ARHIVA

(11.1011 S6(111111 MINIM SI Milk lc

DIN IM4I

A.NUL, XVIII
(19 0 4;)

I A Si I
TIPOGRAFIA DACIA" ILIESCU, GROSSU & COMP.
1906
41.
 ARHIVA
Organul Societitil tiintifice i Literare
DIN I.Aqi
Anul XVII (1906).

TABLA BE j\dATE1II
Pug.
Legea pi in care Societatea Stiintifica si Literary din lasT,
e reetmoseutri ca persoana moray si juridica . .
Slatutele SocietAtiT Sliintifice si Literare din Iasi . . 3
Donatoril fonduluf statornic al ArliiveT . . . 48, 240
Literatura
Valentin Buda. Epigrame . . . . . 32
c c Sonet de otel (dupa Ruckert) . . . 55
Tiberiu V. Crudu. In zbuctum (nuve16) . . . 62, 118
III. Codreanu. Mil poetl (versuri) . . 172
Riria. Patru decent! (versqui) . . . 203
A. D. Xenopol. 0 suie pe Ceahlail . . . 241
« « Toul din SchOnau .
0 . . 310
Rudolf Sulu. Enilnescu la Mftnitstirea Neamtu 257
Riria. Lul Alecsandri (vesup) . . . . . 373
Elena Vciccirescu. Luminatef amintiri a lul V. Alecsandri (vers.) 375
G. Bucurescu. Catra umbra lul Alecsandri (versuri) . . 400
Leon Cerchez. In memoria lul V. Alecsandri (versuri) . 401
Caton Theodorian. Pantahuza (nuvela) . . 402, 465, 512
Riria. La Mormint, Dijma (poezil) . . . . 441, 445
Eugenia Ghica-Budei. Telut din Bodenlaube . . . 520
Riria. Toamna (naturaomul) versuri . . . . 525
0 Gindirt (versuri) . . . . . . . 526
Clement-B2diu. Chipurl din lumea mica Alecsandru Ti-
moteiti . . . . . . . . . 553
Din literatura populara
N. Mateeseu-Movila. Cine face bine, bine gaseste (poveste) 84
VI

Pa a.
Istorie li eriliea literarii
Eugenia Curcaleati. Dupre (lima scrieo necunoscule ale
luT Ion Ghica . . . . . . . . 39
Die Biirbulescu. Asupra poporanizmului isloric de la cSa-
inanalorulv . . .
.,
. . . 68
Eugenia Carcalechi. 0 comedic a Jul Ion Ghica . . 127
1W. Skincescu. loan Heliade R6dulescu (AI udiu) . . 183
A. D. Xenopol. Dante AlighieriDivina Comedic. Infernul
traducere de d-1 N. Gane . . . . 214
Cajon. Domnul Gugliemo Ferrero . . . 228
c Teoriile pulitice -din scrielile luI Paul Bourget 338
1. Slavic!. Cum sa scrie romane.;te . . . 249
Radu Manoliu. Locul undo s-a nascut Eminesru . . 315
Grp L. Trancu. Gura ma'alalei . 320
A. Texle vechi . . . . . .. . . 357
A. D. Xenopol. Cuvintare la dezvalirea statue! Alexandii. 376
A. G. 111avrocordat. Dante (studio) . . . . . 421
c « « Dante si Infernul, traducere de d1 N. Gane 486
A. D. Xenopol. Expozitia si idela unitatiLnatianaLe_ . -477
Dr. Zosin. Teatru 1esan . . . . . . 522
.

A. D. Xenopol. Congresul pentru proprietatea literary si

artistica . . .. . . . 528
A. D. Xenopol. A. D. Xenopol si G. Kernbach . . . 567
Istorie
Dr. Tat. R. Giorgevici. Rominil din Serbia . 19, 112, 167
Pie Beirbulescu. Sirbii fata de Romint . . . . 28
« c IVIihnea Voda si catolicizmul . . . 178
T. T. Burada. Inceputul teatrulni in Moldova. 33, 55, 106, 145.
205, 260, 295, 415, 471, 517
c « « Privelisti si datini populare in Moldova (Irozii)
81, 123, 173, 2'26, 332
A. D. Xenopol. Ce140 de ani de domnie a M. S. Regelut Carol I. 193.
Entilian 1Wicu preot. Calendaru! lul Samoil Clain 1806 . 252
A. D. Xenopol. Limba romaneasca . . . . . 289
Pie Ghibeinescu. Din filozofia istoriei 334
A. D. Xenopol. Piltrialmml . . . 344
g. T. Burada. Ua afis teatral din 1820 . 498
Dr. A. ;Sunda. Datini la Aromini . . . . 521
T. T. Burada. 0 cglatorie la Rominil din Guburnia Ka-
menitz-Podolsc, Rusia . . 532
Dr. Zosin Ochire asupra calendarelor si un prolect de
calendar . . ,. 548
.1iiini(e«
Dr. Valeriu Roqculet. Cercetari si propunerl asupra alimen-
tarii satuluT Romane0 cu apa buoy . . . 1E, 49
 VII

Pag.
Pr. Leon Cosmovic1. Seceta si combalerea el . . 97 .
Romulus Sevastos. Asnpra zonel de gees carnalic din jude-
tul Soceava si Neamt de la Borca la Hangn . . 154
Romulus Sevastos. 0 noun teorie asupra formarii terase1or. 455
0 « Prumhil vechia si pleistocenul din Moldova 558
Biogratii
D. A. Pftrovanu. V. Alecsandri, biografie, studio. 382, 446, 501
A. D. Alunasiu. Const. V. Hegel (scoria schita biografica) 416
Filologie
G. Biscu. Studi filologice--Elemente dace (Mehadia, Me-
hedinti) . . . .. . . 90, 134
« Elemente latine iii limbo romina. (Apirita, apriat.
Balega. Riet. Bulboana. Bolborosesc. Ciuniafae.
Cinestra. Cit., Cot ol if, Cal (is. Colini', Willa,
Dupuluese. Fotti, infofa 1, foltea, pupa, polp,
pluip. Funiari0. GaonzA. Itnpletesc, impleticese.
infeptez. Inversunez. Maroia. Melyina. Mindru.
Murnu. Ntricu. Poreina, purtina. Pula. Razam.
Rosura. Serupos. Smicea. Spicosat. St. Sugelet.
Suer. Tont. Tinia, tip, ciripesc. Vita. Zgin-
daresc. Zgiltia) . . . . . . 268
0 « Elemente grece.ti in litnbi romanice (Apue. Bot,
muta, sumuta. Carabus.".CtucIur. Clupesc, clop-
lese, ciupelesc. Dezbar. Dupac, zdup, zdupu-
nese. Glorge. Gurledz, garlita. Matahaesc, ma-
tainic, metela511. Mozolese. Muse. Ott, oftez,
of, uf. Patuna, patte. Pise, piquer, picoter, piz-
zicare. Stup, stiob, stiubelii. Stefan, Tertre. 352
Dan de soma.
B. S. Nona teorie asupra constitutiei materiel de dr. E. Severin. 94
Pie Barbulescu. Despre publicatiile d-lor : I. Gavanescul, Si-
mion C. Mindrescu, dr. I. Gherghel, prof. Gr. Cretu,
Per. Papahagi . . .
. . . . . 137
Dr. P. Lorin. Fonetica limbei rotnine, asezata pe baze
fiziologice de Gab. Gr. Baleanu . . . . 190
B. V. Octavian Goga (poezil) . . . . . . 233
« « Poemele visului de Karr . . . . . . 278
A. D. Xenopol. Din traista cu vorbe de Gh. Ghibanescu. 276
/ / / Viata Romaneasca, (1-3) in ceia ce pri-
veste limba in care e scrisa . . . . . 283
B. V. In lupta, roman, de Elena Bacaloglu . . .
A. D. Xenopol. Ispisoace si zapise ; Surete si Izvoade, do: 360
cumente slavo-romine de Gh. Ghibanescu, Iasi, 1906. 363
B. V. Prima durere (nuvele) de Caton Theodorian . . 366
A. Eugenia lanculescu de Reus. Menirea femeel si roltil
el in viitor . . . . . . . 417
 Pag.
B. V. Florian I. Becescii, Spre zitia . . . . 418
c c Arta si literatura din punct, de vedere juridic de
Harnangiu . . . . . . . . . 475
A. D. X. Monogralia romund Merenil de Sus inlocmila de
loan P. Voinea invatator, M. Stolan primal. si C. Di-
initreseu secretar . . . . . . . 475
Valeriu Hu label. L'evolution agricole en Allemagne de
Paul Roux . . . .. . . . 52
Croniei-Noliti
Ilie Beirbulescu. Cronica: despre revistele Viata Nona, Sa-
manatorul, Viata Literara, Nalura . . . . 44
A. Congesul de soeiologie. Alte rongrese la care parlieipa
rominI. Adele congresuluI de psihologie din hours.
D-1 dr. Marinescu asupra pelagrel. Militarizarea sroa-
lelor. Scrisoarea d-lui Ernest Leroux rala d-I Xeno-
pol. Subscrieri pentru statura Domnitorulut Cuza. 0
frumoasa poezte de d-1 Mircea Demetriad .. 303
A. Ordinul de zi dat de d-1 Gr. Cerchez, dirertorul general
at postelor. Traducerea eintului IVIagaliei din Mireis
de poetul Bonifaciu Hetrat . . . . 370 .

A. D. Xenopol. D-1 Densusianu si observatiile sale . 371

A. Un volum Cinturt mile(' de Riria. D-1 Xenopol in Deutsche
Litteraturzeitung si in Revue de L'Enseignement su-
perieur . . . . . . 371
A. Neologicmele eVietil RominestID 419
c Revista idealists de M. Ho lban . 475
c Din neologismele VietiI Romines II . . .
I?. S. Tune lul submarin intre Franta Si Anglia 15:::221:13:

A. D. X. Jubileul Eduard Caudella . . .

Documente
Un document comunicat de Romulus Scribal) . . 28i
ii.ustratima
C. D. Staid. Dejunul (in pinacoteca din Iasi) gravura pe a-
rama (dupa tabloul Franeisc. MiPl'IS bairinul . 25
z a > Majestatea Sa Regina en prinrinesa Maria,
gravura pe ararna (in pinacoteca din NO) . 72
Teodor Aman. Regimill vechrd (in pinacoteca din Iasi) . 73
C. D. Stahi. Philip de Champagne, gravura drip G. Edelink 168
Vornicul Alecsandri cu fill lui Vasile si Iancu . 383
Difeite 8 portete ale lul V. Alecsandri 385, 387, 389, 391, 394
Medalia comemorativa a lul V. Alecsandri, Witha de soci-
etatea *tiintigca si Literara din Iasi . . 396
Statua poetulul V. kleesandri, .asezata in fata Teatrultri
National din bsI . . . . . . 399
Harp
Huta Gribernie1 Kamenitz-Podolse intre pag. . 5413 si 517
 )11' ARHIVA
ORGANUL SOCIETATII $T11NTIFICE $I, LITERARE
4§(
DIN IA*I

Anil XVII. Ianuarie 1906 No. 1.

Sooletatea, quit, ifict q! lama

DIN IA*I
Persoana morals §1 juridica

Societatea Stiintifica 5i Literary dial IaV, al caret

organ de publicitate e aceasta revista, a fost recunos-
cuta persoana morals si juridica prin decretul No. 1228
din 23 Mart 1894, pe care-1 dam in cuprinsul urmator '):
Jvlinisterul Cultelor si Jnstrucliunei Publice

CAROL I
Din gratia lug D-zeii ?i vointa nationalig, retie al Rominieg
La loft de fata qi valor sanatate :
Coqurile lcaguiloare sic adoptatsi no sanctionam ce urmeazei:

edinte.le
Acluna, rilor .Plenare"
Incepute in luna Decemvrie anul 1888.

LEGE
Articoltil unic. Societatea Stiintifici i Literara,
din lag este Si amine persoani morali i juridica.
1) S-a copiat dupil prima pagind a condirel de procese-verbale ale
celor dintaT sedinte ale societatli. Aceasta cc:India se atm la d-1 Gr. C. Bu-
tureanu secretarul general al soeietatil.
2' Societatea tiintific Yi Literary, persoanrt rnoralrt

Aceasta lege s-a votat de adunarea deputatilor in

sedinta de la 19 Mat 1893 si s-a adoptat cu majoritate
de 49 voturl contra 11.
Presedinte: General G. Itrann
Seeretar : A. Simu

Aceasta lege s-a votat de Senat in sedinta de la

io Mart anul 1894 si s-a adoptat cu majoritate de 53
voturi contra 4.
Presedinte: G. Gr. Cantaenzino
Secretar: T. Mor. Oeneanu

Promulgam aceasta lege si ordonam ca ea sa fie

investita cu sigiliul statulut si publicata grin Monitorul
Oficial.
Dat in Bucuresti la 22 Martie 1894.
CAROL
Ministru InstruetieT: Taehe Ionesen
Ministrn Jnstiliel: Al. Margbiloman
No. 1998.

publican in Monitorul Oficial No. 2 din 2 April 1S!-)4.

 STA TUTELE
Societalii Literare din aa0.

CAP. I.
Scopul organizarea Sociellitii.
i

Art. I. Se constitue, in Iasi, o societate cu numele de So-

cietatea SIiintifica Si Lilerara".
Art. 2. Societatea, cu resedinta in Iasi, este persoana mo-
rala, independent, in lucrarile sale.
Art. 3. Societatea nu se poate contopi cu nisi o societate alta.
Art. 4. Societatea formeaz6, un singur corp al ctiruia scop
este cultivarea si rspindirea stiintelor si literilor. In consecintA
ea cuprinde urainoai ele dour sectiuni:
I. Sectiunea Stiintific
II. Literary,.
Aceste sectiuni pot fi sub.impartite dup6, cum se va siinti
trebuinta.
Art. f. Cercul de activitate al sectiunelor este urmatorul :
§ 1. Pentru sectiunea de stiinti : medicina, studiul stiinte-
lor exacte, celor fizice si naturale, precum si aplicatiunele lor.
§ 2. Pentru sectiunea de litere : studiul limbii romine, fi-
lologia in genere, istoria cu stiintele sale ajuVatoare, si filosofia
cu pedagogia.
Art. 6. Pentru atingerea scopnlui prevazut la art. 4, so-
cietatea :
1. Intretine bibliotec,a si buletinul s4ii de publicitate ;
2. Tine conferinte publice ; si
8. Tine sedinte.
4 Statute le Societatil Sjiintifice si Literare
Art. 7. Fie-care segtiune se compune din membri ordinari,
corespondenti-si onorari.
Art. 8. "Numarul membrilor de' ..Qa-ce 'categdrie este ne-
rarginit.
Art. 9.-MerithriT ordinari ai fie-cdrei sectiuni "tin in fie-care
hind o sedinta in intrunire cu celelalte sectiuni, si eel putin una
in sectiunea for respective. Sedintele dint al poarth numele de
Sedinte plenare" celelalte de Sedinte de sectiuni".
CAP. II.
Administrarea Sociclatii.
Art. Io. Societatea, pentru administrarea afacerilor sale,
precum si pentru dirigerea lucrarilor sectiunilor intrunite, are un
biuroti, care se compune din :
1. Un presedinte.
2. Doi vice-presedinti si anume : unul care este presedintele
sectiunei stiintifice, si altul al celei literarealei de sectiunele
respective.
3. TJn secretar general.
1. Doi secretari de sectiuni, alesi aseminea de sectiunele
respective.
5. Doi Directori al buletinului : unul pentru partea stiinti-
fin, si altul pentru cea Reran alesi de sectiunele respective.
6. Un casar.
7. Un bibliotecar.
Art. II. Functiunele prevzuto la articolul precedent nu
pot fi ocupate de cit de membrii ordinari resedinti in Iasi.
Art. 12. § 1. Alegerea biuroului societatt: se face in mu-
tlul urmator : Presedintele, secretarul general, casierul, arhivtrul
si bibliotecarul se aleg in cea intai Duminica a lunei lui Noembre,
in sedinta secrete, en vot secret, si cu majoritate absoluta de
voturi de catrd adunarea plenary,, convocata special in acest
scup. In caz de neintrunire a majoritAtil, se procede imediat la
balotaj.
§ 2. In aceiasi zi si in acelas mod fie-care sectiune alege
cite un vice presedinte, un secratar de sedinta si no director at
buletinului.
 Statute le SocietatiI Stiintifice si Literare 5

Art. 13. Bitroul ()data ales intr;., imediat in functiune. no-

tificiud alcgerea Ministeriului de culte si instructiune publica.
Art. 14. Preedrntele Societtifit: a) Reprezinta societatea
inaintea autoritatilor si persoanelor particulare ;
b) Convoaca, si presideaza toate sedintele plenare ordinare
si extra-ordinare, precum si acelea ale biurOului societatii.
c) Aduce in unire cu biuroul la indeplinire toate deciziunile
societatii.
d) Pastreaza o cheie de la casa societatii.
e) Libereaza mandate in limitle budgetului votat de so-
cietate.
f) Con troleaza in fie-care lima diferite ramuri administrative
ale societatii, precum si socotelile el, pe care gasindu le bune, le
intareste grin semnatura sa ; in caz cind gaseste vro -o neregula,
aduce faptul la cunqtinta societatii in ceO-dintal sedinta ple-
nara, si la nevoie intr-o sedinta extraordinara.
Art. zi. Unul diu vice-presedinti inlocueste pe presedinte
in caz de absenta.
Art. z6. In caz de absentia din Iasi a presedintelni si a
vice-presedmtiloi, el vor delega puterile for administrative.unuia
"din membrii biuroului, ia,r in caz cind aflindu -se in Iasi, vor fi
inpedecati de .a Tha parte la sedinte, vor fi inlocuiti de unul din
membril Cel" mai in vrista.
Art. II: Secretaral general : a) Face in fie-care an, in ul-
tima sedint,a. din curstd lunel Mal, o dare de samil clespre toate
lucrarile societatii.
b) Redactean corespondenta, convocarile si altele.
c) PregateSte' diPloinele, tine ragistrele membrilor, etc.
Art. 18. Se. cretavit de Sectiunt reda6teaza procesele-verbale
ale Sedinteldr, sectinnelor lor respective.
Art. 4., Directorit bulelinulut se Ocup de toate afacerile
'pr Vitoare redactarea si administrarea acestui organ, fiind res-
punzatori de mersul Wt.
Art.1'2o. C2sierul: a). Pastreaza,- a doua cheie, a easel so-
cietatii:'
b) Ineasedza venituriie societatii, liberind chitantele cuve-
hite.; plateste in limitele budgetare mandatele semnate de pre-
sedinte, sail in lipsa acestuia de unul din vice-presedinti.
6 Statute le Societatii Stiintifice si Literare
c) Tine pentru InGasari si cheltueli contabilitatea in regula.
d) In caz de absenta, lasa ca loctiitor, pe propria sa ras-
pundere, pe unul din membrii ordinari resedinti in Iasi, caruia
incredintaza o suma indestulatoare pentru indeplinirea ..nevoilor
societatii, pe tot timpul absentei sale.
Art. 21. Bibliolecarul pastreaza si raspunde de biblioteca
societatii, tinind in Nina rinduiala un catalog, in care trece cartile
si tot ce-I este incredintat din averea societatii spre pastrare.
Art. 22. Arhivarut pastreaza arhiva in buna regula, tinind
despre ea un catalog. Functiunea poate fi contopita cu cea de
bibliotecar, data societatea o gaseste de cuviinta.
Art. 23. Toti membrii biuroului societatii pot fi realesi.
Art. 24. Membrii biuroului societatii nu vor primi nisi o
remuneratie, afara de directorii buletinului, casierul si bibliote-
carul cari pot fi remunerati.
Art. 25. Cind vre unul din membrii biuroului, afara de pre-
sedinte, ar fi inpedecat sä-si indeplineasca indatoririle sale, cel
mult trel luny, el va putea incredinta, pe raspunderea sa si cu
aprobarea biuroului, sarcinile sale unuia din membrii ordinari re-
sedinti in Iasi. In caz de inpedecare mai indelungata, el aduce
faptul la cunostinta societatii, care in prima sedinta plenara, pli-
seste la numirea unul loctiitor pe timpul absentei sale.
Art. 26. Toti membrii biuroului sint raspunzkitorY societatii
pentru serviciile incredintate lor. Drept acela in fiecare an, in
ultima se,dinta, plenara, dau sama prin raport inscris despre lu-
crMle lor.
Pentru controlul acestor semi, societatea numeste o corni-
siune compusa din trel membri ordinari, care depune raportul
sail in cea intai sedinta plenara din anul viitor.
Art. 27. Membrii biuroului la expirarea mandatuluY lor
predau, prin anume proces verbal si inventar, noului biurou ser-
viciile cc le-an fost incredintate ; aceste acte de predare se supun
societatii in cea mai de aproape sedinta plenara.
Art. 28. Fiecare membru al biuroului se poate retrage
inainte de expirarea mandatului sat, dupa ce mai intai da sama,
societatii despre sarcinile ce daft fost incredintate.
Art. 29. In caz cind unul din membrii biuroului neglija in
 Statute le SocietAtil Stiintifice si Literate 7

datoririle sale, societatea are dreptul de a-i retrage mandatul,

luindu -i socotealA despre serviciile ce fost incredin tate.
Art. 3o. Pentru luarea semilor, in cazurile prevazute la art.
28 si 29, societatea procede conform art. 27.
Art. 3.r. In caz de demisiune saii de revocare a vre-unui
membru din biurod, societatea procede la inlocuirea sa, in cea
intai sedinta plenary, conform stipulatiunelor art. 12 .si 13; man
datul noului ales expiry insa, odata, cu acela al biurouluI in
care este ales.
CAP. III.
inronriie Seetisinelor
Art. 32. Pentru con lucerea lucrarilor sociotatil si in special
ale sectiunelor, fie-care sectiune are un biuroa compus din :
Un presedinte, si
Un secretar,
Art. B. Presedintele de sectiune care este vice-presedintele
sectiunelor unite, conduce lucrarile sectiunei respective.
Art. 34. Cind presedintele lipseste, este inlocuit prin cel
mai in virsta dintre membri.
Ar.t. 3y. Secretarul de sectiune redacteazy procesele ver-
bale ale sedintelor, face raportul anual al lucrArilor sectiunei si
pastreaza pinA la finitul fie-caruI an arhiva sectiunei respective,
cind trebue sA o depuna la arhiva generala a societa tit
CAP. IV
Despre Membri
a) Membri OrdinarT
Art. ;6. Membri ordinari pot fi alese persoanele care se o-
cupa cu una din ramurile asupra carora se intinde activitatea
societatil.
Pentru ca o persoanA sa fie aleasa, trebue sa, fie propusA
de trei membri ordinari din sectiunea respectivA, si sa, fie ad-
mis4 cu majoritatea voturilor din acea sectiune.
Admiterea in adunare plenary se va face prin vot secret,
si cu majoritatea absolutA de voturi.
Art. j7. Orice membru ordinar trebue la intrare sa plAteascA
8 Statute le Societatil tiintifice si Literare

o taxa de 5 lei, si, apoi o cotizatie de cel putin un let]. pe luna,

cu obligatie de a se abona In buletinul societatii.
Art. 38. Membrul ordinar, care nu va fi platit cotizatiunele
sail nu va fi achitat abonamentul, dupa trecere de sase luni se
considers ca demisionat si se sterge din oficia de catra biuroul
societatii din nurriarul membrilor. El va putea fi reales lacy se
va achita catra societate, conform art. 37.
Art. 39. Se considers, de asemenea ca demisionat once
membru ordinar resedinte in Iasi, si care, fait. motive recunos-
cut valabile de societate, absenteaza de In sedinta time de 6
luni, fara a incunostiinta motivul catra biuron.
No bri Corespondent!
Art. 4o. Membri corespondenti pot fi alese acele persoane
de o capacitate recunoscuta in una din ramure care alcatuesc
activitatea societatii.
Art. 41. Membrii corespondenti se aleg dupa, propunerea
Sectiunelor respective de catra adunarea plenara, in §ediuca se-
crets, cu vet secret, si cu majoritatea absoluta de voturi a mem-
brilor prezenti.
Art. 42. Membrif corespondenti nu platesc nici ura spit de
cotizatiune.
e) Membri Onorarl
Art. 43. Membril onorari pot fi numite acele persoane care
vor fi contribuit la prosperarea societatii. Alegerea Ion se pro-
pune si (3 face in sedinta plenara secrets,, cu majoritate de (lona
treimi a membrilor orclinarl prezenti. Votul este secret.
CAP. V.
Despre edinte
Art. 44. edintele sint de patru feluri : 1. *edinte plenare,
2. de sectiuni, 3. ale biuroului si 4. anuale.
Art.. 45. edintele plenare se tin in cea intai Vineri sarti a
fiecarei luni, In nevoie presedintele sail in absents, unul din vice-
presedinti convoaca, societatea in sedinta extraordinary. De ase
ruinea dupa cererea a cinci meinbri ordinarY, biuroul este obligat
a convoca societatea in sedinta extraordinary.
Sedintele de sectiuni se tin cel putin ()data pe luna, si pen.
tru aceasta ail o zi fixa.
 Statute le SocietAtii stiintifice si Literare 9

Sedintele biuroului se in aseminea °data pe lunA.

Sedinta anualA se tine in ultima DuminicA a lunei Mai.
Art. 46. In lunile Julie, August si Septembre atit sedintele
plenare cit si cele do sectiuni, pot fi suspendate, dad, sooietatea
&la sectiunele respective aflA de cuvintA.
Art. 47. In sedintele plenare se trateazA chestiunele stiin-
tifice si administrative.
Art, 48,. In sedintele de sectiuni nu se pot trata decit ,Thes-
tiuni stiintifice.
Art. 49. In sedintele biuroului, se trateazA afacerile curente
ale societatii.
Art. yo. In chestiunele administrative man dreptul la dez-
bateri si la vot do cit membril ordinari.
a) 5edinte Plenare
Art. y-1. Sedintele plenare vor ,avea in totdeauna ordinea
for de zi fixatA si comunicata membrilor, eel putin cu trei zile
inainte.
Ordinea dezbaterilor va fi urmAtoarea
1. Cetirea procesului.verbal al sedintei trecute.
2. Comunicarea corespondentei.
3. Chestiunele administrative.
4. Chestiunele stiintifice a cAror tratan se va, face in ordi-
nea urmAtoare : a) Cetirea rapoartelor si discutarea lor, b) Co-
municsrile, Si
5. ,jedintA secrets.
b) Sedintele de Seetiuni
Art. 5z. Sedintele de sectiuni se vor tine dupA prescriptiu
nile art. 51 cu esciuderea chestiunelor administrative.
e) Sedintele Biuroulut
' Art. 53. Sedintele-biuroului se tin dupA prescriptiunea art.
51 cu esciuderea alin. 4.
d) edinta'anuaA
Art. 54. In ultima sedinta din luna Mai Se va tine o sedintA
pleahrA, la care or fi invitatt tots menibrif din tarit si strainatate.
In- aceastA sedintA, iiresedintele face o Clare de samA des-
pre' starea swiethtit,:iar Secretarul general face o dare de samA
despre lucrArile societAtil. Acestei sedinte i se 'poate da o solern
10 Statute le Societattil fiintifice si Literare
nitate mai mare prin conferinte si alte chipuri ce se vor afla
de cuviinta.
Dispozitli Generale asupra *edintelor.
Art. 55. Secretarii sedintelor pot cere de la metlibrii carii
au participat la discutii E:tiintifice, note scrise asupra opiniunelor
emise de el, si acestia sint datori a le da.
Art. 56. Deciziunele sedintelor, afar de cazurile anume pre-
vazute, sa, 'fad cu majoritate absoluta a membrilor prezenV.
Art. j-7. Orice propunere respinsa, nu mai poate fi prezen-
tan, din noa, decit dupa sese luni.
Art. 58. Toate procesele verbale ale sedintelor se semneaza
to presedintele si secretarul respectiv.
Dintre lucrari se publica numai acele care intrunesc in a-
ceasta privinta majoritatea sufragiilor sectiilor respective.
CAP. VI.
Aterea i Administrarea sm.
Art. 59. Societatea va cauta sa-si creeze o avere prin mij-
loacele ce va gasi de cuviinta.
Art. 6o. Societatea nu va putea sy atace fondurile, ci nu-
mai veniturile, cele banesti se pastreaza la casa de Depuneri si
Consemnatie.
Art. 6z. Societatea poate primi donatiuni si legate, primi-
rea for se decide de catra adunarea plenary.
Art. 62. Societatea pe linga averea sa proprie poate primi
in administrare si fonduri cu destinatitme speciala, intro cit dis-
pozitiunile donatorilor vor corespunde scopului societatii. Ase-
minea fonduri se vor administra, conform dorintei donatorilor.
Pentru acoperirea speselor de administratie a acestor fonduri,
societatea Va preleva 150/0 pe an din veniturile lor.
Art. 6j. Societatea voteaza in sedinta plenary din cea intai
Duminica din Noembre 3, fiecarui an cu majoritate de voturi a
membrilor titulari prezenti, convacati in acest scot, bugetul ve-
niturilor §i a cheltuelilor sale.
Art. 64. Manipularea bugetului ti aplicarea tuturor hottiri-
relor societatil, cad in sarcina biuroului.
Art. 65. La finele fiecarui an bugetar, din sumele ramase
disponibile din venituri 50°/o se vor capitaliza si 50°/.3 se vor
 Statute le Societatii Stiintifice si Literare 11

imparti egal intre cele doua sectiuni, spre a forma pentru fiecare
din ele, cite un fond particular, care s li serveasca pe linga
fondul general, la inplinirea scopului for prin publicatiuni, mi-
siuni, premierf si altele. Aceste fonduil nu se vor intrebuinta de
cit cu aprobarea societatii.
Art. 66. Celelalte parti administrative ale societatii, precum:
colectiile, biblioteca, buletinul si altele, vor face obiectul unor
regulamente speciale.
Art. 67. Numele donatorilor precum si legatdunele facute
de ei, vor fi trecute in o condica special, numita, Cartea de
aur a Societatii".
Art. 68. In cartea de aur a societatil pe lingo donatori
pot fi inscrise in urma unei hotariri a adunarei plenare, si acele
persoane, care vor fi contribuit in un mod mai deosebit la pros-
perarea societatii.
CAP. VII.
Murata Ki dizolvarea Soeietatii.
Art. 69. Durata societatii este nemarginita.
Art. 7o In caz de dizolvare toatt averea society ii trece
la Universitatea din Iasi, care o va intrebuinta pentru inplinirea
scopului Societatii, prevazute in statutele de fats.
CAP. VIII.
Modificarea Statute lor.
Art. 71. Grice propunere de modificare a acestor statute
trebue sIt fie semnata de cel putin zece membri ordinari, comu-
nicata mernbrilor cu o luny, mai inainte, si dupa, o discutiune a-
probata, de doua treirni din numarul membrilor prezenti, anume
convocati. Statute le astfeliii modificate Sc vor supune gavernului
spre aprobare.
CAP. IX.
Regulamentarea Statute lor.
Art. 72. Dispozitinnele susceptibile de dezvoltare ale aces-
tor statute, von face obiectul unui regulament special.
CAP. X.
Dispozitii tranzitorii.
Art. 73 si ultim. Se va cere de la guvern recunoasterea
Societatii ca persoatia, moray,.
Cercetari propuneri asupra. alimentarei
satului Rominesti Cu apa buns

cc ne, Doamne, apa cea de Coate zilele, zicea

savantul mein profesor d-I General Dr. De-
mosthen, sub impresiunea constatiirilor,
care ail mbtivat comunicarea filcutil de d-sa
congresului Societdtif pentru inaintarea stiin-
telur, tintit in BucureSti; comunicare in- rare dez-
vdluia cit de putin este aparatd sandtatea poporatiel
din tara noastrii in potriva tristelor urmdri ce le poate
mijloci apa pe care o bea, cit de mica este cantitatea
in care se gaseste in unele regiuni ale taref acest important
factor igienic si tot odata aliment. indispensabil vietel, si cit de
.putind preocupare sd vede din partea celor mai multi din acei
hemati sa rezolve una din cele mai importante chestiuni sa-
-nitare: alimentarea oraplor vi satelor tarii ,cu apa bund.
In adevar, chestiunea ape! de Wilt, relevatd cu compelentd
si cu mutt -simtimint umanitar si patriotic de Profesorul De-
mosthen, e grava si uegentd.; pentru ca trebue c.0 ingrijire sit
recunoastem, ca sint in Ora. housti putine orase si sate ali-
mentate cu apii-.bund si indeajuns. Mal loge orasele si satele
din regiunile deluroase si de stepe ale tariff ,stall. cum, nu se
poate mai: mall, in aceastii privintd a cele, asgizate. in -apropierea
,

unei ape curgatoare se alimenteazd cu o apa infects continind

tot feliul de murdarii provenita de la oamenl si animate, cele
!lialjdepartate se intimpld cA n-ail uneori de. loc. nicT macar a-
tita cit le trebue locuitorilor pentru but si, pentru addpatul a-
 Alirnentarea saLulul Rominesti cu apa bunA 13

nimalelor domestice. In epocile secetoase ale anuluT, cite-va

tintinT cu apd de infiltratie, imprAstiate, pe icl pe eolea, prin
satele din regiunea stepelor, seaca de tot safe ccntin un fel de
braga incArcatA cu tot felul de materil teroase si organice, in
tit bietil oameni din aces regiune, in dorul ape); iT zic acestui
lichid complex apa si trebue sa fie apa, cad bunul Dumnezeti
a lasat-o sa fie bauta in loc de apa.
Multe sate din regiunea stepelor judetulul Iasi se gasesc
in aceste canditiuni detestabile ; satul Rominestf s-ar putea pre-,
nurnara printre ele, data n-ar exista fintina Hulubel, care, dup.
cum vom vedea, tontine apa buns, in cantitate suticienta si cu
debit constant, ,din care se aprovizioneaza cu apa de baut toll
locuitoril satuluT, cind obicInuita secel5 din timpul verel a secat
celelalte fintinl. Insa aceasta fintina este prea departe de sat
si s-ar putea ca din aceasta cauz, insetatul locuitor in lipsa
unel ape bune, sa se abatA cite ()data la izvorul tuturor relelor
sociale, la fintina degenerArel fizice si morale la ,Circiuma".
Sint couvins ca lipsa unet ape bune, eel putin la locuitoril sateni,
contribue in parte in a-I indemna si deprinde la bautura de
spirtoase. SA nu .mi se oblecteze cu argumentul ca sint betivI
destui si in localitAtile uncle apa este ireprosabilA, .e0 nu sustin
contrariul, sustin ins pe baza observatiunitor, ca betivit sint
rua,T numerosi in regiunea stepelor. In localitAtile uncle exista
apri bunA, chiar data tuica si celelalte bAutm 1 alcoolice sint la
indamina orIcArul tAran, tows' femeile care consuma aceste
bAutuil sint rani, pe cind in regiunea stepelor unde in genere
apa este rea, femeile beats basarnacul una cu batbatil, derrin-.
zind din leagAn si pe copilasil Ion cu acest vitill. 0 apA, turbure,
sAratg, sAlcie sail amarA, mirosind a nArnol sail a pricioasA, cu
un cuvint o apa rea, nu indeammi pe nimenr s-o bea cu plAcere,
si orl de cite ors oniul are prilejul s o InlocuiascA cu alto ban-,
turn mai plactitA, in mod firesc cautA sa se sustraga trebuintel
de a bea o apa d. zgustAtoarc.
Dar nu uurnal aceasta ar .11. din punct de vedere sanitar,
ineriminarile ce se pot aduce apeT err care se alimenteaza satele
din zona stepelor ; oricine s-a ocupat cu igiena rurahl sa putut
incredinta ca apa pe care o consuma locuitoril acestel zone nu
este garantat5, in Mel un chip, in potriva contaminArilor.
14 Valerit Rosculet
Taranil saps puturi orl unde gasesc apa mat aproape de
suprafata solulul ; d. ex. in zona stepelor judetnlid Iasi, cele
ma! multe puturl sa gasesc linga Iazuri, 'Mitt saa mlastinl. 1st
poate dar oricine inchipui calitatea apeI pe care o contin aceste
puturl, cAcI in cele mat multe casuri apa din ele nu este alta,
decit apa colectiunilor de, apa statatoare din vecinatatea pu-
turilor. Din apa until aseminea put, din satul Vladeni, sau dez-
voltat dupil 48 ore de insemintare pe piaci de gelatins, nu mat
putin de 120,000 bacteril pe cm. c.; coloniile de lichifianti eraa
asa de numeroase incit numaratoarea for ne-a fost imposibila a
treia zi ; am putut izola staphylococcul pyog. our ; bad. termo;
b. subtilis, fluorescens, putrides si liquefaciens. In apa putulul
de pe malul drept at Bahluetului din tirgul Podul Iloae (Bah-
luetul este tin piraa ca curs inset care formeaza numeroase
baltoage in mijlocul tirgului) in vecinatatea caruia se ivise epi-
demia de Febra Tifoida, la persoane care intrebuintase aceasta
apa in alimentatie, facind examenul bacteriologic, dintr-un imens
numAr de colonit ce s-at dezvoltat, am izolat b. coli, fluorescens,
liquefaciens si putidus ; mesentericus ruber ; termo ; violaceus ;
subtilis; staphylococcul pyog. our ; streptococut alb etc ; este a-
devarat ca n-am reusit sa izolez B. lul Eberth ; cu Coate acestea
mai era nevoe sa-I gasesc pentru ca sa. condamn apa acestul
put pentru totdeauna, cind baligarele si dejectiunile oamenilor
formaii o patura niai groasa de tin metro pe tot malul si in
fundul piraulta de linga put ? !
In toamna anulul trecut se iveste o epidemie de febra. ft
loida in satul Goesti din comuna Sirca. Transportindu-mA la
fata loculul, constat ca toate cazurile, in numar de 12, eraa dis-
tribuite intre locuitoril cari intrebuintati in alimentatie apa until
put sapat in talvegul SV. al vaei dealulul pe care este asezat
satul. In vecinatatea acestul put, tot sesul din vale este o mlas-
tina. Facind examenul bacteriologic al apeI din put, gasese B.
lu! Eberth insotit de coli ; linga mlastina si in sus de put eraa
ImprAstiate dejectiuni omenesti; iniastina comunica cu putul, a-
reasta am putut-o dovedi varsind o mare cantitate de fucsina
acida, care a apilrut in put dupA o saptamina, relevindu-se pre-
zenta substantei colorante Kin acid acetic.
 Alimentarea satului Rominesti cu apa buna, 15

As putea inmulti examplele pentru a demonstra pericolul

la care sint expusi locuitoril satelor care se alimenteaza cu apa
de infiltratie localfi, cad in toate satele (Aroneanu, Lunca Ce-
tattle); Golaesti, Stinca, Tutora, &idea Prisacanl etc.), _urule
s-au ivit epidernia de febra tifaida si de disenterie, apa puturi-
lor era sati aproape de suprafata sehilui (1-4 m.), sat puturile
se aflau in vecinatatea uriel ape stataLoare din sat sail de la
margina lei; Tar incheerile esite din examenul bacteriologic tot-
deauna s-au pronuntat pentru condamnarea acestor puler!.
Pentru acea cestiune relevala de eminentul meti profesor
General Dr. Demostben este grave si reclama o solutiune grab-
nica si demna de cultura corpuluT nostru sanitar, si de progre-
sele pe care le-a realizat tam, o solutiune din acelea careia sa
nu i sä poata opune de cel ce distribaesc fondurile publice, o-
bicinuita lipsa de buna-vointa exprimata in zicerea : nu sint
wiljto ce.
(:onsideratinui sauitare asupra satului nowinetti
Satul Romanesti face parte din comuna Movileni, este si-
tuat la 47° 17' latitundene N. si. 24° 58' longitundene E., in
Zona superioara a stepelor judetului Iasi, la o altitudine intre
121 si 151 in. deasupra Marei Negre. Vatra satulul este cuprinsa
intre dealurl ; casele sint distribuite pe coasta si pe vales for-
mats de dealurile Rominesti si cimitirul. Poporatia este de 726
locuitoil sat 193 familil. TLtt locuitoril shit razesi de pe tirnpul
WI Stefan cel Mare, parte din el sint chipes1 si viol; multi au
gospodarii bune, vile multe si nu sint inpestritati cu strain!.
Locuitoril acestul sat in curs de 10 ant nu s -au inmultit de loe;
la recensemintul din 1889 erati in acest sat 182 familit cu 739
suflete, pe cind la ultimul recensemint desi numarul familiilnr a
crescul la 193, totusi numarul locuitorilor a setizut la 726. Acest
fenomen se datoreste, dupa cum vom vedea imediat, in primul
rind epidemiilor si apol einigratiunilor intr-alts parte, de obicei
la orase, Tar apel, in on -ce caz, indirect.
Mijlocia natalitatel pe deceniul de la 1890 'Ana la 1900 a
fost de 41°/00, Tar a mortalitatel aproape de 37°/00; ceea ce do-
vedeste fats de constatarile de mai sus ea neinsemnatul exce-
dent realizat prin natalitate a 1.)st Intrecut de aceT rani au
16 Valerie Rosen let

parasit satul, probabil din cauza stritntoraril locurilor de hrana.

In cursul perioadeT celor 5 ant din !Irma, s-a produs o inibu-.
natatire remarcabila in miscarea poporatiei acestul sat ; natali-,
tatea a crescut la 44 ° /00, tar mortalitatea a scazut enorm, asi-
fel mijlocia mortalitatii a scazut pe acestl 5 ant din urtna la
223! °Ic) ; pe ac6asta perioada proportia natalitatel din satul Ro-
minest1, intiece proportia natalitatet din satele statelor occi-
dentale cele mai favorisate, Tar irr ceea ce priveste motalilatea,
a fost aproape tot asa de redusa ca in occident. Reducerea
cifrel inortalitatei se datoreste numal apliearel wasurilor sani-
tare, dupa cum am demonstrat intr-una din publicatiunile noastre
anterioare1).
Mortalitatea excesiva in cursul anilor de la 1890-1899 nu
are nicl o legatura cu factori naturals at locatilatet; marea mor-
talitate constatata este rezultalul epidemiilor care a bintuit satul
in runt 1892 (anghina difterie6), 1893 (variola), 1896 (anghina
difterica si scarlatina) si in 1897 (tusa convulsive). Epidemii de
origine bydriea, ca febra tifoida si disenteria, nu s-a inregistrat
nicl un caz de mat bine de 13 ant. Nu reese day din cercetarile
noastre ca factoil demografici ar fi fost inflaPritati intr-un wod
direct de apa cu care este alimentat satul. Curbs morlalitritil
pe deceniul rnentionat ne arata din contra o inriurire asupra
trecventet mortalitatiT exereitalii mai milt din partea agentilor
climalicl debilitant.T, si a unor boale epidemice in a cAror nazf-
tere si evolutie nare nicl un rol apa de 'Mut.
Cu toate acestea, factorul igienic, apa, nefiind in saint Ro-
minWl corespunzAtor cerintelor igienel, desi nu a influentat
intr-un mod evident miscarea poporatiel, totu.si a favorizat rms_
terea unor conditiunl care modifies pe nesimtite dinaudea aces -
tel poporatil, predispunindo la um le bnale. Sa ma explie ae-
tualmente sc afla to valra satulut pe coastele dealurilor si fa
vale 22 fintint, la adincime de la 2-6 metri ; apa acesior fintini
este din pullet de vedere igienic condamnabila, continind in di-
solutiune proportiunt wart de sarurf, ca cIortira de sodia, sulfati
si carbonalt de magnesia, de *cake, nitratj si nitritI in esces ;
1) v. Igiena qi Mecttcma Pracreca No, 2. {905., Importanta econo-
mica a serviciulut sanitar".
 Alimentarea satulu! Romanesti cu apa bunk 17

-gustul apel din aceste puturi fiind salcia, sarat sau arnar, nu-
mat o parte din locuiteri o intrebuinteaza in alimentatie, si nu-
maT apa salcie; cea mai mare parte 41 procura apa de baut
'de peste deal de la fintina Hu [Ube'', care se afla la o departare
Ina! mare (un kilometru). Puturi le cu apa sarala salt amara sint
parasite, sat) apa for seveste eel mull la spalat, si in titnpul
ernei la adapatul vitelor locuitorilor din partea de sus a satuluf,
In. epocile secetoase ale anulul mar Coate aceste puturi seaca
salt apa for devine turbure si atit de incarcata cu stiruri, incit
mat nu are nicl o intrebuintare. Din cauza acestor imprejurarl
strabunif locuitorilor de astazi neavind unde sas1 adape vitele,
art oprit la marginea de jos a satulul apele meteore ce se scurg
In spre sat de pe versantil corespunzatoi al dealurilor ,vecine,
died astfel, nastere Intel mar! baltf, a carer apa infecta Mc! vitele
n-o mar beau fart pericol de imbolnavire. Neajunsurile acestor
balti se resimte in frecventa paludismulul care n-ar avea nicl
o ratiune sa existe in acest sat, asezat pe cost*, data destep-
taciunea onaubli intunecata de necesitafe si de neptisare n-ar fi
mijlocit formarea acestor ape statatoare, medii prielnice pentru
dezvoltare si inmultirea ageotilor de propagare aT endemic! pa-
lustre. In fiecare an exista in satul Romineslf 40-50 adult!
bolnavi de paludism, si foarte multi copif ; urmarile acestor itn-
bolnaviri sint foarte grave, cad pe linga ctt sustrage economiet
nationale un numar insemnat de brate, tocmal in tolul muncei,
pe linga ca darapana organizmul celuf invadat, secatuindu-1 vi-
talitatea, pe linga ea imped:ca pe bolnav de a 1 agonisi cele
trebuincioase tralulul, aducindu -1 in stare de mizerabil, dar pro-
voara din an in an tot mai mull., si produce, flint! secundall de
alcoolism 1), degenerarea tedede a acestul neam de oamenl voi-
nici si destepti, a! carol. strabuni ati contribuit la couservarea
pamintulul sfint al patriel noastre, la conservarea acelei Alma
1) De shills, tuberculozit pulmonara si conjuetivita granuloasa nu
este air! un caz In acest sat ; de pelagra sint 2 ldarhatj si 2 femeT. Alum-
listnut este foar e tains, tot1 adultiT consuma bauturl alcoolice fart deuce-
bire de sex ; serbatorile fiecare individ adult bea in medal 200-250 gr., Tar
in zilele de lucru 60-100 gr. basainae, se bea in acest sat in inedib 2,000
litri alcool absolut pe an, pe linga vinul si rachiurile de tescovina pe care
le produc locuitoriT care aii vil si pe linga vinul pe care -1 puu in vinzare
cele trot circiutne existente. Sint 10 barbatt si 3 femel atins1 de alcoo-
lism cronic.
2
18 Valerie Rosen let

parens" fara de care nu se poate concepe partea .etica 'a iubirei

de oameni si a demnitatel de otn.
lath pentru ce cliestiunea ape! in satul Romanesti merita
o deosebita ]care aminte; no! reclamain o urgenta si favorabila
solutiune din partea celor cliematl sa se proriunte asupra ali-
rnentarei acestul sat cu apa buna si suficienta.
Dupa cum am aratat mal sus, toate puturile din sat contin
apa nepotabila. D-I Durin harnicul invatator din Romanesti, In
dorinta de a se face folusitor consatenilor sal, ne-a atras aten-
tiunea asupra izvorului fintinel HulubeT, situata la an Mill. de
sat, facindu-ne o serie de propunerl privitoare la modul cum ar
fi cu putinta sa se aduca apa din acest izvor in sat. Fara in-
doiala, ca am tinut sama de propunerile d-lul Dorin, cu alit mai
mull ca veneaa de In unul din eel cliemati sa ne dea concursut
pentru imbrinatatirea stare! sanitare a taranulul, insa trebue sa
marturisesr, ca n-am avut incredere in considerationile sale
pentru ca le lipsea criteriul stiintific. Dupa ce am cules Coate
dafele care ne-ar fi putut interesa in aceasta cestiune; dupa ce
am facut intr-un mod sumar, dar cornplect, cercetari igienologice
asupra ape! puturilor din sat, incredintindu-ne ca aceste puturi
contin o apa rea si in cantitate insuficienta pentru trebuintele
alimentare ti gospodAresti ale one! poporatit de 726 suflete
care dispune si de vre-o 2500 capite de vite mar! .si midi; in
fine, dupa ce am facut la fata locului toale studiile trebuincioase
pentru ca sa ne puLem worm* in deplina cunostinta asupra
acestel cestiuni, astazi sintem in masura sa opinarn ca alimen-
tarea cu apa buna si suficienta a satului Romane,s1.1 este nea-
parat necesara, si este posibila cu cbelluell relaliv midi.
(Ira It nit a).
pr. Valeriu Roculet
 Rominii din Sirbia

evista sirbeasea din Belgrad Srpski Knjii3cni

Glasnik, in nurnaru-T de la 1 lanuarie 1906, incepe
sa publice asupra Rorninilor din regatul Sirbiei un
studiti cu titlul Printre Banana noqtri (Kroz
rase Rumune). Aceasta dizertatie datorita dlui Dr.
tilt R. Giorgeviel e rezultatul nu mime al ceree-
la; 1 Jj'' Larilor prin biblioteel ale autoruluT, ci tot deodata
si al uneT ealatoril a sa printre aces Romini din
Sirbia. In introducerea, care precede cercetarea sa,,ne spune
V\1 d. Glorgevici (pare-se, un magistrat din Belgrad) ea acest
studio e mai mull o sebita din alto! mar mare; dar ea ,pe a-
testa din urma 11 va da In lumina mime dupa ce, ealato-
rind in Rominia, va invata bine limba noastra, ass cif Cu a-
%
jutorul eT sa-si poata da socoteala de Rominii din Sirbia din
toate punctele de vedere.
Fiind-ea studiul e, chTar si supt aceasta forma, destul de insemnat
pentru nor, socotim ea facem serviciu culture! romine, traducindu-1in liipba
noastra pentru Arhiva; cad merits cu atit mat mull a fl trad us si impartasit pu-
bliculul nostru, cu tit nimenT pin -acorn n-a adunat datele statistice oficiale
pe earl ni le da el. Prof. Dr. Gustav Weigand in brosura sa: Die Ruma-
nischen Dialekte der Kleinen Walachei, Serbiens and Bulgarians, Leipzig
1900, pe care o publics in urma !mei calatoriT ce o facu la Rominii din
Sirbia, afar lipune (la p. 16) ea: Eine serbisehe Statistik, die auch die
Natiinalitat angiebt konnte Leh nieht auftreibeu", main pirtM sa-ml pro -
cur o statistics sirbeasea, care sa arate si nationalitatea"...Declaratie care,
in urma sludiului acestula al d-luT Glorgeviet, Lie di o noun dovada tit de
superficiale si usurele 1) sint luerarile d-luT Weigand. S,-apol,nol it tridueem
aci eu alit mai bueuros en tit. poste, el va sluji drept indeinn, ca ministerul
nostril de instrurtie sati o alts institutie eulturala sa dea unuT invatat si
cunosealor al limber sirbe Ronan putinta de a stadia din punctul de ye-
dere rominesc pe ace! frat! din Sirbia cart numara peste 100.000 de suflete.
Ilie Warbuleseu
In regatul Sirbiei Rominii traesc pe spatiul : aproape deja,podi-
sulRtnie pia la Duntire si dela Morava Mare pint', la Timoc, tocmai
in patru cercuri ale Sirbiei de nord-est : cercul Timocuhti (in
dont], districte: Zaieciar ,si Bolievat), cercul Morava' (in trei dis-
tricte : Paracin, Despotovat si Resava), cercul Pojarevatului si
Grand. Rominii earl, dupli, datele statistice oficiale ale noastre
1) Alt sot de superfieialitate a luerarilor d-lut Weigand a se vedea
in cartea men : Banana fatti de Sirbi §i Bulgari P. 52.
20 Dr. 1141h. R. GjorgeVi6

se gasesc in celelalte cercuri, sint sari locuitori neStatornicl, sau

muncitori, sail de felul acestora. Nu se afla Romini, carl sa,
traiasca in grupe in celelalte cercuri ale Sirbiel.
Cel mai multi Romini se afla in Sirbia spre Dunare si
Timoc, si cu cit mere spre miazazi si apus, cu atit eT sint mai
putini. Cele de pe urma sate ale for sint la miazazi in cercul
Timocului : in districtul Zaieciar, anume satele Bor, Brestovat,
Prlita, Nicolicevo, Grlian, Slivar, Bucie, Topla, CrivelT, Lubnita,
Gamzigrad, Metovnita, Ostreli si Slatina ; si in districtul B011evat,
satele : Balaconie, Savinat, Bacevita, Dobro Polie, Zlot, Lucovo,
Mali Izvor, Osnici, Bogovina, Podgorat si *arbanovat. La apus,
cele de pe urma, sate rominestl sint in cercul Moravei in dis-
trictul Paracin : satele Bigrenita, Batinat, Vlasca si Supsca ; in
districtul Despotovat: satele Isacovo, Beliaica, Jidilie, Tozer° si
Resavita; in districtul Resava : satele Bobolia, Vitejevo, Sabo-
tita, Iasenovo, Troponie si Gladna. Mai departe la apus, satele
de granita rominesti sint in cercul Pojai-eval, in districtul Mo.
ravel : satele Rosniac, Kocetin, Vlaschi do (---valea Romineasca),
Vrbnita, Miriievo, Orlievo, Sviliarevo, Ticevat si Porodin ; in dis-
trictul Pojarevat : satele Brejane, Petca, Poliana, Slivovat, Velico
Selo, Trniane si Zabrega.
Dupa cunostinta mea, mai inainte erah Romini chiar si in
citeva sate dincolo de Morava Mare ; dar treptat ei sau sirbizat
cu desavirsire, asa incit astazi nu mai exista. Dupa statistica
din 1859 a populatiel din Sirbia, erail Romini Inca, si in cercul
Smederevo, in regiunea dintre gurile Moravei si ale IezaveY, cu
deosebire in satul Culice, in total 264 de suflete ') ; dar acurn
acesti Romini sint sirbizati.
Pe tot spatiul Sirbiel nordestice unde locuesc Rominil, eT
nu traesc singuri, ci satele for sint amestecate in multe locuri
cu sate sirbesq; si, fata, de satele in cari traesc Sirbi curati, for-
meaza minoritate. Pe intreg spatiul unde se afla locuitori Ro-
mini in Sirbia sint cam la 425 localitati, dar din ele numal in
165 sint Romini in numar mai insemnat,cea ce dupa cercuri
se prezinta, astfal :

1) .131.:41vopis Sa-bijq, 1, 91-92.

 Rominil din Sirbia 21

In cercul Timoc (in dou6, distr.) sint 49 sate sirb. si 26 sate rom.
lt r, Morava (in trei distr.) , 95 14
11 71

n o Pojarevat , 193 69
1) 27 7,

71 12
Craina 77
85 ,, 2, 56 77

In total 422 165

Dar trebue sA, se stio, 0, in multe sate rominesti sint si
Sirbi, cari adese-ori in unele sate formeazA, majoritatea populatiei.
Facerea statisticei populatiei cu ajutorul recensemintului s-a
inceput in Sirbia ina in Iunie 1834 Atunci, potrivit cu mijloa-
cele acelei vremi, s-a facut un destul de precis recensemint al
populatiii si averii imobiliare a SirbieT, mai ales cuprivire la dou6,
nevoi cele mai de seams, : la da,ri si oaste. Toate celelalte date
s -au lAsat la o parte. Din aceste motive, nici Rominii n'au fost
despartiti ca locuitori deosebiti, ci au fost numlrati la un loc cu
Sirbii. Din aceleasi motive, tot astfel e numaratA populatia Sir-
biei si in multe recenseminte de mai tirziti; si de acela nu gAsim
pe Romini deosebiti nici in datele recensemintului de la anul 1841
si 1843, si pentru acel timp nu putem spune nimic despre nu-
marul lor. In recensemintul de la 1846, erati in cele patru cercuri
pomenite, in locuril; in cari treiesc Rominit:
In cercul Trnoreca . 19545 Rominl si 18719 Sirbi.
1) 1)
Clupriia. . 7348 35563
11
Pojarevat 36696 11
62999
1)
Craina 33626 18272
In total . 97215 135553 Sirbi 1).
In numtirul Sirbilor aci nu sunt socotiti acel Sirbi cari trs
esc in satele sirbesti din cercurile pomenite.
Din datele tiptrite ale recensemintului din 1850 de asemeni
nu se poate determina numarul Rorninilor din Serbia. InsA, precum
ne incredinteaza, sectia economico-statistics, aMinisterului de Finance
prin recensemintul din anul 1850 sint reprezentate si acele localitati
in earl Rominii traesc neamestecati salt amestecati cu Sirbil, si
aceasta asfel ca apoximativcu o gresala eel mai mult de 5°/0
se poate arata citi Romini traesc in cutare regiune din Sirbia 2),

1) V .Iakg66: 0 plemennomK sostavj naselenija Knjaievstvg Serb-

skoms. S.-Peterburgg 1873, pag. 20t1.
2) Dre'avopis Srbije, I, 91.
22 Dr. Tih. R. Gjorgevli'

Tar in acest chip se aflA c6. in 1850 erati in Sirbia cam 104,343
RoMinl fatA, de 828,999 Sirbi.
Dili datele publicate ale recensemintului din anul 1854 de
asemeni se poate vedea nutrarul Rominilor.
Dupa datele recensemintului din 1859 eraii. in Sirbia, in a-
cele patru cercuri in earl trAesc RothinT :
In cercul Trnoreca . 24232 Romini si 22658 Sirbi
PI PP
Ciupriia 8064
, n 41852 9

V Pojarevat . 47690 9 74969 PP

n n Craina . . 42607 » 0 20304 77

In total . 122,595 9 159,783 9

Din datele recensemintului populatiei Sirbiel din anul 1863
nu se ved6 numArul populatiei romine.
Prin recensemintul populatiei Sirbiel din Octombrie 1866 se
atb. in Sirbia:
In Belgrad . . . 33 Romini si ',4612 Sirbi
Topcider . . . 0 77
136 77

Cercul Alexinat .__

0 0 48136 Pi

9 77
Belgrad 77 9 63880 77

9 1, Valievo PP 17
83483 71

77 0 enfajevat ._ 71 77
55079 77

9 PP
Cragulevat 6 77 ty 98141 9

PP 9 Craina 42862 9 7,
70293 9
X 77
Crusevat 1) 1, 67439 n

0 V Podrina ___
n PI
.48827 0
77 0 Pojarevat 48507 77
140601 77

Pl )3 Rudnic 1 0 n 47467 11

Smederevo 30 60077
)1

0
9

77
Ujita _ .//

9
9
, 104377 9
0

n PI
Trnoreca 26056 PP 9 53284 n
9 9 Gluten n 58037 9
7) I, Sabat _ 77
PP

77
73619 0

0 77
Clupriia 9840 9 77
55884 77

PP PP
Iagodina 1 n n 62184 17

In total 127,326 1,215,576 Sirbi 1).

Din datele recensemintului din anul 1874 nu se poate ve-
dea numArul Rominilor.
1) Dr:eavopis Srbije HI, 100.
Cr3
C\1
Dalai datele recemzemintului din a. 18S4 erai In Sirloin:
CERCUR1LE
ROMINI SIIII3 I
In new (
In sate 74
.4.J
In erase II In sate 7t2
...,
I
i
-.;"
2 '"'
i -30
Q
w,
LOCALITATILE 2
.0
'F'd
.
4..

-13
--
0
.-
.
--,ii:
.0
1
<2
3.9
..9.
rzl
i'-' .0 1
<...

I +'
.9
-1;
''''
.0
I
w
m
1.4
II 1
.5
-- -- 3940 3562 7502 30271 29006 59277 06809
Alexinat
-- -- 1431 3092 42228 40377 82605 85697
lielgrad 1661
\Tallow+) -- -- -- 4445 3184 7639 45390 44406 89790 97435
Vran)a 2 2 4 4 4480 4267 8717 29289 27834 57123 65870
Ilgodina 1 1 2 2 3368 3143 6511 31631 30575 62206 68717
enlajevak 1 2 3 -- --. 3 1798 1664 3462 29818 28581 58399 62861
-- 4 4 2 2 6 8400 6617 15017 52321 51485 103806 11882
Cragulevak
CraIna 1607 1423 3030 24790 24199 48989 52019 3983 3512 7445 11483 11221 22701 30119
Crneval, 2 I 3 3 3719 3071 6790 37775 37072 74817 81637
Ni., 3 4 7 5 5 12 13765 12727 26492 53426 54036 101162 130954
Piro1 1 1 -- 1 4704 4186 9190 34391 32961 67355 76515
07 Podrina , 1807 1562 3369 28935 2884 6 57781 61150
Pojarevat 750 615 1365 28787 27416 56203 57568 9101 8110 17547 5228 50967 103255 120802
11 ildnie 1 1 2 2 769 54 1293 28898 28690 57588 58881
Smeder'vo 29 21) 49 -- -- 49 4476 3523 7999 40523 39742 80265 88261
-- 2339 2131 1169 31364 31068 65132 699(1
Toplila
MI Ilia 68 28 96 5368 5157 10525 10621 7619 6853 14172 22107 21231 43338 57810
-- -- -- -- -- -- -- 5198 4611 9809 59028 59353 118381 128190
Nita .
Trnorera 281 663 544 14725 14082 28807 29351 1269 1074 2313 13147 12542 25689 28032
Clarbn 3 -- 3 3 3191 2558 6049 30394 36815 72709 78758
Rabat -- -- -- L- 5211 4332 9513 40232 39120 79654 89197
Belgrad (or:T11) 43 40 83 83 15890 12001 27891 27891
In lolal 2792 240% 6196 83677 70851 144531 149727 11 1723 91978 206701 753912 732730 1187672 1693373
1) Drzavopis Srbije, VI, 259, 263 si 267.
 bct

Dupe reeensemintul din 31 Deeenthrie 1890 erau in Strbia :

,er vumv Is=sew:

CERCURILE
ROMINI SIRBI
In °rase In sate a In °rase In sate 73
Sl «.
Ts O of
0 .. 2
. i,6'
S g'
C
2 A 2 :g g
LOCALITATILE tF3'
6 = 0 C
1 21 I di . I% A 4 9 A . .E.
41

ValIevo 2 - 2 4(1 27 73 75 5532 3606 9138 51027 49907 100931 110072

%la

Vrania 1 1 2 9 1 10 1211227 10366 21493 63023 59599 122622 144115

Craguieva t 11 8 22 8 2 10 32 11258 8176 19731 59871 59456 119827 139061
Cratna 1700 1582 3282 24995 24634 49629 52191 4443 3870 8313 14031 13579 27610 35923
ICI

Crupvat 16 1 17 72 55 127 111 8109 6248 14357 66926 65381 132308 140664
Morava 100 55 161 4182 4127 8309 8473 12733 10871 23601 63411 61875 125286 148820
1

Pirot . 1 1 - 1 1 2 7511 6829 11310 53019 51401 101120 118823

Podrina 23 5 284 2 6 31 7562 6172 13731 78862 77844 156706 170440
Pod nnav 71 58 129 346 278 624 753 6697 5132 11829 94916 92457 187373 199202
PojareVa t 905 712 1617 25501 24697 50198 51815 11577 9372 20919 63358 62259 125017 146566
Rudnie - 1 1 - 1 1 2 6028 3C55 9683 70748 70168 140916 150599
2 2 2 83619 90539
P11141010

Tim oc 401 281)1 6912 42130 41489

Toplita 1 1 2 2 4 5 8218 2703 5921 58530 54702 113232 119153
Ujit a - -- - - - - - 5837 4373 10241 62875 64090 126965 137179
Touren 174 133 307 11623 14214 28737 29044 3610 2732 6342 16160 16061 32221 38566
Belgrad 131 61 195 195 26413 16823 43236 13233
iV is 177 8 185 185 9884 7039 16923 16923
-- - -- -- - -
% In total 3327 9696 5953 69688 68013 137731 143684 145561 111225 250786 858887 840271 1699158 1955944

1) Stotistika Kraljevine Srbije, e. I, partea V, pag. 114 -115.

 fi. 3r-dr trno, ,

r"
4
Is.
-..
°

. °
viPtrai
1

SVl :I/ R 'nkt

F... 6'

Dejunula (in pinaccleca din Jai) pedical Jvt. S. Regelui 'Rorrilniei Carol r
Grayura pe aroma de Constantin D. Stahl ') (dupa tabloul lul Francisc //Luis b.itranul
1) Din lipsa de spotlit, despre activitatea autoruluT vom da notiti in Nr. viitor. A.
 cJ
Digni reeensemlniul din 31 Decembrie 1895 cram :

CERCURILE
ROMINI - SIRBI '
In . In sate In orase In sate
7i _
Si _--- orase ,..,
- .a - ..., 2 - 3 Tr - -
...
r r °'
r
4D
3.
t2
.e. ..9. ,F: -0 2
il 'A . g 5

total In
LOCkLITATILE
,
.
.0 ,q ,n AD aa ,p,
. .0 a ,n
i
.,.. 4: 5
0
1

Valievo 9 4 13 17 926 39 0059 4213 10272 54286 53199 107485 117757 t:J
VranIa 1 1 25 1911 45 11324 10679 22003 68760 65375 131135 156138
82 16 98 3 -- 3 101 11760 8779 20539 62356 62123 124479 145018
CraguIevat
Craina 1225 1159 2384 26246 25931 52198 51582 4885 4310- 9195 13817 13645 27463 .36658
8 1 9 127 144 271 280 7990 6365 /4355 71992 70735 142272 157082
Cruevat
Aloiava 117 47 161 4596 4523 9119 9283 13737 11971 25708 69131 66978 136109 161817
Pivot 0 11 17 4 4 21 7869 6881 14753 55515 53929 109144 124193
Podrina 4 4 8 118 105 223 2:11 8408 6173 14881 83957 82795 166752 181633
Podunav 109 99 208 214 118 362 570 7396 5015 13011102590100187 202786 2,15827
Narevixt 1441 1031 2178 28829 28004 56833 59011 13054 10917 23971 64551 63315 127896 151867 04
ct
Rudnic 1 4 5 10 5 1 20 6019 3816 9855 75212 74284 149196 159351
Thnoe -- 1 1 45 62 107 108 4068 2996 7061 41919 11081 89000 96070
Toplit,a 3 1 4 1 1 2 6 3750 2889 6639 61295 60264 124559 -131198
ilUita 1 2 3 3 5537 4500 10037 67152 67866 135018 145055 '

Trnoreea 222 180 414 17357 16996 34353 31797 4411 2967 7378 15156 15041 30197 37575
168 119 287 287 29317 18661 47981 -- -- 4.7981
fielgra4 '

Ni t; 111 15 126 126 10761 7491 18258 18258

In total 3213 2707 5950 77606 75931153560 159510 156368119562275930918690803853 1807552203182

'1) Statistica Kraljeaine Srbije, c. XI I, 276,

 Dupii recensemintul din 31 Decembrie 1901 emit:
CERCURILE _______ ._._
'ROMINI
- -- S IRB I
In orase I In sate 3 In orase In sate
§i 74' - . 2 "Ei -;- 11 .9 1.-.
.. - 73 z' - 4
o
.....
LOCALITATILE f. ii
a
:3 i. i
4
2 ,...
a E ' E .5
A ,F ,g .5 ,0 44 5 4 w 5
Belgrnd 36 25 61 136 130 2k6 327 2200 1718 3918 59690 57479 117169 121087
ca V hero 13 -- 13 47 46 93 106 7309 4560 11939 58844 57517 116361 128300
Wan1a .
5 18 23 2 -- 2 25 14370 13293 27663 90605 87152 177757 205420
CragoTevat 60 30 90 9 1 10 100 16470 12366 28774 64062 61.176 128238 157012
U2
Crania 1 1063 1026 2089 21640 21988 43558 54647 5723 4520 10243 20312 20013 40325 50568
Crn§evat 13 4 17 4 6 10 27 6049 4074 10123 63077 62602 125679 135802
77 Morava 74 21 98 4358 4317 8675 8773 14033 12153 26186 67251 65604 133855 159011
NO 1 36 7 43 -- 3 3 46 17727 11175 28902 71281 68112 139693 168595
Piroc 14 4 18 -- 3 3 21 6151 5167 11621 42308 4076 83073 94694
Ilmbina 5 1 6 295 308 603 600 8753 6808 15561 90911 90003 180944 196505
Pojarevat 690 621 1311 20174 19972 40146 41457 17019 13262 30281 76839 75803 152642 182923
liudnie 5 4 9 4 -- 4 13 7450 4692 12142 91241 90850 182091 194233
Snnederevo 18 36 51 93 58 151 205 6885 5420 12305 53539 53695 107234 119539
Minot: 210 138 348 1238(1 10047 21438 21781 8943 5302 11215 47178 47057 91235 108480
2 -- 2 -- -- -- 2 3621 3082 6703 42116 39623 82039 88742
Toplitt
Uriita 3 3 -- -- 8 6515 4241 10786 60012 60518 120530 131316
183 101 287 -- -- -- 287 14352 21942 56294 -- -- -- 56291
ltelgral
In total 2130 201.2 4472 59148 58809117957122129183911 133775 317686 999596 981269 1980865 2298551
(Urmeazil).
Dr. Tih. R. Gjorgevie
1) Statistika Kraljovine Srbije, c. XXIV, 98, 100-110,
 51r1) a\ de o rank

venimentele, cari de cittiva vreme se desfa-

soara la miaza noapte si mian-zi de regatul
nostru, arata, celor ce le urmaresc cu stiinta
si bagare de seama, ca Sirbil pot fi pentru
Romini un element de mare folos in dezvol-
tarea spre bine a vietii politice si nationale romine.
Pe prietenia cinstita a lor si a noastra va trebui sa
cautam a inradacina si sprijini statornicia integrintil
teritoriale de acorn a Sirbiei si Rominiei la Dunare si
Marea Neagra; si tot pe ea, (neuitInd a o lega si de cea a fra
tilor SirbilorCroatii), sa punem temeliile izbinzil nazuintelor
comune politice in Ungaria, dar s.i mai ales nationale in Macedonia.
.Aceasta conceptie, desprinsa din evenimentele isto] ice in-
sasi, ar fi bine sa fie chiar un program al intregil noastre ac-
tiuni politice externe. Et, in parte, am atras asupra-i atentia
inca in cartea-mi din anul trecut : Rolland fate de Sirbi §i Bul-
gall. Dar, precum spuneam atunci repet .si acum, ca, cea ce ne
lipseste, pentru ca sa intelegern bine ce avem de facut si cum
sa lucrnu cu acesti vecini ai nostri SirbT, e cunoasterea activi-
tatir si tendintelor reale ale lor. Si nul cunoastem, fiindca, ne-
stiindu-le limba in care ei TsT depun gindirea si simtirea proprie,
ne luminam asupra-le : sail din zvonuri cari de cele mai multe
on air drept temelie o tendinta protivnica lor, sail din presa a,
pusana, care ni-i prezinta numai din punctul de vedere al late.
reselor politice ale el. Iata de ce nu mai departe de cit in se-
 Sirbif fat de Romini 29

dintiA de la 10 Dec. 1905 a senatului profeSoral al UniversitAtil

din 10110 d. 1profeser de Arheologie Teohari Antonescu, aducind
verba 'de cartea mea mai sus pomenia, rosti gresala de fond at:
<:nimeni nu urA,Ste pe Romini, mai mult decit Sirbii,.
Fireste, o asa afirmare nu ramine decit, precum a si rA-
,Mas, o pArere PersOnalA trecutA numai in procesul verbal al
Unel sedinte ; fiiindcA, ea are de temelie nu realitatea lucrurilor,
ci pe de o parte : necunoasterea faptelor, far pe de alta o ten-
ascunsA, de intrigi a bisericei catolice din Ungaria (tending.
dintA
Pe care no stie d. profesor). CAcl, acel ce urmAreste actiunea
'politicA si de on -ce sol a Sirbilor, si care poate citi simtirea si
gindirea Ion in presa sirbeascc'i insdsY, (far nu in zvonuri si-n
presa apusanA), vede aceea ce nu poate vedea necunoscAtorul
limbil sirbe, cA dinpotrivA : si poporul sirb si toate partidele po-
litice din regatul sirbesc nu simt si nu manifest, decit prietenie
fatA de Romini, precum nu inteleg interesele for decit ca fiind
comune cu ale noastre.
Voim dovadA despre aceasta in actinnea for ?
Dar cum ail lucrat Sirbil din Ungaria decit la o laltA si
prietineste cu Rominii impotriva candidatilor guvernamentali
pentru parlamentin ultimul timp ? Cu toate cA, o chestie bn-
neasca : aceea a averil unor minAstiri, pe care o pretind Rominii,
putea sa I dezbine!
Sati, de asemeni, cum lucreazA Sirbii in Macedonia, decit
prietineste fatA de aspiratiile armine de acolo? Cu toate cA, de
s-ar lAsa influentati de unele intrigi, ar putea sA ne punA piedici,
el cari tocma.i trAesc in bune legAturi cu G-recii si cari chiar au
cApatat dela biserica acestora douri episcopate proprii la Prizren
si Skoplie.
i iarAsi, fait chiar de regatul nostru, cum lucreazrt eel at
Sirbiei, decit cu rivna de a ne lipi cit mai mult unit de altil nu
numai sufleteste ci si econorniceste ? CAci, n-ar trebui sr, Se
treacri cu vederea, tragerea de inimA cu care si Sirbii asteaptA
inchegarea unel conventil postale a \noaStre ca dinsil, precum si
statornicirea legaturilor economice cu of prin pbdul de peste Du-
nire Cladova-Severin de care se vorbeste.
IatA actitini Cin cari se poate simti-n destul de bine el
Sirbil ne sint si vor sri ne ramina prietini.
SO Ilie Barbuleseu

Voira aciim, alitturi de acestea, si manitest5r1 scrise de

dragoste si prietenie ale Sirbilor fat6, de not ? E usor de arAtat ;
si e chiar nevoe, spre a se vedea, tot deodata, ce false cu-
'nostinti despre el a imrins in mintile unora dintr-ai nostri ne-
curmasterea limbil sirbe si decY neputinta de a urmAri in presa
sirbease, gindirea si simtirea proprie si adevarat6, a acestui popor.
In adevAr, acel ce, cunoscind limba sirba, poate citi in presa
eT insist activitatea parlamentului sirbesc si miscarea ideilor si
a tendintelor partideler politice din regatul Sirbiel, nu poate ve-
dea altceva decit ca : atit partidul liberal, care-i in opozitie, cit
si eel radical de la guvern nu inteleg rostul de lucrare politic
externa, a for altfel, decit de a urmAri cit mai statornice leghturi
tinstite si sincere de prietenie cu Rominia.
Iar aparitia cartel mele Rominit fats de Sirbi §i Bulgart
a dat un nou prilej de manifestare a acestor sentimente ale ve-
inilor Sirbi. Cad, IndatA, cea mai mare parte din presa liberals
de la Belgrad se intrecu in declarari de cit mai calda, prietenie
si apropriere de regatul nostru. Ziarele sirbesti Srpska Zastava,
tare-I chiar organul sefului partidului liberal, Beogradske Novine,
Gostioni6ar, Brattinstvo §i altele,une-ori chiar prin pana scrii-
torilor distinsi si oamenilor de frunte sirbi, ca fostul in mai multe
rinduri ministru Jivan Jivanovici si colonelul Protici, ne-ah ar6,-
tat ca partidul for chiar simte asa cum lucreazA si indrumeazA a se
lucra fatA de Romini si Rominia. Traduceri din aceste manifes-
ail de calda prietenie a preset liberale sirhesti s-an publicat
titeva in Voinia National d No. 5917 si 5917 din Ianuarie 1905
precum si in al meti Memoria. In toate se rosteste credinta si
rivna ca : in trecut raporturile Sirbilor cu Rominii au fost pri-
etinesti si sincere. Aceste raporturi se vor prelungi si in viitor,
hind -ca nu sint motive, nici politice nicT economice, de ciocnire ;
.si, aceea ce Rominil min. in Macedonia pentru conationalii for se
mMgineste la cererea : ca eT sa si poata cultiva in libertate limba
for nationalti si sa-si roan 'Astra individualitatea national6,
prin mijlocirea scolilor for nationals, " cum spune colonelul Pro_
-fief in Srpska Zastava de la 22 Decembre 1904.. .

Sau, tot la fel, in acelas ziar, No. 63 din Martie, 1905 seri e
ministrul Jivan Jivanovici : dad], d. Barbulescu nu a vorbit sur-
 Sirbii fata de Romini 31

33q, :1:101111111a,... aturyi raporturile reciproce dintre Sirbi si Ro-

.mi0a ar trebui sa Jlevie object de vie atentie din amindoua par-
tilkask precu,m a si fost alta data. Si un popor pi celalalt are
motiy de a vedea, ca in razbolul pentru neatirnare (1877-78)
!Pei 43e,de parte nu a sfirsit opera unirel si consolidarel sale. Si
,aceasta ii indrumeaza pe unil catra ceilalti. De oare ce intere-
sele Rominilor si Sirbilor nu se ciocnesc nicaieri, cu atit mai
mult pot amindoua tarile sa lucreze in. directia care e frumos ex-
primata in articolele d lui Barbulescu." Ast fel se rosteste si un
fost ministru sirb.
Tata dar cum cuno9,sterea limbii sirbe, in presa careia acest
popor, isi asterne el insusl gindul si sirntirea sa, ne dovedeste ca
cea mai desavirsita necunoastere a staril de lucruri si fasificare
a adevarului ar fi de am crede ca : nimeni nu uraste peRomini
mai mult de cit SirbiL Cad' actiunea acestora si presa lor ne
arata tocmai contrariul.
Dar nu numal atit, tendinta prietinoasa de apropriere cit
mai mare de Rominia o vedem la Sirbi--si in miscarea Mellor din
partidul radical care -`i chiar acum la guvern. Organul teoretic al idei-
lor acestul partid e revista din Belgrad Srbski KnjiZ'evni Glasnik,
al Orel proprietar, piny in momentul venirel radicalilor la cirma
statului, a fost chiar actualul ministru presedinte profesorul L.
Stoianovici. El binge, aceasta, revista, care-I in general reflexul
deilor si al tendintelor politico ale partidului radical, in numarui
de la 1 August 1905 vorbeste despre Bulgari, cu prilejul ultiMe-
lor evenimente din Balcani ; si lata ce scrie (la p. 232) despre
el si noi, ba chiar foarte semnificativ si despre raporturile din
urma cu Grecii : «acum se face [la Bu]gari] incercare de apro-
piere catre Rominia. Modul Bulgarilor de a face aceasta e acelas
mod meld si simplu : s'at schimbat telegrame cordiale intre
piste corporatii, se fac si se intorc vizite, se song articole fru-
moase, se cauta ,interese comune, puncte de atingere, mijloace
culturale, uita vechile certuri, osindesc pe Sirbii sovinisti si cu
deosebire Greci sent aratap ca prieteni comuni, jar Patriarhia
Constantinopolului ca adevrtratul rtiu facator al Rominilor si Bul-
garilor in Macedonia. Inc6rcarea e caracteristica c7nd se stie ea,
printul Ferdinand nu e siinpatic la Bucuresti, ca din pricina Do-
 Ilie BArbulescu

brogil Bulgarii nu steer% pe Romini si ea Bulgarif, ces-

tdr 2 aui din tirmA, fart. veste se inarmeaza, humai de aceia
flindca Rominil sint bine inarm.atf.... Bulgaria izOlata in Macedo.-
nia, si TRo minia Inca slab, in vilaetele Bitolia, taniha si Salonic
ail tot interesul ca acum sa se inteleaga intre sine. Dar indata
to va veni la vre-o proptea mat signs, Bulgaria se va preface
cit a uitat de toate... Ar trebui insa ca cit mat curind sa inceapa
ai se lucra la o apropiere z'inielegere intre Sirbia, Munte-Negro
§i Rominia.)
Tata dar cum voci nu numai din partidul liberal sirbesc, ci
Si din eel radical ne arata cit actiunea si sinitirea unanima a
Sirbilor fatit de not e: prietenie si pastrarea ei si de aci inainte,
pe temelul chlar al intereselor politico-nationale identice.
lar aceasta ne e folositor a sti, nu numai ca o simply en-
nostinta. ci si pentru ci pe prietenia cu ei ar fi bine sit interne-
fern actiunea politicel noastre externe si In miazit noapto si la.
miazn-zi de regatul Rominiel.
Jlie arbulescu.

.E.P1G-13A111E

Unui plagiator, quail to achirtistralie.

Am ca'zue pe gincinri frisk

La numirea Dunzitale :
Eri furai literatura,
Mine-I` plagiaparale.

VrenceVe-afar' naprasnic;
Delicata fi ne vestica
Tot se plinibci; n-o is vintul
Cunt e dinsa usurica ?
Valentin Bade
 Inceputul teatrulul in Moldova
xv.

; heorghe Asaki impins de acelasi dorinta co

o avusesa cu 20 de ant in urma, de a vede
T dindu-se si in limba romina reprezentatiuni
teatrale, lar nu numal in limb' straine, vh-
zind si progresul ce Meuse elevil de la
clasa de muzica vocala din Scoala Domneasca de la
Treisfetitele 1). sa incearca din nob. sa pule o temelie
sigura si trainica pentru asezarea si propasirea unuf
teatru rominesc. Cu multa truda sl staruinta, el reu-
seste sa alcatuiasca o societate de Boer' iubitorI de
cultura, din acea epoch, earl alcatuind un comitet compus din
Vornicul Stefanica Catargiu, Spatarul Vasile Alexandri si Gh.
Asaki, pune in anul 1836, bazele celel intai scoale filo-dramatice
romine, avind menirea de a cultiva si raspindi in societatea ro-
mineasca muzica si arta dramatics nationals,
lath ce gAsim soils in foala timpului, Albina romineascii °),
despre aceasta inscenare :
«0 sotietate de boeri doritori de musica, au informat prin
mijlocirea subscrierel, un Conservator filarmonic dramatic, unde
gratis (fara plata) se invata musica vocala, si declamatia In limba
patriel. Directorii Conservatorulut s -au ales d-nii: Vornic Stefan
1) Clam de muzitil vottalA a fost Inftinkail in an. 1831, si avea pro.
fesor pe Paulicer, care elnla si din harps. (\Tee albina rounineasea 1831 p. 69).
2) Auul 1837, pag. 55.
3
34 Teodor T. Burada

Catargiu, Aga Gheorghe Asaki si Spatarul Vasile Alexandri, care

s-a insarcinat a fi si easier acestui Conservator, asezat in o cask.
particulars aproape de Sf. Ilie. Dl. Paul Cervati, tenor artist in-
semnat, Si pl. Curia at inceput lectiile de la. 15 Xoemvrie trecut
(an. 1836), far un mAdular a sotientif s-a insarcinat cu parado-
sirea declamatiel. Douasprezece. dame si tinere, invAta de patru
on pe sAptarninA, dimineata, far sesesprezece tineri dupA ameazzi.
«Spre a intatisa elevilor un prilej de a se practisi, directia
ad pus de a se pregRi citeva piese care se vor reprezenta drept
cercare la teatru, Inca, precum ne fac a nAdajdui, in curgerea
acestui carnaval.
«Acest asenmint poate inriuri intr-un 'chip foarl e folositor,
asupra dezvAlirii talentelor musicale si informarea unuf teatru
national ce este adev6,rata scoalli, a moralului si izvorul plAceri-
lar nevinovateD.
Dupn, cit vedem dintr-o scrisoare anonirnti, publican, in Ga-
zeta Teatruha din Bueurestf, pe 1836, pag. 108, asociatii con-
tribuiati cu cite o cotizatie de 2 galbeni fiecare.
Casa in care s-a infiintat Conservatorul, a fost acela unde
fuses, pink, mai daunazi Scoala Technics de ling6, biserica Sf.
Ilie. Doug, camere era. destinate pentru clase si una pentru
cancelarie In care se 'Astra si arhiva, de caln. Medelnicerul Sa-
moil Botezatu care era secretarul acelui Conservator ')
Profesori la acel Conservator ere': Paul Cervatti 2) si Cuna
la clasa de musics vocals, iar Gh. Asaki la clasa de declamatie.
DAm aid numele celor dintai eleve Si elevi sari au urmat
la acest Conservator, trecind pesto prejudieiile sociale din acel
timp, cind teatrul era considerat ca un simplu local de ghidusie
si desfrinare, bun numai pentru oamenii MLA cApAttif sail pen-
tru femei perdute.
Dintre eleve cittun pe : D nele Lang, Hostie gi Elisaveta

1) Aceasta se vede dintr-o notita faenta de lust's! mina lul Samoil

Botezatu for,t profesor de limbs germana la Gitnnazia Vasiliana si la Aca-
demia Mihaileanape manaspriptul dramel Altira. tradusa de Gh. Asaki
la 1819, si prescrisa de Samoil Bote:satu la anul 1840. Acest manuscript se
afla in proprietatea d-lut Corneliu Codreseu.
2) Despre a-est artist care in trecerea sa prin IasT a dat in 11 A-
prilie 1833, o reprezentatie extraortlinara aleatuita din srenele Biirbierul de
Sevila si de Wets% si pe carele doritoril 0e muzica italiana an pretuit in
drama Caton de Utica, (\Tee Albino romincascii No. 26 si 33 din 1835. Tot
acolo aflam ea Cerva-li: indemnat de imprejurart de familie are scopul a
petreee in aceastA capitalo, si harazeste a sale slujbe inalter noblete in
darea de invataturi a einticuluT italian. Doritorii vor afla a sa locuinta la
tealru".
 Inceputul teatrulul in Moldova 35

Fabian, D-rele Efrosina si Maria Corjescu, Maria §i Ruxanda

Ciuhureanu, Smaranda Dciscalescu, Anica Poni, Ana Clugher,
Ana Metzkerli.
Elevii er' in cea mai mare parte, tot acei ce urmaa clasa
de musica vocals din Scoala Domneascd de la Trey-Sfetitele si
anume : Teodor Stamati, lancu Alecsandri, Nicu Casu Enutd,
Ghigi Cciliman, Dimitrie Gusti, loan Albinetz, NeculaY G. Md-
cdrescu, Dimitrie Sterea, Efrnanoil Idieriu, Leon FilOescu, Gh.
Stihi, loan Gheras, Dimitrie Gherghel, Loan lonescu, Neculai-
Verdeanu si I. Dimitriu 2).
Progresul ce faceat elevii Conservatorului era foarte mare,
caci dupa citeva luni de studiti, avind si de model trupele straine
care jucat in Iasi, incepura reprezentatiile for in limba romina,
la Teatru de varietatt, unde juca trupa franceza a lui Furo,
despre care am vorbit mai inainte.
Impresia ce facu asupra publiculul prima reprezentatie a
elevilor Conservatorului in limba romina, o gasim descristi, in
Albina romineasca din 1837, pag, 81. tats :
dElevii Conservatorului au dat Marti in 23 Fevruar 1837,
a for intai incercare teatrala in limba nationals. Lapeirus, drama,
de pea lui Kotzebue, si Vdduva Vicloand, tot de acel autor,
s a prelucrat pentru aceasta de Aga Gh. Asaki. Dorinta de a fi
fats la acea intai reprezenta,tie dramatics in idioma patriot, au
fost asa de mare, incit cu patru zile mai-nainte nu se afla nici
un bilet de intrare, si in sara aceia teatrul pare I, prea mic spre
a cuprinde pe toti doritoril.
Orchestra diriguita de d. P. Cervati, profesor Conservato-
rului si alcatuita din acei intai artist a capitalei, a fost deplina,
asemene si decoratiile zugravite de d. Valeri, au vadit talentul
acestui artist favorit.
4Ropresentatia au inceput en un prolog: la vedeces Parna-
sulul, pe carele se afla asezat in tabloil Apolo cu Muzele §i ca-
tra carele Zina Moldovel, insufletita de evghenisa dorinta, cu toata
greutatea carierel se inainttl, totY privitorii all marturisit a for
urare prin aplaosuri sunaloare, in a carora mijloc se coborea e
ploae de acele prologuri, tiparite pe hirtie cu vapsele nationale.
4Piesa Lapeirus, intrunita cu cele mai alese cantice de a lui
Rossini, Bellini, etc. s -ail jucat cu nemerire. Cuprinderea el cea

1) Numele acestor eleve imi stilt comunicate de dna Eufrosina Cor-

jescu, foa4ta eleva a acestui Conservator.
2) Numele arestor elevi mi T-ati comunicat reposatul Dimitrie Gusti,
fost elev in acel Conservator.
36 Teodor T. Burada
intristatoare, infatosata, cu sentiment si adevar, versurile cele ar-
monioase a diletantilor, mai ales a damelor, air induioat adese
on pe privitori, papa la lacrimi, si indemnat de a mrifturisi
a for multemire prin inoite aplaosuri. Asemene si Vdduva Vi-
cleanei, s a jucat cu multemire. Din aceasta incercare, cunosca-
toril nepartinitorf menesc un fericit rezultat pentru informarea
unui teatru national, si strainif au avut prilej a judeca despre
energia limbei noastre in declamatie si despre a el armonie in
cintice ce se apropie mult de acea italianax>.
Atit pentru stil cit si pentru inchipuirile poetice continute
in sus zisul Prolog, una din cele intal productiuni dramatice na-
tionale, credem nimerit a-1 reproduce aid :
PROL..00-
Rostit pe Teatru National din Iasi
la ocasia deschiderei ii inaugurarii sale in 28 1-7 evr. 1837 ')

PERSOANE
Ghemits, Zina Moldovei; Apolo cu Muzile
(Teatru infatosaza noapte cu departate tunete, Ghenius ru o mina
duce pe Zina, tar cu alta tine o facile).
GHENIUS
Vino urineaza dupa mine al tai pas de -i cumpeni
Mult mai sigur, o Moldova! catra scopos veT veni.
ZTNA
Eu deprinsa la rapaos, trAind pe-n florita vale,
Nu pot repede a merge pe asemene gre cale.
La un loc pe care nu-1 stiu, ce-1 numeal lot fericit,
De-a fl pasului meu razim, Zino ! to me-al giuruit,
Dar ma tern, ca pedeci none, si-ostenelele trecute
Chiar in mezul carierel, vor curma a, me virtute !
GHENIUS
Dorul laudei, .fericirei sa Inde:nne al Oh pas,
Aspra-i calea care duce catra muntele Parnas,
Fulgeri, tunete si monstruri minesc spalind crud moarte,
La aciia, cavil nu pot, a for sarcind sa poarte.
1). Arest prolog s-a tradus si publicat lu limba fcanceza dupii cum se
vede in hrosura continind piesa Lapeirus, tiparita in Iasi la 18:37. In pre -
fate acestei brosurl gasina urinatoarele rinduri:... Area intal representatie
s-a deschis cu un prolog can se atia aid tiparit inaintea Dramei si catra
care se alatureaza traducerea in limba franceza facuta. de d. earl Diurand
la Frauefort, precum ea se afl1 in jurnalul No. 130, anul 1837." Nof cre-
dem ea Jurnalul de core se vorbeste aid poate se fle Jurnalut de Franc-
fort. In foaea Incala a timpuluf Mina rontrineasca. nu se gaseste pu-
blleata asemene traducere. Veal asemene: Culegerea de potzif de Gb. A-
saki, last 1854 ed. 11, pag. 31.
 Inceputul teatrulul in Moldova 37

ZINA
Intre ripele stincoasepintre care am calcat,
Jertfe ale filotimii vazuiti miY s-ail cufundat !
GHENIUS
Nu! acel ce-n in pastreaza de virtute o scintee
Pentru-a Patriei folosuri.. nu se teama. ca sa pee !
Pe-a Parnasului verzi plaiuri timpul este mai senin,
Suna dulce armonie, sufla zefirul mai lin,
Acolo a ostenelel trainic rod tu vei culege,
Intre noapte si lumina, o Moldavio ! alege.
Surori gemine a le tale pretios timp nau perdut,
De sfint foc invapb.ete de mult pe-aici au trecut,
$i din templul lul Apolon, prin a versulul putere
Pe a for Patrie revarsg a vieteT mingiere !
Vezi respintene aid, alt drum iata mai usor,
Pe el flori tu aduna-vel ce-ntr-o zi sa nasc si mor,
Pre el fara, ostenala tu, de maguliri purtata.
Al petrece-a tale zile in mil vlsuri inginata.
Dar placeri nelaudate si-a for fermecat nectar.
Tirziu cind tel desteptate... s ar preface in amar !
Deci Moldavio alege nu prin sfat ce prin simtire
La nepoti si flu gindeste, si incheie-o hotarire !
ZINA
Rostul tail mie-mi rasuna intalept inalt cuvint,
i-amortita me virtute sa renaste din mormint!
(De ()data se descopere to depArtare Parnasul cu Muzile, la aceastA
vedere zice cu en usiasm).
Ce icoana minunata! mi s-arata dinainte,
Am ales, puternic zine! pas... sa mergem inainte,
Eu aleg petroasa cale, care vad ca s -au deschis
De -ol peri, frumoasa-i moartea, pentru-n lucru evghenis !

Elevil conservatorului caril au jucat in Prolog sint : Alecu

Asaki, care facea pe Ghenius §i d-na Fabian pe Zina Moldove ;
iar cel din piesa Laperuz (La Perouse), sunt urmatoril : I. Ionescu
in rolul lui Laperuz, d-na Lang in rolul Adelaidei, d-na Hostie
in acel a Malvinet, Alexandru Asaki in a lul Zomai, fiul Mal-
vineY, lancu Alexandri in a lul Henri, fiul Adelaide, iar Ghita
Caliman, in rolul Capitanului undi vas francez1).

1) Piesa Lapeiruz (La Perouse) s-a reprezentat pentru a doua oarA In

al V-lea al mei Concert popular ce am dat In 28 Deceinvrie 1888, in sala
Teatrulul national.
38 Teodor T. Burada
Acel cari ati luat parte in Vaduva Vicleanci sau Tenzpera-
mentele, sint : d-na Fabian, care a jucat pe Vaduva Madama
Trandafila, Samoil Botezatu pe Boureanu, Ghita Ullman pe
Maiorul TuThure, Ioan Dimitriu pe Contele Mii-de llorr, I. Ionescu
pe Assesorul Della, Alecu Asaki pe Monsiu Piruet danbmaistru
si Dumitru Gusti pe Contele Pibirig.
Artistii cari compuneat orchestra erati: Herfner capel ma-
istru bandel musicei militare, Cuna profesor Conservatorului, Do-
pler, Vecsler, Fr. Caudella, Brize, Arnold, Neidorfler, Werner
Haase, Schultz, Zatl, Pospischel §i altii.
In sara reprezentatiei .s a cintat de orchestra o noun Uver-
tura pe motive din operile Jul Bellini, Rossini si altii, aranjata
de Cervati, profesorul Conservatorului, care a si dirijat orches-
tra ; s a mai cintat si mai multe aril nationale si hori, precum
si o Uvertura nationals de Herfner.
Muzica la cupletele din Lapeirus a fost adaptata do Paolo
Cervatti, de pe muzica operilor italiene a lui Bellini, Rossini
si altii ').
(Unnecteci).
teodor Z. Durada

1) Toate aceste relatjunT icuT sint comunicate de rAposatul Dimitrie

Gusti, si de d-1 Dimitrie Gherghel. fosi elevl in acel Conservator filarmonic.
Relativ la modul cum s-a jucat aceasta prima reprezentatjune tea-
hal& in limba romina, de catra devil Conservatorului, gilsim in Gazeta
teatrului national din Bucuresti, 1836, No. 13, pag. 106 si urm. doug seri-
sort anonime din lasT, una laud& si zice cft opereta Lapeirus si vodevilul
Temperamente/e si Vaduva vicleanci, au reusit si all fost primite de public
en incintare. A doua serisoare vorbeste si bine si rati alit despre pies&
cit si despre actor!.
Despre dotta scrieri necunoscute ale lui Ion Ghica

o Nt.
ntr-un numar trecut al acestei reviste, vor-
7 '.. ' '4 ,I bind despre corespondenta intima, Alecsan-
A- ..
dri-Ghica, spuneam ca in scrisorile lui Alecsan-
dri se face mentiune despre cloud scrieri,
necunoscute inca, ale lui Ghica,: o comedie
77
si un roman. Drept vorbind insa, in scri-
sorile lui Alecsandri Writ Ghica sint numai aluzil, *far
informatiile precise le gasim aiurea.
Despre roman aflam pentru intaias data. dintr-o scri-
f' soare a lui Alecsandri catra Alecsandru Hurmuzachi, da-
tata, din Constantinopol 12 Mai 1849: Am cetit cu multa
placere rindurile ce mi-al scris si drept rasplata iti
fagaduesc in curincl sa ti trimet bogata materie pentru foiletonul
gazetei Bucovina 1). Aice am descoperit la un prieten al met,
om cu dub si cu judecatao scriere insemnata, placuta, ki
folositoare tarilor noastie, un roman de montrs, un soiti de
Jerome Paturot, rominesc si indata am gindit la tine, iubite
Chitegoiule. Aceasta scriere ce bate in moravurde si in defectele
societertii noastre din Bucuregi, este menita a trage luare-
arninte a tuturor cititorilor si in urmare cred ca, nu poate figura
mai bine aiure decit in Bucovina. Ma, indatoresc dar, a-ti tri-
mete peste putin partea intaia 1i to indemn a o tipari regulat
in foiletonul gazetel tale. Prietenul met, ce dorqte a postra
anonimut pentru toff. afaro decit pentru tine, iti este cunoscut
bine, cad numele lui este ion Ghica. Destul e sa cunosti nu-
mele autoruluf, ca sa cunosti meritul operel sale. El asteapta
hirtiile sale de la Bucuresti si indata, ce le va primi, et insu ml
ti-oi expedui partea intaia a scrierei de care ti-am vorbit mai sus.
Romanul nu a aparut in foiletonul Bucovinelpe care -1
1) Bucovina a aph'rut (1818-51)) la Cernauti sub directia luT Ghica
s,i Alecsandri.
40 Eugenia Carcalechi

umple:Alecsandri cu scrisorile lui despre poezia popularasi in

nici o gazeta de pe vremuri. Nicl in scrisorile lui Alecsandri
catre Ghica nn gasim vre-o mentiune despre el, pint in 1862,
cind Alecsandri scree amicului sail : fagaduit foile in care
a aparut romanul Don-Juanilor din Bucuresti Numai atit.
Romanul Don-JuaniY. din Bucuresti a fost publicat name
o partein ziarul Independenta (1861), care aparea sub directia
lui Radu Ionescu, cunoscutul publicist si om politic.
In chip de prefata, e o interesanta scrisoare a autorului
care voeste ss ramina anonim--catre Redactor, scrisoare in
care explica rostul si tendinta romanului. Desi aceasta prefata,
ar menta sa, fie reprodusa, in intregime, extragem din ea numal
citeva tragmente.
Autorul incepe prin a declara ca prevede cum are sa se
mire toata lumea ca el sta, si scrie un roman, cind toti si toate
se ocupa, cu politics. Epoca ins i se pare originals, si de sigur
ca ar merita un Balzac care sa scrie o comedie socials.
Data insa, societatea noastra, mica, nu poate avea o come
die umanti sail socialsintre alte]e ii lipseste si un geniil ca
Balzac ne-am putea multumi cu un roman/ de obiceiuri., ca ale
lui Dickens si Tackeray in Anglia. Romanul si drama absorb in
vremea noastra, toate ramurile literare si putem avea si not un
rornant de obiceiuri, care sa ne reprezinte cite o fata numai a
societatii noastre, cite unul din numeroasele tipuri ce vedem in
jurul nostru". Pentru aceasta observat e, autorul prefers roma-
nul. fiindca : taptele marl ale istoriei, simtimintele puternice ale
sufletului, obiceiurile vietel, romanul cuprinde tot, exprima tot".
In romanul de fats, el vrea sa, observe un contrast ce
exists in putine societati moderne. Acest contrast esa din luxul,
gusturile, viata unel societatT civilizate, in fa,ta mizeriei, ina-
poerei, greutatilor unef societati primitive. Acest contrast din
viata materials, it gasim si mai pronuntat in viata morals, si
intelectuala. Ce rezulta din acest mare contrast ? 0 societate
care se irLfallst singura, silindu-se a se arata in aparenta ceeace
nu este in realitate, o stare ciudata, neinteleasa, originals,, in
care gasim un amestec de civilizatie si barbarie, dar care nu
este nici civilizatie nici barbarie si in care nu vedem nici binele
si rani civilizatief, nici virtutile si instinctele salbatice ale bar-
bane!. Voim a esi din aceasta, stare din unna si sintem Inca,
legati de dinsa ; voim a intra deodata in civilizatie si nu sintem
Inca, pregatiti pentru aceasta stare. Am pastrat de la cea dintii
aplecari si instincte si am pierdut virtutile cele marl; am luat
din civilizatie multe din relele sale, fart ss putem realize si
toate progresele sale insemnate".

1) Scris din 11 April 18G2. Mss. Acad. No. 803.

 Despre doua scrieri necunoscute ale lui Ion Ghica 41

Din romanul planuit, nu sint publicate insa decit patru ca-

pitole. In cel dintli se schiteaza figura lui Don Juan, dupa con-
ceptia lui Musset (in Namouna) si a lui Byron in poemul cu tt-
celal nume ;* se arata apoi cele doua intelesurt ale acestui nurne
Don-Juanul frumos, poet, inamorat de frumos si de ideal, si Don-
Juanii ce iubesc vitiul si cats In fundul cupei desfrinarea.
Capitolul al II-lea, Societatea" e plin de observari intere-
sante, taro si acum par juste Societatea noastra se Mi..z:Ca fan
sa stie unde merge, lucreaza fara sa alba vre un stop determi-
nat ; nu este o miscare, idei inalte si frumoase care sa cuprinda
spiritele, sa le preoctme, sa le intereseze pentru dezvoltarea
lor ; nu este o lucrare a inteligentet care calla, observa si pro-
duce scrieri pentru a lumina, a indrepta, a moraliza si spre a
exercita o influents mintuitoare asupra inbunatatirei staril ac-
tuale ; nu este entuziasm si ardoare pentru o idee mare, pentru
o cauza dreapta, pentru o scriere frurnoasa; nu este incurajare
si emulatie in stiintele de a lucra s-a se deosebi in admirabila
lupta de Wei, care sa produca in societate o naiscare generals ;
nu sint pasiuni si simtiminte taxi, care dovedesc totdeauna un
suflet mare si infocat, o vista intensa si puternica, activitate
si energie". Mal departe, caracterizeaza sentimentele, asa cum
se prezinta atunci (oare acum e altfel ?) Amoral... un comerciii,...
prietenia... o lingusire pentru interes ; simtimintul religion o ipo-
crizie si o masts pentru a ascunde faptele sale. Unle si raz-
bunarile meschine, indreptate nu in contra celora cari ail violat
un principiu mare, care au savirsit o crima. care ail facut un
scandal public, dar in contra meritului care se inalta, in contra
judecatel drepte care izbeste ipocrizia .si insolenta, in contra
capacitatii care dispretueste ignoranta trufasa, in contra butm-
lui simt care ride de exagerarile inselatoare.... Defaimarea este
scara pe care se ridica eel mai depravat si ignorant si numele
cel mai intins si mai cunoscut e eel care detaima mai mult".
Ambitil si pretentii nemasurate, nepotrivite cu mijloacele care
exists si din care esa un amestec de idol' si credinte gresite,
care impiedica once nobile silinte de a izbuti, care incurajaza
incapacitatea si imoralitatea si °presto dezvoltarea regulata a
ideilor drepte si folositoare".
In capitolul urmator ni se prezinta doi Don Juani, filfisonii
Gogor Terez si Alecsandru Paloti, care asteapta pe camatarul
Colan si in cap. In ii gasim pe citestrei in casa de jot a lui
Tache Forian.
Personagiile sint deabia schitate si nu pplem nici intrevedea
cum se vor inoda iirile intrigei.
A.semanarea unor pasagil din scrisoarea prefata a romanu-
lui, cu cuvintele din scrisoarea lui Alecsandri catre Hurmuzachi,
ne fac a banui ca acesta e romanul cautat Pasagiile reproduse
inadins asa de multe si de lungi---ne indrituesc a creole ca au-
torul e Ion Ghica. E spiritul lui fin de observare si de umor,
42 Eugenia Carcalechi

ca in rindurile acestea : ...nimic nu este mai gra" in Bucuresti,

decit sa gasesti pe tine cauti. Ulitele toate poarta un mime,
day numai paretii pe care este scris it stiu, cad in desert 1-al
spune unui birjar, in desert ai intreba pe un nefolositor gardist.
Ca sa gasesti pe cineva trebue sa stir di de la casa lui A se
face o ulita Ia dreapta si linga, casa lui B apuci pe ulita, la
stinga si in fata unei circiume este o ulita pe care, visavis de
o casa verde, este o casa, mica, un maidan, o bacanie si alaturi
este casa care cauti, cu doi salcimi la poarta".
In sprijinul ipotezil noastre mai vine si faptul ca in hide-
pendenta, gasim, de la inceput pina la sfirsit, articolede eco-
nomie semnate de Ghica, precum : Deprecierea valorei
si creditul, Guvernul in civilizatiune, Tractatul cu insulele ioniene,
Tractatul de Paris, Conventiunea si unirea, etc... etc...
Prieten vechi cu directorul gazetel, va fi consimtit a si pu-
blica acolo romanul, find sigur ca i se va pastra anonimatul.
Lipsa de preciziune din scrisoarea lui Alecsarn:ri (catre
Ghica) ne opreste insa a ne pronunta cu siguranta, inainte de a
avea si scrisorile lui Ghica catre acesta.
Cu totul altfel sta lucrul cu a doua lucrare : comedia. tim
si data si schita proectului si n-avem decit sa regretam ca totul
a rarnas in stare de proect.
In 1882, d 1 Olanescu Ascanio, suferise o dureroasa pierdere
in familie. Ion Ghica run, si prietenii scrie : Pot sa-ti spun
ca vei gasi mingiere in munca, : o traducere frumoasa din Ho -
ratiii, o comedie in genul lui Sardou saa Dumas ! Daca-mi ga-
sesti o intriga buna, aproape as primi sa-mi incerc maestria in
arta dialogului. Am auzit ca lama asta se va juca la teatru :
Strigoiul, Stafia si alte comedii inspaimintatoare. Bietii copii !
n-or sa, mai poata fi dusi la teatru! (22 Oct. 1882 Londra).
La 25 Dec. : In curind iti voi scrie un ravas in care-ti voi
vorbi de planul nostru ; acum sint incapabil de a gasi o idee".
La 31 Dec.: Mi-al scris odinioara ca of voi sa colaborezi la o
comedie de genre. Iata procedeul ce am imaginat : Mai intai voi
schita subiectul in ling largi ; dupa aceia, unul din nol, eade
pilda vol scrie citeva scene, ti le vol trimite, cum fac acum ;
vei urma la rindul d-tale, mi le vei trimite, voi urma eu si asa
mai departe, pina la deznodamint. Dad% va esi de aci ceva lizibil
si prezentabil, vom publica o in Convorbiri; de nu, tocul va dis-
truge manuscrisele. Dar, cum vor fifoarte probabil--citeva a-
luzii la starea societatil noastre, mare si mica vom pastra
taina si anonimatul cit mai multa vreme".
Intriga va fi simply : o tinara fata, incintatoare si bogata.
17

Tinca, de pilda, indragostita de un trear dragut si za.pacitsa-i

zicem Lica e doritapentru zestre de un tinar deputat canna
o sa i zic Alecsandru Becerescu. 0 batrina doamna, Mandica IVIij-
locescu, traind din expediente si tinind casa deschisa unde se
joaca cacti are o fata pe care ar voi s o marite cu un tinay
 Despre (lona scrieri necunoscute ale lui Ion Ghica 43

licentiat, proaspat sosit, foarte bogat si foarte haple, dar amo-

rezat nebuneste si prosteste de nepoata meleiasi d-ne Mijlocescu,
tinara orfelina, care vede cu regret felul de train al matusei ei
ki care sfirseste prin a se marita cu un om foarte cum se cade,
caruia 1-a aratat interes pe cind era gray ranit in razboi, ca vo-
luntar". Iti convine ? Voi primi indreptari si modificari : all right !
Complecteaza canavaua, fa urmarea, voi face urmarea urmarei..."
Si la multi ani cu fericire".
Dacia piesa reuseste, vom pune ambele noastre initiale ; va
face : Go. numele until celebru autor... (urmeaza, un cuvint ne-
discifrabil)".
Nu se stie din ce cauza, planul n-a fost insa indeplinit. Ion
Ghica a scris numai citeva scenepe care le vom publica in
numarul viitorsr d-1 Olanescu nea afirmatca nu s a scris
mai mult.
Totusi, intr-o scrisoare a lui Alecsandri catre Ghica din
24 Mai 1884, prin urmare un an mai tirziti--gasim riudurile
urmatoare : Asta zi iaa dejunul cu Odobescu si-1 voi cere ne-
gresit primul act din piesa ta, ca sa-1 citim impreuna la Londra".
De ce piesa e vorba ? Fragmentele ce ne -ate ramas, nu for-
meaza un act si scenele nici nu sint numerotate, ca sa poata fi
introduse in actul uncle se vor potrivi mai bine. Sa fi continuat
I. Ghica singer, comedic proectata cu d-1 011anescu ? E vorba
de alta ? Care ? Si ce cauta ea la Odobescu ? Atitea intrebari la
care numal scrisorile lui Ghica care Alecsandri daca, se mai
pastreazane-ar putea da raspuns.
( Ur111 ea z6 )
Eugenia Carcalechi.
 CRONICA
In starea de arum a culturil si temperamentului rominesc, prea putin
contribue cartile la formarea sufletelor noastre; pricina e ca ele so citesc
foarte slab,fie pentru ca volumul for trece peste rabdarea noastra, fie si
pentru ea, fata de multele nevot economice ale vietii, sint prea sonnpe.
Or Tcum, dovada a acestet afirmari ne stall nu numal plingerile librarilor si
editorilor de cart!, ci Inca si anebeta despre Ce si tit se citeste" intre-
prinsa de revista Viata mud.
In schimb insa (cred, mat ales ca consecinta a acelorast delta pricini)
ziarele si revistele se citese Indestul. Dovada : faptul ca o multime de a-
cestea traese si mereti apar. Asa ea, data volumele nu prea Tali parte la
plarnadirea culturil noastre, in schimb revistele indeplinesc, en prisosinta
chiar, acest rol, prin ideile ce ele raspindesc.
Dar, data astazt revisteleprin marea for ra'spindiremal mull de .
cit volumele de cacti, formeaza gindirile si indrunieaza actiunea noastra,-
firese e si bine sa cautam a cerne tit mat des dar §i cit mat cumpanit ideile
ce se raspindesc printrinsele. Va fi de sigur o lucrare de seama a culturil
noastre critica, prin care s-ar pune-n lumina, deosebindu-se intre ele, lava-
taturile cele bone si cele pagubitoare. De aceastit convingere patrunsi, vom
cauta ca de aci-nainte sit se dea in Arhiva o mat mare Intindere darilor
de seamy critice asupra feluritelor idei literate, sociale, stiintifice, cart se
raspindesc prin revistele noastre mat de seamy.

Vista nona. Pe linga activitatea-I pozitiva, care se arata in Ini-

catt de versurt si proza si in sfaturt cumintl, aceasta revista se distinge
mat ales prin lucrarea et de critica. In aceasta privinta, un loc determinat
it are in atitudinea folositoare ce si-a luat-o, pa de o parte in potriva ta-
ranismulut, actual siistoric, pe care d. Iorga vrea sa1 recomande litera-
tilor nostri ca eel mat bun si frumos tarim de inspiratie si lucrare, tar
pe de alta In potriva parade! de ultranationalism, de care, in timpul din
urma, se face uz si abuz in gruparea dela revista Samanatorul".
Si avem convingerea ca in aceasta privinta Viata noun" nu poate fi
decit folositoare atievaratel culturi nationale romine ; cart, orIcutn, nu e
putin merit a sti sit infrinezt pe eel ce au apucat-o gresit si prin intuneric.
In nuroaru-I dela 1 Dec. 1905 o o Povata folositoare" a d-luT Porn-
pilia Eliade, care fora-ndoialit ea e folositoare, cu toata supararea pe ea a
Samanatorulul". Nu e lipsita de farmer si caldura nicT poe-Lia Mos
Petrea" de B. Hetrat. ,
In numarul dela 15 Dec. 1905 d. Ovid Densusianu bicitieste foarte
cuminte nationalismul nrlu inteles", de parada, pe care il vedem !artist
intinzindu-se in viata noastra", .prin curentul dela Samanatorul". Tot aci
se mat critica pornirea acestulat.-1 curent, de a recomanda seriitorilor de azT
ca sa serie asa cum se stria in vremurile vech!; prilejul pentru aceasta i-1
du cartea : Istoria Rominilor in chipurt si icoane" a d-tut N. Iorga, uncle
se daft ca modele de litnba veche, ce autorul crede ca ar trehui sit fie azi
imitata, niste bucatt de o evidenta stingacie literary.
 Cronica 45

Iar in numarul dela 1-15 Ian. 1906, intr-un prea cumpanit articol
despre Limbs noastra ca ieoana a vIetiih, se arata absurditatea celor ce
vor sa scriem azT ca cronicaril, ca documeutele vechl si limba poporuluT,
si cart nu observa ea limba acestora insasT e sari instrainata de spiritul
romin min fraza literara slava (la cronicarl), sari plina de neindemanatacie
si naivitate (in documente), sari un izvor turbure (la popor). Paeat numaT
ca acest cuminte articol e ceva prea abstract scris, asa ea de aceea, pre -
cum oft am observat, e pritnejduit de a nu fi de tot( si bine inteles.
Stimanatorul. In general vorbind, aceasti reirista no se prezinta
rari dar e intereianta ma( ales prin atacurile si polemitele sale. Asa e ea
si in timpul din urma. Decit, no! nu impartasirn the! modal el de critica k

de a face personalitatl, si nicl unele din ideile literare sail socials cc

raspindeste.
Astfel, e desigur o critics personal& si sectara aprecierea d-luT Iorga
cu privire la ultima carte a d-lul profesor universitar Pompilia Eliade;
Histoire de !'esprit public en Roumanie au dixneuvime siècle", despre
care nu se rnargineste mime de a afirma (tendentios) cs singura ei valoare
ar fi ea ofera materiale, pe earl trebue sä le lucreze aiti!, ci insista Inca si
de a spune ea In ea e lipsa de sirnt critic. pe care nu i-1 poate da dlul
P. Eliade niel studiul eel maT staruitor". (Scimancitorul dela 4 Dee. 1905 p. 915).
Apol, afara de unele cuvinte prea aspre si nu toernal civilizate la a-
dresa celor (multi, de altfel) ce combat erorile literare ale Samanatorulul",
si pe carid.Iorga IT numeste pe nedrept clevetitoriT" sill, nu e altceva care
sa atraga atentia, decit ultima atonuare ce d. Iorga face vechil sale teoril
despre taranism in literatura si limba el. Anume, in No. dela 11 Dec. 1905
no mai sustine acea ce zisese si repetase meret in numere anterioare din
acelas Samanator" si din alte scrieri ale sale (zisese, oricit ar tagadui
acorn), ci atenulaza ea din acel popor, din paturile care-1 alcatueSe. ea
[literatura] trebue sa aleaga rnaa mutt (mal molt, nn exclusiv) pe acela
care a mai insemnata, mal caraeteristica, mai eurata".
De sigur insa ea, chiar si subt aceasta noua, atenuata forma, teoria
literary a Samanatorulur nu ar putea da scriitorilor si nici culturil ro-
mine altceva decit saminta unel grabniee piperniciri; fiindca printrinsa o-
perele nu ar avea radacinl, dee! hrana, lief in sufletul scriitoruluf si niel
in at societatil pe care o zugravesie. In sufletul scriitorula n i ar avea
hrana, pentru ca el, trait in lumea oraseneasca, data no totdeauna, eel pu-
tin dela parlisirea scolil primare, e aproape strein de simtirea si gindurile
taranimeT (cum sperm in poeziile sale eft se simte chTar si transilvaneanul
Goga, sari si Pepoviel Banateanul). DecT, un asa scriitor nu ne-ar da In saisul
sari acela "ce simte in adevar, ci acela ce seoala literara pomenita vrea
sa-T sugereze ca simte. Si cum nu orTeine .si once snail e in stare sa pro-
duel astfel de efecte ipnotice statornice, invederat ea nicl scriitorul nu
poate plasmui mere! o simtire pe care el nu o are in suflet despre viata
taraneasca. Apol, o asa opera nu poate gasi hrana trebuitoare organizmu-
luf eT nici chTar In sufletul societcifii teireineel pe care vrea sa o zugra-
veasea ; fiindea pe aceasta scriitorul, prin tralul sari la oras, sari ca nu o
curwaste decit vag ; orl, chTar de ar cunoqte-o ceva, nu poate gasi in ea
46 Cronica

niet simtirea variata ci aleasa, si niet gindirea find si larga. cart trebue
subTectelor de arta Morava ; asa di de aceTa el, spre a produce efecte lite-
rare, dar spre a se tine de teoria SamanittoruluT" : sat idealizeaza tara-
nimea (cum drept observe si d. Lovinescu in F,poca"), sat naseoceste pe
socoteala et naprasnice imoralitat! (cu constata si Curentul not").
De acela, dace ar fi sa indrumam pe scriitori mai mull" dare o asa
literatura, care de fapt nu 1st are radacint, si dect 'nu-st poate gag brana,
niel in sufletul for si nict in al taranimei, n-am face, evident, decit sa a-
nemiem, sa grabim not insine pipernicirea et. Mat cuminte ar fi dar sa
lasam pe fiecare sa se inspire din medial pe care-1 cunoaste si din care el
Sums! e o pane organics. Sit nu indepartan dar orasele, oricit de putin,
din cereal de inspiratie al scriitorilor, ci sa be lasam si pe ele alaturT de
sate ; funded neauml rominesc e alcatuit din vtata oraseneasea impletita
eu cea taraneasea, si pentru ea in orasenime va gasi arta, chtar mat mull"
decit la sate, gindirT si simtirt insemnate, caracteristice, curate".
In nurnaru-1 dela 8 Ianuarie 1906 Samanatorul", afara de uncle bu-
eht1 literare de proza si Versurt, afara de critic! si invinuirl uedrepte la
adresa unor persoane, mat urea sa raspindeasca o alts idee false. Spune
anume, ca ace! cart combat gresala teoriet sale literare taraniste ar fi: unit
strain!, alit instrdinaff de siintirea neamulul rominesc; si ca acettla, aliati
en totiT, cauta sa izbeasca in aceasta simtire. 0 norm ratacire! Cad, nu prea
intelege niment, de ce domnul care o aerie ar fi mat bun Romin decit not
eestialaltt, cart nu ne gindim de a lucra decit spre folosul culturil romine.
Vista literara nu educe nici o note noun in miscarea literary de
acum, ci e numat un debuset not al scriitorilor si al unor tendinte dela
Samcinatorul. Dovada e mutat faptul ca mat acelast scriitort publiea si la
Hug si la eealalta : Cosbuc, Vasile Pop, Maria Cuntan, G. Tutoveanu, V.
Cinflec etc.; Tar al doilea, faptul cy acetast atitudine o are, fate de anumite
persoane si institutiI, si una si cealaltil din aceste cloud. reviste. De pilda,
seta ce se scrie, nedrept si tendentios, despre Ateneul din Bucuresti si
Conferentiaril hat, excentric de elogios despre poetul Oct. Goga, si rautacios
despre d. N Petrascu, directorul revistet Literature si Arta romina", si
romanul sail Marin Gelea", sat despre Vista none; toate aceste atitu-
dint din Viata literare" on sint decit reproducer! ale acetone tendiutt ale
Samanatorulut. Dar eland: de ce directia Vletii literare" ascunde aceasta
in al sat tin prim cuvint ?"
Intre bueltile publicate in numerele pin -acum apitrute din Viafa
teraret, desigur ca e foarte slabs Fantezia umoristica" a d-luT Vasile Pop,
spre a nu mat pomeni si de allele. Aceasta Fantezie"de-ar fi sa judecam
numat dupe ea si dupe entice nefavorabila adusa d-lut Pop de profesorut
Lovinescu in Epoca"ne-ar fi, poate, o nouil dovada ca in aprecierile a-
supra autorulut et nu Samanatorul" ci Curentul not" judeca mat drept
si simte bine.
Dintre ideile, cart se propoveduesc prin Vista literard, cloud ar. me-
rita o discutie de principit ; sint, ermine. cele doua invinuirl pe earl d. II.
Chendi le educe romanulut social al d-lui N. Petrascu : Marin Gelea, spry
a arata lipsa lul de valoare literary si artistica. Pretinde, adica, d. Lhendi
 Cronica 47

mai MUT: ea un scriitor nu poate sa faea un roman social, decit numal dud
el ar fi un om de genie"; si al doilea, ca scriitorul de roman, dace are
talent, nu zugraveste persoane reale ap fel tratate ca sa le cunost1 mo-
delul fare multa batae de cap", cum face aci d. Petrascu, ci purcede ca
Gcethe in al sea Egmont", unde in asa fel zugravi pe eroina-I Klarehen,
ca deli ea era o figura vie, critieil cu toata asidua for cercetare nu 1-ail
geisit Inotielul". Ergo.... romanul Marin Gelea a prost.
Ne indoim ea critieul credo in aceste dour invinuirl; ele ne fac
mai mull irnpresia ea vrea sa-T caute nod In papura d-lul Petrascu. San,
doca credo ce spune, atone!, desigur greqeqle.
Spre a face critica unei patuel socials, ca aceTa de care se ocupa ro-
manul Marin Gelea, se cere nu genialitate ; cad nu e vorha de a descoperi
necunoscutul; ci trebue-pentrn aceasta mai intai o bogata experienta a vietil,
a polputerea de observare, de analiza si sinteza, Tar in mina simtnIrealita-
tit,--forte earl, toate la o land, conslituese si spiritele de talent. lar azi mai
ales, chid presa e asa de-ntinsa, si cind mat toate ziarele, revistele, ba
uneori chiar cartile, sint pline de critic! ale moravurilor si apucaturilor
pature! noastre caute, nu e grew unel mint! observatoare §i sintetizatoare
de a intelege si, cind nmi lipseste darul de a serie, sa puns in lumina
tipuri ca acele descrise -n Marin Gelea.
Bo, o minte geniala earela T-ar lipsi simtul realitatil ar cadea chiar
in prirnejdia de a no fi in stare sa face o critica socials a realitatil,- elm
se intimpla (s. ex. in EpigonT) chiar Jut Emineseu, pe care si d. Chendi ii
invoaea in alt sens.
Apol, faptul ca d. Petrascu, in descrierile sale, chiar fotografiaza
persoane din societatea de azi, pe earl cititorul le recunoaste indata, ere-
dem ea nu e o probe de inferioritate a romanului si dee! a talentulul sad,
ci toemal din potriva; cad nu multi shit in stare sa descrie asa de bine
nature. Ineit sa o vezT chiar din descrierea Ion. Acel aidoma", pe care ni-I
da romanul Marin Gelea, ne probeaza tocreat ea el e oare-cum desavirsit
in arta sa. Baca unit:4 nu all pulut, cu toate stradaniile ]or, sa preeizeze
care e modelul dupe care Gcethe a zugravit pe a sa Kllirchen, aceasta nu
arata alteeva decit: sae ea Goethe no a volt sa reprezinte in eroina sa pe
o persoana vie din societate, sae ea, de a volt, atone!, cu toata genialitatea tut,
nu a izbutit sa o zugraveasea aidoma cum a dorit.
Be ante], chiar stradaniile aeelor critic!, de a descoperi in Societate
modelul eroiner Klarchen, ne arata, ea si ei inteleg arta rotnanulul tot in
sensul nostru: de a ne infitisa realitati plastics nu fantasmagoril.
Natura. Lucrarea acesteT reviste umple, desigur, un gol demult
sinttit in misearea noastra eulturala. Era, in adevar, nevoe de o populari-
zare ma! intinsa a color de pe urma rezultate ale stiintel asa numite po-
zitive si a aplicatiilor eT industrials sail agricole. De aceTa sint totdeauna
Aline de interes si actualitate articolele de aci, intro ele si Notitele".
In numaru-I 4 (tan. 1906), e prea interesant arlicolul Sarea din sa-
linele romine.stl", In care se vorbeste despre exploatarea industrials si e-
conomics a acestuT mineral la nolastazT ii.a vremurile trecute. Cu pri-
vire la sistomul vechT de exploatare prin coma, un fel de put in forma de
 .'

48 Cronica

con sad clopot, am putea adaogasi noT lamurirea ca acest yacht sistem
se mai poate reeunoatte azT la not ti in numele: ocna. Acest cuvint. care
nea venit dela Slav!. inseamna la dintiT nu carnal omit" ci si fereastrA" si
se deriva din slavul oko" care-nseamna , octet ", deci tot un fel de put, clopot,
desehizatura conics. ApoT, cu privire in exploatarea economics{ a slim! pentru
indestularea tariff si a vecinilor nostri lipsiti de acest mineral", vom adaoga
ceva care, fiindea e lueru nos, poate. va interesa si pe autorul acestuT ar-
ticol. Anume, vechil nostri DomnT uneorl socoteaa drept faptd de adinea
pietate a ddrui save din ocnele noastre minastirilor din tarT straine. Asa,
Serhan Cantacuzino, (printr'un act, pe rare ed 1-am aflat in Belgrad si de
care am vorbit in cartes mea : Rominit fags de &At si Bulgari p. 171)
inuette si intareste AumnezeestiT minastirt .numita Ravani(a care e pe
Dunare in josul Belgradulul", in Sirbia, ca sa fie sfinti mindstirl mild dela
DomniTa mea mertic de sare dela Ocnele cele mart, pre an cite bolovant
marl o oath, sit alba a veni parintil dela stinta minastire in toff aniI sa
la acest mertic de sane... sit o tree.. ti sa o duea decindea [civet de mind
sa §1.o (Inca la stinta mindstire sail sic o vindti".De altfel, toate articolele
din acest numar al Nature!" sint interesante si pline de invittaturi foto-
sitoare tuturor ').
Ilie BarbuIeseu .

DONATORII
Fondului Statornic" al Arhivel
.

Societatea StiintifiC6, ....3 i Literary, din Iasi, conform hotarirei

publicata in ultimul numar al Arhivel pe 1905, va aduce mul-
tumiri prin publicitate tuturor subsciiitorilor, can vor binevoi a
contribui cu once sums, la sporirea fondului statornic al Ar-
hivei", al carui venit va Servi pentru ilustratiuni si sustinema
revistei :
Societatea multameste domnilor:
A. D. Atanasiu pictor, profesor, Iasi . . . 50 lei .

A. Philippide profesor universitar, Iasi . . . 24 77

Teodor T. Burada, artist, fost profesor, magistrat, etc., Iasi 30

Gr. C. Butureanu, profesor, deputat, Iasi . . 50 ,
Gh. Ghibanescu, profesor, deputat, Iasi . :. 50 77

Urmeaza).

1) In aceasta -Cronin" uu ne putem ocupa decit cu revistele earl

ni sail trimis sad ni se vor trimite (firette, mai din vreine ) la Directie.

ie i(