Proverbele Romanilor Din Romania, Basarabia, Bucovina, Ungaria Si Macedonia, Vol - III-788p PDF

PROVERBELE ROMANILOR
ata1ir4 t.".4zeliV44 Skutt;

C9mnia nod alien& ehynteoinzaa antra. eacta,
...Varea, petrel-act aenver. 4n..;Jahna tact.
LITcREilu III, p. 11-16.
tenoinea,o.anuld.qa . . "a
4jeen4 Accent, a- "aid: ia éti egn.
pwert(..
B. P. HA§Dtt, Cuv. Bar., II, XIX.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROMINILOR
G..gt,hidad' areacu da440 hh diant,

Crania nod (Wiens +eaccinad amea (kin,
0.4end vidyielaa dem,ed a9ne44ensa
LIICRETIII, III, p. 11-18.
/Luanda, o otecienja . . ati

+oar aa hun, o pig" ,do ad an
/it a ueier.
B. P. PIX$Dt11, Cuy. .13etry 11, XIX.
dacoromanica.ro
TáTE DREPTORILE RESERVATE.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROMANILOR
DIN
Romania, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria si Macedonia
PROVERBE, DICETORE, POVATUIRT, CUVINTE ADEVERATE,

ASEMENARI, IDIOTISME SI CIMILITURT
CO UN
GLOSAR ROMANO-FRANCES
DE
IULIU A. ZANNE
VOL. III
OPERA PREMIATA DE ACADEMIA ROMANA
---eya
-
BUCURESCI
Stabilimentul Grafic, I. V. SoceciA

EDITURA UDR MET SO ECU A COMP.
1899.
dacoromanica.ro
J. V. SOCECU BUGURE',,C,1
PETRE IS.P1 R.ESCU

1sSo-1887.
dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE ROMANA1)
AUTOR1 MATT.
1 ACS (KA.ROLY). Magyar, Német, Olasz, Romdn, (Oldh), Csek-

tot es Szerb beszelgetések otthon ds uton. Pest, 4869,
Kladjak Lauffer és stolp.
2 ACSINTI, URICARUL.A doua domnie a 1111 Neculal Alecsan-
dru Mavrocordat V. V. In Moldova. Cronicele Roma-
niel de Michail liogalniceanu.
Bucurescl, 1872, C. N. BA-
dulescu.
3 ADRIAN (I. v.). Abecedar Ilustrat. Botosanl, 1870.
4 ALBINA. Revista; An. I & II, Bucuresd.
5 ALEXANDRF.SCU (GRIGORE). Suvenire chi impresiI, epistole
chi tabule. Bucuresd, 1847.
6 Serien l In versurl $i prosa. Bucuresd, 1893.
7 ALEXANDRESCU (GR. r.). Literatura si Sciinta.Director Do.
brogénu Gherea. Vol. I & II, 1894.
8 Studil asupra obicpielor juridice ale poporulul ro-
man.
Galatz, 1896. (
9 Badea Tratan.FocsanI, 1898.
19 ALEXANDRI V. & LASCAR ROSETTI. Mica colectfune de 98
proverbe culese de L. Rosetti pentru V. Alexandri, urmate
de 155 proverbe extrase din Povestea Vorbei ; manuscrie din
biblioteca Academiel Romane.
11 ALEXANDRI (v.). Opere romplecte, IX vol. Bucuresd, 1875,
Socec & Comp.
12 PoesiI populare ale Romdnilor. Bucuresd, 1867, Tipo-
grafia lucratorilor asociatl.
13 Diverse. Convorbirl literare.
s) La Inceputul ultimulid volt= se va complecta, de va II trebninti, lista cores-

pondentilor rii antorilor citati.
dacoromanica.ro
VIII
14 ALEXANDRI iv). Operile luI C. Negruzzi, Editura Socectl.

PrefatA.
15 AMIRAS (A). Croutea anonimd a Moidovel, 1662 1733.
Cronicele Romanies! de M. Koglitniceanu Bucurescl, 1874
C. N. RAdulescu.
16 ANTIM IVIRENUL (nuritoPour).Din didabille tinute In Mi-
tropolla din Dueuresel. Edit. Dr. I. Cornoi. LibrAria So-
ceca & Comp 1895.
17 ARSENIE Noua eoleetiune de basme, III. Bucureac11884.
18 ASAK1 (G). Fabule.Iasi, 1862.
19 BADESCU (A). preot, c. Melrginenr, J. Prahova.
Etymologieum
Magnum, B. P. liasdn.
20 BAICAN (E). Vorbe bune (Mete) intrebuin(ate la Romani
vi adunate do.Bacuresci, 1884.
21 BALA$EL TEODOR). Invétator c. qtefeineset, J. Velleea. , ezit-
Wren.
22 BARONZI (GEORGE). Limba romfinfi vi traditiuuile el.Ga-
lati, 1872.
23 BELDIMAN (ALEXANDRU).Tragedia, sail mai bine a ziee jal-
aim Moida% el iutimplare dupd resvrAtirea Greeilor.
Cronieele RomAnilor. Vol. 111, de M. liogAlniceanu, Bu-
curesci, 1874.
24 BENGESCU. Opere publicate in ConvorbirI Llterare, An.
XI-XII.
25 BERTOLDO (vtArA Lut).Chrestomatia rornAnd vi Literatura
popularA romAnti de Dr. Gaster.
26 BIBICESCU (i. o.) Poesil populare din Transilvania.
flucuresci, 1893
27 BIBLIE.
28 BOGDAN (v. A ). Povevtl qt Anecdote. §araga, Iasi.
29 BOLINTINENU (DIM1TRIE). Ielele. Bucuresci. 1869, C. N. RA-
dulescu.
30 BOLLIAC (crsAa). Culegere de maI multi artieolI. Btr-
curescl, 1861.
31 BUJOR (p.). Nuvele.
32 BURADA (TEODOR). Diverse. ConvorbirI literare vi Re-
vista pentru Istorie, Areheologie vi Filologle.
33 CALENDARIU pe anal dupA Hristos 1829. Buda, tipografia
universitatil unguresd.
34 CALENDARIU pe auul dupA Hristos 1832. Buda, tipografia
universitAtii unguresd.
31 CALENDARIU pe anul dupA Hristos 1841. Buda, tipografia
universitatil unguresci.
36 CALENDAR pe anui 1853. Tipografia RomAno-FrancesA, Iasi.
37 CALENDAR pentru tot!. profetic, amusant si popular pe anul
comun 1863.Bucuresci, Edit. BAlAceanu si Varta
dacoromanica.ro
IX
38 CALUGARENI (L) InOttltor e. Movileni, J. Tecucitt Eqmo-

logicum ala.gnitm, B. P. Hasdati
39 CANDREA (AurtELM). Poreclele la Romani.Revista Noun,
An. VII.
40 CANIAN (11). Poesil Populare.--§araga, Irtql.
41 CANTA (SPATARUL ION).Letopisetul Moldovei, 1741-1769.
Cronicele RomAnie/ de Mihail Kogalniceanu, Vol. Ill.
42 CANTEMIR (PRINCIPELE DIMITRIL).Divanul. Edit. Academia
Romane, Bucurescl 1878.
43 Desorierea Moldaviel. Edit. Academia, Bucuresd, 4b73,
44 Istoria Ieroglific6.Edit, Academia, Bucuresci, 1883.
45 Evenimentele Cantacuzinilor qi BrAncovenilor.Edit.
AcadPmiel, Bucuresd, 1878.
46 CARAGIALI (r. L ),Teatru.Edit. Socec & Comp. Bucuresd, 1889.
47 CARP. P. P.).e.ribanesci, j. Vaslur.Monitorul Oficial, An. 1835.
No. 183, p 983.
18 CATARGIU (LASCAR), c. Gollifet, j. Covurlui.Monitorul Oficial,
An. 1894, No. 94.
49 CHIBICI REVNEANU (A ). Diverse.Convorbirl literare.
59 CIHAC (A. de).Dictiontiaire d'étymologie Daco-Romane,
2 Vol. Francfort S/M. Ludolphe S. Goar, 1870 1879.
51 CODRESCU (TEODOR).Uricaru, XXII volume.IasI, 1852-1892.
52 COLUMNA LUI TRAIAN. Revista. B P. MON, An. VII,
1876.
53 CONSTANTINESCU MARRO. Carte de citire pelucratA de
InvAtiitoril aseciatl Barbu Constantinescu, Lambrior,
Aug. Laurian, St. Mihdilescu, I. Manliu. Partea II,
Edit. XV, Soceca & Comp. 1892.
54 Idem.Partea II, Edit. X11.Socecd & Comp. 1893.
55 Proverbele romanescl din colectiunea Reinsberg-
Diiringsfeld.
56 CONSTITUTIONALUL, piar. - Bucuresd.
57 CONVORBIRI LITERARE. An. I.XXIX.
58 CORESSI. Evanghelie. Eqmologicum Magnum, 13. P.
Hasda0.
59 COBUC (G.).Balade 0 Idile. Socecd & Comp. 1893.
60 FAie pentru tot1.An. I.
61 COST1N (MIRON .Scrierile luf Miron Costin.Cronicele Ro-
milnicI de Mihail Kogalniceanu, Vol. 1 & III, Bucuresd,
1872-1874.
62 COSTIN (NICOLAL).Scrierile lul Nicolae Costin. Cronicele
Romanie/ de MihAil Kogaluiceanu, Vol.l& 11, Bucurescl 1872.
433 CRILCIUN4 (Ga.).Invallttor in Transilvania. Et)mologicum
Magnum, B. P. MON.
64 GRASESCU (VICTOR). schite 0 Nuvele.H. Steinberg, Bucu-
rescT, 1893
dacoromanica.ro
X
65 CRAINICEANU (Dn. G.) Diverse. ConvorbirI Literare.

An. XXII.
66 CREANGA (io .Povest1.Edit. Grig L Alexandrescu, 1890.
67 Amintirl din copilarie s aneedote.§araga, Iasi, 1892.
68 CRIFIAN (T).Invaldtor c. Cugieru, Traneavania. Etymologi-
cum Magnum, B. P. Hasdea.
69 CRONICA ANONIIIA. Istoria Orel Románesel de la anul
1809 Incòce, continuatii. de un anonim.Magasin 'storks
pentru Dacia, Vol. V. 1847.
70 DAME (Fa..Nouveau dictionnaire RoumainFrançais.
Bucarest, 1893-1896.
71 DARIU (ioN).Gazeta TransilvanieL-1898.
72 DELAVRANCEA (sr.). Trubadurul.Haimann, Bueuresd, 1887.
73 Sultanica.St. Mibalescu, Bucurescl, 1585.
74 DIACONOVICI-LOGA.Chemare la tiparirea .cartilor roma-
nescLBuda. 1821.
75 DONCEV.Curs de literatura romana.-1865
76 DONICI (AoFahule.Cartea 1,141, la cantora Dacia! literare,1840
77 Fabule.Cartea II. MA data.
78 DOSOFTEIU.Et)mologicurri Magnum.B. P. Hasd6a.
79 DRAPELUL piar, Bucurescl.
89 Piar, BArlad judetul Tutova.
81 DREPTATEA.Ziar, Banat, 1895.
82 piar. Bucuresd.
83 DULFU (PETREI Revi.ta Albina.
84 DUMITRESCU (a ci sme, proverbe, maxi m e, barbaris-
me.Carol Müller, Bucuresci, 1894,
85 EMINESCU (si.). Diverse.ConvorbirI lit erare.
86 ESARCU (G.).Idonitorul Oficial No 26, Febr. 1898.
87 EVENIMENTUL.piar.
88 FILIMON Ciocol vechl i no]. Revista Romana,
1881-1862.
89 FLONDOR (Da. CAVALER DE).Patria.CernAutt, 1898.
90 FOIEA PENTRU TOTLRevista, Bucurescl.
91 FRANCU T. if G. CANDREA.Rotacismul la Moil §i Istrienl.
BucurescT, 1886.
92 FUNDESCU (ioN C.).Basme, Oran PactiliturI I GhieltorL-
Bucurescr, 1875.
93 GALLIN, NADEJDE, TIGHILIU SI CANDREA.Carte de citire,
4893.
94 GANE ().Nuvele.ConvorbirI literare, 1875-1876.
95 Poesit Saraga, IasI.
96 Diverse.ConvorbirI literare.
97 GASTER DR. AL).Literatui a populara romana, Bucuresd, 2
volume
98 Chrestomatie RomAna, 2 vol. Leipsig-Bucurescl, 1891.
dacoromanica.ro
XI
99 GASTER (DE. M ).Tiganul ce 'p1-a mdneat biserica.Revista

Tocilescu, I, 1883.
100 GAZETA POPORULUI.piar, Bucurescl.
101 GAZETA SATENULULRevistii, Datcuiescu director
102 GAZETA TRANSILVANIELpiar, Brasov.
103 GEORGESCIL inv. c. Correni, judetul Ialomitn. Etymolo-
gicum Magnum.
104 GHEORGACHI (AL DOILEA LOGOFET). -- Condica obiceIurilo
swill si noT ale Domnilor MoldoveL Cronicele Ro-
mantel, de Mihail Kogdlniceanu, Vol. III, 1874.
105 GHICA (ION). Amintiri din pribegia dupd. 1848. Socecd
Sc Comp. Bucuresd, 1890.
106 ScrisorI a:Ur° V. Alexandri. Socedl & Comp. Bucu-
rescl, 1887.
107 GIL.Nuvele.ConNorbirl literare.
108 GLIGORE (POPA). Legenda DuminiceI, an 1600.
109 GOLESCI (CONSTANTIN DIN).Adunare de pUde bisericescI si
f ilosoficescl.Buda, 1826.
110 GOLESCU (VORNICUL IORDACHE).-- Pilde, poviituirI si cuvinte
adevisrate si povest1 adunate de dumnealuI Vornicul
Iordache Golescu, Mil r6posatuluI banul Radul Goles-
cul.Manuscris din biblioteca Academiel Romitne. Proverbele
extrase din acest manuscris stint trecute In Proverbale Ro-
mdnilor, cu Insemnarea: Mas. I.
111 Copie, in tocmal, a precedentulul manuseris, care
se Mid depusti la biblioteca nationald de la Iasl. Prover-
bele extrase din acest manuscris sunt trecute In Proverbele
Romanilor, Du Insemnarea: Mas. IL
112 GOVOR A (PRAVILA DE LA). Pravila bisericésed Updritil la
1640 In mondstirea Govora.Edit. Ion M. Bujoreanu, Bu.
curesd, 1885.
113 GRADISTEANU (PETRE).Vointa Nalionald, an 1895 Gazeta
Poporului, an I, No. 402.
114 GRIG.Nuvele.Convorbirl ¡iterare.
115 GROSSMANN S. 1.). Dictionar germano-romtin. las1. In
curs de publicatie.
116 HALLFR DR. rosEpft).Altspanische Sprichwdrter und sprich-
wcirtliche Redensarten aus den Zeiten vor Cervantes.
Vol. 2.Regensburg, 1883.
117 HARAM (vAsILE).Carte de lectura, 1894.
118 HASDEU (ALEXANDRU).Domnia Arndutulul. Revista Nouti,
an VIII, No. 10-11.
119 HASDEU (B. PETRICEICU).Etymologieum Magnum Romanioe.
120 Trel Cral de la Wsfirit, Bucurescl.
121 Ion Vodd cel Cumplit, Bucurescl, 1865.
122 Columna lid Tratan, Bucurescl, 1882-1883,
dacoromanica.ro
XII
123 114DEU (B. PLTRICEIDU).Cuvinte din BgtrdnI, 2 vol. Bucurescl,

1878.
124 Tratan, Diar, 1863 No. 63.
125 HELIADE RADULESCU (zoN).M6moire sur l'histoire de la
régénOration roumaine ou sur les événements de 1848.-
Paris, 1851.
126 Vocabular de vorbe straine.Bucurescl, 1847.
127 Tandttlida.
128 Bibliotecd portativii, LXV. Poesil inedite. Bucu-
rescl, 1860,
129 HINTESCU c.).Proserbele llorndnilor.Editura Closius,
Sibil, 1877.
130 HODOS (ENEA). Poesii populare din Banat.Caransebel 1892.
131 HOITAN (rt. .).Inveplor; Cetatea din Codru,Sinaia.Ploe-
scl, 1898.
132 IANOV,Diverse.ConvOrbirI literare.
133 IARNIK-flARSEANU. Doine §i strigilturi din Ardeal date
Ja ivealli de Dr. Urban Iarnik I Andreid BArseanu.
Bucurescl, 1885.
134 ICS.--Paloda, an XIV, No. 27.
135 IDEM Dictionar de proverbe In Calendarul Romfinilor
pentru 1892.
136 IONESCU (I..Carte de citire, II.Ioseph G6b1, Bucuresa
137 Carte de citire, III. T. lonitiu & I. Alcalay, Bucurescl.
138 IPSILANT V. V. (ALI XANDRU ION). Pravilnicésed condicd a
Domnulul Ion Ipsilant.Bucurescl, 1841
139 ISPIRESCU (PLInc). Legencle sal Basmele RomAnilor.
Bucuresd, 1882.
140 Snáve sad povWI populare adunate din gura po-
poruluI de un culegdtor tipograf, Editia 11, eu multe
adause.Bucurescl, 1879.
141 Basme, sn6ve si glume adunate din gura poporuluI
de P. Ispirescu. Craiova, 1893.
142 Pilde§i ghibitorI adunato de F.IspiresemBueurese1,1880
113 Pilde, fabule, ghicitori adunate de P. Ispirescu. 13u-
curescl 1880.
144 Din pove,,tile unchia§ulul sItitos, basme pAgAnescl In-
tocrnite de P. Ispirescu.Bucurescl, 1879.
11,5 pic6torl populare. Revista pentru Istorie, archeo-
logie filologie.An I & II.
146 It sme, snóve, etc., de un culegAtor tipograf. BucurescI,
1872
147 Idem.In Chrestoarttia Romdnd d Dr. M. Gaster Vol. II.
148 Diverse. Convorbiri Literare.
119 HPESCU GR coat, m.). Opincaru, cum este 1 cum trebue
sii hie sfiteanu.Bucuresd, 1381.
dacoromanica.ro
150 JIPESCU (GRIGORIE M.)-11kurile oravelor.Bucuresd, 1884.
151 Dicer! In Lumina pentru totI,1885.
152 LUMINA. piar, Bèrlad, Jud Tutova.
153 KOGALNICEANU (ENACHE).Diverse. Cronicele Romdniel
de Mihail Kogalniceanu, Vol. III, 1872.
154 KOGALNICEANU (ramitiL). Sedintele DivanuluI ad-hoe din
Moldova..5&puns vorniculuf Alecu Ball?.
155 LAHOVARY (ALEXANDRE N.).Monitorul Oficial..$edinta Ca.
meril din 2 Decembre. 1890.
156 LAMBRIOR (k.).Convorbirl Literare, An VIIIIX.
157 LAURIAN&MAXIM.Dictionarul IImbeI Romdne, 3 Vol..
Bucurescl, 1871-1876.
158 LITA (IOSIF).---invettlitor.Etymologicum Magnum.
159 LUCACIU (DR. VASILE) paroh greco-catolic, c. isescl, p. n. Felso-
Banya, Ungaria.Gazeta, I, No. 160.
160 LUMEA ILUSTRATX.Revístli, An. II, 1894.
161 LUMEA NOUA.piar, Bucurescl.
162 LUMINA PENTRU TOTLRevistA, Director Eaiu Balteanu,1
Bucurescl, 1885.
163 LUPESCU (M.). lnattltor, c. Broscenl, j. Suceava.--Sezdtdrea.
164 MADAN (G).Suspine, 'aucurescI, 1898.
165 MAGASINUL ISTORIC PENTRU DACIA. VolumurI IV si V
166 MAGIUNCA (s)Etymologicum Magnum, B. P. IldsdN.
167 MAIORESCU (TITU). Critice.Bucures(I, 1874.
168 MARIAN (s ri..).Nascerea la RoindnIC.G5b1, 1892.
169 Nunta la Romdni.C. Glibl, 1890.
170 Immormintarea la Roman1. C. Gal, 1892.
171 Ornitología poporand Romfind, 2 vol. Cernautl, 1883.
172 Satire poporane Romane.Socecd & Comp. 1893.
173 Desednteee poporane Homan°, Suciava, 1886.
174 Traditil poporane Romane fa Bueovina, Bucuresel,
1893.
175 MATEI BASARAB V. V. Indreptarea legeI eu Dumnezed
care are tali judecata arbirésed vi ilinp6ratésed de bite
1.inele preotesei vi mirescl. Pravila, ete.Editia Ifin A.
Bujoreanu. Bueuresci, 1885.
176 Pravila. Studiu asupra elementelor grecescl in
litnb4 remand, de G. Murnu.
177 MAK R (DOMNA E B.) Proverhele Romdmior.Bucurescl si
London. 1882.
178 Analogous Proverbs in ten 1anguages.London, Elliot
Sock, 62, Paternoster Row, E. C. 1885.
179 MEISSNER C. & T. DOGAR. Prima carte de leeturd, Hp
PloescI, 1894.
180 MELHISEDEL (EmscoP).Revistd pentru Istorie, Arheologie
vi Filologie, An. II. Visita EpiscopuluI Gr. Tamblac.
dacoromanica.ro
XIV
181 MERA (1. T.) Diverse.Convorbiri Literare, An. XVL

182 MIRAILESCU (s.).Inv6ttitor, Seztit6rea. An. I.
188 MILESCU (SPATARUL NICOLAR).Cronica pre scurt a Romfini-
lor. Cronicele Romania de Mihail KoglIniceanu, Vol.
I, 1872.
184 MONITORUL OFICIAL.-- edinta. din 2 Decembre 1894; No. 188,
din anul 1895.
185 MUNTEANU (G. J.). Carte de lecturit romAnOscrl pentru
clasele gimnasiale Inferior! si reale.Brasov, 1861.
186 MURNU (G.). Studia asupra elementelor grecescl in limba
romAnii.Thicurescl, 1895.
187 MUSTE (11ICOLAE) Letopisetul Ora Moldova de la dom-
nia Jul Istrati Dabija V. V. pAnd la a treta domnie a
luí Mihai Itacovitii V. V. atribuitil luI Nicolae Muste,
(Ileac starea de divan, 1662-1729.Cronicele RomA-
Ma de Mihail Kogalniceanu, III, 1874.
188 NADE.TDE (DOAMNA SOFIA) Fie-care la rindul s611. Nuve-
le.Samitca, Crsiova, 1895.
189 NAUM Serien. Dictionnaire Darné.
190 NECULCEA (ION).Letoplvetul MoldoveLCronicele Rom4-
niel, de Mihail KogAlniceanu, II, 1872.
191 NEGRUZZI (c.). Opere complecte, 3 Vol.Socecd & Comp.
1873
192 NEGRUZZI (1).Diverse.Convorbia Literare.
193 NOUTATEA piar, lasT, I, No. 75.
194 ODOBESCU (ALEXANDRU ION). Pravilnicésca condica a luI
Alexandru Ión Odobescu.
195 Serien literare si istorice, 3 Vol. Soceca & Comp.
1887.
196 ODOBESCU SLAVICI. Carte de eltire. Bucurescl, 1893.
197 OLLANE,CU (DIM.) Teatru la Romfini.Socecd & Comp. Bu-
curescl, 1897.
498 Omiliar de la Govora. Etymologicum Magnum. B. P.
litisc160.
199 PALODA piar, Bérlad, J. Tutova.
200 PALTINEANU (GR.). invglitor, c. Tiubarr, Transilvania. Ety-
mologicum Magnum, B. P. HAsciAd.
201 PANN (ANTON .Culegere de proverburI sad Povestea Vor-
beIEditia Cucu, 1889, rcproducere dupA cea de la 1847.
202 ProverburI sad Povestea vorbel, 3 brosurl. Bucuresc1
1852-1853,
23 Calendar pentru anul 1848.
204 NtisdrilNiiniile luí Nastratin-Hogea.Bucuresd, 1887
205 1 abule si Istori6re, 2 Vol. Editia I, BucurescT, 1841.
206 Inteleptul Archir si nepotul s&1 Anadam.Bucuresd,
1880.
dacoromanica.ro
XV
207 PANN (ANTON). O §eziltóre la tarA sad povestea luI Alog

Albu, partea I, Bucuresel, 1851.
208 Idem, partea 11.Editia Lazir, Craiova, 1890.
209 PANU (G.1 publicist.--piarul Epoca 1896-1897.
210 PASCULESCH (u.) La futdlnire, staturl gl diverso pentru
totI, de M. P. Miosotis.Tipografia Laziir, Craiova.
211 PATRIA.War, CernAutl, Bucovina_
212 PAUL (ION).Din Transilvania.Mea pentru totl.
213 POMPILIU.Diverse.ConvorbirI literare.
214 POP (EM.). Inattitor, c. $omcutel-Mare, Ungaria, Etymolo-
gicum Magnum.
215 POP-FLORENTIN (los).Diverse.ConvorbirI Literare.
216 POPESCU (AL.).Inva(ator, c. Cernica, j. Ilfov. Lumina pen-
tru toll.
217 POPESCU ¿N.) Calendarul Basmelor.An 1881-1882-1883.
218 POPOVICI (G.). Convorbirl Literare, An XXV.
219 REINSBERG DURINGSFELD. (IDA UND OTTO FREIHORN VON).
Sprichweorter der Germanischen und Romanischen
Sprachen, 2 Vol.Leipzig. 1875.
220 REVISTA PENTRU ISTORIE, ARCHEOLOGIE, §I FILOLOGIE,
sub directiunea lu1 Gregorid G. Tocilescu, 1882-1995.
221 REVISTA NOUA, s lb directiunea D-1u1. R. P. HdOti, 1888-1894.
222 RIUREANU (I. ni.).Despre datorlile copillor clitre pArin-
01 lor.A cincea editiune, Bucurescl, 1887.
223 Nouè istoribre pentru copiI.A patra editiune, Bucu-
rescl, 1887.
224 Morala. Volumul IV din biblioteca portativg, Bucure-
scI, 1860.
225 ROMANIA L1BERA.No. 838 din 15 Martie 1880. Mos Grill.
226 ROMANUL (MITROPOLITOL !AMON). Tribuna Poporulul. Arad,
Ungaria, I, No. 198, pag 1043
227 ROMANUL GLUMET, partea I, Proverburi, ghicitorLThiel
8c, Weiss, BucurescI, 1874.
228 ROSETTI (LAZAR).VecIT Alexandri (V).
229 SAGUNA (MITROPOLIT).Diverse.
230 8AINEANU (LAZAR). Basmele Romane.C. GAM, 1895.
231 Ielele, di nsele,s, Intbsele, frumbsele, goimanele, males -
trele, milostivele, zinele.Bucuresd. 1886.
232 IncercdrI asupra semasiologleI limbo! romAne.
Revista pentru Istorie, Archeologie gi Filologie, Vol.
VI, 1891.
233 Elemente turcescl In limba romAnii.Revista pentru
'storks, etc. Anul 11 si III.
234 Filosof-Piloscos.ConvorbirI literare. An XXI.
235 Dictionar universal al limbel RomAne. Samitca,
Craiova, 1896.
dacoromanica.ro
XVI
236 SALVIU (G. P.)./nvefiltor, c. Smultl, j. Covurlul.$ezAt6rea.

237 SBIERA (toN AL LUT G.).Povevtl poporale romAnescI,Cer-
nliutl, 1886
238 SCHULLER (IORAN HARL).Aus der Walacbei : RomAnische
Gedichte und Sprichydrter.Hermanstadt, 1851.
239 EZ.liTOREA.RevistA.Buda-Pesta.
240 $EZATOREA.Revistd. Director A. Gorovel, Folticent j. Su-
ceava.
241 SE VASTOS (ELENA D. O.). Poveqt!. araga,
242 SILASI (DR. GR.). Renascerea limbel romtinescI in vor-
hire si Clusiu, 1b79.
243 ClusT, 1879.
244 SIMA (GR.).ConvorbirI Literare.
245 SIMEON DASCALUL.Cronicele RomanieT, I, Apendice.
246 S1MU lnatator, c. Orlat, Transilvania. Etymologicum
Magnum.
247 *INCA' DIN *INCA (GIILOYIGIIE). Chronica Romanilor, 3 Vol.
Bucuresel, 1886.
248 SION. Pabule, Bucuresct
249 SLAVICI. Isluvele. Convorbirl Literare. An 1875.-1876.
250 SOLOMON. Paremille Jul Solomon extrase din Biblia
de la 1688.SocecR 8, Comp. 1895.
251 SPERANTIA (rE ()not). Anecdote populare, I. Editia II. Ba-
silescu, Bucuresd, 1892.
Alta anecdote populare, II, Editia 1, C. Sfetea, Bucu-
resci, 1890.
233 Tot anecdote populare, III.H. Steinberg, Bucuresc1,1893.
254 STAMATI (c ).Musa.
255 STANCESCI1 (mu.).Basme gi SnOve. H. Steinberg. Bucu-
rescl,
236 Alte basme. H. Steinberg, Bucuresef, 1893.
257 STOICESCU (sT.).--preot c. BAlliceanca, j. Ilfov.Lumina pen-
tru totI.
238 STURDZA (.G A.). Vointa Nationalfi, An XII, No. 3278.
239 TEODORESCU (G. DEM.).Cercetdri asupra proverbelor ro-
mfine.Bucurescl, 1877.
260 PoesiI populare romAne.Bucurescf, 1885.
261 Mituri lunare. Vircolacil. Convorbiri Literare.
An XXIII.
262 Viatt i activitatea Jul Anton Panal. Gôbi, Bucu-
resel, 1893.
263 Operele Jul Anton Pann.I G51)1, Bucuresci, 1893.
264 Incerc4ri critice asupra unor credinte, (Wine qi
'norm url ale poporuluI romAn. T)pogiaf Petrescu-
Conduratu, BucurescI, 1874.
265 TERA INOUL Tomul III, Bucurescl, 1887.
dacoromanica.ro
XVII
266 THEODORESCU (G.), inveltitor, Galatz.Etymologieum Mag-

num, B. P. IIIsdel
267 THEODORESCU (T.), invaidtor.SezlitArea.
268 TICHINDEAL (mum). FilosoficescI l politicescl prim
fain'le moralice invéttiturI.Buda, 1814.
269 TIMPUL.piar, Bucurescl.
270 TOCILESCU (ca.).Vedl Revista pentru Istorie, etc.
271 TOMESCU (v.), invillitor, c. Buda, j. Teener. Elymologicum
Magnum, B. P. MOM.
272 TRAILA. (PREOT C.), Temifira.Etymologicum Magnum. B. P.
MOO.
273 TRAIAN. piar. Vec)I HAsdeft.
274 TRIBUNA.piar. Sibid, 1885-1894.
275 TRIBUNA POPORULUI. piar, Arad, Ungaria.
276 UNIREA.piar, Blaj, Transilvania.
277 URECHI (VORNICUL GRIGORE.Domall Moldovel, 1354-1594
Cronicele RomAniel de M. HogAlniceanu, Vol. I.
278 URECHIA. (v. A.).Legende RomAne.Socecti Sr Comp. 1691.
Diverse.ConvorbirI Literare, An. XXI.
279 VACARESCU -Opere.Etymologicum Magnum. Con-
vorbirI Literare, An XVIII.
280 VALENTINEANU (r. G.). CugetArl, maxime, proverbe, a-
necdote.Bucurescl, 1890.
281 VARRON (c.). NoptIle lung! saft povegtl, tabula si anec-
dote. Banat 1877.
282 VASILE LUPU (v. v.). Carte romftnéscA de Inv6tAturil de
la Pravilele ImpérAtescI si de la altele giudéte cu
¡lisa l cu téta cheltuéla a luI Vasilie Voevodul
Domnul téreI MoldoNel.Editia I. M. Bujoreanu, 1885.
283 VOINTA NATIONALLpiar, Bueuresel.
284 VOINTA PRAHOVEI. piar, Ploesd.
285 WANDER (K. F. w.).Deutsches Sprichweirter; Lexikon,
5 Vol.Brockhaus, Leipzig, 1867-1880.
286 ZILOT ROMANUL.Cronica ineditA.Columna luI Tralan,
4882-1883.
287 Scrierl inedite.Revista pentru istorie, etc. Vol. III,
1885.
288 Jalnica cántare.Revista pentru Istorle, etc. Vol. V/,
1891.
COR ESP ONDENTI

289 ALBU (CH.), elev la fcòla normal& de invildtori din Birlad, c.
Schinenl. j. Tutova.
290 ALBU (m.), eles la fact norrnala de invettitorr din bérlad, C. I-
vescI, j. Tutova.
2
dacoromanica.ro
XVIII
291 ALBU (N.), C. Piatra, j. Némtu.

292 ALEXANDRESCU (GR. t.). prefedinte de tribunal, Galatz, j. Co-
293 ALEXANURESCU (.c), eles la fact normal d de institutorl din

Bucurescl, c. Alexenl, j, lalomita.
294 ALEXANDRESCC1 (r.i, eles la fala normalll de gna(11ton din
Bgrlad, c. Mircescl, j. VasWitt.
295 ALEXANDRESCU (A.), C. Hirsova, j. Constanta.
296 ANTONESCU ti.), eles la {raga normad de invittitori din Bgrlad
c. Pläinescl, j. Rimnicu-St(rat.
297 ANTONESCU, eles la fala normalll de institutor l din Bucurescl,
c. Vilnale, j. Argo).
298 ARBORE iroN), inginer, j. Buzed.
299 ARJOCA (o. 1.). invetiltor, c. Oh&Ilia. Mehedintl.
300 ARMEAN (1), student, c. Zibot, comitatul Hunedióra, Transilvania.
301 ARSENEASCA (AN1CA), servitóre, Bucurescl, j. Ilfov.
302 BALANESCU (GR.). aeocat, c. Focsani, j. Putna.
303 BALANESCU (D-NA s), C. Foceanl, j. Putna.
304 BALA§EL (rEonon), in:401°r, c. §tefenesel, j. Wine&
305 BALLY (cosTAcRE), proprietar, c. CArlorninesd, jud. Tutova.
396 BALLY (D-NA. CL.), c. Nicorescl. jurb Tecucid.
307 BAL§ (wriGu), jud.
308 BANCIU (ANICA), c. Topftrcea, comit. Sibid, Transilvania.
309 BANESCU (roN), profesor, c. Roman, jud. Roman.
310 BANITA (GliKORGHE), negutiltor, c. Vaecod eomitat Bihor, Ungaria.
311 BANITA (couNA), jurat, c. Vaecod, comit. Bihor, Ungaria.
312 BANULESCU (GR.), invitator, c. Pietroeita, jud. Ditmbovita.
313 BARSAN (A.), student, c. Corbi, comit. Ffigdrae, Transilvania.
314 BARSAN x.), student, c. Soars, coma. Tirnava-Mare, Transilvania.
315 BA§OTA (A.), prin V. Foreseu, c FolticenI, jud. Suceava.
316 BAZAVAN (G.), eles din fc6la normalet, c. Craiova, jud. Dolj.
317 BERBECE (t), student, c. Sibid-Bran, comit. FligAras, Transilvania.
318 BEREA (roRGO, agricultor, c. Urlatl, jud. FAlcid.
319 MCA (G.), student, comit. Fegiras, Transilvania.
320 BODEA (G.), student, a. SeaturA, comit. Turda-Ariee, Transilvania
321 BODNARIU (G.), preot, c. Bochia, comit. Arad, Ungaria.
322 BOGDAN (c.), preot, c. Cerpinet, comit. Bihor, Ungaria.
323 BOGDAN (PETRU), c. Masai, comit Bihor, Ungaria.
324 BOLDEA 1.), teolog, c. Crihalma, cornit. Tirnava-Mare, Transilvania.
325 BORZA (N.), student, comit. Alba-Inferi6rd, Transilvania.
326 BRATEIU, student, comit. Tirnava-Mare, Transilvania.
327 BRATIANU (r. i c.), inginer, Florins, jud. Mused.
328 BRATU (v.), student, comit. Alba-InferhirA, Transilvania.
329 BUDI§TEANU (P major, c. Bucurescr, jud. My.
330 BUDISTEANU (Co- V), c. Bucuresnl, jud. Ilfov.
381 BUGARIU (r.), preot militar, Banat, Ungaria.
dacoromanica.ro
XIX
332 BUNGETIANU (PREOT C.), invigtor, c. CosovAt, jud. Meheclintl,

333 BUNGETIANd (c. c.), aleo la falla normala de inatitutorr din
Bucureiscr, c. Cosov6t, jud. Mehedintl.
334 BURSA§IU (ILIE), preot, c. §ust, cornil. Bihor, Ungaria.
335 CAL1N (loEructiE), eles la falo de inditutori din Bueureaci, jud.
Arges.
336 CALIN (VASILE), eles la sala de institutos-1 din Bueuresci) jud.
Arges.
337 CALOI (D-NA S.), c. Bérlad, jud. Tutova.
338 CANIAN (sa.), publicist, c. IasT, jud. lasl.
339 CATRIN1U, eleo la fcéla de inatitutorr din Birlad, c. RAditi, jud.
Vaslui.
340 CHEREC.HEAN (TEODOR), hui-14ton c. siria, comit. Arad, Ungaria.
341 CHETAN (ALEXIE), atudent, cornil. Tirnava-Mare, Transilvania.
342 CH1RIAC (toN), eles la fc6la nortnald de inatitutorr den Bucureeci.
313 CIOCOIU (a.), elev la fala nernsald de in8titutos-1 din Bucureecr,
jud. Dorohoid.
344 CIOICA (a.m.), c. Strehaia, jud. Mehedinti.
345 CIOR10E (PREOT D.), inallltor, c. Meren!, jud. Olt.
346 COJOCARU (v.), aleo la fedla normallt de inviltltorl din Birlad,
c. Tifesci, jud. Tutova.
347 COMANESCU (IOSIF), atudeat, c. Codlea, cornil. Brasov, Transil-
vania.
318 CONSTANTINESCU (t. N.), agricultor, C. Ciulnita, jud. lalomita.
349 CORBI§ (tORMORE), agricultor, C. CAndesci, jud. Némtu.
350 CORCEL (AVRAM), paroh ortodox-oriental, c Costeiil, p. u. FAm,
Banat, Ungaria.
351 COROIANU (NIMAI) , executor raga" c. Vascoll-BAresci, cornil.
Bihor, Ungaria.
352 COROIU A FILI (tox), preot, c. BAresoi, comit. Bihor, Ungaria.
353 COROIU (PARTENIE), c. Vascon-BArefaci, comit. Bihor, Ungaria.
354 COROIU A FILI (SAVErA), c. Vascod-BAresci, cornil. Bihor, Un.
gana.
353 COSMA (D-NA MARIA`, nsitilt6re de Stat, C. Vaco, comit. Bi-
hor, Upgaria.
356 COSTACEA, profesor, c. Galatl, jud. Covurlui.
357 COSTACHE (ION), agricultor, c. Gidinti, jud. Roman.
358 COSTIN (LASCAR), avocat, c. Banca, jud. Tutova.
359 CRETOILI ic ), c. Selesel, jud. Dolj.
360 CRISTEA (cavnit.), preot, c. ForrAtt, cornil. Bitio; Ungaria.
361 CRISTESCU (c ), eub-locotenent, preverle culese In c. RucAr, jud.
Muscel si e. Valea-Rea, j. Vasluitl.
362 CRUCEANU (pm), eles la fc6la normal de insiptori in Birlad,
c. Popeni, jud. Tutova.
363 CURCUBETA (tonnim), atudent, c. VlAdent, comit.FigAras, Tran-
sqvania.
dacoromanica.ro
XX
364 CURIERU (NICULAE), agricultor, e Tinta, jud. Prahova.

865 CUSIAN, student, c. Godinescl, comitat. Hunedi6ra, Transil-
vania.
366 DAME (DNA EUGENIA), C. Bucurescl, jud. Ilfov.
867 DANIILESCU (c.), ele, la falla normald de institutori din Bucu.
rasa, c. Scundu, jud. Valcea.
868 DANIILESCU (PETRE), c. Craiova, j. Dolj.
369 DASTCU (ALEXANDRU), neguldtor, c. Birescl,.ccmit. Bihor, Un-
garza.
870 DIANU (c.), revisor rolar, jud. Mehedint/ gi Argel
371 DONCA (I. i.), eles la folla normald de institutori din Berlad, c.
Urja, jud, Tutova.
872 DORDEA (MARIA), C. Topircea, cornil. Sibitt, Transilvania.
373 DRAGAN (I.), eles la 'pala normald de institutori din Bucuresci,
c. Copla-Miletin, jud Botosant
874 DRAGUESCU (una.), C. Bucurescl, jud. Ilfov.
875 DRAGUT (c. N). c. CopAciósa, jud. Gorj.
376 DUMBRAVA, eles la fvfla normald de institutori din Berlad, c.
SchinenT, jud. Tutova.
377 DUMITRESCU (mARIN), C. Bucurescl, jud. Ilfov.
878 DUMITRESCU (1.), invéldtor, c. GInciova, jud. Dolj.
879 DUMITRESCU (sTEF.), eles la fala normald de institutorr din Bu-
curescl, c. Balsu, jud. RomanatI.
380 DUMITRU (MARIN), agricultor, c. MotitenT, jud. DAmbovita.
381 DUNCA (Taus), inginer, c. Tulcea, jud. Tulcea.
382 EMANDI (G.), C. Bdrlad, jud. Tutova.
383 ENESCU (G. D.), invildtor, c. Zamostea, jud. Doroboitt.
384 ENGEL (u.), inginer, c. Folticenl, jud. Suceava.
885 FERCHELA, student, comit. TiTnava-Mace, Transilvania.
386 FETU, eles la 'ala normald de invéfdtori din Bérlad, c. OnescI,
jud. &watt.
387 FLAMAND (c.), student, c. BorgoSusenT, comit. Bistrita-Nlislid,
Transilvania,
388 FOCHIDI (ALEX.), proprietar, C. UrzicenT, jud. Ialoznita.
389 FORESCU (vAsILE), c. Folticenl, jud. Suceava.
390 FRUMUSANU (Tau), avocat, c. Tirgu-Jiu, jud. Gorj,
391 FURCA (N.). inginer, c. Bucurescl, jud. Ilfov.
392 GABBIELESCU (ton). inginer, c. Tlrgoviste, jud. Dftmbovita.
393 GABUNEA (c.), inginer, c. Slatina, jud. Olt.
394 GALDEU (A.), student, comit. Turda-Aries, Transilvania.
395 GARBOVICEANU (P.). profesor seminar central Bucurescl, colee-
tie de proverhe culese In comunele : Comonita (Olt), Drigl-
nescl (Vlava), Domnesel (Muscel), Dogu (Argeq), AmArescl
(VAlcea), RAtescl (Arges), SerbAnescI (Argel), SuicT (Argee),
Poenarl (Gorj), Pacionil (Muscel), Mosna (Dolj), Sliivuta (Dolj),
Tutana (Argeq), Costescl (Argesl, Boten! (Muscel), CretenI (Val-
dacoromanica.ro
XXI
cea), Corbu (OH), Virciorova (Mehedint1), Lucenl (DAmbovita),

Furduesd (Argev), MogovescI (Dambovitat, Dobrescl (Muscel).
Blltent (Mena), Schitu-Golescl (Muscel).
396 GELT (ANDREIU), c. Vavcott, comit. Bihor, Ungaria.
397 GEORGESCU (crusTEA), magietrat, c. Huvl, jud. Filcid.
398 GEORGESCU (G.), inceptor, c. Goevid, jud. Invl.
399 GEORG1U (MISTE), c. Beiuv, comit. Bihor. Ungaria.
400 GERLAN (G.), matriculant, c. Clamp, comit. Bihor, Ungaria.
401 GHEORGH1U (DIN), den la fc6la normal& de inatitutorf din Bu-
cureect, c. Tecucitt, jud. Tecucid.
402 GHICA (N.), c. BucurescI, jud. Ilfov.
403 GLODAttIU (ANICA), c Toptircea, comit. Sibid, Transilvania.
404 GOROVEI (ARTIJR), magietrat, c. Fdlticenl, jud. Snceava.
405 GRIGORESCU (ION), elev la gaita normald de inetitutort din Bu-
cureeci, c. BucurescY, jud. Ilfov.
406 GR... (D-NA ELENA), C. BucurescI, jud. Ilfov.
407 GROFSOREANU (iumu), luce-pitar, c. Gala, cornil. Arad vi B.
Comlov, Ungaria '3,
408 GROFSOREANU (HM, etudent, c. Vasiova, comit. Torontal, Un-
gana.
409 GROFSOREANU (n.mm.), comit. B. Comlov, Ungaria.
410 GURBAN (c.), protopoput Butenilor, comit. Bihor. Ungaria.
411. HARAM (VASILE), invditttor, c. Grivita, jud. Tutova
412 HERESU (ION), tipograf, c. Arad, comit. Arad, Ungaria.
413 HERLE, c. Beitiv, cornil. Bihor, Ungaria.
414 HINU (1.), student, cornil. Filgdrav, Transilvania.
415 HOCIOTAU (ILIE), etudent, c. Selivte, comit. Sibid, Transilvania.
416 HOLERGA, student, c. Sodu, cornil. Sibid, Transilvania.
417 HOLERGA, student, c. Maga* comit. Tlrnava-Mare, Transilvania.
418 HOVAS1U (ANT.), etudent, c. Aciliu, cornil. Sibiti, Transilvania.
419 HRISTIDI, etudent, c. Buzdd, jud. Buzdtt.
420 HUIBAN (MARGHIOALA), c. Avrimescl, jud. Tutova.
421 !ARCA (c.), c. Buzdtt jud. Buzdtt.
422 IFRIM (v.), ele') la frcéla normald de inaltitort din Bértad, c. Co-
rodescl, jud. Tutova.
423 ILASEVICI (i.), invitittor, c. Stiubenl, jud. DorohoT.
424 ILIES (PETRE), inginer, c. Hateg, comit. Hunedi6ra, Transilvania.
425 IONESCU-GION, profesor, c. BucurescY, jud. Ilfov.
426 IONESCU (i.), inceptor, c. Becid, jud. Olt.
427 IONESCU (G.), invdttitor, c. Becid, jud. Olt.
428 IONESCU (N. GEI.), inaldtor, c. Mamorni(a, jud. Dorohol.
429 IORDACHESCU (c.). den la pila normald de inetitutori din Bu-
curescr, c. Cristescl, j. Botovanl.
1) T6te proverbele din comitatul Arad gi barajar atl test adunate do DI Iulift
Grotgoreanu.
dacoromanica.ro
XXII
430 IORDAN (N.). aleo la fe6la normala de inveldtorr din Birlad, c.

Tecucel, j. TecuciA.
431 IORGULESCU (1.), invildtor, C. Bnia-deAramil, j. MehedintY.
432 ISTRiiTESCU (1.), inviyator, o. Cobia, j. Dlmbovita.
433 IUTESCU (sr. Sr.), C. Catanele, j. Dolj.
434 IVAN (Dux.), atudent, c. Apnldul-Ilare, cornil. SibiO, Transilvania.
435 JUVARA (DNA 7..), c. Fedesd, j. Tutova
436 JUVARA (DNk P.), c. Focsanl, j. Putna.
437 JUVARA (N.), proprietar, c. Popeni, j. FAlciA.
438 JUVARA (ALFRED), atudent, c. BArlad, j. Tutova.
439 JUVARA (NENru), c Bérlad, j. Tutova.
440 JUVARA (D-NA A.), c. BArlad, j. Tutova.
441 JUVARA (D-NA DIARIA), C. &latea j. Tilt0V8..
442 HARKALECHI (N.), inginer, c. CAmpina, j. Prahova.
443 ROSTAKI (Lueu), c. Ciortolom, j. Tutova.
444 KRUPENSKI (D-NA SAFTA), c. Betestl, j. Némtu.
445 LAMBRINO, (D-NA SMARANDA). C. GAgescl, j. Falda.
446 LAZAR (D-NA SILVIA), C. VascoO, comit. Bihor, Ungaria.
447 LINDE (D-NA LUTA), c FArlad, j. Tutova.
448 LUNGU (r.), Sabesul-Mare, Transilvania
449 LUPAN, edpitan, c. FAlciu, j FAlciti.
450 LUPESCU (m.), invittltor, c, BroscenT, j. Suceava.
451 LUZATTO (D-RA P.), C IasT, j. Iall.
452 MACHIDON (N.), elan la {tafia normaltl de invittitori din Birlad,
c. NicorescT, j. Tecucitt.
453 MACRI (D-NA CALIOPI), C. Galatz, j CovurluT.
454 MADAN (G.), proverbe din comunele : Chisened, tinutul Chive-
pea, Valea PAruld, tinutul Bender ; c. TrusanT, Tinutul Chi-
sened ; Costead, tinutul Chisenett, Basarabia.
455 MAGURA (i.), profesor., j. Prahova.
456 MANAFU (N.), inviVitor, c. Vela, j. Dolj.
457 MANOILESCU (c), aleo la fala normalti de instituton din Bu-
cureaci, c CosmescI, j. Vasluiti,
458 MARACINA (C.), inginer, c. Slatina, j, Olt.
459 MARCOVICIU (e.), c. Beitis, comit. Bihor, Ungaria.
460 IldARDARE (I. s.), alero la .róia norinald de invertori din Bir-
lad, c. Certesd j. Tutova.
461 MARIN (ILIE), C. Bucuresd, j Ilfov.
462 MARIN (IONACHE), C. GrAdistea, j, Vaca.
463 MARINESCU (DOBRE), inrittltor, c. Ptrvu-Rosu, j. Arges.
464 MARINESCU (ANDREI), invildtor, c. Humele, j, Arges.
465 MARINESCII (1.), inettIttor, c Bradu-de-Jos, j. Arges.
466 MARTINIAN (.AL), c. Bucurescl, j. Ilfov.
467 MATAR. inginer, c. Bucurescl, j. Ilfov.
468 MATEESCU (BALACI), C. uica, j. Olt.
469 MATEESCU (N), invettitor, c. Movilita, j. Putna.
dacoromanica.ro
XXIII
470 MEDE$1 (1oN), C. Cluj, comit. Cluj. Transilvania.

471 MEISSNER (c.), profesor, C. IasT, j.
472 MICLESCU (D-RA EUFROSINA CAT.), C. BArlad, j. Tutova.
473 MICLESCU (c. c.), locotenent, c. Miclesci, j. Vasluiti.
474 MICLOSI (losrF), c. Vascoti, comit. Bihor, Ungaria.
475 MICU (G.), agricultor, c. BAsescY, j. FAlcitl.
476 MICH (r.), agricultor, c. Usen!, j.
477 MICULA (x.), preot, c. Vascoti, comit. Bihor, Ungarla.
478 MIHAILESCU (E.), elev la <rala normald de invildtori din Berlad,
c. Blisescl, j. FAlcid.
479 MIHAILESCU (zoE si A.), invefettori c. BustenI, j. Prahova.
480 MIHUTA. (PETRI?) c. Vascon, cornil. Bihor, Ungaria
481 MIRCEA (i.), student, c. Lovnic. cornil. Tlrnava.Mare, Transilvania.
482 MIRON (N.), elev la fc6la normald de invelatort din Birlad, c.
OnescT, j.
483 MOLDOVAN (1), c. San-Miclau7, comit. TIrnava-Mare, Tran-
silvania.
484 MOLDOVAN, comit. Alba inferi&A, Transilvania.
485 MOSCUNA (AT.), proprietar, j. Gorj.
486 MOTA (vAsILE), agricultor, c. AdAnca, j. Dhnbovita.
487 MOVILA (MITICk), proprietar, c. Movilen1, j. Covurlul.
488 MOLLER (IGNAT), C. Vasca, cornil. Bihor, Ungaria.
489 MUSICESCU (GAvniL), profesor, C. lasY, j.
490 N*** c. GIescT, j. DAmbovita.
491 N*** elev la fedla normad de inverlitorr din Birlad, c. Schio-
pen1, j.
492 NECULESCU, (D-NA EFROSINA), c. Constanta, j. Constante..
493 NEDEIANU, student, c. Craiova, j. Dolj.
494 NEGOESCU (zAniFirt G.), invétator, c. JidenT, j. RAmnicu-Sarat.
495 NICULESCU (nAnu), c. DienciI, j. Olt.
496 NITA BRIJARU, C. Pitescl, j. Argel,
197 NITESCU (ION), invirdtor, c. ViespescI, j. Olt.
498 NITULESCU (u.), c. TetculescI, j. VAlcea.
499 OLA RU (ILEANA), c. Crangu, j. Tutova.
500 ONI$OR (GAVRIL), profesor. Proverbe adunate In c. Dobrovet,
plasa Crasna, j. Vasluid 1).
501 Colectie de proverbe adunate In judetul Tutova, comunele Si-
mila, Slobozia, Sfrbil, Banca, Fedestf, Murgenl, CrAngu, Déla-
Maro, etc..
502 OPREA (RUSU), c. Goicea-Micti, j. Dolj.
503 OPRESCU (u), c. Balad, j. Teleorman.
504 OTOIU teolog, c. Aciliu, comit. Sibiu, Transilvania.
505 PALADE (v.) student, c. CAmpen1, cornil Turda-Aries, Transil-
vania.
1] Indemnulul i amabilitatel 1.)-lut profesor G. Onilor datoresc téte proverbele pri-
mita de la alean sc6leT normale de Invétatorf din Birlad.
dacoromanica.ro
XXIV
506 PAP (uclu), Invitettor, c. Covasint, cornil Arad, Ungaria.

507 PAPP (PARO, acocat, c. Beius, comit. Bihor, Ungaria.
508 PAPP (D-NA VETURIA), C. Beius, c. Bihor, Ungaria.
509 PAPP (vAsruu), protopop, c. Beius, comit. Bihor, Ungaria.
510 PASCAL (urna), profeeor, c. Bucurescl, j. Ilfov.
511 PATRICIU (E. 1.), inviitttor-diriginte, c. Smultl, j. Covurluitt.
512 PETRESCU (r.), e Bucuresd, j. llfov.
513 PETRESCU (AT.), inginer, c. Curtea-de-Arges, j. Arges.
514 PETRINCA (G.), C. Corna, cornil Alba-Inferiérit, Transilvania.
515 PETROV N.), elev la ¡lata normallt de .inviNtorr din Birlad, c.
CodliescI, j. Vasluid.
516 PARVU elev la fafla normad de inarptori cl;n Birlad, c. IvescI,
j. Tutova.
517 POBORAN (G., inatitutor-diriginte, c. Slatina, j. Olt.
518 POIENARU (GR., inginer. c. Focsanl, j. Putna.
519 PONICI (D-RA E.), inatitut6re, c. Cernavoda, j. Constanta.
520 POP, loco tenent. c. Bérlad, j. Tutova.
521 POP, (P.), avocat, c. Beius, cornil Bihor, Ungaria.
522 POPA (D, invaldeor, c. Sinaia, j. Prahova.
523 PbPA N), sumar, c. Verzar, comit. Bihor, Ungaria.
524 POPESCU (En.), inviettor, c. CiocAnescl-Mdrginenl, j. Ialomita.
525 POPESCU (N.), agricultor, c. Petrosita, j. DAmbovita.
526 POPESCU (mATE1), c. ClejanT, j. Vlasca.
527 POPESCU-DOBREN1 (r), inatittor, c. DobrenI, j. llfov.
528 POPESCU (coRNEL), teolog, c. Sibid, eomit. Sibid, Transilvania.
529 POPOVICIU (morsE), atutient, c. Covragid, comit. HunediéreI, Tran-
silvania.
530 POPOVICIU (ario), comit. Sibid, Transilvania.
531 POPOVICI6 (re.). c. Rupt, comit. Hunedidrel, Transilvania.
532 POPOVICIU (D.), inceptor, c. Cuvin, comit. Arad, Ungaria.
533 POPP (IOSEF), notar, c. Mese!, comit. Bihor. Ungaria.
534 POSSA (c,) elev la fala normuld de inatitutort din Bucuresci, e
Humulescl, jud. Nérntu.
535 PROCOP1ESCU (PR.). inv011tor-diriginte, c. Islaz, jud. Romanatt
536 PUSCARIU (I.), atudent, c. P. Mdrulul, cornil FlgAras, Transil-
vania.
537 RADO1U (r.), avocat, BucurescI, jud. Ilfov.
538 RADULESCU (mARIN). elev la oil; normalte de inatitutort din Bu-
cursad. c. Slatina, jud. Olt.
539 RAMBU (v.), c. BrAnesc1, jud. DAmbovita.
540 RADNICU (r), doctor, c. Vascod, cornit. Bihor, Ungaria.
541 ROMAN (r. , student, c. Vima-Mica, cornil. Solnoculal Ungaria.
542 ROMASCU c.), agricultor, c. UrdestI, jud. FAlcid.
543 ROSETOS (ION, inginer, c. Roman, jud. Roman.
544 ROSETTI D-NA EFROSINA , C. Filipenl, jud. Baeld.
545 RUSU NIC , c. Ighisdorf, comit. Tirnava, Transilvania.
dacoromanica.ro
XXV
546 SALA (vAsILE), dascal grec-oriental In Vascott-Barescl, comit. Bi-

hor, Ungaria.
547 Colectie de proverbe adunate In urtatérele comune din
comitatul Bihor: Vascoa-Baxescl, DrilginescI, Bello}, Negru,
Plicalescl. Tiginescl. LelescI, Sébisu, Hinchiris, Balen!, Toto-
reni, B. Lazun, Cusiisu, CacacenT, GhighisenT, Hotar, Lunes,
Serbescl, Dumbravanl, Sud, Ferice, Buntescl, PoenI, sup. si
inf., GuranT, Petrósa, Chiscon, Brósce, Bradet, Magura, Su-
drigiu, Rienl, Zavoenl, Petrilenl, Carnp, ColenT, DrihenT, Sust,
Campan!, Mita, LehecenT, Fanata, Sedistal, Sediste, Talpe,
Miziries, Carpinet, Poiana, V.-Soliste, V.-Sohodol, Verzar, Po-
cola, Ds. Forran, VinterT, Holad, Saca, Dudureasa, Telec, Ni-
maiescY, Merag, TarcAita.
548 SALA (JULIANA), c. Vascoa-Barescl, corra. Bihor, Ungaria.
549 SALVIU (G. T.), invellitor, c. Smultl, jud. Covurlul.
550 SAGUNA (Societatea de lectura ANDREI), din Sibia, Colectie de pro-
verba adunata si trimisi de membril soeietilteL
551 SANDRU (N.), student, c. Geoagu-de-sus, comit. Alba-Inferióra,
Transilvania.
552 SARARIU (L), c. Tighina, jud. Valcea
553 SCUREIU, Revisor Scolar, .c Bacaa, jud. Bacatt
554 SILAGH1 (s). teoloo, comit. Mures-Turda, Transilvania.
555 SIMION (i. Ga.), elev la folla normalti de inOnitort din Bérladr
C. BasesclTamasenI, j. FAInia.
556 SIMULESCU (1), etudent, c. MihelenT, comit. Zarand, Transilvania.
557 SION (D-NA PROFIRA), C. Barlad, j. Tutova.
558 SISMAN (cAT.), invenitóre, c. Adarn, j. Tutova.
559 SOREANU (FLOREA), c. Preajba-de-Pildure,j. Romanatt
560 SPERANTIA (L), profesor, lasT, j. las.')
561 STANCEANU (a), Mataron c. Piria, j. Mehedintl.
562 STANESCU (JoN), eles la fa.; normal de institutort din Buen-
rescl, j. Arges.
563 STEFANESCU (LAzA.a), c. PerisanT, j. Arges.
564 STGIAN (VASILE N.), agricultor, c. Rosioril-de-Vede, j. Teleorman.
565 STOIAN (vAsILE , c Oltenita, j. Ilfov.
566 STRUGARIU (Istmo), pddurar, c. Vaocoa-Birescl, comit. Bihor,
Ungaria.
567 TACU (i), invglitor, c. Braniscea, j. Covurlul.
568 TARCUS (N), inOnitor, c. Pisen, j. Covurlul.
569 TEODOR (LISAVETA). C. Barlad, j. Tutova.
570 TEODORESCU, elev la gala normald de institutor din Bueuresci.
571 TEODORESCU-KIRILEANU (s.), j. Suceava.
572 TEODORESCU (L), invallitor, c. CoUrgas. j. Suceava.
573 TEODORESCU (c), invénitor, c. Lipova, j. Vasto!.
I. Téte proverbele primita de la alean §c6lel de institutor! din Encarad, s'en
cales dupa Indemnul ili starainta DlnI T. Sperantia, profeeorul lor.
dacoromanica.ro
XXVI
574 TEREBENT TEMAN), C. Cociuba, comit. Bihor, Ungaria.

575 TIFANCA. ILEANA c. Tifu, j. Falda.
576 TILA s., ekv la Ola normald de envelettori din Bérlad, c. Br4.
hAsescl, j. Tecucia.
577 T1TORIAN 1. , profesor. Basarabia.
578 TODAN IONASU , diac, c. Barasd, comit. Mor, Ungaria.
579 T6DER VASILE , agricultor, C. Roaioril-de- Vede, jud. Teleorman.
580 TOPELDEA nim.), comit Alba Inferieori, Transilvania.
581 TOMESCU G. D.), invétettor, c. BroscariT, jud. Mehedintl.
580 TRIFU ELLE , elev la fv6la normald de institutor din Bucurescr.
c. Bucuresci, jud. Ilfov.
583 TROFIN N. , normalist Vasile Lupu, c. Glodenl, j. Suceava.
584 TROTEANU (c.), elev la {tedia de inatatori din Bucuresa, c. Stan-
cesd, j. Botoaanl.
583 TUCRA HONCIU , perceptor, c. Vacoa-Barasc/, comit. Bihor, Un-
garla.
586 TUTESCU ST. , C. Cautnele, j. Dolj.
587 TZINTZU i,, inginer, c. Buzad, j. Buzad.
588 ULESCU PANTELIE , C. Patilla, j. MehedintI.
589 URECHIA (v. A.), profesor universitar, c laaT, j. Is.;t1
590 URECHIA minoN), c. Draganesd, comit. Bihor, Ungaria.
591 VACARESCU ioN), picher, c. Macin, j. Tulcea.
592 VALCOF ION , elev la fc6la normald de institutor din Bucurescl,
c. Craiova, j. Dolj.
593 VARLAM T.), invertor, j. Putna.
594 VASILE (i.), agricultor, c. Vadu-Lat, j. Vlaaca.
595 VASILE A LUI STAN, c. Ruar, j. Muscel,
596 VASIL1U (AL. , envgedtor, c. TAtaraal, j. Suceava.
597 VASILIU (ANDREI TODER), C. Sediatel, comit. Bihor, Ungaria.
598 VEJA O; profesor, c. Alexandria, j. Teleorman.
599 VERGATI ELIODOR , proprktar, c. Bala, j. Romanatl.
600 VESTEMEAN (N., c. RIu-SaduluI, comit. Sibia, Transivania.
601 VOINESCU ki.Ex.), elev la pala normald de institutori din Bucu -
u j.
fel, orj.
602 VULCANESCU (flan), elev la fc6la normal d de institutorr din
Bucuresci, c. Pelescl, j. Dolj.
603 WALNER-COSMA, c. BeTus, comit. Bihor, Ungaria.
604 WELTZ, cdpitan, c. Constanta, j. Constanta.
605 X***, del; la ;ala normald de inatitutori din Bueurescl, c. NA-
nesd, j. Bacii.a.
606 ZAMFIRESCU-DI ACON K. A.), invétator, c. StinbenI, j. Dorohol.
607 Z . . . D-NA EC.), c. Inflad, j. Tutova.
608 ZANNE D-NA SOFIA , C. Bucuresd, j. Ilfov.
609 ZANNE (D-RA ALICSANDRINA , C. BLICUreSCI, j. Ilfov.
610 ZANNE D-NA VICTORIA , C. BUCLITeSCI, j. Ilfov.
611 ZANNE DIMIIRIE , architect, c. Bolintin-din-Vale, j. Ilfov.
dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
PENTRU
DIALECTELE DIN ISTRIA 1 MACEDONIA
AUTORI CITAT1
1 BAGAYO (ANDREIUL AL.).Carte de alegare scristi In d'aleo-

tul Macedo-Romln.BueureseT, 1887.
2 BOJADSCHI (IHDIAI G.). rpcctipann Pcop.avizai ri-cot McocE8o-likxotri,
uno Mixariti T. Mnorecr.N.Bueureser, 1863. Editie identicit cu
acea din Viena, 1813.
3 GAZETA MACEDONIELpiar. Bueuresel.
4 LAURIAN & MAXIM. Dictionaral nimbe! romfine.BueureseI,
1871-1876.
5 MIKL07:ICH (DR. FRANZ).Rumunische Untersuehungen; Is-
tro und Macedo-Rumunische Sprachdenkmahler.
2 Broaure. Carl Gerold's, Wien, 1881-1882,
6 NENITESCU (ION).De la RomlniI din Turcia europeanit.
Carol Gal, BocureacT, 1895.
7 WEIGAND (GUSTAV .Die Aromunen, etnographischphilo-
logischhistorische untersuchungen iiiier das volk
der sogenanneten Alakedo-Romanen oder Zinzaren
von Zweiter liand-Volks litteratur der Aromunen.
Leipzig, 1894.
8 PAPAHAGI (PERU1LL .--fn Zweiter fahresbcricht der Institut
fur rumänische Sprache, zu Leipzig 1895, publicat de
D. Doctor Gustav Weigand.
CORESPONDENTI
9 BUIA (D-NA ATHENA), c. Ochrida, Macedonia.

10 CAPSALE (XENOFONTE), etudent, e. Pirlepe, Macedonia.
11 COYAN (r.), director gimnas. in Icrnina. Miel colectie de proverbe
adunate In Albania ai Epir,.
42 DAN (n.), etuclent, c. Nevésta, Macedonia.
dacoromanica.ro
XXVIII
18 DIAMANDY (VASILE , profesor, c. Metova, (Armincid), Macedonia.

14 GHIOCA (CONSTANTIN), c. Bitolia, Macedonia, prin D. Ieronimy.
15 GHICU (luE), profesor, c. Ianina, Epir,
16 IONESCU (comilarrizi)profesor, c. Nevésta, Macedonia.
17 META (coNsTANTni), student, c. Moloviate, Macedonia.
18 MILESCU (D. A.), student. GopeeT, Macedonia.
19 N. ST., c. Nijopole, Macedonia, prin DL Ieronimy
20 VULCAN (p.), publicist, Macedonia.
21 ZUCA. (o), student. Midi colectie de proverbe din urmAtórele co-
mune din Albania : Berat, Fier; Elbasan, Permet, Cavaia,
Durazzo, Cusina, Georgia, Covita, Culona, precum ei diferite
alte eomune din Albania ei din Epir.
SEMNE CONVENTIONALE
* Proverbe cunoscute personal de autor sad culese de clAnsul.

A Proverbe Wesel.
Proverbe intrebuintate flumel de literati.
Proverbe dubiése, sad traduse din cele strAine, cad insA nu s'att
depArtat, pentru diferite motive.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROMÂNILOR
-.......
CAPITOLU VI
DESPRE VIET& FISICI
Obiceiari. ImbrAcAminte. Case qi clAdirl diverse.

Gospodaria easel.
ACAS.A.
Vedl Casa.
ALÁCSIT
Vedl lmbrdcat.
ALAGEA
*.n.
6530 A.'0 cAptith, alegka.
G. POBORAN, inst. e siatina, .1.
oit.L. STAINEANU, Diet. p. 19.---.
P. IsPmEscu, Leg. p. 12.
A paf i alagéua, (vre-o alagea)
FR. DAMA, I, p. .55.
A pAtl un ne-ajuns, a fi in§elat, WAHL
Alagéua este o materie vergatA de bumbac, un fel de indianA.
(NimenT nu s'a putut &tinge de Impèrittia mea, cat am foet
tIn6r, fttrtt sti-fr capete aiagéoa.,P. IsmEau,.
ALBIE
*
6531 A face pre cine-va albie de pore'.
PONTBRIANT, Dict.FR. DAMÉ, I,
p. 57.
3
dacoromanica.ro
2 PRO% ERBELE 11031XMILOR
A'l face ca pe o albie de porci (porcéscei).

A. PANN, Edit. 1889, p. 126
III, p. 115. - G. PoeonAx., inat. e.
Slatina, J. Olt.
Vec)1 Trdcd.
A ne-cinsti, a batjocori rati, a Injurh, a arunca Cu noroiu
tn cine-va.
M'a Injurat, m'a necinstit,
Ca p'o albie poreévell.
M'a Mea, si m'a gonit.
A. PANN.
6532 A face pro cine-va albie de cine.

Lexicon liudan, p. 724.
*A
A face pro cine-va albie de cara.
E. I. PATRICIU, inv., c. Smulfl,
Covurlui. B. P. HAqDEU, Etym,
M'aun., p. 739. V. ALEXANDRI,
Teatr., p. 38.qezlitòrea, III, p.143,
Acelag tnteles ea la No. 6531.

.Daca nu vrel s iel cAmpil pe urma lor te lee albie de edni
prin foile lor.»ALEXANDRI, Sandu Napoild.
6533 A face pro cine-va ca pe-o albie.

Aceln ti/teles ca la No. 6532.
6534 Din albie.

JIPESCU, Opine., p. 21. B. P.
HA,IDEU Etyin. J'apl., p. 740.
Din cea mal fragedA virsta, din pruncie.

Se scie cA albia se intrebuintézA ca legan, pentru copiiT ceT
miel, maT ales pe la /Ara.
Francesul qice, de asemenea : des le bereeau.
ALTIT.A.
Ve 4I Blrnetd.
dacoromanica.ro
imeraciluvrt., CASI
AMNAR
Veep Drac, Femeie.
*A
6535 Ctit al dk In amnar.
B. P. HA§DEU, Etym. Mart , p.
1091.S. FL. MARIAN, Trad. Pop.,
p. 184.G. POBORAN, inst., c. Sia-
tina, J. Olt.
Côtt al scapeirà din ameinar.

I. CREANGA, Atnint., p.15. B.
ST. DELAVRANCEA, SlataniCa, p. 83.
We° clipA.
(La fintAnA mi-a fost masul, si n'am India °chi! cat at sal-
Ora din amanar.tCREANGA.
*
6535 b Niel elt al dit in amnar.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 104.
De loe, niel o mica de as.

Transversum unguem discedere.
Prov. Lat.
*
6536 A r6mInè fitri amnar.
B P. HASDEU, Etym. lliagn , p.
1093.DOBRE MARINLSCU, Inc., c.
Pirvu-Rofu, J. Argef.
A fi In lipsä de un lucru cu totut trebuincios; a ri same

cu desAvir§ire.
SA nu ma! ajungit nime
SA bee 'n crismil. cu mine!
CA's fecior de gospodar
qi-am rémas far' de amnar.
Aurora Romana, 1881, p 16.
ANGLIE
Vedl liainli.
dacoromanica.ro
4 PRO VERBELE ROMiNILOR
ANTERIU
Vec)1 Arvinte, Cdmafti.
ARGEA
VeclI Bdrbat, a se Grit-
hi, a se FAA
*LS
6537 La argea, fArA vergea, n'al ce Oath,.
P. GXRBOVICEANU, pro/es. Sem ,
Cl. VI.
Cand mergT ande-va färA cele trebuinoicise.
A A$TERNE
6538 Cam (îp) vet agterne aga vol dorml.
A. PANN, Edit. 18S9, p. 57; III,
71.P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p.
176; Rev. let. II, p. 160. B. P,
IlAs,oEu, Etym. Magn., p. 1962.
VALENTINEANU, p. 7. I. limn-
SCU, IE,p. 115. GROSSMADM Diet ,
90, 92 & 157.A. GOROVEI, J. Su-
ceava.M. PASCULESCU, la Intiln.
p. 11. E. I. PATRICIII, inv.. C. &id-
fi, J. Covurlui.H. D. ENESCU inv.,
c. Zamostea J. Dorohoiii.Em. Po-
PESCU, inv. c. CioctInesci-Mdrgineni,
Ialomifa Elev. Semin. Buc. Cl.
VIllprin P. GXReovicEtiNu,prof.
GR. POIENARU, Rana,
m if a.
Cum tip, asterni (vet asterne) asa vei durmi.

AVR. CORCEA, paroh, C. Coftea
Banat. V. SAVA, inv., c. Vafewl-
Btire eci, com. Bihor, Ungaria.
Cum va s' asterni asi va s' dorrrii 1).

1. ioNEscu, profesor, c. Nevésta,
Macedonia.
1) Cum o sA aoterni, ala o di dormt.
dacoromanica.ro
IMBRICIMINTE, CAA
*
Cum weft asterni, acsi vati doribi 1)
I COYAN, prof. c. Ianina, Epir.
*A
Care cum isi asterne, asa d6rme.
IULIU GROF§OREANU, MO. C. Gai-
fa, comit. Arad.
*A
CUM ti, 'ti asterne, asa vet dormi.
EN. BALTENU, LUM. I. p. 87.
E. I. PATRICIO, inth C. &null); J.
Covurlui. M. LUPESCU, ino a.
Broaceni, J. Suciava.
Cum ti-al, asternut, asa vei dormi.
LAURIAN Sc MAXIM, I, p. :16.
*A
Cum ifi, asternti, a,sa (si) dormti.
HINTESCU, p. 7.LAURIANSc MA-
XIM, I, p. 988.REINSBERG-DURING-
SFELD, II, p. 376.DR. G HALLER,
I, p. 561.G. ONIsoR, prof. Bérlad,
J. Tutova. IUL. GROF§OREANU,
inv. c. Gaya, comit. Arad I. MIR-
CEA, c. Lovnic, comit. Tirnava-
Mare. DOBRE MMARINESCU, inv.
c. Pirvu-Rofu, J. Argef.
*A
Cuni ehi. asterni asa dormti.
I. LUNGU, c Sebeful, coma. Sibiu,
Traneilvania.
*
Cum fi'l ayerne ( ti-asterni) asa te vet
culdt.
DARONZI, p. 49 & 66.DUMITRE-
SCU, p. 183.E. B. MAWR, p. 7.
V. FORESCU, c. Folticent, J. Su-
clava.
2) cam ItI veI alterne, ala ve! dormi.
dacoromanica.ro
PRO' ERBELL ROMINILOR
Precum asterne asa o set te cut&

A. PANN, LU, p. 99.
Cum 4ti asterne asa va dormti.

A. PAINN, Edit. 1889, p. 113; II,
p. 101.
Gunt gsti(tisil va asterne, asa va (VI dorm1.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 99.
A. PANN, II, p. 21.
Cum s-att asternut, pre acetia set se culce.

D. CANTEMIR,19t. lerogl. p. 867.
Clon isti va asterne cine-va asa va zetcd.

D. TiCHINDEAL, Fab. p. 375&426.
Cine cum '10 asterne asa va dona

Abeeedar Iluetrat, p. 26.
CarP cum /si va asterne, asa se va si culcet.

A. PA/IN, Edit. 1889, p. 119; II,
p. 105.
Cine precum 'fi asterne, asa se culdi.

KAnoLy Acs, p. 84.
Cum ne Oernem asa vom dormi.

HELIADE-RIDULESCU, BThl. port.
LXV, p. 123.
CUM isi asterne cine-va aSa &irme.

I. T. STEFANELLI,Conv. Lit. XVI.
Omul cum Isti asterne, asa se si culcet.

V. FORESCU, C. Faiiee/i j. Su-
eiava.
Ómenii dorm cum tisti, astern.

D. BOL INTINEANU, /elite, p. 19.
dacoromanica.ro
IMBRICINUNTE, CASI 7
Cum s-a asterne. asa a dormi.

AL. V4SILIU, inv. c. Tattlrup, j.
Suciava.
Cum va"-ti asterni, asi va s'dorrrii

N. Sr. c. Nijopole, Macedonia.
ILIE Gutou, prof. c. Perivoli, Flit%
Cum 'ti-asterrii, asi te culgi,

ANDREIU AL BA.GA.V, Care. Akg.
p. 62.
Adia cum ne vom purtà asa vom ì petrece (GoLEscu).

Cum fdptuesce cine-va, in bine sail in rISA, asa i se r6split-
tesce; rèul sari binele, care ne vin, se trag din intelépta awl
gresita purtare pre care am avut'o, prin urmare, orl-ce trébA,
sd se Died eu precugetare.
CA precum sp ye! a§terne,
cum II vel pune perne,
Aqa o sit mi te culd.
A. PANN. M. p. 99.
Comme on fait son lit on se couche.

Prov. Frang.
Quien mala cama hoce, en ella se yace i).

Prov. Span.
Wie man sich bettet, so liegt man 2).

Prov. Germ.
He that makes his bed ill, lies there 8).

Prov. Engl.
Som man reder (lit), sah ligger man 4).

Prov. Danez.
1) Cine face pat rte, in acela se culcA.

1) Cam Id astern° cineva, age se midi.
Cine '1t face see petal, se midi dmaapm.
Cum 11 fad, age te cold.
dacoromanica.ro
8 priovERBELE ROMINILOR
*
6539 Al aqterne bine la cine-va.
G. POBORAN, C. Siatina, j. Olt
Vecli a Incondeia.
A'i vorbi de rid.
ATERNUT
Ved! Sfeint, Tivgd.
ATA
Vecp Ac, c. Ad Cap. XII, a Car-
p), pi, Fir, gerpar, Viétti, Zapciii.
*c,
6540 Ata sè Intinde piinti sé rumee.
IUL. GROFSOREANU, dasc. C. Gal-
va, comit. Arad, Ungaria.
Cind unul se Intinde peste puterile sale.
6541 Trage ata eit aá nu sii rapé.

IORD. GOLESCU, M8S. II, p 114.
Adici si nu aduci pe om la disnidejduire (GoLEscu).
6542 Nu trage pré mult cl sé rupe ata.

IORD. GOLESCU, MCC. II, p. 110.
Nu intinde ata ea se rupe.

E. I. PATRICIU, inv. C. SMUlfl, j.
COVUlilli.
Nu intinde ata sei se rupe.

C. NEGRUZZI, I, p. 251.
Vecil C6rdet.
Adici si nu superam pre mult 'io piste puling pi supu?iI

no;stri, ca rimanem fail eI (GoLcscu).
Lacomia la om nu e huna.
dacoromanica.ro
IIIBRACXMINTE, CASE. 9
Nimium tendendo funem abrumpis1).

Prov. Lat.
Trop tirer rompt la corde.

Prov. Free r.
O slind tant on coron gu'i casse 2).

Prov. Walton.
Subir multo a corda 8).

Prov. Portug.
Chi tropo la tira, la rompe 4).

Pruv. Venit.
Trek het touwje niet te styf, of gy krygt het

eind in de hand8).
Prov. Oland.
*A
6543 Ata 1ung5, face nodurI.
I. ARBORS, ing. Buzèt1.DOBRE
MARINESCU, Inv. C. Pirvu-Rofm, J.
Argef.
Cine se gabesce o Otesce.
SNÒVX
Dracu, care fusese de atAtea orT pAcAlit de femeie, creclu odatA cit a
gAsit, In sfirsit, mijlocul de a'l pune capacu. Vede o Wand. care cosé
o camasa a barbatulul, pe prispa case!; se apropie de dInsa si 'I pro-
pune un ramasag. Fie-care va case o camase, si cel care va isprivi,
d'intaia lucru va tine, pe cel-alt, vreme de 5 anT, slug& Uri simbrie
is si fAcut. Dracul care bagase de séma el femeia rupea Inteuna bu-
cAtI micl dintr'un mosor de atit, IsT gAtesce un fir lung, lung cat téte
4fiele, ficindu-s1 socotéla ca. va cAstiga ast-f el tot timpul pre care '1
perdé femeiea tot rupand la fire miel de all si petrecandu-le prin ure-
I) Tragana pré malt rapt Nate.

3) Se trage atAt ata Inca ell rape.
3) A tatinde malt etéra.
91 Cine prit o trage, o rape.
9 Na trago frInghla proa tare, mad vei ramane Cu capatal In mana.
dacoromanica.ro
10 PROVERBELE ROMINILOR
ales aculul. Dar socotéla din UT nu s'a potrivit Cu cea de-acasii, pe

cAnd femeia fAcé doug InpunsAturl dracul Did una nu isprAvea cAcl
ata luI fiind pré lungl, U trebuia vreme mull& pAni sA o tin& si, ba
se Innoda, ba BA rupé ast-fel el femeia a Ocilla si de astl-data pe
dracul, care s'a jurat cif nu sit mal pune In Or/ cu (lima.
*A
6544 Undo e ata mal suptire, acolo agt rope.
IORD. GOLESCU, IlIss. II, p. 12.
Semin. Buc. Cl. VII prin P. all-
BOVICEANU, prof.
*.A
Unde este ata (mai) subtire acolo se rupe.
E. B. MAwR, p. 87.-1. G. VA-
LENTINEANU, p. 35.G. P. SALvity
inv. c. Sinulli, j. Covurluit1.loRD.
Min, stud, j. Argef.
*A
Ata se rupe de uncle% (mai) subtire.
V. A LEXANDRI SC L. ROSETTI, MS8 .
N. Gil. IoNEscu, Inc. c. Mamor-
nip:, j. Dorohoi. Em. POPESCU,
inv. c. Ciocanesci - .11Birgineni, j.
lalotnita.P. GIF BOVICEANU, prof
c quid, j. Argef.
*A
Ata se rupe pe uncle e mai subtire.
V. SALA, Inc. c. Valicotl-Beiresci,
comit. Bihar, Ungario.
*A
Ata se rupe tot unde'l mai sub tire.
GR. POIENARU, ing. Buza.
*A
Ata se rupe de unde'l mal slabei.
M. LUPESCU, Inc. c. Brosceni, j.
Suceava.
dacoromanica.ro
IMBRICIMINTE, CASI 11
*A
De unde e ata (mat) sub tire d'acolo se rupe.
AL. MAR1INIAN, j. Ilfoo. V.
FORESCU, c. Folticenkj. Suciava.
E. I. PATRICIU, inv. c. Smulli, J.
Covurluk G. ONIVR, prof. j. Tu-
tova.
*A
Ata subtire usor se rumpe.
V. SALA, inv. e. Zttvoeni, comit.
Bihor, Ungaria.
*A
Acolo sé rumpe ata unde e mal subtlre.
IuL.GROEVREANU, inv. C. Gaifa,
comit. Arad, Ungaria.
Se ilice pentru ceI scipAtag cAnd plerd §i ceea ce ad, gi ci
necazurile pul urea cad pe cel rnal slabT (GoLascu).
Cine e mal sArac, acela di mal lesne de pagubil; sAracul,
de multe oil, pierde mal de grabe. de cit bogatul.
6545 Mal mult atìt de cAt fattk.

A. PANN, I, p. 133 &137.Hui-
TESCU, p. 74. S FL. MARIAN,
Pm. Pop p. 133.E. I. PATRICIU,
inv. c. Smulti, j. Covurlut. - FR.
DAMA, II, p. 14.
Despr e o imbrAcAminte sArAcAci6sA sal) jerpelitii.
Veche, rupte, peticósi ai carpiti peste tot,

Mai mult aftl de cdt fatti se vedé In al el port.
A. PANN.
*A
6546 Nu face fata cit ata.
E. B. MAWR, p. 80.E. I PA-
TRICIU, inv. c. Smul,kj. Covurlui.
DOME MARINESCU, in0. C. Pirvu-
Rofu, j. Argel.
dacoromanica.ro
*
Mai scumpa ata de cett fata.
I. BXNESCU, prof. j. Roman.
Cind unul, dupi o muncl multA, se alege cu nimica.
6547 El strInge ata.

IORD. GOLESCU. M813 II, p. 14.
Adic6. 61 lnfrinéz6 la chIeltuell (GoLcscu).
*
6548 i'l t6iii. ata.
AI da drumul, el Iasi ma! slobod.
Taie-ml. aa ca crep, adia : las6-m6 si m6 duc, a mor.
*
6549 S'a mal langit ata.
GR. ALEXANDRESCU, magier.
Focfani.
E mal slobod, 11 merge mal bine.
*
6550 Se title atele dupij el.
G. POBORAN, inIt. C. Slatina, j.
Olt.
Ve41 Oblallt.
E sdrenteros, fórte Farm

*
6551 A se tine Intean fir (bites) atii.
A. PANN, 1, 32; II, p. 89.HIN-
TESCU, p. 201.P. 1SPIRESCU, Leg.
p. 108 B. P. HApEU, Etym. p.
2079.DE LA VRANCEA. SU/tdidiCa,
p 36. FR. Dam, I, p. 103 ; II,
p. 26.
Ve41 Cap. XII, c. AM,
Yield.
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE, cAsk 13
Abia se sine :
Nectljita lul vietA
S6 tine %Won fir de std.
A. PANN.
Origina acesteI /peed se pote trage:

10 De la povestea spadeI lul Damocles.
2° MO probabil Insil de la credinta mitologica a ursit6relor
In care Cleto tirce flrul yield 6menilor, Lachesia II trage §i
mes6ra, iar Atrope, II tale in césul mortiI. Acésla credinfa
exista tii asta-41 la poporul nostru.
Francesul 4ice, ca si noI: so vie ne Gent qu'à un tit.
*
6552 Pina la un cap de wt.
ION NECULCE, Letop. Ir, p.191 Se
208 B. P. HA§nEu, Etym. p.
2080. G. POBORAN, inst. C.
Slatina, j. Olt.
Pcinä intr'un cap de atet.

N MUSTE, Letop. II!, p. 40.
N. Conn*, Letop. /I, p. 49.
B. P. HApEU, Etym. Maga. p.
2080.
VecjI Ac.
Pani la cel mail mic lucru; fara a !Asa nimic; tot.

.Mancatiati tot qi pane si dobitoc, ei ad jticuit tot, ptita la un
cap de a(&I. NECULCE.
4Ad scris tot ce ad avut prin care lor peintt intent; cap d.
aftt.»N. MUSTE.
*A
6553 Niel un capon de ata.
I. CREANGX, Arnint., p. 99.
Nici cdt un fir de ala.

A. PANN, III, p. 96.
Aid ata.
A. PANN, 1, p. 22
dacoromanica.ro
14 PROVERBELE ROffiNILOR
A biolut nimic.
(Diurnal vèrul 16n Mognrogea, feclor de gospodar cinstit, nu

luase nisi' un sepal de allt».CREANGI.
41'qu eta sA ne da l povatA
CA nisi cat un fir de ata
Nu-tI dAm prin gurA sit trae.
A. PANN.
(Niel apt nu ant tras prin gurA de asérit paa'acum.sPANN.
*
6551 Pentrn un fir de ap.
A. PANN, 1I, p. 11.
Pentru pu/in, pentru un lucru de mica insemnAtate.

(Mod va fi 'mpérat, stt scie si Inchisérea cum e,
Jar nu pentru un fir de atel, or alt ce-va vinovat,
SA '1 tie pe OM vIéta In puscarie bitgat.
A. PANN.
6555 Ca pe MIA.
D. CANTEMIR , Inst. Ierogl. p.
126. B. P liksnEu. Etym. Magn, p.
2081.En. DAME, I, p. 403.
Ved1 Ciripie.
Drept, fArA cotiturI.
(IarA pre malurile Oriel tot feliul de porn6t roditoriti si tot
coparlul frunzos s't umbros, de-a rindul, ca cum pre ala de-a drep-
tul.. frumos edrislia.,D. CANTEMIR.
6556 AO.
RETE.GANUL, Prov. Ardél. It, p.
65; V, p. 83 ap. Etynt. Magn. p
2083.
AdicA in linie dréptA, de-a dreptul.
(Buna muiere prinde a plinge si merge aftt la curte.s-
RETEGANUL.
BAER
Veclt Boa, Cal.
dacoromanica.ro
imBRIcImn rE, cAsI 15
B A G ili la
Ve4t Pipit.
BAIE
Vecil Cdne.
6557 Omul a intrb. In bale li a nu se Imblill nu se

p6te.
A. PANN, I, p. 117.HuirEscu,
p. 131.
*A
Intri tin bae, trebue set te beiesci.
E. I. rATRICUZ inv. C. Snuelp, j.
Covurlui.
Se dice maT ales pentru ceT cari urmézi pildele rele.
6558 La bale, Intr'o bale, tiil bun vlt rét sé spall.

IORD. GOLESCU, M88. II, p 39.
La brae, intr' 0 baie, unul intret s'altul iese.

IORD. GOLESCU, hiss. II, Amt.
p. 201.
Se cfice pentru cele de obge tinder! poLEscuj.
6559 DacA al pe cine sé te bage In bae, te facl sA-

nAtos.
G. BkNULESCU iftV. O. .PietrOfit a,
j. Dimbovila.
AdicA dacA e cine si-IT dé ajutor, sA te caute.
6559b A trimite la bale

FR. DAM:, I, p. MI.
Ve cIl Feredet1.
A trimite 85. se plimbe.
dacoromanica.ro
16 PROVERBELE ROMPINILOR
BALA MA
*
6560 A sc6te din balamale.
A neeeji, a superà pre cine-va.
*
6561 A eql din balamale.
T. BANESCU, prof. j. Rowan.
51Xounä, prof. j. Prahova. FR.
DAMil, I, p. 114.
A.'fi esi din balanzale.

Ve41 Oprillt, Mind.
1° A se supera.
2° A fi doenit, tlenit.j. Rotnan.
Sortir de ses gonds.
Prof). Franc.
*
6562 A i se släbi balamalele.
V. ALEXANDRI, Teatr. p. 1183.
FR. DAIM, I, p. 114.
*
A i se mniec balamalele.
G. PononAN, inst. c. Slatina, j.
Olt.
Slab la balamale.
FR. DAMÉ, IV, p. 70.
A',I pierde puterile, a fi fail putere.

Afrodita.Ce al?... ce ti'l ?
Papit lapte.Nimicd... 'ml o slAbit balamalele...
Airodita.E§t1 bolnav?
Papd lapte.Aqa. 'in1 pare...
Kir Zuliaridi.
dacoromanica.ro
IMBRICANINTE, CASA 17
*
6563 A stringe in balamale.
L BANESCII, prof. j. Boman.
Ve cil Ufa.
A sill sli facli óre-ce, a constringe cu vorba.
BÁ.LEGAR
Vecll Musca.
BARIS
6564 Ay dii, barivil pe Ofi.
B. P. HIsnwri, Etym. Magn., p.
2533. DE LA VRANCEA, Trubad,
p. 148.
A perde ru,sine, egI di p6lele peste cap. Se dice mime pentru

femeile mitritate, de Ore-ce fetele marl obienuese a =MIL Cu
capul gol.
.Nu tin (Moldovenil) lucru mal rusinos, de cat a se vedé
pérul capuluI la o female citsittoritit satt véduvit, si este crimi capitali
a descoperi In public capul une! femel. Din contrit, pentru fetele fe-
ciére este rusinos a's1 acopen i capul, fie chime si cit cea mat subtire
panzi, cici capul descoperit e semnul castitittel..
DIM. CANTEMIR, Dever. Mold. p.
139.
Jeter son bonnet par dessus les moulins.

Prov. Franc
BASMA
Vedl a Lisa, Parale,
a Spune.
*6,
6565 Lnael banana?
T. BLLisEr.., trio. e. Stefaneeer, j.
Vdleea.
Vecp Coke.
Al cip6tat ce-va pentru ce al &cut sad ce al ;lis ?
4
dacoromanica.ro
La nuntile tèrAnescl orI-ce indatorire se plAtesee cu o bas-

ma, cusutft frumos. Asa stolnicul, lAutarul, bucitarul, chela-
rul, fratele de ginere, sora de mirésl, pochinzAresele, ceI ce
merge Cu merindele, cel ce spune orapile, nagul, nasa, etc.,
all ea darurl, si ca resplatA a servidilor ce le face, cate o
basma.
In casul de fati minciuna sall ceea ce spul cul-va fiind
luatá drept un serviciù de aceea se Intrébi 4ua-§1 basmaua 4»
adici: alp plAti fiind-c4 spuses1?»
*
6566 Are ti gilire en basmalln, are ti cu Malla 1).
D. A. Mamen, atud. e. Gopefi,
Macedonia.
Fie-care lucra trebue regretat dupi cum meriti.
*
6567 Se duce la vie en plimit In basma.
GR. BILANESCU, a. FOCfatti, j.
Putna.
Ve4l Vie.
A duce un lucru unde nu'l de lipsi.

*A
6568 Basma curatg.
D-NA Z. JUVARA, c. Feciesci; j.
Tutova.
Ve41 Batiell.
Adici ne-vinovat, ne-prihinit.
*
6569 A e§ii basma curatä.
S. I. GROSSMANN, Dict. p. 487.
Vecll Batistd,
A. se desvinovip.
6570 A seóte basma eurati.

FR. DAME, IV, p. 36.
1) Sant lacran pre carl le jeleed Cu basmana et altele cm marama.
dacoromanica.ro
IMBRACAMINTE, CASA 19
A. desvinovill pro cine-va de o pira care i s'a adus.
BASTON
*A
6571 E un fluerA-baston.
G. P. SALvrii, hin. c. Smulft, j
Covurluitl.
U§urel la minte.
BATA
Ved,! Brama
*A
6572 Nu ajungl la bete,
Dacá nu al spete.
V. FORESCU, C. BrOftettr, j. Su-
ceavz.
Nu poli ajunge unde dorescl, nuql potl indeplini scopurile,

daca nu al pe nimeni care sa-11 dé ajutor.
*A
6573 Al d. pe bete.
IORD. GOLESCU, M88. Il, p. 62.
LAURIAN & MAXIM, I, 170.A. DE
CIHAC, I, p. 24. P. ISPIRESCH,
Re,. 1st. I, p. 227; Leg. 279.
V. ALEXANDRT, Teatr. p. 410.GR.
JIPESCU, Opine. p. 99.I. BANESCIT,
pro f. j. Roman.G. POBORAN, inet.
c. Slatina, j. Olt.
A da pe bete afard.
S. I. GROSSMANN, Dict. p.5.A.
PANN, III, p. 24 & 127.Fa. DAMÉ
I, p. 131.
1° invinge, a'l 'm'ata minte.
Mi pe raa, pe bete 'I dit..IoRD. GOLESCU.
Intr'o ar cape bete logofetil l marl d'aicl.
P. ISPIRESCU.
dacoromanica.ro
20 A gonl.
41 dele pe bete din ostrov».
P. ISPIRESCU, Leg. p. 279.
30 Ail inplk.
6574 A dit pe bete faptele cul-va.

E. SEVASTOS, p. i73.FR. Din,
I, p. /31.
Al dà de gol, a ride de dinsul.
(Baba de fricA apune cum nu mal turf!) chip sit tritléscA
Cu fecioril Owl nu le-o aduce fata gi le dA pe bete tAte faptele lor.»
Et.. SEYASTOS.
BATA.
Ve41 Cap. I, c. Bata, OM
*A
6576 'Omani batand pe MA (batu).
V. SALA, &loc. c. Sibifu, comit.
Bihor, (Ingería.
*A
Vine beitdnd pe Mt&
IULIU GROF§OREANU, ammo. Gai-
fa, comit. Arad, Ungaria.
Al pAfit'o, 4 suferit o dauni ; n'al fleut niel o ispravA.

*A
6576 Dou6 bate in mine qi una 'n cane.
GHEORGHItt CRLSTE, C. Taro,
comit. Bihor, Ungaria.
II merge rdd.
*A
6577 Nu v r6dich bata asupra capulul t6b.
P. AlineTÀ, c. V afoot; comit. Bi-
hor, Ungaria.
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE, CASE 21
Nu lnilfa pre vrijma.,u1 tèg, care In urmil te va lovl.

*.n.
6578 Sti r6amat In biti.
Junimea (ziar), an.III, No.15
Sti. bizue pe forfa brutall, ameninfl.

*&
6579 86,1 bap arma en Ma.
C. Faxiim, e. Borgo-Susenk
cornil. Bietrita-Ntletlud, Tranailv.
*.n.
6580 qi on porcul gras In bitetnrit, oi Cu porumbl In
plitul nu se pete.
C. C. BUNGETIAIV, 0. Coeorodf hi.
.3Iehedinfr.
VecII Sl4nin2t.
Celul call ar vré doug lucrurI de odatg, sii-sl facii interesele
§i si nu'l coste.
BA.TÉTURA
gc.n.
6581 Bittetura'n fundlturl.
GAV. ONISOR, prof. c. Schropent,
J. Felkia.
Se oilice celul c,are se qézi, cu lucrul, drept In &fa case, si

ne impeded. ast-fel de a intri sag a e§1.
BATISTA
*A
6582 Batisti ouratA.
E. I. PATRICIII, inv. c. Smulli,
j. Covurluitl. C. TEODORESCII,
inv. c. Lipova, j. Vaeluill.
Vecil Balmy'.
Aoki!: infeles ca la No. 6568.
6583 *A Nil batistit onrati.

FR. DAMA, I, p. 821.
dacoromanica.ro
22 PROVERBELE ROMÁNILOR
Vecji &gema.
Acelaf Infeles ea la No. 6569.
*A
6584 Costia, batista ll pta.
lea-o, Lénii, vi-o ridici.
T. BULIEL, kv. C. fteftlnesci, j.
Velkea.
Se dice eind do! tinerI se lubese cu infocare.

Este obieeiul ca fetele §i bAetil se§1 dé unil altora, ca amin-
tire, inele, bete, colane, batiste, etc. Aceste luerurl se pérti
pina la Insuritére orl miritare, cand, daca nu s'all Insola
amInda, se inapolézi celuT In drept, §si 41 primese schimbul.
BECIU.
*A
6585 Niel tu 'n beeitil niel efi pe mal.
C. POSSA, SCOi. kv. c. Humu-
leacf, j. Nénitu.
NicI tu pré jos, niel eil pré sus.
BELCIUG
Ve41 Porc.
*
6586 A'l pune belelug In nas.
S. MIHXILESCO, AFezdt. U, p. 74.
*A
A't atirna belciugu de nas.
E. 1. PATRICIO, hm C. Stnulli, j.
Covuriuitl.
A prinde pe cine-va. A se face stäpin pe dInsul, al Invirti

eum vrem no!, a'l luà de nas, prin asemAnare cu ur§iI carl,
petrecAndu-li-se cite un belcIug prin nari, sunt silitl, vrénd
ne-vrénd, sé asculte de por uncile orI-euT, fie §i de ale unul
copil.
dacoromanica.ro
DIBRICIMINTE, CASi 23
BÉT
irecIl Barba*, Cap. I, o. Sift,
Bardn, Cdne, Caving, Rtfta.
6587 A dh la om firh bel.

V. ALEXANDRI, Teatr., p. 427,
Peril No. 451.
A fi Indriznet, obraznic.
gBietele copile, ce rugin6se 'sl Vecil claci le-am crescut cum se
cade?... ear nu ca dimonu cela a cucknel NastasicAT, care da la om
faril 141).V. ALEXANDFU.
*A
6588 Trone, en spa 'n 1361.
V. IFRIM, stud. o. Corodeacr, j.
Tutova.Maior P. BUDI§TEANU, ,j.
Ilfov.
Vecll No. 444.
Se dice la vorbe ne-potrivite.
*
6589 Caté. a Nt.
L BANESCU, prof. j. BOWLS.
Gaut& bktae. Se dice pentru ceI ne-astImpératT, cad nu se

OM cum ar trebul.
*A
6590 A sth de biif on cine-va.
G. POBORAN, inet. C. Slatina, j.
Olt.
Sé tine mereil de cine-va, 11 tot urméreace ascultindu'l 0

observindu'l orl-ce vorbi, orlree fapti, orl-ce migcare.
*A
6591 A merge pe Ht.
G. POBORAN, inst. o. Slatina, j.
Olt.
dacoromanica.ro
Ved! Clomag, PrNina.
A plecli repede dintr'un loo, dar gol pu8cii. Se dice In xis

de cel care'§I pune In gAnd sit mérgA unde-va, dar nu are
mij16ce.
*A
6592 A vorbi de-a beta
C. TEODORESCII, inv. v. Lipova,
j. Tasluitl.
Vorbesce réstit, amenintAtor.
BICTU
VedI Cur, Dumneifetl,
a Fugl, Sbicits.
*A
6593 A plesnl din bielu.
M. CARIAN, publ. j. lap.
Adici a fi in voiea sa, a isbuti, a se bucuri.
A BICIUI
*
6594 A bielul.
Vedi a ffichui.
A mustrà co. asprime.
BICIUSCA
Vedl Meicilott.
BINI$
*A
6595 Cinol imp p'nn biniq.
G. POBORAN, inst. e. Slatina, j.
Olt.
Gind mal mult1 trebue WO Imparti un lucru de putin

pret §i care, de altmintrelea, nicI nu se pré póte Impfirtl.
dacoromanica.ro
IMBRXCXBINTE, CASX 25
BIRNA
Vecii Ochru, Pt imar.
BIRNÉTA
*A
6596 Niel loba on bIrnétit, niel badea ou altite.
V. FLORESCU, c. FIllticeni, J.
Suceava.
BArbatul al fie bArbat, gi femeiea, femeie.
RomAnul numesce :
1° birnef, ale ce se vlrA prin bata cloricilor gi 'pallor de
varl, tntr'un mod figurat : birnet de merle, o flif¡ie de ptimént.
2° birnérci, lmpletitura ce o pun bietil, ma! ales Mail, la
traista ce p6rtA de-a fold.
3° birnele, incingAtórea femeilor, la munte, peste catring.
BLANA
Ve4I Cap. X, a Bland,
Cdptufild, Cojocar, Popd.
*
6597 84 ne int6rcem la Maul.
las in Paloda, An. MV, No. 27. -
D-NA L. ALBERTI, C. Bdrlad, j. Tu-
tova.
Vecp Cojocar.
SA ne int6rcem la ale nóstre, de unde am plecat.

ei acum, vorba cojocarulul ed ne intdrcens lar la bland,.
Revenons Is nos moutons.
.Prov. Franc.
*
6598 Al senturk blana.
VecIt Cojoc.
A.'1 bate.
dacoromanica.ro
6599 Ca petecele la blanil.

IORD. GOLESCU, M88. Il, Asem.
p. 101.
Arata un mare numér.
BLANA
6600 Blanit.
$XINEANU, Dice. p. 96.
A. lick Intins, ne-mipat.

alicu bland nou6 4ile..
A BLA.NI
*A
6601 A blitni.
Gay.Oraon, o.Ndsdud, Transit-
vania.FR. %Mg, I, p. 139.
Adici a bate.
(Bine mi bldnitp.
BOBOU
*4,
6602 Ca boboul.
B. P. HADEl, Etym. Mari. p.
2775.
Adick negru.
(Cu elmaaa ca boboulv.
Boboul este o Imbriciminte de-asupra, gubi sad zeghe, care
se p6rti In comitatul Fdgkragulul.
BOLD
Ve4T Cap. X, c. Bold,
Domn.
6603 A augit'o cât un bold vi a fficut'o d'un cot.

CANIAN, publk., j.
dacoromanica.ro
IMBRICIMINTE. CASA 27
Ve41 No. 2658.
Se (lice pentru ce! mincino§L
BOLT.A
6604 Dé bail trebuinté 'Armand nu are.
IOIU). GOLESCU, Mas. II, p. 94.
Adici sAracul dé cAmarA, pentru cA n'are ce pune Inteinsa.

(GoLEscu).
BORDE1U
Ve41 Obieeid, Sat.
6605 Un bordeIu sé. all flume ea Ile al M.

H D. ENESCU, inv. c. Zamoetea,
j. Dorohoi.I. G. VALErrritruNti,
p. 30.Em. PoPEscu, inV. a. Cio-
caneeer-lildrginenr, j. latomifet.
*LI
Un bordeiu sd'l ca, flume sd fie al t611.
V. SALA, dam. c. &Vent, consit.
Bihor, Ungaria.
*A
Un bordeiu sd, ca, cdt de rat, numai sd
fie al tgil.
A. PANN, Edit 1889, p. 175; 1.
p. 136. HirrrEscu, p. 18. FR.
DAMfi, I, p 150. DOBRE MARI.,
NESCU, C. Firms-Rom j. Arm.
Bordeiul, fie cdt de rgii, mdcar de ar sta

in papaimige, numai sd fie al tau.
P. IsPlikEscu, Reo. let. L p. 468.
Ve41 Colibd.
Si at cit de pupa, numal al USA si fie, §i, precum dice
dacoromanica.ro
28 pnoVERBELE ROMINILOR
Cantemir : día fericit este cine-va Cu strimt trahl la looasul

set, de cit cu tdte desfatilrile in casele strdinem. Ist. lerogi,
P. 97.
Domus propria, domus optima')

Prov. Lat.
Casa mia, casa mia,

Per piciiza che tu sia,
Tu mi pari una badial2).
Prov. ltal.
Eigen was Wie gut is das 8).

Prov. Germ.
Scett er all (flest) d sjdlfs Mi')

Prov. Ieland
*A
6606 Mal bine In bordehl tijtt de cat In palatul
altuia.
E. I. PATRICIU, bto. c. Smullr, j
Covurluitl.
*A
Mai bine in bordeiul mea de cdt in pa-
latul tat.
P. GÁRBOVICEANU, prof. c. Comd-
nita, j. Olt.
VecIT Colad.
Aratii fericirea omulul In casa 10.
6607 Cate bordee, atatea espete.

BARONZI, p. 60.-11INTEscu, p. 18.
di Casa ta; casa cea mal Mina.

8) Casa mea, casa mea, cat de miel si fll, tml pare el e§tI o monastire.
8) Cind e cava al ttin ce bine este.
4) Tot e dulce la caza °moka.
dacoromanica.ro
IMBRiCIMINTE, cks/ 29
VI Obiceitl.
Arati ne-potrivirea le piren, gusturY, etc.
*A
6608 Cite bordele,
Atitea obieele.
I. POPESCU, inv. c. Dobrenr, j.
fov.C. TEODORESCII, inv. o. Lipo-
va, j. Vacluia. GEL POIENARII,
ing. c. Focranr, j. Tutova.
Ve ry Sat.
Acelas /nteles ca la No. 6607.
*A
6609 Nu fie-caro bordeln are spling de tell
GAV. 0NI.,011, prof. o. Epurent,
j. Tutova.
Adici nu trebue si judeel dupi aparente.

*A
6610 N'al up la bordeTu.
Se dice eelul care, intrind In vre-o casi, lasi usa de perete,

vraiste.
BORFAS
*A
6611 A fi borfav.
D-NA Z. JuwinA, c. Feduct, j.

Tutova.
Adici punga. De la borfe, luerurI din casi, ea perne, liieere,

etc. Are acelas tnteles i aceiagl Intrebuintare ea euviintul
getinar.
BORFOIU
*A
6612 A fi borfoiu.
S. MIRLILESCU, feat. It, p. 72.
dacoromanica.ro
80 PROVERBELE ROMILNILOR
Omul Cu trupul greoit, desfigurat.
BOTA.
Vecli du, Soodt11.
BRACINAR
6613 Daca te pie bracinarIul.
LATJRIAN SC MAXIM, I, p. 247.
Veil! Cure.
Dacä pop, dad. IndrisneseT.
*A
6614 A 11 tare In bricinar.
T. BX11gEL, inv. c. Stejaneoci, j.
Palma
A. fi bogat.
BRANT
*
6615 I-am pus bra4u.
G. POBORAN, inst. C. Slatina, j.
Vecp &ant. Olt.
1° L'am domolit, Pam flout si tad.

2° L'ain *Cit.
Branful, este un fel de petee ce pun cismaril la indlfi-
minte.
BRA:TARA.
Vecp Meftefug.
BRICtG
Ved! Comm, a Muri.
*
6616 Nu'l tale bricégul.
P. BUDI§TEANU, maior, j. Nov.
dacoromanica.ro
1MBRXCXMINTE, CASX. 31
N'are 1ndrisnéle de a face un lucru.
6617 A fefteli brieégul.

L VEJA, prof. o. Alexandria, j.
Te1eortnan. GAY. ONL5OR, 0. Si.
milts, j. Tutova.
Vecji Bat.
A nu isbuti in Incercirile sale, a pill o ruqine.

cUmblit bini§or anti feetelesof brieigu1».
BRICIU
VecIl a Rade.
6618 Brian' pre ager se vtirbfi.

Tribuna (ziar) an. 1885, p. 96.
Cine nu'qI pezesce gura, o pate.
6619 Ineereit briclul la capul met.

IORD. GOLESCU, M88. Il, p. 17.
Vecil Barbierie.
Se dice pentru ceI ce nu sunt destoInicI la me.gte§ugul lor

(Gouscu).
*A
6620 La aqa obras, art brieln.
GR. ALEXANDRESCU, nutgiat. o.
Pocfanr, j. Patna.
Ve41 No. 6890.
I ea dat dupe merit, dupe om i cinstea ; are un inteles

mal mult defavorabil.
Bald bdo boilé tra§1).

Prov. Tura.
1) Aaa cap, ala
dacoromanica.ro
BRINI$OR
*A
6621 A /01 dit brIniqornl.
G. POBORAN, inift. c. Slatina, j.
Olt.
A avé a face eu cine-va, a se da de partea cuI-va.

La pill, flaciil furl brini§orul fetelor en cari sunt in dra-
goste, aratand ast-fel ea se iubesc i sunt ea 0 logodig.
BRITY
Ve41 Cap. XXI, c. Brill,
Lingurd, Mind, .Recteil,
Topor.
6622 A 11 (se tine) de brit on cine-va.

LAURIAN & MAXIM, I, p. 252.
FR. DAME, I, p. 157.
A sta de brift Cu cine-va.

GR. JIPESCU, Opine. p. 99.
Vecil Gdt.
A fi farte prietin cu cine-va.
tUne-orl ne i place 8.4 stdm de brid Cu dregittorif, i sit nu dgm
ar6tAril relile ce flptuesc el'.Gn. hpEscu.
6623 A se lnit de brit' on cine-va.

LAURIAN MAxim, I, p. 263.
intri cu cine-va In strInse legaturl, mal ales Cu unul
care este pe o tréptii mal j6sii de cat nol, sad nedemn de a
ne fi prieten.
6624 Prinde s'nè tInem brin en brIn1).

L COYAN, prof. c. Ianincs, Epir.
I) Trebue i ne Iinem brtti cu brld.
dacoromanica.ro
IMBRICXMINTE. CASI. 33
Sa ne ajutim unul pe altul.

*A
6625 A fi un tirte-brIt.
V. ALEXANDRI, Teatru, 452, 463,
826 Sc 1279. GIL JIPESCU, Opine.
p. 71. BARONZI, p. 96.-8. I.
GROSSMANN, Dict. p. 176. FR.
Dame, IV, p. 164.D0BRE MARI-
NESCU, inv. C. Pirvu-Rogu, J. Argq.
GAV. °MOR, C. DObrOaf, J. Va-
euill, GR. IONESCU, lar, c. Broa-
cari, J. Mehedinfi.G. P. SALviù,
inv. c. Smulit, J. Covurluitl.
Vedi Callavetlt, °ball.
10 A fi carcotq, bucluca§, artlgos, zurbagiii.

Inainte vreme, ennenil bucluca§1 Lásail Intr'adins si le a-
tirne un colt al brluluI, cand umblaü pe podurT, gi se legaü
de nenorocitul care, din 'Acate, 11 cilcall Mili si bage de
semi.
20 Derbedeti, saregardurI.
.Nu ti-e rusine obrazulul si te portl Cu Adela ca un tirie-britl 1
Dar ce lipsesce copild de te-al apucat a calca In strachinl ver45.
3° Bádarang, näting.I. Argef.

4° Om negligent In afacerI..1. Mehedinfi.
cAsa sl hitl top apaI, ha: da nu clufulitT, mIlcitorl, papit-lapte
pierde-vera, meral s't tirie-brii4.GR. JIPESCU.
*
6626 PlinA In briti.
Petra la brlu.
P. ISPIRESCU, Stuive, p. 61.
Veirli G4t, Genuchitl, Gleene.
Aratä un grad mijlociii de invèlituri.

5
dacoromanica.ro
34 PAOVERBELE ROMINILOR
gUnil (Pail cA Belk carte pint In glesne ; altiI clicéd ca

In genuchl; érA altiT pixie In brill. De m'ar fi Intrebat pe mine, ed.
le-as 13 opus ea ¡nit carte pánA In gAt*.ISPIRESCU.
BROSCA
Ved! Ckete.
BULÉNDRA
6627 BuldndrA.
AUREL CANDREA, Bev. Notul, VII,
p 408. L. JXINEANU, Diet.. p.
116.FR. DAME, I, p. 166
Yeti! Cdrptt.
Femee desfrInate, lepedetare.
BUMB
Vecir Min.
BURETE
Ve41 Cap. II & ra
e. Burete.
6628 Buretele pAnA nu'l sterol, spa din el nicT cum

scotT.
TOED. GOLESCU, M88. II, Awns.
p. 163.
_Rind stord, buretele nu clet apa.

C. IoNEscu, C. Sinew; J. .1a0.
De la cel sgarcit, pine nu'l ieI Cu sila, de bun& voie nimio

veT (GOLESCU).
6629 Bu pop (sé ou burete (le)

SA batl piron In Orate.
A. PANK, Edit. 1889, p. 95; II,
p. 34.HINTEscu, p. 20. DOBRE
MMUNESCU, inC. C Ptrvu-Rort, J.
Argef.
dacoromanica.ro
IMBRICXMINTE, CASX 35
*A
Cu burete nu poti bate un cuiu (un piron)
In perete.
IORGU BEREA, C. Uriali,..T. PZaciil.
*A
Cu burete nu se [2)&4 bate cuiu in perete.
E. I. PATRICIU, Inc. C. Smulp,
.T. Corm.laid.
1° Omul pré bun nu'l ascultä nimenea. StApinul, eel mal

mare, trebue sä fie mal aspru, ea O. fie aseultat de slugile safi
supu§il lul.
2° Cu un nevoia., nu potl face lucru mare.T. Arge§.
3° Cu nimica tot nimiea se face.J. Faciu.
6630 A bate cn buret°
Piron In Orate.
G. Mu/grimy, p. 72.
A. Incerei o muncá peste pnting.

*
6631 A trece (trage, sterge) cn bnretele peste ce,va.

T. CODRESCU, Vricar, XXII, p. 42.
I. I. C. BRXTIANU, FlOriCat J. May-
cel.Fa.DAmk, IV, p. 104.
A. dà uitAreI, a lertà gresala sall faptele rele ale eul-va.
Passer l'éponge sur une faille.

Prov. Franc.
*
6632 BS (sage) ca un bnrete.
IORD. GOLESCU, Miv. II, Awn.
p. 203.
Pentru eel care bé mult.
Boire comme une éponge.
Prov. Franc.
dacoromanica.ro
6633 El st6roe ea p'un burete.

IORD. Gomm, 3194 11, Aunt.
p. 168.
A. schte parale, folcise multe de la cine-va.
BUZUNAR
Ved! Miere, Raft&
6634 CAnd nu 31 alma 'n bnzunare

Patimesel de galbinare 1),
$i de frigurl grele 'n punga
Cu seuturaturl
A. PANN, p 138.
vo)
Arata at de r6A este and omul nu are banY.
Rominul mal dice : sdneitage gad, jamdtate de bad.
*A
6635 ha dintean buzanar vi bagi Intealtul.
L 'UNESCO, prof. T. Roman.
S6 dice pentru cel sgarcit.
6636 Ari v-chatra v-ofilu n-dzepii 2).

PER. PAPAHAM, Zack. jahree. ,
p. 176.
Cel puternic p6te, dupti cum vroesce, sit fad bine sail r66.
cul-va.
6637 Ca gel ge-vT eafta, mula n-dzepi 8).

PER. PAPAHIGI, Zaoeit. Jahres.,
p. 160.
Credl bine ceeea-ce dorescl.
Galbeni n'are.NotA de A. Pann.

Are 2i pétra i oul Intenn buzunar.
8) Ca Lei ce .0 cituta catira in bazunar.
dacoromanica.ro
IMBRICXMINTE, CASA 87
6638 Par'el o mine din busanar.

A. PANN, nt, p. 8. HINTEscu,
p. 21.
10 Se (pee la auçlul und prostil sad uno i cuvinte far& rost.

2° Cind unul trintesce minciuna indatti, pe ne-gindite.
6639 A'l ail) In buzanar.

C. TEODORESCU, inv. C. Lipova,
J. Vasluill.GR. ALEXANDRESGU,
e. Focfani, J. Putna.G. Porto-
RAN, inv. C. Slatina, J. Olt
Vecji TItircut21.
A avé pre cine-va in mini, la discretia sa.

Avoir quelqu'un dans sa manche (bourse).
Prov. Franc.
6610 A fi tot en mana In (la) buzunar.

A. PANN, in, p. 28.HINfESCU,
p. 105.
A fi darnic, cheltuitor.
CACIULA
Vecll Acru, 'Mind, An, a Bé,
Burtll, Cap, Cdpern11, Casa, Chet,
Conchs Fl6re, a Judea), a 00,
Marie, Pawl, Pêr, Prietin, Sala,
a Nibltt, Urechie.
Laurentiu Topeltin çlice
cRomfinit de Ardél al nostri p6rti. hainele lung, Imbricat t,ot tru-
pul; ne fac mare Inv6tAturg portulul din vecil de demult, care ail
tinut pArt¡le aceste de la Septentrion, care halne pomenesce un das-
cal, anume Martiales, el se chiaml Endromida, port vechitt, nernin-
O Punga so purtk, Inainte, In mamas hainel.
dacoromanica.ro
88 PROVERBELB BO/ARMOR
dru, era bun de luna lul Decembrie. *lice att de Ogg). lar Afiron
Costin adaogi: pe limba n6stri glugit, care spun a si boeril alce,
In téril, mal de mult purta chivere ca acele.Letop. liad. I, p. 71,
6611 Ce'l adult!, tulpan.

G I. PATRICIt, inv. C. Smulti,
J. Covurluitl.
Arati superioritatea barbatulul fati de femee.
A
6642 Ce'r cItciulA nu'l tulpan ; caciula We se cadi
'n glod, qi o lob. t4i o scutarK, qi tot
Dar tulpanul calid o cildé, apol IT 14%.
S. MIEIXILESCU, Seat. I., p. 220.
Greséla femeel nu se pote sterge niel Indrepti atit de usor

ca a birbatulul.
*A
6643 Melilla dud cade jos, o scutur tic pub In cap ;
dar ta carpil ?
GAV. ONISOR, prof. c. Dobrovat,
J: Pasluia.
Acelas Inteles ca la No. 6642.
*A
6644 Pân la an multe cAcTull rijman pustil.
N. BIRIAnti, c. Pawl, J. Argef.

*A
6645 Badea ca caclula alb&
De departe par'ci 'I babli.
J. Traguill.
Se aratá, In bitae de joc, omul sarac si lenes care nu e In

stare sa'sl cumpere o cácIuli negrá.
Teranul perta cacIuli né,gri. Cele albe sunt mal putin cdu-
tate t;i mal eftine.
dacoromanica.ro
IMBRICkmiNi E, CASX 39
*a
6646 Badea en adula lungit
N'are niel o para 'n punga;
lar en adula rotunjéra
Are In punga griimagiéra.
C. TEODORESCU, inv, C. Lipooa,
J. Vaoluin.
Ve4I Paldrie.
Omul fudul e calle, eacl cheltuesce pré mult pe Imbraci-

minte §ii pe nimicurI.
*a
6617 Nu se eumpéra omul pe eadulli.
&M'IR G. NEGOESCU, ifit). C.
Jideni, J. littnnicu-Stirat.
Omul nu se judeca dupà exterior.
6648 Duptt' p161e, vt adula dé 61e.

loRD. GoLEscri, M88. II, p. 91.
P. 1SPIRESCU, /Uf). /8t. I', p. 185.
Abec. Buotr. p. 29.
Dupa pldie cd dula de die.

KÁROLY Acs, p. 84.
*
Dupa pldie (pide) caciuld,.
N. ST. c. Nijopole, Macedonia.
C. IONESCU, itut. o. Nevétaa, Mace.
donia.V. DIAMANDY, prof. e. Me-
tova, Macedonia.
*A
Dupd, plche nu mai trebue Maui&
Art. GOROVEI, C. Folticenr, J Su-
ceava.
Ve(11 Chepeneag, lpingea.

Manta, Zlirculd.
dacoromanica.ro
40 PROVERBELE ROMiNILOR
P Se Oice &And, dupa un red., ne mal super& 71. Cu bag,locur1.

(GoLEscu).
20 Când ne vine un lucru dupa vreme.
*A
6649 CieTnla plAtesce.
DOBRE MARINESCU, inv. e Pirate-
Rofu, J. Argef. VARRON, p. 30.
Vecli Turc.
Respuns ce se dá cAnd nu vrel sa platescl.

Veçll In Varron, anóva privitére la acésta cjicere.
*A
6649b Bunt% gin% cecÏu1, CA stApinul n'are guri.
GAY. ONISOR, prof. C. Skbii, J,
Tutora.
Pentru cel mojic.
*A
6650 Si'mY ard clicTula pentrn un chitic !
GAV. ONISOR, prof. C. Dobrovér,
J. Vaaluiii.
Vecp Pltduche, Purim.
SA. me super pentru data lucru!
6651 Caclula ta, dad va ailit talus, ta, In foc s'o bagT.
VecII Ctintaftt.
Ne aratit cat de ascunsti trebuie sa pAzim taIna mistrA (Go-
tEscu).
*a
6652 Ce cicinla nu mö One banT ?
GAV. ONISOR. prof. C. Dobrovel,
J. Vaeluitl.
De e lucru cat de mic, tot trebue sA pul pret pe el.
*A
6653 Cine te Intrébi de ce pör ÖtI este cicTula.
DOBRE MARINESCU, Inv. C. P111111-
.Rofu, J. Argef.
dacoromanica.ro
IMBRIC.XMINTE, CASI 41
Adici cine va si te scie; nirneni te bagi. In sémi (GoLEscc).
6654 Dé cat citcYuli dé 6Ye, maY bine on capul gol.

'ORD. GOLESCU, M88. II, p. 117.
Adici si cinstim me mult cualitatea lucrurilor (Goixscul.

6655 Nula al Gog va s-faci i).
PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres,
p. 157.
A face un lucru nefolositor.

Er schilft im Winde.
Pros. Germ.
*A
6656 Cackle, nu sé p6rtii vara
V. SALA, MC C. Petreva, coma.
Bihor, Ung aria.
Cind se face ére-ce in afar& de vreme.
6657 De aved ciclul t nu inapeal cu capa 'n WU.

T. SPERANTIX, I, p. 257.
Se dice omulul prost.

*A
6653 La a§a cap aqa cicTulii.
S. MinkILEscu, Sezdt. II, p.219.
H. D. ENCSCU, inv. O. Zamostea,
J. Dorohoi.AVR. CORCEA, paroh,
Cofteiu, Banat. GAV. ONISOR,
prof. c. Dobrovat J. Y asluiu.G.
SALVIO & G. I. PATRICIU, IOC
o. &milli, J. Conurluid.V. Fo-
RESCU, C. Folticenr, J. Suceava.
D-RA Ec. &purr, inv. c. Adam,
J. Tutova.B. P. HXsoEft, Etym.
Magn. pag. 1978.
1) Minis luI Gog, va la tack.
dacoromanica.ro
42 PROERBELE ROMNILOR
*A
D'asa cap asa cäciuht.
Gil TOMISCU, inv. c. Broscari,
Mehedinfi ANDR. MARINESCU,
inv. c. Humele, T. Arge.F.PREOT
C. BUNGETIANU, inv. C. C080Var,
J. Moheding.
*A
Afa cap, asa caciulä.
Semin. But. cl. VIII prin P.
GRRBO VICEANU, prof.
Dupa cap s-ccipuld1-),

PER. PAPANAGI, Zweit. Jahrec,
p. 161.
Ahtdri capete ce aft, ahtarti cetpluli s'p6rt(12).

V. DIAMANDY, C. Metova, Mace-
donia.
Ahtare cap, ahtare ceigiula 3).

ILIE GLicu, prof. Armincill, E-
pir.-1. COYAN, C. Ianits, Epir.
Cata caplu S-colgiula 4),

I. COYAN, prof. C. Perivoli, Epir.
Vedl Chiulaf, Fes.
Wind si arate ci i s'a dat dupi merit sail a Mitt vre-o

1ntimplare potriviti cu firea luf. Are un inteles mal mult de-
favorabil.
sN6v.X.
vice c'a fost odatit un negustor Turc. El venind Inteo di, In-
tr'un sat, la o casa, si gizdutésci, i viclind acolo o scréfi, cu mal
Dupti cap gi
1) Atari capeta ce an, atail CAciuli si pòrte.
8) Atare cap, atare cdcluli.
4) Dupi cap i ciclula.
dacoromanica.ro
CASX. 43
multl purcel micT, dupi dime, Intrebi pe gazdi ce sunt aceia, fiind-ci
el nu mal vdduse asemenea animals. Gazda ti rdspunse, ci aceea este
o scrófi cu puree ; 11 mal spune ci Ben:4a fati de cite (loud çi trel
orl pe an, cAte sapte, opt sad dece purcel de °data.
AtuncT turcul se mirk f6rte mult de repediclunea cu care se
Inmultesc aceste animale i numal de eit, se hotirl ca, de tot capi-
talul ce al* sA cumpere pord, creddnd ci are al se Imbogitésci tot
asa de repede.
Cum dise asa si ficu. Incepu a cumpira pord de totI banil
at! s.vd, si In scurt timp strInse o tumuli mare de pore!.
Dar nu trecu multi vreme la mijloc, si dete i brines Intr'In-
sil, si muriri de se stinseri, asa c.§. nu '1 rémase de cit citl-va
puree. Atund turcul se puse de'l till si pe acestia, i pielele pur-
ceilor le dete ca si fad. o cicTuli. Mid cacTula fu gata, o si puse
In cap si se duse la tIrg. Acolo 11 IntlIniri o multime de prietenl de
al se! q't vdddndu'l, puma! de at 11 Intrebari ce a Wit de 5i-a ficut
o asa cicTuli? El le rdspunse: La ((fa cap, ap aorta, asa cicluli
trebue, pentru cit a trebuit si-m1 vIr bank In porcl, din care pri-
cini am rdmas calic.gezdtdre.
Bond bd, boild trae

Prov. Tarc.
Wie der Herr, so der Knecht 9).

Prov. Germ.
*A
6659 Ogden fratele miresei en eitelnla afumati.
P. ISPIRESCU, Rev. let. 1, 454.
GAv. ONISOR, prof. c. Avrameacr,
J. ratan.
AratA nevirstnicia omuluY.
6660 Moe seleam de la jupin Ibriam, eit vi-a flea

aciula valvarT 8).
P. ISPIRESCU. L. XINEANU,
&ma& p. 360 & 469.
La vorbe nepotrivite.
Aga cap, itea

Atara creer, atare palirie.
5) Oioe 'dean' cuvinte tureescl Ineemnand : multi sitnitate.
dacoromanica.ro
44 PRO VERBELE ROMÁNILOR
*A
6661 /in rup cgduls, pani te ved.
GH. TOMESCU, inv. c. Broscari,
J. Mehedinti.
Se intImpLi curind.
6662 Cu citcYula lute() parte.
IORD: GOL ESCU, Msg. II, ASein.
p. 130.
In semn de ne-pesare.
6663 A purta cedula pe-o ureche.

FR. DAteí, III. p. 300.M. C.
NIA N, publ, j, lag.
A nu'l /Ash, a '0 bate joc de bre-ce.

*A
6661 A 1ndesh (tuft)) cedula pe urecht
G. POBORAN, inv. c. Slatina, J.
Olt.D-NA. Z. JUVARA, C. Fedesa,
J. 7utova.
A se face ci nu scie. Aratä ne-pesare pentru ceea ce ni se

spune sail ni se cere.
Cuvintul a tuili se aude numal: in Moldova.
6665 A pune ciidula pe-o sprincéne.

T. BXUsEL, inv. c. Steflinesci,
J. 17 tilcea.
A se fuduli.
O asemenea locutiune, näscutä dintr'un obiceiù identic, se
Intrebuintézd si la Turd.
6666 Este cu musca pe cadulit.

P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p.17 2
A se adaogh la No. 2178.
dacoromanica.ro
*a
6667 Altit eficklit.
AL. ODOBESCO, I, p. 138.F. IS-
PIRESCU, Rev. LO. I, p. 230.LAu-
1iIAN & MAXIM, I, p. 981.FR.
DAME, I, p. 174.S. I. GROSSbikNN,
Dict. Germ. p. 137.-12. $X1NEANU,
Sernas., p. 348.Do nnE MARINESCU,
Me. c. Pirvu-Rofu, J. Argef.B.
P. HI§DEff, Etym. Magn. p. 921.
G. POBORAN, inat. o. &atina, j. Olt,
P. GIRBOVICRANU, C. Poenarif, J.
Argef & Comelnita, J. Olt.
VecjI Foie, Gelacti,
Vorbd, Pop.
E altA vorbA, alta cestiune; s'a schimbat starea de mal

nainte a lucrulul.
In privinta originel acestel dicètorl sunt doué parerl:
Al. Odobescu, I, p. 136 dice :
(Pehlivanil arabl si hindici, ce 'I adusesert din téra turcésa,
Metaa i felurl de ntsdrAvAnil si de jocurl minunate si nevéclute lo-
curilor nóstre; unii striad In vézduh, cu capetele in jos, peste opt
bivoll pusl In rind, altil alead cu iuté/A pe o foitt de tulpan Intinsit
ftrA de-a se cufundh, iar unul mal ales schimbit In tot chipul o
cAclulti, care, cana o arunct pe pAmént, se preficea In felurl de cit-
clull deosebite. De acolo a si esit vorba romlnéscit: altd /
and vré omul sA cjia cA o'a schimbat starea de mal nainte a unul
lucru».
D. B. P. 1-14dal, este de párere, ca qicerea a luat nascere
din obiceiul ata dacio cát i rominesc de a se purtà
deosebite, dupg rangurl.
A se aseména cu dicerile de la No. 6658, 6669 i 6669b.
Cest une autre paire de manches.

Prov. Franc.
Das ist ganz etwas Anderes1).

Prov. Germ.
9 Este cu total alt-ceva.
dacoromanica.ro
46 pRovERRELE ROMINILOR
*a
6668 A schimbat
P. ISPIRESCU, Rev. Let. I, p. 233;
Leg. 1, 4872, p. 178.IIINTEscu,
p. 21.FR. DAME, I, p. 174.Ma-
ier P. BUDISTEANU, J. Ilfov.DO-
BRE MARINESCU, inv. c, Pirvu-Bou,
Argef.
I° A. trecut de la un lucru la altul.

20 SI-a schimbat pArerea.
3° SI-a schimbat purtarea.
Schimbarea eiclulelor arata schimbarea, precum dicerea : dotte
capete fintr'o caciu/d, aseminarea pkrerilor.
Changer son fusil d'épaule.

Prov. Franc.
6669 Tot dintr'o c1eÌul tsco0.

Adicä toll de-o pdrere (GoLEscu).
6669b. Doi la un glad ea clout)" capote fee° eitclUlA.

D-NA Z. JUVARA. o. Peden; J.
Tutova.IORD. GOLESCU, X83.
Aunt. p. 49.
Ved Capetinti.
Acelas Infles ca la No, 6669.
Deux Wes dans un chaperon.
Prov. Franc.
*A
6670 A umblii en cclu1a 'n patru.
D-NA ECAT. ZANNE, C. Bérlad,
J. lutova.
*A
A umbla Cu cäciula 4ece.
DOBRE MARINESCU. inv. C. Pirvu-
liqu, J. Argef.
dacoromanica.ro
1° A. se cacIuli la Vote_ lumea.

2° A cauta mult 0 In Vote pal-file.
Old umblà cu ciciula' 'n patru pan 'et gKsi altul ca mine).
*
6671 AV hit citciula.
Veqi a ee Cticiuti.
A se umill, a se rugh cu smerenie de cine-va.

*
6672 Ou acTula 'n mina.
M. CANIAN, publ. J. LW.
Cu rugaminte, cu smerenIe.
6673 Ciielula .piganu1u1.

Vedl Tigati.,
A se vedé la No. 4250 Intelesul, precum 0 mil/a care a dat

nascere acestel dicen.
Vulpe. NumaT pentru at.i.ta am dat eil doug sute de

galben1 Bree !
Arbore,Ce'-am spus eil ?.... Halt I. . Ctielula tibranutur.
Boieri fi MOCOL
*.L
6671 A sciipat cheTula pe spa.
GAV. ONI§OR, prof. C. Avrameeel,
J. Tutova.
Ve41 Ptillgrie.
A pIerdut 6re-ce, a dat un lucru farä vole, precum a dat

tiganul de sufletul talet acIula lul care cäçluse In api, 0 n'a
mal putut-o prinde.
*
6674b. A i se duce cildula pe spit.
L. COSTIN, C. Banca, J. Tutova.
dacoromanica.ro
48 pROVERBELE ROMANILOR
A. se pierde.
gand v64u el i se duce clkiula pe apd, treca la
6675 Pe sub elicTull.

Maror P. BUDISTEANU, J. Ilfov.
ION PAUL, Tr.insilvania,
1° Cu gura pe jumitate, In dorul nimio sigur salí

Bfov.
«Mal tarclia mal rèspundbil i el cate-ceva asa, pe sub cliclula.
2° Fara inconjur de-a dreptul.Transilv.

411 scormonesce la inimi sA dica. si el o vorba mal de-a drep-
tul, mal asa pe aub
*A
6676 A sth sub cAdulli.
D-NA Z. JUVARA, C. Fases; J.
Tutova.
Vecll Caed, Mark.
A nu oré load*, a fi sarao lipit pämintulul.

ePartc11 statl sub adulaI adica par'el n'am casa mea..
*6.
6677 A fi vednie en eildula pe cap.
GAY. ONI§OR, prof. c. Simila,
Tutova.
1° A fi mandru, a nu se ruga de nirnent

A. nu avé trebuinfä de nimenY.
6678 A dit en (Adula 'n

V. IFRIM, atta. c. Corodesci, J.
Tutova.DOBRE MARINESCU, inv
A svirli cu cäczula 'n cetni.

E. I. PATRICIO, me. C. Smulg,
J. Covur/uitl.
dacoromanica.ro
1MBRC.MIÇFE, CAS t 49
Ve41 PetUlric
P Om svinturat, ne-statornic. J. Covurluiu.

2° A fi bét.
A Mot de a clod cu cdcrula 'n ctinip.V. 'num.
*L\
6679 Prink va db, (s5. asvirle) cu. eitelula In cine.
G. P. EALver, inc. c. Smulfi, J
Covurluit1.Em. POPESCU, inv. c.
Cioclinevci-Metrgineni, J. Ialomifa.
Pang. la Imbètare.
6680 Paul cll en eilclula In grindh.

Semin. Buy. cl. VIII prin P.
GIRBOVICEANU, prof.
Acelas inteles ca la No. 6679.

*A
6681 Neat eh te-a Mat Dumnegefi Romfin ea c'etelnlit.
P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p.
174.L. '.(INEANU,Setri Ca. p.353.
HINTESCU, p. 163.S. 1. GROSS-
MANN, Diet. Germ. p. 227.Do-
BRE MARINESCU, Inc., C. Pirvu-
Bop, J. Arm.
*A
De géba mati p6rtc1 ca'ciulet.
C. TEonoREscu, Mv. c. Lipova,
J. Vasluitt
*A
Esti orn cu ca. auk 'n cap.
G. PoBoaAN, i218t. C. Slatina,
Olt.
AclicA un pecktos, un prost, un Vládutá.

*A
6682 De etleinlä.
GAY. ONISOR, profesor C. Dobro-
vq, Vasluiti.
6
dacoromanica.ro
50 PROVERBELK ROMÁNILOR
De fie-care om, partea fie-cártd.

eNti vine eAte dece lel de cdcfuldp.
*A
6683 Ce l Cu eiteinla rot0e.
M. POPOVICI, com. Rupta, comit.
Hunedi6rer, Transilvania.
Vea! Tic/de.
AdicA draeul.
Juge ea de cel cu acrula rosieD.
A SE CACIULI
*A
6684 A se deluli.
GR. JIPESCU, Oraf., p. 116.
Vecil Cdc
A se umili, a se rug* Cu smerenie spre a dobAndi öre-ce.
CADRA.
6685 N'o sA o puff' cadrà 'n perete.
A. PANN, II, p.151.limpseu,
p. 21.P. IsmEscu, Rev. 1st., J,
p. 454.
Vecil Cercel.
Despre cele earl le avem pentru intrebuinfare lar nu de &u-

m usete,i ea sä ne tfitäm numaI la ele.
SA-11 let nevéstA de eas1
Nic uritA, niel frum6sA,
A"o all o pu i eadret 'n perete.

A. PANN.
6686 A II (ea o) eadrA.

Ve4I Perete, Tablog.
Adick fiforte frum6sa.
dacoromanica.ro
iMBn XCXMIN1 Ef CASK 51
CAFTAN
Ve4I Domn.
6687 OrY caftan Omit 'n pitmlut, orl stréngul dò gat.
IORD. GOLESCU, M88. I!, p. 9.
Se dice d6 eel dézn5.déjduitI ce vor °xi si mirk orT &I do-
bAndéscä cinstea cea mal mare (GoLEscu).
6688 A îmbräcà caftanul.

F. DAmi, 1, p. 176.
A se boeri ; a deveni Domn.
6689 A ha un caftan.
V. A LEXANDRI, Zeatr. p 1045
A fi batut.
.Ar avé haz stt /A un caftan. De vreme eel tréba pe domag
apol Incep %date..
A CfA.F T.Ä.N I
6690 A &Otani.
Adien a bate.
CALABALIC
Ver Burk.
6691 A nu face cul-va calabalIc 5).
LA URJAN & MAXIM, Glaear, p.
113.
A nu'I rupe manecele, a nu merge des saù a nu stà mutt

pe la dinsul.
6692 Unde e calabalic e 0 bucluc.

GR A LEXANDRESCU, magietr.
locfmni, J. Putna.
1) Calabalfc are, pe tnreesee, Inielesul de molt/.
dacoromanica.ro
52 PROVERRELE 1101Ibilt01:
Unde este avere sunt i grijI multe.
C.Ä.LDARE
VedI Cazan, Cuii, dia.
*A
6693 Par'el'l fert bite° aldare.
Gkv. Orupa, prof. c. Banca, .1.
Tut ova.
E ruOnat, umilit.
6694 A. elidé din caldare In foe.
'ADRIAN & MAXIM, 1, p. 298.

S. I. GROSSMANN, 205.Frt. DAMA,
I, p. 175 & 182.
Vedl Ceaun, Pldre.
Adica din I'M In mal
Kánvov yE Tserecov, 61ç vo rae naetineaov 1).
Prov. EWA.
De fumo ad fiammam tendere
Prov. Lat.
Tomber de la pode dans la braise.
Prov. Frang.
Uit de pan in't vuur springen 8).
Prov. Oland.
Out of the fryingpan into the fire 4).
Prov. Angl:
*A
6695 CUldare ne-spoita.
GAY. ONISOR, prof. c. Stoicesci,

Tatova.
V ec11 Ceaun, Tiyan.
Se dice de omul negru la fatá, i mal ales liganilor.
Fugind de fum, a cAciut In foe.

Din fum a du% In flaare.
A eat% din tingire In foe.
Din tingire in foe.
dacoromanica.ro
INIBRICAMINIE, CASA 53
CALDit.RU Ä.
Ve41 Cazan,
CALTAVETA
6696 AI lega caltaveta.
(hV. ONIVR, 0. Bérlad J Tu-
tova.M. CANIAN, pub. J. Iasi.
Supunere pré mare din partea until ibovnic.
6697 Lre anle caltftvete?')

ILIE Glum, prof. c. Abela & Pe-
rivoli, Epir.
Are cdnele euquvetii ?2).

I. COYAN, prof. c. Abela, Epir.
Di la dine cultavetcl?3).
G. ZUCA, stud. c. Elbasan, Al-
bania.
and cerem de la unul ceea ce nu péte sá alba, ceea ce nu

i se cade.
6698 S-nu a1a0 eulluveta asvarna4).

G. ZUCA, stud c. Civeria, Albania.
Veqf Briil, Obeid.
Sa nu fil carcotas, sá nu mull cérté.
CALUP
Ve41 Cap. X, c. Calup.
6699 A mfineit ealupul.

A. de CIMAC, II, p. 555,L.
Diet., p. 129.S. L GROSS-
MANN, Die t. germ. p. 36.
1) & 2) Are eftnele ealtavetli,

8) (Cerl) de la clue ealtaveti.
4) Si nu la§I cultaveta si tirie.
dacoromanica.ro
Vecji &pun.
A fi
A se vedé, la cuvintul Seipun, origina acestel 4icerY.
CÁMARA
6700 Cine iubesce din millet pre cel din camarg, mare
fericire simte zdvori afaril la scarA.
DIM. CANTEMIR, Ist. Ierogl., p. 106.
lubescI pre cine-va, Yubesce i tot ce'l a lul, tot ce'l inconjurá.
ziszl
6701 Cum 61 chemarA, iì din crtmarA.
!ORD. GOLESCU, Mas. II, p. 29.
D-na Z. JUVARA, c. Feciesci, J Tu-
tova. DOBRE MARINESCU, MU. C.
Pirvu-Rop, J. Argef.
Aratá grabnica supunere spre slujba (GoLEscu). Gata la In-
taia poruncá.
6702 Ce e In camarA e qi earl.

D. MARINESCU, inv. c. _ ova-
BOini, J. Argef.
1° E sárac cu desävirsire.
T Ce are cine-va in cap, aceea péte apune. J. Argef
6703 Are multe

GR. ALEXANDRESCU, magistr. C.
locfrani, J. Putna.
E bogat.
CÄMAÄ
Ve4I a Be, Chiabur, Diminégt,
Drac, Hand, In, M6rte, Om, Piele
Buy% Setrac.
6704 Camap, fie cat de suptire, acoperò rusinea.

IORD. GOLESCU, M98. II. p. 32.
dacoromanica.ro
*A
Ceimasa, cet t de prdstei, acopere rusinea.
DORRE MARINESCU, inv. C. Pirvu-
Bofu, Arm.
P Adia mintea, eAt dA pufiná, aeoper5 greqalele (GoLEscu).

O Haina, fie at de rea, in lips4 de alta, e bunet.J. Arge§.
Veig snerva de la No. 379, precum f3i o variantA, a acesteIa
In Povestea, Vorbil, I, p. 156-159.
*A
6705 Nu da, elmqa pentru alta, ea tu sá rèmâl in
pelea Oa.
L GR. SIMION, eles c. Bil8e8C1-
TtlmelfenI, J. Itticit7.
Si dal, dar s4 mal opreseI si pentru tine.

*A
6706 Pruncul s6 nasce in pele pill, altil daft &nap
pe el.
V. SALA. dasc. C. Va.:ma-Bernd,
CAnd unul eapAtä de la altil sail se Inaltá eu ajutorul altora.
6707 Citmaqa veche unibli s6, o cArpesci qi mal rdt o

spargt.
A. DANN, III, p. 140.
BétrAnul bolnav, eAnd caufi a'l vindech.

*LN
6708 In care ciimei s'a maniet inteaceea s'a des-
ntaniit.
I. CRENGI, Amint. p. 98. C.
N. TROTEANU, 8tild. C. StIne8C1,
Botayani.
*A
In care ca"maset te-ai supdrat, in acea
te desuperi.
I. ARBORE, ing .r. BuzAt Do-
BRE MARINESCU, inv. c. Firms-Ram
J. Arge.y.
dacoromanica.ro
56 PRO VERBELE RO3IINILOR
1° Aratd nepaiarea néstrá fatá de superarea altuia.

2° CAnd cine-va sé sup5rá i n'ayem cel face, pentru ca sa'I
tréci superarea.
6709 Ciimaoa e mal apr6pe de pele (pele).

A. PANN, Edif. 1889, p. 9J; III,
p. 109. HINTESCU, p. 23, FR.
DAMA, I, p. 186 Semin. Buc. cl.
VIII prin P. Garboviceanu,prof-
DOBRE MARINESCU, inv. C. Pirvu-
Rop, J. Arge§t.
airnasa e mat apr6pe de pelea omului.

LAURIAN Se MAXIM, I, p. 354.
*A
Camasa e ?nai apr6pe de pele de ceit haina.
Sentin. Buc. cl V M prin P. G1R-
BO VICEANU, prof.
*A
Ceimasa e mai aprópe de pele.
IULIU GROFSOREAYU, dasc. c. Gal-
a, comit. Arad, Ungaria.
VecIT Dinte, BalmY, Pele.
1° Aratd mild dupá gradul de inrudire.

2° EA ca 4, de alta ce-mi pasd.
rdvv xviittng 'iyyvov 1)
Prov. E7in.
Plus près m'est char que m'est chemise.

Chr. GODEF.DE PARis,xursigele.
Pu prés m'és la car qd la camiso.8)
Prov. Langued .
Das Hemd ist mir nether, als der ROCka)

Prov. Gernt.
Genuohiu e mal aprápe de eta finen] picIorulul.

21 Mal apr6pe mte carnea de clit crunap.
S) Clima§a e mal aprépe de cât rochia.
dacoromanica.ro
IMBRÄCXMIN1E, CASI F17
The smock is nearer than the petticoat.1)

Prov. Engl.
6710 Ma apr6pe draga (16 cftt anteriul.

*A
Cd mesa e mai apr6pe de cett anteriur.
C. NEGRUZZI, I, p. 249. FR.
nAMk, I, p. 76. G. POBORAN,
inat. c. Slatina, .7. Olt.
*A
Cd mesa e Inca aprépe de cdt antereul.
E. I. PATRICIO, irgo. C. &n'O,
J. Covurluitl.
*A
Tot mai aprdpe camesa de cat antereul.
E. I. PATRICIO, hm, C. &ludir,
J. Covurluín.
Ved) Dinte, Pele.
o Adice mal mult n'e mil á.d nol de cet de (GoLEsco .

20 Be rudä de ea de strein, etc.
Tunica pallio propior est 2).
Prov. Let.
La chemise m'est plus proche que le pourpoint.

Prov. Prano.
Tocca piti la m'inicia che il giubbone

Prov. ¡tal.
Közelebb az ing, mint a suba 4).

Prov. Magh.
almea e mal apr6pe de cm fusta

Tunica e mal avene de eat mantaua.
Mal aprépe e amasa de 01 habla.
40 Mal aprépe e dirimes de 01 fiaba.
dacoromanica.ro
Oh PROVERBELE ROMLNILOR
*6.
6711 Mal aprépe 'I cimaga de elt
Aeela§ infeles ea la No. 6710.
6712 CAmallea zhi-u cama apropea di anduqe 1).

D. A. MILESCU, c. Gopeft, Ma-
cedonia.
Acelal inteles ea la No. 6711.

*A
6713 Climela e mal apr6pe ea snmanul.
C. TEODORESCU, 'inv. C. Li pova
J. Yaoluiii.
*6
Crinzasa e mai apr6pe de ccit sutmanul.
E. I. PATRICI6, tnv. C. Smulft,
Covurlut.
*A
E mal apr6pe camasa (dimesa) de cett (ea)
sumanul.
V. FORESCU & A. GOROVEI, c.
Folticent; Suceava.
Tot ii mai apr6pe ceimasa de ceit sumanu.

S. MIHXILESCU, fezdt. I, p. 219.
Acela:§ 1nfelest ca la No. 6712.

6714 Climala e maI apr6pe de eat hela.
I. G. VALENTINEANU, 13. 17.
Cet mesea rili-u cama apropea di straniu 2)

D. A. MILESCU, c. Gopeff, Ma-
cedonia.
Aeela§ mieles ea la No. 6713.
C./Smogs a maI aprópe de eat seartelea.

amesa e mal aprepe de cat etralu.
dacoromanica.ro
numacksinfrE, CASX 59
6715 Nu te ultit el clump aTh, e péte In cre-

det este stapAn pe dInsa.
A. PANN, I, p. 161.FlniTEscn,
p. 23.
Despre sdracul mândra.
*A
6716 Cine umblii la CrAclun In CKIlleFia) la Pasce um-
cu cojoc.
N. JUVARA, O. Popeni, Fdlcitl.
Cand lérnä este calda, pria-)5.vara va fi ger6s5..
A Noël au balcon,
A Pdques au tison.
Pron. Franc.
*.L
6717 Camp 31 sa lipit p0 spinare.
IORD. GOLESCU, 3188. II, p 32
POBRE MARINESCU, C. Pirvu-Rofu,
.Argef.
Adicá nu rnal are alt nimic (GoLEscu).
20 Se (Ace de cine-va baut sdrav6n.J. Argef.
*A
6718 CAmeqa copiluld aratA eit ce =mil are.
V. SALA, dasc. c. Nimdieect,
Cand se cun6sce vrednicia ornuluI dup6 óre,carl semne.
6719 A na se nod Inerede niel In eimasa

Nu crede nici la canictsd.

HINTEscti, p. 40.
*A
Nu te increde nic In cdmefa ta.
JUL. GROF§OREANU, daec. c. Gal-
fa, camit. Arad, Ungaria.
dacoromanica.ro
Ve41 Caciva, Chiniefti, Cojoc.
Pentru acel care nu sé increde in nimene; sá nu spul ce al

de igand se facI daca vrel sá isbutescl.
«De 'l-ar sci amasa sfaturile 10, o ar arunch. in foc.DN.

Con" Div. 1, p. 391.
'De ar sci baYna de pre dInsul gandul lut, o ar baga In foc.,

GR. URECHIX, i, p. 170.
METELLUS.
Generalul roman Metellus, poreclit Macedonicus, ne putand lub. o-

raqul Contrebia. In .'!:panis, puse soldati1 sal sa faca marsurl repe4I
In t6te directiile. Cand se %tarja pe un munte, calad pe altul. Un
prietin 11 Intreba pentru ce atatea miscarl : gINIu mg mal Intrebti, ,r6s-
punse generalul, cacl daca as sci c tunica cuneisce gandul meg, as
arunca-o In foc». Inteo 4i, dupti unul din aceste marsurl, se Inteorse
repede spre Contrebia, gas1 apgratoril e1 nepregititi i luA orasul cu
asalt.
Que ta e,hemise ne sache ta guise.

Prov. Franr.
6720 A njuns vremea (tréba) sä nu se mal ineréda

omul niel In Ca13131Va lul.
P. ISPIRESCU, Rev. Let. I. p.
227.Gazeta Satén., Dec. 1897.
Nu te mal poti increde in nimeni.
*A
6721 MI &;i càmea i fugl.
GAV. ONIOft, prof. C. Dobrovel,
J. Yagua
Vecp Pc514.
Se despre pentru omul red ; dáI orl-ce i scapa.
dacoromanica.ro
IMBRXCUINTE. CASI. 61
*A
6722 Pe linde mg amasa?
I. ARBORE, ing.
BORAN, ifl8t. c. &atina, Olt.--
GAY. ONIoR, Junimea, No. 16, J.
Tutova.D-NA Z. JUVARA, o, Fe-
den% T. Tutova.
Se dice unuia cand l'am Incollit, si nu mal are In cotro, nu

scie cum sä és5. din Incuredturä sail ce sä. mal [Pea.
4Sä, te ved acum pe unde ecop catnaga».
6723 Nu mal scie pe undo sä pune (sc6te) amito.

I. ARBORE, ing. Buzatl.ALFRED
JUVARA, c. .136-lad, J. Tutova.
Nu mal are Incotro, nu scie ce sá mal t'ad.

*A
6721 Gata ca o c'6,maqa de sócrA.
D-NA Z JUVARA, Fedefei,J. Tu-
tova.E. I. PAnctu, hm., c. Smulfr,
.J Covuriuiii.Gri. ALEXANDRESEU,
magietr. c. Gala(, J. Covurlua
V eql lee.
I.° Se dice de o trébd fácutá de mantuélä., fárd tragere de

inimd.
20 Se dice pentru orI-ce lucru ce e gata, isprävit.
Nora e dateire sá dé sécrel o camas& ca prin acésta sd do-
vedéscd ce. scie si tés& panza, si'. o croléscd, sd o c6sá si sa o
si Inflorésd cu bibilurl. Camasa sécrel e cel lucru care
trebue si fie gata.
6725 Camegil de s6cri BITA de minicT i Mil de gurk.

D-NA Z. JUVARA, C. Fedefei.
Tutova
Se dice de o trad. fácuti de mantuéld, fdrd tragere de inimd,

ne-isprävitd.
(FecIorul nu esi din hotedrea malca-sa, nunta se Mol si baba 41
dacoromanica.ro
62 PROVERBELR ROMINILOR
luä dimes de sécrA; ba turd ne-tliati. la gull: care bisemnézA

26cra nu trebue sit fie cu gura mare, çi sit tot cartéscii de téte cele.,
CREANG/ Poo. p. 4.
6726 Paul va e§1 cutva chmaqa prin ismene.

A. PANN, I. p. 117.HmEscu,
p. 42.
Sé blice pentru cel earl' Mil pang se imbatä.
*A
6727 Par'cl am uscat came0 la acelq s6re.
J. "Vasluitl.
ft usca ceirnti file la un sére.

FR. DAMt, IV, p. 79 &201.
Ve01 Rudd, Ruftl.
1° A tea Impreunä, a avé acelea0 interese.

2° A se inrudi.
*A
6728 Ce am uscat cam4ile pe un gard
Major P. BUDISTEANU, j. ilfov.
11.6spuns ce se dä aceluI care 4I lea nasul la purtare, se o-

braznicesce.
Nous Wavons pas garclé les poureeaux en-

semble.
Prov. Franç.
6729 'I-a uscat

GAY. ONISOR, c. Pureaci, J. Tu-
tova.
Acelas.t inteles ca la No. 6727.
dacoromanica.ro
IMBRICIMINTE, CASA 63
6730 0 fAcut cilmeqa ismene.

GAY. ONI§OR, prof. C. Dobroaf,
Vaeluisl.
1° *I-a gresit planul, n'a isbutit bite° trébá.
20 A ajuns din cal, rnägar.
*A
6731 II str1nge amart.
G. P. SALVIII, inn. C. &nu
Covurluitl.
Nu p6te sá fack sad si spun& ce-va din mal multe pricinl.

*A
6732 rupe ciimaqa (carnet's.).
AR. GOROVEI, C. Polticeni, Su-
ceava GAY. ONI§OR, C. AvrantekcI,
J. 2utova. E. I. PATRICIU, in,
c. Smultr, Covurluia.
A avé un mare necaz. Sè çlice de eel cludosl.

*6
6733 Ca pe mineca crimer31.
D-Da Z. JUVARA, C. Peden?, J.
Tutova.
Adicä f6rte usor.
0 sg. facl (cutare lucru) ca pe melneca camper.»
6734 A slice (spune) pe gura camepT

GR. AKEXANDRESCU, C. FOCfanr,
J. Putna.G. POBORAN, title . C.
Slatina, J. Olt. N. BLIJORANU, C.
Voineeci, J Tutova.
1° Cam din gura i mal mult minciuna.

2° Spune din gura, dar din inimä cugetá alta.
*6
6735 S'a uttat pe gura
G. POBORAN, inet.c, Slatina, J.
Olt.
dacoromanica.ro
64 PROVERBELE ROSIINILOR
Adic.4 II merp-e
6736 A r6mAné In ertmaqlt.

FR. DAMÉ, I, p. 186.
A r6mané sirac, a pierde averea.
6737 In eilma.
Numai cu ca'maa.
Vecp Deget.
Adica sáraca, fára niel o zestre.

A luat'o named Cu ctimafti.»
6738 F arii cAmap..

LATJRIAN & MAXIM, I, p. 354.
Acelaq lateles ca la No. 6737.
6739 A '§I d i cama.

LATIRIAN & MAXIM, I, p. 354.-
Adicä tot ce are pentru a dobandi ce-va sail a scapà de

vre-un r6t..
6740 Al hit qi ettruttva.

LAIIRIAN & MAXIM, I, p. 364.
Rind la carnasä.
luà tot, a'l despuIa ap. In cat s6 nu'l r6rnanä nief ca-
ma pe du' isul.
6741 A rde cimap pe el.

L BXNESCU, prof. T. Roman.
dacoromanica.ro
I?dBRICXMINTE. CASA 66
IMO Male.
De multh dragoste.
*L.
6742 De Bare amasa pe (linos.
L CREANGX, Amint., p. 4; Pov.
264. T. BXLX§EL, inv. c. Stefd-
nescl, J. Trdkea.
10 Plânge Cu mare foc.
ePlaog6 ca o mir6s1 de sltré cdmafa pe dlasa., CREANG1,

Amint.
2° A tremurà de fig.
cClAntXnéd de frig de slird camp pe dInqiI.»CREANGX, Poma.
30 A tremurà de fried.
6743 *A nu ave dims& pro sine.

LAURIAN & MAXIM, I, p. 354.-
FR. DAMi, I, p. 186.
A fi sárac lipit.
6741 A se corn, pe amatsa cul-va.

LAURIAN & NIAXIM, I, p. 354.
FR. DAMB, I, p. 186.
Vecll Vrabie.
A se certh pe lucru strain.

Alusie la vestmintele luT Hristos pre cart tsi le ail impártit
soldatil care '1 pazéti restignit pe cruce.
*A
6745 Nu'l Incape amasa.
G. POBORAN. inst. C. Slatina, J.
Olt.
*A
Nal tine chimesa.
AVR. GORCEA, paroh. c. Cofteill,
Banat.
7
dacoromanica.ro
1° Nu'l incape locul de trebuei multe ce are.

20 E ne-radAtor.
6746 Ca céanal;sa d piele.
IORD. GOLESCU, Mas. II, Aeon.
p. 80.
Se lipesce.
CAMILAFC.A..
Ve41 .Rasd.
CANDELA
6747 Cine va sh 'I tie candela mal multi% vreme, tre-
bnle din vreme s'o umple dé unt-dé-lemn.
IORD. GOLESCU, M88. JI, p 115,
Adicä sänätatea, starea trebtile sä ingrijascä de ele (GoLEscu).
6748 Candela pò sfirOt.

IORD. GOLESCU, M.48. II, p. 24.
P. ISPIRESCU, Rev. 1st., 1, p. 456.
Ve(11 Luminare.
Sé dice &Ind sé sfirsasce omul (GoLEscn).
6749 Se sfirlesce unt-de-lemnul din candelli.

D-NA SM. LAMBRINO, c. Gdgescl,
J. Flcit. GR. ALEXANDRESCU,
'waist. c. Focgani, J. Putna.
6750 Mud unt-dé-lemnal sé ispravesce, candela sé

istovesce.
IORD. GOLESCU, Mas. H, p. 34.
D upti-re s' bitisesce untulemnul s astindze

candild .1)
D. A. MILESCII, C. Gopefic, Ma-
cedonia.
1) pupa ce se sfIrlesce nnt-de-leinnul se stinge candela.
dacoromanica.ro
IMBRXCiMINTE. CASX 67
lnsemnézä sfirqitul vietif (GoLEscu).

Este qi o smává, care nu se pete dA, qi care este basata pe
credinta cä, fle-care om are candela ltd, care arde Inteun loc
anumit ; cand se sfirt3esce unt-de-lemnul dintrInsa, omul tre-
bue sA' meal.
6751 Daca pul unt-de-lemn In candela, 11,1 va luminh.

PANN, III, p. 28. - HINTEscu,
p. 196. Rom. Glumef, I, p. 55.
Vecil Yllidicd.
Färá dare de mita nu capeft dreptate la judecatl.
CAPENEAG
Ved! Chepeneag.
CAPETÂÌU
Vall Cap. XXII,
Cdecat.
*A
6752 Puseiti dorul
P. 114Dkil, _Etym. Magn. p.
205. Sexatóre, I, p. 164.
A renuntà la dragoste.
Frun446rà mér mustos,
Mal badita de om prost,
Spune-asarit uncle-al fost ?
Ea de mult te-am aqteptat
Pan cocovl a cantat;
Dac' am véclut ca nu vi!,
Puseitl dorul cdpgtdiii
Cu jale m'acoperil,
bine mé hodinil.
Poes Pop.
*A
6753 AI pune capul capataiti.
G. P. SALATIO, inv. c. Smulli, J.
Comirluid.
dacoromanica.ro
A '1 ucide.
6754 A umblit Uri (nicl. un)

HINTESCU, p. 493.A. PAN, I,
p. 400.
Fárá niel un rost.
Unde '1 trump, unde '1 mild
timid& ftird
A. Pkici.
6755 A II Sal
S MitamEseu, qezett. II, p. 72.
Om ne-statornic, derbedeii.
6756 Om aril ; nicl c4el, nicl pnrcel.

V. FORESCU, 0. Dorna,J. Suceava.
Vedl No. 1612
Se dice de omul care nu are nimie dupa dinsul, adica". niel

casá, niel femeIe, niel copii.
cA PISTERE
6757 A vedó alb In capestere.
BABONZE, p. 47.DOBRE MARI-
NESCU, inv. c. Pirvu- Rapt, J. 41.-
9*
A vedé alb in cápislere.

AL. MIHÄILESCU, bit/. C. Bupeni,
J. Prahova.
A se vedé cu alba in cãpistere.

P. ISPIRESCU, Sndve, p. 38. S.
GROSMANN, Diet. p. 160.
dacoromanica.ro
INDRXCiMINTE. CARL 69
*A
A adunts alb in cdpistere.
N. POPESCU, Calend., 1882, p.
17.L XINEANU, Smuts. p. 355,
*A
A aduità alb in cdpisterie.
G. POBORAN, inat, C. Molina, J.
Olt.
Alb in cdpesterie.
DE LA VRANCEA, Sultdnica, p.
229.
*A
Ara v'edut ;tined alba in cdpistere i. . .
P. ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p.168.

IlirmrEscu, p. 2. V. RIMBU, e.
Brtineecl, J. Ddtnbovifa.
Astéptd intditt set vedem alb in eetpistere 1).
A. PANN, Edit. 1889, p. 166;

III, p. liorrEscu, p. 3,-
133.
B. P. Iii§nEfr, Etrn. Magn. p. 706.
PR. DAME, I, p. 56. G. DEM.
TEODORESCU, Cercet. p. 66.
*A
Setrae de n'are alb in cetpestere.
Semin. Buc. Cl. VIII pin P.
GÀRBOVICEANU, prof.
Vedl Strachind.
Adieä Mina in albia saù copalea in care se line mälaiul,

t3i care se numesce ceipestere, ceipistere, ceipisterie, dupl loca-
litäfl.
1° A atinge seopul.
20 A stringe ce-va avere, a legh gura pänzel.
.Spuse si MiticA tóte necazurile cu ucenicia, cu una, cu alta,
pAnii ce se v64u C14 alba in a:platers. Acum dise el, Mirire Tie Dänine
Wiese In largul med..IsprnEscn, Sn6ve.
1) Hinton= serie: aqtépta IMAM el vedem alba In cipestve.
dacoromanica.ro
70 PROVERBELE nomixmon
3° Sá aibi rabdare pana sä. se macine grAul, i apoI sA cavlä

faina in lada moril.
Acest infeles, arétat de D-1 lIa§defi, Etym. Magn. p. 706 sé
pote di, mal ales, variantelor 6 qi 7.
Atät L. Saineanu cat si S. L Grossmann dati pentru a-
céstä çlicere, intelesul de : a se c,äsätori, c.are 'xnI pare a fi
eu totul gref.a.
In orl-ce cas exemplul citat de d. L. Säineanu insemnézl:
a se imbogäll.
<Gel mal mari feciori se Ricial flficAl ungurescI si chiar bge-

tanilor li ce (Acuse de Insurltére, de le sfirfi.ea Mima, ai unchIasulal
i se apropia de a stti In coltul patuluY si de a vedé pe altil adunând
pentru el, alb in apiolare..
5' 136te Insernnä, câte odatä, i ce-va de hranä.
Munda sä se répue F}i 10 tiné casa cu rostul eT, stropolind s't

deretecAnd prin vecina; placa din revArsalul zorilor si se Intorcé pe
la amurg cu alb in cdpeaterie: cu d'ale gurei pentru ea, cu bébe pea-
tru pAsérli. Sultlinica, p. 229.
6758 Pan se v6d albe (alb) In eapestere ef;it

pòrul
BARONZI, p.62 & 67.HINTEscu,
p. 25.
1° Pänä sä mé véd cu ce-va parale, cu ce-va chiag la pungä,

am alteptat ì am muncit mult.
Aratä o agteptare lungä, cAci la mérä se macinä pe rind.
Etym. Magn. p. 706.
*c.
6759 Pand nu veclI alb In elipistere sä nu 0/.41.
I. POPESCU, inv. c. Dobreni, J.
Ilfov.
Adica pana nu vecfi folosul, c4tigul In mana ta.
6760 Alb In eiipestere sé vede ?

1011D. GOLESCU. M88. II, p. 3.-
I. ABBORE, ing. J. Buzèll.,
dacoromanica.ro
IMBRXCIMINTE, CASI 71
S6 dice cAnd cercetám sA vedem de gAsim ce-va sa ne fo-

losim din 45re-ce (GOLESCU).
E vre-o sperang sA eim la un sfiqit bun.
CAPTUSÉLA
Vecll Fatd, Petee.
*6
6761 Mal scumpi ciiptusala de cit blana.
D-NA. Z. JUVARA, C. Fedeact,
Tutova.
*A
Tine ceiptusala mai scumpei ca fata.
TH. A. ZAMFIRESCU-DIACON,
c. Strubieni, J. Dorohoi.
CAnd accesoriile te fin mal scump de cAt principalul.
*O
6762 A fi ciptuséla cul-va.
A inIocui pre cine-va, färä insi a pretui cAt dinsul
Etre la doublure de quelqu'un.

Prov. Franc.
Vecil Cdcluld, Gura,

Nevéall, Urechre.
6763 Nu e eitirpi si o descosl si si o lepep.

A. PANN, Edit. 1889, p. 104.
Ve4I Maya
Se dice pentru femel.
*A
6761 A purth ea pe-o 01/.0 de dar.
AVR. CORCEA, paroh, C. Cafteitl,
Banat.
AdicA Indice i Incolo Mil niel un folos, numal de falA.
dacoromanica.ro
72 PROVERBELE ROANILOR
Carpe se diruesc, mal ales la nunfl, and apoI mulll le pri-

vesc luAndu-le din indna In !Ma.
6765 *Carpi.
Ve41 Buléndrd.
Pentru halnele rupte, sdrenpróse.

gHaInele lor erail cdrpe».
FemeTe desfrinkti.
g1Tré si lea de sotie cdrpd lep6dat4 de Via lumeag.
3° Om slab, fail vla,si.

gNu e om, e ceirpdp.
Francesul dice de asemenea : c'est un chiffon.
6766 Al face cirpi.

A'l vorbi de r6ü.
41 face lumea carpet,
CASA
Vedl Ban, Cap. IV c. Barbed,
Cdctuld, Capra, Cap. XIX 8c
XXI, c. Casa, anstit, Ciórd, Con-
dur, Copil, Céstl, Cue, Oulu, Cum-
natti, Datorie, Domn, Dumneded,
Patti, Prumoe, Livadd, Lup, .11(ef-
terug, Miriett, 2Mpte, Pat, Pétra,
Praftie, Primar, Sete, Snip, I. tiuctl,
a Me, Talpd, Dlitd, Ufd, Zapie.
TRADITIE POPORAII
La Inceput casa a fost ficuti de dracul. El nepricepdodu-se
cum si facá si intrit lumina Intrinsa, se apuci ca sit care lumina
cu oboroc. Dumnedeil, trbcénd pe acolo, vi v6d8ndul cum se neci-
jesce, s'a apucat %tut fere$1, la car! a pus ins/ cruce (cerce-
véua). De atuncl dracul nu mal are &OA cu casa. qeztltdre, III,
p. 240.
dacoromanica.ro
IMBR X CX MINTE, CASX 73
*A
6767 Casi cu douti rindan; sus &lull, jos stipinii.
G. P. SALvie, inv. C. &nulti, J.
Covurluiel.
Adice bordeiu, in care locuesc emenil, §i pe acoperiFil ca-

ria se scie cä cânil ail culcupl lor obiclnuit.
6768 Dé casi noui si te ferescl, dé mulère tinéri

si te lipescl.
IORD. GOLESCU, Mae. I, p, 329.
Casa nouá e verde i te pop imbolnivi, mulerea finer& e dre.-

gos
6769 Casa na se tine cu mirdse de fati mare.

Tom, Calend. Ronttin, 1892.Do
BRE MARINESCU, inv. C. Pirvu-
Rope, J. Arm.
Ve4I Fatd, Gog.411, 04.
Fata, pe lângä alte insuOrl, trebue se. mal alb& i sestre.
6770 Cite o1-0, nu31 mâcìl casa 1).

I. COYAN, prof. C. Edéea, Epir.
Sfatul pärintilor &Are fiil risipitorI §i, mal cu semi, cbtre

ceI earl' se márginesc numal la ce e strict necesar §i nu se in-
grijesc de rest.
6771 Daci 31 este casa Olt, bagi miricin1 In ea.

De fi e casa mare, baga un mdracine, de

cdt pe fle-cine.
A. PANN, Edit. 1889, p. 176.
1) Cate siL al, null mina casa.
dacoromanica.ro
Daca' 'fi este casa mare, baget in ea un

metretcine, de cett pe fieste cine.
A. PANN, II, p. 81.LinkqEscu,
p. 28.
*A
Daca fi-e casa mare baga mara cini in ea.
L PopEsco, inv. c. Dobrenr, J.
Bfov.
*A
In casa, mal bine un mdrdcine de cett pe
fie-cine.
P. GIRBOVICEANU, prof. e. Co-
manita, J. Olt.
*A
Cetnd ti-e larg in casa" pune un spin in
mijloc.
D-nk Ec. ismAii, inv. c. Adato,
J. Tutova.
*A
Baga in casa' un metracine, de cett pe ori-cine.
Semin. Buc. el. VI prin P. G1R-
BOVICEANU, prof.
Ve41 Chiria.y.
Adici mal bine si bigim mirizinl In casi si si o näpustim,

de cit s'o dim cu chirie (GoLEscu).
*A
6772 Cine are strAin
Are, in casA, spin.
A. PANN, H, p. k. HINTESCU,
p. 181. DOBRE MARIMESCU., inv.
c. Pirvu-Bou, J. Argef.
*A
6773 Pre cine primescl in casi, te scite din casA.
AVR. CORCEA, paroh. C. Cofteiii,
Banat.
dacoromanica.ro
IMBRXCUINTE, CASA 75
CAnd facI bine unuia, care in urmá se face stä.pin in casa

ta, 0-11 Oice ca Tartufe: la maison est à moi, c'est à vous
d'en sortir.
*A
6'774 Lesna a filtré, In casa omuld, anevoe a evl.
T. BILISEL, kv. c. Stefitneacf,
J. Vtiicea.
Vecp a liara.
1° E bine a incepe un lucru, anevoe a'r duce la capét.
2° E bine a merge la cine-va, e anevoe a dobandi ceea-ce
vreI de la dinsul.
*a
6775 Casa ce nu tronclinesce, pnstie sé socotesce.
LORD. GOLESCU, M88. II, p. 25.
H. D. ENESCU, inv. C. Zamortea, J.
Dorohoi.DOBRE MARINESCU,
c. Pirru-Rogu, J .Arge.f.
Adicä casa fárá mulere pustie se socotesce, pentru-d, din

vechime, mulerile purtaú condurI in picere, I cA.nd
troncb.'ne (Gor.Escu).
6776 Casa nu s' fage cu nn chétrd.

D. A. MILESCU, C. Gopeff, Ma
cedonia.
Ve, Zict.
Pentru casele unde nu sunt copil.
*a
6777 Casa ne-méturatit
Ospet1 aqtéptit.
G. P. SALvitl, inv. c. Smulfi,
Covurluitl.
*a
Casa ne-milturatet
Mosafirti ¡musa fin) astéptd.
D-RA EC. II*MAN, if1V. C. Adam,
J. Tutora C. TBODORESCU, kv.
c. Lipora, J. Vasta-. E. I. PA+
inV e. &mili, J,Corttrluitl.
dacoromanica.ro
10 Ast-fel se scusá femeile, cAnd le apuci cine-va cu casa ne-

miturati saü ne-gätitä.
ToemaI &And cine-va nu e preg,ätit, e controlat de mal
maril lul.
6778 La casa cul ne are,

CA mal bine '1 pare.
TORD. GOLESCU, .M88. II, p. 38.
*A
Ne ducem la casa cui ne are,
Cà mai bine pare.
C. TEODORESCU, inv. c. Lipova,
J. Vasiui.
Adiel la cel ce ne iubesce, la al noOri (GoLEscu).
*A
6779 Casa ()mink e qi lad
S. TEODORESCU-KIRILEANU, J. Su,
ceava. D-NA S. NIDEJDE, Va.
cereal (ziar) Martie, 1899. S.
TEODORESCU, OW. C. Lipova,
Aratä bunurile qi ne-ajunsurile cäznicieT. Se dice mal ales

pentru femel cari, dupä imprejurärI !fac casa lor pläcutä
nesuferitä bä'rbatulul.
*A
6780 Ce e pe dInsul e ;A in casd.
IORD. GOLESCU, 11188. II, p. 75.
DOBRE MARINESCU, hit% C. BOW-
Rofu, J. .Argef.
Ce 'i pë el si a-met.
GR. JIPESCU, Opine, p. 141.
Yecp Ladd.
Aratá preosta stare a celuI scApètat *(GoLEscu).
dacoromanica.ro
IMBRKCXMINTE, CASI 77
6781 CM II pe mine, atilta'l feréscit Dum-

neleil de foc,
G. ALEXANDRESCU, magiatr. C.
Focfani, J. Plana.
Acelm inteles ca la No. 6780.

*A
6782 Eù strAlucese In casa, i ale mole hirburl pé
masii.
IORD. GOLESCU, M88. 11, p. 7.
DOBRE MARINESCU, inv. c. Pirvu-
Rape, J. Argef.
1° Se dice pentru cele seepetate, and se mAndresc (GoLEseu).

2° In bordeiul meù eù sunt mal mare, i lucrurilor mele
se envine inUletatea. J. Argeq.
*6
6783 Cine nu'II landA casa, casa pé el cado.
IORD. GOLESCU, Mea. III p. 81.
DOBRE MARINESCU, inv. c. Pireu-
Bart, J. Argef.
Nieuchirlu ea î nu pignisésed casa, cade di-1

apitrusésee.1)
ILIE Gincu. prof. c. Ahelee 8c
&idea, Epir.
1° Se dice pentru ceI ce'0 lauda marfa lor d Ondare,

intealt chip, remAne ne-vindutá. (Gouscu).
2° Se.'ff laudl némul cácI alt-fel, nu'ff dá nimenea niel o in-
semnätate.
*6
6781 Fie-care e stilpfm In casa sa.
G. TEODORESCU, inv. c. Lipova,
J. Vaelui.
*A
Tot omul e impe'rat in casa lui.
DOBRE MARINESCU, inv. c. Firme-
ROft4, J. drgef.
1) Stdpitnul daca nn'sI landa casa, cada de-I coplegesce.
dacoromanica.ro
78 PROVERBELE ROMXMLOR
Tot omul e dontn in casa sa.

IIINTEsce, p. 47.E. I. MAwR,
p. 12.
Fie-care e domn in casa luí..

AL. DUMITRESCU, p. 121.
Toti se povidescu en esae casa.')

FR. MIKLOSICH, Rum. Unter., 1,
p. 15.
1° Omul, fie cilt de mic, in casa lui e cel mal' mare.

2° Fie-care e stdpan pe averea
Charbonnier est maitre chez soi.
Prov. Frane.
Ognuno è padrone a casa sua.2)

Prov. ¡tal.
Mientras en mi casa estoy, Rey soy-8)

Prov. Span.
Iedermann ist Ilerr bei SiCh.4)

Prov. Germ.
A man's house is his castle.5)

Prov. Engl.
6785 NicaerY ca la casa onnaal.

D-NA, Z. JUVARA, c. Fedesel, J.
Tu tova.
Ca la casa °multa nu'i nicaittrea.

I. CREANGi, Po°. p. 135.
Fie-care (top) e stipan, In a sa casa.

Fie-care e stApan, In casa sa.
8) COI sun1 In casa mea, sant rege.
Fie-care e stipan in casa sa.
Casa emula) e castelnl sdit
dacoromanica.ro
nisnXciitius-rE, CASI 79
Pretutindeni e bine, dar a casa e mai bine.

Maror P. BUDISTEANU, J. Efov.
In tot locul e bine, dar e mai bine a-casa'.

Acs KAROLY, p. 80.
A.céstä (Acere se deduce din cea precedenti, si precum Oice

Dim. Cantemir Coliba in tarina sa qi bordeiul In pämintul
s611, de CM palaturile In sträinätate, maY desfátat i mal fru-
m6s1 a fi socotirä. ast. lerogl. p. 237.
NiclerT fericere
O mul ca la casa luT.
T. SPERANTA, III, p. 204.
Nullus est locus domestica sede jucundlor.1)

Prov. Lat.
Non si dat mezus riposu que in domo sua.2)

Prov. Sard.
East or west, Home ist best.$)

Prov. Engl.
Ost oder West, daheim ist best.4)

Prov. Germ.
CeyAa e Ao6po, aan. m'As Kybe Hare5oat 5)

Prov. Ser&
Mudy dobre, ate doma nejlépe.6)

Prov. Cech.
Iklindenütt j6, de legjobb olthon.7)

Prov. Magiar.
Niel un lec mal plAcut de cat casa ande lochescI.

Nu e mal Mina odihnA de clit In casa sa.
8) & 4) La eat i la west, acasA e mal bine.
5), O), & 7) In téte pArtile e bine, acash e mal bine.
dacoromanica.ro
6786 Ajungi in casa altaia nu poll vedé cum II place.

A. PANN. I, p. 136.Mx1msou,
p. 28. POBRE MAR1NESCU,
c. Pit-ea-Rap, J. Argeit.
Ajungi in casa altuia, cum ill, place nu

poti sedé.
Ajungi la masa altuia, cum tipe gustul nu
poti mince&
Ajungi in patul altuia, cum ti-e voiea nu
poti dormi.
A. PANN, Edit. 1889, p. 175.
Cetnd agiungi tru-a altui caset, nu poti

s'secli cum ti-éste vrérea ; nu pop, s'metgi
cum fi-éste gustul ; nu poli set dorrrii cum
Ti-va truplu! 1)
ANDREBI AL BAGAV, Cart. Ale g
p. 91.
Acela§ Inteles ca la No. 6785.

*A
6787 Vai de casa en multi stlipftni.
I. G. VALENT1NEANU, p. 21.
POBRE MARINESCU, inn. C. Pirru-
.Ropt, J. Arm.
Unde top poruncesc i nimenI nu ascultä.
6788 0-adrA casa, palur s'tradzi !2)

G. CONAN, prof. c. Abela, Epir.
Se c,lice de o femee risipit6re care aduce casa in ala stare,

cA dacä tirescI un mänuchig de spinl prin ea nimic nu se va
prinde de el.
(And ajung n casa altula, nu peg s e41 cum lt este vrerea; nu pop si mi-
nand cum tí-este gustul, nu pop si dorm! cum IV vré trupul.
A flout casa, spin si tragl (prin ea).
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE, CASX 81
*.L
6789 In casa Iul al Till/Mosel o milta. de Oda n'axe
de ce s'apuch.
G. P. SALver, inv. o. &nu1 ft, J
Covurlaitl.
Casa'i, gad ca o 61ä, de n'are de ce se

prinde
Vaeluiu.
Adied e förte sarac. Acelas Inteles ca la No. 6788.
6790. II aria Milli la casa.

GAV. ONI§OR, prof. C. Bérlad,
J. Ttetova.
Sardcie intrupatá ; niel cAnil ce mânch la casa luI.

6791 Casa 'n doi per*.
Adia ne-unirea casnicilor (GoLEscu).
6792 Casa '1-e (m1-e) In trei perep Ø ou usa

(prin) pod.
A. PANN, Edit. 1889, p. 45; I.
p. 156; Il, p. 144.HINTESCU, p.
28 -C. MANOILESCU, stud. C. C011..
mead, J. Vaeluitl.
6793 Casa lor este cu uva prin pod vi Cu ferestrele
pe sub pat.
P. ISP1RESCU, Leg. I, 1872, p,
166, Leg. p. 291.IIINTEscu, p. 28.
Acelas inteles ea la No. 6792.
(Cu sluta in vatrl casa ajunge s5 fie cu usa prin pod s't ea
feréstra pe sub pat. Ma1 bine
Si muncesc1
$i sit trdesc1
cell place sl iubesc1).
P. ISPIRESCU, Leg.
8
dacoromanica.ro
82 PROVERBELE ROM.INILOR
6794 A avé ferestre i prin virful casel.

SLAvIcr, Conv. Liter. IX, p. 93.
Sé dice pentru cel prostl.
6795 La casa aprinsä i vecinal vriijm4 alérgri.
o stingii.
A. PANN, Hl, p. 21.BINTEscu,
p. 29.
CAcI focul sé pede intinde si la tine.
Qui la maison de son voisin voit ardre doit
avoir peur de la siewne.
HENRY ESTIENNE.
Tua res agitur, paries dum proximus ardet1).

Prov. Lat.
Es geht dich auch an, wenn deines Nachbarn

Haus brennt.2)
Prov. Germ.
When thy neighbour 's house doth burn, be ca-

reful of thine own.8)
Prov. Engl.
*A
6796 Arda, casa mea, dar ard'a i a vecinuld.
v. FORESCE, c. Folticeni, J. Su-
ceava.
VOY McSrd.
Pice omul orbit de patimä.
6797 DI t foc casi l ca sá arp,

Vec,II M6rd.
Se dice de omul Yute si inânios care, pentru präpAdi si
dusmanul, e in stare s'a se nenorocescA singur.
6798 A se buourit ca de o casa aprinsil.

M. CANIAN, pub?. J. loe.
Luorul bln e In causa, cand peretele vecin arde.
Te privesee §i pe tine, alud casa vecinulul He arde.
8) C.And casa vecinulul Un arde, trebne sk te Ingrijesci §i de a ta.
dacoromanica.ro
imanäckutyrE. cAsX 83
*A
Imï pare rëii ea dupei o casa aprinsa.
TEODORESCU, inv. C. Lipova.
J. Faeluitl.
Când se intiinplä o ne-norocire dut;manulul.
*A
6799 Acola strigh clirda 11 arde casa.
IULIU GROF§OREANU daso.
Gaya, comit. Arad, Utigar;a.
Se aplicA. la 6menil cari, pentru a scAph de o crimä saù o

faptä rea, comisä de el', invinovätesc pe alfil ca, prin apuck-
tura asta, sä scape el.
6800 Cine nu alérgli stingl cask and s'ar a-

prinde 9
Foc.pani, J. Putna.
Cine nu'O' vré binele ?
6801 A until ii-arde casa, altu s-aprinde igara 1).
A. MILEscu. Gazet. Maced.

I, P. 3.
Ved, 1 Ciubuc, Lulea,
A se Peptena,
Unul petrece pe cAnd altul e nenorocit.
6802 Omule ! Iti at ars casa !

§'apol! ea ei II am cheile.
GR. ALEXANDRESCU, magistr.
For...Fani, J. Putna.
Pentru omul prost.
6803 Carie dimpera casa &cuts, nu plate ne lapna
ne molta (salbfin)2).
Fa MIICLOSICH, Rum. Unter. 1,
P. 9.
Unnl-a n arde casa, altn 1I aprinde tigara.

Cine eumpila casa Monti., nu pliteece nid yarn' niel
dacoromanica.ro
Ii vine maI eftin sá cumperl o casá fácutá gata, de cd.t sà.

o cladescI singur.
Acheptez paix et maison faicte
Et vous gardez de vieille debte.
Mots dorés, XVI-e Sigcle.
*A
6804 Casa tar& perdele se pare pustie.
C. TEODORESCU, hit% C. Lipova,
J. Vasluiil
Aratá ne-Ingrijirea i lenea celor earl locuesc IntrInsa.
6805 Casa fire perdele ca fimeea (femeia) fir& sprin-

cene.
V. FORESCU, e. Polticenl, J. Su-
ceava.GR. POIENARIJ, ing. C. Poe-
fant, J. Putna.
Acelas infeles ca la No. 6804. Acéstä 4icere ne arati at de
Inradecinat erà, inainte, la femeile néstre, obiceIul de a'si drege
sprincenele.
6806 Una castt n'oadara Mr5,1).

G. ZUCA, stud. v. Cavakt, Albania.
Acelas nteles ea la No. 2454.
6807 Muta mundi, muta casa 2).

G. ZucA., stud. c. Satnarina, Epir.
CAnd strigá cine-va férte tare, sail face pré mare caz pen-
tru, un lucru de nimica.
*.L
6808 Niel a-casa nu-T
(3. P. SALviti, inv. c. &matt, J.
Covurlua
A.ratá o situatie ineurcata.
0 casa nu face oral.

Multi muntil, nunt$ casa.
dacoromanica.ro
/31BRICIMINTE, CASX 85
SN(5VA.
Ci-ca o nevéstA dupa ce fugise de la bitrbatul agg, fArà vre-o
prieing mal fnsemnatA, vi dupg ce a umblat multit vreme, fitrit
ggsésel un rost mal bun, clAni din rild In mal t'Ad, ar fi dorit mal
bine sg. se IntércA a-easg. Seiind InsA cA aeum bArbatu-sga nu are sil
o laude pentru ceea ce acuse ar fi 41s: dar niel a-caset ntet &ésa.
*A
6809 Are casa sub adral.
P. SALvn1, inv. c. Smulfr, J,
Covurluitl.
Ve41 No. 0676.
Nu are niel un adápost, e sä.rac lipit phnintului.

*A
6810 Casa o are sub eu§mi.
AR. GOROVEI, C. Folticen4 J.
Suceava.
Acelaq lnteles ca la No. 6800.
*A
6811 Casa o are sub pararle.
V. FORESCU, C. Folticeni, J. Sa-
ceava.
Acelaq Inteles ca la No. 6810.
6812 MI-o pus foo la casi.

GAV. ONISOR, prof. C. Dobrovit,
Vaolura
Vecil
A purtat vorbe, a virit o intriga, de unde e trahl r611 In

casà.
6813 Lapte di puTit p6rtA 'n casiiR!

COYAN, prof. c. Ianina, Epir.
Se dice de omul vrednic caruia nu lipsesce nimic In casi;
are pAná. qi lapte de puiù, adia chiar lucru carl nu exista.
1) Lapte de pniti Ora In casa
dacoromanica.ro
86 PROVEFtBELE ROMÁNILOR
*A
6814 E en casa In opinare ea melon).
P. IspmEscu, Rev. Ist. III, p.
377.D0BRE MAR1NESCU inv. c.
Pirvu-Rofu, J Argef.
Casa '1, e c'a melcului in spinare.

A. PANN, Edit. 1889, p. 45; I,
p. 133.METEscu, p. 168.
*A
Ii pen-tel casa 'n spate ca cucumelciu.
AVR. CORCEA, Tarok, c. Coftein,
Banat.
Veqi Sarac.
1° Se Oice de tiganil nomadY, da 6menil earl se mutá din

loc in loc.
20 Pentru grad.
Francesa aù lis, despre femeile earl cheltuesc Mtä averea
pe imbrácAminte: elles portaient leurs maisons sur leurs ha-
bit comme les escargots.
6815 N'are casa, n'are masil.

A. PANN, I, p. 133.-111NTEscu,
p. 29.
E Cu totul grac.
Il n'a ni feu, ni lieu.
Prov.
6816 Par'ea cask', mesa n'are.

A. PANN, III, p. 5. HINTEscu,
p. 29.
Pentru cel care vecInic lipsesce de la casa luí gi s'a acut

vätiisel de mahala.
6817 Niel tu matt, niel tu masa.

P. ISPIRESCU, Sndve, p. 47 FR.
DANIA, I, p. 205.
dacoromanica.ro
IMBRkcXmINTE, CASX. 87
Ma tu masä, nici tu casa.

P. IsKREscu, Leg. 10 & 174,
10 A.eela4 inteles ea la No. 6815.
(Yid tu casti, nici tu ?mad, nimic, mimic, dari nimic n'avéd dupit
sufletul lore. ISPIRESCU, Leg. p. 174.
20 Nu vede de nimic, nimic nu deretiel prin easä..

'De cum se Ma 4ioa, o luà la papuc la drum On sat. Nicr tu
nici tu madi, nid tu de unele. La ea nu scik de nimicb. ISPIRESCU,
Sn6ve, p 47.
30 Aa de odatä, färä niel o prieinä.

tA doua 4i nicr tu cast!, nici tu mast!, bilatul Incept! &AO sA planga
si volésci, si se int6rci la p5.rintl». ISPIRESCU, Leg. p. 162
6818 Nice In casa, nice-afara.

V. SALA, O&M C. Vaftml-Bdrescr,
Niel nu inträ ; niel nu pled. Ne-hotä.rit.
6819 De unde viT ID'a-casa.
Undo te dud IA-casa.
A. PANN,ill, p. 5.
Pentru eel carI sunt vednic pe drumurI.
6820 N'a stricat Domnul doaa case.
IORD. GOLESCU, MSC. II, p. 47.
Na spar t Dumneçleä doug case.

A. PANN, Edit. 1889, p. 46; I,
p. 157. Himmel', p. 11.Do-
BRE MARINESCU, inv. C. Pirvu-Ro-
fu, J. Argef.
Ara stricat Dumneyefi doug case.

Pocfani, J. Putna.
dacoromanica.ro
88 PRO VERBELE ROMINILOR
Dumneqefi nu sparge doug case.

PANN, II, p. 135.HinEscu,
p. 52.P. ISPIR ESCU, Rev. Ist.
p. 164.
Se dice &l'Id, tuteo cásátorie, amlndol casniciI sunt rel.(Go-
LEscu).
6820 b E rea casa rara clopot.

GAY. ONI§OR, c. Banca, J. Tutova
Adicä fárá copiI.
6821 A se porni ca de la o casa pustie.
I. CREANGÄ, Pov. p. 293.
Fárá a '11 lue diva bulle de la gazdá saü de la cel de t'ate..

Cum se de jos din pod cu lada, nu se mal duce s'a 's1 lea
4iva buni i bine cuvintare de la sfAnta DuminecA, ci pornesce ca de
la o casa pustie i se tot duce Inainte,.I. CREANG1.
*A
6822 Nu i-s porciT (vacile) a-casa.
G. P. SaLviii, inv. C. Smulfi, J.
Covurluiil
Ved! Boa.
AceleasI IntelesurI ca la No. 1349.
*A
6823 A venl de-a-casa.
V.ALEXANDM, Teatr. p.231 & 422.
L. $XINEANU, Semas. p. 856.
P. ISPIRESCU, Sndve, p. 48; Leg.
181 & 196.G. P. SaLviti, inv, C.
Smultl, J. Covurluiil.G. Poso-
RAN, inst. c. Slatina, J. Olt,
Asa mai vii de-a-casd.

P. 1-14DETI, Etym. Magn. p.
123. V. ALEXANDRI, Teatr., p.
577, 635, 706, 902& 1292.
*A
Aman mai vii de a-casd
I. CREANGX, Pov. p. 223.E. I.
PATRICItl, inv. C Smulti, J. Co-
vurluiii.
dacoromanica.ro
IMBRACkMINTE, CASk 89
4° A pricepe, a Intelege, a se dumirl; a V veni in simlire,

la cunoscintd, la adevär.
el'ocmal atuncl iqi venird i tiranil de-acaallk. Acum
siretenia vorbel zuc6ne12.IsKREscu, Leg. p. 181.
Susana.Al priceput acum ?
Galuseus.Acu mai vat de-acaatt, dar n'am priceput,
nicl am, bine de tot, di vorbescl pri lute.ALEXANDRI, p. 706.
2° A fi zápácii, a nu mal fi In apele sale.
alVu mal 1nte1egem ce a pitit 6menit nostri, cif nu mal aunt,
ca mal nainte, veniti d'a-caalt. Spun lucrar! (le pa ceea lumev.A-
LEXANDRI, p. 691.
3° A. 'I place.
(Asa tirance mai vili de-acaad ; si al septe sate pline». V.
ALEXANDRI, p. 231, 387, 981.
4° Ca sä arate c.d. cine-va s'a indreptat.-1. Coy arluiu.
6824 A 11 a-casä In vre-o trébi.

A. se pricepe ca sä o facd.
eat despre lucrurile de timplitrie aunt a-case!».
6825 A o gisi a-casi.
Adicä fatá. mare.

Jata de impirat i fiul viduvel se invoiseri si se Insetirit.
Nid unul din amindol, nu s'a ail-, mal in urmi, pentru acésta. VecIl
a el, in viata lul nu alunecase pini atuncl, erà curat cum 11 Meuse
misa; si pe fata imperatulu1 o "se a-case!. Copilul Cu care erb. In-
sircinati fati, and o goat tati-sii, se nisei, si se Muse un bilat
de se nu te indurl de el. grit el, petrecind cu bine, 41 ultasbri de ne-
cazurile cele trecutep.
6826 A face casi.
A se cásátori.
*A
6827 A face casi en cine-va.
LAURIAN & MAXIM, I, p. 493 &
494 & 1212.FR. DAME, I, p. 204;
II, p. 6.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROMINILOR
A duce casd bunä cu cine-va.

1.0 A se invol, a trb.i In burle intelegere cu cine-va.
(Canele nu lace casa Cu pisica».
2° A se stabili, a se atiedà, a vedé mult unde-va.
ett fue caed nid cu vol,.
6828 Om en casii.
Om stabilit, Insurat i Cu 6re-care avere.
6829 A tiné (fi) de casa cuI-va.

FR. DAMi, I, p. 204.
A fi omul casel, a fi clientul
6830 A sparge (strich) casa cd-va.

PANN, I, p. 54. LAURIAN
& MAXIM, I, p. 493.
1° A strich buna Intelegere Intre sotl.
2° A face ca sotiI ä se despartä.
6831 A fi stIlpul case1.

EN. BUTANu, Lum. I, p. 87.
Acel care fine o case prin munca, priceperea, influenta luI.
6832 0 ces& de copit

P. IspIREscu, Rev. ist.1, p. 232.
IANOV, Cono. Liter. I, p. 24.
Ve41,
CopiI multI.
CATALI GÄ_
Veo Picor.
6833 Par'chl en catalige In picIóre.
GAY. ONISOR, prof. C. Dobrovq,
J. Vasluiii.
dacoromanica.ro
IMBRkCAMINTE, CASA. 91
Are picerile lungI.

CATARAMA
VecIT BIltae, Prietin, Slufbil.
*6
6834 MaY Iasi din eitliramit.
IUL. GROF§OREANU, class, c. (hap,
emit. Arad, Ungaria.
A lasà mal slobod, a nu mal constringe a§a de tare.
*6
6835 II slab in eataramit.
GA.V. ONI§OR, ziar Junimea, No.
16. J. Tutova.
Nu are putere, nu indráznesce.
CATENA
Vedi Idan¡.
6836 Catena de aur Ind e catenit.

G: MUNTEANU, P. 150. HEN.
TEscu, p. 30.
Dice omul care tine la independenta luI.
Cuvintul catend se afla 0 in poesiile populare :
Rugul ett caten i de ter legat.
CATRAFUSE
*6,
6837 AV kb, eatrafusele.
e. NEGRUZZI, I, p. 249. E. I.
PATRICIO, inv. C. &null; J. Covur-
1uit1.LAURIAN & MAXIM, Glosar,
p. 125. G. POBORAN, inst. C. &a-
tina, J. Olt.
A se car& de unde-va ; a plech, 0 mal ales vrénd ne-vrénd,
dintr'un loc, dintr'o slujba, etc.
Prendre ses cliques et ses claques.
Prov. Franc.
dacoromanica.ro
CATRINTjk
6838 A '1 mirosl a catrinp.
FR. DAsit, I, p. 212.
Pentru Meg and Ineep sä se gandésa la femeI.
40 si Incépit a mirosi a eatrintll 1. CREANGL
CÀU
Ve4T Thrite.
*A
6839 Va (a) veni (el) driign§ la &AR!
V. ALEXANDRI, Teatr. p. 179, 201
& 270. S. I. GROSSMANN, Die(.
p. 4. E. I. PATRICIU, inv. C.
Smulti, .1. Covurluiii GAY. 0-
NISOR, C. DObrOat, J Yaslui .
G. POBORAN, ir st. C. Slatina, J.
Olt.
A
O nyti venì lar r6ta la ti r b in ei i dreigus
la cams.
GR. JIPESDU, Rëur. Orar. p. 267
& 268.
A cetclé drcigus la cetus.

L. SXINEANU, &Mat. p. 342.
*A
O mal ajunge drägus, la ceius.
C. MANOILESC13, /dud. C. Cosmesei,
J. Yasluiù'.
*A
Vei venì tu drägus la cclus, yard' este iérnet
este.
GR. ALEXANDRESEU, rnagistr. Ga-
lati, J. Covurluig.
dacoromanica.ro
VecjI dra.
Iml ve! Incipé In mbil, ve! mal avé nevoe de mine, ve! mal
veni iarásl la mine, si te ajut, dar va fi pré
A se vedé origina çliceril i Infelesul cuvintulul dragus la
No. 306.
cEd II sunt popi de acum : am sA-I cilugiresc cat al dice : Tatil
nostru. A I mi-ar equt drtlguf la aufP.ALEXANDRI, Teatr. p. 1413
cAice'l tréba pe dritguf la Mur. V. ALEXANDRI, p. 179. Cu In-
telesul de : a sosit césul ca sA castig ce-va, citcl ml-a IncAput in manl.
6S40 A luh en citupl de la iniml.

LAMBRIOR, Conv. Liter. IX, p. 5.
A afina durerile, necazurile cul-va de odatti, ca i cAnd le

ar fi luat cu cáusul.
CAZAN
Vecll Pantece.
6841 Mic §i mare Intr'un cazan Berbem.

IORD. GOLESCU, Msa. II, p. 44.
Adici top Cu necazurl (GoLEscu).

*L.
6812 Al dat un cazan mare i al luat o chldare.
A, PANN, III, p. 109. DOBRE
MARINESCU, inv. C. Pirvu-Rofu, J.
Argef.
A dat un cazan si a luat o ceadetrufet.

GR. ALEXANDRESCU, tnagietr. o.
Foefani, J. Putna.
Al dat un lucru de pret, i ai primit In urmá altul nevolas.
6813 Unh eizane. çe Urbe, val créph. z)

COYAN, prof. C. Saniarina, Epir.
1) Un cazan care ferbe (inehie ermetIe) o si crape.
dacoromanica.ro
and e ne-multumire, complot, o sä isbucnéscá.
6844 ClltAnlu dupl ve s' frindzi nu s'aliché§ce 1).

D. A. MILESCU, stud. c. Gopefi,
Macedonia.
Pentru cele earl nu se mal pot indrepth.
6845 'N6, amine hérbe, ma nu scim ye val WM. a).

L COYAN, prof. c. Perivoli, Epir.
Nu sè scie ce va et3i din cutare afacere, tratative, complot, etc.
CEAS
Ve41 Cap. I, c. Cette.
6846 Ceasul umbIA, lovesce)

qi vremea stà, odihnesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 176.
Cerisul umblei si lovesce

lar vremea se odihnesce.
A. PANN, III, p. 151. HINTE-
SCU, p. 194. DOBRE MARINESCU,
'inv. c. Pirtnt-Rofu, J. Arge.g.
Vedl
10 Sä dice pentru eel earl dispretuesc birfelile.

20 Téte sunt trecätére in lume, numai vremea e statornica.
6847 Cu un osas mal nainte.

S. FL. MARIAN, Ornit. I, p. 103.
Indata, färä. intärdiere, Mil a mai a.. tepta.
*A
6848 'I-a venit vremea dar nu 'I-a venit ceasu.
D-Da Z. JUVARA, C. Fedesci, J
Tutova.
Gazanul dupà ce se fránge, nu se lipesce.

In cazan tube, dar tu scirn ce va egi dinteinsul.
dacoromanica.ro
IMBRXCK.MINTE, CASX 95
Se Oice la facere f3i pentru märitis. Despre fata cad este

bung. de märitat dar mesI-a gäsit IncA bärbat.
CEAIJN
*A
6849 A clidé din ceaun In foe.
Rolm, J. Argef.
Vecplare.
6850 Fund de ceaun.

Vecp Cazan, Tigan.
Acelas Inicies ea la No. 6695.
CENU$ER
6851 Cenuver.
L. XINEANT..1, Dict. p. 15g.
Odiniórä copist prost, cäruia francesul dice gratte-papier.
CENUERESÀ..
6852 Cenutierésk.
L. *immix% Dig. p. 159.
Femee murdarä i próstä.
Din eroina din basme, numitä Cendrillon la Francesl, care
ascunde, sub o infátisare respineterre i nereall, cele mal Inane
Insitsie ale inimeI si ale mintil. L. S.
CEORICAR
*A
6853 Ceoricar.
Vecll Opincar.
PurtAtor de clorid, adicA täran.
dacoromanica.ro
CERCEL.
6854 Voind stt p6rte corcel mal bunY, IqV perde ure-
chile.
P. ISPIRESCU, Leg. 1872,p.171.
1Insucscu, p. 31. I. BXNESCU,
prof. J. Boman.
*A
Ati gdndit (te-ai cetznit) seei pui cercei, si
perdut i urechile.
IORDACHE MIN, student J. ..4r-
gef. Semin. Buc. cl. VII prin P.
GIRBOVICEANU, prof.
Ceimila ca. nd s'a dus la tirg sá'si cumpere

cercei, f t pierdut o urechie.
Ad cercat ceimila pue cercei la urechie

si i le-aii, tdiat.
Magasin Istor. IV p. 107.
Ve41 ettmild.
Cel lacom silindu-se sá dobAndéscä mai mult pierde i ceea

ce are.
6855 Dupg ce nicY n'are de corcel urechT
Umblii cumpere §i dow5 perechT.
A. PANN, I, p. 160.HINTESCU,
p. 197.
N'are urechi si umbld sä'çi cumpere cercei.

GR. A LEXANDRESCU, magistr. C
Focfani, J. Putna.
I° Pentru sáracul memdru.
20 Când unul cautá sá'sI dobandésca lucruri ce nu'l pot fi
de niel un folos.
*,L
6856 Cercelul a cligut dar urechile alt r6mas.
D-RA Ec. IMAN, inv. c. Adam,
J. Tutova.
dacoromanica.ro
DEBRiaMINTE, CASA 97
*A
A calut cerceii, a rgmas urechile.
GAV. ONI§OR, prof. C. Banca, J.
Tutova.
Cinstea a remas dacá averea a perdut'o.

Tout eRt perdu fors Phonneur.
Prov. Franc.
6857 A pune un lucrn cercel la ureche.
Maror P. BUDI§TEANIJ, J. Ilfov.
Vedl No. 671.
Adica putin II pasa.
*A
6858 §i asta e corcel la ureche.
A. PANN, 1, p. 468,Husipscu,
p. 31. E. L PATRICIÙ, inv. C.
Smulti, J. Cavurluii7.GAv.
prof. c. Avrameser, J. Tutova.
1° A pálit'o cat de buná, o va tine minte.
2° Ne-ajunsul ce Intimpiná nu e nimic fata de altele.
6859 N'o sh o atirn corcel la ureche.
A. PANN, II, p. 151.

Vedt Cadrel.
N'o sa o tin numaI de frumusete, void face trébá cu dins&

Se dice maI ales pen tru femeI care trebue Fsá fie folosit6re In
casa omuluI.
6860 A rlinfetne corcel tart' tértg.
Poes. Pop.
Lucru stricat, bun de nimic.
CA.t1 voYniel din lumea mare
Tot1 ad icléná purtare,
Credemint niel unul n'are.
CA cu rorba mi te pentA,
Brnedi cereel fitrd tòrtel,
1:16mane dragoste mórtil.
Poca. Pop.
9
dacoromanica.ro
98 PROVERBEI E ROAIINILOR
CERGA
Ve41 a se Intinde, Purice,
Rait
*A
6861 Pentru un pureee nu pulu cerga 'n foc.
GAY. ONIS,OR, prof. C. Délu-Mare,

J. Tutova.
Ve cli Manta, Purice.
Aeelal inteles ea la No. 73'12.
CHEIE
Ve41 Aur, Bltrbat,
Lada, S-tu .7Petru, Pecin:
*A
6862 Cu cheYe (chee) (16 aur ori ce usii, pop d6a-
chide.
IORD. GOLESCU, MSS% II, p. 28.
P. ISPIRESCU, Rev, Ist. II, p. 158.-
H. D. ENEscu, inv. C. Zamostea, J.
Dorohor.A. GOROVEL J. Suceava.
DOB. MARINESCU, inv. e Pill5U-
R0f14, J. Argeg.
*A
Cheiea de aur deschide téte uselc.
Abeced. Ilustr. p. 25.C. TEO-
DORESCU, inv. c. Lipova, J. Va-
slutu.
*A
Cu chee de aur fi de argint, deschip téte
usele (descuä ori-ce
E. I. PATRICIO, inv. c. Smulli, J.
Aur, Rau, Sabie, Suit/.

Adieä eu banul in mä.nä. intri la ori-cine (GoLEscu).
Aratä puterea banului.
VecII Manutiu, Adagia, p. 504-505.
dacoromanica.ro
13IBRICIMINTE, CASI 99
Auro quceque janua panditur 1).

Latin. Ev. Med.
La tlef d'or ouvre toutes les portes.

Prov. Franc.
Colic chiavi d'oro s'apre ogni porta 2).
Prov. liar.
Gold geht durch alle Thiiren ausser der Him.

melsthiir 8).
Prov. Germ.
There 's no lock but a golden key will open it 4)

Prov. Engl.
o
Guldnyeklar ldsa upp alla las5).
Prov. &rd.
*A
6863 A luat cheea dar lacata a rtimas.
V. FORESCU, c. Folticeni, J. Su-
ceava.
Pe când bdrbatul crede cd a impedicat pre sosia sa de la

fapte rusimise cu atata el se inséld, cad dinsa tot in obiceiul
ei a rènnas de a se dà, orl când gdsesce prilej, i mésurile as-
pre luate de bdrbat sunt zadarnice.
6864 Cheiea la tine qi br6sca la mine.
AL. DumanEscu, p. 123.
Ve41 Ladd.
Se 4ice pentru cef ce se del, cu totul, pe mAna altula.

Vous avez la clef et 11,0US avons la ser)ure.
Prov. Franc.
Aural deschide orl-ce

Cu chela de ear se deschide orI-ce
Aural deschide bite alit° chiar §i nett ralulaT.
Nu esfe gaurA pre care o &de de axle sit nu o deschidA
CheTea de sur ckschide orle net.
dacoromanica.ro
6865 Ea s-nici, i ccielli, 1).

PER. PAPAHAGI, Zweit. Jahres,
p. 162.
Se dice de omul prost care fiind, el singur, in mare pri-
mejdie, se maI ingrijesce de altil.
SN6VA.
O femee avdad o rea purtare, a fast aruncatl de barbell s6d
apl. Aducendull aminte, and s6 %neck c. cheile easel le are in bu-
zunar, Incepa sá strige: cheile, cheile
*A
6866 Are douii chei pentru o incuet6re.
G. POBORAN, inst. c. Slatina, J.
Olt.
E siret.
*A
6867 Chola umblatä nn ruginesce.
G. BXNULESCU, inv. c. Pietro-
fila, J. Dimbovita.
Contrariul dicereY de la No. 632.
6868 DA cheile Marinen.

GAV. GNIOR, prof. c. Balabtl-
nesci, J. Tutova.
Dá totul pe inana
6869 'Neacete Cu ciéla-t1 ! 2)

I. COYAN, prof. c. Mesa, Epir.
Ci nu cu vecinil tël, daca ti s'a Intimplat vre-o pagubd,
s'a furat ce-va din casá, s. c. 1.
*
6870 A clà, chollo (pe miina) cul-va.
LAHRIAN 8c MAXIM, I, p. 730.
A'l incredinth averea ta.

Se innécl striga.
Cértit-te cu cheiea ta.
dacoromanica.ro
CASI 101
6871 Nn'ti di cheiea pe mina altula.

AL. DUMITRESCU, p. 124
dArui averea Mainte de mórte.
Il ne faut pas se dépouiller avant de se coucher.

Prov. Prang.
6872 A fi chelea.
A fi cheiea tuturor.
G. PonortAN, ht8t. C. Mattla, J.
Olt.
Face tot ce vroesce, de dInsul atfrná totul, el e tare 1:.si mare.

(La telte el simt azalea,.
*.L
6873 A fi cheiea i lacata cul-va.
D-NA L. LINDE, c Birlad, J.
Tutora.
Scie t6te ale luI.
CHEIETORE
A
6874 Rid i chetorile de la casi.
E. FL. MARIAN, Naacere, p. 62.
Arati o mare bucurie inteo cask s'a intimplat un eveni-

ment fericit.
CHEPENEAG
*A
6875 Dupi plóie chepeneag.
A. PANN, RM. 1889, p. 100;
p. 15. P. ISPIRESCU, Red-.
lat. JI,p. 165.fuL. GROFF/REAM,
daac. c. G2l,ya, vomit, Arad, rin-
garia.
dacoromanica.ro
Dupd pije cdpeneag.

DIM TiCHINDEAL, Fab. p. 238.
HINTEscu, p. 148. FR. DAnd, I,
p. 227.G. POBORAN. inst. c. Sla-
tina, J. Olt.KiROLY Acs, p. 84.
Dupa pide cdpeneagul.
DIM. TICHINDEAL, Fab. p. 120.
*A
Dupd pl6ie chepeniag.
AVR. CORCEA, paroh, c. Cofteia,
Banat.
Vecll Ccèult, lpingea,
Manta.
Téte II merg d'andaratele ; al:id un lucru ne vine In afarA
de vreme, pré tArdiii §i nu ne mal pite folosi.
2° CAnd dupA un rèti, ne mal supérä i cu batjocurl.
Tcég ,u4ixavag tavi óv mdlep,ov xoptietv.1)
Prov. Elin.
C'est de la moutarde après diner.
Prov. Franc.
Depois de vindimas canavejos.2)
Prov. Port.
Das Kommt zu Speit.8)
Prov. Germ.
Nô'm Rên brocht em nicho?, Ma°nkel.4)

Germ. Transilv.
Esò utdn Köpönyeg.5)
Prov. Ung.
A aduce masinele dupA resbel.

DupA cuiesul viilor coprl.
Acésta vine pré
DupA pléle nu mal trebue manta.
DupA p'61e cApeneag.
dacoromanica.ro
IMBRkEIMINTE, CAST. 408
Po deAti plaAt.1)
Pron. Cech.
*A
6876 81-a Intors apeneagul.
D. POPOVICIU, inv., c. Cuvin, co-
mit. Arad, Ungaria.
Si-aft 'tutors chepeneagul pe dos.

Gazeta Traneilv. Nov. 1897.
Ve41 Cojoc.
10 A's'f schimbh pärerile de odatá i pe ne-atiteptate.

'1° A se supérà, a se iuti.
*A
6877 ,A's1 Inteirce chepenIagu dupri cum soil& vIntu.
AVR. CORGEA, paroh, c. Coftehl,
Banat.
Vecli Manta, qubd.
A se dà dupà vremull, a nu se impotrivi.
CHERESTE.A.
6878 Nu '1-e cherestea obrazul.
Malor P. BUDI§TEANU, T. Nov.
Se dice de omul cu obrazu subtire.
6879 Ce mal cherestea WI!

D, ZANNE. c. Bolintin, T. Efov.
Adicá.: ce om eFlti Are, dupä imprejurdil, un inteles favo-
rabil sag defavorabil.
CHIBRIT
*A
6880 'I-a dat cu chibritul pe la nas.
V. Euirtmo, c. BrtIneed, T. Dam-
bovita.
1) DupA pléte clipeneag.
dacoromanica.ro
104 PRO VERBELE ROMANILOR
L 'a supärat.
6881 'I-a trosnit chibritul.

GAV. ONIOR, prof. C. Déla-Mare,
Tutora.
O sa. ie& parale. Credinfá. poporana.
6882 Chibrit.
GR. ALEXANDRESCU, magi8tr. C.
Focfani, J. Piano.
10 Om lung i slab.
20 Om lute, marlins.
CHICHIREZ
*A
6883 A nu avé nicl un chichirez.
G. POBORAN, inst. C. Slatina, J.
Olt
Ve0 Titirez.
10 A fi lipsit de null, a nu avé pe vino 'nace.
20 Mal rar : a nu avé nicI o nolma, and se aplicá la lucrurl.
*A
6881 II umblit gura ea chichirezu la mérA.
AVR. CORCEA, parok C. Cofteiti,
Banat.
Pentru ce'l cärul nu 'I maI tace gura.
Dui:a sése lunl man-1de duc copiiT la móri, si acolo, -apol, Il pun
In coqul uncle se pune griul sad porumbul de micinat, pentru ca el
si fie liberl la vorbit cum e chichirezul de la móri.S. FL MARIAN,
Nascere, p. 421.
CHICHITÀ
*A.
6885 A. cAutit ehichite.
G. POBORAN, hat. C. Slatina, J.
Olt.
A. sili sá gáséscá greeli cul-va, a 'I autà. nod In papura.
dacoromanica.ro
IMBRICXMINTE, CASI 105
*A
6886 A umblk en chichite.
A umbla cu chichite çi momite.
L. AINEANU, Dig. p. 166.
*iret, meter, cautä. sä Msele.
*A
6887 A !whim chichite i dulapurl.
O. POBORAN, iriSt. C. Slatiria, J.
Olt.
Acelas lnteles ca la No. 6886.
CHIME$A.
Veil]. Gard.
*A
6888 E maI apr6pe chimeqa de at Inba.
AVR. CORCEA, paroh. C. Cofteitl,
Banat.
Volt Cama.
Acelas 'juteles ca la No. 6710.
CHIUL
6889 A trage chluln cui-va.
A '1 inselh.
CHIULAF
6890 La asa cap, ap chlulaf.
A. PANN, Edit. 1889, p. 82; II,
p. 52.HuirEsau, p. 26.-1. Bi-
NESCU, prof. J. Roman.
Ama cap, ama chiulaf.

mator P. BUDI§TEANU, J. Mom
dacoromanica.ro
VecjI Ceiciula, Fes.

Duro nodo dtcrtts gua,,rendus est C14716U31)
Prov. Lot.
A gros enclumy, gros marteou 2).
Prov. Provens.
Auf einen groben Klotz gehort ein grober Keil2).

Prov. Germ.
CIBOTA
VeflCIobotd.
CIMITIR
*A
6891 Pitizesce cimitirn.
IUL. VULCASIESCU, elev. ge. Norm.
J. Dolj.
*A
S'a belgat petndar la andar.
A murit.
Sucer les Pissenlits par la racine.
Prov. Franc.
CiOBOTA.
Vecll Cap. VII, c. Apd, Ban,
Drac, Opta.
*A
6892 Fie-care scie unde '1 siringa clobota (clubota,
cibota).
JAC. NEGRUZZI, Conv. Liter. XII,
p. 16.H. D. ENESCU, Inc. C. Za-
mostea, J. Dorohol.E.I. PATRIGIff,
inv. c. Smulti, J. CovurluittGAV.
ONISOR, prof c Simila, J.Tutova.
C. TEODORESCU, c. Lipova,
S. MIHAILESCU. qezdt. I, p.
219.
Pentru un nod tare trebue cMutata o pana tare.
Pentru o gr6sit nicovala, un ciocan gros.
Pentru un butuc mare, trebue o pana si mal grásit.
dacoromanica.ro
124BRItCXMINTE, CASX 107
Tot omul scie unde strtinge ctiobota.

ilbeced. Buser. P. 23.
Vec)1 Memel, a Duré, Opined.
Fie-care scie p5.sul sëù, necazurile sale.

Verll Andr. al Bagavu, Cart. Aleg. p. 174.
6893 Numai tu sail nude te stringe dobota.

C NEGRUZZI, I, p. 251.
De 'I pap ce-va numal tu sa. soil; nu 'II spune p5.surile la

orI si cine.
Negruzzi, ca si Paul-Emiliu, aplica acésta 4icere pateniilor
casnice.
-(Acéstä qicere vine de la Paul-Emiliu. Acest senator Roman luase

hotArTrea de a se despArti de Papiria, nevésta tul, pe care totT o sciad
de blind. Prietenil lul cdutad sd't schimbe pArerea InsirAnduil, cu laude
darurile nevesti luT. Paul-Emiliu, drept rdspuns, le arAtd dobotd
Cu care erb. IncAltat, 4icAndu-le : Acésti dobotd e frum6sd, Boa si
bine-fAcutd. cu telte acestea nicT unul din vol nu scie unde mé su-
Ord ».--C. NEGRUZZI
6891 N'am mal avé cine s'it, ne tragi dubotele.

I. CREANGA, Atnint., p. 13.
Ve41 Boer, Mare, Stlipetn.
Ar fi tog de o potrivá; nu ar mal fi mic F.4i mare, slug& si
stäpan, s. c. 1.
(Dacä ar fi sá iésd totT InvétatT, dupd cum socotl tu, n'ar mar avé
cine stt ne tragtl dobotele».I. CREANGX.
A
6895 Cu clubotele dintr'o vad, qi en talpele din alta.
I. CREANGX, Amint , p. 99
Cand unul are dlobote Rré largl pentru dinsul.

6896 De dobote.
B. P. HXsnEt, Cuy. &tr. I, P. 52,
dacoromanica.ro
A'i plecti ciobotele.

GR. A LEXANDRESCU, lnagistr.
Galatz, J Covierluil
Adicä Indernnisare pentru alergáturá. Plata dobotelor era
despágubirea ce p hotäre Domnul, sail vre un alt dregä.tor,
cand trimité pe un delegat sail expres, sä execute sail se aduca
pre cine-va, san se facá sá se indeplinescá vre un ordin satt
hotä.rire. Plata se hotäré de trirnitetor i sä implinià de a-
dresant.
Gásim acestä locutiune intr'o car te de judecatá datá. la
In 15 Aprilie 1588.
Boboc din satul MurgescI omeirä pe un om; pentru acésta
trebuiä una din doue ori sá fie decapitat, orl plcitéscci
capul," adecä sä se dé judecätoruldi, marelul vornic al terel,
o amendä de rescumperare, anume doI-spre-cjece bol. Ne pu-
tOnd pläti, Boboc ful.r,e; fugend el, orI-catä va fi, se va dà a-
celula ce '1 va Inlocui la plata amendel. Judecätorul cherna
darä de pe fratiI vinovatulul, Marco i Petrea.
pentru cd ad fost frdtie luT, Marco si Petrea, de fatd nainté mé

si n'ad avut putere s '1 platésc5. capul, pentru acea Y-am faca si
no) acéstd scris6re a nelstrd ca sá tie ace tnosie parté lu Boboc in
bula& pace, lar de se va afla cene-va den rudele luI, sá aliad a daré
acil 12 bol si trel garben! de debate lur Necord o lu Stefan. lar de
nu se va afla nemenele den rudele lul sk se plItésca ce ad dat, lar
leT sd tie acea °cera i feclorie lor in véce>.
AcestI Necorä. i Stefan plätesc amenda cuvenitä i capeta

ast-fel partea de ocená a lul Boboc. Asupra acesteI averl re-
mine totusi rudelor vinovatuluI dreptul de a o redobändi, in-
torcend lul Necorá si lul S leían ceI 12 bol, ér, pe de-asupra
mal dändu-le, ca lndernnisare, pentru ostenelele lor, treI gal-
benI de eiobote.H4DECT.
La nol pänä astä-111 mirele trebue sä de socruluI, sail vor-

nieelului In dar, o pereche de cIobote, Inainte de nuntá iar
sécrel mireluI, nora adicä mirésa, e dateire sä'l dé o amasa
cusuta frumos si lucratä de diosa.
O locutiune identicä. gásim In dreptul occidental din evul-
nreditt, Velll du Gano la cuvintele calzaras, calzatas,
rium calciagiUM.
dacoromanica.ro
IMBRICkMINTE, CASX 109
«Et concedimus ipsi homines, ut qualemcumque terram de sanum

exaudineravit, in hereditatem habeant ad respondendum, sicut in ma-
tinee consuetudo est, sine calzarua. Charter, an. 1117.
«Interrogate quidem fideles vestros, et omnia vobis nota erunt, eo
quod illi, qui vohis eum collaudant, hoc per munera et calciaria fa-
eiuntz. Leon. M. Sed. P. P. Epist. 9.
«Ab omni thelonei, winagii, calciagii... praestatione dimitti
mus liberos et absolutos». Charta loan. Ducts Lothar. ann. 1282.
Comme le prévost fermier de Bar-sur-Aube eust fait adjourner par-
devant lui tous les habitants de Putevillé..... it laquelle journée il dit
ausdiz habitans qu'il venoit querir sett Amuses. Le dit prévost con-
dempna le suppliant envers lui en déux-huit solz*Parisis d'amendep.
An. 1403.
Locutiunea francs* à kopos de bottes, pare a avé o ori-

giná identicä :
Lors de Foccupation de la France par les Anglais, ceux-ci non con-
tents de pervevoir les revenus ordinaires des villes et villagEs que
le roi Ieur avait asignés cotnme fiefs, se faisatEnt payer encore assez
frèquemment de fortes sommes pour leurs soldiers et pour Writ bottes..
Quitard, p. 164.
6896 b. Ca cTubote.
COSTIN, Letop. 11, p. S8-89.
«Ceti! rtu vreag din rel (boietT) ne-in(elegAtori sA vie de fatg la di-
van, dupg jaloba omuluT, indatii trimité aducéd ómenT domnescl
cu ciubote, fArA voiea lor>. CosTIN.
6897 AI OM. clubote

M. CANIAN, J. lag. GR. ALE-
XANDRESCU, magistr. C. Ifocpani,
Putna.
1° Al pi:Ali mult, cácI ciabote roii purtaiä. numaT Voda,

tot de odatá pelea rosie erà mai rará si scumpä de ci.t
cele-l-alte.
.Numat Vodä, Tar nu si boieril, are dreptul de a'el cAptusl pantofil
cm postav roeuv. ZALLONY, Fanariotif.
Acest obiceiti ne a venit de la curtea din Bizant, unde

thai Basileul i porfirogenetil avéü dreptul de a purta vestminte
si mal. ales Incáltáminte
dacoromanica.ro
2° Astä-d1 se Intrebuintézä, cam rar, si cu intelesul de : a nu'l

da nimio, lasandu'l sä umble cu picerile
6898 A umblii, (Be duce) cu clobote

GAV. ONI§OR, prof. c. Bérlad J.
Tutova.
Vecp Domnie,
1° A umbla descult:, a 11 sarac cu desävirsire.

2° A o pap.
*A
6899 Cu ciubote roqiI.
C. CRISTESCU, 0. Valea-Rea J.
Yasluiil
Adicá rar i prin urmare scump.
g Anul acesta o sl fie iérba ca ciubote
6900 Terchea-berchea, trel leI perechea, ciubote roqii.

GR. POIENARTJ, ing. c. Focfani,
J. Fuina.
Pentru omul care, de si ocupa o positie Malta, este cam
prost.
6901 pus Mu in clobote.
FENTEscu, p. 58.
S'a Imbogatit.
Il a du foin dans ses bottes.
Prov. _Franc.
CiOCHINÄ.
Vegi DoMndtt.
6902 A spinzurato la ciochinii.
IORD. GOLESCU, MS.9. 11, p. 4.
*A
A pune (legelf ce-va la ctiochind.
S. I. GROSSNIANN, p. 85. P. IS-
PIRESCU, Rev. Ist I, p. 232. G,
DENL TEODORESCU, Poe& Pop. p.
514.AL. ODOBESCU, 1, p. 437.
G. POBORAN, inst. c. Slatina,..r. ou.
dacoromanica.ro
IMBRiCkMINTE, CASE 111
Ve41 Ci4u.
Adicä a Lisa-ti° la o parte fárä niel o grija, fará. a 'l pasa

de ce-va (GoLEscu).
A pune la pästrare, la ultare, a nu tine socotélá, etc.
aPuse cartea doinnéscit la clochina..ODOBESCII.
Ciochinä se numesce :
le Curelup, dinapoia fizelel, de care drumutul li légg. bu-
ducrurile.
arlig,u1 ce 16rani1 de la munte pértä la
Buzdugan In mânI luto.
plecg
Din eruta tu Mana
Cu cantarul la cloching.
Prov. Pop.
Pendre au croe.
Prov. Franc.
CIOMAG
Vedi Cane, Curotnt, Draq,
Femee, Nebun. Ola, Peine,
Vorba.
*A
6903 Omul nu fuge de colee ci de ciomag.
LASCAR CATARGH", C. Golavel,
J.
Verli Cdne.
Omul nu fug,e de bine ci de rdit.

*A
6901 Arlichip steimbele q-adunatI 06[1(1101).
!L'E Guicu, prof.c. Abela& &Usa
Epir.
and záresc vre-un hot sail un lup pastoril obiclnuesc a
strigh intre ei : Luall strimbele (adicä cloinegile) i datl dru-
mul c6delor (adicä cänilor).
4) Ripip (ItuitH strimbele i adunati cógele.
dacoromanica.ro
6905 qcopla dit parädis 1).

I. COYAN, prof. c. Abela, .Epir.
Ve41 Bdtaie, Fria.
Adicä. cumintesce pe om; aratä cä i prin bätae poli face

ce-va.
6906 Clomagul are dout5 cäpätitle.

P. ISPIRESCU, Rev. Id. II, p.
156.Fa. Mud, I, p. 246.
Clomagul are doug capete, si Cu cel d'al

doilea se dä tot-dé-una mat cu sete.
BARONZI, r. 52. HINTEscu,
p. 34.
Ve4i Bâtti, B.
OrI-ce lucru isl are binele i rëul WI; precum lovescI, potI
fi si tu lovit. Ve41 No. 418 86 452.
6907 A fi tr6ba pe domag.
Adica pe bätae.
*A
6908 Bate'I urma cu clomagul.
GAV. ONIV)R, prof. c. Piaesci,
.1. Tutova.
Adicä bate'l daca '1 pop prinde.

*A
6909 Par' bi e cu domagu la brit.
G. POBORAN, inst. C. Slatina,
I. Olt.
VecjI Resteil, Topor.
Se c.lice de omul artägos, tot-dé-una gala la cértá..
1) Ciomagul 1 din rahr
dacoromanica.ro
IMBRACI)ENIE, CASA 413
*
6911 A merge pe domag.
Ve41 BtII, Prajind. J. Olt.
CIORIC
Ve41 Cap. VII, c.
Croric.
6912 A rainit ce-va °brie (tot cleric).
A spune curind, a vorbi repede.
CIORICAR
Ve41 Ceoricar.
CIRCHEA
*
6913 Li are tricutä circhéua 1).
G. ZUCA, c. Elbasan, Albania
11 duce unde vrea, B. Oita dupá gustul seg.
CIUBÉR
Ve41 Vacti.
CIUBOTA
Ve41 Boer, Ciobota,
Dragoste, Opined.
*A
6914 A fi ca cIabota.
A. GOROVEI, J. Suceava. N.
ALBU, C. Pétra, J. Némfu.
Ve41 Ciznal.
A fi prost.
*
6915 WI vrednic WI traga cIabotele.
GR. ALEXANDRESCU, mayistr. C.
Fonyani, J. Putna.
1) II-a trecnt inelul (In nas).

10
dacoromanica.ro
Arata inferioritatea um& fag de altul.

Il n'est pas digne de dénouer les cordons de
ses souliers.
Prov. Tram.
CIUBUC
Ve(11 Traistd, Saltea.
*A
6916 A fi clubue.
G. POBORAN, itiSt. c. Slatina, J.
Olt.
Ve41 Lulea.
A fi amorezat.
*
6917 Alta fi se arde barba, alto va si-aprindtt du-
buchea 1).
I. CoykN, prof. c. Bdésa, Epir.
Vogl Cried, Lulea.
Unul perde §i. altul c4tig5.; until sufere si altul petrece, etc.
CIUCURE
Vec11 Stirdele.
CIUPIC
*A
6918 Cu elopieile settrtttind qi ea matele ghiorttind.
G. P. SALVIii, Mt% c. Smulti, J.
Covurluiii.
Pen tru cei imbrdcatI bine dar earl' 1111 ail ce mâncit.
CIZMA
Vecli Cap. YU c. Aptt, Boer,
Cizmar, Mare, Staptin.
1) Altula t se arde barba, altu vré si aprindi clubucu.
dacoromanica.ro
6919 Nime no scie mai bine node '1 strInge cisma

de at eel ce o WU.
A. PANN, Edit. 1889, p. 4.E.
B. MAWR, p. 60.BAR0NZI, p. 62
itc 66 HDrrEscu, p. 35.
Tot omul scie uncle stringe cizma.
L G. VALENTINEANIJ, p. 29
Fie-care scie unde stringe cizma.

V. FORESCU, C. Folticenr, Sti
ceava.Sern. Buc. Cl. VI prin P.
GIRBOVICEANU, prof.
Nu scie unde ntg stringe cizma.

Ve41 Ciobotd, Opined.
Adica ceea ce me supera (GoLEscu).
edI origina acestel gicerf : la No. 6893, Dr. Gaster, Clires-
tomatia, p. 265, Andrei:a al Bagavu, Cart. Aleg,., p. 174.
Nemo scit ubi calceus urat, nisi qui eum por-
ta t.')
Prov. Lat.
Chacun sait oil son soutier le blesse.
Prot Franc.
Ognuno sa dove la scarpa lo stringe.2)
Prov. Ital.
Cada qual sento o seu mal.8)
Prov. Span.
leder weiss am besten, ?vo ihn der Schuh
driickt.4)
Prov. Germ.
Every ones Knowes best, where the shoe pin-
ches hint.2)
Prov. Engl.
Nimene nu scie uncle tnaltAmintea d6re, de cit acel care o pértA.
Fie-care scie unde ghéta 11 atrtnge.
Fie-care let simte durerea.
& 5) Fie-care scie mal bine, uncle ghetele 11 &Ire.
dacoromanica.ro
1 16 PROVERBELE ROMANILOR
6920 Cizmal fie cat de frum6s5,1 daci la piclor te

string°, &part° sr) WI.
rORD. GOLESCU, .21(88. II, p. 78.
Se Oice pentru cele ce ne supérá, arétAndu-ne cfi trebue sfl

ne départdm dé ele, fie cAt dé scumpe (GoLEscu).
6921 A linge cizmele cul-va.

M CANIAN, publ. J. Iasi.
A. lingusi, a se gudurà pe langa cine-va.
*A
6922 De at cizmA, 'nciputatri
Mal bine lipsi de -MA.
C. CRISTESCU, C. Valea-Rea, J.
VOSTur.
Impotriva celor earl' vor sà se cäsätoré,sed Cu o femele véduvä..
6923 E cizmiti.
N. ALBU, c. Para, T. Nérntu.
N. CARCALACHI, C. Cdrnpina, J.
Prahova.
Vecil Crubotd.
E prost.
Bete comme un pot.
Prov. Fran
A CLADI
6924 A °Mil pe nisip.
A Incepe o intreprindere care nu va isbuti, dci nu e ase-
c.latä pe o temelie sánätòsä.
Se va asernanb, bgrbatuluY nebun care fi-a zidit casa sa nisip.
S. MATEIÙ, 726.
In saxis seminare 1).
Prov. Lat.
1) A sern6nit prin pare.
dacoromanica.ro
IMBRICÄBINTE, CAA f17
Bdtir sur le sable.

Pron. Franc.
CLANTA.
6925 A tine clamp (c1ant) Cu. . . .
V. ALEXANDRL Teatr. p. 257;

Cony. Liter. V. p.139. P. Bu-
DI§TEANU, Ilfov.
A se lupth cu vorba, a se certh cu cine-va.

<Am ajuns a putt tine clan( cu orl-ce avocat.)V. ALEXANDRI.
*A
6926 Bun de elanti (clan).
E. I. PATRICIt, MC. C. Smulti,
J. Covurluit C. TEODORESCU,
inv. c. Lipova, J. Vaslui4. I.
BINESCU, prof J. Roman.GR.
ALEXANDRESCU,C. Focfani, J:Putna.
Se dice de omul vorbaret, guraliv ; vorbesce bune i rele.

*A
6927 E ra de elanti.
V. SALA, (WC. C. Bloated, co-
mit . Bihor, Ung aria.
E rAii de gurd, musator la vorbá.
6928 Tea ìoa, e1ana, elanta din guri.

A. PANN, Edit. 1889, p. 151 ; III,
p. 122.HINTEscu, p. 36.
Despre omul cdruIa nu '1 tace gura.
6929 Clant.
J. Olt.
Adica. gur6..
<Mar fine( i clanful adic5: mal Mel,.
dacoromanica.ro
6930 Clanti.
L. $.1INEANU, Dict., p.181.
Flecar, guraliv.
(Ce clangi de femee».
CLIN
Vedl Nebun.
*A
6931 A nu avO nicl In clin nicl in =Inca,' on cine-va.
GR. JIPESGU, Opine. p. 82.
LAURIAN & MAXIM, G708ar, p.
180.P. 1SPIRESCU, Leg. p. 43.
E. 1. PATRICIÙ, inv. C. Smultr, J.
Covurluiii.A. DE CIHAC, II, p.
62. POBRE MARINESCU, inv. C.
Pirou-Boiu, J. Argef. V V. SALA,
inv. c. Vaicoil-BItresci, cornil. Bi-
hor Ø cornil. Arad, Ungaria.
.Varn cu dinsul nid in clin nici in Inc-Weed.

HINTESCU, p. 45. JUL. GROF-
SOREANU, dan. c. Golfo, comit.
Arad.P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872,
p. 178.G.A.v. Oxison., prof. c. Do-
brovey,
Cu nebunul sd nu'fi pui niel in clin niel

in mänecd.
A. PANN, Edit. 1889, p 25; I,
p. 85. IlusurEseu, p. 119.
Cu omul prost sä nu ai a face niel in clin

niel n mánicá.
I. CREANGX, Poo. p. 202; Amin&
p. 197.K. A. ZAMFIRESCU, Dia-
con, inv. c. Stinbienii, J. Dorohoi.
A nu avé niel o legéturä., niel o daraverà Cu cine-va, del

e din acel cu care nu o pop. duce la cale.
Cuvintul clin In teyte far,* RomânieI i in comitatele din
dacoromanica.ro
Ungaria sad din Transilvania locuite de Romani are numal

urindtórele cloud intelesur! :
1° O bucatä de panzd sait de panurd la vqtmintele pirinescI,
numitä la FrancesI biais sait Id.
20 0 bucatä. de pámint avénd forma until triunghifl cu o bast&
fórte mica in raport cu ináltime, sail a until' segment de cerc
cu rada mare.
In 'pm Romanéseá, piezipla sait povirn4u1 undi deal se nu-
mesce clina.
De aci result& ca explicarea acestei dicere, pre care o (la D. G.
Cosbuc in Fóia pentru toti, I, No. 38, nu póte fi primita. Din
intrebuintare acuvintuldi mänec, numal in Banat, f3i cu un inteles
Cu totul deosebit de cel cunoscut pretutindeni la Romanl pen-
tru cuvintele eOte din acee4 rád6cina, nu se póte
far& alte probe mal temeinice, argumentarea D-lul CoOuc, care
de alminterea schimbä. §i 4icerea scriind-o : NO, clin, nici
in mil nec.
picerea francesá tenir quelqu'un dans sa manche se apro-
pie óre-cum de cea romandscd i ne ajuta ca sä o intelegem.
In vechime punga se purtà la Francezl, ca §i asta-dI, adese-
or! la Romani, intre pide i partea earneri unde se afiä.
adica sub maneca. De aci all venit locutiunile tenir quelq'un
dans sa manche sait dans sa bourse, cari sunt similare.
6932 Nu It lipsésee clin, ma muma Intrégi

luE Glum prof. c. Abela Sa-
marina, Epir.
Vecp Lágtt.
Cand cine-va e prost i vorbesce násdrávánil.

CLOP
*A
6933 Nu Orti el elopul.
V. SALA, dasc.. e. Vapcml-Bti-
react, comit. Bihor, Ungaria.
Cand mmerea e mal mare in casd.

C'est elle qui porte la culotte.
Prov. Franc.
Na. lipsesce cline ci sarica Intrégir.
dacoromanica.ro
CLOPOT
Vecil Cap. XII, c. Clo-
pot, a Muri
*A
6934 Niel cat sá astup un clopot.
R. Simi, inv. c. Orlat, Tran-
ativania, in Etym. Magn. p. 1912.
Adici férte putin. Se dice maI ales pentru fén, pale, etc.
(Yarn adunat fên wicr ate set astup un clopot,,
CLOPOTEL
6935 Are gura (ca un) clopotel.
JUL, GROF§OREANU, inv. C. Gap,
E vorbäret, guraliv.
COLINA
Vecil a Ride.
COCOS-DE-VINT
6936 A II cucorde-vtnt.
D-Ni Z. JUVARA, C. Fedesci, J.
Tutova.
Ve41 Mtfrtl, Vint.
'1° A se di dupä. Tint, a nu se potrivi
2° Se çlice, mal ales, pentru eel earl 's1 schimbà pdrerile la
fie-ce cis.
C'est une girouelte.
Prov. Franc.
CODORISCE
Vec,11 Toporisce.
dacoromanica.ro
IMBRkCIMINTE, CAS/ 121
COFA
6937 A anti' cofe de "Moqi.
E. I. PATRICIO, inv. C. Sinulli,
J. Covurluitl.
A cauta pl*ca., chilipir.
In 4ioa de MosI se Impart cofe, de pomaná, de sufletul mor-
tilor.
6938 A pune 'n cofa pre cine-va.

V. ALEXANDRI, Teatr. 237, 277,
574, 1152 & 1380.A. DE CIHAC,
II, p. b67.qezdt6re, II, p. 101.
Abec. Iluetr. p. 29.Fn. DAmi,I,
p. 270; III, p. 297. E. I. Fe-
mme, inv. C. SMUlti, Covur-
luia.GAV. ONISOR, prof. C.
J. Tutova.
*A
A'l MO in cofei
G. P. SALVIO, inv. C. Smulti, J.
Covurluf.
VecII Covattl.
A infundà, a îne1à, a répune, a remâné, a dovedi pre cine-va.

.111ettre quelqu'un au, sac.
Prov. Franc.
*A
6939 A tuna. Cu cofa.
A. DE CIHAC, Il, p. 567.D-NA Z.
JUVARA, C. Fecleici, J. Tutova.
Vecp Galétd.
A. plouà fórte tare.
6940 Ca din con.
S. FL.. MARIAN, Tradit. pop. p.
188.
dacoromanica.ro
Adic1 in mare numèr.

(Trece, mal departe, prin plelia de glen* si de bolovanT,
earl curgéd ca din cord de pe virful stancelor, asupra lor,.
COFITA
*A
6941 A '1 lovl peste colla Cu
E. L PATRIC16, inv. C. S.nulti,
J. Covurluld.
A '1 atinge tome unde deore.
COHE
6942 Waglundze °A '1 badzi 'n cash', ma va s-tu cohel).
G. ZUCA, stud, Albania fi Epir.
Vull Pat.
Pentru cel nemultumit si obraznic Cohea e partea vetreI
care e lipitä de perete. E locul de cinste in casd.
Acolo nu are dreptul sá sté de cat cel rnal béträn din casä.
COLTOC
VecIT Ac, Cdrnaftl, Dochia,
lije, Joc, Lup, Sil, Yard.
6943 De cu varal pentru Iérna, dò cojoc siti te 'ngri-
jescI.
loRD. GOLESCU, Mss.11, p. 374.
Ve4I Intelept.
Ne Invaa a fi prevéOtorf.
6944 Cojocul citutare, numaI la Iérnit are.
Aratd ciutarea unui luau, dup6 vremurl.
1) Nu ajunge cA '1 bagi In casA, ci vrea i In vatrA.
dacoromanica.ro
IMBRICAMINTE, CASA 123
*LI
6945 Spali'ml cojocul, dar nu mi'! udh.
A. BANTA prin V. FORESCU,
Suceava.
Se çlice de un om care a greáit. Si fie pedepsit, ac1 1 se

cuvine, dar si nu fie siricit, si nu fie urmarit In averea lul
pentru grepll ce nu all adus pe nil-nine In sapa de lemn.
6946 Nu te unit la cojoc, ci te unit ce e sub joc.
A. PANN, III, p. 48, Edit. 1889,
p. 84. HorrEscu; p. 36.E. B.
MAWR, p. 21.
*A
Nu te utità la cojoc, ci la cel ce e sub cojoc.
M. LUPESCU, inv. c. Broaceni,
J. Suceava. DOBRE MARINESCU,
inv. c, Pirvu-Rogu, J. Argef.
Ve4i Mind.
Nu te ulth la portul omulul ci la om Insu-11.
On ne cognoist pas les gens aux robes.
Prov. Franc.
Mal si giudica il cavallo dalla sella 1).
Prov. Ion.
Do not look at the coat, but at what is under
the coat 2).
Prov. Engl.
Kappe og Kalk skinle man gen Slcalk2).

Prov. Danez.
6947 apte fratl pò un cojee.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 96;
Amin. p. 159.
Se çlice pentru cel férte scápitall (GoLEscu).
Mt se judecit calul dupA sea.

Nu te ulta la halm, ci la ce e sub halm.
Marie i pantalonl ascand mul0
dacoromanica.ro
*A
6948 A '11 Intime cojoeul (pe dos).
V. ALEXANDRI, Teatt. p. 717;
Poes. Pop. p. 73.FR. DAnik I, p.
271. V. FORESCU, J. Suceava.
DOBRE MARINESCII, in.O. C. Pirca',
.Rofu, J. .Argef. G. P. SALvI6,
inv. c. Smultr, J. Covurluit7..A.
PANN, II, p. 130.
intérce coj6ca (cojocul).

LAURIAN .1 MAXIM, I, p. 494.
Vedl Chepeneug.
10 A 'si schimbh pärerile de odatá si pe ne-asteptate.
Sä tem, &miura In tot pasul.
SA nu '§I supere norocul
Si sd Medra cojocul.
A. PANN.
20 S'a superat, s'a mâniat, s'a Iutit.

dEl, mAI badeo, nu ma facet1 sd-tra intorc cojocul pe dos,
cA, de i suntetI 6menl liberi, va-olu face acum s'alergatif lepuresce..
Rusaliile, P. 717.
Era Mane cel pletos
Cu cojoc mare, mitos,
Cu cojoc intore pe dos
Si cu ghinga ne strujiti,
Nurnal din topor
El la Toma 'ncet venia.
din gura a§a '1 grdia :
AleI! Toma Alimo§
Boer din téra de jos,
Ce ne calcl moqiele
Si ne stricl fénetele?
Boer Toma Alimo§
II da plosca cu vin ro:
SA trAiesel, Mane l'Adate
DA-tl mania dupa. spate
Ca O. bein In gIum6tate.,
Profetul Sofronie, Cap. I, v. 8 a çIis, cu acelas inteles : a

braca, o habla striiinii.
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE, CASX. 125
Tourner easaque.
Prov. Franc.
6949 A cunósce cul de ce 11 e cojocul.
Cun6sce ca cine are a face, i se porta cu dinsul cum trebue.
¿i:&
6950 A nu dala cul-va de ce '1-e cojocul (coj6ca).
LAURIAN & MAXI?d, I, p 770.

P. ISPIRESCU, Sndve, p. 42. Do-
BFE MARINESCU, friV. c. Pirvu-Bou,
J. A rgef.
1° A nu face deosebire de persone, a trata de o potrivi, cu
aceeasI severitate pre totl, fara a tine sétna de positiunea per-
seinelor, de Iubirea n'Ostra pentru ele, etc.
2° Fär6. a mal remeta.
4,Tu'l mal cauta de ce 't-e cojocul,. ISPMESCU.
*.L
6951 Al Intrebit de ce '1 e cojocul.
G. P. SALvi6, inv. c. &mili, J.
Covuriut.
Al bate. Se aude la jocul de-a baba Orbe.

*.L
6952 A nu'l mal Intrebh, de ce'l e cojocal.
L CREANGX, Pov. p. 274. GAV.
ONISOR, prof. c. Dobroat, J. Yac-
luill. PR. DAME, I, p. 271.
A nu'l mal lasa Eta. se Ondas* a'l luà repede.

(Turturicit par'cl n'ar fi voit; dar calul reo mal intrébti de cei e co-
jocul). CREANGi.
*&
6953 A'yl teme cojocul.
E. I. PATRICIt, inv. c. Sumir, J.
Covurluiii. M. CANIAN, publ. J.
kifi.
1° Se dice de omul férte fricos, care se sperie de orl-ce lucra.
dacoromanica.ro
126 PROVERBELE ROMANILOR
Il a peur mêtne de son ombre.

Prov. Franc.
20 De cel banuitor, care se feresce de téta lumea.
6954 A nunit cul-va cojocul (cojóca).
*A
A 'I, scuturec cojocul.
FR. DAMÉ, I, 271; IV, p. 44.
GR. ALEXANDRESCU, magist. c. Foc-
{M'a, J. Putna.C. TEODORESCU,
¡MI. c. Lipova, J. Vaslui4. G.
POBORAN, inst. C. Slatina, J. Olt.
Ve4I lladrag.
Adica a '1 bate.
6955 A '1 rupe din cojoc.
A. PANN, I, p. 96.
A '1 bate rètí, a 'I rupe 'Actea.
*. .
6956 A 'i pitzi cojocul.
A se feri de batae.
A
6957 A fi val de cojocul cul-va.
Sezatare, I, p. 186; III, p. 86.
Val de dinsul, val* de pelea la

*
6958 Cat 11 p6te cojocul.
PANN, IlI, p. 145.
Cat p6te cine-va.
e Scie cat if pate cojocul lun.
COJÓCA
VecIT Cojoc, J6c1.
dacoromanica.ro
IMBRXCLAIINTE, CASL 127
GOLIBI
*
6959 E mal bine In coliba ta de crit In palatul al-
tnIa.
G MUNTEANU, p. 150. II1N-
TEscu, p. 36.A GOROVEI, J. Su-
ceava.
Vec11 Bordeitl, Gas&
Nicaerl ca la casa omuluI si, precum Oice Cantemir : Ca w-

hia in tarina sa si bordelul in pámintul sell, cat palaturile in
straingtate, mal" desatate si mai frumese a fi socotiria. Ist.
Ierogl. p. 237.
6960 S'al mtiOni WWI, ma a ta sA-hibi.1)
ANDR. AL BAGAV, Cart. Aleg.
p. 75.
Acelas Inteles ea la No. 6959.
Donuts sua, donuts optima")
Prov. Lat.
6961 ()AU s'hil c-unti ciilivA, m41 a ta cAlivi sA-
hib i i . a)
ANDR. AL BRAGAV, Caft. Aleg.
p. 91.
As hill 6rfcin, §-tu ceilivd, ma0 coiliva s'hiba'
a mea.4)
PER. PAPAHAGI, Zweit. lahres.,
p. 171.
Acelas lnteles ca la No. 6960.
COLT
Ve41 Tent
*
6962 A dit din colt in colt.
P. ISPIRESOU, Leg. p. 44, 152;
Sndve, p. 10.Fa. DAmi, I, p. 274,
SS al mime o coliba, dar a ta sA fie.

Casa omuluI (sa), casa cea mal buni.
SArac sii fiI ea o colibl, dar a ta colibA sit fie.
SA BA dire; Intr.° colibil, dar coliba el fie a mea.
dacoromanica.ro
128 PROVERBELE ,ROMINILOR
1° A alergi zäpäcit, ne mal sciind ce sä facä.

2° A fi nedumerit, nehotárit, a nu scie ce sä facä, i cum
dice Francesul : no plus savoir à quel saint se vouer.
CSlujitoril dedétl din colt in col(, qi nu sciad ce sa respundi..
ISPIRESCO.
COMANA C
Ve 4i Coromac.
6963 A fi en comanac.
M. CANIAN, publ. J. lafi.
A g bärbat, volnic.
6964 Sunt birbat cu comanac,

Nu muere en carpa 'n cap.
17asluiii.
COMAS
Ve41 Cuma.
6965 Coma.
L. 8LINEANU, Diet. p, 149.
Om de nimica. Ispirescu dá acestel dicerY un inteles Cu to-
tul opus, care se va gäsi la c. Cumas
CONCIU
6966 Mal multe conclurl chi cat adult
Ioán. GOLESCU, Mas. H, p. 43.
Adia maY multe muierI de di bárbatl (GoLEscu).
CONDUR
6967 Conduril, sarea veselid.
Adicá muYerile, cä mal nainte condurI pur Lb. muIerile (GoLEscu).
dacoromanica.ro
IMBRICKMINTE, CASI 129
6968 Casa färà condurl ca o casa pustie.

IORD. GOLESCU, Idss. 11, .4.8em.
p. 58.
VedI No. 6775.
Adici fird muierI cáci mal Inainte, muIerile purtail condurl
In picere.
COPA TE
Vecll Epure.
6969 Mal bine c'o copa1e dò cit cu covul la apl.

IORD. GOLESCU M88. II, p. 107.
MaI bine cu cel invétat tu sá te slujéscl, fie cát de prost la

ném, de cat eu cel dé mare ném ;31 fárä dé niel o sciintä.
(GoLEseu).
6970 A dat cu mana prin copae.

P. Isrmnseu, Rev. 18t. I, p. 1227;
Leg. I, Edit. 1872, p. 174 HIN-
TEscu, p. 98. DOBRE MARINESCU,
'My. c. Pirvu-Rofu, J. Argef.
A furat, s'a lasat sá fie mituit.
COPTOR
Ve4I Cuptor.
COROMAC
Vec11 Contanae.
6971 Coromacu nu se face za o piola 1).

FR. MIKLOSICLI, Rum. Unter., I,
p. 12.
Omul multe trebue s6. pata In viata
No se fa UT/ capel per una piova sola2).
Prov. Triest.
Comanacu nu se face pentru o pléfe.

Nu sé rase o palitrie pentru o simpa pline.
41
dacoromanica.ro
CORT
*A
6972 A mobil', eu cortul.
D-NA Z. JUVARA, C. Fedesci, J Tu-
tova.FR. DAME, I, p. 292.
*A
A se mutet ca figanu cu cortu.
AVR. CORCEA, paroh, c. Cofteiii,
Banat.
A nu fi allo;lat la un loe, a se muth de colo panä colo, din-

tr'un ora., intr'altul.
*A
6973 A cere ca la nqa cortulut
qezdtórea, I, p. 213.
A cere ca tiganil, cu insistentä. i Cara ruOne.
*A
6974 Ca la uqa ,cortulo1.

Nrc. MATEESCU inv. c. Movilita,
Fuina.
10 A se tot certh, a se ghlcevi ca tiganfi.

20 Un fel de horh Mae lute si anfinata'.
CO
Ved1 a Gila, Hogeac.
*A
6975 A 'tors owl Ma sà vré.
GAV. ONIVR, prof. c. Crc2ng.u, J.
Tutova.
A phtit-o.
*A.
6976 A serie pe coy.
AVR. CORCEA, parch. c. Cofteiii ,
Batiat.
Ve41 Grind&
Sè dice pentru o noulate, ce-va ne-obidinuit de la o pers6ná.
dacoromanica.ro
IMBRXGT,MINTE, CASI 131
CO$ -
Vedt Copase, Cap. X, o
Cof.
6977 In coq firämiturile Eò pun.
¡ORO. GOLESCU, 3188. II, p. 16.

Adiel cele preste i de nimic, la o parte, ca nisce netreb-
nice. (GoLEscu).
*A
6978 A arunek la coq.
A lepeda un lucru, a 'I dituItareY.
CO$
VecIl Otem.
*A
6979 Cantil srL lea din coq grAunte qi din poatavi
A. PANN, Edit. 1889, p. 64. -

DOBRE MARINESCU, ifiV. C. Pirvu-
Row, J. Arge.p.
Se dice pentru cel lacom, ne-sAtios sait sgercit.

;11.
6980 qi din coq graturp qi din postavA truite.
A. PANN, III. p. 69.
4i din cos graunte si din postavc1 tarite ;

st din Mina parte si din tclrife merinde.
IORD. GOLESCU, M88. H, p. 96.
Se dice pentru eel ce cer parte din tete (GotEsco).
6981 Niel din coq gran+, niel din postavA bija.
IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 49.
Se dice pentru cel" ferie scumpl, ceT te nu vor sá de nimic

(Goixscu).
dacoromanica.ro
6982 Am bigat fi eft In col.

B. P. 1:14DEO, Etym. Magn. p,
2318.JULICI GROF§OREANU, daec.
c. Gqla, comit. Arad, Ungaria.
A va. CORCEA, paroh, C. Capteitl,
Banat.
19 Am inceput a mdcinä, am e,äpétat rind la meal, ini-a

venit rindul sá fac Ore-ce.
20 In comitatele din Ungaria are mal ales intelesul de : mi-a
venit rindul sä. vorbese.
La nuirá, se bagä, In cos, gräuntele si, pänä nu sunt mäei-
nate, altul nu pote sä térne gráuntele sale.
*6.
6983 'I a eadut (picat) din coq.
E. I. PATRICIO, inv. c. Smulti,
J. Covurinit1.,Feziltére, II, p. 47.
A säräcit, nu mal stä bine, nu maI träesce In belsug ca

inainte.
COAR
Ve41 a Bide.
*6.
6984 Multumesc tie, D6mne, ca. '1 coF,3arul gata.
A. PANN, 1110f Alb, II, p. 24
38.-1. A RBORE, ing. BuzaDo-
BRE MARINESCU, inv. c. Firm,-
ROM J. Argef.
10 Pentru un lucru lucru &cut, ce trebuia, dar care se paré

grata
20 Se ice acelor carI se laudá, inaintea n6strá Cu sä'virsirea
saO indeplinirea unul lucru care nu e de credut eá va puté esi
la un bun sfirsit.
SN6VA.
Bunea Incepu odati un corr vroind a face pe placu nevestel, care
avé o vac& de actipostit. Lucrézi el o séptimini Incheiati. tot stricirid
iar dregénd ce lucrase, ciel nu si mal multumea cu ce eaea din
minele la In sfirait, dupi multi trudit, isprivesce coaarul. (Pi, ne-
dacoromanica.ro
INIBRXCXMINTE, GPM. 133
vésta, mullumeec fie, Ddnine, ca e cofarul gata h Dlnsa sa Impotri-

vesce, barbatul o %hap, de canepa draculuT. Arendaaul din sat sare
ca tinpace. Vérlan.d Insi ca nu face niel o isprava, U Iasi In plati
Domnulul ai se Intórce a-casa de povestesce fnamplarea nevestel sale,
Inebeie dicand : (tu draga, al fi spus Inclata, mullumeec fie Monte,
co 'I cofarui gata. Ba nu, barbeta, ai bine facu femeiea lut Bunea de
se Irnpotrivi cererel aiat de nesocotita. a barbatuliff». Din vorba. fix
vorba, ajung ai la cociorba. Pe ca.nd aren.daaul lal snopia nevésta Intrit
preotul satuluT, care II dojenesce, rnirAndu-se ca nisce &meal de la
oral O. se bati ca mojicir, ai la urma II !alpaca.
*A
6985 Intr'un eosar se p6te pune si un vitel.
AL. MARTINIAN, .7. Rico. Do-
BRE MARINESCU, inv. c. Bryn-
.Rofu, J. Argef.
byte° cash prelstä p6te sth i un om bun.

*A
6986 A. intrat lapu In cosar.
G. PoponaN, inet. c. Slatina, J.
Olt.
Pazesce-te.
Le loup est entré dans la bergerie.

Prov. rune.
6987 A ineeput a rupe ea pureeil la eosere.

GAVR. ONISOR, prof. C. Bêrlad,
J. Tutova.
10 Te nechjesce fárá all* face mult

2° Chnd bleep copiil, ceI miel, a ghng,uri.
COSNITA
6988 A pane (amuck) la cosnip.
M. CANIAN, public. J. Iafi
Vedt COF
dacoromanica.ro
Jeter au panier.
Prov Franc.
6989 Déra n'a1 cadut en capita din cer.

Major P. BUDI§TEANU, J. Nov.
Ve 41 Hirzob.
Nu et3t,I de vitä mare, nu e ce-va de tine.
COTCA
Ve41 Cap. IX, c. Cold'.
*A
6990 A stria, cotca cui-va.
A. DE CIHAC, II, p. 78. FR.
DANk, 1, p. 296.C TEODORESCU,
inv. c. Lipova, Vaslui.
*A
stria& cotca cui-va.
Olt.
Ye4I Cap. IX, c. Cope!.
A strich planul, socotéla cuI-va ; da la brazda.
COTET
Veql a Ride.
*A
6991. E mal mare porcul de cat cotetul.
C. FilmkNo , elev. Semin. c.
Borgo-Suseni, comit. Bistrita-1V11-
seltd, Transilv.
Gaud e bellug.
COTRUTÄ.
6992 Cotrutli.
L. .:(INEANU, Dict. p. 226.
Femee intriganta.
dacoromanica.ro
IMBR/CIMINTE, -cask 135
COVATÀ
Vecil Fain&
*A
6993 A Nigh pre cine-va sub covati.
D-NA. PROF. SION, C. Bgrlad, J.
Tutova.G. POBORAN, inst. c. Sta-
tina, J. Olt.
Ve41 Coftl
invinge, a '1 rètrane, a'l birth, a se ar6th mal dibachl

de ca dinsul, a'l face de ruOne.
(Bligà sub covattl, pre cele-l-alte pasen, prin cantecul s54».
CRANG
6994 S'a tutors cringul moril.
S. PI,. MARIAN, Ornit. I, p. 347:
Ve4I Cap. VI. c. Réta.
S'ati schimbat vremurile, nu se mal IntimplA ca inainte.
6995 Nu soil cum sé Intérce crangu.

D-NA Z. JUVARA, C. Pedeact. J.
Tutova.
Adid cum vin lucrurile, cum se Int6rce tréba.

(Pórtl-te bine cu dînsul càcï 9tU soli cum se intórce camp..
CREMENE
6996 Cat al da In cremene.
P. IsPiREscu, Leg. 877. FR.
Drag, I, p. 304.G. POBORAN, inst.
c. &extinct, J. Olt.
Vecll Amnar.
Acela.3 inteles ca la No. 6535.
dacoromanica.ro
*A
6997 Niel cat at da in cremene.
D-NA Z. JUVARA, C. Fedesei, J.
Tutova.P. ISPIRESCU, Leg., 120,
249, 286.
Acela., inicies ca la No. 65351).
6998 A stit cremene.

FR. Ault, I, p. 304.
A remane incremenit, ca stana de pétra, ne-miscat de mirare,
spalmä, etc.
Demeurer pétrifi4.
Prov. Franc.
CUCA
6999 Cuca, la ori-cine nu s envine, ci numai la un-
sul lui Dumneriet.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 28.
Adieci. la fie-eare nu se envine a fi Doinn, ci nuinaI la acela

orinduit de Duinnedefi (Goizscu).
CUCUlATÄ.
7000 A sta. in (la) cucuiata.
BARONZI, p. 42. D-NA Z. Ju-
VARA, C. Bérlad, J. Tutova.
A fi mort.
7001 A pane la cuculata.
D-NA Z. JUVARA, C. Birlad, J.
Tutova. S. I. GROSSMANN, Diet.
p. 105.
Ved,! Gurgulata.
A da VitäreI.
dacoromanica.ro
IMBRXCIMINTE, CASX 137
GUMA$
Ve 41 Cona.
7002 Cuma.
P. 1SPIRESCU. Save.
Vecll Comm?, Stoftl.
Om bun i harnic.
Ve41 la No. 304, Sdrbul ne-nzei ngdiat de pPrderea
Ce mal eumcif de mulere, eri sà Inteorclt cine-va lumea cu susuL
In jos, vi tot nu cred si mal gisésci un ast-fel de drigut de femeIeD.
IsPIRESCU.
A se vedé la No. 6905 un inteles Cu to tul opus.
CUPTOR
Veql Cdrbune, Vutrd.
*.L
7003 Cat e (de and) lumea i pamintul
Pe cuptior (cuptor) nu bate vintul.
I. CREANGX, Pov. p. 324; Conc.
Liter. XII. p. 31. G. P. SALVIt,
inv. c. &mill, .T. Covurlui.
Când e omul la adäpost de ori-ce réti.
700i La cuptorul eald putine lemne trebuese.

A. PANN Edit. 1889, p. 151,
158; III, p. 122.Iltnnscu, p. 41.
*,L
La coptorul cald putine tonne trebuesc.
DOBRE MARINESCU, inv. C. Pir -
rou-Rop, J. Argef.
*Ls.
La coptoriul cald putine lemne trebuesc.
Semin. Buy. Cl. VII, prin P.
GIRBOVICEANU, prof.
4° CeluI supérat putin II trebue ca sä-1 apuce top dracia.

2° Pentru femeile cele rele.
dacoromanica.ro
Urit amor gravius, quo urimur intus.
Un vieux four est plus aisé chau/Ter qu'un

neuf.
Prov. Franc.
Alt Ilolz gibt gut Riel").

Prov. Germ.
7005 N-a cel ce bagä lemne In coptor, ci col ce le

aprinde s IntOege c d. foc.
IORD. GOLESCU, M9,9. II, p. 51.
Adied cel ce dä priciná de un reti, acela se intelege eh' el

face (Gouseo).
7006 A teàì pe cuptor.

M. CANIAN, public. J. lafr.
A fi lenes, o nu se misch din casä.

*A
7007 A fi la gura de cuptor.
ONISOR, prof. C. Dobrovq,
J. racha. G. POBORAN, inst. C.
Slutina, J. Olt.
VedT Gdina.
10 A Ineapé in gurä de femeie.

12° A 041 rusinea.
3° Al sth in mftnä tot. De la el se impärtásesc totl; prin
mana hil trec tete; dä cul vré el si chi vré.
7008 Pe cuptor.
I. CREANGA, Pov. p. 8.
A dica in casa.
.Inteo huind diminé(A, fecTorul mamel II aduce o norApe cuptor).
1. CREANG1.
I) Lemnul bètrAn &ce foe bun.
dacoromanica.ro
IMBRICIMINTE, cAsX. 139
CUREA
VecIt a se Intinde.
*A
7009 A umbla on clinks.
GAVR. ONI§OR, prof. e. Dobro-
vef, J Vastuitl
A auto.
Era un joc, cAnd-va, unde unul cAuth sä. 'Mrle pre altul cu
o curea.
(Nuiml umblet Cu curéua, cit te pricep
*,L
7010 Tot natu scie unde'l string curelele.
AVE. CORCEA, parch, c. Cofteitl,
Banat.
Ve c,11 Cismd, Opincel.
Fie-care 10 cun6sce necazurile sale.

Chaeun sait ot1 le Mt le blesse.
Prov. Franc.
*A
7011 Caul' i tu mule pe undo ail ros cânil teele.
G. POBORAN, instit. C. Slatina,
J. Olt.
Unde rod cetnii tee, de géba mat cati eurele.

A. COJOCARU, stud. O. Wesel,
Fuina.
A c,autà ce-va bun unde lipsesc 0 cele mal preste.
7012 Aduniii1 cnrAile, earl si vrel s-nn ti aumbrézi 1).

G. ZUCA, a Elbasan, Albania,
Pizesee-te de vrel si nu o piles&

1) curelele, de vrel si nu te lovesc (sat si nu te tnchid).
dacoromanica.ro
7013 A mil OA men&

G. POBORAN, inst. J. Olt. D.
MARINEscn, inv. C. Pirvu-Ropt, J.
Arqq.
Nu te tin curelele.
BARONZI, p. 86.
Nu'l tine curelele.

,LAURIAN & MAXIM, I, p. 933,
Nu'l tin curelile.

GR. JIPESCU, Rao% Oraf. p. 59.
Nu 'l tine curétua).

A. DE CIHAC, I, p. 71.
1° A nu puté.
2° A nu Indräsni.
(Ad dat i eI mese dupä cum î inéìi curelele,.
Urm6t6rele versurI din Peittnasul Codrilor ne reamintese

credinta RomanuluI privitére la märirea saü miesorarea pute-
riI omuluI dupd eum briul 11" stringe, mal mult sail mal putin,
trupul.
Ear hAetul cum slAbIA.
Briul i se descingea.
Plunul mi'l strIngea
Trupusorul 11 frAngea..
cMándro, mindrulita mea,
Vin de-ml sttInge briul mea !
Ap6ra te-ar Dumne4ea,
CA-ml slabesc puterile,
Mi se due averile !
7014 Daca te tine miracle.
P. ISPIRESCU, .Rev. ist. III, p. 380.
Daca te atine curéua.

I. CREANGX, Pov. p. 332. V.
ALEXANDRI, Teatr. p. 397.LAu-
RIAN & MAXIM, 1, p. 247.
dacoromanica.ro
IMBRXCIaLINTE, CASk 141
*
Numai sec te find curaa.
T. BXLX§EL, inv. c. .tefelnescl,
J. Vdkea.
10 Daca potI.
20 Dad. Indrásnescï.
g Mal poftéscg. altil daca le di mana, 0'1 One curefuaP.I. CREANGX.
7015 ttg lungesee wrens.

IORD. GOLESCU, Hes. II, p. 15.
Adicä6;31 märesce averea, puterea (GoLEscu).
Allonger ta eourroie.
Prov. Franc.
7016 A dit wrens.
V. ALEXANDRI, Teatr. p. 119 8c
1287.
A avé putere de a face ce-va; a'l dh mäna, a indräsni.

Adela.--Adev6rat e, Radule ?.... Nu r6spuncll ?
Peteu.Nul dtt curéua sá Igspundl.
Giner. lui H. Petcu.
7017 A string° In cnrele.
A. PANN, II, p. 32.LAURIAN
MAXIM, I, p. 933. HuiTEscu, p.
159.Gn. ALEXANDRESCU, J.Putna
A constringe, a tin& de scurt, a infrinh.

NU Se pAr5.sé de Tele,
Dar l'a cam string in curele.
A. PANN.
7018 11 strInge curéna.

G P. SALviO, Inc. c. Smultr, T.
Il strtng curelele.
Avn. CORCEA, paroh, c. Cofteitl,
Banat.IUL. GROWREANU, da.fc.
c. Galfa, comit. Arad.
dacoromanica.ro
Vecil Preimbie.
E märginit in puterile lui, nu pae sä facá aü sä spunä

dre-ce.
C URMA.T URA.
7019 Ba e curinkturà.
Ba e forfecituri.
Vegt Alb, Ras, Ratd.
Pentru cei Inddratnici si carcotasI.

CURTE
*A
7020 WU In curte, Oxide In casa.
E. I. PATRICIII, inV. C. &nap",
J. Covurlitiii.
1° Despre omul lenes.

20 Despre cel särac care, ne-avdnd vite, 11 cresce lérba in
curte.
*A
7021 Are trecere 'n ori-ce curte.
A. PANN, III, p. 28.-11INTEscu,
p. 192. DOBRE MARINESCU,
c. firvu-Rop, J. Argef.
E. bine privit de orI-cine. Se dice mat ates despre bani.
7022 A line de cartea cutäruIa.

A fi clientul cul-va, omul Jul de casä.
CUMik
WO Casa, Parale.
CUTIE
*
7023 A umblit Cu cutia.
dacoromanica.ro
A cer,si pentru sine, dar maI ales pentru biserid saù sco-
puff de bine-facerl.
*A
7024 Par'cri. e (a II ca) coos din cutie.
J. Vasluitl. G. POBORAN, iti8t. C.
Slatina, J. Olt. Gn. ALEXATI-
DRESCU, magistr. J. Putna.
Scos din cutie.
LAUREAN & MAXINE, 1, p. 1003.
A fi gatit frumos gi curat.
DESAG1
Vec11 Fragt, Gr6pd,
Mare, 2Qll-dragl,Traistil.
A SE DESBRÄCA
*A
7025 Decbracii-te, Radule, i imbracl-te, gardule.
HIT, stud. c. Oneacl, J. Sadist
DaI lucrul cuI nu trebue i nu'l ,,éde bine cu el.
DESBRACAT
*A
7026 S'a Inv6tat desbriicat i 'I e ruOne-imbriicat.
A. PANN, ID, p. 82. - GR. ALE-
XANDRESCU, magistr. Focfanl, .T.
Putna. DOBRE MARINESCU, inv.
Ve41 Dap:acct.
ice:
Pentru_ eel ruOnog, unde nu trebue.
2° Pentru eel protal cari, i ciind se imbogälesc, se pérti
sdrenturoO, dupd cum s'ail obicInuit.
3° Pentru eel earl', din protT, ajung maxi, i nu scid cum
sä se pérte.
DESCULT
*A
7027 Pe brumii descult §i pe rouà Inctiltat.
N. IORDAN, stud. c. Tecucel, J.
Tecucitl.
dacoromanica.ro
Face tot pe dos, e intr'o ureche.

7028 Ar veni desenit tiépte hotare.
SLAVICI, Cony. Liter. V, p. 27.
Mg de mult doresce sä dobändéscä cutare lueru.
7029 Trap% Dirtä, °VI descultà.

*A
Trage'i, Duld,
Ceei desculpl,
Ca-inceatata ,
Nu'i imugtatei.
E. I PA.TRICAI, hit,. C. Smultt,
J. Covurluiii.
*A
Trage'i, Duta,
Ceei descultä,
Descaltata
'I invqatri.
I S. MARDARE, stud. C. Cerfesci,
J. Tutova.
*A
Sus, Dutd,
esti descullci,
Ca'neatatä
Nu esti invqata.
C. C. BUNGETIANU, elev, c. Co-
scat, J. Meheding ViLCOP, stud.
Craioca, J. Dolj.
1° Se intrebuintézä la petrecerl i nung, cänd un om nu

scie sä j6ce hora tare se cântä, ci ii dä si el acolo, cum se
pricepe, sag dud jocul nu e potrivit pentru el.
2° Imbiere la bëut.
7030 Benoit.
Cänd un om e aa de särac in cA.t nu are nicI Cu ce sä se

Incalle.
dacoromanica.ro
IMBRICXMINTE, CASI 145
C'est un va-nu-pieds.
Prov. . Franc.
DESPUIAT
Vecji Gol, Gollttate.
7031 Désputatului mânuä Il lipseace!

L POPESCU, Inv. c. Darent,
Bloc.
Acelas lateles ca la No. 5032.
7032 S'a Inv6tat deapuYat §I e raqine ImbrAcat.
Tono. GOLESCU, M88. II, p. 63.
Si 'nvé¡ci dispulat, si -e-ar§ini nviscut1).

PER. PAPAHAGI, Zweit. Iahree,
p. 171.
Vefp Deebrticat.
Se dice pentru eel prosll ce, î and se finbogAtesc, tril'esc

trentárosl, dupä cum s'a obisnuit, precum î pentru eel ce din
prostl' ajung mari, t nu scitl cum sä se poirte. (GoLEscu).
Consaetudinis magna vis est. 2)

Prov. Lat.
Accoutumance est trop poissanS.

Prov. ranc.
Gewohnheit wilt Becht haben.8)

Prov. Germ.
DONIT.Ä.
*.L
7033 Vaca, care di cu piclorul In donitil, p6te s. nu
fie liptósil.
A. BASOTI prin V. FORESCU, C.
Folticeni, J. Suceava,
S a invétat deepulat 0 '1 e ruline Imbricat.

Puterea obieetulul e mare.
Obieeiut vré eS aibA dreptate.
12
dacoromanica.ro
Ve4I Vacd.
Pe lAngi. Intelesul de /a No. 2613, in judetul Suceava, se mat'

adaoga i urinetorul :
Omul bogat cue nu face nicl un bine, care ajut.á pe eel
sérmani, care nu trlesce de cAt pentru dinsul, mai bine ar fi
fost sh nu fie bogat.
7034 A turni% cu donita.

Vail Cofd, Gdlétd.
A plouà tare.
DRUG
'2035 A se tin.e drug de...
Arati taria cu care ne tinern de cine-va sail de o trébá.
7036 A o tine drug inainte.
FR. DAMt, 1, p. 395.
A merge drept inainte, a'sT vede de tréba fir& ovaire, fára

abatere.
DULAP
Ved l Cap. IX, c. Dulap.
DU$
7037 A ch,p6tli un duv.
L. $1LNEANu, Diet p. 289.
R6spuns -ne-atdeptat sea pätéla ne-placutä.
ESLE
V eql Boa, Cal, lesle.
7038 &lea nu merge la boil, ci bonl la ea.
V. SALA, inv. c Drdglinesci
Beiuf, vomit. Blhor, Ungaria.
dacoromanica.ro
IMBRICXMINTE, CAS/ 147
Nimic nu se dobindesce fará muncá. Foleosele nu vin de clt

la cell earl* le cautá.
Flic1610
Vecil
FA$Ä
Vecil Fustil.
7039 Ina din favie.
CANTEMIR, 1st 1erogi. p. 359.
*A
Abia e0,t din fase (Nei).
G. POBORAN, inst. J. Olt. GR.
ALEXANDRESCU, magistr. J. Patna.
*A
Numai esti in fasa.
GR. JIPESCU, &an Orar. p. 21.
Cuvintul fa sa este semnul prunciel, in aceste trel dicerl

Insemnéz6., dup6 ordinul in care sunt asedate : din frageda co-
; incä copil mic ; nu mal estl copil.
Des le berceau.
Prov. Franc.
FATA-
WO AM.
7040 Tòtä fata '1 bunk dad captiwala '1 ei1dur6sA.

GAV. ONI§011, prof. c. Ghermil-
nesct, J. Tiltova.
FELENAR
7011 Felenaral inainterand nod) ne merge, maY
no luminézà.
LORD. GOLESCU, 1119s. Il, p. 71.
dacoromanica.ro
Adica milostenia inaintea morii mal mult ne folosesce

(GoLacy).
7042 Fizescell felenarn11 sA nu cam-va sA se stingl,

ca si nu te riticescl.
loRD COLESCU, M88. II, p. 111.
Adica mintea sa nu sè smintéseá. (GoLescm.
7043 Felenarul luminézi, Insi nu ql de desupt.

Arati ne-domirirea omuluf la ceea ce nu vede (Gouseu).
FEREDE
7044 *A trimite (duce) la feredeti.
M. CANIAN, public. J. lafi.
Vecil Bale.
Acela; infeles ea la No. 6568b. tzi cum dice francesul : l'en-

voyer se coucher.
FEREGEA
7015 TAte le are coconits, numai feregeoa 'T lipsesce.
IOW). GOLESCU, Mee 1I, p. 69;
Asem p. 159.
Vecp Filigea, Mara,
Top, Zainfirica.
Se dice pentru ceI scapatatI, ce vor sá peirte halne domnescY,
(GoLEseu); precum ;i mind cine-va nu dispune de xnijlece
totuft doresce sá intreprinda luerurI marl', peste puterile luI.
FERÉSTRA
V41 Ban, Burtlt, Coeli, Doctor,
Fdtur, Maegtre, Pelntece, Perete,
Hrtd.
*.L
7046 Ferestrete aü ochT, Tar gardul qi peretit ureehT.
G P. SALvit, inv. c. Smulti, J.
dacoromanica.ro
IMBRXCIMINTE, CkSX 149
Ve41 Gard, Perete.
Acelas Inteles ea la No. 940.

*A
7047 A ascultit la feréstra
T. BkasEL, inv. c. qtefelnesct,
J. Meer.
A fi om flecar si fárd
F ERF EN ITÄ.
7048 Al face ferfenita.
DAMi, II, p. 19.
1° Al bate rell, rupèndui si straele de pe dinsul.

20 A certà intr'un mod grosolan.
FES
Vecil interes, Minte, Tatd.
7049 Am inteles
Cine WO fes
P. SALVI6, kv. c. Smulti, J.
Conurluig.
Ai inteles
Cine p6rta fes?
Chelb6sa
De la Rugin6sa.
Focfant, J. Putna.
Am Inteles cine se erede mare si tare, pe eand, in adev6r
nu e de cat un prost i un miel.
picere r6mase din vremea fanariotilor, cAnd clocoimea se purta
cu fes.
7050 Carl' are cap, are tp-fese 1).

G. ZOCA stud. c. Fieri, Albania.
1) Care are cap, are 5i fee
dacoromanica.ro
150 PROVERBELE ROSANILOR
Cine e deqtept dobändesce i parvine.
7051 Ahtare cap, ahtare fesi1).

N. ST, c. Nijopole, .Macedonia.
Cum ti e caplu, feslu 2).

D. DAN, stud. c. Molovif te, Ma-
cedonia.META CONSTANTIN, Alta.
e Pirlepe, Macedonia.
proti caplu, s- afesea 3).

C. loNEscu, inv. c. Nevésta, Ma-
cedonia.
o soi di cap, ahtare fese vai p6r tct 4).

G. ZUCA, stud c. Fieri, Albania.
Veclt Ccul Chiulaf.
Acela§ inteles ca la No. 6658.
:10c,
7052 Al turti fesal.
G. P. SALVIC. inv. c. Smulti,J
Covurluitl. D-DA ALEXANDRINA
ZANNE, C. Bucuresci, J. Nov.
ruOnii. and imul pätesce o rusine, ca urmare a tru-

fie! luI.
FESTILA.
Vedl Fitil.
FTLIGEA
Vecil Zamfirica.
FIRIDA
veo Pórtd.
1) Atare cap, atare fee.

3) Cum 11 capul, i haul.
Dupli capul si feettl.
Ce soitt de cap, are; atare tea va purtb.
dacoromanica.ro
IMBRidXMINTE CASA 151
FlTIL
Ve0 Festall, Lutninare.
*.n.
7053 E fitilul maT lung de eat Ora.
DOBRE MARINESCU, inv. C. /111314-
Rolm, J. Arge.y.
Mai lunget e festila decurn ajunge céra.

HINTESCU, p. 59.
10 Pravälie mare §i mar& pulinit.

20 MaI multe pretentiI de cat putere.
7051 AI da, fitil.

A. DE CHIA; II, p. 677.S. I.
GROSSMANN, Diet. p. 53.Fa. DAMÉ,
II, p. 27.
*
A'ti pune Pl.
Major P. BUDI§TEANU, J. AM).
1° A imboldi, a ademeni pre cine-va si faca ce-va.

2° A'l atita, a '1 Intarità in potriva cuI-va, al dà pricina
de cérti.
FÒRF.A.
LI
7055 F6rfa.
*ezatóre, II, p. 75.
Neglijent in imbraciiminte.
,6.
7056 F6rfa la gura.
S. MIHXILESCU, ,Fezdt. 11, p. 75.
Nu'sl ieh séma ce vorbesce.

A FORFECA
* .n.
7057 A %deck pro cine-va.
G. POBORAN, inst. J. Ole. L.
SIINEANU, Dice. p. 333.Fa. DAmk,
II, p. 35.
dacoromanica.ro
152 PRO% ERBELE ROMiNILOR
1° A mustri pre cine-va.

2° Al bate.
FORFECA.TURÄ
VelT Curmelturet.
7058 A'l trage o forfeckturit

1° certh.
2° A'l bate.
FORFECE
VedT Barbat, Limbd, Nén2t.
7059 FArA misurA nu bagit %ilea 1).

D. A. MILESCU, stud. c. Gopeff,
Macedonia.D. DAN, stud. c. Mo-
lovifte, Macedonia.
M6senl-ff bine covintele.

*A
7060 A umblit Cu ferfecele in buzunar.
ZOE MIHAILESCU, iliV. C. Bliftelli,
.7. Prakova.
FRA.MBIE
2P.L
7061 11 string frimbille.
A VR. CORCEA, paroh, c. Cofteiii,
Banat.
Ve41Curea.
Imprejurärile II supërd, e märginit in pnterile 1111%

Freimbia este o legaturä de ()radii salt briurl de 'An& cu
care se incing Românii, in Banal.
FUND
7062 Cu fundul in sus.
IORD. GOLESCU, MS8. IL p. 31.
Fin i mama nu baga fárfecele
dacoromanica.ro
IMBRICiMINTE, cAs'i 153
Adicä in potriva buneY orindueli (GoLEscu).
7063 A"I 0, de fund.

I. CREANGÄ, Pon. p: 169.
A cumisce bite gandurile ciff-va, pAnä si cele mal ascunse ;
a intelege bine o afacere.
Cite sciI tu, numaI dracul cred cä 'kite 0.-p dee de fund,. I.
CREANGX..
7061 A dat do fund.

Numaï scie ce sä tlicä, ce sä faca, e incoltit, si cum cjice
francesul, il est au bout de son roulea.u.
7065 A nu'l dtt de fund.

G. I. MUNTEANU, p. 72.
Contrariii dicera de la No. 7063.
F US
VecjI Cap. IX, c. Fus.
7066 Dintr'un fus de m6ri face o Oda de tesli.
D-NA E. B MAWR, p. K.Do.
BRE MARINESCU, inv. c. Bryn-
Rofu, J. Argef.
i° Dintr'un lucru insemnat, prin ne-dibäcie, se face o ni-
mica bird. Tot schimband destinatia mud' lucru, 11 reducem la
nimic.
20 A säräci cheltuind nebunesce.
Do l'arbre d'un pressoir le manche d'un cernoir.
Prov. Franc.
Far d'una lancia una spinella.1)
Prov. ¡tal.
FUSTA
7067 Fusta femeil, faya draculul.
V. ALEXANDRI, Teatr. p. 1356;
Cony. Liter. VII, p. 374.D0nnE
MARINESCU, Me. e. Pirvu-Rofu, J.
Argef.
1.) A face dinteo sulitA un bold.
dacoromanica.ro
154 PROVEnBELE ROMÁNILOR
Femela e chiar dracu.

*A
7068 Nu's bitrin de barinete,
Ci's Mein de fuste erete.
1. 134.NEsco, prof. J. Roman
VecIT No. 7611.
Pentru eel berbaoll.
7069 Fusti.
AdicA ferneIe.
Tot intrP faste trAesce..
GAITAN
7070 Lunn merge glatan.
P. ISPIRESCU. Leg. p. 284 Fa.
DAMA, II, p. 49; IV, p. 178.
Mayor P. BUDISTEANU, Rfov.
L. $kINEANU, Dict. p. 343.
Ve41 Ciripie.
Adica Mae bine, drept, fárá, niel o smiutélä.

Treburile Impèratiel mergé5 ISPIRESC.U.
Comme sur des roulettes.

Pros. Franc.
GÄ.LÉTA
Vecli Vaal.
*L.
7071 Vré si umple, 'n put, galéta
Cu gaura ne astupati.
A. PANN I, p. 81. liusrrEsco,
p. 158 DOBRE MARINESCU, imr
c. Pirvu-Rofu, J. Arge.g.
Despre cel prost.
*L.
7072 A turni (plonk) cu giléta.
G. POBORAN, inst. e. Slatina, J.
Olt.FR. DAmi, II, p. 51, IV, p.
190.
dacoromanica.ro
IMBRICIMINTE, cAsX 155
Ve Cofa, Donigi.
A ploua tare.
11 pleut des hallebardes.
Prov. Franc.
GARD
Vecp Ban, Blirbat, 13Xtrdn,
Bir, Brad, Cal, Csine, Cep,
Ciértl, Coco", Gress, Gura, Iépa,
Inalt, Mitntuleasa, Necaz, Niza
Oncea, Orb, Perete, Politicos,
Proptea, Proa, RitzsSiea.
7073 Gardul lul nu 'I Inri, numal a vecinulul.
V. SALA, inv. c. Campea, co-
mit. Bihor, Ungaria.
Pentru vecinul red. De la omul cel de omenie, i se furá din
gradinä orl rodurile de pe camp, pe cand de la omul 1.61 nu'l
instreineazi, nimenT, nimia din al s6fi.
*A
7074 Gardul are ochl si zidul urechl.
A. PANN, Edit. 4889, p. 6; I,
p. 21.Hinsscu, p. 69D-A E.
B. MANVR, p. 94.P. GXRGOVIGEA-
NU, prof. c. Schitu-Golesci, J. 11Iu-
8cel.V . SALA, daac. c. Petrileni,
*A
57, pêreti aü ureclet, precum gardurile
aü ochti.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea,
Dorohoi.
*A
gardu arc urecIti, çi peretii ait °chi.
GAV. ONISOR, prof. C. Dobrovq,
J. Trasluitl.
Gardul ocTi. pite s'faca, murlu urecTi 'Ate
s'tindc11).
AND RE1Ù AL BAGA V, Cart. Ale,
p. 99.
1) Gardul sal /Ate si fack zidul ni echl OLA si Beata (lunes*.
dacoromanica.ro
156 PROVERBELE RO1ANIL0R
Gardul ari ocri, murlu ari urecri 1).

PER. PAPAHAGI, Zeal, Iahres,
p. 157.
Les murs ont des oreilles.

Prov. Franc.
Las matas tenezz ulls, y las pareds tenen orel-

las.2)
Prov. Catal.
Wtinde haben Ohren8)

Prov. Germ.
De muren hebben ooren.4)

Prov. Oland.
7075 Cine sare gardurT multe II da (intri) cate

par In cur.
NEGRUZZI, I, p. 251. IDEm,
Calend. .Rom. 1892.P. Isrumscis,
Rev. 1st. Il, p TIFANCA,
e. pf,,, J. Falcia. E. I. PATRI-
CIÜ, inv. c Srnulfi, J. Covurluiii. -
DOBRE MARINESGU, inc. C. Pirrou-
ROpt, J. Argef.
Cine (eel ce) sare multe garduri, da un

par in cur.
IORD. GOLESCU, Ms8. II. p. 82;
Asem. p 45.G. P. SALVItl, inv.
c. Smulti, J. Covurluiii.
Gardul are odd, zidul are ureelif.

Tufivurile aa odd al zIdurile ureehl.
& 4) Zidurile ai urechI.
dacoromanica.ro
IMEBRICIMINTE, CASI 167
Cei ce multe garduri sar

0 /or) set dé cu curu par.
A. PANN, H, p. 28.HrNTEscu,
p. 169.
Cine sare mai multe garduri, cade in-

tr'unul.
I. G. VALENTINEANU, p. 28.
*.L
Cine sare multe garduri, i rénutne chi-
mesa 'n par.
AVR. CORCEA, parch. C. Costeitl,
Banat
Cine save peste garduri da adesea in pari.

P. GIRBOVICEANU, prof. A. CO.
Olt.
*LI
Cine sare multe garduri se inlépet in urma
intr'un par.
C. FLIM1NDU, stud. comit. Bis-
trita-Felaud, Transilvania.
vpdi Cap. XXI, c. Gard,

Par, a Umba.
1° Cine urinézä multe role, d i de capl lul un 1.64

(GOLESCU).
Lacomia la om nu e }woe.; oinul ne-astiinperat o pate
adesea.
4Cine gardul strain trece, si ta pomul altula se sue, la Intors gar-
dul zid i la maneare 'Ana Writ i se face*. D. CANTEMIR, Ist.
Ierogl. p. 199.
7076 Gardul Cu proptele niel odatL plere.

IORO. GOLESCU, M88. 1.1, p. 21.
dacoromanica.ro
158 PROVERBELE ROMtNILOR
Gardul cu proptele bune,

Nu cade 'n timp de furtune.
A. PANN, III, p. 27.HorfEscu,
p. 68.
Gardul cu proptele,
Nu cade in timpuri yrele.
BARONZI, p.61.I. G. MUNTEANU,
p. 159. HINTEscu, p. 68.
Gardurile cu proptele,
Nu cad de vinturi role.
MANOILESCU MIL c. Mori-
J Pugna.
*A
Gardul cu proptele,
Nu cade la. vremuri rele.
&min. Buc. cl. VII prin P. GAR-
ROVICEANT,, prof.
*A
Gardu cu proptele nu cade.
GAV. ON[SOR, prof. c. Dobrcvèt,
J. Covurluiii.
Gardu cu propele nu cade.

GR. ALEXANDRESCU, rnagistr. J.
Pugna.
*A
Gardul cu proptele bane nu cade.
V. SALA, clam c. Chimee,
Bihor, Ungaria. D. POPOVICi,
inv. c. Cuvin, comit. Arad. Un-
garia.
*A
Gardul cu pro ptele tine mai mult.
P. ISPIRESCU, Ley. 1, 1872, p.
473. V. SALA, dose. c. Vapori
Bdrèsci. vomit. Bibor, Ungaria.
dacoromanica.ro
IMBRXCAMINTE, CASA 159
*6.
Gardul ca proptele,
Tine la ne-voi grele.
C. TEODOKESCU, in0. c. Lipona,
J. Vaslui.
Gardul cu proptele nu se imburdci.

V. SALA, dace. c. .5udrigitl, co-
Bihor, Ungaria.
Gardul cu propte WWI nu se imburda.

IUL. GROFSOREANU, dasc. c. Gal-
Adica. -eel cu huit1 ocrotitod (GoLEscu), nu. plere.
7077 Gardul färil proptele niel cum póte

IonD GOLESCU, M88, II, p. 21.
*A
Gardul NM' proptele,
Cade in timpuri grelo.
E. I PATmert, inv. c. Small%
CovurtuRi
Mica cel fár niel un ocrotitor (Gotzscul. Aratá cat Vote un

om, fára. sprijin.
7078 Gardul eu ragele

E ferit la timpurl grele.
P. GInnovxmANu, prof. c. Bil-
teed, J. -4rgef.
Neelas inteles ea la No. 7074.

7079 Un gard de tot ant de o propta numal nu se
pete $iné.
GotESCU, M88. II, p. 12.
Se dice pentru eel ce se bizulesc In mica nadejde la mad

intimplárl (GroLEscu).
dacoromanica.ro
160 PROVERBELE ROM:lb/H.0R
7080 De ea pune la un gard propele verg.I de

stejar, mal bine tale-le i le pune pe foe.
S. MIFIXILESCU, Ozat. I, p. 220.
De alt ti pune la un gard uscat proptele

stejar, mea, bine sci le pui pe foc.
E. I. PATRICU1 inv. C. Srnulti,
J. Covurluitt
and n'al" pentru cine sä te pul", mal' bine cautä.-11 de

trébá.
7081 Peste gardul mititel
Sare si un apl.
A. DUMITRESCU, p. 131,
Omul prea smerit de top e lovit.

Plus la haie est basse, plus on y passe.
Prov. Franc.
*A
7082 PinA yeti odini sA ridicAm Al gard.
A. PANN Edil. 1689, p. 175.
POBRE MARINESCU, inv. C. Pirvu
ROfu, J. Argef.
Pana vei odihni set arclicam ál gard.

A. PANN, H, p. 147.HmEscu,
p. 124.
Se dice unor muncitorI cáror, chiar in timpul odihnei, li se

da de stápân, lucturf mid spre a le face.
*A
7083 Tot omul Improptesee gardul lul.
V. SALA, ilIV. C. V OfC0idrO8Ci
& B. Lazun, contit. Bihor, Un-
gana.
Tot omul cauta, ingrijesce de ale lul.
dacoromanica.ro
nontic-buNTE, casA 161
*A
7084 Omul véde (vide) lângä un gard vi tot mituri
imprejur.
A. Row, Edit. 1889, p 174 ;II,
p. 147.HINTEscu, p. 135 Do-
BRE MARINESCU, inn. e. Pirvu.
R0f14, J. Argef.
*A
Ornul sede längd un gard, fi tot tneiturä
'rnprejar.
V. SALA, (lase. c. Brósca, comit.
Bihor, Ungaria
Pentru eel earl nu pot st4 fárá a deretick cAte ce-va, fári
vorbi, etc.
2° Curätenia trebue tinutá si lute° casá mal ma.,
7085 Gardnrilor dä owl
se trintesee 'n nomol.
A. PANN, III, p. 39 -- IhmrEscn,
p. 128.
Pentru omul mojic care tot la ale lul se int6rce.
7086 Nevestri nu me fe0, di pi gardn nu vedsul ?1)

ILIE GHICU, prof. c. Abela, Epir.
Mie nu mi s'a intimplat lucrul aces ta, dar nu'l vequi ?
7087 Nu ti îni di gardu putridzit.2)

D. A. MILEscu, stud. c. Gopesi,
Macedonia.
e4T Stilp.
Sa nu cre01* cá nevoInal o sall fie de vre-un folos ; daca

'IA lei un ocrotitor, alege'l puternic.
Nevésti nu mé ficuT, de pe gard nu vt4u1 9

Nu te Iiiné de garde] putre4it.
13
dacoromanica.ro
*A
7088 II pare gardg pirleaa.
G. P SALiat, Inv. V. &mill., J.
Fug-e speriat, nebun, de nu '1 opresce niel un obstacol.
7089 Vrabie pe gard.

E. I. PATRICIU, inv. c. &milli,
J. Covurluid
VecII No. 2649.
CAA unul sa laudá cu stApanirea unul lucru care met are,

nu'I sta. in putinti sal. dobandésca.
*Ka
7090 A leg& la gard.
LAURIAN & MAXIM, 11, p. 143.-
A. JUVARA, c. Fedescl, J. Tutova.
*A
L'a legat ca pe un dobitoc la gard.
A. PANN, I, p. 167.-11INTEscu,
p. 88.qezett. Poes. Pop I, p. 14.
*A
A 'l leget de yard,
G. MADAN, Poes. Pop. Basarabia,
p. 30 & 56. G. POBORAN, inst.
c. Slatina, J. Olt.
Ve41 iesle.
1' Attica a amägi, a prosti, a îne1à a'0 bate joc de cine-va

a face pre cine-va sá créda ceea-ce nu este, a fagadul óre-ce
cu gandul de a nu se fine de cuvintul dat.
Cu cuvIntu m'al legat
Ca p'un dobitoc de yard.
G. MADAN.
20 A clà ce-va ultäril, a se lasà. de o slujbá, de o muncá.

6re-care.
dacoromanica.ro
bArbate! 140 comicio de gard, el en nu mal am parte de tine,

;IN duc doru. ALEXANDRI.
3° A fermeck; se dice pentru dragoste.

A venit un blistemat
§i capul mi Pa legat
Ca pe un dobitoc la gard,
s'a dus gi m'a lista.
Pool. Pop.
*A
7091 Si'l legl la gard da1 fén.
G. POBORAN, ill8t. C. Slatina, J.
Olt.
*A
Légeel de gard dd fén.
GR. ALEXANDIIESCIJ, tnagistr. J.
Plana.
*A
Légeel de gard i dd'i paie.
I.BINESC.Us, prof. J Romcm.
Vedl No. 627.
Pentru cel prost.

Bdte à ynanger du foin.
Prov. Franc.
7092 Nu e legati de gard.

I CREANGX, Pos. p. 128.
Va trece, se va :
glielbet, o nópte nu'i legattt de gard, a trece ea cum a trece,.

*A
7093 A legat duele de gard.
DItA SILVIA LAZXR,,- c. Varal-
Barata, comit. Bihor, Ungarta.
dacoromanica.ro
164 PRO VERBELE ROBINILOR
N'a facut nieI o ispravá. Pentru o laudá deOrtá.

*A
7094 A potrivit-o Cu *tea In gard.
E. I. PA TRICIt, inv. c.
J. Covurluiii.
*
A dat Cu oistea n gard.
V. FORESCU, V. Folticen1., J. Su-
ceava.
A nemerit-o ca oistea in gard.

*A
A nimerit-o, ca prostu, drept cu oistea
gard.
GA.v. ONI .10R, stud. c. Banca,
Tutova
Vedl lrimia, ¡van, Stan.
Nu a neinerit-o, a potrivit-o prost. *e dice mg ales la vorbe.

ne-potrivite i celui care greFlesce ce-va.
Se dice ca Irania, un om din satul flogea. comuna Dégele, Sind bét
mergênd, spre sat. cu cdruta cu dot cal, nu a lasat, pre tovarasul
sét. si mine can, ci, [And ei hátorite in plink in. 'oc â inâ dru-
mul a cd.rmit oistea tocmaI intr'un gard, lang pérta tarnel, si de
atuncl a rémas dicerea. PArmcit.
7095 Fedor de duph gurd.

$INCAI DIN INCA, Edit. 1853,
Cron. I!, p 172.
Copil de la unzbra gardului.

Vedl Copil, Propte.
Copil facut in afara de casatorie.

<Cantemir dice ex, dupi bronicele moldovenescl, (Stefan VI) ad fost
fecior de dupet gard al lul Bogdan III Vod5.».--SINCAI.
Ear dupg., acela, Volca a niscut pe acel fid mat sus dis Despot,
pe sub gardurr. ca pe un bastard, si pretindea VoIca, muma lul Dis-
pot, cum ci a rémas ingreunatii de Susan» Crisov Ilihnea-Vodd, an.
1586 in Cutt din Betr. I, p. 164.
dacoromanica.ro
7096 Des14141 iépa de la gard.

GR. BALXNESCU, C. Foorani, J.
Putna.
Ve4I Cal, Mpet.
Desluvsce-p. vorba. Aces t inteles, care nit s'a dat la No. 1904,
este identic Cu cel de la No. 1438.
*A
7097 Par'ci '1-a tilat vita (boil) de la gard.
Olt.
Ve41
E sup6rat, stá posac i ticut. Acéstá oicere, este o varianti

a celel: de la No. 1903.
*A
7098 A trintit'o ca baliga In gard.
E. I. PATRICIO, inv. r. Smu
J. Corurluiil.
Se dice la vorbe ne-potrivite.

*A
7099 L aid (peste) gardurt
V. ALEXANDEU & L. ROSETTE,
Ms& V. ALEXANDRI, Teatr. p.
1227, 1278.I. CREANGX, Pov. p.
28. FR. DAMB, II, p. 56; IV, p.
18.A. CANDREA, Rev Noult, VII,
p., 409. DOEtRE MARINESCU, inv.
A umbla dupá femei sad dupa bárbatl. A sdrit gardul se

dice mil ales peutru fetele earl perdut fecIoria.
aree! ce berbantrict ¡ml ¡ea fata, II rnananel zestrea i ¡tare
garduri».ALEXANDRI.
7100 Un sare-gardurl.
V. A LEXANDRI, Teatr. p. 968.
dacoromanica.ro
168 PROVERBELE ROblINILOR
Un crabl, un berbant.
7101. RAdieini de gard.

Excrementele omulul.
A SE GATI
*A
7102 Lumea arde In foe L coeána se gitesee.
1.¡ThcoF, elev. Sc. inv. c. Craiova,
J. Doij.
Ve cp a se Pieptena.
Nepasare pentru durerile i nenorocirile celor-l-altl.

*A
7103 Ptini se gitesee,
Ureic, siintesee.
A. PANN, Edit. 1889, p. 44;
p. 155. limpscu, p. 178.D.
POPOVICill, Inc. c. Cuvin, comit.
Arad. V. SALA, inv. c. Vafcml-
Beiresct, comit. Bihor, Ungaria.
Pen tru cel lenes.
GATIT
Ve41 Mitrd.
GAURA
7101 A salt pe gauri.
LABRIAN & MAXIM, 11, p. 1363.
A nu avé chela useI i, prin urmare, a nu puté intrà in casd.
GHEM
Ve41 Cap. XXI, c. °hem,
*A
7105 Par'eli '1 mole de gheme.
G. P. SALvit, inv. C. StiMati, J.
dacoromanica.ro
INIBRICXMINTE, CASX .167
Se dice pentru cel carI umblä sall lucrézá ineet.
7106 S'a plitit ca s'iraca de ghemele satulul.

P. GLRBOVICEANU, prof. J. Gorj.
O femee särack mal ales la térä, se hränesce lucrand la cele-

1-alte femel, torcAnd, si Indrugand, si, daca se intinriplä sá albit
millt de lucrat, cautä sé lucreze mal lute, si prin urmare mal
prost, ca sa ispravéscá mai repede,
Prin acéstä aseménare se intelege, prin urmare, o,r1-ce om
care, pentru platä, cauta numai sé dé peste °cha lucrulul cu
care este Insärcinat.
Dic.L
7107 Ghemul e mare, 1nsi e mic cine l'a feota.
V. SALA, dasc. C. Rieni, comit.
Bihor, Ungaria.
L'a adunat dupá ce-va materie ne-folosit6re, cu scop de a

insela. E mic in omenie, adicä inselator.
v/z.L
7108 A se face ghem.
M. CANIAN, publ. J. lar. FR.
DAME II, p 64.
A se stringe, a se face mititel.

S'a ficut ghem de fria,.
7109 A se face ghemotoc.

Olt.
GHÉTA
Ved,' Fattt.
7110 A stringe ghetele pre cine-va.

I. GRIGORESCU, elev, Se. me.
Bueureeet, J. Ilion.
dacoromanica.ro
168 PRO VERBELE ROMÁNILOR
Ve4I Crobottl, Cizmd,

Opine&
A avé un nee,az, o superare, im pas, a se atta. tuteo Irnpre-

jurare grea.
Etre'dans ses petits souliers.
Prov. Prono.
GIRLICIU
Ve41 a Ceina.
GIUBEA
Ve4.1 a Be.
GIUBELIU
7111 Glubeliti.
FR. DAMÉ, If, p 70.
Veo /eicar.
Om cu ideI ru,ginite, din alte vécurt.
GOL
VeT Boer, Cap. XXI,
c. Gol, Meia, Négd.
7112 EA gol, el sdreqos, nu 0-0111 fi niel de un folos.
V. SALA, ¡ni'. c. Vacos-Betreed
& Bunteeci, comit. Bihor, Ungaria.
Cand nu dim ajutorul nostru cul-va, aráttIndu'I ca nu'I pite

fi de niel un folos.
7113 Mil e sute dé volniol nu pot désbrAcit pé eel
gol a dèspulat.
O sute'," de talhari, nu pot despdie pe un

(salve) gol.
V. Sm..A, clase. e Colescl, comit.
Biliar, Ungaria.
Adieá dé la cel ce n'are n'al ce luà (GocEscu).
dacoromanica.ro
1MBELI.C.ksuNTE, CASA 169
7114 !Milpur se di de gol

Pida si '1 dé ocol.
A. PANN, 1, p. 112.MNTEscu,
p. 70.
Pentru betiv.
7114b. Col gol trebninti n'are d'all piz1 halnele sale.
loan. GOLESCU, Mss. 11, p. 76.
..9.dicá cel sárac n'are de ce Ingriji (GoLEscu).
Homme nu ne peut &re dépouillé.

Prov. Franc.
7115 Gol al venit, gol te dueI, en tine d'ala nimio

duel.
IORD. GOLESCU, Mas. I, p. 296.
Gol m'am nascut, gol o scl niè duc.

A. PANN, Edit. 1889, p. 134;
p.-88.-11rNTEscu, p. 70.Do-
BRE MARINESCU, inv. c. .Pirvu-
R0fu, J. Argef.
Sárac am fogt, sárac o sd mor. Picere luata din Biblie.

Gol m'arn neiscut din mitra mama mele,
fi gol me voii2 int6rce acolo.
Iov., 2.21; Ps., 49.17; Ecc., 5.14.
7116 A Aulas din gol en pelea.

G. P. SALviti, inv. C. &nula, J.
Covurluit1.GAV. ONI§OR, prof C.
Délu-Mare, J. Tutova.
Cand un om deja sárac, saracesce si mal red.
7117 Vi s-facl gnliqan ea pulu di doce Vi)

G. ZUCA, stud. C, Guaina, Al-
bania.
Ce sá facI cánd nu al nimica, fará parale ?
1) Ce si %el gol ea pule de clo,ci?
dacoromanica.ro
*L
7118 A 11 g616,
Ca o 6111,.
G. POBORAN, 1.118t. J. Olt.
Casa sAracA, g614.
*L\
7119 Gol ca degetul (degitul).
D-NA S. DIXDEJDE, Nuv. p. 87.Fa.
DADA, I, p. 344.
Same lipit pandit tultil.
Sandu.Si ded, Antohi, eq0 gol ea degitul?
Antohi. Gol, gol, pécatele mele ! c. chiar casa asta, in care qed
de doué-cled de anl, e a ta, nul a mea.Sgdreit. Risip.
7120 Gol nap.

G. DEM. TEOBORESCU, Cercet. p.
68.I. MARINESCU. inV. C. Braclu-
de-jos, J. Argef.M. STXNCEANU,
inv. c. Fina, J. Mehedinti.
Gol ca napul.
A VII. CORCEA. paroh. C. Cofteis7,
Banat.F. DAMÉ, II, p. 75; III,
p. 85.
Ve dl a se LubrlIch, Mehl.
'a &A.
Golan, fara haine pe dinsul, sárae.
Cred cg. pré vine
SA te dud ea napul, cum veniql la mine.
SPERANTIA, I, p. 49.
7121 Gol pistol.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 289. -Fa.
DA3Iti:, III, p. 221.
Erà gol, facia pistol.

A. PAN; Fab. I, p. 42.
4c.L
Umblei gol,
Ca un pistok.
A. PANN, Edit. 1889, p. 45; I, p.
156. HINTEscu, p. 70. H. D.
ENEscu, inv c. Zamostea, J. Do-
rohoiii.
dacoromanica.ro
INIBWACXMINTE, CASA 171
Vecil a se Lardca.

cBálatulrimase adumbrit Intriun cringulet verde, del età gol pis-
tol).fSPIRESCU.
7122 Gol pasa.

A. PANN, I, p. 62.$ezdtóre, I,
p. 259.L. §IINEANU, Arch.
p. 226. F. DAmi, III, p. 302.
EM. POPESCU, inv. c. Manna-
MtIrgineni, J. Ialonita.
Gol pulsed, imbretcat pistol si incaltat cu

ghetele de la botez.
C. DANIILESCU, eles. fe. Inst. C.
Scundu, J. Valcea.
4° Gol ne-imbracat, särac.
2° Casá gold, fArá nimic intr'Insa.
(0 cockíbi de casi deripinati, iar în Mutant gol impel, siricie
ropckepoç itrmicaou
Prov. Elen.
Nudior paxillo.
Prov. Lat.
Nu comme le main.
Prov. Franc
7123 Gol vuvanea.
L. $XINEANU, Arhiv. 18t. AI, p.
226.
Se intrebuintézá cite o data. acéstá 4iciteore sub forma : gol
sacsana. Fiind dat Intelesul cuvintului sacsaita, In limba tur-
césca, adici cal de sarcinä, si Inteun mod figurat, sarcini, po-
yard, este apr6pe cert a gol sacsana nu este de Mt o corup-
tie a 4icerel gol fuNnea.
dacoromanica.ro
172 PROVERBELE ROMiNELOR
*A
7124 Gol chilug.
G. P. SALVIt, inv. C. S'omití, J.
Covurluiii.
Gol pilug.
FR. DAMÉ, 1[4 p. 216.
Vecit Sdrac.
*A
7125 Gol °Ming i gras butne.
G. P. SALvIti, inv. c. Snoulti, J.
Covurluitl.
Vecp a ae lmbrelea
Se Oice la aceI carI cheltuesc, tot ce aü, pe béutura.
*A
7126 Gol fieilet.
Em. Ponscu, inv. c. Cioeigneacf-
Marginenl, J. Ialomi(a.
Acelat inteles ca la No. 7124.
7127 Gol 'Watt.
FR. Damk, IV, p. 167.
c A gIsit casa rild
7128 In gol.
I. CREANGA., Pov. p. 144.
Vep Cap. XII, e. Sec.
Adica färä isbändá.
(Pe unde $e duce tot in gol umbla».CREANok.
7129 A dit de gol.

A. PANN, Edit. 1889, p. 52.
HINTEscu, p. 128.
A 'I clà pe fatá uneltirile Insusirile sale cele rele.
*A
7130 A se da de gol.
A. PANN, 1, p. 112.IIINTEscu,
p. 70. AVR. CORCEA, paroh, C.
Coateitl Banat.
dacoromanica.ro
IMBRXCkNIINTE, CASX 173
Cind cine-va din ne-pricepere, sad fill a voi, ìl descopere
GOLACIUNE
Ve dt Goltitate.
GOLAN
Vedf a tie Intoli.
GOLikTATE
/l31 Gulitatea Ineunjuri, lari fámea di de-a-dreptul.
I. CREANGk, Amint. p. 69.--E. L
PATHICI6, itiV. a &nuift, J. CO-
Golaciunea incunjurd satul ; (tar) f6 mea da

d'a dreptul.
N. Gri. ImEscu, inv. c. Mamor-
mita, Dorohoid C. lounkriescu,
eiev $c. Inv. c. Cristesei, J. Bo-
tofani.
De haIne poli rabdh, dar de mrincare nu. Omul gol sad red
irnbracat se feresce de lume, dar cel flamend dä busta.
tAlaniä, bate-m6, ucide-mA, spinzurA-mA, fit ce scit ca mine; numal
ce-va de mAncare, cA mor de feline. Vorba ceea: goldtatea in-
eunjurd, Iartt Alma a de-a dreptul». -CREANGX.
7132 Sinitate de la golitate, ei despuetil via pe urmi.

E. BAICAN, Bin. p. 10.Mator
P. BUDISTEANU, J.
Malta sanatate de la golat ate, ea desbra-

cap vin din urrnet.
V. IFRIN, inv. C. Corodeeet.
Tutomt.
10 Respuns ce se da acelid care te Intrébá de sanätate.

20 S'ail inehIaburit i acum nu mal cunosc burnea.Tutoya.
dacoromanica.ro
A SE GOLI
*A
7133 Nu te goll lnainte de-a ajunge la glirlä.
V. FORESCU, c. Folticenr, S'u-
ceava.
VecIT Geirlet,
Acelas, inteles ca la No. 1104.
GRADINA
V eq1 Cap. II, c. Gradind.
*A
7134 TAU întftit gridina ta, i de mal amane
api, udi qi pe a veeinulul.
E. I. PATRICIO, inv. C. Smulfi,
,7 Covurluig.
ingrijesce intAill de tine, t¿i pe unirá. de

7135 Carle ma6re én vrt, loen plierde.1)
FR. MilliOSICH, Runa. Unte)." I,
p. 10.
Cine '11 párásesce locul, il vede luat de altiI. Ne invata si

firn statornicl pétra care se muta din loe rzu prinde
mur hin.
Qui va la chasse perd sa place.
Prov. Franc.
GRAJD
VecIT ArnnIvar,
Maturel
7136 bellido grajdul dupi ce 61 rail m'in].

TORD. GOLESCU, Mss. II, p. 15.
Veril U.
Se dice pentru ceI ce nu Ingrijese la vreme (GoLcscu).
1) Cine merge in gridink (41) pierde locul.
dacoromanica.ro
IMBRICK.MINTE, CASK 175
Fermer l'étable quand les ellevaux D'y sont plus.

Prov. Franc.
7137 Doi 41 adamc nu 's faee.1)

G. ZUCA, stud. c. Abela, Epir.
Dol invl nu pot poruncl in aeelav loc.
GRIND.A.
Vecli z Jitcá.
*A
7138 Niel din grindi cere de bute,
Niel din mojic om de frunte.
V. ALEXANDRI & L. ROSETTI,
M88. DOBRE MARINESCU, inv. C.
Pirvu-Ropt, J: Argef.
Vecli Cer, Mojic, Salde.
Pentru eel* evifl din provtl.

7139 CAnd grinda de sus se Wei In jos, ce p6te
face cea mal de jos ?
Adicä eel miel ce pot face eilnd eel marl grev8se (Goixico).
7140 Ca grinlele pe cad'
'ORD. GOLESCU, M88. It, Asem.
p. 223.
Cand until sta.
*.L
7141 A pune oehil In grindi.
T. BXLX:1;lit., inv. c. Steflinesct,
J. Mew.
Vecli Ufa.
A fi pe inOrte.
RomAnul crede cä mertea se avedá, in casa omuluI ca.re e pe
patul de m6rte, in grind& sail dupa uva.
'I) Doi armisari intent' grajd nu aol péte.
dacoromanica.ro
7142 A Increstit fa grindi.

GAV. ONI§OR, prof. C. Alurgera,
J Tutova.
51c.n,
Samna' 'n grind&
AVR. CORCEA, paroh, c. COfteia,
c. Banat.
1° Pentru reaminti, in tot-de-una, ére-ce.
Cand afli o noutate, ce-va ne-obicinuit, de la o perséni.
«Am ad increat in grindll.,
7143 A tfilg In grindà.

Motor, P. BIDDI*TEANU, J. Ilfov.
M. C.4NIA.N, public. J. lasti.
A nu face nimio, sad o trébä de nimio.
GROPA
Vedt Cap. c,
a se inapt.
7144 Mir6se a grópi.
ANDR. MARINESCU, inv. e. Hu-
mete, J. Argef
Nu e sánátos, e gata sá mérá.

ll sent le sapin.
Prov. Franc.
GULERAT
7145 Om gulerat.
LAURIAN MAXIM, Glosar, p.
278.
ec)I Ciocoiii.
Mindru i insemnat prin obráznicie.
dacoromanica.ro
IMBRICIMINTE, CA A 177
GUNOIU
Ve cp Cap. I, c. Gu-
noill, a Ilidturtl, Ochia,
Vierme,
*A
7146 Gunolul vechift °And s'aprinde, anew& sè stlnge.
E. I. PATRICIt, 'Mt% C. &nultt,
J. Covurluitl.
1° Dupd multe neajunsurl, ce am facut unuYa., sä. ne pdzim

de a'l mal supdra,
2° Pentru dragoste la betrdnete.
Le vieux bois fait bon feu.
Prov. Franc.
*6,
7147 Gunnlul vechit s'aprinde.
G. P. SALvit, inv. c. Smulti, .7.
Covurluitl.
Pentru dragoqte la betrAnefe.

*A
7148 A nu face guno51e multe la casa lul N...
Gay. Olmon, prof. c. Birlad,
Tutova.
Ve4t Purice.
A. nu stà multá vreme in casa cul-va, ne puténdu-se lute-

lege cu dinsul.
Ved cà nu am set lac pré multe gun6le la casa d-tale..
GURGUIATA
*A
7149 A pune la gurgulata.
T. 13XLipt,, inv. v. ,Ftefltnesc,
J. Valcea.
Ve4I CucuIatel.
Acelaq inteles ca la No. 7001. Al duce la biserica care este
mai 'naltä, mal gurguIatá ca t6te caseld din sat.
14
dacoromanica.ro
GURGUIÙ
*A
7150 A hi pe pupil&
AVR. CORCEA, paroh. C. Cofteitl,
Banat.
AdicA a goni pre cine-va. Gurguiul este partea dinainte a o-

pincel. Cu acésta Románul dá in láturI din cale obiecte ce nu
le aflá demne de a fi prinse cu mAna.
Vecp Ac, Ban, a Bé,

Craitor, Gol, Cap .x-xr,
c. Han, Nuata, Sdrae,
Somn, Strain.
*A
7151 Din casi de pilajen nu se face halni.
P. MRBOVICEANU, prof. c. Rd-
tescl, J. Argef.
Din nimic ee o sá pofl face ?
*A
7152 Rains. 'I buni, dar orna nu.
V. SALA, dase. C. Mizirief, co-
mil. Bihor, Ungaria.
*A
Haina hand, dar om nu'ti.
V. SALA, dam c. Holod, comit.
Bihor, Ungaria.
Pentru onml rat, fard nicI o calitate.
7153 A Imbricat pe dInsul halne noll
§I-at limit de JoI pfini maI apol.
A. PANN, Ill, p. 70,HiNTEscu,
p. 74.
*A
Haine noi,
De Joi peinet" apoi.
V. SALA, dasc. c. Vapoil-Ba-
rèscr, comit. Bihar, Ungaria.
dacoromanica.ro
IMBRECEMINTE, CASE 179
Pentru omul care nu scie si 'si economisésca airutul.
7154 Mili ml-e de halna lul, dar de cámara mea qi

mat tare.
D-NA Z. JIWARA. c. Fedescr, J.
Tutova.
Vf41 Omelet, Piele.
Pice omul care '0 cautá intiiti de sufletul in urmi

se gindesce 0 la alfil.
*A
7155 De cap, ci halnele Is pe haul.
IULITJ GROF§OREANU, dasc. C.
and doi se cértá i sunt gata la batale.

7156 Se rOsfaVi 'n haIne lungl
Ca un ban In clout) pungl.
A. PANN, I, p. 161.ElmEscu.
p. 160.
Se dice despre ce! má.'ndru.
7157 HaIna asta striIni, a ta este

A. PANN. !I, p. 73.
Pentru eel earl cumperá pe datorie.

*A
7158 Halm de anglie
Petece o mie.
V. SALA, (lase. c. Vaqcoil-Bel-
r'éscl, comit Bihor, Ungaria.
Pentru cel care are haine trumeose, alese, irisa &cute pe da-
torie.
7159 Nu te ultit la haIne, ci la ce este In haIne.

ANDREI MARINESCU, intl. C. Hu-
mele, J. Arges.
dacoromanica.ro
.NTIc se cautct hrtina, ci cel din halm&

E. I. PATRICIO, inv. c. S.nulti,
J. Covurlaitl.
Ve df COiOC.
Sä pretuescI i sa cinstescl omul nu dupä portul, dupä

11tilarea, dupä averea, ci dupä valérea luI proprie.
NastratinHogea, °data. Sind la nuntif chemat
Se duse In haTne simple, ca sarac biet Imbritcat.
Nuntasil ast-fel vécléndu'l, Mel In gala nu bagh,
Ci pe eel cu halne scumpe sa trateze alergi.
dupit ce asegara la masa, pe totT, frumos,
Il pusera si pe dinsul In coltul mesel de jos
Nastratin vèclènd acésta se scula 'n graba, alerga,
Si la un al !Ad prietin sa 'I dé haTne II ruga,
Dandu'l haTnele acela se-Imbraca galant, pe loe,
Puse si o blana asupra cu postav ros de foe,
asa metgénd el Tails!, la nunta ce a fost chemat,
Cum 11 v4urá nuntasiT, cu cinste 'ntimpinat:
Poftim, poftim, Hogea-Efendi, catre clinsul totl 4icénd,
L' a pus tocmaT 'n fruntea mesiT, fie-care loc facénd.
El daca seclu la mad, s'a Intins maneca In vas,
picdnd : poftim, poftim, mananci ce e mal gras.
II Intrebara nuntasil: Hogea-efendi, clicénd,
Pantru. ce o facY, acésta, s'intingT maneca mancand?
Pentru ca, el le rèspunse, ed, mntâTt, and am venit
Cu haTnele cele préste, nimenea nu m'a cinstit ;
Si and v'am dat bun& (pia abia dis multumim.
lar acum veniT cu aceste, totl mi atI is ; poftim, poftim
De acea si ed blana sé manance o poftesc
Ca véd, totT privesc la halne i persbna n'o cinstesc.
A. PANN.
7160 Halnele nu fac pe em (oluul) mel de trail,.

A. PANN, Edit. 189, p. 57; III,
p. 71.HtiffEscu, p. 74.B. CON-
STANTINESCU, Cart. Cit. III, p.
15.V. SALA, clam c. Varotl-
Beirë'sci, (omit. Bihor, Ungaria.
Hainele nn fac pe orn wei, bun de ccit este.

Semin. Buc. Cl. VIII, prin P.
GARBOVICEANU, prof.
dacoromanica.ro
imsnicXrdon E. cAsX 181
*A
Haina nu face pe om mai de tréba.
DOBRE MARINESCU, it20. C. Pir-
vu-Rofu, Covurluitl.
*A
Haina nu face pe orn.
E. I. PATRICIÚ, inc. c. Smu
J. Covurluiii. FR. DAME, III, p.
153.
Nu face haina pe om.

AL. DUMITRESCU, p. 130
Hainele nu fac pe om.

V. SALA, ifiV. C. V. Selifte. co-
mit. Bihor, Ungaria IUL. GROF-
SOREANU, dasc. c. Gala, comit,
Arad, Ungaria.
*A
Hainele nu fac omul.
D. PoPovIcit, daec. c. Cuvin.
comit Arad, Ungaria.
Ve41 ImbractIminte.
Acelq inteles ea la No. 7159.

In vestimentis non est sapientia mentis 1).
Prov. Lat.
L'habit ne fait pas le moine.

Prov. Franc.
Das Kleid macht keinen Mönch 2).

Prov. Germ.
*A
7161 Omul cinstesee halm, nu hala pe om.
Nu face haing. pe om, ci omul face haina.
VecII No. 4342.
'I) In halne nu eta cumintenia

2) Bahia nu face calugtirul.
dacoromanica.ro
Acela:, inteles ea la No. 7160.
7163 Habit' (halnele) face pe om.

AL. DumirREseu, p. 436.
Ve cj1 Medic, Rase , Robe.
Aeelas inteles ea la No. 7162.

Etictict av-i)p 1).
Prov. Min.
Vestis Melt virum2).

Prov. Lat.
La belle plume fait le bel oiseau.

Prov. Franc.
7164 Dupä OA se vede pomul,

Dupi. haInit omul.
V. A. DRECHIÄ, Leg. p. 131.
Acelg inteles ea la No. 7163.

*.eL
7165 Nu face omul eta hall's..
DOBRE MARINESCU, inv. c. Fir-
vu-Ropt, J. Argef.
Pentru eel bogat dar nerod, ne-cinstit.
*.A
7166 Halne nol ca bumbil vechl,
Suni cam MI la urechi.
V. SALA, inv. c. Totoreni, emit.
Bihor, Ungaria.
La lucrurl ne-potrivite, me ales in edsá.torie and e mare

deosebire de virstd intre sop'.
7167 Hainele Imprumutate nu . ine de cald.
A. PANN, Edit. 1889, p. 176.
flalna (este) coma

Vestmintul face omul.
dacoromanica.ro
*A
liablele imprurnutate nu in de cald.
V. SALA, Inc. c. Budureasa, co-
Bihor, Ungaria.
Haina imprionutatd nu tine de cald.

A. PANN, II, p. 73.HINTEscu,
p. 74,P. IsmEsau, Bev. ht. I,
p. 235.
*A
Haina strdind nu tine de cald.
E. I. PATRICIII, Inc. C. &nisi t
J. Covurluia.
Hainele sträine nu tin cald.

NIC. MANOILESCU, inv. C. Movi-
lifa, J Putna.
Vecli Avere, Strain
1° Lueru sträin nu ne folosesce.
2° De lucru furat nu te pog Covurluiii
D'habits d'autruy mal On s'honore.
Mimes de Bait, XVI Siècle.
*.L
7168 HaIni laugh' 'I minte seurti.
$ezIltdre, II, p. 35.
*A
Haine lungY i minte scurtä.
S. FL. MARIAN, Sat. Pop. p. 52.
VecjI Platt, P6111.
10 Arati mintea cea pr6stá a femeilor.
Frun44 verde lemn uscat
Haï nevastä. la vfnat!
E0 4ic, (lee, a am barbel.
Ed (pc, cled, cii am muere
cu tine tot as mere.
Nevasta ne-priceputa,
&tine lungi i minte scurttl,
Stä putin, pe loe gandesce,
ApoY la yin' .at pornesce.
Poes. Pop.
dacoromanica.ro
2° Prin extensiune se aplica si berbatilor, in Wile unde si

el peortá haine lungI.
Turcilor, uebunilor,
SArAcie 'I vorbit multA
Haina lungd minty seurtd.
Poe& Pop.
7169 Bune aunt halnele late, dar la cfilugarl numal
aunt date.
Aratá fericirea calugärilor la téte (GoLEscu).

*A
7170 Cine hainele 0 le pristrédi, le are p6 jumittate,
IORD. GULESCU, M88. II, p. 83.
R0f24. .7. Argest.
Cine tine licanele ne 'mbracate

Ale lui sunt num-ti pe jumatate.
A. PANN, III, p 91.HIN1ESOU,
p. 74.
Ne 'ravel& sá nu ne pástram averea, ce pástrAnd-o, d'abia

pe jumatate o putem aye (GoLEscra.
Daca nu te folosescI de avere, de OM o ma! a.I. Se ¡Pee
mal ales pentru cel sgircit.
7171 HaIna lucratà, fie 0 ne-purtati, èi pierde pre-
tul el.
Ion. GOLESCU, M88. II, p. 74.
SA ¡pee de fetele ce 'sI pIerd fecIoria Oná a nu se mariti,

insemnAnd ci le-a scOut cinstea (GoLEscra.
7172 HaIna Will fie cum e sacul gi peticul.
A. PANN, Edit. 4889, p. 57.
Haina set fie cum e sacul si peteeul.

.Román. Glumet, I, p. 24.
Omul se se imbrace dupá starea lul.
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINrE, CASX. .185
*LI
7174 I' fao o halal, in spate.
V SALA, inv. c. Campeni, comit.
Bihor, Ungaria.
M8 folosese de cine-va pentru a m8 aperà de un ne-ajuns,

de un necaz 6re-care, cu saù fárá volea luï.
HAMBAR
V ecp Condac.
*.L
7175 Inteun hambar gol, i 6reoile al ea* capal
o WO spargi.
A: PANN, I, p. 133.Hnnzscu,
p. 74. DOBRE MARINESCU, inv. c.
Pirvu-Rapu, J. Argef.
Pentru eel sárae.
In eine leere Scheuer kommt keine Maus))
Prov. Germ.
*.L
7176 Hatubarul gol nu are , ioreel.
V. SALA, dam c. Dumbravent,
Acela inteles ea la No. 7176.
HOGEAC
7177 Nu tuti udjacurli ve-afami aü niouohiratA.2)
PER. PAPAHAGI, Zama. lahres.,
p. 170.
Nu la tate udjiacurile (21 afumei maghiripsescs)

ILIE GHICU, C. Turia, Epir.
Nu tog ceI earl se laudá mult fac tréba bunä.
iVe sont pas tous Masseurs qui 3072278711 du cor.
Prov. Franc.
InVan hambar gol nu vin §6rec11.

Nu téte hogeacurile (coeurile) ce lac fum aS gospoditrie.
Nu la téte hogeacurile ce fac fum, se gâtesc bucate.
dacoromanica.ro
186 PROVERBELE ROMNILOR
Alle sind nicht Edger, die das Horn blasen.9
7178 Fumlu si s-duci ambar, deam udjeaclu a s'hibi

strImbu.2)
I. COYAN, prof. c. Perivoli, Epir.
Udjeaclu la s'hibei strimb. fumlu s'ésa" indrept.8)

C. IONESCU, prof. c. Nevista, Ma-
cedonia
Trébd sd mérgd bine, fie cum o fi, prin orI-ce mijléce. SA

ne unam la tinta iar niel decum la mijlece. Scopul sA fie bun,
mijlecele sunt indiferente.
HOGEAG
7179 L'a luat la hogeag.
GAV. ONISOR, prof. c. Fedeed,
J. Tutova.
I-a dat o bucdtied de slujbá., un mic folos i ast-fel prins.
HORN
VecIT a Serie
*A
7180 Unde'l hornul mare, fumu '1 pnIin.
GAV. ONISOR, n Junimea, No.
16, Birlad.
Pentru ceI earl vor sd se arete mai mult de cat sunt.
7181 Abla a e§it din horn.

GAV. ONIWR, prof. c. Dobrovq,
J. Vasluiii
E ne-virstnic.
IACA
7182 A rupe cul-va Iacaoa.
Ea. DAMC II, p. 115.
Nu sunt tos! vInitori, car) sunit din corn.

Fumul s8. se duel bine (drept), dar hogeacul s fie 3i strimb.
Hogeacul las3 sit fie strtmb, fumul ä 68A drept.
dacoromanica.ro
IMBRA.CIMINTE, CASI 187
Ved1 Meinecd, Pulpand.

A. '1 ruga cu multi stiruinti.
IATAC
Ved1 Cap. XIX & XXI,
c. latee.
IBRI$IM
Vedl Ibrifin.
*A
7183 trage un ibrilim pe la nao.
DOBRE MARINESCU2 itit). C. Pirtni-
Ropt, .Argef. FR. DAME, II,
p. 1.17.
Vedl
1.° A aminti un lueru de departe i inteun mod sarcastic

20 A dojeni, a mustrà, a batjocori.
7184 A merge lueru ibrigim.

D. ZANNE, arh. c. Bolintin-din-
Vale, J. Bfov.
VedT Ciripie, Ibr4in, Strund.
Adici usor, fir& greutate.
1BRI$IN
Ibrifim.
7185 In trage un ibriqin pe la nao.

DREANGX, Amin& p. 94. S.
MIHXILESCU, Set. II, p. 73. E.
T. PATRICIt, inv. C. Smulti,J. Co-
- M LUPESCU. inv. c.
Brosceni, J. Suceava.
Acelar3 inteles ea la No. 7183.
(Die trage ate un ibrifin pe la nas despre fata popeli. CREANGX.
*A
7186 A merge luern ibriqin.
GR, A LEXANDRESCU, magistr.4
Putna.
dacoromanica.ro
Acelaq inteles ca la No. 7184.
IEE
7187 Supt pile de iee not*
Niel me ninge, niel me plena.
IORD. GOLESCU, Mas. II, p. 65.
Se çlice pentru ceï ce se ocrotesc dé darne (GoLEscu).

*A
7188 Se gitì ea ieea de stieri.
G. POBORAN, inst. J. Olt.
Ve4I Clime&

:14c,
7189 leea lati
CA se gatA,
Ieea 'ngusti
CA mal coati.
G. SIMULESCU, c. Mahelent., co-
mit. Zarand, Ungaria.
Adicá cu ieea latá se gatesce averea, Cu ieea ingustä averea

sine mai mult. Ne inclemnd prin urmare a trdi cu pástru.
7190 Ca o ile fArA
JORD GOLESCU, Mss. II, Assns.
p. 48.
Pentru un lucru care nu este gätit.
IESLE
Vec11 Boil,. Cal, Este,
*A
7191 L'a legat la lesle.
GOBRE MARINESCU, inv. C. Pirtru-
Rort, J. Arge.F.
Vegi Gard.
dacoromanica.ro
IGRA SIE
7192 A avé igrasie la cap.
A fi prost, timp, lute° d6ga.
I TE
Ve 41 lee.
ILIG
Velp Tigan.
A SE iMBRACA
Ved.! Copil, Cur, Des--
bracat, Cap. XXI, c. a se
Imbracer, Serbdt6re.
7193 CAnd imbricat cAnd despulat (despolat).

A. PANN, I, 1.). 134 IIINTEscu,
p. 77.
Despre cel sárac care acjI are si mane nu.
7194 Stall nié, ci nu '1 librad l tu I

GAV. ONISOR, pro f. c. &Had,
J. Tutora.
Gaud un altul itl bate copilul.
7195 Zena pani, se imbracd,
Afi supt v4elul la vaci.
V. SALA, dasc. C. Negri, comit.
Bihor, Ungaria.
WO a se Inalta.
Pentru cel lenes.
*6.
7196 A fi Imbricat pe dinauntru.
G. P. SALvtt, inv. C. Stnutti,
Covurlutil.
dacoromanica.ro
Se timbracei numati pe din-lättntru inttun-

tru).
A. PANN, Edit. 1889, p. 45; 1,
p. 156.HINTEsen, p. 77.
Ve41 Gol.
Se dice pentru eel betivI, carl din causa acestul vicift, se

pirtä mal mult gol, ne avand cu ce sä se imbrace.
7197 E Imbricat ca un nap
Din °Aide pan' la cap.
A. PANN, I, p. 133. HINTEsou,
p. 77.
Ve41 Gol.
E atat de sárae. Meat nu are nicl cu ce sa sè imbrace.

*A
7198 ImbrAcat pistol.
C. DANIILESCU, eles. Sc. Inst. C.
Scundu, J. Vdlcea.
Ve41 Gol.
Pentru ceI earl sunt maI mult gol.
IMBRÄCAMINTE
*A
7199 Imbriicilinintea nu face pe onl.
V. SALA, dasc. c. Dragdnesci,
Ve41 HMO.

IMBRÄCAT
Ve¡ll a se Imbre'lca,
Minte.
7200 Alacsiti
C lonEscu, inv. C. Nevésta, Ma-
c(donia.
1) /mbrAcate (gAtitA) 5i ne-sArntatA.
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE, (USX 491
Despre tineril care se gatesc pentru log,odni si remAn ne-

logodiff.
*A
7201 A 11 Imbricat domneace,
Si a tremurit Démne-pizesce.
T. BXLISEL, hit% C. Sterdnesci,
J. Velicea.
Se dice celor fudull earl se imbracá sublire pe un timp fri-

g,uros.
A IMBROBODI
*A
7202 L'a Imbrobodit femeIa.
P. ISPIRESCU, Leg. I, Edit.1872,
p. 175; Snóve, p. 33.H1NTEscu,
p. 58.G. POBORAN. *18t. J. Olt.
*A
A imbrobodi ea pe-o muere (muere).
A. PANN, Edit. 1889, p. 104; I,
p. 56; II, 97 & 125. HINTEsou,
p. 77.P. ISPIRESCU, Leg., p. 64.
DOBRE IVIARINESCU, inv. c. Pirvu-
Rapt, J. Argef.
Volt Femeie.
10 S6 dice, on itnthobodil, de acela care se peirtá pe placul

muIerei si nu vede de cAt cu oclii1 ei, ne-crepnd rèul ce
pote spune, allil, de dinsa
O véduvi Insä cind-va, dupA lege,
Cu a doua nuntA capul Féd slisl lege,
Ea atuncl dice cum a, si Inséri,
lar nu si mAriti pentru a doua érl.
cautA, 'n lume, bArbat s gisésci
Ea si fie mare, ce o vré si facA.
A. PANN.
20 A inselh.
gPe acestl bArbatl, mal adesé, II imbrobodeec femeile lor.DISPIRESCU.
dacoromanica.ro
a
7203 UmblA Imbrobodit.
1?onulnid Gluniet, I, P. 41.
gc.6.
7204 A Imbrobodit trZba.
E r. PATRICI6, ¿ni'. C. Smulfi,
J. Covurluitl.
A akin.% de nu duce lipsEi.
A IMPA.TUR.A._
7205 A o Impiturit.
FR. DAMA, II, p. 134.
A fugi.
A IMPUNGE
Vecp Muind.
A INC.A.LTÀ.
Vecp Bod, Vacd, Vitt!.
*A
7206 IncAltat cu ghetele de la botez.
C. DANIILESCU, ele'. Sc. inst. c.
Scundu, J. Yellcea.
Descult, sarac.
*
7207 A health bine pro cine-va.
GR. JIPESCU, Rate. Oras. p. 207.
G. POBORAN, invt. J. Olt.DOBRE
MARINESCU, 'inv. C. PirV14 ROM J.
Argef.--I. FURCI, ing. J. llfov
GAV . ONISOR, prof. C. Dobrovet,
J. Yasluitl. AVR. CORCEA, paroh,
c. Cofteii I, Banat.
40 A '1 in§elh, a '1 pune bine.
»Bine l'a mal Incallat."
20 A '1 bate.
dacoromanica.ro
IMBRICKAIINTE, cksI 193
*A
7208 Pini se IncaltA
S6rele se-Ina10.
A. BANN. Edit. 1889, p. 44; 1,
p. 1b5.HINTEscu, p. 178.--G.
(bawl, prof. in Junimea Birlad,
II, No. 36.V. SALA, inv. c. Vaf-
cml-Bartect, comit. Bihor, Unga-
ria.D. PoPovical, inv. c. Cuvin,
cornil. Arad
*A
Ionitä abia se 'ncalta'.
De la usci pan la pat,
Obielele t6te cad.
Pa'nä sórele se 'naltd.
ST. STOICESCU, preot, c. Bdld-
cdnca, J. Ilfon.
*A
Vlad panel sê 'nealtä
Sdrele se 'naltä :
Wad panä se 'ncinge
S6rele se frange ;
Vlad pan' se gatesce
Selrele sfintesee.
G. BA.NULESCU, Env. c. Pietrofila,
J. Dimbovita.
Vecil a se GM.
Despre cel lenes.
7209 A se TneAlth, en cine-va.

D-NA C. BALLY, c. Nicoresci, J.
ARBORE, ing. T.
lo A face o cunoscing ne-placuti si de care nu te potT de-

sbara.--J.
M'am inelltat Cu dInsa n strlingtate."
20 A 'I bate.J. Buzeu.
15
dacoromanica.ro
tNCINGÉTORE
Vegll Cap. XX1, e. In-
cinga6re.
A iNCOLTI
*
7210 A '1 tneoltl.
A Incurca pre cine-va, a 'I supera, a '1 strImtora ;ii, precum
¡lice francesul : mettre quelqu'un au pied du mur, l'acculer.
iNCU ETORE
Ve4I ChM.
IN EL
Vecp Deget, Pore.
*
7211 Sganit 31 neln on surveil' 1).
G. ZUCA, stud. c. Satnarina,
Macedonia.
Adica vorbi si fie, nu s6 pae.
*LI
7212 Tras ea prin inel.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 245&290.
AL. ODOBESCU, I, p. 132. Seat.
I, p. 10.
Se dice despre un facia 'nalt, subtirel.

Cine-ag cunoscut
Cine mi-an vNut
Mindru cTobAnel
Tras printeun inel?
FetiOra lul
Spuma lapteluT
Mustetiéra 10
Spicul grauluT.
Poes. Pop.
1) Sgiriell inelul Cu surcéua
dacoromanica.ro
IMBRICXMINTE. CASA. 195
A INFÄ$A
7213 ge aveam eä orb, m6ga lihóná, 'nag() v-easlu.1)
I. COYAN, prof c. lanina, Epir.
Se dice de cate orl pe lan,gi un bolnav, slab din fire, se bol-

navesce si se cilia, argue de dinsul, vre un altul de o consti-
tufie mal tare.
SNOVX
O sòeri näscù i ea un copil, la o virstä cam inaintati. Cu
drept euvint nora sa nu puté sä vada eu ochl bunl o ast-fel
de intimplare, cäci dinsa, care avusese treI copil, trebtfia- aeuma
si bitgrijésed de sciera sa lehusd, §i la asa virstá ! Cu tete
eestea, de voe de nevoe, a trebuit sd mérgd la garld ea sá spele
rufele murdare ale lehusei.
lnteacestea socrul se int6ree séra, acasa, bolnav. Care nu a
fost necasul tti mirarea bieteI nurorl cand, venind de la garli,
gäsesce la stanga vetrel pe tata socru vecdrandu-se i ceränd
de la ea, fel de fel de servicil pe langd cele ce trebula sá faca
sócrel i copilaiior s61. In supärarea i zipicéla el, dice atuncl :
pe aveam cei era mqa lihóná, 'nfc1§6 §-pasta.
A INGÄLA
7214 Al
G. POBORAN, inst. c. Slatina,
Olt.
Al °earl.
A INGRÄDI
Ve41 Cure Gura.
7215 DA nuele (nuIele) la eel earl legalese.
P. GIRBOVICEANU, pro f. J. Me-
hedin(r. AL. MARTINIAN, J. n-
rot). DOBRE MARINESCU, inv. c,
Pirvu-Rofu, J. Argef. C. TEO-
DORESCU, Mt% C. Lipova, J. Fa-
1) Nu era de ajuns cä aveam pe Mane lehusA, a Inapt ai mosnégul.
dacoromanica.ro
Da lernne la cel de ingradesce.

Mal .r P. BUDISTEANU, J. llfov.
Se çlice :
1° De 6meniI care 's1 fac de lucru pe lAngi aceI earl mun-
cese, cari sunt cea-ce francesul numesce : la mouche du coche.
2° Pentru acel pe earl 'I gdsim muncind la o trélä la care
si scie cA D,U sé pricep de fel.
«Are trébA ! slug& la dIrléga, ridicit nuele fi le dtt la cel care in-
grdeece. i.
A SE INGR.À.Di
7216 A se Ingridi Cu cine-va.
BARONZI. p. 46.
A dobAndi protectia cuI-va.
'Se IngrAdise Cu CupArescife. N. CosTIN.
A SE IINTOLI
*A
7217 S'a Intolat (sic) golanul.
M. STINCEANU, Mt% C. Pino, J.
Meheding
A dobandi ce-va la care nu se a.teptà.
A INVELI
7218 Cine te Inviilesce, acola te vi desvgesce.
IORD. GOLESCU, Mes. IL p. 83.
Se Oice pentru cel fitarnicl (GoLEscu).
INVELITÓRE
VecjI a ae Intinde.
7219 Di frfindzi di curcubeti, tendi nu se-adarA.1)
I. COYAN, prof. c. Perivoli, Epir
I) De frunzA de dovléc, Invelit6re nu s6 face.
dacoromanica.ro
IMBRICkMINTE, CASX 197
Cu minciunI nu se face tréba ; cu nimic, nu pop' face ceva.
IPINGEA
Vecll Drac, Lap, Pe-
fin, Sea, int, Vreme.
*A
7220 Dupti pléle, vine gl el cu ipingéna.
IoRD. GOLESCO, M88. II, p. 91.
P. ISPIRESCTJ, Rev. 1st. II, p. 165.
Rap J Argef.
Vecli Cdcfuld, Cdpeneag,
Manta.
Se dice pentru eel ce nu vin, la vreme, spre ajutor Gouscu).

7221 Se 'nvelesee en ipIngéoa
Si sti soarpinii en surcéea.
Pentru cel sgarcit si cumplit.
7222 Netegea
Fè ipingea.
Vec1.1
Adia cu pesin, si se dice cand slujbele se vind de &fa pd

banl (GoLEscu).
*A
ILIC
7223 A eilek pe coltu iglieului.
Olt.
1° A supera pe cine-va.
20 I 'I pune piedicl inteo afacere.
7224 Nu ine3 Web, pe coltul iqlionlul.

A. PANN, Edit. 1889, p. 157;
III, p. 127. H1NTEscu, p. 36.
DOBRE MARINESCU, inv. C. 1111144.
ROM, J. Argef.
dacoromanica.ro
Aceleatil intelesurY ca la No. 7223 sub formä de oprire.
ISLICAR
7225 IsHoar.
FR. DArtti, II, p 234.
Vecli Giubelitl.
Om cu idel rug,inite, din alte vecurI.
ISMENE
Ve41 a Bé, allugtt-
Cdmael, Grea, Cap.
XIX, C. Ismene, Némf,
Nevéstet.
*A
7226 Nu dal ei ismene pe callitor.
A. PANN, Edit. 1889, p. 154;
III, p. 124. I. ARBORE, ¿ny. J.
-- M. STINCEANU, inv. c.
Fina, J. Mehedinti.
Nu trimite ismene pe ccilgtor.
GR. POIENARIJ, ing Buz.
*A
Ai trimes, çi tu, ismene pe ceilëtor.
I. POBORAN, inst. J. Olt.I Po-
PESCO, Inc. c. Dobreni, J. Ilfov.
Gaud dal o 1nsärcinare unit% care nu maI are sperantä

o va Indeplini.
«Daca fact ceea ce spuT, e cufat a da ismene pe edlètor.
adic.: te plalescl far& dew si 'Ate.
7227 Ne Iasi cu ismenele deslegate.
TORD GOLESCU, M88. II, p. 47.
Adicä nu sed panä la sfirsit, ca sä svirsase,A óre-ce (GoLEscu).
7228 Cine mi-a nmplut ismenele !

A. PANN, I, p. 99.
Pentru cel nerod.
dacoromanica.ro
DIBRICILMINTE, CASA 199
*A
1220 Ulu de ismene.
AVR. CORCEA, paroh. c. Cofteisl,
Banat.
Iute, grabnic la närav.
*A
7230 Cu ismenele pe Wit.
Gol puva, särac.
LUFT
7231 A r6mitne tuft de . . .
L. $1tINEANU, Dist. p. 444.
Adica lipsit Cu totul de un lucru vi mal ales de parale.

tA rèmas fun de parade».
ALA
Vedl Mukre, a se Bads,
*.n.
7232 Te //el lit
Gaud a plonk,
Te veI unge
and a ninge.
GR. ALEXANDRESCU, »twist. J.
Putna.
Pentru cel murdarl vi ne-curatl.
*
7233 La-m6, man* 0 pe mine.
A. PANN, Edit. 1889, p. 104.
GR. ALEXANDRESCU, magistr. J.
Putna.
Lea-mg, mamá., si 236 mine.

Ved! Muter&
1° Se çlice pentru eel lenevI vi nevoIavl (GoLEscu).

2° Pentru cel .prostl vi nätärel.
dacoromanica.ro
PROVERBELE ROMiNILOR
200
7234 Li-me, mamá, ti p6 mine, ci all e timbliti.

A. PANN, II, p. 125.MNTEscu,
p. 102.
Acelq hieles ca la No. 7233.

7285 La-mil, mamá, ti pe mine
qi inò fi frames, ca tine.
A. PANN, 1, p. 103.
Acelq luteles ca la No. 7234.

*L.
7236 Un la-m5)
A. PANN, II, p. 97.-1. CREANGk,
Amint. p. 96.A. CANDREA, Bev.
Nola, VII, p. 296.
Micä un prost, un
daca gasesce vr'un l?-me mama,
Nu vede, n'aude si nu'l bagg. sérnä,
De plrere buni pe care 'ntilnesce,
Isi laudA. casa si se fericesce
A PANN, II, p. 97.
ASE LÀ.
Ve41 Buhd.
*L.
7237 Lumen, plere de Weal
Lelea pine si se lea.
C. TEODORESCU, inv. e. Lipova,
J,
Vecp a Be, a se Gda.

Cap. IX, c. Légein, a se
Peptená.
CAnd unul e necAjit i eel de fatä sunt resell.
LACAT
Veq.I Chete, Gurd, a
Vorbi.
dacoromanica.ro
IMBRACXALINTE, CAS4. 201
7238 Lacitul nu se pune la usi pentru hop, oi pen-

tru 6menil cinstitl.
DOBRE MARINESCU, MI% c. Pirvu-
ROVS, J. Argef.
Lacata este pentru órneni (cei) buni.

C. TEODORESCU, inv. c. 14°14,
J. Vasluitt G. P. SALviO, inv. e
Smulti, J. Coy utduitt
*A
Lacectile se tin pentru 6)nenii cinstiti, nu
pentru hoti.
C. C. MICLESCU, c. Miciescr, J.
Vasluitt
Se intréba cu infeleiul sea literal dar maï ales pentru in-

scrisurl earl nu légi cleat pe oinul cinstit.
Contre coignée serrure ne peut.
_Adages Franc. XVI Sigcle.
LACRA
Vedi Zestre.
LADA
Vecil Ban,Fdgetduiéld ,
Mole.
7239 Ce (e) pe anal, aceea si 'n

A. PANN, I, p. 165; 1II, p. 119.
P. Ispincscu, Rev 18t. 11, p. 146.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamoetea, J.
Dorohoitt
*A
Ce pe dinsul (noi), si in lucid.
A. PANN, II, p. 155. - GR. ALE-
XANDRESCU, tnagistr. J. Puttut
P. GZRBOVICEANU, prof. J. Mehe-
dinti.
dacoromanica.ro
Vecii Casa.
Se dice de eel earl in ltune, les bine imbricati, dar a-cask

nu ail nimic.
*A
7240 Cate pe &instil gi a-casä, ce'l In ladi '1 sträin.
G. P. SAL VAT, inv. c. Smulti,
Covurluitt
Acelafl mieles ca la No. 7239.
7241 Lada la mine II chela la tine.

RAW. GOLESCU, M88. II, p. 40.
LAURIAN Sc MAXIM, 1, p. 731.
GAY. ONIS, OR, prof. J. Tutova.
BOBRE MARINESCU, inv. C. Pirvu-
Rof u, J. Argef.
Se dice pentru eel ce se socotesc cä sunt sigurl fere nici o

pazä, I pentru eel ce 60 dafi puterea lor in mane altera
(GoLEscu).
*A
7242 Chela si lada In mRna luI.
D-NA CL. BALLY, C. Nicoresci.
J. Tecuciii
Totul stá in puterea lui.
7243 Atitta ('I) tot

qi lada 'n pod.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 711.
D-NA Ec. Z. c. BA'rlad, J. Tutova.
G. P. SALver, inv. c. Smulti, J.
CovurlutV .B. P. HX§ott, Etym.
Magn. p. 2037. D. CRUCEANU,
stud. c. Popeni, J. Tutova.
1° Gelid se isprävesce o trébe. J. Covurluiii.

20 Aratá cá s'a fecut putin lucru. J. Tutova.
3° Aratä putina insemnätate a une! persone.
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE, CASA 203
Se vede c. n.0 mil cine sunt si ce pot ea ?

D-ta ? estl D1 rtisvratescu; atdta tot fi lada 'n pod. V. ALE-
RANDAL
4° Gaud se da zestrea, se numèrä cu de-amérunfelul t6te lu-

crurile, la urmä se isprávesce cu : atetta 'I tot 0 lada 'n pod.
Acésta Ora i stä de Indemäná, sä o umple cu zestrea, 0 a-
poI in car cu patru
7244 A nu mal avé lade, on cine-va.

T. BILI§EL, kV. C. qteftluescr,
J. Vdtcea.
A fi certat cu dinsul, a nu me puté träl impreuni.
LAITX
Ved! Mire.
Vecp a Impleti, Cap.

III, c. Laud.
7245 Lima cea bunä prin spinl remilne.

E 1. PATRICIII, in V. C. Stnul(r
J. Covurluffi
Multe talente e perd prin bordee.

*A
7246 Undo '1 una
11 curge
E. I. PATRICIt, in& C. &twig',
J. Covurluit7.
Aratá paguba celul sárac, tot pe dinsul 11 lovesc téte relele
7247 Line 'n lânä, per In per.

GAY. ONI§OR, prof. e. DobroviC
Vaeluiii.
Când schimbam un lueru pentru altul care face tot atäta.
dacoromanica.ro
7248 Nu '0 pote purth 'Ana sa.

E. I. PATRICIO, inn C. &map',
J. Covurluiel.
Pen tru omul putred de bogat.

*A
7249 Face din MLA Jae, Ruh albi.
AVR. CORCEA, paroh. C. Cogeitl,
Banat.
Aratá dibàcia omului care e in stare sá facá lucrurl peste

putintä.
LANT
Ve4I Catenli.
*A
7250 Daca se rupe o verigA, tot lantul se desface.
HINTEscu, p. 200.I. G. MUN-
TEANU, p. 150 DOBRE MARINESCU
inv. c. Pirvu-Rofu, T. Argef.
CAnd o serie de lucrurl stall inteo Atrinsä si firésck leghtura

ast-fel cd, prin lipsa unela dintre ele, tot rostul lor dispare.
7251 A se tine lant.

Fära. Intrerupere.
(De and al venit tu pagubele se in lant.,IsPiREscu.
EXT URI
Ve41 &vole.
7252 Cine sO mestecA in lAturl '1 mAnAnci porcii.

AVR. CORCEA, paroh, C. Cofteia,
Banat.
Vec1.1 Thrite.
Aratá ea omul trebue sá fugd de societatea celor stricap gi

Cu purtare rea.
dacoromanica.ro
IMBRICXMINTE, CASX. 205
AV I T
7253 Par'el a supt la livitl.

P. GARBOVICEANU, prof. c. D6fgte,
J. Argef.
E f6rte slab.
N cik."
7254 §'a milneat lénea.

Vimr.INEscu, eles. Sc. Inet.
c. Pelesci, J. Dolj.
A inselat pre cine-va perdut cinstea.
LEGAN
Ve4T Copil, Cap. 11,
5. LégtIn.
7255 Ii Imburdat en légrinnl.

JUL. GROF§OREANU, Inv. C. Gaifa,
E scrintit la minte.
7256 Din légin.

vol Fa.
De copil mic, din pruncie.
Dès le berceau.
Prov. Prang.
LEIE
7257 A '1 turnà lesie pe
SOF. NADEJDE, Nuv. p. 20.
A '1 viri in grip, a '1 supèri.
dacoromanica.ro
LIPUDÄ.
7258 S'nu hil di 'Kai çi a1as cI6ra di lipudi as-

vara 1).
G. ZUCA, stud. c. Cusma, Al-
bania.
Ve4T Brîi, Calfavetti
Sá nu cauli priciná de cértá.
LOC
7259 Mod aveam locul, n'aveam mijlocul, acum
am mijlocul, 6m1 lipsesce locul.
IORD. GOLESCU, M,91t II, p. 34.
Aratá ne-potrivirea norocirfil ce nu vine la vreme (GoLEscu).
7260 Tu s'chetrile 1111-aglutä 2).

I. COYAN, prof. c. Beaux, Epir.
Aratä cât valorázi patria pentru fie-care.
7261 Mal fericit este cine-va cu strImt train In lo-

caqul stSt, de cit cu Vote desiitirile In ca-
sele Arable.
DIM. CANTEMIR, 1st. lerogl. p. 96.
NiccierY ca la casa omultd.
LUCRU
Ve41 Cap. X, c. Lucru.
SA nu fil din aceIa cart laal caltaveta (legAtura de la cIorapl) d title.

In locul mail (patria) gi peirile 'ml ajutl.
dacoromanica.ro
IMBRICIMINTE, CASE 207
LULEA
VecIT Amorezat, Dra-
goste , Malaid, Tutun,
Vorbd.
7262 N'ajunge niel o lull (pipii) de bigitt.

IULIO GROFSOREANU , inv. e.
Galga, comit. Arad, Ungaria.
Aratá cat de putin pretuesee un om, adicä niel at MOW,

ultima r6mäqitä a tutunulul dintr'o lulea. Se referi atit la ca-
litätile fisice &it §i la cele morale.
*L.
7263 Cant/ luleaua tli el eu ea In gurl.
H. D ENESCU, Inc. c. Zamostea,
J. Dorohcid. DOBRE MARINESCU,
Inc. c. Pirvu.Rogu, J. Argeg.
*A
Cu luliaua in gurd Si (el) cautà luliaua.
E. I. PATRICIO, inv. c. Smu10,
J. Covurluid.
*
Cu luleaoa in dinti, si 'si cautd luleaoa.
L BXNESCU, prof. J. Boman.
*A
Cauta lula, Si lula 'i in gura.
AVR. CORCEL, pezroh, C. Cogteid,
Banat, Ungaria.
*A
Nate catd luleaua, si el cu ea in gurd.
L POPESCU, Inc. c. Dobreni, J.
Nov.
Ve4I Nan.
4° Mud cine-va Intrebä de un lucru, ce e sub oehil s6I, dart

din nebAgare de semi, nu'l vede.
20 Despre omul prost.
dacoromanica.ro
208 PROV ERBELE ROMINILOR
7261 Tres. miele,

Trel dughene,
Capul plin de socotele.
I. PETRESCU, ing. C. Piteiti, J.
Argef.
*A
Trei lule in cinci dughene.
G. P. SALviil, inv. C. &miff, J.
Ene, Ene,
Cu trei dughenel
In una lulele,
In una tabac
una cdcat.
F. I. PATRICIÙ, inv. C. Smulff,
J. Comer luiit.
Pentru negustorul sarac, greù ca fulgu pe api.

7265 Trel lnlele In donò zambile.
p. 93.
Acelas luteles ca la No. 7264.
7266 tinlul s'aprinde barba, q-altul 'q-aprinde lu-

lelu.1)
ILIE GHICU, prof. C. Perivoli, Epir.
Ve 4I Ciubuc, a se Pieptena.
Unul suferä, altul petrece ; unul perde, altul cAstigä, c. 1.
*.L
7267 Niel luleaua nu'l arde.
GAY. ONISOR, prof. C. fchiopeni.
J. Falcitt
1) Thuile i se aprinde barba, si altul I§I aprinde luleaua.
dacoromanica.ro
Ve41 Sttrac.
Gaud ii merge unula tot réti.

7268 A elk cul-va cu luleaoa In nas.
A. BANN, III, p. 37.---HINTEscu,
p. 126.
A nesocoti, a dispretui pre cine-va.

Nu 'tT mal cautif 'n obraz,
Itt d cu luleaua nas.
PANN.
7269 Luleaua lul Dumnezeti.

G. P. SALVA ins C. Smulit, T.
Covurluitl.
Adica Aida cu vin.

*.L
7270 A se luk cu luleaoa.
E. L PATRICA OW. C. Smulit,
J. Covurluitl.
1'3 A 'til* MIà de interes.
2° A se trnbëtà.
7271 A se afunià, cu luleaua.

S. I. GROSSMANN, Diet. p. 28 &
48.FR. DA3d, I, p. 48; II, p.
29 2.L. AINEANU, Santa& p. 351 &
458.
S' a afurnat cu luleaua.

P. HX§o26, Etym. Magn. p.
460 & 462.A. PANN, I, p 111.
G. POBORAN, ¡Wit. C. Siatiria, J.
Olt.
1° I se 1mb6ta, a fi bét.
2° E negru i murdar, se dice mal ales despre figanl.
.De ce stint negri tiganil afumat cu luleaua,.Etym. Atagn.
46
dacoromanica.ro
210 . PROVERBELE ROMINILOR
T'ai-jé fait voir de joie une belle animée

Qui, souvent d'un repas sortant tout enfumée,
Fait mama A ses amant, trop faibles d'estomac,
Redouter ses baisers, plains d'ail et de tabac,
BoxLEAu, Satire X.
Dem Affen zum Eater trageni).

Prov. .Germ.
*A
7272 A furat luleaua Némtulul.
AL. ODOBESCU, III, p. 27.L.
'AINEANU, Semas. p. 458; Arch.
III, p. 200. P. ISPIRESCUL Une.
stat p. 30. BARONZI, p. 40.
G. JIPESCU, Blur. Oraf. p. 113.
GH. I. TOMESCU, mv. C. Broscari,
J. Mehedinti.E. I. PATRICIÚ, in!'.
c. Smulli, J. Covurluit1.-1. STÀ-
NESCU, stud. J. Argef.
A pupat luleaua Némtului.

ION GRIGORESCU, elev. Sc. Inst.
Ilfov.
A luat luleaua Nénitului,

H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea
J. Dorohoil. Em. POPESCU, inV.
c. Cloclinesci-Mlirgineni, Jalo-
mita.I. POPESCU, inv. c. Dobreni,
J. Ilfov.
Acelq Inteles ca la No. 7271.

7273 A furat luleaua Némtului, cu zale en tot.
P. ISPIRESCU, Unch. Sfelt. p. 103.
Acelaq Inteles ca la No. 7272 Cu mai mull& tirie.

*A
7274 A turtit luleaua Némtului.
G. EXNULESCU, inv. c. Pietrofita,
J. Dimbovi(a.
.1) A duce malmuta la mcdan.
dacoromanica.ro

SNOVX
Némful fiind odata covitTit de bèutina a vrut sa stea jos,
pe parnint ; dar, and s'a ardat, a uitat luleaoa sub el. Cind
s'a sculat Urdid, ca trezit a védut luleaua sparti.
7275 A ajuns la hiele.

P. GÁRBOVICEANU, prof. C. Déps,
J. Argef.
A säräcit cu totul.
7276 A se face Idea.

L. illiEANU, Arh. .19t. III, p.
200. DOBRE MARINESCU, inv. C.
Pirvu-.Ropt, J Argeft.
A fi. lulea.
E. I. PATRIGItT, inv. c. Smulfi,
J. Covitrluiil. G. POBORAN, itI8t.
c. Slatina, J. Olt.
'1° A se ameti, a nu scie ce face ; a se imbità ; a fi bét.

20 A fi amorezat.
Se dice are fumuri /cera] in creer, cu intelesul de a fi
bét ; de aci, printr'o succesiune naturalä de idel, e afumat, a-
fumat cu luleaua, fácut tuba.
in judeful Suceava se dice : a se luli Cu intelesul de a pe-
trece, a se chefui :
M'aq luli i n'am cu cine.
Poca. Pop.
*A
7277 A luleaua prin colme.
I. POPESCU, inv. c. Dobrenr,
Ilfov.
A'l terfell, a'l face de ris.
7278 A. '1 bate luleaua pe datorie.

V. Rimen, atud. T. Dimbovita.
A'l supérk cu vorbi multi saù ne-potriviti.
dacoromanica.ro
2L2 PROVERBELE ROMINILOR
LUMINA.
Veep Oboroc.
7279 Lumina la 'ntunerec mal mult luminésii.

Adicä cel inOtat intre eel prost1 (GoLEscu).

*.6.
7280 Drept ea lumina (coa dréptii.)
D. TiCHINDEAL, Fab , p. 44.
G. POBORAN, inst. e Slatina, J.
Olt.
Vecp Luminare.
Adicá förte drept.

*
7281 Aft aprins lumina.
GR ALEXANDRESCU, magistr. J.
Patna.
Ail priceput, all inteles.
LUMINARE
Vecp Bisericd, Bodice,
Botez, Cértd, Cap. 112,
c. Colac, pi, Geildvd,
Cap. XII, c. Luminary,
a Mari, Oboroc , Om,
Pdne, Sdrac.
*,L
7282 Luminarea o pe sfirsit.
Rap, J. Arge.F.
WO Candela.
Adica viéta i se curmä.

7283 Lumlnarea, dud él tal mucul, atund mal mult
luminézé.
LORD. GOLESCU, Mss. II. p. 41.
dacoromanica.ro
IMBRXCIMINTE, cAsX. 218
Adicá eel drepti dupa ce mor (GoLEscu).
7284 Aprinde luminarea inainte de a se face nóptea.

IDEM Calend. Rom. 1892.
A face un lucru inainte de vreme.
7285 A scrie pe lumInare.

M. CANIAN, ptsbl. J. /aft/.
Scrie pe luminare pentru ne-uitare.

A. PANN, III, p. 108. IIIN-
TESCU, p. 172.
*A
Scrie pe mucul
GAV. ONI§OR, prof. J. Tutova.
VecII No. 140.
Ultä. upr Indatoririle ce i se fac.
7286 LumInarea lu minézA casa, numal pe sine nu se

luminézA.
BARONZI, p. 51 IIINTEscu,
p. 94.
Despre eel earl, pentru altil sunt bunI, dar pentru el niel
de cum.
7287 E0 aprinde lumInarea d'amIndoë

IORD. GOLESCU, .21188. II, p. 15.
AdicA ëi rAsipesce averea, cam din terte pärtile (GoLEsau).

Acéstä. Oicere pare o traducere a cuvintulul frances :
la chandelle par les deux bouts.
*A
7288 Ori la unull ori la trel, tot o luminare arde.
A. PANN, III, p. 70.-11DITEsce,
e. Pirvu-Rop, J. Arm.
SA ne ferim de risipà.
dacoromanica.ro
214 PROVERBELE ROMÂNILOR
7289 LumInarea se aprinde pentru ceT ce ved, in pen-

tru cel orbI.
A. PANN, I, p, 150 HINTESCU,
p. 94.
Lumtinarea se aprinde pentru ce i ce va.

GR. ALEXANDRESCU, magiotr. J.
Pugna.
Se Oice celor earl nu ved, nu pricep ceea ce li se aräta saù

se petrece Imprejurul lor.
7290 Arde luminarea n6strä
§i facem socotela v6strä.
A. PANN, Edit., 1889, p. 93.
*A
Arde luminarea n6stra
Pentru socotéla v6strd.
A. 13/MN, III, p. 109.HINTEscu,
p. 94. POBRE MARINESCU, inv.
c. Pirvu-Bou, J. Arm. Dum-
TRESCU, p. 130.
Ardem lumtinarea neisträ ca sei facem so-

cotéla altuia.
EN. BILTENu, Lum. I, p. 86.
Ve c Setrac.
1° Pentru ceI earl ved de alp in loc se ingrijesce, mal in-

Uhl, de dinsiI.
2° Gaud Imprumuti pe alp, iff fad. sing,ur beleaoa, dd. tu
al de luat §i tot tu qtY cu grija.
Nous faisons les frais et vous avez les profits.
Prov. Franc.
*A
7291 'I-a snflat In lumlnare.
A. PANN, I, p. 167.IIINTEscu,
c. Pirvu-Rop, J. Arm.
dacoromanica.ro
ISIBRICAMINTE, CASI 215
Vecii Borf.
10 L'a r6mas, si-a batut joc de dinsul.

20 'I-a luat viéta.
7292 A land mucul

LAURIAN MAXIM, II, p. t96.-
FR. DADA, II, p. 294.E. I. Pi-
MGR", inv. c. Smulti, J. Covur-
luit1.AL. VAsnatr, inv. c. Iltit-
ruiti, J. Suceava.
))9-o nietncat luminarea cu festilet cu tot.

S. AIIHKILESCU, Seztltdrea, I, p.
218.G. P.SALvIll, inv. c. Smu10,
CovurluittGAV. ONISOR, prof.
c. Dobrovet, J. Vashail.
11 Muc.
40 S'a inselat r6ii, a pátit-o.J. Covarlui c& Suclava.

2° Nu mal are trecere la cine-va din causa releI sale pur-
tArl, perdut omenia.J. Vasluiü Covuriuï.
3° A fi in mare primejdie, a fi pierdut, a nu mal fi chip
de scApare.LAURIAN MAXIAI.- J. Vas
*A
7293 A mana lumInarea.
C. TEODORESCU, inv. 0. Lipova,
J. Traoluitt -GR. ALEXANDRESCU,
magistr. J. Putna.
*Z1
7294 A '1 mallet+, lumînarea.
DOME MARINESCU, itiC. C. Pit'.
vu-Rofu, J. Argef.
A '1 pricinui, a 'I don i m6rtea.
7295 TO, mum

J. Vasluiii.
sciut sA te folosescI de imprejurArT, tog aù luat cAte
ce-va lar tie nu r6mAne nimic.
dacoromanica.ro
*A
7296 A cAnth... Cu 'minare.
A. PANN, III, p. 23.HiNTEscu,
p. 66.GR. .TipEscu, Raur. Oraf.
p. 21.V ALEXANORI, Teatr. p.
451, 478, 7758c1174.GAV. ONIS.OR,
prof. c. Dobrovat, J. Yasluid.
A cauta Cu luminare
piva In amlc4ä mare.
ISPIRESCU, Leg. 1, 1872, p.
175.HINTEscu, p. 31.
*A
Umblet cu luminctre qiva la ameap.
IuL.GRor§oREANu, inv. C. Gaifa,
comit. Arad, 'Un paria.
Vec,11 Certd, Galdvd,
Pricind.
Adica cu tot dinadinsul, cu mare slrguintá..

4Stt va caute cine-va cu luminarea, nu v'ar putea gasi mal potri-
vitl.. Cand facem nunta P» - ALEXANDRI.
*A
7297 Are luminfirI la nas.
V. SALA, Dasc. c. Trapod-Bd-
rasa, comit. Bihor, Ungaria.
lo E Inca copil, e un mucos.
20 E prost.
*A
7298 M'Amar sä, '1 fi picat en luminarea.
1. CREANGX, Amint. p. 134.
OrI-ce al face, orI cat l'al pedepsi, orI ce ar fi Ola.

(Nu astImpara gura catre mal maril sal, mdcar sd fi picat cu
luminarea.»CREANGX.
7299 A fi ca luminarea.
IORD. GOLESCU, Mos. II, Asem.
p, 221.
dacoromanica.ro
IMBRICIMINTE, CASI. 217
A sta drept ca lumënarea.

AVR. CORCEA, paroh, c. Cofteitl,
Banat, Ungaria.
*6.
A sta ¡fi) drept ca luminarea.
A. PANN, II, p. 30. HINTEscu,
p. 94. P. ISPIRESCIL .Rev. Let.
III, p. 377; Leg. p. 3.I CREANGX.,
Pov. p. 271. FR. DAMA, II, p
294. GR. ALEXANDRESCU, ma-
gia& J. Putna.
Adid. drept.
gIntepenindull pickírele r6mase drept ca lutninarea». ISPIRESCU.
Droit comme un cierge.

Prov. Franc.
7300 Drept ea lunafinarea In sao.

LAURIAN & MAXIM, II, p. 196.
Vecp Funie.
Adieci. strimb.
MACTUCA.
V 01 Lernn, 6td, Pér,
Vacar.
*A
7301 Ca o milano& a lovit douii capite.
V. FORESCU, c. Dorna, J. Su-
crava.
Cu o vorbá a lovit In doI int3Y.
Faire d'une pierre deux coaps.

Prov. Franc,
*
7302 A &cut el poc en m'Afta) dar i eil 1E4 Cu bi-
chipa.
dacoromanica.ro
and unul, fricos, a fost bä.tut i sä laudá cá a dat si el In

adversar.
El d'apr6pe cu rnacTuca : fischea, pliqchea trag In nol ;
Nol d'departe cu bictusca : poca, poca Inteamíndol.
Când IndracitI eratt, el. totil,
Dar volnicl i nol cu totil
Sperantia, II, p. 92.
MA.NECA.
Ve4T Clin.
*6.
7303 Bune stint mnecele late dar nu ajunge prima.
GR. ALEXANDRESCU, tnagistr. J.
Putna.
*A
Bund e mdneca lungd
Dar petnza nu va s'ajungd
A. PANN, I, p. 161.HmTEscu,
p. 100. :DOBRE MARINESCU, inv.
c. Pirtm-Ropu, J. Argep.
1° Sá ne multumirn cu putin arid nu putem sä avem mal

mult.
2° Pentru cel cari vor sä se arete mal mult de cat sunt,
mal ales pentru säracul mandru.
11 ne suffit pas de vouloir, il faut encore pou-
voir.
Prov. Franc.
, I ,
7304 Ca ce nu pote maere en sir, maere en mareca.1)
FR. MIKLOSICH, RUM. tinter., I,
P. 7.
Pentru ceI lacom i hräpitor.
*A
7305 A o brtgit pe maned.
LATJRIAN & MAXIM, Glosar, p.
40. G. DEM. TEODORESCIJ, Poe&
Pop. p. 557. I. G. FUNDESCU,
Basme, p. 75.FR. DAME, III, p. 18,
1) Cea ce nu OW merge In sin, merge In milneel.
dacoromanica.ro
IMBRiCIMINTE, CASk 219
*A
A (cam) bdgaeo pe mcInecet.
P. ISPIRESCU, Rev. 18t., I, p.
227; Leg. 158, 203 & 260.LAII-
RIAN & MAXIM, II, p. 231, FR.
DAMA, I, p. 112. Em. POPESCU,
inv. C. Croctineeci-Marginenr, T. Ia-
lomita. P. GutauovmEANu, prof.
c. Pdcioitl, J. Muscel. -GAV. ONI-
SOR, prof. J. Tutova.
*A
A luaeo pe mdnecd.
E. I. PATRICIt inv. C. Srnulti,
J. Covurluit1.G AV. ONI§OR, prof.
c. Dobrovai, J. Vasluitl.
10 A se ruina.
2° A se speria ; a '1 trece sudorI de lucirte; a se teme.
3° A se supera.J. Covurbui i 2.
Ienieeril d'aucli a
Pe mantisa o belga
Sa crécla nu le venia,
Cand Tus-basa le clicea.
Poes. Pop.
Ne pas en mener large.

Prov. Franc.
*A
7306 A me manen (maneeile) cul-va.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 232;
Glosar, p. 413.GR. JIPESCU, O-
pine. 6 & 147.G. P. SALvitl Ny.
c. Smulti, J. Covurluiii.DOBRE
MARINESCU, inv. C. Pirrou-RofU, J.
Argef.
*A
A trage de mcinecd pe cine-va.
FR. DAMA, III, p. 18.GA.v. O-
NI§OR, prof. C. Dobrovit, J. Va-
eluit7.A. GOROVEI, J. Suciava.
dacoromanica.ro
I° A cere ére-ce Cu mare stäruinfá.

cMi-a tot rupt mdneca al de cuscru Mate, ca sI dail loesoru Ma,
dé le la nasu dumitale acolea.)Ga. JIPESCU, p. 147.
2° A merge des la cine-va, ; a '1 sup6ra cu desele mistre cer-
cetári.
41klu rupe winsene indnecile 0. 'I e tot cara pustie.,G. P. SALVIt.
3° and minte.
Mal trage de =Mend ca pré le spune 136clne.
*A
7307 TaetT maneca qi fugl.
MR. CORCEA, parch, c. Cofteill,
Banat.
Ved1
De 1.611 cautá sä te scapI jertfind ére-ce. Acéstä çlicere ne

reamintesce päfania bietuluI Iosif care §i-a läsat, nu numal
maneca, dar mantaua Intrég,ä. In manele nevesteI 11.11 Putiphar.
7308 A sterge nasul cu maneca.

LAURIAN St MAXIM, II, p. 231.
A fi r6ù crescut, mojic.
7309 A lovi In maned,.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 231
232.
10 A vol sä facä rèii far& ca sä isbutéscä.

2° A alurh, a spune lucrurl ne-potrivite.
7310 Pe sub maneca.

BARONZI, p. 44. M. C ANIAN
publ. J. lafi.
VedI Fat&
Pe ascuns ì, precum dice Francesul, en sous main.
7311 Cu maned largi.

I. CREANGX, Pop. p. 168.E. I.
PATRICItI, iriV. c. Smulti, J. Occur-
POBORAN, ¡Mt. C. Slatina,
J. Olt.
dacoromanica.ro
IMBRICLMINTE, cAsX 221
10 Bucuros, cu plicere, cu voe buna.

gPArintil feteT, and aud asta, sar de bucurie et le a picat un
a§a de bun si o dad ea maned largt.t I. CREANGX.
2° Cu ne-ribdare.
t Te astéptit cu maned largr.,
MANTA
*A
7312 Pentru un purice nu mi.oit puns eil mantaua
(cerga) pe foe.
E. I. PATRICIO, MU. C. Srnulti,
Covurluia.
Ve cll Purim.
4° Acelas Inteles ca la No. 2425.

20 Pentru eel marl call nu se priciná, niel odatd, pentru
interesul celor
*A
7313 PAO, a nu glisi mantaoa nu eram (oral) dator.
V. ALEXANDRI L. ROSETTI,
3198.G. P. SALvit, inv. e &map,
J. Covurlua C. NEGRUZZI, I. p.
249.
and creOnd cá am dat de un folos, ne alegem, pe ne-as-

teptate, Cu o supérare.
SNÒVX
Dol tovardsT mergdnd pe un drum, &irk o manta. Ne-putAnd s'o
Impartd ast-fel, o fAcurd plalesce si o luit unul, iar cel-alt gise a-
tuncl: 17a s dicrt tu, acuma rnie 1m1 datorescI atAtea parale, pentru
partea mea de manta! MM, cum vine asta? rdspunse cel
pan a nu gtivi mantaua ea nu eram dator I
*A
7314 Socotéla... hri§1.1 mantaua !
G. P. SALVIO, inv. C. Smulti, J.
Covurluia.
dacoromanica.ro
222 PROVERBELE ROSIINTLOR
PlAtesel datoria i lea-ll amanetul, saü cumpArAtura i leafl

marfa, s. C. 1.
SNÒVA.
Un ora slujise la mal multl stApAnT. CAnd i se Implinea timpul i i
sA face socotéla In loc sl mal priméscA ce-va, el II 1ua1 i halnele
ce mal avé. De acolo el prinsese minte. Aqa cAnd se mal duse la alt
stitpin, i cind acesta 11 socoti iarA§T, stApAnul n'apucg bine sA isprA-
véscA socotéla i el hrIstl mantaua, 0. pe fugg..
7315 Dapil piale manta.

HINTEscu, p. 148.
*A
Dupd plae
Manta de ae.
D-NA Z. JUVARA, C. Fedescr, J.
Tutova.
Manta dupei
G. I. MTJNTEANU, p. 60. HIN-
TESCU, p. 175.
Vecll Cachad, Capenég,

Ipingea, Tambar!,
Zarcula.
CAnd ne vine óre-ce dupd vreme si nu ne mal póte fi de

niel un fotos.
gSfat dupà faptA e manta dupti pl6Ie,.
*A
7316 A Osì mantaua ca cine-va.
I. CREANGX, Pov. p. 253; Com.
Liter., XI, p. 189. A. DE CIRAC,
H, p.186. -FR. DAME, III, P. 20.-
GR. A LEXANDFtESCU magistr. J.
Putna. G. P. SALver, kv. C.
Smulfl, J. Covurluig. G. POBO-
RAN, inst. J. Ole.
Si a ga'sit beleaua. Se Oice pentru omul nevinovat dar pe

care a cAdut napastea.
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE CASX 223
«Dar de and atT pus vol stkpanire pe mine. clise Geri% ? ApoT nu
m6 facetT din cal iragar cà vè" vefi gceì mantaua cu mine.»GREANGI.
Acéstä çlicere se trage din snelvä de la No. 7313.

7317 A pnne cul-va o aanta.
A. DE CIHAC, Etym. 11, p. 186.-
s. I. GROSSMANN, Dict. p. 40 & 60.
A '1 inplä..
*A
7318 Manta de vreme rea.
V. FORESCU, c. Folticent, J. Su-
crava.FR. DAmi, III, p. 21
1° A fi Intrebuinfat de nevoie, In lipsa altula mal bun.

2° A fi luat lute° trébk ea e6dà de topor.
«S'a slujit de el ca de o manta de vreme rea».
era luat manta de vreme rea».
7319 Manta.
D-NA S. DIXDEJDE, Nut% p. 117.
Acelal inteles ea la No. 7318.

»Nu ti-am spus, de la Inceput, cl te tine ea manta».
7320 A (s1) Int6rce mantaua dupre vint.

Vedl Chepeneag,
qublt, Umbrellt.
A se dà dupà vreinurl, a nu se Impotrivi.
MA.NUSIti.
Vecll Deepulat, Cap.,
VII, c. Minuet.
*A
7321 DespnlatnluI mrintql 11 lipsesce.
I. POPESCU, inv. C. Dobrent, J.
Ilfov.
Aceln Inteles ea la No. 5032.
dacoromanica.ro
224 PROVERBELE ROMINTLOR
7322 Par'eit 1 en It AMA In maul.

GAY. ONI§OR, prof. e. Dobrover,
Vacluitt
Umbla atia de incet ineg nu face niel o trébl.

7323 Mt mannqii sti asennsä sI cea mtg. urItä
Adicä subt zmerenie, ea subt mascä, eel mal &tunic (GoLEscu).
73231 De °it mäninit in inânii, inal bine briinzh

smiinttott.
GAY. ONI§OR, prof. C. Crtingu,
J. Tutova.
Se tu l mal bine la mâncare de cat la imbradminte.
7324 A aranch nannqa.

A. desfide pre cine-va, a te luA. la intreeere, la luptä. Cu

dinsul.
In evul-mediii eavaleril aruncaii mänua in semn de desfi-
dere : jeter le gand, autrement jeter le gage de la bataille
c'est proposer le combat et maintenir ce que l'on a proposé
véritable."Anc. coatumes p.1.
*El
7325 A ridiek infinnva.
A primi lupta.
MARAMA.
7326 A pnne mamma.
L. SXINEANtr, Arch. 1st. III, p.
202.FR. DAra, Ills P. 23.
A se mar-Hi.
dacoromanica.ro
IMBRICXMINTE, cAsiil 225
MASA
Ve41 Cap.VII,e. Mala.
MASALA
Ve41 Orb.
7327 D6. masalaua p6 un poponet

IORD. GOLESOU, M88. U, p. 23.
DA mal bun sä. lett mal prost (GoLcseu).
MASCA
*0
7328 A'ái ridick masca.
GR. ALEXANDRESCU, tnagictr. J.
Putna.
A apune pe sleafi, a se aféth precum qte, a se clà pe fag, etc.

Jeter (lever) le masque.
Prov. Franc.
MATASE
Ved! a Impleti, Rociare.
MATERIE
7329 DRA. gustul altora !A null alegl materia, niel
nevésta.
A. PANN, II, p. 1.51.HarTEseu,
p. 74.
Vecp Mulero, Panzd, Solio.
Clef gusturile nu se potrivesc.
MATURA
*.6.
7330 M'Aura nou6, mrsturi bine.
IULI6 GROF§OREANU, dan. B.
Condaf, comit. Arad, Ungaria.
DOBRE MARINESCU, inv. C. PirVW-
Rofu, T. Argel.
17
dacoromanica.ro
226 PROVERBELE ROMIN1LOR
tura noutt, mdlurtt frumos.

Ilinuscu, p. 102. G. L MUll
TEAM), p. 150. E. B. MAWR,
p. 59.
Metura nova metae bire1).

FR. MIICLOSICR, Bum. linter., I,
p. 13.
Lucru noti e maï bun, maI plAcut.

Neue Besen kehren wohl,
Biss das sie werden staubes voll.2)
Prov. Germ.
Granata nuova spazza ben la casa.

Prov. Ital.
Tout nouveau, tout beau.

Prov. Franc.
7331 MAtura nonil '1 bunk'.

Banat.
Aceln figeles ca la No. 7330.

*Z1
7332 Mitura naafi nu leek pral In urmit.
A. BAsoTX. prin V. FORESCU, c.
Folticeni, Suclava.
1° Acelaq inteles ca la No. 7731.
20 Dupà omul bun, cinstit, cu rinduléli si Cu socotéli nu
remâne judecall, ne-intelegerl, datoril i sfada. BAsom.
7333 Mature cea neat In cniii 8ö atIrni.

TORO. GOLESCU, 3188. II,p. 46.
Adici orl-ce lucru noii se cinstesce Ind mult (GoLEscu).
Mature note% rolbarl bine.

Miter) nol I/AWL% bine, pAnft s nmple de praL
dacoromanica.ro
IMBRXCX.MINTE, cAs41 227
*A
7331 Wawa yea() ajunge la grajd.
A. PAN, Edit. 1889, p. 96; II,
p 64.BARom, p.61.HINTEscu,
p. 102.G. I. MuNTEANu, p. 150..-
Rof u, J. Argef.
Ve41 Sitd.
Lucrul ne-trebuincios, ne-folositor se inlituri ca, de pilda,

slug% bétränä.
*A
7335 ql-a flout nand mituri.
V. DARIU, in Gazet. Tram; tv.
1898.
SI-a pferdut omenia, e un linge-talere.

*
7336 A vedé de e6da maturel.
M. CANIAN, public. J. Iaft.
AV vedé de trébk. Se Oice mai ales pen tru femeI, &Ind se

amestecä unde nu le ferbe 61a.
A MÄ.TURÀ.
Vecp Scard.
*:. ,
7337 Miture fie-care la up sa (1n1).
G I. MUNTEANU, p. 150.MN-
TESCII, p. 102. E. B. MAWR, p.
28. DOBRE MARINESCU, inv. c.
Pirvu- Rofu, J. Argef.
*A
Fie-care mclturcl, inteciii, tirtaintea partiti luï.
P. GIRBOVICEANU, prof. c. Schitu-
Galata J. Mused.
Pentru eel earl vorbesc pe altil de réfi, i nu se ulti la
din§il.
dacoromanica.ro
Chacan dolt balayer devant sa porte.

Fray. Franc.
Ieder fege vor seiner Thar.'"

Prov. Germ.
*A
7338 Null' miturA gnnoldi din naintea mod hi.
IUL. GBOFSOREANU, dam. C.
GaIga, comit. Arad, thwaria.
Nu lngrijesce de ale lul.
*A
7339 MiturA ea nata (pisica).
D-NA. Z. JTJVARA, C. Fedeeci, J.
Tutora.
*A
Sgrabeilei ca rnâa.
IUL. GROFSOREANU dasc. C.
Galga, comit. Arad, Ungaria.
Ve4T No. 2339.
Cänd cine-va e murdar, i in loc de a =Ali cum trebue,

41 ascunde numai murddriile.
*A
7339b A mittura.
Adia a goni, a lepècla.
MERSIC
7340 A dà, dupd mersic.
GR. I. ALEXANDRESCU, magistr.
c. Galas, Covurluili.
Ve4I Persic.
A ascunde un lucru ce apartine altuIa, a fura.

La monästire, saü la seminare, in trapeza adica In odaIa unde
se écle la masa, se allá Intr'un colt o ladä, care se umple cu
fáina de lemn ce provine din täerea lemnelor cu feresträti.
Farfuriele, pe care s'a dat mAncarea, nu se mal spalä, din
1) Fie-care ea mature Inaintea ue eale.
dacoromanica.ro
IMBRÄCIMINTE, CASI 229
causa greutatel 0 a num5rulul puin, ci se terg cu acea

fain& de lemn i apol se pun la masa. Lada In care se ph-
stréza rigliitura de lemn se numesce mersic. At= se In-
timplä cA acel din c,ä.'lugärI, sait seminaristl, carI fac cu rindul
serviciul de sters, sä. gäsésca pe talere r6malite de mancare
mal bune. AtuncI farfuria cu acest scump continut, In loe
a o deprta i apoI a o §terge, o dei dupé mersic, i In
a.ga mod bleat sa nu o zärésca economu; i dupä ce se isprävesce
masa, apoI scot §i el de dupl mersic bunitafile ascunse §i le xna-
nand.. Din acest obiceia s'a näscut 4idt6rea de mal sus.
7341 A O., meta oul-va.

GR. JIPESCII, Opine. p. 33.L.
AINEANU, Arh. ht. III, p. 207.
PR. DAME, III, p. 40.
Nu 1, det
A. PANN, III, p. 22.P. ISPIRESCU,
Leg. 20 & 255.
A 'I dà mana, a 'I conveni, a cutezà.

Dal pe unde IL scie
Nu ',I dti mefir sA mal vie.
A. PANN.
Ce sA facK ? O. se dud. acolo, nu 'I da raefii, cite nu scib. ca ce

dracovenie d fie.DISPIRESCU, Leg. p. 265.
Me0ile &aù un fel de Incaltäminte, de piele galbenä, peste

earl se purtail papuciI.
MESINÄ
Vecll BeFintl.
ME$TIN.A.
Ve4I Befintt.
MINTIÄ
*A
7342 Dar nu ml'o mufti" mintia.
AVR. CORCEL, paroh. c. Cofteitt,
Banat.
dacoromanica.ro
230 PROVERBELE noiviNmon
Aratä ne-pásarea de o grelalä ce a fácut-o sati are de gana

*A faca Ore-cine, ne-teméndu-se de pedépsa, precum ati sä se
teme preotii, carl yirta mintif orl reverenda. Cuvintul mintió
se pronuntá. §.1 mincie,
A solida mintia unid preot, Insemnéza a'l despopi, a 1. ca-
terisi, ceea ce se t'acá odini6ra., 'In Banat, sub ierarhia sirbdsca.,
prin scurtarea i taerea mintiel si a përulul, de catre episeopl.
MIROZNA
7343 A '1 curge din m'Ami numai mirozni,
D-NA. Z. JUVARA, C. Fedesci,
Tutova.
lo E vrednie, se pricepe la orl-ce.

20 Implinesce numaI fapte bune.
MODA
*A
7344 Ce porp, leleo, chelbea 'n capi
Dad, 'I moda, ce-am sá fac
J. Vasluiii. Ec. *ISMAN, inv. C.
Adam, J. Tutova.
Pentru cele care 'F.31 tot schirnbä por tul dupa. ustul
MOLE
Veoff Cap. V. c. _Me.
7345 Nu tot p6 m6le, ca ná, poli suferi e cele tare.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 110.
Adicä sé. te (Mal' l Cu cele mal préste, ca sa le poff suferl

la vreme (GoLEscu).
7346 A se avedit pe m6le qi la ctildurii.

FR. DAME, III, p. 58.
dacoromanica.ro
IMBRliaMINTE, CASI 231
A duce o viéli buni
7347 A nu 'I fi mile.

DIM. CANTEMIR, let. Ierogi.
CnEANGX, Pov. p. 126. FR.
DAMA, III, p. 58.
A nu '1 plAca, a i se intimpli ce-va displAcut.

cif are ad fie mile, cAnd neoid CREANGI.
MORA_
Vedl Adunare, a A-
ecultà, Eland, Femeie,
Gurti, Lipett, Mt-
Mirésit, Ne-feri-
cit, Rifnitd, Sac, a Scui-
Stomah, Surd, Vorbtl.
7348 §i méra sit arä, i q6reci1 sà sé risipéscé.

Lasa set arçlc1 (si) m6ra numa sórici sa

M67'et
A. PANN, III, p. 15.E. I. FA-
TRICIU,inv. c. Somali, J. Covur-
IoNEscu, Cart. Cit. II, p.
457.
*A
Arde móra dar si fdrecitse pretpädesc.
HINTEscu, p. 178,-P. ISPIRESCU,
Leg. I, 1872, p.171; Rev. lat. I. p.
232.FR. DAmk, III, p. 58.-- V.
SALA, inv. c. Bradet, comit. Bihor,
Ungaria.
Lasa sä an-jä Si móra,

Numai sórecii sei peril.
HiNTEscu, p. 6.
dacoromanica.ro
A ars m6ra, dar si f6recii dus dra-

cubit.
G. PopoRAN, inst. J. Olt.Em.
BALTEAKU, Lumin. I, p, 8.
A ars méra dar si sóreci dintr'insa.

Arda mtira, arda i 6recii.
L G. VALENTINEANU, p. 34.
A arde mdra ca sà arda (si) sdrecii.

BADONZI, p. 52. J. 0T016, teo-
log. c. Ac1líi, Ungaria.
Arda mdra, numai s6recii set nuira.

E. I. PATRICIt, ¡W. C. Smuyi, J.
Arda mára s sérecii.

GR ALEXANDRESM, magistr. J.
Putna.
A arde m6ra, cu s6recii cu tot.

FR. DAMA, IV, p. 79.
*A
Da' foc mdrei ca sà gonésca s6recii.
E. I. PATRICIU, fitv. C. Smulti,
Covurluiii.
Z-dédi foc a nujraei, s-ascapa di férigi 1).

PER. PAPAHAGI, Zveit. lahres,
p. 168.
Ve! Can.
1) De te foe ret5rel, si soaps de séred.
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE, CASI. 233
Se dice and ne primejduim, înui, viéta nósträ, nurnal

piará /31 ceI ewnplitY, ea sä scápam de superarY i neeasurY, ce
pAtimim de la eY, §I se tlice la desnadejduire (GoLeseu).
Se (jice, maY ales, pentru omul Yute §i manios, care cautá
sA facá red altula, chiar cu paguba
'De cum-va intri un drece In móre, se cade sä aprindem =Sra
ca gel scedem d'acolo ?, JIPESCU, .Reur. Oral?. p. 62.
lt vaut mieux laisser son enfant morveux que

de lui arracher le nez.
Prov Franc.
Der Raupeu wegen muss man dem Baum nicht

umhacken.1)
Prov. Germ.
*A
7349 Ca a& arda 16ricil, nu dà foc mora.
V. FORESCU, c. Foliiceni, J. Su-
Acela Inteles ea la No. 7318 sub formi de oprire.
7350 Pentru un 6rece nu pot sä &Al foc morel.

G. BXNULESCU, kv. c. Pietrofila,
J. Dimbovita.
Acelal l'aleles ea la No. 7349.

*A
7351 La in6rA (cine) cin s6 duce, sè umple clò
IORD. GOLESCU, 3188. II, p. 59.--
DOBRE MARINESCU, inv. c. Pirvu,
Rofu, Argef.
Cine umblcl prin mdret ese plin de Pina.

P ISPIRESCU, Rev.let.,11, p. 1b5.
FR. DAMA, II, p. 9.
1) Din causa omictilor nu trebue titlat copeen'.
dacoromanica.ro
234 PRO VERBEL E ROIL/IN( LOR
2
Carte maere en mora, se nepre§ae.1)
FR. MIKLOSICH, RUM. Unter., I,
p. 10.
Adica cine pe la eel pratI merge, se smereduesce de pros-

tia lor (GoLEscu). Intr'un mod mal general cine se aduná cu
ceI rél, devine ca dlnOI §i In orl-ce cas, i se dice si lul refl.
Chi va al molino, s'infarina.2)
Prov. Ital.
Quien anda entre la miel, algo se le pega.3)

Prov. Span.
Die in den _Nolen komt wordt light bestoven.4)

Prov. Germ.
7352 Trece ea pe langti o moirii pustie.
GAV. ONISOR, prof. C. Dobrovét,
J. Vasluia.
Färá sä se mal opréseá, fárä sä ma.Y. in re.
7353 M6ra nu macinfi pttnii, nu o ungl la fus.

IORO. GOLESCU, M.4.9. II, p. 45.
Adicd, fárá interes, nimenl ell ajutä (GoLcscu).
7354 Din cotro bate vintul sè indréptit aripele moril.

GAV. ONISOR, prof. C. Crelngu,
Tutova.
Vecil Manta.
Din cotro sunt folesele, puterea.
7355 Care nu va s'avdEt clopote nu s'dge la mórii.5)

V. DIAMANDV, prof. C. Me(ova,
Macedonia.
Care merge in mord, se umple de Mind.
Cine merge la mérd, se umple de Mind.
Cine umbld la mien, i se lipesce ce-va.
Cine intri in mdrii, se umple de prat.
Care nu vré aS audd. dopote nu se duce la mérd
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE, CASI 285
Daci vrel sä intri In gura lumil, nu te amestech. In afacerl, stat

de o parte.
7356 Care nu va s'avdä vardhchile, la méri s-nu

sluci.1)
C. CoYAN, prof. c. Btléea, Epir.
Acelas in-fetes ca la No. 7355.
7357 Plutim F,31 nol morile.
IORD. GOLESCU, lifse. II, p. 60.
Sé dice pentru eel prostï, cand se fälesc a fi td el óre-ce
(GoLEscu).
7358 Cine fuge dé la méri, sé Intérce flri

!ORD. GOLESCU, M88. II, p. 83.
Bop, Arge.F.
Adiel cine fuge de slujbä, rémâne &rd. nicI un fotos (GoLEscu).
Inteun mod mal general, cine fuge de mund, de bine, ajunge
WI, nu are cu e trAl.
7359 Pste ciailbaliche la mérii,?

Ca s-te duvl val ve41.2)
Cänd vel sâ nil un lucru, du-te singur i cercetézd.
7360 Ciindu nu éste vimtu, nu maglni méra.8)

V. DIAMANDY, prof. Me (ova Ma-
cedonia.
CAnd nu aï banï nu pop träl bine.
7361 Méra buná i chetri magina.
PER. PAPAIIAGI, Zweit. Mitres.
p. 168.
Mdra bunet macind ori-ce.

GAV. ONISOR, prof. c. Banca,
.T. 7utova.
Care nu vré s'audA iitirezul, la meorA sA an BE due&
Este malt de luau. (imbulzélII) la nuforA ?Daca te duel ve) vedé
and nu e vInt, nu macirl meas.
dacoromanica.ro
Pentru omul vrednic.
7362 CAnd gritiescl gt nu te-asculti pune 'n gand oil

estl la mira.
IORD. GOLESCU, 11198.11, p. 105.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist , L p. 457.
Vecil Adunare.
Pentru eh la mea. nu O p6te asculth d6 odorogitura rertelor

(GoLEscu).
*.6,
7363 A Indrugh ca la m6ett.
POBRE MARINESGU, Inc. J. Ar-
gef. FR. DAME, Il, 174. Poes.
Pop.
1° A vorbi de telte, qi bune ,si rele, verçll i uscate.

2° In copl moril se primesce qi bun §i rèti., oil q.i cine are
dreptul sd. -Orne. J. Arge§.
*A
7364 Vorbesce ca In méra.
PUtna.
40 Acelaq inteles ca la No. 7363.

20 Adica vorbere tare. Ve4I, No. 7362.
*
7365 Multe sbóre la m6rit s-dzic.1)
ILIE GIIICU, prof. c. Turia, Epir.
*
Sb6re multe la
'E Gincu,
m6ra'.2)L' prof. e, Abela &
~ea, Epir. I. COYAN, prof. c.
lanina, Epir.
*
Multi sb6re s'dzie la m6rd .3)
G. ZUCA, stud. c. Elbasan, Al-
bania.
Multe vorbe la mera stí clio.

Vorbe multe la móri.
8) Ca gi la No. 4.
dacoromanica.ro
IMBRICÄMINTE, CASI 237
\TOT Vcrbti.
1° C3.nd nu aI timp A asculfl pre cine-va qi el tot mg vré

sä te fie de vorba.
2° Acelafl infeles ea la No. 7363.
Qui veut ouir des nouvelles,

Au four et au moulin on en dit de belles.
GABR. MEUNIER, XVI &Me.
7366 Hodorog, trono, vorba Indati

Ca m6ra cind e stricati.
A. PANN, I, p. 23.
Hodorog, tronc, ca o r6tet,

De la o m6rei stricatei .
A. PANN, I, p. 9. limpscu,
p. 75.
*A
Hodorogesce ca o m6rei stricatei .
G. P. SALVII7T, inv. c.8multr, J.
Covurluitl.
*A
Hodoronc, tronc, ca m6ra ne-ferecatei.
CALAN IORDACHE, dud. J. Argef.
*A
Ca o nu5rä ne-ferecatä .
G. TOMESCU, inv. c. Bravearr, J.
Mehedinti.
*A
Ii merge gura ca o rn6rei hodorogitd.
C. TEODORESCU, itiV. O. Lipova,
J. raeluitl.
Pentru flecariT, earl vorbesc mult, dar fdrS. mies.
dacoromanica.ro
Brairies de moulin.
Dit de 'Apostate XLII Sacie.
Persanif çlic, Cu acelas inteles : aud sgomotut ?mire, dar nu

véd
7367 Par' cumb1A méra l'Ara grAnnte.

AL. VASILIU, inv. C. Marina, J.
Suciava.
7368 M6ra and stii, atund sA sfArtimA.

AdicA tréba calad stä din lucrare, si sänätatea cand stä omul
din miscare (GoLEscu).
7369 Morile eánd plutese

DA eoriibil s'O socotese.
IORD. GOLESCU, M88. II, Asem.
p. 140.
Pentru ceT prosti cAnd se fálesc.

*A
7370 Astringe ea gAina la inérA.
AVR. CORCEA, paroh, c. Cogen;
Banat.
Adica resfirA, resipesce.

Cuvintul astringe se intrebuintéza aci inteun mod ironic.
Gaina la mera are berbe multe. Când dé de o grämadd ricáe,
pi ast-fel resfiré si imprästie in tete pärtile.
7371 Tino rindul ea la mArg.

A. PANN, I, p. 15.DOBRE 111A-
IUNESCU, inv. c. Pirvu-Rofa, J.
Arpe.
dacoromanica.ro
IMBRXCklitINTE, cAsk 239
*A
Pe rind ca la ?MM.
I. CREANGX, Amint. p. 52.
Colum. Trainn, 1882, p. 87.GAVc
ONI§OR, J. Tutova.G. P. SkLvds,
inv. e. Smulfi, J. Covurltiii1.N.
MACHEDON, stud. C. Nicoreect, J.
Tecucit1.-7I. POPESCU, itiro. C. Do-
breni, J. llfov.
Unul dup(. altul ; fie-care la rindul s65..
Nimenea nu pede fi scutit de a astepth rindul la mór5., ci
acel care a turnat In cos este urmat de acel care a venit dupi
dinsul.
Primus veniens, prima molet.1)

Prov. Lat.
Le premier venu engrène.

Prov. Franc.
Chi primo arriva al molin, primo macina.2)

Prov. Ital.
Wer zuerst in die Male kommt, mahlt zuerst.8)

Prov. Germ.
First come, first served.4)

Prov. Engl.
*A
7372 Mull macinii la m6rii.
I. CRE4NGX, PGV. p. 248. Do-
B NIARINESCU, inv. C. Pirvu-Rofu,
J. Argef.
1° Acelas inf des ca la No. 7371.

20 Unu se folosesce.
Gel d'intaiti care vine, cel d'intaiti macinii.

Cine Intliti ajnnge la m6r4, cel d'IntAin mining..
8) Cine IMAM vine la inári, !atilt macini.
4) Inteiti venit, IntItiti elujit.
dacoromanica.ro
*6.
7373 La rea m6ri am dejugat.
LORD. GOLESCU, Moe. II, p. 39.
ION GHICA, Saris., XVIII, p. 20.
GAV. ONI§OR; Junimea, II, No.
DOBRE MARINESCU, Mr. C.
Pirvu Bop, J. Argel.
La rea /WM a desjugat.
GR. ALEXANDRESCII, magiatr. J
Putna.
La rea m6rcl a dejugat.

Vointd, XII, No. 3348.
Se dice and nu nemerim wade se cuvine (GoLEscu); 0 mal

ales and un servitor nemeresce reil la un st5.pan.
7374 Par'ci '1 flout la m6rä.

AVR. CORCEA, paroh. c. Cofteia,
Banat.
Se dice despre unul care vorbesce multe 0 tare.
7375 Al umblà, gura

M. DAMAN, public. .7. kW.
Acelq Infeles ca la No. 7366 & 7374.

Cost un moulin à paroles.
Prov. Franc
7376 Las, ei o sä tragi la móri.

Junimea, III, No. 15..
O sä aiM odat5. nevoe de mine.
7377 Triout pi tu pfunea di m611.1)

D. A. MILESCU, stud. c. Gopescl,
Macedonia.
1) Treent prin tifar ea mórel.
dacoromanica.ro
ISIBRICIMINTE, CASI 241
Care a pAtit i scie multe.

Tifunia este o scAnduri gauritä care se *OA in punctul
unde apa vine pe cupele rofiL
7378 Mid va veni apa la mi5rtt.
IORD. GOLESCU, .3188. II, p. 34.
Fa. DAmE, III, p. 68.
venì apa la m6ret.

G. I. MUNTEANU, p. 73. V.
ALEXA.NDRI, Teatr., p. 284.GA.V.
ONI§OR, prof. J. Tutova.ST. Tu-
TESCU, stud. c. Catanele, J. Olt.
'I-a venit apet la mora.

A. PANN, II, p. 68.HINTESCU,
p. 5. L loNEscu, III, p. 169.
A. MARINESCU, inv. j Argef.
S. PL. MARIAN, Trad., p. 186.
preot C. BUNGETrANU, inv. C. Co-
sovirt, J. MehedintI.E.
CIII, inv. c. Smultr,
V. FouEscu, J. Sucrava.
10 Adici vremea fies-chruIa (GoLEscu).

2° Stá maI bine, a ajuns si el maI mare, a dobAndit un a-
jutor, 'I-a venit bine Inteo afacere.
Faire venir l'eau au moulin.
Prov. Franc.
7379 MI-a veil). (qi mie) apa la m6ri.

V. ALEXANDRI Sc L. ROSETTI,
Mss.A. Gouove, J. Suceava.
GAV. ONI§OR, prof. c. Dobrov4, .7,
Vasluia.
Vine apei si pe mira mea.

JUL. GROF§OREANU, inv. C. Galla,
COMit, Arad.V. BRA.TU, stud. vo-
mit. Alba Inferidrti, Transilvania.
18
dacoromanica.ro
Va (o) veni apa çi la mdra mea.

D-NA E. B. MAWR, p. 83.HIN-
TESCU, p. 5,
*A
Va ven i apa Si, TO indra mea (n6strd).
V. SALA, inv. c. Verzar, comit.
Bihor, Ungaria. -- D. Popovicer,
inv. c. Cuvin, comit. Arad, Un-
garia.
Arati. speranfa cA vom fi, i noI, odatä bine, i un fel de

ameninfare pentru acel earl' nu ne ÏéÙ In sérnti, creyndu-ne
mieL
11 peut y avoir un retour du math?,

Prov. Franc.
Es ist noch nicht aller Tage Abend.

Prov. Germ.
7380 it luà (talk) cui-va apa de la merti.

LAURIAN & MAXIM, II, p, 188.--
FR. DAME, p. 78; III, p. 58.
*A
'I-a luat apa de la móra.
IORD. GOLESCU, Mis., II, p. 6.
P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p. 179.
S MIHXILESCU, rFezdt., II, p. 73.
HINTEscu, p. 5. FR. DAME, II,
p. 290.M LUPESCU. inc. C. Bros.
coil, J. Suciava.V. SALA, inv. C.
Vapoli-Bdresci, cornil. Bihor,
gana. V. BRATU, stud. coma.
Alba-Inferiòrti, Transilvania.
*A
luat apa.
GAV. ONI§OR, prof. J. Tutova.
C. TEODORESCU, inv. C. Lipova, J.
Vasluitt
dacoromanica.ro
IMBRKCIMINTE, CASk 243
1° Adicd. 'I-a luat tótá nädejdea, WM. puterea (GoLEscu).

2° 'L a intrecut in trébi. J. Suctiava.
'L a räpus eu vorba. $ezeitérea.
4° Nu mai are mij16ce de traiii.
Rompre l'eau d, quelqu'un.

Prov. Franc.
7381 'I-a luat apa, a stktut m6ra.

IORD. GOLESCU, p. 5.
luat apséra,
A sta tut m6ra.
A. PANN, I, p. 134.HINTEseu,
p. 5.FR. DAMg, I, p. 83.
1° InsemnézA c,ä, and lipsesce stApanul ease, ca cAnd ar
lipsi sufletul easel (Go',Esau).
20 'I-aI luat nädejdea, puterea, nu mal pretuesce nimic.
7382 Par'eN '1-am (a) Met apa de la m6rft.

A. PANN, III, p. 13.S. I. GROS-
MANN, Diet. p. 23. HINTESCU,
p. 5.FR. Damt, IV, p. 138.
*A
Pcir'ed i-a oprit apa de la m6ret.
IUL. VULCXNESCU, stud. c. Pe-
lead, J Dolj.
*A
Par'eä luat apa de la WM.
E. I. PATRICIO, inv. c.
J. Covurluid.
Gänd unul stä supärat, posac, abätut,
7383 Mani apa la nOra lui.

AVR. CORCEA, paroh, C. Corteia,
Banat.
dacoromanica.ro
244 PROVERBELE R0MX1,11L0R
Cathi-un apa trdt mórcl 'lu tradzi 1).

PER. PAPAHAGI, Zweit. lahree,
p. 160.
A trage tAite folósele pentru sine.
Chacun tire l'eau lc son moulin.

Prov. Franc.
Ognuno tira l'acqua al suo molino 2).

Prov. Ital.
Es denkt jeder an seinen Sack 3).

Prov. Germ.
Every miller draws the water to his own mil/ 4).

Prov. Engl.
7381 Turne ea mera Mat api.

I. POPESCU, Inc. c. Dobreni, J.
Adica tace din gull.
7385 11 umbli1 mera.

Ii inerg treburile bine, face parale. 1/41 No. 7402.
Lucrézit í pune de-o parte cad intr'alt chip, nu 'ti umbld mdra».
7386 S'a pornit mere.

V ALEXANDRL Teatr. p. 241.
Gaud un &car incepe a sporov&i.
TM (fe-care) spit dire mews. lui trage.

Fle-eare trage apa la m6ra
Glindeace fe-care la Emu lul.
Fie-care morar trago apa la m6ra
dacoromanica.ro
.11IBRXCIMINTE, CASX 245
7387 S'a dus de la móra la equip.

POPA, inst. c. Sinaia,
Prahova.
*A
E om purtat de la móret la 'limit&
I. PATRICItr, inv. c. &miff,
J. Covurluit7.
Ve41 Vatra.
Se dice, In derIdere, celuI care se pretinde NI a umblat mult

prin lume.
7388 A II dus si la m6ri ái la rlánita

E. I. PATRICIÚ, MC. C. &mkt,
J. Covurluiii.
Scie si a pätit multe.

*A
7389 A fost o data la m6ra qi de donti orl la riá-
nitit.
A. PANN, Edit. 1889, p. 172,
III, p. 154.P. ISPIRESCU, Snéve,
p. 103.G. POBORAN, ins. J. Olt.
DOBRE MARINESCU, inv. J. Argef.
Pentru cel carI se laudA cä aú vedut i sciü multe, ci tot

prostl att remas.
7390 Asta moq Ion o scie
Pe el si '1 chemiim sä vie ;
C'a fost °data la moil.
In tirg de done orI.
A. PANN, II, p. 15.Gaz. Sa-
tén. Dec. 1897.
Acelas mieles ca la No. 7389.

7391 A fost pin la =Sri!
T. SPERANTIX, H, p 35.
Acelas Infeles ca la No. 7390.
dacoromanica.ro
246 PRO VERBELE ROM iNILOR
SA ne spue dInsul ce e
C. &Sr Deditt-I om, bre den%
Om ce scie multe, frate,
CAcl a fost pein # le móret.
T. SPERANTIL
7392 Dé la merk la eqniti.

10RD GrOLESCU , M88. H, p. 93;
Asen. p. 197.-1. G.VALENTINEANU,
p. 32.
*A
Ajunge de la m6ret la risnitä.
p. 105.P. ISPIRESCU, Rev, 1st.,
I, p. 226 FlinEsco, p. 410.S.
1. GROSSMANN, Diet. p. 157. Se-
mita. Buc. Cl VII prin P. GXaso-
vicEmew,prof..DOBREMARINESCU,
inv. c. Pirvu-Rofzu, J. Argel?.
A se duce (nerge) de la nuírt la rijnitä.

G. DBM. THEODORESCU, Cereet.,
p. 80. I. ANTONESCU, stud. c.
Velletle, J. Argel.
*A
A duce de la m6ret la rijnitä.
GAV. ONI§OR, prof. c. Dobrovq,
J. T'agua
Adice de la cele maI marI la cele mal miel* (GoLEscu).
Din bine In red; din reil In mal retí.
7393 A. dejugh de la mere', la facial.

GR. JIPESCU, Opine. p, 85.
Acolas inteles ca la No. 7392.
4Se, nu te trezescl ed. dal din lac In pu t si ca, de sil, dqugi di la

nuSrli la fdentl».hvEscu.
dacoromanica.ro
IMBRICX.MINTE, CASX. 247
7394 A ajnnge de la méri la moriqa.

G. L GROSSMANN, Diet. p. 157.
Acelaq Infeles ca la No. 7393.

*A
7395 A '1 trimite de la móri la ripiV6.
G. POBORAN, ¡Mt. J. Olt.
*A
A'l pert& de la mdret la rijnitd.
navu, stud. c. beset, J. Tu.
tova.
Vegi Ana.
Te duce cu vorba, te trimite de la unul la altul, dar de dat

nu 11 dA.
'7396 A'l face o mórtt de lint.

S. FL. MARIAN, Trad. p. 18.
AVi bate joc de cine-va.

*A
7397 A se intórce ca m6ra In Alit.
Din. TICHINDEAL, Fab. p. 184.
DOBRE MARINESCU, MO. c. Firm-
Rom, J Arge.y.
*A
Ca mcíra in vint.
GH. I. TOMESCU, inv. o. 13ros-
cari, J. Mehedinti.
Vecp Cocof-de-Vint.
muti pärerile dupá imprejurArl; a umblà de colo-colo

Tara.' niel un rost.
C'est une girouette.

Prov. Franc.
dacoromanica.ro
248 PROVERBELE ROMXNILOR
*A
7398 Mérh stricati.
V. ALEXANDRI, Teatr, , p. 506
& 1043, S. MItiIILESCU, *Feat.
II, p. 47. I. BINEscu, prof. J.
Roman.FR. DAMA, III, p. 58.
E. I. PATRICIt inv. e. Smulti J.
Covurluiii.
*A
1116rei hodorogitei .
I. CREANGX, Pov. p. 252.- D-NA
S. NXDEJDE, Nuv. p. 159. A.
GoRovEI, J. Sucrava. Em. Po-
PEsou, Inc. c. Ciocanesci-Margi-
nenr, J. Ialornita. $ezdtdrea H,
p. 47. E. I. PATRICIÙ, Inc. C.
Smulli, J. Covurluill. GAY. 0-
NI.SOR, prof. C. DObrOVII,J T. Vasluiii.
*A,
A fi m6ret spartei.
*
Mimi. ne-ferecatd.
*
Sburasce ca m6ra spartet.
D. DAN, stud. c. Nevésta, Ma-
cedonia.
*A
II umblei gura ca móra cea stricatä.
D. PoPovicurT, Inc. c. Cuvin, co-
»sit. Arad, Ungaria.
Om vorbAret 0 &ear.
*. ,
7399 Are de na6rä.
P. ISPIRESCU, .Rev. Ist., I, p.
232. FR. DAmb, III, p. 58 D.
Popovimil, Inc. Cuvin, comit.
c.
Arad, Ungaria.G. POBORAN, ¡Mt.
J. Olt.
dacoromanica.ro
IMBRXclatrNTE, CAA 249
Are de nuirei
Nu'i e fried sei mórä.
A. PANN, III, p. 105. HIN-
TESCU, p. 62.
E de WT.&
L CREANGX, POV. p. 155.
VedI a se Insurcl.
Are cu ce tr5.1; e bog,at.

Tu cre41 cif numal ap se tine femeea; vorba ceea : cAnd sl 'n-
OM ?MI de mom». CREANGX.
7400 N'are de márä.

E sarac.
*.L
7401 S'a isprivit de m6rri.
TESCU, p. 110.D0BRE MARINESCU,
inv. c. Pirvu-Rofu, J Argef.
A. sä.rä'cit, din bogat i cheltuitor a rémas cu dracu 'n punga.
7402 'I-a stat m6ra.

Nu'l mal merge bine, nu mal are fol6se. Ve(ilI No. 7385.
7403 A da la m6rit.
S. L GROSSMANN, Die t. Germ.
p. 28 & 48.
A IA vin, a se imb6th.
*CI
7401 A se bate ea morI de Vint.
LAURIAN Sr MAXIM, 1, p. 129.
Adicá Cu protivnicl sag greuatl Inchipuite.
dacoromanica.ro
Se battre contre les moulins ci vent.

Prom Franc.
MORISCA
VedT Mdrit.
MORMINT
Vegt Babd, Cer, Fl&e,
Gurd, Orb, Vrerme.
7405 Nu plandz1 pi mormintul altulul.
D. DAN, stud. c. Nevésta, Ma-
cedonia. META. CONSTANTIN, C.
Molowifte, Macedonia.
Pästrézá-11 lacrimele pentru nenorocirile tale.
*A
7406 A fi secret ca mormintul.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACON, inn.
c. .Ftiubienil, J. Dorohoia.
A sine bine o talnä.
7407 A Vigil, pro cine-va hr mormint.

A'l suOrà rat, amäri viéta.
4.57-a btigat copila de vie in mortnint,.
Despre un párinte care 0-a märitat fata cu unul care nul

pliceä.
*P
7408 A fi ca un mormInt Windt.
A nu pretui nimic.
aseménatt mormintelor celor vdruite.
MATE!, p. 23, 27; Luc. 11, 44.
MOSOR
*.L
7409 Sit traiti prima vi silrutii cu mosorul.
G. P. SALvit, inv. C. &nag,
dacoromanica.ro
IMBRICIMINTE, CASX 251
Urare hazlie pentru viéti lungi.

Si scie ci bètrinilor, dupa ce le cad dinfil, li se duc buzele
1n5untru, qi li se int6rce barba ca un cirmoj de sanie, ceea
ce II face si nu se p6ti säruti.
MUC
VecIT Emma°, Lumi-
tiara.
7410 Mi-a ajuns meanl la deget.
Conv. Liter. apud. DAME, III, p.
70.
*
'I-o ajuns mucu la virtu degetului.
GAY. ONI§OR, prof. o. Dobrovq,
J. Vaeluitl.
Cdnd it vine mucul la deget.

S. FL. MARIAN, Tradit. p. 122k
303.
1° A nu mal puté ribdi.

20 A fi la dia, la mare strimt6re, in primejdie.
(Se luptari el voinicesce, adici cum sciatt el sit se lupte, and 11
ajunge mucul la eleget»,MARIAN.
*
7411 A mallet], mueul.
ALFRED JUVABA, o. &Wad, J.
Tutova.
V e41 Luminare.
'1° S'a inplat 1.65, a pifit'o.

2° Si-a perdut omenia, nu mal are trecere la nimenY.
MUR
Vecli Zid.
MUNDIR
Velli Perhir.
dacoromanica.ro
MU AMA
*
7412 A face (pine, trage), herd ninvama.
L. $1*INEANU, Arh. ht. III, p.
212.
A acopen i lucrul, a '1 ascunde, a nu '1 sod-Le la luminä, a

'1 cocolosi.
*
7413 A r6inftné lucrul muqama.
A remAne lucrul curat.
NÄ.DRAGri
Vecil Gizmo., Nerd8td.
7414 N'are pe sine (el) nitdragi

§i Iqi eumpérii desagl.
A. PANN, I, p. 161. IIINTEscu,
p. 117.
Despre säracul mândru.

7415 Catl v6d en nadragl
Totl 6m1 want drag'.
IORD GOLESCU, M88. II, p. 37.
*6.
Cati, cu neidragl
Tog iti, sunt dragi.
A. PANN, Edit. 1889, p. 105.
GR. ALExANDREscuonagist. j. Put-
na. DOBRE MARINESCU, inv. C.
Pirvu-Rofu, J. Argef.
Pe ccip, ii vep cu na"dragi,

Teti IV, sunt frumasi si dragti.
A. PANN, II, p. 109.Iluipscu,
p. 117.
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE, oksX 253
OK cdfi cu netdragi
Top, ii sunt eti dragi.
P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p.
179.-11DITEscu, p. 117.
Se dice pentru muIerile cele ne-sä4i6se, tli desfrinate (GoLEscu).
*A
7416 'I-a scuturat nidragil de prav.
IUL. GROF§OREANU, dasc. c. Gai-
Ve d1 Cojoc.
Adicä l'a bätut.
NE-M.A.TURAT
vecp Casa.
NE-SPALAT
Veql Gat, a Manca,
*L.
7417 A fi un ne-spitlat.
I. CREANGX, Poo. p. 248.GR.
J11'ESCU, Blur. Graf., p. 175.GR.
ALEXANDRESCU, magistr. J. Putna.
Un om de rind, un mojic.
*,L
7418 E un ne-spitlat la gull.
IULIt1 GRMOREANU, Inc. c. Gai-
Vorbesce prostil.
NE-TUNS
7419 Mal bine cu capul ne-tuns de cat cu el Mat.
BArtoNzi, p. 62 & 67.HINTEscu,
p. 27.
dacoromanica.ro
254 PROVERB E LE ROMÁNILOR
Acelag Inteles ea la No. 7350.
It vaut mieux laisser son enfant morveux que

de lui arracher le nez.
Pros, Franc.
NOJITA
7420 Cat t1-a/ legit nojitele.
DE LA VRANCEA, Sultdnica.
Inteo
NU IA
Ve cli a Ingritdi.
*6.
7421 A plea pe nula.
G. POBORAN, 1771,9t. C, Slatina, J.
Olt.
Veil! .134.
.A plecà repede dintr'un loe, gol purä.
OBAD.A.
742 A venit obada cea rea de-asupra.
C. FL IME NO , C. Borgo-Susen1
comit. Bistrita-Neisaud , Travail-
vania.
Ail venit Imprejurarile grele.
°BIALA.
Vecll a Dormi, Lund,
Opined.
*A
7423 A's1 cauta de obele.
AVR. CORCEA, par0h, 0. Oval;
Banat.
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE, ce.sX 255
A's1 cautà de interese ; a se sill iä ajungà la capät bun tara

ajutor strain.
*A
7124 Me ard obelele.
ALES. DANCU, c. Velma-Mani,
Sunt strimtorat, sup6rat.

7425 A scete din. °Male.
MIRON COSTIN, Letop. Mold.
A. ridicà pe o tréptä social& mal inalta pe un om din popor.

area scos din arctic vi den sirac m'ai ImbogAtit». M. COSTIN.
*A
7426 A ajunge °blare.
*A
A fi obélet'.
AVR. COMEX, paroh, c. Cofteitl,
Banat.
Om de nimio, fári vlagä, fará caracter, slugarnic.

*A
7427 Thie-obéle.
G. P. SALIT11, inv. c. &mkt, J.
Oovurluia. ST. STOICESCU, preot,
c. Balitanca, J. Ilfov.
*A
Tire-oghele.
GAV. ONIpR, prof. c. Dobrovel,
J. Vasluiii.
Ve41
1° Nevoias, sdrenturos. J. Vasluift.

20 Buclucas. J. Covurluiu.
*A
7428 Ii eurg oblelele.
G. POBORAN, inat. J. Olt.
dacoromanica.ro
E sarac lipit.
7429 I' Intinde ca pe o oblalk.

.Rom. Olume(, L p. 55.
Vecji Opincd.
1° Pate multe.
2° E batut.
OCHELARI
7430 Bunk diminqa, ochelarilor.
Itèmknet1 slinktòse, fetelor.
LORD. GOLESCU, M88. II, p. 86
Sa dice pentru eel IA-Irani Gaud In cep a pune ochelarI la ochl,

arètand di nu mg sunt destoIn icl a face curte mulerilor
(GoLESCU).
Aflarea acestul proverb, in manuserisul luI I. Golescu, arata
pana la evidenta, c,at de gre,sit era Lambrior dud afirmi
acéstä colectie este seutitet de ori-ceinriurire stricateire
§i, nointel literaturei poporane.
Bonjour lunettes, adieu fillettes.

Prov. Franc.
Caul : precum dice poetul latin,
Qucc bello est habilis, Veneri quo que convenit cetas;

Turpe senex miles, turpe senilis amor.
Ovuntl.
7431 A orbulul ghiliile nn Ti da vidélii.1)

C. IoNEscu, prof. c. Nevista, Ma-
cedon ia.
Pentru cele ce nu ne pot folosi.
1) OrbuInt vedere nu'l dati ochelaril.
dacoromanica.ro
IMBRICIMINTE, CASA 257
OCHINC.A.
Vecp Opinad.
OCNÁ.
Vecil Salta.
ODAIE
Ve rlf Cap, XIX, c. 0-
daie.
OGHEL
*,L
'7432 Am, nu am, trebue FA *mi *ugh oghélu pe
pici6re, dud II Intind mai mult.
D-NA SM. LAMBRINO, C. Otlgesci,
J. Fetich!.
Ve0 a se Intinde.
Ne invatá. a nu ne intinde peste puterile n6stre.
7433 A privi de sub ogh61.
FR. DAUB, DI, p. 137.
Cu nepäsare, ca omul care stá bine i linistit.
(DO-LINDA.
\Tali Cap. XIX, c.
°dare.
7434 PocituluI ogiindä '1 lipsesce.

I. POPESCU, inv. c. Dobrenr, J.
Ilfov.

*,L
7435 Bate toba surdului, dä. oglindA orbuluI.
P. GXanovicEAriu, prof. C. .13d-
te8ci, Argef.
Acelas inteles ca la No. 6043. Trébä. zadarnicä.

19
dacoromanica.ro
7436 StergetI oglinda, ca mal bine s'6, te veql In ea.

GOLESCU, Diss. II, p. 117.
Adicä curafäll sufletul (GoLEscu).
7437 Oglinda este dumanal femeelor urite.

C. TEODORESCU, inv. C. Lipov a,
J. Vasluig.
CácI le aratá precum sunt.
kinaid bacán iuzu nú ghiorúr.1)
Prov. Turc.
7438 Oglinda mica Inca aratrt pers6na

HINTESCU, p. 128,
*.Ls
Are oglindei mica. , dar s6 vede tot in ea.
ILIE HOGfOTX, c. Selifte, comit.
7ransilvania.
Are avere micä insä 61 ajunge.
7439 Mal bine te-al uItit In oglindil.

Pentru cel carl inusträ pre alfil ci, el singurY, sunt cu musca
pe cácIula, si, in deosebY, pentru defectele fisice.
OLAN
7440 Sliptzl se dan da bae ur lu at.2)
FR. MIKLOSICII, Rum. a:ter, I,
p. 15.
6meniI trebue sä se ajute unul pe altul.

Il se faut entraidbr c'est la loi de nature.
LAFONTAINE.
4) Privind In oglindillT veql fato.

2) Olanele tal dan s bé unul la altul.
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE, CASI 259
I eopi se del, bever l'un eoll'altro1).

Prov. Venit.
OPINCA
Vedl Cap. VII, o. Apd,
Còdd, Drac,Papuc, Popa,
Vlddicd.
ciara. pentru Incaltaininte 4ice, tot istoricul Topeltin, qi nu de la sine,

ce pune cuvintele altor istoricI mal vechl de cat dInsul, anume Al-
fons, Plaut ei Angel, cae ad scris cartl de portul cel vechid al lim-
bilor : Felul incalfdmintelor Itomdnilor este pelea crudd de dobitoc, ¡n-
ona picrorul bine in obtele de land incdlfaff, legat cu curele peste pi-
&ton de la degete pán subt glezne, i acesta e portul Romanilor celor
vecht. strdmofii lor, cart purtad in cofa a slujitorilor aftent. lar la
.1Mrraleni numai (data deosebire vedem, precum cetim la istoriile cele
vechi, c glena Rdmulur nu invt1M in obiele, ce gol pictorul 'Malta cu
pele fi cu legtituri in ct ucif" MIRON LOSTIN, Letop. 1, p. 71-72.
Vo4I MIR. COSTIN, Letop. I, p. 27.
*.L
7441 Nu'l smintél
Din °Mil
en M'Una
Din opima.
A vn. CORCEA, paroh, c. Cofteid ,
Banat.
Se dice cand, Inteo easá, luerurile merg rií, i vina pentru

acésta, o p6rtä eapul easeI. Inteun mod mal general, eAnd di-
riguitorul nu e la inállimea indatoririlor sale.
7442 Fie-opinca cat de buni

Ca clubota nu mal ella.
G. MAMAN, c. Trufent, fin. Chi-
paf; Basarabia.
De cAt téran, elijar fruntati, maI bine de la oras).
1) Olancle dan de 136ut anal Miela.
dacoromanica.ro
7443 Opinca din plele gr6sa sa face.

Adieá eel prot1 din progi, norodul din prost1 (Couscu).

*A
7444 Opincile de la botez Is ale mal bune i mal
traInice.
AVR. CORCEA, parch, C. C'ofteiii,
Banat.
Adicä talpele picierelor.

A
7445 Opincile aft se rupii, stapanul sa tralésca.
and präpádim un lucru ce ne apartine. Träind stäpAnul, el

muncesee i indreptézä orl-ce pagubä.
7146 Opinca e talpa OHL

Pe teránime se rezema téra, nationalitatea until popor.

*.L
7447 Nu mò &Aka pe opind
CA te fac de le manancl.
G. P. SALVII,, inv. c. Smulri, J.
ovurluiii.
Vecillic. Picor.
and te atinge cine-va in vorbire. Acela inteles ca la No.
4511.
*A
7448 Nu niò &tack pe opine&
Ca eti scit de ce -11-e Inca;
Nu mò crack pe picior
Ca et sat de ce tl-e dor.
ST. TUTESCU, c. Catanele, J.
Dolj.
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE, cAsi 261

:i:,L
7449 Opinc1 rupte 0 gile perdtde.
AVR. CORCEA, poroh, C, Cofteid,
Banat.
*
Am rupt multe pet rechl de opinci.
Atli& o lucrare intreprinsä sail o cal8torie tára isprava, in
care silinta nu a lipsit.
7450 Fie-care singnr scie undo 11 string() opinca.
A. PANN, Edit. 1889, p. 57;
III, p. 71. }InTrEscu, p. 171.
*A
Fie-care scie unde il stringe opinca.
P. 1sHREscu. Rev, 1st. III, p.
382.S. I. GROSSMANN, Diet. p.
248.Fa. DAAIL, III, p. 156; IV,
p. 117.-1. floctoTX, c. Selifte,
comit. Sibid, Transilvania. P.
GARBOVICEA.NU, prof. C. Corbu, J.
Olt.
Ve41 Ciobotd, Cizml I.
Fie-care 4I scie pasul sëii.
Saper dove la scarpa stringe 1).
Prov. Tow.
Cada hum sente o seu 2).

Prov. Port.
Selb weiss am besten, wo der Schuh drilckt 3).

Prov. Germ.
Every man kens best where his am n shoe binds
him 4).
Prov. Engl.
A sae unde gbéta eiringe.

Fie-care om eimte (cumisce) ale luT.
& 4) Fie-care ecie mal bine unde '1 stringe ghéta.
dacoromanica.ro
262 PROVERBELE ROBLINILOR
*6
7451 II string() opinca.
GROF§OREANU, da8C. C. Gai-
fa, comit. 4rad.G. I. MUNTEA-
Nu, p. 122.
Are vre-o superare, vre-un necaz.
7452 &lingo11 îruhu1e 1).

G. CovAN, prof. c. Turia, Foir.
Ca sä poli merge maI 'lute si mal sigur. Grabesce-te, nu
pierde timp.
*A
7453 A umblit Cu opinel de fer.
,Feztltdre, If, p. 75.
A uMblà mutt si bine.

4SA fi umblat cu opinci de fer i nu glseaT a§a lucru,.
*A
7454 Te-at cam strInsin ching1 (chine» bletele o-
pinc12).
A. PAWN, II, p. 145.HINTEscu,
p. 136. DOBRE MARINESCU, inv.
J. Arm.
*6
7455 11 Intinde ca pe o opincrt scurta.
A. PANN, III, p. 27.HINTESCU,
p. 81.Rom. Glumet, I, p. 55.
POBRE MARINESCU, Inc. J. Argef.
Vecil

7456 A fi opinci hIrzobati.
Pompimil, Cony. Liter., Xi, p.30.
Stringell opincile.
Din greé1ä Pann scria chingl i Hintesen cind.
dacoromanica.ro
IMBRACKMINTE, cAsX 263
Om de nimio, o seekturá.
*A
7457 Ta pus opinca (ochinca).
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 85e.
E. I. PATEuciii, inv. C. Smullf, J.
Covurluiii. S. 11/Infin,Escu,
At., II, p. 73. C. BALLY, C.
Cdriontitneeci, J. Tutova.DOBRE
MARINESCU, inv. J. Argef
Ve4I a 1nclE10.
1° 'L a *Alit.
'L a rusinat.
'L a räpus, a remas de nimica.
Il lui a rivé son clou.

Prov. Franc.
7458 A 'I puns (da cu) opinca In obraz.

G. P. SALVIO, inv. c. Smulli,
J. Covurluiii
Acela inteles ca la No. 7457.
VedI in Calendarul pentru tori pe 1896 o scenä, intre Teo-

dor lacärescu Furtunä i presedintele sfatulul oräsänese al
Bucurescilor, care ne dovedesce cá acéstä çiicere nu erà o sim-
plä metaforä acuma opt-ijecl de anI, in urmä.
*A
7459 A fi din °piing,.
GR. JIPESCU, Opine. p. 7 & 13.
DAME, III, p. 156.
A fi din t5ranI.
cln vatra opincii stad acoperite ea spuza ultdril v'a nipustiril portu,
datinele, ghicitorile, credintele, basmele, visurile, vi tot felul de nu-
mid romdnescf, i volnicia, mIrirea veacurilor ndstre trecute i ur-
mele amarurilor ende vor ca MAT de sete, nepotil novtri, t6te cele
spre des5vIrvirea i implinirea némulul romftnesc,. JuEscu.
dacoromanica.ro
OPINCAR
Vet.11 Ceoricar.
7460 Opincar.
GR. JIPESCU. Opine., p. 1213.
Pran purtator de opincl.
ORA.
Ve4I Ceas.
7461 Ora iinnä i-agudésce; timpul loo vi se-

descurmA.1)
ANDREW' AL BAG/Ott, Cart, A-
leg. p. 90.
Acelas Inteleb ca la No. 6846.
OROLOGiU
7462 OrologYul la óra a donil-spre-dece hate mal mult.
HINTEscu, p. 137.
OTREP
7463 A ajunge otrep de vase.
Om de nimio, fárá caracter, fará vlagá.
OTRÉPA
7461 A fi o otrépit.
Otrépd de om.
PR. DA31, III, p. 168.
Acelas tnteles ca la No. 7463.
1) Ora merge §i lovesce ; tirnpul sti In loc qi odihnesce.
dacoromanica.ro
IMBRÀCX.MINTE, CASi 265
PikCL1E
VedI Sat.
PAIPANÓG.A.
Ve d1 Papainágd.
PALA.RIA.
Ved Casa, Flòre, In-
lelept, Pipa, S.ta Maria.
7465 SAracii pAlArie
Tu tragl tot a sarticie;
Dar cacIula cea buh6s6,
Aduce de dulce 'n
B. P. HA§DH, Etym. Magn.,
47 din c. Orlat, Transilvania.
Ve41 No. 6646.
picere clobändsci din Transilvania. pranul trácsce mal bine

cAstiga mal mult de at omul de la oras.
7466 De s'ar fi apucat s. faci pálàrli, toff Omni'

s'ar fi nitscut fir& cap.
L BXNEscu, prof. J. Roman.
Pentru omul fárä. noroc.
*A
7467 A purtit palftria.
1UL. GROF§OREANU dasc. c.
Galfa, emit. Arad, Ungaria.
A fi maI mare In case. Se dice când muierea poruncesce In casá.
Porter culotte.
Prov. Franc.
7468 Pala asvirlä ca päläria dupi, luni.

Conti. Liter., IX, p. 192.
Vec,1.1 Ociu
PAnä la imb6tare.
Mincá i be, pacâ chiuYea l cu pdltiria dupti lund asvirlia".
dacoromanica.ro
7469 A lovit'o in prairie.

E. I. PkTruc.iti, inv. y.
J. Covurluiel. FR. DAME, III, p.
175.
A' 1 pacni in peildrie.

V. ALEXANDRI, Teatr., p. 463
565.
*A
Mai plesnit in 0,h-trio.
I. CREANGX, Por., p. 150. G.
P. SALVIÚ, hit'. c. Smulfl, J. Co-
*A
Me lovist in petletrie.
I. IORGULESCU, inv c. Baia-de-
Aram? J. Mehedinfr. G. 130B0-
RAN, inst. J. Olt.
'1° A atinge cu o vorba intepb.tére.

2° Cand se trAntesce o vorbä la nelocul el.
3° A brodi r611 o trébä, a pkti ére-ce.
*A
7470 Ay grid paria.
GAV. ONISOR, c. Dobrovt J.
M. CANIAN, public. J.
1°- Acelas Inteles ca la No. 7316.

2° Cand doI sap sunt 1.61 de o potrivä.
*A
7470b. A seipat paria pe api.
G. Orusoa, prof. c.. Simila, J.
Tutova.
Acelas1 nteles ca la No. 6674.
dacoromanica.ro
IMBRICIMINTE. CASI 267
PALAT
Ve41 Bordeitl,
PANGLICA
7471 A sc6te panglice pe nas.
A Imela lumea.
Una din boscariile pehlivanilor consista in a sccite pangliee
din gura i din nas.
PANGLICAR
7472 Panglicar.
LAZXR /f1s1EANU, Sernos., p. 348,
Dict., p. 588. FR. DAME, III, p.
181.
Inselätor, §arlatan. La origina scamator care scotea panglicT

pe nas.
PANTALONAR
7473 Pantalonar.
A. CARDARA, Rev. Noutl, VII, p
473,
Vecp Surtucar.
Poreclä ce se da intre 1830 §i 1848, tinerilor cu idel Inain-

tate qi revolutionare care, pe Tanga idei, adoptase qi portul
nilor. Aceqtia, la rindul lar, trataii pe adversaril lor de iqii-
cari, giubelil, . c. 1.
PANTOF
7474 C'nn pantof i c'o opina.
GR. JIPESCU, Opine., p. 108.
Ve0 Papuc.
Ne-pregätit, cu nepusä masa.
dacoromanica.ro
«De te-ar poni alte puterl dopolite, va si jocT, flarnand, c'un pan-
tof fi c'o opinc(1, cum te-ar gAsi). JIPESCU.
S'enfuir un pied chaussé et l'autre 12U.

Prov. Franc.
P.A.NURA.
7475 A fi tot de o penará..
KARCLY .A.cs, p. 83.
A fi top* de o potrivd.
Este de observat ca.:
La Firenza, postavurile mal préste se numéti pawni oltra-
montani san.* franceschi.
La FrancesI in proverbul: qui trop estent son mantel, la
penne en ront, cuvin tul penne insemnézá : postav.
Essi sono dello stesso conio.1)

Prov. Ital.
Leisten geschlagen
Sic sind iiber einen. 2)
Prov. Germ.
Egy hítron pendülnek.2)

Prov. Ung.
Iednaky tanec skaeu.

Prov. Ceo,
7476 De 'Amura cutarul.

S. EL. MARIAN, Tradit., p. 124.
De felul.
«Clicl pe timpul acela, nu era ca acuma, Mita 6ste inv6tat5., Catg.
ar fi fost In stare sil, dee fatg cu &tea unuI impèrat de plinura celul
turcesc».
Sunt Insemnati la fel Il sont ftappés au mame coin.

Tete cárdele (de la viéri) sunii la un fol.
SS aud clopotele in cer.
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE, CASk 269
PANZA
Ve-. pi, Fatd,
Aid'need, Materie, Muie-
re, Nadd, Cap. XII &
XXII, e. Pdnztl, Silintli,
Sirguinftl, a Tese.
*A
7477 Pinza nu s'O t6si fárá spati.
AVR. CORCEA, paroh, e. Cofteitl,
Banat.
Pentru cele ne-apërat trebuincleise In anumile Imprejurirl.
7478 Cine a Ineureat pinza trebue si o deseuree.

Bet-toldo apud GP.STER, Lit. Pop.
p. 209:
Cine a fácut rëü, trebue sä. drégd.

*A
7479 A pus pinza dupit quilt
qi n'ajunge biltOtura.
E. MIHXILESCU 8tUd. C. Blisesel,
J.
S'a Intins mal mult de cat trebuIa. Cu t6te cá s'a ferit dar
s'a prins, c'a apucat-o Vanua and, pe frig, nu pote lese afará.
7480 Pinzit i nevOstil n6ptea si nu 11 alegl.

p. 440.G. POBORAN, inst. J. Olt.
Niel, pânzL, nici mulere set nu cumperf

la luminare ca, si un x i alta, la tap
te ingt/ä.
HorrEscu, p. 140.
Nic pa'nzei , nici muïere set nu alegt la lu-

minare.
IORD. GOLESCU, M88. I, p. 326.
dacoromanica.ro
Nic panza', nicz nutiere set nu 'Eel la lu-

mi
Panzet i sofie set nóptea.

GR. JIPESCU, Lu.nea, I, p. 262
Ve41 Matcrie.
CAdi, precum dice Francesul : à la chandelle la chèvre semble

demoiselle.
*A
7481 CM pinzi ai luat, apusul sórelul e-o arati.
IORD. GOLESCU, Mee. II, p. 36.
DOBRE MARINESCU, inv. C. .Pirvu-
Rofu, J. Argef.
1.° Adicá cht ai muncit Inteo di (GoLEscu).

2° La betranete se cun6sce cht al sail t adunh.
7482 La pinza urzitä, Domnul ne dà bittilturrt.
IORD. GOLESCU, MS. II, p. 39.
Adicä la lipsä. ;31 la orl-ce lncepere, Domnul ne ajutä (Gor.Escu).
Dieu donne fil a toile ourdie.

Prov. Franc.
7483 Tine-te, ping, nu te rupe.

A. PANN, II, p. 72.
Tine-te, pa' nzet, set nu te sp-trgt.

IORD. GOLESC.U, Divs. II, p. 95.
*A
Tine-te, panzet, set nu te rupi.
LAURIAN & MAXIM, Il, p. 575.
HINTEscu, p. 140. Lum. llustr.
II, p. 696.P. ISPIRESCU, Leg. 1,
1872, p. 180.G. loNEscu, inv. C.
Broscari, J. Mehedintl. G. P.
SALvit, in?'. C. Smulti, J. COMM-
12a. G. POBORAN, invt. Olt.
dacoromanica.ro
IMI3RICIMINTE, CASX. 271
Sä te ii, peinzet sä nu te ruki.

P. ISPIRESCU, Unch. Sfeint. p.
82.L. XINEANU, Sentaa. p. 350.
lloau, J. .Argef.
Ve4I a se Intinde, Pire.
1° S8 dice pentru cel ce vorbesc pré mult, ce nu le tace

gura, i pentru cele reIe, cand vin una dupä alta (Gouscu).
(Tine-te panza sti nu te rupi, IncepurA certurile si pe urml jude-

cAtile».
20 Ieall Mima In dintl si te pregitesce de luptä.. Se dice

mal ales &id e omul Inteo greutate si nu scie ce mij16ce sa
Intrebuinfeze spre a scäpà.
3° Cand nisce insl se e értä san' se :3i bat.
cJoe, dupl ce se Mal fAgadAd mare, rAsturnà pe tat's6A din scau-

nul domnieI, se puse el In locu'l. apucl trAsnetele i fulgerile In mAni,
o apol, sa te til peinzli 84 nu te rupi ad, pe cine cuteza. si se
scéle asupra luI, 11 rostogoliA din Inaltul cerulu1.)Isvnicsco.
*a
7484 Panza rla lesuta
vreme perdna.
A. PANN, 1, p. 10. DARONZI,
p. 57.IlinEscu, p. 45 & 140.
N. MANOILESCU, inv. c. Movitita,
J. Putna.
Aceitas firteles ca la No. 94.
*a
7485 A da panza pe fuHre.
D-NA Z. JUVARA, C. Fedeacr, J.
Tutora. 1. GIL SIMION, etud. c.
Bilsesci-Telmtifeni, J. Ftilcitl.
A pag,ubi la un schimb.
A da lucru gata, sigur, ce'l al In mAnä pe ceva ne-facut,
problematic. Intr'un cuvint a dh bun si a luh prost.
dacoromanica.ro
10.6.
7486 S'a Ineurcat pinza.
GR. ALEXANDRESCU, magistr., J.
Plana.
Ve4.1
incurcat treburile.
7487 A tese pttnzele.

D-NA SM. LAMBRINO, J. lafi.
A pregäti o intrigä.
Ea a tesut tac panzele.
Francesul dice Cu acelat; Inteles, °urdir une intrigue.
*A
7488 §1-a gasit vremea a tese panza!
GR. ALEXANDRESCU, magistr.,
Putna.
Când cine-va se apucd de o tréba In afarä de vreme.

*A
7489 A legit gura pitnzeI.
P. /SPIRESCU, Leg., p.209; Sm4ve
p. 23. EN. BX.LTEANU, Lum., 1,
p. 87. -- Fa. DAMÉ, III, p. 181. --
E. I. PATRICID, Inc c. Smulti, J.
CovurluM G. POBORAN, inst. J:
Olt.
*A
A prinde gura pa'nzei.
G. P. SALVID, Inc. c. Smulti, J.
Covurluia
-I° A Incepe o trébá indrumänd'o pe o cale bunä..

20 A 'l'acepe o trébd, färä. 'finä a o isprävi.
30 A stà mal bine in treburile sale, a se imbogäti.
eT6te II mergéd In de bine. Incepu si el a lega gura pcEnzei. Munes
luI se vedea cum mergea inainte, s't avea parte de ea,. ISPIRESCU,
Leg. 209.
dacoromanica.ro
CASI 273
Acéstä dicere s'a niscut din munca tesutulul panzeI. E greg

femeil pana lega gura panzel; pe tom& tese i ma! pe apucate.
*A
7490 A 11 panzA.
Adica la un gand,
(Puneti-v6 is6r135.t6rea to/I la unire, panzti si rugall pe dregittor
Ala care o fi, i 'I clicetl...s.
*A
7491 A curge panel%
V. FORESCU, c. Palliest:I, J. Su-
ciava.
Idica ferte deg.
.P16Iea curgea pdnztt ca
7492 Find!, ThAlbitit.

Fa. DAMB, III, p. 181.
Pentru un lucru ferte curat.
PAPAINC5GA.
7493 A. merge In papalnóge (palpan6ge).

POBORAN, inst. .T. Olt.
A merge vesel i sarind, par'ca ar sbura.
PAPUC
Vecll Drac, Gébadfuc,
Part&
7494 Cel IncAltat cu papuel. nu cun6see p6 eel en

opincI.
IORD. GULESCU, Mse. II, p. 76.
D. ENESCU, Mv. 0. Zatnastea, J.
Dorohoitl. DOBRE MARINESCU,
inv. c. Pirvu-Rops, J. Avg*
20
dacoromanica.ro
ice pentru eel mad, ce se fac a nu cunosc pe ceI

miel (GoLEscu). Aida fudulia celuI bogat, fatä de cel särac.
*A
7495 Inteun papue l'o opineA,
Lipa, lipa, nea S
A. PANN, Edit. 1889, p. 45; I,
p. 155.Hnmseu, p. 140.Do-
BRE MARINESCU, kV. C. Pirvu-
R0f14, J. Argef.
Ve01 Pantof.
Pentru c,e1 lene.
7496 Mal bine ell spargi papueil de' eat WI tif
InvMitt
IORD. GOLESCU, Ms& II, p. 107.
Se çlice pentru eel sgarcifi, ce nu vor sä umble, ca sä nu

'I sparg inaltámintele (GoLEscu).
7497 Potl sit niergI en papuel galbeni.

G. P. SALVIt, inv. c. Stnu1(i. J.
Covurluiii
Asa '1 de curat pe jos. Boeril eel mari purtati odinierä mesil
sati papud gälbenI.
On irait en pantoufles en ce lieu.
Prov. Franc.
7498 Mal bine eu papuel carpitl dij cat on pieiorul gol.

IORD. GOLESCU, Dfs8 II, p. 107.
çlice pentru eel iconoml, ca sa nu rëmâle cu totul in

lipsä ,(GoLEscu).
7499 Dool eicitire tru unä papuçi nu intra.1)

ILIE Gincu, prof. c. drmincii
Epir.
1) Douti piclòre Inteun papuc nu intri.
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE CASA. 275
Doma, Sabie.
Adid doul stipâni nu pot fi Intr'un loc.

7500 L'ai °Meat pé papue, foe te-ai aprins In ea-
pul tét.
IORD. GOLESCIT, M88. II. p. 38.
Verg Picor.
Adigä al dat pricinä de galcéve. (GoLEscu).
7501 A'ái pierde mud'.

P. ISPIRESCU, Rev, 1st., II, p.
445. Cow. XII, p. 235. DIM.
OLLXNESCU, Pe Mal. Gtirl.
A muri.
cCat Vaci erà 8'9 pér papucti..
R a laissé ses houseaux.

Prov. Franc.
7502 A o áterge la palm°.

I. CREANGX, Pov., p. 47; Cony.,
IX, p. 456.- P. ISPIRESCU, SrOve,
p. 47. L. XINEANU, Arh. 1st.
III, 219; Setnas., p. 357. Fa.
DAME, III, p. 182.P0B0RAN, inst,
T. Olt.
A o lua la papuc.
A se porni, a pie* a fugi.
7503 papucil.
Acelas mueles ea la No. 7502.
*A
7504 Al dà papucil.
E. I. PATRICIt, ¿ny. C. &nap'
J. Covurlatiii. AL. MIHXILESCU,
inv. c. Bufteni, J. Prahova.
dacoromanica.ro
goni de unde-va, a'l depärti dintr'o slujbi.

*A
7505 A bate (tea) la papuc.
E. I. PATrucit, inv. C. -kmulti,
J. Covurluiii.
Vecji Pingea, Ta
A cheltui In jocur1 i petrecerl.

*A
7506 A fi (pune. tine) sub papuc.
N. GANE, apud. DAME, ill, p.
182 G. POBORAN, inst. J. Olt.
GR. ALEXANDRESCIJ, magistr. J.
Putna.-Im. GROP§OREANU, da8C.
c. Gaia, comit. Arad, Ungaria.
li poruncesce femelea.
Etre sous la pantoufle de quelqu'un.
Prov. Franc.
7507 A. pune pro cine-va cu pic16rele Intenn papuc.

BARONZI, p. 206.
PAPUGITa
7508 Papugitz.
I. CARAGIALE, Nopt. Furt. Act.
I, sc. 1A. CANDREA, Rev. Nou.
VII, p. 407.G. POBORAN, in8t. c.
Slatina, T. Olt.
lätor, yield'', care scie 86 potrivésa vorba sail fapta
spre a isbuti.
In vechime se numea la noI papught, i chiar asti-c,11 portä
la Turd numele de eeau§ sad papugi fbabugif, trimisul care
avea poruncä sä ridice i sa aducä la domn pe un boer pfrit
saù urmärit pentru vre-o gregélä. Adusul erh. In urma osindit
sa platéscä ostenéld i despág,ubirea cuvenitä acestul trimis, a-
dica sä'l dé de eiobote.
dacoromanica.ro
IMBRXCIAUNTE, CASi. 277
PAR
VOY, CI6rIl , Dinte,
Gard, Cap. X, c. Par,
Vrabie.
*A
7509 Al fiara din par In par,
qi-a1 dat peste naq cotar.
P. GIRBOVICEANU, prof. C. CcO
indnita, Olt.
Acelq infeles ea la No. 7075.

*A
7510 Cine sare din par In par, tot 11 di unid prin cur.
HoctoTi, ctud. C. Silifte, cornit
Sibia , Transilvania.
Cine alérgä intre parí, se intépet in unul.

V. FORESCU, C. Polticeni, J. Su-
clava.
*A
Cine sare pari multi odatec se 'D'Opa in-
tr'unul.
Semin. Bus. Cl 17111 prin P.
GIRBOVICEANU, prof.
Cine sare parí, multi Ii da ccIte unul in cur.

T. BX.r..X§EL, inv. c. qtelanesct,
J. V tilcea.
*A
O set' rit peina 'i-o intrat un par in cur.
GROF§OREANU, dctsc. C.
Gala, cornit. Arad, Ungaria.
Cari alaget di par in par, parlu rinträ

cur.f)
I. COYAN, prof. C. Perivoli, Epir.
1) Cine alérga din par hi par, parra II infra in enr.
dacoromanica.ro
278 PROVERBELE ROM/NILOR
Vedl No. 7075.
Cine nu se astimpéri, pate cite ce-va.

7511 Parul sò Inks cu cApktfaul in primInt.
Adieá partea cea maI tare sé pune temelie (Got.Esau).
7512 A'i dk cu parul In cap.

GAY. ONISOR, prof. c. Simila,
Tutova.
omori, a'l nimici, a recurge la forfa brutal& in lipsa u-

nor argumente mal temeInice.
cOrl-cum ar fi, nu potl da ou paru 'n cap).
7513 Parlu cu cat 'I batl, ea ahtand intri ma ni-

untru.1)
G. ZUCA, stud. c. Berat, Albania.
idee, o pärere, cu cAt o repell maY mult cu atAt mal bine

intrii in mintea celor-l-alfl.
7511 'I-a pus paru la usk.

P. ISPIRESCU, Bev. 1st , III, p.
164. POBRE MARINESCU, intl. J.
itrgef. I. GH. SIMON, stud. c.
Bel,sesoi-Tilmll fetal, J. FIllea
pune secuestru ; scéte averea in vinzare.
Odini6ra cand vréI sä puI secuestru pe o cask, saú averea
dinteinsa, baté un par inaintea useI precum sé pune si-
(Dupl ce cit-ti platesc chiria regulat, apoT vreT sa-mi pu i f i parul

la ufd,.ISPIRESCU.
7515 cat frunza 'n par.

V ALEXANDRI, Teatr., p. 254.
1) Parul cu ced 11 bap, cu atit intri ma 'nftuntru.
dacoromanica.ro
IMBRÄCIMINTE, CASk 279

7516 Ca cI6ra 'n par.
Acelas mieles ea la No. 1658.

ern cam fudul, s'ar fi fudulit In streang ea crdra n
par». -- Doi Morfi vii.
*L.
7517 A kit paru.
D-NA. M. JUVARA, C. tSetratetti,
Tutova.
A se luà la batae.
PARETE
Vecjï Perete,
pA s LA
Ve41 Curaj.
7518 Obraz de 'Asia.
Drapelul (ziar), I, No. 285.
Adiea gros de obraz.
PAT
Ve41 Bolnav, 'net, a
se Intincle, Miréstt, Mu-
iere, Nevoe, VIldand, a
se Zori.
7519 Top dui! bat,
Dar el sede 'n pat.
V. SALA, &um c. Valteml, comit.
Bihor, Ungaria.
Nevésta luI sé tine eu tot satul i numal el nu o seie.

7520 Lasi'l in pat, lash?! pò pat, s6 caul In pat.
dacoromanica.ro
Se dice pentru ceY obraznicl, arétAndu-ne ci nu trebuIe sä

le dAm obraz (GoLEscu).
7521 VI te-am dat voe In pat, ;31 tu m'aI bigot

sub pat.
'ORD. GOLESCU, M.98. II, p. 7.
Se dice pentru cel obraznicl (GoLEscu).

*A
7522 LasA-m6 subt. pat, lasit-mij In pat.
A. PANN, III, p. 34.D-NA E.
B. MAWR, p. 32.-1. G. VALENTI-
NEANU, p. 31.
*A
Lasa-me" in easel, laset-Ine' sub pat, lasei-
më in pat.
BARONZI, p. 62.HiNTEscu, p.
29. V. FORESCU, c. Folticenl, J.
Sucrava.
Ba la,sa-me in casa, ba lascl-m6 sub pat,

ba lasa-m6 in pat.
P. ISPIRESCU, Unch. Sfat. p.
83-84.
*A
Lasa-me" sub pat, laset-m6 in pat, paná se
urea si in cap.
T. BXLX.sEL, inv. c. gtefdneseI,
J. Veilcea.
Se dice despre cel obraznic i lacom care, avénd voe la un

lucru, se inadesce mg' departe.
SN V A.
Un calator Inoptand Inteun sat se ruga de o femee sä 'liase sk

traga la casa el. Acésta nu vru de odata cad barbatu '1 lipsia, dus
dupa treburl, dar la urmit se invoi ca calatorul sa derma In tinda
Dintriuna tntealta, tot vaetandu-se de frig, se ruga de nevésta ca sk
dacoromanica.ro
IMBRICIMINTE, CASk 281
'1 primésci l'Ata In casi, pe urcni sub pat, i In stIrsit Intr'un colt
al patulid. Dar niel cu Mata nu se multumi si, vicpnd bunitatea fe-
meiel U cera, In cele din urnii, ca si se culce lingi &lisa ca si se
Ineilciései mal bine. Nevésta supirati foc de asa Indrisnéli si neru-
sinare chemi pe Grivel i '1 dete din casi afarit, cu alaitl.
Cui plus licet quam par est, plus vult quam

licet 1).
Prov. Let.
Non introdur l'asino in sala, che poi ti man-

derb. fuori e della sala e della camera 9.
Prov. 1tat.
Leissest du Einen in's Haus kommen, so kommt,

er dir bald in die Stube 8 ).
Prov. Gernt.
Hvem Du indlader i Dit Hu,us, kommer i Din

Stue 4).
Prov. Dan.
7523 Cine d'irme pe" pat infle nu (16rme In odihna.

IORD. GOLESCLI, M88. U, p. 83.
P. ISPIRESCU, Rev. 1st. II, p. 1M.
marI, ce de multe grij1 nu pot dormí In odihne

(GoLcsou).
*.L
7524 Ajungl la patul atufa, eum ti-e yola nu potl
dorml.
A. PANN, Edit. 1889, p. 175.
DOBRE MARINESCU, inv.c. Pirvu-
B004, j Argef.
Celul carul i se da vos si faca mal mult de cat are drept, vré sit faca mal mult
de cat i se da voe.
Nu baga magaral In tindi, cliel pe arma te va dit arara gi din tindit si din odas.
8) Daca lag! pe cine-va si intre In casa ta, In curInd va intra in odaia ta.
4) Pe cine pofteed In casa ta, acela va intsa In odaii ta
dacoromanica.ro
Ajungi in patul altuia, nu poi dormi cum

ti-e voia.
A. PANN, I, p. 138.FENTEscu,
p. 142.
Vecp easel, Masa.
Nicaerl ca la casa omulul.
Qui dormit in lectu anzen,u, non dormit quantu

queret1)
Prov. Sard.
Wer will meiden Ungemach, Bleibe unter sei-

nent Dach 2).
Prov. Germ.
Dhem som wil lefwa i gott rnaak, han sittie

hemma under Taak 2).
Prov. Sued.
7525 i 'n pat si c'ochil pe foc,

'I se paro tot un loc.
A. PANN, I, p. 94.limpscu,
p 142.
*A
Set 'l pui ori in pat, ori eu ochii, la foc,
el tot una gandesce.
GR. ALEXANDRESCII, magistr. J.
Putna.
Pentru cel norod.
*A
7526 Ca d'an dil tine
Multi snbt pat la mine.
DOME MARINESCU, ifIV. C. Pirvu-
Rofru J. Argef.
Cine dórme In pat striiin, nu d6rme hind vré.

& 3) Cine vri si triIésci lin4tit, trebue si trilésci In case la
dacoromanica.ro
IMBRXC/MIN'rE, CASI 283
Se dice, spre ne-cinste, catre ceï ce si3 mAndresc (GoLEscu).

*A
7527 A '1 Ugh sub pat.
Putna.Fa. DAtit, III, p. 194.
II bagá subt pat, pune set' ea'nte coco-

Fesce.
A. PANN, II, p. 125. IIINTEscu,
p. 8.
1° A infrico;A pre cine-va.

20 Se dice maï ales and e Mrbatul sub papucul nevesteI.
*A
7528 Niel In pat, niet sub pat.
G. POBORAN, Olt.
V ec,ll Car.
Pentru omul vednic ne-mulfumit.
7529 S'a dat jos din pat latilit ea piclorul stang.
I. PUSCARIÙ, stud. c. Porana-

comit. Edgliraf, Trots-
silvania.
Acela; inleles ca la No. 4514.
RÄTIJR.A.
Ve41 a se Intinde.
A PEPTEN.Ä.
Ve41 a Pieptena.
*A
7530 A peptenit pre cine-va.
I. CREANGX, Poo. p. 148.
Vecll a Sciirmtina.
dacoromanica.ro
Al bate.
cL'a peptenat de 1-ad mers peteceleD. CREANGX.
PER
Ved1 Fir.
*A
7531 In dol. perI.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 36. V.
ALEXANDRI, Teatr., p. 9. A. DE
CIHAC, I, p. 200. I. CREANGA.,
Pov. p. 166.DOBRE MARINESCU,
inv. c. Pirvu-Rosu, Argot.
Vedl Vorbtl,
Pentru un lucru ne-hotarit, Indoelnic, cam cu douè Intele-

surI. Mi-a respuns cam in doi peri, nu mI-a dat un répuns
hotarlt. Um om umblei in politica cam in do i peri, chid se
da pe lang,a bite partidele.
Acésta locutiune yine de la cuvintul stof à in doi peri, adicá
o tofá tesutá cu fire de doué fete deosebite, i ast-fel lucrate
ca sa se obtina ceea-ce se mal numesce stofei ea gua porum-
belului, sail, in limba francesä, étoffe changeante.
7532 A stit In dol perI.

G. POBORAN, inst. 0. Slattna,
Olt.
La IndoIéla, ne-hotarlt.
7533 A fi In dol perl.

BARONZI, p. 42. D-NA Z. JU-
VARA, c. Fedefti, .1. Tutova. I.
CREANGA, POV. p. 166.
10 Adica bét. Se aude mal mult In Moldova.

7534 De-a fir a Or.
DIM. CANTEMIR, ist. /erOgi., p.
98 & 219. LAURIAN & MAXIM,
I, p. 594.S. I. GROSSMANN, Diet.,
p. 250.A. DE CIHAC, I, p. 51.
I. GREANGx, Pot). 223; Amint., p.
74. FR. DAMÉ, H, p. 25.
dacoromanica.ro
ImmaXcXmnag, wig 285
De fir a per.
V. A. DRECHE, Cony. Liter.,
XXI, p. 572.
*
Din fir in per.
G. I. MUNTEANU, p. 122. A.
DE CIIIAC, I, p. 200 FR. DAME,
ILI, p. 202. I. SBIERA, Poo. p.
302.
*A
Din fir petna 'n per.
C. BUNGEVANU, inst. C. Cosovat
J. Mehedirt fr.
Ve41 Fir.
1° Cu de-amèruntul.
(T6te cuvintele lupuluY de-a fir a par povestID. DIM. CARTE-

MIR, p. 98.
2° Cu cea mal mare scrupulositate, b5.gare de sém5..
eA cerceta un lucru din fir pelnd 'n pèr».
3° Intocmal.
«A urmat din fir in 2)èr cum a clis mopeagul,. I. SMERA.
A pelo, a pelo.')
Prov. Ital.
PERDEA
Ve4T Casd, Ochitl.
*A
7535 Al pune perdea la Ina
G. PoBonttN, in8t. J. Olt.
1) Din fir In fir.
dacoromanica.ro
pune perdele la och'i.

S. I. GROSSMANN, Die t, p. 85.-
F. DAmé, II, p. 203.
'I-a pus perdelele la ochi.

P. ISPIRESCU, Leg., I, Edit. 1872,
p. 175. HINTEscu, p. 143.
Vec11 Cap. V, c. Perdea.
A. 'bar1à pre cine-va, a'l impedich de a vedé lucrurile cum

sunt.
7536 Cu perdea.
GR. JIPESCU, Blur. Ora.. p. 50.
Fa. DAMA, III, p. 203.I. BA-
NESCU, prof. J. Roman.
Fa' rä perdea.
D-NA S. NIDEJDE, Nuv. p. 15.
Cu perdea ori fa'ret perdea ?

D. C. OLLANESCU, Teatr. Ip
19.G. DEM. TEODORESCU, Poes.
Pop. p. 120.
1.° Cu perdea, insemnézd :
prin alusii, si cum dice Francesul, et mots couverts.
cA vorbi Cu perdea,.
nu inteun mod fdlis.

40mu i 01 este robu omului, chiar in tenle dise luminate,
este o sclavie cu perdect*.RPEscu.
Feira perdea, adicd pe fatd, pe sleafi, fárá incunjur.
4/i spus lucru pe fatA, Wit perdea,.
3° Cu perdea ori fcirei perdea

In jocul pdpurlor, la Vicleim, se intrébä daca adunarea do-
dacoromanica.ro
IMBRXCAMINTE, CASA. 287
resce ca si se vorbisci Cu perdea ori feiret perdea, adica

intr'un inod cuviincios saù ha, cu sail fir& cintar de bun& cu-
viing la gull. De aci se trage i 4icerea.
Ja 'ntrebatI boTeril i euednele
Cum sA juarn pApugele ?
Aqa oft ma,
Cu perdea orr Ord perdea.
7537 A '1 luit cu o perdea mal sus.

M. CANIAN, public. J. /a.-
D-NA Prof. SioN, c. Bèrlad, J.
Tutova.
A '1 luh repede cu vorba, a 'I-0 luà inainte, a 'I t.Ià apa
de la móri.
7538 A dà cul-va o perdea.

A. de CIHAC, II, p. 605.G.
ONIpR, prof c. Birlad, J. Tutova.
certh, di o räfiffali.
7539 A se dit dupii perdea.
FR. Rug, III, p. 203.
A se ascunde, a lucrà inteo afacere pe ascuns, fir& ca a-
mestecul nostru sá fie binuit.
7540 A ridicit perdeoa.

GR. ALEXANDRESCU, magistr. c.
Foefani, J. Putna.
dà lucrurile pe fatä., a spune pe sleet, etc.
Lever le voile.
Prov. Frang.
PERETE
Vedl Burete, Cadrd,
Cap, Casd, Comedie, Cru-
ce, Ederd, Armed, Fluelf
Orb.
dacoromanica.ro
*A
7541 136re01 aü urechl.
V. HARAM, inV. C. Grivila, J.
Tutova.T. SPERANTIA, U, p. 71.
*A
Peretit case, aú urecht.
E. L PATRICItY, inv. c. Smulti,
J. Covurluig.
*A
51i pgretit ait urecht.
JUL. ORoFsoREANu,dasc. C. Gala,
comit. Arad, Ungaria. D. POPO-
VICICI, dasc. c. Cuvin, comit. Arad,
Ungaria,E. I. P.. ATRICIt, inv. C.
Smulti, Covurluiii.
Ptiretiti urechti si ferestile ochti.

I. CREANGA, Poi'., p. 21.
*A
Pgretit aft urech si ferestrele gura'.
ILIE TRIFU, stud. c. Buouresci,
J. Ilfov.
peretit aft urecta, precum si gardurile

aft °chi.
H. D. ENESCU, Mi'. C. Zamostea
J. Dorohoi.
PcIdurele aü urecht i huditiost paretit de

péträ ochti aft.
DIM. CANTEM Ist. lei ogl. p. 73
Gardul are ocht, si zidul urecht.

A. PANN, Edit. 1880, p. 6; I,
E. B. MAWR, p. 94.
dacoromanica.ro
IN BR C 4i MINTE, CAS t 289
Gardul ocri, péte s'facd, murlu urecri p6te

s'tindd.1)
ANDREI AL BAGAV, Cart. Aley.
p. 99.
Ved! Gard.

Staterii paries.2)
Prov. Lat.
Les inurs ont des oreilles.

Prov. Franc.
*A
1542 D'aIa face omu patru perol, a sti se acioleze
cel
A. Lumen, c. Sdrdanu, J. Dim-

bovita. Etym, Magn. p. 188.
Aratä firea primitérä a Romänulul.

7543 Miinuf,3itii miSrtfi
Cine mi te p6rtA ?
alca burete
Tup de pArete.
AVR. CORCEA, paroh, C. Cofteit%,
Banat.
O 4icere pe care obicinuesc a o folosi párintil saù ceI marl,

luand mäna copiilor si legänänd'o intr'o parte si intr-alta. La
cuvintele tup la panto" den cu ea de phrete sati de alt o-
biect, in jucärie.
7544 *A vorbi Intro patru

LAURIAN & MAXII1, II, p. 589.
FR. DAMA, III, p. 183.
Ve41 °Mu.
Adica." talnic.
Gardul ochl píte sit tacit, zidul ureehl pate at !Mina

Zidul lul Stateria.
21
dacoromanica.ro
7545 A vorbl pAretilor (en pAratil.).

LAURIAN 8C MAXIM, II, p. 589.
FR. D.M, HL p. 186
I° A vorbi singur, a fi distras.
2° A fi smintit.
Ata zoizoo XaXetv
Prov. Lat.
Per parietern loqui 2).

Prov. Lat.
*A
7546 Par'd, spul la perete.
G. P. SALVIti, han C. SY)2.2ari,
Covurluitl.
Par' cei vorbesci cu

Cand pov'étuesd pre un om, care nu vré, sail nu pite sa te
intelégä.
7517 A ridich perra pereti.

A'§! face o casä, cat de mica' i de pi-6sta.

*A
7548 SamAnsa eastravet1 pe ptiretf.
D. GHEORGHIU, stucl. e Tecuciii,
Tecucili.
Munca. zadarnica.
Kotz& 7cetptiw azeipat; 8)

Prov. Elin.
in saxis seminas.4)
Prov. Lat.
§i 2) Seinenf tntre pietre.

3) 3i 4) A vorbi paretilor.
dacoromanica.ro
IMBRKCKMINTE, CASK 291
7519 Se lipesee ea maz6rea 'n panto.

FLAmIND, stud. c. Borgo-Su
set, comit. Bistrita-NlIqud, 71an-
silvania.
*A
S'o prins ea mazerea de pdrete.
GAY. ONIpit) prof. V. Dobrovq,
J. Vasluiii.
*A
Mazëre pdrete.
AVR. ConcEA., paroh, c. Cogteiit,
Banat.
Vecp Nuca.
Acelq byteles ca la No. 925.

*A
7550 Anna flon16, pe parete.
KUL. GROFSOREANU) inv. C. Galga,
emit. Arad, Ungaria.
Ace1a4 Infeles ca la No. 7548.
7551 Aruneà b6mbe pe pirete.

Poroviciti, Inc. c. Cuvin, co-
mit. Arad, Ungaria.
Acelatl inteles ca la No. 7550.
7552 Ca qi elnd al pune-o la perete.

D-NA Ec. Z. c. Bérlad, J. Tu-
tova.S. NADEIDE, ATUV. p. 78.
Nu face niel un efect, niel un bine.

Cum si nu 'I Ingrijim, dar de Om. Mila streinulul nu se prinde ;
clacl n'o are copilul de la malfc5.-sa degéba ; orl-ce le dAm, pul la
Iférete*.
dacoromanica.ro
EmpOre sur une jambe de bois.

Piety. Franc.
7553 S'o pul In pirete.
H. JUVARA, c. Bérlad, J. Tutova.
Veal Cadr
Atat e de frum6sá.
7554 *A remané (ca) scris pe parete.

P. ISPIRESCU, Leg. p.1438z319.
FR. DAMÉ, III, p. 186.G. POBO.
nAN, inst. e Slatifia, J. Olt.
Vea! Tablog.
A remane incremenit de fried sad de mirare.

(Imp6ratu1 i érnenil din cetate se *65 a fi scrifi pe parete, Mat
II Inm5rmurise frica., -ISPIRESCU, p. 319.
PERNA
Veal Bolnav, Bad.
7555 A muri fArà perna (perina) la cap.

P. BUDIS,TEANU, maior, J. ll-
fov.GAV. ONIFIR, prof. Bérlad,
J. Tutova.
10 A muri singur si in särazie mare.

2' Se dice de omul care nu va muri in patul lul, .ci va fi
omorit de alp.
PERSIC
7556 A dat'o duptt persic.
V. ALEXANDRL Teatr., p. 1297.
Veal Mersic.

Nu te am v6aut ea cand le-al furat?
In adev6r ar put6 crede cine-va el le am dat dupa perm° ;Insl
m6 Our, s n'am parte de ele, dac'am avut de gAnd sä le.... sa
SI le furl.
Noble. Cerfet.
dacoromanica.ro
IMBRICINIIN I E, CASI 293
PERUCA.
7557 Col ca perucA nu cam heretisesce.
'ono. GOLESCU, M88. II, p. 77.
Adicsá cel vinovat nu cam grálesce, ca sä nu se prinqa

(GoLEscu).
PECHIR
7558 Cum e mchirul qi mundirnl.
P. GIRBOVICEANU, prof. el. VII,
Semin., Gorj.
Pentru cel carl se potrivesee, mal ales la casätorie.
PETEC
Veop Petic.
PETIC
Ve0 Bland, Gurd, Sac.
7559 Intinde petecul 'mind cat ajunge, cacl se repo.

Z. G. NEGOESCU, inv. c. jident,
J. RimnicuSetrat.
Nu Incerch peste puterile tale.

*:&
7560 Din petece captuvalA
Mare greplA.
IORD. GOLESCU, Me8.II, p. 89.
Raru, J. Argef.
Adicà meremet Cu vecheturl, mal multá. pagub6. (GoLEsc-u
7561 41 gAsesce gaura petecul.

G, POBORAN, bat, C. Slatina, J.
Olt.
dacoromanica.ro
Ved Sap.
CAnd do! MO se potrivesc, mal ales la rele.
7562 A c6se petic la petic.

A fi string,átor, sgAreit.
*A
7563 De '1-a mers petecele.
I. CREANGX, Amint., p. 38; Poc.
p. 148. SBIERA, Pov., p. 37.
E. I. PA.Taiertl & G. P. SAL VIO.
inv. c. Smulti, J. Coeurilea
Aratá repeçlidunea, zorul si anume :
1° A fi batut fárá
.L'a snopit de 'i-a mere petecele..
20 A jucà Cu foe.
(Jim& del mergea petecele..
*A
7561 A'ql dà In petic.
GR, JIPESCU, Rdur. Oraf., p. 19.
Fa. DAMR, I, p. 332; III, p. 'JO7.-
POBRE MARINESCU, inv. c. Pirvu-
Rapt, J. Argef.
*A
da In petec.
N. POPESCU, Calend. 1877, p
14.E. I. PATRICIO, inv. C. Smulti,
Covurluii 1.G. POBORAN, itat.
J. Olt.
*A
dat in petice.
I. TEODORESCU, inv. c. CottErgav
J. Suclava.
Vedl Tigan.
dacoromanica.ro
IMBRICAMINTE, CASX 295
-10 A se late,rce la o vechie deprindere rea ; a'0 arta firea

cea tie:ding, a veni la oblor§ia sa.
20 A's1 dà pe fata neghlobia.
cCdtl-va vreme se purtA bine, dar peste putin, IØ dete in petec..
N. POPESCU.
7565 Al face peteci.

D-NA Z JUVARA, o. Fedeeci,
Tutova.
A'l ocä'ri röù, a'l face de risul lumeY.
7566 A se face (a fi) peteca (petick).

GAV. ONIVR, prof. C. Slobozia
J. Tutova.
I° A se mull, de fricä..
20 A fi färä vlagä.
PETICOS
7567 Peticos.
Adicá. copil In faF)e. Se ijice celul care se intinde la lucrurf
ne-potrivite pentru vrista
PETRA
Vedi Fattl, lnimtl.
7568 Douil pletri (pletre) tarl nu pot micink bine.

A. PANN, Edit. 1889, p. 100;
III, p. 16. Husrfascu, p. 47.
P. ISPIRESCU Bev. 1st., II, p.
162. Semin. Buc. cl Vil, prin
P. G1RBOVICRANU, Prof.
Dou'g petre (petri) tall, nu pot meicina.

BARONZI, p. 60. HnITEscu, p.
144.GR. POIENARU, ing. J. Bv,zal.
dacoromanica.ro
Doug petri tart rnacincl bine.

KAROLY, ACS, p. 79.
*A
Doug petrit tart nu pot meicina bine.
V. SALA, dasc. c. lkhlgura, co-
Bihor, Ungaria.
*A
Doug petrit tart nu fac fdrind bund
Banat.
*A
Doug pietre tart nu fac ineactia.
GR. ALEXANDRESCU, nzagistr., J.
Plana.
1° Dol 6meni, de o potriva puternidi satt desteptl, nu se pot

invinge lesne.
avénd caractere grele, nu pot tral ImpreunA.
3° In casnicie, ea M. mérgä lucrurile bine, trebue ca unial
din soll sä fie maï domol.
Duro con duro non fa nica buon muro.')

Prov. ¡tal.
Zwei Harte Steini mahlen nicht gut.21

Prov. Germ.
o
To haor Stien mod it gata)
Prov. Dan.
Dtva twrdé kamene nedobre melz.4)

Prov. Tcec.
Két kemény kV' nem j61 61'61.5)

Prov. Ung.
Tare cu tare nu se face zidu bun.

3) 4) á 5) Doué pietre tart nu maz in& bine.
dacoromanica.ro
IALBRICINUNTE, CASA. 297
*A
7569 Trebule sA macine pétra, ca sA curgA la pi-
scoale.
!ORD. GOLESCU, M88. II, p. 114.
DOBRE MARINESCU. inv. c. Pirvu-
ROft4, J. Argef.
AdicA trebule întâiù sa muncim, apol sa Weptám sa do-

bandim (GoLEsco),
7570 Petra care nu e bunA

R6ti medal, tot-dé-una.
A. PANN, II. p. 27.HrNTEscu,
p. 144.
*A
Petra care nu e bunä nzacinä Hu.
DOBRE AIARINESCII, inv. c. pir-
vu-Rom J. Argef.
*A
Petra re, re fama face.
Putna.
Cu un lucru rAti, red te slujescl ; se dice, mal ales, pentru

ómenil stricatI de la earl' nu pop a.tepta nitnica bun.
7571 A fi pétrA de m6rA In. casA.

Gay. °NINA, prof. c. Dobrovq,
J. Vega I. CREANGX, Por. p.
284
Veal Fatd, Pétrd.
Se dice pentru fetele earl remAn, ne-maritate, in casa pi-
.Pentru babli., fata mognéguluI erk pétrIl de 7114).21in caad,.CaEANGX.
7572 Ca o pétrA de mórA.

IORD. GOLESCU, M88. II, Aeon.
p. 50.
dacoromanica.ro
Adica' greti.
PÉTRÄ.
Vecil SOn4tos.
7573 Pétra din zidire, Cu vreme, iar. la zidire sé

pune.
DIM. CANTEMIR, 1st. lerogl. p 304.
l° Pentru nádejde In viitor. Omul, In vremurile de restriste,

sa nu pérdá speranta, de a se vedé laräsI cum a mal fost.
2° Acelas inteles ca la No. 7574.
7574 Chétra bung, la coahe s'bagt1,1).

D. A. N1ILEscu, c. Goperi, Ma-
cedonia.XENOFONTE CAPSALE, C.
Pirlepe, Macedonia.
Chétra di chiuse éra tu chiuse va s'ducci 2).

C. IoNiscu, inv. c. Nevésta, Ma-
cedonia.
10 Slujbele marl sunt pentru ómeniI de valére.

Omul de ném bun are tot-dé-una sperm-1p de un viitor
mal bun de cat 4[1
JJ
7r7r Pétra ce n'ati socotit'o ziditoril, aceea s'at pus
In capul unghinlul.
IORD. GOLESCU, M8S. II, p. 52,
deem. p. 196.
Adicd pé cel ce nu 'I bag& nimenl In sémä, acela ajunge

me mare si mal destolnic (GoLEscu).
7576 Pétea on pétrii, fárá var, na ne face zidul ban.
IORD. GOLESCU, M8s. Il-, p. 52.
Adicä lute cu lute, fára Induplecare nu sé pot invol (GoLEscu).
Pétra bunt( la colt sé pane.

Pétra din col, lardql in colt o sé rnérgA.
dacoromanica.ro
IMBRKCKAUNTE, CAA g99
7577 Pétra dupil sfórit s'o aqegi la zid, lar nu sfóra

dupil park cà te 1np1l ThdatA.
TOAD. GOLESCU, M88. II, p. 111.
Adica urmare dupa dreptate, lar nu dreptate dupd. urmarT

(GoLEscu)
7578 SA nu r6mite pétra pro pail.

N. MUSTE, Letop. Mold. III, p. 86.
Sá strice, sä &rime totul.

<Ca MunteniT, ea nisee tirant, numal pentru nnrocirea lor pur-
taü érl in téra 'Agra a nu Mulls pitell pre pettrIt s6 nevo-
Tead,.N. MUSTS.
iVe pas laisser pierre sar pierre.

Prov. Franc.
PETROIT:J
7579 Altépti dumné-ta s'a c6ce petrolu.

GAV. ONI§OR, prof. c. Dobrovq,
J. Vaslui4.
4,1,L
Las' scl se còcä petrol:a.
CATRINI C, stud. c. J.
Vasluig.
Sá nu al niel o nadejde.
A PIEPTENA
VeclI a Peptena.
7580 A pleptenit stilul.

L. XINEANIJ, Dist. p. 614.
A scrie cu ingrijire.
dacoromanica.ro
A SE PIEPTENÄ.
*A
7581 Bata arde gi baba se pept6nA.
C. POSSA, stud. Scol. inv. c.
Humulesa, J. Néintu.A. GORO-
VEI, J. &dam.
Satul arde, baba se piaptend.

164.
Satul arde, baba se peptena.

HINTEsau, P 7-
*A
Satu arde, baba se peptend.
AVR. CORCEA,paroh, c. Coftau,
Banat. JUL. GROFFIREANU, dasc.
c. Ga4a, emit. Arad, Ungaria.
Ve41 a Bé, a se GM,
Cap. IX, c. Légdn,
a se La.
Gaud unul nu vré sä. scie de päisurile

7582 Satu plInge, baba se peptenti.
Acelas luteles ca la No. 7581.
7583 H6ra mó&lea s'chiptinit1).

C. IONESCU, prof. c. Nerésta,
Macedonia.
*A
7581 Arde casa qi baba 06 pepthil.
I. BOLDEA, C. Crihalna,
Tirnara-Mare, Transilvania.
1) Bata' Be jefulk, baba se pIeptenb.
dacoromanica.ro
IMBRXCUENTE, CASX 301
*
Casa arde, misa s'ehéptincl.
DAN, stud. p. Nevhsta, Mace-
donia. META CONSTANTIN) stud.
c. Molovifte, Macedonia.

*.
7585 Lumea plere, &II ea sò pTaptka.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 41-
V. FORESCU, J. Folticent. GR.
ALEXANDRESCU, magistr., J. liana.
*A
Lumea pere si baba se péptëncl.
I. PATaicol, NV. C. Smultr,
J. Coeurluitl.
Lumea pere, baba se péptënet.

1° Se dice cand, In cele mal marl' primejdil, mul'erile stag

pe gatell (GoLEscu).
20 Acelq inteles ca la No. 7584.
7586 Téra plere IT ea at) plapténri.
Se Oice and, in primejdiile cele marl, afandu-ne, nol atuncl

ne Inveselim, si mal ales mulerile (GoLEscu).
PIEPTENE
Ve41 Barbtl.
PINGEA
*A
7587 A pune pingéoa eui-va.
S. I. GROSSMANN, p. 38. Fa
DAMÉ, III, p. 217 & 297.G, Po:
DORAN, inst. J. Olt.
dacoromanica.ro
A pune pingele cui-va.

BARONZI, p. 40. HINTEscu, p.
27. S. I. GROSSMANN, Dict., p.
50 & 157. L. SXINEANU, Arh.
1st. p. 222.
VecIT Cdrpaciti, a Patcovi.
1° A amägl pre cine-va, a'l potrivi bine, a'l îne1à, a'l potcovi.
20 A'l furh.
eSpltarul Pingelescu, om ce sè silià sA. nu desmintl pronumele
s60....). FIL1M0N.
*A
7588 Al dit pingéua.
G. POBORAN, itl8t. J. Olt.
A'l respinge o cerere i a'l goni.
7589 A bate la pingea.

E. I. PATRICIO, inv. c. &nutrí,
J. Covurluirc
Veq1 Papuc, Talpa.
A cheltui in jocurl i petrecerI.

*A
7590 A $ine la cine-va ca la pingele.
S. DEMETRESCU, elev, Inst.
c. Bak, J. Romana(.
Adicä f6rte putin si ciliar de loc.
A PINGELIn
7591 A pingelui.
B.kNESCU, prof. J. Roman.
*
A pingeli.
G. POBORAN, &Vd. c. Slatina,J.
Olt.
dacoromanica.ro
V-edl Lulea, Malaitl.
*A
7592 Nu ajunge niel o pipa de Mgr&
JUL. GROF§OREANU, dasc. C. Gal-
fa, emit. Arad, Ungaria.
Adici férte putin.
*A
7593 Pipa (lula) cu cintura,
Malaiti nu 'I la gura.
V. SALA., dasc. c. Vapoil-B11-
resci, emit. Bihor, Ungaria.
Pentru cel fdlos, fudul insá lipit de sdrac.

*A
7591 Pipa, paliiria si t6ta gospodaria, ulcIorul si
schimburile, sit nu le ultatl a-casi.
GAV. ONISOR, prof. c. Schfopeni,
Fd
Aratä sáräcia satelor.

Acéstä 4icere, férte Vectle, reamintesce acele vremurl de res-
triste and, vestindu-se sosirea Turcilor sail a Tátarilor, fie-
care ridica avutul si se adapostiä la muntl sag prin pádurl.
PIRLEAZ
Vecil Gard, Necaz.
7595 A 0'111.1 pirleazu.

Ca. JIPESCU, OpitiC., p. 41.
A avé purtare rea.

cuscr5, cc fAcél and eral mal tInèrg ? Te tv1iaT pe unde era
lérba mal mare, orT te pitial p'in porumburl qi &Trial pirleazu
JIPESCU.
dacoromanica.ro
*A
7596 A II (a'l face) Iepure de pirleaz.
G. PalmAN, inst. c. Slatina, J.
Olt.
Ve4I lepure.
Acelas inteles ea la No. 1924 & 1925.
PIROST1I
*A
7597 A pune pirostiile In (pe) cap.
POBRE MARINESCU, inv. C. Pirvu-
_Root, J. Argeg. G. POBORAN,
inst. J. Olt. FR. DAME, III, p.
219.
A pune pirostriile (pe cap).

BARONZI9 p. 45.P. ISPIRESCU,
Rev, 1st., I, p. 232; Leg., p. 233
& 353.
A se eä.salori.
(D'apo1 and afll tatA-sga eg. fie-sa are A. fie murnI, gird di fi pus
pirostiile pe cap ? se fact' foe si pirjoh. ISPIRESCU, Leg., p. 353.
PIROSTRII
Veár PirostiI.
PISCOIÙ
Ve 41 Pétr ti.
PLAPUM.À.-
Ve41 a se Intinde, Pd.
duche, Puri ce.
*
7598 A trage plapuma.
Maror P. BUDISTEANU, J. 11-
/0v.
Vec,It Tol.
dacoromanica.ro
IMBR,ICIIONTE, CASX 305
A'i luk partea cea Mini, in tóte.

Odini6rä se culcail mal mullY 6menl Inteun pat qi sub a-
ceeql -plapumä. Aeest obiceiii, care a maI remas pe alocurea)
la téra., a dat nascere diceril care ne ocupa.
Tirer cl soi la couverture.
Prov. Franc.
pi-Ocii,A
*
7599 Va-o spun §-a plkile1.1)
L COYAN, prof. C. Perivoli, Epir.
0 si spun pink oiù muri, ce am tras.
POD
Vegi a Atirnh, a Cticitr,
Can, Dumneleit Lada,
mdfa, Cap. XI, c. Pod.
*A
7600 Hodor, hodor qi In pod nimica.
G. MADAN, C. Trufenr, fin. Chi-
ffon, Basarabia.
Fudul 0 särac.
*.6.
7601 Culcii-te in pod, ci nu umbli vacile.
E. I. PATRICIt, inc. c. Smulp,
.1. Covariant
Se dice, In batjocura., celuI nerod.

*. .
7602 I§1 pune gura In pod.
JUL. GROF*OREANU, dam. c. Gai-
1) 0 si o spun §I plAcel (de pe mormint).

22
dacoromanica.ro
:306 PROVERBELE 1103LINILOR
A sárácit.
7603 A taxi ea din pod.

AVR. CQRCEA, pardh, c. Cofteiti,
Banat.
Se çlice cAnd Imbräcämintele sunt pré marl &cute, ast-fel

cá pop siri, In ele, ca din pod.
*A
7604 Par'ei a ettlut din pod.
IORD. CURCUBETX, C. VidekW,
comit. Ftigdraf, Transilvania.
P. BUDI§TEANU, maior, Nov.
E bulmac.
Tomber de la lune.
Prov. Franc.
7605 A Wei" din pod.

Ve41 a allea.
fi mändru.
*A
'7606 Cittl ea tine
In pod la mine.
T. BILIsEL, inv. c. Stefdnesci,
.7. Yeticea.
CaSI ca tine am having si stäpänesc. Aratä cä nu ne e Om&

de cine-va.
pc5L,A
Vegt Bëtrtin, Cap, Co-
pil, Gârie, ouë, Pard,
.Piriii, Riii. a Umblet,
Vll1dj?1.
dacoromanica.ro
IMBRXCIMINTE CASK. 307
*A
7607 P6le lung i minte scurti.
A. PANN, Edit. 1889, p. 105.
HELIA DE-RXDULESCU, Mouvt. 1848,
p. 165.HINTEscri, p. 148.P. Is-
PIRESCU, Leg. I. 1872, p. 167.
E. I. PATnicitr. inv. c. Small J.
Covurluitt ANDREA MARINESCU,
inv. c. Humele, J. Argef. H.
D. ENESCU, inv. c. Zatnostea, J. Do-
rohoit1.G. Omon, prof. J. Tu-
tova.Sentin. Bus. Cl. VII, prin
P. GKRBOVICEANU.DOBRE MARI-
NEscri. inv. C. Pirvu-Roftt, J. Ar-
gef.preot. C. BuNGETuNu, itIV. C.
Cosover, J. Mehedinft.G. P0130
RAN,itigt. J. Olt.-11. A. ZAMPI-
RESCU-DIACON, inv. c. Strubtenii,
J. DorohoittDNA EL. SEVASTOS,
NUM p. 214. AVR. CORCEA, pa-
roh, c. Cofteit I, Banat. I. PU§CA-
RIt, c. Potana-Mgrulut, comit. Fd-
gttraf, 7ransilvania.
Póle lungt, minte scull&

G. I. MUNTEANU, p. 31.V. A-
LEXANDHI, Teatr. p. 1086. A.
PANN, II, p. 101.HrNTEscu, p.
112.
*A
Péle lungi, minte patina'.
I. POPESCU, itIV. C. Dobrent, J.
Bforo.
P6le lungi i minte scurta,

La nimic ne-priceputii.
G. DEM. TEODORESCU, P088. Pop
p. 553
*A
P6le lungi si minte scurtet,
Judecata mal ma'runta.
G. DEm. TEODORESCU, P0e8. Pop.
p. 520.
dacoromanica.ro
Muierea cu péle lungi i cu mintea scurtd

'out). GOLESCU, Mes. I, p. 321.
.1361i iundzi, s-minti scurtal).

PER. PAPAHAGI, Zweit. Iahree.
p. 169.
Vecil Cosifd, Harma, Minte,

Muiere, Pléttl, .Rochie.
Sè dice pentru cel ce sè fälesc in haine larg,I i lungI,

minte putinä ati, ì mal ales pentru mulerI (GoLEscu).
Pentru a se arètà ne-destolnicia, ne-priceperea femeilor, In
afacerl, inferioritatea mintinor, -kä de a bärbatuldf.
Ci tadt, maki, la nalba,
Ca asa e femela,
Pdle lungi i minte seurtd
Judecattl mai mdruntd;
Cap legat, inimg,
de minte ne-coprinsA.
Poee. Pop.
rovatzbç cppive;2).
Prov.
Mulieris animus8).
Prov. Lat.
Ponina vestis longa el longior amentia.4)

Prov. Lat.
La donne spesso hanno tonga vesta, ma corto

intelletto.8)
Prov. Ital.
Cabello luengo y corto el seso.8)

Prov. Span.
Pede Inne ei minte murta.

gi S) Minte de femee.
Haina femeésci e lungi gl mal lungi prostia.
Femeile adesea aü halna lungtt, dar mira rninte.
Halna lung6 gi acuda. mintea.
dacoromanica.ro
Weiber habenlanges Haar und kurzenn Sinn.1

Prov. Germ.
Qvinder have stakket Sind og langt Haar.2)

Prov. Dan.
7608 De póle ridicate nu fide nimenl, el de pile

citicate.
A. PANN, Edit. 1889. p. 159;
III, p. 128.
De p6le ceicate (intinate) t6tel lumea ride ;

iaret de péle ridicate nimeni.
P. ISPIRESCU, Rev. At., H, p.
159.
Nimene nu ride de p6le ridicate, ci de p6le

intinate.
Nimen1 nu ride de omul harnic, ci de cel 1ene0
*A
7609 Póle alcate, muIerile bete.
DOBRE MARINESCU, inv. C. Bryn-
ROftt, T. Argef.
Semnul leneI 0 al desfrinArei

*A
7610 Ernul In póle
00- altul In f6le.
A. PANN, Edit. 1889, p. 147;
m, p. 119.-11, SALA, inV. c. Saga,
*A
Unui in mate, altui de p6le se amp.
V. SALA, daec. c. Vapoii-Bil-
rani, emit. Biliar, Ungaria.
Pentru cele earl' aú copil
1) gi 2) Femela are per lung gi minte seurtil
dacoromanica.ro
*A
7611 La bkrilnete
Mé tem de p6le crete.
S. TEODORESCII-KIRILIANU, inv.
J. Suclava.
Ve41 No. 7068.
Adici de muIerY.
7612 P6lele muleril, cinstea muleril ; cum i le ri-

dick cinstea pe jos pia.
Toro). GOLESCU, Mss. I, p. 327.
7613 p6111i 'n brin, di vrel s'adzundzI diparti.9

p. 152.
Aduneeti polile 'n brin.2)

Graesce-te, silesce-te din itsputerI.
7614 Val ajuns la garlä i ti-al ridicat p6lele.

P. ISPIRESCU. Leg. I, 1872, p.
168.
A ridieat pjlele la brig pand a nu ajunge

la ria.
V. FORESCU, c. Folticenr, J. Su-
ciava.
Vecil Garld, Brill, EA
BagAll pálele in brill, de wel s'ajungi departe.

Adun1111 pòlele 'n brin.
dacoromanica.ro
INIBRICIMINTE, CASI 311
Ousou udjel ugei ghoutoul tailba.1)

Prov. Mong.
*:. .
7615 Sri ajung la pirell, ;)'apoT eh ròdicl p6lele.
M ALeu, stud. c. Ivescr, J. Tu-
tova.
Aeeln inteles ea la No. 7614, sub formá de povatd.

*.6.
7616 Tae din pela i pune la uni6r.
V. FORESCU, C. Folticenr, J. Su-
d-aya.
Tae din póle si pune la manee,.

L BINEscu, pro f. J. Roman.
Tac din p6le si pune 'n mánecet .

N. MiRoN, stud. c. Onesct, J.
Baciiii.
vecp Arvinte.
Cind omul a särdeit eArpesee fi drege, din spirit de eco-

nomie.
*
7617 Batill caplu, pila, nu ti lui apa di p6le.2)
G. ZUCA. stud. c. Berat, Albania.
*
Batirti caplu, pana' nu ti si udd p6lile.3)
G. ZUCA, stud. C. Berat, Albania.
Cauta sá fad, la vreme, cele trebuinei6se.

1361a, la Macedo-romAnA, insemnézá partea de jos a halnel ;
la femel, Insemnézi t3i §ortul.
Firi a fi vgdut Hui, §i-a si tras ciemele.

Batel3 capul pfinà nu te ea apa de Ole.
S) Batel) capul pan. a nu II se udit pileta.
dacoromanica.ro
315 PROVERBELE ROMLVILOR
*A
7618 A'11 dà pólele peste cap.
*a
pune p6lele in cap.
E. I. PATRICIO, inv. c. Smu
Covurluitl. DELAVRANCEA, Tru-
bad., p. 148.
1° Pentru femeile desfrinate carl aú perdut orI-ce rusine.

2° Cand intr'o cértä nu se mal tine socotélä de nimic.
Jeter son bonnet par dessus les nzoulins.
Prov. Franc.
*A
7619 A'Ell pólele In cap.
A. PANN, Il, p. 143.HINTEscu,
p. 159. preot C. BUNGETIANU,
inv. c. Cosovq, Mehedinti.
Voll Cap.
*A
7620 A'ql inà p6lele In dintl.
Putna.G AV. ONISOR, prof. c. Do-
brovq, J Vasluiii.
A'qI pierde rusinea, a nu'I maI 'Ash de nimenl.
7621 Sit tal pólele i sá fugl.

LAMBRINO, C. Gdgesci, J.
FtUcij.D-NA Ec. ZANNE, Bêrlad
J. Tutovet. I. BXNEscu, prof. J,
Roman.
*.L
Tae pdlele si fugi.
G. MADAN, C. Trufeni, tin. Chi-
Basarabia. E. I. PATRI-
CIO, inv. c. Smulti, J. Covurluit
V. FORESUU, C. FolticenT, J. Su_
ciava.
dacoromanica.ro
INIBRICXMINTE, CASI 313
*A
Tac p6la si fugi.
GAV. ONI§OR, prof c. Dobrovq.
T. Vasluiii.
Vecp Hursuz,Mdnecd,Nebun,
R'i'il, Suman.
Sé rèmd:i pagabas cu ce-va, dar M. scapI.

*
7622 A se tine de pólele cut-va.
Vedl Pulpand.
A nu slai pre cine-va, a se tot tine de dinsul,

4In eV-ye an m'as instAri, cu ban% m'aa tot aellta de pdlele hoeri-
lor, pg.ni ce m'as inexact, frumos, in Arhontologie.,ALEXANDRI.
7623 A fi In p6la eui-va.

B. P. liXsottl, Cuv. Bar. I, p.
174.
Ved1 MO.
A. fi in puterea cul-va.
.Aaa a-tT fie mile Dumitale ai dé caput miu, a ea ast141 aunt
in pola Dumitale, ei mi-T nédéjdé mime% prin Dumnic.litt tii pre dum-
nits,. Act din judet. Atom An. 1609.
*A
7624 A part& Ole.
G. POBORAN, in8. J. Olt.
1° A. fi femeie.
20 A aye minte de femeie.
PONEAVA
*A
7625 Intinde-te at ti-poneava.
iur... GROF§OREANU, inv. C. Galfm,
vomit. Arad, Ungaria.
Vecp a ae Intinde.
dacoromanica.ro
POPiRNA.Ta
7626 Wand mal bine, cand mal Mt
ajungl In popIrnit.
ANDR. §AGUNA, mitropolit, Tran-
silvania.
Aratá tralul omului.
POPONET
Ve41 Masala.
PORT
Ve4I a Vorbi.
(Care aceste téte, cautd ce scrie de portul Romanilor iscusitul is-

toric Laurentie Topeltin din Mediesl. Cuvintele lul ti le isvodesc,
câ asa serie: Borndnii din Ardél, a noftri, pórtet o hainli de la
uniere pan peste tot trupul imbrlicati. He fac mare inattltura por-
tului de a vécului celui vec1tìi. care ail lima pat-file aceste de la Sep-
tentrion, adicll part& care sunt apropiete spre méztt-nópte, tot trupul
acoperit. Care ¡el de haine pomenesce un dasal anutne .Martiales, C se
chianal andromida.
Cu aceste cuvinte II trimetea Andromida vechid port, nu mfindru ;
iar bun de luna Decembrie. lice ad de 'Asa, pe limba néstrd. DA-
céscd, glugtl. Ett socotesc chivere care am apucat si ed la boeril Ore!
néstrep. MIRON COSTIN, Letop. I, p. 27.
*L\
7627 Pertit-te 'n port,
Ca tiganca 'n cort.
AVR. CORMA, paroh, C. Cofteiii,
Banat.
Pentrc femeile ne-harnice, earl nu lubesc ordinea, ingrijirea
curtitenia.
*A
7628 Vrednicia °maul se cunesce dupil port.
A. PANN, I, p. 150. HINTE-
scu,l) p. 203. DOBRE MARINE-
SDLI, inv. J. Argef.
Iiintesen serie, din grepli, pat pentru port.
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE, CASK 315
CácI omul lenes nu are nief cu ce si se imbrace.
Habitus virum indicat.1)

Prov. Let.
La robe fait l'homrne.

Prov Franc.
Kleider machen Leute.a)

Prov. Germ.
7629 A putt', portul cul-va.

1. CREANGX, Pov. p. 262.
POBORAN, inst. J. Olt.
À'isem6na.
«Cine o mal don i faca tovdrdsie cu tine... aibd.'§I parte ei p6r-
portul, cd. pe no1 scid ca ne-a1 ametit». CREANGX.
«Cine o maT face ca mine elfmi p6rte portulP. POBORAN.
Vecp Botl,F6me, Surd,

Vitel, Vorbtl.
7630 EA 111 deschid p6rta si tu 1ml 41cl nebun.

P. GIRBOVICEANU, prof. J. Me-
hedinti.
Iml r6splatesdi ca r6ìi, binele ce 11-am fácut.
7631 Cine bate la pOrta altula, trebue sit bati vi la

porta lul.
A. PANN, Edit., 1889, p. 93.
1) ei 2) Hena aratA pe om.
dacoromanica.ro
*6.
Cine bate la p6rta altaia, o sd batd Si al-
tul la pirta lui.
A. PANN, III, p. 108.HINTEscu,
c. Pirvu .Rofu, J. Argef,
1° Cine cere cu Imprumut; i se va cere la tindu

2° Cine se iubesce Cu nevésta altuta, o sä i se IntImple
lut acela§ ne-ajurts.
7632 Da pri p6rtA, s'eavdti, parathira.1)

ILIE GHICU, prof. c. Turia, pir.
Agudese pri p6rtet s'eavdd firida.2)

G. Zuca, stud. c. Elbasan, Al-
bania.
7633 Pe 'Arta mare.

Cu fruntea ridicatä., fárA Injosire.
7634 Pe p6rta mia (portip).

Cu umilinta, fárä. nict o insemnAtate.
PO RTIT.Ä.,
Ve4t Pdrtd.
7635 A's1 ptistrit (gaol, deschidel lash) o portig (de

;apare).
A'st pAsträ putinf a de a scApà.
Il a toujours une porte de derrière.
Prov. Franc.
1) ei 2) Lovesce perta; sil awl& feréstra.
dacoromanica.ro
immUciimiNTE, cAsA.' 317
POSRAIALA.
7636 Pospiliali.
L. §LNEANU, Dicf., p. 636.
Lustru, superficialitate.
cAre i el o pottptliald de Invèlturit.
PO S T.A VA.
Ved COf.
POSTOLA
7637 Muqata postola va il anca mnsata zavata.1)
FR. MIKLOSICH, RUM. Unter., I,
p. 13.
Urmele frumusetel se cunosc in tot-dé-una.

Francesul dice d'impotrivá : Benu soulier devient laide mate.
POTCAP
7638 A pune potcapu In cap.
G. POBORAN, in.st. C. Slatina, J.
Olt.
10 A rupe cu lumea, a eqi din lume.

2.0 A se cálugäri.
7639 A pune potcapu In par.

Focfani.
A fugi de la monästire, a se intérce in lume.

Jeter le froc aux horties,
Prov. Franc.
1) Frumosul pantof va fi Inci un frumos papue.
dacoromanica.ro
PRAG
Vecil Caed, Inafdtor.
7640 Plink nu te lovesel en cap]. (16 pragul

nn vecppÖ cel (16 jos.
JORO. GOLESCU, Mea. II, p. 59.
*A
Rind a nu te pali (te palesci) cu capul
pragul de sus, nu veçli pe cel de jos.
S. MIHXILESCU, $ezlit., II, p. 73.--
V. FORESCU, C. Folticent, J. Su-
aura.
*A
Daca te lovesci de pragu cel de sus, il vedl,
si pe cel de jos.
G. MADAN, C. Trufenr, fin. Chi-
feneel, Baearabia.
Panel nu da cu capul de pragul de sus, nu

vede pe cel (al) de jos.
A. PAN, Edit. 1883, p. 87; III,
p. 50.
*A
Pa'nei nu da i cu capul de pragul cel de
sus, nu vecli, pe cel de jos.
P. ISPIRESCU, Unch. Sfat.LA-
URIAN & MAXIM, II, p. 1385.Do-
BRE MARINESCU, iltV. 3". Argef.
Semin. Bue. Cl. Vil, prin P. GAR-
BOVICEANU, prof.
Petnet nu se lovesce cine-va cu capul de pra-

gul de sus, nu vede pe cel de jos.
P. 1SPIRESCU, Leg. I p. 148.
Panel nu a dat cu capul de pragul de sus,

n'a vgut pe al de jos.
M. PXscuLEscu, La Intil. p. 6.
dacoromanica.ro
IMBRXCIMINTE. uAs 319
Páná na dal, Cu capul de sus, nu te u'iti.

A. MARTINIAN, J. Ilfov.
*A
Cine dà cu capul de pragul de sus, vede
pe cel de jos.
178.A. GOROVEY, Suciava.
*A
Cine det C74, capul de pragul de sus, Il vede
pe cel de jos.
HINTEscu, p. 28.I. HocloTX,
c. Selif te, cotnit.SillitlyTransilvania.
*A
Cine nu da cu capul de pragul cel de sus,
nu vede pe- cel de jos.
EM. POPESCU, inv. C. Crocanesci-
Mtlrgineni, J. Ialotnifa.
*A
Cine se pálesce cu capul de pragul de sus,
vede pe cel de jos.
Ec. $IptAN, inV. c. Adatn. J.
Tutova.
*A
Numai ca'nd da' cu capul de sus vede pe
cel de jo..
ION NITFSCU, Me. c. Viespesel,
J.. Olt.
*A
A dat cu capul de pragul de sus, si a ve,-
(jut pe cel de jos.
P. ISPIRESCU, Leg. I, p. 49.
FILIMON, p. 132.FR.
III, p. 259.G. POBORAN, inst. J.
Olt.
dacoromanica.ro
Care 's-bate caplu la pragul diri sus, mu-

tresce ta pragul diri gios
G. WEIGAND, Die Arom. II, p.
276, Samarina.
Candu omlu da caplu di praglu di sus,

atunge mutrasce n ghlos 2).
lUE Gmcu, prof. c. Abela, Epir,
Sé .ice pentru eel mándri, ce nu sé Vita in jos, pânä nu

le dal piste nas, cum si pentru eel ce nu l'e milá dé särad.,
panä. nu säräcesc si el (GoLEscu). Intr'un mod mai general:
pánä nu pätesci multe, nu te inveg minte.
7641 Lovit on calm' de pragn1 de sus i de cel de jos.

P. ISPIRESCU, Sndve, p. 80.
Om care a palit multe vi prin urmare scie si multe.

7642 A dit. Cu capnl de prag.
BARONZI, p. 44.
A da cu capul de pragul de sus.

A du de pragul de sus.
M. CANTAN, public. J. lag.
*A
S' a lovit cu capul de pragul de sus.
K. A. ZA/dFIRESCUDIACON, 'inv.
c. Saubienii, J. Dorohaill.
A. prinde la minte, a dolAndi experientä dupá ce a pa.tit'o.
Cine .§1 lovesce capul la pragul din sus, privesce la pragul din jos.
and mug lovesce capul de pragul de sus, atundi privesce In jos.
dacoromanica.ro
IMBRXCiMINIT, CASA 321
7643 Cine Cu capnl de multe pragne se lovesce, a-

cela In urma mal bine se socotesce.
Adia cel ce multe pate (GoLEscu).

*A
7644 A pune picha% In prag.
A. PANN, III, p. 95.G. PbBORAN,
inot. J. Olt.DOBRE MARINESCU,
ino, J. Argef.
*A
A se pune in prag.
GAY. ONI§OR, prof. o. Dobrovq,
J. Vasluttl.
lo A se hotárl sa faci óre-ce.
Nol hotArit ll mal spunem
ai pieiGrele 'n prag punent,
$i. vorha nu ne schimbAm.
Niel un cuvint nu mal póte,
Din pepenl a ne mal sc6te,
Supunerea ca sl l'i däm.
A. PANN.
20 A se impotrivi.
«Daca vAtIù tatAl feteT, ImpAratul, cl fie-sa pi«8588 piciorul in prag,
si nu voia, In ruptul capuluT, FA Tea pe altul de bArbat...).ISPIRESCU
3° A stà pe loe, a nu vol si faca nimic.

«Se pune in prag qi pace«.
*A
7645 A pus piciorul pe pragul s6rtel.
V. FORESCU, c. Folticent J. 8u-
d'aya.
A invins necazurile, stá bine.

7646 Mear din afarà de prag.
DIM. CANTEMIR, CrOnie, I, p.
1.15.B. P. HX§Dgil, II, p. 426 &
1043.
23
dacoromanica.ro
322 PROVEB BELE ROMÁNILOR
Mt de departe. Se dice pentru o inv6p.1ura cu totul su-

perficialà, o pospolalá sciintificä.
«Cine-va carele tinker cat de putin cetéla sfintelor et a profanelor

scrisori va fi amirosit, precum s6 dice cuvintul, mlIcar den afartt de
praq, at de departe...,CANTEMIR.
*A
7647 A be pentra pragul uáei.
T. SPERANTIX, prof. 141.
Vedl Resteil.
A bé cAnd nu mai li-e sete i, cum dice Rabelais, boire pour

la soif a venir. Origina 4icerel este acee4i ca la cuvintul Resteit.
Boire aux anges.

Prov. Franc.
7648 A fi pragul
G. POBORAN, inst. ,T. Olt.
Vecp &Up.
A. fi cel mal de sérnä, in casä. ; se ;lice pentru What.
PR.ÀJIN.A.
Volt Cap. Il, c. Prd-
find.
:14z1
7649 A haled], prAjinit.
G. POBOR AN, inst. .7. wt.
V edi
De doru ca-va i se face de ducä, insä nu are cu ce sä

tin& cheltuelile de drutn.
7650 A '1 pasce ca präjina.

V. A LEXANDRI, Teatr. p. 459.
A '1 päzi, a '1 supraveghiä.
dacoromanica.ro
IMBRACAMINTE, CASA 323
7651 0 prijini (de oil]).

Om Inalt i desirat.
PRIDVOR
Veqi a Sari.
PRIMENELE
Ve41 Tivgd.
PRISAC.Ä.
Verlt Ur&
PRISNEL
7652 A fi prisnel.
I. ARBORE, inginer. J. Buz.
lute ca prisnelul.
I. CREANGA, Pop. p 810.
A
lute ca un prisnel.
I. CREANGX, Pov. p. 68.
*A
Se invirte ca un prisnel.
JUL. GROF§OREANU, hit). C. Gal-
a, emit. Arad, Ungaria.
Ve41 Titirez.
4° A umblà. repede, a fi Yute la tréhá.

41Jmblad dracil In tòte pletile, lute ca prî8flelUl, i '1 introit, lut I-
van, In vole, in Mite cele.)CnEaNua.
2° Copilul mic i f6rte
PROPTEA
Ve41 Gard, Cap. XII,
c. Proptea.
dacoromanica.ro
*A
7653 A avé proptele.
Ve41 Spate.
Adici ocrotitorI bunI, sprijin.
7654 Nu '1 tin proptelele.

Omul gärbovit, ne-putincIos.
*A
7655 Proptéua gardulul.
Sedit6re, I, p. 111.G-. DEM.
TE0DOREscu,Poes. Pop.FR. DAMA
III, p. 289.
le Om lenes.
Cu cine me cunun1?
Cu t6nta din Fegera§
Cu unta satuluI
Cu proptéua gardului.
Poes. Pop.
2° Copil fácut in afarä de o legluitä cásátorie. Ve4I cuvintele

Copil i Gard.
PROTAP
Vedl Jalbd.
PS ATHA
7656 Nu i s'arde psatha.1)
ILIE Gmcu, prof. c. Abela, Epir.
Ve4I Rogojind.
CAnd un om remäne nepásátor si recela t6te necasurile

loviturile sdrtel.
PULPANÄ.
*A
7657 A se tine de pulpana cul-va.
G. JIPESCU, Bair. Ora f., p. 285.
1) Nu'l se arde rogojinil.
dacoromanica.ro
IMBRÄCIMINTE, CASI 325
Vecp laca, Mama, Pad.

Acelaq infeles ca la No. 7622.
A PURTÀ.
Vedi a Mchica.
PUT
Vecil .etpd, Ce2ne, Drac,
Funie, Gdlétd, Lac, a
Sdri.
*A
7658 Nu scuipit In put, caul se p6te întîmplà sa
din el.
I. SILAGIII, VcOl. comit. _Ham-
Turda, Transilvania.
Nu disprefui un lucru de care p5te vel avea trebuinfa.

Nu batjocori un om cácI poli fi silit cerl sprijinul.
7659 La un pu t bun multi voinici s'aduna.

B. P. HARM, Cuvint. II, p. 869.
VecIT Feintand, Gospodind.
A di& la cele bune c,e1 mai mult1 alérgi.
7660 Nu gasesee niel apa In put.

AL DUMITRESCU, p. 127.
Despre cel prost.

Si on l'envoyait et la rivière il n'y trouverait
point d'eau.
Prov. Franc.
*A
7661 Sara de la fántana In pu.
L PoPcscu, inv. c. Dcbrenl,
I lfov.
Aceln Infeles ca la No. 799.
dacoromanica.ro
326 PROVERBELE ROMA.NILOR
A RADE
Vedl Barba, Fia,Spdn,
a Tunde.
7662 Ett II. lati, (0) el set rade.
A. PANN, I, p. 97 8c 99.loan.
GOLESCU, 3188. II, p. 6. P. Is-
riaEscu, Rev. Iet. III, p. 379. -
FR. DAMt, II, p. 254.
10 Se 4ice pentru cel ce prea mult se pripesc (GoLEscu).

20 A face ce-va in grabA si neroOesce.
SNÒVX
Un chirigie cu toctnélA
Incócr, in colo umbland,
§i. lunl Intregl primenéll
spalare ne-vedend,
Cum se intórse din cale
la casa sa veni,
Porunci nevestil sale
Al lh si al premeni.
Nevésta pune sn vibe. caldarea la foc, pe cAnd dinsul umblA In-
grijind de cal. Dupä cat-va timp cere se. se lae :
Ea urnple óla prostesce,
Ne 'ncercand apa de fel,
i-.1 ten-a. de 'I operesce
Tocma ca pe un purcel.
El biet, cum erh zepada se tavAlesce hatrInsa virIndu'sl cap.' In-
teo grAmade; dar and 11 trage a fare, perul remane in zapacIA, si el
cu capul ras ca cu briclul :
Nevésta l'acea IntImplare
Incepu a se 'nchinh
picAnd cu mare mirare
Ulte-te acuma, na !
*
Tot sà stal si se.11 fad cruce

De poznasul med barbat,
CA prin cate ten l se duce,
Vine cu una 'nvetat.
*
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE, eksk 327
Ei il WU 0 el se rade,
Cu briclu fir& si mal dé,
Pirul luT de sine cacle;
Ce avulu a mal vedé.
*A
7663 Cine are barba rarit, se rade lesne.
P. GX.RBOVICEANU, prof. C. Fur-
duesci, J. Argeq.
Pentru cel sä.rae. Vedl No. 5036.
7661 11 dal un ban srt te raqá qi dol sft te lase i)

A. PANN, I, p. 85.-11INTEscn,
p. 9.
AU' dat un ban sa raga' fi, dot sal lase.

Pugna.
Vedl Bdrberie.
Despre omul prost.
*A
7665 Multe-am tras
§i nn m'am ras,
Niel de asta nu m'oiti
NS'ezdt. I, p. 220.B. P. HApEO,
Etym. Magn. p. 1889.R. Sum,
c. Orlat, Transilvania. DOBRE
MARINESCU, inv. c. Pirvu-Rofts, J.
Argef.G. MADAN, C. Trufen. (in.
Chifeneù', Baearabia.V. FORESCU
c. Folticeni, J. Suciava.E. I. PA-
numb, inv. c. Smulii, J. Covur-
luit1.C. TEODORESCU, inv. e Li-
pova, J. Yasluiii.
1) Din gresall Pintasen gice vo4d In loe de rallt,
dacoromanica.ro
328 PROVERBELE RO3IINILOR
*A
Multe am tras
m'am ras,
Niel de tine nu ra'aiti tunde.
GAY. ONISOR, prof. e. Bérlad, J.
Tutoa.
Pice omul neeájit.
Mhiagaierea nevoiasuluI care crede ca si de o belea nouä va
scäpa ca si de altele.
*A
7666 A rade pre cine-va.
S. I. GROSSMANN, Dice., p. 120.--
GAV. ONISOR, prof. c. Adam, J.
Tutova.G. POBORAN, inst. J. Olt.
rade barba.
FR4 DAME, I, p. 119.
1° A'l Infruntà.
2° A'l bate.
3° A'l intrece cu inteligentä, talent, etc.
4° Al Inselä.
5° A'l face sä pérdá o eausä, a nu'l da dreptate; a'l impe-
die& de a isbuti.
In legile vechl ale Germanilor erà interdis ca usi om liber,
sä fie tuns, sag sä i se radá barba, fárd volea luI. Raderea bar-
bel a fost privitä ea o pedépsä infamantä la multe pope.re.
En vos despist feumes si mal tenus
Que sans noz barbes sommes is revenus.
Ogier le Danois.
Idcirco praebet stolidam tibi vellere barbam Jupiter.

PERSIUS, II, 28.
(Multi din fruntasii satelor s'ad primejduit cu ulita si le-ad ras bar-
- I. CARTA, Letop. III, p. 179.
Faire la barbe à quelqu'un.

Prov. Franc
dacoromanica.ro
IMBRkaMINTE, CAS A. 329
*A
7667 Al. rade o mnstati.
T. BALAEL, hit). C. AFtefanesct,
J. Valcea
AV face ris de cine-va.
*A
7668 Al rade fail stipun.
T. SPERANTIA, II, p. 96.GAY.
OmsoR, prof. e Délu-Mare, J. Tu-
tom. FR. DArd, IV, p 15
Dam, dupa T. Sperantia, urmaterea sn6va.
GRECUL LA. BARBlER
GrPcul viend rade barha

La un berbier s'a dus,
intrand acolo, 'n
Inteun col p'un jelt s'a pus.
Berbierol lose al nalbeT,
cam mucalit de fel.
Vrend sä ride acum de el
Cum redea p'un 6re-care
Incepu dice tare
Säpunul te murderesce pe maul, si la urme and cautT, nu e pen-
tru berbatl ci mal molt pentru femeT. La Athena de pilde, un arhonte
palicar nu se rade cu sepun nicI odate., ha niel chiar ape nu pune.
Grecu '1 grec adeverat
Nu'l femee e berbat,
El se rade pe uscat.
Berbierul dice i, isprevind de ras musteriul sed, lea apà i sepun
apropiindu-se de grec:
Dumnevóstre negresit
Se ve radeti atI venit ?
Da, '1 respunde, dar se 11 spun
Nu voi0 ape niel sepun,
N'am nevoe de lighean
Cà sunt grec athenian,
Sunt arhonda palicar.
dacoromanica.ro
330 PROVERBELE RONLINILOR
Earbierul Incepe dar sa '1 rad6 pe uscat

Trage 'n sus cu bricid °data,
cand lar mal vrea sa dee
Grecu 'I dice, Inca-, sé stee:
E6, &Apia, nu 'ti-am spus?
Chiar de tot arhonda nu 's,
d'aceea daca vral
Ceva apa potl s dal.
Barbierit ucla. barba,

Dar and briclul larb.s1 pune
Grecul lar, incet, 11 spune
Scil ce, draga, daca vrel
Potl ce NA s mal dal,
Uda bine, n'ai habar
Ca nu sunt nid palicar.
mal uda. bArbierul

Dar cum face, cum mal drege,
Cand da colo, ca sa-1 rada,
Grecul vede ca nu merge,
Stal, 11 dice, stal sa-1 spun
Da, mé rog, nitel sapun,
Nu prea mult, ci cat Il vrea.
Nu sunt tocmal din Athena
Sunt din jos de mahala.
Barbierul il asculta,
Cu nitel skpun il sterge
Insa briciul tot nu merge :
Dar si grecul dice : Sta.' I
Uit'te, frate dumneata,
Nu sunt nicl din mahala,
Ada tot, apun, lighean,
Nu 's de loe athenian.
Din Athena pan la mine
Sunt cincl poste si mai bine.
7669 A seriph ras.

G. P. Suviil, Inc. c. Smulli,
T. Covurluiti.
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE. CASX 331
Ve4I Chel, a Tunde.
Adieä bátut.
7670 A '1 rade en bridu domnesc.
V. ALEKANDRI, Teatr. p. 81,
141 142.GAv. Chapa, prof
Bérlad.
lo A boleri pre cine-va.

20 AceleasI intelesurl ca la No. 7666.
44a, aqa, pacatele mele! Vremea vremuesce, batranil se due,
prefac, 6menil se schimba, canticele se schimonosesc qi
lautaril mor de fenne/... Hel!... In vremea boerilor Cu ilic l cu an-
tereurl ca mine, ce de mal veseliI ! ce banchleturl I... Cand se &Ma-
nta vre un boer, se ducea barbier-ba§a de 'l reldelt cu bricile cele de
metrgean In cerdacu caseT, i ea rn6 ducém la el cu tarafu mea de'l
clicém :qi la mal mare, vere l'El 1ml umpleh fesu de galbeni, qi ea
11 cantam, dupa cum se obicInuTa pe aluna». Barbu Letutarui.
7671 S'a ras en briel de Bucuresel.

Gn. I. TOMESCU, inv. e. Broscart,
J. Meltedinti.
and se vede un om ras frumos.

*.L
7672 L'o ras ea brielu 1u1 Cuza.
I. TEODORESCU, inv. C. Cotdrgaf,
J. Suctava.
Adid Cu un bricia ne-Válos.

20 L'a ras bine, l'a potcovit.
7673 Tu fi gicl rasa, ea îi gice
A. PANN, Edit., 1889, p. 104.
Tu Ii dici rasä si el tunsa'.

A. PANN, I, p. 23.
Ba rasa, ba tunsa.
dacoromanica.ro
Ba e rasel, ba e tunsci
A. PANN, AfOf Altru, II, p. 44.
G. DENT. TEODORESCU, Cercet, p.
59.
Ve4I a Tunde.
Se (Pee pentru cel earl nu se unesc la vorbb..

20 Pentru earl' nu r8qpund lamurit la o intrehare, ci in
mal multe ftluri, fárä sa spunä lucrurile cum sunt, si adev6rul.
SNCTVA
O femee se cicalesce cu barbatul sad pentru chipul cum sè cosise
érba de pe campia unde se aflad. Ea Inclaratnica, 4icea c parc'o tun.-
sese cu f6rfecele ; el, poznasul, ca parc'o rasese cu briciul. i ast-fel,
ne mal lasand nicT unul nicT altul, veni cérta la glIcévà si de la gal-
céva la mal räd.
A. PANN povestesce, precum urrnéza, acésta IntImplare
D'acolo Inteo livede

Amindul dac'ad sosit
Arunca'nd el ochil vale
Locul care s'a cosit,
si-aqie ce frumos e rasa
Asta livede de fen !
Parca e cu briciul trasä,
Bravo ! mesteras roman !
Ca cu fòrfecT este tunsä,
Nu ve41? II respunse ea
niel nu e patrunsa,
Cum scid ed ca trebula.
Ba e rasa, el Tar 4ise.
Ea, ha tunsa, a rèspuns,
Rank cdnd, el se aprinse
la cérta a ajuns :
Ba e tunsd,Ba e rasd,
Unul i altul tot 4icend,
Ea nu va, el nu se lasa,
$i In calea lor mergend
Déca ajung la un rid mare
lar la vorba sä Innod,
Rasa, tunsa, se cert tare
Tocma in mijloc pe pod :
El pe Ice ludnd, o lega
dacoromanica.ro
Pe subt suptiorY, cu un brid,

§.111 dise :4ieT rasl, dragd?
Or te-arunc aid in rid.
§i ne vrAnd ea, el o Iasi
§'o cufundl, pan In glt,
picAnd : did tu cä e rasA
Or te limn numal de cat ?
Tunsg, lar dael 'I rèspund.
pise el : la sit o 'mere,
§i lAsAnd sl se cufunde
Pi, fa, rasa cA te bailee.
Ea fiind §i cutundata
Niel de cum nu s'a supus
CA cu mal a ardicatl
Forfica din deste In sus,
AratAnd cA tunsa. este,
Cum a 4is i dintl'intlid,
§i taa el niel cu aceste
N'o se6sl la cApltaid.
Veçll la No. 7974 sn6va, luati din Golescu, care ne probézi
cá, daca c.licerea sub forma el', obicinuita, ne vine de
la A. Pann, acéstä sn6vd, sail alta cu totul similar, a trait
In limbä inainte de dinsul.
Vedl §aineanu, Basme, p. 892 & 916.
7674 Rase, Ouse.

A. PANN, ID, p. 94; ill* Albu,
11, p. 46.G. DEM. TEODORESCU,
Cercet. p. 59.
Adica certurY, cuvinte de ocará.

Precum latl qi spunem
CA d'adl, hotArlre punem,
§i de loe nu 11 ddin nimie.
La aleste rase, tunso,
PAntecele ad rèspuns.
PANN.
7675 Ras, ne-ras.

Ras:ne-ras, haide a-casa.
dacoromanica.ro
334 PROVERBELE ROMXMLOR
1146rtea, ras, ne-ras, te Wt.

IORD. GOLESCU, M88. II, p 93,
'10 Cum o fi, gätit sae nu, cu ne-pusä masä.
20 Se dice pen tru césul mortil ce, gätitI ne-gä. till ne 1eà cum
sä. Intimplä (GoLEscu).
A SE RADE
Vedi a Rade.
BASA
Vecjl Drae, Hatnd,
Cap. XXI, c. Road.
7676 Rasa te cinstesce.

IORD. GOLESCU, Mss.11, p. 62 -
PETRESCU, ing. C. Curtea-de-Ar-
Adicä halna, nu destolnicia ta (GoLEscu).

*L.
7677 Rasa nu te face cfiluglir.
DonnE MARINESCU, inv. C. Pirvu-
Bop, J. Argef.
*.L
Rasa nu face pe calugar.
C. TEODORESCU, 1711). C. Lipova,
Vaslaid. GR. ALEXANDRESCU

magistr. J. Fuina.
Vedi Hatnei, Robe!.
Adicá haIna mi te face om, d'aceea nu dupä halnä se ju-

decä omul, ci dupi purtarea lul (GoLEscu).
Isiaeuni 1inostola (Ha) non faeit.')
Prov. Lat.
1) Rochia de in nu face pe preolul
dacoromanica.ro
IIIBRACIMINTE, CASI 335
L'habit ne fait pas le moine.

Prov. Franc.
Das Kleid macht keinen Mönh.9

Prov. Germ.
l'he gown does not make the friar.2)

Prov. Engl.
S'a credut cA acéstá dicere este relativ nouA si s'ar fi nascut

din faptul cá fratil p6rtá rasa fári a fi cilugArI. Citim in De-
cretalele papel Grigore IX din 1227: Cum mona chum non fa-
ciat habitus, sed professio regulari$. In realitate insi dicerea
este mult mal veche precum o invederézi proverbul latin, mal
sus citat.
7678 Nu tot ce 'Arta rasa vi camilafca e cfilugar.

D'A ZANNE, C. Baintin, J. Ilfov.

In alegerea costumuluI bisericesc se citesce nlard camilavca
inchipuesce pentru vidria desartd adcca slava cea devertda.
PRAV. 8 181. 420.
RA.S.A.TURÄ.
*A
7679 La ava barbi, ava rAstiturA,
A. PANN, II, p. 52.HorrEscu,
p 10.B. P. HAver, Etgin. Mago.
p. 1978.D0BQE MARINESCU,
c. Pirvu-Rofti, J. Argef.
1° Cum e omul §i lucrul.

20 Dupá faptà qi résplata.
V eql Amasar, Gura,

.11f6rd, Òepe.
Rasa nu face pe citlugir.

Rasa nu face pe fratele (cAlueir).
dacoromanica.ro
336 PHOVERBELE ROMANILOR
7680 Aci la rfirià nu e

Care cand o vrea si pue.
A. PANN, I, p. 15. HinEscu,
p. 159.
Vedi M6rd.
Pentru cel carl nu mal dad pas si altora sä deschidd gura,

ci vorbesc inteuna, &Ind ar trebui sä tacä.
ROBA
7681 Roba nu face frataru.1)
FR. MIKLOSICH, Rum. Miter., I,
p 15.
VecY Haïnd, Bast&

L'abito non fciil monaco.2)
Prov. Ital.
ROCHTE
Ve41 Murere,
Popa.
7682 RochTe lung& minte scurta.

ILIE HOdOTA, stud. c. Siliste,
comit. Sibii, Transilvania.
Vecil Cosittl, Hand, Mints,
Muiere, Plétd, P61tt.

7683 Rochite de matase stin,g focal bucatarieI.
IDEM, Calend. Roman, an. 1832.
Luxul sä'racesce pe om.
Pochia nu face pe frate (cAlugAr).

Halna nu face pe monah.
dacoromanica.ro
IMBRÀCUINTE CASi 337
7684 Rochie sumésik.

BARONZI, p. 96.
Adid femeTe desfrinati.
ROGOJINA.
V ecil Chef, Agatha,
Cap. IX, c. Rogojind.
7685 Rogoj'ina nu te Invèlesce.

IORD. GOLESCU, Mae. II, p. 62.
Adici lucru prost, slug& pr6sta. folosesce (GoLascu).
7686 RogojIna niel cum te 'neillesee.

IORD. GOLESCU, M88. 11, .1188M.,
p. 13%

*A
7687 AI trage rogojina de sub piciere.
2ribuna Popor. (ziar) II, No. 186,
Arad, Ungaria.
dobori, a'l invinge.
7688 A sparge nuca pe rogojini.

Maior P. BUDISTEANU, J. Ilfov.
Variantä de adào,gat la No. 926.

*A
7689 Ca mita pe rogojini.
E. I. PATRICItT, inv. C. Smuyi,
J. CovurluitY.
Când o trébá rnerg,e rèti.
7690 Trage mftta pe rogojinii.

GAV. ONISOR, prof. c. Banca, J.
Tutova.
24
dacoromanica.ro
O hirie, o duce grell.
ROTA
Vecp Cap. c. Rótd.
*A
7691 Ma umblal banil pica.
AV% CORCEA, paroh, c. Cofteitl,
Banat.
1° Aratä folósele moräritulul.

2° Cind 41 merge bine intr'o intreprindere.
7692 S'a Intors r6ta.

ION GRIGORE, vtud. ilfm.
Veçll Cap. Xll, c. R6t11.
RUFA
7693 Spali41 rnfele In ograda gi le intinde pe
funja ta.
V. FORESCU, C. Fclticeni, J. Su-
crava.
Nu cere ajutor de la alp, cauta-ti de trébä. ; nu te amesteck

unde nu te privesce.
7694 Rufe/e murder() se spelt a-casa.

D-NA E. B. MAWR, p. 24.
Nu trebue sä dal in vileag greselile rudelor tale, sat' cer-

turile familiare.
il faut laver son tinge sale en famille.
Prov. Franc.
dacoromanica.ro
CASI 339
*A
7695 Se bagi, (via) ea rufa (camp) In curd ei-
raculul.
G. P. SALint, inv c. &mitt, J.
Covurluiii.I. BANESCU, prof. J.
Roman.Malor P. BUDLS,TEANU, J.
llfov.
*A
Se acatà ca rufa in gcltul säracului.
E. I. PATnicit, inv. e. Small, J.
Covurluitl.
10 Pentru eel earl se bagi ne-poftitl in verb& sail Inteo a-

dunare.
2° Pentru eel ne-sátios.
*A
7696 lisuch-tel rah, In min,
CA altä nhdejde nu'l.
A. GoaoYE1, c. Folticeni J. Su-
clava.
Aratá sirkia omulul.

7697 A neck rufele la (un) Ore.
A. PANN, II, p. 107.IliNTEscu,
p. 163.
V elf Came, Ruda.
A till impreunä, a avé aceleatiI interese.
SAC
Vedl Bltrbat , Cal,
Cap, Cergetor, Gonda°,
CumXtru, Dumneclea,Fe"
mere, Fin, Funie, Laco-
mic, a Lama, Lurninare,
Mitt, Minclund, Afort,
Nuctl, Fär, Pard, Pon.,
Pop , Tore, Budd, Slt-
rac, Sgelrcit, TlIgelr(tt,
Vulpe
dacoromanica.ro
7698 Saud de la gura se pistréza.

IORD. GOLESOU, M38. II, p. 63.
Sacul sê peczesce de la gura.

FR. DAME, IV, p. 6.
*A
Sacul de la guret se le'ga'.
E. I. PATrucitt, inv. C. Smulfi,
J. CovurluitY.
Sacul cu Mina se iconoinisesce ceind se 'n-

cepe, ior nu ceind ajunge pe fund.
HINTEscu, p. 465.
*A
Sacul de la gurec sä incepi a'l lega.
E. I. PATRICIO, inv. C. Smulfi,
J. Covurluiii
*A
Crutä sacul de la gurec.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACQN, inv.
c. qtiubenii, J. Dorohoiii .H. D.
ENESCU, inv. c. Zamostea, J. Do-
rohol.
*A
Sacul se crufec de la gura.
C. TEODORESOU, inv. C. Lipova,
J. Vasluiii.
*A
Légel sacul de la gura.
ILIE 110CfOTA, stud. C. Selifte,
comit. Sibiu, Transilvania. E.
1. PArnicrti, itIV. Covurluii1.
DOBRE MARINESCU, inv. J. Argef
Légcl sacul la gura panel e plin.

HorrEscu, p. 165.
*A
Sacul de la gura trebue chibzuit, nu de la
fund.
GAY. OmoR,prof. C. Avramesci,
J. Tutova.
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE, CASX 341.
*A
Legd sacul pcind e plin,
P. ISPIRESCU, Leg., I, 1872, p.
170.TLIF Hoctom, C. Seligte, co-
mit. SibiiZ, Traneilvania. Ec.
ISMAN, inv. c. Adam, J. Tutova.
*A
Lega' sacul pand e plin, nu and ajunge la
fund.
V. SALA, inV. c. Beiug, comit.
Bihor, Ungaria.Semin. Buc. cl.
VII prin P. GIRBOVICEAN13, prof.
Légd sacul and e pa' nd in gurd,, nu and

ajunge la fund.
A. PATIN, Edit. 1889, p. 58.
BARBU CONSTANTINESCU , Cart.
Cit., III, p. 5.
Petzesce sacu de la gurd, 'jar nu de la fund.
GR. ALEXANDRESCU, magietr. J.
Putna.
Légei sacul e rotund,

Nu and ajunge la fund.
A. PANN, III, p. 72. MN-
TEscu, p. 165.
*A
Legd sacul pa'nd e plin, nu cdnd ajunge la
fund.
Em. POPESCU, inv. c. Ciocaneeci-
Marginen-, J. Ialomita.
*A
Legd sacul cat e plin, nu cd nd ajunge
fund.
J. 17a.sluig.
*A
Grijesce de sac pdnd e plin.
JUL. GROFSOREANU, inv. C.
ga, comit. Arad, Ongaria.
dacoromanica.ro
Iconomisesce sacu din gura, nu cdnd e la

fund.
G. POBORAN, irle& J. Olt.
VecIT Cap. Mg c. Sac.

Ne Invatä cä, de la inceput, trebuIe si pastara (GoLcscu).
Chut al, si te gandesd sA pul de o parte, lar nu dupA ce
ti-al cheltuit tot avutul.
11 est tard d'are chiche quand on est au fond
du tonneau.
Prov. Franc.
Sparagna la tina, mentri è china, quannu lu

funnu pari, 92U c'è chiu di sparagnari.V
Prov. Sard.
Auf die Neige ist nicht gut sparen.9

Prov. Germ.
Better spare at the brim, than at the bottom.8)

Prov. Engl.
:111
7699 Mal strInge sf6ra la gura sacnlul.
GAY. ONISOR, prof. J. Tutova.
Inteles ca la No. 7698.
7700 Saca H6C un pote stà 'n picere.

Sacul desert nu std in picidre.

V. ALEXANDRI 8L L. ROSETTI,
Mes.
Economisesce butoiul, clit e plin, tAnd fundul se vede, nu mal e ce sA econo-

misescl.
La sfirsit nu e bine si economisescl.
8) E mal bine sA economisescl la inceput de cilt la dir§it.
dacoromanica.ro
IMBRICXMINTE, CASIt 343
*A
Sacul gol nu stä in pici6re.
V. SALA, due& c. Vara, WOW.
Bihor, Ungaria. DOBRE MARI"
NESCU, Mt). d. Firm-Bop, J. Ar-
gel?.
*A
Sacul nu stet in picidre päneí nu'i plin.
GAV. ONISOR, prof. c. Banca,
J. Tutova.
Sacul gol, cu anevole std. drept.

Junimea (zior), III, No. 45.
Sacul plin cu vint, greii stä in picidre.

H. D. ENEscu, inv. c. Zamodea,
J. Doro1ioit1.
Adica eel farä putere î eel flaina.nd (GoLEscu); Preeum §i

eel lipsit de avere, de sprijin, etc.
Sacco vuoto non può star in piedi.1)
Prov. Ital.
On vud seche ni sdreut s'tini dreut.2)

Pro). Wallon.
Ein lcerer Sack steht vicht aufrecht.8),

Prov. Germ.
7701 Seoul plin mind se van.

HINTEscu, p. 165.. Maior P.
07: 11lov.
BUDI§TEANIT , POBRE
MARINESCU, fne. C. PirVU-BOV4, J.
Arge.g.
Seoul gol uu p6te di In pions.

Un sac gol nu ar putea al se tind drept.
Un sac gol nu eta drept.
dacoromanica.ro
Rabc1A, rabdä, Ora se sup6rà.
*A
7702 Intro doi sad gel alegl p'fil en pae.
G. BANULESCU, inv. e. Pietrofita,
J. Dimbovita.
Ve4T Datornic.
Intre dou6 rele, alegY ce e maï putin r'étl.
7703 NO- sao át peticul.

IORD. GOLESCU, MM. II, p. 91.
*A
Dupei sac fi petec.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACON, inv.
J. Stiubienii, J. Dorohoiii .H. D.
ENEscu, inv. c. Zamostea, J. Do-
rohoiii.A. GoRovEl, J. Suciava.
S. I. GROSSMANN, Dict. p. 20 &
123.
*A
Dupd sac si petecet.
G. MADIN, C. Trufeni, I fn. Chi-
eneit, Basarabia.
*A
Dupd sac si petic, dupei Turc si pistol.
C. TEODORESCU, inV. C. Lipova,
J. Vasluiii .
*A
Dupe", sac, petec.
GAV. ONI.SOR, prof. C. Dobrovët,
J. Vas/uitI.
.e.
Dupel cum e sacul, asa (e) si peticul.
V. FORESCU, C. Folticeni, 1.
SucTava
dacoromanica.ro
imanIckmiNTE, CASI 345
*A
Cum IA sacul, tap) i petecul.
H. D. EnEscu, inv. c. Zatno-
tea, J. Dorohois1.E. I. PATRICItI,
inv. c. Smulti, J. Comerluill.P.
GIRBOVICEANU, prof. C. Comdttifa,
J. Olt.G. POBORAN, inst. J. Ole.
*A
Gum e sacul fi peticul.
A. PANN, Edit. 1889, p. 57;
II, p. 151.HINTEscu, p. 165.
P. ISPIRESCU, Rev. 18t. II, p. 16.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 654 SL
1027.P. GIRBOVICEANU, prof.
c. quid, J. Argef.DOBRE MARI-
NESCU, inv. c. Pirvu-Rofne, J. Ar-
gef.--I. VULCXNESCIJ., elev. Sc. Ins.
c. Pelescr, J. Dolj. LAURIAN &
MAXIM, 1, p. 933.
*A
CUM e sacul, i petecul.
I. G. VALENTINEANU, p. 34&
5O.MARI. ILIDULESCU, 8ttai. C.
Slatina, J. Olt.
*A
Cum e sacul, asa e fi peticul.
B. CONSTANTINESCU, Cart. Cit.
III, p. 15.
*A
Cum e sacul, asa e si petecul.
Semin. Buc. Cl .VM prin P.
GXRBOVICEANU, prof.
*A
Cum sacu, cum petecu.
E. I. PATRICIU, inv. C. Smulli,
J. Covurluiii.
*A
Sacul i petecul.
G. POBORAN, inst. J. Olt.-111.
CANIAN, public. lafi.
dacoromanica.ro
*
A face sacul dupd cum e peticul.
POBRE MARINESCU, it&V. C. PO.-
vu-Rofu, J. Arm.
10 nemeresce sacul petecul.

*A
?I-a geísit sacul petecul.
HINTEscu, p. 165.FR. DAmA,
IV, p. 6.G. POBORAN, inst. J.
Olt. E. I. PATRICIII, inv. J. Co-
vurluitl. GR. POTENARU, ing. C.
Rassa, J. lalomita.N. Rusu, c.
Ighisdorf, comit. Tirnava, Tran-
silvania.
51-a gdsit sacul peticul.

469.
*A
A vi,-a Visit sacu petecu.
AVR GORCEA, parch, c. Cofteitl,
Banat.
51-a aflat sacul peticul.

LAURIAN SE MAXIM, II, p. 651.
*A
51'o apt sacu petecu.
AVE. CORCEA, parch. c. Cofteitl,
Banat.
*
Fie-care sac JO gdsesce peticul.
V. FORESCU, c. Folticenr J Su-
clava.
dacoromanica.ro
*A
Tot sacul g eisesce petecul.
BARONZI, p. 54.S. I. GROS-
SMANN, Die(. p. 491.JUL. GROF-
WREAN'U, inv. c. Galga, comit. A-
rad, Ungaria.
A
Peticul dupd sacul
S. FL. MARIAN, Nunttl, p. 37.
Sacul get sit petecul.

NEGRUZZI, I, p. 251.
Eum e saclu si péticlu 1).

DAN, stud. c. Nevieta, Ma-
cedonia.XENOF. CAPSALE, c. Pir-
lepe, Macedonia.
Yed1 Petie.
1° Adicä dupä om 1 cinstea, aratä asem6narea (GoLEscu).

20 Mnd dol ing se potrivesc, mal ales soil
4,51: a gtleit eaeul, peticulp.
30 Pentru lucrurl potrivite.

cHalna BA 31 fie cum e swat i peticul».
4° Se dice de un lucru re'd ce '1 are un om de nimio.

J. Arge§.
cOmul e lacorn, dar face eacul duptt cum e peticul).
Tel pied, tel soulier.

Prov. Frang.
Qual piede, tale scarpa.2)

Prov.
Cum e sacul fit peticul.

Atare pictor, atare ghétà.
dacoromanica.ro
Zulke leest, zulke sehcen.11

Prov Oland.
7704 Tot Baca Ò canta petecul

IORD. GOLESCII, 3188. II, p. 70.
Adia He-care de sine-si ingrijesce (GoLcscu).

2° Fie-care isl cautá prietin, i me ales nevéstá, care sä se
potrivésa cu dinsul. Are un inteles mai mult
7705 nude dupa Smile se =pie sicala.8)

V. DIAMANDY, prof. C. Melo'va,
Macedonia.
Pufin Cu putin se face mult.
7706 Gärnut di gamut s'umple saclu.8)

ILIE Gincu, prof. c. Abela, Epir.
Grdnut di grecnut s'umple saelu.4)

I. GOVAN, prof. c. Turia, Epir.
Vecli Grttunte.
Acelas inteles ca la No. 765 si 7706.

7707 Cand tot sco$1 din sac, gî'nimic bagl In sac,
enriad I dal d6 fund.
IORD GOLESCU, 3198. II, p. 36
V6,11 Cap. X, c. a Luh.
Adia and tot cheltuIescl si nimie mal adaogl, curind isto-

vescI, ì indatä sáracescl (GoLEscti).
7708 Banal din care tot lal qi nu mal punl, sa go-

lesce.
AVR. CORCEA, paroh, c.
Banat.
Crim e ealspodu, aa i ghéta

Fasole dupg fasole se umple Raoul.
8) §i 4) Gdiunte Cu grAunte se ump'e Baca'.
dacoromanica.ro
IMBRACAMINTE. CASA 349

7709 Gura saoulul legati purnrea sh nu o
IORD. GOLESCU, Mee. II, p. 103.
Adic.1 s6. nu fil prea sg.ircit (GoLEscu).
7710 Nu se 'noepe niel odati saoul de la fund.

1. FL. MARIAN, Nuntd, p. 84.
Când ni se cere ca sà facem un lucru in afarti de orindulalit.

(Romanil de la sate nu yoesc, Cu nic1 un pret, mArità maT in-
tàid fetele cele miel, sad a'sT insuri fecToril cel mal tinerT, inaintea
celor mal inaintatI hi Yirsta, licénd cd enu ae 'ncepe flier °data Racal
de let fund,.
7711 Sac am, gran n'am; gran am, sae n'am.1)

ILIE GHICU, prof. c. Bddan, Epir.
Vedl Brdnztl.
GeluI cártfia. veclnic 11 lipsesce Ce-va; se Oice maI ales pen-

tru omul sarac.
7712 In sac tg la merä.
IORD. GOLESCU, Mes. H, p. 102.
Adicd cele grabnice 8á nu le zäbovim (GOLESCU).

*A
7713 Douò mate In sac
Nu !neap.
GAV. ONISOR, prof. c. Dobrover.
.7 Vasluitt.
Dol r6utdcio0 nu pot träi impreuna, §i mal ales nora i cu
selcra in aceeafil casà.
*A
7714 In saoul legat,
Nu sell ee'l bigat.
-V. SALA, don. c. Vcifca, cornil.
Bihor, Ungaria.
1) Sac am, grit n'am; grit am, sac n'am.
dacoromanica.ro
Sac legat nu scii ge are.')

I. CoYAN, prof. C. Perivoli, Epir.
Se dice femeilor, cAnd sunt ingreunate, ar6tându-se eä, prin

niel un semn nu se póte cunelsce de va nasce fecior saü fatà.
7715 A gisit sae dé bucate.

IoRD. GOLESCU, M88, H, p. 2,
S6 dice pentru eel ce nemeresc óre-ce, dupä gändul lor

(Gmmen).
*A
7716 Saud spart nu se mal umple.
D. ENESCU, inv. c. Zamostea,
J. Dorohoi. DOBRE MARINESCU,
inv. c. Pirvu-Ropt, J. .Argeft.
Omul cheltuitor nu mal aduné. cat e lumea.

*A
7717 Sacul en doué gur1 nu'l pop umple.
V. SALA, inv. c. Vafcatl, cornit.
Bihor, Ungaria.
7718 Cu sbére, saeln nu s'ample.

COYAN, prof. C. Besa, Epir.
Veqt Banit11, Ciorbti,
Vorbtl.
Acelat; mieles ca la No. 6385.
7719 Térnii, ea Interim sae spart.

C. TEononEscu, inv. C. Lipova,
Vas
Mä'nâncá. mult.
1) Sac legat nu sell ce are.
dacoromanica.ro
IMBRX.CXMINTE. CASX 351
*A
7720 Ori tf umple sacu, or' îi pune sacu.
ILIE HOC/OTI, stud. e. Se
comit. Sib1i, Transiltania.
Pentru Gel care cauti cu orl-ce prel si facà avere mare.

*A
7721 A fi sae WI, fund.
I. CREANGX, Por., p. 141 Sc
241. FR. DAME, IV, p. 6.K.
A. ZAMFIRESCU-DIACON inv. c.
Stiubienii, J. Dorohoitl. E. I.
PATRICIII, inv. c. Smulfi, J. Co-
- C. TEODORESCU, inv. c.
Lipooa, J. Vasluist G. POBORAN,
inst. J. 04.Abeced llustr., p. 27.
*A
Sac fa'rti fund.
S. MIHXILESCU, fezdt , II, p.
47. JUL. GROF§OREANU, da-8c. C.
Galia, comit. Arad, Ungaria.
GOLESCU, M88. II, p. 63.
AVR. CORCEA, parch, c. Coiteitl,
Banat. FR. DAME, II, p. 44.
*A
Sac fa'ret fund e omul fcirci
V. SALA, &WC. C. Vaicott, omit.
Bihor, Ungaria.
Ved1 Femefe.
lo Se (Pee pentru eel* ce nu sal cum si's1 pristreze averea,

pentru cele ce nu poll le dà de fund (GoLEscu).
2.° N'are saf, nu se multumesce ; nu se mal saturi de mincare.
gPesemne c'aista'T Fldmandild, f6metea, sac fttra fund, sad cine mal
scie ce pricopséld. o fi, de nu'l mtI saturd niel pdmintulg.CREANGI.
30 Nu se isprivesce, poii lui merea.
) FArrt rind °Aid Thrit cumpgt.
dacoromanica.ro
Ala7poq rieogi)
Prov, Elin.
Inexplebile dolium.a)
Prov. Lat.
Cest un panier percé.

Prov. Franc.
7722 A fi sao apart.
IDEm, Calend. Rom., 1892.FR,
DAmR, IV, p. 6. M. GANIAN,
J:
Acelal inteles ca la No. 7721.

EyreII ad un proverb cu totul identic.
7723 q-a pus seen 'n car.

GAV. ONISOR, prof. e. Simila, J.
Tutora.
Scut tréba, nu'l mai pasä de nimenI, i de nimic.

*A
7724 A deslegh, sacul.
A. PANN, HI, p. 8 86 31. HIN-
TEscu, p. 165. - P. ISPIRESCU
Rev, Ist., II, p. 160.
A Incepe sa vorbescd.
(A.scultatI, copiil mosiculuT, 8t desleq ei tam cu glumele i cu sn6-

yele». JIPESCU.
Vider son sac.

Prov. Franc.
7725 Deslegh-voiti sacul,

Ved-ve l pe dracui.
A. PANN, III, p. 51.IIINTEscD,

p. 165.P. ISPIRESCU, Rev. Ist.,
II, p. 460.
1) i 2) Butoiul care nu se OW umplé (fiind féré fund).
dacoromanica.ro
A deslegat sacul si a vNut pe dracu.

GR. ALEXANDRESCU, tnagietr..T.
Putna.
Amenintare. Void spune tot ce win.
7726 N'a deslegat saeul

Dar si ve4I iambi ailing,.
A. PARR, III, p. 8.lingEscu,
p. 165.
Pentru cel prostI.
*6.
7727 Al prinde en mina In sac.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 76. AL.
ODOBESCU, III, p. 147. GR. JI-
PESCU, Opine., p. 95.FR. DANA,
III, p. 278. V. FORESCU, C.
rul-Dornii, Suclava.GAV ONI-
PR, c. Dobrovq, .1. Vauii2. -
POBRE MARINESCU, inv. c. Pirvu-
Rom J. Argeft.
V ail Traistel.
A prinde asupra faptuluI. Ori cAt a cäutat sä tägäduIésca, a

fost dovedit de faptä rea.
aCall s'atl prins cu mtinet 'n sac, cu ocaua mica, totT ail ptipat
duba». JIPESCU.
La main dans le sac.

Prov. Franc.
*A
7728 0 b'ägat'o In sac.
JUL. GROF§OREANU, dasc. c. Gal-
cotnit, Arad, Ungaria.
S'a incurcat la cértd.

7729 A Ugh In sae pro cine-va.
FR. DAMi:, IV, p. 6.
25
dacoromanica.ro
Vecy Traigta.
A'l
7730 A i se umplè sacul.

M. CANIAN, public. J. lag.
A se ImbogAti.
2° A se siturh.
7731 A bigat lumina in sac.

Mator P. BumpEANu, Rfov.
1° Gaut& sd faca lucruff peste putintd.

2° E prost.
*A
7732 A bate sae pre cine-va.
G. P. SALvit, inv. c. Smulp,J.
Covurluiii.
Vedi Tol.
A di &rá mild, ca pe un sac plin.
7733 Al glisi en diminéta In sac.

I. BINESOU, prof. J. Roman.
Adied sculat de diminéld.
77341 A1 intrh qilele In sac.

M. CANIAN, public. J. lar.
.A
*A
7734b A dit de fundul saculul.
GAY. ONI.SOR, prof. c. Simila, J.
Tutova.
ciffeltui tot avutul.
7735 Cu sacu.
R. JIPESCU, Opine., p. 150.
Yedt Barbat.
Adicd mult, in mare cantitate.
dacoromanica.ro
IMBRXCIMINTE, cAsk 355
«Femela are noue gurl, §.1 sä i le astupl pe tóte, tot nu se indes-

tuléze din lecomie : it cere mime WI tot earl cu cacti». GR. Jr-
PESCU.
7736 Un sao.
Acela..s inteles ca la No. 7735.
«Scie un sac de minciunT,
SAFTIAN
7737 A avé urechi de saftian.
V. ALEXANDRI, Teatr., p, 393.
A fi tare de urechi.
7738 A avé obraz de sa-ftian.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 4066;
Scrierile tut C. NEGRUZZI, prefattl,
p. XXV.
Vec.1.1 Obraz.
Acelat3 inteles ca la No. 4141.

«Te socotTam un cTubotar cu ambitie ; dar ved ce m'am în.elitt. aT
obrar de caftian». ALEXANDRI.
S;k1._,AS
7739 Buda '1 branza, bunu'l cae, amaru'l gawp.

GR. JIPESCU, °raft., p. 260.
piat6re clobanésd. Aratá cd, dad reidele muncil ciobanulul

sunt bune, viéta pre care o duce in munti, mai fárá tovara0,
fári adäpost, e de tot grea §i amad.
SALBÄ
Vecli Drac, .17epot.
dacoromanica.ro
*A
7740 Lastel pe salba lul.
AVR. CORCEA, paroh, c. Cofteit7,
Banat.
Adicit in niravul sëú, cu planul sëù, Cu seAderile sale.
SALTEA
Ved! a se Intinde.
7741 Daca intincll salt6ua se rupe.

Si te multumescl cu ce aI.
774: *A stib (sedé) pe saltea.

D-NA Z. JUVARA, C. FedeseI, J.
Tutova.
Ved! Tandur.
1° A nu face nimic ; a nu's1 dà niel o ostenélä.

2° A fi Mal grijI.
3° A fi bogat.
7743 De pe saltea.
T. CODRESC.U, UriCavr, XXII, p.
45.
Adici fárá muna ; fárä ca sä ne coste nimic.

Adicá de pe saltea
Cu cIubuc Cu cafea.
Cu acelas inteles Jipescu a dis :

cBoIeria de pe saltea a pera». Opine., p. 28.
Adica cel cari nu munclaii.

*A
7744 A puna sub saltea.
FR. Damt, IV, p. 14. G. Po-
DORAN, inst. Olt.
dacoromanica.ro
IMBRXaMINTE, CASA 357
I.° A pune de o parte, a Inraturi.

,2° A dh.
ALVART
Ve41 Ma1some4.
?ALVARAGIÙ
7745 qalvaragit.
Porecra ce se di Turcilor, purtitorI de §alvarl.
SANDRAMA
7746 qandrama.
PorEmau, Diet. I, p. 140.
Fa. DAMA, IV, p. 43.
FemeIe präpaditä de bètrânete sail de b61.e ; c6.06turi de om.
C'est une ruine.

Prov. Pratte.
SAPUN
WO a Rade.
*A
7747 Sipun at cumpërat, sApun
DOBRE MARINESCU, inv. C. Pir-
vu-Bofu, J. Argef.
Säpun sdpun trebue sä mananci.

A. DUMITRESCU, p. 129.
Säpun sá fle, parale am dat,

Ired,4 Calup.
Cine face o greqélA trebue sa sufere urmitrile. Se Oka

dud te a pdalit cine-va, qi mere inainte.
dacoromanica.ro
SNOVA.
Un bulgar \Tend s cumpere brAnzA, cap8t4 o bucat6 de scipun.
Ajurts a-casä se pune pe mancare, Infige din 4i1 in calupu de sdpun,
vede a s'a paella, dar, ca sA nu rdmara pàguba il dA Mainte ál-
cAnd : sdpun am cumpérat, apun mdnanc».1
Sperm*. II, p. 140 a dat o variantä a acesteI sn6ve. La

dinsul un Muscal, care nu are de cd.t trel parale, cumperi o
rádáciná de hrén i o r6de, pänä la sflr§it, cu tot necazul
spunend :
85. '1 làs5.m curat pëcat
Orl mAncat
Ori crApat
Dar5 nic1 el nu 'I lAsat
Ea pe el parale dat.
Acéstä sneovä se glsesce i la BulgarI, de unde, e de credut,
cal am luat-o §i noY.
Qu,i fait la faute la boit.

Pron. Franc,
7748 A strigh la siipun.

TEODORESCU, inv. C. Lupfeanu,
J. lalomita.
A strigi tare.
(D'o1u prinde'o, o so bat cu vergeoa aa dd hier de la pusc6.,
o etrigct la ettpun.i Etym. Mayn. p. 16.
7749 A 'I trage un siipun.

Mcaor, P. BUDI.STEANU, J. Blom
A '1 certà.
Donner un savon et quelqu'un.
Prov. Franc.
7750 A '1 face cu siipun i cu apt". rece.

F. DAME, IV, p. 45.
dacoromanica.ro
IMBRX.CkMINTE, CASI 359
Vedl O.
A '1 certh, a '1 luh la treI parale.
A S.A.PUNt
*.el
7751 A apunl pre cine-va.
JUL. GROF§OREANU, iftV. C. Galga,
emú& Arad, Ungaria.
Acelq nteles ca la No. 7749.
SARICA
Ved Mach&
7752 Nu te ulth, la albéta sariculul, alud sipunull
en care l'a splilat, pe rAboj l'a luat.
Torio. GoLuscu, Afea. Ir, p.110.
Adicä la gitéla cocemelor ce Cu imprumutare o fac (Goi,Escu).
SÄRITÀ
*A
7753 A '1;11 perde 8Arita.
BARONZI, p. 66.D. Popowat,
inv. c. Cuvin, cona& Arad, Un-
garia.ILIE HocioTX, c. Selifte,
comit. Sibisl, Transilvanfa. G.
COSBUC, Filie p. Totr, II, No. 46.
MIRON COSTIN, Letop.V. SALA,
dasc. c. Yaseog, comit. Bihor, Un-
gana.
A 'II perde mersul regulat, a 'ql schimbh obiceTurile bune,
felul de gindire saii de pui-tare.
Cuvintul e luat de la moran i carl numesc sarita, Mema a
pel din scoc pe cupe. Se dice prin urmare ch. n'Ora §i-a per-
dut shrita d'Ad apa se furi in aturl, §i nu cade regulat In
cupele rotil.
Se dice de o aph., cand si a lásat matca el obienuitä, f.3I a
croit o albil nouä, c,i §i-a la sat santa.
dacoromanica.ro
*A
7751 A se6te pre cine-va din s'Arito.
V. ALEXANDRI, Teatr. p. 510 Sc
1111.-4. GREANGX, Pov. p. 152.
A '1 sup6rh Mí, a '1 sc6te din ráldare.

Faire sortir quelqu'un de ses gonds.
Prov. Franc.
SATRÄ.
Ve41 Petra, Vie.
*A
7755 Tot la nol In oatrA
Bate vInt §i
A. PANN, II, p. 27. B. P.
1-115pkt, ziar Traian, 1869, No.
63, p. 256,HINTEscu, p. 169.
DOME MARINESCU, inv. c. Broa-
Rara. J. Argef.
pisa tiganulul. Nu mal scdpim de rele si de necasurl; nu-
mal la nol, nu si la alfil, e rèti.
7756 Arunel eu Otra In

Plana.
Acelas inteles ca la No. 1014, la care se adaog'd ca variantd..
SBANT
7757 1-am pus sin*.
G. POBORAN, itia. c. Slatina, J.
Olt.
Vedi Brant.
10 L'am doinolit, ram fácut sä taa.

20 L'aun pädlit.
Sbaniu, e un fel de petec ce pun cismaril la ghete..
dacoromanica.ro
smclu
Vecji Meru.
*A
7758 In fine plesne sbiolul.
V. SALA, inv. C. Vafca-Bartifici,
comit Bator, Ungaria.
*A
La capa pocnesce sbiciul.
D. Poeovidu, inv. c. Cuvin, co-
mit. Arad, Ungaria.IUL. GROF-
§OREANU, O. Gala, cotnit. A-
rad, Ungaría.
Sfir§itul laud& ineeputul. Pentru eel ce se laudA Inainte de

vreme.
régén csattan az ostor.9

Prov. Ung.
SBUR.A.TURA
Yed1 Cane.
A SE SCALDÄ.
.Apít, Avere.
7759 A o sollda.
V eql Cap. II, c. AA.

Acela§ infeles ea la No. 406.
7760 A fi scAldat In lapte dulce.

M. COHAN, publ. kW.
4° Alb la fatá
1) Riclul pocnesce la cap&
dacoromanica.ro
20 Plata, amabil.
*A
7761 Are undo si se scalde.
EN. BXLTEANU, Lum. I, p. 87.
G. PORORAN, %nat. J. Olt.
Are pe ce sa se bizue ; sa urmeze vorba saù lucru a is-

butesce.
SCA.LDA...TÓRE
*A
7762 S'a cleat In
M aor P. BUDIFEANU, J. fifty.
1° Sa dice pentru ceI ce'sï fac el raul lor, cä and se

cacá. omul In scaldatare, al vine scarna la gura, qi cum am
dice, ;31-a mancat cAcatul (GoLEscu).
20 Din potriva Gaud se intanplä ca un prune sä se cace in
scAldateore se crede ca' dinsul va fi cu noroc.
*A
7763 I-a pus sure In scilditire.
Maw P. BUDIFEANU, J. Ilfon.
Om detept, hazlia ; nu e dinteaceI &nerd earl sunt ne-siratI.
SC.A.NDURA.
-VecJI a se Inneca.
7764 Sclindura crepati, tribue delta.

IUL. GROFFIREANU, itiV. e Gap,
Un lucru r6a inceput trebue schimbati o greplä trebue in-

dreptata.
*A
7765 Vid e pe ce scinduril calci.
G. BALLY, C. Carlomtinesci, J.
Tutova.
dacoromanica.ro
/MBRÄCXMINTE, C.ASX. 383
Ve1 Talpd.
Am inteles videpel, ved cá umblä cu imeLlefune.
7766 I s'a luat seindura de sub picere.
Vedi Cracd.

*A
7767 Al 'Ask ca selindura.
G. DEM. TEODORESCU, Poet Pop.,
p, 308.DonnE MARINESCU, inv.
c. Pirvu-Rope, J. dirgag.
*A
A'l ld,set sca,'ndurd.
Mayor P. BLIDITEANU, T. Ilfov.
1° Adic.a.' särac cu totul.

M'aä bäut §i. m'aä mäncat
Ca ccdndura m'ad ?hat.
Poes. Pop.
2° Slab, in urma unel
7768 A fi ea o scindurit.
FR. DAMt, IV, p. 70.
A. fi scdndurd.
Slab, la trup.
picerea francesä : etrc comme une planche, se (Ace, mal ales,
despre femeile earl nu ail peptul desvoltat.
*0
7769 Setinduri de scipare.
Adicä mijloc de scäpare.

Planche de salut.
Prov. Franc.
dacoromanica.ro
384 PROVERBELE RONLINILGR
7770 Aide ou trel sandurl.

PER. PAPAHAGI, Area.. Iahres,
p. 476. P. VULCAN, Gaz. .Ma-
cal. I, p. 5.META CONSTANTIN,
c. Pirlepe, Macedonia.
Vedl D6g11.
10 U§urel la minte, cam limit.

20 Bet.
11 lui manque un elou.

Prov. Franc,
Er hat einen eparren zu vie1.1)

Prov. Germ.
7771 Este ou patru scAndurt

D. DAN, e Pirlepe, Macedonia.
Om eu mintea senate* Intrégä.
SCAR.A.
Vedl Dumnalea, No-
roc, Cap. III , c. Scard,
7772 Scare del sus In jos sè maturi, lar nu de jos

In sus.
TORO. GOLESCU, Mis, II, p. 67.
Adied pilda de la eel marl' se leh; lar nu de la cel miel

(GoLEscu).
7773 CandteurclInsusp6scarii,dintréptiIntréptA
sIi patesal ea sä nu te poticnesol.
IORD. GOLESCU, Ass. II, p. 105,
Adieä la orI-ce, dupä orindidala sä paseseI, ea sa inaintezl

fárä niel o greple (GoLEscu).
1) Are o prea mare economie.
dacoromanica.ro
IMBRXCXMINTE, cAsX 385
Aide, aide, merdivené eicarldr.11

Prov. Turc.
7774 P6 snarl streini si nu te urcl, ci numaI In-

dati te Incurcl.
IORD. GOLESCU, Af88. II, p. 142.
Adici la slujba altula sä nu te amestecl, 0 in patul altula

sä nu te urcl (GoLEscti).
*A
7775 &ail la cer i pod peste mare nu se p6te.
GR. POIENARU, ing. J. Fuina.
Vecp Dumnedetl, Pod.
Pentru cele peste putinti.

*A
7776 A se face scar i punte.
LAURIAN& MAXIM, 11, p. 1082.
DOBRE MARINESCU, in1). C. "'VDU-
Roipu, J. Aryl
VecjT Lun t re.
A face totul, a intrebuing orl-ce mijléce pentru ajun,ge

scopul.
7777 IÏ s'a pus o scari buni.

Fn. DAMA, IV, p. 29.
A dobändit un ajutor insemnat, a fost bine sustinut.

11 a eu un bon marchepied.
Prov. Franc.
7778 11 s'a luat (ttaat) scara.
FR. Mimi, IV, p. 29.M. CA-

NIAN, public. J. kW.
Yelp Scdndurit.
1) Trépti en trépti se urea sears.
dacoromanica.ro
A perdut putinta de a ajunge unde-va, de a dobändi óre-ce.

On lui a coupé l'herbe sous le pied.
Pron. Franc.
7779 Pe o scarA Intinsä.

M. STiNCEAI4U, inv. c. Biqa, J.
Mehedinft.
AdicA In mare.
7780 A sui scarile cuI-va.

LAURrAN & MAXIM, 11, p. 1082.
4° A se duce la cine-va pentru cere óre-ce.

20 A se umill.
7781 Scarl la (In) cer.

Lucru peste fire, miracol.
7782 Scam
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 177 86
204.-1. BXNEscu, prof. J. Roman.
Scara
Dim. ZANNE, C. Bolintin, J. _Woo.
1° CAnd nu intri Inteo casä pe u0, ci pe o ferésträ, etc.

Anica.IT avea dreptul de a intra la mine pe usil, diva mare,
lar nu tot pe feréstril ca acum, i neoptea.
Magdian.Ca peri, drept sri II spun, m'arn cam saturat de scara
maI ales de alergtirI dlare.ALEXANDRI, p. 175.
2° Joc in care copiiI se hutunä pe o scändurA.

,Unul cand se sue, altul se colmira. Par'cit ne juctim de-a scara
.ALEXANDM, p. 201.
dacoromanica.ro
131BRek5IINTE, CASt 367
SCATOLC.Ä.
Vedt Scatulett.
7783 I-a tras Ohte-va scatólee.
L..5IINEANU, Diet. p. 720.
La ba tut, pälmuit.
7783 b Scatolcii.
L. AINEANU, Diet. p. 720
inteles a la No. 7784.
SCATULC)§..
7781 &Auld. (vecho).
POiENARU, Diet. p. 140.
Femele gärbová i pripäditä de betränä.
SCAUN
Vedi Nepoftit, Vorbd
7785 &annul tot din piclóre 10 are perire.

p. 171.POBRE MA-
RINESCU, inv. c. Pirvu-Rofu, J.
Argef.
Omul din rude plere.
7786 Al met semi trAI6schl alt piclor In
át al metí deget sh-mi trAléschl alt inel In
loc.
IORD GOLESCU, M88. II, p. 2.
Se ijice and nu ne pasä de ceea-ce am pIerdut, cum ne-

vasta d bärbat ì bärbatul de nevastá (GoLEscu),
*A
7787 &annul, Da un picior numal, nu We sth drept.
Hurrascu, p. 471.POBRE Mk*
IUNESCU, inv. c. Pima-Bop, T.
4rgef
Omul cu un prietin, cu un singur sprijin, nu are puterea

pre care o are cu maI
dacoromanica.ro
7788 Si nu te raziniI In scaun cu trel picere.

Adici tn om ce lipsesc,e o ddgi (GoLEscu).
*A
7789 Scaunul nalt In picl6re, curInd se rèst6rni.
HINTESCU, p. 171.DoBRE MA-
RINESCU, inv. c. Pirvu-Rofu, J.
Argef.
Cine se inaltd, curind cade jos.
7790 Cine vra sa stee (vadi) Intre don() scaune pick'

Intre ele.
V. FORESCU, c. Folticeni, J. Su,

ciava.
Ve Luntre.
Pentru cci earl' nu se hotäresc, vréu sà erute interese o-

puse. Are un inteles defavorabil.
Entre deux selles, le cul d terre.
Prov. Franc.
7791 A t3edé Intro hub' scaune.
Stet C2.1 curul pe cloud scaune.

JUL. GROF§OREANU, inv. C. Gal_
A nu se hotäri.
7792 Par'crt l'a tintuit de scaun.
A. PANN, III, p. 4.
Par'cd l'a tinut legat de scaun.

HINTESCU, p. 170.
Pentru cel care tot stä pe gap1 nostru, si nu me plécä.
dacoromanica.ro
IMBFiXCKMINTE, CASI 369
7793 A fi en scann la ndnte.

Vedl Vorbti.
Adicä priceput, destept, cu judecatä.
SCA.UNAS
7794 A fi scäunas de piclére.
A indurà fel de fel de ne-ajunsurT,
SCÖRT-4-
Vecy Cap. X, c. Sccirpt.
7795 Obraz de scòrtl.

I. CREANGX, Atnint., p. 51 &
108.
Ved! Obraz, Saftian.
Pentru omul f"ar de rusine.

cObraz de sc6r01si las'o miirtà 'n popusoitt. CFtEANGX.
*z
7796 Se 'JIM() ca scórta.
AVR. CORCEA, paroh, C. Cofteill,
Banat.
Aratä pe omul ne-statornic in faptele si ideile sale.
SCRUM
7797 A se alege scrum de...
FR. Mild, IV, p. 4.
A nu se alege niznic de cine-va sat de ce-va.
26
dacoromanica.ro
Vecil No. 4078 si 4079.
SCUFIE
Yap Chel, Chelbos.
7798 A fi aunt cu scufia (In cap).

FR. DADA, IV, p. 41.
Ve;II Cap, Cdmafli.

Etre né cot yd.
Prov. Franc.
s cuLk
Vedi Femeie.
*A
7799 Ce mal scull!
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea.
J. Dorohoiu.P. ISPIRESCIT, Rev.
1st., II, p. 448.
Se çiice, in bataIe de joc, pentru cele de nimic, ce nu ne
plac (GoLEscu).
7800 Nu e vre-o
Nu e lucrare mare de dinsul.
7801 A fi actin, buni.

G. POBORAN, ingt. J. Olt.
*A
A fi sculd.
C. TEODORESCU, 'ill.). C. Lipova,
J. Vasluia.GR. ALEXANDRESCU,
magistr. J. Putna.
dacoromanica.ro
CASA 371
A pretul mult ; se dice despre 6menI.

picerea francesä.: c'est un bijou, aratä numal frumuselea.
7802 Bunt situl

De asa seulä.
A. PANN, II, p.108.HINTEscu,
p. 1.69.
CAnud nu mal putem räbdà pre cine-va care, de alminterea,

e om de nimic.
SCURSURA.
7803 A fi o searsuri (de om).
Om de nimic.
SCURTA.TURÄ.
7804 A'l mäsura ea seartätura.
FR. DAmk, IV, p. 44.
Al bate.
SCURTEICA.
Vell a Sage.
SDRÉNTÄ
Ve1 Tréntd.
*A
7805 De copiT qi de sdrente BA nu cintl
JUL. GROF§OREANU, dacc. c. Gal.
Ve(,11 Barbet, Copil, Cot,
Inaurat6re, Mdritat,
1) A anti* = a don, a se piing° el nu are.
dacoromanica.ro
*A
7806 A nu se $ine sdrénIi de sdrénti.
N. POPESCU, Calend. 4876, p. 16.
L. A.INEANII, Sentas., p. 354.
Etym. Magn., p. 2628. G. PO-
BORAN, inst. J. Olt.
A fi feirte sarao.
*
7807 A II o sdrénti.
Femee de nimio, desfrinatä.
SDRENTOS
Vecy Gol.
SERPAR
.6,
7808 A fi eu gerpar de &ti.
R. Smu, c. Orlat, Transilvania,
apud. B. P. HX§DAti, Etym. Magn.,
p. 2079.
Adica särac. *erparul se face, de obiceid, de plele.
SFARÀ
*A
7809 A (se) dh sfara In térA.
P. IsPIREscu, Leg. p. 141, 232 &
246.V. HARAM, inst. C. Grivila,
J. Tutova.L. ,RAINEANU, Semas.
p. 358.LAURIAN 8L MAXIM, Glos.
p. 244.
Vec.11 Sfórtt.
A dà de scire, a respändi o veste In férä.

Picerea a da sftira in tér a este gre,sitá. Cuvintul sfarci a-
ratä dunga de fum care, se intinde in aer, eind dintr'un horn,
din mucul une luminärI care s'a stins, etc., inteun cuvint
dintr'un foc ére-care.
dacoromanica.ro
IMBRICIEUNTE, CASA 373
gSfard ,se dete in lira de acésth fericitl intimplare. i alergh po-

porimea din t6te Ortile al vép. pe acela carele mort a fost qi. a
inviat.,ISPIRESCU.
SFESNIC
7810 A stit. efeánic.
G. POBORAN, ¡Mt. J. Olt.
IBWit, in *BM.
SFICHiU
*A
7811 Ce are a face qfichl Cu poc.
J. Yasluill.
Nu se potrivesce inteleptul Cu prostul, inv6tatu1 cu cel ne-

inv6tat.
*A
7812 A '1 trage un áfichlu.
D-NA Z. JUVARA, C. Fedesci,
Tutova.
A. '1 atinge cu vorba, a '1 certh.
A SFICHUÌ
*A
7813 A áfichni.
LAZ. Diet. p. 741.
Ve41 a Biciul.
A mustra, a inteph ca vorbe sublirI.
SFIRLÉZ
Ve4.1 Sfir Zlipaz.
dacoromanica.ro
Ic
*A
7814 A av6 §io la vorbi.
E. I. PATRICIO, inv. C. Stnulti,
J. Covurluig.
Are temeinicie, rost, lipiclu la vorbä. Vorbesce la locul sá.ii,

potrivesce vorba.
Cuvintul § ic aratá un fel de f6e fórte sublire, de metal a-
urit, ce se pune la sorcovä., in fesátura zuvelcel, etc.
INDRILA
Veq.I
*LEAla
7815 Pe gJleat.
L.;i_INEANU, Dio& p. 75.
De-a-dreptul, fá.rä ocol.
«1-am spus pe fleaa cä rai. face».
sc5B.A.
Yecy Suflet.
7816 i no-8014A se 'nefilgesc la soba albi.

C. DANIILESCU, Sc. jun. c. Scun-
du J. Valcea.
De vrednicia une- fe te.
7817 A tall ou cap sobi.

M. CANIAN, publ.
-10 A nu ei din casa.

90 4 nu sci nimica.
dacoromanica.ro
IMBRICbSINTE. CASX. 375
*A
7818 II cântii grieral In sobi.
GAv. ONI§OR, prof. c. Dobrovét,
J. Vasluit2.
VecP Geirgtiun,
li sdrit la minte.
SOFRA
7819 Cine Ozesce sofraoa
Manea olorbaoa.
A. PANN, Edit. 1889, p. 432
II, p. 86.loan. GOLESCU, 3188.
II, p. 81.P. ISPIRESCU, Rev.
B-NA E. B. MAWR, p. 32.
Cine nu pdzesce sofraua

Nu mdna'ncd ciorbaua.
S. I. GROSSMANN, Dio& p. 22.
Adicä cine vine la vreme, s6 impArtäség d6 6re-ce (GoLEscu).

Saii mal bine dis :
Cine muncesce se folosesce i, precum a dios Solomon, Prov.
27. 18: cel ce päzesce smochinul va mdricet din fructele sale.
Cuvintul sorra, Insemnézi, In limba turcésd, masa de mán-
care.
Tarde venientibus ossa 1).
Prov. Lat.
La baile va au joueur.
Prov. Frano.
Chi tardi arriva, male allogia 2).

Prov. ltal.
13 Celor cari vin tArgitt, (mete.

2) Cine vine tirclin, e girdnit proat.
dacoromanica.ro
Si non llegais al punto,

No comereys del unto 1).
Prov. Span.
First come, first served 21.

Prov. Engl.
Abwesende verspielen immer 8).

Prov. Germ.
OM 0 TA G
7820 qomolag.
FR. DAmk, IV, p. 83:
Se çlice de omul mic la stat.
SPXRTURÄ.
*A
7821 Spartura Omit e mici trebue carpitä.
p. 71.HwEscu, p. 179.D-NA.
E. B. MAWR, p. 6.DOBRE Ma-
ruNEscu, inv. c. Pirvu-Rofu, J.
Arm.
Daca un om nu se ingrijesce (And réul este mic, ci '1 lasá sä
se mdréscä.. Ne Invafá prevederea si economia.
Un point fait a temps en sauve cent.
Prov. Franc.
Chi non tura bucolin, tura bucone 4).

Prov. ¡tal.
A stitch in time saves nine 8).

Prov. Engl.
Cine nu vine la vreme, nu minanci din grAsime.

IntAiti venit, IMAM servit.
Gel cad nu aunt de fati, In tot-dé-una, nu ail dreptate.
Care nu astupit o gear& mica, va astupa una mare.
Un punct flout la vreme scapit noué
dacoromanica.ro
IMBRXCIMINTE. ciisk 377
Zur rechten Zeit ein Nadelsstich erspart si-

cherlich neun 1).
Prov. Germ.
A SPÉLÀ.
Ve dl Lundre, Muref,
Prut, Putinet.
*A
7822 Ceea ce e carat n'are trebuintil, de sp6lat.
IORD. GOLESCU, Mae. II, p. 75.

H. D. ENESCU, inv. C. Zamoatea,
J. Dorohoisl.
Mica sufletul (Golzscr).
*A
7823 RN a intrat la spiilat.
GAV. ONISOR, prof. C. Dobrov4,
J. Vacluitl.
Réil te neekjesce, in mare belea aï intrat.
7824 A '1 WM, capul.

LAURIAN SZ MAXIM, H, p. 1230.
ved &pun.
A '1 dojeni, a '1 mustrà r611.
Laver la We quelqu'un.
Prov. Franc.
7825 L'a ep6lat cum e ca.&

AYR. CORCEA, paroh, C. Cofte(tt,
Banat.GR. ALE1CANDRESCU, tna-
gistr. J. Putna,
1° L'a odrit bine.
1) O intepitura de au, la vreme, IÇI ammo nIsesce de a cumpgrit un lucru non.
dacoromanica.ro
378 PROVERDELE ROM.ÁNILOR
510 L'a bátut.

'Daca nu te astimperT aeuf.3 te epa».
7826 A sptila pre cine-va en o i Cu o-tat.

LAURIAN & MAXIM, II, pt 4230.

*6.
7827 A RAU multe.
Locot. G. GRISTESOU, C. Ruar,
J. Muscel.
A vorbi multe, mal ales verdi i uscate.
A SE SPELA.
Vedl Bahlui, Amare,
Prut, Rufa.
7828 Cap sè apara, top la masit vor sä, ségit.

IORD. GOLESGU, /1/8.9. II, p. 37.
Cap, se spalec cu no i vor sei ospelei e.

GR. ALEXANDRESCIJ, magistr.
Putna.
Arata obráznicia celor lingqitorl (GOLESCU).

Venind Dornnul In sala, mitropolitul dice rugäclunea la
masä, j bine-cuvintézi bucatele ; iar medelnicerul cel mare dd.
Domnulul apä de spëlat mande". D. CANTEMIR, Descr. Mold.
p. 101.
Acest obiceiù erà de ne-apèrat trebuintä in vechime, i pânä
odini6rd, cánd se mAnch la masá. Mal mult cu degetele.
Non licet omnibus adire Co rinthum.1)

Prov. Lat.
1) Nu e permis tutulor si mérgi la Corinta.
dacoromanica.ro
IMBRXCIMINTE. CASI 379
Non tutti possono haver la casa in piazza.1)

Prov. ¡tal.
Nicht jeder ist auf die Hochzeit geladen. 2)

Prov. Germ.
7829 Cap v-la m'in% cii dispótlimici 011118)

PER. PAPAHAGI, Ama. lahrea.
p. 155.
Acelq in-teles ca la No. 7828.

7830 Tu 11 pul Evp t6rne, el te 'ntrébi: 041 se
spalä totl prinzesc.
A. PANN, I, p. 99.
VedI a Manea.
Pentru cel prost.

*A
7831 srt te opon si pul mina pe un lucru.
G. P. SALvii5, inv. c. &nulo', J.
Covurluitl.
Pregtitire pentru a incepe un lucru.

*
7832 A se sp61h, de cine-va.
VedT Mana.
1° A se liberh, a scápà de cine-va, a se lipsi de dinsul.

20 A se lepèclk de cine-va, a dice cä nu'l cun6sce.
*
7833 A se s'AJA de ce-va.
1) Nu totl pot si alta Casa pe piail.

21 Nu fie-eare e po.tit la nuntA.
3) C841 lel lea mAuele, cu episcopul =tintinea la mas/.
dacoromanica.ro
PROVERB ELE ROMINILOR
10 A perde ce-va.
20 A se lepäda, a se desvinovdti de o invinuire ce ni se aduce.
Se laver d'une accusation.

Prov. Franc.
*.A
7834 Te-al spiilat asti-p?
GR. ALEXANDRESCU, magiatr. J,
Putna.
Acelas Inteles ca la No. 7825. Amenintare.

*.
'7835 Cum e spaiit6re ap 'I átergtit6re.
SKVETA. COROIIJ A FILI, C. Val-
caí, comit. Bihor, Ungaria.
Folosul, resultatul e dupá. muna..
A SE SPILCUI
7836 A se spileul.
D-NA Z. JUNTARA, c. Fedesci, J.
Tutova.
A se gä.ti frumos.
SPOiALÄ.
*
7837 Spoialii.
Ceva cu totul superficial ; se çlice me ales pentru Invätä.tura
si educatie.
«La dinsul totul e numal o spoia121,.
SPONCii.
*
7838 A Aplane pe apena.
BARONZI, p. 87.
dacoromanica.ro
LESA
12204 A face lésa pre cine-va.
FR. DAMÉ, II. p. 267.
snopl In 134t5,I.
LESCME
Vecri. Lefcare.
LETCME
*.L
12205 N'are nicj o letcae chiòrä.
GR. ALEXANDRESCII, magistr.,
j. Fuina.
E sarac lipit pamintuluf.

12206 NicI de o litcae.
Adich de loc.
merit nici de o lit me.» V. ALEXANDRI
12207 *A i se §terge lescaia.

BARONZI, p.206. G. POBORAN,
inst. j. Olt.
Ti s'a qters letcaia.

A. PA, II, p. 98.
Ve41 Rubltl, Tuna.
Nu mai are trecerea, insemnAtatea, etc. de odinicirA.

Ti-a mers vestea, cand t-a mere,
De-acum lefeala i 8'a g ter&
A. PANN.
LEU
VetlI Slugd.
dacoromanica.ro
LEGY, VATURA, MESERIf
*6.
12208 Are un leú i 'I sila de el.
GAVR. ONI§OR, prof. c. Dobro-
vet, j. Vacluiu.
Pentru cel ne-avut §i totu§Y. din cale afarA cheltuitor.
12209 Tot doI leI §'un ort.

Ve ll Ban.
1° Acela§ inteles ca la No. 11151.

2° Tot una, tot at&ta.
CO§CODAN. Ea spune 'ml, al väi;lut pe socrul met.?
AGACHI. Pe chir Chirilä? l'am vèvlut.
00§00DA2. Ce fel chir Chirill?.. NArill vrel s Iicl?
AGACHI. CuM Närilä?
CO§CODAN. Ba
A GACHI. Näril ä, Chirilä, tot Inteo ri1, tot do t /el ort.
V. ALEXANDRI, Agachi Plutur.
*A
12210 Trenchea-flenchea
Trel lei parechea.
GAVR. ONI§OR, prof. C. Dobro-
vét, j. Vashau. G. P. SALint,
inv. c. &nap, j. Covurliau.
Trenche-flenche
Tri le 02-eche.
V. A. FORESCU, C. Dorna, j.
Suciava.
Vecri Cram% a se A-
ar-dui.
12211 Am un
vréti sä '1
P. ISPIRESCU, Rev. 18t., I, p.
231.
Pentru coel care cheltuesc tot avutul lor in petrecerl

§i lAuturi.
Vicerea formézá inceputul unui cautec, f6rte r6sp&ndit.
dacoromanica.ro
IMBRkaMINTE, CASK 383
Pentru omul färä noroe, care nu o nimeresce niel odata.

A se vedé snóva de la euvIntul
STAUL
1:redl Lup.
*LS.
7848 El face staulul i apol oile.
GAN. ONISOR, prof. c. Dobrovef,
J. raeluill,
Aeela Inteles ea la No. 1704.
ST.À.VELA
*1
7849 N'are stivélà.
AVR. CORCEA, paroh. c. Coftefu,
Banat.
Nu are astimpèr.
STEMA.
*A
7850 A fi cu stemi (stea) In frunte.
FR. DAMA, IV, p. 103.G. Po-
i:ion/or, inst. c. Slatina, J. Wt.
10 De ném mare, ales.
20 Om de o val6re deosebitä.
STILP
*A
7851 Nu te r6z1mit de stilp putred.
A. PANN, Edit. 4889, p. 98 ;H,
p. 64. HINTEscu, p. 179.B.
CONSTANTINESCU, Cart. Cit. III,
p. 15.Semin. Buc. Cl. VIII prin
P. GXRBOVICEANU, prof..DOBRE
MARINESCU, inv. J. Arg..
Nu te rezemes nici de umbrd, itici de snip

putred.
GR. POIENARU, ing. o. Rana, J.
la1omita.
dacoromanica.ro
388 PROVERBRLF. ROMiNILOR
LEUCA
Ve41 Barba, Lead!.
*A
12212 E§ti drept ca leuca.
GAVR. ONL5OR, prof. c. AVret-
mead, j Tutova. C. TEODORESCU,
inv. c. Ddgele, j. Vaslulu.
1° Te credeam cA (301 om drept, dar e§t1 un judecil-

strimb. 3111 am increçlut in tin e, când colo e§tI. nedrept.
20 Om bucluca§.
12213 Lovit cu leuca.

P.A.scumscu, Intiln., p. 4. G.
ALEXANDRESOU, magistr. j. Fuina.
1. PU§CARÌU, P. Merului, com.
Riga, as, Transilvania.
GROIVOREANIT Inc. c. Gala, co.
mit. Arad, Ungaria. A. DE CI.
HAD, 11, p 170. G. MUNTRANU,
p. 122. L. SMITEANU, Diet. p.
466. T. Bkapi., inv. C. ?tefcl-
nesci, j. Vdlcea.
*A
A fi lovit cu leauca.
AVR. CORCEA, paroh, c. Costelu,
Banat.
Gam lovit cu leoca.

A. PANN, 11, p. 99.
*L
Batut (pcilit) cu leuca (in cap).
S. FL. MARIAN, Tradq. Pop. p.
140 & 158. D-na EL. SEVASTOS,
p. 58. H. D. ENESCU, inv. c.
Zamostea, j. Dorohoi.
Treisnit cu leuca.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 139,
577 & 698. FR. DAM* IV, P.
178.
dacoromanica.ro
Vedl Gard.
SA nu cred1 ci nevoIa011 are sA-11 fie de vre un folos sail

ajutor, ci alegep, ea protector, un om puternic 0 cu vlagA..
*A
7852 StIlpil Orel.
GR. JIPESCU, Opinc. p. 420.E-
NACRE KOGILNICEANIJ,Letop. Mold.
III.
AdicA boeril ceY me mail, ce in téra, ea nisce stilpl (GoLssou).
cInteacéstA. Domnie s'aii sh-vir,sit dol boerI marl, caril putem

FA dicem dol 8tizpi a fern» .EN. KOGXLNICEANU.
*A
7853 StIlptt easel.
P. Ispianscu, Swfve, p. 73. G.
POBORAN, ¡tat. J. OM
Vedl Blirbat.
10 Gel mal de lipsä. In cask ajutorul cel mal mare.

20 BArbatul.
cligù daca lipsesce atilpul easel» .--ISP1RESCU.
*
7854 A fi stIlp.
1°. Sprijin
cFil still) tépAn easel n6stre».A. ODOBESCU.
2° Cel mal cu vadä, cel d'intaiii.

cMo§ Trifu, stilpul §i. yeselia satulul».P. BUJOR.
7855 A fémâne stIlp.

1° De mirare.
2° De fricA.
Se maI dice, cu acela In-fries, a renidne stand de pétra.
dacoromanica.ro
LEA iNvATITITELA, MESERff 389
10 Om cu -One, ticnit la cap, nebun, de§uchTat.

GHIFT1Tf. - SrLm 'mpuse I
.FEROBEEZEANCIA - (speriatd) Ce face ! . . graca de mine! al ne-
bunit ? sä. nu curn-va BA fad una ea asta, cá n'or vré sä te 'ngrepe...
audl gust . .. (aparte) if trelsnit cu leuca., V. AL. A.ANDRI, Do i morff.
20 Prost. In Banat se da çliceri, aprepe exclusiv, acest

inteles.
30 Ametit, b6t. Laurian & Maxim.
40 Far& rost, fara noima; pentrii lucruri. saü fapte.
«Multe sunt si din ale gor de scum asa ... cum eä ea lovite
Cu leuca., M. PiscuLEsou.
Il a son coup de marteau.

Prov. Franc.
Li manca u patrone di casa.')

Prov. Cors.
Tener ramo de locura. 2)

Prov. Span.
Er hat einen Sparren su viel.

Prov. Germ.
At have en Skrue 10s.4)

Prov. Danes.
12214 Par'ca e lovit cu leuca.

G. I TOMESOU, inv. c. Broscarl,
j. Mehedinfi.
Par'cci e pcIlit Cu leuca.

V. RiMBIT, stud., C. Brdnesel,
j. Dimbovija.
') Lipsesce stäpfinul de cask*.

A avé putinä (o ramurä) de nebunie.
Are un cäprior pré mult (de prisos).
A avé un surup desfäcut.
dacoromanica.ro
IMBRICIMINTE, uksX. 385
STILPIT
7856 A retain° stilpit.
P. ISPIRESCU, Legende.
STISMA
Yell Zid.
STIUBEITa
7857 Ping 0 cenup din stinbeitt.
'WO Cenufti.
Sdräcie des&vir§iti.
eDatorl vindup kind fi cenufa din strubeid,. JIPESCU.
*A,
7858 EtA stlubeele, vin gi albinele.
GAN. ONIVR, prof. c. Dobroat,

J. Vasluitl.
Cand alerg una la bine, la fol6se.
STOF.Ä.
*
7859 Bunitatea stofel nu stA In InfloriturA ce In tö-
s'éturA.
A. Bk§oll, prin V. FORESCU,

c, Folticeni, J. Suelava.
Vabirea unul om nu stá numaï in averea lul, in rangurile

pre earil le a putut dobindi, cl In inv6tatura, in infelepelunea
qi alte asemenea ealitAtl.
7860 *Are stofA (bnnA) Intr'Insul.
Veçll Cumaf.
27
dacoromanica.ro
Pretuesce mult.
STRAITÄ.
YedI Faltl, Gostiel.
STRAIÙ
Vecy Ban. Cap, I, c.
CrIldun.
7861 Stratilulu ç'al de 'mprumutare, trA tine calduril,

n'are.1)
ANDREIll AL BAGAV, Cart. Aleg.,
p. 90.
Veçll Band.
Acela§ luteles ca la No. 7167.
7862 Stratila nu face omlu.2)

0JADSCHI,
M. 11 Tputt. Bpi., p.
196.
Ornlu fagi, strafilu, nu strafilu onau.3)

PER. PAPAHAGI, Zweit. Iahres.,
p. '174.
Vecit Hand, _Rasa.
Acelaq biteles ca la No. 7160.

7863 Straiilu tact omlu. 4')
PER. PAPAHAGI, Zweit. Iahres.,
p. 474.

*
7864 Fireall strafiele ca s-a1 glumitli. 2)
I. GOVAN, prof. c. _Wm, Epir.
SU:dui ce ni de Imprumut, pentru tine calduri n'are.

Stralul nu face pe om.
Omul face stralul, nu stralul pe om.
Stralul face pe om.
Pizescell stralele ca sit al pe jumittate.
dacoromanica.ro
IMBRICKNINTE. cAsX 387
Cu pazä. F.;i tot se pierde, dar daca nu le-al pazi ce ar mal

rèrnane. Prin urmare pazá tot-d'a-una i la t6te.
*A
7865 Straele Impodobese pe om.
Putna.

7866 At tras stralul de sub el.
MADLY iiCS, p. 84.
Ve41 Plichold.
Adicä a murit.
Ha morso la terra.
Prov. Ital.
Er hat ins Stras yebissen.

Prov. Germ.
Elrántották aldla a gyékényt.

Prov. Ung.
Wytrhli z pod neho lavielcu.

Prov. Cech.
OTerHyTH name.
Prov. Sirb.
STRANiU
7867 Cine sè 'ntinde mal mult de eat 11 straniu,
rtmlin picUrele
MR. CORCEA, paroh, c. Cofteitl,
Banat.
Veli a se Intinde.
Acelq inteles ca la No. 5366.
Straniu se numesce in Banat un fel de plapomi.
dacoromanica.ro
STRASINA.
*A
7868 A dormit sub straqini.
Se dice de cel care suferä de reumatisme. Ved! Mete de I
VIcXnEscu, 0 lade de L. ÄINEANU, §1 in deosebl p. 6 ;A 7. Este
de observat cA, in credinta Romanilor, Ielele umbrä pe stra§inele
caselor.
7869 Nu ti chip tu chicute, cii ti 'nchicutézi.1)

M. InrzA, c. Crufova, Macedo-
nia. L. aiNEANu, Ielele, p. 25.
picdt6re menitä. a dà obiceiurl bune copiilor.

Aromänul crede cb. Albile, adicä. Icicle nestre, umblä In timpul
noptil pe Mug straOne. Ele lovesc cu MIA (Inchicutézä) pe to
acel earl, aptea stall In chicute saii se u§urézä, In acele locurl, pe
Mug& stra§ine.
1.1r3.1k
Vedf Cap. I, c. Drum,
7870 III Intérce quba dupli cum sun vIntu.

Banat.
Vecj1 Cdpeneag, Manta.
Se dá dupä vremurl, nu se Impotrivesce.
SUCMAN
l'e41 Suman.
SUMAN
V ell CtImaet.
7871 Sumanul alb se 'Ate Innegrl,

lar cel negru nu se pote albl.
IIINTEscu, p. 182.
1) Nu te pisa sub strasine el te lovesee Ma (damblaua).
dacoromanica.ro
IMBRXCIMINTE, CASA. 389
*A
Sumanul alb se pite negri ; cel negru nu se
p6te albi.
DOBRE MARINESCTJ, bit). c. Pirou-
Rofu, J. Atqq.
Omul cinstit are ce perde, lar cel stricat nu are niel ce perde
niel cum sä se mal Yndrepte.
*A
7872 Nu dupi suman trebue judecat omul.
D-NA Z. JUVARA, c. Fedeact, .T.
Tutova.
Ved.' llana, Rasa.
Acelas Infeleb ca la No. 7677.
*A
7873 La an-a n'o cuprinde sumanu.
GAV. ONI§OR, prof, c. Dobro-
vq, J. Vaduid.
Se +Pm pentru femel si mal ales pentru cele bune de s6-
mlnlä..
7874 SA tal p6lele sumanulul si sA fugl.

S. FL. MARIAN, Trad. Pop. p.
186.
VedT Pdld.
SURTUC
Vecil Pomand.
SURTUCAR
7875 Surtucar.
L. XINEANI.J2 Dict. p. 788.
A. CANDREA, Reo. Noud. VII, p. 413.
Om de la oras si mal ales burghez. Poreclä pe care a clat'o

poporul tinerimeI de la 1840, care se intorsese din stainitate
Cu idel liberale si mode sträine.
dacoromanica.ro
SUTMAN
Vedl Climafd.
TABL.00
7876 A remftne tablot.
Acelas Inteles ca la No. '7554. Acéstä çlicere pare a fi mai
de curInd intrat& in limb& de cat : a rèmetne scris pe pèrete.
TAFTA
7877 A venit tafta la cot.
GR. TOCILESCU, 1?ev, Ist. I, p.
235.
Null Cap. X, c. Cot.
Tocmal pe tocmaI, nu a fost lipsä.

7878 Tafti.
I. CREANGi, Amint. p. 32.
Adic& Cu totul.
tot ma ne uns de cAte douë §i. trel oil pe 4.i Cu näpte, pAnä
ce, in Vinerea SécA, ne am trezit vindecall taftel,.--CREANGL.
TAGARTA
V eq1 Vara.
7879 Tägttrti a 'mpramutat, 0. sao noti actinia

'ORD. GOLESCU, M88. II, p. 70.
Täga'rtcl rupta' te impruniutel , i cere la so-

roc set dal, sac noU' in loc.
A. PANN, III, p. W.limps-
cu, p. 184.
Ved1 Fin.
Se çlice pentru cel ce cer mal mult d câ.t ceea ce ail dat
(GoLEscu).
Veçll, la cuvintul fin, o sneova care ilustréz& acéstä. çlicere.
Vorba teí get rfa, traistä de drum, e de origin& turcesd, de la
tagar, vas sad traistä pentru merinde, a carul diminutiv este
tagargic.
dacoromanica.ro
IMBRkdalIN1E, cASX. 391
TALPÄ.
Vec.11. lad, Mojic.
*A
7880 Din talpa easel core de bute nu se We face.
GR. PONNARU, ing. c. Rama,
J. lalomita.
VedI .3fojic.
Adici din om de jos, boer saü om de omenie.

*A
7881 Din talpa de casä nu se face obadi de r6ti.
AR. GOROVEI, J. Suciava.

Vedf Mafia.
Ace104 îneles ca la Ño. 7880.
7882 A cun6sce ce-va din talpii.

G. POBORAN, ¡Mgt. J. Olt.
Adica förte bine.
7883 A click pe talpi putredi.

G. I. MUNTEANU, p. 121.A.
Piaui, II, p. 146.
Vetil SOndura.
A se înelà, a face un pas gre0t.

A cunoscut pe ce Wild putredd a lost clilcat
clucéndu-se indad cu nevasta s'a 'mpg.cat.
A. PANN.
*A
7884 Talpa easel.
Ga. JIPESCU, Opino. 1.G. Po-
-10 Bàrbatul.
20 Tèränimea.
epranimea este talpa case, temelia natils.JIPESCU.
dacoromanica.ro
392 PROVEBBELE,ROMINILOR
*A
7885 Talpa $6ril.
Vedi Opined.
De obiceIu acéstä. dicere se aplid. t6ränimeI. Alexandri o In-

trebuintéza pentru boerY, care de °bleed se 'numesc stilpii fora.
cHatmanul Stefan Stilpeanu, boieru de cel vecla, talpa erg, roman
intreg ca din vrernea lui Tëut cel MtrAn».ALEXANDRI.
TALPOÌU
*A
7886 TilpoYu.
L. XINEANU, Dig. p. 795
BabA rea, afurisitä, carula 'I se mal dice talpa

Despre áiva tellpolul a venit posornorit0.--CREANGX.
TA.MBARE
7887 Dupä pl6Ie multe tImbiir1.1)
ANDRE! AL BAGAV, Cart. Aleg.,
p. 56.
Dupd pldie támbare nu lipsésee.2)

I. CoYAN, prof. c. Abela, Epir.
Pidia di ear'', trége, tdmbare nu s'lipsésee.3)

G. Zuck, e. Turia, Epir
bassan, Albania.
YedI Clipeneag,
Ipingea.
Se dice cAnd dobandim óre-ce, dupg. vreme. Lucrul e bun

la vremea luI, In urrnä nu are niel un rost.
T ambetra este o manta fAcuta numal din ran& de caprä,
I) Dupl p16Ie multe mantale.

2) Dupli plále mantaua nu e de lipelt.
a) Plála dupi on trace, mantaua nu e de
dacoromanica.ro
pre care numal Rominil scitl si o tési -§i si o lucreze. E pur-

tata. mal ales de *toril din Pind §i este pentru dini1 ceea
ce e taktganul set' ziircou1 pentru ce l de la oral.
7888 Va ti fac manid, di timbare.1)

G. ZUCA, c. Samarina, Epir.
Nu te voiâ ascultà, nu voiti face ce vrel. Se dice in Vitae

de joc.
Minecile timbarei se peIrtalin tot-d'a-u na aruncate pe spate.
7889 Manea di tilmbare va te adarft ? 2)

I. COYAN, prof. C. Turia, Epir.
Adic,i : ce batir o M'II fac ?
7890 Am cheaden §s-tri tilmbarea ta! a)

I. CoyAN, prof. c. Bahea, Epir.
Vedl Ac.
Am cu ce sá te free, si te inving, astup gura.

Rendre a quelqu'un la monnaie de sa pièce.
Prov. Franc.
TANDUR
7891 A a-U pe tandnr.
FR. DAM, IV, p. 143.
Vecy Saltea.
A sti cu m'infle in sin, a nu face niel o trébi.

TAR.Ä.BU TE
7892 Av luk tiributele.

O si te feo maneci de tambera..
Manee& de tambar& o si te fac?
8) Am fir (de lana pentru cusut) ot pentru tambs.rea ta.
dacoromanica.ro
Ve c,11 Catrafuse.
A se porni cam cu nepusá. masä..
TA.RUH.Ä.
7893 Titruhl din loo-mi, ;'as hib 'mpiticate.1)

I. GOVAN, prof. c. Periooli, Epir.
Ve d1 Tértt.
Aratä dragostea de térd.
TAS
7894 A umblit en tasul.

A cer0.
TASCA
Vecp Cap. IX, C. G0f-
tat.
TAV.A.
7895 I dit tax& pre cine-va.
L. 51INEANU, Diet., p. 799.
Al bate r6ii.
TEICX
7896 L'a dus (tras) en nasu la telea.
G. P. SALVIO & E. I. PATRICIO,
inc. c. Smulp, Covurluitl.
N. MACRIDON, stud, c. Nicoresci,
J. Tecuctil.
L'a tras In judecatä., l'a dus inaintea fetelor judecätorescL

1) Opinel din Ora (loeul) mea, fie gi earpite.
dacoromanica.ro
iusakammrE, cAsX 395
TEMELIE
7897 NO temelie, zidirea oft te o zidescl.
IORD. GOLESCU, M88. II, p.416.
Adieä dupä putere orI-ce sä. urrned (GoLEseu).
TÉRFÄ.
7898 T6rf6,.
LAUREAN & MAXIM, Glosar, p.
558.
Femee desfrinatä, eurvä. De la tdrIci, Iesäturá résá si murdarä.
TEST
*6
7899 E nmblat ca Véstu, de la unghete la foe, i la-
r4I la unghete.
IUL. VULCKNESCU, 8tUd. Sc.1nst.
c. Pelescf, .1: Do1j.
Vecfl .316rd.
Pentru eel earl nu ail vädut si nu Kill nimiea, si se (lag de

6menl prieeputl In téte.
*A
7900 A'l plane testu In cap.
A. PAM, Edit. 4889, p. 404;
I, p. 56. G. POBORAN, inst. J.
Olt. DOBRE MARINESCU, inv. c.
Pirvu-Rosu, J. Arges.
pune testul in cap,

51, Intérce ca 'n dulap.
A. RON, II, p. 425.-1-IncrEscu,
p. 486.
dacoromanica.ro
1° A'l spune, prosti. Se dice mai ales, despre acele fe-

mel, carl afland sldbiciunea bärbatuluI ti fac n tot-dé-una
icá ca ele.
2° Calad bdrbatul îi lubesc,e nevesta, i alma are apuc5.-
turl rele.
*A
7901 Cu testul In cap.
IORD. GoLEsce, M88.11, p. 34.-
C. DANmEscu, Sc. inst. C. Sundu,
Viilcea.
1° Sé dice pentru ceI ce nu vor sd vadä nimenf (GoLEscu).

20 Om prost.
30 Om lene, trandav.
*A
7902 A fi ea stu.
JUL. VULGXNESCU, Sc. inst. C.
Pelen; J. Golf.
A. fi vrednic.
TICHIE
Vedl Chel, Chelbos,
Drac.
7903 Cap d'avea, n'avea, el ocie.

Dar rA-a cumphat tichie.
A. PANN, I, p. 83.HDTTEscu,
p. 26.
Pentru cel prostl.
Tret neghiobi merend pe o vale dresc un urs care intra in vi-

zunia lul. Ca p6tà prinde unul din el propune ca d se descinga
Cu to/Y,sa lege briurile lor cap la cap si in urnià de piciorul lui.
Dupl aceea el va intra ast-fel legat in vizunie, Na apuca ursul, i to-
varrtsil s61 trAfOndu'l afarä vor r6rnáne Cu to/i1 stá.pánl pe urs. pis
si M'out. Ind clac' prostul vru sit prindit pe urs de urechl, acesta
apucit de cap, i '1 imbud. Tovad.sil de cuvint il trag repede a-
fartt dar v&jéndu'l ftlrit cap se ulta mirag unu la altul. (Avuta Vladu
dacoromanica.ro
cap (ire ? intrebd unul, Nu it minte, aI sit intrebam pe neresta

luî,dice cel-alt. i se due la Stana sä o intrebe. MuIerea std putin,
de se gdndesce vi le dice : nu scid bine d'avea cap, dar la PascI imI
pare cd vi-a cumperat tichie.
7904 D6 tichia chelulnl niel cum si te atingl.

IORD. GOLESCU, M88, II, p. 417.
VedI eke; Drac.
Adici sd ne ferim de ceea ce ne pote vatamit, cum 0 sá nu

pomenim omulul de ceea ce el se supera, de cusurul lul
(GoLEscu).
7905 Nu te jack cu tichia chelulul.

IORD. GOLESCU, M.98. H, p. 109.
BARONZI, p. 50.HnTrzsco, p. 85.
Cu tichia chelului ku te jucet.

P. IspiriEsco, Rev. let. II, p.
162.
Vedl Drac.
Ne învata si ne ferini de orl-ce pete sä ne vatdme (GoLEscu).

Romanul crede cä necuratul e chel si umbla cu o tichie In
cap.
7906 Joel cu tichia chelulul ajungl i tu fit felul
A. PANN, II, p. 463.HINTEs-

cu, p. 486.
Feresce-te de ceI rei, si. nu ajungl, i fa, ca &basil
7907 Cu tichia de frenghie

Cu pene de clocirlie 1).
P. ISPIRESCU, Rev. At. II, p.
462.Buctumul, No. 212 An. 1864.
Pentru omul fudul de Imbracamintea

Frénghi era odiniérä numele unel stofe pretiése. Acest cu-
vint pare a fi o coruptie a cuvintuful Franc, adica Francei,
I) Intr'un mod gronit Ispiresen serie = frdnghie In loe de frenghie.
dacoromanica.ro
nume ce Fle dá, in Orient, pop6relor din Occident. Francesil

luind o parte cu totul preponderant& in resbelele cruciadelor
eri natural ca numele lor sà rémAne, pentru Orientali, numele
generic al tutulor Europenilor.
OTHKAP W *AH rH 1401311S,
(stihar din frénghi negru)--persan, frenghi, ceea ce nu este alt

ce-va de cal, pan nus aureus Francorum.VULLERS, II, p. 667.
VedI B. P. HX§Dfre, Cuvinte din Batrttni, I, p. 250 i Arch. hto-
rica, II, p. 689.
7908 A se juck Cu tichia chelulul.
BARONZI, p. 47.
Adici A. se apuca de lucrurl primejdióse.
6909 littscut cu tichia In cap.

AL. ODOBESEU, III.-FR. DAMA,
IV, p. 156.POBRE IVIARINESCU,
inv. c. Pirvit-Rofu, J. Argef.
Ve41 a/maga.
Se ilice despre omul norocos in tóte. Vedl origina la No.

2823.
7910 Col cu tichia.

Ved1
Adic& dracul.
TIGARE
7910b A ajuns la mimar de tigärl.
GAV. ONI§OR, prof. C. Bftlart,
J. Tu tova.
A sArkit de tot.
Vall Ghindtl, a Jaca,

Sufiet.
dacoromanica.ro
IMBRÄGXMINTE, CASI 399
*A
7911 Ca si scuteze din cale
De en séri a plecat,
p in tindi s'a culcat.
A.. PANN, I, p. 82.P. ISPIRES-
CU, Rev. 18t. II, p. 144.HIN1asCU,
p. 22.H. D. ENESCU, hit'. e, Za-
mostea. J. Dorohoit1.DOBRE MA-
RINESCU, kv. J. Argef.
Ca din drum set mal scurteze

Se culcei. la usa. 'n
T. SPERANTX, III, p. 26.
*A
Se culcd in tindei ca set-si scurteze din cale.
P. GIRBOVICEANU, prof. J. Me-
hedintr.
1° Pentru cel prost.

2° Cand unul se pregätesce la un lucru, mult inainte de vreme.
SNOVA
Ci-c6. unul, aud,ind pe altil cä calad aü sl plece la vre un drum depAr-
tat, se sc61A cu neptea in cap, el s'a culcat in tina., ca sä mal scurteze
din cale.
\TOA BOGDAN, la Hirldtl, p. 56.
TIGANUL LA DRUM
bite° sérii, nu scid unde,

Un ligan cAsa., de sat,
Vrénd a doua-di sA se duc§
La un loe indepArtat,
Dupá. ce'§I 111 desagil
luléua de pe grindd.
Ca din drum sá mal scurteze
Se culcA, la u§A. 'n tindá..
Dar, cum ese el copiil
Ba cl'l asta, ha cl'l aea,
Inteo clipA arta 'I gata
cu arta. §i bltaea :
Unul Çipà, unul plange
dacoromanica.ro
Striga, stricl tot, dobérA :

Socoteal a dall Tataril,
Socoteat d. te om6r5..
lar tigan.ul colo 'n tina,
linde singur se gasesce,
II ande ce fac totul
i de scludl asa grlesce
«IleI, v6 bate/Y, nu vd pasa 1
«Cum v'as bate ell acum
«Daca'sI A cu vol acag !...
«De ! Noroc c5. sunt pe drum».
T. SPERANTIA..
Nimium properat, serius absolvit.1)

Prov. Lat.
Oy ensila, manaña se va.8)

Prov. Span.
Frech gesattelt, spart geritten.8)

Prov. Germ.
*A
7912 I se face liva 'n tina'.
G. P. SALvit, inv. C. Smulfr, J.
Covurluiii.
lo Se 4ice In zeflemea, despre cel lenesI carl vin la mune&

dupä resäritul seireluI, adicä carl nu se mânecä de diminétd.
20 Precum si când unul se culcä de vreme, ca a doua lli sä
se soile mal de diminell la lucru, si el s'a sculat mal tárciiii
ca In tot-dé-una.
*A
7913 Mi In tindä5 a In casi nu te lasA.
I. BXNEscu, prof. J. _llaman.
VelI Casa, Pat.

Sä ne nultumim cu putinul când nu putem dobändi cel mult.
De vreme gAtesce, tareliti isprAvesce.

Acil pune §éna, mane pléel,
8) De diminé/A pune qéua, tftrgitt ¡melera.
dacoromanica.ro
I 3IBR kCIMINTE, CASX 401
*A
7914 A se duce (merge) pani'n tinda.
I. IoNEscu, Cart. Cit. ELI, p.
408.G. I. MUNTEANU, p. 124.
POBRE MARINESCU, inv. J. Argef.
*A
Felcusi tréba tin& .
G. PoBortAN, inst. J. Olt.
1° A Meepe un lucru färä a '1 sfirsi.

20 and un om este trimis sä fack ére-ce, 0 el vine förte re-
pede, i Cu lucrarea ne-fäcutd.
7915 A sluji print" In tin&

A. RUIN, II, p. 49.-11INTEscu,
p. 208.
Se dice despre sluga lene.
Vrednicia mi'e oglinclA
Ctl ni'ai slujit pant 'n tindtl.
A. PANN.
TINICHEA
7916 A rémitne tinichea.
P. Ims, ing. Pitesci, J. Argef.
Adied grae.
7917 'I-a pus tinichéua de Oda.

P. ILms, ing. Pitesci,J: ,4rgef.
I° Acela inteleg ca la No. 1694.
20 bätut joe de dinsul.
TIPSIE
7918 Séde en capul pe tipsie.
28
dacoromanica.ro
Nu ese in lume, se eAesc,e, se pociesee.
*A
7919 Linge tipsia.
V. SALA, dasc. c. Fama, comit.
Bihor, Ungaria.
Pentru cel lipsit de creseere qi de omenie.
TIRN
*A
7920 Gras ea tirnu.
I. GRIGORESCLT, Sc. inst. J. _Ufo?).
Adici slab la trup.
A TiRNUi
7921 A tirnui pro cine-va.
A. '1 bate bine, a 'I dà de petrecanie.
TI TINA
*A
7922 A solio (afark) din Ininl (Mine).
P. ISPIRESCU, Leg. p. 333.S.
NXDEJDE, Nuv. p. 123.F. DkmA,
IV, p. 36 Sc 466.L. XIIVEANU,
Semas. p. 360.G. P. SA.Lvrti, inv.
c. Smulti, J. Covurluiii. G. Po-
BORAN, inst J. Olt.
A sadte din tifinet.

V. ALEXANDRI, Teatr. p, 371.
Vec.11 Balama, Opréld.
A nedji réti pre cine-va, a '1 face sa pérda rabdarea, a '1

scene din pepenI.
dacoromanica.ro
*
7923 A eql (sir* din ppd.
G. POBORAN, inst. J. Olt.M.
CANIAN, public. J. lafr.
A pierde rä'bdarea.
*A
7924 A ii särit din titbit
T. KLASEL, inv. C. Steldneed,
J. Yam.
A fi nebun.
TITIREZ
*A
7925 A umblit ca titirezul.
C. TEODORESCU, inc. C. Liporoa,
J. Vashail. D-NA Z. JUVARA, C.
Fedeeci, J. Tutova.
Vecil Chichirez, Prienel.

*
7926 Titirez.
Copil mic gi violfi.
TOTAG
Ved! a Hurl.
7927 Tolagul b6tránetelor.
Toiagul belreinetelor si nebunia tinerefelor,

Adia vinul care dà putere bètrAnilor.
TOL
Veql a se intiude.
dacoromanica.ro
7928 Tolu pe °Mom ti leap drum la Pitesel.

I. BINEsco, prof. J. Roman.
Pentru eel carl se in cerca sä facä lucrurI far& si le dea
de rost.
7929 A bate 01 pre cine-va.

GRIG. Cony. Lit XXII, p. 243.
G. P. SALVIA, inv. c. Smulti J.
Covurluiii.FR. DAME, IV, p. 69.
A snopi in ban
7930 A trage toln.

M. CANIAN, publ. 'aft
VedI Plapumil.
A opri teite folésele, tot binele pentru sine.
Tirer 4 soi la couverture.

Pron Franc.
7931 Tolinä.
LAURIAN& MAXIM, Gloear, p.561.
Femee desfrinatä.
TOMBATERA
7932 Tombater.ä.
L. 4tINEAlsiU, Dice. p. 817.
Ve41
13étran Cu ideY ruginite.
TOP
VedI Feregea, Zam-
Arica.
dacoromanica.ro
*A
7933 Numai IopI II lipsesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 420.
E. I. 134mucre, inv. c. Smdltr, J.
Covurluiel.
Vedi Feregea, Mara,
Zantfirica.
Se dice pentru cel scäpätall carI se ;Arta mal bogat de ccit

li s'ar cädea.
Prin cuvintul ;op RomAnul inleleg,e dupä. locurI :
I.° O panglicä roFlie care, la fete, lega cepda pärulul. Se dice,
prin extensiune, i pentru Oda peruluI. Vedl HEL. RXDULESCU,
Sburiitorul.
2° Panglice rqiY, de un centimetru lälime, pre earl' le pun
fläck'il la pälärie.
3° Funde la clobotele.J. Arge§.
TOPIRCA.
7934 TopIrcil.
Nume de ocarä, ce se dá tärancel, purtät6r6. de fopl.
TOPTRLAN
7935 Topirlan.
Nume de mark ce se dá pranuldi, purtitor de topl.
TOPORISCE
*A
7936 O pune In toporisce.
IUL. GROFSOREA.NU, ino.c. Gaifa,
comit. Arad, Vngaria.
Sustine cu tärie un lucru ce nu e ap. Tine mult la spusele

lui,qi nu lasä nimic din ele, cu t6te cá sunt gre§lte saù chiar
minciase.
Toporisce, sall cum se dice pe alurea codorisce, se nurnesee
bètul de care e legat biciul.
dacoromanica.ro
TRAISTÄ
Ve liT BreMa, Bucu-
rie, Cal, Calle, Cane,
Cap, Dumneclet7, Edina,
Fed , Funie , Gelacli,
Goat, Initntl, Map, B-
aia, Bald, Selrac, Tigan.
7937 Cati traistil si giseiscrt,

Vrênd desagil sti'll golésci.
A. PANN, I, p. 84.
*
A cerut traista sei goléscc1 desagii.
Putna.
Pentru c,e1 prost.
*A
7938 Traista g6lii te om6ri.
HINTEscu, p. 194.DOBRE MA-
RINESCU, inv. C. Pirvu-Rofu, J.
Arm.
1° Grea e viéla celu1 sirac.

2° Cand un om de nimic se crede de o potrivi cu eel bunI.
*A
7939 Douò trii§tI pile, nu pot si, trAléseä.

J. Vasluiii.
Nu e bine ca bdrbatul qi femela sa fie amindol sdracl.

*A
7940 De cit doui traiste Ole, mal bine una.
G. P. SALvit, inv. c. Smulti, .1.
Covurluiù'.
De cat s6. 101 o fat& saraca, me bine re'r(ln ne-insurat.

7941 Me moklul ce are In traisti.
IORD. GOLESCU, Mee. II, p, 400.
dacoromanica.ro
IMBRICXMINTE, USA. 407
Insemnéza Ulna ce fiet;-care §'o scie, cu care supèra pé ére-

cine, 0 s'a çlis dud unul bate& pé nevasta-sa cu traista, 0 al-
tul sé miri de présta Mtge, big nu sea cá mopil avea traista
puna dé pletre (GoLEscu).
*A
7942 A'l luà. traista i clubucul.
POBRE MARINESCII, iriV. C. Pirvu-
ROM, J. .Argeg.-1K. pu-
blic. lag.
Tot calabalicul,
Traista si ciubucul.
I. ARBORE, ing. J. Buzatl.
VedI Oil, Suitt.
Se çlice de un om Orte sarac cand pléca din satul luX fari

sä. Obi ce rasa in urma lul.
*A
7943 La culesul viol nu merge en strugurl In traisti.
V. FORESCU, c Folticeni, J. Su-
clava.
VedI P6111.
AceIq inteles ca la No. 1236.
*A
7944 Numal traistri '1 trebue.
GAV. ONI§OR, prof. C. Dobrovq,
J. Vasluiii.
In del:mere. T6te le are 0 numal traista 'I lipsesce.

*A
7945 Le arunert In traista dinapol.
D-ML PR. SION, C. Bailad, J. Tu-
tova.
Nu le tine in sémá, le da ultarel.

AGe nu place din yorbele mele, aruncel in traieta dinapor, ce
li-o place in cea dinainte».
dacoromanica.ro
7946 A se duce Cu nepns In traisti.

M. CANIAN, public, J. &pi.
VedI Masa.
Adia pe ne-asteptate, repede ; ara a avé vreme sä" stringä

ce'l trebue de drum.
7947 A's1 luà lumea In traista.

V. ALEXANDRI Sc LASCAR Ro-
SETTI7 Mss.
Vedl Cap, Funie.
A se duce de räul cul-va, a plecà supärat de unde-va.

*A
7948 A' s1bägà minple in traistä.
G. DEM. TEODORESCU, Pees. Pop.
p. 339.
A se linisti, a se multuml.
*A
7949 Umblä ea capu 'n traistä.
AVR. CORCEA, paroh, c. Cofteii
Banat.
Aratä o stare de rusine.

Acest Inteles se deosibesce cu totul de cel pre care l'am dat
la No. 2901.
*A
7950 A prinde cu mana In traistä.
E. I. PATRICIO, %ny. C. Smultl,
J. Covurluiti.
VedI Sac.
A fost prins asupra faptulul, furänd sati cu de furat.

*A
7951 Cel ou gasea 'n traistä.
E. I. PATRICIO, inv. C. &ni"
J. Covurluii 1.
dacoromanica.ro
IMBRICAmINTE. CASA. 409
Vedl Game&
Cel vinovat. A se vedé la No. 4881 sava care a dat nascere

acesteI dicerI.
*A
7952 11 mnâncà ratele din traisti.
Vedi Rap.
Acelms inteles ea la No. 2450.
7953 A trage la traisti.

Vedl Cal.
Unde sunt fo16se, slujba, etc.

*A
7954 0 mal vent murga la traista.
I. ANTONESCU, aid. C. Vdlcele,
J. Argef.
Mai vine murga la traistä

P. DANIILESOU & G. BAZÄVAN,
Crarova, J. Dolj.
*A
Vine murgu la traistá.
AVR. CORCEA, paroh, C. Capeiii,
Banat.
VOA Cduf.
Aratä reintórcerea la locul pärsit sail la folósele pre earl

le-a mal dobAndit °data.
Se rèspunde ast-fel unor 6meni arora, dupti ce le facem
bine, sad a nu vor sä. ne fie recunoscétorl, saù cA cauti a ne
face vre-un r611.
In timpurile mal de demult, and cail nu se tinég in graj-
dull, ea astä.41, ei träind pe jumitate sélbatid, pe campiile in-
tinse, se obicInuià traista, ca sä. prindi cail de cari se simtià
trebuing. Firá traista cu grAunte, incerandu-se cine-va, nu'l
putek prinde. De aci s'a ntiscut vorba de murga cu traista.
dacoromanica.ro
7955 S'a Witt murga 'n traisti.

G. POBORAN, °blot. J. Olt.
Ve41 Murgana.
CAnd se Imparte ce-va qi se isprävesce.
*LI
7956 II bate vIntul In traistà.
J. Vasluitl.
E sárac lipit.
7957 A perde traista cu gran*.

Vec.11 Cal.
Slujba pe care o aveà, fol6sele eel venéti de unde-va.
7958 A II traistä (g611i).

M. CANIAN, public. J. lag.
Adica sä.rac, calic.
7959 Cu traista In bq.

FR. DAME, 1V, p. 475.
lo Sárac, cerptor.
2°16tor.
7960 A pune pre cine-va In traisti.

Motor P. Bum.sTEANu, LT.
foo.FR. DAME, IV, p. 175.
VOA Coftl, Donifti.
10 A se face stdpán pe el.

10 Al fuselá.
dacoromanica.ro
7961 Pune-o 'n traistA.

GAV. ONI§OR, prof. c. Dobrovet,
J. Vaeluitl.
Punezo 'n traistä inghite gutuia.

G. ONI§OR, c. Banca, J. Tutova.
Ve Glucd, Gutuie,
Hap.
Und al pätit vre un ne-ajuns.

*A
7962 q-a luat'o In traisti.
E. I. PATRICIO, inv. c. &mili,

J. Covurluit1. GR. ALEXANDRES-
CU, magietr. J. Fuina. M. CA-
NIAN, public-J. Ic
A patit'o, a fäcut o faptä rea, a fost surprins i bätut.

*A
7963 A sc6te vorbe din traistä,.
E. I. PATRICIO, inv. c. &mili,

J. Covurluitl. M. CANIAN, publ.
J. lag GAV. ONT§OR, prof. c.
BIllabtineeci, Tutova.
40 A spune palavre multe, a minti.

2° A spune vorba de la el, pe cuvInt cá e çlisä de un altul.
*A
7964 A veni luna Jul traistA In bq.
E. I. PATRICIO, ine. e, Smulli,
J. Covurluitl.
A dica timpul muncel.
TRÉNTA.
VeT Sdrétattt.
*A
7965 PIrt In trente cri, cele bune s'at rapt.
GR. POIENARU, ing. J. Putna.
dacoromanica.ro
412 PROVERBELE ROM'ANILOR
Privitor la omul care a fost bogat, in urmä, a säricit, ;si tot

näzue sá se 'Arte ca inainte, dar nu pote.
TRÉPT.A.
Ve c.11 Scarlf:
7966 Din trépta cea mal dé jos, cind veI alunecit In

jos, lesne te mal scoll dé jos, lar din cea
mal dé sus anevole mergI In sus.
Adia din mare cänd veI seddea, anevoIe mare te mal facI,
lar din mic mare maI cu inlesnire (GoLEscu).
*A
7967 Cine sare multe trepte de °data, i se fringe
picIoru.
POBRE 111ARINESCU, bit,. C. Pir-
vu-Rofu, J. Argef.
Cine d'odatä multe trepte va sä sarä, pi-

clorul s6 va freinge färä nicti o gresalei
IORD. GOLESCU, Mss. N, p. 83.
Vecil a Sdri.
10 Gel ce din mic d'odatä va si se ingle, indatä scapätä de

tot (GoLEscu).
20 Omul lacom, care va sä coprindä multe, i se intimplä ne-
ajunsurl.
Aidc, aidc merdivené cicarldr 1).

Prov. Turc.
7968 A fi de o trépti mal jòsg,
1°.A fi de un ném mal de rind sail mal ales.
20 A ocupà, in lume, o posifie mal micá sail mal inaltä.
TRIMBk
7969 TrImbi.
1) Tréptä Cu tréptA se arel scara.
dacoromanica.ro
hie° linie, inteun sir lung.

eNu se domiriä de ce cocorii umblä insiratI trimbd».Ism-
RESCU.
TR6C.A.
*A
7970 A. '1 face tr6ci de porcl.
LEXIC. BUD. p. 274.GAv. 0-
NI§OR, c. Dobrovq, J. Vaaluitl.
Yedi
Acelas infeles ca la No. 6531.

cL'a flout Wed de porci in fata meas
*A
7971 SU, ca tr6ca peste gard.
GH. I. TOMESCU, inv. c. Broa-
can, J. .Afehedinti.
Adicä nu este bine asig,urat cáci, treca de peste gard, nu

este a celiii cu grä.dina ci a trecètorilor.
TUCAL
VedI Hirb,
TULPAN
VedI Cdctulti,Cap.12C,
c. Tulpan.
A TUNDE
VedI Chel, Chilug,
61e, Poptl, a Bade,
Cap. XXI, c. a se Tunde.
giiice este locul a pomeni si de tunsura päruluI, aceea de care

ai serie un Simeon Dascalul, si mal inainte de dinsul Eustratie Lo-
gofetul. Tunsura acésta, precum argtat de portul trupuluI si de
incältämintea opincelor, din istoricul Topeltin, i Iaräsi intr'insul se
arata, de care asa dice : Me' mir cum de douX felurr de tunaurttat
luat Ardelenii noftri de la B6mlenr, care o in in admtl fi ptind aattl-cp:
dacoromanica.ro
un fel de tundere mal addnc la pelitd apropidtd ; alt-/el mai departe

de pelqd, prin peptine tund acea tunsurd, mal aprépe de pe-
lillt, noI Dacil o nurnim ?ERAN, ar acea mal deptirtatit pelild CO-
LUNSUL. i tot Topeltin. dice : Ròmlenilor le place a se rade, fi in
chipul ceatldului acoper ettrunte(ele lor.i pricing dgeg, la cap, din
dos, la céfl, tundea pgrul, sg fie capul tot slobot de sudorI si in re-
corillg la ostenele. Vede-se dar cg. este vechid obiceid tunsura acéstg,
care si ping astg-d1 se vede la o sémg de locuitorl al tgril néstre
In Ardél, si este de la Rômlenl acest semn slujitoresc ; cg in chipul
cetlguluI isl invglià capul slujitoril Rômulul cu taita satire ca in
chip (16 cunung slujitoréscg. Vedu-se dar basnele acelor scriitorI, mal
sus numitul Simeon Dascalul, si Eustratie Logofetul, i acel amgged
Misail Caluggrul, caril ad serie cà semnul aceI tunsurI ca un ceatIgd,
ad fost semn tAlharesc Cu care insemng Relmlenil pre limenii ceI de
rdil-fgatorl.MIRON COSTIN, Letop. I, p. p7.
7972 Unul te tunde î altul te rade.

Arati sup6rarea ce suterA omul cAnd 61 trage din bite Or-

tile, 0 cAnd despeole pAnä la pide (GoLEscu).
7973 VI 11 tund crésee 1).

C. IONESCU, prof c. Nevésta. Ma-
cedonia.
Vrel sA facI rAft cul-va si nu isbutescl.
*A
7974 Ba e tunsii, ba e mkt.
BARONZI, p. 59. HINTESCU,
p. 7.P. ISPIRESCU, Rev, 1st., I,
p. 450. A.. PANN, MOf Alb, II,
p. 44.DOBRN MARINESCU, ins c.
Pirru-Rofu, J. Argef.
Ba ctofi una, ba caofialta; ba eel e

tunset, ba cet e rasei.
P. ISPIRESCU, Leg. I, p. 22.
1) Eti 11 hind §i dinsul crone.
dacoromanica.ro
IMBRICIMINTE, CASX 415
Co fi tunsd c'o fi rasa.

CARAGIALI, Como. Liter., XIII,
p. 410.
Unul dice tunsd, altul rasa.

Pica& el tunsd, ea rasa; dice& el rasa, ea

tunsd.
B. P. Ingobl, Etym. Magn, p.
1628-1629.
Ba tunsd, ba rasa'.
Ea die tunsd cì el rasa

Nu scia la ce o sd, iésd.
A. PA, II, p. 158. IIIN-
TEscu, p. 193.
Vedt Ras.
SINT(5 VA.
Un barbat aveà o mulere care il cinstea. Vota ;liva. Intre cele-l-alte,

mal adese-ori II4iceb. paduchios. Barbatul, macar cä o bat* tot-dé-
una, dar nu putea astupe gura, panä ce hotari sa o innece. i du-
cênd'o la o apa, i bagand'o cate putintel o intreba.glrel mal dice
paduchios». Ea tot 4paduchios, paduchios» strigi. Bagand'o tot in
apa, pana i se astupa gura, 61 dise :«Mal 1 paduchios, daca potl.»
Ea ne-putand vorbi, ridica manile in sus, gall din apa, i incepfl eu
unghiile, a face semn, ca cánd ar ucide la paduchl. Atuncl barbatul
o lasa din man1 4icénd. 4Du-te la dracul cA, i cu gura i fara gurd,
tot cicala est5. IORD. GOLESCU, M83. I, p. 822.
A se vede snéva de la No. 7673.
*A
7975 Tunsi, mg. asta e.
E. I. PATRICIft, intl. C. Smultl,
J. Covurluitl.
Ired1 a Bade.
dacoromanica.ro
Pentru a se ctu.ma vorba aratandu-se c,ä nu mal e nimica de

tills, lucrul fiind ast-fel precum se arata, precum se da pe fafa.
7976 'Undo o eqi sa Disk
Orl eft tunsi, orl cà rasa.
A. PANN, III, p. 42.HINTEs-
cu, p. 496.
VedI a Eft
10 Acelas Infeles ca la No. 4622.
2° Pentru cel lutI si maniosl.
*A
7977 Nu 's tuns niel ras pe cap.
S. MinXILEscu, Seat. II, p. 73.
E. I. PATRICIO, inv. C. Smulli, J.
CovurluaK. A. ZAMFIRESCU-DI-
ACON, inv. c. Stiubenil, J. Suciava,
Adica : nu se pote. Se ice cand nu '1 vine la socotéla sa

facá Ore-ce.
*A
7978 Niel tuns, niel ras.
E. I. PATRICIO, inv. C. Small, J.
Covurluiii.
Adica fárá castig, dar si far& paguba.

«A esit flier tune, nid ras, din acéstA tovgil§ie».
7979 A tunde ridiche.

CARAGIALI, Epoca, III, No. 371.
Chilug.
A tunde la pIele.
7980 A '1 tunde pe toba.

Mafor, P. BUDI§TEANU, J. Ilfov.
A tunde pana la plele, cum sa tunde la casarmá..

*A
7981 L'a tuns bine.
GAY. ONI§OR, prof. C. Slobozia,
J. Tutova.
dacoromanica.ro
IMBRACKMINTE. CASk 417
L'a tuns bine,

Cum sé cuvine.
A. PANN, II, p. 29.linITEscn,
P. 493
Vec.11 a Rade.
Adica l'a batut.

*A
7982 A scepe. tuns.
G. P. SALvIO, inv. c. 8,111410,J.
Covurluitl.
Vedl Chet, a Bade.
Adid laut.
*A
7983 Tunde-o.
I. CREANGX, Pov. p. 47.G. P.
SALvull, Mc c. Stnulti, T. Covurluitl.
G. POBORAN, in8t. J. Olt.
Vecp a Fugi, Pire.
Adicd. : fug!, Oda.
cApoI ese pe u$d, pane indna pe iépd, §i pe-o secure, qi tun-
dedo» .CREANGÄ.
TUNDRA
7984 II lovit en máneca .tundrel.
G. PETRIUCA, C. Cornea, comit.
Alba-Inferi6rd, Transilvania.
E prostdnac.
TUNS
Ved! a Rade, a Tunde,
Pop.
7985 Tunsnl lesne se plapteni.
29
dacoromanica.ro
418 PROVERBELE ROBANILOR
Ve1 Chel.
Adicá saracul lesne se ga.tesce, eá n'are ce 'mbrack (GoLEscu).

*A
7986 Orl tuns, ori ras.
Patna.
OA cum o fi; arata o hotarlre.
TUR
Ved! Gurd.
TUREAC
7987 A fi la tureac.
Tribuna Popor. Arad, Nov.1897.
Desnadejduit, gata sa puna mana la tureac, sä sclita cutitu.
TURÉTCA-
Veì Dumnedeii,ld.
*A
7988 A luat foe In turetd.
G. P. &time, Mr. r. Smulti, J.
Covurluist
Vecp Pt'r.
S'a Ocala Mee red lute° afacere.

7989 Turéta.
LAZAR /11NEANU, Die t. p. 837.
Betran ruginit.
Te maT ì poreclesc turéteci».ALEXANDRI.
T:URN
Ved! Coltea.
dacoromanica.ro
IMBRICIMINTE, CASX. 449
TUZLUC
*A
7990 N'are niel inane niel ipingea.
E lipsit de tcite.
ULUC
*A
7991 Dintr'un butuc,
Fad un ulna.
G. BXNULESCU, inv. o. Pietro-
fifa, J. Dirnbovi(a.
Dinteun moje í nesciutor, un om cu crescere i Invètiturá.
UMBRA.
7992 A '1 Nigh la umbrii.
A. PANN, II, p. 28.HrNTEscu.
p. 8.
A.dica' in temnitá.
illettre à l'ombre.
Prov. Franc.
UMBRELÄ.
7993 Int6rce umbrela din cotro vine pl6Ia.
179.HiNTEscu, p. 195.
Se apèrä de unde vine 1.6111, primejdia.
UNGHETE
Ve41 Test.
UNGHiU
Vecit Coll.
dacoromanica.ro
7994 A. umblk prin unglduri.

NIC. COSTIN, Letop. I, p. 452.
De colo pang. colo, 11)&0 parte Fji Intealta.

asa s'ag prapadit de tot acea éste Turcésce, ce mergeh pro
apg la Astrahan ; i, ce ag remas, dmbilind pren unghiurr, intr'o
parte §i intealta, 'lid un gallon deplin panal in Tarigrad nu s'ag. in-
tors.»N. COSTIN.
u A.
VedI Biserictt,
Crocoid, Lactit, a
tara, Par, Surd, a se
Teme, Cap. XVII 8.r
c. Ud, Vorbd.
7995 Care aseultA la NA 10 ande defalma.

D-NA E. E. MAWR, p. 51.G.
L MUNTEANU, p. 30. ilmEscu,
p. 6.
VedI Cdrctumtl.
Cid, de obiceid, cautt sal afti vorbele Canenilor pre call 'I
bä'nuesd ca nu 'ty. sunt bine-voitorl, sat cu earl ai vre-o da-
raverä..
Edesiastul dice : cunctis sermonibus qui dicuntur ne acco-
modes cor tuum, ne forte audias scrvum tuum maledicen_
tem tibi".
Qui se tient aux écoutes entend souvent son
fait.
Prov. Franc.
Chi ascolta alla porta, ode il suo danno.1)

Prov. ital.
Quien escucha su mal oye. 2)

Prov. Span.
Cine :multi( la to., ande rAil de dinsu.

Cine aseultA, sude an de dinsu.
dacoromanica.ro
IMBRXCklUNTE, CASk 421
Horcher an der Wand,

Hdrt seine eigne Schand.1)
Prot). Germ.
Listeners seldom (ne'er) hear good of them-

selves.2)
Prov.
7996 On Wale, la nái alii d6 este cine-va In cash.

IORD. GOLESCIFT, M98. II, p. 31.
Adick cu eercetarea afli off-ce (Go'men).
7997 Cine In urnil vine? twee Inchide misa.
Adice cine in urniä. 1.6i:cane, acela sluge se 'ntelege (GoLEscu).
7998 *linmal boleriI marl i cânil nu Inchid ut;i1e.

D-NA Z. JUVARA, c. Fedesd, .1.
Tutova.N. J., e. Popenl, J. FIR-
impëratiti nu inchid
Maior P. BUDI§TEANU, J. Ilfov.
CAnd unul, intrAnd in case, lasä usa deschisli.

Cani e nobili Veneziani lasciano sempre
aperto.8)
Prov. Ital.
Hunde und Edellente lassen die TM:4r auf. 4)

Prov. Germ.
Hunde og Adelsmcendlukke ikke Doren efter sig.°)

Prov Dan.
1.) Cine asculti la perete, T sude r6111.
2) AocuMorn nu and nicI °data cava bun despre
8) CS.nil i nobilil Venetianl Iasi In tot-dolt-tins ua deschisit.
4) MAI 2 nobilil lasi u 11e deschise.
5? Mull si nobilil nu lnchid ugile dupil el.
dacoromanica.ro
*A
7999 Nul vinovat cânele; el intrà uncle vede up des-
chis â.
G. P. SALVIti, inv. c. Smultr, J.
Ved1 Cd(ea.
Nu e vinovat bárbatul care se leg& de o femele, ci dinsa ca

primesce.
A se apropia de dicerile 1604 i 4605.
*A
8000 Miele nu intri daca nu'l usa deschisii.
GR. POÏENARU, jug. J. Buzgil.
Acelq luteles ca la No. 7999.

8001 Nu zaclIide uva, And ciI porou scapat.1)
FR. 1VIIKLOSICH, Rum. (Inter., I,
p. 44.
Ve41 Grajd.
Pentru ceI earl nu ingrijesc la vreme.

8002 Ifp deschisi p6 orl-cine primesce.
IORD. GOLESCU, MS& II, p. 44.
Adid uude nu e poprit, orI-cine in Ira. (GoLEscu).
*A
8003 Inchide 11p,
Cà m6re Wails&
Maror P. BUDISTEANU, J. Itfov.
CAnd unuI Iasi ua deschisá t3i e frig afarä.
*A
8004 Inchide uva eit ese Iepurele.
TOMESCU, inv. C. Broscarr,
J. Mehedinti.
1) Nu Inehide tqa ettnd e perm selipat.
dacoromanica.ro
Se dice in timpul ierneT. Sa inchida usi del ese cildum,

potrivindu-se acesta cacl indati se reeesce casa.
*A
8005 13§a a mea qi casa a ta.
G. P. 8nmuil, inv. c. &milli, J.
Comfy/14a
Daca null place, eii plec din casa ta. Sunt slobod sa es, nu
me pote nimenea opri.
8006 Mi-o pus foc la

J. Vaduitl.
Ve4I

*A
8007 AI pune scalul (spinul) la 110.
G. P. SALVIU, inv. c. Smulti,
Covurluits. C. TEODORESCIJ,
inv. c. Lipova, J.
Al gild.
Se dice di Inainte vreme, teranil muncIad tad vara pe la-
nurile boerescI si pe a-casa nu maI loved de loc. lar temna
tardid, and se In-tercet] in sat, isl gäséaii curtea plink de ho-
lera, scaIetT i balarim earl' crescusera in vole, pan& la usa caseT,
In cAt Wand' nu putead petrunde pAnd la dinsa, pan& and
i deschidéu maI intaid o card-
nu luail cesa, saú vre-o sapà. ;
ruse de la perta paná la usa easel.
*A
8008 Nu mal scarpì uqa de géba.
ay. ONI§OR, prof. C. Dobrovq,
J. Vaaluist
Nu mal stärui cal de géba.
*A
8009 A inà ua 'n spate.
G. P. SALvit, inv. c. Smulti,
J. Covurluiii
dacoromanica.ro
Adicä e51 afará. Se dice, çam in bätae de joc, ccind vrei

sii dal pe cine-va afará din casä, cu nepusá. masa.
*A
8010 A !larga uva.
G. P. SALVII71, inv. J. Covurluiii.
Acelats inteles ca la No. 8009.

*A
8011 Uva, Panaite!
G. P. SALviC, inv. J. Covurluiii.
Acelq 'bateles ca la No. 8010.

*A
8012 A'l eAdé pétri la uva.
G. POBQRAN, insta J. Olt.
A nu'l släbi, a'l cerca& Inteuna.
*A
8013 Cano de nou6 (doce) uvl.
G. P. SALvit, inv. c. SmultI,
J. Covurluiil
*A
Gane de doug'usi.
IIJLIU MOLDOVAN, C. St. Miclauf,
comit. Tirnava-Mictl,
Vedt Cdne.
Arati pe omul ne-ardat intr'un loe ne-stabil. Variantä la

No. 1552.
*A
8014 A stringe en uva pre cine-va.
V. ALEXANDRI, Teatr.. p. 373
& 444. G. P. SALvitr, înil J.
Covurluiii. I. BANESCU, prof. J.
.Roman.
VeI Balama.
10 Nevoit a recunósce, a face óre-ce ; a constringe (eu vorba).
dacoromanica.ro
IMBRICXMINTE, CAS t 425
«1-am prins mal diniórA cu oca micà la pici6rele fetelor in

genunchI.... çi troncl 1-am striae Cu ufa. De aci poSI sA'l privescl
ca gineril mel». ALEXANDRI, p. 444.
20 A'l juck el frech.

3° A'l prinde.
4.3fo etrine Cu Uf, grecu, dar °id sA m fac surch.ALE-

RANDRI, p. 273.
8015 Par'ci'l strtns en uva.

E. I. PATRICIt SC G. P SAL-
Vitt, inst. c. Smulti, J. Conurluid.
Pentru écrnenil slabI.

*A
8016 AI $ine uva.
ajutà la rele. Se dice maI ales pentru femeI.
41-a tinut, mA-sa, ush».
*A
8017 A E. (stit) dupi
G. POBORAN, inet. J. Olt.
Ne-bAgat in sémä.
*A
8018 A fi en ochil stî1pi1 dupà uqit.
T. BLLX§EL, inv. c. ,Ftefdneecl,
J. Ydlcea.
Ved1 Grindd.
E pe mérte. Rornanul crede cA imirtea se atsédä, in casa o-

mului care e gata sä.'§i dé sufletul, in grindä saù dupi
8019 L'a prins en Oda Intro nák.

GAY. ONI§OR, prof. c. Dobrover,
J. Yaeluid.
Lfa prins cu minciuna chiar din vorba lui, s'a trädat singur.
dacoromanica.ro
8020 Bate uvele.

LAURIAN MAXIM, I, p. 427.
Umblá din casá in easä. fárä eap6tAiti.
8021 Bate la uvrt.
E dupei Ufa.
D-NA Ec. Z., c. B61.lad, J. Tu-
tova.
Se apropie, nu e departe.
4116shoiul bate la 20*.
8022 A nu Inctipé pe uvA.

4° De mare, grozav ce este.
Bärbatul gibadearn päpusä.
5i. el nu 'ncape pe uf
2° De fried, nu nimerea usa ca 54 fugä mai iute.

cNu incape pe 140 de Md.».
8023 A nu nenler1 usa.

A. PANN, Ill, p. 36.
De Erick'.
(N'a sciut cum s nemerésca uva'.
*A
8024 II rupe eäleânile eu uva.
AVR. CORCEA, parch, c. Cofteitl,
Banat.
11 se6te gall, 11 gonesce Cu rusine.

*A
8025 Al tilt ca uva In nas.
M. SLINCEANU, 'inv. c. Pirea, J.
Mehedinti.
dacoromanica.ro
IMBRICXMINTE, CASE. 427
A goni cu dispret.
Jeter la porte au nez.
Prov. Franc.
8026 A scripat prin usa din dos.

GAVR. ONIpR, prof. o. BXrlad,
J. Tutova.
Cu mare g,reutate, Cu rusine.

Se sauver par la porte de d,errière.
Prov. Franc.
*A
8027 A &maids usa
I. CREANGX, Pos. p. 73.
Ail cerceth, a intrh In casa liff.

eTipenie de om deschide tqa,. CREANGX.
U$ERNIC.k
8028 Ifsernicl.
L. F,.iXINEANU, Dict. p. 847.
Femee desfrinath.
Les femmes fenestrières et les terres de fron-

tières sont mauvaises Cc garden
Pros. Franc.
VAR
Ve 41 Para.
VARGA.
Ve d1 Dumneeka, a
Tremont, Cap. II, c.
Varga.
dacoromanica.ro
8029 A out h pae vi vergele.

IT LucAra', paroh, Gazeta, I,
No. 160.
T6te mij16cele de lips& pentru a isbuti.
.ES6 svircolesce cduttind pae fi vergele A scape din noroiul in care

a vrut sA mA tragl pe mine». LucAmg.
VATRÀ
Ve dl Cenuset, Fatcl,
_Mrlt, Slut, Cap. XIX,
c. Vatrti.
8030 Fie panes cat de rea

Tot mal bung. 'n vatra mea.
D-NA E. B. 'lawn, p. 43.
Vedl Tértt.
NicAerI ca la casa omulta.
A chaque oiseau son nid semble beau.

Prov. Franc.
Ost, Sud, West, Daheim ist's am best1).

Prov. Germ.
Home is home, be it never so homely ; there's

no place like home 2).
Prov. Engl.
8031 Vatra °ski nu 1Ini caldura 2).

PER. PAPAHAGI, Zweit. lahres,
p, 178.
.1) Oat, Sud, Vest, a-casi e ma) bine.

2) Casa e casi, nu e nicI °data Mil &ell; nimic nu 'in! place ca casa.
8) Vatra strAinti nu tine cilduri
dacoromanica.ro
IMBRXCiMINTE, CASk 429
Eigen Feuer und Herd kocht wohl 1).

Prov. Germ.
8032 Vatra mea, palatul met.

IORD. GOLESCU, .M88. II, p. 49.
Adic,11 In casa mea ca inteun palat (GoLEscu).

Acéstä. Ilicere pare a fi o simplA adoptare a proverbului ita-
lienesc :
Casa mia, per peccina que tu sia

l'u mipari una badia.
Prov. Ital.
*A
8033 E un om purtat de pe vatrA pe captor.
E. L PATRICIO, inv. C. Smul(i,
J. Covurlults.
Vecji M6rlt.
Se çlice, in derldere, celta care se pretinde cä a umblat mult

prin lume.
8031 Nu '1 arde niel foou 'n vatrA.

GAV. ONIVIR, prof. C. Dobrovq,
J. Yaslutu.
*6
Nu ard tdctunit in vatrà.
G. L IoNEscu, inv. e. Broman,
J. Mehedinti.
*A
N are nict tdctune in vatra.
G. POBORAN, itt8t. J. Olt.
*A
Nici focu 'n vatrd nu 'ti arde, fi nici md-
mdliga nu 'ti fierbe.
G. ONISOR, prof. c. Dobrovg,
T'adata.
1) Proprinl foc 'rata ard bine.
dacoromanica.ro
430 PROVERBELE RONINILOR
Cind 1l merge rail.
8035 N'Are niel centql 'n vatrA.

Banat.

*.a
8036 A se prinde en manile de vatrA.
I
. UREANGX, anV. Liter., XI,
p. 21.; Pov., p. 140.D0BRE MA-
RINESCU, hin V. Pirvu-Rofu, T.
Argef.
10 A'sI durh o casa, a prinde chIag.

EGA d'abia acum ae primase fi el Cu nuilnile de vatra».CREANGI.
2° Calad o tiara, dupa casätorie, sa face mare in ale casil,

fati de socril.
8037 A stil, pe vatrA.

Adici in casa ; se dice mal ales de femeile lauze.
8038 A ImbAtrAni In vatrA.

In casa pärintésca.
(l'atrase la grijA c,A o ad'i imbélrdndscd fetele in vatrti, 0. o sl
impletéscl cosita alba, Ara sA pue pirostriile In cap». ISPIRESCU.
8039 Al eAdé In vatrA,.

Adicá in casa, in sarcina cul-va. Se dice mal ales, pentru

fete, cand una s'a iubit cu cine-va, si dinsa Cu voIe fára voIe,
vine in casa omulul si nascà pruncu si sa o hranésca.
dacoromanica.ro
IMBRICIMINTE, casX. 431
VEARA.
8040 Si )11 treql unit Year& di urécle.1)
G. Zuc,t, c. Fieri, Albania.
Pice acel care se jua a nu va mal face un lucru.
VERIGA.
Vet Hitru,
8041 Ned, '1 trasi prin verigi.
G. POBORAN, ¡tie. .7. Olt.
'Will 1nel.
Nan& i sulytiria. Se dice mal ales pentru femel, pe and

dicerea : par'ecl, 'I tras prin inel, se 1ntrebuintéa mal ales
despre bärbatT.
VESTMINTE
8042 Vesmintele luate Imprumut nu $in de cald.
Rom. Glumef, I, p. 11.
Acelas infeles ca la No. 7167.
8043 A Impitirti vestmintele

Vedl Cristo&
Se dice, cam In gIumä, and unil Il insusesc lucrul altula.

4Imphrtit-ail vestmintele mele intre el, i pentru mantia mea
aù aruncat sortil». Psalm. XX, 11, 18; Luc. 23, 24; IOAN, 19,
2d, 24.
8041 VegmIntul nu face pe om.

G. MUNTEANU, p. 151. HIN-
TESCU, p. 200. D-NA E. B. MA-
WR, p. 64.
1) SA-ml tret,1 o verigA (cercel) de urechle.
dacoromanica.ro
*A
Vesmintele nu fac pe om.
V. SALA, daft& c. Sénd. Felice
& u8t, comit. Bihor, Ungaria.
WO Hainll, Baia.
Aceln inteles ea la No. 7160.
ZADTE
*A
8045 Zadie bigatd, 'n cask
Multd, nary(' 'n cash had.
V, SALA, daec c. Vapoig-Bdraecr,
Nora rea face necaz, vrajbä, intre ceI-I-altI casnicl.

In Bihor zadia, este catrinta de la no!, care, In alte comi-
tate din Ungaria pirtä i numele de opreg sail zepreg.
ZAGAZ
8046 86 rupe zftgazul.
II std. i fIrlézul.
A. PANN, I, p. 134.
Pentru ceI caril pierd folósele ce le trägéti de unde-va.
ZAMBIL
Vedl Lulea.
Z.A.RCULA.'
8047 Dupd pl6le zireuld.

ILIE Gmcu, prof. c. &Jim, c.
Abela & Samarina, Epir.
1) Dupii.
dacoromanica.ro
INIBRAC-kAlINTE, CASA 433
Ve(lT Ctiauld, Chepenig,

Ipingea, Manta.
ZEGHIE
Vec.11 Pticluche.
ZEMBIL
Vell Lulea.
Z1D
Vecy Mur, Mut. Pi-
rete, Pétrti, a Tace.
8048 Zidul alb e hartia nebunilor.

Semin. Buc. cl. VII, prin P.
G111BOVICEANIJ, prof.
Pentru cel carl mAzgälesc zidurile cu scrisul lor.

Stultorum nomina parietibus insunt.1)
Prov. Lat.
*A
8049 A fi ca un zid.
Poes. Pop.
1° Neclintit.
20 Adäpost, sprijin, aperare pentru cine-va.
*A
8050 Cu capa nu spargI zidul.
ILIE Iroc/ofk, teolog. c. Selif te,
comit. Sibiii, Transilvania.
Cand incercl un lucra peste putintä, si mal ales, cänd unul

mic si slab, se lega de altul mult mal tare de cát dinsul, in
tete privintele.
1) Numele nebunilor sunt serise pe perep.

30
dacoromanica.ro
8051 Zidul are urea' i gardul proptele.

G. BINULESCU, inv. c. Pietro-
fi(a, J. Dimbovi(a.
stizmile aú urecii.1)
I. COYAN, prof. c. Turia, Epir.
Vedi Perete.
8052 Stizma nu s'mutg, omlu s'mutä.2)

D. A. MILESCU, stud. C. Gopefl,
Macedonia.
Omul e schimbetor, nu se pote tine de cuvint.
8053 Mnrlu s'face á'cu chetrt micI.8)

D. A. MILEscu, stud. c. Gopefl,
Macedonia.
poporul, i ceI micY, a rostul lor in lume si aduc fol6se

obsteI.
A ZIDI
VOI Tonelie.
8054 Cine pò langi drum zidesce, mu41 stäpánl do-

bandesce.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 62;
M-88 . I, p. 587.
liet11 Mazère.
1° Adicä multi musafirl din c6.16torl (GoLEscu).

Odinicira calatoriI obicInuiati sä poposésc,4 la orI-ce casä o
intilnia In drum, ne fijad osp6täriI saú hanuff pe la férä.. A-
§i zidurile at urechI.
Zidul ml se mutt, omul se mutt.
Zidul se face si cu pletre micY.
dacoromanica.ro
IMBflC4\lINIE, cAsI 435
cest obicelu eri atit de inrädäcinat in cät, la unele case mari

boeresci, se gäseä in permanentá o masä, aseçlata gata, la dis-
posifia drumefilor.
20 Aratä si nesig,uranta traiului, in vecliime, pentru cei cal.'
sedénd pe längá drum, ere).* in catea invasiunelor, si ast-fel
supusl la prádáclune si alte neajunsuri. Acéstä grija se res-
frange in urmätorul cántec popular.
Facul culbul Valga drum
Inteo crenguta d'alun.
CA41 drumeVI pe drum trecea
Totl in culbu mea sviricit
din gura asa <poca
c Pasariea, paserea,
cMutalI cuIbul d'acolea,
cCrt-olit veni 'ntr'o &ira bat.
gti si cutbut stricat».
Chi fa la casa in piazza

O 'la fa alta, o 'la fa bassa 1).
Prov. Rol.
Quien en la plaza ti labrar se mete, muchos

adestratores tiene 2).
Prov. Span.
Wer an den Weg bauet, hat viel Meister 3).

Prov. Germ.
He that builds a house by the high.way side,

either too high or too low 4).
Prov. Engl.
ZIDIRE
VecjI Temelie.
ti Cine 11 face casa In plata, orI sA o tac& lualtA, ori sA o facA Pisa.
Cine clidesce in 00 dobindesce mult1 stApint
Cine clAdesce la drum, are multI stApani.
Cine clfidesce casa pe drumul mare, si o facA safi f6rte mare san fórte pfosit.
dacoromanica.ro
CAPITOLU VII
DESPRE VIÉT A FISICi

Mâncare.Bëuturi.
ACRU
Ve41 Dulce.
8055 Amami, de la nap]. (1), povestea tiganulnl.

A. PANN, I, p. 113. Hils."fES-
CU, p. 1.P. ISPIRESCII, Rev. 1st.
I, p. 227.G. DEM.TEODORESCU,
Cercet. p. 54. T. SPERANTX, I,
p. 235; II, p. 209.
Gaud unul gusta o lAuturä maI acriOrä.
SNÒV 11.
(Un sigan, lacom ca top cIoroil, i vec1nic lilmit de féme, se du-

intr'una, la nap sn, tocmal pe yremea mesil, ca sg. '1 poftésca
si pe dinsul, pAn6 i s'a infundat i lul odatà. RomAnul, vrè.nd sa-I
pAcAldsc5., nu '1 dete sl mAnance de eat mämàligà cu lapte hAtut,
da*.r bAtut d'atAta vreme, in cAt se Meuse acru de 31 spàrgeb. gura.
MAnci faraonul filmand, pima nu mal putii, dar tinu minte patéla.
OrI-cAnd gustà in urml, ce-va acrisor diceh ca sémInA Cu laptele de
la nasu-s6d : acruuu!
8056 Acru tiganuld Intéree eletala.

I. ARBORE, kg. T. Buzeil.
dacoromanica.ro
438 PRO VERBEL E ROMINILOR

8057 tn:II place acrn, dar l'Orto ami.
IORD GOLESCU, Mes. II, p. 15.
4ice când ni se dd piste pldcerea n6strd. (GoLEscu).

8058 Be roa, ron! de ami, acra1 de Ploetl, Plo-
eátl! chef nenal.
A. PANN, I, p. 413.P. ISPI-
RESCU, Rev. 18t. II, p. 159.
Pentru un chef cam prost. Betivul, bó vinul cAt de 1.611 sá fie.
8059 E asa de acru Inda sil ,t1 fie cat de rail. i tot
II facI ca ochlu.
G. BXNULESCU, inv. C. Petrofita,
J. Dimbovita.
8060 A 'I ven1 acru de cine-va.

A. PANN, I, p. 113.HINTEscu,
p. 1.FR. DAmh, I, p. 36.
A i se face acru de cine-va.

AL. OD. OBESCU, III, p. 243.
Al fi cine-va displdcut, a nu'l mal puté suferi, a se sdturà

de clinRul.
A SE AD/IPÄ
eJT Aptl.
AGURIDÀ.
e(11 Cap. .11, C. A-
garidti.
8061 Una' mAnanca agurida, ái la altul se strepe-
zesc dintil.
K. A. Z1MFIRESCU-DIACON, tint).
c. Stiubienil, J. Dorohol.
dacoromanica.ro
MINCARE, BEUTCRX 439
Yecy Pdrinte.
Unil gre;esc i alp pitimesc.
ALB
VecjI Cdpestere, Stra-
chind.
ALIU
*A
8062 Altul IAA, aliu, altul amurzése1.1)
D. A. MILESCU, c. Gopeft, Ma-
cedonia.META COSTANDIN, c. Mo-
lovisce, Macedonia.
WO Pdrinte
Acela inteles. ca la No. 8061.
ALUAT
VezT Fdind, 0m, Ti-
gan.
8063 Aluatul mic, Inteo covatal WA frAmIntatura

o dospésce.
DIM. CANTEMIR,./át. Ierogl. p. 36.
Buceitiéoa aluatului la t6tei covata destul

este.
DIM. CANTEMIR, lat. Ierogl. p.
279.
Aluatul ceit de mic, t6til freimintei tura o

dospesce.
IORD. GOLESCU, 3(88. II, p. 2;
Agent., p. 496.
Patin aluat t6tet främintettura indatec o dos-

pcsce.
1) Altai minfinci nsturoiti; altol minise.
dacoromanica.ro
1° Un om red intrio publicà pre toff, cu reutatea lul,

tea tulburA. CANTEMIR, p. 36.
2° AdicA. vorba dulce, cat de rnic,A, tot sufletul mAngále,
din potrivA, vorba rea, cAt de mica, teytä mintea ne-o fra-
mintA, cum qi pentru eel mid ce lucrurl marl sAvirsesc.
GOLESCU, p. 2.
3° Adici cuvintul cdt de mic, mare ispravd ne arata.
GOLESCU, p. 56.
Nu sciti cá mic aluat tdtd freimintatura dos-

pesce.
Biblia 4688, 1 Cor. . 5, 6.
AMAR
Yap Dulce, Fakir.
*A
8064 Cine n'a gustat amarul
Nu scie ce e zaharul.
A. PANN, I, p. 115.IliNTEscu,
p. 3. I. IoNEscu, II, p. 434.-
V. EORESCU, Foltieeni, J. Sucia.
va. Em. PopEscu, inv. c. Cio-
clinesci-MargInenr, J. lalomita.
M. BIUREANU, Dat. Cop. p.
96.E. I. PATRICIt, inv. c Smulti,
Covurluiil H. D. ENESCU, inv.
c. Zamostea, J. Dorohoi. S'col.
Norm. el. VII prin P. WARBOVI-
CEANU, prof. G. PETRILICA, C.
Corna, comit. Alba Inferi6r1l, Tran -
silvania.
Cine n' a gustat amarul, nu scie ce e dulcele.

BARONZI, p. 61.
*A
Cine n'a gustat amarul, nu cunósce gustul
mierei.
Z. C. NEGOESCU, 221V. C. Jideni,
J. Rim nieu-Sdrat.
dacoromanica.ro
MINCARE, BELITUO, 444
*A
Panel nu gusti amarul, nu scii ce e dulcele.
E. I. PATRICIII, inv. c. &gulp,
J. Covurlutil.
A
Rind nu'i gusta amaru, nu scil. ce' dulcele.
S. AIIIIAILESCU, A,S'ezdt., I, p. 2'19.
De-ai gustat amarul

Sci si ce' zaharul.
Rev. Copiilor. II, p. 176.
Care nu gusta' amarlu, nu scie pi e za-

hcIrlu.1)
G. WEIGAND, Die )1ront. II, p.
276g Crufevo.
Carl, nu m'ca feirmaclu, nu scie pe e Mé-

rea.2)
I. GOVAN, prof. o. Btlésa, Epir.
-VOA Dulce.
Binele, 11 simte mal mult acela care e trait in nevoI.

*A
8064b. II stitul de dulce, vré gi amar citte-odatti.
GAY. ONI§OR, prof. c. Avrameeci,
J. Tutova
Cind unul s'a saturat cu binele, i sa piirtd ast-fel
ca rëul trebue ajungl.
8065 A se face zahar amarul.
A. PANN, II, p. 9.
1° A imbunk pre cine-va.
1) Care nn gusti armful nu scie ce e zahand.

21 Care nu minanci amarel nu scie ce e mierea.
dacoromanica.ro
442 PRO VERBELE ROIIÂNILOR
20 A se drege, a se impAca luerul.

Se tacit zahar amartd eu cele ce s'a RAI clis.
A. PANN.
APA
\TNT Cap. II, c.
a Bé, Chiselifd, Fidea,
Pumn, Sete, Sperieturd,
Tdrife.
*LI
8066 Apa nu e (este) bud], niel n cizmit (cizme).
A. PANN, Edit. 1889, p. 52 ; I,
p. 411. IIRITEscu, p. 4. P.
ISPIRESCU, Leg. I, 1872. p. 170.
GR. JIPESCU, Iièur Orar, p. 113.
B. P. 1-14ail, Etym. Magn., p.
1269. Sem., BUC., Cl VIII,
prin P. GIRBOVICEANU, prof.
IULIU GROFSOREANU, dasc. C. Galfa
A
Apa nu e bund nici de fried, nici in cizme.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 113.GR.
In3Escu, Orar. p. 113.FR.
DAmi, I, p. 78.
Apa TUG este bunä nici in opinci.

P. IsigREscu. Fov. Unch. p. 403.
*A
Apa nu e bunä nici in cibote.
E. I. PATRICIU, inv. C. SMU/ti,
Covurluid.
*A
Apa, nici in ciubote nu'i bunä.
GAV. ONISOR, prof c. Dobrovq,
J.
*A
Apa nu e bunä nici in ciobote.
J. Vasluid.
dacoromanica.ro
MANCARE, BEUTURX 443
picerea betivilor.
L'eau fait pourrir soulier et houseau.
GAV. MEUNIER, XV/ e Siède.
8067 Cine 136 apt,. din pumnl strain', nu se ¡Altura

niel ()data.
A. PANN, II, p. 46.IIINTESCU,
p. 12.S. I. GROSSMAN, p. 37.
Din pumnti streiinti nu te saturti clind bei

apei.
A. PANN, I, p. 136. HINTEscu,
p. 136.
Cine be apet din pumni streinti nu se s -

turd.
ILIE HOCYOTA, teol. c. Selif te,
conzit. Sibili, Transilvania.
Acelas hateles ca la No. 4583.
Qui s'attend 2 l'écuelle d'autrui est sujet it mal

diner.
Prov. Franc.
Chi escudella d'altri espera, [recia la menjall

Prov. Catal.
Chi per le man d'altri s'imbocca, tardi si sa-

tollo 2).
Prov. ¡tal.
He that waits on another man's trencher, ma-

kes many a late dinner 8).
Prov. Engl.
4) Care altépti mancarea altuia, o mantilla rece.

2) Cine se nutresce cu maim altuia, tardia se satura.
S) Ace! care a2tépta din blidul altuia, face adese orl o présta mancare.
dacoromanica.ro
8068 Dacá nu dal omulul apA, nu 'I dà niel miincare.

179.HINTEscu, p. 5.
and fad omulul un bine, fa '1 intreg.
*A
8069 Nu b6 apA eA facl bróscA.
E. I. PATRICIU, Mt). C. Sundt;
J. Covurluitl.
A
Nu bé apd multd ctei face bròscd pdn-
tece.
S. MIHAILEscu, qezdt., I., p. 218.
VeIT Brdscel.
pic
Les méchants sont buveurs d'eau.
Prov. Franc.
*A
8070 A b6ut apAl are sA pl6e.
GAV. ONINR, prof. C. Fedescr,
J. Tutova.
Pentru eel betiv.
8071 Apa o MI pe pielor
Ca o paske tu sbor.
Apa o bé, ca rindunéoa, din sburat.

GR. ALEXANDRESCU, magistr,
Arata vrednicia
*A
8072 DA In cap, RI nu 1)6 apA.
I. S. MARDARE, stud. C. Certescr,
J. Tutova.
dacoromanica.ro
M1NCARE, stuTunI 445
V 01 Belie.
Niel eitindui moliftele Sfeintithil Vasile nu se JAM de belie.
8073 Bé aph rece cA te goer'.

V. ALEX ANDRI, Teatr. p. 4083.
Velp Sperieturd.
Se Oiee, in deridere, celul supirat, sfituindu'l si o lase maT

domol.
*A
8074 Unul nu gäsesce pod pe apil altul nu gismo
apA de Nut.
V. FORESCU, C. FOItteeni, J. Su-
cram.
Unil all prea mult i altil mal nimica.
averI marl, cheltuese in petrecerl, alp nu all niel

ce minci.
8075 qi apa se gatit cate-odati.

V. SALA, clam. c. Vagog-B11-
resa, comit. Bihor, Ungaria.
Orl at de mare si fie o avere, cu vremea îi ve(1 sfirsitul.
8076 Li dédiri apA ni-gritA.1)

G. ZUCA, c. Abeja. Epir fi Ca-
vals, Albania.
E pe mórte.
Când cine-va cade grell bolnav, se trimite la isvor, un bi-
lat ca sA ieà apa, i in tot drumul, de Mild pléci ping. se in-
bírce a-casi, nu trebue si vorbései cu nitnenL Dacal vor-
besce cine-va, el nu trebue si r6spundi, niel micar prin semne.
1) II deteri op& ne-gr5RA.
dacoromanica.ro
*A
8077 A sci (vedé) In ce apil se adapa.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 47.B. P.
H4ogt, Etym. Magn., p. 1267.
HINTEscu, p. 5.BAR0NZI, p . 68.
L. SXINEANU, Sernas., p. 358.
G. POBORAN, in8t. J. 0/t.
A cerc4 'in ce apd se adapd.

Fa. DAMU, I, p. 78.
Adicá ce cugetd, ce scopurl are,
8078 A se adApit In aceeaq epa en cine-va.
S. I. GROSSMAN, Dirt., p. 168.
A fi in teles cu cine-va.
8079 A nu mal be apl rece.
B. P. II4D'Étl, Etytn. Magn., p.
1269. 1. SBIERA, Pov, , p. 27.
A fi mort, a omori.
gDa.c6 te itpudi, mar ntult nu ver bé aptt rece,.SBIERA.
Faire passer le gotlt du pain Cc quelqu'un.

Prov. Franc.
8080 A Yeut ETA dupà ghéttl.

G. POBORAN, in8t. J. Olt.
E cArn.
*.L
8081 A se Intrece In apit rece.
D-NA Z. JUVARA, c. Fedeser,
Tutora.
A se obrAznici.
dacoromanica.ro
MINCARE, BEUI URI 447
*A
8082 Nu te Intrece In apti rece.
GAV. ONI§OR,, prof. C. Dobrover,
J. VasluistC. TEODORESCU. in?).
c. Lipova, J. Vasluiit.
Acela., inteles ca la No. 8081 sub forma de povata.

*A
8083 A Imb6tit cu apii, rece.
Tribuna-Sibiii, 1886, p. 418.
B. P. HXcgií, Etym. Magn. p.
1269. AVR. CORCEA, paroh., C.
Copteit7, Banat.
1° A spune nimicurl, a fleciri.

20 A harlà, a amag,i pre altil Cu vorba.
cLas4 cg nu me imbefi tu cu apIt rece, vèr.I uncle yreI s6 *no..
8084 Nu platen') niel apa care o M.

B. P. HX.sail, Etym. Magn. p.
1269.D-NA. Z. JUVARA, c. Fe-
desci, Tutova.
Aratà putina insemnätate sag val6re a unul cm.

Il ne vaut pas la corde pour le pendre.
Prov. Franc.
*A
8085 N'are dug', ce 136 apii.
A. PANN, I, p. 132.IlorrEscu
p. 5 & 201. L. tiiINEANU, Se-
?nos, p. 354.-1'. ISPIRESCU, Leg.
I, 1872, p. 177; Leg. p. 174.
P. HX§Di-ttl, Etym. Magn., p.
p. 1268.Semin. Buc., Cl. VIII,
DELAVRANCEA, Sulttlnica, p. 15.
TEODORESCU, mv. C. Lipova, J.
Vashriii.Itruu GROF§OREANU, C.
Golfo, comit. Arad, Ungaria.V.
SALA, inv. C. VafC0a-Barg8CI, CO
Bihor, Ungaricr.
dacoromanica.ro
sdrac Cu desdvérOre.
*A
8086 N'are dupá ce bé api vi el se scobesce In mi-
sele.
B. P. SALvie, inv. c. Smulti, J.
Covurluiii.
sdrac i mandru.
*A
8087 II ferbe filrA api.
A. PANN, Mof Alb, II, p. 62.
lInsipscu, p. 5. P. ISPIRESCU,
Ley. I, 4872, p. 170. V. SALA,
clasc. c. Serbesci, comit. Bihor, Un-
gana. E. I. PATRICIU, inv. c.
Smultl, J. Covurluiii.
VecjI 6/d.
11 necdjesee. Se ciice mat' ales ednd, unul maI mare, III dä

peruncl färá nicl un rost.
*A
8088 Api
E. I. PATRICIU, mv, C. Smulfi,
J. Corurluiu.
Adied nimica tot.
4T6te 's apel gold».
A
8089 A face cul-va
B. P. ILisntg, Etym. Magn., p.
127-1.
prdpädi, a'l inmorminth.

aBa o ingrope pe mume-sa. da pe nol scia cd nu, cd i-om face
no apa».Tribuna-Sibia, 4885, p. 559.
Obiceiul urmètor a dat nascere acesteI dieerl
Dupá ed s'a ingropat mortul, totI se spalä pe pdmint cu apa
mortuluI peste grópd, pentru ea sd nu amortésed sad sä a-
sude mAnele.Banat.
dacoromanica.ro
MINCARE, BÈUTURi 449
ami se ins6ra de a doua òra bärbatul, remas veduv, pe

mormintul femeel sale mérta se varsá apa multa, a aceia se
crede ca arde in grópa.Tran silvania.
APETIT
8090 Apetitu vire muneindu.
FR. MIKLOSICH, Rttm. Unten, I,
p. 7 & 34.
Ve41 a Be.
'D'a.m.:1.nd se deschide pofta de mancare. De ce al, de ce e

vre sá al mal mult.
L'appétit vient en malzgeant.
Prov. Frane.
ARDEIU
Ve cj1 Cap. II, c. Ar-
deit7, Borq.
8091 A poftit l'ardeiu prijit,

§i ne-gustand s'a st6rpit.
p. 6. B. P. IIX§DM, Etym. Magn.,
p. '1516.
Se cjice despre fetele cari vor, cu orl-ce prei, ca sä se má-

rite mal curind.
ac.6.
8092 A 'I di eu ardelu pe la nas.
G. POBORAN, ¡n'O. J. Olt.
YeIT Pipet-.
A '1 supera, a '1 intarith dupd ce e Infocat de necaz sail de

mânie.
8093 A pune ardan peste rani.

G. POBORAN, ilt8t. J. Olt.
3.1
dacoromanica.ro
450 PROVER RUE ,Ft1)11INIL0R
Aeelas infeles ea la No. 8092.
ASMATUCHT
8094 A laud, asmatuchl (hatmatuch1).

GAY. ONI§OD, prof. J. Tutova.
M . GANIAN, public. J. lafï.
A se päeä.li.
AZIMÁ
Vedl a Macinet.
Azima se face din faina de orz, cernuta prin sita désa, in vreme
de lipsä la yes.
Se macina orzul, se cerne fuina intal prin sita rara, ca sa r6inhe
lufspa, se dä prin sita désà, se oparesce in covata, se framinta,
apol se lace turte, ca pogacile, rotunde, se pun pe lopata, peste care
se presura putinä faina, ca sä nu se princla turta de lopata, sä fac
pe turta nisce borte ca dou6 degete i apol se dail ia captor. Gand
sunt ceopte, se scot din cuptor §i se mitnanca. Azitnele sunt bune la
gust. Ele se manaiica i gole, ca sare. Azime se pot face si din Mina
de graft.
8095 Azima mal cópti, mal buul 6spetl aátéptl.

G. MADAN, C. ThIp22i, lin. Chi-
feneit, Basarabia.
Spre lauda mancirilor bine gä.tite.
13ALAMI$-BALAMU
8096 Un balami-balamuq, ea la eumétra, povestea
tiganulul.
Ver Taltnef-Baltnef.
O amesteegurti de tot feluri de bucate.
dacoromanica.ro
MINCARE, BOUTUR 451
BASAMAC
8097 Basamacul
Sparge capul.
ION NITESCU, inv. c. Viespeset,
J. Olt. Semin. buc. Cl. VIII,
Prin iirmare s ne ferim de a'l
A BÉ
Vull Cap. VII, c. Jipa,
a Avé, Ban, a Manca,
Muscal, Pahar, Plosctl,
Putnn, B6td, a Stlpii,
Sperfeturd, Urttl, Vartl.
*A
8098 Bé de41 fa glubea; era tat'to n'a baut vi glu-
bea tot nu F,31-a facut.
G. P. SALvitl, inv. c. Smulfr, J.
Se dice in zeflemea, de cel hetivf.

*6.
8099 Hop °data,
Baba 'I bata;
Movu-ar be
§i n'are ce.
AVR. CORCEA, paroh, C. Cofteitl,

Banat.
1° picere de care se folosesc cel mal vristnicl cand copiil se

impedid i vréil sá cada', fácendu'l sá ridá de frica ce
tit-o.
20 Se dice de asemenea qi dad Ii6tretnil sunt lAutorY.
*A
8100 Vom be eat om puto, vi om plati efod Vom ave.
E. I. PATRICIO, ?nro. C. Smulli,
J. Covurluiti.
dacoromanica.ro
Pentru omul ne-gospodar.

*zs.
8101 Bé eu óla
fugó, bola,
qi ea plosehita
ude gurita.
C. C. BUNGETIANU, ßtUd. C. Co-
save'', J. Mehedinti.
Pentru ceI b6utorI.
8102 Dacfi bél qi mal miinancI, pare in 1 se efi nu te

usud.
GAV. ONISOR, prof. J. Tutova.
*A
Daca bei i mai mind nci, par' cd nu te prea
usuci.
Scol. Norm. Buc. Cl. VII prin
P. GÁRBOVIGEANU, prof.
VoIea buná te face sa nu mal ImbètrAnescl.

8103 Mandra, bé i chiuescel
Mandril, tam qi plätesce.
179. HINTEscu, p. 100
Gaud unul petrece In socotéla

810 UniI béfi t;i minandtil aiçil rabdit gi se WU.
GR. IIPESCU, Opine., p. 27.
Vail a Ave, Blond.
Arata deosebire de traiti intre bog,atl t;i säracI, boerI
ranI, etc.
*A
8105 Eh. am but ti;i tu te-al imbótat!
GAV. ONISOR, prof. c. Dobrovq,
J. Vasluitl.
*a
Unu bé s'imbatd
D. DAN, etud. J. Ilfov.
dacoromanica.ro
31i.NCARE, BtUTURX 453
Unif beú mult, i lumea nu le dice betivl ; iar altil dimpo-

trivä.
8106 Mirancea bé, Mirancea sé plétésci.

BARONZI, p. 52,
Cine trage folesele se. 'Arte i cheltuelile.

zi
8107 001 ce bé oi cantii bine,
Niel mal velI cu haIne bune,
TM° la criomi le pmo.
.*zd t., Poes. Pop., p. 142,
Cine se tine de petrecerI, sär&cesce, §i precum se -mal spune :

orednicia omului se cum5sce dup(t port.
8108 Téra plere dé Tritarl,
bé eu lintart
Ved1 a se Gda, Lergdn,

a se Peptene t.
Se dice cand, in primejdiile cele mal marl aflilndu-ne, no!

atuncl ne inveselim, ;41 mal ales muIerile (GoLEscu).
8109 Téra plere (nére) de Tálea%

Si el bé cu Matad.
A. PANN, Ectit. 1889, p. 105.
G. BXNULESCU, hit,. C. Pietrofita,
J. Dimbovit a. qc(31. NOM. Buc.
VII, prin P. GXIABOVICEANU,
prof.
CAnd unul nu vre si scie de pisurile altula.

*A
8110 latinea l'Are de Mar!,
Stanca bé en lintarl.
Norm, Inv. Cl. Vil, prin
GÁRBOVICEANU, prof.
dacoromanica.ro
454 PRO VERBELE RONANILOR
Lurnea piere de Tatari,

?i tu bei cu
D. GHEORGHIU, atad. J. Tecucia.
Acelea§I intelesurl ca la No. 8108 i 8109.

8111 Beti Î mancap, 131 dé pura si nu vé dé') Artap.
Adici la orI-ce veselie si avem mare griA de cele vitemä.-

tire, ca órecii pe längi gäurl (GoLEscu).
8112 Ce ai béut de ne-al nrit
P. IspinEscu, Rev. 1st., II, p.
4í6; Leg. I, 1872, p. 179.-11m-
TESCU, p. 14.
e41 a Mande.
Când ne cercetézä unul care, de multä vreme, nu a mal co-

cat pe la no!.
8113 Cine, bé In cinste, ori in dator,
Se 1mbati, de doné ori.
A. PANN, Edit. 1889, p. 52; 1,
p. 114.-11iNTEscu, p. 42.
Cine 1)4 in datorie se irnbatet indoit.

Fatua.
10 Adici dad interce cinstea saü cand plätesce datória.
2° Cand nu plitescI mal bine '11 pare.
Bac§i§ ja verese icén ichi cheret sarho§ olur.9
Prov. Tare.
Veresié icichi icén ichi cheré sarho§ olur.a)

Prov. Turc.
Cine b'e In cinste, orI In dator, se Imbati de done orl.

Cel ce be pe credit se Inabati de done-orl.
dacoromanica.ro
MINCARE, BEUTURX. 455
8114 Bél pipota innéci,

Altul ca si, nu 'I IntrécA.
A. PANN, I, p. 140. IIINTEs-
cu, p. 12.
Bé innéca' pipo ta.
P. ISPIREtCU, Reo. 18t. I, p. 451.
Pentru betivul de frunte.
8115 Bé de se turtesce i coas se face.
A. PAN, I, p. 164. P. 'sin-
RESCV, Rev. .1.9t.,; p. 451.
8116 SI bel (bél) pila. ti-o 00 pèrul adula qi
cämaa p'in ismene.
A. PANN, Edit. 1889, p. 55; I,
p. 447; Pa& II, p. 46. HIN-
TESCU, p. 12.
VejY Pér.
Mica' pAnd la imbetare.
8117 Cine bé pan la 'mbétare

Tifume bun, In lume, n'are.
A. PANN, Edit. 1889, p. 55; I,
p. 117.HINTEscu, p. 12. Sc.
Bue. Cl. V111, prin P. (i1R-
BOVICE ANU, prof.
nura bund nu s-faci.1)

PER. PAPAHAGI, Zweit. lahree.
p. 153.
De vrel sal dobdndesel nume bun, sà al si huid. purtare.
8118 Sá bel, dar si, nu bel mintile-
Ved Vin.
La Mutura", ea si la orl-ce lucru, se cere cump6tare.
§i s bei, i nume bun si aI nu se péte.
dacoromanica.ro
*A
8119 Din ce bel, din ce aI mal be.
lUE HocloTX, teol. c. Selifte,
comit. Sibiì, Ungaria.
Cu cdt hei cu atrlta voescl sä bel, mal mult.
Gazet. Pop. I, p. 431.
Ve41 Apetit, a 21c2nca.
Pentru cel ne-sátios.

Quanto piti si beve, pit't si ha sete
Prov. Toscan.
Ever drunk, ever dry 2).
Prov. Engl.
Je mehr Einer trinkt, je mehr ihn dar stet 3).
Prov. Germ.
8120 Tu fi bel pe dinsal gi el te bé pe tine.
A. PANN, Edit. 4889, p. 52 ;
p. 11'LHINTEscu, p. 45.
Adia vinul.
8121 Cine a b6ut o si bé, cine a furat o sil fure.

Gel 1.64 närivit anevoYe se mal indréptä.
Qui a bu, boira.
Prov. Franc.
8122 Si '1 tot bel qi el mal col.
V. ALEXANDRI, Teatr. .p. 899.
Pentru vinul bun si cel beutor.
*A
8123 Bé apd, clocotiti gi mil:anca foc.
J. Vaslialt.
A se adaogà la No. 706.
Cu cat bel mal mult, cu atit mal mult ti e eete.

Tot bé. tot li e sete.
Cu cat be, cu DABA ti e seto
dacoromanica.ro
RaNCARE. BitUTUR1 457
*A
8124 Dit'l sit 136 a n'a !aunt.
Sem. Buc. Cl. VI, pin G. Gan-
BoweEmu-, prof.
CAnd se dd. un lucru in afara de vreme.

*A
8125 A b6 ca In codrn.
G. P. SALvnl, inv. C. &twirl, LT.
Covurluiu.
Ved.1 a Minya.
Fárà s. poftései, sk imbie tsi pre altul.

*A
8126 A b6 ca In tIrg.
GROFSOREANU, dase. c. Gal-
a, comit. Arad, Vngaria.G. P.
SALvIt, inc. e. SmultI, J. Comer-
luZu.
Ve 41 a Metnca.
Ace1a.F.3 inteles ea la No. 8125.
8127 A '&11 136 t3i cAmaqa.

A fi betiv de frunte.
8128 A b6 mintile.
p. 91.
A bé mintea.
S. I. GROSSMANN, Diet. Germ.
A bé pAnA la imbetare.
*A
8129 136 clt lépte.
Tiasluru.
dacoromanica.ro
Vedi a Maned.
Adia Thé mult.

*21
8130 B6 plat '1 (de '1) trisnese nrechile.
JIPESCU, Opine. p. 30; Rear.
Ora. p. 413.
eq1 No. 4803.
Adica pAna la Imbetare.
8131 A'ql b6 i ciciula din cap.

LAURIAN AIAXIM, I, p. 435.
8132 S'o bel Wean paliar de apä.
S'o be i intr'o avid de apa".

P. ISPIRESCU, Leg. II, p.
Ar bë'ut-o intr'un pahar de apà.

P. ISPIRESCU, Leg. II, p. 40.
Ve41 a Sorbí.
A fi mid, la trup.
«El nu voi stl o duel, pe jos, a-casti tatd-sa, ca sd nu os-
tenesd, ilind a o vedeà a era asa putinticti la trup in cal ar
bént-o intr'un pahar de apd».ISP1RESCU.
8133 S'o bel en lingura (o bardaci) de apä.

G. POBORAN, ¡Ile. J. Olt.
Vedt a Sorbí.
Arai& ca-va. frumos,
*L.
8134 L'ar 1)6 intr'o linguri de api.
CORCEA, paroh, c. Cofteid,
Banat.S. MIHAILESCU, Sezdt.,
p. 47.
dacoromanica.ro
MINCARE, BAUTURX 459
'Vecji a Sorbl.
Aratä o uri ne-t6rmurita.
8135 Cat (cum) ar b6 o lingura de apl.

Cono. Liter., IX, p. 188. G.
POBORAN, inet. J. Olt.
Ved! a Sorbi.
1° Iute, intr'o elipä.

20 Lesna, cu usurintä..
*A
8136 Bé a gol.
V. SALA, da8c. c. Vageoll-Blirltael,
cota& Bihor, Ungaria.
Adía pe datorie.
8137 B6 a duplu.
V. SALA, dom. c. Varal-Bard-
ad, comit. Bihor, Ungaria.
Acelas in teles ca la No. 8136.

8138 A b6 pro cine-va.
LATJRIAN & MAXINE, I, p. 135.
A lié In socotéla eta-va; al stdree de hanY, bénd in socotéla luY.
BELTEA
8138 b Beltea.
ALF. JUVARA, C. Birlad, J. Tu-
tova.
Vorba sail seriare lunKitä färi trelminti.

4 A !cut o patea».
BERE
Vedl Vitt.
dacoromanica.ro
460 PROVERBELE ROMAINILOR
BÉT
VecjI Ada*, Col)il, a
Fluerit, Nebun, Rugg-
ciune.
8139 8i1 fil tréz ne-mfineat, daeä 4ice lumea ci

egt1 bét du-te de te vela.
A. P ANN, Edit. 1889, p. 173.
tréz ne-mdncat, de 'ti-va glice lumea

cà esti bgt mergi de te mica.
A. PANN, I, p. 114.HINTEscn,
p. 192.
Cd nd trei 6meni çlic cà esti bét, culcd-te

dormi.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist. I, p. 458;
Leg. I, 4872, p. 171.Hnsunscu,
p. 13.Fn. DAMA, I, p. 314.
Cdnd .trei iti dic cä esti cu chef, te du si

te culcd.
V. A. URECHIX, ony. Liter.,
XXI, p. 578.
Gland qic doi cä esti bét, du-te si te culeci.

K. A. ZAMFIRESCU-NACON, inv.
c. Stiubieni, J. Dorohoi.
Nu te poll Inapotrivi opinieI publice. Chlar câ.nd aI dreptate

trebue sa te supuL
Si tous disent que tu es un due, brais.
Prov. Franc.
Quando tutti ti dicono briaco, va a dormire1).

Prov. T08C.
1) C.Ond toti Iv spun el egti bet, du-te sá dormí.
dacoromanica.ro
MINGARE, 13tUTURX 461
Grecul modern dice, aprépe ea nol : dadi ti se spun'? di

qtr. bét, rezemd-te, avid mergi de ziduri.
8140 Omni and e bét se erode Impérat.

I. /s/ITEscu, inv. C. Vieepe.9ei, J.
Olt.
*A
Omul cdnd e bet se crede di e timperat.
GR. POIENARU, ing. c. Rama, J.
lalomita.Se. Norm. Cl. VII, prin
P, GÁRBOVIGEANU, prof.
*6
anul bet se crede imperat.
Em. POPESGU, inv. c, Ciocaneeet-
illargineni, J. Ialottnia.
*A
Ornulu bét i se pare cd, timperat.
D-RA Ec. 1§MAN, inv. c. Adam,
J. Tutova.
A 'rnbetatulu ii se pare cd nets amird a-

giunse1).
ANDREI AL BAGAV, Cart. Aleg.
p. 75.
nds e-amird 2).

p. 168.
Vedz Betio.
Pentru eel care se crede mal mult de at este.

8141 Bét dintr'o arciumi ese,
Intra 'n alta, Ilind dese.
A. PANN, I, p. 110,HINTE5cu,
p. 13.
4) Ceti' bét i se pare cà &maul a ajtuat Impérat.

2) Cel bét crede cé dinsul e Impérat.
dacoromanica.ro
Pentru betivul de frunte.

*
8142 Be la bét cardumii viil, cu partea Inteo clicIulä.
HINTEscu, p. 12.Ga. I. ALE-
XANDRESCU, magist. J. colnotait.
*A
De la bét ceirciumd via', Cu partea 'ntr'o
dicluld. Nidl. un latrd nu me cdine.
P. ISPIRESCU, Rev. lst. II, p.
158.G BXNuLEscu, inv. c. Pie-
tro0a, J. Dimbovita.
Un ligan vroind si spunä, unul rornin, ca a venit bet de la
circIumi en eiclula lute° parte, a spus frasa gresit. Aseme-
nea inversiunI sunt nentunerate la tela, si t6te se dafi pe séma
Iiganilor.
8143 Umb11 pe drum bét

Ca cline (citnele) turbat.
A. PANN, I, p. 110.HINTEscu.
p. 191.
Aratà starea omuluI bet.
8144 Ce e In inima trézuluI, sti In gura bétului.
'ORD. GOLESCU, M8S. II, p. 75.
*A
Ce e 'n inimg trézului, este in gura bétului.
A. PANN, I, p. 112.linnEsco,
p. 192.Ga. ALEXANDRESCU, ma-
giatr. J. Putna.
Ce e in mima trézului, std in gura celui

bét.
P. ISPIRESCU, Rev, 1st. II, p.
146.
*A
Ce e in mima traului, std in gura celui
bat.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea,
J. Denham
dacoromanica.ro
BtUTIJR 463
VedT Adevèr, Copil,

Nebun.
Adicá cel bét bita talna spune in betie (GoLEscu).
Tó v O5YE',60VT0g, £7C1 'Ci1C 1X6yrrtig iati rol')

plemnoe).
Prov. Elin.
Quod est in corde sobrii, id est inlingua ebrii2).

Prov. Lat.
Deppis de beber, cada hum dá seu parecer 8).

Prov. Port.
Drukkins manns munnz drafar af hjartans 4).

Prov. 181.
Trunkner MundVerreith des Herzens Grund 5).

Prov, Germ.
What soberness conceals, drunkenness reveals6).

Prov. Engl.
Araki ou ghoubasou uge olana ugelemui

Prov. Mong.
*A
8145 Popa bat i Ivan niel gnstat.
GAV. ONI30R, prof. c. Schiopent,
J. Fakiii.
Calad unul are tot si altul nimio.

8146 Lasa 'n pace p6 col bét eh singnr va cride.
ioRD. GoLEsco, M88. II, p. 106.
Adicá pé ceI 1.0 ì furiosT, cä singurl ei sè potionesc. (GoLEscu).
1) ai 2) Ce e In inima trézuluI, sesea e pe limba bélulul.

Dupit Mutua. spune cine-va pitrerile sale.
Gura betividul apune din fundul inimel
Gura betivultit desvelesce fundul Inimel.
Ceea ce trézul ascunde, cel bét desvelelte (dA la ivélit)
CAnd bel vin devil vorbitor.
dacoromanica.ro
*A
8147 Drag ml-este bArbatul bét
CA sare 'n sus ca un tap,
&ire 'n sus, se veselesce
Pic16rele de'1 belesce.
T. BILX§EL, inv. e. .'teflinefti",
J. YeIkea.
Cuvinte prin cari se lad In ris bärbaliI ceI betivI.
8148 Din calea betivulul i Hristos s'a abAtut.

BARONZI, p. 59.HDITEsnu, P.
13.
Din calea omului bét i Hristos s' a dat in
P. ISPIRESCU, Rev. 1st. III, p.

464. $eztit6re, I, p. 258.
a nu ne Impotrivim celor bell, cAd sunt primejdiosl.
PO VESTE
In vremea de demult, cand umblit Dumnedea i cu sL Petrea pe
pamint, stravestitl in doI mosnegl sermanl i sdrenterosl imbracatr,
Cu desagele in spate, se vede pentru ca sa nu'l cunósca 6menil, se
povestesce ca, ajungénd el intriun sat, 11-aa esit in cale, din intim-
plae, un caine turbat. Atuncl stintul Petrea a çlis catre Duly:no:lea
sti ne ferim in laturl din cale, D6mne cd lata vine asupra-ne un cane
turliat.
Nu te teme, Petre, 'I-a respuns Dumnedetl, ccl acela'I un cane
bolnav, nu turbat, care, daal vel da. pace, nu lace red.
chiar asa a si fost, cacl canele a trecut pe langa. l, lara a li
face nimica. Ajungend el basil mal incolo, lath in drum un om bet
care venind spre el, se tot cumpénià ;notice o incolo.
Sa ne ferim din cale, Petre, a dis Dumnedea, ca lata un om
turbat.
Nu, Demme, sii n'avem tema, adaose sfintul Petrea cacl acel om
il bet, nu 'I turbat.
Bine, Petre, dacal bet si nu turbat, cum ;lie eil, te rog atuncl
fa tu inainte.
cuin stintul Petrea mergeà inainte, cand ajunge in dreptul o-
dacoromanica.ro
M1NCARE. 'BEUTURX 465
muluI bet, acesta '1 opresce de-odatä, intrebändu'l de unde vine, undo
se duce td ce cautä pe acolo.
Ger ertare, oxn bun, dise sfintul Petrea cu glas bland, is un biet
serac, i necäjit, i malt' si ea cerend de la mila emenilor ca
me milulasca cu ce 'I-a läsä. Mima.
Asa! pare-ca ea nu soia a tot ce stringetI vol dap pe beut,
javre hiclene ce suntetl nicl una, niel alta, ha t pe mosniag de
piept, invirte, sucesce, trage, intinde, i dupl ce 'I-a dat un taval,
cole de tocraalii, betiul s-a luat drurnul lar icAnd Na ! sä te satur
ea de cerut !
El, Petre, dise Dumnedea in urmä, dupa ce s'a apropiat
de el, s'apum vel spune ca omul acela tot bet este ?
Ba nu, Deunne, actun ved. ca e tare adeverat ce-al spus mal
odiniera, turbat : cad cànele ml-a dat pace, iar acesta nu. -
5 EZIT6RE.
8149 &Hal faze di 'mbitat.1)

C. loNEscu, prof. c. Nevicta, Ma.
cedonia. GOYAN, prof. c. BIlica,
Epir.
Vedl Nebun.
Aeelas inteles ea la No. 8148. Aratá cà omul bét e mal de

temut chiar de cat cel nebun.
*A
8149b. Vildut'a1 miti legatii. la cap, i om en minte
atind fi bet?
GAV. ONIVR, prof. c. Banca,
Tutova.
Cel bet nu mal scie ce face.
*11
8150 Omulul bet bap In strung.
GAV. ONI§OR, prof. c. Dobrovél,
T. Covurtuill.
Aceln inteles ca la No. 8149.
I) Nebunul fuge de ornul

32
dacoromanica.ro
*A
8151 S'a nitat bet d'a-sérti.
I. GRIGORESCU, stud. LT. Efov
G. P. SAL VIO, inv. J. Covurluia.
Se Oice celuI care umblä tot bét si nu se maI trezesce. Cand

11 cauti e cu luléua Némtului in gura.
Se intrebuintéza in bätae de joc : Nu e bét frate, các1
n'a gustat, dar 'Ate s'a uitat asa d'asércia.
8152 A se eh& bet ti4i. a '1 mitnoit tréz.

T. BXL:ISEL, inv. c. qtejltnescï,
J. Vaisya.
A face ce-va 1'65 in ne-stire, trage in urmi ponosul.

*A
8153 A &lick a bet.
BARoNzi, p. 42.G. P. SALVO',
inv. c. &multi, J. Covurlitig,
A da semile de betie.
8154 Bet frInt.

GR. JIPESCU, Mur. Oraf., p. 112.
Bét cu desävIrsire.
8155 Bet mort.

GR. JIPESCU, Rèur. Ora p. 112.
8158 Bét turtg.

GR. JIPESCU, NM% Ora, p. 143.
Acelas mieles ca la No. 8155.
BETIE
\Tap Befiv, Limbutie,
Tilterete.
dacoromanica.ro
BgUTURt 467
44.6.
8157 Betia e nebunie ou vole.
V. SALA, dase. C. Yafcoll-Bet-
resci, comit. Bihor, Ungaria.
Omul bét nu mal scie ce fac,e, ca i nebunul.
8158 Omul la betie

Cade 'n nebunie.
C. TEODORESCC, inv. c. Lipova,
J. Vasin&
Acelat; inteles ca la No. 8157.
8159 Betia e sirloie grozavi.

P. GÁRBOVICEANU, prof. c. PO-
moia, J. Muecel.
Omul, care are darul beffel, nu'ql mai vede de treburl, i ré-
inane calic.
8160 Darul betiel este eel mal

P. ISPIRESCU, Rev. ht., II, p.
156.
Darul betiei este eel n2ca, urit din t6te dar u-

rile rele.
GicI Injosesce cu totul pre om.
SNOVA.
&hi un. Episcop chémi la sfinta episcopie, pe un preot belly
vestit. Cum sosl preotul, episcopul incepft cu cuvint dulce
a'l mustrà,
enule, a intrat in urechile néstre, p6 cum Stinlia-Ta, al
darul belieT ! Asa e ulule? Nu e d4r Proa Shute, nu e dar ; e pa-
tima la mine !' r6spunse preotul stringénd gIubéua la pept.
8161 Betia o vindecft sapa i lopata.

A. PANN, I p
p. 13.
dacoromanica.ro
168 PROVERBELE R0111N11,011
Bestia o vindecd num,ca, sapa i lopata.

GR. ALEXANDRESCU, ma gistr.
J. Putna.
E MIA fará lee pre care nutnal m6rtea o vindecä.
8162 Betia este usa tutulor réutitilor.
A. PANN, I, p 114.HINTEscu,
p. 43.P. ISPIRESCU, Rev. Ist.,I,
p. 451. FR. DAB1g, IV, p. 204.
Gel lAutor e gath la ofi-ce, pentru a'§I satisface pofta,
fijad bét e in stare sä aptuIescA orI-ce nelegiuire.
8163 El ce face la betie
Se chesce la trezie.
A. PANN, I, p. 411.HtNTEscu,
p. 43.
Cad omul fiind bét, nu't31 mal dä sérna de ce face.
Trunken gesiindigt, nii,chtern gebfost.
Prov. Germ.
He that kills a man when he is drunk, must

be hang'd when he his sober. 2)
Prov Engl.
*A
8164 Multe spune Romitnul la betie.
N. CUR1ERU, e. Tinta, J. J'ra-
hova.
Child ti s6 reamintesce o fá.gälluintá datä, In anumite fin-

prejurArl, si de care nu mal vreI sä seil nimica.
*A
8165 Anima omului la beVe se arata.
A. PANN, Edit. 4889, p. 55; 1,
p. 117.HINTESM, p. 13.Sem.
Bue. Cl. VIII, prin P. GrInnovt-
CEANU, profFa. DAME, I, p. 86.
Flind bét pAcittuescI, tree ispi§esef.

Acela care °meal. un om and e !At, trebue s fie spftnzurat and e tréz.
dacoromanica.ro
M1NCARE. BEU ruRA 469
Lajac si la belie se cundsce Rornanul.

BARONZI, p. 206.
*A
Arama °multa la betie se cun6sce.
Pluvu, c. Ivesa, J. Tittova.
*A
Omul la belie îs da' arama pe Pta.
G. BXNULESCU, inV, c. Retro-
fi(a, J Dimbovila.
Vedl Arainel.
Cäci atuncl, ne mal dandu'l sémá de ce face, se arata

cum este.
8166 La 'belio omul este pisid, maImu0 i la urmi

poro.
I. ARBORE, ing. J Baza.
Aratä deosebitele fase prin carI trece omul la belie. Gäsim,
la Evrel, urmetorul apolog :
APOLOG
Patriarhul Noe departAndu-se putin de primul butuc de vita pe
care '1 sAdise, Satana se apropie plin de bucurie strigAnd : Dragg
p6ma, vréìí s te ud ! i indata alerga in graba si se int6rse cu patru
animale, un miel, o maimutd, un leti si un porc pre care '1 injunghil
indata la raclécina vitef, pentru-ca insusirile stIngeluI versat sa trécA
in inustul vitel. De atuncl daca omul bé un pahar de vin, devine bland
placut ; are blAndetea mlelulul ; cloud pahare il fac lute, zglobiu,
sare si se strimba ca malmuta ; trel pahare il asémana cu leul ; se
aratA infmdru, neinduplecat, totul trebue sa i se plece ; se crede o
putere ; si 4ice in sine : Cine se asémand cu mine ? Daca be mal mult
1.51 perde mintile, nu se mal pede conduce singur, se tolanesce in tina,
devine ca un porc.
Francesa intrebuinlatí mal inainte f6rte des, slicerile vin

d'agneau, vin de singe, vin de lion, vin de porceau, pentru a
arätä deosebitele fase ale bétitureI; fárá a mal vorbi de : vin
d'eme, vin de pie, vin de cerf, vin de renard. O menajerie in-
trégá, precum se vede.
dacoromanica.ro
8167 Betio la t6rti.

GR. JIPESCU, /?iUr. Orar., p. 112.
Gel mal Malt grad al belief.
8168 Betie la catarami.

GR. JIPESCU, Rain Orar., p. 112.
BETIV
Vegt Copil , Ceirciu-
mar, Joc, RuglIciane.
136utura nu o urgsc (Moldovenil) prea tare, dar niel nu sunt

proa plecatl spre ea. Pldcerea lor cea mal mare este, de a'sI petrece
de la sése ore de séra pang la trel dup6 mie4u1 noptel, i une-orl
ping in rev6rsatu1 cíilel, tot in mancarT i bëuturl, pang ce si vérsd
cate-odatg. Dar acésta nu o fac in bite dfiele, ci numaI in grbgtor1
marI,si lérna cand e timpul twit, si °And frigul face pe timenI sg sédg
pre a-casg, si sa-1 inctildéscl trupul Cu vin. Vinarsul nu le place,
decat minal soldatilor, si nu béri, decat un pgharel inainte de mad.
Gel carl locuesc in Moldavia inferiiirg., si la continiele Munteniel, sunt
mal amatorl de yin, de cat ceI-I-altl. Odatg s'ati apucat pe remas un
Moldovén si un Muntén, s vadä carl sunt mal tarl in }Altura, Mol-
dovenil orl Muntenil ? mers pe podul din Focsanl, care éste
marginea intre Moldova si intre Téra-Romanéscg, unde eel dol atletl
de b6uturg, alga s'aii luptat cu paharele, pang cand Munténul a cgdut
mort, de prea mult yin ce a héut. Iar pre Moldovénul, in setnn de
premig pentru victoria sa, dgruit Domnul sëé cu boieria». Dpt.
CANTEMIR, Descr. Moma., p. 437.
CREDINTÄ
tSé dice cg omul bét are 3 nemp in stomah. Cu cat omul bé, cu
atata nemtil se ridicg deasupra, in stomach, plutind in rin, pang ce
se sue in cap.In capul omuluT sunt dou6 scaune, i nemti fiind 3,
unul rénigne in piciére. ApoI incep top Netn111 a canta in capul be-
tivuluI, i cel din pichire vrénd sa se punë i el pe scaun,
'I led la batae, i se bat grozav, ping. ce cap6tg loe cel din pi-
ciére i, punéndu-se el pe scaun., rëmâne altul in pichire adicg cel
biruit, i ast-fel se impacg, i lar incep a cantit, i imbgténdu-se cu
dacoromanica.ro
MâNCARE, BP:UTURK 474
totii de tAria vinulul ce se ridicA merea din stomahul betivuluT, cad

Cu totil in stomah, si atuncl betivul cade si el jos, nu mal pcite bé,
si dOrme dus, de '1 ling cAnil la gurl».-1;LonEscu, J. 'remelt/.
*A
8169 BetivuluI tot la vin 'I-e gandul.
Putna.
Adica fie-cdruI la ce 'I place.

8170 Omal betiv nu sole co face la betie.
p. 131.
YelI Betie.

8171 Nu e betiv cine bé, ci cel ce se Imbatit.
Respunsul ce se dé de cel cánula i se fac mustrárl ci hé

prea mult vin.
8172 Betivul, cand trece pe punte, Inchide ochil si
nu va p apa.
A. PANN, Edit. 4889, p. 55; I,
p. 17.IlinEscu, p. 13.P. IS-
PIRESCU, Bev. lst. I, p. 454.
Ved1 Pisicti.
Ata de mult o urasce.

8173 Omul both., la betie, sc6te din guri ceea ce are
la trezie.
Adicá in betie 10 aratA naravul ce are (GoLEscn).

8174 Betivul, dud este bét,
II pare ci e Impérat.
A. PANN, I. 412. 1711wrEscu,
p. 13.P. ISPIRESCU, Bev. lat. b
p. 151.
dacoromanica.ro
472 PROVERBELE RO3IINILOR
*A
Betivul cdnd e bét se crede imperat.
I. G. VALENTINEANU, p. 30.--
E. I. PATRICit, inv. c. Smulp, J.
Covurltait.
Ve41 Bit.

*A
8175 Salta, betive, si te veselesce, Imbati-te si te
tavAlesce.
GR. ALEXANDRESCU, tnagistr.
Putna.
Aratä fasele prin carI trec cel Mutorl.
8176 Bqivulul si dracul 11 ese cu oca (ocaoa)

inte.
C. NEGRUZZI, I, p. 250. V.
ALEXANDRI, Teatr. p. 302 & 744.-
I. G. VALENTINEANU, p. 26.-1-.
FORESCU, c. Folticeni, J. Suciava -
GAV. ONINR, prof. C. Simila, J.
Tutova.
*A
Betivulu si dracul ese cu cana inainte.
p. ENESCU, inv. c. Zamostea,
Dorohoftt.E. I. PATRICII:T, iliV.
C. Smulfi, J. Covurltau..
La omul betiv'iese si dracul cu ocaua

PETRESCU, ing. c. Curtea-de-
Argef, J. Argef.
Betivului si dracul ese cu 61a (de vinl

inainte.
I. BINEscu, pro f. J. Roman.
*A
Betivului si dracul ese cu colad, inainte.
GAV. ONI§OR, prof. C. Crangtt,
J. Tutova.
dacoromanica.ro
MKNCARE BE UTURT, 473
1O Adieá celuI norocos, caruIa t6te il merge dup6 plac.

20 and ne ese inainte unul pre care '1 dorIam, sau de care
aveam mare trebuintA.
8177 Betivul 10 tot spalA gittul ou apA de sapl, de
Um& sA nu rugimiscA.
P. ISPIRESCU, Rev. let. I. p.
452; Sn6ve, p. 56.
Betivul nu se pote stdpini.
8178 Pe betivul top 11 arati on degetul.
A. PANN, Edit. 1889, p. 55.
Betivul de toff, e argtat cu degetul.

P. IspiREscu, Rev. Lea I, p. 452.
Betivul, de mic çi mare In sat,

E cu degetul Idestul) araat.
A. PANN, I, p. 111.HIN
CU, p. 13.
E vèdut rei de tétä. lumea.
*A
8179 Betivul se invatA cu betia, ca i talharul Cu
hotia.
V. FORESCU, C. Dorna, J. Su.
dava.
Hotu 'nvatei la hotie,
betivul la betie.
A. PANN, Edit. 1889, p. 55; I,
p. 117; Fab. II, p. 47.Hini.s-
cu, p. 75.
Vecil Hotie.
10 Axatä relele deprinderi ce se dobAndesce In adunarea ee-
lor rei narivill.
2° Facénd tot mere.). Ore-ce te invell s5. '1 fad eg de bine.
C'est en forgeant gu'on devient fOrgerOn.
Prov. Franc.
8180 Betiv nu 's, el n'am ce N.
I. CREANGX., Amint p. 200
dacoromanica.ro
Pentru eel cart nu de vole ci de nevole, nu fac 6re-ce, si

mal ales vre-un rill.
*
81801, Befivul ese la ivélA ca pAduchele In frunte.
I. BXNESCU, prof. J. Roman.
Se arati tutulor cad a plerdut off ce ruOne, ne mal sciind
ce face.
*.à.
8181 Betivul Isl bé si straele 0 minple.
Putna.
Vecji No. 8127 & 8128.
*A
8182 CAt gura qetivulul pe cepu antaluluI.
M. CANIAN, public. J. Ichq
Adici multi vreme.
*A
8183 &Vs Impòrätesc.
P. ISPIRESCLI, Rev. Ist. I, p. 454.
G. P. SALVIt, inv. C. Smultt, J.
Covurluru.
Adica de frunte. Francesul dice de asemenea : se griser roya-

lement.
BtUT
. .
8184 HaI, nevéstA, la pr'Asit.
Biirbate, m'am bolnivit!
Hal, nevéstA, la Nut.
Bodaproste, mi-o trecut ;
FA nainte cA te-ajung.
.5'eztit. I. p. 74.
Hai, nevéstä, la präsit.

Aoleo, m'am bolnävit.
Hai, nevéstä, la bad.
Bodaproste mi-a trecut.
G. BINIJLESCU, inv. c. PietrofiN,
J. Dimbovita.
dacoromanica.ro
M1NCARE, B g UT UR X. 475
*.A
Hai, nevéstd, la sei pat 1
Aoleo, m'am deochiat.
Hai, nevéstd, la plivit.
Aoleo, m'am bolndvit.
Hai, nevéstd , la bëut.
- Bodaproste mi-a trecut.
G. 13knur,Escu, inv. c. Valea-
Scurzer, J. Dambovita.
Vail a Lucra.
Pentru femeile lenep §i b6ut6re.
*A
8185 La muerea bijut6re,
Nu trébli cuptorul mare.
V. SALA, dace. c. Varml-Bil-
rAsci, comit. Bihor, Ungaria.
acl, nu e gospodinä bunä §i tot avutul el* se duce la car-

ciumä.
BtUTURA.
Ve cji Mancare, Neale
Om.
*
8186 Mutura e ce e, mincarea e fudulie.
BC'utura e uncle e, mancarea e fudulie.
A. PANN, Edit., 4889, p. 52.
B6utura e unde e, mdncarea e o fuclulie.

A. PANN, I, p. 414.IiiNTEsou
p. 27.
Bèutura e unde e, iar meincarea e fudulie.

LAUREAN Sc MAXIM, I, p. 474.
dacoromanica.ro
*A
Md ncarea e o fudulie, b`dutura este unde e.
179. G. BLNULESCU, inv. C. Pie-
trofita, J. Dimbovita.G. P. SALVIU,
inv. c. Smulti, J. Covurluit7,
*A
Mdncarea e o fudulie, tOutura. sä fle.
GR. IIPESCU, Bar. Ora., p.
113. FR. DAME, II, p. 42.
&min. Buc. Cl. VIII, prin P.
GARBO VICEA NU, prof.
4
Mdncarea numati o zabavd, Vduturica
mati teste ce teste.
I. CREANGX, Prov., p. 258.
BetiviI mai uqor se lipsesc de mancare de cal de Mutura.
8187 &altura e maI «huna la &lubina, de cat a-casa.

D. DRXGUESCU, C. Bucuresci
Bfov,
CácI acolo o bel singar pe cand a-casa trebue s'A o tmpartl

cu al tel.
8188 Mutua cere mancare si mancarea Ventura.

G. DiNULESCU, inv. c. Pietrofita
J. Dimbovita.
Pentru mancare i beuturä precum si, in deokite pentru

cele cari stall inteo strInsa. legatura.
8189 M'Aura bepvi etinge vIrtutea i floreen' tinb-

rulnI.
DIACONOVICI-LOGA, p. 23.
Aratä tristele urmarI ale befiel.
dacoromanica.ro
M'A'NCARE, BKUTURX. 477
8199 Bentura e semi* de vorbe.

G. BXNULESCU, inv. c. Pietro-
fifa, J. Dimbovifa.

*A
8191 Cine beutnre Inbesee de sericie se getepe.
V. SALA, dasc. c. Yana. Bel-
8192 Ma mulp s'nece tu bintnri di oat 'tru ape 1).
C. ioNEscu, inv. c. Nevésta, Ma-

cedonia.
Aratá. num6rul cel mare al color YubitorT de vin.
BIRT
VedI Crifmti.
BLEJDE
8193 Avem biejde qi oaqcove.
J. Olt.H. 'MARA, c. Barlad,
Tutova.
Blejde i callove sunt mAnc.i.r1 inchipuite. Prin urmare nu

avem nimica de mancare.
BLID
VeII Domn, Apure,
Linte.
*A
8191 °end e blidul gol se bate lingnra ou el.
V. SALA, dam. c. 'Parma-RI-
réact, comit. Bihor, Ungaria.
Mai mnItt se blueca ta bEnturit de cat tn apa.
dacoromanica.ro
Vec.11 Ospe.
CAnd nu are omul eel trebue, s6 cért& cu casniciI lui.

20 Bacà capul de familie nu e Vrednic sA'§1 ducä casa, copil
i se sue In cap.
*A
8195 SA nu se batA lingura en blidul.
ION COROIU, preet, comit. Bihor,
Ungaria.

*1%
8196 N'are ce pune In blid.
JUL. GROFSOREANU, inv. e. Gol-
SArac Cu des&vir§ire.
*A
8197 A lingo blide.
AVR. CORCEA, paro h, c. Cofteiii,
Banat.
Vecp Taler.
A mAncà des la cine-vi, a .trAl 'pe spinarea

Pique assiette.
Prov. Franc.
*A
8198 Amindol së spurcA (caci) Iliteun blid.
JUL. GROFSOREANU, inv. c. Gal-
*A
Antindoi mand.ned dinteun blid.
Plana.
Prieteni la catarami ; se 4ic me ales pentru eel r61 i stricatI.
Manger et la méme
Prov. Franc.
dacoromanica.ro
MANCARE, BEUTURA. 479
*A
8199 A intrat nora 'n blide.
D-NA Z. JUYAR/t, c. Fedesci, J.
Tutova. G. P. SALviu, inv. C.
Smulti, J. Covurluitl.
*A
A intrat nora 'n blide pan ce se mai de-
prinde.
G. MADAN, C. Trufenr, fin. Chi
fenM, Basarabia.
Cind cine-va stria tete pe care pune Jana, umblä. chiord-

eind i ImproscAnd prin lucrufl.
BOB
Vell Cap. II, c. Bob.
8200 Tu 11 °ere' de bob i el cad mare.

E. I. PATRICIU, inv. C. &miff, J.
Covurluiil.
Vedl Mazere.
Ca sá arate pe cel care, orl cate i s'ar spune, tot pe a luI

o tine. Tu 11 Intrehl de una i el respunde alta.
801 Alégii-se odati bobnl din mazére.

A. BA§OTÁ prin V. FORESCU, C.
Folticenr, J. Suciava.
Adicá sä se osehésca cei bunt din cel rei saâ, precum se

mal ice, neghina din gran.
SNÖVA
Locuitoril dinteuu sat erail prigoniti de proprietarT, ca cimenT rél,
si se tanguléu de (Hasa pentru furtisagurT si alte fapte ale lor. Vre-o
fruntasT al satulul dus la st6pAn rugat se deosi-
bésd pre eel bunl dintre eel réT i atuncl, dandu-se de gol unit pe
altil, stapan.ul a IrNut cu hine pe eel bunT si a alungat, pre cel ref,
din sat.
dacoromanica.ro
*A
8202 A mAncat bob.
C. C. MIGLESCU, c. lificlefti,
Vasluiii. J.
G. POBORANt inst.
Olt. GAV. ONIpR, Junimea, No.
46.
10 E ins'ircinatä.
2° 'Afinte.
8203 Multe spune, dar bob minanci.

V. FORESCU, C. Folticent, T. Su-
clava.
Pentru cel vorbáret si mincinos.
8201 Bob, mazke,

&bimba talere.
GR. ALEXANDRESCILT, magistr.,
Putna.
lE3OR
Ve(.11 Coco, de Depar-
te, a se Frige, a Tlicé,
rife.
*A
8205 A fi ca bortml la toc i cu pescele In yaz.
D-NA Ec. Z, c. Birlad, J. Tu-
tova.
*A
Borsul la foc si pescele in iaz.
G. POBORAN, iP8t. J. 01 t.
*A
Borsul la foc pescele in eaz.
C. TEODORESCIJ, inv. C. Lipova, J.
Vell Ur8, G'ulpe.
Despre ceI carI fágä.duesc si dispun de un lucru care nu le

sta in mAni, sati caff se laudi inainte de isbancli.
dacoromanica.ro
MINCARE, BAUTURX 481
8206 Boil on tir.

A. PANN, Edit. 4889, p. 104;
II, p. 111.-11prrEscu, p. 494.-
C. NEGRUZZI, I, p. 251.BAm0mit,
p. 60. P. ISPIRESCU, Bev. 1st.,
p. 157.V. ALEXANDRI, Teatr.
p. 640, 650 8c 1159.C. TEODO-
inv, C. Lipova, J. Vasluitl.
Bors.
10 Mancare présta ; bautura préstä, mal ales acrá child e vorba
de vin.
20 Lucru de nimic.
De departe, trandafir
De aprópe, borf cu
«Dar ce vin? borf nu alt-ceva».
*A
8207 A yeni ca la borq.
D-NA Z. JUVAIIA, C. Fedeser, J.
Tutora.
A veni i a plech indath, fárä sä stea mult.

*A
8208 S'a Inficrit ca borpl.
C. MANOLESCU, stud. C. Cosmescr,
J. Vasluiii.
Arath présta stare a until' lueru.

*A
8209 Al pun arde! In borq.
POBORAN, inst. J. Olt.GAV.
OND.30R, prof. c. Simila, J. Tutova.
A. inthrith, a full pre cine-va. Dula& ce e infocat de necaz

sad de manie, tu if máresci suphrarea.
*A
8210 A salt In boq.
Seztitdre, II, p. 103.Fa. DAME,
I, p. 450.D-NA Ec. Z. c. Bgrlad,
Tutova.
33
dacoromanica.ro
A ronfil.
*A
8211 Niment nu'l sun. In borq.
A. FAPADOPOL-CALIMAH, Conv
Liter., p. 21. V. A.LEXANDRI,
Teatr., CREANGX, Poo.,
p. 230. S. FL. MARIAN, Tradit.
Pop., p. 119.E. I. PATnimil, inv.
e. Smulti, J. Como-ilia
Nimen1 nu indräznesce sä'l supere, sä se lege de dInsul.

.. tefan-Vodä. flind un om care nu euferià niel cänd pre nime
&WM in borf, nu se läsà panä nu da fie-cäruI cate o bätae de la
real». S. Ji'
cE abras nu'i sled multi in borp.
yey gzävroz' po6ç fikaactv, o?)Si aroogl).
Prov. Elin.
Nunquam enim meos boyes abegerunt , nee

equos.2)
Prov. Let.
8212 A mancat bar.

S'a *Alit, a pätit'o.
*A
8213 A umplut'o de bar.
GAY. ONLWR, prof. e. Dobrovq,
T. Vasluiii.C. C. 1VhcLEscu, C.
Micteeci,
1° Nu 'I-a ficut niel o tréba, nu s'a procopsit.

2"L a batjocorit.
*A
8214 liana boq cu...
G. P. SALVIt, Inc. c. Smulti, J.
Covurluitl.
Nu'mI pasä de cum va intrebuintà el cutare lucru.
1) §i 2) Niel °delft nu at) depArtat nia boil aid caiI mel.
dacoromanica.ro
MINCARE, B'EUTUR X 483
BOTA
*A
8215 Nu di bota In mina prostulul.
M. LUPESCU, inv. C. Broeceni, J.
Sucrava.
Nu pune pe pros tul la vre-o tréhá, aci te ve l di.

*A
8216 But&
De fel, nitnica.
tPrimaru nu scie carte bottt §i. 'I inpla 0 copilul Al mic».
.14PEscu.
BRAGA
Vec.II Li turghie, Re-
gust orle.
8217 La lipsi de IngheIati braga no ricoresee.
IORD. GOLESCII, M88. 1.17 p. 38.
Braga ne recoresce in Upset de inghetatd.

IORD. GOLESCU, Mee. II, Asen.,
p. 140.
A.dici, de nevole, §i cu cele mal pretste ne putem sluji (Go-
LEscu).
8218 §1 braga ricoresce.

AdicA 0 cele pr6ste folosesc (GocEscu).
*.n.
8219 Ca braga In giva de reset
E. I. Patnictit, inv. C. Srnugr,

J. Covurluia.
dacoromanica.ro
484 PROVERBELE ROMNILOR
Cind o tréba merge rèti ael, in diva de PaseI, braga nu se

eautä.
Ne fichi, ne sermoni, dopu Pas qua un so pill

boni.1)
Prov. ¡tal.
8220 BragA (Hsi

Peste masà.
D-NA R. BELOESCU, c. Bërlad.
J. Tutova.
*A
Brand gr6scl
Peste masa.
J. Vasluiii .GR. ALEXANDRESCU,
fnagistr. J. Fuina.
Prietqug mare.
gNu o sä impArtcsc braga désa peste masa Cu el».
8221 A 136 bragi cu cine-va.

A tr6.1, a luerk impreunä.
(Seiti cd n'o si béì braga cu tine).
8222 BragA.
Muturä. présth ; apä. tulbure.
BRA.NZA.
Vag An, Frate,
Intuneric, Mamaliga,
Runc, Sellaf, Sa'ptXnuEna.
1) Niel smochinele, niel omiliile, dupi awei nu mal sunt bune.
dacoromanica.ro
11;NCARE, BE'UTUR X 485
*A
8223 Mid e brInzi nu-1 bArb141.
I. CREANGX, COM). Li?er., IX, p.
455; Poe., p. 45. FR. DAME, I,
p. -130. S. TEODORESCU-KIRI-
LEANU, J. Suerava.
Cänd e breinza nu e berbintä.

A. DE CIHAC, II, p. 481.
Chid e una, nu e alta.
*
8221 Mad tl-e briinza mal préspAtAy n'a1 smAntAnA.
BENGESCU, Cony. Liter., XI, p.
60.
Acelas lnteles ea la No. 8223.
*
8225 Al si tu putinA brAnzi la putinA qi crell, acum,
cA al c4Arie.
I. BXNESCU, prof. J. Roman.
Mid unul se crede mal mult de cat este.
*A
8226 Brinza o mancat'o &Anil, da gAléta '1 de fatA.
I. GR. SIMION, C. Mimed-MO-
fenr. J. Falcitl.
Vedl Drac.
Cand 6re-ce semne Odesc un lucru.
8227 BrAnza de caprA stricA qi pe esa de 61e.

HarrEscu, p. '19.
Lucru r611 stricA 0 pe cel bun. Se dice 0 pentru 6menl.
dacoromanica.ro
*A
8228 Branca Mini In burduf de (dé) cane.
BARONZI, p. 50. A. PANN, Edit.
1889, p. 57; III, p. 71; Archiv.
p. 40.IIINTEscu, p. 19.G. PO-
BORAN, inst. J. Olt.P. ISPIRESCU,
Leg., I, 4872, p. 478; Rev. Ist.,I,
p. 453.M. LUPESCU, inv. C. Bros-
vela, J. Suclava. GAV. Orngoa,
prof. c. Dobrovg,t, .1. Vasluitl.
FR. DAMA, I, p. 157. EN. BÄL-
TEANU, Luna., I, p. 87. V. CA.-
LIN, 8tUd. J. Argef.V. FORESCU,
c. Folticeni, J. Suciava.E. I. PA-
TRICIO, inv. C. Smulti, J. Covur-
luiii . C. IORDÄCHESCU, stud. C.
Cristesci, J. Botomni. LAURIAN
& MAXIM, I, p. 254. V. SALA,
dasc. c. V afcoll-Bdresei, comit. Bi-
hor, Ungaria. I. G. VALENTI-
NEANU, p. 33.C. C. BUNGETIANU7
c. Cosovit, J. Meheding. K. ..1..
ZAMFIRESCU-DIACON, Inc. C. Stiu-
bienii, I. Dorohoi.H. D. ENESCU,
Inc. c. Zamostea, J. Dorohoi.
I. SILAGHI, COMit. MUref-Turda,
Ungaria.
Brdnzd bund in burduh de dine.

NEGRTJZI, 17 p. 249.
*A
Brdnzd bund in burdus de acne.
AYR. CORCEA, paroh, C. Cofteiii,
Banat.
Bretnzd bund in fOle de cdine.

T. CODRESCU, Uricar, XXII, p.
51.
*A
Brcinzd bund bdtutd 'n fdle de cdne.
PoPovicifr, Inc c. Cuvin, co-
mit. Arad, Ungaria.
dacoromanica.ro
MINCARE, stuTura. 487
*A
Bunei breinza, nuntai e in idle de atm.
JUL. GROF§OREANU, c. °aka,
Vedi Caf.
Arai& pé eel invetafl, dar nebunI ì Cu néravurI rele (GoLEscn).

Pentru omul destept dar cu niravuti urite saù, intr'un mod
mal general, cu o calitate si o mie de detecte.
8229 De am avé bean* (1110 cum n'avem palnel
bunit api dé pipar.
IORD. GOLESCU, Me. II, p, 92.
Sé dice ck'nd to:5.W ne Iipsesc, dupti cum a 4is un serman ce

trecea pé o punte de o aph mare si n'aveà ce mane& (GoLEscu).
Une bonne fricassée de pain sec.

Prov Franc.
*A
8230 nand, branzft cu mAmMigé, g61A.
Vasluia
Pentru cel sgércit. Vedi No. 8248.

Se dice ci figanii, cAnd se asézi la mask virá bránza lute°
sticlé, pe care o pun pe /nag, &And le este pofti de brAnzA.
ApoI, aduand märnáliga, se pun cu top imprejurul mesel,
incep a intinge pe din afará de sticla, péné ce mankncé tit&
mémáliga gelá si, in urmk, string masa, punend sticla in lada,
spre a o avé IaräsI cAnd le va mal veni pofti de brAna.
*A
8231 Vacl n'avem, branzA mâncém.
E. I. PA.TRICIt hit% C. Smulli,
J. Covuritaii.
1° Sérac i cheltuitor.
2° Pentru cel care scie sé dobAndésca ce '1 lipsesce.
3° Pentru omul ne-gospodar.
*A
8232 De un deget In turtii gi de-o unghle In brinzi.
GAV. ONI§OR, prof. c. Dobro-
vq, J. Vaalultl.
dacoromanica.ro
488 PROVERBELE ROM1NILOR
Calicie, sgircenie, närie-brana.

8233 Burduf d brand', In Om unifier.
JORO. GOLESCU, Mes. II, p. 86.
A dat burduful, cu breinzet cu tot, pe séma

cdnelui.
p. 20.
A dat burduful de brecnzei in sama canilor.

GR. ALEXANDRESCU, magistr. c.
FocfanI, J. Putna.
Se çlice pentru cele ce sé dab., in pdstrare, la risipitorI

(GoLEscu).
Laisser aller le chat au fromage.

Prov. Franc.
*A
8234 Brancá de lepuri.
Patna.
Luau peste putintä, care nu se allá.

4Cere sé. 'I dé i branzel de*lepurr,.
8235 Alta branza (In ceca traista).

*A
8236 S'a bagat branza 'n putina.
A. PAN, III, p. 109.HIN-
TESCn, p. 19.Gn. ALEXANDRES-
CU, magistr. J. Putna.G. Po-
Nu se mai intimplä. ce s'a intimplat, nu o sä mai fie foie,-

sele cariI ail fost, nu mal e pomana
dacoromanica.ro
M1NCARE, BgUTURX 489
*A
8237 A nu fi bun de niel o briuzi.
IIIRTEscu, p. 20.
Nu e de nicl o branzà.
173.
Nu e bun de nimic, nu e nimic de fácut cu dinsul.
8238 Nu e niel o branzil de el.

L. Ì'tINEALDIU, Dict. p. 107.Fa.
Ault, I, p. 157.
Acela§ infeles ca la No. 8237, Insä exprimat Inteun mod
maI energic.
*A
8239 A nu face briinzil Cu cine-va.
LA1URIAN 8c MAXIM, I, p. 253 &
1212.-1. CREANGX, Pov. p. 230.
Fa. DAMÉ, II, p. 6.G. POBORAN,
inst. J. Olt.GAVJ ONISOR, prof.
c. Dobrovg,J. Olt.
I nu face trébá, a nu se intelege cu cine-va.
«Numai a. 61 yin de hac. Alt shIpan in locul mat nu mar face
branzlt cu Harap-A11) cat e lumea i pamintul».CREANGX.
*A
8240 A nu face niel o brinzL
A. nu isbuti, a nu face niel o ispravá.
«Ce fticut?, .
*A
8241 M'al umplut
IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 43.-
G. P. SALviù, inv. c. Smulir, J.
ONISOR, prof. C.
Dobrovq, J. Vaslulu.
dacoromanica.ro
*A
Me umplusi de bränzal
G. POBORAN, lust, J. Olt.
Ve4T Filipesci.
10 S ç1ic pentru eel ce nu grälese euvinte potrivite, cum

§i pentru eel ce nu datl at se cuvine (GoLEscu).
23 Nu mi-al fácut ce speram.
*A
8242 S'a umplut de britinzi ea br6sca de ph.
G. P. SALvitr, inv. c. Smulti, J.
Covurlua
Nu a c4tigat, nu s'a folosit Cu nimic.
*A
8243 A stria, britnza.
LAURIAN SL MAXIM, II, p. 13O'
M. BALLY, C. Ctirlondinesci, J.
Tutova.
A se supèrh.
cA stricat brtinza Niculae.
*A
8241 S'a împirit britinza.
D-NA Ec. Z. c. Birlad, J. Tu-
tova.E.I.PATRIcr 6, inv. C. Smulti,
J. Covurluiu. - GR. ALEXANDRES-
CU, magistr. J. Putna.AVR. COB-
CEA, paroh, c. Costeiu, Banat.
*A
Se 'impute bra'nza tintre el.
JUL. GROFSOREANU, inv. c. Gal-
fu, omit. Arad, Ungaria.
A se strici prietenia. Acelat3 Inteles ca la No. 8243 expri-
mat Cu maï multä tärie.
aCu mine N... 0-a imputit brtinza,
*A
8245 S'alege britinza din z6r.
AVR. CORCEA, paroh, c. Costeiii,
Banat.
dacoromanica.ro
MINCARE, BalTURX 494
Vec.11
S'alega binele din Mt, se va gäsi cel vinovat i cel ne-vi-

novat.
*A
8246 'I-a cam esit branza In barbi.
G. P. SALv16, inv. e. &nu J.
Covurluiu.
Vecil Gdactl.
A imbetrAnit. Se intrebuintézi cu biteles de : §i-a plerdut

creditul sag puterea, nu mal face niel cincl parale.
*A
8247 'I-a caslut branza In barba.
E. I. PATRICIO, inv. C, Smulfr,
Covurluiu.
CAnd unul a dat norocul peste el.

*a
8248 Pune branza In øticlá i intinge pe din gad,.
G. P. SkLvi6, inv. c. Smulfr, J.
Covurluiu.
Acelq Infeles ca la No. 8230.

*a
8249 Branztt 'n sticlä.
MATEESCU, inV. C. Movilita,
J. Pubis.
Pentru omul sgArcit.
*a
8250 Pune branza In strachini si Intinge pe aliturea.
A.. PANN, Edit. 4889, p. 64; III,
p. 78.B. P. tli§nkil, Etym, Magn.
p. 693.HINTEscu, p. 19.-11. D.
ENESCUt inv. c. Zamostea, J. Do-
rohoru.
Pune bretnza in strachinet i intinge aid turt.

semin. Buy. Cl. VI prin P. Gin-
BOVICEANU. prof.
dacoromanica.ro
Acelal Inteles ca la No. 8248.

*A
8251 Sgárie-briinza.
r. BREANGI, Amint. p. 50.--GAv.
ONI§OR, prof. C. DObr0114, J. Valt-
inin. -- E. I. PATRICIO, int I. C.
&rag, J. Covurlulu. Em. Po-
PESCU, inv. c. Ciocdnesci-Mttryi-
natl., J. Ialomita. C. TEononEscu,
inv. c. Lipova, J. Vasluiu.
1° Om fiírte sgArcit. Acest inteles este cel obiclnuit.

4Erà un pulu de sgarie-brcinzd».CREANGX.
2° Om artä.gos, cgrpänos, cartitor, cdruIa nu pote nimenl sa

.1 intre In voIe.J. Vasluitc.
*
8252 Branai 'n bete.
BARONZI, p. 96. GR. JIPESCU,
Rear. Orar. p. 287.
WO Logofel.
1° Om de nimic, fléc care se crede ce-va.

2° Prost, ne-priceput.
BUCATA.
Ved1 a se Arde.
*
8253 Bucata bunk cine-o lépédi?
IORD. GOLESCU, 31:98. II, p. 85.
P. ISPIRESCU, Rev, 1st. I, p. 453.
Adicä lucrul bun, cuI nul place ? (GoLEscu).

8254 Cu bucAtica mica se prinde pescl marl.
P. ISPIRESCTJ, Rev. 1st. II, p.
158.
Cu bucälica micä se prinde pescele mare.

I. G. VAVENTINEANU, p. 41.
dacoromanica.ro
MANCARE, ECEUTURA. 493
Cu buceitele mid, se prind pesei mari.

VeclI Fo dmiturd, Pesce,
Pitic, Rimd.
8255 Bucitica mare

Trece on 'nnecare.
Ve Imbucdturd.
l° Pentru eel läudirosl gi buni de gura.

2° Pentru eel lacomi la avere.
8256 Bucata mal mare dò cftt färimitura.
Adica pecatul de cat grepla. (Crotzscu).

8257 Mestecati bucati
Cere î aqtépta.
IORG. GOLESCU, M88. II, p. 44.
Se dice pentru cel ce vor t6te, d'a-gata, fall nicl o oste-

nélá (Gor.sscu).
8258 Bucata din guri.

*,L
A'fti rupe buedtica din guret.
S. I. GROSSMANN, Dic. p. 4.
GR. A.LEXA,NDRESCU, magistr. J.
Putna.
1° A dh din putinul seù, i la care tine mult.

20 A crufh, a economist
BUCÄ.TARIE
Vedi Rochie.
dacoromanica.ro
8259 Cu budtriria plinä

SirAcia e vecini.
BARONZI, p. 64.HINTEscu, p.
49.
VedI Cuhnie.
Gel care petrece In desfá.tärl, îi präpädesce stares.
A grasse cuisine, pauvreté voisine.
Prov. Franc.
A grassa cucina, povert& vicina ).

Prov. leal.
Wohlschmack Bringt Bettelsack 2).

Prov. Germ.
*A
8260 BucAtArie greet', moltenire
I. TZINTZU, ing. J. Buza.
GR. POiENARII, ring. J. Putna.
Irecji Cuhnie.
Grasse cuisine, maigre testament.

Prov. Franc.
Cucina grassa, magra eredita 2)

Prov. Ital.
Buena olla, y mal testamento 4).

Prov. Span.
Pette Kiiche, meigere Erbschaft 5).

Prov, Germ.
BUCATE
Irecy Dragoste,Mttrar,
Rine, Plated, a &Ira,
Sare, Vorbel.
Cu bucataria grasa, siricia e vecina.

Mancarea gustósa aduce traieta.
Bucatarie grasa, alaba mos,tenire.
Bunit óla ai rilit testament.
3) Grasa bucAtarie, slab testament.
dacoromanica.ro
MÁNCARE, BP;uTunX 495
*A
8261 pece felurl de bucate,
Tot fasole mestecate.
Patna.
Pentru cel sirac i mandru.
2° Tot acelq lucru.
*a
8262 De at bucate stricate, mal bine mate sparte.
GAV. ONI§OR, prof. c. Dobrov4,
J. Vasluitl.
Pentru cel lacom la mancare.
8263 Ducat°le de la masa altula sunt mal eu gust.
A. PANN, Edif. 43891 p.65 ;
p. 81,-IliNTEscu, p. 49.P. Is-
pmEscu, Rev. 18t., I, p. 453.
VelT Melncare.
Pentru cel sgarcit care, in tot-dé-una, e gata BA priméscA

de la alii, dar niel de cum sá dé la rindul sèd.
A table d'autrui on mange de meilleur appétit
que chez soi.
Prov. Franc.
Si balla bene sulla sala degli altri

Prov.
Auf anderer Leute Eirchweih ist gut Geiste

laden 2).
Prov. Germ.
it's good to cry Yule at other men's costa).

Prov. Engl.
8261 Bueatele, ea muYereal fár dresurl n'are gust.

IORD. GOLESCII. M88. 11, Agent.,
p. 205.
Se Ocit bine In Bala (odaTa) altnia.

and a1til alinteac biserica, e bine a pofti musafiri.
8) E bine el etrie Yule cand altft pliteee.
dacoromanica.ro
4,96 PROVERBELE ROMINILOR
deschide pofta de mAncare.
8265 A mind singur bucatele si a 'Ash, altora z6ma.

A trage singur tot folosul, lásand, pe sema altora, förte pu-

fin sail nimica.
8266 Bucatele furl ¡une, dar nu a sciut nava sg, le
pue.
P. ISPIRESCU, Rev. 18t. I, p. 453
Bucatele &rä bune, dar n'a sciut nasa a

le pune.
A. PANN, Mo.g Alb, I, p. 44.-
GR. ALEXANDRESCU, magistr., C.
Focfant, J. Putna.
Hiii ! naset, bucate bune,

Dar nu sciut pune 1
G. DEM. TEODORESCU, Cercet.,
p. 74.
Gaud luciurile nu vin Cu orindulala cuvenitá. Se dice, rnal
ales, in deridere.
S N OVA
cTiganul cu laptele acruuu de la nape, dupa. ce se saturase,
de nu mal pute.i nand, chid ve44 ca, pe la sfirsitul mesel, nala sa
aduce un purcel fript la coptor Iise, lasandu'l gura apa : met,
bucate butte, dar nu mi le ai sciut pune I»
8267 Bune bucate dar rOti date.

LAMBRIOR, J. /afr. G. Di.
TEODORESCU, Cercet., p. 74.
Ace14 inteles ca. la No. 8206.
8268 A fi In capul bucatelor.
HELIADE-RXDULESCU, XLVIII.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist. I, p. 228.
LAURIAN & MAXIM, I, p.. 423. -
GR. JIPESCU, Opine. p. 86. M.
PXSCULESCU, La WU. p. 31.
dacoromanica.ro
MINCARE, BkUTURX 497
Vecinic in fruntea bucatelor,

GAV. ONIVR, Junim. JE, No. 36.
In locul cel mal bun, cel mal de cinste §i, prin urmare, cel
mal mare, cel maI puternic, i in stare de a trage folóse din
acésta.
In capul mesel stall perainéle cele mal considerate. Expresiu-
nea i capul bucatclor, este ;A mal energici de at in capul
mesa. Cea de a doua se refer& la cinstea ce se di cea
mal mult la placerile §i fobisele de call: se bucurA,
cel chemat gi pus In capul bucatelor.
Tenir la queue de la pale.
Prov. Franc.
8269 Bucate grecepl.

GR. POtENARU, ing. J. Budil.
Aceles inteles ca la No. 4996.
BLICA.TURA.
8270 Fi bucAtura cat ti-e gura.

S'emin. Buc. Cl. VI prin P.
GIRBOVICEANU, prof.
Vecp Dundee, Imbualturtl.
10 Nu 91 lacom.
20 Nu te Incerci peste puterile tale.
1J bisognio far i boeconi a misura della bocece).
Prov. ital.
Mann muss den Bissen nicht grdsser maehen,

als das Maul 2).
Prov. Germ.
Trebue acute hue/aurae dup& misura gurel.

Nu trebue abut& buellurit mal mare de eat gura.
34
dacoromanica.ro
*A
8271 Cu bucitura micA se prinde pescele mare.
Vecil hauellturt
Acelas Infeles ca la No. 8251.
8272 Buctitura mare se pune In OA.

Putna.
Ve1
8273 Celli maI buri bucunele eaee de familia').

FR. MIKLOSICH, Rum. Miter, I
p. 8.
Cele maI bune se cuvin celar maI marl.
I majo bucconi zi dti paroni2).
Prov. .Rov.
- *A
8274 11 numérA buaturile.
G. POBORAN, inst. LT. Olt.
1° II di putina mâncare.
Când unul to spune cât 1115116.ncä un altul.
BURDUF
Veqf 13, cinza, Cdne,
Carte.
8275 A legit burduf pre cine-va.

FR. DABIÉ, I, p. 168; II, p. 268.
Ve4I
A legi Cu putere.
11 Cele mal bune buaturl tatilul de familie.

2) Ce!e mal marl buellturI sunt pentru staptinI.
dacoromanica.ro
MINCARE, BgUTURX 499
8276 A '1 face burduf de Maio (bAtAl").

G. POBOIIAN, inst. C. Slatina, J.
Olt.
A 'I umfli In bate; a '1 bate fail mild.

8277 0 sit '1 fad, plelea burdut
Adicd o sä. '1 cdznésci fdrá. milá (GoLEscri).
*A
8278 A se umfik burduf.
G. POBOBAN, inst. J. Olt.
Din mâncare pré multd.
BURETE
VedI Cap. II & VI, c.
Burete, Drac, PoftIt.
*A
8279 Doar n'am roincat burep.
luE HocioTX, teol. o Se/ifte,
comit. Sibia, Transilvania.
VedI Ciupercll, a Minca,
Plistreln.
Boar n'am innebunit.

*A
8280 Par'ci al mincat burep.
MOISE POPOVICYU, pedagog, c.
Covroqr, emit. Hunedidra, Tran-
silvania.
10 A 'I innebunit, aTurezT.

20 Se dice celdi slab la trup.
BUTILCA.
Vedi
dacoromanica.ro
CAFEA
Ve41 Saltea.
*A
8281 Cafea rusései.
E I. PATRICIO, inv. e. Smulft,
J. Covarlulu.
Pentru vin §i, mal ales, rachiii.
CATMAC
8281 b Calmae.
Adici ce e mal bun.
CANA
8282 Cana gol atmic1 merge la l'Anta* paM se
sparge.
G. MUNTEANU, p. 30. HIN-
TEscu, p. 24.
' Ve4I 01, Tivgd, Ulcior, Urcior.
Nu de multe orI înélä, furä, minte, etc. cine-va, in cele

din urmä trebue sá se prindä odatà.
Tant va la cruche l'eau qu'a la fin elle se
brise.
Prov. Franc.
CA NC tia
*A
8283 E /II
De candil ;
E betégi
De olégi..
ANA ROCA, C. Topdreea, comit.
Sibil; Transilvania.
Ved1 01égd.
CAnd e omul bét.
dacoromanica.ro
MINCARE, DellTURA. 504
CAPAC
Vedl Tingire.
8284 Capacal dup. OA.

IORD. GOLESCU, MM. II, p.
103.S. I. GROSSMANN, Dict. p.
231.
Adia orl-ce dupa cuviinta sa (GoLEscu).

*A
8285 vi-a gisit capacul.
Drac, Óià, Tingire.
Se 4ice despre asatoriile potrivite In rèutate.

8286 Se aracati cipachea tingirea 1)
Gazeta. Macedon. I, p. 5.
Sg-aruczai alpaca, di -afta tindzirlu2).

PER. PAPAHIGI, ZWEit. lahre8
p. 164.
VedI Tingire.
Când miriI sunt amindol urItl.
Kein Topf so schief, er findet seinen Deckel8).

Pron. Germ.
il n'y a point de pot si laid qui ne trouve son

couvercle.
Prov. _Pram.
Non vi'e pentola si brutta che non si trovi

suo coperchio 4).
Prov. Ital.
*A
8287 A'l gasi capacul.
A. PANN, III, p. 42.D-NA Z.
JUVARA, C. Fedescr, Tutova,
Se rostogoli =piton I allá (gAsi) tingirea.

Se rostogoli capacn, deft allá tingirea.
Niel o 61A cat de strtnibi, d nu'e gashed capado!.
Nu e 611 cat de urRA care sA nu'§I rifle capacul.
dacoromanica.ro
*A
Gasesce capac la tdte.
E. I. PATRICIO, inv. C. Smul(i,
J. Covurluirl.
1.° A gási cusuru vorbeY.

2° A nu asà fárá rèspuns, a face réspunsul cuvenit.
ePe loo ft gtici capacul».
*A
8288 Al pune eapac.
GAV. ONI§OR, prof. C. Dobrovét,
J. VasluiikGa. ALEXANDRESCU,
magistr. J. Putna.
1° Al inchide gura cu un r6puns bine potrivit.
2° A acopen, a ascunde greselile cui-va.
eFugl de lingusitorl eari ii vorbesc tot pe plac, puindu'ti la
gre§ell. capaco.
CARACUDA.
8289 Caraeudil.
Locot. C. CRISTESCU, c. Valea-
R a, J. Vasluiti.
Om de putind Insemnä tate, i curn dice francesul : le menu
fretin.
«A rdmas numai caracuda, §efil ad fugit Cu top».
CÀRCEAG
*6.
8290 Citrceagu merge de multe ort la fintilná fin&
sê sparge.
AVR. CORCEA,paroh, C. Cofteiu,
Banat.
Very Ulcror.
dacoromanica.ro
MINCARE, BPirruRX 503
Se numesce dirceag, in Banat, un ulclor de piraint In care

se fine apä de b6ut.
.ÀRCiUM.À.
Ve4I a Be, Bit, Mu-
turd.
*A
8291 Niel cArclumA 'n drum
Niel parale 'n pangi.
T. BiLksuc, inv. c. Stefdnesd,
J. Velicea.
Se dice cand te IntilnescI Cu vre-o min orI prietin, Inteun

loc unde nu al cu ce face cinste.
Acéstá dicere se obiclnuesce a se dice mal Inuit d'and6selea :
Nid carciumd 'n punget

Nicf parale 'n drum.
*a
8292 Cine te vede intrAnd In cArclumA nu gice cA al
intrat sfi te Inchinl.
A. PANN, Edit. 4880, p. 55 ; I,
p. 417. HINTESCU, p. 27. P.
IsPluEscu, Rev. 18t. II, p. 155.
DOME NIIRINESCU, tint). C. Pirint-
Ropc, J. Arm.
Se dice pentru befivl precum si pentru ace caril se adunä
cu ceï rei, caril i dInsil tot 1.81 sè socotesc.
8293 Popa t6cA ì fi eh& A
La bisericA sá mérg.A,
EI la cárclumil alérgA.
A. PANN, I, p. 110.HINTESCU,
p. 150.
Pentru órnenii befivl.
*A
8291 Cine pune urechile la crAcImi multe ande.
D-NA Z. JUVARA, C. Fedeal,
Tu tova.
dacoromanica.ro
Ved! U.
Adici lucrurl ne-pläcute pentru dinsu.
Qui écoute aux portes entend souvent plus
ne désire.
Pron. Franc.
Chi sta a scolta, poch de bu el sentird1).

Prov. Ital.
Quien escucha, su mal oye

Prov. Span.
Der Horcher an der Wand Hört seine eig'ne

Schand 3).
Prov. Germ.
8295 Cine intl.& In crttclmä. nu intra ca s se 'a-

chine.
GR. ALEXANDRESCU, niagistr. J,
Putna.
Pentru eel' a cdror rea purtare se dovedesce dupä. Ore-carI

semne.
8296 CrIpna orI o vindl, ori te vinde.

G. P. SALvai, inv. c. Small,
J. CovurluIu.
Aratä vrednicia omulul in negustorie. In loe sä vin0 marfa,

daca nu eFAI vrednic te vinde ea, adicä r6m5.1 calic, percjAnd
ce al avut.
8297 Crim (birtul, filgad&ul, osptitfiria) cui Ii place,

boil 'n jug bait' nu 'I face.
V. SALA, dam. c. Vapoil-Bd-
rasa, omit. Bihar, Ungaria.
Cine di de asoniti, putin bine va andi.

Cine esculti, cSut aSS ande.
Cine asculti la us& ande pentru sine o ruline.
dacoromanica.ro
M1NCARE, BALTTURX. 505
CuI II place si mAnince i sä NS bine, sirac ajunge.
C.A.RNAT
Vety Datorie,
Socotéld.
8298 (Jarnatul, dud sé 'ndésél ineepe a eriSpit.

IORD. GOLESCU, M88. II, p. 36;
Asem., p. 76,
Adici cel lacom (GoLsscu)..
8299 Mai multe gile de elit

KiROLY A.CS, p. 81.
Mai multe (lac ca carnati.

IULIU GROF§OREANU, dose , c.
Gaga, comit, Arad, Ungaria.
Nu e in téte Oilele belsug, fol6se, petrecerl. A cést6. 4icere,

de care se folosesc RomâniI din Ungaria, pare a fi o traducere
a proverbuluI similar maghiar.
Ogni giorno non è festal).

Prov.
Es is nicht alle Tag Sonntag 2).

Prov. Germ.
Több nap mint Kolbcfsza).

Prov. Ung.
8300 De dud ploati earn*.

A. PANN, Fab. I, p. 426. L.
.5XNEAnu, Smuts., p. 363. I.
ARBOTSE, ing. J. Buzhl.
I) Fie-care 4i nu e sèrbiteíre.
Nu e fie:ce 4i Duminia.
Mai multe dile de eilt carnal!.
dacoromanica.ro
*A
Pe ca'nd ploart cârna i tipi calde.
AT. PETRESCU, ing. c. Cartea-
de-Argel, J. Argef.
A fi de cand cu pldia cu cdrnatii.

BARONZI, p. 17.
De cdnd plaa cu ca'rnati.

P. ISPIRESCU, Rev. ist, II, p.
156.A. PANN, Fab., I, p. 117.
Fn. DAmA, III, P. 233.
Ve41 Me.
De mult, intr'o vechime indepärtatá cänd orl-ce se putea in-

i chiar lucrurile cele mal de ne-credut.
timplit,
Lorsque les alouettes vous toinbaient tolde ro-

tics dans la bouche.
Prov. Franc.
In tot-dé-una poporul a credut in asemenea plol ne-obicI-

nuite. Pliniu, in istoria sa naturalä, ne vorbesce de plol
lapte, cu sänge, cu fer, cu länä, cu cärAmidI, etc. Vedl A.
PANN, Fab., I, p. 1.17 la 126 si L. SKINEANU, Basme, p. 121,
917, 939, 991 si 997.
*A
8301 Carnatul lung nu e bun.
J. Covurluiii.
A fine tréba de scurt.
*A
8302 A lungl crunatul.
Putna.
Adicä tréba.
*A
8303 Ca un carnat.
G. PODORAN, inst. C. Slatina, J.
Olt.
Plin, gras de plesnesce.
dacoromanica.ro
CARNE
WO Os, Parcae, Pe
ele, Sea,
8304 Carne tinërfi, pesce Mean.

Ion». GOLESCU, M88. H, p. 403.
Vedl Vile&
Adid. ére-ce dupa cuna se cuvine.

Jeune chair et vieux poisson.
Prov. Franc.
8305 La carne lesna e rea zama.

V. SALA, dam c. vafcoa-Ba-
rescl, comit. Bihor, Ungaria.
Tot ce e eftin nu e bun. Carnea mal eftinä este slabA.

*6,
8306 Carnea oa eftin cainfit n mcA.9
ILIE GHICU, prof. c Abela &
Epir,
Pentru cele rele i hid pref.
8307 Alavdi fsu1iii,v-mttert carni.2)

P. PAPAHAGI, Zweit. Iahr. p. 448.
Pentru eel cari, intre done sail mal multe lucrurI, laudA pre
cel mal prost.
Lobe die Berge, und bleib' in der Ebene.8)
Prov. Germ.
_Praise the Pea but keep on land.4)

Prov. Engl.
Carnea cea eftlna, caniI o mananci

Lauda fasoleie i menancli carne
Luda muMiI at eta la camp.
Laud& marea si locueEce pamInful.
dacoromanica.ro
il faut louer la mer et se tenir en terre.

Prov. Franc.
Hablar de la mar, y estar en la tierra.')

Prov. Span.
8308 Niel carnea sa arp, niel frigarea.
A. PANN, Edit. 1889, p. 63;

M, p. 77. 1-1INTEseu, p. 27.
AL. MARTINIAN, J. Rfov.
A nu arde nici carnea nici frigarea.

M. CANIAN, public, J. lag.
Sä nu fiI niel prea sgäreit, niel prea cheltuitor.

8309 Niel carnea ne-fripti, niel frigarea oft sO

Vedl Miel.
Adici eu indgare si urrnärn la Vote (GoLEseti).

83(0 Niel carnea en Ose, niel frigarea arsä.
IhriTcseu, p. 27. BATioni,
p. 60.
Acela,) Inteles ca la No. 8308.
8311 Niel carnea, dar niel frigarea.

EL1ODOR VERGATTI, c. Bak, J.
Romana.
Potrivit, niel prea mult, niel prea putin.
41siu cer nici carnea, dar niel frig ova,.
*A
8312 Tocnial carne pe 61ä.
1) A vorbi de mare i a sta pe useat.
dacoromanica.ro
MINCARE, BfEUTURX 509
S'a ajuns tocmaI ce ell.

*A
8313 Carne WA clolan nu se pote.
D-NA Z. JUVARA, C. Fedeset,
Tutova E. I. PATRICID, Inc. c.
Smultr, J. Covurtuia.
*A
Carnea fetret de 68e nu se vinde.
G. MADAN, c. Trufenr, fin. Chi-
Basarabia.
*A
Carne fdrel 68e se póte?
I. G. SUWON, c. Basescr-Tdmd-
feni, J. Racist
Na e carne feiret, ése.

FR. DAME, III, p. 463.
Nu e om fárä cusur, folos färä pagubd, pldcere fir& sul-k-

rare, Intr'un cuvint: printre multe lucrue bune trebue sd fie
ce-va
J.Val vin sans lie.

Prov. Franc.
Kein Fisch ohne Greite, Kein Mensch ohne

Mangel1)
Prov. Germ.
Un c'è carne senza osse 2).

Prov.
8314 Carnea de lângä os e cea mal dulce.

D-NA E. B. MAWR, p. 86.-D-RA
DIDINA ZANNE, C. Bgrlad J. Tu.
tova.
lo Cu Intelesul sétl natural.
4) Nicl un peace fArit óse, nicI un om firi emir.
2) Nu e carne fátá óse.
dacoromanica.ro
20 Pentru páring !3i copil.

La chair la plus près des os est la plus tendre.
Prov. Franc.
La carne pill vicina all'osso 6 più saporita 1).

Prov. Ital.
Ie neiher dem Bein, je siisser das Fleisch.

Prov. Germ.
8315 Carnea face carne.

LAIMIAN & MAXIM, I, 1). 454.
Carnea este cea mal lirániteme maneare.

Chair fait chair, et poisson poisson.
Prov Franc.
Carne carne cria

Prot. Pert.
Carne fa carne, pesce fa vesce 4).
Prov. Ital.
.Eleisch ?meld Fleisch5).

Pro P. Orrin .
CA
Ve;11 a Lua, Pa'ne,
Peace, Slaaf, Tercitsi.
*A
8316 Na, câino, ca,s
Numai c chpaqi.
GIIIBOVICEANU, prof. J. Gorj.
i. Carneamal aprépe de os e mal gittósA.

Cu cAt e mal apr6pe de piclor, cu Mg e mal dulce carnea.
Carnea face carne.
Carnea face carne si pescele.
3) Cornea face carne.
dacoromanica.ro
MINCARE, BAUTUIli Ml
Se dice atund &And, trimitdnd pe cine-va sä facl o

din care qi el unlike( 84 se foIoséscii, cautä numal ca sa scape
de ea.
8317 Véde glinatlu i -ii si-pare grunghe di cae).

G. ZUCA, stud., c. Cavata,
Pentru cel prost.

8318 Oa bun tu féli di Cant 2).
PER. PAPADAGI, Zweit. ktheee,
p. 461
Cas bun tu chéle di acne 3)

ILls GIIICU, c. Periroli, Epir.
I. GOVAN, prof. c. Balsa, Epir.
Vedl
1° Acelafl inteles ca la No. 9228.

2° Om detept, inimä bund, intr'un corp pocit.
8319 Cal bun tu chéle di pore 4).

I. COYAN, prof. c. Turia, Epir.
Acela,s inteles ca la No. 8318.
8320 NI bun tu chéle amputitit 5).

I. COYAN, pro f. c. Perivoli, Epir.
Acela,1 inleles ca la No. 8319.
8321 Di chele di pore, 161e di ca á nu 871106).

I. COY, prof. c. Abela, Epir.
Vede &net 2i 'I se pare bucati de cap.

Ca§ bun in Kole de cane.
Cal bun In pele de dine.
Cap bun In pale de pore.
Cap bun In pele imputita.
,6) Din pela de pore, Vile de cap nu 86 face.
dacoromanica.ro
Ve41 Vdtellah.
Acelas; inteles ca la No. 2364.
8322 Aqa feb. qi ursu caqu.

GAV. ONISOR, prof. C. Dobrorq,
J. Vaeluist
Adici pe fur4.
$323 Ca &I la atinft.
Pesce baltd , ca s la sta'nec.

AL. ALEXANDRESCU, C. Sir fova,
J. Conotanta. T. SPERANTÄ, I,
p. 6.
Se dice despre acele lucrurI carl se allá neapèrat 1 Cu bel-
sug, in anumite locurI.
Ved' T. SPERANTIÄ, Tiganu/ la etdnd.
8324 Inca en caqui la gura.

IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 16.
Inca' nu 'i-a eui,ut caqui de la gura.

GR. JIPESCU, Opine. p. 112.-
P. IsPutEscu, Rev. 1st. I, p. 231.
HorfEscu, p. 30.
A fi Inca cu casul la gura'.

Tot cu casu la gura.

A avé cas la bot.

A. GOROVEI, c. Folticeni, J. Su-
clava.
dacoromanica.ro
ZNC ARE, Bg U f UR 543
A fi inca' puisor Cu cas la gura.

P. ISPIRESCU, Rev. 18t. III, p.
378.LAURIAN & MAXIM, I, p. 241.
A fi 'inca puisor ca ca s la botisor.

HINTESCU, p. 456.P. ISPIRES-
CU, Leg. I, 1872, p. 173.
Ntt picat casul de la gura.

BARONZI, p. 86.
AdicA incA copil pänä aman, dupä asern8narea pisèrilor ce,

pana pulí atl caq la gurä, 81 imbuci niumele (GoLEscu)
A fi Incä filler qi a nu pricepe lucrurile viefel.
«E! e ! Mdre Dane ! tot cu cafu la gurd pl.I ! N'al aucyt vorba
Mea c femeIa are noug gurl...»JmEsnu.
Béjaune.
Prov. Franc.
Gelbschnabel1).
Prov. Gernt
8325 A degertit
G. POBORAN, inst. e Slatitia, J.
Olt.
Vetil Putind.
A o shughia, a fugi.
A CASCA_
Vet.11 Cap. V, c. a
chca.
8326 Ifnul casa/ q'altul Inghite.
A. PANN, I, p. 167.-11INTE5co,
p. 29.
Unul cascd gura si altul inghite.

TORO. GOLESCU, 2188. II, p. 11.
GR. ALEXANDRESCU, prof. J. Put-
na.M. STANcEANu, inv. C. Piria,
J. Mehedinti.
1) Cine galben.
35
dacoromanica.ro
5'14 PROVERBELE ROMINILOR
Alp, cased., alp, ingTit.1)

D. MILESCU, Gazet. Maced.
P 3.
Ve d1 a Dumica.
86 cjice dud altul ne. lea imbucátura din gura ce o asteptam

pentru no (GoLEseu).
Un a fa la supa e un aotr la mangia.2)

Prov. Pion.
8327 Altu hasci, §-altu fichirdisésci.3)

PER. PAPAHAGI, Zweit. lahres.
p. 149.
8328 Altu hind, §-altu s-cumnia.4)

PER. PAPAHAGI, Zweit. lahres,
p. '149.
Altt casca' , a4 s'cumanica.5)

D. MILESCU, Gaz. Maced., I, p. 3.
8329 Tini ha§ci, §-altu pa§ci.6)

PER. PAPAHAGI, Zweit lahres.,
p. '176.
Alta caeca, alp! Inghit.

Unul face sup). 91 un altul o mAnincA.
8) Altul casc8, altul ea folosesce (clatigli).
Altai casca, i altul icA grijania.
Anil cascA, altil tea grijania.
81 Tu case) et altut s 'mpArtAlesce.
dacoromanica.ro
MANCARE, BkUTURk 515
CACA VAL
*A
8330 A se (prea) tntinde la caseaval.
GAV. ONI§OR, prof. c. Dobrovét,
J. Fasluill T. BILX§EL, inv. c.
$tefaneeci, J Veilcea.
*A se Incluid la eascaval.
Adica la vorba saft la purtare. k se obraznici. A vorbi sad a
face ce-va ne-euviindlos.
*A
8331 Nn te '.ntinde la eapaval.
HINTEscu, p. 29. P. ISPI-
RESCU3 Leg. I, 1872, p. 166. I.
IORGULESCR, 'My. c. liaia-de-Ara-
md, J. Mehedinfi. GAN. ONI§OR,
prof. c. Bellelbetneecr, J. Tutova.
*A
Nu te ande la cascaval.
I. PLI§CARIU, c. P. meruluf, co-
wat Rtgdraf, Transilvania.
Acelats Inteles ea la No, 8330, sub forma de oprire.

*A
8332 A se dà ea§eaval.
Putna.
A fi caFaval.
D-NA Z. JUVARA, C. Fedesci, J.
Tutora.
A fi rn6le, a fi prost.
8333 Mal bine as manch capaval.

M'Id Ore-ce nu ne vine la socotélá.
dacoromanica.ro
8334 A till In (ca Intenn) caqcaval.

Adicä bine, In belpg, prin alusiä. la §6rece1e din fabulä.
Vivre dans son frontage.
Prov. Franc.
8335 A avé caparal de ros.

Adici de unde sä se folosescä.
CASTANA.
*E]
8336 A mite castanele din foe ca Dana altula.
D-NA E. B. MAWR, p. 57.
Ve4I Clirbune, Foc,

Jeratic, ,Férpe.
A se folosi de ajutorul altuia pentru a Indeplini ce-va pri-

mejdios, In folosul säti.
picerile In ade vèr Romänesci, se gäsesc la No. 504, 673 si
2509.
RCM suam alieno periculo curare.9

Prov. Lat.
Cavar la castagna dal plc() con la zampa al-

trui2)
Prov. Ital.
Tirer les marrons du feu pour les autres.

Prov. Franc.
Auf anderer Leute Riicken tragen.8)

Prov. Germ.
Indeplini luarni 885 cc primeidia

A ectite castanele din foe en mana altuia.
A Bustin° Iumea en spinarea altora.
dacoromanica.ro
PANCARE, BkuTuall 547
Making use of a Cat's Paw to get the Chest-

nuts out of the Fire.1)
Prov. Engl.
CASTRAVETE
YecjI Cap. 11, c. Cos-
travete.
8337 kind, bine 'ml pici,

Cristiveg en mimiligi.
JUL. GROFS:OREANU, doc. a Gal-
In deriderea celul särac, eänd vrea si se peirte ea bogatul.
8338 'Nit meqe, friladi-érni, castriveti aft& !2)

I. COYAN, prof. C. Twice, Epir.
Mad cell un lucru care nu se pite dobändi.
CAUC
Ve41 $ofetu.
A CENA.TUI
Ve41 a Matta.
CEPA
Vecp Cap. II, e. Cepa.
*A
8339 Cine minanci numal cépti, di mina on vinin.
V. IFRIM, stud. C. Co-rodent J.
Tutova.
Talharul trebue sä se descopere. Cine e prins, greil se des-

vinovätesce.
A se eluji de laba pentrn a trage eaeianele din foe

0 Maniin mijlocul lernei, calla castraveti
dacoromanica.ro
SNÓV
Vorba tigan.uluT cand a furat cépg., i princiéndu'l Romanul,
l'a intrebat : Ce cautT in grädinä, mdl igane ?Vintul m'a aruncat.
Dar de ce al pus mana pe cépl ? Ca sa nu nid dea vintul jos.
Dar in traistä. ce al pus? Asta-I asta, i täen. tiganul».
8340 Cine mAnancrt céptt e nu lacriméza

TORO. GOLESCU, Mss. II, p. 80.
Adicä cine grelasce si nu se cälesce (GotEscu).
8341 Ali o 60, mane o 1épä, polmane herghelia

t6ta.
EC. .E.S14AN, inn C. Adair 1, J. Tu-
tova.

8342 A (lit cul-va cépa.
B. P. HXsoMII, Cuvint. &tr.,
II, p. 496.
A nul da nimic.
Mi 'mportat un azu.1)
Prov. Sard.
*A
8343 A mancit o cépa degeratit.
AL. VASILIU, inv. c. TIltdrufl,
Suciava.
A nu isbuti inteo afacere, a nu o duce la un bun sfiqit.
A CERNE
Vec.II a Frdnainta,
Mulere.
8344 Cine cerne tòta tlioa e semn cit n'are gust sa

frilmInte.
BARONZI, p 54.
1) Jm aduce o céra.
dacoromanica.ro
mbiatirtE, BÉnTuai 519

*A
8345 Cine cerne t6tA pal nu Inland, mAmAligl.
GAY. ONI§OR, prof. c. DobroveIt,
J. Vae
Ve41 a Prtimingii.
Cine-s1 perde vremea numal cu pregátirile, nu isprävesce

nimica,si, prin urmare, nu pírte trage nicl un folos din munca sa
cÉsclk
8346 Nu ti hArsia, harsitl ; nu te-Invirina,
nat.& cá scafa vine de-anvArliga 1).
N. Sr. c. Nijopole, Macedonia.
Fericirea, ca si nenorocirea, cercetézá de-a rIndul pe fie-care

dintre noY.
CHEAG
Vecy Chlag.
CI-IEFTEA
8317 NenorocitA cheftea.
CHIAG
8348 A fi un chlag sbfrcit.
I. CREANGÄ, Cony. .Liter., X,
p. 381.; Pov. p. 1.27.
Adicá b6trAn i fárá putere.
1) Nu te bucurb, bueurato; nu te mAhni, mithnito, cät A§cA vinettnprejur.
dacoromanica.ro
520 paovERBELE ROMINILOR
8349 Are ch1ag (cheag).

P. ISPIRESCU, Rev. lst. I, p.
232. GR. JIPESCU, Opine. p. 28
& 65.T. EillsEL, inv. c. qte.
ftlnescl, J. Vtilcea.
Are chiag (clteag) la mima.

IlinEscu, p. 32.A. PANN,
p. 105.Fn. DAMA, I, p. 228.
Are cheag la punga.

GR. JIPESCU, Réur. Orar, p.
266.
Om cu dare de 'nand, cu avere.

cSAn6tos lucru e sà amp' chat:9u vostru si la Os Sà legumip
din ce atI pus».JIPEScu.
*A
8350 A prinde chIag.
LAURIAN 8c MAXIM, I, p. 314.
GR . JIPESCU, Opine., p. 71 &
105. S. I. GROSSMANN, Dicf. p.
152.G. POBORAN, inst. J. °ILL-
GAV. ONISOR, prof. c. Ghernid-
nesci, Tutora.
A prinde putere, a se inavuti.

«A prins §i el o Mcà de chlap.
CHIFLA
8351 Tot trel chifle deco banl.
GAV. ONI§OR, prof. c. Bérlad,
J. Tutora.
Tot acelas lucru si lucru de nimic.
CHISELITÀ.
Vedi Cap. 11, c. Apd,
Piper, Dille, Mitt&
dacoromanica.ro
M1NCARE, stuTunii. 521
8352 Trel ape In

IORD. GOLESCU, MU. II, p. 71.
*A
Trel, ape in chisélita" si o breincei de WWI..
JUL. GROFSOREAN11, dam. c. Gal-
cotnit. Arad, Ungaria.
*A
.S1epte ape in chisglita' si o Mane& de fdritd.
P. kins, c. Haleg, Transilvania.
Vecli No. 409.
Adia rudeniile de departe, in at nu se maI socotesce

rudä. (GoLEscu)
*A
8353 Trei brine.' de Virile Inteo 611i de chiaMiti.
iuL. GROFOREANU, dasc. c. Gal-
fa, cornil. Arad, Ungarsa.
*A
A face trei ape in chiselitä.
*A
Trei ape Si o chisëlita
E. L PATRICID, inv. c. &mitt,
Cocusluiit.
Ve4t No. 409.
AtAt pretuesce lucrul orl vorbele cui-va, ca sá arate ca ce

se ¡Nee de cine-va e aprepe de nimic.
8351 A face chistiliti.

A. DE CIRAC, I, p. 50.FR. DAMÉ,
I, p. 235.
A bate refl.
cA face chisel:0 de batale0.ALEXANDRI.
dacoromanica.ro
*
8355 Chia)lip,.
Amestecatura, talmq-balmes.
.Erart ti5te lucrurile numal o chialitel,.
CHILEAG
Veill Leac.
*
8356 A fi gaatat la Ola cu chisleag.
M. CANTAN, public., J. 1a.73,
Ve;11 Smantand.
Adica, unde nu trebue, a fi grqit.
CIMBRU
8357 Se amesticii ca cimbrul.
E. I. PATRICIU, inv c. &tulip.,
J. Covurluiil.
*A
E ca cimbrul In téte,
G. P. SALVIU, inv. c. Smulfi, J.
Covurluiii .
Vail 1171rar, Ntrunjel.
Se amesteci In títe.
GINA.
Ved1 Lucru.
A CINA
Ved1 Minclund.
A CINÄ.TUi
*.n,
8358 Am sal cinittuesc (cenlítuesc).
G. P. SALVIU, inv. c. Smultl, J.
Covurluia.
dacoromanica.ro
MINCARE, B'EUTuRX. 523
Amenintare ; a cineitui insémnä a scéte intestinele de la o

pasäre si a o táll bucätI pentru a o pun° la 61.1.
CINSTE
Ve41 a Ili, Cap XV,
c. Cinste,
*A
8359 Ia f ciaste, popo Brat,
C'Ed luat banil pe tocat.
T. BILX§EL, inv. c. qtefttnescr,
J. Vellcea.
Se dice preotilor, prin arciuml, de cätre ceI glumetl si cu

jind de bäuturä, dänd a se inteleg.e cä preotul are banil luatl
färä. muncä.
Acéstä locutiune se gäsesce bate° baladä poporalä din jude-
tul Välcea
......
Verde frundf §'o lalea
Darà Radu cA 'ml grata.
Stt norgem la popa Brat
Ca luat banii pe tocat.
D'a tocat, de n'a tocat
ca säracu tot 'el-a dat.
8360 Dá '1 Cu cinstea sä plérá raqinea.

I. CREANGX, Poo. p. 258.E.
BAICAN, Binete, p. 10.GAv. 0-
NI§OR, prof. J. Tutova.
Când indemnäm la supt.
8361 Ciaste tigitinésca.
Când se cinstesc unul pe altul, pe rind si fArà sfirsit. Ved!

No. 8363.
8362 Cu Romtinu si en lintaru trebue 0, te cinstescl

ca BA te cinstesei.
Maior P. IiiimsTEANu, WOV.
dacoromanica.ro
Vedl Cap. XV, c. Cincte.

Trebue si bel cu din01, cicl numal ast-fel te bagá in sémi.
A CINST1
*A
8363 A cinsti Iiginesce.
T. BÀLISEL, inv. c. Steftlnesci,
J. Veilcea.
Acela Inteles ca la No. 8361.
Yap Cap. XII c. Club,

Hirb.
*A
8364 Ride ciobu de hirb.
I. ANTONESCU, C. PltInes, J.
Rimnicu-Slirat Sem. Buc.
VII prin P. GIRBOVICEANU, prof.
Vedi Hirb.
Gaud unul 10 bate joc de altul pentru un cusur pre care '1
are 0 dinsul
E de observat cá cuvintul hirb, aratä bucátile unul vas de
lut spart, lar clob, bucätile unul vas de lemn. Acest din urmá
cuvint se trage de la persanul crib, lemn, bucatá de lemn, a-
schie. In limbagiul curent nu se päzesce acéstä deosebire, In-
trebuintändu-se ambele cuvinte, unul In locul celuI-1-alt.
*A
8365 Ride clob de Oh sparti.
Semin. Buc. Cl. VI prin P. GIII-
BOVICEANU, prof.
Acelati inteles ca la No. 8364.
8366 Araindoi mancatl dintenn °lob.

A. PANN, II, p. 107.HINTEs-
cu, p. 3.
dacoromanica.ro
74IXNCARE, BtUTURX 525
O
Cand doI ini sunt ne-despärlitl.
2° Cand Bunt de o panurd, at unu eat altu.
CTOLAN
Ve 41 Carne.
8367 Umb11 Cu elolane legate la gilt.

ALFRED JUVARA, C. Bè'rlad, J.
Tutova.GAV. ONWR, prof. J.714.
tova.
A Innebunit de tot.
8368 A fi do/an.
A. Rom, I, p. 55.
A fi r611, varvar.
d CA t de bun sA para, tot el violan este».A. PANN.
*A
8369 A 'I dit un clolan (de ros).
E. I. PATRICIO, bit). C. Smullf,
J. Covurluiu.
Yedj Os, a ReSde.
Adica o slujhd.
AA ramas fär crolan de Tos».
CIORBA
VecjI a se Arde, Bu-
cdttirea, a ee Frige,So-
fra, Strachind, Vorbd.
8370 Cu momele en qolele nu se face dorba.

E. I. PATRICIO, inV. C. &Mali,
J. Covur/ulu.
Vedl Old, Vorbd.
Acelaq Inteles ea la No. 6385.
dacoromanica.ro
8371 Paeel se pane la dorbA

Una Intealta tot sit s6rbit,
Ast-fel nu 11 clA pas la vorb6.
A. PANN, I, p. 15.-1-1INTEs0u,
p. 35.BAR0NZI, p. 57.
Despre cel vorhärel.

8372 Clorba mnit stria la stomah.
Vec,11 Cap. VII, c. Manestra.
Adica pacea cea de silá mal mult ne vatämä (GoLEscu).
.Amilid rompice n'est jamais bien soudée.

Prov. Franc.
La mnestra arscaldéda la sa d fom 1).

Prov. Rom.
Geflickte Freundschaft wird selten wieder ganz2)

Prov. Germ.
8373 CiorbANita.
veo Cap. Vil, c. Manestra.
10 Lucru de nimic, lärä nicl o valóre.

2° Lucru dejà spus tii, prin urmare, seiut.
3° Acelq Infeles ca la No. 8372.
C'est du réchaa
Prov. Franc.
8374 CiorbA 1ung, A ne ajungd.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 84;
Asem. p. 139.P. ISPIRESCU, Rev.
Ist. II, p. 156.
ClorbaNit& are gust de fum.

Prietenie caspitit rare orl se face intrégA.
dacoromanica.ro
MINURE, BALITURX 527
Ved1
Adica lucru prost (GoLEscu).
8375 Ciorbi
ve41 Nina.
jO Mancare préstä i maI mull zémä.

2° Vorbire care nu se mal sfirF,sesee.
8376 Clorbil.
D-NA EL. GR. c. BucureecT, J.
Ilfov.
Aral& un num'ér mare.
eAre o clorbd de copi1».
CiORIC
*A
8377 A hicheiet'o ca baba de la cleric.
C. TEononEscu, inv. c. Lipova,
J. Vasluitt.GH. Auto, etud. c.
Schineni, J. Tutova.
Daca al Scut er,reOla nu al decd.t sä rabçlT, eA nu mal e chip

de seä'pare, dupd cum babele nu pot r6de cloricul de pore.
CIRÉSÀ.
Yell Cap. IX, c. Mare.
CiUPERC.A.
Ved1 Cap. II, c. Chi-
perctl.
8378 A minch la chipercl.

M. CANIAN, public. j.
for, P. BUDIFITANU, J. llfov.
A nu mânch nimic. Clupercile nu in la Rune.
dacoromanica.ro
528 PROVERBELE LOR
*a
8379 Par'ca, mananea, numal eluperci fripte.
FR. DAME, IH, p. 15.s. mt-
iixusscu, ?eat. II, p. 47.E. I.
FATRICIt inv. c. Smulti, J. C'ovur-
hau.
*A
Par'ca a mancat numa duperei fripte.
GR. ALEXANDRESCU, magtet. J.
Putna.
E slab, fári sânge in obraz.
*a
8380 Doar n'am mancat dupereI.
ILIE HOCIOTXU, teol. C. Selifte,
COMit. Sibi , Transilvania.
Vedl Burete, a MeInch,
Pastrtiv.
Nu sunt nebun s fac cutare lucru.
CLISÄ
Veql Sletninti.
*A
8381 Din cane nu pop face clisti.
IUL. GROFSOREANU, inv. C. Gal-
a, comit. Arad. Ungaria.
*Z\
Din dine nu fad
AVRAM GORCEA, parch. c. Cof-
tau, Banat.
Vell Cane.
Din maul rëfi, stricat saií lene, nu potl face om bun, cin-
stit saù sirguincIos.
Kuty6b41 nem lesz szalonal)-
Prov. Ung.
A*
8382 Clisa TntrEiga. i eurecktn1 uns.
JUL. GROFVREANU, int7. C. Gal
1) Din cane nu se face s/anina.
dacoromanica.ro
B-BUTURL 529
Nu p6te fi Cu curechiul uns i cu clisa tin-

trégcl.
IIIL. GROFWREANU, comit . Arad
Ungaria.
Ve4,1 Slttnintl.
Gaud unul ar vré douä lucrurl de odatä, carif nu se pot

impäch; sä.V facä interesele si sé nu'l coste.
CLONDIR
8383 A se pup& ctt clondiru.
G. POBORAN. inst. .1. Olt.
Vecil Sacid.
A fi sugaciti.
COCA
8384 A se face coca.

A. PANN, I, p. 464. P. Ism-
RESCU, Rev. ht., I, p. 451.Fa.
DABIA, I, p. 266.
A se imbétà.
A CÓCE
*t1
8385 S'a face, nu s'a face acu dad, s'ar eke !
G. P. SALVIÙ. inv. c. Smulp, J.
Covurluitt
Arata o dorinti prostéscá.
SisrsIA
CI-ca unul dupa ce §i-a isprAvit de sernenat ogorul, in loc
cum e obiceTul : «de acum sit dé Dumneded sl se fac5.», el fiind
cam prostlinac ar ti 4is : cs'ar face, nu s'ar face, acu dad( s'ar eke!»
36
dacoromanica.ro
Lui nu'l er4 fria a nu se va face.... II era mal Mel a. nu se va

once!
*A
8386 A o eke cul-va.
A. PARR, III, p. 25. P. Ispr-
RESCU, Leg., p. 247; Ba8m. p.
79.G. I. MUNTEANU, p. 72.
FR. DAMÉ, I, p. 236. G. POBO-
RAN, inst. J. Olt.BARONZI, p. 45.
Ve1 PUIcintlt, Tura
Al 'Audi pentru el intérce 1.6111 fácut, a's1 r6sbunb..
«Fecioril de boieri nu putua mistui vorbele clobtinasulul. IsI
puserl in gAnd elt 'i-o aclt §i se cu1car5».ISPIRESCU, p. 247.
8387 A c6ce pre cine-va.

C. TEODORESCU, inv. C. Lípova,
Vasluiii POPESCU, inv. C.
DrtlgIllani, J. Suclava.GAv. 0-
rusou, prof. c. .eivramesci, J. Tu-
tova.
Aeela,s in teles ea la No. 8380.

«Ah! inselgtorul, cum m'a amiigit, Iicet Pacalà. ET ! dcel voitl
ace ea..qeztit. III, p. 131.
«De mult 11 cocea,.
COCONARA
8388 Alandala coconara.
Pentru vorbe pr6ste ì fárä rost.
Ve4I Cap. M, c. Co-

C0f.
8389 Bruma éste pi brumar, gi-cocutlu pi-alunar 1).

G. ZUCA, c. Elbassan, Albania.
1) Bruma este In BrumArel (Noembrie) i coco,u (se m.nncä In Alunel (tuija).
dacoromanica.ro
MANCARE. ReuTuRi 531
Fie-ce lucru la vremea lui.
CODRU
Vedl Cdne,
8390 Nu e vrednic codrul erg platesci.

A. PANN, II, p. 48.HiNTEscu
p. 208.FR. DAmt, IV, p. 235.
Pentru cel lenes.
Il ne vaut pas le pain gu'il mange.
Prov. Frano.
E interesanta transitiunea codru = phdure, trecut

In acceptiunea de teritorift delimitat, s'a luat apol in intelesul
general de bucatei, de unde astd-di Oicerea poporanti codru
de pecne=bucatá de pAne.HisoPti, Cuy. Betr. I, p. 163.
8391 Cat codrul In mana flimanduluI.

IORD. GOLESCU, MS8. II, 218801.
p. 45.
Pentru cele de putin5. vreme.

*,A
8392 A vish codri.
T. BÀLX§-EL, inv. c. Stejaneect,
J. Valcea.
A visì; codri verp.

Vell
1° A simti o l'Orne ne-spusi de mare.

Alananca bine ca sA nu visezi la nepte codrii ver/».
20 A minch infricopt.
(Ce spul tu ? saù visedl codri ver di ?»
dacoromanica.ro
COJA
*A
8393 A prinde còji.
G. POBORAN, inst. J Olt.
Vec11 Mala, Unghie.
A mal Inviora.
COLAC
Ve41 Ceine, cap. XI1,
c. Colac, Femele, a Ltul
a Manca, Peine.
*A
8394 Cohen nu'l a cuI se menesce, II a cul 11
nana.
M. LUPESCU, inv. c. Brofcenl,
J. Suclava.I. TEODORESCU, inv.
c. Cotirgag. J. &m'aya.
Cand un lucru pregatit pentru unul, il capta un altul.

*A
8395 Din colacul móle, ce cojile trudil ge alega!
JUL. GROFSOREANU, inv. C. Ga-
Catad nu l'emane nimic dinteun lucru.

SNÓVA.
Pe pruncul tiganuluI l'a b;ltut tatti-s&I, pentru ca a mancat med.ul
de la nou6 colad. Plangénd purdelul Pa intrebat, un Român, de ce
plange. Spunéndu'l pricina, Romanul l'a intrebat, mal departe, ce a
facut Cu cojile : eDar din colacil mol, ce cojile trudil sl" alege Ix fu rès-
punsul dorduld.
8396 Asta'I lapte cu colac.

JUL. GROF§OREANU, bto. c. Ga-
fa, comit. Arad, Ungarla.
Ve4I Lapte.
dacoromanica.ro
MINCARE, BgUTUR X 533
Pentru o intimplare pidcuta, folosit6re.

*Ls.
8397 Umb1ä ca dude cu colad in WA.
J. Vaeltau.
Pentru eel bogat, care are mal mult de ca. II trebue.

*A
8398 Nol n'aveni palie si calla umbli cu colad In
WA.
GR. ALEXANDRESCU, maqistr.,
J. Putna.
and uniI nu ail ce miinch si altil se r6st'ata in averl i bu-
natäll.
8399 A umblit dupii colad cal41.

V. ALEXANDRI, Teatr., p. 720
*6.
A asteptet colaci
GAV. ONISOR. prof. J. Tutova.
*A
A veni la colaci calp.
G. P. SALvit, inv. J. Comer-
ALFR. JUVA RA, c. Bérlad,
J. Tutova.
Adicä dupä lucru bun, prácut si de-a gata.
8400 A duce pre cine-va la colad cals11.

M. CANIAN, public. J. lafr.
Al duce Cu vorba, Cu fagaduell, purth pe la iceone.
8401 Colac.
Lucru bun, plácut, intimplare fericita,
dacoromanica.ro
531 PRO VERBELE ROM iNILOR
.Domnul GhiftuT in6 iubesee peste ingsurii, §I m roiga 811ied,

pIere. Ce did de asta, mo§ Fluture ? A§a colac....». Dot morfi
nit.
COL.A.REZ
*A
8402. colarez In cap (la vorbi).
N'are minte, vorbesce Ark socotélg.

Coltirezul este un fel de mâncare ce se face, din lapte,
orez.
COLEA
*A
8403 A Milt spinI In colea.
AVR. CORCEA, paroh, C. Cofteitt

Banat.
COSTA
8404 A mina c6ste fripte.
Columna Traian, 1882-83, p.

585.
Adica nimic.
COVRIG
Vedl Cane, a Mdncet.
*A
8405 Cu un covrig tot calic.
E. I, PA TRICCI, inv. C. &gulp,

J. Covurluitt
Cu un lucru de nimic tot sárac r6mál.
dacoromanica.ro
M1NCARE, nturuRX.
*A
8406 A sate la covrigl.
I, CREANGX, Ansint., p. 154.
E. I. PATRICIO, inV. C. Smulg, J.
Covurluiii . Dkr.th, IV. p. 35.
*A
A duce la covrigi.
V. FORESCU, C. Folticeni, J. Su-
crava.
*A
A esì la covrigti.
A ajunge la covrigti calp.
G. P. SA.Lvit, inv. c. Smulti, J.
CovurluiÙ.
Vec.11 Judecatel.
A ajunge r6il de tot, a grid, a calici.

(Clocoismul sA trAléscA, si las pe diusil, cl ne scot ei la co-
vrigt». -- I. CREANGX.
*
8407 A. se face covrig.
A. DE CIHAC, II, p. 78. GR
ALEXANDRESCU, magistr. J. Patna.
1° A se ,ghemul, ma): ales de frig.

20 A. slibl la trap.
(Te-al sbircit pAnA te al Eicut covrig».
CRACA.NE
Vell Malta.
CRIMik
Vecy Carciumd.
dacoromanica.ro
CRUD
8408 Merge cruda en ne-sgrata.
Maior P. BUDI§TEAISU, J. llfov.
*A
Cruda cu ne-sarata.
G. POBORAN, hie. J. Olt.
Bine cu rëü amesteeat, dar mai mult rätt.

4Träesce i el cruda cu ne-sdrata».
CUHNIE
8409 Rindueala and e bunk rostul cuhni merge
strunk
Ec. F;iISMAN, inv. C. Adam, J.
Tutova.
Pentru cele eu finduiald.

8410 Lingi culania cea bogatk starätia gata.
V edl Buctittirie.
Adicä cel ce petrece In desrátäri, curind särAcesce (GoLEscu).
A grasse cuisine, pauvreté voisine.

Prov. Franc.
8411 Cuhnia bogatà lasts diattt pr6stA.

IORD. GOLESCU, Mss. IL p. 31.
P. ISPIRESCIJ, Rev. 1st. II, p. 159.
Yap Bucdttirie.
Adica cel ce petrece in desfitäri, preistä. stare Iasi (GotEscu).

Grasse CUiSinC, maigre testament.
Prov. Franc.
dacoromanica.ro
11ÁNCARE, BtUTURÀ 537
8112 Gret la euhule.

brio. GOLESCU, Mee. II, p. 23.
Adid cu anevoIe s6 mirk' (GotEsco).
CURCUBETÀ.
*
8413 Curcubete hérte 1).
G. &ICA, c. Samarina, Ep!r.
1° Vorbescl minciunt
20 Spul prostit
*A
8114. Curcubeta Ind merge elt merge de asupra a-
peI apoi dar odatA se enfundA.
16N NicuLA, preot, Vafcml, co-
ma. Bihor, (Jngaria.
A.cela§ inteles ca la No. 8282.

*
8115 Multe-or1 s'duce eurcubeta la rAntani, ne-6rA
Vii-s friingA 2).
V. DIA.AUNDY, c. Arminciu, Ma-
cedonia.
Ve4.I Car, Old, Olci-or.
Acela biteles ca la No. 8414.
CURCUT
Ve cit a Frige, Piper.
CURECHIU
Vecli Sidnintl.
*A
8416 II mal trebue f,go cApetini de eurechTu In manA.
S. Mildir..Escu, .5ezdt. II, p. 73.
Dovleci 6641.
De multe oil se duce tivga la igntftng, odati se farge.
dacoromanica.ro
538 PROVERRELE
Ca sá rida de cel ce merge calare in tirnpul friguros al er-

nel. CAnd degerA picerile saü mAnile, románul le Invelesce in
fol de curechlu verde.
DÉMÀNCARE
VeI elm.
DROJDIE
Veql Vin.
8417 A fi pe drojdit
P. ISPIRESCU, Rev, let. III, p.
378.
Despre acel care a fost ()data bogat, si nu mal are de cát

remasite din averea sa.
*A
8418 A fi cu drojdiT In cap.
G. POBORAN, OW. J. Olt.
A umblà cu drojdii in cap.

C. TsononEscu, inv. C. Lipova.
J. Vaslufu.
Adicá bet.
8419 Drojdie.
Ce mal r65, scurs6rea, lepddatura.
Drojdia socieM tel La lie du peuple.
DULCE
YedI Amar, a Gusth,
Miere, Pahar.
*A
8420 Ce-a fost verde s'a uscat,
Ce-a fost dulce s'a mina.
AVR. CORCEA,par0h, C. Cofteiu,
Banat.GA v. ONISOR, prof. e. Sir-
bit, J. Tutova.
dacoromanica.ro
MÁNCARE, BgUTURX 539
V eql Verde.
Aratä timpul frumos, traIul bun, fericirea de odinierd, care

a dispdrut.
*
8421 Dulce la limbi, amar la inimi.
V. ALEXANDRI & LASCAR Ro-
SETTI, M88.
Pentru cele cariI d'intAiü ni se par placute, la urmä Iasi ne

aduc necazurl multe si superan.
8422 Dulce le ilighill) amar i sa le scotl.
LORD. GOLESCU, Mes. II, p. 91.
Se (Pee pentru jdfuitorI (GoLEscu).
8423 Dulce '1-a fost la mancare

Dar acre (acru) la scarpinare.
A. PANN, II, p. 32.-11INTEscu,
p. 51.
*A
8424 Cum '1-a fost dulcele qi amara!
AVM CORCEA, paroh, c. Copteitl,
Banat.
Adecd cum a primit binele trebue sä priméscä si reul.

8425 Unul gustä, glue: dulce !
Altul gustä, ice: aura!
A. PANN, II, p. 148.HINTEscu
p. 51.
*
Unuia Vi vine gust dulce, altuia ii vine
gust acru.
Putna.
Aratä deosebirea de gusturI la emenI.
dacoromanica.ro
Ve41 A. PANN, II, p. 148-150,
8426 Omul are un dulce ái un amar.

VedI Amar.
Are si bune i rele. Om fdrä cusur nu se pote.

Ve41 morala fabulel : Nu e nimic fetrei cusur, din A. -PANN,
Fab., II, p. 52.
No gh' 8 döge senz' ameio.1)
Prov. Lig.
8427 A tral cu cine-va dulce si amar.

A. PANN, MO Alb, I, p. 60.
Adicá impartind impreund r6u1 i binele, bucuriile precum

necazurile vietel.
DULCÉTÄ-
Vedl Lingurd.
8428 ApA i dulcep
Cu capu de ptirep,
Cafe amará
pe uä earl.
Putna.
Pentru o primire présta.
8429 Dulcéta aduce amareatft.
M. BOJADSCHI, Pay.a, p.
497.
Binele aduce I'M, bucuria seirba, F.3. C. 1.

Ved1 povestea din Bojadschi.
8430 Dulcéta Olt d dulce, dupii. m6rte însä, niel o
pofti mal aduce.
'ORD. GOLESCU, MSS. II, p. 90.
I) Nu e dulce fira amar.
dacoromanica.ro
MINCARE, B.EUTURX
Arati cä ori-ce la vremea el se cuvine cecl, in urmi, in za-

dar se socotesce (GoLzscu).
8431 Inghite (la) dulcéti.

D-NA Z. JUVARA, Putna.
FR. DANg, II, p. 488.
Vedi Miere.
Sc bucurá de ceea ce vede saii i se intimplä.

11 boit du lait.
Prov. Franc.
A DUMIC.À.
8432 Cum durliicap ai mileaál.1)

N. ST., C. Nijopole, Macedonia.
Cum vas diiiaicï, ai va-s ma'0.2)

WE GRIER, prof. c. Abaft & B.
ésa, Epir.
Cum 110 difhicas, acsi ma' cd-fi.8)

PER. PAPANAGI, Zweit. lahres.,
p. 162.
Dupa cum al muncit, aa veI dobindi.

Wie man's einbrockt, much man's essen.4)
Prov. Gerrit.
As I brew, so I must drink.6)

Prov. Eng7.
Cum al dumicat ale almAncat.

Cum ve) dumicit aa ve) mancts.
Cum 41 dumicT,
Cum o dumicI aa trebue si o mAnAncl.
Cum torn ea béll.
dacoromanica.ro
642. PROVERBELE ROMINILOR
Qui fait la faute la boit.

Prov. Franc.
Chi l'ha conciata, se la mangia.1)

Prov. ¡tal.
El que hace la soma, este la COMM)

Prov. Span.
8433 Ifnil dumici t altil mintsna.

Una, meineincei si altii dumicä.

P. IspinEscu, Leg., I, 1872, p.
471. linsurEscii, p. 99.
Vnul dumicd si altul mäneineä.

I. ARBORE, ing. J. Btarii.
*A
Cine dumicä si cine mancIncet!
I. POPESCU, înv. c. Dobrenr
Ilfov.
Ve41 BO, a Cdsca.
Arat6 cá unil pentru alfil muncesc, lar nu pentru insu'sI el

(GoLEseu).
8434 Cine dumicti, nu

I. ANTONESCU, C. Yellcele, J. A-
gef.
Acelq infeles ca la No. 8433.
8435 Cine dumia scie, cine inAnancA nu scie.

A. PANN, Edit , 1889, p. 63;
III, p. 77. HusTEscu, p. 51.
Cine a pregfitit'o, o inAnAocA.

Cine face franzela, acela o manilla
dacoromanica.ro
M1NCARE. B.EUTURI 543
Numai cel ce dumicei scie cum fi, ce du-

midi, iar cel ce met ndncet n' are sciintet
cdt de mica.
LORD. GOLESCU, Mae. /I, p. 50.
*
Apel ce difilicei scie, nu si agel care moq
(sadi) nilica" .1)
D. DAN, c. Net:40, Macedonia.
META CONSTANTIN, C. Molovifte-
Macedonia.
Adieä eel ce muneesce, acela scie cum s6 eAltie,a, lar eel ce

mänAnei d'a gata n'are nief o seling (GoLsseu).
DUMICAT
*:. .
8436 Dumicatul si tp1 fad cat ip incape In guilt.
Em. POPESCU, Inc. c. Clocelnescl,
MtlrginenI, J. lalomita.
Ve dl Buctlturtl, Imbuctiturtl.
AceleaqI infelesurY ea la No. 8270.
DUCA.
*A
8437 Din duqd, In Nett se face fuqcA.
GR. ALEXANDRESCU, magistr. T.
Putna.H. JUVARA, c. Bdcescl, J.
Fellciil.
Pentru eel' Mutt:n.1.
FACÄLET
Vecyl Gol, Vorbef.
1) Acel ce dumici ceje, nu qi acel care numaI mintind.
dacoromanica.ro
544 PROVEBBELE ROMINILOR
A FAC.A.LUI
8438 A fAcAlul.
LAZ. XINEANU, Diet. p. &13.
Adici a bate.
FA GADAla
Vecil Carclumit
FAINA
Vegi Drae, Dumne-
deit, a Frliminta, Lene,
Márit, Ochiu, Tdrite.
8439 Din codinA rea
G. I. TOMESCU, inv. C. Broscari,
J. Mehedinii.
Codina este cel maI de pe urmä gräil ce rémAne la vintu-

rat, §i, prin urm are, cel maI rìL Bine Inteles, c i fAina fä-
cutA dintr'un asemene grail nu péte fi bunä..
Se aplicä celor cariI Bunt dinteun ném rëü saü cu obiceIurI
rele, din fire.
*6.
8440 Fie-oare grAnnIe are fAink dar are qi tärlte.
V. FORESCU, c. Folticenl, J. Su-
clava.
Tot omul are 0 bune i rele.
8441 §1 din Mini parte, î din tarite merinde.
TORO. GOLESCU, M88. II, p. 99.
Se çlice pentru ceI ce cer parte din téte (GoLEscu).

8442 Atilt fáina, cât I aluatul, tot ea Imprumutare.
IORD. GOLESCU, M88. II. p. 5.
Mina s'aluat,
Tot imprumut le-a luat 11.
A. PAN', I, p. 433.--HDITEscu,
p. 57.
1) Acistil (peen) se MIA tip5ritfi, intenn mod gre0., RIM In Povestea vorbel cat
In /lintel's:is.
dacoromanica.ro
NLINCARE, BkUTURX 545
Se Oice pentru ce l dé tot sciipätall, ce t'ileso tot cu impru-

mutare. (GoLEscu).
8443 Vré si lie vi gran scump vi !Una eftini.

G. EsAncu, Baccul, Mona. Ofsc.
No. 26, 1898.
Cere lucruri peste putintä.

*a
8444 I-a (mi-a) trecnt fAma prin traieti 1).
A. PANN, Edil. 1889, p. 155;
ILI, p. 125.IIINTEscu, p. 56.
G. PonortAN, itt8t., C. Slatitsa, J.
POPESCU, t'AV. C. Dobreni,
J. llfov.Semin. Buc. Cl. Vfil,
*A
I-a trecut Mina prin straitd.
V. SALA, bu. c. Vagcosl-Btlreecr,
com. Bihor, Ungaria.
*A
A. trecut fuina prin traista.
GAV. ONI§OR, Junimea No 16.
A fost cand a fost, dar acuma nu.maI bisel-J-1a nimio, vi-a

treiit traita, a mestwat
8445 S'a spnlberat iriina din covatfi.

J. BXNESCU, prof. J. Roman.
S'ah dus fobiseIe.
8446 Alti Mina se mecha acum la meri.

I. CREANGX, Amint. p. 7.
Ve 41 1416rd.
S'a schimbat rostul lucrurilor.
1) Hinteseu serie din In loe de prin.

37
dacoromanica.ro
ci pärintele rn Ieà la dragoste, i Smarandita incepe, din

and in cand, a mä fura cu ochlul, i bAdita Vasile me pune sl as-
cult pe altil, i altc faind ee macia mum la mkti.»CREADIGX.
8447 Ca Mina orbulul.

Unirea, (ziar), C. Blaj. Tran-
silvania.
*A
Se perde ca Mina orbului.
G. PETRICX, c. Corna. comit.
Alba-Inferi6ril, Transilvania.
Adica Imprästiat, far& nicI o legiturä,

AfirmAna sus si tare el infundarea causal nationale n'a ileutio
niel Stan, niel Bran, ci a fiteut'o pasivitatea. Suntem desorg,anisag,
impereehiall, imprästiatl ca Ana o rbului».Unirea.
8448 Canda i m'ci gnmarlu färina!1).

I. GOVAN, prof. c, Perivoli, Bpir.,
Pentru col care stä superat. Se dice maI ales cAnd un om

fArá pricinä bine-cuvintatd, se dä la o gändire adânca sad la
o mähnire inexplicabilä.
Mägarilor li se dad, de obiceiti, tiiritele lar nu raina.
8449 Ti nfoarA gumarli Wins 2).

G. ZUGA, c. Cavaia, Albania.
FAINÉLA.
8450 Ta tras o Minna.
G. P. SALutr", inv. c. Luncavita,
TJ. tolcea.
Paecti .1-a mancat migarul Mina.

'13 mancará ragaril Mina.
dacoromanica.ro
MINCARE, ECÉUTURX. 547
*A
L'a infäinat.
tras o latan sdraveni de ra fieut, cum e fiina de melle.
F.A.R.A.MITURA.
Voll Bocata.
8451 Cu o ferimiture, mare pesco prindem.

Vedl Bucaticd, Pene,
Pitic, Rimtl.
Adicá cu o vorbä viclinä t pe cel mal mare InOla§, l Cu

o momili. de mita mult dobindim (GoLEscu).
8452 Firemiturile ce 11 reman, de le tu pe l'al

ce 11 el si melifluo agtepte de la
s'Upan.
Ve41 aine.
Adici cu cele de prisos ajutA pe cel sdracl (GoLEscu),

VedI No. 4517 & 1535.
8453 qt d'aun n'Analice din firemiturile ce cad de

la masa domnulul.
Tono. GOLESCU, Mas. II, p. 97.
Se çlice pentru cei miel i scipetatl, ce se ajuti din cele ce

prisosesc de la ceI mal marl (GoLEscu).
8454 Din casa lul N*** n'o se mal ése popa cu fe-
rilineturl in barba.
GAV. ONI§OR, prof. J. Tutora.
Pentru cel sgárcit.
FARFUR1E
VedI Fruntucele.
dacoromanica.ro
*Gs
8455 Par'ciL calci In farfuril.
G. ALBU, atud. c. Schineni, J.
Tutova.
Ve;11 Strachintl.
Cale,á ou grijä, incet §i pe-a furipl ca sk nu 1 audä. ni-

menea.
FASOLE
Vedl a se Arde, Bu-
cate, Carne, Cap. II, c.
Fasole..
8456 Nu 11-e fasolea flérti.

A. PANN, I, p. 47.
Te Inse11, nu aI nemerit'o.
Ba, ha vere, m6 cam iértä.
Clt nu 1.e fasolea hiértd ;
Ed am mäncat ce se cheml
Un mezelic de pasträmä.
PANN.
*A
8457 A ri5mitine de rls ca fasolea In (Ana de Pascl.
G. P. SALVB), inv. C. Smulti, J.
Covurluiu.
*A
Se lovesce ca faso lea in 4iva de Pasci.
G. BXNULESCU, VW. C. Pietro-
ta, J. Dimbovita.
Ve4I Braga.
Dupä post cine maI mänâncä fasole ? and e un lucru ne-

potrwit, sail nu e la locul 1141 ci fárá nicl un temeTu.
*A
8458 Chef ! fitsui tecl In carnelegI.
IUL. VULCXNESCU, stud. C. Pe-
lesci, J. Dolj.
dacoromanica.ro
MINCARE, BEUTURX
Pentru o vorba la locul eI.
FEDELE$
Yelp Pore, Uretor.
8459 Pe pore nu potI a '1 face sa bé apii din fedeleq.

164.
A se adaogh la No 2361.
Ci 6 pesce torna all'acqua 1).
Prov. Sicil.
Setz einen Frosch auf goldnen StuTtl,

Er hiipft doch wieder in den Pfuhl
Prov. Germ.
The frog cannot out of her bog 8).

Prov. Engl.
*A
8460 A '1 legit fedeleq.
BARONZI, p. 206.A. DE CIHAC.
II, p. 497.P. IsrmEscu, Sndve,
p. 9.FR. DAME, II, p. 16.G.
A lega fideles.
S. FR. MARIAN, Tradit. Pop.
p. 171.
Voct1
A legh Cu putere, tépén, virtos,
FELIE
8461 VaI p&p ca doll% qi vré 9E0 ma mare.4)
G. ZUCA, c. Berat, Albania.
Cine e peace se Interco la api.

Sue o brésel pe un scam aurit, Bare lade! In balti.
13) Brésea nu péte trli in earl de balti.
4) Vel Ott ea canele ea vrea o felie mal mare.
dacoromanica.ro
CAnd cine-va nu se multumesce cu putinul ce'l are. Alusie

la fabula bine cunoscutA, in care allele scapi bucata ce o aye&
In gull, vrend sá dobAndéscä alta mal mare ce i s pArei ci o
vede In api.
FIDEA
8462 Fidea cu apA.
IORD. GOLESCU, 1188. II, p. 72:
Asenz., p. 47.LAURIAN &
Glosar, p. 247.
Adica om de nimic, fArá niel un dar, far& niel o destoInicie

(GoLEscu).
A FIERBE
Vedl Apit, Ouf, Séti.
FIERT
8463 AI fAcut'o (o fAcuql) fiérti.
P. ISPIRESCU, Res. 18t., I, p.
228.FR. DAmi, II, p. 6.E. I.
PATRICIO, inv. C. Smuyi, .L Co-
.G. POBORAN, inst. J. Olt.
Nu al isbutit, al stricat o trébA.
8464 Par'ci '1 Bert.

Yell 6m.
1° Slab, fill sAnge in obras.
2° FArá vlaga, abä.tut in urma unor nenorocifi, pagube, in-
timplArI displäcute, etc.
FIERTURA.
Ve cj1 Sare.
dacoromanica.ro
MINCARE, BkUTURX 551
8465 °and fierturi In (511,

§i cind mimiligi géli.
A. PAN:., I, p. 151.
CcInd ferturei in òiet.

,51i ceind metmart, g61c1..
HINTEscu, p. 59.
Despre omul sä.rae care, dinteo çli intealta, nu mal are ce

mAnca.
FLA.M.A.ND
Vall deli, Capra, Co-
dru, Lup, Pane, Satul,
a Stleura, Tara.
*A
8466 FlAmandul codri visézi.
A. PANN, Edit. 1889, p. 50.
I. G. VALENTINEANU, p. 12.V.
FORESCU, c. Foltieenr, J: Sudava.
T. BXLXSEL, inv. c. $tefaneser, J.
'Mew.
Fleinulndul codri visézcl si vrafria meiti.

A. PAM% I, p. 129 HuiTescu,
p. 60. P. ISPIRESCU, Rev. ht.,
III, p. 382.S. FL. MARIAN, Or-
nit., p. 412.
Flämändul codru. visézei si vrabia mill.

A. DE CIHAG, Diet., p. 649.
*A
Fld indndii codri visézei.
I. DumITREscu, inv. c. Gandoya.
J. Dolj.
Pitä-agiunlu si-invisédzet. 1)
ANDREU AL BAGAV, Cart. Aleg.
p. 62.
1) PlAcinta Ilimandul visizà.
dacoromanica.ro
552 PROVERBELE ROANILOR
Adjunlu cumett inv-istidzà.1)

p. 148.
*
Adjiuniu curneiti inv-isédzd.2)
C. fosEscu, C. Nevésta, Mace-
donia.
Tap Fdme.
Tot omul de ce'l aminte, de aceea vorbesce, si ceea ce nu

are, tot de aceea doresce.
Vecy No. 2645.
1-1 porco sogna ghiande.3 i

Prov. ¡tal.
Wenn der Hund trd un2t, so is' t von Brod.4)

Prov. Germ.
ronoiAliiii xyprura npoco MITCH 9

Prov. Bus-Mica.
:i4.6,
8467 Cine '1 Upland, pima 'I (e) In gaud.
HINTEscu, p. 140. H. D. E-
NESCU, inv. c. Zamostea, J. Doro-
1zoit1.-11. SALA, dasc. c. Sudrigiii,
comit. Bihor. Ungaria.ILIE Ho-
doll., teol. c. Seligte, comit. Sibiii,
Transilvania.N. Rim, c lghir-
dorf, comit. Tirnava, Transilva-
nia. I. CURCUBETX, C. Vlddeni,
comit. Felgarag, Transilvania.
*.
Cine' i fld wind,
Pita' i in gdnd.
AVR. CORCEA, paroh, c. Costeitl,
Banat. IUL. GROFS,OREANU, kV.
c. Galga, comit. Arad, Ungaria.
1) ei 2) Flamandul bucatl (de pane) viséza.
Is) Porcul viséat ghinda.
Cand canee visézi este de pane.
Puiul fltimand meiti viséza.
dacoromanica.ro
mâNcARE, uturuuX 553
*A
Gelid fictmcInd,
Pita% in gclnd.
V. SALA, dasc. C. Fafcoa-B11-
resci, comit. 13i1zor, Ungaria.
Flelmändului petnea 'i in gelnd.

Abecedar Ilustr. p. 26.
*A
Cella fleínvind
Pecnea in gänd.
N. CUSIAN, Godinesci, comit.
Huneclióra, Transilvania.
*A
Omului fleimcInd
Pänea 'i-e in gänd.
I. Puscarufr, c Potana-Merului,
emit. Fltglfraf, Transilvania.
Vail Rine.
Acelaq 'luteles ca la No. 8166.
*A
8468 Bolnavul doresce sfinitatea i flamandul panes.
V. SALA, inv. c. Bait a, coma.
Bihor, Ungaria.
Acela,s inteles ca la No. 8467.
8469 Flimanclii vises mancand

Si seto01 api
A. PANN, Fab. II, p. 123.
Ace'al luteles ca la No. 8468.

8470 Flämanduld ti pare mIere, codrul cel uscat.
S. I. GROSSMANN, Die t. p. 153.
Pe omul flámAnd off-ce mincare Il multumesce.
dacoromanica.ro
(Gel stul calca in pici6re fagurul, dartt celta jittmand tóte amet-
relciunile dulei i se par». Prov. 27, 7.
8471 FlAmandilor nu le trebne poftire multa.

S. I. GuossmArni, Dist., p. 153.
Pentru eel fläman4T, precum i pentru eel cari rivnesc mult

la un lucru.
*A
8472 Flamandu n'a§tépta coptu, nicl goln
Banat.
Vail Rime.
Acelas inicies ca la No. 8171.
8473 Cine se mild. &Inland se scòla fara datorie.

GR. POiENARU, ing. J. Buz&
Inversul licerilor de la No. 8259 si 8410.

8474 e Gel flamand n'are urechl &a' ascultat.
Vedl PeIntece.
Adicä f6metea n'asculti niel o porund. (GoLEscu).

S'a Ois de unil cä acéstä dicere a fost Intrebuintatà, pentru
intEas1 datä de un favorit al Impèratulul Titus, pentru o E-
vreick numitä Maria care, Impins6. de Rime, i ar fi mincat
copilul, In vremea dud Ierusalimul era asediat de acest Im-
p6rat. Acest proverb era Insä cunoscut cu mult inainte. In a-
dev6r Catone, vorbind poporuluI la o kimete a 4is : aArduum
est, Quirites, ad ven trem aun bus carentem verba faeere».
rani& coix ffzet tow 1).

Prov. _Min
Venter non habet aures 2),

Prov. Lat.
Pintecele nn are ureehl

Pfintecele nu are nrechl.
dacoromanica.ro
Ventre alfarné n'a pas d'oreilles.

Prov. Franc.
La fam no la ghe vèd, nè la ghe sent1).

Prov. Ital.
Ein hungriger Bauch hat keine Ohren2).

Prov. Germ.
A hungry belly has no ears's).

Prov. Engl.
8475 Calea fliimiinduluI e cea mal lungA.

SLAVICI9 Cono. IX, p. 422.
P. ISPIRESCU, Rev. ht., I, p. 455.
Ca.ci nimic nu'l pote face WO ulte de kome.
8476 De cat Incercelati, mArgelati i flà.mândá, mal

bine dull qi
M. STXNCESCU, inv. c. Piria, J.
Mehedinti.
Intiü mancare i traitt bun i in urmä, numai, OWL
8477 A (lit flámândulul ocobit6re.

A da eui-va un lucru care nu'l folosesce la nimic.
A FLÄMA.NPI
Vecy Cal, Copil, pi,
a GM.
*L.
8478 Poftim ! nu flAmiiali ea a-cad, !
GAV. ONISOR, prof. Junimea,
No. 16.
F6mea nu vede, ei eimte.

Un &item flimAnd nu are ureal.
Un plintece Ilimand nu are areal.
dacoromanica.ro
Indemn, glumet, la mincare.
FÒIE
Ve41 Pie!chit&
FCIME
Vedl Bogat, a Dormi,
Fletmelnd, Getind, Gold-
tate, Lup, Mate, Peine,
Urechie, Vare Cap. VII,
c. Vas.
*A
8479 Mud V-e Dime nu cap ci malaiul e In cuptor.
GAV. ONiFoR,prof. c. Snuif, J.
Tutova.
Acelq Inteles ea la No. 8472.
.Nihil contemnit esuriens1).
Prov. Lat.
Qui a faim mange tout pain.

Prov. Franc.
A buona fame non vi è cattivo pane2).
Prov. Ital.
Dent hungrigen Battch schmeckt .411es tvohl 3).

Prov. Germ.
*A
8480 CuT-e Dime codrii viség.
II, pi. 27.
IORD. GOLESCU, 11Iss.
BARONZI, p. 55. HINTEscu, p.
61.P. ISPIRESCLT, Rev. 1st. II, p.
159. Em. POPESCU, inv. c. Cio -
celnesci Metrgineni, J. lalomifa.
GAV. ONISOR, Junimea, II, No,
36.G. DEM. TEODORESCU, Cercet.
p. 30. E. I. PATRICIU, inv. C.
Smulti, J. Covurlutil.
Flimandul nu dispretuesee
La o bung. Mine nu tl este palm rea.
Pantecele flamand lame orl.ce.
dacoromanica.ro
31XNCARE, uguTuaX 557
DIc&
Cui e tóme, codrii visad.
177; Rev. lat. III, p. 382.-1. Io-
NESCU, II, p. 115.Abecedar Rua-
trat, p. 26.A. GOROVEI, J. Sa-
ceava.
e(11 Fl&nand.
10 Adicä la aceea ce poftim, la aceea ne fr,indim (GoLEscu).

Pentru acel cArdia i se pare vorba tot despre ce doresce el.
Hladovénu chleb na mysli1).
Prov. Ceh.
8481 °And mi e f6me srmi dai pline

lar nu 'mi giee : vino mline.
Cdnd mi-e pane set-mi da i p4ne

lar nu (lice : vino mine.
HINTEscu, p. 61.
Tap Sete.
Sá facI bine la vreme cad, mai tArditl, nu prefuesce nicl

un ban.
8482 F6mea se Mt& la p6rta omului.muneitor, i nu
IndrAsnesee sA intre.
A. PANN, Edit. 1889, p. 44;
I, p. 155.
F6 mea se uitd pe feréstret in casa omului

muncitor, si nu intrd nici de cum pe use.
HINTEscu, p. 62.
*L.
Fémea se teitd, la p6rta omului muncitor,
dar nu p6te intrd.
V. SALA, inv. c. YafreotlBitreeci,
contit. Bihor, Ungaria.
1) Cni 1-e Mine, e en gum in glind.
dacoromanica.ro
F6mea se uitd doar pe use, in casa mun-

citorului, dar nu indrasnesce sei intre
induntru.
P. DULFU, Albina, I, p.90.
*A
F6mea se uitei la usa muncitorului, dar
12U cutézet set intre 'in casa.
Prin mune& se inläturi lipsa si sirária.

La faim regarde et la porte de l'homme labo-
rieux, mais elle n'ose pas entrer.
Prov. Franc.
A fome chega es porta do official, mas no
p6de ld entrar 1).
Prov. Port.
Dem Ileissigen guckt der Hunger wohl zu-
weilen in's Fenster, aber in's klaus darf er
nicht kommen 2).
Prov. Germ.
*
8483 Dupi fómea fi val al, ahtare meare val faqI a).
G. ZUCA, C. Cusina, Albania.
Dupi rivna si activitatea ce vel desvoltà Inteo intreprindere,

va fi si reusita ce veT avé.
*A
8484 F6mea e cel mal bun buctitar.
P. ISPIRESCII, Reo. 1st., III, p.
383. AL. DUMITRESCU. Galio,
p. 140.D-nA Ea. IplAN, inv. C.
Adam, J. Tutova. GHIBICI-RIV-
NEANU, Cono. Liter., XVII. GR.
POIENARU, ing. c. Rana, J. Va.
lornila.C. MEISSNER & V. DOGAR
Lect. II, p. 30. -- V. SALA, clase.
c. Fina fa, comit. Bihor, Vagaría.
Flanea se alta la O/-La lucritorultil, dar nu pite intre.
Fernea se alta pe W6E4E/A In casa fldmanduluI, dar In casi nu indrisnesce s&
'ntro.
Dupi fOmea ce o si al, atare mancare veI lace.
dacoromanica.ro
MÁNCARE, TAUTURI 559
*A
n'inca e buceitarul cel mal, bun.
G. MUNTEANUt p. 30.Kirtot.,T
ikcs, p. 82.H1NfEscu, p. 61.
1. G. VALENTINEANU, p. 20. E.
I. PATRICIfl, tno. c. &naif, J. Co-
vitrina D-NA E. B.111AwR, p. 36.
Bucet tarul cel bun e f6mea.

V. FORESCU, C. Folticenr, J. SU-
ciava.
Vec.11 Pdne.
Celul flä.mind orI-ce mancare i se pare huna., i precum Oice

Horatiu pulmentaria quxre sudando.
Este sciut cd mAncarea nationalg a Spartanilor era un fel de clorbà
negricbisg, compusg : dupg unil din sare, otet, sivage, §.1 bucgtele de
carne ; dupë altif din grAsime de porc, vare §i otet. Dionisie Tira-
nul, fiind de fatä la o masa publica, la Lacedemona, gustg. din a-
céstg ciorbg §.1 o ggsi fOrte rea. 4Nu m6 mir, (lúe bucgtarul,
lipsesc dresurile. Ce dresurl ?Alerggtura, suddrea, ostenéla, 115-
mea, setea, acestea aunt caril dati gust mancgrilor nOstre..
Optimum condimentum fames1).

Prov. Lat.
lt n'est sauce que d'appétit.

Prov. Franc.
Lu megghiu cocu a tu pitittu 2).

Prov. Sard.
Hunger never fails of a gude cook 2).

Prov. Scot.
Hunger ist der beste Koch 4).

Prov. Germ.
Cel mal bun dres e Emes.

Cel mal bun M'atar e t'Ame&
8) Férnel nu'l lipsesce niel o datá un bun bucAtar.
4) F6mea e cel mal bun bucAtar.
dacoromanica.ro
Nejlepgi kuchar jest hlad V.

Prov. Ceeb.
Legjobb szakcics az élzség 2).

Prov. Ung.
Tawki e maii6coniii icysapi. 3).

Prov. Sirb.
8485 l'émea face bucate bune.

S. I. GROSSMANN, Diet p.153.
*A
F6mea face bucatele bune.
Foefani, J. Putna.
Acelat,3 Mteles ea, la No. 8484.
8486 F6mea e soil bunä. ea setea.

P. ISPIRESCU, Rev. Ist.,111, p. 383.
Mutura i mânearea merge impreund.

8487 F6inea si rusinea
Nu se pot de loo null
Intr'un loo a load.
A. PANN, III, p. 32.IIINTEs-
cu, p. 496.
*
Fémea si rusinea nu se pot impreune I.
Vecil Golettate.
Acelal infeles ea la No. 7131.

.Nescit plebs jejuna timere 4).
Prov. Lat.
1), 2) si 3) Pennon e bucittarul eel met bun.

4) Poporul flamftnd nu se teme de nimie.
dacoromanica.ro
IVINCARE, BEUTURÀ 561
8488 Mal tare i mal vrajmagg, jiginie de cat f6-

mea alta nu leste.
D111. CANTERUR, I8. lerogl. p.
131.
Ninnic mai I'M de ca.t a fi flannand.
8489 E mare necaz

Cand fómea nu It dtt ragaz.
V. FORESCU, c. Folticenf, J. Su-
claret.
AceIas inteles ca la No. 8488.

*LI
8490 Boerul cand II e fOne se primbli, Romlnul flue-
lar tiganul °Anti.
I. TACU, Inc. c. Branivcea, J. Co-
vurluiu.
Tiganul cdnd törne cdnta, boierul se

primbid cu máinile dinapoi, 'tar Oranut
nostru is arde luldua Si mocnesce in-
tr'insul.
L. CREANGX.,, Amine. p. 54.
SNÓV A.
Nisce RomanI cosea fan la un Turc, care se dice cä erà farts

destept. Un flacaa, mal tin6r, merea fluera, ca sa. nu '1 tradeze o
slabiclune, cand ascutia ccisa, sta din fluerat. Turcul, care era apr6pe,
aude ghioraind matele flacaulul.
Bre, Ivane, ce tot fluerI tu ?
Ca sa tac coisa bine, Ago, i sa facem spor la lucru.
Matele tale ce tot au de 'Beret ghloraesc ?
MI,e dor de tata care bine mat scie agouti clan.
Bre, Ivane, nu sput drept. Romanul fluerd and II e fame.
Dupa ce ospkara, Turcul vede ca flacaul nu mal
Acum nu IT mal e dor de tata, bre, Ivan '1
Nu, Ago !
38
dacoromanica.ro
*
8491 Nu muri méla di 06/1 a muri de Mine 1).
C. IoNEsau, inv. 0. Nevésta, Ma-
cedonia.
Sé cer fapte lar nu vorbe gòle.

*A
8492 S'a Intllnit fámea eu setea.
J. Vasluiu.
1° Se dice mal ales pentru sop and amIndol sunt siradi.
20 Rare orI and doI nevole0 se Intovärktesc pentru a face
6re-ce.
C'est la faim qui épouse la soif.

Prov. Franc.
*A
8493 0 murit de Mine ea Vganu Intro pftnl.
GAY. ONISOR, prof. C. Dobro-
vq, .1. Vaslulu.
Nu a ajuns sä 'til vadä visul Cu ochiI.
SNOVA
Ilnea yeche se isprAvise, lar cea nou6 erà ne-ceoptA, E3i. tocmal
atuncl mire tiganul.
*A
8494 M1-e time de nu te fad.
G. POBORAN, inst. J. Ott,
Aratä o Rome cumplitä.
*A
8195 De feme i sò lungese urechile.
P. ISPIRESCU, Rev, 1st. II, p.
158.
A se adaogi la No. 4772.
1) Nu muri baba de vorbe cd muri de f6me.
dacoromanica.ro
MINCARE. skirrunk 563
8496 De 16me se InvIrtesce,

Sub oilcan locul &Irene.
A. PANN, I, p. 134.linnEscu,
Pentru cel sArac eu desivirqire, care nu are niel ce
F (5METE
Veçlt Sarticie.
8497 -- Tu, f6mete lung* unde si ernat 9

La saran 'n pungi, i mat mult sub pat.
A. PANN, I, p. 135.--I-loryEscu,
CácI unde s'ar încuThà Rama daca nu In casa säraculul.
FRAGA
Vedl Cap. II, c.Fragd.
*A
8198 Pentru fraga,
§i frunza $11-e draga.
P. ILIEs, c. Hateg, Transilvania.
*A
8499 In dorul fragilor rol cotdrele.
D-RA Ec. 1§BfAN, inv. c. Adam,
J. Tutova.
Acela;; inteles ca la No. 8498.
*A
8500 Nu e d'o fraga ci e d'o desagii.
G. POBORAN, inst. LT . Olt.
Nu e dintre ceI call se multumesc Cu putin. Nu se satura

atm. lesne.
*A
8501 Vil (te ducl) cu gura la fragl.
G POBORAN, inst. J. Olt.
dacoromanica.ro
10 Adicá fdrä sä scil la ce, fárä nicI un rost, ne-pregátit,

ne-socotit.
Credl eä e mare scofali acolo.
A FRÄ.MiNTA
8502 Friniinti Mina Cu picerele ff. lutul ca mianile.
IORD. GOLESCU, Mss II, p. 74.
Se dice pentru cel ce t6te le urinézä 0 dos (Gamut).
8503 Cine nu va ail friminte, tót gin cerne.

IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 80.
DIM. CANTEMIR, 1st. Ierogl. p.
372.Ga. ALEXANDRESCU, magist.
.1. Putna.
Cine nu vré sd frdminte, tad diva cerne.

LAURIAN 8CIVIAXIM, I, p. 603.
FR. DAMB, I, p. 223.H. D. E-
NESCU, inv. . c. Zamostea, J. Do-
rohoiu
Cari nu va s'frimintd, tutd dzua 'ngérni

PER. PAPAHAGI, Zweit. Iahres.
p. 462.
Cari nu va s' firmitd , tutd, dziva 'ripérne 2).

C. IoNEscu, prof. c. Neasta,
Macedonia.
Care-ii-u leni frimitd, tutd dzua ingérni 3).

N. ST. c. Nijopoli, Macedonia.
qi 2) Care nu vré sä frimInte, tOta 4ina cerne.

3 Carets. 'I-e lene ail frimInte, tOta 4iva cerne.
dacoromanica.ro
IIINCARE, BtUTURX 565
Care nu va set-al6zei, dziva cérnei 1).

V. DIAMANDY, C. Armincru, Ma-
cedonia,
Vedl a Cerne, Femee,

Mulere,
a PitinalcD.
10 Se dice cand nu vrem sä sä'virsim óre-ce, î dam di piste

,gesind felurind de pricinï (GoLEscu).
20 Pentru cel ce nu lucre* 0 se falesce numaï Cu vorba.
8504 A tot cerne si a nu mal
Pentru cel care tärägenesce mereti o tréba qi nu o inal da

gata.
FRAMiNT.ÄTURÄ.
VedT Aluat.
FRIGARE
Ved.1 Carne,
Gdscd, lepure,
8505 Foc mare Vi frigare micä.

IORD. GOLESCU, M88. 11, Afton.
p. 116.
1° Trebuinte marl i folóse putine.

20 Nume mare i slujbe mica.
*A
8506 Epurele din frigare e mal bun hat gliganul
din plidure.
V. SALA, &WC. C. Yinteri 8c Bu-
dureasa, comit. Bihor, Ungaria.
D. Popovicie, inv. c. Cuvin, co-
'nit. Arad, Ungaria.
1) Care nu vré sä friminte. 4iva cerne.
dacoromanica.ro
566 PROVERDELE ROMÀNILOR
A.celefl inteles ca la No. .1908.
Ppò coal; cnierzvetv rip Xoniacs 1)

Prov.
Ante lentem augere olla m.2)

Prov. Let.
*A
8507 Altul (unul) fine frigarea, i altul mamba
friptura.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACON, inv.
c. Strubienii, J Doroholu.D. E-
NESCU, inv. c. Zamostea, Doro-
hoiu.
*A
Cine o invirtit frigarea si cine rneind nat.
friptura.
G. MADAN, c. Hirtopu-Mare, ¡in.
Orheitl, Basarabia.
Ve(ii a Ara.
Unul lucrézisi altul se folosesce.
Tariro ikhan nernene djetere okho okò, tsang
ni singgeri elernangga fountchetele djekoubi 3)
Prov. Mantchou.
*A
8508 Par'el '1 pune In frigare,
G. PODORAN, ¡Mt. OU.
*A
Te frige ea cu frigarea.
MOISE POPOVICIII, c. Rapt, omit.
Bunedidrei, Transilvania.
supèrà pre cine-va.
1) §i 2) A miiri éla Inainte (de a avé) lintea.

3) Daca pe de o parte bout care ara nu are Sérbit aft mitnance, pe de alta parte 156-
recut din pod are mancare Cu prisoainta.
dacoromanica.ro
MINCARE. BgUTURX 567
A FRIGE
Vecji Linte.
8509 Nu sé We, niel de elm,

Clnd frigl sé nu Mai fum.
A. PANw, II, p. 31.HINTEscu,
p. 64.
Adid cAnd fad ee-va rèfi sä.' nu se afle.
FRIPT
Yuji a Mcinch.
*A
8510 Intérce-o cli s'a fript.
C.ALIN IORDACHE, stud. J. Argef.
Pentru unul lenes care Fit& lungit la sére, saù pe langi foc
când altil muncesc.
FRIPTURÄ.
Ved I Frigare, Vin.
GrALUCA
*
8511 Cine face grilnáca trebue s'o 0 1nghiti.
AL. MARTINIAN, C. Bucuresar, J.
Bloc.
Cine a gresit trebue si rabde urrnäririle acestel gresell.

*A
8512 A Inghit1 giluqca.
I. CREANGX, Antint., p. 167.
P. ISPIRESCU, Pos. Unch., p. 46;
Leg., p. 207 & 248; Rev. lit., I,
p. 229.L. X.INEARti, Senns8., p.
360.Fa. DAME, II, p. 52. S.
I. GROSSMANN, Diet., pd 36. E.
I. PArame, inc. c. &miff, J. Co-
our1uit1.LAURIAN & MAXIM, Glo-
8ar, p. 257, V. ALEXANDRI,
Teatr., p. 4079.
dacoromanica.ro
A inghiti la gälusci.
Rom. Glum., I, p. 45.
VedI Guture, Hap.
1° A piti ce-va ne-pläcut, o batjocuri.

20 A rAbdà, in täcere, o pätanie, fäcéndu-se cA nu pricepe.
30 A fi inttelat.
(VA insurap ?... (in parte). i ed, ca un prost, IT fac curte si
md calicesc pldtind SoiT ca 'ncep a crede cA 's neghlob ?... SA nu
'ntreb ell ale cuI sunt datoriile ! Ce sA fac acum ? Sttinqhit, mal bine,
gdluva cit e de ferbinte, si sA tac». Creditorir.
In einen sauern Apfel beissen.1)

Prov. Germ.
GA.sak
Vedl Cap. 111, c. Gets-
Varzlt.
8513 qi o gitsci
M. CANTAN, public.
Vedl Raftf.
Gänd s6 povestesce un lucru de ne-credut.
A GrÄTI
VedI Cap. XVII, a se
Gan.
8514 Cam TO va ett1) a§a va priine.

A. PANN, II, p. 21.-11mEscu,
p. 68.
Cum '?-a OW, asa a pränzit.

A. PANN, II, p. 51.-11INTESCIJ,
p. 68.
1) A mua,ch dintr'un mar acru.
dacoromanica.ro
MINCARE, B'EUTURX. 569
Cum iti vei getti, asa ve i pretnzi.

S. I. GROSSMANN, Dice., p. 90,
92 & 158.
*
Cum mdghiripsi, s-mdcd .1)
I. CoYAN, prof. c. Turia, Epir
VedT a Asterne, a &rd.
Adici rèsplata dupä. fapte.

Comme on fait son lit, on se couche.
Prov. Franc.
8515 Singur cine M gätesee,

El mal ca pofta pränzesee.
A. PANN, II, p. 42.HmTEscu.
p. 68.A. DUMITRESCU, Galic., p.
126.
Ved1 Lup.
Cine se lag in nädejdea altuTa no6re de Rome, nu dobän-

desce.
Qui s'attend ci l'écuelle d'autrui, a souvent mal

diné.
Prov. Franc.
8516 Cel lal elept Iál gitesee

Inel pad nu ilämänslesee.
A. PAWN, I, p. 150.HuiTEscu,
p. 81.
Pentru cel prevèytor si econom.

*
8517 Mulp buharap afumä, la putInl (pan!) mlighi-
ripsese 2)
I. GOYAN, prof. c. Perivoli, Epir.
Cum &met, se mitiattneá.

Multe cosurl fumegi, la initial Obese.
dacoromanica.ro
570 PRO VERBELE R031:;NILOR
Vedl Hogeac.
Nu toll ceT caril se laudà mult, fac trébi bunä.
G ÄVAN
Vedl An, Nan, Pitt!.
*A
8518 In t1in dä ca Osamu i scéte Cu ada.
AVR. CORCEA, paroh, C. Cofteil1,

Banat.
In zadar ity face bine, te cinstesce, te omenesce, &del dup6.

putin III face r6ft si te batjocoresce.
8519 Nat i se =pie gilvannl.
G. DEM. TEODORESCU, Poes.
Pop., p. 296.
Flnä nu mai p6te räbdi.

Dar clocolul, ca
C'asa firea i sond,
Se dete pe langa" car,
same, rare, d'un
trase vr'o patru-cinc1.4,
Dar Oranul, ca Oranul,
Pdn 'i se umple gtivanul.
Dete ceh pe Mug bol,
scèse d'o WM. grésti,
TufA groisà, nodorésd,
trase vr'o cincI si sése.
Poe& Pop.
La cou,pe est pleine.
Prov. Franc.
GHIVECILI
8520 Ghivecit.
Amestecituri de fel de fel de lucrurl, adunate la un loc

cariT nu se asém6nä una cu alta.
GOGO$A
Vedl Cap. 1i c. Go-
96#1.
dacoromanica.ro
MÁNCARE, BEUTURX 574
8521 A viudo gogotif cul-v a.

LAUR1AN & MAXIM, Glosar., p.
271.--G. POBORAN, ott.
spune flécurl, nimicurl, mincIunl, a'l

Cui: vino tu gogo§I, adici : pe cine vrel sl ?
8522 Gogos1 !
LAURIAN & MAXIM, Gloaar, p.
271.M. CANIAN, publ. J.
10 Secaturl, nimicurl, flécurI.
20 MinciunI.
GRAS
Ved1 Set.
GUST
Vecil Cap. XIII; c.
Gust, Matra, Mused.
8523 Cel ce a mâncat'o I' scie gustu.

GR. ALEXANDRESCU, ?waist,. ,
c. FoclanI, J. Putna.
AdicA cel ce a päfit'o sall a dobandit 6re-ce.
8524 Gust in ifliet.
175.HINTEsco, p. 73.
Ved Mused.
Adia prost.
A GUSTÀ.
Amar, Dulce,
Lama&
8525 Care cam gustAl

GAY. ONISOR, prof. c. Birlad,
J. Tutova.
dacoromanica.ro
572 PROVERBELE RO3LINILOR
Pentru cele rele.

*A
8526 Mal gusti pan s'o c6ce.
G. BXNULESCII, inv. c. Pietrofita,
J. Dambovita.
Acelag Inteles ea la No. 711.

*A
8527 Gustá apol
V. SALA, clasp. c. Sedifte, co-
mit. 73ihor, Ungaria.
SA nu te apud, de vre-o trabb.', tie cat dupä o matura. chib-

znintA.
GUSTARE
Ve41 Mancare.
8528 La gustare
Cat cal mare,
qi la pram
Niel eilt un manz.
A. PANN, III, p,
p. 73.
La gustare
Un cal mare,
la prdnz
Un ma'nz.
GR. ALEXANDRESCLI, magistr. C.
Focfani, J. Putna.
GUTUIE
*A
8529 A 'inghitl gutuIa.
J. Vasluitl. E. I. PATRICIII, inv.
c. Smulti, J. CovurluM
dacoromanica.ro
MINCARE, BAUTORX 573
Vedl (Mulled, Hap,

Tv:data.
A colas inteles ea la No. 8512.
Avaler la pilule.
Prov. Franc.
HIRB
8530 qt-a gasit hlrbul capacull tigva dopul i lelea
blirbatul.
A. PANN, Edit. 1889, p. 46; I,
p. 157; III, p. 13; ifof .Alb. U,
p. 62.ffiNTEscu, p. 11.H. D.
ENESCU, inv. v. Zamostea, J. Do-
robot. POBRE MARINESCu, inv.
c. Pirvu-Bou, J. Arge.
VeT Lele, Tingire.
Se dice când un prost îi gäsesce tovará, i mal ales pen-

tru solii cari sunt de o potrivä. räl.
Vedl In privinta intelesuluI precis al cuvintelor Wirt) 0 dob,
nota de la No. 8364 si Arhiva Istoricä, II, p. 676.
8531 Hirbul aiIrp, chiar dacA e de aur, nu e bun de

cat de topit.
Pentru cele earl nu sunt bune de nimic. Se dice mal ales
pentru fetele care 0-aii perdut fetia.
*.L
8532 Séde hirbu 'n dram si ride de 6110
V. ALEXANDRI 8c L. ROSETTI,
DRXGAN, stud. c. Copula-
Miletin, Botofant.C. TEODO-
RESCU, inv. c. Lipova, Vasluitl.
?éde hirbu 'n cale

qi ride de die.
Semin. Buc. Cl. rar prin P.
GIRBOVICEAW prof. C. IoRDX-
cHEscu, Scol. inv. c. Cristesci, J.
Botofanr.E. I. PATRICIO, Inv, C.
Smulff, J. Covurluia.
dacoromanica.ro
571 PROYERBELE ROMINILOR
Ve(II Ciob.
Cand until ride de altuI mal mare, maI bun, mal destept de
cât dinsul.
La pelle se moque du fourgon.
Prov. Franc.
La padella vuol dir nero al paiudlo. 1)

Prov. Ital.
The kettle calls the pot black.2)

Prov. Engl.
Der Tog lacht fiber den Kessel.

Prov. Germ.
8593 §adi cali un

Di tii-aridi di bucal 4).
p. 151.
Vedi Crob, Ilirb

*A
8534 Ride hirbul de club.
T. BXLisEL, inv. c. .Ftefanesci,
J. Klima. FR. DAMA, II, p. 99.
and unul ride de altul pentru un cusur pre care '1 are 0
Veçll No. 8364.
*,n6
8535 Ride hirbul de 61a spartA.
I. BOLDEA, C. Crihalna, comit.
Tirnava-Mare, Transilvania.
Tigaia vré sa 4ica cazanului: Mgr°.

CAldarea dice 61e1: négro.
Oala ride de alder°.
§ade in cale un MO), de ride de un ulcior.
dacoromanica.ro
MINCARE, BP:UTURI 575
*A
Rlde hirb de 6lä spartcl.
I. EWAN, c. .oarfui-Mare, co-
mit. Tirnava-Mare, Transilvania
Aeelal Inteles ea la No. 8534.
8536 §-cievaniul s' bate pedza di out 1).

D. A. MILESCU, stud. c. Gopefl,
Macedonia.
Aeela Inteles ea la No. 8535.
8537 vade hirbul in drum î ride de col ce tree.

IORD. GOLESCU, Mss. II, p 96.
Sé dice dé eel profItl, ce sè socotese bat joe dé eel

marI eu rind lor (GoLEscu).
*A
8538 Im icI Uri), Iti die deb.
A. DANN, Edit., 1889, p. 18;
III, p. 427.IDNTEseu, p. 75.
DOBRE MARINESCU, inv. e. Pirvu-
Rofu, J. Argef.
Vedi (frit.
Pentru ceI eari nu sé lasá i intore, ne-IntArdiat, batjoeura
ce li sé amnia.
Calla tu, y callarè yo 2).
Prov. ital.
Wie du mir, So ich dir 8).

Prov. Germ.
Ec tiini vicersin, ettiini bulursin 4).

Prov. Turc.
1) i óla eripati 10 bate joc de óla färá códi.

21 Tad tu, id volt Mil §i efi.
Cum tu mie, a§a ett tie
ImI ()icy hlrb, 11 (pc ciob.
dacoromanica.ro
*A
8539 Vi-m1 hlrb, pitinA gic clob.
Plana.
Acelaq lateles ea la No. 5334.
8540 A fi hlrb.
F. DAmk, II, p. 99.
Ca un hirb de 61ä.
IORD. GOLESCU, 3188. II, 4.961n.
p 439.
A fi b6trdn, istovit, färà putere.
4Dinsa acuma e hirb
HIRANA.
Ved t a Hrlini.
HRANACIU
*A
8541 11 Mat hriinaclu, pintecele nu colu.
GAV. ONISOR, prof. J. Tutova.
Alänâneä mult, dar nu are vla,,,,TA, e tot sial.
A HRA."
VOT Lingurd.
A SE HR:ANI
*A
8542 RoM te hrilnescl cu mancarea In traista altnIa.
G. P. SALVIO, inv. C. Smulti,
Covarluitl
dacoromanica.ro
MiNCARE, IltUTURK. 577
Vecy Cap. VII, c. Apt.
8543 Omul eel Intelept sè hrAnesee ea sA vieze.
DIM. TiCHINDEAL, Fab., p. 442
Vedi a Mane&
A.dia s manam cu m6suri.
8544 A se hrinI en 'Olt.
M. CANIAN, public. T. laft
A nu avea ce mana.
Vivre de l'air du temps.
Prov. Franc.
HRÉN
*A
8545 Minitnei41 hrénul
C. tV al dat banal.
C. IORDXCHESCU, stud. C. Cr18-
tac, J. Botofant.
Vedi Sdpun.
Cine face o gresé14 trehue sufere urmArile.

Se dice and te-aI pdalit la ce-va i mergl inainte.
HUTIT
Ve41 Putintt.
IAURT
VOA a se Arde, a se
Frige,Piper.
*4
8546 A twilit, iaurt peste smintini.
GAV. ONI§OR, prof. T. Tutova.
AratA ne-priceperea unel femeI ne-gospodine.

39
dacoromanica.ro
ICRE
8547 *Dupti icre ver4i alérgA.
L. X.nwit.Nu, Semas. p. 360. -
FR. DA/tit , II, p. 118.
Umblel dupti icre

Se dice pentru eel fermecatl, ce umbrä ne sciind unde merg

(GoLEscu) i dupa nimicuri saú lucruff ce nu existä.
gGazda il pov6119 sA iea, pe séma MI, o tocitóre de banl, din
care II lavase, sa se apuce si el de ce-va, §i sl nu mal amble, ca un
perde-vara, clupti iere vercir».ISPIRESCU.
8548 A trimete pre cine-va dug' icre verp.

S. I. GROSSMANN, Die t., 59.
VedI Cal.
ride de cine-va trimiténdu'l dupa un lucru care nu

exista.
Einen in den April sehicken.

Prov. Germ.
8549 A visa icre
P. GIRBOVICEANU, prof. C. Rd-
tesci, J. Argef.
Adicá lucrurY peste putinta.
8550 A spune icre vercp.

Adicti minciuni, poveqtf.
A IMBETÀ
Vedl Cap. VII, C. .Apd.
A SE IMBÉT.À.
Vedi a Cap, Vil, e.
.Aptl, a Bi, Betiv.
dacoromanica.ro
MÁNCARE, skiTuaX 579
*6.
8551 Nu te imbètit pan n'al bkt.
GAV. CRISTEA, preot c. Forreil,
coma. Bihor, Ungaria.
Pentru cel care vorbesee intealurea.
8552 Cine ()data s'a Imbétat, anevole sè desbatft.

IORD. GOLESCU, M88. 117 p. 79.
Adid cine sd Invat& Cu näravurI rele, anevoIe sÖ desvag.

(GoLEscu).
*A
8553 Omul se Imbaii vi de inimi rea vi de inimi bula.
A. PANN, I, p. 114. 1-1INTEscu,
p. 435.GAv. ONison, prof. c. Si-
tuna, J. Tutova.
Vecp Necaz.
Ori-ce pretext e bun pentru et1 Mutor.
IMBÉTARE
Vecp a
A IMBUCÀ.
8554 Mi, îrnbucä licomesce,
Ca un lup and se pripesce.
A. PANN, III, p. 69.IlorrEscu,
77.
Pentru cel lacom i halpav la mincare.
8355 Imbuci de pare a se bat lupil la gura lui.

170.
A se adáogà acéstá variantá la No. 2051.
dacoromanica.ro
580 PRovERRELE ROMINILOR
8556 Cat al Imbuch °data.

P. ISPIRESCU, Unch. Slat., p.
14.Fa. DAmk, II, p. 128. G.
Inteo clipi.
2° De loc.
El n'aveä rude, nisi cat at imbue& othatts.
IMBUCATURA.
Ve d1 CtIlugttr, Gurtt,
Mina, Pane, Yorbtl.
8557 Dupi cum gura

Sfi41 fie 0 ImbucItura.
BARONZI, p. 65.
Nil fi lacom ; nu te Incerch peste puterile tale.

E bisogno far i bocconi a misura della bocece).
Prov. ¡tal.
Man muss den Bissen nicht grösser machen,

als das Maul 2).
Prov. Germ.
8558 Imbuctitura mare strici stomahul.

IORD. GOLESCU, 3(98. II, p. 17.
Sé Iice pentru eel lacoml la avere, InsemnAnd c'd mult 11
vatémA lAcomia (GoLEsco).
8559 Imbucatnra cea mare.

Se Inghite on 'nnecare.
A. PANN, I, p.
p. 77.
Trebue s fact Imbucitura dupi misura gurel.

Nu trebue si fad Imbucitura mal mare de cit gura.
dacoromanica.ro
IIINCARE, BEUTURX 581
Ve(.11 Bualltia
Acela§ In teles ca la No. 8272.

8560 Imbuclituri mare &;I vorbil,
IORD. GOLESCU, Ms& II, p. 102,
1V1u,scetturei mare, sborè

D. A. MILESCU, stud. c. Gopef1,
Macedonia.
Ve;11
Adice sä ne ferim de vorbe marl §I superät6re, suferind cele

d'impotrive. (GoLEscu).
8561 Imbucaturá mare poll Ugh, In gurA, dar vorbA

mare sá nu seop din guilt.
IoRD. GOLESCU, M88. I, p. 478.
Imbucciturei mare stt imbuceím, dar vorbet

mare sCt n2/ (jicem.
180.
*A
Irnbuceitura mare s'o Wei in gurei, da vorba
mare set n'o scapi din gurei.
I. I. DONCA, stud. e. Cdrja, J.
Tutova.
Imbuceiturei mare seí

vorbet mare set nu did,.
A. DANN, Edit. 1889, p. 8; I,
p. 14. BARONZI, p. 57. HIN-
TEscu, p. 77.
Yelp Inghi(iturtt.
1) Mn§eAttnit mare, envinte
dacoromanica.ro
8562 Astépti imbnciturA

SA I-o dé mnri In gull.
A. PANN, I, p. 406.HinEscu,
p. 77.
Vail No. 901.
Pentra eel lenesi earl astéptä se dobAndéscá orl-ce de-a gata

si Ma munc,ä.
*
8563 A sc6te si Imbnatttra din gura omulul.
A'1, NA imbuceitura din gurei.

10 A. fi vrednic.
20 A trei pe spinarea, din avutul cui-va.
A INCHEGÁ.
*A
8564 Le 'nchégi numa-asa.
D-NA L. LINDE, C. Birlad, J.
Tutova. AVR. CORCEA, paroh, C.
Cofteiii , Banat.
Adici minte.
A INCHIN.A.
*A
8565 Cu ce 'ml inchini, cn aceea 'I inchin.
I. ()Tofu, teolog., c. Asiliu, Tran-
silvania.
Cum me cinstesce asa '1 cinstesc.
INGHETATA.
Vetp Bragd.
dacoromanica.ro
MINCARE, B'EUTeRX 583
A INGHITI
Ved1 Ac, Agaehi, a
alma, Dulcefflt, GahttnnY,
Guture, Sap, RWare.
*d
8566 Mal bine ilighite bucAtica mare.
D-Nk Z. JUVARA, C. Fedecer, J.
Tutova.
Sub inteles : de cht sh did' vorbh. mare. Acelaq inteles ca la

No. 8561.
11 ne faut pas dire: fontaine je ne boirai pas

de ton eau.
Prov. Franc.
*6.
8567 Inghite cat pop mesteca.
E. I. PATRICIt, inv. a Smultt,
J. Covurluitt
1° Nu fil lacom.
2° Nu incerch peste puterile tale.
8568 86 tine& ca sit Inghiti un bivol, qi d'abea In-
ghiti o musci mica.
Se dice pentru cel ce se socotesc la lucrurl marl, fli d'abea
dobandesc cele maI mid (GocEscu).
*zN
8569 - Inghite gi tacl
Ci n'al ce s'a facl.
AL. VASILIU, inv. C. Ttltdruft,
J. Sucrava.
Child trebue sh rh.bdAm un ne-ajuns, ne-avénd in cetro.

8570 Inghite la nodurI, cat pumnul,
qi sufere In nas, fumul.
A. PANN, I, p.135.IIINTEscu,
p. 124.
dacoromanica.ro
584 PROVERBELE ROMINFLOR
Vec.11 Cap. IV, c. Nod.
Acelas inteles ea la No. 8569. A. Pann, intrebuintézá dicerea

mat ales, pentru Arad.
*A
8571 A Inghip noclurI.
LAURIAN & MAXIM, II, p. 424.-
I. CREANGX, Po,,., p. 38, 110 8c
260; Conn. Liter., IX, p. 453. -
FR. DAME, III, p. '130.
A inghitì la noduri.
A. PANN, I, p. 135.-1-14NTEscu,
p. 124. P. ISPIRESCU, Sn6ve, p,
115.
A inghiti cu noduri.
*A
A inghiti (la) nodurti s'éci.
IUL. GROFFJOREANU, inv. C. Gal-
a, mini& Arad, Ungaria. AVR.
CORCEA, paroh, C. Costeiii, Ba-
nat. G. POBORAN, inst. J. Olt.
Volt Galufcd, Cap. 1V,
c. Nod.
'J.° A duce dorul, a avé mare dor de ce am perdut saü ne

lipsesce.
In Banat aratä me ales, pofta de mancare si lipsa de bucate.
2° A räbdà eu supärare.
4Nevésta, ne maT avend in cotro, tkeit qi inghitia nodurrx.. -
CREANG1..
cCraiul i acésta o 'nghi(i cu noduri». A. PANN.
Avaler des poires d'angoisse.

Prov. Franc.
8572 Inghit1 gol.
N. ANDI1U, C. Geogul-Superior,
comit. Alba-Inferi6r1t, Transilva-
dacoromanica.ro
MINCARE. BAIITURk 585
Acela., 1nteles ea la No. 8569 & 8570.

*A
8573 A Inghip In sec.
FR. DAMO, IV, p. 47.G. Po-
BORAN, ¡Mt. J. Mt.
*A
A inghiti in sgc.
T. BILX§EL, inv. c. $teftinescl,
J. Yellcea.
and cine-va se urta la altul, and mananca, si luI nu 'I da,

sail and doresce ce-va 0 nu 'I 'Ate dobandi.
*A
8574 A Inghitit ne-mestecat.
E. I. PATRICIO, inv. C. Smultr,
J. Covurluitl.
L'a batjocorit.
*
8575 A Inghiti si Cu (whit.
L SBIERA, Pm), p. 107.
Ve dt a .9orá1.
Arata pofta mare de a mânch ce-va.

cTot nurnal fripturi 0 copturI ca acelea, de le-al fi inghilit fi
Ct4 ochilD. SBIRRA.
*A
8576 A V Inghip limba.
T. BILI§EL, inv. c. StettinescI,
J. Veilcea.
Cand minancI ce-va prea gustos.
INGHITITUR.A.
*A
8577 Inghipturi mare si Inghip, !ambit mare si nu
gici.
V. SALA, inv. c. Vaqcoa, comit.
Bihor, Ungaria.
dacoromanica.ro
Vedi InibuctIturti.
Acela§ lnteles ca la No. 8566.
A IN SETA.
8578 Néptea dud Insetoáaza.
Sticle si óle visézl.
A. PANN, 1, p. 444.
N6ptea ea' nd insetosézd

Sticle si 61e visad
HINTESCU, p. 424.
Pentru omul belly.
8579 and Insetézii, curtea ta,

Apal 'n drum, n'a lepódit.
Cdnd insetézd eurtea ta,

Apa, 'n drum, n'o lep6dec.
HINTESCU, p. 80.
Vedi Sete.
Ne Inv*. sá ingrijim IntaId de al nostri, cam' se ,gäsesc

lipsá.
LACOM
Vedi Cap. XVI, c.
Lacom.
8580 Lacomull qi satul, flimiind este.

DIM. CANTEMIR, Ist. Ierogl. p. 45.
Aratd ne-satlul celul lacom.
8581 Omul lacum e ca ái calul care, cum trece dru-

mull ear flämfindesce.
V. FORESCU, c. .Folticent, J. Su-
clava.
dacoromanica.ro
1i11NCARE, BUFUR 587
Vedi No. 1410.

8582 Laconia Bunt de unde n'are m6rul cojo vi air&
qa sImbure.
IIINTESCU, p. 86.
Ved1
LIkmAE
Vedl Grec.
LAPTE
Vedi Colac, a se Fri-
ge, Judecatd, Cap. III,
c. Lapte, Miros,
pewit, PlIsat, a se Ruga,
[Murat% Yin.
*a
8583 Laptele qi a vaciI frum6se, ea qi a vaoil préste
face coraslà.
A. BA§OTA prin. V. Forescu, c.
Folticeni, J. Sucicava.
Boierif ca si téranil fac gresell si fapte rele.

*A
8581 Pune laptele 'n stieli vi Intinge pe din afari.
I. Gh. SIMION, c. Belsesci-Td-
melfeni, J. Felicia.
VedI Brandt.
Pentru omul sgarcit.

*A
8585 Ermbli, ea mita pe lingi laptele ferbinte.
J. Yaeluia.
Ar don i sé teme.
dacoromanica.ro
*A
8586 II tnyttat ea mata la lapte.
GAY. ONISOR, prof. c. Dobrovet,
J. Vaaluitt
Vecji Smanteind.
Adica e Ail narävit.

*A
8587 Pune straje mtvta la lapte.
V. SALA, dam. C. VageOa, vomit.
Bihar, Ungaria.
IncredintezI paza until lucru acelul care de sigur II va
prapidi.
*A
8588 Petra lapte, el nu'l brAnza.
G. P. SALvnl, inv. c. &matt,
J. Covurluitt
Respuns ce sh da aceluI care Intrébi pentru ce s'a fácut cu-

tare lucru, ,si Intrebatul nu vre sä.'ql descopere talna.
*A
8589 Ceerfolos
De lapte gros ?
GAY. ONI.SOR, prof, c. Dobrovq,
J. Vasluiii .
*A
Ce folos de lapte gros, cd'i in burduf de
able.
D-RA En. 1.sidAN, inv. c. Adam,
J. Tutova.
Pentru omul dqtept dar cu naravurI rele.

8590 Lapte numaI clii veI malge, ye! dobtindi fi: unt.
Adich, putin de la supu0 de vom luh, mult vom dobandi.

(GoLEscu).
dacoromanica.ro
MINCARE, RkUTURX 589
8591 Laptele, pana nu '1 batl, smantini nu potl sit

sop.
A. PANN, II, p. 34.-11mTEscu,
p. 87.
Fira bitae adeseorI nu pop face tréba.
8592 Mk nu batI laptele na ese unt.

Putna.
Acelas luteles ea la No. 8591.

8593 Lapte dulce
Ochil t si5 duce.
Aratä. cat de mult 11 place RornanuluI, laptele dulce.

8594 II sporesce ca Iaptele tiganulul.
BOGDAN, Pon., p. 138.
Gaud cre41 ea dal de un folos si te alegi cu pasubi.
OLA CG LAPTELE
bite° satra
Sta pe vatrk
0 611 cu lapte
Pe jumAtate ;
pAzeà un tiga.n buzat
lAbArtat,
CA tiganca se dusese la eri§rna,
SA eumpere penteun fin crijma.
laca cum bou ardei

Ola se 'nferbinta
laptele 'ncepfi a se unifal
Tiganul ochi 'n 616. si '1 boldesce
vede cum laptele sporescel
de bucurie sare in sus jucand,
asa strigand:
Da Winne ! da Démne I da Deonne mend 1
SA eurga tot lapte, pan' si 'n helet;te5 1
dacoromanica.ro
cum laptele sporei

din MA afar' dadea
Tiganu lute se repec.11,
O colrata de nu's' unde gasl,
de Natraolipi,
SI curga laptele in ea,
Macar cat a incapea.
Dar cat lapte 'n \Tatra a curs

In covata n'a ajuns,
cand cata in cea ola,
O gasesce dancia gOlA !
Atuncl bIetul gred oftéza

5i pre cerurI cuvintéza :
Denme, Dimne, mare estI
Mad laptele ne sporescI !
Dar dmd laT óla desarta
Nu fad nicl o vescA spartii.
*A
8595 A II un papti-lapte.
V. ALEXANDRI, Teatr.,p. 1412.
J1PESCU, Opine., p. 71.Ava.
GORCEA, paroh, c. Cofteiit, Ba-
nat. EM. POPESCU inv. C. Cro-
dinescf-Marginenr, J. lalomita.
E. I. PATRICIii, inv. c. Smultt, J.
Covurluit1.Frt. DAMA, III, p. 184.
Adid eopilaros qi prost.
LAPTE ACRU
Ved1 a se Frige, Lo-
gofet.
*A
8596 Viral lapte acra.
Patna.
Adicà displieut, gred de apropiat.
*A
8597 Lapte acru In calimar,
Chit i val prin buzunar.
V. MIDI, stud. c. Corodesci, J
Tu tova.
dacoromanica.ro
MINCARE, 13tUTURI 591
Yec.11 Logofat
Pentru ceI carI, cu tedi Invititura lor, nu aù ce m'in&

Se Ojee mal ales, in bitale de joc, pentru acel carI, fugind
de o meserie binisi, se indési la slujbele statulul, unde
ti agonisesce 'Anea de tite
LAPTE COVÄSIT
Vec,11 a se Frige.
LEGUMÄ
8598 Mal bine legumi patine.' gi dragoste multA.
A. PAN, II, p. 92.HmEscu,
P. 88.
In cisä'torie mal bine e si fie dragoste de cit avere multi.
LEORC.A.
8599 A fi leorei.
LAzXR XINEANIJ, Dicf., p. 464.
Udat pan& la pIele.
1.,EURDÄ
8600 An a manid leurdA, î lestimp Il pule gura.
IORD. GODESCO, 3188. II, p. 3.
P. ISPIRESCU, Rev. laa., I, p. 230.
Vedi Usturoiii
pentru cele ce nu si potrivesc la vremea lor. (GotEscu).
LING:Ala
*A
8601 A fi lingàfi.
T. BXLX§EL, inv. C. qtefdneed,
J. Veilcect.
dacoromanica.ro
10 A minci mal mult pe la altiI, i a fi ceea ce numesce Iran-

cesul ; un pique assiette.
20 Linmitor.
LINGURik
Vedl Ban, a Be, Ge-
meturd, Gura, Nebun,
Omenie, a Sorbi,
a Sufi&
*A
8602 Cu lingura lp di dulati i cu Oda It1 sate
ochil.
A. PANN, Edit., 1889, p. 88;
III, p. 65. HINTEscu, p. 91.
V. PORESCU, c. Forticenr, J. Su-
daV2.ECAT. ISMAN, c. Adam,
J. Tutova.
Cu lin gura ft dä set meinance, Si cu c6da

ft sc6te ochii.
P. ISPIRESCU, Rev. 1st., II, p.
160.H. D. ENESCU, inv. c. Za-
mostea, Doro/sor.
Cu lin gura te hrdnesce,

Ear cu c6da te chiorgsce.
EL. SEVASTOS, Pov. p. 85.
*A
Dai cu lingura scoti ochii Cu c6da.
K. A. ZAWIRESCU-DIACON, Mtn
c. Stiubienir, .1. Dorohor.
*A
Cu lingura te häränesce, cu c6da 14i scéte
IUL. GROFSOREANU, dase. c. Gal-

dacoromanica.ro
MINCARB, BEUTUR1 593
Ca lingura ti 1-ntricet, i cu c6cla scdte

ocTi1).
N. ST., Nijopole, Macedonia.
Cu lingura mdçl, cturbaru, s-cu c6cla

scori oc-ii2).
C.IoNEscu, prof. c. Nevésta, Ma-
cedonia.
Pentru omul fafarnic.
8603 Lingua Cu Oda mare 0 cu léfit mica.

LAURIAN & MAXIM, Glosar, p.
3'16.
Cand tragem pufine fol6se dinteo muncà, dintr'o meserie

saú dintr'o slujbd óre-care.
8604 Agel çiZ-ea lingura mare mac& ma Kin (ptin) 8).

G. ZUCA, c. Georgea, Cori(a, Al-
bania.
Cine o Id. prea 'at& nu isbutesce.
8605 Iu maghirie i ea lingura 4).

TLIE Gincu, prof. c. .Abela Sa-
marina, Epir.
Pentru femel cavil, de obieelu, trag la avere.
8606 A '1 a-Una lingura de gat.

Cu lingura te nutresce i cu ads. Iv scéte ochii.

Acel ce Tea lingurà mare, nuinAnci mal
Unde sunt bucate si ea lingura.
Cu lingura 1mi mArifinci ciorba gi cc céia vrel sit-mT scup °chi!.
40
dacoromanica.ro
*A
A atirnIt lingurile de gat.
T. BXL4EL, inv. C. Steldnesci,
J. Vencea.
*A
A pune lingurile la pp.
AVR. CORCEA, paroh, c. Cofteu,
Banat.
*A
A pune lin gura de
M. CANIAN, public. J. .rafr.G.
A spinzuret lin gura de brift.

V. ALEXANDRI, Teatr p. 40.
pune lingura in brifi.

C. TEODORESCII, inv. c. Lipova,
Vasluit7.
i.o A nu dà cuT-va de mâncare. Se dice celor care Intärdie

la masä i, prin extensiune, celor caril vin, dupä vreme, in
orl-ce imprejurare.
2° A perdut ce erà sä dolAndéseä.
icand sil ne dee bucate, glupànu buchtar ne sptinzuril lingurile
de brat; §i se duce la primblare. ET, apoI sil nu'l bap `l».SANDU
NAPOILK.
lixeEq axka y'sig xoXcovbv re,lo 1).

Prov. Elin.
Sera venisti, sed in CO10)2212)2 ito2).

Pron. Let.
*a
8607 A'IT pune lingura de brTh.
D-NA . L. LINDE, c. Bërlad J.
Tv tova.
1) td 2) Tarzit venig, dute Inert In colonul
dacoromanica.ro
PANCAKE, BEUTURX 595
A. isprävi de maucat.
8608 Se-altept1 en lingura 'n brîú 1)

G. ZUCA, Mid. c. Corita, Alba-
nia.
Sá fil gata adic,ä pentru primirea unul ordin, pentru o slujbä,

s. 0. 1.
*A
-8609 A biceput de la lingnra de lemn.
GAV. ONISOR, prof. C. MUrgerif,
J. Tutora.
Adica de jos, särac.
8610 Li si wog, lingura2).

G. ZUCA, c. BItéra, Epir & El-
bassan, Albania.
Nu are ce mal aTteptà, s'a ispravit.

*A
8611 Cu lingnra.
GR. ALEXANDRESCU, magirtr.,
J. Patna.
Adia mult.
elMnAnc4 Jana cu lingura,.
LING UR1 TA
8612 41 &I Cu lingurita vi 11. sate en fnroulita.

GR. POIENARU, fray. J. Email.
Te indatorézA Cu ce-va, apoI ne-incetat îl amintesce face-

rea de bine.
'1) SA asterV Cu lingura In brn.
2) Li s'a useat ling,ura.
dacoromanica.ro
LINTE
Ve o Cap. II, c. Lints.
8613 Linte viu, linte spuni 1)

I. COYAN, prof. v. Perivoli, Epir.
and cine-va povestesce cu interes mare i cu laudA, un

fapt In sine ne-insemnat.
8614 Pentru un blid de unte.

Palocla, ziar, XIV, No. 25.
Adici pentru un lucru de nimic.

gA's1 vinde drepturile pentru un blid de Unte».
Esau sail Edom, fiul cel mai mare a lul Isaac si al Rebecel,
vindu drepturile sale ca prim näscut, frateluI sèfi Iacob, pen-
tru un blid de unte.
Ved t Mom I, 25. 31. 34.
8615 Frige-linte.
A. PANN, III, p. 77.V. ALE-
XANDRI, 'fecal.. p. 279; Cony.
Liter. V, p. MI. BARONZI, p.
96.E. I. PATRICIO, inv. a Smulp,
J. Covurluii-i.
Om qgärcit.
gTrebue sA fie un frige-linte ca Dornnul Bursuflescu, pentru ca

ca A faca gura pentru un strugur».HEnTx RtzgsuL.
8616 Spalti-linte.
G. POB ORAN, inst. J. Olt.
Vecy Varad.
died pa lavragiii.
1) Linte v64110, Unte spuI.
dacoromanica.ro
MÁNCARE, B.R.UTURX. 597
LI PIE
8617 C'And se biitét omenil Cu lipil peste guri.

Cdmat.
Adicä de demult.
MA HMUR
8618 De da sä dal de pomanit la caliel Sambiaa

mal bine ce-va de bè'ut mahorarilor Martes..
E. I. PATRICIÜ, inv. c. &mil
.7. Covurluitl.
Adicä sa nu daI cui nui face trebuinta ; cand ad un dar,

s'A cautl unde se simte nevoia, ca si fie primit cu multumire.
Sambäta la téra., mal de obiceia la téinnä, se fac praznice,
pomenl §i toll calicil sunt satul ; aa c,á la urma dupä ce parte
din el sa i ametesc de Mixtura. te §i bajura. In Ioc sá multu-
mesa. Sambäta dar calicul nu are ap nevoie de pomana 13-tale;
pe cand mahmurul, adica omul dupd betie, 11 arde gatul de
beutura, 11 cere stomacul, í dandui sa beao cana de vin 111
facI mare pomanä cu el.
MAIA
8619 A prinde mala.

Vedl C6A, Unqhie.
A mal Inviora.
MALAT
lredl Alaru, Drum,
Fattl, Maru, M6rtt, 61a,
Pipa, Punga, Ruda,
Traiu.
dacoromanica.ro
*A
8620 Val, val, val,
De cm' n'are malal
N. ANDRU, C. Geoaglul-Super.
cornit. Aiba Inferiórd, Transilva-
nia.
Adicá cine nu are mancare. Aratk tot de o dati rolul in-

semnat pe care'l are mälaiul in nutrimentul Románuful de la
térá.
8621 mfilalu nu'l copt,

§i el Walla cat opt.
S. FL. MARIAN.
Pentru cel lacom si yecinic ne-multumit.
*A
8622 C6ce-te m6,1a1
Pan la Manta Niculal.
Dice cel carul i se face o fágáduialä det3értd.
8623 Malalu
Din ralu.
V. ALEXANDRI, Teatr., p 198.
Arati alt de mult II place Romanulul.
*A
8624 §1-a trait tralul,
mtincat
S. FL. MARIAN, Immorm., p.
40. &min. Buc. cl. VIII, prin
P. GLIBOVICEANU, prof.A. Go-
ROVEÏ, public. J. Suclava. E. I.
PATRICIO. inv. c. &map, J. Co-
- V. SALA, titIV. C. Fin-
-Beire'scr, comit. Bihor, Ungaria.
dacoromanica.ro
MIMARE, BtUTUR 599
tralt traiul
ti-a papat
V. ALEXANDRI, Tiatr., p. 246.
*A
Ti-ati tra'it tratiul
Ti-ai mane« malaiul.
V. ALEXANDRI & L. ROSETTI,
M88. - V. ALEXANDRI, Teatr., p.
753. I. CREANGX, Poo., I, p.
319. GAY. ONISOR, prof. c. Do-
brovq, J. Vaeluiii .G11. ALEXAN
DRESCU, magistr. J Putna.
*A
Mi-am trait 0041
Mi-am metneat maleaul.
V. ALEXANDRI, Teatr., p. 94.-
Ne-am trtat tratiul

Ne-am mäneat
M. PitscuLEscu, la lntiln., p. 4.
maneat malatiu.
.5vezdtdrea, III, p. 110. -VASILE
ALEXANDRI, Tealr., p, 633.
VedI Peine,
4° A träit si a vècuit, nu e pécat ä mórá..

20 A imb6tranit, nu ma e bun de nimic.
3° A murit.
Talpa. Ghluj b6trim, efi?
GhiftuI. Betrân, da cum ? nu fr-ar nielneat mdlaru de cAnd I
Do i Morfi vii, p. 633.
dacoromanica.ro
60(fr PROVERBELE ROMINILOR
La nol In popor, se gasesce amintire ea alta data, in tim-

purl veclif, pe vremea deselor navalirY si a foimetel, ce) tinerY
trimeteail ca sh móra In padure si In codril secularl, pre cel
batra.nl i istovitl, carI nu puteail luh parte la rasboill t4 i la
munca, dandu-le drept provisie, cae un mallaiü ca sa '1 ma-
and se ispráva mälaiul trebula sá móra. Românul. A-
tila era viata luI, cht .0116. acel
Se crede cä acest obiceift barbar, a fost desfiintat in urma
intImplarel de mal jos.
SN6VA
fost-o vretne de mult, de mult, cli stipinirea poruncise
tale pe amenil eel betraft. Un om aveà un tata bitrin, ;3i de frica ca si
nu'l tale, l'a ascuas intr'o talni in casi, si '1 da mine tre acolo, de
nimenT nu seih. Chad vine o tómete mare, de nu se mal gasa semin-
turl de niel un fel de phne. Omul se duse la tat-so si'l intrebi : «Taxi
tati, ce si facem, ei nu mal e niel un fel de siminti, in tara». Tat-so
dise : (N'asea griji. Du-te, Ieh plaga, i ari tate drumurile, si are
si résari fel de fel de seminte : orz, oviz, greta, s. a». El asa Mea.
Dupi ce ara tate drumurile, prinse a resäri tate felurile de seminturI.
Atuncl stipanirea prinse pe om, si '1 intrebi : ci cine 'I a in-
vitat, pe el si are tate drumurile. El a respuns ei tat-so Pa invetat.
«Da unde'l tat-to. L'am ascuas ca si nu'l tale rispunse omul».
atuncl stipinirea a dat porunci, ea si nu mal tale pe cel cti
daci nu erà bétrinul cela, de unde erh si mai aduei el serninturI.
qezdt., III, p. 410.
O snávä identica se gasesce si la AromanI.
YedI TAZ. 5iINEANU, BaSMC, p. 967-968. DOBROGEANli 011E-
REA, Literat. si Sciinfa, No. 2, p. 127-128.
La RomanI intalnim gil in legT, eit si la literatI remäsi-
unor credinte saü obiceIurl similare.
Oviditi de pilda., face alusiune la acésta dating in Fasti, V,
p. 623.
Corpora post decies senos qui credidit annos
Mima neci, sceleris crimine damnat ayos.
A.cel care ajungei la virsta de 60 anI, perdei la RomanI.
(Ireptul de a voth. Ve0;11 Festus, V, Seceagenarius ; Macrob, Sat.
I, V si Pliniu, Epist. 1V, 23: ipsae legas monent quae majo-
ven:. LX annis otio reddunt. La 65 anI eral scutit de a plati
capitatia. Ulpian, Dig. 4, 15, 3, prwm.
Dupä seriitoril din vechime, multe pop6re barbare din Asia
dacoromanica.ro
MINCARE, BEUTURX 601
si din Europa, *trail pia. In tlinpurile istorice, obieeiul de a

ucide b6trAnil i calla Erodote ne apune eh la MasagetT, and
un om ajungeà la o virsth prea Inaintatä, bite rudele 1111 se
adunaii, 11 ucidéii, i cu carnea WI preghteil o mare masa. In
credintele acestuI popor, acéstä. mente erà cca mal ferieita.
Elien povestesce cà ba Sardinia. legea silih pre fiT ca s. ueidi
pre p6rintil lor, cu buzduganul, and acestia Imb6trhnell., pen-
tru-ca, In ideile acestor pop6re, b6trânetele erati o rusine. Chiar
dupd ce ail primit botezul, Slavil ifY °morel ca Inainte bètrà-
nil si calicit WenIiï, ca si Masagetil, 11 frigAil si se nutréil cu
carnea lor.
In Tylor vedem cà pentru salbaticil autochtonI din America
de Sud, uciderea bolnavilor si a betrânilor era privith ca o da-
torie sfantd. In unele castle 11 si mincati. Relatiile chl6torilor
sunt pline phnä In çlilele néstre, de asemenea povestirl. Vora
eith numaI cartea WI Samuel Baker, Albert Nyanza, 0 ala-
Çiile Australia, ale pkrinteluI Salvado.
8625 A apropIat malaIul din traista.

FR. Mott, III, p. 12.
-1° Acelas inteles ca la No. 8621.

20 Ta cheltuit tò IA averea.
*A
8G26 Nu e nebun col ce mantilla 15pte ma's°, ci e
e nebun cel ce i le da.
GR. ALEXANDRESCU, tnctgistr.,

J. Putna.
Veql PA ne,
Pentru eel cari shräcese dAnd mese altora.
8627 MalaI 'dulce Imprumut se da.

M. LUPESCU, qezt., V, p. 52.
picalh din betritnI.

llittlarul dulce se face asa : se leb. Mina de pdpu.lol, se cerne in co-
Nata., se oparesce cu apa ferbinte, se framinta cu apa rece i tot a-
tuncI se pune pe lopatil s't se da in cuptor. El se face subtirel.
dacoromanica.ro
laTul dulce nu se pune la dospit de loc. In initial dulce se pun i le-

gumurl : frunze de sfecle, mitrar, stir ros, fol de cépil, cartoff, s. a.
MAIalul dulce se face mal mult vara, and sunt muncitorl multi la
lucru ampuluT, i prin postul SAn-Petrulul, and nu prea este cu
ce posti.taint dulce e minunat de bun cu hors cu tir.
8628 Clind mä1a are, sera n'are ;

Cand sare are, mälalu n'are.
A. PANN, Edit. 1889, p. 41 Sc
158, I, p. 455; III, p. 128.
HINTESCU, p. 97. P. ISPIRESCU,
Rev, 1st., I, p. 457.-- Fn. DAMÉ,
III, p. 12.
Gänd medal, are, sare n'are; când are sare

n'are leguntd.
LAZ. . EINEANU, &Mom, p. 354.
Vedl Sare.
1° and scapa de o belea, II inhata alta.

lipsesce In tcrt-dé-una cate ce-va.
3° Pentru omul sarac.
cCdnd Initial avid, n'avid sare , sand avid sare i nlal, n'avid
legumd. Trialsi el de adl pAn6. malne».ISPIRESCn.
Oland° la bricca vuole, l'asino non puole;

quanda l'asino puole, la bricca non vuole
Prov. Ital.
Iorden er altid frossen for trevne Svin1).

Prov. Danes.
8629 A WA un fir de mala! In opt.

A. fi forte sgarcit.
Ai; in stare sti tale un fir de 'radial in opt,.
1) PArnIntul este In tot-dé-nna Inghetat, pentru porcul ostenit.
dacoromanica.ro
11INCARE, BEUTURI 603
*A
8630 ZamI de milal.
GAV. °NINA, prof. c. Dobrordf,
J. Vaduia.
Vec,11 Niculae.
1.° Luau de nimic.

2° Om ark duh, prostánac.
Nhi;t m LI ca'
Ve(.11 Armindtn, Bar-
bat, a Cerne, Dan, Patti,
Fierturtt, Gospodar,llar-
fag,a Juctz, Pesce, Plemn,
Piper, Prost, TtIciune,
Zdnat.
MtImdliga, culera, e temelia hranel tera-

nulul. greii de artigat , insémnA cA hrana se eAstigl cu
gred, cu anevoe. CAnd teranul are mAmAligA, uddturtt usor ghsesce.
Cel mal mare Ocat face cine-va, and insultA orI injurl mAmAliga.
cNu enck mAmAliga in pici6re, mA ! el te-a bate la pAntece 1»
1VIAmAliga se face din fdinA sad fArbal de pgpusol.
La mórA, pentru mAcinat plAtescl yard.. Face mare pécat acel
ce inséld pe morar si nu-I (IA vama ; pe ceea lume, cAte fire de TAMA
sunt in m5sura cu care 1-a inselat, Vite le va aril cu genele ochilor,
in g,enunchl, ins6lAtorul.
FAina inainte de a se pune in nakinaligh se cerne prin. sittl.
Gaud taxi mAmaliga cu Mina necernutl si in ea se af1à spurcat de r.4-
rece, de mAnancl asemenea mArrulligA, facf bube pe limbd.
Fie-care teran are sita luI. Sita nu se dA Cu imprumut ; efuld
se dA vre-odatA, sa se ducA acoperità cu ceva, cAcI e r55 de dihanif.
Sita pcite Ii mai desA orl mal rara, i s5 face orI din drot (siring sub-
tire) off din panzA de per de cal. cat de sArac fie termini, el nu-II
mAnancit mArnaliga cu lAinA necernuta. ; cine face asa, miinAnca lucru
spurcat i trage a stirAcie.
Ceea ce remilne dupA cernerea Miner, se numesce ttlrife. Ta-
ritele nu se svirl, ci se fac cu ele multe alte lucrurf: cu ante se umple
bors ; tArite opArite (cu apb. clocotitA) se dad ghinelor ca hran5, cAci
fac ouë multe ; amestecate (indulcite) cu sare, se dad vitelor i oilor
cand fatA ; ferte cu urziel si hurte 1) se face minjallt, cu care se ung
natreles) de la pAnza de ea/ (cinepA) ca sti nu se scAmoseze firele de
Huctele stint tiirttele, en care s aft !lent berg.

Natrà e local dintre sulnl de dinainte ci cel de dinapol,
dacoromanica.ro
601 PROVERBELE ROXIINILOR
tort si sá se tupa; tarife descantate se dad vacelor ca sil fie mandse ;

atnestecate cu pucI6sit pisatit ca rala s dail vitelor care tusesc,
in tine oparite i atnestecate cu stecle dumicate, se dau vacilor, ca sa
alba lapte mult si bun. MuIate cu ud de femee ingreunatil, se dad
gainelor ce mor de holera.
Fàina (lescantatii i rurnenita-prajitä-e buna de orbal( ; cine are
fiehetrie1) sa tragit pe nas fum de filiad de pa puso f trece. Faina
de papusol gasit, e bund de negeI ; lar presdrata pe ranele ce capetit
cite-odata gainele, se tilmaduesc.
3filmali,ga se face in ceaun, care e cu atat mal mitre, cu catifunt
mancl.torI maI multl la gospodarie. Cand se pune céunul de maula-
liga, se lea de sub hita unde e locul luI, se sufla si se s,terge cu mana-
ca sit nu fie colbos, i apol sii tórna alta, bagand de séma sil nu fie
in ea gozurr) orI gujuli33). Peste tipa, dupd ce s'a pus sire, se pre-
sana o maná de Mina. Cand se una mamiliga nesaratá e a bine. Céu-
nal cu alfa se pune pe pirostii, sub care se trage focul orl in cajba4)
sai virtej 6). Cujba si melesteul 6) (culiserul) nu se ici din locul unde
s'a tricut tamango, cacI duci saracia cu tine.
Faja pentru mamaliga se tine in saculete de panza de cilt
(panza grósa) oil in burdufurf de 6e sad esprit, lar sarea in siiculete
miel, in solnitI, cornurl infundate, ori in cafife).
Gand apa din ceaun incepe a se umfla, se pune faina cu
s'a cu scafa, potrivindu-se a se pune numal cat trebue. (latid din
mdmaliga se lea si cir (zdula), afluid se pune apa multa si rala mal
putinti. Dupd ce mamaliga a fiert hice, se ta.e cu culiserul i mal la--
Muda-se putintel, se inesteca.
Calad ~Oiga e gata de mestecat, se tepsefte cu léfa8) ori cu
dosul lingureI, cautand a nu o tepsi de tot, dacit vrel sil nu-ti l'atrae
copia chelbofr. Mainaliga se rdstórna orl pe fund oil pe masa, iar
ceaunul se rade cu 16fa. Bucatile de pe de-asupra mataligel, sd
se 'afiance, cael e r011 de napaste. Daca dupa ce rastornI milmaliga,
ea crapil, .vel lace un drum. Cand fundul ceaunulul arde, va vremul.
Mainaliga se tac cu o att orI cu un cutit de lemn, in dote
apol in patru 't'Arad. Ata märndligeI se léga orI la stilpul hornulul
orl la c6cla tundultil de matnaliga. afamaliga in zile de post se pra-
jesce pe foc. Mórea de curechI si borsul cu fasole rece, e mal bun
eu tamaliga. prajita.
Cana casasil se pun la masa, itu incep tótà mataligit, ci nu-
$uhArie sute gutuner.

Gozuri sati gun6e.
Gujulii saft insecto qi vermL
CujbA e un carlig de lemn
Virtejul e un istrument anume ficut pentru tinut ceaune pe foc
I.) Nielesteul sera culigerul e un bat de lemn de alun, cucare se mestectimAmAliga.
CAlitele sunt nilte cutil oil de lemn, ori de Aedo mestécan, in care se tine Boro.
Leafa e o lopliticA.
dacoromanica.ro
NaNCARE, BAirrunX 605
maT parte din ea. Inainte de a se pune la masa, cel maT mult1 dintre
teranT se Tala pe manT si-sT fac cruce; dalia masa ciad se scéla, lar
isl inc cruce, dicènd : cmultumescu-tf tie anime, si de bune si de
rele, si de darul sfintieT tale».
Matnaliga rémasa, se copere cu o cArpa si se pune pe polita
cu tot ca fund, cacl acolo nu ajunge mata, niel alte gujulit s'o spurce.
Cand in marnaliga 11-o pune cine-va Mina de cart, versT de da ma-
tele din tine.
Daca rOmane multa mimaliga rece, se pune lar in ceaun, cand
facT alta mainaliga ca ah' nu se faca. risipa. Mamaliga in care se pune
de cea rece, trebue mestecata Jine, &I nu he cu boturl.
Tèranul lace cam de 3 orl marnaliga pe ; calad are lucrA-
torl multl face milmaligT multe. Pe la boerl, p. vremea aratulul, se

fac la plagar! mamtiligT la otac, marI, in caldArT cat rotita plugulul de
largl in deig.a. Mamitliga facuta repede, e cruda. Mamaliga cruda nu-
mita si tele!, letiit oil clic e bine sa se manance, eta ingrasd. In
malaia se pune marnaliga cruda ca sa dospdsca. Mamaliga cruda 0
huna si de bolfe. Mamaligele marT sunt iubite de inancaciosT si prosa,
de unde si zicala : mamaliga mare, mal loane, fie cruda, fie mcile,
numaI mare). Fata care nu scie a face mamaliga bunit, fie cal de ad-
hita (bOtrana) nu'l de mirat. Melmdliga cti barabule (cartoft) orT cu
bulughene se lace vara dupa ce incep a iesi cartofil. Ea se face mult
in vreme de scumpete. Manadliga cu b-trabule se face asa se Teau ha-
rabule, se spala, se curata de ceja, si se pun la fert in ceaunul de
matnaliga. and aa fert bine se flecuescl) cu melesteul orT ca léfa
se pune peste ele Mina de papusol i sare ; se lasa apoT de ferb bine
se mesteca, se topesce i se rést6rnä pe fund. Matnaliga de bara-
hu(e se mañanea si gól, orl ca mujdeitl, sali pajita, pe foc.
In vrernurT grele de fiírnete scumpete se face mama-
liga si din Mina de, hrifclt §i orze) 1VIalmaliga de brisca orT de orz se
face ca i cea de p'äpusol ; ea e négra, méle, lipicinsa i salcie la gust.
Marnaliga pripia e numal pentru 10e. Ea se face pundnd in aria
clocotitä fainit i mestecand-o in una. Cand s'a ingrosat, se rdstcírna.
Mtimaliga pripita unsa ca milduva. din falca de porc i cu unt-de-naft,
e huná de bollé. Mamaliga pajita si rece se numesce i hrincd. Hriztca o
mananca lucratorul de multe orT gôlli, intingénd'o in sare, orl cu us-
turol i cipa.. and mamaliga se face prea virt6sä si, mare, se nu-
mesce crihan si talcan ; la munte, mamaligel virt6se i se dice si trof-
meiii. UneT bucat1 marI de mtimaliga, tOranil de la munte lic halcd,
lar cel de la tara fteap.
Mainaliga pripita se face cu apd ne-inceputd si se mesteca cu
Se mestecii san se sfarron bine.

Alimnliga de hrilen i de orz e cunoscuti mimat de altea de la tarn; ad de
la muntespun bntrinil in vremea nnel f6rneti enmplite, de demult, an mancat
mal/111ljg de 661â de fag, micinatn.
dacoromanica.ro
un bét de alun, de se pate cu acel cu care s'a ucis vr'un sérpe».

EZATCIREA.
*A
8631 Sta! (vell) mmälig si% te mAnfine.
BALLY, C. CcIrlorntinesci,
Tutora. GAV. ONISOR, prof. c.
Dobrovet. J. Vacila
Se dice de omul trandav.
8632 E greti de eiqtigat

gezdtdrea, V. p. 3.
Hrana Cu anevole se castiga..
*L,
8633 Bostanul nu qéde In mal,
Dar niel mAmAliga unde o pul.
O-RA EC. I§,MAN, inV. C. Adam,
J. Tutova.
Arata urea ne-statornica a omulu1 fie cat de mic.
*z1
8631 Nimene nu'tI pune sare In
I. PATRICIO, hay. C. Smulfi,
J. Covurluiil.
Sá nu te lasI in nädejdea altula, cacl nu e unul sä ing-ri-

jéscd, ca tine, de treburile tale.
*A
8635 MAaaliga ne-saratii e ca nunta fâr ltlutarl.
IORGR BEREA, C. Urlag J. Fdlett.
Pentru cele carI nu sunt dupä orinduléla lor.

*A
8636 Mämäliga e mal bunii la ni6rä de ettt a-easä.
DRXGUESCU, J. Ilfov.
Pice omul mancados si egoist. A-casä, top luand cate o bu-
dacoromanica.ro
MINCARE, B1UTtJR 607
aticä, cind dal s iel nu mal gäsescl nimic, pe c5.nd la meori

mänäncl singar.
*A
8637 Memelige, möl lene; fie erude, ruma mare.
Tae hrinel si adu aiel!
GAV. ONI§OR, prof. c. Dobrovét,
J. Vasluiu.
A
Fämämäliga mare, mël, Ene; fle crudä,
fle mdle, numati mare.
..5*ezdtáre, V, p. 6.
nmea §i graba. Temerea cä nu se va sAturà. Pentru cel
Hrirta se numesce dupä locuri:

mämäligä präjitä i rece.
bucätile de mämäligä, taIate cu ata in päturI subtiri ca
sa." räcéscä maI repede.
8638 La memiliga mare, vin multe halmanale.

GR. ALEXANDRESCU, Badea Tra-
fan, p. 48.
La folóse mulp s'aduna.
*A
8639 Fie eit de crude, nnmal si fie mare.
C. TEODORESCU, by. C. Lipova,
J. Vashau.
Adica. mämäliga. Se lice, in glurnä, de ceI carI se pun la
masä ca gändul sä mänince mult, cand g,azda cere ertare eá
bucatele nu sunt tocmaI bune.
8640 De eit sá menino memelige en unt,
§1 si me un In plimInt;
Mal bine si menino jable en sare
si me ult la el (ea) ea la sera.
A. PANN, Edit. 4889, p.1.05 ;
II, p. 129.Gn. JIPESCU, Lum. I,
p. 262.HinEscu, p. 99.
dacoromanica.ro
De cat sa mänánc mdatelligel cu unt

uit in pelmint,
Ma i bine si meinanc petne cu sare
sets me ult la sdre.
P. ISPIRESCU, Rev. 1st. II, p.
457.
De cdt mdmàligà cu unt

157, sel TO IN in pamint,
Mai bine pane cit sare
uit la sdre.
B. P. HXspal, ziar Tratan, No.
63, p. 256.
Vell Pane, S'are, Unt.
In casátorie se cautl dragoste lar nu avere. De at uritá

avutd, mal bine s6rmaná si frum6sá, i precum dice Solomon,
15. 17: mal bine est un pret nz de legume cu iubire, de cat
un boil ingrasat si ura cu dinsta.
_Vieux vaut en paix an oeu f , qu'en guerre

un boeuf.
Prov. Franc.
Pia vale un pan con =ore, che un cappone

cOU dolorel)
PrGV. Ton.
Mes val pa y ceba en amor, que gallines ab

dolor 2).
Prov. Val.
Besser ein Gericht Kraut mit Liebe, als ein

gemdsle ter Ochse mit Hass 8).
Prov. Germ.
Mal bine o pine Cu dragoste; de cit un clapon cu durere.

Mai bine pine 2i cépi cu dragoste, de cit gáini cu durere.
Mal bine o Farfurie de varzi en dragoste, de cat o cirédi de bol en uri,
dacoromanica.ro
MINCARE, BtUTURk 609
*A
8641 Ca dorul de inämäligä nicl un dor nu te stria
ScuREtt, revis. fcoi. J. Bacltil.
*A
Nimic nu te stricei, ca dorul de meírnaligd.
J. Covurluiet. -- I. TAcu, inv, c.
Braniseea, J. Covurluitl.
10 Dintre t6te ne-ajunsurile tömea le Intrece pe -bite.

Rèspuns ce se dal celul care se vaeti ci 'I e dor de ce-va.
SNÓVA.
Un ligan umbli Cu mestesugul lu prin sat. La Q vretue flamandi,
dar nu ayeà ce manch, cad nu's1 luase 'Arnie de-a-casa, s't nu cas-
tigase Inca nicl un ban. Tot mergénd el prin sat, zaresce nisce
caril lucrad la o polata. De departe incepe sa'sI laude marra
spun6nd ca are de yindare sule, ardele, pretcare, stredele, lacdte,
c. 1. (bnenil vedéd de lucru. Tiganul se mal apropie, da Mina
diva i incepe a se mira qicénd: «de trébà ennen1 i bunacasa; daca
n'are cos !0 "Vëdênd cA nimera nu'l Tea in sézna, tiganul, pre care
se vede ca'l gasise rusinea, se deptirtézä dicénd, mirat singur cum
de s'a putut ruina.: «Ca dorul de tnamelliget nici un dor nu te stria,.
8642 stlIpul
Pitneal cinstea mesa.
P. ILiq, c. Hateg, Transilvania.
Pentru boIerl si
8643 Enna e qi mmä1igä, cand ne lipsesce palnea.
Fa. DAME, III, p. 43.
Vedl Phicint11.
Adicä and ne lipsesc cele mal hune, ne folosesc ;4 cele mal

pr6ste. (GoLEscu).
'Ay Iran %pgn. arspxtgov T(i) Tapf:M.

Prov. Elin.
41
dacoromanica.ro
Si non adsunt carnes, taricho contentos esse

oportet.
Prov. Lat.
Faute de grives 071 prend des merles.

Prov. Franc.
8644 Cincl omul n'are sä fac5, o milmäligil mare, face

doné mal micl.
G. POBORAN, inst. J. 0/t.
ENIU KLTEANU, Lurnin. I, p. 87.
Când un om e nevoit sa se lipséscá de un folos Ore-care,

dar II vin altele cel putin tot atta de bune.
SN0V
O preotésa ~bese valuvti, si se plangeft si se vaetit grozav ca'l
murise barbatul, i ande maI gasesce ea un oil' de potriva répo-
satulul, care era de patru-clecI de anI. Iar femeile carl o cercetail
aü mangalat'o ; «Ja tacI mama preotésa ; nu mal plitnge , ea
daca nu vel 1,Y,ds1 unul de patru-c.lecl de anl, leI dol de cate dou8-
syecIv.
*A
8645 MilmAliga cere alb In cApéstere.
P. GaRBOVICEANU, prof. c. qer-
&Mesa, J. Argef.
Cand 'vreI ce-va trebue sä dispuI de cele de lira pentru a

ajunge la tinta.
8646 FemeIa care nu vré sA facilìnäniäligà tétit Out

cerne.
G. I. TomEscu, Inc. c. Broscarr,
.7, Mehedinti.
Vecjl Femeïe, a Frtl-
minta, Muiere.
Aceloq inteles ca la No. 8503.

.8617 Nu scie Incft cum se minand
dacoromanica.ro
NANCARE, BEUTURk 611
*A
Nu scie nici cun s6 meinancei meimaliga.
P. IsmEsau, Leg. p. 14.G.
10 A fi, prea tînër, lipsit de experientä.
ajutor.
t
20 A fi prost.
Ia spune-ne i nouë, el dew& d'om putea dA111 Nre-un
c Ca ce ajutor atl putea, vol, sa-ml datT, v61 carl nu acif I

'hied cum slt nandncli
il n'a pas inventé le fil 4 couper le beurre.

Prov. Franc.
8648 Cauti, nod In mimilie".
IUL. GROF§OREANU, dasc. c. Gal-
A celas inteles ca la No. 976.
*A
8649 MAmiligA ne-fértit.
JUL. GROF§OREANU, inv. c. Galga,
Om nätäräti, ne-istet.
ne-fértIl» !
8650 A'&11 se6te zulmAliga.
A's1 astigh tralul (Janie.

*A
8651 A rimáne Cu ata mintOligel.
GAV. ONI§OR, prof. C. Dobroret,
J. Vaeluiii. D-NA L. LINDE, C.
Berrlad, J. Tutora.
Adid särac lipit.
dacoromanica.ro
612 PROVERBELE RONI LOR
8652 A prins inAmitliga c6jä.

I. CREANGX, Con,. XI, p. 179;
Pov., p. 209.P. ISPIRESCU, Ley.
I, 4872, p. 176; Rev. Ist., I, p.
232.HINTEsce, p. 36.E. I. PA-
TRICICI, inV. e. &wig, J. Covur-
luitt V. ALEX ANDRI & L. Ro-
SETTI7 Afss.N. GH. IONESCU, inv.
c. Jiamorni(et, Dorohoi.K. A.
ZAMFIRESCU-DIACON, inv. c. Stitt-
bienii, Dorohoi. GAV . ONISOR,
prof. c. Dobrovq, J. Yasluiii .
V. FORESCU, C. Folticeni, J. Su-
crava. FR. DAMA, III, p. 43.
C. ALEX ANDRESC U, C. Alexenii, J.
Ialomita. C. IORDXCHESCU, stud.
C. Cristesci, J. Botofani.
*A
Aü prins manialiga c6ja.
D. FNESCU, inv. c. Zamostea,
Dorohoi.
*A
Arc prins inehnrìliga la c6rja.
G. MADAN, C. Trufeni. (in. Chi-
renal, Basarubia.
A prins
Yell Boston.
Aran.' pe bogatul, ridicat dintre nevoles1 si tot de odatä fudul.

apoI... cji c nu1.1 lumea de apol. S6 te ferésc6. Dumne;lea
cand prinde nanurliga edict Vorba ceca: DA'ml Demme ce n'am avut,
sà me mir ce m'a gasit». I. CREANG Ä
*A
8653 Warnings and prinde e6j6, se Impute.
VALcoF, stud. c. Craiova, J.
Dolj.
Adich saracul e.ind se imbogétesee. A se vedé No. 8652.
dacoromanica.ro
M1NCARE, utuTura 613
*A
8654 A (o) pune de mAmiligA.
I. CREANGX, Pon. p. 161.D-NP.
Ec. Z., c. Berlad, J. Tutoea.
Mafor P. BUDISTEANU, C. Bunt-
rescl, J. llfor. G. P. SaLvit,
inv. c, Smulfr, J. Covurluitl. G.
Ponon&N, inst. C. Slatina, J. Olt
N. KARKALECRI, ing. C. Cdnipina,
J. Prahova.E. I. PATRICIO,
c. Smultl, J. CovurluittEN. BXL-
TEANU, LUM. I, p. 86.
40 A DU face nimio, niel o ispravä, a sth cu mânile in sin.

2° A stà pe loe, a zabovi mult unde-va.
«Ce, vrel set pul de nidnulligIt de nu te mat duel»?
30 A sticat o trébA, a sfeclit'o, a pätit'o.

Mè Chirica, apol sci1 el si boieru, cat iT de boTer, a pueo
de nitindlligd.. CREANGI, p. 161.
4° AV luh gandul de la o tréba.

5° A suferi o paguba.
*A
8655 A pus'o de mAmOligi cu lemne ver41.
GAY. ONISOR, prof. C: Dobrovet,
J. Vasluid.C. TEODORESCU, inv.
e. Lipora, J. Yasluid.
A umbiat In zadar.
8656 J6cit p mAmAligA.
IORD. GOLESCU, MCC. II, Jinni.
p. 52.
Sè rèsfata. In avere, In bunètafI.
8657 MAmiliga 'n traistA.
GR. JIPESCU, Opine., p.129.
Pored& ce se da téranuluI, In Mae de joc.
dacoromanica.ro
614 pnoVERDELE ROMINILOR
*.A
8658 A 11 (o) mrunttligA.
A fi mcimeiligcl mare.
T. SPERANTIA, Epoca, IV, No.
780.
Vedi Baligtt.
Om 16.11 initiativd, care aTtéptd totul de a gata.

g6menii s'a6 dus la judecatA i a6 settpat. Iarä Gheor-
ghe al nostru, melmdligd mare,.
8659 Mónifiliga móle.

T. SPERANTIA, Epoca, IV, No.
780.
VedI
Om fail vlaga.
*A
8660 Par' cri e en mamAliga 'n gnrA.
P CaRBOVICEANU, prof. c. Poe-
narii, J. God.
Vorbesce
*A
8661 E bun de tii1at mrtmiliga.
G. ALEXANDRESCU, mayistr. J.
Putna.
E prost.
MA.MA.LIGAR
*LI
8662 A fi mAmtiligar.
D. OLLXxLscu, Teatr., p. 85.
GR. JIPESCU, Mur. Ora., p.137.
8. FL. MARIAN, Omit., I, p. 349.
dacoromanica.ro
MINCARE, Bg U flThat 615
10 Prost, nesäbuit, nä.tang, bAdáran, care nu se pricepe de-

cat sa mAnance mämäliga.
«Pe noi orgseniI, ne credei pana la o vreme poporu, cA sun-

tem marl, grozavl, falnicI, cititl; acu mi se pare ca ne Teá drept
nisce randlligartp. JIPESCU.
FriCOS OLLXNESCU
A MANCA
Yecli a Alergd, a Bé,
Bogat, Bolnav, Boa, Bu-
cate, Cal, ClIpurr, Cap.
IV, c. Carne, a Cdftiga,
Cépa-Ctòrel, Chel, Copil,
Cretnene, Curca, a Du-
traed, Gaita, Grec, Gu-
rd, In, Jidan, LIcusal.
Latir, Lingurd, a Lucra,
Metgar, Mata, iRttragu-
nd, Altere, a Muna, 6te,
60, aspa', 6spe, Pline,
Pantece, Papard, Pdrin-
te, Pldcintd, Post, a Pos-
a, Rdbdare, Rahat, a
&Ir <I, a aura, Sfant, a
Sluji,Strachind,a Strtn-
ge, a Toca, Turc, Va-
turoirt, Veril, Vorbd, a
Vorla.
*
8663 RO mancaiiI,
Bine më ;
Niel nu fuse,
Niel n'ajunse;
Daca mal erill
Tot nu strica.
G. BINULESCU, C. Pietrofqa, J.
Deltnbovita.
Dupg. o masa mai mult pi-6sta si saracklelsá.
dacoromanica.ro
616 PROVERBELE ROM'iN1L0R
A
8661 Orunl cAnd n'are ce sA minAnce, mAnfincA
pul friptl.
Se dice in glwna cand sunt bucatele maI bune de ctlt cre-

deam.
8665 Carl nu-are di puliu, mica v-di gae 1).

I. COYAN. prof. c. Turia, Epir.
Cand nu potI dolAndi cel bun, te multurnescl i eu maI

prost.
8666 S A facem ce-0m face, vi pe urmA lar om mAnch.

Malor P. BUDISTEANU, J. Ilfov.
1° Pentru ceI desfrinall.

20 Pentru cel cari sunt tot cu Andul la mtincare.
SNOVA
unul s'a insurat odatii. In sera nux4ii, voind s5.-§1 incerce
nevésta, i sit vad6 ce fel de pelmit este, o intrébA : Acum ce facem,
ney6st5.? Máncgm orI ne cucrn? ea '1 a r6spuns: cSa facem ce
ona face, Fji pe urma iar om nAnchs..
8667 MAncati cu bine

§i fArA mine.
C. TEODORESCLT, inv. c. Li-
pova, J. Vaslui
Se dice de cel ne-poftit la masa altuIa.
8668 qi a mana, IncA e greil.

A
Sni a mema& inca greil da.cei ntei mes-
tecei, te frigi.
S. AlugmEscu, qezilt. I, p. 219.
1) C.are nu are de pule ingnAnel si de °Mg.
dacoromanica.ro
MINCARE, BtUTUR 617
Pentru ceI lenesI si ma la munch., call se plAng ca un lu-

cru este greil de fácut.
8669 Mal bine ar tot mina
De cat ce-va ar
A. PANN, I, p. 106.HiNTEscu,
p. 99.
*A
Ma bucuros ar ma'ncec de cdt ar lucret.
GR. ALEXANERESCU, nagi8tr. J.
Putna.
Pentru omul lenes.
8670 Omul nu triton() si mänânce, ci minânci si tri-

iésci.
A. PANN, Edit., 1889, p. 49;r,
p. 129. B. CONSTANTINESCU,
Cart. Cit., III, p. 14.AL. MAR"
TINIAN, J. Elm).
Omul nu trelesce ca sei meinance, ci met-

netncet ea set trdiésett.
HINTEscri, p. 134.
Set metinancl, ca sit trdesci, 1,ar nu set trd-

esei ea sei meina'nci.
I. G. VALENTINIAN, p. 47.
Yap a se Hrdni.
SA mAnchm Cu cump6tare.
11 faut manger pour vivre et non pas vivre

pour manger.
MOLIER E Avare.
Ede ut vivas, ne vivas ut edes. Origina acesteI maxime care

In Evul-Medid se scrih sub forma : E. U. V. N. V. U. E. se
atribue lul Socrat.
dacoromanica.ro
618 PROVERBELE ROMINILOW
Bun precept de igleni. Precum slice& Latinul e bine vPsci

citra salturitatem cad, altminterea, dupa energica espresiune
a luT Dinene. stontahul devine prd pa* stia vietel. Dar e atat
de dulce sci sapi grépa Cu dintii.
Innunzerabiles morbos esse miraris? Coquos numera.
SENECA, Epist. %CV.
*A
8671 La mancare nu grabi
CA singur ti bAnul.
V. SALA, dasc. c. Vagcoli-Bltrdscl,
Regula de i,gienä..
*A
8672 Nu e prost cine manand, ei e prost cine II dd.
Semin. Bucur. Cl. V111 prin P.
G1RBOVICEANU, prof.
V ell Pane, Pita.
Se ¡lice pentru cel prea Cu mana

Les fous font la fele et les sagent la mangent
Prov. Franc.
matti fanno le feste, i savi le godono1).

Prov. Ital.
Os dondos fazem a festa, e os sesudos gostao

della2).
Prot. Pcrt.
Narren bauen Muse?, der Kluge kauft sie3).
Prov. Germ
Fools build houses and wise men buy them4).

Prov. Engl.
1) i2) Nebunil fac petrecerea (sèrbibirea) i cumintil o ma/lanai.

.3) Nebunil elidesc casele, deOeptul le munpèri.
4) Nebunil clidesc easele i omul Cu minte le cump6r5..
dacoromanica.ro
MINCARE, BPuTuni 649
8673 Miel ti pranzu v-minduésce l'ti mira 1)

D. A. MILESCU, stud. c. Go-
pee, Macedonia.
Vec.11 Mancare.
Sá fim cumpétatI i preved6torl.

8774 Asti-1 si minina °U un bol', maIne cert si
miau' cit dol.
A. Piam, Edil. 1889, p 50; I,
p. .129.
Ast61-0 sa nananci cat un boli,

Mane ceri set meineenci din noa.
1-1mTEscu, p. 48

8675 Cine mininci putin mininci mal de multe ori.
A. PANN, Edit., 1889, p. 49, I,
p. 429.HmTEscu, p. 157.
Pentru cel cumpétat si prevédétor.
Mal soupe qui tout disne.
Prov. Franc.
Die wat eet en wat laet staen,

Kan twee mael ter tafel gaen 2).
Prov, Oland.
8676 Cine mal putin mininci, are î m'Ene ce minctt.

Adicä cine se iconomisesce, are tot-dé-una (GotEscu).

Qui garde de son diner it a mieux souper.
Prov. Franc.
IVIAnlineA la pral= i gAndesee-te gi la sérit.

Cine manAnciL i mal tasa ce-va p6te sil se pue de dou6 orl la masA.
dacoromanica.ro
S'e' si desina, e'un si cena l).

Prov. Florent.
Man muss die illorgensuppe nicht zu gross

machen, dass man Abends ouch was hat a).
Prov. Germ.
Ein skal so halda lol, at ein heve nokot til

Paaska a).
Prov. Norv.
8677 Cine mAnancA mult, mänlincri niai de patine oil.

A. PANN, Edit. 1889, p. 49 ; I,
p. 129.Thisrrescu, p. 413.
Pen tru eel lacom la maneare sat" ne-eumpètat in cheltueli.
8678 Daca n'al ea miinind,
Muncescl ping cap pe brand.
A. PANN, I, p. 435.
Daca n'at set' mäneinct,

Muncesci de cap pe brand.
HINTEscu, p. 99.
Med.lita saracia invatä pe om s muncéseä.

8679 Mancat, ne-mlincat
Sculat
Dumnept s'aturat.
P. ISPIRESCU, Borne, p. 76.
Cine mancat, mancat,

Cine nu, sculat,
Ditinnedat setturat.
P. ISPIRESCU, Bosom, p. 80.
Cine minancit tot la dou&spre-cjece, nu minancä nimic séra.

Nu trebue sA fael pre' mare sup& de diminétd, ea ea al si pe Berl.
Trebue Iul eá. tie atata, ea si mal al si la Pant
dacoromanica.ro
MINCARE, ntuTuni. 621
Se dice in g,lurnä, celor carI mananca putin la masa.

SN6VA
Un Sirb se cununase Cu o Romancii si o adusese in casa pa-
Aci tòte greutatile gospodariel cause in sarcina. el ; chiar
cand se asedail la masa ea trebula sa aduch mancarea pe masa, ea
sa schimbe blidurile, ea sa aducit de bdut, si cate si cate. Catea, so-
crul el se puneâ frumos pe mancare si arà sa maT astepte pe nora
sa, cum ispravia se Scula dicénd
Mancat, ne-mducat,
&Wat
Dumneded sdturat.
Mata nora remaneá flamanda.. A4.1 asa, mane asa ; pana
clnd ajunse vestea la urechile parintilor feteT. Acestia, vrénd sit in-
vete pro Sirb cure trame sit stea omul la masa, il poftesc la dinsil
ospatéza cum se cade. Sirbu bleotu da cu cotu, mananca bine si
de híte, dar de mide sa pricépa gandul romanilor.
AtuncT fratele nevestel merge a doua i la Sirb, asupra mese!,
si el sine de vorba pana ce manancit ce!-1-alIT comesenT. AtuncT se
dic(Ind
ildncat, ne-mancat,
Sculat
Dumneded sdturat.
incotro si se scula. llomanul remase sii doirma a-

colo. Peste. mipte, fiindu'I fOrne, bletul Sirb no mal avénd ce manca
se duce in fundul gradinel potolésca kimea cu. cate-va fol de
arzä. Rom5nul, care '1 pandia, incepe sa asvirle ca bolovanT In-
teinsul facendu-se a crede cit vede o bivolita care prapadesce varia
socrului. «Gatea 'n varia! Catea 'n varza!» 11 soptesce incet Sirbeitca
care scia siretenia lucruluT. Flacaul, se face ea nu pricepe i da de
tot si striga : «Cate, ne-cate, eü nu sciti. Atata schi cit biNoliçele pra-
padesc varia socrulul !» In sfirsit lamuresce lucrul. «Tu o di nu al
putut rabda. de Rime ; dar soru mea cure erecta ca o sa tralésca ne-
mancatii», dice Romanul lubidu-s1 caclula i ducéndu-se la tréba luT.
8680 Maula gbiorghinele i Ingani mislinele.

A. PANN, Edit. 4889, p. 147;
III, p. 149.
Meinecneet ghiorghinele i ingand olivele.
IhnEsco, p. 99.
dacoromanica.ro
622 PROVERBELE ItOMINILOR
1° Pentru cel care nu scie sá prefuéscá yak:a-ea lucrurilor.

2° Gaud, In lipsa until lucru bun, te multumescI si cu maI
prost.
8681 MarInca, ser (se ver) vilu

FR. MIKLOSICH, Rum. Unter. I,
p. 13.
Omul trebue sà Ing,rijescá de trupul Wt.
8682 MarInca ce clostru dale 2).
FR. MIKLOSicH, Rum. Unter. I,
p. 43.
Mullumesce-te cu ce ti se da.
*A
8683 Cine manâncl, i nu se picurii ?
H. D. ENESCU, inv. c. Zamoftea,
J. Dorohota,
Numal cel care nu face nirnica, nu gresesce n" odatd.
8684 Ce al mincat
De ne-al ultat ?
Ce-al bént
De ne-al nrIt ?
P. ISPIRESCU, Rev. Ist. H, p.
416; Ley. I, 1872, p. 179.GR.
JIPESCU, Lumina, I, p. 261.HIN-
TEscu, p. 14.
Gaud ne cercetézd unul care nu a venit de mal mull& vreme

pe la noT.
8685 Ceea ce s'a mancat s'a 0, nItat.

LAD. GOLFSCU, M88. II, p. 75.
Ce s'a maneat s'a qi, tatat.

MAnanci, de vreI sa III via (sd tidescI).
Mani:kind. ce (id moil/Mired.
dacoromanica.ro
DriNCARE. BtUTUR X 623
Adicti ceea ce s'a cheltuit (GoLescu).

2° Nu se mal sine socoteala de eeea ce a fost.
Morceau avalé n'a plus de goilt.
Prov. Franc.
It pan mangiato presto è dimendicatoll.
Prov. Ital.
Gegessen Brot ist bald vergessen2)

Prov. Germ.
Eaten bread is soon forgotten 3).

Prof,. Engl.
Pa-o comido, companhia desfeita 4).

Prov. Port.
8686 Ce âmblï tu nu F6 mdancit.
P IsPmEscu, Sn6v. p. 41; Rev.
Ist., II, p. 449.
Dupei, ce timblet' ('cutaref nu se mcincincel.

I. GREANGX, Cony. Liter., X, p,
444; Pov., p. 99.
Vedl a &toll, Tin'er.
Ii facl Weil, ce mug' nu vel Wasi, &ILA ce umbli tu nu'l
vel dobAndi.
aabornita cum aude acésta, pe loe trimite s'o chleme, 4ic6nd
In gAndul sLid : Duptt ce elmblit ea nu se mtindnctl,..CREANGX.
*A
8687 At mdncat i cel ce at perdut vacile.
i. vuLaNcscu, elev. Sc. Inv. c.
Pelesci, J. Doi j.
Se lért4 gresala omulul si, cum dice Francesul: Cc tout pé-
ché miséricorde.
4) Panes mandit4 repede e uTtatd.

Panca mAncatil e lute MUM.
Pftnea mincati e lute ultati.
Palma mancati., compania deenicuti.
dacoromanica.ro
8688 AI la nol, si mancim nimica.

I. POPESCU, inv. c. Dobreni, J.
Ilfov.
Pentru gazdele pr6ste.

8689 Da tu, Folteo, ce-al mana
Appt a bé.
GR. JIPESCU, Bar. Orar., p. 443.
CácI, pentru omul sugaciti, mânearea e fudulia, bäutura e

fie chiar cu t6te a nu'I buná nid in cizme.
Porecla Foltea, de la Dile, sä dä unul om gros saú cu hurta
mare. Vedl Dictionarul rometno-german de BAricaN, p. 248
AUREL CANDREA, Rey. Noua, VII, 8, p. 301.
8690 A mana ca mirese/e.

IORD. GOLESCU, MS.9. II, Asan.
p. 407.
förte putin.
8691 Mantincil cat patru.

C. TEODORES.1J, C. Lipova, J.
Adícá f6rte rnult.

*a
8692 birmana, cat septe.
M. HUtBAN, C. Avretniesci. J. Tu-
tova.
8693 ng, In palme cand

V. ItImriu, c. 41.tinesa, J. Debla-
bovita.
Se dice de mi om care JIU mal are niel ding niel mäsele.
dacoromanica.ro
Lb:CARE, BtUrurtX 625
*A
8694 Bun, WI, copiil mAnfincA.
N. MATEESCU, inv. a. Movilija,
J. Putna. A.LFRED JUVARA4 O.
Birlad, J. Tutova.C. TEopoRES-
at, inv. e. Lipova, J. Vaslulu.
Cá va fi bine, ci va fi r611, trebue si incerc. Se iice atit
pentru mAncare cht cu inteles mal intins.
*A
8695 A inânc i din burl:4 a nu miqck, nu se pote.
T. BILIsEL, inv. c. Stefelnemi,
J. Vtilcea.
A face un lucru i a nu cisni, nu este cu putintä.
3696 Invaái1 copiii a mina spureat eu tata-su.

A. (ìOROVEÏ, c. Folticeni, J. Su-
ciava.
Un fel de ocarh'. A se apropia de 4icerea de la No. 4993 pen-

tru a se complecth intelesul.
*A
8697 Mitnancii, numal sti nu te mAnance.
E. I. PATRICIt, inv. c. Smulti, J.
Covurluitt
VrAnd á arate cá nu trebue sá tinem ap de rnult la felul

de mancare.
8698 Cu: dzî cA mitca§" nu s'umpli pfintical).
PER. PAPAHAGI, Zweit. lakres.,
p. 455.
VedT Vorbet.
and ni se figiduesce in loe de a ni se dh.

Le parole non empiono il corpo.21
Pron. -To80.
Cu: gi efi. ai meneat, nu se umple pentecele.

Vorbele nu umpld penteeele.
42
dacoromanica.ro
Palavras na-o enchem barriga. 1)

Prov. Port.
Worte fallen den Bauch vicht. 2)

Prov. Germ.
*A
8699 /Pam ce milnck!
Culch.-te de dorml.
M. STINCEANU, mv. a. Pina, J.

Mehedintr.Maior P. Buoismuvu,
.1. Ploy.
Se dice omului lenes care cautä sä traIésca din munca altora.

A se apropià de dicerea francesa: qni dort dine.
8700 El mhnânci un purcel
q'altur dA un puricel.
El mdmincd un purcel
altuia del un purecel.
Husrpscu, p. 156.
Despre cel 'acorn i ne-darnic.

8701 Undo unul mitnincA, miinancä i dol.
IORD. GOLESCII, Msa. II, p. 13.
Unde mdneinca doi, mal p6te Windt si un

al treilea.
I. CREANGX, Ambit., p. 114.
Se (Pee cand unul Cu altul se inOduIesc (GotEsco).
Quand il y en a pour deux, il y en a pour trois.

Prov. Franc.
Pantecele nu se satura cu vorbe.

Cuvintele nu satura pántecele,
dacoromanica.ro
MINCARE, BeurunI 627
*A
8702 Halal de ce mintincA gi Out de ce OrtA.
I. BINESCU, prof. J. Roman.
VedI Copil.
Acela:3 infeles ca la No. 3047.
8703 Nol n'avem ce mina, e afta t36 plimbA cu

colad in eón,.
Vedl Cdne,
Se dice cand norodul n'are ce manca, id boleril se resfate

In desfátárI. (GoLEscu).
SN0V.1.
Ci-ca un copil de sigan, niergend pentru intAlasl data la tirg,
vedend un ale cu coda birligatiI, a credut cà ayeà un colac in cenlà.
De aci s'ae nrtscut t(ite dicerile in care se allá acéstit idee.
*A
8704 qi a mitnek e gret.
E. I. PATRICIO, inv. C. Smultr,
J. Covurluia.
Respuns ce se da celul care gä'sesce ce. o tréba, ce i se cere,

e °Tea de fácut.
*A
8705 De vel mina, 'ml vol fi ea un frate ; lar de
nu, ea dol.
.1. Vasluilt
Pentru cel care da fára pläcere, tsi ar fi bucuros si nu i se

prinde. vorba.
A se observa in partea d'intaiu a diceref o resfrangere a le-
gäturilor carf se näscei, in vechime, din ospitalitatea date
primita.
*A
8706 Biteagu mänlinci lineagu.
CORCEA, paroh. C. Cofteiii,
Banat.
dacoromanica.ro
628 enovErwELE ROMINIL011
Cand vre-unul se preface a fi bolnav la lucru, dar la man-

care tine cu eel sAnAto0.
*c.
8707 Nu scie ce a nittncat a-séri.
ANDREIU MARINESCU, inv. c. Hu.
mete, J Argef.
8708 A land, nu e rusine.

P. ISPIRESCU, Rev. 1st., I, p. 230.
A inctncet nu e.ruqine,
Cctnd inetnanci cum se cuvine.
A. PANN, III, p. 33.HorrEscu,
p. 464.
10 Child se ruFlinézá cine-va fárh pricinä bine-cuvintatä.
2' Se dice ca o imbiere la mancare.
8709 Do! cupariie, nu pot s'inIcA.1)

G. ZUCA, stud. c. Perivoli, Epir.
Ve4I a se Cal&
La stand, dacá se arunch zer Intel) singurh tréch, pentru
mAncarea mai multor caul, se bat intre dìnii de se omor.
8710 11 este mine
SA Pittance bine.
A. PANN, III, p. 33.HINTEscu,
p. 461.
Pentru eel carl se rusinézä farä niel o pricinh.

8711 31Antina si nu sé sterge.
IORD. GOLESCU, MS8. 1.1, p. 46.
Sè dice pentru cel ce nu ascund greplele lor (GoLEscu).
1) Dol card inteo albie, nu pot manca.
dacoromanica.ro
*.11NCARE, BEUTUR1 629
*
8712 Niel chipérat, niel stlrat,
Cum '1 mal bun de mtineat.
GR. ALEXANDRESCU7 magistr. J.
Patna.
1° Pentru cele potrivite.
20 In deosebI and unul a fost batut.
8713 A mineat plat In ctit
'I a venit Oa la gat.
A. PANN, 1, p. 107.
*
8714 Mama panA dil din el.
A. PANN, Edil., 4889, p. 73:
III, p. 100. HINTESCU, p. 99.
Ved1 N. 1411.
Pentru eel lacoml la mâncare.
*
8715 Tiganu mAntincA and are, Romfinu dud II e
féme si burn eand vré bueAtara.
Marl». P. Bum.sTEANu, J. Ilfor.
&till la adresa bolerilor.
8716 Memel la mine qi muneesee la tine.

I. POPESCU, inv. c. DobrenY, J.
Ilfon.
Pentru ceI lipsitI de recunoscinfd.
*A
8717 A maneat coll/ de lup.
G. POBORAN, ¡Wt. C. Slatina, J.
Olt.
dacoromanica.ro
630 PROVERBELE R03rANILOR
E tare in gurá.
*A
8718 Par'ci mAnânci gliétfir fripti.
ST. TUTESCU, stud. c. Catan ele,
J. Dolj.
CeluI slab si galben la 1'46.
8719 Franzi verde, cépA OptA,
qi.aq manch zapadi fripti.
165.
A se addoga la No. 528.
*A
8720 Ar Jana 0 Cu °chit
I. SBIERA, Pon., p. 447.-1)-NA
Z. JuvAnA, c. Fedesci, J. Tutova.
G. P. SALVIU, inv. c. Smulti, J.
Covurluiii.
10 II e tare fóme.
2° Cand ce-va pare bun si 1.1 face poftä sä '1 mä'nancl.
4Eraa calde §i. molcute cat le al fi nzdncat ¢ i cti ochii".I. AL
LTA SBIERA.
*
8721 SA '1 mitnancl en ochil.
Gn. JIPESCU, Lumina, I, p. 259.
E fiirte bine g'ätit felul de mancare.

*A
8722 A mina (bé) ca In codru.
G. P. SALvit, inv. c. Smulti, J.
Covurluitt
Adick fárä a impärtdsi celor de prin prejur, ca 0 cand n'ar

fi nimenl. Aratä sgarcenia mare.
*A
8723 A mind (bé) ca In tirg.
G. P. SALirtfr, inv. c. Smulti
J. Covurluiii.
dacoromanica.ro
M1NCARE, nttrrunX 631

Sd scie cä ámenil de la tirg sunt mult mal putin darnicl
cleat téraniI. Acestia nu pot mánch saù be niinic, faiä a im-
pärtäsi si pre ceI de prin prejur, pe cAnd tirgovetul te trimite
sa cumperY, daca se intimplä de 'I cerY.
*A
8724 Inbesee tot-dé.una a manek bine.
C. TgoDonEscu, inv. c. Lipova,
J. Vaslua
Om de ném bun, invétat cu un traiii mai ales.
*A
8725 Peec . a manca scurnin de giiinfi.
G. P. SALviO, inv. c. &mitt, J.
Covurluia.
VedI Getinti.
Despre ceI earl nu pot pästra o tend, ca si and li s'ar

scurna ce-va in inimä, si 'I-ar indemnh sä. vorbésch.
Seurmusul gäineI este laba picloruluI cu cele patru degete.
*A
8726 Mane& lut t3i pfinfint.
E. I. PATRICIt, inv. c. &nag,
J. Covarluitl,
Adica tägiduesce Cu orI-ce pret.

Origina acestel dicerl pare a veni de acolo cA, pentru a des-
copen adevèrul, sa scie cä se recurge la bätae ; i s'ad védut
casurl când unil ad fost bä.tutI atat de crunt Inuit se svîrco-
lé i muscad cu dintiI din pámint, de durere si tot nu ad
mär turisit.
A se aseména cu dicerea francesä : lui faire mordre la pous-
siere.
*A
8727 A mina en mud.
T. BXLX!AL, inv. C. $eflinesci,
J. Vtilcea.
A manch turta ori mamaliga fará bucate.
dacoromanica.ro
632 PTIOVERBELE 110311Nmon
*A
8728 A mancat cat un Turc de ce1 calla
E. I. PAMICIt, inv. C. &Marl,
J. Covurluitl.
A meincat cet t un Turc de ce i setraci.

S. iquall,Escu, $ezdt., I, p. 218.
Vedl
Adicti Ririe mult S Cu lacomie.
8729 A manch de-a gata.

ION A LUÍ SBIERA, Pov., p. 25i.
A se folosi de un lucru &ra muncá, fárd greutate.

Da cum nu m'as invol eü stl ndltnine de-a gata, dar scik
cum ml-a mergea ?
Sá n'albl grip.»
8730 A '1 veld si '1 minance.

V' De prea inare dragoste.
20 De bucurie.
Acésti idee se esprimä. In romanesce, prin o serie de locu-
tiunI ca :
A o sorb). intr'o linurd de apd.
A o indncti din °chi.
A sorbl cu privirea.
A '1 Veiti inghig
cPuit nu vreak s5 '1 spunk pentru-d. se temeak ca 8 nu'l in-
ghiltt de atAth. bucurie». SBIERA, Pov., p. 80.
8731 Cand mancat, cand ne-mancat.

A. PANN, I, p. 134.HUNTEscu,
p. 100.
Despre omul sarac.
dacoromanica.ro
8732 A minch pe spout

S. I. GROSSMAN, Dici.Gerni., p. 4.
A cruth, a economisi.
8733 A máncat masalar.

FR. DAMÉ, III, p. 29.
E nebun.
8734 A mincat cucuta.


*A
8735 Is! mantilla de sub el (dInsul).
E. I. PATRICIt, 1.111). C. Smulti,
J. Covurluiii.Gn. ALEXANDRES-
CU, »wish.. J. Fuina.
VedI Talpa, Unghie.
De sgareit ce este.
*.L
8736 A !afloat ce nu'l place.
Ved/ Maneare, Rahat.
pátit-o rèt.. Vedl No. 4993.

*A
8737 Nu mancit ce null place.
1. POPESCU, inv c. Dcbrenr. J.
Rfov. E. I. P- ATRICIU, inv. C.
&matt, J. Covurluitt
Nu te amestech unde nu te privesce si mal ales nu auti
cér tä.
8738 De par'ci numal Vinerea.

P. ISPIRESCU, Lg., p. 101.
dacoromanica.ro
*A
Par'ccl ma'netncei numai Mercurea si Vi-
nPrea.
GAY. ONIVR, prof. c. Simila, J.
Tutova.E. I. PATRICIO, inv. C.
Smultr, J. Covurluid.
Se Oice despre omul sldbgnog, slab la trup.

«O ululir). de oro, un b6triln cu barba Finà la genunchI, slab,
pipernicit ;;i cocosat, de par'cd mdmincd numai Vinerea.»P. Is-
PIRESCU.
8739 Tuti c4i e-là, ou dispoll madi,? 1)

I. COYAN, prof. c. lanina, Epir.
Acel inteles ca la No. 7829.

*A
8740 A manch ne-sptilat.
P. ISPIRESCU, 1?ev. Ist., I, p.
230.G. P. SALVIO, inv. c. Smulti,
J. Covurluid
*A
rneincar o ne-spdlat.
N. AhRoN, stud. c. Oneffi, J.
Bacdd.
Velll Masa.
10 A perde o afuere, a sárä'ci.

20 A o pati de tiner, des de- diminétä.
3° A fi bätut.
In vechime la nol, ca ;ti astd-çli fila la Turcl, 6menil obi-
cInuind a m'Anca mal mult cu degetele, se sp6laii pe másinl
inainte de a se pune la masà.
*A
8741 Te-a mincat qi te-a b6at.
R-NA Z. JUVARA, e. Feciescr,
Tutora.
ap se spalfi, Cu episeopul mruillneg.
dacoromanica.ro
MINCARE, BEUTURX 635
Te al dus; sl nu me al niel o nidejde.
8742 A winch fript pro cine-va.

GR. JIPESCU. Opine. p. 25.P.
ISPIRESCU, Leg., p. 105 84 224..-
G. P. SALVIII, inv. c. Smultr, J.
Covurluid.
A nittnce& pre cine-va.

invinge, a'l nimici, a'l pierde.
«Da pl :Aram Domnu Teodor U maneard fript tot strAiniy..
JIYESCLI.
8743 Mud mtiancA II trosnese alone.

A. PANN, II, p. 48.HorrEsen,
P. 6.
Vecy Argat.
Pentru cel care mäntinca bine.

8744 II face de mänâncli §i mere pldurete.
I. CREANGX, Cony. XI, p. 181;
Pov., p. 230.
Ved Cap. VII, e. Irdr.
sili la ascultare.
cGand ved el mlta face marazuri, iti-o string de ecidl de
mandated fi mere padurele».I. CREANGI.
8745 *Scie numal s. mAnduce.

Adiel e prost.
8746 *Ninanci ca dinteal

FArá niel o jenä, nicl o sfiell.
8747 A mane!, c'at un lup.

LAURIAN SC MAXIM, I, p. 545.
dacoromanica.ro
636 PROVERBELE ROMINMOR
Nap No. 2052.
A mAnch mult.
8748 A inInce, ca un lup.

A mandi lupav.
J. Vaeluiii.GR. ALEXANDRESCU,
magistr. J. Plana.
A mAnd mult Cu lAcotnie.
MÂNCA.CIOS
VedI Grec.
MANCARE
Vetjt Cap. VII, c.
Argat, Beuturd,
Bolnav, Dulce, Lene, Lu-
CrU, Lup,Pcine. Sare, SW-
rutare, Tigdneec,
*A
8749 Mal bine done mAnclirl de cit o biltae.
HINTEscu, p. 100.H. D. ENES-
CU, inv. c. Zamoetea, J. DorohoZ.
*A
Douë nutnceirl nu stricet, doug bated, strica'
E. I. PATRICIO, inV. C. Smug;
J. Covurluiii.
*A
Do0 biateet dried , dar doue mancárl, nu
strica
TEscu, p. 11.P. ISPIRESCU, ReV.
1St., III, p. 162.C. TEODORESCU,
inv. c. Lipova, J. Vaeluii1.Semin
Buc. Cl. Vili prin P. GIRBOVI-
CEANU, prof.
dacoromanica.ro
MANCARE, sturuni 637
Douë NUM dried, nu cloud meinceiri.

D-NA SOFIA NADEIDE, Nuv p.
161.
*A
Douë Vita dried, dar dou6 manceiri nu.
P. IsemEscu, Leg. I, 4872, p.
165.GAv. Oisn§on, prof. c. Do-
brovq, J. Vasluitl.

8750 Douò miincarl nu stria, ci niel una stria.
8751 Done mancirl stria, dar doue MIA!

Si una i alta sunt de prisos.
*A
8752 La mancare leú si la lucru
A. PANN, Edit., 1889, p. 158.
Ilnirescu, p. 99. G. I. MUN-
TEANU, p. 121.Semin. Buc. Cl.
ViIi prin P. GARBOVICEANU, prof.
La mancare /ea si la tréba boa.

A. PANN, II, p. 48.
Pentru omul lene i mâncäil.
8753 La mancare lup dar la lucru codacIu.

P. IsemEscu, Leg. I, 1872, p.
471.HINTEscu, p. 99.
*A
La mancare lup Si la tréba vulpe.
E. I. PATRICIO, inv. c. Smug;
J. Covurluiil.
dacoromanica.ro
*A
La metnçare lup, la trébei vulpe si la SOM,11
butuc.
GAV. ONI§OR, prof. c. Banca, J.
Tutora.
Acelaq Inteles ea la No. 8752.
8754 La mancare lup ái la Invqaturil butuc.

Bernia. Bac. Cl. V11, prin P.
GIRBOVICEANTJ, prof.
Pentru cel lene t3 la invëlatura.
8755 La macare barbatu, v-la lucra ficlor.')

C. loxEscu, Inc. c. Nevésta, Ma-
cedonia.
Aeela inteles ea la No. 8753.

*A
8756 Sc611, I6ne, de fi foc.
Balu, ca nu pot.
Sc61ä, I6ne, la mancare.
linde '1 lingura mal maro?
Avn. ConcEA, paroh, c. Cofteri
Banat.
Vedl Lucy u.
Se dice cAnd omul lenes) se preface a fi bolnav la lucru, dar

la mAncare fine eu cel sänä to0.
*A
8757 Mancarea de diminéta e ca Insurät6rea de tIn6r.
N. PANN, Edit. 1889, p. 107;
11,p. 148.IIINTESen, p. 400.-
P. ISPIRESCU, Leg. I, 1872, p. 472.
-- GR. ALEXANDRESCU, niagistr. J.
Putna. ECAT. 1SMAN, My. C.
Adani, J. Tutora.
1) La mancare barbat ti la lacra copil.
dacoromanica.ro
1AUTURI 639
*A
ncarea de deminéta. e ca .insurettérea de
ttiné'r.
V. SALA, Inc. C. Cetrpinet, co-
mit. BThor, Ungaria.
*A
Mcincarea de diminépi e ca insurettórea de
tirnpurift.
CXLIN IORDACHE, stud. J. Argef.
Mancarea de timpurift e ca insurettórea de

*A
Metlicarea de dimincici si insuratul de ti-
ngr nict odatei nu stricet.
S. MIHXILESCU, Seelig.. I, p. 218.
V. FORESCU, C. Folticenl, J. Su-
clava.H. ENESCU, Inc. c. Za-
mostea, J. DoroTioiu. E. I. PA..
'MICA Inc. c. Small, J. Covur-
lulu.
Meincarect de diTninégt si nsurettórea de ti-

nër sunt lucruri bune.
GR. POIENARU, inq. J. Putna.
Vedl Insurat, In8urtit6re,

Mdncat.
1° Mäncarea de diminég este cea mal pläcutä i cea mal

folosítére.
2° Tréba Malta de vreme nu stricä, ci din potrivä e de mare
folos.
*A
8758 MInearea de deminé0 lungesee viept.
P. UR*, ing. c. Bara-de-Grif,
Transilvania. V. SALA, inv. c,
Y comit. Bihor, Un-
gark.
dacoromanica.ro
640 PROWERBELE ROMÁNILOR

*A
8759 Vorba putinä i mancarea putinA, niel °data nu
stria pe om.
V. SALA, inv. C. Varotl-Bdresci,
vomit. Bihor, Ungaria.
A se adáogA acestá variantá la No. 6396.

*A
8760 Mal bunt'. '1 mancarea lung% de cat vorba
J. Vashau.Gn. ALEXANDRESCU,
magistr. J. Putna.
Mai bine meincure lungei de cdt vorbei
8761 Mal bine mancare putina de cat WI lungä.

MAncarea prea multe aduce si b61a.
8762 Manearea de diminéla lasa-o pentrn séra.
A. PANN, Edit. 1889, p. 49;
p. 129, HINTEscu, p. 100.S.
I. GROSSMAN, Diet. p. 152.
10 Sfat celor ite-cumpetatT la mAncare.

20 SA fim cumpetaff i preved6torl in bite.
8763 La mancare, sä aIbI cump6tare,

Si la b6nturil sti fil on m6surä.
A. PANN, Archir. p. 11.
Vecil No. 6396.
8764 Bunt unil cari s6 16fäesc in buniität1 i li se

stria, dintil de mancare, lar altora li se ru-
gineso dintii ne avênd co se manance.
SCUREIU, rev. scol. J. Bacaii.
dacoromanica.ro
Unii aú prea mult §i altii te mirI ce t3i mar nimica.
8765 Ma en gust este macarea di la mésa alantuil).

D. Dmv, stud. c. Nevesca, Ma-
cedonia.
Vedi Bucate.
Pentru cel sgircit care tot-dé-una e gata sä primésci de

la altil, dar niel decum si dea la rindul séti.
8766 S'hiba land pri mask á-las lipsésca áirvetlu.2)
PER. PAPAHAGI, Zweit. lahres ,
p. 159.
Gind avem lucrul principal, cele de mal putin Insemnitate pot

sé lipsésci.
8767 Macarea disvalita u maca eatuáa.8)

D. A. 114mEscu, stud. c. Gopeft,
Macedonia. D. DAN, c. Nevesca,
Macedonia.
Gaud vrei sä isbutescI intr'o afacere, lucréza in talni.

*A
8768 Manearea e unde e, dar lAutura e fudulie.
CXLIN TORDALHE, stud. J. Ar-
Bèuturti.
Ne invatisa fugim de Mutura care nu e folositére omulul.

8769 OrI-ce mancare satura pò om, ea orl-ce apa
stinge pti foe.
'ORD. GOLESGU, M88. II, .488111.,
p. 460.
Sè ne multumim cu ce avem, i mal ales pentru mincarl.
Mal en gust este minearea de la masa altula.

SA fie mAncArl pe masit, i lasA sit lipséscA gervetul.
Mincaret desvelitit o mAnInel pisica.
43
dacoromanica.ro
642 PROVERBELE ROMX.NILOR
8770 Mancare grec6sca.

Yelp a Hanoi, Rahat.
Adid escrementele °multi!.
*4,
8771 Mancare
G. I. TOMESCU, inv. c. Brosearr,
Mehedinfi.
Und mânearea consta mal mult din verdatuff, zarzavatur/.
8772 Al Wit pofta de mancare.

A ueide pre cine-va.
Lui faire passer le goilt du pain.
Prov. Franc.
8773 AI trece pofta de mancare.

Adid a muri.
*L1
8774 A strict', mancarea de géba.
L CREANGX, Cent% Liter., XI, p.
474; Pov., p. 488.
A nu fi bun de niel o trebd, de niel un folos, de niel un
autor.
(Din treI feciorI eltI are tata, niel unul sii nu fie bun de ni-
mica ? ApoI drept sit vl spun, el atoncl de géba mar chimp manca-
rea, dragit I. CREANGX.
MANCAT
Veçll insured.
8775 Mtincatul de diminéti i 'nsuratul de vreme....

V. ALEXANDBI, Teatr., p. 955.
dacoromanica.ro
MANCARE, BAUTURX 643
VedI Mancare, lnsurat,

Insurlitdre.
MÀNCATOR
8776 M'Anditor.
Nic. COSTIN, Letopis. Mold. II,
p. 89.
Slujbas ne-cinstit, hot.
cStl. tirgul fainel ezit de pane in Vote partile ; ertinatate î bil-
§ug in t6te bucatele. Numal manclitorii avéd vole rea, cl nu putéit
manca ca in dilele de-nainte altor Domnl». N. COSTIN.
M AN C.A.0
8777 Mal bun mAnciti de clt Whet.
J. Vasluiuí.Grt. ALEXANDRESCU,
magistr. c. Focsani, .1. Putna.
Maï harnic la mAncare de at la tréba.
MANDALAC
8778 A cAtit pkate In mandalacl.
Fu. DAmi, III, p. 16.
VedI Papurd, Sdre.
A. ciuta un cusur, o greutate acolo unde nu p6te fi ; a blrfi

in potriva celor bune.
Chercher midi 21, qualorze heures.
Prov. Franc.
MANESTRA
8779 Manestra poteplita nu 'I bura za muneal)
FR. MIKLOSICH, Rum. (Inter., I,
p. 13.
I) Corba IneilditA nu 'I bunli de mIncare.
dacoromanica.ro
Vedi Ciorb.
Acela§ bateles ca la No. 8372
Minestra riscaldada nu val gneinte.9

Prov. Rov.
Un diner réchauffé ne valut jamais rien.

Prov. Pram.
MA.NU*A..
Vedi óhz, UrcIor.
*A
8780 A'i pane manutia.
G. I. MUNTEANU, p. 72.-1. IO-
NESCU, Cart. Cit., III, p. 230.
E. I. PATRICIÙ, inv. C. Srnulfi, J.
Covurluitl.
A pune meinusa.
Olt.
*A.
Ii pune metnusa
CXLIN IORDACRE, tittid. J. Arm.
VedI Olor.
10 potrivi bine.
20 A'l r6pune.
30 A Inchell, a isprävi, a drege bine sfirsitul.
8781 A pane mtinuqa nude '1 place.

EN. BXLTEANU, Lumina, I, p.
87.G. POBORAN, inst. J. Olt.
Vec.II Olar.
A drege lucrurile si vorbele dupä plac.
1) Gurba IncIfigitli nu pretuesce nimic.
dacoromanica.ro
MINCARE, BgUTIJRI 645
MÄ.RAR
8782 Te amested ea mantra In bueate.
BARONZI, p. 59. S. I. GROSS-
MANN, Dig. Germ., p. 214.
*
Te amestecasi fi tu ca mdraru in bucate.
G. PosoRAN, itt8t. C. Slatina, J.
Olt.
*
A se amesteca ca mdrarul (in We).
G. POBORAN, inst. J. 0/t.Gn.
ALExANnazscu, magietr., C. Foe-
{rani, J. Putna.
Când unul se via uncle nu are ce cautà, si. mal ales se a-

m6steca ne-pottit In vorba altora.
8783 Nu te amesteek ca mararul In tan bucatele.
A. PANN, Edi(., 4889, p. 6; I,
p. 24. S. I. GROSSMANN, Diet.
Germ., p. 35.
*,L
Nu te arnestecet ca netrariu in bucate.
IIINTEscu, p. 3. Iudu GROF-
§OREANU. inv. c. Gaifa, somit. A-
rad, Ungaria.D. Popoviclu, Inc.
c. Cuvin, eomit. Arad, Ungaria.
Yell Cimbru, Ptitrunjel.
Acela§ inteles ca la No. 8782, sub formA de povala.

Pidrisin d'ogne minestrel).
Prov. Ital. (Bari).
Er ist die Petersilie in alien Suppen2).

Prov. Germ.
PAtrunjel In orl-ce onpA.

Manitnci pittrunjeln In bite supele.
dacoromanica.ro
646 PROVERBELE R0N1ÁNILOR
He will have an oar in every mans boat1)

Prov. Engl.
MASA
Veq.I Armin, Bucate,
Casa, Coconitll, Lup, Mi-
résii, Ne-chemat, Prie-
tin, PuOzei, a_se Spda,
a Pled, Tértl,
*A
8784 Cand esti poftit la vr'o masa
Pléeft satul d'a-casa.
A. PANN, Edit. 1889, p. 141
III, p. 105.P. IsPmEscu, Bev.
1st., I, p. 457. HINTESÇU, p.
148.B. P. lEisnkt, Etym. Magn.
p. 123.A. GOROVEL c. Folticenis,
J. Suciava.Semin. Buc. Cl.
10 Nädejde mare sä nu puI in

20 La masa altuia sä mänâncl Cu cumpètare.
*A
8785 Cel en masa e dator sa poftésea, cel strain sa
nu indrasnésea.
V. IFium, stud. c. Corodesci, J.
Tutova.
Ne Invatä. cum sä ne purtäm In lume.

8786 Tot el la masa altula, §i la masa lui nimenea.
A. PANN, Edit. 1889, p. 65;
I/I, p. 81.IIINTEscu, p. 103.
Despre cel sgarcit.
*A
8787 Cine 'I Intilin la masa, e pe urma la lueru.
E. I. PATRICKJ, inv. C. Smulti,
J. Covurluiii.
1) Vrea o lopatil In luntrea
dacoromanica.ro
MINCARE, BËUTURÀ 847
Pentru cel care umbla cu giretenie gi se codesce cand e

vorba de a munci.
8788 Venitl Inteleptilor BA mancatl la masa nebunulul.
bao. GOLESCU, Mel. n, p. 49.
Veniti tinteleptilor de metncati la masa ne-

bunilor
H1NTESCU, p. 81.
*
Fbftitti tinteleptilor la masa nebunuluti.
GR. POIENARU, ing. J. Buz.
Sè dice in pofida celor ce 60 rèsipesc averea in desfltärl Cu
mese alese. (Gouscu).
Les fols font les banquets et les sages les mangent.
Adagee Frang. XVI-e Siècle.
*. .
8789 La masa gata se aduni mult1 muOeril.

GAV. ONISOR, prof. c. Avrdmeact,
J. Tutova.
Toff alérg6. la lucrul gata, la fol6se M.A. mund.

8790 Nebunil dal mese i Toteleptil mAnanca.
1. G. VALENTINEANU, p. 44.

*
8791 La masa nebunilor s'aduna cel cu minte.
Aceles infeles ca la No. 8790,
Le fol fait la feste et convy,
Et le sage S'ell paist et resjouit.
Prov. XVI-e Siècle.
*.A
8792 Masa Intinsä
Te lasii cu punga Hurt.
ION AIEDESI, C. Cluj, Ungaria.
dacoromanica.ro
Cul Il plac mesele bogate, saräcesce.

8793 Ajimgi la masa altula, cum mi potl
mina.
A. PANN, Edit. 1889, p. 175.
Ajungti la masa altutia, nu mánânci dupei

cum tti-e gustul.
A. PANN, I, p. 136.-1-linEscu,
p. 103.
Ajungti la masa altutia, nu por mancet

cum itti place.
Est1 adese-ori Inselat In asteptärile tale and te 1ai In nh-
dejdea altora.
IVIale agitur qui alieno nutritur arbitrio 1).
Prov. Lat.
Qui s'attend à l'écuelle d'autrui a souvent mau-

vais diner.
Prov. Franc.
Chi minestra d'altri aspetta, fredda se la

mangia2).
Prov. Ital.
Quern, et mesa alheia come, janta e cea corn

fome 2).
Prov. Port.
He that waits on another man's trencher, ma-

kes many a late dinner 4).
Prov. Engl.
4) Rallt o duce acel care e hranit la vas. altuia.

Cine agtépti supa altuia, o manancli rece.
Cine merge la masa altula, mananca la doua spre-dece §i sém cu Mine.
Cine altépta la taleru altula minimg de multe ori tardia la masa.
dacoromanica.ro
haNCARE. BM:MURK 649
*A
8794 Buni masi, coc6ne.
afari, igane.
I. DIJMITRESCU, b18. c. Glincrova,
J. Dolj.D. STINCESCU, Ba8171e,
p. 9tT. SPERANTIA III, p. 255.
Buna masd, Bane.

Iesì afard, igane.
IORD. GOLESCU, Ms& I, p. 743,
Gaud unul nu'sI ajunge scopuI, si renane inselat In astep-

Wile sale.
Urinetórea suety& ne dä origina acestel
SIsTÒVÄ
Un tigan, ca sa qadd la masa cu stapanul s6t1, a socotit sa mérgä
tocmal asupra mesa, §i sal 4;lica : alund mastl, Bane I» socotind ca
stapanu s6ü o sa : ,Fecir lammed, figane». Ala se duse asupra
mesel dise 4Bunit mad, Bane f» Stapanul dise cleft afar*
ligane».GmEscu.
Enna masa, coedits Bane!
Poftim la maelt, nene Iéne.
Asa erà planul tiganulul and era sä se duce la boer.

Pofta Luna, cocone Bane!
EØ afarll figane.
Asa s'a intimplat tig,anuluI dupà ce s'a dus la hoer.
E. BAYCAN, Binge, p. 40.
8795 Omni la masi cind §écle

SA minânce cum si cade.
A. PANN, III,p. 33.HINTEscu,
p. 433.
Adia sa nu fie nicY rusinos niel obraznic.
8796 "Undo masi s pahare,

Acolo le Stan Ware.
IORD. GOLESCIJ, M88. II, p. 43.
dacoromanica.ro
Sé dice pentru lingail ce alérgi dupá mese d'a gata (GoLEscu).
8797 In mesA, á-ea Cu lingua I).

E. COYAN, prof. c. Belésa, Epir.
Aeelas inteles ca la No. 8796.

8798 Poftim la masi
Cu ce p-al adus d'a-casA.
HINTEscut p. 103.
CAnd cine-va sosesce pe ne-asteptate, asupra mesel, unde

nu e niel" poftit niel dorit.
*A
8799 Poftim 'la masl.
Dui ti-al adus
J. Vashau. E. BAYCAN, Binete,
p. 10.
8800 Poftim la masii

DacA ti-al adus de-a-casl
CA masa n'are gard,
Niel pumnu Meat.
M. ALBU, stud. c. lvescl, J. Tu-
tova.
*A
Poftim la masa,
Daca adus de-a-casa;
al masa n'are gard,
Nict pumnu làcat.
Ea te poftesc rusine,
Dar tu nu fi porc de cane.
G. P. SALvit, inv. C. SmulÇ, J.
Covurli4u.
1) Unde e masi, §i ea en lingnrfi,
dacoromanica.ro
MINGAR; 13gUTURX 651
Acelaq inteles ca la No. 8799, cu o amenintare pentru eel

care s'ar obráznicl.
8801 Niel masa n'are gard, da niel pumnn n'are

V. Inum, etud. c. Corodescr, J.
Tutora.
Acela§ Inteles ea la No. 8800.

8802 Mese Intinse, pahare pline.
Sé çlice pentru desfátärile risipitorilor (GoLescu).

*A
8803 Asta e mal réfi de eat poftim la masä.
I. CREANGÄ, Conv. Lit. XI, p.
477; Pov. p. 201.GR. ALEXAN-
DREscu, magistr. c. Foclani, J.
Putna.
La o in-Limpiare displäcuta.
Ptfu! drace, Téeá in ce ineuratur4 am intrat. Asta mar
ra de cdt poftim la masa, dise I. CREANG1.
*A
8801 sede la mash Cu ne-poftitil.
V. Iraní, elev. Sc. Norm. C. Co-
rodesci, T. Tutora.
Vedi Ne-poftit.
Pentru ceI rutfinosl, care staù la_ masa i nu Imbuca.

*A
8805 Pune-te, mash;
S c616-te, mash.
IORD. GOLESCU, 31e8. II, p. 55.
BARONZI, p. 51.HirrrEscu, p.156.
Pane-te, masa ;
Ridiett-te, masa.
dacoromanica.ro
Intinde-te, masd;
Ridicet-te, mascl.
V. A. URECITIE, Leg. p. 135.
Asterne-te, mäsufcl;
Stringe-te, met sup.
LAZXR.A111EANU, Baerne, p. 866.
Intinde-te,
Sè dice pentru eel ce risipesc averea 'n desfatdrI
(Goixscu).
20 Dar mal ales dud nu al dedt sä poruncesd pentru ca
un lucru Ed se facä fax% zabava.
gThte lucrurile, in acéstä casä, crag Cu §art. Nimio nu lipseA.

Díte catrafusele As1 avéti vataful lor, sinimic nu erA ne-rostit. Gaud
voieA ce-va, erâ destul numaI sä poruncesd, o indatä se fAceA. Aci
erh. in adevAr : pune-te timed, ridicti-te wast12. 1SPIRESCU-
,Origina acesteI diceff se g,äsesce In povestea beivului mi-

hit de Dumngleft.
13 A S M
Un Oran sArac porni rAsbune impotriva lul Dumnedett,

cAcI dA la unil prea mult i aIÇit prea
In cale intilni pe Dumnedeti in chip de om, trAgend un asin
de funie, si aflAnd de la !Aran unde merge, it dArui asinul care ha-
Ugh galbenT. Dar abltOndu-se la un birt, cArclumardsa schimbA a-
sinul Cu altul. A doua 611 pAti tot asa cu o ma.sà care, la poruncd,
se asterneh Cu màncärï sibeuturI.
In cele din urmA Dumnedeti it dArui un Mt care, la porunch,
pisagIà pe dusmatiii stApAnuldi Wt. pranul insuti il simti mal in-
tâtu pentru sumetia luI ; apol birtasil carI se vAdurA
a '1 iflapoIA lucrurile luate.
Acéstä variantä bänäteanä a basmulul, precum i multe al-

tele, atät de la IlornAnI cht i de la alte popóre sträine, se vor
arlä In Basinele liondnilor de L. SAIne.anu.
Ved!, de asemenea, ,*iit6rea, I, p. 204-207 i I. Creangä,
Pore§11, Danilä Prepeléc.
dacoromanica.ro
MINGARE, BtUTURX. 653
8806 Tu Il eheml la unisA, qi el se bagA pro sub

mata (ea pisiea).
LAURIAN MAXIM, II, p. 276.-
BbrEscu, prof. J. Roman.
*n
Tu U tragi la masa', i el se vïrd sub mas&
E. I. PATRICIO, hm. c. Smulfr,
Covurluiu.
Il poftesci la masa', i el se bagd sub masa'.

Putna.
1° Aratä pe cel care, orI cate i s'ar spune, tot pe a luY o

tine.E. PATRICIO.
2° Despre cel prost care nu scie sa pretulésca cinstea safi
binele ce i se face.
O ghicit6re a carifi denegare este cuvintul: porcul, suna.
ast-fel
Ea Il trag la masa,
El se vira sub masa.
8807 De te vor pofti la masA, tu nu te trage sub

masA.
Nu fi ru. inos. Acelaq tnteles ca la No. 8806, sub forra de

povatä.
8808 Al lAsh sub masa.

Sezdt6rea, IV, p. 171.
necinsti, a nu'l baga In sarna.
8809 A parle masa en totil.

P. ISPIRESCU, Rey. 18i., JE, p.
377.
dacoromanica.ro
Vedi Braga.
A se imprieteni Cu tótä lumea.

«El este de eel care cu top pune maw».
8810 A se pune la masA (mare) cu cine-va.

D-NA ECAT. ZANNE, e. Bërlad,
J. Tutova.
A intinde masä cu cine-va.

A fi bun prietin cu dinsul.
&Aram intins masli Cu el».
8811 A tiné mast' deschisA.

A av.é In tot-dé-una 6spell la rnas4, a fi primitor.

Tenir table ouverte.
Prov. Franc.
*A
8312 A fi (cam) duph masA.
P. IsrmEscu, Rev. Ist, III, p.
379.Fu. DADg, III, p. 29 G.
POBORAN, inst. C. Slatina,J Olt.
Vedt Prdnz.
A fi cam chefuit.
8813 A it ea dupA douè-spreiece.

M. CANIAN, public. J. lap.
Acelas luteles ea la No. 8812.

A
8814 Nu'1 apucA Orel° sfArimitura de pe masA.
R. &mu, c. Orla t, Transilvania,
apud. B. P. liksnf:6, Etym.. Mag-
num. p. 1392.
dacoromanica.ro
MINCARE, B.EUTURX. 655
Pentru omul sgareit.

*A
8815 Cu ne-pus In masà.
I. CREANUX, Conv. Liter., X,
p. 113, XI, p. 192, XII, p. 26 &
183; Pov. p. 98, 264 Sc 310.V.
ALEXANDRI, Teatr. p. 401, 424&
462.P. ISPIRESCU, Rev. Ist.,
p. 161 ; Sndve, p. 78. T. SPE-
I1ANTIA, I, p. 208. E. I. PATRI-
inv. c. Smulfr, J. Covurluid.
*A
Cu ne-pusa' mas&
B. P. Hilqnt6, Trei Crea, p.
51.P. ISPIRESCU, Sndve, p. 78.
V. ALEXANERL Teatr., p. 503.
Em. POPESCU, *My. C. Ciocdnescr
Mtirginen, J. Ialomifa. G. P.
SALVIO, invAfdt. e. Smulft, J. Co-
vurluiil.
Cu ne-pusa' in masa.
S. FL. MARIAN, Nuntd, p. 21;
Tradif. Poli., p. 18, 22 & 487.-
P. IsinnEscu, Leg. p. 209, 311
Sc 322.
Cam cu nu prea pus in masa.

T. SPERANTIA, III, p. 281.
Ve 41 Traistd.
1° De o data, fári veste, pe ne-at?teptate.

cSe trezirii inconjuratt din tnte patine de Rom4nI cal% luan-
eu-nepusd masa la rAfulalà, II §i mAceltirirA pe juratate».S.
MAntax, Trad. p. 22.
«Am sc4pat din FoconY culi' am putut, Cu neTus in maed».ALE-
XANDRI, p. 401.
30 Ingrabk fári IntArdiere.

apranul intrA cu amindou6 (lane) in mitra, §i bufnind i r6s-
dacoromanica.ro
656 PnovEnnELE ROMNILOR
butnind pe Saracie, o porti sa lésa earl cu ne-pustl in mast!». P.

ISPIRESCU, Leg. p. 209.
gDe ar veni açl sa-m1 aduca pasportu, m'as porni ett ne-pusd
mas». ALEXANDRI, p. 503.
3° Ne-pregnit, inainte de vreme.

4S'a sculat cu ne-pus in masd, cacI nu mal erh chip sé. doirma,
cum dormeh alte dap, pana pe la amiall,.CREANGX, p. 264.
FérA vole, cu sila.
aS4 vie si ea, sé vie si ea, lise impérétésa. O adusera cu-ne-
pusd in mast!, MO el nu'l prea era vola sa se dé la ivéla, imbracata
in plelea de magar».ISPIRESCU, 11. 341.
5° Fdrä. pricinä.
A
8816 Al läsit sub ma,.
eztlt6rea, IV, p. 171.
Adicd a'l necinsti.

c Dragil tateI, (Jise impératul, am sé dart jumatate din iin-
pératia mea acelula care va aduce pasiirea aceea.
4 - Pentru ce, dise el, stt ne lag pe nol sub mastt si altul mal
1.66, sé sté la masa ? Ne ducem nel, de ce sé ne ne-cin.steseI».
8817 A II la cap de mash'.

S. VI.. MARIAN, Nasc., p. 52.
A fi (pune) in capul mesa.

I. NECULCE, Letup. Mold., p.
402. LATJRIAN & MAXIM, I, p.
423.
Vety Bucate, Térd.
Adicä la locul cel mal bun si mal de cinste.

«la privill pre térile megiesilor, cum in pre eel strain1 ; li dan
de mancat, érit la sfat sag in capul mese l nu '1 pun, niel il amesteca,
si pentru aceea traesc prostimea lor pawl acum ne-calcata.». - I. NE-
CULCE.
dacoromanica.ro
MliNCARE, RtUTURk 657
8818 A avé ce pune pe masi.

HINTEscu, p. 103.
A avé ce 'nand, Cu ce tral.
MASLINÄ.
Vail a Manca.
8819 41 di o mbar,. §i cere un butoili 'de nnt-

de-lemn.
N. CARCALECIII, V. Campina, J.
Prahova.
Cand cine-va, in schimbul uneI slujbe mi di ce .11-a fácut, cere

alta mult mal Insemnatä.
MAZÉRE
Vedl Bob, Cap. II,
Mazare.
8820 Ferbe mazirea (mazerea) si tacl.

C. NEGRUZZI, I, p. 250.E. I.
PATRICIfJ, inv. c. Smug; J. Co-
vurluig.
Sfat de a nu te amestech In multe, si mal ales unde nu te

privesce.
*.L
8821 11 cercl de mazere si (el) se face bob.
J. Vasluiii.GR ALEXANDRESCU,
magistr. c. Foc,pani, J. Patna.
G. PononAN, inst.J . Olt.
VOT Cap. V11, c. Bob.
II invelI bine si el face réil.

44
dacoromanica.ro
*A
8822 Mere '1 de mazer° 0 el each bobn 'ntreg.
G. P. SALvn5, inv. c. &nulfi, T.
CovurluiiL
Ve cy Bob.
Se Ilice despre cine-va dud i s'a spus sa nu fa& cutare lu-

cru, c5. '1 r611, 0 el face alta maI pe sus.
*A
8823 Hodorosc-trosc, mazer° de post.
IULIt GROFVREAND, inv. C. (kel-
p, emit. Arad, Ungaria.
Vag Marghlad.
La vorbe ne-potrivite, i dud unul se amestecä lute° dis-
cuPe fär s scie despre ce e vorba.
MÉDUV.Ä..
Veqi Cap. V, c. Mi.
durd.
8824 Méduva de miel.

TORE/. GOLESCU, M88. II, p. 46.
Adia cea mal bunä" d6mAncare, ì cel mai bun Iucru (GoLEscr).
MELETEÙ
8825 A linge mele0eul.
V. ALEXANDRI & LASCAR Ro-
SETTI, MSS.
Arat5. Allele mare 0 sgArcenie, mal mult cea din urma.
MÉR
Ve;11 Marica, Cap. II

c. Mér, Nevoe, Pita, Scl-
tul.
dacoromanica.ro
MANCARE, BEUTURX. 659
*A
8826 Nu strich merele en eel deprins a manok pith-
rqe.
GR. CORBI§, C. Candeed, J.
Némfu.
CA.nd nu scie sä prefuéscä o atentie, un lucru maT bun ce i

se a.. Cu alte cuvinte : nu strica orOul pe gcisce.
*A
8827 Merele frumésel pot II ái vermèn6se.
V. SALA. inv. c. Vagotl-Barescr,
*A
Merele frumése adese sunt verm'ën6se.
V. SALA, inv. c. PetHea, comit.
Bihor, Ungaria.
Vedl No. 874.
Infäliprea adese-orl ne Intiéld,.

8828 Alp macii méril á-altor 7-amurti dint1/1.1)
PER. PAPAHAGI, Zweit. Iahree.,
II, p. 449.
Vecp Fecior, PlIrinfi.
Unul p6cdtuesce i altul o pdtesce.
8829 ql-a pus nArul.

S. FL. MARIAN, Nunta, p. 749.
CAnd unul, prin vre-o intreprindere ne-chibzuitä, ig aduce

o pagubi insemnati, materiali saü moralä..
Punerea merului, care obicInuesce a se serba. In Transilva-
nia, cam dupä un an de la diva cununieI, rare-orl in prediva
cununief, a dat nascere aceste dicétorl.
Dupa ce s'a implinit anul de casiltorie, se pune merul saì po-
mul de cununie, Apentru ca sà albe el si familia celor asAtoritl, pe
cea-l-altd lume un pom pe care sa se odihnésca». Asr-fel in Wilma
anulul urmetor, cam pe la Santa-Maria cea mica, orI i mal tardid,
cand ati vin nofl, insurateil cumpera vre-o doué-spre-lece vase de lut,
cam de comun ulcIore, luminI de cera, un scaun de brad, maT multe
1) Una minftnel mere, ei &Hera Ii ea strepezese
dacoromanica.ro
660 PROVERBELE ROILINILOR
sped' de pi:Sine si tot felul de turte ; apol fac parastas ecapete», ata-
tea, eke ulcIore art cumperat, facend pentru preot i cantäret deose-
bit mal frum6se, précum e datina la pomenl, i chérna pe Duminica
urmatóre, pe preot cantaret la punerea meruluI de cununie, la care
maI IA parte £.3i nasil de cunt'. nie si alp consangen,1 mal de aprópe.
Mal chéma i doul-spre-dece 6inenT säracl, carI swat vredvici de po-
mana, si in Dumiuica aceea, dupa ce aa esit din biserica, top eel
chemap impreunli Cu preotul i cantaretul se aduna la casa celul, care
da pomul de cununie, inainte de a =Inch de pranz, de amladl.
Cu ajutorul nasulul, pun in sura, orl sub alt coperis,
mal multe mese langa olalta, le aeoper cla fete de masa; apol in frun-
tea meseI, uncle sade preotul cu cântaretul, ptm un pom stufos, pe
care 11 sapa in pamint, sa stea asa cum a stat in gradina, i '1 inearca
cu tot felul de póme, cate incap pe el. Pupa aceea impletesc din lu-
minl de card, un sérpe mare, cu un mar in gura, apol lead o bucatä
de pang albä (glolglu), invaluita la 010tIt si legata cu o litra de ar-
nicia rosu, turte, mal multe lumiril de cara. Acestea trite le pun, cu
sérpe cu tot, pe poinul de cununie, care insemnéza pomul lut Adana
din raid. Langa pote pun seaunul cel de brad, de care am amintit
mal sus, si impreglurul meselor, aseda lavite pentru 6spep. Pe mese
pun ulelórele, i langit fie-care ulcIor, se pune un parastas cu pom in
el, i inearcat de Om, lumial de cell, covrigl i turte. Pentru Ile-
care pareche de órnenl, barbat si muIere, se pane cate un ,ast-fel de
Parastas, lar pentru preot si cfmtaref se pune deosebit, i súb pomul
lor se pune i cate o naframa nouti de mana, sail inerindég fru-
m6sa, care apol bite ren-Vm proprietatea respectivilor inaintea carora
s'ati pus.
La mash' sed dupa rang, condifiune i betrCulete, in urma cat
doI-spre-dece saracI, avand inainte, tie-care percebe, cate un ulelor
cate un parastas cu pom. Singur pentru nanasI nu se pune niel un
parastas, niel pom, cael pentru al e pus pomul cel mare, adica me-
rut de cununie eu tóte cele de pe el.
Pentru preot mal pun si o plele de 6e ; adica belesc o 6e grasa,
din carnea el fac de milneare la masa ponatiluI de cununie, iar plelea
indoita in doue se pune pe pale, sail pe un 01, sub pielórele preo-
tulul care, dupa ce s'a ispravit ceremonia mérulul de cunuoie, o tri-
mete a-cate.
Vedl mal multe deslu§irI: S. FI. Manan, Nunta la Romani,

pagina 745 ;;i urineterele.
8830 11 me qi inl mima mere acre (acri).

A. PANN, III, p. 150.}linEscu,
p. 102. P. ISPIRESCU, Leg., I,
4872, p. 165.
dacoromanica.ro
MINCARE, laltUTURX 664
Vedl Dinte.
Pentru omul bëtrân i care tot poftesce lucrurI ne-potrivite

pentru virsta i puterile luI.
8831 A poftit laca Gutä la mere acre.
ENIU BXLTBNU, Lumina, I, p. 86.
Acelas inteles ca la No. 8830
*A
8832 Ar mine i mere phdurete.
Semin. Buc. cl. VIII, prin P,
G1RBOVICEANU, prof.
Yell a McIncà.
E lihnit de f6me.
8833 Ca nisce mere padurete.
IORD. GOLESCU, Ms& II, Asem.
p. 139.
Adica lucru prost.

*A
8834 A 11 bun de mere.
Olt.
Adici a fi prost.
*6.
8835 Trénca-fhinca mere acre.
G. P. SALVIÚ, inv. C. Smu J.
CopurluittT. BXL..xsEt., inv. c.
$teftlneeci, J. ou.
*A
Tranca-flénca mere acre.
165. E. I. PATRICIU, hit/. C.
Smulg, J. Covurluill. Semin.
Buc. Cl. VIII prin P. GÁRBOVI-
CEANU, prof.
La vorbe ne-potrivite. A se adaog,à la No. 885.
dacoromanica.ro
Alta; a4TOUV 1).

Prov. Elin.
l'alees postulabam 2).

Prov. Lat.
8836 Niel dome mere degerate.

N. POPESCU, Calend. 4884, p. 25.
Vedi Cépd.
AdicA nimica tot. Aratä putina insemnätate sad pret a unuI

lucru sad a unul om.
(NO tale capu nier clout mere degerate».
8837 Pin la in6rn-rogn.

Feorte departe, la marginea lumil. Locutiune luatä din basme.
ME$NITÄ
VecIT Sat.
MESTECkla
Ve41 Arminden.
A MESTECA
8838 Medici eit poll Inghiti.
E. I. PATRICIO, Inc. c. &multi',
J. Covurlaia.
*A
Set nu mesteci de ed t cât pop, inghiti.
G. P. SALvit, Inc. C. &outfit
J. Coma-Mil.
Vedl a Inghitl.
Sá nu fil
1) & Ceream mime.
dacoromanica.ro
MINCARE, EigUTURA.
MIEL
Vecy Cap. III, c.
Miel.
8839 §1 mlelul bine fript, f,d frigarea si nu se aril/.

IORD. GrOLRSCU, M88. II, p. 98.
Yer,IT Carne.
Arata ci piste puting Si nu sufere norodul, and se chi-

nulesce de ce l cumplitl. (GoLEscu).
WERE
Ve;11 Ac, Aguridtt, Al-
bind, Buz11, Deget, Patti,
Gurd, bald, Musa, 0-
let, Bleat, Peace, Stup,
Tdcere, Trtintor, Ure,
yard, Viespe.
*A
8840 8e sate mien din orl-ce 116re.
GR. ALEXANDRESCU, tnagistr. C.
Fuqua, T. Fuina.
Sä nu dispretuim pe nimenI, acl orl-ce om isI are bunul lul.
8841 Orl sa III Cu mlerea 'n gura,
OA cu mana 'n buzunar.
A. PANN, III, p. 28.HINTEsco,
p. 105.
*
Orti Cu mierea 'n gura' ori Cu mina 'n bu-
zunar.
Putna .
Nu cauta pricina si galcévi daca nu vreI si dal gleba.

8842 Am venit la mlere
§i ne-e ruqine a cere.
LAURIAN SC MAXIM, n, p. 1002.
dacoromanica.ro
684 PROVLRBELE ROMINILOR
Am venit la miere
rusine a cere ;
Dar muretturi mai fine 'ti?
Varzet acret mai aveti.
P. ISPIRESCU, Rev. 18t. I, p. 231.
Pentru eel earl nu ne mal slabese cu cersitul, si tot ar vroi

credem eä le e rusine.... de ne-rusinarea lor.
*A
8843 Numan mlere, gland gura nu se Indulcesce.
A. PA, Edit. 1889, p.146; III,
p. 118. 11mTEseu, p. 105.V.
SALA, inv. c. Yafeoll-Betrései, co-
*,L
Nurnai a dice miere, gura nu se indul-
cesce.
K. A. ZAmrnicseu-DiAcoN, inv.
c. Stiubleni-, J. Dorohoï.
A agadul nu e de ajuns, trebue sä te py de cuvint.

Tureul tlice de asemene : ?Were, nacre, gura nu
se induleesce.
8844 Vicênd numan mien, gura se face dulce.

BARONZI, p.160. HINTESCU, p.
105.
Omul, in nevoe, se bucurg. si de o fd.gddulalä.

8845 A bligi mana In miere i a nulY linge dege-
tele nu se pote
A. PANN, Edif. 1889, p. 82; III,
P. 30.-11mcseu, p. I04.B. P.
11.1spAtt, Etym. Magn. p. 2318.
*A
A umblet cu metna prin miere si a nu linge
nu se pdte.
Semin. Bue. C. VIII, prin P.
GARBOVICEANU, prof.
1) Hinteseu eerie degetui In loe de degetele.
dacoromanica.ro
MINCAREi BAUTURX 665
*A
Uìnbli cu mâinile in mere i sä nu dat
la gura nu se p6te.
DEM. TEODORESCU, C.
Broscarl, J. Mehedinfi.
Seeft bagi degetul in nacre, f'apot set nu

vet seel lingt, ar fi o prostie.
HELIADE-RXDULESCU, Biblie, 1.
404.
Set' umbli cu ?Mere Si sa nu te lingi p,

degete, nu se péte.
IDEM, Calend. Rom. 4892.
*A
Cel ce (cine) umblet cu mere ¡St linge de-
getele.
LAURIAN & 1VIAXIM, II, p. 469.-
E. I. PATRICIt, inv. C. &malt, J.
Covurluitt
*A
Cine umbla cu miere iç linge degetile.
V. FORESCU, c. Folticenf, J. Su-
cfava.
*A
Cine umbld cu ma'na in ?Mere, trebue
linget degetele.
D. ENESCU, inv. c. Zamoetea,
J. Dorohofu.
A eimbla (umble) cu mánele in miere, Si

a nu (nu '0) linge degetele, nu se péte.
168; Bev. let. I, p. 235.
*A
A bagel, degetele in ?Mere si a nu le linge,
nu se pdte.
P. GIRBOVICEANU, prof. c. Bil-
teed, J. Argef.
dacoromanica.ro
Cine bagd nuina in miere, iï linge de-

getele.
BARONZI, p. 53.-1-1INTEscu, p.
105.
Cine baga' mánele in Were isi, linge de-

getele.
1. G. VALENTINEANu, p. 9.
*A
Cine umbVet tcu meow/ prin Were, ifi linge
degetele.
AL. Dumrencscu,Galie. p. 434.-
C. TEODORESCII, inv. C. Lipova, J.
Vaeluiu.
*A
Baga' degetul in Were Si nu linge!
J. STINESCII, elev. Sc. mv. J.
Argef.
*zs.
Sa' dai cu destul prin miere si sa, nu '1
lingi!
CILIN IORDACHE, Stud. J. Argef.
Care mda dzédzetlu tu Mare va 1-a.
ILIE Gnicu, prof. c. Abela

Betisa, Epir.
baga ma. na 'n riari, dzdditli va-s

a/ifigcl
PER. PAPAHAGI, Zweit, labres.
p. 170.
10 Orl-cine se ImpartAsesce din ceea ee intl. In mâni.

Care mole degetul In mlere, II va lingo.
Care '111 baga mana In mIere, degetul 4) va lingo.
dacoromanica.ro
MÁNCARE, itUTUIl 667
Se dice mal ales pentru slujbasl carl, avénd pe mina lor

banil publici, cauti si Insusésci.
20 Gaud triescI In intimitatea unel femel e grea si nu camp
a dobindi dragostea el.
POVESTEA. VORBIT
Doui pisicI dintr'o casi, surorl frati vrel sit le did,

In amari, dupi, masi, intrind ca nisce
Mirosiri, cotiliri din taler in tileras
Si lntre alte gisia si o felie cle ca.
Sar amindoui d'o dati, asupri 'I si grimidesc,
Pentru el vor si se bati, fac gml, si gilcevesc.
Si una si alta rele, mirila i miuli,
SA '1 imparti intre ele nicl de cum nu se 'nvolk.
Si ca al nu se mal certe merg la cotolu, cer la el
Ca prin drépti, judecati sa le impace la un fel.
Cotolul ca un cu minte le-a dis : nu vd mal certatl,
Ce folos mil de cuvinte? ed scid cum vd
Care le impaci téte e curnpdna pre pimint,
Si impotriva 'I nu peite nimenl al icit cuvint.
p land aceste apuci i cumpenele pe loe,
Ceru casul si adua, il rupe drept prin mijloc,
Pune lute° parte s'alta casul cel In doui frint,
Inalti cu mina indati cumpdna de la pimint,
'ha vede ci bite° parte atirni mal gred niel,
lea din cea-l-alti parte si mu.sci ce-va din el.
II pune lar, lar ridici, acum dinc6c1 gred vidénd,
Musa i d'acl nitia ca sit potrivésci vrénd,
Apol lar si lar si lari, and aci and colea gred,
VrAnd lor rid si nu le pall el a muscat tot mered,
Pin' si situri pe sine 0. Iasi pirtile
Atuncl le potrivl bine si le dete la pisicI.
Ele dar suite furi ast-fel a se multiml,
Daci minte nu avuri singure a 'I impartl.
A. PANN, Edit. 1889, p. 83.
Qui manic le miel s'en lèche les doigts.

Prov. Franc.
Quem coin mel trata, sempre se lhe apega

Prov. Portug.
1) Cine nmbli en miere, In tot-dé-una i se lipesce.
dacoromanica.ro
Quien la miel menea, siempre se le pega de

ella 1),.
Prov. Span.
Die olie meet, Krijgt snuerige handen 2/.

Prov. Oland.
He that measureth oil, shall anoint his fingers 3).

Prov. Engl.
Bal baribasou khouroughou doliyakhou4).

Prov. Mongol.
8846 Cine 41 het, Diana In inlere F,31. nu 41 Jinge

degetele
*A
Cine baget mánele in nacre si nu le linge?
Putna.
Cine bagel degeteloin miere feiret ca sd le linget?

HELIADE-RIDULESCU. Mouv. de
1848, p. 166.
CUM a umblec cu miere prin mane/ si nu

st-a tinge degetele ?
M. LUPESCU, inv. c. Brosceni,
J. Suciava.
*A
Se pdte set umbli cu miere fi set nu te
pe degete ?
Vasluru.
Cine umbli Cu mlere, In tot-dé-una i se lipesce dintelusa.

C ne mlsórä unt-de-lemn, *AU man! unsurése.
8) Cine mésári unt-de-lemnul, Il unge degetele.
4) Citnd al Ind mlere, II ungi degetele.
dacoromanica.ro
NIZIsICARE, B'EUTUR'i 669
Se p6te s âmbli Cu miere prin rnânà si

sei nu 'tti ling degetele?
S. MIIIIILESCU, §ezdt. I3 p. 219.
Urnblä cu mere in mina' 0 sa" nu se min-

jascei pe degete !
I. PopEscu, inv. c. Dobreni,
111ov.
*
Care s'mintésce cu fitiére si nu '0 alingze
dzédittili ?
N. ST. C. Nijopoli, Macedonia.
Arate cä piste putinte a nu se impärtä0 eire-cine din ceea

ce 'I inträ in mâne. (GoLEscu).
8847 Ca sti simtl dulcéta trebnle ft lingl de-

getnl ce '1 bagI In
IORD. GOLESCU, M.98. II, p.403.
Adice. când te veI folosi din munca ta, atuncl vel cunesce
dulcéla muncel tale (GoLEscu).
8848 Baga mana In infer() i degetul 41 lingo.

FIELIADE-RXDULESCU, Tandal. p.
18.
Cand dmblti cu mtiere linge degetele.

C. NEGRuzzi, I, p. 249.
Aceln Infeles ca la No. 8846 sub formä de povata.
8849 Lingo mïerea de pe degete, dar el nu le ro41.

A. GOROVEI, c. Folticent,J. Su-
clava.
1) Cine se atinge Cu mien) i nu tinge degetele ?
dacoromanica.ro
1mi:11.14one-te de ceea ce bata In mara, lusa Inteun

mod mal potrivit.
il faut plumer la poule sans la faire crier.
Prov. Franc.
8850 311erea e m6rtea muscelor.

BARONZI, p. 60. G. I. MUN-
TEANIT, p. 150.HINTESCU, p. 105.
Acela Inteles ca la No. 2167.
8851 Cu Mere se prind muscele.

ciava.
Acelq muleles ca la No. 8850.
8852 rinde este m1ere acolo E,A. musco.

REINSBERG-DETRINGSFELD, II, p.
456.
*A
La miere se string muscele.
V. SALA, clase. c. Tarcdita, co-
*.A
Musca se trage la miere.
V. SALA, dasc. c. Vapoii-Bei-
rescr, comit. Bihor, Ungaria.
Muscile ningei riiare se-aduna' I).

I. COYAN, prof. c. Perivoii, Epir.
6meniY unde ved folese i castigurI.
Ad su mele curret sa musca 2).

Prov. Sard.
I) Muscele langi ?Mero se adunA.

2) La mIere alérgi musca.
dacoromanica.ro
MINCARE, BtUTURA. 671
Hvor Honning er, der sankes Fluer 1).

Prov. Dame'.
8853 Lipsesce mierea, se duc muscele !

A säricit omul top 11 päräsese i, precum dice poetul latín:

Donec eris felix, multas numerabis amica ;
Tempora si fuerint nubila, solos eris.
8854 CAnd dai piste mlerel nu mana, piste mèsurA)

cA f,31' ce n'al mincat olt1 scòte din gura.
Adiel sä ne stäpânim la Une, ea sä nu pä.timim (Gouscu).

8855 Cine 6;41 bagA mana In uleiu dè" 'Mere, pentrn
pirtinA more, mina 'mpunsi o sato.
Adici pentru un mic folos ne bagä'm infline in primejdil

(GoLEscu).
8856 Care furA ftinA cu Maro, are musca pre nare 2).
ILIE GHICU, prof. c. AUN Sa-
marina, Epir.
Ved! Muscti.
Acelaq mteles ea la No. 2178.
8857 Mere 'n gurA e plAcere
Dar la inimA durere.
A. PANN, III, p. 69.-11mTEs-
cc, p. 405.
Mema e dulce la mdncare, dard pricinu-
esce durere la inbra.
GR. ALEXANDRESCU, magietr. C.
Focfani, J. Putas.
Unde e mIere, acolo se aduni muscele.

Cine furi borcanul Cu micra, are musca pe nas.
dacoromanica.ro
672 pROVERBELE ROANILOR

8858 Cin' va minch multi miere
El o si verse vi flere.
A. PANN, II, p. 51.
Cine va manca mere,

El o sei verse si fiere.
HINTESCU, p. 405.
Pentru cel lacom. S fim cump6tatI In telte.

Inteleptul Solomon slice : De gäsesci, miere nuindnai nu-
ma); cltu este destul, ca sei nu teprea saturi i sd o ver.-
Prov. XXV, W.
Mel satietatem gignit.
Prov. Lat.
8859 Care mid, thiére, -mitca §I

N. ST. C. Nijopole, Macedonia.
Carl, mete& fhérea, meted f-farmaclu 2).

I. CoyAN, prof. c. Beiésa, Epir.
Cine s'a bucurat de un bine sá. nu '1 pare ra. cand 11 va

veni si un rYi.
8860 A miineat asti val.& prea multá mlere,
§i acuma are la mima dame.
A. PANN, II, p. 143.HINTEscu
p. 405.Gaz. Satén. Dec. 4897.
8861 Niel mlere am mincat, niel mima me dere.

IoRD. GOLESCU, Mss. II, p. 49.
GR. ALEXANDRESCU. C. FOcfani, .L
Patna.
Care mil:Ana mere, teI §i otrava.

Care mAntkneit ealerea, inAnnc i otrava.
dacoromanica.ro
MANCARE, BAUTURX 673
Xic n'am mcIncat mere, niel, la mima an

durere.
TEscu, p. 105
Sé dice pentru cei ne-vinovatl, cum "I pentru eel ce nu le

pasa dé nimic. (GoLEsco).
8862 Intro more amesteel flue.

D. CANTENIfil, ht. /Mgt, p. 381.
Ired1 No. 1256.
A spune vorbe supérateore, intre altele mal pläcute.

Dopo il dolce ne vien l'amaro
Prov. Ital.
8863 Nu e miere frog flere.

FR. DAMÉ, III, p. 45.
VedI Vin.
Nu e bine fára réplacere fará superare, i precum çlice Eu-

ripid
06x ötv 76votro x(opEc MX& xat xxxac,
AXX' ÉLITE Ttg oírnspczatç.
Prov
Plus aloes qtcam mellis habet 2 ).

Prov. Lat.
No hay miel sin hiela

Prov. Span.
Un va mei ben senza ml 4).

Prov. Rom.
Dupl dulcele ne vine amarul.

Are mal mult sabur de cflt mitre.
Nu al mlere fArA
Nu e bine ra'rA rge.
45
dacoromanica.ro
8861 mg, iTe, dintfocii, chiine, paplu

I. COYAN, prof. c. Periroli,
Epir.
Un, gunoiü intrase in oehlul unuI copilas, si '1 supérà mult,

ToemaI atund védénd pe mosu sèfi, eä vine sä.'1 dé nis ce inlere.
uitä durerea de la ochifi, si o manancä cu mare pläcere. Odata
mlerea mancatä, copilul lar simte durerea t;i incepe a lipa.
mal tare.
picerea se aplicä eand cine-va, Insäreinat eu sävirsirea une
1=1111, o neglijéza, indatá ce ocasia se presinta, pentru o alta
lucrare mal plaeutä si mal. usérä.
8865 A dh banl pe mere.

I. NEGRUZZ1, Conv. Liter. XII,
p. 18. B. P. Ilksottl, Etynt.
Magn., p. 2424. T. SPERANTIA,
I, p. 85.FR. DAME, I, p. 118.
qezlit., III, p. 187.S. NilDEJDE,
1Tuv., p. 126.A. GOROVEI, T. Su-
dara.
1° A critica, a mustra.
2° A batjocorl, a oeäri.
3° 1'1 bate, a 'I face la fel.
cAice In térä, de la o vreine, deprinsese negutdtoriI TurcI ne-
Ind.estulatl cu mierea, cu cera, cu alte negelte ce precuplad, cu du-
ghene prin tirgurl, vëynd i éra si boIerimea lipsite, de si lacead
cirecji de bol. negot».Nic. CosTIN, Letop. Mold. U, p. 78.
Ca.t de ne-popular era in vechime darea asupra mierel, u-

nul din principalele veniturI ale sätenilor, ne-o aratä Nic. Cos-
Un, II, p. 46 cand povestesce cum Constan tin Duca Voda, Cu
Arhierif Ora' si cu tot sfatul seti, aú legat cu mare blestem
vieäritul si eéra si miere sá nu mal fie.
Niculae Muste serie la rindul sèu, Letop. III, p. 78
(Scos'ad Mihal (Racovitd) \roa, intru acéstä a doua domnie
1) Elg, gimoin, din ()chal, ea vine moeu ce releve.
dacoromanica.ro
MINCARE, BE. UTUR A. 675
deseting de stupl : id dé si boieril marl si miel, si mongstirile, si e-

piscopiI ca si Oranil, care obieeid niel odatd n'ad mal fost. Cu urit
ad calut acest lucru tuturor bolerilor, fgedndu-se obiceid nod, si
peste -yola tuturor pamintenilor. CA tettg agonisita acestul parnint, stu-
pi1 sunt, si Cu acestilisI platesc boleril si mongstirile birurile, siisI tin
casele. Dérd cu desetina ce ad ecos Mihal Vodg. multe case de bolerI
si rnongstirl ad sgrIcit. Precum niel un om arg gresélà sad pricing
nu rerogne. asa si lul Mihal-Vodd II dan) pricing eg. peste volea tu-
turor ad fdcut acest obiceid ce n'all mal fost niel odatg».
Precum ne aratä. Melchisedee, in Chronica Hu§ilor, agentii
negutdtorilor TurcI, respandill prin térd, arvunlail de timpu-
riú 'Mere de pe la locuitoril ce avead prisdel, cu conditia cd,
la termenul pus, cdtimea angajatd sd fie la dispositia Turculul
rinduit. Daca, din causa timpuluI nefavorabil stupilor, mlerea
nu erà predatd la timp, incepée sä. curgi ocdrI, schingiuiry
fard erutare pe capul bietul Român. Din aceste obiceiurl s'a
ndscut ;licerea.
*. .
8866 II muge numal mIere.
G. POBORAN, inst. C. Siatina, J.
Olt
E vrednic, se pricepe §i 'I merge bine.
8867 A dat peste mlerea ursulut

dara.
A dat peste noroc, peste bine, peste treburl folositdre dar
mal ales : a luat o sotie bund. §i cu avere sail o tiitere frum64
si plácutd.
*
8868 A da de mlere.
V. ALEXANDRI, Teatr, , p 637. -
D-Nk EUGENIA ZANNE, J. 11/0v.

*A
8869 A Innata In mlere.
G. POBORAN, inst. c. &atina, J.
Olt.
dacoromanica.ro
A sti förte bine.

*A
8870 Al táltt cuvIntul cu mlere.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 288 &
330. E. I. PATRICIt, inv. C.
Smulft, J Covurlutu.
Veip Cuvint.
CAnd opresci pre altul din vorbä spre a vorbi tu, aducén-
dul o veste pläcutä.
qi ce trebuintti am eu cire s ciä daca stgpánul t6t1, 1511-
tahur Imp6.rat, n'ave& uoroc la vinat».
taiii cuvintul co ?Mere, boferule ; dard, daca vel vol
sä m asculg pänä la sfirsit, vef afth, ca sella mea are sä41aduca ve-
selle». P. ISPIRESCU, Leg. p. 288.
*.
8871 PotI linge miel.° In casa lul.
D-NA Z. JUVARA, C. Fedesst, J.
Tutova.
Veci1 a Linge.

*A
8872 A bigit ac In mlere.
A. PANN, Edit. 4889, p. 64; I.
p. 54.G. POBORAN, inst. c. Sla-
tina, J. Olt.
Areq1 Cap. 111, c. Ac.
A viri zizanie intre 6rnenY. Acelas infeles ca la No. 1265.

Gand vdp câ prinse putere,
are ruijkice ac sel bage in mtere.
A. PANN.
8873 A unge cu miar°.

Veclf Ochtu.
A cumpèrà pre cine-va cu banT, satt clAndu'l un folos óre-
care: a'l mitui, a'l impaca cu putin.
dacoromanica.ro
MINCARE. BÉLJTURX 677
eTrebue sa deschidl baerile pungil ; sa versl banil cu pumnul,

ca g 'nfrupg pe top, si pe cenuserl, si pe sefil de masa, i mat cu
séma pe ispravnicl ; dupa ce, mg intlia, if unge Cu miere pe jude-
cAtorl».
8874 A unge la inima Cu mien).

V. ALEXANDRI, Teatr., p. 638 &
591.
A'l face o mullumire.
8875 A plank mlere.

M. CANIAN, publicist, J. lafr.
Vez!
A se bucura de ceea ce aude saü i se intimp16..

*A
8876 De par'cl era more.
geze46re, II, p. 32.
Ved! Zahar.
Arata bunA.tatea until om.

*A
8877 Par'cil, 1 cu mien In bot.
GAV. ONI§OR, prof. c. Dobrov4,
Covurluitl.
1° II placut la vorbti gi in bite.

20 Se dice mal ales and lubesce cine-va peste mèsurA,
ca, dupa pärerea altula, acéstá lubire sA fie meritatA.
A MISTUI
8878 A nu put6 mistul pre cine-va.
L CREANGX, Pov. p. 210.
A nui fi drag..
Ne pas pouvoir digérer quelqu'un.
Prov. Franc.
FIN ELE VOLUMULTA AL TREILEA.
dacoromanica.ro
GLOSAR
Om o - p R .tes_ ir cms
.A_
A, auxiliaire du futur présent, Acati (a se), V. r. s'accrocher. se

forme élidee pour va, p. 7. 55. cramponner, s'agripper, p. 309,
92 199. 241. 299. 529, 339.
A, pr. dém. fém. cello, 82. 86. 155.- Acea, adj. de't. fém, cette, p. 55.
174. 587.11 celle, la, 179. 184. -Pl. acelea.
264. 423. Aceea, pr. dém, pour cela, pour
A, prép. indiquant l'infinitif pré. cette raison, p. 201.
sent ; passim.11 prép. dét. 23. Aceea, adj. dgm, fém, celle-là, p.
92. 176. 265. 459. 4C6. 532. 55.. 293. 582. - Pl. acelea.
catei a b4, faire ce grill taut Acseaq, adj. et pr. dém. la .mtNne,
pour (Are battu, p. 23.11 a'f, mi- p. 446.- Pl. acelea§1.
ros'a a catrintei, commencer a Acela, pr. dém. n. cela, p. 6.
courir les filles, p. 92.11 mir6se Acela, adj. et pr. dérn, celui-la,
a gr6pd, il sent le sapin, p. ce la, p. 83. 196. 321. 421.
176.11 trage a sdreicie, attire la -Pl. aceti.
pauvrete, p. 265 11 bé a gol, il Acala§, adj. et pr. &tn. le m6me,
bolt a', credit, p. 459.11a crilca, 62. - Pl. acetaqt.
a bit, ètre ivre, 466 11 ii a cul, Ad, adv. ici, 336.
il est a celui qui, 432. Acibla (a se), v. r. s'abriter. 289.
Abate (a se), v. r. se detourner, Acolo, adv. 1A, là-bas, y, 10. 11.
s'écarter, p. 464. 649. 670.11 de acolo, c'est de Fa
Abea (d'), adv, a peine, presque que, 11.
pas, difficillement, p. 583. Acoperl (a), v. couvrir, cacher, 54.
Alga, adv. A peine, presque pas, 55.
difficillement, p. 147. 186. 193. Acru, adj. aigre, Acre, sur, vert
Ac, s, n. aiguille, 676. - Pl. ace. (en parlant d'un fruit), 437.
A-casi, adv, b., la maison, chez 438. 660. 661. fi if vine acru de
luí, p. 1. 76. 77. 79. 81. 87. 202. cine-va, ni se face acru de cine-va,
303. 333. 338. 476. 555. 606. quelqu'un lui porte sur les
de a-casé, de chez soi, p. 87. nerfs, l'horripile, 438 11 déplai-
646. 650. jj a yen), de-acasa, y sent, desagréable, 539. Q varza
are, comprendre, p. 88.11 t fi cwt.& choucroute, 664.- F6m.
a-casé, comprendre, p. 89.11 a o acrci ; pl. acri, acre.
OA a-casa, la trouver vierge, Acu, adv. à l'instant, maintenant,
p. 89. 529.
L'astérisq ze ludique les mots aneiens et hors d' uss ge.
dacoromanica.ro
- 680 -
AUG ALT
Acum, adv. présent, maintenant, 174. 390. 341. sufflre, 151.
11
de suite, 88. 206. 485. 545. 218. 269. 303. 526. 615.11 rat-
Acuma, adv. maintenant, à pré- traper, 474.11 valoir, 207.11 ve-
sent, 390. 672. nir, 92.11 a ajunge la, en am-
Adipi (a se), v. r. s'abreuver, ver A, 398.11 a ajunge la lulele,
438. 446. devenir pauvre, 211.11 a ajunqe
Adese, adv, souvent, fréquem- de la wirei la rijniyi (mori§cd),
ment, 659. devenir d'évéque meunier, 246.
Adesea, adv. souvent, fréquem- a ajuns vremea, les temps
247.11
ment, 157. sont venus, nous sommes
A41, adv, aujourd'hui, de nos jours, une époque afi, 60.
200. 518. Al,adj. et prén. dém, le, la, les,
Adinc, adj. profond. fig. vorbd
11 celui, 27. 367. 547. 626. 635.
adincd, mot profond, 353. - -Fem. a; pl. al, ale.
Fem. adincd; pl. adincl, adince. Al, adj. et prén. dém. ce, celui,
Aduce (a),v. amener, apporter, 160. 318. 344.
faire venir, 265. 607. 650. 1 Alagea, s. f. Wife, sorte d'in-
amener, produire, procurer, p. dienne. 11 a'§-1 ccipacì alagéua,
640. 5tre trompé, dupe, 1.
Aduni (a), v. amasser, recueillir, Alandala, /. adv. pèle-mele.11 a/an-
69. dala coconara, sornettes, 530.
Aduni (a se), v. r. se réunir, se Aläturea (pe), adv. A, c5t5, 491.
rencontrer, 325. s'assembler,
11 Aläturl, adv. côté, 491.
"ft,
647. Alb, adj. blanc, 38. 59. 204. 374.

Afari, adv, dehors, hors de, 19. 388. 389. 433. 439.11 Wine : a
64. 87. 402. 540.11 pe din afarcl, vedé (aduna) alb in alpestere,
l'extérieur, extérieurement, voir de la farine dans la huche,
491. 587.11 din afard, hers de, s'enrichir, 68. 69. 70. 610. -
en dehors de, 321. Fém- albei ; pl. albi, albe.
Afla (a), v. apprendre, savoir, 421.1 Alba, adj. blanche. farine: a
savoir, découvrir, 40.11 trouver, vedé alba in cdpestere, voir de
346. 534. la farine dans la huche, s'en-
Alma (a se), v. r. s'enfumer 11 a richer, 68. 69. 70. - Pl. albe.
se afuma Cu luleaua, se griser, Albétä, s. f. blancheur, 359.
209. Albi (a), v. blanchir, 388. 389.
Afumat, adj. jauni par la Aimee, Albie, s. f. auge, baguet, berceaudi
par le temps, enfumee, 43. - din albie, dbs le berceart, 2. 11
Fém. afumata ; pl. afumatf, °fit- a'l face alble de porci, l'injurier
mate. grossièrement, 1. 2. -Pl. albii.
Ager,adj. prompt, alerte, rapide, Albinä, s. f. abeille, 385.- Pl. al-
31. - Fem. agercl ; pl. agerl, bine.
agere. Ale, adj. et prén. dém. les, 77. 260.
Aguridi, s. f. verjus, raisin vert, Alege (a), v. choisir, 225. 269. 270.
438. 344.
Al, interj. allons, 624. Alego (a se) v. r. rester, gagner,
Ala, pr. dém. et adj. cela. II de afa, 369. 532. 11 se séparer, 5tre sé-
c'est pour cela, 289. pare, 479. 490.11 a se alege serum
AIbi (s1), pour sit al 2. pers. subj. de, ne rien rester, 369.
prés, du verbe a avé, quo tu Alergi (a), v. courir, 82, 83. 277.
aies, 640. 503. 578.
Aid, adv. ici, 169. 607. Alési, adj. remarquable, bien, de
Ajunge (a), v. atteindre, 251, 257. choix, 84. - Pl. alese.
293.11 atteindre, arriver A, 227. Alt, adj. et pron. autre, autrui;
310. 311. 314. 382. 535.11 de- passim.
venir, arriver à Ore, 255. 264. Altitä, s. f. partie supérieure de
397. 11 arriver, parvenir, 80. la manche des chemises pay-
281. 282. 618. 11 parvenir, 19. sannes, sur l'épaule, qui est
dacoromanica.ro
- 681 -
ALU APU
toujours couverte d'une riche Antal, s. n. fat, futaille, 524.-Pl.
broderie, 2. 25. antale.
Aluat, s. n. levain, 439. 544. - *Antera, s. n. [Mold.] vetement,
Pl. aluaturi. A, long pans, porte immediate-
Aluneci (a), v. glisser, 412. ment sur la chemise et serré
Ama, interj. quel I tel ! 105. 5, la taille, 67.
Aminar, s. n. briquet, 3.11 cdt al Anteriii, 8. n. mettle sens que le
scapcird din aminar, en un clin precedent, 4. 57. 11 mai aprépe
d'ceil, rapidement, 3. - Pl. a- camaqa de cdt anteriul, la che-
i I are.- Ve01 Amnar. mise m'est plus proche que
Amar, adj. amer, 440. 441.11 triste, le pourpoint, 4. 57.
pénible, dur 5, supporter. 355. Aoleo, interj. ah I helas! 474. 475.
539.11 rnalh eur, ennui, 540. AO, s. f. eau, 23. 34. 47. 129.
omul are un dulce fi un amar, 174. 241. 243. 244. 266. 325.
tout homme a du bonheur 358. 442. 443. 444. 445. 446.
(de la joie) et du malheur (des 448. 456. 458. 459. 471.
enniii5) 540.11 a treii imprcund 473. 487. 521. 537. 540. 549.
dulce §i amar, supporter en- 550. 553. 586. 624. 641. 11 riviere,
semble les bons et les man- 445.11 /a ap'd, sur l'eau, 129.
vais jours, 540. -Fem. amard; a nu, mai bé apd rece, etre mort,
. pl. amari, amare. 446. 11 a se intrece in apii rece,
Ambli (a), v, [Mold], marcher, devenir impertinent, 446.11 al
aller, 623. 665. 11 a dmbla Cu, imbétà cu apd rece, lui dire des
mettre le main 5, (dans), 669. mensonges, le ',romper, 447.
-Ve01 a Umbl et. nu pliitesce nici apa care o be, il
A mea41, adv. [Ungl, midi, 216.1 ne vaut pas la corde pour le
la ameaqi, à midi, 216. pendre, 447.11 n'are dupd ce bé
A mesteci (a), v. meler, mélanger, ape', etre tres-pauvre. 447.
673. Il ferbe fárd apit il le fait gril-
Amesteck (a se), v. r. se melon ler 5. petit feu, 448.11 apd gad,
se fourrer, 645. de l'eau pure, rien qui vain%
Amestidt (a se), v. r. [Mold], se fi a face cal-va apd, le rui-
mêler. 11 se fourrer, 522. ner, Penterrer, 448. - Pl. ape.
Amia4à, adv. midi, 216.11 in amiaVii Apol, adv, puis, ensuite, apreq,
mare, en plein midi, 216. 311. 383. 537. 572- 665.11 alors,
AmIndoI, adj. et pron. tous les ensuite, 38.110 (TO, et puis,
deux, l'un et l'autre. 213. 478. 83.11 de joi wind apoi, tres-peu
524. - Fern amindoué. de temps, 178.
Amnar, s. n. briquet, 3. 11 cat al Aprinde (a), v. allumer, 212. 213.
da in amnar, en un clin d'ceil, 275.11 allumer, mettre le feu,
3. - Pl. =rare. 138.
.
An, s. In. an, année, 389. 591. A prinde (a se), v. r. s'allumer, s'en-
la anal, dans un an, l'annee . flammer, 177, 214. 11 prendre
prochaine, 389.11 an, il y a un feu, 83.
an, Vann& derni ere, 591. panic' Aprins, adj. en flammes, qui brille-
la an, jusqu'5, l'annee pro- 82. 83. -Fem. aprinsd ; pl. a,
chaine, 38. - Pl. ani. prinqi, aprinse.
An de (6'), adj. inv. pareil, sem- Apr6pe, prép. près, aupres, 56. 57.
blable, 282.11 ca d'an de tine, 58. 105.
des gens comme toi, 282. Apropii (a), v. approcher, rappro-
Anevoe, adj. difficile, malaise, 75. cher. 11 terminer, ne plus avoir,
AnevoIe, adv. difficilement, 601. 11 a apropiat malaiul din
grand peine, 177. 412. 579. traista, il a &Tense presque
Cu anevole, avec difficulté, avec tout ce quil avait, 601.
peine, 343. ApOra, 8. f. diminutif de apa, eau,
Anglie, s. f. stof5, de bumbac, 243. - Pl. apOre.
stotA presta, 3. 179. Arnica (a), v. surprendre, trouver,
dacoromanica.ro
- 682 -
APU ATA.
654.11 nu anual sérele..., le soleil A-séri, loc. adv. hier soir, 466.
ne trouve pas... 654. 628.
Apuci (a se), v. r. se mettre A, Asmatucht, s. n. cerfeuil, 4,50.11 a
entreprendre, 265.11 se saisir, vidrie& asniatuchi, s'attraper sol-
s'accrocher, s'agripper, 81. méme, 450.
Apus, s. n. coucher (du soleil) 270. Asta, adj. et pron. dém., ça, cela,
Arami, s. n. cuivre, airain. fi ca- 97. 245. 327. 532. 651.11 colle-
ractere. a'yi are-ta ararna,
11 ra, 179.11 cet, 672.11 asta e, c'est
montrer ce que l'on vaut, 468. ce:a 415.
469. 11 a'ff da arcana pe tata, Astà-41, adv. aujourd'hui, 380, 619.
montrer ce que ron vaut, 469. Agteptà (a), v. attendre, 69. 75.
- Pl. arame. 299. 450. 554. 582.
Arde (a), e. bruler, s'enflamnier, Agtepti (a), v. r. s'attendre A
40. 64. 82. 83. 166. 208. 213 (avoir), espérer, 993. 533. 547.
214. 231. 232. 233. 255. 300. Agterne (a), v. faire le lit, 4. 5.
301. 429 508. 561. 6. 7. 8.11 cum qi veil qterne aya
Arde (a se), v. r. se briller, 508. vel dorna, comme on fait son
663. lit on se couche, 4. 5. 6. 7. 1
Arden'', a. m. piment, poivre rouge, a '1 ayterne bine la cine-va,

449, 481.11 a 'ä da ca ardefu pe recommander à quelqu'un (en
la ras, rexciter, le faite mettre mauvaise part), 8.
en colere, 449. 11 a pune ardela Agterne (a se), v. r.e mettre (en
peste ranä, jeter de l'huile sur parlant ct'un couvert, d'une
le feu, 449.11 a pune ardei in table), 652.
borq, l'exciter, le faire mettre Agternut, s. n. couche, literie, 8.
en colere, 481. - Pl. arda,. -Pl. ayternuturi.
ArdicA (a , v. relever, 160. Ast-fel, adj. ind. ainsi, 526.
Arda (a), v. montrer 473.11 mon- Astringe (a), [Banati , amasser, réu-
trer, prouver, 59. 258 270. nir, mettre en ta.s, 238.
A ata (a se), r. r. se montrer, 468. Astupi (a), v. boucher, 120.
Argea, s. f. sorte de cave oùl'on Astupat, adj. bouché, 154. - Fém.
tisse le lin, 4. astupata ; pl. astupa0, astupine.
Argint, s. n. argent, 98. Asupra, prép. sur, 29.11 de asupra,
Aripi, s. f. aile, 234. - Pl. aripe. au dessus, en haut, 254.11 de
AruncA (a), v. jeter, lancer, 133. asupra. sur 537.
224. 291. 360. 407.11a arunca Asvirll (a), v. lancer, jeter, 49.
jeter des, 360. 265.
Ag, forme opt. 1-er pers. sing Ata, s. f. fil, 8. 9. 10. 11. 12. 13.
du verbe a avé.11 ay bé, je bot- 14. 11 fil. de I In, 372.11 a renaine
reas, 624.11 ay manca, je manca ata niciniciligfi, 'are complé-
gerais, 620. tement miné, 611.11 nu intinde
Aga, ado, ainsi, de la sorte, com- ata cd, se nepe, trop tirer rompt
me cela, 4. 5. 6. 7. 88. 344. la cord e, 8.11 s'a inca lungit ata,
345. 380. 512. 568. 669. 582. il lui a allongé la corde, 12.
tel, semblable, 31. 41. 42. 105 a '1 stringe ata, lui serrer la
335. 371.11 aya de, i, 4,38. corde, 12. 11 al tecla ata, lui
Ascultà (a), v. ecouter, 149. 236. rendre la liberté, le laisser
420. partir, 12.11 se (inc intr'un fir de
Ascultat (de), pour érouter, pour ata, ne tient qu'A un fi!, 12.
entendre, 554. pana la un cap de ata, jusqu'a
Ascuns, adj. cache, dissimulé, 224. une téte d'épingle, 13.11 nici ceit
- Fem. ascunsa; pl. ascunff, un fir de ata, absolument rien.
ascunse. 13. Ilpentru un fir de nt4, pour
Age4A (a , v. placer, 299. un rien, 14. fi ca pe ata, tout
Age4a (a se), v. r. s'asseoir. 11 a se droit, 14.11 ata, tout droit, 14.
ayeyä pe mole qi la caldura, se Ltat, adj. a pr. tant, autant, 28.
mettre A bien vivre, 230. 29. 77. 11 atdta tot, c'eot tout 20::.
dacoromanica.ro
- 683 -
ATr BAS
crlt, et... et, aussi bien... Atuncl, adv. alors, 212, 238, 500.
q uc, 514. -Fem. atatel; pl. atati, Au01 (a), v. entendre, entendre
ata/e. dire, 26. 420 503.
Atinge de (a se), y. r. toucher Aulici, interj. ahl 517.
397. Aur, s. n. or, 91. 98. 673.
Attrn (a), v. pendre, 22. 11 ac- Alié (a), v. avoir, posséder; passim.
crocher, suspendre, 97. 226. Azimä, s. f. pain non fermente,
593. 594-. fouace, 450. - Pl. azime.
T3
Ba, adv. _non. ji ba... be, lorsque a es1 din balamale, sortir de ses.
deux personnes sont d'un avis gendo., 16.11 a i se slcibi bala-
zontraire, ou bien lorsque quel- malele, ne plus avoir de forces,
qu'un change d'Avis, 142. 280. 16. H a stringe in balamale, au-
331. 332. 414. 415. culer, 17.
Baba, s. f. vieille femme, 38. 300, Balamis-balamut, s. 1/2. macedoine,
} 01. 451. 527. - Pl. babe. olla-podrida, 450. Voir talnul-
Bade, s. m. terme d'amical res- balinef.
pect, s'emploie envers un frere Salegar, s. n. fumier, 17,- Pl.
ai é, une personne plus ägee, balegare.
etc.; 25. 38. 39. Baliga, s. f. bouse, 165.11 a tran-
Bae, s. f. [Moldj bain, baignoire, tit'o ca &diga in gard, 11 a parlé
15. - Pl. bai. pour ne rien dire, 165. -
Baer, 6- /7. cordon, lien, 14.-PI. balige.
b !ere. Baila, s. f. 1st, étang, marais,
Baga, (a), v. meare, fourrer, in- 512. - Pl. balV.
troduire, t'aire entrer, 15. 36. Ban, s. m. ban, anclen titre de
40. 73. 74. 121. 132. 135. 188. noblesse, 649. - PI. banl.
218. 219. 250. 280. 283. 348. 353. Ban, s. ni. Argent en general, 179.
351. 408. 419. 488. 581. 661. 665. 338. 577. 674. c,entime, 40.
11
666. 668. 669. 671. b76. 179. 327. 520. 523. - Pl. bani.
Baga (a se), v. r. se fourrer, 339. ilinul (a'1), y. [Ung. et Trans.],
410. 653.11 se placer, s'accor- se reperitir, regretter, 618.
der, 106. Barba, s. f. barbe, P28. 335. 491.
Bagat, adj. mis, 349.11 introduit, 517. 625.11 'i-a cam eftt brama
432.- Fem. bcigalci; pl. beigaii, 'a barba, il vieillit.- PI. barbe.
bagate. Bärbat, s. in. hornme, 28. 461.
Bagar', s. n. [Trans. Ungl, culot 474. 573.- Pl. barba.
de pipe, 15. 207. 303. 11 n'ajung, Bardaci, s. f. cruche, broc, 458
ni& cat o lula de bayal, il ne s'o bei ca o bardaca de apa, elle
vaut pas une pincée de cen- est tres-bello, 158 -PI. bar-
dres, 207. dace.
Bata (a se), v. r. [Holdl se baig- Bariq, s. n. barbge, ficha de ba-
ner, se laver, 13. rege, 17. 11 a' si da bartsul pe
Baiat, s. ni. gargon, 576. - Pl. ccfct, jeter son bonnet par des-
baei ou batekt. sus les moulins, 17. Pl. ba-
Bale, s. f. bain, 15. baignoire,
11 rifar/.
15.11 a &imite a b tie, envoyer Basamac, R. n. melange d'eau- e-
prornener, 12. -Pl. hl.
1 vie et d'eau, 451.
Baiu, s. n. [Ung.] trarall, ouvrage, Basma, s. f. mouchoir, ficha, 17,
501.- Pl. baittri. 18.11 se duce la vte cu poma in
Baitt, interj. [Banat], non, 638. basma, ,11 porte de l'eau a la
Balama, s. f. gond, cbarmère riviere, 18.11 berma eurata, m-
penture, 16. 17.11 a scòte maculé, 18.11 a e§t basma cu
balamale, irriter quelqu'un, 16. rata, sortir blanc comme neige
dacoromanica.ro
- 684 -
BAS BER
(d'une accusation) 18. - Pl. Batista, s. f. batiste (toile).mou-
11
basmale. choir, 21. 22.11 a eri batistd cu-

Baston, 8. n. baton, canne, ratd, sortir blanc comme ne-
e un fluerclbaston, homme sans ige, 21. - Pl. batiste.
valeur, 19. - Pl. bastáne. Mot, adj press& foulé, tassé,
Bat, adj. [Mold. et Banat], ivre, 486. -Fém. beitutc1; pl. beiturl.,
451. 462. 463. - Fém. bat& beitute.
Voir bit. Bazma, 8. f- [raleea], mouchoir,
Bat, s. n. [Ung],
gourdin, 20. 11 fichu; 17.11 luari bazmaua? tu
rémini Mend pe beg, tu restes as été payé pour cela, 17.-Pl.
sot, tu ne réussis pas, 20. bazmale.
Bata, 8. f. lisière (du drap, de la Be (a), v. [Mold], boire, 451.
toile). 11 ceinture étroite, 19. 20. B6 (a) v. boire, 35. 322. 325. 443.
492. 11 al det pe bete (afard), 444. 445. 446. 447. 448. 451.
chasser, jeter A la porte, 19.1 452. 453. 454. 455. 456. 457.
a clet pe bete faptele cui-va, di- 459. 471. 473. 474. 484.
vulger les actions (mauvaises) 649. 55?. 579. 622. 624. 630.
le quelqu'un/ 20. branzci 'n
11 634. 11 cine a béut o sd bé, qui
bete, homme de rien, sot, 492.- a bû, boira, 456, 11 a bé ea in
Pl. bete. codru, boire tout seul (sans don-
Bari, 8. n. gourdin, 20.21. coup tier aux autres), 457. a bé 11
de baton, 20.11 Mud ni bâtmnd ea in tirg, méme sens que Is

pe beitii , tu reste sot, tu ne précédent, 457.11 a bé gi ecl-
réussis pas, 20.11 sal bap urma maya, boire jusqu'A sa chemise,
cubdta, que tu ne le rencontres 457.11 a'i bé minrile, s'énnivrer,
plus dans ta maison, 21.-Pl. 457.11 bé ccit sePte, il
boit comme
bale. un trou. 457.11 bé de 1 trcisnese
Mae, s. f. coup, rossade, 636. ureehile, il bolt A se griser,
637. - Pl. batel. 458.11 a 'fi bé i eclefula din cap,
Male, s. f. choc, heurt, 421.11coup, boire jusqu'A son dernier sou,
rossade. 499. 636. 637.11 a'l face 458.11 s'o bel inteun pahar de
burduf de bátale battre apd, elle est belle A damner un
comme platre, 499.-Pl. saint, 458.11 rar bé inter) lin-
Bate (a), v. frapper, 20. 21. 264. gurd de apei, il ne peu past
315. 316. 426. 477. 478.11 battre, le souffrir, 458. eclt ar bé
11
34. 35. 211. 257. 302. 354. 404. o lingua-d de apcl, en un !clin
426.11 frapper, heurter, cogner, d'ceil, 459.11 bé a gol, il boit
426. baratter, 589.11 souffler,
11 crédit, 459.11 bé a duplu, il boit
137. 234. 410. 360. 11 aboyer, crédit, 459.11 a bé pre cine-va,
279. 11 bate4 urma eu ciomagu, boire au compte de quelqu'un
courir après quelqu un sans
pouvoir l'attraper, 112.11 a bate Beau, s. n. cellier, sous-sol, 22.
la papue, dépenser, 276.11 a bate - Pl. beeluri.
la pingea, dépenser, 302.11 a'l BeleIug, s. n. anneau, 22.11 a '4
bate rol, lui secouer ses puces, pane belcIug in nas, le mener
404.11 bate la u2d, est aux por- par le bout du nez, 22. - Pl.
tes (proche), 426.11 a'l bate in beleluge.
strund, ne pas le contrarier, Belea, s. f. ennui, désagrément,
flatter sa manie, 465. 200. - Pl. belele.
Bate, (a se), v. r. lutter, 249 11 se Bell, (a), v. écorcher, 464.
battre, 381. 579. 11 se frapper, Beltea, s. f. [Mold.] gelée de fruit.
597. 11 beltea, diseour filandreux, 459.
(O'Mara, s. f. cour, 21.11 trame, Berbintä, s. f. [Mold.] gerle, ti-
269. 270.11 la panza urzacl, Dom- nette, jatte, 485. - Pl. berbinle.
nul ne da batéturd, A toile our- BerbIntä, s. f. [Mold]. gene, ti-
die Dieu donne le fil, 270. - nette, jatte, 485 - Pl. berbinre.
Pl. bateturl. Berg, s. f. biòre, 459.
dacoromanica.ro
- 685 -
BET FOG
Bet, s. n. baton, 23. 24. 199. 410. Bine, ado. bien, 79. 192. 225. 296.
411.11 del la om fiirei Mt, c'est 296. 416. 417. 453. 617. 615.
un impertinent, 23.11 catci a bét, 628.631, 663.11 mal bine, mieux,
mériter une correction, 23.11 a 28. 76. 79. 115. 127. 258. 314,
stet de bét cu cine-va, suivre 32111 pinta, 617. 583. 636. plu-
quelqu'un comme son ombre, t6t, mieux vaut que, 41. 74.
2311 a merge pe bet, s'en aller 116, 129, 160. 224. 253. 258.
sans tambours ni trompettes 274. 406. 495. 515. 565. 597.
et pauvre comne Job, 23.11 a 607. 608. 591.11 vial bine'ipare,
vorbl de-a bétul, menacer, 24. il est plus content, 78- 11 cu
Pl. bete. bine, souhait de bonheur, 616.
BR, adj. ivre, 309. 460. 461. 462. Binis, s. n. vetement (de pay-
463. 464. 465. 466. 471. 472.11 san,) à manches fendues ou
s'a ultat bét , il nü dé- sans manches, 24.-Pl.
grise pas, 466.11 a se died bét ird, s. f. solive, poutre, 25. -
fi a ma' ncec tréz, qui fait la faute Pl. birne.
la boit, 466. a Midi a bét,
11 Birnetä, 8. f ceinture du pan-
donner des signes d'ivresse, talon, 25.-Pl. birnete.
466.11 bét niort, ivre mort, 466. Birt, s. n. restaurant, 477, 504.-
11 bét frank ivre mort, 466.11 PI. birturk
bét turtei, ivre mort, 466. - Biserici, s. f. église, 503.- Pl.
Fem. bétel ; pl. bey, bete. biserici.
Belie, s, f. ivrognerie, 467. 468.11 Bitég, 8. tn[Banat], malade, 627.-
ivrognerie, ivresse, ébriété, 466. Voir betég.
467. 468. 469. 470. 471. belie 11 Bivol, s. ni. bufle, 583. - Pl. bivoli.
la tértei , orgie, 470.11 belie la ca- B1zare, s. f. lisibre de la chemise
taramei, 470. - Pit beiii. autour du cou, 188. - Pl. bi-
Betiv, adj. ivrogne, 464. 470. 471.
472. 473. 474.11 betiv impércitese, Blaz neirä s. f. fourrure, 25. 26. 71.1
se dit de l'homme qui se grise scuturei blana, lui se x couer
royalement, 474. - Fém. be- ses puces, 25.-P1 blani.
tive i; pl. betivi, betive. Blank 8. f, planche mince, 26.-
BOO', adj. f. [Banat.] qui grise, Pl. blank
476,- PI. betive. BlenT, (a), V. battre, 26.
Betég, adj. [Trans.] malade, 500. IWA, s. f. manger imaginaire,
Fém. betégii ; pl. betegi, be- 477.-PI. blejde.
tege. Blid, s. n. plat, écuelle, terrine,
irétran, s. et adj. vieux, ancien,154. 477. 478. 479. 596.11 n'are ce
11 age, 507. - Fém. bareinci ; pune in blid, il n'a pas quoi
pl. betreink !Arline. manger, 478. 11 a linge blide, pi-
Betranete, s. f. vieillesse, 164. 310. que assiette, 478.11 amindoi se
403. - Pl. bétreozeti. vulva' inteun blid, manger
Mute, (de), loc. à boire, 445. 597. la meme écuelle, 478.11 a intrat
Beat, s. n. le fait de boirell hai, nora 'n blide, il brise tout ce
la litut, allons boire, 474. 475. qu'il touche, 479.-Pl. blide.
Beater, s. m. buveur, ivrogne, 475. Bob, s. in. fève, pois, 479, 480.
Fém. bélziewe. 657. 658.11 a meincat bob, elle
Nature, s. f. boisson, 475. 476. est enceinte; il ou elle ment,
477. 640. 641. - Pl. bguturi. 480.
Beuturici, s. f. diminutif de Mu- Boboil, 8. in. [Trans.] sorte de
turei, 476. - Pl. bluturele. manteau de paysan,
BicTu, s. n. fouet, 24. a plesni
11 Bodaproste, s. n. morel, remercie-
din biciu, réussIr, etre joyeux, ment, 474. 476.
24. - Pl. bice, et biciuri. Boer, s. m. seigneur, noble, 561.
BicTul (a), v. fouetter, fustiger, 24. 629. Pl. boerk
BicTu§ci, s. f. cravache, petit fo- Bogat, adj. riche, 536.-Fém. bo-
uet, 24. 217. gatcl : pl. bogati, bogate.
dacoromanica.ro
- 686 -
BOI BRE
Soler, s. in. seigneur, noble, 421. pour tenir la pantalon, 30.11

561.-PI. boleri. a fi tare in brdcinar, étre riche,
BilA, 8. f. mal, maladie, 452. 640 - 30.- Pl. bracinazi.
Pl. b6le at boll. Bricinarig, s. n. memo sens que
Bold, 8. f. [Mold.] épingle, 26. - Te precedent, 30.
P I. bolduri. Braga', s. f. boisson faite du jus
Bolnav, adj. malade, 553. Fern. de millet euit, broyé et fer-
bolnavil ; pl. bolean, bolnave. menté, 483. 444.1( a bé bragcf
Bolnavl, (a se), s. r. devenir ma. cii cine va, compere et com-
lade, faire une maladie, 474 475 pagnon, étre a tu et à toi, 484.
*Bon, s. f. magasin mite, cave 11 bragd, boisson de mauvaise
vofitée, 27. -Pl. bokt. qualité pignette, 484.
B6mbfi, s. f. [Ung.] grain, 291. Bra* s. f. [Mold] merne song
Pl. hennbe. que le precedent, 484.
BordeIii, s. n. cabane, butte dont Brand, s. f. mernbre (bras, pied).1
le tort seul dépasse la terre, 27. poignée, 521.11 a cadé pe' brtinci,
28. 29.11 n'al TO la bordeiu, tomber de fatigue, 620.- PI.
ta butte n'a pas de porte; se brcinci.
dit ä celui qui entre sans Brant s. m. empiecement qui se
fermer la porte, 29. Pl. bordeie. met aux chaussures usées. 1
Boil% s. m. [Hold] filou, tire- 4-am pus brantu, je lui ai dos
laine, 29.-Pl. borfagi. le bec ; je me suis payé sa
Bortolu, s. m. [Mold], poussah, tete, 30. - Pl. branturI.
homme gros, 29. Bran* s. f. frornage, 224. 355.
Boil, s. n. bore, (eau aigrie par 481, 45, 486, 487. 488, 489,
la fermentation du son), 480. 490, 491, 492, 588 burduf de
11
481. 482. 11 borq, piquette, mau- brei rzed in sénza câlnilor, laisser
vais vin, 481. 11 borg t U lir, aller le chat au fromage, 4881
chose de peu d'importance, de a cere bränzei de lepuri, l'impo-
peu de valeur, 481.11 a veni ca sible, demander la lune, 488 1
la borg, entrer et sortir de suite, altei branoci, c'ept une autre
481.11 a pune ardeié in borg, paire de manches, 488.11 s' a Moat
l'exciter, le mettre en colbre, branza in putinti, c'est
481.11 a sufliz in borg, ronfier, 488.11 a nu fi bun de nici.o bra' fled,
11 a 'i sufid in borg, lui n'étre bon a, rien, 489.11 a 9ZU
jouer un manvais tour, se rim- face brcineci eel cine-va, lie pas
quer de lui, 482. 11 a intincat réussir, 489.11 m' al unzplut
borg, il s'est mis dedans, 482. brcined, lorsque notre attente
11 a urnplut'o de borg, il n'a pas est trompéa 490. a strica brit' nzcl
réussi ; on s'est moqué de lui, father. 490.11 s'a inzpufit bränza
([ facet' borg cu... gill fasse i I ne sont plus amis, 490. p s'a-
ce qu'Il voudra (It,- 482. lege briinza din ar, séparer le
Bastan, s. m. citrouille, 606 -Pl. bon grain de l'ivraie, 490.1
bostani. 'i a cam egit breezed in barbé,
Bot, s. In figure, museau, 512. il commence e. vieiliir. 191.
677.-Pl. boturi. 'i a cdzitt bra' nza in barbé,
Beta', s. f. barillet, 48311 boté, rien, vieillit, 491. 11 brtined 'n
483.-Pl. bote. grippe-sou, 491.11 sgarie brcined
BOA, s. f. [Ungl gourdin, 30.- avare, 492. 1[ breinzci 'n bete,
Pl. bóte. hommde rien, sot, 492. - Pl.
Botez, s. n. baptéme, 171. 192. bránzá.
260.-Pl. botezuri. Brat, 8. ni. Brat, nom propre 523.1
Botifor, s. m. dirninutif de bot, an ciennem ent: frere.
figure, museau, 513. &qua', s. f. bracelet, 30. - Pl.
Boil, s. m. bceuf, 146. 165. 504. brdyi ri
619. 637.-PI. Bricég, s. n. canif, 30,13. - PI.
Bricinar, s. n. ceinture, courroie bricege.
dacoromanica.ro
- 687 -
BR' BUZ
Brida,s. n. rasoir, 31-321. - Pl- 298. 315. 355. 365. 270. 385.
brice. 411. 442. 453. 486. 487. 489.
Brtnisor, s. n. diminutif de brinifor 492. 496. 506. 536. 558. 560.
cemture ; ceinture trés étroite 573. 609. 614. 625. 639. 648.
portée surtout par les femmes 661.11 bon, honnéte, 201.11 bon,
a'0 briniprul, s'allier solide, 158. 159. 178.11 mai bun,
quelqu'un, s'entenbre avec lui, meillenr, 96. 260. 428. 450. 476.
32. - Pl. briini Ore. 558. 559. 565. 606. 629. 640.
Brtil, s. n. ceinture, 32-33,112. 310. 613 11 nume bun, bonne renom-
594.11.a stii de brim cu cine-va, mée, 455. 11 sorii bunit, so3ur
btre â tu et a tot, 32.1i a sè du méme Ore et de la méme
luci de brill cu cine va, étre une mère, 560.11 bun de danfct,
paire d'amis, 32.11 pcinci in brill., a bon bee, beau parleur, 117.
jusqu'a la ceinture, (science 11 de mima band, pane qu'd
moyenne), 83 lj a/He -briu, fla- est henreux, gal, 579. - F6m.
neur, fainéant 33, -Pl. brie. bund ; pl. bunl, bune.
Brésch, s. f. grenouille, 444. 490. Bunätate, s. f. bonne qualité, va-
- Pl. brésce. leur, 385. - Pl. bunata (1.
Br6sch, s. f. serrure, 34. 99. - Pl. Bunätätf, 8 f. pl. bonnes choses,
brasce. 640.
Brume, s. f. frimas, gelds blan- Burduf, s. n. outre, sac fait de
che, 143. peau erne, 486 488. 498. 499.
-
Bucatä
Pl.
s. f. morceau, 492. 493-
Buehler, s. m. cuisinier, 558. 659.
588.11 a '1 leget burduf, l'atta-
cher solidement, 498.
burduf de Midi, battre comme
face
629. - Pl. bucei tarl. platre, 499.11 a se limp bur-
Bucitärie, s. f. cuisine, 336. 493. duf, manger à en crever, 499.
494. - Pl. buccItarii. - Pl. burdu furl.
Bucate, s. f. pl. mets, plats, 350. Burduh, s. n. [Mold], outre, 486.
494. 495. 496. 497. 560. 645. II -PI. burdufuri.
a fi in (ulna bucatelor, tenir Burdus, s. n. [Banat] outre, 486.
queue de la poèle, avoir l'as- - Pl. burdufe.
siette au beurre, 496. II bucate Burete, s. In. éponge, 34. 35. 36.
grecescl, chose sans valeur, 497. 289.11 a trece Cu buretele peste o
Buatea, s. f. petit rnorceau, 439. grafted, passer l'éponge sur une
- Pl. bucayle. faute, 35.11 auge ca un buret&
Bucitici, s. f. petit morceau, pe- il boit comma une éponge, 35.
tit fragment, 492. 493. 583. - il stérce ca p'uu burete, le mettre
Pl. bucelfele. sec (d'argent), 36.
Bueituri, s. f. bouchée, 497. 498. Burete, s la. charnpiguon, 499.
11 moreeau, 498. - Pl. bud-4mi. dour 91'0111 ma neat burep., je ne
Bucluc, s. n. confusion, embarras, suis pas fou, 499. II par'ed at
ennuis, 51.- Pl. buclucuri. mancat bure0, cotnine tu es
&murk (a se), v. r. se réjouir, 82. maigre, 499. - Pl. burefl.
Bucuresef, s. pr. Bucarest. 331. Bute, s. f. fut, tonneau, 175. 391.
Buhos, adj. hérissé, hirsute, '265. - Pl. buli.
Fétn. buit6sci ; pl. buhof1, bu- Buhl* s. f. [Mold.], bouteille,
Use. flaoon, 499.- Pl. butild.
Buléndri, s. f. [Mold], guenille, Butoiu, s. n. tonneau, fut, 657.-
haillon, chiffon. 11 buléndrä, Pl. but61e.
femme de mauvaise vie, 34.- Butuc, s. m. souche, 172. 419. 638.
Pl. bulendre. gras butuc, maigre comme un
Bumb, s. in. [Mold. et Trans.], clou, 172.- Fl. butucl.
bouton, 34. 182. - Pl. bumbi. Buzunar, s. n. poche, 36. 37. 152.
Bun, adj. bon, bienveillant, 15. 590. 663.11par'cd o 8cése din
40. 90. 117. 147. 178. 184. 203. buzunar, quel mensonge, quelle
218. 226. 235. 256. 259. 297. sottise, 37.11 a'l avea in buzu.
dacoromanica.ro
- 688 -
CA
nar, avoir quelqu'un dans sa la liuzunar, étre dépensier, 37.

bourse, 37.11 a fi tot cit mcina -Pl. buzunare.
Ca, conj. comme; passim. 11 pour, are humble, s'hurnilier, 47.1

55. 82. 148. 214. 230. 232. 233. a sccipat cciciula pe apé, il a
258. 289. 297. 364. 399. 455. perdu ce qu'il avalt; elle est
504. 577. 617.11 afin que, 523. enceinte (se dit surtout des
669.11 que, 58. 71. 505.11 ca BIles-mères) 47.11 a i se duce
comme, de méme que, 586. cédula pe apci, perdre, 47. 11
587.11 ea fi and, COMMO si, 231. pe sub caciulci, tout bas, à nn

CA, conj. que; passim. 11 car, parce voix, 48.11 a sta sub cciciulli,
que, 8. 40. 43. 59. 76. 83. 144, loger a la belle Wile, 48.
179. 188. 189. 200. 260. 269. 299. a fi vecinic ea cédula pe cap,
305. 365. 400. 411. 422. 444. 445. are fier, ne faire sa cour
457. 463. 473. 547. 583. 588. 650. personne, 48.11 a tilt eu ccidula
parceque, 510.11 di ce, quelle In cdra, étre ivre. 11 panel cici cu
sorte de, 59.11 de, 583. cédula in grindci, jusqu'a ce
acit (a), v. embrener, emmerder, qu'il soit ivre, 49.11 de géba mai
479. 658. p6rtet cäciulä, c'est un sot, 49.1
Cie& (a se), v. r. chier, 279. 362. de ea- ciulit, par téte, 49. 11 cel Cu
466. cactula roqie, le diable, 50.-
s. Foirard (nom pro- Pl. cciciuli.
pre), 43.
Cacacea' Ciciulf (a se), v. r. faire des cour-
Cleat, s. m. excrément, merde, bettes, s'humilier, 50.
208. - Pl. ecicay. CAA (a), tr choir, tomber, 38.
Cleat, adj. embrené, emmerdé, ' 52. 77. 92. 95. 96. 97.132.157.
309.-Fém. cacata ; pl. cacate, 158 159. 185. 193. 306, 424.
eacap. 430. 463. 467. 491. 512. 547.
MT, conj. car, parce que, 293. 325. 620.11 descendre, 13411 tomber,
Clefula, s. f. bonnet de fourrure, are reuversé, 159. a ceiclé
11
37.8. 39, 40. 41. 42. 43. 44. drei giq la cauq, venir en sup-
45. 46. 47. 48. 49. 50. 85. 128. pliant, 92.11 '1-a citçlut branza
265. 437. 455. 458. 462. 11 cu in barbé, il a vieilli, 491.
cciciula 'lute o parte, à la je Cadé (a se), e. r. convenir. 11 cum
m'en fiche, 44.11 a purtec cédula sa cade, bien, fortement, 377.
pe-o méme sens que le 11 cum se cade, convenablemeut,
précédent, 44. jj a isclesci
ureche' 649.
pe urechi, ne prèter aucune Cadra, s. f. tab/eau, 50.-Pl. cadre,
attention a ce que l'on nous Cafe, s. f. [Mold.] café, 510.-PI.
dit, 44. a pune cédula p'o
11 cafele.
sprincénci, étre fier, 4411a fi Cu Cafea, 8, f. café. 11 cafea ruséscii.
musca pe câciulé, ne pas avoir eau-de .171 e, 500. - Pl. cafele
la conscience tranquille, se Caftan s. n. caftan, robe d'hon-
sentir coupable, 4411 e altcl neur; 51.11 a imbrcica caftanul,
c'est une autre paire de étre ennobli, 51.11 alua un caf-
manches, 45. 11 a schimbat tan, are battu, 51.-Pl. caftane.
dula, il a changé son fusil d'é- Mani (a) y. battre, 51.
paule, 46. 11 tot &Alec ceiciu/a Cal. (a se) v. r. regretter. se re-
scogi, du méme avis, 46.11 doug pentir, 468.
eapete bite° cáclulé, deux Wes CaTmac s. n. crème (du lait), 50011
dans ue chaperon, 47.11 a um- la crème, ce qu'il y a de meil-
blez cu cédula 'n patru, s'hu- leur, 500.- Pl. cairnace.
miller ; chercher avec persi- Caine, s. m. chien, 462. 486. 488,
stance, 47.11 a' fi luci c 510, 547, 627, - Pl. cad.
dacoromanica.ro
- 689 -
CAL CAN
Cal, s. m. cheval, 174. 572. 586.- Camara, s. f. chambre 54. Pl.
Pl. cal. cdmari.
Ca!abaft°, s. n. effets, paquet Camara, s. f. chambre, 54.11 trésor.
bagage, 51 .407,11 embarras, 51. chambre du trésor, 64. - Pl.
- Pl. calabalicurf. camarf.
Calare, adv. à cheval, 619. Cama§a, s. f. chemise, 339. - Pl.
Caláret, s. tn. cavalier, 643. -Pl. c
calareff. Cama§a, s. f. chemise, 51. 65 56.
Calca (à), v. marcher, mettre le 58. 59. 60. 61. 62. 63. 64.
pied sur, 179. 260. 275. 306. 65. 66. 179. 455. 457.11 t114 te
362. 391. 466. 548. 11a cala din increde niel in canzafa ta, que
pod, marc her fièrement, 306. ta chemise ne sache ta guise,
a calca a bét, donner des'signes. 11 pe unde scoff camafa ? que
d'ivresse, 466. vas-tu faire ? 61.11 rupe.
Calcaiu, s. n. talon, 190. 563. - carnasa, s'arracher les cheveux,
Pl. alcal, alctife, càlcclie, c ala e. 63.11 a rénztiné In cclmafit. pauvre
Olean, s. n. [Banat] talon, 426. 64.11 a'qi da fi càmaa, donner
Pl. calccini. jusq'à son dernier sou, 64.11
Calcat, adj. sur lequel on a marché, arde amasa pe el, il est amot1-
309. -Fern, edit:W(1; pl. allay, reux, 65.11 nu'l incape eamafa,
cálcate. il ne sait oú donner de 1a tete,
Cald, adj. chaud, 137. 182. 183. 65.11 Pl. ccince§i.
431. 506.11 frais (en parlant du Cam e§a, s. f. [Mold]. chemise, 55. 57.
pain) 533. 535,- Fem. calda; 59. 60. 61. 62. 63.11 f-tt uscat
pl. calp, calde. ils ont garde les pour-
endue, s. f. chaudron, 52. 93.0 ceaux ensemble, 62.11 o gout
paean fert inteo ccildare, it ccintegt ismene, il s'est trompés,
est tout honteux, humilié, 52.11 63.11 ca pe ma neca cârneei, fa-
a add din dadare in foc, tomber cilement, 63.11 a Vice pe gura
de la poéle dans la braise, 5211 ccimesef, à mi-voix, 63. Pl.
caldare ne-spoita, noir tomune meql.
un chaudron, 52.- Pl. aldart. Cimila, s. f. chameau, 96. - Pl.
Uttar*, s. f. petit chaudron,
53. 93. - Pl. calelartiqe, Camilalcä, 8. f. voile noir qui re-
Cildura, s. j. chaleur, chaud, 230 - couvre la toque des moines et
Pl. calduri. retombe sur les épaules, 66.
endures, adj. chaud, 147. -Fem. 335. - Pl. eamilatcf.
caldurésa ; pl. alduro caldu- Cana, s. f. broc, canetto, cruchon,
rése. 458. 472. 500. - Pl. ani.
Cale, f. chemin, route, 399.
s. Cancati, s. in. [Trans.] broc, Ca-
464. 555. 573. -Pl. ai. n e tte. 500. - Pl. ancee.
Calater, s. m. voyageur, 198. - Cand, adv. et conj. quand, lorsque,
Pl. calétorf. 36. 38. passim 11 si, dans le cas
Calic, adj. [Mold] . pauvre, 534. où, 83.11 and ... and, tant5t
632. - Pl. calici. tan let, 189. 314. 551. 632.11 de
Calle, s. m. mendiant, pauvre, 597. and cu, du temps de (que),
-Pl. ,calici. 506.11 de and, depuis que, 137.
Calimar s. n. encrier, 590. de and, alors que, 505 506.
Callaveti, s. f. [Mold.] jarretière, pe di nd, lorsque, 506.
53. - Pl. calfavete. Candela, s. f. veilleuse, 66. 67 -
Calugar, s. m. moine, 184. 334. Pl. candele.
335. - Pl. c alug eta Cane, s. m. chien, 2. 20. 49. 73.
Calup, s. n. pain de savon. 11 a 81. 139. 163. 2 r9. 381. 382. 421.
mcinca calupul, ètre mis dedans, 422. 424. 485. 486. 487. 488.
53.-Pl. calupuri. 533. 588,11 pore de dine, rustre,
Cam, adv. un peu, en quelqe sorte homme de lien, 650. - Pl.
quasi, 182. 262. 293. 461. 654.655.
46
dacoromanica.ro
- 690 -
CIS CAS
CUR, (a), v. chanter, 283. 375, Ciptu§éla, s. f. doublure, 71.-PI.
453. 561. ceiptugeli.
anti, (a), ro. [Ung]. regretter, se Car, 8. n. char, chariot, 352. -Pl.
plaindre de ne pas avoir, 371. care.
Cap, s. nz. chef, Me. 20. 28. 31. Caracudi, s. f. carassin.11 menu
38. 41 42. 46. 48. 49. 67, 105. fretin, gens de peu d'impor-
128. 183. 185. 189. 190. 208. tance, 502. - Pl. caracude.
217. 230. 253. 265. 275. 278. Carceag, s. n. [Banat] cane, broc,
280. 292. 304. 312. 317. 318. 502. - Pl. carcege.
319. 320. 321. 370. 374. 377. Carciumi, 8. f. cabaret, 461. 462.
395, 396. 398. 401. 408. 4.16. 476. 503. Pl. airtime.
433. 444. 451. 458. 465. 534. Care, pr. rel. des 2 genre.% qui,
538. 640. 11 bout, 112, 11 bout, lequel, celui qui; passim. 11 quel,
morceau, 13.11 sommet, 298. II quelle, 55 11 que, 447.11 chacun
in capul mesa, b, la place d'hon- 5 6. 336. 671.
neur, 656.11 a fi in capul bisect- Carnet, s. m. saucisse, 505. 506.11
telor, tenir la queue de la pale, a lun$ ceirnatal, allonger la
496. -Pl. capte et cap ite. sauce, 506. ca un ceirnat,
11
Caput s. n. couvercle, 501. 502. comme un boudin, 506. - Pl.

573.11 yi-a geisit capacul, il a cdrna0.
trouvé son pendant, 501,11 Carne, s. f. chair, viande, 507.
pane capac, lui river son clou, 508. 509. 510. - Pl. cdrnuri.
502.11 gasesce capac la t6te, il a CarnelegI, s. f. pl. caréme, jours
réponse à tout, 502. - Pl. cade maigre, 548.
pace. Carpi, s. f. chiffon, 1oque, torchon,
Cipeneag, s. n. [Trans. et Ting.] , 38. 71. 72. 128, 11 clirpd, rou-
manteau, cape, 67. 102. 103.11 louse, chiffe, 72.11 a 'l face ea' r-
dupd pléle ceipeneag, de la mou- pd, le déchirer à belles dents,
tarde après diner, 102.11g-a 72.- Pl. cdrpe.
%tors cdpeneagul, il a changé Carpl (a), v. réparer, recoudre, 55.
son fusil d'épaule, 103.- Pl. 376.
cdpenege. Carpit, adj. raccommodé, 274. -
Cipestere s. f. made, huche à fa- Fém. cdrpitei; pl. ceirpiti, car-
rifle, 68. 69. 70. pite.
Cipistere, s. f. maie, huche Circle, pr. relat. dont, 83.
farine, 610. Ca', s. n. 'fromage à la pie, 355.
Capat, s. n. bout, 13. 361.- Pl. 510. 511. 512. 513. 11 incei Cu ca-
capete. vil la gurd, blanc-bec, 512.11 a
Capéta, (a). v. acquérir, obtenir, de¡erta, caful, filer, 513. - Pl.
1. 146. caguri.
Cipitalu, s. n. chevet, oreiller, 67. Casa, 8. f. maison, demeure, lo-
68. 112. 11 a umblec feird cetpgidid, gement, 22. 72. 73. 74. 75. 76.
alter l'aventure, 68. 11 a fi 77. 78. 79. 80. Sl. 82. 83. 84.
feirei (Ur° sans moyens 85. 86. 87. 88. 89. 90. 101. 129.
d'existence, 68.- Pl. cd petair.. 142. 175. 206. 213. 228. 265.
Cip6taiii, s. n. bout, 213,11 pointe, 280. 288. 297. 300. 322. 384.
278. -Pl. cdp'étae. 391. 400. 121. 423. 432. 547.
Cäpattna, s. f. pomme (de chou), 557 558, 609. 676.11 chambi e.
537.-- Pl. ciMprine. 75. 11 menage, 89. 11 beaucoup,
Cipistere, s. f. m0e, huche à fa- 90. 11 la casa, chez, dans la mai,
rine, 68. 69. 70. son de, 177. (1 casei de pdiajea,
CipisterIe, s. f. maie, huche fa- toile d'araignée, 178,11 il urld
ble, 69. cdnii la casei, il n'a rien 5, se
Capri, s. f. chèvre, 485. - Pl. mettre sous la dent, 81.11 are
capre. casa sub cdcfulei, il loge a la
Captu§all, s. f. [Mold.] doublure, belle étoile, 85.11 casa o are sub
71- 147. 293. - Pl. cdpturli. cupid (peila'rie), il n'a pas de
dacoromanica.ro
- 691 -
cA.* clu
domicile, 85.11 mi-o pus foc la aussi grand que, 26. 643. 572.
casd, il m'aTait des intrigues, 583.11 co mbien, 126. 202. 270.
85.11 n'are casit , n'are maser', il 306. 378.111e temps de, 3. 264.
n'a ni feu ni lieu, 86.11 nict tu 459. 580.11 tant que, le temps
casd niel tu masei, il n'a ni feu de, 8. 135. 135. 136. 537.11 cdt
ni lieu ; maison mal tenue; sou- de, si, 27. 55. 428. 438. 439..
dainement, 86. n' a stricat
11 543.11 ße cat de, si, 54. 115. '259.
Dumnqleit doue case, les deux 540. 11 ceit... atest, autant... au-
font la pire, 87. casa fard11 taut, 28. 77.11 cu cdt... au atdt,
clopot, maison sans femme, plus... plus, 456.11 de cdt, que,
J a se porni ca de 7a o casei 11. 12. 28. 56. 57. 58. 71. 105.
pustie, filer à l'anglaise, 88. 115. 127. 13g. 151. 206. 253.
nu i-s porciti acas et, il est de 387. 495. 505. 561. 565. 673.
mauvaise humeur, 88.11 a vent 636. 643. 651.11 de cdt, que, 41.
de-a-casei , comprendre, 88.11 a o 57. 128. 129. 274. 555.11 de cdt,
gdst a-case la trouver vierge, seulement, 662. 11 niel
Il a face easel, se marier, 89.11 moins que, 13. 120.11 de cett,
a face atilt cu cine-va, vivre en plutôt que, au lieu de, 28. 116.
bonne intelligence avec quel- 160. 224. 406. 476. 597. 606.
qu'un, 90.11 e ca casd, il a pig- 607. 608. 617, 640.11 cite odatd,
non sur rue, 90.11 a fine (fi) de partois, 441.11 mite un, quelque,
casa cut-va, étre client de quel- un, 156.
qu'un, 90. 11 a sparge (stricet) Mil, (a), s. [Mold.] chercher, 139.
casa cui-va, semer la discorde 207. 406. 643.11 regarder, 556.11
dans un ménage, 90. a fi 11 catei a be, faire ce qu'il faut
srapul easel, étre la pierre an- pour are battu, 23.
gulaire d'une maison, 90. 11 o Cataligii, s. f. [Mold] échasse,
casa' de copil, beaucoup d'en- 90.-Pl. catalige.
fants, 90. - Pl. case. Catarami, 0. f. boucle, agrafe, fer-
Ci§arie, s. f. fromagerie, 485. - moir, 91. 470.11 befie la cata-
Pl. cdFdrii. ramei, orgie, 490. - Pl. cata-
Casca (a), y. ouvrir la bouche rame.
toute grande, 513. 514. Cite!, 8. m. petit chien, 68. 160.-
Ca§caval, s. n. frornage, 515. 516.11 Pl. di fa.
a se intinde la capaval, viser Catenä, s. f. [Trans.] chafne, 91.-
trop haut, être impertinent, Pl. eatene.
515. 11 a se da caraval, étre Cate-va, adj. quelques, 367.
mou; étre sot, 515.11 a Oat in Catf, pr. pl. de cdt, tous ceux
cqcaval, vivre dans son fro- qui, 252. 253. 379.
mage, 516.11 a avé capaval de Catrafuse, s. f.pl. paquet, haluchon,
ros, avoir un os a ronger, 516. d'qi luet catrafusele, prendre
- Pl. cafeavaluri. ses cliques et s...s claques, 91.
Ca§cova, s. f. plat, manger ima- Catrintä, s. f. [Mold.] cotte, jupe
ginaire, 477. - Pl. carove. de paysanne, 92. mirosi a
Casta* s. f. chateigne, 516. - catrinfd, il commenoe à courir
Pl. castane. les filles, 92.-Pl. catrinfe.
Ca§tiga (a), y. gagner. 11 de cd §ti- Cauc, s. n. [Banat], casse, puisard,
gat, a, gagner, 606. gobelet, 517.-Pl. educe.
Castravete, s. n. concombre, 290. Caul, s. n. casse, puisard, gobelet,
517. - Pl. castraveft. 93.11 a luet cu canful de la
Cat, adj. adv. et pr. comme, mimé, consoler, calmer rapi-
508. 635.11 de quoi, 120. 11 tant dement, 93.-Pl. ceiuge,
que, 137. 341. suivant, 313,
11 Cautit (a), v. cherchcr, 121. 139.
497. 11plutôt que, 73. au- 207. 216. 348. 428. 611.11 s'effor-
taut que, 11. 182. 278: 293. cer de, chercher a, 1311 fig.
451. 457. 474. 531. 583. 619. chercher, 4. 104. o reehercher,
624. 632. 635. 662. 11 comrne, 125.
dacoromanica.ro
- 692 -
ciu CHE
elute (a se), y. r. examiner, re- Ceoricar, s. nz. paysan, villageoi,
chercher, 180. 95.- Pl. ceoricari.
Una (a 'el), w. r. s'occuper de, 254. Cep, s. n. broche, tape, fausset,
Ciutare, s. f. vogue, consideration, 474. - Pl. cepun.
action d'ètre recherché. 122.- Ctipi, s. f. oignon, 517. 518, 630.
Pl. cciutcirl. 11 a 'idà cépci, ne lui dormer rien
Cazan, s. 12. chaudron, marmite, qui vaille, 518. a mama o
11
94.-Pl. cazane. cépei degeratc, ne pas réussir,

Mal, (a se) V. r. s'efforcer, 96. - Pl. cepe.
Ce, pr. rel. qui, 75. 115. 138. 156 Cer, s. n. ciel, 134. 265. 366. --
157. 214. 377. 453. 471. 543 547. Pl. ceruri.
571. 575. 601. 623. 665. 11 que, Céri, s. f. cire 151.
quoi, 4. 40. 81. 174. 175. 230. Coro, r. n. cercle, 175. 391. - Pl.
447. 448. 451. 454. 622. 6694 CCITUTi
quel, 40. 103. 588.11 quelle, 59. Cerca, (a), v. essayer, 96. II re-
362.'370. 446. 11 quoi, 125. 260. chercher, examiner, 416. 479.
583 640. 657.11 ce qui, 38. 76. 657.
123. 179. 201. 202. 335. 349.. Cercel, s. M. boucle d'oreille, 96. 1
440. 411. 462. 475. 538. 633.11 asta e cercel la ureche, cela n'a
ce que, 406. 468. 471.473. 528. pas d'importance ; il 'ne l'ou-
616. 628. 650. bliera pas, 97.11 n'o set: o Win?.
Ce, pr. inter. quoi ? 62. ccrcel la ureche, je n'ai pas be-
Ce, conj. que, 298. 11 pourquoi, soin d'un objet, de luxe, 97.
230.11 de quoi, 616. 619. 626. 11 a r'eMeine cereel fàià t6rta,
627.11 dupei ce, non seulement, chose gatée, bonne à jeter au
96. rebut, 97. - Pl. cercel.
Ce, con j. pour ci, mais, 385. Cere, (a), v. demander, solliciter,
Cea, adj. et pr. dérn. cello, la, 175. 390. 406. 456. 493. 619. 657.
203, 212. 2_4. 226. 254. 265. 660. 664.11 exiger, 476. 610.11
411. 412. 485. 509. 580.-Pl. cele. uaendier, demander, 130.
Ceas, 8. n. heure, 94. 11 horloge, Corgi, s. f. couverture, 98. 221.
- Pl. ceasuri. - Pl. cerqe.
Ceaun, s. n. chaudron, marmite, Cerne, (a), v. tamiser, cribler, 518.
96.11 fund de ceaun, noir comme 564. 565. 610.
une taupe, 95. - Pl. ceawne. Certi (a se), v. se disputer, 65.
Ceea ce, ce qui, 622. ce que,
11 Céscrt, s. f. tasse. 519.-Pl. cesce.
377. 471. Ceterà (a), v. [Hold] reprimander,
Ceea, pr. dém. celle-là, 488. gronder, 658,
Ufa, s. f. Duque, 17. -Pl. cefe. Ce-va, pr ind. quelque chose, 35.
Cel, adj. et pr. dém, ce, celui, le, 110, 113. 379. 391. 597. 617.
50. 54. 112. 115. 123. 138. 166. Cheag, s. si. cdaguluni, caillot,
157. 168. 169. 180. 195. 201. II are cheag, il a de l'os,
214. 273. 289. 293. 320. 388. 520. - Pl. cheaquri.
389. 398. 408. 411. 453. 468. Chee, s. f. [Mold.] clé, 98. 99. -
467. 471. 543. 553. 558. 559. Pl. chi.
669. 571. 601. 623. 632. 646. Chef, s. n. bonne disposition, bo-
665. -Fem. cea; pl. eel, cele, nne humeur, 438. 548. a fi 11
Cenitui, (a), v. [Mold.] préparer Cu chef, etre gris, avoir son

(de la vollaille, du poisson), 517. plumet, 460. - Pl. chefuri.
522. Cheftea, s. f. boulette de viande
CenuO, s. f. cendre, 211. 385. 430. hachée, 519. - PI. cheftele.
-PI. cenwe. Cheie, s. f. cle, 83, 98. 99. 100.
Cenu§er, s. m. [Mold.] mauvais 101. 202.11 are doue cheX pentru
scribe, 95. - Pl. cenu§eri. o incuetbre, c'est une fine mou-
Cenu§eresä, s. f. souillon, femme ene, 100. 11 dà cheile Mariucai,
de mauvaise vie, 95. - Pl. ce- livre toi pieds et poings lies,
nuyerege. 100.11 a da cheile pe mina cui-va,
dacoromanica.ro
- 693 -
CHE CIN
confirer sa fortune b, quelqu'un, gol chilug, nu comme la main,
100.11 nu cla cheia pe mcina 179.
altuia, il ne faut pas se dépouil- Chimesä, s. f. [Banat] chemise,
ler avant de se coucher, 101. 65. 105. 157.-Pl. chime-ye.
fi chcia, étre la cheville Chinni, s. f. sous-ventrière, 262.
ouvrière, 101. a fi cheia Filacaitu Pl. china
cui-va,conaitre les plus secrètes Chingi, s. f. sous-ventrière, 262. -
pensées de quelqu'un, 101. - Pl. chingi.
Pl. chei. ChTor, adj. borgne, 404. - Fém.
Chelet6re, s. f. [Mold.] gond, char- chiarci ; pl. chiori, chiare.
nière, panture, 101.-Pl. cheie- ChTort (a), v. éborgner, 592.
tori. Chipärat, adj. [Mold.] poivré, 629
Chef, adj. chauve, 397. 398. - Féni. chiperatei ; pl. chiperati,
Férn. chéld ; pl. cheI, chele. chiperate.
Chelbe, s. f. [Mold.] teigne, 230. Chiselitä, s. f. potage quel'on alga
Chelbos, adj. [Mold.] chauve, 149. avec des cerises ou des pru-
Fém. chelb6sci ; pl. chelbogl, nes, 520. 521. 522. 11 trel ape
chelbáse. in chiseliyi, cousin A, la mode
Cherna (a), v. appeler, inviter, 54. de Bretagne, 521.11 trei ape
245. 503. 653. o chiseliyl, objet do peu de
Chepeneag, 8 n. cape, manteau valeur, 521. 11 a face diseli¡cc,
capuchon, 101. 102. a 11 réduire en bouillie (battre),
int6rce chcpeneagul pe dos, 521.11 chiselifd, macédoine, 522.
changr son fusil d'épaule ; se Pl. chisel*.
fächer, 103. - Pl. chepenege. Chisniä, s. f. méme sens que le
ChepenTag, s. n. [Banat], cape, précédent, 621. 522.-Pl.
manteau à capuchon, 102. 103.
Cherestea, s. f. bois de charpente, Chisleag, s. n. [Mold.] lait 0416,
103. - Pl. cherestele. 522
Chet6re, s. f. [Bucov.] , goud, char- Chitin, s. m. [Mold.] fretin, petit
nière, panture, 101.-PI. che- poisson, 40.-Pl. china.
tori. Chia. s. n. cri perçant. 11 chill gi
ChTag, s. n. coagulum, caillot, 519. val, rien, 590.
520. panse, 519.
11 a fi un
11 Ohlul (a), v. pousser des cris d'allé.
chiag sbircit, c'est une vieille gresse, 452.
baderne, 519.11 are chiag, il est Chili!, dans l'expresion trage
riche, 520. a prinde chiag,
11 chiulu, le tromper, 105.
s'enrichir, 520.-Pl. claaguri. *Chlulaf, s. n. bonnet, 105.-Pl.
Chiar, adv. méme, 573. chiulafuri.
Chibrit, s. n. allumette, 103. 104. Cl, conj. mais; passim.
11 e chibrit, il s'enflamme com- Ciboti, s. f. [Mold.] botte, 106.
me la poudre, 104. - Pl. chi- 442.-Pl. cibote.
britwri. Ci-cg, loc conj, on dit que, or,
Chichirez, s. n. babillard (terme sans doute, 598.
de meunerie), 104. - Pl. chichi- Cimbru, s. ni. thym, sarriette. 522.
refl. 11 se amesticii ca cimbrul, il so
Chichitä, s. f. petit compartiment fourre partout, 522.
separé dans i'intérieur d'une Cimitir, s. -n. cimetière, 1061
boite; boite située sous le si- pazesce cimitiru, il suce les
ège du cocher, 104. 105. a 11 pissenlit par la racine, 106.-
cduta chichiy, chercher la pe- Pl. cimitire.
tite béte, 104.11 a umbla cu cin- Cin, pr. incl. qui, celui qui, 233.
ch*, chercher à tromper, 105. 598.
- Pl. chichite. Cinä, s. f. souper; céne, 522.-
Chiflä, s. f. croissant, 520. - Pl. Pl. cine.
chifle. Cini (a), V. souper, 522.
Chilug, s. n. [Mold.] , pilon, 172. Cinätul (a), tr. [Mold] préparer
dacoromanica.ro
- 694 -
CLO
(de la volaille, du poisson), discour fflandreux, 527.11 dor-

522. bei, beaucoup, 527.
Cincl, adj. num card, cinq, 24. Croft, s. in. a ?wind ce-va cioric,
208. parler vite, 113.
Cine,pr. md. qui, celui.qui; passim. Cioric, s. n. couenne, 527.
11 quelqu'un, 6. 8. ni. [Mold.] paysan,
Cioricar,
Cine-va, pr. incl. on, quelqu'un 113.-Pl. cloricari.
89. 118; passim. eke* s. f. cerise, 527. 587,-
Cinste, s. f. honneur, considera; Pl. ciregi.
tion, 310. 609.11 present, don Clubär, s. n. [Mold] baguet, 113.
tournée, régalade, 523.11 a face Pl. clubere.
cinste, payer une tournée, re- Clubotti, s. f. [Mold. et BasarabI,
galer, 623.11 in cinste, au com- botte, 106. 107. 109. 110. 113.
pte d'un autre, 454. 219. 442.11 a Ii elobote etre un
Cinsti (a), v. honorer, 181.11 valoir sot, 113.-PI. clicbote.
a quelqu'un de la considera- Cfubuc, 8. n. pipe à long tuyau,
tion, 334.11 payer à boire, 524. 114. 407.11 a fi clubuc, etre a-
Cinsti (a se), e. r. régaler, payer moureux, 114.-PI. ciicbuce.
boire, 523. Clucure, s. n. !range, bouffette,
Cinstit, adj. honnete, 201-Fém. houppe, 114.
cinstitcl ; pl. cinstip, cinstite, Mull, adj. fem. essorillée, 555.-
s. f [Ling.] chainette, Pl. chile.
303.H Pl. cinture.
Cinturä' CTupercä, s. f. champignon, 527.
CTob, s. n. tet, tesson, debris, 528.11 a mane& la clupercI, vivre
624. 574. 576.-PI. cloburi. de Pair du temps, 527. jipar'
Ciobotä, s. f. [Moldl, botte, 106. ccl mandned numai cluperci,
107. 108. 110. 113. 142. 11 de est tres maigre, 528.11 doar learn
ciobote, pour ses bottes, 107. mama cluperci, je ne suis pas
a umbld cu ciobote rogir, nu fon, 528,-Pi. duper el.
Pieds, 110. 11 cu ciobote rogii, CTupic, s. in. [Mold.] bottine, 114,
cher, 110.11 ea pus fen in cio- Pl. clupiol.
bote, il a du foin dans ses bot- Cizmä, s. f. botte, 114. 115. 116.
tes, 110..PI. ciobote. 442. linge cizmele,lul lecher
11
Ciocarlie, s. f. alouette, 397.-Pl. les bottes, 116. 1[ e cizniei, c'est

ciocd rill. une bete, 116. -Pl. ciznie.
Mehl* 8. f. crochet que le mon- Clädl (a), v. bâtir, 116.
tagnard porte à la ceinture. Clant, s. m. cuncho, loquet, 117.
11 a o spinzurec la &china', pen- 11 bouche, 117.
dre au croc, 110. - Pl. Clantli, s. f. clinche, loquet, 117.
chine. 118.11 bun de clantei , bavard,
Milan, 8. n. os, 509. 525.11 umbld 117.11 e refc de clan¡cl, mauvaise
cu clolane legate de gcit, il est langue, 117. 11 clanp, bavarde,
fou, 525.11 a fi ciolan, mauvais, 118.-Pl. deny.
525.11 al dec un ciolan (de ros.), Cleit, adj. cone, 362.11 trebue cleit,
lui donner un os à ronger, 525. doit etre colle, 362.- Fem.
Pl. ciolane. cleitei ; pl. cleiti, cleite.
Ciomag, s. n. gros baton, gourdin, Clin, s. m. biais, lès, empiècement,
111. 112. 113 11 par' ed e cu clo- 118. 119.11a nu avé nici in clin
magu la brill, il a la tete pres niel in 'named cu cine-va, n'a-
du bonnet, 112.11 a merge pe voir rien de commun avec
cloning, s'en aller pauvre, sans quelqu'un, 118. -Pl. clinl.
le sou, 113.-Pl. clomage. Clisä, s. f. [Ung. si Trans.] lard
Merl, s. f. corneille, 279. - Pl. 528. 529 --Pl. clise.
Clocotit, adj. bouillant, en ebulli-
Ciotti, s. f. soupe, potage, 375. tion, 456.-Fém. clocotitei ; pl.
525. 527.11 clorbei incalzitd, du clocotifi, clocotite.
rechauffé, 626.11 clorbd lungcl, Clondir, s. n. bouteille, 529.
dacoromanica.ro
- 695 -
CLO COL
Clop, s. m fling.] chapeau, 119. a visa codr verlí, aVoir tits-
11 nu pórtei el clopul, c'est elle faim, 531. -Pl codri.
qui porte la culotte, 119.-PI. Cote', s. f. flifoldj, seau (en bois
clopuri. avec anse), 121-- 11 a cciuta.- cote
Clopot, s. n. cloche, 88. 120.-P!. de mol, chercher à obtenir
clopote. pour rien, 121. pune in
11
Clopotel, s. n. sonnette, 120.-Pl. cof4,1e mettre dedans, le trom-

clopoyi. per, 121. tarnd cu cofa,
11
Coca, s. f. päte. 11 a. se face cocci, se pleut kverse, 121. 11 ca din cofa,

griser à ne pas pouvoir se sans difficult& 121. - Pl. cofe.
tenir debout, 455. 529. Cofitä, s. f. [Mold], diminutif de
C6ce (a), v. cuire au four, 529. cofd. II ail loth, peste cofia eu
£30. 11 a o dice cuí-va, lui gar. oudle, mettre le doigt sur la
der un chien de sa enienne, plaie, toucher le point sensi-
avoir une dent contre lui, 530. ble, 122. Pl. - col*.
11 a eke pre cine-va, méme C6jä, s. f. (Scores, 182. 532. 11
sons que le précédent, 530. crofite, 612. - Pl. coji.

C6ce (a se), v. r. mirrir, venir à C6je, s. f. pelure, 587.
maturité, 529.11 cuire, 299. 572. Cojoc, s. n. bisquain, vétement
598. 11 pénd s'o cace fourréque portent les paysans,
quand les poules auront des 58. 59. 122. 123. 124. 125. 126. 11
dents, 299. 11 mal gusta pan s'o fapte frati pe un cojoc, pauvre
cace, tu as le temps d'attendre, comiafe Job, 123.11 a'fi intarce
aie patience, 572. cojocul pe jos, se fächer tout
Cocina, s. f. soue ((Stable à poros), rouge ; changer d'avis, chan-
120.-PI. cocine. ger son fusil d'épaule, 124. 11
s. m. seigneur, monsieur, a curasce cui de ce if e cojocul,

649.-Pl. coconi.
Cocon' connaitre ce qu'il vaut, 125.11
Coen* s. f. madame, dame, 166 a'l intreba de ce 'I e cojocul, le
Pl. cocone. rosser, 12511 a teme cojocul,
s. f. pignon, pignon avoir peur méme de son om-
doux, 530. 11 alandala coconard,
Coconari' bre, 125.11 a 'i scutura co,jocul,
galimatias, 530.-Pl. coconare lui secouer ses puces, 126. 1
Coconitä, s. f. diminutif de cocanci, a'f rupe din cojoc, le battre

jeune dame, madame, 148. - d'importanee, 126.11a vim;
Pl. coconiy. cojocul, prendre garde à sa
Coco', s. m. coq, 530.11 cocog-de- peau, 126- J ccU il pate cojocul,
vint, girouette, 120. - Pl. coce qu'il peut faire, 126. - Pl.
coft. cojóce.
Coco§esce, adv, com me un coq, Cojka, s. f. bisquain, 124. 125.
à la maniére des coqs, 283. 126. - Pl. cojace.
C6d6, s. f. queue, 81. 401. 425. Colac, s. m. [Mold.] pain en con-
533. 592. 593. 627. 629.11 man- ronne, gimblette, 111. 472. 532.
che, poignée, 153. 227. 570.- 533. 627.11 astcl'i lapte cu colac,
PI cop. chose agréable, 532.11 umblci ca
Codaciu, adj. subs. renard, 637. ccinele cu colad in cada, il est
Cacti* s. f. criblure du grain, trés-riche, 533.11 a =bid dupd
544. colad calp, rechercher des
Codorisce, s. f. petit manche, 120. avantages, 533. 11 a'l duce la
Codru, s. m. forét séculaire, 457. colaci calçli, promette pour faire
630. - Pl. codri. patienter quelqu'un, 533.11 co-
Codru, s. m. quignon, de pain, 631. lac, avantage, 533.- Pl. co-
551. 553. 556. 557.11 nu e vred. lad.
nic codrul pldtéscii, il ne Colirez, s. m. bouillie composée
vaut pas le pain qu'll mange, de lait, riz et farine, 534. 11
531. cdt cod,ru in tnäna fia-

11 n'are colcirez in cap, c'est un
mcindului, un instant, 531. 11 sot, 534.
dacoromanica.ro
- 696 -
COL CRA
Col*, s. f. [Banat] , bouillie apt (picat) din cos, il est
sarrasin, 534.11 a cilia spini in 132,-Pl. cosuri.
colesd, chercher querelle à quel- Cogar, s. n. étable, 132. 133. 11 a
qu'un, 534.-Pl. colee. intrat lupu in cosar, le lout°
Colibi, s. f cabane, chaumière, est entré dans la bergerie, 133.
127.-Pl. colibe. 'I a inceput a rupe ca purceil
Colt, s. n. coin, 127. 197.11 a (lit la cosere, il commence A, balbu-
din colt in colt, ne plus savoir tier (se dit des petits enfants) ;
A quel saint se vouer, 127. - il essaye de nous faire du tort
Pl. colturi. sans trop y réussir, 133.-Pl.
Comanac, s. n. [Mold./ ancienne cosere.
coiffure d'homme, 128.11a fi cu Ose, (a), v. coudre, 294.
comanac, étre un homme, étre Co§nità, s. f. panier, 133. 131. 11
brave, 128. - Pl. comanacuri. a pune (arunca) la cosnitä, je-

Comag, s. n. coupon d'étoffe. 11 ter au panier, 133.11 n'a cqut
homme de rien, 128. cu cosnita din cer, il n'est pas
Conciu, 8. n. coiffure (paysanne) sorti de la cuisse de Jupiter,
féminine, 128.-Pl. conciuri. - Pl. cosnite.
Condur,s. m. soulier, pantoufle C6sti, s. f. ceite, 534. 11 a nu% ucel
avec talon, pour femme, 128. cóste fripte, ne rien manger,
129.-Pl. conduri. 534. - Pl. cóste.
Copae, s. f. auge en bois, 129.- Costici, s. nz. Constantin, 22.
Pl. copae. Cot, s. m. aune, 26. 390.--Pl. col.
Copal.), s. f. auge en bois, 129.
Pl. copiti.
Copil, s. nt. enfant, 59. 90. 164.
- Pl.
Cotar, s. in. jaugeur, velteur, 277.
cotari.
Cote& s. f. pelote, peloton, balle,
371. 625.-Pl. écheyeau. 11 a stricd cotca
Copt, s. n. maturité, 544. brouiller les echeveaux, gater
Copt, adj. bouilli, 598.11 cult, 450. son affaire, 134.- Pl. cotce.
630. - Fein, aptcl ; pl. copti, Cotcd, s. f. pelote, peloton, éche.
cópte. veau. a strica cotca
11
Coptor, s. n. four, 129. 137. 138. brouiller les écheveaux, 134.

-Pl. coptóre. -Pl. cotce.
Coptorlu, s. n. four, 137. - Pl. Cotet, s. n. soue, ()table à porcs,
copt6re. 134.-Pl. cot*.
Corable, f. navire, vaisseau,
s. Cater, s. n. queue, tige, 563. -
233.- Pl. corcibii. Pl. cotóre.
Corasl A, s. f. colostrum, premier Cotro (din), adv. de quelque còté
lait (apres la délivrance), 587. que, partout gh, 234. 419.
Pl. corasle. Cotrutit, s. f. [Mold.] espace libre
C6rji, s. f. [Basarabl 6corce, 612. entre le poéle et le mur. 11 in-
-Pl. corji. trigante, 131.- Pl. cotrutr.
Cort, s. n. tente, 130. 314. a11 Covati, s. f. [Mold.], maie, huche,
umbld cu cortul, n'avoir pas de 439. 11 pétrin, 439. 545. 11
demeure fixe, 130.11 a se certci a'l bdgez sub covatd , le tromper,

ca la usa cortului, s'injurier 135. 11 s'a spulberat fdina din
comine des porte-faix, 130. - covatd, il a perdu les avan-
Pl. corturi. tages qu'il avait, 545. - Pl.
Co', s. n. cheminée, 13011 trémie, coy*
131. 132.11 panier, 129. 131. 11 Covrig, s. tn. craquelin (rond.),
cavité thoracique, 576.11 a fters 534. 535. 11 a scóte la covrigi,
cosul feird sà tiré, il s'est trom- réduire A la misére, 535. 11 a
pe, 130.11a scris pe cos, il a se face covrig, se recroqueviller ;
pris note de, 130. 11 a arunca maigrir, 535. - Pl. covrigi.
la cos, jeter au panier, 131.11 CrAcan, s. n. trépied avec crémail-
am bdgat i ell in cos, 1T1011 here à laquelle on suspend
tour est ye nu de, 132. 11 a une marmite, 535.-Pl. criicane.
dacoromanica.ro
- 697 -
CRA CUR
CracTma. s. f. filfold.J, cabaret, CuT-va, pr. red. à quelqu'un, 51.

503. 501. - Pl. crexime. 62. 105. 125. 126. 186, passim.
Craciun, s. n. Noel, 59. II de quelqu'un, 65. 71. 90. 100,
Crang, s. n. lanterne (termo de 101. 116.126. 134. 219; passim.
meunerie : roue en bois com- Culd (a se), v. r. se coucher, 5.
posee d'une serie de fuseaux), 6. 305. 399 4R0. 564. 626.
-Pl. cranguri. Cules, s. n. cueille, cueillette.
Crapa (a), r. [Mold.] crever, mou- culesul vid, les vendanges, 407.
rir, 571. Cum, adv. comme, 377. 380. 417.
Credo (a), 1.2. croire, 70. 485. a11 11 comment, de quelle façon,
crede la, avoir confiance en, 59. 135. 345. 539. 543. 11 comme,
Crede (a se), v. r. se croire, 461. suivant que, 4. 5. 6. 7. 80.
472. 293.11 le temps de, 459. 11 aussi-
Credet, s. n. crédit, 59. tet que, 310. 571. 586.11 cum .
Cremene, s n. silex, pierre k fusil, cum, comme . . . . ainsi, 345.
136.11 cat al da in cremene, 11 dupd cum, selon que, 103.
en une seconde, en un clin 344. 846. niel cum, du tout,
11
d'ceil, 135.11 a sta cremene, de- 34. 159. 337. 397. 11 cum ti e,
meurer petrifie, 136. selon ton, 648.
Cr'epA (a), y. crever, 505. n. coupon d'etoffe. II
Cuma, s.
Crepat, adj. creve, 362. - Fem. homme travailleur, 137. -Pl.
crepatcl. cumafuri.
Cret, adj. fronce, 154. 310.-Fem. Cumatra, s. f. comm6re, 450. -
créta ; pl. crefi, cre¡e. Pl. cumetre.
Cri§ma, s.f. [11foldl, cabaret, 504, Cumpara (a), v. acheter, 96. 252.
Pl. crime. 269. 357. 396.
Crt§ma, s. f. PYroldi cabaret, 504. Cumpara (a se), v. r. s'acheter, 39.
- Pl. crisme. Cumpatare, s. f. mesure, modera-
Crud, adj. cru, non cuit, 536. 607. tion, 640. - Pl. cumpgteiri.
Fem. cruda; pl. Crilp, Grade, Cumva adv. par hasard, pour une
Crup, (a), y epargner, économiser, raison quelconque, 148.
340. Cunesce (a), v. connaitre, 273.
Cu, prép. avec; passim. avec,
11 391. 440. 469.11 counaitre, re-
du, 145.11 de, 522. 11 A, au, 38. connaitre, 314.11 savoir, se ren-
544.11 par, 394.11 contre, 249. H dre compte, 125.
a det. (arunca) cu, jeter, lancer Cuprinde (a), v. contemr, 389.
le, 48. 360. de cu vara, dès
11 Cuptior, s. n. [Mold.] four, 137.-
rete, 122. Pl. cupti6re.
*Cuca, s. f. bonnet princier, 136. Cuptor, s n. four, 137. 138. 429.
Cuco, s. m. [Mold.], coq.11 cueof- 475. 556.11 a trcii pe cuptor, pa-
de-vint, girouette, 120. - Pl. resseux, 138.11 a fi la gura de
cucoqi. cuptor, are le maitre ; souffrir
Cucuiata, s. f. [Mold] cimetiere, une mesaventure, 138. pe 11
136. - cucuiete. cuptor, dans la maison, dans

Cucumelciu, s. m. 173anatl, escar- le poele (Descartes), 138.-Pl.
got, colimaçon, 86.- Pl. cucu- cuptdre.
melci. Cur, s. m. cul, derriere, 156. 157.
Cucuta, s. f. grande cigue, 633. 177. 339. 368.-Pl. cururi.
11 a mancat cucuteg, il est fou, Curat, adj. propre, 18. 21. 377.-
633. - Pl. cucute. Fem. curata; pl. curaff, curate,
Cufundà, (a se), v. r. s'enfoncer, 537. Curcubeta, s. f. [ Ung courge,
Cuhnle, s. f. cuisine, 536. 537. - gourde, 537.-PI. curcubete.
Pl. cuhnii. Curcut, s. n. eau melangee avec
Cui, pr. rel. de celui qui, 76. H de la farine de mais et qui
A qui; passim. commeuce à bouillir, 537.
Cuiu, 8. fl. clou, 35. 226. 339. 606. Curea, s. f. courroie, cordon de
Pl. cuie. cuir, ceinture etroite en culi*,
dacoromanica.ro
- 698 -
CUR DA.
139. 140. 141.11 a umbla Cu cu- cutdrula, are le client de un

réua, chercher A trom per, 139. tel, 142. - Pl. M'1.
fi tZU 't in curelele, il n'ose Cupiä, s. f. bonnet, 85. 142. - Pl.
pas; il ne peut pas, 140.11 daca =me.
te ¡ine cut gua, si tu l'oses, 140. Custa (a). v. [Un g.] durer, exister,
11 a lungi curéua, allonger 188.
sa courroie, 141.11 0'1 da curéua, Cutare, adj. et pr. id., un tel,
osar, 141.11 a stringe in curele, 142. 268, 623.
tenir en bride, 141. 1111 stringe Cutezi (a), v. oser, 558.
euréua, E est tenu en frein, Cutie, s. f. boite, 142. 143. 11
141. - Pl. curele. umbla cu cutia, mendier, 142.11

CurechTh, 8. m. [Mold.] , clon, 528. par'cd e scos din cutie, on di-
529. 537. - Pl. curechii. rait qu'il sort d'une boite, tiré
Curge, (a), y. couler, affluer, 203. A quatre épingles, 143. - Pl.
230. 273. 297. 675. 11 se déta- cutii.
cher, glisser, 255. Cuvenl (a se), r. convenir, Atre
V.
Curind, adv. rapidernent, 343. 318. convenir, falloir,
136. 11
368. 417.11 cum se cuvine, convena-

Camita* s. f. entaille, pli, 142. blement, 628.
- Pl. curmaturi. Cuvint, s. n. parole, 676. - Pl.
Curte, s. f. cour, 142 11 maison, cuvinte.
gens, 142. 586.11 a iné de curtea Cuza, n. pr. Cuza, 351.
120
Da, conj. pour dar, mais, 485. da foc, mettre le feu, 82. 138.
581. 624. 651. 232. 233.11 a da pe fafa, divul,
Da (a), y, dolmen 32. 55. 60. 64. guer, 469. 11 a da pe la nas-
93. 163. 195. 196. 198. 225. 257. mettre sous le nez, 103. 449.11
275. 287. 327. 357. 390. a da in izas, souffler au visage,
444. 467. 518. 519. 525. 547. 209.11 a da la gura, goUter
555. 557. 570 577. 582 592. 665.11 a da, promener, 211.11 a
595. 601. 618. 626. 647. 657. da de Tomana, fai re la charité,
674. 11 frapper, 3. 112. 135. 136. 597.11 a da ocol, éviter, 161.11 a
145. 263. 278. 444. 11jeter, landa de gol, dévoiler, réveler,
ce!., 49. 228. 292 11 donner, re- 172.11 a da mana cu, rencon-
mettre, 100. 483.11 confier, 100. trer, trouver. 517. a da cu 11
101.11 s'elancer sur, Z3.11 met- mana prin, prenclre, voler, 129.11
tre, placer, 55. 65.11 échanger, a da Mi, exciter, 151.11 a
aller, marchar, 173.
fi 11 da de fund, connaltre ses plus
butter, se cogner, 164.11 lais- intimes pensées, 153.11 a 1 da
ser couler, fournir, 34.11 a da meya, oser, 229.11 a del la móra,
piste (peste) trouver, 671. 675.1 boire sec, 249.11 a da pin gézia,
a dd peste, tomber sur, 277. 1 repousser sa demande, le chas-
a da prin, entrer dans, mettre ser, 302 11 a 'l da pe bete, le
dans, 277. 666.11 a da in, en- vainere ; le chasser; le tromper,
tre!- dans, 156 157.11 a dd Cu, 19. 11 al da faptele pe bete, dé-
se cogner la, se frapper la, voiler, réveler ses actes, 20.11
164. 318. 319. 320.11 a da Cu, a da sfara in téra , répandre
jeter, 426.11 a da de, rencontrer, une nouvelle, 372. 11 da in pat-
trouver in opin é m ent, 348. 354. ine cartel manancel, il mange
675.11 da din el, il vomit, 629.11 sans pouvoir macher (n'ayant
a dd pe séma, confier, 488,11 a plus de dents.) 624.11 a da cu
da voe, permettre, 280. 11 a da cinstea, boire beaucoup, 523. 1
?Vigas, donner du répit, 661.11 a da din colf in col¡, ne pas

a da pas, permettre, 526. 11 a savoir à quel saint se vouer,
dacoromanica.ro
- 699 -
DÀ DES
courir comme .un rat empoi- de cu sérd, des le soir, 399.
sonné, 127.11a curdua, de asupra, en haut, par des.
oser; pouvoir, 141. II a 'l sus., 254. !te cdt, voir cat.
tavd, battre, 394. De, conj. si, 27. 41. 73. 174. 265.
Da (a se), v. r, se mettre, se ca- 441, 460. 627. 633. 647. 653.
cher, 287.11 a Sc dd cascaval, De, prép. de; passim.11 A, 318.
étre mou ; etre sot. 515.11 a pour, 554.11 qui, 196.11 de cum.
se de& de gol, se traidr, 169. que, 151.11 de ca t, voir, ccit,.
172.1t a se dd in la turi, éviter, dé tot, completement, entiere.
464. ment, 159.
Da (WO, v. rejeter, 17.11 a' gi da De conj. si 421. 588.
p6lele peste cap, jeter son bon- De-a, de sur, A, 24, 6321
net par -dessus les moulins, pece adj. num, card. dix; passim.
312 11 a'fI da in retomber Dil-desupt, loc. adv. au dessous,
A son naturel, retomber en dessous, 148.
faute 294. Detain* s. f. blame, difThination,
Dace, conj. si, en cas que; passim. 420.
Daca, conj. voyez daca. Degerat, adj. gelé, 518. 662. -
Dar, s. n. don, present, 467.11 de Fem. degerata, pl. degerati, de-
dar, donne, bon a (Are donne, gerate.
71. - Pl. daruri. Deget, s. n. doigt, 170, 251, 367.
Dar, conj. mais, or. ; passim. 473. 487. 661. 665. 666. 668.
Dará, conj. mais, or, 671. Voyez 669. J gol ca dcgetul, nu comme
dar. Ja main, 170, - P1 degete.
Dat (a fi), f. pas. de a de, incom- Degit. s n [Mold.] doigt. II gol ca
ber, are di', 184. degitul, nu comme la Main,
Dat, adj. donne, 496. - Fem. data; 170. - Pl. degite.
pl. dati, date. Deluge (a), dételer (des boeufs),
Date, .s. f. foi8. jj o data, une fois, titer le joug, 240. 246.
245. Démancare, s. f. nourriture, 538.
Dator, adj. redevable, oblige. II a Deminéte, s. f. [Ung math'. 639.
fi dator, devoir, 221. 646 - DeochIa (a se), V. r. etre frappe
Fem. datdra; pl. datori, dat6re. par le mauvais oeilt 475.
Dater (In), adv. às, credit, 451. Depart& (a se), v . r. s'éloigner, 454.
Datorie, s. f. dette 454.11 in dato- Departe, adv, loin, au loin, 116.11 de
rie, à credit, 454. 11 ve datorie, departe, de loin, 38.
A credit, 211. - Pl. datorii. Deprinde (a se), n. r. s'habituer,
De, prép. de ; passim.11 au point 479.
de,69.11jusqu'à à ceque, 458- 11 Deprins, adj. habitué, 659. -Fem.
de, en, 160. 595. JJ pour ce qui deprinsa ; pl. depringi, deprinse.
est de. 438. 111e, 111. 11 A cause Des, adj. nombrsux, presse, 461.11
, 289. 327. 328. 453. 454 562- épais, 484. - Fém. &sec ; pl.
563, 610.11 comme, pour, 238. clefi dese.
par. 32. 49. 81. 159. 179 219 Dosage, s. f. besa e, bissac. 143.
pour, 96. 199. 248, 249. 451. 252 406. 663. Pl. desagi
454. 477. 563, 614. 622 626. DesUità (a se), v. r. se degriser,
627.11 depuis, 178. 466. en, 11 579.
573.11 contre, 289. que, 213. Desbrica (a), v. mettre à nu,
11 pour que, 260. par. 213.
11 deshabiller, 168,
473. 11 pour, 82. au point
11 Desbricl (a se), v. r. se desha-
de, 562.11 A,, au, 1. 2. 22. 51. biller, 143.
80. 122. 126. 162. 163, 318. Desbricat, adj. deshabillé, 143.
320. 368. 383 401. 445. 516. 173 - Fem. desbrucata ; pl.
525. 573. 593. 594. 597. 598. desbracati, desbracate.
629.11 contre, 540.11 de la, du, Desciltat, adj. déchaussé, 144. -
192, 260.11 de la, par, 595.11 de Fem. descalfata; pl. descalic41,
la, sur, 93.11 de cu, des, 122, descatate.
dacoromanica.ro
- 700 -
DES DOM
Deschide, (a). v. uuvrir. 98. 315. Qice (a) s. dire, 460. 503. 557. 581.
316 427. 585. 664.11 dire, parler, 63. 331.
D6schide, (a), v. ouvrir, 98. 415. 539. 11 appeler, 575. 676. 1
Deschis, adj. ouvert, 422. a finé dire, traiter, 315.
masa deqchisd, tenir table ou. Diminétä, s. f. matin, 256, 354,
verte, 654. - Férn. dcsehisd: pl- 638. 639. 640. 642. - Pl. dimi-
deschie, deschise. trefe.
Descbse, (a), v. d6coudre, 71. Din, prép. de, du, de 1 a, des;
Descuià (a), v. ouvrfr, 98, passim. 11de sur, 458. 11 de, hors,
Descult, adj. nu-pieds, déchaussé, de, 16, 34. 37. 52. 54. 74. 132.
142. 144.11 un va-nu-pieds, 144. 143. 186. 230. 255 283. 360.
Fér.n. desculfri, pi. desculfi. 402. 403. 464. 516. 581.11 de, qui
deseulfe. est dans, 54.180.11 la, 625.11 dès,
Descurd. (a), v. déméler, 269. 2. 147. 205.11 à, cause de, 259.
De§ert, adj. vide, 343.- Fém. de. 11 avec, de, 260. 293. 544.11 sor-
sértei; pl. deferfi, deserte. ti de, 263.11 une partie de, de,
De§erta, (a), v. vider. fi a desertei, 126.11 din ce . . din ce, plus
costa, fuir, s'en aller, 513. . , plus, 456.11 pe din afarei,
Desfilo() (a se), v. r. se défairè 204. en dehors, 587.11 din afarci, hors
Desatare, s. f. joie, plaisir, 206. de, 321.11 din lduntru, en de
Pl. desfetletri. dans, 190. 11 din cotro, du ceité o5,
Desjuga, (a), v. Melle'', (les boe- 234.11 din sburat, au vol, 4441
ufs), enlever le joug, 210. din urmei, A. la suite, par der-
DeslegA, (a), v. délier, détacher, rière, 173.
165. 352 11 a desleget sacul, vider Dinapoi, adv. par derrière, 407.
son sac, 352. 561.
Des, egat, adj (106, défait, 198. Diduntru, adv, a l'intérieur, de-
353.- Férn. deslegatei ; pl. des- dans, 189.
legafi, ckslegate. Dinsu, pr. pers. 3, pers, sing. il.
Desminià (a se), v. r, [Mola], se lul, 59. 65, 76. 118, 178. 201.
défacher, 55. 202, 456. 633.
Despolà (a), v. [Ung.] déponiller, Dinte, s, rn dent, 207. 312. 438.
tout nu, 168. 640. - Pl. ding.
DespoTat, adj. fUngl tout nu, Dintru, prép. de, 36. 46. 107. 153.
189. -Fém. despaatei ; pl. des- 419. 461. 478. 524. 635.11 dintr'
despolate. insa, d'elle, 232.
Despuet, adj. dépouillé, tout nu, Doi, adj. num. card. deux, 87.
173. - Fém. despuetei ; pl. des- Doar, adv, tout au moins, peut-
puefi, pl. despuete. étre que, 499. 528,
Despuiat, adj. dépouillé, tout nu, Doara, adv, tout au moins, peut-
145. 168. 189. 22.3,- Fém. des- &re que, 134.
puicitd ; pl. despuiafi, despuiate. Dobandl, (a), v. obtenir, 434. 588.
De§t, s. m. doigt, 473. 666.11 a fi Dobitoc, s. m animal domestique,
arétat cu dqtul, 'Otra monta') 162. - Pl. dobit6ce.
au doigt, 473.- Pl. dege. DA adj. num. card. deux; pas-
Destul, adv, assez, suffisant, 439. RiM. H cel d'al doilea, le second,
Desuperà (a se), v. r. se défilcher, 112.
55. Domn, s. m. Dieu, Seigneur, 87.
Desdll (a), v. dévoiler, découvrir, 132. 270.11 D6inne peizesce, Dieu
196. préserve. 191.
s. f. jour, journée, 117. 216. Domn, s. ni. prince, roi, 78.- PI.
140. 261. 483. 505.518. 548. 564. doma
610.11 jour (de la vie). 354.11 bu- Domn, s. m. maitre, 547. - Pl.
mi liva, boujour, 40.11in doma
de, le jour de, 483.- Pl. Domnesc, adj. princier, de prince,
Diatd, s. f. testarnent, 536. - Pl. 331. - Fém. domnéscd; pl. dom-
diate. nesa, domnesce.
dacoromanica.ro
- 701 -
DOM DUP
Domnesce. adv. princièrement, 191. Duce (a), s. mener, couduire, 394.
Doniti, s. f. seau en bois avec 533.11 emporter, 169.11 a duce.
anse, 145. 146. 11 a turna Cu la fereded, Penvoyer coucher,
doni¡a, il pleut à verse, 146. - 148. I) a duce la covrigi, conduire
Pl. don*. a la mine, 535.11 a duce «mi
Dop, s. n. bouchon, 573. - Pl. czt, tenir maison avec, vivre
dopurl. en bonne intelligence avec,
Dor, adv. pour doard, tout au s'entendre avec, 90.
moins, peut-ètre que, 229. Duce (a se), v. r. s'en aller, partir,
Dor, s. n. desir d'amour, 67.11 ap- 18. 47. 76. 87. 96. 233. 245. 246.
pétence, souhait, 609. 11 ce ti'e 382. 401. 46 . 563.11 aller, 148.
der, ce que tu désires, 260.11 in 1e9. 232. 408. 589. 671. a se 11
doru, par désir de, 562. - Pl. duce Cu, chausser des, 110 '11 a
doruri. se duce dracului, disparaitre,
Don, (a), y. désirer, 553. (Are dètruit, 232.
Dorml (a)1 s. dormir, reposer, 4. Dughéna, s. f. magasin, 208.- Pl.
5. 6. 7. 281. 388. /1 dormir, re- dughene.
poser, 80. 460. 626. Dulap. s. n. balançoire rotatiN e,
Dos, s. n. derrière, 427. 111e dos, 105. 146. 395.11 a intérce dula.
l'envera, 103. 124. puri, chercher à tromper, 105.
Dospl (a), v. fermenter, lever, 439. -PI. dulapuri.
Dou6 adj. num. card. fém. deux; Dulce, adj. doux, 440. 441. 500.
passim. 538. 539. 540. 664. 671. de 11
Dou&spre-dece, adj. num. card. dulce, gras (qui se mango les

midi, 264. 654. jours de gras, 265. 11 lapie dulce,
Drac, 8. m. diable, démon, 153. Jait, 361. 589. -Fem. dulce; pl.
352. 353. 472. )1 a se duce dra- dula, dulce.
culta', se perdre, 232.-Pl. draci. Dulcéli, 8 f. confiture, 540. 541.
Drag, adj. cher, chéri, aimé, 252. 592. !I inghite (la) dulcíá, il boit
253. 464. 563. - Fiána. dragd: du lait, 541. -Pl. dale*, dul-
pl. dragi, drage. ceturi.
Dragoste, s. f. tendresse, amonr, Dulcélrt, s. f. douceur, 669.
591. - Pl. dragoste. Dumlca (a), v. émietter, mettre
Drägu§, adj. plecat, smerit, 92. en miettes, 542. 543.
Drept, adj. droit, tout droit, 212. Dumicat, s. n. bouché-, 543. - Pl.
217. 343. 367.11 tout druit, en dunzicaie.
plein, 164. 11 de-a dreptul, direc- Dumnéta, pr. pers. vous, 299.
tement, tout droit,173.- Fem. Dumnedeil, s. m. Dieu, 49. 77. 87.
dréptd; pl. drepO, drepte. 88. 136. 209. 620.
Dres, s. m. lie (en parlant d'une Dupä, prép. après, 39. 101. 174.
sauce), fard, 195. - Pl. dresuri. 197. 222. 533. 540. 578. 623.
Drojdie, s. f. lie, 538.11a fi pe droj- 651.11 d'après, 182. 395. 11 d'a-
dii, vivre sur son reste, 538.1 pres, selon, 225. 344. 347. 389.
a A cu drojdii in cap, étre wre, 501. 11 contre, 265. 11 de riere,
538.11 drojdie, le rebut, ce qu'il 12. 164. 228. 269. 287. 292. 425.
y a de pire, 538. - Pl. drojda. 426.11 a, au, 314.11 pour, 83.
Drum, 8. m. route, chemin, 404. pour de pe, de sur, 416.11 dupa
434. 46e. 503. 573. 575. 586. 11 ce, non seulement, 96.11 dupel
a scurtd din drum, dirninuer le cum, selon, 580. 11 dupa cum,
chemin à parcourir, 399. - Pl. selon que, 103. 334. 346. 388.
drumuri. dupd cum, de 'neme, que. 487.
Drug, s. ni. barre, barreau, 146.1 a fi ea °cha stalpiti dupa
a se ¡ine drug de, travailler regarder fixernent demoro la
d'arrachepied, ne pas quitter porto, 425.
d'une semelle, 146.11 a o fine Duplu (a), [Ung.] in abé a dupla,
drug inainte, aller de l'avant, boire à créela, 459.
aller droit devant soi, 146. *Oupre, prép. d'apres, 223. 209.
dacoromanica.ro
- 702 -
DUR FAC
Durml (a), y. [Ung dormir, 4. Duvci, s. f. [Mold.] gorgee, 543.
Durere, s. f. douleur, souffrance, Du§man, adj. ennerni, 258. - Fem.
671. 672. 673.- Pl. duren. dufmancci ; pl. durnani, duf-
Dus, adj. parti.11 a fi clics, qui a manee.
été, 245. - Fém. n. m. abreviation du dimi-
Uf, s. in, douche, 543.11a cdpéta nutif de Alexandre, Alexan-
un duf, eprouver un desagre- druid, 144.
ment inattendu, 146. - PI.
duqurl.
JE
E, 3. pers. ind. pr. du verbo a fi, 461. 474. 491. 535. 547. 649.
etre, 10. 11. 11 sortir, se former, 589.11 sem-
Ea, pr. pers. elle ; passim. bler, paraitre, demeurer, 21.11
Ear adv. mais, tandis que, 592. 1 a efst batistcl curatcl, etre re-
de nouveau, 586. - Voir lar. connu innocent, 21.11i-a eqit
Eaz, s. n. [Mold.] etang, 480. - breinza in barba', il a vieilli, 491.
Pl. eazurl. Veal I a es la covrigl, etre compilé.
Eftin, adj. bon marché, 545. - Itement mine, 535.11 a',1 efl in.
Fem. eftincl ; pl. eftinI, eftine. nainte, se présenter à lui, 472.11
El, pr. pers. lui, à lui, 12. 174. a e¢i la ivélci, apparaitre, se
212.11à elle, 253. montrer à tous, 474. - Veal
El, pr. pers. il, le, lui; passim. a leql.
El, pr. pers. le, lui, 36; passim. E§T, pr pers. son, sa, à lui, à elle ;
Ele, pr. pers. elles; passiin. passim. Ved1 ¡g.
pr. pers. me, 206. 252. 938. Esle, s. f. s. [ring.] creche, man-
'Ene, s. pr. in. Ende, 208. geoir, 146. - Veal lesle.
Epure, s. m. [Ung.] lièvre, 565. tti, prép. [Mold.] voilà, 385.
-Pl. epurl. Etl, pr. pers. a toi, te, etc. ;
Erni (a), s. hiverner, 563. passim.
41 (a), v. sortir, 16. 62. 70. 75. Ea, pr. pers. moi, je; passim.
147. 186. 233. 403. 422. 455.
FacIlet, s. n. baton qui sert le moine, 334. refmintul nu

11
remuer la bouillie de ma1s, 172. face pe om, l'habit ne fait pas

543.11 gol faccilef, nu comme la l'homme, 431. 432.11 a face cu
main, 172. - Pl. filccIlete. ochlu, cligner de s yeux, 438.
FuLclu (a), y. réduire en bouillie. a face nodurl, se emmeler, se
11 battre, 544. nouer, 9.11 a face casol cu, vivre
Mari, s. n. petit moulin do mon- en bonn6 intelligence, 89.11 al
tagne, 147. 246. face de, le forcer A, 635. Ji a face
Face (a), v. faire, construi re, creer; inainte, avancer, 475.11 a ave a
passim. 11 valoir, 11. 182. 11 faire face cu, avoir affaire avec, 118.
devenir, rendre, 180. 181. 182. Face (a se), s. r. se ' fairé, 301,
304. 334. fi traiter de, 1. 2. 11 devenir, 15. 211. 295. 441. 455.
décrire, représenter, 26. 11 al 529. 543. 66t. 11 venir, 213 11 s'a
face carpa, le traiter p's que fcicut népte, il fait nuit, 438 11
pendre, 72. 11 al face ferfenitd, a i se face acru de cine-va, ne
le traiter pis que pendre; le pas pouvoir souffrir quelqu'un,
battre, 149. 11 rasa nu face pe 43811 a se face ghem, se pelo-
calugclr, l'habit ne fait pas tonner, 167.11 se face çliva, le
dacoromanica.ro
- 703 -
FIG FER
jour se léve, 400.11a se face FAsuIu, s. ni, [Oltenie], haricot,
scarei i punte, faire fleche de 548. - PI. gist&
tout bois, 365. 11 nu se póte face, FAsull, a. f. Ung]. haricot, 291.
on ne peut pas faire, 391.11 a Pl. feisule.
se face covrig, se pelotonner; Fatd, s. f. fille, 256.11 fatei mare,
maigrir, 535. pucelle, jeune fille, 73. - Pl.
Figicl5i1, s. n. [Ung ] auberge, 504. fete.
544. Fag, s. f. face, visage, 11. 12. 71.
MA., s. f. farine, 131. 233. 297. 147.11 aspect, 269.11 a da pe falci.
341 544. 545. 546. 564.11 i-a tre- montrer, reveler, 469.0 de &tit'',
cut retina prin traistä, il a temoin, present, 486,- PI, fele.
mangé son pain blanc le pre- Fece, (a), v. fling], faire, 167.
mier, 545.11 s'a spulberat fclina Feeler. s. ni. B.ls, enfant, 164. -
din covatd, il a perdu les avan- Pl. feclorl.
teges qu'il avait, 545. 11 cetei Fedelev, s. in, barrillet oval clans
Mina se macind acum la mórd , lequel les paysan mettent leur
les temps sont changes, ce eau, 549 11 al lega fedeleg, le her
n'est plus la memo chose, fortement. -Pl. fedelese.
545.11 ca fdina orbuluI,éparpillé, Fel, s. n. espece, sorte, 485.11 a-
sans cohesion, sans aucun lien, jungi in felul lui, tu finis par-
546. - Pl. faini. luí ressembler, 397. - PI, feluri.
Fainélk s. f. l'action de se pou- Felsnar, s. n. lanteme, 147, 148.
drer. J semonce, 546. - Pl. fcl- -PI, felenare.
in Felie, s. f. tranche, 549. - Pl.
Fuld, s. f. mâchoire, 635 - felii.
Femee, s. f. femme, 258. - Pl.
Mind, 8: f. [Banat],-cle la a felli, feinef.
a gresi, a sminti : faute, dom- Femeie, s. f. femme, 84. 153. 191.
mage, 259. - Pl. falinci. 610 - Pl. feinel.
Fantan4, s. f. source, ,325. 500. Fan, s n. foin, 110. 163. Pl.
502. - Pl. feinteine. fenurl.
Fapt, s. n. acte, fait, 20. -Pl. Fer, s. n. fer, 262.
fapte. Ferbe (a), v. [Moldov.] bouillir,
MA conj. sans ; passim. II feirci 52. 448. (1 faire cuire, 657.
de, sans, 61. 509.11 feird ca, sans Ferbinte, adj. [Mold.] , bouillant,
que, 666. 587. - Pl, ferbing, ferbinte.
Flramiturd, s. f. miette, 131. 547. Feredeil,s. n. [Mold.] bain. II a
-P1 fiíret mituri. tri»zite la feredeil, envoyer pro-
FaramIturi, s. f. miette, 547. - mener, 148. - Pl. feredee.
Pl. fcireimeiturl. "Feregea, s. f, manteau porté par
Farfurie, s. f. assiette, 547. 5481 les femmes turques, 148.
par'eci calcci in far fairii, il mar. Feréstri, s. f. fenetre, 81. 82. 148.
che sur la pointe des plods, 149. 288.11 a asculta la feréstra
548. - Pi. far furil. altula, homrne de rien, sans
Ming, s. f. [Banat], farine, 296. feu ni lieu, 149. - ri. ferestreou
- Pl. farine. feregti [Mold].
Faqg, s. f lange maillot (d'enfant), Ferfenitli, s f. [Mold.] loque, gue-
147. 153.11 nu mai egti in fasei, nille, haillon. a'l face ferfe-
11
tu n'es plus un enfant, 147. - nit 1, le gronder ; le battre, 149.

Pl. fage. - Pl. ferfeni¡e.
Falle, s. f. [Mold], lange, mail- Ferl (a), v. garder, préserver, 77.
lot (d'enfant), 147, 11 incti din Ferl (a se), v. r. éviter, se méfier,
Mgt, dès le berceau, 147.- Pl. 73.
Fericire, s. f. bonheur, felicité,
Fasole, s. f, haricot, 495. 548.11 nu joie, 54. - Pl. fericiri.
ti-e fasolea fiértii, tu te trompes, Fericit, adj. heureux, 206. - Fi5m.
548. - Pl. fasole. fericitei ; pl. fericitl, fericite.
dacoromanica.ro
- '704 -
FER FRA
Ferit, adj. pré4ervé,. 159. - Fém. 581. 551. 552. 553 554. 555.
ferita ; pl. ferip. firite. 586.- Fém. fldnidnda ; pl. fiel.
Ferturi, s. f. [Ungl, les paysans ficitniinde.
appellent fierturet tout met, Fldmandl (a), e, avoir faim, Otro
bouilli, qui ne contient pas de affamé, él re pressé par la faim,
viande, 551.- Pl. fierturi. 555. 569. 586.
Fes, s. n. fez, 149. 150.11 cel tara Flis, (a lace), cingler, 217.
fesul, faire honte, 150 - Pl. Fláre, s. f. fieur, 663.-Pl. flori.
fesuri. Fluerà (a), v. siffler, 561.
Festell (a), v. Piad.] salir, 31. Fluerá-baston, s. ni, un pas grand
Fe§tilä, s. f. [Moldj, mèche, 150. chosP, 19.
151. 215. - Foc,s. n. foil, 40. 52. 98. 160.
Fi (a), v. (are ; passim.11 (el. fi 166 221. 275. 282. 336. 395.
Inca, avoir peur. 249. 11 o fi 418. 423. 429. 456. 480. 516.
una... o fialta, c'est ceci... c'est 565. 638. 641. 11 incendie, 77.
ci la, 414. 415.11 fi, lui sem- 11 a del foc, mettre le feu, in-
bler, 252. cendier, 82. 138. 232. 233. 11 a
Fidea, s. f. vermicelle, 550.11 fi- pune foc, mettre le feu, 85.
den cu apd, propre à rien, 160. - Pl. focuri.-
550. Féle, s. f. coucher, feuille, 556.
Fidelos, s. n. [Bucovl, méme sens Pl. fol.
que fedeles, 549. Filie, s. m. entrailles, ventre,
Fie, 3-e pers. sing. subj. pr. du 309.11 outre, vessie, 486. 487.
verbe a fi, soit, qu'il soit, 428. PI. foi et fine.
11 m'eme, 609.11 fie i, qu'il soit Fotos, s. n. proflt, avantage, 588.
mane, 184.11 fie cesa de, qu'il 11
utilité, 168.
soit aussi, 54. 115. 259. 607. Foltea, s. m. Foltea, nom propre,
Fie-caro, pr. ind. chaque, chacun; 624.
,passim. Féme, s. f. fairn, 173. 556. 557.
Fie-cine, pr. ind. n'importe qui, 558. 559. 560. 561. 562. 563.
un chacun, 73. 74. 629.11 fónica e cel maibun bucci-
Fierbe (a), y. bouillir, 93. 429. tar, il n'est sauce que d'ap-
550. pétit, 558. intilnit fénica cu
11
Fiere, s. f. fiel, bile, 672. 678. setea, c'est la faim qui épouse
Flert, adj. bouilli, 5481 a fecut'o la soif, 562.
fietd, il a &hollé, 550.11par' Milete, s. f. famine, 563. - Pl.
fiert, il est pale ; il n'a
pas d'énergie, il est abattu, F6rfl, adv. [111oldl mal habillé
550. - Fém. fiertsci; pl. Poli, en guenilles, 151. férfd11
fierte. gura', mauvaise langue, 151.

Fierturi, s. f. méme sens qu'a Forfed, (a), s. taillader. 11 gronder ;
ferturd, 550. 551. - Pl. fterture. battre, 151.
Fieste-cine, pr. p. n'importe qui, Forfeciturd, s. f. coupure, 142. 152.
74. 11 semonce, rossade, 152. - Pl.
Filigea, s. f. veal feresgea, 150. forfecdture.
Fimee, s. f. Plfold.1, femme, 84. F6rtece, s. n. pl. cise-mx, 15S.
Pl. fimei. Férte, adv. très, 438.
Fine, s. n. bout, 361. Fragi, s. f. fraise, 563.-Pl. fragi.
Fir, s. n. fil, brin, 12. 13. 14. 284. Frambie, s. f. [Banat], ceinture
din fir in per,
285.11grain, 602.11 de -mine, 152.-Pl.
en detail, avec soin, 284. 285. FramIntà (a), v. parir, 518. 564.
Pl. fire. 565.
Firidd, s. f. niche, 150. - Pl. fi- FrimtntiturS, s. f. 'Ate (parle),
ride. 439. 565.-Pl. frdmintcituri.
Fitii, s. n. mèche, 151. 11 a da Frange (a se), v. r. se rompre, se
fitil, exciter, 151.- Pl. fitiluri. briser, 193. 412.
Fl6mand, adj. qui a faim, nffarné, Frant, adj. brisé. j bel frant, ivrP
dacoromanica.ro
- 705 -
FRA GAR
mort, 466.-Fém. treinta; pl. Frunza, s. f. feuille, 278. 630.-
franli, &ante. Pl. frunze.
Frate, s. in. frère, 43. 123. 627.- Fudulie, s. f. ostentation, pose,
Pl. frari. 475. 476. 641.-Pl. fudulif.
*Frenghie, s. f. brocatelle, 397.- Fugl (a), v. fuir, se sauver, 452.
Pl. frenghii. 11 fuir, 60. 220. 235, 312. 313.
Fricg, s. f. peur, crainte, 249. 260. 389.11a fugi de, fuir le, 111.
11 niel de frica, du tout, 442.- Fular, e. n. poigt.ée de chanvre
Pl. frici. qui garnit le quenoUille, tortis
Frigare, s. w. broche, 508. 565. de filasse, 271.
566. 663.11 pune in frigare, Fum, s. n. fumée 186. 567. 583,
le mettre sur le gril, 566.- PI. fumuri.
Pl. frigdri. Fund, s. n. fond. 152. 153. 340.
Frige (a), v. r5tir, 566. 567. If fri- 341. 342. 348. 349. 351. 354.11
ge-linte, avare, 596. cul, fond, 95.11a dat de fund,
Frige (a se), v. r. se r5tir, 567.11 il est au bout de son rouleau,
étre attrapé, 616. 153.11 a'i da de fund, le con-
FrigurT, s. f pl. fievre, 36. naitre à fond, 153.-Pl. fundurr.
Fript, adj. ròri, grillé, brillé, 528. Funditurg, s. f. cul-de-sac, im-
534. 568. 616. 630. 635. 663.- passe, 21.-Pl. funddturi.
Fem. friptd ; pl. fripti, fripte. Finito, s. f. corde, 338 -Pl. l'unir.
Fripturä, s. f. róti, 566.-Pl. frip- Fura (a), a. voler, 156. 174. 210.
turi. 456.
Frumos, adj. beau, 116. 200. 252. Furculitg, s. f. fourchette, 595.-
87. 659.11 bien, 226. - Fém. Pl. fureub¡e.
frunuiscl; pl. fru,mo?i, frum6se. Furtung, s. f. orage, tempéte, 158.
Frunte, s. f. front, 383. 474.11 °ni Pl. furt une.
de frunte, notable, parmi les Fus, s. n. arbre de couche, arbre
premiers, 175.11a fi in fruntea moteur, 234.-Pl. fuse.
bucatelor, avoir l'assiette au Fusta, s. f. jupe, jupon, 153.154.
beurre, tenir la queue de la 11 cotillon, femme, 154. - Pl.
palo, 497.-Pl. frunp. fuste.
Gir
Gäing, s. f. géline, poule, 238. Gandl (a), v. penser, 96. 282.

631.-PI, Gard, s. n. cleiture, haie, palis-
Ggitan, s. n. soutache, ganso, 154. sede, 62. 143. 148. 155. 156.
II adv. comme sur des roulettes, 157. 158. 159. 160. 161. 162.
154.-Pl. gáitane. 163. 164. 165. 166. 288. 324.
Glaben, adj. jaune, 274. -Fém. 413. 434. 650. 651. li pare
11
galbend ; pl. galbeni, galbene. gardu pirleaz, il fuit comme

GgIbinare, s. f. jaunisse, ictère, 36. un déra té, 162. If a lega la gard,
Ggléti, s. f. seau, 154.11 barillet, abandonner, ne plus s'occuper
485.11 térnci cu galéta, il pleut de, 162.11 a'/ lega la gard, le
h verse, 154.-Pl. galeri. tromper, se moquer de lui,
Ggiuscl, 8. f. boulette, quenelle, 162. ¡I san legi 7a gard &Vi dal
567. 568. 11 a inghira gälufca, fin, il est béte 6, manger du
avaler la pilule, 568.-Pl. gei- foin, 163. 11 a legat cdnele de
lusce. gard, il n'a. pas réussi, 163.
Gand, s. n. pensée, id ée, 552, 553. a potrivit'o eu oigea in gard,
11
pune in gand, se figurer, il a fait ins sottise, il . mal
236.11 a'i fi gandul, penser, 471. calculé son affaire, 164. ilfe-
a fi la un gd nd, avoir la méme cior de (lupa gard, batard,164. 11
pensée que quelqu'un, 46.- deslégd-ii iépa de la gard, ra-
Pl. ganduri. conte ton affaire, 165. 11par'cd
47
dacoromanica.ro
- 706 -
G,tiR GRA
'i a teiiat vita de la gard, Ghivedu, s. n. sorte de pot-pourri,
est faché, 165. H a treintit'o ca olla podrida (plat), 570.
baliga n gard, il a dit une GIrlicIu, 8. n. échappée, entrée de
sottise, 165.11a seiri peste garla cave, 168. - Pl. gcirliciuri.
dud, courir apr6s les fines, 165. "Glubea,8. f. long vétement de
'Jun sare garduri, are un cou- dessous, 168. 451.-Pl. giabete.
reur, 165. 11 reideicinii de gard, *Giubeliu, s. m. porteur de giub ea.
merde, 166.-Pl. garduri. 11 rétrograde, 168. - Pl. giu-
Garli, s. f. rivière, 174. 310.-Pl. belii.
Gligan, s. m. [Ung.] sanglier, 565.
Gas* s. f. oie, 408. 568. - Pl. -Pl. gligani.
gdwe. Glod, s. n. [Mold] boue, fange,
Gasi (a), v. trouver, rencontrer, 38. - Pl. gloditri.
221. 222. 266. 272 293. 316. 325. Gogégi,s. f. patisserie légbre, sorte
346. 347. 350. 354. 406. 445. 501. de pet de nonne, 570. 571.11 a
502. 572. vinde gogo§i cui-va, lui conter
Gat, s. n. con, 51. 339. 525. 593. des bourdes; essayer de le
594. 629.11 gorge, 473. 498. - tromper, 571.11 des riens, des
Pl. geituri. inensonges, 571.- Pl. gogoqi.
Gata, adv. profit, 61. 536. 647.11 pi-a, Gol, adj. nu, 41. 368. 169. 170.
terminé, 132.11 de.a gata, tout 171. 172. 274. 387.11 nu, non
fait, sans effort, sans peine, 632. meublé, 81. 170.11 vide non ha-
Gila (a se), v. n. [Ung], se ter- bité, 73. 74. 554. 11 vide, 185.
miner, se finir, 188. 445. 313. 344. 381. 406. 410. 477. 1
GM (a), v. préparer (a. diner), pur, sans mélange, 448.11 sans

568. 669. rien avec, tout seul, 487. 551.1
Gatl (a se), y. r. se préparer, 477. In pele Old, nu, 55 11 a gol, b.
11 se faire beau, se parer, 166. crédit, 459.11 a inghift gol, ava-
193. 11 se terminer, se finir, 188. ler sa salive (et rien d'autre),
GAM, adj. paré, attifé, 163.-Fém. 584. H a da de gol, dénoncer,
geititd ; pl. geítiti, geitite. montrer ce qu'il a fait, révéler
Gaurä, s. f. trou, 154. 293. 454. sa conduite, 172.11 a se da de
trou de la serrure, 166. a 11 gol, se faire voir tel que l'on
r sup pe gaurci, ne pas pouvoir est, 169. 1721 gol ca degetitl,
, rentrer chez soi, croquer le nu comme la main, pauvre,
marmot, 166.- Pl. geturi. 170.11 gol nap, méme sens que
Giurl (a), v. trouer, 563. le précédent, 170. 11 gol pistol
Givan, s. n. creux (de la cuil- (ptcycd, fuqanea), mémo sens
lbre), 570. - Pl. gavotte. que le précédent, 170. 171. II
G6ba (de), loc. adv. inutilement, gol chilug (ficeilet, técci), máme
sans profit, 49. 139. 423. 642. sens que le précédent, 172. 11
Ghem, s. n. peloton, peloto, 166. In gol, sans succès, 172.-Fém.

167. par'cit'i mole de ghent,
11 gólâ; pl. gol,
lent comme un tortue, 166. 11 Golaciune, s. f. [Mold.] , nudité,
a se face ghem, se pelotonner, 173. -Pl. goleiciuni.
167. - Pl. ghemuri. Golan, s. m. gueux, pauvre diable,
Ghemotoc, s. n. gros peloton, ta- 173. 196. - Pl. golani.
pon, 167. -Pl. ghentot6ce. Golitate, s. f. [Mold.] gneusaille,
Ghétil, s. f. bottine, 167. 171. 192. 173.
-Pl. ghete. . Goll (a), v. vider, 406.
Ghat& s. f. glace, 446. 630. -Pl. Golf (a se), v. r. se vider, 348, 11
gheturi. se deshabiller, 174.
Ghioril (a), v. grouiller, produire Gonl (a), v. chasser, 232.
des sons, 114. Gospodärie, s. f. ménage, 303. -
Ghlorghinä, s. f. géorgine; fruit - PI. gospodeirii.
de l'aubépine, 621.- Pl. ghior. Gribl (a), v. se hater, se presser,
ghine. 618.
dacoromanica.ro
- 707 -
GRA. AIR
Gridini, s. f. jardin, 174. - Pl. tier, Insolent, 176. - F6m.
grildini. guleratd; pl. guleraii, gulerate.
tell (a), V. parler, 236. GAnotu, 8. m. ordure, 177. 228.1
trajd, s. n. ()curie, 174. 227. -Pl. fumier. 177. - Pl. guntife.
grajduri. Gurä, s. f. bouche, 46. 104. 117.
trimägI6rä, s. f. petit tag, 39. - 120, 151. 207. 237. 240. 248.
Pl. greinteigiére. 253. 288. 303. 305. 462. 474.
Gras, adj. gras, 21. 172. 402. 571. 493. 497. 543. 563. 574. 580.
riche, abondant, 494.- Fém. 581. 582. 591. 597. 614. 663.
grasei ; pl. grag, grass. 664. 665. 671.110 uverture, 61. 272.
'Grail,s. n. b16, 545. - Pl. grde, 340. 341. 342. 349. 350. 11 gueule,
et greine. 138.11 bee, 512 513.11 a sate
s. n. pl. grains, 131. 238. din gurei, dire, 471.
410. 544.
&Amite' Gurgulatl, s. f. cimetière, 177.
-Grecesc, adj. grec, 497, 642. - Férn. Gurgutu, s. n. bout de la sandale.
greased ; pl. grecesci, grecesce. (opinca), 11 a hat pe gurguiu,
tre§alä, s. f. faute, 293. 412. - chasser, 178.
Pl. greqeli. Guritä, s. f. diminutif de gurd,
trail, adj. difficille, malaisé, 158. 452. - Pl. surly.
159. 240. 537. 606. 616. 627. Gus 4, s. f. [Banat], cou, 594. 11 a
désagréable, p6nible, 36. - Fém. pune lingurile la gugi, ne pas
grea pl. grei, grele. lui donner A, manger, 594. -
treti, adv. difficilement, 343. Pl. guqe.
Grier, s. m. [Mo/dj, grillon, 373. Gust, s. n. goat, 225. 440. 495.
- Pi. grieri. 539. 571. 648.11 a avé gust, vou-
trip, (a), v. prendre soin, 341, loir, avoir envie, 618. j cunt
trindä. s. f. poutre, solive, 49. ti-e gustul, à ton gout, comma
176. 176.11 a pane ochii in grin- il te plairait, 80. 618. Jja fi mai
dd, 6tre a l'article de la mort, ett gust, avoir plus de gont,
175.11 a increstet in grindä, mar- 6tre plus agréable, 495. -Pl.
qui. pour ne pas oublier, 176. gasturi.
11 a tala in grindei, ne faire Tien Gust (a), v. goilter, 440. 441.
qui vaille, 176. - Pl. grinVi. 522. 539. 571. 572.
tr6jiä, s. f. fosse, 176. -Pl. gropi. Gustare, s. f. gofiter, 572.
tros, adj. gros, épais, 260. 484. Gustat, p. p. goat& 463.
581.- F6m. grésci; pl. grog, Gula, n. p. diminutif4e Georges,
g rése. 661.
trozav, adj. terrible, 467. - Fém. Gutute s. f. coing, 411. 11 a inghiti
grozami ; pl. groz tvi, grozave. gutuia, avaler la pilule, 672. -
Gulerat, adj. qui porte un col, Pl. gutta.
LI
Hal, interj. allons, 474. Hambar, s. m, magasin, grange,
Haide, interj. allons, 333. 185. -Pl. hambare.
Haimana, s. f. vagabond, batteur Häránl, (a), v [Ung.] nourrir, 592.
de pavé, 607.- Pl. haintanale. Hartle, s. f. papier, 433. -Pl. hei
Henri, s. f. vétement, habit, 56. Halmatucht, s. f. cerfouil, 450A a
58. 169. 178. 179.180. 181.182. mined haionatuchi, titre attrap6,
183. 184. 185. 453.11 haina 450.
fitce pe om, l'habit ne fait pas *Heretisi, (a), v. saluer, 293.
le moine, 181.11haina face pe Herghelie, s. f. haras, 518. - Pl.
oat, la belle plume fait le bel lierghelii.
oiseau, 182.- Pl. haine. Hill Iinterj. oh ! 496.
Italal, s. n. profit, 627. Hilt, s. n. tesson, t6t, 77. 524
dacoromanica.ro
- 708 -
11/R 1BR
573. 574. 575. 576.11 ride hi?bul Hot, s. m. voleur, 201. 173.-Pl.
de ciob, la pelle se moque tiT.1
Hotie, s. f. vol, larcin, 473.- Pl.
fourgon, 574. 11 irni çlict lairb, if/
çlic clot), je te traite comme hotii.
tu me traites. 575.11a fi hirb, Hotar, s. ta. limite, finage, 144.
etre brisé, 576. -Pl. hirburi. 11 sépte hotare, de loin, 144. -
Htrzobat, adj [Mold.] perce, 262. Pl. hotare.
11 a fi opined hirzobatd, etre Hrani, s. f. nourriture, 576.- Pl.
un rien qui vaille, un pas grand
chose, 263. - Fem. hirzobatd ; Hrinaciu, adj. [Mold.] vorace, 576.
pl. hirzobaii, hirzobate. - Fem. hreinacie ; pl. hrdn«ci,
Hodor, bruit, 305. hrdnace.
Hodorog-trono, interj. pa tatras, 237. Hrinl (a), n. nourrir, 576. 592.
Hodorogl, (a), v. sonner la feraille, HrAn) (a se), V. r. se nourrir, 576,
237. 577.11 a se hrdn'z cu vint, vivre
Hodorogit, adj. abime, détraqué, de l'air du temps, 577.
237. 248. - Fém. hodorogitd ; Hilo, s. n. raifort, 577,-Pl. fir&
pl. hodorogiff, hodorogite. nuri.
Hodoronc- tronc, interj. patratas, Hrineä, s. f. [Mold.] tranche de
237. mAmäliga, 607. - Pl. hrinci.
Hodorosc-trosc, interj. [Un g], pa- Hrt§tI,interj. oust, (tirer vive-
tatras, 658. ment), 221.
Hogeac, s. n. [Mold], trou de fu- Hristos, s. pr. Christ, 464.
mée, cheminée, 185. - Pl. ho- *Huditios, adj. [Mold] qui donne
geacuri. sur la rue, 288. - Fem. hudi-
Hogeag, s. n. [Mold.] trou de fi- ii6sd ; pl. huditiogl, huditiése.
mee, cheminée, 186. -Pl. ho- Huelt, s. f. pl. [Mold.] son qui
geagurI. a servi à faire le borg, et que
'Hop, interj. hop, 451. l'on emploie ensuite, comme
Horn, s. n. [Mold.] tuyau de la ferment, pour faire un autre.
cheminée, 186.11 abIa a egit din bore, 577.
horn, c'est un morveux, 186.
Pl. hornuri.
I et 'I, A, lui, b. elle, son, sa lar, adv. et conj. mais ; passim.

passim. 11 tandis que, 173. 381. 475..
I, pour este, est, 539, 640.11de nouveau, 92. 616.
'I, pr. rel. le, 278.11 ies, 274. Tall, adv. et conj. tandis que,
'I, 3-e pers. sin q. du verbe este, est, 173. 309,11de nouveau, 298.
10. 38. 52. 58. 59. 76. 77. 78. Tara§I, conj de nouveau, 395.
81. 81. 90.113. 132. 141. 147. latan, s. n. chambre a coucher,,
166. 178. 186. 202. 203. 207. 187. - Pl. ialacuri.
224. 226. 230. 240. 259. 303. hurt, s. n. lait caille, 577.
339. 319. 355. 380. 422. 431. lar, s. n. digue, barrage, 480. -
441. 451. 484. 532. 550. 552. Pl. tazuri. Ve41, me.
553. 5a8. 590. 598. 609. 629. Ibriam, s. nom propre, 43.
638. 640. 616. 677. Ibrilitn, s. n. fil de soie, soie torso,
'I, pour vet 2-e pers. sing. du verbe 187.11 a trage un ibrigini pe
a vol, 5. 441. 444. 445. 616. la nas, faire allusion .a.; gron-
Ta, interj. allow!, 523. der, 187.11 merge lucru
Tack s. f. collet, col. 11 a 'I rupe l'affaire va comme sur des
lacaoa, insister vivement ati- roulettes, 187.- Pl. ibrigimurl.
pres de quelqu'un, 186. Ibri§in, s. n. [Mold.] fil de soie,.
Tad, 8. n. enfer, 76. soie torse, 187.- Voir ibrifita.
dacoromanica.ro
- 709 -
co Ixtr
iconomisl (a), v. economiser, 340, imbriteruninte, s. f. vetement, 190.
342. -Pl. imbrcictintinte.
ilere, s. f. caviar, 578. H a umblet Imbricat, adj. habillé, 141. 145.
dupcl icre verp, tenter l'impos- .171. 189. 190. 191, H intbrdcat
sible, 578.11 a spune icre vertlf, pistol, nu comme la main, 171.
faire des contes à dormir de- 190.- Fem. imbreicatol; pl. inv.
bout, 578. ltritca tf, imbr deate.
Iee, s. f. chemise de paysanne, tmbrobod) (a), v. emmitoufler,
188. il ca feea de stferd, prèt; envelopper la tete d'un fichu,
mal fait, 188. ca o ife Mrd bi- 191. 192. a 'l intbrobodi,
j
MK, chose non terminée, in- Pentortiller, 191. a imbrobodit

complète, 188. -Pl. it tréba, ii est bien dans ses af-
lépg, 8. f. jument, 165. 518. - Pl. faires 192.
lepe. Imbrobodit, adj. la tete couverte
iepure, s. tn. lièvre, 304. 422. 488. lean fiohu, 192. -Fem. intbro-
Pl. lepuri. boditcl; pl. intbrobodql, imbro-
lérbi, s. f. herbe, 142. - Pl. ier- bodite.
burf. Imbucti (a). e. manger rapidement,
férnä, s. f. hiver, 92. 122 -PI. manger gloutonnement, 579.
férnt. 680. 581. mettre dans la bou-
feql (a), v. sortir, 15. 567. a leq't che, 581. ceit al imbued odatd,
inainte, venir 5. la rencontre en un clin d'oeil, 580. nicl ccIt
de. 472.11a lei afard, sortir, al imbued °dater', rien, 580.
649. j unde 6 leqi 8à Us& ad- tinbucituri, s. f. bouchée, 580. 581.
vienne que pourra, 415. 416. 582. - Pl. imbuctIturf.
- Voir a Wt. Imburd6, (a), v. [Mtg.] renverser.j
Iestimp, adv, cette année-ci, 591. il imburdat cu légdnul, 11 est
igrasie, s. f. humidité, 189. a toque, 205,
avé igrasie la cap, etre sot, to- Imburda (a se), v. r. [Ung1
qué, 189. renverser, are renversé, 159.
If, pour vet, 2-e pers. sing. du verb e Inif, pr. pers. A, moi, mon, me,
a rol, ro. pour moi ; passim.
ft, pr. pers. A, lui, 6, elle, son, sa; Impart). (a). e. se partager, 431.
passim. tinpitur6 (a), v. laire ses bagages,
fi, 3-e pers. sing. du verbe a fi; plier.11 a o impcIturti, prendro
est, il est,c'est, 38. 58. 77.91. ses cliques et ses claques,
205. 387. 417.441. 465. 512. 588. s'enfuir, 192.
Ile, s. f. chemise de paysanne, Impgrat, s. m. empereur. 77. 421.
188. 189. Voir ice. 461. 471. 472. -Pl. imperail.
11, pr. pers. lui, le ; passim. impéritese, adj. imperial 474. -
Inc, s. n. justaucorps; manteau Fem. impgratésed; pl. imperd-
trèslong, 189. tesel, imp6rcltesee.
Imbia (a se), v. se baigner, pren- Impodobl (a), v. orner, embellir,
dre un bain, 387.
Imbitti (a), v. griser, 447. 578. Imprejur, prép. autour, 161.
Imbetà (a se), e. r. se griser, 452. impreunù (a se), v. r. vivre ensem-
464. 471. 472. 578. 579. ble, s'uni, se rejoindre, 660.
Imliétare, s. f. ivresse, 455. 579, tmproptl (a), v. [Mtg.] réparer, 160.
- Pl. imbe7iirt. Imprumut, 8. 11. emprunt, 431.
1mbitranl (a), v. vieillir, 430. prét, 601.11 b. crédit, 544.11 luat
tmbrael (a), v. mettre (un habit), imprumut, emprunté, 431.-Pl.
51. jj mettre, se vétir de, 178. imprumuturf.
emporter, 424.11 habiller, vé- Emprumuti (a), v. preter, 390.
ter, 189.11a intbrcicet ufa, s'en imprumutare ou), 6, credit, 514.
aller 424. imprumutat, adj. emprm.té, 182.
baba* (a se), v. r. s'habiller, 183. - Fém. impruntutata ; pl.
143. 189. imprumutaff, imprumutatt%
dacoromanica.ro
- 710 -
IMP INC
Impunge (a), v. piquer, 192. In4Ibit, adj. blanchi, 273.- Fern_
impuns, adj. piqué, 671. - Fém. ínàlbitä; pl. iniabifi, incllbite.
impunsit ; pl. ivipun¢i, impurse. Inalt, adj. élevé, 412. - Fém.
impup (a se), v. r. se Oter, 612. ; pl. kaki, inalte.
s'a imputit briinza, leur arnitie IWO. (a se), v. r. monter, s'élever,
est rornpue, 490. 193.
In, prép, en, dens ; passim. 11 A, iniluntru, adv. dedans, 558.
au, 22. 33. 47. 50. 51. 59. 74. Ind, adv. encore, en outre, déjà,
202. 207. 224. 22c. 245. 247. davantage, au rnoins ; passim.
250. 263. 266. 279. 298. 305. 11tout de méme, 91. 258.11
311. 321. 361. 366. 393. 405. incii pcind nu, avant de, 569.
426. 444. 533. 566. 607." 608. 11 aussi, 537.
627. 656.11 en. avec, 273. 11 avec, Inc6.141 (a), v. réchauffer, tenir
entre, 312. 11 dans, vétu de, chaud, 337.
179.11 en, faite en, 81. 11 sur, 3. Inch'101 (a se), v. r. se réchauffer,
21. 38. 49.86. 98. 128. 135. 165. 374.
175. 176. 209. 230. 275. 277. Indl4it, adj. réchauffé, 526. -
278. 279. 291. 292. 304. 312. Fem. incia4itci ; pl. incaltliti,
317. 321. 368: 370. 395. 396.
398. 444. 474. 503. 573. 57.5. Indled (a), v. enfourcher, 3°2.
586. 655.111e, 483. 548.11 pour, indltà (a), V. chausser, 192.11 a-
20. jj a fi tare in brdcinar, avoir inciata pe cine-va, le tromper,
de quoi, 30.11 a inc épé cu capu le battre, 192.
'n p6rtcl, ne pas avoir la le, e liicàllà (a se), v. r. se chausser,
plus gross() que la largeur de 193.11 a se inccilta cu cine-va,
la porte, 41.11a stringe in ba- s'em barasser de quelqu'un,
lamale, tenir en bride, 17. 11 a 193.
da vs cdclula in grindd, jeter inditat, adj. chaussé, 143. 144.
son bonnet au &fond ((Are 171. 192. 273. -Fem. kcal-
ivre), 49.11 in pelea Old, nu, 55.1 fatei ; pl. incältali, inceiltate.
ii slab in Mamma, il n'ose Indpe, (a), v. entrer, pouvoir,
pas, il est faible, 91. 11 a stringe entrer, 349. 543.11 passer à tra-
in curele, tenir en bride, 141. vers, 41. 426.11 contenir, 65.11
a dcl eu picioru in donifd, re- incape pe uye c'est un géant,
pousser du pied le baguet, 426. 11 nul inca pe cdmaya,
145 ¡I land in ldnel, tout laine est inquiet ; il est accablé,
(sans mélange), 203.11'1 a sude travaux, 65.
fiat iniuminare, (illui a éteint sa lndputat, adj. [Mold], remonté,
chandelle) il s'est moqué de (en parlant de bottes), 116. -
lui; il l'a tué, 214.11a lovi in Fém. incdputatd ; pl. incdputati,
'named, dormer des coups de inceiputate.
béton dans l'eau, 220. 11 al Incat, adv. que, 438.
pune in traistcl, le metre de- Incepe (a), v. commencer, 133.
dans 410. 11 pune'o in traistcl, 340. 349. 5C5. 595.
met le dans ta poche et ton Inceput, s. n. début, ccnnmence-
mouchoir par dessus, 411. ment, 381. -Pl. inceputuri.
pin, à travers, 70. 81.11in gol, Incerd (a), v. essayer, faire l'essai
sans succès, 172. de, 31.
Inlicrl (a se), v. r. s'aigrir, surir. Incercelat, adj. qui a des boucles
11 s'a 'imam* ca boryul, cela va a'oreilles, 555. - Fém. incerce-
mal, 481. latd ; pl. incercelati, incercelate.
lnainte, prep. devant, 147. 11 avant, Inchegl (a), v. congeler, figer.0
174. 213,11 au devant, 472.11a 'nchégcl numai aya, il ment,
o tine drug inainte, aller de 582.
l'avant, . 146.11 a face inainte, Incheia (a), v. [Mold], clore, ter-
passer devant, aller, 475. miner. 11 a incheiero, il y a
Inaintea, prép. devant, 227. renoncé, 527.
dacoromanica.ro
- 711 -
INC TNT
inchide (a), v. feimer, 174. 421. Inghetatä, s. f. glace, 483. 582.-
422. 471. enfeimer, 382.
11 Pl. irglutate.
Inchini (a), V. boire la santé Inghiti (a), v. avaler, engloutir,
de que/qu'un, 582. dévorer, 411. 513. 539. 541. 567.
Inchintt (a), v. r. prier, 503. 504. 568. 572. 580 583. 584. 585. 662.
Inning° (a se), v. r. mettre sa ce- 11 a irghifx cu rodurf, desirer,
inture, se ceinturer, 193. 584.11 a inghill in sec, désirer,
Incingétére, s. f. ceinture, 194. - . 585.11 a itighifi fi. cu &hit, de-
Pl. ineirgitorl. sirer, 585.11 a'e linzba,
Inco (a), v. acculer, mettre au se lécher les lévres, 585. 11 a
pied du mur, 194. inghiÇz re-niest(cat, ayaler de
Increde (a se), v. r. avoir confi- travers, 585.
ance, 59. 60. inghitituri. s. f. bouchée, 585.-pl.
Incresti (a), v. encocher, lau e itighiyturf.
une entaille, 176. tngrädl (a), v. enclore, cléturer,
Incuetére, s. f. serrure. 100. 194. 196.
-Pl. íreuelort. ingr5d) (a se), v. r. s'entourer,
Incunjurl (a), v. tourner autour,
faire un detour, 173. Ingrip (a se), v. r. se prémunir,
Incurc4 (a), v. méler, emméler, se précautionner. 122.
269. Ingust, adj. étroit, 188.-Fém. in-
IncurcA (a se), v. r. s'embrouiller, gusté; pl. ingugtf, inguste.
ti'embarasser, 365.11 se n éler, Inird, s. f. cceur, 93. 205. 462.
272. 5i'0. 639. 660. 677. 11 de iniind
indati, adv, de suite, 227. 299. rea, de chagrin, 579.11 de ininici
439. 11 mimad indata" , a l'instant, band, de joie, de contentement,
sans tarder, 65. 579. - Pl.
Indesii (a), v. enfoncer, tirer, 44. Inimä, s. f. ventre, estomac, 671.
indestt (a se), v. r. se bourrer, se 672. 673.- Pl. imina.
remplir, 505. inneci (a), v. noyer. 455.
Indo) (a se), v. r. se plier, 369. innecare, s f. étouffement, 80. 1
Indoit, adv. doublement, 454. cu frrteare, difficillement, 493.
indrrisnl (a), r. oser, 557. 558. 646. -Pl. inneeiírt.
Indregtit (a), v. diriger, onent(r, Innegrl (a), v. noircir, rendre noir,
234. 388.
Indrugh (a), v. filer grossière- Innotit(a), v. nager, 675.
ment. 11 a indruget ea 7a trórti, Insä, conj. mats, cependant ; pas-
dire des riens, 236. sim.
indulci (a se), v. r. s'adoucir, 664. twilit (a), v. tromper, 269.
jj a se inclulei la eagcaval, avoir twit). (a se), v. r. se tromper, 299.
trop de piétentions, 515. Inset& (a), v. étre altéré, avoir
inel, s. rt. anneau, bague, 194. soif, 686.
367.11tras ca pi-in fret, mince, Insetolà (a), v. [Trans.], étre al-
svelte, 194.- Pl. inele. We, avoir soif, 586.
Întàinà (a),. v. couvrir de farine. trift, s. pl. gens, 24.
battre cornme platre, 547. insurat, s. n. [Mold.] mariage, 639.
InfAti (a), v. emmailloter, 195. 642.
intige (a se), v. r. se planter, s'en- Insuritére, s. f. mariage, 638. 639.
foncer, 278. - Pl. insurdtori.
Inflorituri, s. f. dessin, 385.- Pl. !MAW, a41. ord. premier, 646. -
infloritui Fém. Will a.
1nfulicA (a), v. [Mold] clévorer, Intalii, adv. d'abord, 69. 174. 227.
manger avec avidité, 598. 283.
frigili (a), v. fagoter. j gronder, Intelege (a), v. comprendre, 149.
195. tntelege (a se), v. r. s'entendre,
Ingani (a), y. rire, se moquer de, reconnaitre, admettre, 138.
621. Intelept, adj. sage, intelligent, 669.
dacoromanica.ro
- 712 -
INT I*L
577. 617. - Fem. infeléptd ; pl. fntrece (a se), v. r. dépasser, les
infelepti, infelepte. bornes, 446. 447.11 a se intrece
Woo, (a se), v. r. s'embrocher, In apd rece, devenir imperti-
se piquer, 157. 277. nent, 446.
inttln), (a se), v.. r. se rencontrer, 1ntreg, adj. entier, 258. 528. 529.
562. 658. - Fem. bib* 'd ; pl. intregi,
frittmplk (a se), v. r. arriver 325. intrege.
intinat, adj. crate, tache de boue, intru, prép. en, dans; passim. 11 de,
309. - Fem. intinaki ; pl. in- 44.11 a,vec, chaussé de, 274. H
Gnat )", intinate. inteinsu, dedans, en lui, 358.
Win* (a), v. étendre, 257. 338. , 561.
11 tirer, allonger, 8. 256. 262. Intuneric, s. n. obscurité, ténèbres,
293. 356.11 a intinde mese C1.1, 212.
fain ripaille avec, are bons invell, (a) v. couvrir, 337.
amis 654. invell (a se), V. r. se couvrir, 196.
Inunde, (a se), v. r. s'allonger, 8. 197.
313. 652. 11- tenter au delA de fnvelitbre, s. f. converture,
ce que l'on mérite, ou de co invelito ri.
que l'on peat, 387. 515.11a se invëlit, adj. enveloppe, serré, 274.
intincle la capaval, avoir trop - Fem. ; pl. inveliti,
de prétentions, 515. invelite.
tntinge, (a) v. tremper, 491. 587. 6011 (a), v. apprendre, 473.11 ap-
tetina, adj. dresse, 647. 651.11 pe o- prendre A, habituor A, 625.
scarcl intinsd, sur une grande Inv'etä,(a se), v. r. s'habituer,
echelle, 366.- Fem. intinsd ; s'accouttumer, 143. 145. 473.
pl. intingl, intinse. 1nvétat, adj. habitué, 144. 588 -
Intolà, (a se), s. r. [Mehedinfil, se Fem. invelatd ; pl. inatati,
nipper. H s'enrichir, 196. vétate.
Intoii, (a se), v. r. se nipper. 11 s'en Inv6tAturi s. f. lecon, travail pour
richir, 196. s'instruire, instruction, 638. -
Intérce (a), v. tourner, 419.11 re. PI. invétclture.
tourner, mettre à l'envers, 103. Invirti (a) v. faire, tourner, 81-
437. 567.11 faire tourner, 395.1 566.
a intóree chichife i dulapuri, Invtrtl (a se), v. r. tourner sur
essayer de tromper. 105.11 a soi-rneme, tourner, :123. 563.
intórce mantaua dupd vint, chan- Ion, s. m. Jean, 245. 607. 638.
ger A tout vent, 223.11 is/ in- lonitä s. ni. Jeannot, 193.
Wee uba dupa cum sufld yin- Ipingea, s,f. manteau paysan (pour
tul, memo sens que le prece- la pluie) sans manche et avec
dent, 388.11 a int6ree pe dos, re- capuchon, 197. 419. - Pl. ipin-
tourner, 124. gele.
Intérce (a se), v. r. tourner, 247. Iptagea, s. f. memo sons que le
revenir, 25.11 s'en retourner,
11 precedent, 197. - PI. iinngele.
235.11 s'a intors et-6)2gal morii, Is, 3-e pers. pl. de a fi, [Mold.,
los temps sont changes, 135. Ung., Banat] sont, 179. 260.
11 s'a intors róté, méme sens hi. (a) v. sortir, 54.
que le pre Adent, 338. I§1, pi.. per. A soi, à lui, A elle,
Intrit (a), v. entrer, 15. 75. 133. pour soi, son, sa ; passim.
156. 354. 422. 461 479. r03. s. n. bonnet de fourrure,
504. 557. 558. se rétréciii,
11 quo portaient les boyards,
rentrer, 377. 197.11a 'ledlca pe coliul
intro, pp. parmi, entre ; passim. lui marcher sur la queue (le
11 au milieu de, 562.11 dans, 425 facher) , le contrecarrer dans
Intreba (a), v. demander, question- ses entreprises, 197. - Pl.
ner, 40. 125. 379. iqlice.
intrece (a), v. dépasser, surpasser, 1§licar, s. m. retrograde, A ideas
455. arriérées, Pl. iflicart.
dacoromanica.ro
- 713 -
1SM L.A.N
humos, s. f. pl. caleçon, 62. 63. lubl (a), e. aimer, 54, 477. 631.
198. 199. 455.11 ufor de isrnene, luft s. n. cuir de Russie,Ila a-
mauvais sujet, 199.11 cu isme- famé iuft;cle, ne pas avoir de,
nele pe bit, sans-culotte, 199. 199.
isprävl (a se), v. r. finir, se ter- luto, adj. rapide, 323. - F6m.
miner, 66. 249. lute; pl. iutl, lute.
*Istovl (a se), v. r. s'6teindre, 66. !van, s. n. Jean, 463. .
pr. pers. te, ton, à toi, pour lvélä, s. f. apparition.11 a egi la
toi ; passim. ivéld, se montrer, 474.
JiginTe, s. f. animal, béte, 561.- Jud. (a), v. danser, 613. fi jouer

Pl. jiganil. 397.
Joc, s. n. danse, 460.-Pl. jocurl. Juca (a se), v. r. jouer, 397 398.
Joi, s. f. Jeudi, 178. Judecä, (a), s, juger, 389.
Jos, adj. bas, 175. 318. 319. 320. Judecatä, s. f. jugement, enten-
364.11 mal j6scl, inférieure,412. dement, intelligence, 307. -
Fém. j6scl; pl. josi, Ose. Pl. judeciltf.
Jos, adv, en bas, 73.11 in jos, en Jug, s. n. joug, 504.- Pl. jugurl,
bas, 175. 361. 412. 11 pe jos, b. Jumätate, s. f. moiti6, 184. - Pl.
terre, 310. eea mal de jos, d'en jumcltdtl.
bas, 412.11 dé jos, de par torre, Jupan, s. m. maitre (ironiquement)
412. a se det joe, descendre,
11 43. - Pl. japani.
283.
'L pr. per. le, lui ; passim. Lao* s. f. coffre, 201.-Pl. lacre.
La, prép. à, au, aux; passim. 11 Licrämä (a), s. pleurer, 518.
vers. sur, 23. 31. 37. 93. 123. Lacum, adj. [Madi glouton, vo-
146. 243. 607.11 chez, 99 202. race, 586. F6m. lacumet; pl.
282. 306. 360. 437. 450. 624. lacuncl, lacume.
629.11 sous, 292. A, dans, 159. Ladä, s. f. caisse, coffre, malle,
189. 299. 534.11 pour, 213.11 en, 202. 203. ce e pe dinsul
1
.59. 101. 122. 212. 216. 485. qi in lada, il porte toute sa

579.11 de la, de la part de, 43. fortune sur son dos, 201.
111,a ce, °fi, 415.11 des, 527. 11 lada la mine, qi, chela la tine,
a fi /a un gtind, avoir la m6ine 6tre a la merci de quelqu'un,
idéo, 46.111e, 123.11 la anteap, a nu avéladd eu clne-va,
en plein jour, 216. fi inghite la vivre en mauvais terme avec
dulcéfcl, il avale des confitures, quelqu'un, 203. - Pl. /4/.
541. de lo, de, 237. Lae, adj. f. [Banaq, noir, 204.
Là. (a), v. laver, 199. 200. 326. Laitä, f f. f. [71fold.) banc, 203. -
U, (a se), v. r. se Iaver, 199. 200. PI. la*.
Lacät, s. n. cadenas, 201. - Pl. Lärnae. s. f. citron, 587. - Pl.
/anua
Läcat, s. n. cadenas, 650. '651. - Lank, s. f. laine, 203. 204. Miza'
Pl. ldcate. 'n lana, per in per, bonnet
Lacatä, s. f. [Moldd, cadenas, 99. Mane, blanc bonnet, 203. f114
101. 201. '§i péte pura?, lana sa, c'est la
Lacom, adj. glouton, gourmand, marquis de °arabas, 204. face
insatiable, 586. 587.-F6tu. din leind loe, lcina alba, il vous
coma; pl. lacomr, lacome. ferait voir la lune en plein
Läcomesce, adv. avidement, 579. jour, 201. - PI.
dacoromanica.ro
-- 714 -
LIN LIN
WA adv. aupres de, 161. 382. (parfois, sans la terminer);
434. 536. aupres, 509. II pe
II s'enrichir, 272.
aupres de, 234. 587. [Agin, 8. n. berceau, 205.-131.16-
Lant, s. n. chaine, 204. II a se tine One.
lanf, sans interruption, 204.- Legat, adj. lié, attaché, 368. 465.
Pl. laniuri. 525.1111e, fermé, 349. -Fern.
Lapte, s. n. lait, 532. 587. 588. legatá; pl. legali, legate.
590. II lapte dulce, lait, Lew* s. f. tout met cuit, sans
561. 589. II lapte acru, lait caille, viande, 591. 602.-Pl. legume.
lapte covii sit, lait caillé, Lele, s. f. se dit à la calm agne,
I'il 'inapt ca ináa la tapie, A. une scour, A. une amie,
il a pris de mauvaises habitu- une femme plus Agee, 25. 230.
des, 588. pure straje mcifa la femme de mauvaises mo-
tapie, recevoir l'ennemi dans eurs, fille la joie, catin, 200.
la place, 58. a fi un papii- 573.
lapte, un sot, 589. Lemn, s. n. bois, 137. 138. 196.
Liptési, adj. f. bonne laitière (en 595. 613.-Pl. lemne.
parlant d'une vache, etc.) 145. Léna, s. f. Helene, 22.
- Pl. liiptóse. Lénea, s. f. Helene, 205.
Larg, adj. large. II grand, 74. II Cu Leered, expr. inv. mouillé, trempé,
maned largi, a. bras ouverts ; 591.
avec impatience, 220.- Fém. Lepäda (a), v. jeter, rejeter, 71.
lary ; pl. largi, large. 492. 586.
Lisa, ta), v. laisser, 116. 226. 231. Le§ie, s. f. lessue, lessive, 205 -
240. 316. 356. 363. 400. 463. Pl. lcqii.
496. 536. 640. 647. 653. 656. Lesna, adj. J. [Ung.]. maigre, 507.
laisser, abandonner, quitter, Pl. lesne.
327. II permettre, 279. 280. Lesne, adj. inv. facile, 75.
II a lcisit din, lacher la, 91. II Lesne, adv. facilement, 327. 412.
faire mitre, produire, 432. 417.
Lat, adj. large, plat, 184. 188. 218. Lai, 8. 177. ancienne monnaie,
Lat, s. n. Ole. II in leituri, valant 37 centimes de la mon-
côté, 464.-Pl. Murk naie actuelle, 110.-PI. lei.
Látra (a), v. aboyer, 462. Lea, s. m. lion, 637.-Pl. lei.
Uteri, 8. f. pl. eaux grasses, eau Leurdä, s. f. ail d'ours, ail des
de vaisselle, 204. bois, 591.
!Audi (a), v. loner, 77. Li, pour le, 640.
Läuntru (din), adj. en dedans, 390 Limbi, s. f. langue, 539. 585.-
Läutar, s. m. ménétrier, violo- Pl. limbi.
neux. 453 454. 523. 606 -Pl. Lingai s. et adj. pique-assiette ;
latetari. flagorneur, 591.-Pl. lingcli.
Lavitä, s. f. planche, rayon éta- Linge (a), v. lecher, 116. 402. 478.
gère, 205.-Pl. lay*. 658. 664. 665. 666. 668. 669.
Le, pr. per. les ; passim. 676.
Lea (a), u. laver, laver la tete, Lin6g3e(al se), V. r. se lecher, 668.
a
Lingu, s. f. cuillère, 458. 459.
Lea (a se), v. n. [Mold" se laver, 477. 478. 592. 593. 524. 595.
se laver la tete, LOO. a'l atirnit lin gura de gilt,
Léfi, s. f. creux de la cuillèie, ne pas lui donner a, diner,
593. 593. II a'§i Tune lin gura de brig,
Lätäi (a se), v. r. [Mold] s'étaler, finir de manger, 594.11 a ince-
se carrer. J jouir de, 640. put de la lin gura de lemn,
Lega (a), u. attacher, 53. 110. 162. est venu en sabots de son vil-
163. 254. 340. 341. 549.11 a'l lage, 595. II cu lin gura, beau-
lega burduf, l'attacher solide- coup, 595.-Pl. lingua
ment, 488.11 a legit gura pcinzei, Linguritä, s. f. petite cuillère,
bien commencer une affaire 595. -P]. lin gurile.
dacoromanica.ro
- 715 -
LIN L1E11
Lins, adj. lisse, uni. 11 cu punga il n'en merle pas large, 219.
linsci, k sec, 647. -Fern. limit. 11 a '0 lud papucii, prendre,
tinte, s. f. lentille, 596. Hpentru ses cliques et ses claques, 275.
un blid de unte, pour un plat 11 all lud eu o -rerdea mai sus,.
de lentilles, 596.11 frige-linte, liii couper le sifflet (la chique),
grippe-sou, 598. 11 287.
bavard, 596rn Lid, (a se), v. r. se tenir. H a se
tipa-tipa, loc. adv. en trainant les lull, de, se tenir par, 32.11a se
savates, 274. lud cu, s'oublier avec, 209. 11
Lipl (a se), v. r. se coller, 59. 291. a se lua de brid cu cine-va, are-

11 a se lipi de, s'approcher de a tu et a toi avec quelqu'un,
près de,- 73. 32.11a se hut cu lultua, se gri-
Liple, s. f. pain sans levain, en ser, 209.
forme le galette, fouace, 5(6. Luit (a '§1), s. enlever, titer. H a
597.-PI. 'ttl iuà cäciulà, s'Immilier, prier,
Lip* s. f. manque, défaut. 11 Mal 47. 11 a '0 lua pólele in cap,
bine lipscl, plutôt s'en passer, jeter son bonnet par-desus les
1:6. Ilin lipsd de, lorsque l'on moulins, 312.
n'a pas, 483. -Pl. lipsuri. Lucrit (a), v. travailler, 270. 617.
Lips) (a), v. rnanquer, 145. 148. Lucrat, adj. travaillé, façonné,
206. 223. 257. 405. 609. 671. 184.-Fém. lucratd ; pl. tiler*,
Lee, s. n. place, endroit, 206. lucrate.
563. ji in tot locul, partout, Lucru, s. n. travail, 637. 646. 11
en tout lieu, 79. 11 tot un loe, affaire, 154. 187. 252. 11 chose,
la memo chose, 282.11de loc, 97, 379. 639. Illucru merge gcli-
du tout, 560. Ilin loc, k la tan, l'affaire va comme sur
place, 367. 390. 11 inteun loe, des joulettes, 154.-Pl. hicruri.
au incline endroit, ensemble, LA pr. pers. h. lui, son, sa; pas-
560. la un loe cu, avec, en
II sim.
compagnie de, 382.-Pl. locuri. Lui, pr. pers. de, du, 136. 177.
Loca', s. n. demeure, hab tation,
206.-PI. locapri. Lull, s. f. (ling.] , pipe, 207. 303.
Local (a), v. habiter, 560. . - Pl. lule.
Lopata', s. f. pelle, 467. 468.-Pl. Lulea, s. f. pipe, 207. 208. 209.
lopeti. 211. 561. trei lulele in
11
Lar, pr. per. leur, k elles; passim. doue zambile, pauvre (se dit
Levi (a), s. frapper, 94. 217. 220. des négociants), 208.11 nici
266. 11 cogner, 122. leaua nu 'i arde, il n'a pas de
LIM (a se), s. r. se cogner, 318. chance, 208. 11 a '1 dd ca lu-
320. 321.11 s'harmoniser, s'ac- leaua in vas, le mépriser, se
comoder, 548. moquer de lui, 209. 11 luleaua
Lovit, adj. frappe 320. 417.-Fem. lui Dumne&ii , le vin, 209.11 a se
lovità; pl. lovifi, lovite. lua &ma) cu luleaua, se griser,
Luà (a), v. prendre, 17. 22. 36. 209.11 a furat luleaua 316;7010,
38. 64. 93. 99. 131. 178. 210. il est gris, 210. H a turtit lu-
215. 242. 243. 270. 275. 334. leaua Neanqului, il est ivre
398. 359. 365. 393. 404. 407. mort, 210. 11 a ajuns /a luleler
408. 411. 418. 423. 431. 523. il est pauvre comme Job, 211.
544. 11 prendre, acheter, 357. 11 11 a se face lulea, &re gris, 211.
enlever, 93. 512. 582.11 obtenir, If a 'i det luleaua prin cenufd,
51.11 mettre la main sur, 279. se rnoquer de lui, 211. 11 a 'i
11 enlever, tirer, 363. 11 reacher, bate luleaua pe datorie, le fa:niter
91. 11 mal lasci din cataramd, par nos dires, 211.-Pl. lulele.
lache la bride, 91. 11 l'a luat s. f. [Midi, pipe, 207. 303.
la hogeag, il a mis la main - Pl. lullele.
sur lui, il s'en est rendu mai- Lume, 8. f. monde, 137. 166. 200.
tre, 186. 11 a luat'o pe ',mimed, 301. 309. 408. 453. 454. 455. 460-
dacoromanica.ro
- 716 -
LUXE mAla
tunainare, s. f. [Banal] lumière, ea luminarea, droit comme un
chandelle, 217.11 dirept ca lumg- i, 216.11 drept ea luminarea
narea, droit comme une chan- &cc, tordu, pije), 217.
delle, 217. - Pl. lumhuld. Lunä, s. f. lune, 265.11 mois, 411.
Lumia., s. f. lumière, 354.11 chan- 11 luna lui traída' in Uf, Pepo-
dele, 212.- Pl. lumini. que des moissons, 411. - Pl.
Lumini (a), s. éclairer, 67. 117 boa
148. 213. éclairer, briller,
11 Lung, adj. long, 9. 39. 151. 179.
212. 183. 218. 307. 308. 336. 506.
Luminl (a se), v. r. s'éclairer, 213. 5.55. 563. prolongé, 36. 640.
11
Lumtnare, R. f. lumière, chandelle, 11 ciorbii lungd, discours qui n'en

212. 213. 214. 215. 216. 217. finit pas, 526. , 527. - Férn.
269. 270.11 luminarea e pe sfirgit, lungit ; pl. lungi.
il est à l'artiale de la mort, Lungl (a), v. allonger, 141. 505.
212.11 a scris pe laminare, il a 639.
Ja mémoire courte, 213.11 a Lungl (a se) v. r. s'allonger, 12.
suflat in luminare, il s'est mo- 562.
qué de lui; il l'a tué, 214.11 a Lup, s. ni. loup, 133. 381. 382.
mental mucul lumindrii, se trom- 579. 629. 635. 636. 637. 638.
per ; étre en danger, 215.11 a '1 a mine& ccit un lup, dévorer
manca luminarea, le tuer, dé- comme un loup, 635. 636.
sir« sa mort, 215. 11 led mucu Lupav, adj. (Moldl , comme un
prend re peu de chose, loup, 636.
215. J
are lumindri la nas, Lut, s. n. argile, terre glaise, 561.
c'est un morveux, 216. 11 a fi 631.
?t'Idear, adv. méme si, 216.11 mdcar Mältiet, adj. farineux. 11 gust m'atad)
de, mérne si, 27. tout au 11 mauvais gont, 571. - Fem. nui-
moins, 321. idéyi.
MacTucl, s. f. gourdin noueux, Milalu, s. n. pain de farine de
217. - Pl. weiciuce. mals, 131. 235. 296. 303. 556.
Micini (a), v. moudre, 231. 235. 597. 598. 599. 600. 601. 602.
289. 295. 2s:l6 297. 545. 603. 11 apropiat mdlaiul de
Mahmur, adj. étourdi, qui a la traista, il a dépensé toute sa
téte alourdio par le vin, 597. fortune , il n'a plus longtemps
Mal, adv, plus ; passim.11 encore, a. vivre, 601. 11 millalu dulce,
12, 139. 174. 409. 412. 537. 572. pain de farine de ma1s sang
615.661.11 encoreplus, 91. 1 en- levain, 601.11 zamd de vidlaiu,
care, aussi, 626. Ji ce vial quel.. chose sans valeur; un sot,
103.11 peind ce se mai deprinde, 603.
jusqu'A ce qu'elle en prerine Malaiu, s. n. , millet.11 a
l'habitude,479.11 mal nuilt, plus; tdia un fir de malaiu in opt,
voir mult. N mal puyn, moins couper un fil en quatre, 602.
voirputial. 11 mai bun, uleilleur; Mama, 8 f. m'ere, 59. 199.- Pl.
voir bun. Ji mal bine, mieux.
pinta; voir bine. Ji ci 711(li ta) e, Marnäliga, s. f. bouillie épaisse de
[Mold.J, encore plus, 179.11 mal farine de ings, 429. 48. 517.
ca, plus, 495. 519. 551. 603. 604. 605. 606.
Mata, s. f. présure, ferment, 11 a 607. 608. 609. 610. 611. 612.
prinde maia, prendre des for- 613. 614.11 cauta nod in mama-
ces, 597. ligd, chercher midi a quatorze
Maimutl, s. f. singe, 469. - Pl. heures,611. 11 nulmaligane-fértd,
maimufe. benét, 611. scdte rmimaliga,
Matne, adv. demain, 5:57. 619. gagner son pain quotidien,
dacoromanica.ro
- 717 -
MAM MIN
611.11 a renicine ca ata nid pour deux, 626. il gi a mac&
étre complétement ruin& e gred, lien ne se fait sana
611.11 a prins nitimdliga c6jd, effort, 62i. 11 biteagu ma minca
parvenu insolent, 612. j a o gen..:agu, il fait semblant d'étre
pune de Indmiiligei, ne pas reins- malade, (par paresse), 628.
sir dans une entreprise ; y mat-Inca pad dd din el, 11
renoncer ; souffrir une perte, mange comme un pore, 629.

618.11 j6eci pe maniciligcl, il mula 11 a macat cotli de lup, il sait
sur ror, 613.11 mama-141'n traite convaincre, 629.11 or nitinca
stcl, paysan, 613.11e o mama- qi ca ochif, il meurt de faim,
HO, c'est une chique, 614. 11 par'cd meincined gheld,
e cu indnuiliga 'n fiará, friptd, il est rnaigre comme
il a de la bouillie plein un clou, 630 11 a metnca ca in
bouche, 614. II e bun de teiiat codru (Virg), manger tout seul,
nzaindliga, c'est un sot, 614. 630.11 par'cci a mancat scurrauf
- Pl. mcinteiligi. de plat, incapa.ble de garder
Mänaligar, s. m. rustre, 614. un secret, 631. 11 =Windt lut
Mal, s. f. main, 37. 47. 129. vi peivrint, il nie effrontement,
202. 'A24. 230. 353. 379. 408. 11 a mina cu mud, man-
430. 483. 516. 531. 537. 561. ger du pain see, 631.11 a rnetn-
564. 663. 664. 665. 666. 669. cat cat un Tura de eel calicl,
669.11 a da ma' cu, rencon- manger comme un ogre, 632.
trer, 517. 11 poignée, 521. a 11 11 a Intinca de-a gata, profiler
da pe ma' na confier du travail d'autrui, 632.11
100. 101. - Pl. meozi, vine sti'l matinc, je l'adore,.
matne. 632.11 mind macat, ednd
Man& (a), o. mener, conduire, meincat, il ne mange pas ton&
diriger, 113. 243. les jours, 632. 11 a meincet pe
Mand (a), v. manger, 53. 80. sponci, mangor peu, &re éco-
204: 205. 215. 260, 357. 375. nome, 633.11 a miineat masalar,
409. 438. 450. 452. 454. 456. il est fou, 633.11 a macat eu-
457. 466. 480. 482. 485. 487. est fou, 633. 11 i ma-
496. 499. 515. 517. 518. 519. nic* fled de sub dinsul, c'est un
524. 527. 5z8. 532. 534. 542. avare, 633.11 a manca ce
547. 553. 566. 571. 577. 591. place, il lui en a cult, 633..
592. 598. 599. 601. 606. 607. 11 de par' ca' nieincind fluvial Vi-
608. 610 611. 615. 616. 017. nerea, il est tres maigre, 034.
618. 619. 620. 621. 622. 623. 11 a »cacti ne-spcilat, étre ros-
624. 625. 626. 627. 628. 629. sé ; perdre son avoir, 634.11 a,
630. 631. 632. 633. 634. 635. ma'nca, fript pe cine-v- le per-
636. 647. 648. 649. 659. 661. die, le vaincre, 635. II cdnd
671. 672. 673. 677.1) a mach mein tined il trosnesc falcite, c'est
mama, étre at t rapé : perdre une bonne fourchette, 635.11 it
tout crédit, 251.11 ce s'a mancat face de minima fi viere padu-
s'a fi ititat, morceau avalé n'a rete, il le force d'obéir, 685.
plus de goat. 622.11 ce timbli 11 scie numal a viand nce, c'est
ttt nu se Wind/zed, tu ne réus- une oie, 635.11a n cinca mit
siras pas, cela n'est pas lup, dévorer comma un loup,
pour ton nez, 623. 11 ail nuincat 636.11 a Indncitca un lup (lupav),
fi cel ce ad pierdut vacile, manger gloutonnement, 636.
tout Oche miséricorde, 623. r. se xrianger, se
Manea (a se). v.
a 1/IiinCA ca miresele, faire la morCire, 381. 11 étre mangé, 538.
petite bouche, 624.11 mantincci Manclieros,adj. gourmand, glou-
cat potra aepte) il mange com- ton, 636.-Fém. weineeiciósd p
me dix, 624. )1 unde unul pl. mancticiofi, nidnedeWse.
ncinca, mantincd fi dol, quand f. manger, mets, plat,.
Maneare, s.
il y en a pour un il y en a nourriture, 444. 475, 476 5.7a..
dacoromanica.ro
- 718 -
MAN MAS
.618. 636. 637. 638. 639. 640. le tromper, 223. 11 manta de
.641. 642. 671.11 la Ind 'ware, an vreme rea, bone emissaire; com-
manger, 539: nuincare grecéscci, me pis aller, 223. manta, 11
tnerde, 642.11 vidncare serbéscei, meme sons que le precedent,

manger compose de legumes, 223.11 a' fi int6rce mantaua dupre
642.11 &I tala pofta de twin- vint, tourner à tout vent, 223.
care, lui faire passer le gout -Pl. mantale.
du pain, 642. 11 a'i trece pofte M inuvi, s. f. gant,223. 221.11 par-
de mcincare, mourir, 612.11a ed 'i ce iniinuft in mil nci, c'est
stricid meincarea de géba, n'étre un paresseux, 224.11 a arencd
bon à rien, 642.-Pl. via nceiri. meinufa, jeter le gent, 224. 11 a
Slancat, 8. M. manger, 612. ridicà meinuFa, relever le gent,
alannat, adj. qui a mange, ras- 224.-Pl. nuinue.
sasie, 620. 632.-Fem. mancatei; Minu§ä, s. f. anse, coignes, 644.
pl. ma ncay, vicincate. Manu§i, s. f. gent, 145.-Pl. rnei-
*Mancitor, s. m. qui mange beau- nu§i.
¡soup. 11 malhonnete, 643.-Pl. Mänu§iti, s. f. petite main, 289.
vicinuqife.
Mane* s. in. [Mold.] , gros man- Manz, s. m. poulain, 572.-Pl.
gout., 643.-PI. Wince. inânjl.
filandalac, s. ni. terre-noix. 11 a Mt& Mirkine, s. ta. ronce, 73. 74.-Pl.
pticale in mandated, chercher mareicini.
midi à quatorze heures, 643.- Maramä, s. f. long voile dont les
Pl. mandated. femmss se couvrent la téte.
Tilandri, 8. f. belle-fille ; catin, 452. 221.-Pl. mara me.
- PI. nicindre. Märar, s. m. aneth (botan.), 615.
Mandru, s. m. beau gars, galant, Mare, adj. gra,nd, 54. 73. 74. 93.
bien aline, 452.-Pl. mcindri. - 134. 167, 186. 216. 293. 316.
liVirtne, adv. delimit', 518. 557. 619. 421. 473. 475. 492. 493. 498.
Maned, s. f. manche, 63. 118. 547. 561. 565. 572. 580. 581.
218. 219. 220. 311. 417.11 a o 583. 585. 593. 607. 610. 614.
b cgd pe maimed, ne pas en 638. 651. 0 cei vial% les grands,
metier large, 218.11 a rupe md- 93. - Fem. mare; pl. mari.
neca (mdnecile) cui-va, insister Mare, s. f. m,,r, 365. - Pl. mdri.
.aupres de quelqu'un pour ob- Mirgelatl, adj. orne de perles de
tonic quelque chose, 219. 11 taefi verre, de verroteries, 555. -
ma'neca i jugt, faire un léger PI. indrgelate.
saPrifice pour échapper A, 220 II Mariana, s. f. Marlette, 100.
'CO fterge nasul Cu ma' neca, étre Marfil, s. f. mardi, 597.
éleve, 220.11a tool in mil- Mdrunt, adj. petit, menu, peu, 307.
necci, essayer de faire du tort ; - Fem. miirunti t; pl. nub. anti,
dire les insanités, 220. 11 pe vidrunte
ib mii need, en sous main, 220. Mask 8. f. table, 77, 223. 484. -
cu »ui led largi, avec plaisir, PI. niese.
220.-Pl. Masl, s. f. recas, diner, 80. 86.
tMilnia (a se), v. r. [111Old.J, se fA. 378. 495. 547. 609. 646. 647.
rher, se courroucer, 55. 648. 619. 650. 651. 652. 653.
Manici, s. f. manche, 61. li&- 6:54. 635. 636. 6)7.Il n'are casé,
Pl. mein ici &are mesa, il n'ani feu, Ili
MAO (a se), v. r. so salir. 11 a se lieu, 86.11 bead mesci, bon appe-
incinft pe, se salir les, 669. tit, 619. a 'I hied ,ub ?wed,
11
/Manta, s. f. manteen, 221. 222. ne pas avoir de consideration

223.11 dupe pldie manta, de la pour Jai, 653. 656. a pune
11
moutarde acre-3 diner, 222.11 mesa etc tofil, etre bien avec
a'yt g isi ma 'Italia ce cine-va, se tout le monde, 653. jj a fine
faire une aff dre avec quelqu'un, mesa deschisii, tenir table ou-
222.11 a pane cui-va o invite, verte, 631. 11 a fi (elm) dupd
dacoromanica.ro
- 719 -
MAS MES
masa, titre érnéché, 654. H a fi ca Melu, s. tn. millet, 552.
dupd doug-spre çlece, ét.re man- Melc, 8. in. escargot, colimaçon,
pette, 654.11nu 'i aimed sérele 36. - Pl. mid.
sfeiramitura de pe ntasd, c'est Mele§teii, 8. n. bftton servant A,
un grigou, 654. 11 ca ne-pus remuer la mtimalig6.11a huge
masei, brusquement, inopiné- melefteul, étre pauvre ; titre
ment, de but en blanc, 66.11 avare, 658. - Pl. meleftee.
a fi la cap de masa, occuper Menl (a se), v. r. URI préparée,
le haut bout de la table, 656. pour, destiné à, 532.
11 a ad ce pane pe masei, avoir M6r. s. m. pomme, 587. 635. 658.
de quoi, 657. - Pl. mese. 659. 660. 661. 662. fi-a pus
H
Masala, s. f. torche, 225. - Pl. mérul, il s'est fait du tort,

masal ale. 659.11 ii cere j lui mima mere
Masalar, s. m. jusquiame, 633.11a acre, il a des envies incompa-
mancat masalar, il est fou, 633. tibles avec son Age, 660.11 ar
Mascl, s. f. masque, 225. - Pl. maned f i mere peidurefe, il est
MCISCC. mort de faim, 661. 11 a fi bun
Misea, s. f. dent molaire, 448.- de mere, étre un sot, 661. 11
Pl. meisele. trénch-flenca mere acre, il dit

Mdslini, s. f. olive, 621. 657. - des sottises, 661. 11 niel cloud'
Pl. mdsline. mere degerate, cela ne vaut pas
Mati, s. f. [Mold], chatte, 81. 228. les quatre fers d'un cheval,
337. 349. 366. 465. 587. 588. - 662.11 pan la mériprofu, au dia-
Pl. mate. ble Vauvert, 662. - Pl. mere.
Iylätase, s. f. sole, 225. 336.-Pl. Mercuri, s. f. Mercredi, 634.
meiteisuri. Merge (a), s. aller, 147. 154. 246.
Mate, s. f. pl. entrailies, 114. 309. 407. 412. 460. 500. 502. 503.
495, 536. 537.11 s'en aller, partir, 23.
Materie, s. f. matière, étoffe, 226. 401.11 Mier, chevaucher, 113.11
- Pl. m aller, vers, 146. 11 aller, mar-
Mitt,* s. f. balai, ramon, 225. cher, 274.11 a merge lucru ib ri-
226. 227.11 meitura noué meitura fin, cela va corm() sur des
bine, tout nouveau, tout beau, roulettes, 187. 11 ii merge gura,
225.11 a vedé de cécla meiturei, it bavarde, jacasse, 237, 11
s'occuper de son menage, 227. de 'i-a mere petecele, fortement,

11 f i-a fácut nasul meiturei, c'eA rapidement, 291.11 a merge in,
un rrque-ssiette, 2L7. - Pl. se servir de 273. 11 a nierge in
mdture. sus, monter, 412.
MAtura a), y. balager, 161. 223. Melinda, s. f. provende, 131. 544.
226. 227. 228. 364.11 a ?nation, - Pi. merindA.
chasser, 228. Mersic, s. n. coffre, 228. a da
11
416111§11, s. se dit, par

tante. 11 dupd mersic, voler, 228.
respect, aux femmes dgées, Meql, s. m. pl. chaussure en feu-
422. - Pl. inatu,e. tre blanc que les Turcs met-
Maz'ére, s. f. po:s, 291. 479. 480. tent, par dessus leurs bas,
637. 638. avant de chausser les babou-
Mazere, s. f. pois, 657. 638. ches, 229.11 a da mefil cui-va,
Mazire, ft. f. [Mold], pois, 6.57. convenir, 229.
Me, pr. pos. me, utoi ; passim. Me§ini, s. n. basane, 229.-Pl.
interj, s'emploie en s'adressant ntefine.
aux hommes, 189. Meiniti, s. f. sorte de plat, 662.
Mea, pr. pos. f. ma, mienne ; pas- Mested (a), v. macher, 583. 662.
sim. 11remuer, 616.
M6duva, s. f. mo511e, 653. - Pl. Mesteck (a se), V. r. se rnMer, 204.
meiduve. Mestecat, adj. mach& 493. 11
M'ér, ¡uteri. s'emploie en s'adres- battu, 495.-Fém. mestecatei ;
s tut aux hommes, 607. pl. mesteca(I, meStecate.
dacoromanica.ro
- 720 -
MES MÓR
Mestedil, 8. m. [Mold], bkon agréable; il aime qui ne le

servant a remuer la bouillie merite pas, 677.
de mals, 662. Mijloc, s. n. milieu, 74.11 moyen,
Mestid (a), v. [Mold], macher, 206. - Pl. mijIdee.
662. Mila, s. f. pitié, 179.
Megtini, 8. fi. basane, Mine, pr. per. moi ; passim.11 la
me?tine. mine, chez moi, 629.11in mine,
M6sur4 (a), v. mesurer, 371. it moi, pour moi, 20.
M6suri, s. f. mesure. 11 Cu Minte, s. f. esprit, intelligence,
modérément, avec reserve, 183. 307. 308. 336. 369. 408.
sane me-
640.11 piste mesurcl , 455. 457. 474. IIeu minte, sage,
sure, trop, 671.-Pl. mesure. 465. 647. - Pl. min0.
Me6, pr. pos. mon, mien; passim. Mintiä. s. f. [Banat], douillette 11.
'MI, pr. pos. ma, moi, à moi ; doar nu me° scurté ntintia, je
passim. m'en moque, 229.- Pl. mintif.
Mi, pr. per. me, moi, mon; pas- Mirancea, S. iii. Mirancea, nom.
sin 1. propre, 453.
Mic, adj. petit, 167. 258. 316. 376. Mirésg, s. f. fiancee, 43. 624. -
439. 492. 493. 498. 543. 565. Pl. mirese.
581. 583. 593.11 MiC fi mare, Miros, s. n. pet, 73. -Pl. mir6se.
petits et grands, 93. -Fem. Mires, (a), v. sentir. fi a mirosi a,
micd ; pl. miel, mice. sentier la (le), 92. 176.
Mie, pr. pers. à moi, 241. Mir6zng s. f. parfum.11ii mug&
Mie (o), s. f. raffle, 168. 179. din mcind nunzat mirozne, il est
Miel, s. m. agneau, 658. 663.- capable, homme de bien, 230.
Pl. miel. - Pl. mirozne.
Were, s. f. miel, 440. 553. 663. Mi§cà, (a), v. remuer. 11 a miga
664. 665 666. 667. 668. 669. din, remuer la, 625.
670. 671. 672. 673. 674. 675. Mistul (a), v. digérer.11 a nu puté
676. 677.11 intre mlere amestedi mistui pre cine-va, ne pas pou-
flere, cacher repine sous la voir digérer (souffrit) quelqu'un,
fleur, 673.11 nu e Were fcircl 677.
fiere, il n'y a pas de rose sans Mititel, adj. tout petit, 160. -
(Vines, 673.11 a da bani pe ?We- Fem. mititiccl ; pl. mititei,
re, critiquer, injurier, battre, titele.
674.11 ii curge numai miere, tout Mocnl, (a), v. se taire (en faisant
lui réussit, 675.11 a dat peste un effort pour se contenir),,
mlerea ursului, il a eu le gros 561.
lot, 675.11 a del de ?Mere, memo Moda, s. f. mode, 230. -Pl. mode.
sens que le precedent, 675.11 Mojic, s. m. rustre, vilain, 175.
a innota in miere, avoir de - Pl. mojic1.
la fortune, 675. a'i tclia U M61e, adj. mou, 281. 607. 614. 11
euvintul ce miere, couper la tendre, 532.11 a se agrhlit pe m6le,.

parole 5. quelqu'un pour lui an- mener un vie exernpte de sou-
noncer une nouvelle agréable, cis, 231. 11 a nu'i fi mdle, cela ne
676.11poti linge miere in casa lui plaira pas, 231. - Pl. ma.
lui, sa demeure est très-pro- Molle, s. f. mite, teigne, 166. -
pre, 676.11 a bdgà ac in Were, Pl. mili.
faire d s intrigues, 676. 11 a Momealk s. f. tromperie, 525. -
unge cu miere, graisser la patte Pl. momele.
'a quelqu'un 676.11 a unge la Momiti, s. f. tromperie.11 a umbla-
Cuinimä I'M ere, mettre un cu montita, essayer de trom-
baurne sur le coeur, 677. a per, 105. - Pl. montqe.
minds miere, etre content, 677. Ina, s. f. moulin, 104. 135. 153.
II de par'ca era miere, il est 231. 232. 233. 234. 235. 236.
tits-bon 677.11 par'cit cu We- 237. 238. 239. 240. 241. 242.
re in bot, sa conversation est 243. 244. 245. 246. 247. 248.
dacoromanica.ro
- 721 -
MOR MUR
249. 297. 349. 545. 606.11 mora f. mort, 334. 540. 670.
M6rte, s.
de vint, moulin à yent, 247. Mos, 8. in.vieux, vieillard, 406.
249.11aq face o méril de. vint, 451.11 Ore (titre qui se donne
se moquer de quelqu'un, 247. aux personnes ágées), 245. -
11 hodorogesce ca o mércistricata, Pl. Iraqi.
brairies de moulin, 287. t a Mosafir, s. m. Mite, 75.
sit-Inge ea gclina la mércl, -PI. mosafiri.
éparpille, il gaspille, 238. j pe Mol, f6te des Morts, 121.
rind ca la mércl, le premier Mosor, s. n. bobine, 250. - Pl.
venu engrène, 239.11 unul ma- mosdre.
Ciltd la méra, un seul a tous Moltenire, s. f. héritage, 494. -Pl.
les avantages, 239. la rea
11 mogteniri.
mérit am dejugat, je me suis Muc, s. ni. (nerve, 631, - Pl. mud.
tromp6 daus mes calculs, 240. Muc, s. m. moucheron, mouchure,
II Par' ea facut la indra, c'est 213. 215. 11 mèche, flamme,
un bavard, 240.11 a'i umbla gu. 215.-251. 11 bout, 398, 11 a
ra mércl, c'est un ruoulin Léld mucul, moucher, 212, 1
paroles, 240.11 las ca o sá traga serie pe mucul lamina rii, c'est

la mércl, il aura besoin de un ingrat, 213 11 a maned mucul
-moi, 240. 11 i-a venit apa la méra, lamincirii, il a 6t6 tromp6 ;
l'eau est venue A. son moulin, a perdu tout crédit auprès de
241.11 mi-a veni mie) apa la quelqu'un ; il est en grand dan-
weird, il peuty avoir un retour ger, 215. - Pl. mucuri.
du matin, 242.11 a luis (Ma) Muere, s. f. femme, 191. 475.
cui-va apa de la in Ora, rompre Pl. mueri.
l'eau à quelqu'un, 242.11 par'ea Mule, (a se), D. r. faiblir, 16.
i-am tcliat apa de la mér Muiere, s. f. feninie, 73. 128. 191.
est triste, 243. II mad apet la 269. 270. 309. 310. 495. - Pl.
Indra /ut, il tire l'eau A son nruieri.
moulin, 243. 11 turue ca méra Mulge (a), V. traire, 688.
feircl apcl, il se tait, 244.11 if, Mult, adv. et adj. beaucoup, tris;
méra, ses affaires vont passim. mai mult, surtout,
11
bien, 244.11 s'a pnrnit m6ra, pluta, 563. 11 mal mutt, plus.
a ouvert son robinet, 243.11 s' a 11. 66. 128. 147. 158. 212. 257,
dus de la mércl la rimita, 264. 387. 456. 505.11 mal multcl
n'est pas sorti de gon trou, vreme, plus longtemps, 66. I
245 11 a fost pan la meorcl ne mal multe, plusieurs, 157.11 pré

connait rien, 245.11 ajunge de malt, trop, 672.11 de multe ori,
la márcl la rimita, il est plus souvent, 502.11 mal de multe ori,
mal dans ses affaires, 216.11 a'l le plus souvent, 619. - Férn.
trimite de la mércl la rifnifcl, Inuit-a; pl. mulO, multe.
envoyer de Caiphe à Pilat, Multuml (a), v. remercier, 132.
247.11 a se intéree ca méra in v. travailler, 620. 629.
Muncl (a),
'ant, tourner à tous vent, 247. Muncitor,adj. travailleur, 557.
11 mérci stricata , bavard, 248 1 558.-Férn. muncitére ; pl. niun-
are de méra, il a de quoi, 248. citori, muncitére.
11 s'a ispreivit de méra, il n'a plus
rien, 249.11 'I a stat nuSra, il a
perdu les avantages qu'il avait
-
Mundir, 8. n. manteau, 251. 293.
Pl. mundire.
Murk s. f. mure.11 murd 'n gura,
219 11 a d(i ia niórd, boire bien, travail tout fait, 582. - Pl.
249. - Pl. mori. inure.
Morifcä, s. f. petit moulin A, bras, Murituri, 8. f. légume conflt dans
247. 250. -Pl. morisce. la saumure ou dans le vinai-
Mormint, s. n. tombeau, 250. -Pi. gre, 664. -Pl. nzurcitwrf.
morminte. Murdar, adj. sale, 338. - F6m.
Mort, adj. mort, 289. 466. - Fém. murd.,arcl; pl. murdari, murd are.
infidel; pl. moll, mérte. Murga, s. f. nom de jument. 11 o
48
dacoromanica.ro
- 722 -
MUR NEN
mal veni murga la traistd, il ne remdne lucru mufama, propre,
faut pas dire: fontaine je ne 252. [1 a face lucru magama, pas-
boirai plus de ton eau, 409. 11 ser Peponge sur, 252.- Pl. mu-
s' a bdgat murga in &add, famale.
n'y a plus rien a gagner, 410. Musa, s. f. mouche, 44. 583. 670.
Murgu, 8. in. nom de cheval, 409. 671. -Pl. musce.
Murt (a), v. mourir, 231. 232. 249. Mustati, s. n. moustache, 329. -
292. 422. 453. 562. Pl. mustclfi.
Musafir, s. m. h6te, invite, 252. Multerlu, s. in. amateur, 647. -
-Pl. musafiri. Pl. mu¢terii.
Mugama, s. f. toile Pirko, 2524 a Muti (a se), v. r. demenager, 130.
Na, interj. voila, tiens, 510. 433. 601. 647.- F6m. nebund;
Nidelde, 8. f. espoir, esperance, pl. nebuni, nebune.
339. Nebunie. s. f. folie, 403. 467. -
Nadragf, s. in. pl. chausses, culot- Pl. nebunii.
tes, 252. 253. Necaz, s. ennui, chagrin, 561. -
Nainte, adv. devant. [I din naintea, Pl. necaeurl.
au devant, 228. ma/ nainte, Ne-ferecata, adj. f. noa rhabillee
plus tet, 94. (t. meun), 237. 248. - Pl. ne-
Nalt, adj. haut, 368.- Fem. naltd; fermate.
pl. naly, nalte. Ne.fert, adj. qui n'a pas bouilli,
Nälbit, s. n. le blanchiment, le 611. - Fem. ne-fértd ; pl. ne-
blanchissage, 554. fery, ne-ferte.
Nap, 8. tn. navet, 170. 190. gol Ne.fript, adj. pas r6ti, 508.-Fem.
nap, nu comme la main, pau- ne-friptd ; pl. ne-fripy, ne-fripte.
vre, 170. - Pl. napi. Negrl (a), v. noircir, rendre noir, 389.
Nas, 8. m. nez, 22. 187. 209. 216. Negru, adj. noir, 388. 389.-Fem.
220. 227. 394. 583. JI a clei pe la rap* pl, negri, negre.
rim, passer sous le nez, fairs Ne-gustand, en n'y gobtant pas,
sentir, 103. 449. - Pl. nasuri. 449.
Nag, 8. ni. parrain, 277. 426. 437. Nelca, s. m. pour nene, 661.
496. - Pl. nafl. Ne-Imbricat, adj. sans (le) mettre,
Nasce (a se), v. r. naitre, 55. 265. 184. -Pl. ne-imbrdcate.
Nascut, adj. ne, 370. 398.- Fem. Ne-mancat, adj. qui n'a pas mange,
ndscuta ; pl. nclscuy, riciscute. affame, 460. 620. 632. - Fem.
Nat, s. ni. [Banat], homme, 139. ne-mâncatii ; pl. ne-mâncay, ne-
- Pl. nay. incIncate.
Nate, s. m. nom propre d'homme, Ne-maturat, adj. non balaye, 75.
207. 253. - Fem. ne-md turata ; pl.
Niuntru, adv. dedans, 190. ne-mcituray, ne indturate.
Ne, pr. pers. à nous, 25. 76. 107. Named (a), v. atteindre juste, par-
147. 198. 270. 298. 454. 483. venir, rencontrer, 164. 346. 426.
526. 609. 663. pour nous, 6.
11 Ne-mestecat, adj. non mache, sans
noug ne, pour nous, 147. macher, 585. ¡I a inghiti ne-mes-
Ne, adv. non, 154. II prefixe qui tecat, avaler des couleuvres,
donne, aux mots auxquels 585. Fem. ne-mestecatd ; pl. ne-
est joint, un sans negatif ; mestecay, ne-mestecate.
passim. Némf, s. m. Allemand. H a furat
Nea, s. m. terme de respect, se luleaua Nénitului, il est gris
dit en parlant à ou d'un fr6re comma un Polonais, 210. -
aine, parent ou ami plus age, Pl. Nenzy.
274. Nenal, tu n'as pas (argot Bohe-
Nebun, adj. et s. fou, 118. 315. mian), 438.
dacoromanica.ro
- 723 -
NEN NOU
Ne-norooit, adj. malheureux, 519. 572. 611. 662. II Wei nici
Fem. ne-norocità ; pl. ne-no- ni .... ni, 25. 68. 86. 87. 118.
rociff, ne-norocite. 131. 175. 188. 269. 270. 283.
Ne-poftit, adj. qui n'est pas convie, 383. 442. 503. 508. 615. 629.
invite, 651.- Fem. ne-poftitd ; 651. 672. 673. II nici o (una),
pl. ne-poftiti, ne-poftite. aucune, 39. 412. 489. 540.637.
Ne-priceput, adj. incapable sot, nisi un, aucun, 104. 168.462.
307. - Fem. ne-priceputä ; pl. 609, II nici odatd, jamais, 157.
ne-priceputi, ne-pricepute. 349. 371. 443. 639. 640.11nici
Ne-purtat, adj. qui n'o, pas été cum, nullement, aucunement,
porté, 181.- Fem. ne-purtatd ; 34. 159. 337. 397. II nici de sum,
pl. ne-purtaff, ne-purtate. aucunement, nullement, 557.
Ne-pus, adj. non mis. fi ca ne-pus 567,11 niel cdt, pas meme, 13.
(ne-pusä) in masä, de but en Niculae, s. In. Nicolas, 598.
blanc, brusquement, avant l'he- Nime, pr. per. [Mold], personne,
ure, non prepare, 408. 655. - 115.
Fem. ne-pusä; pl. ne-pugi, ne- Nimene, pr. per. [Mold], personne,
puse. 309. 606. 646.
Ne-ras, adj. qui n'est pas rase, Nimen1, pr. per. personne, 309.
333. 3341 ras, ne-ras, tel qu'il 482.
est, sans plus tarder, 333. 334. Nimerl (a), v. atteindre,
Ne-sArat, adj. non sale. 536. 606. rencontrer, 164.
II cruda at n6-sdrata, joie et Nimic, adv. rien, 169. 307. 348.
chagrin, bien et mal mélanges, 609.
536. - Férn. ne-säratei ; pl. ne- Nimica, adv. rien, 305. 624.
8dra0, ne-scirate. Ninge (a), s. neiger, 199, II neiger
Ne-spilat, adj. non lave, 253. 374. sur, 188.
634. II a fi un ne-spälat, un vi- Nisce, pron. incl. certain, quel-
lain, 253. II e un ne-spdlat la que, des, 661 et passim.
gurd, il dit dos sottises, 253. Nisip, s. n. sable, 116. - Pl. ni-
Fem. ne-speilatei; pl, ne-spei- sipuri.
la ti, ne-speilate. Nod, s. n. noeud. II cautei noduri
Ne-spèlat, adj. non lave, 634. - in mániáligé, chercher midi ts,
Fem. ne-sOlatd. quatorze heures, 611. a face
Ne-spoit, adj. non rétamé, 52. - noduri, se nouer, s'emméler,
Fem. ne-spoitä ; pl. ne-spoiti, 9.11 a inghiii la noduri, avaler
ne-spoite. des poires d'angoisse, 583.
Netegea, adv. nettement, 197. 584.
Ne.tuns, adj. pas tondu, 253. - No1, pr. pers. nous ; passim.
Fem. ne-tunsd ; pl. netunqi, Nojitil, s. f. lacet, lanière de sanj
tunse. dale, IL at fi-al lega nojitele,
Neultare, s. f. ne pas oublier. en un clin d'oeil, 254. - Pl.
Ilpentru neltitare, pour se sou- nojite.
venir, se rappeler, 213. Nomol, 8. n. boue, bourbe, 161.
s. f. femme, épouse, 225. Pl. nomol,uri.
269. 474. - Pl. neveste.
Nevéstä' N6pte, s. f. nuit, 213. 269. 270.
Nevoie, s. f. malheur, infortune. 586. II inainte de a se face näiste,
II la nevoi grele, dans des temps avantque la nuit ne tombe, 213.
difficiles, 159. - Pl. nopti.
Nicieri, adv. nulle part, 78. Nog, s. f. bru, belle-fille, 479.
Nialuerea, adv, nulle part, 78. a intrat nora 'n blide, il brise
Nice, conj. [(Mg], ni, ne, non tout, 479. - Pl. nvirori.
plus, 87. Noroc, s. n. chance, bonheur, 476.
Nici, con j. ni, ne, non plus; pas- Pl. norke.
sim. II pas méme, 13. 59. 60. Nostru, adj. pos. notre, 214; pas-
68. 120. 136. 207. 208. 302. sim.
325. 429. 430. 442. 447. 463. Noll, adj. neuf, nouveau, 73. 178
dacoromanica.ro
- 724 -
NOIT OIE
182. 188. 225. 226. 390. 11 din ler sans demander 'son reste,
roil, de- nouveau, 619. - Fem. et sans le sou, 254.
noud ; pl. noi, nouë. Numa, adv. seulement, 582.
Nod, adj. num. card. neuf, 424. Numal, adv. seulement, ne
Nod, pr. pos. nous, pour nous, que; passim. 11 pourvu que,
147. seulement, 141. 231. 232. 625.
Nu, adv, non, ne ... pas ; pas- 11 mais, 27.11 mind indatii, de
sim. suite, 365.
Nuci, s. f. noix, 337. - Pl. nu& Nume, s. n. nom. nume bun, bon
Nuea, s. f. baguette, verge, gaule, renom, 455.
195. - Pl. nuele. Numera (a), y. cornpter, 498.
Nula, 8. f. baguette, verge, gaule, Nuntä s. f. mariage, 606. - Pl.
195. 254.11 a geed pe nula, rump.
o
0, adj. num. card. devant un 'Tea, s. f. an lienne mesure de
adjectif ou un substantif, une; capacité, 472.-Pl. ocale.
passim. Ochelarf, s. m. pl. lunettes, 256.
0, pr. pers. fem. la, immédiate- °china, s. f. [Mold] sandals des
ment 'a còté d'un verbe; am paysans. 2:57. 263. Voir opined,.
eillut'o. o ved; passim. Ochiu, s. m. cell, 148. 155. 175.
0, pr. neut. le, 6. 50. 282. 285. 286. 288. 425. 471.
0, pour va, 3-e pers. sing. fut. 585. 589. 592. 630.11 a face ca
38. 92. 185. 229. 242. 316. 336. ochiu, cligner de l'o3il, 43.-
409. 455, 572. Pl. ochl.
0, pour, ail [Mold], ils ont, 485. Ocol, s. n. tour, circuit.11 a da
0, pour a. [Mold., (Thy], 63. 85. °col, eviter, 161.11 Ara- dé
215. 277. 294. 331. 346. 423. ocol, sans detours, 169.-Pl.
474. 562. 566. °coital.
Obadl, s. f. jante, 254. 391.-Pl. s, f. chambre, 257.-Pl.
obe01. odd&
Obélä, s. f. [Mold., Banat & Ung Odatä, une fois: passim.11 tout
chiffon dont les paysans s'en- d'un coup, 537.11de ()data,
veloppent les pieds en guise la fois, 412.11 cede odatei, par-
de bas, 251. 255.11 a'qi cauta fois, 441. 445.11 nici °data ja-
de obele, s'occuper de ses lute- mais, 157. 349. 371.443. 639 640.
réts, 25411 me ard obelele, je Odihnä, s. f. repos.11 in odehna, en
suis Oa), 255. 11 a fi obéla, palx, tranquille, 281.-Pl. o-
homme sans caractère, de dame.
peu d'importance, 255.11 tirie- Odihnl (a), v. se reposer, 160.
()bad, mauvais coucheur, va- Odihn1 (a se), v. r. se reposer, 94.
nu-pieds, 255.-PI. obele. Odinl (a), v. se reposer, 160.
(Mali, s. f. méme sans que obélii, Ogh61, s. m. couverture,
193. 251 255. 256 11 a mate din 257.11 a privl de sub ogliél, re-
°Male, élever a une condition garder avec indifference, 257.
plus haute un homme du pew PI. oghéluri.
ple, 255.11 11 curg obielele, c'est Oghélä, s. f. [Mold.] méme sons
un va-nu-pieds, 255.11 a intinde que oblate& 255. -Pl. oghele.
ca pe o obiala, battre, 256. Oglindä, s. f. miroir, 257. 253. -
ObiceTu, s. n coutume, habitude, Pl. oglinp.
29.-Pl. obiceluri. Ogradä, s. f. [Mold.] cour, 338.
Obraz, s. m. visage, 31. 103. 263. -Pl. ogrikll.
279. 355. 369.-Pl. obrafi, o- 61e, s. f. mouton, 39. 41. 222. 383 .
braze. 485.-Pl. ol.
dacoromanica.ro
- 725 -
OIE PAI
0160, s. f. [Un g.] bouteille, 500. lui a riv6 son clou, 263 11 a
Pl. oiege. pune opinca in obras, mdme,
Oi§te, s. f timon, 164. sena que le précédent, 2631 a
Otu, pour vota, 327. 328. fi din opincd, Otra paysan de
0Iä, 8. f. pot, marmite en torre, naissance, 263.-Pl. opina
81. 170. 472. 501. 508. 521. 522. Opincar, s. m. paysan, 264. - Pl.
524. 551. 573. 574. 575. 576. opincari.
586. 644.11 §éde Urda 'n drum- Oprl (a), v. arr8ter, empOcher,
fi ride de 6lei, la pelle se mo- 243.
que du fourgon, 573.11 ride hir- Oot, adj. nuez. card, huit, 598. 602.
bul de da, ride hirbul de Ola Ora, s. f. fois, 245. 246. 454. 502.
spartd , il sonne le f616, mdme 11 mai de multe ori, plus de fois,
sens que le pr6c6dent, 574. 11 plus souvent, 619. II mai de
ca un hirb de 6lci, il sonne le puyne ore, moins de fois, moins
fe16, 576. - Pl. ble. souvent, 620.
O lan, s. ni. tuile, 258. - Pl. oiane. Ora, s. f. heure, 264. - Pl. ori.
Oliva, s. f. [Ungl, olive, 621. - Orb, adj. aveugle, 214. 257. 546.
Pl. olive. - F6m. &bit; pl. orbi, Orbe.
Om, s. m, créature, hohame, gens, OH, conj, ou, ou bien, 51. 213.
6. 15. 23. 89. 49. 56. 60.68. 75. 286. 351. 416. 418, 454. 504.
76. 77. 78. 83. 90. 107. 111. 115. ori cci... ori cd, soit... soit. 416.
118. 161. 175. 176. 178. 180. 11 ori cine, n'importe qui, 74.
181. 182. 190. 201. 245. 264. 136. 422. ori-ce, n'importe
265. 289. 314. 323. 351. 371. quoi, 98. 235. 11 ori-ce, n'importe
3S7, 359. 429. 431. 432. 444. que], 142. 641. 663. ori-cd ti,
11
460. 461. 464. 465. 467. 468. n'importe combien, 253.

469. 471. 472. 540. 553. 557. Orologiu, s. n. horloge, 264. - Pl.
577. 579. 582. 586. 597. 610. orologiuri.
616. 617. 640. 641. 649.- P1. Os, s. 9.2. os, 508. 509.- Pl. 68e.
6meni. ()spot s. m. lidte, 75. 450. - Pl.
Om, pour vom. 1-er. pers. pl. fut., 6qpeti.
168. 616. Ospati (a), v. sa mettre d, table
°mor, (a), v. tuer, 406. pour manger, 378.
Opima, 8. f. sandale des paysans, Ospatärie, s. f. hôtellerie, restau-
259. 260. 261. 262. 263. 267. 273 rant, 504. -Pl. ospëtdrii.
274. 442.11 fi g care scie unde Otet, s. n. vinaigre, 378. - PI.
stringe opinca, chacun sait en otetori.
le bât le blesse, 261.11 il strings Otrep, s. n. torchon. II a ajunge
opinca, il est fd.ché, it est dan- otrep de case, c'est un chiffon,
ses petits souliers, 262. 11111n1 homme sans caractdre, 264.-
tinde ca p'o opina scurtti, Pl. °trepe.
le bat, 262. 11 a fi opima' hir- Otrépi, s. f. torchon, 264. - Pl.
zobatti. c'est un rien qui va- otrepe.
ille, 262. 11 '1 a pus opinca, 05, s. n. teuf, 122. 378. PL oug".
JP
Pace, s. f. paix, 463. 659.- Fém. cluritcl; pl. pci-
Paella, s. f. p. 265. durefi, pddurefe.
Paduche, s. m. pou, 474. -Pl. pd- Pahar, s. m,. yerre à boire, 458
duchi. 649. 651.-PI. paliare.
Miura, s. f. for6t, 288. 565. - Pl.
pa' duri. Majen, s. tn. araignée. 178. 11 casa
Pacluret, adj. sauvage, non greffé, de paiajen, toile d'araignée,
635. 659. 661. 11 pomme â cidre, 178. - Pl. pcliejeta.
dacoromanica.ro
- 726 -
Pkt PR
PaIns, s. f. pain, 487. 557. 608. oupes enfiammées, 267. - Pl.
609. - Pl. pOint. panglice.
PaTpandge, s. f. ()cheeses, 265. 273. Panglicar, s. m. eharlatan, 267. -
- Pl. paipandge. Pl. panglicari.
Palu, 8. n. Mtn de paille, 163. 344. "Pantalonar, s. m. homme & icicles
a cclutd pae fi vergele,
!I avancées, 267. - Pl. pantalo-
remuer des plods et des mains, nari.
428 - Pl. pate et pee. Pantece, s. f. ventre, estomac. 444.
Marie, 8. f. chapeau, 85. 265. 576.
267. 303.11 a purta peildria, por- Pantof, s. m. pantoufle, soulier,
ter culotte, 265.11 pOnd asvirld 267. - Pl. pantofi.
cu pdldria dupci lund, il boit Pawl, 8. f. [Mold. Trans.] serge,
l'ivresse, 285.11 a l&rieo 268.11 a fi tot de o panurd, etre
in paldrie, c'est touché, c'est du merne ambit, 269. - Pl.
bien tape, 266.11 a 'el gal *inure.
les deux font la paire, Panza, s.f. toile, 218. 269. 270.
266. II a sat pat plildria pe apd, 271. 272. 273.11 cine-te piinzd,
pour une perte involontaire, sei nu te rupi, sans treve, 271.
266. - Pl. pcildni. 11 a clii pdnza pe fuidre, perdre
PaIat, s. n. palais, 28. 127. 267. au change, 271.11 s'a incurcat
- Pl. palate. pdnza, l'affaire s'est embrouil-
Pill (a se), v. r. [Mold.] se heur- lee, 272.11a lesepOrizele, ourdir
ter, se cogner, 318. 319. une intrigue, 272.11 a lega gura
Palma, S. r pantile de la main, paned, bien commencer une
624. -Pl. palme. affaire ; s'enrichir, 272.11 a fi
Pinant, s. n. terre, 51. 137. 278. yenta, tous d'accord, 273. 11 pan-
607. 608. 631. 11 a se Ilia in sci, sans interruption, 273. 11
pimint, rester les yeux fixes

turt.
terre, 607. 608. - Pl. pdmin- -
plinzd inâlbitá, tres-propre, 273.
Pl. peinze.
Papa, (a), v. manger, 599.
Pan, conj. pourpánd, jusque, 193. Papainclga, s. f. échasses, 27. 273.
245. 455. 598. 11jusqu'à ce que, 11 a merge in papain6ge, avoir
299. 572.11 avant que (de) 569. des ailes, 273. - Pl. papa' inége.
Pani, conj. jusque, jusqu'e 13. Papit-lapte, s. in. sot, 690,
38. E1. 178. 190. 285. 341.401 Papara, s. f. panade au fromage
500. 629. 11 jusqu'à ce que, 8. 487. - Pl. plipare.
44. 49. 62. 70. 160. 166. Papuc, s. n. pantoufle, 273. 274,
189. 193. 221. 234. 250. 265. 275. 276.11 pierde papucii.
277. 280. 314. 318. 319. 455. laisser ses houseaux, 275.11 a
458. 500. 502. 570. 620. 629. o f terge la papuc, prendre de
11 pdful in cdt, tout que, 629. la poudre d'escampette, 275.1
11j usqu'e, meme, 64.386. ¡levant a'qi lua papucii, meme sens
que, 310. 318. 319. 579. 589. que le precedent., 275.11 a't da
11 tent que, 340. 341. 343. 376. papucit, chasser, 275.11 a bate
441.11 nand intr'un, jusqu'à un, lu papue, dépenser, 276.11 a fi
13. 11pand ce, jusqu'e, ce que, sub papuc, etre sous la pan-
479.11pcind nu, avant de, 676. toufie de, 276. -Pl. papuci.
Pena, s. f. plume, 391. - Pl. Papugia, s. m. fourbe, 276. - Pl.
pene. papugii.
Pandar, s. m. gardien, 106. -Pl. Par, s. in. pien, 156. 157. 277. 278.
pander& 279. 317. -Pl. part.
Panait, s. w. Panaiot, 424. *Para, s. f. para, centime, 39. 11
Pane, s. f. [Mold.] pain, 428. 552. pl. parale, argent, 357. 503.
553. 557. 662. 608. 609. - Pl. Neck contract. pour pare-cd, on
pant, dirait que, comme si, 37. 38;
Pangaea, s. f. truban, 267. 1] a sc6te passim. 11 il semble que, 452.
panglice pe nas, avaler des ét- Päré (a), v. enabler, paraitre,
dacoromanica.ro
- 727 -
PAR PER
461. 471. 553. 11 pare cci, il sem- Pez1 (a), v. garder, veiller sur,
ble que, 579.11 pare mi se, à ce surveiller, 148. 169. 340. 341.
qu'il me semble, 452.11 a pard 375. Ilpäsesce cimitiru, il sine
refs, regretter, 83.11 mai bine 'i les pissenlits par la racine, 106.
pare, il préfere, il aime mieux, a'fi pcisi cojocul, preserver
76. sa peau, 126.
Pere (a se), y. r. semblar, 84. 162. Pe, prép. sur, 17, 22; passim. 11
282. pour, 225. 623. 674.11 pour, au
Parete, s. m. [Trans] mur, 291. sujet de, 65.11 sur, au bout de,
-Pl. parey. 178.11 par, 61. 63. 81. 267. 540.
Perete, s. m. mur, 279. 288. 289. 657. 11 en, dans, 218. 219. 220. 1
290. 291. 292.11 a vorlicintre pa- que, 73.11 ii, travers, dans, 166.
tru peirey, parler entre quatre 11 fixé sur, ;282. 11 pour avoir,
yeux, 289.11 sameinci castravey contre, 271.11 au bout de, 199.
pe pcireti, il travaille pour le 11 A, 184. 340.11 le long de, 14.11
roi de Prusse, 290.11 ca i and pe cine, qui, 15- 11pe piclor,ile-
ai pune-o la perete, sans succes, bout, 444.11 form ant raccusatif,
291.11 s'o pul in pcirete, tres- sans se traduire en français,
belle, 292.11 a rgnainé scris pe 2. 86. 48. 162. 168. 174. 180;
párete, rester pétrifié, 292.- passiin. 11 pe unde, là oil, 10. 60.
Pl. parey. 139. 11pin, à travers, 70. 81.
PAW, s. m. [M)ld.] rnisseau, 311. 455.
-- Pl. peirde. Pe, prép. Voir pe.
Parte,. s. f. côt6,462. 11 inteo parte, Mat, s. n. dommage, 49.11 mal-
de di* 44. hour, 627. 643.- Pl. pécate.
Parte s. f. part, 131. 227. 544. - Pele, s. f. [Mold.] peau, 55. 56.
Pl. p 169.1] pele g6lci, nu, 55.-Pl.pef.
Pas (a di), /sc, laisser, permettre, Pentru, prép. pour, 14. 40, 55. 98.
526. 100. 122.11 à cause de, 563
Pasco, s. f. pl. Paques 59. Pepteni (a), v. [Mold.] peigner.11
Pasce (a), v. surveiller:11 pasce battre, 283.
cu prcijina, le battre, 322. Peptene (a se), y. r. [Mold.] se
Pasa, 8. f. pl. Paques, 483. 548. peigner, 300.
Pasere, s.f. oiseau, Per, 8. m. cheveu, 70. 455.11 poil,
Pao (a), v. marcher, avancer, fll, 40. 203. 284. 285. 490. 11
mon ter, 364. pgr in per, lorsqu'on ne gagne

Paste, s. f. feutre, 279. ji obras de rien au change, 203. 11 in doi
éhonté, 279.-Pl. pale. peri, changeant, 284.11 a stet in
Peed, (a), conserver, 184. 316. doi pert*, indécis, 284. 11 a fi in
11 34-0. doi peri, etre pris de vin, 284.
Pat, economiser'
s. n. lit, 80. 81. 193. 279 280. 11 de a fir a pgr, par le menu,
281. 282. 283. 563. 11 al bag& avec soin, 284. - Pl. peri.
sub pat, le faire rentrer sous Perde, (a), v. [Mold.], perdre, 96.
terre, 283. nici in pat, nici 359. 410. 623.
sub pat, toujours mécontent, Perds, (a se), v. r. [Tfans.], se
283.11 s'a dat jos din pat intefirt perdre, 546.
Cu pkiorul stâng, il est parti Perdea, s. f. rideau, .84. 285. 286.
du pied gauche, 283. - Pl. pa- 287.11 a 'i pune perdea la ()chi,
turi. le tromper, 286. cu perdea,
11
Pep (a), v. supporter, 1. en gazant, 286. a del cui-va

11
Panel (a), v. pdtir, souffiir, 36. operdea, lui laver la tine, 287.11
Patru, adj. num. card. 46. 289. 290. a Net ca o perdea mal sus,
624. lui couper le fll, 287.11 a se dec
Petal, s. tz. grenier ou magasin dupci perdea, en sous mair ,
mais, piltule. sans se montrer, 287.11 a ridiccl
Murk s. f. couverture, 283. - perdeaoa, lever le voile, 287.-
Pl. peiture. PI. perd ele.
dacoromanica.ro
- 728 -
PER PiR
Perdut, adj. perdu, 261. 271. - Pétra, s. f. pierre meuliere, meule,
F6m. perduta ; pl. perduff, per- 295. 296. 297. - Pl. petre
dute. petri.
Pereche, s. f. paire, 110. - Pl. PetroTu, s. n. gros caillou, 299.-
perechl. P]. petrále.
PerechTe, s. f. paire 96. - Pl. Piapténa (a se), v. r. se peigner,
perechi. 300. 301. 417.
Perete, s. m. mur, 35. 50.81. 287. Pica (a), v. tomber, 22. 132. 310.
288. 289. 291, JI par'ca, spui la 838. 368. 513 517. JJ a pica cu,
perete, parler 5. un souyd, 290. faire tomber sur lui des gout-
g a ridica patru perefi, se !aire tes de, 216.
un abri, 290. - PI. pereff. Picior, s. m. pied, 116. 145. 257.
Mete, s. m. mur, 34. 33. 148. 260. 214. 276 283. 321. 363.
155. 288. 290. 540.- Pl. pgrey. 367. 368. 369. 387. 412. 464.
Peri (a), v. périr, 231. 301. 453. 564. in picere (piciare), debout,
454. 842. 343. JJ pe picor, debout,
Perinli, s. f. [M'ad.] coussin, 292. 444. - Pl. piciare et picere.
- PI. perine. Picura (a se), v. r. se tacher, 622.
Perire, s. f. perte, 367. - Pl. Pide, s. f. t'ea°, 56. 66. 499. II
periri. cuir, 260. o sa 'I faca pielea
1[
Perni, s. f coussin, 292. - Pl. burduf, il le battra fortement,

perne. 499. - Pl. piele.
Persic, s. n. dans la locut : a da Pleptenk (a), v. peigner, 290.
dupa persic, cacher pour valer, 'n'entena (a se), v. r. se peigner,
292. 300.
Pers6n1, s. f. personne, 258. -Pl. Pieptene, 8. f. peigne, 801. - Pl.
peral:1191e. pieptenT.
%lid, s. f. perruque, 293. - Pl. Pierde, (a), s. perdre, 96. 184. 275.
pernee. Neri (a), v. périr, disparaitre, 157.
s. poisson, 480. 492. 200. 301. 523.
493 498. 507. 612. 547. -Pl. pesa
Pesco' Pilda, s. f. exemple.11 par &tem-
Peschir, 8. n. serviette de toilette, ple, 460. - Pl. pilde.
293.-Pl. peschire. Pilug, s. n. [lold] , pilon, 172. fi
Peste, prép. sur, 35. 413; passim. gol pilug, nu comme la main,
JI par dessus, 157. 160. 165. 299.
312. 365. Pingea, s. f. demi-semelle, 301.
Pelee, s, n. lambeau, chiffon, lo- 302.11 al punepingéoa, tromper,
que, 184. '293. 291. 205. 344. tire' une carotte, 3014 al da
346. 347. 348. Pièces, II pinghta, le repousser, 302. ll a
179. 344. - Pl. petece. bate l p0i2n. gea, (16 penser son
Petecil, s. f. [Mold.], torchon, fine la cine-va
26. 295. a '1 face peteal, le
11 ca la pingele, ne pas tenir a
traiter pis que pendre, 295- IJ quelqu'un, 302.-PI. pingele.
a se face peteca, s'effrayer, 295. Pingell (a), v. tromper, volar, 302.
- Pl. petece. Pingelui (a), ro. tromper, voler,
Petic, s. n. lambeau, chiffon, lo- 302.
que, 184. 293. 294. 295. 341. 345. Pipa, s. f. [Ungi pipe, 207. 303.
347. JJ a clase petic la petic, Pl. pipe.
are avare, 294. JJ a da in Pippoitplo, tes.. f. estotnac, 455.-Pl.
petic, revenir à son nature],
retomber en faute, 294. - Pl. Pirleaz, s. n. 6chalier, 162. 303.
petice. 304. fi a &l'A pirleazu, jeter son
Peticos, s. m. enfant dans les bonnet par dessus les mon-
langes. 11 morveux, 295. - Pl. lins, 303. ¡I aß iepure de pirkaz,
petico§-1. vagabond ; vouloir ménager
Insta, s. f. pierre, 288. 298. 299. la chevre et le chou, 303.-Pl.
424. Il grele, 360. - Pl. petre. pirleasuri.
dacoromanica.ro
- V29 -
FIR _POR
Piran, s. n. gres clon, 34. 35.- 414.. 505. 506.11mouiller par

Pl. piréne. la pluie, 188.
Pirostit, s. f. pl, couronne que Pluti (a), v. flotter, 235. 238.
Pon met sur la teite des epoux Poc, interj. panl 217. 373.
pendant la cérémonie religie- Pocit,adj. diforme, 257.-F6m.
use du mariage, 304. poca. pl. pociti, pocite.
Pirostril, 8. f. pl. m6rne sens que Pool)) (a), v. claquer. 361.11 frap-
le précédent, 301. per, atteindre, 266.
Pirt, s. n. vent, pet, 411:- Pl. Pod, 8. ni. grenier, 81. 202. 305.
pirturi. 306.11 pont, 365, 445.-Pl. po-
Piscoais, s. f. anche (rigole) qui durf.
relie la trémie 6 la huche, Polla, s. f. envie, 540. 612.11 ap-
297. 304. pétit, 569.-Pi. pofte.
Pisicii, s f. chat, 228. 366. 469. Poiti (a), v. desirer, 449. 661.11
inviter, 646. 650. 653.
Pistol, s. n. pistolet, 170. 171. Pof tim, formule d'invitation, je
190. 344. J gol pistol, nu comme vous en prie, 555. 650. 651.
la main, 170. 171.11 imbreicat Pottire s. f. invitation, 554.-Pl.
pistol, pu comme la naain 190. poftirt.
Pl. pistas. Pottiti, venez, 647,
Pita, s. f. pain, 552. 553.-Pl. Palman°, loc. adv. apres-demain,
518.
Pitoscl, s. n. Pitesci (ville), 404. P61a, s.f. giron, pan, d'une robe,
Place (a), v. plaire, aimer, 438. 188. 306. 307, 308. 309. 310.
504. 633. 644. 618.11 cum itt 311. 312. 313. 389.11 a' ft da pé-
placi, A, ton goût, comme tu lele peste cap, jeter son bonnet
voudras, 80. par dessus les moulins, 312.11
Placero, s. f. plaisir, 671.- Pl. a'fi 12(4 pélele in cap, mame
pacert. sens que le pr6c6dent, 312.1[
Planga (a), v. pleurer, 300. a'§i lud pélele in dintt, m6me
Plapuml, s. f. couverture, 304.- sena que le precklent, 312. H
Pl. plapunze. sci tal pélele ¢i sá fugt, con-
Pläti (a), V. payer, 40. 108. 109. sentir 6, perdre quelque chose
451. 452 453.531.11valoir, 447. pour se débarasser de, 312.11
PlAti (a se), V. r. s'acquitter, 167. a 8e fine de pélele cut-va, ne
Pleci (a), e. partir, 254. 399.646. pas le lacher d'une semelle,
Pleca (a se), v. r ponchar, 175. 313.11 a fi in péla cui-va, are
Plesni (a), v. frapper, atteindro, A, la inerci de quelqu'un, 313.
266,11 faire claquer son fouet, 11 a purtti Ole, are un esprit
24 11 claquer (en parlant du faible, 313.-Pl. p6le.
fouet) 361. Pom, s. ni.. arbre, 182.-Pl. poni/.
Plimba (a se), v. r. BO promener, Péniä, s. f. filfoldl, raisin, 18. -
627 hl. p6me.
Plin, adj. plein, rempli, 208. 233. Pomanä, 8. f. aumeone.11 a dit de
340. 311. 343 381. 472. 494. potnanci, faire la charité, 597.
651. - Fém. plinci; pl. plini, - Pl. pomene.
Poneavl, 8. f. [Ung.1 couverture,
Plivit, s. v. sarclage, 475. 313. -Pl. poneave.
Ploosci, 4. n. nom de ville, Plo- Popa, s. m. prOtre, 463. 503. 523.
escl, 438. 547. -Pl. popt.
Plée, s. f. pluie, 39. 102 -Pl. plot. Poptrnäri, s. n. [Trans.] cercueil,
13161S, s. f. pluie, 39. 101. 102. 314,
197. 222. 419. 506. - Pl. ploi. Poponet, s. m. lumignon, 2'25. 314.
Plo§chita, s. f. diminutif de plos- -11dit masalatta pe un PoPone!,
cd, gourde, 462. - PI, plog- il a perdu au change, 225. -
chite. Pl. poponete.
Plana (a), e. pleuvoir, 154. 199. Para, 8 m. porc, 1. 2. 21. 88. 134.
dacoromanica.ro
- 733 -
POR PRO
204. 413. 469.'549. 1porc-de-ocine, Pranz, s. n. repas de midi, 572
coquin, dreile, 650. -Pl. porcf. -Pl. prdnzuri.
Porcesc, adj. à pore, 2. - Fem. Pranzi (a), ro. diner, 379. 568. 569.
poreésecl ; pl. porcesci, porcesce. Prapidi (a se) e. r. périr, 231.
Porni (a se), y. r. partir, 88 Ilse Prifit, s. n. binage, sarclage, 474.
mettre en marche, 244. Pre, prép. sur,6. 65. 299; passim.
Port, s. n. costume, façon de s'ha- fi formant l'accusatif sans se
biller, 814. 315. H a purta ported traduire en français, 1. 2. 54.
ressembler à quelqu'un, 74. 121. 135. 151. 167. 192. 250.
porturi. 276. 283. 353. 354. 359. 378. 402.
Parti, s. f. porte, 41. 315. 316. 410. 424. 459. 498. 530. 533. 578.
557. 11 pe ?Arta mare, par la 635. 677.
grand porte, le front haut, 316. Pea, adv, tres, trop, 31. 315. Q
-Pl. porti. prea mult,trop, beaucoup trop,
Pertitä, s, f. petite porte, 316. 11 8. 672.11 nu prea, pas trop, 452.
pdstret o portitei de sceipare, 655.
se garder une porte de der- Precum, adv, comme, ainsi que,
rière, 316.- Pl. pórtite, 6.11 de memo que, 155. 288.
Porumb, s. n. mais, 21. - Pl. po. Pret, s. n. prix, valeur, 184.-Pl.
rumbi, porumburi. preturi.
Pospitall, s. f. vernis, 317. - Pl. PretutindenT, adv. partout, 79.
pospeiieli. Pricinui(a) , v. causer, occasion-
Post, s. n. careme, maigre, 658 ner, 671.
Postavti, s. f. huehe, dans laquelle Pridvor, s. n. teams% 323. - Pl.
tombe la farine dans le moulin, pridvóre.
131. 317. Primbla (a se), v. r. se promener,
Potcap, 8. n. bonnet de moine, 661.
317.11 a pune potcapu in par, Primenele, s. f. pl. habit de re-
e jeter le froo aux horties, 317. change, 323.
- Pl. poteapl. Primi (a), v. reçevoir, admettre,
Policni (a se), v. r. broncher, but- 74. 422.
ter, 364. Prin, prép. par, 427.11 dans, 129.
Pele, adv. pout-Uri), 59. 233. 599. 664. 666. 668. 669. 11
Potrivi (a), v. arranger ;de telle à travers, au travers de, 62.

sorte que, 164. 81. 82. 194. 211. 431. 545.11 au
Poveste, 8. f. conte, fable, reek, milieu de, accroché à, parmit,
437. 450. - Pl. povegi. 203.
Prat, s. n. poussière, 226. 253. Prinde (a), e. attraper, 353. 408.
Prag, s. n. seuil,. 318. 319. 320. 425. 492. 498. 532 547. 597.
321. 322. 11 a da eu capul de 670.11 attacher, -272. 520. se 11
prag, acquerir de l'expérience former, 612. 11 a prinde chia.q;

ses propres defier's, 320.11 a s'enrichir, 520. [1 aprinde
pune peioru in prag, resister, s'enrichir, devenir plus fort,
s'opposer, 321.11 din afard de 532.
prag, de loin, 321.11 a bé pentru Prinde (a se), v. r. s'appliquer.
pragul wet; boire aux anges, se coller,291.11s'agripper, 81.430.
322.11 a fi pragul easei, etre la Pripi (a se), v. r. se hater, se
cheville ouvriere, 822. - Pl. presser, 579.
praguri. Prised, s. f. racher, 323.
Präjina, s. f. perche, gauie, 322. Prisnel, s. n lanterne (terme de
323.11 a inceilecet preijina, partir, meunerie). 11 a fi prisnel, c'est
322.114'1 pasce eu preVina, le un vif argont, 323.
surveiller, 322.11 o preijind de Prtsnel, s. n. méme sons
om, c'est une perche, 323. - que le precedent, 323.
PI. prdjini. Privi (a), v. regarder, 257.
Präjit, adj. red 449. - Fem. prei- Propea, s. f. [Mold], étai, étanon,
jitd ; pl. preijiti, 158. 160. 434. - Pl. propel&
dacoromanica.ro
- 731 -
PROP PUT
Propta, s. f. étai, étanvin, Zuléua Némfuluf, il s'est grisé
Pl. proptele. comme un Polonais, 210.
Proptea, s. f. (Rai, étançon, 157. Pupà, (a se), v. r. s'e mbrasser, 529.
158 159. 160. 323. 324. II a avé Puree!, s. m. porceleI, 68. 133.
proptele, avoir des soutiens, des 626.-- PI, put-cif.
protecteurs, 324. nu '1 in Purece, s. m. [Mold], puce, 98.
proptelele, il est tout casse, - Pl. purect.
324. [I proptéita gardulut, pares- Purecel, s. w. [Mold], dimin. de
seux ; Ward, 324. -Pl. prop- purece, 626.
tele. Purice, s. m. puce, 221. - Pl.
Présp6t, adj. nouveau, frais, 485. purici.
- Fem. préspgtli ; ph préspe¡t, Puricel, s. tn. dimin, de purice,
préspete. 626.-Pl. puricet.
Prost, adj. sot, bete, 118. 164. Purtà (a), v. porter, 44. 49. 86.
483. 618. mauvais, 55. 536.
JJ 96. 115. 119.149. 204. 265. 230.
587. - Fem. préstei; pl. profit, 313. 315, 627. J faire aller, 247.
préste. tenir, diriger, 289. II porter
Prostie, s. f. sottise, 665. - Pl. sur soi, 325. 335. )1 mener, 71.
proxtit. Porn. (a se), y. r. se porter, 41.
Protap, s. in. long be,ton fourchu, JI slabiller, 314.
324. - Pl. protapurt. Purtat, adj. qui a (Re, qui a vo-
Prune, s. m. enfant, nourrisson, yage, 245. 429. - Fem. pur-
' 55. - Pl. prunci. tat ; pl. purtaft, purt ate.
Pau, s. m. poulet, 616.-Pl. put. Pururea, adv. toujours, 319.
Puil or, s. ni. petit d'un oiseau, Pus, adj. mis, 655.-Fém. pima ;
513. - Pl. puifort. pl. Pug, pun-
Pulpani, s. f. basque d'un habit, Puscli, s. f. fusil. fi gol pupa, nu
324. - Pl. pulpane. comme la main, 171. - Pl.
Pumn, s. n poing, 443. 583. 650. punt.
651. - Pl. puonni. Pustiii, adj. vide, 38. 75. [I aban-
Pune (a), o. mettre, poser, 22. 30. donne, 234. [I non habité, 84.
38. 44. 67. 74. 96. 97. 98. 110. 88. 129. - Fem. pustie ; pl.
121. 133. 136. 151. 160. 175. pustif , pustie.
177. 200. 221. 223. 224. 236. Put, s. n. puit, 154. 325. - Pl.
262. 263, 269. 276. 282. 283. puturt.
285. 286. 291. 292. 298. 301. Pine, (a), v. pouvoir, 34. 35. 38.
302. 305. 311. 312. 317. 321. 80. 98. 126. 145. 159. 168. 175.
336. 348. 361. 352. 336. 360. 204. 230. 233. 274. 281. 282.
362. 365. 379. 395. 410. 411. 295. 296. 342. 350. 367. 391.
423. 449. 453. 478. 481. 491. 406. 451. 528. 529. 549. 557.
503. 566. 587, 588. 591. 560. 581: 583. 589. 626. 638.
606. 613. 644. 653. 656. 657. 648. 659. 662. 676. 677.
669, mettre, loger, 133.
11 Puté (a se), ro. r. etre possible,
mettre, accrocher, 50. 405. II 15. 21. 34. 35. 133. 159. 325.
attacher, 401. II a pune foc, 865. 388. 389. 509. 567. 625.
mettre le feu, 85. II servir, 496. 664. 665. 668. 669.
¡I mettre, battre, 278, Putt (a), v. puer, sentir mauvais,
Pune (a se), v. r. se mettre, 61. 591.
131. 201. 298. 321. 631. 654. Putin, adj. et adv. feu, 137. 186,
s'arreter, 498. II se mettre 307. 619. 640, 671. II un peu,
manger, 526. 439. 485. [I mal puyn, moins,
Pune (a '0), v. se mettre, 118. 619. mal de pu¡ine ori, moins
Pungi, s. f. bourse, 36. 39. 179. souvent, 620.
520. 563. 617 -Pl. pungt. PutIni, s. f. bee, tonneau à gueule.
Pilate, s. In. pont, 365. 471. - Pl. bee, 485. 488. 591.-Pl.
punti. Putred, adj. pourri, 383. 391. -Fem.
Papa (a), v. embrasser. J a pupat putredit ; pl. putrerli, putrede.
dacoromanica.ro
- 732 -
RA.B RIS
Reba, (a), v. patienter, supporter, Redid (a), v. lever, 20. 311.

452. Rémane (a), v. rester, demeurer,
Rehab s. n. 0,111e, enchoche,11 pe 20. 38. 55. 64. 96. 97. 99.. 157.
raboj, à credit, 359. - Pl. ra- 169. 199. 203. 252. 256. 292.
bojuri. 299. 380. 384. 387. 390. 401.
Redlicing, 8. f. racine, 166.- Pl. 547. 548. 611. 11 rester, avoir
MVO' cini. de resto, 174.
Rade (a), v. raser, 326. 327. 328. Resfeta (a se), v. r. vivre heureux,
329. 330. 331. 332. 333. 334. fier, 179.
414,11 a rade pre cinc-va, battre Resturni (a se). v. r. se renverser;
quelqu'un, se tramper, l'empe- 368.
cher de réussir, 328.11 a rade Reil. adj. mauvais, 15. 223. 500.
o niustafd, me moquer de luL 507. 625.11 rat de clanfd, mau-
329.11 al rade Cu briciu doinnesc, vaise langue, 117.11- mai eat',
l'ennoblir, 3$1. 11 tu i. 0.6.1 vasd, pire, 55. 314. 467. 11 a pciréréii,
ea Kt pm tuneé, se( dit des gens regretter, 83. 11 Mt de rat, méme
qui no sont jamais d'accord, très rnauvais, 27.11 déplaisant,
322.11 rae, ne-ras, vite, sans plus 88. 11 violent, 158. - Pl. eCi.
d'apprets, o32. Ro, s. n. mal, 182. 271. 297. 496.
Rade (a se), v. r. se raser, 326. 576. 615. 651.-Pl. rguri.
327. 334. Rgi, adv. mal, c'est mal, 38. 11
Radu, s. rn. Rodolphe, 143. beaucoup, 377.

Ragaz, s. n. repit, 561. Reutiti, s. f. pl. vices, 46.
Ragea, s. f. étais, 159. -Pl. ragele. Rezema (a se), s. r. s'appuyer, 383.
Raiu, s. n. paradis, 76. 598. - Pl. Rezemat, adj. appuyé, 21, - Fem.
raiuri. résématd.
Kane, s. f. blessure. 949. - Pl. rani. Rifiziml (a se), v. r. s'appuyer, 383.
Rar, adj. rare 327. - Fem. rard; Ride (a), v. rire, 101. 309.11 rire,
pl. rari, rare. se moquer de, 524. 573. 574.
Ras, adj. rase, 330. 331. 332. 333. 575.
334. 414. 415. 416. 418.- Fém. Ridica (a), v. Meyer, 160. 11 ¡Meyer,
rasé; pl. ragi, rase. ériger, 290.11 relever, 22. 221.
Rase, s. f. fro° du moine, 334. 287, 310.1llover, 225.
335.11 rasa nu te face ctilagetr, Ridiea (a se, v. r. se lever, 651.
l'habit ne fait pas le moine, 652.
384. - Pl. rase. Ridicat, adj. releve, 309. 11 Fem.
Rasature, s. t. acre de raser, 335. ridicatci ; pl. ridica(i, riclicate.
- Pl. r.ûturj. Ridiche, s. f. radis, 416. - Pl.
Re§nite, s. f. égrugeoir, moulin. ridichi.
a bras ou à manege, 245. 336. Rijnitrt, s. f. moulin à bras ou a
- Pl. rtiqnife. manège, 246. 247. - Pl. rijnife.
Rate, s. f. canard, 409. - P1 rafe. Rind, s. n. étage, 73. - Pl. rinduni.
Rataci, (a se), s, r. égarer, se Mad, s. n. rang, tour. 110 rind,
perdre, 198. chacun son tour, 23E.). 11 a fine
Hazlet (a se), v. r. s'appuyer, rinda, attendre son tour, 238.
368. - Pl. rindan.
Re, adj. gm. [lfold.] pour rea. Rind, s. n. ordre. 11 ont feirci rind,
mauvaise, 397. homme qui n'a pas d'ordre,
Rea, adj. fént. mauvaise, 223. 240. 351.
264. 428. 467. 544.11 de mima Rinduele, s. f. organisation, ordre,
rea, 'de chagrin, 579. - Pl. rele. dispositions prises, 536 - PL
Rece, adj. froid, 358. 445. 446. rindueli.
417. - Fem. race; pL reci, rece. Rindunea, s. f. hirondelle, 444. -
Mori (a), v. rafraichir, 483. rindunele.
Récori (a se , v. r. se rafraichir ,445. Ms, s. n. rire. 11 a renaine de ris,
dacoromanica.ro
- 733 -
BIS SAO
rester la risee de, 548. - Pl. Rosu, adj. rouge, 433.-Fem. roe.
risvri. R6111, s. f. roue, 92. 237. 338. 391.
Risipi (a se), v. r. 'are détruit, - Pl. ?off.
231. Rotund, adj. rond, 341. - Fem.
R1snita, s. f. moulin à bras ou rotundd; pl. rotunrli, ofunde.
manège, 245. 246. 247. 335. - Rotunjor, adj. diminutif de rotund,
Pl. risnife. rond, 39. - Fem. rotunjeird.
Mg s. n. rivière, 310. - Pl. riug. Roa, 8. f. rosee, 143.
Rochle, s. f. robe, 336. 337.11 ro- Ruda, s. f. parent, 438. - Pl.
chie suméseí, femme devergon- rude.
dée, 337. -Pl. rochil. Rufa, s. f. linge, 338. 339.11a uso&
Rochiti, s. f. diminutif, de 'roe/de, rufele la un sére, vivre ensem-
- Pl. rochite. ble, 339.-Pl. rufe.
116de (a), v. ronger, 139. 563. Ruginl (a), V. se rouiller, 100. 473.
669. Ruginl (a se), y. r. se rouiller,
Rogojina, s. f. natte de roseau, 640.
337.11 traye rogojina de sub Ruginesa, /2. pr. Ruginesa, 149.
pici6re, le vaincre, 337. aII Rumpe (a se), ro. r. [ring.] se
sparge nuca pe rogojinei, perdre rompre, se briser, 8. 11.
sa virginité, 337.11 ca mala pe Rupe (a), v. rompre, casser, 426.
rogojind, quand une affaire va 11 déchirer, user, 44. II déchirer,
mal, 337. trage mata pe ro-
11 63. 11 arracner, decinrer, 126
gojinci, il gagne difficilement 186. 219.11 casser, briser, 133.
sa vie, 337. -PI. rogojine. 11 s'arracher, 493.
Rogojinä, s. f. natte de roseau, Rupe (a se), y, r. se rumpre, se
-Pl. rogojine. briser, 8. 10. 11, 204. 432.11 se
Roman, s. in. Roumain, homme, dechirer, 260. 270. 271. 293.
49, 463. 469. 523. 561. 629. - 356. 411.
Pl. ronuint Rupt,adj. dechiré, 261. 390. -
Ros, adj. ronge5,11 de ros, á ronger, Fem. ruptii ; pl. runfi, rupte.
516. 525.- Fem. r6sa; pl. rosi, Rusesc, adj. russe, 500. - Fem.
rdse. ruséscei; pl. 214868a, rusesee.
Roflu, adj. rouge, 50. 109.-Fern. Ru§ine, s. f. honte, 523. 560.
rofie; pl. roqii. 11 parties genitales, 51. 55.11 al
Rost, s. n. ordre, arrangement, ti ruine, avoir honte, 143, 145.
536. 628. 650. 663. 664.
S
'S 3-8 pers. ind. pl. [11fold.], pour 352.11 §-a pus sacif in car, il a
is (sunt), sont, 88. 151. 416. 473. fait son affaire, 352. D a deslegd
Sa, adj. pos, fém, sa, sienne, 77. sacul, vider son sac, 352.11 cu
78; passim. mana in sae, la main dans le
SI, conj. que; passim. sac, 353. a bdgat'o in sac,
11
Sac, s. m. sac, 184. 217. 339. 340. il corn menee une querelle, 353.
341. 342. 313. 344. 345. 346. a'l beigei in sac, le mettre
347. 318. 319. 350. 351. 352. dedans, 353. 11 a' fl umpld sac,
353. 354. 355. 390. 11 dupei sae s'enrichir, se rassasier, 351.
fi peticul, tel pied, te! soulier, 11 a beigat 'ufana in sac, c'est
345.11a geisit sac de bucate, un imbécile, 354. gata Cu
11
a trouvé co qu'il cherchaic, diminéta in sac, le trouver leve

350.11 Orna' ca inteun sac spart, de grand mata, 351.11 al fiara
il devore corone un gouffre, Odele in sac, mourir, 354. 11 a
350. ij a fi sac feirei fund, etre da de fundid sacului, se ruiner,
un panier percé, 351.11 a fi sac 351.11Cu sacu, 5, la pelle, 354.
spart, are un panier per* - Pl. saci.
dacoromanica.ro
- 734 -
SAF sck
Saitian, s. n. maroquin, 355- D a Slade, s. f. pauvreté, 142. 265.
aye urecht de saftian, avoir l'o- 467. 477. 494. 536.
reille dure, 355.11 a avé obraz Wat, adj. salé, 629.-Fém. sei-
de saftian, avoir l'épiderme peu rate i; pl. seirag, grate.
sensible, 355. Sere, s. f. sel, 128. 362. 602. 606.
Way. s. n. demeure, habitation. 607. 608.
11 demeure rudimentaire des Sare-gardurf, ni. c. mauvais sujet,
pâtres dans les montagnes, 165.-Pl. sare-garduri.
355. Still (a), v. sauter, 156. 157. 160.
Salbli, 8. f. collier, 355. 3561 165. 277. 303. 306. 325. 403.
8(1'1 in salba lui, laisse le avec 412. 464. 11.de sare amasa pe
ses mauvaises habitudes, 356. dinsa, b, grosses larmes; trem-
-PI. salbe. bler de froid, ou de peur, 65.
Nth (a), v. sauter, denser, 472. Sari* s. f. manteau d'hiver
Saltea, s. f. matelas, 356.11 a stet longs poils, 359. - Pl. sarice.
(sedé) pe &Lila, ne rien faire, Wit, adj. sorti, hors de, 903. -
356.11 de pe saltea, sans se fa- Fém. sdritei ; pl. seirig, siirite.
tiguer, 356.11 a pune sub saltea, Siriti, s. f. saut, hauteur d'une
mettre de dot& 356.-Pl. saltele. chate d'eau, 359. 360:11 a sate
§alvarI, s. f. pl. large pantalon pre cine-va din seirite, faire sor-
des Turcs, sorte de braies, 43. tir quelqu'un de ses gonds, 360.
357. 11 a perde seirita, perdre la
§alvaragiti, 8. m. porteur de §al- tète, 359. - Pl. scirite.
varl. 11 surnom que l'on donne SAruta (a se), v. r. s'embrasser,
aux Turcs, 357.-Pl. alroctragii. 250.
SamA, s. f. [Mold.] garde. 11 a da Sat, s. n. village, 167. 173. 300.
in samei, confier, 488. 473. - Pl. sate.
Samani (a), v. [lIfold.] semer, 290. 'let,* s. f. [am.] tente, ne s'em-
Sambfita, s. f. samedi, 597. ploie plus actuellement que
Samni (a), v. [Bana], marquer, pour désigner les tentes des
faire une entaille, 176. bohémiens, 360. - Pl. fetre.
Silniitate, s. f. santé, 173. 553. Situl, adj. rassasié, 371. 441. 555.
Sdniitos, adj. bien portant, 15.11 586. 646. - Fém. 81Ru/di pl.
porter-vous bien, 256.1fa se seituli, salute.
face siincitos, recouvrer la santé, Mini (a), v. rassasier, 620. 641.
15.-Fém. tése ; pl. selnei- &alum (a se), v. r. se rassasier,
tosi, seineitòse. 443. 615.
Sandrama, s. f. baraque. 11 eo Sbant, s n. pièce qui se met aux
fandrama, c'est une ruine, 357. chaussures. 11 'i am pus sbantu,
Pl. §andramale. je l'ai fait taire ; je me suis
Sapi, 8. f. hone, sape, 467. 468. mcqué de lui, 360.
473.-Pl. sape. Sbidu, s. n. [ring.] fouet, 361.
Sapat, s. n. piochage, 475. Sbircit, adj. ridé, 519. - Fém.
Sapte, adj. num. card. sept, 123. sbircitä ; pl. sbircili, sbircite.
npun, s. n savon, 329. 357. 358. Sbor, s. n. vol, volee, 444.- Pl.
359.11 a ,trigd la selpun, crier sboruri.
tue Uite, 358. 11 a'i trage un Simi (a), v. voler, 568.
sdpun, lui donner un savon, Sburat (din), au vol, 444.
358.11 al face cu seipun i cu Sburatura, s. f morceau de b ois,
apei rece, métne sens que le 301. - PI: sburciturf.
précédent, 359.-PI. edpune. Scaiu, s. m. cnardon, 423. - PI.
Upunl (a), v. savonner. 11 gronder, sectiuri.
359. Scildi (a se), v. r. se baigner,
Urn, adj. pauvre, 69. 167. 168. 361. 362:
339. 563. 632.11 infortuné, mal- Scäldat, adj. baigné, 361.-Fém.
heureux, 265.-Fém. seirace ; scaldatci ; pl. sceilday, saldate.
pl. seiraci, seirace. Scildatére, s. f. salle de bain,
dacoromanica.ro
- 725 -
sc4 sex
H s'a cdcat in scaldilt6re, Sciinti, s. f. savoir, 534. - Pl.
s'est fait du tort 6, lui-méme; sainte.
il est heureux, 362. H q-a pus Scobl (a se), v. r. se creuser, g
tare in sciildeitòre, il est intel- a se scobi in nuisek, se curer
ligent, 362. - Pl. sceildittori. les deuts, 448.
Scandurft, s. f. planche, 362. 363. Scobit6re, s. f. cure-dent, 555. -
361.11 a 'tide& sceindurei, ruiné Pl. scobitori.
ou trbs-faible, 363. 11 scdnduret Sc6rtii, s. f. natte. obras de
11
scdpare, planche de salut, scòrfei, éhonté, qui a toute

Pl. - sclinduri. honte bue, 369.11 se indat ca
Scipi (a), v. s'échapper, 47. 427. scenla, il plie à tous vents,
510. 11 16.cher, laisser s'échap- 369. - Pl. scórte.
per, 47. 266. 581. 11 se sauver, Scos, adj. tiré, 46. - Fém. sal-
330. 417. sa; pl. 8C0fi, Sage.
SapSri (a), v. battre le briquet, Sc6te (a), v. faire sortir, chasser,
faire jaillir des étincelles, 3. 74.11 tirer de, faire sortir de,
Scipare, s. f. salut, 316. 363.11 31. 143. 255. 267. 348. 360.
peistra o portiyi de sceipare, 402, 516. 635. 570. 595. 581.
se iéserve toujours une porte 582. 589. 563. 671. 11 bter, 60.
de d..rribre, 316. 11 crever, 592. rendre, 539.
11
Scutt, s. f. échelle, 365. 366.11 a II ubtenir, 589.11 al sc6te bas-

se face scaret vi punte, donner ma curatei, le laver d'une ac-
des pieds et des mains, 365. cusation, 19.11a mite din ba-
H s'a pus o scarei band, ii a lamele, faire sortir de sea gonds
eu un bon marchepied, 365. 16.¿Ipaecei o scóse din busunar,
11i s'a luat (teiiat) scara, on il sait bien mentir ; il ne re.
lui a coupé l'herbe sous le flechit pas beaucoup pour 16:-
pied, 366.11 pe o scard intinsei, cher des bourdes, 37. (la sate
sur une large &hello, 366. - din gurli dire, 471.11 a sate
Pl. sari, la covrigl, mener à la ruine,
Scull., s. f. escalier, 54. 364. 365. 535.
366.11a sui sceirile cui-va, sol- Sc6te (aV), v. a "qt scdte meimd-
liciter, s'humilier, 366. - Pl* liga, gagner sou pain, 611.
scarf. Scrie (a), v. (Wire, 130. 213.
Scirpini (a se), V. r. se gratter, 197. Scris, adj. peint, dessiné, 292 -
Scirpinare, s. f. action de se grat- Fem. scrise ; pl. scrivi, scrise.
ter, 539. Scrum, s. n. cendre. fi a se alege
Scarp (a), v. grincer, 114. 423. scrum de, ne rien rester de,
Scatolci, 8. f. cassette, coffre, 1 369
giffle, 367.11 vieille femme, 367. Scutie, s. f. coiffe, bonnet, 11 nclscut
- Pl. scatace. cu scufia, né coin, 370. Pl.
Scatulca, s. f. cassette. if vieille scufii.
femine, 367.-PI. scatulce. Scutpà (a), v. cracher, 325.
Scam 8. m. sibge, 367. 369. 369. Sculfi, 8. f. bijou, joyau, 370. 371.
jj a vedé intre dozté scaune, en- 11 ce mai sculd, quelle bonne
tre deux selles, 368. 11 par'ed pibce, 370. - Pl. mule.
l'a tintuit de scaun, il semble Soul& (a se), v. r. se lever, 554.
vissé sur sa chaise, 368. H a 638. 651 (j se relever, 412.
fi au warm la minte, btre in- Smile, adj. levé, H que tu te Wires,
telligent, 369.- Pl. swum. 6"0.
Sciuna§, s. m. tabouret, 369. - Scump, adj. cher, 12. 71. -Féra.
Pl. sceiunave. scumpo ; pl. scumpi, scumpe.
Schimbi, (a), v. changer, 46. 480. Scurmul, 8. n. [Mold] patte (d'oi-
Schimburl, s. f. pl. 11112oldl, lingo seau) 631. - Pl. scurmuve.
de rechange, linge, 303. Scursuri, s. f. fange, résidu. 1o
Scl (a), V. savotr, 61. 106; pas- scursurei de om, un titre abject,
sim. 11 connaitre, 571. 371. - Pl. scursure.
dacoromanica.ro
- 736 -
SCU SIN
Scurt, adj. court, peu, 183. 262. Setos, adj. qui A soif, 553. -
307. 308. 336. - Fém. scurta; Férn. set6sci ; pl. seto§i, set6se.
pl. scurti, smote. Säil pr.-pos.. son, sien; passim.
Scurtä (a), 0. raccourcir, 229. 399. Sfädl, (a se), v. r. [Mold.] dispu-
Scurtitura, 8. f. bâton court. 11 ter, quereller, 381.
a'l inesura Cu scurtatura, le Sfant, s. in. saint, 598.-Pl. sfinti.
battre, 371. - Pl. scurtiiture. Sfarä, s. f. trainée de fume°. lia
Scurte1c6, 8. f. manteau de femme da sfarci in téra, répandre une
fourré et A larges manches, nouvelle, 372.
- Pl. scurteice. Sfäramà, (a se), v. r. se briser, 238.
Scuturà (a), v. secouer, 25. 38. Sfärmiturä, s. f. [Trans], miette,
126. 253. 654.-Pl. sfd rmituri.
Scuturäturä, s. f. frisson, 36. --Pl. Sfe§nic, s. n. flambeau, chande-
scuturaturi. lier, 373.-Pl. sfemice.
Sdréntä, s. f. loque, haillon, gue- Sfichi, interj. vlan 1 373.
nille, 371. 372. a nu se tine
11 Sfichiti, s. n. [Mold.] méche du
sdrénta de sdrénta, étre trés- fouet, 373.
pauvre, 372. 1 a fi sdrévta , cou- Sfichiul, (a), v. se moquer, lancer
reuse, femme de mauvaise vie, un mot mordant, 373.
- Pl. sdrente. Sfintl, (a), v. se coucher (en par-
Sdrentos, adj. [Ung.] loqueteux, lant du soleil), 166. 193.
168. 372. - Fém. 8drent6sa ; SfIrléz, s. n. babi Bard, (t. de
pl. sdrento§i, sdrentóse. mean.) 373. 432.-Pl. sfirleze.
Se, pron. pos. 3-e pers. se, soi, 8ftr§1, (a se), v. r. se terminer, 66.
A sol; passim. Sftr§it, s. n. fin.11 pe sfirOt, pits
Se, pour sci, l'on, 112. de sa fin, 66. 212.
Sec, adj. T ide, 342.11 a inghiti in Bfärä, s. f. corde, ficelle., 299.
sec, avaler sa salive, 585. - 342.-Pl. sfori.
Pl. seci. Sgarie-branzä, in. c. avare, grippe-
Säc, adj. sec, 584. 585.-Pl. séci. sou, 492.
Secret, adj. silencieux, 250.-Fém. Sgralfili (a), v. [Ung.] gratter, 228.
secrete( '§I, pr. pos. pour soi, son, sit ;
§edé, (a), v. rester, demeurer, passim.
161. 279. 356. 401. 573. 575. 4i, conj. et; passim. V aussi, méme,
606. 649. 651.11 s'asseoir, 80. jusqu'A, 51. 60. 34. 82. 93. 97,
868. 378. 11 'are assis, 381. 101. 132. 133. 139. 155. 160.
Säml, s. f. compte 11 in sénza, 174. 185. 196. 197. 198. 199.
la garde de, 488,11 pe Awl, 201; passim.11 encore, 179. 1
la garde de, 488. afa i, méme, 5. 6.11 cum §i,

SämInta, s. f. semence. 477.-Pl. aussit6t que, 310.
sérninte. §I, pr. pos. pour lui, 184. 659.
Semn, 8. m. signe, 618. -Pl. semne. §I, conj. et; passim.11 aussi, 199.
Vote, adj. ord, card, sept, 144. 236. 483. 588. 619.11 afa 0, de
457. méme, 6.11 fle qi, tame, 184. 1
§epte, adj. ord.' card. [Mold.] 521. déja, 622.

601. 624. qic, s. n. clinquant, fil d'or. 11 a
WA, s. f. soir, 399. 640. - Pl. avé qic la vorbd, sa parole a
du poids, de la valour, 374.
Serbesc, adj. serbe, 642. - Fétn. Stmbure, s. ni. noyau, pépin, 587.
sérbésca ; pl. sérbesci, sérbesce. - Pl. simburi.
Särman, adj. pauvre, 27. - Fem. Simtl (a), v. ressentir, 54. 669.
sermanci ; pl. sérmani, sgrmane. §indrili, s. f. bardeau, échandole,
§erpar, s. n. [Irans.] , ceinturel 374. - Pl. indrile.
a fi cu qerpar de att.'s', are pau- Sine, pron. soi, 65. 213. 252.
vre, 372.-Pl. gerpare. §ineag, s. in. [Banat.] ancienne
Sete, s. f. soif, 560. 562.11 etc sete, mesure qui comprend cinq fdr-
avec force, 112. tae, 627. - Pl. qineaguri.
dacoromanica.ro
- 737 -
S [N SPU
Singur, adj. seul, tout seul, 169. Spall-linte, in. c. bavard, 596.
261. 463. 496. 569. - Fém. sin- Sparge (a). V. casser, 185. 337.
punt' ; ph singuri, singure. 451.11 déchirer, 55. 274. 11 dé
Slngur, adj. setil, lui méme, 618. molir, renverser, 433. dissou-
- Fém. sing urci. dre, briser, 87. 88. 90.11 a sparge
4iorec, s. in. j Ung.] souris, 185. o casé, troubler une famille, dé-
- Pl. bred. truire l'harmonie qui y régne,
Slab, adj. faible, 10. 16. 91. 11 mai- 87. 88. 90.
gre 494. - Férn. dead í pl. Sparge (a se), v. r. se briser, 500.
slabl, slabe. 502.11 se déchirer, 270.
Släbl (a se), D. r. faiblir. 11 a i se Spart, s. n. fin, 331.
perdre ses for- Spart, adj . cassé, gate', 248. 52411
ces, faiblir, 16. cassé, 574. 575. fi percé, 350.
§leati, s. n. trait, courroie, route. 11 352. 495. - Fém. spartii ; pl,
pe sleau, sans ambages. spary, sparte.
&manta* s. f. créme, 224. 485. Spärturä, s. f. déchirure, 376. -
577. 589. Pl. spcIrturi.
Smintélä, s. f. [Banat] diffl culté, Spati, s. f. r6t (du métier it tis-
259. - Pl. sminteli. set), 269.
Sobä, s. f. poéle, 374.375.11 a &eel cu Spate, s. n. dos, 19. 86. 185. 423.11
capu 'n sobé, ne jamais sortir a lua usa 'n spate, partir, 423.
de chez soi, ne rien savoir, -PI. spate.
374. 11 li cánici grierul in sobci, Spèlà (a), V. laver, 377. 378, 473.
il est toqué, 375. - Pl. sobe. SW& (a se), v. r. se laver, 378.
Becot61ä, s. f. compte, 208. 214. 380.
22.1. - P). socoteli. Spälat, s. n. lavage, 377. - Pl.
Soot) (a), v. supposer, compter, spdaturi.
298. Spälat6re, s. f. [Ung J lavage,
Socofi (a se), IL r. étre pris pour, - Pl. sp'élattni.
étre regardé comme, 75. 238. Spilcul (a se), v. r. [Mold] s'attif-
faire ses comptes, 321. fer, 380.
s6crä, s. f. belle-mbre, 61. 188. Spin, s. in. épine, 534.11 ronce, 74.
- Pl. &Sere. 203. 423. -Pl. spini.
*Sofra, s. f. table Ca manger), Spinare, s. f. dos, 59. 86. - Pl.
375.-131. sofrale.
Somn, s. 'in. sommeil, 638.- Pl. Sonzura (a), v. accrocher.110. 594.
somnuri. Splinä, s. f. aréte, arétier, 29. -
§omoTag, s. n. bouchon de paille Pl. spline.
11 nabot, 376. SpoTala, s. f. badigeon, verni,
Sor, s. f. soeur. 560. - Pl. SU1'011. 380. -Pl. spofell.
Sorbl (a), v. humer, 596. Sponcä, s. f. [Mold.] agrafe.11 a
Sóre, s. in. soleil, 62. 166. 193. reinei ne pe sponci, rester sur
270. 339, 607. 608. la paille, 380.11 a pede pe sponci,
6rece, s. m. souris, 82. 85. 231. rester sur une pelotte d'épin-
232. 654. - Pl. sbrecf. gles, 381.11 pesponci, peu, 381.
§6ric, s. m. souris, 231. 232.-Pl. 633.- Pl. sponct.
fdricY. Sport (a), v. augmenter, 589.
Soroc. s. in. terme, 390 - Pl. Sprinc6d, s. f. sourcil, 44. 84.-
sorke. PI. sprinceni.
S6rtä, s. f. sort, 321. -Pl. sérte Spulberi (a se), v. r. s'en alter
et sorff. en poussière, se disperser, s'
§o§616 s. f. chuchotement, 525. envoler, 545.
- P1 qople. Spune, (a) v. dire, parler, 63. 290.
Solio, s. f. femme, épouse, 270. - 468. 480. 578.
Pl. sotii. Spurca (a se), r. se souiller,
SOB. (a), v. laver, 123. 338. 359. manger q. q. chose de sale, 478
Spälà (a se), v. r. se laver, 15. Spurcat, adj. souillé, impur, 625.-
49
dacoromanica.ro
- 738 -
STA STR
Fém. spurcatd; pl. spurcati, Sticlé, s. f. bouteille, 491. 586.
spurcate. 587. - Pl. sticle.
Sta (a), v. rester, demeurer, 21. Stil, s. n. style, 299. - Pl. sti-
48. 136. 284. 336. 367. 393. 413. luri.
425. 430. 579. 606. 11 se tenir, Snip, s. n. poteau, pilier, 90. 383.
217. 224. 342. 343. 368. 373. 609. 11 stilpii terii, les no-
11 se tenir (rester) debout, 159. bles, 384.1 stilpu easel, le mari,
11 s'arrdter, 238. 243. 249. 432. le personnage important de
H se 'trouver 462.11 consister, la maison, 381. 11 a fi stilp, le
résider, 385.11 dtre assis, 368. premier, le soutien, 384. a 11
11a stà dé big Cu cine-va, se remd ne stilp, rester pdttifid,

tenir à sesitrousses, 23.11 dtre hi, 384. - Pl. stilpi.
supporté par, 27. 11 a ea de Stilpit, adj. lbw, immobile. a 11
briu cu cine-va, dtre à tu et rémtine stilpit, demeurer pdtri-

toi avec quelqi'un, 32.11 staff fie+, 385.11 fixd, 423. - Fdm.
arrdte t 189. stilpitd; pl. stilpiti, stilpite.
Stambit, s. f. indienne (dtoffe), Stinge (a), v. dteindre, 82. 83.
pour stampcl, itnpression, 381. - 33;. 641. 11 détruire, andantir,
Pl. stambe. 476.
Stan, s. m. Etienne, 649. Stinge (a se), v. r. s'éteindre, 148.
Stani, s. f. bergerie, 381. 382. Sttnge (a se), y. r. [Mold] s'éte-
512.11 a itachide pe lupul n std- indre, 177.
nd, enfermer le loup dans la §tir, s, w. Amaranthus Bangui-
bergerie, 382.11 s'a dus 0, el la neus, 481.
steincl fi a ajuns Vinerea, il n'a §tirbl (a se), v. r. s'ébrdcher, 31.
pas de chance, 382.-Pl. stcine. §tirbina, s. f. brdehe, lacune, 92.
Stance, s. f. Etiennette, 483. - Pl. §tirbine.
Stanick 8. in. diminutif d'Etienne, Sttrp, adj. brisd, 573. - Edna.
274. stirpd.
Stang, adj. gauche, 283. - Fém. Stlubetu, s. n. ruche creusde dans
stcingit. un trone d'arbre, 385. - Pl.
Stapan, s. m. maitre, 40. 59. 73. stizibee.
77. 80. 260. 381. 434. 547. - Stofä, s. f. &offs, 3851 are stofci
Pl. stcipclni. band inteinsul, il a de l'dtoffe,
Maul, s ni. [Mold.], &able, ben. - Pl. stofe.
call, 383.-Pl. slaule. Stomah, s. n. estomac, 526. 580.
BtivélA,, s. f. fBanatl, barrière.11 - Pl. stomahuri.
n' are stävélá il n'a pas d repos, St6rce (a), v. presser, 34. 36.
383. Straching, s. f. &none, terrine,
Stea, s. f. (Rolle. 383. - Pl. stele. 491. - Pl. strachine.
Stejar, s. m. chdne, 160. - Pl. Strain, s. m. (Stranger, 74. 289.
stejari. 646. - Pl. strilini.
*Stemä, s. f. couronne, diactème. Strain, adj. d'autrui, dtranger, 179.
11a fi cu sterna in frunte, &re 183. 202. 206. 443. Fem.
de noble origine, dtre un horn- strdind; pl. strdini, strcline.
me remarquable, 383. - Pl. Straitä, s. f. [Ungl besace, 386.
steme. 545. PI: straite.
Sterge (a), v. essuyer, 130. 220. Strata, s. f, [Mold. ling", vdte-
258.11 a o §terge la papuc, filer, ment, habit, 386. 387. 474. 11
275. effacer, 135

11 a sterge
11 ad tras straiul de sub el, il est
cu buretele peste, passer I'd- mort, 387. - Pl. strae.
ponge sur, 35. Strafe, s. f. gardien, garde, 588.
Sterge (a se), v. r. s'essuyer, 628. Stralucl (a), v. briller, 77.
Stergat6re, s. f. [Ung.] essuyage, Strantu, s. m. [Banat], eouver-
380. - Pl. stergétori. ture, 387. - Pl. stranii.
Starpl (a se), v. 7'. avorter, deve- Strasina, s. f. avant-toit, auvent,
nir stdrile, 449. 388. - Pl. stmine.
dacoromanica.ro
- 739 -
STR TAC
Strein, adj. estranger, d'autrui, 365. Suferl (a), v. supporter, 230. 583.
443. - Fern. strcind ; pl. ere- Sufla (a), v. souffler, 103. 166.
streine. 214. 388. 481. 482.
.§tréng, s. n. corde, 51. - Pl. Suflet, s. ni. Ame. 11 din sufiet, de
strénguri, tout coeur, 64. - Pl. su flete.
Strepez1 (a se), y. r. étre agace Suge (a), V. teter, sucer, 189. 205.
(en parlent des dents), 438. 11 holm, 85.
Strica (a), v. gftter, 87. 90. 134. Sul. (a), s. montsr, 366.
486. 490. 580. 615. 640. 642. 11 Suman, 8. n. Trans.] sar-
faire du mal, 526. a stri- 11 rau, saie, 58. 388. 389.-Pl. su-
cd casa cui-va, gAter le me- mane.
nage de quelqu'un, 90. a 11 Sumes, adj. retroussé.11 rochie su-
stricd brcinza, se facher, 490. mései, courtisane, 337.-Fém.
H faire du mal, 609. 636. 637. suméséi.
639.11 &Tenser en pure perte, Swill (a), v. sonner, tinter, 36.
659. 182. 11 résonner, 259.11a sund
Stria. (a se), y. r. se gater, 640. cui-va cojocul, lui secouer ses
Stri cat, adj. gate, 237. 248 11 gat& puces, 126.
manqué, 495. - Fem. stricItet; Sup'érb, (a se), v. se fAcher, 55.
pl. stricatf, stricatc. Supt, prep. sous, 188.-Voir sub,
Striga (a), y. crier, 83. 358. subt.
Strtage (a), v. presser, comprimer, Suptire, adj. fin, &Mies, 10. 54.-
17. 11 serrer, 111. 342. 424. 1 Voir subyre.
serrer, géner, 63. 106. 107.115. Sus* s. f. [Mold] hangar, remise,
139. 152. 167. 261. 262. a 11 269.-Pl. sure.
string4 cu uva, mette au pied Buren, 8. f. copeau, 197. -Pl.
du mur, 424. surcele.
Strtnge (a se), V. r. s'assembler, Surd. adj. sourd, 257.-Pl. sur(lf.
670.11 ramasser, lever (en par- Surtic, 8. n. redingote, 389.-Pl.
lant d'un couvert) 652. surtuce.
Shins, adj. serre.1 par'cd strins Surtucar, s. m. porteur de redin-
cu up, très-maigre, 425.-Fém. gote, bourgeois, 389.-Pl. /fur-
strinsei. tucari.
Strugur, s. m. raisin, 407. - Pl. Sus, adj. haut, 287. 318. 319. 320.
struguri. 361.11 en haut, 73. 144. 175.11
Strunk s. f. corde (d'un arc on en haut, en l'air, 152.11 in sus,
d'un instrument de musique). en haut, 413.11 in sus, en l'air
11 a merge struncl, aller comme 464.11 cea mal dé 8118, la plus
sur des roulettes, 536. élevée, 412.
Sub, prép. sous ; passim. des- 11 Suganea, 8. f. long fusil albanais.
sous, sous, 81 280. 337. 1 gol apnea, nu comme la main,
Subt, prép. sous, 224. 280. 282. 283. 171. -Pl. upnele.
§uba, s. f. longue pelisse fourrée, Sutít, s. f. cent, centaine, 168.-
105. 388. - Pl. ube. PI. sute.
Subtire, adj. fin, délicat, 10. 11. Sutman, s. n. [Mold.] sarrau, saie,
Fém. subyre. 58. 390.-1'1. sutmane.
Sucman, s. m. f ArgPs.J sarrau, saie,
388. 389. - Pl. sucmane.
la, adj. pos. fém. ta, tienne, 40. tablod, rester ébahi, 390.-PP-
59; passim. tablourt.
Tabac, s. n. tabac à priser, 208. Ma (a), v. se taire, garder le
Tabloil, s. n. tableau.11 a rémti ne silence, 452. 583. 657.
dacoromanica.ro
- 740 -
TIC TIG
TicTune, s. f. tison, 429. Teleä, s. f. auge en bois, 394.-
Tafta, s. f. taffetas, 390. Pl. teici,
Teti, adv. entièrement, 390. Ulu, s. ni. tilleul, 29.-Pl. tti.
NMI, a. f. besace, sac 5, pro- Teiu, s. tn., lieu fait en fibres de
visions, 390.-Pl. tclydrfe. tilleul, 139.-Pl. tee.
TA% (a), v. coimer. 12. 30. 96. Ten, s. f. crainte, peur, 473.
160. 212. 220. 311. 312. 313. Teme (a se), v. r. se méfier, 310.
365. 389. 602. 607. 614. 642. Teme (a., v. [Mold.] 6tre
676.11 détacher,165. 11 marquer, 125.
faire une en coche, 176. 11 détour- Temelie, s. f. fondation, 395. -
ner, couper, 242. 243. Pl. ternelik
*Mat, adj. coupe. 253.-F6m. td- Tell, s. f. pays, terre, contrée,
WO"; pl. tcHaft. tainte. 260. 301. 372. 384. 392. 453.-
lama, s. secret, 40. 570.-PI. Pl. /Sri.
table. 'reran, s. ro. paysan, 561. - Pl.
Taier, s. n. assiette, 480.-Pl. talere. térani.
Talhar, 8. m. [Mold.] voleur, 168. Te'rehea-berchea, s. compr. propre
473.-Pl. tdlhari. rien, 110.
8.f. semelle, 107.11 semelle Terfä, s. f. chiffon, loque. 11 eour-
(Poutre), 260. 391. 392.-Pl. tisane de bas :Rage, 395. -
talpe et Pl. térfe.
Telpoiu, 8. grosse sernelle (pou- Tese (a), v. tisser, 272.
tre), 392.-PI. tidp6le. The (a se), v. r. [Mold.] 6tre
rambätä, S. ni. pour Stimbatli, sa- tissé, 269.
medi, 200. Teseturh, s. f. [Mold.] tissu, tra-
Tandur, s. n. chaufferette. 11 a stet vail du tissu, 395. - Pl. fé-
pe tandur, ne rien faire, 393. séturi.
s' nt- bouc, 461.-Pl. tapl. Teslä, s. f. herminette, 153. -
Titribuld, s. f. bagage. JI lua Pl. fesle.
tiírtibutele, prendre ses cliques Test, s. n. four de campagne,
et sea claques, 893.-Pl. tard- 895. 396. 11 cu estul in cap, sot,
buy. 396.
Tare, adj. fort, 30. 561. 11 dur, Test, s. n. four de campagne, 395.
230. 293. 296. 396 a fi cu ldstu-, travailleur, 396.
Tare, adv. [Mold.] fort, tr6s, 590. Teti, pr. pos. ton, tien; passim.
110 mal tare, encore plus, 179. resat, adj. tiss6, 271.-F6m.
Thrltä, s. f. son, 131. 521. 544.- &chi ; pl. fesuy, fesute.
PI. Mite. Ti et 11, pr. te, pour toi, 22. 36.
Tas, s. n. plat pour quker. 11 a 73. 96 ; passim.
umbla Cu tasul, quémander, Ti Pour si, et, rrononciation en-
394.-Pl. tasuri. fantine, 200.
Tapa, s. f. sacoche, 394. Tichie, s. f. calotte, 396. 397. 398.
Tad, 8. M. Ore. 11 tat'to, ton Ore, 11 neiseut cu tichia in cap, n6
451.11 tatd-su, son p6re, 625. coiffé, 398. 11 eel etc tichia, le
Tatar, s. ni. tartare, 454. - Pl. diable, 398.-P1 addl.
tatari. Tie, pr. pos. 5, toi, 132.
War, s. m. tartare, 453. - Pl. Tigan, s. ni. bohémien, 47. 130.
Mari. 437. 450. 561. 562. 689. 629.
Tavit, s. f. plateau.11 a da tavei 619.-Pl. figani.
pre cine-va, battre quelqu'un Tigancli, s. f. bohknienne, 314.-
394.-Pl. Pl. liganee.
TIvitli (a se), V. r. se vautrer, 472. Tigsnesc, adj. de bohémien, 523.-
Te, pr. réll. te, toi; passim. Fém. ligeinéacd ; pl. tiganescf,
Te, pr: réfl, te, toi, à toi, 270. tigeinesce.
280. 395. Tigttnesce, adv. comme les boh6-
Teca, s. f. gousse, cosse, 548.- miens, 521. .
Pl. teci. Tigam, s. f. cigare, 398.-Pl.
dacoromanica.ro
- 741 -
TM- TOP
Tigvk s. f. callebasse- gourde, Ttrte-brtil, 8. comp. querelleur, 33.
573.-Pi. tigre. 7Mo-obeli, 8. comp. querelleur ;
Timp, s. In. temps, 159.11 in timp pauvre, 255.
de, pendant, 158.-Pl. timpuri. Tirte-oghele, 8. comp. [Mold.] que-
Timpuriil, adj. précoce. 11 de tim- relleur, pauvre, 255.
puria, de bon matin, 639. - TIM (a se), V. r. se trainer, 12.
Fem. timpurie. Tirn, s. n. balai de bouleau, ra-
Tindk s. f. entrée, vestibule, 398. mon, honssoir, 402.-Pi, tir-
399. 400. 401. El a se duce rind nurt.
in timid, laisser un travail ina- Tirnui (a) v. battre, 402.
cheve, 401.-Pl. tinde. Mini, s. f. gond, 402. 403.11 a
linde (a se) v. v. [Trans.] s'al- suite din Mine, faire sortir de
longer, 515. ses gonds, 402.11 a setri din
Tine, pr. pos. toi, 200. 202; pas- perdre patience 403. 11 a
sim. d'an de tine, de ton espece, fi sdrit din Mini, étre fou, to-
282. que, 403.-Pl. Øflnl, Mine.
Tine (a). o. tenir, 140. 141. 182. Titirez, s. re. babillard (t. de meun).
183. 276. 368. 566. 65411 tenir, 11 a umbla ca titirecul, ne pas
avoir, 664.11 tenir, garder, 184. rester en place, 403.11 petit
274. 849. 425.11tenir, resister, enfant, 403. - Pl. iitireji.
159.11 tenir, soutenir, 324.11 te- Tobk s. f. tambour, 257. 416. -
nir A, aimer, 302.11 coitter, Pl. tobe.
71.11 durer, 66. 158. 178.11 a Tod (a), v. hachera a tor& la
fine bani, coUter, 40.11 daca te papuc, dépenser tout son avoir,
fine britcinaru, si tu le pens. 276.
80. 11 a o fine drug, aller droit Tod, (a), e. annoncer le service
devant soi, 146.11 a fine de, de- divin en frappant sur une sorte
pendre de, 90. 142. 431.11a de tam-tam en bois, 503.
fine danta cu, tenir tete b 117. Tecfi, s. f. planche sur laquelle
11 a fine rindu, attendre son on frappe pour annoncer la
our, 238. service divin, l'angelus, etc. 1
Ttne (a), v. tenir, 183. 11 nu'i fine gol t6cd, vide, nu, 172.
ecima¢a, il est impatient, 65. Tocat, s. n. action de battre la
Tine (a se), v. r. se tenir, 75. 159, tía, 523.
201. 204. 270. 271. 372.11 a se TocmaT, adv. juste, précisement,
fine cd, parier, se faire fort 508.
de, 583 11 a se fine de, se tenir ToTag, 8. n. longue canne, 403.-
s'accrocher A, 32. 146 313. P I. tolage.
324.11 a se fine intru, tenir A, 12. Tol, s. n. [Mold] couverture, 403.
TIntir, adj. jeune, 73. 507.11 jenne 404.11a bate pi pre cine-va,
homme, 476.11de tingr, des rouer de coups, 404. J a trage
l'enfance, 638. 639.- Fem. ti- folu, tirer à soi la couverture,
nérci ; pl. tineri, tinere. 404. - Pl. foluri.
Tinerete, s. f. jeunesse, 403.-Pl. Tolink 8. f. femme devergondee,
tinereff. coureuse, 404. - Pl. t, line.
Tinichia, s. f. fer blanc, 401.11 vase Tombaterk 8. f. homme à idées,
en fer blanc, 401.11 a rémdne retrograde, 404. - Pl. tomba-
tinichea, etre mine, 401.11 'i-a tere.
pus tinichéua de cadet; il s'est Top, s. n. ruban, 404. 405. 11 nu-
moqué de lui, ma fi lipsesce, il ne lui
Tintul (a), v. clouer, 368. manque plus rien, 405. -- Pl.
Tipsie, s. f. plateau, 401 402. fopi.
féde cu capul pe tipsie, ji fuit Towel, s. f. paysanne, 405.
Je monde, 402. 111inge tipsia, Toptrlan, 8. re, rustre, 405. - Pl.
il estmal Move, 402.-Pl. tipsie. fopirlani.
Ttrg, s. n. ville, 245. 457. 630. Topit (bun de), bon à fondre, 573.
marché, 96.-Pl. tirguri. Toporisce, s. f. manche du toilet.
dacoromanica.ro
- 742 -
TOR TRE
11 o pune in toporisce, il n'en lumea in traistd. b'en al ler
démord pas, 405. eh& 408. 11 a'§i bágà minfile in
T6rta, s. f. bouclo, 197.11 befie la traistd, se tranquilliser, 408. 11
t6rtei, orgie, 470. -Pl. Wee. a prinde cu meina in traistel,

Tot, adj. et adv. tout, 148. 193. l'attraper la main dans le sac,
206,252; passim. H en tout lieu, 408.11 eel cu pima 'n &aid
79. H malgré tout, en fin de le coupable, 408.11
compte, 277. 428, 438. 451. 534. rafele in traistii, c'est un nabot,
11 tout entier, 116. 117. 204. un sot, 409. II a tragela traistei,
258. 11 encore, toujours, 512. - courir oi. il y a 5. gagner, 409.
cheque, tout, 77. 78. 98. 107 11 o mal veni murga la traistei,
115. 139. 147. leo. 347. 348. 1 tu viendras de nouveau me
sans cesse, constamment, 37. prier, 409.11 s'a bclgat murga in
113. 230. 348 456. 471. 473. traistd, il n'y a plus rien
526. 617.11 toujours, 10. 38. 46. gagner, 410. 11 il bale vintu in
57. 58, 213. 360.. 367. 520. 565. traistii, il est sec, 410.11 a
*ft,
646. 11 dé tot, complbtement, perde traista Cu greiuny, pera re

159.11 ateit tot,e'est tout, 202 1 sa place, 410.11 a fi traistei (g6.
cu tot, entièrement, 210. 215. ld), Otra très-pauvre, 41011 .cu
232. 488.11 tot un loc, la méme traista in bet, mendiant, 410. 11
chose, 282.11 tot una, la mgme a'l pune in traistd, le trompA.,

chose, tout un, 282. - Fém. 410 11 pune-o In traistd, avale-
Wei; pl. top', t6te. moi cela, 411.11 a scéle sorbe
Tot dé-una, adv. tonjours, cons- din traistd, mentir, 411. 11 luna
tamment, 112. 297. 631. lui traistei in bét, la saison
Trage (a), v. tirer, 8. 107. 113. Pon iravaille, 411.- Pl. traiste.
219, 252. 304. 337. 367. 373. Tranca-tlénca, m. comp. sornettes,
387. 394 404. 546. 653. 11 a trage 661.
cu, passer, 35.11 a trage la, Trantl (a), e. lancer, jeter, 165.
s'arraer A, 240. 409.11 endurar, Trantl (a se), s r. se jeter, 161.
supporter, 327, 328.11 a trage a, Tras, adj. tiré, 194, tras prin
11
provoquer, amener, 265.11 tra- d'une taille élanctie, 431,

ge'l, vas-y, 144.11 trage o -Fém. trasei ; pl. trasi, trase.
forfeaturd, le gronder, le bat- Tam) (a), v. pour trosnl, craquer,
tre, 152.11 a'i trage un siipun. éclater, 458.
lui flanquer un savon, 358. 1
Tréba, s. f. travail, occupation,
di trage chiulu, le mettre de- 60. 89. 192. ?01. 475. 637,
dans, 105 638. mal de trébel, meilleur,
11
Trage (a se) v. r. se retirer, se 180. 181.11 a fi tréba pe, s'agir

fourrer, 653.11 a se trage la, aller de, 112.
vers, 670. Trebel (a), r. falloir, étre
Till (a), y. vivre, 138. 250. 260. saire,137. 257. 297. 315. 340.
367. 374. 406. 516. 540. 598. 357. 376. 407. 523. 537. 554.
599. 617. 567. 665. 069. H devoir, 15. 39.
Tralnlc, adj. durable, 260.- Fém 66. 269. 389.
Trabul (a), r. [Ung.j, falloir, 362.
Trail', s. 97. existence, genre de Trebuinti, r. f. besoin, 27. 169.
vie, 206. 598. - Pl. trafuri. ; 77. - Pl. trEbuinte.
Traisti, s. f. be sace, musett e, 406. Trece (a), v. passer, 234. 471.
407. 408. 400. 410. 411. 488. 475. 476. 545. 575. 586. 642.
545. 576.601. 613. (1 numai trai- 1] a trece cu, passer, 35. 493.
sta trebue, il veut paraltre Trecere, s. f. influence, 142.
plus qu'll ne vnut, 407.11le a- Trel, adj. num. card. trois, 81.
runcd in traista dinapoi, 110. 208. 213. 368. 460. 520.
n'en tient pas compte, 407. 1 521.
a se duce cu lupus in traista, Treilea (al), adj. sum. card, le
filer sans apprèts, 408. 11 troisième, 626.
dacoromanica.ro
- 743 -
TRE UMB
Tramara (a), v. trembler, 191. ras, sans gain, et sans perte,
Trénca-flérica, in. comp. sornettes, 416. - Pem. tunea ; pl. tunfi,
661. tunse
Trénti, s. f. [Moldl, loque, 411. Tup, inted. vlan 1 289.
- Pl. trente. Tur, s. in. fond du pantalon, 418.
Tréptl, s. f. echelon, 412.11 mar- Pl. turf.
che, 364. 412. - Pl. trepte. Turbat, adj. enragé, 462.- Fém.
Tréz, s. m. qui n'est pas ivre, 460. turbatd ; pl. turbag, turbate.
462. 466. - Pl. treji. Turc, S. 9S. Turc, 344. 632.'- Pl.
Trezie, s. f. la trezie, lorsqu'il se turci.
dégrise, 468. 471. Tureac, s. n. [Ung.1, tige de
Trtmbi, s. f. pièce de toile. 11 en botte.11 a fi la tureac, étre
longue file, 412. - Pl. trimbe. duit au désespoin 418.
Trimite (a), v. envoyer, 15. 148. Turétd, s. f. [Moldl, tige de la
198. 247. 578. botte. 11 a luat foc in turetcl,
Trécx, s. f. auge, 413. - Pl. tróce. il a été trompé, 418,11 turétcd,
Tronc, interj. patatras! 23. 237. vieille savatte (vieillard), 418.
Troncgn1 (a), v. bavarder, jacasser, Pl. turetci.
bruire, 75. Turn, s, 17. tour, 418.-Pl. turnuri.
Trosni (a), v. craquer, 104 635. Turna (a), v. verser, repandre,
Tu, pr. 2-e pers. tu, toi; passim. 205. 379. 577.11 t6rna cu cofa,
Tucal, s. n. pot de chambre, vase, il pleut b. verse, 121.11 torna
- Pl. fucalurf. ca donifa, il pleut à torrents,
Tufll (a), v. [Moldl, renfoncer, 416. 11 tórnà cu geiléta, il pleut
enfoncer, 44. des hallebardes, 154. torna
11
Tulpan, s. n. fichu de mousseline, ca inteun sac spart, il mange

38. 413. - Pi. tulpanuri. comme un trou, 350-
Tunde (a),v. tondre, 413. 417. Turra', s. f. galette, 487. bit 11
tunde-o, file, 417. turtd, ivre mort, 466. - Pl.

Tunde (a se), v. r. se tondre, 327. turte.
828. Mal (a), v. aplatir, écraser, 150.
jundrg, s. f. [Trans.], mantean. 210.
11 lovit cu 'aclueca tundrei, sot, Turti (a se), v. r. se griser, 455.
417. Turul (a), v. jacasser, 244.
Tuns, adj. tondu, 331. 332. 333. Tupà s. f. [Mold], a se face ¡ugcii,
415. 416. 417. 418. a11 se griser, 543.
salpa tuns, +Are battu, 417. Tuturor, de tous, 101. 468.
ori tuns, ori ras, n'importe Tuzluc, s. m. jambière,
comment, 418.11 nici tuns, niel 419. - Pl. tuzluci.
TJ
Un (a), s. mouiller, 123. 452. Umbli (a), v. aller, marcher, 94.
Ilarroser, 174. 408. 462. 525. 533. 11 circuler.
Uità (a), v. oublier, 303. 622. 305,11 allor, tourner, 238. 244,
MI& (a se), v. r. regarder, 63. 179. 338. 403. 587.11 vouloir, essa-
258. 319. 452. 557. 558. 607. yer, 96.11 veguer, 68. Ii umbld
608.11 regarder, omsiderer, 59. gol il a pas quoi mettre sur
359.11 s'a uitat bit d'a-sércl, lui, 170.11 a vmblet cu lumina-
ne dégrise pas, 466. rea, se servir d'une lumière,
Uldor, s. n. cruche, broc, 303.- 216. 11 a umbid cu cciciula
Pl. ulcióre. patru (lece), s'humilier, 46. J a
Ulefu, s. n. ruche, 671. - Pl. umblà in ccimasci, se promener
idee. en chemise, 59.1j a umbla cu,
Uluc, s. n. tuyau pour l'écoule- alter le, se servir de, circuler
ment des eaux, 419. ayer, mettre la main dans,
dacoromanica.ro
- 744 -
UMB u*A.
etc. 59. 105. 110. 130. 139. Unt-de-lemn, s. n. huile Ceolive,
142. 152. 262. 394. 664. 665. 66. 67. 657.
566. 668. 669. H a umbla dupci, lira (a se), y. r. monter, 280.
chercher à obtenir, courir a- 364. 365.
pits, 533. 578.11 a umbla prim, Ureche, s. f. oreille; Voir urechie.
circuler dans, aller dans, 233. Urechte, s. f. oreille, 96. 97. 148.
11a umblet prin unglauri, aller 155. 182. 288. 355. 434. 458.
de droite et de gauche, 420. 554. 662. pe o urechie, sur
1
ti umblci prin gurà, il jacasse,

fi l'oreille, 44. O a pane urechia,
11 parle, 104. 240. 248. écouter, 503. - Pl. urechi.
Umblat, adj. qui kert, 100. a fi 11 Urt (a), v. detester, 454. 662.
umblat, avoir vu du pays, 395. Urtt, adj. laid, 224. 258. 467. -
Fem. umblatti ; pl. umblati , vm- Fem. unté; pl. uriti, urite.
blots. Uri& (a), v. hurler, 81.
UMW& s. f. ombre, 164. 383. 419: lima, s. f. trace, 21. 112. in 11
- Pl. umbre. urmd, A. la fin, 157. 321. 421;

Umbrelä, s. f. ombrelle, 419.-Pl. après elle, 226.11 pe urnal, en-
umbrele. suite, A, la suite, 173. 616;
Um6r, s. n. épaule, 311.- Pl. uniere le dernier, 646.11 la urnici, b, la
et umeri. fin, finalement, 469.-Pl. urine.
Limn (a se), v. r. s'enfler, se gon- Urs, s. m. ours, 512. 675. - Pl.
fler, 499. urfi.
Umple (a), v. emplir, remplir, 66. Urzit, adj. dont la trame est pre-
154. 351. 482. 489. 490.11 salir, parée, 270.-Férn. urzitci ; pl.
198. H a umplut'o de borq, il n'a urziti, ursite.
rien fait de bon, 482. 11 IWO Ulä, 8. f. porte (de maison), 29.
umplut de br tin sci, quelle sottise! 81. 98. 130. 193. 201. 227. 278.
tu n'as fait rien qui vaille, 399. 420. 421. 422. 423. 424.
489. 490. 425. 426. 427. 468. 540, 557.
Umple (a se), V. r. se remplir, 558. ca la uqa cortului, se dis-
J
350. 354. 570.11 se salir, 233. puter, gross:brement, 139. 11
Un, adj. num. card. un ; passim. 'up a mea fi casa a ta,je m'en
J1 una intr'alta, sans arr5t, 526. vais, tu n'as qu'à rester, 423.
11 meme, 62. - Fem. und ; pl. 11 mi-o pus foc la uØ, il a seine
uni, une. la discorde, 423.11 a'i pune sca-
Unde, adv. oti, IA, oil, 10. 11. 51. iul (spinal) la Wei, le mettre
87; passim.11 de uncle, 10. sur la paille, 423. 11 a. lica uqa
11. 87. 11 pe uncle, lk oil, 10. 'n spate, s'on aller, 423. 11 a
139; par où, 61. - imbreicet uva, filer, 424. H
Unge (a), v. graisser, 234.11 oindre, Panaite ! filel 424. a ccidé 11
ti76. 677. parci la uvd, are constamment

Unge (a se), v. r, se oindre, se sur son dos, 424.11 cdne-de cloug
pommader, 199. (nouë, klece) u§i, vagabond, 424.
Unghete, s . n. [Dolj coin, 395. 419. 11a stringe ca uva, l'acculer,
Unghte, s. f. ongle, 487. - Pl. le forcer de faire une chose,
unghil. 424.11 pared 'i steins ca 2qa, il
Unghtu, s. rt. angle, 298. 1 coin, est maigre comme un cent de
419. 420. a, umbld prin un- clous, 425.11 a 'i tine /qa, etre
ghiuri, errer à l'aventure, 420. son complice, 425.11 a stet dupii
- Pl. unqhfuri. vqci, ne pas are pris en con-
Un l (a se), v. r. se mettre d'ac- sideration, 425. a fi cu ochil
11
cord, s'entendre, 560. stîlpiØ dupci vqti, etre à l'article

Uns, adj. oint, graissé, 136. de la mort, 425 O l'a prins cu
gras, 528. 529.-Fem. unsci ; pl. códa intre u§cl, il l'a couvaincu
unqi, unse. de mensonge, 425. bate u- 11
Unt, s. n. beurre, 588. 589. 607. vele il frappe A, toutes les por-
608. tes, 426. bate la u§a, est A.
11
dacoromanica.ro
- 745 -
UA VET
nos portes, 426 H a nu iticapé tre à sa porte, aller le voir,
pe ufet, c'est un géant ; il ne 427.
sait pas oil fller, il a perdu la Usa. (a), v. sécher, 62. 339.
téte, 426. 11 a nu nemeri ufa, Usa (a se), v. r. se sécher, 339.
mème sens que le précédent, 11 se dessecher, 452. 538.
H R rupe ediednile Cu tqa, Uscat, adj. seché, 160.11sec, 553.
il le flanque à la porte, 426. -F6m. l'Ora; pl. uscati, ~ate.
H a da Cu ufa in ras, luí Ugernicl, s. f. ferrime dévergonde,
jeter la porte en nez, 427. 11 427.- Pl. vornice.
a sciipa prin uqa din dos, se Ugor, adj. léger, rapide, 199. -
sanver par la porto de derrière, F6m. usará; pl. worT, ugére.
a 'i deschide uva, bat-
11 Ugor, adj. facilement, 11.
Va, 3-a pers. ind, sing. du verbo 68. 69. 70. 214. 252. 318. 319.
a vo),, s'emploie pour le futur; 352. 353. :162. 422. 446. 453.
passim.1111 veut, 66 218. 564. 465. 471. 503. 562.11 a vede de
Ved, s. f. vache, 88. 107. 145. s'occuper de, 227.
189. 305.487, 587. 623.-Pl. Dad. Vedé (a se), v. r. se voir, 6tre
Val, interj. hélas, 591. fi malheur 68. 70. 258.11 reconnaitre, 182.
A, 80. 126. 598. - VeY, 3-a pers. sing de avoi, forme
Var, s. n. chaux, 298. 427. - Pl. le futur: vei face, tu feras, 160.
vartiri. Veril (a), v. venir, 20. 87. 88. 92.
Varä, s. f. 616, 41. 92. 122. 672. 94. 144. 169. 173. 197. 241. 242.
Pl. vea. 245. 254. 385. 890. 409. 411.
Viruit, adj. blanchi à la chaux, 419. 421. 438. 462. 481. 533.
250.- Fém. vciruitd; pl. vciru- 589. 557. 563. 607. 629. 647.
ip, 663. 664. H ariver à, atteindre,
Vargl, s. f. verge, baguette, 427. 251. 629.11 al veni, avoir envie,
Pl. vergi. 632.
Varzi, s. f, cbou, 664. 11 vared Verde, adj. vert, pas sec, 160.
choucroute, 664.-Pl. verze. 538. 613.11 vert (couleur, 531.
Vas, s. n. vase, vaisselle, 264.- 578. 630. - F6m. verde; pl.
Pl. vase. verp.
Vaträ, s. f. foyer, 428. 429. 430. 1 Vergea, s. f. baguette, 4. 428. -
mil arde niel focu 'n vatrd, PI. vergele.
est tres pauvre, 429. 11 a se Verigi, s. f. anneau, chainon, 204.
prinde Cu manile de vatrd, co- -Pl. verige.
mmencer à ètre bien dans ses Verm6nos, adj. [lIng.] verreux,
affaires, 430.11 a sta pe vatra, 659. - Fem. vermenósci ; pl.
ne pas sortir de chez soi, 430. vermgnoff, vermén6se.
11 a imbettrani 'in vatrd, coiffer %%sil, (a) v. vomir, 672.
saimte Catherine. 430.11 a'.1 ca - V6rsà.(a se), V. 1.. se repandre,
d& in vatra, 1111 tomber sur le se renverser, 343.
dos, 490. - Pl. vetre. Veselie, s. f. joie, 128. veselii.
V6, pr. pars. vous, 454. Vesell (a se), v. r. se rejouir, 404.
Vechiu, s. et. 'adj. vieux, ancien, 472.
55. 177. 182. 227. 367 - Pi. Vesmint, 8. 71. [Ung.] vetement,
vechi. - Pl. vesnzinte.
Vecin, adj. vuisin, 82. 155. 174.11 Vegmtnt s. n. v6tement, 431. -
proche, 494. - Fém vecina; pl. Pl. verninte.
vecini, vecine. Vestmtnt, s. n. v6tement, 431. -
Vecinic, adv. toujours, éternelle- Pl. vestminte.
ment, 48. 497. Yeti, 3-a pers. pl, formant le futur:
Vedé (a), v. voir, considérer, 44. yeti merge, vous irez, 160.
dacoromanica.ro
- 746 -
VI ZID
VI, [Modl.] pour té, vous, 250. VoInic, s. ni. et adj. brave, 325. 1
Vi a (a), s. vivre, 577. voleur, 168.-Pl. vofnicf.
Vie, s. f. vigne, 18. 407. -P/. Vorbi, s. f. parole, 237. 353.477.
Viétit, s. f. vie, 639.-Pl. viere. 526. 534. 581. 585. 640.111an-
Vin, s. n. vin. 471. 472.-Pl. gage, expression, 374. - PI.
Vinde (a) i,. vendre, 504. 509. 571. vorbe.
Vindecit (a), v. guérir, 467. 46ft Vostru, pr. pos. votre, 214.-Fém.
VinerI, s. f. Vendredi, 382. 633.634. vòsträ ; pl. voftri, vóstre.
Vinovat, adj. coupable, 422.-Fém. Vorbl (a), v. parler, 289. 290.11 a
vinovatcl ; pl. vinovarl, vinovate. vorbi de-a btrul, menacer,. 24
Vint, s. m. vent, 103. 137. 158. Vrabie, s. f. moineau, pierrot, 162
223. 234. 247. 249. 343. 360. 551.-Pl. vreibil.
388. 410.517. 577.-Pl. vinturi. VrAjmat, adj. ennemi, 82. 561.-
Vtrf, s. n. sornmet, 82.11bout, Pl. vrilimafl.
251.-Pl. virfurf. Vre, pr.inclef. quelque, 89. 370. 646.
Viri (a), v. mettre, fourrer, 581. Vrednic, adj. digne, 531. 11 a fi
V1rt (a se), v. r. se mettre, se vrednic, mériter, 113.-Fém.
fourrer, 339. vrednici ; pl. Tredniel,vrednice.
V1rtute, s. f. [Banat], vigueur, 476. Vrednicie, s. f. activité, mérite,
Visi (a), réver, 531. 551. 553. capacité, 314.-Pl. vrednicil.
556. 557. 578. 586. Vreme, s. f. temps, époque, 60.
VitS, s. f. béte A, comes; au 94. 158. 223. 271.11moment,
vite, bétail, bestiaux, 165. 272.11 de vreme, de bonne heure,
Vitel, 8. In, veau, 133. 189.-Pl. jeime, 642.11 din vreme, Memps,
67.11 cu vrenie, avec le temps,
Vlad, s. ni. Vladislae, 193. 298.11 me multé vreme, pour
Voe, s. f. permission.11 a da voe, plus longtemps, 66.
, permettre, 280.-Pl. vol. Vroi (a), v. vouloir, 130. 154. 336.
Vol (a), v. vouloir, 96. 412. 456. 368. 378 406. 441. 545. 564.
Vote, s. f. volonté, permission. 11 610. 629. 665.
cu vole, voulu, 467.11 cum ti-e Vulpe, s. f. renarcl, 637. 638.-
volea, comme tu voudras, 80. Pl. vulpr.
281. 282
Zabavit, s. f. retard, 476.-Pl. Zdvorl (a), v. ouvrir, 54.

zabave. Zeghfe, s. f. souquenille, 433.-
Zace (a), v. [Banat] dormir, 6. Pl. zeghil.
Zadie, s. f. [Ung .] cotte, jupe, Unid, s. f. sauce, 496.-Pl. zenzuri.
432.-Pl. zadii. Zembil, s. f. [Mold.] panier en
Zitgaz, s. n. digue, 432.-Pl. vannerie, 433.-11. zimbile.
gazerri. Zena, s. f. [Ung.] nom propre,
Zahar, s. n. sucre, 440. 441. Zona, 189.
Zalit. s. f. chafnette, i0.PJ. zale. Tér, s. n. [Banat] petit lait,490.
Zamit, s. f. I-Mold. et Ungl sauct, Zid, s. n. mur, 155. 288. 299. 433.
507. 603.-Pl. 434.-Pl. ziduri.
Zambil, s. n. panier en vannerie, Zidi (a), v. bdtir, 395. 434. 435.
208. 432.-Pl. zambile. Zidire, s. f. construction, bâtisse,
npadli, s. f. neige, 630.-Pl. 298. 395. 435.-Pl. zidiri.
PeP. Ziditor, s. n maçon, 298.-Pl.
Zarvi, s. f. tapage, vacarme, 432. ziditorf.
dacoromanica.ro
GLOSAR
.A.Rom.A.I.To-F11.A.1TOMS
A_
A, pr. dém. la, elle, 80. 83. 127. Alacsit,adj. paré, bien habillé,
186. 232. 256. celui, 461.
11 1. 190. - Fém. aldesità.
Agel, pr. dém. celui, 206. 543. 593. Migare, V. aller, courir, sauter,
- Pl. ineri. 277.
Ac§i, adv. ainsi, 5.541. Alant, adj. autre, autrui, 641.
Mame, s. m. écurie, 175. Albar°, v. laisser, 53. 206.
Adare y. faire, 393. Alavdare, w. louer, 507.
Adare (s'), y. r. se faire, 196. Alichére (s'), v. r. se coller, 94.
Adjiun, adj. afTamé, 552. Alingere (s'), v. se lécher, 666.
Adjun, adj. affamé, 552. Alingzere (s'), v. se lécher, 669.
Adugere, t,. apporter, produire, 540. Alin, s. n. ail, 439.
Adunare, v. réunir, ramasser, ras- Al6z1re, v. rétrir la pato, 565.
sembler, 111. 139. 310. Altu, adj. autre, 80. 83. 114. 208.
Adunare (s'), v. se rassembler, se 250. 439. 514. 659.
réunir, 670. Alunar, s. m. Juillet, 530.
Adzundzere, v. arriver, parvenir, Amar, adj. amer, 441.
310. - Amare*, s. f. amor-Ultimo, 590.
Afese, s. v. fes, 150. Ambar, adj. droit, 186.
Aliare, w. trouver, rencontrer, 501. Amirà, s. m. ro', empereur, 461.
Afemare, v. fumer, produire de la Amputit, adj. pourri, qui sent 121H u-
fumé°, 185. 569. vais, 511. - Fém. ampu¡itd.
Agfun, adj. affamé, 551. Amurtare, w. étre agacé, 659.
AgTungére, v. arriver, entrer, 80. Amurzare, v. étre agacé, 439.
arriver à étre, devenir, 461. Anvarliga (de-),prép. (tOlit) allt0111',
AgIundzere, w. suffire, 122. 519.
Agilitare, v. aider, venir en aide, Apä, s. f. e'au, 244. 311. 445.477.
206. Apitrusére, v. recouvrir, 77.
Agudére, v. frapper, 264. Aprindere, y. allumer, 208.
Ahtare, adj. tel, 42. 150. 558. - Aprindere (s'), v. r. s'allumer, s'en-
PI. ahtciri. flammer, allumer, (son, sa, ses)
Ahtand (cu), adv. d'autant, 278. 83. 114. 208.
Al, dét. le, celui, 41. Apropea, prép. pr6s, 58.
dacoromanica.ro
- 748 -
ARA CAR
Arichire, s. enlever, prendre, 111. Aqternére, v. faire le lit, .4. 5. 7.
Ardére, ro. brillar, 83. 301. Astindzere (s'), v. r. s'éteindre, 66.
Ardére (s'), v. r. se briller, 114. Asvarna, adv. tirlind, 53. 206.
324. At, s. in. cheval hongre, 175. -
Artdére (s), v. rire, se moquer, Pl. ay.
574. Atunce, adv. alors, 320.
Arucatire (s'), y. rouler, 501. Aumbrare, v. enfermer, 139.
Arucutire (s'), v. rouler, 501. Avgtre, entendre, 234. 235.
As, conj. que, 127. Avére, v. avoir, 18. 36. 42. 53.
Ascapare, (s), v. s'échapper, se 73. 113. 127. 149. 156. 185.
sauver, 232. 195. 349. 350. 386. 393. 434.
AO, a h. ainsi, de méme, 4. 7. 455. 558. 616. 671. 11
541. se croire, 461.

A§teptare, v. attendre, 595.
Bagare, v. mettre,122. 152. 310. 666. Bitisira (s'), s. r. se terminer, fi-

igare (s'), v. r. se mettre, are nir, 66.
mis, 298. Biutura, s. f. boisson, 477. - PI.
Barbä, s. f. barbe, 114. 208. biuturi.
BArbat, s. m. hornrne, homrne Brin, s. n. ceinture, 39. 310.
fait, 638. grill, s. n. ceinture. 595.
Biseat, adj. sArutat, 190.-Fém. Bruma, 8.f, gelée blanche, frimas,
bdseatel. 530.
Basmal, s.f. mouchoir, 18. Brumar, s. m. Novembre, 530.
rBatere, v. frapper, battre, 278.311. Bucal, s. n. pot, 574.
320.11 q'bate peclia, il se moque, Buharada, s. f. tuyau de la che-
575. minée, 569.-Pl. buharop.
ére, v. boire, 455. Bun, adj. bon, 511.
Birbec, s. m. bélier, 382.- Pl. bir- Burla, adj. bonne, 235. 298. 455.
begl.
Ca, conj. coinme, 36. 169. 248. Caltaveta, s. f. jarretière, 53.-

549. H pour, pour que, 386. H si, PI. colteivete.
235. Cama, adv. plus, 58.
Cl, conj. que, 122. Cama§e, s. f. chemise, 58.
Ca, conj. que, 195. 461. 625.11 car, Came§e, s. f. chemise, 58.
388. 519. 562. 674. Caad, adv. lorsque, 80.
Caciulä, s. f. bonnet de fourrure, Canda, on dirait que, mame si,
42.-Pl. 546.
Cavila, s. f. bonnet de fourrure, Candil, s. f. veilleuse, 66.
41. 42.-Pl. Candu, adv. lnrsque, 235. 320.
Cadére, v. tomber, 77. Cândup, s. f. sorte de manteau
Callare, v. chercher,.36. 517. fourré, 58.
Caine, s. m. chien, 507. Cine, s. m. chien, 53. 511. 549.
Catabilliche,s. f. foule, beaucoup 628.
de travail, 235. Cap, s. m. tete, 42. 149. 150. 311.
Caldera, s. f. chaleur, 386. 428. 320.-P1, capete.
Cali, s. f. chemin, route, 574. Cápaca, s. f. couvercle, 501.
Caliva, s. f. chaumi6re, hutte, Capachea, s. f. couvercle, 501.
127. Caro, pr. rel. qui, lequol, celui,
dacoromanica.ro
- 749 -
CAR. DIU
qui, 284. 235. 277. 320. 441. II quel, 150. fi quoi, 169. N ce,
543. 564. 568. 666. 669. 671. 441.
672. CicTor, s. ni. pied, 274.
Carl, pr. rel. qui, lequel, celui qui, Milt di lipudi, jarretière, 206.
139. 149. 392. 441. 564. 616. Ctrchea, s. f. anneau, 113.
666. CIubuchea, 8. f. pipe it long tuyau,
Carne, 8. n. viande, chair, 507. 114.
Oarni, s. n, viande, chair, 507. CTurba, s. f. soupe, 593.
Cas, s. ni. vieillard, 195. CTuyaniu, s. ni. tesson, 575.
Casa s. f. maisou 73, 75. 77. 80. CTete, s. f. clef, 100.
83. 84. 85. 122. 301. Clin, s. n. biais, Id, 119.
Ca§are, s. f. pare brebis, 382. Cloce, s. f. poule couveuse, 169.
Cascare, v. ouvrir la bouche, 514. Clopot, s. M. cloche, 234.
Castrayete, s. f. concombre, 517. Oocut, s. m. coq, 530.
-- Pl. cdstriiveti. C6clä, 8. f. queue, 111. 593.- Pl.
CM, adj. et, adv, combien, autant, ade.
autant que, 73. 379. 6344 di Cosh°, s. f. angle, 298.
cat, pluteit que, 477. jj ca cdt, Cohe, s. f. foyer, 122.
plus, 278. Crepare, v. crever, éclater, 93.
Cata, prep. selon, 42. Oréscere, v. croitre, 414.
Catlin, s. n. chaudron, marmite, 94. Cséns, s. f. étrangère, 428.
Cathi-un, pr. chacun, 214. Cu, prép. avec, 18. 32. 75. 100.
Catu§e, s. f. chatte, 641. 127. 194. 350. 364. 379. 382.
Cazan, s. v. chaudron, marmite, 434. 593. 595. 625. 634. 641. 650.
93. 94. -Pl. ctizane. 669. 671. 674.11 ais ctit, plus,
9e, pr. rel. qui, 36. 93. 185. 543. 278.
que, 66, 94. 195.386. ce qui, Culcare, (s'), v. se coucher, 7.
441.11 ce que, 350. Cultayeig, s. f. jarretière, 53.
Ce, pr. rel. que, 42. Cultuyea, s. f. jarreti6re, 53.
9ea, pr. rel. f. celle, 507. Cum, adv. comme, de mème que,
9eI pr. rel. masc. celui, 36. 4. 5. 80. 150. 347. 541. 569.
9érnere v. tamiser, 565. Cumat, s. in. quignon, 552. - Pl.
Ohatrl, s. f. pierre, 36. cumdy.
Cheaden, s. n. fil, 393. Cumanicare (s'), v. communier,
Chéle s. f. peau, 511. 514.
Chéptinare (s'), v. r. se peigner,
301. Cumnicare (s% s. communier,
Chétrl, s. f. plum, 75, 206. 235. 514.
298. 434. - Pl. chetri et chetri. Cupaie, s. f. auge, 628.
Chicutii, s. f. auvent, 388. - Pl. Cur, s. ni. derrière. cul, 277.
eiveute. CurAi, s. f. pi. lani6res, ceintures,
Chiptinare (s'), v. r. se peigner, 139.
300. Curcubetd., s. f. potiron, 196. 537.
Chiu§e, s. f. angle, 298. Cu§ar, s. n. pare à brebis,
91, pr. rel. qui, 185. 206, 519. 593 - Pl. cum%
Da (a), v. donner, 256. frapper,

11 Di, prép. et conj. de, 53. 58. 85. 150.
3161 cogner, 320.1J -décli foc, 161. 169. 196. 206. 240. 277.
n mit le feu, 232. dedwaols 298. 311. 320. 382. 392. 893.
donnbrent, 445. 431. 465. 501. 511. 562. 574.
de, 386.
De, conj. 575. 616. 641. b., 161. 232.
11
Deam, conj,mais, 186. 348. II si, 310. 11 de telle sorte.

Descurmare (s'), V. r. se reposer, que, 79.
264. Di cat, conj. plutet que, 477.
dacoromanica.ro
- 750 -
DIRE GHI
Î
Dimicare, v. émietter, 541. 543. Ducare (s') V. r. s'en aller, aller,
Din, prép. de, du, 391. 186. 234. 235. 298. 537.
Din, prép. de, du, 320. Delata, s. f. douceur, confitare,
Dintt, 8. f. dent, 659. 540.
Dintru, prdp. hors de, 674. DuZcare, v. émietter, 511.
Diparti, adv. loin,, 310. Dupa, prép. aprbs, 348. 392. 432.
Dispotl, s. in. évéque, 379. 634. JI selon, 42. 558.11 dapii ye, après
Disvalit, adj. decouvert, 641. - que, 66. 94.
Fém. &ventila. Dzédet, s. n. doigt, 666.
Dit, prép. du, 112. Dzadit, s. n. doigt, 666. 669.
DO, adj. numi card. deux, 175. Dzepii, s. m. poche, 36.
628. Dzicere, o. dire, 625.
Dool, adj. num. card. deux, 274. Dztcere, v. dire, 236.
Dormir*, (s'), o. r. s'endormir, do. Dziva, s. f. jour, 564. 565.
rmir, 4. 5. 7. 80. Dzua, s. f. jour, 564.
E, 3-e pers. s. ind. pr. du verbo La, adv. de nouveau, 298.

étre, 150. 347. 441. 461. trna, s. f. hiver. 517.
Ea, pr. pers. elle, 100. 523. 650. Esa (s'), v. qu'il sorte, 186.
Ea, 3-a pers. s. ind. pr. du verbe E§1, v. sors, 674.
prenclre, 593. Éste 3-a pers. s. ind. prés, il est,
Eavdare, entendre, 316
V. 80. 235. 364. 530. 641.
Enid, adj. bun marché, 507. Ea, pr. pers. moi, 411.
Eri, 3-a pers. s. imp. du verte
are, 195.
Façere, v. faire, 386. 393. 558. Filie, s. f. tranche, morceau, '549.

Façere (s'), v. r. faire, se faire, FirealT, surveille tes, 336.
41. 75. 155. 169. 175. 289.382. Firmitare, v. pétrir, 561.
434. 455. 511. Foe, s. n?. feu. 232.
Fantank s. f. fontaine, 537. Féli, s. f. vessie, 511.
Fira, conj. sans, 152. Fame, s. f. faim, 558. 562.
Farina, s. f. ferino, 546. Férfice, s. f. ciseaux, 152.
Farink s. f. farine, 546. Frandzere, v. rompre, briser, 94.
Firmaclu s. m. poison, 441. 672 196.
Fasule, s. f. haricot, 348. Frangere, v. rompre, briser, 537.
Fasta s. f. haricot, 507. Frimintare, v. petrir, 564.
Fatal, 8. m. voile, 18. Frimitare, o. parir, 564.
Feçere, v. faire, 161. Ftina, s. f. pot, 671.
Fese, s. w. fes, 149. 150. Fudzire. v. fuir, 465.
Fesi, s. m. les, 150. Fum, s. m. fumée, 186.
Fiçlor, s. m. enfant, 633. Furare, o. voler, 671.
Gae, s. f. corneille, 616. Garnut, s. m. grain, 348.

Gard, s. in. claure, palissade, 155. Ghilit, s. f. pl. lunettes, 256.
156. 161. 289. Ghlos, adj. bas, 320.
dacoromanica.ro
- 751 -
GIL LUN
Gilire, v regretter, pleurer la Gran, s. in. b16, 349.
porte, 18. Granut, s. na. grain, 348.
Gios, adj. bas, 320. Grunghe, s. f. morceau, 511.
Giumitate, s. f. moitié, 386. - Pl. Gulisan, adj. nu, dépouillé, 161
fiumitcly. Gumar, s. ni. ine, 546.
Glinat, s. n. déjections d'oiseaux, Gust, s. in. goitt, 80. 641.
fiente de volailles, 611. Gustare, y. goilter, 441.
Gog, s. m. diminutif de Geor-
ges, 41.
II
Har§iare (s'), v. r. se réjouir, 519 . liad adj. bouilli, 637. - Fém.
Har§iat, adj. joyeux, 519.- Fém laerta; pl. hérie.
hárfitcl. Hire, v. etre, 127. 186. 206. 394.
"lascare, v. ouvrir la bouche, 514. 641. 11 qu'il soit, 127.
ilérbere, v. bouillir, 93. 94. 186. 391. 641.
H6rii, s. f. village, 84. 300.
'1, 3-e pers. sing. ind. pi., est, 112. tndrept, adj. droit, 186.
I, pr. 5, lui, sa, 324. tngTitire, s. avaler, 514.
pr. per. le, 414. intrare, t,. entrer, 274. 277. 278.
Impiticat, adj. rapiécé, 391.-F6m. intreg, adj. entier, 119. - Fém.
inapiticatd; pl. impiticate. intrégcl.
imprumutare, s. f emprunt, 386. invirinare (s'), v. r'. s'attrister, 519.
prép en, dans, 85. 122. 277. invirinat, adj. triste, 519. -Fem.
310. 320. 595. 666.11 sur, 264. invirinatcl.
aprép. sur, 573. t'irisare, v. rayar, 551. 552.
incérnere, v. ta.miser, 564. f§1, pr. pos. son, sa, ses, 666.
inOrnire, s. tamiser, 664. tti, pr. pos. ton, ta, tes, 5 541.
inchicutare, v. avoir une attaque fu, adv. oil, 593. 650.
d'apoplexie, 388.
T-J
L, pr. per. le, lui,77. 122. 277. Linguri, s. f. cuiller, 593. 595
278. 659. 666. 650.
La, prép. A., 231. 235. 236. 298. Linte, s. f. lentille, 696.
320. 537. 638. 641.11chez, 185. Lipsire, v. manquer, faire defaut,
569.11 de la, 4, au, 53. 119.
Lara, (s'), v. r. se laver, 379 634. Lipsire (s'), y. faire d6fa.ut, 392. 641.
Lapte, s. m. lait, 85. Lipudit (e16rit di), jarretière, 206.
Lasare, v. laisser, 186. 641. Loc, s. Ti, place, 264. 11 endroit,
Legat, adj. lié, attaché, 350. patrie, 206. 394.
Leni, s. f. paresse, 664. Lu, pr. per. son, 244.
Cf, pr pers. A lui, à elle, lui, elle, Ludre, v. prendre, atteindre, 311.
83. 113. 114. 150. 256. 445. Lucru, s. in. travail, 638.
461. 511. 546. 564. 595. Lulo, s. f. pipe, 208
Liliana, adj. en couche, nouvel- Lung, adj. long, 308.-Pl. iunclef.
lement accouchée, 195.
dacoromanica.ro
- '752 -
MA. NIN
Ma, conj. Mais, 94. 119.122.127. Mic, adj. petit, 434. 581.-Pl. mitt
plus, 278, 477. 549. 593. 641.
11 Mlére, s. f. miel, 672.
Macare, s. manger, 628. 641. Minduire, v. penser, réfléchir, 619.
Macare, v. manger, 73. 80. 379. Mili, s. f. pensée, 308.
439. 507. 641, 543. 569. 593. Mintire (s'), v. toucher, se salir, 669.
616. 619. 625. 628. 634, 641. Misura, s. f. mesure. 11 feirci
659. 672. surci, sans mesurer, avant de
Micinare, v. moudre, 235. mesurer, 152.
Maghirie, s. f. plat, nourriture, MoTtere, s. f. tremper, 666.
593.
Méri, s. f. moulin, 234. 235.236.
Maghiripsire, v. cuisiner, faire la 240. 244. 248.
cuisine, 569. Mormint, s.n. tombeau, 250.
Maghiripsire, v. cuisiner, faire la M6sa, adj. vieille (femme), 195.
cuisine, 183. 300. 301. 517. 562.
Mana, s. f. main, 379. 666. Mula, s. f. mule, 36.
Mania, s. f. manche, 393. Mutt, adj. beaucoup, 236. 392.
Mare, adj. grand, 549. 581. 593. 569.11 ma multi, plus de gens,
Mas, adv., seulement, 543. 477.11 multe ori, souvent, 537;
Mast, adv. mais, 127. maintes fois 537.-Pl. multe,
Mar, adv. seulement, 127.
'Mbetat adj. ivre, 461. Muma, s. f. manteau d'hiver
'Mbitat, adj. ivre, 461. 465. longs poils, 119.
M'care, s. f. manger, diner, 558. Munte, s. am montagne, 84.-Pl.
M'care, v. manger, 441. 546.
Me, pr. pers. me, moi, 161. Mur, s. vi. mur, 155. 156. 251.
Mea, pr. pos. mienne, ma, 127. 289. 434.
'Mére, s. f. miel, 441. Murire, v. mourir, 562.
Mire, s. f. miel, 672. Musa, s. f. mouche, 670. 671.-
Méri, 8. f. miel, 659. P I. muqci.
MésN, 8. f. table, 64.1. 650. Muscatura, s. f. bouchée. 581.
Mutare, v. déplacer, 81.
Nil, pr. pos. ma, mien, 58. 205. Mutare ('s), v. changer, 434.
394. 593. Mutrire, v. regarder, faire atten-
lifta45, s. f. milieu, mi, 517. tion A, 320.
N
pap, pour, in, dans, 36. Nevésta, s. f. femme,6 pouse,161.
'Ala, adj. num. card. une, 127. 'Nfasare, v. emmailloter, 195.
517.11nd-6rd, une fois, 537. Ni, non, 190.
'Na., prep. pour in, dans, 94. Ni, pr. per. me, a moi, 431,
Nam 8. f. nez, 671. Mare, s. f. miel, 666. 670. 674.
Wart, s. f. miel, 666. Nicare (s'), v. r. se noyer, 100.
Ms, pr. per. lui, 461. Nicuchir, s. in. maitre, 77.
Nasu, pr. per. lui, 414. Nicuchirata,s. f. ménage, bonne ad-
Nauntru, adv. dedans.11 manduntru, ministration domestique, 185.
plus profondément, 278. Mere, s. f. miel, 669.
'Ncacere, v. se disputer, 100. Ni-grita, adj. (mot-a-mot, non par-
'Nchirdtsire, v. gagner, obtenir, 514. lée), apportée sans que l'on
N'é, pr. pers. nous, 32. ait parlé, 445.
Necare (s'), v. r. se noyer, 477. Ninga, adv. auprès, 760.
Nel, s. in. anneau, bague, 194. 'Ntricare, v. nourrir, 593.
dacoromanica.ro
s- 753 -
NU SAO
Nu, adío, non, ne pas, 73. "75. 77. Num6, s. f. nom. II numd bund.
80. 84. 94. 119. 139. 152. 161. bonne renomm6e, 455.
175. 185. 196. 206. 234. 235.
250; etc.
o
O, pr. per. fém. la, 305. Orl, s. f. fois. nii-6rei, une fois-,
Oadare, 12. faire, 80. 84.. 537.
Ociiu, s. f. ceil, 155. 156. 289. Orit, s f heure, 261.
593. 674.-Pi. oerif. Orb, adj. aveugle, 266.
Om, s. ni. homme, 320. 386. 434. ()HM, adj. pauvre, 127.
N, 8 m. ceuf, 36.
Pagir, s. ni. branche d'6pines, Pl6ie, s. f. pluie, 392. 432.

ronce, 80 P61e, s. f. giron, pan de la robe,
Pana, prép. jusqu'A ce que. II pana 308. 310. 311. - PI. pile et
nu, avant de, 311. pdli.
Pane, s. f. pain, 379.-Pl. rdni. Porc, 8. M. porc, 382. 511. -Pl.
Pantica, .8 f. estomac, ventre, porci.
625. Pérta, s. f. porte cuch6re, 85.
Papa, s. 9n. vieillard, 674. 316.
Papuça, s. f. pantoufle, 274. Portare, u. porter, 42. 150.
Par, s. in. pieu, palis, 277. 278 Prag, s. in. seuil, 320.
Paradis, s. m. paradis, 112. Pranzil, s. m. diner, 610.
Párathira, s. f. fen6tre, 316. Pre prép. sur, 671.
Parere, s. sembler, 461. 511. Pri, prép. sur, 316. 641.
Pa§c6re, v. communier, 514. Prindere, v. falloir, devoir, 32.
Patero, v. souffrir, supporter, 519. Psatha, s. f. natte de roseau.
Patru, adj. num, card. quatre, 364. 324.
Pedza ('bate), se moquer de, 575. ac4i. peu, 569. - Pl. psinf.
Pétic, s. n. pi6ce, lambeau, 347. Ptin, adj. peu, 593.
Pi, prép. sur, 250. II par dessus, Ptin, adv. peu, 693.
161. II par, à travers, 240. PuTiu 8. m. oiseau, 85. 616.
II dans, 'S, l'époque de, 530. Pia, 8. 111 petit poulet, 169.
Pignisire, v. louer, 77. Putere, s. pouvoir, 86. 155. 289.
Pita, s. f. galette feuilletée, 551. 628.
Plandzere, s. pleurer, 250. Puttn, adj. peu, 569. - Pl. yu-
Pl6c1, s. f. pierre (du tombeau), tini.
plague, 305. Putrldzit, adj. pourri, 161.
S
'S, pr. per. pour, ift, se, son, sa, S' conj. que, 53. 73. 80. 139.
ses, 32. 36. 42. 66. 94. 100. SU., con j. que, 42. 235. 310. 386.
208. 264. 379. 666. 669, 672. Sac, 8. n. sac, 3471.348. 349.350.
§', conj. et; voir §i.. Avec l'article, saclu.
50
dacoromanica.ro
SAC
- 75/ -
s. f. sac, 384. Avec l'article. §irvet, s. m. serviette, essuie-
seicula. mains, 641.
Sbor, 8. m. mot, parole, 236. 350. Soto, s. in. espèce, 150.
562. 581. - Pl. sbére et sb6re. §6ric, 8. m. souris, 232. - Pl.
Sburtre, v. parlor, 248. q6rici
Scafa, s. f. tasse, 519.
Scanduri, s. f. planche, 364. Spa, adj. OW, 248. - Fém.
Scire, v. savoir, 94. 350. 441.
spartd.
543.
S'proti, selon, 150.
4cop, 8. in. baton, 112. Spun& e, v. dire, 305. 596.
Scétere, v. laisser couler, pro- Stáni, s. f. bergerie, pare à mou-
duire, 94. II arracber, 593. tons, 384.
Scurf, adj. court, 308. Stare, v. rester, demeurer, 264.
Stisma, s. f. mur, 385. 434.
§edére, v. s'asseoir, rester, 80.
543. 574. Strania, s. f. vaement, 386.
&Sri, 8. f. soir, 619. Straniu, s. in. vêtement, 58. 386.
Sgdmire, v. 6gratigner, 194. Strigare, v. crier, 10r).
§i, conj. et, 42. 100. 111. 122. Strtmb, adj. tordu, de travers, 111.
149. 150; passim. aussi, 235. 186.11baton noueux, 111..
672. Strtngere, v. serrer, 262.
conj. que, 114. 139. 186. 311. Surge!, s. m. éclat de bois, copean,
431. 595. 194.
St, conj. et, 501. Sus, adv. en haut, dessus, 320.
STii, s. f. impureté, Mu, 674. Sut, adj. pot sans anse, 575.
rr
Ta, pr. pos. ta, tienne, 127. 393. Piero, v. tenir, se tenir, 32. 161,
Tambare, s. tu. tambourin, 392. 428..
393. Tingire, s..f. casserole, 501.
Taruhi, s. f. sandale, 262. 394. Tini, pr. toi, 514.
- P. tdrula et taruhe. prép. pour, 386.
Te, pr. per. te, toi, tu, 7. 235.1393. Tradzere, v. tirer, 80. 244.
Tenn', s. f. couverture, 196. Trat, prép. vers, 244.
Ti, pr. p. te, toi, 18. 139. 161. Trécere, v. passer, 431.
311. 388. 393. 519. 593.11a, au. rrel, adj. num. card. trois, 361.
619. Trt, prép. pour, 393. .
Ti, pr. pos. ton, ta. 311. 546. Tricut, adj. passé, 113. 240. -
'TI, pr. p. ton,ta, tienne,100. 194. Férn.
II, pour 41., te, 7. 78. 80. 119. Tru, prép. dans, 80. 175. 274.
139. 262. 593. Tru, prép. dans, 477.
Inane, 8. f. coursier (t. meunerie), Trup, s. si. corps, 80.
240. Tu, prép. dans, 122. 127. 206.
Tigari, s, f. cigarette, 83. 240. 298. 477. 511. 628. 666.11
Timp, s. n. temps, 264. sous, 388.
Tindére, v. allonger, etendre, 155. Tucal, 8. n. vase ankh& 574.
289. Tundére, v. tondre, 414.
Tindzira; s. f. casserole, 501. Tut, adj. tout, 185. 564. 634.-
Tine, pr. p. toi, 386. F6m. tutd; pl. tuti, turi et tuts.
TJ
U, pr. n. la, 507. 641. de la cheminée, 186.-Pl. ud-
Udare (s'), v. r. se mouiller, 311. jague.
Udjac, s. n. cheminée, conduite Udjeac, s. n. chemin6e, conduite
dacoromanica.ro
- 755 -
UDJ ZUR
de la cheminée, 186.-P1. ad- Unit, adj, num. card. fém. une, 75.
jeacuri. 81. 93. 127. 175. 274. 431.628.
Udjiac, s. n. chominée, conduite Untulemn, s. m. huile, 66.
de la cheminée, 185. -Pl. ud- Ureciit, s. f. °reine, 155. 156. 289.
jfacuri.
Umplére, (s') v. r. se remplir, 318. 431. 434.-Pl. urea
350. 625. Uscare (s'), v. se sécher, Beicher,
Un, adj. num. card. 714 un, 83. 595,
208. 574.
Va, 3e per. sing. du verbo, vren, Vidére, v. voir, vep, tu vols.,

vouloir, 80. 114. 122. 234 235. 235. fi vede, il voit, 511. II ved'
564. 565. j'ai vu, 161.11 vi4uff, tu as
Va, indique le futur, 4. 5. 7. 41. vu, 696.
393. 511. 666. va o spun, je VidiS11, s. f. vue, 256.
la dirai, 305. Vimtu, s. m. vent, 235.
W, pour va, ind. le futur, 537. ilinére, v. venir, 519. 674.
Val, pour indic, le futur, 5. 93. Vrére, v. vouloir, 139. 310. 549.
94. 150. 235. 298. 549. 558 Vrére, s. f. vouloir, volonté, 80.
Wrdgche, s. f. babillard (t. meun.) cum ti-éste vrérea, comme tu
235.-Pl. veirdeich. le voudrais, somme il te plait,
Vaträ, s. f. Atre, foyer, 428. 80.
Véri, s. f. été, 431.
Zahii, s. n. sucre, 441. Zurlu, adj. fou, 465.

ZSrculit, s. f. capuchon, bachelic,
432.
dacoromanica.ro
GLOSAR
A.I\TOMS
A_
Anca, adv, encore, 317. I At, adj. ind. antra. fi ur /u at,
Apetit, s. n. appetit, 449. I l'un (a) l'autre, 258.
13
y. boire, 258. Bura, adj. f. pl. bonnes, 643.
Bire, adv. bien, 226. Bur, adj. bon, 498.-Pl. buri.
Bucunele, s. pl. bouchées, 498. 1
Ca, adj. dent. celui, 218. Ce, p. r. que, qui, 218. 622.
Cace, 8. m. Ore, 498. Cola, p. r. celui , 498.
Cand, conj, lorsque, 422. est, 422.
Carele, p. r. pour carek, qui, celuY Clostru, s. m. convent, cloitre, 622.
qui, 83, 174. 234. Coromac, s. m. chapeau, 129.
Casa, s, f. maison, 78. 83. Campera, v. (il) acbbte, 83.
Da, prep. à, 258. De, prep. de, 498

Dà (a) V. donner, 258.11 dale, il
donne 622. II dart, donnent, 258.
Esae, pr. pos. sa, 78. I 'En, pp. dans, 78. 174. 218. 234.
dacoromanica.ro
- 758 -
FAC itOB
Face (a), v. faire, 336. Familia, s. f. famille, 498.

Face (se), v. r. se faire, are fait, Fi (a), v. are, 317. 622.
129. Frataru, s. m. frbre lai, moine,
Facuta, adj. f. faite, bátie, 83. 336.
'I, 3-e pers. ind. pr. du verbo lapsa, s. f. chaux, 83.

are, est, 643.
14
Locu, s. m. endroit, place, 174. I Lu, prép. à 258.
MaEre, 3-e pers. sing. ind. pr. il Mete, s. (elle) balaye, 226.
va, 174. 218. 234. Metura, s. f. balai, 226.
Mg, adv, plus. mal buri, meil- Molta, s. f. sable, 83.
leurs, 498. Mora, s. f. moulin, 234.
Manestra, s. f. soupe, 643. Munca (za), s. a manger, 643.
Maranca, y. imp. mange, '622. Muncand, v. en mangeant, 449.
Mareca, s. f. manche, 218. mupta, adj. jolie, 317.
N
Na...ne,. p. nég. ni...ni, 83. Nova, adj. f. neuve, 226.
Napreme (se), v. r. il se salit, Nu, p. nég. non, ne... pas, 83. 129.
234. 218. 336. 422. 643,
o
O, adj. num. card. une, 129.
Plate, 3e pers. sing. ind. pr. il Porcu, s. m. porc. 422.

paye, 83. Postola, s. f. pantoufle, 317.
Plierde, 30 pers. sing. ind. prs. Pote, 3, pers. sing. ind. pr. il peut,
perd, 174. 218.
Piola, s. f. pluie, 129. Poteplita, adj. fém. réchauffée,643.
Roba, s. f. robe, 336.
dacoromanica.ro
759
SAL ZAV
S
Salbdn s. n. sable, 83. commandent, il sont les mai-
Scapat, adj. saw& échappé, 422: tres, 78.
Se, pr. p. se, 129. 258. H si, 622. Ser, cord. si, 622.
Sepovidescu, 3' pers. ind. pr. ils Sir, s. vi. sein, 622.
Slipti, s. m. pl. tulles, 258.
rr
Tot, adj. tout, 78. Pl. top.
1LT
Ur, adj. num. card. un, 258. I Uli, s. f. porte 422.
17.
Va, 3 pers. sing. intl. pr, il veut. ViTu, adj. vivant, en vie, 622.
317. Vire, 3-e pers. ind, pr. il vient,
Ver, ind. le futur. H ver fi, tu seras, 449.
622. Vrt, s. m. jardin, 174.
Z
Za. pre'p. pour, 129. 643. I Zavata, 8. f. savate, 317.
Zactlide, v. ferme, 422.
dacoromanica.ro
ERRATA')
Pag. 12, prov. 6550, Hile In loe de (trae.
4upi in loe de. dupl.
21, " a se intereala4titie'qiniile 7 si 8: T1-a fácut
un .rail; s n,u'l mal veril pe-aeask
Unja 15, or se pune titlul Bfitèturfi, Indata de-asupra
proverbulul 6580.
55, prov. 6708, desminia In loe de desmata.
Pf 59, 6717. s'a in loe de sa.
6783, cart in loe de ea I.
6784, sepovidescu In loe de se povidescu.
84, Huía 30, muts in loe de multa.
)1 88, " 9, a se ada.oga: saS. rara, nevésta.
112, prov. 6906, chétaIe In loe de ~tate.
120, unja 120, Cocinál in loe de Colin5.
123, prov. 6946, cojoc In lo t de joc.
147, 7039, uu mal In loe de numai.
159, 7079, cadut In loe de cázut.
169, " 7 11 4, Fara In loe de Pana.
193, , 7208, linia 13 trebule interealattt filtre Unifie 10 0. 11.
" 199, Unja 8, luft In loe de Luft..
200, prov. 7236, I.-ma In loe de la-me.
" 206, 7260, s' in loe de s'.
229, 7342, Dor In loe de dar.
, 258, 7436, Stergeli in loe de Stergeti.
" 262, 7452, taruhile In loe de tlruhils.
262, 7454, ski:1s In In loe de strInsIn.
, 270, 748 1, (ucrat In loe de luat.
271, 7484, tesuta In loe de tesuta.
282, unja 24, nerod, In loe de: norod.
296, , 1, nu macina In loe de tnaeina.
301, 1, masa In loe de mása.
335, 27, R 53ynit5 in loe de RirtnitS.
1) Afarti de micT exoeptit, acest errata un 1ndreptdra de citt gresellle satl omisitudle din
proverbe saA din locuttunl. Ce1e1-a1te, ne presintand an in.eres deosebit, s'ati trecut ou
vederea.
dacoromanica.ro
762
Pag. 348, prov. 7705, duda In loe de sicnIa.

868, 7790, si In loe de sa.
369, Unja 22, 41 In loe de 4.
381, prov. 7842, stanil In loe de stanlie.
889, linia 1, Suemanul In loe de Sumanul.
434, prov. 8051, stismile In loe de stizmile.
443, Unía 11, sa- in loe de s-.
476, a se pune Inainte de prov. 8185 titlul BtUT011.
637, prov. 8415, ni-ori In loe de ne-6ri.
670, 8518, tald In loe de Miel.
654 8814, árecele sfirmitura In loe de s6rele sfirimitura.
656, 8815, este deja pus la prov. 8808; trebue suprimat.
dacoromanica.ro
S C A. R A.
Pagina
Trri,u; mum, LITT P. ISPIRESM I-VI
BIBLIOGRAFIE VII-XXVIII
SEMNE CONVENTIONALE XXVIII-XXIX
O.P. VI. DUPRE VIÉTA FISIOÀ.
ObicelurY. Imbractiminte. Case §i cllidirl
diverse. Gospodaria easel 1-436
CAP. VII. DESPRE VIÉTA Pala..
Mancare. Btnitura 437-678
GLOSAR ROMANO-FRANCES 679-746
GLOSAR AROMANO-FRANCES 747-766
GLOSAR ISTRIO-FRANCES 767-760
ERRATA 761-762
dacoromanica.ro

Proverbele Romanilor Din Romania, Basarabia, Bucovina, Ungaria Si Macedonia, Vol - III-788p PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Proverbele Romanilor Din Romania, Basarabia, Bucovina, Ungaria Si Macedonia, Vol - III-788p PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

PROVERBELE ROMANILOR

ata1ir4 t.".4zeliV44 Skutt;

G..gt,hidad' areacu da440 hh diant,

/Luanda, o otecienja . . ati

Romania, Basarabia, Bucovina, Ungaria, Istria si Macedonia

PROVERBE, DICETORE, POVATUIRT, CUVINTE ADEVERATE,

Stabilimentul Grafic, I. V. SoceciA

PETRE IS.P1 R.ESCU

1 ACS (KA.ROLY). Magyar, Német, Olasz, Romdn, (Oldh), Csek-

s) La Inceputul ultimulid volt= se va complecta, de va II trebninti, lista cores-

14 ALEXANDRI iv). Operile luI C. Negruzzi, Editura Socectl.

38 CALUGARENI (L) InOttltor e. Movileni, J. Tecucitt Eqmo-

65 CRAINICEANU (Dn. G.) Diverse. ConvorbirI Literare.

99 GASTER (DE. M ).Tiganul ce 'p1-a mdneat biserica.Revista

123 114DEU (B. PLTRICEIDU).Cuvinte din BgtrdnI, 2 vol. Bucurescl,

181 MERA (1. T.) Diverse.Convorbiri Literare, An. XVL

207 PANN (ANTON). O §eziltóre la tarA sad povestea luI Alog

236 SALVIU (G. P.)./nvefiltor, c. Smultl, j. Covurlul.$ezAt6rea.

266 THEODORESCU (G.), inveltitor, Galatz.Etymologieum Mag-

COR ESP ONDENTI

291 ALBU (N.), C. Piatra, j. Némtu.

293 ALEXANURESCU (.c), eles la fact normal d de institutorl din

332 BUNGETIANU (PREOT C.), invigtor, c. CosovAt, jud. Meheclintl,

364 CURIERU (NICULAE), agricultor, e Tinta, jud. Prahova.

cea), Corbu (OH), Virciorova (Mehedint1), Lucenl (DAmbovita),

430 IORDAN (N.). aleo la fe6la normala de inveldtorr din Birlad, c.

470 MEDE$1 (1oN), C. Cluj, comit. Cluj. Transilvania.

506 PAP (uclu), Invitettor, c. Covasint, cornil Arad, Ungaria.

546 SALA (vAsILE), dascal grec-oriental In Vascott-Barescl, comit. Bi-

574 TEREBENT TEMAN), C. Cociuba, comit. Bihor, Ungaria.

DIALECTELE DIN ISTRIA 1 MACEDONIA

1 BAGAYO (ANDREIUL AL.).Carte de alegare scristi In d'aleo-

9 BUIA (D-NA ATHENA), c. Ochrida, Macedonia.

18 DIAMANDY (VASILE , profesor, c. Metova, (Armincid), Macedonia.

* Proverbe cunoscute personal de autor sad culese de clAnsul.

Obiceiari. ImbrAcAminte. Case qi clAdirl diverse.

A'l face ca pe o albie de porci (porcéscei).

6532 A face pro cine-va albie de cine.

Acelag tnteles ea la No. 6531.

6533 A face pro cine-va ca pe-o albie.

6534 Din albie.

Din cea mal fragedA virsta, din pruncie.

Côtt al scapeirà din ameinar.

De loe, niel o mica de as.

A fi In lipsä de un lucru cu totut trebuincios; a ri same

Cand mergT ande-va färA cele trebuinoicise.

Cum tip, asterni (vet asterne) asa vei durmi.

Cum va s' asterni asi va s' dorrrii 1).

1) Cum o sA aoterni, ala o di dormt.

2) cam ItI veI alterne, ala ve! dormi.

Precum asterne asa o set te cut&

Cum 4ti asterne asa va dormti.

Gunt gsti(tisil va asterne, asa va (VI dorm1.

Cum s-att asternut, pre acetia set se culce.

Clon isti va asterne cine-va asa va zetcd.

Cine cum '10 asterne asa va dona

CarP cum /si va asterne, asa se va si culcet.

Cine precum 'fi asterne, asa se culdi.

Cum ne Oernem asa vom dormi.

CUM isi asterne cine-va aSa &irme.

Omul cum Isti asterne, asa se si culcet.

Ómenii dorm cum tisti, astern.

Cum s-a asterne. asa a dormi.