dupa aceea comentate in mod mistico-alegoric
§i a§a inalnim in cartea lul Neagoe Voda 3) o pilda
asupra sarpelui, care se roaga la D-zeta sa vaza chip
de om, lar cand it vede isi ascunde capul sa nu fie
zdrobit, cad( numal aceasta if produce moartea; a
doua pi'di asupra porumbulul, care inainte de a inghiti
. grauntul, prive;de daca nu cumva se lasa uliul pe dan-
sot, si ast-fel se slrajueste pine ; pilda a treia este pen-
tru strutocamil. care cloce0e oauale numal prin privire
neincetath cu ochi(, dupa ce le -a bagat mai 'nainte in
aph; far daca '§I deslipe§te °cliff vine aspida §i suflrt
spre dansele 8i strica astfel oauale cu duhul el'. Asa
trehue sh fie si omul priveghetor si cu buns paza in
potriva suflarei Satanel.
Se poate ca in invataturile lul Neagoe Voda sa fi in-

6 Editat de Hommel, Lpzg. 1877.

2) Land : anecdote syriaca, vol. V.
3) Inv6tAturile.. Pag. 193-196.
140 LITERATURA POPULARI ROMANA

trat aceste basme din Physiologus prelucrat de Sf.

Chrysostom.
De alta parte este Floarea Darurilor` foarte inte-
resanta prinpovestile ce contine. Ca izvor autorul in-
semneaza: Biblia, otecinic (adica pateric, vietile sfinti-
lorpustnicI) si istoriile Bantu 14 adica Gesta Romano-
rum, pe cari le am pomenit destul de des panel acuma.
Din maximele si sententele coprinse in Floarea da-
rurilor, dam entracte cu ocaziunea proverbelor. Aci
insa ne vom margini la caste va esemple ca specimene
din Physiologus §i din povestile coprinse in aceasta
carte. Asa d. e citatul cel d'antaiu : 1)
,Deci dragostea aceasta poate sa o aseamene ne-
stine unit pasari ce-i zic: Calandrinonrs, carea are a-
ciasta fire intru sine, ca deaca o aduca inaintea bol-
navuluT , si Taste ca sa moara. de acea boala intoarce
capul et, si nu-la veade, Tara deaca Taste ca sa se
scoale bolnavulti, ila veade, si toata boala lase din-
teansula. '
Alt esemplu este : 2)
-, i potI sit aseameni nemilostivirea : Vasiliscului,
carele junghe pre ointi si-1 omoara, numal cu vederea
Jul; si nu-i Taste nice odinioara mild, pentru ca deaca
nu afla pre cine-va sa-1 poata otravi, numal cu sufla-
rea luT face pre copaci de sa usuca, si frunzele carele
sant inprejura sa usuca, atata Taste de otravita." A-
ceasta credinta o regasim deja in Plinius. 3)

1) Fol. 2'
3) Fol. 24
3) Historia naturalis VIII c. 33. 1.
 FLOAREA DARIMILOR 141

Sfar0m estractele din Physiologus cu vestita le-

genda despre ,Finix< 1).
potT ca sa aseameni daruluT intarireT, pre o pa-
Are cariea 11 zicA ,finie , carea traeaste 300 §i 15
ani. i deaca vede ca au inbatranitu si au slabit a-
duna ni0e lemnivare mirositoare, 0-9 zidealte cuibu,
i intra intrInsukl, sta de'naintea soarelul §i-o bate
atata intr'aripile lul, catu face focu din arderea soa-
relUT si din baterea aripilora lul. Iara acea pasare
Taste atata de intaritfi, cat nicT o data nu sa clatea0e,
ce mai vartosa sa lasa de arde, pentru ea stie din fire,
ca va sa intinereasca. plinindu-sa 9 zile sa nate
dintr'aeea materie a trupuluT lui unU viearme, sicrea-
ste pre 'nceta pre 'ncet, i atunce face aripT, Si sa face
pasare. i nu mai Taste in lume altul fara numai u-
nul."
Legenda finixului( este din cea mai adanca ye-
chime. In tocmai asa se &este in Physiologus etiopic
din sec. V 2) .i in cel corespunzator siriac si arab 8).
Dar cu 9 secole mai inainte, adica in secolul al IV.' in-
aintea erei v. se pomenete fenixul de care Antipha-
nes din Rodus (Ca 340 a. e. v.) De aci apol in scrie-
rile lui Aelian 4) si Aristoteles 6), ba chiar Herodot 6)

2) Fol. 59-a urm.

2) Ed. Hommel cap. 7 pag. 62. Introducerea pag. XXXIX
No. 19.
3) Land. 1. c. c. 29. v. anotatiunile pe pag. 154.
4) Nat Anim VI, 58
5 Histor. Anim IX, 13
6) Cartea II c 73.
142 LITERATURA POPULAR' ROMAN'

§i Horapolon o pomenesc de a dreptu ca o cre-

din0. egipteana.
Din aceasta literature a ajuns la Romani, la Taci-
tus, Pomponius Me la eth. §i apol la toate popoarele
europene. In special e de observat, ea aceasta legenda
a fost foarte frumos potrivita de care chir Grigorie
episcopul Arge§uluI, cu renav erea poporului Romans ).
Ne ajung aceste esemple din Physiologus ; acuma
cate-va pove§ti, marginindu-ne la una sau done Mai
importante.
,Pentru darul direptatii. s) Spun la otdeInic, ca era
un lacuitoril in pustie, carele facu multa vreme in sa-
hastriea lig, §i avand o koala foarte mare, carea nu
putea nici cum sa o tamadueasca , incepu a sa jalui
catra Dumnezeu ; Si una ingerti al DomnuluT veni in
chip de calugar §i zise sahastrului : vino cu mine pen-
tru ca D-zeu va sa-0 arat din judecatile luT ceale as-
cunse. Si luo pre sihastru intr.() case, intru carea era
multime de banT, si ingerul iT fura si-i duse inlealta
case, §i-I lase de supra portA unul °mu saracii, carele
pierduse in mare tot, orl ce avusease in lume. Atun-
ce-1 duse intealta case .i junghe un copil mica, carele
era in leagan ; .i vazand sihastrul aciasta, vru sä
se ducd de la dinsul, socotind ca, ingeruld au fost dia-
vol; atunce indata g zise lul ingerul: a§teapta. §i eu
itT voiu spune lucrul.carele am facut. Pentru furatul
banilor Taste aciasta: acela al cul an fost bang '§-au

1) Hieroglyph. II, 57
2) Loghica. Bucur. 1826 pag. 16-17.
2) Fol. a41--43-a.
 FLOAREA DARURILOR 143

vilndutU tote ce all avutil in lume, ca sa le dea until

ucightorTu, ca sh Caca rhsplhtire acelor ce all ucisil
pre tats -shu ; si de 'I as fi lasat sa fie fAcut, ar fi fosttt
in tot satul amestecatura si mare rau si ard fi murit
multi, ce pentru ca sa taiu raid si pentru ca sa in-
torcu pre acesta sh inch bine, i-amd luat banil, pen-
tru ca deaca va vedea ca ramane asa sarac, va intra
intr'o mantistire, gi -g va spasi sufletul luT. 'lard pricina
pentru carea am lasatu banil la acea poarth, Taste a-
ciasta : acela carele sadea in casa aceea 's-au pierdut
in mare tot ce au avut in lume ; si el din oceini,a Jul
an vrutil sa mearga sa se spanzure. Direptit aciasta
i-amd lasatd banil ca sa -T afle sit nu se spanzure. Iara
pricina pentru carea am junghiatu copilul, Taste acia-
sta: fatal acestul copil Mem milostenie pentru dra-
gostea luI Dumnezhu; Tara de cand au facut pre acest
copild, au lasatu milosteniea, si s'au data in Tubirea
de argintd, si in naphstuiri si intro toate rhuthtile lu-
mil, dreptd aceasta i-am junghiatii copilnl luT, pentru
ca sa se intoarch sh. fach Tarki bine.
Dirept acIasta nimic sa nu to mirT de boala to ; ca
de n'as fi facut aceasta nu to -al fi intors in milostenia
Jul Dumnezed; cad Dumnezea nu lash. nicT un lucru
fa'rl vre-o pricinh, ce oamenil nu pot sa o priciapa
pentru ca judecata. lul Dumnezed asa lash; Tara Dum-
nezed pentru mila luT, din doul rhatati lash cea maT
mare, 01 schimbh intru bine. ti cum zise ingeruld
acestea fu nevAzut dinaintea la`
Originalul acesteT legende se afla mai IMAM in Tal-
mud si in povestile Jul R. Nissim din Kairuan ; in
locul sahastruluT este R. Josua ben Levi, si ingerul este
144 LITERATURA POPULARA ROMANA

proorocul Elia. Intrand in literatura muhamedana, ca-

latore§te Moise cu Hidir.1) A ajuns apot In Europa in
multe card, ma in Gesta Romanorum" 2) ,Vitae Pa-
trum (V, 39) ,Scala celi( , Pauli, Schimpf and Ernst 5).
Oesterley. a cules la Pauli toate paralelele, la cart mat
adaugam : ,Etienne de Bourbon( 4).
Alta poveste o amintim numal, find a a fost cu-
leasa in zilele noastre din gura poporulul de catre
d. Jipescu 5). Este povestea cu fetele draculut, pe care
le marita dupa gineri, ca sa-I aduca in imparatia lul.
Ada una este trufiia §i o marita dupa, oamenil cet marl,
alta e in§elaclunea, Si o marita dupa .tarani.; a treia,
pizma, §i o marita dupa mmteri ; a patra fataria §i o
marita dupa, cel bisericmti, §i aka mat departe 8).
In sfar§it void mat aminti de povestea fiulut lui
Theodosie, (fol. 87 urm.), care a fost crescut 14 ant
intr'im turn retras de toata lumea. Cand veni la pa-
lat ilPse aratara toate lucrurile , intr'altele vazand o
muere intreba de numele et, unul ii raspunse in glu-
ma : ,numele el este diavolul, care trage pe oamen1 la
munca.( Intrebat apoi, care lucru II a placut mat mutt
raspunse ; ,diavolii, cari trag pe oamenI la munca.c.
Am amintit aci aceasta poveste din adins, find ca ea
se trage din Varlaam §i Ioasaf. Boccacio a prelucrat

1) Koran Sura 18 v. 59-81 (Hammer) Rosenoel I, 121 urm._

Weil. Bad. Legend pag 176-181.
2) C. 80. v. gi Oesterley pag. 724-725.
8) Cap. 682.
4) No. 396 pag. 346-349 si Nota 1.
") Opincaru, Bucur. 1881 pag. 115-116.
6) Fol 44-45.
 ZADIC 145

aceasta poveste in Decamerone, introducere la zioa a

IV; in Cento novelle antiche se repeta asemenea cu
putine schimbaril).
0 alta carte de felul acesta este : Zadic de Voltaire,
tradush in romane§te de S. CapaVineanu. (Sadie sat
Ursitoarea. Istorie asiaticeasca de M. Volter, 1831).
Aceasta carte de§i insa§T in forma in care se Oa
astazT, nu este de loc populara, totu§T are toate ele-
mentele pentru a deveni populara, cad se compune
din poveti i istoril foarte cunoscute i foarte raspan-
dite. Ap. d. e. e. 2. Nasul este istoria : ,Matronei din
Efes 4' a lui Petronius2); se afla §i in sus numitul Sin-
dipa, §i a fost tradush mai de unazi de d-nu Maio-
rescu duph o redac(iune chinezeasca. Capitolul 3
ctiinele fi calla e o poveste orientala din ,,Midra§ Ece
apoT in Nighiaristan etc. Cap. 17. luptele, din Ariosto 3)
c. 17 v. 17 urm. Cap. 19 Enigmele sant luate din Sah-
nameh. In literatura romans se gasesc paralele in Ha-
lima, unde Calaf, pentru a capata pe printesa Chi-
ne, trebue sa deslege asemenea cimilituri. Cap. 18
Pustnicul in sfar§it , coprinde o poveste foarte vestita,
care nu este alta de cat povestea citata in Floarea da-
rurilor,
Alte car(i de felul acesta mai sant d. e. acele din
,Adunare de istorit morale alese, traduse de un prieten
al literature romane.' Sibiiu 1848, §i adica : Capela
din padure (din not tradusa romanecle de Riureanu).

1) Dunlop-Liebrecht. p. 230.
2) Dunlop-Liebrecht p. 40 urm. literatura comparatil.
8) Dunlop-Liehrecht p. 401.
Gaater, lit pop. rom. 10
146 LITERATURA POPULARA ROMANI

Giuvaerele furate, Bancherotal, Ugero Danezul (din

cercul carolingian) si Guilom Tel, destul de cunoscut.
Nu putine ail fost traduse din frantuzeste dupd au-
tori renumiti, ca : Guilom. Tel salt Elvetia slobodd tra-
dusa de ijr. Negrea 1839 Buzdu, dupd Florian Beli-
sarie, scriere morala trad. de S. Marcovici 1843 Buc.
dupd, Marmontel. Numa Pompiliu dupd. Florian trad.
de A. Beldiman 1820.
Dar ce e mai curios, e ca unele din aceste 0.0 ail
trecut mai intain in literatura greceasca si de acolo
all fost traduse pentru a doua °era in limba romana.
N'au intrat insa in popor, ceea ce se esplica foarte
usor, de oare ce mai toate aceste chili sant curat pro-
ductele autorilor si poporul n'a putut sa regaseasca
partea sa, pe care lesne o recunoaste in cartile si ro-
manturile acele, cari 0-au luat nastere in mijlocul sau,
prin contributiunea tuturor. Acele call au un carac-
ter artificial si nu se pot de cat simplu traduce, pe cand
cartile, cari constitue literatura populara, nu sant nu-
mai traduse, dar cu incetu sant mai mult sau mai pu-
tin prelucrate, si potrivite cu medial cel nou in care
intl. Asa d. e. Harito fi. Polidor traductiune din gre-
ceste de Mihail Stoianovici 1849 Bucur. Originalul
este frantuzesc si autorul este renumitul I. I. Bar-
thelemy care a scris si caldtoria tandruluT Anachar-
sis. Allele 'far ca cele de sus, de a dreptu din fran-
tuzeste precum : Intiimpla'rile lui Lazarilci Torma tal-
mdcita din frantuzeste de Serdarul I. Barbu Tam-
p eanu Bucur. 1839.
Aneta fi Luben de Marmontel traductie asemenea
de G. Plesol'anu 1820 Bucur. Din cdrtile WI Marmon-
 LITERATURA HAIDUCEASCA. 147

tel s'au mai tradus afartt de Aneta si Belisarie, si

tripodal Elena trad. de Mavrodin 1838 Iasi; Barba-
tal bun fi femeed band trad. de I. Eliade 1832 Bucur.
si, Adelaida 1836 Bucur. Papagalul traductiune din
irantuzeste de T. Bilciurescu 1810 Bucur. etc. etc.
Ne mitrginim la aceste putine esemple, sau mai bine
la aceastti insirarea de titluri, care pentru a fi complecttt
ar cere un studiu deosebit asupra traducerilor ro-
mane, care insa, nu intra in cercul cercetkilora noas-
tre; de alta, parte n'am crezut d putem trece cu Id-
cere faptui, cum d pe langa acele dill, cari au de-
venit populare, din cauzele deja sus desvoltate, s'au
mai tradus si alte citrti tot de aceeasi autori, si tradu-
dtori si cari cu toate acestea au ramas cu editia
Intala.
Interesul cititorilor nu era prea mare, si de poporul
ail Minas del:411E1.V pinta. astazi.
In locul for s'a nascut de cufand la noT un alt soiu
de literaturA estetid, adica. : literatura haiduceascei.
Literatura haiduceascd , este literatura adevarat
romantics, Ind. in sensul modern , del eroul este un
haiduc. Din momentul cand poporul nu se mai eino-
fioneazd inteatala grin povestile romantice anterioare,
se naste aceasta. literatura, care agita spiritul si in
special simOintintul prin fiorile unel cruzimt sail vitejii
ne mai pomenite. Asa se poate observa in Italia, unde
a luat nastere incepand cu Rinaldo Rinaldini ; apoT
la GermanT unde se mai adaugs si povestiri din spaime
vrajitoresti, povestiri de stain si naluciri ; in fine si
la noT. Scriitorii principal) la noT sant : Leon Wolff,
care a scris : *Fetele moraruluil Tdlharal Grozea,,
148 LITERATURA POPULARA ROMANI.

,Ropan haiducuP , apoi d. N. D. Popescu , prelncrd-

tor de basme populare, carui literatura haiduceasca
ii datore§te pe : , Tunsul haiducul, Corbea haiducul,
Codreanu, Mini haiducul§i lancu Jianu( , acest din ur-
ma este proul canteculul popular ,al lui Jianu.' Mai
este apol §i Fulger tdlharul. Aceste romanturi haidu-
cesti au lost pomenite de noi, numal pentru constata-
rea momentului psihologic, cum cd.0 la nol, literatura
populara are o desvoltare analoagd ca la cele alte po-
poare. Coprinsul romanturilor haiduceol este insd lip-
sit de on -ce interes cultural, find producte subjective
ale scriitorilor.
Cdrtile, cu earl ne am ocupat pand acuma, sant
toate prozaice ; mime una singurd in versuri a pu-
tut WO catige o imensd popularitate, adicA :
Piram ui Tisbe sau Perirea a doi iubi i, adecd jal-
nica intdmplare a lui Piram fi Tisbe, versificatd de V.
Aaron.
To' cunoatem aceastd strAveche poveste orientald,
care ni s'a pdstrat de dare Ovid I). Se spune ca Tisbe,
care se indragise dupd Piram, se vorbise cu dansul sd
se intalneascd seara, la turnul lui Ninu, afard din
ora§. Tisbe ajunge mai intalu acolo, §i pe and ea sta
§i mtepta pe Piram, de °data vede o leoaicd ce ii ese
inainte cu gura plind de sange. Tisbe speriatA fugi, $i
in fuga el, ldsd sd cazd haina de pe deasupra. Leoaica
o sfd§ie §i o umplu de sange. In minutul acela sose§te
§i Piram, care .vede leoaica, ce fuge §i haina Tisbel
sfaOata. si incruntatd cti sange. Ineredintat ca. leoaica

Metamorphoseon lib. IV vers. 55-166.

 AARON. PIRAM, NARTIS 149

a sfa0at pe Tisbe, se strapunge; atuncea sose0e Tisbe

i se omoara i ea , pe trupul Tubitului el.' Piram §i
Tisbe s'a tiparit pe cat am putut afla la 1805, 1828,
1834, 1835, 1858, 1863 0 18671).
Tot o data cu Piram §i Tisbe s'a tiparit §i ver-
sificarea lui V. Aaron a mitului despre Nartis §i Echo,
precum it poveste0e Ovid 9.
,Echo se indrage0e dupa Nartis, Tar el nu voe0e sa
tie de ea si o respinge. De mahnire §i obida ea lance -
zeite atata, pana cand tot corpul ei se schimba in
piatra, numai glasul ii ramane. Dar §i Nartis e pedep-
sit sä se tot uite in apa raului, privind mereu la chipul
Jul ce se oglinde0e in apa ; §i a§a el sta panl cand
se preface in floarea : Nartisul( 8).
Acolo, intamplarea jalnica, aci schimbarea minu-
nata ail fost de sigur una din cauzele popularitatil, ce
ail dobandit aceste povestiri mai midi.
Prin forma for mai mica ne apropiam de o clasa
din literatura estetica, care in mare parte a luat na§-
tere din romanturile mai intinse : ne apropiam de no-
velele, de unde apoi snoavele.

Un epizod isolat dintr'un roman mai desvoltat, sau

poveste mai mica, in care eroul nu mai joaca rolul
activ1 ci devine pasiv fats cu imprejurdrile in care
9 Mal pe larg despre Piram si Tisbe, in privinta originel si
desvoltiirei v. K. Simroek : Quellen des Skakespeare vol. III, Ber-
lin 1831 p. 145 urm.
2) Metamorpboseon lib. III s'. 341-510.
8) Dunlop-Liebrecht pag. 231a.
150 LITERATURA POPULARA ROMANA

se afla, constitue a doua ramura a literature! popu-

lare romantice : novelistica 'nand ,novels" in intele-
sul ei adevarat si nu in eel modern schimbat deja.
Incepand cu fabliaux frantuzesti din sec. XI Si XII
si cu Cento novelle antiche" italiane din sec. XV no-
velistica ajunge la apogeu prin males tria lu! Boccaccio,
care de aceea se considers, ca creatorul acestel ra-
muri al literature!. Novelele lui des traduse si mai
des imitate se respandesc peste twig Europa. Repre-
zentantii eel mai renumiti ai novelisticel in patria lu!
Boccaccio, sant mai cu seams: Sachetti, Ser Giovanni,
Massucio, Cinthio, Straparola si Bandello. In Spania :
Juan Timoneda si Don Juan Manuel. In Franta : Re-
gina Margareta etc.
Afars de acest interes cultural la care iau parte §i
romanturile, pe can le am tractat mai sus, novelistica
mai are importanta, ca ne arata, cum literatura serisa'
trece in cea nescrisa. Se poate arata cu evidenta ori-
ginea romantics a unei some de aceste )novele , can
asta-zi traesc in gura poporulu! ca povestea (fluke
sau chiar ca ,snoavel% Inteadevar literatura popular&
romans nu poseda mai nici o ,novelcic de origins,
itnediata scrisd, ci o sums, de ,novele ,de prin hone
adunate, fi iarki la bone date.(
In primul rand sta aci, ca opul eel mai complect,
,Povestece vorbii a lul Anton Pann 1), pe care o pu-
tern numi cu drept cuvant : ,Cento novelle rumanice ,
find -ca confine tocmai o sutet de pove.t! si istorioare

1) Ed. I, Bucur 1847 ed. 2-a. 1852-1853. 3 yell. ed. I-a e reti-
paritA la 1880.
 PANN : FABELE SI ISTORIOARE 151

intre cari se afia, si cate-va fabule, destinate a es-

plica originea proverbelor respective. Hronologiceste
precede o alto carte a 1 u Anton Pann, acea intitulata:
,Fabule Fi istorioare" 1), care coprinde asemenea po-
vesti si fabule si cari in mare parte au intrat apob putin
prelucrate, in ,Povestea vorbii.'
Intr'un studiu special asupra lurAnton Pann, vom
tracta mai pe larg fie-care din acele 100 de povesti,
precum si toate cele alte cuprinse in operele hu, ara-
tand izvoarele de cari s'a servit si pre cat se poate
paralelele din alte literaturi. Aci ne ajunge a aduce erne
una sau doua din fie-care din operele lui, urmand si-
rul hronologic al compunerii for : asa dar din ,Fa-
bule oi istorioare." ,Povestea vorbil" ,Sezatoarea la
Tara ", si ,din Nastratin Hogea" aratand izvorul for
si filia0unile papa tend au ajuns a deveni la nobc : po-
vestea Insusi Pann ne incredinteazg despre a-
ceasta in introducerea la ,Fabule ,si istorioare," cea
d'antaia carte a luide felul acesta (1841), zicand: Aceste
Fabule Istorioare, nu sant de cat numai auzite De
vor ft vre unele tiparite in alte limbi nu ftiu, ca Want
invacat nice o limba din cele poleite."
Una din aceste istorii poarta titlu : ,feciorul mo-
stenitor" 2) si este una din cele mai respandite si mai
vestite. Coprinsul acestel istorii este :
,Unul avand opt feciori, murind zice, ca lase toata
mostenirea lui until fecior, fare insa a spune curat pe
care fecior lass, mostenitor. Dupe moartea tatalui se

1) I-41 1311eureti 1841.

2) Vol. I, pag. 95.-97.
 152 LITERATURA POPULARA. ROMANA

na§te vrajba intre feciorii lui , fie care pretinde sin-

gur intreaga mo§tenire. In fine se duc la judecator.
Acesta le zice: luatT fie care Ole un clomag §i des-
gropand pe mortul sal bateti cu ciomegele, ca 05'1
intrebati intr'acest fel, pe care fecior a lasat mo§teni-
tor. Toti urmara poruncei date de judecator, afard de
unul ce sta plangand .i zicea: cum sa dau eu in ta-
tal meld? mai bine renunt la toata. mo*tenirea. Pe
acesta it recunoa§te judecatorul ca .singurul mo§te-
nitor4.
Originalul acestei povesti se gase§te sub forma cea
maT vechia in Talmud 1), §i din Orient a intrat,
prin mijlocirea literature bizantine, in literatura ve-
chie sloveneascd , unde face parte din Paliie sau
istoria biblica infrumusetata cu pove§ti si legende.
Aci judecata aceasta inteleapta se atribue lui Solo-
mon. De alta parte s'a respandit peste toata Europa
cu simpla varianta, ca judecatorul porunce§te feciori-
lor sä dea cu sageata in trupul mort, sau numal in
chipul tatalui tor; tots dau cu sageata, numal feciorul
cel adevarat plange §i refuse a urma poruncel. In fa-
bliaux frantuzWi din sec. XIIXIII, se §i nume§te a-
semenea de a dreptu : Jugement de Salomon. 2)
Recenziunea romaneasca se apropie insa maT mull
de cele orientate-slovene§tT, de cat de cele occiden-
tale, ceea ce ne aratd, izvorul de unde a venit la nos.

1) Baba bathra fol. 58 -a.

2) Literatura comparativA v. Veselovsky Slaviasnkifa skaza-
nifa o Solomone i Kitovrase. St. Petrsbg 1872 p. 84 urm. si
Gesta rom. c. 45. Oesterley p. 719 etc.
 PANN : FABULE ISTORIOARE 153

Noi am studiat aceastA poveste mai pe larg compa-

rand'o cu paralelele orientale i occidentale 1).
Alta poveste din Fabule si istorioare este: Planul
simigiului" 2).
Un simigiu oare cand
covrigi, simiti incarcand
a umblat din sat In sat
si schimband pe.oaug i-a dat.
Dec! tabla 'n cap daca, la
cu acele oaul pe ea,
sA intorcea la oral
ca si un negustoras ;
Dar pe drum cand sä ducea
sa, gandea si plan facea :
cum sant, zise, aste oaud
tot bune, proaspete, noun,
care-s cinci sute, sa, zic,
de vor prisosi, nu stric,
d'oi sta la closci sa le puiu
tot oul o sa'ini.dea puiu.
SA zic acum c'a crescut
si gain! mar! s'aa facut.
Aste 'ntr'o zi peste tot
cincT sute de.ouA lin scot ;
sa. le vanz, ca un same
ce-va paralut,e fac.

I) Anuar pentru Israelite An. V 1882. pag. 27-31.

2) Vol. I pag. 75-77.
154 LITERATURA POPULARX ROMAN

Cinci sute de gaini dar

clocind o anal dea pul iar,
lie-care doua-zeci.
Ho ! ho ! Stane unde pled?
Staff sa vedem. cafe fac,
apoi cum o sa ma'mbrac!
Socoteala prea nu au,
cinci sute de closci imi dau
o Rita de sute 'neap,
hait ! de saxacie scap !
Cand zise hait ! bucurat,
isi uita ca e'ncarcat.
i sarind sus ca un dap
dete tabla peste cap,
oule pe jos turti
§i planul isi izbuti.q

Noi comunicam aceasta poveste, mai cu seamy pen-

tru ca la dansa a demonstrat Max .Muller migrat,iunea
fabulelor din Orient la Occident, urmarind aceasta po-
veste prin toate paralele pang, cand ajunge la , Perette4
a lui Lafontaine.
Prototipul este in Panciatantra , si este, cum zice
Benfey, una din parOle cele mai vechi ale acestei co-
lectiuni 1).
De acolo a ajuns in Hitopadesa, in Tutinameh adica
Cartea papagalulul', apoi in Conde Lucanor ; de aci
a venit la Lafontaine, .i apoi in literatura nescrisa, in

1) Pantschatantra II pag. 345-34B.

 PANN : POVESTEA VORBI1 155

basme germane, si in povestea romana. Literatura

comparata se afla la M. Muller si Benfey .).
Planul simigiului s'a reprodus de catre Arsenie 2).
Sa luam acuma una din paralelele coprinse in Po-
vestea vorbii" 8).
A fost o insotire ce traia in inbire. Dracul insa se
sili stile sparga cast. Ins& toate incercarile I-au fost za-
darnice. Atunci cauttt o baba batrana si ea i fagadui
sa-I fact dupa plat, dar sa i dea o pereche de
papuci galbeni plata. Baba se duse pe la Matra
femeia i prin momelile ei reusi sa capete intrea-
gal incredere. Apoi i preda un briciu , ca sa tae
cruci din parul barbatului ei patru fire, caci vrea sa
le pue la stele .i barbatul o va iubi tot-deauna. Baba
se duce apoi la barbat , i spune ca nevasta are de
gand sal omoare cu briciul §i daca ar vrea O. se in-
credinteze de adevarul vorbelor el, sa se prefaca ca
doarme. Asa si facu, .i cum vazu ca femeea luI scoa-
te un briciu din stn el o urgiseste raU. Ast-fel a reu-
sit baba si cere plata de la dracu. Acesta vazand sa-
varsirea ei, s'a speriat de dansa 5i nici papucil nu'l
dete in mana, ci '1 le intinse pe o prajina lunga.4
Aceasta poveste, care mitt ca femeea intrece 5i pe
dracu in viclesugurile ei, sta printr'aceasta in legatura
cu ,Dracul i femeea" §i cu basmele paralele citate
mai sus. Cel d'antahl ce spune aceasta in Europa este

1) L. c. I pag. 499-501.
, 2) T. M. Arsenic, : Noua colectiune de basme. Bneur. 1874 pag.
75 -76.
2) I. p. 53-59.
 156 LITERATURA POPULARA ROMANk

infantele luan Manuel (t 1348) in Conde Lucanor No.

48, de sigur de origine inaurica 1). Hans Sachs a dra-
matisat aceasta poveste.
Se afla apoi in istoriile din latine din sec. XIV editate
de Wright; in discursurile lul Luther, in literatura ger-
mane medievala etc 2).
0 aka poveste nu mai putin interesanta din punc-
tul de vedere al literaturel comparative este aceea
relative la osandirea vita : 3) despre care am
tractat mai pe larg 4). 0 variants moldoveneasca
dupa un manuscript de pe la mijlocul secolulul trecut
vom publica in ,Chrestomathia roman,.`
Parabola cea mai veche despre vita, care esplica
puterea eT imbatatoare, se afla in literatura orientala,
mai cu seams in cea ebraica 5), ,,,qi adica :
Cand voi Noe sa sadeasca vita , veni diavolul §i' I
intreba dace it lass sa-i ajute. Noe priime0e 0 diavo-
lul aduce mai intaia un miel, it junghie §i stropeste ra-
dacina vitei cu sangele mielului ; dupa miel stropeste
vita cu sangele unui port, dupa pore o stropeste cu san-
gele unui lea §i in sfa.r0t 0 cu sangele maimutei. Pu-
terea acestor patru animale a intrat in vita §i de aceea
0 vinul are patru facultati, cats schimba pe om mai

1) Ed. Stuttg. 1839 p. 213 -219: De lo que conteci6 al diablo

con una muger pelegrina".
3) V. Dunlop-Liebrecht p. 503 a. Kirchoff : Wendun muth edi-
tat de Oesterley cartes I, p. 366, literatura vol. V, p. 60.
8) V. U. p. 119-127.
4) In Zeitschr. far. rom. Philologie ed. G. Graeber VII. p.399 -407.
s) Midras Tanhuma sect. Noah, c. 13, o variants cf. Genes. rabba
sect. 36 si Ialkut 1 fol. 16-a § 61.
 PANN: $EZiTOAREA LA TARA. 157

intaid in miel , apoi in port, dupa aceea in led si in

sfarsit ajunge omul maimutd prin multa bautura.'
Aceeasi parabola se afla apol la Fabricius 1), in
,Gesta Romanorum' 2) si asa in alte literaturi. Alte
paralelele a cules si a studiat Cassel 8).
De aci s'a prelucrat in evul mediu si a ajuns : , Con -
deninatio uvae ,adica o alta esplicare pentru faculta-
tile variate ale vinulul.
Redactiunea lui A. Pann precum am aratat in Zeit-
scrift se potriveste cu cea slavona din peninsula Bat-
canica, care se trage de la un prototip bizantin.
A treea carte popular a lug Anton Pann : ?eza-
toarea la Tani sad calatoria 1111 Mos Albu4 4) nu este
mai putin bogata in povesti populare.
Povestea care des leaga, ghicitoarea : ,Nani, nani
puiul mami, tatal tau, tat& si mie, eu sor tie, el mie
sotie 5) este una din cele mai vestite, apartinand unuI
sir de pove.ti, care se intinde de la mitele si poves-
tele eline, pan& la legende si povesti moderne. Desle-
garea aceea se aseaman ti. cu legenda lug Oedipus §i a
locastei. In evul mediu devine legenda lug ,St. Gre-
gorius pe piatrr, legenda lug Iuda §i se transforms
in fine intr'o minune a Maicei Domnuld (No. 39); in
Gesta rom. este cap. 13, si cap. 81 5). De altd parte
1) Codex pseudepigraphicus Veter. Test. vol. 1 p. 275.
2) Cap. 159 ed. Oesterley si pag. 738.
8) Weimarisches Jahrbuch vol. 1 pag. 424.
4) Ed. I, 2 vol. Bnenr. 1852-1853 ed. 2-a 1880.
5) Ed. 2-a pag. 41-52.
6) Dunlop-Liebrecht p. 498 No 368. Kirchoff : Wendunmuth
ed. Oesterley 1, 329 .i anotatiunile vol. V p. 57. Gesta rom. ed.
Oesterley pag, 715 si 725.
158 LITERATURA POPULARA ROMANA

este centrul renumituluT roman medi-eval ,Apollo-

nius din Tyra', care contine ei alte ghicitori foarte
importante.
Mai pomenim in sfarOt Inca o poveste care din
noveld s'a schimbat in snoavii, precum vom mai putea
observa asemene exemple §i in alte snoave §i pove§ti
populare. Novela mai intinsa a trecut adesea intr'o
snoava mai scurta care a pastrat, ca sa zicem asa,
numai scheletul novelei 5i nu corvine decI de cat tra-
surile principale. Asa d. e: povestea de fates : , Tonsci
rasa" despre care vorbe§te Si d. G. D. Theodorescu 2)
crezand ca a fost nascocita de Anton Pann. Coprinsul
este cel urmator :
,Un barbat dupes multe cercetarl I§T alege in fine o
nevasta dupes intelepciunea sa. A doua zi deja de-
clara ea ca laptele _e_ negro pe cand el sust,ine, ca e
galben. De aceea barbatul pleaca la drum cu ea, ca
sa o aduca indarat a cases la parhAii eT ; pe drum va-
zand o clo§ca zice el ca e o rata, femeea din potriva
ca e un rdcoiu ; intr'o livede apoi find un loc cosit,
zice barbatul ca e ras, Tar femeea, ca e tuns cu foar-
fece. ,Ba e tunsa, ba e rasa', se certara el tot mereu,
panes and ajung la un tau : toema in mijloc de pod,
o ea barbatul, §i legend -o pe subsioare cu un bran,
o dojene§te ca o va arunca in apes, daces nu va zice
rasa, Tar ea, chiar fiind deja cu capul supt apes, radica
mana, §i forfica cu de0i in sus.'
Para a ajunge o snoava romaneasca., a fost mai

1) Vol. II, p. 41-45.

2) Cereetari asupra proverbelor romane Ilneur. 1877 p. 58-59.
 PANN : EZA.TOAREA LA TARA. 159

intaiu un fabliau francez : ,le pre tonduc des imitat

si prelucrat ; prin mijlocirea lui Poggius a devenit basm
italienese publicat de Basile 9.
In limba germane a fost prelucrat de Geiler 2) §1.
Pauli 3); ca basm German a fost publicat de Simroek
No. 61 4). La vecinil nostril' Serbi este inceputul unui
basm a carui continuare se aseamana cu povestea
,Drat.ul si femeea de care am tratat mai sus ; despre
relatiunele ce esista intre diferit ele relatiuni occiden-
tale §i cele orientate vezi introducea lui Benfey la
Panciatantra 5). Nu mai pOn cunoscuta este aceasta
poveste la Rusi, cu diferenta insa ca. nu 'e vorba de o
livede , ci de insusi barbatul, care pretinde ca e ras,
pe cand nevasta dice ca e tuns 6). Din toate aceste re-
zulta respandirea cea mare acestel teme, cand sub
forma de poveste and supt aceea de nuvela pans
cand in fine devine snoava.
Trecerea de la nuvela si poveste la snoava, a fost
mijlocitai In mare parte de literatura joco-seria° sau
literatura glumear4.4 Marti de Bertoldo, de care era
vorba mai sus, $i in inrudire cu dansul, sta. una din
cartile din cele mai raspandite, care a avut o inraurire
mare asupra snoavelor populare, adica :
t) Liebrecht la traducerea sa al luT Pentamerdne II p. 264 No.
69 Eli Dunlop-Liebrecht p. 518 b. adaus la aceasta traducere unde
qi este o literaturit bogatit paralell.
2) Narrenschiff c. 68.
4) Schimpf und Ernst ed. Oesterley c. 595.
4) Despre care, Liebrecht : Orient und Occident Ill. 376.
5) I. 423 urm.
6) Afananicv, skazki Moscva 1873 No. 237 b. qi anotatiunile
vol. IV pag. 530.
 TILU BUH-OGLINDA
Numele eroului ne aratil originea germana acestei
carti, caci Buh-oglindci nu este alt-ceva de cat o tradu-
cere sclavica a cuvantului german : Eulenspiegel.
Pe la mijlocul secolului al XIII-lea esista in Ger-
mania un autor supt numele der Stricker.c Acesta
adunand snoave popularc scrise cartea sa cea mai re-
numita : ,popa Amis.' Mal mult sau mai pulin influ-
enOt de dfinsul compune Philip Frankfurter in Viena
in sec. XV.: popa din Kahlenbergc , adunand aseme-
nea snoave §i istoril populare germane si straine 1).
Asa se naste ,Buh-oglindV ca o carte popularit pe
la sfarsitul secolului XV-lea si este apoi prelucrat
de Thomas Murner, oponentul cel mai inversunat al
lui Luther. De atunci se repeta si se traduce in toate
limbile, pang. cand se traduce si romAneste, nu insa
dupa o editiune complecta, ci dup5 una din acele edi-
tiuni ce se vand pe la billciurile germane. S'a tipitrit
I) In treaciit amintim ca francezul : calembour nu este alt-ceva
de cat popa din Kahlenberg, precum espi?gle" §i espieglerie"
s'a niiscut din : Eulenspiegel.
 TiLU BUH- OGLINDA 161

romane§te pentru a doua oara in Bra§ov la 1846 1).

Titlul complect care s'a prescurtat la efliile ulterioare,
arata intr'adevar originea germane, cad suna : ,Toata.
via a, iste #file §i faptele minunatuldi Tilu Buh-oglinda
cele de ras §i minunate la citire, spre trecerea de vre-
me, in zilele sau ceasurile omulul, cele de odihna, dupa
limba nenareasca talmacita §i acum a doua oars, tipa-
rita. Brasov, s'aa tiparit la Joan Gatt 1846. apoi 1856.
Sibiu 1858. in fine Bucure§ti 1876 impreuna cu o
parte din Testamentul luT Cilibi Moise ; toate snoavele
insa se gasesc in editia complecta german& publicata
de Lappenberg la 1854.
Mal multe din aceste snoave ale lui Tilu se regasesc
§i in alte card populare romane. Asa d. e. , Tilu mci-
mined si bea farci bard,' mai cu seama §iretenia cu
bautu 2), nu este alt-ceva de cat povestea versificata
de Anton Pann 9. Tilu se duce intr'o c'arcIuma. §i bea;
cand vine randul sa plateasca zice Tilu : bad n'am,
dar iti voiu canta doua cantece. Iar carciumarul zice .
poi canta mult pane cand imi va placea un canted de
ale tale.
Atunci l'a intrebat Tilu ; dar daca-t,T va placea, er-
tama-vei de plata? ySi carcIumarul II a raspuns , cal
va erta, socotind sa zica la toate_ca nu-i place.
Dupa ce canta Tilu cate-va cantice, la can carciu-
marul tot zicea ca nu-I place . scoase Tilu punga §i
canta :

1) N'am putut aBa cand s'a tipilrit pentru antaia oarii.

2) Ed. 2-a cap. 4 pag. 14-15.
8) Povestea vorbii I pag. 16 urm.
Gaster, lit. pop. rom. 11.
162 LITERATURA POPULARA ROMANA

Derhide-te pungulitk!
Scoatell baniT prin guritk,
cA m'au pus la refenea.
Si carciumarul nu mk. Iasi
neplktind sk es din cask,
Scoate bani!, punga mea!
Vezi aceasta im place, zise carciumarul, gandind ca
el sa-i plateasca. Iar Tilu zise: no daca-t place, acum
santem platiV.(
Interesant este apoT cum , sd difputuldialte Tilu
in qcoalele ceale marl in Vittemberg 1).
Un dascal i1 intreaba : cate picaturi de apa sant in
mare ?
Tilu raspunse : mai intaiu sg, opriti toate isvoarele
Si apele curgatoare care se bag in mare, §i el indata
le va numara Si va da socoteala.
Alt dascal l'a intrebat gate zile sant de la Adam
pans, astazi?
Tilu raspunse : de la Adam §i pans, astazi au trecut
§apte zile, §i trecand acele se ridica alte §apte, Si tot
a§a vor trece pans, la sfar§itul lumiT.
Alt dascal l'a intrebat : ate oua mol coapte au pu-
tut manca uriimul Goliath pre nemancate?
Numai unul, zise Tilu, ca cine a mancat un ou nu
mai e pre nemAncate.
Altul l'au intrebat : in care luna mananca, aid oa-
meniT mai puffin ?
In luna luT Fevruarie, zise Tilu, in care sant numaT
28 de zile.
1) Cap. 10 pag. 25-27.
 TILL.; 131.711-0GLINDA 163

Altul l'au intrebat : care pe.tT au ochil mai aproape

unul de altul ?
Cel mai mid, au raspuns Tilu.
L'au intrebat altul : Cinci oameni cum pot imparti
5 oua, ca sa vie la unul cate un ou intreg, §i tot sa
ramae unul in blid ?
Si an raspuns : la unul cate un ou, insa cel de pre
urma sA-§1 is blidul cu oul cu tot.
L'au mai intrebat un dascal : uncle este mijlocul pa-
mantului ?
Raspunse Tilu : aicT in targ; daca nu eredeti, masuratT.
Pupa aceea iT intreba Tilu pre ei : Cat este Luna de
grea la cumpana? Atuncea se ru§inara toti, ca. nu §tia
,ce sa raspunza. Iar Tilu razand le-au spus lor: Luria
are un punt, pentru ca are patru fartahni (patrari) ca
i puntul.'
NoT am intalnit pana aci deja in mai multe randuri
intrebari de felul acesta, avand asemanare cu ghi-
citori. De acea am citat §i acest capitol din Tilu Buh.
oglinda, care ne arata, ca elementele cele vechi rea-
par des in ace4 literatura, avand numal numele
putin schimbat. Cand e Bertoldo, cand Archir, cand
Isop, cand Tilu Buhoglinda §i cand Cacavela. Sub nu-
mele acestui din urma au intrat in literatura populara
nescrisa romans.
Ocupandu-ne mai departe de acesta din urma, vom
reveni pi asupra acestui epizod, indicand i literatura
paralell.
Mai int-aid precede un alt personagiu, care se bu-
cura de o mai mare popularitate.
 NASTRATIN HOGEA
Ca si la Tilu-Buhoglinda, tot asa si aci, Nastratin a
fost o persoana reala, care departe de caracterul bu-
fon, ce a capatat in gura poporuldi, era din contra un
om invatat si profund, care a trait pe vremea lui Ta-
merlan nepotul lu! Genghis Chan.
i inteadevar acele snoave ce circula pe numele ha
Nasreddin, din care Romanil au facet ,Nastratin' sant
.de asemenea snoave apartinand lumel intregY, bomb-
sate acuma in Turcia, Bulgaria si Romania si atribuite
lui Nastratin, pe cand in alte tAri se atribue altor eroI
comic! al literature! populare.
La nol au venit de la Turd precum demonstra si
numele : Nastratin Hpgea. Anton Pann il a cules
din gura poporului si i-a versificat ; editia intai a aparut
la 1853 sub titlul. ,Ncisdrciveiniile lu! Nastratin Ho-
yea, culese f i versificate de Anton Pann. Pentrix a doua
oara s'a tiparit la 1873 in Ramnicula ValceI si in fine
pentru a treea oars, in Bucuresti s. a.
Numai unele esemple din aceste snoave urmarite
in raspandirea lor.
 NASTRATIN ITOGEA 165

, Cdnd se gtite§te in Mull, numdi din mires to saturi O.

,Nastratin Hogea intr'o seara la fereastra cum §edea
psi lungea nasul aiurea, p'alti1 fara. ai vedea ;
Trecand unul din prietinT, ce mir41? l'a intrebat.
Vecinul melt el raspunse, gate§te scumpe mancari,
i d'alor miros ma, satur, tragandu4 cu gust prin nari.
Aceasta mica istorioard, pe care am citat'o chiar
cu vorbele 1uT A. Pann, nu este de cat o jumatate,
Mei lipsqte continuarea, cum cA acel vecin it trage
la judecata, sal plateaseti de aceea, ca s'a sAturat cu
fumul bucatelor sale. Judecatorul decide, ca Nastra-
tin sa plateasca vecinului prin sunetul banilor, precum
s'a saturat cu mirosul bucatelor.
Prototipul indic, unde Guru Paramartha corespunde
luT Nastratin, are inteadevar aceasta continuare.
In literatura chinezeasca se afla in Avadanas pu-
blicate de St. Julien 2). Variante acestei idei, adica a
plati lucruri inchipuite, prin valori inchipuite gasim
d. e. in literatura persana : in Bahar Danusch unde
o fats, parl§tepe un tanar, ca. ar fi sarutat chipul 61 in
oglinda, judecatorul osande§te umbra luT, sa fie biciu-
ita ; Tot a.r.. §i paralela in literatura turceasca 3). Din
anticitatea clasica avem povestea despre procesul
Abderitilor pentru ,umbra magarului" povestita de
Plutarh in visa lui Demosthene 4). Cu totul aproape
de snoava luT Nastratin este versiunea italiana In

1) Ed. I. p. 7; ed. 2 p. 5; ed. 3 p. 7.

1) C. 25 p. 108.
3) 4U Veziri" traduce de Behrnauer Leipzig 1851 p. 322-323.
4) v. Benfey, Panciatantra I, 127.
166 LITERATURA POPULARX ROMANX

,Cento nov. antichec unde lucrul se petrece in A

lexandria, adied. in Orient. Paralele in Occident mat
sant : Lafontaine 2) Pauli etc 3).
0 alta poveste nu mai putin raspandita este aceea,
in care se spune ca Nastratin suindu-se pe o cask
aude cum eel dinauntru spune nevestei, el el se lasa.
in casele oamenilor incalecand pe razele lune §i ast-
fel '0 a facut avutie. Nastratin amdgit, incaleca §i el
pe razele lunel ca sd se lase in casa aceea, cade jos §1
se lovete 1%14) Aceastd poveste se afla §i intre fabli-
aux franceze 5) ; mai vechid inc.& in Disciplina deri-
calis din secolul XII al lui Petrus Alphonsi 6) de aci a
intrat apol in Gesta romanorum unde formeazd c.
1367) editorul a adunat aci literatura paraleld foarte
bogata.
Ne multumim cu aceste cloud esemple, pentru a a-
rata caracterul cosmopolit chiar acelor snoave sad po-
ve0i, can sant atribuite anume cutdril sad cutdril per-
soane. De alta parte se poate observa relatiunea de
filiatiuni intre NastratinHogea, Tilu-Buhoglinda §i Po-
vestea vorbel, in care gasim una si aceia.,i poveste,
sate o data putin schimbata.

1) Ed. 1877 c. VII. p. 23.

2) Contes IV, 5.
Schimpf n. Ernst ed. Oesterley c. 48. Comparit qi Liebrecht,
Zur Volkskunde. Heilbronn 1879 p. 33.
4) Ed. 1 p. 27. ed. 3 p. 25.
3) Legrand III p. 253.
6) C. 25 v 1-6 ed. V. Schmidt. Berlin 1827 si anotatiunile la
p. 156 urm.
2) Ed. Oesterley p. 734-735-
 NASTRATIN HOGEA 167

In literatura populara roman& mai esista i un alt

personagiu mitic: Cacavela. Ce e drept un Cacavela a
esistat odinioara in tara romaneasca. , dar el era edi-
torul until lllolitvelnic tiparit la 1697 si al cartii Di-
vanul lumen" ce se atribue lu! Demetriu Cantemir 1).
Curios insa este, ca. acel om invatat, a ajuns aseme-
nea eroul literature! Joco-seria.4 In Cornicea sate-
lor'2) se atribue lu! Cacavela disputatiuni cu un bogea
turcesc, pe cand se afla el diacon la patriarhia din Con-
stantinopole. Aceste disputatiuni se asearnana pe de o
parte cu disputatiunile lu! Tilu-Buhoglincla de la Vi-
tenberg citate mai sus si cad! in forms. mai vechie se
afla deja la ,Pfaff Amisc 3) Pe de aka parte 4) se asea-
mana cu o tema foarte faspandita si in alte litera-
turi, ceea ce ne arata ca disputatia lu! Cacavela` e
culeasa din gura poporului, adica a ajuns literatura
nescrisd. Hogea intreabl: 1 ,Cate stele sant pe cer ?
2. Cate e adancimea mar!! 3. Unde e buricul pa-
mantului ?4 Cacavela raspunde la No. 1 ca sunt 3
milioane 300,333 de stele pe cer, la No. 2 ca adanci-
mea marg. e de 999 de stanjeni si in sfarsit buricul
pamantului e tocmai in mijlocul curtil acestia impara-
testi, ca dovada zice: ,m1surati, numarati, f dace nu
va fi asa , arni puiu capul in mainele cu! 'ml va do-
vedi Ca e alt-fe14.
Punerea de ast-fel de trei intrebari i raspunsurile

2) Tiparit in 14 la 1698.
2) Bucuregti 1875 pag. 43 urm. v. mai jos pag. 170 urm.
2) Vera 93-180.
41 lbidem pag. 49 urm.
168 LITERATIJRA POPULIRA ROMANA

istete date inaintea unei persoane inalte , se gasesc

foarte des ; in genre sant acele intrebari pretutinde-
nea mai acelea0 sad numai una sad alta diferita. V.
Schmidt 1) plecand de la Der Kaiser und der Abt",
prelucrarea poetics, a acestui subiect de catre Buerger +
a strans §i a comentat paralelele universale la aceste
intrebari §i raspunsuri cornice , aratand esistenta for
in Spania, Italia, Germania etc. un adaus la aceste v.
Dunlop-Liebrecht 2) la care mai adaugam acuma §i
nob paralela romans.. Un sir intreg de intrebari §i ras-
punsuri de felul acesta contin basmele ruse§ti.2) Din-
tr'un punct de vedere mai general a studiat Veselovsky
aceste disputatiuni ,Joco-seriac aducandu-le in lega-
tura. cu disputatiunea lui ,Elefterie cu Tarasie, de
earl vorbim in literatura religioasa, cu ocaziunea le-
gendei celor 12 vineri' 4).
Tot din literatura joco-seria face parte §i nu este
mai putin raspandita :
,Vorbirea in versuri de glume intre Leonat betivul
om din Langobarda fi intru Dorofata muerea sa scrisa
de Vasilie Aaron si publicata pentru intaia data la
1803. PAO. acum am cautat in zadar originalul a-
cesteb scrieri, care dupe numele persoanelor insui se
pare a fi italian. Cuprinsul acestei scrieri burlesca este

l) Balladen und Romanzen deutscher Dichter Berlin 1827 pag.

83 urm.
3) Pag. 491 No. 333.
3) Afanasiev No. 185 urm. v. si paralelele in vol. 1V. Moscau
1873 p. 472 urm.
4) Jurnal minist. narod. prosver'. vol. XCIX partea II. 1878
p. 86-98.
 AARON, LEONAT V DOROFATA 169

incercarea Dorofatel de a indrepta pe barbatul et de vi-

liul betieT, dar in zadar. Vorbirea in versurI se ispra-
ve§te cu cererea lul Leonat, care este cunoscuta §i in
alte literature, el zice :
,Ah iubita mea boreasa !
Dintr'un milion aleasa!
Gandul tau mie 'ml place
de precum zise§T vel face
face -veT un lucru mare
§i vrednic de neuitare.
Ingroapa-ma puiul met' !
aproape de fagadah,
sat' de ma iube.ti pe mine
fa rogu-te atata bine ;
lass, ca sa ma ingroape,
in crijma, de cep aproape,
cl auz vinu ciuruind
fagadariu bubuind.
i vazand mormantul mea
sa zica in gandul sau :
sarac voinic Leonat
aicea e ingropat ;
D-zea sal odihneasca
in desfatare cereasca ;
ca de multe orT beura,
dintr'acest cep pe can cura.c
S'a tiparit la 1815, 1832, 1856, 1872 etc.
 CORNICEA SATELOR
Ast-fel e intitulata o colectiune de ,mai multe a-
necdote inedite, glume scornite de poporul roman in
pofida altore, ed. I Bucuresci, 1870 si ed. H neschim-
bata afara de titlu, unde din anecdote inedite, s'a fa-
cut : cuvantul hibrid : anedite, Bucuresti 1875.
La 1857 insa deja a publicat Dimitrie Jarku, pe cat
§tim, prima colectiune de anecdote, sub titlul: Efime-
ride (anecdote) sad Romanul glumet, culese si tiparite
de ,Bucuresti 1857. Aceasta din urma colec-
Oune coprinde 111 anecdote , din cari insa o buns
seams nu e de origine populara romaneasca, buni-
oara No. 10: ,de Dante si Ariost' No. 54: despre
,Generalul Laturc No 63 : ,un lord din Londra' No.
64: ,contele de Mirabe etc. Cu toate acestea unele
dinteansele sant romanestl.
Romanesti cu totul sant insa cele din : Cornicea
satelor. Eroul principal e sad un figan, sad un sarb.
Figura aceasta din urma este foarta interesanta, de oare
ce ca a fost personificata prin Dedu-Ivan.' eroul until
sir de nasdravanil in snoavele d-lui Ispireseu- ci in
snoavele publicate in Calendarul basmelor pe 1874 si.
 ISPIRESCU, SNOAVE 171

1881. Pacaliturile tigane§ti de asemenea se afla Si in

acele calendare §i in acel de 1877, dar cu mult ina-
inte deja in Basmele d -luI I. C. Fundescu din 1867 §i
1870.
Dedu-lvan de care am vorbit acuma, nu este alt-ci-
neva de cat ,Guru Paramarthe nasdravanul de istec
(adica de prostu() din literatura indica, pe care I'am
§i pomenit mai sus. In Germania s'a nascocit un §ir
de pove§ti din soiul acelora a la Dedu-Ivan, atribuin-
dule locuitorilor unui ora§ anume. E vestita po-
veste despre : Laleriburger, publicata de Von der
Hagen... In anticitate eras vestkl Abderifzi etc. Mai
la fie-care popor se afla inchipuirea say a until ora§
locuit de ast-fel de oameni nand, sail naucia este per-
sonificata printr'o singura figura.
Pcicalci §i Pepelea se deosibesc cu totul de cei-Pakl
eroi at literaturei joco-seria, cad ispravile for nu mai
sant glumefe, ci retutacioase in pofida altora. Pacala §i
Pepelea reprezinta tocmai reversul caracterului hazliu
al unui Nastratin, unui Tilu sari unui Bertoldo.
In fine ne mai ramane a vorbi despre snoavele
d-lui Ispirescu. Sub pseudonimul: ,Un culegaor-typo-
graph' publica D-nu P. Ispirescu la 1873 bro§ura I.
§i la 1874 brosura II-a de : Snoave sail poveM popu-
lare adunate din gurile celorti ce sag mite', La 1879
aparu ediliunea II-a foarte imbogatita. Intro dare de
seamy ce am facut despre aceasta carte 1) §i apoi in-
tr'un adaus 2) am aratat izvorul §i filia0unea acestor

1) Magazin ftir die Litteratur des Auslandes 1880.

2) Litteratur-Blatt fur germanische and romanische Philolgie.
 172 LITERATURA POPULARX ROMANI

pove01. Aci numal un .singur esemplu t) Barbatul

cu labapoa,.
,Doi prieteni se intalnesc ; dupd, ce 'el darn build
zioa. Ia spune'ml, nenivrule, zise unul din el, cum
o duel to cu femeea ? Foarte bine, rdspunse el, in
zioa cununiei chiar cum am venit acasa, am luat un
scaun care mi se parea cd 'mi sta in cale, §i l'am tram-
tit a..a de tare, incat s'a facut tandari. Femeea mea,
crezand ca sant un nebadaios , ambla pe langa mine
ca pe rang, o bubd. coapta. Ed, din parte'mi nu 'I am
zis pang. azi nici dd-te mai incolo. A mea m'a pros-
tit de tot. N'am zi albd din pricina el. 0 sd incerc s,
fac si e, ca tine. Dupa ce ajunse acasa , se face ca -I
supdrat, gi unde pune mana pe un scaun, care zicea,
el 'I sta.' in cale ei 'I trante0e de nu se mai alege ni-
mic de dansul, apoi se rasti la femeea sa, zicandu-i,
c, nu ingrije0e sa, fie lucrurile puse la locul lor.
Tarzid to -al de0eptat, barbatele ; acum esti ca laba-
§aoa de nas, IT raspunse femeea."
Aceasta snoava este o paraleld interesanta la izvo-
rul din care Shakespere a scos tema piesei sale :
,Taming of the shrew.' Imblanzirea indarjitel. Un
fabliau francez contine aceea0 poveste 9. In Spania
este in colectiunea de nuvele scrise in sec. XIV de a.-
tre Infantele Juan Manual, de sigur dupa izvoare orien-
tale 3). Italiene0e a fost prelucratd de Straparola

1) P. 70.
Legrand III, 204.
3) Conde Lucanor cap. 45.
4) Piaccevole notti VIII fay. 2.
 WARTIC, TRET STREW 173

de unde de sigur a ajuns la Shakespere. In Orient

se afla in carticica : Kisseh khun 1); mai cu seamy aci
si la Straparola se afla, incercarea zadarnica, ce face
barbatul cel alt, ca si in snoava romans,, gi o pateste
ram, cad 1:;i a adus prea tarzig aminte 2).
Inainte de a termina cu aceasta, literatura a pove-
stilor snoavelor mai pomenim gi : Trei fireci, fi doi
ghebo0 , povesti populare si amuzante, cea intaiu tra-
tand sarlatanismul , cea a doua intamplarile cu dracii
in moara parasita, amandoua comico-satirice , imitate
din auz de Toma Wartic ed. II-a Bucur. 1878 (ed. I
1858). ,Trei ,sired` p. 1-24 nu este alt ceva decat o
parodie a povestei lui A. Pann 3), la mijloc p. 20-24
este un epizod a Carel' original este un fabliau citat de
Dunlop 4). Iar povestea II-a : ,doi ghebosic e o schi-
monosire pretinsa comico-satirica.4 unui basm de
Musaus : Ulrich mit dem Bilhel 6) ( amestecand la
mijloc : ,Dracul si femeeac salt povestea lui Beel-
fegor.
Mara de aceste cart i tiprtrite, in care se aflu snoave
si pove§ti populare, mai sant §i multe raspandite prin
manuscripte mixte 6); o colectiune insa destul de vestita

1) Berlin Stettin 1829 pag. 12-17.

2) V. Dunlop-Liebrecht pag. 284.
3) Povestea vorbil I, 162 urm.
4) Pag. 208: des trois larrons" de Jehan de Boves (Le-
grand III, 308).
5) Volks-Miirclien der Deutschen. Berlin s. a. ed. Hempel vol.
IV pag. 5-34.
6) Silutem nevoid a ignora mai toate snoavele publicate in ca-
lendare i i perdute in mare parte impreunii en calendarele. Ade-
vlirul este, ca aceste calendare an contribuit mult la ritsplindires.
174 LITERATURA POPULARA ROMANI.

este colectiunea cea mare manuscrisa de pilde, snoave

§i pove§t1 de Golescu, acuma in posesiunea Academia
Datorim amabilitatil d-lui P. Ispirescu o copie de vr'o
suta §i mai bine din acele snoave, culese de catre
Golescu, unele reale altele din call, iar allele din
auzite. Curios ins, este, ca o parte dinteansele are un
caracter burlescfrivol. In general nu sant populare,
ci de origine liter ard §i persoanele principale sant :
Imparat,I §i filosofi.
Comunicam aci numai vr'o 2-3 dintr'acele care
apartin claseT dintaln, adica se par a fi culese din
gura poporuluT, §i una din cele literare, culese de prin
carts.
A§a buni-oars snoava urmatoare, care se afla §i in
, Cornicea sateloe , Si maT trae§te §i pana astazi in gura
poporuluT:
,Un Wigan ca sa §aza la masa cu stapanu-sari, se
socoti sa mearga tocmal asupra meseT §i sa. '1 zica:
Bung. masa coane!" socotindu-se ca stapanu-saa
o 'T zica : ,§ezT la masa., tigane!` Asa se duse asu-
pra meseT §i '1 zise : ,Buns masa coane!' Stapanul IT
zise : e§1 afara tigane !
Alta :
,Un boer umflat in blane, intreba pe un gol §i des-
puiat, in vreme de iarna, de 'I este frig la trup ? Acela
iT zise,: )(Tar tie ItT este frig iarna la frunte ?" Ba,

snoavelor ; dar cercetarea for se poate face numai in urma strange-

ref de calendare, urmilrita in curs de mulV anT. Rezultatul toting nu
resplateste o muncl." gigantia ca aceasta. Singurul interes ar avea
ealendarele publicate de Anton Pann qiac *Ida numai pentru isto-
ria internd a operilor sale populare.
 GOLESCU SNO AXE 176

nu, zise boerul ; Asa §i mie, raspunse despulatul,

ca tot trupul med ca o frunte '1 socotesc.
Varianta ce am cules-o noT din gura poporulul sung,:
Unul umbland Tarna maT gol, este intrebat daca nu-1
frig? Acel despuTat raspunse : ,dar la nas ti-I frig?'
Ba, nu! ET bine, tot trupul meu e de carne de
nas.
Alta :
,Unul se falea ca vede foarte de departe, §i zicea al-
tuTa : ,vezT §oarecele acela in varful muntelul?" A-
cesta 11 raspunse zicand : ,de vtaut nu'l vitz , dar it
auz ronfAind. ' Aceemi snoava se afla §i la Anton
Pann 1) unde are forma urmatoare:
,Un mincinos stand o data, zise altuT mincinos,
Prietine, vezT tu turnul acernalt §i luminos ?
Da, acesta il raspunse ; §i Tar it intreba el.
Dar vezT tu tocma in varfu-i cum umbla un §oricel?
Ce mat mincTuna cu coarne, zise prietinul sau,
Ca eu abia zaresc turnul, ne cum §orecelul tau ;
Insa it auz prea bine cum umbla 'ntropot, incat
Parc'ar bubui o toba §'ar avea clopot la gat.
Te crez acel 11 raspunse, vazandu-se infundat,
Fiind ca nu-§I gtisi omul cu mincTunT de liwlat."
In sfar§it §i cea urmatoare :
,0 muere cam proasta, de cate-orl auzea pe canta-
ret, la biserica cantand, incepea sa planga. Cantare-
tul bagand de seama, intreba pe muTere : ,Ce al de
plane de cate-ori incep ea a canta ? Nu cum -va gla-
1) Povestea vorbil I, p. 29.
176 LITERATURA POPULARA. ROMANA

sul met' te aduce la umilinta ? Nu, domnule, zise ea,

.ci am avut un magar, cu care ma hraniam, §i s'a in-
tamplat d'a murit, si fiind-ca glasul dumitale foarte
mult se aseamana cu aceluT magar, de cate-orI te
and cantand imi aduc aminte de magarul met'.(
Din snoavele de origine literara, pomenim: ,Intalni-
rea luT Alexandru cu Diogen, care roaga pe Alexan-
dru, pentru tot binele ce vrea sa 'I fad., maT bine sa
se duce la o parte din potriva soarelul ca sa nu-1
piarza caldura. Alexandru .raspunse: de n'as fi fost
Alexandru asi fi vrut sa fill Diogen.
Aceasta poveste se spune de Cicerone 1) Valerius
Maximus 2) si altT, se afla si in Gesta rom. 2). etc.
Cu acestea am terminat, literatura populard este-
tied sag romanticel, aratand atat sirul romantelor cat
si coprinsul lor. Am urmarit aceste romance pana la
izvorul lor, si am cautat a demonstra influenta ce all
esercitat asupra Jantaziei poporulul roman, (land na-
stere cu incetul la novele, povefti, basme, ysi snoave.
Pe langg, aceasta ne am convins de fluctuatiunea ye-
cinica ce esista in literatura populara si de aceea de
multiplele legaturi ce leaga i unesc un popor de al-
tul, o carte de alta, o inchipuire de alta.
A doua clash, cu care ne ocupam acuma este lite-
ratura etica, care din partea eT, sta in legatura in-
tima, atat cu cea estetica, cat i cu cea religioasa.

1) Tusculan. 5, 32.
1) Car tea IV, cap. 3. extern 4.
3) Ed. Oesterley C. 138 v. p. 742.
 II.

LITERATURA ETICA.

°aster, lit. pop. rote, 12

 II.
LITERATURA ETICA.

A doua parte a literaturei populare cu care ne ocu-

pam acuma este literatura died, adica acea literatura
populara, care are un scop didactic pronuntat, care nu
Linde a aduce omului o imbogAire a stiintel in mod
fantastic, romantic si petrecator, ci care este mai mult
severe si de aceea mai mult concentrate. Pe cand liie-
ratura estetica in desvoltarea, raspandirea ei, o vedem
largindu-se, imbogatindu-se din ce in ce mai mult, a-
doptand si adaptand elementele cele mai diferite, la din
contra caracterizeaza literatura etica o scurtare si o
concentrare din ce in ce mai mare, si ast-fel o fabula
prea desvoltatl la inceput , perde cu incetul din apa-
ratul retoric si se ascute pane la cea din urma redac-
Iiune, adica la o sentinfei moralci , sau la un proverb,
care ast-fel adesea isi a luat nastere de la o poveste
sau de la o fabula. Nu tagaduim ca o muliime de fa-
bule din contra s'au nascut din proverbe.
180 LITERATURA POPULARA ROMANA

Inainte insa de a intra in desvoltarea mal de aproape

a materiel, ce ne va preocupa, este necesar a esplica
cauza care ne a indemnat de a subsuma supt titlul de
literature, etia I , fabulile §i proverbele. Explicare a
aceasta va fi coprinsa in defini(iunea fabuleI ce o
vom da.
 FABULE.
Cel d'antaiti care a incercat a defini fabula a fost
ritorul Aphtonius din Antiohia in Syria a. 350 d. Chr.
El zice ca. : ,Fabula este o vorbire planuita destinata
a arata un adevar prin diferite chipuri.( Este clar ca
aceasta definitiune nu e de loc o definitiune satis-
facatoare , caci tocmai principalul nu este de be ex-
plicat, adica rolul ce'l joaca animalile in fabula.
Phaedrus zice in introducerea sa la colecciunea fa-
bulelor latinesti, ca. scopul lui este: de a amusa si de
a instrui tot de o data. 5i to cmai fabula I-a Lupul fi oaea
este contra acestel definifiuni, caci ce amusare este
moartea nevinovatei oaie , si ce instructiune ne da a-
eeasta fabula, unde vedem ca forta brutal' sfarama
nepedepsit pe cel slab?
Asa incearca apoi Batteux, La Motte-Houdart, Richer
.si alcil a da o definitiune mai satisfacatoare a fabulei,
pana cand veni Lessinq marele critic si poet german,
si aduse chestiunea la solutiunea cea mai bung.. De-
finitiunea lui este cea urmatoare :
Daca reducem un principiu etic genera' la un caz
special ,si dam acelui caz realitatea,i compunem din-
182 LITERATURA POPULARA ROMANA

trInsul o poveste, prin care se recunoa§te principiul

general, atunct se numqte area compositiune : fabuld.
Scopul fabule deci este : moralul saa adevArul ce co-
prinde epimitul pus la sar§itul fabuleT. Iar pentru
aceea, ca fabula sa fie mai convingatoare trebue ca
ss ne povesteascs un caz real, §i prin urmare trebue
ss vedem cat de scurt se poate , intreaga fabuls de o
datA. De aci se esplics intrebuintarea animalelor 111
fabula : fie-care animal prin trAsura caracteristica a
naturalulul sAu, inlocue§te numal prin numirea lui
deja un caracter intreg isolat §i specificat.
DecT scopul este: sentinta morals, ethica, oglindirea
adevdrului precum it intelege poporul, §i tot asa oglin-
de§te Si proverbul acel adevAr al inteligenteT populare.
Nu este deci numal petrecerea, ci din contra inva0,-
tura morals, care face pe popor sit citeasca §i di, re-
pete acele fabule adesea or! prescurtiindu-le Omit la
proverb §i zicdtoare. 5i not deci am unit amtuldou5, sub
titlul general : ethica poporului.
lstoria fabulel nu este apoT maT putin interesantg.
decat istoria celor alte ramurT ale literature! populare
unde adesea diferite pove§t1 se grupeaza in jurul unul
singur centru; cad si aci se grupeaza suma intreaga.
a fabulelor in jurul ulna personagiu mai mult sat. mar
putin mitic : Aesop.
Dar cu mult inainte deja avem alegoril biblice; asa
aceea a lul lotham Si a prooroculuT Nathan. In litera-
tura greceascA preceda Hesiod si Epimenides liff Aesop .
AdevArate fabule originare ale luT Aesop nu posedam.
Socrat a versificat unele in temni0.. Demetrius Phale-
rus c. 300 a. Chr. ar fi rules intaiu fabulele asopice.
 FABULE 183

Babrius (Gabrius) Inaintea luT August le-a prelucratu

in versurT grece§ti §i a§a merge literatura fabulistica
ra..spandindu-se peste toga Europa. Editiunea cea mai
complecta de fabule grece§ti, unde se afla adunate la
un loc fabulile diferiplor autori din cursul atator se-
colt, este aceea a doctorului Corai, Paris 1802 care a
adunat toate variantele.
Fabuli§tii latini as fost Phaedrus §i Romulus ; rela-
'kiunea ce esista intre danOi nu e deslu§ita Inca pang.
astazi. Poate ca in sec. 3-4 un monah anume Ro-
mulus descompuse in prosy fabulile versificate ale lui
Phaedrus, §i mai adauga i altele din alte izvoarq.
Precum a fost prelucrat apol Aesop in literatura gre-
ceasca aa a fost prelucrat §i Phaedrus §i Romulus, cu
atat mai u§or, cat limba latina era singura limba lite-
rary in curs de atat,ea secolt. Cel mai insemna0 re-
presentant,i sant apoi : Galfredus, Vincentius Bellova-
censis, Faernius etc.
De vreme deja all fost traduse aceste fabule in
limbele vulgare, §i mat fie-care popor poseda o sums
de fabuliti can s'au adapat la izvoarele literaturei
clasice, adesea on traducand numat prototipul lor.
Mal pe larg despre aceasta veil escelenta introducere
a lui Robert la editia fabulelor but La Fontaine 1).
Afars de aceasta mai esista in literatura universals
o epoped intreaga, al caret erot sant animalele. Numat
un mic fragment dintr'aceasta este : Bactrahomyonzahia

1) Fables inedites des XIIXIII et XIV siecles et fables de

La Fontaine prec4d4es d'une notice sur les fabulistes. 2 vol. Paris
1825. vol. I pag. XIIICCXLVILL
184 LITERATURA POPULARk ROMANA

,lupta broa§telor cu §oarecir , adesea consideratA ca

o parodiA a lui Homer. Mult mai imposantA este epo-
pea cunoscutA in literaturele modioevale ale Holandel
(Flandriei), unde este de sigur forma cea mai vechie,
Franciel §i Germaniel, cunoscuta subt numele: Renard
contrefait" Vulpea vicleana, ,Reinke de Voss` sau
,Reineke der Fuchs' prelucrata in fine de Goethe. Vul-
pea este aci eroul, in jurul ca'reia se invArtWe toata
actiunea, §i multe din acele fabule se afla impr4tiate
§i rAspAndite peste Europa §i Asia, ca verigele rupte
dintr'un land, lung; mai cu seams a conservat litera-
tura populara ruseasca o sums de acele fabule de
animale in special de fabule vulpegti, cum le-am putea
numi. I. Grimm, editand recenziunea germane, a im-
podobit'o cu o introducere remarcabila asupra fabu-
lelor vulpe§ti.
Urme slabe de acele fabule vulpe§ti se mai gAsesc
§i pe la not.
In literatura populara romana posedam not insa o
carte specials de fabule intitulata , Viata gi pildele lui
Esop`.
and am vorbit in parted antaia de Archir # Ana-
dam 1) am atins legatura ce esista intre viata lui Ar-
1) Pag. 109 arm.
chir §i viata lui Esop. Cad not trebue sA separAm acea
Viatei relativ moderna de jabulelel cu mult mai veche.
Viata lui Esop este o tesetura fantastica de pove§ti
orientale de tot soiul §i de diferite origin'', cart venind
de la Orient la Occident s'ad grupat in jurul undi per-
sonagid mitic, reprezentantul istecimei, precum am
 FABULE 185

vazut acelmi proces §i la alte call din literatura ro-

mantics.
Aceasta ,Viatac se atribue cu nedreptate pope]:
Maxim Planudes , care a fost trimes la Venetia
ca ambasador, de catre imparatul Andronic Palae-
olog pe la 1327. De oare ce o mare parte din acele
snoave §i pove§ti, pe carT IT gd.,:im in Viata lui Esop,
sant atribuite deja lul Heykar (Archir) in 1001 NoptI
arabice, cel putin contimpurane, §i chiar maT vechi,
apoi nu TO incape indoiala despre prioritatea Orien-
tuluT, §i de vechimea mai mare acelor povqt1 de cat
insq Planudes. Unele dintr'ansele d. e: acea cu limba
care este §i cel maT bun lucru, si cel maT rats tot-de -,
odata, se aflti deja in Talmud1) Cea-l'alta parte pe
care o regasim in Archir si Anadam, adica zidirea
oraplul in aer, Si intrebarile ce s'a intrebat cu inte-
leptiT, este din cercul legendelor solomonice; si. ass mai
departe. Pe langa aceasta ins41 onoarea de fabulist iT
este disputata luT Esop de dire Locman cel prea in-
telept Arab, tot atat de mitic ca gi insq Esop, care
dupa legenda se tragea de la Job, §i era din semintia
patriarhuluT Abraham
Cum este insa, acea Viata a lul Esop` a desfatat Si
desfateaza pe poporul roman aproape doua secole.
Cad am descoperit un manuscript al Vietei lui E-
sop' in Biblioteca Centrald. din Bucurestf scris inainte
de 1705, deci pe la sfar§itul secoluluT XVII. Un al doi-
lea manuscript de pe la mijlocul secolului XVIII pre-

1) Literatura comparativX universals Kirchhof, Wendunmuth

ed. Oesterley vol. V. p. 34.
186 LITERATURA POPULARI ROMANA

cum si un al treilea din 1779 sant in posesiunea noa-

Ara. Afara de aceea mai posede si Biblioteca din Iasi
un manuscript al ISopiet4. Ffindtoate traducOunt unet
si aceleasi redacpni, nu se deosebesc aceste ,Viete'
intre dansele, de cat printr'o forma, mai mult sad mat
putin archaica a stilului. Ceva mai mult se deosibesc
manuscriptele de ediOunile prin scurtari si prelungirt,
d. e : la invataturile date lut Enn de catre Esop, si al-
lele. Si mai mare deosebire este intre fabulele sad
pildele din manuscripte si cele editate. Acti se vede,
ca nu s'au intrebuinlat traducatoril de una si aceiasi
recenziune.
Inainte insa de a ajunge la ,pildele% vom schita in
scurt, viat,a cea fabuloasa a lut Esop
, Esop de na.stere sclav Frigian, a fost mut si de o
uraciune inspaimantatoare, dar cu firea prea destept.
In casa aceea unde era el sclav, se vorbira alit doi
sclavi sa manance niste smochini ai stapanului lor, si
sa invinovaleasca pe Esop. Acesta insa band apa calda
o varsa curata cum a baut-o, apoi puse $i pe cei dot
sclavi ce'l parard, sa imiteze esemplul lut; et scoaserd
smochinile, si ast-fel dovedi el pe adevaratul hot. Desle-
gandu4 norocul limba , Esop a fost vandut la un ne-
gutator. Plecand in calatorie, se incarca Esop en un
sac plin de paint , cu toate cd, ceruse povara cea mai
usoara. Dar dupa ce se golise acel sac, mancand tot
dinteansul, le arata. Esop, ea Inteadevar a luat povara
cea mai usoara, cad se micsora din zi in zi, pecand
povara celor alti ramanea statornica. In Samn e cum-
parat de catre filosoful Xant , pe care insa adesea oil
Il intrece Esop prin istecimea Int. 0 data luand un
 FABULE 187

vultur inelul imparatesc de la Samieni l'a lasat sa

caza in sanul unei slugi ; Samienii se rugau de Esok,
sa le talcurascd acel semn ceresc ; el se invoi numal
atuncea, dupa ce el capdtara slobozirea lui de la Xant.
Ast-fel devenind slobod s'a dus ca sol al Samienilor
la Cris imparat in Lidia si a dohandit impacarea im-
pdratului cu Samienii.
De acolo se duse la Lichir imparatul Vavilonulut
Esop lua pe Enn ca copil de suflet, ins acesta rasplati
rau fapta lui Esop , parandu-1 la imparat ca cum ar
trada imparatja. Osandit la moarte, scapd Esop prin
mijlocirea lui Ermin, prietinul sau, care-1 ascunse in-
tr'un mormant, raspandind vestea, cum ca Esop a mu-
rit. Indata ce auzi aceasta Nectenav Imparatut Egip-
tenilor,, trimise soli la Lichir, zicand daca nu va tri-
mete pe cine-va, care sa zideasca un turn in vazduh
si sa rdspunza la intrebarile facute, ii va lua impard-
Jeluindu-se imparatul de moartea lui Esop , si tan-
guindu-se de hotararea cea pripitd, afla prin Ermin;
ea Esop traeste. Indata porunceste imparatul sa'l aducii
Inaintea lui si sa osandeasca pe Enn. Esop cere erta-
rea lui, ei-1 mustra printr'o sumo de pilde si povatuirl
frumoase :
,Pupne sa vorbestl si cumasura, si multe sa ascult.,1
si inte1epleste sa urmezl.'
Celor ce fac bine nu -i pizmui, ci sa.-0 para bine
de el; ca de -i veI pizmui, mai mult pre tine insuti to
vei vatama." ,Nu-ti fie rusine a Invat,a sl fad. tot d'a
una ce e mai bine.' ,In toata zioa opreste ceva pen-
tru zioa de main, ca mai bine este , cand al muri,
sa, lasl la vrajmasl, decat , cat vel trai sa aibi lipsa.'
188 LITERATURA POPULARA ROMANI

,Fa aceea ce nu to va intrista.' etc. etc. De aceste

cuvinte se rani Enn la inima si muri.
Esop pleca la Eghipt si birueste pe to(i inteleptii
de acolo, si implineste si cererea imparatului intocmai
precum am vazut'o la Archir 1). Calatorind apoi prin
ora§ele Greciei ajunge si la Delft. Locuitorii din De lfi
nu'l cinstira , dupa cum se cuvenea , de aceea Esop
11 lila in ras. Ca sa-sl rasbune, Delfienii au ascuns un
vas din templul 1ui Apolo in hainele sale si l'au osan-
dit apoi ca un fur de vase sfinte, sa, fie aruncat intr'o
pra'pastie ; ceea ce §i facura, cu toate rugaciunile lui
Esop si pildele ce le spunea. 0 eiuma ce se lati intre
dansil , era pedeapsa pentru nedreptatea Ion(
Editiunea cea mai veche, de care am putut da. este
din 1812 fara loc, titlul suns, : ,Vieata si pildele prea
inteleptului Esor , prin acest typariu maa indreptate
1812. Aceasta editiune a servit de baza tuturor celor
alte editiuni. Iasi, Sibii 1816. Bucur. 1834, 1843, 1858,
1872 , 1877 etc. etc. Tiparul coprinde pe langa viata ,
§i 105 pilde sau fabule esopice 2). Nu tot atatea fabule
si nu aceleasi coprind manuscriptele. Manuscriptul cel
mai vechiu coprinde 25 : teikurdi ale lui 1sop 3). Din-
tr'aceste 26 fabule se regasesc 19 in editia tiparita, si
71ipsesc, (adica No. 3, 4 , 13 , 14, 22 (21), 23 (22), 24.
(23). Intre acestea se afla, si fabula versificata de

I) MaT sus pag. 107-109.

Fabutele lui Esop s'au maT tiparit qi 1875 in : Mica biblio-
teca pentru copiT.
8) No 20 Sind de doui orl insemnat , sant inteadevgr 26 qi
nu 25 fabule precum sant insemnate.
 FABULE 189

Anton Pann, 1) adica comoara ingropata, pe care

o cauta in zadar copii dupe moartea tatalui lor, sa-
pand viea in toate pArtile, §i in mai multe randuri,
filra a gasi ceva; vazand insa imbelugarea rodului,
inteleg atuncea diata tatalui lor, care le zieea, ca este
ingropata o comoara in pamantul viei sale. Grece§te se
afla aceasta fabula la Corai 2), trantoze§te a fost pre-
lucrata de La Fontaine cartea V. fabula 9.
Deja mai multe sant fabulile continute in manu-
scrisul nostru din 1779, cdci cprinde 30 de fabule.
Dintr'aceste 30, numai 7 se potrivesc cu cele din ma-
nuscriptul precedent, restul, afara de No. 4, 6, 7, 9 §i
26 se regase§te in edit unea tiparitd. Nu e locul aci, a
intra in amd.nunturi mai despicate asupra raportului
ce esista intre fie-care fabula din manuscripte §i cele
tiparite ; caciprecum am zis-o deja in mai multe ran-
duri. scopul nostru este de a da numai rezultatele cele
din urma, eari se bazeaza pe alte cercetari mai ama-
nuntite, obiectul a monografii speciale. De oare ce pu-
blicam in , Chrestomatia unele din fabulile manuscrip-
tului precedent, dam aci cafe -va esemple din acest
manuscript, intocmai dupe, original d. e.
Pilda a cincea 2).
,O mats, intrase intr'o satra liganeasca §i gasi o
child (adica o pile) §i incepu a o linge, §i lingandu-o
cu limba i s'au belit limba pi curge sange ; iara matai
tot II parea ca este came .i tot pazie di linge chila ;

Povestea vorbii II. pag. 88-91.

2) No. 22 p. 16 ,i p. 291.
s Fol. 32 b.
190 LITERATURA POPULARA ROMANA

mat pe urma vgzu mata cg nu-T carne si este fier, iar

limba et sä rosesa mat de tot(.
Pi lda.
,Sant unit' din oamenT de sa pricesc si sa sfadeseti
cu toV si nu socotescil pre nimene intru nimicg, ce
grgescu tuturor in protivg ; unit ca acel nu socotesc
el toate acele sant asupra lor, si mat mult rgu si nevoT
'sT fac for insusT.'
Aceastg fabulg se regaseste intocmaT asa in editiu-
nea tipgrit 1), aviind si trasAtura, cg a gasit pila intr'o
fatrit rig eineascii
In tabula greceasca 2) si in toate paralele occiden-
tale nu este o m6.1,6 ci un carpe ; Asa la Phaedrus, Ro-
mulus, Lafontaine etc. 3).
Alta fabulg este cea urmgtoare : 4)
,0 cioara intra intr'un palcu de porumbI si vazu
pre porumbi, cum sa. hranescil de bine; deci al:1Ru si
ea de sa inalbi la peril ca si porumbil, si umbla cu po-
rumba nu 'I zice nimicg gandind, ca -i porumbu. i pe-
trecand multg vreme cu porumbil la un loc. 0 data sa,
prileji de ch'rai ca o cioara. nevi vazand porumbil cg
i cioara, o batura si o gonira dintre dansil. larg ea
neavand ce face, sä dusg de sa. amestecg cu alte cioa-
rg. bra cIoartile dacg o vazura cg este alba, o batura
si ele si o gonirg. fleet de vreme ce ea vrandti sa -si
schimbe vilMa, sä seal-A de amandog. cetile.

') No. 38 : Milt&

3) Corai No. 184.
3) Robert I. c. vol. I p. 337-338.
4) Fabula a 15-a fol. 34 b.
 FABULE 191

Pita.
Do multa on cu Idcomie noastra perdem si driaptd
agonisita noastra, care avem.
In editiunea noastra II corespunde fabula 45 :

Porumbii 0 cioara; dar aci este fabula mai prescur-

tata, si pilda cu totul alt-fel. Prototipul grecesc 1) se
deosibeste mai putin de verziunea noastra romand
de cat d. e : Lafontaine si altii, call as alte paseri in
locul porumbilor. 2) Mai pe larg a tratat Benfey 2)
aceasta fabuld in legdturd cu alte analoage, europene
si asiatice.
Ceea ce priveste manuscriptul nostru de pe la mij-
locul sec XVII el confine numai Viafa, §i notitele
luate privitoare la manuscriptul din Iasi saint prea
scurte, ca sa ne putem pronunta aci, asupra numarului
fabulelor si asupra relatiunei ce esista intre dansul
si cele alte manuscripte si editiuni.
Afard de acele editiuni tipdrite sus pomenite, si des
repetite, dar neschimbate, mai esista si o alts editiune
mai bogata, dar stricata in ceea ce priveste limba in
care e scrisd.
Aceasta editiune e intitulatd ; Vieafa fi 183 fabule
ale 10' Esop, precese de ccIte-va teorii ritorice01 asu-
pra scrierilor aligorice 0 urmate 0 de alte cdte -va
fabule dintr'alti autori Elinl Buzdii 1857.
Aprilie 22.
N. .1. D. Prelucreetorul fi Traduccitorul carp
1) Corai No. 101.
') Robert. 1. c. I. pag. 247-248.
3) Pantschatantra I. pag. 224-225.
192 LITERATURA POPULfilli ROMANA

a tradus, ceea ce nu indica anume, editiunea neogre-

ceasca, tiparita la Venetia 1799 i care coprinde vi-
ata §i numaT 149 de fabule esopice 1); ca No. 150 a
adaugat traducatorul roman o fabula coprinsa deja
in viara. La aceste a mal adaugat 12 din editiunea ro-
maneasca, ce o putem numi vulgate alte 15 sant
scoase din ,compilatiTc §i 5 fabule de la sfar§it, cu
call se termina fabulile esopice sant de asemenea re-
petiri din ,viaca". A§a scoate autorul suma de 182
fabule esopice. Adause mai sant : fabule §i aligoril
sco§i dintealti autori §i fabuliOT ElinT (Prodicus, Ste-
sihorus, Gavrias §i Aphtonius) §i parabolile biblice,
pe langa aceasta §i fabula madularilor §i a stomahu-
lui (din La Fontaine), pe care a versificat-o asemenea
Anton Pann, cu catl-va aril mai inainte 2). Aceasta fa-
hula vestita, o gasim mai intaia la Titu Liviu 8) apoi
raspandita peste toata lumea ; in colectiunea lul Coral
se afla in doua variante (No. 202 si 322). Mai pe larg
vezi Robert 4).
Pe langa acele colectiuni anume, de earl am vorbit
panes acuma, mai traesc §i o suma de fabule in gura
poporulul roman, §i din gura poporuluT roman, at) fost
culese de Anton Pann §i de Ispirescu, §i publicate atat
in : ,Fabule §i istorioare cat §i in ,Povestea vorbiTc
celui d'antaiu, precum §i in : ,Snoavele( §i ,Pilde §i
GhicitorT( celui din urrna. Afars de esemplele aduse

1) Pag. 46--126.
8) Povestea vorbii .III 1853 p. 93.
3) II. c. 20 § 3.
4) L. c. I, p. 169 nrm. La Fontaine III, fabula 2.
 FABULE 193

in treacat, vom mai pomeni Inca unele din aceste co-

lectiuni.
In Fabule fi istorioare 1) versffica Anton Pann o ta-
bula, interesanta din punctul de vedere al originei. Not
am evitat a vorbi de originea fabulel, caci aceasta pro-
hieins nu s'a resolvat papa acuma. In genere insa se
cauta originea fabulei in India, unde credinIa reli-
gioasa vede in animal, locuinla unui suflet omeneso,
si de aceea inzestreaza animalile cu facultati ome-
nesti. Considerand insa fabulele orientale mai de a-
proape si comparandu-le cu cele occidentale, nu se
poate tagadui o deosebire fundamentals : in Orient
sant animalile, oanzeni travestiti, earl vorbesc si ratio-
neaza ca oameni, at toate pasiunile omenesti; cu un
cuvant, putem inlocui pe animalul cu un om care are un
nume propriu de animal d. e: Urs, Let etc. pe cand
in Occident fie-care animal represinta un caracter,
o singurei pasiune, corespunzand cu firea sa inascuta :
vulpea e tot deauna numai reprezentantul vicleniei
ursul : greoiu. etc. Ceea ce insa este un fapt consta-
tat si dovedit de not pentru o mare parte din litera-
tura romantics adica migratiunea productelor Orien-
tului, si schimbul reciproc intre popoare, este un fapt
si pentru literatura fabulistica. Esemplul de faVii, ta-
bula lui Anton Pann Aoarecile, este o dovada noun,
pentru acest adeva'r. Fabula ne spune :
,Un soarece mare , anume Gherlan peste toata,
gloata hind ca'pitan , se mandrise inteatata , Meat
vrand sa se insoare, a cautat o fats de niam mai nalt.
1) II p. 32-36.
Gaster, lit. pop. rom. 13
194 LITERATURA POPULARA ROMANA

Aa afla el, ca soarele e Iucrul cel mai mare §i slavit

pe pamant, §i se duce la dansul sa peteascd fata lui.
Scare le II raspunse , ca, inteadevar e mare §i slavit,
dar norul eel mai mic it acoperd §i'l intunecd, deer ii
este supus. Atunci pleacd Gherlan la petit dupd fata
noralui. Ajungand la nor, afla ca, nici norul nu e eel
mai puternic, ci ye/Wu/ e mai puternic de cat dansul,
dd care ce 'I gone§te §i '1 risipWe ca pe un fum. Gher-
Ian se duce la vcint ; nici vantul nu e mai puternic, ci
cetatea, care nici pAs n'are de suflarea vantului. Mai
puternic insa de cat cetatea este neamul pricesc, care
gdurind temeliile ei, o surpd si o prapAdWe; §i atunci
Gherlan recunoa§te ch. inteadevar §oarecii sant nea-
mul cel mai puternic de pe acest pamant."
AceastA fabuld este curat indica si face parte din
colectiunea Panciatantra 1) sub titlul : foarecile
schimbat isi mad un mire.' Soarecile prins de un co-
ruiu cade in mana unui brahmin, care '1 schimbd in-
tr'o fatd. Cdutand apoi un bdrbat pelitru dansa, vine
mai intaiu la soarele, apoi la norul, la vantul, la mun-
tele §i in fine la varecile , care gdurWe muntele §i
care prin urmare este eel mai puternic. Fata este ia-
rai schimbata in §oarice. Cele alte forme orientale
ace! fabule se afla la Benfey 2). In Occident este fabula
7 cartea VII de La Fontaine aproape identicd cu fa-
bula noastra, v. Robert, 1. c 3). Aceemi fabuld a mai
fost tractata in limba romana de o autoard care a tra-

I) Partea III fab. 12 trad. de Benfeyi vol. II p. 252-266.

2) Paneratautra I p. 373-378.
3) II p. 212-211.
 FABULE 195

dus'o pentru copile; §i de nu ma inel este una din

basmele publicate de Hint,escu. In legatura cu aceasta
fabula mai sta §i cea esopica 7) unde Aphrodite schimba
o pisica intr'un om, dar cand vede un ,oarice, renaste
firea el' de pisica.
Alta fabula din Povestea vorbei este 2), Copaciul
batran lovit de vifor se frange §i cade, pe cand trestia
cea slabs sta pe loc, fiind a se pleaca la orb ce vant'.
Ce e drept, aceasta fabula se allti deja intr'un calen-
dar tiparit in Buda pe anul 1825 3). Dar la Pann se pare
ca a ajuns ca §i alte pove§ti si fabule numal prin popor.
Si aceasta fabula nu este putin raspandita. GrecWe
se afla la Corai 4). Virgil face in doua randuri alusi-
une la aceasta fabula. 6) Alte paralele v. la Robert a)
§i anotatiunile lui Oesterley la Schimf and Ernst de
Pauli 7).
Vulpea firoscoasci , Tata acuma un esemplu din SnO-
vele d-lui Ispirescu: (P. Ispirescu Snoave ed. 2 p. 48
50) Vulpea vede numai atuncea culcusul sau §i al co-
piilor seb in primejdie, cand stapanul vieb vrea sa dc,a
foc acelei vii paraginite, pe cand ea n'avea habar de
dansul, WA vreme voia sa sape balariile sail A, le
smulga. Aceastafabula culea.sa din gura poporului, se

1) Coral No. 169.

2) II p. 53 -54.
3) Cartea de nanA pentru natia rornaneascrt, Buda. 1825 pag. 88.
4) No. 143.
5) Intilitt oarii. in: Georgica cartea II v. 290-291 li pentru a
doua oars in Eneida cartea IV v. 442-443
6) L. c. I 85.
7) Cap. 174.
196 LITERATURA POPULARi ROMANA

ad& deja intre fabulele lui Tichindeal (fab. 150), dar

Cu deosebirea ea, in locul vulpei e o pitpalaea, intoe-
mai ca la La Fontaine.1) Paralele antice v. Robert. 2)
Ne ajung aceste esemple de fabulistica romans.
Noi aci ocupandu-ne numai de literatura popularit,
trecem peste fabuli§tii roman, can as luat fabulele
for din isvoare literare i ail rdmas in§i§i literaturd
literard.A§a d. e. Tichindeal, Asachi, Stamati, care s'a
folosit mai cu seam& de fabulele ruse§ti ale lui Krylov
§i al0i.
In stransa legatura cu fabule, mai cu seam& cu a-
eel : epimitie acea npilda" sail povafei" morale cu
care se sfarese, stall maximele §i proverbele.

--...-.4.4.Aucv....--

1) C. Iv fab. 22.
2) C. c. 1, 303.
 PROVERBE.
Proverbele sant intelepciunea popoarelor, rodul in-
teligentel practice, specialitatea trasa din genera-
litate. Proverbele sant pentru relatiunile morale ale
omenirei, intoemai ca moneda pentru relatiunile soci-
ale. Cael proverble sant acei mijlocitori cart aduc si
inlesnesc, pe fie-care zi, spre intrebuint,area practica,
a popoarelor, intelepciunea la care au ajuns oameni eel
mai profunzi, prin meditatinne matura si patrunzatoare.
Muma proverbelor este esperienfa §i proverbele in a-
plicarea lor zilnica ne aduc iara, la esperienta. Pro-
verbele se nasc la toate popoarele, sant, in ceea ce
priveste idea generala, lesne intelese, si se aseamana
intre dansele avand toate un si acelasi izvor general
vials.. Dar cu toate acestea se deosibesc, ca toate
productele populare prin eostumul lor, nationalitatea
lor. Si acela care le studiaza, in sine trebuie sa cerce-
teze tocmai aceste deosebiri caracteristice. Coprinsul
proverbelor in sensul cel larg ce am dat not acestul
euvant este multiplu. Sub proverb se coprinde mai
anthill : pilda sau inchipuirea unei idei generale intr'o
imagine restransa din care se naste o parte insemnata
198 LITERATIJRA POPIILARA ROMANA

a limber populare, adica: loculiunea proverbiala, cate

o data cofundate cu idiotisme d. e. a prinde cu ocaua
mica; a o lua la sanatoasa a r amine in sapa de lemn etc.
coprinde apoi : maxima sail sentinfa care in genere de
origine reflectoare, a luat nastere prin abstractiune si
pleaca de la general la special, asa sant sententele tu-
turor filosofilor si inteleptilor, si In fine proverbul
propriu zis, care se naste din inchipuirea fie-caruia,
care represinte la inceput un ce special si ajunge en
incetul a se lati si a se generalisa. Putem zice cii, cu
cat o maxima e mai generala cu atfita e mai buna,
cu cat un proverb e mai special cu atata e mai bun.
Trecerea de la maxima la proverb o face fabula, care
precum am vazut, nu este alt-ceva decat incadrarea
unei maxime generale in figura unei povesti speci-
ale, si moralisatiunea, sail invatatura eu care se
sfarseste fabula a trecut adesea In gura poporului, ca
proverb sail locutiune proverbiala.
Maxima se mat deosibeste de proverb printeacw.sta,
el maxima sau sententa spusa de un intelept are
un scop didactic, si ethic si arata omului alte scopuri
si tendinte mai inalte, la care sa aspire, de cat folosul
propriu. Abnegafiune, devotament, rata tendinta si in-
vatatura adevarailor intelepti, cari cu aceste invata-
turi nutrea pe popoarele in zilele for de tinerete.
Unele din aceste maxime an fost adoptate de care
popor, si schimbate in proverbe Cu cat mai simply
si mai scurta era acea maxima, cu atat mai lesne s'a
schimbat.
Pe Tanga aceasta mai este adesea specialitatea pro-
verbelor lauda si defaima a persoanelor, situatiunilor,
 PROVERBE 199

evenimentelor, ora§elor, titrilor etc. ; ,i se continua

din neam in neam a§a d. e. proverbele privitoare la
tigani, bulgari etc.
Forma cea mai vechid ni s'a pastrat in Biblia in
gnomele sau pildele solomonice. Caraeterul for aci
este acel al maximelor, forma : paralelismu sau thesa
antithesa. In Biblia greceascd numita : Septuaginta
dupa povestea, cum ea 70 de intelepti ar fi tradus'o
independent( unil de altI, gi en toate acestea intr'un
mod a§a de identic , 1mi-it nu se deosibeau intre dansele,
nici printr'un cuvant, in aceasta. Biblia mai sant §i
pildele din ,Cartes intelepciunei" §i pildele lui asus
Sirah,.
In Grecia sant cunoscute principiele, maximele a ce-
lor 7 intelepti; eOnd din gura, se parea ca au capdtat
,aripi prin mijlocirea carora zburau din gura in gin*
.i din popor in popor. ,Epea ptereoenta :( ,cuvinte
aripate, cum se numesc in epopea lui Homer, au Minas
titlu maximelor intelepte. De vreme deja au fost culese
ast-fel de maxime ale filosofilor de catre Theodoret
Diogenes Laertius etc. De timpuru au fost traduse In
limba siriacd, araba §i ebraied sub titul de : ,pilde
sau mustrari filosofefti Renumita a devenit apoi
eolectiunea cea mare ,Adagia, alui Erasnzus din Rotel.-
dam, in care sant coprinse toate proverbele §i zicale
din literatura clasicd. Editiunea cea mai complectd
este aceea elzeviriana, Amsterd..1683.
Ne ar duce prea departe dad. am voi sa in§iram
toate colectiunile moderne de maxime §i de proverbe ;
ajunge a numi cele mai importante ; adica cea frau-
cezd de Leroux de Line y, cea italiand de Pittrd, cea
200 LITERATDRA POPULARA ROMANA

germane de Wander, colectiunea proverbelor romanice

in special de Dfiringsfeld cele sarbe§ti de iruk etc.
Sa vedem acuma §i ceea ce posedam not de maxi-
me §i de proverbe in literatura ro-nana.Vom considera
mai intai maximele, earl toate sant de origine literal*
§i apoi urmand sistemului nostru, vom cerceta in tra-
suet' generale proverbele a caror origine vom cauta.
Nu vom intra in aratarea paralelor, cad precum
am observat la inceputul acestui capitol, tocmal la pro-
verbele, este greu de a deduce ceva din asemanarea
ce esista intre acele unui popor, cu proverbele unui
alt popor, de oare ce multe Si mai cu seama cele mai
raspandite, rasar din viata practica §i din firea ome-
neasca, care e pretutindenea acea§i in ceea ce pri-
ve§te patimile.
Nu e nici un popor , nu e nici o literatura care sa
n'aibe proverbe §i zicatoare in pofida femeilor, care sa
nu biciueasca scumpetea, care se nu face, haz de ne-
rozia oamenilor, de ingamfarea procopsitilor, care sä
nu se planga sau sä reflecteze asupra impartirei ine-
gale ale bunurilor lume§ti i ale insuOrilor sufleteti.
De alta parte, evenimentele ce se petrec in sanul
societatii, care nu se ridica peste nivelul poporului in-
cult, se repeta cu atata asemanare intre dansele, incat
foarte u§or s'a putut na§te acelea§1 proverbe in dife-
rite locuri , independente unele de altele. A ajunge
dar prin ast-fel de rationamente la concluziuni ethno-
grafice este invederat gre§it. Se intelege ca i aci con-
statam, cain toga literatura fluctuanta populara, mi-
gratiune de la un popor la altul §i inraurire reciproca.
La proverbele insa find materialul prea vast, ne am
 PROVERBE 201

marginit de a arata in genere originea for , cum s'au

putut na§te §i cum au putut ajunge la Romani. Numai
in monografir speciale ar putea sa se desvolte mai pe
larg identitatea , altmintrelea mare, sau deosibirea ce
esista intre proverbele romane §i cele slave, sau intre
cele romane Si intre cele romanice §i latine. Incercari
de felul acesta s'au §i facut de dire d-nii Duringsfeld
ai G. D. Theodorescu 1). Dar pe de o parte materialul
de care s'au servit era mic, pe de alts parte cerceta-
rea mai cu seama celui din urma laboreaza prin pre-
judecata, ca proverbele romane trebue sä se asemene
mai mult cu cele latine, decat cu proverbele altor po-
poare, dintre cari tocmai Slava au avut o inraurire
destul de mare asupra spiritului religios Si etic al po-
porului Roman. Noi ne lasa.m sa:fim condu§i numal de
fapte:§i la care concluziune vom ajunge, pe aceea o
vom adopta.
Colectiunea cea mai veche §i cea mai bogata este :
Floarea darurilor tiparita pentru Mtaiasi data la 1700
in Sneagov, Si apol 1703 §i 1814. Cat prive.te origi-
nea acestei card §i partea istorisitoare, am pomenit'o
deja mai susu 2). Dara partea cea mai mare se corn-
pune din sentenle §i maxime atat al filosofilor, cat
si al parintilor bisericei, incepand de la Socrat, Ari-
stotel, Platon pana la Ovidie §i Iuvenal 1i de la Isidor
§i Sf. Augustin pana. la Toma ,Achinatul" (Toma de la
Aquino) marele scolastic aI evului mediu. Un con-
tingent insemnat de maxime da Sf. Scripture, In spe-

Cercetliri asupra proverbelor romane. Bucur. 1877.

3) Pag. 138 urm.
202 LITERATURA POPULARA ROMANI.

cial inteleptul Solomon, acel tip de intelepciune al 0-

rientuluT. Cartea se compune din 35 de capitole, din
cari o jumatate vorbe§te de virtutT §i cea l'alta de pa.-
catele opuse, in§irate ast-fel, ca dupa fie care virtute
urmeaza contrariul eT, pacatul respectiv ; aka c. I, dra-
gostea; c. 2, pizma, care este pacatul impotriva dra-
gostei ; c. 3, pentru bucurie ; c. 4, Tntristarea, care este
pacatul impotriva bucurieT etc. Relativ la fie-care sant
citate acele maxime, din cari dam aci numaT cate-va
ex emple :
,Sfantul Pavel a zis : inteleptia lumil ace§tiea, este
nebunie la Dumnezet; deci eel ce §tie mai mult, acela
§tie ma! putin."
Aristotel au zis : gol m'am nascut in lumea acea-
sta §i cu napatT ; §i la sfar§it va.zuiU ea nu sant nimic."
Platon au zis : dragostea ochl n'are."
un intelept; tree lucruri gonesc pe om din
casa: fumul, picatura §i muerea rea."
,Seneca au zis: pizma scoate din rau bine §i din
bine Mu."
,Omer all zis: ma! mult se cade a se pazi ne§tine
de pizma rude! §i a prietenuIul, de cat de a vrajma-
§ului.'
Barbarig au zis : pacea este peste toate bogatfile
§i maririle lumil ace§tiea.
,Casiodor au zis : mania este muma a toate rau-
tat ile.
,Parisiean (!) 1) all zis : vrajma§ul cel mai mare pre
care l'ar putea dobandi omul, este mania luT."

1) Adicl : Priscian.
 FLOAREA DARURILOR 203

,Ermis ad zis : mania nebunulul este pururea in cu-

vinte, iara a inteleptului este in fapte."
,Inca (Solomon zice) : precum apa stinge focul, asa
§i milosteniea stinge pacatul."
,Inca : sa nu zici fratelui aid , pasa de ceare salt
dea."
Ovidie au zistt : vei sa dal, curandd da.c
Isusd Sirand au zisd : on ce dar vei face, MA cu
fatit veasnla si nu to scarbi; ca, mai multd plateaste
cuvantul celd blind decat da'ruirea cea mare."
Pamantuld mananca pre oameni, Tarn cel foarte
eftind mananea pamantil."
Solomon au zisd : doao lucruri dumniezaul mieu,
rogu-te sn nu'mi dal : nici sarncia nici bogatiea, ce in
vieata mea imI da numal trebuinta."
,Sfantul Paveld au zisd : scumpe:.ea Taste radalcina
tuturord rautatilor."
,Seneca au zisd : cade-sa oamenii sa stapaneasea
pre bani, Tara nu banil pre oameni.."
,Inca : mai bine Taste sä cinstesti pre omul Wa de
de bani, de cat pre bani fara de mid.'
,Iuvenal au zis: nu sant banil aT scumpuluT, ce Taste
scumpuld al banilor."
,Platon au zisd : trel lucruri jeleaste inema mea
mai multd de cat cealea-lalte : pre bogatul, candd a-
junge la saracie, pre eel cinstitu, cand it rusineaza,
pre cel intelept, candu-1 va rade and nebund."
,Caton au zisd : aceaea carea to -au fagiiduit eine-
vas tie, nu o fagadui to altuea nici cum."
,Sfantulti Grigorie au zisd : din gura mincinosuluT,
nici adevaruld nu sa creade."
204 LITERATURA. POPULAR/ ROMANA

,Sfantulg Avgustinit au zisg : leul nu sa luptg cu

furnicile, nice vulturul prinde muste."
,Sfantul Isidord au zisg : ggina pentru unit ou face
mare galceava, de o aude vulpea.'
Aceste putine exemple ne aratg pe de o parte nu-
mgrul insemnat de autori si filosoti, de unde s'au luat
acele maxime, pe de altg parte putem vedea , ca au
intrat mai mull sau mai putin schimbate in literatura
nescrisg.
De sigur vre unul sau altul din cititori, 10 aduce
aminte de sentinte si cuvinte ce le a auzit rostindu-se
ici-colea.
A doua carte aproape contimporang cu cartea
precedentg este acea intitulatg :
Pilde filosofe0i tiparite la Targoviste 1713 de
Vladica Anthim. ed. cgtre 2-a 1835.
Originalul imediat dupg care s'a tradus este gre-
ceste, tiparit asemenea la Targoviste in acelasi an.
Del Chiaro in cartea sa asupra Romaniei, pome-
nind tipografia mitropoliei si (land lista cartilor ro-
mane tiparite acolo de care Vladica Anthim, intre
earl se afla, si ,Alexandria" ne da si o notitg preti-
oasg relativa la istoria acestei call. Ca cea din urma
carte esitg din teascurile mitropoliei pomeneste del
Chiaro si : Illaxime filosofiche addogand el el ar fi
tradus acea carte din frantuzeSe in italienefte §i din
italieneste traducandu-se grece0e, a fost tradusg dup.
aceea ,,i romane§te §i tiparitg acolo. Acele Maxime
filosofiche" nu pot fi alt-ceva decal ,Pildele filosofefti.'
Din nenorocire atat esemplarul nostru, cat si acel al
Academiel sant defecte, la amandoug le lipseste titlul,
 PILDE FILOSOFEM 205

si n'am putut da pand astazi de un esemplar corn-

plect. Tiparul find insa identic cu acel al Ciaslovului
tipdrit asemenea acolo la 1715 de care Anthim Ivi-
reanul, nu incape indoiala de data acestei carti. Ce e
drept, Iarcu o cunoaste sub anu11713 1), dar dupa es-
perient a dobandii n'avem prea multd incredere in da-
tele Iui Iarcu, cat privWe cartile romane din sec. XVI
si XVII.
Pildele filosofe0 ,dupa. limba cea proasta greceasca
talmacite romanemte" (adica din neogrecqte : cnr),t,K
ExXvix1) coprind dupa, numerarea noastra 964 de pil-
de, insirate unele dupa altele, far% numele autorilor,
§i fara numerotatia. Stilul e cam concis §i sentintele
sant puse ca un fel de axiome etice generale, de oare
ce nefiind pomenit autorul , maxima perde subjecti-
vitatea ei si devine maX objectiva.
Unele exemple ne vor ardta caracterul acestei co-
lectiuni :
,Nu Taste sarac cela ce n'are tatk ci cela ce n'are
invatatura §i build pedeapsd 2).
,Cu vorbele ceale dulci, sa ca§tiga multi prieteni."
,Nebunulti are inirna lui in gura, si inteleptulil are
limba lui in inima."
,Zavistia nu are odihna.
Cand Taste rana la inirna, nu stie omuld ce sa mai
facd.4
da in datorie, pentru ca sa traqti slobodil."

I) Catalog general de carp' rom. ed. 2-a p. 9.

1) Cre§tere : r.caEwcna.
206 LITERATURA. POPULARA. ROMANA

,Lacomiea aduce sarhciea, si numaT acela Taste ho-

gatt, care nu pofteaste nimici1.4
Bucuriile ceale mai desh'varsit ale lumiT, santil pu-
rurea amestecate cu oare care intristhciuni. 4
,La toate trehile tale sh Tai data, de la eel' ce s%
temp de Dumneze5.4
,MaT bine Taste sa aiblun mestesughpentru ca sh-ti
castigT hrana to ; de cat sh intinzi mana sd ceT mi-
lostenie ca A, trlestc.
Fa, bine celui ce-t,T face rau, ca-lit veT birui.`
,Cu rabdarea ajunge cineva la sfarsitulti ganduluT
sau. c
,Doao fealurT de oamenT nu sh indestuleaza nisi o
dinioarh: ceT ce ciarca invathtura, si ceT ce strangil
avut,ie. "
Dulciata lama Taste, sh aibT call" it! trebueaste
Tara nu cat MI% treaba prisoseaste.'
Cinci lucrurT santil nefolositoare, candil nu santil
insotite cu alte cincT : cuvantulu, WA de isprava ; bo-
gatiile Mt% chivernisealh; stiinta fall nhravurl bane ;
milosteniea, WA gandd bunti, si viata MIA shnatate.0
,De veT vrea sh nu-tT atle vrasmasul tau taina, nu o
arata la prietenuld tahc. etc.
Afarh. de aceste doua colectiuni mai esista in litera-
tura romanh si alte colectiunT de maxime etice, dar
relativ moderne, si cuff n'au intrat in popor d. e :
Filosoful indian, sate mijlocul de a trai mai fericit in
societate.Culese de un vechitc Branzin si runzanite de
un ,'colar de Sf. Sava 1835, 1836. 1853, care nu este
alt -ceva decat o traducere a MOT. lu! Chesterfield en-
glezul ; alta carte este acea a lui Darvar, tradush din
 cum MOISE 207

greceste §i in fine: Conductoriul pe calk viecii in invti-

teiturl morale clasice . . . . de Fr. Reiche, tradusu din
grece,te i corectatl dupa originalul germanl din a
patra editiune de N. Daniilopulu Bucur. 1852.
Pe langl acele colectiuni de origine literarl, posede
literatura roman/ §i o suml de mici carticele de ma-
xime §i sentence curat populare, datorite spiritului si
istecimei 'di: GUM Moise, vestitul din tam romanea-
sea, care in curs de multi arl, scoase pe fie care anu
nou cate una din asa nuinitele practice in 10,000 de
esemplare, §i pretetindenea se citea acea cArticica §i
chiar in zioa anului nou, pe cand se manta placinta.
Aceste carticele au devenit acuma de o raritate in-
semnata §i d- nu M. Schwarzfeld va bine merita, dad, ne
va da in curand o editiune complectl acestor prac-
tice" adunate §i sistematice§te aranjate de d-sa.
Cercetandu-le mai de aproape, vedem el nu arare
on se aseamana cu maximele din dirtile sus pome-
nite, dar *i o sumA se datorWe literaturei paroemio-
logice ebraice, incepand de la Biblia, Vara la pArtile
etice din ruggciuni. Unele ins/, mai cu seam/ cele din -
tai sant culese din gura poporului unde au intrat din
Biblia.
E interesant a observa aci una din cAile prin can
acele sentence etice ale filosofilor al *runs in popor.
Dascalii eel vechi pentru a invAta pe copii a scrie,
le dedea a..9, numite ; grapsime" can nu eral alt-ceva
decat pilde filosolegi" §i copiii scriindu- i si repetin-
du-I merel §i le intip/real in minte,§i ast-fel ajunsera
acele grapsime a deveni proprietatea poporului. D-nu
P. Ispirescu, vestitul nostru culegAtor de basme, ni-a
208 LITERATURA POPULARA ROMANA

spus-o ca asa a invatat el insusi din copilaria lui, ba

chiar mai tine minte vr'o 2 3 din acele grapsime ctt
toate ca, s'a scurs multa apa de atuncea pe Dambovita.
Tatal med de asemenea tine minte maxima urma-
toare, ca un grapsim, dupa care a invatat a ,scrie :
,Acela care lesne se jura, se dovedeste ca este min-
cinos4
Mai aproape de proverbele propria zise de cat de
acele maxime, std. o altd carte populara, cu care am
fault deja cunostinta in partea antaia, adica : Yi ata lui
Bertoldo, care precum am vazut nu este alt-ceva de
cat o legends solomonicd. Dialogurile intre imparattil
si Bertrldo nu sunt in genere alt-ceva, de cat o insi-
rare de proverburi. Manuscriptul nostru din 1779 con-
tine forma mai veche, care e cam schimbata. in: ,Vi-
cleniile mesterului Perdaf4.
In on ce caz avem in amandoua o colectiune foarte
bogata de proverbe si zicdturi populare , cu toate ca
sant de origine strains. Ceea ce nu se poate taga.dui
este, eh' traductiunea facuta din limba greceasca, este
una din cele mai nemerite. Spiritul poporului roman
a fost pe deplin respectat si numal asa a si putut in-
fluenta asupra poporului. De oare ce avem aci a face
cu una din izvoarele proverbelor, vom da aci aseme-
nea cate va esemple, dupa manuscriptul nostru; una
insa nu trebue sa uitatn ca, hind proverbul in genere
impartit aci in cloud parti ca sa poata forma o mntrebare
si un raspuns , dupa caracterul dialogului ce 'I are, si
not luam une -orT amandoa partite ca sa avem proverbul
intreg d. e. : ce vin este mai bun ?" cel ce se bea
in casa altuia" ar corespunde until proverb: vinul eel
 PROVERBE 209

mai bun este acela ce se bea in casa altnia. 0 alts pe-

reche : ,care esti acea marea care nici o data nu sa
satura? satul scumpului §i iubire de bani,' cores-
punde oare§i cum unei pilde sus citate. Alte esemple
sant : ,Cel ce §ade pre scaun inalt, acela_primejdue§ti
sa caza gios sa se de§ale.'
,Mu§tile macar de le §i gone§te cine-va, eli Tara§ sa
Intorcu.'
,Cel ce nu'§i sfar§e§ti triaba, Inca nu manancl.'
,Nu te pune cu mai marele tau, nici te prici cu cel
mai mare decat tine, nici sa nu te apropil la apa care
curge rapede.'
,Nici apa lina nici omul tacut nu 'ml place.'
,Vina pe omul nenorocit tot diauna it Intampina.'
,Muere manioasa, focul aprins , tigaea gaurita esti
mare paguba casil.'
,Omula rau i sa Intampla lucrul de care sa teme."
,Racul de multe on sare din tingire §i cade pre
carbuni §i sä arde.'
,Cine samana. rautati, 'Tara rautati sacira.'
,Supt haina de multe on se ascunde moliea.'
,fine a incurcat panza , trebue sa. o §i descurce.'
Rau poate sa se descurce can santu capite multe
In plasa.'
,Cine samana ghimbi, nu imbla far de incaltaminti."
,Greu esti cineva§ sa. sai Im boldu.'
,Pe omul bun, nu'l doare capul.'
,Muere manioasa, este marea fall, vad.'
,Mojicului nu sa cade sa -'T sa dea toiag in mama.'
,Porcului §i broa§til nu-i radica tina din spinarea."
,Corbul nice o data nu aduce veste buns.'
Garter, lit. pop. rom. 14
210 LITERATURA POPULARA ROMANA

,Cine sa lauds, se mascaresti pre sine.'

,Mojicul este un dobitoc rau.'
,Mueri rea, apa §i focul purure rAzbat si li sa face
loc.'
,Cine lade pe urzica, adesi 11 pisca.'
,Cine scuipa inpotriva vantuluT, IsT scuTpa muste-
tile.'
,Cine spala capul magarulut, In zadar pierdi osti-
niala si soponul.'
,VoTu sa-IT mu4umescu Inteacestas chip, ca sä stai
pururea cu picloarile drepte: Insa §i eel spanzurati
sant cu picTorile drepte.'
,Cine o data s'au ars sufletul de bucate fierbintT,
sufla si in cele rect. (Proverbul nostru suns : tine se
frige cu ciorba, sufla si in Taurt).
,Vai de cela, ce da Invatatura altuTa.'
,Cel ce inpinge corabie in mare, sta In vadu.'
,Cine sa duci la moara, trebui sa se infaineze."
,Celui ce i sa Intampla bine, intelept esti.'
,Dupa trasnet, vine si pratrd.'
,Pestele eel mare, inghite pe eel mic.
,Cel ce nu sa credi, sa insala."
,Limba nu are oasa si sfarama umerile (v. prover-
bul nostru : limba n'are oase si sfarame oase).'
,Adevgratul platesti pediapsa pe drasupra.'
,Pacat vechiu, pomana noao.'
,Cine rade vineri, plange duminica.'
MaT cu seama diata, sau invataturile luT Bertoldo,
ce le a dat Inaintea mortiT, formeaza un sir de pilde
§i proverbe, d. e. :
,Cine este invMat la sapa, sa nu s'apucc de sulita.'
 PROVERBE 211

,Cine scarchina raea altuea, racore§ti a luT.`

Cine sa temi de pasarT, nu samana malalu.'
,Cine-§ numara baniT adesa, nu sarace§ti.`
Cine Intl in dantu, trebui sa §tie a &ca.'
,Cine da paine lul la aftil cAini, curund it latra cainir
luT.'
,Cine mananca dupe, pofta altuiea, nimic nu sä fo-
losea§ti.
,Cine esti far de prietin, Taste ca un trup far de
suflet.' etc. etc.
Para lel cu Bertoldo este Archir 5si Anadam, care
precum am vazut, este maT mult sail mai putin de a-
ceea.T origine.
Asa coprinde §i Archir o sump, de maxim anume
didactice, prin care Archir invata pe nepotul sau Ana-
dam intelepclune. In literatura ruseasca, s'a desvoltat
o carte deosebita de maxime , imboAindu-se numa-
rul acelora, ce se puneau in gura luT Archir 1).
In aceste maxima se deosibe§te ediiiunea luT An-
ton Pann de manuscriptul nostru. Anton Pann co-
prinde 37 de ,pildec, car! in fond se aseamanacu cele
din manuscript, dar totu§T sant prelucrate §i mat ase-
menea cu proverbe populare moderne ; asa bunioara :
No. 8. Pe mai marele tau, §i pe care-1 vet sluji, nu'l
defaima -catre altiT, macar de 1.i s'ar parea cat de as-
pru or! rAu ; dupa proverbul ce zice ;
Nu-tT sumuti cainele
Cu! al mancat paTnile.
1) Galahova istor. russk. slavego. 1. Ptrbrg. 1880 pag.
415-418.
212 LITERATURA POPULARA ROMANA

In manuscript 1) suns ast-fel :

,Fatul meu! Cancl vet sluji la un Domnu §i va fi
domnul tau nebun, to sa nu zict a este domnul tau.
nebun; cl sä fact cum fa va porunci el, ca-i va fi mill
di tine.'
No. 12. ,Inaintea celor mart. nu fit indraznet la
vorba §i grabnic la raspuns, ci to Infatipaza cu sfiala.
si raspunde cu socoteala ; ca toata grabs , strica.
treaba ; tar vorba dulce, mult aduce.
Manuscriptul 2).
,Fatul mea! sa nu fit vorbitortu Inainte imparatu-
lui tau, nici foarti gluma§, ca vii gre§i.'
No. 14. Mania ta iara§i nu grabi sa o veqi asupra
cuiva, ca O. nu to cae§tY ; ca., dupa cum am mar zis
cainta cea din urma, cu paguba ta se curing; §i, ba--
tea §i ocara data, nu se 'ntoarce nisi o data..
Manuscriptul 3).
,Fatul me.u, Anadam ! maniea nu o varsa curand,
ca apot pe urma .'o pare ran.'
In fine :
No. 25 : and vet urea sa vorbe§ti cu cine-va, sec
scott cuvantul prin fret lacate, adica: unul sa-1 aibt
la inima, al doilea la gat §i al treilea la buze; ca elind
din gura-ti cuvantul, se duce ca vantul, §i nu-1 mai potX
ajunge, nict cu ogarul nici cu armasarul.
Manuscriptul : 4)
,Fatul mea! cand ai sa graeqt1 cu domnul tau, sa-
l) Fol. 100 b.
8) Ibid. r
8) Fol. 101. a.
4) Fol. 101. b.
 PROVERBS 213

IT aiba gura tril propel!: una la inima, alta la grumaz,

alta la gura , dad. apuci di grae§tI cuvantul; ca ca
vantul 1) esti, nu'l mai poti agTungi, nici cu calu, nicT
,cu ogariul, nicT cu §oiumu.4
Aci putem urmari chiar asimilarea sententelor §i
maximelor cu formele populare , devenind cu incetu
Insu§T proverbe populare.
Un alt izvor din care au luat, nu numaT RomaniT
du mai toate popoarele moderne este : Sfanta Scrip-
tura, vechiulul §i nouluT Testament, mat cu seams
cartile lul Solomon §i Isus. Sirah. Mai sus deja am
adus mat multe esemple de origine biblica, aci sa mat
pomenim Inca cate-va din N. Testament :
,Pomul dupa roade se cunomtec e luat din Ev.
Mat. c. 12 v. 33: ,ca din rod se cunoa§te pomul.1 Prin
variatiunea acelula§i motiv s'au mai desvoltat de aci
Inca proverbele :
,Dupa poama se eunoa§te pomul,
i dupa fapta omul.'
, Pomul se cunqte din roads,
Si omul din mintea neroada.'
,Ce face mana dreapta, sa nu §tie mama stanga'
nice proverbul, care vine de la Ev. Mat. c. 6 v. 3.
Tara to cand fact milostenie , sa nu §tie stanga ta,
ce face dreapta ta.' Cu totul neschimbat a ramas ca
proverb, zisa EvanghelieT : (ibid. c. 7 v. 3) : ,Iara ce
vezT §tercul In ochiu fratelul tau, Tara barna din ochiul
tau nu o simti?` Derivat de aci e apoT :

9 In manuscript stA : cuvantul.

214 LITERATURA POPULARI ROMANA

,Vezt barna in ochiul tau,

i nu vorbi pe altul de rau.'
Intre cele citate din ,Bertoldo` avem asemenea un
proverb de origine biblica. Luca c. 14 v. 11. C. tot
cel ce se inaltA smeri-sa-va, i cel ce se smerWe,
inalta-se-va.' Acestet zise evanghelice corespunde, de
o parte proverbul roman cu totul identic, de alta parte
§i o credinta populara, sau mat bine, o legends. popu-
lar., dupa care D-zeu are doud scant, pe una inaltil
pe cel smerit §i pe cea Pala coboara pe cel inaltat.
De aci proverbul roman :
,D-zeu doue scarf are
SA sue §i sa coboare.`
Despre aceasta legends, am tratat mat pe larg in.
,Germania' editata de Profesorul Bartsch 1)
Proverbul aplicat deja :
,Pe -igan de-1 vet spala,
Tot negru va ramanee
nu este alt-ceva de cat o forma schimbata, a intre-
barit retorice facuta din parteaproroculut Ieremia cap.
13 v.23. ,Ar putea oare un negru WO schimbe pelea.`
Dar nu de acolo direct provine proverbul, ci de la fabula
care se afla deja la Lokman: cum ca. un negru sta ksi
se freca intr'un rau, crezand ca prin multa spalatura.
i§i va albi pelea.
Aci avem un al treilea izvor al proverbelor. adicit :
jabule fi pove0i aduse la cea mat simplal espresiune.
I) Germania. Noua eerie an XIII (XX) 1880 pag. 288.
 PROVER BE 215

Un alt esemplu , tras din natura , dar desvoltat prin

pove§tT §i prescurtat ca proverb este : ,din sange apa
nu se poate face, adica adevarata inrudire nu se
poate tagadui; ceea ce e demonstrat printr'o pove-
ste, asemenea din cercul solomonic. ,Corb la corb
nu scoate °chit' e de asemenea o prescurtare unei fa-
bule. ))e aceea4 brigine este apoT proverbul: ,vulpea
and n'ajunge la struguri zice ca sant acrir care mat
are §i variantul : ,vulpea and n'ajunge gainele, zico
ca sant spanzurate.` ,Au mancat aguride parintit
Olt au strepezit copiii dintit( Acest proverb vine do
la un cuvant al prooroculut Ieremia, care dupa a-
ceea a ajuns morala unei fabule orientale §i a§a s'a
raspandit ca proverb. Din fabula sus tratata pe larg,
despre §oaricele care este cel mat puternic animal,
s'a nascut urmaterul proverb :
magura cea gurguiata
n'o doboara vant vr'o data
dar §oarecit o scobese
pe de desubt §'o gauresc.1)
Tot din fabule se trag proverbele : ,Camila vrand
sa dobandeasca coarne §i-a perdut urechilec. ,Coto-
iul s'a calugarit §i s'a jurat ca nu mat mananca §oa-
rect.' ,Pune caciula jos, §i dupa ce te vet judeca la
dansa, fa ce ti -al pus In gO.nd` §i varianta : ,pune-tt.
caciula Inainte §i te judeca. singue. Isvorul acestui
proverb este o poveste orientala din ,40 vezirt' mat
pe larg v. anotaVunile hit R. Kohler la Gonzenbach 2).
1) A. Pann, Povestea vorbi! II, p. 61.
3) Sicilianische Maerchen No. 8. vol. II. p. 208.
216 LITERATURA POPULARA ROMANi

Nu mai putina influents asupra spiritulul poporului

au esercitat superstitiunile, din cari unit stint mult mai
vecni de cat just's!' crestinismul. E foarte greu Insa a
precisa cu oare care siguranta originea acestora ; cad
tocmai metodul ce'I urmarim not in descrierea litera-
ture! populare romane, este menit de a demonstra, ca
pe de o parte literatura scrisa, si pe de alta parte imi-
gratiune pe tale orals de la Orient la Occident ad a-
vut o inraurire mult mai mare asupra spiritului po-
poarelor, de cat l'ar presupune cine-va. De aci si acea
nivelare ce o putem observa la toate popoarele, toate
stau pe acelasi sail aproape pe acelasi nivel in ceea ce
priveste literatura populara. Este de aceea datoria
noastrA de a fi cat se poate de sfiicios si precaut in
cautarea si in determinarea urmelor mitologice in lite-
ratura populara. Cu ocaziunea basmelor vom reveni
mai pe larg asupra acestul punct foarte important,
care pans acum n'a fost in destul observat, si care a
dat nastere la ipotezele cele mai curioase , si la mito-
logii speciale , fantastice la popoare unde s'a pastrat
abia o mica urma de mitologie autohtona, iar restul
este material imprumutat §i preschimbat.
In ori ce caz influenta religioasa si din acest punct
de vedere al superstitiunilor si eresiilor medio-evale,
se poate urmari si in proverbele noastre romane :
,Bun e Dumnezeumester e dracu( este curat dua-
lismul oriental-bogomolic, despre cele doua puterl din
lume, din cart una e bung.: Dumnezeu, si alta este ac-
tivA : dracu. ,Dracu craps cand fact bine' e invederat
de origine religioasa, ,ca e de bine sa fit stangacifi, ca
sä impusci pe drace. Acest proverb se esplica numa!
 PROVERBE 217

prin credinta populara, cum cy fie care om poarta pe

umere un anger §i un drac. Dracu de pe umarul string
invata pe om de rau, iar Ingerul de pe umarul drept,
sfatue§te pe om sa fact' bine. 1) Fund stangacia love-.
§te omul in dracu, care §eade pe umarul sting. Acea-
sta credinta este de origine orientala §i raspandita peste
Intreaga Europa.
De credinte populare tine asemenea proverbul :
Corbul nici o data nu aduce veste buna'. Tot a§a :
,I -a cantat cucul astazi. ,I-a batut ceasul noroculuT.'
tin Dumnezeu da. §i altul ia.'
Alte proverbe, i aceste sant In mare parte autoh-
tone, oglindesc starea sociala Si ideile poporului asu-
pra families, invataturei, dreptat,ei, bogatia §i saracia,
fericirel §i altele. Unele art luat nas,tere de la obiceiuri
§i institutiunl vechT, altele sant imitate dupa proverbe
de origine literary, care din momentul cand at intrat
In gura poporului, dart na§tere la o sumy infinity
de paralele ; iar alte proverbe s'ai nascut din modul,
cum poporul cauta a caracterisa viata §i a esprima cu
un cuvant scurt §i precis, esperienta adesea amara
a vietil. Numai cate-va esemple din aceasta filosofiec
a poporului roman.
Femeia in genere e tot a§a de putin politicos trac-
tata, cy la toate popoarele : ,Muerea, poale lunge §!
minte scurta'. , Muerea a imbatranit pe dracu ' ,Din-
tele mintli la muere, tocmai dupa moarte ese.' Doua
mueri §i o gasca fac targul cucului. c Dar :
Cine cauta nevasta MIA cusur, neinsurat ramAne.'

1) V. Jipesca : Opineariu p. 114-115.

218 LITERATURA POPULARA ROMAN/

,DacA moare nevasta, se duce jumata,te lumea

daca moare si barbatul se ispraveste lumea.' ,Nevasta
nu e carpl O. o descosT si sa o lepezi.` . Sa-t1 Tat
nevasta de potriva ta.(,Maritisul te leagl de maint
si de picToare.` i Tar :
,Omul o nevastA si o pisica trebue sA. alba In casa.'
In adevar : ,nevasta cu minte bun., e barbatulul cu-
nuna.' dar : ,rar la om asa noroc. .CA precum : ' bar-
bat bun si usturoiu dulce nu sA poate, c asa si nu A.
poate : ,lanoas1 si laptoasa si grasa, sit vie si de vreme
acasit,` nu sa. poate Tar : , moartea MIA banulala si"
nunta far. cATala.` , Dar cum ti-o fi partea,` cA: , ce e
scrisa omuluT, trebue sA o patimeasca.` In privinta.
copiilor Tata ce zice proverbul: ,De copiT, de barb& si
de cote goale sl nu te plangT nicT o data'. ,De copiT,
case sparte, nu s'au vhzut. 4 , De la un copil si de
la un nebun afli adevArul.` ,Copilul cu leaganul se
amageste si tace.' Dar ,copilul nepedepsit, ramane
nepricopsit.` InvAtatura este una din lucrurile pe
care pune pret Romanul in deosebi in proverbe, ara-
tand pretutindea folosulurile cele multe, ce le poate
trage omul de la invatatura: , aT carte aT parte.
,coala face pe omul, omsi altoiul pe pomul pore.
,Cineinvata la tinerete se odihneste la Miran ete. ' ,Cine
tie carte, are patru °chi.' ,Toatalumea este scoala si
vremea InvatA pe aceTa ce n'au dascal( dar : ,nu tine
traeste mult, stie multe, ci tine mall mult, stie
multe.` Cu toate acestea insl: ,tot invatam cat traim
si neinvatati murim.c
Nu tocmal bune sant proverbele relative la drep-
tate : ,Dreptul umbla tot-de-auna cu capul spart.'
 PROVERBE 219

,Pans and ajungT la D-zeu, to mananca sfintiT.' Dar

§i ,dreptatea ese pe deasupra ca unt-delemnul.'
,Cele drepte sant jumatate ale draculuT, Tar cele ne-
drepte cu stapan cu tot.'
Multe sant proverbele relative la saracie ,,i bogatie,
ca §i cele relative la noroc §i nenorocire : ,N'are in
lume saracul, unde WO piece nicT capul` ,Saracia in-
vata pe om, ca sa fie econom.' Dar ,mal bine tra-
We un sarac, de cat un bogat sgarcit.' ,MaT bine
sarac §i curat, de cat bogat §i rttinat.' ,Saracul de
ce-i sarac? ca, n'are minte in cap' sau , a nu crede
ce e in carte, ci crede in lucrurl de§artec. Dar : ,Pe
sarac in nevoi crude, numaT Domnul it aude.' Ideea
fundamentals Ina, care predomina In toate prover-
bele, ca §i in toata viata poporulut este : ,cuT i se cro-
e§te ran rau IT merge tot meree un fel de fata-
lism i prin urmare o supunere oarba destinulul
, a§a is fost, norocu,' ,aqa-i a fost ursita" cu asta
i§l esplica poporul toate nenorocile §i cu asta se
mangae.
Spiritul ironic se observa In bicluirea vitiurilor ; in
special prostul qi nerodul este figura cea mat deasa
in proverbe. Vine apoT , flecaria, betia , scumpetea,
desfranarea, lenevia, lacomia etc. Ar trece peste schita
ce voim not sa, dam, dacs am incerca. sa dam esemple
din fie-care. Anton Pann culegand eel d'antaTu pro-
verbele romane, le a publicat intr'o Inlantuire di-
bace §i sub rubrice anume sub titlul de : Culegere de
proverburi sail Povestea vorbil, de prin lume adunate
ci tar* la lume date. Editia antala intr'un volum
Bucure§ff 1847 reprodusa in tocmal in editia de
220 LITERATURA POPULARA ROMANA

la 1880. AceastA culegere de proverburi, ameste-

catA cu pove§ti s'a vandut asa de repede in cat
deja la 1852-1853 scoase Anton Pann o a doua e-
ditiune in 3 volume, mult mai bogata de cat cea d'an-
taia. Din punctul de vedere al forme/ originale a
proverbelor trebue observat, ea editiunea antaia are
o sums de proverbe romane Inca In forma for pro-
zaica, precum se mai aflA si azi in gura poporului,
dar pe cari I a rimat Anton Pann in editia a doua,
vazand ea cititoril gusta mai bine aceasta forma. Ori-
ginalitatea Impartirei §i ingeniositatea legaturei pro-
verbelor Intre dansele, ridica aceastA colectiune de
proverbe mai pre sus de cat eolectiunile facute la alte
popoare, chiar daca aceste din urma sant mai erudite.
Pe langa Anton Pann mai avem §i pe d, P. Ispi-
rescu , care a publicat mai multe proverbe, ca adaus
la Legendele sail basmele romanilor vol. I Bucur.
1872 pag. 164-180.
Sub titlu de Romanul glumey a aparut apol la Bu-
curesti 1874 o sums de proverbe scoase toate din
Anton Pann. Mai mult zialtoare de cat proverbe a
publicat Baronzi In cartea sa : Limba romancl yFi tra-
ditiunile el Galati 1872 pag. 40-71. 0 colectiune mai
bogata, coprinzand in sine toate proverbele autorilor
sus eitati §i alte scoase din cart/ de citire , este aceea
publicata de I. C. Hincescu, Proverbele Romdnilor.
Sibiiu 1877 care tontine 3169 de proverbe §i zica-
-toare, dar uneori schimbate de catre editorul.
Toate aceste colectiuni Insa sant cu mult Intrecute
prin colectiunea manuscripts a 1111 Golescu. Aci sant
In§irate proverbele §i maximele In ordin alfabetic,
 PROVERBS 221

cdte o data §i cu variantele proverbelor §i cu esplica-

iiunea for in parantesa. Acest manuscript, care se all&
acuma In posesiunea Academie' romane, a fost cer-
cetat §i de d. Lambrior, care a dat un mic estract dinte
ansul 1).
Academia ar aduce un serviciu imens literature'
paroemiologice romane, daca ar publica acea colec-
iune mareata.
In fine a inceput d-nu Ispirescu In ,Revista pentru
Istorie, Archeologie §i Filologie' 2) cu publicarea uner
colectiuni de proverbe, maxime §i zicatoare, care co-
prinde nu numal tot ce s'a publicat pana acuma, dar
d-nia sa a §i fa' cut escerpte din carOle autorilorromani de-
frunte, §i pe lana aceasta s'a folosit §i de manuscrip-
tul lui Golescu. Ar fi de dorit ca aceasta coleOune,
in orb-ce caz cea mai complecta ce o putem avea, sa
iasa la lumina in intregul ei, cat se poate de curand.
Numal atunci vom avea un temeiu solid pentru cer-
cetari critice, privitoare la proverbele romane.
Pe MO proverbe §i subt acela§T titlu mai con in
colectiunile sus citate §i o suma de ziecitoare" care
prin scurtimea for se apropie de proverbe, dar care in
fond se deosibesc cu totul de proverbe. Pe cand pro-
verbul constata sub o forma anume un adevar gasit
prin esperienta, nu este zicatoare alt ceva de cat o
espresiune figuratii. Pe cand proverbul se compune
din &nil part!, formand un paralelism, tea qi anti-
tesa, n'are zicatoare de cat forma unei espresiunl,
1) ConvorbirT Liter are an. VIII.
2) Anu I. Bucur. 1882 pag. 224 urm.
222 LITERATURA POPULARA ROMANI

uncle i lipseste o parte (subinteleasa) ca a doua parte

a comparatiuneT. Este deci un felt de caracterisare,
uncle in loc de a se spune o calitate sat o activitate
oare care, printr'un nume sat verb, se intrebuinteaza,
un fir de cuvinte fi de ides', care se au catre ideia a-
devarata, ca o pildA sat o transcriptiune poeticA, ca-
dre un fapt real, neesprimat Insa de a dreptu. Asta si
este ce constitue caracterul uneT limbs' §i asta este ceea
ce dA farmecul nespus basmelor romane §i graiulul
Nit al poporuluT roman. Precum Orientalul impodo-
13e§te oratiunea sa cu florT ritorice adesea orT fantas-
tice, impodobmte poporul roman graiul sau cu acele
pilde, care 'T dat o plasticitate §i un colorit adevArat
national. Aci e cheea caracterulul Umbel romanmtT,
i numaT acela va patrunde in spiritul eT, care se va
ocupat in deosebT cu zicdtoarele romane.
Intocmai ca §i proverbele, imbrAlipazA zicAtoarele
toata sfera activitAtil omene§tT, dar se irAelege, mult
mar puOn decat acolo, se resimte aci o inraurire literarA.
Totul, ca sA zic ma, a crescut in nature, prin nature..
PanA acum s'a incercat numaT I. U. Jarnik 1) a es-
trage din unele basme romane, zicatoare §i locutiunT
proverbiale. De asemenea confine cartea luT Baronzi
o suma insemnatl, §i compil aOunea luT Jipescu in Opin-
caru, precum se §i afla pAstrate icl colea §i in Povestea
vorbii lub Anton Panni Proverbele ronuinilor.de Hin-
tescu. Mal cu seams fac de o parte insemnata din co-
lecOunea d-luT Ispirescu. Estragem numaT cate-va e-
semple ca specimen :
Sprachliches aus runuenisehen Volksnuerehen Wien 1877.
 PROYERBE 223

,A dat ortul popic (a murit) sad ,a adormitsomnul

cel vecinic`; pentru a esprima frumoasd, zicem; ,rupta
din scare' sau ,are pe vin'o incoacec sau 04 soare
to putee uita, dar la dansa ba' ; a infela: ,l'a h&c
,l'a fript" ,l'a potcovit bine' ; a Jugi : ,a o lua la sana-
toase ,a o sterge ,a o rupe la fuga ,a luat'o la pi-
eior , a luat lumea in cap'; arcreie : , a ajunge la sapa
de lemn` etc. alte zicatoare sant : ,a prinde en ocaua
mica' ,'T lipseste o doaga( , e batut la cap"; pentru a
esprima el cine-va e beat zicem: , a suflat in fundul °a-
le' ,s'a afumat cu luleaue ,mustatile ii cauta a
oalac Ja Mut carbunii la cap' ,picioarele nu'l mai
tin' ,ii atarna intro parte' sad ,a pus mai mult de
-o parte' La toate acestea putem observa, precum
am relevat'o mai sus, ca se par a fi proverbe pres-
curtate , unde jumAtatea esplicativft e subtir4eleasa
(I. e.: ,asa straluceste, ca rupta din scare' ,de rail
ce l'a inselat, l'a lasat ca fript ,'I lipseste o doaga la
.cap, ca sa fie intreg.` etc.
 GHICITORI.
Intocmai ca proverbele §i zicatoarele sant §i ghici-
torile o espresiune figurata sau mai bine, o descriere
parafrastica unui obiect de ghicit.
Patria ghicitorilor este Orientul , carui 11 place es-
presiunea enigmatica tot atata cat cea aforistica. Esem-
plele cele mai vechi de ghicitoare gasim in Biblia,
unde Samson intreaba, pe FilistenT o ghicitoare, nere-
zolvatA pang, asta-zi; cad deslegarea ce se da acolo,
nu esplica cu totul ghicitoarea puss de Samson.
Din anticitatea greceasca, e cunoscuta, ghicitoarea ce
o pune Sphinx la toti trecatoril langa cula ei, Oa
cand vine Oedipus §i o desleaga. Cu toate ca au tre-
cut, atatea zeciml de secole de atuncea, totu§i regasini
aceasta ghicitoare in literatura populara romans. Aci
suns : ,Ce vietuitoare umbla dimineata in patru pi-
cioare, la pranz in cloud. §i seara In tree?
,Omul, cand e mic umbla d'a bu§lle, cand e mare
in dour picioare, qi cand imbatrane§te mai is qi un.
toiag 1).
Ghicitoarea §i mai mult ,gryphul,c jucaril de cuvinte
1) Pann: Sezatoarea la Tara ed. 1880 I. p. 30.
 GHICITO RI 225

se obidnulau apol mai cu seams la a§a numitele sym-

posia sau la mesele, unde se intruneau filosofil §i in-
vatalil cu alt! prietteni bunt, §i" intr'altele petreceau,
punand ghicitoare i dand aceluia ce le ghicia cate o
portiune de came , drept rasplata. Atheneus, un corn-
pilator din sec. IV d. Ch. a compus o carte intitulata :
Deipnosofistele, adica o descriere unel ast-fel de petre-
cell la masa , cu toate detaliele, pe carI le a cules din
diferiO autori. Aci pomene§te elfin cartea X o sums de
ghicitori eline ; Izvorul principal de care s'a slujit a
fost cartea, asupra ghicitorilor, acuma perduta scrisa
de Clearh , scolarul lui Aristotel. Aceste ghicitorl se
deosibesc cu totul de ghicitorile romane.
Un singur esemplu vom aduce pentru a arata, cum
acelasI obiect, pe MO momente identice, cu toata
acestea e alt-fel pus ca ghicitoare la Ellin!, i alt-fel la
Roman!.
Antiphanes pune pe Sappho sa intrebe pe tatal ei :
,Este o fiinla femeeasca, ce poarta copil in san. A-
cestea cu toate ca-s mute striga peste marl §i peste
Carl, de II aud eel ce vor. Iar toci cd-Palti ce sant de
Eta nu aud nimica; i nu atinge nicl un glas urechea
acelora ce 11 aud.'
Tatal el cauta sä raspunza, dar nu nimere§te intoc-
mai, §i Sappho II esplica :
,Fiinta femeiasca este scrisoarea, copiil sant literile :
sant mute §i vorbesc dad. voitI qi tot,I eel alt.! n'aude
nimica cand vol o cititl.
Iata acum ghicitorile romane ; cad avem mai multe
variante relative la scrisoarea.
Cea mal aproape este :
Glister, lit. pop. rom. 16
 226 LITERATURA POPULARA ROMANI

,Limbs dulce sad amard

grdesc la rasarit si se aude la opus' 1)
Varianta este :
,Am o gaind pestritd.
duce veste la Gheorghitd.' 9)
si :
,Am o gdind cAnipie
dd de veste la domnie.' 8)
Cu totul deosebite sant apol ghicitorile:
,Campul alb,
oile negre;
cM' le vede
nu le crede ;
cin' le paste
le cunoaste. 4)
Prescurtatd in Bucovina:
,Campul alb,
sdcara neagra. ` 5)

Din literatura clasicd latind nu s'a conservat mar

nicI o ghicitoare. Cea d'antaia colectiune de ghicitoare
latine se atribue lul Symphosius, contimporanul auto-

1) AlPxandri, poes. popul. pag. 393.

2) Ispirescu, Pilde qi ghicitorI p. 39 No. 46. Romanul &met,
No. 1.
8) Stamati, Pepelea ; Calendar pentru basme 1877. RominuI
Glumet No. 36.
4) Ispirescu 1. c. No. 34.
1) Cal. pentru hasme 1877.
 GHICITORI 227

rului AnthologieT latine, prin urmare din sec. VVI

care coprinde 100 de ghicitorT.
Alta colectiune este apoi a luT Aldhelmus, care a
murit la 708 ca episcop din Salisbury. Aceste colec-
iiuni sant versificate.
Mai des intAlnim ghicitori in literatura germand ;
caci spiritulul german ii placea mai mult meditarea
asupta lucrurilor esprimate sub forma de cimilitura.
De aceea gdsim cimilituri deja in , Edda" apoi in Wart-
burgkrieg,' care dupa multe schimbdri ajunge a fi
,disputa lul Tilu la Vittenbere citatit mai sus 1) Co-
lectiuni de ghicitorT ruse§ti s'au fitcut de dire Hudia-
coy, Sadovnicov §i Sementovski 2). La SerbT a cules
Novacovic' toate ghicitorile intr'un volum insemnat 3).
Ne ar duce departe, dace, am voi sä urmarim litera-
tura de ghicitorT, pp la toate popoarele, ceea ce ar fi
§i de prisos, de oare ce aceste ghicitorT n'au avut
mai nicl o influenta asupra celor romane. Mai pe larg
despre ghicitori vezi: Friedreich 4) §i Hagen 5).
In tocmai ca la proverbe, ne ferim a intra in compa-
ratiun ea ghicitorilor, cari ca producte ale intuiVunii me-
tafori ce ale poporuluT, se pot na,,te in mod independente
la fie-care popor. Cad tocmai aceste ghicitori, pentru
call nu dam de origina literard, at o aparei0 mitica,
1) Pag. 162-163.
s) Galahova: istor. russk. sloves. I 1880 p. 159.
1) St. Novacovic', Srpske narodne zagonetke PancTova 1877.
Friedreich, Geschichte des Rathsels. Dresden 1860.
1') H. Hagen, Antike and Mittelalterlii the Raethselpessfa.
Bern 1877.
228 LITERATURA POPULARA ROMANA

§i ne arata cum personifica poporul elementele naturer.

Pe o scara mat inalta, ne esplica aceste ghicitorT acti-
vitatea rnitofelcatoare al spiritulul poporuluT. Asa
cum poporul personifica acuma, ass a putut per-
sonifica in timpurile trecute, §i aceste personificaff
s'au putut fixa ca embrioanele unet mitologit, care
s'a desvoltat pe urma lor. Mal jos vom reveni asupra
acestor ghicitori populare, dand §i cate va esemple.
Ceea ce voim sa observam frisa in mod general
este, ca, nu se poate tAgadui o asemanare foarte mare,
si adesea ort chiar o identitate, intre ghicitorile romane
§i cele ale popoarelor din peninsula Balcanica. Se-
vede, ca era un curent comun literar §i o dispositiune
comuna la toate aceste popoare.
Not insa ne vom ocupa de o cam data ca i Ia
cele alte prod ucte populare, a cauta izvorul literar pen-
tru o suma din ghicitorile romane, precum am cautat
§i am gasit pentru o parte din proverbe fabule etc.
0 parte din ghicitori are drept obiect persoane si
intamplarl biblice. Izvorul acestora sant ,/ntrebarila
fi rdspunsurilec de cart am pomenit mat sus.
Not in literatura romans nu posedam nict un esem-
-plar tiparit ; din contra insa, posedam mat multe ma-
nuscripte din diferitt secolt. Textul eel mat vechid se
afla intr'un ,Codex miscellaneus` sad intr'un ,sbor-
nic manuscript de pe Ia inceputul sec. XVII. Acest
manuscript, posesiunea Academie romane, ne este
Insa inaccesibil, de oare ce se afla la D. Hasdeu. Not
Insa posedam alte douit manuscripte, unul de pe la
1750, altul de pe la 1800 amandouit defecte, Tar Bi-
 OHICITORI 229

blioteca Centrall din Bucure§t1 poseda unu complect

copiat la 1809. Acest manuscript din urma din cauza
aceea se apropie mat mult de textul din sec. XVII.
Toate aceste nu sant alt -ceva de cat traducerl qi
amplificArt ale unul prototip slay, publicat de Tihon-
ravov in cloud variante, unu din sec. XV. §i cel alt
din sec XVII sub titlul ; ,varoava celor treT sfintr 1)
la cart mat addogdm §i textele slavone publicate all-
turea cu aceastA voroava, intitulate : ,IntrebArT din
eate part s'a zidit Adam' earl' mat contin §i alte in-
trebarT, afara de cele privitoare la zidirea luT Adam,
§i earl aq intrat in literatura noastra 2). Aceste texte
din urma sant din secolul XV §i XVI. NovacovicT a
publicat asemenea mat multe texte slavice de intre-
barT §i rdspunsurT 8).
De oare ce textul cel mat complect se afia in copia
de la 1809, dam estracte mat marl dintr'acesta din
urmd, §i humaT cate-va din cele vechl, earl* se deo-
sibesc putin prin coprinsul tor. Intocmat insti, ca la
textele slavone, asa se poate observa §i aci, cea mat
mare divergintA in numeiru/ acestor ,IntrebarT.` For-
ma for inlesnea amplificarea ; fie-care copist mat adau-
ga, sari scurta numitrul for dupd, cum 'T placea, §i ast-
fel se aflu in aceste ,IntreharT4 §i legende prescurtate

1) N. Tihonravov, Pamfatniki otrecennor rueskol literatury.

vol. U. Moscva 1863 p. 423-438: Beseda trehii svTatiteleT."
3) Ibidem pag. 438-457: Voprosy ota skolikihii c'astel soz-
danii bylif Adamh.
) St. NovaeovieT, primeri knTijevnosti i Tezika staroga i srps-
koslavenskoga. Belgrad 1877 pag. 432-447.
230 LITERATURA POPULARA ROMANA

si talcuri simbolice ale obiectelor bisericestl. In partea

a 3-a a carp de fall, cu ocaziunea literature) reli-
gioase, vom reveni des asupra acestel parti legendare
din Intrebart.
Aci numai unele IntrebarT, §i adica : Ghicitorile_
mai cu seam/ acele, cars all intrat in popor.
,Intr. Cine all zist intal aminll?
Rasp. Dumnezeu au zisd intAT aminll.
I. Care copacia au fost intal pre lume ?
R. Trestle.
I. Candy gresi Adamd, suptu care copacl s'ad as-
cunsd ?
R. Suptd frunza de smochind.
I. Ce pamantil au vazutu sorile numai o data ?
R. Pamantuld din Mare rosie, candy au trecutg.
Izraieleni.
I. Candy s'all bucurat toatit lumea ?
R. Candu au exit Noi din corabie.
I. De unde au luatd lutu, care au zidit Dumnezeu
pre Adam ?
R. Din pamantuld Madieamulut
I. Ce late intr'o zi crescu, lute() zi o facu §i pang.
sear sä marita?
R. Evva.
I. Cine au luau) pre fiica-sa muerea ?
R. Adamll pre Evva
I. Cana all peritil a patra parte din lume ?
R Candd au ucisu Caind pre fratele sad Aveld.
I. Ce cocosu au cantatd §i l'au auzitil toatii lume?
R. Cocosul cell) din corabiea lul Nole.
 GHICJTORI 231

I. Ce feld de hieara n'au luatt. Noie in corabie ?

R Broasca §i peltile §i cele l'ante ale api jivini.
I. Cine s'au nascutti §i moarte n'au vazutd ?
R. Ilie §i Iona (?) §i Enoliti §i feeloara Marie.
I. Cine cerTu n'au vazutu §i pamantu n'au caleatd
§i luT D -zeii au cantatd?
R. Ioand botezAtoriu, den pAntecele maiciT sale, Eli-
saveta.
I. Cine au graft adevaru §i au peritd, i cine n'an
graft adevaru §i s'ati spasit ?
R. Iuda vanzatorid §i Petru apostolil
I. Cine ad fost sol mut, trimes sä aduca carte ne-
scrisA, in cetate neintemeiata?
R. Sol mut au fost porumbu, cand l'ad trimis Noie
din corabie de ad adus o stalpare din maslin, carte
nescris6; in cetate neintemeiatA, in corabia lul. Noie.
I. Cine ad murit §i nu s'au ingropat ?
R. Muerea Jul Loth.
I. Cine n'atimurit §i s'ar'i ingropat i in mormant as
eantat?
R. Iona prorocu, in pantecele chituluT.
I. Cine nu nascu §i muri?
R. Adam.
I. Cine dupa moartea lul far ad intrat in zgau mai-
ea-sa?
R. Adam.c
Aceste ghicitorT scoase din manuscriptul de la 1809
se potrivesc §i cu cele continute in cele alte doul ma-
nuscripte romane, cu cele slavone §i cu alte texte.me-
dievale de IntrebArT §i raspunsuri precum este : Dia-
232 LITERATURA POPULARA ROMANI

logul !titre Solomon §i Saturn, citat me sus. Name

un singur esemplu, relativ la ghicitoarea cea din ur-
ma, care sunk, in ,Dialogul` :
,Dis moi quel est celui, qui ite fut jamais nd
qui fut ensuite enseveli dans le sein de sa mere et
et qui fut baptise apres sa mort?
Je to le dis : c'est Adam. 1)
Mal adaugam aci ghicitoarea urmatoare, din ma-
nuscriptul de pe la 1800 2) interesanta prin forma el
enigmatic. :
,Intrebare. Tata-tau au fost tats, §i mil, §i mo§a-
tau mil What, §i eu til sor, §i to mil ficior ?
Raspunsu: Vorba Evil cu fli-sou Avel
MaT-toate aceste ghicitorl comunicate aci dupa ma-
nuscripte, se regasesc in ?ezatoarea lui Anton Pann 3)
§i dupa aceea in Romdnul Glumet 4', care nu este
alt-ceva de cat o adunare facuta dupa alte colectiunl
mat vechi. Aceasta ghicitoare din urma, am intrtlnit -o
not deja mat inainte, cand era vorba de ezatoarea.
Dar nu numal aci se *este, ci 0 in romaniul Apol-
lonius din Tyra, compus de sigur in sec. V.VI.
Afara de aceastit ghicitoare, mai conOne Apollonius
si alte trel ghicitorl, dar se deosibesc cu totul de cele
romane.

1) Migne: Dictionnaire des Apocryphes II. Paris 1868 columns

880.
3)Fol. lb.
11) Vol. I, 1880 p. 28-30.
4)*No. 2-6; 144-166 etc.
 GHICITORI 233

Pe langa aceste ghicitori, ce se trag de a dreptul

de la ,IntrebarT §i raspunsuri` mai cor4in aceste din
Irma, Inca vr'o doua, trel repetate asemenea de
Pann qi Romanul glumet; a§a d. e :
,Intr.Un omd avea trei plugurl de boi §i ara §i se-
mana trel obroace de grau qi puse 12 seceratori §i
patru trieratori §i secerara §i trierara §i %curl trel
obroace de gran ?
R Omu este Dumnezeti; cele trei plugurl de boT, sfan-
ta Troita ; samanta, cuvantuld lut Dumnezeu ; secera-
torii, cel 12 apostoli ; trieratorii eelpatru evanghe10.4
Alta :
,I. Und omd zisese feciorului celui mai mare : mere
la vie §i zise: merge-void, §i nu merse ; §i zisese ce-
lui mai mica : merge -veT la vie, §i el zise : nu voiu
-merge §i merse?
R. Omu este Dumnezeu ; vie, InparaAia cerului ; fi-
ciorul celil mai mare, Iuda ; cel mai mica, apostold
Pavelu.
Ca sä terminam cu ,IntrebArile §i raspunsurile'
mai pomenim una dupa manuscriptul de pe la 17501)
altfel publicat tot, de oare ce l'am reprodus fn Intre-
gul lu! In Chrestomatia :
Ci esti, cloua staff, doua alearga, doutt sa schim-
ba qi doua sa sfadesett?
R. Celi doul ce alearga, este soarile §i luna; Tar celi
doua ce stau, este ceriul cu pamantul : Tara cele doutt

1) Fol. 52 a-b.
234 LITERATURA POPULARA ROMANA

ce s schimba, este zioa cu noapte; Tara celi-doul ce

sA sfadescu, este moarte cu viiaa omulul'.
Aceasta ghicitoare, care se departeaza de caracte-
rul biblic al celor alte, a intrat ca totul in popor.
Intocmai ap. se afla la Anton Pann 1) §i Romanul
glumet. 2) PuOn schimbata a fost ghicitoarea de cdtre
popor, care a fdcut dinteansa cea urmdtoare :
Doug, merg, cloud stau
cloud dumanie '0 au'
adicd:
Soarele fi luna, focul fi apa. sl
Mai puffin schimbatA este la d. Ispirescu : 4)

cloud merg §i cloud stau,

doua judecatd au`
adica ;
Soarele ysi luna, cerul fi peimdntul focul ygi apa.
Cerul ysi pcimantul, moartea ygi viaca ysi invacciturce
mai sant esprimate prin ghicitoarea:
nalt zidit
negru cernit,
amar ca fierea
§i mai adanc ca fundul marii
cules de not din gura poporului.

1) I. pag. 28--29.
1) No. 163.
3) Alexandri, poes. pop. p. 393.
4) Pilde ghicitori No. 20.
 GHICITORT 235

Importar4a acestor ,IntrebarIsi raspunsuif' consta

mai cu seams intr'aceea, ca ele au fost mijlocitorit
intre literatura scrisa, $i literatura nescrisa, cad si ele
au servit de grapsime dascalilor vecht, intocmal ca Pil-
dele filosofefti ; si in ast-fel de mod au intrat cu incetu
in popor. Dupa ce ispravea dascalul cel vechiu cursul
sau, compus din .Az-buche, Ctaslov si Psaltirie, dicta
sau stria grapsime din Pilde sau din Intrebeiri.
Alt isvor pentru ghicitorl este Bertoldo, a doua car-
te de intrebari, insa nu religioase, ci mirenastisi corni-
ce. 0 sums de ghicitori nu sant alt-ceva decat insasT
acele intrebari, ce s'au intrebat imparatul cu Bertoldo,
sau Bertoldo cu mascariciu de la curtea imparateasca:
D. e :
,Cand sta epurile si nu fuge ? In frigare.'
corespunde la Bertoldo :
,Intrebare : cum at fi facut sa prinzl un epure, ne
alergand dupa dansul ?
Baspuns. Astept pans l'asT fi tiert, ei apol l'asT prin-
de.' 2)
Alta :
Cand e ziva cea mat lungs ?
Cand n'al ce sti manand 13)

Iar la Bertoldo :
,Intr. Care este mai mare zi, de cat ar putea fi?
Rasp. Aceea in care cede omul nemancat. "
Iar alta :
) Pann 1. c. I. p. 23.
2) Mal sus pag. 84.
3) Pann, loc. cit.
 236 LITERATURA POPULARA ROMANA

ce este maT alb decal laptele?

ziva, ca laptele nu lumineaza. 1)
Bertoldo :
,I. Care lucru este mai alb decal ar putea fi?
R. Ziva.
Dupa aceea demonstra Bertoldo imparatului ca
ziva este maT alba da cat laptele, ducandu-1 lute() o-
dais intunecata, in care se afla o vadrit cu lapte, §i
-odaea cu toate acestea ramase intunecata.
Cat priveete ziva, mai cu seams impreunata cu
noaptea, ea formeaza subjectul unor ghicitorT romane
variate, §i foarte interesante, find a at o aparen0.
mitologica.
,Am o gaind c'o aripit alba §i cu una neagra ; cu
cea alba impra§tie i cu cea neagra aduna 2).
Pi Ain variata suns ghicitoarea In calendar pentru
basme pe 1875 :
,Am doua c/ofei, una cupuT albT§i alta cu pull negri,
cea cu puii albT 11 rasipeqte §i cea cu puiT negrii ff
aduna.'
Din gliintt §i clopti se face apol: fatd, sort, In va-
riantele :
sant &Jul surorY in lume
neasemenea la nume,
una albs luminatA
e'alta neagra intunecata,

9 Pann 1. c. p. 30.
$) &Amato, Pepelea. Romanul glumeV No. 20.
 GHICITORI 237

se gonesc prin lumea lung.

§i nu pot O. se ajungd. 1).
Apo! :
cloud fete ce port salt*
una neagra §'alta alba
neincetat se tot gonesc
§i in veci nu se sosesc 2).
Cate-va ghicitori datorim hif Archir 0 Anadam,
respective, Viata lui Esop. Ghicitoarea privitoare la
anul am pomenit'o deja mai sus p. 108-110.
Alta este :
,Ce este aceia dintr'un insufletit, ese un ne insu-
fletit §i dintr'un ne insufletit, ese un insufletit' ?
Archir raspunse : este ou/ ; and '11 out, gaina este
ne insufletit i and 11 cloce§te, ese un insufletit.
De aci ghicitoarea popular, :
,Ce se na§te neinsufletit din insufletit, §i insufletit
din ne insufletit? ,Gaina §i oule 3).
Din Esop de altd parte avem :
,Ce este mai dulce de cat toate ?
Limba ; and vorbe§te vorbe dulci.
Dar ce este mai amar de cat toate ?
Iard§i limba, and vorbe§te vorbe amarec 4)

1) Pann: §ezatoare I. p. 30. Wolf, Voinic Inflorit.

Romanul glumet No. 9.
3) Fundescu : Basme 1870 p, 146. Baronzi pag. 213. Ispi-
rescu. Pilde No. 112. Rom. glumet No. 64 ; 141.
3) Ispirescu. Pilde No 126. Rom. glumet No. 101.
4) Pann. 1. c. I. p. 23.
238 LTTERATURA POPULARA ROMANA

find derivata ghicitoarea aceasta din povestea conOnuta.

acolo, unde se spune, ca. poruncind Xant luT Esop sa
gateasca. bucate din ce e mat bun, si Tara, sa. gateasca
din ce e mat prost, in amandoul on Esop gati limb!.
Asa mal sant cate-va ghicitorT de origine literary
cart au drept scop de a ghici un nurndr oare-care d. e.
,Un copil intrand in scoala, intreba pe profesor ;
calf scolart at ? el rdspunse : de as! mat avea Inca a-
tali pe call' am, si pe jumatate si pe sfert si cu d-ta,
s'ar face o suta ? Aq fost scolarT tret zeci si vase 1).
Aceasta ghicitoare se aseama cu una din Antho-
logia Latina, care spune :
,Un porumb vazand de dour, orT case porumbi
zburand dintr'un pale, zise : daca numarul vostru
intreg s'ar maxi de doua or!, si luandu-ma si pe
mine, face peste tot o sutd. Numarul palculul de po-
rumbI era trel-zed-vi -trel 2).'
Ne ajung aceste esemple, pentru a arata origina
literard unet sume de ghicitori §i inteadevar nu este
alt- ceva scopul cercetarilor de fala, de cat a urmari
aceste origin! literare pentru literatura popular..
Dar find -ca aceste ghicitort nu formeaza de cat o
parte mica din suma ghicitorilor romane, vom comu-
nica si cate-va din aceste din urma. cu atat mat
mult, cu cat am atins deja mat sus interesul psiho-
logic, ce ati aceste ghicitorT, cart ne arata, cum per-
sonifica poporul elementele nature! si da, nastere
1) Romanul glamet No. 174.
2) Hagen pag. 30.
 GHICTTORI 239

la mite. Mal intaiu Insa sa arunc§m o ochire asupra

,literature) romane enigmatice.
-Colectiunea cea maT veche de ghicitori este cea de
,Stamati, care a In§irat 32 de ghicitorT in cartea sa
Pepe lea pag. 109 112. NoT posedam numaT editiu-
nea tiparita la un loc cu Alexandria, Ia§T 1868. Dupa
Stamate pomenim pe Anton Pann, care In ezatoa-
rea la Tara, 1) a adunat o suma de ghicitorT, atat de
cele de origine scris., cat i ghicitori de origin, nes-
scris.. ColecOunea cea mai complecta de ghicitorT,
culese din gura poporuluT, datorim d-luT Ispirescu 2).
Intre cele 174 de ghicitorT, dintre earl se com-
pune aceasta colectiiune, se afla §i cele 118 publi-
,cate de d-nia sa cu cati-va and mai inainte 3). Colec-
liurif maT vechl se afla la Alexandri 4), Fundescu 6),
Calendar pentru basme 6) §i Baronzi 7). Toate aceste
afar, de colectiunea d -Iui Ispirescu, se aflu reunite
in Romanul glum% 8). In sfar§it maT pomenim §i ghi-
citorile culese de d. Leon Wolf §i publicate In : Voinic

1) Ed. 2-a 1880 vol. I. pag. 16-23 si 28-31.

1) Pilde li Ghicitorl. Buc.1 880 pag. 23-48.
3) Legendele saa basmele Romauilor I. 1872 pag. 154-163.
Inteadevar nu sant maI mult de cat 110 ghicitori, cad cule-
zatorul a gre.it uneorl cu numerotarea d. e. sare de la 90
drept la 100 etc.
4) Poesil populare. Bucurescl 1866 p. 393.
3) Basme etc. ed. 2-a 1870 p. 145-154 ed. 3-a p. 171-178.
9 1874 p. 77-78. 1875 p. 77-78. 1877 p. 150-152.
7) Limba romans : GalatI 1872 p. 213-221.
3) Bucur. 1874 pag. 60-112. No. 1-347.
240 LITERATURA POPULAR i ROMANA

inflorit 1). No! insine am cules acest material intreg

spre a-1 publica aranjat in mod sistematia. Unele ghi-
citori se gasesc publicate in foi periodice, umori-
slice etc.
Iata acuma, diva ce am insirat toata bibliografia,
si unele ghicitori din aceste colectiuni, preferind acele-
ghicitori, cart all cele mai multe variante, proba el
sant adevarat populare, fiind objecte de predilectiune
ale fantaziei sale active.
Aluna :
cucuiata vai de ea
sta intr'un varf de nuia 2).
§i
sacaita vai de ea
lade intr'un varf de nuia 2)
cantarul :
nici moarta, nici vie
numai din coada adie. 4)
sau,
ce e mic ca oul
si poate ca boul. 6)
sau,
am o gainuse
galbinuse
1) Bucnr. 1881 pa g. 92-96.
9) Baronzi p, 214.
8) Calend. p. Basme 1874. Lgpiresen, Pilde No. 8. Rom. gln-
met No. 127.
4) Ispirescu No. 30.
6) Ibid No. 68.
 GHICITORI 241

cu minciun4e in gu§e
cu dreptate pe spinare. 3)
sau,
tata 'n pod
Si mama '1 apucA de nod 4)
in fine,
lae balae
unghie de gae
creasta de ridichl. 6)
capul :
la o margine de crAng,
cloud blant de blid ;
langd doud bldni de blid,
doi lucefere ;
langd doi luceferei,
o moara ferecata. 6)
sau, moara ferecatd,
cioara sparcaitoare
doi luceferT,
doua brasde trase pe o poenita,
§'o clae daramata. 7)
ceapa :
rq e, mar nu e
pb.turi s&nt, placintA mil 8)
1) Ibid. No. 135.
2) Cal. p. Basin. 1874.
8) Rom. glum. No. 110.
4) Fundescu ; Rom. glum. No 111.
5) Ispirescu, No. 10.
6) Alexandri p.393.
Outer, lit. pop. rom. 18
242 LITERATURA POPULAR/ ROMANA

sail, ghicT, micT, ceapa ce e.

sau, sus Odure,
jos prescure.
ceasornicul :
ganganie fgra suflare
umbla MI . astAmparare
n'are duh, nici nu viaza,
toata lumea indrepteaza.
sau,
ce e mic gi fara minte,
gi ne 'nvatA la cuvinfe. 4)
sau,
am o pasare dugman5.,
gi foarte tiranb.,
n'are suflet, n'are minte,
ci e piing. de cuviute,
ce o intrebi, ea spune. 5)
dopo t it/ :
Pana cocostArcubli
bate in poarta targului. 6)
sau,
rage buga 'ntre hotare
s'aude 'ntr'a gapta tarp.. 7)
7) Cal. p. Basm. 1875.
7) Ispirescu No. 116. Rom. glum. 137.
3) Stamati, Pepe lea. Rom. glum. No. 26.
Ispirescu, No. 64.
7) Ibid, No. 152
6) Stamati, Rom. glum, 23.
7) Cal. p. basm. 1877; Ghicitorl din Bucovina.
 GHIC1TORI 243

sau, sunalu &Atli in curte

§i auzi murgul din munte. 9
sau,
cerbii sbiara
ciutele s'aduna. 2)
in fine,
cercelul DoamneT
in fundul oalei. 5)
corabia :
Cat eram in viat,a
umbream cu multi, dulcea0
pe tot omul ostenit.
Acum insa dupa moarte
de alta soarta am eu parte
ca sd tin necontenit.
Vii pe mine
vii sub mine
sa. vedem, gaci-yei bine? 4)
sau,
Pe cea vale nourata
vine-o fiard. 'ncornorata
de me§teri streini lucrata;
suflet n'are, suflet duce
de pamant nu se atinge. 5)
sau, Am un lucru,
1) Ispirescu No. 19.
3) Ibid, No. 22.
3) Rom. glum. No. 77.
4) Stamati. Rom. glum. No. 25.
5) Alexandri 1. c.
244 LITERATURA POPULARA ROMANA

suflet n'are, suflet duce,

de pamant nu s'atinge. 1)
cuptor de pane :
Tata inalt,
ginere turbat
maica milostiva
i surioara oarbA. 2)
curcubeul :
ervetel fnvargat
peste mare aruncat. 9
sau : tergarel invargat
pe culme aruncat. 4)
cele alto variante, au aceea§i. forma , cu singura deo-
sebire ca. in loc de fervefel sau ftergarel , sta : batista,
sau panglicufd. 5)
eased, amnar fi cremene :
Mireasa 'n padure
ginerile 'n Tarigrad
0 nuna 'n garla. 6)
focul :
Am un bou rod
cand ajunge 'n drum, sta. 7)

a) Stamati, Rom. glum. 24. Wolf. Voluic inflorit.

a) Wolf, 1. c.
5) Fundescu, Rom. glum. 47.
a) lspirescu, No. 63.
a) Baronzi. Cal. p. basm. 1875.
a) Cal. p. basme 1875.
a) Stamati. Rom. glum. 38.
 GHICITORI 245

fumul : Cut mohoratd,

utnbla sovaitd.
sau,
cine ese noaptea din sat
§i nu'l latra cdinii. 2)
sau,
unde to duct, strambule?
ce mg, intrebi, gdunosule?
luna :
Pe cea casd sindrilita
joaca o nultei potcovitcl 4)
sau,
am o purcica grasa
trece seara peste casa. 9
sau,
am o vac bdlae
umbld noaptea prin gunoae.
sau,
la marginea satuluX
cizjciula fartatulut
sau, (luna no*,
bulgare, de our
cu coarne de taur. 8)
1) Ispirescu, No. 91.
2) Ibid, No. 128.
3) Ibid, No. 145.
Stamati. Rom. glum. 35.
5) Cal, p. basme 1877.
6) Ispirescu No. 35. Cal. p. basins 1875, Rom, glum. NO. 10 8.
Ispirescu No. 93. Rom. glum. 82.
3) Baronzi, p. 215.
246 LITERATURA POPULARA ROMANI

Aceste dour, ghicitorT din urmA au drept deslegare

si soarele, de aceea alaturam aci toate ghicitorile pri
vitoare la
soarele :
Am un mar de aur
joaca pe o pele de taur.1)
sau,
bulgare de aur
joaca pe pele de taur. 2)
tot asa,
am un bulz mare de aur
joacA pe pele de taur. 3)
sau,
cAclula fartatului
pe marginea satulul. 4)
apor :
soarele $ luna :
am doi bulgaff de aur,
se joaca pe o pele de taur. 6)
steaua :
am o rata potcovita
stA pe cash, sindrilita. 9

1) Stamati ; Rom. glum. No. 28. .

2) Cal. p. basme 1874.
a) Ispirescu No. 110.
Fundescu'; Baronzi p. 219.
4) Rom. Glum. No. 68.
6) Ispirescu No. 129.
 GEICITORI 247

stelele : De la noT
pan la vol
totu-s zale
§i parale.
sau,
d'aici pan' la munte
tot sale (varianta : zare) marunte 2),
tunetul :
Solar a. leul intre hotare,
§i se nude In noun. OA. 8)
up :
Ursu §ade
urechia IT bate. 4)
sau, Ed la orl-ce casa
sant slug, aleasa ;
eu pe on §i tine'
intampin sand vine;
cand pleadt afara
eu 11 petrec Tara. 5)
vantul :
Ce trece prin \Tama
§i nu se baggy, in seam, 9
sau, nenea Stan flueratorul. 7)
I) Stama6; Rom. glum. No. 34.
2) Fundescu; Rom. gl. 58. Cal. p. basme 18741 Baronzi p. 221.
8) Ispirescu, No. 157.
4) Ispirescu, No. 117, Rom. glum. 132.
8) Pann :§ezltoarea I p. 17; Fundescu. Rom. glum. 76.
I) Baronzi, p. 214.
7) Rom. glumet, No. 118.
248 LITERATURA POPULARA ROMANA

Pe Tanga aceste ghicitori, cari au o singurd dezle-

gare pentru mat multe intrebari, adica omonime, mat
sant §i ghicitori sinonime , adica o singura ghicitoare
se dezleaga in diferite chipurt.
A§a o vedem aci Ia tunetul a drill ghicitoare este
identica cu clopotul ; alte esemple mat sant :
GhicT ghicitoarea mea ;
D'aicT pan la munte
tot zale marunte. 1)
sau, de la munte pan. la munte
tot zale marunte. 9
la aceasta ghicitoare r6spunde sus stelele, dar that ras-
punde vi furnicile.
Sau ghicitoarea :
M'a trimes doamna de sus la cea de jos
WI tes panza fart. rest. 8).
cu variantele :
M'a trimes etc.
sal dal o Panza fara neam de tivitura. *)
sau,
M'a trimes etc.
sa.'nii dea o tesatura fka neatn de iivitura. 6)

1) Ispirescu, No. 65.

1) Rom. glum. 103.
8) Ispirescu, No. 89.
4) Fuudescu ; Rom. glum., 50, 51,1.36. Baronzi, p. 216.
5) Ispirescu, No. 167.
 GHICITORI 249

AceastA ghicitoare se desleaga $i prin gbiafd , §i

prin giam §i prin hartie.
AltA ghicitoare, care cu puOne schimbaff, Insem-
nead si bat (ciomag) si prag qi cobilifa este cea ur-
matoare :
(beittd).
In padure m'am nAscut
in padure am crescut
si cum m'au adus,
judecAtor axn fost pus. 1)
(prag).

I., . . .
acasa dad. m'aduse
yAtaf de carte ma, puse ; 2)
sau,
yAtaf de picere ma puse. 8)
(cobilifa).

In (wal m'a adus

cercei de urechl mi-apus.
In fine Inca urmatoarea ghicitoarea :

1) Pann ezaloarea. Fundescu; Rom. glum. No. 80. Cal. p.

basme 1877, Ispirescu, No. 111 ; Baronzi, p. 219.
2) Ispirescu, No. 21.
3) Rom. gh unt, No. 109 s,i cules de noI din gura poporului.
4) Fundescu; Baionzi p. 216. Cat: p. basme 1874. Rom. glum.
No. 46. Ispirescu No. 62.
250 LITERATI:1RA POPULARi ROMANA

curelu,A unsA
sub parnant ascunsA, 1)
cu varianta :
ulcelu§e unsa.
In burueni ascunstt
sau, in earbtt ascung. 2)
aceastA ghicitoare Insemneaza : rama ; farpele §i
epurele.
Ne ajung aceste esemple din enigmatica populara
romana, cu cari incheTam literatura eticA ; adica par-
tea aceea din literatura populara, care este fail indo-
Tala, cea mai originald cu toate ca nu se poate tAgAdui
nici aci o inraurire literary ; dar ea a dat maT mult
na§tere la producte originate, servind ca model fan-
tazieT populare, care a imitat §i a variat o forma, data,
In multe chipurT asimilandu-§i-o ast-fel Inteatata, in
cat une -orl devine grey de a ajunge la prototipul ori-
ginal.

.--...........-

1) Ispirescu, No. 67. Stamati, Rom. glum. No. 17.

1) Fundescu ; Baronzi. p. 218, Ispirescu No. 73, Rom. glum. 130.
 DI.

LITERATUR A RELIGIOASA.
 LITERATURA RELIGIOASA

Nimic n'a schimbat inteatata omenirea , §i mai cu

seam4 popoarele europene decAt Cre§tinismul. Nu nu-
mai obiceiuri §i institutiunl au fost schimbate , dar
chiar modul de a se gandi a fost fundamental schim-
bat. Totu§1 schimbtirile s'au efectuat pe o baza deja
esistenta. Popoarele isi aveau credintele, obiceTurile §i
institutiunile proprie, earl s'au desvoltat prin mitologia
lor, din adoratiunea lumel inconjurAtoare, potrivitl
cu firea fie-caruT popor. Cre§tinismul s'a suprapus lor,
s'a amalgamat. cu dansele , a adoptat unele, a pre -
fcut altele, §i Tar altele au fost cu desavar§ire star-
pite. Pe not ne intereseaza in special fenomenul
amalgamAreT, sau prefacerel credintelor §i obiceTurilor
vecht pagane, In credinte §i obiceluil cre§tine. Aci
religiunea a trebuit 0, se coboare din abstractiunT la
viatia real,, sa Ong seams de cerintele oamenilor, sa.
se apropie de intelegerea qi de firea lor. Capil sectelor
254 LITERATURA POPULARA ROMANA.

ce se na§teau in salmi bisericei, au inieles imediat unde

este cheea pentru a patrunde in spiritul poporului, §i
ei an operat in acest mod, el' au raspandit ideile for
dogmatice i religioase sub forma de pone. ti.
Inteadevar nimic nu place poporului mai mult, decal
data i se vorbe§te in limba lui, in ideile lui, apropiindu-
se cat se poate de ceea ce el are sada in inima lui din
tineree. Si ceea ce caracterizeaza activitatea sectelor
eretice in genere, este fabricarea sau prefacerea po-
vestelor orientale asimilandu-le cu acele ce se aflau
deja in popor. Naratiunea §i apologia, iata una din
mijloacele puternice, cu cari au lucrat ereticil in cursul
secolilor §i au inraurit asupra spiritului popoarelor.
Materialul original al pove§tilor l'au luat din litera-
ratura vechie ebraica §i din ceea al primelor secoli al
erei moderne, unde religiunile dualiste ale Asiei au
influenlat asupra nascandei religiune a lui Christ. Cea
mai mare parte din acele pove§ti , constitue ceea ce
numim : apocrife §i pseudepigrafe.
Biblia in textul el', lasa loc la multe intrebari, la cart
fantasia a incercat sg, dea raspunsul ; asa d. e. : cum
a omorat Cain pe Abel, de oare ce Cain n'a §tiut Inca
nimica de moarte ? Sau, venind din Persia ideea Sata-
nay s'a intrebat mai intai, cum s'a facut Satan? apoi :
caderea ingerilor ! Cum a vorbit §arpele ? §i qa tre-
cand tot textul biblic dam pretutindenea de numiri §i
intamplari pomenite numai o singura data §i eari cats
sa fie esplicate. D. e.: Enoh care dupa textul biblic ,a
fost luat de Dzeu.t Numai aceste putine cuvinte an
dat naqtere la o carte foarte vestita , aproape contim-
 LITERA TURA RELIGIOA SA 255

purana cu Christos, 0 care asemenea tine de un fir

intreg de productiuni analoage.
Pe cand in respunsurile la intrebarile de sus avem
apocrife, adica pove0i relative la persoane sau si-
tuatiuni biblice, fara numele autorului, avem din con-
tra in cartea lac Henoch un pseudepigraf, , adica o
carte, drept al card autor se da o persoana biblica.
In felul acesta avem §i carti atribuite lui Adam, Abra-
ham, Moise, David, apoi Apostolilor etc. unele din-
tr'ansele sant chiar foarte vechi §i se bucurau de o
reputatiune mare la parintii bisericei.
Pe langa aceste mar posedam 0 un Or de carte im-
portante, cari au avut o influenta enorma asupra fan-
tasiei omene0I : sant a§a numitele Apocalipse, cea
d'antaia carte de felul acesta : cartea lui Daniil a dat
na§tere la o multime de productiuni fantastice, mistice
§i alegorice, din cari una a fost chiar priimita in canonul
Noului Testament : apocalipsul Sf. loan bogoslov. Dar,
afara de aceste doua, mai esista un §ir de apocalipse,
adica vedenii precum este Apocalipsul lui Moise, al
lui Esra, apocalipsul Sf. Paul, un alt apocalips al Sf.
loan etc. Toate aceste au fost culese de Fabricius,
Gfrorer, Thilo, Tischendorff §i altil. De timpuriu deja
au fost prelucrate aceste pove01 apocrife sub influ-
enta diferitelor secte.
Cea ma! Importanta sects pentru raspandirea ace-
stei literaturi infra Slavii §i Romani a fost secta bo-
gomilia din Bulgaria. Nascuta din Paulicianism §i din
Manicheism oriental , avea de idee fundamentals,
dualismul oriental, care sustine ca In lume dom-
nesc douti principie, unul bun §i altul Mu: bumne-
256 LITERATURA POPULARA ROMANI.

zee §i Satanael. Numai acesta din urma insa a zi-

dit lumea si al lui e trupul omenesc. Din acest
punct de vedere au fost prelucrate povestile orientale
atat de fundatorul sectel, popa Ieremia-Bogomil, cat
si de urmasil lui. Afars de acele apocrife prelucrate
de dansii, ail mai raspandit el' si alte apocrife biblice si
ast- fel ad influentat asupra poporului. In acest punct
se lovesc ereticii Bogomilt, cu toate sectele eretice oc-
cidentale, cart asemenea all fost cet mai aprigi raspan-
ditori acestei literaturi apocrife. Se vede insa ca ere-
ticii pe lang scris mai propovedulau prin viul grniu.
Altmintrelea marturisim, c. ne vine grew a inIelege,
cum all putut A. se inradacineze acele credinte intea-
tata in spiritul poporului. AceastA inraddcinare si a-,
similare este une-ori asa de perfecta, incat devine
foarte gred a ajunge la un prototip literar. Nu arare
on a si combinat autorul popular doua sat. fret povesti
deosebite, le a inodat intre dansele si le a dat un ca-
racter national asa de pronuntat, incat unii din inv6.-
tatii moderni s'au crezut in drept a le considera ca
autohtone si a recunoaste IntrInsele urme de mitolo-
gie primitiva. In special se poate observa aceasta in
literatura ruseasca.In unit din eroit din cantecile epice
ale Rusilor si in unele descantece s'a Mutat persoane
si zee mitiet. In credintele religioase ale Romanilor se
poate vedea aceasta intr'un singur esemplu destul de
elocvent. Diavolul sau Satana se numeste romaneste :
,drac', care in fond nu insemneazA alt ceva deaf.
,farpe uriae. Puterea vrAjmasa care a zidit lumea
si care e pArintele rautatil, a fost deci mai IntAiu
Inchiputa sub forma unui farpe, care inchipuire apot
 LITERATURA 11ELIGIO A Si 257

s'a uitat, si a pastrat numal intelesul de diavol, ceea ce

se si spune de a dreptu de Bogomilii : ,dyabolus, qui vo-
catur draco aut serpens : diavolul , ce se numeste
dracu sau carpe 1). K Intrebarea ce se naste acuma
este : a esistat oare deja mai inainte farpele ca re-
presentantul raului in credinta sad mitologia popu-
lar,? Este balaurul, acel carpe urias aripat, cu multe
capete, acoperit cu solzi si scuipAtor de foc si vapae,
este acel balaur o inchipuire maid, primitivA, sau s'a
nascut de asemenea din acelasi sir de idei, de unde
dracu a ajuns sA corespunzA : diavolului. Din acest
punct de vedere nu s'a considerat incA masa credin-
telor ce esista in popor. Se poate, ca, a esistat chiar
credinta unui carpe urias si de aceastA credintA s'a
alipit cea bogomilica, influenOndu-se mutual. Asta
e ceea ce am numit mai sus : asirnilarea cu elementele
esistente, si printr'aceasta se esplica influents funda-
mental., ce a esercitat asupra popoarelor.
Insusi biserica proprie si nu numai sectatoril si e-
reticii s'au folosit de credintele ce esistad deja, spre a le
da un inteles crestin si a crestina ast-fel popoarele pe
nesimtite.
De aci se esplicA o sums, de ceremonii si praznice,
mai cu seamA in biserica catolica si in special la po-
poarele germane.
DupA ce veni insA biserica la putere, incepu goana
contra apocrifelor, cart devenead cu atAt mai condam-
nabile in ochii drept-credinciosilor pastori, cu cat
erad rdspandite prin mijlocirea ereticilor.

1) Archly f. elev. Philologie vol. IL p. 447.

Gutter, lit. pop. rota. 37
258 LITERATURA POPULARi ROMANA

Intre aceste apocrife se aflad chiar unele scrise de

catre parinOT bisericeT, qi unele ramasesera chiar ne-
schimbate, dar cu toate acestea furl puse pe ,Index`
ca niste car(I afurisite qi oprite de bisericei. Tihonra-
vov 1) a publicat o list, a acestor caul, combinatA din
maT multe indices, qi care ne da respectabila sum' de
100 de ast-fel de caql afurisite. Una insa nu trebue sä
trecem cu vedere, adica, ca !litre aceste 100 de call
se afla si: Gromovnicul, Trepetnicul, Zodiarul etc.
In descrierea literatureT populare rt-ligioase ce o
incercAm acuma vom urma sirul hronologic, care in-
cepe cu Adam si se continua pana la persoanele bib-
lice ale NouluT Testament.
De observat este, ca maT toatA literatura religioasA
este pang, acuma ineditei §i se afla intocmal ca la
SlavT atat in ,Hronografe` cat si in asa numitele , Co-
dices miscellanei sau ,sbornici. Dintre carT numal
unul, cel maT vechTu s'a publicat de d. HAsdeu in :
Cuvinte din bAtranT vol. II .
Pe cand d-nu Hasdeu, n'a publicat hisa, de cat numal
un singur codex, am reusit noT a descoperi Hronografe
romane si chiar in maT multe copiT, si multe , Codices'
manuscripte cu totul necunoscute. Pe langa acestea si
o ,Palira manuscripth., sad ,Biblia i'mpodobita`, care
este una din izvoarele principals 'pentru apocrifele
relative la persoanele biblice ale vechiului Testament.
NoT dam de aceea estracte cat se poate, intocmaT dupa.
originalele §i cate-o-data chiar comunicam textele, cu-

1) PaniTatniki otrecenor russkoI literatarryI I. V. Ptrsbg. 1863

p. I. X.
 LITERATURA RELIGIOASA 269

-vant din cuvant, cu atat mat mult cu cat insa.st aceasta

parte a literatureiromAne este foarte puffin cunoscuta.
In general este de observat, cA tocmal literatura
religioasa romans mat toata, are de bazA literatura
slavica. Mal pentru fie-care poveste $i legendA, ba
chiar pentru call de noroc, gromovnice, trepetnice,
doftoril taumaturgice etc. gasim un prototip slay,
care se aseamAnA mat mult cutextele noastre romane,
decat cu prototipele byzantine, cart tot de auna se
departeaza de tecenziunea romans. Dar i aci la not
se poate observa, ceea ce a observat Tihonravov si Py-
pin pentru literatura popularA rusa cA, cu cat un apocrif
sau o carte popularA a trecut prin mat multe maInT, cu
atAta s'a schimbat mat malt intr'un mod, care 'I a-
propie de popor. Copistul este in aceeast vreme §i
autor.
 ZIDIREA LUMEI, ADAM SI EVA.
Capitolul I din Genesis ne descrie zidirea lumeT In
case zile. De timpurit deja s'au flcut comentarii ci es-
plicari asupra ordinel cum se urmeaza lucrurile in
creatiunea lumil. Fie-care sects cautA a educe dog-
mele el In legatura cu cuvintele biblice. Unul din a-
ceste ,Hexaimera` joaca un rol important in litera-
tura eretica a Slavilor de sud ci un ast-fel de ,He-
xaimeron( credem ca am regasit in manuscriptul ro-
man, din sec. XVII ce '1 numim de a dreptu ,Palita"
ci pe care l'am descris mai pe larg in : Revista p. Istorie,
Archeologie ci Filologie,l)dand acolo ci un estractul unuT
text apocrif, de care vom vorbi imediat. Ordinea in
care e zidita lumea, e cu totul alt-fel de cat in Biblia,
ceea ce ne dovedecte provenienta ereticig acestu! He-
xaimeron. Aci zidecte D-zed in ziva antaia, cerul ci
pamb.ntul ; in ziva a doua, soarele, luna ci stelele; in
ziva a treea, raiul; in ziva a patra, marea ; in ziva a
cincea, animalile Si paserile ; in ziva a casea zidecte
D-zeti pe Adam, ci in ziva a captea i1 da sufletul.

i) An L Bucur. 1882 pag. 74-78.

 ZIDIREA LIMA ADAM V EVA 261

Dar nu numai ereticii ati cgutat a talcui zidirea ki-

mei, dups vederile for , ci Si biserica comenta in mod
alegoric, mistic, zidirea lumei in §ase zile. Numai un
singur esemplu vom cita. Hronograful Srantului Di-
mitrie Rostovsky 1), are peste 50 de foi destinate
,zidirei.' Texte slavone chiar din sec. XIII, cel plAin
,in estract, au fost publicate de Gorski Si Nevostruiev 2).
Asupra acestel cosmologil cre§tine i asupra cg-
derei ingerilor, epizodul cel mar important din istoria
2idirei, nu intram aci pe larg. Aceste idei sant strans
legate cu primele concepOuni ale erei patristice §i se
gasec deja cu mult inainte, in literatura ebraica apo-
criftt §i mistica ale sectelor antechristiane, din care o
mare parte s'a pgstrat pang. in ziva de astAzi. De a-
colo au ajuns in literatura byzantina, mar in special
in Paliia §i in operile hronografice byzantine ; a§a In
Chronica lui Malalas , care precum dovede§te insu0
numele lui, a fost syrian adicg semit-oriental de origins,
apoi a intrat in Chronica lui Georgie Hamartolus, earl
cronice de timpuriu deja (sec. X) au fost traduse in
limba slavicg. Mai cu seams aceasta din uring cronicg,
conOne o sumg, de legende §i pove§ti apocrife. Despre
relMiunea ce esista. intre Palfie §i ,Hronografir
byzantino-slavi, mar cu seamg despre izvoarele le-
gendel de caderea ingerilot din cer, a scris mar pe
larg Porfiriev, publicand estracte slavone din manus-

1) Tiparit romineqte la 1836.

2) A. Gorski. K. Nevostrulev, Opiaanie slavianskih rukopiser
moskovskoi sinodalinoi biblioteki. vol. II. Moseys 1857 pag.
1-45.
262 LITERATURA POPULARA BOMANA.

criptele bibliotecel Solovetchi 1). In literatura romana

se afla in Hornograful manuscript descoperit de noT in
Biblioteca central, din Bucuresti 2) apartinand seco-
lului XVII (c. 1650) fol. 3-a cap. 2, $i in copiile din
sec. XVIII dupa acel hronograf, din care una apartine
Bibliotecel centrale §i alta D -luI Eminescu scrisa la
1757. Afara de aceea se afla si in hronicul manuscript
roman de pe la sfarsitul sec. XII (c. 1690) care se afla.
in biblioteca de la Hohenzollern Sigmaringen si care
nu este alt-ceva de cat o traducere al Synopsisulul ne-
ogrecesc al lui Dorotheus din Monembasia, tipitrit pen-
tru prima omit la Venetia 1684, si pentru a 2-a oars. in
Viena 1818. Constatand o data pentru tot deauna iden-
titatea acelui manuscript cu , Synopsisul lul Doro-
theus, putem presupune ca indata ce gasim ceva in
prototipul grecesc se afla si in acel manuscript, pe
care acuma nu'I mai avem in mangy.. Regretam
de aka, parte, ca ,Paliia` romana ne este acuma inac-
cesibila ; dar -notitele, peste cari nicl nu putem trece
aci, ajung in mare parte la constatarea materialului
apocrif ce posedam in acel manuscript.
Amintiri de caderea Satanei se mai gasesc, mai in
toate cazaniile cele vechT, incepand de la Coresi pant&
la lie Miniat 1i alte, ba chiar nu esista vre-o carte bi-
sericeasea, unde sa nu fie pomenita ca.derea &Jane,
vicleniile luT caderea luT Adam sia Eve! in pacat. Pe
I) I. I. Porfiriev, ApocrificeskTa scazaniTa o vethozav6tnyhfi
litahu i sobytiTaha po rucopisTam solovetcor biblioteki. St. Petra-
burg 1877. p. 7-31 (Sbornika otdeleniTa russkago Tazyka i slo-
vesnosti imperatorskoT akademii naukA. vol. XVII. No. 1).
2) Manuscriptul (No. 10).
 ZIDIREA LUMEI, ADAM BSI EVA 263

langa aceasta se vorbe§te : ,Pentru candy §i pentru

ce cazu diavolullic in cap. 6 din Theologhia Sflntilor
Bogoslov1 §i Dascall §i intrebaff §i raspunsurI a Sfan-
tului Anastasie talmacita din grecWe i slovenqte,
tiparae In , Indreptarea legiT cu D-zed ( Targov4te 1652
sub domnia lul Matheiu Basarab ; mai compare, acolo
c. 40-42.
Rolul ce joacA dracul in fantazia poporulul este
imens. 0 sums de proverhe §i credint,e se trag de la
Satana, care este persoana fundamentals, a supersti-
tiunilor si eresiilor ; nu mai puOn §i la cele alte popoare
europene. El e tats. rlutatilor §i lui se inchin ferme-
catoarele arse din cauza aceea de catre tribunalele
Inquisitiund ale evuluI mediu.
A§a precum spune legenda, a.p. s'a §i intamplat cu
diavolul in cursul secolilor. De la un anger stralucitor, a
card putere rivaliza cu D-zeil in stapanirea lumel a
ajuns in sfar§it dracul, eroul snoavelor, a caul' inte-
ligen t A este atat de marginita, meat Il birue§te §i fe-
meea.
In special a scris Roskoff 1) istoria diavolului, ur-
marindu-'1 de la religiunea dualists, a lut Zoroastru,
pana la ideile moderne critice, menite a surpa stapa-
nirea sa seculars..
Un specimen de modul cum au fost raspandite te-
oriile despre cliderea draeulul qi despre rolul ce 'ljoaca
in lume, se afla in , Intrebari fi rdspunsuri trebuincloase
yi del folos sere invdtaturd celor ce vor ceti.'
Aceste Intrebad fac parte din manuscriptul Logofa-

1) Geschichte des Teufels. 2 von. 1869.

264 LITERATURA POPULARA ROlbli

tulu! Giurescu din 1799, posesiunea Academie Ro-

mane. Capul al patrulea 1) este intitulat: Pentru Draci.
Noi comunicam aci acest capitol instructiv in intregul
lug, cad asta era subiectul ce invata dascalul cel vechlu
pe ucenicul lug in fcoalti §i ast-fel a intrat in mare
parte in popor.
Pentru draci.
,Dascalul. In ce chip au cazutu din darul lug Dum-
nezeti acea ceata ce al zis ma! sus, §i s'au facut draci?
Ucenicul. Luiper carele era capetenile ace! cete
pentru cad straluciea cu daru lul Dumnezed §i cu
slava, s'au truffit intru sine, §i all cugetat sa pue scau-
nul lul pe stelile cerulul §i sa se faca asemenea celiff
inalt. Acea trufie Pau surpat in prapastiile Iaduldi,im-
preuna cu toath, ceata 1111 §i s'au facut dracl, adica
din lumino§g s'au facut intunecatI.
Dasc. In ce zi all cazut ?
Uc. Miercuri.
Dasc. Drad in ladu sant toti, all §i intealte pall?
Uc. Sa afla §i in vazduh §i pre pamantu §i in
mare §i in munti §i in pWere §i in crapaturile pa-
mantului §i in paduri §i In pustietati §i in ape §i
fn toata lumea peste tot pamantul.
Dasc. Satana ce sit intelege ?
Uc. Si lepadat §i protivnic.
Dasc. Dar Veelzavel ?
Uc. Dumnezeul mu§tilor.
Dasc. Nume§te-sa. dracul §i intealt chipu ?
1) Pag. 101.103.
 PENTRII DRA.Cf 265

Uc. S. numecte in multe felurl.

Dasc. Zi, sä auzim.
Uc. Si;. numecte balaur, carpe, otrava, lea viclean,
paracu, napastuitor, incalator, uciga.c, incepator ran-
tatilor, intunerec , duh viclean, lup hrapitor, boera
lumil, vrajmac adev6rulul, tatal mincruna, ca el all
nascut minciuni, ci cine spune mincXuna este frill!
dracului.
Dasc. Poate a se pocai dracul ?
Uc. Nu sa poate, pentru ca este inpietrita in rau-
tate ci nu primecte pocainta.
Base. Ce este lucru draculuT ?
Uc. Sa faca rautati ci A, indemne pre oamenT sa
faca pacate, pentru ca sa se mane Dumnezea pre
dancil, sa-I osandeasca In tadu inpreuna cu eta.'
Asupra Cosmogoniei insucT, estragem cate-va e-
semple din cele alte Intrebarit interesante prin a-
mestecul ideilor pagane cu ide! crectine. Av. 1)
,I. Ce este mar presusa din cerTu?
R. Filosofu as zisa ca este apa. Dar mal pre
susa? Intunerec. Dar mar pre susa ? este foca.
Dar mar pre susa ? Este scaunu luT Dumnezeu, ce
Cade Dumnezeirea. Dara mar pre susa? lumina
ce neintinsa ci neumblata ci nectiuta.
I. Call ingeri stau la scaunu lu! D-zeu?
R. 12 milioane, Tara ala casile ci alu captile ci.
ala optulea eeti, fara de numara.
I. Dara la certu ce este?
R. Nora ci vazduha.
t) Manuscriptul din 1809 p. 4.
266 LITERATURA POPULARA ROMANI

I. Dar suptt pamantu ce este ? apa. Dart suptd

apa ? este intunereci. Dart suptit intunerect ?
este foct. Dar suptt foct? este iadul §i mai de-
desuptu este tartaru, ce sa cheama fart de fundt.
I. Cate palme este ceriul nali il de la pamantt ?
R. 30.200 palmi Dumnezee§ti ; palma dumnezeeasca
tine o mie de palme omene§ti.
1. Dar adancult pamantului cite palme este?
R, De o mie de intunereci de palmi Dumnezee§ti.
I. Cate cete ingere§ti santu in ceriu ?
R. Zece cete ingere§ti: intru o data at fostd
12,000 de intunerici, deci 144 (?) de intunereci at
clizutt din ceriu §i s'at negrit §i s'at facut draci §i
pant acuma fac pacoste rodului omenesc §i all ra-
mast 9 ceti ingere§ti in ceriu.'
In sfar§it mai pomenim §i esplicarea tunetului §i
fulgerului, dupa aceste intrebari, care se regase§te §i
In Theologia Sf. Parinti din Pravila lui Mateiu Ba-
sarab 1).
I. Ce este ceriu .,i fulgeru §i de unde bate \tutu ?
R. Ingeril On tunetu §i fulgeru §i suflarea vantului
§i sa lovesct din nori, §i dintru aceea lovirea tras-
ne§te ; Tart fulgeru ese din puterea ingerilort §i sa
ranescd nori §i ese ploae.`

Dupa Satana, personagiul cel mai important este

Adam fatal omenirei, §i din punct de vedere cre§tin :
tatal pdcatulul.
Un alt apocrif s'a ocupat deei de intrebarea : din
1) Targoviqte 1652 fol.
 ADAM g EVA 267

cate partY , sau din cafe elemente a fost zidit Adam?

Legendele vechi ebraice spun, ca D-zeu a luat lut din
toate unghiurile pamantulul, ca omul on unde ar muri
sä nu se poatd pamantul opune ingroparil sale , sub
cuvant ea n'a fost luat dinteansul. Lumea byzantina
a cdutat sä aducd in conformitate ideile sale asupra
natureT, cu zidirea omuluT §i a sustinut, ca precum lu-
mea este zidita din patru stihiT, tot a§a §i omul. , De
omul Inca Taste din patru stihil urzit, adeea den sane
den flegma, §i din heard galbana §i niagrA. DecT san-
gele omulul cum Taste herbinte §i apatos Taste den
\rant ; hearea galbana, Taste herbinte §i uscata, Taste
den foc ; flegma Taste reace §i apatoasd, Taste den ape;
lard hearea cea neagra, reace §i uscata easte den pa-
mant ; atata Taste urzirea §iintruparea omuluT 1). ,Ma
spune §i §i hronograful nostru conform cu cele byzan-
tine. Tot age se spune §i in ,Indreptarea legil" 2) no-
tandu-se la margine, ca izvor : ,Dumnezee§ti DascAlT.`
Dar in literatura slavied s'a desvoltat acest raspuns
Inca §i maT mult §i noT it pomenim deja aci, find-ca
a intrat in literatura noastrd populard nescrisa. Sub
titlul : ,din cate pIrtf s'a zidit Adam' publica Tihon-
ravov 3) trel texte din secolul XV §i XVI de intrebarT
§i raspunsurT de carT am pomenit deja maT sus. Intre
aceste intrebarl este §i aceasta: ,din ce a facut Dum-
nezeu pe Adam?' Raspuns : din opt pail : 1) tru-
pul Fa facut din pamant , a doua parte din mare, a
treea din ptatra, a patra din vent, a cincea din norT,
,) Hronogr. No. 10 fol. 4-a (c. 4).
9) 1652 pag. 714 cap. 7.
s) L. c. vol. II p. 439-457.
268 LITERATURA POPULARA ROMANA

a §asea din soarele §i din roua, a §aptea din Wan-

dul §i taina angerease6., §i a opta din sfantul duh,
din toate aceste a adunat Dumnezeu §i a Mcut o sin-
gur5. parte 1). Mat 16.murit decat acest raspuns din see.
XV este eel din textul sec. XVI 2) unde se §i esplica
ce parte anume s'a fleut dintr'o stihie anume §i adica:
Raspuns, ca antata parte il-a dat trupul din parnant,
a doua parte, oasele din ptatra ; a treea , ochil din
mare ; a patra gandul din iuteala Ingerilor ; a cincea
duhul §i respiratia de la vant ; a asea , intelepciunea
de la nori §i a §aptea sangele tut de la roua §i de
la soare.` Patin mat sus s'a zis deja ca sufletul l'a dat
D-zeu lui Adam sambata, de aceea enumera autorul
numai §apte stihil.
Intrebarile aci se fac de care Sf. Efrem , la care
raspunde Sf. Vasilie.
Mai cu'acelemi cuvinte se esplieg, zidirea omulut, in
manuscriptul de intrebart §i raspunsurl, de la 1809.
Iata ce ne spune (pag. 2):
I. Din cafe pall aI Meut D-zeu pre om?
R. Din opt partt : trupul din pamantu ; osile din
pieatra. ; sari& din roao ; ochil din soare ; cugetu din
noorl; suflare din -Orli; intelepciunea din lunA ; early
prorocirea de la duhul sfant ?
Aci avem isvorul de unde a pltruns aceasta legen-
da in literatura nescris6. populara. Mat sus am vorbit
deja mat pe larg despre aceste manuscripte de intre-
bari §i raspunsuri, §i am arAtat importanta for ca

2) Ib. p. 443-444.
Ibid, p. 448.
 ADAM §I EVA 269

mijlocitorT intre literatura scrisa §i cea nescrisa. Si in-

teadevar mai in acela§i mod esplica i poporul roman,
zidirea omuluT, zicand la nuntele tarAne§ff ;
DecT dupa acele dupa, toate , zidit-au Dumnezeu
pe Adam, §i'l facu din opt part!: trupul din pamant §i
oasele din peatra, cu sangele din rot* cu frumusetele
din soare, cu ochii din mare, cu sufletul din duhul
slant, cu gandul din iutimea angerilor, cu puterea de
la Sfa.nta Troita, §i'l facu om deplinc 1).
Acesta este cuvantul fetel cand cere ertacTunea pa-
rintilor i face, ca sa zic a§a, istoricul casatoriel, ince-
pand cu zidirea omuluT, cu Adam §i Eva. Alte paralele
din toate literaturile a strans Veselovsky in cartea sa 2),
unde sustine asemenea originea literara, acesteT cre-
dinte , cu toate ca, este foarte respandita. Inteadevar
face parte i din ,Intrebarile( ce s'a intrebat Solomon
cu Saturn, de earl am vorbit mal sus, cu ocaziunea
lul Bertoldo.
Incercarile de a esplica numele luT Adam, se afla §i
In hronografele noastre §i in ,Indreptarea legeT4 8). Ne
marginim a pomeni numal textul din urma. Mal pe
larg despre aceasta a tractat Fabricius 4) ; iar textele
slavice s'au publicat de Pypin 4) §i Thonravov 6).

1) Episcopul Melhisedec In : ConvorbirT literare, an. XIV 1880,

p. 293 b.
2) Slavianskiia skazaniia o Solomon6 i Kitvorasd St. Ptsbg, 1872
p. 169 No. 1.
8) L. c. p. 714. cap. 7.
4) Cod. pseudepigr. V. Test I, 40-50.
2) Sbornic f. 12-14.
6) Loc. cit.
270 LITERATI:IRA POPULARA ROMANA

Iata dar textul dupa ,Indreptarea legiT' :

Ce insa Dumnezau deaca au facut pre omul, puse-T
numele Adam, §i acest nume Taste ovreesc, pentru ca
Ovreail zic pamantuluT Daman 1), pentr'aceea se che-
ma ziditul cel de luta! Adam , ca c1 ca e scos dein pit-
mant. Sau si intfalt chip, pentru ca inceputul lul, A
se chiama Anatoli (adeca rasaritul), Tar D se chiama
Disis (adeca apusul) Tara celalalt A, se chiama Arctos
(adeca miaza-noapte), Tara M se chTama Mesemvria,
(adeca miaza-zi).' Dupa cum se vede, s'a servit tra-
ducatorul aci de un original grecesc , de oare-ce cu-
vintele citate sant grecestl ; in textele slavone au fost
inlocuite prin cuvinte corespunzatoare slavice. avand
aceleasT initiate : A. D. A. M.
Zidirea kit Adam din pamant , a dat nastere la o
mulVme de ghicitorT, din cari unele an fost citate de
nol cu ocaziunea acestora.
Mult mai important si de o influenta mull mat mare
asupra literature! populare universale este apocri-
, Povestea despre Adam gi Eva", adica in fond,
ful :
introducerea la , legenda despre lemnul cructi." Dorinia
de a vedea deja in Vechiul Testament prevestirea Man-
tuitoruluT, a Pacut sa se caute pentru tot ce se spune
in Testamentul nou, o pregatire in Vechiul Testament.
Asa s'a clutat si originea lemnulut crucil, pe care s'a
rastignit Mantuitorul ; acest lemn nu poate sä fie de o
provenieMa ordinary , ci trebue O. fie pregatit deja,
pentru acel scop daca se poate de la zidirea lumeT.
Inteadevar legende ebraice, cu multinaintea ere! nil-

9 Acest cuvant e grelit : forma adevarati este : adama.

 ADAM F EVA. 271

gare au gasit o origine ilustrA pentru toiagul lui Moise,

cu care a spintecat Marea ro§ie §i a fleut atatea mi-
nun!, qi s'a zis el tolagul lul Moise n'a fost alt-ceva
decal o ramura din pomil raiulul, pe care D-zeu a dat-o
hii Adam , ca sl lucreze cu di nsa pamb.ntul De la
Adam a ajuns la Noe, de la Noe la Sem, de la Sem la
Iacob, care pribegind in Egipt a lasat acel tolag mo§-
tenire luT Iosif, de unde a ajuns in comoara lul Faraon,
imparatul EgiptuluT. Iethro, care dupa legend/ era sfet-
nic mare la curtea luT Faraon, plecAnd de acolo a luat
acel tolag cu sine §i l'a sada in gradina luT, fagaduind
maim fete! sale acelula, ce va smulge acel baston din
pamAnt. NumaT Moisi a reu§it §i ast-fel a ajuns acel
tolag minunat , pe care era sapat numele lul D-zeu,
in mana lul Moisi, §i ast-fel a sAvar§it el minunile cele
marl 1).
In loc de a spune el D-zeu a dat acel baston insu§T
lu! Adam, s'a schimbat legenda, zicand el s'a dat acel
baston luT Sith, fiul luT Adam, dar pentru Adam. Si
a§a s'a nascut vestita legend/., pe care am publicat'o
dupA textul eel vechiu romanese din ,Palila` (sec.
XVII) adica : Cdleitoria lu! Sith la raTu. Povestea de
sus ins/. este numal un singur epizod la care fantasia
activA legendarA, de timpuriu deja , a mai adaugat §i
alte, §i a§a s'a nascut prototipul cel grecesc, maT con-
timporan cu Christos , cunoscut sub numele de .dpo-
calypsul lu! Moisi publicat de Tisebendorf 2). Nu este
aci scopul nostru a urmAri aceasta legend/ prin toate
9 Pirke de R. Eliezer c. 40. Targurn Janathan la Exodus cap.
2 .. 21. Jalkut I. § 173.
9 Apocalypse apocryphae Lips. 1866 p. 1-23.
272 LITERATURA POPULARA ROMANI.

literaturile, mar cu seamy cand a fost deja studiatl

pe o scars, foarte intinsA de care Mussafia 1) §i d'An-
cona 2). Ne vom margini deer la recenziunea romand
§i la prototipul imediat slavic.
Povestea romand ne spune : Adam gonit din rain
§ade in preajma raiului §i plange cu amar grepla sa.
Noaptea vede el in vis el Eva va na§te pe Cain §i
Avel , 0i Avel va fi °moral de catre Cain. Ingerul it
opre§te ins, de a spune Ever ceea ce a vdzut in vis.
Adam trae§te dupe, aceea 970 de ani §i se imbolnd-
ve§te ; atunci se strang -WV oamenii in jurul Ever §i G
intreaba : de ce bole§te tatal nostru? Eva le poves-
te§te, cd. D-zeu dandu-le toate pe myna ]or, i-a oprit
numal de a manca din pomul ce stetea in mijlocul ra-
iului. Diavolul ins sub chipul unul inger stralucitor
§i prin mijlocirea §arpeluT o ademenird sä manance
din roadele acelui porn. In minutul acela cdzura frun-
zele tuturor pomilor raluluT, afar% de acele ale pomu-
lui din ale caruT roade mancaserd. Apoi dete Eva lui
Adam de maned §i el din pomul oprit ; atunci se co-
bora D-zeu §i se a§eza pe un tron in mijlocul raTulur
§i porunci ingerilor de scoasera afara din raiu pe
Adam §i pe Eva. Adam §i Arhanghelul ,./oil` se ru-
gara in zadar inaintea lui D-zeu.
Inaintea ralulur statu Adam §i Eva 15 zile §i ince-
purl a canta ceva hrand, dar peste tot pAmantul nu
gasira alt-ceva de cat scaetT. Intorcandu-se Tar la rain
s'au rugat de D-zeu sa le dea cel pulin o floare spre po-

1) Sae, Ieggenda del leg-no della eroce Viena 1670.

19 Legends di Adamo ed Eva. Bologna 1870.
 ADAM BSI EVA 273

menire §i D-zeu le dete tamaie §i limn` §i ,ladan"

tot de o data le dete Arhanghelul ,foil" in urma po-
runcel luT D-zeu a §aptea parte din raTu ; Tar pe toate
dobitoacele ce traTau pang atuncea In raTu it scoase
afarg.
Cand voi apoi Adam sg are pgmantul, veni diavo-
lul §i'l opri zicand cum cd pdmantul e al ha, numaT
atuncea IT va da voie, cand Adam i se va Inchina luT,
§i TT va fggadui §i coput luT. Adam zise ed el §i copiii
sg fie aceluia, a cgruTa e §i pamantul, $t.iind bine ca.
D-zeu se va cobora o data, pe pamant ; Diavolul cern
ca Adam sa 'T dea acea fagadulalg in scris, §i Adam IT
o dete , dupg cum it invat,ase diavolul, adieg puse
mana kit pe o piatra, §i urma mane ramase Intiparita
pe acea piatra. Diavolul o lug apoi si o dete la 400 de
dracT sg o pazeasea zi §i noapte. ApoT zise Eva sa se
cliasca de faptul for §i Adam iI zise sa stea 40 de zile
in apa Tigrulul, Tar el va sta tot atata vreme in apa
IordanuluT, Eva insa sit nu se lase sa fie ademenita de
macar cine va veni. Diavolul se incereg inteadevar sit
ispiteaseg pe Eva sub diferite chipurt, ea Insg nu se
lasg, pang cand se sfar§ise vremea hotgrAta si veni
Adam de o scoase ; Si ast-fel u scapa D-zeu de dia-
volul.`
Dupg aceea loeuirg in Madiam. Acolo ngseu Eva pe
Cain §i pe Avel, §i Cain omora pe Avel.'
Aci incepe fragmentul ce l'am publicat in Revista
p. 78-80 al cgrui coprins e eel urmator :
, Adam Ingropg pe Avel in locul ce se chTama Rion §i
apoi nascu Eva pe Sith ; cand ajunse Eva pang aci
Gaster, lit. pop. rom. 18
274 LITERATURA. POPULARA ROMANA

cu povestirea, striga Adam sa tacit cd sufletul Ilse im-

putineaza.
lard Sith se propuse sä se ducd in Raiu 0, aducl
ceva de acolo, pe care vazand Adam sa. se rd,coreasca.
Cand se duse cu Eva la RaTu vru sal /parlance o
flail cumplita anume Gorgoniea, de care abia scapd;
cad Eva incepu a plange inteatata, cat se auzi de
la rasaritul soarelui 'Ana la apus. Ingerul venind la
dan§ii il intrebd, ce vor, zisera ca Adam ,pofte§te
sd vaza din pomul maslinuluT, doare cum-va i s'ar
maT potoli boala lul. ,Ingerul dandu-le o ramura din
acel porn le spune ca e prea tarziu §i Adam trebue sä
moare cacT s'atI apropiat zilele MT de moarte. Din
ramura aceluT porn 10 impleti fns. Adam o cununa
inaintea morteT sale, §i '§T o puse in cap. ApoT ingro-
para. pe Adam cu cununa ce era in capul luT, in locul
ce se chema Gherosia .Plata. base zile dupd moartea
lui. Adam muri §i Eva. Din cununa aceea crescu un
lemn.
Dace comparam numaT in mod superficial aceasta
legend& romand, cu cele slavice publicate de Pypin,
Tihonravov §1. Porfiriev §i cu apocalipsul cel gre-
cesc, totu§i vedem in mod clar deosebirea fun-
damentald intre cel din urma. §i cel roman, §i identi-
tatea maT absoluta a celuT roman cu cel slavic. In spe-
cial se apropie de textul roman, eel slavic din secolul
XV publicat de Tihonranov sub titlul : ,ispovedania
Eveic, numal inceputul, despre gonirea din raTu lip-
se§te la aceasta din urma, redactiune, pe ca.nd se afla
in cele publicate tot de Tihonravov 1) sub titlul de:
i) Ib. pag. I, idem vol. 6-15.
 ADAM BSI EVA 2g3.

,Povestea WI Adam si a Ever, de la inceput pang la

sfarsit. Name unele detaliuri dam aci, can ne arata
depende* textulur roman, de cel slavic sideosebirea sa
de cel grecese. Asa, afarg de schimbarr si preluerarl
este de observat d. e. Arhanghelul /oil care in textul
grecesc are forma la-el, dar aci nu este numele until
arhanghel ci insusi numele lui Dumnezeu, format din
cuvintele ebraice fah §i El. Traducatorul slay n'a in-
teles aceasta si din Ia-el Dumnezeu, a facut Joel Si
apor /oil: un Arhanghel.
Din epizodul cu inscrisul dat de Adam diavolului,
care lipseste in originalul grecesc se vede clar, tine
a putut fi acel tradueltor si prelucrator. Diavolul vine
la Adam, si IT zice ca acesta n'are dreptul de a lucra
pgmantul, care e al diavolulul, pe cc2nd Dumnezeu e
.stclpan numai pe cer, Intocmar dupg credin0. bogomi-
lied. Dar mar curios este, ca tocmaT acest epizod a in-
trat in literatura popular. romana. Proba pentru a-
ceasta este colinda ce s'a desvoltat de aci, pe care o
posedam in 2-3 variante, una intr'un manuscript al
nostru scris pela 1800, care intre alte povestrsi legende,
confine si un fel de colinda rimata, publicata de nor
alaturea cu fragmentul de sushi ,Revistac p. 80-82.
Varianta a doua mar complectA se afla In manu-
scriptul d-lur Ar. Densusianu, de pe la inceputul seco-
lulu! nostru; al treilea variant apoi cruntit in ,Canti-
cele de stea' ale lur Anton Pann unde lipseste toe-
mar partea esen(ialg.
Nor publicarn aci, atat colinda dupg reeenziunea
1) Cantarea a 18-a.
276 LITERATURA POPULAR' ROMANI

complecta, c&t, si o parte din textul fragmentar publi-

cat de not in Revista, care reprezinta, un text ma
vechiti §i mai complect in ceea ce priveste epizodul de
fata.

VER*IIL LIII ADAM 9.

Veniti tot! ce! din Adam
Si cu fit lu! Avram,
SA cantam versurt cu jale
Pentru a hit Adam greple ;
§i pentru a hit izgonire,
Jalnica din rain gonire.
CA indata ce aii greqit,
Domnu din rain Pau gonit ;
$i in poarta raluluT puss
0 pars de foc nestinsa
Adam vazandu-sit pa sine
Lapildat de atata bine,
Tare Incepu a plange
$i catra Eva a zice:
0 amar Evo qi tie I
CA to imi fa'cuq acrasta mie.
CA pre tine to ascultat
&luta poruncit aloe,
Care pentrn o mancare,
Sant pedepsit aqa tare ;
CA acum ma bucuram,
Intru slava ce eram.

$) No. 18 pag. 26-29.

 VERSUL LIIT ADAM 277

Pentru aceea, Doamne, sfinte,

Fie-t de no! aminte ;
Nu ne de tot lepAda
Fiind noT zidirea ta ;
§i fie - de mine mill
De am si gre.it de silA.
Doamne, el am gresit tie I
Iar pentru a mea sotie,
SA nu fiu pinA in sfArsit
Asa tare parlsit.
Rank! grAding. dulce I
De aid nu m'as m'ai duce,
De dulc!ata poamelor,
De mirosul florilor,
Pentru dulciata din tine.
0 amAratul de mine !
CA undo tin! aduc aminte,
De a tale ci multe afinte,
Lleramile mA cuprind Tara,
Aprinzandn-mg cu parA.
Domnul, cel prey sfant, vAzand
Pre Adam &sit plingand;
Trimittuid al situ cuvant,
Pre nn finger al eau dant,
§i &WA Adam zicand :
Tad, Adame! nu mai plange.
MAcar de a/ si gresit,
Nu to am de tot piiriisit.
Dar de scum veT cAstiga,
Toate en sudoarea ta;
LuerAnd to piimant cu trudg,
278 LITERATURA POPULARA. ROMANA.

§i cu ostenealg. erudfi;
Murind en amara. moarte,
Precum $i fiearAle toate.
Tu Evo intAT aT grelit,
Pre Adam l'aT prilostit,
§i din toate (?) al luat,
§i qi (I) luT Adam 1-ai dat;
§i tu and vet naste prune!,
Atund el aT grele mind;
Dar veT fi bArbatulul
Sept (!) toatl ascultarea luT."
Evi Inca 1 -an dat mints
Cum All fad imbriiaminte.
lar deavolul cel viclean
Prin al sdu Area viclean plan,
Inauff la Adam s'au dus,
gi aura Adam au xis ;
Tact, Adame! Nu mat pldnge!
Ci fd precum eu roof zice :
DX mi tu mie, ce vol cere,
Ca toate st 1 fie a melt ;
Fii Mt vor fi din tine,
Del-I cu told a fie la mine,
fi Supt a mea ascultare,
Find eu imptirat mare;
Apof to sof 1114a in pace,
SW lucre.zi precum if place;
$i dd Adame nifte lut moale,
De cari fac olari ole;
qi dit Adame, llama to
.Afa-f vorbebte Satana.
 VERSUL Lig ADAM 279

Cum _Adam Hama eau pus,

Nao pecete eau acts.
La Marea Neagra teau dus,
In mare o au ascuns ;
Draci o suta o stratum.
Fie1te tine calatorea,
De pre acolo R departa ;
Nu puce merje in ?mom sa.
Domnul s'au milostivit,
Si din lad ne an slobozit,
Dand pre fiul slu spre moarte,
Au mfintuit lumea toati,
Petrile s'au despicat
Si pecetea o an lust."

Iata acuma gi partea respeetivg. din a doudyarianta

manuscript, :
Jar Satana vIzAnd
Pre Adam plmintul lucrAnd,
Iar vrAlmtuful d'inceput,
Groznic cuvAnt i-au grlit :
Cine %'au poruncit til
De'm fad stricAcinne mil ;
De 'm strict plmAntul,
Find aici stApAn en ?
Iar Adam an grAit :
Dumnezen m'an poruncit.
Iar Satana Aar rAspunsa,
Si lul Adam ala zisA, :
Eu stint aid Dumnezttu
280 LITERATURA POPULARA. ROMANA

Dar plimetntul este al tneu ;

Iar tu fugi de aft i in ralA
CA acola mogil ai ;
Iar aid nu to o (iu) rasa,
Nici pamilntul nuiT yogi da.
Dar aciasta Adam vAzAnd,
VrAjmagul pre el goni(n)d,
Nu Itiea ce va mar face,
Si incotro BA va mar duce ;
Si incepu ear a prangs,
§i cu glas vrednic a zice:
Amar mil, gresitul!
§i val mfr pedepsitul!
Din rain fuselu izgonit
Si ilia aici nu scut odihnit.
Amar gi val de mine,
Pentru Barba ce-i spre mine !
Iar Satana vilzand,
Pre Adam plangand ;
I-au graft cu glas zicAnd,
Ca sa-1 mar ingale vrAnd:
0 Adame! nu mar plange,
Ci asenita ci-t voin zice;
De voeste sa trliegte in pace,
SA lucrezi precum it place.
Fa gi tu mie pre vrere
SA'mi dal mi ci-t vo (iu) cers.
Iar Adam nepricepAnd
Vrajmasul viclejind,
I-an fAgAduit sa de
Ori ci va core la el.
 TERSUL LW ADAM 281

Atunce SAtana au rAspunsu

§i cAtrA Adam an zis :
Eu voru sit ceru de Ia tine,
Fii, ci vor fi din tine;
Sa.-T dai mil Nora ascultare,
Find eu inparat mare.
Atunce Adam zisg luI
VrAnd sA facii voea lur:
Da -volu tire al tAi sA fir,
Precum vrer, asa sA fir ;
Numal sg. mg lair in pace,
SA lucrez precum im place.
Iar Satana Ian zis
§i lur Adam rispunsg :
Bine facusi qi vii face,
SA lucrez precum it place,
De mil da si mil scrisoare,
Ca sA aibu incredintare I
Abater Adam au riispunsu,
§i cAtra Satana zisA:
Dar eu carte nu ltiu
Ca tit zapis scriu.
Atuncl Satana rgspunsg,
§i cAtrA Adam ala zisg:
Vino incoace dupA mine
Ca sa to invAt pre tine.
fitand o cdramidel,
Pre cu magtefugu ffludtt,
Zia la Adam 811 o ea,
Sd f pue palma pre ea.
Adam dupd ce pued,
282 LITERATURA POPTJLARI ROMANI

.Rdmastl ise4liturb scriad ;

Adam pre fill la vanzand,
Viajmarla dandu-T pre el.
Iar Satana land.
Zapisul stela, puindu-1 4i gandind,
Uncle 11 va puns
SI-1 ascunzi foarte bine.
Iar la Palestina este,
0 petra en mare veste ;
§i acel zapis 11 puss,
Intr'acea apa, ascunsa,
Sant (? supt) o petrl mare lata
De mat an prea depaxtata.,
§i atata diavoli starnisl,
§i acolo pazitori pusa ;
In fel de felurl puind,
§1 pre nemere lasand.

Hs. Dumnezeu eel dant,

S'au nascut trup pre panaltnt.
Care vrand sa at boteza,
Ca lume sa lumineze ;
Au vent in Iordan,
Despre partile lul Dan.
Dec T el 1 apa intrand
loan saA'boteze wand ;
Statu pe ace petra mare,
§i earl o pad. draci tare.
§i vazand, o apnea,
§i in mama o sfaramI.
Iar Satana vazand,
 VERSUL LTA ADAM 283

Atka ran luT facand,

SA minuna tine este,
Omul, eau Dumnezen este ;
De vreme ca -1 vede tare
Ca pre un Dumnezan.
Si vre ca sa-1 ispitesea eine este el mare
Dar vre sii'l inlale,
Neprieepandu-sa la el.
CA Dumnezau en morte luT,
Au sdrobit putere lul,
Si an sees robit lur,
Pre Adam cu AI lut ;
Iar pre diavolul Van legat,
§i in Tartar Pau aruncat.

Gonirea luT Adam din raTu si tanguirea sa inaintea

portilor raTuldi, plAngand dulceata ce o perduse a
fost si mai mult roditoare si a dat nastere la o mul-
time de cantece de stea, cad toate variazA aceeasr
temp., adaogAndu-se la unele i mangAerea ce o da.D-
zeil lul Adam, cum el nu pentru totdeauna va fi de-
partat din rah'.
Nol posedAm acuma mai inalu un ast-fel de can-
to in manuscriptul d-lul Densusianu l) intitulat ase-
menea : Versul lui Adam, apol ii posedam In tree va-
riante intr'un manuscript de cantece de stea din anul
1821, care se afla In posesiunea noastr5. 2). Aci in
antecul cel d'tuataiu se plange Adam catth Eva, de
aceea ch paraseste raTul.
9 No. 18 p. 31 33.
2) No. 14 pag. 22; No. 20 pag 27-28 li No.21 pag. 29-30.
284 LITERATURA POPULARA ROMANA

Cantecul al doilea este din potriva, jalea raTuluT,

pentru chlcarea poruncel luT D-zeu de care Adam. In-
sfirsit cantecul al treilea, intitulat : ,dispartire` este
tanguirea luT Adam, adresata raTuluT, §i se potrive§te
cu varianta din manuscriptul Densu§ianu, care are §i
recenziunea cea ma! complecta.
Afars de aceste variante manuscripte ma! posedam
§i unele tiparite. A§a cantecul de stea, din colecti-
unea la! Anton Pann, care incepe: ,Adam, daca a
gre§it` etc. 1).
Alts varianta se afla intre Colindele d -lu! Mari-
nescu 2), intitulata : Judecata 1241 Adam, repOth apot
in toate ed4iunile ulterioare de ,Cantece de stea,c pu-
blicate sub numele lug Anton Pann.
Dar nu numa! la Romani se gasesc cantece de stea
§i colinde privitoare la izgonirea luT Adam din raTu
ci §i la Slav!; Bersonov a cules o sums insemnath de
ast-fel de cantece atat din manuscripte vech!, cat §i
din gura poporulul 8). Mal cu seams cele d'antalu au
o asemanare frapanta cu cantecele noastre.

0 continuare rationala a legendeT despre Adam §i

Eva, este: legenda despre lemnul crucei
In singura recenziune romans manuscripts de care
am putut da pans acuma, adich in ,PaliTa urmeaza
Inteadevar aceasta legenda, imediat duptt cea despre
Adam. Ceea ce este interesant in aceasta legenda, sub
1) Ed. 5-a Bucurescl 1852 No. 18.
3) Colinde etc. Bucuresd 1851 No. 32 p. 91-92.
8) Bersonov: Kaleki perehojie. Fascic. 6 No. 632 668 pag.
236 -314.
 LEMNUL CRUCII 285

forma in care o avem not in literatura romana este,

ca ne arata pe de o parte invederat originea slavo-
bogimilica hnediara, pe de alta ne indica si originea
probabila orientala, de unde a ajuns la Slavi si la Ro-
mani. Cad un prototip deadreptu grecesc sall oriental
nu s'a gasit pan a acuma. Iar indicile cartilor apocrif spu-
ne de a dreptu ca. legenda el-mei este scornita de catre
popa Ieremia cel afurisit. Acest popa Ieremia nu este
alt cine-va de cat insusi popa Bogomil, fundatorul
sectei Bogomililor. Unele trasuri s'au mai pastrat in-
teadevar atat in textul slavic dupa redactiunea publi-
cata de Tihonravov 1) (din sec. XV) si de Porfiriev 2)
cat si in textul roman, care se vede ca'e tradus dupa acel
text slavic. Mai mult se departeaza cele alte redactiuni
slavice din sec. XVI si XVII publicate de aceleasi 9 si
cel din sec. XIV tiparit in estract de Veselovsky 4) dupa,
o comunicare a lui Jagic'.
Tata deci ce ne povesteste legenda romana intitulata
,Povestea lui Gregorie blagoslovit despre crucea man-
tuitorului si crucile celor doi talhari.4 Aceasta legenda
se compune din doue variante, intocmai precum si in
textul slavic.
a) Din cununa lui Adam, impletita dintr'o ramura
adusa de catre Sith din Rain, crescu un porn minu-
nat. El crescu in tree ramuri, cari se uneau de 7 on
si apol iar se desfaceatl. Din acelasi porn, din care se
luase ramura pentru cununa lui Adam, mai scoase apa
1) Loc. c. I, 308-313.
2) P. 69-99 maT en mams cea din p. 216 220.
4 Tihonravov I. p. 305-308. Porfiriev p. 101-103.
2) Solom. i Kitovras p. 172-173. No. 1.
286 LITERATURA POPULARA ROMANA

potopului inca o ramura care crescu si se Mar un pom.

Din acesta facu Sith un foc de a pururea, care ardea
spre pomenirea lui Adam. Acest foc era pazit de flare
salbatice, cart nu lasa pe nimeni O. se apropie de
dansul. and gresi Lot, veni el la Abraham si vru A
se calasca. Atuncea 11 trimese Abraham sa aduca
taciuni din acel foc. Fiarele call paziau focul lasara
pe Lot A, is acei taciunI, si el se intoarse nevatamat la
Abraham. Dar aceasta nu ajungea, pentru ispasirea pa-
catulul sau, ci Lot trebuia sa Weasel acei tacTuni si
sa'I uda cu apa Iordanulul,ce o aducea in gura; nu-
mai atuncea cand acei tacIun1 vor inflori. ii zise Av-
raam, va fi si el ertat de pacatul lul; Inteadevar info-
rira acei tadunt Din acestlemn s'a facut crucea celui
d'antaiu talhar. Tot aka -fu scos de apa si al treilea porn
din ralu si crescu langa apa ,Merrac .
Pana aci povestea antala despre originea lemnuluI
crucei si lemnulul crucilor celor &I Mihail:. Intere-
sant este epizodul relativ la Lot care se afla trecut si
In hronograful nostru 1) cu cuvintele urmatoare:
,Asijderea si Lot mult au plansil cu amar catra
Dumnezett pacatul sau, ci ail curvit cu sangele sau
si dzic sa fie mersu Lot de s'au ispoveduit la Avraam
pentru acea gresala, si sä '1 fie dzis Avraam pentru
acea gresala, si sa. '1 fie dzis Avraam, sä fnplante
trel tadfunT, si sa.-1 tot ude In toata vreamea pana sa
vor prinde si sa inverdzasca, $i atuncea va sti ca i
s'au ertat gresala. Insa acest lucru cu taclunil, nice
in scrisori nu sti Vet, numai sei aduce den bcitrani

1) Fol. 18-a.
 LEMNUL CRUCII 287

poveaste, carea §i noT o am scris pe urm altora ca

sa se afle`.
Izvorul acesteT ,poveste din batrcini( cum se es-
prima cronicarul nostru este byzantino-oriental. Fa-
bricius 1) a publicat textul grecesc dupa un manus-
cript al analelor cronicarulul byzantin Glycas. In li-
teratura slavica, dug de legenda cruceT de mai sus
se mai afla acest epizod §i deosebit 2).
Inflorirea lemnuluT uscat, ca semn de ertarea paca-
telor, o intalnim de asemenea in literatura popular.
oriental. §i occidentala. Cunoscuta Si vestita este le-
genda germane. de Tannhtiuser. 0 alts, poveste de
felul acesta ne spune Gervasius de Tilbury din sec.
XIII in cartea sa, ,Otia imperialia, 2) ( §i Liebrecht
aduce o sump, de paralele in anotatiunea sa la acel
pasagiu 4) intre altele citeaza Liebrecht §i basmul
roman publicat de Schott. 6) Ffind un basm roman,
§i dovedind printeaceasta c, aceasta legenda a in-
trat §i in literatura populara romana neserisa, vom da
aci pe scurt coprinsul acestuT basm, intitulat : , Po-
mul ertdrif peleatelor.'
,Un pescar fagadue§te draculuT ca-T va da pe fiul sou
dad, acela i/ va da bog ,tie multi,. Tanarul plecand
la Tad, i§T puse o rasa, calugareasca cusuta cu
cruel' de sus pana jos. Pe drum ajunge la o cilia de
I) Cod. pseudepigr. Vet. Test. I, 428 431.
2) Porfiriev 1. c. p. 49 si p. 57-58.
5) Ed. Liebrecht. Hannover 1856 c. XXXV p. 22.
4) Ibid. p. 112. No. 40 -a; vezi si Perger, Deutsche Pflanzen-
sagen Stuttg. u. Ostringee 1864 pag. 284 urm.
5) Walaschische Marchen Stuttg. 1845 No. 15 p. 165 urm.
288 LITERATURA POPULARA ROMANA

Mihail, carT 11 primesc bine, §i nu-T fac nimica. Mama

talharilor auzind ca se duce la Tad, roaga pe fecTorul
pescarului sa intrebe in Tad cum ar putea sa se ca-
Tasca talharil §i sa dobandeasca ertarea pacatelor.
Cand vine la Tad nu '1 prime§te dracu, cad it vede
calugar, ba IT da chiar un zapis de slobozire. Intor-
candu-se spune tAlharilor ceea ce dracu II a zis ca
raspuns la intrebarea : cum poate un talhar sa do-
bandeasca ertarea pacatelor. Numai cel mai tanar o
face adid, : el inplantcl in pameint ciomagul, cu care a
savelrfit cel d'antaiu omor, ysi it ucicl cu apa adusei in
gurci atcita, panel card prinse radcicini ygi inflori. Din
merele de our ce scoate pomul acesta, es porumbel
albi. "nand eel talhari minunea aceasta se
caesc §i 61, §i predandu-se judecatil, sant ertati.`
Prototipul acestor legende despre inflorirea unul
lemn uscat, este fara indoTala povestea biblica, des-
pre bastonul luT Aron, care inflore§te intr'o noapte.
A doua variants, a legendel de mai sus continutii, tot.
acolo, intocmal ca §i in textul serbo-slavon este far&
indoiala aceea care a fost prelucrata de popa Bogomil.
Iata ce ne spune :
,CAnd zidi D-zeu lumea nu era alt-cineva pe lume
afara de dansul de cat numaT Satanael ; acesta din urm5,
furit din semintele pe earl D-zeu he samana pe pamant
§i he samana el in mijlocul raiului. Din cauza aceea
goni D-zeu pe Satanael afara din rail', care indata.
ce e§i se inegri. Din acele seminte crescura ire/
pornI ; unul al lul Adam, cel alt al EveT §i cel de al
treilea al luT D-zeu. Pomul cel d'antaiu fu dus afara
din raTu de catre apele raulul Tigris, al doilea porn II
 LEMNUL CRUM 289

scoasera apele potopuluT §i 'I dusera pang, la Merra.

Cu acesta indulci Moise apa amara din Merra.
,CAnd voi Imparatul:Solomon sA zideasca templul
din Ierusalim puse sA se aducl pomul luT Adam ; a-
cesta Insa cam in Iordan §i se afunda, numaT din In-
tAmplare fu regasit. Dar nicT acest porn, nicT al doilea
ppm care crescu pe malul Iordanului, sAdit de catre
Lot, nu se potriviau nici decum la zidirea templuluT,
cacT, cand erau mai lungT, cand maT scurte de cat
cerea masura. Atuncea puse Solomon pe dracii de fi
aduserA al treilea porn, insu§T din raTu. La radticina
acestuT porn se atla capul luT Adam. Dar nict acest
porn n'a putut fi intrebuintat la zidirea templuluT, ci
a fost pus la o parte impreuna cu cei dot. Cand
veni Sibila la imparatul Solomon se mers pe acel porn,
dar acela o arse §i ea prooroci, el pe dansul se va
rAstigni Mantuitorul.
,Solomon vazand capul luT Adam, stranse tot popo-
rul §i impreunA lovindu-1 cu pietre gra/nadir& movila
ce se nume§te ,Lithostroton.'
Se ctie ca era credin0a generals, incepand sle la
primiT secolT al cre§tinAtaiii, cum el capul luT Adam
se afla sub muntele Golgatha, pe care s'a rastignit
Mantuitorul, zicandu-se ast-fel, ca Mantuitorul s'a ss-
varcit chiar pe acela, care a adus cel d'antaid pacatul
in lume. AceastA legends se esplicA prin numele Gol-
gatha, sail maT bine Golgaltha, care insemneazA in
limba ebraica: caplitdna, de sigur dupa figura munte-
luT, care se afla aproape de Ierusalim. Fantasia reli-
gioash ajutatA de legende osistente , a esplicat nu-
mele, zicand cum a ceipaftina e a lu! Adam. Ultra-
Gaiter, lit. pop. rom. 19
290 LITERATURA POPULARA ROMANA

tura respectivd, fail esplicarea acesteT legende, s'a

strans de Fabricius 1) ; textele slave s'alt pomenit de
Jagic' 2). AceeasT legendl o cunoaste si d. Creangd,
dupd. cum ImT spune, dar nu IV aduce aminte, dacd
o cunoaste din citit sau din auzit.
Cu drept cuvant a observat Veselovsky 3) el lem-
nul crucei este adus dupd, aceasta, legends, de cdtre
dracii din rah', ceea ce se esplicd prin rolul ce joacd
demoniT in credinta bogomilica, si prin lipsa de respect
ce au avut el fatd cu crucea. De altd parte pomenirea luT
Satanael, care singur pe Tanga, Dumnezeu esistd IncA de
la zidirea lumeT, nu poate sd aibd de cat aceeasT ori-
gine, fiind espresiunea cea mai clard a dualismuluT
bogomilic. Aceste amandoud pasagie lipsesc in varian-
tele occidentale.
Addugand pe langd, aceasta si observatiunea, cd si
legendele solomonice aduce din Orient au fost in spe-
cial cultivate de aceeasT sects., avem legatura cu un
cerc Intnis de legende, cu care a putut veni si acea-
std legendd din Orient, cu toate ca pand acum n'avem
acolo de cat urme raslatite .membra disjecta.
Despre Sibila, de care se vorbeste in mod sporadic
inteaceastd, poveste, vom vorbi mai pe larg cu oca-
ziunea legendelor solomonice, unde isT are locul sdu
natural, fdcand parte integrantd dintr'un sir insemnat
de povesti si legende.
--rvarqfP44.....

1) Cod. Pseudep. V. Test. I, 56-60.

1) Archly f. sl. Philolog. 1, 90 No. 1.
3) L. c. p. 171 urm.
 CAIN SI AVEL. LAMER.
Biblia ne spune ca amandoi au adusjertfe luT D-zeu,
ca D-zeu a priimit jertfa lul Avel si a respins acea a
luT Cain, din care cauza Cain suparat pe frate-sad, se
-scula, asupra lul $i'l omora, pe cand se afIau amandoi
la camp.
Pentru un cititor, cu bagare de seams, se naste In-
trebarea, cum a stiut Cain sa omoare pe frate-sau, de
oare-ce pana atuncea nu murise Inca nimenT si Cain n'a
putut ss tie nicl de moarte, nicT de omor ? La aceas-
ta intrebare, Tata ce ne raspunde literatura noastra,
apocrif. Mal antaiu Hronografull), ca textul cel maT ye-
thiu :
Ce O. mira (Cain) cum va face ca sal omoare (pe
Avel) si sal piarza de pe fala pamantuluT, ca pana a-
tuncea nu era moartea in oameni, ce nu stiea Cain cum
ari face perire fratine-sau luT Avel. Iar odata viinda
Avel cu oile aproape de unde plugariea Cain, si era
locul pietros cu stand; Tara oile cum era unele culca-
9 Fol. 7 a.
292 LIRATERIIRA POPULARI ROMANA

to pre supt poalele stancilor la soare, iar altele s'ait

fosta pascand precumu -T obiciaiul. lard. Diavolul s'au
facut in chipul until tap si s'au suit Trite° stand, si en
coarnele au inpinsu o piatra asupra oilor si as lovit pe
o oae si o au °moral In loc. Iar Cain vazand area an
stiut si el cum ar °moil pre frate-sau, si s'au dus de
au luat o piatra si o au ascunsu la un lot si au mdrsu
de chema pre frate-sau $i au mdrsu cu voroava a-
mandoT pana la locul unde au ascunsd piatra, si luand
piatra au ucis pre frate-sau acolo si i vitrsa sangele
precum II 'arata diavolul. i au facut Cain acolo 7 gre-
sali : Intai, ca an maniat pre D-dzad ; a doa, ca au facut
jeale mane-sa; a treea an lasat fara fecTor pre muma-
sa ; a patra, ca au scurtat dzile fratine-sdu ; a cincea
au spurcat pamantul cu sange ; a seasea ca an mintit
luT D-dzau; a seaptea an tagaduit despre D-dzau, dzi-
.cand: an doara paznic sint frateluT mieu?(
Pana aci Hronograful. IatA acuma si cum raspunde la
aceeasi intrebare manuscriptul nostru mixt de la 1800,
din care am citat sus tanguirealul Adam si zapisul dal
de dansul DiavoluluT. Partea antaie acestui manus-
cript coprinde lntrebd rile fi, rdspunsurile des pomenite.
Intre aceste, intrebeiri se ail& Si urmatoarea : ,Cand aii
peril a patra parte din lume? Raspunsu: cand an ucis
Cain pe frate sau Avel. Intrebare: dar tine l'a invatat,
de vreme ci el nu stiea sa uciga ? Raspuns: Diavolul l'a
invatat, cad ca find el uciigas d'inceputul luT, an ara-
tat si lul Cain cu chip de ordridneall ca acesta ; ca pas-
cand caprele pre langa un munte ivaltu; Tar diavolul
sa Men un tap mare, si sa sui de asupra petrilor pe
munte si rastogoli o petra mare cu cornele ; si viind
 CAIN $1 AVEL. LAMEH 293'

Petra in jos au lovit o capra in cap §i aumurit. AcTas-

ta vazand §i Cain ucisa §i el pe frate sau Avel.`
A doua parte, conOnuta in recenziunea Hronografu-
lul, privitoare la enumerarea celor 7 pacate facute de
Cain, se regasWe intr'un alt manuscript mixt al nostru
de pe la mijlocul secolulul XVIII (c. 17b0). Pe langa
altele confine acel ,sbornicc intre antrebdrile qi rcis-
yunsurile sale, cea urmatoare: Intrebare : care santu
cell 7 izbanderI cari le au zAs Dumnezau catra Cain,
ca. de §apte on sa va izbandi pentru pacatile lui? Ras-
punsul: Intai cu moarte luT Avel pre Dumnezau manie;
a doa pre mums. -sa intrista; a trie, pre muma-sa sparie
cu starpie; a patra, pre frati-sau omora; a cince, sange
drept varsA ; a §asea, pamantul spurca ; a §apte, la-
duluT facu parte de oameni. Acestora pacate de moarte
Ii este radacina pizma.c
Deosebirile ce observam intre aceste manuscripte,
dovedesc ceea ce am spus la introducerea acestet 0111
a lituraturel populare, cum ca, cu cat mai multe co-
pit esista, cu atata devine cea mai moderns, mai sub-
jectiva, mai asimilata cu literatura populara nescrisa.
Copistul adauga §i scurteaza dupa. plac.
Ceea ce prive§te ins4 originea acestor legende, nu
se poate tagadui ca ea e orientala, cad. mat aceea.,1 le-
gends, esista §i la musulmani, cu singura diferenta, ca.
diavolul se preface intr'un om, care sine o pasere in
mana §i pe care o omoare diavolul aruncand-o pd o
piatra §i sdrobindu-T capul cu o aka piatra; ast-fel it
invata diavolul pe Cain, care urmeaza esemplul dat ,i
sdrobe§te cu o piatra capul luT Avel, pe cand ace§ta din
294 LITERATURA POPULARA ROMANA

urmA dormea 1). 'Mar veche este legenda rabinica, re-

petatA apol de cronicariT bizantinT, cum el Avel a fost
°moral de Cain printr'o lovitura de piatra, si tot asa
se aflA. In Palaea sloveneasca. in redactiunea cea des-
voltat12).
Cele 7 pAcate Impreuna ins. cu 7 pedepse se aflA e-
numerate In cronica byzantina a luT Malalas, sau mar
bine in introducerea luatA din cronica luT Hamartolos. 3),
Nu tot in aceeasT ordine, ci putin schimbata gAsim a-
cea enumerare Intr'un sbornic slavon din sec. XVII,
No. 860 din bibl. Solovetki publicat de catre Por-
firiev 4) Alt text slavic din anal 1494 s'a publicat de
Pypin 6)
Dorotheus de asemenea pomeneste In Synopsisul
same) atat modul cum a InvAtat diavolul pe Cain sl o-
moare pe Avel, cat si enumerarea pAcatelor. De aci
conchidem ca, se af16. si in traductia romanA manus-
cript, din biblioteca din Hohenzollern Sigmaringen.
Continuarea ce are aceasta legend. In literatura sla-
vicA. cum at Adam si Eva au invAtat de la doT corbT,
cum, sa. Ingroape pe Avel, lipseste pe cat stim pang. a-
cuma In hronografele romana, dar s'a pAstrat, putin
schimbatA, In IntrebArT si rAspunsurT de la 1809 7) .In-
1) D'Herbelot, Biblioth6que orientale sub verbo : ,,Cabil".
2) v. Archie f. slay. Philologie vol. V. p. 678. Porfiriev p.
106 ; Fabric. 1. c. p. 119 urm.
3) Ed. Bonn p. 5 qi Fabricius, Cod. psendepig. Vet. Test. I. p-
123-125.
4) L. c. p. 104.
5) Sbornik fol. 9. v. Porfiriev 1. c. p. 50.
3) Ed. Wien 1818 p. 21.
2) Pag. 9.
 CAIN $1 AVEL. LAMEH 295

treb. ci fu inaiu ingropat pre pamAntu? Rasp. Adamli,

candu au vrut sa Ingroape pre fil-shu AvelA nu stia
cum sal Ingroape ; si vAzura o turturea ingropandu-s
pui sal, atuncea au IngropatA .i Adamti pre Ill sail A-
vel.
Aceasta legendd foarte raspandita, se urca celputin,
pAnA in sec. V cad se poveste.te deja In ,Capitolile
WI R. Eliezer de pe vremea aceea, cu deosebirea in-
sA, el nu este o turturica, ci un corb, care arata lul
Adam, cum O. Ingroape pe Avel 1). Tot asa o spune si
legenda arabg 2) $i asa s'a rAspandit prin multe lite-
raturI, Oa and a ajuns in literatura slavonA si de
aci la noT.

Cain, ucigAtorul frateluT sAu Avel n'a putut O.

moara de o moarte naturall. Literatura ebraics po-
sede legenda cea maT veche despre moartea lui Cain
nascuta din cuvintele luI Lameh : , eu am ucis un What
pentru ranele mele, si un tanar pentru vAnataele
mele 3).4 Ce bArbat a ucis Lameh si ce tantir ? Ras-
punsul la aceasta intrebare este, legenda despre
moartea lui Cain.
Inainte InsA de a povesti aceasta, vom pomeni alta,
interesantA pentru aceea, cA face o parte integrana
din recenziunea romans, si pentru aceea el ne a-
rata, cum ca legendele orientale au ajuns in literatura
roman's numai prin najlocire byzantind fi started.
1) Pirke de R. Eliezar, cap. 21. Ialknt I. §. 38 fol. 11 b. II. §925
fol. 154 b.
9) Weil, Biblische Legenden d. Muselm. p. 39.
9) Genes. 4 v. 23.
296 LITERATURA POPULARA ROMANI

Biblia ne spune el D-zeu puse semn luT Cain, pentru

ca ver-cine l'ar afla, sä nu'l omoare 1). Ce semn IT a
pus D-zeu ? Din anticitate deja s'a rdspuns In multe
chipurT. Unit' ziceau ca D-zeu a Meat sä creased un
corn pe fruntea luT 2) alti iar ca a tremurat din tot tru-
pul, i Tar altiT ca D-zeu fl a dat cainele spre paza de
toata. fiarele 5).
Intrand in literatura byzantina s'a conservat numaT
tremurarea ca pedeapsd. d-zeTascd ; pe land aceasta
de sigur sub influenta asemanareT intre cuvintele nay
Si Kutov (adica Cain qi caine) s'a mar nascut legenda ce
o nareazd Dorotheus4) §i care sub aceasta forma a in-
trat in literatura noastrapopulara, combinandu-se aci
impreuna, legenda bizantina despre Cain, §i cea ori-
entala despre Lameh. lat . acuma coprinsul acesteT
legende combinate, dupa Hronograf 5).
,Dach au inbAtranit Lameh, T-au perit vederea §i nu
mai vedea, ce avea un poslquic de-1 purta, Si cand
vrea sa tract' (sic!) cu arcul, numal ce-T indrepta sa-
gIat a In ce vrea sä traga, cum era orbu i nicT un vd-
nat nu -i maT scapa denainte-T ; i in toga vremea fl
purta acel poslu§nic la vanat, de sageta §i hiard §i
pasirT ; i nu le 'dna sa-T fie de mancat, ce pentru in-
bracaminte ce purta IT facea den pie ; §i pre atunci
nice hiara nice pasiri nu O. manta, ce de la potop sä
mananed. Inbland Lameh pentru desame drept -ad-
1) Genes. 4 v. 15.
3) Midrach Genes. rabba sect. 22 Ialkut I fol. 116 § 38.
3) Fabricius cod. pseudep. V. T. I. p. 114 urm.
4) P. 23-24 ed. 1818.
s, Fol. 7-a 8-a.
 CAIN SI AVEL. LAMER 297

natul numal cu acest poslusnic, ce-i era de-i indrepta

sigIata spre vanat, Si audzira sunet socotirg ca va fi
vre un vanat , ce nu era vanat, ce au fost Cain cum
Il blastamasa D-dzgu, sinestiind poslusnicul au indrep-
tat sagTata spre sunet ; si cum au tras Lameh au si
sagetat pre Cain in inima, si au cgdzut. mort la pgmant.
AtuncT s'au rascumpa.rat moartea luT Avel de seapte-
dzacT de orT mai cu asupra ; i au si priceput Lameh
cg n'au fost vanat, ce au fost mosu-sau Cain si s'au
scarbit foarte, si au pus saglata In arcg si au sagetat
pe poslusnicul ce'l purta. i au Minas trupul osandi-
tulul Cain neingropat in padurea aceea neingropat,
cum s'au agonisit.
jarg din capul lui Cain s'au facut fantana InpuOta
si izvoraea neste viermi spurcatT, cum nu mai era pre
pamant; si era cate cu patru picToare §i cu coade ;
Tar capul si urechile era ca de dobitoc de mari ; deer
dintr'acei viermi sintu calla precum sa afla in scrip-
tura.'
Partea cea d'antaig este intocmaT cu legenda rabi-
nica cu deosebirea Insa, ca Intr'aceasta din urm
poslusnicul este insusi Tubal-Cain, nepotul lu! Lameh ;
mal aproape este redactiunea romans de recen-
ziunea luT Dorotheus; Tar partea a doua e numai in
Dorotheus; fara Indoiala a avut o Inriurire asupra a-
cesteT legende din urma, afara de asemanarea nume-
lnr, Inca si legenda sus pomenita, cum ca, Cain capa-

1) Ialcut 1. e. ; Sefer haimar. v. prelucrarea poeticil de Tend-

lau : Das Buch d. Sagan and Legenden ed. 3. Fcft. a. M. 1873
No. 42 p. 199-201 qi anotigiunile p. 374 urm.
298 LITERATURA POPULARA ROMANA

tase de la Dumnezeu un cdine ca pdzitor. F. Lieb-

recht vorbind de Dorotheus1) se margineste la aseml-
narea sunetelor, fara a cunoaste midrastul si parale-
lele rornane.
0 a doua varianta o posedAm in manuscriptul no-
stru din 1800 unde imediat dupa povestea in ce mod
a invAtat diavolul pe Cain sa. omoare pe Avel, urmeazA
intrebarea urmatoare :
,Din ci s'au facut cainele? RAspunsu: Zic unit din
dascali ea, daca a ucis Cain pe fratele sla Avel, au
luat un blastem foarte greu de la Dumnezeu, ca-I tre-
bura (I) mana aceea, care Meuse ucidere, cat nici la
gura nu putea sa o duel, §i umbla tremurand §i ge-
mand. i cand fu la sfarsitul vietei lui, umbla ca o fiarli.
sAlbatecA prin We §i prin pustit, §i '1 sAgeta un stra-
nepot al lut orb, anume Lameh, tocmai in inima si
muri ; si trupul lui se imputi foarte rau qi facu niste
vermt mart cu cafe patru picioare. i ditr'aceia (!) zic
ca s'a Meat cainele.
Texte slavone s'a publicat de Tihonravov 2) dupa o
PalaeA din 1477 si de Porfiriev.3) Dar in aceste a-
mandoua redactiuni lipseste ceea ce caracterizeaza
redactiunile romAne §i bizantine, adicA : nafterea cdi-
nelui din capul 114 Cain. Numat intr'atAta se potrivesc
toate intre dansele, de a atribui moartea lui Cain stra-
nepotulut sau Lameh, care fiind orb a fost condu de
un poslusnic.

I) Zur Volkskunde, Heibronn 1878 p. 80.

2) I, 24-25.
') Loc. c. p. 105.
 CAIN 1 AVEL. LAMER 299

Alt-fel relateaza, ,Intrebarile §i raspunsurile` din

1809 moartea sad mat bine sfar§itul lui Cain') ,I. Cine
a fost insemnat pre lume ? R. Cain. I. Dar pentru ce
a fost insemnat? R. Pentru ce a ucis pre fratele sau
Avel pentru aceea a pus Dumnezeu in land pre Cain
ca sä vaza ce rautatl s'al Inceput dintrInsu.' Cre-
dit-4a aceasta, cum ca este un om In luna, este foarte
raspandita. Grimm a cules o sums insemnata de cre-
dinte analoage ; 2) Date acestea gasim pe Cain In luna,
tocmal la ItalianT ca §i in ms. roman. Dante it pome-
ne§te de doul orT In , Comedia` sa, unde comentatori
esplica, ea dupa credince populare poarta Cain o le-
glut% de ghimpT in spinare. 8) In credinta, popular&
romank poarta Cain chiar pe Insu§T fratele sau Avel
in spinare, ca pedeapsa pentru omorul facut de dansul.
Pe cat §tim not a inteles poporul roman Inca Si alt-
fel petele luneT, cad vede in luna, salt un cioban cu
oile, sad dup& o alts credinta, omul din luna este Sf.
Gh eorghe cu balaurul.
Fiind de o importatO mat mica, pomenim numaT in
treacAt pasagiele din hronograf, cart ne relateaza, cum
ca Sith a fost izvoditorul literilor, ca Nevrod era uria§
§i tatal uria§ilor, ca Avram ajungand la cuno§tinta lul
Dumnezeu prin privirea lumel, a aprins casa In care se
aflad bozii la cart se inchina tatal sau §i fratil saT, §i
alte de felul acesta raspandite prin diferitele istoriT

1) Pag. 15.
1) Grimm: Deutsche Mythologie ed. 2. vol I p. 679-682.
8) Ibid. p. 682: accomodandosi alla favola del yolgo, the siene
quelle macchie Caino, the inalzi nna forcata di spine.
300 LITERATURA POPULARX ROISIANA

scoase din Bib 11. De alts, parte lipse§te la noi desvol-

tarea povestei cum a ajuns Atraarn la cunoscinta luT
Dumnezeu, care este foarte desvoltata 1) In literatura
orientalit §i In cea slavica.

--e.r.csawawszys..,--

11Pentru
Pentru cea d'finthia v. Beer : Leben Abrahams. Leipzig.
1859 qi pentru cea din Tina : Porfiriev 1. c. p. 55-56.
 MELHISEDEC.
Ca personagiu important in via0. luT Abraham a-
pare Melhisedec, preot al luT D-zeu, blagoslovind pe
Abraham. Cine a fost acel Melhisedec? de unde se
trage, si cum a ajuns sä fie preotul luT D-zeu ? cu
atat maT mult s'au pus aceste intrebarT, cu cat deja de
timpuriu a fost considerat oaresi-cum ca premerga
tor sau prototip luT Christos. Apostolul Pavel in epis-
tolia catre Evrel zice : ,fara de tats, WA de mums
far& de numar de neam, nicT Inceput zilelor nicT sfar-
sit vieliT avand; ci asemitnat find fiu luT Dumnezeu,
ramane preot pururea.4
Foarte bine a observat Porfiriev et{ esistit treT
legende deosebite despre Melhisedec. Legenda intitTa
cauta sä ne dea o esplicare, de ce nu santpomeniti in
Biblia parin0 sau rudele lui Melhisedec. AceastA le-
gendti se afItt in Paleea sloveneasca din 1434 si a fost
publicata de Pypin 2). AceeasT legends, e reprodusa in
Hronograful nostru :

C. 7 v. 3.
2) L. c. p. 63.
.) Elbornik f. 19.
302 LITERATURA POPULARA ROMANI

,Pentru asest Melhidec (?) multi sa cIudesol, cum

n'au avut nice tata, nice muma, nice liac de rudd.
Dara daca au fost area tine l'au facut ? au sa nu hie
nascut den pamantu, far de samAnta de barbat ?
Asculta sa sta. Melhisedec au avut si tata si muma si
run. precum aq tots oameni pd.mantenT, si Taste fecior
lul Sid imparatul EghypetuluT si au facut cetatea San-
dana. Iar pentru cad au fost parintiT luT oamenT MI
si nu sa tragea din samanta, jidoveascd, ci era din
tr'alte samantil si credea in bodzi, nu credea in Dum-
nedzau, pentru aceea nu Taste in numar cu cei direpti,
nice sa pomeneaste ; ce O. chiama fora tata, fall
muma si fara de nice o samintie. Iar Melhisedec au
cunoscut pre D-dzau, si Tata ca sa pomeneaste impre-
una cu toti direptil, si Inca preot luT Dumnedzau din
naltime curat si dirept
Izvoarele grecesti si paralele, vezT la Fabricius 1)
din Cedrenus, Simeon Logotheta, Glycas etc.
A doua legenda, pe care am gd.sit-o numaT in lite-
ratura slavica 2) spune, ca. Melhisedec s'a nascut in
mod miraculos de cAtre Sofonin, femeea luT Nir, Ira-
telelul Noe, care in toata vista el a fost stearpa siabia
la batranete l'a nascut. Arhanghelul Mihail Ta pe Mel-
hisedec de la tatAl sau si 'I in in rain. , pans cAnd
trecu potopu si toata lumea se inecase, afara de Noe
si familia la
Mult maT vestita si foarte raspandita este in fine a
treea legenda atribuita luT Athanasius din Alexandria

1 L. c. 1, 325-326.
1) Tihonravov 1. c. I, 26 31; din doue mannecripte.
 MELHISEDEC 303

§i publieata grecqte de cAtre Mantfaucon, reprodusa

apol de Fabricius 1). Traducerea slavicA din secol.
XVII 2) se potrivelte in tocmaT cu textul grecesc, nu-
maT icT colea a maT scurtat sag a mai adaus cate
ceva traducAtorul slay ; une -orT n'a inteles bine cu-
vintele grece§tT.
i de aci §i de adreptul din grecefte avem noT cele
cloud variante din aceastillegendA una, §i adicA cea maT
noul in literatura romans face parte din ,troparul
al 13 din a trea peasna a mareluT canon ce se canta
joT a 5 saptamana din post, care s'au talmAcit de Ar-
chiepiscopul al Miralichiei Ioann din ostrovul Lindo."
Acest apocrif s'a tradus din grece§te cu binecuvan-
tarea ,Mitropolitului Veniaming de cfttre acela, al
carui nume, socotindu-se slovele ca numere, face 768
adica pe cAtre unu Anastasie, i s'a tiparit pentru
intala oars, la 1812 in Ja0 sub titlu: ,Pentru Melhi-
sedec. Istorie §i tglcuire foarte minunata Si frumoasA
Preotul luTD -zeu, imparatul cel ins treinat intre oamenT. "
Editia a doua s'a fAcut la 1848 in Sf. manastire
Neamtu §i a treea la 1863 in Bucure§ti.
Coprinsul acestei legende este cel urmator :
,La hotarele PalestineT era o imp,rateasa anume
Salim, tot de un nume cu cetatea Salimul, intru care
ea impAratia. Ea a nascut pe Salaad §i Salaad a nAs-
cut pe Melhi. Iar Melhi a luat de femee una anume
Salim, oi cu &Asa a nAscut do! fiT ; Melhi .i Melhi-
sedec. Melhi, tatAl acestor fiT era pAgAn inchinator
de idol!. 0 datg tritnese el pe Melhisedec sa 'I aducA
1) L. c. p. 311-320,
1) Porfiriev peg. 131 136.
304 LITERATURA POPULARA ROMANI

7 vitei pentru jertva Dumnezeilor sal. Pe drum IA-

zand frumusetea lumel, socoti el intru sine, ca acela
care a facut acestea toate este singur adevarat D-zeu.
Intorandu-se acasa incerca a educe pe tatal dm la
aceeasi credinta, dar in zadar ; ba chiar l'a maniat
inteatata, ca acesta se hotara sit '1 jertleasca ca sa
impace D-zeiT sal, pe care i a °carat prin vorbele sale.
In uritia aceea trimese imparatul pe Melhisedec pen-
tru a doua oars la cireada., §i intra de spuse impara-
teseT hotararea sa. Imparatul vazand ca muerea lui
plangea cu amar, fiind-ca ea iubia pe Melhisedec mai
mult, i-a zis, sa punem sortI §i pe cine-va cadea soar-
tea acela sa moara.
Sortii cazura. pe Melhi §i '1 gatira spre jertfa. Intea-
cel ceas a sosit §i Melhisedec cu vi el. Esemplul impa-
ratuluT a fost urmat de multi §i ora§ul rasuna de ge-
mete §i plansete. Melhisedec neputandu-le suferi se
sui in muntele TavoruluT §i se rug luT D-zeu, ca sa
prapadeasca acel ores nelegiuit. D-zeu implini in data
rugacTunea lu!, §i pamantul casca gura de inghiti pe
totT. Apol a locuit acolo Melhisedic §apte anT intregi
hranindu-sa din muguriT copacilor §i din miere sal-
batica §i adapandu-sa din roua care cadea de sus. *i
find el gol ii s'a facut spatele Jul ca coaja de broasca.
testoasa. Duca aceT §apte anT zise D-zea lul Avraam,
sa incalece pe asinul sau, sa Ta imbracaminte noun §i
sa se sue in muntele TavoruluT. Acolo sa strige de treT
orT cu glas mare zicand: omule al lui D-zeu celul prea
inalt ! §i dupa al treilea glas va e§i din desimea co-
druluT un om insalbatacit inaintea lul, sa nu se spe-
rie, ci sa '1 raza, sa 'T tae unghiile §i sit-1 imbrace.
 MELHISEDEC 305

Asa si fecu Avraam toate cate i -au fost poruncite de

D -zeli.
Jug, sfantulMelhisedec dupe trei zile pogorandu-se
din muntele Tavorulul, §i luand un corn cu unt de
lemn, si pecetluindu-1 cu graTul luT D-zeu, a blagoslo-
vit pe Avraam.
,Apoi dupe, putine zile a venit glas din cer zicand :
-pentru ca nimenea n'a remas din neamul luT Melhi-
sedec, pentru aceasta se. va numi fara tats, fare mums,
si nenumivat la neamur!, nici inceput zilelor avand
nici vieti sfarsit, ci ca fiul lilt D-zeu inchipuit , ramani
preot in veacc.
Afars, de aceasta. redactiune, scoasa intocmai dupe.
originalul grecesc, mai posedam $i o altd, variants.
mult mai veche a legende! lul Melhisedec, continua
in manuscriptul AcademieT, pe care l'am numit ,Pa-
lite. De aci se dovedeste ca. i'am pus cu drept cu-
vent acest nume, cad in tocmaT cu redactiunea noas-
tra romans se afla aceasta legends, in ,Paleea` slo-
veneascd manuscriptul No. 866 din biblioteca So!o-
vetki, dupe. care a publicat'o Porfiriev 1).
Deosebirea intre redactiunea aceasta din ,Paliia
care a fost tradusa din slovenefte i intre redactiu-
nea de mai sus, care s'a tradus din greceste este mai
cu seams cea urmatoare : ca, mai intaid se spune
porunca lul D-zeu cdtre Avraam sa. se sue in megrim
Thainariei (!) si acolo se. ingrijeasca de omul lu!
D-zeu, in modul sus aratat. Apoi urmeaza, biografia
lu! Melhisedec , care la inceput se chiema numaI

1) L. c. p. 222-225.
lit. pop. rom. 20
306 LITERATURA POPULARA ROMANA

Melhi, apoT s'a schimbat in .Melhisedec ; el era fiul

Jul Osedec §i fratele lug Sedec. Cele §apte Ialovite a-
duce Melhi de la Galilea, ca jertfA pentru bozul Cron.
Restul se aseamana cu legenda de sus; soartea insa
nu cade pe cel-alt-frate, ci chiar pe Melhi ; muma lug
II trimete inainte pe Sedec ca sA 'I spue de hotara-
rea tatAlul slu, §i el fuge de se retrage pe muntele
Eleon ce se chlama mild; ora§ul Salim insa se eu-
funda in urma until cutremur. ApoT se vorbesc aman-
doi adiea. Avram §i Melhisedec qi se inching, amandoI
luT D-zeu inaintea mane Aril ; in urma poveste§te Mel-
hisedec luT Avraam biografia sa §i Avram i da dijma.
din toate'.
Precum am observat'o, nu se regase§te, aceasta
legenda, pe cat §tim, de cat mime in Paleea slove-
neascA.
Curios este a Melhisedec se bucura §i In litera-
tura ebraica. de o reputatiune foarte mare, in genere
e considerat eA ar fi identic cu Sem fiul lei Noe, de
la care a primit traditiunea religioasa , §i el apol
a transmis'o lug Jacob al cAruI daseal a fost dupA le-
genda. Beer In cartea sus eitata a cules toate pasa-
giele 1), din Talmud Si Midra§; pe Mg aceasta po-
mene§te §i legenda lui. Athanasius §i traditiunile pa-
tristice.

-..............-

1) Loc. cit. No. 300 pag. 142 145.

 AVRAAM.
Nasterea si tineretea 1ui Avraam au fost objectul
activitAtei legendare, din timpuri Inca inainte de Chri-
stos. Un ciclu de legende s'a format de timpuriu, des-
tinat a esplica cum a ajuns Avraam la cunostinta
D-zeului adevarat, cum rs'a opus inchinArei de idoli,
cum a fost persecutat de Nemrod si aruncat in cup-
tor de foc, din care insa scapA prin ajutorul lui D-zeu.
Mai sus deja am pomenit dup6. Hronograful nostru,
c Avraam a ars capistea idoleasca a tatAlui sou, apol
urmeaza tot in Hronograf cA Aran s'a aruncat inaun-
tru pentru a scapa bozi, dar a ars. InteaceastA le-
genda care se afla .i la Syncellus Chronografia, reti-
'Arita de Fabricius avem o reminiscent, a legendei
rabinice, care ne spune cA Haran fratele lui Avraam
nu era cu toga inima la credintA in D-zeu, ci astepta
sA vaza ce soarte va avea Avraam in cuptorul cu foc,
i dupA reusitA se va decide. Aruncat insa in cuptor,
arse Haran imediat 2).
1) L. .c. I, p. 839.
9) Gervasius, Otia ed. Liebrecht p. 8 qi anotat. 11 pag. 76 urm.
Gruenbaum in, Zeitschrift d. Deutsch - morg- Gesellschaft, vol.
XXXI. pag. 248 urm.
308 LITERATURA POPULAR/ ROMAN/

Mai mult sau maiputin clesvoltata este apoT legends

despre na§terea lui Avraam, tineretea lul, cunoOnta
luT D-zeu §i pribegirea lul in Palestina in apocrifele
slovene§ti publicate de Tihonravov §i Porfiriev. Ca
op special nu le am putut gasi pand, acuma in litera-
tura romans, afara numal acele urme cari s'au pastrat
in Hronograf.
In acela§T Hronograf 1) se afla o alts poveste tot
despre Avraam, relativa la vremea cand se afla el in
Eghipet la impAratul Avimeleh.
, Cum s'au areitat Avraam zveadovidet inainte lui
Avemeleh inparat la Eghypt.c
,Avraam avand dar de la D-zeu, §tiea me§ter§uguI
stealelor si tocmala ceriului §i a zodiilor, §i intai el a
aratat la Eghipet acest me§ter§ug §i mare cinste avea
la Eghipteani §i i s'au rugat §i inparatul Avemeleh
sa'l inveate.
Tara atuncea era ne§te astronomT la Avemeleh in-
pArat §i foarte filosofi marl de toate lucrurile. Iar
Intr'o dzi ii chema inparatuld inaintea sa, §i era Avra-
am §i au poftit inparatuld pre Avraam, sa intreabe
nescai intrebarT pentru planite sau pentru altd ceva.
i intrebandu-I Avraam au zis : oare putea-va vrajea
sau ursata sa faca omuluT bine sau rau ? D-zis-au
unul dentre acel vrajitorl : nu poate la om sa mai
incapa alt bine sau alt rau, fail de cat Taste scris, §i
ursit pre ce zodie va na§te omuld. Tara Avraam dzisa.:
dara au nu va putea Dumnedzau sa primeneasca fie§te-
ce, precum IT va fi voea ? Iara el nu suferira cuvantul

1) Fol. 14a cap. 9.

 AVRAAM 309

IuT Avraam. Atunci au poroncit inparatuld de adusara

pre un vinovat de temn4a, ce era giudecat de moarte,
si dzisa Inparatul, de au cautat cu me§ter§ugul for de
na§tirea acelui om, cum i-au inpartit zodiea §i ursata.
iara el socotira. §i dzisera, cs acel om va muri de foc
cand va muri, insa curund nu va muri. Tara Inparatul
au poruncit de l'au inecat intr'o apa mare, §i e,i aco-
lo vraja for mincinoasa ; iarA cuvenite (!) lui Avraam
au ramas adevarate.(
Urmeaza apoi invataturi ce a dat Avraam astrono-
milor eghiptenb §i cum a mai zis Avraam: ,ceea ce
ered norocul §i dzic ca,-I scris omulul on bine on rau
cum dzicet,i voi, foarte santeti in§e14 cu firea, §i vrs-
jile for cad mincinoasa, pentru caci cred in zodii §i in
vraji §i in noroc §i uit5, pre Dumnezau cela ce li cum-
pAtiaza toate ei-i puternic a face §i bine §i rau, ci li
Taste gandul spre noroc §i spre zodil; zodifle inb11
dupa tocmala ceriuluT, cum sint tocmite de D-zau,
iara omul I T pTerde sufletul cu nedeajdea.`
TocmaT aceasta credinO, in noroc, vr6jI §i zodii, In
contra carer se lupta deja Avraam, dups legends, s'a
mantinnt In toata taria pans in ziva de astazi.
Aceeaai poveste se gAse§te In Imnograful lui Ha-
martolos din a carui traductiune sloveneasca, a publicat
Porfiriev,1) pasagiul relativ confruntandu-1 cu textul
grecesc, §i anotand deosebirile. Redactiunea romans
este cam scurtata falA cn originalul slavo-grecese.
Milli mar veche de cat chronica lui Hamartolos, este
credin0. ca Avraam tiea mea§ter§ugul stealelor §i

1) L. c. p. 252-256.
310 LITERATURA POPULARi ROMANA.

tocmeala ceriuluT si a zodiilor` §i ca el ar fi aratat a-

cel mestersug Egyptenilor. Deja losephus o pomenestei)
precum i voroava ce a avut cu astronomil eghiptenT,
apol Alexander Polyhistor ; Syncelus zice ca Avraatm
a aratat Eghiptenilor mesterpgul calendaruluT. Toate
notitele relative au fost adunate de Beer 2) §i Fabri-
cius 3).
Intercalatiunea despre modul cum a dovedit Avraara
minciuna prezicerilor dupe, zodiT, are o analogie in po-
vesti medio-evale, dar earl aq scopul tocmaT contrariA ;
Mica de a dovedi adevTrul prezicerilor astrologice,
intocmai cu credintele acelor timpurT. Asa se spune
de Nostradamus vestitul astrolog francez : 4)
,Plimbiindu-se o data cu domnul de Florinville, va-
zura in curtea castelulul doT purcel, unul alb si altul
negru. Intrebat ce se va intampla cu dan§iT, raspunse
Nostradamus:, NoT vom mance cel negru i lupul va
manta cel alb`. Pentru a'l desminti, porunci Florin -
ville, sa se taie porcul cel alb si s6. se.gateasca pentru
cina. Pe cand bucatarul gatea pe acel purcel, intra in
cuhnie un lup ce -1 Linea pentru a-1 domestici, §i mane&
o parte din acel purcel. BucataruI fiindu -T frica de sta-
pan, se apuca §i gati purcelul cel negru. Cand sezura
la mass, zise de Florinville catre Nostradamus : ,vezr

1) Antiquit I, 8, 2.
2) L. c. p. 25 §i No. 233. p. 78 No. 837, qi p. 91 No. 978 urm..
8) I. p. 350-377.
4) Eclaircissement des vdritables quatrains de maistre Michel
Nostradamus. Paris 1656 p. 40. la: P. I. Iacob. Curiosites des
sciences occulter. Paris 1862 p. 250-251.
 AVRA A M 311

ch noT mancam purcelul cel alb, i lupul nu se va mar

atinge de dansul." ,Ba, respunse Nostradamus, nor
mancam cel negru." Cercetanduse mai de aproape, afla.
de Florinville cum s'a petrecut lucrul, .,i el Nostrada-
mus avea dreptate.
A doua varianta este localisata in Germania, unde
sluje§te ca esplicare pentru herbul familia Schaff-
gotsch. In herbul acestei familie se fat §i un miel,
§i iata cum esplica legenda originea acestu! miel :
,Sezand o data la masa cu multi prietin! ai MT, In-
tel)/ contele Hans Ulrich de Schaffgotsch pe un inva-
tat al lu!, ce edea asemenea la masa: de ce moarte va
muri? Dupa multi, lupta spuseacela, ,ca, va muri prin
fer." Pentru a'§i bate joc de prevestirea magistrulu!,
trimese Hans Ulrich sa'T aduca un miel, §i intreba iara0
pe acel magister ce e soartea mielulul? Magistrul ras-
punse: va fi mancat de lup.' Indata porunce§te contele
bucatarului sou, sa pregateasca mielul pentru cina.
Dar in zadar a§teapta tot! mesenT sa se aduca mielul,
cad un lup domesticit, care intorcea frigarea in curte
deja de multi an!, se apucase de mane/ mielul" 1) In-
tocmal a.sa s'a i implinit i cea Pala prevestire, §i pin
aducere aminte s'a pus mielul In herbul familia
Moartea ha Avraam.
Redactiunea cea mar veche romana a legendel des-
spre moartea Jul Avraam s'a publicat de catre d-nu
Hasdeu, facand parte din ,Codex Sturdzanus, de pe
9 I. Kern : Schlesiens Sage; Legenden and Geschichten. Bres-
lau s. a. (1867) p. 20-23.
312 LITERATURA POPULAR) ROMANA

la sfax*itul sec. XVI (ante 1600) 1) Alaturea cu textul

roman a mat publicat *i textul slavic (bulgar) dintr'un
manuscript al Archivei Statului, din sec. XVI desco-
perit de D-nia sa. Ne mid= insa cum a scapat cu ve-
dere publicatiunea lui Tihonravov 2) incat a scris , ca
,textul sclavic al acestui legende intru cat slim noi,
find pand acum inedit it publicdm fa(d in lap de eel
romanesc 8)
Comparand aceste doue texte slavice, vedem ca a-
ceea publicata de d-nu Hasdeureprezinta o recenziune
scurtata *i trunchiata, de oare ce nu ne spune nimica
despre modal cum a murit Avraam; adica lipse*te toc-
mai partea cea mat importanta qi care e *i mat des-
voltata in recenziunea a doua slavica. Mai fragmentar
Inca qi este textul roman, publicat de d-nu Hasdeu,
care *e potrive*te intocmal cu textul slavic alaturat
nesocotind mid diferente.
Dar pe langa acearedacOune scurta sau trunchiata
posedem not *i redactiunea cea desvoltata, in done
copil, amandoue posesiunea noastra. Copia intaia e co-
prinsa in Sbornicul nostru de pe la mijlocul sec. XVIII
(c. 1750) 4) 13 foi, la inceput insa lipse*te o foae, doue
*i tot atAtea la sfar*it ; cea ce se poate lesne controla
prin copia a doua intreaga, ce o posedem in Sbornicul
nostru de la 1813. 6) De oare ce copia mai veche se
potrive*te intocmal cu cea moderna, *i coprinde in sine
1) Cuv. din latriinT II. p. 189-194.
2) L. c. I. p. 79-90.
3 Loc. cit. p 187.
4) Fol. 101-113.
4) Fol. 98-112.
 MOARTEA LUT AVRAAM 313

si redactiunea cea scurtA, vom da aci coprinsulacestei

legende dupa, copia cea moderns. Cercetari detaliate a-
supra raportului intre diferitele redactiunl si copil nu
intra In cadrul descrierei repede literare de fats. Tit-
lul redaqiunel din 1813 este: Vie* parintelui nostru
cel drept Avraama scrisa dupa Apocalipsi cu cuvinte
frumoase foarte, in loc de moartea parinteldf etc.
,Avraam avea locuinta,lui Mg& Diea cea neagra, tu-
tu rapaosul ce veniea drumurile, ca sit priimeasca pe
streini §i calatoril. Apropiindu-se vremea moartei sale,
chema D-zeu pe Arhanghelul Mihail si'l trimise la A-
vram sal pregateasca de moarte. Ajungand la dansul
ii spuse, ca vine de la cetatea cea mare, thud trimes
de catre inparatul cel mare, sa, zica prietenuluT situ
Avraam, WO gateasca toate ale cash luT, si ca Inpa-
ratul it cheama. Gatindu-se Avraam sit se intoarca cu
acel strein din satul unde '1 aflase ingerul, vru sit adu-
ca cai sit incalece, ingerul insa it opri zicand, ca se fe-
re§te sa incalece pe vita cu patru picloare, ci maT bine
se dusera pedestri pans la casa lui Avraam. Pe drum
trecura inaintea until. chiparos inalt, care striga de o
data cu glas de om: Sant, sfant, sant! . . . domnul
D-zeu to chIama, pArinte Avraame ! Apropiandu-se de
curte sezura la vorbA; Isac v6zu pe ingeru si cunoscu
ca nu e om pamantean si alergA de se inchina inain-
tea la Apo! aduseligean cu apa si Avraam se scula §i
spala picioarele streinului, §i pause pe candilspala. Isac
planse de asemenea §i ingerul pause ; lacrimile Inge-
ruin! se fAcurA pietri nestimate. Apo! porunci Avraam
fiuluT sAu sa, &easel mass buns si doue paturi, una
pentru dansu §i alta pentru streinul. Atunci se sui Ar-
314 LITERATURA POPULARA. ROMANI

hanghelul la D-zeu i zise cd nu poate sd spue lui Av-

raam de moarte. Tar D-zeu II raspunse, ca va trimite
un vis lul Isac prin care II va arata toate §i Arhanghelul
WI talcueascd visul, ca Avraam sd poate ingriji de
toate ; Tar ingerul sd mlnance cu el la mash.
,Noaptea aratA D-zeu lui Isac in vis pomenirea mor-
til luT Avraam, §i Isac se sculA §i se atarnd de gatul ta-
tAlui sail, plAngAnd cu amar. ySi Isaac ii spuse : ,eu
vazuiu inteaciasta noapte era soarele §i luna deasu-
pra capulul mieu, §i zorrile (!) rdshirate §i luminate
§i ceriul derhis §i eu ma veselieam. i iatd un barbat
luminos ca soarele sa pogord din ceriu §i'm lug soa-
rele din capul mieu §i sA sui in ceriu §i eu ramaseiu
jalnic. ' Arhanghelul le talcue§te visul, aratAnd ca a vent
ceasul mortii lul Avram §i ca el vrea sd i ea sufletul.
Atuncl se rug Avraam de dansul, ca sal Ta cu tru-
pul sd vazd toate lucrurile lumil qi tot norodul, apol
se va supune mortiT. D-zeu zise Arhanghelulul sd Ta
carul heruvimilor i sd Inaltd IntrInsul pe Avraam ca
sd vazd toate. Inaltandu-se v52u multloamenT chinuin-
du-se, Tar alti jefuind §i plinT de pacate §i el rug pe
D-zeu ca pamAntul WI inghite §i sit caza foc din cer
peste dftnOT. D-zeu IT implini dorinta, dar spuse in a-
ceea§I vreme ArhangheluluT, sd 1ntoarcd carul, ca A-
vraam sd nu mai vazd norodul, ca altmintrelea ar pra-
path toatd lumea; §i Eta intoarse carul cAtre tla ce-
rIulul celuT d'AntaTu. Acolo vazu Avraam done cal, una
largd, i alta stramta §i inaintea for §edea un om cu
firea infrico,atd ; §i and vedea el suflete multe pe ca-
lea largd, ranite de Inger/ plangea, cu acele suflete in-
sd ce venea pe calea cea stramta se veselea : acesta.
 MOARTEA Lig AVRAAM 315

era Adam care plangea sufletele pacatosilor si se bu-

cura de sufletele dreptilor.
,Apor maT vazu un om lucind ca focul, avand o car-
te mare inaintea sea si ingerT scria ispitele si miloste-
niile oamenilor si cumpanea sufletele : acela era Avel
fiul IuT Avram, care judecA sufletele oamenilor pana la
cea din urma judecata. Asa maT vede si altele si este
readus la pamant ; ad. vine moartea la (Jamul, insa in
chip stralucitor ca O. nu'l sperie. Avram voi sA vaza
fata adevitratit a mortil, si el se arata luT, cu capul de
zmeu in .apte chipurT, in patru spre zece fete de foc
si cu multa groaza, asa Inca au murit atuncea de groa-
za el 7,000 de oameni ; apot s'a schimbat iar moartea
cum era inainte.
,In fine se indupleca Avraam sa. ingrijeasca, de casa
luT si sa se &easel. de moarte. Apropiindu-se ciasul
mortif zise moartea luT Avraam: vino de 'mTsaruta ma-
na, si cu aceasta sitrutare iT dede si paharul cu otrava
mortil; in momentul acela sosi Arhanghelul Mihail cu
multime de ingeri si Wit sufletul luT Avram; si pe Av-
ram it ingropara Isac, Sarra(!) si totivecinT cu jale ma-
re in Diea cea neagrA4.
Manuscriptul se termini, cu cuvintele urmatoare:
,DecT si no! iubitilor mid frati si pravoslavnicilor
cregtini! veciniT, parintil nostri sa'T cinstim, calatoriT
streiniT afpriimim etc.
Aceasta. ,moralisatio( se adreseazA catre cetitort
pravoslavnic! crestinT , ceea ce e foarte Interesant
pentru o carte anathernatizatd gi afurisitd de bise-
rica orthodoxd anume, §i era foarte raspandita. prin-
tre BogomiliT, ceea ce insa n'a relevat D-nu Has-
316 LITERATURA POPULARA ROMANA

deu de loc. Rolul ce'l joaca Arhistratigul Mihail se es-

plica prin predilectiunea ce au avut Bogomilii tocmai
pentru acest Inger. In literatura romana a ajuns de
sigur dintr'un manuscript slavon bulgar sail serb. Nu
in toate detaliele se potrive§te redactiunea lui Tihon-
ravov cu redactiunea roman., amandoue insase trag
de la o origins. comuna.
Originalul grecesc din care s'a scos traducerea slo-
veneasca, este panit acuma inedit, manuscriptul se afla
la Viena 1) In literatura orientala nu gasim nimic care
sa corespunza unei apocalypse a lui Avraam numai
unele detalie se afla acolo a§a d. e : ca D-zeu n'a voit
sa arate lui Avraam moartea in chipul el eel groznic 2)
sau ca Avram a murit, sarutat fiind de D-zeu 3).
Cat despre inaltarea sa In cer, Inca cu firea trupeas-
ca., se vede ca Influenlat asupra acestei legende, le-
genda despre moartea lui .Moisi, care asemenea se
opune ingerului mortii §i moare sarutat de D-zeli. Pe
timpul vietel sale insa el a fost in cer §i a vazut toate
ce vor fi. Legenda aceasta despre moartea lui Moisi, o
gasim mat Intaiu in comentariul lui Pseudojonathan
la Deuteronomium c. 33 apot s'a desvoltat §i a ajuns
o carte deosebita, compilata Si redactata cel mult in
secol. X. Mai cu seams daca comparftm dialogul intre
Avraam §i Arhanghelul Mihail §i apot cu moartea, cu
dialogul intre Moisi §i Samael ingerul mortil, devine

1) v. Fabricius 1. c. I. p. 417-418. si Hasden L c. p. 181.

2) Weil: Legenden der Muselmanner p. 98. Hammer: Hosea].
p. 56 -57.
3) Genes. rabba.
 M OA RTEA LLTI AVRAAM 317

analogia frapantit 1ntre aceste legende. Textul ebraic

s'a publicat in mai multe rAnduri, latine§te a fost tra-
dus qi editat de Gaulmin 1) §i apoT de Gfrelrer 2).

12.111.1.

1)De vita et morte Mosis libri tree Paris.

2) Prophetae veteres pseudopigraphi ed. Gfrtirer Stutgard 1840
p. 330-362.
 MOISE
In literatura slava §i bizantina urmeaza dupe, apo-
crifele privitoare la Abraham, un Or intreg de apocrife
relative la visul lui Jacob la Iosif in Eghipt gi mai cu
seams, diatele pseudepigrafice acestor din urma, edi-
tate grece0e de Fabricius §i slavone0e de Tihonravov
§i Porfiriev.
Nol pomenim acestea toate in treacat, find ca pana
acuma n'am reu0t a le gasi 0 romane0e ; dar nu ne
indoim ca cercetari continue ne vor aduce cuno§tir4a
0 de manuscripte romane pans acuma neconsiderate
sau necunoscute cu totul.
Legenda ce o avem not dupe, aceste este un epizod
din via(a lui Moise.
Hronograful nostru 1) ne spune : Jara °data ea
(fata lui Faraon) l'au dus (pe Moise) la tats, -sau la in-
paratula §i vazandula ap. curat §i frumuvld, l'au luat
in brata, §i'l dezmerda ca pre un pruncf, Tara el sa'n-
tinsa §i Iua corona dupa capul inparatului, §i o dede
1) Fol. 23b.
 MOISE 319

gTos. Pentru aciasta s'au scarbit inpgratul §i vrea sal

omoarg. Iar fata luT Faraon, mama lu! Moisi, dacg au
audzit, au marsu §i au dzis : inpgrate! A, nu faci acest
lucru sg omori copilul, el el easte nepriceput ca un
prune, i de nu mg credzi inparatiea ta cg nu sa, pri-
cepe, sg puT lute() tipsie galbenT §i 'n alta carbunT a-
prir41, i pune inaintea copi(lu)luT, sa, ispitetT, qi a-
tune! de se va tinde la galben!, veT vedea ca. O. pri-
cepe, Tar de sA va tinde la foe la jeratec, veT vedea
Inpargtiea ta cA Taste brudiu. i ispiti Faraon cu a-
clasta de au pus de o parte galbi(nT), de altg parte
carbunT aprin§1 §i ce vru Dumnedzau, s'ad intins copi-
lul §i au luat carbuni cu manu§ita luT §i bagandu -1 in
guru ,s'au arsu limba §i dintr'aceea el au graft faIcav
sau gangav, pang la moartea luT. Iarg Faraon dacg
vazu a§ea, el au credzut cg Taste un pruncu brudiu,
.i-I sg potoli maniea.'
Sfar§itul acesteT legende ne esplica cauza de ce
s'a scornit. De oare-ce se zice in Biblia, cum cg
Moisi era gangav sau zcibavnic cu limba, a venit apoi
fantasia legendarg i a esplicat cum sg poate, ca Moisi,
care trebula sa. fie desavar§it in toate, sg aibe o lipsg
fireasca.
A§a se §i afla, maT cu acela§i cuvinte deja in Ge-
nesis rabba din secolul at V. 1) apoi in Sefer hala§ar
.i deacolo in a§a numita ,Cronica luT Moisi( corn-
pilatg in limba ebraica eel mult in sec X. din le-
gende mult maT veche, apoT in Jalkut 2) singura deose-

1) Cap. I. li 11.
'j fol 25-a, § 166
320 LITERATURA POPULARA ROMANA

hire ce esista intre aceste redactiunT §i cea roman&

este, ca in redactiunea ebraica, vine ingerul Ga-
bril §i mama luT Moise, pe care o tindea el catre
galbenT o impinge cAtre tipsia cu carbunT 1). Tot
ma se afla aceasta legend& §i in literatura muha-
medana care a imprumutat-o cuvant din cuvant din
literatura rabinica 2), Din Orient a ajuns in litera-
tura bizantina §i de o parte in cronica lut Doro-
theus 3) §i de aka, in literatura slavoneasca, Textul
slavon publicat de Tihonravov 4) este mult mai de-
svoltat, epizodul nostru se afla, acolo indata, la in-
ceput 5) §i se potrive§te maT mult cu redactiunile ori-
entale decal cu cea roman*, ea.ci §i acolo se po-
mene§te de ingerul Gavriil, care impinge maim co-
pilului catre carbunT.
Ba ce e mai mult : Valaam vrajitorul, de care se
vorbe§te nurnal in redactiunile orientale, Qi care nici
nu se pomene§te cu aceasta ocaziune de Dorotheus,
joaca Si in redact,iunea slavona ace14 rol de sfetnie
at int Farao ca in cele orientale. Ceea ce ne dovedqte,
ca izvorul legend el romane trebue cautat in Hronografitt
slavon si nu in Mineul, de unde e scoasa acea redaetiune
Slavic* publicat* de Tihonravov. Mai aproape de re-
censiunea romana, dar foarte prescurtata este variants

5)Editata latineste de Gaulmin apoi de Gfroerer.

2) Weil: Biblische Legenden der Muselmaenner p. 141-143..
(Hammer) Rosenoel I, p. 88-89.
3) p. 43 urm.
) L. c. I, p. 233-253.
3) P. 235--236.
 MOISE 321

din Paleea publicatti de Porfiriev 1) Dar intere-

sant este, cit aceasta legend& a intrat iti literature
popularti serbeasca, unde se spune ea Constantino-
pole a fost zidita de un ficior de Imparat gonit de catre
tatal sau, caruia i a luat asemenea coroana din cap,
si care apoT cand it ispitira, tinse mans la tipsia cu
our si nu la cea cu carbunl 2).
Cu aceeasT ocaziune mai comunicamaci $i un alt epi-
zod din hronografele noastre, interesant pentru cele
zise mai sus, cand vorbiam de legenda luT Adam si
de toTagul lul Moisi. Precum am vazut mai sus este
izvorul aceleT legende, o apocalipsa greceasca, atri-
buita lui Moisi, care spune cum ca fiind el pe muntele
Sinai, vede, ca sa zic asa, intaele intamplarT ale ome-
nireT. 0 reminiscenta de acea legenda s'a pastrat si
in hronografele, si Tata textul relativ la acea legenda 8):
,i in toata vremea acolo In pustie i sa. arata
Arhanghelul Gavriil, $i i spunea, cum as facut Dumne-
dzau lumea, de inceput cerTulu si pamtmtul cu toate
podoabele cerestI si pamantesil, si precum facuDumne-
dzau pre om, si cum s'au ImulOt in lume oameniT, si
cum all dat Dumnedzau in lume potop, de au Innecat
toate trupurile pre pamant si cum all facut oamenii
turnulu celti de plata sa se sue In cerTu, si cum
s'au dezmeticit $i s'au pierdut limbile ; si pentru oa-
menu cei vechl 1-au spus, care cum au fost si cine
call anT au trait; si acolo 1-au spus ingerul cum va sa-1
2) L. c. p. 229-230.
2) F. Massmann : Kaiserehronik vol. 11I. (Anotatinnile) p.
870-871.
3) Fol. 24 b
Gaster, lit. pop. rom. 21
322 LITERATURk POPULARA ROMANI.

dea Dumnedzau tarie, ss stoats pre noroduld lui Izrail

de la Eghipet, si cum va lua pravila de la DumnedzAu
si va asculta pre dansul toatA semintiea jidoveasca.
Si-T arats ingerul tocmealile ceriului, si stihiile si
tocmala stealelor si numarul si alts toga intelep-
clunea.`
Credem de prisos a mai demonstra pe larg originea
orientall a acestei legende, care se poate considera ca
embrionul apocalipsului; numai atata observAm, es
legendele rabinice pomenesc des de vederea profeti-
a a lui Moise, atat a lucrurilor viitoare, eat si a lu-
crurilor trpcute ce le a vazut el, cand era in cer sa
priimeasca tablele legei.
Pomenim acuma de manna sau de painea cereasca
care dupl legenda : tine ce poftiea la inima sa, or
ce fetfu de bucate sau bauturl asa sl facea in gura
lull. 1). Mai pe larg despre aceasta legenda., care
precum cred, a influentat chiar legenda medio-evall
a st-lui Graal, am tractat in Germania lui Bartsch 2).
0 altA legenda 3) spune, ca Moise s'a rugat de
D-zeu sa vaza fata lui, ceea ce D-zeu nu-I ingadui,
dar mime lumina lui o vitzu :
,Iara Moisi de frica lumina s'au apucat de o pia-
trA din muntele Sinaei gi sA topi piatra ca tiara, si
s'au varat Moisi in piatra, de i sa cunoaste locul
tiposul Ong asta-zi.'
PAnA acuma n'am dat de izvorul acestei legende,
care poate ca'sI a.luat nastere din cuvintele biblice :
Hrahografal fol. 29-b.
1) Germania, Boris noua an XIII. (XXV) 1880 pag. 288-289.
1) Hronogr. fol. 32-a.
 MOISE 323

Exod. 33, 22: ,si va fi, cand va trece marirea mea te

vdu acoperi cu mana mea, te voiu pune in spartura
acelel stand, Si te volu acoperi cu mana mea pane
ce voin trece,. 0 legends talmudica spune, ca acea
spgrtura a fost pesterea, unde mal pe urma s'a ada-
postit proorocul Ilie, O. unde asemenea a vkzut pe
D-zeu trecand in vantul cel lin. Legenda mai adauga
ca acea crapatura, in stand, era cat un ac, cad alt-
mintrelea nicl Moise nisi Ilie n'ar fi putut sA stea a-
colo de lumina cea mare.
 SOLOMON
Trecand peste epizoduri mai micT *i de putind va-
loare, precum precisarea fie-careT pietre din Efud, ca.-
ruia din triburi corespundea §i ce proprietatl avea fie-
care piatra, tratatA pe scurt in Hronograf 1) §i allele,
ajungem de o data la. Solomon, eroul until ciclu in-
semnat de povegtI§i legende, carT au influentat in gra-
dul cel mar inalt, atat Orientul cat §i Occidentul. Cad
Biblia inzestrand pe Solomon cu toate darurile spiri-
tulul §i ale trupuluT, a dat putere fantazieT de a se de-
svolta li de a descrie mArirea §i intelepciunea luT So-
lomon. Ast-fel a ajuns viata luT Solomon sä fie, ca o
cercevea, care coprinde in sine un §ir indelungat de
istoril §i pove§tI, adesea orT de origins cu totul straina,
cars s'ail grupat §i cristalisat in jurul acestuT punct fix.
Prof. Vesselovsky din Petersburg a dedicat acestul §ir
de legende o carte specialA fundamentals, in care ana-
liseaza fie-care din aceste pove§t1, arata originea lor,
amestecarea cu pove01 de origine deosebite, apol le
1) Fol. 34.
 SOLOMON 325

urmare§te In cllatoria for prin Europa, aratand §i mij-

locitoril cart ad contribuit mat mult la raspandirea §i
schimbarea for 1).
Not in literatura roman nu poseda.m mat 'lid una
afara de aceea ce o vom cita imediat mat pe larg
din pove§tile din cercul solomonic, luate de a dreptul
de aci, adicd atribuita lui Solomon, ci In mare parte au
ajuns la not deja sub o forma schimbata §i anonima,
sad atribuita cu totul altuia. .4a am vorbit In partea
Antala de o carte de provenienla solomonica, §i am re-
venit asupra acesteT call §i In partea a doua, pentru
a reveni acuma §i de a treia oath la dansa adica : de
Viata lta Bertoldo, care a ajuns la not sub forma gre-
ceascA i italiana. Am mat vorbit cu ocaziunea ,Iso-
pie!' i a hil ,Archir §i Anadam` de originea solomo-
monica a legendeT zidireT orapluT In aer, care §i-a
luat na0ere din legenda, cum ca Solomon sbura
prin aer de la Ierusalim la Damasc , dus de un
duh care i era supus. Din acel duh s'a fAcut apoT In
legendele rabinice §i musulmane un covor, apoT sub
forma. mat real, o lad trasel de vulturl, In sfaqit
chiar un cal sburator ; care toate precum am vazut
ad intrat in basme §i joaca acolo un rol insemnat. 2)
Alta poveste de origine solomonicA destinata de a
arAta pAtrunderea §i tntelepclunea KIT Solomon, am
tractat-o de asemenea la locul et, vorbind de povestea
,feciorul moftenitor` 3) Pe care Solomon 11 recunoscu
1) A. N. Veselovsky, SlavianskiTa skazanila o Solomon" i Ilito.,
vrase i zapadnyialegendy o Moron% i Marline. St. Petresburg 1872.
3) mat sus pag. 110 113.
8) T. mat sus pag. 151 153.
326 LITERATURA POPULARA ROMANA.

ca adevarat fid, dintre multl frail, ce pretind Impreund.

cu dansul mostenirea tatalul lor.
Am putea mad. nenumarat sirul citatelor, deed am
voi sa culegem aci toate urmele legendelor solomonice
In literatura popular/ romans. cea scrisa si cea ne-
scrisa. Intr'un studiu special vom reveni mai cu seam/
asupra ,erbei fiarelor' care se bucurd de o repute-
tiune foarte mare in credintele populare, si care, pre-
cum o vom demonstra, nu este alt-ceva de cat le-
genda solomonicd despre Actmir.
Afar/ de aceste urme sporadice si indirecte avem
Insa in hronografele noastre 9 legends, nu mal putin
important/, atribuita de a dreptu luT Solomon, adica
legenda despre regina Sava, nascutd, din povestea Bi-
blieT 1) cd. regina Sabel' a venit la Solomon si a recu-
noscut intelepcTunea luT cea tuella. Legenda, din par-
tea el, a irnpodobit !ma foartemult venirea reginel Sava
si a addogat si intrebari istete ale el' la earl rdspunde
Solomon, si ast-fel ea recunoaste agerimea mintil sale.
Iafa cum ne-o povestesc hronografele romane '):
,Asijderea era o imparateasa anume Sava, ce se
dzicea elineaste ,Sivila ' impArdteasa mare de la mar-
ginea pamantulul, unde Taste aurul cel stump ce sä
chiamd. Sufir. yS. data au audzit de atAta intalepciune
a lui Solomon, s'au sculat cu multa aveare, tot de our
scumpt, si de pietri cToplite, si de dulcetT scumpe si
au purees cu puteare mare si au vinit la Ierusalim si

1) T. Regum. c. 10. v. 1-10.

1) foi 49 b-50 a
 SOLOMON 327

adunandu-se cu Solomon imptirat, Incepura a vorovi

tot de intalepciune si pilde adanci ; si cate talcuri Pau
intrebat Sivila imparateasa, toate cu tocmeala inta-
lepciunil i le -an raspuns prea intaleptul Solomon. Si
sä aline. inima Sivilii despre toate luerurile, cate an
intrebat- pre Solomon, pentru a si Sivila era Mtg.-
liapta, atata cat si alts imparati de pe la marginea pa-
mantului trimitea de intreba sfat si Invatatura de la
dansa. Iara Sivila dace audzi area vadzu ca nu poate
prinde intru nemic inaintea lui Solomon, Inca l'au mai
ispitit o data sa si mai vadza ; adusti cu sine feate cu-
rate tinere si copii tineri de potriva cu featele, §i po-
runci imparateasa de le ratedzara parul tuturor in-
tr'un chip §i copiilor §i featelor, §i i imbracara tot in-
tr'un port si-T adusara inaintea imparatului, §i a tot
sinatul, si dzise Sivila : imparate ! voirt sa'rai spui, den-
tre acesti copii, cari sant feti si carisint feate? Iar So-
lomon, mult s'au mirat de aciasta i dzasa de le dea-
dara apa. pre mani, sa sa speale inaintea imparatului ;
pi spalandu-sa, in locpricepu imparatul Solomon, cari
sant feti si care sint feate, ea fetii sä spala pre mani
§i pre obraz apasat si tare,. Tar featile sa spala
§ismearin.
.Si dzisA Solomon de -T aleasra deosabi si trimisara
de-T cereal* si fu adevarat cuvantul lui Solomon in-
parat ; pentru care mult s'au mirat Sivila inparatea-
sa, si an dzis intru audzul tuturor: mai multe vadzuiu
cu ochiT mieT, decat audziu cu urechile meale pentru
Solomon inparatul.'
Isvorul cel mai vechiu acestet legende este Comen-
tariul agadic scris la cartea Esterel cel mult in sec. V. in
328 LITERATURA POPULARA ROMANA

limba aramea. Legenda romana Insa este prescur-

tata ; cAcT IT lipseste la Inceput povestirea cum a ti-
mes imparatul Solomon o pasere, ea sol la regina Sava
si apol cum a primit-o imparatul Solomon, sezand
intr'un palat de sticla , intoemaT precum se afla in li-
teratura muhamedanA, Incepand de la insusi Coranul,
Si apoT In literatura slavona Tot asa lipseste si o sum
de cimiliturl si ispite can sant enumerate in acele li-
teraturT.
Ceea ce priveste ins& acea intrebare, ea se maT
afla in Midras Mile 1) si la Glycas in Analele partea
II-a ed. Bonn p. 343 2).
In rencenziunea slavona publicata de;Tihonravov ea
se gaseste de asemenea 3) dar diferita de testul roman
si de cele grecest1 $i ebraice. Vesselovsky in cartea
sa a cules amandoue rencenziunT slavice si le a tratat
acolo 4) insa Area pe scurt. In launtrul cartii a obser-
vat ins, foarte bine legAtura ce esistA, intre aceste
intrebari istete si alte de felul acesta din literatura
populara universalA, In special din cea slavica.
Fara indoiala a intrat de aci in Viafa lui Esop, unde
Esop a luat locul imparatesel Sava si se intreaba cu
filosofiT eghiptenT, maT aceleasT intrebArT, pe care IT ga-
sim in literatura solomonica.
De alts parte maT atragem atentiunea si asupra
basmulul : ,Zefirinu eel frumosc din colectiunea luT

i) Ialcut II fol. 161 d § 1085.

1) Fabricins, cod. pseudepigr.Vet. T. I p. 1031 turn.
3) Vol. I p. 271 272.
4) P. 347-350.
 SOLOMON 329

Arsenie 1) care se pare ca nu este alt ceva, de cat Ins AsT

legendele solomonice reduse la o singurd poveste. Mal
multe din elementele caracteristice acestul ciclu se
regasesc in acel basm; se intelege, schimbate si schi-
nomosite in cat devine adesea greu a le regasi prototi-
pul ; cad nu este un product omogen, ci precum se
poate des observa, si mal cu seams la basm e, este
rezultatul contopirel a mai multor elemente luate din
diferite pint.
Elementele ce par a sta in legatura cu legendele
solomonice sant urmatoarele
,Rosu Imparat, trimete soil la Verde ImpArat cu po-
runca sa ghiceasca, care din eel treTviteT adusT e mai
mare, care e mijlociu §i care e mar mic. Acestl vit,eI
semeina unu cu altul ca parc'ar fi unul. Fata impara-
tului spune lui Zefirin, care se afla in temni0., ce nä-
paste a cazut asupra lot. Zefirin Insa o sfatueste sa
faca trel gramezT: una de grau, una de orz si una de
mein, si sa vaza, care vitel va merge la grail, acela e
mal mare, care se va duce la orz este cel mijlociu si
care se va duce la meld e cel mal mic. Asa facu
RO§U imparat si s'a gasit ca a zis adevarat.4
Se vede clar ca nu este alt-ceva decat intrebarea im-
parateseI Sava, cu deosebireanumal, ca in loc de oameni
s'au pus vitel, si in loc de distingerea secsulul e vorba
de distingerea varstei ; IntocmaI ca intr'un basm ungu-
resc, 2) unde insa treT cal albi au luat locul viteilor din

1) Vol II p. 31 urm.
I) Stier. Ungarieche Marchen and Sagen. Berlin 1850 No. 2.
 33Q LITERATURA. POPITLARA. ROMANI

basmul roman. Intr'un basm buddhistic-tibetan 1) tri-

mete un imparat la o fate done epe, care se asemeneal
intocmal, ca sa spue care din ele e muma §i care e
manzul Fata foarte isteata, le da de mancare si recu-,
noaste pe aceea ca muma, care dedea fanul cel maT bun,
cu botul eT, in partea celel alte epe Aceeasi fate re-
cunoaste secsul a doT serpT, punandu-T in lane.. var-
pele barbatesc se tot svarcolea pe lama fail a se pu-
tea linisti, pe cand sarpele femeesc se incolaceste si
se culca pe lane.. A treea ispita trimisa de dare impa-
natal este, -sa spue care este capul si care este radaci-
na until toiag legal de gros din toate partile. Fata pu-
ne bastonul in apa §i partea de catra radacina se cu-
funda. mai mult, pecand partea de catra varf se ridica
ceva mai sus.
IntocmaT a§a este §i Intrebarea a doua in basmul ro-
man; aci recunoaste Verde imparat, dupa sfatul dat de
catre Zefirin feteT de imparat, printr'aceea, ca, el a-
runca toiagul in aer, si pe care varf cade acela este
varful mai spre radicina. Diferenta, intr'acestea precum
se vede este numal, ca, acolo se face proba in apa, §i
aci in aer, si ca in legenda tibetana s'au schimbat ro-
lurile : locul imparatuluT Solomon l'a luat o fate is-
teata, qi locul imparatesei Sava l'a luat un impa-
rat. Tot a§a se povesteste §i in basmul unguresc.
Pans, aci se potriveste §i basmul roman din colectia
fraiilor Schott, intitulat : ,Albu imparat §i Ro§u impa-
rat'. 2)
1) Dsanglun, edit. tibetan qi german de Schmidt c. 23 p. 190
191.
2) No. 9 pag. 125-135.
 SOLOMON 331

Trecem acuma peste epizodul, ea vine o sggeata a-

runcata de la Rosu imparat, pe care era scris sa o in-
toarcl tot asa de lute precum a venit, ceea ce si face
Zefirin.
Tot asa trecem si peste cAlatoria lul Zefirin la Ros
imparat, care era insotit de doT tovarasi asemenea cu
dansul; acolo dovedeste el Tara*" patrunderea intelep-
ciund sale, si se apropie de legenda lui Hamlet. NoT
am tractat acest epizod in alts parte 1) mai pe larg.
,Fiind acolo la Rosu imparat mArturiseste Zefirim
el el a intors sAgeata cu atata putere, incAt a palms
chiar zidul palatulul si era aproape sal raneasca pe
imparatul ins* Imparatul supArat, pregateste o ea-
pa, ca sal traga intr'Ansa. Zefirin ins, trimisese carte
la Verde impArat, ca sal trimeat,a ostirea inteajutor si
ea s5, fie imbrAcata in treffeluri de porturi; o parte A, fie
frnbrAcatA in haine rofil, a doua in haine negre §i a
treea in haine albe
Dupa aceea fu Zefirin dus la ieapA; In acelasi mo-
ment se vazu venind ostirea lul Verde imparat, cea
imbracata in rofi21 §i tot poporul Incepu a arata ar-
mata ce inainta. Zefirin ins& zise: popor nesocotit! nu
veil ca focul te-a cuprins. DupA aceea veni cea im-
brAcatA in negre, si Tarasi zise : nu vedeci ca intatu a
fost foc si acuma carbuni. TrecAnd si aceasta se ivi
cea imbracatA in alb §'atunci iarasi zise : ali vazut fo-
cul, carbunil lul s'acuma cenusa.
,Ast -fel surprins de armata lul Verde imparat e ba-

1) Anuar pentru Israelitl an V. pag.

332 tITERATURA POPULARA ROMANA

tut Rosu imparatu i Zefirin se Intoarce cu isbanda

acasa,.
Acest epizod, care se afla sub forma de basm §i la
Sethi unde se numeste Zefirin de a dreptu Solomon,
corespunde unel din cele mai importante legende
solomonice din ciclul slavonesc. Este legenda lui Solo-
mon fi Chitovras, care dupa aceea a ajuns povestea
tarului Solomon fi Por. Aci se spune, cum ca. Chito-
vras respective Por a venit de a rapit femeealui Solomon
si a dus-o in tara lui. Solomon se is dupa, dansil si po-
runceste ostirea sa, sa vie acolo si sa se ascunza nu
departe de oral.
,In oras, vine la palat si este imediat recunoscut de
catre Imparateasa nevastaluT, care apucandu-1, it pune
intr'o ladA pe care se aseaza. and vine imparatul
Por, ea it arata §i 'T spune sa omoara indata pe Solo-
mon, cad altmintrelea 11 va Inv la prin Intelepciunea
sa. Dar imparatul Solomon u zice, sa nu uite, cA si
el a fost un imparat mare si de aceea se roaga sA-1
omoara pe spanzuratoare. Ducandu'l la spanzuratoare
si suindu-se pe seal* buciumeaza. Solomon o data si
partea ostireT cea imbracata in alb se arata. Impa-
ratul Por vazand-o Intreba pe Solomon : ce este ?
Solomon raspunde: ,sant ingeri, ce vin sa'ml Ta su-
fletul.' La al doilea sunet se iveste oftirea imbrdeatel
in roq §i Intreband Por Tarasi : tine este, IT raspunde
Solomon: sant ingeril ce vin sa'ml Ta sufletul. Iar cand
se arata partea ostirei imbreicatei in negru, zice Solo-
mon : ,astia sant diavoli ce vin sa 'ti Ta sufletul tau.'
ySi in momentul acela napadeste ostirea WI Solomon
peste toil ce steteau acolo, sa vaza spanzurarea im-
 SOLOMON 333

paratului Solomon, §i in locul acestuia se spanzura

Por impreuna, cu nevasta cea necredincioasa a impa-
ratulul Solomon.
Veselovsky a cercetat in mod eminent aceast, le-
gend. in toata intinderea eT, aratand atat forma mar
veche, cat qi trecerea eT in bylinele ruse0, adica in
cantecele epice populare, ce mai. Wiese pan, azi in
gura poporulul rusesc. Dupe Veselovsky s'a ocupat §i
Iagic' 2) cu aceeml tema, aratand de asemenea trecerea
el din literatura scrisa in cea nescrisa. Dar originea
imediata a acestel legend, a ramas pane, azi nedes-
lu§ita. EsisteMa eT in literatura romans, ce am de-
monstrat-o noT acuma, vorbWe pentru presupunerea
ltd Iagic' de a cauta gi pentru aceasta legend, aceem!
origine byzantino-slavd, pre care o au toate cele alte
legende solomonice. Dace am dovedi, ca aceasta le-
gend se ad in manuscriptul slavo-bulgar din sec.
XVXVI al Archive! Statulu! din Bucureqtl , descris
pe scurt de d-nu Hasdeu, atunci §i aceasta origine ar
fi dovedita, cad ceea ce lipse§te pans acuma, este e-
sistent,a aceste! legende intr'un manuscript provenind
de la Slavi! de Sud de la Bulgaril sau Serbil, dar din
nefericire este d. Hasdeu prea laconic in descrierea
acestu! ,sbornicl No. 9 §i. 10 din acel manuscript sant
ast-fel intitulate de d-nu Hasdeu: No. 9 ,cuvant despre
imelepciunea 161 Solomon §i despre nevastalui.4No. 10:
,altd legenda sub acela$ titlu,t 8) §i ma nu ne putem
pronur0 cu absolutA siguraniA, despre coprinsul lor.
1)1. c. p. 220-244.
a) Arehiv fur slay. Philologie L 103-118.
8) Cuv. den liatr. II. p. 152.
334 LITERATURA POPULARA ROMANA

Partea intaiu din recenziunea slavica, spune cum

cl Solomon la de nevasta pe fata lui Volotoman sau
Votoloman, si aceasta este rapita de Por Solomon se
Ta dups dansa; ajungand in Zara imparatului Por, se
bags ca bucdtar in casa Imparatului. Duca gustul bu-
catelor, 11 recunoaste nevasta la Cat priveste aceasta
parte cred ca pot arata oaresi-cum originea et orien-
tall.
Legenda talmudica despre Solomon, ne spune, ca
Asmodeu l'ar fi ademenit sa-1 Incredinteze inelul sau
cel cu numele lu! D-zeu si capatand ast-fel toata pu-
terea lul Solomon, l'ar fi aruncat drum de trei sute de
mile departe de lerusalim. In stare de cersetor ajunge
In fine Solomon Tar la lerusalim si din pronia D-zeiasca
regb.seste intr'un peste, inelul sau cel minunat red.-
pAtand ast-fel si puterea sa.
Pe langa aceasta legends, care a dat nastere la
intala legends a lul Solomon si Chitovras, si pe care
o cunoaste si Veselovsky maT esista si o alts mai
romantica1), care insa, precum se vede, a ramas tutu-
ror necunoscuta.
Aceasta variants suns :
,Dupa ce a fost aruncat Solomon cale de trei sute de
mile departe de lerusalim, umbla el cersand din loc In
locIn curs de treT anT, pans cand se milostivi Domnul
de dansul si '1 aduse la orasul de resedinta a imparatu-
lui Amoni(ilor. Stand acolo in mijlocul ulitei, 11 intam-
pina bucatarul Imparatului, si-1 bags la curtea im-

1) Emec hamelech ed. Amsterdam 1648 fol. 14 d 15 a qi

Jellinek : Beth-hamidrasch II, p. 86-87. No. XIL
 SOLOMON 335

parAteasca ca ajutor la bucdtdrie. 0 datA gati So-

lomon singur toate bucatele si cand it gusta impara-
tul it placura inteatata, In cat goni pe bucatarul eel
vechTu si-1 puse pe dansu bucatar.
,Fata impAratulut de la Amon, anume Naama, va-
zAnd o datA pe noul bucatar, se indragi . inteatata
dupA dansul, inat spuse mumet sale, ca. ar voi sA se
marite cu dansul. Mama el, imparateasa, o defAlma
si o certA zicand, cum ar putea ea sl Ta un bucatar,
pe and o peteau domnt si hoed? Fata insa nu se
'Asa si muma a fost nevoita sA spue toate Imparatu-
lui. Cum auzi imparatul de aceasta se manic foc, si voi
sA-I omoare pe amandot. D-zeu insA nu o ingadui, si
imparatul se indurA de et si porunci numat sa-i. duck
In pustie, acolo sl moara de foame. Solomon cu ne-
vasta lul umblarA prin pustie, panA cand ajunsera la
un oras Mug malul marl Acolo se duse Solomon si
cumpara un peste de la pescari si '1 duse acasa ne-
vestet sale sA-i 'I gateascA. and ea deschisa peqtele, ce
sl veil! inelul cel minunat, pe care era spat numele
taumaturgic (ctudotvoret) al lut D-zeu, si pe care '1
aruncase Asmodeu in mare. Cu acest inel se intoarse
Solomon la Ierusalim si lua Tar locul pe tronul saa, go-
nind pe Asmodeu. Apot trimese de chieml pe impa-
ratul de la Amon si '1 intrebil: cum a putut el osandi
la moarte pe dot nevinovatt ? ImpAratul de la Amon
raspunse ca nu IT a omorat, ci i a times in pustie.
Atunci i se facu Solomon cunoscut, pe care nu '1 re-
cunoscuse mat Inainte, si i arata si fata luT, acuma
imparAteasl in Ierusalim.c
Unele trAsurt si pe Mug aceasta numele Voloto-
336 LITER1TURA POPULARA ROMANA

man sau Votoloman ne arata. inraurirea acesteT le-

gende asupra celei slavice ; Votoloman sau Volotoman
s'ar putea lesne esplica prin cuvintele : Baal-Amon
sau Vaal-Amon, adica: stApanul, Domnul Amonitilor,
ceea ce §i era dupa legenda, tatal nevestei lui Solomon.
In alte detaliuri nu intram, de oare ce intregul
acest epizod nu ne intereseaza de cat indirect acuma,
cand e vorba de literatura popular, romancl; n'am
crezut insA de cuviir41 a trece cu totul cu tacere
peste dansul, cad oil cum, lumineaza un punct ob-
scur in istoria legendelor byzantino-slave, §i ast-fel is-
toria legendelor romane.
Pentru a sfar§i cu legendele solomonice mai citam
and, un pasagiu din hronografele ') noastre impor-
tant din punctul de vedere al originei legendare, ale
carcilor de noroc §i ale carfilor ghicitoare romane.
,Si au aflat (Solomon) firea a tot ce Taste in lume,
a oamenilor, a dobitoacelor, a pasirilor, a gadinilor, a
peOlor, a erbilor, a jivinilor §i a cafe §tim ca santa
in lume pe supt ceriu qi pre pamanta, §i in ape, toate
cu intalepcIunea sa le au aflat, care intalepciune i era
data de la DumnedzAu.
,A§ijderea §i planitele §i crangurile §i toe , tocmala
ceriului §i de suptil cerlu §tiea §i cum va lega pre Dia-
voli, ei cuni 11 va chema pe numele lord §i toate vrA-
jile. A§ijderea toate lIacurile si toate doftoriile si toate
erbile care de ce Rae era. Toate acestea le au cunos-
cut Solomon, cu ina.lepclunea sa, §i de la Solomon au
fost apucat filosofii elene§ti doftorii. i cu aceale erbi

') Me. No. 10 fol. 43 b.

 SOLOMON 337

si leacuri ce aratase Solomon sä tamaduea tot! oame-

nil din toate boalele. Ca de loviea boala pe arr'un om,
el O. si lecuea cu aceale erbi ce le dedeasa scrisoare
Solomon, cat de o vreame maT uitasa oameniT a sa in-
china luT Dumnedzau si a se ruga pentru boale, pana
statu imparat Iezechie, si vazand ca au parasit oamenii
a sa inchina si a sa ruga lui Dumnedzitu pentru boale,
au trimis de au stransil toate carOle acealea si le an
aruncat in foc de an arsfi; Si Inca dentru acealea in-
valaturT a luT Solomon sant doftoriT pana astadzY '
Izvorul acesteT legende despre stiinta medicala a luT
Solomon, este Talmudul,), care de asemenea it face
autorul unel carp* de doftoriT, abrogata si arse dupe a-
ceea de imparatul Iezechie, din aceleasi motive, precum
spune recenziunea romana. Tot asa se spune si de catra
autoril grecT, adunat,T de Fabricius 2), si astfel a ajuns
si in Hamartolos slovenesc ; aci insa cam scurtat, dar
in fond este aceeasT legenda 3).
Pentru a doua oarA si maT pre scurt se repeta aceas-
ta legenda despre arderea cartilor solomonice de dof-
toriT, de catre insasi hronograful nostru, cand vorbeste
de imparatia luT Iezechie. 4)

In legatura cu ciclul legendelor solomonice, dar Intr'o

legatura deja maT departata, sta legenda din Paliia ro-
mana, pe care am numit-o : Proorocirea Savilei.
Paralel cu proorocirile sibyline pe cari se bizulau
1) Tractat Pesachim fol. 56 a. Berachoth fol. 10 b.
5) Cod. pseudepigr. V. T. I. p. 1043-1045 II, 176.
3) Porfiriev 1. c. p. 261.
4) fol. 60 a.
Gutter, lit. pop, rom. 22
338 LITERATIIItA POPULARA ROMANA

paganiT, §i sub inraurirea for s'au scornit de timpuriu

§i de catre EvreT §i Cre§tinT ast-fel de proorocirT, ca sa
arate, ca ,i la dan§iT afara de prooroci au prevazut §i
proorocite lucrurile viitoare. Numarul Sibylelor Intoc-
mai ca la pagani merge din ce in ce crescand, incat a
ajuns pans la zece. Una dintr'aceste, §i cea mai vesti-
ta este Sibyla aceea, care dupa legenda a venitla im-
paratul Solomon §i mezandu-se pe lemnul crucel a pro-
orocit venirea MantuitoruluT. Aceasta Sibil1 nu este
alt cineva , decat insa§1 regina Sava, care precum
zice Hronograful nostru: ,se dzicea elinea§te Sivila.`
Intr'un studiu deosebit 1) am cercetat mai de aproape
variantele §i desvoltarile acesteT legende, cum a a-
juns regina Sava A. fie Sibyla cartilor Sibyline ger-
mane §i occidentale.
Savila insa cu care avem noT acuma a face, este o
desvoltare mai departata acestel legende originale,
§i se gase§te,precat tim pana acuma, in forma aceasta
num! la BulgarT, de unde a publicat-o §i a studiat-o
foarte pe larg prof. Vesselovsky cu eruditiunea luT cea
profunda. 9 Textul roman, care se afla in ,Paliie
imediat dupa legenda lemnuluT CruceT, ne spune ca.
Savila aceasta era fata imparatulni David, nascuta in-
tr'un mod foarte ciudat. Ea ajunge imparateasa. Intr'o
noapte vad BoTarileT din tara ,Ugorescu( noue sori ce
se ridica pe cer, fie care avand o forma §i o lumina deo-
sebita. Savila be talcue§te acest vis, zicand ca acele

I) Germania ed. Bartsch. Nona eerie XIII (XXV) 1880 pag.

290 294.
I) Jurnal. minister. narod. prosy. vol. CLXXXIII p. 241-288.
 SOLOMON 339

noue sorT, insemneazd noue popoare, ce vor st Apani lu-

mea, intre cari enumerd $i pe Franca §i pe Ta'taril §i
ajunge cu povestirea panel la judecata cea de pre urml.
Nu'mT aduc insd aminte dacd ci acea trasurd ca-
racteristicd, cum a a avut un picior de gascd, care lea-
gd legenda SibileT cu alte legende occidentale, se afla
i in recenziunea roma* cad: atuncT identitatea a-
cesteT din urmA, cu cea bulgard ar fi perfectd. Manus-
criptul roman, precum am spus'o deja, ne este acuma
Inaccesibil.
Cat priveste nasterea cTudata a Sivilei a adus Ve-
selovsky 1) o paraleld din Mahabharata §i alta celti-
cd, la care mai adaugam legenda ebraicd despre nas-
terea luT Pseudo-Sirah, din fata proorocului Jeremia,
relatatd in cartea : Alfabetum Ps.-udo-siracidieum. 2)
De alta parte a observat Vesselovsky foarte bine
el acel vis cu noue sorT se regdseste si in tdlcul
oraculelor Sibyline, atrihuit luT Beda invdiatuluT preot
anglosaxon din secol. VIIVIII. (-I- 735), ceea ce do-
vedecte un prototip mai vechiu pentru aceastd parte
alegendel, de unde au luat-o de o parte (Bulgaril)Sla-
vil, de aka parte a pdtruns §i in Occident.

.....0000.11.

1) 1. c. p. 254.
1) Alfabetum siracidis a. M Steinschneider Berlin 1858 fol.
16b 17b intocmai dupii ed. Venet. 1644.
 DARAMAREA IERUSALIMULUI
SI LEGENDA PROOROCULUI IEREMIA
Evenimentul cel maT important dupa moartea lul So-
lomon din istoria intreaga. a vechiulul Testament este
Para indoiala: robirea poporuluT Evreu, si daramarea.
lerusalimulul.
Alte legende intermediare, pe care ne multumim a
le pomeni numaI, sant d. e : nasterea celor treT coconT
Anania, Azaria si Misael, call au fost frail gemenT, flu
luT Iezechie imparat, care a murit in acelasi teas cand
el s'au nascut. 1) Alta legenda este apol pocainta im-
paratuluI Manase, 2) pe care '1 duse Imparatul Mero-
deh la Ninive sil puce intr'un bou de aroma, ca sa se
friga. inteansul. Atuncea ,IsT aduse aminte Manase de
Dumnezeul cel adevitrat si se ruga cu lacrAmi ferbintl
sal scape. Dumnezeu it auzi sil slobozi de acolo, du-
candu-1 intr'o clip, la Ierusalim. De atuncea a fost
Manase smerit si evlavios.
i) Fol. 60a.
1) Fol. 62a.
 DA.RAMAREA IERUSALIMULIII

Originea acesteI legende se OA in literatura e-

braica.. 1)
Daramarea Ierusalimului Si rolul ce joaca proorocul
Ieremia a dat nastere la o legendl apocrifa, care se
alla in &nig redacVunl, mal identice in literatura ro-
n:Cana.
Antall este recenziunea Hronografulul 2) care ne
spune:
, gaud se apropia vremea hotaratA de Dumnezeu, ca
lerusalimul sti. fie darAmat, era si proorocul Ieremia
acolo i plangea daramarea orasului si stricarea Sio-
nului. Imparatul Sedechie mai intaiti fl puse intr'o
groapl, unde era oamenI morti, dar Dumnezeu it slo-
bozise de acolo ; cu toate acestea nu asculta Sedechie
de cuvintele lui Ieremia. Atund zise Dumnezeu 1uT Ie-
remia, sa iasa. afara din Ierusalim, impreuna cu Varuh
cu Avimeleh inainte ce vine puterea Haldeilor. Dar
Ieremia zise : oare sA se laude Haldeii, ca ei all luat
cu puterea for orasul Ierusalim, ci mai bine sa '1 po-
topeascA Dumnezeu singur. Si Dumnezeu ii zise, el
pAnA nu va deschide Dumnezeu portile, el nu vor pu-
tea infra. Inteadevar, and fu in vase ceasuri de di-
minea0., auzi Ieremia sitaruh glas mare de bucium
si vazura. angerii ce coborad din cer, cu facliI aprinse
si ei se pusera pe zidurile cetap. Atunci intreba Iere-
raja pe Dumnezeu, ce sA face ea odoarele 6i vesmin-
tele sfantului Sion? si Dumnezeu u zise, sl be dea pe

1) Pesikta de B. Cahane ed. Buber fol 162 -b i literature, molt)

No. 106-107.
9) Fol. 65 b 69.
 42 LITRRATURA POPULAR' ROMAN'

toate in pamant §i sA zicA: ,ascultA peminte de cu-

vantul WI Dumnedzau, celur ce to -au a§Adzat preste
ape, act fie aminte qi sl paza.tr aceaste odoare Si
ve§mAnte Tara cheile bisericel, le aruncl spre soare,
dupe, porunca Domnulu!, §i zise : ,s1 le ear ta soare
asupra ta, aceaste cher, i foarte sA-ti fie aminte pan&
cAnd to va intreba Dumnedzau pentru dansale.
,Apor se ruga Ieremia la D-zeu pentru Avimeleh,
care l'a scos din groapa i l'a mantuit de moarte, §i
n'ar urea Ieremia sl vaza el peirea lerusalimulu!, el e
om foarte fricos. i D-zeu ii zise al trimeala cu a
co§nit,A la via Agripi!, sA-I aducl smochine de acolo,
§i acolo it va adormi D-zeu §i'l va tine acolo, pan&
cand se va Intoarce norodul de la Vavilon. Av. §i Men
prorocul Ieremia, §i Avimeleh adormi Mg co§nita cu
smochinele, §i dormi §aptezeci de an!, acoperit de
D-zeu. Iar Varuh s'a dus intr'o pe§tere §i a ezut acola
toafA vremea robier, cacr D-zeu a spus lur Ieremia, ca
numal el sA se duck, cu poporul in robia §i sal mangle
cu cuvinte bune §i blA.nde, pe Varuh insa sal lase a-
colo.
,Dupti ce trecura §aptezecT de anr, se de§tepta Avi-
meleh din somnul cel lung, care insA lur i se 'Area
scurt, cal mar durea capul §i vru sA doarme din nou,
dar crezand cal a§teaptA Ieremia, In& co§tnita cu smo-
chinele care eras proaspete, ca parcA le ar fi cules
numal atuncr, §i pled la lerusalim. Ajungand acqlo nu
cunoscu nici ora§, nici cast, nici om, §i crezu el s'a
rAtAcit unde-va ; cautand mar bine, cunoscu locul, dar
nu intelegea nimica ce s'a fAcut acolo. Atunci nimeri
pe un mo§niag ce venia la ora§li ii zise : rogu-te, un-
 DARAMAREA 1ERUSALIMULUi 343

che, sa 'rni spui cu dreptul, ce oras iaste acesta ? si

omul II zise ca estelerusalim. Dar daca. este Ierusalim,
zise Avemeleh, unde este Ieremia prorocul, unde este
Varuh cetetul si unde sant toti oameni de capetenie?
i Tar zise omul acela: Paul meu, se vede ca esti din-
tr'alt oral, at nu stir ca astazi sant 70 de anT, de cand
s'a dus Ieremia cu tot norodul in robie la Vavilon.
Dar Avemeleh II raspunse : nu glumi! abia un ceas
este de cand m'a trimes Ieremia sa culeg smochinl $i
iata smochinele proaspete. Batranul vazand acea mi-
nune IT raspunse : crez ce'ini zicT, si poate ca esti fiul
unui drept, de aceea n'a vrut D-zeu sa vezi risipa Ie-
rusalimului; inteadevar insa au trecut 70 de anT, si
cauta acuma de vezi, abia e primavara si nu vremea
smochinelor. Atunci se incredinta Avemeleh si'sT ce-
rura ertaciune unul de la altul §i se dusera cinesI pe
calea sa. Avemeleh se rug luT D-zeu stel arate acest
lucru si veni un Inger de'l apuca de mans si'l duse in
pestera, unde era Varuh. i Varuh se mira de dansul
si de smochinele cele proaspete dupe atata vreme.
Atuncea veni ingerul domnuluT la dansii si le spuse,
ca peste patina vreme se va intoarce tot norodul din
robie, impreuna cu Ieremia ; si sa scrie el' o carte, tot
ce li s'a zis si va veni un vultur la dansii ; de grumazil
lul sa lege acea carte si cats -va smochine, sä le duck
la Vavilon, la Ieremie proorocul. Precum a zis Inge-
nil, asa se Pacu si vulturul a zburat cu cart ea si cu
smochinele la Vavilon, si s'a pus afara din cetate. Toc-
mai atuncea esi afara Ieremia cu tot norodul, ca du-
cea un mort sal ingroape; cum vazu vulturul pe Iere-
mia, incepu sal vorbeasca cu graTu omenesc si'i zise,
344 LITERATURA POPULARA ROMINL

sa is scrisoarea in! Varuh qi a lug Avemeleh, §i el sin-

gur. se ldsa pe mortul ce'l ducea la mormant ; In mi-
nutul acela invia mortul. Poporul, vazand acea minune
s'a mirat foarte mull §i a blagoslovit pe Domnul. Din
smochinele aduse, dede Ieremia bolnavilor §i indata
se itsanato§ira.
Cand s'a plinit vremea robieT, zise D-zeului Ieremia,
de s'a sculat intr'o noapte cu tot norodul §i a e§it din
Vavilon §i a ajuns la apa Iordanultif. Acolo zise Iere-
mia, ca numai aceT pot veni cu dansul, car! i §! vor lasa
muerile for cele vavilonice. 0 parte din norod n'a vo't
§i s'a intors la Vavilon, dar nici Vavilonienil n'au mai
voit sal mg priimeasca, de oare-ce fugisera de la
dan§iT. Atunel s'au dus de s'au awzat intr'un loc de-
parte de Ierusalim ; descalecand acolo au pus numele
acelu! loc, Samaria.
Ieremia ajungand la Ierusalim facu jertfe noue zile,
in ziva a zecea s'a rugat Ieremia atata la D-zeu, cat i
s'a suit sufletul de la dansul §i i au ramas trupul, ca
par'ca ar fi mort. Un glas din cer insa a venit la Varuh
§i Avemeleh ce jeleau moartea luT, zicand, M. nu'l in-
groape, ca nu e mort. ET §ezura impreuna cu tot poporul
Si strejuira trupul latreTzile §i trei nopti, pan& and se
trezi §i-i veni sufletul Tar la loc, §i a strigat Ieremia
cu glas : laudatT pre Dumnezed §i pe filu-sau Is. Hr. !
lara dace auzira de fiul lu! Dzeu, eT nu suferira ci
strigara: acestea sant cuvintele luT !sada prooroc, care
au zis catra parintil no§tril c& a vazut pe D-zeu §i pe
filu-sdu, qi pentru aceasta l'au despicat cu ferestreu ;
a.la sa ucidem §i pe acesta cu pietrii. Varuh §i Ave-
meleh vazand aceste, incepura a plange ; Ieremia insa
 DARAMAREA TERUSALIMULITI 345

le zise, sa aduca o piatra maT mare de cat dansul.

Cand II adusera, se ruga Ieremia la D-zeu, si piatra
capata chipul trupului lui Ieremia. Pe aceasta o lovi
norodul cu pietrii, si proorocul Ieremia spuse hil Va-
ruh si lul Avemeleh tot ce vazuse in cer acele treT
zila.
,pupa ce sfarsi cu povestirea, striga piatra a-
ceea, a norodul in zadar o loveste pe dansa, pe cand
Ieremia sta in mijlocul lor. Atunci cunoscandu-1, iluci-
sera cu pietrii si it ingropara in Ierusalim, puindu-T
pe mormant chiar acea piatra.
,Iar cand se intoarse leremia din robie, lua odoarele
si vesmintele sfinte si le inchise intr'o piatra, insemnata
in loc de pecete, cu numele luT D-zeu. Aceeapiatra este
acuma in pustie, unde s'a facut chivotul intaiu Si e
acoperita acolo, pan* cand va fi voea lul D-zeu.'
Pentru a da de originea acestei legende complicate,
sä vedem unde se afla a doua recenziune romana. ET
bine ! a doua recenziune roman*, aproape indentica
cu acea a Hronografului se afla in: Viefile Sfintilor
traduse din greeefte de Mitropolitul Dosofteiu si tiparite
in Jasi la 1682.
Biserica oriental* praznueste pe proorocul Ieremia
ca dant in ziva de 4 Noemvrie, si sub aceasta zi se
afla trecuta aceastit. legenda 1) ceea ce e ins* foarte
curios este. ca tocmaT legenda luT Ieremia se afla pusa
de timpuriu pe indexul ,librorum prohibitorum` car-
tilor oprite si anathematizate de bisericA, si tocmai a-

1) Fol. 105 a-108 a.

 346 LIRATERURA POPULARA ROMAA

ceasta legenda o gasim intre Vietile Sfinfilor, atat ro-

mane cat §i slave 1) §i grece§t1.2)
IntocmaT cu recenziunile romane, se regase§te apoT
legenda in Chronica luT Dorotheus 8) care a cules-o din
scrierT maT vech!. Originalul cel mai vechia grecesc al
legendel este viata Sfantulur prooroc Ieremia pome-
nita mar sus, atribuita luT Metaphrast, care in secolul
al zecelea a tradus vietile Sflntilor dupA originate ori-
entale, de unde a §i capatat numele de Metaphrast,
adica traduator.
Intr'alt loc4) am studiat cu deamanuntul elementele
deosebite ale acesteT legende, care s'a combinat din
cel putin 5-6 legende deosebite. Numa! asupra unel
dintr'aceste ne oprim aci, cad a avut o inraurire foarte
mare asupra literature! populare; adica somnul cel
lung al lui Avemeleh, care luT i se pare foarte scurt.
Varianta cea maT veche, se afla in Talmudul ierusa-
lemitan, care ne poveste§te, ca Choni a dormit intr'o
pe§tere alaturea de Ierusalim, de la daramarea tern-
plulul pana la intoarcerea noroduluT din robie i rezi-
direa templulul, adeca 70 de ant, intocmal ca Aveme-
leh in legenda romans..
De alta paite se povestete ca §i Epimenides ar fl
dormit, dupa unit 40, dupa altii 57 de anT intr'o pe-
) Tihonravov 1. c. I p. 273 298, doug recenziunT. una din
secol. XV, alta din sec. XVI.
2) Neon Paradeisos; pars Agapiu monahu ed. 1. Venet. 1644
ed. 2. ibid. 1806 pag. 158-162. (4 Noemvrie).
3) P. 102-109
4) Monatsschrift fir Geschichte and Wissenschaft des Juden-
thums ed. Graetz vol. XXX. 1881 p. 78 81, 130-138, 368-374
Ri 413 423. (editia separadi p. 79 urm )
 DiR X MA REA IERUSALIMULUI 347

terd din ostrovul Creta 1) In legatura intima cu ace-

ste legende st.d apol aceea a celor ,7 coconi din Efesc
earl' an dormit chiar 400 de ant, §i cari au devenit de
asemenea sfinti ; ziva for este 4 August, §i legenda for
se afla §i In vietile Sfintilor tiparite la Neamt 1812 §i
la Bucure§ti 1836.
Ideea fundamentala a tuturor acestor legende, la
care am mai adaugat in studiul nostru o suma de pa-
ralele orientale §i occidentale, este: petrecerea inteun
munte sau intr'o peftere o vreme oare-care, dupd asemd-
nare scurtd, dar in realitate enorm de lungd . De aci dedu-
cemnoT aceasta trasura, pe care o regasim *i intr'o mul-
time de basme. Ca O. ne marginim la basmele romane
avem maT intaTu un basm in colectiunea fratilor
Schott 2) Aci duce Maica Domnului pe o orfana in cer §i
'T da patru chef. In ziva intala derhide fata o usa cu
cheea intaia §i sta. In acea Mail o zi. Maica Domnului
'T zice insa, ca n'a stat numal o zi, ci un an intreg.
A doua oars, derhide u§a a doua §i std acolo numal
un ceas ceasul acela in realitate era insa, atata, cat
trel generafiuni. A treea oars arunca numai o cli-
peala in odaea a treea §i clipeala aceea tine cat ju-
meitatea veciniciel.
tin al doilea basm inedit ne-a comunicat d-nu Is-
pirescu, unde un tanar inn% intro deschizatura a unul
munte, pe care o vede el pentru prima data. Acolo
vede o multime de oamenT, la cart ramane ca sluga.
Dupa o vreme oare care vrea sa se intoarca la lume,

1) Studiul men I. c. p. 368.

2) No. 2 p. 90-96.
348 LITERATI:IRA POPULARi ROMANI

§i cand ese afara it spun acei oatnk-ni, sa. mature tot gu-
ndul de acolo qi sa'l scoafa asemenea afar& and a-
junge afara. vede, ca. s'a schimbat tot gunoiul in aur, cu
acesta se indrepteazA la satul lul. Dar acolo el nu mai
cunoa§te nici satul, nicl oamenii, ci pe dansul nu'l cu-
noacte nimeni; cad ciAt era el in munte a trecut o
vreme indelungatd, ceea ce lul i s'a parut numai pu-
find vreme, §i toate se schimbasera.
Alte paralele destul de numeroase am cules in stu-
diul nostru sus pomenit. Ceea ce reese pentru not din
compararea Si urmarirea istorica a acestor legende §i
basme, este ca aceasta trasura e de origine literard,
§i de aci a patruns in literatura popular,. Insistam
asupra acestul punct, de oare-ce worn reveni asupra
acestor trasuri deosebite, pentru a le reuni intr'o sin-
gura vedere, cand vom tracta despre originea basme-
lor qi despre parfile mitologice ce par a confine.
 CHRISTOS. PILAT.
Apocrifele si legendele la cari a dat nastere Noul
Testament, cu care ne vom ocupa actma, se deosibesc
cu totul de cele izvorite din Vechiul Testament. Se In-
telege cA vorbim aci numat de acele legende, cari se
aflu in literatura romanb.. CAci pe cand fantazia crea-
toare impodobea tocmar persoanele biblice cu povesti
si legende prelucr,ate si in limba romAnA, n'avem in li-
teratura noastrA Did una din legendele orientale pri-
vitoare la na.yterea Domnului sau la copattria lut. Nu-
mai urme slabe s'au pastrat In ceintecile populare de
crAciun si in colinde; d. e : adapostul ce l'a gasit Maica
Domnului in staulul unde era sA. nasca pe Mantuitorul;
Chlatoria Malcil Domnului cu Iosif de la Rusalim la
Vitleim. Legenda despre randunelile ce stropiau pe
Mantuitorul In leagan, si in sfArsit In crediMele popu-
lare: afurisirea ursulul qi binecuvantarea broastel de
catre Maica Domnului, cand fugea la Egipt. Cftci Tata
ce ne spun colindele : .
C.nd era sl nascA, se ruga Maica Domnului de Gra-
350 LITERATURA POPULARA ROMANA

dun, sa o lase sa nasca in patul luI. CracIun insa nu o

lasa, ci i zice sa se duel in staulul cailor sau in ieslea
boilor. Intrand in staulul cailor, incepura cail a tropo-
ti si epele a ranchezi. AtuncT le zise Maria, sa stea cu
tropotul si ranchezul cad il maresc durerea. Dar cai
n'au incetat $i Maria i a blestemat, ca sa n'aiba nicr un
sa!iu, si on cat vor manca nici o data sä n'aiba inde-
stulare. Venind la boi, boi rumega, dar indata ce Ma-
ria i-a rugat, au incetat,.§i de aceea i a binecuvantat s.
fie iubiI1 de oamenI Si de D-zeu 1).
A dom. colinda ne spune, ca Iosif cu Maria calato-
rind de la ,Rusalim la Vitleimc voira sa se recoreas-
ca la umbra plopulul, plopul insa. se retrase soarele
II ardea, de aceea it blestemara ,sa nu fit rodit sa
crests tot in sus cad umbra mi -at dm.' Din potri-
va latea marul umbra sa, ca sa. -T acopere si el *11 binecu-
vantara : marule infloritsa fit tot rodit! sä ere--
ti in laud s. sporqtI rodurt. 2)
Randunelile, dupa o alta colinda, stropira cu aripile
pe fiul lut D-zeu aruncara cu pietricele, de aceea
au fost blestemate, sa le fie cuibul tot la loc rau, la
grindele strqinilor, sa be bate fumurile. 2)
Dupa credinta populara apot, a fost ursul odinioara
un om, care s'a pus in brand, casa specie pe Maica Do-
mnulut, and fugea la Egipt, si a fost blestemat de flan-

At. M. Marienescu Collude Bucur. 1861 No. 2 p. 4-6 Ieslea

Ant. Pann Cantece de stea. Bucur. 1880 p. 95-99: Pegterea Qi
Teslea"
B) A. Pann : 1. c. p. 93-95: DrumetiT. Marienescu : 1. b. p. 1
3 : Drarnaril."
B) Marienescu 1. e. p. 27-29: ,Randunelele"
 CHRISTOS. PILAT 351

sa sit ramaie asa ; ') §i in fine broasca a fost binecu-

vantata de MaTca DomnuTuT ss nu putrezeascs dupd
moarte, ci ss sa se usuce.
Astea §i poate Inca cate-va urme slabe, ce ne-au
scapat, sant totul ce posedam In literatura popular%
romans din legendele Evanghelielor apocrife din pri-
mi secoli al erel cre§tine, precum sant: Evangheliul copi-
lArieT luT Iesu; Istoria luT losif lemnariul ; Evanghelia
luT Nicodem ; Evanghelia lul Pseudo-Matheus, editate
In limba greacii sau in traductiune latineascit dupa o-
riginale arabe §i siriene de Fabricius, Thilo §i Tischen-
dorf.
Din apocrifele relative la Hristos s'a pastrat in lim-
ba romans numaT: Ingtiinfarea lul Lentul proconsulti
ludel cdtre sdnatul Rdmului pentru chipulu Aftinturto-
rluluI, tiparit intr'un Ceaslov bogat de la SibiT; de sigur
de pe la sfaqit s. XVII pe care insa in zadar l'am cdutat
pand. acuma. Dupd. acel Ceaslov s'a flcut o copie ,la
sfanta mandstire BrAncovenilor` 4i la 1825 a fost co-
piat de aci intr'o pravilti manuscripts, ce se afla acuma
in biblio theca Academiel romane scrisa de unu: Climent
ermonahot ParicovenT. NoT ddm aci acest apocrif scurt
In intregul lul, intocmaT dupa ms. Academie! precum a
fost copiat de susnumitul ermonah :
,In§tiintareluT Lentul proconsuldIudeT dire sdnatul
Ramulul pentru chipuld mantnitorulul care au fostt
Intru acesta chipt :
,Intru aceste vremi s'au aratat aid and omit, care In-
d trae§te, anumelssu Hrstu acdruea putere trece pre-

1) Jipescu, Opincarul Bucureqti 1881 p. 117.

352 LITERATURA POPULARi ROMANA

ste masurile firil ; oamenT 1111 numescd mare prooroca,

Tara ucenici 1W iT zicti fiiul lul Dumnezau, el inviiaza
mortI sf tamadueste tots felIula de boale, ehl este unit
omq de unt chipa incuviintat, si cu bune masuri. In
fata sa sa vede oaresi care strastie, Insa care atrage de
oda4 si dragoste si frica acelor ce'ld vadd; paruld lul
este in floarea a unii alunif timpurie, insa de la radaci-
na si pana la urechi este netedd, iara de acolo si pana
la umere creti si trece si mai josil de umere. De la
frunte prin mijlocul capulul are carare dupa obiceTuld
nazarinenilor. Fruntea 1W este lata si alba, fata fara de
nici o meteahna si impodobit cu o rumeneala foarte pla-
cut a, fiziognomiea lui este igemonfiasca si mangacioasa;
nasul si gura sant facute cu marl masuri; barba este
din destulg deasa, in floarea parulul si despaqit a in fur-
culita ; ochii IT santli caprlf si foarte vioi; &I este groz-
nica la ale sale mustrarl ; dulce si placutil la ale sale
Invataturi si sfaturi. Chipul fetei lul trage ochiT tuturor
amestecata find cif semnotita, adica cuo cinstire adan-
ca., nu Pali vazut niminea nici o data razandu, darn, plan-
gandd adese ori; statulti lui este drept ; mainile marl
si lungi si bratale foarte frumoase ; ell vorbeste pu-
tinu, darn cu multa statornicie si este cel mai frumosa
omu in lume.
, Acestea le -amt &At eli scrag la sfanta manastire
brancovenilor dupa un c'aslova bogat de la Sibii. (Tara
nu le-amti gasat in sfanta pravila, precumli sa vede
Inainte scrisa;) si amli scrisd eu Climent ermonah of
Paricoveni. 1825 Iul. 28.4
Recensiunea Iatina acestui apocrif s'a publicat de Fa-
 CHRISTOS. PILAT 353

bricius dupA istoria lui Hristos, scrisA in limbA persa-

nA de Xaverino si tradusa latineste de Ludovic de Dieu.
De asemenea a adaugat 2) i indicatiunea paralelelor
din cele alte literaturi, de unde reese, el aceastA episto-
la a lai Lentul, a fost publicatA in: , Orthodoxografiele
gica se afla in multe manuscripte din bibliothecile
englese, franceze, germane etc.

Pilat
0 altA epistoll apocrifa este acea atribuitA lui Pilat,
adica relatiunea despre moartealur Hristos, ce o trime-
te Pilat catre , Chesarul( din Roma, Si unde descrie mi-
nunile cele mar principale, ce le a savAr§it Hristos pe
cAndtrala, §i intamplarile cele groaznice in momentul
rastignirer, cum ea soarele s'a intunecat si tot pAman-
tul s'a cutremurat. Chesar vazand, ca din viva lid Pi-
lat s'a intamplat acea intunecare gi acel cutremur ca-
re a speriat pe totr, it cheama la Roma si'l osande§te.
Cam asa, daca imraduc bine aminte, este si coprinsul
recenziuner romane, care se afla, in sbornicul de pe la
incepulul sec. XVII, care confine si ,Palila`. Regret cA
acel manuscript nu ne este acuma accesibil, pentru a
putea da cu mar mare siguranta, coprinsul acester e-
pistold, pe care am citit-o foarte repede acuma deja
doi anr.
Dupa toata probabilitate este si aceasta epistolic tra-

I) Cod. psendepigr. N. Test. I pag. 301-302.

2) Ibid. p. 302 si vol. III p. 487.
easter, lit. pop. rom. 29
354 LIRATERURA POPULARA ROMANA

dust din slavoneste, precum este si restul manuscrip-

tuluT intreg, cu toate ca panA acuma ne a 'limas ne-
cunoscut originalul slovenesc.
Prototipul grecesc s'a publicat de catre Fabricius 1)
impreuna cu o traductiune latineasca. Tischendorf 2)
insa a publicat textul grecesc, pentru a doua omit
slujindu-se de cincr manuscripte, din care unul este din
sec. XII.
Mal raspandita este in sfarsit, hotarArea facuta. de Pi-
lat , adeca descrierea procesuluT §i condamnareT luT
Hristos, care precum zice insusl textul a fost &HA la
anul 1400 fa ,Acula din Italia intr'o plata foarte fru-
moasti.4. Acel oral Acula se numeste Aquila in paralela
germana, 3) singura nowl curtoscutA. In literatura ro-
manA pretinde acel apocrif sA fie fost tradus din gre-
cegte. Prototipul grecesc se pare a fi textul publicat de
Steph. Leukadios, 4) alaturea cu textul grecesc al epis-
tolieT lul Lentul despre fats luT Hristos. 6) TocmaI acest
apocrif, relativ cel me modern, a devenit cel mai Ms-
pandit dintre acele citate "Ana acuma. Dam aci ince-
putul luT, care confine istoricul apocrifuluT destul de
interesant , dupa textul popular, care face parte din
carticica ,Minunele Sf-lul Sisoe'. 0)
,TAImAcirea dupe copia din limba greceasca a ho-

2) Cod. pseudep. N. T. II. p. 972-981. p. 456-465.

2) Evangelia apocrypha Lipsiae 1853 p. 413 419.
8) Fabricius. Cod. pseudepigr. N. T.
4) Sillogi. Athen 1838 pag. 3-8.
5) Ibid. pag. 1-3.
8) Minunele St. Sisoe ed. Bucur. 1878 p. 7-10.
 CHRISTOS. PII.AT 355.

Ward facutaIa al seapte-spre-zecelea an al obladuirel

imparatuld Romani lor Tiberie Chesaru din Pontie
Pi lat.
,Domn stapanitor al IudeT asupra mantuitoruluT Isus
Hristos nascut din fecioara nascatoare de Dumnezeu
Maria; prin care it osan,deste la Moarte pe cruce Intre
douT talharT la 23 Martie.
,Aceasta chotarare s'au gasit la anul 1400 de la
Hristos , in orasul Acula din Italia intr'o piatra foarte
frumoasa , ca o ladita de marmora minunata si intea-
ceea s'a gasit pomenita hotAvare serisa pe Membran
in limba ovreTasca ; si s'au adus intaiasT data in Cons-
tantinopole la 1581 in zilele patriarhulul Eremia la 1
Aprilie. ApoT la anul 1595 Iunie in 3 s'au :;cos din
cartile Patriarhulul din Constantinopole Dionisie cu
urmatoarea coprinderec.
Coprinderea este sentinta de moarte, motivata prin-
tr'aceea, ea Hristos s'au rasvratit in potriva legil si a
sfinteT bisericT din Ierusalim si ea a intrat calare in
oras cu multime de norod, ca un imparat izbanditor
§i norodul cu stalparI de finic l'au primit. Interesante
prin pocirea for sant numirile proprie acesteT hotararT.
Cu greu se recunoaste forma for adevarata, ceea ce a-
rata, ca acest apocrif a devenit proprietatea poporuluT
care in genere, maT nicT o data nu lass intact numi-
rile proprie streine, ci in genere cauta a si le asimila,
adesea orT prin etimologiT fantastice, care dau nastere
in filologie la capitolul cel foarte interesant, despre
etimologii populare'.
Pe cand acele epistolii, afara de cea din urma, au rA-
mas isolate in literatura romana, au devenit din con-
B56 LITERATURA POPULARA ROMANA

tra alte epistolic §i apocrife curate ail populare, citite

§i rescitite in curs de secolT §i aka de rAspandite ca
nici o alts, carte curat religioasa. Caracterul fantastic,
care inspire groaza §i spaima cititorilor sau puterea
inherenta ce li se atribue In potriva Satanei §i In potriva
duhurilor necurate a asigurat ,Epistolid din cer a Dom -
nulul nostru Is. Hs.' ,Citlatoriei Maicei DomnuluT prin
lad,' ,visul Maicei Domnulul.' sau ,Apocalipsul apos
tolulul Paul' o popularitate Inteadeviir fabuloasA.
APOCALIPSUL APOSTOLULUI PAVEL
Until din apocrifele cele mai vechi inOrate mai sus,
,este : Apocalipsul apostolului Pavel.
D-nu Hasdeu care a descoperit §i a publicat acest
apocalips, a insotit publicaOunea sa cu o introducere
literara,2) unde vorbe§te mai pe larg despre izvoarele
acestui apocrif Si despre paralelele din literature uni-
versala. Ne vom mlirgini deci la un mic estract pri-
vitor la originea direct, a acestul apocrif, care pe
Mug importa%a culturall, universall mai are gi im-
portanta literal% specials romaneasca, de oare-ce este
cel mai vechiri text romanesc, cunoscut pA.na acuma.
De timpuria deja s'a nascut in sferele cre§tine de-
-scrierea pogorarei lui Christ in Tad, precum o avem in
pretinsa Evanghelie a lul Nicodim. AceastA pogorare a

1) Cuvente den biltrAnT II p. 415-425; reprodua de noT dupi

manuseriptul original in Chrestomatia" noastrA vol. L pag. 1-3.
2) Ibid. p. 405-414.
358 LITERATURA. POPULARi BOMAR&

fost un fel de esemplu dupit care s'au fabricat alte

prin analogic!, care joaca, un rol a§a de important in
literatura popular& Una din copiele cele ma! vechi de
felul acesta a fost apocalipsul de fats a tribuit apostolu-
lui Pavel. Foarte bine a observat D-nu Hasdeu, c de
la Orient a ajuns in Occident prin Paulichianii, secta-
torii eretici aT apostolulu! Pavel, i ca a fost raspandit
In Bulgaria §i Romania prin mijlocul Bogomililor. Ob-
servam aci ca. Bulgaril (fo§ti eretici) azi catolici, cari
formeaza colonii insemnate in Romania sant num4T de
popor : , Pavlichen!.
Prototipul grecesc, care dateaza cel mult din sec. W,
a fost publicat de- Tichendorf 1), alaturea cu traduce-
rea englezeasca, unel recenziuni siriace ma.T desvoltate
de cat textul grecesc. Acestea reprezinta redactiunea
cea lungs, completa a acestui apocalips, care se corn-
pune din trei part!: antaill, un fel de introducere, unde
se vorbe§te de modul cum aduc angerii sufletele oa-
menilor inaintea lui Dumnezeu, ca sa le judece, dupa,
fapteie for savar§ite pe pamant. A doua parte vor-
be§te pe scut despre dulceatia raluluT, qi a treea infirm
descrie foarte pe larg muncile Tadulul.
Din aceasta recenziune lungl, care se afla §i in textul
slavic publicat de Tihonravov 2) s'a nascut §i o alta mar
scurta, care coprinde numal partea antaia §i aceasta
este recenziunea slavica din sec. XVI publicata de No-

1) Apocalypses apocryphae p. 34-69.

1) L: c. II p. 40 -58. Iagic' ma! pomeneste treT mannscripte sla-
vone, din care a dat esttacte. v. Archivnf. alay. Philologie vol. IV
pag, 694.
 APOCALIPSUL AP. PAVEL 359

vacovici §i tiparita pentru a doua oarlt de catre domnu

Hasdeu alaturea cu textul roman Titlul apocalipsuluT
in aceasta redactiune este , Vederea apostolului Paul
de efirea sufletelor ; cad inteadevar se concentreaza aci
tot interesul, in momentul cand ese sufletul omulul §i in
deosebirea, intre qireasufletului omuluT drept §i intre
aceea a omulul pacatos. Asta este ce cere Paul sa vazA,
§i asta IT arata ingerul din cer. Cele alte doua park
s'ar'i putut lasa afara cu atat mat u§or cu cat au fost
inlocuite printr'un alt apocrif posterior apocalipsulut
ap. Paul. CalAtoria Maicil Domnului prin munci, a Pa-
cut de prisos o alts calatorie §i asa s'a pastrat in lite-
ratura romana numal redactiunea cea scurta. D-nu
Hasdeu conjectureazA, insa, ea §i cea lungs a fost cu-
noscuta Romanilor, de oare-ce se pomenWe indirect
Intr'un alt text din sbornicul manuscript, din care face
parte §i apocalipsul ap. Paul, zicandu-se acolo` cum
ea ingerul spuse lui Paul, pe care '1 purtti de-i aratet
toate muncile, ca de ar fi un voinic de tree -zecT de ant
§i ar slobozi in jos o plata, ar sbura tree anT sa caza,
acolo este munca pacato§iloe.
Dar §i aceasta redactiune scurta, coprinsa in sbor-
nicul manuscript, daruit de d-nu Sturdza AcademieT
romane, este fragmentary : lipsesc la mijloc (Iota pa-
gini, care au fost restituite de d-nu Hasdeu prin ajuto-
rul originalulul slovenesc. Coprinsul apocalipsului ap.
Paull este deci urmatorul :
,Apostolul radicat in cer vazuingeri ce vin §i se in-
china inaintea luT D-zeu, incarcate cu daruri §i ruga-
cTunT din partea acelora, ce s'au lasat de dulciata lu-
mei §i se maga neincetat lui D-zeu. i un glas le zice
360 LITERATI:MA POPULARA ROMANA

sA se duel §i sA slujascg pe ace! oamenT dreptT

vin ingeriT oamenilor ce n'au fapte bune de se inching
si se plang de Muth:tile oamenilor, care nu pazesc
praznicele §i sf. Duminica; si D-zeu le zice sa se in-
toarca §i sa-T slujeasca; pang ce se vor pocai. Ingerul
duse apoT pe ap. Pavel de vazu §i locasul sfintilor, §i
Tadul. Intors Tar la tAria cerulul vazu cetele Satand
ce se trimit In ciasul mortil asupra sufletelor oameni-
lor necredinciosT; de alta parte vazu ingeril oamenilor
drepti si fata for lumina ca soarele.
,Atuncl se rugs, Ap. Pavel si zise catre angerul, el
vrea sa vaza sufletele oamenilor, direptilor §i paca-
tosilor, in ce chip es din aceasta lume. i vazu un o m
drept murind, i toate faptele bune sta imprejurul 1 ul
Si tngeriT sta §i pazia cu Tubire sufletul luT, pang and
11 luara din trup ; §i atuncT iT graira de treT or!: su-
flete ! cunomte-11 trupul tau din care aT esit, cgcT cu
el to veT impreuna TarasT la ziva de judecatA. ApoT Tau
sufletul §i '1 saruta si vine ingerul ce '1 pazTa pe pa-
ma.nt §i-I zice: bucurA -te suflete, cA eu ma bucur de
tine, ca aT fAcut voia luT D-zeu pe pamant. Duhul slant
merge fnaintea sufletulul in cer. Draci stau la intrare
dar n'au nicl o putere asupra sufletuluT bun. Aceasta
a arAtat ingerul apostoluluT Pavel'.
AfarA de acest manuscript din sec. XVI. ma! pose-
dam "noT un fragment de patru paginT in unul din sbor-
nicele noastre de pe la 1750. Acest fragment trateazA
epizodul cel maT important dintr'acel apocrif, confine
adicA descrierea ,esireT sufletulul` unul om drept. In-
geriT zic de 3 orT sufletulul sA vazA trupul sAu, cad
cu d&nsul se va impreuna la ziva judecAtiT apoT zic
 APOCALIPSUL AP. PAVEL 361

sa. se duel sd se erte cu trupul, si sufletul se duce de

sd Tartd cu trupul. ApoT dacd prohodescu preop tru-
pul, Tau ingeriT sufletul, si mergAnd, asteaptd. la casa
omuluT, panel yin oameniT de la groapd de mdnancd
bucate, si zic toci: bogdaprosti si scriu ingerit toate
bogdaprostile si Tau pe sufletul de '1 tree peste 26 de
vatni si straji dracestI si it pazese de incercdrile dra-
cilor, cari vor sd '1 apuce cu de a sila, Tar cand se a-
propie dracil de ingeriT le pere vederea si puterea ; a-
p01 it Tau ingeriT si '1 duc inaintea lul Hristos. Hristos
intreaba. pe ingeri, ce suflet au adus ? si ingerii zic :
suflet bun! si aratd faptele bune ce a facut. ApoT zice
Hristos sl '1 duel in Tad sd 'I vazd, cad ca om a auzit
e1 cat traTa de muncile Tadulul. Dupd ce a vAzut Tadul
it duc Tar inaintea luT Hristos de '1 blagosloveste si '1
trimete in rain, unde stint multe felurl de pomT, si
supt totT pomiT stint paturi, decT iT dau si lul un pat de
se odihneste si vede de acolo binele si rdu la care va
merge si la judecatd
Aci se ispraveste fragmentul nostru, care precum
se vede se deosibeste cu totul de redactiunea cea
l'altd romans si se apropie oare si cum mai mult de
redactiunea slavond cea lungs 5) si de cea siriacd 2) ;
dar cu toate acestea nu se poate tagadui, cd si de
acele se deosibeste in mod foarte carcateristic. Se
vede cd. a fost luat de la un izvod slovenesc necu-
noscut.

t) Tihonravov 1. c. II. p. 43-44.

Tiechendorf 1. e. p. 42-43.
 EIPSTOLIA MA1011 DOMNULUI
Sub acest titlu a ajuns foarte populara o carticica,
care nu este alt-ceva deck o combinatiune putin di-
bace din trel apocrife vestite. Noi le studiam aci pe
fie care in parte, dupa importanta lor.

Calatoria Maicii Doranu luI prin lad.

Un apocrif , care sta in legatura cu apocalipsul ap.
Pavel si care'l complecteaza este aceasta Calltorie de
care am pomenit mai sus, si care se afla in acelasi ma-
nuscript roman din sec. XVI impreunit cu apocalipsul.
Rind decI de asemenea editat de D-nu Hasdeu, a fost
si tot de o data studiat mal de aproape dupa izvoarele
i paralelele sale 1). D-nu Hasdeu insa se indoia, claca
este maT tanar deck apocalipsul ap. Pavel. Aceasta

1) L. c. p. 301-367.
 EPISTOLIA MAICEI DOMNULL'I 363

indoiala nu poate insa sa aibe loc, fata cu aseiliunea

clara a luT Tischendorf, care se cuno§tia perfect in
aceasta materie, i care sustine cum ca limba acelor
tref texte grece§tT, izvoarele prelucrarilor multiple, este
deja mai mpderna ; §i el aceasta limba nu se dato-
re§te copistului, ci autorului, care de sigur afost vr'un
c'dlugeir al evului mediu1) , pe cand din contra apoca-
lipsul apostolului Pavel este Inca citat §i bine cunos-
cut din sec. IV; nu me incape deci indoiala despre
prioritatea acestuT din urma. InsusT D-nu Hasdeu zice
ca prototipul cel mai vechiu bizantin al CalatorieT
Maicei Domnului se urea eel mult pana la sec. VIII. 2)
Nu insa din greceste. ci ca mal toate apocrite, maT
cu seams cele blastemate, a fost tradus §i pcest apo-
crif din limba slavica, in care se afla intr'un manuscript
din sec. XII. editat de Sreznevski §i publicat de a doua
oars de D-nu Hasdeu, alaturea cu textul roman, eu
textul bizantin al lul Destunis, cu cel neogrecesc al luT
Polites, §i cu recenziunea moderns romans,. Cad aeest
apocrif a devenit o carte populara si s'a publicat foarte
des intr'o redaciune moderns maT mult sau mai pu-
tin diferita de cea veche, intitulatA ,Epistolia Maicel
DomnuluT. c
Pans acum n'am reu§it a gasi vr'un manuscript in-
termediar intre redactiunea cea veche din sec. XVI §i
cea din sec. XIX. Nu ne indoim insa, ca §i ad cu tim-
2) Tischendorf 1. c. prolegomena p. XXVII : In tribus codici-
bus, uncle plura excerpsi, dictio lam ad Graecitatem recentiorem
deflectit; nec id librariis, sed ipse auctori deberi videtur, certe
enim totum opus monachum mediae aetatis prodit."
2) Ibid. p. 302.
364 LITERATURA POPULARI ROMANI

pul vom ajunge a'l gasi, precum le am gasit pAna acu-

ma, mai pentru toate cal-Vie populare.
Aceasta redactiune modernl, precum a observat-o
foarte bine D-nu Hasdeu 1), nu este alt-ceva decat o
compilatiune stangace din trei apocrife deosebite, din
care una este : ,Calatoria M. Domnuluic cTuntita la
Inceput §i la sar0t, i cu oare imbrobodirT la mijloc.
Noi, vom trata pe fie care indeosebT la randul lor, de
ocamdata dam aci coprinsul apocrifulul, dupa forma
cea vechie, complecta :
,Sf. Maria se ruga de D-zeu ca A, descinga Arhan-
ghelul Mihail din cerpe pamant ; §i cand se cobora 11
1ntreba cate munci sant, §i unde se muncesc oa-
meniT? Arhanghelu ii rAspunse : muncile sant nenu-
merate. Si o lua §i o duse in Tad, sa vaza cum se mun-
cesc oameniT. Urmeaza apoT descrierea muncilor pe
largu, cum se munce0e fie-care, intocmai dupa pa-
catele ce a facut pe pamant
,A§a vede oamenl acoperit(1 de intunerec vecinic §i
smoala era peste dan01 §i nu putea sa, caute in sus,
ace§tia sant cari n'au crezut in Sf. Troita.
, Spre amiazazi vede pars mare de foc, §i in focul
acela and uniT pans in brau, altIpana in pept, alti pa-
ns in cre§tet, Tar altii erau cu totul acoperiti de foc :
aceasta le este pedeapsa pentru aceea, el n'au ascultat
pe parintil lor, sau au facut necinste, sau au mancat
came de om, adica cum esplica Arhanghelul : 10 au
lepadat copii, sau au parat unul pe altul ca sal perde.

1) L. c. p. 307.
 EPISTOLIA MATCH DOMNULUI 365

,Apoi vazu pe unu spanzurat de picioare §i mancat

de viermT, pentru aceea ca a cumparat our stramb.
,0 femea e spanzurata de urechi, pentru aceea, a
a ascultat pe furi§ la vecini §i a clevetit §i a invrajbit
oamenii.
,Fe paturi de foc se muncesc aceT, cari nu s'au dus
duminica la biserica ; de un copaciu de fer §i de stal-
puri de fer sant spanzurati de limbi: mincino§ii, tal-
harii, clevetitori etc. Spanzuratt de unghii §i cu limba
legate in pare de foc sant acel, ce au hulit slujitoril lur
D-zeu. Cetetil ce au citit §i n'au inteles §i n'au fiicut
cum zice Evanghelia, sant pedepsiti prin flare cu 3 ca-
pete ce-i manca.`
Tot in acela§ mod nrmeaza descrierea fantastica a
muncilor ce sufera oamenii. Focul, spanzurarea, ver-
ma neadormitii, flare cu multe capete, astea sant mij-
loacele principale, de care se sluje§te Satana in impA-
ratia sa cea intunecoasa, pentru a rasplati oamenilor
slujba cu care l'au slujit cat erau in viata. In descrie-
rea mai departe, care este cu totul prescurtata in redac-
tiunea moderna, se repeta deci mai mult sau mai putin
acelea§i munci §i cu acestea se isprave§te redactiunea
cea moderna. Mai mangaetor este sfar§itul redactiunet
celel veche, care dupe. ce mai enumera o sums de
munci continua: ,MaicaDomnului vazand atatea munct
§i auzind jeluirea muncitilor §i a ingerilor, litcrama si
zise Arhanghelulul Mihail, sit se sue la Hs. §i sa se roa-
ge pentru pacato§iT. Dar Arhanghelul ii zise, ca D-zeu
nu'l asculta pe dansul. Atunci se sui Sf. Maria InsiL§T la
D-zeu §i'l ruga ; §i se cobora D-zeu cu ingerii in Tad §i
zise pacato§ilor, el pentru rugliclunea Maicil sale s'a
366 LITERAtURA POPULARA ROMANA

indurat de dansiT si IT lash sit laculasch in ralu, de la

invierea Domnulul, din ziva de pasti pang la dumi-
neca mare, si dupa aceea sa mearga Tara in muncT.'
Provenienta bogomilica a acestuT apocrif in care Ar-
hanghelul Mihailjoaca un rol principal, este mai presus
de indoiala pentru literatura slavica , prin urmare si
pentru cea. romana. D-nu Hasdeu a dovedit-o atat
pentru acest apocrif, cat si pentru eel precedent si
pentru un al treilea din acel pretios obornicc din
see. XVI, asupra cardla vom reveni mai la vale.
Aceasta ,Calatoriec impreuna cu ,Apocalipsul ap.
Paul' au influentat asupra ,Cantecelor de stead si an
dat nastere mai mull sau mai pulin la cantarea a 40-a
din colectiunea de cantece a lul Anton Pann unde
sufletul descrie esirea sa din trup si calatoria prin Tad
si rah'. Aceasta legatura ce esista intre apocrifele si
cantecul de stea a fost trecuta cu vedere de d. Hasdeu.
Intru cat priveste basmul istriano-roman despre ,Sf.
Petru si mum sac pe care-1 aduce d. Hasdeu in lea-
tura cu aceste apocrife, observam ca se afla si la Si-
ciliani,

Visa]. Maki. Dorniaultli

Redactiunea moderna a ,Cal4toriel` adica! ,Epi-
stolia maicii Domnulal4 confine apoT un alt apocrif in-

i)Pitrk Fiabe novelle etc. siciliaue No. CXX VI. Lu porru di St.
Petru" qi anotatiun/ vol. IV. p. 40 vol. II pag. CXLI-II. apud Ves-
selovsky, o dvinadt snah. Sahaila p. 40.
 EPISTOLIA MATCH DOMNITLUI 367

titulat: ,Visul prea curate! Nascatoarei,' dar nedeo-

sebit prin tipar.
Este deci asemenea o carte popular& Dar ceea ce e
curios la acest apocrif e, ca nu s'a putut gasi pan5. ail
un original grecesc. Nici Vesselovsky, care a scris un
studiu special, nic! d-nu Hasdeu, care s'a folosit de acel
studiu si l'a mal complectat, n'au reusit in aceastit pri-
vinta. Dar totusi s'a incercat Vesselovsky a aduce a-
cest apocrif in legatura cu literature apocrif orientalA
ci de a arAta, dad, nu isvorul direct, cel putin un iz-
vor probabil, de unde printr'o mica schimbare, dato-
rita fantaziel populare, a putut sit decurga : ,Visulll
Maicel DomnuluT. 4 De oare ce d-nu H5.sdeu a trecut
cu titcere peste aceastA parte a studiulul lul Vesse-
lovsky, vom da noT aci pe scurt rationamentul acestul
din urma : 3)
Foarte raspandita si mult cilia a fost povestea a-
pocrifA de adormirea Maicel DomnuluT. Se af15, in
limba siriaca, arabA, copta, greceascA si latineasca,
toate insa diferA unele de altele. Tischendorf a publi-
cat textul grecesc dupA 5 manuscripte 2) si 2 texte la-
tine diferite 3) din care recenziunea 1 e luata din 3
manuscripte. 4) Unul dintr'aceste texte si adica cel
latin A 1neepe cu un fel de dialog intre Maica Dom -
nulu! si Hristos, unde putin inainte de patima lui ea
'I roagA sa 'I vesteasca moartea el, cu Ire! zile inainte.

1) L. c, p. 355 358.
8) Apocalypses p. 95-112.
8) L. c. p. 113 136.
4) Prolegomena p. XXXIV --.. XLVI.
368 LITERATURA POPULARX ROMANA

Atunci Domnul ii rdspunde : ,cum oare sä te las eu

pe tine, care m'al hrdnit i sustinut ? Ingeril mei te
vor pazi pe tine. Iar dup'd ce voiu fi palit patima pen-
tru neamul.omenesc §i voiu fi inviat dupa 3 zile i dup..
40 de zile ma voiu fi inaltat la cer; sA, stil, cd sufletul
tau se va deslipi de trup, cand ma vel vedea venind
cu ingeril gi sfintil` etc.
Acest pasagiu se vede, a dat nastere : ,Visulut
Maicei Domnului`, cad poporul a inteles : Adormirea
,Dormitioc in sens de dormire §i nu de moarte, §i po-
vestirea mai pe larga a patimel, nu ca un ce real ce
se petrece inaintea ochilor el, stand la piciorul era -
eel i vorbind cu Mantuitorul, ci ca un vis vazut in.
somn. Asa si este situatiunea descrisa la inceputul a-
celei alte redactiuni latinesti; cum ca Mariaimpreunl
cu loan steterti la piciorul crucel i Christos lass pe
Maica sa pe ingrijirea lul loan Intrio alit& redactiune-
perdutd, se poate ca dialogul intre Maria si Christos
relativ la patima, sa fie fost mai desvoltat si ast-fel
a devenit un apocrif deosebit, care s'a raspandit in
popor, nu IntFatata pentru coprinsul lul, ci pentru e-
pilogul, care faglidueste aceluia ce va arata sau va a-
vea aces carte, mila de la D-zeu Si paza easel lul, de
care nu se va apropia nimic diavolesc. Aducand decl
acest vis in legatura cu acel apocalips am scapat In
modul acesta gi pe acest apocrif de izolarea lul. RAs -
pandirea pe la cele alte popoare Si in special la Slav!
a fost tratata de d-nu Ilasdeu foarte pe deplin, asa in
cat nu 'ml ramane de cat a mentiona studiul respec-
tiv din Cuvente den batrani.
Cat prive§te insa apocriful in literatura romans,
 EPISTOLIA mArcii DOMNULUI 369

putem inainta cercetarea Hasdeu, cu un pas mai

departe.
In literatura romans avem doua redactiuni : una
mai scurta qi alta mai lungs. Cea scurta se apropie
mai Inuit de variantele gasite la cele alte popoare.
Arnandoua insa erau pang, acuma cunoscute numal
ca tipar, din care redactiunea cea scurta, intercalate
in Epistolia Maicei Domnului, s'a tiparit pentru in-
taia data la 1862, §i de atuncea incoa de vr'o 20 de
ori, 1) Tar redactiunea cea lunga la 1846. 2) Afara de
aceea, redactiunea cea scurta putin schimbata 'se mai
afla tiparita la un loc cu : ,Minunele Sf. Sisoe, 8) ceea
ce se vede ca a scapat d. Hasdeu din vedere. Intreba-
rea ce se pune este: care din aceste redactiuni este mai
veche ? Santem fericiti, ca putem raspunde cu mai
multa siguranta la aceasta intrebare, de oare ce po-
sedam un manuscript din 1784 al acestuT apocrif in
redacfiunea cea scurtd! 4) Aceasta nu esclude twit si
posibilitatea, ca alaturea cu aceasta sale existat §i cea
lunga. Coprinsul visulul fiind a§a scurt, ii publicam
aci urmator dupe manuscriptul nostru. Noi nu intram
In cercetarea amanuntita a variantelor ce presinta, clar
prin publicarea lui, inlesnim altora cercetarea :
,Visul precuratiT nitscatoril de Dumnezau cand au

1) Cluv. d. Mfr. II p. 307.

1) L. c. p. 389-391.
4) Ed. Bucur. 1878 p. 6-7.
4) Se adi. fa sbornicui san codex miecellaneue din biblioteca
noastrA, citat deja la Alexandria" qi e aerie In Sueeava. Din co-
prinaul mixt acelul sbornic rem, ca este o copie dnpa nn ori-
ginal mal vechiu.
Outer, 111. pop. Pooh 4
370 LITERATURA POPULARI ROMAN'

adormit ficloarl In muntele Maslinilor, au visat prin

somnu un visu ; gi veni cAtra dansa aeve adicl In
videre domnul Is. Hs. gi Tau zas : 0! maica mea Tubita!
au dormi gi nu auzi prin somnu ? Apol dad, s'au dig-
teptat sfanta, au gi rAspunsu luT Is. Hs. gi au zas : a-
dormu, fliul meu Tubit, gi Tar m'am digteptat gi t'am
visat, prinsu gi la stalp legat, gi pre cruce rAstignit gi
despre sflintul tau cap curge sAngele gi prAu fAc&nd
gi pre sfantul tAu trup l'am vAzut unA (!) lemnu di coaji
juchit. RAspunsA Is. Hs. gi zAsa : 0! maica me, TubitA!
Visul ci l'aI visat eu voiu sd'l pat pentru norodul omi-
nesc. i cine o va scriea aclastA sfantl, carte gi o va
purta la dAnsul, actala om va ave mill de la DumnezAu
gi priimit de la toil oameniT, gi la dasial motlillur, mA
voTuarata sAngura gi mA voiu ruga cu toti IngeriT MA,
fiTul meu, pentru sutletul aceluT oral, ci o va scriea gi
o va citi gi altora, gi sa o poarti la dAnsul actastA
sfanta carti gi '1 voiu duce Intr'un Implratiea cerTuluT.
Amin! 4
 EPISTOLIA DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS

Legenda Duminicel
Acest apocrif stA in intima IegAturA cu ,Visul de
latA, §i cu , Calatoria cu care impreuna formeaza pe de
o parte ,Epistolia MaiciT Domnuluic pe de alta parte
este insA§T ,Epistolia Domnulul nostru Isus Hristos ce
a trimis'o Dumnezei din cer.` Din acest apocrif avem
de asemenea o recenziune lungs §i alta mai scurtA.
Cea mai veche §i mai vestitA este cea lunga , Epistola
lui Hristios( care se afla in sbornicul din sec. XVI
impreuna cu cele alte apocrife, de care am vorbit
pang. acuma. Dupa acel manuscript a editat-o §i a
studiat-o d-nu HAsdeu. 1) In deosebi a publicat

1) L. c. 11 p. 21-55.
372 LITERATURA POPULARA ROMANI

Vesselovsky un studiu profund, sub titlul: ,Epis-

tolia din ea' ') continuat apoT in eel alt: ,Dome-
nica-Anastasia §i Vinerea-Paraschiva.` 2) Ne folo-
sim de toate acestea, pentru a da in resumat isto-
ricul acestuT apocrif. De timpurid deja s'a nascut sfin0-
rea Duminicel §i rOnerea asprA de la or ce lucru. Deja
in sec.VI se pomene§te ,Epistolia din cerc Fabricius a
publicats) un mic fragment grecesc,care dupa cum se ve-
de,este prototipul red actiunilor slavice §i redactiunel ro-
mane celel lunge. Aci se accentueaza pAzirea stra§nicli
a DuminiceT §i pedepsele ce vor urma din nepazirea
61. 0 copie latineasca a redactiund de pe la 788 din
Francia s'a publicat asemenea de Fabricius 5) §i care
de sigur se datoreVe mi§cAreT eretice din sudul acelel
tArT, unde apoT s'au inrAdacinat Albigensi, BogomiliT
francezT. Intr'un sobor linut la 755 de Pipin, se pome-
ne§te intre allele §i de aceasta pazire prea asprd. a Du-
miniceT, pe care insa biserica o condamnA, zicand, ca
oameniT sA se retie num al de lucrarea campulul §i de cele
alte lucrArT2) de munca sau casnice. Tot a§a se re
petA §i In ,Constitutioc din Worms de la 829; ba se
adauga chiar, el aceT ce nu pazesc Duminica au fost
lovitT de trasnet sad de carceTul membrilor, sad chiar
an fost ar§T de foc.6) Aci gAsim chiar acelea§lpedepse,
ca §i in Epistolia. A§a se mai povestesc §i alte legende

1) Jurn. Minis. Nar. Pros Vol. 184 p. 50-116.

1) Ibid. vol. 188 part. II p. 186-247.
3) Cod. apocryph. N. Test. III, 511-512.
4) L. c. p. 309-313.
5) Vesselovsky 1. c. p. 56.
41j Vesselovsky 1. c. p. 57.
 RPISTOLIA DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS 373

In toate arile, despre pedepse ce au citzut peste cal-

catorii zileT de Duminicb..
Amaducci 1) a publicat un alt text latin al Episto-
lieT din secol. XII, care dupit aceasta redacOune e clt-
zut din cer la Gaziza, sau precum indrepteazti, Vesse-
lovsky: Galata, si nici de cum in Ierusalim sau Roma,
precum era indicat in textul grecesc si cel latinesc.
Alte recenziunl, tot din sec. XIII. sant atribuite until
,Eustacius abbas de Flay 'care a depus marturie di a
venit din cera). Aceste recenziuni Impreuna cu rencen-
ziunea anglosaxona formeaztt o grupa. deosebita. A doua
"vet maT tarzie Si invederat o desvoltare a celeT d'antei,
se compune din rencenziunea nu mai puffin rAspanditit,
unde, pe large Duminica se adauga si Vinerea, §i se In-
troduce Maica Domnului. care joaca aci acelasi rol de
mijlocitoare intre oameniT qi Dumnezeu, precum am
vazut-o in ,Calittoria la Tad' unde se roaga pentru pa-
catosiT ei dobandeste ertarea lor, numaT din causa ce
ea se roaga pentru (Musa. Aceasta prelucrare o atribue
Vesselovsky secteT Flagellanilor din sec. XIII3). Atun-
cea miscarea reformatoria Tea caracterul )61%d si
atuncl apar pe la 1269 , biciuitoriT s (Flagellan01) ce
se bicruiau pentru isptisenia pacatelor. Ei se raspan-
dirA imediat pans in Polonia gi Ungaria. Miscarea re-
ligioasa deveni mai intensive in sec. XIV pe vremea
1) Aneectota litteraria Roma11773 vol. I p. 69 75 spud: Veso-
lovsky 1. c. p. 74 urm.
2) Hoc est mandatumDei de observation diei Dominicae quod
Dominus Eustacius abbas de Flay testatur venisse de coelo." ibid.
p. 76 urm.
2) 1. c. p. 82 urm.
374 LITERATURA POPULARA ROMANA

cIumei negre. Ziva principals a for a fost, dug tar-

turiele tuturor scriitorilor cuntimpuranT : Duminica.
De alts parte cinsteau si ziva Vinerel, ca ziva in care
s'arestignit Domnu Hristos. Ast-fel a ajuns vechiul apo-
crifsa be fie o carte de predilectiune, si eI l'au schimbat
dug modul for de a considera Duminica, Vinerea si
Maica D -luY. InteadevAr s'a publicat o Epistoliec 1A-
tineasca din sec XIV de catre Stumpf, luata din cronica
franceza a luI Nangis, unde se afla imediat, dug
re1atiuneadespre Flagellantil 1). Acest text. din secolul
XIV se apropie cat se poate de mult, de redactiunea
romans cea lung, ba adesea orl se potriveste cu
dansa, vorba cu vorba. Dintr'un ast-fel de original la-
tin s'a facut fara indoiala o traductiune greceasca,
sau poate s'a prelucrat redactiunea cea veche gre-
ceasca, dupa acel original latin, din care apoj s'a
tradus sloveneste respective romaneste.
Redactiunea noastra se deosibeste insa si de cele
°Rate pans acuma si se apropie de cearuseascA publica-
tA de Pypin, care intocmal ca cea romans, mai are 0
Mercurea ca zi de post, pe langa Vinerea si Duminica.
Aceasta redactiune lung tiparita si raspandita in
Romania abia de pe la 1852, este deja cunoscuta Ro-
manilor inca din secol. XVI, cad face parte din impor-
tantul Codex Sturdzanus. Popa Grigorie din Mahaclu
a tradus'o fara indoiala din slavoneste, ca toate cele
alte bucAtI dintr'acel. manuscript.
Afars de aceasta redactiune veche si de tiparul mo-
dern ,a cArui bibliografie a facut-o d-nu Hasdeua) maT po-
+) Vesselovsky 1. c. p. 89.
9) Cuv. d. batr. II p. 39-40.
 EPISTOLIA DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS 375

sedam si noT o copie manuscripts in sbornicul nostru de

pe la 1750. Neat ca lipseste una sau doua foi de la in-
ceput, restul care coprinde 13 paginT, reprezinta o va-
rianta destul de 1nsemnata de acele redactiunr. Asa,
ca sä pomenim numal una, nu se pomeneste nici un
,calugar Me Untie( precum este In textul din sec. XVI,
nicT numele patriarhulul din Ierusalim, unde a cazut
aces NoT dam aci in scurt coprinsul epis-
toliel, duparedactiunea noastra inedita, de oare ce cele
alte doua sant publicate. Lacuna de la inceput o um-
plem cu estractul din recenziunea moderns :
,A cazut o data o plata din cer, mica la vedere dar
grea la ridicare. Atuncea patriarhul Ierusalimulul a
adunat top. vladicil qi an facut rugaclunI treT zile si
treT nopt.T. Atuncea veni un glas din cer, zicand : luatl
piatra si o desfacet.T. Inteansa* se afla epistolia , ce
grab, : V'am trimes o scrisoare, Tar voT n'at1 ascultat,
si nu ati cinstit sfanta Duminica, de aceea v'am cer-
tat cu lerni grele, cu foamete si cu limbl paganesti, si
trasnete si ploae groaznica si multe semne v'am ar6.-
tat` .
Pans aci estractul dupa recenziunea moderns; de
aci inainte, dup& manuscriptul nostru :
,$i multe semne v'am aratat pentru Duminica, In-
vierea lul Hs. ySi maT rare ati inceput a face ; si am.
gandit sa peritl cu tot1 pentru sf. Duminica si sf. Vi-
nerT, si Tar m'am milostivit pentru ruga maicei mete
§i pentru apostolil mucenicil si ingeril meT. Doara yeti
feri saraci si miser, Tara voT nu-T miluiti. Mani! nu
au lege si in pre a tor, Tara vol radeef de legea voas-
tra. Nu §titl el VinerT am zidit pe Adam? ca Dumi-
376 LITERATURA POPULARA ROMANA.

neca veni Arhanghelul Gavriil cu bunavestire, ea Du-

minica luaTu botez, ca Dumineca invieTu din morti, ca
sit invie si morti la judet? Nu stitT cif Sf. Vineri ma
rastignira pe truce ? Deer tine nu va posti Sf. Vineri,
va petrece in foe de vecT ; Tar tine va cinsti Sf. Vi-
neri si sf-le Miercuri, va avea viaa de ye& Ma jur
pe scaunul eel inalt etc. ca dace nu va feri Sf. Dumi-
nica si Sf. Vineri si Sf. MercurT cu postul si cu meta-
tanie si cele alte praznice, vom trimete flare cu cate
douti capite. Si proclet se fie omul ce nu '$l va lasa
lucrul Sambata de la al noualea cias pan& lunT in
rasitritul soareluT ; si MercurT si VinerT se postitl. Dad.
nu, nu voiu mai trimete ,eitenil` pe pamant ci voiu
deschide 7 cerurT si va ploa plata arzanda $i uncrop ;
in luna luT Fevruarie voiu face 11 zile intuneric, si in
Aprile, 17 zile va ploua sange $i spuza si va strica
toate.`
Urmeaz§, apoT o apostrofa. teribila in contra pad,-
tosilor, cari sant enumerall ; si se Insira pedepsele lor.
ApoT urmeaza; , cum ca. aceasta, trimitere este de la
tatal nevazut, si eel, ce nu vor crede inteansa vor merge
in focul de veci, eel gatit draculuT ; maT usor va fi So-
domuluT si GomoruluT, de cat aceluea ce nu va priimi
aceasta trimitere, cazuta, din cer in lerusalim.`
Mal urmeaza blastamarea acelora, ce ocarese pe
popil, siblastemarea popilor ce nu slujesc in regula in
biserica. , Si se fie proclet pop a ce nu va priimi si nu va
ceti inaintea soboruluT aceasta scripturti si trimitere
din Ierusalim.'
,Iar eine va scrie §i va ceti aceasta epistolie, aceluea
IT va erta D-zeu pacatele. Imediat dupa aceasta iar se
 EPISTOLIA VOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS 377

afla: o apostrofare analog. Textul se terming. cu cu-

vintele. Eu patriarhul dill Ierusalim fuiu umbrit de
duhul sfantu Si crestin ; drept (aceea) roguma-voao,
fratilor mid; vindeti-va avutie voastra §i va cumpa-
rati cheea imparatiei cerului cu milostenie etc
doara D-I D-zeul nostril, cela ce au flout cerul pi pa-
mantul, doara isi va intoarce mane sa despre nor
§i doara ne va milui si pre nor Is. Hs. D-zaul ce-I ti-
nere §i putere noastra in vecii vecilor. Amin.'
Pe lang aceasta redactiune lung, care a devenit
cartea populara: ,Epistolia lilt Hristos' mai esista i o
aka. redactiune scurta romaneasca, care precum a ob-
servat-o foarte bine d-nu Hasdeu, formeaza inceputul
asa numitei ,Epistolie Maicei Domnuluic si care se
potrivqte intocmai cu recenziunea maghiara, polona
si ruteana. Dependenta textului roman de eel rutean
merge chiar mai departe de cat a observat-o d. Hasdeu:
Aceasta epistolie s'a gasit in orasul Bethania dice
textul unguresc, dupa indicatiunea sa prop t ie. La Ru-
theni i Poloni s'a schimbat acea Bethania in Cara Bri-
tanid, sad Cara Britanilor. i in textul roman rega-
sim atat Cara Britanilor cat Si muntele Maslinilor
dar ast-fel schimbate, ca cu grew i ar mai recunoaste
cine-va, care nu it a comparat cu cele alte variante
neromane. Iata cum sung. textul roman : Aceasta carte
este aratata in fata bdtrdnilor, in manta Maslinilor.
Mutand numailitera r din cuvantul bdtrdnilor mai sus,
ajungem de la acest din urma, laforma corectA: Britani-
lor; o mu tare ce s'a putut face foarte lesne de catre acela,
care a copiat manuscriptul scris cu cirilica §i cu litere
aruncate de asupra, precum este scripture cirilica. Co-
378 LITERATURA POPULARA ROMANI.

pistul neintelegand cuvintele: terra britanilor, a citit decT:

batrdnilor §i din tam a ajuns lafafa. Aceasta schimbare
este de alts parte importanta §i pentru constatarea, el
toate edifiunile moderne s'at facut dupa o singura co-
pie, cad toate au; fafa batrdnilor. PanA acuma pe cat
§tim, nu s'a aflat un manuscript al acesteT redactiunT ;
cu timpul insa credem ca vom reu§i a'l gasi §i pentru
aceasta legends, §i atuncea sper ca se va dovedi, data
conjectura noastra este adevarata.
0 alts trasura caracteristica a acestel legende, rele-
vata de d-nu Hasdeu numaT pentru redactiunile po-
lona §i ruteanA, §i nicT de cum pentru cea romans,
este, ca originea el se esplicA acolo in modul urmator :
Aceste cuvinte DumnezeeVi au fost trimise dupa
legends de insu§r Dumnezeu, Paper, respective patri-
arhulul Leone, care le-a trimis fratelur sau RegeluT §i
cu ajutorul for a biruit pe vrajma§r. IntocmaT a§a, nu-
mar cu omiterea numeluT patriarhuluT, se regasa5te
acest pasagid §i in redactiunea romans, unde se zice :
, Aceste cuvinte sant de la singur Dumnezeu §i mantui-
torul nostru Is. Hr. fiind data prea sfincitului patriitrh,
earn patriarhul o au trimes frate-sau cralului sa-1 fie
intru ajutor catre pizmalii /A
Identitatea pe care o relevam acuma, ne arats lo-
cul unde trebue sa cautam originea redactiuner scurte
romane Invederat ca a ajuns la nor, impreuna cu ,Vi-
sul Maicil DomnuluP de la Rutenb, unde se aflu aceste
douaapocrife de asemenea tot-d'a-una combinate. Re-
d acti un ile cele lunge ne-au venit, dupa toata pro babilita-
tea de la SlaviT de Sud, pe tend redactiunile cele scurte
se par ca au prototipurile for in literatura populara ru-
 EPISTOLIA DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS 379

teand sau polona. Mai observAm ca manuscriptul nostru

din 1784 care tontine Visul( este scris In Suceava!
Cat prive§te coprinsul acesteT redactiunl, el se poate
resuma in recomandatiunea cinstireT §i pazirel Dumi-
niceT, Tar peste acela, ce nu ova tine, vor veni pedepse
analoage cu cele din redactiunea cea lung. Aci nu se
mai pomene§te nici de Mercurea, nicT de Vinerea. De
alts parte s'a adaus, ca insuysi cartes are puterea de a
ajuta pe totl aceT, ce o vor purta, IntocmaT precum am
vazut-o la ,Visul' cu care e unit, §i precum o vom
maT vedea la ,Minunile St -luT Sisoe.
Destul de cunoscut este acuma rolul ce'l joaca St.
Duminica personificata in basmele roman. FetT fru=
mo§I ajung la dansa abia dupa ce au trecut pe la St.
Mercure §i St. Vinere; cate§T trele babe batrane IT a-
juta, sau dandu-le sfaturT bune sau chiar lucrurl mi-
nunate. A§a In povestea porculuT, a luT Creanga 1) in
Zina Zorilor a luT SlavicT etc. in toate colectiunile de
basme ale luT Ispirescu, Fundescu, Schott etc.
Dc alts parte gasim St. Duminicapersonillcata §i a-
Murata cu Vinerea In colinda Sf. Duminica 2) unde
vrea sa boteze pe Domnul, i se duce Duminica la
Iordan, sä caute darul, dar and se intoarce cu darul, cu
treT florT, ca §i treT viorT
ce lucesc ca ni§te zorT4
Domnul a fost deja botezat ,cu nanapl St Ion.'
Darul IT rAmane Insa. eT §i ea devine mai mandra de
1) Convorb. liter. An. X. 1876.
2) Marienesen. Collude No. 15 p. 39.
380 LITERATURA POPULARA ROMAN).

cat Vnerea. Vesselovsky cunoaste aceasta colinda din

traducerea germana a lul Schuller, si o compara1)
oare-sr cum cu un cantec popular bulgaresc No. 43
al colectiunel frailor MiladinovOl. De asemenea ci-
teaza 2) si cea-l'alta colinda : Maria si fetele 8) unde St.
Duminica merge inaintea Marier In ,Rusalim(
i floe' culegea
cunune invartea
pe cale i .ipa.'
Vesselovsky studiaza acolo, ca o continuare a stu-
diuluT situ despre legenda Duminicer, personificarea
Duminicel in literatura universals.
NoT maT adaugam aci doua citate din literatura ve-
chie roman& privitoare la sfiintirea Duminicer si Vi-
nereT.
In Pravila mica tiparita la Govora 1640 zice Mitro-
politul Ghenadie ; Oar& Intealtd chipu insusi datoriu
Taste a posti Miercurea fi Vinerea prespre tot anuld,
cum porancesc sfintele $i dumnezeestile pravile,c fa-
candu-se alusiune la Pravila Apostolilor cap 66 si 2554)
Tot in acea Pravila se maT povesteste si cele urma-
toare :
,DecT intr'una de zile un trupd mort alit oare ca-
ruea fu scosfl la cale, si'l intimpina marele Pahomie,
si vazu doT Ingeri mergandd pre urma patulul mortu-
1) Domenica-Anastasia p. 202 No. 1.
ti) L. c. p. 201.
s) Marienescu L c. p. 46-49.
4) Ciparlu, Analecte literare. Blasiu 1858 pag. 142.
 RPISTOMA DOMNULUI NOSTRU ISUS HRISTOS 881

lul, §i sg, rugs. lui Dumnezeu, sA4 descoapere luice fu,

§i venire, aceT doT Ingeri call% dinsul §i zise ciitra din-
§ir: dereptu ce fiindu vol ingeri §i meargeti pre urma
unuT mort6? §i-i graira lui: unul din noT Taste Miercuri
lard altul Vineri. _lard pentru ce meargemd pre urma
luT, el tocmal intru aceaste zile posti kind la mortea luT.
DereptA aceea §i not-1 Milani, cela ce se nevoea§te.
Intre D-zeu.' 1)

IVIMINew

I) ibidem pag. 1&).

 LEGENDA VINEREI
Legenda aceasta cu care ne vom ocupa acuma se
afla asemenea in Codex Sturdzanus §i a fost publicata
de d. Hasdeu in Cuvente den batrani. 1) Sf. Vinere, de
care e vorba aci este aceea din Roma, care se praz-
nuWe la 26 Iulie, al cares prototip grecesc se afla in-
tr'un manuscript al Bibliotecei imperiale din Viena 2)
In Mineele grece§ti se afla aceemi legenda mai pres-
cmtata de cat In textul nostru roman, care se vede
ca n'a fost tradus din grece§te, ci din slavone§te. Re-
dactiunea slavona prosaica nu s'a gasit Inca., dar Vesse-
lovsky arata multe paralele in li1eratura italiana. Asa
a fost prelucrata In Locra ail Gerace §i a fost publi-
eata latine§te la 1643 in Neapoli de ate un popa a-
nume Simon, din cinul Carmeli(ilor. 8) La 1645 tipari
Francesco Gravina de Cruyllas in Palermo, viata Sf. Vi-
9 II. p. 139-156.
2) HiLsden 1. c. p. 139.
9 Autore R. P. Fratre Simone a Spiritu Sancto carmelitano ex-
calceato, ap. Vesselovsky. 1. c. p. 206.
 LEGENDA TINEREI 383

neri in limba italianit. Densebirea intre aceasta din.urmit

§i acea a Fr. Simon consta, afarit de amanunturi mat
micT, mat mult intr'aceea, cA Sf. Vineri a luT Gravina
este localisatit in Sicilia 1) Se vede el a fost Influen-
tata de o alts Sf Vinere asemene sicilana a careT via -
.A s'a scris de Gaetani. 2)
Coprinsul legendeT romftne, care diferA in mat mul-
te puncte de redactiunile latine, italiane ei de cea gre-
ceasca a Mineelor este pe scurt cel urmAtor:
,Eraun om anume Agaton §i muerealuT Polfiia. Du-.
pit multA vreme, neavand copil, se rugaraluT D-zeu §i
veni un finger de le spuse ea vor avea o fats, a careT
nume sA fie: Sf. Vinere, cad se va na§te Vineri. Dupa
ce crescu se duse din curtile tataluT sau sa propovit-
duTascA Cre§tinismul. A§a ajunse mai intaiu intr'o ce-
tate anume Antiohie, al careT imparat se chema An-
tioh, el era Grec. S'au vent multi de au pArAt-o re-
gelul c6. propaga religiunea cre§tinA. ImpAratul se mA-
nie Si porunci slugelor sA -o aduca inaintea lui. VAzAnd
cat de frumoasA era, II zise sA se piece dumnezeulul sau,
§i el o va lua de nevasta. Sf. Vinere respinse insa pro-
punerea lui. AtuncT porunci imparatul sA o leagA ca
sA o rastigneasca. Ea se rugA la D-zeu §i se ridica un

t) Tiltul acesteT biografiT este: Vita di S-a Venera. da Latini

clefts Veneranda, da Greci Parasceve, vergine martire a predica-
trice di Cristo, scritta da D. Francesco Gravina de Cruyllas, Es-
tratta da molts omelie de santi Padri Greci e Latini e cavata
da non poche scritture a penna. Con privilegio. InPalermo nella
stamperia d'Alfonso dell'Isola (stamperia camerale) Apud. Vesse-
lovsky I. c. p 207 No. 1.
Vesselovsky 1. c. p. 205-206.
384 LITERATURA POPULARA ROMANX

vifor.ce lua o plata mare §i o pinia ca o frunza qi su-

na ; §i se ivi Ingerul Domnulul inaintea eT, §i rupse le-
gaturele de pe maInile eT. Atunci strigara toil oamenir:
nu e alt D-zeu maT mare, de eat D-zeul Sf-teT Vineri 1
si slugile imparatuluT se inchinara inaintea el ; Tar ea
II boteza. Imparatul vazand acestea porunci altor slugi
zicand: prindeti-o §i aflatI o caldare §i ardeti petri §i
le zmicuraii qi le 1344 in caldare §i bagatI plumbu
§i seu §i smoala, sa fiarba §apte zile §i §apte nopti §i a
aptea zi obagaVin caldare! A§a facura, dar daelt des-
coperira caldarea, se scula Sf. Vineri in picioare teafa-
ra §i nevAtAmata. Cum se apropie imparatuI de dude
mare sa vaza acea minune, lua Sf. Vinere apa din cal-
dare §i'l stropipeste obraz, orbindu-1. Imparatul se ra-
ga apoi de dansa sal milulasca, el vrea O. se fedi
cretin. Si Sf. Vinere cazu cu fata la pamant §i planse,
§i se facu o balta din lacremile eT. Cu aceasta apa de
lacrimi unse ochilImparatului, §i el vazu, §i cu aceea,T
apa II boteza pe dansul §i pe totT oamenii ce erau a-
colo. Dupa aceea pleca de acolo Inteun alt ora§, ca sit
propovaduiasea euvantul luT Hs. aci domni Atizma im-
parat; acesta de asemenea IT fagadui mana sa, clack
ea se va inchina D-zeilor sei. Sf. Vineri insa nu voi,
§i imparatul porunci slugilor sale. sa o duce inaintea
zmeulul din cetate, ca sa o manance. Sf. Vinere Men
semnul crucel peste acel zmeu, §i fugi diavolul §i toa-
te duhurile necurate dintrInsul, §i atuncea se apropie
Sf. Vinere de zmeu §i calca cu picTorul spre falca zmeu-
luT §i Inn% Inteansul si trecu prin zgaul luT afara si
statu Wit inaintea luT. Si atunci boteza pe hnparat 41
toate slugile luT §i tot! oamenll. De acolo ajunse in o-
 LEGENDA VINEREI 385.

ra§ul luT Aclit imparat , unde i se intampla ca la eeT

l'altf doi imparaV. i aci porunci, de o pusera intr'o
&Mare cu plumb, seu §i smoala, dar pars foculuT de
sub caldare arse slugile imparatulul §i atuncT zise Ac-
lit imparat cal IA slugile luT: taTat-ii capul. Inaintea mor-
OT se ruga Sf. Vinere catra D-zeu, zicand : rogu-te sa
facT mild cu aceT, ce voriface pomanamie §i prinosul§i
liturghie §i lumanare §i blagaslove§te Doamne, casele
for §i ficiorii for §i holdele §i dobitoacele for toate ; §i
sa fuel,' de el toate duhurile rele i farmacatoarele ; §i
sufletele for sa fie luminate ; e cela ce nu va cinsti a-
ceasta zi de vinerea mare, cu milostenie §i cu rugacTu-
ne la biserica, Tara cela ce va lucra inteansa, acela se
fie blastemat; Tar cela ce o va cinsti §i o va posti §apte
zile, sa fie lug sanatate §i ertaciune pacatelor: §i tine
nu-dva cinsti Sf. Vineri, ci-o va spurca cu came sau
cu branza etc. acela sa nu birtifasca. CA Sf. Vineri
rastignitu-s'au Hs. de voe in cruee.
Dupa aceea II ta'lara capulc.
Aceasta rugaciune de la sfar§it ne arata ca Sf. Vi-
nere din aceasta legenda este o personificatjune a zi-
lei Vineri, pe care am intalnit'o deja personificath. cu
Mercurea alaturen §i cu Duminica. In Ms. de Intrebari
§i rasp din 18091) se afla §irul urmator de IntrebarT ce
sta in legatura cu legenda de fatA:
I. Pentru ce postimfi patru posturl intru unti annil?
R. Pentru cele patru piroane ce batura JidoviT in
palmile luT Hs. §i in ,costa.
I. Dar Vinerile pentru ce le postimii?
1) pagina 11.
Gager, lit. pop. rom. 25
386 LITERATURA POPULARA. ROMANA.

R. Pentru cele patru rane.

I. Dar Mercurile pentru ce le postimn ?
R. Pentru ca sa incaparmtt la ziva de judecata suptil
aceperemantu PrecistiT, care sit va ruga fiTulul eT pen-
t ru pacato§i §i pe cati va cuprinde,;.pe to va erta Dum-
nezeu de pacate.'
Deosebirea intre ,Intrebarile" Si legenda este nu-
mal, ca la cele d'antai s'a specializat momen'eul din ra-
stignirea la care se refers cinstirea Vinerilor, pe and
in legenda este faptul intreg al rastignireT, cauza postu-
lul §i al cinstireT VineriT. Cat prive§te Mercurea vedem
aci Maica precista, puss in legatura cu dansa ;
fart indoiala de asemenea o confundare intre dansa
§i Mercurea, precum a demonstrat-o Veselofsky la Du-
minica §i Vinerea, 1) cum di in multe literaturi popu-
lare, au luat locul MaiciT Preciste.
De observat pe langs acestea este, ca ins4T legenda
VinereT, §i nu numaT cinstirea zileT VinerT, ci chiar cu
numele eT, a devenit o colinda publicata de Theodo-
rescu. 2) IatA o textual :

Sus pe slava ceruluT

Ler-oT Leo d'aT Ler-oT Doamne -le.
La poalele raTuluT
La scaunul DomnuluT,
La scaun de judecatil
Trude merge lumea toatil,
Genuchiat- a sflinta Finer&

1)1. c. (DomenicaAnastasia) p. 194 urm.

2) Colindele roman Bucur. 1870 p. 41-42.
 LEGENDA VINEREI 387

Genuchia gi miy plfingea

§i de Domnul se ruga
§i din gurit-asTa grida
§tii Doamne ca m'aT trimes
Pamantul ca sIt'l botez.
TotT s'au dat botezului,
NumaT unul nu s'a dat :
Cetatea Irodulul
Nu s'a dat botezului
NicT erestinatilor,
Ci pe mine prinsu-nect
Prinsu-nect
Legatu-nt'a
Cu cutit taratu-m'a
In cazan betgatu-m'a
$i fret zile fiertu-nea
Nunta'n ceara On refind ;
ET din cazan scosu -m'au
Apo/ strecuratu-m'an
La gard aruncatu-m'au
In obi= scuipatu -m'au.
§'am acid
Cunt am putut
§i la tine c'am venit
Sit'mT daT sfitil'n ajutor
Ye Irod ca s'ii'l omor.

Restul ColindeI ne spune ca D-zeu u da pe Sf. Ilie

intr'ajutor, care trasnia dracT §i fI fulgera, §i el. se spe-
riau §i botezului se dau.
Pentru a da legendeT caracterul uneT colinde de Cra-
388 LITERATURA POPULAR). ROMANA

dun s'a schimbat numele imparatilor §i s'a contopit

in ,trod` eel destul de bine cunoscut. Dar gall de a-
ceasta adaptare naturals, se potrive§te colinda cu le-
genda chiar pang, in amanuntul cazanului eel cu tears.
§i resins. Dependenta Colindei de legenda este deer
invederata §i mai presus de or ce indolala.
Invatatura pentru celi 12 vineri mari ce sant
preste anu.
In legatura intima cu legenda Vinerel in general §i
cu cinstirea zileT Vinerea in special, sty acest apocrif
descoperit de not in literatura romans.
Afars de Vinerea mare maT sant §i alte Vineri pes-
te an, ce trebue praznuite, de oare-ce intr'ansele s'au
intamplat lucruri importante din istoria lumii cre§tine.
Prot. Vesselovsky ocupandu-se de acest sir de apocri-
fe, n'a putut sa nu studieze in modul sau eel profund
§i apocriful de fata §i noT din parte-ne ne vom fo-
losi de studiul sau in respect en redactiunea noastra.
romans, necunoscuth pang acuma.
Intocmai precum s'a cautat a arata toate intampla-
rile ce s'au facut in ziva de Dumineca, §i care IT dau
acel caracter slant, tot a§a s'a adunat lista intam-
plarilor din ziva de VinerT. 0 astfel de compilatiune
se atribue papei Clemens §i textul grecesc s'a publicat
de Cardinalul Pitra. Acest text nu coprinde de cat o
simply lista. acelor 12 Vineri de peste an, Wit vre
1) Skazanio o 12-ti piatnitah :.biro. M N. P. vol. 185 partea 2
1875 p. 326-367. Si continuarea sub titlul Freiheit-Eleftherij"
ibid. vol. CXC. partea 2 pag. 76-126.
 LEGF.NPA CELOR 12 VINE1RI 389

un cuvant de esplicare. Vesselovsky alatureaza apor

un ,sir de paralele din literaturele occidentale, cari
Coate in de aceasta redactiune, ce o putem numi :
Clementina.' A§a o variants germand, alta proven-
-gala din sec. XVII. apol done italiane, din care cea din
urma adauga deja o mica esplicare la fie-care Vinere.
Ceva mat esplicatd. este apoT recenziune engleza :
,despre cele 12vineri de our de peste an §i apol una
franceza 1)
Cu totul deosebita se presinta acuma o alts grupa
de legende asupra celor 12 Vinert, ce se poate numi
cea sloveneasca, sau precum o numWe Vesselovsky
,Elefterianr de oare ce se afla numai la Slavi §i per-
soana principal, intr'acel apocrif este ,Elefterie" sau
precum sunk, in recenziunea romans.. Liftirie. Aceas-
ta redactiune este cnnoscuta in opt texte slavice, pe
cari Vesselovsky IT Imparte in done grupe , deosebite
intre dansele mai cu seama prin ordinea In care se
enumerd cele 12 Vineri. Ajunge acuma sA spunem ca.
redactiunea romans se potrive§te cu grupa A, pe care
o caracterisam Intocmai dand coprinsul redactiunel
romane , tot de o data aratam printr'aceasta prototi-
pul direct al acestet din urma. Redactiunea romana
o posedam, pe cat §tim pana acuma, numai not singuri
in sbornicul nostru manuscript de pe la 1750 unde
ocupa noue pagini. Tat, pe scurt ceea ce ne spune le-
genda celor 12 Vinert :
,La apus este un pAmant frumos §i acolo este o ce-
tate ce se chiama Drace. Acolo locuiau multi Jidovi
1) L. c. p. 329-334.
390 LITERATURA POPULARA ROMANA

0 se priceau In cuvinie cu Cre0init 0 data se invoir&

intre dan0i sA aleaga cafe un filosof, cari sa se intrebe
din carte, §i a caruI lege se va dovedi, ca e mar,ade-
A/rata, pe aceea o vor priimi:
5i aleserA Cre0inft un filosof anume Leftirie, iara
Jidovil alesera un filosof anume Tarasie §i intrarA.
amandoi iutr'o casa de taina §i incepurA a se in-
treba din carte §i din legi, §i se pricirA trel zile §i
trei nopli, §i tot it ramasa Leftirie pe Tarasie. 5i vitzu
Tarasie ea rAmAne, zise dire Leftirie : Tata ca ma, due
afar/ sA ma trezvesc, ca mi s'au sillbatiteit minlile din
cap, bra panA cand volu veni de afar/ to sa. ,stiff ran-
dul celor doa-spre -zece Vineri marl, ce au lAsat D-zeu
de folos Cre§tinilor peste an. Leftirie nu tiea ce sA fa-
cA. Tara Tarasie avea un fidlor anume Mahiil, i aces-
ta ramase cu Leftirie in casa. Atunci se indreptA acest
din urma cAtre Mahiil §i'1 intrebA, dael §tie, sa'i spue
randul celor 12 Vineri. 5i Mahiil zise : §tiu-le , ca au
facut Dumnezeu un sfetoc §i li-au scris acolo §i li-au
dat apostolilor ca di §tie §i el de acele 12 Vineri; car a-
postolii cAnd s'au dispArtit de Hristos II-au ascunsu de
frica Jidovilor. IarA Jidovil prinserA pe unul din apo-
stoli cu sfetocul la el i au fostu scrise §i acele 12 Vi-
neri mari: Si incepu Mahiil a be spune wale pre randu. c
, Ant Aia Vineri inainte a 40 mucenici, atunce scoase
D-zeu pre Adam §i pre Eva din rain.
,A doua Vineri inaintea blitgovi0eniilor; atuncea
ucise Cain pre Avel.
,A 3-a inaintea Pa§tilor ; al unce rilstignirl pe Hs.
A 4-a inaintea Inalt,Arei: dAramarea Sodomului,
Gomorei 0 celor alte cetatj.
 LEGENDA CELOR 12 VINERI 391

,A 5-a inaintea Rusalilor, atuncea se ridicarl Tur-

cii §i alte limbi pagane de gonirA pre Arcadie imparatu
peste mare §i mancarl came de camila §i baurA san-
ge de caprd.
,A 6-a inaintea lui Sf. Petru §i Pavel, atuncea tri-
mese D-zeu cele zece WM peste Egipt.
,A 7-a inaintea preobrajeniei. 'ail Turcil ce zburara
cu aripi ca zmeii si ca scorpiile si ajunserg. la Rim si
Ierusalim ; dar fury scosi de ingerul Domnulul in t,ara
Avatului prin porta Zraon, la Tatari.
,A 8-a inaintea adormirel Precistii, atuncea se
sculA Navohodonosor si robi Ierusalimul 70 de ant
,A 9-a inaintea taerii ; atunci a tiliat Irod capul lui
Loan pentru Irodiea.
,A 10-a inaintea inaltArii Crucil ; atunci lovi Moisi
marea Ro§ie cu toiagul.
, A 11-a inaintea lui Sf. Andrei, atunci a pus Ieremia
Diavolul intre doue munt,i inatti.
,A 12-a inainteanasterii lui Hs. Atunci a talat Trod
impArat 11 mil de prunci.
,SA se §tie deci ea aceste 12 Vineri mail tribue iinu-
te cu post si rugaciune si sa nu se manance mai molt
decat paine seaca si sa bea apa : atunci D-zeu va bla-
goslovi pe acela in toate lucrurile.
,Cum se intoarse Tarasie ii spuse Leftirie cele 12
Vineri mari, dupA cum le auzise de la Mahiil. Tarasie
auzind aceste striga, ca nu le poate avea de cat de la
Mill sAu Mahiil si scoase un cut,it de '1 junghea. Iar
Crestinil se veselira de izbanda lui Lefterie.
Intocmai asa sant si textele slavone din grupa A,
cu singura deosebire el in recenziunea romanA s'a
392 LITERATURA POPULAR? ROMANA

intervertit randul la mijloc, rom. 6 corespunde slay.

7 ; rum. 7 sl. 8.§i rum. 8 slay. 6. Cea l'alta grupA slo-
veneascA B. afara de alts randulala a Vinerilor se mai
deosibWe de A printr'o mai mare desvoltare Inca a
esplicatiunilor adause la fie care Vinerea.
Cat prive§te red. romana observam cA ea are de
comun numele cetatii Drace cu doue texte din aceas-
ta grupa din urma; pe cand la celealte texte slavone
sau ca e omis cu totul, sau ca este inlocuit printr'un
alt nume.
Nu voim acuma sA mai intram in descrierea ama-
nuntitA a obiceiurilor §i credintelor romane privitoare
la ziva de Vineri. Toti §tim ca. Vinerea nu lucreazA
nicl o femeea romana, §i el lucrarea in aceastA zi a-
duce paguba de fulger, trAsnet §i grindina. Vesselov-
sky a cules 1) aceste credinte populare de pre alocu-
rea §i ele ne arata cat de aclanc a intrat legenda §i
cinstirea Vinerei in spiritul atator popoare.

..............

I) L. c. p 357-395.
 MINUNILE SF-LUI SISOE
Nu mai putin s'a inradacinat in popor §i o altd legen-
d,, care apare in literatura romans din secol in secol,
+Jar care abia de vre-o 10 12 s'a resadit in mijlocul
poporuluT §i de atuncea s'a 'alit intr'un mod minunat.
E vorba de , Minunile Si -to Sisoec. in done redac-
tiuni, una lungii, §i cea-l'altd scurtd. Cea d'antaia a
lost descoperita de d-nu Hasdeu in des pomenitul
Codex Sturdzanus Si prin urmare publicata de d-nia
sa, insotitd cu o introducere literal % foarte impor-
tantd, 1) in care demonstrd originea bogomilica aces -
tel legende. Nu cred insa ca. putem vorbi aci de doue
redactiunl ci mai bine de doue legende deosebite, cari
pe langd. momente comune, au altele diferite cu to-
tul ; de sigur a influentat una asupra celel alte, §i
clacd judecam bine in rationamentul ce urmeazd, a-
1) Cuy. d. War. II, 263-291.
394 LITERATURA POPULAR' ROMAN'

tunci a Influemat legenda cea scurta asupra celer

alte. Spre mai lesne deosebire vom numi legenda cea
lungs: Minunile Sf-lta Sisoe §i cea scurta : Avestica
aripa Satanului dupa rolul ce joaca fie-care din a-
ceste doue persoane in acele legende. Noi dam a-
cestei din urma prioritatea, de oare ce e mult mar
veche, intru cat se poate dovedi pe cale literal* cu
toate ca in literatura romans se pare a fi mai noua
de cat Minunile Sf-lui Sisoe.
Avesti %a aripa Satanei.
Acest apocrif it posedam not scris la 1799 interca-
lat intr'un sbornic de la 1779, proprietatea noastra.
Postscriptul copistului ne spune insa ca, aceasta is-
torte s'au scris dupe o scrisoare a lui Gheorghe croi-
torul( se vede deci c a ezistat intr'o copie mai ve-
che romaneasca. Legenda de fats o publicam textual
in Ghrestomatia noastra vol. II. aci dam numai es-
tractul ei :
.Arhanghelul Mihail pogorandu-se din muntele Ili°.
nului vede pe un duh necurat cu ochii ca stelele, cu
mainile de foe, cu unghile ca secerile §i cu parul pans
la calcai. Arhanghelul if a zis : staff satana! cine e§ti?
§i unde to duct? Iar ea zise : pe mine ma chiama: ,A-
vestet,a aripa Satanei, aripa imparatului nostru voevo-
dului Velzevul; §i acum am auzit ca fedora Maria
urea sa nasca pe Hs. ma due cu ale mele me§ter§u-
guri sa o srnintesc §i sb., omor pruncul. Iar Arhanghelu
o prinse de par §i o batu cu 'biciul de foe §i Ii puse
paloul de moarte in coaste! Iar ea se rugs, de dansul
 MINUNILE SF-LUI SISOE 395

zicand : rogu-ma, arhanghele Mihaile, muncitoriul dra-

cilor, mai slabeste din legaturl. Arhanghelul insa o
intreba cum intrA in casele oamenilor, de omoarb. prun-
cil? Avestita ii zise : ma fac ogar, gains, muscA, epure
etc. am 19 numiri cu care fac ce voiu, lai unde se
vor afla aceste numiri scrise, eu acolo nu mai ma pot
apropia cale de §apte mile. Avestita in0ra apoi cele 19
numiri ale ei si le (IA zapis arhanghelului Mihail sh o
slobozeasca. Arhanghelul insa o blestema sa nu sh a-
propie de cutare . . . 0 apoi o trimete in locul ce i e-
ste ghtit in fundul beznii, la tatal ei Verzuvul.'
Putin schimbath de aceasta redactiune cea mai ve-
che cunoscuta pans acuma, este cea moderns, care
ocuph pagina 1-2 a cartii raspandite sub numele de
Minunile Sf. Sisoe'. Ce e drept, D-nu FIAsdeu a ara-
tat inrudirea ce esista intre aceasta legendh, deve-
nita simplu descantec chiar Si la Romani si intre un
descantec rusesc din sec. XVII.
Se vede ca. totusi II an sca'pat insa diti vedere, doue
paralele rusesti publicate de Tihonravov, 1) din care
cea d'antaia este din secolul trecut, cea din urma
provine dintr'un manuscript model n rasholnik , a-
dica de la secta, considerate in Rusia, mai mult sau
mat putin ca eretica. Atat in aceste texte ruse0i, cat
0 in cele romane moderne, figureaza Sf. Sisinie, Sisin
resp. Sisoe, care precum am vazut, lipseste cu desa-
var0re in textul cel vechiu publicat mat sus; on cum
ar fi, originea bogomolich acestul descantec la Roma-
ni §i Slavi ni se pare demonstrat din partea d-lui Has-

1) Parrifatniki II. p. 351-353.

396 L1TERATUR A PO PULARA ROMANA

den, care se opre,te aci. 1) Not ins& am urmarit in

doue randuri aceasta legend, mat departe, §i am a-
juns a regasi prototipul et cel mai vechiu deja cel pu-
ffin in sec. IX in literatura ebraieA, si am aratat ca, s'a
pastrat pana in ziva de astazi la Evreil intr'o forma
aproape identica cu cea romana, servindu-le ca amu-
lete pe langa leuze. Aci sant numat alto numirr, fon-
dul §i chiar vorbele sant mai aceleasi. In locul arhan-
ghelului Mihail se intalne§te prorocul Ilie cu Lilith
duh necurat, care to locul Avestitei. Si ea se duce sa
omoare pruncul nou nascut, este batuta de Ilie, iT
spune un §ir de numirt ce are §i IT fagadue§te cA se
va departa de acea casa, unde-§i va vedea numi-
rile el.
In descanteeele ruseE;ti este Avestia inlocuitA
prin fetele imparatului Irod. Sbornicul nostru care
coprinde legenda, mai coprindea §i un variant ro-
man al descantecului, care se mai poaterecunoa§te din
fragmentul cea mai Minas, rupta find foaia pe care
a fost scris. Se pomeneste ca. a . . . , ,venit la
dan01 ni§te (fete) . . . . §i. 1-au intrebat pre dan-
sale . . . , lor, Tale raspunsera.: not santem
fetile . . . cre,tinesc, sa le facem mune& lor, in-
treblim 2 sa munciasca pre neamul crq-
tinesc . . . . sa cutremuram criiri lor . .
sa be bem §i dupa acea s'au sculat . . . . . de
1) Gaste r. Beitrage zur vergleichenden Sagenforschnng (sub
tipar) qi : Anuar pentru Israelit! An. IV. p. 73-79 :
si ceT treT Inger!". Mai adaugii acolo : Perger, Pflan-
zensagen pag. 259 qi Birlinger, A us Schwaben 1. pag. 448
urm.
 MINUNILE SF-LUI SISOE 397

fer §i If au dat cote 7 rani . . . , afurishte si

ocarate restul lipseste cu totul. Noi am p menit si de
acest fragment si de variantul legendel devenite des-
chntec in Bucovina 1) de oare ce vom reveni mai pe
larg asupra acestui fenomen cum se schimbh legends
sau un apocrif intr'un descantec. Si tocmai acest apo-
crif s'a schimbat chiar si in amulet precum vom vedea.

Minunile Sf. Sisoe.

Redactiunea cea veche din secolul XVI publicata si
de not 2) este identich precum a observat-o si d. Has-
deu cu redactjunea moderns, cu toate eh aceasta din
urma este ceva amplificata. Pe chnd la Avestira abia se
pomeneste sau nici nu se pomeneste de loc Sf. Sisoe,
joaca el din potriva aci rolul principal. Legenda nu
este alt-ceva decal povestirea isprhvii Sf-lui Sisoe in
contra diavolului. Cad iata ce ni se spune :
,Melintia sora Sf-lui Sisin nascuse cinci copii si pe
toti i a luat dracul si acuma avea sh is si pe al saselea.
Atuncea facu un sthlp de marmura si se inchise intean-
sul. Claire Sisin venise ingerul Domnuldi in vis si ii zise
sd meargh sh goneasch pe acel drac. Ajungand la stalp
nu voia Melintia soru-sa sh'l lase sa intre de frica dra-
culut Sisin o rugh inst. si ea ii deschise sthlpul, atunci
intra si dracul pituli§ ca un grauntu de melt], supt co-
pita calului lui Sisin, rapi copilul si fugi spre mare. Si-
sin se lua duph el. Pe drum intreba o salce, langh ca-

2) Marian in Cuv. d. tar. 1 c.

2) Cluestomatie rorniinA I p. 6-7.
398 LITERATURA POPULARA ROMANA

re trecu, dace, a vazut pe acel drac? Salcea tagadui

§i Sisin o afurisi sa infloreasca, iar poame sä nu fact, .
Rugul tagadui asemenea , efl afurisi , ca unde i
radacina, acolo sal fie varful. Numal maslinu it indrep-
ta, si de aceea it blagoslovi sa fie bisericilor de lum i-
n& Apoi arunca undita in mare si scoase pe dracu la
uscat si incepu al hate cu 72 de buzdugane de fier si
ceru cei 6 copiI al Melintiel. Dracu raspunse, daca
va bora el laptele ce l'a supt de la mums, -sa, atuncea
va bora si el copir. Sisin se rug& la D-zeu, §i bora lap-
tele in paling, si dracul fu nevoit sä boreasca pe eel
6 copil. Apoi se jurA dracu si zise ca unde sä va grrti
aceasta rugs, si se va pomeni numele lui Sisin, de a-
colo nu se va apropia. Sfantul nu'l slobozi, ci'l trime-
se in intunerec.c
Comparand amandoue legende, vedem ca s'au pas-
tratinteaceasta din urma numai ideea generala des-
pre primejdia adusa pruncilor de catre un duh necu-
rat,si ca prin numirea unui nume se goneste acel duh
necurat. Cunoscuta este o multime de legende i basme,
unde diavolul se goneste printr'aceea c. afla cineva nu-
mele sau cel adevArat. 1) Nu este insa acest sir ce
voim s urmarim, ci ne intereseaza acuma rel atiun ea in-
tre ,Sf. Sisoe` si ,Avestita.` Aceastadin urma o putem
urmari pe baza dovezilor literare chiar panel in sec. IX
eel putin, pe cand abia se cunoste textul cel slay, proto-
tipul redactiunel: romane a Sf-lul Sisoe. Este deci lesne
de vAzut, ca Avestita reprezint a forma cea veche, proto-

1) Gonzenbach, Sieilianische Maerehen, anotatianile lui R. Koeh-

ler la No. 84.
 MINUNELE SF-LUI SISOE 399

tipul adevarat, pecand Sf. Sisoe nu este alt-ceva decat

o desvoltare ulterioara gi amplificata. Despre Sf. Sisoe
insusi ca gonitor al dracilorc cum figureaza in legen-
da sa, mai putem adAuga ca. intr'un ,OtecInic sau via-
sf-lor 06nti ce au trait in pustie` manuscript de la
1706, pe care it posedam noT, se povesteste asemenea
o istorie 1) despre un ucenic al lui Sisoe anume Apo-
lo, care a voit sa se depArteze in taina de la dansul,
pe drum insA intalni un drac ciudat schimonosit, ca-
re IT fagaduia toate bunurile lumeT, numai sa. fuga de
la pArintele Sisoe. ,IarA eu nu puteam rabda inpuci-
-ciunea lub, ce am radicat ochib la cer, si am strigat
tare, zicand: domne! pentru rugaciuneaparinteluimieu
Sisoe, ajuta'm §i ma scoate dintru acTastA nevoe si
voT Intelepti si nu vol mai merge in lumec. Acestea zi-
cand numal decat s'a prefacut dracul intr'o muere fru-
moasa Si a vrut s6.1 adimeneasca la pAcat, vazand ca
e in zadar zise . ,ce pentru cei rugaciunile lub Sisoe a-
caul ca coaina ea runtd ma gonesc de la tine.' §i se fa-
e u nevAzut.
IatA deci Inca un esemplu de puterea Sf. Sisoe a go-
ni pe draci.
Interesant este ca aceasta legenda s'a reimprospatat
abia de curand in literatura romana
D. Steinberg antiquarul, carui se datoreste retipAri-
rea ,Visului` i ,Epistolilor` gi respandirea for prin
popor , ne spune ca unu anume Dumitru, care a
fost lucrator la Imprimeria statuluI §i sedea aci in
Bucuresti in Mabalaua Crucea de peatra a scos eel
I) f. 131-b -135-b.
400 LITERATURA POPULARA ROMANI

d'antaiA Minunile Sf. Sisoe pe la 1872, se vede dupa.

un manuscript ce'l poSeda. Aceasta intaia editiune ti-
'Aria la Th. Mihailescu se urea la 10,000 de exem-
plare pe care ii vindea insusi editorul cu pret bun
(20 lei not suta) i editia a doua o cumpara tipograful
Th.111ihailescu de la editor si asa s'a retiparit in urma,
de mai multe on si de catre alti tipografi : cand pe so-
coteala d -lui Steinberg cand pe socoteala for proprie.
In privinta ,AvestiteI( mai observtun ca, ea s'a ti-
Ora nu numaI la un loc cu Sf. Sisoe ci si ftira dansul
cu un Trepetnic, de care va fi vorba mai la vale. Si
inch se mai tiOreste pe fie care an in nenumarate
exemplare atat in Bucuresti, cal si in provincia.

...0.,VIMIt*
 CELE 72 DE NUME.
Apocriful de care ne vine acuma randul de a vorbi
este o aks, carte popular,, care se vede cd a fost cu-
noscuta in secolul trecut, de oare ce se citeazd pe a-
tuncea §i pe care o posedam not singuri in sbornicul
nostru manuscript de la 1784, §i adica :
Cele 72 de nume a domnului nostruIsus Hristos.
D. Hasdeu citeazd un pasagiu din Rojdanicul ma-
nuscript de la 1799. (ms. Maresca proprietatea Aca-
demiel) unde se pomenesc cele 72 de nume ale lilt
Hristos, adeca canon lui Hristos`. Acela§i pasagiu it
gasim §i in Zodiarul" manuscript, in care intre §i
Rojdanicul", de pe la 175Q pe care it posedam not ;
iata acest pasagiu, care atat in manuscriptul Academies
cat §i in al nostru se afld in luna lui Noemvrie : ,§i va fi
bolnavd mult (adica fata ce se va na§te in Noemvrie
26
Gaster, lit. pop. ro ni
402 L1TERATURA POPULARA ROMANA.

sand stapaneste zodia Scorpie), fi de tanara sa poarte

marine lui Ilristos la sane, 72 de nunzi, ca sa nu se
apropie duh necurat de e, si va boll de cap si de pi-
cioare.'
Acest canon at lul Hs. este de asemenea de origine
orientala foarte vechie, ceea ce a scapat d-lui Hasdeu
din vedere, care citeaza numaT textul slavic si eel
francez, amandoi din see. XVI. 1) In relatiune cu un
cantec popular german din sec. XIV, adica cu 2 se-
cole mai vechiu decat aceste doue texte din urma, am
publicat noT un mic studiu, privitor la originea celor 72
de numiri, ce sant atribuite aci lui D-zeu si nu lui
Hs.') Acest articol precum si esistenta manuscriptn-
luT au ramas necunoscute d-luT Hasdeu.
In anticitatea antechristiana se pomeneste in litera-
tura ebraica de ,Tetragramaton' adica de numele Jul
D-zeu, care nu se pronunta nici o data, afara de pon-
tificile in Ierusalim si numaT intr'o singura zi. Acest nu-
me neprouuntat s'a considerat ca un nume taumatur-
gic adica facator de minunl. De aci s'a desvoltat numele
eel de 22 si de 42 de cuvinte, la cari Cabala a adaugat
Inca 30 si a ajuns la numele Jiff D-zeu compus din 72
de cuvinte. Acesta e cunoscut deja in sec. X si de a-.
iunci s'a raspandit peste Europa si a intrat in diferite
literaturi. Din cuvintele de care se compunea s'au fa-
ent insa : numiri, si ast-fel a capatat D-zeu 72 de nu-
miri, esprimand diferitele insusirT atribuite luT. D-zeu,
precum le gasim pomenite in acel cantec german din

il Coy. d. Var. p. XXXIIXXXIV.

Ilj Germania ed. Bartoseli seria noun an XIV(XXVI) p. 203-204.
 EFLE 72 DE NUME 403

sec. XIV. Aceste numiri le gasim clear in§irate in ves-

tita carte cabalists §i alhemistO : Hollenzwane de
care, dupd, legends s'a slujit Faust pentru farmecile
sale dievole§ti. Zunz 1) a tractat mai pe larg despre
acest nume multiplu al lui D-zeu.
Sub influenta cre§tinismului a luat Hs. locul lui D-
zeu priimind el cele 72 de numiri cari, dupa textul ro-
man, sant cele urmatoare :
, Dumnezeu. Savaotul. Taal. Fiiul. Duhul sfant. Troi-
tá nedespartita. Isus. Hristosu. Nica. Mesiea. Putere.
Cuvant. Vilata. Mi16.. Libov. Intalepciune. Pace. A-
tottiitori. Intocmitoru de lumina. Mash. Pastoriu.
Oaea Piiatra. Cale. Inparatu. Urzire. Cap. Cinste.
Mire. Biruitorid. Adivar. Fiiul ominesc. Cu not Du-
mnezdn. IncepAtoriu. Intal-nascut. Viitori. InpArat.
Inaltime. Paine cerascd.. Parintele fart, de moarte In-
duratoriu. Hristos Vindecatord. Bun din pantece. Mi-
lostiv. Mai innainie de yea Atanatos. Facatorul. Me-
lu blAnd. Vital. Chipul mdririi. Eu sant carile am fost.
Dreptate. Izvoru. Rostu. Bucuriea. Munte. Preot. Mar-
turisitoriu. U.r. Ve§nicil indreptare Adonoaea. lloea.
Alfa. Omega. Intrai feta. Neinpartit.Inparat preste in-
parat,i. Sd da robilor, sau robulul Dumnezau Curare.`
Sair§itul unde se recomanda robul lui D-zeu cutare
ne arata caracterul de amulet ce'l au aceste numiri ;
inteadevar, dupd citatul de mai sus din zodiar ' se pur-
La ca un mijloc inpotriva duhurilor necurate. In textul
slavon publicat de Tihonravov 2) intocmai ca in cel
1) Synagogale Poesie. Berlin 1855 p. 145 urn,. cf. li Buber : In-
trodneerea la Leltach Tob. pag. 40 No. 21.
2) Pamiatniki 11 p. 339-3 Yr.
404 LITERATURA POPULARI ROMANA

francez, publicat de d. Hasdeu,l) se zice inaintea in0ra-

rei numirilor, ca tine le poarta la sine se izladve§te de
tot lucru rdu, ce i s'ar putea intampla. Diferenta intre
aceste texte este cat se poate de mare ; dar totu0 nu
ne indoim catu0 de putin ca textul roman se bazeaza
pe unu slavic
0 data pe calea de a in0ra numirile Jur D-zeu, sau
a lui Hristos. s'a facut prin analogie si in0rarea numi-
rilor Maicil Precistii. Apa in textul slavon sus pome-
nit, apa in cel francez si a,a in cel roman, unde ime-
diat dupe, cele 72 de numiri di Jur Hristos, urmeazd.:
aptizaci qi doao de numere a precisti. De ruguL
Noi le communicam intocmal dupa manuscriptul
nostru, ca sa poata sluji studielor ulterioare ce ar voi
cineva sa faca asupra-lor:
,Toiagu. Radacina. Pamantu sfantu. Amiazazi. Pi-
Tatra. Maslind. Chivot. Scaun. Uva. Biserica. Maied.
Puratoare. Carted. Pat. Cle0e. Fecioard. Mariea. Mar-
turisitoarea. Inpdratiasa. Deaproapea. Nevastd. Vdr-
top. Patti. Logodia. Nor luminat. Cerlul. littsdrit. A-
pus. Soarile. Cetate. Plinire. Loc. Land. Muere. Feri-
cita. AtotOrtoare. Alas (?). Mitgura Jul Dumnezeu. Lu-
mina nepotolita. Cddelnit,a de auru. Precurata. Fara-
di-bdrbat. Deaproape. Naseatoare de Dumnezau. Miru
cu bun& mirlazma. Floare. Neputreda. Santa Sfintilor.
Lespidiea. Acoperemantu. Main (0 Minded. Zmirna.
Herovim. Inparaliea. Scaunul Herovimilor. Masa sfin-
td. De D-zeu priimitoare. Adevarat sala.0. Umbra. Ca-
sa lul D-zeu. Giunghierea. Mina. Cornul intru care e-
1) Loc. cit.
 CELE 72 DE NOME 4O

ste pomitzuire. V4mantu. De D-zeu inparatulul. Cu

not Dumnezau. SA dA robilor lul Dumnezau. Cutarec
Aceste doue apocrife s'au copiat de acela§l'copist,
d e la care provine intregul manuscript, abia la 1799,
d e sigur insa dup6 o copie mai veche.
 DESCANTECELE
Dupa ce am trecut: Epistoliele" adiea: Legenda
Duminicel, Visul MaicliDomnuldf, Calatoria Maid: Do-
mnuldf. prin Tad, §i Minunile Sf-lui Sisoe, impreuna cu
Avestita aripa Satanel, §i cele doue texte de cele 72
de nume ale lui Hs. §i a Maicil preciste, ne vom opri
aci un moment, la o class deosebita de productimil li-
terare populare, cari stau in legatura intima cu acele
legende.
Inteadevar se deosibe§te aceasta, grupa de legende,
intr'un mod esential de cele alte earci populare, en
cari vom face cunoOnta pntin mai in urma Ele sent
singurele, unde putem observa trecerea for directa din
literatura scrisa, in cea nescrith. Toate au caracterul
de amulete, sau filacterie, *i pazese pe toti aces ce-i
poarta cu sine de tot rail. Intr'adevar datorim amiculut
nostru d-lui Steureanu comunicarea unui amulet roman
numit sanicd, care se atarna de gatul bolnavului§i care
 DESCANTECELE IN

nu este alt-ceva de cat ,Avestifa' prescurtata si insotita

cu 3 figuri. Aceasta samcd s'a scris anume pentru nor,
de catre un popa din Falticeni, precum se obicinueste
pe acolo ca leac de boala. De la purtarea sau citirea
acestor amulets pana la recitarea for e numal un pas,
care e cu atat mar usor de facut, cu cat din timpurile
eels mar vechi deja esista in popor credinta, ca pu-
terea vorbei rostite este aproape nemarginita asupra
elementelor natureT. De aci asa numitele : (incantatio-
nes) exorcisme si conjuratiuni, mentionate in Biblia
si cunoscute de toate popoarele.1)
Asa s'a nascut si in Romania : Desccintecele.
Elementele principale, din can se compun descan-
tecele romane sant luate din apocrifele sus numite,
can au fost sipilda dupa can s'au facut si s'au schim-
bat descantecele romane. Literatura sIavica ne o dove-
deste invederat, de oare ce mai toate acele legende
au devenit descantece populare, schimbandu-se forte
putin din tesatura literara. Tot asa s'a facut si la Ro-
mani. si D-lui Marian datorim un exemplu, pentru u-
nul cel putin din acele legende: Avestita aripa Sata-
neI" Tocmar Avestita a influentat mar mull asupra u-
nui sir intreg de descantece.
Avestita precum am vazut-o esle personiticatiunea
boadei, si celet9 numiri ale el desigur sant analoage
cu numirile. fur Hs. sau au Maicii Preciste si prin ur-
mare atributiuni, personificatiuni a diferitelor soiuri de
boale. Cine she in ce limba a fost scris originalul, du-
pa care s'a tradus romaneste, si de Erica de a nu stri-
1) Lenormand: Le magic chez les Chahlt5ens. Paris 1878
408 LITERATURA POPULARA ROMANI

ca farmecul amuletului prin traducerea si a numilor

proprie, au ramas netraduse, si ast-fel au fost corupte
si schimonosite de fie-care copist, de oare ce erau pen-
tru dansu fara inteles. Cum ea la inceput aveau inte-
losul ce it dam not dovedese descantecele eorespunza-
toare slavonesti, unde nu mai figureaza o singura per-
soana, in care se concentreaza ideea abstracts a boa-
lei, ci stint 12 fete ale till Trod, ysi fie care poarta un
nume potrivit cu activitatea el, afa pe una o chlamd:
Tremurice, pe a doua Focoasa, a 'freea Ghecoasa etc.
Mind seams de aceasta vom recunoa.ste imediat a-
ceste fete in descantecele romanesti, reprezentante ale
boalelor, cari intocmal ca Avestita noastra, umbla pe
cale pe carare, cu scopul ca sä vatame pe oameni. Asa
le-am vazut in fragmentul manuscript publicat mai sus,
si asa in alte descantece.
0 alts schimbare ce s'a facut, ca din legenda sa de-
vie descantec, este ea Sf. Sisoe, sau Arhanghelul Mi-
hail a fost inlocuit prin Sf. Maria. Legendele de mai
sus ne au aratat pretutindea Maica Domnulni, ca o
doamnA milostiva si buns. care se indura de pacato.sii
si se face mijlocitoarea for pe langa fiul ei, ca sa doban-
deasca ertarea lor. Acest caracter milostiv si indurat
al Maicil Domnului, care se esplica de asemenea printr'
aceea ea ea este o femeea, a intrat cu totul in convic-
tiunea poporului, si ce era mai natural de cat sa o pue
pe dansa, ca ajutatoare si aducatoare de leac patima-
silor. Un descantec, care ni se pare a nu fi alt ceva
de cat insusi Avestita presaimbata in modul aratat
mai sus, este cel urmator :
 DESCANTECELE 44)9

DE POCITURA DE NOAPTE
Este un deal mare,
DupA dealul mare
Est-un mar de au,
Sub mArul de our
Este-un scaun de-aur.
Dar pe scaun cine cede ?
§'ede Maim Domnulta
Cu Sdntll-Mdria mare,
Cu arcu -T In mans dreaptA,
Cu plharu 'n mitna'stinagii.
Si cautl 'n sus
Nu vede nimic,
Si cautA 'n jos
Vede ciumaql cu claw*,
Pocitorl cu pocitora.ff,
Moro! cu moroaie,
Strigol cu strigoaie,
Ce la N. mergea
Simple a.4 bea
InimA de putrigalu a-I pune...
Maica Domnului
Cum mi-I zari
La el se repezi
Si le cuvanta
mi-I intrebit :
Uncle mergetT
Unde vA duceti?

1) Alb. Carpatilor An. III. 1879 p. 376.

410 LITERATURA POPULARA ROMANA

Vol' ciumalT qi ciumaal

Pocitori cu pocitorall
Moroi cu moroaie
Strigol cut strigoaie?"
Noi la N. cu ne ducem
Sdngele ca set 0-0 Lem
lnindt de pulrigain ed-r punemla
Ba! vol inapoi va intoarcetT,
Siingele inapol sii. id punetI,
Inima InapoI sad tocruitT,
Pe N. de grabs sa mi'l prirAsitt.
PociturA de noapte,
Pociturii de meazii-noapte,
Pocituril de zi
PociturA de ce -i fi
Pociturii de apii
PociturA de vilut !
141 din creerii capului,
Din flip. obrazulul,
Din auzul urechilor
Din vederile ochilor,
Din inimii
De sub inimA,
Din spate
De sub Spate,
Din manI qi din picioare
Din tAlpile picioarelor.
Du-te qi to prApades;te,
Unde coco§il negril nn &luta,
Unde oamenii nu arida,
Unde vitele nu rage.
 DESCANTECELE 411

Acolo sit te perzi

Acolo sii-ml pg.
Mal mult sit nu te arep!
N. sit rilmiiie curates
Curates §i luminatti
Cum e de la D-zeu datii,
De la Maica Domnulul liisatii.
Deseantecul de la mine,
Leacul de In D-zeu."

Aci avem Pociturile" personificate, in locul Ave-

stit,ei " sad al Frigurilor" din descantecul rusesc. Maica
Domnulul ese in intimpinarea lor, intocmal precum ese
Arhanghelul Mihail sau Sf. Sisoe in intimpinarea A-
vestii,e1. Intocmai ca acolo. Arhanghelul Mihail, in-
treaba aci Maica Domnulul unde se due, §i tot ap. rds-
pund §i aci, ca se due la cutare : nsangele a-1 bea
ininzci de putrigalu a-7 pane.' Tot aceea§i este §i acti-
, vitatea fetelor (lui Irod) din fragmentul descanteculul
publicat mai sus. Singura deosebire intre descantecul
§i AvestitA se esplica chiar prin caracterul de amulet,
ce are aceasta din urm.. Ca amulet izbdve§te pe acela
care-1 poarta la sine, §i de aceea zice inteansul Ave-
stit,a : ea unde va vedea ea numele ei §i al Sf-lui Sisoe,
ea se va departa de acolo tale de 7 po§te ; ceea ce este
de prisos intr'un descantec, menit a goni duhul eel
rau din omul, in care a intrat deja, §i descantecul are
direct de scop de a'l scoate de acolo.
Cate o datd descantecul confine istoricul boaleT,
cum s'a intamplat de a dat de om, cum se plange o-
mul la Dumnezeu §i la Maica Domnului, rugand'o sal
412 LITERATURA POI:TIARA. ROMANI

ajute, apoi auzindu-1 Maica Domnului, §i coborandu-se

la bolnavul, el IT povestWe intamplarea cu acele du-
hurl necurate, §i in urma acesteea, vine leacul sau
modul lecuirei. Acest fel de descantec ni se pare a fi
cel mai vechiu, eel mai complect, de oare-ce coprinde
toate elementele mai pe larg. Ca probes pentru un de-
scantec complect, care dovede§te asemenea ceea ce
am sustinut pentru originea descantecelor, in forma
cel putin in care le avem astazi, ne poate servi de-
scantecul urmator.1)

DE ALBEATA
N. a sinecat
i-a mAnecat
De la emit
De la mash,
Pe cale
Pe cArare,
Gras Ili frumos
Rumen $i voios.
Dar cAnd a fost
La mijloc de cale
De cale qi cArare
L'au talnit Vantoasele
§i Frumoasele.
Din fatA l'au trantit
Gras negru l'au fAcut,
Ca ternA l'au acoperit
Albete 'n ochI I-au bAgat
1) Albina Carpatilor An. III. 1879 p. 345.
 DESCANTECELE 413

Far de vederl l'au lasat.

A prins N. a se tangui
$i-a se glasui
Cu glas mare pang 'n cer
Cu lacrimY pans 'n pamant.
Nime nu l'a vazut
Nime nu l'a auzit
NumaT Maica Domnulni
Din poarta cerului
NumaT ea ca l'a vazut
NumaY ea l'a auzit
$i pe nume l'a strigat
$i a. a l'a intrebat:
,,N. ce plane,
Ce to tangue§t/
Ce to glasue§ti
Cu glas mare pang, 'n cer
Cu lacrami 'Ana 'n pamant ?"
Eu cum nu m'oiti tangui
$i cum nu m'oiti glitsui
Cu glas mare pang 'n cer
Cu lacrimi pada 'n pamAnt,
Cam sinecat
$i-am manecat
De la case
De in masa
Pe cale
Pe carare
Gras si frumos
Rumen si voios,
Dar cand am fost
414 LITERATURA POT:LARK ROMANI+.

La mijloc de cats
De tale, de curare
M'an tilnit Viintoasele
$i cu Frumoasele
Din fata m'au talnit
De pilmiint m'au triintit
Gras negru m'au tient,
Cu terna m'au acoperit
Albeath 'n ochi mi -au Inigat
Fiir de vederi m'au 'Meat.
Tad N. nu mai plunge
Cu lacrimf de siinge!
Nu te tlingui
Nu te gllisui
Ca eu to-0M lecni!"
Maica Domnului
Din poarta cerulul
Scars de our a slobozit
Pe &Ansa s'a scoboritt
Inaintea luT N. a e§it,
De 'Mina dreaptli l'a bunt
Dipe soave l'a inturnat
§i-a pornit, VT-a plecat
Pe drmnul hii Adam
La flintrina lul Iordau
$i-a talnit
Trei surori a soarelui
Cu trel maturi
Cu tree greble
Cu trel diriticanii,
Cu trel maned de miltasri albs.
 DESCANTECELE 415

Make Dmnulur
Cum le-a taluit
Cum le-a zrtrit
Poala a intins
Ca lea le-a cuprins
$i le-a cuvantat
$i le-a .intrebat :
Made mergetr voi
Trer surorr a soarelul?"
CA nor mergem
$i ne ducem
La fantAna lur Dumnezeu
S'o curiltim de gozuri
$i de glodurr!"
,,Nu mergetT
Nu va ducetr
VoT trei surorr a soarelnl
La rant&na lur Dumnezeu!
CA fantana In! Dunmezett
E curatA
Lmninatit
Ca de Dumnezeu ce-r data
Da vor mergetr
$i va. ducetr
De curittitr albetele
De pe (whir lur N.
Cur:WV albeata. albil
Albeatii neagrrt
Albeata rosia,
Albeata de 99 de felurr
Albeatii de 99 de chipurr.
416 LITERATURA POPULAR/ ROMAN/

Catati-o 'n cle§tele capulul

In fa%a obrazulul,
In genele ochilor,
In prejurul ochilor,
In luminile ochilor.
Curand
Mai curand
Cu greblele-o greblaV
Cu foarfecele-o forfecatl
Cu maturile-o nagturgi
Cu ungldile-o cIup4I
Din ochi nu -o fuggriti,
Cu manecile-o qtergeti.
In poale mi-o paned
La aria cu hatblititorl o duceti
La 'ttablatitorii 'n grabg
MiT tli fgrime s'o faux,
Peste gardul tarinel s'o dole
Boil 'n coarse c'ar lua-o
,,Si la mare a mi-or duce-o.
Acolo sa pearg,
Acolo sA naspearg,
N. mg ramdie carat,
Carat qi luminat,
Ca argintul strecurat,
Ca soarele In senin,
In vecil vecilor. Amin !

Acest descantec este cel mai lung ce'l cunoWein

nor, i coprinde de aceea toate elementele complet. Ba
se repetl chiar de vr'o dou'd ore §i aceasta repetitiune
 DESCANTECELE 417

a I./cut ca sa se poatg scurta, incepand descantecul sau

cu povestirea a doua despre intampinarea vantoase-
lor, sau cu coborirea Maici Domnului, unde iar se po-
mene§te de albeata , §i intr'un mod foarte deslu§it,
cgci se citeazg diferitele soiuri de albeata in special;
apoi urmeazg leacul.
In aceste doue descantece avem, ca sg zicem a§a,
prototipul tuturor celor alte descantece romane. Numai
numele boalel se schimbg, §i atuncea Vdntoasele sad
Scigetdtori sant inlocuiti sag prin : Moroi sag prin-
tr'un §ir de Beficd analog en §irul Albetelor §i Pocitu-
rilorde mai sus sag de Lungori etc. i Maim Domnului
ins4 cedeaza cate-o data locul el: ,Trinitatil` sag A-
postolilor, sag celor trei surori din soare, §i Sf-lor
Cosma *i Damian, adica se invoca Sfantul dupa boala
pe care o lecue§te el. Pang acuma not nu posedam
de cat relativ putine descantece §i aceste toate ail fost
culese din gura poporulul; mai cu seams trebuie po-
menit in privinta aceasta cu laudg D. S. Fl. Marian. Vr'o
4-5 descantece a mai publicat Alexandri 0 §i tot
atatea Burada din Dobrogea 2). Alte se aflu raspan-
dite prin diferite ziare reviste periodice, §i ar merita
sg fie toate culese §i adunate la un loc.
Afarg de aceste descantece moderne, mai po3edgm
not intre manuscriptele noastre, maT multe descan-
tece de pe la sfar§itul secolului trecut §i de la incepu-
tul secolului nostru. Pe cat §tim singurele esemple de
descantece manuscrise.

1) Poesii populare p. 10, p. 271-272.

1). Calitorie in Dobrogea Iali 1880 p. 269-277.
Garter, lit. pop, non. 21
 418 LITERATURA POPULARA ROMANA

Cele mai vechi sant descantecile din manuscriptul

miscellaneus din 1781, unde urmeaza 3 descantece
imediat dap/ ,Visul Maicei Domnulur si alte doutt se
aflu scrise pe alte doua pagini ale aceluiasi manuscript,
scrise de aceasi mama, WA. precum se vede din deosi-
birea cernelei §i formel literilor, as fost scrise cu un alt
condeia si cu aka cerneala in urma celor d'antai. In or
ce caz sant din secolul trecut. Descantecile sant deci
cele urmatoare. Mal intaia: de disfacut. 2) descantec
pentru siarpe de distors, 3) di desfacut pentru fapt,
4) de disfacut de dragoste, 5) Prentu disfacut. Acea-
sta din urma e mai mult o doftorie simbolica, saa
mai bine simpatetica, de cat un descantec, caci prepa-
ratiunele i obiectele intrebuintate, covarsesc cu total
putinele cuvinte ce se zic. Activitatea simbolica joaca
in genere un rol principal la descantecele, arata.ndu-
se ma modal cum sa dispare boala, care se descants.
Descantecul No. 1 se aseamana oarei cum cu cel
publicat de Marian: De fapt 1). Mult mai importat din
punctul de vedere at substitutiunei este descantecul
No. 3, caci in local Maicii Domnului se adreseaza pa-
timasul catra luna, dandu-i toate epitetele magulitoare
posibile.
lath. ca specimen inceputul acestui descantec :

Di desfacut pentru fapt.

,Bunn sara, craia non, cununa di our cu pietri
scumpa, luminata esti in ceru, si vezu pre pamant,
Luna luminata! nu poclu sa odihnescu, in casa mea
1). Mb. Carpatilor Au III 1879 p. 377.
 DESCANTECELE 419

§i in salas(u) mea, cu mierea (?muierea) me, si cu

copil meT, Tu luna luminata! sä nu al somn, nicT odihna
intru aceasta noapti, sa vii, sa 'mT el faptul din fattt
me, si din dosul met., §i din fats femeil meli, §i din
dosul femeiT, si de la copil meT, si de la dobitoacile
mele. Tu luna luminata! Faptul de barbat, faptul de
fimeT, faptul de fats mari, decT sa mi'l scot din casa
mea, si din masa mea, 4i din salas(u1) mea, §i din pg.-
mant(u1) mea, si di unde va fi, $i din pregiurul casal
mele si di prin toate unghierile casal mele si a tot do-
bitocul mea, si a tot olatul casai mele. Luna. lumina-
ta! Faptul di 9 chipurT, faptul di 9 felurT, faptul di 9
nemuri. Luna luminata! Faptul de lutu, faptul de lut
di la tocila, faptul di icri de broasca, faptul di par di
lup, faptul di par di drac(!), faptul di rugamaturT di
sfredela ; faptul de cascarT, de strigarT, de uraciunT, de
buracTudi ; faptul orl di ce fel di uraciuni va fi fost, si
di ce fel di jiganil a fi fost etc....
0 alts colectiune de descantece in suma de 4 o po-
sedam scrisa pe un zapis din 1809 Zapisul este scris
si iscalit de ,Iane Apostol Boranescuc; de aceasT mana
i prin urmare de aceasT epoca sant si descantecele.
Cel d'antaiu descantec, cTudat prin formele ce coprin-
de, este urmatorul :

Descantee de carpe.
,Plecaraura pe cararaura si sa. intalni cu erpura-
ura., serpuraura musca paraura, mult sä vaTcaraurd ;
sa intoarse pe caraura indarat, sa intalni cu MaTca
Santa-Mariea. Maica Santa-Mariea din gural grai :
420 LITERATURA POPULAR/ ROMAN/

ce to vain raura? ce sa ma vait Maica Santa-Maria;

am plecat pa earaura §i m'am intalnit cu §arpuraura,
§arpuraura m'aa mu§cat pa mine. Dar nu adea ci to
du la fantana 1uT Iordan, §i ea apa neinceputa §i des-
cants cuun cutit de gasit §i te uda, ea acolo t-e
Descantecul No. 2 este inpotriva unet cIanca nea-
gra` No. 3 e descantee de diochi qi No. 4 este cel ur-
mator, de plecate (?).
,Voi pleeacToase, maneacToase, sit va luaV, sA va
duceti la fata luT Raiu imparat ; ea v'au poruncit, ca
au lasat o vacs grass, sa va ospeteze ; ea cutare nu
va tie ospata, nict adapa, nice a§terne, nicT culca, Mel
odeni4.
Infine maT posedam Inca un al .treilea manuscript
mic intitulat : ,NWe me§tecugurr talmacite dipe una
tiparita nemle§te in Venedic, Octovri in 10. 1819.' A-
cest manuscript cu me§te§ugurT pretinse nen0§tT co-
prinde in adevar numal doul me§tquguri, eari sant
de origins germana adica : 1) sa pott bate on pe tine,
ore cat de departe sa fii. 2) ca sa, nu poata altul pu§-
ca saa vana nimica.
Aceasta se poate urr dovedi, de oare-ce am reu-
§it a descoperi originalul german, dupa care au fost
traduse. Este a§a numitul : RomanusbuechleinC GOr-
res pomene§te inteadevar aceasta carte cu' Vene-
tia' ca locul unde s'a tiparit, precum spune §i tradu-
catorul roman. NoT avem un tipar modern din Colo-

1) I. Goerres. die Deutschen Volksbuecher Heidelberg 1807 pag.

203-206.
 DESCANTECELE 421

Ma, 1) care nu este decat o reproductiune neschimbata

aceleT editiunI venetiane ; §1 regasim aci intocmaT
descantecele noastre, No. 1 se afla, pe pagina a 17-a
al edit,iunei noastre, Si No 2 pe pagina 18-a. Reprodu-
cem dinadins atat traducerea romans, No. 2 cat §i tex-
tul germs n, pentru a dovedi absoluta lor identitate, care
merge chiar pans, acolo, de a laza §i numele propriu
neschimbat.
Ca sit nu poata altul Dass ein anderer kein
pupa sau wines nimica, wild schiessen kann.
cum sd faci.
Pomene.te numile a- Sprich dessen Namen,
celuea de pilda : lacub nemlich Jacob Wohlge-
Volghemut, purl ce vreI muth, schiess was du
dar sa purl. par §i penT willst, schiess nur Haar
cu, §i ce la omens saracT und Federn mit, und
dal. In numele tatulut, was du den armen Len-
fiulut §i sfantului duh. ten giebst, t t t Amin.
Amin.
Identitatea precum vedem merge chiar pang acolo,
de a schimba §i sintaxa §i a pune cuvantul cu paralel
cu germanul : mit dupa. cuvantul pent.
Numat aceste doua descantece se regasesc in ,Ro-
manusbnechlein', toate cele alte insa sant curat ro-
mane.
Se vede ca traducatorul a fost Indemnat de a-
cele germane sa scrie §i descantece romanWl ; cad.
Romanus-Bueeldein, oder Gott der Herr bewahre mein
Seele, meinen Aus- und Eingang; von nun an bis in alle Ewigkeit,
Amen. Halleluja. Coeln. s. a. Verlag v. Peter Hammer 80 32 pp.
422 LITERATURA POPULAR' ROMAN"

imediat duph No. 2 urmeaza No. 3 pentru stupi. 4.

Pentru dragostele, adica cum sa uite cineva drago-
stele sale. Dovada pentru originea romans, acestuI de-
scantec este , ca se afla intocmai cu acelea0 cuvinte
in colectiunea din 1784 unde este No. 4. Descantecul
ce urmea.za No. 5 vorbe*te singur pentru originea sa
romaneasca, *i de aceea it publ'cam intocmal dupa o-
riginal. Acesta are de scop sa provoace dragostea :
,Tu *erpe balaura cu solza de aur cu noao
limbe impungatoare cu noao cozi izbatore - sa to
duel la C. *i tu sa o cautI unde vel afla'o de-I
afla-o in casa de-i afla-o afara de -T afla-o voro-
bind cu tats -sau sau cu maica-sa cu frate-
sau cu prietenul-sau sau cu ibovnicul cul-
cata sau sculata tu sa nu o la* pans ce ea
cu mine s'a intalni *i n'a vorbitu eT sa nu-t daT
star a*ezareca unui Oros pe foc (?) ,(Aceasta
trebui la cheotoarea casii sa fact cu brad intr'o sara,
*i sa pui brhu supt cap).`
,Balaurul cu solii de aur, cu 9 limbI impungatoare,
*i cu 9 cozi izbatoarec exisla numal in literatura po-
pulara romans, sau pel mull in cea a Slavilor de sud,
iar nice de cum in cea nemteasch. Nu incape deci in-
doiala despre romemismul descanteouluI de fats, pe
care l'am impartit noT in versuri. No. 6 este un alt
descantec pentru a indragi o persoana oare-care. No.
7 este iar un descantec de stupi, independent de Nr. 3
dar de sigur inspirat de el, .i de asemenea de ori-
gine negermand.
Cu aceste am ispravit in*irarea descantecelor ma-
nuscrise. Nu ne indoim ca precum am gasit not aces-
 DESCANTECELE 422

tea, a§a se vor mai gasi Si prin alte sbornice sail pe

scoarte de manuscripte vechi. In special crez ca des-
cantece se vor gasi in manuscriptele acele, ce contin
§i ,doftorii4 cu car! at o inrudire oare care, prin Ca-
racterul taumaturgic simpatetic §i superstitios ce at
aceste doftorii. Adesea oil este, doftoria, ceremonia ce
se face, inainte de a se descanta; cuvintele insa prin
care se crede ca aduc ajutor, sunt aci lasate la o parte,
Intr'adevar sbornicul nostru citat in primul rand,
tontine §i ,doftoriP'.
Afars, de aceste descantece de origint, apocrild , mai
esista of alte descantece, can nu sunt de cat un fel de
invocafiuni peste care nu putem trece aci cu tacere.
Aceste descantece se apropie inca §i mai mult de le-
cuiri simpatetice §i sant tot de auna insotite de vre o
ceremonia. Ne marginim nnmal la cate-va esemple.
In sbornicul Giurescu de la 1799' se at% un ast-fel
de descantec, tocmai pe cele din urma dona foi ale
manuscriptulu!, dupa Alexandria, trecute cu vedere de
d. Hasdet in descriererea ce a facut despre acest ma-
uuscript. Iata acel descantec care apartine : invo-
cafiunilor.

Rivas de friguri.
,De la domnul este ajutor robulu! lu! Dumnezeil
(cutare)! Blestemate ezere Si friguri cu numele dom-
nulu! nostru Isus Hristos ! Blestemate ezeri §i friguri
cu numele sfantului Ionu botezator ! Blestemate ezer!

s) Cuv. d. britrani II pag. XXVIIIXXX.

424 LITERATURA POPULARA ROMANA

§i frigurT cu numele sfintilor arhanghell Mihail §i Ga-

vrill ! Blestemate ezerT §i friguri cu numele sfantulul
Ion mucenicul §i al sfantului mucenic Sohail.4 Aci ur-
meaza cale va randuri scrise sloyenWe, apoT reincepe
iar romane§te :
,Cinstite §i prea sfinte Ione proorocule i mergato-
rule inainte §i boteettdr domnulul nostru Isus Hristos ;
cinstit capul tau atuncea in tipsie aducandu-1 cutre-
mur s'au facut §i pe toti eel ce Pad vazut, cutremur
i -au cuprins ; §i zice frigurilor celor de a patra zi Si
celor din toate zilele. Sfinte Ione ! (la Robului luT D-zeu
(cutare) sanatate §i bine ea este miruit §i botezat, §i
lul D-zeta inchinat. Amin.' Aci urmeaza asemenea ca-
te-va randurT slovene§ti.
In manuseriptul acesta nu se esplica, ce e de facut
cu acesi rtiva§. Cumparand o data o Evanghelie ve-
chie (de la 1706) am gasit urmatorul rava§, care este o
prescurtare al celul de sus, pus la capitolul 15 al Apo-
calipseT :
,Slavita Mere a capului a mergatoruluT nainte sa fie
spre tamaduirea frigurilor, robu lul D-zea
In numele tataluT, al fiulul §i al sf. duh Amin.' De aci
cunoa§tem §i modul cum se intrebuinta acel rava§ de
friguri. Se poate de alta parte insa, ca punerea rava-
§uluT in Evanghelie, a avut de scop de a-i da oare
care sfintenie.
Interesant este ca s'a confundat St. Joan botezatorul
cu St. loan Evanghelistu.
Alt rasa§ de friguri, care are deja cu totul forma
until Amulet. adica un fel de combinatiune magica a
cuvintelor este eel urmator :
 DESCANTECELE 425

SATOR
AREP0
TENET
OPER A
ROT AS
On din ce parte citim aceste litere, din dreapta in
stanga, de sus in jos i vice-versa ne d. tot acelea0
cuvinte, tocmal ma o gasim pag. 199 din manuscrip-
tul nostru de la 1784, MM, esplicarea la ce e bun. Pe
foaia I-a inaintea unuT manuscript al biblioteceT centrale
din Bucure§t1 1) se afla scrisa aceea§1 formula, care
dupd forma literelor se pare ca apartine eel mutt In-
ceputulul secolului nostru.
Foi mula Ins4T, putin schimonositit se nume§te sin-
gur Hava§ de frigurT, §i este insotitd de urmatoarea
nstructiune :
.i sal tie treT Bile la gat §i sä-1 arunce pe garla §i
-sit zica : cum trece garla de jute afa sa, treaca boala
de lute.'
AceeE0 formula, insd cu o Intrebuintare diferilit, o
gasim qi in sus numitul ,Romanusbuechein 2) 0 in
colectiunea Jul Scheible 9 Mal pomenim in sfar0t i
urmAtorul leac de friguri destul de curios, care se afla
scris pe o foaie singurd de pe la inceputul secoluluT
nostru intre documente cumparate de nol.
,Egag. Megag. Tegag. Aceste treT care stint insem-
1) Manuscriptul No. 11.
2) Pag. 4 qi p. 9.
8) Die sympathetisch-rnag,netische Heilkundo. Stuttgart 1851
pag. 309.
426 LITERATI:MA. POPULARI ROMANI

nate sä le scrii pe Old de usturoid, §i la cucoane sit

le scrii pe migdale, §i in ceasul in care -1 apuca frigu-
rile, plimbandu-se prin casa a nu adormi. sd ea cat&
unul pre randul cum santu scrise mai sus.' Acest mij-
loc de lecuire se pare identic cu acele rugaciuni ere-
tice de friguri, scrise pe nafure sau mere pomenite in-
tfun Index 1).
Un esemplu slavon de ast-fel de amulete scrise pe
mere a publicat St. Novacovici. 2) In genere despre A-
mulete §i formule de conjuratiunT a tratat Soldan in
vestita-i carte ,Istoria proceselor In potriva fermeca-
toarelor" 3).
Ne ajung aceste putine esemple, ce s'ar putea man
peste masurd, dacd mai aduceam §i altele din descAn-
tecele publicate de Marian, Burada etc.
Noi aci mai pomenim Inca, pentru a fi oare-i cum
complect de : conjuratiuni romAne, sad mai bine de
exorcisme pentru scoaterea dracului, si pentru goni-
rea duhurilor necurate.
Exempulul cel mai vecliid este un fragment din
Codex Sturdzanus` din sec. XVI publicat de d. Has-
deu,4) care a insotit acest fragment cu cdte-va ob-
servatiuni generale. Tot acolo se afla §i un al doilea
exemplu de rugd pentru scoaterea dracilor, cdci ca a-
tare considerd. d. Hasded apocriful intitulat MinuniIe

1) V. Ha'sdeu, Cuv. den biltr. II p. 255.

2) Primeri knijevnosti pag. 517.
3) Soldan, Geschichte der Hexenprocesse vol. I 1843 p. 49
No. 55-62. Editia noug de Heppe n'am pate., cApata.
4) Cuv. d. batr. H p. 177.
 DESCANTECELE 427

Sf -lui Sisoe` cercetat de not mai sus, impreund. cu

,Avestite.
Aceste cloud. nu sant insa de cat rugaciunT indiree-
te ; exorcisme anume poseddm chiar in ,Molitvelnice`
romane. Mal intAid intr'un Molitvelnic roman manus-
cript de pe la a doua jumdtate a secolulul al XVII
(ca 1675) se afil :
,Molitva caseT cand are vr'o suparare de draciT,
farmecele i fa'pturi drace§tT.' Aceasta molitva se regd.-
se§te apoT putin scliimbata, in Molitvenicul iiparit in
Bucure§ti 1764 care s'a tradus din grece§te. Iu acel
tradus din slovenete ei tiparit in Buzau la 1701 lip-
se§te aceasta molitva. Afard de ,rugacTunea pentru
casa ce sa supara de duhurT rele 2) maT confine acel
Molitvelnic §i ,randuiald cu rugaclune pentru eel ce
sd turburd de duhurl necurate §i sa bantuese. 3)
§i ,Rugaciunile, adeel bleste;nele ale marelul Vasilie
catre cel ce patimese de la diavoll, si la toad. nepu-
tin0.44)
Pe langti aceste molitve sanctionate de biseried ma!
posedam Inca in mult citatul nostru sbornic din 17845)
,Randuiala ce se face la omul sat la casa ce este su-
pdrata de farmece sad de nescareva descantece.4 Pre-
otul savare§te liturghia, face sfe§tania cea mica dupa
aceea : Doamne milue§te de 12 etc. apol se adreseaza
cu rugticiunea cdtre Isus Hristos, invocand ajutorul
1) Prig. 250-254.
9) Pag. 389 - 391.
a) p. 391-403.
4) pag. 409 - 418.
5) Fol. 183b-186a.
428 LITERATURA POPULARX ROMANX

luT, dupa aceea urmeaza blestemarea diavolului, care

se aseamana oare0 cum cu al doilea blestem al ma-
reluT Vasilie din Molitvelnicul de mai sus
De oare-ce publicam in Chrestomatia noastra rug-
ciunea dupa molitvelnicul manuscript din sec. XVII, §i
cele alte se aflu tiparite In Molitvelnic, publicam aci
blestemul dupa ms. de la 1784.
,Blastumu-va pre vol a tot viclenilor, incepatorii
rautatilor procletilor §i uratilor draci, care cine de
unde santeti §i cati santeti, vol care otraviti §i ferme-
catT lucrurile §i casele oamenilor a robilor lul Dumne-
zed (cutari), vol lucratorilor rautatilor, impreuna cu
cel ce s'at dat pre sine voua, vicleanul (om) ca sä fiti
adu§i easel ace§tiea, sä o suparati, §i cu rele naluciri
§i cu bantuelile voastre, pre cel ce lacuesc inteansa §i
Inpregiurul el, sa -i suparati §i sa.-1 scarbiti; ce cu toata
puterea numelui a unuia a tot iitoruluT Dumnezed,
In sfanta Troita slava tatalui §i fiulul Si sfantului duh,
§i cu putere cinstitel §i de viata facatoarei cruel, §i
intru toata mantuitoare, cari §i de viala facatoare
moarte, domnulul §i manthitorului nostru Isus Hris-
tos, cu a caruia putere toate cele int unecate ale voastre
stapanii §i chinuri preste camera, §i preste toata zidirea
lul Dumnezed muncire §i stricaciunea voastra intru
nimica o at stans. Cu taria poruncesc vout., vicleni-
lor duhuri, cu toate descantecele §i otraviiurile §i fer-
mecile voastre, de grab sa fugiti de la casa aceasta
§i de la cel ce lacuesc intrInsa §i inpregiurul el; §i de
acum inainte nicl o data sa nu rap§titT sat M. va mai
intoarceti la dansa inapol, ca sa o suparati §i nimica
O. nu zaboviti (o procleVlor !) §i lepadatilor! ce sa va
 DESCANTECELE 429

departati de aicea cu toate farmecile de Mu ale voastre,

§i sl dati loc putere lul Dumnezau §i nenumAratiT mi-
lostiviril luT, ei daruluT lui, celuT ce sdrobeste toati fa-
chile de rAu ale voastri; si sA vA eerie pre voT degitul
lui Dumnezau, cel ce au certatu pre vrajitorif lui Fa-
raon si nalucirile discAnticilor lor, si fara lucrare fa-
cAndu-le ; aciala cu a cAruT putere poroncindu Pavel
apostol si neputincioase au facut putere viclesugului
vostru, si pre (Elima) vrAjitorul cel plin de toatA Insa-
lacTune si Mutate, si vrajitorul a toata, dreptate, si di-
Tavolul, cu care voT mult stricatT si cafe Domnulul le
razvratiti ; ce sA vA certe pre voi aciala intru a caruea
au pordncit (Pavel apostol) duhulul celul Pitholicescu
si din fata aceluea l'au gonit, carele cu discAnticile eT
astigase mare dar domnilor sAT ; si precum (lustina)
cu samnul crucil si pre dansa rastignit Hristos Dum-
nezaul nostru cu putere ocolitA find, pre otrAvitorit
oamenT §i pre vol dilavolilor v'au biruit Chiprian si
nimica n'at,1 folosit ce cu fric6, si cu cutremur fiind
imp, atT fugit ; asa si acum sA caza pre voT si sa vl
apuce spalml, cutremur, frica de la Dumnezau a tot
tiitorul tatal si (fiul §i sfantul) duh, cela ce va sa vl
surpe pre vor. . . . §i vesnic si MIA de sfarsit. . .
sl vA munciasca. Amin.
 MINUNILE MA1011 DOMNULUI
Ne-am ocupat pand aci deja in mai multe ran-
dud de rolul ce joacd Maica Domnului in credinta §i in
literatura populard, mai mull sau mai putin insa ip.-
teun mod epizodic, se povestea numai cate o sin-
gurd faptd, ad. In literatura romans mai posedam filet
o carte intreagd, specials, destinatA a ardta in multe
chipuri puterea supranaturala a Maieff Domnului,
Si ajutorul ce dd tuturor acelora ce se incred intr'Ansa
§i adicA: Minunile MaiciT Domnului.
Deja din sec. III. incepe Incetul cu Incetul cultul
Maicii Domnului, §i la soborul din Efes din anul
431.se proclamd Sft-Maria ca Ndscatoare de Dumne-
zeu, in potriva lul Nestorius, patriarhul din Tarigrad,
care voia sd. fie numita numai nascatoarea lui Hristos.
Cu aceea§i ocaziune tinu Cyril o cuvantare dire ea,
In care se afld. pasagiul urmator ,Te bine-euvAntam
pre tine Bogorodita, prin care ceriurile biruesc, ingerii
 MINUNILIC MAICII DOMNUIXI 431

se veselesc, dracil se gonesc, ispititoril se prapadesc

si prin care firea cea slabs a omuluT se ridica pan la
cer.,1) Ca Nascatoare de Dumnezeu ea trebue sa aiba,
clupa inchipuirea poporulul, si puterea de a face mi-
nunT si de a ajuta pe toti acei, carT se roaga la dansa.
Iacobus a Voragine din sec. X. folosindu-se de legende
orientale si occidentale, intercaleaza in cartea sa (Le-
genda aurea o mul(ime de minunT facute de Sfanta
Maria. Cat priveste epizodele sau legendele deosebite,
-noi le-am descris deja mai sus, si le-am urmarit prin
diferite literaturi. Nu esista apoi nici un popor, care
-sa n'aibe, Inca de timpuriu si colectiunT de minunile
el, Interesant este de a observa cum S-ta Maria a luat
local altor personage facatoare de minuni, si cum i
s'an atribuit eT, o sums de legende si povesti minu-
nate, de origine cu totul deosebita. Activitatea de asi-
milatiune si de schimbul mutual intre literatura scrisa
si literatura nescrisa avea aci un camp nemarginit.
Inteadevar regasim in aceste ,Minunic chiarsi teasuri:
caracteristice ale basmelor. Noi in special le vom a-
rata, In ceea ce priveste basmele romane.
De alto parte presinta mat erialul ,Minunilor" un
interes special, de oare ce e cules din diferite taxi si
din diferite literaturT ; de aceea gasim intre dansele si
legende localisate atribuite S-ter Maria si earl intr'o
-taxa sau tntealta se bucurau de o mare reputatiune.
Asta o putem observa si la ,Minunile` romanestr.
Manuscriptul cel mai vechia din 1693 se aflam posesiu-
nea d-lui Eminescu, si face parte din : Amartolon Soti-

1) Gentile: Die Jungfran Maria. Halle 1852 p. 19.

432 LITERATURA POPULARA ROMANA

rie sau Mantuirea pacgtosilorc a monahului Agapias

,scoasa dintr'o carte greceasca tiparnic0 In limba
romana de catre ,Ierodiac de la sf. manastire Neam-
tul.' Un tipar din secolul trecut a fost cunoscut lut
Sulzer inainte de 1782, ad el citeaza ,Minunile
Maikii Pretscheste` Intre car* romamesti tiparite.
La 1825 tipareste ,Rafail Ieromonahulc aceste Minunt
la Neamtu, zicand ca el le-a talmacit pentru fintdia
data din limba veche greceascd pe limba romaneascd.
Cea din urmA ediOune este din Bucurest 1875. Toate
aceste editiuni impreuna cu manuscriptul nu se deo-
sibesc intre dansele, de cat numal prin limba mai ar-
Mica, sau mai moderng; altmintrelea find toate pur
si simple traductiuni unul si acelasi original grecesc 2)
sau mai bine find toate copiile unel si aceleasi
redactiuni coprind toate,. 69 de minun!, dintre cart
vom esamina aci cata-va, dupa, punctul nostru de ve-
dere comparativ.
Una din legendele cele mai vestite care 'st a gasit
espresiunea poetica prin genial luT Goethe, este legen-
da lui Faust. Pang a ajunge insa. aci, a trecut prin
multe faze si prin multe peripetil. Variantele si pro -
totipurT s'au gAsit la multe popoare. In Italia joad.
Virgil in evul media rolul fantastic al lui Faust, si el
se fagdueste draculul pentru a invMa de la dansul
vrajil si farmece. Un alt partisan al diavolulul a fost
1) Geschichte des transalpinisohen Daciens vol. III Wien 1781
p. 38 No. 23.
1) Apapseatov Etas/196. . . . . ed 1 -a Venetia 1641 ed 2-a ibid.
1780 pag. 320-448 fonnind partea a 3-a din carte, precum este
ei In manuscriptul d -luI Eminescu.
 MINUNILE MATCH DOMNULUI 433

apoi Gerbert; dar general cunoscuth., foarte raspandita,

des cantata §i mai des povestita a fost legenda luiTeofil.
Ea este §i eel mg vech!u esemplu unde se povestWe
ca un om ar fi intrat in legatura mai de aproape cu
diavolul, cil. i s'ar fi dat cu trup §1 cu suflet, lepadan-
du-se de D-zeu, numal pentru ca sä dobandeasca
vista acestel lumT, §i inplinirea poftelor sale trupe§ti.
Legenda Jul Teofil apare intaiu grece§te pe la 536
540 povestita de Eutihianus, un duhovnic al lui
Teofil. De timpuriu tradusa, latine§te, ea apare ver-
sificata in sec. X de Hroswitha. Poetic francezl se
ocupa de asemenea deja in sec. XII §i XIII de aceasta
legenda ; a§a Gautier de Coinsi, apoi face Rutebeuf
la 1270 o pies, de teatru dintfaceasta. legenda, sub
titlu de : , Le miracle de Theophile.c 0 colectiune
franceza in versurl despre Minun! ale Maicei Dom-
nului din sec. XIII confine asemenea legenda lul Teo-
fil. In literatura germane, se pomene§te in sec. VII,
apoi in sec. XIV. Ne ar duce prea departe, dad. am
voi sa in§iram toate paralele prozaice §i versificate,
din atAtea literaturl, in care se afl& Ba a fost chiar
reprezintata prin sculptura de doua ori pe biserica
Notre-Dame din Paris, §i pe alte biserici franceze.
Von der Hagen a tratat-o foarte pe larg in legatura cu
recenziunea germane, din sec. 13-14 , adunand toate
paralelele Si isvoarele acestel legende '). Tot a§a §i
Scheible in legatura cu Gerbert, Virgil §i mai cu sea-
ma cu Faust. 2) Aceasta legenda a§a de vestita o pa-
l) H, v. der Hagen Gesammtabenteuer vol. III. Stuttg-Tubing.
1850 p. CLXVICLXXX.
') I. Scheible. Das Kloster vol. II. Stung. 1846 p. 155-177.
Mister, lit, pop. rom. 22
434 LITERATURA POPULARA ROMANA

sedam infine si not, fiind minunea a 24-a. Ea se po-

triveste Intocmal cu recenziunea greceasca din sec.
VI, cu singura deosebire cit Eutihianus s'a schimbat
in Evtihie. Tata coprinsul el dupa textul roman :
In anul 536 era in Eparhia Chilichiei un Epitrop,
iconom al episcopului cetAteT Adanenilor, anume Teo-
fil, om cinstitor de D-zeu Si de fapte bune, incat toot
11 Tubea. Dupa ce a murit Episcopul au alergat tot! la
Mitropolitul ca sä hirotoniseasca pe Teofil ca Episcop.
Acesta insa na voit si s'a ales un altu de Episcop.
Npul Episcop l'a urat pre Teofil si l'a gonit cu nedrep-
tate din BisericA. Atunci se umplu Teofil de mane si
cauta sa'si resbune, de vrkjmasia si defaimarea ce-i
facea acel episcop, hirotonisit in locul lul. DecT era in
acea Sara un ovreiu, carele facea marl vrAjitoriT ; pe
acesta it intreba Teofil dm' . poste WI ajute ? Iar acela
IT a zis lul : eu te voiu face sa te intorci Tar la boeria
ta $i la cinstea ta de mai nainte, numal sa te inchini
diavolului, si sa fact on ce-ti zice, numal sa te pazesti
sä nu fact crucea, la on ce vet vedea. Teofil se de-
clara gata sa faca tot ce va cere de la dansul, si du-
candu-se amandoi inteun loc pustiu, a inceput ovreiul
vrajitoriile sale, strangand pre dracii, earl indata s'au
steins o mulOme nenumarata, si in mijlocul for a se-
zut cel mai mare al lor. Dupa ce i se inchina Teofil,
zise diavolul : daca se va scrie rob al mien si lepadator
de Hs. sal fac sä alba mat mare cinste de cat inainte.
NumaT sa'mi fact scriSoare cu mana sa, cum ca se
leapada de Hs. fiul MariT, pentru ca sä nu ma batjo-
cureasca, mai pre urma. Teofil a scris lepadarea de
Hs. si iscalind-o a dat scrisoarea diavolulul; care pri-
 MINUNILE MATCH DOMNULUI 435

mind-o l'a imbrati§at §i l'a sarutat, zicandu-i : acum

sit cuno§t1 puterea mea; §i se Mewl tot! draciT neva-
24. Cand se intoarse Teofil la biserich Meuse diavo-
lul pe Episcop sal primeasca, bine §i sal ceara ertare
pentru purtarea de mal inainte. Vrlijitorul se ducea
des pe la Teofil indemnandu-1 sa nu se arate nemul-
tumitor care binefacatorul sau. La inceput IT multu-
mia Teofil, dupa aceea a inceput sa se caiasca de
fapta luT qi cu IacrimT fierbintI pia en post neintrerupt
de 40 de zile se ruga inaintea Sf. Mariei sit doban-
deasca ertarea fiulu! el. Dupa alte 3 zile IT aparu Sf.
Maria in vis zicandu-1 ca l'a ertat, Tar Teofil o ruga
acuma, ca cu ajutorul eT sa scoata zapisul luT de la
diavolul; lara§1 trecura.3 zile §i In noaptea aceea IT se
arata Maica DomnuluT Inca o data in vis, aducandu-T
.zapisul ; cum s'a dWeptat Teofil a gasit acel zapis in
mana lui §i a alergat la Episcopul de i-a spus toata
Intamplare. Atuncea au slavit totT pe D-zeu i pe Maica
sa facatoare de minuni. Tar dupa ce a murit Teofil, a
slobozit buns mireazmatrupul luT §i a savarsit minuni
intru slava lui D-zeta §i a Weil luT, cea fat% de pri-
hana. Aceasta povestire a scris-o un duhovnic al luT,
Evtihie cu numele, care a fost de fata la toate.
Ast.fel a ajuns Teofil A, fie chiar un dant care se praz-
nue§te in 17 Fevruarie, §i Viata lui se afla de aceea
* ea in Acta Sanctorum ale lui Bolland. 1).
Legenda luT Teofil in forma aceasta cea veche,
se esplica prin amestecarea ovreTulul, cad se vede, ca
avea tendinia a arata lupta judaismuluT cu cre§tinis-

9 V. d. Hagen 1. c.
436 LITERATURA POPULARA ROMANI.

mul, §i biruinta acestui din urma ; de aceea a ajuns

Teofil, reprezentatul biruitor al cre§tinismului, sa fie
chiar un Sfant. In desvoltarea ulterioara acestei le-
gende s'a uitat tendinta §i a Minas numai lepadarea
de tot ce e sfant §i inchinarea diavoluluT, care impli-
ne§te toate poftele lumWT ale lumeT ace§tia, numai ca
sa face pe omul sA piarza viata lumel viitoare.
Ne ajunge aceasta legends, pentru esemplificarea
coprinsului colectiunei romane de MinunT ale Maicil
DomnuluT. Acuma vom aduce numai cate va detaliurl
din acele minunT, pe cari le regasim foarte putin schim-
bate, in basmele tuturor popoarelor si in basmele ro-
mane. Prioritatea cred ca se poate lesne decide in fa-
voarea ,,Minunelor cari sant scrim deja in mare parte
in sec. VII, §i de atuncea des citite, aka cA au putut
lesne patrunde in basmele spuse din gura in gura, §i
in mare parte culese abia in secolul nostru. Probe ca,
traductiunea romans a chilli.: ,Mantuirea pacato§ilorc
nu se restrange la singurul esemplar manuscript al
d-lui Eminescu, §i cA a putut patrunde in popor este
maT intail editiunea Minunelor, pe de alts parte co-
pia manuscripts din 1803 ce o posedem not, §i care
s'a scris aci in Bucure§ft, pe cand ms. d-luT Eminescu
e scris in Moldova. Ce e drept, copia moderns, ce o
posectarn not, este numai o prescurtare a ms.luI intreg,
§i tontine o sums de minunT din partea 1-a §i a doua,
pe cand partea a 3-a adica Minunele MaiciT D -IuT este
inlocuita prin viata Sf. Vasilie cel nou, dar de sigur
s'a copiat §i prescurtat dupa un alt manuscript mai
complect, din Muntenia.
SA luam acuma cate-va esemple din acele detaliurT
 MINUNILE MAICII DOMNULIJI 437

comune basmelor si minunilor. Asa in minunea 1 -a

se tae maluele necredinciosulul ce se atinge de patul
Maicii DomnuluT, si se orbesc ochil celor alit necre-
dinciosl. MArturisind credina for In Maica DomnuluT,
se lipesc far malnele la loc si ochiT se deschid. Tot
asa vedem si in basmul citat mar sus 1) cresterea
la loc a mainelor Mate, si dobandirea vedefd, aman-
(loud. intr'un mod minunat. Mal aproape de acest mo-
ment din urma, allied luminarea ochilor din basme,
este minunea 5-a ; cad aci orbul se spala cu apd
peste ochii; apa aceasta in , minunea` este din ,iz-
vorul cel primitor de viall`; in basme este , apa adusa
din Jordan,' sau asa numita : ,apa vie,
Aceeasi apa face in minunea 7-a chiar pe un Tesalo-
nichian A, invieze din moarte, ceea ce se potriveste
Inca si mai molt cu facultd4ile atribuite apei vie; de
unde §i -I numele.
In minunea a 9-a dam Tards1 de tolagul uscat, care
infipt in pamant, pe loc prinde radacini si se face co-
paciu mare si infrunzit prea frumos. Aceasta legends
o cunoastem deja de la Lot unde am aratat O. a in-
trat si in basme.
Tot in acea minune se povesteste cum a ,mare'e
Averchie Arhiepiscoput Ierapolii an poruncit diavo-
luluT de au radicat din Roma o capiste de piatra ca
un munte, adica o biserica a idolilor si o duserd in
Frighia, cale de 40 de zile.c In basme zideste Fat-
frumos peste noapte palaturT marete, si IT face sä dis-
pare tot in asa scurta vreme.
1) Pag. 119 arm.
438 LITERATURA POPULARA ROMANA

Minunea 40 ne spune : ,Pentru cela ce s'au dat

dracului Intru zamislirea luT, de maica sa,' §i confine
ast-fel motivul destul de cunoscut din basme, cum cd.
copilul nendscut incl se fagadueqte de care paring
luT unuT duh necurat : diavol, zmeu, §i in urma soap&
prin ajutorul Maici! Domnului sau a cruciT.
Ne ajung aceste esemple, ce s'ar putea lesne !multi
pentru a arata ca ,minunileg qi ,legende sfinteg con-
tin elemente §i motive pe care le regasim §i in basme.
Ba, ce e maT mult: minunea 11 este curat un basm,
numal ca aci se accentueazd in deosebT ajutorul Maicil
DomnuluT. Inlocuind-o prin Dumnezeu, avem un basm
foarte vestit §i foarte rdspandit, cand ca poveste qi
istorie, cand ca basm. Schimbath face parte §i din
Gesta Romanorum (c. 249) §i la povestea aceasta
a cules Oesterley1) 47 de paralele din toate literatu-
rele §i totu§T nu este aceasta lista complectd. Asa se
Old ca basm la Grimm No. 31 §i mai are paralele sar-
be§t1 §i altele. Intocmai ap. este §i basmul rusesc din
colectiunea luT Afanasiev No. 158 §i variantele qi pa-
ralelele din vol. IV2), unde aratd. Afanasiev, ca a ajuns
chiar sä fie c&ntec popular sarbesc §i bulgaresc. Foarte
multiple sant variantele tuturor acestor minunT, le-
gende §i basme, din care, una Para indoial de origine
veche franceza o cunoa§tem din part ea antdia a acestit
cArtI: ,Istoria Ghenovevi de Brabant.'

1) Gesta rom. p. 747.

I) P. 368-377.
 VASILIE CEL NOU
0 altA carte, care se aflA in manuscriptul d-lui
Eminescu la un loc cu ,Amartolon Sotirie` §i ,Minu-
nile Maicil DomnuluT,` este :
Viafa fi minunile prea enviosului pdrintelui nostru
Vasilie cel nou scrisd de Grigorie ucenicul /ul.
Pe lAngit acel manuscript din 1692, scris in Mol-
dova mai posedam iiii noi unul muntenesc din 1706,
adicrt numai cu 13 and mai nou de cAt cela al d-lui
Eminescu. Afar de aceea mai are d-nia sa o copie
de la inceputul secolulul nostru si tot asa mai avem §i
noi Inca o copie din 1805 scrisa impreunA cu ,Mantui-
tea pacato§ilor.` S'a tipArit pentru 1-ia data la Min-
nie 181b.
AceastA popularitate ce se dovedeste prin muttimea
relativA a copielor, o datoreste eontinutului ce are a-
ceasta viata( cad pe langa biografia si descrierea
minunelor savArsite de Sf. Vasilie, mai confine si de-
scrierea vietir sufletului dupA moartea omuluT, cum
trebue sit treaca prin 21 vami pang. a ajutige la jude-
catorul suprem; si ca o urmare naturall vine apoi :
vederea infricosatuluijudet. (In copia noastrA din 1805
e adAogat : ce au vAut SfAntu Gligorie monahu all-
xAndrean).
440 LITERATURA POPULARA ROMANA.

Atat Vamile cat si judetul formeaza trei sferturi din

cartea intreaga si este deci lesne de inteles de unde
interesul pronuntat tocmai pentru viata Sf. Vasilie cel
nou. In genere este fapt constatat ca poporul citeste
§i iubeste aceea ce '1 atata sau it inspaimanta intr'un
mod covarsitor. Cu cat mai malt inca and e vorba a
gasi o deslu§ire pentru vecinica cimilituta a vietil :
moartea. Starea sufletului dupa esirea lui din trup in-
teresa si intereseaza pe omenirea mai mull de cat
on ce, si descrierea Iadului si al Ralului este obiectul
de predilectiune al fantaziei populare. Nu o data am a-
vut ocaziune a ne ocupa cu productele acestei fantazil
care Inodand firul intr'un punct, if tot toarce mai de-
parte si '1 impleteste in fel de fel de chipuri. ,Apoca-
lipsul apost. Paul,` si , Calatoria Maicii Domnului` sant
esemple pentru aceasta, si un alt esemplu este cartea
de fats. Vamile de cari e vorba aci am intalnit deja
chiar in Apocalipsul de mai sus, unde asemenea se
spune, cel putin dupa recenziunea noastra manuscripts,
ea sufletul este condus de catre ingeril si trecut pest e
v dmile vdsduhului. Vamile acestea reprezinta pacatele
omenesti si fie-care suflet este oprit acolo sa'sI dea
seama de acele pacate, iar ingeril raspund la invino-
vatirile dracilor, ce pazesc vamile
Cat priveste invierea mortilor si judecata cea de pre
urma, ea isi are originea in Non! Testament, unde des
se vorbeste de a doua venire a lui Hs. si de judecata
infricosata, toate desvoltate apoi in proorocirile Si-
biline. In cartea de fatA se vorbeste acuma foarte
pe larg de modal cum va fi acea judecata, pe care o
vede acuma Grigorie ucenicul Sf.-lui Vaslie, noaptea in
 VASILIE CEL NOU 441

vedenie Suit in cer de catre un Inger el vede mai in-

taiu cetatea cea mare cu 12 port!, dupa aceea vede
scularea mortilor §i strangerea for in soborurl marl
ce yin inaintea luT Hs. de-1 judeca. Mai intaiu sant
Ovreii eel inaintea Jul Hs. apoi Izmailtenil, paganiT etc.
yin apor soborurl de creVini sectatori, pe can toff IT
mustra Hs. si'T osande§te la munca vecinica a iaduluT ;
dupa pAcato§ii yin dreptil can lumineaza ca soarele §i
dobandesc resplata ce'i Weapta plina de fericire ne-
grata.
Sf. Vasilie eel note a murit pe la 944 sail 952. Viata
luT a fost scrisa de Grigorie ucenicul luT precum §i
Ace la inceput, care Grigorie are i , vedenia judecatii. c
Textul grecesc s'a publicat de Henschen la 1684
dupil un manuscript Mazarinean, alaturea cu traduc-
Vunea latina de Combefisius in Acta Sanctorum vol. III
Martie 26 p. 668. 1) Ne a fost imposibil de a *Ala
acest volum al Actelor. Traductiunea romans s'a fa-
cut precum se pare din grece§te.

0 parte integranta din cartea. cu care ne am ocu-

pat pans aci, este descrierea judeceifii de pe urma. cat
de populara era tema aceasta, arata multimea manu-
scriptelor descoperite de not despre a doua venire a
Jiff Hs. Impreuna cu judecata lumiT i povestea lui An-
tihrist, formand o carte specials, deosibita de partea
relative, din viata Sf. Vasilie eel nou. Ce e drept, nu e-
sista maT nicf o carte bisericeasca in care sit nu se po-

1) Fabricius Biblioth. Graeca L. V c. 5 No 9 p. 351-352.

442 LITERATURA POPULARA ROMANA

meneaseA de sfarsitul lumeT si de aceea niel nu ne mi.

ram de esistenta uneT cart,1 speciale in literatura ro-
man. ; invederata Irma este Influents vedenieT luT Gri-
gorie ucenicul asupra calla de fa0..
Manuscriptul cel mat vechiu este acela de pe la
1800 unde lipseste Insa partea din urma, care co-
prinde descrierea soborurilor, mat mult sau mat pu-
tin analoaga cu ,Vedenia` Not putem constata acest
fapt printr'aceea ca d. Eminescu posede un. manus-
cript complect scris la 1815, care In partea antb.ta,
corespunde intocmat cu acel de mat sus pans unde
it posedam not. A treea copie care se aseamana a-
asemenea cu manuscriptul nostru se afla in manus-
criptul AcademieT de la 1799 In sbornicul scris de
Giurescu. Infine mat posedam un al patrulea manus-
cript, de la 1804 cu totul deosebit de cele trei din'a-
inte care precum zice la sfarsit a fost : ,Scoask dupa
cea greceasca,c scris de Velcea pitar. 1804 Fevrua-
rie 20.
Manuscriptul cel complect al d -luT Eminescu poarta
titlul urmator : ,Cuvant pentru viitoarea giudecata
si pentru sfarsitul lumil. Din scriptura cea veche si
cea noun. ; Tara mat ales din apocalipsisul sfantulut
Joan BogoslovuluT, si a altor sfint1 parintt, dupA cu-
vantul Domnulul nostru Is. Hs. carele arata si pentru
venirea luT Anthehrist.' Acest ,cuvant pentru viitoa-
re gIudecatac se compune ca al zicem asa din doua
partT : una de semnele ce vor premerge venire' luT
Hs. si tot de o data Invieril mortilor. $i a doua : Ve-
nirea luT Hs. si judecarea inviatilor din mortr. Par-
tea Antal se afla intocmaT in manuscriptul nostru
 VASILIE CEL NMI 443

de pe la 1800, mal cu aceleasT cuvinte; putin schim-

beta este in eel al Academie!, In cele doul d'antAT se
pomeneste de Antihrist in contra cAruia vor veni
Enoh, Ilie si loan Bogoslov. Antihrist IT va t.ia cu
sabia, dar et vor invia a treea zi, si atuncl se va a-
propia sfarsitul lumiT. D-zeu va certa lumea in 14
zile, precum an zis sfintil parinti. UrmeazA acuma
descrierea fantastica a intamplArilor groaznice din
acele 14 zile, in urma carora cerul si pamantul va
ramanea alb ca zApada si curet ca sticla pentru el
va sa vie facatorTul sAA. DupA aceea vor buciuma in-
geril Si se vor scula mortii din mormant, gi va incepe
judecata cea deapoT cand se va da rIsplata dreptilor
pedeapsa de veer pAcatosilor. Se intelege cA si aci se
InsirA un numar insemnat de soboare de tot felul de
oamenT, cart yin la judecata. InsusT Moisi apare, dar
el vine sA. esplice Ovreilor el rat at inteles legea sa,
daca n'ari priimit pe Hs. Foarte pe larg se tracteazA
apoT sobormile nenumerate de sectatorT, cari totT, spre
satisfacerea inimeT pravoslavniculuT, se due in munca
cea de veci, rApitl de Satana si de draciT lul.
Pe and aceste redactiunT, din cart am si dat es-
tracte in ,Chrestomatia romans,` se multumese a ne
da §irul evenimentelor, citand numaT din cand in cand
un vers biblic, trateaza din contra redactiunea de la
1804 aceasta materie cu totul alt-fel. Titlul este cam tot
acelasT: ,Cuvant pentru sfarsitul lumiT, pentru Anti-
hrist i pentru a duoa venire a d-luT nostru Isus Hrs.'
Aci insA autorul culege toate pasagiele biblice relative
la aceste intAmplari, atat din Vechiul cat si din Noul
Testament si apoT le tAlcueste si le esplicA intocmal
44.4 LITERATURA POPULARA ROMANA

precum stA in proorocirea Sibilei. Interesant mar cu

seamil. este paralelismul ce se stabile§te intre Hristos
§i Antihrist, care va fi la inceput in toate asemenea
WI Hrs., dar toate ce va face, le va face cu nalu-
cirl, ca sa amageasca pre oameni sg se inchine lul si
pe toti acestia 'I va pecetlui. Dupg o vreme oare care
se va sfarsi imparatia cea tirana a lui Antihrist si a-
tunci va incepe judecata de apol. Aci nu se mat in§irg
soboruri de pacatosI specialisati ci se zice numai: pg-
catosil vor priimi mustrarea §i pedeapsa lor, si clrep01
rgsplata lor.
Tot a§a de numeroase precum sant soborurile` e
§i literatura respective: in special ceea ce prive§te pe
Antihrist. Evanghelia apocrifg. atribuitg lul Iosif lemna-
rul vorbeste mat pe larg despre aceasta in capitolul
21. Studii speciale au fost publicate de care P. Mal-
venda si Daneau. Sreznevskij asemenea a scris pe
larg despre Antihrist 2).
Semnele ce aratit sfarsitul lumil au fost adunate
deja de Sf. Hieronim. Bercea (t la 1286) care a scris si
minunile Maicil Domnulul, scrie asemenea : , de los sig-
nos que apareceran ante del judicio.' tot asa si ye-
stitul Thomas din Aquino, Alte paralele literare a cu-
les Grimm in mitologia sa unde vorbe§te de semnele
mitologiei germane pentru sfarsittd lume19.
16.-.SeeStere-+-

9 Migne: Diction. iconographique colum. 921-922.

2) Skazanila ob Antihriste. St. Petersburg 1874.
5) Deutsche Mytologie ed. 4 p. 681 No. 2.
 DESCOPERIREA SF-TEI LITURGHII
Pe langa toate acele legende can se ocupa cu per-
sonage importante sail cu evenimente de capatenie ale
istoriei bisericesti mat esista una, care, judecand dupl
mulcimea manuscriptelor, s'a bucurat de o mare po-
pularite la not si adicit :
,Descoperiree sfintet si dumnezlestii leturghii, ci
s'ar'i discoperit limbilor din dumnezeeasca stralucire
precum scrie Varonim.'
Acest Varonim, care Intr'un alt manuscript s'a schim-
bat chiar in Parochie este vestitul Baronius, care a
scris analele bisericei, in ordine cronologicA. Dace, este
sä credem aserOunet lug Sulzer, atunci a esistat deja
inainte de 1782 traducerea roma.na acestor anale, pe
care el o numarl intre manuscriptele romane ce-i erau
cunoscute ; ca traducator figureaz5. Popa Stephan din
Brasov, care traducere a mai. fost IndreptatA de catra
Dem. Evstatievicil). Dad, acest manuscript nu este
1) Sulzer. Gesch. d. transalp. Daciens. Vol, III Wien 1782
p. 39 No. 3.
446 LITERATURA POPULARL ROMANA

Ins5.§T ,Descoperirea liturghieT` singurti consideratit de

Sulzer ca InsiI§T analele intregT, atuncT poate din acel
ms. s'a copiat ,Descoperirea` ca partea cea mat intere-
santa. Alt izvor direct pentru ,Descoperirea liturghieTc
poate sa fi fost cartea in care se afla §i dansa interca-
latit i care precum zice in introducerea, a fost talmacita
din limba sa.rbeasa§i indreptatit dupre cea greceasca.
Ast-fel a devenit aceasta legendit a§a de raspandita in
literature romans. Not In One posedam trey manus-
cripte, unul in sbornicul de pe la 1750 1) altul in eel
de pe la 1806 2) §i al treilea In sbornicul de la 1813 8)
un al patrulea manuscript de pe la sfar§itul secolulul
trecut posechl d. Eminescu care ms. e defect la sfar§it;
ci apoT se mat gAsWe Inca intr'un sbornic de pe la 1750
In posesiunea d -luI Gr. G. Tocilescu. Mars de acele 5
manuscripte, se af16.1egenda aceasta §i tiptiritti In car-
tea intitulata : Invatatura pentru preoti §i diaconT.
In introducerea la editiunea din 1835 se zice, ca, s'aq
§i tiparit !nth% In Viena §i a doua oar5. in Sibia. Data
tiparului din Viena n'am putut afla ; in Sibiu sa ti-
'Alit la 1789 §i ed. 3-a 1835 Buz6.1 In aceasta din
urma, pe care singur am putut cdptita, ocupa legenda
pag. 96 102 §i are titlul urm5.tor :
,Descoperire pentru sfinta §i Dumnezeeasca lytur-
ghie care din vointa luT D-nezet s'au aratat phganilor
la anil de la Hs. 1009, precum scrie Baronie.`
Toate textele nu se deosibesc Intru nimic intre dan-
sele, se Intelege ca nu e vorba de deosibirile fonetice
1) F. 5b. 19 a.
2) P. 35-64.
2) F. 113a-126a.
 PESCOPERIREL SF-TEI LITURGHTI 447

i gramaticale, ci numaT de coprinsul, care este cel

urmator :
,Imparatind Amurat imparatul la Vavilon, 'far Am-
filog la Aravia, se priceau Ovrei tot de auna cu Cres-
ting pentru invierea si inaltarea lul Hs. la cerurT. Ba
necredinciosil aceT au luat darurl si au mers la Vavi-
Ion si le au dat lul Amurat parand pe CrestinT, el sant
razvratitorT si vor sa se scoale asupra lul cu razboTu.
DecT trimese pe Amfilog la [erusalim sa strice biserica
si sa pare', pe totT Cresting. In acea vreme era in Ie-
rusalim patriarh St. Metodie, carele auzind ca vine
Amfilog a fugit la Antiohia, lasand pre un preot anu-
me Ioanichie ca sa slujeasca in toate zilele la biserica
St.-lul Mormant. Cand ,a ajuns Amfilog la Ierusalim
si a trimes °stile luT sa darame biserica, a acoperit-o
D-zeu cu un nor, asa incat paganiT nu putea sa o
vaza. Iar cand trimese Amfilog pre unu din ministril
sei sa vaza pentru aceasta, a nemerit in biserica unde
a aflat pe preotul en un ajutor al sau, gatindu-se a
sluji sf-ta leturghie. Ministrul voind sa '1 opreasca II
s'au intepenit mainile sale. Atuncea cazu la picioarele
preotului cerandu-T ertacTune $i redobandi miscarea
mainelor. Cum auzi imparatul de acestea se mania
foarte rau si porni singur inpotriva bisericil, jurandu-se
ell, va face dinteansaun grajd. Deci porunci el de bagara
multime de caTsi de (Amite in biserica.. AtuncT se rug
preotul lui D-zeu si indata cazura toate vitele, ca
nand ar fi fost lovite de trasnet. Aceasta, minune va.-
.zand imparatul se aseza sa vaza cum savarsesc cres-
ting jertfa for ; si D-zeu lumina. ochiT ceT trupesti a/
imparatuluT, care incepu sa asculte liturghia cu lu-
448 LITERATURA POPULARX ROMXNX

are aminte. De or! ce cuvant al liturghiei ce e§ea acuma

din gura preotulul, vedea Imparatul implinirea lui a-
devarata, nu ca Inchipuire numai prin grain; a§a d.e :
cand se ruga preotul : ,pentru cei ce umbla pre mare
§i calatorescc intru acel ceas arata D-zeu imparatulu!,
marea invaluita cu value grele, §i corabiile gata a se
primejdui, gi indata cu cuvantul preotului s'a alinat
marea, Tar corabieril multamea lu! D-zeu. Sau cand a
zis preotul : ,Duhul sfant A, vie peste tine` atuncea
a vazut imparatul §i toti ai lu!, pe duhul sfant in chip
de porumb pogorandu-se din cer ti odihnind preste
sfintele daruri, §i toata biserica s'a umplut de bunn
mireazma a darulul prea sfantului duh, Tar sfantul
oltariu s'a luminat mai mult de cat razele soareluI4
Vazand aceasta minune se boteza imparatul Amfilog
cu to ti boeril lui, de dire patriarhul pe care '1 aduse-
se de la Antiohia. Dupa. aceea se intoarse Amfilog la
imparatul Amurat §i-1 spuse toate minunele ce le-a
vazut in Ierusalim §i ca, a primit botezul. Atunci se
mania foarte ran imparatul Amurat §i porunci lu! Amfi-
log sa se inchine idolilor. Amfilog insa nu se supuse po-
runcii lu! §i ramase in credinta cea noun, ce o primise.
Amurat puse deci sa i se tae capul lu! Amfilog, care
primi ast-fel cununa muceniceasca.(
Ca adaus 111 aceasta legend& mai confine manu-
scriptul nostru din 1813 Inca:
, Al doilea videnie al sfantului Vasilie $i al sfantulut
Efrem. Sfanta Leturghie.' Aci vede Sf. Efrem,pri-
imirea cuvintelor liturghiel, de catre Hrs. in acela4
1) Pag. 126-b 130-b
 DESCOPERIRFA SF-TEI LITURGHII 449

mod precum vede imparatul Amfilog in biserica din

Ierusalim implinirea lor. Deci cand zice preotul: sa
slam bine, sä stam cu frica, insemnand crucea deasu-
pra antimisului, atunci ingeril cu bice de foc gonesc
pe tot,i diavolii; Tara cand zice preotul: ale tale char'
ale tale; atuncea ingerii dau bunatati oamenilor, car
cu frica stau in biserica.
Deosebita cinstire a liturghiei, este vaditul scop atat
al ,legendei( cat si al ,vedeniel`. Fiind ackiunea prin,
cipala a bisericei, ai una din tainele fundamentale
ale crestinismulur, se esplica lesne nascocirea legendei
cu acel scop.
Chiar biserica insasr, in intregimea er, socotindu-se
fie-care bucata in parte, a fost spiritulasita in : , Intreba -
rile filosofqte de la Adam i de la Hs. Fi raspunsurile.(
precum se numeste manuscriptul Bibliotecei Centrale
din Bucuresti din 1809 Dar aceasta este numai o parte
mica dinteacest manuscript important citat de nor in
mai multe randuri. In aceste Intrebari $i raspunsuri,
din cari si nor mai posedam doua manuscripte, unu
din 1750 altu din 1800, amandoua insit defecte, vedem
nor unul din mijlocitorir eel mai puternicr intre litera-
tura scrisa 9i literatura nescrisa.
Prototipul acestor Intrebarr gi raspunsurr este slavic.
Texte slavice, mai mult sau mai puOn corespunzatoare
cu textele noastre romane, s'au publicat de Tihonra-
vov si Novacovici, alte nepublicate se aflu des in asa
numitele ,sbornice sau ,Codices miscellanei.` 1) Dar
fiind-ca an fost mar potrivitT a priimi elemente din
I) Jagier, Archly far elev. Philologie I p. 89.
Gaiter, RC pop. root. $9
450 LITERATURA POPULARX ROMXNX

gura poporuluT precum si de a le comunica poporuluT

de cat ori-ce alta carte, de aceea diferenta intre texte
este foarte mare. Aceasta diferenta nu se intinde insa
asupra Intrebarilor si raspunsurilor, cari sa corespund
mai mult sau mai putin in toate textele romane, dife-
renta esista numal in ceea ce priveste sums intreba-
rilor, in care un manuscript e mai bogat altul mai sa-
rac. Cel mai complect din aceste trel manuscripte,
cad atatea abia am descoperit pana acuma, este ma-
nuscriptul bibliotecel. In manuscriptul Academie' pe
care l'am numit Paha' se afla asemenea un ast-fel
de catechism compus din Intrebari 0i raspunsuri, dar
n'am scos nicl o notita, si de aceea nu ne putem pro-
nunta cu esactitate asupra coprinsulul. Este insa lesne
de presupus, ca si acele Intrebari vor fi de un caracter
potrivit cu restul manuscriptului, adica identic sau a-.
proape identic cu textele slavice pomenite mar sus,
precum se si potrivesc cu textele slavice, povestile si
legendele din acelasi manuscript.
Un alt manuscript in forma de Intrebari si raspun-
suri, dar care nu coprinde legende si prescurtari de a-
pocrife, afard numal de una sad doud pomenite mai
sus, se afla in sbornicul Giurescu, din 1799 possesiunea
Academiel. In genere e constatat cd forma aceasta era
cea de predilectiune a evuluimediu, find foarte usoa-
re pentru invatat. De aceea avem intrebari si raspun-
surf asupra dogmelor, de catre Sf. Athanasiu, care
face parte din Pravila luT Mateiu Basarab tiparita la
1652. Atte' ,Intrebari pi respunsuri4 formeazd cate-
hisme romane, incepand cu cate hismul popel Grigorie
 DESCOPERIREA SF-TEI LITURGHII 451

din Mahaciu din 1607 1) pant la cele mai moderne.

NoT trecem peste toate aceste, pentru a ne ocupa mat
de aproape cu ,Intrebarile filosofe§t1.` Textul din
sbornicul c. 1750 se intituleaza : ,Intrebari §i raspun-
suri ale blagocestivulul imparat Chiru Leonu cu das-
eillul situ din Theologhie sfintilor blagocistivl.' Iar ti-
tlul textulul din 1800, este o prescurtare acestul in
urma, atribuindu-se 1ntrebarile asemenea ImparatuluT
Leon.
Cat privOe coprinsul, noT am citat deja adesea orT
dinteansul, la ghicitori, §i maX cu seam, cu oca-
ziunea legendelor biblice, dar totuql maT ramane o
suma Insemnata de intrebarT interesante, neatinse
panel acuma, precum sant acele privitoare la oficiul
bisericesc.
Pagina 9 din manuscriptul de la 1809, care este
eel maT complect, are un titlu deosebit : Pentru bise-
rica. Aci se aft acea talmacire §i simbolisare de care
am pomenit maT sus, din care ne vor ajunge uncle
eseraple :
I. Ce este popa ?
R. In locu ArhangheluluT.
I. Ce este calugherd ?
R. In locu Heruvimilord.
I. Ce este diacon ?
R. In locu Sfintilor4.
I. Ce este gramaticu ?
R. In locu ingeriloru(?) luT, celd ce au §ezut pe
pieatra gropil luT Hs.

Gaster, Chrestomatie rominl I. p. 39 - 43

452 LITERATURA POPULARA. ROMANA

I. Dar lumanarile ce inchipuescli. ?

R. Voinici earl' au strajuit groapa lul Hs.
I. Ce este policandru ?
R. Este ceriti.
I. Ce este porumbu cel d'asupra policandruluT ?
R. Duhn Sfantli.
I. Ce este tratapodulu ?
R. Sfanta icoana Hs.
I. Ce este sfesnicu cel micli celu mare (?) ce sta. In-
aintea lul Hs. ?
I. Ce este sfesnicu celu mare ce sta innaintea Pre-
cistii ?
R. Insusi Precista.
I. Daril sfesniculu cel mica, celu merge innaintea
popii ?
R. In loculil postelniculuT Pilatu. etc.
Alte intrebari mai sant :
I. Ce este lingurita ?
R. losifli ari Mathei.
I. Daru pentru ce pune preotu lingurit,a departe de
alte daruri ?
R. CandU au rastignitd pe Hs., Iosif nu au fost a-
colo ; si data (a) auzit cum5 ca au rastignit pre Hs.
elu grabi de veni gi ceru trupulu lui Is. dela Pilatu gi
l'au luatu si Pali ingropatu.
I. Ce este cadilnita, focu, tamae ?

1) Am conservat intocmaT ortografia acestuT nume dupA ma-

nuscript, ca un specimen de etimologie populara. Scriitorul a des-
compus : Arimathia in ani qi Mathei care IT era cnnoscut ca E-
vanghelist.
 DESCOPERIREA SF-TEI I.ITIIRGHII 453

R. Cadilnita, este precista ; focu, este ochi sfinVi

sale ; arae, lacrAmile sale.
I. Ce inchipueste colivA ?
R. Adam.
I Dar pentru ce sa apucl oamenil cu mAinile de
coliva ?
R. Cana. at prAdat Hrs. Tadu, pAcAtosil sa apu-
scua cu- malnile de Adamt.
I. Ce este scrist titla deasupra crucii?
R. Inti.
I. In ce limbs at scrist Pilat acestea cuvinte ?
R. In treT limbi : jidoveste, elineste, latineste ?
I. Dart pentru ce sAntt scrise in trel limbi ?
R. CA Hs. in treT limbi at grAitt pre cruce,jidoveste:
ile, ile; latineste : lima; elineste : savahtani.
I. Cuing zict acestea trel cuvinte rumAneaste ?
R. D-zeult miet, D -zeult miet cad m'a llsatt !
Dart sarbeste : boji, boji moe, vascuTu, astavlenie!
I. Doamna lui Pilau fost-at acolo ctndt au ritstig-
nitt pre Hs ?
R. Au fost.
I. Dart dacit at fostt acolo ce all patitt?
R. Cand au vrut sa mearga la cruci, Pilatu au zis
Doamnel sale sa nu meargit acolo. Ea n'ad ascultatu
si slat dust pe ascunst, ca de ar vedea pe Hs. tine
este; cA gandiea sit nu cum-va fl rudenie de a Till
Hs ; si data inpunsera pre Hs. in coasts, atuncea
stropise sAngile si pre rochiea domniel luT Pilat ; si
merse acasit ca sa o spele, si n'at putut spAla si at
alergatt trite() vie de at ingropat rochiea si sit mira
de aciasta mult foarte.
454 LITERATURA POPULAR/ ROMANA

Legenda aceasta, cum el sangele nu s'a putut spala

este una din cele mai rAspandite, si de aceea ne o-
prim un moment aci, pentru a o urmari prin litera-
tura universals.
Pans a ajunge ast-fel, a avut legenda mai intaid
forma, cum cs sangele clocotia §i nu putea cu nici un chip
di se astampere ; sdngele striga rasbunare, cum este
espresiunea BiblieT, la omorul luT Avel, cand D-zest
InsusT zice : sangele fratelui tag strigii cettrd mine, din
pdmdnt. Intre legendele templuluT din Ierusalim este si
legende despre sdngele clocotitor al prooroculul Zaharia
de care am vorbit mai pe larg in studiul nostru asu-
pra legendel luT Ieremia, pomenit mai sus.') La Pilat,
s'a schimbat deja legenda in sangele ce nu se spala.
Atribuit mai int Mil singeluilui Hs. se atribue dupa aceea
si martirilor crestini, al caror sange ramane ca semn
vecinic al muceniciei lor. ApoT St. Clemens slujind li-
turghia. In aceeasi vreme in Roma si in Pisa, lass aci
In urma luT, treT picaturi de sange pe o piatra de mar-
mora, care nu se poate Fterge pa' na' azi. Tot asa se
afla un basin de marmora in palatul Alhambra, In fun-
dul crtruia stint pete nesterse din sangele Abencera-
gilor, a caror capete taiate au fost aruncate aci.
De asemenea nu se poate sterge urma sangelui
luT Faust in manastirea Maulbronn. 1) De aci a intrat
in basme, in ciclul despre , barbe bleue( 1) si se gaseste

1) Pag 346 No. 4.,

1) Literatura v. I.W. Wolf,Niederlaendische Sagen Leipzig 1843
p. 691 No. 266.
1) Grimm No. 46 v. III pag. 74.
 DESCOPERIREA SF-TEI LITURGHII 455

inGesta Romanorum, unde se spune ca o femed, omo-

randu-si copilul, i cAzurd cate-va pieltnri de sange pe
mama ei cu toate stdruintele ei. nu se puturd sterge1).
Revenind la literatura roman& g &sim aceeasi credinta
in povestea : Hatmanul gi Fantoma publicata de Co-
drescu, care zice ed a auzit-o in copildria sa de la
,mosu Stefan din satulOrinceic. Facandu-se un omor
,au remas pe pardosealci pete de &Inge, pe care n'au
putut nici o data sa le ftearga, fi pe rare nice o fiinfd
omeneasca nu le va curcifi 2)(
De altd parte std aceastd legendd in legAturd cu una
din ,ordaliele evului mediu, unde se aducea acel
bAnuit ca ucigas, langd ucisul si se data, dac& ranele
acestuia se deschideau si sangele incepea s& curgA s),
De un interes deosebit sant urmatoarele intrebdrI
carI au dat nastere, in textele slavice la ,caracteristica
zoomorfied a popoarelor( despre care vorbeste d-nu
Hdsdeu.4)
,I. Din tine s'au inceput cre§tinii?
R. Din Sim au exit sase legi i cu limba lor, care se
va ardta: 1. Crestinii; 2. Sirienii ; 3. Ivirii; 4. Grecil;
5. tiolgarii; 6 Rusil.
I. Dar cel ce tin giumatate de lege?
R. Acestia sant din Iafuftu (!); zece limbi, care in
ginmdtate de lege a noastra: 1. Frencii ; 2 Amanil;
3. Verghiel; 4. Armenii; 5. Lesii i 6. Nem01; 7. Ar-
1) Ed. Osterley cap. 13.
1) Th. Codrescu, PlaTequI, IasT 1870 pag 124.
4) Rochholz Deutscher Glaube and Branch I Berlin 1867 p.
57-58.
4) Cuvente den Utrani II pag. 185.
456 LITERATURA POPULARA ROMANA

vatit ; 8. Arbanasit; 9. Socolgit ; 10 Meg. Acestt stint

jumatate de lee.' Se vede invederat ca aceste numirt
de popoare, 'sant coruptiunt din numirile acele conti-
nute in textul slavic. Dar qi Insast textele slavice, nu
stint toate corecte, i asa se -poate chiar, ca prototipul
de unde s'a luat aceasta lists, confine singur deja
numirl eorupte.
Pe tang aceasta Insirare, se mat aflu in textele sla-
vice si epitete caracteristice atribuite popoarelor ; ca-
racteristica este zoomorfica, adica se identifica fie-care
popor cu cate un animal, cu al carut caracter se po-
triveste mat mull ; asa d. e. se zice:1) Francul e lea ;
Alamanul, 2) e vultur ; Saracinul, vier ; Turcul, zmeu;
Armeanul, guster etc.
In local acestor caracterisart, cart lipsesc in textele
romane; ce le avem pang, acuma, comunicam aci o
alts, caracteristica, cam de pe la 1700-1725, pe care
am gasit-o pe scoarta until manuscript, scris la 1705 3)
si care spune (ca D-zeu a dat):
,Negustoria Turcilor,
,Betia ti porcia Rusilor,
ti prostia Sarbilor,
,Dascalia ti mincluna RAmlenilor,
,Searnaviea Nemtilor,
,Rhea si galvia Sasilor,
,Norocirea Grecilor la bent,
,Mandria Lesilor,
1) Tihonravov loc. cit. II p. 440.
1) De unde s'a Malt In textul nostru: Amanil."
1) Talcul aoocalipsului Sf. Ioan Bogoslov in posesiunea d-lul
Gr. G. Tocilescu.
 DESCOPERIREA SF-TEI LITURGRII 457

,Frumusetea Cerchezilor,
,Pohvala Moldovenilor,
,Zavistiea Rum anilor,
,Eresul Armenilor,
,Bog4ia Ovreilor,
,SarAcia §i goliciunea Tiganilot
Aceasta caracteristicl este cu totul deosebita de cea
zoomorfla, §i este inteadevAr autohtond rornand, na.-
scuta din propria observOune a poporulul, de aceea
nici nu se vorbeVe de alte popoare, de cat numal de a-
celea cu cart au fost Romanil in contact direct.
ruche Am citatele din Iritreb.rT raspunSurt, cu u-
nele cam ctudate. A§a :
I. Ce proroc au fost cu aripT §i cu coada?
R. AdamA .
I. Dar acuma pentru-de nu are aripi ci coadA ?
R. Cand l'au facutA pre AdamA din tutu au §ezutA
30 de ant uscat MIA de sufletA. Atuncla merse Satana
de T -au ruptA coada §i aripile.
I. Din ce s'au flcutil §arpile?
R. Din coada hit AdamA.
I. Din ce s'au facutt old?
R. Din aripile lul Adamt.
I. Ce zice coco§ul, tend cant& Intaiti?
R. zice : Marire datAtorului nostru, celui ce d& lu-
minA ; a doua zice : trimite lumina sflntiet tale pre
lume. A treea zice: purcede lumina celuea ce este da-
tAtorul de luminA; §i Tara zice : Hrs. au inviat §i toate
le-at savarsit
CunoscutA este marea consider4une de care se bu-
cura coco§ul la toate popoarele, represintand tipul eel
458 L1TERATURA POPULARA ROMANA

mai perfect de veghietor. La Evreisi Arabi esista chiar

un cocof ceresc, care incepe cu cantecul. laudand pe
Dumnezeu, ei cocosii pama.nteni, it and si'l urmeaza ; o
credinta ce se aflA chiar in Ucrania in Rusia. In Cab-
bala se spune, el la miezul noptii cand intra D-zeu in
raiu, sare o scantee ti loveste pe cocosT sub aripi, a-
tunci canta cocosul, intinzandu-$i aripile si chemA.mi
ast-fel pe oameni la rugaciune Cocosul de asemenea
si la Greci era considerat ca vestitorul lumineT ti sfintit
luT Apollo. Glycas pomenind toate esplicarile ce s'au
dat, pentru facultatea aceasta a cocosului de a canta
in miezul noptii si de a vesti crapatul de zi, spune el
pronia d-zeeasca a orandutt lucrurile ast-feI ¢i cl co-
cosul ne scoala la munca rug6.2).
Aceste credinte orientale, se vede, au dat nastere
la legenda, cam alt-fel formulate in ,IntrebArile` de
mai sus, unde cocosul canta asemenea lauda lui Dum-
nezeu.

9 Annal. ed. Bonn pag. 90.

13) Mai pe larg despre cocosul. v. Greenbaum in Zeitsehrift der
Dentschmorgenl. Gesellschft p. 208 urm.
 CANTECE
Para lel cu aceste car0 populare prozaice si pe baza
for s'au desvoltat productiuth populare rimate. Can-
tece religioase eras obicinuite km& din timpurI ante-
crestine, si crestinismul cu Incetu cu incetu a reusit a
le depa.rta cu totul si a le inlocui prin alte, can poate
n'au pastrat din cele vech1, de cat unele urme slabe,
lipsite de orl-ce caracter religios, precum sant : refrene,
intorsaturI, figurl si altele si pe langa aceasta forma
ritmica Inradacinata In popor. Numal printeaceasta
forma s'au asimilat cu totul .i au capatat caracterul
popular si naiional tot de o data.
Vremea de capetenie de sitrbatorT a fost la toate
popoarele epoca solstitiului de earns, tend Incepe a
creste ziva si Incepe un an nou. In locul sarbatorilor
pagane, ce se praznuTau pe atuncea, se Infiinia Craf-
460 LITERATURA POPULARK ROMANA

ciunul si obiceturile cele vechi furs crestinite. In locul

na§terei soarelui, se sarbatore§te na§terea lut Christ,
§i se atribue zilelor de la Craciun pana la Boboteaza
o deosebita sfintenie.
Multiple sant cercetarile ce s'au facut de catre dife-
ritil invatati, de a pAtrunde pant{ la acel fond pagan ce
se ascunde sub invelitoarea cre§tina ; gi cate o data s'a
Si pacatuit prin esces de zel, considerand o sums de
tradiOuni ce se afla in cantecile obicinuite pe acea
vreme, cum ca. ar fi de origine mitica, pe cand o cer-
cetare mat critica dovede§te originea for literaret.
not in literatura romana posedam o mina de can-
tece pentru ziva de Craciun §i numat de acestea
ne putem ocupa aci , numite &intone de stea
cari se cants de care tineril, ce due o stea cu el,
in aducerea aminte a stelei, ce a aparut pe cer la
na§terealui Christos. Acest obicetu se afla la mat toate
popoarele cre§tine. Coprinsul ,canteeelor de stea' nici
el nu poate fi alt-fel de cat de origine literard, de oare-
ce se ocupa cu tema ,nmterea Mantuitorului,c §i prin
urmare e luat in intregul lui din Biblia §i din apocri-
_fele biblice.
Nu este scopul nostru de a urmari aci ,Cantecele
de stet{' la toate popoarele. Not le gasim atat la po-
poarele germane, cat §i la cele romanice ; la Slav! §i
Greet, in Orient §i in Occident se cants la CrAciun na.g-
terealui Christos intr'un mod aproape analog. Wein-
hold ') a tratat pe larg istoricul cantecilor de stea, §i

1) K. Weinhold, Weihnachta-Spie1e and Lieder ed. 2-a Wien

1875 pag. 376-399.
 CANTECE DE STEA. 461

mai cu seama desvoltarea for in Germania, In urma

Reformatiunei.
Observandu-le mai de aproa pe, putem insa constata,
casumacantecelor de stea romane se apropie mai mult
de cele slavice, de cat de cele germane, ce 'si au luat
nastere de la Hymne si cantece bisericesti latine ; caci
deja din secolul 13 sau 14 au fost traduse in limba
germana, cantece si hymne ce s'au compus deja in
secolul al 4-lea.
Tot asa de origine bisericeasca sant si cantecele de
stea romane, facute de sigur de dascali bisericesti si
de died, influentati mai mult sau mai putin de can-
tecele analoage slavoane.
Cel d'antaiu care a cules aceste cantece si le a pu-
blicat a fost Anton Pann. Dar meritul but, nu este de
cat foarte mic ; 6l nu le a compus, cum se crede de
toata lumea, ci n'a facut alt ceva, de cat a tipari can-
tece de stea mult mai vechi, schimbandu-le putin si
cand ritmul o cerea.
Not inteadevar posedammai multe manuscripte an-
terioare lui Anton Pann, cari coprind mai toate can-
tecele de stea ale acestui din urma.
Colectia noastra cea mai vechia, se Oa in sborni.
cul nostru din 17841) intitulata : canteirile stelii 0 a
catavasilii` §i coprinde 7 cantari. Cantarea antaia:
Trei crai de la reisttrit corespunde cantarii a 3-a la
Anton Pann. No. 2 este ctintecul pusta, pe care l'am
comunicat mai sus 2) arAtand ca romainul Varlaam

1) Pag. 140-b 144-b.

3) Pag. 47-53.
462 LITERATURA POPULAR' ROMAN"

qi Ioasaf este originea acestul cantec. No. 3 este ap

numita ,proorocie` la Anton Pann, fncepand Cu vor-
bele : ,A§a ni grae§te Domnul". Este echoul sonor al
mortil care '§1 amestica glasul Sn urarile de fericire §i
veselie, ce rasuna la sarbatoarea Craciunului. No. 4
este adevarat cantec de stea : ,Ste despre reisdrit au
stralucit`; cu acest cantec se incepe colectiunea lui
Anton Pann. No. 5 este Psalmul 46, versificat de Dosof-
teit, , Limbele sd salte` , la Anton Pann e cantarea
12-a. No. 6 este cantarea ,Kana Galileat adica aceea
ce are de refren aceste cuvinte, cantarea 8-a la An-
ton Pann. Si in sfar§it No. 7, incepe : ,Slavd sd
aibd neincetatd` care sta insa rtumai intro legatura
departata cu cantarea a 6-a a luT Anton Pann. Aci a-
vem toate elementele esentiale ale cantecelor de stea
romane De aceea ne oprim un moment, cu scopul
de a caracteriza aceste elemente constitutive.
Trei sant elementele principale din cari se compun
cantecele de stea; mai intdiu cantece despre persoane
vi evenimente biblice, precuni , Steaua despre rasa-
rit au stralucit' sau ,Trei crai de la rasitrit', 'Kam
Galilee. §i ,versul lui Adam'. Pd doilea element sant
psahni versificap, precum este ad psalmul 46. Pro-
totipul acestor psalmi versificati este Psaltirea Mitropo-
litulul Dosofteiu tiparita la Uniev 1673. Dar cantecele
de stea ne arata §i o desvoltare care trece peste for-
ma acestor psalmi versificati ; deveniti ,cantece s'au
modificat pe nesirntite. Aci ne mai permitem ipoteza,
ca pe langa aceasta redactiune a luT Dosofteiu a influ-
entat asupra forme! psalmilor din cantecele de stea,
Psaltirea In versuri a lui Corbea, al carei manus-
 CANTECE PE STEA, 463

cript de la 1725 se MIA in posesiunea d-lul T. Cipariu,

§i se pare ca este Insu§I manuscriptul original. 1) Se
vede ca acest manuscript, sau o copie acestel Psaltire.
a avut'o §i Sulzer in Secolul trecut, care comunica §i
primele doua versurl ale psalmulul antaiu, pe cat qtim
singurul specimen tiparit din aceasta Psaltire. 2) Rit-
muI este cu total popular §i se aseamana cu acel al
cantecelor de stea.
Partea a treea acestora se compune apoT din cantece
eshatologice, adica cantece, despre moarte, sad, rah; a
doua judecatlt etc. No. 3, Proorocia sus citata, prin co-
prinsul el, este reprezentantul acestel clase de cantece,
§i No. 7, cu care se inchee aci cantecele de stea este
slavirea veseliel vecTnice, §i descrierea horel cere§t.I.
Din punctul de vedere psihologic ne putem esplica
cum au putut sa ajunga ast-fel de cantece eshatolo-
gice, cantece de stea. Este o asociatiune de idei, care
pleat . de la pacatul lul Adam §i de consecintele ce
a avut pentru neamul omenesc, adica de a-I da In
!liana Satanei §i de a mo§teni Tadul. Mantuitorul
a carul na§tere se praznue§te, a *Mat tocmaI prin-
tr'aceea numele de Mantuitor, ca a mantuit omenirea
de pacatul stramo§esc. Aceasta este nota principals,
care se repeta in toate cantecele de sea. Pe de o parte
s'a desvoltat de aci, jalea pentru destinul omenesc
adus de Adam in lume, cum ca trebue sa moara tot
omul, §i de alts parte manglerea cre§tinuluI, el a sea-
l) Gesch. d. transalp. Daciens III Viena 1782 p. 14-15. Ob-
serviim in treacat, ca Sulzer numeste pe Corbea, Nicolau, pe and
la Ciparin are de pronnme : 7eodor (!)
x) T. Ciparin, Principia de limbs Blasie 1866 pag. 120 No. Zz.
464 LITERATURA POPULARA ROmANX

pat de la osanda Tadului, §i ajunge la bucuria raTuluT

redobandit, care se descrie cu culprile cele mai vie.
IndatA ce am schitat coprinsul cantecelor de stea, ne
putem imediat da seama, despre izvoarele lor literare.
Bib lia §i apocrijel e, Tata izvoarele de unde s'au izvodit.
Cat prive§te rapandirea, ea a Jost cu atilt mai uvarti,
cu cat poporul cuno0ea deja de mg fnainte coprinsul
for sau prin povestiri sau prin. cantarile biserice§tr.
Nol acuma vom urma cu descrierea cantecelor de
stea .dupa, manuscriptele ce posedam.
Imediat dupa cele sus pomenite, urmeaza, in ceea
ce prive§te vechimea, un cantec de stea, ce se aflit
scris pe un Catavasier manuscript de la 1781, in pose-
sin!) ea noastra. ansu§i eantecuI nu este de aceea.71man4
dar se vedp ca este aproape contimporan.
1ata acest cantec :
,Moise §i cu Aron
Pre eel de la Faraon,
Pre Istrail cel Tuba,
Den Eghepet slobozit,
Din Eghiptul eel amar,
Prin dumnazaescul dar.
Atunci Moisi §i cu Aron
Numai el tame dintr'o dintr'o (?) Mgaduintii,
Cuvantul legiT §'al credit:10T,
Ca ni§te stalpil ferecatiT
De duhul glint insuflat,T.
De acum pans in vecil,
Mila Domnulul sa fiT.'
In colectiunea lu! Anton Pann este antarea 9-a,
 CANTECE DE STEAL 465

unde e mai complecta, cad tocmal punctul principal

lipseste in redaqiunea de sus, care nu pomeneste de
loc de Christos
Cat de populare si rd..spandite ad fost aceste can-
tece mar cu seams. ,proorocia` care a facut o im-
presiune mare asupra fantazieT poporuluT, ne arata
acest manuscript unde se afla inceputul ,proorociei.
repetat de 4 ori , de diferite mainT si in diferite vre-
murT. Nor dam aci una din aceste inscripOuni, care
este interesanta prin aplicaiunea ce-T s'a facut.
,Auz41 aceste (toate)
Noroade multe si gloate I
Ca lume in vec sa, sfarsaste
Si giudetul sa &este.
Tatal pre fiiul va mana,
lume va &dem.
SA sa stie:
,CA in anul 1825 Aprilie 9 zile au nine, inteadoa
saptamana dupa paste in zi Joi.`
Gavril Ierodiaconc
Aci, precum se vede s'a intrebuintat proorocia ca o
introducere solemna, pentru o intamplare minunata
in ,rebus naturae.4
Manuscriptul cel maT complect de cantece de stea,
este unul scris la 1821, care se afla in posesiunea
noastra. Acest manuscript coprinde. afara de Irozl,
de care vom vorbi mar la vale, 21 de cantece de stea,
incepand cu ,proorocia` si sfarsind cu asa ;numita
,Povestea numerelor4 studiata pe o scars, foarte in-
tinsa de d. Hasdeu.1) Ast-fel coprinde acest mann-
') C1117. d. bat.. 11 p. 567-608.
Gaater, lit. pop. rom. 80
466 LITERATIJRA POPULARA ROMANA

script mai toate cantecele de stea publicate de Anton

Pann, a caror numar se urea. la 24, dupa care ur-
meaza in A. Pann , Proorocia c ,Urare la pahar c ,Irod si
Magil` ,Iosif si &Mil lour si in sfarsit ,Cantarea dimi-
neter de Eliade. Trebue observat ca in manuscriptul
nostru lipseste la mijloc o foae sau cloud.. Editia anthia
ale cantecelor de stea de A. Pann s'a facut la 1830')
si s'a reprodus de nenumarate orT. NoT ne am folosit
de editia 5-a Bucur. 1854.
J)intre cantecele ce se afla la Anton Pann si nu le
am regasit pans acuma in manuscript, ocupa interesul
nostru in primul rang cantarea a 20, care descrie
calatoria sufletulul prin Tad si ratu, imediat dupa esi-
rea sa din trup. Aceasta cantare nu este alt-ceva de
cat Apocalipsul apostolului Pavel versificat. Tot asa de
origine literary sant §i cele alte cantece eshatologice,
jalele de moarte sau cugetarT in ora mortii c in dife-
ritele variante, pe care le-am intalnit in toate manu-
scriptele noastre si in manuscriptul d-lui Densusianu.
Aci putem dovedi ca, qi aceste cantece nu sant alt-ceva
de cat ,podobniele pogrebanier din Molitvelnic, ver-
silicate. Judecand dupa textele ce ne stau la disposi-
tiune, pi tern susOne a aceastd parte se liturgisea ro-
nalnefte, Inca pe vremea aceea cand restul Molitvelni-
culuT era Inca slovenesc. Textul cel mai vechiu il po-
sedam intfun manuscript al nostru de la 1679 pe care
'1 reproducem Intreg in ,Chrestomatiac noastra. Mar
cu aceleasT cuvinte regasim aceste podobnice in Eu-

I) Iarcu, Bibliografla rem. pag. 30ctintece de stea, indreptate

de A. Pann.
 CANTECE DE STEA .467

hologiul din 17641)4 Comparand aceste texte cu ,ver-

qui la morn` din manuscriptul d-lui Densusianu2)
localizata in Blaj, §i apol cu toate eele alte ,versurI
la motli' din colectiunile manuscripte si din Anton
Pann nu incape nici o indoiala despre dependenta a-
cestora de textele liturgice. Mal vechl Inca sant tex-
tele din Codex S'turdzanns cercetate de d. Hasdeu 9
care a dovedit influenta ce a esercitat asupra acestor
,cugetitric omilia Sf-lui Cyrill din Alexandria, tradusa
romaneste in Molitvelnicul de la Buzau 1701. Obser-
yam ca aceasta Omilia se regaseste intocmai asa in
,Usa pocain(iic tiparita la Brasov 1812 p. 332-356.
Ceea ce a scapat insa d-lui Hasdeu din vedere, este
stransa legatura ce esista intre aceste texte , intre
podobnicele pogrebanieic si intre ,colindele, sau
ctintecele de stea.'
De aci s'au desvoltat asa numitele bocete la morn.
Nu vorbim de obiceiul de a boci pe morti, care se po-
meneste $i in Biblia si in anticitatea clasica, ci vorbim
numal de textele bocetelor mbderne, culese si publi-
cate de Burada 4).
Versificarea se datoreste fara indoiala diecilor §i da-
sccililor §i for se datoreaza asemenea ,povestea nu-
merelor.` Textul cel mai vechia roman, cunoscut pang
astazl, se afla precum am observat-o in manuscriptul
nostru de la 1821. A doua varianta este cea din co-
1) Pag. 227-231.
2) Pag. 4-7 No. 3 ci varianta pag. 35-38 No. 20.
8) Cuv. den Mtn II, 435-448.
) Convorbiri literare an. XIV. 1880 si apoi reproduce in dati-
nele poporului roman la inmormantari. Jassy 1882.
468 LITERATURA POPULARA ROMAN'

lectiunea liff A. Pann, studiata de d. Hasdeu, §i a treea

variants a fost culeasa din gura poporuluX de ate
Episcopul Melhisedec. 1)
Iata aci in ordinea in care le-am enumerat, versul
din urma din cate§1 trele texte, care recapituleaza
toate cele precedente.
Manuscriptul :
0 diece dis imvatate
care fnvett la qcoala carte
spune'mi, spune'ml mil,
ce sant doisprazaci ?
doisprizad apostolil,
unsprizaci stihiri,
zaci poronci dumnezae§ti,
nos cete ingere§ti,
opt milile domnulul,
apte tam cre§tine§ti,
§ase cline a precistil,
cinci ranile domnuluT,
patru sfinti evangheli§ti.
trii sfinci patrier§T,
dos table a luI Moisi,
unul filulMarie,
care in ceriu lacue§te
§i pre no' ne stapane§ti."
Varianta din Anton Pann :
,Dascale prea invatate
cel ce inveti in §coala carte
spune'mT mie ce sant doisprezece ?
1) Convorbirl literare an. XIV 1880 pag. 290 292.
 CANTECE DE STEA. 469

Dolsprzece 's Apostolil,

Unsprezece 's voscresnele,
Zece porunc! DumnezeWl
Noa cete Ingere§tI,
Opt sant fericirile,
Sapte taine dumnezee§ti
Sase 's crinii Precistil
Cinc! ranele Domnulul,
Patru sfinti evangheli§t1
Trei fete DumnezeWl
Doul table ale lul Moisi
Unul fiul Marie!,
eel ce in cer locue§te
§i pre noi ne stapane§te.c
In sfaqit ma! citam §i varianta a treea culegand nu-
merle din fie-care strofa pentru a le concentra, §i a le
alaturea la cele de sus :
,O diece pre 'nvatate
care trivet! la §coala carte
spune: ce sant doisprezece?
Lor lumea O. li se piece
di sant Apostoli! Domnulul
ce dau invatatura. omulul.
Mai sant doisprezece proorod midi
al legil vechl dascali §i ucenici.
Unsprezece stihiri ale invieriI,
ce se canta la sfar§itul luadarit
Mai sant unsprezece soboara locale
ce merg cu cele marl tot pe-o-cale.
Sant zece porunc! dumnezee§t1
470 LITERATURA POPULARA ROMANA

Temelia legit crestinestl.

Mai sant zece goane paganetT
asupra bisericit crestinestt
Sant noun cete ingerestt,
. ...
..... .
. . . . . . .
mat sant noun porunci Bisericesti,
. . . . . .
anca noun roduri ale duhulut dant.
Opt glasurl bisericestI
pentru cantart duhovnicesti.
Sapte taine crestinesti
s'atatea darurt Dumnezeesti.
Sapte mile trupestI
si tot atatea t ufletestl.
Mat sant sapte pacate de moarte,
de care sa ne ferim cat se poate.
Sapte soboara s'a adunat
care credinta au aparat.
vase porunct pentru fratele.
. ...
.
.

.
.

.
.

.
.

.
.

.
.
Cinci sant ranele Domnulut
.
Patru sfinti evanghelisti
. ....
,
Patru sfintr prooroct mart.
. . . . . . . . . .
Sant patru si poruncile pentru Dumnezeu.
Tret fete sant
in unul cel slant.
. . . . .
Tret patriarlit at vechimet.
........
 COLINDE. 471

Doua fire in Christos a marturisi

si doutt table ale lul Moisi.
Dull e Dumnezed bunul,
care'n ceriuri locueste
si pe nor ne stapaneste".
Ne marginim la reproducerea simply a acestor
texte, fara a intra in compararea cu alte paralele,
cu atat mai mult cu cat avem deja monografia esce-
lenta a d-lui Hasdeu, pomenitA mai sus.

Deosebit de cantecele de stea prin caracterul for le-

gendar si epic sant colindele cari se impart in colinde
religioasd:§i in colinde lumesti. Insu .Ii numele celor
d'antaiu ne arata originea for literard, legendard.
Textele cele mai vechi se gasesc in des citatul ma-
nuscript al d luI Ar. Densusianu, de pe la inceputul
secolului nostru, care pe langa coprinsul, mai are im-
portanta, ca ne arata originea dieceascei a acestor co-
linde. Intre aceste colinde din cari am citat deja: ,Ver-
sul lul Adam' ,Versul pustiitatiT" si ,Versul la moi(1 '
se afla si'Versul lul Iosif" adica plansetul lui Iosif dus
in robie la mormantul mumel sale, in doua. vari-
ante, 1) ,Oratia la craciun" etc. cari an un caracter
prontuAat de colinde religioase. In acelasi manuscript
mai gasim si cate-va cantece de stea, precum : ,Cana
Galt lea, si afara de aceasta, Inca o suma de cantece
populare, adica colinde luniefti cari au aci deja carac-

9 No. 11 p. 19 -20 if i No. 25.

472 LITERATURA POPITLARI ROMANI

terul ironic, precum trece lesne poporul de la o es-

tremitate la cea Pala, de la , canteen' de jale pentru
morti,' la ,cantecul veselier , dela , cantecul strainata-
tilt in doua variante la , cantecul mangaios, c sat , can-
ter de mangaere tot in doutt variante. Ba gasim aci
chiar ,Versul:preot,ilorc, Versul popi Iliea, care s'au
lasat popiea. Mai sant apol cantece intitulate , Despar-
lirea a doi tineri', ,Nevasta traind rat cu barbatul`.
,Versul fetelor, ce raman nemaritate.' Interesant din
punct de vedere national, este insfarsit ,Versul ru-
manuluily care este o lucrare curat artificiard, §i nu
e de loc popular, cgci :
,Salta mai rumane, salta
a (?) jucarea ci-al inalta
jucarea ci-al rumaneasca
fie tine o huleasca.
ap Romulus seilta
cu picioru in panzant da
cu sota care avea,
and cetatea o zidea....
Colinda ,streinataific si ,Versul lui Adam' se rega-
seste in manuscriptul nostru de pe la 1800. Mai ve-
che, adica de la 1784 sant apoi colindele din sbornicul
nostru, cari apaqin clasei colindelor lunzefti 2) §i.
adia : ,cantecul voinicului streinc si ,cantecul al
rumanilor viteji( dupa care. urmeaza adevarate can-
tece populare, balade in adevaratul sens al euvantului:

1) No. 6 p. 11-13.
2) Fol. 290 a-b.
 COLINDE 473

,Stihuri in versus i pentru Grigorie Ghica. Vodat i.

,Alte verfuri In stihuri pentru rapausatul Manolache
Bogdan si a lul loan Cuza. Mal confine qi ,Stihurile
prea inaltatulur domn Alecsandru Costantin Moruz
voevod 1806.4 Cu alta ocaziune vom publica aceste
c olectiunT manuscripte.
Cel d'antabl care a cules si a publicat Colinde a fost
At. Marian Marienescu. Editia antitia in Pesta 1859,
i retiparita la Bucuresci 1861. Aceasta colectiune, pe
Dag marele ei merite are insa defectul schimbeirilor
tenclenfioase, Carl s'ar'i facut cu scopul de a arata ca in
aceste colinde s'au pastrat pomeniri romane §i chiar
din timpurile sand s'a zidit Roma, cad culegatorul a
caul at si a gasit fetele Sabine in colindele romane.
Din punctul de vedere critic au fost colindele foarte
bine cercetate de catre d G. Dem. Teodorescu1) care
cu aceasta ocaziune a publicat o suma insemnata de
colinde din propria sa colectiune.
Sub titlul ,Deosebite cantece` s'au mai publicat ast-
fel de colinde alaturea cu ,cantecele de stea, ale lui
Anton Pann, §i earl' in cea mai mare parte nu sant
alt-ceva decatreproduceri din colectia lul Marienescu.
Insfarsit a mai publicat Burada o colectiune insemnatA
de colinde din Dobrogea 2). Alte Colinde se afla ras-
pandite prin diferite ziare periodice. Studiul luT Man-
giuca 9 asupra colindelor TO are importanta prin

1) Notiuni despre colindele romane de G. Dem. Teodorescu

BucurescI 1879.
8) 0 cillatorie fn Dobrogea. Iasi 1880 pag. 38-104
') Calindariu pe anul 1882 Oravitia 1881. pag 1-48
474 LITERATITA POPULARA ROMANA

dovedirea esistenteT colindelor * la alte sArbatorl a-

fara de CrAciun.
Considerand acest material maT de aproape ne
putem convinge kor, pe de o parte de originea lite-
rarA a coprinsulul lor, pe de alta de originea popu-
lar& a formei lor; adica, diecib §i dascali luau un
subject §i '1 versificau intr'un mod analog cu. aka nu-
mitele Colinde lume*ti, carT in fond nu sAnt alt-ceva
decal inski Xantice din batrAnic intrebuiNate ca
ni§te colinde. Mai sus am aratat identitatea legendef
despre Sf. Vinere cu Colinda publicatrt de D. Teodore-
scu. Tot ka am arAtat inraurirea legendelor §i apo-
crifelor religioase asupra colindelor din colectiunea
lul Marienescu. La aceasta se §i mArgine.4te in fond cer-
cetarea noasta care este istorica Si nici de cum estetica,
adica noT n'avem de scop de a arata mecanismul intern
al asimilarei ci numal legatura ce esista intre literatura
populara versificatet fi cea prozaictl §i iarkI legAtura cu
alte literaturl analoage. Chiar §i pentru colindele ver-
sificate gasim foarte kor paralele in literatura ru-
seasca §i slavoneasca, in special cu ka numitele :
stihurT duhovnice culese de Bersonov, 1) ,Ver§ul la
morlic 15T are o analogie afara. de paralelele din colec-
liunea Bersonov, §i in cel slavon publicat de Nova -
covicl. (2)

Cu aceeasta ocasiune maT tractam ad o parte in-

semnata din literatura popular& romana, care pentru
mulV este singura espresiune a poporuluT, adicA ante-
1) Ritleki perehojie fasc. I-VI Moscau 1861-1863
2) Primeri etc. pag. 492-496 peememrti."
 BALADE 475,

cele populare. i aci avem aceleasT vederi in conside-

rared lor, ca si la colindele. Se intelege ca vorbim aci
numai de balade Tar nicT decum de doine sad hore,
adica de cdntecele lirice ale poporulul roman. Acestea
pot fi cercetate numai dintr'un punct de vedere estetic,
§i cand at fi vorba de poetica romans, Tar nu aci undo
cautam izvoarele si filiatiunile literaturel populare. La
o Ind:Wine oare -care de simtire, intreaga omenire este
una si aceasT si pretutindenea resuna echoul vibrator
al cantariT unui popor, sand 'sT a esprimat in modul
col mal Malt un simtimant al inimeT sale. Aci se intal-
neste literatura universall, si prin asta se constitue li-
teratura universals,, numai coloritul este deosebit, card
printr'aceasta se esprima, nationalitatea.
Cu totul diferite sant Ina baladele popoarelor intro
dansele, cad se aseamana, numai in forma esterioare
dar se deosibesc prin coprinsul lor. In balade se canal, o
legend& localistd, un erou national qi ast-fel se de-
osibese baladele intre dansele. NoT insa am aratat
deja ca si legendele localisate intr'o tars, nu sant tot-
de o datA si originare dintr'acea tara, ci sant un ma-
terial fluid comun multor popoare prin cale de imigra-
tiune si imprumut mutual, care mai tarziu a fost loca-
lisat, schimbandu -se adesea numai numele.
Cercetarea noastra decT, are de asemenea numai sco-
pul ,d e a cauta analegii si paralele la baladele noastre po-
pulare si de a ne apropia ast-fel de originea lor. 0 greu-
tate enorma intampinam in lipsa de colectiunT ante-
rioare manuscrise,;si in lipsa de colectiuni critice; cad
pans acuma nimenT nu s'a incercat a aduna la un loe
toate variantele col putin din colectiunile tiparite, ca
476 LITERATURA POPULAfii ROMANA

sa. putem ajunge a fixa forma primitivA a acestor can-

tece, variata in colectiunile provenind din Bucovina,
Transilvania, Romania si Dobrogea.
De altA parte nu s'a observat indestul legAtura in-
fling ce esista, intre colindele lumefti §i ctintecele po-
pulare. Se Intelege cA nu este locul aci pentru cer-
cetari asa de intinse, necesare pentru fie-care cantec
in parte ; ca specimen pentru acest fel de cercetAri
pomenim monografia eruditA a d-lui HAsdeu asupra
baladei roman ,Cucul si turturica.(1) In acest mod
ar trebui cercetate toate cAntecele populare.
Noi ne mArginim la unele mid esemple, indestull-
toare pentru scopul ce ni l'am propus, de arAta pe de
o parte legatura cu colindele, de alta cu productiuni
analoage ale celor alte popoare.
Cunoscuth ca una din cele mai frumoase cantece
populare este admirabila baladA ,Miori0.` din colecti-
unea lui Alecsandri. Trecem peste greutAtile limbistice,
ce conline, si ne oprim la coprinsul. D. Odobescu a
fAcut un studiu foarte poetic in ,Revista Roman 2),
despre aceastA balada si a ajuns la concluziunea, ca.
,mandrul voiniceltras printeun inel` omorat de ca.-
tre Ungureanu si de cel Vranceanu, nu este alt cine-va
de cat AdonisTamuz din legendele semito-egiptiene.
Pe acest Adonis impreuna cu intregul cantec '1 rega-
sim in ,Judecata p5.curarilor4 din colindele d-lui Ma-
rienescu 3) repetat apoi in antecile de stea 4) si repro-
dus acuma de not
I) Cu.v. den Vatr. II. pag. 501-566 fli 684-705.
9) An I 1861 pag. 34 -57.
9) No. 21 pag. 164.
4) Ed. Bucur 1878 pag. 101-103.
 BALADE 477

Judecata pAcurarilor.
,Trel pAcurari sant pe munte
Leru-I Domnult !
§i vorbesc de zile sfinte,
Din parinti sant pacurari
§i toti trel sant veil primari.
PAcurariu cel mai tanAr
toata ziva sufla in fluer,
*i de turma sa se uita,
§i per di in seama multA.
Cel l'ati intelegea
se vorbea, legea-o facea
pentru ce nu le-a pazit
§i la lupi le-a parasit ?
Si-i desleaga-o judecata,
ca de spada, sau sageata,
§i de mina for sa pearl,
soarele stand de sears.
SA-1 astupe cu mohoare
Inca in rasarit de scare !
,Pacurari ! ma judecati
darn capul nu-mi Matt
ci de vreti, ma sagetati.
§i va rog ma 'mormantati
in slrunguta oilor,
in cel strat al florilor ;
§i va rog a ma-asturfa.
cu cea gluga neagra a mea,
fluerul de la curea.
ca cu vantul eu sant frate,
478 LITERATURA POPULARI ROMANA

*i de-a incepe trist a bate,

gugivara s'a mi§ca,
fluerutul va canto. :
,oT frumoase *i cArunte !
mandru v'am cantat de multe,
herbed' §i mielu§eT,
blestematT pe sotil meT,
ca m'au sagetat in stand.
§ii nu §tiu sl flu de villa!'
Cel mai tanar ca muria
vanturile '1 batea,
gugivara se mi§ca
fluerul '1 canta
0 inchinam spre sanatate.c
Sceneria este intocmaT ace4 ca in ,Miorit,a` dar
omorul este mai bine motivat in ,Judecate unde este
o pedeapsa pentru neingrijirea turmeT, de cat in ,Mio-
rite unde Moldoveanul este jertfa pizmeT Vranceanu-
lui Si a UngurianuluT.
Miorita nasdravana, care lipse§te in ,Judecata` se
grise§te in Colinda care-T precede imediat la Marienescu
,PAcurarul §i mieluta4.
lar ,maicuta batrAnac din ,Mioritac se regase§te
mai cu acelea§T cuvinte in cantecile populare culese
din Dobrogea, 1) cu deosebirea nurnal ca sceneria e
schimbata.
Maicuta bAtrb.nti ce-§1 cauta feciorul o regasim §i

1) Mirada loc. cit. pag. 113-119.

 BALADE 479

in cantecele populare grecesti 1). Tot acolo $i meta-

fora : a se insura in loc de a muri 2). Pans acuma insti
n'am gasit la alte popoare o analogie perfecta cu ,Mio-
ate a care! intima legatura cu Colinda o credem do-
vedita.
Observam aci, la acest esemplu modul, cum se des -
volta literatura nescrisa. Un cantec, un basm spus o
data, se schimba deja in gura aceluea ce '1 repeta ,
-caci se adauga si se scade dupa asemanari si asocia-
Akint de ide!, fondate in rationamentul poporului. 0
sump, anume de elemente, ce esists in popor, sant
combinate in diferitele moduri, prin cart se esprima
subjectivitatea fie-carui povestitor sau poet popular.
Trecem acuma la un alt esemplu din cantecele po-
pulare si loam aci balada despre zidirea manastirel
Arges, nascuta dintr'o legenda localisata in Romania.
Intr'alt loc, 2) am studiat originea credintei in ,staff!`
.spiritul ocrotitor al case!, care credinta nu este numai
romaneasca ci aproape universals, incepand de la ere-
dintele Si obiceiurile egiptene, pans la cele germane
si slave. Pretutindenea se povesteste de zidirea unui
om in temelie, al carut suflet ramane ca spirit ocro-
titor al case! sau al zidirel. Din zidirea unui om,
s'a prefacut cu incetu zidirea umbrei sale in temelie

1) Th. Kind. Autologie neugriechischer Volkalieder. Lpzg 1861

rag. 124-126.
3) Liebrecht, zur Volkskundelleilbronn 1879 pag. 188 pag. 198
ai alte paralele pag. 211.
3) Germania ed. Bartsch, Nona eerie XIV (XXVI) 1880 pag.
210-219.
480 LITERATURA POPULARA ROMANA

stand ast-fel in legatura cu credintele, ce atribue um-

brei o substanfialitate deosebitd.
In credinta romans avem ambele stadie ale des-
voltarii, ce a percurs aceasta legenda. In balada avem
Inca zidirea until om In temelie, §i in obiceiurile mo-
derne nbservate de catre zidari §i descrise de Ale-
csandri, cu ocaziunea baladel, avem starea a doua,
unde umbra omului inlocue§te trupul omulul.
Credem aceasta balada foarte bine cunoscuta citito-
rilor no§tril pentru a o mat reproduce §i ne marginim
la indicarea cator-va paralele din literatura univer-
sail, pentru a dovedi raspandirea universals, a ace -
stel legende, care s'a localizat in Romania. Intocmai
ay. este §i legenda serbeasca despre zidirea oravlui
Scodra,1) care este cunoscuta Si in Albania, 2) uncle
se mai poveste§te ca in timpurile de demult se jert-
feau oamenii pentru Intarirea zidire1.3) Identitatea in-
tre aceste baladele este atat de mare, in cat in a-
mandoua balade este Insa§i femeea tanara a unuia_
din ,me§teril mail' care se zide§te in temelia ors uluT,.
§i acolo unde e zidita se nate un izvor minunat ; la.
Romani :
o fantana: ling,
cu apa puling,
cu apit sarata
cu lacrimi udatti. 1)
la Slavii : o fantana de lapte.
1) Talvj: Serbische Volkslieder I Halle a. Leipzig 1835 pag..
117 arm.
9) Hahn. Albanesische Studien. lens. 1854 pag. 200 No. 73.
9) Ibid. pag. 160.
Alecsandrl, poes. pop. pag. 292.
 BALADE 481

La Grecii 1) apoi gasim o balada analoaga, relativa

la zidirea podului Arta, in a carer temelie se zidete
femeea me§terului celui mare; insfar§it mai pomenim
o paralela ungara analoga9). Foarte pe larg a studiat
Liebrecht §irul intreg de legende credinte §i basme re-
lative la inmormantarea si zidirea oamenilor de 1413)
Balada populara Visul lui Tudor" a fost adusa. In le-
gAtura de d. Hasdeu4) cu apocriful vis al Maicii Domnu-
lui, tractat de nor mai sus. Nu tagaduim posibilitatea in-
fluentei acestui apocrif, dar mai intaiu trebue cautate
tote paralelele romane, apoi cele din alte literaturi, care
se apropie mai mult prin forma poetica; abia dupa ace-
stea s'ar putea reveni asupra apocrifului, ca asupra
unui prototip posibil literar.
Prima variants din Romania este acea din colecOu-
nea lui Pompiliu intitulata Stanciu §i Voch4e.
Deja aci vedem odeosebire fundamentals, cad nu vi-
seaza acela la care apoi visul trebuia sa se implineasca,
ci Voch4a sora lui ; §i ce e mar mult, visul aci nice
nu se inpline§te intocmal. In aceea0 colectiune se
afla si a doua variants Tudor Si Catit,a' care a per-
dut deja cu totul caracterul tragic 6).
A treea variants este apoi balada dinBucovina intitu-
lata Petrea." Aci vede insu0 eroul in vis armele
1) Th. Rind. Antologie neugriechischer Volkslieder Lpzg. 1861
pag. XXI ; p. 90, 94, si p. 205 urm.
2) Aigner, Ungar. Volksdichtungen Pest 1873 pag. 82 i p. 161
3) Zur Volkskunde Heilbronn 1879 pag. 284-296.
4) Cuv. d. bgtr. II p. 400-402 §i p. 721-723.
6) M. Pompiliu, Balade populare romane. Iaal 1870 pag.68-70
8) ibidem pag. 74-75.
') S. Fl. Marian, poesii popor. rom. I Cernitufi 1873 pag. 74.
Gager, Et, pop. row. 81
482 LITERATURA POPULARA ROMANA

Id sfaramate, §i este inteadevar prins de potera ; dar

nice Petree n'are sfarsitul tragic al luT Tudor Vla-
dimireseu, 0.'0 Turca, calul sAu cel lute it seal* sA-
rind cu dansul peste zidurile cetAiT.
In sfArsit a patra variants ardeleanA, 1) al care
erou este Pintea, capitanul de haiducT din secolul tre-
cut, care 10'. trimete fartatil in Baia mare pentru a
aduce merinde, Tar :
,Pintea tang foe ramase,
darn somnul '1 luase,
si un vis rail a visat,
singur de s'a minunat.
Par'ea sabia cea no*
i se rupse tocmal in doua,
par'ca sabia cea vechiA,
i se rupse la urechia,
si de vis s'a spaimAntat,
cat fu indatA dWeptat.`c 9
visul i se implineste, cad el cade lovit de catre pote-
rasil, cari au incArcat arma cu tree fire de grA.0 sfant
§i cu un plumb mic de argint.
Ideea fundamentalA a tutulor acestor variante este
un vis alegoric, tragic, care in cea mar mare parte se
impline§te. Ast-fel de visuri profetice regAsim $i la alte
popoare; asa d. e : visul fetel in cantecul grecesc 3); visul
Cerirel mumel Jul Firud din ahnameh persan, care
in noaptea inaintea mortil lul Firud a visat, ca un
1) At. M. Marienescu, Balade. Pesta 1859 pag. 109 115.
2) pag. 112 113.
8) Kind. 1. c. pag. 72-74
 BALADE 483

foc a ars cetatuea si muntele pe care se aflau si

alte de felul acesta, daces ne marginim numai la ast-fel
de visuri tragice ; mult mai numeroase sant visurile
profetice in genere dar ele. nu ne intereseaza aci.
0 figura foarte poetics, care este tema unel balade
mult variate, este cresterea a doi pomi din mormintele
a doi tineri ce se iubeat in viat,a, care pomi se coprind
apor unul pe altul. Asa in balada ardeleana si
naframa" culeasa de Marienescu din Baia mare si dupa
foaea ,Bucovina` unde e indicat ca e de origine arde-
leana2). Aceasi balada se afla apoi inteo varianta putin
deosebita in colec(iunea lui Alecsandri 3) Iata aci pa-
sagiul respectiv dupa Marienescu, fiind aceasta colecti-
une destul de rard la not in tares :
,Din el frate, a esit
un brad mandru cantinat,
pe biserica culcat ;
dar din ea o viisoara,
tined* frumusoara,
ce din zori si pang. 'n sears
pe biserica s'a 'ntins
si cu bradul s'a cuprins."
Aceasi figura poetics o regasim la SerbP) la Greet'
moderni6). Kind, editorul cb.ntecelor grecesti aduce o
sums de paralele 6) de unde reese, ca, aceasta figura.
1) Gubernatis, zoological Mythology I. 117.
3) pag. 50-54.
3) Poesii populare pag. 20-23.
4) Talvj. loc. cit. I. p. 68
5) Kind. loc. cit. p. 110-112.
6) Ibid. p. 210-211
484 LITERATURA POPULARA. ROMANA

se regaseste si in literatura spaniold, si in cea por-

tugesa si in cea norvegiana, etc. Literatura intreaga
asupra acestei figuri din balade se afla la Liebrecht 1)
la care mai addugam observatiunile lui Perger 2). A-
ceasta balada nu este alt ceva decat o paralela la le-
genda cea vechie despre Tristan i lsolde, care e res-
pdndita peste lumea intreaga intr'o multime nenumd-
rata de variante.
Insrarsit mai pomenim o balada populard despre
soacra cea rea, o temd destul de Tubita de catre popor,
pe care o intalnim atilt in cantece cat si in povesif si
basme, si numai arare on Ia masteha sad muma vi-
triga locul soacrei cell rele. Asa balada ardeleana, in-
titulata ,Soacra 3) localisata in Cluj. Junele inainte
de a pleca la oaste la Belgrad, lash tandra sa sotie
in ingrijirea mumei sale, dar,
Soacra, nora 'sl-o lua,
s'f-o punea de a speila,
punea de a frdmanta
Si -o
lemnele de a le tdia,
apoi pe-urmit o'nchidea
si mancarea i-o dadea
in valaul porcilor,
in blidutTul puilor.
Nevasta se roagh, Belgradul se sfarama si tandrul
se intoarce acasd ; aci '10 gaseste nevasta moarta de
foame; fulgerul trasneste pe soacra.
1) Z. Volkskunde pag. 166 si 282 183.
2) A. Perger, Deutsche Pflanzensagen 1864 p. 13-14.
3) Marienescn loc. cit. p. 17-21.
 BALADE 485

0 variants putin schimbata se gase§te in colecti-

unea luiPompilid, 1) in care variants nevasta chinuita
de dare SJacra-sa nu moare, i pedeapsa acestei din
urma nu este dumnezeeascd, ci insu§i full el o leaga
{le coada calului, ca sa fie tarata prin nine i targuri.
Balade analoage se gasesc i la Green moderni2)
apoi la Spanioli, la Sarbi, chiar la Lituani intre ,Doi-
nele lor.3)
Ne ajung aceste putine esemple, pe care le putem
lesne spori, pentru a arata legatura ce esista intre ba-
ladele noastre §ibaladele altor popoare, mai cu seams
cu acele ale popoarelor invecinate.
De alts parte constatam, ea aceste balade n'au de
loc o forma fix in literatura noastra nescrisa, ci sant a-
daptate imprejurarilor §i localisate in mai multe Orli ale
larei, pretutindenea, unde se afla cantatorul respectiv
din gura carula s'a cules. Ace4 balada e localisatd.
in Romania de catre cantatorul roman, in Bucovina de
eel bucovinean, in Ardeal de cel ardelean si a§a mai
departe. Tot a§a se schimba i eroul dupe Inc i im-
prejurare. Aci este Tudor, dincolo Pintea, in Walla
parte Petre, eroul uneia §i acelea§i balade.
Este deci, dupe convingerea noastra, cel putin pri-
pit de a trage conclusiuni etnico-psihologice, despre
istoria §i cultura romana, dupe aceste balade, fare de
a face mai intaia o comparare critics intre diferitele
1) loc, cit. pag. 50 55 FecTorul si pedepsirea maicl-sa".
2) Kind, loc. cit. pag. 130-135. Passow. Carmina Graeciae Lpzg.
1860 pag. 335 um.
2) Kind 1. c. p. 216, Nesselmann Doinas Berlin 1853 p. 606 v.
§i Liebrecbt loc. cit. pag. 187.
486 LITERATURA. POPULARA ROMANA

vari ante §i a ajunge mai intaid la un prototip comun ro-

man, care trebue apoi comparat cu baladele celor-alle
popoare; Inca §i mai pripit, bachiar gre§it este, de a se
baza totul pe o singura coleOune.
Cel d'antaid, care a cules baladele romane §i care
a dat un irripuls puternic acestel ramure a literature:
populare este Vasile Alecsandri, a carui muss s'a a-
dapat la acest izvor, de o vecinica fragezime. Dar clack
pe de o parte II santem recunoscatorl pentru culege-
Pea, de alts parte din puntul de vedere critic, nu pu-
tern sa nu observam, ca Alecsandri n'a pastrat bala-
dele culese de dansul in forma for primitiva, ci, pre-
cum spune insu0 au fost ,indreptate` de dansul ; ce
e drept, cu mult simt, poetic, dar totusT, sant indreptate.
Mai intaid le-a publicat Alecsandri in suplimentul la
>Romania literara" apoi ca brosura separata, Si dej a sub
o forma schimbata la 18521) in sfarsit, impreuna cu
doine si shore' intr'un volum respectabil la 1866.2)
Baladele din Ardeal au fost culese de At. Marian
Marienescu 8) care si aci paciitueste in contra spirit ulut
popular prin neologisme i schimbari tendinioase in
favoarea latinismului 4). Dar aceste schimbari nu se
intind mai departe decal la schimbarea a cate unui
singur cuvant.
Din Valea Crisului a cules apoi Miron Pompiliu2) o
sums de balade §i le-a publicat pastrand cu sfintenie
1) V. Alecsandri, balade adunate i indreptate L Iasi 1852.
2) V. Alecsandri, Poesii populare ale Romitnilor Bucuresti 1866
3) At. Marian Marienescu. Poesia popurala. Balade culese si co-
rese Pesta 1859.
4) Miron Pompiliu. Balade populare romane. Iasi 1870
 ORATII 487

forma for originals. Tot ap. de exacta este apoi colec-

tiunea lui Marian 1) din Bucovina §i cea de Burada
din Dobrogea 2). Balade au mai Lost culese §i publi-
cate de B.descu in Convorbiri Literare( tot aqa §i
de Creanga.
La aceasta se margine§te tot ce avem pana acuma
din tesaurul nesecat al poesiei populare roman. Din
aceste colectiuni, cea a lui Alecsandri a fost tradusa
in parte, in limba germana, francesa Si englesa, ear
Schuller a tradus o parte din baladele lui Marienescu
in limba germanti.

Ca sh terminam ca productiunile rimate ale popo-

rului mai cu seamy cu acele de provenienta literary,
mai pomenim §i Oratiile, ce se On la nuntile Ora-
ne§tI §i ,cererile de ertaciune rimate, ce se obici-
nuesc cu aceea§i ocasiune.
Deja batranul Cantemir pomenWe aceste oratiuni3)
can stau in legatura intima cu cele alte obiceiuri de
la nunta ,Conacaritul sau Colacaritul §i Vornicitul(
Ideea generala a acestor Oratiuni, din earl cunoa§tem
cel putin cinci variante mai mult sau mai putin diferite
intre dansele, este cum ca un flu de imparat s'a dus
la vanatoare §i a dat de urma unel caprioare, care
9 Simeon Fl. Marian. Poesil populare romiine adunate si intoc-
mite. Tom. I Cernauti 1873.
2) Teodor T. Burada, 0 calittorie in Dobrogea. Iasi 1880 pag'
107-217.
3) Descriptio Moldaviae ed. Bucuresti 1872 Pars II. cap. XVIII
pag. 131-132.
488 LITERATURA POPULARA ROMANA

s'a ascuns in cutare casa §i acum yin solii acestul flu

de imparat de o cer sa li se dea pentru stapanul for
zicand, cg de nu se va da de bung voe, va veni insusi
imparatul $i o va lua cu de a sila.
Mai cu acelea§1 cuvinte regasim aceasta oratiune
impreung cu toate cele alte obiceiuri de nuntg atat la
Serbbl) cat §i la Albanesi 2) cat §i la alte popoare sla-
vice. Sumtov a scris in limba ruseasca o carte insem-
nata asupra acestor obiceiuri, cantece §i oratil de nunta
din care carte daJagici un extract destul de mare 3). Nu
este insa scopul nostru a urmgri aci aceasta temp,.
In privinta eererilor de ertaciune, observam, ca pe
de o parte am aratat mai sus4) inraurirea ,Intrebari-
lor asupra partii privitoare la zidirea omului, pe
de aka, cg manuscriptul artistic de pe la 1750 din care
ne da d. Cogalniceanu unele estracte 6) contine §i o
ast-fel de cerere in prosa, scrisa de sigur de dascglul
posesorul §i autorul acelul manuscript artistic.
Texte din Orqiuni etc. s'au tiparit mai intai de G.
Clozius in Sibiu. NoT avem numal editiunea din 1867
apol putin schimbate in Bucure§ti6), alt text se dig. in
Albina Pindului7). Cu totul schimbatg §i prelucrata

1) Talvj 1. c. II. pag. I-XVIII

2) Hahn loc. cit. pag. 144 urm.
8) Archly. f. slay.Philologie vol IV pag. 664-669. Mai vezb Ryb-
nikoff. Pesni, vol IV St. Ptrsburg 1867 pag. 105-154
4) pag. 268 269.
5) Revista pentru Istorie, Archeologie si Filologie fasc. I. 1882
pag. 85.
6) Oratiunl tinute la nuntele tariinestI Bucur. 1879.
7) An. II. 1869 pag. 11-13.
 ORATIf 489

este aceast5. oraliune de catre Paunescu, Buc. 1848

care confine 2 variante; tot a§a schimbate sant cele de
Bancilal). Insfar§it a mai publicat episcopul Melhisedec2)
textul uneT oratiunY §i a cererilorc reproduse mai
toate de noi in ,Chrestomatiac noastra. Un text frag-
mentara publicat Schmidt 3).

4--e--0.4-6--

') Colindele Craciunului etc. Sibiu 1875.

2) Convorbirt literare an XIV p. 292-297; mai comparg li vari-
ants din Oratil etc. Craidva 1879 pag. 3-19.
3) Das Jahr u. seine Tage Hrmstdt 1866 pag. 23-24 No. 126.
 IROZI (VICLEIM)
Alaturea cu ,Colinde4 si de aceeasI origine este
piesa teatrala, care corespunde .misterelor Nasterer`
medievale, care in Transilvania si Moldova a capa-
tat numele de lrozi, dupa regele Trod la care yin eel
ire cral de la rasarit, si care porunceste omorul co-
piilor din Vitleem. In Muntenia din contra s'a numit
,Vieleim adica Betleem" dupa numele orasului,
unde s'a nascut Mantuitorul.
Deja de timpuria se praznuia in biserica din Gallia
si din Egipt nasterea Mantuitorulig, care dupa aceea
s'a adoptat de catre biserica occidentala si apoi
de cea orientala ; si curand dupa aceea s'au intro-
dus ceremonil alegorice in liturghia, pe cand se Pa-
cea cetenia4 din Evanghelia lui Matei cu buna ve-
stire. Tot de o data se introduse in oficiul bisericesc
si inchinarea pastorilor. Un pas mai departe era, ca se
representa insusi in biserica riasterea Domnului, puin-
 IRO g (VICLEim) 491

du-se o easla, inaintea careia veneau ceT treT era! de

la rasarit de se inchinau si aduceau darurile lor. Din
pantifoanele sT rasponsoriele ce se pomenesc deja
in secolul VI s'a desvoltat cu incetu dialogul, insotit
de cantece, ce se .aseamana cu cantecele noastre de
stea, intre pastor! si. ingerul, pastoril si ingerii si asa
mai departe. Abia mai tarziti s'a introdus regele Irod
in aceste ,,misterie.'
Textele cele mai vechi latine din sec. XI sant origi-
nare din Gallia, de aci s'au introdus de timpuriu aceste
representation! in Germania si s'au raspandit mai de-
parte si in alte tad. In special au studiat du Meril,Wein-
hold, si Schroeer originea *i desvoltarea acestor re-
presentatiuni dramatice, relative la nast erea Domnulut
Pe nob ne intereseaza a constata ca in toate textele
cele vechT anterioare mijlocului sec. XIII lipseste nu-
mele celor trei craT, ci se numesc simplu : regele eel
d'antaiu, regele al doilea si regele al treilea. Abia dupa
acea vreme apar numirile de Balthasar, Gaspar si Mel-
chior, car! au fost apoi adopt ate de catre intreaga
Crestinatate. Interesant este ca ,,Intrebarile< din co-
pia de la 1809 n'au aceste numirT, cad. fiind o tra-
dueere dull& originale bizantino-slave reprezinta tra-
ditiunea orientala, deosebita de acea occidentals, care
porecleste pe ceT trei cral cu numirile pomenite. Iata
pasagiul respectiv, destul de instructiv. 9
Intrebare. Cum au fosta numile celor treT crab ce
an adus daruri la nasterea but Hristos ?
Waspuns. Elemeh, Eleorii, Elavii.
1) pag. 4
492 LITERATURA POPULARi ROMANA

Intrebare. Dar dad, au mersa acolo ce au zisa ?

Raspuns. Elemeh au zisa : veniti sa ne inchinam
imparatului nostru, Dumnezeu, iproci, si eel l'altI. 4
Acele texte latine, a caror forme cele mat vecht au
fost publicate de Weinhold 1) si Hartmann 2) au fost
desvoltate si prelucrate in Germania, unde au capatat o
forma fixata prin poetil german1 din perioada Refor-
matiunet. Insult Hans Sachs a compus un ast-fel de
,Weihnachtspiel.`
Impreuna cu protestantil au venit apoi,Irozii( in Un-
garia si Transilvania, unde s'au pastrat pans in ziva
de astazi, si au fost studiate pe o scars foarte intinsa
de catre'Schroeer, care ajunge la conclusiunea, ca. tex-
tul ,Irozilor", ce se obicinueste la Sa§il din Transilva-
nia se trage de la un text fixat in Germania in secolul
al XVI. Schuller a publicat un ast-fel de text, insotin-
du-1 cu oare care observqiunl 3).
De aci, adica de la SasiT din Transilvania, au venit
Irozil si la not, eel mult in secolul trecut. Niel' Cantemir,
nice Sulzer nu pomenesc de IroziT, ci eel din urrna numat
jucarfile de papule. Dar din momentul introduceret,
s'ai'l bucurat de o mare reputatiune la Romani, care
abia in zilele noastre a inceput sa. scaza. NIA ce ne
spune d. Cogalniceanu 4) :

2) K. Weinhold. Weihnacht-Spiele and Lieder ed. 2-a Wien

1875 pag. 62 - 65.
2) K. A. Martin. Hartmann. Ueher das altspanische Dreikoe-
nigsspiel. Disertatiune de doctorat. Bautzen 1879 pag. 43-46.
8) I. C. Schuller. Ein Deutsches Weihnachtspiel aus Siebenbiir-
gen. Hermannstadt 1859.
4) Revista pentru Istorie, Archeologie qi Filologie I. 1882
pag. 33.
 IROZT (VICLEIM) 493

,Dascalii si diacil, intocmaT ca in Fran0 les cleres

de la Bazoche erau invaOtori, erau zugravi, erau can-
tareti, erau chiar actorT represintand misterele religi-
oase, ce pretutindenea au fost inceputul teatrulul mo-
dern, si din care rama'sitele ni sant pastrate Inca prin
irodul sau betleemul nostru, cari din ziva de Craciun
si pans in lasatul secului percurg stradele oraselor
noastre, si care se represents mai cu deosebire de
cantare0i de la biserici. La inceputul inch al acestui
secul irozii erau tinuci in onoare mai mare, fist boeri-
lor celor mai inalti, imbrdcari in haine de stofd auritd
nzergeau la curtea domneascci si la casele boeresti cele
mai insemnate de representau scenele religioase. Aci
este loc sä regret ca Inca cat este timpul, nu ne
ingrijim sa pastram ultimele rainas4e ale irozilor, cari
seculi intregI cu papusele au fost teatrul nostru po-
pular.'
Acest regret este numal pe jumatate justificat, cad.
posedam texte din Irozii< chiar in mai multe redac-
iunT, dar din jocul cu pcipusele nu se gaseste nimica
scris nici tiparit.
Textul eel mai vechiu se afla in manuscriptul nostru
de la 1821 coprinzand patru pagini 1), Si este mai
mult un dialog, amestecat cu cantece intre Irod im-
paratul, si eel trei fi/osofi de la rasarit, cari se nu-
mesc aci Valtuzar, lrimie §i Melhior.
Acest text din Irozi se potriveste mai mult cu urma-
torul text scurtat, care se afia in cantecele de stea ale
lul Anton Pann, intitulat: Intrebarea lu! Irod si ra-
spunsul Magilor.c
I) pag. 5-8.
49¢ LITERATURA POPULAR/ ROM/A'/

,Trod. Cine santet,T vol? de unde veniti i unde vh

edlatoriti ?
.Melhior. Eu sant craiul Melhior de la rasarit, si dupa
steaua ce s'au aratat, cunoscand ca s'au nascut Im-
parat mare pre pamant, merg pana la Vitleem sa ma
inchin luT.
Baltazar. Eu sant Baltazar de la Persida, care prin
steaua ce s'au aratat si prin proorocT inielegand ca
s'au nascut imparat Christos, merg ca sa ma inchin
si eu
Gaspar. Eu sant craiul Gaspar de la rasarit si va-
wind steaua ce s'au aratat pe cer, am ispitit proorocil
i scripturile s'am cunoscut ca s'a nascut Christos
Domnii Domnilor, Craiul Crailor si Imparatul Impa-
ratilor, si merg pana la Vitleem ca O. ma inchin si
eu lui.
Dar tu, ce imparat mare esti ?
_Trod. Eu sant Irod imparat, care pre cal am Inca-
lecat, sabia in mana am luat, in Vitleem am intrat, pa-
tru-spre-zece miT coconT micT am thiat, si tot Oman-
tul s'a cutremurat.`
Anachronismul cu taerea pruncilor, de care se lauda
Irod inaintea celor treT crai, nu supara de Joe pe po-
porul, ba din contra ar sim0 o lips& esent,iala, dael
acest moment de groaza, nu s'ar afla in ,Vicleim.c
Un text intreg a aparut la Brasov sub titlul ,,Can-
tece de Irozr care a ajuns i la a doua editiune. E-
ditorul anonim al acestui text este d. Hintescu, care
ne a comunicat ea a cules acel text din gura copiilor
romanT din Schell BrasovuluT. Aci este deja o piesa
teatrala desvoltatd, a carer personal se compune din :
 OZT (VICLEIA1) 495

Trod, regele ludeilor. Valtazar, Gaspar si Melhiord, regi

de la Orient. Ingerul; calugarul, talmacitorul lui Trod,
ciobanul si doi soldati; si coprinsul este mai desvoltat;
caci se spune si buna-vestire, §i intalnirea crailor cu
Irod, i porunca acestuia de a omora pe toti pruncii
clin Vitleem. Acest text s'a reprodus intocmai in edi-
tiunile ulterioare de cantece de stea, din Craiova 1) si
din Bucuresti care contin atat redactiunea cea scurta
dupa Anton Pann, cat §i cea desvoltata dupl. Hin-
t,escu 2).
Aceasta publicatiune compleeta a dat impuls i lid
Bancila 3) de a publica ast-fel de texte ; dar autorul
singur ne zice :
,Productiunea presenter este o imitatiune locals, pe
care parte o am mai indreptat .i pe alocurea parte o
am campus din nag,' prin care ,indreptare" i ,com-
punere din note a miesorat in mod esential valoarea
publicatiunel sale, care de alt-fel ar fi fost foarte me-
ritoasa. Aceasta colectiune a lid Bancila coprinde cloud
texte de Irozi, sad precum i numeste Bancila : Colin-
dele Craciunului, una in 4 acte si cea l'alta intr'un
act. Afar/ de aceea mai coprinde §i unicul text ce'l
cunoastem pans acuma de un ,mystere de la passion'
intitulat : Colindele Pastilor, care dupa asertiunea au-
torului, se obicinueste pe alocurea in Transilvania.
Mai pomenim insfarsit scurta dar precisa dare de
seams, despre ,Vicleimulc cum este usitat in Romania
I). Culegere de cantece si de stea si de irozi Craiova 1878
pag 25-58.
2) Edit. 1880 pag. 60-61 .i 62-92.
3) P. Bancila. Colindele Criiclunului si ale Pastilor Sibiu 1875.
496 LITERATURA POPULARA ROMANA

facuta de d. Theodorescul). Pleat ca d. Theodorescu s'a

marginit mime la aceasta, scurta, dare de seama ; totu§i
se poate cunoalte ca partea intaia se potrive§te cu tex-
tul cel vechiu manuscript §i cel din Anton Pann, tar par -
tea a doua se deosibe§te putin de cele alte texte de Irozi.
Reprezentatiunile publice au inraurit intr'un e-
semplu curios asupra poporuluI §i i-au imbogatit limba
cu un cuvant nou. Gam& insemneaza acuma figan
in gralul popular; ceea ce se esplica numal printr'a-
ceea, ca unul din eel trei erg adica Gaspar se repre-
zinta ca un arap, caci dupa legendA era imparatul
Araviei, precum it si insemneaza Bancila.
Cu aceasta ocaziune, cand se juca §i se reprezenta
scena biblica: na§terea Domnului, as intrat cu incetul §i
subiecte profane in cercul reprezintArilor, jocuri de
papu§e §i altele, singurul teatru popular! De aceste jo-
curl nu posedam nici un text. Numal atata §tim cat
reese din cantecelul comic : Ion Papupriul a lui Va-
sile Alecsandri, 2) care precum arata §i numele, este
insu§I un ast-fel dejucator de papu§e. El insa le arunca
una cate una in co§clugul uitarel fiind persecutat de
gustul modern rafinat, care arunca intre morti, rama§i-
tele putin considerate ale obiceiurilor §i jocurilor stra-
mo§qtl.

-0.--001611-4P-

1) incerearI critice etc. Bucureqt1 1874 pag. 48 49.

3) V. Alecsandri. Opere complecte Teatru I. Bucur. ed. Socec
1876 pag. 55-65.
CARTI DE PREVESTIRI SI DE NOROC
Mara de cartile de origine crestinti, mai esista
si o sums de cart' de origine pagans, cari au intrat cu
totul in popor $i s'au asimilat ma' mult ou dansu, de
cat cea ma' mare parte din cartile ce le am studiat
pans acuma. Toate acele cart! an tendinta comuna de
a radica valul ce acoperd viitorul, de aceea le am im-
preunat toate sub acelasi titlu, de card de prevestirl
fi de noroc.
Mai toate au dobandit forma for actuala in Alexan-
dria din Egipt, unde se intalnea speculatiunea filosoticl.
a Elenistilor, cu visurile astrologice ale Chaldeilor, si cu
metafisica zoomorfica a Egiptenilor. Cali le astrologice
si cele de noroc erau resultatul acestor combinatiuni
ibride.
Cea ma' mare raspandire an gasit aceste carp.' la
popoarele Orientate, si le gasim atat la Arabi, cat si la
Evrei si la Persani, representantii literari a aceste' mi-
Gager:lit. pop. Bom. 32
498 LITERATURA POPULARk ROMANk

scarf, ce a influint,at in modul eel mg adanc popoarele

europeene.
De timpuriu deja s'au incuibat in Byzan, unde au
gasit terenul preparat, prin amestecul urmelor mitolo-
gieT antice, cu ideile orientale aduse de care cretinism
si de catre sectatoril multiplI. Biserica insa fulgera in-
potriva acestor eresiT deja Sf. Chrysostom din sec.
IV le pomeneste intr'o omilie intitulata: , Pentru mini
cinoeit prooroci ei eel fare. Dumnezeu ereticIc , care
,omilie` s'au zis cand an vrut sa se despart& sufletul
de trup.
Aceasta, omilie este pentru noT cu atat maT intere-
santa cu cat, facand parte din ,Margarit`, a fost tra-
dusa de catre Radu Greceanu la 1691, care a intre-
buintat la traducere cuvinte rorndne tehnice, ce au si ra-
mas neschimbate pana in ziva de asta-zi ; ceea ce do-
vedeste ca, pe la sfarsitul secolului al XVII au fost deja
inradacinate in limba romans
Iata pasagiul respectiv, care este foarte instructiv.9
,Ca ce crestini sant aceea, cari pazescu basme ji-
dovestl ei elinesti si ursitorile si vrajile, i astrologhiele
i fa'rmacatoriele, el advarele ei obriciri de zile, si de
lunT si de anl, ei trepepnice, ei cuviruri 9i glasurT de
pasari, i ceea ce aprind luminT la fantanT si sa scalds,
i ceea ce pazescu 1ntampinarile fi ceea ce mananca
jartvele bozilor Si sange sugrumat Gi mancat de biara
ai mortacTune.'
Noi avem aci o lista. intreaga de superstitiunT si de
card populare ce traesc in popor, cu o vecInica. traTnicie

Margaritul al lui loan Zlatoust. Bucur. 1691 fol., 132-a.

 CART! DE PREVESTIRI 499

Din Bizan au venit la Slavi $i de la Slavi la noT;

si de aceea ne mArginim la indicarea izvoarelor sla-
vice si grecesti, (Ara a lua in consideratiune paralele
din alte literaturT, la care itu ajuns aceste cart prin
milIocirea literaturei latine din decade* si din evul
mediu. Numal simpla bibliografie a acestei literaturi
este, imensa ; nu esista un popor, unde nu s'ar putea
scrie carts intregi, desp're aceiasta literature ,de preve-
stiri si de noroc.' NoT vom studia deosebit ,cartile de
prevestiri," i ,cartile de norocc.

CARTI DE PREVESTIRI

Mijlocul cel mai puternic prin care au pdtruns ace-

ste certi si carticele in popor, este adaugarea for pe
langd calendare: mai cu seamd. pe langa acele calen-
dare, care au fost destinate pentru un us indelungat
de vreme ; asa mai intaid la calendarul pe un an,
dupd aceea s'a sporit numdrul anilor la earl slujea ca-
lendarul, §i s'a sporit i coprinsul for eretic-astrolo-
gic, §i ast-fel a ajuns de la calendar pentru un an, la
unu pentru 100, apol pe 112 si in sfarsit pe 140 de
ant; si tot asa Si cu coprinsul. Asa avem deci in calen-
darul pe 140 de anT tiparit pentru antaiasi data la
1816 o enciclopedie intreaga de ast-fel de dal, adau-
gate pe langd Synaxariul celor 12 lunT, adica pe Tang,
insirarea sfinfilor, ce se praznuesc pe fie-care zi din
cursul anulut.
In descrierea acelor carp ce o vom incerca acuma,
vom urma sirul in care se afla in calendar. In general
trebue observat, ca §i insult aceste dill au tirmat des-
BOO LITERATURA POPULARA ROMANA

voltarea ce o cunoastem deja din toate cartile ante-

rioare, adica : textul cel mai vechiu, este cel mai simplu
si mai aproape de prototipul slay, si cu cat este maT mo-
dern, cu at&ta este maT amplificat ; cad a avut o des-
voltare interns, o crestere naturals din vidstarele cele
vechi slavice, sadite in plmOntul Romanier.

Astrologhie
Inceputul Astrologhiei" it face prognosticul ce'l cu-
noastem din toate calindarele din lume, adica pre-
ziceri despre ploae si senin, frig si cald etc. adus aci
intr'un sistem fix, cad aceste schimbari depind de pla-
neta, ce stapaneste in anul cutare. Se intelege ca in
aceste calendare mai figure aza si soarele si luna ca pla-
nete, a caror numar se urea la sapte. S. hem drept
esemplu chiar prevestirile privitoare la planeta a patra :
Soarele.
,Planeta a patra carea stapOneaste acesti anT Taste
Soarele.
,Cu mare noroc staptineste pre eel putearnicl si pe
cral, si pre toate Domnfile ; si din paserl pe vulturi si
pre soimi, si asupra hiearelor pre leu, pe pardos si pe
tigri. Face rdndueal6 la ochi, la inimg, la cried, la vine,
la partea trupulul despre dreapta. Dragostea la oameni
de o potriv5.. Face la oameni, marl si inalte priceaperl,
gingasi, cinstiti, randueall mare, indreptatoriu, veasell,
vreadnici de cinste, maniosi, norocosi, rautatea urasc,
adunarea lor cu oameni marl. Anul uscat, de masura,
roditoriu, ganganii putine, musite. Stricare de pomi.
Peaste de masura, racl multi. Tuna des. Prune multe
 A STROLOGHIE 601

Peare §i meare de masura. Bucatele de toamnd prea

bune; mazdre §i ovdzul a se samdne la loc cu rave-
neala, fan mult, orz, yin bar mult.
,Primayara nadeajde de moine, la Aprilie mestecat,
la Maiu frig intaiu nu prea, dar roditoriu, la sfdx§it
putin WWI de zdpadd. Vard intaid nu prea bine, a-
poi se schimba cu ploae, zioa cald, noaptea rece. Iuliu
ruf prea cald. Toamna luminata bung, nAdejdea zapada,
frig, soare. 'arra uscata §i friguroasa, intaiu frig, la
rnijloc cald pe Irma rdcoare.'
Dupa aceste prevestiri generale care se intind peste
toata sfera intereselor omene§tY, urmeaza o detaliare
pentru fie-care zi de peste an.
Prevestirile generale erau menite de a inlocui la in-
ceput in Calendar, toate cele alte prevestiff analoge
mai desvoltate, care circulau ca ni§te carticele deo-
.sebite, adause dupd aceea Calendarului. Poporul tine
insa tare la ale lui, §i de aceea au ramas neschimbate
toate elementele, ce s'au alipit succesiv. De aci se es-
plied pe de o parte, repet,irea prognosticilor §i pre-
vestirelor, §i pe de alta contrazicerite ce se pot lesne
constata, intre diferitele prevestiff, ce compun calen-
darul.
Specificarea temperature) ce urmeaza e facutd.pen-
tru 20 de ani intermitenti, in cursul celor 140 de ani
pentru cari e alcatuit calendarul.
,Inceputul Planeteb de la Ianuarie aratd a§a :
IMAM ceatd. 2 senin §i vant moale, 3, 4 vant de la
apus, 5, 6 ger, 7 nor, 8, 9 frig, 10 pana la 15 moina 16
zapada, frig §i vant. 17 senin, 18, 19 mestecat, 20 zdpa-
dd. §i furtund 21 pand. la 31 ger tare, apob de mijloc.c
502 LITERATURA POPULARA ROMANA

Ne ajunge acest esemplu pentru caracterizarea pre-

vestirilor. Observam Inca ca aceste prevestiri se gd-
sesc numai iri calendare, tar nici o data, in forma de
carticele deosebite. Cel putin nu le am gasit pads
acuma, nici In manuscripte nici in tipar, de cat numai
allturea cu calendarul.
Cat de iubite de popor erau, ne dovedesc calenda-
rele ce circulau la no! 'Ana mai de unaz!, poreclite
ct numele ,Cazamiac dupd, numele ,Zodiavlui` care
insotea acele calendarc, cu prevestiri astrologice.

In calendarul pe 140 de an! urmeaza apoi : ,Tabla

care invata pentru steaoa, ce se chiamd rigara, ca A
se tie in fiqte-care luny in ce zi, in care luny sa. afld.c
NoT o avem deja in manuscriptul nostru de pe la 1750,
numai cu deosebirea ca steaua se nurne§te : 7'itara,
§i are descrierea urmatoare a putere! aceste! steli, care
In calendar, este foarte prescurtata §i adaugata abiala
sfar§itul table!.
,Intru ansa putere inteacesta0 chip este ; De va
vre cineva O. marga intr'o cale lung i d e va fi stioa
aceea, improtiva to incotro vei sd, mergi, sau in mijlocUl
cer!uluT sau dedesuptul pamantului, Inteace za in cale
sd nu mergi ; fii-t va cale trod noroc §i dobitocului
pacoste, §i sau intr'altA ceva pagubd, §i inc tie nesd-
natate. Tara and vet purcede in cale de casd, §i va fi
steao din ddiraptul tau, sau intr'o lature de o parte,
intr'ace za O. purcez in cale ; fii-t va cale cu noroc §i
fard, de paguba §i tie §i dobitocului sanatate. De vei
 ASTROLOGBIE 503

vre sh o cautT aciasta, el nu-T gre0 dupa cum arata

li randuiala el' aice, inteacIasta tabla.
,Cum umbla pe toate lunile arata -fata aice :
Martie 1, 11, 21 la rasarit
Aprilie 2, 12, 22 intre rash,rit §i amiazdzi etc. §i
a§a continua tot sporindu-se cu 1 pand ld. Decemvrie,
dupa care sta. : ,la 9, 19, 29, §tiut lucru este, in cale
sa nu purcezi, ca trebui aciala om sa de peste pacoste
fall. sminteala. '
Putin schimbat este in Calendar.
Mdrturisim ca. nu §tim, cu ce planetA sau cu ce stea
sä identiflcam pe aceasta Titera sau Tigara.
Urmeaza apoT in Calendar : ,Invatatura. in scurt all-
tatoare pentru ceale 7 planete` adica o prevestire
pentru afacerT. d. e:
,Supt planeta SoareluT, Taste bine a cauta datoril §i
moil §i lesne le veT afla.
,Supt planeta Saturnus Taste bine a pune temelie
la invatAtura §i ceva a schimba. etc.
Dupd cele 7 planete §i influenta for asupra cre§tereT
rodurilor, s'a maT considerat in deosebi influenta a-
strologica a lunei, care a dat na§tere la o multime de
superstitiuril, ce maT trdesc in gura §i in religiunea po-
poruluT. Mal sus am pomenit deja, ca poporul vede in
lurid cand pe Cain, cand pe Sf. Gheorghe, ba chiar pe
un hot, care a furat o vacd, si s'a jurat pe lima., ca nu
este vinovat; drept pedeapsa l'a tras luna la sine, im-
preuna cu rugul langa care stetea atuncea. §i a ramas
in luna ca povatil, hotilor 1).
1) F. Mueller. Siebeubilrgische Sagen. Kronstadt 1857 pag. 177
No. 229.
504 LITERATURA POPULARi ROMANA

In special se atribue lunei o putere deosebita asupra

fiinfelor de pe pamant, dupa diferitele fase ale eT.
AcesteT credinfe, in a carer desvoltare nu intram
aci, datorim capitolul urmator :

Ardtare pentru seminte.

,Cand Taste cre§terea Lunil, sitmanta vartoasa, sä
se samene la pamant uscat; Tar cand scade Luna sa-
manta cea moale, cum Taste inul §i canepa iproci, sa
se samene in pamant moale, ca inul §i canepa de s5,
va samana cand cre§te Luna, sa va face prea inalta :
Tar de sa va samana cand scade Luna, sa va face mar
scurta §i deasa.'
,Lemn de casa Taste bine O. se tae la August, la
Septembre, la Noemvrie, la Dechemvrie in sfar§itul
acestor MI.' etc.
Sub acela§1 titlu din care am citat aceste doul esem-
ple mar confine acest capitol §i aratare pentru infer-
catul copiilor, precum §i un ,Haemorrhoscop ' din
medicina medievala, adick : pentru letsatul sangelui,
care sa se faca la ,civertul lunilor eel dintaiu. La ()a-
men' tinerT sangero§T. la aceaste lunT : Aprilie, August,
Dechemvrie. Iar la oamenT TO, manio§I sa se lase
sange la a doao parte a lunii, laMaiu, Septemvrie, Ia-
nuarie etc.'
Pe Tanga planetele mar stapanesc §1 zodiile peste lu-
crurile lumel ace§tia ; de aceea mar urmeaza aci §i o
asa numita Spunere de casnici, adica descrierea influ-
enf ei constelafiunei cerWT, cand in trit soarele la fie-care
luna, intr'o alts, zodie. A§a d e :
 ASTROLOGHIE 505

,Ianuarie In 8 zile, vine soarele in zodia VArsAto-

'lulu' de apd. La 1 zi si la 3 de va fi senin va fi anul
roditoriu. Cine se va nate la 8 zile a lur Ianuarie are
minte burl, trist, ganditoriti, Invdlatura IT place, carea
IT aduce bogatie. Iar featele vor fi precepute, de apa
sä se pazeasca, si barbatul IT va muri si va rdmanea
vaduva. De va fi la 14 zile sanin, anul va fi bun; Tar
de va ft vant, va fi oaste ; Tar de va fi turburat, boale
In dobitoace; Tar de va fi ploae sau zdpada atuncea
va fi scumpeate.' sau:
,Aprilie in 8 zile, vine soarele la zodiea Vi(elului.
De va fi zioa Pastelor morna, scumpeate va fi si used-
dune ; iar de va fi zioa Pastilor frumoasd, roditoriu si
uscat. La 3 saptamani dupd. Pastl de nu va fi verdeata,
va fi anul neroditoriu. De vor fi florT multe de visine
si bune, asa va fi nadejdea si pentru vii.'
Toate aceste pa.rtr le am unit sub numele de ,As-
trologhie", cher mai cu seamy, aceste part,T din urma,
se potrivesc cu textele slavice din sec. XVI publicate
sub acela§T titlu de Tihonravov,I) cart, precum spune
singur, au fost part,T deosebite intr'un manuscript mixt
si au fost unite de dansul sub titlul de ,Astrologhie.
Comparand aceste texte cu cele romane vedem, ca
mai cu seamy partea romans, despre zodiile §i despre
lcisarea sangelui, corespunde mar mult sau mai putin
textelor slavice, 2) Tar prevestirile d'antaTudespresta-
rea vreinurilor, sant prevestirT inherente fie-cdrui Ca-
lendar vechiu, venite din Occident, unde se practicau
In genere ast-fel de prevestirT.
1) PamIatniki vol. II. pag. 398-421
2) loc. cit. pag. 398-401 qi pag. 410.
506 LITERATURA POPULARA ROMANA
,T

Gromovnio
Ideea fundamentals a tuturor prevestirilor este, c6
nimic nu se intampla in lume, fara vre-o cauza oare-
care si ca toate lucrurile lumeT acestea stau Intro
legatura misterioasa intre dansele. Cad o cauza oar6-
care are mai molt de cat un singur eject, ce derivl
dintr'ansul cu o necesitate absolute. Daca ajungem
decT a cunoaste un efect si stim cu ce altul sta iii Id-
gatura, atuncea lesne putem prevede viitorul din in-
tamplarea acelul d'antalu. Ast -fe], intamplarile naturei
insasi sant strans legate intre dansele, si din una putem
tunoaste multe, Inca necunoscute. Care va fi cauza tu-
netulnT, d, e: nu intereseaza inteatata pe popor; pe
dansul it intereseaza sa sties ce prevestefte tunetul ,
cu ce all efect necunoscut sta in legatura acest efect
vazut, al unei cauze oare-care, sau a proniel Dumne-
zeesti. Cartea de fats Gromovnicul" este menita a
prevesti aceste efecte, dupa vremea cand tuna, cad. si
tunetul insusi ca un fenomen al naturei, sta si afara de
aceea, ca $i tot ce este pe pamant, sub influenta stApa-
nitoare a corpurilor ceresti.
La not a venit aceasta carte de la SlavY, precum a-
rata si numele, care se deriva de la prom : tunet. Iar
Slava au luat-o, ca mai toata literatura lor, de la Grecir
caril au asemenea Gromovnice, : Bponacy,2. Pe langa
(BpovroXoytov) Brontologium poseda GreciT si Inca un
,SisMOIOgiUM< (aEtat.tolortov) adica prevestiri din Clare-
miff .
Textul cel mai vechiIi roman, se afia intr'un ma-
nuscript de pe la sfarsitul sec. XVII, in posesiunea
 GROMOVNIC 507

d-lui T. Cipariu, care a dat un mic specimen dinte-

ansul in , Organul Luminari11).' Nol it reproducem in
,Chrestomatia, noastra 2).
In secolul al XVIII pomeneste Sulzers) o editiune
tiplrita, care cats, deci sa, fie anterioara, anului 1782.
NO aceasla de sigur s'a fa,cut editiunea a 2-a la
1795 citata de Iarcu4). Tot din secolul XVIII mai este
insfar§it §i Gromovnicul manuscript care se OA in
shorn cul Academiel din 1799. 5)
Intrand apol in calendar s'a: tiparit si s'a retiparit de
nenumarate ors, si a intrat ast-fel In popor.
Judecand dull Gromovnicul din Calendar si dupa.
cel din manuscriptul dela 1799, precum si dupa tra-
ducerea ce db. Sulzer Gromovnicului, adica , cartea
despre cutremue , vedem el s'a contopit cu ,Gromov-
nicul` §i .Sismologiulc. Editiunile anterioare ne au fost
inaccesibile, §i specimenul dat de d. Cipariu este prea
fragmentar, pentru a putea judeca dupa dansul toate
elementele, din care se compune acea recenziune.
WA acuma un specimen mal complect dupa, ma-
nuscriptul Academiel.
Mai intaiu precede o specificare a zodiei ce stlipa-
ne§te fie-care zi din toate lunile, incepandu-se lista cu
luna _Hartle.

1) No. XXV p. 130 v. Cipariu, Principia pag. 114 Ss. No. b.

2) Caster Chrestomatie romanA. I pag. 171.
3) Sulzer, Geschichte des transalpinischen Daciens III Wien
1782 pag. 39 No. 30 : Gromovnik". Ein Buch vom Erdbeben."
4) D. Iarcu. Catalogu general ed. 2-a Bucur. 1873 p. 18.
9 pag 21-34 si pentru a doua oara pag. 107-124.
508 LITERATURA POPULARA ROMANI

Luna lui Martie.

,1, 2, berbece; 3, 4, vital; 5, 6, geamani; 7, 8, 9,
rac; 10, 11, leu ; 12, 13, fata; 14,15, 16 scorpie ; 17,
18, vanator ; 19, 20, 21, cumpana, 22, 23, cornu de
wilt ; 24, 25, udeala ; 26, 27, pqte ; 28, 29, 30, 31.
berbece.
Dupa ce §tim acuma ce zodie stapane§te, urmeaza
prevestirile, aranjante tar5.0 dupa zodil.
SA luam zodia :
Leu.
,De va tuna In numarul leului, in oameni va fi
moarte §i in gran va fi stricaciune ; iar intr'alte hrana
va fi roade. :-i in latura despre apus va fi durere intre
oameni, insa mai vartos zgaibe §i pecingini §i inpa-
meni marl va fi moarte rea ; §i iarna va fi mare §i
ploioasa, §i celor InteleN va fi paguba.
,Iar de va tuna sau vafulgera inteamiazd-zi va fi
ploae multa §i va fi foamete ; vaile §i paraele sa va
umplea de apa §i marea sa va turbura, §i de boara ei
va fi rautati celor ce umbld pre dansa. La Reim va fi
bine, §i rod pamantului va 'fi intr'acea lature. De va
tuna va fi unt mult.
,Iar de va fi cutremur atunci multi imparati sa vor
turbura, §i boeril vor peri in razboae, §i eel saraci sit
vor imbogati §i sa vor inaka, i sä va arata un impit-
rat despre rasarit ; §i va fi fried. mare In laturea despre
apus. i rod va fi preste tot pamantul, §i intr'acel loc
unde sä va cutremura pamantul, Tama va fi grea ; §i
A, va scula un om mare oare tine, foarte puternic.
 GROW/V/41C 509

Iar de va fulgera sau va tuna noaptea, atunci va fi

pgine multa §i rod mult, si vantul mare i tare, izvoa-
rele ki 'Arnie se vor usca.4
PuOn deosebit& este recenziunea din Calendar.
Precum se vede s'a contopit intr'acest Gromovnie
i prevestirile din cutrenzur §i cele din fulgerare. Aces-
tei din um& corespunde o carticica deosebita in lite=
ratura popular& slavica, intitulata Molnianic."
Din texte slavice, pomeneste afarik un manus-
cript Inca din secolul XIV (1390) 1). Tihonravov 2) a
publicat trel Gromovnice, din care doll& sant din seco-
lul XV si al treilea din secolul trecut si un Molnianie
din secolul XV. Alte texte din secolul XVI a mai publi-
cat Novacovici 8) din care toate texte, numai eel din
urma se potriveste mai mult cu Gromoonicul no-
stru roman. Mai pomenim in sfar§it el Miklosich 4)
citeazg. un Gromovnic manuscript din secolul XVII,
care se afla in biblioteca imperial& din Viena.
Asemanarea este numai general', in amanuntele nu
se aseamana textele romane de loc cu cele slavice.
De observat ins& este ca atat la Slavi, cat si la Romani
se atribue Gromovnicul lui Iraclie imparatul carele
au fost num6rator de stele.' Iar la Grecil se atribuea
proorocului David 5).

1) afarik, Gesch. d. suedslavischen Literatur Ea, I Prag 1865

Dag. 221.
2) Tihonravov. Pamlatniki II pag. 361-376.
8) St. Novacovici. Primeri etc. pag. 524-527.
4) Lexicon palaeo-slovenico-graeco-latinum Viena 1862-1865
pag. XI s. v. Grom.
5) Fabricius. Cod. pseudepig. V. T. p. 1162 Ili N. T. I p. 951-53.
 bia LITERATURA POPULARX ROMANI

Obrociri de zile
In calehdarul nostru vine apoT un fel de clasificare
a zodielor si adicd :
1. Berbeacele; 2. ViOlul ; 3. Fata; 4. Peastele a-
ceste zodil sant bune. 5. GeamAnul ; 6. Cumpana ; 7.
Vanatoriul. 8. Udeala, aceaste, zodie de mijloc. 9. Ra-
cul ; 10. Leul; 11. Cornill de Capra; 12. Scorpiea, a-
aceste zodil reale. De acestea sa, cade sit se pazeascd
omul, si sa se fereascA, O. nn inceapd nici un lucru,
nici in cale sa nu purciada, ca-i va merge rdu sau fdra
de noroc.`
Prototipul slavic1) al acestel clasificari, se afla unit
la un loc cu clasificarea zilelor, cariserimpart asemenea
in zile bune §i in zile rele 2).
Aceastd impaqire a zilelor, cu toata ca lipseste in
Calendar, totusi o posedam in mai multe manuscripte
romane si afara de aceea mai este tit:drill la un loc
cu , Trepetnicul`, de care va fi vorba mai la vale,
de aceea am numit acest capitol: ,Obrociri de zile.`
Texiul cel mai vechiu roman se afla in sbornicul nos-
tru de pe la 1750 8 :
,Sd sa stie si aceasta. In toate lunile sant eke 2
zAle rale si tine nasti intr'Ansele nu trdesti, si eine sa
bolndve(sti) nu trdesti, si tine purcede in cale nu
mergi bine, si sant aceste zale rale :
,Mart 4.20. Aprile 3.20. Maid. 6.20. Iunie 4 12 etc.'
Mai complect, in ceea ce priveste aratarea originel
legendare a acestel clasificari, este titlul din manuscrip-
t Tihonravov loc. cit. II pag. 387.
2
8)) loc. cit. 38o-387.
8) pag 39-b.
 OBROCIRI DE ZILE 511

tul Academiel dela 1799 1), care confine si zilele bune,

cad ne spune :
,Zilele cele rele, ce au ardtat Dumnezeu lui Moisi,
ca sä arate tuturor oamenilor, cand sk vor intampla,
sd nu sd apuce de nici un lucru, ca nu va procopsi.
Mal cu aceleasi cu' inte se regaseste qi intr'unu din
Trepetnicile cele maT vechT tiparite a), AuporoncitDum-
ifezeu Prorocului Moisi, ca sä se fereasca in zilele a-
ceste Insamnate, nieT o miscare O. nu sd facd..4 De
sinesT se intelege, ca zilele aratate aei ca zile rele, nu se
potrivesc en cele .de sus. Aceste earfl poarta in sine
insusT dovada nulitafiTlor.
Texte slavone se gasese la Tihonravov 5) si Nova-
covicT 4); de asemenea a publicat si Rybnicoff 6) o ast-
fel de caracterizare a zilelor, care se apropie maT mutt
de textul roman de pe la 1750.
La Great se atribuea acest apocrif proroculuT Ezra
.si nu lug Moise, caruia IT '1 atribuesc textele romane din
Irma, ba se numeste acolo chiar , Apocalypsul luT Ezra
despre zilele cele bune, pe earl le a aratat Dumnezet.
lul Ezra preotul 9.4 Tot asa si intr'un manuscript gre-
cese din bibleoteca din Paris, pomenit de Tisehendorf 7).
Mal pomenim aci, ed si Ceasurile au fost impartite
In bune, mijlocie, si rele ; asa in manuscriptul de pe la

1) pag. 19-20.
2) Pag. 16.
1) loc. cit. p. 385-387
4) Primeri pag. 520-521 fli 531-532.
6) Rybnikoff. Pesni vol IV. St. Ptrsbg. 1867 p. 344.
1) Fabricius Cod. pSeudepigr. V. T. vol. I p. 1162.
7) Apocalypses apocryphae. Prolegomena pag. XIII.
 512 LITERATURA POPULARA ROAIA.Ni

1750, a§ain cel de la 1784 §i ao. in ,Trepetniculc po-

menit maT sus §i in editiunile mod erne intitulate : Tre-
petnicul cel mare'; mai mult sau mai putin le cores-
punde textul slavon din secolul XV.1)

Prognosticon
Nu numai tunetul §i fulgerul anunta omulut lucru-
rile ce se vor intampla, ci i tot ce se mi§ca in lume. De
aci s'a n.ascut aceasta parte a Calendarulul, care in
forma in care se afla astazi, se compune din treT parti
deosebite; adica : mai int'aiu, prevestirile prin schimba-
rile zilelor de peste tot an ; apoi partea a doua unit cu
ceasta Coliadnicul" pe care'l vom tracta deosebit.
Partea a treea in fine coprinde prevestirile din schim-
barile vazduhului, dupa starea planetelor combinate
cu zodiele
In Calendar se anunta ,Prognosticul in modal ur-
mator :
Prognosticon.
sau mat nainte tire pentru schimbarea vazduhu-
lui si a lucrurilor vazute, care in toate zilele se intam-
pla, de unde fle§te-cine poate sa cunoasca ce fealiu de
stare va fi a anulul viitoriu, foarte folositoare la toll
oamenii, Tar mai vartos celor cu cash.'
Dam aci un esemplu din partea antaia si unu din par-
tea a treea, cacT studiam apoi ColiadnicuP deosebit

1) Tihonravov. loc. cit. II pag. 383-384.

 PROGNOSTICON 513

Luna luT Septembrie

Carea are 30 de zile, zioa are ceasurT 12 §i noaptea 12.
In 10 sau in 11 al lunil acestea de va fi senin, poame
multe din destul §i vin bun. De voe0T A, §tiT anul vi-
itor in ce chip va fi, sil Ia. meare de stajear in ziva
minuniT Arhanghelului, adeca in 6 a lunil acesta §i sa
tae aceale meare in doao §i de vei gAsi inteansele pa-
enjin va fi anul Mu: Tar de veT glsi musca., va fi anul
de mijloc ; Tar de veT gasi viearme va fi anul bun, Tar
cue nu veT gasi nimic sa to foarte terra de ciumA. etc.
SA tiT ca semnul CumpeniiTasie cald §i ud. In vremea
aceaea Taste bine sa purciagA.la drum, sa Vi faca haine
noao §i altele. De va fi tunet cand soarele Taste in sem-
nul acesta al Cumpenii, poamele se vor strica. Sep-
temvrie a §aptea, acTasta sa nume0e Cumpana, pentru
cad se potrivete zilele cu nOptile soarele aicia stand.'
lath. acuma §i un esemplu din partea a treea :
I. Saturnus.
and stapanea0e C20210S, carele sa. chiama Satur-
mus, cu zodia varsatoffuluT de apd, care Taste lacuirea
luT, atuncea lama va sa fie vanturoasA, mijlocul la
masurA, sfar0tul cu ingheturT si cu vanturi. Prima-
vara la masura cu putine ploi. Toamna cu multe
boale, §i D-zeu sa- fereascg de ciumA. Insemneaza §i
moarte in vite, §i in neamul oamenesc. Intr'acest an
ImpAratul 0 prieatenii, earl' sant la saralu cu el, vor
sa vie la marl gandurT i griji ; norodul va sa aibI
marl cazne, i tiranil de catra Domni etc.
Stapanirealui. Saturnus cu zodia Berbecelul, Iticu-
Gaster, lit. pop. rom. 33
514 LITERATURA POPULARA ROMANA

irea lui Mars; roada anului aceluia va sa fie de ma-

surd, numai in of va sa fie bel§ug, Tar in pea§te peire.
Iarna va sa fie cum s'au aratat mai sus. Primavara §i
vara la masura, etc.
Stapanirea lug Saturnus cu zodiea Cumpenil, lacu-
irea anului aceluea insemneaza injumatatarea rodu-
rilor. Iarna, primavara vor fi precum mai sus a-
rata, etc.'
In modul acesta urmeaza prognosticul dupa cele 7
planete in combinatiune cu cele 12 zodil.
Dupa cum arata insu§1 numele, a venit acest prog-
nosticon la not de adreptu de la Grecii, desigur s'a
tradus din vre un calendar astrologic grecesc. Dovada
pentru aceasta este, ca un ast-fel de ,prognosticon(
se afla in Calendarul Grecesc pe 144 de anT. Nog a-
vem editiunea din Viena 18201). Afara de aceea, maT
este dovada pentru originea-i greceasca §i relativ mo-
derna, pe de o parte lipsa acestuT apocrif in litera-
tura slavica§i in calendarele din secolul trecut, pe de
alta §i numirile grecefti ale planetelor, ce se aftu nu-
mai in acest Prognostic, langa cele alte numiri popu-
lare d. e. Ares langa Mars ; Cronos langa Saturnus ;
Ermis land Mercurius etc.

Coliadnic
Intre zilele anului, sant fard indoiall zilele de Crd-
dun cele maT de capatenie. Tot ce se intampla in acele
zile, este de o importanta simbolica pentru tot anul. De

1) Hronicon Prognostic= ed. Rusiad. pag. 3-21.

 COLIADNIC 515

aci s'a naseut un apocrif deosebit, care la Creel si la

Slavi s'a atribuit lui Ezra proorocu. Tischendorf pome-
nind un manuscript grecesc si publica inceputul lull.) de
unde se vede el zilele simbolice din acest apocrif sant
Calendele lui lanuarie; si de aci slovenescul Coriadnic,
pe care l'am adoptat si not ca titlul acestui apocrif.
Textul cel mai vechill roman se afla in manuscriptul
nostru de pe la 17502) unde are titlul de Trepelnic,
ceea ce e destul de ciudat, did ,Trepelnic' insem-
neaza cu totul alt-ceva. In manuscriptul de la 1799
avem al doilea text al acestui apocrif 3) Aci formeaza
un text deosebit, ce nu sta in legatura cu nici un text
precedent sau posterior ; pecand in calendar, unde a
intrat de timpuriu s'a contopit. cu Prognosticon. Noi
comunicam aci un esemplu dupa textul cel mai vechiu.
Dumineca de va fi nasterea lui Hs. lama va fi
indoita si ploioasa ; toamna vanturoasa, pre vremea
sacerisului vremi buna ; sarpilor peirea si oilor poarne
multe, mieri multa ; inblatitorilor putin grau ; dohi-
toacelor §i faralor inmu4ire ; jar oamenilor peire.`
Mai desvoltata este recenziunea din Calendar, care
se afla sub luna lui Decembrie ; aci s'au mai adau-
gat Inca cate-va prevestiri din intamplarile acelei zile
D. e :
,In ziva Nasterii de va straluci soarele bine, cu na-
dejde sa asteMi an bun. A doa zi dupa nastere de
va fi ploae, galceava si sfada intre cel duhovnicesti

1) Apocalypses. prolegomena pag. XIII XIV.

2) fol. 39-b-41-a.
s) pag. 124-127.
516 LITERATURA POPULARA ROMANA

va fi. A patra zi de va straluci soarele, cu moarte

ingrozeste pe cel tineri.' etc.
Alte prevestiri mai sant dupd starea vremil in cur-
sul nopt,ii. Asa :
La Nastere, noaptea de va bate vant, insemneazd
moarte boearilor celor marl. A doao noapte de va fi
vant, viile sd vor strica. A treea noapte de va bate
vant, la oare-care Crain moartea va veni
A unsprezecelea noapte de va fi vant, bag i pricini,
de la talharl ucideri.'
Texte slavone s'au publicat atat de Tihonravov 7)
cat si de Novacovicl2) si de Rybnikoff; cel mai vechiu
text de la 1390 e pomenit de Safarik4).
In genere se bucur, aceste zile de o reputaliune
foarte mare, in ceea ce priveste puterea for simbolica.
De aci gi toate obiceiurile i vrdjiile cunoscute sub
numele de Vergelulc studiat de S. Fl. Marian5); si a-
cele ale fetelor ce contd. ursitul, adunate si publi-
cate de Geanoglu Lesviodax sub numele de ,Filosofia
babelor Bucuresti 1847. P. Cassel a adunat Si a stu-
diat pe o scars, intinsd obiceiurile gi credin1ele ce se
leagd. de puterea simbolicd acestor zile 9. Gorres po-
meneste asemenea un coliadnic german 7).

7) Panflatniki 1I pag. 377-381.

2) Primeri pag. 519-520
8) Pesni IV pag. 243-244.
4) loc. cit. pag. 221
5) Albina Carpatilor III. pag. 119 ur. 133 ur. 146 ur. 164 ur.
3) P. Cassel. Weihnachten. Berlin I. pag. 264 294 §i notele
respective p. CXIVCXX.
7) Deutsche Volksbiieher pag. 56 urm.
 TREPETNIC 517

Trepetnic
Unu din apocrifele cele mai raspandite, este a-
cela menit a spune omulul viitorul, dupa bataile
membrilor trupului sau. La nol a venit aceasta carte,
ca mai toate cele alte, prin mijlocirea Slavilor, de unde
i§i a adus §i numele pomenit deja de Radu Greceanu
in pasagiul din Margarit citat mai sus.
Acest Trepetnic esista la mai toate popoarele orien-
tale, §i noT am comparat Trepetnicul nostru cu unu
turcesc 9. Mai aproape insa este derivatiunea din lite-
ratura slavicd.
In literatura greceasca gasim o carte analogd a lul
Melampus 2) dar este mai desvoltata decht Trepetnicul
nostru.
Vesselovsky in critica acelul articol al nostru 3) ne
a atras atentiunea asupra unel alte recenziuni gre-
ce§ti, care se apropie mai mult de textele noastre. Tra-
duceri i prelucrari slavice se gasesc la Novacovici 4)
si in manuscriptul slavon din sec. XIV descris,de a-
fari k 2).
In literatura romans este Trepetnicul, una din cele
mai raspandite cart'. Textul cel mai vechiu se afla in
.editiunea ce s'a facut la 1743°) Nu mult dupa aceea re-
Zeitschrift fur romanische Philologie ed. Groeber vol. IV pag.
65 70.
2) Liber de palpitationibus, publicat de Franzius: Scriptores
physiognomiae veteres Aldenburg 1780 pag. 449 urm.
3) Archie far slavische Philologie. V. p. 469-470.
4) Primeri pag. 528 529.
-2 loc. cit. pag. 220-223.
8) Iarcu. Bibliografia pag. 11.
518 LITERATURA POPULARA. ROMANX

gasim trepetnicul in mai toate 'Sbornicele noastre

din secolul trecut, ma in eel de la 1779 9 apoi in
cel de la 1784 2) Tot ma it coprinde §i sbornicul Aca-
demieT de la 17993) §i ca sa ispravim cu manuscriptele,
se mai afla intr'unu al Bibliotecei Centrale din Bucu-
resti de la 1823 4) Afara de acea s'a tiparit, atat ca o
carticica deosebita in Sibiu, (Iasi?) Bucuresti §i Cra-
iova cat si impreund cu Calendarul pe 140 de anT,
fdeand ast-fel parte din Calendarul nostru. Asa s'a
tiparit la 1850, 1860, 1863, 1869 etc. Editia din Bu-
curesti din 1879 se nume,$te singurd a doua-zeci ysi
doua tiparire.'
Iata acum un esemplu dupa manuscriptul notru
de la 1784:
Vdrful capului di sa. va cldti, dobandl vii aye, sau
cu vrere lui Dumnezau, un cucon foarte intalept vii
dobandi.
,Inchiitura capului di sä va cla.ti, nite streini it
vor aduce dobanda.
Pam' capului di sa va clad, in oaste vii mergi §i
Tar to vii intoarce sandtos.
,Tampla capului din a stanga di M. va clad, in ve-
seliea vii mergi.
.Tampla capului din a dreapta di sh. va clh.ti, jude-
chtor di oameni vei esi. etc. si asa mai departe, toate
incheeturele trupului. Aceste diferite texte qi recen-
ziuni nu sant in fond de cat variante putin diferite u-
1) fol.
8) fol. 134-a 139-a.
8) pag. 10-18
4) pag. 43 urm.
 ZODIILE 519

nuia si acelueasi prototip comun. Nu este locul aci de

a urmari Trepetnicul in literatura universals. Numal
atata observam, ca se bucura pans in ziva de astazi
de o mare reputatiune , mai cu seamy la popoarele
orientale si la Arabi, earl atribue uu ast-fel de Tre-
petnic Iui Abu Abdallah GIafer el -Sadie mort la 765
in Medina1).

Zodiile
Aceasta parte a Calendarului, in care se tacteaza
mai intaia despre cele 7 planete si apot despre cele
12 zocliT, are de stop de a arata inraurirea acestora
asupra soartet omenesti, daca s'a nascut omul sub sta.-
panirea cutarei sau cutarei planete si cutarei sau cu-
tarei zodie.
Indata ce Astrologia a ajuns domnitoare in evul me-
diu, se intelege de sinesi ca aceasta credinta a prins
radacini profunde in inima popoarelor, si pans astazi
se mantine neclintita credinta in legatura tainica ce e-
sista intre om si stea. NoT o cunoastem din ,Alexan-
dria< si din "Miorita.
Zodiile noastre corespund ast-fel Xoroscoapelorc
occiden tale cu ,nativitatile " lor, sau ,Rojdanicului
slavon.
Daca nu gresim atunci este textul din sbornicul nos-
tru de pe la 1750, textul cel mai vechiu roman. In eel de
la 1799 se repeta putin schimbat. Mai mult schimbat
') Wuestenfeld, Geschichte der arabischen Aerzte. Goettingen
1840 p. 12 No. 42 .7i d'Herbelot. Bibliutheque orientale s. v.
Sikir.
520 LITERATURA POPULARA ROMANA

este apoi in ,Calendar" §i mai transformat in Tre-

petnicul cel mare, de la 1879 ; cu totul preschimbat
in: ,Zodiile §i cele 7 Planete,ce face ursita omuldf Bu-
cure§tI 1882. Afars de aceea a mai aparut in Ram-
nicul Va lcel la 1879: Pasha lia &as in muntil Ge-
ment' la anu11809 de Zaharia Olteni0, data in tipar
de Ioan Verbuncescu` care nu este alt-ceva de cat
,Zodiile" la care s'a mai adaus §i leacuri la boll, dupa
diferite huff. De observat insa este cs in manuscriptele
nu se afla decat prevestirile dupa zodiile, pe cand ,Tre-
petnicul' n'are din contra de cat cele dupd. planetele.
Din horoscopul dupa starea planetelor dam aci un
esemplu scos din Calendar :
Planeta 1. Saturnus.
)Cu zodiea TapuluI §i a VarsatoriuluT de apa. Cine
ea' nasc intru!acTasta Planeta, sant mancitorI, vicleani,
lacoml, ganditori, malcomii, Tubitori de avutie, ma-
nio§T, neinbitori de mueri, saracaclosi, scumpl, foarte
pazitori de tend, face pre om smolit, darz Si betiv,
cautatura luT tot la pamant cauta, i Planeta acTasta
Taste din pamant. Dimocrat zice : ca. aceasta Planeta
face pre om scump Nasul lat §i cdrnnos, in
genunche tare, in pantece slab, lesne sa bolnavese .
Din ,Zodiile insu§i propriu zise,comunicam aci un
esemplu dupa recenziunea cea mai veche, adica din
manuscriptul de pe la 1750.
Luna luT Saptevri,
a Caprii zodie
,De va na§te fecior, va fi cinstit, §i cand va fi de
 ZODIILE 521

un an si de dot si de dogzecI, va boli rau si de nu va

muri, noroc va avea la of si la tot dobitocul, si o vita
i va schiopa, si va fi umblatoriu in cale, vorovitoriu cu
oamerif si va fi grijitoria, si in luna ce s'au nascut sa
nu manance came de capra, si cand va tuna sa nu
marga supt copacI, ca va peri . . . etc. . . Liacul la
boala ii este, trei graunte de dafinu si unt de lemnu
si tamae alba sa le amestice la un loc si sa sä unga
pe tot trupul, ea sa va vindeca; si sa praztuffasca nas-
tire Precistei, ca i va fi intr' agiutor.
De va nastifata, va fi lungareata in ohraz. Cand va
fi de trig am va boli rau . . . si noapte sa nu umble
pe lumina de hula, ca sa va speria; si da la doi-spra-
zece ant inainte sä nu manance pesti Vinere, nici sa
lucreaza nemica, nici sa manance de doa orr, ca de o
manca o vor dure-o vinile si °chit si capul . . . . si
liacul la bola if este: floare de trandafir si eadacina
de bujor si tamae alba, sa be mestece la un loc si sa
le pisaze si sä sa unga pre trup, ca sa va vindeca si
sa praznuiasca nastire Precistil, ca-i va sta inteagIu-
toriu.'
Ne ajung aceste esemple pentru a caracteriza acest
,Rojdanic( destul de inradacinat in credintele popo-
rula
Prototipul slavon se afla in acelasi manuscript din
sec. XIV descris de afarik; un mic extract a publicat
Novacovid Aceasta credinta in influenta stelelor a-
supra ursiteI omului, stain straits/ legatura cu vechia
astrolatrie, a carer Ifagb.n este Chaldeea si Babilonia,

') loc. cit. pag. 519

 522 LITERATURA POPULARA ROMANI.

unde a capatat o desvoltare sistematica. De aci s'a 1d.-

tit peste lumea intreagA, a dat nWere la Astrologia,
i Zodiarul" nostru nu este, decal un mic vlastar din
acel trunchiu uria,, sub a cArui umbra s'au adapostit
mai toate popoarele in curs de atate secole.
Biserica nu tolera insa aceste credinte §i pedepsea
pe toti ce credeau in zodii, sau ,vrajeau in stele.'
Ada in cap. 65 a Pravilel marelul Vasilie 1) 0 in :
Theologia sf-Olor pArin(i 2).
Cu aceasta, am terminat descrierea repeda a carti-
lor apocrife, ce compun Calendarnl pe 140 de anI.

Dar gall de aceasta." mai esista §i alte ctuli §i car-

ticele de felul acestora, cu cari ne vom ocupa acuma.
In treacat amintim aci despre Intampinarile" puse
pe n Ind ex," dar pe carT nu 'Tam putut gasi pans, acum,
formand o carte sau o carticica speciala in literatura
romana. ToatA lumea insa §tie, cat de respandita este
credinta in importania simbolica a oamenilor §i lucru-
rilor, pe cari 'T intalnim cel d'antAi cand esim la cale.
A§a d. e: este semn ran dacA intalnim un popa, din
contra e semn bun, daca. intalnim pe un tigan ; la a-
ceasta credinta face alusiune Iacov Mitropolitul Moldo-
veT in cartulia sa din 1767 9.
Dar precum am spus n'avem decat alusiunT despre
credintele ce trAesc in popor, Si credintele, ca atarI es
din cadrul cercetarilor noastre.
1) apte taine tipiirite in Tag! 1645. §i Indreptarea legit de la
1652, retipilrite in Chrestom. rom. I. p. 115-116 0 pag. 159.
2) Indreptarea legit 1652 cap. 29 pag. 746-747.
3) Lambrior. Carte de citire. Ia§i 1882, pag.199.
 ROATA LIJI SOLOMON 523

CARTI DE NOROC

Pe langa prevestirile ce se deduc din fenomene-

le naturel, mai poseddm in literatura populard si
alte cartl menite a spune omului norocul sau, duprt
alte intampldri sad combinatjuni, asa :

Roata lui Solomon

,Aceasta rotita are intru sine 80 de nume sfinte
ale lui Domnului nostru Is. Hs. si ale proorocilor si
ale tutulor sfintilorsi a invdlatorilor a sfintei biserici aT
noastre, si sant la toate, stihurile scoase; i vrand sa
arunci, ce veT gandi, asa incetisor cu un graunte de
grdu curat, si pa care cap va cadea dintr'acestea, a-
colo sa." cauV i vaadeveri on spre bine, on spre rau.
Aceasta Roata se afla scrisa pe pag. 70 din manus-
criptul de la 1799, dupd care urmeazd numai un fel de
rotila, fait stihurile pomenite in text; se vede ca a-
ceasta rotita, a rdmas necomplecta. Noi am numit'o
roata lui Solomon, dupa analogia unei alte cArti pu-
blicate la 1839, intitulata ,Carte ghicitoare a im-
paratului SolomonlY Aceasta carte, tradusa dupa una
ruseascd tiparita la Moscva 1832, nu este alt-ceva
decat asemenea o roatcl a lui Soolmon. La ince-
putul eT, se afld o foae cu o roata insemnata cu
numere de la 1-100 si la fie-care numar corespunde
un raspuns din interiorul cartel. Dintre aceste numere
') Carte Ghicitoare a impAratului Solomon. Traduart i tip trite
de acela, a cArula nume g,i porecle alcatnesc sums de 28 qi 29.
Bucurelti 1839.
524 LITERATURA POPULARA. ROMANX

No. 1-55 raspunde prin zisa unui proroc, iar restul

de la No'. 56 100 este un raspuns esprimat printr'o
fraza, care indeamna sau opreste de la intreprinderea
sa, pe acela care pune intreharea. d. e :
No. 3. Omule, vrajmasi ai tu, pazeste-te de dansil.
Pentru aceia prorocul a zis : izbaveste-ma de la vraj-
masi si de la eel ce sa scoala asupra mea ; asa si tu
omule, graeste Domnulul Dumnezauldi tau si te va
izbavi pe tine Dumnezeu.
No. 9. Crede in Dumnezeul tau cu toata inima ta,
si asa te va izbavi din necazurile tale, de aceia proro-
cul zice : auzi Doamne rugaciunea mea. Asa si tu
omule vei dobandi cela ce doresti.
No. 66. Nu te indoi, ci roaga pe Domnul D-zeul tau
si el va inplini toata dorinta ta.
No. 75. Sa apropie omule nadejdea ta, si bine va
fl tie.
No. 98. Osteneala fara folos vei avea tu omule.
No. 100. Fara indoiala incepT de la D-zed, ajutor
vei vedea dupa cererea ta, si la ceTa ce tu ti -al rugat.
0 carte cam analoaga a publicat A. G. Lesviodax la
1854 intitulata : Roatele noroculuT.'
Tot sub acelasi titlu mai pomenim aci si un frag-
ment destul de mare, din sbornicul nostru de la 1779,
caruia TT lipseste foaia intaia. Despre caracterul aces-
tuT text care coprinde 56 de raspunsurT (1-14 lip-
seste) nu incape nici o indoiala, ca este o carte de
yhicire, dupe o roatd, pe care erau insemnate cel pu-
tin 56 de numere, analog cu cele citate maT sus. Co-
munica'm aci cate-va esemple, dupa acest manuscript.
,No. 16. Filip apostol zice : omule, ce al gandit, sa
 ROATA LUI SOLOMON 525

te la§I de acel lucru, 614 va fi flu, 0 departe i in

cafe nu mergi, cg nu-tl va fi bine §i ye' avea nevol §i
greg.
No. 17.1liea prorocu zice : omule, de ce te spariI,
nu te teme, ca te va scoate D-zeu de la oamenii cel
raT, numaT pre D-zeta sa -ti puT toatg nadejdea ta.
,No, 37. Arhanghel Mihail zice : omule, fere0i-te de
rau, §i ce al gandit A, fad mai a0eapta, ca. rau 'IV
spune.
No. 56. Sfantul proroc zice : omule, ce ye! sg facT
te lasi, cg mult rau vel petrece."
Ne ajung aceste putine esemple, pentru a demonstra
inrudirea cea stransg, ce esista intre acest manuscript
§i ,Cartea de ghicire a impgratului Solomon."
Rybnikoff a publicat 1) un text cam analog rusesc,
sub titlul de prezicerT."
Un alt esemplu de oracol se afla in acela.§I ma-
nuscript intitulat ;
Aratare pentru lucrurile ce va gandi omul A, faca §i
va cere de la Dumnezeu cu toatd inima, prin aruncare
a tril oasi, pre care set cuprind acesti numiri : 6, 5, 4,
3, 2, 1, c ori cine va vre sd caute pentru off ce pri-
cing, sg.V. fad. cruce §i sä facd trel metani!, gandind
in gandul sdu ce va pofti". Precum se vede, un fel de
oracul prin soil.
Raspunsurile sant aranjate aci dupg combinarea celor
3 numere de pe cele trel ,oasi" ap. d. e.
,6. 6. 6. Au merst stelile, Tara .soarile s'ag intu-
necat 0 pe urma s'ag fg.cut lumina 0 sanin. Zice im-
1) Pesni vol. IV pag. 248-250.
526 LITERATURA POPULARA ROMANI

paratul si proorocul David : mantueste-ma doamne de

omul viclian. Asijdire si tu omule, te va izbavi Dumne-
zeti de tot raul si va fi bine tie, ca bun lucru esti gan-
dul tali,"
)6. 6. 2. Intinde-ti mana to spre Araci si te roaga lui
Dumnezeil cu dreptate. Zice impkratul David : bucu-
rati-va in Domnul. Asijdire si tu omule te vii bucura
de ce gandesti.'
, 6. 5. 1. Acest lucru poti sä-la scoti la tale numai
cu ostiniala multa, ce te roaga lui Dumnezeil cu drep-
tate si cu lauda, a, vii avea ceea ce gandesti, si 'ti va
fi tie bine si bucuria cu bun lucru esti.'

Un oracol obicinuit la toate popoarele, cari ail

vre-o carte, pe cari o in mai presus de toate cele-lalte
este, de a deschide acea carte pe neastepteptate, si
pasagiul acela, pe care cad ochil mai intaig, acela este
raspunsul la gandul cu care s'a deschis cartea. La
Grecil era Homer, la Romanii, Virgiliti, la popoarele
crestine Biblia, cartea, care se deschide si care tine lo-
cul oracolului," ' 1)
Dar pe Tanga deschiderea simply cu mana, se mai
deschide acea carte cu o saki sail cuun ac, §i uncle ni-
merea sula, acolo era si raspunsul.
Noi posedam in biblioteca noastra o mica carticica
fara locul si anul de tipar, dar dupa caracterul literelor
desigur din secolul trecut, facuta intr'un mod foarte

9 v. P. Cassel loc. cit. pag. 274; Wuttke, Deutscher Volksaber-

glaube ed. 2-a Berlin 1869 p. 127 § 349.
 OGLINDA NOROCULIA 527

dibace. Este o carticica mica in 64° intitulata. ,A no-

rocului si a nenorocului Oglinda pentru rasfatul iubi-
torilor de petrecanie, talmacita dupa limbafranfozeased
tiparita acuma..
Acest pretins original francez, este desigur un origi-
nal fictiv ; cad aceasta carticica e conceputti si facuta
de un mester in limba romana. Introducerea rimata ne
spune scopul acestei cartieele :
, Asteptand norocul
in toate zilele,
el vine ca racul
dea indaratile.
lara, nenorocul
se culea si scoala
Cu not in tot ceasul,
o rujina goala.
Vremea rea aduce
prea multe cu sine
greut'at,i necazuri
de partea de bine.
Singura nadejdea
'V mat (la picioare
ca sa mai ispitesti
cale viitoare.
Asa dar desehideti
cu putere mica,
aceasta de noroc
cruda carticica.
SA vede11 ce noroc
va fagadueaste,
528 LITERATURA POPULARA ROMANA

dupa intamplare
ce noroc gacea§te ?
Derhideci cu sula
sag meicar cu acul
unde va nimeri
ca peatecul sacul.
Acolo se cetifi
slova carea vine
i vet va arcita
un rciu sag un Line.'
Raspunsurile ce urmeaza, sant aranjate dupa alfabet,
ast-fel ca fie-care pagina coprinde tote raspunsurile
ce incep cu acee4 liter& si toate randurile de pe ace-
ea§1 psgina, stau in legatura intre dawele. d. e. :
%allele purta
Zamislirea ta.
Zodiea purtand
Zisuli au ursand :
Zestri marl bogate
Zile 'ndelungate.
Zamislirea buns
Zilelor cununa,
Zic ursitorile :
Zile ca florile,
Zic sa 11 infloreasca
Zestrile sa '1 creasca.
Zana zice.
Ne ajunge acest esemplu §i trecem la : Vechiul f:'
noul pentru tot deauna ghicitor dupa Martin Zadeca
 B1LF.TE DE PLAC NT,I. 529

taitnacit de acela, a earth' nume si porecle alcatueste

urmatoarele numere; (811) (5b5) (349)! ztiparit in o-
rasul lumilc la 1836. 0 carte foarte voluminottsa, tra-
dusa dupa una ruseasca, tiparita la Moscva 1805.
Apoi pomenim, Ghicire prin lucrare filosofica si astro-
1°0(4 tradusa de A. G L (esviodax) Bucuresti 1861,
dupa literile alfabetului, socotite ca numere, impreu-
na cu deslegari depre tablite cu 20 numere. Mai
este apoi: Ghicirea cu cartile tradusa din limba ru-
seasca de 28-29.` Bucuresci 1842.
Alta carte este: Oracolul modern, sail Cartea viito-
mini, care spune fie-caruia ce i se va intampla.' Buc.
1876, mai mult sail mai puOnidentica cu urmatoarea:
z Cartea Norocului sau guraviitorului. Carte ce spune
fie-caruia ce are sa i se intample. "Bucur. 1878, care
coprinde 90 de intrebari, si la fie-care intrebare sant
cate 15 raspunsuri. Atat aceasta carte, cat si ,Ghici-
torul secsului frumos satt Norocul in Casa. (Bucuresti
1870" sant traduceri dupti originate franceze ; si aci
aranjarea este mai aceeasi ca in cartea precedents.
Alai pomenim in sfarsit un oracol, care, sta in stransa
legatura cu obiceiurile de anu nott, si adica'. : Biletele
de pleteinta , in cars se invaleste placinta de anu nott,
si dups mancare se tae hartia aceea. in biletele din cars
se compune, si fie-care trage cite un bilet, pe care se
alla scris un fel de oracol pentru noul an ce incepe,
sate o caraterisare ironies , ce se aplica aceluia
ce trage biletul. Aceste bilete se schimba din an in an,
ba chiar in acelasi an circuia diferite texte. Pe Tanga
unele bilete stereotipe, mai coprinde si alte deosebite;
on cine stie sa rimeze satt crede ca stie sa rimeze, ga-
Gaster. lit, pop. Born. 34
530 LITERATURA POPULAR/ ROM/Ni

se§te aci locul cel nimerit de publicare, cad. fie-care

bilet catd sä fie rimat; cel mai scull este de 2 randurt
Dam aci cate-va esemple dupd. biletele din anul acesta :
.Fericirea i #T va face partea sa pe viitor
De te vel Lisa de lene §i vei fi mai muncitor.c
,Anul nou sä-ii dea tie
Noroc mull §i bucurie."
,Ai sufletul de geanabet,
E§tI inbracat ca un ciapcdn
i aT pretentil get beget
SA te fdleff ca esti Roman'
,Cand te tii de stiracie
Lasa-te de fudulie.
,Tar prostul cel mai prost
E cel ce are rost
Cand spune la prostil,
.$i la gogomanil.
,Unde te dud si unde te 'ntorci,
Toate pungile le storci.`
,Amite sad amid., in anul viitor
Pe capu -t,T fericirea se va opri din sbor.`
,Ai de soat,..1 calicia
i de mireasd prostia"
,CI te-i insura Mete, soata stapan'o se-ci: fie.
Flind-ca zestre mare cautf, 'far nu o bung. sotie.`
,De veT sä fi prea fericit
Nu fi atat de cumplit;
FA bine celor ce'n lipsa sant,
Caci tine ajutd nenorocirea
Ca§tiga'n ceruri fericirea
ySi nemurirea jos pe pamant.
 FIZIOGMIE 53i

Afard de acestea maT pomenim Curioznica si in-

scurta aratare celor ce Tubescu a cerca vrednice invata-
turi din Fiziognomie, talmacita dupe limba nemteasea
in cea ruseasca, cum si pe limba aciasta moldoveneasca
de popa MihaT Strilbetchi Exult din Illitropolia Iasia-
luT 1785 .
Aceasta carte sat asemenea in legatura cu cartile de
oracol, sus analizate. Dar are de stop de a cunoaste
firea omeneascd , nu dupa intamplari esterne, ci chiar
duprt forma ce au incheeturile si membrele trupului.
NumaT un esemplu care desluseste coprinsul acesteT
cartT :
,Pentru metoposcopie sau liniile ce sant pe frunte
1) Cuvanta metoposcopie Taste asezata din cuvin-
tele male grecesti metopon(loba) sau frunte si (scopia)
socotintA si insemneaza fruntea, Vnerea mintiT, osebita
gdsindu-sa leniile pe frunte.
2) Obicinuite santa leniT pe frunte, patru lungT de
la tampla cea dintal papa la tampla stanga, si treT
pe deasupra fieste caruia ochitt si intre spranceane,
sauna pe deasupra nasuluT.
3) Cea deasupra si lunga lenie a luT Jupitera ; al
treilea lenie, care Taste obicinuita tocma la mijlocula
fruntil, Taste a luT Mars' etc. si asa maT departe pentru
nele alte 4 planete.
5) De vor ft aceaste lenii 'lune dreapte, nerupte, nici
piscate, nici smintite cu vre-o pleama, sau cu negela ;
insemneaza eale plecatti la ceale urmatoare lucrurT,
si norocirT la oameni ca acestie si la lucrurile lora.
12) Luna : arata calatorie pe apa si pe uscatt, in-
demnare, toemiala cu vino; si cu Beare, soli, ohotnicl,
b32 LITERATURA POPUt.ARA ROMANI

gazde, oameni prosti, vestitori si mueri, asijderea si

vaduvec etc. Ast-fel, se- descrie caracterul omului
in cele 42 de capitole, care sant impartite apol in pa-
ragrafe deosebite, dupe fie-care semn ce se observe pe
fie care meinbru.
Asa avem deci in aceasta Fiziognomie" si 0 Hiro-
mantie si o Frenologie si in fine toate acele cart): si
carticele mantice, ce traesc si ca niste card deosebite.
,Hiromandia sau ghicirea pe palma", s'a tradus din-
tr'o carte nemteasca din anul 1799 si tiparit la
1836 ed. 2-a 1856. Fizionomie Mai contine apoi si
esplicare anoitelor pe unghie, tiparite foarte des, afara
de aceea, la un loc cu Trepetnicul. Apoi urmeaza in
Fiziognomie insirarea semnelor ce se arata inaintea
mortii si dada bolnavul se va vindeca sau nu. Acest
capitol face deja parte din doftorii unde vom reveni
asupra lui.
Carti de visuri
Din anticitate Inca se considera visul, ce se arata o-
mului in tacerea noptii, ca o proorocie tainica, prin
care se vesteste omului ceea ce i se va intampla. Bi-
blia deja coprinde mai multe visuri profetice. Valerius
Maximus a cules o sums, de visuri, de la Greci si Latini.
La Grecil s'au nascut de timpuriu talcuitori si prin ur-
mare carti de visuri ". Artemidor a scris cea mai veche
,carte de visuri" sub titlul de : Oneirocritice 0 care
s'a tradus de nenumarate on in mai toate Iimhile Eu-
ropei. care s'a prefacut si s'a preschimbat si a dat
') ea. Reiff 2 yell. Leipzig 1806.
 CART! DE VISCRI 533

pastere direct sau indirect la cartile de visuri. ras-

pandite prin toata Europa.
Not trecem peste aceastil literatura si peste incerdi-
rile multiple:ce s'au fticut de a esplica visurile in dife-
ritele moduli filosofice, teosofice si mantice si ne mti -
ginim la c6rtile de visuri romane.
Lesviodax, care are pentru aceastA intreaga parte
a literaturei populace, aceeasi valoare, ca Anton Pann
pentru literatura estetica si etica, incepe si aci sirul
cartilor romane, cad el traduce si publica cel d'antili
Talcuirea visurilor" la 1836, care se repetd la L845.
1847 cu chipuri etc. apoi mai mult sail mai putin schim-
bata, 1853-18581866 etc. Talcuirea visurilor s'a tra-
dus dupe o carte ruseasca tiparita la Moscova 1805.
Alta carte de visuri este aceea atribuita lut : Aegi-
dius calugarul, care s'a tradus din limba ,egipteanee
§i s'a tipitrit in Galati la 1875.
Thicuirea viselor" dupe Marie Anna Lenormand
este titlul unet alte carte ed. 3-a Bucuresti 1876. La
Craiova s'a tipiirit 1880 o carte de visuri si la 1880
in Bucuresti: , cartea de vise perso-egipteana.' Cheia
viselor` ce s'a publicat in Galati, compilata ,dupe 3
autori francezi' de T. N. se deosibeste printr'aceea de
toate cele alte carti de vise, cä s'a mai adaugat si nu-
merele de loterie.
Insfarsit mai pomenim, Carte de visuri cu un ada-
us de esplicarea Planetelor", sau ,Esplicatiuni asupra
viselor traduse dupe mai multi autori". Bucuresci 1881
La 1877 s'a mat publicat o carte de visuri aliiturea
cu un Calendar intitulat ,Calendarul pentru esplica-
rea viselor' care Calendar mai tontine Pentru fisi-
534 I.ITERATURA POPULARA ROMANX

ognomiec apoT ,Oroscopie" sau zodiile ,Trepetniculc

§i zilele fericite §i nefericite. "
Mai toate aceste carti de visuri sant aranjate in mod
alfabetie. Iata aci cate-va esemple din aceste nulitatT
fan tastice :
Mai intaTu uncle din ,Talcuirea visurilor` de la
1836 §i apoT din acel al lui Aegidius :tradus din limba
egipteand.
,Adunare de nunta de veT visa ca facT, insemneaza
vre o zaticnire, sau ca veT pierde un bun §i adevdrat
prietin.
Albine zburand asupra-t,T de vei visa, insemneaza
biruintA asupra vrajmatiluT.
Anteriu de veT vedea in vis, insemneaza statornicia.
mueril.
Arnie de vei visa ca aT. insemneaza cinste.
Busior. de vei visa ca rupi, arata. vre o prefacere.
Capete doa de vei visa ca aT, te arata ca e§ti om
cu bune purtdri.
Coarne de te veivisa cdai, insemneazdindrazneala.
Name/ pierzandu-1 de te veT visa, insemneaza pa-
gubd.' etc.
,Ac de veT visa di primWT present, insemneaza
grija in afaceri de inima
Albie visand : veT priimi o visita neplacutd.
Albine vazand in vis insemneaza : afaceri bune.
Anianet visand ca primeatt: cliromonie` etc.
Cdrci de visuri manuserise n'am gtisit pand acuma.
 DOFTORII
Pe laugh' cautarea norocului mai interesa pe omul
de a '§i" cauta seinatateu, fie ca vedea el cauza boalei
in duhuri necurate, lie di considera neoranduiala in a-
mes'eecul celor patru stihii funclamentale ca o cauza a
b oalei, in on ce caz, cauta a se ttimadui prin puterile
ainice lecuitoare, ce se aliy in natura.
Nu este locul aci a face istoria medicinei po-
pulare si de a cauta ,materia medica" a poporului ;
not ne marginm a constata ca, intoemai precum se a-
flat ast-fel de call' de doftorie la toate popoarele, tot
ast-fel posedam si not o suma de manuscripte 0 call
de doftorii populare.
Textul eel mai vechit se OA intr'un Calendar ma-
nuscript din Biblioteca Centralt. din Bucuresft scris la
1784 care e tradus din ruseyte. 1) Acest Calendar co-
prinde 110 recepte, 18 doftorii de cal, 7 recepte de
,Verniesuric ..0 alte de tot felul, adica de cleiuri, vut-
ce, de purice, stupi .i pavlid sat povidla din visine.
I) Manuscript No. 19.
536 Lll'EllATCRA PON:URA ROMANA

Nol avem deci aci si doftoril si o carte de bucate. In

treacat observam ca posedam nol o carte de bucate
romans scrisa la 1749 din care dam estracte in
,Chrestomatiac. Aproape contimporane cu acest ca-
lendar sant apol ,Doftoriile din sbornicul nostru
din 1784, cari insa nu sant toate de o maul, ci unele
mai vechi, altele mai no!.
Al treilea manuscript este acel al d -lu! Ar. Densu-
§ianu, din care am citat pans, acuma mai multe colinde
§i care este de pe la inceputul secolulu! nostru.
Manuscriptul Academie! de la 1 799 continel) aseme-
nea o sums insemnata de doftoril.
Aceste doftorii continute in manuscripte, sant in cea
mai mare parte leacuri terapeutice si taumaturgice ;
sant adesea §i. leacuri insOte de ceremoni! simbolice §i
stay ast-fel in legatura cu descantecele §i cu literatura
populara religioash. N umai una sag doua esemple spre
caracterisare, scoase din manuscriptul acesta din urn-la,
care este eel mai bogat in ast-fel de doftorii.
De buba vanata..
,Postav ro§ sa-larzi, sa-1 faci scrum, §i sa pul miere
§i albu§i de ouh, §i le amesteca toate la un be §i pune
la buba
De durere de mijloc 2)
,Sa cauti untura de §arpe galben si sa amesteci cu
rachiti §i sa unga rachiul acela pe langa foc, pans de
noon or!.
1] pag. 51-69
2) P. 59
 DOFTORII 537

De orhiciune.1)
,Sa 's,1 raza unghiile acel bolnav si sa le pue, adica
unghiile inteo lingurd, si cu tata de bia sa bage in ochi.
De talnitura 2)
Hier de gasit, sa.-1 arzi in foc si sh pui apa inteun
vas si sa bagi herul arsd, si trei cdrbuni vii in apkne-
inceputa, si sd guste acel bolnav de trei ori, si sa se
spele pe trup; si apa ce va mai ramanea, sk o lepede
pe un drum, ca va trece.'
De acea bubo.
,Si sapi o burueand ce se chiama avrameasa si sa o
pisazI, sisd o faca turta si sd o pue in doao sau trei ran-
duri.
Se mai Oa si doftorii ,pentru indracit', si ,pen-
tru furl, ce-ti veT b.nui de &Ansa( etc.
Se intelege ca mai sant si alte doftorii populare
d. e :
De durere de cap 3)
,Frunza de pelin alb, sa-loparesti cu otat undezat(?)
si leaga la cap.'
Iar de tusk 4)
,Gutui si zahar si piperd sa bea fiert eu vin cald.'
1) P. 66
2) ibid.
3) pag. 60.
4) pag. 59.
538 LITF.RATURA POPULARA ROMANA

De tusa.
,Radacina de cappna cu frunza, A. o fierbl cu vin
intro ulcea noua, de o jumatate oca vin, i sa bea pe
nemancate §i dimineaAa §i seara.c
Ba ce e maT mult, intro doftoril se numara si intre-
barea :
Pentru bolnav, muri-va au trai -va? 9 la care se
raspunde in modul urmatorTu:
Sa mergi catre dansul §i sa zicT a§a : Doamne,
Dumnezeul nostru! mers-al in Cana Ualiliea §i aT facut
apa yin, §i minune aT aratat de bolnav cu Lazar ; a-
rata §i acum cu acest rob, trai-va or) muri-va; §i
socoteVI, de sAva intoarce spre dreapta va trai, Tar de
de sa va intoarce spre stanga va muri.
Alta pentru bolnav
,Sa el putinel aluat, sa atingT pa trup pa la subtiorT
§i pa inima pa la bolnav, apol sa.-1 aruncT la un caine
§i de-1 va manca nu va muri, Tar de nu-1 va manca va
muri.
NoT am comunicat acest din urrna, mod de a cu-
noa§te, daca, bolnavul va trai sau va muri, find ca se
regasWe in ,Fiziognomia tratata mai sus, cu singura
deosebire ca in acesta se freaca fruntea bolnavulul,
Tar nu subtioriT sau inima. Ast-fel avem acela0 prog-
nostic, ajuns in literatura romana prin doua cai deose-
bite : unul prin traducerea unuT original german, prin
intermediarrusesc, §i altul de sigur de provenienta slava
de sud. Fara indoiala corespund Doftoriile` noastre
maT mult sau maTputin Liecebnicilor( slavice, cari au
 DOFTORII 539

fost de timpuriu tradase in limba romana, impreuna

cu cele alte parti apocrife ale sbornicelor slavone, cu
cari se aflu mai tot de alma impreunate. Novacovici a
publicat estracte din diferite liecebnice slavone. ')
Ajungand la noT, tocmai aceasta parte a fost mai mull
modificata, cad fie-care copist a mai adaugat rezultatele
pretinselor esperiente ale cunoscuOlor si prietinilor sal,
si de aci se esplica asemenea, diversitatea cea mare in-
tre diferitele texte, simulOmea leacurilor recomandate
pentru una si aceeasi boala.
Interesant ar fi, de a strange toate aceste texte la un
loc, a be studia intfun mod comparativ si a le reduce
intru cat se poste, la prototipele slavone sau occiden-
tale si in sfarsit la cele grecesti medicale, elite din
scolile lui Hipocrat si Galen.
Din manuscriptul nostru de in 1784 comunicam
aci o singura doftorie, importanta printr'aceea, ca ne
arata cum ca a intrat in pop or legenda despre
somnul eel lung al lui Avemeleh, studiat de noT
mai sus.
Omul ce nu poati dormi. 2)
,Sa scril intro caramida vechi,, de la biserica, de
unde se inching. preotul, si si sera aceste cuvinte :
Sfantul Dumnezau! cel ce aT dat somnul luT Adam
in raT, fi lui Avemeileh la Parminon 70 ani, §i celor
trel cuconl, ce au adormit 370 anT, fa somnu, doamni,
si cu acestu omu. Si caramida sit o puT la capatai.`
Dar noT mai poseda' m a Fara de manuscripte inca si edi-

,) Primeri etc. pag. 504-510

2) fol. 192-a-b.
510 LITERATURA POPULARi ROMANA

tiuni tiparite de doftorii, dintre cari cea mai veche

este cea intitulata InvatAtura pentru multe meste-
suguri, tradusa din leseste de catre Gavril Vinefehi si
tiparita la 1806." Cat de mare pret s'a pus pe aceste
,Invataturi" ne dovedeste faptul ca posedam not o
copie manuscriptit ce s'a facut la 1816 dupci tipar.
A doua editiune amplificata s'a facut la 1624. Aceste
invt.taturi nu sant insa toate relative la boale, ci sant
si invataturi de economia casnica, invataturI pentru
boale la cai etc. si se apropie ast-fel oaresi-cum de
caracterul compilatiunei din Calendarul manuscris de
la 1784. Doftorii pentru om sant in special numerile
45-93 edit,ia 1-a si No. 52-102 ed. 2-a; numerile
precedente si cele ce le urmeaza sant, precum sa
numesc in calendare, : curioznice aflari" privitoare
la economia easel'.
lath cite -va esemple :
No. 4%. Pentru arsuri sau branca.
SA Tai sapun si inima de radiehe, sa &eel locul eel
bolnay.
Sa iai sange de epure si rachiu, sa ungllocu cel
bolnay.
Mustar alb, pisat marunt cu lapte dulce, sa spell
iocul aceea."
,No. 48 Pentru durere de ochi.
,Sa TaT de la spitarie zeama de helidoniea,adicabu-
rueana randurelii si cu zeama aceea sa spell ochil.
Chiaga de edu salu beT si cu zeama de Tilidonie,
sä te ungi pa langa gatil.
,Chiag de edil snit pui pa foal, si sa OA cu ochil
sa te aburesti.
 DOFTORII 541

,Sapisezi ceapa, sa amestict cu miere, sa piei in odic.

,Sa pisezi pelinti sa fact blastord si noaptea sa put
la ochi.
,Coaje de pepene galbenti, stela pisezi sa put la
tample, si puind pa, o carpa sa put la ochi.c
,54. Pentru durere de captt.
Ruth cu untli de rozmarinti, sa tat si sa pisezi, sa
amestesi cu otet, sa fact blastorli, sa put la capti.
,Naramza sa tat ca talerul si sa pui cafea pisata pe
deasupra, si sa fact tree blastori : 2 sa put la tample
si una la frunte si vet vedea folosli.
Oar negitsindit naramzti sa fact de gulie si cu cafea.
,Albus de ou cu lapte de fti'meae si until de lemn,
sa put la frunte.
,Rumiianec adica musatelti de la spitarie, fierbi,
sa oblojesti capul.4`
Din spunerT pentru economia casnica mai dam si aci
cate-va esemple, pentru caracterizarea lor.
,105 Pentru vinu sa nu sa striae si de se va strica
poate ca sa-16 dreaga.
,Limpezeala vinului, candti vet vrea salli Iimpe-
zest'', 61 Tat o cinzeaca de otet de vinti si sa-1 arunct
in butie si sh va limpezi vinultt.
Sa Tat saoa de la calli asudata, ort patura de subt
sa, numai sit fie asudata, Inca fiind calda sa o put pa
vrana butiT, si sa va limpezi vinulti.
149. Pentru oi sau vile marunte sa, nu le strice lupu.
,Sa. Tat came de lupti, s'o mot in ape, si cu acea apa
o data sau de doao on sa spelt vitele la gatti si la spi-
nare. Acest sicret s'aa cercat de un filosof de la Da-
niea.' etc.
5i2 LITERATL'RA POPULARA ROMANA

Tot de acelasi calibru, insd, diferit oared -cum in

privinta doftorielor este cartea: Miter de casd, cu-
lese din mai multe carti. pentru folosul obstesc de un
iubitor de binele omeniril, tipdrit la 1846." Precum
zice insusi autorul:
CA cele ce sant scrise aice, nu sant adunate du-
prin gura babelor -- de si ele o sd-si cunoascd multe
buruedi de ale for ci sant culese si al6se duprin
carti dohtoricesti, cunoscute de bune si cercate de mai
multi pdtimasi cu toles.`
Dohtoriile de aci sant asemenea si ,pentru lucruri
din casa,' pentru vinuri," pentru cab" etc
Doftoril de tot.felul s'au publicat in Septamanal)"
a carer valoare stiintifica este aceeasi, ca a doftorie-
lor cercetate pand acuma.
,Medicina practica` a lui Dionisie Piru Tesalia-
nul, tradusa romaneste de D. Cornea') confine in vol.
II o suing, de retete si doftoril, cari se aseamand cu
cele usitate pand azT de popor.
In sfarsit mai pomenim : ,Calendarul descantece-
lor, coprinzand descantece pentru toate boalele in-
terne, rani, umflaturi, bube, scrinteli; o mulOme de
mijloace pentru economia casnica, relativ la boalele
vitelor, la semanatufi etc. Buc. 18.82." Limba in care
sant scrise doftoriile din acest calendar, este departe
de a fi populara, si materia medics, este putin este-
tied.; si ast-fel pierde o parte din importanta ce au a-
ceste card de medicind populara ; cad, afard. de im-

1) Foaea sateascil editaed de C. Negrutti. Ial/ 1854.

!) lad 1849.
 DOFTORI1 543

portanfa lor, ca nkte &IT populare, ele mai sant im-

portante Si prin mulfimea numirilor romane de plante
ce confine.
Pe scoarfa sbornicului nostru de la 1779 se afld
in sfar§it fragmentul uneT doftoril, care se regase§te pu-
fin schimbata in ,Dohtorul de casa.' de la 1846, §i
cu aceasta doftorie, incheedm capitolul doftorielor.

Reteta, sufleteascA
SA mai addogam aci §i urmatoarea rated, ran-
duita de dohtorul spiritual, thmaduitoare pentru toata
patima sufleteasca.
,Sh Ta phtima§ul de la spifaria Atotfiitorul : cre-
dinfa, rabdare, fried i nhdejde ,i sa be piseze pe toate
acestea in pioa supunerif, sä le cearnd cu sita con-
§tiinfei, sh le fiarba in vasul uitdrii, sa be mestice cu
lingura chibzuirii, sa be strecoare prin panza rezonuluT,
sa be soarba cu paharul mulfumirii.
,Pe urma sa-0 Wearnh salteaoa virtufii cu cear-
.ceaful moralulul, §i O. se acopere cu plapoma zmere-
the, avand perina prevazului; §i dupa ce va scoate
nhdu§ala raului prin nevoinfe, sa se teargh cu §er-
vetul linktiril, §i apob tä se imbrace cu hainele buneT
viefuiri, §i va fi sanatos.'
 CONCLUSIUNE BASME
Precum se revarsa toate raurile intr'un ocean mare,
care le inghite pe toate, §i se hrane§te din toate, a§a
se revarsa §i toate raurile fantazieT populare intr'un
singur ocean mare, in basmele, in earl se concentreaza
tot ce am studiat pang. acuma; §i ast-tel formeaza bas-
mele conclusiunea naturals, a acesteT card. Printr'a-
cest mod de a vedea ne deosebim noT, de tot,1 scru-
tatoriT moderni, earl salt ocupat cu cercetarea pro-
funda a basmelor.
Teoriile principale in privint,a originei basmelor, sant
dou5,: una teoria mitologied reprezintata prin Grimm
§i scoala lul, §i cea-Yalta teoria migrariunei reprezin-
tata prin Benfey. Cel d'antgig vede in basmele, rema§i-
tele mitologieT antice a fie-caruT popor §i ast-fel
figurile din basme nu sant alt-ceva, decat zei traves-
titi, Si la urma urmelor fenomene personificate ale na-
tura Din acest punct de vedere, sant basmele de o
 BASME 545

origine mull mai veche, decal crestinismul, asema-

narea ce esista intre basmele diferitelor popoare, se
esplica prin identitatea de idei mitologice, ce se admite
de catre scoala mitologica la toate popoarele indo-ger-'
manice; ceea-ce a ramas insa pans asta-zi nedovedit.
Benfey esplica, din potriva, atat originea cats ase-
manarea basmelor intre dansele, prin migratiune; Caci
sustine ca au venit din India in Europa abia pe la
secolul al X al erei noastre, impreuna cu celealte carti
populare, pomenite de not in partea antaia.
Noi din parte-ne inclinarn spre teoria migratiunci,
dovedita pans la evidenta, pentru o parte insemnata
a literaturel populare moderne. Nu aduiitem insa ter-
inenul pus de Benfey nits nu credem a at venit
toate in forma de basme, ci not voim sa dovedim, ca o
mare parte din basmele actuale, dacti nu cea mai mare
parte, s' aft desvoltat din novele fi povestiri, pe cars po-
porul cu incetul le-a schimbat in basnze, inzestrand pe.
eroii acelor povestiri, cu trasuri fantastice tai cu facul-
iAti supranaturele luate, saa din credintele vechi, sail
din cercurile literature apocrije §i romantice.
Greutatea cea mai mare in cercetarea analitica. a
basmelor contra, intru aceea, de a recunoaste patura
mitologica, ce se presupune ca baza saa cel putin ca
o cauza, principals a transformarii lor. Aci pacatueste
scoala mitologica, care vede in toate numal mitologie;
pe cand cercetarea istorica ne arata, ca cea mai mare
parte din aceste elemente pretinse mitologice, §i prin
urmare foarte vecki, sant din contra, de origine lite-
rard, §1 prin urmare relativ foarte nos.
In cursul cercetarilor noastre, nu o data am
(latter, lit. pop. Tom. 85
546 LITERATURA POPULAR/ ROMAN/

atras atentiun ea asupra acestul punct, aratand des

originea cutaruT basm, izvorul cutariT figurT sau ele-
ment din basme §i credem de ajuns reamintirea ace-
lor observatiuni, pentru a recunoaste originea literarei
a unel same de elemente constitutive ale basmelor.
De alts parte asemanarea cea mare §i une-orT iden-
titatea co esistit Intre basmele tuturor popoarelor, ne
dovede§te ea §i fondul acestor basme, departe de a fi
din timpurile preistorice, mitologice, este din contra
asemenea mult mai modern. Cad cu cat un element
comun popoarelor indo-germane este me vechiu, cu
atata mai mult s'a schimbat §i s'a modificat intr'un mod
a§a de radical, In cat inrudirea sa la acele popoare a
trebuit sit fie descoperitei in urma de cercetiirT pro-
funde, cum ni-o aratA bunioarA limbistica. Abia dupit
atatea secole de cercetAri, adeseorT curioase, asupra
relatiunei limbelor intre dansele a reu§it Bopp in se-
colul nostru, s. dovedeasa, cA toate limbile Europe!
stall in strAnsA legAturA cu unele limb! orientale, si
cA toate sant fiicele uneia §i acelea0 limb! primitive.
La basme din contra, intocmai caala povelsti, istori-
oars gi snoave, ne ajunge citirea for in diferite litera-
turT pentru a le recunoaste imediat, cu deosebirea nu-
mai, ca aci stint intr'o hainA romans, acolo intr'o hai-
nft germana, dincolo intr'una francezA Si a§a ma! de-
parte. De sine§T decini se impune concluziunea, eft §i
basmele in ,cea ce priveqte fondul for nu poate sa fie
de cat din aceeafi epoct ca §i pove§tile, istorioarele si
novelele, §i nicT de cum de o anticitate asa de mare,
sau chiar dintr'o epoca mitica.
Daca doiredim decT pentru unele basme originea no-
 BASME 547

velistica a fondului lor, atunci se esplica §i asemanarea

for la diferite popoare; cad, In acelasi mod precum au
ajuns cele-l'alte pove§ti din put in gull §i din litera-
tura in literature, tot in acelae mod qi mai fn aceeali
vreme au venit §i acele pove§ti, care erau mai potri-
vite cu dispositiunea fantastica a poporului.
De aceea se aseamana §i fondul basmelor, mime
haina le deosibe§te. Aceasta haina Insa§T nu este alt-
ceva de cat o tesaturit compusa din diferite elemente
literare, ce an venit din diferite pail, de au Inraurit
asupra fantazie poporului. Limba de altA parte cu i-
diotismele qi cu particularit4le ei, savar$e§te apoi
actul de asimilare.
Cercetand basmele din acest punct de vedere, ve-
dem, ca acea asemanare este o asemanare concen-
trica, adica luand de esemplu un basm roman, vedem
ca se aseamana mai mult, cu acel al popoarelor In-
vecinate, cu cars sta poporul nostru Intr'un vecinic
schimb mutual, §i ca acea asemanare scade cu gat
mai mult, cu cat InaintAm la poporele mai departate.
Noi ne marginim deci aci a (luta la unu sau la
doua esemple din literatura noastra romans originea
literard a fondului tor.
Inainte Ins& de a intra in cercetarea basmelor sa
aruncam o scurta privire asupra literature respective
romane.
Colectiunea cea mai veche de basme romane este
aceea, pe care au publicat'o fratil Schott 1) In traduc-

2) Arthur and Albert Schott: Walachische Maehrchen. Stuttgard

and Tubingen 1845.
548 LITERATURA POPULARA ROMANI

tiune germand. Culegatoril au insotit aceasta colec-

tiune cu observAri mitologice, analoage cu acele ale
scoalei Grimm.
Cel d'antaid care a publicat un basm roman este
N. ilinion, autorul romanuluT cultural, .CiocoiT veal
§i nol.e Basmul sail intitulat , omul de piatra` s'a publi-
cat in ,Tdranul Roman' redactat de I. Ionescu. Prin-
teaceasta a dat impuls d-lui P. Ispirescu, vestituluT §i
smeritulut nostru ,culegator tipografe de a publica in
acela§i ziar 2 3 basme, editate apol ca o bro§urd
deosebita Bucur. 1862. La 1872 apdru apoT vol. I din
,Legende §i basmele Romani lor,` ale aceluia§i, §i la
1876 Fasc. I-II al volumuluT al doilea. In sfar§it a pu-
blicat acuma la 1882 un volum respectabil de basme
romane 1) format din basme editate §i de tot pe atata
basme inedite.
Sub influenta primeT bro§uri a d-lui Ispirescu a
cules d. I. C. Fundescu o sums, de basme, impreund
cu snoave §i ghicitort, i le-a publicat pentru prima
oars, la 1867, editiunea a doua addogita s'a facut la
1870 §i a treia la 1873. Teodor M. Arsenie a fAcut
de asemenea o colectiune de ,basme sau istorii
populare ' vol. I ed. a doua, Bucure§ti 1874 vol. II
Turnu-MAgurele 1874. Mara de aceasta s'au mar pu-
blicat basme in calendare, prelucrate mar cu seams,
de N. D. Popescu, ap. la 1874, 76, 77, 78, 80, §i un
calendar deosebit la 1877. Cu o dibacie oare care a
tradus L. Wolff mar multe basme germane in limba
romans, ceea ce pomenim ad insa numai in treacat.
9 V. Revista Ist. Arh. qi Filologie I, 1882 pag. 238-239.
 BASME 549

Basme moldovene in graiul cel mai plastic popular a

cules si a publicat Creanga; nu mai putin poetice gf
frumoase sant cele de I. Slavic! ; basmul Zina Zorilor
este unul din cele mai frumos povestite basme romane.
Basme au mai fost publicate in diferite ziare periodicee
Afars de aceste basme prosaice mai avem in lite-
ratura romana si cate-va basme versificate gi adica :
,Arghir gi Elena' un basm unguresc, versificat de I.
Barac §i tiparit pentru antlia data la 1800 si de a-
tuncea eel putin de 15 or!, daca nu mai mult, si a a-
juns o adevaratl carte populara cilia si recital de
popor. Originea ungureasca a acestui basm se afirma
prin asertiunea lui Asboth 1) cum ca este unul din
basmele cele mai populare din Ungaria.
Al doilea basm este: ,Povestea povestelor( de Sta-
mati, publicath, mai 1ntaiu deosebi Iasi 1843 si a-
poi cu titlul: ,Ciubar voda` in Musa romaneasca. 2)
Insfarsit mai pomenim basmul : ,Fata fara trupc ver-
sificat de d. Ronetti Roman in poema sa Radu 8).
Basmul insusi e luat din cartea lui Kunisch'), care a
publicat intraducere germana, douit basme inedite ro-
mane, gra de a indica izvorul de unde le a luat. A-
mandoua insa au reintrat in literatura romana, cAci
-unul este ,Fata fara trupc ci cel -Fait ,Fata in gradina
de aurisy a inspirat, d -lu! Eminescu poema sa ,Lucea-
farul'

1) 0. Asboth in : Archly fur slay. Philol. vol. IV pag. 625 No. 1.

1) C. Stamati, Musa romaneascA I. Iaqi 1863 pag. 72-143.
-8) R. Roman: Radu. Bucur 1878 p. 23-27.
4) R. Kunisch. Bukarest and Stambul Berlin 1861 p.194-203.
3) Pag. 180 193.
550 LITERATURA POPULAR' ROMAN"

Intocmal precum am observat-o la cantecele popu-

lare, tot ma ar trebui culese §i aci toate variantele
unuia qi aceldial basm, din aceste colectiunl.
Iata acuma povestea ,Hotu Imparatul( din colectiu-
nea d-ligIspirescu.1) Acest basm nu este alt-ceva de cat
strIvechea poveste egipteana, comunicata de Herodot2)
Lea in scurt povestea egipteana, , dupit Herodot
,Rhampsinit puse de i se zidi o hazna imparateasca
me§terul lass o peatra necimentatrt care se invartea
in jurul el, §i spuse fiilor sal cu limb. de moarte, ca
de acolo vor putea lua catl banT vor voi. Copii se
folosira de povata tatalui lor. Imparatul insa , sim-
tind a '1 lipsesc banil §i vazand zidul neatins, nu,
putea sa '§I esplice lucrul §i puse curse ca sl prinza
pe hoti. Din cel dol fratT, earl furau, a fost unul prins,
§i ca sl nu se recunoasca, puse pe eel alt de-1 tail
capul. Ca O. descopere pe hot, atarna Imparatul tru-
pul mortulul la vederea tuturor ; muma sa dojenea pe
cel alt frate, ca '1 va spune imparatulul, daca nu va
aduce trupul fratelul sat. Prefacandu-se ca '1 scapa
vinul din butoae tocmal inaintea strajerilor ce pazeat.
trupul, '1 imbata, furl mortul §i tlil jumatatea barbel
fie-caruI strajer. Imparatul puse apol pe fata sa in-
tr'un cort pepiata, §i spuse ca or tine va veni la
dansa sa, 'I priimeasca, dar numai, cu conditiunea
sä-I povesteasca hotia cea ma! mare ce a facut. Ho-
u1 vine §i dansul si-I povestqte toate ispravile sale,.
dar cand voi ea sal apuce, lasit el in mama el, maim
fratelul sad celul mort, pe care o adusese el cu sine.
1) No. %XXIV pag. 356-379.
2) II c. 121.
 BASME 551

Impdratul vazand at&ta viclenie, fagAdui hotului er-

tare §i bund priimire, dacd se va arAta inaintea lui,
§i dad. veni, 11 ma! dede §i fiica sa in cdsAtorie.c
Aceastd poveste a lui Herodot infra in literatura
europed abia in evul medid, prin mijlocirea lui ,Syn-
dipa" care in una din prelucrdrile sale (in cea fran-
cezd.) confine Si aceastd. poveste. Precum crede Lan-
dau 1) a ajuns in aceastd coleciune, prin comunicare
din gurd in gura, de oare-ce cuno§tinta limbei §i lite-
raturei grece§ti nu era pe atuncea respanditd in Eu-
ropa. De timpuriu a ajuns apoi novelci italiand, local--
satd in Italia, a§a in Pecorone al lui Ser Giovanne 2)
la Bandello etc. i Boccaccio vestitul novelist cunoa§-
te §i introduce aceea§T poveste, insd cam schimbatd, in
Decamerone, 3) tot a§a a devenit baza unui roman
francez vechiti, localisat in Fran0..
Din novelele aceste, s'a nascut WA indoiald girul
intreg de basme, din care unu este basmul nostru ro-
manesc. A§a la Italian!, la Norvegieni, la German!, REIT
etc. precum se vede apriat din anotatiunile lui Grimm
la basmul german §i ale lui Afanasiev la cele ru-
se§ti din colectiunile lor. La noi s'a mai amplificat §i
s'a mai desvoltat acest basm, combinandu-se cu ele-
mente luate din alte basme. Acest fenomen de conto-
pire §i de amalgamare, a cloud. §i mai multor basme in-
tr'unu singur, este prea cunoscut, pentru a'l mai de-
monstra aci.

1) M. Landau, Quellen des Decamerone, Wien, 1869 pag. 24.

2) Giorn. IX Nov. 1.
3) Giorn IV Nov. 2
552 LITERATURA POPULARA ROMANI.

Trecem acuma la un al doilea basm, studiat de noT

in partea Ant Aia in legAtura cu un §ir Intreg de ro-
mante, pove0, legende §i minunT, cu ocaziunea ,Ghe-
novevei Esentialul celor maT multe pove§t1 etc.
dintr'acel §ir este dragostea imparatului ctitre propria
sa flied $i persecutiunea el, une-orT esprimat.A. prin tde-
rea mainelor. Restul e luat din alte pove§tT, dar fon-
dul se recunoa§te cand mai clar, ca nd mai schimbat,
dupa subjectivitatea povestitoruluT.
Fondul acela 11 regasim eara§1 in pove§tile egiptene
ale luT Herodot 2). El ne poveste§te ca : Mycerinus se
inctragosti dupd propria sa fiice t; fata se spanzura de
ru§ine §i tatal ei o inmormantti. intr'o vaca de lemn
poleita cu aur; muma eT supgrata pe slugile, care au
ajutat pe imparatul, porunci de li se Mara mdinile, § i
ast-fel se Men §i cu statuele lor..
Aci avem elementele principale ale basmelor, no-
velelor etc. numai cu mica schimbare clmainile se ta-
iara flied §i nu slugilor. Ba chiar din vaca de lemn in
care se inmormanta trupul mort al fete!, s'a facut haina
de lemn in care se inveleqte in unele variante fata de
imparat.
Din poveste localA egipteana s'a facutromantul Apol-
lonius din Tyra localisat in Antiohia , apoT in Bizant,
roman(ul EleneT ; localisat in Franta a devenit Minn-
nea Maicil DomnuluT, §i In sfax§it se resfira intr'un
fir nenumarat de basme la toate popoarele, capAtand
pretutindenea coloritul national.

1) Mal sus pag. 114-126

2) Cartea II cap. 131.
 BASME 553

Intrebarea cum s'au rAspandit aceste basme, se de--

sluseste acuma foarte usor, indata ce am stabilit pa-.
ralelismul intre basme §i novele sau povestirt. Tot asa
precum au ajuns acestia la not, atat prin scris cat
si prin viul graiu, tot asa au venit si basmele. Cu
atat mai usor putem admite a.ceasta, cu cat pretinsa
sump, insemnata de basme, ce se afla raspandita pe
suprafata pamantuluT, se reduce, daca nu tocmat la
40 de formule precum a incercat Hahn a le reduce,
dar sigur eel mult la 80 100 de formule; din
combinatiunea multipla a acestora se compune acea
varietate mare de basme. Cat de mica este acuma a-
eeasta sums, fats cu numarul insemnat de novele,
povesti si snoave, pe care le-am vazut colindand de la
un popor la altul.
Comunicarea pe calea literara, chiar de ast-fel de
novele, am dovedit-o not in aceasta carte in deajuns.
Ca O. reamintim un singur esemplu, ne ajunge a po-
meni povestea : , Dracul si femeea 1) ` unde am aratat
trecerea ei in basm; la esemplele aduse mai sus, mai
pomenim aci, ea o paralela romans intocmat cu pove-
stea, se afla in , el:latoriaa)c luT Iosif Vulcan, culeasa
din gura poporulut roman din Transilvania.
Cat priveste acuma comunicarea basmelor prin gra-
iul via, vom povesti aci un fapt destul de interesant,
care ne va arata una din cafe de comunicare, sari
due de la un popor la eel alt. Not datorim acest fapt
d -lul I. Bianu, care ne a povestit, cum ca find Inca

I) Mal sus pag. 132 137

1) An VI. 1880 pag. 186-187
554 LITERATURk POPULARA ROMAA

copil, auzise trae§te intr'un sat oare care in Tran-

silvania, nu departe de locul §ederei familieT sale, un
povestitor vestit de basme. Acel povestitor spunea
ni§te basme ne mai auzite pand atuncea, §i lumea ve-
nea cu mic, cu mare, stt asculte basmele acele §i IT
platea pentru povestirea lor. A§a le a auzit §i d. Bianu
ca basme, in copilarie. Dar acele basme, precum a
recunoscut mai ta.rzid, nu eras insd alt-ceva, de cat
epizoade,din poemele lui Tasso fi Ariosto devenite ba-
sme §i pove§ti populare in Italia. Povestitorul nostru
roman slujise ca soldat in armata austriaca, §i fd.cea
parte din garnizoanele stationate in Italia. Ca veteran
s'a intors acasd §i aducand cu sine basmele auzite a-
colo, le a introdus cu Incetul in cercul basmelor ro-
mane, §i asta-zi fac parte din proprietatea literara a
poporulut. SoldaVi gi negustoriT erad mijlocitorii eel
mai de frunte in timpurile trecute, §i for se datore§te
in mare parte trecerea fondului de la un popor la al-
tul. Asimilarea a facut'o insu§i poporul Imbracand, ma-
terialul cu haina nationald. In locul calului Balards'a
putut pune in esemplul de faldcalul ndsdrdvan din bas-
mele romane, care scapd, pe Felt-Trumos din toate pri-
mejdiile, Intocmal precum scapa Baiard pe Roland;
Fata Morgana a fost balocuita prin ghat zorilor, Vrd-
jitort prin zmei Si a§a toate cele alte figuri §i persoane
din basmele italiane, §i tocmai a§a s'a intamplat, fard
indoiala, cu toate basmele ce au intrat in literatura
romans.
Elementele nationale, de alts parte reprezinth su-
m de idei §i conceptiuni, izvorate §i luate atat din
romanluri, cat §i din apocrife si din intreaga literature.
 BASME 555

populara religioasit, care a intrat in papor inaintea

basmelor §i s'a asimilat cu dansul, qi care infra tot
mereu.
Daca am rezuma acuma 'loge elementele basmelor, a
caror origine literary, am demonstrat'o in cursul desvol-
tarilor din aceasta carte, am avea o suma respectabilk
de atarT idet §i conceptiunT, considerate pang, acuma,
ca urme ale mitologiet antice. Ca A. pomenim numat
unele: Apa via am gasit'o deja in ,Alexandria.`, calul
sburator, cimilituri, intrebdri istefe in cercul solomo-
nic §i in desvoltanle ulterioare ale acestul cerc. Pre-
vestiri i intampindri, credinte astrologice Si alte cre-
dinte, din suma cartilor in§irate §i studiate mat sus :
§i ast-fel putem sustine cu drept cuvant, ca basmele
sant varful piramideT, facuta din intreaga literatura
populara ; inteansele culmineaza literatura romantics.,
etica §i religioasa Si se manifests invederat legatura
acestora intre dansele §i influenta adanca ce esercita
asupra spiritului omeniret.

SFAR§IT
AP ENDICE
 APENDICE
CEASORNICUL DOMNILOR
DE

=
N. COSTIN

(Manuscriptul No. 6 din Bib lioteca Contra lg din Imp*, scris

la 1714 fol. 243a-246 b)
Parte a patra; caps i intar.
Voroava a prea inteleptulul Gara-
mantilor catra marele Alexandru, in
care dovedeste, ca mat mult pot cei,
cariI cu masura socotesc de sine si mo-
§tenesc puOne, de c&t Alexandru, care
moqtene0e multe, §i cu mandrie soco-
tind de sine; §i cä pre mare nebunie
caste, a'§ vrea a sttipani lung §i lat, care
are scurta carutA a vietii sale.
560 VOROAVA GARAMANTILOR

,Obiciald iaste intre Garamanti, Ale-

xandru, de rar unul cu altul, iara de
A grill an va stie, aproape cu ceT streini nice danAoara sA.
eine nu va Ole a di-
em, dzice Avows. nu vorbasca ; de vor fi eT ceT IntAT pri-
cina amestecaturilor, cu limba a omu-
luT rAu, nemica nu-i altA, fArA crainicul
inemil cell rele qi neiubitoare.
Mai leasnea este DupA ce ne veni veaste de tine, ca.
burduhul de mielu
umflat a sa cufunda,
decat pre omul bun
vii inteaciasta t(a)rs indata, nici sa
farit voe lui a-1 sill e§im intru tAmpinare ta pentru cinstea,
spre a face ore-ce, Mei de aparare, n'am grijit; nice °chit
dzice Ilion.
sa radicAm spre tine sa to vedeam,
nici gura a de§chide pentru sA, vorbim,
nice manile pentru sA tea maniem a nu
clAti, nice a radica rasboTA pentru O.
tea vatftmam n'am sfAtuitu sa facem ;
ca mult mai mare uraciunea easte in-
tru not de cinstea qi de averi, care le iti-
be§ti tu, decAt dragostea laudeT §i avu-
tillor intru tine, care le uram noT.
W.A. (MLA ce-ti placu tie ca sa, t6
vedem pre tine, pre care-1(e) a-I ve-
dea n'am poftit ; pentru sa -ti slujim tie,
canna a sluji nu vom ; pentru sA, vor-
Poviituitorlul no- bim cu tine, cu care a vorbi nu poftim,
rodulul avute, ne-
buneste face rlizbol nu nea fi lenea noaa a face aciasta, Ta-
inpotriva celor lip-
oid, dzice Instill, ra cu aciasta tocmala.: ca cu rAbdare
sa, ne ascult! pre noT, el, care le vom
dzice tie, mai mult 1tT vor folosi tie, pen-
tru sA-ti dregi viata ta, decat sA. WA-
se§ti de a suppune paza (tiara) noastra.
 VOROAVA GARAMANTILOR 561

precum cale easte a sa cunoa§tea dom-

nilor vacurile viitoarea, el §i pre not
putin sd ne socotescd, care ar fi a noa-
stre, decat lumina mai derhis easte ; §i
pre tine ca te ostene§ti §i ca te zabo-
ve§ti a suppune acelea care santu stre-
Me, iard de§chis easte.
Tin lucru te intreb, Alexandru, la care
de vel putea a rdspunde nu §tit, ca oa-
menu mandri deprindu a fi la mints
turburatri. Spune-m mie te rog, unde
meargi ? de unde vii, ce vel, ce gan-
de§ti? ce pofte§ti ? Oita la care crail Ori ce el milts-
nesid on drept,ate, cu
§i -titri sA ratace§ti neodihnitele rahnele stramblitate sii, ea,
dzioe Fabius.
inemil tale? Nu inzadar te intrebu a-
ceastea ; ce ar fi ce veT, ce ar fi ce cerT,
ce ar fi ce cerci? di nice ce ai cerca
tu, socotescu, cil nu §tiT tu; di cugetul
mandru §i Invrajbitoriu, nice §tie, nicT
intalege ce ari putea sA -§ fact, §ie in-
destul ; de vremea ed. e§tiinvrajbitorlu, Dap& Darie si da-
p& Indie sitrac smote
te treci pre tine cu laude; cad e§ti des- Alexandra , &deb
Seneca.
franat, rahna a avea te amage§ti pre
tine ; caci e§ti Muth-, te amage§ti cu ne-
§tiinta ; caci e§ti mandru, incarcit asu-
pra ta lumea! ca adeca, sA urmedzi pe
pro§time, §i sit nu agonisd4ti socot6la ;
ca sA lil pAreare ta, §i sfatul strein sA -1
leapez ; ca sA iube§ti inbunAtori, §i sA
depArteadzi de la tine pre cet invatati §i
Intalepti. CA domnil §i oamenil cei de
Gaster, lit. pop. rom. $6
562 VOROAVA GARAMANTILOR

sus, ma mult vor sa s(a) laude din

mincTuna, decal sa sa. ceartea pe di-
reptul.
a§ea a gre§alii voastre, o domni-
lor, pricina, nu inteleg ; cad in curtile
voastre imparatea§t1 (in stapanille §i
Bari sant] de a-
ceea °aril guar a imparatfile !) geamba§T, §i inibundtoriI
grit adevirul, dzice (§i mincino§1 mar multi* de cat bar-
Amgen.
batl intAlepti) tined; ca in casa domni-
lor, de va fi unul trambitoriu de fapte
alesa, Tara §ease sute inpotriva sant hu-
litori de salniciea. i acmu provadzu, A-
lexandru, ca sä va tampla de mai cu-
rundu Dumnedzei vor aiedza far§it vietil
tale, decat to sa a§edzI hotar razboTului
tau ; ca omului invatat cu tulburarile (§i
cu sfazile)pentru odihna, neodihna easte.
,Te vadz pre tine phn de osta§ §i de
tirani inpreginrat, te vadz ca pradzT be-
sericile, §i bani farti, folos ca inpra§tii,
te vadza ca omori pre cei nevinovati §i
ca nu Iasi in odihna pre eel. pAcTuitori;
te vadz ca tuturor e§ti. neprieaten, Si ca
n'ai prieateni, care este eel de pe urma.
rau (de pe urma rau) din toate relele.
Licomini laudeT lard a§ea de cumplite ostenele precum
gi neetturata rith-
nirea veetii, nemiaA sant aceastea nu poate fi sa le radicY,
luoru cu calea a
vedea, nu eloboade, doara sau de e§ti nebun, sau de s'au
dzice Cur g; descArcat asupra to certarE, de la dmn-
dzei ; ca de multe orb din slobodzeniea
dumnedzeilor, omenib petrecand zabava
 VOROAVA GARAMANTILOR 563

cu liniste si odihna, sl InvAlAtucescu

cu supAratesi greale lucruri; nu ca din- 13.abnelor oelor de-
garte niol un =Woo,
tru dansele sa. agonisasca cinstea, ce sit nicI on hotar a si
afla nn poate, dzice
AsplatescA vina pentru celea trecute. .
CA use sant de multu drepti dumnedzeii,
cat yeti mai tardziu veH mai curund,
nice un rAu nepedepsatA nu-1 lass.
,Spune-mi mie, to rog, au nu easte
mare nebunie a saraci pre multi, pen-
tru sA tea InbogAtA.sti numai pre tine ?
au nu easte ce de pe urma nebunie, Ce-1 va Indeetula
pre meta, pre care
pentru BA stapanAsti tu ca un tiran, SA nu-1 indestulTazA lu-
mea 7 dzice flares-
sti a-i goli 0 1. goni). pre toti de la sta- bu(ry).
paniea mosiilor sale ? au nu easte ne-
bunie pre mare, el vei sa asedz rAsapa
vietii noastre, si multe mormanturi pre
plmant ? au nu Baste nebunie prea ma-
re, a vrea ca sA areate dumnedzeiT ne-
odihnite muncile sale, si sA pilardza yr&
re si socotela a toatA lumea? Au nu Pofta domnaloi
nemiruea si
easte nebunie ce de pe urma., ca cu la- paea cu gren, dzice
Cassiod(or).
cramile sAracilor si a vAduvelor asa de
sangeroase biruinta a vrea sa agoni-
sesti? Au nu easte nebunie mare, sa in-
noal e pa'mantul in sangele celor nevi-
novati, pentru sa. dobandesti veaste cu
blast-fun intre oameni? Au nu ti sA. pare
tie mare nebunie, candu inpartandu Cu cAt vet fl ma
mare, on atAta ma
dumneze lumea, intre area de multi sa blAndu si fli, dzic
Poeta ft Bootie)
vei tu, numai tie sA o dea dumnezet si
sa ti-le rapasca. ?
564 VOROAVA OARAMANTILOR

eines incepute ffi- `Nu santu, Alexandru, aceastea zidii

rgeocoteli,on multi
vremea cu pot di- intre oamenif muritorl nascute, ce sant
rage, dzioe Rof(in)
faptele de bung diavole§ti intre pe§te-
rile Iadului nascute §i .tinute. Ca nulre-
bue sa sa socotesca ()meth! dintru bu-
natate mintiT, care oare ce dintru a fap-
Celle) rin agoni-
site, ran sit rasa,-
telor bunatatea care o fac, on bune on
pison, &lee Titer°. reale. Blastamat easte, de au fost area
§i blastamat va fi de easte , carele viata
care vi%uWe, in peire tuturor o in-
toarce, pentru aceasta una pricina, ca la
vacurile viitoare de barbat tare lauda
sä agonisasca. Ca fbarte rar slobod dum-
nedzeiT, ca in pace O. le petreaca cine-
va acelea, care sant dobandite cu razbot
pe nedrept.
,Vo'f sa §tiu de la tine, care ar fi acea
nebunie de care tel indemnat de tel ro-
co§it asupra luT Dade stapanu tau ? -care
murind, a supune that& lumea ai silitu,
§i aceasta nu ca un domn de mo§ie, ce
ca un tiran nemearnic. Ca acela sa
theme adevarat tiran, care peste ce nu
sa cade ai nu-i nu cale, apuca bunele
streine. De veT dzice ca cerci sau drep-
tatea, sau pace, sau avutir, sau lauda,
sau odihna, sau folos prieatenilor, sau
rescumpararea depre vrajma§i, nemick
de aceastea! asea O. ma lubasca dum-
nedzeil, nu vet afla cu aceasta cale; ca
 VOROAV/1 GARAMANTILOR 665

raguril eel duicl, intre heare amara nu

sa, fach.
Dara cum te vom creade ch cerci de- Ori ea se prieette
en Area id treoe ho-
reptatea, dem asupreti toga lumea in tarul coal dereptu,
potriva socotefei §i in potriVa dreptatii Idletteittarceirare=
cu tiritnie ? Cum cearcl pace, ch on Grigorli Nican.
cati te priimescu iI faci birnici, §i pre
cei ce -ti stau in potriva cu vrajmh0e iT
priime0i ? cum cerci odihna, cand faci
samanAtura in toata lumea cu tulbu-
rAri ? Cum cerci m(i)la and a ginga0eT
bmene§ti e§ti calo? Cum cerci avutii,
'and tie nice averile tale, nice aceale
caril(e) le ea. de la ceT biruiti, nice cele
ce ti sh inchina de la cel biruitorl, null
ajungu ? Cum vom creade el cerci
folosurile (rudenillor sau) a prieatenilor,
cttnd din prieatenil ceT vechi I-al fAcut
vrajma0 nob? SA stil, Alexandru, ch. da-
toriea celui mai mare easte a invAta
pre cel mai mic, §i a celui mai mic a
aseuIta pre cel mai mare; intre cel de
potriva (Si de a tocma) este prieaten.
Iara to ca, nu superi pre nime pre ph-
mant de potriva (0 de a tocma) tie,
ElhadOte eaate i-
n'ai pentru ce sa, tea nadejdue0i in lu- n(i)ma taturor °e-
mea vr'undi prieaten. CA de multe on lm lalte bunStitti
domnib cu nemultemirea pierd prieteni (Wee Titer(o)
foarte de credinta, 1i cu rahna cinstil,
is gAteadza de cap vrhjma0.
566 VOROAVA GARAMANTILOR

Minte a bl(a)go-
roedna e^u nu 604 cum to vom creade c# imbli sa-t.
tulburtt de etrAmbit-
Stilt, eau de 1 eu et
rascumperi de pe vrajmaq, and mai
lust Andy& le Ida, cumplit de pre tine s&ngur slobod It ras-
&Ice Pate= (2) cumperi, de cum s'ari rascumpara de
pre tine vrajmRii robindu-te? De easte
pentru aceea ce s'au agonesat care and
rliu despre tata-tau Filip, sau cAci a-
cum §i tie, ficiorului 1W, ar fi fost ne-
ascultAtori, au n'ar fi mai cu sfat a le
trage priitin§ugul lor, de cat a intari
neprieten§ugul? CA inimii milostive §i
bl(a)gorodne, de cat fie§te ce rascum-
parare, mafgreu IT easte a-§ rascumpara
de pre altir.
Tara nice ostinelile tale, sprea agoni-
sirea laudei temelnice, a le face pe tale
nu putem sll. dzicem, cAnd petreakerea
§i viata Rea de rAsturnAtoarea ((i sire-
ilia de bunlitatea) petreci. CA lauda cA
adevarata, nu intru voroava inbunAto-
rilor, ce intru fapta domnilor sta. Nu
sit gatedzft laudarAilor cu tovaa§iea, ce
cu deprinderea celor bunai; c cT prea
mare tovAra§ie cu cel ran, prepuitoare
Cel tnbunAtor, rA- foarte face viata celui bun. Nu sa ga-
ut4Fil(e) fieeete-eui
le albeagte, dzieetia- tedza.lauda cu bani la moarte,inpartand,
reab(uxy).
ce In viata InprAtiindu -T bine. CA
easte pravila prea adevArata, cll. care
numele sau socote§te mult, aceluea ba-
nul putin trebue sA socotesca ; §i care
socote§te banul putin, dovadA easte cA
 VOROAVA GARAMANTILOR 567

sa socot6ste mult numeale sau. Nu sa

gatedza lauda ueigand pre eel nevino-
vati, ce pre tirani stingandu-i ; ca toata
melodiea acel bune otcarmuiri a dom-
nil6r, intru a pedepsi pe eel rar, Si intru
a plati celor bunai easte asezata. Nu M. rasa Cine va sA agoni-
lauds adevi-
gatedza lauda, apucand celea streine, ce rata, sA pAzaacA el uj-
beli dereptitii,dzieu
ale sale daruind. Ca nemica nu inpo- Titer°.
dobeste mai mult maestatul domnului,
de cat a inpartire de bune faciri (si da-
ruri) a sa (?) arata milosardniciea; intru
a prilmerea slujbelor (si a darurilor)
nice o rahnire nu priimeaste. Invata-te
dark cine ar fi acela care lauda intru
viata aciasta ari-Si cumpara si ari avea :
adeca nu acela carei petrece viata sa
In razboiu, ce pre care im pace II apuca
moarte.
Tanar pre tine, Alexandru, §i rahni- A urma lauda tre-
bue, nu a o pofti,
torin de mare lauda a fi, to pricep ; qi dzice Plinie.
area as vrea sit §tii, ca nemica nu-i cu
care at fi fn grije mult de lauda, de cat
poftind'o pre dense fara masura si rah-
nind'o. Ca oamenii cei trufa§ de nu a-
gonisasc ce vor, dobandescu hula ; §i
pentru Ail face mai mult partas pof-
tel sale, nemica nu sant mai cinstitt
Crede ma, Ajexandru, sprea ce adeva-
rata si intemeeata, agonesand nume
bun despre toci trebue nevointa, nu cu
me§tersuguri rele a sta inpotriva ; ca
568 VOROAVA GARAMANTILOR

lauda aceil agonisite pen WA, de la o

vreme sa. hota.re0e, (§i sa, sfar§alte) cu
hula..
Gine easte binelui ,i mie mi-I 'IAA de tine, Alexandru,
de obits nentrocit,
a 8 norocit nu se ate vadz pre tine ne avAnd dereptatea,
poate, dike Titer°.
cad Iube§tI tiranie; te vadz pre tine ca,
n'ai pace, cad 0-I drag razbdul ; te
vadz pre tine ca, nu e§ti bogat, de vre-
mea ea lumea o ai sarleit ; te vAdz pre
tine dt n'ai odihna, de vreme ca urmedz
ostinealile Si turburarile ; te vadz pa-
rasat de prieatini, de vreme ca, i-ai fa-
cut pre ditNil vrAjina0. A§ijderea te
vAdz pre tine canu-ti rascumperi de pe
vrAjma§i, de vremea ca tu intru tine
lucredzi slujba de cale, care o rahnesc
el. Care find a§ea, pentru ce petreci in
lume, pArAsat de acelea bunatati, pen-
tru care easte sa le poftescA vilata? CA
care fat% folosul gm §i cu scadere stre-
inA petrece via%a, vrednic easte cu pe-
depsa de cap sa moara ; ea nemicAnu-i
alta care ari rasturna orwl, cleat a
suferi (§i a rabda) intru dansul pre o-
menfl cei MIA foths.
4 Ce ca sa. graescu celea adevarate.
Pentru cAci sAnteti a§ea domnil saraci,
Cel pre lntelept, pentru aceea, ca pofte§ti tu stapania pa-
rodul bunittitil in-
tru cunoptiinta 11 mantului ; credz pentru sA nu aibivre un
pune, eel nedest-
vArsit Intro lauda ; stapAn in lumea, §i pentru acee a goli
&ice Macrovie. a§ea de pre multi pofte§ti tu, pen-
 TOR OAVA GARAMANTILOR 569

tru cu moarte for sg. agones4ti nu-

me nemuritorlu. De ari mosteni dom-
niT eel razbolnicT, §i cei cumpliti pre-
cum esti to singur, viata acelora, pre
car-i ucig eT, precum cu agonisata ave-
rilor is inbogatadza casele, macar de n'ar
fi nice derept, lark ar fi razbolul de /tabus etipanirit
de cit taste rodu-
rabdat ; dark, ce foloseste asta-dzi a o- ri(le) mal aprinel,
deice Tatit.
mora pe sluga, daca va omora main
moartea pre domnul si pre stapanullul?
Ace pre mutt nebunii trebue sit sa.
numeare, Alexandru, sau lipsat de in-
telepciune omenil mandrisitrufas, care
faptele sale nu cu Inputinare dzilelor, cu
care stint savietuiasca, ce cu multimea
gandurilor, care le cugeta de stapaniea,
le masura. ySi asea viata cu ostenlala le
ramane, §i moartea cu grije, a caruea
lecul easte: ca barbatul prea intelept
$i bun, de nu agoniseaste ce pofteste,
sa sa indestuleadze cu atata cat poate.
, A§ vrea sa §tii, Alexandru, c nu sant Su rihneetl on ce
treabue, dzice Lu-
oamenil deplin, card vad multe, caril cab.
and multe, ear' cunoscu multe, calif
mostenescu multe, caril pot multe, cariT
poroncescu a multi ; ce cariT intl.& in
voea vreril dumnedzaesti , pre acela fI
marturisbc deplin a fi ; ce are nu so-
coteste sfatulul situ i cu multu maT
mult de acela ee are socotesti sfa-
570 VOROAVAGARAMANTILOR

Buda Ima, =mind

BS faei lauda celui tuluT strein. NoT nevrednic a fi de
mfindru,dzice lauda it socotim, care socote§ti a fi
vrednic de arm; si a§ea, Alexandra
it agonisa§ti, care al fi robil tuturor, ca to
socote§ti a fi vrednic de stApan tuturor.
A§ea sA and Tubasea, dumnedze nemu-
ritori, cum nu §tiu, cad nu c'au plAcut
tie, sal fie prieaten §i voTtoriu de bine
Darie, cum nu §tiu, ce folds ye! lua din-
tru aceea, cacT pofte0i stapaniea lumi!.
Ca departe mal mare cinste easte ro-
biea in pace, de cat stapaniea in az-
boTu. *i tine va dzice in potriva aces-
tora care li-am dzisti, acela, ca ar fi pier-
duta gustul adevaruluT (§i cit-i bolnav)
dzic.
 ADAUSE i INDREPTARI
Peg. rindu
5 14 de jos In loc de : amalgamante citeste : amalgamate
5 6 de sus , toate cu toate di
9 2 de jos , Arran V)
Arrian
11 13 de sus Iagid ,, Iagic'
13 9 de jos ,, Difonisie ,, Dionisie
20 4 de sus , de ,, Pe
27 relativ la Alexandria intru cat a intrat in popor mar
observam ex avem ad in Bucurestl o firma: la
Ducipal" undo se ail zugrilvit calul lui Alexandra
cu cornu in frunte, dnpit cum e descris in Ale-
xandria.
31 14 de sus in loc de: 1710 citeste 1714.
33 4 de jos a Movaxou , MoxaXou.
IBlia,HOMI, 11 IB all HOME,
31 1 de jos n Varlaam qi : Varlaam i
35 Din Invataturile lui Neagoe Voda am mar capatat nor
Inca un manuscript din 1817 fntoemai cu ms. Bibl.
Centrale, chiar Eteris de aceea0 maul. Acest ms. se
afla acuma in posesiunea noastra.
42 42 pilda cu inorogul am reprodus'o intocmaT in Chres-
tomatia noastra I pag. 165.
61 2 de jos 1870 trebue sa urmdza in rand 3 dupl, vol. II:
672 ADA1JSE BSI INDREPTXR1

Peg. randn
63 1 de sus in loc de cogerit citelte coperit
64 4 de jos Keller ,, Keller ;
64 1 de jos ,, MupoXortov , Mu0oXoltX0V
65 11 de jos e uimic I, nimic
76 1 de jos , Gressammt abentheuer citeste Gesam.
mtabenthener.
77 8 de joe in loc de bamalul eiteqte hamalul
80 3 de sue , ingende ,, legende
80 2 de jos ,, Guerrini Gnerrini. leopere :
is opere. Giulio: Giulio.
1 de joe in loc de Ptaftrix71 citeste a talbpal
81 4 de jos ,, TOY ,, TOL)
89 relativ la istecimea fetei care vine: aid alare nici pe
jos etc. vezi anotatiunile si paralelele bogate cu sari
a insotit R. Koehler un basm serbesc. Archiv far
slavische Philologie V pag. 47-60.
96 7 de sus in loc de of citeste of
96 3 de jos ,, Archir ,, Archly
111 10 de jos , Hmmer ,, Hammer
112 4 de jos ,, Straporola Straparola
113 4 de jos , p L XXXVI citeqte CXXXVI
115 1 de jos olo ,, Golo
121 12 de joe pnstie. ,, puetie
131 6.4 de jos ,, dialogurI si scrisorI citeste dialogu-
rile si scrisorile.
139 Pildele din Physiologus, care face parte din InvIta-
turile lui Neagoe Voda, stint reproduse de not in-
tocmai dupA, Original in Chrestomatie I. p. 165 n.
142 n. Pilda despre shhastrul si ingcrul fis aili deAt cu, 9
ani inainte in literature roming, cAci face parte
din Margarita al but Zlatoust tradus romilneste de
R. Greceanu, tipArit BucurestI1691 fol. 164b-165b
si e scos cum zice: dintr'ale Starecu/u1 capul 2.
AceastA poveste a intrat cu total in popor, si o re-
gisim sub formA rimatli In SiedietOreau ed. J.
Vulcan An III 1877 pag. 2-4 : ,Dumnedieu si
cersitorula unde D-zeu Is local ingerului, si car-
fletorul al sehastrulut
 ADAUSE INDREPTARI 573

Peg. randn
144 Povestea cu fiul lui Theodosie. Ni se spune at A-
sachi are o povestire analoaga; nor n'am gasit'o
Ina.
146 5 de sus in loe de Florian citeste Florian.
148 Piram qi Tisbe se gaseste si in Franta ca o poveste
popularA rimatil. pe o foae coloratd.
156 3 de jos in be de VII citeste III
157 10 de sus ,, scrift e schrift
157 15 de sus des leagA ,, desleagA
119 5 de sue Simroek ,, Simrock
164 8 de jos , II e be
174 11 de sus . se ,
176 Th. D. Speranta a publicat asemenea o sumA de
anoave populare In Contemporanul."
182 1 de jos in toe de asopice chaste esopice
184 3 de sus e modievale ,, medievalc
190 10 de sus 71
tiparit e tiparita.
194 3 de jos 7/ Benfeyi Benfey
195 15 de sus e Schimf ,, Schimpf
196 1 de jos 71 C. Loc
197 9 de jos 71
nn unul
198 1 de jos defaima a defaimarea
204 16 de sus , VlIdica Anthim ed. catre citegte cA-
tre Vladica Anthim ed.
204 1 de jos in ke de defecte citeste defectoase
207 4 de jos acriindu -i scriindu-le Eii in loc
de repetindu-r citeste repetindu-le
210 1 de jos in loe de s'apuce eiteate s'apuce
211 1 de jos e slavesn slovean
212 16 de sus II flier 71
nicr
214 1 de jos 77
(XX) ,, (XXV)
216 2 de sus unir , unele
218 11 de jos 77
folosulurile folosurile
221 7 de sus e aces e aceastA
222 6 de jos 71
pastrate presarate
222 3 de jos 71
de ,, ele
224 2 de jos ,, si zicitoarele sant, citeste: ant i
ziciitoaree
574 ADAUSE INDREPTARI

Peg. rindn
227 2 de jos in loc de Mittelalterlii the Roethsclpessfe ci-
teste Mittelalterliche Raethselpoesie
229 2 de sus in loc de varoava citeste voroava
229 1 de jos 447 437
240 Ghicitori se mai aflii in Basmele publicate de L.
Wolff qi in colectiunea manuscrisA a lui Golescu
pe cea din urmli. foae (fol. 853-854).
262 La Hronografele insirate aci mai adliogiim si acela
descoperit de d. Petrovan in Basarabia, care nu
este alt-ceva decat o copie din sec. XVII in 40,
al aceluiasi Hronograf. Prin urmare avem acuma
patru manuscripte unda si aceleeasI redactiunT.
271 3 de jos in loc de Ianathan citeste Ionathan
271 1 de jos Apocalypse 7, Apocalypses
274 1 de jos lb. pag. I, idem vol. citeste Ibidem
vol. I. pag.
284 11-12 de sus in loc de Marinescn citeste Marienescn
285 19 de sus ,, Gregorie ,, Grigorie
286-u o parale1a interesantil romans la legenda despre lem-
ma infloritor se aft' la F. Mueller. Siebenburg.
Sagen pag. 175 No. 225 si paralelele p. 409-410.
296 4 de jos in loc de Midrach citeste Midras
298 3 de jos ,, 1878 1879
310 12 de sus cn ,, dupa cum erau
312 6-8 de sus abia maI tarziu am observat el d. Hasdeu
a rectificat in adaus" p. 734 prima sa mei-time,
mentionand textul luI Tihonravov, noT decl recti-
ficiim ad cu placere observatinnea noastra din text.
316 15 de jos in loc de a citeste ca a
321 15 de sue 71
de din
331 10 de sus 1, Zeflrim ,, Zefirin
335 2 de sus ,, II ,, le
335 9 de jos I, sAu. I, situ
358 4 de sus ,, a tribuit ,) atribuit
359 3 de jos ,, incarcate inciu-eall
363 13 de sus ,, apocrife , apocrifele
364 7 de sus ,, oare oare care
377 9 de jos ,, i le.
 ADAUSE BSI INDREPTIRI 575

Pag. rAndu
.377 4 de jos laforma la forma
388 3 de jos Skazanio ,, Skazania
.394 Avestits. Observam a mar acelasT apocrif it regAsim
Ili la Grecir modern!, cu deosebire numar cg, in be
de Avast* stii numele : Ghilou. Identitatea merge
ping, acolo, eh i se atribue qi eT 12 numirl 0 ju-
matate, can mai toate se pot esplica, ca niste a-
tributiun! personificate ; qi justificA ast-fel espli-
carea ce am dat nor numirilor multiple ale Ave-
stiter §i ale luT Dumnezeu, pag. 402-408 urm.
B. Schmidt (Das Volksleben der Neugriechen L
1871) studiazA pag. 139-140 credinta populara
greceascA respective, fruit insh a cunoaste acel sir
de apocrife orientale, slavone qi roman studiate
de nor aci.
396 4 de sus in be de ebraieA citeste ebraicA
402 1 de jos Bartosch Bartsch
398 relatif la diavolul ce se gone.te prin aflarea nnmelur
shn celur adevhrat, comp. Cosquin in:Romania vol.
VI pag. 568, No. XXVII si adausele vol. X p. 571.
417 qase deschntece roman en traducere germanA a pu-
blicat Schmidt. Jahr u. Tage pag. 35-37.
418 11 de jos in be de importat eiteste : important
428 blAstemul se gra si in Aghiasmatar Bucur. (1851)
1858 pag. 179-180.
431 3 de jos is be de afiAm citeste afig. in
433 15 de jos n duph ,, din
436 10 de jos 1803 ,, 1805.
446 10 de jos 'I pe care singur singura pe care
450 4 de sus a. ,,
456 2 de jos , aoocalipsul apocalipsul
458 1 de jos Gesellschft Gesellschaft 31
464 6 de sus riipandirea rhspAndirea
467 2 de jos in datinele 97
in: Datinele
469 14 de jos ,, alaturea , alatura
472 12 de sus ,, popular n popularA
474 1 de jos , ,,pesmsmrti" 1, pesm smrti"
475 6 de jos ,, analegii , analogi!
576 ADAUSE 51 INDREPTARI

Pag. Amin
483 u. exalters& a dor pomr din mormant. Comp. B. Schmidt.
Volksleb. d. Neugr. I. p. 251 No. 1.
488 3 de jos in be de pag. 85 citeste pag. 35
489 6 de sus 11
fragmentara fragmentar a
506 15 de sus ,, Gromoonieul .. Gromvonicul
516 3 de jos ,, I II S. a.
535 7 de sus 1,
alnics tanks
540 7 de sus ,, 1624 , 1824.
 1NDICE
-=-
I
Indicele manuscriptelor
1. Ms.cademia. Codex Sturd- 6. Ms. Petrovan. (sec. XVII
mans (mixt) (1550 - 1607). identic en No. 3) 574.
311u, 357u, 362 , 371, 7. Ms. Cipariu. Archir (secolul.
374u, 382, 393u, 397u, XVII). 106.
426u, 451, 467.
8. Ms. Cipariu Mamer [ (sec.
2. Ms. Academia. Paleea. mixt. XVI) 58u.
(c 1625), 228, 284u, 305, 8 b.Ms. Cipariu. Gromovnic (sec.
353, 450. XVII). 507.
3. Ms. Bibl. centr. Buour. No. 9. Ms. Eminescu. Amartol. Sotnl
10 Hronograf. (c. 1650). (1692) (minunile) 120, 403u
12, 261u, 267, 291u, 296, 431u.
302 , 307, 308u , 318u, 10. Ms. Hohenzollern. Dorotheus
321u, 322, 326u, 336, 337, (c. -1695). 263, 294.
340, 341n. 11 Ms. Bibl. centr. Bucur. Isopia
4. Ms. Academia. Molitvelnic (ante 1705) 185.
(c. 1650-1675) 427. 12. Ms. Dionisie , Alexandria
5. Ms. Gaster. Molitvelnic (1679) (1704) 13.
466. 13. Ms. Tocilescu (1705) 456.
Gaster, lit. pop. rom. 37
578 INDICE

14. Ms. Gaster. OtecTnic (1706) 27. Ms. Bibi. centr. Buc. Halima
399 (Sf. Vasilie) 439. (1782) 94u.
15. Ms. Bibl. centr. No. 11, Le- 28. Ms. Bibl. centr. Buc. No. 9,
topiset, (1713) 13,425. Halima (1783) 95.
16. Ms. Bibl. centr. Iagr, Ceasor- 29. Ms. Gaster, mixt (1784) 14,
nic. domnilor (1714) 31, 47, 106u, 369, 379, 401,
559u. 404, 418, 424u, 427u, 461,
17. Ms. Bibi. centr. Bucur. Hro- 472-473, 518, 536 - 539.
nograf, (incep sec. XVIII) 30. Ms. Bibl. centr. Bucur. No.
ocopie identicii en Ms. No. 19 Calendar (1784) 535.
3 (1650, 261 u.
31. Ms. Tocilescu, Iliodor (1785)
18. Ms. Gaster, Carte de bucate 128.
(1749) 536.
32. Ms. Misdeu, fragment Ale-
19. Ms. Gaster, mixt 'c. 1750) xandria (1794) 14.
186, 191, 228, 29.i, 312,
360u, 375u, 389u, 401u, 33. Mss. Cretu, douit ms. Alexan-
446, 449, 502n, 510, 515, dria io. 1795 1800) 14.
519. 34. Ms. Academie!, mixt. (1799)
20. Ms.Tocilescu, mixt, (c. 1750) 14, 264u, 401, 423u, 442u,
120u, 446. 450, 507, b11, 515, 518,
519, 523, 536u.
21. Ms. Eminescu , Hronograf
k1757) identic cu Ms.No. 3. 35. Bibl. centr. IagT, Isopie :sec.
22. Ms. Bibl. Imper. d. Viena, XVIII), 186.
Varlaam (1764) 35. 36. Ms. Gaster, o foae sec. XIX),
23. Ms. Cipariu, Psaltire Cor- 425u.
bea (sec. XVII) 462u.
37. Ms. A. Densusianu, mixt (in-
24. Ms. Bibl. centr. Bucur. llio- cep. sec. XIX), 49, 275,
dor (1773) 128. 283, 467, 471, 536.
25. Ms. Gaster. mixt, (1779) 64, 38. Ms. Bibl centr. Bucur. Ale-
82u, 96, 186u,208u, 394u, xandria (1800) 14, 28.
518, 524u, 525, 543. 39. Ms. Gaster mixt (c. 1800)
26. Ms. Gaster. Catavasier (1781) 228u, 275u, 292u, 298,
461. 442, 446, 449, 472.
 IND10E 679

40. Ms. Eminescu Sf. Vasile (sec. 51. Ms. Eminescu, lliodor (sec.
XIX) 439. XIX), 128.
41. Ms. Eminescu, Liturghie (sec. 52. Ms.Eminescn,Jndecata(1815)
XIX) 446. 442.
42. Ms. Bibl. centr. Erotocrit, 53. Ms. Gaster, Dottorii (1816)
(c. 1800) 130.
540.
-43. Ms. Gaster, Judecata (1804)
442u. 54. Ms. Gaster, Invrttrituri Neagoe
(1817) 571.
44 Ms Gaster, Amartolon (1805)
436, 439. 55. Ms. Gaster, Descantece (1819)
420u.
-45. Ms. Gaster, Descantece (1809)
419u, 56. Ms. Gaster, Cantece de stea
46. Ms. Bibl. centr. Buc. Intrebilri (1821) 283, 465u, 468u, 493.
(1809) 229u, 265u, 268 57. Ms. Bibl. centr. Buc. Trepetnic
294u, 299, 385, 449u,491. (1823) 518.
-47. Ms. Eminescu, Aretusa (1812) 58. Ms Academiei, PravilK (1825)
129u. 351.
48. Ms. Bibl. centr. Buc. Erotocrit
(1812) 129u. 59. Ms. Gaster, Filerot,(1826) 131.
49. Ms. Gaster, mixt, (1813) 312u, 60. Ms. Ispirescu, Filerot (c. 1837)
446, 448. 131.
50. Ms. Eminescu, mixt (1814) 61. Ms. Academie!, Golescu (sec.
35u, 40, 42, 44, 128. XIX) 220u, 574.
II

Indicele tipariturelovn
Aaron, Leonat 168. Aegidins, carte de visurl. 533
, Nartis (ti Echo 149 Aelian. Natura anitn. (VI, 68)
Piram qi Tisbe 148 ur. 573 141.
.Acta Sanctorum DI (Mart. 26 Afanasiev, Skazki (No. 158) 438;
p. 668), 441. (185) 168; (237 b) 159. 561.
`i Cifrelo din parentage am% (p.) paginile, (n) numerile eau (c) capitollie
ukrtilor, Tar eifrele ce urmeazit orate paginile cirtil de %tic.
580 INDICE

Agapiae, Amartol. Sotir. 432 ur. Archiva istor. (1 1 p. 111) 35.

Neos Paradeis. (158- Ariosto. 145.
162) 346.
Aigner, ungar. Volksdichtungen Aristoteles Hist. Anim. (1X,',13)
(p. 82, 161) 481. 141.
Albina Carpatilor III. (119, 133, Arsenie, Basme 548 II 75-76)
146, 164u). 516 (p. 345) 411; 155 (II, 31 urm.) 329.
(376) 409; (377) 418. Artemidor, Oneirocritica. 532.
Albina PindulnI II (p. 11-13)
488. Asboth. Arch. f. al. Phil. (IV,
Aldhehnus. 227. 625) 549.
Alecsandri. Poesil pop. (p. 2-4) Athanasius (leg. Melhisedec) 302
27; (10) 417 ; (20-23) 483; urm.
(197) 27; (202) 27; (271-272) Sf. Athanasiu, Intreb. 450.
417, (292) 480, (393) 226, 239.
486. Athenens 225.
Opera compl. I (p.65-66) Ausland ed. Hellwald 1880 (p.
469. 257 -259) 61.
Alfab. Pseudo-siracid 339. Aziel 1001 zile 96.
Alphonsi. Discip. der. (II p. 36,
-95) 46; (c. 25) 166. Baethgen F. Sindban 63.
Amaducci. Anecd. liter. 373. Baican (basme inedite) 137.
Amis Pfaff. 160-167. Baital-Pachisi (p. 12-14) 102.
Sft. Anastasia. 263. Bancila, colind. exile. 489, 495.
Anastasia 303. Barac 3 gheboli 72 urm.
d'Ancona. 272. Halima 95.
Anuar p. Isr. (IV p.73-'79)396 , Arghir qi Elena 549.
(V) 153, 331.
Aphtonius 181. Baritiu 14
Arch. f. al. Phil. (I, 103-118) Baronius, Annales 445.
333; (11, 447) 257; (IV, 625) Baronzi, Limba qi tradit. 220-
549 (IV,. 664-669) 488 (IV,/
694) 358; (V, 47 -60) 572 (V 222, 239 urm.
678) 294. Bartsch v. Germania.
 INDICE
Basile, Pentamerone 159.
Beal, Buddha 39.
Beda 339.
Beer, Leb. Abraham 300, (p.
(142 -146) 306 ; (No. 233,837
978) 310.
Behrnauer, 40 veziri (p. 322-
323) 165.
Beldiman, Nutna Pompiliu 196.
Benfey, Or. and Occ. 111.
Pantschat I. (p. XXIII) 55;
(p. 2-18) 38; (80-83) 44 ;
(127) 165; (159-16s) 113;
(373-378) 194 ; (423) 159 ;
(499-501) 155; (519-534)
133, II (43 56) 113; (252 -
26h) 194; (345 -346) 154.
Bevis of Southampton96.
Bersonov. Baleki perehojie 474,
(No. 45 -47) 53; (No. 632 - Carte de mA.na. 195.
668) 284.
Bidpai 58.
Bickell, lialilag 57 (c. 9) 60.
Bilciurescu, Papagalul 147,
Bilete de plAcinte 529u.
Birlinger, Aus Schwaben (I, 448)
396.
Boccaccio, Decam. (introd. IV)
145; (IV, 2) 551; ',X, 1) 41.
Boissonade, Anecdota 63.
581
Buber v. Lekach Tob. Pesikta.
Burada, Dobrogea 473,(p. 113 -
119) 478. (107-217) 487,
(269-277) 417.
Datine la inmormantAri
467.
Calendar cu basme 1877, 548.
Calendar p. basme 230 urm. 548.
Calendar pentru esplicarea vise-
lor 533.
Calendarul descAntecelor 542.
CAmpiniu, Filerot 129--131.
C.Intece de stea v. Pann.
Cantemir, Hronicul 13.
Divanul lumei 167.
,, Descriptio Molday. (II
c. 18) 487.
Cartea noroculuI 529.
Carte ghicitoare 523.
Cartea de vise 533.
Cartes, de visurl 533.
Cassel P. Weimar. Iahrb. (I. 424)
157.
,, Weihnachten (p. 274) 526,
(264 294) 516.
Cazamia 502.
Cento nov. ant.144, 150, (c.7) 166
 582 INDICE

P. Cerisier 114. Croce, Bertoldo 80.

Cheia viselor 533. Culegere de cantece ci irozl 495-
Chesterfield 206.
Daneau, Antichrist 444.
Cicero, Tus; (V, 32) 176.
Daniilopolu, conductoriul 207.
Cipariu. Analecte (p. %XXVIII)
° 13, (p. 142) 380 urm. (150) Dante, Div. corned. 299.
381, Darvar 206.
Organ. Lum., (p. 130) 507.
Del Chiaro. Vallachia 13, 204 ur..
Principia (p. 114) 58,507
(116) 106, (120) 463. Destunis (Apocal. Pavel) 363.
Codrescu. Phis ul (p. 124) 455. Diogen 176.
Cogalniceanu. Letop. I (XVIII) Dohtor de cash 542.
31, I (p. 59) 13, (258) 12. Dorotheus Synopsis 262, (p. 21)
Revista p. Archeo- 294, (23 24( 296, (45 urm.)
log. I (33) 492 k35) 488. 320, (102-109) 346.
Comparetti, Sette savj. Sindibld Dosofteiu psaltire 1673, 462.
64. Viet. sfintilor (105-108)
Convorbiri literare (XIV) 269, 315.
468, 489. Dracul cti fem. 132,553.
Corrai, Esop 190 urm. (No.184) Dsanglun (p. 190-191) 330.
190, (101) 191, (143) 195, Dumitru (tipograf) 399.
(202) 192, (322) 192.
Corbea, psaltire in versurl 462 Dun lop-Liebrecht (p. 8 ur.) 128;
(40, 145; (208) 173; (209-210)
urm.
73; (214) 89; (230 145 ; (2:11;
Cornay (XV) 89 v. Romania. 149 ; (265 266) 125 ; 273)
M. Costin 12. 132; (284) 173, (328-331) 80,
(401) 145, (462) 41, (483) 96 ;
N. Costin 13. (491) 113,168; ;498) 157; (503)
156; (518) 159.
Cosquin, Romania (VI, 568) 575.
IX (p. 392)72. Ebert, Jahrbuch 39.
Creanga, Cony. lit, 379 basme Ebers Bibliogr. Lexic. (I, 138) 34
549. Ernec hamelech 334.
 INDICR 583

Eminescu, Luceafarul 549. Fundescn. Basme. 171, 237, 239,

Erasmus, Adagia 199. 548.
Et. de Bourb. (c. 396) 144. Gaetani. fit. Venere) 382.
Eutihianus, legends lui Teofil 433 Galahov. Ist. rose. slov. I. (159)
Evanghelie rom. din 1706, 424. 227; (415 418) 211.
Evhologin 1764, 467. Gaster. Beitraege 396.
Evstatievicl, Baronius 445. Chrestomathie romans I
Fabliaux 150. v. Legrand. (1-3); (6 -7) 397; (39-43)
451, 357 (115-116;159) 522,
Fabricius, Codex pseudepigr. Vet. (165) 571 (171; 507 qi passim.
Test. 1, (40-50) 269; 56 60)
290; 114) 296; (119, 294; Gaster. v. Anuar, Ausland, Ger-
(123-125) 294; (275) 157; mania, Groeber, Monatscbrift,
(311 320) 303; (325-326) Revista.
302; (339) 307; (350 377) Gaulmin, vita et mort. Mos. 317,
310; (417-418) 316; (428- 320.
431) 287; (1031 urm.) 328;
(1043 45) 337; 11162), 509, Gautier de Coinsi, Teofil 433
511. II (176) 337; III (487) Geiler, Narrenschiff (c. 68) 159,
353.
)7
Cod. pseudepigr. N. T. Genes. rab. (sect. 1) 319; (11)
I (301 - 302) 353; II (456- 319; (22) 296; (36) 156; (49)
465) 354; (951-953) 509; 46.
(972-981) 354; III (487) 353;
(511-512) 372. Gentile. Jungfr. Maria. 431.
" Biblioth. Graeca (V, 5, Germania. edit. Bartsch XIII
No. 9. p. 351-352) 441. (XXV) [p. 288) 214; (288-
289) 322, (290 294) 338.
Filimon, basm 548. XIV (XXVI) (p. 210 213)
Firdusi, ahnameh 145. 479.
Foae p minte 1 p. 44 p. 206- Gervasius, Otia pag. 8) 307;
207) 46. (c XXXV) 287.
Franzius. Phisiogn. vet. (p.449 Gesta rom. (c. 13) 455; (13)157;
urm.) 517. (41) 251; (44) 168; (45) 152;
Friedreich. Gesch. des Raths 227. (68) 159 ; 80) 144; (81) 157;
584 INDICE

(124) 89; (136) 166; (138) Grimm. D. Sagen (No. 538) 114.
176; (159) 157; (168) 44; Groeber G. Ztschft III /399 -
(238) 46; (249) 438.
407). 156. IV. (65 70) 517.
Th. A. Gesticone. 134. Gruenbranm. Z. D. M. G. XXXI
Gfroerer, Prophetae vet. (330 - (p. 208) 458 (248) 307.
362) 317, 320. Gubernatis, Zoolog. Myth. (I, 117)
St. Georgescn 97. 483.
Giovanne Ser (IX, I) 551. Guellette, Contes Tatares 78.
Ghicirea en calif 529. Guido, Varlaam 34
Ghicitorul secsului frumos 529. Guerrini, Croce 80.
Glycas, Anal 287 (pag. 90) 458. Habicht (1001 nopti 94-97) 97;
(127 129) 76; (440-452,64;
Gorres, Volksbiicher 2. ;p. 56) 516 (516 urm.) 104.
(203 -206) 420. Hagen, Raethselpoesie 227 (p. 30)
Golescu 174 urm. 220, 574. 238.
Gonzenbach, Sicil. Miirchen (No.8) Hagen, Gesammtabenth. I (pag.
216; (84) 398; (88 11 p. 257 CXXXVI 113; III (LI-LXI)
-259) 61. 76 ; ( CLIV- CLXII ) 125
(CLXVI- CLXXX) 433. '
Gorjan, Halima 95.
Hagen 1001 zile (z. 625-632) 73.
Gorski-Nevostruiev 261.
Halm, Alb. Stud. (p. 144) 488
Graesse, Sagenkreise. 119. (160, 200) 480.
Gravina 382. Miirchen, 553.
Greceanu R. v. Zlatoust. Hamartolos, Chronic. 261,309.
Grigorie ep. Argesu, Logica P. Hammer. Rosenoel I (p. 56-57)
16-17) 142. 316; (88 -89) 320; (121) 144;
Grigorie blagoslovit 285. (175) 46.
Hans Sachs 156, 492.
Grimm Marchen (No. 31) 125,
Hartmann, Dreikoenigsspiel 492.
438; (43) 454; (94) 89.
D. Mythol. (p. 681) 444; Hitsdeu Arch. ist. 11, 1, 111) 35.
(679-682) 299. Cuv. den biltritni (1346-
 INDICE 585

406) 102; II (X.XVIII XXX) Hronografi 258, 574.

423 ; (XXXII 13 ; (XXXII
XXXIV) 402 ; (XXXV) 12 ; Ink', Arch. f. sl.Philol (1, 89)
449; (1, 90) 290, 285, 358 etc.
(XXXVII) 106; (21-55 371; (IV, 664-669) 488 v. Archly.
(39-40) 374; (139 - 156) 382;
-(152 333; (177 ) 426; (181) 316; Prilozi (p. 79) 105.
(185 455; (189-194) 312 ;
(255) 426; (263-291) 393 ; Starine III (200 328) 11.
(301-367) 362 ; (302) 363; Iahrb. f. Germ. u. rom. Lit. II
(307) 364; (307, 389-391) 369;
(314-334) 39.
(400 - 402) 481 ; (405-414)
415 425) 357 ; (435-438) Ialkut I (§ 58) 295, 296; (61)
467; (501-560) 476; (567- 156 ; (166) 319; (173) 271 II
608) 465 ; (684-705) 476 ; (§ 925) 295; (1085) 328.
(721-723) 481.
Iarcu, bibliogr. 'p. XVI) 14; (9)
Heliade, Curier de ambele sexe 71 205; (11 517; (18) 507 ; (19)
Heliodor 126 urm. 87; (30) 466; 158) 138.
Henschen (sf. Vasile) 441. Iarcu, Romanul glumet 170, v.
Rom. glumetb.
D'Herbelot, Bibliot. Orient. 111,
294, 519. Iarnik, Volksthtimliches 222.
Herder 2, 46. Iellinek,Beth-hamidr. 02 No. XII
Herodot, (II c. 73) 141 ; (c. 121) 334.
550u, (c. 131) 552. lirecek, Gesch. d. Bulg. 105.
Hexaimeron 260. Indreptarea legii 1652 (c. 7) 267,
B. St. Hilaire, Bouddha 39. 269; (c. 29 p. 746 747) 522;
Hintescu, Cantece de Irod 494, (c. 40-42) 263. v. Mateiu
Basarab.
proverbs 195,220.
Hiromandia 632. Invatiitura pentru preoti 446.
Iohan de Capua, Calila 58.
Hommel, Physiologus 139, (c. 7)
141. I. lonescu, prim rom. 548.
Horapollon, Hieroghlyph. (II 57)
D. Iorgovid, Alexandria 14.
142. Iosephus, Antiqu. (I, 82) 310.
586 INDICE

Ispirescu, basme 548 (No. 15 p. Kogidniceanu v Cogal.

88; (31) 42; (34) 550; (p. 367) Koran 144.
112 inedit 124.
Pilde 51) 110, Knnisch, Bnkarest u. Stamb. [p.
226 urm. 239 (No. 180-203] 549.
Proverbs 220 urm. Lafontaine, Contes [IV fab. 5].
Snove 117 urm. 192: 1 6; [IV f. 22] 196.
(p. 48-50) 195. Lambrior, carte de citire [p. 199]
comunicare 207- 347. 522.
Jacob, Curiosit6s (250-251) 310 Land, Anecdota syr. 139; [c. 29]
urm. 141.
Jantil, Filerot 129. Landau, Quell. Decam. 551.
Jipescu, Opincar 144, 217, 222 Lappenberg, Eulenspiegel 161.
351).
Juan Manuel (p. 213-219)156; Legrand, Fabliaux III [p. 204]
(c. 45) 172. 172; [253] 166; [308] 173.
St. Julien, Avadanas (I p. 132, Lekach Tob ed. Buber [p. 40)403.
191) 44; (c. 25) 165. Lenormand, Magie, 407.
Keller, Sept sages 63, 64. Leo archipresb. 10.
Kern, Schles. Sagen (p. 20-23) Lessing 181.
311.
Kind, Neugr. Volkslied. (p. XX!) Lesviodaa, Filosofia babelor 516.
481 ; (72-74) 482 ; (90-94) , Ghicire astrologicil 529
481; (110-112) 483; (124- Talcuirea viselor 533;
126) 479 ; (130 135) 485 ;
[205] 481 ; [210-211] 483; Leukadias, Sillogi [p.1 3, 3-8)
[216] 485. 354.
Kirchhof, Wendunmuth I [pag. Liebrecht, Gervasius [p. 76] 307;
329] 157; [366] 156 V, [57] [83] 30; [84 -86] 29; [107] 30;
157; [60] 156. [112] 287; [262] 30.
Kisseh-Khun 173. lahrbuch f. rom. u.
Koehler 61,89, 215, 398, v, Gon- engl. Lit. 39.
zenbach. Or. n. Occ[111p. 376] 159.
 INDICE 587

Liebrecht. Pentamerone [11. pag. Mavrodin. Tripodul EleneI 147.

264] 159. Melampus, Palpitation. 517.
Volkskunde [pag. 33]
Melhisedec. (cerere de ertAciune)
166; [80] 298; [166] 484; [187]
485; [ 188-198] 479; [211] 479;
269 [povestea numerelor] 468
[282-283] 484 ; [284-296] urm. (oraiiI) 489.
481. Melusine. (1 475) 89.
Locman 185. Midra. Mile. 328.
Macedonski.PoesiI 71; [p. 398 Midra Tanhuma. 156.
-401] 72. Migne, Dict. des. Apocr. [II, 880]
Machiavelli, Belfagor 132. 232.
Maiorescu, Matrona d. Ef. 145. Diet. iconograph, [col. 921.
Malalas, Chronic. 261; [p. 5] 294. -922] 444.
Malvenda 444. Miklosich. Lea. palaeoslov. [p.
XI] 509.
Manasses 102.
Moise Chorene 10.
Mangluca, 'Calendar. 473.
Molitvel. Buzau 1701. 427, 467.
Marian. Cuv. de. batr. 397.
Molitvel. Buc. 1764. 427, 467.
Descantece 417, 418,
PoesiI pop. I 487. [p Monatsschrift [XXX] 346..
74] 481 v. Alb. Carp. Moxa [p. 367] 102.
Marienescu. Balade 486, [p. 17 C. Miller, Pseudo-Callisth. 9.
- 21] 484 [50 -54] 483. [109 F. Mueller. Siebenbg. Sagen [p.
-115] 482.
177] 503 (175) 574.
Coliude. 473 [No. 1,
2] 101, 850; [15] 379; [17] Max Mueller 5-8. 155.
380; [21] 476 urm. [32] 284. Murner, Eulenspiegel 160.
Marcovict Belisarie 146. Muaaeus, Marchen 173.
Massmann. Kaiserchronik [III, Mussafia, legno del croce 272.
870, t3711 321.
Matheiu Basarab. Pravila 450. Nisturel Udrilte, Varlaam 35.
v. Indrept. leg. Neagoe Vodil, InvAlat. 36, 39, [p.
588 INDICE

131-132) 42; (133-136) 44; Oratiuni la nunte tar. 488u.

(193-196) 139. Ovia Metamorph (III. v. 341-
Nebunelli, Perdaf 83.
,, Gugutel 88.
Negrea, Tel 146.
Negrutti, Sepamana 542.
Nesselmann, Doinas (p. 606) 485.
Nicodim, Evanghel. 357.
Novakovid, Alexandra Mach. 11.
Varlaam (p. 1-13;
4)33; (23-46 )39; (75- 77)41.
Primeri. (432 -437
229; (437) 358; (492-496)
474; (504 510) 539; (617)
426 ; (519) 521 ; - (519-520)
516; (520 521) 511; (524-
527) 609 ; (528 529) 517 ;
(531 532) 511.
Zagonetke 227.
Odobescn Rev. Rom. I (p. 34-37)
476
Oesterley 41, 44, 46, 102, 144,
152, 156, 157, 159, 166, 176,
177 v.Baital, Gesta, Kirchhof.
Pauli.
Oglinda norocului 527u.
Olteni§ Zaharie, Pascalie 520.
0 mie qi una de nopti v. Habicht Pantea 65.
0 mie tfi una de zile v. Hagen. Passow, Carm. graec 485.
Oracolul modern 529.
510) 149; (IV v. 35-166)148.
Palila 258,
Pantschatantra 133, v. Benfey.
A. Palm. Archir 104, 211 urm.
460 urm.
Cantece de stea 466,
468-469 (No. 1) 462 ; (2, 3)
461; (6, 8) 462 ; (9) 464u ;
(12) 462, (15) 51 (18) 275
urmare 284, (20) 466, (40)
366. frog 498_494 ed. 1880
(p. 60-92) 495, (pag. 93 -95,
95-99) 350, ed. 1878 473,
(p. 101-103) 476.
'' Erotocrit 129, 131.
Fabule I (p. 75-77)
153, (95) 151 urm. (117-1274
72, II (32-36) 193.
Nastratin Hogea 164 ur.
Povestea vorbii, 150u,
it 219u. I (p. 16) 161, (29) 175,
53-59) 155, (162) 173, II
(51) 215 - 54) 195, (88-
91) 189, (139-141) 89, III
(93) 192.
§ezat. la Cara 157u,
239u, I (28 30) 232u, (30)
224, ( 73u) 75u, II (41-45) 158.
40 veziri 215.
 INDICE 589

Pauli, Schimpf (c. 48) 161, (174) Pseudoionathan 316.

195, (595) 159, (628) 144.
Patmescu, Oratii 488.
Perger, Pflanzsg. (p. 13 14) 484
(p. 259) 396, (284) 287.
Pesikta ed. Buber (p. 162) 341.
Pypin, Pamiatniki (H, 357-370)
105, (9) 494, (fol. 12) 269,
(19) 30I.
Radloff. Spr. d. Tfirk Stlimme IV
(201-209) 89; (378 381) 61.

Petronius, Matrons 145. Reiche 207.

Phaedrus 181. Revista p. Ist. Archeologie. I,
(33) 492 (35) 488 (288-239)
Physiologus 139 urm. 548.
Pi 1de filosofesti 204 urm. 235. Riureanu 145.
Pirke d. R. El. (c. 21) 295, (34) Robert, Fables fined 183 urm.
46, (40) 271. II (212-214) 194.
Piru, Medicine practia 542. Rochholz. Glaube u. Brauch (I,
Pitre, Fiabe (No. CXXVI) 366. 57-58) 45b.
Planudes 185. Romano, Radu (p. 23 27) 549.
Pleloianu, Aneta qi Luben 146. Romanul Glumet 220, 216 urm.
232, 239a (No. 40) 110.
Plinius. H. N. (VIII, 33), 140.
Romanusbuechlein 421, 425.
Polites 363.
Rosenoel. v. Hammer.
Pompilin, balade 486. (p 50-55)
485 (p. 68-70, 74-75) 481. Roskoff, Gesch. d. Teuf. 263.
Porfiriev , Apokr. scaz. 261u, Rostovsky, Hrongr. 261.
p. 49) 287, (50) 294, (53) 301, Rusiade, Prognostic. 514.
55 56) 300, (57 58) 287,
69- 99,101 -103) 285, (104) Rutebeuf, Teofil. 433.
`294; (105) 298, (106) 294, Rybnikof. pesni IV (pag. 105
(131-135) 303, (216-220) 154) 488 (243-244) 516.
285, (222-225) 305, (229-230) (248-250) 525. (344) 511.
321, (252-256) 309, (261) 337.
apte taine 522.
Pravila de Govora 380.
Schafarik. Sudslay. Lit. III, 1
Pseudo -Callisthenes 111 v. Zacher (221-223) 509, 516, 517.
590 INDICE

Scheib le. Kloster II 1p. 155 -177] Isus Shah 213.

433. Sf. Sisoe Minunile 354 (p. 6-7,369.
Sympat-m agn-Heilk. 425.
Slavici, basme 549.
Val. Schmidt, v. Alphonsi 46.
Soldan, Gesch. d. Hesenpr I (491
Schmidt, Balladen [p. 83] 168. 426.
Schmidt, Ghenoveva 114. Speranti, Snoave 573.
Schmidt, Jahr n Tage [p. 23-24] Sreznveski, Calat. Domnului in
489 1p. 25, 28j 15, (28] 29. Tad. 363.
(35-37) 575.
,, Antichrist 144.
Schmidt, Straparola 113.
Stamati, Musa rom. I 172-143]
,, B. Volksleb. Neugr. (p. 549.
139-140) 575, (251) 576.
Schott,Wallach. Miirchen 547 [No.
Pepelea 226 ur. 239 ur.
"
110.
21 347, (9, 330, [121 29, 1151
287, [161 125. ,, Povestea povestel. 549.
Schuller, Rum. Volkssagen [p. Steinberg, Antiquar 399.
171 15. Steinschneider, Archiv. Gosche II,
n Herodes 492. [18! 96.
Schwarzfeld 207. ,, Hebr. Bibliogr.
Sefer haiaqar 297, 319. (III p. 120) 34.
Seth Sim. 58. Manna 1p. 1-7
46. v. Alfabet.
Shakespere. Taming of the Stephan,1popa din Braqovl 445.
shrew. 172. March. of Venise1II
sc. 7] 42. Suer, Ung. March [No 21 329.
Simon [popa] 382. Stoianovicl, Harito qi Pelidor
146.
Simrock (March. No. 61] 159.
Deutsche Mythol. Ipag. Straparola 1IV, 31 73, [VIII, 21
322] 119: 172.

Quellen d. Skaksp. Strilbe]chi, Fiziognomie 531.

jIll p. 145u1 149. Stumpf 374.
 INDICE 591

Sulzer. Gesch. Dac. III ip. 14 353] 395, [361 376] 509,
151463, 1381432, (39113,445, [377 - 3811 516, [383 384]
507 1401 94. 512, [385-387] 510, 511
Symphosius 226.
[398 421] 505, [423 -438]
229, [440] 456 , [438-457]
'Menke& viselor 533. 229, 267u.
'Talmud. 78u. Timoneda 41.
Tischendorf, Apocalyps.[XIII]511
Baba batra 152. [XIII - XIV] 515 (XXXIV,
79
Berachoth [f. 10] 337. XLVI) 367, [1-23] 271, [34-69]
Pesachim [foL 56] 337.
358, [42 -43] 361, [95-112,
113-136] 367.
'Talvj, Serb. Volkslied. I (p. 68) apocr. (pag.
483, [117u] 480, II 1I-XVIII 418 -419] 354.
488.
Titu Liviu [II c. 20 § 3] 192.
"Ta'mpeanu, Lazarila Torma 146.
Transilvania X [p. 277) 14.
Targum Ionathan 271. Trepetnic mare 511.
Tendlau, Buch d. Leg. [No. 42] Usa pocilintsI [p. 332-356] 467.
297.
'Teodorescu, Cercetalri 201 [pag.
Valerius Iulius 10.
58 591 158. Valerius Maximus (IV, 3, 4,] 176.
Colindele 473 [pag. Vasilie (blestemul marelui) 427.
41-421 386u. Vechiul qi noul ghicitor, 528u.
Incerc. critice (pag Veselovsky 39 Archiv. f. sl. Ph. V
48-49] 496. (469 470) 517.
Tinchideal [fab. 1501 196. Epist. [p. 56-57] 372,
'Tihonravdv. Pamiatniki otrec. lit. [89] 374.
I (p. IXI 258, [p. 6-15] Domenica-Anast. 372
274, (24-25] 298, [26-31] urrn. (p. 194] 386, [201-2021
302, [79 90] 312, [233-253] 380, [205, 206,207] 383, [206]
320, [27I-27l.] 328, [273-298] 382.
346, [305 3)8, 308 313]
285, II [40-58] 358, [43 44] Dvinadt. Piatnit.
.361, [339-344) 403, [351 388u (p. 357-359] 392.
592 INDICE

Veselovsky, Elefth. [p 68-98] 168. Weinhold, Weihnnachtasp. 492,

Sahaiaa. (p. 4 10)
(376-399) 460.
59, {38--44, 60 (40) 61, 366. Weissman H, Alexander 10.
Sivila (p. 254) 338, Winer, Realwtb. 30.
339. Wolf, Niederl. Sagen., (p. 691)
, Solomon i Kitovras 454.
325. (p. 84) 162, (169) 269, Wolff, 147u, basme 548, 574.
(171u) 290, (172-173) 285 ,
(220 224) 333, (245-340) Voinic inflor. 237, 239u,
81, (279 280) 89, (347 350) Wnestenfeld, Gesch. arab. Aerzte
328. (p. 12) 519.
, Son Bogorod. (pag. s Or. u. Occid. 111.
335 -358) 367.
Wuk, Serb. Darchen (No. 43)110.
Yiepe sfintilor 36, 347.
Wuttke, Dtsch. Volksaberglaube
Vincent. Bell. sp. hist. (LXV c. (p. 127) 626.
1-65) 34.
Zacher, Pseudo-Call. (p. 1-6)
Vinetchi, InviitAturl 540u. 8, (106) 30, (107) 31.
Vitae Patrum (V, 39) 144. Zacher. Genoveva 119.
Vitae sanctor. 34. Zane 46.
Voltaire, Sadie 145. Zeitschrift Dtsch. Morg.Ges. vol.
Voragine, Legenda aurea 431. (XXXI) 113.v. Gruenbaum.
Vulcan, Siediethre 553, 572. Zeitschrift romanische v. Groeber
Zlatoust, Margarit (f. 113' 498.
Wartic 173. (164-165) 572.
Weil, Bibl. Leg. (p. 39) 295, (77- Zodiile 620.
88) 111, (98) 316, (141-143) Zunz, Gottesd. Vortr. (p.131)46,
320, (176-181) 144.
,, Synag. Poesie (145u) 403.
 INPICE 593

1:1L

Indiicele materielor
Aaron, toiagul infloritor, 287 v. cavalerismulul In evul medin
porn infloritor. 10, eroul legendar al popoare-
AbderiliT 165. lor oriental° 11, calatoria lui A.
la rain 22, Al. in Tad 24, Al.
Adam in literatura religioasa 266, gi popoarele salbatice 29.
din cite elemente s'a zidit A.
267-269, explicarea numelul Amulete romane 403-405u.
Ban 269-270, gonirea lui A. Analogia, rolul din lit. populara
din rain 283, vergul lui A. 358.
276- 283, cantecele respective
de stea 283 - 284, legenda des- Antihrist, legenda lui A. 441u,
pre capul lui A. 289, cununa legenda lui A. in Alexandria
din capul lni A. 285, 23.29, bgatura cn legendele
virgiliane 30.
Adam gi Eva, povestea 270, co- Apa vie 437, 551 isvorul eT 28.
prinsul eT 2722-73, identita-
tea el cu leg. slavica 274. Bo- Apocrife. ce sant 255, goana con-
gomil, antorul el 275. tra for 257, transmiterea gi
raspandirea for 261.
Alexandria. Diferite vederl in
prelucrarea el 9, originea Apollonius d. Tyra, 158, 222, 552.
teana 9, basa acestor prelucrarT --Archir gi Anadam, originea 104,
10, representantul el roman izvorul gi analogii 105, ma-
11-12, manuscriptele slavone nuscripte romane 105-106,
11, Al. e cunoscuta Romanilor adevarata masurii a activitatir
din sec. XVII 12, datele tiparirel luT A. Pann 106, coprinsul
13. 15, manuscripte romane dupa ms. 106-109, Arch. Esop
14, coprinsul Alexandria 15- gi Bertoldo 109, 185, 188, A.
25, raspandirea Al. 27, episo- gi cercul solomonic 325, po-
dul cu Ivant 28, influenla asu- vegtile din A. gi paralele 111-
pra poporulu! 26-30. 112, proyerbe din A. 211-213,
Alexandru Machedon 7u, 176, is- ghicitori din A. 237, ghicitoa-
toria lui A. riispanditil la toate rea en ,,copaciul" gi raspan-
popoarele 7, Al. representantul direa universals 111.
Garter, lit. pop. rom. 88
594 INDICE

Arghir si Elena 549. roarea eT 545, orig. literary a

elementelor constitutive ale b.
Asmedal, legends lui A. prototi- 546,fondul b. pretutindeneaa-
pul lui Merlin, Chitororas, Mar- celasT 546.547, literature b.
colt' §i Bertoldo 80, cercetiirile 547-549, b. in prosa 649, b.
lui Veseloveky 81, legAtura cu in versurI 649, b. cum s'au.
Archirie" 109. rispandit ? 653, comunicarea
Astrologhie 500-505. fonduluT pe cale literary si
Ave! 291u, v. Cain.
prin vial graTu 553-555.
Bertoldo, originea orientalA 78.
Avemeleh somnul eel lung 342u. 325, istoria fiulul situ 81, din
in doftorii 639. ce elemente se compune 82.
Averchie 437. 269, modificArile prin can a
trecut 82, recenziunile romane
Avestita aripa SataneT"apocriful 82, coprinsul 83-87, deosebi-
394-395 prototipn ebraic, 396, rea intre redactiunea scurtA
paraleli greceasci 575, frag- lungA 87-88, infiuenta luT B.
ment de desc:antec din A. 396- asupra proverbelor romane 88.
397, influenta A. asupra des- 208u, ghicitorf din B. 235.
cantecelor 407u. 237.
Avraam, ciclul de legende privi- Bilete de plAcintA 529u.
toare la Avr. 306u, A. zveaz-
dovidet1 308 309 , Iosephus Bocete, de made s'au desvoltat
Ylavius si Nostradamus 310u, 465.
Moartea lui Av. aprocriful des-
pre in. lui Av. 311u, diferitele Bogomil fundatorul Bogomilis-
mului 255.
redactiun1311 313, coprinsul
apocaliptic 313-315, suirea Bogomilismul, ideea fundamen-
nn cer, raTul 314u, izvoarele si tall a Bog. 255, influents, sa
analogiele 316-317. 256-257, asupra legendel des-
Balade, deosebirea for de doTne pre lemnul cruceT 284, despre
qi hore 475, legAtura for cn co- inoartea lui Avram 316, Bog.
llude 476-478, b. romane 0 in apocalipsul ap. Pavel 358.
paralele streine 479-485, co- Buddha, identic cu loasaf 33, B.
lectiunT romans 485-487. sburand in aer 111.
Basme, teoriile despre originea b. Cacavela persoanA istoricA deve-
545, scoala mitologicA si e- nitA legendary 167, disputatiile
 INDICE 595

lui 168, cereetarile lui Schmidt Capclun, flint fantastica lusty

qi Veselovsky 168. din Alexandria 27.
Caderea ingerilor, legenda 261, Caracteristica zoomotfica 456-
uncle se pomenelte 262. 457, deosebirea caracteristicel
roman 457.
Cain, pus in luny 299.
Cartile populare, causa neconsi-
Cain qi Avel, apocriful 291u, deririi qi goanel for 2.
Satana invata omorul pe Cain
291-293, originea legendelor Carti de noroc, atribuite lui So-
293, moartea legendary a lui lomon 523-525, manuscripte
Cain 295, redactiunea romana 524.
297-297, a doua varianti 298. Carti de ghiciri 528 -529.
CaTnele naseut din capul lui Cain Carp de prevestirT, originea qi
298. raspandirea for 497-499, cum
Calatoril, c. lui Alexandrula rain an patruns in popor 499, des-
22, c. la Tad &Mare pecoco161, crierea lor, 499- 522.
c. luT Sith la rain 271n, c. lui A- Calf de visuri, originea qi des-
g

vraam la cer si rain 314, c. Mai- voltarea for 532 -534.

cii Domnulni la Tad 362, c. ap.
Pavel la cer 359u, c. Sf. Grigo- Cererile de ertaciune 487-489.
rie in cer 490. Christos 349n, apocriful roman
Calendar de 140 anT, mijlocitorul 351, coprinsul sin 351-353,
cartilor de prevestire 499, co- passim.
prinsul 500-525. Cilibi Moise, practicele lui 207,
Calilag and Damnag 57. analogiile qi izvoarele 207.
Cantecul pustil. originea 52, trei Cocoqul, calltoria pe c. in Tad
variante 47 - 49. 61,cat 'tares profeticii a c. 457u.
Cantece de stea, originea 460u, Coliaduic, prevestirT 514 -516.
manuscripte 461u, c. de A. Colinde, caracterul qi impartirea
Pann 466. for 471, manuscript° 9i co-
Cantece populare, caracterul for lectiunl 471-474, desvoltate
475, legatura for cu colinde din apocrife 52,283, 386-387.
476.
596 INDICE

ConjuratiunI , formule roman 409-411, de albeaci 412-416,.

426-429, prototipul descantecelor roma-
Copilul fagaduit draculul inain- ne 417, manuscripte de d. 418.
tea naqterel 438. 420, d. di destacut pentru fapt
41K -419, d. de carpe 419-
Cornicea satelor 167u, eroul for 420. legaturs Intro d. qi dof-
170, tine este Dedu-Ivan ?171. torit 423.
Cosma qi Damian In descantece Descoperirea Sf-tel Liturghil, le-
417. gends 445, manuscripte qi co-
Craciun , importanta simbolica prinsul 446 -449.
a zilelor de C. 514 516. Doftorii 423, 535 543, carac-
Creclinte populare, originea lite- tern1 taumaturgic 537, sea-
rara 26, 27, 28,29, 555 passim. milna en descanteee 539, sant
li de lucrarl casnice 540.
Credin %e mitologice, persistenta
for 253. Dolopathos 63.
Creltinismnl, influents sa 253. Dorofata, Leonat qi 168u.
Crucea, lemnul c. legends. 270. Dracu, insemnarea vorbel 256,
284, legenda ebraica 271, rolul sau in fantazia populara,
originea qi variantele 285. 263. caderea d. qi descrierea d.
286, a dona variants 288. 263 266, rolnl d. in credinta
289. bogomilici 290 passim.
Cucul qi turturica, balada 476. Dracn, femee 144.
D6Iamarea Ierusalimulur le- Dracu qi femeea, originea cartir
gen3a341-345, recensiunile ro- 132, coprinsul 132-133, pro-
mane li strain 345 346. totipul indic 133, devenit basme
roman 134-136, 553.
David, izvoditorul Gromovnicn-
Int 509. Ducipal, carol lui Alexandra 17,
571.
De cand ploa en carnatl" pro-
totipul acestel poveqt1 72. Dominica, legenda apocrifa des-
Dedn-Ivan 170. pre D. recensiuni romane 871.
374, istoria el 372 374, ma-
Descantecele,cum se nase el e? 406. nuscripte 374 377, originea
407, d. de pocitura de noapte redact. scurte li coprinsul el
 INDICE 597

378 - 380, rolnl D. in lit. Fabule gi istorioaxe de A. Pann,

pop. 381. caracterul for 151, Jeciorul
Elena, romantul El. 119. 125.552. moqtenitor" originea qi littirea
152, planul siiuigiulul" Max
Enigmatiel populara, ghicitorl Muller qi. Benfey 153-154.
din E. cu variante 240-250. Fabule qi poveqt1 simplificate,
Epimenides, somn lung 346. devin proverbe 214 216.
Epistolia Domnului Thus Christos, Fats saraculuI cea isteatA; dri-
v. Dominica. ginea acestui balm 88, para-
Epistolia Maicil Domnolui; din lele 89, 572.
ce se compune ? 362, ealAto- Fata cu mAinele tliate 120-
ria Maicii D. prin lad, 362u. 125 ; orig. egipteanA 552.
provenienta qi influenza, el, Faust, originea legendel 432 u.
366.
Fenix, legends, vechimea qi ras-
Esop, vista lui E. originea orien- pandirea el 141.
talit 185.237.328, manuscripte
romans 185-186, coprinsul qi Filerot qi Antusa, editiile schi-
paralele 186 188 , pildele , monosite 129, probabila iden-
manuscripte qi edition/ ro- titate cu Ecrotocrit" 129, ma-
mane , 188-199, unele tre- nuscripte romine 130-431.
cute in colectiunile lu! A. Pann Filosofia poporolul, example din
qi Ispirescu, 192. 217-219.
Evdochia cu marul, 102 u. Filosoful indian, ce este in rea-
Ezra, autorul obrocire! zilelor, litate 206.
512. Fiziognomie 531-532, coprinde
Tabula, diferite definitiunl 181, qi Hiromandie etc. 532, semne
scopul qi istoria eT 182-183, de moarte 538.
fabule vulpelti, prototipul qi Flagelanti, 373 u.
rAspandirea for 184, deosebi-
rea f. orientale de cele ucci- Floarea Darurilor originalul 138,
dentale 193, f. lul A. Pann, coprinsul 138, isvoarele 140.
,,§oarecile" prototipul , vari- 201, esemple din Physiologus
ante qi paralele. 193 195 , 140 141, povettti qi origina-
alts f. din Povestea vorbil cn lobe for 142-144 , cate-va
paralele 195. maxima din 202-204.
598 1ND CE

Prigurl, personificate 408, rä- Sf. Gregorius pe piatra, legenda

vase de f. 423-425, leac de 157.
f. 426 426. Gromovnic. prevestirT din tunet,
Garamanti, Brahman!, voroava caracterul qi coprinsul 506-
for cu Alexandru 31, 559u. 509. combinat en sismologiul
Gaspar. originea cuvantulul 496. 507 -508.
Gerbert 433. Guru - Paramartha 171.
Ghenoveva, originea eT 114, pre- Haemorrhoscop 505
lucririle, bass traducereT ro- Halima, caracterul qi originea
mane 114, coprinsul 115-118, eT 92.97, traducerile orien-
paralele strilne qi o paralelA tale qi amplificirile 92, fntaTa
romans 119, manuscripte pa- traducere europeana 93, pro-
ralele 120, legiitura cu minu- totipul HalimaleT roman 94.
nile M. Domnului 438, cu po- manuscripte roman 94-95,
vestile egiptene 552.
Hexaimeron, ro1n1 qi provenients
Sf. Gheorghe In lung. 299. 260.
GhicitorT, ce stint 7 originea si Hotu viclean, originit egipteanA,
vechimea for 224, deosebirea basm 650n.
celor elene de cele romane
225 -226, rum se nasc gh. Hronografe, originea qi impor-
227, gh. biblice 228, originea tanta for 258, diferite H. 262,
literary a unor gh. 238.451, 574.
colectiuni romitne 239 240,
574 ghicitorl omonime 240-247, Ieremia legendalui I. v. Aveme-
gh. sinonime 248-250. leh, v. Diatunarea Ierusali-
mului.
Gog qi Magog, popoarele salba-
tice inchise de Alex. 29-30. Iliodor, cel d'antIT6 roman 126,
coprinsul 126-127, influents
Golgatha, originea numeluT 289. sa asupra romanuluT modern
Grapsime, ineaurirea for 207- 1?7, traducer! qi manuscripte
208, 235. romine 128.
GreciT, influenta for asupra Ori- Inflorirea lemnului uscat, proto-
entuluT qi in special asupra tipul legendelor 288 v. Aaron.
Indieb 55. v. pomul.
 1NDIC} 599

Ingerul qi shlastrul 142u, 572. Judecata de pe urml, descrierea

IntrebArl qi rAspunsurI, originea manuscripte, redactiunl 441-
for 81, 450-457 manuscripte 444.
228, prototipul qi numarul for Judecata plcurarilor, legatura
229.449, ghicitorile din I. 230- en Idiorita" 476 478.
234, iroportanta for ca mij- Lalenbuerger 171.
locitorl 235, coprinsul for re-
ligios 82, Intreb. snovoase 162- Larneh, legends lui 296u, o-
167, 227. moarl pe Cain 297.
loasaf, eroul credinte1 creqtine Leftirie se priceqte cu Tarasie
32, identic cu Buddha 39, 388u.
legatura cu cantecul pus -
tiel" 46. Lentul, ipltiintare despre fata
lui Hristos 351.
Iosua ben Levi, calatoria sa en
ingerul mortil 144u. Leonat qi Dorofata 168u.
ImbrAcat qi nelmbrAcat 85u 88u, Literature esteticA, coprinsul eT
572. 4, nu este proprietatea popo-
Indic& literature, importance el ruluI 5.
pentru lit. pop. 55, po-
vestilor indiene 56, cartes cea Literature eticA, ce coprinde 4,
mar de frunte 56u. este proprietatea poporulul 5,
scopul qi deosebirea-i de lite-
Ine1ul gi nAframa, balada, van- rature esteticA 179 180.
ante si paralele 483-484.
.Toco-seria, fat parte din lit. ro- Literature haiduceascA, caracte-
mantics. 4, mijiocesc trecerea , rul qi originea el 147, N. D.
nuveleb in snoava 159. Popescu qi Leon Wolff 148.
Iraclie, izvoditorul Gromovnieu- Literature nescrisA, cum se des-
lur 509. vola 479.
Jrozii originea for occidentall Literature popular/. definitia gi
490u, desvoltarea for 491-- farmecul el 1, renaqterea eT
493, texts diferite romiine 493- in Germania 2, importanta eT
495. 3, clasifiearea eT 4, caracte-
Isopia v. Esop. rul eT general b.
Inda. legenda lui 157. Literature religioasl, definitia eT
600 INDICE

4, ea modificl credintele po- Miel, prevestirl despre un 811.

porulul 5,1 religioasA roman Michail Arhanghel, fugArit de
este mai toatA ineditA 258, nevasta sa 134u, vestitorul
hasa el 259. morti/ lui Avr. 313ur. im-
Lithostroton 289. portant la Bogomili 316.366,
Liturghie v. Descoperire; L. idea-
M. duce M. Domnulul prin
lad 364u.
lisatA 448u.
Lot, ispasenia lui 286. Minunile M. Domnulul 430u,
elemente diverse din eari se
Mahiil fiul lu! Tarasie 390. compune si manuscriptele 431,
MATestrele, originea for 29.
coprinsul for 436 438, le-
gatura for en basme 157.438.
MAinile tAiate, ce crest la loc Minunile Sf. Sisoe, legenda 393,
123.124, 437. tale doua redactiunI 393
Mamer, tale 12 vise, originea for 394, coprinsul 397 398, re-
buddihistiel 59, estract 59u, 1Miunea en Avestita198 399,
prototipul si modificArile 60, Sf. S. inloenit prin Sf. Maria
urmele in basme 61. 408, o rugA impotriva draci-
MAnAstirea Arges, paralele 479- lor 426u.
481. Miorita" legAtura cu collude
Manna, facultatea el 322. 476-478.
Manuscripts mate, snoave si po- Moartea, fata groaznicii 315.
vesti v. indite I, colectia Go- Moise, toiagul lul 271, apocalip-
'emu qi caracterul el 174, sul lui M. 271, legende despre
unele esemple en paralele 174- gangAvirea lui M. 318, paralele
176. 318 321, invall cu arh . Ga-
Marcnlphus, legAtura en Bertold vriil 321, alte legende 322
80.
323, despre moartea lui M.
316.
Melhisedee, legends privitoare la
M. 301u, recenziunile roman Muntil cari se impreuna 23, 29u.
302 303, coprinsul 303-305, Mycerinus care 'qi lubette fata,
deosebirea intro variantele 305, prototipul basmelor 552.
identitatea M M. cu Sem. 306.
Nartis si Echo, poveste din Ovid
Merlin 80. 149, causa popularitatil 149.
 INDICE 601

Nastratin Hogea, persoana qi A. Pann qi activitatea sa literary

snoavele 164, editinnileromane v.Indice II s. v. Pann.
164, prototipul indic qi para- Parabole. p. cu ignorogul, vechi-
lele spline 165-166. mea qi rAspandirea el 24.30,
Nemrod sburand in aer 111, a- 42 n. 571 par. color tad
runcA pe Avram in foe 307, prieten! 44 u. forma prosaicA
N. tatAl nrialilor 299. qi variantele eT roman 46.
Nopti 1001, coprinsul lor 93, Pavel, apocalipsul apost. P. ori-
traduce de Barac 95, v. Ha- glues qi important& le 357,
lima. tole doult redactiun! 358, co-
Novelistica, caracterul qi desvol- prinsul sAu 359 360, un frag-
tarea el 150, caracteristica no-ment 360-361.
velistice! roman 150, repro- Pavlichenl 358.
sentaniil roman! si strein! 150- Pepelea 171.
151, trecerea novelel in snoavA
158, tine a mijlocit aceasti Perdaf, vicleniile mecterulni P.
trecere 159. 83, legatura cu Bertoldo 83u.
Ooase. oracole dupA artmcarea Physiologus, vechimea al in Cara
de 525. 139, originea qi caracterul
Qbrocirl de zile 510-512 atri- cArtil 139, pilde din P. din
InvAtiiturile lui Neagoe-vodA
buite luT MoYse 511.
139.572 legltura-i cu Floarea
Oedipus, legends le 157. Darurilor 138-140.
Oracoli din cart! 526-528. Pilat, epistola apocrifa a lui P.
353.
Orati!, ideea for generalil 487,
paralele qi colectiunI488 489. Pilde, din Invatliturile lui Nea-
Ordalie 456. goe vodA 139.571 p. despre vi-
clequgurile femeilor 69-71 He-
Pitettla qi Pepelea, caracterul liade qi Macedonski 71, p. din
for 171. Varlaam v. parabole.
Pallia, ce este ? 258.260.
Pantschatantra diferftele versiun! Pilde filosofeqli,
originalul for
57 u. o parte dintr'ansa in 204, cAte-va exemple 205-
literature romans 58, urme in 206.
povelt1 roman 69 u. Piram qi Tisbe, poveste orien-
602 INDICE

tal' in Ovid 148, 573 editiile pre, 337 u. originea qi desvo-

roman 149 causa populari- tarea 338 - 339.
t4ii 149. Proorocirea, eAntA3c de steal,
Podobnicele pogrebaniei, idonti- rAspAndirea eT 462.463.465.
tatea for cu bocete 466.
Proverbe. ce aunt? coprinsullor
Pomul uscat inflorind 286u , 197, In Alexandria 26, dife-
437.574, v. Aaron. rents, p. de maxima 19'3.219,
Pomul ertAril pacatelor 287, colectiunT romans 201.221.
Point din rain 288u. Rftvace de frigurt 423-425.
Point ce cresc din mormilnt 483u Reted sufleteaseli 543.
576. Rhampsinit, povestea en hotul
Povesti, ideile religioase rAspan- 550u.
dite sub forma de p. 254, ma- Roata lui Solomon. texte pi ma-
terialul for original 254, ori- nuscripte 623-626.
ginea pi desvoltarea for 255
v. basme. Romanusbflehlein , prototip la
doul deselintece romans 420-
Povestea printesei france§ti 120 422.
123, legatura cu pove§ti a-
giptene, 552. basme romane Saliastrul Qi Ingerul 142 672.
pi straine analoge 124 -125. Sitmca, amulet 408 407.
Povestea numerilor 466, varian- §amir, legenda solomonicA, IegA-
tele 467-471. tura en earba fearelor 326.
Povestea vorbiT ; cento nov. &Angelo ne1ters 454-455.
rom. 151, o poveste din p.
v. 155, osiindirea vital 156- Sapte-zeci qi doug de nume, a-
167. pocriful 401, originea-i ori-
entail, cabbalisticA 401, ale
Povestea en entiile, originea Qi lui Christos, coprinsul 403, ale
litirea el 40u. Boccaccio qi MaiciT Domnulu! 404-405.
Shakspere 41u.
Satana 261-263n v. drat.
Prognosticul" parte integrant Satanael , principiu bogomilic
din calendar 612-514. 288-290.
Proorocirea Savilel, legends des- Sava, regina legenda 326, co-
 1NDICE 603

prinsul 326 327, izvorul qi cetarile lui Veselovsky 324-

paralele 327-328. 325 8. si Asmedai 78n, 269
ScrierT romantice, traduce 145 334 337 , S. ci Chitovras
147, uncle introduce sub in- 332, S. ci Sibila 289, S. lo-
doita stravestire 146, deose- vecte en pietri capnl lni A-
dam 289, originea solomonica
birea for de cartile populare a nnor basme 325, S. face o carte
146. de doftoriT 336, roata lui S,
Secte eretice, caracterul activi- 523-526.
tatiT for 254. Somnul cal lung al luT Aveme-
§ezatoarea la Ora, povestea cu leh legends, 346, ideea fun-
ghicitoarea 157, analogiile uni-damentali ci paralele roman
versale 157, tuna, rasa" co- 347 348, intrat in doftoril
prinsul, originea si paralele 539.
straine 158 159. Sphinx, ghicitoarea eT 224.
Sfanta Scripture, maxime din, 201 Stea legate de vista omului 31,
apocrifele cum se nasc din S. influenta stelelor v. Actrolo-
S. 265, apocalipse cum so ghie, Zodiile.
naec 255.
SuperstitinnT, proverbe mite din
Sibila 289, 326u, v. 216-217.
Sava v. Proorocirea Savilei.
Sith. calatorie la rain 271u, e- Syndipa, originea indielt 54, ca,
duce o ramura din ran 274, racteristica de Goerres 62 -
285n,S. izvoditorulliterilor 299 transformarile occid. qi orient-
63, textele roman 64u, co-
Snoave, caracterul for cosmopolit prinsul 65 68, ce este in rea.
166, originea for din nuvele litate 68, pilde din 8. 68u.
158, 166 etc. s. de Ispiresca,
isvorul qi filiatiunea for 172u, Tartnhanser legends. qi paralele
vulpea firoscoasi 195, Tichin- 287.
deal ci Lafontaine 196. Tarasie 389u.
Soacra, balada, 484, variante,
paralele 485. Teofil, legends lul 433, coprinsnl
eT 434 435.
Solomon eroul IntslepciuneT o-
menestT 54, 324, rolul Ban in Testament Nou, maxime din 213-
legendele universale 79, cer- 214, apocrifele 4i legendele
604 INDICE

relative 349, urmele slabe in ,,Vicleim" v. Irozi.

cantece qi colinde 350-351. Vicleniile mesterulni Perdaf v.
Testament Vechiu, apocrife qi Perdaf.
legende v. Sf. Scripture.
Vinerea legenda eY, prototipul qi
TigAra, steaua 502n. luerasile el 382 383, coprin-
Titara v. Tigrtra, sul ei 383 - 385, intrebarl re-
lative la V. 385-386, leg.
Til rBahoglinda, prototipul si devenita colinda. 386-387.
isvoarele 160, ed4iunile ro-
mane 161, snoava. din T. si A. Vineri 12, legends for 388, re-
Pann 161-162, intrebarile lui dacp:nnile redae-
T. v. lntrebarile snovoase. Iiunea romans. 389 -691.
Trey Ghebosi de Barac, originea V irgil 195, 526, V. vrajitor in
72u, coprinsul 73 75, a doua evul medin 432.
reds;ctiune de A. Pann 75u, Vp3 profetic 314, 366u, 481n.
localizata in Galati 76u.
Visul prof. al lui Mamer 59n.
Trey sireti qi dol ghebosi de
Wartic, valoarea for 173. Visul M. Domnului, apocrif 366,
Veselovsky si Hasdeu despre
Trepetnic 517 519, t. la Arab! originea lui 367, tine n a dat
519. naltere 368, redactiunile ro-
Ursitoarele, originea for 29. mane 369 370. -
Vemile vazduhuluY 361.439. Visul lui Tudor, Pintea, Cerirea,
v. vie profetic.
Varlaam si loasaf romanul 32,
ce a contribuit la raspandirea VisurY, ail de, v. Indice IT.
lui universals 32 - 33, tradu- Vorbire intro Leonat si Dorofata
cerile qi reputatiunea lui 33 coprinsul 168 -169, originalul
34, redactiunile romane 34 probabil italian 168.
35, coprinsul 36 38, parabo- Voroava Garamautilor 559u.
lele 39u.
Sf. Vasile eel non 436u, popu- Zadic de Voltaire elemente con-
laritatea i coprinsul 439-441. stitutive 145, originea ,,Enig-
melor" 145.
Vista lui Bertoldo v. Bertoldo. Zefirin eel frumos, beam solorao-
Vista Ini Esop v. Esop. nie 328 332.
 INDICE 606

Ziekoare, deosebirea for de pro- Zidirea unul oni in temelie 479-

verbe 221, compilatinni de z.
221, specimen de z. 222.
Zidirea InmiY, comentarif ei a-
pocrife 260.
Zidirea peate noapte 437.
in aer 108.188.
)7
480.
Zile 1001 de, basa acestel colec-
tiuni 93, contopirea cu 1001
nopII In Halima 94, confun-
date en site poveeti 96.
Zodiile 619-622.

FINE
 BUCURESCI
TIPOGRAFIA CURT!! E EGALE, PROP% P. GOBI. FIT
12, Passagiul Fora; 12.
1883.
 CART! EDITATE EAU- DEPUSE

La Libriria IG. HAIMAIIIII Bucaresd

Al. A. Maoedonski, PoesiT, un volum . . Ley8.4
n n a
r
Carol Scrob," Poesil complecte, un volum
legatura de luX .
legaturl de lux
. rn 46
n

Calendarul lumel elegante 1883

editiune de lux.
n 40
76
Garbiniti George, Florile Primaveril, Poesil .
Alexi Teohar, Al carte, al parte, Roman original
n2
,,

,, 1,60
/7 Ciarda alb" Poem" .
71
.
Dictionar portativ Germano-roman .
,, 60
n 3,20
II
Milli N. D. Elements de aritmetici . .
Boerescu Basile, Codicele romane, 3 volume .
. .
.
n 30
nn BO
42
Piliraon Ilia, Dveptus Civil, 2 volume . . .
SiindulesouNanoveanu, Esplicatia Cod. Proced.
Civile, editia II . . na 60
26
Bujoreauu,:Colectiune de leginirile Romania! 2 vol
Zotu, Dr. 0. Carte de citire greaca
.7, Gramatica de limbo great" .
. . a2
,, 2,50
Per1188el, Curs elementar de igienit . . . . n 3--
B0319.TM Elie, Indicatorul doben4ilor si al scompta-
rilor . . . . . . n,, 605
Rosetti D. R., Vicleimul, comediS
S1111(51111, Among Intime. Poesil
Ganeseu, Surise si suspine
. .
. ,,
:
3
Silvio-Pellico, Inchisorile male
Raul de Pontbriant, Dictionar romano-fiances
Codrescu, Dictionar franceso-roman 2 volume marl
n
,,
,,
5
36
1.60

n germano-roman 2
Little, Dictionnaire complet de la langue "franc:Ise,
n 28
6 vol. tree grand in 40 a 3 colonnes, relies . 11 160
,, Abr5ge du dictionnaire de la langue frangaiee.
grand in 8° retie. . . . n 19,60
,, Petit dictionnaire universe!, un voL de 908
pag. cartonnd lel 3,60, tell° . n 6,50
Larousse, Dictionnaire complet de la langue francaiae,

nn 5011
cartonne 9,50 retie . . . . n 5,50
Titu MaiOre8d11, Patru novele de Carmen Sylva eto. ,,
Jacob Negruzzi, Pe malul mare, Naratitml de voiaj.
G. Baronzi, Comedia Stelelor
n 50
n n Barba luT Stefan cal mare, comedia
Basmele de our, de Andersen, etc., tracing de Pica
Constanta, miresa inside! .
,, 1
n 60
Junele Mariner ,, 50
De pe Tron la Esafod
Mural, Cspitanul Negrilor
an 6060
Alisma sad rescOla din Bombay
Ivan Robinsonul;Norduld
an 60
60
Fate din Afganistan
Jules Gerard omorltorul leilor
aa 50
60
0 ndpte teribilit n 50
Carp, Fabule 2