Sunteți pe pagina 1din 834

PROVERBELE ROMANILOR

g'ioVIhrif ele.e0a1 e;s saliehd


Onneá nod deieém ale/aace;need =am .14eter,
,Vinteer, letletrea armlet ez9nr.iereina ricks.
LucRETiu, III, p. 11-13.

qen finamen, o can/d.. . j5e. ea a


ITyencla`,. /ado:, a /a:eelli e?ex- an
Mrlea
B. P. HA§DAII, Cuy. Bétr., 11, XIX.

dacoromanica.ro
76TE DREPTURILE RESERVATE.

dacoromanica.ro
VORNICUL JORDACHE GOLESCU
1768-1848

dacoromanica.ro
PROYERBELE ROMÀNILOR
DIN

11,0111-ANIA, BASARABIA, BUCOVINA, UNGARIA, ISTRIA S,I MACEDONIA

PROYERBE, BICETORT, POVITUIRT, CUYINTE ADEIDIATE,


ASEMOTART, IDIOTISME SI CIMILITURI

CU UN

GLOSAR ROMANO-FRANCES
DE

IULIU A. ZANNE

VOL. I

W,S. 21.1

BUCURESCI
IMPRIMERIA s-rAruLui
ED1TURA LIBRUIET SOCECti á ComP.
1895

dacoromanica.ro
MANIBUS

CARISSIMORUM ET AMANTISSIMORUM

PARENTIUM
FILIUS MEMOR
L A. Z.

dacoromanica.ro
PRECUVENTARE.

Ara doue-(leci s'apropia de cdndü , intre compunerile


de la Sainte-Barbe gi cursurile de la Sorbonna , me
clesfetamü cu scrierea gi mai apoi cu trenniterea la
tiparü , in Bucuresci , a calor-va CercetArT asupra
proverbelor române.
Tinta nu'ml erea s aretil gregOlele de totfc soiulfc
din culegerea ce tocmai publicase librarulü din
I. C. Hintescu, nici se apreciezü cele scrise despre noi
de I. Karl Schuller la 1851, de Acs Karolly la 1859 gi
de Reinsberg-Düringsfeld la 1865, ci se invederezil
marea insemnetate a literaturii populare in genere fi
pe a celei romeine in parte, se reamintescü meritelelui
Antonü Pann pentru folkloristica nationalei , dér
cu sémei se intocmescil planulü dupei care trebuiescü cu-
lese gi publicate locutiunile proverbiale, idiotismele, ghi-
citorile gi t6te formulele obicinuite in datine, in jocuri
§i in petreceri , de la vérsta prunciei pene la gdrbova
betrdnete. mire altele çliceamú :
Din cele de pén'aci se pite vedé apriatu la ea' 'te c finutu sé
cugete U7112 bunu culegetoru de proverbe. Si trebuie se cugete ;
eaci, cu cettu paru mai neinsemnate, Cu atettu su7ztu mai in-
teresante, fiindu supuse studittlui i /amuririi. In adeveru, pe
tanga iimba, ele ne faca sd cundscemu i ua suma de fapte, ce

dacoromanica.ro
X

oglindescu candu naivitatea, ccinda intelepciunea popérelor ;


TIC dau ideia despre obiceiurile, institutiunile si viéta genera-
tiunilor ccirora le-ama luat u loculu ; ne infcitisézci mullime de
miel amenunte locale, pline de interesu, agljatére de dorinta
d'a le cunilsce. Asia dér noi toti, pe cciti ne-aru bate gandulu
sé facemu ceirli de literatura poporarei , sé lasamu in-colo do-
tinta de a publica ori-ce qi. ori-cum, numai ca se flmu nUmiii
autori ; se 71.0 patrundemu de ideia ca nu e destulic se culegemu
si sé publiceimu de-ale poporului, ci cei mai trebuie sé scimu
cum se culegemu si cum se publicamu ceia-ce amu culesu ; se
invetamu tia-data ca ori-ce poesia, ori-ce obiceitc, ori-ce pro-
verbu, ori-ce frantura de limba ifi are imprejurarile firesci, in
care si-a Nata nascere si care trebuiesca spuse neapeiratu ; ea
nevoia séu placerile ce le-cra tia scocittc, legile dupa care au
fostu puse in viia rasare a Rometntdui nu pota fi nesocotito
ca usurintei, caci atunci nesocotimu propria ?Ostra lucrare 1.
Cela ce culege si publica producen i populare se 9ZU pregete de
a le insoli de tate variantele, ce aru gasi, si de a da fia-careia
una numera de ordine, care se inlesnésca a lor citare.
Silindu-se a le aduna cettu se p6te mai bine fi mal com-
pletu, se nu se ispitéscei a da ca proverbe roma ne ceia ce scrii-
toril au gasitu prin cartile strainilor, ci se le controleze in
pers6na, cercetcindtc déca satenii le cunoscu, déca le-au auyitu,
cum, eluda si de la cinc.
Sc le imparta in diferite categorii, dap c obiectele des pro
care tractéza si dupa cum se reporta la religiune si mitologia,
la plante si minerale, la timpu, la istoria, la obiceiuri, etc., a-
scyd ndu-le in fia-ce clasa dupa ordinea alfabetica.
Sc nu uitc a trece in note, fia cata de pe scurtu, csplicarea
si istoriculu pro verbelor, arelet nda datinele séu imprejurarile
ce le-au data nascerc si in care santa intrebuintate. Ateitu
viai bine déca, in sprijinulic acelor lamuriri, va 1 roduce si
citatiuni din autorii nostri vedi si nota.
Spre inlesnirca color cc se voru servi de clansele, se adauge
la sférsitultt carta unu indice alfabeticu, atectu de numirile la
eare privescu Yicetorile, calu si de nume pro prii, cu aretarea
paginelor unde se potu gasi.
Sc dé untt glosara de cuvintele ala caron intelesu s'a per-
&eta ori schimbatu, cum si de cele ano coja de pricepula din
causa strainei lor origini, insemnetnda in dreptulu fia-caruia
espresiunea vorbirii actuale.
Sc pastreze cca mai mare scrupulositate nu numai in fi-
1. Cercetan asupra proverbelor t'emane (l'aria, 18-6). Bucuresci, 1877, pagi neta
57-59.

dacoromanica.ro
XI

dela loe reproduvre, far'a se incerca se le indrepte sea potri-


yesca, ci in citarea autorilor, , cartilor, localitatiti de undc
reproduce orti-ce frasa, orti-ce procerbu, notctindu editianile
pagincle, aniti i oraple in cave att apanda, intr'unu caventu
téte iscérele de care se folosesce si pe care pete se vré i altii
se le consulte.
Deosebit u de pro verbe, se n u uite ghicitorile, idiotisntee, frcin-
turile de linVia, diferitele loculiunti usuale, formule §i çlicetorti
spuse in datine, in petrecerti, in jocurti, in vorbirea i in viéta
de tete çlilele a Rometntattti.
In sprOta, cleca imprejurarti de tota felulu nu i-oru sta
impotriva, se le compare cit ale altor natiunti, spre a se vedé
cd te §I cum sunta introduse, de la cine amu imitatu pe ancle,
ce schimbarti ama introdusu intr'altele.
Celu-ce va ave fericirea se daca la bunu capeta ua a0a de
frunuisa lucrare va merita 9121 numati laudele , ci i l'OCU710-
scinla bunilor Rometnt, cacti mare va fi binele ce va aduce lite-
raturit néstre. Ii trebuiescu, neaparatu, anti de cercetctrti, de
gdndire, de manca, carti si caletoriti, coragiu i staruinta, ca
se nu mati vorbescu despre cunoscinta limbilor vorbite i ne-
vorbite, des pre studit clasice i de cunescerea scriitorilor. Dér,
deca Untt singuru orna nu le-aru puté indeplini pe tete, se re-
curuiscemu cela patina ca mare parte dinteensele nu trecu
peste puterile celuti insufletitu de buna-vointa
Citindu corecturile ma rtainte de a mi-le espedia la
Paris, r4osatultc Petre Ispirescu se folosi cela d'dntdiü
de aceste indernnurt. De 0. la sfér§itulic prima cärticele
de Legende séti Basme ale Românilor (1872) adau-
gase una numgra de 445 ¡licélort, de asta data incepu
ua lucrare sistematica . In intervalu cam de opta oil,
10, consecrd momenteldi libere citirli §i eotrageric pro-
verbelor nu nurnai din autorii CU120SCUti, Ci §i din
manuscrisulu lui Iordache Golescu a/lata in biblioteca
»Academiei romcineu , careia it erea tipografa titulara.
Ast-felic, in Revista pentru istoriä , archeologiA
Cercetari asupra proverbeior romtine, paginele 101-106.
.Farn lia Golesellor, pretiosd vhistard alu ,patriotismulu, nobilitatiT si vir-
tutilor romane, posedd und voluminosa manuscriptd, care coprinde mal multe
mil de proverbe, glume i anecdote de acum 50-60 de anT, tiesa si bine scrise
de mana baranului Iordache Golescu. Acésta coméra de dicetorl si maxime na-
tionale a fostu incredintata ll-lu V. Alexandri, care a daruit-o .societatil Juni-
mea. din lasT (ande a consultat-o si a dictad tia dare-de-sémli despre densa Al.
Lambrior). Din noroc re manuscrisuld asista Anca, dér nimenT nu s'a Indemnatd
se 'Id tiparesch, pato de tema ca nu cum-va cheltulerle sé 'I zad Irnice, ér
cartea se nu a'hi sárta mu ora, acela de a putredi prtn pivnitele librar lor,.
Ib dem, pag. 8-9.

dacoromanica.ro
XII

Illologiä din 1883-1885, aparurd mit de flicetori in


versurl ;i in prosd , cu citarea isv6relor consultate ,
dér grupate in ordine alfabeticd dupd cuvintele prin-
cipale sed initiale, er nu pe serii dup'd idel generale,
-ea se p6tcl fi cu folosil utilisate de lexicografl, de etno-
logi si de ori-care cercetätorii. Intreprinderea erea de
tétd lauda: in fata el, amii creflutd de prisosii a mal
introducd proverbele in culegera mea de Poesii popu-
lare romane (1885). Din nenorocire, m6rtea sflosului
»culegetord tipografd,, a Wat neterminatd publicarea
unul material? strinsii cu data truál.
Merituld de a per fectiona aceste inceputurl crea pd-
stratü unuia dintre urma;ii lui Alesandru Zane 4,
aceld colaboratord zelosii ;1 amicil nestrclmutatil ala
poetuiut D. Bolintinénu, acelit bldnclii inginerd, care
scia se alieze cunoscintele matematice ;i technice Cu in-
vestigdrile istorice ;i. archeologice 2
Mostenindd gustuld literard ald pa' rintelui, d. Iuliu
A. Zane, de ;I inginer a sed, mai la dreptii vorbindd,
tocmai in calitateal de inginerii, in Oilnicit contactu cu
6meni de téte std rile ;i din tdte finuturile concepu
vasta operd de fatei, constdndd din patru marI volume.
inte Usa pentru prima érd ni se oferd culegerea
completa a proverbelor, flicetorilor, idiotismelor, po-
vetuirilor gi ghicitorilor nu nun2ai din scriitorii
vechi ;i noul, ca ;i din usuld cotidianit alii tuturor
judetelor, ci ;i din cele-l-alte ten i locuite de elernentulii
romdwil, incepéndii, din Bas«rabia pene in Istria, din
Ungaria pene in Macedonia; inteensa pentru prima
Zrcl manuscrisulu lui Iordache Golescu e publicatd
apr6pe in tòt'd intregimea, fid-care sentintd, fici-care
locutiune a;eçlendu-se in despartirea corespunf1et6re;
inteensa pentru prima dret li se aplica sistema ratio-
nald de a fi clasate in ordine alfabeticd dupd subdivi-
siuni firesci ;i idel generale, dupa cugetdrile ce esprimd,
4. Nascutd la 1821 %i morid la 4882.
2. A se vedé Albena Pindulux (1888-4869.

dacoromanica.ro
X III

dupet faptele ce caracteriséza, dupa obiectele la care pri-


vesca, impreuna cu t6te variantele, cu numele autori-
lora, cu titlula ;i pagina cartilor in care aft fosta get-
site, cu arétarea pers6nei care le-a comunicatit ;ilocului
unde se audit (Inca; intr'énsa pentru prima éret fiei-
ce locutiune, fiet-ce maxima' are inainte'i una, sernnit
distinctiva, duper: cum e culései de autora, intrebuin-
tatet in vorbirea seitenilor, cunoscuta numai literati-
lor séii induoi6set , dér care pentru importanta ei nu.
se putea omite.
La acesle insuiri indestulat6re ca sé inalte val6-
rea ori-ceirel publicatiuni folkloristice se mai adauga
;I altele.
Ca sé fixeze adevérata semnificare a pro verbelor, ca
sé le faca mal atret gét6re, ba chiara sa descepte erudi-
filor placerea de a le cerceta originea ;i istoriculit, p&
ici-colea a introdusit ;i, atte unula strei mil aleiturl de-
variantele romdne (cum anvil facutit ea pentru ghici-
tori in culegerea din 1885), ceia-ce nu insemnézet cei
ad i s'arit afla ;i. /et lucrare comparativel. Una aseme-
nea studia ni se promite sé apara dupei tipeirirea ope-
rei complete, ;I din parte'ini ureza autorului cea mai
neclintitel stetruintei, ca sé ne pétet da gi acelit volumit,
interesantil din téte punctele de privire. Acolo va aid:-
tura proverbelor romdne pe téte cele similare stretine,
in aceiag ordine ;i duper: aceiag sistema, insotinclu-lei
de traducen i siespliceiri, atara de cele francesc.
aindu flicétérea, locutiunea sat idiotismula se de-
rivet dintr' uei credintet, dinteunit obiceia sé( eveni-
menta, dinteua tabula &la anecdotet, d-la luliu A.
Zane ;I-a data ostenéla sé le resume séit sé reproducei
versurile ori citatiunea relativetyceia-ce sporesce impor-
tan ta literara a culegerii, flinda cet se acumulézei in-
Wensa multe, placute ;i. preti6se formule ;i alusiuni
despre datine, practice si superstitiuni bétreine, find&
cei se improspetézet in memoria generatiunilor tinere
producerile atdtor scriitorl, pe care putini ii cunoscii.
in de-ajunsa, pe care unit i-atl §i data itileirii, cad-

dacoromanica.ro
XIV

operele lor nu se gasescil ori cd ncla gi orl uncle. Ca sg


junget la acestil resultattt, d-sa a trebuitil s spicuiéscd
Idle cronicele, s6 se panel in relatiuni cu peste 90 co-
respondenti gi se citéscel peste 230 autort, ale caror
nume gi scrieri se potu vedé sub rubrica bibliografiel.
In fine, pentru inlesnirea cerceteirilor, ficl-care vo-
lumil se terminei c'una. intreitä indice alfabetica, cu
traducerea francesi a cuvintelor, de Ore-ce proverbele
macedo-romdne gi istriano-romcine se gases-a traduse
chiaril in corpulu lucrarit. Ltote impreuna,
formézcl unü glosan il completa gi specidil perz-
tru ucl mare parte din folklorulft romdnu, glosara de
nespusä insemnetate pentru filologiet

Vointa de a munci gi priceperea autorului sunta


mal pre-susa de ori-ce induoidla. Cu ajutorultt lor,
d-sa va she?* WI lucrare unica in felultt el, unzl mo-
nument/1, pentru literatura nationala. Se intelege dér
multamirea ce simtu eft unulft, ceindu vgdft intr'ensa
cu prisosd real isate dorintele ce esprintamu cu doug-
Veci de ant in urmet.
Mal norocosil ea multi dintre culeggtoric producerilor
datorite poporului, d-lfe. Ialift A. Zanesc gasita in ca-
pula instructiunii pub/ice pe unü ténera gi inteligentu
ministru, care a tinutii se lege numele de opera
d-sale, procurdndu-'t ceirtile trebuinciòse qi ludncla
tipeirirea pe sérna statului.
In ten marl gi culte, yet intreprindere Weill( de fru-
m6sei aril osicura autprului toti felulft de recompense
morale gi materiale; la noi ensg in vidia aCtor-va, ne-
pgsarea celor mai mu4ï, con fundarea celor ce producfc
cu cei ce scia numat se defaime ilft desgusta de a mat
lucra, etc), dupel ce a muncitil gi a cheltuita, ttä sin-
gurd nuIngdi'dre'i nè mdne cet 'gi va puté pardosi po-
dulft easel cu marl gi numer6se volume.
ptimistu ca tot-dé-una, eft speri se vecla celu put inft
in panca inteligenta a natiunit citindu-se cu nesatitt
rgmei gitele pi6se ale unui trecuttl de mal mu te vea-

dacoromanica.ro
XV

culi. Dupet atchea progrese reale, indeplinite in tóte


ramurile, der mai cu serna in studiele foikloriste, nu
me potii, opri de a lice, ca acum doue-Veci de ani:
»Cu bucuriet se priminat cartea in care ni earth da
povesti, cciniece, credinte, obiceiuri, Vicetori gi totft ce
a produsii spirituttt neamului nostru. ,Si, cu bucuriet
primind'o, se re greibinet a incoragia prin tóte chip u-
rile ostenela celor ce se indeletnicescil cu stringerea
attitor stretmosesci od6re,, 1.

TEODORESCII G. DEM.

BucurescI. Octobre. 1895.

t Cercetdri asupra proverbelor ronuine, pagina 6.

dacoromanica.ro
CATRE CITITOR

ISVORI1L SI INSEMNATATEA. PRO VERBELOR.

Proverbele §i povatuirile, aceste i-aza 7CTE;(;)Evtoc, dupa


cum le numesce bètranul Omer, , cad par'ear avea
aripi i sbéra din gura in gull i de la un popor la
altul sunt dupa parerea multora ròma§itele pri-
melor incercdri de legislatiune.
Indata ce s'ail intrunit mai multi órnenI ca sa trà-
iasca la un loc, firea lucrurilor a impus 6re-carI regule
can se intiparira pe nesimtite in mintea lor, prin in-
trebuintarea cator-va frase des repetate in raporturile
lor din t6te 4ilele. Dac6 aceste formule s'ar fi putut
pastra sub forma lor primitiva, am avea la indemAna
cel rum curios monument al progreselor betrAnelor
societatI, monument care ar arunch o vie lumina asu-
pra istoriei civilisatiund omenescI ').
Biblia recun6sce insemnätatea proverbelor pentru
El ref
Paremiile lui Solomon, fiul luI David, carele a imparAtit in
Israil. Ca sa cunóscd intelepciunea si inv6rátura si sa socot6sca cu-
vmtele intelepciund. Si sa priiméscti intorsurile cuvintelor si des-

3) Ve 11 QUITARD, Dicronnaire les p oserbes.

dacoromanica.ro
XVIII

legarile cuvintelor intunecnse ca sa socotésca direptatea adeverati


si iudecata a o Indireptà. Pentru ca sä dea la ceI ne MI mAestrie
si la copilul tin& sAntire si cugetare. Pentru ca, auçlind acestea
InIeleptul, mal intelept va fi. §i cel socotitor ocarmuireI va dstiga
si va pricepe pilda si intunecosul cuvint si graTurile inteleptilor si
ghicitorilora 1).
In vechia Grecid , invetdmintele verbale devenird
proverbe, §i urme dinteinsele se gasesc in poema ina
xal -Wpm a lui Esiod. Maximele §i povetuirile celor
§épte intelepti , despre regularea vleteI §i conducerea
In societate se respandira pretutindenI, RIM invetate
pe din-afar% §i transmise urma§ilor. Mai tárqiii, filo-
sofil. Socrat §i Platone, Aristotel §i urma§il lui Clearc
§i Teofrast, stoichanii Hrysip.,i Cleante, adunara co-
lectiunsi de proverbe pentru usul lor personal. Toti
acesti filosori priveati proverbele ca nisce rerrid,§ite ale
limbeI care slujise la invetarea §i civilisarea celor
d'intái 5menY, limbd pe care Vico o numesce limba
fleilor, did, prin pilde §i prin povátuirI oracolif gri-
'fail, legislatoriI au dat legY, invaatil au intrupat sub
o forma scurta §i precisa doctrinele §i experienta lor 2).
Isus, mal mult ca orI-care altul, a pretuit §i a in-
trebuintat acésta formd a cuvintului pe care poporul
o intelegea §i o pdstrá mai u§or in mintea luT.
La RomanY, Catone-cel-Betrán, Plutarch, imperatul
Adrian, grammaticii Zenobiu §i Diogenian adunará
un numèr insemnat de proverbe.
In Evul-Meditl, Apostolius, Erasm, Adrian, Junius
§i Paul Manutin adunará proverbe elinescl §i latinescl;
Ioseph Scaliger pe cele grecescY, Andrei Scott pe cele
elinescI §i cele din Noul-Testament ; Martin del Rio,
pe cele din Biblie; Novarius adund maximele respän-
dite prin chrtile pärintilor BisericeI; Ioan Drusus, pe
cele EvreescI ; Meydany alcdtui cea maï bund §i. cea mai
cunoscutd colectiune de proverbe ale Arabilor,, care
Intrecea cu mult lucrdrile similare a lul Scaliger, Er-

1) Paremiile lui Solomon, In Biblia de la 1688


s) Veyll QUITARD, id. p. 6.

dacoromanica.ro
XIX

penius §i Levinus Warnerus; Boschornius adund pro-


verbele din Britania , Hernando Nunez pe cele din
Spania.
In timpii maï apropian de nol numérul acelora call
eel indeletnicit cu adunarea sail studiul povetuirilor
§i a proverbelor devine atat de mare !mat ar fi peste
putintd. O. se citeze chiar numele celor mal* insemnan
,dintre ace§ti scriitorY.
Pentru invetatil din antichitate §i din Evul-Mediu,
proverbele §i povetuirile erail nisce regule de morald,
nisce calauze pentru viéta practicd (proverbe mete-
orologice) sail o impodobire a cuvintulul" 1).
«Novitate excitet, brevitate delectet, autoritate per-.
suadeat.»
Mai tarçliii, literatii incepura a dispretui intrebuin-
tarea proverbelor §i lordul Chesterfield a putut dice
.c5. pe vremea lui" : «Nici un om de neam sail un
om bine crescut nu mai intrehuintézd proverbe»; Iar
jesuitul Bouhours spunea ca. «proverbele sunt maxi-
mele poporului, maximele sunt proverbele celor no-
bill.» De aceea vedem cd pe cand in scrierile anteri6re
se gaseail o multime de proverbe, abea se mai Intl-
nesce cate unul in scriitorif din al XVII' §i al XVIII'
secol. In tot acest restimp limba literard a pierdut un
numer insemnat de 4icerl" origin ale §i energice call,
intrebuintate cu gust §i cu mesurd, 11 dddeail un far-
mec deosebit.
In secolul nostru, proverbele, ca §i intrega litera-
turd poporald, ail fost studiate cu dragoste ,i o deo-
sebith rivnd. Motivele, insd, earl ne 1mping la acest
studiu se deosibesc cu totul de cuvintele earl imbol-
diati pe vechiI scriitorI.
Pentru noI literat ura poporang cea nescrisg se nasce inteun
mod spontaneA : ea es te efectul impresiuneI, nicl odatä a preme-
ditafiund. Un sentim ent involuntar, 0 eatg o doing ; o intimplare,

S) Porro quantum vel dignitatis, vel veneno adjungat orationi tempestius pro-
verbiorum usus, non pluribus explicandum. Paul Manutiu.

dacoromanica.ro
XX

o catastrofa, i cata o balada; un fenomen, o credintd, un joc de


cuvinte, i eata o legendd, un basm; o pdtéla i eatd un proverb ;
o asociatiune de idel, o analogic nea,teptatd i cata o ghicit6re..4)
Pentru nol, proverbele sunt deci expresiunea ca-
racteruldi §i a moravurilor unui pop or, moduli-if séti
de a cugeta, de a vedé §i de a
Pe cänd istoria ne arata rapórtele extetióre ale
unui popor, proverbele ne dati. cunoscinta intima a
spirituluI si a caracterului sea. Istoria, ap cum s'a
scris papa astà-gli, luand 6menii ca individ, se inde-
letnicesce mai mult ca studiul caracterului
saü cutdril personalitati i a inriuririI acestor perso-
nalit5t1 asupra natiunii; pe cand proverbele ne arata
modul de a gandi a intregului popor. i in adever,
t6te ca se datoresc unor individualitap, proverbele,
prin faptul cá aa devenit proverbe, stint proprietatea
poporuluI intreg, i trebue sa le privim ca productul
colectiv al spiritului unei intregI natium.
Proverbele unui secol lamuresc gusturile, obicem-
rile, originalitatea care '1 deosibesce de tóte cele-l-alte
secole. Schimbandu-se calitatile sau vitiurile unei so-
cietati , se schimba i proverbele ei, ceea-ce ne póte
explica, pand la un punct, pentru ce un proverb 1§i
are adese-ori contrariul
Proverbele se pot imparti in proverbe universale,
can exprima un adever recunoscut ori§i unde §i in
ori-ce timp, i proverbele particulare cari se rézemA pe
un adever constatat prin experientil, insa printeo ex-
perienta speciala i locala, la catare §i cutare popor.
Acésta clasa coprinde pe langa proverbele propriu
dicetorile §i idiotismele.
InsemnAtatea proverbelor din punctul de vedere
special care ne intereséza, insemnatate pre cars'
multi nicl nu o btinuesc la noi, §i pentru acest motiv
m'am creglut dator ca sä." dad lamuririle de maIsus,

1) B. P. IIX,our, Cuvinte din bardni, Vol. II, pag. XIX.


,) Fan TAG, Arabum Proverbia.
3) 'e .J id. p. 8.

dacoromanica.ro
XXI

Insemnätatea proverbelor se va adeveri, cred, cu pri-


sosinta, prin urmet6rele exemple culese din tilicerile
Romänilor :
Religie
A 21.14 avé niel, un Dumnedeu.
Un Dumnedcu da 0. altul iea (Oganisin).
Mare e Duntnedeu i mester e dracul (h000nailism).
Cine crede in cruce ca crucea se usuca.
Popa rara barba nu trebue credut (Banal).
A fi Calvin (Transilvania).
Stare sociald
De la Vleídica peina le opima.
Capul plecat de sabia nu e taiat.
Cine lcinga drum zidesce mulri stelpa'ni, dobeindesce.
Saruta met na pe care nu o poli: muFet.
Invétdturd
A '§i face capul calendar.
Port
A zimbi pe sub mustcipt.
Obiceiun
La ori-ce te ve t pricepe
Te inchina i incepe.
Cu rogojina in cap ;si cu jaiba in protap.
A bate palma.
Istorie
Voda vrea i Beincu ba.
gasi Ba,caul.
Cinci Tatari de Criat pleitesc mal mult de ceit dcce de Bu-
cede, i cinci Moldoveni biruesc pe dece Tatari de Crim;
inci Codreni, adicet bat pe dece Moldoveni.
Edilitate
Drum batut.
Umbla podinile numerand.
Limb
Va veni dragus la ccluq, vara este "jama este.
Runa féra
Rea tocméla.
Tu îl trimeri la foc,
El ifi ace busuioc.

dacoromanica.ro
XXII

Cine simte vr'o durtire


Pdrta Pre 'n legatire.
Septe al
De ccind te la
Netegióra nu erai.
Acum daca voim O. scim ce gandesc despre noi
pop6rele cu care am avut legaturr constatam cu du-
rere cà mal* t6te ne vorbesc de reu. 1)
S*1
Er hat rerlassen, wie Sanct-Paul die Bloch. 2)
L'a parásit ca St. Pavel pe Románt.
Polonesil
Zarobil jak Knit Ian ne Woloszczyznie. 3)
1 se IntimplA ca regeld Ion in. féra Valahilor.
Vcaahia tumtaus Po(onorum. 4)
Valahia mormintul Polonilor.
Za kr6la Otbrochta poginele szlochta. 5)
In timpul regeluI Albrecht sleahta (corpul noble;eI) fu distrusa.
Acest proverb este citat de Gr. Ureche in cronicile sale, I, '170.
Germanit
Auf Walachen und Kiirbistlipfe ist kan Verlass.6)
Sa nu te incredi niel in RomAn 7) nicI in tivgA (considerata ca vas).
Boemii
Oho! snad Valah mru ma? 8)
Oho! cléra Valahul are (si el) o credinta?
Sirbii
Ni u ticvi suda,
Ni u V/aku druga. 8)
Din Valah tot asa prietin cum e vasul facut din tivgá.
Dalmatit
S Vtahom do 106 zdile, a od 136 njome u glavu. 2°)
Cu Valahul mánânc4 blidul pána la jumétate si de la jum6tate
arund-il in cap.
La capitolul XI se vor gási t6te proverbele strliinilor despre Romani, gru-
pate sub un tit u special, si insot te de explicatii e cuvenite.
B. P. HA§DE.LI, tatvinte din betranr, 11, 252.
2) Dr. C. Wurebacb, Die spicbwdrter der Polen, 1852
2) Dr. C, Wurtb icb, op. c t. & Wander, IV, p. 170.
i) Dr. C. Wurzbach, op. cit. & Wander, 1, p. 48.
2) Wander, IV, p. nen.
7) Germantl dell tutulor popdrelor de rasti. lain& nurnele generic de Valah.
9 Celakovsky, p. 478.
9) "éelakovsky & Dr Urb. Iarnik.
u9 Celakovsky, p. 473.

dacoromanica.ro
XXIII

Rutenii
Ci tzigan, 6. Vololt, vsio to odno : sobaciaia viera. 1)
Fie sigan, fie Valah, tot acelas lucru: credinté de cane.
Ege hiba Volohtt vieriat ? 2)
Ce si Valahul are eroding ?
Turch
Adzen dilberi, Bogdan bar giri messhurdir. 3)
Un tin& Persian si un cal Moldovenesc sunt me laudag de cat
top ceI-I-al.
Ungurit
Olah csak siilve jo ! 4)
Rominul numal fript e bun!
Oldh utcin szokik a diszno. 5)
Porcul s'a inv4at dé la RomAn.
Az olah czinyé-mintyé. 6)
RomAnul e tine min te.
Grech
'EaxGz6accv Eva i)izo, 'a 7,2 tocnoCreq.)z p.ou .:6 Ipicpw.
Au ucis un Roman, pe talpa papuculiff meu o suit'''.
'0 Ak4x2;, pi x' av -rEvfl, Isi).iv wpcgaT; p.uF4si.
Romdnul boer de ar deveni, tot mirése a cacarézi de iiie.

II

BIBLIOGRAFIA ROMANA
DESPRE

POVATUIRI, PROVERBE SI CUVINTE ADEVERATE

Acest studiu se 'Ate imparti in doue peri6de bine


definite.
De la 1.700 pana la 1845 nu s'a publicat nicl o
carte de proverbe propriu dise, §i numaI colectiunl de
maxime, sentinte §i pilde filosoficescI extrase, In cea
maï mare parte din Vechiul si noul Testament pre-
cum §i din scriitoril Latim §i. Elinf.
i) Dr Urb. larnik gi 6e1akovsky.
*) Dr Urb. larn k.
,) Dim. Cantemir. Descr. Moldovid, p. 32.
4 Sinsaka Andor, p. 180.
I) S make Andar, p. 480.
G) M ldovan Gherghely.

dacoromanica.ro
XXII"

La 1845, vornicul Iordache Golescu aduna, fail a


o tipari, o insemnata colectiune de «proverbe (pude),
povétuifi 0 cuvinte adeverate», in care insa prover-
bele (72 paginI) nu sunt de cat o neinsemnata parte
a manuscrisulul intreg (724 paginI). A.césta lucrire
forméza trecerea intre publicatiunile anteriére 0 cele
earl' vor urma.
De la 1847 inc6ce, data celel d'intaiti edith a Po-
vestei Vorbii (Anton Pann) earl publicat felurite lu-
crari in cari proverbele ocupa locul de capetenie, i
carI eel 1ntocmit inteun mod din ce in ce mal sciin-
pc precum se va aräta maI jos.
In cea d'intaiù pericIdd publicatiunile saú manus-
crisele eel succedat in urmatorul mod :
In limba Romana.
Anul 1700. Fl6rea darurilor, tradusa, din grecesce
0 tiparita de Filofteiii la Snagov.
1703. Sentinte filoSoficesei si maxime, care nu nu
este de cat o a doua editie a earth precedente, sub un
alt titlu.
1713. Pilde filosoficescl, de Mitropolitul Antim INTL-
rénul, la Tirgovi§te.
1779. Bertold, manuscris aflat in posesiunea D-lui
Dr Gaster.
Origina acesteI carp' de invetatura morala trebue
cautata hate° legenda din Talmud, in care persona-
giile de capetenie sunt Asmedal 0 regele Solomon.
Les dits de Marcoul et de Salomon, 1180 in Francia,
Salomon und Markolf 1488 in Anglia , Vita de Ber-
toldo de Giulio Cesare Croca la 1509 in Italia nu stint
de cat una 0 aceea0 carte , mal Inuit sau mal putin
modificata. MO tarc.liu, Vi4a luI Bertoldo a fost tra-
dusa in limba Romanésca i la 1813 in limba gréca
sub titlu: llavoupyiat ri.vwv.ota zal ALA rixil BeptcSX;ou in
ora§ul Venetia.
In Literatura romeind a D-lui Dr Gaster (p. 78-91),
se vor afla maI multe amenunte asupra acestei cart'

dacoromanica.ro
XXV

ce pare a fi devenit repede populard la RomanT, carl


adoptat multe din proverbele saü maximele
afiate inteinsa, ca de pilda
Piing) rlsul d'astä-varh.
Femeia a imbetrinit pe dracu cu descretirea unui fir de per.
Cine spala capul magarulm in zadar pierde ostenéla si soponul.
Pescele col mare inghite pe cel mic.
Cine sa teme de pasen nu samena malaiu.
Cine da päinea lui la altI cânit, curind 11 latra dab. lui.
Anul 1784. Istoria hff Archir si a nepotulul, aft
Anadam. (Bucuresci).
1799. Viéta luf Bertoldo si a lul Bertoldino fecio-
ruluI, d'impreuna si a luI Cacasino nepotului lm.
(Sibiu).
1814. Sentinte filosoficescf, o reeditare, sub un titlu
diferit, a cartel «Flórea darurilor.»
1826. Adunare de pilde bisericesd i filosoficesdf
de Gostantin din Golestl (Buda). Autorul arata in pre-
fata ca s'a folosit pentru acésta carte de biblioteca
grecésca a dascalulul sal chirie Stefan Gomita, de o
colectie de pilde adunate de acest invetat «de la alp
mal vechi scriitorl i asedate pentru intrebuintarea in-
vetatureI», precum si de : «cartea francesulul anume
M. H. Lemaire ce o numesce : «Luminósa pilda, sau
nou6 adunare de fapte istoricescI si anecdote.
1834. Filosoful indian de Iancu Budnea, traducere
din limba francesa. (Iasi).
1835. Adunare de pilde filosoficesd i rugaciunI
bisericescI, traduse din grecesce in romanesce, i tipa-
rite acum a treia óra , cu cheltuiala unul de némul
Romanesc iubitor, la anul 1835.
1835-1836. Filosoful modern sail mijlocul de a
trai mai fericit in societate, culese de un vechiu Bra-
min si rumanite de un scolar de la St. Saya.
1837. Viéta lui Bertoldo, o reeditare a editiei de la
1.799.
1844. Sentina i pilde filosoficesd, prin ostenéla
cheltuiala protosingelulul Nectarie Frimu. (Iasi).
Acestor scrierI se vor adaoga cartile luI Cilibi Moise

dacoromanica.ro
XXVI

si intréga colectiune a calendarelor, cari mal téte co-


prind mid capitule de pilde i povatuiri.
De la 1845, intram in a doua peril:Ma in care scrii-
toril se indeletnicesc mai cu séma Cu publicarea pro-
verbelor, facend maximelor saü pillelor filosolicescl
un loc din ce mal restrins in cärtile lor.
Ne vom margini a da, de-o-camdatti, lista lucrari-
lor publicate pana asta-41, atat in téra cat si in strai-
netate , despre proverbele Romanescl , remanènd ca
mai tardiu sa revenim mat pe larg asupra celor maI
insemnate din aceste scrien.
1845. Pilde, povatuirl, cuvinte adevérate i pove§tI,
adunate de Vornicul Iordache Golescul. Manuscris
No. 213 in biblioteca «Acaderniei romane.»
1847. Povestea Vorbel, de Anton Pann, 1 brosura.
(Bucuresci).
1851. Aus der Walachei : Romänische Gedichte
und Sprichwörter, de Karl Schuller. Critica acesteI
carti se 'Ate vedé in Cercetart asupra proverbelor ro-
mcinilor de D-1 G. Dem. Teodorescu. Vom aminti ca
In 1852 s'au publicat inca doue edith a cartel lui
Schuller.
1852. Inteleptul Archir qi nepotul sèú Anadam, de
A. Pann.
1852. 0 sedétére la térà sat' calatoria luI moq Alb,
de A. Pann.
1852-1853. Povestea Vorbel de Anton Pann, 3
brosure. (Bucuresci).
1853. Viéla §i Näsdräväniile lui Nastratin Hogea,
A. Pann. (BucurescI).
1859. Conversa;iunsi maghiare, germane, italiane,
romane , boemo-slovace qi sérbe a-casa 0 pe drum,
de Karoly Acs, publicate la Pesta. De la pagina 78 la
pagina 84 se afla o mica colectiune de proverbe com-
parate. Lamuriri mai pe larg despre cartea lui ikcs se
gasesc in Cercetari asupra proverbelor romcine, de D-1
G. Dem. Teodorescu.
1865. Die Sprichwörter der Romänen im Ver-

dacoromanica.ro
XXVII

gleich zu denen anderer Romanischen Völker de Otto


von Reinsberg-Daringsfeld. Aprecian l asupra acestel
scrierl si diterite citatiunl se gasesc in Cereetari asu-
pra proverbelor rorndne de D-1. G. Dem. Teodorescu.
1867-1880. Deutsches Sprichwörter-Lexikon de
Karl Friederich Wilhem Wander (Leipzig, 5 vol.). In
acéstd insemnatd lucrare se af1à si proverbe roma-
nesci, cornparate cu cele germane.
1872. Basme de un culegetor-tipograf. (P. Ispi-
rescu).
La finele primer brosuri (pe paginele 464-180),
este publicath o mica colectiune de proverbe romane.
1.872. Limba romanä si traditiunile eI, de George
Baronzi, (Braila). Aci multe proverbe sunt faurite satt
modificate de autor, ast-fel a lucrarea nu are nici o
val6re din punct de vedere folkloristic.
1874. Romanul glumet, de Jarca, partea I, (Bucu-
rescr). Táte proverbele din acésta carte sunt culese
din Fovestea Vurbit.
1875. Sprichwörter der Germanischen und Roma-
nischen Sprachen, von Ida von Daringsfeld und Otto
freihrrn von Reinsberg-Dilringsfeld, II volum. (Leip-
zig). Proverbele rom(inescI din acésta carte ail fost
comunicate autorilor de reposatul Barbu Constandi-
nescu, (profesor), precurn afirma D-1 G. Dem. Teo-
dorescu.
1877. Proverbele Românilor de I. C. Hintescu,
(Sibitr).
1877. Cercetärsi asupra proverbelor române de G.
Dem. Teodorescu (Bucurescr) : scriere criticii, oca-
sionata de publicarea colectiunel de proverbe a D-luI
I. C. Ilintescu. In cartea D-lul G. Dem. Theodorescu
sunt apreciate lucrarile lur Anton Pann, Schuller,
Karoly Acs, Hintescu si Reinsberg-Daringsfeld.
1877. Spraliches aus rumaenischen Volksmaerchen,
de Dr I. Urban Iarnik (Wien). Studiu remarcabil asu-
pra locutiunelor proverbiale romanesci.
1882. Roman Közmondások de Moldovan Gherghely,

dacoromanica.ro
XXVIII

(Kolozsvartt) in care D. Mold ovan a tradus in unguresce


cartea D-luI I. Hintescu, lasand la o parte proverbele
care, duph pa'rerea D-sale, sunt luate de la straini.
1882. Proverbele românilor, english proverbs, pro-
verbes frangais, Deutche Sprichwörter, de Da E. B.
Mawr, (Bucuresci §i London).
1883. Sprichwörter des romänischen Volkes de E.
Z. Vizoly, (Pancsova). Simpl& traducere in limba ger-
man& a cartil D-lui Moldovan, precedata de un mic
studia asupra poporuluI Roman §i insu§irilor sale, in
-care autorul se arata destul de neptirtinitor §i chiar
bine-voitor pentru no].
1883-1885. pidtori Populare de P. Ispirescu, pu-
blicate in Revista pentru Istorie, Archeologie qi Filolo-
gie, (An. I, 1883; An. II, 1884; An. III, 1885).
1.883. Altspaniche sprichwörter de Dr Ioseph Haller,
-2 vol., (Regensburg). Proverbele romanescl sunt mate
din cartea de proverbe a D-luI Reinsberg-Daringsfeld.
1885. D. Moldovan Gherghely a publioat in f6ia
Magyar Falgetr un studiu asupra proverbelor Romane.
1885. Analogous proverbs in ten languages de Da
E. B. Mawr (London), Acést& a doua editiune a cule-
gereY D'i Maw,r de la 1882 este mult maI completa
de cat cea d'intaiu. A.tat numaI ca unele din prover-
bele romanescl s'afi comunicat D'ne' E. B. Mawr sub
o form& care nu este in tot-d'a-una cea adeveratd.
1893. ZidtorI i porecle, de S. Mihailescu, inveta-
tor ; colectiune publicata in , ezett6rea (singura revista
folkloristic& din téra).
II. In dialectul Romano-Istrian
1881-1882. Rumunische untersuchungen. Istro
und Macedo-Rumunische Sprachdenkmähler de Dr
Franz Miklosich, 2 bro§ure (Wien).
lit In dialectul Macedo-Romän
1.81.3. Pp txii Pwl.s.cotwq -4-Cot llaxa;o 13Xxxtxri, de
Mihail G. Bojadschi (Viena). 0 a doua editiune a aces-

dacoromanica.ro
XXIX

teI carp s'a tiparit la Bucurescl in anul 1863. Acésta


lucrare nu coni.ine de cat putine proverbe intrebuin-
late ca titlurl la cate-va sn6ve sari istori6re.
1887. Carte de alegere de AndreTul al Bagavü. (Bu-
curesci).
1894. Die Aromunen ethnographisch, philologisch-
historische untersuchungen über das yolk der soge-
nanneten Makedo-Romanen oder Zinzaren von Zweiter
Band. Volkslitteratur der Aromunen von Dr Gustav
Weigand, (Leipzig): insemnatä lucrare, care coprinde
o micrt culegere de proverbe i ghicitori in volumul.
II, (paginele 268-278).
Fabulele luI Esop, traduse in limba romane, Fabu-
lele lm Dim. Tichindeal, Anton Pann, Donici, Asaki,
Grigore Alexandrescu, coprind multe proverbe si ati
introdus chiar in limba un numer insemnat de lo-
cutium
Dintre top autorii pe care 'I am citat mai sus, pa-
tru sant mai insem natt, din diferite puncte de vedere.
Vom studia mai de apr6pe viéta lor, activitatea lor
literara insemnatatea ei pentru studiul care ne
ocupa.
Vornicul Iordache Golescu (1768-1848)
Vornicul Iordache Golescu, fiul banulusi Rada Golescu, s'a nas-
cut cam pe la 1768 dintr'o veche familie romAnésca, in care dra-
gostea de lérk si de limba eI era cultivat4 cu o sirgitintá tot atal
de mare, ca qj in familia Vdcarescilor.
Ca tog fedora de boierI de pe acele vremurI, Iordache Golescu
a trecut, pe rind, prin tOte treptele slujbelor Ora s'a oprit la cea
de mare vornic al priI de jos.
La 1821, a fost in intelegere ce poetul Rigas, tare pl6nuea in-
fiintarea unel confederatiuni de staturl cretine pe ruinele Turcief.
Chiar hartiele de bind, ating6t6re de acest plan, se aflaú in Os-
trarea. réposatuluI Iordache Golescu. Din nenorocire pentru isto-
riea Grecilor i a n6strti, acele Brat, earl de sigur, coprindeati
pArfi nou6 ale revolutieT de la 1821, aü fost aruncate in foc de
insuI Iordache Golescu intr'un moment de spaImä.
La 1828, pe vremea Ru§ilor, murind fratele s66, logofètul
Dina Golescu, un il din boTeriI care s'an dus la Napoleon I ca sa
céra protectiunea pentru Téra RomAnésca, a ajuns la dreggto-

dacoromanica.ro
XXX

ria de mare logofdt al dreptatei. La 1840, pe timpul DomnieT luI


Alexandru Dimitrie Ghica Voevod, a ajuns vornic al tèreI de jos,
cea maI 'naltd demnitate aupa Domnid. Acésta a fost cea din
urrnd indeletnicire a sa oil trebile statuluI, cad la 1848, in furia
revolutid din BucurescI, a murit la Orsova, in virsta ca de 80
an! 4).
Iordache Golescu era f6rte invdtat, mal cii sémk pentru vre-
murile in care a trdit, si consacra literaturiI tot timpul ce-'I Idsati
slujbele cu care era insárcinat. Dinsul a publicat, la 1840, o
Gramatica, despre care DI Lambrior spune ca este .sceisd de pe
insAsI firea limbeia si a Idsat in urma lul mal multe manuscrise
precum un dictionar romdno-elinesc, un dictionar elino-romei-
nesc, o charla vechie a Ten! RomdnescI, earl se gdsesc tiite in
manele stränepotilor sd1, fiiI D-luI Alexandru G. Golescu (Ara pila).
Iordache Golescu a ma! läsat o Colecliune de proverbe fi. ma-
xime, opera'l de cdpetenie, care se afld la biblioteca Acadenziei
sub No, 213, ,i care se publicd asta-0 pentru intgas1 data in co-
lectiunea de fata.
Acest manuscris consta din 854 paginI in folio, este intitulat:
Pilde, poveiluiri, I. cuvinte adeverate fi. povegi adunat de Dum-
nealui Dvornicul Iordachi Golescul, flul reposatului Lama Rcx-
dui Golescul, §i se imparte in urmatèrele capitole
1° Ride i tilcuirea lor (pag. 1-66) purtdnd ca e-
pigrafe
Din t6te ca albina cele mal bune sa adunT, ea vi tu ca ea sa-ji umpli de
mTere teal casuta ta.
Ca si pop judeca bine ori-ce carte 'n mina '11 vine, n'o lasit din mana pana
ce n'o ve.1 cett pana la sfirvit.

20 Pi,lde spre povei Aare i ttilcuirea lor (pag. 66-78).


3° Povatuiri i cuvinte adevgrate (pag. 78-596),
purtAnd ca epigrafe :
Cel ce prin scris povatuesce, vi pd eel de acum vi pd cel din urma folosesce.
Cine n'asculta dd povata nimic nu invata.
Cand adevdrul sd ivesce, atuncl minciuna sd risipesce, ea intunerecul, and
sérele rdsare.

40 Asemeinttri (pag. 596-724) purtand ca epigraf:


Asemanarile la vorba intelegere ne da buna.

1) A Be vedé In Con.vorbiriie /iterare (An VIII, p. 66 f i urmIltáre e) studtul


D-lul Lambrior, despre literatura poporand. din care reproducem cele mai multe
amanunte asupra Vietei f i operele WI Iordache Golescu. D-na Elena Golescu,
dice vorniculul Iordache Golescu, mi-ad adeverit exactitatea Insemnarilor miles°
de Lambrior ei a bine voit a-mi Incredinti o totografle a parintelui D-salo, dupá
care s'a reprodus portretul, pus In capul volumului [Mid.

dacoromanica.ro
XXXI

5° Prostia omulul (pag. 724-730, cap. 5, 6 si 7)


purtand ca epigraf :
Cel ce volesce la totT sa' placa, cu ceT ce traiesce, basne lor sa le povestésc,I.

6° Vorbe i respunsuri potrivite (pag. 730-784).


71) Poveste de intVáturei (pag. 784-811).
8° Poveste ce mi s'a intimplat la un potop (pag. 81.2
si 813).
9° lstoriòre (pag. 814-854).
1.0° 0 sérna de ghicitori (pag. 855).
Intr'o scurt6 precuvintare, Iordache Golescu ne a-
rata Cu ce scop intreprinsese o muncä, atAt de grea.
CtTRE itIBITORII DE SCIINTE
Vorba fara glume pare ca bucate fara sare. Pildele la vorbii to-ma ca nisce
glume, insi nu putinA invétatura ne i dau, d'aceea dé mare folos socotindu-le
a fi, cale s'au putut gasi t aduna dupa unde au fost risipite, le-am aSernut
aici spre petrecere dé vreme. Povatuirile Taravl, din insuvi intelegerea cuvin-
tulul lor, sé cunosc a fi fade folositerre la petrecerea vietuirel; asemenea vi
cuvintele cele adevérate l asernènarile ne arata tot adevérul, vi ce e mal bine
(Meat adevèrul a spune ? macar dé vi este farte supérator, dupa pilda ce dice
«vel vrajmavI sa dobandesci ? gralesce adevèrul» ; de aceea numal la acel
ce uravce adevèrul, la acela nu vor fi placute. Ava dar vorba, imbinandu-se
cu pilde, cu povatuirT vt Cu cuvinte adevérate ì 6re-ce aseménarl i cele-l-alte
povell ce s'au mal insemnat aicT, nu putina placero ne va aduce la desfatarea
el vi nu putin folos vom dobandi din sfatul el cel dulce, daca nu ne vom su-
Ora dé cuvintele cele adevdrate, ce urmaza lor. Dar tlind-ca la oil-ce hide-
letnicire, fara gre$11 nu sé pate savirvi, dé aceea primitl dinteacésta adunare,
fiev-care in parte, numal ceea ce cutioiscql el vé este dé trebuinta, ca albina
ce pé multe florl sé pune, fug numal unde el al place, d'acolo aduna mierea,
dé colea mal putin, dé dincolo mil mult, pana ce él umple casuta sa. Eu dé
la mine nimic alt pociu dice dé cat cil, ceea ce altil aU dis, aceea t eu am scris,
dumnea-ta ceea cell place culege, ceea ce null place lasa pentru altiT,
cad numal cel ce are asupra-I patirna despre care sé gralesce, aceluI numal
nu-I va placea, o vorba ca o mie, lar judecata lor rémane la cel ce aa intele-
gere mal buna (Meat cel ce le-au dis. O grevala sé vede, precum dis
unil, ca prea multe pilde la o intelegere s'au pus; altul le-a rdspuns : «dada
dupa atatea pilde tu nu te-al indreptat, dar and ar fi fost numaT una ?» Ghi-
citl dumnea-voastra, eu dé la mine le-a dice: «cl la duhovnic dé cate-orl te
spoveduevel, tot acele cuvinte él graiesce, i audindu-le mal des, mal lesne te
indreptezi.» Cu tate acestea, eu le-am dat voie cite or vrea sa lapede, î mi
le-au lepadat cam pe jumétate. Eu m'am multumit cu juratatea ce ml-au lasat.

Proverbele igicëtorile alcdtuesc capitolele I §i II,


(adic& 78 de paginf dinteun total de 854, care com-
pune Intregul manuscris).
2) Acésta precuvintare publicinclu-se Cu multe gregell In Convorbirr ¿iterare
(An VIII, p. 69) o reproducem din nod.

dacoromanica.ro
XXXII

Proverbele sunt, in cea mat mare parte, curat ro-


manesci ; s'au strecurat insa printre ele maY multe
traducen din limb' straine, cu deosebire din cea fran-
cesd, de exemplu :
Cu mitna te Jodi, mojic te arefi.(141ss. II, p. 30).
Jeux de mains, jeux de vilains.
Cine deirme nu 1 e fónie. (Mss. II, p. 83).
Oui dort, dine.
Duna diminéta, ochelarilor !
Rema'neti sanat6se, fetelor ! (Mss. II, p. K.
Bonjour, lunettes;
Adieu, fillettes.
De lup eand se graiesce, códa i se ivesce. (Mss. II, p. 93).
Quand on parle du loup on en voit la queue.
Pentru acest din urma proverb, casul e cu atat mal
ciudat, ca Romanul il are sub o forma bine cristali-
sata, precum se Ole vedé in volumul I la No. 2004.
Téte variantele acestui proverb, pe care le am putut
adunà, se deosibesc förte putin intre dinsele §i férte
mult de forma pe care dat'o Golegtu.
Am fi putut da o suma de exemple de acela§i fe!,
dar credem di cele ce preced sunt de ajuns spre a do-
vedi ca Golescu a tradus multe proverbe straine. De
aceea , ne miram cand citim urmdtérea parere a luI
A. Lambrior,, care a avut in mana manuscrisul
Iordache Golescu
«Si asta-Ilsè mal pot face colec[it de proverbe, dar generatille viit6re cu-
noscénd id de care ne st.5p;Ineau pe nol, nu vor putea pune temeiu sciintific pe
ele. In tinap ce colectia vorniculul Iordache Golescu, frind scutita de ors-ce
znriurire stricat6re fetulut i a name?, literaturet poporane, se va putea
socoti ca un anceput de lucrare temelnic.a.
Departe de a impdriai acésta oniniune a lui* Lam-
brior,, credem ca colectiunile de proverbe devin din
di in oi maI scutite de ori-ce innurin straine §i ca
proba vom cita »picgtorile populareu publicate de P.
Ispirescu.
and Golescu dice, in precuvintare. «Eu de la mine
alta nimic pot dice de cat cd ceea-ce alii aü Ois aceea
0, ea am scris nu pretinde ca téte proverbele sau

dacoromanica.ro
XXXIII

maximele aduriate de dinsul se aud la Romani, ci


numat cd ele existd, fie la Romani, fie la vre-un alt
popor strdin , fard ca vre una srt fie faurita de
dinsul.
Al. Lambrior, muncit de o idee preconceputd, su-
bliniazd frasa luI Golescu, dAndu'I un inteles care nu
era in gilndul betrAnulul scriitor. Déc5. Lambrior ar
fi citit cu b'ágare de serna intregul manuscris , ar ti
gdsitmal ales 1r capitolul IIIun noian de povete
straine i chiar multe neologisme, pe care Golescu a
fost silit sa le intrebuinteze, avénd a traduce in roma-
nesce nisce ideI noul , pentru care nu gäsia termenl
corespungetorI in limba.
Tota lucrarea luI Iordache Golescu i aci e me-
ritul cel mal insemnat al colectiuniI lul este scrisd
inteo limbd frum6sa i curat romanéscd , ceea-ce a
contribuit mult st seducä pe Lambrior care , necu-
noscènd bine proverbele, a remas farmecat do acel
stil energic , colorat i in tot-d'a-ufta. ro-
nesc.
Capktolul III, cel maI insemnat ca mírime, coprinde
pc lang un numer considerabil de maxiime morale,
extrase din Biblie §i din cdrtile morale strdine , mal
ales eline si grecesci o séma de povete despre cum
trebuie sa se p6rte cine-va in lume. Aceste din urmd
povete ne reamintesc o publicare fdcutd de Petru-cel-
Mare, dupa intárcerea't din Olanda , cdnd voi sá dé
supu§ilor WI o ideid despre ceea-ceFrancesul numesce
les règles du savoir-vivre. A§a intre altele citim :
Halt, mult sa te feresci sa nu rigetesel in adunare ccind
e§ti. (Mse. I, p. 439).
Scitipatta sa nu '1 arunct drept in obrazul altuia , ci mai
bine in basma, danclu-te la o parte. (Mss. I, p. 464).
Inaintea adtinarii mid, cum sei te searpini, ca te aréfi de pa' -
duchios. (Mes. I 465).
Bucata la masii , ccind o mirog /a nas, nici-cum nzai pui
la masa. (Mss. I, 543).
Cu degetele sä nu mancindi, niel vre-odatel sec le
sca'rba aduci, la cel ce te vede. (lIss. I, p. 556).

dacoromanica.ro
XXXIV

Ba "le da pana si etete de bucatarie :


Salata cere sare cam multa, unt-de-lemn 0 mai. mult,'jar
opt cdt de putin. (Mss. I, 410).
Capitolul IV coprinde asemanarile, care in cea mal
mare parte sunt curat romanesa
In capitolul V, despre Prostia omulut, multe isto-
ri6re sunt cunoscute de popor, ér cAte-va, care ne
esplica origina unu1 proverb, s'au reprodus in colec-
punea de fata la locul cuvenit.
Capitolele VI, VII, VIII si IX coprind istori6re, in
cea mal mare parte straine. NumaI in capitolul IV se
afla si cate-va romanescI.
In lucrarea nóstra am contopit tot materialul din
cele patru d'intaiù capitole; insa, pentru a nu ineca
proverbele sail maximele romanesci intr'un potop de
povg(uiri ,i cuvinte adevgrate straine, imbracate in
straie romanescI, am procedat in urmatorul chip
Pi/dele din capitulele I si II precum si o f6rte mica
parte din povetuiri, cuvinte adev6rate si asemènarT au
fost asedate t6te la locul lor in diversele serif; apoi am
trecut t6te Povetuirile qi cuvintele adevgrote, in capi-
tulul XIX, ér Aseménarile in capitolul XXII.
Capitolurile V, VI, VII, VIII si IX din Golescu vor
remand nepublicate de nol , cad nu intâ in cadrul
aces t el lucrari.
Ghicitorile, cu car'l se sfirsesce manuscrisul , s'ail
trecut la locul lor in capitolul XX.
Anton Pann (1794-1854)
Viéta, activitatea i operele luI Anton Pann all fost studiate cu
ingrijire si Inteun mod definitiv de d-I G. Dem. Teodorescu 1). Vom
resuma, dupa lucrarea acestuI scriitor, partite care ne intereséza.
Anton Pann s'a nascut la inceputul anuluI1794 din cáldararul
Pann, Román de origina, si Tomida, o tinéra gréca, in satul bul-

1) A se vedé Vidta si activitatea tul Anton Pann, (1794-185) de G. Dem.


Teodorescu, Parten I, (Bucuresci, 1893); Operele tut Anton Penn, de G. Dem. Teo-
dorescu, Partea LI, (Bucurescl, 1891). In Revista Noua, (Anul I, No. 10), d T. Spe-
rantia a pubbcat o scurté bmgrafie a WI Anton Pann. Nasile Alexandri a studiat
activitatea ¡iterará a luI A. Pann, Inteun artico1 férte litudttros publicat In Con-
vorbirt Literare, Anul V, No. 21

dacoromanica.ro
gares Slivin. Parintele luT, care avea treT bdetT, invela pe cel maT
mare meseria so, cel milociui intra ca ticenic la o abagerie;
Anton, cel mal tindr, fu pus sub Ingri.jirea dascalului bisericiT.
In 1806, murind tata!, intréga vrend nevrend,
in Basarabia, unde Anton PanniT pTerdu fratil, iurolati cu sila
in armata rusesca , i la 1811 trecù in Bucuresd, unde intrti ca
paracliser la biserica Olari, !i In urmA devterid la biserica SfintiT.
Intre aniT 181fi i 1820 Anton Pann, care cia limbile romana,
greca, bulgard si turcd, invata in so:51a de psaltichie, pe care o des-
chisese Petre Efesiiil la biserica Sfantului Nicolae din elarT , lu-
crezd in tipograila acestuT inve;at i intreprinde tradueerea canta-
rilor bisericescl din 'imba greca in cea románd.
In anul 1827, fu trämis ca dascal Domnesc, adica pina de
Stat, la seminariul din ItAnmicul-Valcca, dand i lectiunT de mu-
malcelor din Monastirea-dintr'un lemn, aprepe de Govora.
Dupd pulin timp, fuge la Brapv cu Anica, nepoSta starilei Plato-
nida, i intrd ca psalt la biserica romdnesed cu hramul Siântului
Nicolae (din Sebe).
In 1828, se intórce la Bucurcs.T, unde pe la '1830 il gásim ca
profesor de musica vocal al scólelor nationa le i la 1840 ca cdn-
tare la biserica Alba din calea Victoria In 1842, este numit ca
profesor de musicA la seminariul din BucureseT de catre mitropo-
litul Nifun. La 1843 inilinléza o mica tipografie, in care ì1 tipa-
res .e Uno operele. La 1848, fi gdsim ca privo cantdr4 la biserica
Cretulescu. Dupd o scurtti zAcere mmi in diva de 2 Nombre 1834
fu ingropat la biserica Limad din BucurescT.
ir Ceremonia funebr:i, In diva de 4 Noembre, fu de o nedescrista duioffl, cact
la cap il plfingeau Zamilra pi Catinca, cele douè ten-ad legitime. la picióre A-
ldea i faicá-sa Tinca, impreunA Cu biiiatu-/1 d'intám, preotul Ladar; c5c1 lo-
cramau 1eiicii, cAntAreliT pa eleva, pe care 'I inv4ase arta etintiíril ; cacI exis-
tan miele de óment, carI admiraserA talentul i InvétaserA a citi numal prin
ai pentru atragét6rele-IscrierI. In acca nenumdratil multime, se gAsi un inlim,
ingincrul Foncescu, care, coprins de durere, abia putu rosti o aloma/hule. In-
supl arhiereul Calist, cunoscut de totl ca omul eel mal tare pi neimpresionabil,
fu inecat de lacamI i impedicat de a-pr continua oticiarea.»

Dintre cartile lui Anton Pann, publicate de el pe


cand leña înci, Toril aminti pe cele urm6tóre:
Cantece de stea. Patru
20 PoesiT deosebite- cu cântece de lume. Douè
30 Indreptätorul betivilor.
Hristoitie saü sc6la moravurilor, din grecesce.
50 Noul Erotocrit, din grecesce.

1) G. Dem. Teodor2scu, Vidta i activitatea lui Anton Pann, pag, 96.

dacoromanica.ro
6° Calendare de la anul 1833 OM la 1853 inclusiv.
7° Fabule i istorióre. TreI editii.
8° Povestire arabicä din «Halima.»
9° Sf. Evangheliä de la Ión, in 8 limbl.
10° Noul doxastar, in trei volume.
11° Basul teoretic 0 practic al musiceI vocale.
12° Poesil populare.
13° Calofonicul, 1 volum.
14° Irmologhion (catavasier). limie editil.
15° Epitaf sad slujba pentru inmorm8ntarea Dom-
nuluI (Prohod).
16° Catavasier 0 teoreticon. Dou6 eflii.
17° Memoria foculul mare din BucurescI, 3 edilii.
18° Povestea vorbeI. Doue edillt.
19° Rinduéla Sf. leturghli.
20° Anastasimatar bisericesc.
21° Paresimier cu cântärile postulut
22° Herovico-chinonicar. Doue volume.
23° Dialog in treI limbi, romd nesce, rusesce i turcesce.
24° Privighiar.
25° Pocainta sail sufletul i trupul.
26° Inteleptul Archir 0 nepotul sell Anadam.
27° Spitalul amoruluI sau cantätorul durereI, 6 to-
muri In trei ediOLY.
28 Tipicul, bisericesc.
29° 0 sédátóre la Ora sag povestea lifi. Mo q-Albu.
30° Proskinitarul Sf. Munte Atos.
310 Triumful beileI sail diata.
32° Istoria luI Bertoldin.
330 Magazin de deoseblie cantece.
34° Antologiä musico-celes, 2 tomuri.
35° Mica gramaticä musicalä.
36° Principie de musicä bisericéscä.
37° Ndsdräväniile luI Nastratin Hogea.
38° Culegere de poveSI 0 anecdote.
39° Noul anastasimatar.
40° Leturgia Sf. Vasile 0 rem.
4 I.° Cântätorul betief.

dacoromanica.ro
XXXVII

«Anton Pann, mal pre sus de tóte, fu inzestrat c'un puternic si deosebit ta-
lent d'a se inspira din geniul poporulul Cu care trdise si pe care 'I studiase cu
-Mina iubire. l'retutindenT, In scrierile sale, chiar si in cele de la altil copiate,
el a sciut sè introducit frumusetile unel propril creatiuni, s'acel foe, s'acele
glume pe care cu ten& lunga-ne amortire de subt Fanarioll le inttilnia
vil-nevatilmate in tèranul romdn, subt coliba din Basarabia ca pi pe vetrele
din Ilfov, in muntil Olteniel ea si 'n téra ArdéluluT.
aD'aceea si cArtile sale produserd o addncii miscare 'n spirite ; d'aceea pu-
blicul le cumpArd pe 'ntrecute si le citi co atdta nesatia, eeréndu-le mereu,
ca odiniórd Romani! comediile lul Plaut.
aCu ast-fel de inclinArT si subt influinta acestor simtiminte s'alla pe la 1850,
'dud culese proverbele din Pos «tea Vorbes, adunate din gura lumir, cum o
(spune cu atila sinceritate
«Daca a pus si aci ceva dinteal sèu, acel ceva n'a fost, de bung sémA, de
cat priceperea d'a le aseda ast-fel, in cdt unul si decurgil dintr'altul sau sà se
interneieze pe cite o isoriórA ce mal tot-dé-una 11 insotesce. Merit mare pentru
un cantdret de strand', inteo epocd cand gloria hi Milton si dulcéta limbil lul
Dante turburau somnul rdposatului Ión Eliade;dar cind,nureni nu se 1iisd a-
demeni de vlersul fermecAtor al musel poporare. Merit mare pentru un biet
«dascAl de musiehid» care, otelit de aprig,u1 despotism subt care se nascuse,
tneerca sè védésea meritul tératiulul s'ele luT mostenirl frumóse.
aPdn' atuncl nimenl, absalut nitnenT nu se gtindise cd Romdnul are o poe-
sie, s'o prosa, nescrise, dar bine pilstrate Intria lui memorie. Nimenl nu se des-
filiase de rapitórele-1 basme pl de sglobiele-1 bhicitorl, spuse 'n aseptorile de
la tira», unje caierul de lanZt pdrea cd se tórce singur, unde bétrdnif tineau
vc6.11 de bune InvétaturI si povesteau faptele trecutuluT, traditiunile neamulul.
(Anton Pann fu eel d'intdiu care ne dete o colectiune de proverbe, o carte
de imnurl relighise, basme si povest1 versificafe, ghicitorr, poesil poporare si
descrierl de moravurl.

Povestea Vorbii, aceea din cartile luI Anton Pann,


care ne intereséza mai mult, a fost tiparita de autor
In doue editinnl, una la 1847, trite° fascicula;.a doua
In anii 1852 §i 1853, in trei fascicolq.
Grupandu-se proverbele similare sub un titlu ge-
neric ca despre frica lu? Dunme(left; despre betie;
despre negot, etc. 0 mici poveste, care insotesce fie-
care grup de proverbe, servesce ca moralä.
Aceste proverbe sunt autentice, inteleagrin du-se prin
acésta ca nicl unul nu s'a faurit de-a Intregul de au-
tor. Culegetorul Irish a gasit de cuviinta se versifice
pe miele mal cu séma in editia a doua, in care do-
cinta de a rima l'a facut sà schimonosésca unele pro-
verbe pana inteatat, in cat nu mai aü nicl o aserna-
flare cu cele ce umbla din gura in gurä pe buzele po-
poruluI2).
I) G. DENT. TEODORFSCU, Cercetari asupra proverbelor romane, pag. 19.
1) P. IspirtE-cu. picetort populare, a 'Revista pentra Istorie, etc An. r, vol.
a, p. 224.

dacoromanica.ro
XX XVIII

In proverbe:e adunate de Anton Pann unele sunt


imprumutate do la SlavI sail de la Turci , altele par
mate de la strainT. OrY-ruin ar fi, trebue sa recun6s-
cem ca autortil , intrebuintandu-le pentra 10014
data in romanesce, le-a facnt sa intre in limbli, ast-fel
In cat asta-di pot fi privite ca proverbe curat roina-
nesci.
In lucrarea de fata am reprodus atat proverbele
din editiunea definitiva de la 1852-1853, cat i pe-
cele din editiunea de la 1889, editata de tipograful P.
M. Cuco, reprodueere exacta a editiunii intaia de la
1847.
Ni s'a parut cit comparatiunea acestor texte pre-
sinta un iteres deosebit pentru cei ce se ocupa de
literatura n6stra populara.
I. C. Ifintescu.
» Proverbele Romcinilon% adunate de d-1 I. C. Hin-
tescu, sunt departe de a fi un progres in ramura spe-
ciala a literaturii pe care o studiam.
Ideia D-lul Hintescu de a intruni t6te proverbele
Romanilor la un loe 0 intr'un mod cat se pote mal
complect, era din cele mal fericite 0 menita sa impli-
nésca un gol simtit in literatura n6stra populara.
Din nenorocire , lucrarea este defectu6sit in multe
privinte.
Mai intaiu autorul nu ne arata pentru fie-care pro-
verb numele autorului, cartea 0 pagina de unde este
luat, ast-fel ca pe de o parte orI-ce control posibil este
inlaturat, pe de alta nu putem sci daca proverbul pe
care '1 avem inaintea ochilor este din cutare WI cu-
tare provincia., cules de-a dreptul din gura poporuluI,
séti luat dintr'un autor cu maI multa sau maI putina
greutate, ori daca proverbul este cunoscut de d. Hin-
tescu.
In al doilea rind, lipsa indicatiunilor de maI sus ne
indreptatesce sä banuim ca multe din proverbele date-
de d-sa nu sunt romanescl §i populare, WI, in casul

dacoromanica.ro
XXXIX

cel mal favorabil, nu sunt cunoscute sub forma ce le


dä autorul, spre exemplu :
cum e domnul
. 1 servitorul. (p. 47).

Aparintele inléla. (p. 95).


Care inctpe multe
Finesce putine. (p. 113).
Ett de promisiuni am o lada indesata cu genunchele. (p. 154).
Paterea dei curagea,
Cura gea victoria. (p. 1.57).
Multe riuri fac torent. (p. 162).
hadrce umbrela din cotro vine plaa. (p. 195).
Vestmintul nu face pe om. (. 200),
Viérd scurtà
Arta 'dup. (p. 201).
De-altminterea un alt publicist din Transilvania, d.
Moldovan Gherghely. declark in cartea d-sale ',Roman
Ifkmondasoc traducere in limba maghiard a Pro-
verbelor d-lu'l Hintescu , di a ptistrat numal pe cele
curat Romanesd , de óre-ce In colectiunea Hintescu
multe proverbe sunt straine.
In al treilea rind , sistemul de clasare , adoptat de
d. Hintescu, este Cu totul defectuos si d-sa n'a reme-
diat cel putin acestui mil dAnd un indice alfabetic.
Rinduind, inteun mod arbitrar, fie-care proverb dup6
cuvintul ce 'I se pare maï de capetenie, ingreuik6 fórte
mult cercetarile. Asa proverbul
Dupa phi-le
Vine sdre.
se aflh la pag. 178 la cuvintul ,,S6re.,, De ce nu s'a
asedat la cuvintul »pléle,,, unde se va cauta mai int5,1?
Dupa plene manta, este pus pe pag. 148 la plòïe,
de si s'ar fi putut aseda tot asa de bine la cuvintul
manta.,,
La rift n'a ajans gi pólele fi-a ridicat. Se alà pe
pag. 148 la cu,vintul ,,p6Itta De ce nu s'a asedat la

dacoromanica.ro
XL

riuk4 séu chiar la »ajtengea, cam ideea principala este


de a face tin lucru inainte de vrente.
In afarit de defectuositatile aratate maï sus, cartea
Hintescu mai are un inare cusur : de la inceput
panA la sfir§it furnica grqelile de tipar, unele prea
grave, provenite de sigur din nebagare-de-sérnA, altele
care dovedesc cit autorul, necunoscénd unele cuvinte
din proverbele ce 'I eel comunicat, si pe care le-a
gtisit prin carp, le a inlocuit prin altele avind aprépe
aceea§1 forma exteriérk cari schimba insa cu totul in-
telesul proverbulut A§a sunt :
Altéptu intaiu set Redem alba In capestre I) (Pag. 3).
Gwvreme si cu paie
Minamalele 3) se mae. (rag. 208).
A fost a muTere 3) odata
venit cir rochia spartet. (Pag. 112).
In pofida fratilor 4) miiminca frunzele. (Pag. 149.
Il dete afara 'ndata
Ca pe-o mesa 5) stricata. (Pag. 45).
Lupul e cu, nurnele i vulpea cu. dracul 0) (Pag. 95).
Wagarul se vinde tot in orbul armOsarilor. (Pag. 97.
Se sae cu culbul 6) la mima. (Pag. 171).
Nu ajungi Cu stranutarea 9) /a nao, de infumurat
ce este. (Pag,. 181).
Unele dintre aceste gre§eli sunt cu at At mai grave,
cd daïl proverbulul un inteles cu totul altul de cAt
cel adeverat, farA ca frasa sit reinAna neintelés6, ast-
fel cit cititorul se péte feírte u r amdgi.
P. Ispirescu (1830-1887)
Petre Isp;rescu, nascut la 1.830 In Bucuresd, a murit In acela;t
ora,, catre sfir0tul anuluI 1887, dupa o vi6ta plina de munci
rodnica pentru literatura opulara.
La 14 anI Ispiiescu intra ca lucrator In tipografia luI Carca-

Alh In capustere.
11) Alostnénele s û mucmule e.
") Mure.
Fragilor.
Masea.
Darul.
7) Oborul.
") Cu ul.
9) S ramurare, str murarit

dacoromanica.ro
XLI

lechi. Dupa Unire, devine director al tipografieI Nationale, ér la


1854 director al tipografieT C. A. Rosetti. Dupa 2 Maid, in unire
cu Sc. 'Walter si Fr. Göbl, descbide tipogralla .Lucratorilur aso-
cian.. Peste putin timp este numit din non director al Imprime-
riel StatuluT. In 1868 demmionéza din acéta slujba i intemeTaza
tipografia .Laboratorilor RomanT,a in unire Cu Jeorian, Condu-
ratu, Busnea i preotul Economu. Mal tarçlid, acésta tipografie
rémase nuinaT pe sima luí i datoriele Mute in acésta h.treprin-
dere abia le a platit pana h césul din urrna.
Fia a mal vorbi de a Legendele i Basmele Romdnilor;» care
l'a facut cunoscut ea culegetor de literatura, Ispirescu s'a indelet-
nicit i cu adunarea proverbelor.
La finele prime' fascicule din «Basmele Romdnilor,» aparute
la 1872, a publicat (pe paginele 164-180) o séma de proverbe.
Acésta editiune a devenit atat de rara, in cat nu se afla in niel
una din bibliotecile publice din BucurescI, S cu atat mal putin in
comercid.
In 1883 incepu publicarea une colectiuni de Dicetori popu-
lure, adunand sub acest titlu atat icerile, cat pi slicétorile propriu
dise.
In acésta lucrare Ispirescu a clasat tote proverbele, pe care le
cunoscea personal impreuni cu cele culese din gura poporului sau
dintr'o suma de autorT, a caror lista se gasesce in Revista pen-
tru Archcologie, htorie i Filologie,» (A.n I, Vol. I, 1883, pag.
225 si 226).
In acésta lucrare Ispirescu, adopta o clasificare cam artificiala.
TOte variantele unui proverb sunt adunate sub acelasT numér
apeçlate in cole .tiune dupa primele litere ale primeY variante.
De pilda variantele de sub No. 2.
A ajuns de la nuira la r c§nita. (P. p. v. 78.)
Ajunge de la mdra la ripniiet. (4 100).
De la m6ra la riizi1á. (G.)
s'ar fi putut tot asa de bine incepe numèrul cu varTanta din urma
(a luI Golescu) i atuncT proverbul, in loe de a fi trecut sub litera
A, se asela sub litera D.
Acest mod de procedare ingreuiaza cercetarea proverbelor, dar
este de creçlut cá Ispirescu, &ear li trait in deajuns ca sfi pote
termina lucrarea pe care o incepuse, ar fi adlogat un indice la sfir-
situl colectiuneI sale.

1) Stef De la Vrancea, P tre Ispiresc In Revista Noua (An 1, No. 3).

dacoromanica.ro
XLII

III
Cand am 1ntreprins acéstá lucrare gdndul 'n11 era
se studiez asemenarile dintre proverbele romane si cele
stráine. Am vellut insa, de la inceput, cá inceilicum pe
la códa caltdul, cacI imI lipsia temelia, adicä o colec-
tiune a proverbelor nóstre. lkfall ciudat mi s'a parut
faptul cd Romdnul n'are niel' m5car un nume hotdrit
pentru proverbe. Intilnim in scrierI urmá.t6rele denu-
mirl
Ion Neculce, I, p. 340), Cavia prost.
Nic. Costin, (I, p. 71), Poveste.
Cronica anonima : Pilda.
Dim. Cantemir, (1st. lerogl.): Cuvint barcin, parintie, (p.102); pro ¡tul
euvirit, p. 152); precito' t,itc batrdnit, (p. 246); cuvint, (p. 359).
Dim. Tichindeal: Proverbelic'étort (Cu intelesul de proverb), cuvint,
cimilitura (Cu intelesul de proverb).
Anton Pann : Proverb, (peala, potoestea vorbil.
Donici : Vorba cea bètrana, pro rerbul béranesc.
Laurian & Maxim : Vorba batrcirtésca.
Slavici : Vorba cea melte, Vi ala.
P. Ispirescu : Povestea atusa, vorba cauta.
Gr. Jipasen : Vorba ainta.
I. Creanga : Vorba veelte, vorba ceea.
C. Negruzzi: Proverb.
N. Gane : Vorba ceea, vorba aceea.
Al. Odobescu . Vorba, vorba alt uta, vorba al cta.
Varron : l'Asa, povestea vorbet.
Ion Ghica : Poveitea t'orbes.
E. Baican : Povestea vorb t.

Asa fiind, m'ara verlut silit, vrènd nevrènd, sa adun


mal intdiu o eolectiune pe cdt se p6te mal compleeta
de proverbe romanesci, si In urma sa studiez aseme-
narile proverbelor straine cu ale 'bistre, studiti care
de acum este in lucrare §i care va apare indata dupa
tiparirea lucrdrei de fata.
Greutatea pe care ori-cine o intimpiná la Intocmi-
rea unei colectium de proverbe, a fost semnalata odi-
niórd de Erasm, care a dis cu drept cuvint :
Perfacile est, aiunt, proverbia scribere cuivis.
Haud nego, sed durum est snribere chilladas.
Qui inihi non credit, faciat licet ipso periclum,
Mox fuerit studiis ,equior ille meis.
Dupa ce am adunat proverbele ce se aflá In operile
cronicarilor §i ale autorilor románi contimporanl, am

dacoromanica.ro
XLIII

cules §i multe proverbe din gura pop rului, adevèra-


tul pastrator al limbii. Multamita concursuluI bine-
voitor a multor pers6ne, printre care un numer in-
semnat de invétatorl din diferite pArVi ale Vern, am
putut aduna un material insemnat, atat in Romania
cat §i in Basarabia, Bucovina, In diferitele provincii
ale Ungariei locuite de Romani, in Istria §i in Mace-
donia.
De §i adunasem un numer fewte mare de proverb&
in fie-care oi mi se comunicad variante sad proverbe
noui i vedeam ca cu greri void putea ajunge la sfir-
§itul lucrarel incepute.
D. aceea, Cu parere de reu, am fost nevoit sä. 'ml
opresc cercetarile spre a puté stabili, inteun mod de-
finitiv, clasificarea pe care o adoptasem, §i a incepe
publicarea, remanënd ca sI adaog dicerile sad dice-
torile cari se vor mal aduna de aci inainte in cartea
Proverbelor asenMnute ce va e§i mai tardid.
Pentru catalogarea proverbelor, aveam de ales in-
tre trel sisteme deosebite, earl presintau fie-care §i fo-
16se §i nea junsuri.
In cel d'intaiu sistem, pe care ram §i adoptat, pro-
verbele se impart in capito!e, care represintd fie-care
o idee generala precum : Credinta religiúsd, Animate,
Om, Viéta Sociala etc. In fie-care capitol, proverbele
sunt clasate dupa cuvintul cel mai de capetenie. A§a,
In seria despre animale, OW proverbele privit6re la
canl sunt grupate sub titlul «caine», iar cele privi-
-Ore la urs, sub titlul «urs» etc.
In al doilea sistem coleqiunea intréga a proverbe-
lor se claséz6.. sad dupa cuvintul principal (Hintescu)
sad dupa cea d'intaiu litera a proverbului (Ispirescu).
In fine, proverbele se pot gruph dupd intelesul lor
general. Cu acest sistem, care a fost adoptat de Anton
Pann, avem capitole despre dragoste,vicle)lie, SCUT n-
pete, ddrnicie, etc.
Al doilea sistem, met cu séma cel adoptat de Ispi-
rescu, este cu totul greOt precum s'a aretat maI sus.

dacoromanica.ro
XLIV

Nu se pite tagadui ca clasificarea adoptata de Anton


Pann presinta mai multe folöse. Din nenorocire ins&
Stint multe proverbe, care avénd doue §i chiar mai
multe intelesurl deosebite, ar trebui sa fie repetate de
atatea orY in difetitele capitole.
In cel d'intaiu sistem, pe care ram adoptat dup.
Le Roux de Lincy, dar cu. 6re-carï schimbarl insem-
nate, mal cu séma in ce privesce proverbele morale,
aceste neajunsurl dispar cu totul. Avem pe de alta
parte i folosul de a gasi, adunate la un loe töte dice-
rile privitöre la cutare animal, la cutare obiceiu, la
cutare idee primordiala. La sfiritul fie-cdruf volum
am adaogat un indice-glosar, permiténd cititorului
care cauta un proverb privitor la om, la animal, la
o planta, etc., d'a 'I gasi indata In colectiunea nöstra.
Un al doilea indice, pus la finele volumului din ur.ma,
arata tóle proverbele grupate dupa intelesul lor. In
sfiqit, in fie-care capitol, sub fie-care cuvint ink de
capetenie insemnarY deosebite inlesnesc aflarea i gru-
parea tutulor variantelor a unui proverb, cari din
deosebite cuvinte nu s'au putut aduna sub acela§ nu-
mer de ordine.
Proverbele Romanilor se impart in douè-deci
trei de capitole i anume:
L Natura fisica. Astre. Anotintpuri. Titnp. Variatiunt cis-
materice. Serbatort. An. pile. Ceasurt,
II. Natura fisica. Elentente. Pantint. Metalurt. P tre.
Plante. Pénte. Cultura pconintulus.
Despre animale Pasgrt. Patrupede. Insecte. Pesos.
Omul s't organele sale. ()mot in genere. Barbat.
Organe. Mentbre.
Despre viéta fisica. Truptl omultts. Starile, farultatile Mir
write sale. Vté,a. Mórte. Infirmstatt.
lean. Cele elms singurt. Somn. Vis.
Despre vieta fisica. Obicesurt. Intbracaminte. Case ;4 cla-
dirt diverse. Gospodaria caset.
Despre viéta fisica. Mtincare. Beuturii.
Despre viéta sociala. Vecin.Prietin.Cercetart.Atociatiunt.
a t Start sociale. Dregatorit. Tiilunl.
.Resboiu. locum Petrecert. Arme. Instrumente
de musica.
Despre viéta sociala. Justitie. Legt. Invetatura. Negus-
torie. Calaiorte. Meserit. Unelte.

dacoromanica.ro
XLV

Proverbe istorice. Ter. Pop6re. Oray. Sate. Locali-


ta(t. diverse. N'ene pro prii.
Credinti, Eresurf, Obiceiuri.
Despre viéta intelectuali i morala. Sufletul i facultafile sale.
JP Consciinta mima.
2, Calilart 0 virtujt.
X VL yN » Defecte, viciurt mime.
Povete si opriri, maxime, sentinte, pilde fflosoficesci.
Maxime extrase din diferiti autori Romdm.
Maximele liu Iordache
Asemanarile in literatura poporalà.
Asemanarile lui Iordache Golescu.
O semi de idiotisme i locujium.
Cimilituri.

Am dat fie-cdrur proverb un numer de ordine, gru-


parid in acela§ numer tóte variantele pe carI le am
putut afla. Pentru fie-care dicere am dat, pe larva
numele autoruluI, titlul cartel §i pagina unde se ga-
sesee, sau numele pers6ner care mi ra cornunicat, si
localitatea unde se aude. Prin semne deosebite, a§e-
qate la stanga proverbului, se arata daca proverbul
este audit sau cunosclit de mine, daca se intrebuin-
thza de t6rani sati numai de scriitori, daca este du-
bios. In cat privesce proverbele satesel, am impins
scrupulositatea atat de departe in cat nu am insem-
nat ca fiind Intrebuintate de terani de cat acele pro-
verbe pe can le am audit la Ora sau mi s'a semnalat
de in,v6tatorI ca fiind satescf. Am scos din acésta ca-
tegorie un numer insemnat de dicen care, de §i sunt
convins cä exista in graiul tèranesc, totu§I nu ara
avut ocasia sa le culeg din gura poporului de la Vra.
Pentru fie-care proverb am aretat deosebitele inte-
lesuri pe care le are, origina lui cdnd acésta e Roma-
nésca, adica eand origina proverbulul trebue cautata
inteun obiceia, o anecdota saii un fapt din istoria
Romanilor. In casul acesta, am dat tot-d'auna, fabula
sati sn6va in intregul ei diva. Golescu, Tichindeal,
Anton Pann, Asaki, DonicI, Gr. Alexandrescu set Is-
pirescu, asemanandu-le cate °data cu o t'aula cores-
pundetóre straina, Am gasa in acest mod de a pro-
ceda un incloit folos : aret origina dieerei §i pun

dacoromanica.ro
XLVI

sub ochii cititerului buctip din totI scriltorii popularI


.§i fabulitiI romArn, pre cari multi dintre unI nu '1
cun4tem, din nenorocire, de cat din audite. Origina
celor-l-alte proverbe se va g;Isi in Proverbeie asema-
nate, la locul lor firesc, cam origina proverbelor, pe
care le-am numit »universale,,, sth in strinsa legtitura
cu proverbele strtline §i numaY printeun studiu spe-
cial vom stabili, pe cat va cu putinta, origina ade-
verata a proverbului, sétl cel putin poporul de la care
l'am imprumutat. Ceva mai mult , cand origina ro-
manésca mi s'a parut indoiósa nu am dat'o. Am voit
mai bine sa fill invinovatit cti am trecut ceva cu ve-
derea , de cat sa mi se arunce o villa intemeiata ; ca
t6te ril, inteo asemenea lucrare, e peste putinta sa
nu se strec6re greseli. Naajduiesc insa ca, cu timpul
§i Cu concursul cititorilor, voiu putea sa indrept gre-
§elile remase in textul meu.
Pe cat am putut, am aretat pentru IntelesurI ca si
pentru diceri, numele autorului séu al pers6nei de la
.care le-am aflat.
Ornitologia d-luI S. FI. Manan, mai ales mi-a fost
de iin Elite mare ajutor pen tru capitolul III, despre
pasen. Spre a nu ingrema lucrarea §i a nu inmulti
citatiile, adese-orT insa, and explicatia este luata din-
tr'un autor care mi-a dat si proverbul corespundetor,
am omis numele seu la intelesurl.
Pentru explicarea intelesului m'am slujit cate odata
de colectiunile Ilre des Proverbes de Mery, Dre des Pro-
verbes de Quitard, D" les proverbes de la Mésangère,
Dizionario universale dei Proverbi de Strafforello, Pro-
verbi latini de Vannucci, Adagia de P. Manutiu.
Pentru ctivintele aretate mal sus, n'am dat in tot-
l'a-una numele autoruliff.
Orl-unde s'a putut, am citat legendele séu credin-
tele poporuliff privitóre la cer, pämint, astre, animale,
Dumnedeti, etc., care staii in legatura cu proverbele.
Am dat pentru fie-care locutiune o frasa luata din-
tr'un autor bun, prin care se preciséza bine intelesul

dacoromanica.ro
'XLVII

§i tot-d'odata se aratä cum se intrebuinté.za in frasa,


lucru adese-on anevoie de aflat, daca nu '1 scim. Ci-
tatiunile stint alese mal Cu sérnä din CronicarI, Can-
temir, Anton Pann, Tichindeal, Donici, P. lspirescu,
Creanga 0 din Poesiile poporale.
Pentru dialectul macedo-roman am reprodus ea
mostre al graiuluI cate-va anecdote sag micI istorielre
din gramatiea luI M. Bojadschi Altele mi s'ati comu-
nicat de d-1 C. A. Milescu, student la facultatea de
litere din BucurescI.
Din cand In cand, am dat, pe langa proverbul o-
manesc, i cate-va proverbe straine corespundet6re.
Am gasit doue fol6se procedand ast-fel: pe de o parte
citirea carp va ti, sper,, mai placuta cititorului ro-
man , §i pe de aft& parte strainul , la nevoie , va pri-
cepe u§o intelesul general al proverbulm romanesc,
pe care rare inaintea ochilor, fara a fi nevoit sa se
adreseze neincetat la indicele-glosar In limba francesa
de la finele volumulut Remane insa, bine inteles,
acest adaos nu trebue considerat nici mdcar ca un in-
ceput de studid eomparativ al proverbelor romane cu
cele straine.
Proverbele straine , in garb.' de cele francese , s'au
tradus in tot-d'a-una in romanesce. Aceste traducen,
§i mal ca séma cand e vorba de proverbele macedo-
nene i istriene, s'au facut apr6pe ad-literam, cu ris-
cul de a obtine u frasa mal grae, din care insa re-
iese o maI mare asemenare a cuvintelor din limbile
surorI.
Multe din proverbele nóstre populare nu se pot ti-
pan. N'am crequt insa de cuviinta sa le resping pe
bite, i cititorul, va putea judeca, dupa proverbele ce
va gasi in coleqiunea mea, ca am fost in deajuns in-
gaduitor.
In privinta locutiunilor proverbiale i idiotismelor
intimpinam o indoita i deosebita greutate , anume
daca oidtoriIe trebuiail puse singure la o parte, sail
la locul lor, impreunä cu proverbele, in fie-care capitol.

dacoromanica.ro
XLVIII

Am adoptat acest din urma sistem, care mi s'a parut


mal logic §i tot de odata maI lesnicios pentru cititor.
Numeral qicetorilor fiind insa destul de insemnat, le
am grupat in urma fie-card seriI a pro verbelor la
care se referh.
Pentre idiotisme, casul este mal ginga§. Ce este un
idiotism ? Prin ce se deosibesce de locutiunea prover-
biala, care, la urma urmelor, nu este de cat un idio-
tism special ?
Am privit ta idiotisme propriu dise, numal idio-
tismele de sintaxa, dupä care vin treptat, asemenarile
(a dormi ca un bugén), locutiunile adverbiale sail lo-
cutiunile-asemenari (a dormi bugtén, a se face br6scd
la paniEnt) §i In sfir§it dicetorile. Trecerea de la o se-
rie la alta fiind adesea gredl de apreciat maI cu séma
in ce privesce locutiunile-asemenarI, am wzat in ca-
pitolele uncle sunt proverbele numai pe cele mal ca-
racteristice _din aceste locutium, cari cu anevoie se
pot deosebi de 4icetori1e propriu dise, lar pe cele ralte
le am trecut in capitolul XXII, la un loc cu idiotis-
mele de sintaxa.
Nu-mi mai remane de cat prea placuta datorie de
a multumi tutulor pers6nelor ca ajutorul ctirora am
putut intocmi §i publica acésta colectiune de pro-
verbe. In primal rind in a ar6ta, adinca mea grati-
tudine D-lui Take Ionescu, ministrul cultelor §i al in-
structiunel publice, care a bine-voit a lua disposittile
necesare pentru ca biblioteca Statului sa '§i procure §i
sa-mi puna la dispositie t6te agile de care am avut
trebuinta, §i a aprobat ca.tiparirea intregel lucrari sa
se faca de Stat.
D. Grigore I. Alexandrescu, pre§.edintele tribunalu-
lm qovurluiu, I. Banescu, directoral saga normale
de 1nvet5torI din Constanta., G. Diana, revisor scolar
la Meliediati §i in urma la Argq, apoI un num6r iii-
semnat de corespondentY, dintre carI cea maI mare
parte invetatorl, ml-ail tramis Mae multe proverbe §i
legende. Le multamesc dar tutulor, precum §i D-lui

dacoromanica.ro
XLIX

Fr. Dam6, sub-director al invetamintuluI secundar la


ministerul instructiuneI publice care, punkidu-m6 in
relatiune cu D-niI InvetatorI, mi-a inlesnit ast-fel sar-
cina pe care o luasem asupra-ml. Gratie concursulul
D-lor am putut imbogati in mod simtitor acésta cu-
legere de proverbe §i stabili multe intelesuri. indoYóse.
Multumesc de asemenea D-lor D. A. Milescu ,,i D.
Dan, studentI universitarY, carora le datorez insem-
nata colectiune de proverbe macedo-romAne intru-
path in acésth lucrare; apoI personalulul biblioteceI
Academiei romäne §i In deosebi D-lui C. G. Cu-
liana, sub-director al Bibliotecei centrale, call cu o
grabh indatoritóre mi-a lnlesnit tóte cercetärile.
Voiu remänea fórte indatorat tutulor acelora care
vor bine-voi a-mi semnalà atat lipsurile ca §i greelile
de ori-ce natura care s'ah putut strecura in acéstä
lucrare, cea d'intaiii in feliu ei in literatura nóstra.
Me voiu folosi de observaliile care mi se vor trilmite
in editiunea viit6re a proverbelor romäne asemänate
cu cele straine.

dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE ROMANA"

AUTORI CITATI.

4. ACS (icAnoLy). Magyar, Német, Olasz, Roman (Olah), Csek-tot és


Szerb beszélgetések otthon es uton. Pest, 1859, Kladják Lauf-
fer ds Stolp.
2. ACS1NTI DRICARUL. A doua domnie a lui Neculal Alecsandru Ma-
vrocordat V. V. In Moldova. In Cronicele Romaniei de Anchan
Kogalniceanu. BucurescI, 1872, C. N. Badulescu.
1. ADMAN (r. y). Abecedar Dustrat. BotopanT, 1870.
ALEXANDRESCU (CIRMORE). Suvenire chi impresil, epistole, chi
fabule BucurescI, 1847.
Serien in versuri fi prosa. Bucurescl, 1893.
8. ALEXANDRESCU (cm. 1.) Literatura pi sciinta. Director Dobrogeanu-
Gherea. Vol. II. 1894.
ALEXANDRI V. & LASCAR ROSETTI. Mica colectiune de 89 pro-
verba culese de Lascar Rosetti pentru V. Alexandri, urmate de 156
proverbe extrase din Povestea Vorbei, manuscris din biblioteca Aca-
demie1 Romane.
ALEXANDRI (v.). Opere complecte. IX Vol. - Bucurescl, 1875, So-
cecu . Comp.
Poesil populare ale Romanilor. Bucuresd, 1867, Tipografla
lucratorilor asociall.
40. Diverso ConvorbirI literare.
Operile lul C. Negrutzi, Edit. Soceca. Prefalt
ANTIM 1LEÌÉNUL (MITR0P0L1 I). Din didahiile Omite in mitropolia
din Bucurescl. Edit. Dr I. Cornoi. Libraria Soceca Comp. 1895.
ARSENIE. Noua colect.iune de basme, 1-11.Bucurescl, 1884.
ASAKI (G.). Fabule. - lapT, 1E62.
BADESCU (A). preot o Marginens..T.Praliova. Etymologicum Mag-
num. B. P. 111ipd6u.
BALASEL (TEonoa). Invgfritor C. Me folnescl, J. Veilcea. ezktórea.
BARONZI (asonnE). Limba romana pi tradipunile Galap, 1872.
BELDIMAN (ALExANDnu). Tragedia, safi mal bine a 4ice jalnica
Moldovel intimplare (lupa resvratirea Grecilor.- Cronicele Ro-
manilor. Vol. III. de Mihail Kogalniceanu, Bucurescr 1874.

i) La inceputul ultimuld volum se va °emplee% de va 11 trobuintd, lista co-


respondentilor f i a autora= citap.

dacoromanica.ro
LII

BENGESCU. - Opere publicate in Convorbiri literare, An. XI-XII.


BERTOLDO (viaTA Lit) - Chrestomatia romdna Ei Literatura popu-
lara romána de Dr Gaster.
BIBICESCU a.). - Poesii populare din Transilvania. - Bucuresct
1893.
BIBLIE. -
BOGDAN x. A.). - PoveEti Ei Anecdote.-Saraga,
BOLLIAC (CESAR).- Culegere de mat multi articoh.-BucurescI 1861.
BUJOR P.) - Nuvele.
BURADA (nonon). - Divese. - Ccnvorbiri literare 0 Revista pen-
tru Istorie, Arhiologie Ei Filologie.
CALENDARIU pe anul dupe Hristos 1829. - Buda, tipografia universi-
Vilest ungurescl.
CALENDARIU pe anul dupa Hristos 1832.- Buda, tipo,grafia univecsi-
tatel ungurescl.
CALENDARIU pe anil dupd Hristos 1841.- Buda, tipografia universi-
tale! ungurescl.
GALENDAR pe anul 1853.- Tipogralla Romdno-Francesd, IaEl.
CALENDAR l'EN FRU TOTI. - profetic, amusant qi popular pe anul
comun 1863. - Bucuresci. Edit. Bdlaceanu i Varta.
CALUGARENI invilalor c. Movilent, J. Tecuciu.-Etymologicum
Magnum, B. P. HilEdéu.
CANIAN m.). Poesh Populare.- Saraga, IaEL
CANTEMIR (pniscipELE DIMITRIE). - Divanul. - Edit. Academiel Ro-
--ma'ne, Bucurescl 1878.
Descrierea Moldaviei. - Edit. Academiel, Bucuresci 1875.
Istoria Ieroglifica. - Edit. Academic!, BucurescI 1893.
-- Evenimentele Cantacuzinilor i Brdncovenilor. - Edit. Aca-
demiel, Bucuresci 1878.
CARAGIALI (1. L.).-Teatru. - Edit. Socecu & Comp., Bucurescl 1889.
CARP, (p. P.) c. Tibeine.ti, J. Vasluidt. - Monitorul Oficial, kn. 1895,
No. 183, p. 983.
CATARGIU (Lascan), c. Golapl, J. Couurfuitt.-Monitorul oficial, An.
1894, No. 94.
CHIBICI-RÉVNEANU (a.). - Diverse. - Convorbiri literare.
CIIIIC (A. DE).-Dictionnaire d'etymologie Daco -Roumain, 2. Vol. Franc-
fort s M. Ludolphe St. Goar 1870-1879.
COLUMN 1 LUI TRAIAN. - Revista. - B. P. HaEddu. An. VII, 1876.
CONSTANTINESCU (BARRE). - Carte de citire prelucratd de inveta-
toril asociati Barbu Constantinescu, Lambrior, Aug. Laurian,
St. Mihailescu, I. Manliu. - Partea II, Edit. XV. Socecu & Comp.
-- 1892.
Idem.-.Partea II!, Edit., XII.- Socecu & Comp. 4893.
Proverbele rominesci din colectlunea Reinsberg-Ddring-
sfeld
CONS FITUTIONALUL. piar. - BucurescI.
CONVORBIRI LITERARE, An. I-XXIX.
CORESSI. - Evanghelie. - Etymologicum Magnum. B. P. 111016u.
COSBUC G. Balade i Idile.-Socecil Comp. 1893.
COSTIN (itinws) - Scrierile luz Miron Costin.- Cronicele Romdniei
de Mihail liog.11niceanu, Vol. I 111, BucurescI 1872-1874.
COSTIN (sicoiAE). - Scrierile hu Nicolae Costin.- Cronicele Romi-
niei de Miliail KogAlniceanu, Vol. I & II. BucurescI 1872.
CRACIUNAS (an) Inue"(dtor in Transilvania. - Etymologicum Mag-
num. B. P. 115016u.
CRiSESCU vicron).-Schite Ei Nuvele.-H. Steinberg, Bucuresci 1893.
CRAINICEANU RI' c. Diverse.-Cenvorbiri Literare.-An. XXII.

dacoromanica.ro
LIII

-
CREANGI (lox). -Povesti. - Edit. Grig. L Alexandi escu, 1890.
Amintiri din copilarie pi anecdote. - Saraca, lapi 1892.
CRISIAN (r). Invé:ator c. Cugiertt, Transilvania. - Etymologicum
Magnum, B. P. 11,1pdau.
.59. CRONICA ANONIMA. - Istoria tare Romanesci de la auul 1809 in-
cace, eontinuati de un anonim. - Magasin Istoric pentru Dacia.
Vol. V, 1847.
DAME (ton.). - Nouveau dictionnaire Roumain-Franeais. Bucarest
1893-1896.-En cours de publication.
DELAVRANCEA (sr. .-Trubadurul.-Haimann, Bucurescl 1887.
DIACONOVICI-LOGA. - Chemare la tiparirea cartalor rominesci.-
Buda, 1821.

-
DONICI (A.). -Fabule. Cartea I, Ia;d1, la cantora Daciel literare 1840.
Fabule. Cartea II. Fall data.
DONCEV. - Curs de literatura romana. 4865.
DOSOFTEIII-Etymologicum Magnum. B. P. II:106u.
DRAPELUL. - piar. Ballad, rutova.
DREPTATEA. - Piar. Banat. 1895.
DUMITRESCU (AL.). - Galicisme, proverbe, maxima, barbarisme. -
Carol Muller, Bueurescl, 1894.
EVENIMEN TUL. - piar. IapT.
EM1NESCU (ht.). - Diverse. - Convorbirt literare.
FILIMON (x.). - Mom vechi pi Revista Romana, 1861-1862.
FRANCU T. & G. CANDREA. -Rotacismul la Moti i Istriem. - Bu-
curesd, 1886.
FUNDESCU (ION C. . - Basme, OratiI, pacalituri, ghicitori. - Buuc-
resel 1875.
GALLIN, NADEJDE, TIGHILIU SI CANDREA.- Carte de citire. 1893.
--
GANE (N.). - Nuvele.-Convorbin literare 4875-1876.
Poesh. - S iraga, Iapl.
Diverse. - Convorbiri Literare.
--
GASTER (or ). - Literatura populara romana. Bucuresd. 2 Vol.
Chrestomatie Romana. 2 Vol. Leipzig - Bucuresd, 1891.
Tiganu ce 'pi-a mancat biserica. - Revista Tocilescu, I, 1883.
GAZErA POPORULUI. - piar. Bucurescl.
GEORGESCU. Invglator c. Coprent, J. Ialomila. - Etymologicum
Magnum.
GIIICA (tox). - Amintirf din pribegia dupa 1848. - Socecu & Comp.
- Bucures-11890.
Scrisori catre V. Alexandri.-Socecu & Comp. Bucuresd 1887.
GIL. - Nuvele. Convorbiri literare.
GOLESCE (CO:.STANTIN DIN).- Adunare de pilde bisericesci pi filosofi-
cesci. -Buda, 1826.
GOLESCU (vonmci:L 1011DACHE).-Pilde, povetuiri i cuvinte adeverate
povepti adunate de dumnealm Vornicul Iordache Golescul,
fiul reposatulm banul Radul Golescul.-Manuseris din biblioteca
Academia Romilne. Proverbele extrase din accst manuscris sunt
- trecute in PROBERBELS RontimLon, eu insemnarea : Mss.
Copie intocmai a precedentului manuscris care se afla de-
pusa la bibliotheca nationala de la lap. Proverbele extrase din
acest m inuscris sunt trecute In PnovEnnELE RouiraLort, Cu 1nsem-
na rea : Mss. jr.
GRADISTEANU (pLrua). - Vointa Nationala, An. 1895. - Gazeta Po-
porului. An. 1, No. 192.
GRIG. - Nuvele. - Convorbiri literare.
GROSSMANN (s. f.). - Dictionar germano-roman.- Ia1. In curs de
publi^atie.

dacoromanica.ro
L IV

HALLER or lobstm). - Altspanische SprichwOrter und sprichwdr-


tliche Redensarten aus den Zeiten vor Cervantes. Vol. 2.-Re-
gensburg, 1833.
HRANI rtsits).-- Carte de lectura, 1894.
HASDRU (B. PETRICOCU-). - Etymologicum magnum Romaniae.
95. -
-- Trei Crai de la Resarit. -Bucurese.
Ion Voda cel cumplit. - Bucures-I 1865.
-- Columna Jut Traian 1882-1883.
Cuvinte din Betrdni. 2 Vol. - Bucures 4878.
Traian. - Ziar. An. 1369 No. 63.
HELIADE-RDULESCU (ros . - Me moire sur Thistoire de la régénii-
--
ration roumaine ou sur les évenements de 1848. - Paris 1851.
Vocabular de vorba straine. - BucurescI1847.
-
HINTESCU
Tandalida.
Biblioteca portativa, inedite.-BucurescI, 1860.
. c. . - Proverbe le Rominilon - Editura Closius. Si-
biu 1877.
HODOS (gisr . - Poesii poporale din Banat. - Caransebes, 1892.
1ANO V. - Diverse. - Convorbin literare.
IARNIK-BARSEANU. - Doine sj strigatun din Ardeal date la iveald
de Dr Urban Iarnik si Andreiu Barseanu.-BucurescI 1885.
IDEA.-Dictionar de proverbe in CaIendarul Romdnilor pentru 1892.
-
IONESCU t.). - Carte de citira, Il. - Ioseph Guibi. Bucurescl.
Carte de citire, III. - T. Ionitiu si L. Alcalay, BncurescY.
IPSILANT V. V. (A.LEXANDRU ION). - Pravilnicdsca condica a Domnu-
lut Alexandru Ion Ipsilant. - BucurescI 1841.
ISPIRESCU (PETRI?). - Legende sau Basmele Rominilon - Bucu-
- rescl 1862.
Save sau povesti populare adunate din gura poporulm de
un culegetor tipograf. - Editia II, cu mult adause. BucurescY,
- 1879.
Basme, sndve si glume adunate d n gura poporulut de P. Is-

--
pirescu. - CraIova, 1893.
hide i ghiciton adunate de P. Ispirescu.-BucurescY, 1880.
Pilde, fabule, ghiciton adunate de P. Ispirescu. - BucurescI
- 1880.
Din povestile unchiasulut sfatos, basme pddnes^1 Intocmite de
- P. Ispit escu.-Bucunsci, 1879.
picetom populare. - Revista pentru istorie, archeoloie
- filologie. An. I & II.
Basme, save etc., de un culeètor tipobraf.-BucurescI, 1872,
- fascicola I. - In Chrestomatia RomAna de Dr M. Gaster. Vol. II.
Diverse. - Convorbin Moran).
JIPESCU (atraoac Opincaru, cum ieste si cum trebme sa hie
- sateanu. - BucurescI 1881.
Reurile oraselon - Bucur'escI 1884.
KOGALNICE-1NU (mum) - edintele Divanuhu ad-hoe din Mol-
dova. - Respuns Vorniculm Alecu Bag.
LAHOVARY (ALEXANDIIU N.). - Monitorul oficial. edinta cameret din
2 Decembre 1894.
LAMBRIOtt (A.). - Convorbin Literare. An. VIII-IX.
LAURIAN - MAXIM. - Dictionarul limbei Romdne. 3 Vol.-Bucuresd,
'1871-1876.
428. LITA (tosip).- Invillítor in Transilvania.- Etymologicum Magnum,
B. P. Ilasdeu.
LUMEA ILUSTRATid. - Revisti, An. II. 1894.
LUMEA NOUA. - Vial'. - Bucurescl.

dacoromanica.ro
LV

LUPESCU (m.). - Inv6 lator c. Broscenz, J. Suctava. - ezateurea.


MAGASINUL ISTORIC PENTRU DACIA. - Volumurl IV pi V.
MAGIUNCA (s.). - Etymelogicum Magnum. B. P. liágdau.
MARIAN (s. - Nascerea la Roman'. - C. Gal, 1892.
- Nunta la Romani. - C. Gal, 1890.
- Immormintarea la Romani. - C. Gal, 1892.
- Ornitologia poporana Romana. 2 Vol. Cernaug, 1883.
- Satire poporane Romane. - Socecu & C' 1893.
- Descintece poporane Románe. Suclava, 1886.
MATEI BASARAB V. V. - Pravila. - Studiu asupra elementelor gre-
cescz in limba Romana, de G. Murnu.
MAWR (DONNA E. B.).- Proverbele Romanilor.- Bucurescl pi London,
1882.
- Analogous Proverbs in ten languages. - London. Elliot Sock,
62, Paternoster Row, E. C. 1885.
MEMNER c. 0 V. DOGAR.- Prima carte de lectura, II. PloescI, 1894.
MELHISEDEC (EpiscoP). - Revista pentru Istorio, Archeologie i Fi-
lologie, An. II. Visita Episcopulm Gr. Tamblac.
VERA (T. T.). - Diverse. Convorbin Literare. An. XVL
MIHAILESCU (s.). - invalator. ezatarea, An. L
MONITORUL OFICIAL. - edinta din 2 Decembrie 1894; No. 183,
din anul 1895.
MUNTEANU (G. I.).- Carte de lectura romanesca pentru clasele gim-
nasiale inferion pi reale. - Brapov, 1861.
MURNU (o.). - Studiu asupra elementelor grecesci in limba ro-
mana. - BucurescI, 1895.
NADEJDE DONNA SOFIEA). - Fie-care la rindul seu. - Nuvele.- Sa-
rnitca, Craiova, 1895.
NAUM. - Scrieri. - Dictionnaire Dames.
NEGRUZZI (c.). - Opere complecte. 3 Vol. - Socecá & Comp. 1873.
NEGRUZZI (i.). - DiverEe. - Convorbiri Literare.
NECULCE (my). - Letopisetul Moldovei. - Cronicele Romaniel, de
M. kooalniceanu, Vol. 11.
ODOBESCU ALEXANDRE' Pravilnicésca condica a lui Aleicandru
Ian Odobescu.
ODOBESCU (ALEXANDRE', I.). - Serien literare i istorice, 3 Vol. -
Socecu & Comp., 1887.
ODOBESCU-SL1VICI. - Carte de citire. - Bucurescl, 1893.
OMILIAR DE LA GOVORA. - Etymologicum Magnum.-B. P. Hapddá.
PALODA. - 1Nar. - Barlad, Tutova.
PALTINÉNU (oc.). - Invétator, C. Tiubari, Transilvania. Etymo-
mologicum Magnum. B. P. 1-14416u.
PINN (ANTom). - Culegere de proverburi saú Povestea vorbei. Editia
Cucu 1889, reproducere dupa cea din 1847.
- Proverburi sail Povestea vorbei, 3 bropurI. - Bucuresci,
1852-1853.
-- Nasdravaniile
Calendar pentru anul 1848.
lui Nastratin-Hogea. - Bucurcscl, 1887.
--
- Fabule pi Istoriare, 2 Vol.- Editia I, Bucurescl, 1841.
Inteleptul Archir i nepotul seu Anadam. - BucurescI, 1880.
Opezateire la téra sau povestea hu Mop Albu, partea I, Bucu-
resci, 1851.
- Idem, partea II. - Etlitia Lazar, Craiova, 4890.
P1SCULESCU (m.). - La Intalnire, sfaturi pi diverse pentru top, de
de M. P. Miosotis. - Tipografia Lazar, Craiova.
470. POMPILIU. - Convorbiri literare.

dacoromanica.ro
LVI

POP (E11.), inveVitor c. Sonleaps-Mare, Ungaria. - Etymologicum


Magnum, B. P. 11.1pdAu.
POP-FLORENTIN (tos). Convorbiri literare.
POPESCU (N) - Calendarul Basmelor. An 1881-1882-1883.
POPO VICI (a). - Convorbin literare. An XXV.
REINSBERG-DtRINGSFELD (In% uNn OTTO FREIIIERRN VON).-Sprich-
w iirther der Germanischen und Romanischen Sprachen. 2 Vol.
- Leipzig, 1875.
REVISTA PENTRU ISTORIE, ARCHEOLOGIE SI FILOLOGIE, sub di-

-
rectiunea lul Gre min G. focilescu. 1882-1895.
RIURENU despre datoriile copiilor catre parinlii lor. -
- A cincea editiune. BucurescI, 1887.
Noue istoridre pentru coph. - A patra editiune. Bucurescl
- 1887.

1860.
Morale.. - Volumul IV din bibliotheca portativA. Bucurescl
ROMANIA LIBERA. - No. 838 din 15 Martie 1880. Mop Grain.
ROSETTI (LASCAR). - VesjI ALEXANDRI (v.
SAGUNA (M1TR0P0LIT). - Diverse.

-
SAINENU (LAZAR). - Basmele Romano. - C. Gobl, 1895.
Ielele, duele, vIntósele, frumdsele, poimanele, maiestrele
- milostivele, zinele. - Bucurescl, 1886.
Incercari asupra semasiologiei Umbel romine. - Revista
- pentru Istorie, archeologie pi filologie. Vol. VI, 1891.
Elemente turcesci In limba romAna. - Revista pentru Isto-
- rie, etc. Anul 1.1 pi III.
Filosof-Filoscos. - Convorbiri literare. An XXI.
SALVIN (G. P.), invétator. - ezattorea.
SBIERA (IoN AL tul G.) - Povepti poporale romanesci. CernAut 1886.
SCHULLER (1011AN KARL . - Aus der Walachei Romänische Gedichte
und Sprichworter. - Hermanstadt, 1851.
SEZ4TOREA. - Revista. - Buda-Pesta.
SEZATOREA. - RevistA. - Director A. GoroveL Folticent
493. SEVASTOS (o631NA ELENA D. - Povepti. - Saraga,
SILASI (DR. on.) - Renascerea Umbel romfinesci in vorbire pi scriere.
- - Stein, Clupiu 1879.
Apologie. - Stein, Clupiu 1879.
(96. SIMA on.) - Convorbin literare.
SIMU (n.) inveiator, c. Orlat, Transilvania. - Etymologicum Mag-
num. B. P. HapcIdu.
SINCAI DIN SINCA (GREOROIRE).- Chronica Rominilor. 3 Vol. Buell-
rescI 1886.
SION. - Fabule. Bucurescl.
SLAVICI. - Nuvele. - Convorbin literare. An 1875-1876.
SOLOMON. - Paremiile lui Solomon extrase din Biblia de la 1688. -
Socecu 8c Co. 1895.
SPERANTIA (TEoron). - Anecdote populare. I. - Edit. II. Basilescu,
-- Bucurescl 1892.
Alte anecdote populare. II.-Editia I. C. Sfetea, BucurescI 1890.
Tot ancdote populare. III. - H. Steinberg, BucurescI 1893.
STAMATI (c.) - Musa.
SANCESCU (Dimiznia). - Basme pi Same. - H. Steinber, Bucu-
- rescl 1894.
Alte Basme. - H. Steinberg, Bucurescl, 1893.
TEODORESCU (n. Cercetari asupra proverbelor romine. -
- Bucurescl, 1877.
Poesh populare romine. - Bucurescl 1885.

dacoromanica.ro
LVII

210. TEODORESCU (G. ocm.). - Mituri lunare. Vircolach. - Convorbirl


Merare. - An. XXIII
2H. -
- Vieta i activitatea liu Anton Pann.-I. Göbl, Bucuresci 1893.
Operele hu Anton Pann. - I. G6b1, Bucuresci 1891.
TERA NOUE. - Tonaul III. Bueurescl 1887.
THEODORESCU (G.) invelator, Galatz. - Etymologicum Magnum. -
B. P. Hölléti.
THEODORESCU (T.) invgicitor. - SezAtórea.
TICHINDEAL (onuruiE).- Filosoficesci i politicesci prin fabule mo-
ralince invetaturi. - Buda 1814.
TIMPUL. - Ziar. - BucurescI.
-
TOCILESCU (cm.) - Vell Revista pentru Istorie, etc.
Diversa. - Convorbiri literare.
TOMESCU (v.). Invgiator, c. Buda, J. Tecuct. - Etymologicum
Magnum. B. P. HatidAu.
TRAMA (Prucor C.), Temigóra. - Etymologicum Magnum. B. P.
114deu.
TRAIAN. - Verji H*16u.
TRIBUNA. - Diar. Sibiu, 1885. 1894.
URECEII (VORNICUL GRIGORI). - Domnil Moldovel.- Cronicele Roma-
niel de M. Kogalniceanu, Vol. I.
-
URECIIII (v. A.). - Legende RomAne. - Socec & Comp. 1891.
Diverse. - Convorbiri Literare, An. XXI.
VACIRESCU (ION). - Opere. -Etymologicum Magnum.- Convorbiri
Merare, An. XVIII.
VARRON (c.). - Noptile lungi sau povegti, fabute qi anecdote. -
BrAila. 1877.
VALENTINEANU G.) Cugetari, maxime, proverbe, anecdote. -
BucurescI. 1890.
VOINT1 NATIONALL. - piar. Bucurescl.
VOINFA PRAHOVEI. - piar. Ploesel.
WANDER (K. F. V.r.). - Deutsches Sprichwörter. - Lexikon. 5 Vol -
Brockhaus, Leipzi, 1867-1880.
ZILOT ROMLNUL. - Cronica medita. - Columna tul Traian, 1882
-- pAnA la 1883.
Serien inedite. - Revista pentru Istorie, etc, An. IIT, 1885.
Jalnica cAntare. - Revista pentru Istorie, eta Vol. VI. 1891.

CORESPONDENTI.

ALEXANDRESCU (GRIGORE i), preledinte tribunal Galatz, J. Co-


vurluiu.
ALEXANDRESCU (A.) C. Illreova, J. Constante.
ARBORE (ioN), inginer, J. Buzöti.
BALLY (cosrAcnE), proprietar, c. Ctirlomönesci, J. Tutova.
BiNESCU (ion), profesor, Roman, J. Roman.
BUDISTEANU (Neme P.), Bucuresel, J. Ilfov.
BUDISTEANU (Da v.), BucurescI, J. Ilfov.
BUNGETIANU (PREOT invéiator, C. Cosovét, J. Mehedintl.
CALOI (Da s.), Börlad, J. Tutova.
CANIAN (K.), .1.
CIORICE (PREOT D.), larglator c. MerenI, J. Olt.
CONSTANTINESCU N.), c. Ciulnita, J. Ialomita.
CORBIS (Guleionc), c. CAndegt1, J. Némtu.
COSTACEA, profesor c. Galatl, J. Covurluiu.
COSTACHE (1oN), c. GadintY, J. Roman.

dacoromanica.ro
LVIII

DAMÉ (Da EUGENIA), BU= e,cT, J. llfov.


DIANU (0.), Revisor scolar, J. Mehedint1 pi in urma ArDep.
DUMITRESCU (mAniN), Bucuresd, J. Ilfov.
DU2'I1TRESCU (r.). Intelator, c. Gzinciova, J. Dolj.
DUMIrRU (mAnn.), c. Mot.aent, J. Dimbovita.
DUNCA (riTus), /nginer, Tulcea, J. Tulcea.
ENESCU (ti. D.), Invglei ton c. Zamostea, J. Doroho1.
FOCHIDI (ALEXANDRU), pro prietar, C. UrzicenT, J. Ialomita.
FORESCL: (vAsn.E), c. Follicent, J. Suclava.
FRUMUSANU (TITO), avocat, c. Tirgu-Jiu, J. Gorj.
GABRIELESCU (tos), inginer, Tirgovipte, J. Dimbovita.
GABUNEA. (c ), inginer, Slatina, J. Olt.
GLODARU (A.NicA), Sibil', Transilvania.
GR... Da ELENA), Bucurcl, .1. Ilfov.
HARAM (vAsn.E), Inl.glator, c. Grivita, J. Tutova.
HU113kN (MARGHIGLA), c. Avramescl, J. Tutova.
ILASEVICI (1.), Inta(ettor, c. Stubent, J. Dorohd.
ILIES (PETRE), inginer, Pitescl, J. Are.
IONESCU-GION, Bucurescl, J. Ilfov.
IONESCU t.), Inveiator, c. Beciu, J. Olt.
IONESCU (o. , Invefator, c. Beciu, J. Olt.
IONESCU N. GIL), Invétator, c. Mamornita, J. Dorohol.
1011GULESCU (1.), Invglator, c. Baia-de-arama, J. Mehedinti.
ISrRATESCU (1.), Invèfator, c. Cobia, J. Dimbovita.
J... (ca z.), c. Fedeptl, J. Tutova.
JUVARA (N. , c. Popent, J. Falciu.
JUVARA (Al FRED), C. Bèrlad, J. rutova.
JUVARA (nwint), c. Bèrlad, J. Tut va.
J... (Da Aotat , c. Bdrlad, J. Tutova.
KRUPENSICI (ora sAvrk), c. Betescr, J. Némtu.
LAMBRINO Da sm&RANDA), C. G50epti, J. Falciu.
LUPAN (cliPITAN), Fil J. Falc u.
LUPESCU st.), Invèlator, c. Bros-enI, J. Suclava.
LUZZATTO Dra P.), c. LO, J. Iapl.
MAGURA (1.), pro fesor, J. Prahova.
MARAC1NA (c.), inginer, Slatina, J. Olt.
MARIN (m'E , Bucurescl, J. Ilfov.
MARINESCU (ANDREO, invelator, c. Humele, J. itrep.
MARINESGU (1.), intgiator, c. Bradu-de-Jos, J. Argep.
MARTINIAN BucurescI, J. Ilfov.
MATAC, inginer, Bucurescl, J. Ilfov.
MEISSNER (c.), profesor, Ialt, J Iapt.
MICLESCU (ora EUFROSINA CAT.), Berlad, J. Tutova.
MICLESCU LOCOTENENT C C.), c. Miclesc1, J. Vasluiu.
MICU (GHEORGHE), C. B5septl, J. FAlciu.
M1CU (tos), c. Baseptt, J. Faciu.
MOTAS (vAsn.r.), c. Adinc5, J. Dimbovita.
MUSICESCU (okvi n.), profesor, lay, J. Iapt.
N*** c. G5esct, J. DImbovita.
NITA BIRJARU, c. Pitescl, J. Argep.
NITESCU (td., , inegfator, c. Viespe.QcI, J. Olt.
OLARU (MEA/U), c. Cr5ngu, J. Tutova.
PASCAL (minkt), profesor, Bucuresc1, J. Ilfov.
PETRESCU (r.), c. Bucuresel, J. Ilfov.
PErRESCU (vr. inginer, Curtea-de-Arnep, J. Argep.
PONICI (na N.), inStitut6rci, Cernavoda, J. Constanta.
POPESCU (Em. , invétator, c. CiocrinescI-Marginenl, J. Ialomita.

dacoromanica.ro
LIX

PROCOPIESCU (Trt.), invgititor-diriginte, c. Islaz, J. RomanatI.


ROMASCU (GHEORGIIE), C. Urde0, J. Falci5.
ROSETOS (IoN), inginer, e. Roman, J. Roman.
SCUREIU, Revisor scolar, Bacht, J. Bacaa.
SION (Da PROFIRA), C. Bérlad, J. Tutova.
SPERANTIA (rsonon), profesor, Ia0, J. IapI.
STOIAN (vAsm), c. Oltcnita, J. Ilfov.
TARCUS (N.), invéltitor, c. Piscu, J. Covur1ui5.
TEODOR (i ISEVETA), c. Bérlad, J. Tutova.
TITORIAN (I.) profesor, Basarabia.
31.8. VACIRESCU (Ion), pichel., c. Wicin, J. Tulcea.
VARLAM (T.), inviiator, J. Putna.
VASILE (i.), c. Vadu-Lat, J. Vlapca.
VASILE A LUI STAN, c. RucAr, J. Muscel.
WELTZ (CAPITÁN), c. Constanta, J. Consta*.
ZAMFIRESCU-DIACON (K. A.), invgicsitor, c. tlubenl, J. Dorohol.
Z * (Da Kc.), c. Bérlad, J. Tutova.
ZAN,NE (ora ALEXANDRINA), C. BucurescI, J. Ilfov.
ZANNE (Da VICTORIA), C. Bucurescl, J. Ilfov.
Z4NNE DIMITRIE), arhitect, c. BucurescI, J. Ilfov.

dacoromanica.ro
BIBLIOGRAFIE
PENTRU

DIALECTELE DIN ISTRIA SI MACEDONIA

AUTORI CITATI
BAGAV(1 (ANDRE= AL.) - Carte de alegere scrisa in dialectul Ma-
cedo-Román. BucurescI '1887.
BOJADSCHI (mimi n.) Tertuuccrix7 Rouccvtxry tiro& Mande-Ma-
ya, 1, vivo .r. MnaarCI.Bueureser, 1863. Ediçieiden-
ticá Cu acea din Viena 1813.
LAURIAN Dictionarul limbo' romine. Bucurescl
1871-1876.
MIKLOSICH riunz). Rumunische Untersuchungen. Istro und
Macedo-Rumunische Sprachdenkmähler. 2 Brosire. Carl Ge-
rold's, Wien 1881-1882.
WEIGAND (ousrAv). Die Aromunen, etnographisch-philologisch-
historische untersuchungen fiber das volk der sogenanneten
Makedo-Romanen oder Zinzaren von Zweiter Band-Volks litte-
ratur der Aromunen. Leipzig, 1894.

CORESPONDENTI.
BUIA. (ea ATHENA), c. Ochrida, Macedonia.
CAPSALE (XENOFONTS), student, c. PIrlepe, Macedonia.
DAN (1), student, c. Nevesca, Macedonia.
GHIOCA. (CONSTANTIN), c. Bitolia, Macedonia ; prin D. Jeronimy.
META (CONSTANTIN), student, c. Molovise, Macedonia.
MILESCU (o. A.), student, c. GopeS, Macedonia.
N. ST., c. Nijopole, Macedonia; prin D. Ieronimy.

SENINE CONVENTIONALE.
* Proverbo cunoscute personal de autor sail culese de dinsul.
Proverbe satescl.
Proverbe intrebuintate numal de literal.
Proverbe dubi6se sau traduse din cele str5ine, earl insi nu s'au de-
partat pentru diferite motive.

dacoromanica.ro
PRO VERBELE ROMÁNILOR
.. ..........

CAPITOLU I

NATURA FISICA
An. Anotimp urT. Astre. CeasurT. pile. Whitton.
Timp. Variapunt climaterice.

ALBA
*A VeqII Begaia.
I A sosit, a intrat alba In sat.
P. ISPIRESCU, Leg. 316 & 380.
G. D. TEODORESCU. Cero. 57. FR.
DE, I, 56.
De ohiceid, acéstA f;licAtdre are Intelesul de: Incepe a se lumina
de ¡li. Ispirescu a intrebuintat adeseorI o formA care se apropie mutt
de acésta : .ce Mon el, ce nu Mat, cA vAdu albul 4ilei. Leg.
p. 102.
CAte-odati, insA f6rte rar, a intrat alba in sat se referA la nin-
mire ca in exemplul citat de D. aineanu, In Semas. p. 357: cat
tint' vara, bgatul mopluI trAi cum trAi, tAr4-grip4 , dar, cdnd
veni alba in sat, §i nu me fu chip de munci, sArAcia incepù sAil
arate coltiI set cel scAlAmbAietl. Ca/. 1881, p. 52.

AN
Ve01 Astii-g, Ceaa.
2 0 mie de ani ca liva de ien.
IORD. GOLESCU, Mea. II, Asem. 4.

Vremea trecutli nu se mal Intòrce, §i ceea ce nu EtT fAcut ierI, la


ceasul priincios, nu I vel putea face nici Intr'o mie de anl.

dacoromanica.ro
2 PROVERBELK ROMiP.ILOR

3 Miljar (de) lu anji nu va zia de ien.


FR. MIKLOSICH, Rum. Under. I, 13.

Adid: o mie de anI nu face i;liva de ierl. Proverbul istrian are


acelas inteles ea cel de me sus, exprimat Ind cu mg multA tkie.

4 De cit la anul un boil mai bine a0 (astä.0i) un oii.


A. Pkm, Edit. 1889. p. 145 it M,
117. HINTEscu, 48. LAIIRIAN SC.
MAXIM, I, 546. Hkivau, Etym.
Magn. 1135.
* ,6,
De cdt la anul un boil mat bine acuma un oft.
V. FORRSCIL Folticent, J. Suctava.
Veoll Astei1i1.
Mal bine stapAnirea unul lucru mic de dt ffigAduiala sail spe-
multi unul lucru dt de mare.

5 Anii nu pot aduce ce aduce ceasul.


M. Cosrm. ap. HL§nE6, Etymolog.
Magn. 1124.

Aceea insa ce nu póte aduce gi pricinui anit si


stradania , pricinuesce ccite-odatel ceasul si
norocul.
IAN. ITXcIasscu.ap.114mt6, Etym.
Magn. 1124.

Ce aduce ceasul n'aduce anul.


IORD. GOLESCIL Mss.II, 75. LAI:I-
RIAN & MAXIM, 1,519.-1. G. Vamorn-
NIAN, 47. Abeeedar itustrat, 26.
H. D. ENESCU , inv. c. Zamostea.
J. Dorohot.

De multe ort nu aduce anu/ ce aduce ceasul.


A. PANN. Ed i f. 1889. p.41 & 1,151.
Hcsrscu, 4.
*A
Nu aduce anul ce aduce ceasul.
I. CREANOX, Poi,. 235. F. Dap*
1, 43. I. G. VaLernmaN, 7. Lu-
mea itust rata. II. 965.

Cdnd va vrea norocul sa-si int6rcet pasul ;


Nu aduce anu/ ce aduce ceasul.
A. PANN, I, 34.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 3

Cdnd norocul schimbd pa,sul,


1V'aduce anul ce aduce ceasul.
A. Dorncl, IL 43.

Ce aduce minutul, n'aduce anul.


DrawNit, 53.

N'aduce anul ce aduce minutul.


Gr. MUNTEANU, 31. Hurptscu, 4.

gi adage óra, nu aduge anlu.


GHIOCA, Bitolia, Macedonia.

ge aduge óra, nu aduge anlu.


A. MILEscu. Gopess, Macedo-
nia. D. Dart, Nevesca, Moiovifte,
Macedonia.
Aratti intémplarile vremii, de multe orI Insá, precum dice Dim.
Cantemir : Ce graba in ceas i cu sila nu ispra; vesce, aceea de-
lungarea vremii gi meger§ugul biraiasee.

6 Pänä la anul or migarul, or samarul.


IORD. GOLESCU, MSS. II, 59.

Pcind la anul 071 armeisarul, ori samarul.


A. PANN, Edit.4889, p.145 &
117; Nast.-Hogea, 46.

/kind la anul or móre mei garul,ori, plere sa-


ma rul.
A. PETRESCD, J. Bfov.

AdicA : va peri, si insemnézk intèmplttrile vremii. (Goi.Escu). Se


dice i despre fägäduielile nesigure.
In NisdravAniile lul Nastratin-Hogea, p. 26. A. Pann ne poves-
tesce o istoriár1 a-cfirul titlu este chiar dicit6rea despre care vorbim.
Un turc bogat avea un mAgar la care linea Dirte mult. Nastra-
tin-Hogea, védèndtt-1, propune bogatulul ca Intr'un au de dile
Inv* pe m6gar a vorbi. Se invoiesce i pléca acasá Cu noul ség
scolar. Cind nevasta sea il védil ast-fel Insotit, i audi despre toe-
méla facuti, se uitA la d6nsul credèndu'l esit din fire.
Fil pe pace, el II dise
. . . . Paul la anul eke cticiull nu rdmfin
Inteacdstli lume pustit tii flrA stApAnl
Asemenea pânli atuncea orI se 'ntdmpli de mor
Orl cum-va se bolnlvesce i meals eoIaru1 meu.

dacoromanica.ro
4 PROVERBELE ROMAN1LOR

La sfirgitul anuluI nu murise mkarul, dar InvAtase, Cu ajutorul


und nuele des intrebuinfatA , si rAspundA la anumite intrebArl
prin diferite migcArT ale trupulut
StApAnul dobitoculul , mul[umit de ceea-ce vdsluse, se Invoi ca
mkarul sA maT urmeze InvAtaturile iscusituluT dascAl, pAnft ce va
vorbi cum se cade, gi nu numaT prin semne.
Intors la el acasA, Nastratin-Hogea nu mal sili dobitocul, sciind
cA mal mult de a tAta nimic nu va folosi; dar se gAndi Invete-
sA mAnAnce putintel, InvAti pinti ce bIetul migar muri, ca
lapa tiganuluI tocmaT cAnd se obicInuise a nu mal mind.
*
7 Cine a murit an, an s'a ingropat.
M. LUPESCILY, inIA C. Broacem, J.
Sucsava.
IntémplArile trecute, lesne se uitA.

8 An scuipam in larbi
estimp in barba.
A. PANN, 4889. p. 171 X:. II. 146.
HINTEscu, 54. P. Ispiesscu, Rev..
Ist. I, 231.
AratA tristele urrnArl ale b6trAnetelor, carl, precum ne invag
o altA slicere, nu vin singure, ci Cu multe nevoT.

9 An s'a ars, si iestimp Buda.


IORD. GOLESCII. Mas. II, 3.

Se slice pentru ceI zAbavnicT ce nu urmézi la vreme (Gotzscu).

10 De at o miè de ant réi, mal bine unul butt.


IliNTEscu, 4.
Mal bine o viati scurti i buni de cAt sA trAiescI anT mull!, in
lipsi gi nenorocirT.
SfAntu Ión-Guri-de-aur, In omilia LXXIV, intrebuintézi prover-
buI elin : Sa-ml vie ma dulce i de(icios , i sa mor. Idee pe-
care germanul o exprimA inteun mod mal prosaic , cAnd *.e
Ein gutes Maht und dann der Galgen 1) f¡si francesul prin :
Caurte et bonne, care se apropie maT mult de slicitárea rominésci.
*
11 Pdni la anul cite capete rémAn iarà
A. PETRESCII. J. Nov.
*
Rind la an multe cciciuli rdnuin firet stdpdn..
P. knie. J. Argef.
I) 0 maati buna pi pe alma spénOuratare.

dacoromanica.ro
NATURA Fismi 5

Rind la anul cdte cd ciult reMdn


Intr'acéstd 'ntins ï lume pustid 0 [ara stapdn.
A. PAN., Nastratin-Hogea, 40.
Anita intamplarile vremh , -,4i ne illy* a nu lasa pentru mal
tardiii, ceea ce putem face indata.

12 I% tot anul
i givanul.
IORD. GOLESCU. M88. II, 53. A.
PANN, Edit. 1889, p. '103.

Rind la anu/
?i gavanul.
A. PANN, II, 108. HINTEscu, 4.
IlipEt. Etym. Magn.1135.
*
Anul 0 gavanul.
L BINEscu. prof. J. Roman.
Se dice pentru cele ce ma: pa tot anul (GmEscu).

13 De cät un an chíra, mai bine o di soim.


IORD. GOLESCU, Mis. 11,146. S.
FL. MARIAN. OPYL. II, 37.
Ve4I pi, Septansdna, Véra.
Adicil BA poftim mg mult la cele de cinste (GotEscu). De at
li traiesci un an intreg, nebagat in sémi sail privit Cu &prat, mal
bine o sli om insemnat, cu vadi i cinstit de top.

14 La anul vé voiu cite un baboiii.


IORD. GOLICSCU, M33. II, 37.

Uréza spre scadere (GotEscu).

15 Buri anji 'envetzu a spendéj, cativi 'envetzu a sparéj.


FR. MIKLOSICH, Rum. Under.1,7.
Acest proverb romano-istrian inséninéza : anit bum (ne) invalli
a cheltui, (Gel) rél (ne) Inv* a pune de o parte.
*A
16 La anul Cu brdnza.
Adick nicI-odatà. Avem sdptèmAna brânzel, dar anul cu brand
nu e, de at un vis plicut , pentru bIetul Roman, care mg mult
postesce in tot ennui anuluT.
D. Grigore Alexandrescu mi-a comunicat cA, in Moldova, ackiitit

dacoromanica.ro
6 PRO vERBELE ROMANILOR

slicktére se IntrebuintézA ea de obiceiü sub forma : atdta pagubd,


la anul cu brdnai, pe la iarmaróce de unde a cules'o.
In ultima sèpt6mAnA a postulul de CrAciun se adun mulg vin-
slkorI de mascurl, pe la iarmarelce, cu mascurI de vinçlare. Cum-
pèrAtoriI, cari de mal multe orl sunt Insu-I eonsumatorl, cauta se
cumpere ate un mascar ea sa-1 taie de CrAciun. Vingkorul cero
un precill, cump6ratorul da unul mal putin; incepe tocinéla, se
face vorbA, i daca nit se pot impAc,a, atunel vinçlkorul çlice : atdta
pagubil §i la anul cu brdnza, adica : atAta paguba 84 am, aci
Aman cu marfa, dar tu, cumpèrAtorule, al sa incepe anal ca bauza
lar nu cu carne de mascur cum este obiceiul. SA fie Caciunul sA-
tul Cu brAnza este o zeflemea adresati cumpdatoruluI.
Expresiune intrebnintatA de cel betrAnt ea un augur : daca o
afacere a mers bine anal acesta , la anta sA fie In reil. Sail and
se aplica la feciorie, insémna a la anul feciéra sA fie asAtoritA. G.
DIAN. Rey. Scol , Meltedinfl.
*
17 La anul si la mu4i am.
Mod proverbial de a saluta in anumite imprejurArT, ca la anul
noù, la serbarea OileI de naseere, etc.

ANA-FOCA
18 In diva de Ana-Foca gléca s6rele In apa.
S. MAGiIINC.A. In Etym. Magn.1154.

1 ic6tepre din Transilvania. Poporill numesee Ana-Foca stioa de


I Iulie. Veçll Etym. Magn. 1154.

19 In diva de Ana-Foca arde pétra in apà.


S. MAGnuNcX. in Etym. Magn.1154.
picAstelre din Transilvania.

20 In diva de Ana-Foca cine lucra la vie, i se usuca via.


T. CRI§TAV. in Etym. Magn. 1154.
pickt6re din comuna Cugieru in Transilvania.

APRILIE
veo Frien
21 De Avrilu dulei durmi.
FR. MIKLOSICH, RUM. Untar. 1,16.
VeIM Martie.
Proverb romAno-istrian care se -trage de la cel triestau : Aprile,
dolce dormire, in Aprilie somnul e dulce.

dacoromanica.ro
NATURA FISICI 7

22 Avrilu nu te rescuperi ; Maju (cie) zalic cid. Romaicu


caemaeqa ja. Zodnjacu respélja te.
FR. Mnu.osicn,Rum. Unter. 1,16.
Proverb romAno-istrian care nu este decAt fraducerea prover-
buluI trfestan : D' Aprilo no ti scoprire ; di magio va adagio.
Giugno,buta zo el cudegugno. Lujo des pujate, adiel: In Aprilie
nu te descoperi; in Maiii mere incet. In Iunie aruncA-11 clinap.
In Julie rèmâl gol.

APUS
23 and se vede la apus o sprincénä luminása, s'aqtépti
sd vie o vreme frum6sa.
TOAD. GOLESCU. M8S. II, 35.
Ve &re.
Adied dupd intristare, cAnd norocul ne zimbesce, asceptAm bunk
nadejde. (Goi.Esco). La originA a fost un proverb meteorologic
precum se vede la euvéntul sòre.

ARMINDEN
.L
24 Daca nu se sémana cucuruzul pdna la Arminden, poti
sa bagi mestecaul mamaligei In foc.
R. &MU. Etym. Magn.1709.
Veqll Maitz.
piateore din comuna Orlat, in Transilvania. Numele de Armin-
den se di de popor ylileT de 1 Maill (St. Irimie). A se vedea : Etym.
Magn. p. 4709

25 In liva de Arminden sa bei vin ro q cd sé innoesce


sangele.
ISegettire, 1, 128.
Va41 Maiu.
pie6b5re din judetul Suciava. Serbarea dilei de 1 Maiii, cu pe-
trecerI §i Muturl, este destul de cunoscuta tutulor pentru ea sA nu
am nevoie BA staruesc asupra intelesula

ASTA-PI
Ve41 a Fura.
26 Pentru gaina de mdne, oul de asta-di lasd.
D. CANTEMIR. Ist. Ierogl. 206.

Se dice despre ceI lacomI, carI pe nédejdea unor fitgAduiell sad


sperante marl, insd indoui6se, scapd din mand un lucru mal mic,

dacoromanica.ro
8 PROVERBELE ROMLNILOR

Ina dobindit. Latina dieead de asemenea : Mai bine out astd-01,


de cät gäina mäine. Tureii ad un proverb identic.
De 6re-ce nu am aflat nicAierl, i flume In operile lui D. Can-
temir, acest proverb, sub acésta forma, e probabil ca autorul ra
luat din limba turcésca. Vedl proverbul 28.

27 A da adi un oii ca sa eapeti maine un boiL


AL. ODOBESCII, I, 326.

A. da putin pentru a dobandi mult sad, cum dicead Latinii: pi-


team donat, ut pallium recipiat ; dii o palarie, ea sa primésca o
manta.

28 Maj bire asteze ovu nego mare galjira.


FR. Mumoszcm, Rum. Unter. I,12.
Adicâ mal bine putin i indata, de cAt mutt in a,teptare.

29 Mai bine asta-di un oii, de cat la anul un bod.


GOLESCU, Mis. II, 106.
*
Mai bine açll un oft
De cdt mdine un boa.
HnsTmscu, 138. BARONZI, 69.
G. MUNTRANIT 9150. KkROLY Les,
79 ts 82. J. Rtummtsmu. Dat. Cop.
96.Em. POPESCII, inv. c.Ciocanesoi-
Marginent, J. Ialonsita.

Mal bine asta-çlt un oft


De cdt Incline un boa.
C. BOLIAC. 475. REINSBERChDO-
RINGSFFLD, 1, 381. L G. VALENTI-
INIEANII, 9. I. M. 111IIREA.NIT. Morala,
IV. 215. Abeeedar iluatrat, 24.
*A
Mai bine asta-lli oul,
De cdt máine bout.
N. Gm. IoNmscm. inv. c. Memo's-
'tiro, J. Dorohos.
*
Mai bine aclt un oft,
De cdt la anul un boa.
K. A. ZAMFIRESC17-DIAC0N, intlEf.. O.
Stiubienis, J. Dorohot.

1) Mai bine astil-41 oul, deck mime gnina.

dacoromanica.ro
'NATURA FISIGL

*A
Mai bine este a primi astei-di un où, de ,cdt sd
a§tepti pdnd la anul un boli.
H. D. ENESCII, tnv. c. Zamostea, J.
Dorohos.P. Isplasscu, ap. GASTEN
II, 376.
Mal bine acum un
De cdt la anul un bati.
C. NEGRUZZI, I, 248. LAURIAN &
MULLA; 1, 139, 242, 560. Da E. B.
Mewa, 15. FR. DAME, I, 135.

he cdt mdine un boli


Mai bine adi un ag.
BARONLI, 55.

Cama ghine az un oft


De cdt mane un boù
WEIGAND, II, 276, Kru:evo.
Vetli An.
AdicA mal bine pufin i pe§in, decdt mult i adAstAnd (GoLEscu).
Yrancesul Oice ca i noi :
Mieulx vault promptement un oeuf
Que demain un boeuf.
Secol XVI.
30 Asta-ji eqt, mAne nu esti.
N. COSTIN. Letop. Mold. 101.

Asta-di cdp, mdnctim §i bem,


rndine nu mai suntem !
A. PANN, DI, 140.

AratA, ca i tumnAtorul proverb, cA omui péte muri dintr'un beas


In altul, §i cA dilele lui, precum dice Biblia, sunt ca florile cAm-
pulid, astA-11 vera i inflorite, mAine vec,ttede, uscate ti culcate la
pilmént.
31 AO, mie, mfiine i.ie.
HiritEsm, 1. P. IsPissscu, Rev.
181. 1, 228.

Astd-dt la mine, ?m'Une la tine.


REINSHERG-DORINGSFELD, I, 883.

Astaze mire, mdre tie. 1)


FR. MIKLOSICH, Rum. Under. I, 7.
1) Asts.-0 mie, rakine tie.

dacoromanica.ro
40 PROVRRBELE ROMINILOR

Reota noroculul se invértesce, suind i coborind, pe rand, pe fie-


care dintre noi.

32 Astä-sh pe mine, mame patine.


Da E. B. MAWR, 27.
Acela§ inteles ca proverbul 31.

33 Ash are, a01 mácii.4)


D. A. Mu.s.scu. Gopefi. Macedonia.
Se slice despre cel nechibzuip.

34 Ash are, saturi ece,


m'Ene fiamând petrece.
A. Perm. Ed. 1889, p. 50; 1,130.
Hnwrzscu, 5 vz, 170.

Ne arati nechibzuirea acelora cari cheltuesc de-odati tot avutul


lor, teta niel o socotélá, nesciind a pfistri i pentru siitia de máine.

35 Asta-di
cdnd are parale
Mändnci zaharicale ;
(6i) and se cauta mdine,
N'are cu ce si'si ja pdine.
A. PANN, Ed. 1889, p. 50; I,'1301

Asta-P cdnd are parale


Mancincei, zahari cale.
Iluircanu, 141.
Acela§ inteles ca la .94.

36 A di Stan, m'Une cdpitan.


Ve0 Stan, sera.
As11 soldat de rind, 'Mine cápitan. De 41 FILA maine starea
omului se péte schimba In bine, sall in rda, si, precum slice Lati-
nul : Hodié Cesar, eras nihil.

37 Multe sunt asta-di vorbite,


Dar mdine es osebite.
A. PAN. Nast;. Hogea,19.
Prevederile astre sunt adesea-ori in§elate. A. Pann
acest proverb precum urmézil :

Aoi are, aot miknAncii.

dacoromanica.ro
NATURA FISIC.X 11

Nastratin-Hogea intr'o add cu socia'n vorbi stind


Intre alte multe, alise, cerul limpede védénd,
De n'o ploua mAine mé duc la vie si lucrez,
lar d'o ploua merg la pritni si le mal curiturez.
Nevasta ascultind vise : de va voi Dumnedei.
D'o vrea, n'o vrea, el respunse, tot mé due la una efi.
pi mal bine, ea iar dise : de va voi Dumnedeu.
Nicl de cum, el Oise : miine tot Iml fac eu lucrul mei.
A doua i diminéti cum se scéli Nastratin,
Se uiti si vede cerul limpede, frumos, senin,
la cosuletul cu piine i unelte de lucrat
firi si zibovésci drept la vie a piece.
Din nenorocire insi, In cale II intilnesc
Nisce dmeni de al Pasii, i vrei, nu vrPI il silesc
Si cu dénsil Impreuni tóti dine a umblat,
Ca si le arate drumul pini citre un alt sat;
asa 'ntr'acea di Hogea a pitit ftirte urit
Firi si vadi cu ochil via, cum a hotirlt.
Séra tirdiu se intórce ostenit, abia umblind,
Si la miedul noptil tocmal la usa casi! batdnd;
Cine e? intrebi nevasta, tu estl Nastratinul met"?
Vise el : stint eu nevasti, de va voi Dumneeu.

38 De lam (adi) cm-va bine,


Mine de la altula vine.
A. Ruor, I, 73. HirrrEsco, 44.-
H. D. ENESCU, inv. c. Zarnostea, J.
Dorohcn.

Binele pe care 'I facem altora, nu este nicl-odati perdut, ci ni


se int6rce In tot-d'a-una i cu prisosing. CAcI Romanul cu t6te
a (lice : Fti bine, fi arundi in balta, el scie cA : cine face hi;
'§i" face, cine da lui 'si da.

39 Asta-di am plecat si mdine cat mai avem?


IORD. GOLESCIJ, Mas. II. 4.
Yelp Cap. X. Ca/a.
Se (lice pentru oel ce se supéri de muncA. (GoLEscu).

40 A trai de adi pe (pina) mdne.


C. NEGRUZZI, I, 299. FR. DAmt.,
DI. 10. Da E. B. MAWR, 78.

De azi pdna mane.


1. CREANGX, Arnint. 160.

Ce capatam asta 01, ne tine de astd-01, pdnd


mane.
IORD. GOLESCU. Mss. II, 76.

dacoromanica.ro
42 PROVERBELE ROMANILOR

De açli pana ?mine,


Numai pentr'o pdine.
it. NMI. Edit. 1889, p.132; II, 85.

. . D'asta-fri pana maine,


Biet muncege pentrio pdine.
A. PANN. ILI, 41.
*
S'banez di azi panel maine 1).
D. A. MILEscu. Gaper', Macedonia.
Yell Jupdn, pi.
Area prifista stare celor scepetall. (GoLascu).

41 AO intinde pän'o rupe.


Maine n'are s'o astupe.
A. PANN, III, 70. IIINTESCU, 1.
Se dice despre ce! cheltuitorT §i necumpltalT.

42 Asta-0 plede, mAine ninsére, si poimäine s6re.


IORD. GOMM, MU. II, 4.
Ne Inv* A avein curagill la orT-ce intemplare, di vremea se
schimbe, adici asta-d1 reg, mAine ma! bine. (Gotascu).
*
43 AO ploe, mâne grindine.
D. A. MILESCU, Gown, Macedonia.
Acela inteles ea la 42.

44 h 4ic asta-0, ii 4ic mame,


0 fac de vine la mine;
61 di-i asta-O, di-i maine,
0 faci de vine la tine.
IORD. GOLESCU, M88. II, 14.

Ne area cA, cu staruire, lesne iimlam pe Ore-cine. (Grouscu).

45 Gdndeste-te de asta-ili si pentru mäine.


A. PAWN, I, 130. IIINTEscu, 66.
Ne Inv* se. fim prevedetorl.

46 AO mladita de tufan
Maine Oda de ciocan.
BENGESCU. COMI.I. Liter. XI, 88.
FR. DAME, II, 58.

9 Triton de 01 pena malee.

dacoromanica.ro
MATRA. FISICX 13.

Se dice, me cu séma, de copil cAnd II privim in jocurile lor; ad!


pane fArA nicT o griji, mAine vor da de grkitätile vietil. Se aplici
fetelor cand se mAritä, treand din casa pgrintésci, uncle
De lucrau, de nu luerau
Moral tot drage erau,
In aceea bkrbatului in care vor duce o viétA de muncA §i de de-
votament.

47 A1 aci, mdine in Focaam.


CARAGIALI, Cony. Lit. XIII, 410.
P. IsPmEscu, Rev. Ist. I, 228.
Se dice despre acel cari nu pot sta mult la un loc.
*i
48 Ce e asta-41 nu e maine.
IORD. GOLESCI7, Has. II, 75. H.
D. ENESCII, Invét. com. Zamostea, J.
Dorohot.
Adica tete treck(ire. (Gouscu).

49 Tréba de asta-di nu o las4 pe maim.


DIN GOLE§TY, I, 15.

Aceea ce trebue astei -di set fie, sd nu se lase pre


mdine.
TICHINDEAL, 181.

0m-cetrebue sa fie asta-Ot, §i se lasd pre mdine,


lard' vreme este.
D. TIc.arsocAL, 257.
*
Ce pop face asta- A (41) nu lei set pe mdne.
S. FL. MARIAN, Nunta, 100. Ion.
/Amy, c. Basett, J. Fcilciu. Da E.
B. MAwn, 23.

Nu letset pre mdine ce pop, face astei


LAITRIAN MAXIM. H. 231,

Nu lewd pe mdine ceea-ce al set fad astdili.


L M. RIIIREANU. MOraid. IV, 215..
*A
Lucrul de açli nu'l laset pentru mdine.
HINTESCLT, 93. B. CONSTANTI-
NESCII. Cart. Cit. II, 46. H. D. E-
NESCII, Inv. c. Zamostea, J. DorohoL

dacoromanica.ro
14 PROVERBELE ROMLNILOR

A
Lucrul de asta fli nu se lasa pe mdne.
H. D. ENESCIJ, gnu. o. Zantostea, J.
Dorohos.
,6,
Lucrul de afli nu trebue lasat pe mdine.
H. D. EnEscu, inv. c. Zantostea, J.
Dorohot.

Nu Visa pre mdne ce at de facut asta-P..


HARMA. Cart. Cit.

Nu lusa lucrul de glt pEntru mdine.


L G. VALENTINRAN% 25.

Ce ui de facut afli nu lusa pe mdine.


B. CONSTANTINESCII. Cartea de Cl-
tire III, 15.

Lucrul de asta-01 nu 'l lag pe mdine.


Da E. B. MLWR, 19. AL. Doux-
TRESCII,128.
*
' Lucrul de azt nu'l laset tri mdne.
D. A. MILESCIL Gopers, Macedonia.
Ve 41 Mdtte, Séra.
Cid IntArOlerea In afacerT aduce tot-d'a-una pagubi. Latina a-
semlnad pe acel mil tot die : voiu face mane, corbilor a cAror
croncinit pare a slice : cras, cras, mdne, mdne, ceea-ce daduse
nascere slicet6r1 : sponsio corvino, fagadaéla corbului, pe care
Sfintul Augustin a Intrebuintare adesea-ori in scrierile sale.

50 A@ pdata
Mane odata.
Hin:me, 4.
Adicit repetirea und lucrarT miel péte da nascre la un ce f6rte
mare; cid, precum ne spune un proverb din Persia : cine aduce
mereu cdte o rolni de pamdnt pite, cu timpul , sä ridice un
munte.

AUGU S T
*
51 In Avgust s'ved miruminlieli.
D. A. Mmitscu, GopeA, Macedonia.
Miel : In August se ved lunile de peste an. Se numesc núm.
mili, adick gii cu Ili, cele d'antaia doue-spre-doce dile ale luneI

dacoromanica.ro
NATURA F zslci 15

August, si se crede cA, dup6 cum vor fi acele dile, bune sag rele,
ast-fel vor fi si lunile din anul acela.

52 Ploja de Angust rinfresca bosca.


FR. MISLOSIC.H. Ruin. Unter.4 14.
Adicii : pldia din August r&oresce pädurea. Un proverb vene-
tian spune, Inteun mod identic : Pioggia d'agosto rinfresca if
bosco.

BALAIA
53 A intrat balaia 'n sat.
L ARBORS, J. Buzju.
Veop Alba.
S'a luminat de diuä.

BOBOTAZji_
54 Daca in diva de Bobotéza va bate crivdtul, vor fi ríde
la bucate.
L N. CONSTANT1NSSCU. c. Citanita,
J. litiontip.

55 Ca gerul Bobotezii de frig.


loan. GOLESCU. Mss. II, A8em.190.
Adica : ger cumplit

BRUMA
56 Cine se teme de brumd, Ea nu sadésca vie.
D. TICHOIDEAL 28.

Cul il-e frica de vénturl, IA mare A nu cal&


torésca ì cine se teme de brumeL, vie set nu
stidéscei
IORD. GOLESCU, MSS. II, 104.

Cine se teme de brumet , vie sà nu seidéscei.


BARONS', 55. HINTSSCU, 19.
VerA Vrabie.
Se dice pentru ceI tricot)l si sfiosI, sä se depärteze de orl-ce.
(GoLssai).
OrI-ce lucru is! are neajunsurile sale, si nu trebue si ne blgim

dacoromanica.ro
16 PRO VERBELE ROMANIELOR

In treburI de care ne temem. Regele Solomon Oka In proverbeler


sale : De ténza frigului lenefui neardnd, eerfetoresee pe la
secerif, dar in zadar. Prov. XX, 4.
*
57 A fi batut de bruma.
LAURIAN $.- MAXIM, I, 258.

Al bate bruma.
BARoNv, 41.

Insé.mnézA : a fi veted sag lAnced, ruinat sag ajuns la sapli de


lemn, 0 in fine miel, de nimica, perdut ca moralitate, dupit cum
se referA la starea fisicA, materialA sag moralA a omulut.

CALD
Vell Gura.
58 N'am vgut ómeni murind de cald.
LAURIAN oi Meant, L 324.

Nu mor 6menii de cald.


FR. Debut, I, 181.

Binele nu p6te sA ne aducA nici un WI, binele nu strici nict


odatii.
*
59 A nu face nici cald nici frig cui-va.
LAURTAN fi MAXIM, I, 324. Fa.
DAME, L 181.
*
A nu tine niel de cald, nici de frig cui-va.
LAURIAN 01 MAXIM, I, 324, 331.
FR. Draft, I, 181.
*
Nu 'mi fage negi cald, negi ara ce. 1)
D. A. Muisco, Gopej , Macedonia.
A nu pAsi cui-va de, a nu fi de niel un folos : ce-ml spul tu,.
nu-ml face nict cald, niel frig.
*
60 A le apune calde.
Scie sel le spunti calde.
Fa. DAME, I, 181.
SCie al spuni minciunl.

9 Nu-ml face Mc! cald, Mal race.

dacoromanica.ro
NATURA FISICL 17

CEAS
Ve4T, An, Øi, diming/4 ceas Cap. VI.
61 Cine cinstesce ceasul suferä tot anul.
I. ARBORE, J. Burtgu.

Adesea-orI o micA gre01A, facutA intr'o clipA, pote avea urmarT


grele §i de lungA duratA.
*
62 Trei dile trapadul zi un ceas praznicul.
I. CREANGI, Arnint. 197.L PE..
TRESCU, J. Bpi).

Ast-fel a Ois calugrul ajungAnd la schitul unde se sérbAtorea


praznicul. Ne Inv* cA dup6 o munca indelungata, abia dobén-
dim un mic folos.

63 Nu i-a venit ceasul péte,


Dar se fac prea lesne the.
A. PANN, II, 143. IIINTEscu, 32.

Se dice, intr'un mod ironic, and rivnim la un lucru pe care nu


'1 putem prinde.

64 In ceas bun.
In bun cea,s s'aft nascut.
D. TICRINDELL, 109. S. FL. MA-
RI/N. Nascere.

Ai plecat in ceas bun intr'ac6ce.


pomplm. Ccmv. Lit. VI, 27.FR.
DAME, I, 217.

Adici la momentul priincios. RomAnil cred cA ori-ce Intreprin-


dere va avea un sfér§it bun sail rAii, dup6 cum s'a inceput inteun
ceas bun sad nu. Ast-fel daca copilul se nasce Inteun ceas bun.,
tótA viata lul are si fie norocos i fericit; iar daca s'a nAscut In-
ta.'un ceas red, are sA fie in vecl nenorocit.
*
65 Intr'un ceas réti.
In rgii, ceas s'a nascut.
D. TYCHINDEAL, 187.

Ce ceas 7.64 te-a adus.


ION A LUI SBIERA. Pov. 94. FR.
DAmt, I, 217.
2

dacoromanica.ro
18 PROVERBELE ROMANILOR

De n'a; grai (am pornit) inWun ceas r611.


L CREANGX, Pov. 119, 145.
*p
A caicat in ceas rgit.
I. BINEscu, prof. I. Roman.
AdicA Intr'un moment defavorabil. Ve01 64 vi G. Dem. Teodo-
rescu, Poesii populare, p. 366.

66 S'a batut ceasul noroculm.


HINTEscu, 32.
vol, 64.
67 Pre ceas i pre an.
OMILIAR DE LA GOVORL, lu Etytn.
Mag. 1132.
iituncea ingerul va bucina ea si se gAtéscg. alll §apte Ingeri,
caril sunt ale0 pre cés gi pro an sa rAsipései starea ce§tiT lumi.

CER
veo! Falca.
68 Cerul curat de trasnet nu se teme.
IOR. GOLESCU. Mss. II, 77. FR.
DAME, I, 220.H. D. ENESCU, tnv. o.
Zarnostea J. Dorohol.
VeçII Cap. XXII, C. vinovals.
Adiel gel nevinovat niel o temere are (GotEsco).

69 Cerul limpede trasnete nu aduce.


A. PANN, I, 169. HriTescu, 32.
Acel care duce o Ni* corectA, v6sléndu4 numal de nevoT nu se
péte teme de nimica, cid din senin niel un réd nu ne pite veni.

70 Nu e cer Mra non.


IORD. GOLESCII. MSS.II, A8M.182.
G. MUNTEANU, 60.HINTEsco, 32.
Nict o fericire nu péte fi deplini, rdul insolesee In tot-d'a-una

71 N'are cer, n'are pamént.


Sade ca intr'un mormént.
A. PANN, I, 132.HtNTEscu, 32.
E fArll adApost, /Ira sprijin, ¡Ir/1 ajutor de nic,ierT; se opee des-
pre cel sane.

dacoromanica.ro
NATURA FISICL. 19

72 Cerul i piméntul.
A jurui cerul i peimdntul.
I. CREANGL, Pov. 170.
Ve0 Mare.
A fagadui tete cite sunt In cer qi pe pamént, i prin urmare,
wal mult de cAt potl sad vreI sä dal.
73 *Se face gaurä (borta) In ceriii.
limascu, 69. L BXNEscu, prof.
J. Roman.
*
115ra nu s'a fdcut (s'o face) gaura in cer.
LAURIAN pi MAXIM, L 4279. P.
IsmEno, Leg. 50. FR. Dma,
381; II, -59.
Nu s'a intkuplat niel un réd mal mare; i sä intrebuintéza
Inteun mod cam ironic.
D. C. Teodorescu, inv. c. DrägänescI, J. SueIava serie in $exti..-
Ova cii, in credinta poporulul din acele pä4l, cerul este ea o
piele intinsä pe care staii stelele, luna §i särele. Bolta ceruluI stä
räzirnatä pe apa de la marginea pämdntulul. Nu e numaI cenit ce
vedem, dar me sunt incA §ése cerurI. Dumnet;led loeuesce too-
mal In al Optelea cer.
De unde se explicä upr ca Romänul sa admita putinta d'a se
face o gaud in cer.
A se compara credintele arätate mal sus cu locutiunea francesii:
4tre au septième ciel, a fi In raifi, a resimli o mare bucurie.

74 Ca de la cer la pamént.
Cât cerul de pamént.
L GOLESCU, Mss. II, Asem. 22.

Cdt e cerul departe de la parnent


Atdt n'are
AsenAnare.
A. PANN, II, 21.-11INTEscu, 32.

Cdt este departe cerul de la parndnt. -


P. ISPIRESCU, Rev, Ist. II, 145.
Fr. DAME, I, 220.

Deosebire este ca. de la cer la pam


V. ALEXANDRI, 236.P. LSPIRESCU,
Rev, Ist. III, 459.
AratA marea neasemanare.

dacoromanica.ro
20 PROVERBELE ROMANILOR

75 A cadea cerul pe cine-va.


Cdnd 11 veOurd , li se pdru ca o sd cafld cerul
pe den01.
P. ISPMESCII, Rev. ift. I, 457.
Cony. Lit. VII, 870.
AratA o Intémplare neasteptatA si tot-d'o-data Infiorat6rE;' ad
acelasI Inteles se 4ice : au remas ca treisniti.

76 Canda caslu din cer.


D. A. biu.Escu, Gopefi, Macedo-
nia. D. DAN, Nevesca, Macedonia.
Ca si eAnd a cAylut din cer. Se slice de acel earl vin pe neas-
teptate.

cEATA
*
77 Cand se Iasi ceata jos
Este semn de timp frumos.
P. ISPIRESCU, Rev, Ist. I, 458.

CRICIUN Ve(11 Cap. XII.


*A
78 Craciunu satul, buze unse si vine cacate.
L BINESCU, prof. 1. Roman.

Craciunul satul, . . . .
L CRELNOI, Amint. 103.
*
Craciunul satul, Pascele fudul.
IORD. GOLESCEL M88. II, 87. P.
ISPIRESCU. Rev. Ist. 11, 158. H. D.
ENEscu, inv. o. Zamostea, J. Do-
rohot.
*
Crewiunu satul,
Pascele
Minciunele,
Cu oug boite
Cu strae 'noite.
G. ALEXANDRESCU, Gakils.

Adici la C:rAciun omul petreee mincAnd, precum ne aratA ur-


mAtórele rAndurI din Creangi: In vacantie ne ducem a casa, s'apol
vorba Tiganulul Cu Greiciunui Baal . . . . Costite de pore ifu-

dacoromanica.ro
NATURA FISICI 21

mate, chite i buft umplut , trandafiri usturoietI, i slinini de


zea subtire, ficute de casi, tiiete la un loe, fripte bine in tigaie,
cu mämàligu caldi se due unse pe gilt.
De alminterea cine nu scie ci nu e casi de Roman mide nu se
ingra§e cate un pore pentru s6rbitorile Criciunulul de unde
vorba : nu se ingrap poreul in çliva de Ignat.
A se vedea T. Sperang, V. II aneedota In titulati : Nu mai e
porcind.
79 Nu ti-e frica de Craciun.
Se 4ice, In glumi, dmenilor gra0 peste sema, 0 care minancii
mult, fichadu-se alusie la obiceiul de care am vorbit mal sus.
* ,L
80 La Craciun sé vede daca '1 buna nuca.
AL. MARTINIAN. J. lifov.
Ne Invati :
trebue sa alteptam pana la Craciun ca sa vedem daca nuca
este buna.
intr'un mod figurat, cA trebue sa a,.;teptam sfer0tul uneI lucrirl
pentru a ne bucura cae: urma alege i témna se numerd bobocii.

CRIVtT
Veig Boboté51a.
81 Crivetul, marea lina nici-cum nu ne-o arata.
'ORD. GOLESCU. MSS. II, 37.
Adicá turburatorul nu ne aduce linite. (GoLEscu).

82 Ca crivétul in padure.
IORD. GOLESCU. MSS. 11. 20.
Anti sgomotul cel mare.

CURCITBET:T
83 Ca curcubeul pe cer s'aratä.
tom). GoLuscu. Mss. Il, Asem. 6.
Ca semn de 1Mpicare 0 de veste buni.
Poporul c,rede cA curcubeul este britil luT DumnORA. Crede de
asemenea cA acela care are gu0., cand vede primivara pentru intéia
óä curcubeul, sA ice un ac off un os, i si se bate cu el peste
gu§i çlicénd :
Cureubeil I de undo be!,
Boa din gap mea.
-ea atuncI II piere gua. VeçII ?ezét6rea, I, 125.

dacoromanica.ro
22 PR WORM'S ROMLNILOR

p
Veklx Cass, mérte, népte, Passe, afinFi.
84 Cine scie ce aduce çlioa gi néptea.
D. Timm:am, 219.
ve(p Mane.
Nu putem cumisce dinainte intemplerile viitere.
*
85 Hul Hail trei lle;
trel-steci de am.
I. Rosicros. J. .Roman. L BA-
MSC% profesor J. Roman.

Hopi upa!
Ca tine nunta ;
Chiúl vail
Patru-deci de al.
V. FORESCU, Folticern, J. Stiveava.

Proverb setesc din Moldova care ne invale cä bucuria nuntil


tine cete-va dile, lar necazurile i nenorocirile cAt i cesetoria.

86 A treia i dupé scripturi.


Da E. B. MAWR, 102.L BANEsco,
pro f. J. Roman.
Adice proa tArdid, ca i sfintele femel care ad gesit degert mor-
méntul Iisus Hristos.

87 A treia di infierbintat.
Adice prea tarslid.

88 A treia 41 dupé infierbintéla.


IORD. GOLESCU, Mes. II, 5.P. Is-
PIRESCI; Rev. Ist. I, 235.-1. G. VA-
LErrrusEeNu, 42.Fa. DARR, II, 178-

Curénd §i degraba, a treia 1i dupd infterbin-


teal&
A. PARR, 111, 455.

Adice nu la vreme, ci târçliù. (GoLEscu).


A treia di, uncle me desteptal §i ed din Infierbintéle. P. ISPI-
RESCII. Stuive, 34.

89 iva fuge de tam çi néptea Ii apuci dé cérne.


loan. GrOLESCU, M8S. II, 23.

dacoromanica.ro
NATURA EISICI 23

piva fuge de bivol i ndptea apuca pe draeu


de c6rne.
A. PAIVN, Edit .1889, pag. 88; III,
65. ihmsco, 46.

piva fuge de bivoli e nóptea î apuca de c6rne.


P. ISPIRESCU. Sn6ve, 68.

piva fuge de bivoli §i n6ptea le d'a du cómele.


L PETRESCU, J. Bfoo.

Se dice pentru ce! zmeritI, filarnici, ce se fac ci se sfiesc de cal-


ce, cum f3i pentru cele ce se fac a nu le plac bArbatif. (GotEscu).
Inteun mod maT general se dice pentru acel, bArball saù femeI,
cari avend deprinderl rele cautA säi ascundA. desfrenirile. Ispi-
rescu dice : se logodise cu o leicA, mueruNi d'alea care 4ioa fuge
de bivoli i n6ptea ti apued de e6rne.
*
90 pilla mare, luminare nu trebue.
K. A. ZmaFIREscU-DIACONU. inv. c.
. tiubenit, J. Dorohoi.
Se slice cAnd se vede bine ce este de ficut.
*
91 Cel ce nu lucréza 4iva, flämandesce néptea.
H. D. ENESCU. inv. c. Zamostea, J.
Dorohoz.
Cel ce nu lucrézi la tinerete, rabdi la bétrAnete.

92 Mai bine o di coco, de cat o vara gaina.


HINTEsco, 35.
*
Cama ghini una Oiva cocot di cit un an
D. A. MILESCU, Gopcp, Macedonia.

Ma ghine s'hil una Oiva cucot prica un an


galind
D. Di" Nevesca & Molovige, Ma-
cedonia.
Ve41 An, aptarnAna, vara.
De cAt a duce, ca giina, nebAgati In semi §i harnici, o viati
lungi dar munciti, maI bine si triescI putin ducend, ca coco§ul, o
viati mindri i plina de petrecerT. Se Intrebuintézi In deosebI de
citre acei carT vreail si arate ci e maI plicut, In acésti lume, de
a fi bárbat de cAt femeie.

dacoromanica.ro
24 PRO VERBELE ROMiNILOR

93 piva fata se arata si pe napte tot nevasta.


IORD. GoLaseu, Mee. II, 23.
Se dice pentru ceI fafarnicI, ce sliva se aratA prietenI i nóptea
te captuese, cum 0 pentru ceI smeritI, ce de fag se aratA sfintI
pe aseuns dracI cumplifl. (Gouscu).

94 pile insirate cu al.a.


P. ISPIRESCU. Rev, Ist. III, 160.

_pile in§irate,
Fire incurcate,
Pinzei. ?ti esuta,
vreme pierduta.
A. Perm, I, 10. Betion!, 57.
11iNTEseu, 45.

Adici dite treeute rara niel o petrecere, fArA niel un folos, i prin
urmare vreme pierdutA.

95 Cat téte
Cdt t6te (lilele de mare.
P. ISPIRESCU. Rev. Istor. II, 145;
Sndve, 43. FR. DM*, 111, 49.
Arag insemnatatea celor slise sail fAcute : Spuse o minciunA cat
tete sliiele de mare.

96 *A avea Ole cu carul.


P. ISPIRESCO. Rev. Iet. L 227.

Avic (lile gramadite


Cat carul cu patru vite.
A. PANN, III, 141.

Se slice cAnd seapa cine-va de o primejdie de =Site , de o


grea, vrand a arata InsemnAtatea primejdiei prin care dénsul a tre-
cut, preeum i marele lul noroe.

97 Cine umbla i;liva nu sé poticnesce.


IORD. GOLESCII, Mee. II, 79.

AdicA cu lumina nu gre0m (Gousco).


Nu se piite intèmpla niel-un neajuns, aceltil care are o purtare
dréptA.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 25

98 piva manana coke'.


116ptea umbla dupa dram.
HINTEscu, 46.P. ISPIRESCLL Rev.
1st. III, 162.
VeyII Srtnt.
Se dice despre eel smerig §i. fatarnicf.

99 Cate stile intr'un an,


Cu pita d'un ban.
?ezatérc, I, 208.
Se (;lice de o viata lungä i amarita, de o eä.latorie plina de nea-
junsurl qj de greutap. Se intrebuintéza in Moldova.

100 Merge mai mult in trei ylile de cat inteuna.


liniTEscu, 103.
Lucrul sporesce in raport eu vremea intrebuinfata, ast-fel ca,
daca Molière a putut dice, cu drept cuvént, ca in literatura le temps
ne fait rien et la chose, in multe casurT insa, timpul este un fac-
tor insemnat.

101piva buna multa vreme nu #ne.


IORD. GOLESCU. Mss. II, 23.

4dica norocirea, fericirea, binele la cirri. (Gouscu).

102 Sa nu slim «ce ii frumòsan pana nu va insera.


IoRD. GOLESCU. Mss. II, 23.

Adieä pe nimenl sa nu fericescI , pfina nu-I veï vedea sfir?itul.


(GrOLESCU).
Ovidiu, i 'i se pata aplica intocmaI, dicea ca :
Ultima semper
Expectanda dies homini est : dicique beatus
Ante obitum nemo, suprema que funera debet. I)
Hamavalul Scandinavilor dice ea si noi . läudari frumusetea
¡Wei dupe ce s'a sfir§it.
*
103 Vivainina de diminéla se vede.
IoRD. GOLESCU, Afss. IL 23. Lem-
RUN clVIAXIM, 230.Da E. B. lldswn,
82.Ers. POPESCU, triV. o. Cioccinesci-
Mar gineni, J. Ialomila.

Trebute in tot-d'a-una sti aateptilim ultima 1i a anal om : ni nimenI nu se


p6te 'pee tericit tnainte de =Sale ei de ultimele sluJbe funerare.

dacoromanica.ro
26 PROVERSELS ROMiNILOR

Din reset' rite giva gi de pre ineepute fapta se


cun6see.
D. CANTEMIR, 1st. lerog. 410.

pi ua bunei de dimingtet se aratà.


A. PANN, Edit. 1889, p. 25; I, 85.
*k
piva Lund se cunósce de diminétcl.
I. HELIADE-RIDULESCU. Mt. de 48,
323. LAIMIAN & Maxim, 1,1307 fi
4118.L G. VALENTINEANU, 49.P.
Isvmascu, Rev. 1st. Ill, 162.Da E.
B. MAWR, 9.ION Wilma', invéf. o.
Viespesci, J. 0/t.-11. A. ZAMPIRESM.
Diecos, inv. o. $tiubenis. J. Dorohos.
I. IONESCU, II, 157.

piva se eunósce de dirnin44.


Abecedar ilustrat, 24.

piva bund se aratei de diminétei .


HINTESCU, 46.
*
piva de diminétei se cun6sce.
&Rom, 53.V. FORUM, Folti-
cent, J. Suoeava.

piva bunei se vede de diminétei.


KiROLT Acs, 80. FR. DAME, I,
374. P. Isnasscu, ap. GASTER, II,
pag. 376.

piva bunei o cunosci de dimingtet.


G. MIINTEANII, 30.
*
Dzua imbara de dimineta s'vedi I).
N. ST., Nijepole, Macedonia.
*
piva apea bund s'eunosce di dimineta 2).
D. A. MAMMY. Gopefi, Macedo-
nia. ANDREIÙ AL BAGAVEI, 44.

AdicA binele sau réul din vreme 11 pop ghici (Gouscn); sad, cu
alte cuvinte, Inceputul prejudecA sfh*tul.

2) Dina bunii de diminétik se vede.


2) pine cea Mina Be cunesce de diminéta.

dacoromanica.ro
NATURA pisicl 27

104 Dintr'o i panä Intealta.


Dintr'o çli pdna 'ntr'alta, cdt ne tinem viata.
IORD. GOLESCU, MSS. 11, 89.
VOI Astag
Se dice pentru sel scapatall (Gouscu).

105 'En o zi nu fost Roma facuta I).


FR. MIKLOSICH, .Runt. Unter. I. 8.

Trebue vreme multa pentru ca sa facem lucrurl insemnate.


Francesul dice: on n'a pas beiti Paris en un jour.

106 W alba.
HAsDEil, Etym. Magn. 705.FR.
Daft, I, 56.

Yam li alba din pricina


P. ISPIRESCU, Sn6ve, 70.

Vègénd ca nu mal are 1i alba' cu baba.


$ezat6re, I, 161.
Adica çli fericita, lini$itä. La nol ca 0 la vechil Latini : cur-
rent albus que dies lorceque sereno (Saws XV) acesta locutiune
are acelaq infeles.
Latinil insemnag cu o pétra albit dilele fericite, cu o péfra
négra pre cele nefaste. Se dice ea la Schip fie-care om avea o 61ä
in care arunca, in tóte serile, cate o petrica alba saü négrä dupa
cum aeea sli fusese fericita sau nu. Dupa larte, num6randu-se
petrele, se Oa daca omul a fost sail nu fericit.

107 .?!. ile negre.


Adicit nenorocite, sbuciumate, de grea cumpena, ea in dic6tóre :
a aduna bani albi pentru dile negre. A se vedea 106.

108 pile fripte.


Acelai infeles ea la 107, sub o forma mal populara : Mi-a fa-
cut dile fripte. IntAmplarile ne fac dile negre, i numg &ma din
r6utate, ne pot face dile fripte.

109 %Ina sliva, -tat& sliva, si din cap la top mud', mot.
A. PANN, III, 63.EInvisscu, 46.

1) Nu lea Rout Roma Inteo 01.

dacoromanica.ro
28 PRO VERBELE BOMNLOR

*
T6ta
Buna
L A.RBORE, J. Nov. Preot. D.
CIORICI, inv. c. Mereni, J. Olt.
Se Oiee de ace! cad repeta intr'una aceht0 lucru , earl ne su-
pera merea cu aceeasi cerere.

110 Biva ceas i ceasul


L CREANGX, PO1J . 276.

A.rata setutimea vremil: le parea çliva ceas i ceasul clip&

111 Mai la sliva.


G. DEM. TEODORESCO, Poesii Pop.

Respuns devenit proverbial care se da colindatorilor in n6ptea.


de 23-24 Decembre ; de o potriva cu, nici-odatii sati cu calen-
dele grecesei.

112 l?i Cu 'Ore.


Arata frumuselea

DIMINnT.A.
Vedi &two Cap. XVIL
113 Mud te vede cine-va e§ind diminéta dintr'o casa,
SliCe ca al dormit acolo nòptea.
P. ISPIRESCU, Rev. 1st. L 458.
Ve41 &sm.
6menii judeca dupa aparente. Se slice cu privire la femel, cad
liu se crede ci infra cine-va in easele lor numal ca sa se odih-
nésca.

114 Trebile ce poi face diminéta, nu le poi face téta


L G. VALENTINEANU, 29.
Ne jayafä a nu pierde vremea.

115 Un ceas al diminetm platesce cit trei dupe pranz.


A. PANE, Edit.1889, p.41 &I, 151.

Un ceas dimineata plätesce cdt trei dup6 prdnz.


HINTEscu, 32. Da E. B. MAWR,ti.

Una 6ra diminéta face trei ca dupg prdn(lu.


ANDRE& AL BAGAVEY, 99.
A .e1a0 inteles ea la 114.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 29

116 Diminéta 'Arta aur in gura.


L G. VALENTINEANU, 19 SZ 45. L
AMMAR, J. Buzgu.
Ace1a0 inteles ea la 114.
*
117 Cea mal frum6sa diminéti are sèra (sara) intunec6sä.
IORD. GOLESCU, Mss. II, 74. H. D.
ENESCU 'Ent*. com. Zamostea , J.
Dorohot.
Adica eel mal vestit i noroeit, pe la sfir,it se vede nenorocit.
(Gouscu).
*
118 Scéla-te de diminéta si te culca mai
A. PANE, Edit.1889, p. 41;1,150.
HINTEscu, 472.

Sc6la-te de dirninéta
De vret sa lungesci din viata.
I. M. NIUREANU, Dat. Cop. 96.
Varianta a doua explica in deajuns intelesul acestuI proverb.

119 *Cine se scéla mai de diminéta, acela e mai mare.


IORD. GOLESCU, MSS. II, 82.P. Is-
PIRESCII, Rev, Ist. II, 155.

Cine se sc6la mai de diminéta acela e mal mare


in sat.
L CREANGX, Amint. 154. FR.
DAME, I, 374.

Se Oice cAnd ne lipsesce stapanul, insernnind cä ori-cine va si


ceea-ce va, aceea porunceFe, si ca cine apu3a mal inainte, acela
mal bine nemeresce.(GoLEscu). Intocmal ca in satullui Cremene.

120 Cine pléca mai de diminéta, ajunge mai nainte.


IORD. GOLESCU, MSS. II, 78.
Adid cel ce hu se indémna de vreme, nu isbutesce. (Gomm).

121 Cine méneca mai dé diminèta, ajunge ma' departe.


S. FL. MARIAN, Nunta, 100.

Cine mdneca mal diminéta , mai departe a-


junge.
V. FORESCU, Folticens, J. Suceava.
- FR. DAME, DI, 18.

dacoromanica.ro
30 PROVERERLE RONAMILOR

*p
Cine se scáld mai de dimindki, ajunge mai de-
parte.
P. I.SPIRRSCI; Re1). /a. U, 155.
ffiNTescu, 46. K. A. ZAMFIRESCU-
D1ACON. tnu. c. $tiubenis,J. Dorohos.

Cine se sccila de dimindtd , departe ajunge.


Da E. B. MAWR, 27. AL. Dura-
TRESCU, 116.
*
Care si sc6la diminét a departe ajunze.
D. A. MILESLT, Gope;s, Macedonia.

Sc61a-te de diminéta cara vrei s'agiungt de-


parte.
ANDAR! AL Beakve, 75.

* P Ve slt a maneca.
122 Cine pléca de diminéta, departe ajunge.
A. PAN. Edit.1889, p. 41;1, 151.
HINTEsco, 46.-1. G. VALEbrronraNu,
29.H. D. &rasar, inv. c. Zansostea,
J. Dorohos. 1oN IVITEscu, invéf. C.
Viespescs. J. Olt.

Cine pléca mai de diminéta,


Departe ajunge pdna séra.
A. Pera.; Mof Albu, 1, 5.

123 Cine maneca de dimindti


El isbutesce mal mult in piat.a.
A. PAN N, II, 68.HINTEscu, 46.

Aceste patrui;liatori, 120,121,122,123, cari la prima vedere


par a ni fi decAt diferite modtul de a traduce aceeat/I ideie, se de-
sebesc vi bite acestea, prin ére-c,are nuante.
No. 120 ne arata cA, prin o mal repede plecare, ajungem mai
iute, §i ne IndémnA prin urmare a nu ne pierde munca.
No. 121 §i 122 coprind ideia de dista*, care p6te avea, In a-
numite casuri, o mal mare InsemnAtate de cAt aceea de timp, qi
se deosebesc filtre ele prin cuvéntul : a se s'Ida, saii a pleca, din-
tre c,are cel d'al doilea pare a fi mal precis ili mal 1ndemnator la
lnceperea lucrarilor.
In fine No. 123 se pede aplica mal in special la arel care se in-
deletnicesc cu negotul. Veçll A. Pann, II, 08.

dacoromanica.ro
NATURA FS1CX 34

124 Care fichiséaste


Cât pe amarga s'imnä
Cunaca va s'o adjuriga.
G. WEIGAND, II, 278, Kr ufevo, Ma-
cedonia.
124° Cine nu Oda de diminétä, in urma tutulor rémAno.
IORD. GOLESCU, M38. II, 81.
Adica cel ce nu se indémnA de vreme, ny isbutesce (Gotascu).

DUMINICA.
Vetl Cununie.

F A T3 R
125 Faur fencá ei desfereca.
L ARBORE, J. Buziu.
AdicA In luna luI Faur, ninge §i plouA, e ger Bi c,aldurA. Pro-
verbul Rominilor din Istria : Zienu scurt maj rev de totzi, Fe-
bruarie scull (e) maI rAt ca téte (cele-ralte lunI) se ram apropie
de al nostru, §.1 este identic cu francezul :
Février le plus court des tnois
Est de tous le pire et la fois.
De 6re-.e In aceata lunA se ard multe lemne, In vechile calen-
dare din Occident gAsim : Februarius algeo clamat . . ligna
cremo.

FLORIf
*
126 Cum va fi in diva de Floril va fi ei in diva de Pasm.
$ezat6re, I, 192. I. 13kacscu,
prof. J. Roman.

CUM e vremea la Flora e si la PCISCi.


L ARDORE, J. Buziu.

A POST
127 Ce a fost, a trecut.
P. Isplasscu, Rev, 1st. II, 146.
L NEORTAZ1, CON.V. Lit. VII, 7.
RAGIALT, Cony. Lit. XIII, 257.
Trebule BA ne Intércem privirile spre viitor, iar nu spre trecut.

1) Cine plea de dimineta, eat de Meet ea margii, Waage la han.

dacoromanica.ro
8,2 PROVERBELE ROMANILOR

*
128 Ce a fost, a fost;
Ce a fost sa nu mai fie.
Se slice In urma unel IntémplarI neplacute, uneY nenorocirl.

129 Fost-ai badeo, om voinic,


S'ai remas chiar de nemic.
V. ALEXANDRL Poe*. Pop. 338.

Fost-az lele cu lipict,


?al remas cu fugti d'aicti.
V. ALEXANDRI, Po s. Pop. 335.

Fost-ati lele cdnd ati fost,


Dar acum 4 a lucru prost.
A. PANN, Edit. 1889, p. 410. P.
ISPIRESCU, Rev. Ist. III. 383.

Fost-ati, leleo, cand ati fost,


, 'ati remas un lucru prost.
V. ALEXANDRI, Poets. Pop., 338.

Post-ai, letica, cdnd ati fost,


Cdnd din °in facea-i un prost.
L G. VALENTINEANO, 20.

Fost-a?, lele, cdnd al. tost.


A. PANE., Edit. 1889, p. 110.P.
IsPIRESCO, Rev, Ist.

Al fost flore trandafir


Dar acum etti borf cu tir.
A. P kNN, II, 98.

Antites5. proverbialA intre trecut si present, care se glisesce sub


formele cele me variate In poesiile néstre populare. Biduiesce pe
ace' earl se lauda cu trecutul, sea carT, la o virstA mg inaintatA,
vor se fad pe liner!.
POVESTEA CkirEcUi.11/
Fost-al lele, and al fast
Dar acure estI lucre prost.
Al fost fl6re trandafir,
Dar acum estl hors Cu stir.
'TI-a mers vestca, dud 'II-a mers,

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 33

D'acum letcaia ll s'a ;;ters.


Geaba cochetaril facY
CA la nimen1 nu mal placl.
Te-au lasat top, o'al Amas,
Ca un odorog de vas.
Cit sA te dregl la obraz,
Te-al trecut nu mal al haz.
Gfindeal a chipu-p frumos,
O sA stea tot abanos.
Acuna pede sA platescI,
Frumes4 sa te numescl.
*
130 Ce-a fost verde s'a uscat
Ce-a 'nflorit s'a scuturat.
A. PANN, Edit. 1889, p. 155 & III,
125. A. ODOBESCU, III, 208. Em.
POPESCU, inv. com. Ctocitnesci-Mcir-
gineta, J. Ialomita.
Ce-a fost verde s'a uscat,
Ce-a inflorit s'a sculurat,
Ce-am iubit, cit.' n'am uitat.
V. ALEXANDRI, Poes. Pop., 346.

Ce-a fost verde s'a uscat,


Ce-a 'nflorit
S'a vestejit.
AL. ODOBESCU, Rev. 1st., 11,146.

Ce-a fost verde s'a uscat,


Ce-a 'nflorit s'o. scuturat,
Ce-a fost dulce s'a mdncat.
Ilitqcscu, 200.

Arati schitnbarea pe care o aduce vremea. UrmAt6rea poesie


popularA, nu este de cAt parafrasa aceasT idel.

BABA 51 BATA.

Sub rAchita rAmuratA


Sede o babil superatA
Si 'mprejur iarbail uscatA I
Ce-a fost verde a vestejit,
Co-a fost dulce a am5rit,
Ce-a fost yesal s'a mdtmit l
Pe sub tunca inverditA.
Trece-o fati infloria
Si de fluturl urmAritA.
Ce-a fost vevted Inverdesce,
Ce-1 amar se indulce.sce,
Ce-I mfihnit se 'nveselesce.
3

dacoromanica.ro
34 PRO VERBELE RONIANILOR

Cita deosebire ¡nee acésta poesie i antecul orkean de la No.


129; poesia de la férk e plink de imaginI alese exprimate hate°
limbk frumósk §i cunt romknések, ckntecul de la ora, ne desve-
lesce moravurI triste sub o forma gredie, mojicésck i plink de
neologisme.
*
434 Nu cauti ce am fost ci vedi ce sunt.
H. D. ENESCU, tny. o. Zatnostea, J.
Dorohol.

Nu cauta ce am fost, cite uita acurn ce sunt.


A. PANN, HI, 48. Husrpsar, 62.

Nu se cautei ce-ai fost, ci ceea-ce egti.


L VAL&NTINEANU, 49.

Nu trebuTe sk judeeI omul dupl némul din care se trage, dupd


origina luI at de preosta, ci dup6 valérea tul personalk, dupft locul
pe care a sciut sk dobAndések.

132 A fost odatä ca nici-odata, de nu ar fi nu s'ar povesti.


Aeest Ineeput obicInuit al basmelor se (IA drept rèspuns acelor
carI ne povestesc lucrurI de necredut, ce se potrivesc cu acele din
basme.

433 Ce-a fost am vedut, ce-o fi om mai vedea.


P. ISP1RESCU, Rev, Ist., II, 146.

Ce-a fost a trecut, ce-o fi om mal vedea.


D. ZANNE, J. Nov.
Aratk nepAsarea, cu o nuantk de incredere In sine.

FRIG
134 Frig de crépa ouele corbulm.
S. FL. MARIAN, Orn. II, 7.
Acksti. slic4t6re se trage de la credinta cà mcI un fel de ouk nu
este ap de tare ca ouele corbuluI. AcéstA paskre, In urma bleste-
muluI lul Noe, se oui In Decembrie i clocesce pant& 'n luna lul
Faur, cAnd, fiind gerul mal cumplit, de crépa i lemnele de frig,
corbil I1 pirksesc culburile. Atund ouele, ce fiind feirte tail nu
ar putea fi sparte, nicI de puil Inchicg Intr'éusele, nicI de corbil

dacoromanica.ro
NATURA FISICX. 35

ce mar!, crépä de gerul cel cumplit, i ast-fel puf( de corb pot


iepi din gAdcele lor.
Rominil de la tére. numesc 4ilele de la 19 la 24 Martie,
corbului, creend a in slilele acelea crapa ouele acesteI pasere.

135 Frig, ger de crepé petrele.


FR. DAME, II, 63.

Arcore di crepa chétra.


D. A. MLLESCU, Gope fs, Macedonia.
AratA tara geruluI.

136 Frig, ger de Grapa lemnele.


ION A LUI SB1ERA, Pos. 250.
zatoare, I, 34.L CREArtoX, Atnint.
pag. 23.
AratA aria geruluY.
Cu téte cA legenda urmAt6re povestitA de C. Negruzzi in scrisd-
rea XII, nu are de cAt o fiforte depertatA legaturA cu locutiunea de
mal sus, nu mA pot impotrivi placerel de a o reproduce.
Ce mal vreml acele I CAnd venea primivéra pi eseau &nena la arat, daa
nu le ajungeat boil la plug, se duceau la Unguri séu la LesT, pi land de acolo
6menl, fie nemesi séu prosti, sleahticl, orl mojici, nu mal alegea6, ti injugau
si arau lanurl eSt vedi Cu ochil, unde semlnau ghindi do crescea dumbrAvi
pentru ea sA aibA strènepotil lomne de ars. De aceea luata-ti sémA, and e ger
lama pi véntul vijte, a daca vil puneli la vatrA , dinaintea foculull, auditi
unele lemne tipAnd, pi vedeti strecuandu-se din ele o apA fierbinte? Acele,
141 mel, stmt sufletele Lesilor care tipa, si lacrimile Ung-urilor care picurii,
cAd sufletele lor, pentru pécate pe semne, le-a osindit Domnul Dumnedet
intre in copacil prtdurilor, pre care le-au arat cu sudórea lor.

FURTUNA
137
* Ce cauta pe mere in timp de furtunal
Veip Atare.

Ca pitan WELTZ, J. Constan fa.


A se arunca de bune-voie, bite° primejdie sigure.

138 Frumos sa privesm furtuna pé mere, dar cam dé de-


parte.
IORD. GOLESCTY, MSS. II, 115.

Adice sA privesci la turburerl, dar se nu te amested in ele. (Go-


LEscu). Nu o fi o simple. aducere-aminte a fru.méselor versurl, bine
.cunoscute : Suave mari magno, turban tibus aequora ventis?...

139 Dupä furtunä si liman.


Cronica anonitna, ap. FR. Watt,
II, 36.

dacoromanica.ro
36 PROVF.RDELE ROMINILOR

Dupa furtuna, vine vreme buna.


IORD. GOLRSCU. Mts. II. 91. P;
ISPIRESCU, Rev. Ist., III, 65.
*
Dupa furtuna, vine gi vre mea buna.
C. NEGRUZZI, I, 293. FR. WM,
I, 167. K. A. ZA14FIRESCO-DIACON,
Inv. c. ?tiubenis, J. Dorohoi.

Dupa furtuna gi senin.


LAURIAN & MAXIM, II, 1164.
Ve!: Intunerie, Pke, Vreme, Cap. XXII c. Necazurl.
AdicA in urma intristAriT §i ale neazurilor, ne vine bucurie §i.
usurinta. (Gouscu).

GER Velp Bobote51d, .Frig.

GHÉT
140 Scrie pe ghéta
Pdna diminét.a.
A. PANN, Ill, 408.Hnirscu,172..
Se çlice de acel care uitii upr indatoririle ce i se fac.

141 ti iubesc ca ghéta in sin.


A. PANN, II, 92.
Neua.
AdicA de loc. Rominil MacedonenT dic, cu ace14 tutees : a iubi-
ca néua in sin.
142 A fi rece ca ghé/a.
A fi sloiú de ghéta.
Se çlice la ace carT nu se imprietenese, carT nu se tulburii u§or.
Franc,esul dice : plus froid que marbre.

143 A remäne ghéta.


ION A MA SBIERA, Pou. 94.
De Mel.

GRINDIN.A.
VeçU Asta, Mies.
144 La neploare e bunä i grindina.
A. PA, I, 446.

dacoromanica.ro
NATURA FISIC.X. 37

*
In lips'd de pldie gi grindina e buna.
L BXNEscu, prof. J. Roman.
*
La secetd i grindina e bund
I. BX.NEscu, prof. J. Roman.
L PETRESCU. J. Nov.
*A
Cdnd n'are pl6e s'grdndinea ii buna.
D. A. MILESCU, Gopeii, Macedonia.
Veklt Ninaltre.
La nevoe ne multutnim Cu mal prost.

445 Dupa ce '1 bate grindina,


Il mal bate si Cu prajina.
A. PANN, II, 54.HINTEscu,
FR. Twit, II, 84.

Dupd ce pomul '11 bate grindina,


Ilbate gi omul ddndu'i (beitdndu'l) cu präjina.
A. PANN, I, 144. HorrEscu, 149.
Nenorocirile ne vin claie peste grámada.

446 Ca batut de grindini.


D. A. MILESCU, Gopep., Macedonia.
Ffirá chef, ploat.

IANITARIE
147 Antosnjacu pljir de pare, Zenu scurt, maj rev de tot',
?dare cu mugnit.
F. MIKLOsIcH, Rum. linter, I, 16.
Vet1 Faur.
Proverb al Rominilor din Istria care insemnézá : Ianuarie plin
.de paIne, Februarie scurt, reA ca tóte (lunile), Martie manios.

IÉRNA Vedl
148 Idrna porta pana si vera tambarea.4)
D. A. MILEscu, Gopep, Mac donia.
AdicA : iérna petrecem mancand i véra jucánd.

i) lama 'Arta Woe, ai vara tambarti.

dacoromanica.ro
38 PROVERBELE ROBLUILOR

149 Iérna n'o mananca and'.


IORD. GOLESCII, M88. II, p. 6.
*
Brna n'o meincincet lupii.
L 13XNESCU, profesor J. Roman.
AL. DUM1TRESCU, 131.

Nu a nuincat lupul iérna.


Adica rani cel greil anevoie se ridica de la noT. (Gouiscn).
Asta-0 acésta slicat6re are de obiceig un Inteles mai restrins;
se intrebuintéza dud e tiimna lunga peste masura, 0 nu mal vine
iérna cu tete nevoile el, pentru a ne spune ca, maI curand orI mat
de iérna nu vom scapa, i precum çiice francesul :
L'hiver n'est jamais tard ;
S'il ne vient tôt, il vient tard.
Romanfl din judeful Sudava aü un mod curios de a afla, de cu.
vreme, cum va fi Iérna care se apropie. Mad taie porcul, la CrIt-
ciun, dupa grosimea spline se prevestesce greutatea Yana Cand
peste tot e tot una de grelsa, va fi Yenta tot una de grea de la in-
ceput pana la sfir0t. Daca'l la un capét, de 'nainte saù 'napoI, mal
greosa, Iérna va fi la ineeput saA la sfirlit gTea. De va fi mal un-
flata la mijloc, i lérna va fi me mare la mijloc. VeOl &zdtcire,
pag. 1.52.

150 Iérna sa nu te coprinza


Fara panza, fara branza.
loan. GOLESCU, Mss. II, 151.
Ne invag a fi prevOatorI.

151 lama sa te feresci, pe apa sa nu te caletorescz, dad_


vrei sa ma' traiesci.
Iona. Gm.xscu, M88. II, 433.
Povala bunk c,are insA, paremi-se, are cusurul de a nu fi ro-
mAnéscA.

IERÌ
VeOT Fata.
152 fen a ploat, a0i a 'nseninat.
Votg Plbie, Wane.
Arata schimbarea vremurilor, ierI rall all bine, Ieri neliniscer
intristare asta-slI wprinta i bucurie.

dacoromanica.ro
NATURA risicX 39

152 b Ce-am fost len nu sunt


IORD. GOLESCU, M8S. II, p. 75.
Se dice pentru virstA, aratAnd trecerea ei. (GoLEscu).
*
153 A cauta sliva de ieri
*A
Ce cauti? Oiva de leri!
Em. POPESCU, inv. c. Cioctingtii-
Marginent, J. litiomila.
A cauta ceea-ce nu se 'Ate afla, ce a trecut; se dice de acel
umblà ftult scop.

154 'fiche sunt trecet6re ca sli.oa de leri.


IORD. GOLESCU, .6188.11, Asens.180.

155 A nu fi de ieri.
A nu fi de 'ten ulaltaieri.
Adici a nu fi copil mic, a nu fi de aceI carI se pot usor insela,
nesciind nimica din intèmplarile

A INSERA
156 Unde Inseréza, acolo d6rme.
A. PANN, I, 133. HINTEscu, 47.
FR. DAME, II, 203.
Se çlice despre cel sarac care nu are nicI micar un bordebi,
unde odilmésc,a trupul.

157 Inseriza i 'noptèza.


A. PANN, I, p. 96.
Se slice de acei cari stint inceti la ori-ce tréba : pani sA vorbéscil
pina sa se apuce de lucru inseréza i 'noptéza.

INTUNERIC
158 Ce se nasce prin intuneric (p' intuneric) trebue di se
va4a la lumina.
A. PANN, Edit. 4889, p.6; 1,21.
IIINTEscu, 193.

dacoromanica.ro
40 PROVERBELE ROMANILOR

Ce se nasce in intuneric, cre,sce la luminá.


HINTEscu, 82.
Velll N6pte No. 199.
Lucrurile cele mal tamuite, vine o vreme cand sunt date in vi-
leag, §iprecum çlice Evangelistul : Ori-ce yeti. Oice la intuneric
se va auli la lumind . Luca, XII, 3. Mateiu, X, 26. Marcu,
IV, 22.

159 Intuneric ei pute a branza.


Ved! Camara.
Raspuns ce se da, in gluma, celor carl intrébit despre vreme.
Acksta slicatóre se trage din urmatórea anecdota. Lisam cuvèntul
D-lul T. Speranta
NTIINERIC BEZNi
Un boer pi ca tiganu-I
Cind a fost, cind-va, 'ntr'un an,
Intr'o nopte, pe-un drum mare
Se culcase la un han.

Intr.o vrerne, despre Oitii,


Hal tiganul ese-afará,
Si mal vadi cum e vremea,
S'a schimbat ce-va de-aséra.
Dar in loe sa dea de upi,
Somnoros, tehulu de cap
Intr'o casi-apa striini
Fir' de zare de lumini
DA Cu mina de-un dulap.

DeschiOind apol duldpul


Innluntru band capul,
Si de témi si nu fie
Pe-acolò, pe-apa cámpie
Vre-un lup sau ciliar vr'un cilne
Sai mal cine scie cine
Nu mal sta sa se gindésci
Ci 'n curind in casi vine :
A ficut cum a putut
De niel pragul n'a trecut.

Cand ajunge 'n n'untru 'n casi


Tremurind pi cam cu grabi,
Hal, boerul mi-1 lntrébi
Cum 1-afard, mil tigane,
Stele, nour, plede, luni
Vom avea pe minl rji buni?
Nu sciii, 461), tiganul qlice,
Ce mal locurl sunt pe-aice,

dacoromanica.ro
NATURA FIsicX 41

E 'ntuneric mare, beznd,


Negru, des de tot, scil, pAnzA,
Nu zareset nimic cu °chi!
Da 'ndracit mai pute-a brcinzd I

T6tA nOptea stA boerul


Cu miros de brAnat 'n cap,
Diminéta vreme bunA
Nu'l niel pl6ie, niel furtunA ;
Iar hangiul, Met, se plAnge
CA ploase prin dulap.

160 Dupa intunerec sére.


Cronixt anonimd, 167.

Dupä 'intunerec vine 0 htminei.


Cronica anonima, 167.
Vedi Furtuna, Ptóie, Vreme.
Adica In urma In.tristareI i necazurilor, ne vine bucurie

464 Intunerecul, cel mai mare vrajmaq al luminet.


IORD. GOLESCU, Mss. II, 16.
Adica c,e1 prost, vrajma, celui invetat (Gouscu).

IULIE
Veol Aprilte.

IUNIE
Vet"! Aprilie.

J0f
462 Dé Jim pana mat apl.
GOLESCU, Mas. II, 92, Asem.
174, 221.P. ISPIRESCIL Rev, Ist.
158. FR. DAME, II, 248.
*p
De Jut päna mat de apoi.
L CREANGX, Pov. 141, Amint. 70.
FR. DAME, L 81.L BXNEscu, prof.
Jud. Rontan.

A intbracat pe dênsul haine noi


'aú/inut de Joy, pana mai apoi.
A. PANN, III, 70. HINTESCU, 74.

dacoromanica.ro
42 PRO VERBELE ROMANILOR
=1.

Uita de Jo!
Pdnei mai apoi.
BARONZI, 65. HINTEscu, 194.
BA§DEO. Etym. Magn.,1330.
A
De etc Jo!
Pan' Mai apol.
BURADA, Cara. Poes. Pop. 35.
Arata scurtarea vrenlil (Goi.Escu).
D. Hasdeu dup6 ce citézA o serie de exemple, privitóre la ackstii
locutiune, urmég ast-fel
Dar de ce óre punctul de plecare este asuma Jo!, si nu o alti i;li?
Rima nu pare a fi singurul motiv. VechiT RomanI diceall, ab ¡ove
principium (Virg. Aen., III, 60). La noI, dies Jovis, incepe atAt.
posturile, precum i cununiile.
Poporul crede ca e bine sa serbezI noè Jo! dupi Pase!, cA vel fi
ferit de ghété saù pétrA ca sA nu se strice bucatele. Preotul G..
TALPALAR, Tergu-Frumos.
O nuntA fèrAnésca pe aid tine chiollianu de Jo! /Anil Jo! ;
opt dile. D. PAVELESCU, c. Chióra, Ialomifa.
La cele de mal sus vom adaoga urmkórele superstitil :
OrI-ce lucru sa'l incepI Lunea, Mercurea, ¡ola i Vinerea; Mar-
tea si SAmbAta sunt dilele mortilor i orl-ce lucru vel inc,epe ln,
ele, nu ies la eapót bun. M. LUPESCU , tinvél. com. Brosceni,.
Jud. Suclava.
In ¡ola PasceluI sé ja un bulgAre de tamale nera'rimat, se a-
prinde pe rAnd cAnd citesc cele doutt-spre-dece evanghela i restut
e bun de aprins in casa pe cAnd tima, ori trásnesce, si de afurnat
copil speriag. Bolintinu-din-Vale, J. Nov.
Din Jo!-mari (Joia de 'naintea Pascelul) i pinit la Lpas (Ink-
!Area Domnulul) nu se time, cóse , fierbe cAmItsI, etc.... Joile,
bate pétra, oH se 'ntorn ploile i se face seceté. R. MARINESCU,
ezcitóre, III, 48.
In spre Joi-mari se dA foc la gunke, si se pune pe un scaun
cotl cu apA i o litrA, pentru ca sufletele mortilor si se incildésók
sA bee apa. HERESCU, c. Gainegti, J. Suciava.
In fine vom adAoga dickorile : De Jo! in Pase.! i Jo! dupa Pase.!.
D. Hasdeit 'SI-a reservat pArerea. Nu vom propune solutie,
multumindu-ne cu adunarea materialulul de mal sus.

163 Jim dupa Pan'.


Da E. B. MAWR, 92. -RBORlir
I. A
Jud. Buzeu.
Adicit niel-odatA, sau, cum se maI dice, la Pascele calulu!. In
sóptèmAna care urmézA diva de Pase!, nimenT nu se apucA de lu-

dacoromanica.ro
NATURA FISICX
-
4.3.

cru, 0 mal cu seine in Joia acelei septemenI; de unde resulte cil


atund dud fegeduim ce vom face ceva, hi dupti. Pasci, sefind di-
nainte ce nu vom lucra In diva aceea, este tot acelasI luc,ru ea si
&Ind am respinge cererea fecal noue.
*
164 De Jo' in Paso'.
LAURIAN g: Miami, I, 122; 11, 595..

Din Jo i in Pasei.
G. DEN. TEODORESCU, Cercet. 99.
Adice rare-orI, la intervale de timp marI : merge la biseridi de
Jo! in Pawl. Francesul dice ca acela0 Inleles : On ne le voit
qu'aux bonnes fetes.
*
164 b J01 in Pasci.
G. DIANU, revisor scoistr, dud. Me-
hedinfz.
Se dice euI-va Gaud nu '0 potrivesce faptele, cum se aplica, ca
nuca 'n perete, la cel ce nu '0 cumpenesee vorbele.

LuctrtR
165 AA sta inaintea cm-va ca lucéférul.
EARONZI, 45.

Ca lueéf6rul de n6pte strglueere.


IORD. GOLESCU, Mss. il Asem. 172.
A fi privit ea ce-va fare. séman.
A se vedea In P. Ispireseu legenda Lucéferului de ;lima fi Lu-
ceferului: de nòpte, p. 380-385.

LumINA ve41 Maroc.


166 Lumina remäne lumina de s'i orbul n'o intimpinä.
G. MUNTEANU, 27. IIINTEscu, 94.
Adeverul are finta sa proprie 0 nu depinde de no!. Calititile
unuI om se ved de top, ea lumina s6reluI, si ciliar de le ar nega
uniI, sunt recunoseute de o lume Intrége.
*p
167 Lumina mare pre cea mica intunea.
D. CANTEMIR, 1st. Ierog. 32. Ha
D. ENESCU, invél. com. Zamostea, J.
Dorohoz.
ad precum stelele nu se mal ved eend resare sérele, de aseme-
nea eel miel remen nebegall In seine, cend cel marI sunt de fate.

dacoromanica.ro
44 PRO VERBELE ROMANILOR

*
168 Ca lumina oilei.
Se Oice la un luau sigur si a-carui flintit nti se pote tagadui.

LUNA
Ve41 Cane, a Latra, Pu fea, Sare.
*
169 &Cite in luna qi in abre.
P. IsPinEscu, Leg. 85, 302. FR.
DAmt, 1,83; II, 294.Pompiuu, Com.
La. VI, 27.H. D. ENESCII, invei. c.
Zamostea, J. Dorohot.

Cdte 'n luna, cede 'n s6re.


G. DFM. TRODORESCU, Poesit Pop.
335. Ispinzscu Leg. 85.

Cdte 'n luna §i in stele.


I. CREMSGX, Pov. 147.-

Adica tot ce poli sa visezt, tot ce 'IT poli inchipui; aratit nu-
mèxul cel mare : invafd ccite in luna si in sdre. Hintescu p. 93,
da acest proverb sub forma : di te in lame §i in sòre, care ni se
pare gresita neflind logica.
Asemènarile cu luna revin hirte adeseorl in poesiile populare,
pentru a arata ca un lucru este tara pereche :
Am fost una la pArinti
Ca i,,li luna printre stinp.
Poesit Pop., ;;ezat.III, '14.

am fost
Fira fratl, far' surorele,
Ca t}.1 luna printre stele.
Po sil Pop $ezat. III, 14.
Dar nicI-una din aceste asemènarT nu e mal poetica de cAt acea
c,are se afta in urmatérea bucata culésá de D. V. Plenescu, in c.
Dorna, Jud. Sudosa:
Dragul maicel nu ofta
CA maica te-a insura :
Satu-I mare, fete-s multe
Si grial marl s,ii mal mArunte;
Ti-I alege c'aI de. uncid
.
Of I ofl ofl maja, maicutA,
Ceru-I mare, stele-s multe
Si mal marl vi mal märunte;
DarA luna-I numal una
Si lumia tótA lumea.

dacoromanica.ro
NATURA. FISICk

Romanil au o serie intrégA de legende relative la lunii dintre-


care una ne Inv* a luna este Aka Maicei Domnului.
D. Hkdeil, in Etymo/ogieum Magnum, relatézi urm6t6rele
credinte, despre ceea-ce vede poporul nostru in lunA.
Mitologia poporani a fAçut din Avel pi din Cain dou6 figuri, pe
care le vede in Luna. Acéstä legendá, existi d'o potriva in Mol-
dova, in Muntenia pi 'n Ardeal, pe cand o altá legendk mal putin
rèspAndita, crede cA cele dou6 figuri sunt apostolii Petru i Pavel.
In luna sunt duoi frati. Cel mic a omorit pe cel mare gi acuma
IL porta in spinare, linéndu-T o caldkru;A la nas in care se scurge
sAnge. N. CALINEsco,
In luna écle Ave! cu capul spart de Cain, care '1 tine plecat
peste un ciubar ca sA i se scurga singele. I. BoNosscu, c. Gin-
gescii, J. Suciava ; I. DUMBRAVA, c. Resboenii J. Neamfu.
In lunii e Cain pi Ave!. Cain a tAiat capul lui Ave!, pi din gru-
mazil acestuia picurA sAnge inteo cAldare. CAnd caldarea va fi
plina, atunci vor pica din ea trei picAturi pe pamént, pliméntul se
va aprinde pi va arde ca tot de pe el : vremea de apoi. A. DE-
GANU, c. Vefel, Transilvania.
Poporul crede a Sfiniii Apostoli stall in lunk Petru de-a drépta
pi Pavel de-a stAnga. T. Mswoutr, c. Sigcani, J. Feilciu.
Vdrcolacii se dice cA sunt cainil lui Dumnezeil, cari vor si mit-
nAnce luna, unde se aflA Cain pi Avel. C. MELINTE, c. Giinescii,.
J. Couurluiu.
In fine citim in CreangA :
VOA tu, coló, in luna, nipte pele?
Le v6d.
Acolo's fratii mei din cea lume.
Pau. p. 57.

170 Se schinibtt ea luna.


D. PCHINDEAL, p. 184.

Schimbator ca luna.
I. G. VALENTINEANII, p. 43.

Se dice de acei c,ari nu sunt statornici in pdrerile, in gustu-


rile tor.
Plutarch, in Banchetul celor Opte in.felepfi, Gap.. XLVI dice:
Luna se rugii, intio di, de mumti-sa, sA-T feed o manta bine potri-
vita pe trupul O. Dar cum a, putea face una ca acésta,, raspunse
muma el, de Ore-ce in fie-care septamAni marimett trupului Mil se
schimbit?4, Acesta pilda a dat nascere proverbului elin : se potri-
vesce ca pi iuneti o manta.

dacoromanica.ro
46 PROVERBELR ROMINILOR

171 Sa n'ating luna


Cu mina,
Nicl sérele
Cu pici6rele!
LAVRIAN & MAJCIBI, I, p. 100.

Set n'ajung sérele


Cu picidrele,
Si luna
Cu ?mina!
HA§DEO, Etym. Magnum, p. 627.

Sa n'ajunga luna
Cu meina,
Si s6rele
Cu pici6rele.
BARONZI, 86.

.1Vici s'ajungi, sä, mat ajungi


Luna cu mina,
Sórele cu piciérele,
Stelele cu obelele,
Si curcubeul cu mele§teul.
T. SPERANTX, I, 85.

Juriment ironic prin care facem o fag duiali pre care nu vrem
sai schn bine ci nu o vom putea indeplini.
Origina ace-stel dicetorl trebue cautata in basme. De pildi, in po-
vestea luT Harap-Alb, de Greangi, fiul craiului se arunci pe spi-
narea unit! cal nasdrivan, care sbérit pe rind piná la nor!, in lunit
0 in Ore, §i apoi sa Iasi in jos ca a sigéta, spunend tovargaului
am de drum :
He!, stApine, cum ti se pare? Gindit-ai veo data c,á a! sei
ajungi sdrele cu picihrele, luna cu Willa §i, prin nourti sa cati
cununcl?

172 A cere luna.


NAIR& ap. FR. DAMÉ, 111, 24.
Adici ceea-ce nu se pote cipAta.
Lordul Albermale, vedend inteo séri pe D-,6ra Gaucher uitin-
du-se lung la o stea, IT Oise : .Nu te uita a'a la densa, draga mea,
did nu a., putea si '11-o dai.
In orT-ce cas, daci e putin probabil ca acésti dicibire, care nu
s'a putut gisi de cit la D. Naum, si fie rominésci, este aprtipe si-

dacoromanica.ro
NATURA MICK 47

gur GA serbescA nu pile fi. Scim cu totil cii cAlI-va Serb!, vedénd
luna In fundul unuI pul, erad cdt p'aci s'o prindd, cu o gAlétil pe
care ad scoborleo In apii. InsA el fiind iull, ca 0 ardeiul cu care
se hrdnesc, ad tras prea repede gAléta In sus 0 frInghia care o li-
nea s'a rupt, asvérlind in slava ceruluI luna, la care se uitA cu jind
Sérbil no0.ri lungig pe spate.
*
173 A apuca luna cu din01.
P. BUDI§TEANU, J. Ilfov.
A Incerca un luau care nu se pote. Latinil diceau cu ac,e1a§ in-
leles : Citius elephantum sub ala celes 4).

174 Cind este lunA veche


Nu aud (ande) d'o ureche,
Mid este luna noue,
Nu aud (ande) de-améndoué.
A. PkiIN, II, 146. HINTEscu, 95.
Se dice, in bAtae de joc, de ceI bétrant, care nu mat aud bine.

175 Par-ca e din luna.


FR. DAME, II, 294.
*
Dew nu e caVut din luna.
P. BUDI§TEANU, S. Ilfov.
Vedl Hirzob, Nor.
Se dice de aceI carI se lin mdndri, 0 se cred de mare 'learn.

176 La luna cannon


FR. DAMB, III, 294.
Adicti nicI-odata, ca 0 la Pascele calului.

LUNf
VelT a Posti.

M A I -CT
* ,n, Ved! Apritie, Martie.
177 Daca nu ploue In Maiu
Nu se mandnca =laid.
C. GABUNEA, Slatina J. Olt.
Vedl Arminden.
178 Sa bei vin rosu In Vita luna lui Maid ca sä Innoesce
maiuL
.5.ezatdrea, I, 128.
i) Mal usot al asounde un elefant la subsuoare.

dacoromanica.ro
48 PROvERBELE ROMANILQR

pic6tóre din judetul Suclava, care trebue A fie mg placutA


amatorilor de vin de cdt ac,eea de la No. 25, c,are prea le m4séril
petrec,erile cu dramul.

MANE
VeGI A8ta-511.
*
179 Nu soil ce aduce sliva de mane.
Ve4I pi.
CàcI precum §lice inteleptul Solomon : nu te läuda Cu 4iva de
mane, aci nu sciti ce pede aduce o 4i. PROV. XXVII, 1.

180 Las' vre-un lucru pe máne


II vesh ca asa remäne.
A. PANN, II, 48. Hintsctr, 92.
VOI Astd-gs, No 49.

MARIA EGIPTEANCA
A
181 In sliva de Maria Egipteanca se pun pomii.
. ezè" tárea, I, 128.
picdttire din Moldova.

MARTI
Ve4I Nunta.

MARTIE
182 Lipsesce Martie din post?
LORD. GOLESCU, M88. II, 41.

Ca Martie din post nici-cum lipsesce.


IORD. GOLESCU, Ms& II, Asem. 81..
*
Martie din post nu lipsesce.
A. PANN, Edit. 1889, p. 174; III,
5. HINTESCU, 101. G. Itfutaurru,
pag. 122.

Mart din post nu mal lipsesce.


C. NEGRUZZI, I, 251.

Nu péte lipsi Mart din paresime.


LAURIAN & MAXIM, II, 245.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 49

Mart din paresime nu lipsesce.


LAURIAN & MAXIM, I, 305.

Ca Magul din presin 1).


D. A. Mu.nscu, Gopeft, Macedonia.
Se 4ice pentru cel ce nu lipsesc maI nicl-odatA din slujbe,
din alte dire-ce, precum i luna luI Martie nu lipsesce din post.
(GoLdscu).
Se slice inteun mod mal general de un luau care in tot-d'a-una
se intémpld neapérat , la anumite vremurf , precum si de aceI de
earl nu te poi! desbara nicI-odatd, cad fAra sl fie asteptatI sad pof-
till, se OA nelipsí1 unde-va.
Sinodul de la Nicea (787) a stabilit cd Pascele se va sèrbfitori
in prima Dumineca care urmézi luna plinii din Martie. Prin ur-
mare, chiar dacA Pascele ar cAdea la finele luneI Aprilie , postul
mare fiind de patru-slecl de iile, trebue neap6rat ca cel putin slece
oile din Martie sA fie coprinse In post.

183 Marecu uscat, Aprilu udu, Maju temperejt , beatu


vilanu, carie are semirat.
FR. M1KLOSICH, Rum. Unter. I, 1 6.
Veçll 1anuarie, Prier.
Adici : Martie uscat, Aprilie ud, Mahl potrivit, fericit (e) tèra-
nul, care a seménat.

184 Ca Scurtul di Marti".


D. A. Mu.Escu, Gopep, Macedonia.
AdicA ca Februarie de Martie. AratA vecinAtatea, apropierea,
urmarea imediatA i neaparatA a douè lucrurI.

MERCURT
Vedi

o
185 In 4iva de Mom se cérca lut pe lut i Dumnedefi ride
de to/i.
$eat6rea, I, 428.
picètère din judetul SucIava care ne reamintesce cA m6rtea ne
pAndesce pe toll.

I) Ca Martie din paresime (post).

dacoromanica.ro
50 PROVRIABELE ROMA NII.OR

MUCENICf
186 Daci In qiva de Mucenict va bate vintul sau va fi
linisce, aceeast vreme va fi patru4ec1 de Ole in
urmd.
L N. CONSTANTINESCU, C. Cita/tila,
Jud. lalornif a.
*
Cum va fi in çlioa de Mucenici va tine patru-
Oeci de Pe.
L ARROBE, Jud. Buzg u.

picétére din Téra-RominéscA. piva de Mucenid cade la 9/2


Martie, adidt la echinox.

187 *&Cum e In cliva de Mucenici line pana la Pasee.


L ARBORE, J. Buzéu.

188*A Cm e in pm de Mucenici asa e si in Oiva de Pase'.


MARIN DUMITRESCU, J. Dcímbovita.

MURGA
189 A intrat murga in sat.
N. POPESCU, Calendar 1889, p. 58.
AdicA a inserat.

NEMET
Ve II Zapada.
f 190 Ridica4i nemetul d'innaintea usa tale, si nu ingriji
dé bruma ce cade pé casa vecinulm téu.
IORD. GOLESCU, M88. II, 113.
Ne invatA sA Ingrijim mal mult de gresalele nóstre, ce Cu mult
mal marl sunt, decit cele mal miel ale altora. (GotEscu).

NtUA
Ved! Zapada.
191 Ti voiu ca néua In sin.
D. A. MILESCU, Gopep, Macedonia.
AdicA : te voiù, te iubesc ca zApacta in sin. Vei Ghéra.

dacoromanica.ro
NAT UR A FISICÀ 51

191 b Alba easte si neue ama arde. 1)


G. WEIGAND, Die Aromunen, II, p.
276, Samarina, Macedonia.
Nu trebue sA judecAm dupA fatA.

NE PL OARE
Veto Grindina.

NINSC5RE
192 Daca nu e pleie, fie sl ninsáre.
ID RD. GOLE SCU, Mss. 11,116. FR.
DAME, III, 129.
Adici la vrerne de nevoie sd ne multumim si Cu cele mal pr6ste.
(Gouscu). VedI Grindinti.

A NINGE
Vedl A pioua.
193 Lase' se ninga, se plonk numai vreme rea sä nu se face.
A. PANN, 11, 451. HerrEscu, 124.
*
Ninga, *IA numai vreme rea sei nu se faca.
AL. MARTINIAN, J. Nov.
SA nu ne impotrivim relelor pe care nu le putem opri, de tern&
ta se nu ni se intemple ,0 mal reg.

194 Nu 'mi-aii nins ca sä nu 'mi degere,


Niel 'mi-a plouat ca sä nu me ud.
A. PANN, Edit.1889, p.134; II, 87.

Nu 'mi-a nins ca sa nu mi set' ploug.


G. MUNTEANU, 122.

Nu a nins ea sci nu degere.


HINTEscu, 124.
Se dice cam' vine peste noI o intdmplare présta.

195 A fi nins de vreme.


FR. Walt, III. 128.

I) Alb& este f.1 zipada dar arde.

dacoromanica.ro
52 PROVEBBELE ROMANILOR

E nins in luna ha Maift.


Fit. Dmit, III, 128.
1 s'a inalbit pèrul de ténèr.

NINSORE
Vedi Plow, Pisicd.

NOPTE vol pi, Orb.


*
196 Face aptea Oi qi liva nópte.
P. ISPIRESCU, Rev, Ist., III, 380,
FR. DAME, In, 130.

Se face nóptea Vi 0. Viva n6pte.


limEscu, 124.
Face din n6ptea Vi, §i din Vi n6ptea.
Da E. B. MAwR, 37.

Pace Viva n6pte §i nóptea Vi.


L CREANCIL, Amint. 81.

Noptile le face Vi.


P. ISPIRESCU, Leg. 58.
*
Faye noptea Viva si Viva nopte.
D. A. Mu.sscc, Gopegs, Macedonia.
Se dice de ace! call, duand o viélti destrebalatA, petrec nòptea
0 diva se odilinese.
Nopfile le fac çli, aratit hArnicia orriuluI care nu se mal odih-
nesee nid-odatit : .Biata femee noptile le Mcea di. Nu i se mal ale-
gea niel de meneare, niel de odihnA. Attita dor 0 foc avea Mil
gasésea lArbatul pe care ursita i-1 dedese.. P. ISPIRESCU.
Se dice 0 de omul minemos. Vedl HINTEscu p. 106.
.n.
197 Neiptea fura
piva jura
C'un ciolan de cane 'n gura.
S. FL. MARTAS, Sat. Pop., p. 217.
.n.
Nóptea fura
piva jura
('un ciolan de mdta 'n gura.
S. FL. MARIAN, Sat. Pop., 197.
Se dice de ace care négti ehiar and II prindI cu m&na In sac.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 53

*
198 LNu sciu nóptea-1 intunecósa ori poteca-i alunecósa,
ca inemeril la alta casa.
I. DUMITRESCU, inv. c. Ganctova,
Jud. Do1j.
Se dice ca pildit catre acei cari pri4i furAnd slic ca nu furit Cu
precugetare.

199 De multe-ori n6ptea fata i diva tine In brate.


D. CANTEMIR, 1st. lerogl., 304.
Veçll Intunerie, No. 158.
Safi precum mal slice tot Cantemir. Ist. Ierogl. p. 226 : 9iva
multe descopent
Origina §i intelesul acestuI proverb trebue citutate in Evanghe-
lie : .Nu este nimica ascuns care sA nu se descopere cu vremea,
niel o tainii care sA nu se ale, cAdi ceea-ce ai gis la intuneric se
va midi la lumina gild, i ceea-ce al optit la ureche, odae,
se va striga de pe acopereméntul caselor.. LUCA, XII, 2 & 3.

200 Lucru de nópte, el vede qiva si ride.


IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 41.

Lucrul de noapte, ride (lam de el.


Da E. DAME, J. llfov.
Ne aratA cA n6ptea ne in§ala. (Gotiscu). Multe lucrurI earl se
pregAtesc in taina si de la care ateptána o mare isbAndA adeseorI
ail un sflrsit miserabil.
Grecii dad acela§I inteles proverbuluI : eea-ce s'a fesut in
taina noplii, stárnesce adese-ori risul ceind apare la lumina.

201 Nópte Cu sóre nu s'a pomenit.


IORD. GOLESCU, MSS. II, 49.
Se dice pentru cele peste fire impotriva. (Gouscu).
*
202 Tine-te, Stane, nóptea mare.
Em. POPESCU, Inver. c. Cioccmesci-
Margineni, J. lalonlita.
Se dice spre indemn ca sa lup tam cu putere.

203 Nu te prinde, Stane, a e nóptea mare.


D. ZANNE, J. lifov. AL. MARTI-
NIAN, J. Rfov. AL. DUMITRESCU, 132.
§i se pot intémpla la multe.

dacoromanica.ro
54 PROVERBELE ROMkNILOR

204 Tirare e miptea, bun e Donmul.


IORD. GOLESCU, MS8. II, 44.
Se ilice Qpre mingálerea celor desn6d6jduig (Gousco).

205 Intru zadar te muncesci náptea qiva s'a o fact.


IORD. GOLESCU, Mss. Ii, 17.
Se slice pentru cele peste pu tintil. (Gotzscu).

NOR
Ve¢i Cer, Vint.
.n.
206 A fi picat din non.
Nict n'am frati O nici surori
Pare ca's picat din non.
fezatóre, Poes. Pop., I, p. '114..
Ve4I Luna, Hirzob.
A nu avea niel o legaturil de rudenie cu aceT in mijlocul dirora
triiim.

207 Dupa nor vine si Benin.


Cronica Anonima , ap. FR. DAME,
ILI, pag. 131.

Acum e senin O se face nour ; acum este ma-


rea lina 0, se face furtund .
ION NECULCE, ap. FR. DAME, II, 7;.
Ill, pag. 131.
&
Dupa non i ii fi senin
Dupa dragoste i suspin.
ezatére, PoPsti Pop., II, p. 9.

Dupa 'por vine senin


Dup'd dulata pelin.
GII. SIMA, Conv. Lit., XVII.

Dupa nour vine senin.


LAURIAN & MAXIM, II, 1364.

Dupg mur senin vine.


Da E. SETAsTos, 87.
Verli Furtuna, Intunerie, Plbie Vreme.
Adica in arma intristiirii si necazurilor, ne vine linite*i bucurie.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 55

208 Dupknor i pl6ie


Resare i sáre.
A. PANN, III, 24. HINTEscu, 125.

Dupc1 nuor t soare.


D. A. MILESCU, Gomi, Macedonia.
Adici dupe AA, bine.

209 Cul i-e fricä de orl-ce nor nicl o caletorie face.


IORD. GOLBSCV, Mss. 11, 27.
Ve( ;II Vint.
Adioe cine se teme de orI-ce nevointe, nimic dobendesce. (Go-
LEscu).

210 Norul, One nu se 'ngré§i, furtunä nu aduce.


IORD. GOLESCU, MS8. II, 49.
Adieá real palm nu se máresce , superare nu ne aduce, i cel
cumplit, pana nu sé inverpnézä, nu ne vatamá. (Gouscu).

211 Nod' cei mici se due la cel marl.


L BINESCII, prof. J. Roman.
Tot aceI carl an deja, capata mal mult, san, precum Oice fran-
cesul : reau va toujours et la rivière.

212 Nicl de nor de vari sä te intristezi, niel de senin de


yard sä te inveselesci.
IORDACHE GOLESCU, Mss. II, 109.
Adica niai sa nc malinim, niel sä ne bucuram de cele intémplá-
Ore, i curand trecétére. (Gouscu).

213 A träi tot In nour.


Tot in nour tra esel.
L NEGRUZZI, ap.FR.DAIst,114431.
A. trai intr'o lume ideala, (Ira a vedea ce se petrece Impregfurul
nostru.

0R
Ve(11 An eeas.
D
214 Ora a un-spre-dece a sunat.
TARRON, 37.
.Adich ultimul moment &Ind putem face un lucru.

dacoromanica.ro
56 PRO VERBELE ROMINILOR

PACE
VedI Jo s Cap. XII Pace Cap. III Marg.
* A,
215 Craciunul satul, Pascele ludul.
IORD. GOLESCU, 111.38. II, 37. P.
ISPIRESCU, Rev. Ist. II, 458. H. D.
ENESCU, inv. c Zamostea J. Dorohoz.
Adid la Criciun omul se inveselesce in desfatarI, iar la Pare
In haine si podóbe. (G0usci3).
De sèrbatorile Pascelul fie-care Roman isl cump6ra haine noul,
sail imbraa straiele sale cele mal frum6se. PAnA si bietul sigma cu-
n6sce si a primit de la noi acest obiceitl, bad esind cam afumat de
la carciuma, Oice, incurcitndu-i-se limba : in dioa de ismene eu
Pasci nouti in pici6re....

216 Ca la Pace cu oué rosii in mana.


ioRD. GoLuseu, M88. II, Asem.12.
Se slice despre cele cad sunt nedespirtite.
*
217 Tate lucrurile la vremea lor
8i la Pace Due rosh.
L ARBORP, J. Buzgic.

218 La Pascele calor.


P. IsPtunsCU, Leg. p. 261.
*L
La Parele calului.
H. D. ENESCU, inver. c. Zamostea,
Jud. Dorohos.
*
Ti Pagele a callui.
D. A. Mu.zscu, Goperi, Macedonia.
A.dica nici-odata. Vest( Luna.

P T B. A
Ve Via, Grindina.

PICA.TUR.A.
ValI Butte, muiere, l'as.
219 Picaturi ling& picituri balta mare ne aduna.
IORD. GOLESCU, Mss. II, 53.

dacoromanica.ro
NATURA FISIC1. 57

Picatura cu pic, pic, garla Ili face, i nu Midi.


IORD. CrOLESCU, Mss. II, p. 53.

Picdnd, piceind ballet se face.


A. PArui, Edit. 1889, 59.

Din picaturi se face balta.


VASILE ALEXANDRI LASCAR Ro-
SETTI, MS8.

Din picaturi se face ( formézcl) lacul.


I. G. VALENTINEANU, 25. Abecedar
Ilustrat, 26.Da E. B. 31/4.wu, 75.
B. CONSTANTINESCU, Cart. Cit. II, 15.

Picectura cu picaturtt, face lacul mare.


HINTEscu, 144.

Picatura cu pica' turd face lac.


H. D. ENESCU, invet. c. Zantostea,
Jud. Dorohoz.

Picatura cu picatura face balta.


AL. DUMITRESCU, 140.

Di chicutei , chicuta' s' fate baiter.' marel).


WEIGAND. Die Aronzunen, H,
pag. 278.
Adicá die putin stringénd, mult dobandim; cu cite putin adu-
nand, comérà mare dolAndescI. (Gouscu).
Este de Insemnat el acest proverb, ast-fel cum se gasesce In
Povestea Vorbei, editia intdia, Cap. Despre economie, este o tra-
ducere ad-litteram a proverbuld turcesc : Damlaia, damlaia
gheol olur, i a fost suprimat In Editia de la 1853, III, p. 73.

220 Piatura ploil pare gduresce si funja de teiu, cu


vreme, marmurile despica.
CANTINIR, 1st. Iereg., 189.

Picatura adese caVuta pétra, iéra sicofondia a-


dese facuta mima despica.
D. CANTI tui, Ist. Ierogl 320.

1) Din pic.Atura, piciiturii se face balta mare.

dacoromanica.ro
58 pROVERRELE ROMLNILOR

Apa cu picatura a gi p6 piétra o mancincei.


IORD. GOLESCU, Mes. II, 3.

Picatura cu pic, pic, §i pétra o met näncd.


IORD. GOLESCU, Mss. II, 53.
.n,
Piceitura
Picä,
Pétra
Se despica.
G. DEAL TEODORESCU, Poesis Popu-
tare, pag. 368.

Picatura mica pétra gauresce.


BARONZI, 60.
*
Picätura mica gauresce pétra tare.
*
Picatura gauresce pétra.
G. MuNTRANU, 31. Hormel:4 p.
144. G. Draf. TEoDORESCO, Cercet.
92. Contr. Liter., II, 15. Da SE-
VASTOS, 35. Da E. B. MAwR, 17.

Cät e de midi picatura §i tot gäuresce pétra.


G. DEBI. TEODORESCU, Cercet. 92.

Pica tura mica gauresce pétra.


DEAL TEODOREsCu, Cercet. 92.

Picatura sapa pétra.


liánOLY ÁCS, p. 78.
* .A
Picó tura bortilesce pétra.
D. Emscu, inv. o. Zantostea, J.
Dorohos.
*
Picatura désä gauresce pétra.
L IoNitscu, 104.
VOI Cap. XXII, Máncare.
AdicA 0 cele mal anevoie cu siling Incet, Incet le biruim; cu si
unta, °At de micA, marI isprtIvI sAvérrscI. (Gouscu).
Prin stAruinta ajungI la resultate marl 0 surprinylètére. Dad
cel stiruitor nu va perde din vedere scopul ce urmAresce 0 nu va
intrerupe lucrarea sa , péte fi sigur de isbAndii, 0 precum spun&
D. Cantemir : .Lucru tta de putincios 0 de virtos sub sére nu este,

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 59'

druia biruinta O infrangerea sa nu se dea, inca' de unde niel gAn-


desee, niel nad6jduiésee.
Elenil slicead ea si no! : E'rayeve; baccro; witpa; xoaccivouat I) lar
Latinil
Tentantes ad Trojam pervenerunt Graeci 2).
Dura tamen molli saxa cavuntur agua 4).
OVIDIU.

Nonne vides. . . guttas in saxa cadentes


Humoris, tongo in spatio pertundere saxa4).
LUCRETIU.

221 Mai mult de picAtura de cit de plede räpede si te


feresci.
Ion°. GOLESCU. Mss. II, 106.
Adid de cele mal miel necazurI decAt de cel mal mare , ea cel
mal mare, ea plesia cea repede, indatti trece, iar cele miel, ca pici-
turA Cu pic, pic, inima 'ti-o topesce. (GroLEscu).

*
222 A strecura ei a se strecura p'intre picituri.
LAURIAN & MAXIM, II, 1292.

De batai fi lovituri
Scapei p'intre picaturi.
A. PANN, III, 24. HiNTEscu, 11.

A scapa sau a se seApa cu greù dintr'o primejdie, . i, cum se mai


ylice, ca prin urechile acului.

PLOIE
Vedi Aeta-fli, Auguet, Caciulti, Cd-
peneag, Ciu perca, Coco, Gaia, Grin-
dina, Ipingea, Manta, Pament, &re.
*, ,

223 Udul de pláie nn se teme.


D. CANTEMIR, Ist. Ierogt.,188.
N. GII. IONESCU, inv. c- Momentito,.
Jud. Derohat.

2) PicAturile apeT, petrele gliuresc.


Pm taruintil GreciT ad pktruns In Troia.
Pietrele tarl sunt gdurite de apa cea mdle.
Ore nu vedeti cum picituriie gduresc Cu timpul petrele pe care cad.

dacoromanica.ro
60 PRO VERBELE ROBlidilLOR

*
Orbul de nópte nu se grijesce, §i udul de plóie
nu se teme.
H. D. ENESCU, invét. c. Zarnostea,
Jud. Dorohoiu.

Cel ud nu se teme de plóie.


Abecedar ilustrat, p. 29.

Udatul nu se teme de plóie.


BA.noNal, 52. Hus/rscu, 193.

Udul de plóie nu se feresce.


A. PKTRESCU, J. Nov.

Udului nu 1 e frica de pl6ie.


Ploatului nu e frica de plóie.
Da E. B. Mkwu, 38.
Vedi Garta.
Nu ne ingrijim, nu ne temem de ceea-ee nu ne 'Jae aduce nict
un rn.
.Precum orbul de n6pte nu se grijesee , aa cel prea slab de
cel prea tare nu se siiesce; ca cel ce n'are de ce se pradi de pra-
dator, ea udut de pldie nu se teme.. D. CANTEMIR, ist. lerogi.188.

224 Niel pléia 61 uda, nim sérele él arde.


LOBO. GOLESCU, Mas. II, 49
Se çlice pentru ceT ce nu se sup6rA de nimio. (Gouscu).

225 De pinie rapede sä nu te sperii.


LORD. GOLESCU, M81. H, 117.

Adici de cel furios; cg, precum plòia repede curAnd trece, aa


11 furia kg. (Gouscu).

226 Pléia maruntici multa vreme tine, iar cea repede,


cum vine asa sé duce.
IOHD. GOLESCU, MSS. II, 60.

Ploia 'minuta tet ni mult.


D. A. MILEscu, Gope:n, Macedonia.

AdicA cel furios curénd, II trece mania, iar celui tacut tine mg
mult. (Gotzscu).

dacoromanica.ro
NATURA FISIU 64

227 Plóie de primavarä.


IORD. GOLESCU, M88.11, A sern. 133..
Se dice despre lucrurile earl ne sunt de mare folos.

228 Dupä plóie, astéptä. senin.


IORD. GOLESCU, Msi. 1.1, 116.

Dupa pléie i senin.


LAURIAN MAXIM, II, 1164.

Dupet ploja, vire mu§ata vratina; dupa pust,.


vire Korisma 1).
FR. MIKLOSICH, RUM. linter. I, p. 8..
ve41 Intuneric, Nor, MOM, Vreme.
Adica dupà r6u, bine. (Gouscu). In urrna Intristaril
ne vine bucurie i uprare, saü, dupa cum dice poetul
Multa dies variique labor mutabilis aevi
Rettulit in melius 2).
VIRGILIU.

229 Dupa plóie trebue sa résarä. s6re.


A. FANN, Edit. 1889, p.152; III, p.
1.23.P. ISPIRESCU, Rev, Ist.111,165.

Dupc1 pldie vine &ire.


G. MuNTEANu, p. 60. H1NTESCU,
178. Da E. B. MAWR, 7.

Dupit ploe si sore.


D. A. MILESCU, Gopem Macedonia..
ve4i Furtuna, Intuneric, Nor, Vreme.
Adic4 dup6 reu, bine; dupa intristave, bucurie.

230 Cänd plóia sé risipesce, apa nu se mai gäsesce.


IORD. GOLESCU, Mas. II, 35.
Se s.ice pentru risipitorI, and nu le maï r6mine nimio. (Go-
uscu).

231 Fuge de pldie i dä in nordie.


A. FANN, Edit. 1889, p. 20.

Dupit pldie, vine vreme band; dupd carnaval, vine post.


9) Adeseorl vremea, In deosebitele cele schimbiir ta Wore spre bine afacerl carL
se credead perdute.

dacoromanica.ro
.62 PROVERBELE NOMAD:MOB

Fuge de pl6ie ;1 Al de nordie.


A. PANN, I, 69. linsTEscu, 64.
FR. DAME, 114 132.
*
Care fuze di ploe dd di grandine.
D. A. Mmuscu, Gope;cs, Macedonia.

Multi vor di pl6e set' fuga, fi tru leischi eli se'


nfundd 1).
ANDREIUL AL BACIAVU, Cart. de A-
leg., p. 99, Macedonia.
AdicA a fugi de un WI §i a da de altul mal mare i precum slice
latinul : cucurrit quispiam ne pluvia madesceret, et in foveam
praefocatus est 2).
Fujhié la pl6jho, é s' és jhita din lou vala3)
Languedoc, (Francia).

231 b Dupd plíde multe timbun ; dupi-alumpta, multi


giofii.4)
ANDRE11.11. AL BAGANU, Cart. de Aig.
pug. 56, Macedonut.
-Se slice cand dobAndim un lucru prea tarsliii.

A PLOUA
* Vedl Cluperca-
232 Cu doue ca sa nu ne ploue.
10111). GOLICSCU, Mss. II, 31. P.
IsPniEscu, Rev, Ist. II, 159.

Cel cu doug mai sigur.


bao. GOLESCIJ, Mss. II, Asem.152.
*
Intre cloué nu te ploug.
DIM. Z.Z.NNE, dud. Nov.
*
intre data ca sa nu ne ploug,
Cu una tot-d'a-una.
L BXNEscu, prof. J. Reinan.
AratA imbelsugare. (GoLescu). Se slice in special de acei c,arT trA-
iesc in acelasi timp cu doue femeT.

Multl vor M fug& de pldie oi cad In Mewl.


Fuge ea 113 nu se ude de oldie, oi se taraleoce In gam,.
1) Fuge de plbie ei se arunca in pohoid.
4) Dupil oldie multe samane; dupa lupta multi vitell.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 63

233 Départe dé no' ploué.


IORD. GOLESCU, Mas, II, 94.

Se slice and cele rele departe de no! se Intempla. (GoLEscu).

*
234 Nu 'mi-a nins ca sé nu-'mi degere,
Niel 'ml-a ploat ca sä nu mé ud.
A. PANN, Edit.1889, p.134; 11,87.

Niel 'mi-a ploat ca sci nu me ud.


HINTESCU, pag. 148.
Se dice and dam de o in templare présta.

*
235 De nu ploué, macar picurd.
V. ALEXANDRI & LASCAR ROSETTI,
MO. Acad.

Daca nu ploug, picei .


L G. VALENTINEANU, N.

Se dice, spre mângtiere, and tragem un folos neinsemnat de


uncle péte nadéjduiam unul mal mare.

*
236 Nicz nu-'mi plot* nici nu-'mi ninge.
Adia : 'ml-e tot una.

*
237 Par-ca tot li ploué si h ninge.
A. PANN, III, p. 13. HINTitscu, I).
148. N. GH. IONESCU, inv. c. Ma-
mornita, .1. Dorohot.

Par-ccl tot ningea ,i % ploua.


GRIG., Cony. Liter., XXII, 245.
FR. Dkart, Ill, 178.
Ve4I le.
Adia: a sta tot nemultumit, méhnit si posomortt; a fi plouat.

238 Potopul and vine aduce cu el ori-ce inainte gisesce.


tgLIonn. GOLESCU, Mas. II, Asem. 8.
In momentele de grea cumpéni, in timpul rèsvrAtirilor si ne
finem de o parte.

dacoromanica.ro
64 pliOvERBELE ROMANTLoR

PRIER Ve4I Aprilim


6
239 Prier, on priesce, on desp6ie.
V. TOMESCU, c. Buda, J. Tecucs.
DupA cum observA D. Hasdeu in EtymoL Magnum, 1358, obi-
cenit, care deja, la ineeputul secolului (pi Antèiu Aprilie, Denla.),
se r6spAndise pe la ora,e, de a pac,ali C.unnit in diva de 1 Aprilie,
nu este romAnese , ei de importatie strAina. Cu thte acestea pe la
tara, luna lui Aprilie este privitA ea iwlat6re, credintA ce a dat
naseere mal multor dieAtori satesel.
In Judetul laTi aeesteI lunI i se da numele de : luna lui traistä
'n bel t.

6
240 Prier fara plóie
Chef u! Romanului maie.
S. MNalticX, Etym. Maga. 1358.
A se asemèna eu proverbul romino-istrian : Aprila udu, Maju
temperejt, beata vilanu, carle are semirat.

P R II L
241
6 Priil priesce si jupesce.
G. TEODORb.SCU, Gala'', Etymol.
Maga., 1358.

PRI1VIA.V.A.R.A.
Ve(;11 Fibre,phite, ligndunica, Vint.
242 Pana nu vine primavara, nu se face vara.
A. PA', II, 71. Hingscu, 153.
Fie-ce lueru la vremea Ni.

PROBAJINI1
6
243 In dina de Probajinh sé probajanesc frunzele copa-
cilor.
ezat6re, I, p. 128.
Adie4 de la Probajiuele sau Schimbarea la fata , care pica la 6
August, ineepe codrul a se probajani, adic,A a i se ingalbeni frunza..

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 65

RtSis_RIT
*
244 Una de la résarit §i alta de la apus.
A. Pu, III, 131.
Se dice de aceI earl povestesc tárA sir, cari spun lucrurI faii le-
gaturA firéscA intre dinsele.

245 Résaritul §1 apusul.


B. P. HAW, Etym. Magn., 1438.
AdicA lumea intrégA : TotI domnil pAtnéntulul si tog vitejil lu-
me! de la resat-it pänä la apus...0 MOXA, 1620 p. 351.

SAMBA.TA
Vedl Cap. XII, Scimbrita.
246 Nu-j sambeta far de sore, -nu-j muljera -far de ljubava,
FR. MIKLOSICS, Rum. Unter.,I,13.
AdicA : nu '1 SAmbAtA fara Ore, nu 'I muiere far' de dragoste.

SCUT URE
247 Scuturile semn de frig.
IORD. GOLESCU, MS8., II, 67.
SA slice pentru cele ce se cunosc dupA 6re-ce semne (Gomascu).

SECETA
Ve41 Grindinci.

SENIN Ve41 Nor, Plate,


A
248 Dupa senin vifor vine.
T. FEUNau, Transilvania.
Veig Furtuna, Nor, .1316ie, Vreme.
*
249 Din chiar senin.
LAURIAN & MAXIM, I, p. '724.
*
Ca din senin.
P. Isprucscu, Lep. 187.
5

dacoromanica.ro
66 PROVERBELE ROMANILOR

L'a trasnit ca din senin.


A. PANN, III, 23. HINTEscu, 191.
De-odati,pe nea,teptate, pe negindite, t'ara causi binecuvèntati.

249 ° and siriu bumbuneaza1).


D. A. MILEscu, Gope;n, Macedonia.
Nenorocirile ne lovesc pe neateptate.

250 Cand senin, când pldie


Aga 's fetele, cdnd senin, cdnd
V. ALEXANDRI, Conv. Ltt., V, 140.
Arati nestatornicia lucrurilor.

StPTtMA.N.A.
VeçU Cap, XII, Séptemina.
251 De at o septemina vrabie mal bine o di solm.
HINTEscu, p. 207. P. ISPIRESCU,
.Rev. ht., III, 156. S. FL. MAMAN,
Orn. I, 412.
VeGI An, pi, Vara.
De di sä triiescl o via!ii nebagat In sémi saú dispretuit, mal
bine si fil o di om Insemnat, cu vadi i cinstit de tog.

252 A se duce opt cu a branzel.


G. MuNTEANu, p. 121. G. DIANU,
Rev. col. Mehedinit. GR. I. ALE-
XANIMESCII,

7e dita opt cu a branzei.


A. PAN, Edit., 1889, p. 104; II,
118; III, p. 149.

Du-te opt cu bränzei.


limascu, 51.

Du-te opt gi cu a brdnzet nota


P. ISPIRESCU, Rev. ht., III, 165.
L BXNESCU, prof. J. Roman.

A se duce noug cu a brdnzet.


DELAVRANCEA.

I) I and e Benin bubuia.

dacoromanica.ro
NATURA FISICI 67

Duccl-se noug cu a bränzel.


BARONZI, p. 86.
*
Du-te §épte §i cu a breinzei opt.
G. DIANu, Rev. vol. J. Mehedinft.

Opt §i cu a bränzet noug.


C. MEISSNER, profesor.
Adica departe. nE betrau de care sa fugt, opt ca. a briinzii sA
te ducl. A. PANN.
ItS& tragem o tavaléla sa se duca noué cu a breinzei.
DELAVRANCEA.
',Gaud cine-va face multe greselI gi vrénd a i se arata ispravenia
lor saù cA greséla din urma e mal mare i se çlice opt cu a bran-
zei.... ; se mat dice cAn I doI se despart eeetindu-se i spre a nu se
mal vedea. G. DIANU, Rev. scol. Meheding.
Origina acesteI ftetorl se Ole explica In doue modurl deose-
bite dupa cum se va dice: opt Cu a breinzei sau opt cu a brein-
zei noug.
Du-te opt cu a bra' nzei. Sunt in postul cel mare sépte sep-
temanI de post si eu una Inainte de post care se chiama sipte-
meina alba sail a brcinzei, fae tocmaI opt. Cand cine-va se supera
dice altul, du-te, fugI sa nu te ved sépte septemini de post si cu
a branzel opt. Ciel este o crediqa, la téra, ea in timpul postuluI
Geld mare nu trebuie sa. te sfadescI cu nimenl , si de Pascl chiar
daca estl sfadit eu cine-va, trebuie sa 'II eel iertare etici alt-fel nu
te pot! impartäsi. GR. I. ALEXANDRESCU,
In caslegil de iérna, de dupa Criciun, sunt opt séptem'anI ma-
ximum, in care se mánauca carne, si o septet-liana de branza, dupti
care se infra in postul Gel mare. Opt ca a brdnzei noue, iusem-
néza ea opt septemanI de carne, cu ultima de brAnza , fac noue
septemanI de frupt, inainte de a se infra in post. C. MEISSNER,
profesor, _Tag.
Pic6t6rea primitivti nu péte fi de at opt ea a bremzei, ca.c1 este
firesc luau ea lungimea i greutatile postului eel mare si dea nas-
cere la o dicet6re care se insemneze un mire interval, atat in timp
eit. si In spatiu.

SERA
Tinda.
253 Intru sera si es diminéta i lumea dice c'am dormit
acolo.
I. BINEscu, prof. J. Roman.

Omenil juded pe din afara. Vedl

dacoromanica.ro
68 PRO VERBELE ROMINILOR

254 Lucrul de séra nu '1 lasa pentru diminétd.


A. PANN, Edit. 1889, p. 50;I, 429.

Lucrul ge poti sa '1 fagi séra sá. nu'l ala! Oa-


diminéta.
ANDREI LI. BAGAVEI, Cartea Aleg,
pag. 107.
Vog Astailt.
Cad sciut este ca :
Lag, veun lucru pe mane,
11 veyi ca a.qa remane.

255 Asdra me culcal bolo=


adi iata-mò mare ban.
G. JIPESCU, Réur. Oral., 183.
Veep Astaill.
Arata repegiunea Cu care putetn trece dinteo stare préstA in-.
Walla stralucita.

256 Sara ghigariu, diminéta spatariu.


D. CANTEM1R, 1st. rerogt., 299.
Ve41 Astaile.
Acelasl inteles ca No. 255.
D. Cantemir da, acestuI proverb, urmatérea originA.
Un porcar audind de o cetate, care se afla in apropierea locului,
unde lucra se lasa de meserie, si se porni spre dinsa vrénd a o
cunésee.
Asa inteacea di 'Ana in sérA cAlétorind, uncle intunerecul il
apucA, acolea popasul si masul ti WA; *co norocul si pre porcar
si pre olar tot cu o orbime cautA ramie pre porcar aproape de-
portile tetAtiT si de norocirea ce 'I astepth adusese; de wreme ce
impératul, carele acelor olaturI stApinea ig inteacea eetate imp&-
rAtia, in Oiaa ce trecuse, dintre numérul viilor esise, si mostenitor
din trupul séu nelasând, intre domnif si senatoril aceil monarhii,
cine in scaun s'ar sui, mare dihonie si zarvA Ete facn. mCAcI latta-
pAnire totI vrednicI se socotesc, iarA la supunere /lid unul de butA
voe primésce; in scurt niel unul altuia al doilea sccotindu-se, tu
s 'gut de obste aleserli, ca a doua di pre pérta cetfiliI, care spre
resArit cautA, si iasA, si ori pre cine maI inainte, verI din streinI,
veil din cettitenT, pre care ar tumpina, pre acela la scaunul Impè-
API si la coréna monarhieT sit '1 ridice
Dec!, dupd sfatul de-cu-sérA, de diminéfl sculAndu-so, (cocI niel
norocul poreariuluI dormia), Wig drum pre porcar, din pajiste
sculAndu-se si la urdurosiI ochI cu mAnile frecAndu-se, aflarif; pie
carile indatit cu chite ridicAndu'l si din rufése suemane in pmfira.

dacoromanica.ro
NATURA. risic. 69

primenindul , in lectica imperethsca /1 aeçlar i cu mare alaiu


Oa la curtile ImperatescI petreeendu'l, dupa obic,eiul loculuI, ce-
lea ce se cade, ceremoniT spre /neoronarea lui fdcura; de unde eau
luat cuvéntul, carile se Oic,e : Sara ghigar diminéla spatar.
D. CANTEMIR, ./St. lerogl., p. 299.

257 Carle sagra sa zupa hrane, damaraca v'o AA.


FR. MIKLOSICH, Ruin. Under. I, '11.
A.dicA care$ pkstrézii ciorba séra, diminéfa o va allá. Ne
Nap economia.

258 Cänd e roigu de sagra, muqata vragme se spagra.


FR. MIKLOSICH, Ram. Unter., I, '11.
Veei Sere.
Actid : and e rosu sdra, frumdse. vreme se spere, sag cum Oice
proverbul francez
Rouge au soir, Wane au matin,
C'est la journée du pélerin.
In Evanghelia St.. Mateitl, XVI, 2, anent : Spune-f/ séra: Mane
va fi o çli frum6sd, did cerul este ro§u.

SFANTT.7
259 La Sfäntu-Aztéptä.
I. CREANCIA, Por. 189. BARONZI,
pag. 47, 70, 85. HINTESCU, 147.
Adica nici-odata, la Paseele ealultif, la mosiiI a/ verdf. Dupa cum
observat cu multi dreptate D. §aineanu, daca nu me incel, a-
caste este singurul dint niscut , crescut i remas al nostru. De
altmintrelea flume/ din creiera bIetuluT Roman, care a rabdat
tatea In cursul vdeurilor frecute, putea resAri sfantul ingaduirilor
al rebdarilor Indelungate.

SFA.NTU GHEORGHE
*
.260 A-i da pe Sfantu Gheorghe In palma, ca sa spue cänd
se finesce iérna.
K. A. ZAAIFIRESCU-DIACON, inv. C.
$tiubents, J. Dorohot.

Da-mi pe Spitu Gheorghe in paimet ca sa-ti


daft varo.
I. BINEscu. prof. J. Roman.

dacoromanica.ro
70 PROVFCRBELE ROMANILOTI

Ne invafA c.A pAnA la SfAntu Gheorghe, chiar de e timp frumos,


sa nu ne inchipuim ca a venit vara. A. se asem6nA cu : iérna n'o
mancincil lupa.

261 Spre Sidntu Gheorghe se ja mana vitelor.


$ezaltire, I, p. 128.
Ciobanii ca sA apere oile de vrAjl i de luatul mane! se seedA in
diva de SfAntu Gheorghe in zori de diuit i buciumA; numaY pAnit
unde ajunge buciumul, numat pAnA acolo merg vrAjile.
Luatul mane! se face in modul urmAtor :
LUATUL MANE!
Trecea un mopnég Cu o tabara de cara pe un drum pe vale. Si pe dél era o
stana cu ol. Acum el s'o dus le stand, unul din el c'un ceaun sa le deie lapte,
de acolo. Dar baciul o spus apa ca : el n'are lapte de unde le da. S'o 'nturnat
inapol la cara cel cu ceaunul; de acolo o dis : Mal, baciul nu ne-o dat lapte;
da vol punetI de mamaliga ca vé dad et lapte. $i-o dis : Mal, aduce/1 sfredeltt
la mine ca am ied lapte. Si atuncl o luat sfredelu si o dat borta In capatu ini-
mel carulul pi o strigat : Halde-11, m61 cu ceaunul sa vé dau eu lapte. De acolo
o luat laptele pi mamaliga o fost facuta, pi s'o pus la mdticare. Oile o prins a
sbiera. Un cioban de aceia cand o prins a sbieri s'o priceput pi o spus : MM, o
facut mosnégu la ol de sbiéra asupra 1111. Si s'o luat pi o luat ciomagu i gluga
pi s'o dus In muchea dimbulul unde se vedes la cara pi o pus gluga gios pi o
prins a bate cu ciomagu 'n gluga. Ceala din vale, mopnégu, pedea la masa
tsi o prins de la masa : Valeu, valed mal, nu mé Watt, catre tovarapil lul. Ce
sa mé fac? Valeu pi valeu. Batee vrapmapa; da pe el nu 'I batea nimene; batea
ceala in dél. De-acolo o strigat Earta-md, mal, ca mg omorl.
Te ert; da da laptele oilor Inapol. Atuncl el dice : Da laptele oilor lita-
pol cd te-oiu lasi de batut. Si le-o venit laptele Inapol la ol daca l'o lasat pe
ceala de batut pi o astupat mima carulul pi oile n'o mal sbierat. R. STAVRI,.
zatara, II, pag. 17.

SFA.NTTJ ILIE
262 Daca durdue in diva de Sidntu Die in acel an se ghier-
manoséza alunele.
B. P. HIpnel. Etyrn. Magn., 949.
Credinja din féra FggirapluI, care, chipa cum presupune D.
B. P. Hadefi, ar putea fi In legAturà cu antagonismul bine cunos-
cut al SfAutulut lije cu dracu. Alunul din care se fac be:ele vrAji-
torilor, supuiT necuratulut , ar resimli ast-fel i dènsul loviturde
sfAntuluT.

SFA.NTA MARIA
263 Daca trece Muta-Diaria, c palaria.
IORD. GOLESCU, Mss. II, pag. 87.

dacoromanica.ro
NA'TURA PISICX 71

A trecut &Ata-Mal-le
Sei ne c. .. m la palärie.
P. ISPIRESCU, Rev. 18t. III, p. 155.

Dupei Scinta-Marie
Nu mai pírld.
LAURIAN MAXIM, II, pag. 617.

A trecut Scinta-Marie
Te-al c ...t in peileírie.
L ARBORE, J. Buzgu.

Daca trece Scinta-Marie


Ccinii se c.. . à 'n paldrie.
L BXNEscu, prof. J. Roman.
Sa Oice pentru cele ce nu mg sunt da trebuinta dupa vremea
lor (GoLEscu).
Dupa Sfanta Maria-Mica (8 Septembre) iérna bate la u.9., pg-
laria nu mal face parale i trebue sa ne gandim la caciula.

264 De la Santa Maria-Mare pinä la S'anta Maria-Mica,


daca nu cade bruma, se ¡input
S. MANGIUCX in Etym. Magn., 363.
Fiind-ca in cele treI sc,ptamanl, ce despart aceste doua sarba-
torI, förte rar se intamplä sa calla bruma, poporul din Banat apune
in mod ironic acésta Oicatare , care insemnéza cti , blestemag de
MaIca-DomnuluT, JidoviI put mal tot-d'a-una.

SFANTU MARTIN
265 'MoCe-j Martigna se spagra de avag bur viru.
FR. MIKLOSICH, Rum. Under.1,13.
Mica: prin Sfantu Martin se spera ca vom avea vin bun.

SFANTU MATEItY
266 De Miholsnjacu vire sveti Mati, hite te pre pemint,
linfa én Domnu.
FR. MIKLOSICH, Rurn.Unter. 416.
Adica : in Septembre vine Sfantu Mateia , pune in pAmént
spera in Dumnezeit Proverbul romAno-istrian se trage de-a drep-
tul din aGel italienesc : In Setembre ven sen Mata°, botita in
tiera, e spira in Déto.

dacoromanica.ro
72 PRO VERBELE ROMANILOR

SF.ÂNTU PETRE
266 b De la San-Petru la Sin-Medru.
G. DEM. TEODORESCU, Poe& Pop.,
p. 253 & 256.
Arata o vreme indelungatA. St.-Petru cade la 29 Iunie qi St.
Dumitru la 26 Octombre.
S'a tocmit
De la Sin-Petro
S'a ispr5vit
La'Sit'n-Medru.

SFANTU TOADER
267 In pia de Sdntu Toader se tuna vitele in frunte sa
se faca frum6se.
?ezatóre, 1,128.
La Sin Toader, , care cade In prima Sembete din post, copill
se tund, 6meniI marl se spate pe cap, caiI se taie la copite , fetele
se lad cu stroh I) de la vite ca se le crés3.1 perul mare i frumos.

SIMION STiLPNICUL
268 Daca tuna dupa Simion Stilpnicul e semn de témna
lunga.
?estatdre, I. 128.
Adice dupe 1 Septembre.

SORE
Vedl Ana-Foca, /mum, Luna, Pinza
PO e.
*
269 A omit& pete 'n sère.
A cauti nod in papura 0 pete in s6re.
G. MuNTEAsu, 72. Da E. Z., J.
Tutova. I. IONESCU, Cart. cit. III,
pag. 130.
VedI Luna.
A ceuti cusururI mide nu se pot afli. Acéste Oicetére, destul de
respendite prin orae, pare fi mal putin cunoscute pe la tell.
Poporul ro-nen are putine legende privit6re la sére; vom repro-
duce dupe Poesiiie pop ulare ale luI V. Alexandri, pe armittórea :

1) Fen& Went/let ce remene de la vite.

dacoromanica.ro
NATURA FISICA 73

SOULE §I LUNA
A umblat mandrul s6re cerul i pämèntul ca sA se insóre i po-
triva nu$ gasia ca sora-sa Ileana Cosinzeana.
Ileana il r6spinge, cgci nu s'a aflat vre-odatti ca frafi sA se fi
cununat. Sfirele se duce atuncI la Dumnedeu, cer4ndu-I s6 dea
pe sora-sa de nevasta. Domnul il ja de mânA i dupa ce l'a purtat
prin rah.% i prin iad IT spuue :
Sóre, sóre luminate,
Trupusor old pécate,
RaTul tu l'al petrecut,
Si prin iad inca-al trecut,
Ce mal dice gindul ma?
Dice ca sutletul meu,
Aleg iadul chiar de viu,
Numal singar sa nu liu,
Ci sd fiu ca Ileana
Deana Cosinzeana !
pice i sa scobérb. Sérele la sorA-sa , o gAtesce de mirésA i se
pornesc la bisericii, dar atund vaI de el, amar de ea; candelile se
sting, clopotele se dogesc, sfinfil ascund fata 0 o mAnA se in-
tinde, i rädicci pe Ileana aruncând'o in mare unde se preface in o
mréna de aur. Seirele se inalf6 in sus, sa lasa spre apus, i sk cu-
funda in mare, la sorit-sa Realm, Ileana Cosinzeana.
Eara Dunmeleu cel sfint
Kant in cer §i pre pamént,
Mina 'n valurl ca bigi
Mreana 'n mina-o apnea
Si 'n cerurl o arunci
Si 'n luna plina-o schirnba.
Apol Domnul Dumneleu
Cuvénta Cu graiul sdd;
Ear cind Domnul cuvénta
Lumile se spalménta
Dam-11e se tupila,
Muntil se cutretnuri,
Cerul se intuneca
a Tu Ileana Cosinzeana
Sulletel fara
Si tu st;re luminat
Trupusor far' de pdcate
Cu ochiT sa vd zaritl
Dar sd tip tot despartitl.
pi si ntipte plinl de dor,
Ars1 de foc nestingdtor,
VecInic Sd vd alungatl,
Cerul sd cutrierag,
Lumile sé luminati I o
Acksta frum6sA legendi, una din rarele rèrn4ile de mitologie
maid ce s'a pAstrat la RomilnI, are o asem6nare destul de apro-
piata, cu diverse legende diu Rig-Veda.

dacoromanica.ro
74 PROVERBELE ROMINILOR

In prima legendi : Ushas (Aurora) se detépta cea d'anteid (I,


123, 2); apare inaintea tutulor rugata kind de Diminéta (I, 123,
2); Serele o urrnéza precum un barbat urmareFe o femeie (Rig-
Veda, I, 115, 2).
In a doua legendii Saran)0. (Aurora) a fast maritata cu Visa§-
vat (Serele) frate-sétt de la care capata doui Meg, Yama i Yami
qua i Neptea). SaranyA pune alta femeie in locul el, se pmface
in eapa i fuge (Aurora dispare cand sliva se apropie). Vivosvat se
preface in cal si o urmiire,ce. (Rig-Veda, X, 17, 2).
Bine, Irate draga, cum se pote ca Sdrele sa fie superat, el
care este atat de frumos cj lace aka bine muritorilor?
Eaca pentru ce, respunse muma Serelui : El diminéla sta in
porta raiului, i atunci este vesel, vesel ride la WA lumea. Peste
4i este plin de sari* fiind-ca vede tete necurateniile emenilor,
d'aia Ici lasa ar,ita at-t de cu zapuséla; iara sera este malmit i su-
perat, fiind-ca sta in porta iadului. P. 1SPIRESCU, Leg. 57.
Latinul Oicea : In sole maculae.

270 Sewele inealftsce si pe bum si pé rel.


IORD. GOMM, M88. II, Anna. 24..

Sdrele incahlege pe tog.


E loc la s6re pentru top.
P. BLDI;TEANU, ,T. Ilfov.

Senile tri to da').


D. A. MILF..scu, Gope,Macedonia.

Sunt lucran l de care teta lumea are dreptul sa se bueure.


In evangbelia Sfantului Mateiu, V, 45 gasim : S6rele sa reverse
radele lui asupra celor buni si asupra celor rd. Pitagora apune:
Cdt de prdstel sa fie casa, serele o vede si o mel ugetie cu mule
sale. Tuna exprima aceea,T ideie cu multé ginga,ie : Selrele
cesee pentru (irul de iarbei ca i pentru chiparos. In fine la
Romani gasim proverbul : Nemo quemquam ire prohibet pu-
blica via2).

271 Numai Stirele 'Ate sa 'neallésea Vita lumea.


BAI ONZI, 55. HINTESCO, p.178.
Numai cei marl pot aiuta pe top de o potriva.

2) &refs peatru tot! di Owe).


2) rinnent nu pite a oprit de a merge pe We publice.

dacoromanica.ro
NATURA FISICA 75.

272 S6rele, cät de cald, tot nu incalilesce lumea OVA.


IORD. GOLESCU. Mes. II, p. 64.

Sórele, ca't de mare este, tot nu póte incedVi


tótä, lumea.
TORO. GOLESCU, Mes. II, A sem .195.

iar nu póte sei le inceilVéscei tóte.


A. PAN. Edit.1889, p.173; III, 72.

&n'ele, de e sóre, i tot 72U póte încàl1i lumea


tóta.
lInnescu, 478.L BXNEsar, prof.
J. Roma n. P. ISPIRESCU, &terne,
Edit. 1872.
*
Sérele, e sóre, i tot nu cup rinde tótei lu»2ea.
K. A. ZA3IFIRESCU-DIACON, inv. c.
.Ftittbenit, J. Dorohot.

Sorle ti sore §i nu ingalzaste tota lumea.


D. A. MILESCU. Gope,s, Macedonia.

Ceit e s6rele de mare, nu pió sale' ncalzéscei tóte.


ANDREICI AL BAGANU, Cart. Ale g. 91-
Se dice pentru cei marT, ce nu pot ajuti pd toti (GotEscu).
Acest proverb este antitesa celuT precedent.

273 Cänd se incildeqte la s3re, nu-I pesa* de lunä.


Romeinia libera, No. 325. Aro,
Grciila. FR. DAME, II, 294.
AcéstA dick6re din Oltenia bicittesce pe omul neprevAdAtof care
se multumesce cu ce are astA-d1 fArA a se mal gAndi la diva de
mAine.

274 Luna mi s'a mäniat, särele se-mi traiasca.


BARONZI, 53. IDNTEscu, 95.
AratA nepAsarea n6strA and suntem ameninlart de un neajuns,
de o primejdie din partea unuT ovn care se crede mal puternic
de cAt este in realitate.

275 S6rele sä ne traiasca, iar luna s'o mänänce


IORD. GOLESCU, Mes. II, 64.

dacoromanica.ro
76 PROVERRELE RODIANILOR

Sdrele sa-mi fie bun , luna s'o mandnce /t'ir-


colacii.
A. PANN, Edit. 1889. pag. 160; III,
429. HINTESCU, p. 178.

AdicA ce! invqatI sA ne lumineze, iar ce prostl ducA-se cu Dum-


neded (Gouscu). Gel mal puternic si mal trebuincios stt ne trA-
iascA, ceI mal slabI si netrebnicI pot peri, cacI nu ne sunt de nicI
un folos
A se vedea la Luna o credintA relativA la vircolacT. In judetul
&maya se maI crede cA Amoladl se rae din tAritele de la Mina pe
care o cern órneniI Duminica.

*
276 Sorele a morplor.
D. A. MILEscu, Gope:n, Macedonia.
CAnd un bètrAn face pe ténèrul, i se dice ca a ajuns la apusul
-vietil, cl a vèdut sorele a morlilor. A se asem6na cu urmAtórea
locutiune.

277 A trecut sérele de amiada-di.


ION CREANGI, Pov. 154. Da S.
NiDEJDE, Nuv., 10.
AdicA a tila jumètate din viatA , a atinb virsta când omul In-
-cepe a perde din puterile si facultatile sale.

277b Eu '1 vizm s6rile cama Mute de tine.


D. A. MmEscu. Gope,t, Macedonia.
Am vèdut sea ele inainle de tine; adicA stint mal betrAu si prin
-urmare sciii mal multe.
*
278 Seire Cu dinti.
¡ORO. GOLESCII, Mes. II, 64. FR.
DAME, I, 375.
*
Sore cu dinp.
D. A. MILESCU. Gopep, Mac donia.
AdicA : sóre de iérnA, ce nu incildeste, si se dice pentru ce! marl
cAnd p6 nimenI miluesc. (Gouscu). Ved! IORD. GOLESCU, Mss.
II, Asemendri, p. 89.
*
279 Nu e seire, fara umbra.
I. G. VALFNTINEANU, 10.
Nu e bine, PárA r6ii.

dacoromanica.ro
NATURA risicA 77

280 Cum arele apune, the la intuneric peqtin sé pune.


loan. GOLESCU, Mes. II, 30.
Adicli : cum cade cel mare, tete ale luI petin sé Intuneel (Go-
LEscu).

281 Cdnd sérele sé culca, lumina se 'ntuneca.


IORD. GOLESCU. Mss. II, 35; Asent.
pag.169.
Adied and stApOnul cade, slava case piere (Gousce).

282 Sérele cdnd se culca, intunerecul ne coprinde.


IORD. GOLESCU. MM. II, 64.
AdicA and pier ceI invétatl, orbI dé tot rémOnem (Gomm).

283 Mai cald arele ednd résare dé cat and apune.


IORD. GOLESCU, MSS. II, 43.

AdicA omul la finer* de cAt la bètrOnete (Gouscu).

284 Sérele cdnd prea pripesce.


muscele muqcä, Inghimp,
Pléia negre§it sosesce
Peste cdt de putin timp.
A. PANN, Calendar, '1848.

Arde sórele dulce, iara§i pl6ie ne aduce.


IORD. GOLESCU, Mis. II, 4.

Sdrele cdnd mai mult arde, pl6ie ne aduce.


HINTEscu, 124.

Arde (s'a iutit) s6rele, sem.n de pl6ie.


AL. MARTINIAN, J. Bfov.

Sdrele pripesce, iard p, o sa plou&


I. ARBORE, J. Buzeu.
Sé 4ice pentru ceI falarnicI, ce cOnd mal mutt te incakleote, a-
tuncI grepa gAte.3ce (Gooscu). De obiceid se intrebuintézk
cu un inteles curat meteorologic.
Norocul ea , dice un alt proverb romOnese, ctind
mutt arde, piciie ne aduce.

285 Cdnd sfir§itul arelui se face in non, vremea se va


strick.
L N. CONSTANTINESCU. C. Citsitiiia,_
J. Ialontita.

dacoromanica.ro
"78 PROVERIIRLE RONANILOR

Românul are un numer mare de semne dup. care cun6sce


-vremea se va schimba; dém aci pe cele mal Insemnate
Vremuesce sau este semn de phiie : cAnd se linge vaca pe bot,
dud se spali pisica, &And umbli rândunelele pe jos, dud sé m6ie
caciula ciobanuluI, cand se 'ntérce fumu Gaud arde siirele,
chnd e luni ofilità, and porcul adunit paie hingA coar i se bagli
intr'énsa, chid umblé ciorile de colo pana colo.

286 Mid seirele la sfintit se uita Inderét, vremea va fi buna.


I. N. CONSTANTINESCII, C. CitaRila,
J. Ialomita.
Cdnd se uita s6rele inapoi a doua çli e çli fru-
M6sa.
Da E. B. lawR, 89.
Veçrl No. 258.

287 Se uita sárele ind'éret, se strica vremea.


AL. MARTIN1AN, J. 'Woo. GHEOR-
GHE /dim, C. Bausch J. Faiciu.

Se uitei sórele inderet, semn de vint a doua


GR. RouAlcu, c. Urdegt, J. Falciu.
Aceste doué creding diferite, privit6re la acela5 fenomen at-
-mosferic, nu ne pot mira, de ére-ce, féri a mal da alte exemple,
francesul Oiee : tel père, tel fils 0 4 père avare fils prodigue. De
altmintrelea diferinta 4icalelor meteorologice ear putea explicit
prin faptul, bine cuuoscut, cA acela fenomen atmosferic pote, dup4
localitag, prevesti vremuri cu totul deosebite.

288 A astupa s6rele cu degetul.


D. CANTENIIR. ht. Ierogl. 354.
Adica a incerca un ce care nu se p6te : InsA, precum .ice cu-
véntul, sérele cu degetul a astupa nevoindu-m6, II çliceam... (D.
CANTEMIR).

289 La sére te putem uita


Dér la dénsa (u1) ba.
L CRICANGX, Pov. 276. P. IsRl-
REscu, Leg. 7,113, 237. C. FUN-
DESCU, pag. 47.
Locutiune proverbialé, dill basme si din poesiile populare, prin
prin care se arata o frumusete färä séman.

290 Ca radele s6relui.

dacoromanica.ro
MATRA. FISICK 79

Cine lucrul mai aévé deedt raçlele scirelui cu-


noscut nu va cun6sce?
D. CANTEMIR, Ist. lerogl., p. 123.

Dinteacéstti se vede, ca sdrele pe ceriii.


D. TICHINDEAL, p. 252.
Se dice de un lucru care nu se pite tagadui.
*
2900 A se uita ca la sáre.
P. ISPIRESCU, Leg., pag. 245, 183.
Cu mare plgcere sag dragos te.
*
290° Afi rupta din setre.
P. IsuinEscu, Rev, lit., III, p. 376.
Adicti fórte frum6sg.

STEA
vedi a Laird, cap. VII.
291 Sus stele, jos stele,
Intinde-te pide.
IORD. GOLESCO, Mss. II, 65.
*
Sus stele, jos stele
Saracuta piele.
AT. PETRESCIT, Aid. Rfov.
Se dice pentru ceI ce rabd törte greu (Gousco).
A césta dicgthre se trage dinteo poveste bine cunoscutg. §i pe
care o reproducem, in parte, dupg versiunea D. T. Sperang, I, 243.
lute° iérng friguròsg un sigan, din int6mplare, cApatase un co-
joc. Plimbgndu-se mândru sub acel cojoc, intélnesce pe un biet
romAn imbrgcat c'o lénd subtire, dar Infloritg cu &tan ro§u.
Dupg multi vorbi figanul da cojocul, i-a lénca i se pornesce.
Mg departe intglnesce un om inkurat c'un voloc.
«Dar ce haini-o fi s'acdstA ?
aSpune nu ti-e frig Cu ea?
Dar de unde? l dice, Frigul
aUnde dracul s'ar tinea ;
aCAct e OA numal gaud?
aFrigul unde s5 se 'ncurce?
«Pe id intrA, pe ict iese,
«Si cum intri asa se duce.
aS'apol hid mat e bunA,
a CM pe drum de poposesct
aPotI si cert sA fact dintr'Ansa
aDacA-I area sA hodinesa

dacoromanica.ro
80 PROVEIlIlELE 1l0ll,\:\rI.OH

Dă ţiganul l ene a pe vo loc , bucuros că 'şi-a căpătat şi cort. Se


pOl'nesce la drum , înfăşurat llumal În voloc şi tremurând de li'ig,
şi merg e până când inse.l'eziL Se desbracă atune! de vofoc, şi '1 a-
.
nină de nisce spinI, cătând să-şI raCil \:ort. .

«Halde-aşa, cu Domne aju!,\,


«In srel'şit S,t <iol'm şi eii
«:'\[;,1 in tihuii, la c,Udur,l,
«Si la dos, in cOI,tul mei:I,
«C,l d e-ajuns eăbdal eii astii-,}l.
«Numai .,-el' dt am umblat,
«lan mai ş'�I�1 şi tu de - ac u ma
«La c:Hduţ, coleiI, culcat!
« I,)eii! Cc-i drept, val de acela
«Car'e casa Illi nu-şI lIec,
«C;i-I c nm plit de fl'ig aral',l,

Aw;l.illd cum slAtr1ia zăpada sub picerile unor ameni cari se i n­


tOl'Ceall de la pădu re, se mu'ă, bietul ţigan, cum de lumblă ,el pe
afară şi nu pier, pe un asemenea timp,
De la o vreme, vrend se vadă daca e tot frig afară, sc6te un de­
get prin găw'ile vo[o,;ului �i se miră de acei cari dorm afară, pe
acel gel' cumplit.

«Eii in cort
((Si lllai sunt mort!
« D'apol i�IC;1 ce-l de-afal'ă !
«Cl'ro c.l-s m01'1i ac um de-asel"',»
*

Dar in UI'mii-apoi: dnd geru l


Se 'ntiiei şi mal virtos
Şi sticlcall, de-a rendul, numaI
Stele jos �i stele jos
Zgribulit, ill cort p gauul,
Căutând in sus la �tele
!şI versa şi el necallil
Injuhilldu-Ie pe ele;
·.Căci ve?end cum s!r,HuCCal\
li piireaii că-I Impungcaii.

Acesta snavă se afiă reprodusă de Io rdache GOLBSC\J, llfss. 1, p.


717 la Pl'ostia omului.

292 Ca steaua la cei pe mare se arată.


10110. GOLESCU, llfss. II, Asem.6.
Dl'ept semn de scăpare.

293 A cer e stele fripte din cer şi smochine rupte din


pomii Rusalimulul.
G. 'J1PESCU, Opinca)', p. 129.
Adică lucruri cari nu se pot găsi.

dacoromanica.ro
NATURA FISICA 81

*
294 Ca stelele cerului si ca nisipul marii.
G. DEL TEODORESCU, Cercet., 66.
Ca stelele pe cer.
IORD. GOLESCU, Msa. U, Asem.101.
Arataamultime nentimLsrata: Voiu inmulti semintia ta ca ste-
lele eerutui 0 ca nisipul marii. Moise, XXII, 47. Ieremia,
XXXIII, 22.
Stelele sunt osta01 cerulut Dumneded le-a pus sa adune bite
balele de cad din gurile dracilor, , ca sa nq ca4a pe pamént si se
hnbolnevésca lumea. Si ele cand ved di vre-un diavol a sloboylit
vr'a bale din uu%, se reped dupe ea d'o prinde, si n'o lasa 86 ca0a
pe pament. Si d'aia le vedem nol umbland neoptea pe cer. i. Bik-
I.4EL, $ezatórea, B.I, p. 79.

295 AA fi picat din stele.


N'ani nici frati nict surorele
Pare ea 's picat din stele.
. ezat6re, I, 114. Poesit Populare.
VeçlI Nor, Hirzob.
A fi ffirli rude, singur pe pamént.
*
296 A sti Cu dintii la stele.
L CREANGX, Amint. 154. FR.
DAME, I, p. 375.
*
A reinji la stele.
A nu avea ce =Inca, a rabda de Mine.
*
297 A vedea stele verdi.
I. ARBORE, J. Buzau. GR. di-
PESCU, Opme. p. 40.

A nu vedea inaintea ochilor. Se dice de acel carI ad primit o


palma, o lovitura puternic peste obrAz : I-a dat o palmci de veçlu
stele ver ç11 fi audi cdinii in Giurgiu. In acela0 cas francesul
slice : R en a vu trente six chandelles. Se mal dice 0 de ceT care
all incercat o mare oboséla : Muncesc pani le sare stele vetçii din
cc/4. GR. JIPESCU, Opine. p. 40.

TIMP Voill Vreme.


298 De la rasarit pana la sfintit de Bare, se schimbi, se
Int6rce timpul de nu'l mai cunosci.
GR. JIPESCU, Opincar, p. 132.
6

dacoromanica.ro
82 PROVERBELE ROMANILOR,

TOMNA
* Ve41 Srdntis Simon.
299 ATámna se numera boboch.
BARONZI, 54. IhNTEscu,183.
S. Fi.. MARIAN, OM. II, 380.V. A-
LEXANDRI & LASCAR ROSETTI, MSS.
L G. VALENTINICANU, p. 24, 30. AL.
DUMITRESCU, 139. Da E. B. MAWR,
Pag 49.
Acest proverb ne Inv* a nu ne bucura de un lucru pinA nu
'1 vedem sférsitul, de o fAgAduialA datA pAnA nu ni se lmplinesce;
sé aplicA si 6menilor IludArosI, cari promit multe.
E cunoscut, dice D. Manan, ci. dintre Mote galifele, bobocii sunt
eel mal supusl primejdiilor si b6lelor. Pe multi II mAnèncti ulil,
multi pier de cobe si de alte béle, si cAnd sosesce tòmna te trezescl
cA mal n'all rémas. De aci s'a nAscut obiceiul si de a spune ci.
tòmna se numéret bobocii cAcl numaT atuncI potI cundsce cAtl din
acel cari-I al secs, mal trAiesc pentru a-11 da vre-un fotos.

TRÀSNET
Ve4I Cer

A TUNA
Vedl liare, Sfántu Sunton.
300 A tunat sl ni 'a adunat.
IORD. GOLESCU, MU. II, 5.
*
Pare ca a tunat gi 'i-aft (i-a) adunat.
A. PANN, 11,436. HENTEscu,493.
H.°D. ENESCU, inv. c. Zamostea, I.
Dorohos.

Uncle a tunat de v'a adunat.


A. PANN, II, 438.
*
A tunat pi 'i-a adunat.
P. ISPIRESCU, Rath bit., I, 235.
L G. VAI.ENTINEANU, 235.
* LI
Aft tunat gi 'i-aft adunat.
L CREANGA, Antint. 50.N. Gm Io-
NEWLY. in. C. Mamornifa, J. Dora-
hol.K. A. ZAMFIRESCU-DIACON, OM
c. &iubienii, J. Dorohot.

dacoromanica.ro
NATURA FisiCk 33

A tunat de 'i-a adunat.


A. Crunim-REvNEA.Nu, Coriv. Liter.
XVII. pag. 107.
Se dice cand sé aduni la vre-o trébi top cal bunI de reutall.
(Gouscu). D. Hgsded, in Etym. Magn. 394, spune ea terte vieta-
tile speriate, fara a-s1 da séma de ce fac, isl cautA printeo actiune
tovarisl cu cari se impartasesd spaima. De aci a tunat
i-a adunat, un fel de confederatiune de frica.
Proverbul pote sa aiba o veche origina romanicA. Despre Ca-
tone s6 dice : 4amais sa femme ne rembrassoit, sinon quand
il tonnoit bien fort, et pour ce avoit-il accoustumé de dire, en se
jouant, qu'il estoit bien heureux quand Jupiter tonnoit. AMYOT.
Ar fi putut si dieft si el : nCind tunii ne aduni.
In credinta poporuluI melciI stag 1nchisT, t6tA iérna, in gtoacele
lor, din care ies numal la primavart, dupi ce a tunat, si se aduni
la un loc. Origina acesteI dicétorl s'ar trage, dupa altiI, din acésti
creding.
*
301 Tuna qi fulgeri.
Cdnd se necti jesce tuna 0, fulgerd
A. Pi" 114 13. Ht.NTEscu, 119.
Tunti i fulgera de manie.
HisrEsco, p.100.
Se dice de acei care 's1 arate supérarea inteun mod sgomotos.

ITSC.A.CIITNE
Veytt Noroiti.

VARA
Ye41 Fibre, Gunoiu, Mrtzel, Nor,t1rint.
302 De cat tUti vara ciéra, mal bine intr'o ìgoim.
A. PA" Edit.1889, p. 166; 111,434.

Dc cät Ud vara ciérd


Mai bine, o çli, §oim in vara.
A. PANN, 11, 34.-111NrEsco, 35.
S. FL. MARIKN, Ora. U, 36.

De cdt tétei vara ci6rd


Mai bine, ;oini o Oi de vard.
Ve41 An, pi, SaptitnáneL
Mal bine o viela scurtä i huna, de c,at dilele nesférsite fara pla-
oerI i pline de necazurl.

dacoromanica.ro
84 PTIOVERIIELI: NOVANII.OR

303 Vara cine i-si castiga


Iérna nu se incArliga.
A. PANN, I, 437. IIINVISCIT, 30.
Ne invatti da fruti:lean fa &ter* ca sk avern pentra }Atan*.
*A
304 Sciu ca me 'nsor la vara
Ijar mie 'mi trebue diséra.
VASILE MOTA,,C. Addnca, J. .thitn-
'bovita. A. PETTINSCU, J. MAL
Arati graba pe c,are o avem de a dobéndi un lucru mal de tim-
puriu.
Origina acestut proverb se aflA intr'o anecdoté, férte cunoscuti,
si pe care o reproducem dupA Sn6vele luT Ispirescu :
SgRBUL NEMANGAIAT DE PERDEREA kUIERIL
Sérbulul Il murise muierea. Si41 pierdusl nevasta I .11 Oise un prietin ce '1
intélni ducendu-se la mos popa ca si '1 eheme si '1 citisci stupii. Bietul Sirb-
era asa de trist inclt 11 pica din ochl lacrimile cât pumnul.
Asa, frate, rispunse el. Si ce mal cuma s de tnuiete era. Si int6rei &té-
va lumea cu susul in jos, si tot nu cred sa mal &ésa un ast-fel de drigut.
de femeie. Eati-mi, nu sciu unde mi afiu, nu sciu ce fac ; mi pomenesc vor-
bitid singar, cu da.git de Efe asta lame. N'ain bagat in gura mea, de 41 de di-
minéli de eind a inchis ochil. Nu crej, sa o mal duc mult i eu. AcistA pier-
dere mi-a rupt bierile mime!.
Ia vinoll in fire, nenisorule, nu te 1:hl sl te biruie mihnirea pi, mat
bine : Domnul a drat, Domnul a luat; si fie numete lui bine-cuvéntat. Dum-
nedeli scie ce faCe. Ffi birbat; tilgrijesce de o bansormintézi cum Si cada, oi
nu cadea in desnidijduire. Cu plinsurile si culntristarea n'o mal inviezl acum.
apol Ora Dumne0ed de griji de biti lumea. De uode scil el nu va
trimite el un giuvaer care si te faci a uita téte necazurile? Escl inci
fa-g curagii!
Asa este fi ate, Mito le sciu; dar ce fac eu dis4rat rispunse Sérbul.

305 Vara 'ntins la uznbra &Irme,


Si Urna mére de f6me.
A. PANA I, 151. Hunsscu, 200..
Ne arata présta stare a calor lenest.

306 Vara este, iérna esté.


L IONESCIT, Gottv. Liti.114.BARBIT
CONSTANTINESCU.

Vet veni tu dragu; la céu, iérnet este, vara' este.


GR. t. ALEXANDRESCU,prefed.

picdtóre tiopulartt, cmistrucfie arhaicA, ceea-ce dovedesce ca tre-


bufe sA fi existat ihalhe dé sécolul XVIII. ilisdnittézA : Ire1 rttaS
avea tu nevoie de mine, vet mal veni iarA-st itt Thiiìe Si. 'té itjut.

dacoromanica.ro
NATURA. FISICI $5

Forma complecti i adeverat arhaica este, vei VC714 tu dragus la


zitu§, iérnei este cara este; ast-fel çlicetórea capeta un inteles de-
plin. La tara vecina si imprum.itä atát vara cit i iérna, cu dife-
rite obiecte, i mal cu semi cu fainit de popusot, mal 'nainte de
meiti eaú griu. Mesura cu care .96 imprumuta Mina este céusul, de
aci i4icetérea.
Cuventul dr?igin insemnezi plecat. smerit i cu rugiminte. In-
telesul i intrebuintarea tul s'a perdut ad, chiar si la popor. El se
gisesce insa In cronict inainte de secolul al XVIII (GR. AL:EXAN-
DRESCU).

807 A mancat asta vara prea multa miere


8i acuma are la mima durere.
A. PANN, 11, 443. RINTESCU, 105.
Se Otee despre femeile insarcinate; are acelas infeles ca : p/änge
risul dastii-varti.

308 Ce' ce anta tata vara, iérna pica papare.


IORD. GrOLESCD. MSS. II, p. 70.
Adia cel ce-st pierd vremea de munca in destatarI, in urmi n'au
ce mine& (Gouscu).

309 Tata vara ai antat,


Acum jaca necurmat.
IORD. GOLESCU, Mss. II, 69.
Se çlice cifre ceI ce nu muncesc la vreme, si-sI pierd vrernea 'n
(lesfitarl, î 'n urma cad In lips& (Gouscu).
Respuns pe care l'a dat greeralui, furnica din fábula.

310 Cine vara petrece antänd


Urna remalle flamand.
BARONZI, pag. 206.
Ver) No. 305.

311 Tata vara la agor, si iérna Cu tagarta la obor.


IORD. GOLBSCII. MSS. II, 69.
Se çlice pentru ceI nevoiag, ce nu se folosesc cu nimio din manca
lor (Goi.Escu). Ved! Cap. XXII, g, Nevoictqii.

au Cine este vara la ogor


Urna este la obor.
P. ISPIRESCU, -Re% Ist. IL 451.

dacoromanica.ro
86 PROVERBELE ROMINILOR

Cine e iérna la obor


E §i, vara la ogor.
BARONZI, 56 HINTEscu, 128.
Cine muncesce vara, are ce vmde iérna. Proverbul ast-fel cum
e reportat de Baronzi, trebue sa fie rad redactat, nefiind logic. Va-
rianta lui Ispirescu este, in orT-ce cas, de preferat.

313 Tata vara Cu cojoc.


idrna cu curul la foc.
IORD. GOLESCU, M83. II. 69; Asetn.
223. A. PANN, Edit. 4889, pag. 45
I, 455. HotTEscu, 36.
Se dice pentru ceI ce pururea sunt bolnaviciocg (Gouscu).
Anton Paun aplica acésta vorba celor lene!T.

314 *Ce 'a astigat inteo vara a beut Inteo sdra.


AL. MARTINIAN, Jud. Nov.
Despre cei cheltuitorT i cu deprinderi rele.

*
315 pi de vara
Pana 'n sdra.
V. ALEEANDRI, Po Sit Pop., 99.
G. DEN. TEODORESCU, Poesis Pop. ---
P. ISPIRESCU, Leg. p. 87, 100.L C.
FUNDESCU, p. 32, 50. GR. JIPESCU,
Opine., p. 40.

Ji de vara
Pdna 'n séra
Cale lunga
Sa 1 a junga.
L C. FUNDESCU, pag. 31, 32.

Aratá drumul Gel mare care s'a umblat. Se duse, di de vara,


pana 'n séra, fara a di de un sat. ISPIRESCU.
Intampinim, la orT-ce pas; acéstá slicethre atat in basme
In poesiile populare.

316 Un pierde-vara.
A. PA\ N, I, 455. HusTEscu, 196
200. P. ISPIRESCII, Leg. 281.
Om lene, i care nu e bun de nimic.

dacoromanica.ro
N TUB FISICX 87

VIJELIE
317 La vijelii copacit cei mart jos cad, lar buruenile pe
loo reman.
HINTEscu, p. 36.

Vintul la pei mdnt n'arundi buruieni, ci pe cei


mai mari copad.
IORD. GOLIISCU, Mss. II, 24.
Ve4I Copec.
Adica eel miel, la turburad, niel cum sé vatamti, iar cel mad
réa patimesc (Gmescu).

VINERI
Vegll Cdne, a se Logodi, a Manca.

318 Carie, se (e) rde petec plange Dumireca i).


FR. MIKLOSICH. RUM. Unter. I, 41.

Dupa ris vine plans. Ca i romano-istrianul, francesul dice: Tel


qui rit Vendredi, Dimanche pleurera.

319 A indrugi de Vinerea-mare.


P. ISPMESCIT, in Sentastolog. $cti.
neanu p. 357. HINTEscu, 79. L
A RBORE, J. Buzau.

A indruget ca de Joi-mare.
Gu.ALuxANDREsco, presed.tribun.
Gatas.
Insemnéza a flec,ari, a spune verdl i uscate, a vorbi multe
una peste alta. In Joia-mare din s6ptdmana de lnaintea Pascelul,
sé citesc doué-spre-dece EvangheliI de cu sera pana la miedul
Acesta dicethre nu este cunoscutá la 'era.
Cate-odata, rare-od insa, se dice de omul lene, care neluc.rand
niel-adate, giisit de lucru tocmaI in diva de Vinerea-Mare.
Dar i atund amintindu$ la vreme ca e pecat sè lucreze in diva
aceea, s'a lasat pentru alta-data (I. ARBORE).
Vedl In . ezcit6rea, I, p. 59, pentru ce nu e bine ca Romanul
sa Iucreze in diva de Vined.

Acel care rtdo Vinerca, piing° Duminica.

dacoromanica.ro
88 PROW:MIELE Emar./Lon

VINTVedi Ape, Cal étorie, Cane, Cuptor,


Mare, . atra, a Scuipa.
320 Vint samenk si abur va secerk
D. CANTEMIR, 1st. Ierogl., p. 155.

Cine sémdnet vint culege furtunei


P. ISPIRESCU, Rev, 1st. II, 155.
11DITEscu, 200.Da E. B. MAWR, 37.
Fa. DAmt, II, 46. Paloda, Bér-
lad, 1894.AL. GIIMITRESCU, 142.
H. D. ENESCU, trivet. o. Zamostea J.
Dorohot. I. G. VALENTINEANU, p. 9.

A sem6n.a vint §i a seceret furtunei.


G. MUNTRANU, p. 122.

A semènat vintul §i a cules furtuna.


FR. DAME, I, p. 315.
Red fad, rdu gAseseI. Cine gig pasiunile multimg, nu este
mal tArsliA In stare ea si le stApinéseA.
EvreiT slieead, ea .i nol : Au seménat tint i vor secerec virtej.
OsEA, VIII, 7. Prov. XXII, 8. Cap. 10, 12,19.
321 A batut vintul de sand e paméntul
8i va bate vintul cat va II paméntul.
L G. VALENTINEANU, 24. L Bi-
New; prof. J. Roman.
SA slice de,pre cele luerurT earl nu se pelte sá nu fie.

322 fried de vinturi pé mare sa nu calétorésca,


si cine se teme de bruma, vie sa nu sedan&
IORD. GOLESCU, Mas. 11,108.

Carele se terne de vinturile cele marl, sa nt se


dual pre mare.
D. TICHINDEAL, p. 28.
Vegn Nor.
Sé sliee pentru frieot31§i sfio,g, sa se departeze de orl-ce. (Go-
LEscu).
In acela ordin de ideI, Biblia ne spune eA : Ccl ce se uitei la
vint nu sémencl. ECCLES, IX, 4. Cel ce cauta la nori nu va se-
cera. ECCLES, XI, 6.

323 Din cotro ne bate vintul


Ni se 'ntuneca cuvintul.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 88.

dacoromanica.ro
NA.TURA. FISICX 89

Adiei n'avem ce mal sliee, d'id ni s6 'mpotrivese ce! mal marI.


(Gouscu).

324 Din cotro vintul mé bate, tot me frige si me arde.


IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 88.
AratA supèrarea cea din kite pArtile d'o potriva (GoLEscu).
*
325 Vintul aduna norii, si tot vintul li risipesce.
BkRONZI, 50.. HIRTEscu, 200.
B. P. Ili,..pe , Etym. Magn. p. 394.
Pentru ceI ce perd sperantd.
*
326 Din vint a venit, In Vint s'a dus.
A. PANN, Edilia 1889, p. 151; III,
122.P. ISPIRESCU. Rev. Ist. III,162.
Tot ce se dobéndesce upr, Mil mune& , din intèmplare ,i prin
moroc, tot atta de upr se perde. De haram a venit, haram s'a dus.
*
327 Vintul aduce, vintul duce.
I. ARBoRE, J. Buzea. I. BiEscu,
prof. J. Rontan.
Acelaq bateles ea la 825.
* ,e1
328 Ceea-ce vintuI ne-aduce, curénd dé la noi se duce.
IORD. GOLESCU, lifss. II, 75. H. D.
ENESCU, invét. com. Zamostea , J.
DorohaL
AdicA orI-ce din Intémplare ne vine nu fine multa vreme (Go-
LEsco).

329 81 vinturile la vremea lor sunt férte trebuinciése.


IORD. GOLESCU, Mss. II, 97.
Adicii dojana i mAnia (Gouscu).

330 Vintul alege gun6iele din bucate.


LORD. GOLESCU, Mss. II, 21.
Adicti stApinul cel bun deosibeFe slugile cele bune de cele rele,
<CTmascu). Ve41 Cap.. XXIII, pentru ale gere.

331 Vintul arunca giré cei mai mari copaci jos la pamént.
IORD. GOLESCU, Mss. II, Asem. 6.
Vekli Copec.
Adía', la turburArl, ceI marI pitimese mal r6ft de cAt eel miel.

dacoromanica.ro
90 PRO VERBELE RODUNILOR

332 Vint de vara.


Vint d primavara.
A beitut vint de vara peste . . . ,

GR JIPESCU, O pincar, p. 109.


A batut un vint de primavareí peste averea lul.
N. POPESCU, Calendar 1881, p. 55.
Adica a se risipi, a se perde, a se topi, precum se usuc t6te pe
cAmpiI când bate vintul de primAvard. Nu cunosc ed pe un boier
care a risipit dou6 suti,6re de mil de galbeni? El! A bitut Yint
de var6 peste ele; n'a mg a,teptat bruma. (GR. Juniscu).

333 A despica vintul.


HirTescu, p. 45.
A fugi.

334 Ce vint te aduce pe la noi.


V. LIMUNDRI, Coro. Lit. 111, 269.
P. 1mm/set', Rev. Let. II, 52;86,149,
368. L CREANGI, Pov. p.90.

Ce vInt a batut sa te repe(11 pe la not?


GR. JIPESCU, Opincar, p. 147.

1.1 intreba ce vinturi il aduc pe acolo.


$ezat6re, II, 206.

Ce vint dulce te-a batut


La not de te-ai abatut.
FR. DAMÉ, Poes. Pop., I, p. 28, 52.

ge vint te aduce pi la noi.


D. A. Muzscu, Gopes,Macedonia.
AdicA o intémplare nea?teptata.
Un biet sigan, luAnd ad-literam acésta dicètére, a pAtit ceea-ce
ne povestesce A. Pana, in modul urmator :
Un ligan odatA a intrat sA fur
CAnd eatA stApfinul in rnAn.1 r'o secure;
Ce cauti, igane, 11 dise, 'n grAdina?
M'a aruncat vintul, nu sunt al de vina.
Te-a aruncat vintul? asta nu te scapa,
Dar ce catA ghiara-11 infipta in cépi?
M'apucal de dénsa stl nu md ia vintul.
De geaba, igane, nu t'al gAsit sfEintull
Daca 'e asa dar de ce 'ti tunplusl traista ?
Apoi, rolna'nico, vell asta e asta!
Spaniolul s'ice : Que aires te traen por aca.

dacoromanica.ro
NATURA FISICK 91

335 Vintul bate si muntele aurlai).


D. A. MILESCU, Gopefi, Macedonia.
Se dice despre acei cari se lauda cu munca altora.

33e. A pasce
Multi nero(li pasc vintul.
A. PANN, II, p. 89.
A fi un pierde-van, o haimana. A. Pann intrebuintézA acéstA
diatdre sub forma de pasce vînt, Pov. Vorb., II, 114. .CeL
ce ascultA la minciunY ea cel ce pasce la vinturi., dice Iordache
GOLESCU.

337 A se da dupa vint.


A nu se impotrivi intémplArilor. A fi coco § de vint cum se dice
In Moldova, i eeea-ce Fran .esil numesc, une girouette.

338 A goni vinturile.


G. MLNTEANUt p. 72.
Umblei gonind vinturile
m6sureind cdmpurile.
A. PANN, 11, p. 48.
A umbla gura-casca, farA a face nicT o trébA.

339 De unde-i bate vintul.


A. VAninEscu, p. 37.
AdicA in ce fel de dispositiI se aflA.
aVenea, nene, cu ciciula intr'o parte, cu purcelul in braje, i cAnand din.
fruna.
CAnd lati ell se Intilnesce cu trel in!. Pasi-mi-te era Vintul, CAldura
Gerul. El 10 ha cAciula din cap 0 cu mula pleaciune 11 Oise :
Noroc bun si dea DumneOed, nea Vintule.
Cale bula, dragul meu, 11 rispunse Vintul.
Da ce, mi, numal Vintulul te ploconescl? 11 vise CAldura. Nu scA tu óre
ei eu pot si las o zApu$1A 0 o aria, de si fiarbi majele tu tinel
Nu 'ml pag de nimic, rispunse voinicul, numal Vlatul si-ml bati.
N'al aulit tu óre de mine, mi, 11 dise Gerul, ci 01 am putere si dafi un
frig 0 o geruiala peste tine, de si inghele majele 1n tine.
Haber n'am, rispuntle 0 el; numal Vintul sA nu mi batA.
Si Incet-indet ajunse acasA.v P. ISPIRESCU, Leg., p. 13. A se asemina Cu fa-
bula din La Fontaine : Le Soleil, le Vent et le Voyageur.

Vtatul bate ei muntele

dacoromanica.ro
92 PROVERBELE RONA:BLOB

340 Bate vimtu1).


G. WEIGAND, Die Aromunen, II,
pag. 278.
.Adic,a a intreprinde o mum:4 zadarnici a face o pura in apA.

ViRTEJ
341 Virtej de vint fara vint nu se píte infiinta.
Iorr. GOLESCU, Mes. II, p. 21.
Adici nebun, farA smintéla de minte (Gouscu).

341 b Virtejul de vint, aduna p'imprejur ori-ce inainte


gase§ce.
IORD. GOLESCU, M8.11, Ase m. p.8.
TurburArile cele mail sdrobesc tot ce le sta in cale.

VREME
\WI Cap VI, Cap. XVII, pi, Nagar,
Vanta, Ituamule, Tint .
*
242 Dupa vreme rea s't Benin.
Dupa vreme rea, a fi el vr'odata si senin.
I. CREAN01, Pov. p. 234-235.
Vegn Furtuna, intuneric, Nor, Plow.
Diva Intristare bucurie, i eorespunde slicethreI latina.: Post
nubila Phoebus a cAruI invers este post gaudia tuetus.
Apra la pluye le Liam. temps. XII' Secol.
Ne IndernnA ea sa primim cu rebdare téte neajunsurile earl ni
se fac, bite nenorocirile cad ne pot lovi, in speranta unul viitor
mal placut.
*
343 Vrtmea vremuesce si omul Imbetrdnesce.
I. BiNESCU, pro f. J. Roman.
Vremea se seliimbA, dar tot vreme remine, pe cAnd necazurile
li loviturile sértel nu tree peste om fára a lasa urme care se ved.

.344 Vremea frum6sa nu tine multa vreme.


IORD. GOLESCU, .Mes. II, p. 21.-
Adici norocirea la orn (Gocr.scu).

9 A bate In vtnt.

dacoromanica.ro
NATUR% 1I-.1C4, 93-

345 Pe vremea cea mai buna, iepingeaua sa fie cu tine.


I. GOLESCU, Mss. II, p. 111.
Adicit sA ne Ingrijim si la cea mg bunA vreme, cA vremea e ue-
statornica (Gouscu).
*
345 b O vreme sa nu scop, cäne din casa.
I. CREANGX, Pov. p.143.
Adidt vreme férte rea.

Z .A_ P A D .A_
Vei;11 Nemet.

346 Zapada cat de mult sé gramadezce, pana 'n vari sé


topesce.
Inn. GOLIEsC17, Iliks. 11, p. /3.
Adica ort-ce intemplare multA vreme nu tine (GoLEScu).

347 8i zapada este alba, dar se c... a cdinii pé ea.


IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 97.

Zapada alba o uda canit.


A. PANN, II, 129. Iltrascu, 210.
*
$i zeipada-i alba dar o c. . . a vacile.
I. ARBORE, J. Buziu.
Adica albéla singura nimic nu folosesce, cum o muiere albA la
fag, dar farA mill si misidil bune (GoLEscu).
Se dice despre dmenil carI se lauda cu frumusetea sad pu ném.
B. P. HA§DECI, Etym. Magn., p. 705.

348 A venit sulemenita zi se duce terfelita.


A. PANN, Edit.1889, pag. 175; II,
129. IIINTEscu, 182.
Se dice de aceI carI se folosesc in& un scop r61 de frumusetea
lor sau de ilustratia némuld din care ad esit. Este si o cimiliturl.

349 Pre nieva se maränca para l).


FR. MIKLOSICII, Runt. Unter.I,14.
Zapada ingrasA pliméntul i apArA semènAturile de inghet.

350 Njeva fade gras pemint.


F. MitaosicH, Rum. linter., 1,13.
Adica. : zapada ingrase pArnèntul.
1) Prin eipadi se minancti pine.

dacoromanica.ro
94 PROVERBELE ROMABILOR

ZORI
*
351 Revérsatul miler nu i.ine déré Vita diva.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea, J.
Dorohot.
Tineretea trece repede.

352 Le canta de son pAn'a nu sé cununi.


IORD. GOLESCU, M88. II, p. 40.

Pdna a nu se cununet le cdnta de zori.


IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 59.
Se dice and uritm ére-ce inaintea vremii p. 46; pentru cele ce
se urinéze inaintea vremii, p. 59. (Gouscu).

dacoromanica.ro
CA PITOLUL II
NATURA FISICA
Elemente. PamAnt. Metalurr. Petre. Plante.
P6me. Munca pamAntuluT.

ABANOS
353 A §edea, a sta, a se /ine abanos.
G. MONTEANU, p.121. F. Deint,
I, pag. 28.

,Sade tot abanos


répan i virtos.
A. PANN, If, p. 98& 159. liur-
TEscu, p. 174.
Se slice de acel carY aratl mal putin de cb.t virsta lor, , car! nu
imbètrinese. A se vedea Etymologicum Magnum, p. 67-68.
Francesii, gindindu-se la fats, jara nu la aria abanosuluT she:
B a licime noire comme l'ébéne.

AGURID.A.
veo Pa'ritsfi
354 *pS'a fäcut agurida miere.
IORD. GOLESCU, M88. II, 64.B. P.
I{A§DEtt, Etym. Magn, 537. I. G..
VALENTINEANU, 38. H. A. ZAMFI-
RESCU-DIAGON. Ineif. c. ?tiubenii, J.
Dorohot.

dacoromanica.ro
96 PROVERB= SOMANILOR

Agurida s'a facut miere.


LAURIAN & MAXIM, Glosar, p. 10.
Adie4 impacat eel invrkjbitT (Gouscu). Mat ales mind se
curmA cérta dintre barbat i nevasta.

355 Cu incetul, incetul agurida s6 face miere.


IORD. GOLESCO, 168. II, p. 28.
*p
Incet, 'Meet agurida se face miere.
H. D. ENEscu, inv. c. Zamostea, J..
Dorohos.

$i cu aguride s'face here.1)


H. DAN, Molovige, Macedonia.
XENOFONTE CAPSALE, Pirlepe, Mace-
donia.
Ver1 Rabdare.
Ne bay* sti nu ne pripim, ca eu rabdare mult dobindim (Go-
LEscu).
TurciI : Coruntan petrnet olur, Neilen? Sabirilin

356 Cu otet i Cu fiere


Nu se face agurida mien.
A. PAN, Archir, p. 9.
Cu rèutate i eu oeara nu se imblfinOesc érneniI.

AIS
Veo;11 Hone, Cea.

A ALTOI
357 Nu odata se altuesce pomul si se sulege roclu4.
N. COSTIN, Letop., JI, p. 80.
Ne invatA a ntepta, cu rfib lare; rodul muncel néstre.
.Nu odata se sémena §i se seceri, §i nu odata se altuesce po-
mul fi se culege rodul; eta §i nor, tedA averea neistrit o am chel-
tuit in trebile tèril, i avem mbdare. Trebue i dumnea-véstrA
rugati pe Dumnesled s.1 triim i noT in Domnie, §i pe urmit vet!,
euniisce Dumnea-veistri tsi plata ostenelelor v6stre, i intemelerea
caselor ilumilervestre..,. N. COST1N.
-
§1 eu aguride-se 'fact inters,
I) Din aguridil miere se face.,-- Cu ce? Cu radars.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 97

358 Un poni cdnd odati sé altuiesce, mai bun sé socotesce.


IORD. GOLESCU, 3/88. H, p. 12.

Pomul altuit mal bun rod ne dei.


LORD. GOLESCU, M83.11, Asem.145.
Adicd dragostea cand se rdnesce (GousCu), Omul Cu crescere
bund §i Cu invefaturá.

ALTOITJ
*
359 A avea altoiti de vino 'ncoa.
FR. DAME, I, p. 64.
A fi plAcut, atrágetor.

ALUN
Vedl Rasteiii.

ALUNA
* zs vol St. Me.
360 Doue alune sunt tabéri la o nucd.
D. TICILINDEAL, p. 219. BARONZI,
49. HINTESCU, 3.V. HALAN, ith).
o. Grivifa, J. Tutoua.
Unirea celor miel intrece puterea celor marl; §i, precum ne tn-
vatä fabulistul : .Iutimea, nerdbdarea i isbanda cea neinfeléptd
la multI sunt lile striatóre; mal bine e li. cdte ce-va reutate si
superare a rabdi, decdt a-sI aduce luI-sl mal mare pote& si nevoe
pre grumAzT, cd sliee un cuvint : doué alune sunt taberei la o
nucä. Nu trebue sd 4icem : ce-ml pasä de acela, §i ce-ml iaste de
acesta. Ursul li albinele.

361 Bollé alune, cat de mici, pavdzi la o nuca mare.


IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 90.
Adia doT miel pazesc pe unul mal mare. (G-oLEsco).

APA
vol /04 Cap. VII, aun Rinteink
Foc, Garla, Mal, Mare, Mera, Pclun, a
Pese,taPetra, Piva, Neprietin, Rapi,
a Sapd, a Semend.
D. T. Balnel a publicat In ezei tdrea, III, p. 101, urmatérele
credinte privitáre la tipa, culése in judelul Vecea i
Apa e filcutii d6 Dumneleu ca si ude primintu pi sA-I tie d'asupra el. /tipa e
sor6 bumi cu focu, dar apa e sor5 mal mare, cAcI birue focu, fi stinge. Val d-61
7

dacoromanica.ro
98 PROVERBELE ROMLNILOR

de injurA t drAcue, cli face picat mare, cAct apa e sfintA in lume, cA dad rear
fi apa, rear mal fi nimic in lume, ar fi pustiu. FAr di foe sA dicem, ci tot ar
rnAl putea omu, dar fir dé apfi nu si p6te; apa adapA tótti lumea, o errata, o
spelt di tide impupclunile apa e curAtenia lumil. Chiar i bAblresele, eand
diseintA, tot eu apa apane bólele, mind dice
Cu eutttu te-ottl tan,
Cu mature te-oid mtituri,
In ape mart te-oid
In funda apelar marl, cures ar fi d'o pildl : Oltu, Dunlrea, MArile-Negre,
ad dracil, Al d'ad eldut In apA, casele ion, elcl d'ala le vi dice lor lumea : IA1
din baltAz, afir-el in NM.) Acolo in apA stad el di si prAsesc, gltesc bucate,
Ivl fac mAmilligl vi orl-ce, teman cum facelift nol pi uscat. Focu diavolese e
alt-fel; el nu sA stinge di apA ca al nostru. Tot p'in Ale pustietAp di mArT,
unde este numal tigeav 0 di apA, atad faraonil eu faraon6icele lor.
Apa n'ar primi pi diavoli In ea, dar diavolil ad fAgAduit sA dea apelor mart
cAte un cap di om pi to:AA diva. Si d'ala, cum e in Olt d'o pildA, pe teal diva
trebue si sè innece barim cdte un om. CAnd trece o di, in care si nu sé brume
niel un orn, Oltu Incepe sA une tare, vi atuncl trebue sl si pAziseA omu, sit nu
intre in el, a acere cap di onts
La ape marl sè nu cuteze omu, mal bine sti se Inchine pl sA fugl, cfi dracu
nu face biserics, el stA tot di bogdAvit, II pane pledicA, ImptedicA mAnile
picl6rele ea 8A se inuece.
C.And al sl tree' vr'o apl mare, fi-;! cruce In margine fi rergh-te luI Sfete
Nicolae, cA el este mat mare peste ape.
La vremea de apol, are sA pice apa dupA plmint; a vi Inceput chlar d'acu sl
sA se pitule; mal Inainte vreme erad isvóre p5 Vote drumurile pi sApi omu
stAnjen-do!, pi scotea apA orl-unde vrea. Da acu sapl cite trei-patru stAnjent,
pl abia dal de cAte un licurict de apl. Tine p'ala un an dol pi sad, del s'a spur-
cat vi isvóre vi tot.
A Inceput Dumneded sl lea din tAte din tóte,vi 6menil tot nu vor sl bage
simA, si ;in numal di rele. Dad a Inceput lumea 8A iea haul pi pi apl, care e
liisatl di Dumne)eu sfintuletu pentru tot gram', cum sl nu ad minks vi Dutn-
necjeù s'o iea II
Este picat sA sculpl In apl.
CAnd hart ca bita In apA, ploul.
Apa at de spureatA ar fi, dad trece peste nouA pietre, se face curatii.
Apele dupl plmint sA string in sorbu meiritor. Este api pi in cer la Dum-
neded, cA din ala ne ploul.
*A
362 Apa, vintu i gura lumh nu o poi opt
S. Miukuzscu, ezat6re, I, 220.

Po ri opri vintul, apa gi gurile 6menilor?


L CREAINGL, Atnint. p. 67.
*
363 A bate apa sa aléga unt.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACONIT. {tie. C.
?tiubienit, J. Dorohoi.
A
Bate apa sa' s'alégei unt.
S. MIAXILEscu, esatáre, I, 220.

Li*teav tot una dé api, numal

dacoromanica.ro
NATURA FIsia. 99.

De géba mal bati apa'n chiuá se s'alega' unt,


di nu s'alege nici-odatcl.
L CREANGX, Pov., p. 118.
Velli Fin&
A Intreprinde o muna zadarnicé. Variante daté de Creanga este
cea mal complectä, i légä. proverbul 363 cu acel care se ata la
..cuvIntul :

364 Façe guva ntre


G. WEIGAND, Die Aromunen,
pag. 278.
Ve41 Balta.
Acela§ inteles ca No. 363.
*
365 Mal mult sä te temi dé apa cea lina decat dé cea tur-
bure.
IORD. GOLESCU, Mas. IL p. 106.
V. HARAM, ¡fe. C. Grivila, J. 7'utova.
Adica dé omul täcut, deck cel furios (Goi.Escu). Mal mult
-sä te temI de du.Tmanul care tace f,zi. te pasee In ascuns , de at de
.cel care vorbesce multe dar nu face nimic.

366 Niel o apä mal rea M'ea cea-ce dórme.


IORD. GOLESCU, MSS. II, 48.
Adica nimic alt mal réù décit omultAcut. (GoLEscu). Acest pro-
xverb, sub acésta formé, pare a fi o simplä traducere a cuvéntulul
frances : II n'est pire eau que l'eau qui dort.

-367 Apa lina mult te 'nséla.


IORD. GOLESCU, MSS. n, 4. Hm-
TEscu, p. 4.
*
Apele line sunt ameigit6re.
P. ISPIRESCU, _Rey. Ist., I, p. 232.
Adici cel tficut i ce! zmerit (Gouscu).
Apele cele mai adânci, acele In care te poli mal usor primejdui,
sunt cele mal 1in4tite. Velill La Fontaine, L. VIII, f. 23.
Bactrianit : Altissima Ilumina minimo sono labun-
-tur 2). QUINTUS-CURTIUS, C. VII.
Regésim acela.1 proverb In vestitele DistieurI ale tul Catone,
C. IV:

i) Face gaurA in apil.


2) Apele cele mal adtincT, curg Cu mai putin sgomot.

dacoromanica.ro
400 PROVERBELE RODUNILOR

Demissimos animo et tacitos vitare memento :


Quod flumen taciturn est forsan latet altius unda I).

368 Ca apa lina nici o primejdie mai rea.


ioRD. GOLESCU, Mas. II, p. 23.
Atha ca omul ticut (Gouscu).
*
369 Apele line sunt addnci.
P. IsPutEscu, lieu. 1st., I, 232.
G. MUNTEANU, 30. HINTEscu, 5.
I. Iorarscu, II, p. 457.
Apa linci este (e) adcincei.
REINSBERCI-DCRINGSFELD, H, pag-
221. Da E. B. MAwa, p. 70.
Ve ig Rtu.
Sa ne ferim de ce! tacuri.

370 *Apele mici fac riurile marl.


V. FORESCU, Folticeni, J. Suctava.
Adunind pulin cite pufin se dobindesc averile cele mar!. Cm
ace1a5 infeles çlice francesul: Les petits ruisseaux font les gran-
des rivie,,res.
*A
371 Apele cele mai mid in cele mai mari s6 varsa.
IORD. GOLESCU, Mas. II, p. 4.-- V.-
HARADI, inv. c. Grivila, J. Tut ova.

Apele cele mari inghit pe cele mid.


I. G. VALENTINEANU, p. 28.
Adica averea celor mal miel in comorile color mal marl merge-
(Got_Escu). Precum qi : CeI miel muncesc pentru ce mar! 0 cd si-
racI pentru ce! bogatI.

372 D6 api midi


Sa-ti fie fried.
IORD. GOLESCU, Mas. II, p. 116.
Julia dé cei pro0I (Gouscu).

373 Mare apa, mari valuri.


IORD. GOLESCU Mas. II, p. 44.
Adici cu at omul mal mare, cu atit 0 necazurI mal mar! are«
(Gouscu).

1) Fug de 6menT fatarnici ei tilcuti: cad OW nu ego in fluviil Emit mal a


(Una deck aceea care d6rme.

dacoromanica.ro
NATURA. F(SICK. 10i

*
374 Mi apa stinge focul.
FORD. GOLESCU, Mss. II, p. 69.
V. 11.0km; inv. c. Grivita, L Tutova.
Ved! Nevoie.
Mi& mi-ce mimare atur p om (Goixscu). Proverbul Pro-
wensal dice Intoemal : Touto aygo (tmousso fuec.
femeTe pite sä potelle pe bärbat. V. ElAamt.

375 Apa, cat de tulbure, tot stinge focul.


V. ALEXANDRI & L ASC. ROSETTI, Mes.
Acela, inteles ea No. 374.

.376 Apa departatá nu stinge focul.


L G. VALENT1NEANU, p. 44.
Ce nu stA la ludemánA, n'are nid UR pret pentru noT.

.377 A.pa statuta mirése.


RARDU CONSTANTINESCU, profesor
Bucureses.
Se s.ice de ce! 1eneI §i

378 Apa curge si sé duce, pétrile réman pé loc.


IORD. GOLESCU, ShS. II, p. 3.

Apa curge, pétrile rgmcin.


A. PA., Edifia 1889, p. 166.
11onscu, 144. FR. DAME, 1, 78.
*
Apa trece, pétrele rgrnetn.
A. PANN, III, 134. P. Isvnizscu.
Bev. ist, I, 231. D. ZAMFIRESCU,
Conv. Lit., XXI, 387.-1. NEORU72I,
Cota). Lit., VILI. G. VALENTINEANU,
7.H. D. ENESCU, inv. c. Zatnostea,
J. Dorolioi. G. SII.Av, .Renascere,
57. V. FonEscu, Fotticeni, J. Su-
malva.

Apa trece, petrile rdiruin.


V. ALEXANDRE & LASCAR ROSETTL
Mes. Abecedar ilustrat, p. 28.

Apa treale, añila arerrutine.')


G. WEIGAND, Die Aro munen,
pag. 278.

Apa trece, nisipul reman°.

dacoromanica.ro
102 PROVERBELE RONANILOR

Apa ma tot tréce, chetrele argmdn. 2)


ANDRRIO AL BAGAA Cart. Aleg. 56..

Apa curei, chetrile aremdn


AMMO AL BAGAVII, Cart: Aleg. 84...

Apa curet, chetrile arérruln.


D. A. MILESCII, Goperi, Macedonia.
Adici streinil fug la vreme de nevoIe, lar pimintenil rimin p6
16e (Gouscu). Se 0.ice, mal In deob0.e cand se intèmpli un rid
treeitor i care nu ne póte sminti din loc.
Acésta idee revine, sub diferite forme, In locutiunile rominescI:
cum s'agéçlä péträ 'n apä, atta si se a.,ef;le riul Des-
cântec din Ardeal.
mal sta loculuI, cum nu stii apa pe pare.% L CREANGA,
Pao. p. 140.
Citim in Etymologicum Magnum, p.1265 : Proverbul; apa
curge, petrele rémetn, pentru care n'am putut gäsl nicI o pare-
leli In cele-ralte limbT, ast-fel cA trebue si '1 privim ea specific-
rominese, ni se pare a fi de o extremi importanti istorici. Numal
isvérele de munte curg i se scurg pe petre, nicI-odati rimile de
pe cimpie, in privinta carora nisipul Amine. Pentru ca un ase-.
menea proverb si se fi putut nasce §i a se Inridacina la top Ro-
minil din Dacia luI Traian, cati sA admitem dari cA intréga na-
tionalitate a n6stri s'a format In Carpatl, pogorindu-se mal
gata pe les..
Acest interesant proverb se resfringe i Inteun descintec din.
Bucovina :
De 'I pocit de vad;
Carat,
Necurat,
Secel apa,.
Remael petrele,
Planed dupi dlnsele...
S. FL. MARIAN, Desedntece, p. 1.79.
Vom adioga cA acest proverb se afli la Macedo-RominI, atit
sub forma Daco-Romina, cat §i sub forma speciali (arina=nisip).
data de D. G. Weigand.

379 Apa hmpede pAnft nu vei vedei,


Cea turbure n'o lepadi.
PANN, II!, 72. EltriTascu, 91.
Si nu lepidim un Iucruy fie cA.t de prost, pe care 'I avem, Ina-
1) Apa ei tot trece, petrele raratta.
9) Apa curge Write rénzan.

dacoromanica.ro
NATURA PISICL 4Gg

inte de a '1 fi inlocuit prin altul mal bun; cecT, altnainterea, am


peti-o ca figanca, din poveste, care, de gospodine i harnice ce erà,
remesese numal bate° cema0. Intr'o i, cum §edea dbasa, ca de
obiceTd, rezematA la feréstre, numaY eate cif zeresce, in depArtare,
pe figanul el venind de la tirg i purtend ce-va alb la subsuoare.
ii trasnesce prin minte, ce dinsul IT aduce o cemal none :
EheT I Whale 1 da cAmase aceia ?
Ba gawk met nevésta.
MuTerea nepricepénd bine, respunse
Las sa fie fg ingustA, berbate, cA tot sunt shim-a ell iu
loldurT.
numaT odatà face, hat! cematt négre dupe dinsa, arunce
In fundul cuptoruluT; i ast-fel a remas gola.
In evul-medid se Oicea :
Non luteam fundam, nisi puram mutuor, undam 4).
sae
Turbida servetur aqua, donee vitrea detur 2).
precum Francesul
Il ne faut pas jeter son eau sale avant d'en avoir de la propre.

380 Apa trebue sa vie la matca ei.


A. PANN, Edit. 1889, p. 134.

Apa trebue sa vie la matca el, si omul la té-


pa luz.
A. PANN, II, p. 87. HINTEscu, 4.

Apa vine lar la matca el.


P. IsPinEscu, .Rev. ht., I, 231.
Fr. DAME, Ill, p. 32.

Se trage la tépa, ca apa la matca.


L CREANGA, Arnint. p. 115.

Omul trage la tépà, gi apa la matccl.


I. G. VALENTINEANU, p. 42.

Apa trage la matccl, gi Borndnul la tépil


Abecedar ilustrat, p. 28.

1) Nit void aruncit apa (con) tulbare, pint{ nu Told capita, In solumb (alta)
curati.
Sfi Be platreze apa murdarii, pini ee va di (alta) limpede.

dacoromanica.ro
104 PROVERBELE ROMINILOR

*
Apa trage la ?natal, §i omul la tépa.
H. D. ENESCU, inv. o. Zantostea, J.
Dorohoi.S. MIHAILESCLT, &zät6rea,
I, p. 220. AL. Dummtsscu, p. 127.

Omta la tépa lut, qi apa la motea


L ARBORE, J. Buzett.

Apa la matcet §i, mojicul la tépd.


L BitiEscu, profesorI. /toman.
Da S. NIDEJDE, Nuv, p. 124.

Apa totüna va sei-se t6rnet iu 'ti era cupaitia


vécl7e.
ANDRIT.11.1 AL BAGAVL, Cart. Aleg.,
pag. 122.
Veig Apa, Cap. XXII.
OmI vecInic se intArce la vechile lui deprindert Acest pro-
verb este o frAnturi din antica credintA italicA despre vaunus
snundanus. MAC.ROB. Scip. II, 4.1; cánd tAte lucrurile se ligare
la punctul lor de plecare. Proverbul paralel italian suna :
In canto anni e canto tnesi
L'acqua torna a 'suoi paesi.
B. P. Hm:Der, Etym. Magn.,1266.

381 Apa sa bei din ciliar putul teu.


IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 101.
Adici din chiar muuca ta sa te hrinescI, 1 cu al tea si te slu-
jescI (GoLEscu).

382 Apa cAnd sé turbura, nu mal ve41 ca prin oglindA.


IORD. GOLESCU, M88. II, p. 4.
AdicA omul citad se turbura, nu mal pote judecii (Gouscu).
*
383 Apa cAnd sé umfla, I pe muna Ii cufunda.
IORD. GOLILSCCL M88. II, p. 3. V.
HAnAm, inv'él. c. Griviia, J. Tutova.
Adicii norodul cAnd se imIerquuézA, §i pe ceI mal tarl trAn-
tesce (Omiso)).
o
384 Apa hnä spale térmul.
ICAsoLy Acs, p. 78.
Omul cel tácut i fAtarnic face mult red, pe neagteptate i tarit
-sgomot.

dacoromanica.ro
NATURA FIsICI 105

*
385 Apa Un& face mult noroiti, lar cea repede i pdtrele
(petrile) le spald.
P. ISP1RESCU, Rev, Ist., I, 231.
HINTEscu. p. 4.V. HARAM, invq. C.
Grivila, J. Tul ova.
Omul linistit i cumpAtat face avere, lar cel sburdalnic i necum-
p6tat perde i ceea-ce are. V. HARAM.

386 Cdnd sdci apa, atunci sé vede ce pesce la fund este.


IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 35.

Apa dupd ce scade, atunci a vede ce pesce este.


GOLESCU, MSS. li, Asent.168.

Cánd séca lacul, se vede pescele.


BARONZI, p. 60. IIINTEscu, 86.
FR. D'art., II, 255.

Dupd rnòrte starea OrYlului se vede, ca apa


dupd ce scade, atunci se vede ce pe,sce este.
H1NTESCU, p. 180.
Adidi dupa mórte se vede starea omuluI (Gouscu).

387 Cdnd apa vine la gura, Uta trec peste mdsurii.


IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 34.
Adidi ciad piste m6surA ne sup6rA 6re-cine , atuncl de nevoYe
esim din datoria mistrá (Gouscu).

388 Cdnd apa te funda, ce ceri s'o mal bel?


IORD. GOLESCU, M88. JI, p. 34.
Adicá cAnd cunóscem cA Are-ce ne vatAma, de ce sa mal rivnim
la aceea (Gouscu).

389 Panä ce apa curatd,


Bd si tu cdt mal Indati,
Cä dé sé va turburd,
Cu greil alta vei allá.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 112.
Ne Invag sA ne ingrijim la vreme, ci in tirmá nu vom mal gAsi.
(Grouiscu).

dacoromanica.ro
106 PROVERBELE ROMANILOR

390 Apa cAnd sé turburA din josul isvorulm , poti gAsi


mai in sus s'A curatA; lar cAnd se turburA din.
isvorul ei, in zadar mergi dupA apA curatA.
IORD. Gouscu, Afss. II, p. 4.
AdicA c,And cel maI de jos gre§esc ; este netdejde de tAmAduire,
lar cAnd cel mal de sus, niel o nAdejde mal este (Gouscu).

391 Apa mintita cuciube aduçe I).


D. A. MILESCU, Gopefi, Macedonia.
Un red, o nenorocire ne aduce, adese-orI, tolóse la carl nu ne
a5teptam.

392 Mergi mai nainte la turburarea apei.


loan. Gouzscu Mas. II, p. 409.
AdicA apila mal nainte la cele de trebuinfa (GmEscu).

392 b Daca nu scii ce apa nu te sui in luntre.


T. SPERANTX, prof. J. kifi.
Nu te apuci de Intreprinderl grele daca nu evtl In stare sA le
ducI la bun sfirgt.

393 Pe apa in jos.


IORD. GOLESCU, M88. n, p. 56.
AdicA n'a e.,it la bun sfìrit,§I cum am dice, s'a dus pé apA.
(Gomal). Se dice i despre un om lipsit de vointfi. V. HARAM.

394 Pe api in sus.


In susul opa.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 16.
Se dice pentru cele pg dos td piste putinfA (Gousci4, i despre
cel IndArAtnicI i riesocotig.

POVESTEA

Unula Atén oclatd mulerea 'i s'a 'nnecat,


Ctind la un T'In impreund en altele s'a scAldat.
El Cu o prajind 'n mina in virfu'l cu cirlig pus
Se ducea tot cAutfind'o pe cursul apel in sus.
Altul trec6nd '1 intrdbi, ce tot umbld cdutind?
El spuindu'l, tot-d'odata 1-pi cerii fi sfat, ;licdnd :
'Ml s'a 'nnecat, frAtiére, nevasta colea mal jos,
Si cum sd o gdsesc, nu scid, cli caut fdrii folos.
Bine, acela rèspunse, ce mg pe rit in sus?

1) Apa turbure aduce buturugt

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 407

CA apa 'n colo la vale trebue si o fi dus.


Nu crel, frate, el fi(Ase, sa fi mers pe apa 'n jos,
Ci ea cát trala In viét.i, tete le filcen pe dos;
Si socotesc ci i moíra d'andaratele s'a dus,
trebue, prin urmare, s'o caut pe ape 'n sus.
A. PANN, III, p. 18.

395 Ce pé apä nu curge.


IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 77.
P. ISPIRESCU, Leg. 33. ION GHICA
Seris., 56.Fa. DAMA, I, 323.

Íí gaduesce ce nu curge pe apti


A. PANN, Edit. 1889, pag. 64.

1i fetgaduesce marea cu sarat, giii clec ce 7114


curge pe apti
A. PANN, III, p. 78.
Se s.ice pentru lucruri grele i preste, ca o pare ce cade la fun-
dul apeT (G-ouscu).
Adice : ferie putin, aprepe nimic; ,,Luä i dinsul nisce halne,
numal a nu s'ice nescine ce nu s'a getit, si, de cheltuiale, ce p&
apti nu curge, i plece si el, cam in dorul len./ P. ISPIRESCII.

396 Aotéptä turburarea apei.


IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 5.
Ved! a Pescui.
Se slice pentru ceT ce astépte schimberT ca se se folosésce, ca
orbul turburarea apeT, dupe Evanghelie. (Goixscu).

397 A veni apa la gura.


Adice a fi in mare primejdie, desnedejduit, a da de un nena
mare. Iordache Golescu a slis, servindu-se de aceste oic6t6re :
t/Cand vine apa la gurcl, tete trec peste mesin.A./.
*
398 A se tinè departe de apä curgétbre.
A se feri de orT-ce primejdie.

399 A aduce apä dupi ce s'a stins focul.


REINSBERG-DCRINGSFELD, II, 351...
A Indatori prea tàrçliü, dupe ce a trecut vremea prielnice.

400 A ari api la put.


Cara' §i, el apa la pus.
P. IgnaRscu, Rev. Ist., I, 460..

dacoromanica.ro
'408 PROVERBELE ROMiNILOR

Nu cara apei la fdntdnei.


REINSBERO-DORINGSFELD, II, p. 262.

A. duce unde prisosesce deja ceea-ce ducem, §i nu pide fi de nicl


'un folos; a se apuc& de o mune& zadarnicl. Inteun mod figurat
.acéstä 4ic6t6re Insemnéza : a da sfaturI acelor carl ar fi mal bine
In stare de a ne povatui.
Latinil : In. sylvam ligna forre 4).

401 A ciri api la rlií.


Ac,elq inteles ca la No. 400.
Latinul 4icea : Mari aquam addere2); i Francesul : Porter de
4'eau ci la rivière.
4:
402 A scáte ca apa de isvor.
AdicA a desvinovAti pre cine-va de o pira.

403 A se scildi in apele sale.


Lasa set se scalde in apele el.
A. PANN, Edifia 1889, p. 113; II,
100. HINTEscu, 170. B. P. IIX§-
Ea, Etym. Magn., p. 1267.
A nu fi hnpedicat in plAcerile, in petrecerile, in desfrilnarile sale;
a fi In largul sèu.

404 In ce apa se scalda/


B. P. HX§ote, Etynt. Magn.,1280
Id 1281. FR. DAME, I p. 78.
Vedl Apa, Cap. VIL
Adia ce fel de om este, ce gindesce, ce scoptui are?
Apa din unele nun saú pirae, dupa credinta poporuluI, are o
inrlurire fatal& asupra viitorulul copiilor scaldatI cu ea.
Taci cä te-am sealdat
Cu ap5 de Prut,
fil tot urtt;
Cu ap5 de luna,
sa al tot de dual...
-EODORESCU, Poca. Pop.,
G. DEM. T
pag. 438.
De aci vine locutiunea proverbial& : in cc apd se sdaidd sau s'o
f seeildänd eutare. B. P. HARÉCr.

,)./k cara lemne In pildure.


A duce (adaoga) epa In mare.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 109

*
405 A nu fi in apele sale (in t.6te apele sale).
V. ALEXANDRI, Teatru,1717. FR.
DAME, I, 78.
N. POPESCU, Caiond.
1882, p. 35.
Adia a fi intristat, ingrijit, neliniltit; t4i, precum s'ice France-
sul : ne pas ètre dans son assiette.
Pärintii bagara de sémá ca nu mai e fata in apele eT.,, N.
POPESCU.
ABoierul nu e in tóte apele sale, II lipsesce o Sambátá.. V..
ALEXANDRI.

*
406 A o scalda in doné ape.
B. P. HXpErt, Etym. Magn, 1269.
Insemnéza §ovaire in paren, sag in modul de a le exprima, o
purtare in doi peri. Locutiune imprumutatä de la spalátorese. B.
P. BAsntg.

407 Ca doné picAtun de apà.


P. ISPIRESCU, Leg. p. 381. HIN-
TESCU, 144. Da E. B. MAWR, 8.
B. P. aptt, Etym. Magn., 1268.
Arata marea asemènare.
Similiar nunquam potis
Acgua aquai semi. . . .
PLAUT. Miie8. II, so.

Italienesce : paiono due goccie d'acqua ; Frantusesce: ressem-


bler comme deux gouttes d'eau.

408 Cind niel apele nu sé mal misa.


P, ISPIRESCU, Leg. p. 109.

Cdnd fi apele dorm.


P. ISPIRESCU, Leg. p. 377.
CAnd tétA natura sta adormita; aratä o tacere, o lini0e desg-
sirita. Locutiune din basme.
*A
409 8epte ape 'n chisäli/ä.
B. P. HX§DEti, Etym. Magnum, p.
1271. V. HARAM, inv. c Grivila, J.
Ialomita.
Adici lucru de nimic.
Acesta locutiune din Transilvania se dä ca réspuns acelifia ce
se laudä cal are multe némurI, carI insä, la un loe, nu sunt viio
mare tréba : Ce mal némuri I ?épte ape 'n chisalifei.. R. Sino,
c. Orlat, Transilvania.

dacoromanica.ro
110 PROVERBELE ROMiNILOR

In Moldova insemnézá: lucra de nimic, fAra niel o insdmnlitate;


se slice despre inrudirile förte depArtate. V. HAamd.

410 Te-a trecut apa sub Hull*


B. P. 111.'13E0, Etynt. Magn.,1271.
Se slice, in Meheding, cand e ger mare.
*
411. Are apa sorb.
BARONZI, pag. 44. P. ISPIRESCU,
.Rev. Ist., I, 232.G. Diem, revisor
scolar, J. Mehedinfs.
Are totul inodaturA, pIedici saù sfir,it.

412 A se duce pe apa.


10111). GOLEbC17, MM. II, p. 56.
A nu ei la bun sfirit.

413 A scrie pe apà.


AdicA a se apuca de o munel zadarnicA.
lar el bleojdind octal, cu buze deFhise,
Ascultà la tite ca la nisce viso
Era luI acestea ca and pul sl scrie
Pe d'asupra apiz vre-o istorie.
A. PANN, Fab. U, p. 13.
A scrie pe apti pentru neuitare. A. PANN.
EliniI aveaA IntocmaI aceeaft locutiune, Cu un Inteles identic.

414 Tot o apà.


to Gtuci., Saris. p. 317. B. P.
11.1.9ttr, Etynt. Magn., 1269.

A se face o apex' cu . . . .
PR. DAME, I, p. 78.
AdicA . la un fel, de o potrivA, impreunall.
,I-ml place egalitatea. Nu admit eù deosebirl i distincliunl
ealea lntre fapturile luI Dumnesled. Cer sd fim totti o apti.. ION
GHICA.
nAm fi fäcut o apä cu fratil notri. FR. DAME.

415 Ca pe spa.
Ca de pe apa.
B. P. 11X§Dttr, Etym. Magn., par.
1272. FE. DAME, I, 78.IoN AL In
SBIERA, Pov., 236,

dacoromanica.ro
NATURA FISICI. 111

*
Ca apa.
ION GRICA, SoriB., p. 302.
Adica inteun mod neintrerupt, curgetor, usor, biu i mult, Se
mal lice cand s'a pIerdut ce-va i i s'a plerdut i urma.
nLe spune bite ca de pe apei. ION AL LU/ SBIERA.
sIVOrbla bulgáresce ca apa.cz ION GHICA.
In limba Sardicá. se (Iice : Ischire una cosa comente i s'abba.
saper bene, fluidamente.

*
416 A cresce ca din apa.
.lezat6rea, II, p. '108. ION AL LI31
SBIERA., Pou. 120.

AdicA repede. Se o¡lice maI cu semi de copii, i câte-odatli, insä


rare-orI, de aceI care, in urma uneI crescerT prea repede, ati remas
ofilitl o slabI.
.Gresceci ca din apil ; cftt ar fi crescut allil inteun an., el eres-
ä lineo singar& 4» ION AL LU1 SBIERA.

*
417 h merge ca din apd.
Da ELENA SEVASTOS, p. 8. H. D.
ENESCU, inv. c. Zamostea, J. Doro-
hos.K. A. ZABIFIRESCU,DIACON, inv.
c. tiubienjs, J. Dorohoi.

AdicA usor, bine.


FemeTa-sI llama fetele cu telte bunktätile, iar Miatulul il da
munid mAmAligA cu cir i bors limpegIor, si de duda cela tot eri
mal gras çi mal frumos de cit fetele.
,Inteo diminég l'eme% trimite ca baiatul la eamp si pe rata cea
mare ca se vaca ce face acolo de 'i merge ca din tipa... E. SE-
VASTOS.

418 A face un lucru apa.


B. P. H4ctil, Etynt. Magn, 1271.
A 'I fura, literalmente : a 'I face sä se scurgä.
.11imer eI (pAgubasil) si la casa unde se träsese Românul si Ti-
ganul dupl ce ficuserd vaca apci. Fotyíra din Sibiu,1886, ti.

DE A PROPE
Ved! de Departe.

dacoromanica.ro
112 PROVERBELE RONANILOR

A ARA
*A Vedl Orz.
419 Boh ara pi caii manknoi.
I. CREKNOX, POV., p. 331. L
VALENTINRANU, 45. K. A.. ZAMPI-
RESCU-DIACON, invit. C. $tit4 eienis, J.
Dorohos. FR. Dastt., I, 179.

Boul ara î calul mandnca.


IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 85.
VeI Orz.
Adicä c,e1 slab muncepee pi c.el tare manemck munca celui slab,
(GoLpscu). Sak, mal bine dis, harnicul lucrézi pi lenepul se folo-
sesee de rodul muncil acestula.
Un proverb din Languedoc dice : Lous chtivals codrou, é loas-
clzés prenou I).

420 Ara, macina, manincA.


A. P tNN, Edit. 1889, p. 161; III,.
130. HINTEscu, 5.
Se dice acelora carT cred ck un lucru se pote face upor pi se mirk
60éndu-se inpelati in a,teplárile lor. Are acelaT inteles ca:
rifa, bea

421 *Cu un bou nu s'ara.


D. A. Ilmsscu, Gopen, Macedonia..
Barbatul singur nu péte triii bine, nu pote finé o casa.

ARAMA
422 A 'pi aratA arama.
V. ALEXANDRI. L CREANG4 Pov.r
p. 208. Da SOFIA NIDEJDE, Nac.,.
30. LkURIADI pi MAXTM, I, 80.

A 'p da arama pe fatei.


FR. Dasuk, I, p. 86.
Vejt Bene.
A Vi da pe l'al gAndurile sak nkravurile cele rete. Acéstii locu-
tiune este imprumutatil de la banil de aur sall de argint Banil
calpi se fAceaii inainte vreme de aramk, pi se cAptupeak cu un strat
subtire de aur sail de argint; &bid se rodea acésti ciima91 se vedea
arama banului.

C.aiT alérge I megarli se folosesc (prind).

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 113

ARAT
423 Din arat 'And 'n arat.
h.RNIK-BiRSAN, Poes. Pop., p. 255.
Locutiune proverbiala pentru a arata un interval de timp rea-.
tiv sctut
Tu, mandrup, asa ()iced,
CA nu este om pe lume,
Pe noi sA ne despreune ;
EatA omul s'a aflat,
Pe nol ne-a despreunat
Din arat pánd 'n carat.
Poesir Pop.

AR.A.TUR
Veal Aretturcl Cap. XVII.
424 Aratura bunA pururea 641 da In guri.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 135.
N'o lash din mana, adaogi Golescu.
Munca sirguit6ra tot-d'a-una aduce folos.

425 Aratura cu cat mat adânci este, Cu eta mai mult ne


folosesce.
IORD. GOLESCU, Mss. 11, A sent. 6.

A ARDE
426' Arde locul sub el.
P. Iii§DEO, Etymol. Magnum,
p. 4511.
Se slice and cine-va este prea lute sad prea harnic.
Top ace§tI cal, lutl ca focul,
Ce sub dingii arde locul.
STAMATI, Musa, I, p. 64.

ARDEITTT
Veg lepure.
427 *A fi ca ardeml.

*lute co ardelui.
IORD. &CUM; MR. II, Asent. 10.
Se dice despre 6meniT Tul i suparado0 : Nu te iuti ca ardeiul.
Piper, non homo, sliceall LatiniI.
8

dacoromanica.ro
114 PROVERBELE ROMANILOR

ARGINT
*
428 A scáte, a face ca argintul.
Adici a desvinovAti pre cine-va, a '1 scite curat dinteo afacere
in care purea si 'O lase renumele i cinstea.

ARGINT-VITJ
*
429 A fi argint-viii.
AdicA vivid, neastimpérat.

ARIA
430 De cdt in tata ariii, mal bine in capul 'oculta.
IORD. GOLESCU, Mss. II p.117.

De cdt in fata aria, mal bine in capul locului.


A. PANN, Edit. 1889, pag. 145; U,
144; HL 448. limpscu, 58.
Adici mal bine la inceput sA ne tocm1m, dicit in urmA sil ne
gileevim (Gouscu); cAci, precum mal dice Rominul : Cine inträ
firet tocmélei, iese fara socotéld.
Se pite, dupA cum observA D. 13. P. H4d6fi, Etym. Magn., p.
1640, ca acéstA dicet6re sA OH o veche originA italicA agricolA; se
observAm insA, cA intelesul locutiund italienescl : pagare insft
roja, ---= pagare immediatamente o sul luogo Ov'è il creditore, se
deosibesce, Intru cit-va, de acel al dic6tireT rominesd.
*A
431 Mal bine prigonire la holdà, décAt gAlcéva la arie.
IORD. GOLESC17, Mss. n, p. 107.
V. HARMA, Inv. c. Grivita, J. Tutova.
Adiei maT bine inainte si ne luAm m6surile de cal in urmA, li
mal bine sfadi la tocmilA dicAt la plata (Gotescu).

A$CHI _A.
*
432 Aschia nu sare departe de pomul tamt.
*
Mchia nu cade departe de trunchiA.
L G. lhattrrINEAN11, 24. L BX-
NESCU, pro f. J. Roman.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX '145

zs.
Agchia nu sare departe de butuc.
ICI& LITA, Transilvania, la Etym.
Magn., p. 1982.
,A.
Agchia nu sare departe de trunchiii.
S. MIAXILESCU, ?ezett6re, I, 221.
Copilul va sem6na pArintilor sèl. Are un inteles mal mult defa-
Torabil, ca si t uvintul frames : La pomme ne tombe jamuis /oin
4e l'arbre.

AUR
Val! Aur, Cap. XVII; lepure, Mal,
Mugar.
0
433 Ori-ce lucesce nu se Intelege aur.
'ORD. GOLESCU, M88. II. p. 10.
0
Nu e aur tot ce streduce.
G. MUNTEANU, p. 31.--lika0Lm tic.b,
p. 82. REINSBERG-DORINGSFELD, I,
pag.15.

Nu tot ce lucesce este aur.


I. G. VALENTINEANU, p. 9. ham.
Calendar Rom., 1892. Da E. B.
MAWR, p. 1.

Tot ce lucesce nu e aur.


BARONZI, 64. litaTuscu, 92.

Nu tot ce sclipegce e aur, gi nu tot ce sb6rti se


mäneincet.
DREPTATEA, lanuarie i 895, Banat.
AdicA ori-ce rap. nu e si frum6sä, si ori-ce zmerit nu e si sfänt,
11 c. 1.1. (Goixscu). Nu trebue sa judeclim dupA fala, care adese-
ori ne 'Ate inseli. Acest proverb nu este popular .,,i se intrebuin-
tézA numal de literati, si acésta férte rar.
Francesul dice : Tout ce qui reluit n'est pas or. Italianul
Ogni luccioli non e fuoco 4). Spaniolul : Non es oro todo le que
reluce 2).
*&
434 Aurul qi. in glod stralucesce.
H. D. ENESCU, inv. COM. Zaniostea,
J. Dorohoz.

Tot licuriciu nu e roc.


Nu e aur tot ce lucesce.

dacoromanica.ro
116 PRO VERBELE ROMANILOR

Omul cel bun, omul de vahire se cun6sce, in orI-ce trepa a so-


cietAte s'ar afli.

435 Aurul nu sé unesce nim Cu fierul niel Cu otelul.


IORD. GOLESCU, 11183. II, p. 1.
Adid ceI bunI eu ce! reI ì cu c,eI prostl (Gouscu).

436 Pre aur focul, mra pe priiaten primejdia ispitesce..


D. CANTEMIR, Ist. lerog., p. 315.

Aurul in foc se leimuresce.


HINTESCU, p. 7.

In nenorocirI, in primejdll, in ceasurile de grea cumpene se cu-


n6sce valórea omulul; incercfirile fi dovedesc.
.116111 pentru sliva rea se pezesee, Tare bunul, ea metalul in foc,
cu nevoile se liimuresce. D. CANTEMIR, Ist. Ierogl., p. 301.
wPre aurul fol, pre fieru meschiul (rugiva), ha pre dreptul ne-
cazurile ;ti dodaTefile interese.. Sr. ArcuTni.
*
437 Aurul deschide raml.
A. PANN, III, p. 27. HINTEscu, 7.

Cu chela de aur se deschid portile raiului.


Da E. B. MAWR, p. 8.
Ve4I Cheie, Ratu.
Aratil puterea banuluI.

438 8i aurul, cat dé cinstit, murdalic inteinsul tot s'a


Osa.
IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 96.
Adid niel unul tare cel mal mic cusur (Gouscu).

439 °Aurul este ocluul draculm.


A. BADESCU, preot, c. Marginent,.
J. Praltova.
Ved! Ban.
Aurul sau baniI ispitesc pe limenI a '§1 uItit datoria.
Poporul slice a aurul este oclaul dracului, pe care i ra SGOS
Sfântu Ilie plesnind Cu bidul, li de atuncI a remas pe pimint.
Etym. Magn., p. 2126.
*
440 A manca aur cu lingura.
A fi cheltuitor peste mesurà.

dacoromanica.ro
NATURA Mid 117

B.A.L.A.RIA
44i Biliria cresce repede.
Da E. B. MAWR, p. 47.
Vet;11 Burtaand, lérba.
Sub acéstA formA, proverbul nu pare a fi românesc.

BALT A.
Yell Brewed, Rot, Nebun, Peace, Pt-
catura, Rays, Vra.
* b.
442 Are balta pesce.
TARA-NouX,1887, p.536. fa Ltior.
Magn., p. 2399.
Veçll Peace.
Adici : sciä cA se MIA In mare numár, se va gási, se va face
neapärat.
*P
443 N'are balta pesce.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea, J.
Dorohm..Da Z. J., com. Fede?ts, J.
Tu tova.
Se Oice and nu se allá un lucru care trebuk neapärat sA fie . i
-cu belpg, acolo unde 'I cAutAm.
Nu i se tree t6te cele. Da Z. J.
*L
444 A da cu miciuca 'n balta.
V. ALEXANDRI 86 LASCAR ROSETTI,
Mss.K. A. ZAISFIRESCU-DIACON, inv.
c. Oiubienis, J. Dorohoi.
*L
A da cu bdta 'n baltd .
AL. MARTINIAN, J. Rfov.
Veylt AO.
A face o muncA zadarnicA, 0 precum dice Fraucesul : Battre
l'eau saA donner un coup d'épée dans reau.
* b,
445 A rémäne Mild.
P. ISPIRESCU, Rev. 1st., p. 232.L
CREANOÀ, Pov. pag. 141, 230. FR.
DAME, I, 416. Da SOFIA ISUDEJDE,
Nuv. p. 175.
*L
A Iasi balta.
S. MINXILESCU &zatárea, II, p. 75.
AdicA a remäne sail a lAsh pe loc, neisprAvit, pArAsit.

dacoromanica.ro
118 PROVERBELE ROMANILOR

446 A lasi In baltä, pe .


FR. DAME, I, p. 116.
A perlisi pe cine-va cend se afile inteo ineurciiture, tuteo pri-
mejdie ére-care.

447 *A fi In
AL. BELDIMAN, Trag. III, p. 449.
Adicá a fi pIerdut, prapedit, a fi inteo nevoTe sati necaz.
Intre el avead nidejde a lucra s'a isbuti,
Interesul la Domnie, cu dinsil a'l isprAvi;
Cu curul in doué luntre, parimiea co avem,
NIA tem sA mi-'l vèl in baila, cum pe cel mal mulil vedem.
AL. BELDIMAN.

BARABOItT
Ved' Color.
447 b Baraboie.
LAIIRIAN MAXIM, Glosar, p. 59._
Un ce de pulina Insemnetate, un nemic, o secAture.
A se vedea in Etymologicum Magnum, p. 2477 s. u.
sed baraboTuluT dupe D. S. Fl. Manan, Albina Carpa-
Leyendabaraintlei

lilor, 1879, P. 327.

B T
Ved! Baltd.
448 Beta ara doné capete.
Veril Bit.
Se dice aceluTa care se laude ea va ratee 1.01 altuTa; precum lo-
vescI, poli fi lovit la rindul Mí. i precum a ylis Hristos Sfentulul.
Petre: Cine lovesce cu sabia, de sabia va peri.

BEIN.A.-PORCULUI
*
449 Ca be§ina-porculm pe lenga trandafir.
IORD. GOLESCU, Mss. JI, Asem. 20.
V. HARAM, inv. c. Grivita, J. Tutova..
Ved lrandalir.
Adice : ce-va prost pe Unge un lucru de pret, uritul pe Unge_
cel frumos, s. c. 1.

3) O fl6re de cAmp

dacoromanica.ro
NATURA. Eista 119

BET
Ve41 Balta, Barbat, Cáne.
*A
450 A fe§teli bétul.
S. MIIILLESCU, ?ezat6rea, II, pag.
47. FR. DAME, II, 20.
A
A feqtelit b4u1 de amdtzdoug capetele.
T. TEODO Timm, ?ezatérea, III, 7.
S. MRau.Escu, ezat6rea, I, p. 218.
Se slice de acela care nu a isbutit in intreprinderea sa , care a
AR o rusine.
Dupk aprecierea faptei se spune a a festelit b6lul de un capet,
de amindou6 capetele, sati de tot. De obiceIg, in, Téra-Romfinesca,
acéstA locutiune se intrebuinlézá sub forma simpliticati : a fep-

451, A da prin Vét.


I. CREANGX, Pov. p.19; Amint. 37.
Vetil Cane.
A. fi indrAsnet, obraznic. Se aude, mal cu sémA, in Moldova.. Se
mal dice i : dà garba, Cu acelas fnleles.
Dau prin bet de obraznicT ce wail.. I. CaBANGI. Expresiunea
complectA i primitivA coprinde o asemènare Intre omul obmznic
c.ti allele care, cAnd te aperT de dinsul, da prin bef in loo de a fugl.

452 Bétul are cloud capete.


H. H. ENEscu, ilia'. c. Zamostea,
J. Dorohos. ADENARUL, No. 1945.
Vell Bata, Ciomag.
Se s.ice aceluT care se laudA ci va face réii altula ; precum lo-
vesd pofifi, i tu, lovit la rindul
Cest un sabre ci deux tranchants, slice Francesul cu acelas
mieles.

BIZDOC
453 A sari bizdocul cui-va.
Din chiar senin Ii sare bizdocu.
LAIIRIAN & MAXIM, Glosar, p. 64.
FR. DAME, I, 138.
VeGt Tandarcl.
A se sup6ra de-odatA, &rfi pricinit, i pentru lucrurl de nimio.

dacoromanica.ro
120 PROVERERLE ROMXNILOR

BOB
454 Bob numérat.
V. AEXANDRI, Coral. Lit., I, 281.
IV, 338.T. SPERANTX, Anee. I, 20,
FR. DAAIR, I, p. 142.-1. NEGRUZZI;
Conv. Lit., II, 44.ION AL Uf! SBIERA,
Pou. 277.
AdicA : intocmal ava, Inteun mod lAmurit, deslu§it, precum se
numèrA Cu boba. »M6 silesc sA le ar6t bob numerat.. I. NEGRUZZI.
»Le-a spus tóte bob numérat.. 'o< AL LUI SBIERA.
A se vedea in T. SPERANTÀ, I, p.17, anecdota Calendarul Popa'.
Un preot care-g numèrA çi1eIe cu boba, perdut socotéla, din
pricina preoteseI, dat de Pasci cand se ondea in mijlocul pos-
tultd cel mare.
In Descrierea Moldavia de Dim. CANTEMIR, p.157, citim : u Ver-
gelatul este o specie de divinatiune, ce se face in néptea spre prima
Ianuarie; Moldovenil adecA pun, in acéstA nòpte, nisce vergele in
certA ordine, si cred cA in diminétA li se aratA tot binele saù 0111
ce are sil ajungl in decursul anula Tot acésta o fac i prin unte,
bobi i 61e, w.date inteun mod cum schl eT.»
*
455 negru bobulm.
D. CANTEMIR, Istoria lerogl., pag.
110, 240.
Adici fárte putin.
»44derea pre inteleptii, buni chivernisitorl i credinciosl dere-
g6torI impreuni cu cela! lor de frunte sretnicT, in dréptA socotéli
buni chivernisélii, negru bobului mAcara cevag a sminti,
peste socotéla omendscii este.» D. CANTEMER.

456 Nici doue bébe leganate.


P. ISPIRESCU, Leg. p. 387.
Adica : niel un lucru cat de mic, absolut nimio.
»Se Mea row ca sfecla, se zapAci pan& inteatata de nu sciù, de
o cam data, sA Oca nici doue bòbe legeinate. Atat de mult se fis-
ticise el.» P. ISPIRESCU.

457 Nici beä.


Adieli : de loe, nimic. A. nu sci b6ba de carte.» »A. nu pri-
cepe beka..

458 Pare-cd nu sunt top bobil.


LAURIAN MARO!, Glosar, p. 78.-
Ve0I lime. FR. DAME, I, 142.

dacoromanica.ro
NATURA FISICI 121

Adica a pare supérat, buimac de cap.


In acésta locutiune se aude, slice Laurian, boghil, boa:, asa !neat
pare rämané indoios, daca este vorba de bobi, sati de boi; In in-
tAiul cas s'ar Intelege ca. la datul In bobi, lipsa de dire-care bobi
saü réua lor cadere, anuntand un räii, baga pre om In grije, %tit
in al douilea, ca perderea de niscai vite a cufundat pre om In In-
tristare.
E, cu tóte acestea, cu neputintä sa. rämäna vre-o nedumirire in
mintea nástra cAnd audim: nu'if, sunt tog boil, a--casd ; locutiune
In care cuvintul a-casd preciség, fara Indoiala, intelesul cuvintu-
lui care '1 insotesce.
*
459 A da cu bon.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p. 78.

A da in bobi.
FR. Malt, I, p. 142.

A trage cu bobii.
FR. DAME, I, p. 142.
A ghici viitorul cu ajutorul bobilor, de unde locutiunea prover-
biall : a nemeri, a ghici intocmai, a ajunge la timpul oportun.
«Pare ca dati, cu bobii afp de bine sciti ce am cugetat noi. nLAu-
RIAN & MAXIM.

Bobs, bobghs or! bogi se lice grAuntelor cu care se calla in bobl. In bobi nu
-se poke anti de cit eu grdunte de popuvol. GrOuntele care se eau% In
boghl, trebue si si desfaci de vtlulete, si fie curate pi bune. Cand te duel la
babi sä cante in bobl, ea cob:5rd din pod un popuvol pi desface grauntele
ce-I trebuesc. De vine la casa omulul, trebue sA-i dal un popu%)1, si-1 desfaca
ea de pe clucilad. Cu griunte dejghlocate nu vra si caute In bobl.
Bobil se alcatulese din 41 grAunte curate vi marl. Cind baba cauti bogl la
mal mal multi din cask schimbi un bob din ce! 41 vi apol cauti. In bobl se
Arage In genere pe sita; dad sita-I spartd, se cautd pe o pernd; pi dad nicl
perne nu-s In casi, pe masa orl pe laitA.
Inainte de-a se trage (de a se invira) bobil, el se menesc. In menirea lar,
baba Oice : .41 bobl, bine rill, bine gleiti pi mie drept sl-ml spunell; cum
vciut a rdsiri, a crevce vi a vi face bébe, si scitl si-ml spune-11 dad G...
are &I vie chefos, voInie pi in duvl bunt. a de nu, in foe v-olu arunci..
Dupi menirea acésta, care variazi dupi localitAtI vi babe, grountzle se in-
tind in lung pi se despart in trel grAme01.Inainte de a le despirti In grima-
gldre, se sumutd ca copiil, vi se face pe el semnul cruce!.
Din grOmdgléra din mijloc se desparte cite 4 fire, p.inA ce rimine 1, 2, 3
or! 4 vi se pun sus, In dreptul grimeglel. Acelav lucru se face cu grAmOgifira
din drépta pi ces din stanga.
Bold pot si pice pe 5 orl 9. Cind bobil cad pe 5, cel pentru care se cauta,
sosevce indati; and cad pe 9, el sti loculul. Dupd ce s'ad scos intâiul rind
alcAtuit din 3 grAmell de 1, 1 vi 3, orl 2,1 pi 2 orl 2, 2 pi 1, orl 3, 3 vi 3, sad
3, 4 vi 2, orl 2, 3 pi 4 etc., grAuntele se amesteci pi procedindu-se ea intdiu,
se scot alte grOmAgleore. Aicl e pica vi In 8, orl 7, orl 10, orl 12, IV a. Bobil
coprind 3 rindurl In lung vi lat, fie-care rind alcAtuit din grimAglére.

dacoromanica.ro
122 PROVERBELE ROMANILOR

Unu arata bob 80SLiOr ; 2 indoIala ; 3 bucurie ot 4 vorbe ; rindurile din ganga
e emcina stretind a oi partea din drdpta «in pasa.«
In bob se cauta fetelor de au sil se marite, flacailor de au si se ins6re, ibov-
nicilor despre dragute, dragutelor despro ibovnic, femeTel cand II dus barbatu
departe, pentru perder!, scarbe, o. a. M. burescu, $exciiérea, III, p.128-127..
* 6.
459 13 Bob sositor.
Se dice cand 6re-cine sosesce d'o-data pi la vreme prielnicA.

BORT.A.
*
460 Cänd la borta, borta din
L BINESCU, profesor J. Roman.
VariantA din Moldova a dicAtóreI care se aflä la cuvintul Gaura.
Se dice d'id cine-va era gata sA termine o afacere pi dinteo.
imprejurare óre-care a scapaeo din mänA.
*
461 A facut borta 'n apa.
I. TITORIAN, profesor, Besarabia.
Veçll Apa, Gaura.
AratA o mund zadarnicA, fitrA niel un rost ; se dice de omul prost..

BOSCA.
Ve0I Padure.

BOSTAN
*L\
462 A prins bostanul cáda.
L IUNEscu, profesor, J. &n' u".
Adica : cel slab a capAtat putere, Cu acelap inteles ca : a prins
n'antediga céjet. Se dice despre parvenig; despre tia( carl, plecall
dinteo stare mal j6sA, ad adunat avere, s'aä ridicat la o tréptit ma%
inaltA in societate.

BOSTAN A.
463 Bostana fara pändar.
IORO. GOLESCU, Mss. II, p. 85.
AdicA norod t'Ara stApan, pi avere fAra ingrijitor (Gouscu).

BOSTANA.RIA.
N 01 Frica.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 423.

BRAD
* Ve41 Tau.
464 &Naif, ca bradul, prost ca gardul.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea, J..
Dorohat.
Se s'ice de gmeniI cel chipesi cari sunt tot-d'o-datA si prostl.
Asemènarea intre omul inalt si chipes, si bradul se intAlnesce,
la fie-ce pas, in literatura poporand. : Era un brad de Romdnaq-.

465 A jua bradul.


LAURIAN & MAXIM, Glosar, p. 91.
Adici a jucli la mirésA, in presliva cununiilor, numitA diva de-
brad sag bradul, san In sliva de cununie pana se pornéscA la bi-
serie&

BRANICE
*
466 Branisce nu se face de o tufä.
Herghetie de-o iépa clufa,
i. branire numai de-o tu fa,
,.

Nu sé face nicl-odatä.
A. PANN, I,134.HusTEscu, 75.
FR. DAME, I, p.155.
Vell Copac.
Cu o singuri fapta bunA nu potI fi socotit om de trébA, cu un
ban in pungl nu etI bogat, s. c. 1.

BRAZDA.
* 6,
467 A da sau a se da la brazda.
A. PANN, II, p. 95. L CREANGL
Pov. 7 4c. 230. FR. DAME, I, 155.
Conv. Liter., IX, 284; XI, 484.
*6
Se det 136 (pre) braza.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 66.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, 91. G.
MUIITKANU, 72.L IoNescu, EL 224.
I. BANEscu, profesor, J. Roman.
AdicA sg dgdA cu munca, sg l'ayaa a munci (G-ouscu). Intr'un_
Inteles mal larg : a se deprinde, a se obicInui cu ce-va ce nu II pla-
cea la inceput, a intrA pe c,alea bunA; a sili pe cine-va sA urmeze
dupA placul nostru.

dacoromanica.ro
424 PROVERBELE ROMINILOR

Buna n6str5 gazdA


Se dete pe brazda.
A. PANIV, II, 95. IHNTEscu, 69.
Laurian §i Maxim privesc forma : a se da pre brazdel ca .pre-
sintAnd o combinatie fonetic& contrarie neplAcuti ure-
lor romanesd.

468 A pune In braza


FR. DAME, I, 195.
A pune la tréba.

BRUDINI
469 A se feri de brudinii si a da peste putina.
A se feri de un r6d qj a di de altul mal mare.

BRUMAR
Veçli Cap. XXII.

BUCATE
Ve4I Neghina.

BUJOR
Vi di Cap. XVI.

BUMBAC
470 *A '1 atinge cu bumbac.
G. MUNTEANU, p. 72.

Te atinge ca bumbac.
A. PANN, III, p. 63. HINTEscu, 7.

*Omlu aestu ti taiie cu bumbaclu


D. A. Mumscu, Goperi, Macedo-
nia.D. DAN, Molovigte, Macedonia.
A ride de cine-va intr'uu mod sublire, a necAjl in glumit §it Cu
worbe duld. Fraucesul dice : nuetter avec une queue de renard.

471 A cresce in bumbac.


LAUREAN MAXIM, L p. 221.

3) Aceet om te tale Cu bumbacul.

dacoromanica.ro
NATURA Ewa 125.

Adica fAril asprime, inteun mod prea moleitor ; se slice despre-


copiI.

BUMBEN
Ve4I Cap. XXII.

BURETE
Vasil Pored.
*
472 A toe& cm-va gura bureti (la bureti).
LAURIAN S: /Gam, I, p. 238.
Ve01 Drao.
A vorbi cu o nespusi lutélti ver(;11 i uscate.

BURUIAN A
VeG1 a se Sperid.
* P
473 Burieni sé gasesc si In cea mai Mini gradini.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 86.
FR. DAME, I, 469; II, 78.
AdicA 6menl pro.,tI cam prètutindenea (GoLEscu); §i nu e om-
farli cusur.

474 Burumna rea cresce curénd.


LAIIRIAN & MAXIM, Glosar,106.
FR. DAME. I, p. 469.
Veli Balarie, lérba.
Se slice, in gluma, de copia earl cresc repede.
Francesul slice : Mauvaise herbe crolt toujours. Spaniolul :.
Yerva mala no la empece la elada 4).
*A
475 Burmana préstä cresce §i. In para.
I. 13;kriescu, prof., J. Roman.
AL. DUMITRESCU, p. 131.
Gel sArac trálesce, unde ar peri altul deprins Cu o viélA mal buna-
Prin stäruhat6 putem ajunge la multe lucruri.

BUTÉN Vedl a Dortni, Mort.


* P
476 A remane buqtén.
G. DEM. TBODORERCU, Poasis Pop.,
324. FR. Watt, I, pag. 471.
Adic.4 cu totul singur, Orbit de t6ta lumea.
l) Ingbetul nu stricA ierburile cele rele (buruIenile).

dacoromanica.ro
126 PRO VERBELE ROMAN1LOR

In credintA, de sciam
Cat o sA pot Inteun an,
Nu mè mal amorezarn,
Remcineam singur
G. DES. TRODORESCU, Poesii Pop.,
pag. 324.

BUSUIOC
* Ve4T Foc.
477 A drege busmocul cm-va.
M. LUPESCLI, invèl. c. Brosceni, J.
Suciava. Da Z. J., Berlad, J. Tu-
tova. I. Bbiascu, profesor, J. Ro-
man. G. DIAN; revisor sedan J.
Mehedinfi. GR. JIPESCII, Opincar,
p. 16. FR. Daft, I, p. 393.
Adica : a se imprieteni cu cine-va, a fermeci, a se impacii cu
-dinsul; a drege lucrul. Se Intrebuintéza, insi rare-orT, cu intele-
sul de a maid..
HD'odati a malcieo, a 'nmarmurit boleru. Fésnetu avù dreptate,
par'c'a fost prooroc, or nasdravan, or dahid : hal boieru ii drese
bustaocu 'n chi:A pan' alte vorbe.s GR. JIPESCU.
La pa, cand vre-o fata ar don i sa se mirite si nu are pelitorT,
se duce la cate-o baba sa descante de maritat, i atund se doice
ca se duce sd drégd busuiocul.
Bustdocé nu te-al coke,
Si sArnéntA n'aI mat face,
CA din aminchira ta,
S'a scocIorit dragos tea.
Sezdtérea, I, p. 112.
In D. G. DEM. TEODORESCU, Poesa poporane, p. 376 citim Ti-
nèra, care 's1 face de dragoste, iea o stebla de busuToc, o lega cu
-ala de matase rosie, anina si o moneda, pune busuTocul inteo stra-
cu apa neinceputa i rostesce cuvintele descanteculuT :
FARMEC DE DRAGOSTE.
DuminicA diminép,
CAndqiva se aurndla,
M'am sculat
S'arn plecat

Omenil vèdéndu-mé. au 4is :

Ci 'I (cutare) drigost6sd.


Cea din tótA lume 'alési.
Cum e ales busulocul

dacoromanica.ro
NATURA FISICA 127

Dintre tole florile


Din tót odórele.

Cum nu póte intra popa


In bisericA
Frint busuloc
Si fAra de isop,
Asa fiir' mine
Si nu pólA 'n joc,
Tóte cele-l'alte fete
Sè li se parà
Pe ling5 mine
Ca nisce
Ca nisce cióri conogite,
Peste gard ce 's asvérlite.

BUTUC
* vedi a Dormi, a se PLO.
478 A se urca pe butuc.
V. "Daum, inv. cont. Grivita, J.
Tutova.
A se 'naltà, a isbuti in Intreprinderile sale. Acela, luteles ca.
a se sui scrafa in copae.
*Ls.
479 A trage cui-va butucul.
I. CREANGX, POV. p. 267.?ezcitó-
rea, I, 208.V. HARAM, inv. C. Gri-
visa, J. Tut ova.
A inelà, a priude pe cine-va, a '1 dobori, a 'I lasà pe jos.
.§i dud pe aprépe miedul nopteT, fata Impdratulul se preface
Inteo pasdriea tti sbéra, nevdduta prin cinc! strajl. Dar ajuuge pe
la strajerul Ochila, el sirekantil mi ti'o vede, O. da de scire luY
Pasdrila dietnd
1116Y, feti,dra impdratulul ne-a tras butucul.. I. CREANGA.
Origina acestel dicdtorI se explica prin No. 478.
*
480 Da tot peste butuci.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACON, ¡nat. C.
tiubienii, J. Dorohat.
prost, se impedied de ort-ce.

481 Butuc de pädure.


LAURIAN 8: MAXIM, I, p. 684.
OM necloplit, fdra niel o crescere.

482 A nu fi din butuci.


I. CREANGX, POV. p. 219.Da SO-
FIA NXDEME, Nt4V., 422.
Adidi a nu fi prost, tampit.

dacoromanica.ro
128 PROVERDELE ROMiNILOR

.Harap-Alb, vede el bine unde merge tréba, ci dear nu era


din butuci ; dar, neavind in cotro ese milinit.. . I. CREANGA.

BUTURUG.A.
* b.
483 Buturuga mica réstárnä carul mare.
A. PANN, Edifia 1889, p. 79; III.
29.P. LSPIRESCU, Rev. ht. I, 454.
L G. VALENTINEANU, 20. G. MUN-
TEANU, p.150.AL.DusumEscu,138.
I. DUMITRESCU, invgf. c. Gdnciova, J.
Dolj.H. D. Easscu, inv. c. Zamos-
tea, J. Dorohos.Da E. B. MAWR, 50.
B. CONSTANITINESCU, Carl. Cit., II,
45. G. DEM. TEODORESCU, Cercet.
92. V. FORESCU, Folticens, J. Su-
cutva. VARRON, p. 20

Buturuga micä rtst6rna carul cdt de mare.


DARONZI, p. 53. HasTEscu, 20.

Buturuga midi, carul mare 11 prä vale.


V. ALEXANDRI, Cony. Lit., VI, 138,
vedt Petra, Radkina.
A dica §i cel mal mic dobeori pe cel mal mare; un lucru de ni-
mic, tare nu se iea in sémi, pite nimici intreprinderea tea mal bine
chibzuitii. Intr'un cuvint e grauntele de nisip de care vorbesce B.
Pascal.
D. I. Dumitrescu, invégtor din Dolj, di acestul proverb un in-
teles ce-va deosebit : Un tiran harnic, dar mic de corp, face mat
multi munci de lit altul mal mare §i mal voInic..

CALE
Vedt Cale, C.op. X, Flataand.
*
484 Calea batuta este cea ma' scurtä.
P. ISPIRESCU, Rev. Id., L 455.
FR. DAME, I, p. 482.

Calea batutä (e) tot-d'-auna cea mai scurtä.


LAURIAN 8., 2/IAXIM, I, p. 127.Ilm-
TEscu, 22. L IONESCU, II, 133.

Calea bdtuta de tati, este cea mai sigura.


LAURIAN 8. MAXIM, I, p. 132.

dacoromanica.ro
NATURA mica 129

Carie lasa betera cala pre nova, tesco se aflet


FR. MIKLOSICH, Rum. Unter.I,10.

Nu lasa betera cala pre nova 2).


F. MIKLOSICH, RUM. Unter., I, 13.
CAd urmind'o nu te pug ritici nicl-odatit.

485 Calea dripti e cea mai scurta.


BARONZI, p. 60.G. MCNTEANU, 30
0 150. IiimTEscu, 22.

Calea drépta este cea mai band%


BARBU CONSTANTINESCU, Cart. Cit.,
II, p. 45.
Ve(II Drum, Cap. XVII.
O purtare cinstiti. i fAiä ne duce mal u'or ;4, mal sigur la le-
lul dorit, decit viclesugurile pi cáile

486 Pi cale surpata si nu calm, ca si nu simnel.


IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 111.
Adica pi cuvinte preoste ì fArA temeid si nu te incres11, a te di
in cap (Gcmiscu); si nu te incredi in eel 1.61; si nu te amestecl
lute° afacere necorecti.

487 Pe cale strImba In veci te Incurcl.


Gouscu, Mes. 11, p. 57.
Adici Cu strimbatate pururea gremcI (Gotesco).

488 Valea calea feanculm.


LORD. GOLESCU, Mss. la, 18.
Se dice la vorbe nepotTivite (GoLescu).
In judetul Buziu se intrebuinfézi cu intelesul de : I-11 merge
rill (CESAR COLESCUVARTIC).
In acest judet se allá o vale, numiti Valea-TeanculuI sail Tin-
prin c,are trece un drum primejdios, ast-fel cA, pentru Bu-
zoIenT un drum ea acel de pe Valea-Teaneulul , represintA o cale
grea de strilbatut i chTar primejdi6s6.

489 Cale-Vale.
V. ALEXANDRI, Convorb. Liter., It
p. 328. L CeyarroX, XII, 214. P.
Ismasscu, Rev, Ist., I, p. 455.

') Carole lasa vechla cale pentru (cea) noui, IntArtlie (tntaAllat se Oa).
e) Nu lAsa vechia cale pentru (cea) nowt.
9

dacoromanica.ro
.130 PRO VERBELE 110MAINILOR

Calea-Vale s.
FR. DAME, I, p. 183.
AdicA niel bine, niel rátl; potrivit.
*
490 Cale lunga
Sa le-ajunga.
I. CREANGX, POV., p. 207.
*
Pi de vara
Pdna séra,
Cale lunga
Sa 'I ajunga.
L C. FUNDESCD, pag. 31.
Locutiune proverbiala, mata din basme, prin care se aratA ma-
rea lungime a drumulul care s'a fAcut.

CAMP
Ve1;11 Padure.
49 I In câmpil ce' mal frumosi gi plim de flon sé gasesce
si scaletele.
loso. GOLESCII, Mes. 11,16.
mica filtre ceT bunT si un nebun(GmEscu); nu e om fArA cusur.

492 A mesura cämpurile.


Umbla gonind vinturile,
$i mgsurdnd cdmpurile.
A. PANt, II, pag. 48. HINTEscu,
70. G. MUNTEANIT, 72.
A umblà fAra niel un rost; se slice si de ceI lene;sT.
*
493 A luà (a apuca) peste câmp (campi).
LAIIRIAN & MAXIM, I, p. 363.
A /ud peste cdnip : a se abate de la subiectul vorbireT, a :dura.;
cu acelas bateles: a apucci peste cdmp, cu deosebire basa cá ce l ce
apucd peste cdmp, p6te face acésta nu cu precugetare si cu rea
credinti, pe cánd cel ce iea peste ceimp, se abate de la adevár cu
rea creding. Cu pluralul : a /ud sal a apucd peste cdmpl, expre-
siunea cal:16M un noli grad de energie. LAURIAN.

*
494 A lila ampii.
LAIIRIAN & MAXIM, I, 363; 11,188.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 131

*
A apucet cdonpia.
LAURIAN & MAXI/d, I, p7363.BA.-
RONZI, 44.I. CREA/sil:A, Pov. 123.-
B. P. HX,DEÙ, Magn. Etym., 1419.

A 'g luet cdmpii.


P. ISPIRESCU, Leg. p. 174. L
CREANGX, Pov. 77.

A luet cdmpii rettacindu-se.


HELIADERXDULRSCU, VII, P. Is-
PIRESCO, Rev, Ist., I, p. 230.
Are urmet6rele IntelesurI
A se pune pe fuga drbg, provenita din spaIma sag din mult
amar, fara si scie unde fuge.
A perde mintile, a lnebuni de mare spaIma sail superare.
A perde orl-ce simt de rusine si de respect.
*
495 A bate cdmpil.
LAURIAN & MAXIM, I, pag. 127 .t1,
363. BARONZI, 47 & 68. P. ISPI-
RESCU, Rev. Ist., II, p. 451. L 131.-
NESCII, prof. J. Roman.
*
A bate cdmpurile.
LAURIAN & MAXIbI, I, p. 363.
A bate campiI lnsemnéza : A aiura, a spune lucrurI cu totul
straine de subIect, a nu sci ce vorbescl. Are, prin timare, un late-
les cu totul deosebit de: abate ccimpurilP, care Insemnéza : a um-
blg Mil apétaia.

CANEP.A.
.6.
496 A o las& nuirta 'n cânepi.
S. MIIIIILESCU, . ezatóre, II, p. 75.
Ve jt Poputioiu.
A tace, a nu se mal ing,riji de o afacere, a dà un lucru uItaril.
* .6,
497 A fi bun de pus in cdnepa.
S. F.L. MIRIAN, Ornit.,I, pag. 397.
V. HARÁN, invét. c. Grivita, J. Tu-
tova.
Ve4I Mazare.
Acésta 0.icalg, férte Ospandita In Bucovina, se aplica, Oice D.
Manan, unuI barbat sad une! femeI, ce âmbla f6rte rufos si co-

dacoromanica.ro
132 PROVERBELE ROMANILOR

trentos imbracata, unta, nespalati §i ne-peptanati de trebule sa


te sperit cand te ultl la clima; In toemaI ea paril Imbracag en
hable sdrénteróse pe carl indatinéza Romanil a-I iieza In mijlocul
canepitelor sail altor semènaturl, cu scopul de a speria pasérile.

*
498 Quepa draculm.
I. CREANGI, Pm, p. 13.

Adica pèrul; se dice i de un lucru, de un om de care daI in-


teuna, de care nu te potI desbara.

,C.k.PITNE
Veig Bala.
*
499 In pofida cäpsunilor nidnoam frunzele.
IORD. GOLESCC, M88. U, p. 16. L
BXNEscv, profesor J. Roman.

In pofida cappnelor, mdnctim folie.


P. IspniEscu, Leg. p. 213.
*
In dorul capgunelor mändnct frunzele.
Veip Free, a se Seiturel.

S s.ice cand nu putem dobandi cele mal maii gi ne facem ca ne


multumim cu cele mal miel (Gouscu).
.Fiul cel mic se duse la t'unta iar4I singur, §i iara se pomeni
cu ella ca vine i, niel-una, niel-alta, top! se prinse langa dinsul,
in hora Le Iba gura apa la totI dupa atta buca-
fica. El, vorba aluia, in poficla di munelor mcIncau foile. 14 sco-
teati i el focul jucand in hora cu róbele zinel. P. ISPIRESCU.
Acest proverb se trage din snáva bine cunoscutá, In care un ti-
gan dorind a manca camune dupa ce le trecuse vremea, ,?i gasind
numal frunzele rolla, se mullumi cu atata i se puse pe mancare.
D. T. Speranti, in Tiganul la vie, ne povestesce acésta snóva cm
óre-cart schimbärI.

Pour ramour du buisson va la brebis et rarbre.


PROV. GALLIC, XV Sidcie.

500 Cfind or inflori capeunele idrna.


FR. DAME, 11, p. 180.
Adicti niel-odatä.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 133

CARARE
Veçtt Drum, Tina.
.501 A scurtA caririle cm-va.
I. CREANGX, Pou., p. 199. B. P.
Hivmtr, Etym. Magn.,2630.Da E.
SEVASTOS, Pov., 10.

A tdiet ceirarile cui-va.


L CREANGX, Pov., 187.

A inchide ceireirile cui-va.


Ve41 Poteca.
A stit in calea cuI-va, impedicit ca se-'l atinga finta; a fi in
mare primejdie de a fi prins, a fi prins, a fi in primejdie de mbrte;
a ucide.
Exemplele urmatóre ne daft aceste diferite intelesurl :
((Teti, dise atunc1 feciorul eel mijlociü, si melt due pi ei, daca vrel.
Al téti voiea de la mine, fitul meu, dar mare lucru si fie, de nu i s'or
ECU= itie arc:trite. Mal scil picatul, péte si easi inainte vre-un lepure
°eve... pi poplcl m'ohl trezi cu tine acasi, ea pi cu o'apoT atund
ruouiea ta n'a fi preosti.»I. CREANGX, Pov., p. 187.
aDragul meO, pini acuma a fost cum a fost, dar d'acuma are si mi se
scurteze pi mie cardrile, cA leul paraleul, stipinul locurilor acestora, are si
.vie pe aid si 'ml eéri socotéli, pi nu scii, ziu, 1n eat mi 'a sta.» Da E.
SIEVASTOS, Pov., p. 10.
aNu cum-va si-'11 ieasi veo dihanie ce-va inainte pi scurtezeccircirile.»
L CREANGX, Pov., p.199.

502 Cam pe clouts caran.


ODOBESCU, I, p.382; 111,457.-
FR. DAME, I, 197.

A fi pe doua cecretri.
BARONZI, p. 42.
veu Drum, Poteca.
Ante o nesigurantä in umblet, care se datoresce §ovaieleI , fa-
grnicid sati betieT.
alnele se Intorcea cam pe dota carari.

C.A.RBUNE
VeC Taciune.
503 Cine stringe carbuni cu mina altum, nici sé man-
jasce, nici sé arde.
IoRD. GOLESCU, MS8. II, pag. 82;
Asem., p. 185.
Se slice pentru cei ce se folosesc cu pIeirea altora (GmEscu).

dacoromanica.ro
134 PRO VERBELE ROMANILOR

504 A sc6te carbunele cu mina altuia.


V. ALEXANDRI V.7. L. Rosirm, Mss..
VetII Foc, Jeratic, erpe.
Se ylice pentru ceT ce, Cu primejdia altora , vor s sc,ape el de
primejdie spre al tor fotos.
Francesul ice: se faire firer les marrons du feu par les
autres.

505 Carbunele cenusi se face, cand multá vreme el ii in


cuptor.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 82.
AdicA norodul, cAnd mult el super( (G-ouscu).

506 Cdnd te arde cirbunele, 11 arum si in barba la


tat'teu.
P. ISPIRESCU, Rev, 1st., I, p.458.
limEscu, 27.
In primejdie omul pierde cumpetul, i cautA a scApi In ori-ce
chip.

507 Carbunele, ca si tramsca, in cenusa sé 'nvélesce.


IORD. GOLESCU, MS8. Ii, p. 32.FR..
Walt, 1, 219.
AdicA pusnicii ca sA se spAséscA, prin pustiù se ascund; ne (a-
y* §( cum se pAstram óre-ce (Gouscu).

508 Carbunele acoperit, multa vreme Tine.


IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 32.FR..
DA.Mt, I, 198.
Ne Inv* cum se pAstrArn (Gouscu).
*
509 Carbune acoperit.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 82.A.
PANN, Edit. 1889, p. 88.-11. A. ZAN-
FIRESCU-DIACON, int). c. $tiubienis, J.
Dorohoi. AL. DUMITRESCU, p. 127.
*
Carbune potolit (acoperit).
M. LUPESCU, inv. c. Broscens,
Suctava.S. M1HAILESCU, ?ezat6rect,
II, p. 73.

Carbune cu cenuge acoperit.


A. PAN, III, p. 65.P. ISP1RESCU,
Rev. Ist., I, p. 460.

dacoromanica.ro
NATURA FIS1CX 135

Ceírbunele acoperit pg nesimtite te arde.


IORD. GOLESCU, Mes. IL Asem.188-
Vefl Taciune.
Sé ylice pentru eel viclen1 t fälarnicl, veninul ascuns,
(Gouscu). Saé. numaY : .0m ascuns care nu-'si dé géndurile pe
faté.. M. Lim,Escu.

510 Ca un carbune aprins.


IORD. GOLESCU, Mes. II, Anna. p.5.

Ca carbunele stins care te mcinjesce,


ca cel aprins care te pirlesce.
A. PANN, III, p. 65.
Se slice de omul cel réd, de care nu te pop apropia fárA pagitba.',
precum si de cel cu Mimé si plin de simtire.

511 Carbune stins.


P. 1SPIRESCII, Rev, 1st., I, p. 460.
BINESCU, prof. J. Roman.

Ca carbunele stins care te meinjesce.


A. PAN, III, p. 65.
Carbune stins, el iei (iai) în mind 0, te arde.
BARONZI, p. 54. HiNTEscu, 27.
Se slice de omul viclén i preilcut. Francesul spune : Le mé-
chant est comme le charbon , s'i/ ne vous bride i/ vous tzoireit.

512 Départe dé carbune, : dé este stins te manjeqte,


dé este aprins te arde.
IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 117.
Adicé dé nebun, cA niel intr'un chip este bun, cum si dé cAlu-
gari (GmEscu). Vesi la No. 510, proverbul lui A. Pann.

513 A fi bätut de carbunii la cap.


A. PANS, I, p. 111. FR. DAME, I,
p. 125.
Adicé bet, prin aseménare cu ametéla produsé de gazurile
ies din arbuniT aprinsT.

CARTOF
514 Carte& nenorocitä.
Nume ce se dé, in bfitae de joc, acelor call se tot vaTetA de rele
inchipuite. VeslI la c. Baraboiu legenda respectivii.

dacoromanica.ro
136 PROVERBBLE ROBIANILOR

CASTRA VETE
Douléc, Gradinar.
515 Castravetele si midia descbide pofta ve'sléndu-le
numai.
IORD. GOLESCU, Mss.il, p. 25.
AdicA bArbatul i muTerea (Gousco).

516 A seménat crastaveti (castraveti).


Si au résärit scaeti (scamp).
A. PAN, I, p. 4 BARONZI, 56.
HINTEscu, p. 39.
Dinteo muncA buna, rod prost dobAndim; se slice vi de copil carl
sunt rèI, Cu bite cA pArinta lor ad fost bun!.

517 A iesi (a sage) la castraveti.


I. BXNESCU, prof. J. Roman.
AdicA : prost, farA isbAndA, fArA fotos.

CATITA.
518 Catitele tu Martu es I).
D. A. MILESCU, Gope:ts, Macedonia.
SA nu ne incredem in fagaduielile 6menilor lAudArovi ; se apro-
pie de intelesul proverbuluI RomAnesc : tòmna se numera boboefi.

GEA
519 Unul (ice ',gala î altul .céa!u
IORD. GOLESCU, MSS. It, p.11.
*
Do t in§i una nu Oicea :
Unul, &Vs! §i altul, céa
A. PANN, II, 76. HtNTEscu,195.
B. P. 111pec, Etym. Magn., 918.-
I. BANESCU, profesor, J. Raman.

Unul trage in ais, altul in céa.


LAURIAN g. MAXIM, Glosar, p. 12.

Unul glice céala-céa, altul häisa-ha' is.


FR. DAME, I, p. 216.

Ghiocell(?) In Martie tee.

dacoromanica.ro
NATURA FISICL 137

Se dice când unul poruncesce una §1 altul alta, î cAnd unul te


trage intr'o parte t altul intealtg parte. (GoLescu). Nu se potri-
vesc yi nu pot lucrà intr'o depling intelegere.
Ais sag hais i céa sunt cuvintele de cari se servesc acei cari
mAnii boii pentru el abate in stAnga saù in drepta.
L'un tire Cc hue, et l'autre à dia.

520 Nici häisà, nici ceala.


T. SPERANTX II, p. 92.
De-odatà, pe nea.,teptate, fdrA a slice un cuvint.
Vine-odata, hop! la tine,
Si nicz hchsci, niel: frias ceda',
Vrea &a-1 dea, a,sa, parale
Far' sa facl macar tocmela.
Aneedote, II, p. 92.

CE 1TU
Vell Carburo, Foc.
521 Di cenuse alba nu se face turta.
D. A. MILEscc, Gopesi, Macedonia.
Dinteun luau de nimio ce-va bun nu poli ace.
*
522 A inghetà cenusa sub foc.
G. DIANU, revisor scolar, J. Afehe-

Se dice cind cine-va ascunde adeverul.

523 A lui cui-va si cenusa din vatra.


LAURIAN & MAXIM, I, p. 586 FR.
DAME, I, 219.
A-1 s6rici cu des!ivir?ire; a 1.1uà totul.

524 *A nu se alege niel cenusa de cine-va.


LAMIA:N & MXIM, I, p. 586.
Fa. DAME, I, p. 219.
A nu rellane nimio de la dinsul.

525 A se renasce din cenusa.


LAURIAN & MAXIM, I, p. 586.
Se Oice de acela care, fiind ca total sgracit, redobfindit ave-
rea saü positiunea sociala pe care o pIerduse. Alusie la fenicul din
fabuli care, atingend N'irga de o sut4 de ani se ardea singar pe un
rug §i in urma rengscea intinerit din cenina. lui.

dacoromanica.ro
138 PRO VERBELE ROMLNILOR

*
525 b A se ridici din cenu§a.
V. HARAM, inv. o. Griuifa, T. Tu-
tova.
A se ridici la o stare óre-care plecand de jos.

CEPA
Veçlt Cap. VII, Cépa.
526 C'o cépa i c'o radiche nu se face gradinä.
A. PANN, U, 74.Fa, Watt., I, 216.

Co ricliche i c'o cépei nu sé face greídind.


flimscu, p. 70.
Dinteun fapt singuratic si nu tragem o conclusiune generala,
omul care are douè-treI parale nu se plíte dice bogat; cu nimic,
tot nimic se face.

527 A fi Invelit ca cepa.


Mai invelit ca cépa pur urea sa fli.
IORD. GOLESCD, MSS. II, p. 106.
Varza.
Adicg sg te pazescI bine la orI-ce (Gouscu). Se dice de omuL
care-1 ascunde gändurile, care scie pistreze taInele.
Italienil dic despre omul täinuit, pe cuvintul cgruia nu te poli
rezema : E piu doppi6 ch'una cipolia. Pithagora, pg.rintele in-
doiteI doctrine, a scris o carte Intrégä asupra cepeI. Francesul dice:
i/ y a de l'oignon (CENT NOUVELLES, XXXIII), Lidia : aicl e ce-va
ascims.

528 Frunza verde capa. capta,


8'as manca zapadi fripta.
I. L HELIADE-RXDDLESCU,
TEscu, p. 64.P. IsinRRsccr, Revista
ist., lU, 383.-1. BANEscu, profesor.
J. Roman.B.P.HX,ok5, Tres Cras,
Pag- 5-
Réspuns ce se da acelor carI se laudit cu lucrurl marI i de ne-
pu ting.

529 *Niel o cépi degerati.


Mintea lui nu pleitesce nici o cepa degeratei.
A. PANN, Edit. 1889, p.472; III,
154. HIRTEscv, 108.

dacoromanica.ro
NATURA Fisia 139-

Acest lucru nu face o cépa, degerata


& MAXIM, I, p. 1212.FR.
Damg, II, 6.

Cutare lucru saü om, nu platesce nici o cépa


degeratcl.
P. ISPIRESCU, Rev, Ist II, p.'162.
I. BXNESCU, pro f. J. Roman.

A nu plati cat o cépa degerata.


BARONZI, p. 46.

Nu fac nic'i doug cepe degerate.


P. ISPIRESCU, Leg, p. 215.
Adica nimica tot; aratá pu Una insemnillate sag valgre a unlit.
lucru sag ulna om.

530 A stérce cui-va cépa In nas.


LAURIAN g.". MAXIM, II, p. 365.
Veig Lamdie.
A '1 infrunta reg.

CEPA-CIC5REI
531 Doar n'am méncat cépa-ciérel.
&Avid, Cony. Liter., IX, p. 125.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., I, 454.
Vektf Lour, 3fatreiguricl.
Doar n'am innebunit.

CER
522 Niel cerul cerc de bute, nict mojicul om dé frunte.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 49.
Vedi Grindä, Salcia, Talpa, Cap. VI.
Se slice pentru ceT prI*I (Gouscu).

CERA
533 Ca turta de cdra.
A ingalbenit ca turta de céra
A. PANN, I, p. 37. 111NTEscu, 79.
P. ISPIRESCII, Leg., '102.

dacoromanica.ro
440 PROVERBEL ROMINILOR

I se face faja ca turta de céret.


A. P, 111,p. a. HINTEscu, 58.
S'a fet" cut galben ca turta de cdra.
GR. JIPESCD, Opincar, p. 16.
De frica.

CI R E
*
534 A fi un cire§ copt.
FR. DkII1t, I, p. 249.

A se uita la ... ca la un cireq copt.


P. IspiaEscu, Leg., pag. 29, 187,
360.N.PonSCU, Calend.,1882, 48.
Arda frumusetea §i plAcerea pe care o simtim d'id vedem un
luc,ru frumos.
.Impdratul se topea de dragoste pentru Ileana Simdiana, si se
.ultet la clinsa ca la un ciref copt.. P. ISPIRESCU.

ciRt .A.

*
535 Toti Cu cire§e, mi Cu muceaze I).
D. A. Maxscu, Gopef I, Macedonia.
pie parinta car! ad copil réT.

536 Départe d6 col mart, cänd cirése maninci, ca tott


simburit II aruncä In obrazul Oil
IORD. GOLESCII, Mas. 11, p. 417.

Nu mcincec ciree, cu unul mal mare la mascl,


cei 'ti aruncci simburii in nas.
LAURIAN & MAXIBI, II, p. 1187.

Nu e bine a Indncet cire§i dintr'un blid cu cei


(domni) mari.
KÁROLY ics, p. 79.
Adia and glumesc, a'o bat joc dé tine Cu scuIpAturI (Go-
A.ESCU).
Un proverb german suni ast-fel : Nu mtincci, cirefi cu mai mu-
rete teu ; caci, /*tira indoiala, i'lt va arunca simburli in nas.
1) Totl Cu cinto, eti Cu gherghine.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 141.

537 Se mte la dinsa ca la o cirési cepta.


HINTEscu, p. 194.

Adicg. : Cu mare pricere si cu pad, ca la un lucru frumos §i


pliicut.

CITJPERCA
538 Pine nu ploue nu se fac mupercile.
A. PANN, II, p. 71.-11mTEscu,147..
*
Dupei pl6te rèsar dupercile.
I. ARDORE, J. Buzget.

Arati legitura firéscä intre cloud lucrurl. Trebue si a*teptAnt


vre-nea priinchisil pentru a dobindi cele dorite de noT. Se mal slice.
cind sunt multi amatorT pentru un anumit lucru.

*
539 A resari ca mupercile.
A reseiri ca ciuperca din gunoiii.
D. CANTEMIR, 1st. Ierog, p. 360.
Fa. DAME, I, 255.

Se Oice de acel care se arati lute° adunare, carT se inAltä, se


imbogitesc de-odati i pe nea0eptate.
.Iari nu prea multi vreme la mijloc trecii tgi preste nidejdee
tuturor, ca duperca din gunoiu, as.a In mijlocul tuturor un vra-
jitor atfi.ta de mare, resiri, cat de naprasna e,ire lui cu top se cu-
tremurari.0 D. CANTEMIR, iSt. Ierog., p. 360.

*
540 Jaf in cmperci.
Ce ma; jaf in ciuperci.
A. PANN, Edit. 1889, p. 154; 111,.
125. HeiTiscu, 84. P. IspisESCU,
Rev. Ist II, 148.

Akita jaf in ciuperci.


P. ISPIRESCU, Leg, p. 342. FR.
DAME, I, 255.

Se dice, inteun mod ironic, cind suntem ameninlaIT de o pa-


gubi pe care o !Meru de neinsemnati.

dacoromanica.ro
142 PRO VERBCLE ROMINILOR

CLAIE
*
541 Clare peste gramada.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 37; As.,
203. LAURIAN & MAXIm, Glosar,
175. A. PANG, II, 132. P. Isvi-
RESCO, Rev. Ist., 11,156. L CREANGL,
Amint. 8. FR. DAME, II, 79.
Arata bilsug (Gouscu), precum si o ingrimadire de 6menI sail
de lucrurI una peste alta, fail. regula si In mare num6r.

542 Ca chile de fin pe camp.


IORD. GOLESCU, Mss. It Asern. 101.
Arata numèxul ce! mare.

CLO TAN
Veli Capra négra.

COBORÌ
Vecp &Mop, Suirj.

c oc t N
543 Tuns cocén.
FR. DAME, I, p. 266.
Adicii tuns pana la piele, rèmanand capul ca cocénul debghio-
-cat al porumbulut

CODRU
*
544 I s'a incheiet codru.
Da Ec. Z., Berlad, J. Tutova.
*L
I s'a incheiet calea in codru.
V. HAMM, inv. c. Grivila, I. Tu-
tova.
I s'ail curmat drurnurile, i s'ail Inchis placerile. Se Oice despre
acel care se lovesce de o greutate pe care nu o póte Invinge.
Se aude In Moldova.

COLB
545 A di ce-va colb.
L CREANGI, Prov. p. 153. FR.
DAME, I, 272.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 143

A mina ce-va repede. Se intrebuinfézg in Moldova.


bulughine cu mujdeig; colb. I. CREANGA.

546 A merge colbu.


I. CnsalloX, Antint. 37 S,: 78.
Se aude in Moldova si insemnézh. : repede si tare.
Le flocAiam si le smotreamdinaintea luT, de le mergea colbul.
1. CREANGA, Amint., p. 37.
Pomenesce la hurta : pe monaehI si ieromonachT, pe staritT, pe
mitropolit si pe sotiile si copiT lor, de le merge colbul. I. CREANGA,
Amint., p. 78.

546 b* AA da cm-va colb in °chi.


V. HARAM, inv. C. Grivip, J. Tu-
tova.
A cautà. ca sä 'I bisele asupra valóreI sag insemngtalel unul
afacerT, unuT om.

COPAC
Ve01 Pom, Munte, Scr6ra.
547 Copamul and dé jos si strimbézà, anevine sé mal
indreptéa.
IORD. GOLESCU, Mss. II, 26; ibera.
117.P. ISPIRESCU, Rev. 1st., 11,157.
VOY MLdtÇä, Pom.
Adica cel ce din mic copil sé deda Cu naravurT rele, anevoTe a sé
mai désbari de ele. GOLESCU, Mes. p. 26.
Precum craca pomuluI, cAnd dé miel o strimbee, anevoTe sé
mal indreptézg, asa si cel ce dé mic copil a dobgndit naravtui rele,
.anevoIe sA le maT plary1A; si din potrivg, precum un copacId, cAnd
dé mic 61 tal nodurile dupA el, cresce in sus V. drept sé 'nnaltd,
nalt pl frumos, apa si omul, cAnd dé mic copil él depärtee dé la
nAravurile cele rete.» GOLESCU, Mss. II, Asem., p. 117.
EliniI slicead : 5.1.0,ov clywaov, cí soTibpOev; LatiniT : Lignum tor-
tum haud usquam rectum ; pi FrancesiT din secolul XIII: On
ploier la verge tandis come ele est graille est tendre; quar
puis qu'elle est grosse et dure, se on la veut ploger elle brise.
LIVRE DES DISCIPLINES DES QUATRE AGES.

.548 Cu o lovitua mima' copacml nu sé dob6a.


IORD. GOLESCU, M8S. II, 28. FR.
Dkatt, T., p. 286.

dacoromanica.ro
144 PROVERBELE ROMANILOR

Numai c'o loviturd copactul nu cade.


IORD. GOLESCU, Ms. II, p. 50.

Copactul mare, numai cu o loviturd de topor,


jos nu cade.
Imp. GoLEsco, Mse. II, Asem. 196.

Copactul mare numai dinte o arkie nu se taie.


A. PANN, Edit. 1889, p. 101.

Copactul mare dintr'o a§chie nu se taie.


A. PANN, Edit. 1889, p. 101; Mr
15.HmEscu, 37 G. DEM. TEODO-
RESCU, Prov., p. 92.

Copactul nu se doberd numai dintr'o loviturd.


P. ISPIRESCU, Rev, Ist., II, p. 157.
*
Copactul nu cade dintr'o lovitura.
Da E. B. MAWR, p. 87.

Cu un mahu nu cade deblu ; cu un colpu nu


cade culona pre vale 4).
FR. MIKLOSICH, Rum. Unter. I, p.12.
AratA puterea celor mar!, p. 28; la cele mar!, mad nevoinle ne
trebuIe, p. 50 (Gouscu).
EliniI *mil : IloUolot zXvIyaï; apt% 1.8.21cpac Ba;LiCETat 2). Latina :
Multis ictibus quercus dejicitur 9). Francesa din secolul XIII: Al
premier cop arbres ne chid, sail : L'arbre bien sai ne voit-on
pas verser ic ia première fie (Ibis).

549 Copacml cind cade, ramura verde nu sé mat vede.


Imo. Gmzscu, Mee. II, Asem. 169.
CAnd cade eel mare, se sting impreunA Cu dinsul tog aceia car/
tale*" sub ocrotirea luI.

*
550 Copacml ce se taie iardsi odraslesce.
IORD. GOLESCU, M88. II, Atiefli. 17.
Loviturile seIrteI se vindeci Cu timpul.

Cu o lovituri nu cade copacul; cu o impInsituri nu cade coldna la pimant..


Cu multe lovlturl se dob6ra copacul mare.
a) Cu multe loviturI stelarul Be dobéra.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 145

*
551 Un copac nu face pidure.
V. HARAM, inv. com. Grivita, J.
Tutova.

O rindunicei nu aduce vard, nici un copac (ar-


bore) nu face pcIdure.
ICAsoLy Acs, p. 81.
Vet;11 Branieee.
Dinteun fag singuratic nu putem trage o conclusie generala,
vom scApà ast-fel de gre§éla aceluI chlétor Englez care debarcAnd in-
triun port din Franta, serse until prietin ca bite Francesele ail pe-
rul roT.1, de 0 nu *use incá de en o singurA femeIe a cArul pér
avea din intimplare acésta fa:A.

552 Copacul dupa fruct se cunósce.


H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea, J.
Dorohoi.
VOI Pom.
Precum i omul dupa faptele luI. Te l arbre, f el fruit, dice fran-
cesul.

553 Tot copaciul ce va sa fie bun de carlig, dé timpurift


incepe a sé strimbé.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 69.
VeI Pom.
Adici naravurile cele rele dé micI copiI le invétAm (GotEscn).

554 Tot copaciul dé la radecind sé usuca.


GOLESCU, MS8.11, 69.-1. BX-
NESCC, profesor J. Raman.
AdicA töte cele rele de la ceI maT marI incep (Gocr.sco). CAnd
poporul saracesce 0 se Arica, pitura de sus nu 1ntArdie.

555 Vintul la pdmint n'aruncà buriieni, ci pé cel mg*


mari copad.
IORD. GOLESCTJ, M88. II, p.
Vedl Vijelie.
Adici eel mid la turburAri niel cum sé vatAmii, lar ce! mail Ail
patimesc (Gouscu).
In acela ordin de idei dice Miron Costin : nPrecum copacii cel
mai multi mai multe vifore i ma mare vinturI sprijinesc..
Ved! In La Fontaine fabula intitulatA : Le Chene et le Roseau.
40

dacoromanica.ro
146 PROVERBELE RODUNILOR

556 Multt copact de mare vint


Sé ved tantita la pamint.
A. Pi, II, p. 41.H1nnscu, 37.
Vea! Vent.
La turburArl multI patirnesc.
* ,n,
557 Pe länga copad' (ce» use* ard si ce' ver41.
HINTESCII, p. 37. I. IONESCIJ, II,
pag. 405.V. HARAM, inv. c. Grivila,
J. Tutova.
Ve41 léela, Lemn.
La o mare turburare sunt totI de o potrivA in primejdie, pe
lingl ceI nebunI patimese ,i ceI bunl, pe lAngA vinovatI suut lo-
vifl li ceI fara de greéla.
Pe lAnga i din sud6rea 6menilor harnicI ,i muncitorl traesc i
ceI lenel. Se mal 4ice cAnd pe lAngA fetele frurnóse se mAritA si
cele urite. V. IhRAM.

558 Copacml cänd jos cade, tott cu topärele lié el se pun.


loan. GOLESCU, Afee. II, ASent. 61.
A.celn inteles ea proverbul urmAtor.

559 Copacml and jos cade , cine pe el nu sade7 si cine


din el nu tale?
IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 26.
*
La copactul cklut toti alerg (alérga) sd tate
crangi.
A. Pi.NN, Ed. 1889, p.133 ; II, 87.
HINTEscu, 37.

De la copactul cklut
7oti alerg lemne sa stringa
Ratnuri, creici din el sa frdnga.
A. PktiN, II, p. 54. HINTriscu, 37.
De la copactul cklut §i babele aduna. crdcile.
BARONZI, p. 55. HINTEscu, 37.
S6 Ojee pentru ce! marI and cad din puterea lor, InsemnAnd
cA ;A cel mal mic 611 bate joc dii el (GoLascu).
Ne has* tot-d'o-data ca fie-care cautA a trage vre-un folos din
cAderea unuI om puternic §i Insemnat.
Acest proverb se gAsesce, sub o formA aprópe identicA, la tóte
popórele.
Proverbul Elin &mi : Apubç 7CEaolniç (capc6a%) ni% tivilp iuXe6s-

dacoromanica.ro
NATURA FISICX. 147

sac 4). Latiuul dice : Arbre dejecta quivis ligna colligit,2) i Fran-
cesul : Quand l'arbre est tombé tout le monde court aux
branches.
*A
560 Copaciul din virful muntelui (muntilor) dé ori-ce
vint sé clatina.
IORD. GOLESCU, Mss. II, pag. 26.
11rNTEsce, 37. V. HARAM, inv. C.
Grtvita, J. Tut ova.
Adicti eel mare de orI-ce mieä intemplare (G-ouscu).

561 Copacul când jos cade, umbra lui nu sé mai vede.


IOFtD. GOLESCU, ALM II, 26.

Daca pomul cade, apere §i, umbra.


BARONZI, p. 65. IliNTEscu, 149.
Se dice pentru ceY mad, insemnand a cum cad 6-1 pIerd pute-
.rea lor (Gouscu).

562 Multi copaci pe din afarä se ved frumosi


Si pe din läuntru sunt putreçh, scorborosi.
A. PANN, III, p. 140.
Vedl Mer.
Se dice de aceI earl la vedere se aratii de isprav5, iar eu adever
sunt sarnavY §i eumplitl.
*p
563 Copaciul când cade, sé aude dé départe.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 26.V.
HARAM, inv. c. Grivila, J. Tutova.
Adica Gel mare °And m6re sail nand eade dintr'o slujba (Gouscu).
*
.564 Omul dintr'un copaciti cade
Si vr'o trei 4ile tot sade (qede).
A. PANN, III, p.3. II1NTEscu, '132.-
I. ARBORE, J. Buzéu.
*L
Cade omul dintr'un copac i tot se odihnesce.
II. D. ENESCU, Zuvq. c. Zaniostea,
Jud. Dorohoiu.
*L
Cade omul dirtr'un cop tc tot mai std.
AL LUPESCU, invq. c. Broscent, J.
Suciavl.

i) De la copacul eillut (doborlt) tot cm& adun3.


*) De la copacul doborlt fle-cure aduna letnue.

dacoromanica.ro
148 PROVERDELN ROMANILOR

anul cade dintr'un copac i tot se odihnesce.


L BANEscu, prof. J. Roman.
Se dice:
10 CAnd vrem sit oprim pre cine-va care este la noi in visite
se getesce de plecare.
20 CAnd ni se impute ci nu lucrem, ce stem cu mAnile in sin.
I. &mar, J. Roman.
30 In gluma cAnd, mal multi fiind impreunA, unul se impedice
cade. I. ARBORE, J. Buzéti,

565 La copaciul farä 'Arne nimenea nu arunca pétra.


A. PANN, Edifia 1889, p. 104; II,
126. HINTESCU, 37.

Nu aruncet petre in pomul sterp.


I. ARBORE, Jud. Buzga.
Numal omul de valére este batjocorit de lume, act nimenl nu
se MO de cel prost si de rind. Un vechifi proverb france.s dice
despre hulitorl : Ils ressemblent aux chiens qui n'aboient qu'a-
prk la pleine lane sans se soucier du croissant.
Varianta a doua este o traducere ad-literam a proverbuluT turcesc.

566 Copaciul, cénd é-si vede trunchiul lui jos aOut, ra-
murele sl le vede intinse pa pämint.
ToRD. GOLESCU, Mu. II, 26 `2. Aunt..
pag. 169.
Adice cAnd stApAnul cade, top al luI se poticnesc (Gouscu).

567 Copaciul and sé sfärAmi


Valti mict Cu el déréma.
A. Petra, II, p. 41.Hurrescu,175.

Copaciul cel mare crind cade, sdrobesce ierbu-


rile de pe leingd dinsul.
SION, p. 28. FR. Dam#., II, 116.
Caderea omuluI mare si puternic, trage dupe sine prepestuirea
celor mid carI treTafi pe lAngá dinsul.

568 Copaciul va a odraslésa, si bruma nu di pace.


GOLESCU, Mu. II, p. 26.P.
ISPIRESCU, Rev, Ist., II, 157.

dacoromanica.ro
NATURA MICK 149

Copaciul volesce
set tot odräsléscd, (sei inframléscei),
Dar nu contenesce
Bruma set 't pirléscet.
A. PANN, II, p. 42. HINTEscu, 37.
Sd slice cAnd elre-ce ne sti Impotrivd spre inaintare (GotEscu).
40mul caslut voesce sd se Mice, dar du?maniT iI staii In cale 0 iI
fac téte neajunsurile.
*p
.569 Toti copacii infruqesc
Dar multi din el nu rodesc.
A. l'inn, I, p. 105. HINTEscu,
37. V. Hmum, inv. c. Grivila, J.
Tut ova.

Top copucii, infrumlesc dar nu top, daft r6de.


I. G. VALENTINEANU, p. 29.
MuIll 6menI dorind si devie ce-va muncesc, dar putinl ajung la
.eeea-ce gAndesc. Se mal lice 5,4 despre ceT lene0.
La vigna pampinosa fa poca uva 1), dice proverbul toscan.

570 Copaciul and InfrunOesce


Pe mai multi sub el umbresce.
A. PANN, II, p. 41.HinTsscv. 79.
Mal mull! trAIesc Fli se addpostesc pe lAngi omul bogat sad pu-
Iternic.

.574 Dac' ar face toti copad' flori, dac' ar face si muscele


mere, dac' ar face si trintorii min.
IORD. GOLESCU, Mas. II, p. 87.
Veig Masai.
Se intelege pd din afard ci am avea mare imbilmare. 0 se dice
pentru ceI lene0, ce nu muncesc, 0 pentru ceI ce nu sunt destoi-
nicI de nimic, ce nu ne dad nicI un folos (Gouscu).

C 0 P C A.
*
.372 A se duce pe copa.
LAURIAN SC MAXIM, I, p. 922. L
CREANGX, Pov. 266. HuffEsco, 53.
BAR0N21, 40. N. POPESCU, Ca-
lendar 1883, p.16.
A. fi pIerdut, fdri speranti de scapare, ca acela care cade in copca

9 vita eu multi frun0 face putinI strugurI.

dacoromanica.ro
150 PROVERBELE ROMANILOR

pe care o fac pescariI Iérna, in gliéta riurilor saü bitlfiloy, pentru


a putea prinde pesce.
»Fata i °chi' din cap, cacI atAta vi'l lécul; eati dus pe copa,
cu tótä §mecheria vástra. I. CREANGÀ, Pov. p. 266.

COPT
* Veig Orz.
573 A pica de cepta.
I. CREANGX, Pov. p. 125. ,Fesii-
16rea, 1, 99. V. HARAM, iriv. c. Gri-
vila J. Tut ova.
Se ylicedespre un lucru prea din cale dará., de o minciuna prea
lata, precum si de o fata huna de mAritat.
rApoI ttite ail fost cum ail fost, ylise mo Nichifor (care
gasia barda la o nevoTe), Increfind din sprincene i oterindu-se, dar
asta rice& de còpta.. CREANGX., Pov., p. 125.
1T-e soya?
§ade In &amara qi plange risul d'astA varA.
apoT asta pica' de c6pta. $ezatórea, I, p. 99.

574 A fi copt.
L BXNEscu, prof. J. /laman.
Se ylice despre un om bolnAvicios.

CORN
*
575 A fi uscata arma.
SEATAREA., Poeris Pop., I, p. 14
FR. DAME, 1, 264.
Se ylice de omul slab i uscat ca rodul cornuluT.
Si de nu-1 veni o vari,
Mi-1 glsi uscata córna.
Poesit Popuiare.

COSTA
VOT
CRAC A.
*
576 A tila craca sub piciórele cut-va.
A. PETRESCII, J. Rfov.L BXNESCIJ,
prof. J. Rornan. V. fallad, inv.
c. Griviia, L Tutova.
VeUT Crenga.
A strick rostul, a 'I luà locul. Francesul Oice Cu acehq in!e-
les : R tui a coupé l'herbe sous te pied.

dacoromanica.ro
NATURA. MICA 451

CRANG
Ve 01 Iepure.
577 Apropie-te crdng,
Depdrtéza-te cAmp.
A. PANN, Ill, p. 52. HENTEscu,
39. B. P. 1E0E0, Etymolog. Mag-
num, p. 4381.
Se dice cilnd fugim de o primejdie, cautánd un adApost. Locu-
fiune proverbialà a hofilor.

CRtNG.A.
A
578 Nu Ole ajunge la crénga verde.
Preatui C. TRIaLi, Temi§dra.
Se dice despre un om nenorocos. B. P. 1-1Apttr, Etymologi-
cum Magnum, p. 623.

579 A taia crénga de sub pimérele cm-va.


I. BANESCU, prof. J. Borlan.
Vetp Croco..
Acela int.eles ca proverbul 576.

CRIN
*
580 Cât de frumos si dé märg crinul in gradinä cresce,
dar cum cade jos indatä sé vestejesce.
IORD. GOLESCU, M39. II, p. 37.V.
BAR»; tinv. Grivila, J. Tut ova.
Aratti ticAl(nia viejfl (GrOLESCU). Se dice despre ori-ce fati Ball
femeTe care s'a ablitut de la castitate.

581 Crinul in gunoid dé tot sé usucä


IORD. GOLESCU, Mss. H, p. 37.
P. ISPIRESCU, Rev. Ist., II, 158.

Crinul in gunoiii sé usucel.


HINTEscu, p. 40.
ceT cinstitT filtre cel prostI (Gouscu). VedT Evanghelia
S-lul Luca XII, p. 24 :3i 30.

dacoromanica.ro
152 PROVERBELE RONANILOR

CRIT A.
582 A fi de crita.
Kan/ 'oí de critä.
FR. DAntÉ,, I, p. 307.
Ve011 Fer.
Adid a avea inima ImpietritA, a fi nemilos.

583 A fi cril,a.
I. BXNESCU, prof. J. Roman.
A fi bet.

CRUD
584 Cele crude, de nimic bune.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 76.
FR. DAME, I, 309.
Adid cele nedvirsite (Gou-scu).

CUCUTA
Ved! Trandafir.

CURCUBETA
Ve d Do viec,

A CURGE
585 Daca nu curge, tot pica.
P. IsPiRsscu, Rev. 18t., III, p.154.

De nu curge, picä.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 93.

Daca nu curge, picä.


LAUR1AN MAXIN, I, p.666, 996.

De nu curge macar picurel


I. CREANaX, Pov., p. 140.

De curge tot picurei.


L CRLANOX, Conv. Litgr., X, p.376.

Une-ort curge gi alte-ori pica.


et. PAN, II, p. 69.HINTescu,

dacoromanica.ro
NATURA FISIOL 153

Daca nu curge macar picurd


V. FORESCU, Folticens, J. Samoa.
Daca nu curd, picurd.
KiROLY ACS, p. 82.

Dintr'o muncd (meserie), cdt de midi,


Daca nu curge, tot pica.
A. PAN, I; 137. IinnEscu, 103.

Se slice dud ne vine cdte putin l nicI-odatd lipsi avem (Gomm».

586 *In cura va 's hied I).

D. A. MILESCU, Gopeli, Macedo-


nia. D. DAN, Nevesca, Molovifte,
Macedonia.
Se dice and ne vine un mic folos de unde trageam inainte unul
'mal mare.

587 Iu are curatd iard va s'cura 2).

Mutsu, Gopef Macedonia.


D. A. 1.,

De unde ne-am folosit odatä, ne vom folosi altd-data.

CIITCURIGU
588 Sa te pazesa sa n'ai trebuinti nicl-odata dé cut-.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p.113.
Adici si nu-tI smintescI mintea, pentru cA cutcurigu sé dé la
ceI smintitl dé minte spre tamaduire (Gonscu).

DEL
589 Del cu del se ajunge dar Inca om cu om.
X. CREANOX, Pov., p. 192, 213.
*
Dél cu dél se ojunge, dar 'Ned om cu om cdnd
nici nu gdndesci.
V. HARAM, inv. c. Grivita J. Tutova.
Omul trebue sd ajute pe ort-ce om , act nu sé scie ce aduce
timpul.
Uncle eurgea o ea pice.
Unde a curs o si

dacoromanica.ro
154 PROVERBELE ROMÀN1LOR

590 Cine nu sue Mill, nu cobbrA céstele.


Thu, Ccdend. Rom., 1892.
NumaT acel care a dobAndit avere sag o positie socialA insemnatk
pote cAdea lute° stare mal préstA.

591 Mal e un dél si o vale.


LAUR1AN & MA31114, Glosar, p. 221.

A trecut un dél, o vale gi o limba de petdure.


C. NEGRUZZ1, I, p. 318. P. ISP1-
RESCU, Rev, Ist., I, 235.FR. Demt.r
II, p. 279.
*
Mai e un dél, eo vale gi o limbet de ptidure.
BARONZI, p, 40.

Expresiune luatA din povet1 care ne aratA cA mal sunt greu-


tAti de Invins, mal este do umblat o bucatii bunA de drum. Se mat
intrebuintézA inteun mod ironic pentru a arAti aceluTa care se-
crede ajuns a maI are de mers.

*
592 Impedia la dél si despedica la vale.
BLRONZ1, p. 64. Hurrescu, 78.
Se dice de omul prost care face lucrurile pe dos.

593 Greil la dél, WI la vale.


A. PARR, Edit. 1889, p. 134;11,87.

Greu la dél.
A. PANN, II, p. 57.
*
Re t la vale, greu la del.
A. PANN, Edit. 1889, p. 58; 111,74
Fabule, 1,14. IIINTRscu, 161.

La dél greii
La vale rat' .
II1NTEscu, p. 71.

Aratl a viéta este 1.7,rea pentru orT si cine i mal cu sémi pen-
tru ceT sáracT.
Origina acesteT dicAtorl trebue cAutata in urmAtérea fabulA pe
care o reproducem dupd A. Pann.

dacoromanica.ro
NATURA FISIC.X 155.

cALUL I STAPANUL
Un cal fijad ineArcat
Abea délul a urcat,
Apol pu[intel mergénd,
Si o vale coborind,
L'a 'ntrebat stlpänul sAti,
picènd : cum este mal rda?
La dél In sus cAnd te ducl
Or la vale cAnd apee?
It réspunse bletul cal :
N'u la vale, greu dél.

116u e i sèrac unid eSI


Cu eel de jos sA trAescI,
Greu e i bogat sI fil
Cu eel de sus s5 te ir.
Fabule, I, p.14.
*
594 Nu scie nici la dél, niel la vale.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 51.V.
HArtAm, inv. c. Griviia, J. Tulova.
Ve41 Cap. XXII § Incrérétnicii.
Sè slice pentru cel indèrdtnicI (GoLF.scu); precum i pentru
carl nu schl nimica, carl nu sunt bunl de niel o tréba.
Se me slice i delpre l'anida cara una scie,g una tine.V. HARAM.

595 Scie i la del si la vale.


P. ISPIRESCU, Snéve, p. 74,
Se slice de omul trecut prin dur i dArmoIll, care a v6slut,M sola-
multe.

596 Da la dél, da la vale.


I. CREANGX, Pov., p. 8 & 283. FR..
DAME, I, 331.

Ce mai mult la dé!, la vale.


I. CREANGX, Pov., p. 42, 223. T.
SPERANTX, 11, 465; Hl, 142. ?ea-
tewea, 11, 114.FR. DAME, I, 341.

Dur la dur la vale.


I. CREANGX, Pov., p. 43.
Adica
10 IncércA, se gandesce in téte chipurile.
20 Tot acela§ e pus la téte treburile.
30 Ce atita vorb6, discufie, tocrnéli, tarAgiinéla.
1. «Baba se scarmanli la cap, dd la del, dd la vale, dar n'are

dacoromanica.ro
456 PROVERBELE RODUNILOR

ce face; si de voIe, de nevoTe, nunta s'a ficut, si pace bunn... I.


Pov., p. 8.
*Fata mosnéguluI la dél, fata mosnéguluI la vale; ea dupi
.gateje prin pactare, ea cu tábuItul la spate la móri 1.
CREARG/t, Pov., p. 283.
*Me rog ce mai la dél, la vale? a'a e lumea asta, si de-aI
face, ce-al face, rémAne cum este ea... I. CREANGA, Pov., 223.
*In sfirsit, dur la dél, dur la vale, unul maT da altul mal lasn
Prepeleac, m'AMA capra I. CREANGI., Pov., p. 43.

DE DEPARTE
597 De departe trandafir,
De apape bor§ Cu stir,
A. PANN, li, pag. 111. HINTEscu,
p. 191.
*
De departe trandafir,
d'apr6pe borg Cu tir.
A. PttNN. Edit. 1889, p. 104. C.
NEORCZ71, I, 251.

De departe-i trandafir,
de-apr6pe borg cu tir.
S. MiHkILEscu, .lezialórea, I, p. 221.

De departe trandafir,
Dar (zar) d'aprópe borg cu tir.
BARONZI, pap. 60. P. IsPIRF.scu,
Rev. Istor., III, 157. L NEGRUZZI,
Con% Litcr., II, 45.

De departe trandafir,
De apripe legeitura de tir.
V. FoREscu, Follicens, J. Suctava.
Ve#1 Fost-a a.
Se dice de aceI carI, de departe, cAnd nu 'I cun6scem bine par
2 fi ce-va, si carI nu an In adev6r nicI o greutate ; preclara si de
.acele lucrurl carI nu an vre-o insemnatate de cit In inchipuirea
móstrA. VesII fabula lui La Fontaine, Les bc1tons llottants.

.598 De departe calu-ti bate,


De aprépe sate.
A. PANN, &Jifia 1889, p. 1,04; ll,
p. 111.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 157

De departe calul 6-§si bate,


De aprópe ochii e-gi sc6te.
IORDACFIE GOLESCU, M88. II, p. 94.

De departe calu-0 bate,


lar d'aprópe sc6te.
BARONZI, p. 60. LADRIAN 8c MA.
XIM, 1,125. 340. HINTEscu, 22.
Sè dice pentru ce! ce de departe se arate a fi ere-ce, lar de a-
prepe se cunose de nimic (Grama)).

DIAMANT
599 Cu diamantul se tale dmmantul.
BARONZ1, p. 69. HINTescu,
Da E. B. MAWR,19.
OmuluT mare si puterniz tot unul de séma 110 II pede vera de
hac. Dimitrie Cantemir dice : .Färdmiturile diamantului i alte.
petre scumpe a amistui pete.

DOVLÉC
600 Cap fui griji la do vidc cresce.
AL. BUMITRESCU, p.129.
Prostul, treind fare niel o grijä, duce o viere linistitä. Prover-
bul romenese este o traducere a celut turcese Gailesiz vas vos-
tanda viter 1). Franeesul dice : Tete de fou ne blanchit jamais.

601 Cdndu curcubetä, cand gua lungd.


D. A. MILESCC, Gope:i, Macedonia.
Ve0I Tigua.
Se dice de omul care pene TerT n'a fost nimica i aste-slt se pre-
tinde a fi mare om.

602 'Ti-al Intins vrdjul ca dovlécul (bostanul), s'al um-


plut lumea de castraveti.
A. PAN, Edit. 1889, p. 159; 11I,
-128. HINTEscu, 208.
Se dice despre omul care Intreprinde multe treburT si produce-
lucrurI de miee insemnatate.

2) Cap ferit grill la bastan cresce.

dacoromanica.ro
158 PROVERBELE RODLINILOR

DRUM
Veçll Caletor, Car, Carauf, Hag iu, a Zult.
*
603 Cand e drumul batut pot trece drut.ele.
Vecg Cale.
E usor a wink pe alll lute° Intreprindere, sad *jute° meserie
Ore-care, atuncl cAnd e calea deschisA si tòte greutatile Invinse de
-tied carI ad venit Inainte.

* n,
604 Drumul drept este cel mat scurt.
H. D. ENESCU, inv. c. Zantostea, J.
Dorohot.
Vedi Ca/e.
0 purtare corectA ne duce, maI cu sigurantA, la isbAnda.

605 *Drumul soroc n'are.


A. PANN, Edit. 1889, p. 13. P.
ISPIRESCU, Rev. ht., III, 163.

Drumul soroc n'are,


Nici pe jos, nici calare.
A. PANN, II, p. 85. HniTsscu, 50.
Pop umblk mult si bine fara a atinge tinta dorita; nu e de ajuns
-ca sA umblI mult pentru ca sa scii multe. Quiconque a beaucoup
vu peut avoir beaucoup retenu, dice fabulistul, fArA a spune cA
.cine multe a vèslut, trebue neap6rat sa fi inv6tat multe.

*.n.
606 Cel ce perde drumul e bucuros 0 de carare.
V. ALEXANDRI & LASCAR ROSETTL,
MU. Acad.V. HARAM, inv. c. Gri-
vita, J. Tutova.
and nu putem avea mult ne multumim si cu mal putin; omul
-care a Incurcat afacerile e bucuros sa le descurce orT cum o fi.

607 *.n,Nici drumul téu, nici cab tél.


HINTEscu, p. 51. G. ROMAlCU, C.
Urdegs, J. Fdlciu.

Nici drumul et, nici picidrele ei.


P, ISPIRESCU, Leg. p. 324.
&
*NM drumu lid, nici caru tut.

dacoromanica.ro
NATURA FIsICA 159

*
Drumul boeresc, impërateri.
Da Z. J., c. Fetegt, J. Tutova.
Ved! Car, MIA
Aratii mersul repede i nepäsarea néstrA pentru un lucru strliin,
de a cirul plerdere sail stricare nu ue &we. Se slice aceluTa pe care
'1 vedem mAnAnd carul, cail, vitele lul prea repede m4
ca. si cand nu ar fi ale lui.
nFata cum II v6slii ea adormi bine.... o pleca la sänät6sa. Niel
clrumul e'i, nici piciórele ei.. P. ISPIRESCU, Leg., p. 324.
*.L
608 S'a rupt drumul in mijlocul carului
BARONZI, p. 85. IIINTEscu, 51.

S'a stricat drumul in mijlocul ceirutel.


L CREANGA, Pos., p. 227.
Se slice In bataIe de joc acelui pe care '1 intilnesd pe drum cu
earul frant
Se mal dice, in mod figurat, and cine-va smintesce o afacere
In cursul eI.
Bun intilnisul, om bun I Asa-1 ca s'a stricat drama' in
mijlocul dtrulei I
lea, las' saga la o parte, mal omule; i mal bine vin' de-ml
ajuta si pun cap6tul ista. I. CREANGX.

609 A fi la drum mare.


BARONZI, p. 41.
Adica a fi bine indrumat, a fi linistit, a-II merge bine treburile.
*
610 Alaturea Cu drumul.
Er& POPESCU, {nth c. Cioccinefts-
Marginens, J. Ialomila.
Se slice de cel ce lucréza deosebit de ceI ce 'I inconjóra.
*
614 Pe §épte drumuri.
Em. POPESCU, inv.* c. Cioceinesct-
Veig Carate,
Marginenf, J. Ialomila.
Se Oice despre acela cace merge cotiud pe drum, avénd mersul
slab sail bét thud.

612 *Pe drumul.


I. CREANGX, Pos. p. 59. P. ISPI-
RESCU, Leg. 78,109,373.FR. DA.mt,
I. p. 395.
Arata repesliciunea fugiI.

dacoromanica.ro
160 PRO VERRELE ROlaNILOR

.Lupul care era ascuns in crAng °data sA repeçll, o luit in brate,


.1i pe icti '0,-a fost drumul.0 P. ISPIRESCU, Leg., p. 78.

613 Bate ale drumuri.


IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 85.

Umblä, drumurile in rind,


Podinile numdrdnd.
A. PARE, II, 106. IIINTEscti, 51..
Verg 'Mira, Pal.
AdicA umblA In zadar (Gouscu).
*
614 Drum batut I
FR. DAME, I, p. 127.

Urare pentru o bunA caletorie. AcestA locutiune ne invatá cA a


fost un timp &And erá o intimplare fericitg, ca plecand la drum si
gAsescl, la noI in téri, un drum bAtut i in build stare.

614b Vara la drum sa iel suba, iérna sa iez merinde.


Major P. BUDI,TEANU, J. Moo.
Ne invata a fi prevAdetorl.

DUDA. t.3-
VeOf Han.

EDER Is.
615 Ca edera ce sé urca pé copad i si pé pereti.
IORO. GOLESCU, HUAI. /ISM. 20.
Asemenea.1Li omul care cautA ca sit se Inalte cu orI-ce chip.

FAG
\Ted! /Mind.

F A. G A
616 Ali perde fagasul.
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p. 248.
A-71 perde calea, 1Mia de purtare, a se abate de la directia cea
buna.

dacoromanica.ro
PATURA FIsICX 161

F.A.NT.A.N.A_
.6
617 In fantana unde nu 'I br6sed, apa nu-i Mind.
Sesét6rea, I, p. 178.
*
Val, de fdntdnd gird' br6sce i!
L BXNEscu, prof. J. Roman.
Sciut este ca brésce nu se gAsesc de 041 in fAntAnele a cAror apA
este bunA de beta. La cuvintul Bréscit se vor afli legendele pri-
vit6re la acéstA credintA.

*
618 ACfind saci apa se cundsce prqul fantanei.
H. D. ENESCU, invgf. c. Zamostea,
Jud. Dorohoz.
DupA ce pIerdem un lucru numaT atuncT cunescem at prefuii.

*
619 La fantana bund
Mull' voinicl s'adund.
IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 39. L
BXNEscu, prof. Jud. Roman.
Adica la cele bune ceT mal mull! alérgA (Gouscu).

620 Fantana putordsd impute la vale, téte ale el qurclie.


IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 73.
AdicA dupA stApAn na si slugile luT, reil stApin, rele st slugile,
rele i urmarile lui (Gouscu).

621 rantana nu Inghéta nim-odatä.


IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 73.
Adica muTerea pururea calda (Gouscu).

622 Nu turbura fantana ce te-a indestulat.


IORD. GOLESCU, Mss. II, p. '110.
AdicA nu supdrà pe cel ce ti-a fAcut bine (Goi.Escu).

623 Ca o fantand Mil isvor.


IORD. GOLESCU, MSS. II, Asem. 10.
Adica lucru nefolositor.
11

dacoromanica.ro
162 PROVERBELE ROMAN1LOR

FASOLE
*
624 A da ca la fasole.
P. ISPIRESCII, Rev. Ist., III, 153.
T. SPERANTIA, II, 457.FR. DA.mt, II,
pag-. 13.
A loyi cu putere, fat% ulna.
Si s'apuci si mi-1 care
Cum era el jos culcat
Pe-apOat, ca la fawle,
Si-1 tot trage 'n lung 0 'n lat.
T. SPERANTIA.

625 A bel fasolea.


FR. DAME, I, p. 130.
*
A '0, arata fasolele.
A Anil, a ride aratandu-sT dintiT. De aci se trage si cuvintul, a
se fasolì, cu intelesul de .a se face ca nu merge, ca nu fac,e cu-
tare tréba. M. LUPESCU, invet. com. Broseeni, I. Suciava.

FtN
Ve0 Ac, Nagar.
626 Fen bun din Hite preste, anevole a capita.
IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 73.
Adice ¡spray! de la ce! prosti (Gouscu).

*
627 A minci ten.
E dobitoc set 't da i fén set mäneince.
LAURIAN .X. Meant, I, p.162.
Se dice de cel prost! asernanandu-T cu dobitecele.

FER
Veil! Orece.
628 0 potriba fade resbi iljeru 1).
F. Muu.osicR, Rum. Unter, I, 14.
NimenT nu se p6te impotrivi nevoTeT.

1) 0 nevoie face ca s& se incidie si ferul.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 163

629 Pre fer rugina 11 topesce.


D. CANTEMIR, Divan, p. 110.
Veçll Opel.
CAc1:si ce-va In lume cit de virtos 0. de tare a se aflà nu se
cgruI-a altul impotrivindu-se smintéla si nu-1 aduci,
de unde nicI se gandesce. DIM. CANTEMIR, 1st. Ierogl., p. 152.

630 Ferul lesne ruginesce.


IORD. GOLESCU, M88. II, p. 72.
Adid luau prost lesne s strick (Gouscu).

63i Ferul ca-s fer i Inca ruginesce.


V.ALEXANDRI, p. 8.P. ISPIRESCU,
Rev, Ist. III, 381.

Ferul cä 'i ter §i tot se ruginesce.


FR. Mott, II, p. 23.
Acela infeles ca proverbul 629.

LEGENDÀ FERULUI.

Pupc1-1 ficutl hit mal pe urrna de Maim Precista din céri, pentru nit Cu
-sAgéta prea mult se necSjeau 6menil pi nu siti puteaft omori mal dupl
Malca Precista a ficut arma asta ca sl fie apa, lasatii de ea, mal Indemdmisa.
A fAcueo Cu stratu de lemn pi cu téva de céri, a blagoslovit'o pi din céril s'a
fcieut feral pi de atuncl avem fer in lume. I. TEODORESCU, ?ezat6-
-rea,1111 P. 5.

£32 Ferul care nu sé intrebuintèza ruginesce.


A. PAN, 1889, p.175; III, 154.
linvrEscu, 59. BARSU CoNsTerrn-
NESCU, Cart. Cit., II, p. 15.

Herlu re nu '1 bagi pe lucru, mac& 1:ica-l-ae,


ruginésce.
ANDRILIU AL BAGIVU, Cart. 'Meg.
Pag 94.
Omul lene, care nu 'q 1ntrebuintézit mintea, se 1mprostesce.

t633 Bate ferul pan& e cald, ca de sé va réci, In ssadar vez


munci.
.IORD. GOLESCU, Mss. 1I, p. 116.

dacoromanica.ro
164 PROVERBELE ROMANILOR

*
Bate ferul pänd e (este) cold.
A. PA, Edifia 1889, pag. 95; II,
57. C. NEGRUZZI, I, 247.KIR0Lr
Acs, 80. G. MUNTEANTJ, 30. Bk..
RONZI, 62 & 69. HINTEscu, 59.
I. G. VALENTINFANO, 21 & 25. G.
DEM. TEODORESCU, Cercet., 87. FR.
Dkatt, I, 181; II, 23. REINSBERG-
DCRINGSFELD, I, 202. Da E. B.
MAWR, 101. AL. DumsEscu, 117.-
I. DUMITRESCII, inv. c. Gdnciova,
Dolj.BARBII CONSTANTINESCU, Cart..
Cit., II, 15. I. IsTakrEscu, mv. C«
Cobia, J. Dimboviia.

Cu graba bate ferul pana e ferbinte.


D. TICIIINDEAL, p. 185.

Bate ferul piind e add.


LAURIAN Maxim, I, p. 126.

Bate herul (ferul) panel e herbinte ( ferbinte)..


NEGRUZZI, I, 263. FR. DAME,-
pag. 23.

Sa baten ferul pdna e cold.


BENGHsCU, Contr. Liter, XI, p. 61.
*
Bate ferul cdt e cald.
Abecedar itustrat, p. 24.V. Fo-
RE.sCU, Folticens, J. Sucia va.
*
Bate ferul cdt e ropi.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea, J.
Dorohos.
*
Bate ferul cdt e ferbinte.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACON, intr. C.
?tiubienis, J. Dorohos.

Bate feru cdt fi cald.


Abecedar ilustrat, p. 24.S. MI-
IiXtLescu, &zatérea, I, 221.

Bate fljru, pira-j cad.


FR. MIKLOSICH, Runt. Unter., I, 7.

Bate herlu, pdna fi cald.


A. MILESCU, Gopep, Macedonia..

dacoromanica.ro
Wank FISICL 165

Heral se-bate panel- cald.


ANDREU AL &DISC, Cart. Aieg. 54.
AdicA sA nu pIerdem vremea cA nu o mal gAsim (Gotzscu). SA fa-
cem tot lucrul la vremea IA sa zorim o afacere cAnd vedem ca e
bine IndrumatA; cAnd se ivesce o Intimplare fericitA sa nu o sea-
Om din maul.
Se scie cA ferul nu se 'Ate usor luerà cu cIocanul de r,At atuncl
cAnd e IncAlslit
Oportet ferrum tundere dum rubet, sliceall Latinil; il faut
.battre le fer pendant qu'it est chaud, slice Francesul.
*
634 pCine bate ferul rece (rece).
Nimic nu folosesce.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 83.H.
D. ENESCD, inv. c. Zamostea Jud.
Dorohos.
AdicA urméza Impotriva cuviinteT (Gouscu).
*
635 Ferul red cdt sal b41 e de géba.
A. PANN, Edit. 1889, p. 95; II,
57. P. ISPIRESCII, Rev, 1st., III,
381. BARBII CONSTANTINSCU., Cart.
cit. III, p. 15.

.13e géba bap, ferul rel. !


A. PANN, 1, p. 23.

Daca este ferul WI


Cat sal bap este de géba,
Ku fad din el nici o OA&
A. PANN, Arghir, p. 14.

Ferul r6a il bat de gébet


.Nu pot face din el trébei.
A. PANN, MO A,. -A lb, II, 22.

Ferul ?la sal bati e de géba .


HINTEscu, 59.
*A
Ferul rga cat set 'I bap, n'ai cei face.
L DIIMIThESCII, inv. c. Gdnciova,
Jud. Dolj.
Dinteun lucru MA, dinteun om cu apucAturl priiste nu potI
far,e nimic bun.

dacoromanica.ro
166 PRO VERBELE ROMANILOR

636 Ferul IV" nu se prapidesce.


P.IsPIREscu.Rev. /st., III, p. 381.
HINTEscu, 59.-1. M'usar, profesor
J. Rontan.
*
Ferul rè'zi TM se perde.
EhI. POPESCU, int./. COM. Ciocanescl-
Mcirginens, J. Ialomila.
Lucrul sau omul bun se prapadesce, lar cel raa niel o data.

637 Fer pe fer il ascute.


IORD. GOLESCU, Mss.II, Asetn. 12.
UnuI om mare i puternic nu 'I pite tine pept de cat altul ca
dinsul.
Ferul cu fer se ascute (*e regele Solomon in Proverbe,
XXVII, 17.

638 In bataia feruluf.


FR. DAME, I, 123.
Adici la bun loc. .Acea carcIuma e in bettaia ferului, .7i cine-
trece pe acolo trebue sä intre..

639 A fi de fer si de crità.


Se oilice de omul tare de c,aracter 7i de constitutie, harnic, bota
lit in ideile luI, nemilos.

FISTIC Vu(11 OuL


640 Fistic in casal
LAURIAN & MAXIM, Glosar, 249-
VOY intelesul In Laurian.

641 Fistic afari


LAURIAN & MAXIM, Glosar, 249
Veo;II intelesul in Laurian.

FLACA.RE
642 F1ac4ra cand vilvaesce,
Din foc mare isvoresce
IORD. GOLESCU, M88. II, 73.
Adica galcéva cea mal mare din marI pricinl sare (GoLEscu)-

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 167

FLORE
Ve01 Copil, Ghimpe, Gradinar, Mi-
ms, a Mirost.
643 Alta e Urea de gradinä,
i alta. e Urea de camp.
A. PAM, Edit. 1889. p. 57; HI,
71. HrNTESCII, p. 60.
AMA deosebirea int]..e omul de la ora §i cel de la -WA; intre
omul cult si acel care a remas Ma de inveläturA.
*
644 Cate flon sunt pe pämInt,
Tate se duc in mormint.
Poesit Popovle.
Tot omul trebue sa mérii.

645 Numal c'o fiare ghirlandi nu se face.


IORD. GOLESCU, M48. II, 50.
Adicä cu putin nu ne putem impodobi. (Gouscu).

646 Cu o fiare numal vara nu se face.


IORD. GOLESCU, MS8, II, 28.

Numai cu o fldre nu se face prirnet vara.


A. PANN, II, 74.

Cu o floricicei
Cu o rindunicet
Nu se face primeivara
VASILE ALEXANDRI & LASCAR RCM
SETTI, Mss.

fleire nici de cum nu face primeivara.


A. DoNicl, II, 39.
*P
Cu o flore nu se face prirnavara.
BARONZI, 54, Abecedar ilustrat,
28. Da E. B. MAWR., 65. L BI-
NESCU. prof. J. ROTIlari. H. D.
ENESCu, inv. c. Zam ostea, J. Dorohoi.

Cu o flore nu e prinuivara.
G. MUNTEANU, 60. HINTF.sCu, 60.

dacoromanica.ro
168 PRO VERBELE ROMS.NILOR

Cu o fldre nu se face vara.


P. Ismrascu, Rev. Ist., II, 161.
I. G. VALENTINEANU, 49.I. IONESCU,
II, 157. FR. DAME, 11, 30.

Cu una lilice nu 's lave primuvard. 1)


D. A. MILEscu. Gopeti, Macedo-
nia.D. DAN, Nevelca i Molovitte,
Macedonia.

Vara nu s'acluge ma0, cu-una lilice. 2)


ANDREI° Al. &DAVIT, Cart. Aleg. 56.
Vedl Bindunica, React
Adic4 spre Indeplinirea 6rd-ce, multe ne trebuTesc, î ca Cu pu-
tin lucrurI mal marl nu dobändim (Gouscu); dintr'un singur fapt
nu trebue sä tragem o conclusie generala. VedI Domicf, Cart. II,
Fab. 18, Cheituitorul i Rindunica.

647 Florile una dé alta cind n'ar fi lrumási, niel una


s'ar aréti frum6sä.
loam Goutscu, Mss. u, p. 74.
AdicA omul cand n'ar avea déosébire unul dé altul, nu i s'ar
cumisce darurile sale (Gouscu).

647 b FUJI-ea cu &ire dragoste are, lar nu cu o put6re.


LORD. GOLESCU, M88. II, 74.
Adic4 tinerI cu tinerI sé inveselesc, lar nu cu ce! bétranI.
(Gouscu).

648 Fldrea s'o päsesci ca sa nu sé strice, ca dé sé va


strica, nici o p6mä vei avea.
iosp. Goulscu, Mss. II, 115.
Adici tineretele (GoLEscu).

649 Fl6rea 'Ana n'o pui la nas, nu cunosci ce miros are.


loan. GOLESCU, Mes. II, 74.
Adia pé om pinä nu '1 Incerd, nu potI cun6sce ce naravurl
are (Gou.scu).

650 Flòrea panä a nu sé vesteji s'o aduct la nas ca sa'i


shut' mirosul.
IORD. GOLESCU, Mss. II, 115.

1) Cu o flere nu se face prirnavara.


I) Vara nu s'aduce puma! ca o fidre.

dacoromanica.ro
NATURA FisicX 169

Adici orl-ce la vremea el sd. o sdvirsescI, ca sd te folosescI (Go-


i.Escu).

651 Floirea la flére merge.


IORD. GOLESCU, MSS., II, 74.
Adica orI-ce e frumos, la cea frumósi privesce (Gouscu).

652 Flérea cum sé *chide sé vede ce rod da.


IOFtD. GOLESCU, MSS. II, 74.
Adicd cel vrednic, cum isbutere, aratd destolnicia sa (Go-
LEscu).

653 Daca flérea 11-o pazesci, rod bun dobandesci.


IORD. GOLESCU, MSS. II, 88.
Se slice pentru cele ce trebuIe sd pdstrAm (Gonscn).

654 Cine lépédä fleirea nu simte mirosul el.


TORD. GOLESCU, MSS. II, 80.

Adieli cine zgornesce pe cel bun, nu-I cuneosce darul luI (GoLzscu).

655 Ori-ce flére la sfirqit pierde mirosul ei.


IORD. GOLESCU, M88. II, 10.
Adici ori-ce om la betrânele plerde puterea sa (Gotzscu).

656 gasit fleirea sa-i lei mirosul.


IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 95.
Se dice pentru cele ce nu se potrivesc (GoLEscu).

657 Pänä florile la vremea lor, siliti-ve sa le adunati.


IORD. GOLESCU. Mss. Il, p. 112.
Adici nu pTerdelT vremea tinerelelor (Gouscu).

658 Nu supéri Urea, ca si pota mina. rodul


IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 110.
Adicä nu-lI vdtémii tinerelele, ca sd te poll bucuri de ele
,(GoLzscu).

659 Este o floricia


Cine '1 (o) mir6sa, nasu pica.
A. PANN, III, 65. HINTEscu, 60.
Se dice despre cel falarnic.

dacoromanica.ro
170 PROVERBELE ROMÁNILOR

660 Este o floriciei


Nasul care 141
A. PANN, III, 43.
Se çlice de cele préste i ordinare. A. Pann explici acest pro-
verb unta copil al cAruI paring erad Orneni de rind.

661 *A pune floricele.


BARONZI, 68.

Are dPprindere set pue floricele.


HINTEscu, 45. FR. pida, 1.1, 31..
Se slice de omul care povestind un lucru mal adaogA i detallad
inchipuite.
Rosas loqui la LatinT, Conter fleurettes la Frances1 se apropie
infra cAt-va de loculiunea romfinése4.

662 De flon de ene.


V. ALEXANDRI 8. LAscAn-RosErn,
Mss.I. CREANGX, Pov. 332.P. IS-
PIRESCU, Rev. Ist. III, 158.V. ALE-
XANDRI, Conv. Lit, III, 97, 272.

De flor de cucului.
I. BXNEscu, prof. J. Roman.

A dinblet de flori de cuc I


S. FL. MAMAN, Ornit. I, 45.
A âmbli incolo i 'n chce de géba ; a nu c4tigi nimica; a um-
blà fArtt de niel un scop, perslénd timpul in zadar.(S. FL. MARI).

663 De florile merului.


P. IsPlaEscu, Leg. 29, 34, 59, 169,
322. FILINON, 242 & 258.Da E.
B. noiwR, 402.FR. DE, II, 30.
Conv. Liter., XII, 208 & 217.
AdicA de géba, farA scop.
.Calul scia de thte astea, cAcT nu era el de géba nAsdavan de
fiorile merului.. 1SPIRESCU, Leg. 29.
Nu se peote sá-m1 fi (As de forte tnérului sA pAstrez aceste
oscI6re. IspiREscu, Leg. 59.
.Si je suis affligé ce n'est pas pour des prunes. slice Moliére.

664 Flere 'n legat6re.


P. ISPIRESCU, Rev. 1st., III, 383.
G. DIANU, Rey. fcol. J. Mehedinfs.
BooNzz, 49.HINTEscu, 53.

dacoromanica.ro
NATURA FISICI 171

Se ylice and cine-va 'Ate face o VOA §i nu vrea; se intrebuin-


féza i ca expresiune a feclérel. G. DIANU.

665 Ca florile in gunonl cresce.


IoRD. GOLESCU, Mss. II, A sem. 75,
Adica GO bun! Intr'un mediu stricat.
*
666 Cu fion in caciulä.
V. ALEXANDRI LASCAR HOSETTI,
G. DIANU, Rev. scol., J. Me-
hedinft.
Expresiune trasä din faptul purtärel florilor In cacTulA de cAtre-
flacäil la tell; aratä fecToria qj voinicia.
*
667 A umbli cu nor' la palarie.
G. MUNTEANU, 122.V. HARAM,
inv. c. Grivita, J. Tutova.
Acela.7I inteles ca proverbul 666, aratä i siguranla.

668 A umbli cu Hon la urea'''.


A. PANN, 11, 444. G. MUNTEANU,
122. HINTESCIJ, .197.
Adicá Thri grije, cu nep6sare.

669 A pune cm-va flori dupä ureeln.


V. ALEXANDRI, Teatru, 708.

A i pune o flore la urechle.


BARONZI, 47.

A pune flor i la ureclee.


V. A. URECHE, Ccmvorbiri Ltte-
rare, XXI, 1112.
Veog Ghlocei.
Adid a inselà.

670 *F16re la urechie.


IORD. GOLESCU, Mss. II, 74. P.
ISPIRESCU, Rev, Ist. III, 383. Fir.
DARR, II, 30.

Gdndesce cd e flore la ureclae.


A. PANN, Edit., 4889 ,p. 464;
130. HINTESCU, 67.

dacoromanica.ro
-172 PROVERBELE ROMANILOR

Flori la urechïe.
L CREANGX, ABlirit.., p. 22.
Adice un lucra cam de nimic, färá, superare (GmEsco).
«Ca o fldre la urechie, murerea pe lAngA bitrbat.. lord. Go-
IESCU, Mas. II, Asemen., 95.
«Trebile cele mal grele, la el era flore la urechie. P. ISPI-
RESCU, Snerve, p. 45.
«Necazurile noistre sunt flori, la urechie pe Muge cele ce spune
in ION CREANGA, Amint., p. 22.

671 A pune o fláre cm-va.


Da Ec. Z., Bdriad, J. rezuma.
I. 'UNESCO, prof. J. Doman.
Expresiune Intrebuintate la jocul de cArtl; insemnéze a face o
carte, o levatA.

672 Fläre 'n c ..r.


I. sxNEsce, prof. J. Roman. L
Mayal, prof. J. Praho
Se Oice pentru aceI carI se impodobesc IntAm mod ridicol í fac
acésta spre mAndrie.

FOC
Apa, 13e; ¡e, Caldare, a ce Frige,
Fum, Lenin, Mdnd, Oto, Pata., Tarta.
*
673 A luà foc cu mäna altum.
I. CREANGX, Arnint., p. 156.
*
Cu ma'na strd ind numai, foc sa tel.
H. D. ENESCU, inv. c. Zantostea,
J. Dorohot.
*
Cu mdna altuia numai, foc sâ la.
R. A. ZAMFIRF.SCU-DIACON, inv. C.
$tiubenis, J. Dorohot.
Velp Carbune, Jeratic érpe.
Ne Invate a trimite pe alfil la muna grea , la primejdie In fo-
losul nostru.
Ascultag pe Ion Rota, deputat la Divanul ad-hoc din Moldova,
ce bine vedesce acéste §licet6re, in frumésa limbl a luT CreangA
«El cuceme, cuane! puternic e$1, megief. l-mi eptI, ca riza., ce mg &ese,
scid bine a n'are si-ml fie m6le, and m'oiu Int6rce a-casi, unde mg Ni-
lépti nevoile. Dar si nu vg fie cu superare, ci palmele aceste Orine/id ale
iristre, stripunse de pilimidi i pline de bititurl, cum le vedep, vg tin pe
Dumnea-v6stri de atila amar de vreme, i vi fac de huzuritl de bine. i mal

dacoromanica.ro
NATURA FISICX na
inult de cAt acésta; orl-ce venetic In Ora asta este oplosit de Dumneaveistriir
si-1 priv41 Cu nepAsare cum ne suge sAngele, si tAce-t1 si-1 ImbrAtosatl! Nu-
mal nol, vite de munci , vd suntem dragl ca sarea In ochl !... Din mojicl, din
ghiorlanl si din dobitocl nu ne mal sctitell! Dumneleii sa ne lerte, si sA ne ler-
tap si DuinneavéstrA, cucíme, dar cu adevdrat, asa este; e'a0 deprins a /ucc
focul tot-d'a-una cu nit-irate niatre cele mojicestl si tot nol ceI vi-
novall! a

674 Focul ce nu te superd, nici cum sä '1 sgenderi.


IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 114.
AdicA ceea-ce nu te supera sä nu4 daT pricinft dé supérare (Go-
LEscu).

675 Cu cät mal mult de foc te aproph, Cu atat mal mult


te si aprinli.
IORD. GOLESCC, MSS. II, p. 29.
AdicA dragostea sé mAresce, cänd dé ea te apropril (GoLescu).-

676 11 trimit in sat la foc,


el mi-aduce busmoc.
IORD. GOLESCU, Mu. II p. 15.
*L
Tu. V trimitt la foc,
$i el ip-aduce busaioc.
A. PANN. Edit. 1889, p. 26; I, 86.
IIINTEscu, p. 61.

Eft V trimit la foc,


.5'i el 'tni-aduce busuioc.
P. ISPIRESCU, Rev. ht., III, p. 379.

Tu '1 met): la foc,


. i el 'face busuioc.
G. DEM. TEO DO RESCU, Cercet., p. 62.
Veig Surcé.
Sé dice cand una cerem, sf el alta ne aduce, chid nu urmézä
dui:4 cum el poruncim (Goissca). Se slice ;3i despre ceT prostI.

677 Focul in pädure din scänteie mica s'aprinde.


loan. GoLBscu, Mss. II, p. 72.

Focul se aprinde din sceintete.


C. MEISSNER ..7. V. DOGAR, II, p. 34.
Ve01 SctInteu3.
A dici cea maT mare gälcévA din micA pricinä sé dephide (Go-
LEscu).

dacoromanica.ro
-174 PROVERBELE ROMANILOR

678 Cine de loe trebuinté are, In cenu§i el gasesce.


IORD. GOLESGII, M8S. II, p. 84, --
Fa. DE, I, 219.
AdicA la ceI ce pAstrézA pururea gAsescI óre-ce, precum focul ce
-sé pAstrézA In cenTA (Gouscu).

679 Focul ce sé socotesce stins, dé multe-ori supt cenu§a


sé gasesce aprins.
IORD. GOLESCEI, Mss. II, p. 72.
Adicii dé unde nu te tema, d'acolo mal mult té vatémI(Gouscc).

680 Focul, cu cal mai mult el sgandari, cu ata mai mult


sé ffi apiinde.
IORD. GOLESCU, M83. ii, p. 72.
Sé dice pentru zarvit, réscóle, résvrAtirl §I orI-ce turburare, In-
-semnind ca ca cAt mal mula pricinA le dal, Cu atAt mal mult sé
il IntArItA (GoLEscu).

681 Foc sé faci, si fum sa nu ésa, piste putinta sé 'ntelege.


loas. GOLESCO, MS8. II, p. 72.
AdicA fapte tirite si sa nu sè suda (Gouscu). Nu putem ascunde
-atit de bine pasiunile vástre, In cd.t sl nu se v6déscA printr'un
semn 6re-cure.
Italianul dice : E fuoco, l'amor e la tosse, preste se conosce;1)
-si Francesul : 11 n'y a point de feu sans fumée.
*I
.682 Pana nu faci foc, mm nu ese.
Ion. Gomrscu, Mss. II, p. 60.
A. PA»; Edit. 1889, p. 174.N. Fr-
1.1310N. L IONESGII, II,157.BAFtBU
CONSTs.NTINESCII, Cart. Cit., II, 45.
Es. POPESCO, iripér. c. Ciocanescis-
Märginens, J. Ialomila.K. A. ZAK-
FIRESCII-D1ACON, inVéf. C. Oiubertis,
J. Dorohos.

Unde nu e foc, fum nu ese.


IORD. GOLESCD, Mss. II, p. 13.
BARONZI, 51.Abecedar ii.ustrat, 24.

Fum feiret foc nici cum a vede.


IORD. GOLESCII, MS8. II, p. 73.

1) Focul, amorul si tusa IndatA se cunosc.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 175

Rind nu faci foc nu ese fum.


REINSBERO-DCRINGSFELD, I, p. 484.

Uncle nu e foc nu ese fUnl.


KAROLY ¡WS, p. 82.G. MUNTEANU,
31. LAURIAN S. Mexim, I, 1266.
HINTESCU, 61.

Nu e (este) fum fetrel foc.


G. DEM. TEODORESCU, CerCe.t.., p.
77. FR. DAME, II, 43. I. G. VA-
LENTINEANU, 19. Da E. B. 11awn,
81. AL. DUMITRESCU, 128.

Rind nu e foc nu ese fum.


BARONZI, p. 64.

De uncle nu e foc nu ese fum.


I. G. VALENTINEANU, pag. 20. V.
FORESCU, Folticent, J. Suctava.

Fum fara foc nu ese.


GIL, Cony. Liter., XXIV.
*A
Pcina nu este foc, nu se vede fum.
N. G. IONESCU, c. Matnornifa, J.
Dorohot.

Rind nu s'adard focl, fumlu nege cd nu se


véde.
ANDREI AL BAGAVEI, Cartea Ale g.,
pag. 56.

Peina nu fagi foc, fum nu ese.


D. A. MILESCU, Gopefi, Macedo-
nia.D. DAN, Nevesca fi Moiovifte,
Macedonia.
Adica pana nu gresim, nu ne vorbesc dé rég (p. 60); OM nu
greOm nu sé vorbecse dé grepla n6stra (p.13 tli73). (GoLescu).
O rum6re publica se rézama in tot-d'a-una pe un fapt, pe un
inthciù positiv. Nu se Oice de o femee ca este rea, fär ca sa fie
ce-va, in purtarea el, care sé motiveze asemenea §6pte i precum
LatiniI : Rumor publicus non omnino frustra est I),
Flamma fumo est proxima2). Italienil : Non si grida mai
al lupo ch'egli non sia in paese8); lar Francesil : Il n'y a point
de fumée sans feu.
') In óptele publice nu este totul de (tabu (e ce-va adevarat).
2) Maitre e aprape de fum.
2) Nu sa striga : Eau& lupul I due& nu se OM In tarii (In apropiare)

dacoromanica.ro
176 PROVERRELE ROMANILOR

*
682b Focul le mistme téte.
Adicci cel mare, ce! puternic.

683 Foc dupa foc, 164 dupa fad.


A. PANN, I, p. 60. IlmiTEscu, 60.
*
Foc peste foc.
Un r6u nu ne vine nicI-odata singar, nenorocirile se in Milt.
*
684 Nu apta foe peste foc.
A. PANN, Edit 1889, p.151 ; III,
122. IIINTBscu, 61.
*
Pe foc, foc nu bagel .
D. A. MILESCIII, Gopert, Macedonia.
Nu int6rita pe omul mAnios , nu '1 impinge la fapte cele prin
povetele i indemnurile tale. E foe peste foe, 4icead Elinil, vor-
bind de povetele rele date unuT om in paguba lui.
Romina cred el e p6cat sii pul foc peste foc.

685 Foe pé foo nu stinge, ci mu mult el aprinde.


IORD. GOLESCU, Mss. II, 72.

Foc cu foc nu se stinge.


G. MuNTRANu, 60. HINTEscu, 60.
Adica cel furIos, ceind 61 intArill, balaur se face, ì Tute cu Tate
mai r6u se aprind. (G-ouscu).

686 Focul cand se 'ncinge,


Anevme se stinge.
A. PANN, III, 12. HINTEsco, 61.

Focul ccind se 'ncinge,


Anevoie se mai stinge.
C. MAISSNER & DOGAR, I, 34.
Se dice de omul manios.

687 Focul cand s'aprinde On maracim uscap, arde q'i


pe cet ver4
IORD. GOLESC17, M88. II. 72.
Ve411 Copac, Lemn.
Adid 1.6111, pe lingit ceT r6T, eade pe ceT haul, precum la res.
baTe. (GoLoca).

dacoromanica.ro
NATURA m'a 177

688 Nu sgindari focul dé supt cenuqa.


IORD. GOLESCU, M88. II, 109.
Adicti nu di pricini celuT refi. (GmEscu).

689 Nu te juci Cu focul cd indata te pirlesce.


IORD. GOLESCU, MSS. II, 109.

*Nu te jucet cu focul.


*
Cine se jtkä cu focul se frige.
I. ARROBE, J. BUZglt. - FR. DAME,
II, 39.
*
A se jucet cu focul.
N. GANE, Nuvele.
Adich cu dragostea (GOLESCU). - intr'un mod me general, nu
te juci cu lucrwile cad pot fi primejdiése.
*
690 Foc la mine,
Foc la tine,
Foc la noi
La amindoi.
L EILNRscu, prof. J. Rontan.
Se dice cand doi pitimesc de aceea0 b6li, de amea0 durere.

691 Scapa'l din foc, ca si te bage 'n loc.


IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 67.
Se Oice pentru cel ce super% pe insull ficetoriT lor de bine.
(Gourscu).
*
692 In urma foculin mulp dascali sé arata.
IORD. GOLESCU, Mes. II, p. 15.
Ne arati ci la vrerne sa griim, si povituim, cid in urmi in
zadar. (GmEscu).
*A ,
693 Ca sa stingi un foc, trebuie sa te-arunci in el.
IoRD. GotEsco, MIS. II, 108. V.
Ilmued, inv. c. Griviia, J. Tutova.
Adiei ca si potolescl un red, trebee si te jertfescl.(GoLzscu).

694 Focul pò cele mai uscate mai lesne le topesce.


IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 72; A-
sent. 178.
Adicri nicazurile pe ce slabT, si ce mad pe ce miel. (GoLzscu).
12

dacoromanica.ro
178 PRO VERBELE ROMINILOR

695 Nu 's bagä foc pi tuna vulbura.


D. A. Willmar, GopeA, Macedonia.
Un tin& i cu o MAI% sa nu locuésca impreuni. Vedi pro-
vsrbul 689.

696 Iu nu are foc, nu are s'cinuse. 2)


D. A. M1LESCU, Gopef Macedonia.
Se dice de acele carl stint in legatura firésea, earl se 08850 in
tot-d'a-una la un lot.

697 A apucA foc cu gura.


B. P. HAvrmt, Et ymol. Magnum,
1393. LAMBRIOR, Cony. liter.Fa.
DAmt, I, 84.

A luet foc in gura.


G. Di M. MODORESCU, Cercet. 83.
A afirma cu energie adevèrul celor spuse de not Prima variant&
se aude In Moldova, a doua In Téra-Romanésca. Ve4I G. Dem.
Teodoreseu, Cercetari, p. 83 si urmatorul proverb.

698 pune mana in foc.


G. DEN. TBODORIsSCU, Cerect., p. 83.
Mod fórte energic de a intari o afirmare.
Origina acesteT locutiuni fret ale cautata neapérat in obiceltnile
introduse de barbarT, in imperial Roman obiceluri carl la France.si
purtau numele generic de Jugements de Dieu, gi prin earl se cre-
dea In Evul-mediu ea se p6te stabili, cu siguranta, nevinovatia
sau culpabilitatea unuT acusat, in anumite casurl dubióse. In obi-
ceTul care ne ocupi acusatul trebuTa sa tie in niani o bucata de
fer inferbintati la foc, vi daca pe acésta mina, bagata in urma
intr'o carpa bine strinsa i sigilata de judecatorl, nu se area dupa
trel vile niel o arm& de arsura, piritul era tinut ca nevinovat.
Aseste obicenirT barbare s'aù mentinut in Occident pan& In se-
colul al treT-spre-decelea, cu tóte a deja mult mal 'naiute spiri-
tele laminate combiteau asemenea supersti.fi. MAO Grigore de
Tours scrfind, In seeolul al véselea, regineT B unehaut in privin!a
procesulul care se deschisese in contra luT Memna, episcop de
Toulouse, respinge cu indignare acest mod absurd do a se desco-
peri adevdrul dieénd : Nolumus te exhibere igniti ferri con-
tactum.

2) Nu se baga (pune) foe pe Mug& pral de putted.


) Unde nu e foe, nu e nicl cenuae.

dacoromanica.ro
7\ATLRA. FISICA 179

Dupa cum se vede in cronicele luT Gheorghe Logothètes, aeeste


.obieeTurl aü exisiat i In imperiul Bizantin /Ana sub Impäratul
Mihail Commena; ast-fel ci, putem admite, WA a aves probe po-
sitive In ark:AA privintä, el aceste obicelurï, cari aù' domnit in
Europa intrégd, aú Velma sa existe 0 la noT, find dat mal cu
-sémA cä posedim In limbA i locupunea respectivä.

*
-699 A di cu mar/de 'n foc.
IORD. GOLESCU, MS8. II, 5. A.
PANN, in, 105. LACHLAN & MAXIM,
I, 1248.Eu. POPESCU, inv. c. Cio-
ciinesci-Marginens, J. lalomila.
*L
A WI, Cu mdna 'n foc.
I./WHIM\ & MAXIM, I, 1248.P. IS-
PIRESCU, Leg., 280. HniTescu,
93.-11. D. ENESCII, inn. c. Zamol-
tea,J. Dorohoi. L Bkerscu, prof.
J. Roman.

A dat cu mdnile 'n foc.


E gros de MIA, are de ros.
HINTIoSCU, 101.
V e1 Spuz a.
Adica a eidut in mari primejdii (Gouscu). Acest infeles nu se
niciierI, in iva de asta-dl, acesteI locutiunY, 0 este mal mult
ca sigur cà Golescu s'a inelat identifieäud expresiunile: a-0; pune
.mana 'n foc td a da cu metna'n foc, earl sunt ca totul deosehite.
Pin locutiunea a da ca ntina sad metnele 'n foc se intelege
.pretutindenea, a se imbogati din senin, de-odatA 0 pe neateptate.
«Se dice dud cine-va sä inavutesce fara munci.. Em. POPESCU,
inv. J. Ialomila. I. BANEscu, prof. J. Roman.
A face teite de necesitate saù a capäti large medfi peeuniare.
LAUMN et M%XIM, I, p. 1248.
niulelese ea a trebue sei fi dat el ca mina in foc, chemi
la dinsa. Acolo cu prefacAtura , eu narghiolil i cu vielenil, II facu
de spuse cum are atta stare. P. ISP1RESCU, Leg. p. 280.

700 L'a ars focul.


L ARBORS, J. Buzgu.
Adica s'a pricopsit, s'a imbogatit de-odata, pe ne*eptate.

101 A trece prin foc si prin apa.


LAUHIAN & MAXIM, I, p. 1248,

dacoromanica.ro
180 PROVERBELE ROMANILOR

Mecum pre in foc i apd.


CORESSI, Ps. LXV, in Etymologi-
cum Magnum, p. 1270.

Sunt gata in foc i in apd sci me arunc.


A. PANN, Ed4ia 1889, pag. 187,
III, 134,

A dec prin foc i prin apd


P. IspritEscu, Leg. p. 288.

Trecuti prin apci §i prin foc.


S. Fr.. MARIAN, Orn., 11, p. 288.

Ccind sunt Ode §i noroc,


Treci prin apd i prin foc.
Adidi a mi se da indArAt dinaintea orf-carel primejdil pentru
face un lucru; a fi om incercat, otelit in nevo i necazurl.
Eù pentru dragostea ta ciffi dat prin apd i prin foc ca
'11 fac voile. P. ISPIRESCU.
»Multe mai pAstrat in memoria restrAnepotilor acelor Ro-.
mani trecuti, cum se slice, prin apa fi prin foc.. S. Fi. MARIAN.

702 Foc sub cenusa.


LAURIAN AC MAXIM, I, p. 586.

Foc ascuns sub cenup.


Primejdie ascunsá, prin urmare amenintat6re. Se dice de cel
fiitarnic.

703 Stinge focul cu


IORD. GOLESEU, M88. II, p. 87..

Aú stins bine focul cu paiete.


ION NECULCE, Lelo p. Mold., II, 252.
Adica mal rAu aprinde gálceva cu amuté15, cu invitarea, cu in-
viemnarea (Gotescu).
»Un om §i nu Ole tinea tainea, dara atAtia eimeni? Au stins
bine focul cu paie. ION NECULCE.
A
704 Arde focu 'n pate ude.
I. CREArilak, Pow., p.186. .,Psci-
tbrPa, Poesii Po por , U 1g8

dacoromanica.ro
NATURA 181

*
Arde ca focul in paie ude.
I. BINESCU, profesor J. Roman.
V. HARAM, inv. c. Grimita, J. Tutova.

Are douè intelesurT cu totul deosebite


AratA o actiune ascung, dar puternica i primejdielsA.
.Ctind IT omul In dol pert, 13t te ferescT de dinsul, c'atund e cum
ii mal r6ii. Vorba cea : arde focu'n paie ude. L CREANGX.

Frunzi verde treI agude


Arde focu 'n pate ude.
Strig la puÏc i nu m'audel
Ba te-aud pulule bine
Da nu poeld vent la tine
CI 'l dutunanu ldng5 mine.
Poesit Poporale.
l3arbatul c,are o aude, si care este pentru dmnsa dtismanul, Tea
pusca din cold si o ucide.
20 Se slice de omul care vrea sfi se arate grozav i mi este.
L BANEsCU.
Se slice cand un b6trAn Tubesce. V. HARAM.

705 roc de pale.


I'AURIAN MAXIM, 1, 4285; 11, 569.

Focu de slama zalic dure. 1)


FR. M1ELOSICH. .Runz. Unter.I, 8.
Se slice de o lucrare, de o actiune, de un sentiment treator care
se nasce i moire Intr'un scurt interval de timp. Francesul slice :
eest un feu de paille.

705 b A aruncd °lent (unt-de-lemn) pe foc.


Ltunia.N MAXIId, II, 491. Da E.
B. MAWR., 78.

A turna °lea in foc.


G. MUNTEANU, 72.

A turnet unt-de-lemn peste foc.


1. Bkvascu, prof. J. Boman.
A Op mAnia unta om deja furlos.

Fount de pate tine putin.

dacoromanica.ro
182 PROVERBELE RODUR1LOR

706 A mdnci foc.


P. ISPIRESCU, Leg. 38.
A fi 'lute, se dice in deobste de cat.
ffTrase la scar& o cdrutli ferecatA, eti WI u telegail de Metnett
fOc.K (P. 1sPisEscu).
la basme cail cal nAsdravani mAnanci Or/ flert cu lapte dulce
pe fie-ce sli, o banita de *ate°. Suut attit de lull in at sbóri
ca vintul sail ca gAndul, dupti pofta stapinultfi. VeslY Ispi-
reseu. Leg. pag. 45 si urmAtbrele.

707 A se face foc.


f,ktnurai MkX01, I, 1248.

A se face foc 0, para.


P. IsPIREscu, Leg. p. 27. FR.
lust, II, 33.
*A se face foe t &jot.
P. ISPIRPSCU, Leg. 353.
Adicii a se ramiii, a se iufuriii.
p
708 A fi foc.
ST. 311E1111.1 SCU, $ezat6te, II, 72.
*p
Cum foca de harnic.
M. LUPESCU, inver. c. Broscent, J.
Suciava.
Adic4 harnic tare, lute la tréba, cate-odata are si intelesul de
a fi ambilios.

709 Cdt a arita un foc.


Arata un interval de timp fórte scud.

FOIE Voll( Cap. X, FOte.


710 Fine peste fine, si la mijloc tufa.
V. ALEXANDRI, Cony. Lit,!, p. 215.
Adicti nimic.

FRAGA.
711 In pofida fragilor manancd frunzele.
A. PANN, Edit.1889, p. 74 & 147,
419.P. IsprRigscu, Unch.
17. HINTgscu, 149.

dacoromanica.ro
NATURA FIsIcX 183

De dorul fragilor Tkindncd frunzele.


A. PANN, Edifia 1889, p. 74; ILI,
101. IIINTEscu, 62.

De dorul fragilor mane/met i frunzele.


I. G. VALENTINEANII., p. 32.
Se multumesc cu mai putiu neputend dobAndi ceca-ce doresce.
Vedi Capsune.

712 Iu avzi frauzi multe canestra acea Mica i).


D. A. MILESCII, Gopeiz, Macedonia.
VOÇU Par.
Sa mi te leï dupa laudh fára ca sa te convingi de adever.

FRASIN
713 A umbla frunza frasinrlului.
ION CREANGX, Pov. 188; Anzint.,
124. Conv. Liter., XI, 174.- Abe-
cedar itustrat, 29. FR. DAMÉ,
38. 1. ERNESCG, J. Roman.
Adica fa niel un rost, in zadar.
géba mal stricatI mincarea, dragiI meI... Sti umblati numal
asa, frunza frcisinelului tag viéta veostrá si sa v6 Idudati cA sun-
teti fecIorl de craid, asta nu mircíse a nas de om. I. CRFANGi,
Povesti, p. 188.

FRUCT
e
714 Fructul nu cade departe de pom.
G. MUNTF,ANU, p. 30. HoTEscu, 63.
Vell 106nza.
Copiil sémèna parintilor lor. Le fruit 7ze tombe jamais loin
de rarbre.

FRUNZA.
Vedi Gane, Capsuna, Iota , Nuca,
Pònt a,
715 Supt frunza cea mai pr6stä se gasesce poma cápta.,
loan. GOLF.SCII, M88. II, p. 65.

linda atup (ci sunt) frog multi si Tel costa cel mic.

dacoromanica.ro
184 PROVERBKLF ROMAN1LOR

Sub frunza cea mai préstei se gasesce de multe


ori pinza c6plci.
HirrrEscu, p, 149.
AdicA i p'intre cel prostl sé grisesc émenI dé ispravA (GoLzscu).

716 Ca frunza pe apa.


V. ALRXANDRI & LASO. ROSETT1, M88.
Adicit la volea intimplariI.
*
717 Cita frunza si iérba.
P. IsoniESCU, Leg. p.156 275.
L CREAXGI, Pov., 54 & 264.lonm.
LUI SB1ERA, Pov. DAmt.,
41. II. D. &mar, inv. o. Zamos-
tea, J. Dorohot.

Ca frunza §i, co térba.


Rmo. GoLEscu, Mes. II, Asem. pag.
101. P. Isriasscu, Unch. S filt., 51
63; Leg. 111.I, C. FUNDESCU, 41
Fu. DAME, II, 146.
Frunza qi, iérba.
P. hontEsco, SrOve, p. 78.
Arata numérul cel mare al lucrurilor despre care vorbim.
.S6 repe4ira, frunza si térbei , asupra stAntulul. P. Ispi-
RESCU, &teme, p. 78.
,Numg eck a6 i inceput a curge furnicele cu dr6Ie,a, c6111 pul-
bere pi spuz6, cittä frunze iiérbci. I. GERANCA, Pov. p. 264.

FUM Ve41 Poc, Metiere.


718 Fumul din uleiu pé albina o sceote.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 72.
Adici nevoiea din casa ta, din éra ta afari te scAte, precum
strainiI pé pimintenT din locasurile lor, din mo,iile lor (Gotsscu).

719 Fumul sé vede Oua, pi miptea arde focal.


IORD. GOLESCU, M88. II, p. '72.
Ve41 Népte.
Sé slice pentru cele ce sé urméza nóptea , pl sliva din 6re-ce
semne sé cunosc (GotEscu).

720 Ca si scapi dé fum, dé multe ori te-aruncl In foc.


bao. GOLESCU, M88. II, p. 25.

dacoromanica.ro
NATURA 185

Ve01 CIF'dare.
AdicA. ca sA scapl de o primejdie mica, intri in cea mal mare
(GoLEscu).
LatiniI sliceaii: de fumo ad flammam tendere 4).AnoilAN MAR-
-CELLIN.

721 Pum cam mare, dar frigarea cam mica.


IORD. GOLESCU, MS8. II, p. 73.
AdicA numele cam mare, dar slujba, folosul cam mic (Gouscu).
*
'722 Nu Ili si duce fumu indrept. 2)
D. A. MILFSCU, Gopest, Macedonia.
A.dic,a nu '1 merg treburile bine.

GARLA
VedI Prost.
723 Gárla se cérta cu marea.
IORu. GOLESCU, M88. II, p. 23.
Se slice eAnd eel miel se sfildesc cu cel marl (Goi Escu).

724 Cine cade In garla nu sé mal feresce de pike.


A. PANN, Edit. 1889, p. 107.

Cine cade in gdrla el de p1d1e nu se mai feresce.


A. PAmr, II, 133. HrrivEscu, 21.
Vedi Plow.
Nu ne ingrijim de ceea ce nu ne pile aduce niel o pagubA.

725 Wm (a) ajuns la gärla si (0-a) ridicat pelele.


HINTESCU, p. 68. BArniscu, prof.
J. Boman.
Veig Piriu,
Se slice cAnd, inainte de vreme, ne gAtim sau ne ferim de óre-ce.

726 Nu ridici pelele inainte de a ajunge la garla.


L G. VALIENTINEANU, 32.
Ne invatA a nu ne gAti sall a ne feri de dre-ce Inainte de vreme.

727 Linde vede gärla Inchide ochh.


H1NTESCU, p. 68.
Despre cel betiv.

1) A se duce din fum In flacArA.


3) Nu i se duce fumul drept.

dacoromanica.ro
186 PROVisRBELE ROMINILOR

728 Alti' de o da in gana i mi nu o sa ne tunean'.


A. RON., U, p. 24.

De or da altit in gdrla, niel not nu o sei r.e 'n-


necd m .
HINTRSCII, p. 68.
.Nu auutem tinuti a urma numaI de ceit pildele cele rele,
desnAdèjduirea altora. Vorba cea Lumea ca lumea, si noi ca noi..
Dar, ciind n'are dinsul parte,
Par-ea sunt ea vinovat?
Sa rne due fi eu in garla
Dupa dinsul?
T. SPERANTIA, III, p.142.

729 A trece garla.


Vell Drae.
A trece tiu hop, a scápà de o primejdie.

730 Pana treci garla spui magarului : mosulel


GAVRIL Musiccscu, prof. J. las.
Pini scapI de primejdie lingti7esei pe acela care p6te fi de
vre-ma ajutor.

731 *Are sa tréca inca multa apa pe garla.


P. ISPIRESCII, Rev. Ist., I, 234.
HINTEscu, 4. Fil. Dott, U, p. 70.

Are se curga multa apa pe gdrla.


P. Ismisscu, Leg. p. 307.
Ve;II Vale, Ptrtu.
Arata o indelungá vreme.
Are sä curgä multa apa pe garla, pana s6 ajungti a cun6sce
tainele imp6ratid ca uoI. P. ISPIRESCU, Leg. 307.
Francesul dice : B passere jusgue-la beaucoup d'eau sous
les ponte.

732 Parca-i prins de pe garla.


Se dice de cei cail se plartif mudar trubracall, rufoO.

G A TJ R
vol Cer, Nisip, llana, Placintct, rpe.
733 Cand la gaura, sfir I
IORD. GOLkSCU, M88. II, p. 35.
P. ISPIRESCE, Rev. Ist., I, 457.

dacoromanica.ro
NATURA F1S1CL 18T

Cdnd la borta, borta sfir !


L Bkvssety, profesor J. Roman.
Vein Puitt.
Se dice cand cu mare pofta cdutarn sail aszteptam ére-ce, gi dam-
piste nimic (Crouse). §i dud ne scapa lucru din mana tocmal dud
era sal prindem.

734 A se viri intr'o gaurd.


De frica.

744 Când gaura in api se va putea face.


'ohm Gor,Escu, Mss. II, Asem.428.
Vedl Apa, Borta.
Adica nief °data.

GHIMPE
Ve4I Trandaft.
745 Mai mu1i ghimpi inviaza decdt flori pe camp.
GOLESCU, Mss. II, p. 43.
Adica necazurY (Gouseu).

746 Bldnd si dulce ca un manunchiu de ghimpi.


IORD. GOLESCU Mss. II, 86. Fr.
DAME, II, p. 66.
Se .ice pentru ceT cumpliff §i crung in Wale de joc (Gouscu).

747 Ghimpe la ghimpe.


LAUR1AN S. Kum, Glosar, p. 266.
Vorba infepatáre la alta vorba intepatelre ; impunsatura la fm-
punsatura.

748 A mängdid Cu ghimpi.


A. PANN, ill, 63.HINTEscu, p.100._
Se dice despre omul viclén.

749 A trage un ghimpe din piciorul


A '1 scipi de un necaz, de o greutate.

750 8dde pe ghimpi.


IORD. GOLESCU, M88. II, p. 96.

dacoromanica.ro
d 88 PROVERBELE ROMiNILOR

A edea (a stet) pe ghimpi.


LAURIAN S: MAXIM, II, 1237; Glo-
sar, 266.FR. DAMA, 11, p. 66.

A stet ea pe ghimpi.
P. ISP1RESCU, Leg, 272.
VeqII Span.
AdicA se pripesce sa se duea (GoLEscu).
DaseAlul care eta tuse ea pe ghimpi la bisericii, cum esi, veni
mum' de cat sA se punA la masA.gc P. ISPIRESCU.

751 A sta ca ghimpele In ochii


fi rèfi vNut de cine-va, fi neplActit.

GHIND.A.
Veça .tejar.
752 A fi lemon de ghinda, fetati in tinda.
L CRRANOX, Pov. 255.
Adia Omen! de rind, din prostl.
',Ore nu cum-va Vag face si voT, nisee feclon de ghinda fetafi
in timid, cA sunteti °braze sub;iri?., I. GREANGL

GHIOCEL
*A
.753 Ce mai frumoai ghiocei p'in (prin) maracim se gasesc.
knio. GOLESCU, Mss. II, 75.HM-
Tescu, 69. H. D. ENESCU, (ny. O.
Zamoslea, J. Dorohos.
Adiea cele mai frum6se Vintre cele preiste ì ceT mal bun! On-
tre eel mal miel (GoLEscu).

754 'I a eait ghiocel in barba.


L BXNE.scu, prof. J. Roman.
Ve01 a Ninge.
A inceput a i se albl barba, a imbètrAni.

'755 A pune ghiocei la urechle.


N. POPESCU, Cal ndar 188, p.
68. FR. DAMA, II, 67.
Ve0i Fiore.
AdicA a inselà.
,Maca preotési le punea ghiocei la urechie. N. POPEWU.

dacoromanica.ro
NATURA'FISICI 189

GHfORGHINA.
VadI a Manad.

GO GO$A.
756 Cu gogool de tufa nu se 'negresce sprincene.
A. PANN, Edit. 1889, p. 10; 1, 54.-
P. 'SWIMSUIT, Rev. 1st., 11, 159.
HINTESCO, p. 69.

Cu gogoo, de tufa nu se 'negresc sprincenile.


BARONZI, p. 58.
Cu mindunile sat' fara. eheltuIalk Edirne nu putem face:

757 Cu gogool nu se canesc ma.


LAURIA.N & MAXIM, II, p. 560.
Befina, Rita, Ott&
Acelas iuteles ea proverbul 756.

758 *A spune gogolp.

A spune gogogl de tu fa.


P. ISPIRESCU. HMV-WU, 70.
FR. DAME, II, p. 74.
Vel,U Cap. VII, Gogòga.
Adieg mineTuni.
Tot inOrii la gogo$
Spunend despre moO stilt-11W.
Hirryitscu.

GORT
Veep Par.

GRADIN.A.
Ve4I Cdpa, FlOre, italtsra, Maracine,
Pornet.
759 Este gradinä de om.
A. PANN, III, p. 9. Hrmtescu, 70.
P. ISPIRXSCU, Rev. 1st., III, p.379.

E ca o gradind.
Da Z. J. Bertad, J. Tutova.
Se dice de un om vesel, plAcut la vorb5.

dacoromanica.ro
190 pROVERBRLE ROMANILOR

GRAU
Velt Galcae, Loc, Ifalura, Neghina,
Ors, Serara.
*
760 Mid se culca grAul se sal& stapAnul.
I. BXNEsco, prof. J. .Ronian.
efind grail/ se cule.a pe holde, este semn di e spicul plin i .sta-
piluut lanuluI se va imbogAti.

761 P'intre grAti, malura cresce.


IORD. GOLEsCU, AfsS. II, p. 60.
AdicA Vintre hunI si'rèt sè gasesc (GotEscu).

762 Nu e grail tara neghina.


LAURIAN 8. MAIM, II, p. 390.
A.L. DCMITRESCU, p. 142.
Nu e niel un lucru perfect, flu% cusur; inteo adunare stint 0
imni i ra Nu/ vin sans lie, dice Francesul.

763 A fi cu gräul in gura.


D. A. Alm] scu, Gopeft, Macedonia.
Mica cu sufletu in gura, gata sa méra.

764 A cauti pe mama gräului.


S. Aim kILEscu, $exatórea,II, 47.
FR. DAME, II, p. 84.
Sè (pee de acel ,are nu se mulfinnesce cu binefe ce 1 are.

GRA.UNTE
Ve 41 cal.
765 Din graunt.e marunte se fac grameli mal multe.
A. PANN, II, p. 81.-11mTEscu, 71.
Ne Inv* cA prin miei economn putem dobandi o stare Insem-
natfi.

GROPA.
Ve41 PictOr.
766 Cine vrea sA sarA grApa, arunce'sf ma' întâiú desagil
peste ea.
L &Avid, Conc. Liter., IX, 89.
FR. DAME, L p. 351.
Chid vre/ sa te apucT de o trébA, departézA orI-ce gréutate care
_ar putea BA te impedice de a atinge tinta doritA.

dacoromanica.ro
NM URA. MICA 191

767 an't sapa i ca0 inteinsul cel ce Eau facut.


NICOLAE COWIN, Let. Mold. II, 25.

Grópa deschzsd gätlejulut lor.


NicoLAE COSTIN, Let. Mold. II, 23.

GI-62)a aft sapat i aft caVut inteinsei.


NICOLAE COSTIN, Let. Mold. 11, 75.

Cine sapa grópa altuia cade el intensa.


ION NECULCE, Let. Mold. II, 253.-
I. G. VALENTINEANU, p. 9. Magaz.
istor., IV, p. 301.

Cine va sapet grópa Ohm sä surpe , sin gur


's va dideet 'n ripä §i viéta sa ea rumpe.
POSOFTEIL in Etym.. Magn., 915.

Nu care cumva-§i sapcind grópa lor sä cadent


unil din nol, sait tog saft fui nogri ai tutu-
rora inteinsa.
ZILOT ROMiNCLy Rev. Ist., p. 67.

In grópa, care singur aü säpat, inteaceiap sin-


gur art ca ç1
D. CANTEMIR, ht. lerogl., p. 367.

Gr6pa aft säpat i aft deschis, i au cäclut in-


tr'insä, care aft facuro.
DEI. TICHINDEAL; p. 234.

Cine sapä gr6pa altima,intära el cade intr'insa.


IORD. GOLESCU, Mss. II, pag. 82.
BARONZI, 51. P. ISPIRESCLT, Rev.
1st., II, 154.

Cine sapä grópa cade sin gur intr'insa.


A. PANN, Ediria 1889, p. 472.

Cine altui grópä va sapà, intälft el intr'ins«


se va ingropec.
A. NN, Archir, p. 9.

Cine sapä grópa altula , intra el intdig


tr'insa.
A. PANN, III, p. 156.

dacoromanica.ro
492 PROVERBELE RONANILOR

Cine sopd grópa altura, sapa i pe a la


Cel ce sapci grópa altua, înIâü el va cddea
intr'ins 'd
COST. DIN GOLESCL I, p. 46.

Care sapci grópa altuta, cade el inteinsa.


IguNTENNu, p. 30.Ilmicscu, 71
*
Cine supa grópa altar% cade el intr'insa.
G. VALENTINEANU, p. 47.I. IO-
MSCD, 1, 133. L Ismaniscv, inv.
c. Cobia, Deintbovila.

Cine sapa altura grópe el cade inteirft hélddbde


acolo.
GR. J1PKSCU, Opincar, p. 81.
*
Cine sapd grópet altuict, sin gur cade inteinsa.
KAROLY lics, p. 79. S. FL. MA-
RIAN, Orn., 1, 177. Da ELENA SE-
VASTOS, Pau. 137.BAJIBU CONSTAN-
TnvEsco, II,15.Da E. B. Mewn, 79.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACON,
$tiubienis, J. Doroliot.

Au Opel grópa altuta cá caVt tu mat intdid


in ea.
1,,kunim. NiNxim, II, p.1049-1050.

Nu sapd gr6pa altuza, sa nu ca§lt intdiu in ea.


Abecedar ilustrat, p. 27.

Caflit sin gur in grópa ce fi-au sapat.


VARRON, p. 66.

Cine sapd grópa altuuz, cade el in ea.


LADRIAN MAXIM, H, p. 4050.
*
Cel ce sap 'd grópa altura, cade singar inteinsa.
D. ENESCU, invq. c. Zantoitea,
Dorohoi.

Cine sapti grópa altuta, cade mat intdiu el in-


REINSBERO-DCRINGSFELD, I, p. 335.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 193

Care sapd 9rdpa ti altu nds cade nuntru.1)


N. ST., Nijopole, Macedonia.

Nu fa gr6pa altului cä cadzi sin gur.


D. A. Mu.F.scw, Gopess, Macedonia.
AdicA cine gAndeNe, ii sé silesm la reul altula, pentru el pate
acel rAA (GrOLESCU).
Acest proverb, atit de rAspAndit la noi precum se vede dupa ei-
tatiile de mal sus, se trage din Biblie, unde se aflA in nenum6rate
locurI : Cel ce altuia sapä grópa insufi va càdea in ea (Eccus.
X, p. 8. A säpat grelpa i addncit-o, dará va aldea in grópa
ce a facut. (Pmo.«. VIII, 15; ESTERA, VII, 10, Iov, IV, 8; Paov.
V, 22; XXVI, 27; PSALM. IX, 15; X, 2; XXXV, 8; XCIV, 23;
CX1,11, 10.

768 A tadpà grapa cm-va.


Veded cum cei-f sapa gr6pa.
ZILOT ROMINUL, Bev. 1st., p. 71.

Mircea sdpandu'l din vreme gr6pa.


AL. ODOBESCU, I, ). 114.
intinde o cursa in care va cAdé, a lucrà spre peirea lui.

769 A da in gropi.
FR. Dxsit, II, p. 85.

A dd, (ceta) in grdpet.


LAURIAN & MAMA!, p. 1311.

*A del in gropi (liva mare, cu luminarea.


Da in gropi de prost ce este.
P. ISPIREsCu, Rev. Ist.,11I, p.155.

Numai nu dai in gropi de prost ce egti.


L CRICANGX, Pov., p. 52.

A del, fliva la mtaza-mare in gropi.


AL. Onosescu, I, p. 397.
A. fi prost, cu totul lipsit de multe.
,Celul ce des diva la miaza-mare in grop i nu scie sA fm-
.

1) Cara sapi grépA pentru altu, singur ende inauutru.


43

dacoromanica.ro
194 PRO VERBELE ROMANILOR

parli pale la doi migar!, II çlic : Ea, al de nea Vlad, al de uea


Vliiduti.0 AL. 000BEscu.

770 A di din gr6pi in grápi.


Voinfa Nalionaid, No. 2906.
Adica dintr'un rill intr'altul. .Când IT merge cui-va rid apol
di din gripi in grdpi.a
*
771 A sarit gr6pa.
P. ISPIRESCU, Rev. 1st., p. 233.

Eret sa 't cdnte popa


Dar a sivit grépa.
A. PANN, III, p.141.HINTEscu,150.
A flis hopa
. i. a sdrit grépa,
Dar de mutt era
Sd'i cdnte popa.
A. PANN, III, p.160.HusTEscu, 46.
Vint! M0f, a Sari.
A seapii de b61it mortali.

GUNOIT:T.
Veep Vterina.
772 Gunmul de yard e piper de iérna.
A. PANN, Edit. 1889, p. 58; III, p.
72.G. MUNTEANU, 150. Htrurescu,
Pag. 71.
Cnoju faCe peira. 1)
FR. MIKL0SIC.111, Rum. Unter.11,11.
Munca de vari ne di liranti pentru iérni. Ne Invapt munca gi
economia.

HACIÙ
773 CAt hAciul 1
V. ALEXANDRI, COMI. Lit., V, 166.
Adiel de loc.
.Intelegt tu ce-va, MAriucl?Ba ettt haciul... a fi veo ci-
militurii.s V. ALEXANDRI.

I) Gunoful face pana.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 195

HAIS
* VOY Cea.
774 A apuci haisa (asa).
LAURIAN & MAXIM, Glosar, p. 12.
A se abate de la 1Mia cuvenita.

HARBUZ
775 A ti sänitos ea un harbuz.
FR. DAME, II, p. 99.
Se aude In Moldova cu intelesul de : a fi gras O frumos. Ve01
Pepene.

HARBUZARIE
Ved! Frica.

HAU
776 Cat hall'!
P. ISPIRESCU, Rev. 1st., II, .145.
FR. DAME, II, p. 102.
*I
Ceit U häft qi 4144441
Da E. SETASTOS, 228. H. D.
ENescu, fray. c. Zatnostea, J. Do-
rohoi.
Veçll licieiti.
Adick nid-odatA, cu niel un chip, de loc.
.Cu muIerea rea n'o eco!i in capAt ceitul häul. N. BOGDAN.
.Dar de maina luI sA 11 ¡el rAndeaua, di cdt Vi hei u qi duden&
nu te mal poli pune cu (Ilma.., Da E. SzvArros.

HOLD I
Veill Arie, Mea.
tiRÉN
Ve0I Verme.

tASO A.
777 Lovesce-mé lele 'u spate si 'ti daft un bulgäre de
-fascA.
A. PANN, Edit. 1889, p.159; III, 128.

dacoromanica.ro
196 PROVERBELR ROMANILOR

Lovesce-mg lele' n spate c'un bulgare de 'tasca..


BARONZI, p. 85. HINTEscu, 89.
I. BANescu, pro/. J. liontan.

Lovesce-mg, leicd , c'un balgare de iasca.


I. G. VALENTINENNU, p. 25.

M'ai lo vit un (migare de ictscd.


I. G. VALENTINKANU, p. 38.
Se dice la vorbe nepotrivite, intomaI ea : Marica!'
Na frantä cà i-am tires'o, s. e. 1.

778 *L'a lovit cu un bulgare de lasca in spate s't se vaita.


a '1 ddre in c6sta.
L ARBORE, J. Buzau.
Se dice despre ce! mil se vaetii farit euvint.

779 A fi lasca (ca lasca).


V. BARAM, bit*. com. Grivi(a, J..
Tutova.

A fi uscat ca lasca.
ION AL. ...II SHIERA, Pov., p. 4.
A. fi slab la trup.
20 A. fi atos, artagos, (V. Etimi); eurn dice Franeesul c'est de-
l'amadou.

IÉRB
Ved( Copec, Pdn, Frunm, Uurg,
780 Urbe rea nu Tolere.
V. FORESCU, Folticent, Sucvma..

lérba rea nu se usuca.


RF.INSBERO-DCRINGSFRLD, II, p.288.
Cativa iarba vred craste, i bura malo po malo 1).
Vell Balare, Burulatuz.
FR.MIKLOSICII,

Se dice despre copiil cal-1 cresa repedc.


Maavaise herbe crolt toujours vile, slice Francesul; Lira Spa-
uiolul : Yerva mala no la empece la slada.2)

') lérba rea repede creace, gi (cea) buni incetul cu ineetul.


larba rea no (aria inglietul.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 4917

781 Iérba cea ria din rdddcina" de-o vei taià, ea WM' tot
va di.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 6.
Se dice pentru ceI din fire cumplill f;ti réd nArAvill, ce orl-ce le
-veI face, el tot nu sé pArAsesc de nAravurile Ior (Gouscu).

782 Cu iérba cea uscata arde si cea verde.


ION NECULCE, Letopisit. Moldovez,
lip pag. 340.
Ve01 Co pac, Lemn.
Pe langa 1,inovafl adese-orT pAtimesc eel fait de gre01A.
.Pentru fratele Lupultil tLupul Vornicul) at tras i cei-l'alll
pedépsA ; i s'at plinit atuncea un cuvint prost cc dice : cu ihrba
4.ea ttscata arde si cea verde.. J. NECULCE.

783 Uncle nu e iérba verde nu pan oile.


MARTINIAN, J. Rfov.
Chnenil se duc acolo unde vre-un folos ii a.-JéptA.

784 A aye iérba-ferului.


10 Rite uite se descliid inaintea lui, li merge tot bine, isbutesw
in kite intreprinderile sale.
20 A fi Millar IndemAnatic.
Domnul B. P. Hädëu in Etymologieum Magnum, p. 1645 ne
arata cum, in -kite prminciile romAne, existá credinfa ca se aflA o
plant& numitA dupa locurI térba-féretor, iérba-fiarelor,, iérba-
ferului, s. c. 1., la atiNerea cliriia fernl se sfariim4 in clipA, i st
deschide orl-ce inculet6re.
férelor se crede a fi o buritana ce sé gasesce prin alte
Terbufl i cu care se péte stricà sau descuià ori-ce incuTeturA; este
{le o culére ro?ie-argintie. Spre a o gasi, trebuie a ingrAdi bine
cuIbul unel ariciòice qi a pune la gard un Iacat ; i venind ea F.fi
neputend intra la pul, va alerga ?i va aduce acea iérbA, c,are se va
gAsi apoI la uqa ingraditureL. T. CIOBAN, cont. Fruntiseni, J.
Tutova.
D. Hkdèu adaogA ca fondul acestet credinte este italic, dar la
vechif RomanY nu ariciedca ci glieunóia era aceea care descoperea
Iérha-ferultn, precum se vede din urmAtorul pasagit din Pliniu :
Adactos cavernis eorum ipicorumf a pastore cuneos, admota
quadam ab his herba, elabi creditur vulgo. Isl.. NAT., X, p. 20.
AcéstA credintA s'a pástrat intocmai la ItomAnl de 6re-ce D. P.
Limn din Frataufil-VechI, Bucovina, a comunicat S. FI. Ma-
rian di cel ce voIesce numaI de cAt sA IAA lérba-férelor, se duce
bate imprejurul culbulit ciocanitérm (gliTontiei), ale de fer. Pa-

dacoromanica.ro
I 9i PROVERBELE ROMANILOR

serea, ca sä petd intl.& in cull), se duce sji nu se'utérce inapol pana


ce nu afld Iérba-ferelor ; lard dupd ce o ailli i o aduce, cum a
atinge de culb, cuIele indatil pica jos, §i atuncl celul ce-I trebue
lérba, o OW Mae lesne cdpdta, dad pune tti sine cum-va pe as-
cuns un vas de desubtul cuIbulul. chef ea pica dimpreund cu culele.
D. M. Busuioc, in ,5'ezatárea, spuue cd cine capntli lerba-rerulul
face o tdieturd in paling , o pune acolo, i lipind pelea la locul el
cu nisce doctoril, se vindecd rana i iérba rdmâne induntru. Milna
in care este pusi Whit, lovind orI-ce incuIetére o deschide.
Dup. credinta poporului numal vestitif si vitejil cdpitanl de
halducT ca Bujor, Codreanu, Jianu, Tunsu, s. c. I. vor fi avut acésta
térbd. Cu pummil lor el mi descuian laciitile, ci le sdrobIalt.
*
785 Cresce ca idrba sum chetra. I)
D A. MILEscu, Gopep., Macedonia.
Adici Cu mare greutate.

786 Saca iarba fade a sag rosa. 2)


FR. M1KLOSICH, Ruin. Unter .,I,15,.
OrI-ce lueru i1 are hunul snit.
*
787 Aude idrba cresand.
AL. Opoffitscu, I, p. 397. I. BX-
Nzscu, prof. J. Roman.
Adicd ande ce nimeni altul nu 'Ate ausli; e férte dep.ept.
Un personagiu din romanul Frances Fortunalus, Harap-Allr
in bastnele luI Creangd i ragalea in acele a lul Ispirescu sunt
flit* inzestrate cu un ausl atät de desvoltal in cat aud Win cres-
and.
.RomäniT la sat, pe eel dintre (liniI care scie si fure oul de
sub cotofand fdra sd 'I bage de sera, i carele nude, simte, i lerba
crescend, il numesc nastirdvan, vi-1 slic cd e chTar Vintila.. AL.
ODOBESCU.

*
788 Pe ce lerba al &Meat ?
Se slice aceluia care se supdril pe nettO.eptate, ;ti fiird pricind.
Inainte vreme 6meniI avead o incredere atät de mare in unele
lerburT incät credeau a se pot vindeca, in anumite casurI, prin-
teo simpli atingere. Cutare Iérbd rdtdcea pe cdIntor ; alta it tonne-
bunia s. c. 1.: De unde si locutiunea proverbiald.
Latina çliceau de un om care se mänie Mil pricina : TPtigit la-

1) Creace ca iérba Bab 'Att.&


5) Fie-ce hirbii face a ea fláre.

dacoromanica.ro
NATURA FISICk 199

pidem a cane morsum 4); i Francesul : Sur quelle herbe aves-


vous marché aujourd'hui?
AckstA slicét6re se aude fórte rar in gura poporultfi, i pare a fi
introdus6 de curind in limb6. Locutiunea in adevèr Romândscii
este: a fi calcat in loc
*A
789 Ca iérba de leac.
M. LUPESCC, invgf. C. Broscens, J.
Suciava.
Adica un lucru de mare pret.

790 A fi iérba rea.


L BXNEscu, prof. J. Roman.
Adie4 plin de nAravurl rele, stricat.
lérba rea din térA
Pérti durnanii din Ora!
V. ALEXANDRI, Hora Unires.

791 Cand cresce iérba n barba.


Gn. dtpEscu, °pineal., p. 36.
Adicii nid-odat.a.

IN
792 Cine 'si (i-si) mananci sérninta de in, a-ni (1-si)
amasa.
IORD. GrOLESCU, Mes. II, p. 80.
A. PANN, III, 70.Hnnzscu, 174.
P. ISPIRKSCU, Rev. Ist., II, 155.

Cine mancincci s6ninta de in, metnänca


ceimaga.
H1NTESCU, p. 99.
Adici citeltue-f.ce tot capitalul rèmane gol (Goi.Escu). Ne
invata a pilstrit.
Latinul din evul-mediu 4icea . Ovum qui comedit , pulo
quand,oque carebit I), i Picardul din Fra.* : C'est aussi vrai
que d'l'écriture : Femme qu'al minge ess'créme, en bat poent
d'bure 3).

,) A atine o piltra mueeata de un cano) (turbat).


I) Cine miinftneti oul, II va lipel °data puiul.
3) C'eet aussi vrai que de l'écriture: femme qui mange e x creme, ne bat
point de beurre.

dacoromanica.ro
200 PROVERBELE ROALts1LOR

ISLAS
*L
793 Ali trece vials in islas.
A. GomovEl, .Fezatoare, II, p. 44.
V. HARAM, inv. c. Gr(tit a, J. Tutova.
10 A--I perde vremea in zadar. A. GoRovat.
20 Sè slice de dmenit imbutball. V. HAVOC

ISVOR
Vedl 4pa.
794 Isv6rele curg in sus.
lORD. GOLESGU Mss. 11, p. 7.
Sè slice cand b5te pe dos txi d'andaratele ne merg (Goascu).
cericAl6s1 stare laste, unde cel neinv4at are puterea sa clevetéscA 0 sA bir-
fésci, larà acela care scie, trebue sA tac! 8i cu fricA sA ascultel Unde col ne-
dirept 8i fArA cuget si poruncése.5, taré cel bun 81 de omenie laste nevoit 8i silit
sA se supunA; aci are loc vorba aceea a lul Evripid, adecA : Isvérele ourg in
suv.v D. 1'10-ORDEAL, Fab., p. 177.
A se vedea la cuvintul Gaia, legenda privit6re la sgparea is-
vérelor.

J.A.RATEC
* _
Vedl Cielte.
795 Avegiete di jar acoprit. I)
D. A. M1LESGU, Gopep, Macedonsa.
PAzesce-te de omul ascuns, tacut.

796 *A manca jaratec.


Ve0 Foc.
Adica a fi lute. In basme call eel lull 0 nasdravani sunt hranitI
Cu jaratec.

JIR
Ved Porc
LAC
Vedt Apa, Brésca, Drac, Awe
797 Lacuri sa fie, br6sce multe.
IORD. GOLESCU, Mas. U, p. 38.

I) PAzeeee-te de JAratee (el) ecopent.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 201

Lac sei fie, brésce mulle.


A. PANN, Edit. 4889, p. 132 N. 160;
II, 86; III, 129.-11ELTAD-RXDULERCU,
Mouv. de 1848, p. 135.

Lac set fte, br6sce s'aduricl.


HINTESCU, p. 86.

Lac de ar fi, br6sce sunt destule.


I. CREANGX, Pov. p. 486.
SA dice pentru cele ce sé gAses.; mal cu anevoTe (G-ouscu).
aSe vede lucru cA niel tu nu e,gt1 de 1mpèrat, niel impArStia pentru tine; pi
deccit el lucurci numaT aa lumea, mal bine sa mil departe cum lid, ael,
ulna Domnulul, lac de ar fi, brdsce surd destule.» I. CREANGX.

798 Unde e lac s'aduna br6sce.


G. NiorriANu, p. 60.

Unde e lac acolo sunt vi br6sce.


REINSBERG-DGRINGSFELD, I, p. 383.
veii Bròsca.
Arata neaparata impreuuare saü finta a doue lncrurl.
Quand il y a du crotin il y a du lapin, dice Francesul.

799 Din lac in put.


IORD. GOLEscu, Mss. 11, p. 88.

A sarit din lac in put.


IORD. GOLEsCU, Mas. II, p. 4. Em.
POPESCU, inv. c. Cioccittegt-Mcirgi-
newt, J. lalomita.AL. DUMITRESCU,
pa. 122.

Sare din lac in put.


A. PANN, III, p. 105. IIINTRscu,
468. Da E. B. MAWR, 65.

A ccidé din lac in put.


LAURIAN & MAxim, I, p. 857.FR.
auut, II, p. 255.

A del din lac in put.


GR. JIPESCU, Opincar, p. 85.
Sé dice and dintrio priniejdie maI mica adem intealta mal
nriare (p. 88); sé dice pentru eel ce, vrénd sA scape d'o mia supe-
rare, cad in mal marl necazurl (p. 4). (Goi.Escu).

dacoromanica.ro
202 PRO VERBELE ROMANILOR

Francesa! s.ice : A peine s'est-it tiré du bourbier qu'il est


tombé dans le fossé.

800 316 duc si me 'nnec,


Unde-o fi lacul mai sec.
A. PANN, H, p. 107 I. ARBORE,
J. Buzéú.

Me duc, maica, sà me 'nnec,


Unde e lacul mai sec.
BARONZI, p. 50. HINTEscu, 51.
S6 dice in bitae de joc acelora carT se del, rara cuvint, drept
émenT desnadejduill.

LAmAIE
801 Unii gusta din lämke qi altora li se stripezesc
LORD. GOLESCU, Mss. II, p.11.
Veolt Parinf. t.
S6 s'ice cAnd nu putem dobandi ceea-ce ne place (GotEscu).

802 Lamam dupé ce o storci, aja o lepedi jos.


LORD. GOLESCU, Mes. II, p. 42.
Adica pe bIetul berbatul, dupa ce muTerea el despliTe de tot,
apoI el dà ca pidorul In cur (Gouscu).

803 Si nu storm lamaie in nasu cm-va, ca itie apm (ti)


se stérce.
LAURIAN MAXIM, II, p. 1290.
Ce facI altula, ti se va fac,e i tie la rindul Me.

804 A stérce cm-va lamdm in nas.


LAURIAN MAXIM, II, p. 365
Ve41 Cepa.
infruuti red.

LAUR
805 A fi mAncat laur.
P. ISPIRESCU, Leg., p. 349; Rev.
1st. I, p. 454.FR. DAME, II, 265.
Veyll Cepa-COret, Matragund.
Adice a aYurà, a fi nebun.
.Sosi pana la un put , i (laoa o cherna putul ea II respunse

dacoromanica.ro
NATURA NISICX 203

luT : Da ce! am mancat laur,, ca si me ostenesc ed cu tine-


pani sil. te sleesc. P. IspiREscu.

LEMN
Vedl a Dormi, Fluer, Frig, Paclure,
Cap. XVII c. Vrerne.
*L
806 Lemnul strimb, focul a indreptéze.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 40.
V. HARAM, inv. c. Grivila, J. Tutova.
Adici pe ceT indArAtnicT Cu 1.111 di Invell minte (GoLEscu). Adicfr
pe cei re!, pedésa il Indreptézg.

807 Dintr'un lemn ese §i cruce li mdcluce.


IORD. GOLESCU, Mss. II, 89. FR-
DAMIt, I, p. 273, 288.
*
Dinteun lernn faci fi cruce gi lopatei.
BARONZ1, p. 53. EI1NTEscu, 89.
Adica dinteun om bun ese ;si bunT copiT si re! (GoLEscu).
Dupd crescerea sad invdtdtura pe care o daT unuT copil, poll
face dintelnsul un inv6tat sad un nesciutor de carte, un om de
trébi sad un netrebnic; II pot1 ridici la treptele cele maT inalte
ale societa;ei sail schborl filtre ceT de rind.

808 Ori-ce lemn ili are viermele ski.


IORD. GOLESCU, Mss. U, p. 9.
Adica orT-ce om cu necazul sed (Gouscu).

809 Pe unde tätam lemne, acum adunam surcele.


IORD. GOLESCU, M88. II, p. 56.
Si Oice pentru cel ce scapata dinteo mare stare (Gouscu).

810 Tu unde adum surcele eu am tamt lemne.


A. P ANN, Edit. 1889, p. 154.
HINTESCII, p. 182.
vedi Sanea.
Arate bogAtia trecutuluT i siiracia vremurilor de fald.

8H De unde tal lemne, alIii de mult ad adunat surcele.


P. ISPIRESCU, Rey, Ist., III, 160.
Se Oice, In bdtaie de joc, celor lAuddroFfl.

dacoromanica.ro
/04 PROVERBCLE ROMAINILOR

*
8(2 Pe langi lemnul uscat arde qi cel verde.
A. PAN, Edit. 1889, p. 23; I.
79. HINTESCU, 89.B. CONSTANTI-
NESCD, II, 15. H. D. ENESCU, inv. c.
Zamostea, J. Dorohoi. GALIN-Nk-
DE.TDE, Cart. Cit.

Pe lcingei lemnele uscate ard gl cele verçlt.


BARONZT, p. 51.

Pe niftycl lemnul uscat arde gl agel verde.


G. WEIGAND, Die Aromunen, II,
p. 278.

*Pi ninget lemnul uscat ardi gi agel verdi1).


N. ST. Nijopole, Macedemia.
* . .
ntnga lemnu uscat arde g'verclole2).
D. A. MILEscu. Gopepl, Macedonia.
Vedl Copac, Foc, Verde.
AdicA p MO ceI riebunT patimesc si eel bunI.

.1113 Ve0 ce lemn el incab;le§ce §i feresce-te da el, sa nu


te ar4a.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 103.
AdicA bagA de séma cine el ocrolesr,e, cine el aparA (Gotescu).

814 Lemnul care se indoesce e mai bun de cat cel care


se rupe.
L G. VAL'? NTINEANU, p. 43.
Ne invatA a ne pleci intimplarilor.

8(5 Cu un lemn, foc nu slage.


D. A. MiLitscu, Gopert Macedonia.

Cu un lemn nu i face foclu3).


D. DAN, Nevesca k Moklvtiter
Macedonia.
Wig Taciune.
Se dice despre ceY grad.

1) Pe lingiL lemaul useat arde si eel verde.


g) Idem.
3) Cu un lernn nu se fac foc.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 205,

816 S'duse lemn s'irne fultutirel).


D. A. MILESCU, Gopep, Macedonia.
Se çlice despre aceI cart se intorc de la invègtura tot prostI,
precum dus.

817 Bura lagnina far:a bur foe 2).


FR. MIKLOSICH, RUM. tinter., I,.
P.
NumaT lucrul bun ne p6te aduce slujbe bune.

818 Tote lamnele nu scu za foc 3).


Fa. MIKLOSICH, RUM. Unter. 145.
Órnenit de val6re nu se intrebuintéza la slujbele cele preoste.

819 A fi lemn de tufa


A nu fi bun de nimio.

820 A remane lemn.


A remAne incremenit.

821 A fi lemn.
Mica hilt.

LIMAN
Vedl Aland.
822 A esi la liman.
A. PANN, I, p. 152.
Adica a scapi dinteo primejdie, a dobandi o stare sociali mat
buni.
'Da din mfinT daca vrel sa eg la liman.» A. PANN..

LINTE
Vedl Cap. VII Lin. te.
823 Cat o unte.
loan. GOLESCO, MS8.11, Aseni. 428..
Adica feirte mic.

,) S'a dus lama sl s'a Inters proptea.


t) Banele lemne me bun foe.
T6te lemnele nu Bunt pentru foe.

dacoromanica.ro
206 PRO VERBELE ROMANILOR

824 *Frige-linte.
P.1SPIRESCIT,.Rev. Ist., III, p. 383.
V. ALEXANDRI, Coriv. Lit., V, 164.
Se dice despre omul sgArcit.

LIVAD A.
Vedl Maro.
825 *Livade fea di schim nu s'façei).
D. A. MILESCU, Goperi, Macedonia.
* .
Livade fdrel, schin nu e fare 2)-
D, DAN, Nevesca 14: Moloviste, Ma-
cedonia.
Orl-ce bun lit are si rèul s6u ; bine fArA de réti nu se pote afli
In lume.

*
826 Se manta livada cu casa.
M. CANIAN, k.o.
Se s'ice cAnd duo! tineri nu se ied din dragoste ci pentru avere ;
se ande In Moldova.

LOBODA
Ve4i Voda.

LOC
ii:
827 A méncii locul pe cine-va.
D. TIC.HINDEAL, p. 148.
A fi neastImp6,rat, a nu Fdé linitit la un loc.
InsA nebunul grece ne-puténd sedé In pace gAndea cA 1 manca
lorti, cautA, fugo tnapol a DIM. TICHINDEAL.

*
828 Locul laul si gArnul alb 8).
D. A. MtLescu, Goperi, Macedonia.
Adese-ort din pArintl re( se nasc copii bunt.

Usada M'A de spinl nu se face.


Livada tara spin nu se lace.
2) Loan' alb 41 grata alb.

dacoromanica.ro
NATURA. FISICX 207

L II T
Ve01 ()lar.
*
829 E lut §i lut.
Sunt Intre 6menl naturI deosebite, unele mal bulle lar altele
mal rele. OrI-ce lut nu se Intrebuintéz& de olar pentru meseria lor.

MAC
830 Cit un fir de mac.
?ezatdre, I, p. 57.
Adica !Corte mic.

MAGURA.
831 Magura cea gurgutatà.
N'o dobára vInt vr'o data ;
Dar Oreen o scobesc;
Pe dedesubt, §'o giuresc.
A. PANN, JI, p. 51.HINTEscu, 97,
Cel miel, cu timpul §i. fiind unitl, pot doborl pe ceI mal mati.
Anton Pann aplica acest proverb slugilor tti stApAnilor.

MAL
832 Ca sä eip la mal In täte, 'ti trebute limbi de aur or
pungi de aur.
GR. JIPESCU, Opincar, p. 56.
AratA puterea cuvintuluT t;i a banuluI.
*
833 L'a scos apa la mal.
I. BINEscu, prof. J. Roman.
A scapat de primejdie, de saricie.
*
834 A se bate ca apa de malurt.
S. MinAnzscu, fescla5re, II, p. 72.
A.dici a nu primi ajutor de la nimene.
*
835 A se tunee& tocmai la mal.
LAURIAN 8c MAIIM, I, p. 372.
P. ISPIRRSCU, Leg., 59.FR. DAmt, II,
p. 198.
Vetp Tigan.
A scrinti lucrul drept la stIrtlit.

dacoromanica.ro
208 PROVRADRLE ROMINLLOR

,Sta, sta s'o dobére cu totul intristarea; cum se pote si se lase


ea set se inneee lemma la mala P. Ispias.scu.

836 A da pre cine-va de mal.


LAVRIAN N, MAXIM, L p. 223.
N.PoPESCU, Calend., 1881,
Data, III, p. 11.
Ve01 (Se.
Adica a '1 invinge, a 'I pier,!e, a '1 (Mori, a '1 alma..

M L A I t.T.
Ve41 Cap. VII Makuu, Pasere, Vralne.

M.A.LUR.A.
Vet)! Gr4u.
837 Malura din gran.
S'alegere la Nil.
A. P.M., IL p. 28.G. MUNTEANU,
p.150. HiNTEscu, 98.
Gel bun si cel 06 ta tréba se cunosc.

838 Malura in gradina ta nici cum sa semen'.


IORD. GOI.RSCU, M811. 11. p. 108.
Adici cele proíste ì vat-miit6re in casa ta sa nu bag( , si mal
ales intrigT st zizanii (Goi.Esco).

MARA.CINE
Ve41 Foe, Ghioces.
839 Dintr'un maracine ese un trandafir, L adesea din-
tr'un trandafir, ese un maricine.
P. IsprnEscu, Reu. N., III, p. 462.
Ve4I Raaur, Tranclatir.
Din paring prostT, ref sail de rind se nasc adese-orl copil des-
teptl, buni sa0 cu totul deosebig si vice-versa.

840 Mai multi maracini dé cat trandafiri.


LORD. GOLESCU, Mas. II, p. 43.
Adici mal mulg rel de ca bunT (Gouscu).

841 Nici maräcinele struguri scáte; nici scaietele smo-


chine.
IORD. GOLESCO, MU. H. p. 49.
Adica ce! 1.61 ì cumplitl bunatag nu tic (Gouscu).

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 209

842 Când maracinii sé sapa si pomil sé lépada, ce rod mal


astepti dé la gradina ta.
IORD. GOLESCU, M8S. II, p. 105.

Adicä and ceT bunT se depArtézd i ceT rei se imbrAtisézil ce


dreptate mal nteptI in stitpAnirea ta ? (GoLescu).

843 Maräcinele, si rodul lui ca el.


IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 46.

Adica din red, red .1i din prost, prost (GoLtscu).

844 Cine s'atinge de maracini, nevatémat nu scapä.


IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 82.
Adica de cele rele (Gousco).

845 Cu un mdracine numai nu poi ingradi.


IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 30.
AdicA cu nimic, nimic fa.i (GOLESCU).

MARE
veo Dare, Garla, Intrebare, Riù, Vint.
846 Telte apele in mare sé varsà, si marea niel cum sé
umple.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 69.

76te apele in mare se varse , gi marea nu se


mat umple.
HmEscu, p. 5.
Veqll Apa, Ria.
Se dice pentru cei ce n'ají sat (GoLascu). Acest proverb se aflä
in Biblie : Töte riurile curg in mare, i marea nu se mal um-
ple. Ecuzs, I, 7; bol/. XXXVIII, 10; LXIII, 104; VIII, 9.

847 Marea-e plina de talazun,


Si lumea cu feluri de necazurl.
A. Pmei, I, p.145.Hulascx3,101.
Despre nenoro .irT i necazurT de cari nu imite nimenT scAph.

848 Cu cal mai mult te dépértezi spre mare dé térmu-


rilelor, Cu ata te cufundi in primejdie de viétti.
Ton. GOLESCU, Mss. II, p. 29.

Sé Oice pentru cel ce sé depArtéza dé Dumnedeire spre


cum dé ocrotitorul i apératorul lor (Gmescu).
;41

1 4

dacoromanica.ro
210 PROVERBELE ROMINILOR

849 31 marea tare urla, cänd de vinturi sé bate.


IORD. GOLESCU, M.48. II, p. 98.
Se dice pentru ceI ce tare strige la desnadejduirT de marl supe-
rar' (GoLEscu).

850 Cat dé buna qi frumesa marea noue ni s'arate cand


vintul nu o bate, atata de grozava cänd vIntul
o bate.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 37.
Arata grozevia celor marI ceud 6re-cine el supere (GoLocu).

851 Cand eqta in luclul marii si tuna,


Anevoie o sa scapi de furtuna.
A. RUIN, I, p. 145. HINTEscu, 92.
Sunt semne qigure carI ne prevestesc tulburerile viit6re.

852 Numai Cu un gainat de ciara marea nu sé spurca.


A. PANN, Edit. 1889, p. 153;
124.S. FL. MARIAN, Orn. U, 38.
H. D. ENESCU, inve(èt. C. Zantostea,
Juol. Dorohot.

Cu un gunoiag nu se spurca marea.


P. ISPIRESCU, Rev. ht., II, p. 162.
Adice o singura minclune, ce rostesce cine-va, nu pite seduce
pre nime (S. FL. MARIAN). O singure gre016 nu pote petà cinstea
una vietI intregI; vigurile sau crimele unuTa nu pot necinsti in-
tréga brésle din care face parte.

853 Hvale mara, ali *e te la pemint. I)


FR. MIKLOSICH, Rarn. Unter. I, p. 9.
Ne !uvate a ne feri de primejdiile mariI.

854 Cand va slage marea livade 2).


D. A. /Atusar, Gopep, Macedonia.
Adic,a nicI-odata.

855 *A cerca (incerci) marea cu degetul.


L CREANGX, Pou., p. 260. FR.
DAME, I, 220 & 345; III, 24.

2) Lauda marea, dar t'ne-te pe uscat.


2) Unid se va face marea tirada_

dacoromanica.ro
NATURA Ftsici 211

Incérai marea cu degetul.


HINTESCU, p.101.

A incerca in zadar lucrurT peste putinta.


aBine, bine I cercalz voz marea cu degetul dar ea l sa vedem cum Hl da de
fund? VA vor e.?i ele Vote aceste pe nas. ) I. ORIUNDA..

856 Nu incerci marea cu degetul.


H. D. ENESCU, ¡ni). C. Zamostea, J.
Dorohcn.
Ne inval& a nu incerch cele peste p 'tinta.

857 *Marea cu sarea I).


IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 43.P.
ISPIRESCU, &Ove, p. 83.BENGESEU,
Cono. Lit., XI, 69; XII, 132.

Sara cu mara.
IORD. GOLESCU, Mas. II. 64.

Sarea qi marea.
AL. ODOBEsCU, III, p. 21.
veji Cer.
Se dice insemnand multime de 6rnenT, d muTerT, o mare adu-
nare (GoLzscu).
Insotisem pe tatA-meu la baile de la Balta.MbA unde se adunase in acel an
sarea i marea.N A. ODOBESCU.

858 Fagaduesce marea cu sarea.


IORD. GOLESCU, Mas. II, '73; Aseen.
187. LAURIAN Ac. MAXIM, I, 240.
Fa. DAME, 11I, p. 19.

lt fdgelduesce marea cu sarea , fi '2 da ce nu


curge pe apa.
A. PANN, ILI, p. 78.B. P. III§DEO,
Etym. Magn, 1266.
*
Feigaduere marea cu sarea i Oltul cu totul.
JIPESCU, Mur. Ora? 265.
Ziarul Prahovezw, Septem-
bre 1894. P. IsemEscu, Rev. 1st.,
III, 330. I. DXNEscu, pro feser Jud.
Reman.

Golescu dá (tuesta! 4ic5tor1 Int lesul aratat la No. 853; ra n trecut tasa si
la No. 857 de Ore-ce se Intrebu ntéza adese-ori ca acest din urnia

dacoromanica.ro
212 PROVERBELE ROMANILOR

Marea cu &creel.
IORD. GOLESCU, Mas. H, p. 43.
Veil! Cer.
Se Oice pentru eel ce flgaduese piste putinta lor (p. 73); se Oice
cAnd fAgAduesce óre-cine i ceea-ce n'are (p. 43). (GoLEscu).
Sallustiu Oice despre Catilina : Maria montes que
coepit 4).

859 Peste noue mari si noué Véri.


FR. DAME, III, p. 24.

Peste nou6 märi, peste noug 164 qi peste nou6


ape ma?I.
I. CREAM:a, Pov., p. 207 & 208.

Peste nouè mein, peste nou6 Om.


P. ISPIRESCU, Leg., p. 55.

Peste §épte mein, gi §épte Om.


LAURIAN & MAXIM, I, p. 240. AL-
ODORESCU, III, 447.

AckstA locutiune, luata din basme, arati o mare depArtare.


nNémul scriitorilor, nu numai cA-s1 apArA mortis Vile ale sale,
dar incA duce si grija autorilor de peste §épte feri §i, fépte mari.
AL. ODOBESCU.

860 Ca o picatura de apä in mare.


Arata mica insemnatate a mug lucru.

861 Ca p'o mare fara vint.


IORD. GOLESCU, MS8. II, Aunt.
AdicA in tinite, Wit primejdie.

MA.RGIRITAR
Ved! Gdina, Porc.
862 Märgaritarul stä in fundul märii i mortdciunea plu-
tesce pe d'asupra apei.
A. PADIN, II, 81. IIINTESCi; 401.
In tot-d'a-una meritul se ascuude i trebue cAutat, pe cAnd cel
prost se resfatA cu obrAznicie pretutindinea.

Incepil a NOMA marea al muntii.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 213

863 Inqira-te margarite.


P. ISPIRESCU, Leg., p. 68. I. C.
FUNDESCU, 56 & 60. FR. DAME, II,
pag. 204.

Vorbesce ne-isprclvite.
La in§irei-te mcIrgarite.
A. PANN, I, p. 9. BIRONZI, 57.
HINTEscu, 206.
Ved! a Vorbi.
Se dice de cei vorbarep carT nu se mg opresc cand incep a po-
-vesti eire-ce.
Origina acestei dicnorl se trage din basmul : InOra-te mar-
garitari.
mAtuncI bàiatul incepa
A fost odata trei fete cari munceau in canepisce, i0r.te margdritart;
treand p'acolo un facior de boer mare, inFiete
Fata cea mare dise : De m'ar lua pe mine de sotie, feciorul 61a de boer, eu
i-ap imbrSca curtea cu un fus. litriete margiíritars.
Fata cea mijlocie dise : de m'ar lua pe mine de sotie, feciorul 61a de boer
ce trece p'aci, eù i-a' sAtura curtea cu o pità. margaritart ....»
P. ISPIRESCU.

MA_RGEA
Ve gll Fata.

MATCA.
VeçlT Apa.

MA.TRA.GUNA.
864 Par 'ca i-a dat cine-va matraguna.
A. PANN, III, p. 52.HINTEscu, 102.
vol Cdpa-ciori, Laur.
Adica : pare ca e nebun. Anton Pann intrebuinféza acésta lo-
-cutiune cu intelesul de : pare ca TI e frica.

MAZtRE
865 E bun de pus In mazére.
S. FL. MARIAN, Ornit., I, p. 397.
vedi Canepa.
Acésta dicall, din Bucovina , se intrebuintézi cu acela§ inteles
are aceea,1 origina ca çi: e km de pus in eänepet.

dacoromanica.ro
214 PROVERBELE ROMANILOR

* a Ca mazerea langa drum, cap tree toti o smulg.


866
M. LUPESCU, inv. c. Broscent, J.
Suctava.S. MIHAILESCU, ?ezatárea,.
II, p. 75.
Adica rail de tot. Se da ca raspuns acelora carI ne intrébii cum
o ducem.

*
867 Ca mazarea de harac.
Se dice de cele cari sunt nedespartite. VedI Bad.

E iU
Veig Vrabie.

868 Mewl in téra de jos, si merele in téra de sus nu


au OA.
D. CANTEMIR, Descr. Mold., p. 27.

.Meiul de nu va vedea cine-va Cu greu va crede, cad


aseminea '0 da seminta sa cu trel sute de lArti mal mult de
cat semanatura MOul cresce fòrte frumos in téra de jos de
uncle '0-ai1 al nqtri proverbul : Maul in féra de jos, §i merele
in féra de sus nu au coja. DIM. CANTEMIR.
Rani 0 in dilele u6stre pómele din Moldova de sus, i mal ales
cele din judetul Suciava, sunt vestite.

869 Daca r asipesci (risipesci) meml anevoie il adum.


A. PAN, Edit. 1889, p. 133; II,.
87. HINTEsco, 102.

Nu rasipi melul eanevoTe se aduna.


A. PANN, LII, p. 72.
Ne Inv* economia.

870 Cat al dice mem.


P. ISPIRESCII, Leg., 75,131 \ 163.
Adica 'rite° clipi, intr'un scurt interval de fillip.

871 Gol meni.


FR. DAME, III, p. 36.
VOI Nap.
Adica sarac lipit pamintuld.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 215

M
Ve0I Fibre, Cap. VII Mr, Ou, Nevole.
872 Mérul cel frumosil manäneä porch.
Da E. SLVASTOS, p. 166.
Vedl Par& P6ma.
Se dice and ed prostT dobAndese cele mal bune ; si and se da
o povata bunt( aceluTa care nu seie sa o prelubsca.

873 Din Mara mér frumos


'n launtru gaunos.
A. PANN, p. II, 110. HINTEscu,
63. FR. DAME, II, 59.

Pe d'osupra frurnos,
'nauntru gaunos.
A. PANN, Edit. 1889, p. 104.

Pe din afarei fruni6set,


'n launtru gdundsa.
IORD. GOLESCU. Mss. JI, p. 58.

Mgr frurnos s' in launtru gau nos.


IORDACHE GOLESCU, Mss. II, A sem
p. 193.
Ned! Copac, Smaltuit.
Se dice pentru ceT ce la vedere s'arata de isprave, lar pe din
launtru sarnavi i cumpli11, ea fetarniciT (Gouscu).
In Evul-Mediu se dieea : Res modo formosae foris, intus erunt
maculosae 1). Franeesul spune : Souvent la plus belle pomme est
véreuse.

874 Merele frumése,


Adesea 's verménése.
HINTEscu, p. '103.
Aeelaq inleles ea proverbul 873.

875 Merele se strica unul de la altul.


Fe längd un mgr putred se strica si cel bun.
A. PANN, Edit. 1889, p. 106.
OnoBEscu-SLAvicr, Cart. Cet. H. D.
ENESCU, inv . c. Zant ostea,4 Dorohol.

Lucrurile altar frum6se pe din afarA, vor fi etrIcate pe d'nfiuntru.

dacoromanica.ro
216 PRONERBELE ROMIMI OR

Un mgr putred strica qi. pe cele bune.


I. G. VALENTINEANU, p. 29.

Un in& stricat striet qi, pe cele-l-a7te.


REINSBERO-DCRINGSFELD, I, p. 178.
*
Un lar putrid asparze pi alante').
D. A. MILESCU, Gopep.,11facedonia.
Contractul unuT om stricat, stricA §i pe tovarAsil lui.

876 Merele putrede strici pe cele bune, fari ca vre-o


data cele bune si pata drege pe cele stricate.
H1NTEscU, p. 103.
UrmAm maI de grabA pildele rele de cAt pe cele huye; inriuri-
rea celui rAu narAvit covirsesce pe aeea a omulul bun.

876's Mirul nu cade departe de pom.


FR. DAME, III, p. 243.
Despre copil si paring.

877 Trece mere, trece pere, vine apa la mesura.


ID D. GOLESCU, Mss., II, 71.
Adica ori-ce, cu vreme, vine la rinduTala sa, invAlAndu-ne c
nu trebue sil ne desnAdejduirn (Gouscu).

878 Mérul de aur la cea mai frumòsa.


IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 408.
Adica cele mal cinstite la cel ce i se cu vine, la cel mal destoi-
nic (GoLescu).
Alusie la judecata lul Paris, intre deitele Junoue, Minerva si
Venus. Vedl in Basmele D-luI L. §Nneanu, nota 7 de la pag. 969.

879 Sunt de unde n'are merul céje si cirdsa slmbure.


A. PLNN, III, p. 69.
Se dice de omul lacom la mAne,are.
*
880 Mer, 'sita, ghem.
I. ARBORE, J. BUatt.
RAspunsul ce se da acelul care grATesce cuvinte pr6gte si nepo-
trivite.
Origina acesteT ziatorT este urmAthrea

1) Un mér putred strica pe cele-l-alte.

dacoromanica.ro
NATURA F1SICX 217

A vrut unul °data se insére pe frate-s6a. Acest din urma, cam


prost de fe!, pe unde intra, nu scapà din gura de cal cuvinte ne-
potrivite, cari rOnail pe tovaraul luI.
Nu potT dice i tu vorbe mal rotunde, mal doplite, spune
frate-s6u infruntandu'l pentru neghTobia lul.
S'a gandit prostul ea vorbc mai robinde de cAt mer, róta
niel el mal sunt altele, i de aluna pe unde s'a me dus in petit,
la orI-ce intrebare respundea printr'unul din aceste cuvinte.

881 Merlu sum mer cade 1).


D. A. Mn.rsce, Gope;t, Macedonia.
Ved' Para, Poma.
Copa sém6na parintilor.

882 .6 *A fi ca marul Mina drum.


Poesit Poporale.
Ve41 llazere.
AdicA ne-aprat in contra trècètorilor, i prin urmare nenoro-
eit, inteo stare prósta.
Intr'o poesie poporala culési in c. Dolhasca, J. SucYava de T. C.
Ionescu gasim :
Volnicelul t'ara cal
E ca pescele pe mal,
Si ca nigrul idttga drum,
N'are pace niel de cum.

883 Mere Fadurete.


IORD. GOLESCC, Mss.11, Asent. 139.
*L
A se satura de.. .. ca de mere pactar*.
I. CREANGX, Antint. p. 38.
TORTAN. prof. Basarabia.
Adica lucru prost i displacut tot-d'o-clata.
,De ar veril vara, sa se maI j6ce (copiiT) i pe atara, cA m'am
saturat de e/ ca de mere padurete.. (J. CREANGL)

884 A se satura de . . . . ca de mere acre.


V. ILLEXANDRI.
Acela inteles ea proverbul 893.

885 *Tranca-flénca mere acre (ami).


BARONLI, p. 86. HINTESCU, 102.
I. BXNEbeu, prof. J. Bontan.

1) ?adral sub mar cad

dacoromanica.ro
218 PROVERBELE ROmiNiLoR

Tra)tca-flérica.
LA11111AN & MAXIM, Glosar. p. 251.
AdicA indrugA verdI si uscate, spune vrute si nevrute.
*
886 Par 'ca i-a stars mere acre in c.... r.
I. BXNEscu, prof. J. Ronzan.
VOI Cépa, Lama&
Se dice de acel earl sunt morocAnol de felul lar i fArit pricinA.
*
887 A bate mer.
A piset ca mend.
A. PANN, I, 24. G. DEM. TEODO-
RESCU, Poes., Pop. p. 274.

Batut, facut mgr.


P. IsPiaEscu, Rev, Ist. 1. p. 451.

Sa 'I pisez, sa .ti 'I fac mgr.


A. PANNy I, p. 113.
A bate reu.
Arr,16'1 focal bat bat
Cum mé bate turbatl
M6 pisézA ca mèr
Si md smulge de Or!
Poesiz Poporale.
Francesul dice: Battre comme bid vert, care se apropie atAt de
RomAnescul, a snopi.
*
888 E un met. copt.
Se dice de un flacAu chipes.

MICUNEA
889 Micsuneaua cdt de frumess, dar päna 'n vara nu tine.
IORD. GOLESCU, Mes. II, p.44.
AratA grabnica trecere a frumusetil (GoLescu).

MIEZ
890 A pipai miezul cui-va.
A. PANN., ap. FR. DAME, III, p. 45.
Vedl Nuca.
AdicA a an adevérata NI valére.

dacoromanica.ro
NATURA FISICA 219

Ve01 Nucci.

VeOT Pluta.

*
891 ?Ilàdita de tiller& se 'Ate indreptA.
COSTACEA, profesor Galatt, Jud.
Covur/uiu.
Ve01 Copac, Porn.
Numai at e omul tiller 61 poti deabark de naravurile rele.

MUGUR
Verg Capra.
892 A fi ca mugurul brumat.
P. ISHRESCU, Rev. Ist., III. 378.
Fa. DAME, ID, p. 71.

A fi ca mugurul brumat in raza sòretui.


I. SLAvIcI, Cony. Liter., IX, 121.
Adicd a fi trist, posomorit, ofilit.

MUNTE
V 01 a Intreba, a Strigd, a Tad, Vint.
893 Munte cu munte nu se Intilnesce,
Dar om cu om and nici nu gandesce (and nicl gin-
desce).
A. PANN, Archir, p. 12. AL. Dc-
MITRESCU, 135.

Munte cu munte se intilnesce , dar incet om


Cu onz.
LAZAR SAINEANU, Sentas, p. 374.

Munte cu munte nu se 'ntilnesce, dar om cu


om se 'ntitnesce.
P. ISPIRESCU, ap. GASTER, II, pag.
376.Iinvpscu, 414.I. NEORUZZI,
Cony. Liter., VII.

Del cu dél se ajunge dar inca om cu om.


A. PANN, II, 80.I. CRLANGA, Pov.
p. 492 213.

dacoromanica.ro
220 PROVERBELE ROMANILOR

*
Doar munte cu munte nu s'ajunge.
*
Munte cu munte i se intilnesce, dar om cu onz.
AT. PETRESCU, Curtea-de-Arge,,
J. Arge,:.

Munte cu muzzle nu se intilnesce.


L G. VALENTINEANU, p. 36.

Munte cu munte nu se intilnesee, dar om cu


om da.
I. G. VALENTIBLANC, p. 47.

Numaz munte cu munte nu se intilnesce, dar


drnenii tot-d'a-una.
REINSBEI O-DCRINGSFELD, I, p. 90.

Codru stall, ( fermi) en loe, 6miri se contresc 4).


F. Muctosicii, RUM. Unter.,I,11.
*
Munte cu nzunte nu s'aduna, ma °milt tot na
va si s'va2).
N. Sr., Nijopole, Macedonia.
Arati mirarea n6stra and intalnim un om pe nea,teptate; se
slice ,i ca amenintare.
aTine minte ce-II spun eu, ci p5te sa ne mal intiliiiin la vr'un capdt de
lume ; cacl dél cu dét se ajunge dar inca om cu om, I. CHEANGI.
Jean de Pont Saint-Alais, un cocopat vestit din secolul XVI, spuse ocht'l nnuI
cardinal, cocopat ca pi dinsul, lfingl care se pusese tnteo o adunare pi care 'Of
arAta nemultumirea de al avea ca veda: Monseigneur, nous sommes a dew(
de jeu, et en position de prouver que deuce montagnes aussi bien que deuce
liommes peuvent se rencantrer, en dépit du proverbe qui soutient le con-
traire.D

Wing qic,.au: Occurrunt homines, nequeunt occurrere mon-


tes 3).

894 Fata muntii si nascura un s6rece.


D. CANTEMB, ISt. Ierogl., p.187.

11 bluetit stile (nemi cat, ) in loc, 6 neml se Intllnesc. A se observa ca cu-


vIntul codru are la istrieni vechtul lnteles pe care 'I avea odundra ¡II la noi.
g) Munte cu rnunte nu s'nduni, dar om cu om Inca o sa se Arad&
3) ()mend se IntlInesc, muntil nu se pot 'MIMI.

dacoromanica.ro
NATURA FISICA 221

Mart. duren i dë facere pg munte apucd qi greü


gemea cei 7/U putea sd nasca, d'odata î nei sat,
cdnd nciscit din el un 6rece qi acela orb.
LORD. GOLESCU, M93. n, p. 44.
*
S'a scremut muntele Fi a neiscut un 6rece.
BARONZI, 55. GASTER, II, 165.
HINTEscu, 114. Da E. B. Emit, 8.
TITORIAN, profesor, Basarabia. V.
BARAN, inv. c. Grivip, J. Tutova.

Se screm muntii ca set nasal


LAURIAN & MAXIM, II, p. 361.

Se screme muntele sa nasca un ónice.


LAURIAN & /9IAXIM, I, p. 1104.

Se screme muntele ca sà nana un 6rece.


I. G. 'VA' ENTINEANU, p. 36.
Se dice pentru eel ce mult sé socotesc sa faca eire-ce, t;i cAnd
saviqesc, fac nimio (Grouscu).
Parturitint montes, nascetur ridiculus mus, dice Horatiu.

895 Casi munte i scie greata lui 2).


D. A. Mi LES CU, Goperi, Macedonia.
OrT-cine scie sarcinele sale.

896 A se face munte i punte.


A. PANN, I, p. 49; 11, 86.ALEXAN-
DR', Teatru, 217.
Velt Luntre.
Adica a face tot ce ne stA in putinta pentru a atinge tinta doritA.
A se vedé la cuvintele Pàmint, Arictu i Albina, diferite ore-
ding ale poporuluT privitAre la facerea vAilor i a muntilor. Re-
producem o variantA a legendel datd la c. Ariciu, culésA de D. T.
Bal4e1 in comuna BogdAnesd, din judetul VAlcea.

cum S'Ap FACUT


Dupe ce a urzit Dumnedeu pemintu, i-a remas o ttrisóre de pernint pi nu
scii ce se mal face cu el, nu scià unde sA '1 mal pue. Atuncl Dumneleu a tri-
mis pe albine la ariciu sA '1 Intrebe, se vale nu l'o teia pe el capu, ce sA faci
cu pArnintu Al d'él mal rèmesese.

i) Multi suet MsarcimitT, et, lucru de rts, se cane un drece.


S) Fie-ce amine scie greutatea tu!.

dacoromanica.ro
222 PROVERBELE ROMLNILOR

Albina s'a dus pi l'a gasit inteun bordeiu pi l'a intrebat; da aricia a dis
niel el nu scie. Da albina al scia ca este piret, pi in loc si plece, s'a pus pa co-
pul bordeiulul sa vada nu cum-va o mal dice ce-va ariciu.
Cand a socotit aricia ea albina s'a dus daparte, a inceput a vorbi singur.
Ce om pi Dumnedea Asta! El mal puternic de eat mine, pi ma intrisba tot
el pa mine, un pacatos, ce sa faca cu pamintu Al dA. i-a ramas; par'cl el nu
scie si faca pi el ntunts pi ddturt din el!
Albina Mita i-a fost, pi zbirnl dupa cop drept la Dumnedeu da-I spuse ce a
audit de la aricia.
Dutnnedea gata a apteptat, pi a facut din tot pamintu ce-I ramasese tot
mung pi délurl. Si pentru slujba d'o t'Acuse, Dumnedea a blagoslovit pa al-
bina sé fie sfanti in lume pi din sangele el sa se arandsea. o lume.
Si dupa ala 'I-a dat vole Dumnedeu sA cee da la el ce-o vrea, el el il da. Da
albina, cu minte, cu minte, dar obraznica, vise di colo :
Si 'ml dal putere, ea p'al da l'ola mupei eu, sa méral
Da Dumnedeu ca tae nasu, II raspunse :
Ba mal bine si morI tu 1
Si albina d'atuncI pi panl 'n diva de al ea a ramas sa fie pedepsita pentru
c'a fost obraznica, pl cand mupel pa cine-va LI rUmane acul cu ma/ele tal,' in
carnea Romanulul, pi ea mére.
Si ariclu mic, mic, dar infundat al cIorilor, cat e de gliemuit, da scie multe,
bata'l pirdalnicu, da nu i le péte afla nimine ca e sanchm dé tot.

897 De cänd muntli ca mosur3e1e si copacii ca iérba.


1. BINESCU, profesor J. Roman.
AdicA de mult, din vremile trecute.
*
898 A fagadui munti de aur.
V. HAR&M, inv. C. Gri vira, I. Tu-
tosa.
Vef Cer, Vare.
Se dice pentru cei carT tkaduese peste puterea lor, si lucrurl
mil nu sunt pe lame.
AcéstA dicetere se eh into-maT la LatinT
Áureos montes pollicere, i) TERENTIU in Formis ;
sau sub forma :
Persarum montes qui aurei esse perhibentur2). PLAUTIU.

muR
899 A fost la mure odata,
venit cu rochia sparta.
A. l'AM, II, pag. '143. Htnescu,
p.112 ).
Se dice de fetele cari p1-au dat cinstea pe rusine.
A fegAdui muntl de aur.
2) Muntd din Persia care se tlice a fi de aur.
i) In Hintescu se afla mutere In loc de mure, ceea-ce nu Oto ti de dit o gre-
sea de tipar. De alminterea estimen' gresell, pc care le-aun lndreptat, sunt terte
dese In cartea acestuI autor.

dacoromanica.ro
NATURA FISICA 223

900 'I-a dat mura 'n gura.


LORD. GOLESCU, M33. II, p. 6.
Se dice alud dam óre-cArula pe negAndite si d'a-gata 6re-ce bun
ce i se cuvenla (Gouscu).

901 A aqtepti sa pice mura 'n gura.


BARONZI, p. 47.

Agepteí imbuceitura o dea murcl 'n gura.


A. PANN, I, p. 106.

Agepta set '1 dea murei in gura.


P. ISPIRESCU, Snciue, p. 49; Unch.
S fatol, p. 70.

11 vine mura 'n gurc1.


HINTEscu, p. 115.

Agepta-tt sa ve dea t6te murei 'n


GR. JIPESCU,
Ve41 Para.
Se I;lice despre cel lenesl care astepta sa dobAndescA orT si ce de
a-gata si fArA muncA.

902 A luà cui-va mura din gura.


A 'I lua un luau de a carel stapinire se credea asigmat.

903 Muratura din mura nu se face.


A. PANN, I, p. 134.IIINTFacci, 115.
Cu un lucru de nimic, nimica nu putem face.

904 A se lipi ca muschm de pom.


V. A. URECHE, COM./. Liter., XXI,
pag. 4103.
AratA o strInsa legAtura.
Pueda se lipi de om ca muschIul de pom. V. A.. UREGHIA.

905 A nu se prinde muschiu de ce-va.


Se dice despre cel sgArcitl.

dacoromanica.ro
f124 PROVERBELE ROMANILOR

mu*muL
906 Cu vreme i Cu pale
Musmulele se um:11e.
A. PANN, Edit., 1889, p. 113; II,.
401.IIINTERcu `), 208. FR. DAME,
III, 67 & 78.

Vraema §i slama chesegniu corascule2).


FR. MIKLOSICH, Rum. Unter.1, 15.
Vedr Agurida.
Cu rabdare i eu ajutorul celar de lips& atingem tinta dorità.
Franeesul slice ca i no!: Avec du tenips et de la paille les na-
fles marisent , insa maI de obIceiu Patience el longueur de
:

temps font plus que force ni que rage.


La c. Agurida se atla proverbul turcesc.
Chinesul slice: Cu vrerne i cu reibdare, foile de dud matase
se fac , proverb care se gasesce i la Turd : Dud iapraindan
atlas oluri 8).
Un om, de curind insurat, bagAnd de sém& el nevésta lul se
da in dragoste cu alfil, merse la socru sa se pleing& de am :
FiI linitit, il r6spunse acesta, ea sémanA cu muma-sa, i cu tim-
pul, se va Iasi de nArav, ca i nevésta mea.

NAP
Vedl Gol.

NEGHIN vor Grdu, VraPd.


907 Acum s'o alege nighina (neghina) din grill.
¡ORO. GOLESCIT, Mas. II, p. 2.
P. ISPIRESCII, Rev. Ist.,I, 227.

*A alege neghina din grdfi


LIURIAN gc, MAXIM, u, p. 390.FR.
DAME, II, 84.
Se sice ccind vine vremea a sè alege ce! vrednicI (Gouscu).
A. desparti pe ceI bunI de ce! re!. Acésta locutiune se trage din
Biblie.

HinIescu, printr'o erdre grosolanii. ice malamale ; pe viitor vom lndrepta


asernenea gresell, far& a le mal semnala.
11) Vremea pi palele coc scorusele.
Din frunza de dud atlas se face.

dacoromanica.ro
NA TIMA FISICA 225

908 A nu sci sa alégä neghina din gräu.


BARONZI, p. 68.
A.dicg pe cet bunt dintre ceI IV. A nu deosibi Gel bine de ce't 1.611.

NISIP
909 Se caznesce d'adineaura,
Sa faca in nisip gaura.
A. PANN, I, p. 81. IIINTEscu, 29.
Ved! Borta.
Se i;lice de omul prost.

910 Negi di arma hir, negi di place fustani


D.A.A1u.Escu, Gopeg, Macedonia.
Adica lucrurl peste putinpi.

911 Ca nisipul marii.


IORD. GOLESCII, MSS. a, Asem.,
pa.. 101.
CCit it nisip in mare.
ION AL LIII &MERA, Pov. p.16.

Cd t nisip pe mare.
ezatiir ea, I, p.184.
Ca stelele cerului qi, ea nisipul mara.
G. DEnt. TCODORESCU, Cercet, p. 66.
Vea! tea.
Arata o multime nenumérata, Locutiune luata din Biblie : Voiti
inmulti semintia ta ca stelele cerului i ca nisipul de pe férmu-
rile anarii.s Alcuss, XXII, p. 17 ; IEREMIE, XXXIII, 22.

NOROIt
912 Din norom, tot vei mal manca ce-va, lar din usa-
ciune mal nimic.
lose. GOLESCII, Mss. II, p. 88.
Adica mai bine cu pie& dé cat t'ara pI6Te (GoLEscn).

913 Când te bati cu cine-va in normii, ori te träntesce,


träntesci, tot te murdaresci.
D. COSTACEA, pro f. Gctiati, J. Co-
vurluiet.

IScl din nis p fir, n c din ardesie fust (nu se pote face).
15

dacoromanica.ro
226 PROVERBELE ROMiNILOR

Cine se amesteca in treburi murdare, curat nu 'Ate scapà in


nici un cas.

914 Cine nu va sa se 'nomoldsca,


De norold sä se palzéscd.
A. PANN, Edit. 1889, p. 106.
Nu te baga in afaceri murdare, nu te incardui cu cei
daca vrei set! remana numele neptitat.

915 A sate pe cine-va din norm.


Adia. d'intr'o stare ticalósa,

NUCA
Veili Aluna, Craczun, Prost
916 Cine-va sa manance miezul, trebue mat Intdiu sa
sparga cdja.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 115.
P. ISPIRESCU, Rev, Ist., II, 156. FR.
DAME, L 264.

Care va mezu scl spargd nuca.


G. MUNTEANU, p. 60. HINTEsEE,
p. 10-2.

Cine vrea miezul sa sparga nuca.


Da E. B. MAWR. p. 40.

Cine va sa niancince miezul, sparge nuca.


LAURIAN & MAXIM, II, p. 442.

Ca sà mandna mezul trebute sa spargt nuca.


AL. DUMITRESCU, p. 135.
Adica luau bun cu nevoinla se dobandeqce (Gouscu).
Qui nucleum esse vult frangit nucem 1).
PLAL TU.

It faut rompre l'os pour en sucer la moelle.


RABELAIS, 1, Prolog.

917 On-ce nuca in gaácea sa.


IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 10.FR.
DAME, II, 55; 111,131.
Adica fies-care supt acoperemintul sëü (Gonscu).
1) Cine vrea BA mlinânee miezul, sp,r e nue

dacoromanica.ro
NATURA FISICA 227

918 Tac, tac,


Ca nucile 'n sac.
HINTESCU, p. 183.
Despre ceI vorbarett
.A
919 *0 singurä nuca nu suna inteun sac
L G. VAI,ENTINIANU, p. 43.V. 'IL-
IUM, invét. c. Grityip, J. Tutova.
Adia :
10 Un ban bate° punga.
20 Un om singiur nu perte face nimica fara ajutorul altora.

920 Nu tad nuca are mez bun si sanatos.


HINTEscu, p. 125.
Si nu judecam dupa fafA, cad vom fi adesea-orI

921 Bate nucile pana nu pica frunza.


HINTESCU, p. 125. FR. Wait, III,
p. 133.
SA facem orI-ce lucru la vreme; daca batem nucile dupa ce pica
frunza, gasim miezul supt §i usc,at.

922 Omul se cumisce din vorba sa, cum §i nuca cea


saca din usurinta sa.
CONSTANTIN DIN GOLENI, I, p. 12.

Omul prost din vorbulitet,


nuca din uptrinki.
A. PANN, I, p. 9.

923 Cica spun nucile ca din sowl lor sunt migdalele.


M. CANtAN, J. Iari.
aristocraticl din Moldova, care bicTuesce pe 6meniI de
rind, carI vor sa se agemene cu boeriI.

924 8' nuca g' chiatra tu mana lui este 1).


D. A. Muxscu, Gopep, Macedonia.

La nas îi nuca, la nas it chiatra').


D. A. MILF.scu, Gopcp,Macedonia.
Adica totul sta in mana n6stra ; de nol atirna numal ca sa facem
1111 lucru.

nuca 51 pétra In niAna lu este.


-) La dtnsul e nuca, la dtnsu e patr .

dacoromanica.ro
228 PROVERECLE ROM k ILOR

925 Se lipi ca nuca in 'Arete.


I. GOLESCU, Mss. II, p. 65.

Se lovi ca nuca in perete.


A. PAISN, Edit. 1889, p. 159; III,
128. HINTEscu, 92. P. IsvtRuscu,
Leg. 215.FR. DAtat, II, 289.IA-
ZAR SX/NEAND, Semas. 459.

Ca nuca 'n perete se lipesce.


LAURIAN MAXIM, III, p. 173.
Horp scu, 125.

Se prinde ca nuca in perete.


LAURIAN 111.XIBI, II, p. 753.
*
Se potrivesce ca nuca 'n perete (perete).
P. LPIRESCU, ap. GASTER, II, p.
376. I. CREANGX, Pov. p. 47.
HINTESCU, 151.A becedar Bustrat,
27. H. D. ENCSCU, in. c. Zantostea,
J. Dorohoz. K. A. ZAMFIRESCU-
DIACONL. mv. c. $tiubienis, J. Doro-
hoz. T. G. VALENTINICANU, 25.
FR. DAME, III, 133.
*
S'au prins ca nuca 'n perete.
H. D. ENESCU, inv. Zamostea, J.
Dorohoz.

O lovi ca nuca 'n perete


Em. POPESCII, inv. c. Ciocanese-
Marginenz, J. Ialomila.

A nenieri, xa nuca in perete.


B tRON/I, p. 44

Se lovi ca nuca in gard.


m.PAsCULESCU, La intiinire, p.11.
Ved Marésa, Musca.
Se 4ice pentru vorbe nepotrivite (GoLzscu).
carel dracI se certau de fAceau clAbucl la gurA. Se duse la chupa Cu peptul
inainte si le dise:
CértA fArA pèruialA, ca nunta farA Mutar!.
Se lovi ca nuca 'n pgrete i vorba ta ; écA, rèspunserA el. Dar not nu
ne ceram i numal ne sfAdim.» P. ISPIRESCU.
Cu acelaI Infeles mal Oice Romanul: Tronc Manco! atol Cioc-
seleam de la jupa' n lbrahim, cä a facut caciula ;alvari.

dacoromanica.ro
NATURA. FISICX 2,9

*
926 A sparge nuca.
Maio,. P. BUDITCEAKIT, J. Rfov.
Veçtt Peedica.
Adicg a perde fecIoria.
*L
927 A face o trdba cat o nuca.
K. A. ZAMFIRESCU-DIACON, inv. C.
iubienis, J. Dorohoz.
Adicä tréba de nimic.
*
928 Ca o nuca costeliva.
IORD. GOLESCU, Ms. II, Ason.116.
Se (-Ace de omul fara miez; eke °data i de cel uscat, slab
la trup.

N IT f A
* VE41 Copil, S rcea.
929 A adund nmele pentru spinarea sa.
Aduni nuiele pentru spinarea ta.
P. ISPTRESCIJ, Rev, Ist., I, p. 228.
BAROISZI, p. 64. HINTESCTJ, 425.
Fa. DAME, III, 133.
A',Y pregati singur supérarI, i precum 4ice Francesul: Donner
.des verges pour se faire fouetter.
*
930 0 nma in mänd lesne se 'ncovene,
Dar cand sunt mal multe se frdng anevole.
A. PANN, II, pag. 157. HINTEsnu,
p. 125.
Ne anti puterea unire cAcI, precum cAnta poetul
Unde-I unul nu 'I putere,
La nevoI si la durere.
Unde's duoI, puterea cresce
Si duvnanul nu sporescel

ocNITA.
Veal Gura.

ORZ
VW Ca/.
931 Orzul il ara boli, 01 mandnca can.
A. Ed. 1889, p.134; II, 87.
IIINTEscu,138.
PANN'

dacoromanica.ro
230 PRO VER RUC R OMAN ILOR

Boii ara orzul, §i cai il mandnca.


BAR0N7I, p. 60. HINTEscu, 17.
ve0 a Ara.
Nu in tot-d'a-una acela care muncesce se folosesce de rcidele-
muncil sale.
Francesul dice: Les chevaux courent les benefices et les dries.
les attrapent.

932 Orzul in copt a dat.


Da Z. J., c. Fede;th J. Tutova.

Orzul in copt a dat,


trebuie secerat.
A. PANN, 11, p.106.Hingscu, 137.
Se dice and a sosit timpul de a se face ofore-ce; i se aplica mat
ales fetelor marT and le a venit vremea ca sa se marite.

933 Strici orzul pe gasce.


IORD. GOLESCU, M88. II, p. 68.
LAURIIN & MAXIM, II, 530.AL. D -
AITTRESCU, 116.

Perfli orzul pe gcisce.


AL. ODOBESCU, III, p. 48.

Orz pe gdsce!
*
Nu stricei orzul pe gdsce.
Abecedar Bustrat, pag. 27.
CREANGX, Pov., 332.D. G. VALENTI-
NEANU, 10. - FR. DAME, 11 57. II
OZI, 69. HINTEscu, 137.H. D.
ENESCU inv. c. Zarnostea, J. Do-
rohot.

Nu mai stricet orzul pe gdsce (Cu gdscele).


S. FL. /Amu/ix, Omit., II, p. 381.

Nu mai stricati orzul pe gdsce.


LAURIAN & MAXIM, II, p. 1305.P.
ISPIRESCU, Sn6ve, p. 33.
Se dice and daruim lucrurI marT celor protT (Gouscu); carT nu
scill a le pretui.
inse i-mi voin hé viniprul meil de Dragttani , ca sci nu
mai, stric orzul pe getsce. P. ISPIRESCU.
Ilne faut pas donner le lard aux chiens (RECUEIL DE GEUTHER).

dacoromanica.ro
NATURA FISICA 231

934 6i tu gumar orzu nu lipsésce1).


D. A. MILESCU, Gopep., Macedo-
nia. D. DAN, Nevesca, Macedonia.
XENOFONTE CAPSALE, Pirlepe, Ma-
cedonia.
Acelas infeles ca la proverbul 933.

935 E anevoie cdnd ajungt sa cumpen orz de la gäsce.


A. PA, Edit, 1889, p. 58; III,
72. HinTescu, 137. S. Fi.. MA-
RIAN, Orn. II, 380. H. D. ENESCIT,
inv. c. Zantostea, J. Dorohoz.
Se dice despre cel nevoIesT.
*
936 fi impunge (intapä) orzul.
L ARROBE, J. Buzgu. V. LIARLE,
inv. c. Grivifa, J. Tutova.
lo N'are astimper. I. ARBORE.
20 E imbuibat de bine. V. HARAM.

937 A face orz din grdu.


M. CARIAN, J. /ct:ti.
4. apea un lucru prost in schimbul altula mal bun.

OT.A.POC
Vedt Nevinoveifie.

OTEL
938 Pe otelul virtos rugina 11 topesce.
D. CANTEM1R, Ist. Ierogl., p. 152.
Vellt Fer.
§i pe cel mal mare, un dusman cat de micil pote dobori.
«Fe *tul virtos rugina iltopesce, pe virt6sa inima stejarulul
melle dintele cariuluI, faina facend'o, o mistuesce, i ce-va in lume,
cát de virtos si de tare a se afla nu se p6te, cima altul impotri-
vindu-se smintai sA nu'l aducA, i incA de niel se gdndesce..,
DIM. CANTEMIR.

P.A.DURE
Ve;11 Déi,
939 Padure fara uscaturi nici-cum sé 'Ate gasi.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 59.

pentta migar orz nu trebue.

dacoromanica.ro
2:32 PsovEnsELL R031ANILOI.

4:
Na e padure fard uscaturt.
I. G. VALLNTINEANU, p. 21 \ 28.
*
Padure tetra di watt nu s'aftd .
D. A. MiLEscu, Gopep, Macedonia.
Adice om ftira cusurud 0 lume fera nebunT (Gousca).
Nul boje sans escorce. TRESOR DES SENTENCES, XVI Siècle.

940 Padurele au urea' si huditiosi paretil de pétra


ochi ail.
D. CANTEMIR, 1st. raro g!., p. 73.

Padurea are urechi gi, cdmpul nu putinz ochi.


IORD. GOLESCU, Mss. A p. 58.

Ccimpu e cu °chi
Padurea cu urechi.
IIINTLscu, p. 24.

Bosca n'are urecl je, ma un trat vatde giaude').


FR. MIKLOSICH, Runt. Unter., I, 7.
Vetg Perete.
Adica cele ce se vorbesc prin ascuns de top se aud, cum qi cele
ce se urméza prin ascuns de tot! se ved (Gouscu).
Ne ins,* a ne ferl de Vi ta lumea and intreprindem o afacere,
0 sA nu incredintam altuTa gindurT pe care dorim a le tine tAinute.
.T.R.5 fapta grozavA si ocArit5, precum cu intunerecul se acopere si se as-
cunde socotesce, macar red si nóptea are lumina sa, precunt Fi padur le urecht,
vi huditiosi paretil de pétra , o addnca pescerea de vArtcipe la videre ascutitl
ochl an. DIMITRIE CANTEMIR.

Proverbul RomAnesc corespunde LatinuluT : Staterii paries, zi-


dul lul Stateriu.
Acest Stateriu fu osindit la merte pentru ca facuse until prie-
tin propunerl cad tindeati la reqturnarea stareT politice in finta,
propuned cari aii fost auçlite de nisce emenT ascunT la spatele
until' zid lAngA care se aflail conspiratoril, i raportate in urme au-
toritatilor statuluï.
Anche boschi hanno l'orecchie 2), çlice Italianul.
*A
941 Padurea nu se sperie de cel care pune multe lemne
In caruta.
ION NITEscur, inv. cont. Vtespesci,
Jud. Olt.
2) Padurea n are urech , nett cate-odatti vede qi aude
2) i (Inca) padurile an urechle.

dacoromanica.ro
NATUR FltICA 233

Padurea nu are frica di arel pe incarca multe


ma di apel pe incarcd. putine.
D. A. M1LESCU, Gope;n, Macedonia.
CAcI acel care se apuca de multe nu face niel o isprava; se4ice
despre cel lacornI.

942 Padurea de c6da ei piere.


V. ALEXANDRI & LASCAR R0SETT1,
Mes. Acad.

Dacei peídurea n'ar da céda secure1, padurea


n'ar putea fi talata.
A dat padu rea toporului céda.
Veig Topor.
SA nu dlim niel un ajutor dusmanuluI, caci va Intrebuintà, in
dauna nestra, puterea pe care i-arn dat'o. Retil pe care i '1 face
omul singur nu il 'Ate face nimene.
O veche fabula ne da origina acestul proverb. Vom reproduce
atát versiunea fabulistuluI latin at i acea dat5. de Gr. Alexan-
drescu, pentru ca cititorul sá le FAA asemená.
DE SECURI ET MANUBRIO
Pereunt Suis auxilium qui dant hostibus.
Facia securi quidam ab arboribus petit,
Darent manubrium, e ligno quad lirmum foret,
Subito jusserunt omnes oleastrum
Accepit munus, factumquc aptans manubrium,
Ccepit se-uri ma,,na excidere robora;
Hic dum truncanda eligeret, fraxino
Dixisse fertur quercus : Merit° cceiimur.
PHAEDR1, Fab. L. V, f. XX.
Plantu %lice in Epid. III, 4, 87 : Mailman sapientiorum ma-
nubrio, un ciocan mal Cu minte de Oda 14 adica cum am
apune: e lumea p6 dos.
TOPORUL I PADLIREA
Intr'o padure veche, In ce loc nu ne pasA
Un téran se dusese sil-9I la lemne de cas5.
Trebue sA scill tusk i poclu sA dau dovadA,
CA pe vremea aceea toporul n'avea c6c1A.
Ast-fel sA incep t6te. Vremea desavirsesce
Orl-ce inventA omul i orl-ce duhul nasce.
fqa ;éranul nostru numal Cu feru mana,
Incepu sA slutéscA pildurea cea bétrAnA.
fufanl, paltenI, ghlndarl se ingrozirl fórte :
aTristA veste prietinl, sl ne gAtim de mórte,
IncepurA sé (pa, toporul e apr6pe!

dacoromanica.ro
234 PROVERIIELE ROMA:MI.0R

In fundul uner sobe tèranu o sa ne 'ncr(ipe


E vr e-unul d'al nostri Cu el sA le ajute,
1,)ise un stejar maro, ce avea anl trel sute,
Si care era sincur, ce-va mal la o parte?
Nu. Asa fi-11 in pace; astA-data avern parte
Toporul i èranul alt n'o sa isbutésca,
De cat sè ostenésca.»
Stejal u avu dreptate.
Dupa mula silinta, cercArr indelungate,
Dand m di épla i in stinga, cu putina sporire,
Téranul sé intorse firA de isbutire.
Dar cAnd avir toporul o cliciA de lernn tare,
Putetl pideca sin,,url ce trista intimplare.

Ictoria acésta d'o fi adevérata,


.1-ml pare cA aratA,
CA in fies-ce Ora.
Cele mal nalte rele nu vin de pe afarA,
Nu le aduc ctrAind, ci ni le face tote
Un pAmintén d'al nostri, o ruda sau un frate.
GR. ALFKANDRESCU, Fab., p. '197

943 De securea fara ada n'are frica padurea.


LAURIAN Af %AM, II, p. 1128.
Vegli Secure.
Adica de neprietinul carilla 11 lipsesc mij16 .ele de a face 'tul.

944 A cara lemne in padure.


P. IsPIRESCU, Rev. Ist.,1, p. 460.
Fa. DAME, I, p. 196.

A duce lemne in padure.


LAURIAN MAXIM, U, p. 566.
ve4i Apa, Vie.
A (la celuI care deja este bogat; a duce un lucru acolo unde ntt
e de lipsà.
Infr'un mod figurat acésti licebire insemnéze : a clà povet1 a-
celora carI ar fi ei in ...tare s11 ne povetuIasc11.
Romanit oilicead : In silvaln ferre ligna Croesi pecunia
numwum addere2).

945 A fi furat ca intr'o padure.


ve4r Herra, Mune.
Inainte vreme nu putea í trece prin pAdurl fArA a fi jefuit de
boli1 care miunatt inteinsele. Codru HertiI in Moldova-de-sus,
codru BlculuI in Besarabia ;41 padurea Vlesiei pe drumul de la Bu-
curescI la PloescI au remas legendare prin hotiile cari s'au savir-
.1it inteingele.
A du e lemne n padure.
A adeoga un ban bogat bar luí C s is.

dacoromanica.ro
1 ATURA Fisn.k 235

PADURET
voi 3Icifa, Mer, Nevole.
946 Pomul paduret, pAdurete p6me scòte.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 54.
Adica de la cei pro;41, préstli slujba atéptä. (GotEscu).
*
947 A muscat in paduréta.
KAROLY Acs, p. 84. V. HARAM,
inv. c. Grivipt, J. Tutova.
10 S'a pacalit (V. HARAM).
20 A murit.

PAf -a
Veqli Foc, Gaina, Gard, Muirmule, 0-
chite, Cap. ix C. Patu, Cap. XVIII c.
Vreme.
948 Nu te pricepi sa impar' un pad' la doi boi.
A. PAN, Edit. 1889, p. 3; 1,7; III,
46. HINTEseu, 78.

NU scie sa 'mparta pale la do i md gam


AL. ODOBESCU, I, p. 397.
*
Nu te pricepi sa imparti tret paie la doi mdgari.
A. PETRESCU, Curtea-de-Argeb J.
Arge.
Se dice de omul prost despre care Anton Pann a spus :
Pe el eapul nu '1 tale,
La dot bol si 'mparti pare.
In leturi Cu acésta Oicere este i urmatirea phcaliturA, care
se aude in gura copiilor
Cum impart! trei pale la do! magari ?
Dau un pail la un magar, ,i altul la al doilea mAgar.
Dar al treilea ?
11 manancr tu.
*.A
949 Tot paiul are 0 umbra (umbra lui).
IlinEscu, p 139.-1. G. VALENTI-
NEANU, 21.L BANESCU, prof. J. Bo-
man. V. HARAM, inv. c. Grivita,
J. Tutova.

Pazul cdt de mic 1.--p, are umbra sa.


BARONZI, p. 61. IliNTEscu, 139.

dacoromanica.ro
.236 PROVERBELE ROMANILOR

Tot paiul '1,-11 are umbra sa.


Abecedar ilustrat, p. 25. KA-
ROLY iicb, 81.

Tot paiul i-gi, are umbra.


G. 11113NTEA.Nu, p. 150.
Vedr Per, Trup, rufa.
10 Fie-care cu näravul lul.
20 §i cel mal lntelept smintesce.
30 Fie-care cu norocul luI, fie-care are partea lul in lume, I. Bi-
NESCII ; V. HARAM.
40 Nu e om, cit de mic sä fie, care sa nu-ri pertd face vre-un
bine sail vre-un rdtl.
Nul si petit buison qui ne porte ombre.
Etiam capillus unus habet umbram suam, 4icea Latina! dân-
du'l Intelesul de sub No. 4. VecII PHAEDRI, Fab. XVI, L. V.

950 Pune palo Muga foc, si sa nu s'aprindà ?


IORD. GOLESCD, Mes. H, p. 55.
Adicii piste putintä tineriI Cu tinertle s5. nu sd sgä.nc15.re, cand
unul 15110 altubsd prind de aprópe (Gouscu).

951 O de slama o de fir, basta che fòlele-j pljirl).


FR. MIIILOSICII, RWM. Unter., H.
pag. 14.
OrI-ce mânc,are e bunä , numal mancare sä fie , se Oice despre
-ceI lacomI.

952 A lua palul cu urechea.


BARONZI, p. 41.G. BALLY, C. Cär-
iomanesci, f. Rama.
Adid a primi o palmä pe negindite.
*
953 A da paiele cul-va.
L CREANGX, Amint., p. 37. V.
HARMA., inVèl. C. Grivila, J. Tutova.
A. 'I, lAsà slobod de a face un lucru , i oblar a 'I Indemnit la
-nésta. Vine de la jocul copiilor numit .de a palde..
.Incá, te 141 la el (copit), barbate, t;licea mama, i le dai pa-
ideo. I. CREANGÀ.

Sad Cu pare sad cu fòn, (e) destul ca Miele ad fíe pline.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 23T

954 A fi ca un pahl.
FR. DAME, HI, p. 174.
Se I;lice despre ce! slabI.

955 Nu scie sä Incurce doué pale.


N. GARR, ap. DAME, HL p.174.
Nu e in stare sä inteléga, s'ä judece cel mal mic lucru.
,Cer sfat la un cap muIere care nu scie sei incurce dolt&
paie. N. GANE.

PA.MINT
Vedl Cer, a Fugi, Gull, a Teieé#-
* timer, Zapada.
956 Mt e lumea i pamintul.
LAIIRIAN & MAXIM, II, p.193. P.
ISPIRESCII, Rev. lat., II, 145; Leg-
131.-1. CREANGX, Pov., p. 230.
Cdt e lumect fi peimintul,
Pe cuptor nu bate vintul.
L CREANGX, Pov., p. 324.
Adicä In lumea tea, cät o fi lumea, nid-odatä.
.Alt stäpän in locul meil nu mg' face bränzä cu Harap-Alb cat
ii iumea pi peimintui. I. CREANGL
Domnul Bä14e1 In ..5'ezeit6rea, III, p. 99, ne dä urmät6rele cre-
ding, privit6re la pämint, culese In judetul Yalcea.
DESPRE PA.MiNT
Pdmintul e mina la lumea Intrégd. Dar pdmintul nu e munal ea mumele
ale-b-alte, el ce nasce, dupd ce II cresce, tot el 111 mananed; cd, orl om, orl
dobitoc, orl copac, orl fl6re, pl teote, t6te din lume, din pamint sunt ndscute,
din pämint cresc pi tot in pamint inträ. Pdmintul pà t6te le mAnaned, d'ala
pi vorba romaneasca aMa'nca-l-ar piimintu/r, aL'o andned pcimintul.3
Pdmintul e pi el tot b jiganie mare Cu gurd. aGura pamintuluip sa5
Gura pcImintului I-o inghitit,» oil al' o sórbe sorbul nuirilorn, unde se
d'adun4 tete apele din lume. Are inimd, ainima pdmintulusv asemenea pi
c6da eC6c/a pcimintiauip, cum vine vorba.
E pilcat tare sa dricul pämintul, ca el te tine, din el te arinescl pi in el
cand veni sfirpitul. S'apol pi el cand te-o apuca, sd lasd greii pd tine,
Oi in loe sd fie litgrinauféreiv o SA '11 fie tur6rci ca pétra de mórd.»
Dar cat 11 fi pi-1 IrAi, sd fii vrednic, sh muncescl pdmintul ea pd el, cd oi el
destul te-o freed and Ii intri in el.
Cine sparge hotarele, dd sd intinde sd lea pdmint de la altul, e Omit mare;
rid lumea al-l-altd duce in spinare pämintul luat cu hapca.
Pdmintul inghite pd top blestematil de Dumnetpu, cum vine vorba.
inir curn il rabdci pdmintul, c16 nu sci crapd sci-1 inghita pi acum de nu-
id cufunda pdmintul subt el.» P'apioderea pi vorba canteculul :
Cine ml-a Idsat uritu
Nu Par mal rAbda pArnintu,
Si nu l-ar putrer,ii trupu....

dacoromanica.ro
-233 PROVERBELE ROMXMLOR

PAmintul, pe pérpele care a mupeat veun orn orl dobitoc, la Pobreje-


nie (6 August) cAnd intrA top pérpil in pamint, nu '1 primesce sl nitre in el,
pi inveninatul de pérpe laca singur la drum sl-pi facA de olovenie.

957 De cand lumea i pamintul.


A. PANN, III, p. 97.P. IsPinrscu,
Leg. 42. I. CREANGX, Pov., 159.
FR. DAME, I, 107.

De ceind i tantea asta §i, pebnintul.


I. CREANGX, Amint., p. 37.

De ceind humea.
DAURIAN MAXIM, II, p. 93.

De cand e pamintul.
A. PANN, Fab. II, p. 109.
Vet1 Cer.
Adid de mult i nici-odata.
se duse el ca tóti suflarea de pe pamint, de pare ca n'a fost
«de ctind lumea §i pamintul.. P. ISPIRESCI.T.
Legendele poporului privit6re la zidirea pamintuluI sunt multe
variate; la cuvintele arictu, br6sca, drac i munte se vor afla
cate-va. D. C. Teodorescu a cules in c. Draggnesci, j. Su lava ur-
matórea credintà.
LEGENDÀ
Dumne4eu a facut pamintul din inceput nu rotund ca un llar, curn spun
invAtatoriI, ci drept, intocmal ca un pes férte intins, iba delurI i fAil vAl.
Dedesubtul MI e numaI ala o el plute.ve pe apa ca o scAndurA pe un lac, dar
cA el fiind mal greu ca apa, lesne s'ar eufunda, dae5 n'ar eta pe doul pese
f6rte marl, care '1 tin veelnic in spinare. Mul4iI, délurile pi vade s'au fAcut
In urna pi iaa cum : lineo vreme, pescil carl tin pAmintul in spinare, mfu-
riindu-se, au inceput sa se svirléscA tare, atuncl pAmintul clAtindu-se pi cu-
tremurAndu-se cumplit, pe unele locurl a crApat tare, formAnd vAile, lar pe
alte locurl valurile mara dedesubt a apel l'a ridicat in sus, formAndu-se mun-
til o délurile. Tot atund se spune cA s'ar fi deschis in pAmint i isvorele, earl
hrAnese cu apA riurile ce curg prin vAl.
Dovada cea mal buna ce o are poporul cA pAmintul sa pe apa e, cA cu cat
sA sapA mal jos in pAmint ca atita se /15 de mal mula apa.
Pricina cutremurulul 1) de pAmint nu e alta de cAt mipcalea peseilor ce tia
pAmintul in spivare.
PAmintul are margenT de jur imprejur, pi de la marginea lul incol e nu-
mal apa. Tot pe apa de la marginea pAmintulul sta bolta ceruluI.
La lerusalim e burieul sau centrul pAmintuluI.
Dupa alte credintl culese de D. T. Balapel, din c. BoJlAnescT, J. V lcea,
Dumne,leu a facut pamintul a sculpat in palma i din scuipatul lul Dumne-
leu s'a facut pamintul. Pamintul stA in palma lui Dumne;leu, p,InA in Onia
de asta-)I.

1) ea) In 6,let6; ea, 1II, p.99 pecum nu dru 968 le er d nt p v t re


la cu r mtui e de p m .

dacoromanica.ro
ATERA FISICA 239

958 Pämintul cand se usuca, plene cere sa'l adape.


IORD. GOLESCTJ, MSS. II, p. 57.
Se dice pentru cele noue de lipsa, c,ând le cautam (Gouscu).
*
959 Cu o stropitura de plene pamintul nu se míne.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 28.
P. ISPIRESCU, Rev, Ist. II, 161.
Adicd cu pufin nimic nu facf Mud trebuinta cere mal mult
(GoLascu).
M61 femee, m61 catea,
Tacl nu mal vorbi asa!
Cl eu cu puterea mea
Cu putere de 'mp6rat,
Ti-olu mal da inc'un bArbat f
Pantiutul care 't uscat,
C'o ne-astintpgrat !
S. FL. MARIAN, Poes, Popo;'. p. 79.
Pamintul, dragoste, iad nu die destul.Prov. Solomon p. 85.

960 Pamintul cat de bun, fara lucrator selbatic remdne.


IORD. GOLESCU., M4S. II, p. 57.
Adica ceT ce n'au cine sa'l invete, cine sa-1 destepte (GoLEscu).

961 Pdmint fard viernu, nicairi nu gasesci.


IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 57.
Adica om fait ndravurI (Gotascu).

962 Pamintul pana nu'l calca,


Cle nu pote sa'l faca.
A. PANN, I. pm 61.HiNTEscu, '139.
Copilul nedojenit i nepedepsit rémâne cu naravurT rele.

963 Cel ce lucréza la pamfnt, malta stogurile pe pamInt.


IORD. GOLESCU, Mss. H, p. 77.
Ada:A se imbogatesce (Gonscu).
In IoapAcHE GOLESCU. Vorbe qi, rebpunsuri potrivite ilfss. I,
p. 750 gasim urindt6rea anecdota :
«Do! fret! r6mAind Armanl, cel mal mic s'apuci de lucrarea pamintultA,
lar cel mal mare intrà inteo slujbA. Peste cata-va vreme, veni cel mal mare
la cel mal mic, i 'I dise: De ce nu intral si tu in slujbA àa sa scapl de
munca pAmintuluI? Gel mal mic 61 intrebi: Cand manAncl tu? Cand
scap de la slujbA, aspunse cel mal mare. CAnd te culcl ? 61 mal intrebi.
Cam tirliu, réspunse. Gaud te plimbI? 61 mal intreba. Mal nicl-odati,
r6spunse. D6 ce dar, 11 vise, nu lucreLl si tu ca mine la plinint ? Ca cind
veI, atuncl sA mAnAncl, cAnd vel alum( si te mild, ciad ve!, atuncl si te
plimbl, si rob nimenuIa si nu 61.

dacoromanica.ro
240 PROVERBLLE ROMINILOR

964 Ce intra in pamint curind se uita.


I. GOLESCU, Mss.II, p. 76; Asen.
17. P. ISPIRESCU, Rev, 1st, II, 147.
LL
Ce apuca pamintul lesne se uta.
I. CULoinENY, inv. c. Mavilent,
J. Tecuct, in Etym. Magn. p. 1392..
Adiea cel ce more (GotEscu).

965 A mirosi a pamint.


IAURIAN MAXIM, II p. 573.
Fn. Ditmi:, III, p. 178.
A fi aprópe mort, eu sufletul in gura.

966 A face umbra pamintului.


A.PANN, Edit., 4889, p. 158.

Face qi el umbra pamintului.


P. ISPIRESCU, Rev. 1st. III, p. 380;
Snéve, 48. itimESCII, 195.
Se dice de ceI carT traesc fara a munci, de lene sau din nepu-
tin.A ;rare-orI de acei carl, fiind bogati, due o viéta trAndaNa.
Prin extensiune: a trai.
Eca, fac pi eu umbra pantintulut pani tuteo iii. P. ISPIRESCU,
Snóve, 48.
Eu, blet, niel cArturar sunt, niel scriitor. Tr kesc, éca, pi eu de al pana
mame Cu lucrul manilor mele. Darà vom, pana utaa fac umbra pamin-
tulut, s t scill si vol de ttnerI atatea cit am allat eu dibuind...»P. ISPIRESCL,
Unch. S fat. 3.

967 Din pamint, din iérba verde.


P. ISPIRESCU, Leg. p. 27 189;
Snáve, 65.
De unde vet sci ij cum veI sci.
m.13tn pantint din lérba verde, sa te ducI sa-ml aducI herhelia pi s.1 nu
Indr isnescT a mal dice nicI o vorb t macar.» P. ISPIRESCU.

968 Cdnd s'o r6de furcile pamintului.


VASILC AL LLY STAN, C. Rucar, J.
Muscel.
AdicA la sfirsitul lumeT.
In credinta RomAnuluT, dice D. T. Balitel, pAmintul stfi pe
§ése furd de céra. luda r6de mereu la ele ca sa se cufunde pa-

dacoromanica.ro
NATURA FIsICX 241

mintu i se se prepedésee lumea. Dar cend ispravesce una de ros,


da fuga la alta, si pina s'o recta, cea relse cresce la loe i asa el
róele de colo penä colo far de niel un folos.
La Pasa, cend vede oue rosiI la cretinI, el si mal reü se pros-
tesce, perde de tot cumpetul.
Pe alocurea se crede ce pemintul se cutremurii cin.d luda ispre-
vesce de ros ate o furce d'ale peinintuluI.

969 A i se face faa ca pämintul.


A. PANN, I, p. 36.-1Innzscu, 56.
A se ingelbeni la fatii de trahl red sal." de hice.

970 Pamintul te nasce, pdmintul te cresce, pamintul te


mistuesce.
IORD. GOLESCU, Mss. I, p. 400.

971 A moqteni pamintul.


I. CREANGX, Pov. p.186 .
A trei pena la o virste inaintata ; se ylice inteun mod ironic
Doar n'o se traesc sa mo,tenesc pernintul.

972 A tacé ca pamintul.


L CREANGX, Pov. p. 23. G. DEM.
TEODORESCU, Poes. Pop. 169.
Adice a tacé cu desavirsire.
SA vé tinell gura strinsA
Si sa taceqs ea pansintui,
Ca sA ne-aur,litI cuvintul.
G. DEM. TEODORESCU, Poesis Pop.,
p. 169.

973 A esi ca din pamint.


LAURIAN & MAXIM, II, p. 573.
P. LPIRESCU, Leg. 299.
A se ivi de o-data, pe neasteptate

974 A intra in pamfnt.


LAMAN MAXIM, II, p. 573.
P. ISPIRESCU, Leg, 293 a. 315.
FR. DAME. II, 219.

Ca i CUM ar fi intrat in pcimint.


I. CREANGX, Pov. p. 174. Da E.
SE VASTOS, 48.
16

dacoromanica.ro
242 PROVERBELE ROMIts1LOR

Par'et i a 'nghitit pa' mintul.


A. PANN, MopAlb, I, p. 49.
A se face nevadut de o-data, ara pricina, de frica saù de ru'ine.

975 *A se face tdca de pamint.


HINTESCU, p.185.
Acelq In!eles ca locutiunea 974.

PAPUR A.
*.a
976 A ciuta (cati) nod in papura.
G. MONTEAN; p. 72. H. D. E-
NESCII, inv. c. Zamostea, J. Dorohoti.
HINTESC; 124. P. ISPIRESCII,
Rev. Ist. II, 145. G. DEM. TE0
DORESCII, Cercet., 76,

A cauta noduri in papurei.


LAORIAN A.. MAXI; I, p. 346; II,
424. G. MONTEAN; 72. L Io-
NESCII, II, 224.
A cauta un cusur, o grautate acolo unde nu se p6te afla; a
birfi In potriva celor bune.
Nodum in scirpo quoeris1) diceag LatiniT.

P.A.PU$Ora
Ved! Popugot

PAR
977 La parul laudat cu sacul mare sa nu te duo).
A. PANN, Edit. 1889, pagina '141;
III, 105.

La parul laudat
Nu luet mare sac.
G MONTEAN; pagina 60. HIN
Tiescu, 143.
*A
La parul lciudat, nu merge cu sacul.
BARONZL p. 60. HINTEscu, 88.
I. ISTRATESC; inv. c. Cobia, J.
Ddmbovita.

1) Coutt nod In paptird.

dacoromanica.ro
NATURA F1SICX 243

*
La pärul laudat, set nu te dud, cu sacul mare.
BARBU CONSTANTINESCU, Carte de
Cit. II, 45. Em. POPESCU, inv. C.
Cioccineeci-Meirginent, J. Ialomip.
La Ortu avzit nu ti cu saclu mare 4).
D. A. Mu.escu, Gopep, Macedonia.

La gornitul avvit nu ti du cu saclu mare2).


D. DAN, Nevesca Molovige, Ma-
cedonia.

Nu te du cu saclu mare catre alecvdatlu gort


ANDREItI AL BAGA.Vt, Cart. Aleg. 62.
Veig Lauda, Pat* Pom.
SA nu te IeT dup. laude far& sA te incredinTezI de adev6r,
lauda de multe orl te insala, i precum dice vorba Francesului
Chose louée, chose surfaite.

PARA Ve! Foc.

PARA Veçli Mer


-978 Nu alergati Cu sacul la pere laudate.
LAURIAN MAX131, II, p. 1027.
vetp Par.
Lucrul lAudat nu meritA adese-orl laud& ce i se aduce.

979 *Astépta sa pice para malaiga.


Tintesce pre lenesil earl vor sä dobAndésa óre-ce färA munci.
It attend que les alouettes lui tombent toutes röties dans la
bouche, dice Francesul.

.980 Pica para malamta


In gura lui Natafleatd.
L G. VALENT1NEANU, p. 28.

Pica', parci malaiata


Sa te maneince Nei täfleata.
limvpscu, p. 143.
Se dice pentru eel proti and le vine vre-un noroc de-odati
fAr& nicT o munca.

La Oral Lludat nu te du cu sacul mare.


Idem.
*) Nu te du Cu sacul mare la (Mitre) parul Mud/U.

dacoromanica.ro
244 PRO VERBELE ROMiNILOR

981 Ca01 para sa te =nano.


JORO. GOLIISCU, M38. II, p. 24.

Pica para sa te m'ancinc.


IORD. GOLESCU, M88. ii, p. 53.

Pica, para, pica; daca 'i pica, eil te-oi A metrway


2ar de nu acolo el vedé.
A. PANN, Edif.1889,p. 45; I, 155.

Pica, para, pica; daca vet, picet, eft te voift


nuincet, lar de nu acolo vet edé.
HuiTzscu, p. 143.

Ptcei m6le in gura, sei te mancinc.


LADR1AN S. MAXIM, II, p. 327.

Pica para sa te mane.


LAIIRIAN ... MAXIM, II, p. 666.
*A
Pica, para, pica,
Daca vex pica,
Eft te voiii nicinca.
I. IONESCII, II, p. 157. Etd. Po-
PESCU, inv. cont. Ciocanesci-Margi-
nent, J. Ialontita.
Sè -lice pentru eeT lenegl, ce vor telte d'a-gata, fará nici o munca
(p. 24); sè ;lice pentru ceT lenegY, ce agtépta d'a-gata sa manance
(p. 53). IORD. GOLESCU.
Origina acestuT proverb trebue cautata. in urmatérea pmeste :
.Un Arab °data a dus pe fiul s6u, la un hogea vestit pentru.
nib* sa gi sfanta viéfa pe care o ducea, cerénd ea sa '1 Inv* tot
ce trebue sa scie un bun musulman. Pe cand bétranii stall de vorba
la umbra unuI smochiu , copilul se lungi la pamint langa dingiT.
De-odata o smochina Opta bine cade drept pe obrazul viitorulul
seolar, gi aprèpe de gura luT. Copilul, de lene g ce era, fari a in-
cerei cea me mica migeare pentru a impinge fructul pana in gura,.
cerii numaT din ochT parinteluT seu ca sa 'I faca acésta slujba. Ho-
gia, la acéStA vedere se sculá çlicdnd Arabului O. 'si ducá copiluL
a-casa eacT e musulman desavirgit, si nu mai are ce sa'l mg invete..
Creangh in Povestea unui, om lenes, spune ca era un om atat
de lene g in cat 6meniT din sat l'afi dus la spinzuratére ea sá nu
mai dea pilda de lenevire gi altora. Pe drum sè intilnesc eu o eu-
c6na care cercetand pricina propune sa 'T dea un hambar plin
eu posmagT ce era pe langa caqele je!; lenegul alland ca va fi ne-

dacoromanica.ro
SATURA FISICX 245

voit sa meife shigur posmagiI Inainte de al Imbuca, nu vrea sa iea


tata grija de pustia asta de gura i se pornesce lar spre spInzu-
rat6re.
*p
982 A sti cu para 'n gura.
Mawr D. BUDIgE.A.NU, J. Ilfov.
V. HARM!, inv. c. Grivila, J. Tutova.
Attica. :
10 A fi lenes.
20 A nu vorbl, a fi MBAR, a fi prost.
Românul a luat anecdota povestita la numarul precedent i a
transformaeo aplicand'o unul tigan, care mal lenes decat chiar co-
Out Arabulul, nu vrea nicl macar sa mestece para ce 'l-a cadut
In gura, si se r6ga de Dumneded ca sä 'I fad acésta slujba.

983 Adesea para cea mai Mini pica 'n gura porcului.
HINTEscu, p. 143.
*
Gortul mutur tu gura porculuii).
D. A. MILESCII, Gopep, Macedonia.
Veil! Mer, P6ma.
Se dice cand ceI prostl dobandese cele mai bune, precum si a-
tund chid se da o povata bung aceliffa care nu scie sa o prefuIésci.

984 Para dupa ce sé céce, trebue sa caçla.


IORD. GOLESCII, Mss.II, p. 51.
Adica cele ce ajunge la gfiritul lor (Gouscu).

984° D'aci n'are para cocén.


*
D'aict n'are ursu e6da' 0 para cocén.
AL. MARTINIKX, J. Rfov.
Se dice despre cel lacom.

985 Para mále


Dé supt péle.
IORD. GOLESCU, Mss. 11., p. 51.
Adica cea mal buni dèmancare (GoLescu).

986 Peru nu cade larga de peru 2).


FR. MIKLOSICH, RUM. Unter., 1, 14.

') Para e6pta. (maturit) in gura poreulul.


2) Para nu cads departe de par.

dacoromanica.ro
246 PROVEDBELII ROMANILOR

*
Gortul sum gortu va s'cada 1).
N. Sr., Nijopole, Macedonia.
*
Gortul sum gortu cade2).
D. A. MILESCII, Gope$,Macedonia..
*
Perlu sum per cade3).
D. A. MILEscu, Clisura,Macedoniat
VelI Mer, P6tna
Copil sémena perintilor.
Itahanul Oce . El pero casca poco lontan de l'arbore4).

*
987 portul c6cla napoi o are5).
N. ST., Nijopole, Macedonia.
Vedi Pòma.
Cusururile dmenilor stau ascunse i nu se ved de o-data.

988 A cacle car:o para cepta.


BARONZI, p. 43.
A muri t'Ara sufering.

PELIN
*&
989 Pelin bell, pelin manenc,
.,' Pe pelin sera me culo;
EDiminét,a cand me scol
Cu pelin pij oclu me spél.
$ec'ét6rea, Poesis Po por., I, p. 79.
Aceste versun, devenite proverbiale pentru a aretà cá ducem o
lata amarità, se gasesc inteun mare numer de poesif poporare.
Ve§11 G. Dem. Teodorescu, Poesii, Poporale, p. 352.

PEPENE
Viug Frica.
990 Doi pepem laso mena nu se pot /in&
IORD. GOLESCU, 3188. II, p. 90.

i) Para sub p6r o si culi.


2) Para sub pie cade.
2) Idem.
4) Para cade apripe de arbore.
I) Para adeLln poi o are.

dacoromanica.ro
NATURA FisicA. 247

*
Doi pepeni intrio mind, nu a pot tiné.
A. PANN, Editia 1889, p. 73; ILL.
99. P. ISPIRESCU, Rev, Ist., Ill,
162. BARBII CONSTA.NTINESCU, Cart.
Cit., Ili, 15.

Doi pepent inteo mäncinu port tiné nici-odatà .


A. Perm, I, p.149.HINTEscu, 143.

Dat pepent inteo mänä nu poti tiné.


HELIAD - RIDuLEscu, Tandalida ,
pag. 33.

Cel ce cauta a tine doi pepeni inteo mind,


scapä pe amindot.
LAURIAN & MAXIM, 1, 573.
*L
Nu poti tine doi pepeni in wind.
L G. VALENTINEANU, pag. 21. L
ISTRATESCU, inv. C. Cobia, J. !Am-
boviia.

Nu poti sei umbli cu doi pepeni 'trite° mänä.


AL. DUMITRESCU, p. 123.
*
Dot himunict sumsoara nu s'portä 4).
D. A. Mu.Escu, Gopeii, Macedonia.
Adicd cloud slujbe unul nu le péte cdutà (GoLEscu); sad, Inteun
mod mal general, nu poli face cloud treburI odatd.
Turcil Oic : Do i pepeni nu sé pot purta sub aceea§i subsu-
oarci ; lar Francesil : On ne peut sonner les cloches et aller it la
procession.
*
991 Ccije di himunic nu slicheace di buric a).
D. A. MILESCU, Gopefi, Macedonia.
OrI-cat l'aI Tubi i al ingriji de dinsul un copil de suflet nu tine
la tine ca copilul cel eit din carnea ,i din ósele tale.

992 *A sate din pepem pe cine-va.


LAURIAN 8... MAXIM, I, p. 823. G.
MUNTEANU,121.BARONZI, 47& 64.
I. C. FUNDESCU, 95.L IONESCU, III,
pag. 108.

2) DoI papen! (ver4I) subsuoarA nu sé porté.


2) COJA de pepene verde (barbuz) nu se lipesce de buric.

dacoromanica.ro
248 PROVERISELE ROMANILOR

A sc6te pe cine-va atara' din pepeni.


I. IONESCII, III, p. 108. A. DE
ClifAC. Diet. I, p. 200.

Te scéte din pepenit Mi.


A. PANN, III, p. 95 & 127.
A te face sa-IT pier0 rabdarea ca si pandarul bostanariei, care
a esit din pepeni M'ara ca sa bata pe acei carT '1 ocarafi.
Se va gasi in basmele lui Fundescu p. 95 o intrebuintare cu to-
tul laturalni,1 a acestei expresiuni.
NoT hotarit MI maT spunem
CA picTorele 'n prag punem,
Si vorba nu ne schimbam ;
Niel un cuvint nu maT pene,
Din pepenz a ne mal se6te,
Supunere ca sa-IT dam,
A. PALsN, III, p. 95.
Intelesul special pe care A. Pann 11 da acestei locutiuni in pa-
sagiul citat, este neobicinuit.
*
993 A fi ca un pepene.
Frumos i gras ca un pepene.
P. IsPinEscu, Leg. 16.

Invelit ca un pepene.
I. CREANGX, Pov., p. 76.
Ve 41 Harbu z.
Adica gras, sanatos, frumos.
'Baba nu scie ce sa facI de bucurie, ca are un balet asa de cnipos, de haz-
BO, de gros, si ínvg/it ca un pepene.» L CREANCIK.

PERJA.
*
994 A fi bun de pus cu puje.
A nu fi bun de nimica; se aude in Moldova.

PETRA
r ved! Apa, Frtg, Lapte, Nebun, Cap
VI. C. Petra, Pteatura.
Dupa o legenda f6rte r6spanditii la Romani, petrile sunt oire
Babil Dochil, carT afi fost prefacute tóte de ger in stan de peal.
Din oile acelea s'a umplut in lima lumea de petre. DuTu SAYA
J. Vdlcea.

dacoromanica.ro
NATURA FISICA 249

995 Para' mále anevole gasesci.


GOLESCII., MS8., II, p. 53.
AdicA cumplit Cu indurare (GoiEsco).

996 Petra ce se rostogolesce, nimic dobandesce,


IORD. GOLESCII, Mss. II, p. 52.
*
Para, care se rostogolesce din loc in loc, nu
prinde muschif
A. PANN, Edit. 1889, p. 29 & 4324
II, 4 & 86. HINTEscur,144. At.
DUMITRESCU, 438. Da E. B. MAWR,
13.H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea;
J. Dorohot.

Chétra ve se-arucutésce, ntufcliu nései nu ' ft-a-


cata 4).
ANDRElt AL BM:Vat, Cart. Aleg.
p. 99.

Chétra ingurgulosa svol n'acatti 2).


D. A. MILESCU, Gopeg, Macedonia.
Se dice pentru eel ce umblà rAtácindu-se (GotEscu); carT sunt
mereu pe drumurT, precum i pentru ceT nestatornicI, earl 1ncep
multe i niel una n.0 sAvIrsesc.
Latinit diced cu acelasl inteles : Planta quae saepius trans-
fertur non coalescit3), : Saxum volutum non obducitur
musco, care se traduce intocmaT prin proverbul Romiinesc.
Pierre qui roule n'amasse pas mousse, dice Francesul.

997 Para care se sate adesea din locu-i, nu prinde ri-


dacina.
BARONZI, p. 62. Hirrrescu, 144.

Para, care se mutti din loc in loc, nu prinde


reidacincl.
BARONzt, p, 67.
Amiss inteles ca proverbul 999.
Pierre souvent rentude
De la mousse n'est veil& 4).
Trdsor des SentencesXVIe, Sidcle.

1) Nara ce se roatogoleace, muschill de loc nu prinde


1) Nara rotunda brazda verde nu prinde.
1) Planta adesoorl resadita nu prinde putero.
4) Vallee recouverte, acoperai, tnvelite.

dacoromanica.ro
250 DBOVERBLLE ROMANILOR

998 8i 'mitra prinde muqchiii, daca §ede mult intr'un loc.


I. CAE/0;DX, Pov" p. 140.

Pétra cdnd §éde mult la un loc, prinde mu§chiü,'


HINTESCU, p. 144.
Acelas infeles ca proverbul No. 996.

999 Orl cät de mica para,


E mal grea intea sa vatra.
A.PANN,I, p.136.HINTEscu,144.
Ca si omul in casa, in satul, In fera 1111.

1000 Cine Otra rostogolesce,


Pe el sé lovesce.
IORD. GOLESCU, M88. 1.1, p. 81.

Sè dise pentru ce! ce, cu 1.6111 ce vor sa fac4 altora, maT mult
pé e! vatAma (Gouscu).
Gel ce sapa gr6pa aprópelui, sea, intr'insa va 'cadé; i cel
ce tavalesce para peste el, se va tavali.
Paremii. Biblia de la 1688 p. 76.
* 6,
1001 Petril (petreil) rotunde din virful dialulm (délulm)
pu#na urnire ii trebue.
D. CANTEMIE, 1st. Ierogl. p. 283.
D. ENESCU, invét. c. Zamostea J.
Dorohot.
Ne inval6 a pAsh-1 cele de tabla, cita precum dice Dimitrie
Cantemir :
«Gura desfrAnata mal tare a1drg5 de cAt Otra din dé! rèsturnatA, pe care
un nebun cu piclorul pite a o prAtali, Id o mie de inteleptl a o opri nu pot.)
Ist. Ierogl., p. 81.

1002 Cu greu se urnesc petrele din casa.


P. ISPIRESCU, Rev. Ist., II, p. 159.
CREANGI, Pov. p. 284. HIN-
TESCU, 144.
Veçil Fata,
AdicA cu greu se mAriti fetele.
ePentru babA, fata moplul era pétrei de mira in casado I. CREANGI.

1003 Petra din casa.


AL. ODOBESCTJ, III, p. 514.
GreutAfile, nevoile, defectele, cusururile néstre.
aDumnea-voistrA vedetl i cundscell téra n6strA cea dintre Carpatl i Du-
nire, in trecutul ca i in presentul el. De aceea niel nu cuget a atinge aci
despre petrile es din casa.» AL ODOBEECIL

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 251

1004 Petrile cele scumpe prin ocne sl pustietali sé gasesc.


IORD. GOLESCU, M88. II, p. 51.
Adicil orl-ce lucru rar, cum frumuséte, inv6Iaturà si cele-l-alte-
cam p6 la eel prosti si saracI (Crouscu).

1005 Petrile cele scumpe in fundul pamintului se gasesc.


loan. GOLESCU, MS8. II, p. 121.
AceIasi inteles ca la No. .1004.

1006 Pétra când sé rostogolesce, multe alte pétri trage


dupa ea.
TOED. GOLESCU, M38. II, p. 52.
Adica cel mare Grind gresesce p6 multY el' baga In pacate. (Go-
LEscu).

1007 Pétra cea mal mica, sparge valul cat dé mare, cdnd
In ea isbesce.
IORD. GOLESCU, M8S. 11, p. 52.
Adica ì cel mal mic 41 face résplatirea sa, cand cel mal mare
61 sup6ra (Gouscu).
*
1008 Pastréza pétra neclintita, pe care sé ascute intre-
cerea tinerilor.
IORD. GOLESGU, MSS. II, p. 112.
Adica cinstea celor destoinicI (G-ouscu).

1009 Péird mica restérnd carul mare.


LAURIAN & MAXIM, I, p. 470.
Veig Buturuga, Radacina.
Omul mic ,i neinsemnat póte primejdui pre cel mare si puternic.
Neluarea in séma a celor mal mid imprejurarl p6te sminti intre-
prinderea cea mal bine chibzuita.
*
1010 Sau cu pétra de cap, sad cu capul de para.
V. ALEXANDRI & LASCAR ROSETTI,
Mss.

Cernd cu capul de pétrà, cänd cu pétra de cap.


V. ALEXANDRI, C.1 C. Chirifa in
/a;ki.

OK cu capul de pétra, ort cu pétra de cap, tot


atäta '.
L CREANGA, Pov. p.212.Da E.
SEVASTOS, 186-187.

dacoromanica.ro
252 PRO VERBELE ROMiNILOR

Tot una e: aft cu capul de para, aft


(set) cu pétra de cap.
HINTESCU, p. 489. A. PETRESCU,
Curtea-de-Argq, J. Arge.

Ore cu capul de pétrd, ori cu para de cap.


V. FoRkscu, Foltieent J. Suctava.
AdicA tot una este, nu e niel o deosebire sall cum slice Fran-
cesul, Bonnet blanc ou bianc bonnet.

1011 A sparge petrele Cu capul.


Sparge petrele cu capul.
IORD. GOLESCU, lifss. II, 67; Asent.
pag. 196.
Sè slice pentru ceI ce s'apud cu coi mal marl al lor, insem-
nAnd ea pé insuil el vatèmil (Gouscu).

1012 A aruna Cu para (petre) in cine-va.


LOMA»: MAXIbl, II, p. 656.AL.
ODORKSCU, III, 514.
A :nvinui pe cine-va, pe drept sau pe ne-drept, de o faptè, a
carel urmirT pot fi grele pentru dinsul.
Evreil obicInuTaa de a ornori cu petrele in anumite casurI, pe
ceY vinovati.
CunCiseem cu tog réspunsul pe care Isus l'a dat Fariseilor carI,
aducènd inaintea lui o femee c.are precurvise l'ag, intrebat ce e
de facut cu dinsa: .Acel dintre vol, care este flie de pacat s4 'I
arunce cea

1013 A fi statornic ca petra.


P. ISPIRESCU, Leg. p. 3.
Adica neclintit, liotirit in credintele, in purtarea, in vor-
bele sale.

1014 A asvirli cu Otra satra.


S. MIHXILESCU, . ezat6rea, H, p. 73.
AdicA a ocoli Cu vorba, a lovi cu vorba pe de departe.

1015 A ridia o pétrà de pe mima cm-va.


A avé o pétra pe mima.
A'! lua o griji pe care o avé; a'fi ing,rijat de 6re-ce.

dacoromanica.ro
NATCRA 253

1016 Pétra seca.


NICOLAE COSTIN, Letop. Mold.
P. 49.

*In petra seca.


V. ALEXANDRI LASCAR ROSETTI
Mss. T. SPERANTIA,I, p. 37.
Adica nimio, unde nu este nimica, in pustietatl, in locuri pri-
mejdiése.
eAu Adicat tot de au 16sat numal pétra sécci». Montes COSTIN.
S.1 te ducl in pétrd-sécd.» VASTLE ALEXANDRI LASCAR-ROSETTI.
CAnd icI dumneata nterg pi in para' sécd.» T. SPERANTIA.

1017 A suite din para'.


A sc6te din pétra-séccl.
1. CREANOX. Pov. p. 211.
A sciite de unde nu e nimio. Arati greutatea cu care se do-
bandesee un lucru precum i dibacia aceluTa care a isbutit.
*p
1° Din pétra-séca scéte banul.
A. PANN, Edit. 1889. p. 133;
86. HinEscu, 144. Da E. B.
MAWR., 104. H. D. ENESCII,
c. Zatnostea, J. Dorohot.

A sc6te bani din par&


Da E.B. MAWR, p. 4.
Latinif çlieeaú cu acelas inteles: Frange lunam et tac tortu-
nam I).

20 A se6te tapie din para.


LAURIAN MAXIM, II, pagina 656;
II, p. 1290.

3° A scdte apa din para.


BARONZI, p. 64. B. P. HXpEd,
Etyrtol. Magn.1273. FR. Runt,
I, 78.
Tu aquam a pumice postulas 2) 0.ice Plantu.
Expresiunea d'hita-1 arata dibacia Cu care omul scie sA cd5tige-
banl ; cele-l-alte douè insemnéza: a fue un lucru peste putintd,
a fi romin desghetat, 5i i-51 ata origina in acel personagiù din
Rupe luna tti Imboglitegce-te.'
2) Vrel ea eapeti (cel) apa de la un atan de Otra.

dacoromanica.ro
254 Puro VERBELE RODIANILOR

basme care inséla nisce smeI, facéndu-I sa créda ca apa sad


tele ce curge dinteo bucata de branza pe care o stringe In manile
sale, o Boite dinteo Otra. VeçlI Titirezul i Snzeul de Ion al
lul Sbiera, p. 178. Exemplul citat din Plautu, ne arattl vechimea
atat a locutiuneI cat si a basmuluI din care se traga.

1018 A bate petre.


A numgra petrele.
P. ISPIRESCO, Rev. 18t. I, 451.
Veig Drum, Pod.
A umbla fui tréba, fara nid un rost.

PIPER
Ve411 Cap. VII Piper.
1019 Par-ca ar fi plouat cu piper intre
V. ALEXANDRI, TeatlIA, 176.
Pare-ca ce-va rdil s'a pus intre noi, ne-a despartit.
»Florico I... Urit t'a fi fIr de bArbat I ca-I numal o lunA de caid ne-am cu-
nunat... numal o lunicica, i povestea vorbil, par-cd ar fi plouat cu piper
intre nos/ Tu te afil la tirg cale de o po0A de mine f.i;eu la térA, la Florineptl,
cu grebla In mina, i cu doru 'n suflet». V. ALEXANDRI.

*
1019° Piper intre vm,
Sa ridem si nm.
V. HARAM, inv. c. Grivira J. Tut ova.
Oice cánd doI insI sa cérta si un al treilea intervine r6gA,
In batae de joc, sa se mal certe ca el sa faca haz.

1020 Nu te zuti ca piperul.


A. PANN, Edit. 1889, p. 101.

Nu fi iute ca piperul in t6tet vrentea.


A. PNN, III, p. 16.H1IsTEscu, 81.

A fi cum it piperu.
S. MIlálLESCU, ezat6rea, II, p. 72.
A fi tantos, Yute la manie. D. G. Mihailescu, din J. SucIava di
Intelesul de .harnic, Iute la tréba, cate o-data si ambitios.. Inte-
lesul care se da mal rar acester locutiunI in Moldova, este din po-
taiva cel mal obicInuit in Téra-Romauésca.

1021 A se sui (veni) cm-va piperu la nas.


FR. DAME. III, p. 217.

dacoromanica.ro
NATURA FisiciL 255

*
A '0, luet piper in näri.
Adici a se mAnià.

1021 b A da cm-va cu piper la nas.


FR. Dma, Ill, pag. 217.
A face un lucru c,are nu'l place, a 'I sup6rh.

P IR
1022 Pirul réil cresce qi nesemënat.
RETNSBERG-DORINGSFELD, II, 289.
Lucrurile pr6ste creso si fail ingrijire.
*
1023 A se intinde ca pirul.
Se çlice de omul obraznic, de care nu te poll upr desbari, pre-
cum nu poll scApi de pir, child acésta WM s'a prasit unde-va.

PIRItY
6
1024 N'a ajuns pan'la piria
i si-a ardicat pélele 'n brill.
T. TEODORESCU, J. lalomila, in
Etymol. Magn., p. 630.
Veil! Gdrla, Rtu.
Se dice chid Inainte de vreme ne gatim sail ne ferim de 6re-ce.

1025 Panä ajungi la pirifi nu li ridica pélele.


B.P.IiIpt0, Etym. Magn., p.630.
Ne Inv* a nu ne gAti sau feri de Ore-ce Inainte de vreme.
* 6,
1025 b Are sa tréca pana atunci multa nod pe piriu.
V. HARAM, invgi. com. Grivita, J.
Tutova.
Ve 31 Gana.
AratA o Indelunga vreme.

PIRJOL
Veçlt Foc.
PIRLOG
Veçll lepure.

dacoromanica.ro
256 PROVERBELE ROMAN1LOR

PLEV.A.
* il,
(026 A vorbi phiva.
L CREANOX, Amint., p. 197.
* zl,
A vorbi pleve.
V. HARAN, Inv. c. Grivip J. Tut ova.
A. gral lucrurl de nimic, NI% nici o insemnatate.

A PLIVi
VeçU a Sapd.

PLOP
*
(027 6l plopul este nalt, dar el caca =rile.
IORD. GOLESCU, Mss. H, pag. 98.
P. BUDUrrEANU, J. Nov.

.i plopul e inalt §i 'I spircite cuSrele.


HINTEscu, p. 148.

., i plopul e inalt dar il spurca ctorile.


L G. VALENTINE/01U, p. 34.
Wog Pom.
Se dice pentru cel ce se mAndresc de mArimea lor (GoLocu).
*
1028 Ploplu este 'nalt ma umbra nu façe. 4)
D. A. MILE.scu, Gopep, Macedonia.
Se asémena omulul bogat sail puternic care nu ajutA pre eel
sand sail mal mid decAt dinsul.
*
1029 Plopul e destul de mare,
Dar pe dinsul p6me n'are.
A. PAN', 1, p.105;HnsTEscu,148.
Se dice despre ceI lenel. SA judecAm 6menil dupA fapte i nu
dupi infati;area lor.

1030 Plopu nu face pere, nici rachita vi§inele (mic§unele).


AL. DitifITRESCU, p. 129.
Vedi Salde.
DupA omul ?i fap tele luí.

1) Plopu este nett dar umbra nu face

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 257

Itahanul dice: Il pruno non fa melaranci1), s'i Walonul


/ n'vint nin clè figues so det cherdon 2).
*L.
1031 Cdnd a face plopul pere
i rachita viqinele.
IAMNIK-BARSANU, Poes., Pop., 45.
6
Cdnd o face plopul mere
$i richita viOnele,
Set Ti alin pofta cu ele.
FR. Watt, I, p. 62.
6
Cdnd o face plopul mere,
$i, tinjala viorele.
S. FL. MARIAN, Nunta, p. 709.

Cdnd o face plopul nuct,


$i rachita mere duld.
?ezat6rea, Poes. Pop., III, p. 49.
Adid niel °data.
In Cäntecul miresei, care se çlice in çllua de unc,rop la des-
ovire se aft& aceste versuri, carT au ajuns proverbiale.
Tacl mirdsi, nu mal plinge,
CA la malca-ta te-1 duce,
CAnd s'o 'ntérce
GArla 'nc6ce,
Cdnd o face piopul pere
$i tinj ala viorele.
G. DEM. TEODORESCU, Poesit Pop.,
p. 270.
Tad mirésA, nu mal plAnge,
Ininuora nu-t1 mal frAnge,
CA la maica-ta te-01 duce,
CAnd s'o 'ntérce,
GArla 'ncòce,
Si-a face
Jugul
Mugur,
Restee
Clostee,
Tinjelele
Viorele,
Streminarile
Floricele.
G. DEM. TEODORESCU, Poes. Pop.
p. 270-271.

3) Prunta nu face mere.


1) Nu creso amochine pe scaete
17

dacoromanica.ro
258 PROVERBELE ROBILNILOR

1032 De and fad plopsorul pere si rachita micsunele.


P. IsPIREscu, Leg., p. 1.
AdicA de demult.

PLUMB
Veal Dumnefleu.

PLUT Velt Dumnefieu.


1033 Pinta n'are misga.
LORD. GOLECCI, Mee. II, 60; Asem.
pa,,. 91.
AdicA cel usor n'are minte (Gouscu).

1034 Ca pluta pe apa.


IORD. GOLESCEY, Mee. II, Asem.
18 134.
Se dice de ceI fAra odihne, i earl sunt dusl de colo pink colo,
In volea Intimplere.

POGORiS VOI Suts.


POM
Ve01 a Atto, Col ac, Grindinti, Ma-
* rac ne, Paduret, Sod a.
1035 Pomul neroditor sti taie si 'n foc s'arunca.
LORD. GOLESCII, Mss. II, 54; Alen.
p. 445.V. HARAM, inv. c. Grivip,
J. Tutova.

Tot pomul ce nu face rod se tae §i se arde


in foc.
littropolitut LOTH.' IVIRÉNUL, Di-
dahtile p. 197.

Pomul care nu face r6da se tale 0 in foc se


arum&
I. CREANGX, Pov, , p. 118.
CeI ce nimio folosesc i niel un rod nu fac, ca ceT necesetorill
(GoLFscu).
Se dice, in deobste, de femeTa stérph si de omul care nu im-
plinesce datoria.
Acest proverb este luat din Biblie: Tot pomul care nu face
rod bun se tale fi se arunca in foc. MATEIC, III, 10; LUCA,
XIII, 7, 9; IoAn, XV, 6.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 259

4036 Din pomul bun qi róda buna se face.


GR. URECHIE, Letop. Mold., I, 178.
Din pftrinfI buni, bunI copa se nasc.
«Iari dupA m6rtea luT (Stefan-VodA), ei fiul sèu Bogdan-Vod5 urma lul
base de lucrurl vitejese ; cum se timplA din pomul bun fi r6da bund se
faced, GR. DRECHIE.
In Evanghelia SAntuluI Mateiti, VII, 17; Tot pomul bun, pome
bune face.

4037 Pomul din rodul lui sé cunósce dé e bun, saft dé


e réu.
LORD. GOLESCU, Mss. II, p. 54.

Pre plod amu lemnul cunoscut va fi.


Ev. CORESSI, ap. DAME. III, p. 233.
*
Pomul dupa ride se cun6sce.
DINTESCU, p. 149.

Pomul dupa Hola' se cun6sce.


DARBU CONSTANTINESCU, Cart. Cit.,
II, p. 203.
AdicA omul din slujba sé cuneisce de e vrednic, sati miél si ti-
tAlos (Gouscu).
Dupa rod se cumisce pomul, Oice Sfântul Mateiii, XII, 33;
lar Francesul : On juge l'arbre et ses fruits.
Fructu, non foliis, arborem estima 1), PHAEDRI Fab. 17, L. III.

1038 P6mul se cumisce din l'Ha,


61 omul din mintea neróda.
A. PANN, I, p. 9. HrNTEscu, 149.
Precum pomul se cun6sce din rodul ce suite, asa si mima
omului din cugetul seu.
IORD. GOLESCU, Mss. II, Asem. 11.

Ve01 Copec.
4039 Dupa Orna se cun6sce pomul,
6i dupa fapta omul.
BARONZL p. 55,MNTEscu, 149.
FR. DAME, II, 41; III, 235.
Precum pomul din rodui lui se cuncisce de este bun sau de
-e reu, asa si omul din faptele sale.
IORD. GOLESCU, M8s. 11, Asent.,
p. 16.
I) Pretuesce pomul dupa rodul, lar nu dupa folie s le.

dacoromanica.ro
260 PROVERBELE ROMANILOR

1040 Dupa c6ja se vede pomul,


Dupa haine omul.
V. A. URECH1E, Leg., p. 131.
Mtliti judeca dupa. fata. Romanul are ¡usa, un alt proverb mal
sanatos, care sun& ast-fel: nu te uitet la cojoc, cite uita ce e sub
cojoc, care ne Inv* a judeca vabirea until om dupa siintirile,
dupa faptele sale, Tara nu dupa Infatisarea lui. Francesul (lice de
asemenea; ll faut pas juger l'arbre et l'écorce

1041 Pomul lesne se 'ndreptéza,


De mic On sä 'ncovoéza.
A. PANN, I, p. 61.HiNTsecu, 149.
VedI Copec, Miadifa.
Naravurile rele se pot indrepth at e omul tinar.
L'albero, quando ha press° cattiva piega, difficilmente pua
raddrizzarsi 4), (lice proverbul italienesc.
Bois tordu ne se redresse pas.

*
1042 Din pomul cadut toita lumea tale lemne.
L BXNEscc, pro f. J. Roman.
Vedl Copec.
Gaud cad ceI marI din puterea lor, si cel mic i-sI bate joc de el.

1043 E anevme sa tal pom,


§i sa cloplesm om.
A. PANN, Edilia 1889, p. 25; I, p.
85. HINTEscu, 449.
Se (lice despre ce! prostI call greu pricep si invata Ore-ce.

1044 Mal lesne sa moplesce pomul, (MM. omul.


LORD. GOLESCC, M88. II, p. 43.
A.dicii maI lesne impodobim un lema cu cIoplitul decal Invatani
un om (GoLescu). Exprima, inteun mod maI energic intelesul pro-
verbuluI 1043.

1045 In pomul mare afh si crangi uscate.


HngTEscu, p. 149.
Nu e om fara cusur.

1046 La pom laudat sa nu mergi cu sacul.


LORD. GOLESCO, Mis. II, p. 106.

i Copacul, a/tad a uat o rea direetie, Cu grad se páte Indrepti.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 261

La pomul laudat sa nu te dud cu sacul.


I. G. VALENTINEANU, p. 9.
Vedi Lauda, Par.
Ne arati cA lauda 6re-carula de multe orI ne in.,alii, cA nu-lga-
sim dupi cum el lauda (Gouscu).
Grecil modernI dic : Daca auqi. spunendu-se di se a fla unde-
va cirefi multe, sa nu cu tine deceit un mic coqulet.

1047 Pomul nalt 11 caca


I. ARBORE, J. Buzau.
VeglI Plop.
Se dice pentru eel ce se mandresc de marimea lor.

1048 Pomul daca 'mlAtrânesce,


Pune pale qi '1 pirlesce.
A. DANN, Edit. 1889, p. 171; III,
154; Archir, 17.
Pomul dactt 'mbetränesce,
PItYle '1 pie de 'l pirlesce.
V. Airourmai, Poesit Pop., p.305.
Adid omul b6trAn. Intilnim adese-orl acéstà dicètbre in poe-
siile ndstre poporale.
SUiU in del, cine me chéma?
Miirtea care 'm1 cere semi.
Dau In vale, cine-ml ride?
M6rtea care me cuprinde.
Ponzut daca 'mbatriinesce,
Pune-a pate de '1 pirleeee.
Omul daca 'mbetrAnit,
Fa-1 secriu de odihnit.

1049 Pomul bétran se tale si se arunca in foc.


I. ARBORE, dud. Buzau.
AdicA omul tmliètranit, nemal fijad de niel-o trébl.

1050 Pomul mare


Cede tare.
BARONZI, p. 60. HINTEscu, 149.

Arborele mare
Cade tare.
G. MUNTEANU, p. 150. HINTESCU,
101. AL. DLTMITRESCU, 117.
Ciderea celor marl, mad sguduiturI pricinuesce.

dacoromanica.ro
262 PRO VERBELE ROMANILOR

1051 Nici-odata de (din) tot pomul


Nu se 'Ate 'ngrasi omul.
A. PANN, II, p. 81.HINTEscu, 149-
Vern Pòtna.
lucru nu e folositor omuluI, nu '1 priesce; i precum se
mai dice: ornalui de ce-i, place, d'ala se ingrasd.

1052 Pomii cu mult rod, ramurile lor si le pierd.


IORD. GOLESCU, M83. II, p. 54.

Pomul cu mult rod, reimurile lui qi le stricei


A. PETRESCU, Curtea-de-Argef,
Argef.
Adici pärintii cu multi copiT averea lor s'o cheltutesc , i cel ce
muncesc prea mult ei pierd sinAtatea (GoLascu).

1053 Pomul bun cel mal bun rod ne da, lar cel prost
pentru el este bun.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 54.
S6 dice pentru cel d6stomic1 si pentru ceT ticaIo1 (Gousco).

1054 Nu tala pomul din radacina, ca sa caja §i culegi


rodul, ci mal bine urca-te in el, ca sa culegi qi la
anul.
IORD. GOLESCU, M.88. II, p. 110.
Adica nu désputi norodul, ca sa aibT ce mal luk s'alta datA (Go-
LEscu).

1055 Pomul, ca sa-ti dé rod bun trebuie sa-1 cureti dé


uscaturi, lar nu sa tal din radacina.
lorsn. GOLESCU, M88. 1.1, p. 'HL

A.dica p6 norod sA-1 1ndreptezT, curatindu-Icle naravuri rete, lar


nu sa-1 chinuIesel, cA indata 61 pTerdl (Gousco).

1056 A fi ca pomul cel pe Muga apa.


IoR D. GoLEscu, Mss. H, Asent.145.
Adia a talio in bine ?i in bel,ug.
.§i va fi ca lemnul langa isvarele apelor, si la vremea sa va dit
róela sa, qj frunza luT nu va cadé. PSALM, I, 3; IEREMIA, XVII, 8.

dacoromanica.ro
NATURA FISJCY. 263

P0M
1057 Ce nu biruesce omul,
Biruesce pomul.
D. CANTEMIR, Ist. lerogl., p. 78.
Axata puterea vinulul.
4.1 impèratil, cari tótá lumea in robia sa au adus, pre ace asT, amintiilea
nebiruip fiind, vinul in robia sa i-au ripit i betia ea mina muleril i-au biruit,
pi pre cát erau intai MudatT, pre atita mal pro urma s'au
CANTEMIR.

POMA
veo Copec. Frurtzts, Pom,a Rabdcl.
1058 Când p6me, cänd frunze, dupä cum Domnul ne aduce.
IORD. GOLESCU, Ms8. II, p. 35.

*Cänd &rile rodului


eänd frunzele pomulul.
A. PANN, I, p. 151.HmEsco, 60.
Fiertura.
Se dice pentru ce! scapatati, ce se multumesc cu orI-ce doban-
desc (Gousco).

1059 Cunosc de care pima mé ingraq eu.


A. PANN, Edit. 1889, p. 163; III,
131. HINTEscu, 149.
Veçli Pom.
Adica : ce-ml priesce, ce 'ml este de vre-un fotos. Se da ca res-
puns acelora earl ne dati sfaturI pe care nu le primim.

1060 Páma buna e cea din urma.


HINTESCU, p. 148.
Cand se imputinéza un lucru, atunci Il pretuim.

1061 P6ma nu cade departe de tulpina


PANN, Edit. 1889, p. 19; I, 68.
P. ISPIRESCU, ap. GASTER, II, 376.
B. CONSTANTINESCU, Cart. Cit.,III, 14.

Myna nu cade departe de tulpina.


IlmrrEscc, p. 148. FR. DAmt,
III, 235.

buclumul vitel.

dacoromanica.ro
264 PROVERBELE ROMINILOR

P6ma nu code 'n gradina,


Departe d'a el tulpina.
A. PANN, Fab., I, p. 59.
Veçll Afchie, Fruct, Para.
Copiii sérnAnA pArintilor.
Latinul §licea : Non procul a proprio stipite poma cadunt 1),
Francesul : Le fruit ne tombe jamais loin de l'arbre, qi Italia-
nul: El pero casca poco lontan de l'arbore2).
*
1062 &1315ma bunk porch o mandnca.
A. PAN, Edit., 1889, p. 104; II,
109. florTzscu, 148. V. HARAM,
inv. c. Grivita, J. Tutova.

Uncle e o póma biina o ma' ncincei porch.


IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 12.

P6ma cea mai tuna' o mandncci porcii.


GOLESCU, M88. U, p. 54.
*
P6ma buna in gura porcului.
M. LUPESCU, invét. c. Broscens,
Suctava.
Yell ilfer, Para, Cap. XXII § pentru mdncare.
S6 dice cAnd cei prostl dobAndese cele ma! bune (p. 12); Sd
dice cAnd cele ma: !une cad p(s mAinile celor mal cumplip (p. 54).
(GotEscu).
Spaniolu dice: Porcul cel mai prost mananca cea mai bunif
ghindä.

1063 3i et acatare páma nu sunt, dar nici fie-ce (fie-care)


pasere nu me mandnca.
A. PANN. Edit. 1889, p. 159;
129. HINTEscu, 55.
Respuns.ce sA dA aceluIa care pare a ne dispreful.

1064 Nim o pema fara Oda.


IORD. GOLESCU, Msa. II, 48.
Veçll Park Cap. XVII § Cusururt.
Adicä nicl unul fArA cusur (GotEscu).

1) P6mele nu cad departe de tulpina lor.


9) Para cede apr6pe de copac.

dacoromanica.ro
NATURA FISICI 265

-1065 Pelma buna nu sé cautd dupd fap, ci dupd dulap.


IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 54.
Se çlice pentru cei uritI la fata §i bunI la fire (Grouscu).

1066 P6ma cea mai Opta, pana ce cu mana nu o vei ha,


In gura-ia nu va cadé.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 54.
Adica t'ara muncä lucra bun nu clobandim (GotEscu).

1067 Nu bate péinele ce nu sunt inca' Opte.


IORD. GOLESCU, Mas. H, p. 110.
Adica sa nu superam piste vreme (Gouscu).

POMtT
*
4068 Se manita poniétul cu gradina.
M. CARIAN, J. /ap..
Loculiune din Moldova care Insemnézii ca se tea bogat cu bogat,
nu din dragoste ci pentru avere.

POPU$OftT
&
4069 A da ca in popusoi.
S. FL. MARIAN, Sat. Pop. p. 203.
*&
Batata popu§atulul.
L BXNESCU, prof. J. Roman.
* 6.
A bate ca pio chila de popupril.
V. HARAM, invaf. CO371. Grivila, J.
Tut ova.
A lovi cu putere, cum se bate popuaoTul.
Voinico$ era 9i not
Dar' el da ca 'n papusot,
Si unde ne-am latut no!,
Par' e'a fost tirlA de el.
Satira poporaid.

A
4070 A se face mort in popusoi.
L CREANGX, Pos., p. 13.

dacoromanica.ro
266 PROVERBE LE ROMINILOR

*
A o laset nr6rtei in popugoi.
S. MINXILESCU, ezatáre, II, p. 75.
I. CREANGX, Atnint. 51.M. MI-
PESCU, inv. c. Braweni, J. Sueutva.
VOIPorc.
Adica a tacé molcum, a nu se mg ingriji de un lucru, a'l da
uTtArii.
AtuacT vol sa v'é facett Márte 'n popupt, sA nu spunetl niel lae niel
bAlae.» I. CREANGX, Pov.
(ami ce-I de fAcut ?... sA tréell lea ei asta ; obraz de seórIA, fi 1a8'° mcirtd
'n poptqoiu, ea multe altele, ce s'a inttmplat In viétA.D I. CREANGL,
Amint.
*&
1071 A i se lua popu§oiu de pe foc.
H. JUVARA, Bérlad, J. Tutova.
ve01 Porumb.
A i se luà ces ce clarea sa ailid , cea ce pregAtise pentru
dinsul.

POR-C.1MB
ß vedt Gaina.
1072 It luase porumbul de pre foc.
P. hPIRESCII. Unch. Sfat. p.16.

It iea porumbul de pe foc.


IlvvrEcn, p. 151.
vedi Popu§o u.
Acelaq inteles ca dicétérea 1071.
CAnd se intórse de la 6ste impdratul Amfltrion, Isl gAst nevésta insitrei-
natA. Umbla el sci facsi DalAgie, sA se arate cA este bArbat, nu bAtae de joe;
daré fu silit sé InghitA &uva, aflAnd cA 4eul lieilor is luase poruntbu/ de
pre foe, judndu'l renliTul. P. ISPIRIraCO.

PORUMBEf
1073 Porumbeit fac strugurei,
Dar sar ochii de et.
HINTEscu, p.151.
116dele munc,ei sou invétAturei nu sé aséména la totT.

POTEC A. vedi Voime.


1073 b Cine nu scie potecile nu scie nict drumul mare.
FR. DAME, Hl, p. 254.
Cine nn se pricepe la un luau mic, nu e fu stare sè futre-
prinda lucruri mari.

dacoromanica.ro
NATURA FISICI. 267

*
1074 A umblà pe cloud poteci.
FR. DAME, III, p. 254.
Acela inteles ca dicètorile de la 502 0 GIL
*
1075 A i se scurti potecile.
G. MuNTEkNo, 121. V. BARAN,
inv. c. Grivi;a, J. Tutova.

7i s'aú scurtat potecile,


A. PANN, II, pag. 145. HINTE-
scu, 451.
A nu me fi slobod de a face ce-va.

1076 A i se 'ncurca potecile.


BARONZI, p. 41.
A i se Incurca trebile, a nu mal puté atinge uor tinta doritl.

1077 A umblà ca p'o poteca.


L GOLESCU, Mas. II, Asem. p.18.
Cu sfié16, fiind jute° greutate, inteo primejdie.Vedi Votintic,

1077 b *A sci OW potecile.


A cuntisce bine un lucru.

PRAF
*
1078 A se face praf §'I pulbere.
L CREANoi, Pov., p. 278.
*
Praf i Orina.
P. ISPIRESCU, Leg. p. 225.
*
A se aiege praf fi pulbere de...
P. ISPIRESCU, Leg., 121.
A se nimici, a se pierde cu totul.

1079 *A nu se alege (nict) praf (praful) de...


G. MUNTEANU, p. 122. BARONZir
43. - P. ISPIRESCU, Leg. 71, 228, 340.
I. IONEScu, II, 50.

Praful nu s'a ales de...


A. FARR, I, p. 167; 11,76. Hai-
ESCII,151-152.
Acelq inteles ca slic6b5rea 1077 exprimat cu mal multa tarie.

dacoromanica.ro
268 PRO VERBELE RONANILOR

Acéstá locutiune pote fi o reminiscentd a vremurilor trecute


and se ardeall trupurile celor morti si se adunag, in urmk, ce-
nusele r6mase de la acéstá operalie.

PRAJINA.
VeGI Nas.
*
1080 A apuca prajina.
D SOFIA NÀDILIDE, Nuv., 61.

*A apucet Fajina inainte ca curva.


*
A apucet inainte, ca curva prajina.
V. HArtAx, invg(. c. Griviia , J.
Tutova.
A certà, a sAri inainte cu gura ; se dice cind cel vinovat se
-dá de om cinstit.
*Sula el a mAncat gAina... cAnd am dat eu, gaina nicAull Si incl mA mal-
tratézA, apucd ea prajina; ha te face §ii chelbos.» Da S. NIDE,IDE.

S6 dice c,4 o-datá, 2i nu e mult de atuncea, traTau betrbafil cu


curvel6 nebagand in sérná pe femeile cele cinstite, cará vietuTad
singure si ca val de ele. Au mers ast-fel lucrurile at ail mers
pina cAnd, intr'o huna diminétá, au apucat curvele fie-care cite
o piájina si all sArit la nevestile ennenilor invinuindu-le a ar fi
necinstite 2i nu las& pe bdrbafi in pace. De ad i sè trage Oic0b5rea
Moldovenésci

PRA.F'ASTIE
*
1081 A di de prapastie.
P. lePtiicscu, Rev. lin., p. 234.
Ved! 'Upa.
A cadé in primejdie, a se nenoroci, a se nimici.

PRUN A.
VedI G urna
1082 Din pruna canésca nu facr sama dulce.
IlmTzscu, p. 155.
Din lucru sau om prost nimica bun nu patI face.
*
1083 Prune ni apte nu s'inaca1).
D. A. MILESCU, Gope:n, Macedonia.
Vorbe nechibzuite sa nu vorbesa
1) Prune ne-cApte nu se mfinanci.

dacoromanica.ro
NATURA FISICL 269

*
1084 Cu pruna 'n gura.
A. PANN, Edifia 1889, p. 109; II,
97. GR. JIPESCIT, Opincar, 110.
Are diferite intelesurY .
10 A li cu pruna in gurd , adicg prost.
Barbat are bun peste mésurg,
Ca pénea bung lcu pruna in gurd).
A. PANN., II, p. 97.

20 A vorbi frespunde) cu pruna 'n gurd, adieg a bglbai, a


mormal, a vorbi cam Cu gura pe jumétate.
«Ala sé ula chiondor4 la rumá'n, 0-1 réspunde cani Cu pruna 'n gura.»
GR. JIPRSCU.

PULBERE
* VedT Noroc, Praf.
1085 A aruncd pulberere in ochi.
LAURIAN N. MAXIM, II, p. 841.
Ved1 Térincl.
A iwlit, a amggl pre cine-va, a '1 face sé. vada lucrurile alt-feL
de cat cum sunt.
Latinil Oiceau : puiverem oculis offundere 4), prin alusie la pul-.
berea care se ridich in circ sub pictérele alerggtorulul care eri in
fruntea celor-l-altl. Cet de fatg. riddnd de eel rémasi in urmg, le
qtrigh, in bgtae de joc, cg invingétorul il impedicti de a vedé tinta
de a o atinge, arunandu-le pulbere in °chi.

*
1086 Ali scuturi pulberea de pe piciére.
A se lepédi cu totul de un lucru, precum acel care vré sg in-
tre in casé 1,11 scutura pulberea de pe picI6re sag de pe incAlta-
minte.
Scutura-ti pulberea de pe picti6rele Ware, Oic EvangeliTtil :
MkTEITY, X, 14; LUCA, IX, 5; FAPT. APOST., XIII, M.

1087 Cdta pulbere si spuza.


L CREANGI, Pov., p. 264.
tiratg o multime nenumérata.
((Si atuncI, minune mare! numaI, eack au 0 inceput a curge furnicele Cu
drola, ccita pulbere li spuza, calé frunza 0 MI-bale I. CREANGX.

l A arum& pulbere In oebl.

dacoromanica.ro
270 PROVERBELE ROMIN1LOR

1088 Pulbere ì cenuse.


VelI Prat
Adia nimicire desAvIr0ta.

1088 b A scáte (a ridica) din pulbere pre cine-va.


LAURIAN \- MAXIM, U, p. Bit
Al Mich dintr'o stare pr6sta.

RACHIT
Ve01 Cap, Caocoau, Plop, Salce,
Scr6f a.
RISA_DA.CINA.
Ve41 Buturuga, Copac.
1089 Radacina mica réstèrnA cel mai mare car.
IORD. GOLESCIJ, MSS. II, p. 62.

RcIdacina mica, mare car rAstérna.


Iona Gusset], Ms8.II, A8 rn. 497.
Rcidacina mica spravale carul mare.
V. ALEXANDR1, L. ROSETT1, mss.

Radacina mica rèst6rna carul mare.


Abecedar ilustrat, p. 25.
Veçll Buturuga, Pétra.
Adica i cel mal mic dob6ré pé cel mal mare (GrotEscu); nelua-
rea in sémé a und miel imprejurArl pote nimici Intreprinderea cea
mal bine chibzuità.

1090 Dé nu vel sc6te radécina, maracinii de isnAva iarasi


cresc la loc.
GOLESCU, Mss. LI, p. 93.
Ne Inv* ci cele rete din rédéciné sa le tAiem , ca sé nu mal
dé din ele (GoLEscu).

1091 CAnd radacina sé usuca, ramura verde pe copaciu nu


sé mai urca.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 35.
Adica cénd stapénul va a:16, al sél nu sé vor mal scula (Go-
LESCU).

1092 Radacina pe ramuri #ne, lar nu ramurile pé radacina,


IORD. GOLESCU, M88. II, p. 62.
Adicà stépénul pé slugl, lar nu slugile pé stAptin (GoLEscu).

dacoromanica.ro
NATURA Fft,ICA 271

1093 Him ce radacina sanatòsa este, frunze si rod mult


vei vedé.
IORD. GOLESCU, M98. II, p. 60.
Adica pang ce stapanul traiesce, mult spor ye*" vedé (GoLescu).

1094 Din radacina cea rea


Odraslesce smicea rea.
A. PAN, I, p. 61.
Din rd dacina rea
Odreislere smicea rea.
HirrrEscu, p. '159.
Adica din paring re', re' copii sé nasc. Francesii din secolul
XIIIa Oicég : de pute racine, pute herbe, adaogand pentru ceI
buni : de noble plante, noble fruict.

1095 Radacina e amara, dar rédele


I. G. VALENTINEANU, p. 45.
Adica inveptura cu greu se dobandesce, dar ne da In urma pla-
earl i folése marl.

R suR
1096 ku este rasur
Sa n'aiba cusur.
A. PANN, I, p. 5. BARONZI, 56.
HINTESCLT, 159.
Adica om fara cusururi.
Anton Pann, I, 6, povestesce ormatérea anecdota privitére la
acest proverb.
NU E NIMIC FARA CUSUR.
Un Imperat plimbandu-se prin gradina palatului séu i vrénd se
guléga un tran.dafir se inghimpa la un deget. Supérat de acésta in-
timplare impératul chéma pe gradinar s'ii fagaduesce un dar in-
semnat daca va altoi rasurul ast-fel ca sa Ora ghimpir.
Grädinarul dar se duse, puse 'ndat t altui,
SA se prindl i sl crésa in destul se nevoi.
In sfir0t el cu secretu'l a v6dut c'a isbutit
Si rnergend la ImpAratul duse un fir inflorit;
Care 'n mina sa lu.indu'l fórte bine l'a pAru te
C'a putut sA'l altulesa dupA cum a fost cerut.
Dará la nas and 11 duse dise atre gradinar :
Ce fel ? acum vAd ca n'are cel mal mic miros mAcar
Gradinarul 11 rAspunse Impdrate sA traescl,

dacoromanica.ro
272 PROVEFIBELE ROBIANILOR

Orl-ce lucru firea '01 schitniA and vel sta a '1 altulescl
Si nitnic Tar nu a Tiede ca sIl n'al131 vr'un cusur,
DarurI, plante, florl qi Corneal, ast-fel si acest rAsur.
In fabulele sale p. 50, Anton Pann a mg desvoltat ae,elq subieet.

1097 Dinteun rasur ese si trandafir si maracine.


A. PANN, Edit. 1889, p.19; I, 68.
V. ALEXANDRI \ LASCAR BOSETTI,
Mas. P. ISPIRESCLT, III, 162.
HINTEscu, 159.

Dintr'un räsur ese §i trandafiri §i mcireicini.


BARONZI, p. 58.

Dinteun rasur ese un trandafir 0 un ma-


ra- racine.
IDEM, Calend. Roman. p. 1892.
vedi Maracine, Trandartr.
Acelq parinte are copii §i bunY i MT.

1098 Rasur frumos inflorit,


S'intre spin' a resarit.
A. PAN N, L p. 170. Htnescu, 159.
Adie6 eopil bun nAseut din pArinti r6I; om insemnat e0t din
popor.
Latina ;lie,eau odini6rii : etiam inter vepres rosae nascuntur i).
PortughesiT çiie astei-qi : 'unto da ortiga nasce a rosa 2).

RAZA CHIE
Veil! Vse.

A RESA.Ri
* Vedl Citspercd.
1099 Resare unde nu'l sameni (semeni).
A. PANN, Edit. 1889, p. 45; I,
155. Hingscu, 160.
De uncle nu'a sameni, acolo rèsar.
C. NEGRUZZI, I, p. 308.
*
Iu nu'l sément acolo fitrusgsce3).
N. ST. Nijo pote, Macedonia.

§i in gardurile de apini resar trandalle


Alature de urzicit resare trandadrul.
2) linde nul semen! acolo rasare.

dacoromanica.ro
NATURA Firsial 273

Iu nu'l seineni acolo cresce.


D. A. MILE5jaU, Gopefi, Macedonia.
Se I;lice despre acei cari se ivesc de odata inteun loe unde pre-
senta lor nu e niel asteptata niel plácutä.

RIDICHEVeo Cépa, Cap. VII, Ridiche.


1100 II frécä ridichea la nas.
limpscu, p. 161.
Adid 11 infrunta.

1101 A freci ridichea cm-va.


P. ISPIRESCU, Leg., p. 108; &l'he,
79. FR. DAME, II, 38.
Adid a lovi peste obraz, a bate pre cine-va.
aNumal cate un brAncl le di acestia, si se duceau peste cap, de se sculail
aFdt-Frumos priven si crescea carnea pe el de multumire, cánd vedé e-4
frica ridichea becisniculul de alcas, dupi cum i se cuvené.a P. ISPIRESCU.

RP
1102 A da de lipa.
LAURIAN S: MAXIM, I, p. 1013.

A ajunge la malul ripei.


V. ALEXANDRI, COM. Lit., I, 280.

Se duce de tipa.
C. Namuzzr, I, p. 337.
Ve41 Prapastie.
A. fi in primejdie, a se pierde.

RÌÜ Vedi Medurd.


1103 T6te riurile curg in mare.
G. MUNTEANU, p. 31. HINTEscu,
189. Da E. B. MAwa, 10,
Vedi Apcl, Mare.
Adicä bite se l'atore la punctul lar de plecare. In Biblie gasim
la ECCLES, I, 8: de unde au venit rlurile acolo iarcl-§i se intorc.
Portughesul Ojee: As agoas descem ao mar e todas as consas ao
seu natural.
Unde nu'l semen! acolo cremo.
18

dacoromanica.ro
274 PRO VERBELE ROMAN1LOR

1104 La riii n'ara ajuns, ì pèlele ni le am ridicat.


LORD. GOLESCII, MSS. II. p. 39.

N'au ajuns la rift,


$i ea ridicat p6lele la brift.
A. PANN, Edifia 1889, p. 25; I,
85. H1NTESCII, 462.

La rift n'a ajuns qi pòlele qi-a ridicat.


BAIIONLZI, p. 55. IhNTEscu, 148.
*
ridicet p6le(e päna n'ajungi la rift.
I. DUM1TRESCU, inv. c. Gdnciova,
J. Dolj.

Nicei nu ajunse la flirt qi scula polli1).


D. A. MILEscu, Gope;n, Macedonia.
Vedl Garla PIrlu.
Se Ojee cAnd inaintea vremiT ne gOtim, saü ne ferim dé Ore-ce
(Gouscu).
Non masticetur prius esus quam tibi detur 2),icé Latinul;
lar Francesul: Cest viande mal prete que le lièvre en buisson.

1105 Cu cat e riul mal adinc, cu nata curge mal lin.


I. IoNEscu, Cart. Cit.
Ved1 A) a.
OmuI in adevér puternic este ca sange rece i linistit.

1106 Riul cel mal mic, cand se varsa in cel mal mare èsi
perde numele san.
IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 62; Asen
pag. 195.
Adica eel marI inghit pé ceI miel, si cänd s'arat4 ceI mal mad,
dé cei mal mici nu sé mal gratesce (Gouscu).

4107 Multe riuri fac torent.


G. MUINTEANII, pag. 3'1. HIN-
TEscu, 162.
Arata puterea i fol6sele tovArasia

1108 Riul nu aduçe tot-una chetre 3).


D. A. ADLEscu, Gopep, Macedon a
Nu sunt in tot-d'a-una folése.

Niel n'a aluna la rtd, si 'e1-a rid cat p6lele.


Maneares sil nu se mostee° pAnn nu ti se
Rlul nu aduce tot-da-una petre.

dacoromanica.ro
NATURA FISICL 275

*
4109 ArIul nu aduçi totua cuturP).
N. ST., Nijopole, Macedonia.
*
Riul nu adugi tot-una cuciube2).
D. DAN, Nevesca ?i, Molovige, Ma-
cedonia.
Nu sunt In tot-d'a-una folése, castigurI.

1110 Are aritl Verá thimo


S'aibi om förä caino13)
N. ST. Nijopole, Macedonia.
NimenT nu pote trai Tara greutatT si suparArT.

ROD
Vell FOre, Munca, Pom
1111 Rodul dupa séminta, ca oul dupa pagre.
IORD. GOLESCU, MSS. IL Asent.
p. 145.
Dupa munca si fol6sele, dupa fapta si plata; cum sunt parintil
vor fi si copa.

1112 De verde s'a mancat rodul.


IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 92.
Se dice pentru cei ce-4 cheltuesc averea lor pana a nu ajunge
In vrIsta lor (Goi.Esco).
Francesul dice cu acelas inteles : Manger son blé en herbe.

ROGOZ
Ve41 Vi, .
4113 A se duce la rogoz.
S. FL. MARIAN, 1711.71701*. p. 45.

Locutiune din Transilvania care corespunde cuvintuluT &anees.


succr les pissenlits par la racine, adica a muri.

Rtul nu aduce tot-d'a-una buatenT.


R ul nu aduce tot-d'a-una buturu I.
E r ti fara supérare si{ tle om Mi% Intristare 2

dacoromanica.ro
276 PROVERBELE ROMINILOR

Ro s
1114 0 rosa nu face prolieu1).
FR. MIKLOSICH, Rum. Unter.,1,14.
v e1 Flére.
Acelas inteles ca proverbul 646.

RUGIN.A.
0;et.

RUJA
1115 Ruja Olt dé frumsisa, dar Mlle ghimp6sa.
Ionp. GOLESCU, MM. II, p. 62.
AdicA frumusetea fórte sup6rateore (Gouscu).

1116 Ruja, cu cat mai frumésa, cu gat ma' curind s6


trece la fata.
IORD. GOLESCU, Mas. H, p. 62.
AdicA frumuselea (Gouscu).

RUNC
1117 Despre rune nou ese branza multa.
G. PopovicI, Coin. Lit., XXV, 714..
ciobanésa din Bucovina, care arata bunétatea unor ase
menea

1.118 De la iérba de rune


Vitele se-impung.
G. PopovicI, Cony. Lit., XXV, 744.
Aratà bunetatea TerbeT de rune, adiea imasuluT creat prin scd-
terea sau arderea uneT padurI.

A SA.Di
1119 Dupa cum a lost sadit,
Ast-fel a 0 résérit.
A. PANN, I, p.106.-11mEscu, 165.
I. G. VALENTINEANU, 31.
SO dice despre ce!

Un trandar nu face primavari.

dacoromanica.ro
NATURA Fisici 277

SALAT A.
4120 Carie va salata, neca magre èn vrt ; carie va bar-
zuole, ndca uéide porcul).
FR. MIKLOSICH, I, p. ti.
CAnd vrem un lucru, sh facem cele de lips& pentru a '1 puté
dobAndi.

SAL CIA
* ,6,
4121 Nici din salce pere, niel din rächità visinele.
V FoREscu, Fditicent, J. Suctava.
Ved! Plop.
Dinteun om prost nu pede O ce-va bun.

1122 Mima at sa casnesci,


Pom nu pop s'o ahuese' (altoesci).
A. PANN, III, pag. 40. HINTE-
scu, 165.
Sè dice despre c.& mojict
*
1123 Nici salcia lemn de bute,
Nici mojicul om de frunte.
Niel salda cerc de bute,
Nici nerodul o»z de frunte.
I. G. VALENTINEANU, p. 32.
*4
Nici din salce cerc de bute,
Niel din ciocoi om de frunte.
V. FORESCU, Folticeni, J. Suctava.
Veill Cer, Grinda.
S6 dice despre ceI de ném prost, vrénd a se ara& e& spita din
care se trage un om se cundsce In tot-dé-una dupA 6re-ce semne.
*
1124 Nici salcia pom,
Nici mojicul om.
IORD. GOLESCU, M88. II, p. 49.
A. PANN, Fab. 11, 415 8z, 449. Ki-
ROLY EiCS, 82. G. Almas/km:4 150.
LAURIAN & MAXIM, I, 383. L
G. VALENTINEANU, 10.

2) Care va (vrea) Balata, ea marga In greclini; care (va) vrea slanina, sé-1
tale (mide) porcu.

dacoromanica.ro
278 PROVERBELE ROMANILOR

Mcji salcia pom,


Nid mojicu om.
A. PANN, III, pag. 47. HINTE-
scut 165.
VedI Cer, Grinda, Taw&
Se dice pentru ceY prostl (Gouscu); cu infelesul pe care '1 da
Francesul i;licaleY: La caque sent toujours le hareng, aretand
dispreful ce '1 aveau boerii pentru 6meniI din popor. Ved! A.
Paun, Fab. II, p. 115.
*p
1125 Niel salma pom,
Nim boerul om.
D. ENESCII, inv. c. Zamostea, J.
Dorohot.
Poporul a intors ast-fel stäpanilor sal dispreful pe care acetia
i l'au aruncat.

1126 Nim salda pom,


Nici nerodul om.
G. VALENTINEANU, p. 32.
Se dice pentru ceI pro,11.
*
1127 Nicl salma pom,
Nim voinic om.
DUMITRESCV, inv. C. Geinciova,
J. Dolj.
Acest proverb se pronuntä de Oran! dud unul nu 86 tine de
cuvintul dat intre el. I. DUMITRESCU.

1128 Lasa ca ai salgea mea va s'faca and 4).


META COSTANDIN, 31010148, Ma-
cedonia. XENOFONTE CAPSALE,
Pirlepe, Macedonia.
Adica : fiT cu rabdare, se va face.
Sé dice aceluI care nu vre a dé cea-ce i se cere; arétan-
du-se ca, cu vreme, i lucrurI carl ni se par peste putinta se pot

AN
WO a Sat I..
1129 Eata locul, eatd qamtul, sdn sa te vedem.
IORD. GOLESCU, Mas. II, 6.
Sé dice pentru cel ce sa raid cfi intr'o téra straina a sarit nisce
I) Laad ca i salla mea o sA (acá strugurl.

dacoromanica.ro
NATURA FISICI 279

santurI fórte mar!, si a fAcut isprAvI marT, lucrurI de mirare


(GoLescu).
Qui est dne et veut etre cerf se connait au saut du fossé
dice proverbul Frances.

*
1130 A fi un lucru de sant.
I. BXNEsco, prof. J. Roman.
Adica de mirare, de surprindere.

A S.A.PÀ.
1131 Unii sapa si (si) muncesc, (plivesc),
béu si (si) chiuesc (chimesc).
IORD. GOLESCU, Mss. II, pag. 11.
A. PANN, III, 92. IIINTEscu, 166.
Adica unii muncesc 1 al:iT mAnAncA d'a-gata (Gouscu).

1132 Toti pretutindenea sapa,


El duce camil la apa.
A. PANN, I, p.106. HINTEscu, 189.
AdicA cel lenes.

1.133 Cu cat mal mult si mai adinc vei sapa, cu atat apa
mai multa éti va da.
LORD. GOLESCU, M8S. II, p. 29.

Adicá rod mal mult sì mal bun (GoLEscu).


Poporul crede ca pamintul stä pe apA, i cea mal bunä dovadA
ce o are despre acksta este ca, cu c.« se sapA mal jos in pdmint cu
atäta se da de mal multa apA.

SARE
Vell Drag, Mare Cap. Vil, Sare.

SCAÌETE
Ve41 Ccimp, Castravete, Marticine.
1.434 Din scmete vre-odata trandafir i micsunea nu sé
vede c'odraslé.
IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 89.
Vedi Miírcicine, Rasar, Trandatir
Adica din lucru prost sé észi 6re-ce bun (GotEscu).

dacoromanica.ro
280 PROVERBELE ROMINILOR

SC Ar -CT
*
1135 A se lipi ca scam).
G. MUNTEANIT, p. 121.

A se anina de cine-va ca scaiul.


FR. DAME, I, p. 75.
*
A se tine scaiil de . . . .
Da SOFIA IsTXDEJDE, Nuv., p. '117.
*
S'a lipit de mire
Ca scaiul de cdine.
A. PANN, II, p.159.HINTEscu, 91.
*
Ca scaiul de 6fe.
L CREANGX, Pov., p. 167. Da E.
SEVASTOS, 14. M. POMPILIU, Cony.
Liter., 4875-1876.
*
A fi scatii.
M. CANIAN, J. IctFt.
AratA tAria cu care ne tinem de óre-cine, a suntem nelipsitt de
lAngA dinsul.
.Femea se finé grapa ca scatul de 61e.,, EL. SEN/AsTos.
«Se lin6 de fatA ca scaTul de 61e. I. CREhNGi.

SCA.NTEIE
vot Tigan
1136 Din scintei scdpirätóre, para arslet6re se face.
Dim. CANTEMIR, ht. Ierogl., p. 32.

Din scdnteta mica, mare pojar a se atitet p6te.


DIM. CANTEMIR, Ist. krogt., p. 279.

Dinteun sccinteie cat de mic , foc mare se a-


prirde.
IORD. GOLESCD, Mss.II, p. 89.

Din cea mai mica scantale, focul cel mai mare.


IORD, GOLESCU., M88. II, p. 89.

Cea mai mica scantaie aprinde focul cel mal


mare.
IORD. GOLESCU, Mss. 1.1, p. 74.

dacoromanica.ro
NATURA viszci 281

O scdntaie cdt de mica cel Inca mare foc aprinde.


IORD. DOLESCU, MSS. II, p. 11.

Dinfro secinteie se atild focul.


A. PANN, 11, pag. 93. HINTEscu,
171. Da E. B. MAWR, 10.

Dinteo sccintele se aprinde focul.


AL. DUMITRESCU, p. 132.

Adesea sed nteta micd, face flaceírd mare.


HARONZI, p. 52. HINTEscu, 171.

Focu s'aprinde din sccintee.


G. MuNTEmu, pag. 150. HIN-
TEscu, 60.

Dint r' o sccinteid, cdt de mica- foc Tnare sea prinde.


P. ISPIRESCU, Rev. Ist., III, p. 161.
*
Din sccinteia micei se aprincle focul mare.
HiNTEscu, p. 171. FR. DIE,
IL 33. &RAU CONSTANTINESCU,
Cart. Cit. II, 45.Em. Porzscu, inv.
c. Csocanescz-Meirgineni, J. lato-
mita.
Sceinteia micd aprinde foc mare.
II. D. ENESCU, tint*. C. Zamostea,
J. Dorohoz.

Santeia mica aprinde focul ware.


V. HARAM, inv. c. Grivita, J. Tut ova.

Di scdnteale fiica mare foc s'aprinde.


G. WEIGAND, Die Aromunen, II,
p. 278.

Di, una scanteli slegi foc mare.


D. A. MILESCU, Grpefi,Macedonia.
Vetil Foc.
Ne invata sa ne ingrijim dé cel mal mic réù, ca lasandu'l fiforte
mare sé face, cum si dé cea mal mid pricinft, cti. mare gilcéva sé
aprinde (p. 89); adici din cea mal micA pricina, gilcéva cea mal
mare (p. 89); adia cel mar nevoia§ aduce cea mal mare superare,
zea mg mare nevoie (p. 74); adicii cea mal mid pricin6 mare
cévá aprinde (p. 11). (Gouscu).

dacoromanica.ro
282 PRO VERBELE ROMANILOR

H37 Santeele pé pale, cum cade le aprinde.


IORD. GOLESCU, MSS. II, Awns. 5.
Ne Inv* a desparti acele lucrurT sati tied ennenT a cdror im-
preunare pote fi primejdilisa.

SCOBORIS
Ve4T Suif.

SECARA
1138 Tot din grAti se face si sécara.
HirrEscu, p. '173.
Adica din parin!1 hunt copif re' se pot nasce.
*
1139 Nu ciucutea secara altulmi).
D. A. MILESCD, Gopegs, Macedonia.
*
Nu cicutea secara cari nu e a ta').
D. DAN, Nev 'Ica S Molovigte, Ma-
cedonia.
Nu stricA Iucrul altwa.

A SECER:A.
Ve4I a Semena.
*
1140 Secera unde n'a semenat, q'aduna unde n'a secerat.
IORD. GOLESCLI, MSS. II, p. 64.

Urribla dupa secerat,


Pe uncle n'a seingnat.
A. DANN, II, p. 28.HINTEscu, 173.
*
A socerd uncle n'a senanat.
G. MUNTEANU, p. 121.
Se slice pentru ceT prea puternici (Gouscu). Se slice de aceT carT
se bucurA pe nedrept de munca altora.
In Evanghelia Santulta Mateitl, XXV, 24 citim : E§ti un om
aspeu secerdnd unde nu at semenat 0 adundnd de unde nu
di impragiat.

I) Nu clociini secara altuT,


2) Nu clocanl secara, caro nu 1-a ta.

dacoromanica.ro
NATURA MSC/ 283'

A SEMtN A
* voli a Reedri, a Secerd.
1141 &Pe unde semen"' et am cules.
V. HARAM, inv. C. Grivifa, J. Tu
tova.

Pe unde ai semgnat, eft am odes.


I. G. VALENTINEANU, p. 35 33.
Adicá cunosc aceste lucruri mal bine de tine. Se dice despre
ace! novici, cad fac lucruri dejà fácute de altii, i In special in
cele de dragoste cAnd unul, care se crede cel d'intaiii, vine dui:4 altil.

1142 Nu odatä se séména si se secerä.


NICOLAE COSTIN, Letop. Mold., II,
p. 88.
Tcebue sát ateptdm cu rabdare ródele munch' nóstre. VedI la
cuvintul, a altoi, frasa lui N. Costin.

1143 Saménä In apd.


IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 63.
Se slice pentru ceT ce clieltuiese la cele netrebnice î zadarnice-
(GoLescu).

1144 Cel ce saména putin, putin i secera.


COSTANTIN DIN Gousci, I, p. 45.

Cel ce putin sant6na, putin §i adunet.


IORD. GOLESCU, Mss. I, p. 453.
Folósele sunt in raport cu munca pe care am desvoltaeo.

1145 Saména dar nu résare.


TINTORIAN, prof. Basarabia.
Se dice despre cel nenorocol in intreprinderile lor, cari mun-
cesc i nu se aleg eu nimica.

1146 De multe on unii samènä si altiz secerd.


HIM. CANTEMIR, rst. Ierog., p. 155.

Unul sémëncl, s'altul meina'ncet.


lORD. GOLESCU, Mes. J, p. 453.

Unul sérnèt,ei i altul culege.


Cine sérn6net, §i cine culege I

dacoromanica.ro
281 PRO VERBELE RODIANILOR

Adese-orl se folosesc unil de munca altora. GAsim acest


proverb, In Biblie : altul este cel ce sémènel, fi altul cel ce se-
cera', Ev. IOAN, IV, 37; la LatinI: alii sementem faciunt, alii
metent I); la Italieni: uno semina, l'alto rico gua 2).

4147 Ce Mí sémënat, aceea sä secere.


pm. CANTEMIR, 18t. Ierog., p. 367.

CUM va s6m6net agt va acera,.


D. TICHINDEAL, p. 426.
*
Cum a sgmènat, age a 0, (0) mdricat.
IonD. GOLESCU, Mss. II, p. 29.
P. Isvicescu, Rev, Ist., II, 160.

Ori ce vei sène6net, aceeu vei qi, seceret, d'aceea


pastréza-te, de sgminta cea mai buna.
IORD. GOLESCU, MSS. 1, p. 453.

Cum ve i sgen6na, agt vel 0 secerix.


IORD. GOLESCU, Mas. 11, p. 30.
*p
CUM a sem6not,
Agt a mäncat.
A. PANN, H, p. 51 HINTEscu.
174. H. D. ENESCU, inv. c. Zarnos-
tea, J. Dorohot.

Culege dar ce at amënat!


A. DoNTcr, Fab. II, p. 8.

Ce sernenI, culegi (adune).


I. G. VAI.ENTINEANU, p. 15, 25, 28.

O set smera'm ce arte seendnat.


VARRON, 13.
*
CUM a semgnat agt a cules.
Da E. B. MAWR, p. 4.
*p
Pie-care culege aceea ce a senednat.
H. D. ENESCU, invel. c. Zarnostea,
J. Dorohot.

9 Unil staménti, altll culeg.


9unul Barcena, altul culege.

dacoromanica.ro
NATURA FISICI 285

*
Ceea ce vet semgnet,
Aceea ve t seceret.
BARONZI, p. 59.HINTEsar,174.
D. ENESCU, inv. c. Zaniostea, J.
Dorohol.

Culéget ce a semënat.
NEGRUZZI, Cony Lit, XIII, p. 33.

Cine ce sarngnei, aceea culege.


GALLIN-NIDEJDE, Cart. Cit.

Tot-d'auna urrna-alege,
Ce-ca sernenat vei culege.
Apea re va set-sémeiti, va scl seven i apea pe
va sci-faci va sei-afil,').
ANDRE/ AL BAOATti), Cart. Aleg.,
pag. 90.

Ce semiia apea va si créscet 2).


D. A.MILESCU, Gopep,Macedonia.
Adi.a dupà faptele sale pdtimesce (p. 29); adiett cum ye! muncl,
aqa ye! dobandi (p. 30). (Gouscu).
Ut sementem leceris, ita et metes 3).
M. T. CICERO.
Ectiini bicerstn, ettiini bulursin 4).
PROV. TURCESC.

1148 Reii de vel senAnd, mai réü vei secera.


loan. GOLESCU, Mas. II, p. 62.
Adica rèfi de ye! urma, mal reti ye! pati (GoLEscu).

1149 Car-le nu sémira, ni inja5).


FR. MIKLOSICII, I, p.10.
Cine nu muneesce nu adunA.

1150 Cine séntena culege.


Cine a muncit dobAndesce.

Aceea ce '.el semdnh, si aceea ce veT (ace, vel aflá (OM, cApAtA).
2) Ce semenl aceea o sa creme&
') Precum vel pune semInta, as). si (vei) culege.
4) Ceea ce semen) seceri, ceea ce tad gasead.
Care-le nu séméne, nu secará.

dacoromanica.ro
.286 PRO VERBELE ROBILN1LOA

1151 Séménam in camp si cump6rain d'in Virg.


IORD. GOLESCU, MSS. U, p. 65.
Se (pee pentru eel ce nu dobandesc nimic din munca lor (Go-
LEscu).

stMiNTA.
Veill Tivgel.

1152 Séminti bunk bun rod éti dd.


IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 66.
Ve61 Rod.
Adica bine fad', bine gäsescl (GoLtsco).

4153 Séminta strainä, ca altoiul la pom.


IORD. GOLESCU, MU. U, Ason.158.
Lucru sciut de tog agricultoriI, dar me tem cé proverbul sé
am fie Românesc.

SGURA
1154 Sgura din fer bun se face,
Si s'aruncd sä se calce.
A. PION, Mo$-Aibu, II, p. 22.
Dintr'un lucru bun Vote esi si ce-va fara pret, precum din pa-
rintI de trébá se pot nasce copiI cu näravurI rele.

SMICEA Veq11 liadaeina

SMO CHINA
Ve4I Maraeine, Stea.

smOLA.
1155 Cine s'atinge de smella si nu sé manjasce?
IOC)). GOLESCU, Ms8.11, p. 82.

Adica dé netrebnici si nu se poticnesce? (GoLEscu).


Chi tocca la pece s'imbratta sat si sozza1), 4ice un proverb
Toscan.

1) Cine atinge sm6la se murdaresee..

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 287

*OF RAN
ve4t Mocan, Tigan.
4156 A mäncA sofranul.
I. ARBORE, J. Buzgil
A se päcäli, a face un lucru pe dos, a fi prost, intocmal ca ti-
ganul, care a mâncat ofranul, ue-sciind cä numaI zéma luI perte
fi de un folos.

*PERL
*L
4157 A da pe cine va prin sperlà 4).
I. CREANOX, Antint., p. 111 & 200.
GR. I. ALEXANDRESCU, Galati, .1.
Covur/ua.
Adich. a '1 face de ris, a '1 prinde cu mincluna, a'l
Adà cutita§u1 in c6ce, 4ic eü, i la MO.' intimplarea cred ca nu
mä vei da prin sperlä i nu-1 vet lash sà me bata.. I. CREANGÀ.
*A
1158 A da cu mâna prin sperla.
V. HARAM, inv. c. Grivita J. Tut ova.
Veig Spuza.
Adica a se pacali iutr'o intreprindere.

SPIC
1159 Spicul plin sta plecat.
IIINTEscu, p. 179.
Averea este o povara.

SPIN VOL Livada.


4160 Spinh carnea ne-o sfAsie.
loso. GOLESCIT, Mss. II, p. 67.
Adicä cei 1.61, réii te vatämä (Gouscu).

1161 Di schin trandafila ese.


D. DAN, Moloviste Nevesca, Ma-
cedonia.
VedI Trandafir
Despre paring i copiI.

1) Sparta este un euvtnt tiganese, Intrebuintat In Moldova si Insernnézd ce-


nusa sa soura de c5rbunt. Tiganil ferarl, diva ce fttc cue sati bat ferul, apol 11
dail de ferbinte prin apa si In urnia prin sperla ca sé se calésal si sa se rècéscd.
Gn. I. ALEXANDRESCU.

dacoromanica.ro
288 PROVERMILE ROMANILOR

*
1162 A eedd ca pe spinI.
I. CRF.ANOX, Pov., p. 315.
Ve4I Ghimpe.
Adicil a fi grabit de a pleci.

1163 A aduce cui-ve spin in cásta.


Da SOFIA NXDEJDR, Nt41.1., p. 61.
Adice o vecinetate neplAcute.

SPUZ A.
Ve4I Turtii.
1164 Ai dat spuza zi ai lust cenu§a.
101D. GOLESCD, ifss. 11, p.1.Hni-
TEsco, 179.
Micá nimio al dat, i mal nimio al luat (Gouscu).
*
1165 LNA da cu mAna prin spuzä.
P. &UDR, Nuv. V. HARAM, inv.
c. Grit*, J. Tutova.
VetlI Foe, Sparta.
10 A se imbogati de °date, fltre munce.
20 A se pacali (V. HARAII).
.Atuncl dui, §i, tu Cu mdna prin spuzd . Chefuescl si tu.uP.
BUJOR.

STAFID.A.
Ve4I Vie.
1166 Si stafida e uscata, dar dulata ei nu leo pierde.
IORD. GOLESCII, Mss.II, p. 98.
Se slice pentru cele trecute la virste, dar pline de nurI (Gouscu).

STEJAR
*& Ve4I Furnial.
1167 Din stejar, ste;ar rèsare.
J. VASILF., c.Vadu-Lat, J. VIalco..
V. HARAM., inv. c. Griviia, J. Tutova.
Se slice despre perintI §i copiT.
*
1168 Stejarul bun qi trainic da trainica mladitä.
V. ALEXANDRI, Despot-Vodd, p.56.
V. HARAM, inv. C. Grivif a, J. Tutovcs.
Acela§ inteles ca proverbul 1167.

dacoromanica.ro
NATURA FISICX 289

*A
1169 Dese lovituri de baltag rest6rna stejarii urie§i.
H. D. ENESCU, inv. c. Zamostea,
J. Dorohot.
§i cel mal puternic se pede doborl la pAmInt.

1170 i cel mai tare stejar la topor sé pléca


IORD. GOLESCU, MSS. II, p. 98.
AdicA orI-ce voInic la armé (Gouscu).

1171 31 stejarul e mare, dar ghindi pentru porcl ne dä.


IORD. GOLESCU, Mss. II, p. 98.
Sé *e pentru ceI mar!, ce pr6stA slujbA aratá (Gousco).

1172 Mjelovacu n'a facut maj- naranci1).


FR. MIKLOSICH. Rum. Unter. 1,13.
SA nu cautam lucrurI carl nu pot fi; se o;lice i despre pAring
qi copa.

STOG
*p
1173 De la virf se 'ncepe stogul.
Da E. SEVASTOS, p. 244. I. Di-
NEsco, prof. J. Roman.
Orl-ce lucru de la capét.
((La un Impérat odatA erau lrel fete marl.
Inteuna din dile, veni un feclor de impérat leo pe/1 pe cea mal micA, care
era g.i mal frumosi. Impératul Insi nu vru si 'l o dee diand cA de la virf a
'ncepe stogul. E. SEVASTOS.

STRAMURARE
VedI Nas.

STRAT
vedt Gasca.

STRUGURE
Vedl Vis.

STUP
*A
1174 A fi stup de bogat.
I. BINESCU, prof. J. Roman.

1 SteJarul n'a Mcut clutre nic data.


19

dacoromanica.ro
290 PRO VERBELE ROMANILOR

*
E ca un stup neretezat.
A. PAN, III, p.105. HINTESCU.
181. P. IbPIREscu, Rev, Ist., III, p.
377.I.HINESCII, pro f. J. Roman.
Se slice de omul bopt care are de tite cu bel,ug.

S TJ I
1175 Suisul are si scoboris.
loRo. Gouscu, Mss. II, p. 65.
Din pogorit, sui§ul nu se p6te depart&
AL. HELDMAN, Trag. III, p. 429.

Inallare (ara scadere, ca suil fdrä scobor4,


nid cum se gasesce.
IORD. GOLESCU,M88.U, Asem. p. 25.

Niel, un suiq
Para cobor4.
HINTEsctr, pag. 182. L T. MERA,
Cony. L'ter., XVI.
*
Suipl are §1 coboriq.
I. G. VALENTINEANII, pag. 20.
*
Nu e su4
Fara cobor4.
L Bitascu, prof. J. Roman.
I. T. MERA, ap. DAmt, I, p. 265.
Adica eel ce se urea in mare slava lesne se scobor In jos (Go-
LEsco); 0 precum a slis Mirabeau : la roche Tarpéienne est près
du Captitole.
Orb norocul la sui5, i lunecos de a stare pe loc.Miacti COSTIN.
Pasa Ineepe vor6va, loupe a arAta,
CA din pogorit, suipi nu se p6te departa;
Dupl suit,. pogorire, urrnézi. neapérat,
Si apol iara-01 suigul, dupl ea II vederat.
AL. HELDMAN.

Her iocu§un bir enipc vcir dar t).


PROV. TUBE.

I) Ori-ce suia are un cobertg.

dacoromanica.ro
NATCRA F1SICX 291

UR
Volt Gura.

SURCÉ
Vet;II Lemn.
4176 Sui céua nu sare departe de butuc.
B. P. HigDÈCI, Etym. Mugu., 1982.

Surcica nu sure departe de räda'cinCt.


GALLIN-NIDEIDE, Cart. Cit.
*
Surcica nu sare departe de la trunchift.
Abecedar ilustrat, p. 27. K.
Z&SIFIRESCU - MACON, inv. C. Stitt-
bent, J. Dorohot.