Sunteți pe pagina 1din 82

Anul XXXVII lanuarie 1930 No. I.

A RH IVA
ORGANUL SOCIETATII ISTORICO-FILOLOGICE
DIN 1A§I
Director : ILIE BARBULESCU
SUMAR
ILIE BARBULESCU . . . Individualitatea limbii romane si
elemental slay.
TH. HOLBAN Boerii lui Mihai Viteazul.
LUCIAN PREDESCU . . Familia Hajdailor.
MARG. STEFANESCU . . - Erori stiintifice in manualele de
limba romans pentru liceu.
I.
COMUNICARI ° r.

file Barbulescu : Cuvant romanesc in inscriptia dela Nagy-


Szent-Miklos ?Dr. M: Gaster : Poveste foarte de folos a lui Theo-
fil, pentru ascultarea parintilor si pentru sfanta liturghie. General
Scarlat Panaitescu : Cu privire la o recenzie.Margareta .Stefeinescu :
Primal Congres al filologilor slavi in Praha. Instrumente de pe-
deapsa in vechime. Institutul Slav din Praha. Lucian Predescu :
Rectificari in Istoria Literara.Margareta .Stefeinescu : Despre tipo-
graful Adolf Berman.Ilie Barbulescu: Proiect de Reforms a orto-
grafiei Academiei Romane.

. RECENZII
Gunter Reichenkron : Zur Geschichte des Neutrums- des Relative
pronomens (tile Barbulescu).K. Jaberg und J. Jud: Sprach und
Sachatlas Italiens und der Siidschweiz ; K. Jaberg und J. Judi Der
Sprachatlas als Forschungsinstrument (I. lordan).

.PRESA BUNA» INSTITUT DE ARTE GRAFICE SI EDITURA


STR STEFAN' CEL MARE

ti
"1 0* W4 Wo\*1 IA F/4 A%
FY<>74
A%
r% W74 FA WY< FA A%
V< WI FA voN

oar! primeso ARHIVA de mai malt timp


AVIZ.Cetitorii
ei nu ne-au plata abonamentele pima la curent,
aunt rugati sa alba bunavointa sa ne trimeata cat mai neintir-
ziat dreptul nostru, intruoat oheltuelile tiparului, in epoca de fate,
sunt foarte marl el numai on adevaratejertfe bineeti putem con-
tinua publioarea aoestei reviste de oercetart gtiintifioe [pi oultura.
Altminterea am putea orede despre aoei abonati ca vor nä pro-
fite neooreot de =Inca gi banal nostru, gi, In atare imprejurari,
luoral aoesta numai oinste nu poste sa le filo& Cei oe nu gases°
viol un interes in primirea aoestei reviste, sunt rugati a o refuza
;1 restitui numerile primite.

ARHIV A
- Apare de patru on pe an: lanuar, April, Julie §i Octombre.

ABONAMENTUL ANUAL
100 de lei in gird pentru particulari.
300 lei pentru Autoritcifi, Band, Librcirii ci alte Intreprinderi
250 let pentru straindtate.

Orice corespondents sa se adreseze:


Pentru tot ce prive§te Directia §i Redaclia (manuscrise, cacti
schimb de publicatiuni etc.):
, D-lui Ille Barbulescu, profesor universitar
Str. Sperangi, No. 14
Pentru Administratie, expeditie, abonarnente, mandate-po§tale etc.,
D-lui N. A. Bogdan, publicist
Str. Albinet No. 4.-1a$1.

Pentru anti mai vechi al acestei Re viste, a se adresa tot


D-lui N. A. Bogdan.

n7VVV4V4W74>A4FAFA:747(>>74W474W7474\1V4
.4\ ..ANdF.Ne.Nrws,"-ArANAA,,:\e.Ae.:44.1.e.N"....w..,!*,

I f t
A R HIVA
RE VISTA DE ISTORIE, FILOLOGIE
SI CULTURA ROMANEASCA
DIN WI
Anul XXXVII Iannarie 1930 NQ, I.

Individualitatea Iimbii romane


elementul slay.
III. Cuvintele slave cu sunetul zi In
p ale oslovenica

In limba romana se afla o sums de cuvinte slave, socotite


vechi, dintre cari unele au un sunet 1, altele a (sau a) corespun-
zAtoare plslovenicului zi. Din pricina acestei diferentieri, le putem
orandul in doud Categoric.
Categorla I, care cuprinde cele mai multe cuvinte din a-
mandoug, o formeaza cuvintele cari au sunetul i in loc de pig
sr. Ast-fel : vtdra, bivol, mita, vladica, pelin, smochin, moghila (§i
movila), °bled, cobila, rachita, dobitoc, ispi a §f ispitire, copita,
strivire, zarnislire, rdsipire, tikva, pus Au, pustile, grija, prostire,
d hanile, dihor, nasip, odihnlre, hirav (sau firav), chiselitd, chitire,
ogrinji', ozoli§, schitaci, spori§, chick chilav-chilavire, ghizdav etc.
Miklosich mai citeazd pe bic (=taur in macedor) §1 pir
por, iarbi caneascd), cari, tusk nu sunt in toatd limba romdna,
ci trebue sA f e introduse posterior in vre-un grai.
Aceste cuvi Ile §i toate altele de felul for sunau In pls11) :
trAiApet-vydra, Ezmonz-byvolsomiTo-myto, endoura-viadyka, no-
1) In transcrierea cirilicel cu Mere latine, pist. zi se transcrie
cu y; el inseamna, cum voi arata, sunetul rom. a.
2 iLIE BARBULEStt1 -.

Asnix-pelyna, cnionmx-smakynx, monsiAa-mogyla, oxspiart-obyeaj,


KossiAd-kobyla, peumins-rakyta, AoxisITSKS-d0bYtAS, HC1181TATI-1-
fSpyfail, KonxiTo-kopyto, CZTOMITH-SZfryvati, 3AMZICIIHTH-ZaM ys-
liti, pecsinam rasypati, Tzini-tyky (genet. sg. TIMM)) IICTCT811711-.
pustytii, rpzima-gry2a, AzaantiE-dychanije, 4cA7IXopk-dychork, *Ha-
czinz-nasypx, *oAsi)t-imm-odychnati, *flOTZIKHXT11-potykriciti,*)Ni-
paits-chyrazz, (cf. raw debilitas gi vet bul XxrpairkTu), KMCGIIIU,4-
kyselica, *xxrriTu-kyteti, (cf. mirra-kyt a), orpxicTii-ogrysti, OKO-
AZIWk-OKOly§6, *CKSITa9k-Skyia6k, (Cf. CICISITdTH skytati), cnopziwk-
sporyk, xxixe-kyka, xximax-kylavx, rzi3Aaxs-gyzdavx, Guru,- bykz
tizipo-pyro.
Categorla U,care cuprinde un numar foarte mic de cuvinte,
are in ele un a 01 a) in loc de plsl. xi. Astfel : ragaesc, barlet
01 &let), numele animalului ras macedor. aris, racnesc gi rticnesc,
rdmnic, rat, !learn, bcilarie, cobala. Miklosich mai da: rabita, iar Cihac
riblta. Acesta, fink pare a fi cuvant nu general al limbei romane,
ci numai din vre-o anumita regiune gi de aceea, poate, de prove-
nienta mai noun; cad, pe cat gtiu, nu e in vechile texte rc-
mane cu semn de vechime, gi nici in terminologia poporana de
aStAzI nu se all intre cuvintele populare privitoar la pescarie" 1).
Tot ma sunt, desigur, cuvinte numai locale §i introduse doar pe
case literary mat tarziu : MA, sanmentionate de Miklosich. A-
poi, Intru cat nu au un asa a gi in limba poporana de astazi, nu
se poate sustine 2) ca formele scrise cu rusescul kl : iturrapouxx,
1110ThIKAAA din Lexlconul lui Mardarie Cozianul din sec. XVII se
vor fi pronuntat pe atunci chiar in popor cu ti....--rusescul Id adica :
potlicala, mtltarnic. De altfel, precum eu am dov edit alts data 3),
litera k I gi mat vechia xi sau sti din care ea s-a derivat reprezin-
tau de regula sunetul i In vechile texte romane. De aceea zic ca
aunt foarte putine, mai m It ex ept 1, cuvintele din aceasta Cate-
gorie. Totuci cred trebuitor sa vorbesc aci gi de ele.
Acestea sunau in plslovenica ; puram-rygati, painkuk.rylkck,

1) Cum se poate vedea in Indice aliabetic gi glosar din


Cartea Jul Gr. Antipa : Pescaria Fi peschitul to Romania, Bucu-
regti 1916.
2) Cum face Gr. Cretu ; Lexicon slave -rom. al lu: Mardarie
Cox., p. 77.
3) In Fonetica alfab. cirilic, la Capitolul despre so.
INDIVIDUAWATEA LIMBII ROMANE I ELEMENTUL SLAV 3

osick-rysk, psurnx.TH-ryknati, psyra rytil, pziskincs-rylAnika, Ksi-


Tpx-hytrz, RZIAk(tiari )-bylk(taric), Kossina-kobyla, ozistrio-ry-
bica, Anziwiminct-mytarniks, noTsixano-potykalo.

Parerea de pans acum despre originea acestor


2 Categorii in limba romans
PAn-acum s-a sustinut in §liinta cA limba romans a luat a-
ceste cuvinte din plsbvenica, adicA cu sunetul zi, in forma fone-
ticA bulgara dintre sec. IV sau V si VII, deci. Une-ori, pentru cu-
vintel- bisericesti, s-a zis ca ne-au- venit in sec. IX. Ast-fel, Mik-
losich--in Die slay. Elem. im Rum"le derivA mai pe toate din
plslovenicA, lAsand, evident, a se inteleg- 0 I al for s-a nAscut
pe terenul Umbel romAne in Iocul plslovenicului xi. Ceva mai
tArziu, in Beitrage. Voc. III, Cons. 1 ", p. 18, oare-cum contra-
zicandu-se, Miklosich, dud se ocupg de 7 cuvinte cu d In loc
de pis!. xi (claim, rablta, ragAesc, Valet, animalul re/s si an, to-
yards), zice ca ele stint din plsl. ; iar cand, tot aci, se fndeletni-
ceste cu originea altor 7 cuvinte (bic, dihor, mita, pir, risipl, vi-
dra, pe/in) spune cA ele au intrat sau din bulgara salt din sArba
in limba romans. Nu spune Miklosich, nici aid §i nici in altA
parte, de ce face acum aceasta diferentg, pe care nu o fAcuse si
In Die slay. Elem. im Rumun. De§i, pe cat mi se pare, ea re-
zulta din deosebirea dintre 151s1. si bulgara, pe care nu o fAcea
in Die slay. Elem. im Rum. i precis nici chiar In Vergl. Gram.,
1, dar pe care o face, oare-cum confuz, dela o vreme. Accasta
diferentiare o constata la Miklosik si Jagid 9 ; iar ceea ce spun
eu aci, la aceste cuvinte slave din limba romans, aratA ca dife-
rentiarea de mai sus Miklosich o facea cam confuz.
Oil-cum, numai la cuvinte din Categ. I spune Miklosichin
a doua-i faze, cA ar fi luate din bulgara, iar nu din pls1., pe and
pentru celelalte din aceiasi Categorie nespunand nimic in Bei-
tr ge", urmeaza ckle mentine, ca in Die slay. Elem. im Rum.,"
ca sunt din pis!.
Cum la Romani, nu se aduce nimic non, nici in ateastA phi-
Vnta, toti se tin de pArerea lui Miklosich, ca aceste cuvinte ne-au
venit din pis]. Aga, Ov. Densu§ianu zice, In HIstoire de la lan-

1) In Zur Enstehungsgesch. der kirchensl. Spr., p. 34.


4 ILIE BARBULESCIf

gun roumaine, I, p. 273, ca yaccentue ou atone a partout donne


i (1): a, buig. byvolo, gry2a, ispitii, kobyia, kopyto, mogyla, pe-
lyna, rasypati, rygati, ryknati, zamysliti ; dr bivol, grije, ispita,
cc:alba copitA, movila, pelin, risipire, ragaire, (anciennement Hare),
racnire, rAcnire, ( *ricnire), zA nislire ; mr. kupita pilun, ir. gri2A,
kopita, per'. Urmeaza, deci, dupa Densu§., ca limba romans, pe
tere iul el, d tpa ca a primit aceste cuvinte cu sunetul zi din pls.
a prefacut pe a in I.
Acela*1 idee, dupa Miklosich, o gSsim la Tiktin. Acesta zice,
to adevAr 9, ur naharele : Ksl. y wird regelmAssig durch I dar-
gestelit : co,)it 1 kopyto dobitok dobytalca etc.", adlcA : ,plsl. y [a]
e redat de regula prin I : copita kopyto, dobitok dobytuka", *.i
apol ca ,,p1s1. gryi,a", care are d, a devenit grije pe terenul lim-
LAI romAne".
La fel gande)te Al. Philippide : eVs1 21 a putut fi primit in
tom. ba ca 1. ba ca 1} 2). Iar in al a parte 3), incearca chiar sa
combats teoria mea postplslovenica §i sustine pe cea plslovenica
a lui Miklosich cu privire la aceste cuvinte cari au at in plsl.
Tot parerea Jul Miklosich o avea al lui Weigand Jahresbe-
richt; caci and are prilej a scrie cll-spre cuvinte cu pis!. zi spune
s. ex. 1): aghlzdav mold. veralt. prachtig.---abig gyzdavz ", sau hi-
ray, daneben f rav Blass, leichenblass schwachlich < ablg *hyrav
zu hyra Siechtumg.
Tot dupa Miklosich gande§te S. Pu§cariu, cand scrie chspre
cuvinle slave vechi cu piss. zi in rotAna. Ast-fel 5) : racni din
paleosl. rykryia.
La fel Th. Capidan 6) §I a!tii.
Nimeni n-a observat, ins5, ca o a§a concluzie nu poate rezulta
pentru limba romans din sunetul pis!, Kt. Dar pentru ca sa arAt
ea asta, sa vedem mai intai care este fonetismul plslovenicului st.

1) ZfrPh., XII, 240, 225, XI, 60: kis. y durch i ver'reten


Wird..
2) In Istoria limbil romane p. 160.
3) In Originea Romdnilor, I, p. 818-819.
4) In vol. XVIIXVIII, p. 32.
5) In Dacoromania, 1, 98.
6) In Dacoromania, III §i IV 2, §1 in bro§ura sa Elemental
Slav In dialectal aroman.
Ille BArbulescu
BOERII LUI MIHAI VITEAZU 5

Boerii lui Mihai Viteazul


(Urmare)

Vistierii
Stoica Vistierul. Stoica a jucat tat rol :mare In diplomajia
lui Mihai Viteazul. Era un om Invajat ; §tia sa vorbeasca §1 sa
scrie, gall de limba romaneasca, limbile : sarbeascaa, Halle-
neasca §i nemjasca 1). Stuica-i din familia Mehedintanu frate cu
Sarbul sto'nicul 2). Mihai Viteazul 11 numia Ztoica vizter consi-
liarios meos"3), fiind ta'nicul de aproape al au. A fost intre-
blinjit in misiuni secrete. La 4 Septemvre 1599 Stoica §i cu
Ga§par Corni§ erau la Imparat, iar la 22 Septemvre se intorceau
spre tars 4). Dupa aceasta data §i inainte de a cuprinde Ardealul
Mihai trimite pe Stoica vist'erul sa anunje pe Basta §1 pe Stefan
Bockai ca sa navaleasca odata cu o§tirea romans, dupa cum era
porunca imparatului 5). Dela Basta, Stoica pled la Viena ca sa
poata aline bani pentru domnul siu 5); iar la 20 Noemvre 1599.
dupa ce a cuprins Ardealul, Mihai 11 trimite sa anunte pe impa-
rat despre aceasta 7). Cand In 19 Februar 1600 Stoica se intor-
cea lara§i fail bani dela Imparat, Mihai s'a p:efacut foarte st:-
parat In fata comisarilor §i a certat cu vorbe aspre pe vistierul
situ ca n'ar fi vrednic 8)in realitate domnul roman lovia In ne-
pasarea imparatului.
Stoica vistierul fiind unul din mini§trii favorill al lui Mihai'
comisarii de multe on stateau la vorba cu el luind informaliuni
asupra situatiei politice §1 trimeteau rapoarte in acest sens Ina-

1) Anal. Acad. Rom., XX, p. 461. La 6 Martie 1600 Stoica


traduce o scrisoare al lui Carlo Magno din italiene4te in sarbe§te.
2) N. lorga, Studli §i documente, V, p. 681.
3) Hurmuzaki, Documente, III, p. 356.
4) Anal. Acad. Rom., XX, p. 482.
5) N. Balcescu, op. c., p. 238.
6) I. Sarbu, op. c., II, 1, p. 279.
7) Hurmuzaki, Documente, III, p. 356; Vaillant, op. c. p.
370, 11 trimiterau informatpe Stoica logofattd.
8) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 703.
6 TH! HOLBAN

ratului. Asa avem pAstrat un rapoit din 23 Februar 1600 L), altul
din 22 April 1600 2) iar sere sfarsitul lui Aprilie 1600 Stoica
scrie lui Mihail SLekely despre expeditia domnului sau in Moldova 3).
Mihai Viteazul vazand ca nenorocirile se adunau cu gra-.
mada si din toate partite peste capul sau, prin Stoica limpra§tie
svonul ca ar voi peirea nobililor unguri 4), crezand ca aceasta ar
fi o masira de scapare ; nsa, deoarece nici as'a n'a folosit la
nimic, la 16 Octomv e 1600 trimite pe fiul sau domnesc zalog lui
Basta, Insolit de arhi-piscopul de Tarnova §i de Stoica vistierul5).
Stoica este un Iner mai nou, 1ntru cat it gasim ocupand
demnitati numai in divanurile lui Mihai Viteazul si a Post mai
mult un cu ier al domnului cleat boer de divan. In dOcumentele
urmatoare : 31 Martie 1597 6), 1 lulie 1597 7), 30 lunie 1597 8),
3 Septemvre 1597 9), Stoica se &este ca postelnic, iar la 25
April 1598 10), 17 lulie 1598 11), 9 Septemvre 159812) Si 13 la-
nuar 1599 13) e vistier. La 5 lunie 1598 14) e mare vistier. In-
tr'un document din 26 lanuar 160015) apare ca vistier, iar in do -
cumentele din 1 lunie 1600 15), 6 Iul e 1600 17), 15 lu ie 1600 18)
8 August 1600 19) §i doua fara data de luna §1 zi d n 1600 20)
In toate 11 gas m ca mare postelnic. Dupa aceasta data nu-1 mai
aflam prin documente asa ca putem crede c'a putut fi lost u cis
de Simion Movila.
1) lbidem, p. 272.
2) lbidem, p. 860.
3) lbidem, IV. 1, p. 48.
4) N. Balcescu, op. c., p. 343.
5) Al. Lapedatu, op. c., p. 13 $i A. D. Xenopol, op. c., p. 231.
6) Al. Stefulescu, Documente slavo-romane, p. 295.
7) St. Nicolaescu, Documente dela Mihai Viteazul, p. 16.
8) N. lorga, Studii si documente, V, p. 639.
9) lbidem, p. 291.
10) lbidem, p. 174,
11) Al. tefulescu, op. c., p. 296.
12) lbidem, p. 299.
13) Literatura si arta romana, 1907, p. 567.
14) Buletinul com. 1st., V, p. 184.
15) N. lorga, Scrisori domnesti, p. 98.
16) St. Nicolaescu, op, c., p. 10.
17) lbidem, p, 21.
18) lbidem, p. 23.
19) Ibidem, p. 26.
20) Prinos D. A. Sturdza, pp. 161 si 164.
BOERII LUI MIHAI VITEAZU 7

Andronic vistiertzl. Andronic Cantacuzino s'a facut cunoscut


mai mutt prin marea sa avere decal prin talente naturale. In toate
documentele unde l'am gasit pretutindeni se iscaleste vistier. Asa
it aflam in documentul din 1 Octomvre 1591 1) ca sl in 12 lu-
nie 1594 2) cand 11 vedem cumparand satul Grosanii. La 19 Mai
15953) Mihai V teazul intareste manastirel din targul Buzau o
movie daruita de cinstitul boer jupan Andron c vistler ; far pen-
tru multa, dreapta §i credincioasa slujba ce a Mut domniei scu-
teste de biruri satele ce au fost daruite manastirii. Tot simplu
vistier fl aflam sl in 8 lunie 1598 4) cand Mihai ii intareste sta-
panire peste satul Albesti ca vi in 19 lunie 1598 5) si 26 lunie
1599 6), iar la 28 Septemvrie 1596 7) $i 5 lunie 1600 8) se 'sea-
leste mare vistier. In calitate de mare vistier Andronic Cantacu-
zino is parte in comitetul celor patru de conduccre al Moldovii
din lunie 1600. Este ultima data cand II intalnim.
Pand vistierul. Pad este din familia Filipescul. Inteun act
d;n 14 Septemvre 1565 9) dat de Petru Schiopu, figureaza ca
stolnic. II gasim rar prin documente. Tocmai in vremea lui Ale-
xandru B)gdan 11 aflam In 2 Februar 1592 10) mare vistier, iar in
9 lanuar 1593 11) e vistier.
In divanurile lui Mihai Viteazul, uneori e comis, alteori vis-
t'er. Astfel in primul divan al lui Mihai e comis 12), iar in docu-
mentele din 3 lunie 1594 13), 4 lanuarie 1594 14), 29 August 1594 15)
si 10 Noeinvre 1594 16) e mare comis. La 12 Septemvre 1594 17)

1) Venelin, op. c., p. 231.


2) Prinos D. A. Sturza, op. c., p. 157.
3) I. Filitti, op. c., p. 51.
4) Th. Codrescu, Uricariul, XIV, p. 316.
5) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 359.
6) Ibidem, III, p. 329.
7) Literatura si arta romans, 1907, p. 565.
8) St. Nicolaescu, documente slavo-romane, p. 15.
9) Al. §tefulescu op. c., p. 149.
10) lb:dem, p. 290.
11) Dumitru Furtuna, op. c., p. 1.
12 N. lorga, Studii si documente, V, p. 679.
13) Th. Codrescu, Uricariul, XIV, p. 314.
14) Al. tefu:escu, Tismana, p. 287.
15) Literatura vi aria romans, 1907, p. 565.
16) Ibidem.
17) N. lorga, op. c., p. 290.
8 TH. HOLB AN

e simplu comis, far la 19 Mai 1595 1) e mare comis. Actul din


26 lunie 1599 2) fl semneazi §1 Pana in calitate de vistier.
Spre sfar§itul domniei lui Mihaf Viteazul, Pana trece de
partea lui Simeon Mo vita. La 25 April 1601 3) fntr'un hrisov
de-al lui Simeon se iscAle§te mare vistier, iar la 30 April 1601 4)
e sfmplu vistier. La 5 April 1602 5) e mare vistier, iar la 16
lunie 1602 6) §i intr'un act din 1602 7) Mil data de luny §i zi
unde Simeon Movila Ii Intarecte stApanirea peste mai multe sate,
PanA spare ca simplu vistier. Tot simplu vistier II gasim mai
tarziu in documentele din 2 Noemvre 1611 8), 12 Mai 1612 9),
*i unul fara data de Mil ci zi din 1612 10). La 15 Ianuarie
1613 11) e fost mare vistier, lar la 13 April 1613 12) §i altul fad
data de lung §i zi din 1613 13) e numai vistier.
Para vistierul moare in anul 1613, inainte de 17 Noemvre
cAnd un act fl numecte areposatul dEregatoriul domniei mete ju-
p 'lnul Pana vistiar" 14). A avut o fata Catrina mtritata dupa Va-
s le al II-a vistier 15).
Pangratle vistierul. Despre el documentele ne-au pastrat
putine §tiri. Este un boer nou, totu§i are oarecare Ins(nnOate in
divanul lui Mihai. In primul divan din 1593 e vistier 16), iar in
documentele urmatoare : 4 lanuar 1594 17), 10 Noemvre 1594 18) §i
19 Mai 1595 19) se iscAie§te in calitate de mare vistier.
1) I. Filitti, op. c., p. 51.
2) Hurmuzaki, Documente, III, p. 329.
3) I. HIM, op. c., p. 204.
4) Venelin, op. c., p. 239.
5) Arhiva, 1915, p. 25.
6) Ibidem.
7) Gen. NAsturel, op. c., p. 16.
8) I. Bianu, op. c., p. 16.
9) Venelin, op. c., p. 264.
10) Arhiva, op. c., p. 96.
11) I Filitti, op. c., p. 206.
12) Al. yStefulescu, Documente slavo-romane, p, 329.
13) Arhiva, op. c., p. 97.
14) I. Bogdan, Documente §1 regeste, p. 22. Un Pana vis-
Ver a fost tray in tapA de Leon Voda la 1630 (cf. Li eratura §i
arta .romana, 1904, p. 41).
15) I. Bianu, op. c., p. 31.
16) N. lorga, Studii §i docum nte, V, p. 679.
17) Al. tefulescu, Tismana, p. 287.
18) Literatura §i arta romana, 1907, p. 565.
19) I. Filitti, op. c., p. 51.
BOERII LUI MIHAI VITEAZU P

Spatarli
Stanciul spatarul. Stanciul, omul de credin(a al lui Mtrcea
Ciobanul, este fiul boerului Staico Benga 1) §i ginerele lui Hamza
banul din Obislay. El e frate cu Socol, puternicul boer al lui
Patra4cu cel Bun 2). Dupa un document din 11 Septemvre 1569 3)
Stanciul are urmatorii feciorl : Hamza, Stanciul, Padul, Dr5ghici i
Ba bal postelnicul. Era un boer batran in vremea lui Mihai Viteazul.
La 14 Septemvre 1554 4), 7 lanuar 1553 5), 9 August 1555 6)
Stanciul e spatar ; In documentul din 1592 7) fall data de lung
§1 zi e mare cluccr, iar in 9 lanuar 1593 8) e mare postelnic.
In divanurile lui M hal Viteazul nu ocupa nici o functie. E
pomenit Inteun document din 1595 §1 e sigur c'a luat parte in
razboaele lui Mihai 9).
In documentele anului 1604 se semneaza la 30 April 10)
mare paharnic, iar la 12 Septemvre 11) numai paharnic. In docu-
mentele urmatoare : Unul fara data de luny §1 zi din 1604 12), 5
lanuarie 1605 13), unul fara data de luny §1 zi din 1605 14), 26
April 1606 18), 1607 16), 12 lanuarie 1607 17), 20 Septemvre 1607 18)
1607 19), 4 Septemvre 1608 20), 1608 21), 1609 22), 5 Mal 1610 23),
1) Cron'ca. cantacuzineasca, op. c., p. 272.
2) St. Nicolaescu, Documente slavo-romane, p. 83.
3) IbLiem.
4) Al. §tefulescu, Documente slavo-romane, p. 128.
5) Literatura §i arta romans, 1904, p. 457.
6) Al. §tefulescu, op. c., p. 129.
7) Venelin, op. c., p. 234.
8) D-tru Furtuna, op. c., p. I.
9) Oct. G. Leca, op. c., p. 520.
10) AL §tefulescu, op. c., p. 304.
11) Venelin, op. c., p. 243.
12) Arhiva, 14, 1915, p. 27.
13) Al. §tefulescu, op c., p. 307.
14) Arhiva, I. c.
15) 1. Hitt!, op. c., p. 20.
16) Arhiva p. 28.
17) Al §tefulescu, Stramba, p. 33.
18) 1. Filial, op. c p. 205.
19) Arhiva, I. c.
20) Buletinul comisiei istorice a Romaniei, V, p. 185.
21) Arhiva, 1. c.
22) Ibidem, p. 90.
23) I. Filitti, I. c.
10 TH. HOLBAN

17 Mai 1610 1), 18 Mai 1610 2), 30 Mai 1610 3), unul farA datA
de luny §1 zi din 1610 4) §i 26 April 1611 5), pretutindeni se
gAse§te ca mare paharnic.
Spre sfar§itul anului 1611 Stanciul Benga a fugit in Unga-
ria de frica lui Mircea, dar a fog prins §i tAiat 6).
Negrea spdtarul. Negrea a fost un boer credincios lui Mihai
Viteazul. In documente ocupa rangul de mare spa tar §i simplu spA-
tar. La 28 Decemvre 1595 7), 7 Mlle 1596 8), Negrea e mare spA-
tar, iar In Martie 156 0), 8 lunie 1596 10), 31 Martie 1597 11),
3 Septemvre 1597 12), 25 April 1598 13) 6 Wale 1598 14), se isca-
le§te numai spatar. In'r'un document din 17 tulle 1598 15) Negrea
se afla ca mare spAtar, far la 9 lunie 1598 16), 13 lanuarie 1599 17)
se iscaleote simplu spatar. La 1 Mai 1601 nobilii unguri au a-
dresat scrisoarea fal§5 §i catre Neagrea, considerandu-1 printre
boerii de frunte ai lui Mihai Viteazul. El a fost numit §i in comi-
tetul de conducere al, celor patru din Moldova din lunie 1600.
Negrea spatarul a fost un devotat credincios at lui Mihai §
a preferat sa moarA Mat de banda cAlaului lui Simeon Movila,
in Martie 1601 dec9t sa se supue acestuia 18).
Marza spataral. In divar urlle lui LMihai ViteazulcAci mai
inainte nu-1 aflam prin documentenu ocupA nici o functie. El
lua parte la rAzboae fArA de nici un titlu §i a fost un boer vestit
1) Venelin, op. c., p. 253.
2) lbidem, p. 256.
3) Al. Stefulescu, Documente slavo-romane, p. 319.
4) Arhiva, p. 91.
5) lb dem, p. 92.
6) Cronica cantacuzineascA, p, 272.
7) Gem Nasturel, op. c., p. 16.
8) Th. Codrescu, Uricariul, XIV, p. 318.
9) N. lorga, Studii §i documente, V, p. 290.
10) Th. Codrescu, Uricariul, XIV, p. 316. In Buletinul co-
mis'ei istorice a Romaniei, V, p. 184 se aflA acela§ document
unde Negrea apare ca mare spatar.
11) Al. Stefulescu, op. c., p. 295.
12) N. lorga, op. c., p. 291.
13) lbidem, p. 174.
14) lbidem, p. 175.
15) Al. Stefulescu, op. c., p. 296.
16) Hurmuzaki, Documente, XII, p. 359.
17) Literatura §1 arta romans, 1907, p. 567.
18) N. C. Bejenaru, op. c., p. 38, nu este blue infor mat.
BOERII LUI MIHAI VITEAZU 11

in luptele cu Turcii. Cand Mihai spie sfar§itul lui 'link 1600


parasia Moldova §i se intorcea la Bra§ov, a lasat 6.000 de os-
ta§i supt comanda boerJui Marza astAlucit in razboae §I pe
Moise Sacuiul, ce fu numit capitan general at Ungurilor 1).
In vrLmea lui Radu Serban, Marza ajunge mare spatar, pa-
harnic §i capitan de oaste, La 7 lulle 1603 Marza §l cu Ct Raj
alaturl de domnul for se lupta contra Ungurilor, in marginea
Bra§ovului2). In documenteie din 5 lanuarie 1605 3), until fara
data de tuna §I zi din 1605 e spatar, iar la 3 Julie 1605 5) e
mare spatar. In documentele urmatoare: 26 April 1606 6), 1606 7),
12 lanuarie 1607 8), 15 Martie 1607 6), 1607 10), 4 Septemvre
1608 11), 1608 12), 12 lanuarie 1609 13), dotiA fall data de Julia
§1 zi din 160914) §1 unul din 1610 15) se is,. ale§te numai spAtar,
iar la 5 Mai 1610 16), 17 Mai 1610 17), 18 Mal 1610 18), 30 Mal
1610 19), unul WA data de luna §i zi din 1611 20) e mare spAtar.
La 14 Februar 1616 21) §1 26 Februar 1617 22) Marza e pahar-
nic, iar Ia 7 Mat 1617 23) e mare postelnic.
1) N. Balcescu, op. c., p. 318. In socotelile Sibiului se aflA
un Marza fara de nici un epitet §i altul Vasile Marza spatarul
(cf. Analele Acad. Rom.. XX, p. 471). In documentele ce le-am
avut Ia d spozitie nu se afla decat un singur boer Marza, de a-
ceea socotim ca este actea§ persoanA.
2) N. lorga, Istoria Romanilor, op. c., p. 243,
3) Al. tefulescu, Documente slavo-romane, p. 307.
4) Arhiva, la§1, 1915, p. 27.
5) Venelin, op. c., p. 246.
6) I. Fillitti, op. c.r p. 20.
7) Arhiva, op. c., p. 28.
8) Al. tefulescu, Stramba, p. 33.
9) Ibidem, p. 37.
10) Arhiva, op. c., p. 28.
11) Buletinul comisiel istorice, V, p. 185.
12) Arhiva, 1. c.
13) Arhivele Olteniei, 1927, p. 156.
14) N. lorga, Studil §1 doc., VI, 2, p. 598 §i Arhiva, op. c., p. 90.
15) Arhiva, op. c , p. 91.
16) I. Filitti, op. c., p, 205.
17) Venelin og. c., p. 253.
18) Ibidem, p. 256.
19) Al. tefulescu, Documente slavo-romane, p, 319.
20) Arhiva, op. c., p. 92.
21) I. Filitti, op. c., p. 168.
22) Al. §tefulescu, op. c., p. 358.
23) Arhivele Olteniei, 1922, 2-3, p. 233.
12 TH. HOLBAN

Marza spAtarul a avut un fiu Gavrila§ spAfarul care traia


pe la anul 1644 1).
Leca spdtarul. Leca spAtarul este nepotul WI Lecc aga, fiind
din neamul Rudenilordupa cum arata un documcnt din 20 De-
ceinvre 1603 2). Leca apare tarziu prin documente. In divanul lui
Mihai Viteazul e mare comis. A§a 11 gasim in documentele din 1
lunie 1603 3), 6 lulie 1600 4), 15 lithe 1600 5), 8 August 1600 6)
§i doul fara data de luna §1 zi din 16007)
In dornnia lui Radu erban in documentele urmatoare: 19
April 1602 8), 1602 0) fara dal de luna §i zi, 24 Mai 1603 10)
Leca se afla numai spatar, iar la 12 August 1603 11), 20 Decem-
vre 1603 12), Milli fara data de luna §1 zi din 1603 13), 6 Martie
1604 14), 30 April 1604 15), 1604 16) ki 4 Septemvre 1608 17) e
mare spAtar. Ultima data 11 aflam fnleun document din 30 lunie
1614 18) ozupand rangul de spatar.
David Spdtarul. David din BrAncoveni este fiul lui Deatcu
frate cu Danciul vorniculunchiul lui Mate' Basarab ; el era
deci var drept cu Mate! 19), La 22 tulle 1594 20) era spatar, dupa
cum reeve dintr'un document unde Mihai 11 intare§te slapanirea
peste satul Urzlca, iar la 28 Septemvre 1596 21), 15 lunie 1597 22)
1) Anal le Acad. Rom., XXXII, p. 1040.
2) I. Filitti. op. c., p. 204.
3) St. Nicolaescu, Documente dela Mihai Viteazul, p. 10.
4) Ibidem, p. 21.
5) Ibidem, p. 23.
6) Ibidem, p. 26.
7) Prinos D. A. Sturza, op, c., pp. 161 §1 164.
8) Revista istorica, 1925, 1, p. 223.
9) N. lorga, Studii §1 documente, V, p. 681.
10) Ibidem, p. 293.
11) Arhiva, la§i, 1915, p. 26.
12) I. Filitti, 1. c .
13) Al, Stefti escu, Stramba, p. 30.
14) Arhivele Olteniei, 1923, 8, p. 307.
15) Al. Stefulescu, op. c., p. 304.
16) Arhiva, op. c., p. 27.
17) Buletinul comiciei istorice, V, p. 185,
18) 1. Filitti, op. c., p. 85.
19) Literatura §1 Arta Romana, 1907, p. 566. Oct. G. Leca,
op. c. p. 90 II nume§te gre§it fiul lui Danciul vornicul.
20) St. Greceanu, op. c., p. 31)0 §1 Literatura §i arta romans,
1907, p. 564.
21) t. Grecianu, 1. c.
22) Ibidem, p. 10 §1 Literatura §i arta romans, 1907, p. 565.
tIOERiI Lui mil-IA! VIT2AZU 13

e postelnic. In aceasta calitate cumpara satul Urdarii la 17 lu lie


1598 1). La 29 August 1598 2) darue§te manAstiril GuraMotru-
lui satul ScAe§ti 3), iar la 13 lanuarie 1599 4) capatA dela Mihai
Viteazul s apanirea In Izvorani.
David a fost casAtorit cu Maria fiica lui Radumo§u say,
cad era fra'e cu Deatcu §1 Danciul. La 26 lunie 1603 5, David
postelnicul §i cu sotia sa Maria fac danie m-rei Gura-Motrului ;
iar la 25 lunie 1603 6), Radu Serban dA lui David §1 jtipanitel
sale Maria si Barbului §i lui Matti postelnicul §t feciorilor for sa
le fie satul Blile§ti, pe care II daduse Danciul Vorniculin tim-
pul lui Slefan Voevodlui lane marele ban din Craiova. pentru
unele servicii ce nu i le-a fAcut.
David postelnicul a avuf doi copii, pe S anca maritata dupA
Fota, care la 19 Sep'embrie 1618 subt Gavril MovilA apare ca
fost mare postelnic §i pe Preda postelnicul 7).

Paharnicii
$erban paharnicul. erban este fiul logofatultil Giur ?, frate
cu Mina mama BuzeOlor 8). In divanul lui Mihai Viteazul ocupa
rangul de paharnic. In documentele din 13 Decemvre 1594 9), 2
lulie 1595 10), unul din 1595 WA data de luna §1 zi 11) §1 la 28
Septemvrie 1596 12) §1 iscale§te mare paharnic, iar in docLmen-
tele din 28 Decemvri 1596 13), 7 lanuarie 1597 14) e simplu pahar-
nic. La 8 lunie 1596 15) §i 7 lulie 1596 16) e mare paharnic, far is
1) Stefan Greceanu, op. c., p. 309.
2) Literatura §i arta romans, 1907, p. 567.
3) Ibidem.
4) St. Greceanu, op. c. p. 313.
5) Literatura §1 arta roman& 1907, p. 568.
6) Ibidem, p. 565, St. Greceanu, op. c., p. 314, dA data de
de 24 Mai 1603 a cumpararii satului Barle§ti.
7) Literatura §i arta romans, 1907, p. 568.
8) Vezi banul Preda Buzescu,
9) Gh. Ghibanescu, op. c., p. 19.
10) N. lorga, Studii §i documente. V, p. 459.
11) Al. Stefulescu, Stramba, p. 26.
12) Literatura §i arta romans, 1907, p. 565.
13) Gen. Nasturel, op. c., p. 16.
14) Al. Stefulescu, Tismana, p. 289.
15) Th. Codrescu, Uricariul, XIV, p, 316.
16) Ibidem, p. 318,
1.1 TH. HOLHA14

3 Septemvre 1597 1), 31 Mart'e 1597 2), 25 April 15,8 3), 6


lunie 1598 4), 26 Wale 1599 5) si 13 lanuarie 1599 8) e numai
paharnic. In documentul din 5 lunie 1598 7), si 17 lulie 1598 8)
e mare paharnic, far la 9 Septemvre 1598 9) e mare pitar.
lntr'un document din 20 lunie 1600 dat de Nicolae VodA
e paharnic 10).
Dupe moartea lui Mihai Viteazul, Serban a fost ridicat la
domnie primind numele de Radu. Domnia lui a fost disputata de
Simion Movila st Radu Mihnea 11). A domnit pans la Septemvre
1611 cand fugi In Polonia, apoi In Austria, unde imparatul 11
tinu cu o mica pens'e, pana cand muri In anul 1620 12. A fost
un suflet zbuciumat care s'a strAdAnuit mutt pentru neamul ro-
manesc. A avut un flu Constantin facut cu sotia unui papa din
Dobreni 13) care mai tarziu ajunge sa d mneasca numele de Don-
stantin Basarab sau Carnul (April 1654Mart 1658).
(Va urma)
Th. Holban

1) N. lorga, op. c., p. 291.


2) AL Stefulescu, Documente slavo-romane, p, 295.
3) N. lorga, op. c. p. 174.
4) Ibidem p. 175.
5) I. Sarbu, op. c., II, 1, p. 188
6) Lileratura si arta romans, 1907, p. 567.
7) Buletinul comisiei istorice, V, p. 184.
8) Al. Stefulescu, op. c , p. 296.
9) Ibidem, p. 299.
10) Dommen e din Bi.arabla, S efan Berechet, etc. p. 70.
11) Gen. Nasturel in Anal. A a . Rom., XXXII, 1909-1910,
p. 746, a stabilit urmat)ar le : in Noembre 1600 Mihai Viteazul
Inceteaza domnia ; Int e 20 Octombre 1600Mai 1600 domn ste
Simion Mov IA, ntre Mai 160iI nie 1601 domneste Radu Ser-
ban, Intre lunie 1601lulie 1612 domneste Simian Movila, iar de
la Julie 1602 Decemvre 1610 d )mne to Radu § rban si de la
'wife 1611Septemvre 1611. Ra 111 M hnea domneste Intre Mai
1600Mai 1601, apoi Martlunie 1611.
Aceite dateafara de unele mid rezervesent vrednice de
luat In seams.
12) N. lorga, Istoia Romarlilor, op. c., p. 241-248.
, -- FAMILIA HAJDAILOR 15

Familia Hajc tailor


(Urmare)

2) Suvenire de cele petrecute, ideie de cele de faid $i ard-


tare de cete viitoare ale Moldovei, 1840.
E tot un discur3 tinut la 24 lunie 1840 la scoala din Ho-
tin, tot cu ocazia impartirii premiilor. Traducerea el in romaneste 1)
a fost trim'sa Jul M. Kogalniceanu pentru revista Dacia literara".
Dar KogAlniceanu nu -1 publicA in intregime, ci numai un fragment
mica), motivand urmatoarele: Ne pare rAu ca, 'ca Romani, nu
putem mArturisi cu mandrie toaie ate se cuprind in acel Cuvant
si ca numai urmatorul period este vrednic de cinstea flatlet
noastre3)".
Desigur ca d'scursul cuprindea fapte cari jigneau donnita-
Romanilor, dar, desigur, ele au fost dictate lui Al. Mint', nu de
simtimantul sAu, care era romanesc, ci de amenin(area ruseasca.
3) Epistold cdtre Romani, 1858. Ea a fost trimisa de Al.
Hajdau fiului sAu, Bogdan, care a publicat-o in revista sa din Iasi :
Romania revista ebdomadarA 4), avAnd tittul : Epistold catre Ro-
mani. D'un Roman din Basarabia, gi e iscAlitA : Alexandra Ho-
tineanul. Jar redactia anexaza urmatoarea nota : Epistola Otte
Romani ni este trimisa cu data de 13 Decem. Numele autorului
s'ar putea descoperi ex ungue leonem... dar socotirn mai de cu-

1) V. P. Hanes, op. cit , p. 175 crede ca traducerea e fa-


cuta tot de C. Stamati.
2) VezL -1 In Dacia literara", cit. p. 479 (Cf. ed. II, p. 348 -9).;
Cf. idem. In : B. Hasdeu, Cronica cit. coloana 31.
3) Dacia literarAm cit., p. 479 (Cf. ed. II, p. 348).
4) An. I Kalindarul I, 1859, 2 Chenar, p. 3-5; Arbore,
op. cit., p. 764 spune a epistola aceasta n'a fost publicata de
Bogdan P. Hasdeu, ca nu cumva fatal sau sa intre in conflia cu
autoritatile rusesti. Deci e gresit. Arbore reproduce epistola in
op. cit., la pag. 760-3, care difera de aceea publicata de B. P.
Hasclau in Romania prin cateva lipst.ri de cuvinte si it versit.ni
si prin lipsa la aceea din Romania' a unui mic paragraf dela
sfarsitul epistoliei. Petre V. Hanes, op. cit., adopts cele of rmate
de Arbore. (Lucian Predescu, In legaturA cu all mai veal'. Cer-
cetari istorice6. an. 11Ill, 1926-1927, No. 1, p. 288).
16 tridIAN PREDESCLI

vling a respecta Incognito lui, primind toata rAspunderea pe not


insine ')" (p. 5).
4) Notifa asupra cloud' opere a ( sic) lui Cantemir V. V.
Luandu-ma dupA indiciul din scrisoarea lui Al. Hajdau cAtre fiul
sau, in care spune : In articolul cel mai mic sd extragi titlul lu-
crarii a doua a lui Canteniir din descrierea vielii lui Bantas-Ca-
menschi (?) pe care al luat-o cu tine",), am gAsit ca articolul
a fost pub icat in Foita de istorie si literaturA"3) din Iasi a lui
B. P. Hasdeu, avAnd titlul de mai sus si iscalit : A. H.. In acest
articol, Al. HAjdAu, dupa ce arata cA RomAnii nu cunosc aproape
de loc pe D. Cantemir (cu o nuantA de mustrare), aduce o infor-
matie necunoscutA despre originalul Descrierii Moldovei a lui Can-
temir 9
f). Opera romaneasc5 -0 avem.
Singura opera romaneasca dela Al. Hajdau, e Domnia Ar-
ndutului 6), publIcata de Bogdan P. Hasdeu 6). Ea este singura o-
perA a lui Al. HajdAu scrisa in romaneste 7).
Subiectul e acesta : Dabija-VodA avea o fatA de o fi umusite
rara, Dafta, ce era iubita de cAminarul Duca. Dafta, vrand sA se
1) Vezi L. Predescu, op. cit.
2) I. Dragomirescu, op. cit., 45-6.
3) III, Mai, 1860, coloana 69.
4) L. Predescu, op. cit.; Operile No 2, 3, 4 dela paragra-
ful e) sunt scrise in ruseste si traduse de altul in romaneste, caci
B. P. Hasdeu zice : .Parintele meu a scris romaneste numai po-
vestea istorica Domnia Arniiutului" (B. P. Hasdeu C. Stamati
cit. p. 210).
5) Titlul intreg : Domnia Arnciutului, nuvela istorica de Al.
PdtriceicoHajdeu, cu prefata de I. Vulcan, Buc. 1872. publicat
mai intai in foiletonul Columnei lui Traian, 11, 1871, No. 16
(78), p. 57 pans la No. 26 (88), p. 99; Cf. Revista Notia, VII,
Julie Aug. 1895, No. 10-11, p. 393 402.
6) In fruntea carpi sta scris ;Publicand una d n cele mai
frumoase bucati literare ale parintelui meu, ramasa pail acuma
inedita, 1mi fac datoria de fiu $i mai ales de Roman ".
7) Parintele mem a scris romaneste numai povestea istorica
Domnia Armaplui, care si aceea fusese lucratA int6i ruseste"
(B. P. Hasdeu, C. Stamati, tRevista Nouat, cit., p. 210). P. V.
Hanes se Indoeste lotus', cA man lui Bogdan Hasdeu n'ar fi
fost amestecatA, catusi de putin, deoarece limita e prea corectA
(op. cit., p. 178). Nol suntem de aceiasi parere.
FAMILIA HAJDAILOR 11

duce la manasfre, Dabija-VodA i-a pregAtit plecarea cu o mare


p.trecere. In timpul petrecerii, Duca care dorea sA se face iubit
de Dafta utilizand once mijloc, cla foc palatului domnesc, scapa
pe Dafta (Ida made §6dreptrAsplatao is in casatorie,venind
apoi la tronul Moldovei, dupe moartea Jul Dabija. Ajuns dome,
Duca porni prigoana contra boerilOr Moldovenl §1 contra Ar-
menilor. Vrand sa inchida pe capitAnia Armenilor, Ovanes Pascal,
§1 ai is averea, serdarul de Orhei §i Soroca, Hancu, care iubia
pe frumoasa fiicA a lui 0 anes, anume Hanca, se rAsculA cu Or-
heienii §i Sorocenii contra lui Duca. Dar Hancu este trAdat §i
omorat de un clunparat at lui Duca. Atunci se Liscoala contra lui
Duca, Petriceicu, un boer, care inchise pe Duca §i se sul pe
tronul Moldovei.
Pe Al. HajdAu nu l-a preocupat fondul, technica actiunii §1
a pasiunilor din poveste El a descris personagiile in infAti§area
for exterioar3, nu interioara, sufleteasc5. Autorul a dat tablouri
puternice, n'a dat stAri suflete§ti. Pe Al. H. 1-a preocupat forma,
s ilul, care cuprinde douA nuance : viol spontan in actiunile per-
sonagiilor inzestrate cu caractere rele §i idiliccu nuanta apro-
plata popularain actiunile personagiilor frumoase §1 plApande.
De pita : Dafta era mai mandra decat brandu§a in zorile pri-
maverli" 9.
Alta caracteristicA a stilului lui Al. H., constA in faptul 0,
descriind infAt area unui strain, utilizeaza comparatli cu mediul
de unde e acel strain. De pitch, despre albanezul Duca : Infocat
ca cerul de yard al caldurosului Epir §1 hotarat ca gi ozavul ham
ger al haiducului din munci Albanieiu 2).
Figurile poetice, comparatille, antitezele, fac din aceastA o-
pera, dace e cu adevArat numai a Jul Al. H., §1 nu §1 a lui 13ogi.
dan Hasdeu, un bijutier pentru literatura noastra, ridicand-o la
nivelul nuveletor lui C. Nrgruzzi §1 Al. Odobescu.

g). Opere romane§t1 (sau ruseV1) nepublicate §1 perdute.


Scrie Al. Hajdau fiului sau Bogdan : (IV trimit doll& articole,
pe care le vei folosi pentru jutnalul tau ; cu po§ta de Duminica
vei prima cdteva articola0e, ca s5 ai material de reZerva pentru

1) P. 1.
2) p. 2.
2
ig LUCIAN PFIEDESatt ----...C.M

umplerea coloanelor §i a nu Iii snit, pentru lipsa materialului, sA


umpli coloanele cu arAtarea egre§elelor de tipar2)
Observa privitor la articolele trimise :
.1) In articolul cel mare, darea de seams a mitrop. Varlaam
despre NAsturel sa mi se copieze cu vorbele originate ale lui din
Cronica Romanilor de §incai, pe care o vet gasi u§or In Iasi.
Vol. 3, p. 45.
.Mal departenu-mi amintesc anul editiei paleog,raliei gre-
ce§t1 a lui Moncofon, dar este o notA in extrasele mete luaie de
tine ; dar de altfel informatia despre aceasta nu-i greu de luat
in ja§i.
Mai departe, daca vrel sa adaugi locul §i vrem(a editiei
lui Kipsa, lui Oriens Christianus" de Lekien §1 Chronicon Ecc-
lesiae, atuncl cred ca in la§i vei gasi lamurire despre aceasta,
dacA nu chiar In aceste editii, dar la Petru Maior in lucrarea :
Istoria bisericeascA a Romanilor" 5).
Am rasloit Romania din 1858, precum §1 continuarea et,
adicA RomdniaRevista cbdomadarA din 1859, §1 cu toate indi-
catlile de mai sus, nu am putut gasi nimic. Probabil, eadin
oarecarl motiveBogdan Hasdeu n'a plablicat nici unul din ar-
ticolele mentionate In scrisoarea de mai sus.
Ace§tia sunt Tadeu §i Alexandru Hajdau : oameni culti, in-
teligentl §1 lubitori de pamantul romanesc.

Familia flajdailor Viata $i opera lui Tadeu


§1 Alexandru Hajdau.
Bibliografia utilizatA
1) Analele Academiei romilne.Serbare aniversara, Bucure§t1
1891, p. 72.
2) Arbure Zamfir.Basarabia In secolul XIX, Buc., 1898, pag.
748-752, tabloul genealogic intre p. 752 §1 753, 756,
757, 759, 764.
3) Omani cAtre ucenicil scoalei tinutului Hotinului etc. de Eforul
Al. Ilajdeu in: .Foaia pentru minte, inimA §1 Mere-
tura'', 10 Noemb. 1838, p. 161 (cu o nota de Gh
2) E vorba desigur de revista saptamanalA Romania din
1858 dela la§1.
3) I. Dragomirescu, op. cit., p. 45-46.
ef-
FAMILIA tIAJDAILOR i9

Bari[); Curierul roman", X, 21 Ianuar, No. 10, p.


37-40 i n. 11 din 23 Januar, p. 41-3, 1839 (cu o
nota de He liad); in bro§urA la 1855; in bro§ura, ed., II,
bibl. Basarabiei No. 5, Buc. 1919 ; Heliade Radulescu,
Echilibrul fntre antiteze, in vol. : Opera complecte, I,
Buc., Minerva, 1916, p. 124-7; ,Romania Viitoare"
Ploesti) I, (III), 1921, No. 2 (7), p. 5-6 (,Gazeta
cartilor").
4) Colson Felix.-De I'dtat present et de l'avenir de Principauta
de Moldavie et de Valachie, Paris, 1839, p, 26-32.
5) Costin Neculai.-Domnia lui Despot-Voda. in vol.: Letopise(ii
Moldovei, I, 14, 1852, ed. M. Kogalniceanu, p. 96
(apendicele X).
6) Dragomirescu Iuliu.-Al, P. Hasdeu, Buc., 1913, p. 7, 9, 15,
autograful fntre p. 41 §1 42, 41-43, 45, 46.
7) Hanes P. V.-Scrlitorii Basarabiei, Buc, Alcalay, 1920, p. 162,
171-175, 178.
7) , P,....V.-Istoria literaturii romaneVi, Buc., Ancora, 1924,
p. 162.
9) Hasdeu Bogdan P.-C. Stamati, ,Revista noun ", I, 1888,
No. 6, p. 210, 212.
10) 0 Bogdan P.-Arhiva istorica a Romaniei, I, 1, 1864,
No. 7, p. 53-55.
11) m Bogdan P.-Ion Voda cel Cumplit, Buc., 1865, p. 183.
12)
*
, -Zacherlina No. 2, ,Revista nod", VII,
1893, No. 7, p. 277 (Cf. ibidem in Sarcasm §I ideal,
Buc., 1897, p. 66-67).
13) , Bogdan P.- Sic Cogito, Revista noun ", IV, 1891,
No. 8-9, p. 315-316 (Cf. ibidem, in vol., Buc. 1892
p. 122-123).
14) lonescu Seraffm,-Dela B. P. Hasdeu, Floarea Soarelui", I,
1927, No. 6-7, P. 208.
15) lonescu Gion. -lin mormant-poems-Revista nod", III,
1891,, No. 11-12, p. 414 [Cf. ibidem. B. P. Hasdeu,
Sic Cogito cit., p. 310 (Cf. ibidem In vol. cit. p. 117)].
16) lorga N.- Istoria literaturii romane§ti, sec. XIX, I, p. 309; II, p. 41
17) !strati C.-Prin satul Hajdailor. ,lunimea literate, XIV, 1925,
No. 5-7, p. 185, 192 (la nota), 192, 193, 197.
0 LUCIAN PREDESCU

18) KogdIniceanu M.Telegraful Daciei, Dacia literara". I, 1840,


Mai Iunie, p. 479-480 (Cf. ibidem Dada literara",
ed. II, 1859, p. 348-349) ; Cf. B. P. Hasdeu, Cronica,
,,Foita de istorie §1 literatura", I, Mart 1860, coloana
31 -32; Cf. A. Pumnu, Lepturariul, IV, 1, Vienne,
1864, p. 121 - -130.
19) Marian Liviu.VasiIe Stroescu, AdevArul literarTM, VII, 1926,
No. 281.
20) Liviu.Cand §i cum a trecut Hasdeu Prutul Ade-
varul 1 terar ", VII, 1826, No. 315.
21) x Liviu.Hasdeu §i Rusia, Chi§inau, 1925, p. 6.
22) Liviu.Contributiuni la istoria literaturii romane§ti
din sec. XIX, Chi§inau, 1927, p. 27-33.
23) Minute de inspiratie ale tinentei lui Al. Hajdeu, 1850, 30 Aug.
in Ms. No. 15 al bibliotecei Un versitatii la§i.
24) Nola blograficd (probab 1 de B. P. Hasdeu), In: lulia Hasdeu
Oeuvres posthumes, Paris, Buc. 1890, p. 249-256,
258, 259, 261-280.
25) Palade T.Patru gramatici, Viata Romaneasca", XI, 1916,
No. 6, p. 279-280.
26) Pdtra$cu N B. P. Hasdeu, Literatura §i arta romans ", II,
1897, No. 1, p. 6.
27) Predescu Lucian.In legatura cu cgrti mai vechi. Cercetari
istorice", an, 11-111, 1926-1927, No, 1, p. 288.
28) Ureche Grigorie.Domnii Moldovei §i vlata lor, in op. : Le-
topisetii Moldovei, I, la§l, 1852, ed. M. Kogalniceanu,
p. 197.
29) Vulcan Iosif.A1. P. Hajdeu Familia", II, 1868, No. 11,
p. 121-3 (Cf. Panteonul roman, Buda, 1869, p. 133-6 ;
Cf. ,,Traian.a, I, 11 Oct. 1869, p. 67; Cf. Prefata, la
op. Alex. P. Hajdau. Domnia Arnautului, Columna lui
Trafana, II, 1871, No. 16 (78), p 57).
Bibliografla neutIlIzabilA I)
1) Apostolescu N. 1.Itilia Hasdeu, Literatura §1 arta romans ",
1

1) Adica necontinand date originale sau de loc, n'au fost


utilizate in studiul de fall Le merilionaM, deoarece pot servi a-
celui cercetator, care ar privi studiul din alt punct de vedere,
decat al nostru.
FAMILIA HAJDAILOR 21

VII, 1903, No. 7, p. 423 $i urm.; (Cf. ibid.Studii,


Buc., 1904, p. 85 §1 urm.; Cf. ibid., ',Influence des
romantiques francais sur la podsie roumaine, Paris,
1909, p, 331-5).
2) Dame Fr.Notice biographique, In op.: B. P. Hasdeu, His-
toire critique, I, Buc. 1878, p. XIVXVII).
3) Diaconovicz Dr.Enciclopedia romans, II, p. 660-1.
4) Dragomirescu Iuliu.Neamul lui Hasdeu Adevarul", 5 S.p-
tembrie 1907, No. 6477.
5) Dragomirescu luliu.B. P. Ha deu, Revista Idealists ", V.
I, Mart 1907, No. 3, p. 269-84 (Cf. ibid. ,Cronica ",
t.
VII, 1907, p. 1694, 1695 5i 1696).
6) (Jane N.B. P. Hasdeu disc. de receptie Acad. Rom.'
mem. sect. ist. Buc., 1909.
7) Genealogia §i Biografia d-lui Hasdeu, Craiova, 1884, p. 4-7.
8) !strati Dr. I.B. P. Hasdel, in Calendarul Minervel pe 1908,
Buc., 1908, p. 176.
8) Lecca Oct, G. Familiile boerect1 romane, seria 1, Genealogia
a 100 de case, Buc., 1911, p. 46.
10) Negrescu Dr. I.Figuri contemporane din trecutul Basarabiei,
Chi5.nau, 1926, p. 5-6, 12-15.
11) Pop V. Gr.Conspect, II, Buc., 1876, p. 242-7 (e reprodu-
ducere dup"a Vulcan).
12) Rosettl Dim. R.D c(ionarul contemporanilor, Buc., 1897, p. 95.
13) Speranfia Th. D.Tadeu Hasdeu, Revista NouA ", II, 1889
No. 7, p. 241-7.
14) Zotta Sever.S2ita n.amului Hasdeu, Arhiva genealogicP,
II, IulleSeptembrie 1913. p. 139-66, 172.6').
1) Siuliul lui Sever Zotta confine 51 cateva date utilizabile'
dar nu le-am utilizat in studiul de fata, deoarece am fi riscat sl
fogreuiem prea mult texiul.
Lucian PredesC11
22 MARGARETA l'EFANIESCU

Erori Ointifice in manualele de


limba romans pentru liceu,
Manuilele de limba romans pentru liceu (clasa a V1-a baeji
sl fete) cuprind oarecare g evil, grave chiar, pe care-mi permit
sa le semnalez si sa le discut. Aceste greseli se concentreaza in
jurul urmatoarelor punc e :
I. Data cand se produce influenja slava asupra limbil ro-
manesti, teritoriul pe care se exercita aceasta influenja ki de la
care popor slay anume provine ea ;
11. Precizari asupra influenjel ruse (cand si unde s'a afirmat);
III. Infuenjele occidentale (franceza si germana) venue prin
Rusi ;
IV. Despre valorile fonetice, on ortografice numai, ale unor
litere din alfabetul slay (cirilic), intrcbuinjat de Romani ;
V. Asupra cauzelor presupuse ca ar fi determinat traducerea
carjilor sfinte din slavoneste in romaneste (propaganda husita);
Ce cetam doua manuale 1) : Prof. G, Nedioglu, Istoria linz-
bit $l a literaturit romdne, edit. ,Cartes Romaneasca", Bucuresti
1929 si Gheorghe AdamescuN. I. RussuMihail Dragomirescu,
Manual de limba romand 2), edit. Socec et Co., Bucuresti 1929,
si sa vedem in ce mod anume au raspuns autorii for la chestiu-
nile de mac sus, potrivit cu cercetarile si rezultatele din urma ale
stiinjei asupra-le,

Timpul sand s'a produs influenta slava


asupra celei romane.
D. Nedioglu, p. 32, afirma ca gInfluenja slava s'a manifes-
tat in doua randuri. Prima a avut loc °data cu asezarea Slavilor
pe teritoriul de formajiune a limbii romane, prin veacul al VI-
1) Nu sf pe a d-lui V. P. Hanes, de oare ce nu-1 am la in-
demana.
2) Acest manual 41 s' a bucurat si de sugestiile D-lor profe-
sori Emilian Constantinescu. Raul Teodorescu, Cora Valescu, N.
1. Russu, N. N. Cretu §i N. N. Vasiliu, asistenji univers tail si
profesori secundari), vezi prefala de d. Mih. Dragomirescu.
Erori qtlintlfice In manualele de limba romand pentru liceu 23

VII, far a doua mai tarziu, de naturA sArbo-bulgara prin secolul


at XIXV*.
D nil Adamescu-Dragonfrescu-Rusu, p. 44, admit trei epoce
de influenta slava : g C ea dintAi influenta s'a produs prin sec. VII-
X, adicA in vremea and dialectal latin vorbit de coloni§tii din
peninsula baIcanicA §i din Dacia se transforms Incet-Incet, prin
izolarea de Italia, mntr'o limbd noun, care avea sa fie limba ro-
mAnA. Mai tarziu, cAnd s'a format ramurile mai tinere ale limbii
slave : bulgarA, sarbA, polonA §. a., avem a doua serie 9 de fm-
prumuturi slave in limba noastrA. In fine in secolul XIX avem a
treia serie, reprezentata prin influenta ruseascaa.
Din acestea se vede ca atat d. Nedioglu cat §i d-nii Ada-
mescu-Dragomirescu cu colaboratorii dumnealor admit o ve-
che teorie (= elementele slave au pAtruns in limba romAnA
intre sec. IV §i at IX-lea), farA sa cunoasca cA, alaturi de
ea, mai exists inca o altA teorie mai noun, care sustine a ele-
mentele slave ale romAnei prezinta caracterele limbii bulgAreati
postpaleoslovenlce, ci nu paleoslovenice, §1 de aceea ele n'au
putut intra in limba romans intre secolii al 1V-lea pAnA la al
IX-lea inclusiv (epoca paleoslovenica) cj cu incepere din sec.
X-lea. Intemeietorul acestei teorii, luata in considerare §1 de invA-
Mil strAinatAtii (Vondralc, Niederle, Jagid, Weigand, B. Coney),
este d. Prof. Die BArbulescu, care o expune §I documenteaza
pedeplin acum in volumul Individualitatea limbii romane ;L. ele-
mentele slave vechi, edit. Casei yScoalelor, Bucure§ti 1929, p.
126-127, 468-474, dar despre care a scris deja de multi ant
i in aceasta Arhiva, IncepAnd din 1922, pAna astAzi.

Teritoriul pe care a putut O. se exercite


influenta slava.
Afirmarea despre influenta slava veche asupra Romanilor
odatA cu abcezarea Slavilor pe teritoriul de formatiune a limbii
romdne (fail sA ni se spue anume, care era acel teritoriu) a d-lui
Nedioglu, p. 32, e discutab:16, deoarece alte rezultate ale §tiintei
mai noui, ne arata CA nationalitatea §1 limba romftneascA s'au for-
mat pe un teritoriu, pe unde nu erau _Inca Slavii inainte de sec,

1) De Kin secolele XIXIV, cf. p. 46.


14 MARQARETA 5TEFANESCU

X, anume In Oltenia, Banat §i o parte din Ardeal, cAci numai la


rAsarit de Olt locuiau Slavii, ceea ce se §tie deja dela Hasdeu,
Strat 0 Substrat, Bucure§ti 1892, p. 10, a sustinut deja, Pt parte,
raposatul Pa van §1 a aratat IncA d. prof. BArbu escu deja In mai
toate numerele Arhivei, cu incep;re din 1921.

Popoarele slave care ne-au influentat.


Nu poate fl vorba tespre o influentd sarbo-buleireasca.
Mire sec. XI §i at XV-lea, pentrucA aceste doul influente sarbA
§1 bulgAreasca nu coincid cu totul in timp, cum cred d-nii autori
at citatelor manuale. Influenta bulgareasca este cea dintAi. Ea se
exercita asupra RomAnilor in secolii X, XI, XII, XIII-lea ; In sec.
X si XI numai pe cale etnogreficA prin conlocuirea Romanilor cu
Bulgarii, tar din sec. XII, pe cale literarg, prin Intro ducerea alfabetului
cirilic §i a Iimbii mediobulgare la Doi.
In aceste secole nici nu exists urmA de influerttA satbeascA
asupra-ne. Influenta sarbeasca Incepe cam la sfarsitul secolului al
XIII, dupA ce statul sarbesc Incepuse sa se ridiceodata cu in-
ceputul secolului at X11-lea§i dupa ce puterea statului bulga-
resc decAzuse. Numai acum Incepe influenta sal beasca asupra
noastra, cum documenteaza d. prof. BArbulescu In Relations des
Roumains avec les Serbes, les Bulgares, les Grecs et la Croatie,
14 1912, p. 184 si urm., carte care a avut rasunet in lumea f tiin-
ti flea din strainAtate chiar (vezi prof. Ilie Barbulescu, Memorlu
pentru Academia Romana, Ia§1 1914, p. 8-12).
Cele mai vechi cuvinte slave din limba romAneascA sunt de
origins bulgAreasca, ci nu sarbeasca. Dela Bulgarl au ',limit Ro-
manii §I fgrmele de organizare chiar, ci nu de la Sarbi (cum a
dovedit d. prof. Ilie BArbulescu, Originea celor mai vechi cuvinte 0
inslitutil slave la Romani, in Arhiva, lanuar 1922, No. 1, p. 1-11).

Infuenta ruseascA.
Mentionatele manuale nu posedA suficiente cuno§finti cu pri-
vire la influenta ruseascA, epocile cand ea s'a exercitat §i cat
de intens.
D. Nedioglu, p. 37, spune ci din primul deceniu at seco-
lului al XVIII, de and Incep Ru§ii sl se amestice in trebile pri-
or romane§ti, avem §1 o inf uentA ruseascA", car d-nii Adamescu-
Erori litiintifice in manualele de limba romAng pentru liceu 25

Dragomirescu 51 colaboratoni, p. 44, socot ca tn sec. XIX ave,m a


treia serie [de influents slava], reprezentatA prin Willie* ruseasca".
DupA aceste afirmAri, at rezulta ca influenta ruseasca asu-
pra Rot:Ai:1W si limbil for ou-i mai veche de inceputul veacului
at XVIII-lea. Lucrurile ins stau altfel. D-nii autori nu stiu CI in-
fluenta ruseascA incepe cu mu't mai fnainte. Este o InfluentA ru-
seasca etnografica, care se exercitA din sec. XII XV si a dat
poporului romanesc din Moldova (trebue sA intelegem Moldova
cea veche, care cuprindea mire hotarele-i si atunci sl Basarabia
51 Bucovina) un numsr considerabil de numiri topice si unele
cuvinte din vorbirea obisnuitA. Toponimice rusesti.rutene in Mol-
dova sunt: Horod4te, Horodniceni, Voronef, Vorona, Storojinef,
Solonf, Boloata, Zaboloteni, Berezina,' Berezenl, Brahariul, Halifa,
Huluba, Hulub4tea, Hora, Havrile$ti, Pohorlduft, etc. Rusisme-
rutenisme din vorbirea obisnuita sunt : boroand, coropcd, corovatic
(planta numita 5i Coada vacii), navoloaca, toloacd, etc. Pe acestea
le am cercetat eu in studiul despre Elementele rusegi-rutene vechi
din limba romaneascd,publicat in Arhiva din 1921 5i 1922, si cu
adaugiri in brosurA aparte, ca tezA de doctorat, in 1925. AceastA
cercetare a Post admisA de d-nii profesori BArbulescu si in Individu-
alitatea limbii romane.., p. 69-81,Petar Skok dela Zagreb, in re-
vista cella Slavic" dela Praha, 1927, p. 758-766 si In Revue des
etudes slaves, 1928. Mara de aceastA influentA veche etncgrafica,
mai e o influentA literary 'ruseascd, care se exercitea2A in Mo'-
dove, cu incepere din al XV sec., eel putin. Vedem aceasta in-
flue* in documente. Despre ea a scris d. prof. Barbulescu in
Cercetdri istorico-filologice §I rAposatul prof. I. Bogdan in volu-
mul jubiliar pentru fag (Sbornik u slavu V, Jagide), Berri:
1908. AceastA inf uenta ruseascA, de naturA literarA 5i destul de
puternicA, pe care o constatAm intr'o multime de docum nte
moldo-slave din sec. XV si In restul activitatii noastre li erare
din sec. XVI, XVII (perioada lui Petru MoghilA), nu este aratatA
de dumnealor. Epoca de influenta ruseascA a lui Pam eel Mare
vine numai tarziu, in urma epocei de influeng ruseasca-ruteanA
pe care am numit-o etnografica§i in urma celei literare.
Tratand despre elementul fundamental latin al limbii roma-
neA sl apoi despre diferitele influenfe, printre exemplele date
pentru fiecare, autorii citati nu dau si exemple de numiri topice
(prin ex :eptie citeaza cateva numai de orlg'ne cumana si pecenegA)
ceea ce e o scAdere pentru aceste manuale didactice.
20 MARGARETA $TEFANESCU

Influenfe moderne apusene asupra limb!! ro-


mane, venite noua prin Ru§i §1 Poloni.
Influentele moderne-apusene ffranceza §i germanA), venite
nod prin Rust si Poloni, sunt trafate incomplect de autor'i citatf.
Astfel d. Nedioglu, p. 37, citAnd exemple de cuvinte rusesti
in limba romaneasca, spune cA unele dintre ele sunt de origine
germana. Tratarea despre aceste tmprumuturi occidentale, intrate
in limba noastrA, este incomplecta, deoarece s'a dovedit cA
prin R u 0 am primit nu numai cuvinte german e, ci si
franceze. Un invatat rus, N. A. Smirnov, a arAtat influenta a-
pusana asupra limbii rusestl in epoca lui Petru cel Mare (Za-
padnoe vlijanje na ruskij jazyk v Petrovskuju epohu, in Sbor-
nik-ul Akademiei de Stilt* din Petersburg, vol. 88 din 1900).
Sunt vre-o 3000 de cuvinte franceze, engleze, belgiene, olandeze,
intrate in limba ruseascA numai din vremea lui Petru cel Mare.
El bine, dintre acestea, 220 cuvinte au pAtruns prin Rust in limba
romans cu acelas accent si aceeasi pronuntie, dupA cum observA
d. BArbulescu in Arhiva, 1925, No. 2, 3-4, tratAnd despre In-
suficienfele stlinfifice la istoricii no$triNecunoaflerea Limbli fl
Istoriel Rupor iar in urmA in noua scriere Individualitatea lim-
bit romdne p. 76-77 (Exemple : informafia, instalafia, condifia,
lecfia, ocazia, instrument, compliment, paket, of ifer, madam, etc.).
D-nil Adamescu-Dragomirescu nici fie ating de loc aceasta
chestiune a imprumuturilor occidentale venite RomAnilor pin Rusi.

Valoarea fonetica on ortograficA numai a unor


Mere din alfabetul slay cirilic.
Valorile fonetice on ortografice ale unor litere din alfabetul
cirilic sunt in genere fal' arAtate si necorespunzand cu cele din
u and date ale cercetarilor stiintifice.
La d. Nedioglu, p. 61 62, s = dz, 3= z, v. = A, if, h =1,
---vkl 1, *,.-- ea, x =. A, la= ia, A =--- ia, 4 ----- in.
In manualul d-lor Adamescu-Dragomirescu, p. 80, deaseme-
nea s inseamna dz, iar s este z; I e lung si se pune la mij-
local cuvintelor sau la inceput; iar H e scurt si se pune la fine ;
o se pune pentru o dela mijloc sau dela fine, far celAlalt pentru
Erori §tiin iiice in manualele de limba romans pentru liceu 27

inceput reprezinind intru cateva nuanta uo; obi§nuit la incepu-


tul cuvintelor se scrie oy, iar la mij'oc 0 la fine 8 ; in privinta
luf is mut de astazi, vedem ca in textele vechi se reprezenta in-
treg sau jumAtate §i din acest din urmA caz se intrebtfoth sem-
nele a 0 k ; 8 $1 A se intrebuintau pentru a $i t, WA Irma sA pu-
tern da regule precise cAnd avem o valoare and alta. Am putea
spune ca a infAti§aza mai ales pe li, iar A pe t. x se intrebu-
inta i pentru a final accentuat. h, Li 0 A au o valoare foarte
nehotaritain multe cazuri 4 reprezenta diftongul de astAzi ea
§i pe é; ra reprezenta pe is sau triftongul lea°.
Aceasta este valoarea fonetica, pe care Hasdeu, in Cuvinte
din batrani, 0 Sbiera o dAdeau slovelor cirilice acum mai Wile de
50 de ani. De atunci inainte s'a fAcut cercetArl mai departe §i
s'a ajuns la rezultate not, pe care autorii acestor cArti nu le cu-
nose. Deja in Fonetica alfabetului cirilic, din 1904, d. prof. Bar-
bulescu a arAtat ceea ce a confirmat aiml prin not Midi' dela
1921 incoace, publicate in Arhiva.
Nolte rezultate arata cA ; z, k = a, d, a, e, o sau sunt scrise
ortografic numai; at -,.. c7, 12, tn, e, ea, ra, u; 4 = n, in dar 0
e,- ea, la, a, a, u 0 poate fl nt.'s numai ortografic ; t = e, ea,
la; 1.1z---.. di, dl, I poate i I ; A = e, dirt. ea, la, ra, n.
Tot astfel Fonetica alfabetului cirilic (p. 456 457) ne aratA
cA, in textele romAne din veacul al XVI §1 al XVII, intocmal ca in
cele slave 0 romano-slave cirilice, s Insemneaza deodata sunetul
dz 0 z ; cA intre H 0 I nu era deosebire nici fonetica, nici can-
titativA, ambele fiind intrebuintate la fel pentru i 0 1 (p. 339); cA
o sau to insemnau nu numai o ci §1 oa (p. 407-408).
Astfel ne aratA still* de dupa Hasdeu incoace.

Cauzele care au determinat traducerea cArtilor


religioase din slavone§te in romane§te.
Traducerea cartifor religioase (Psaltirea Scheiana 0 Cod'
Voronelean) in romane0e in veacul al XV este alribuita de au-
torii citatelor manuale didactice raspAndirii propagandel mi§cArii
husite dela inceputul veacului at XV-lea In partite de Nord ale
Ungariei, Ardealului §1 ale Moldovei.
28 MARGARETA TEFANESCIJ

Ia la cum se exprima d. Nedioglu p. 64-65 Pe la sfar§itul


veacului at XV-lea pe cand in principatele romane cultura sla-
voila era Inca In floare, iar limba slava intronata de veacuri in
biserici naastra stapanea, prin traditla ei de lirrba sfanta, imp°.
triva carela nu cuteza Inca nimeni sa se ridice, fad sa nu Intam-
pine opunerea cateprica a erarh'Ior b'sericii noastre,In finutu-
rile margina§e ale romanimii, prin partile Maramure§ului vecine
cu Ardealul, destul de departate de ochiul vigilent al vladicilor,
plistratori at tradiliei se intampla un mare eveniment cultural, de
o covar§itoare insemnatate pentru desvoltarea limbli §i a litera-
turii noastre : aparifia celor dintai carp scrise In romane§te.
Acest eveniment se datore§te unui impuls din afara, venit
din Apusul care incerca §1 el sa scuture tirania de veacuri in bi-
serIca, a tine' limbi straine §i neinfelese de cel ce- o ascultau'
Estervorba de mi§carea lui Ion Huss, un mare reformator ceh §i
precursor al reformei lui Luther, care cerea intre allele, ca cu-
vantul Domnului sa fie rostit fi scris in limba credlncio§ilor. Cu
toate el el a lost osand t §I ars pe rug (1415), invafatura lui s'a
int ns repede, duprinzand nu numai Boemia, ci §i partite de mia-
za-aoapte ale Ungariei, Ardealului §1 ale Moldovei.
Sub influenfa acestei mi§can se traduc pe la sfar§itul yea-
cului at XV, primele dry f nte In romane§te, din care ni s'au
pastrat: Psaltirea Scheiana 6i Codicele Voronetian',
D. Adamescu §i Dragomirescu p. 100-102 spun : Stapanirea
limbii slavone incepe a sal prin secolul XV, mai ales din doua
pricini :
a) pentruca slavonismul, fiind o forma strains de Inchinate,
trebue susfinut §1 alimentat, §I aceasta sus(inere scade pe masura
ce se impufineaza manastirile slavone din peninsula balcanica iii
Inceteaza im'grarea calugarilor sarbi In principate;
b) pentruca relafiile culturale cu Grecii (incepute cu mult
inainte de influenfa for politica) le dau prilej sä lupte pentru In-
laturarea influenfel slavone.
Din aceasta lupti a rezultat un ajutor pentru desvoltarea
limbii romane§ti.
Slabirea aceasta a curentului slavon facea, ncgresit, din ce
In ce mai Brea Intrebuinfarea Iimbil s'avone intre Romani, iar nu-
marul Romanilor stiutori de slavone§te se impufina din ce in ce.
A trebuit sa se nasca in lumea preoleasca, In care era pe
trori tlintifice In manualele de limba romAnK pentru liceu 26

atunci inchisA toatA Invatatura vremii, ideia unor traduceri in limba


nationals. Realizarea acestei idei o vedem in cele mai vechi ma-
nuscrise romanesti ce cunoa§tem. Traduse Ia finele secolului XV.
au ajuns la not in cOpii mai tarziu, in secolul urmator, astfel cA
din secolul XVI se poate incepe istoria literaturli romanilor in
romane§te.
Pe Tanga zceste imprejurari, se adauga !rid una; este pro-
paganda sectelor reformate, care aveau ca principiu ca fiecare
popor trebue sA citeascA cartile sfinte in limba sa. Cea mai veche
influents de acest fel estedupA multe probabilitatiaceea a Hu-
sitilor, raspanditA intre Cehi, mai ales dupAce H s fu ars pe rug,
erezia husitA, se intinse in nordul Ardealului §i de acolo influenta
pe Romani, dupa ce cagtigase pe unii dintre Unguri, care avura
in secolul XV cArtile sfinte in limba Tor.
Mi§carea aceasta a venit din Maramure§ in mAnAstirile din
Nordul Moldovei. Acolo s'a gAsit prim ele manuscrise romAne§ti :
a) psaltirea zisA scheiana,
b) psaltirea z sa voroneteank
c) un apostol zis codicele voronetean.
Efectul acestor lucrAri a fost foarte mic, M §carea aceasla
religioasA s'a sfar§it repede farA vreo urmare insemnata, dar ea
reprezinta primal moment at desvoltArii limbii romAne§ti ca limba
scrisA si unete manuscrise au servit tipariturilor de mai tarziu.
Al doitea moment este pe la mijlocul secolului XVI, cand
apar §1 prim le tiparit r. romAne§ In aceasta vr me reform a
relig'oasa patrunde in Ard Al pe deoparte prin Sa§ii luterani, pe
dealta prin Ungurii calvini Si unit § alt i se silesc sa fats pro-
zeliti printre RomAni, In acest scop se tipAceste la S biu in anul
1544 un Catehism. Incercarea se vede cA nu face sa se prevadA
nici o ibbanda, caci altA carte nu se mai tipAreste Ia SibiuToc-
mai peste 20 de ani o noun ie§ire In luptA se produce la Bra§ov
ad insa cu o mare fortd §1 staruinte.
Ideea aceasta cum ca Husitismului §i pt opagaiii lul la not
se datore§te traducerea cart for religioase la Rorr An' este data nu
cu totul gres tA, deeigur incomplect intAt §ala, deoarece sunt do-
vezi ca §, Catolicismul, nu numai Husitismul propovackia in lim-
bile nationale" §t cA ,propagandele b sericil catolice lucreaza
foarte mult pentru convertire si izbutesc chiar, In Principatele
Romane §i in Ardeal, mult inainte de ivirea Husitismului in elegy
10 MARGARETA STEFANESCU

anume deja in veacurile al XIII §i XLV ; iar la alte popoare ca-


tolice se produce literaturi In timbale for nationale deja in secolii
al XIII iii al XIV-lea ; a§a de pildd la Poloni, la Croat', la Cehi, etc.
Japtele istorice §1 literare ne documenteazi ca Catolicismul, pr n
propagandele sale, a trebuit sa starneasca, inceputul scrierii noas-
tre, cel put n in veacul al XV clacd nu mai devreme, in textele
a§a numite rotacizante". Despre aceste vezi studiul d-lui Prof.
Barbulescu in cartea Curen(ele literare la Romani in perioada
slavonismulul cultural, edit. Casei yscoalelor, Bucure§ti 1928, p.
51-59, insa §1 in Arhiva din anal 1921.
Aceste sunt unele dintre gre§elile importante ce -am obser-
vat in manualele de limba romans pentru clasa a VI-a de lic u
cu privire la influents slava la Romani ill explicarea cauzelor care
au determinat traducerea scrierilor sfinte in romane§te.
Din observArile de mai sus rezultd ca autorii citati urmeaza
firul traditiel la nos, sustinand, ilia §1 in momentul de falai ceea
ce era valabil numai acum 50 de ani. N'au mai citit, decal unila-
teral, cercetArile ce s'au Mut §i rezultatele la care s'a ajuns In
§tiintA de atunci incoace.
Margareta Stefanescu
Comunicari
Cuvant romanesc In inscriptia dela
Nagy-Szent-Miklos ?
Cu multi ant Inapoi, oamenii no§tri de Stiintl, gAsind la
scriitorul bizantin Constantin Porfirogenetul din sec. X cuvantul
Serbli pentru numele &Irbil de astAzi, au crezut cA acel cuv Ant
era macedoromanul Sarb cu articolul postpozitiv 11. Au socotit
astfel, cA Porfirogenetul reproducea pe Serbli din pronuntarea po-
porulul romanesc, care, In aceia§ chip, articuleazA §I astAzi s. ex.
oamenll pentru dacoromAnul oamenii. A§a cA aces MN/gat' al no§-
tri credeau cA au descoperit in Serbli un cuvant al limbii boas-
tre macedoromane din veacul al 10-lea.
Eu insA, In urma, am arAtat, In cartea mea Starlit privitoare
la Limba 0 Istorla Romanilor, cA acel li nu e articolul postpo-,
zitiv romanesc, ci e un 11 al limb!' sarbe§ti, un fenomen fonetic
al acesteia, intens §i regulat In ea (ba Inca §i in alte din limbile
slave), §i ca Sarbii insi§i, potrivit cu acest fenomen general, I§i
pronuntA numele for Serbll
Acela§i gre§ealA ni se Intampla §i astazi cu un alt cuvAnt,
care §i el e strein, §1 totu§i, e socotit de unii din ai no§tri de ro-
manesc, anume daco-roman de dinainte chiar de secolul X-lea.
Anume prof. Capidan scrie (in Dacoromania, I, a. 1921, p. 19E),
ca in inscriptia cu litere grece§ti de pe unul d'n vasele tezaurului
descoperit deja de mutt la Nagy-Szent-M kids In Com'tatul Toron-
tal din Banat se MIA cuvantul BoutuoA, care nu ar fl aitceva cle-
at romAnescul ButAu/ cu articolul postpozitiv -ul sau -I. Capidan
32 1LIE EAM3ULESCU

face aceasta afirmare In a. 1921, Intemeindu-se pe sludiul acestei


inscriplii scris de maghiarul Jos Hampel in a. 1905. Hampel so-
cotea Ca tezaurul acesta compus din mai multe vase de aur, pe
fundul unuia dintre cad se afla sapatA inscriptia, e grecesc ames-
tezat" cu bucati got §I gepide §i e lucrat in sudul Rusiel. Eu
nu am citit acest studiu al lui Hampel ; vAd asta in rezumatul ce
1-1 face invatatul bu'gar Mladenov In Spisanie na balgarskata
Akademija na nauklte, c. XXXV, fasc. 19 (Sofia 1926), p. 62.
A§a ca nu §tiu de unde a scos Capidan ce spune ca a opinat
Hampel : ca inscriptia cu grec. Vutaul ar fi in limba magbiara.
Mladenov spune aci,dupa un articol publicat de Metefindt in
Ungarische Jahrbitcher, V, fasc. 4, Noembre 1925, p. 366cd
Hampel, care mai intai sustine parerea ca tezaurul este grecesc
amestecata, in urmA credea ca Butgarl (turanici) erau cei caril-au
facut.
Ori-cum, pe vremea lui Hampel nu se descifrase Inca limba
Inscriptief cu Vutaul. Mai in urma MO, a descifrat-o invatatul
danez Vilhelm Tomsen intr-un studiu ce a pub icat in frantuzeOe
inteo revista daneza la a. 1917. De acest studiu al lui Tomsen
nu §tie nimic d. Capidan in articolul sAu din Dacoromania, tnde
afirmA ca Vutaul ar Ii romanescul articulat Butclul §1 unde spune
cd Hampel ar fi zis ca inscriptia asta e in limba ungureascA.
Tomsen spune ca inscriptia aceasta, care e (cu litere gre-
ce§ti, dar eu o t anscriu aci cu Latin ): Bouila zoapan test dyge-
tygl Boutaul zoapan tagrogi itzigi test e int -o in ba tt rca I
a fost sApata In sec. IX dupa a. 864 ; ea inseamna : Le zoapan
Bouila a acheve la coupe, (cette), Coupe A boire qui par le zoa-
pan Boutaoul a ete adoptee a etre suspendue" (=Jupanul Buila
a terminat cupa aceasta de baut, care de catre jupan Butaul a
fost modelata [cu toarta] spre a II atarnatA). Limba turca in care
e sapatA inscriptia aceasta nu e, spune invatatul turcolog Tomsen,
nici dialectal cuman, nici cei avar, ci e dia ectul Bulgarilor lui
Asparuch, car', venind din rasarit, s- au a§ezat in Bulgaria unde
cu S avii de aci an format un stat, 1 -au organizat §1 cari din a.
827 au cucerit §1 au stApanit in Banat §i in partea de rasarit a
Ungariei pans la a. 895 and yin Maghiarii §1 11- o is ei. Dintre
a e§ti Bulgari turd sunt acei doi jupani Buila §1 Butaul cari fac
inscriptia de care vorbim. InscrIptia e, decl, in limba Bulgarilor
turd ai lui Asparuch.
ComurnaRi Ji
Aceasta e parerea §tiintei astAzi. Jar Mladenov in pomenita
Spisanie a chiar alte comentarii prin care se vede ca limba in-
scriptiei e aceea a Bulgarilor turci ai lui Asparuch.
Pe catA vreme inscriptia e in limba turceasca, iar numele
Butaul se aflA In aceasta limbA, in care finalul -ul e prescurtarea
cuvantului turcesc oyul care Inseamna But (cf. mai nou ogtu) i se
IntrebuinteazA in turca sub forma ul in loc de oyul, evident a o
melon' stiintificA serioasa astAzi, se impotrive§te de a mai da lui
Butaul origine romaneascA §1 a afirma cA el are la sfar§itul sau
articolul postpozitiv romftnesc -ul sau -1.
Atrag atentia asupra acestui studiu at lui Tomsen, pentrucA
eroarea d-lui Capidan s'ar putea intinde u§or §i la alit', cum se
intamplase sA incurce §1 pe distinsul fost student at Universitatii
din la§i D. GAzdaru, care, cum insu§i arata In teza sa de doc-
torat, acum apAruta : Descendenfil demonstrativtilui Ille" in
limba romilnii, la§i 1929, p. 74, luandu-se dupa Capidan, crezuse
un moment cA Butclul e cuvant romanesc cu articol postpozitiv
dintre seculii VIIIX.
the BArbulescu
11MIllilftial

Poveste foarte de folds a lui Theofil, pentru


ascultarea parinfilor §i pentru sfanta liturghie.

198 MAMA VALE W. 9. Lendru 2.8 Martze 1929


Stimate Domhu!e Profesor,
Va trimet aci algturat, un studiti si un text vechiu scos de mine din
Wuri manuscript din secolul al XIII-lea care cred di Va interesa atat pa
Dv. cat si pe cititorii Archivel.
Sunt pe la asfintitul soarelui vietii tnele si o tntamplare fericita pe
care o pomenesc eu In c pul articoluliii m'a Mut sg reiau pentru moment
studiile cele vechi pgraginite pang acuma.Nu e vine mea ci vina circum
stantelor In care ma aflu §i lipsa de ajutor din toate partile.
Textul de fata, nu numai ca-si are importanta pentru literature ro
mana In general .i literatura popularg In special, mai are si importanta lui
pentru literatura universalg. Este inc'o contributie care o fac la acele studij
folcloiice care nu le-am pgrasit nici aci. Precum stiti eu am publicat aci to
traducere englezeascg o seams de basme romanesti din cele mai irumoase
cu ilustratiuni In care s'a pastrat spiritul $i caracterul romanesc, dar si o
B
34 tit1. M. GASTER

colectie mare de legendele pasgrilor, animalelor etc.romane§ti,publicate de


Societatea de Folklor englezg care se bucura de asa mare] reputatie.Am
mai pubiicat tot a§a in traducere englezg §i alte legende de Crgciun, dar
nu mi-a fost dat sa public ceva in limba romaneasca cel putin de acum
15 ani.
NAdajduesc deci, a yeti ggsi loc in unul din apropiatele numere ale
Archivei asa de admirabil publicatg de Dv. §i pentru articolul pe care vi-1
trimet aci algturat.
Primiti, vg rog, Pomnule Profesor, incredintarea tnaltei cinste pe care
v'o pgstrez,
Dr. M. Gaster.

Textul pe care-1 public aci, l'am copiat acum 46 ani din-


tr'un manuscript) mi se pare at Academiei, cand ma indeletniciam
ell adunarea materialului pentru Crestomatia §1 pentru Literatura
Populara.Nu-rni era cu putinta sa public tot ce am cules, dar
copiile pe care le-am facut le-am luat cu mine cand am plecat
in surghiun, acum mai bine de 40 ani.
Trebue sa marturisesc ca n'am avut, tot timpul posibilitatea
de a mai urma cu aceste lucrari, din simpla pricina ca n'am pu-
tut gasi aci pe niminea care sa-mi dea o Maria de ajutor. In-
tamplarea insa a facut, Ca acum de curand a venit o domni§oara
din tarn in vizita §i cu multa buns vointa mi-a dat diu scurta
vreme ce avea la dispozitie cateva ceasuri, §1 eu indata m'am fo-
losit de dansele ca sa pregatesc acest mic studiu.
Povestea lui Theofil apartine unui ciclu de legende care se'n-
tinde dela 1ndii !Ma la Portugalia, a patruns §i in Orientul Is-
lamic §i este baza faimoasei balade a lui Schiller cunoscuta subt
numele Der Gang nach dem Eisenhammer, se leaga in deosebi
cu legenda slujitorului reginei Elisabeta din Portugalia din seco-
lul XIII care a fost apoi canonizata §1 cunoscuta subt numele de
sfanta Elizabeta.AceastA legenda apare subt diferite forme, in
literatura occidentals inca de prin secolul al 9-lea.--Se pare ca
§i biserica ortodoxa, cunoa§te o legenda analogs, dar care insa
n'are nimic aface cu legenda sfintei Elizabete.Emmanuel Cos-
quin a'studiat aceasta legends in toate amanuntele ei §i in toate
ramificatiunile in care apare litera ura un versala, cad aceasta le-
genda a suferit mul e schimbari. Eu din parte-mi am mai publi-
cat doul paralele din literatura veche ebraica din manuscripte din
secolul. al XIII-lea in cartea mea EXEMPLA OF THE RABAIS,
§i acolo am mai adaugat alts literatura necunoscuta lui Cosquin.
.6111.11111P COMUNICARI 14

La inceput se vede a a fost o dezvoltare a unor povAtuiri


pArintesti, sau a altor povatuiri, pentru care eroul legendei a pla-
ta multi bani, fAra ca la inceput sa Inteleaga noima acelor invA-
taturi. A devenit insa cel putin pentru literatura slavona si gre-
ceasca, mat ales un fel de Conte Ddvot adica (o poveste de fo-
los) in care se InfAptueste rasplata pentrucinstirea sfintelor slujbe
sau a sf. Maria.Ves lovschi a publicat Intr'adevar de mult in
(Russiche Revue si in Romania 1877 p. 192-193) pe scurt o po-
veste analogA din Sinaxarul rusesc. Caquin mai atrage atent a,
asupra unei coleetiuni de Minuni ale Maicii bomnului scrisd in
limba maderna greceasca de Agapios,, care este izvorul colectiei
romanesti de Minuni despre care am vorbit mai pe larg in a mea
Literature PopularA.
Textul roman lug a limas panA acum necunoscut, si dupe
cat imi pot aduce aminte, nu face parte din colectia romaneascA
de Minuni.L'am gasit lug lntr'un manuscript de pe la mijlocul
secolului at XVIII-lea. Este un manuscript cu conjinut amestecat,
cum s'ar zIce un Codex M scellaneus, si contine povestiri inde-
pendente de felul acestula, adica povestiri de folos pentru suite-
tul cltitorului si pentru maotuirea pAcAtosilor.
Publicarea acestui text mi se pare de a fi de un interes
special, cad este o veriga in lantul povestilor de acest fel, care
pans acum a lipsit si a ramas prin urmare necunoscut chiar lui
Cosquin.
Textul mai are si o importanta filologica, ca e scris inteo
limba mladioasa si care invedereaza cu cats indemanare scriau a-
cei ce copiau textele vechi sau le talmaceau In secolul al XVII si
at XIX-lee.
Eu am tirmArit cu destula bggare de seams si cu cat imi era
cu putinta din depArtarea in care ma aflu si din lipsa de ajutor
de care m'am plans, tot ce s'a publicat In tara romaneasca In ul-
timii 30 sau 40 de ani.
Pe cat am putut of a, toata atentia s'a concentrat mai mult
asupra textelor din secolul at XVI-lea si ca mai nimica nu s'a fg-
cut, pentru publicarea textelor posterioare acelei date.--E ade-
varat ca cititul e mai usor. cand ai de NM cu texte vechi dar
scrisoare a devine din ce in ce mai fncalcita, cu cat ne apropiem
mai mutt de sfarsitul s colulut al XIX-lea, ce cu literile aruncate
4easupra, scris adesea in doua scarf, o imitatie a act sore' gre-
Id Dft. M. GASItit ,aleilwalaa

cesti moderne de pe acea vreme, cit tul devine foarte grew, dar
cu putina munca omul se'nvata sA citeascA $i acea scrisoare in-
calcita, limba insA dinpotriva devine din ce in ce mai frumoasA
si mai curgatoare ca stil, ca gaud 5i ca forma.Pe cand In tex-
tele vechi talmacitorul urmeaza aproape a-si zice buche cu buche,
originalul, copistul mai tarziu se emancIpeaza de aceasta sclavie 5i
limba se aseamana din ce in ce mai mutt, cu acea a poporului.
Se §terg cu Incetul toate urmele slavonismelor si grecismelor, si
ma 'ndoesc dad exists o carte, modernfi scrisa intro IimbA asa
de frumoasA, cum sent de pilda ca Invataturile lui Neagoe Voda
sau acele ale lui Vasile Machedon, 51 nu vorbesc de limba Lite-
raturei Apocrifelor sau acea din vietile SfIntilor tiparite la Neamt
In intaia jumatate a secolului al XIX-lea.
MA folosesc de acest prilej de a povesti ceva din viata lui
Eminescu cu care eram prieten bun. El din acele manuscripte
vechi a invAtat cum se scrie romaneste. Eu veneam des pe la
dansul cand §edea in casa de peste drum de Gradina Episcopiei
unde este acum Ateneul Roman. Veneam pe la El de dimineata
$i foarte des 11 mai gAsiam in pat, iar apoi se scula IV facea
cafeaua imbracat in halat si papuci, 5i apoi scotea cate unul din
manuscriptele vechi pe care le poseda si citeam impreuna. Lui
Ii plAcea mai ales, manuscriptul drill pe care am numit-o eu
Hronograf, 5i sedeam acolo cateva ceasuri 5i citeam din una §i
din alta. El tot clatina din cap si zicea : ,Asal ca e frumos".
Si inteadevAr asa si era, si el foarte des citea din acele maims-
cripte vechi si culegea de acolo limba cea frumoasA, care a la-
sat'o =Venire, El Imi Muse mie cateva din acele manuscripte
$i afara de unul pe care m'am juruit ca -1 voi tine vesnica pome.
nire, dupl moartea lui, toate celelalte le-am predat lui Titu Maio-
rescu rugandu-I ca sA le dea Academ ei pomenind totdeoda a ca
au fost °data ale lui Eminescu. Nu ma indoesc ca el le-a predat
Academiei, dar nu §tiu clan au fost Insemnate Ca au fast date
de mine si ca proveneau dela Eminescu, cAci nu incape indoiala,
oricine care va /face un studiu serios asupra lui Eminescu ar face
bine sa stuaieze si acele manuscripte 51 sA vaza legAtura ce e-
xists intre cuprinsul for si cele scrise de Eminescu, si mai ales
sa caute sa gaseasca urmele unei inrauriri ce au avut aceste
texte asupra limbil si gandirii lui Eminescu.
Ar fi bine, ca si de aci inainte, sA se mai stearga praful de
COMUNICARI 57

pe teancurile de manuscripte din secolul XVIIX1X-lea care zac


deocamdata in catacombele Academiei Romane.
Textul de fats este, fad Indoiala, o copie dupa un text mai
vechi si a pastrat inteadevar multe forme archaice. Eu l'am co-
pial intocmai cum l'am gasit in original, in care se poate recu-
noaste trecerea dela o stare mai veche la una mai noun a limbei.
Am introdus aci cateva accente, ca sä reproduc intocmai
originalul, asa am scris : e cu accent, care este echivalent cu
ea, apoi am pus tar o linie pe c inaintea vocalelor a, o 0 u in
lac ca si scriu ci. Altfel textul de fag este foarte clar si limpede.
S'au pastrat aci din punctul de vedere a literaturei paralele unele
trasaturi foarte importante. Mai intai faptul a tatal batran vinde
fiul sail ca rob, si umillnta cu care baiatul se supune tatalui
sau. A15oi sfatul ce-i da ca sa nd treaca pe langA biserica, unde
se slujeste liturghia, fara ca sa intre. Asta inteadevar da acestei
povesti un caracter cu totul religios. 8e deosebeste de alts parte
de acele paralele in care robul, eroul povestii, e scapat numai
fiiudca slujeste mai in deosebi pe Sf. Maria. Numai prin mijlocirea
ei el scapa de primejdia in care se afla.
Cat priveste chestia izvodului mie mi se pare ca aceasta
povestire a fost talmacita dintr'un text grecesc. Numai intr'un loc
ar putea cineva crede c'a fost scoasa dintr'un text slovenesc ;
cad in loc de Constantinopole el scrie Tarigrad. Aci insa recu-
noastem activitatea calugarului care §ezand In chile si talmacind
sau copiind a intrebuintat cuvantul Tarigrad in loc de Constan-
linopole, cad ii era mai bine cunoscut si des intrebuintat. Lui I
se datoreste de asemenea un acranois ciudat. Se vede ca si aci
nu §tia ce sa faca, si cum sa chen4 pe marele logofat sau !nal-
tul functionar dela Curtea Imparateasca catre care se dusese boe-
rul cu plangerea, pe care l'a rugat sa taie capul lui Theofil. A-
tunci el ce sa faca, it chiama vizir, ca parca ar fi la Curtea Sul-
tanului, pe cand povestea e localizata In Bizant si Inca pe vre-
mea intparatului Teodosie. Asa se schimba Literatura mai veche
In Literatura populara. Totul se schimba In cursul acestei desvol-
tad, atat locul cat si numele cat si data, caci astea nu mai an nici
un interes pentru popor, lui 11 place numai povestea. Si asa $i
aceasta povestire cu obarsia ei In India, a devenit parte din Li-
teratura Populara European/
0 alts variants, in care incidentui principal din care scapa
38 DR, M. CASTER

eroul este scr'soarea schimbata, dar de astea nu ma pot ocupa


acum act. Ma multume3c numai de a arata aci legatura in care
sta acest sir de basme, de povestirea lui Theofil.
Urmeaza aci textul povestii :
Povdste foarte de folos a luf Theofil, pentru ascultard
pArintilor §I pentru sfanta liturghie.
In zilele lui Theodosie inparat era un 6-11 bun si intelept si
cu frica lui Dumn6z6u, si era acest 6m in Tarigrad, §i era pre avut
foarte la tineretele lui st au avut numai un fiu pre nume Theo-
fil, far la batranetele lui era sarac foarte. *i neavand de treba
trupului, sa se hraneasca, zise fiiului Mt : fiiule Lad ca sant bar
tract, si sant slab si same, atat cat nam cu ce sa-m petrec vieata
me. Deci voiu sa te rog, sa-m faci pe voe, ca sa'm mantuesc si
eu smerite batraneiele mete, si tu pentru ascultate sa mosienesti
vieata de v6ci. lar Theofil au zis : ce-t taste voea parinteie mieu,
IA. i-i zise tats -sau : fatu mieu, Avram a avut un fecior si I'au
dus In munte ca sa facA jartvl lui Dumnezeu cu dansul, si acel
Hitt nu s'au intors inapoi ci si lemnele le prrta cu dansul, cu
bucurie si cu osardie mergand dupa tag-salt, ci nu numai acesta
ci si altii au ascul at pre parintii lor, ci asa fa si tu fiiul meu
cel iubit. Asculta porunca me si eu nadajduesc spre iubitoriul de
oameni Dumnezeu, ca nu te vei mahni pentru acest lucru. Iar
Theofil zise au doara si tu vrei sa ma omori pre mine ? lar ta-
ta-sau, zise : sa nu de Domnul fiiul mien, ca sa-t fac eu tie acest
lucru far de lege, ci 6 porunca sa-mi fact care-ti voiu zice. lar
Theofil zise : asa sa fie4 parintele mieu. §i zise tats -sau : primeste
sa te vanz ca pre un rob al mieu, sa-mi chivernisesc batranetele
mete si ca sa nu ceiu ca un sarac si milostivul Dumnezeu se va
mitostivi spre tine, pentru mine, si ca sal de avutie nenumarata
in lum6 aeasta, si sufletul tau sa se 6clihnesca in sanul lui A-
vram. i Inca si a 2-a porunca a me sa o pazesti ; pans la ea-
sul mortil tale, sa tii minte Mut mieu aoasta invalatura : on unde
te va trimite fericitul stapanul tau si de-i va fi cad de depripa si
vei trece pre langa beserica, si vei auzi slujind sfanta liturghie,
sa nu treci sa o last nesavarsita, ci sa inergi in beserica, sa sezi
cu umilinta, si sa asculti sfanta Evanghelie si sfanta liturghie si
cu !alma curata sa te rogi stapanei noastre si purure fedorei Ma-
rie!, ca din toata nevoea si din nfare furtuna te va izbavi Dum-
COMUNICARI 30

iezeu. lar Theofil au zis : fA cum vei vre, cinstitul meu parinte
Deci a 2-a zi, au vAndut pre filu-sau 14 un boer mare al
curtii imparatului pre nume Patrichie Tarigraden, care deca l'au
cumparat l'au iubit foarte, pentru ascultare ce mulls a lui §1 pen-
tru smereniea §1 pentru mints §1 carte ce §tiea, 9i-1 aye purure
pe langa dansul, §i 11 puns la masa cu Oamenii cei marl, pentru
cA slujiea cu nevointa. Deci mergand intr'una de zile boeariul la
1nparatie au uitat Intro lacrita ni§te catasti§e fmpArate§ti, §1 de
grablau, trimis pre Theofil sA alerge sã le aduca. lar Theofil a-
lergAnd cat mite au ajuns la curte §i au intrat in camara stapa-
nu-sAu cu indraznealA, §1 au apucat lacrita §i Intr'acel eas au va-
zut pre jupAnesa stapanu sAu cu o slugs curvind.
lar Theofil de degrab ce-i era nu leu cAutat aSuprA. lar a-
ceea val de ei, care face pacatul, rau cugetat asupra lui Theofil.
Deci viind stApanul casii, au zis muere lui ; pentru ce ai umpa-
rat acest rob, ca sa vie la pat sa curvesca cu mine, ca un (5m
fara de ru§ine sl far de obraz ? sA ma crezi ca de n'a§i fi stri-
gat sa .m ajute cutare, miear fi lust cinste me necuratul ; au doara
sant de run re de m'ai defaimat din rugaciune parintilor mei ?
§i sa @tii domnul mieu ca de nu voiu ved6 capul acelui Obraznic
taeat, nu voiu mai lAcui cu tine in casa, nici macar un eas, ci
ma voiu usebi de tine, §i-m von luoa zestrele mete. Aceste au-
zind omnul casii s'au manieat asupra nevinovatului Theofil §1 s'au
fagaduit sA-i faca pe voea ei farA de gre§ala §i a 2-a zi s'au
inpreunat cu vizirul, §1 -i zise: mAine de dimineata it voiu trimite
pe un rob al mieu ci sa-i tai capul, $i sa-1 pui 'Wei) iota §i sa-1
pecetlue§ti, §i sa-1 trimeti la mine. lar viziriul zise : nu fac eu ju-
decatA strambA, numai sA gAsescA trei oameni, sA mArturisesca cA
are vinA de moarte, §i atunci 11 voiu omori §i eu. Atunea au zis
Patrichie, inainte a trei marturii cA l'au cumparat rob Mgr §1 el
au facut sfla stapAni-sa ca sa faca cu dansul lucru de omit. A-
ceste zicand au scris stapanu-sAu scrisoare de moarte ca sa-1 o-
moare ; atunci viziriul au primit sa-1 dmoare. lar and s'au facut
zi6 a 2-a zi, au strigat Patrichie pre acel rob nevinovat, zican-
du-i lui : pas la viziriul, si-i zi lui, ca ma inchin cu sanatate§i
sa-mi trimitA raspunsul. Deci ducAndu-se acel nib bun §1 drept,
au trecut pe langa d beserica a pre sfintel si de Dumnezeu nas-
catoarei de Dumnezeu si au auzit slujind sfAnta liturghie §i ce-
tind Apostolul; §1 atunci iarA s'ati adus aminte de invAtktura ta-
4O Dft. M. CASTER

tani-sau ei au intratu in beserica $1 au asLultat sfanta Liturghie


Ala in starlit. far acelealalt ; e rob care face curvie cu stapa-
na-sa vazand cum ca n'au trimis viziriul capul mai curand, au
zis catra stapanu-situ : merge voiu eu sa-1 aduc del taste voea.
Patrichie zise: pasa de alerga ca cum ar hi o camera de mutt
pret. §i sosind vinovatul rob la casa viziriului au intrat ei s'au
inchinat lui §i spune : sanatzte 51 acole sta gade pre asc.uns,
cu sabiea ce ascutita $i -i the capul lui indata, $1 l'au pus inteun
lighiean ci l'au spalat, ei l'au invaluit cu o mahrama, Al and vre
saT1 pecetluiasca, lata ca sosi ci acel credincios rob, dupa ce au
exit dela Liturghie, ei el au luat mAhrama ce pecetluita cu capul,
51 s'au dus la domnul sau gi s'au inchinat lug cu raspunsul care
1-1 trimisese vizirul. Care de,a ati mere in launtru la Patrichie $i
l'au vazut tots s'au mirat mai vartos doamna !tit pentru ca 1'au
trimes sa-i tae lui capul $i s'au tutors el viu. i Intreba pre el,
zicand : ce at raspuns ? lar el zise : cum mi-al poruncit domnul
mieu m'am inchinat viziriului, el miau zis sa ti-1 aduc, far eti nu
etiu ce taste inlauntru.
far Patrichie despecetluind au aflat capul aceluea ce face
curvie cu doamna lui ; lar Doamna lui s'au spaimantat foarte $i
au ramas multa vreme far de glas. lar apoi dupa ce ei'au venit
in fire, au sosit la judecata ce drepta a lui Dumnezeu, el teman-
du-se el stapana-sa ca sa nu pefreca, el ea ca acela au cazut to
picloarele sotului el el au plans clinteadancul inimii, el e'au spus
toate pacatele ei $i zise : eu sant re el dosaditA ei v1novata sant
rautatii aceetiea ei ma tern sa nu pat ei eu dupa pacatele mele ;
ca nu taste nici un pace ca 5i sa ascunza dinainte lui Dumne-
zett. Eu domnul mieu, facem' pacate cu acel' rob' care-I s'au m-
eat capul de sant acum 3 ant $1 jumatatate ei nu Ctlea nimene.
lar acesta rob Taste curat despre mine, ei in pAcat n'au fost ci cu
strambatate l'am WV. Vai de mine pentru acest rob' drept'. i
sa ruga cu lacrami ei cu multA umilintA 5i zise: drept' e Domnul
el toate faptele lui. §i zise Domnului sau : farta-ma pentru indu-
raffle lui Dumnezeu, sa null mai greeesc de azi Inainte.
Atunci cuprinse pe toll Erica $1 groaza, ei au matit pre Dum-
nezeu care nu lass pre cei ce fac voea lui. Atunci au intrebat'
Patrichie pre drept robul salt sa -,e spue toate ale lui, ei petre-
cere lui el bunatate. Atunci el au inceput a spune de invatatura
tatani-sau, pentru multa sarAcie ei el pentru ascultare parintilor'
COMUNICARI 41

adica a tatani-sau, ca sa-I vanza rob, gi sAgi hraneasca batrand-


tele lui, gi invatatura ce-1 Invatase pentru Liturghie, ca sa meta
la Sfanta Liturghie, fiindu-i cat de depripa, sa asculte cu dmilinta,
pans in sfar§it §I apoi sa-gi caute de treba ce va ave.
lar Patrichie auzind aceste, nu l'au luat ca pre un rob, ci ca
pre un flu al lui din trup' mancand InpreunA cu el, nu numai
aceste ci §i mostenitor' l'au scris Ia toate ale lui mosii.
Pentru aceea §i not fratilor, sä ne temem de judecata lui
Dumnezed sa mergem la sfanta beserica, gi sa stair' cu frica pans
la sfargitul slujbei, ca cum am vede cu ochii pre mantuitoriul
nostru Is. Hristos, care le vre sa judece cu ce stra§nica gi infri-
cogata judecata in zida invierii ce de obste §i sa nu egim afara
pana nu se va sfar§i slujba sau sa graiasca niscare cuvinte pen-
tru treba trupului. Ace la mai bine sa nu mai intre in beserica
caci ca nici d plata nu va aye dela Dumnezeul nostru Is. Hs. a
caruea iaste slava in vecii vecilor. Amin.
Copiat de mine Bucpre§11 Dr. M. Gaster
(1 J 13 VII. 831

Cu privire la o recenzie.
Domnul Profesor universitar Dr. P. Constantinescu-14 pu-
blics in revista wArhiVa" din la§i No. 3-4 din 1929 o recenzie
asupra lucrarii Cetatea Tighina" de §t. Ciobanu, termlnand-o
astfel:
xNu §tiu ce s'ar mai putea aduce nou pentru complectarea
istoriei cetatei. Pentru desAvar§irea monografiel se impune insa un
studiu detailat din punct de vedere arheologic. Descrierii fortifi-
Acatillor, DI. Ciobanu acorda numai o pagma, acea de Ia urma ;
Afar cele cateva relatii ale D -lui General Panaitescu din Anuarul
Com. Monum. istorice din Basarabia sunt cu totul insuficiente".
§1 acum spun eu : i
Dad incerc sa complectez aceasta recenzie, aceasta o fac
in primul rand pentru respectul careg datorez distinsului arheolog
Dl. Constantinescu.
D-sa a Inavutit §tiinta noastra specials cu date pretioase ;
§i pe D-sa, cu toata tinereta in care se &este, nol 11 conside-
ram Willi prin cuvantul ponderat §i specializat in §tiinta ce cul-
42 GENERAL SCARLAT PANAITESCU

fivA cu atAta pasiune. De aceea incep chiar cu titlul carjii ce re-


censioneazACetatea Tighina si eu zic CetAtile Tighina. Primul
lucre ce m'a impresionat vizitand CetAtile noastre de pe Nistru a
fost complexitatea si diferenta technics a organizarii lor.
Am gasit la Hotin 2 cetAti, Orate una Intr'alta ; la Soroca,
o singurA cetate ; la Tighina, 2 cetaji ; la Cetatea alba, trei ce-
tAti ; far la Chilia, locul vechei cetati este astAzi cu totul necu-
noscut.
Primul strigat de alarmA I'am dat la Comisiunea Monumen-
telor Istorice ; iar In Anuarul Comisiunei am si scris notita la
care se referA DI. Constantinescu.
Cu acel prilej mi-am aratat mirarea de ce scriitoril moderni
rusi, pe care generajiunea contimporana ii reproduce cu respect
evanghelic, nu au discurcat aceste chest uni.
Explicatiunea mea de atunci §i de acum a fost si este ca sA
nu sa dea apA romanilor cu documente atat de pretioase asupra
vietii ce s'a desfasurat pe aceste meleaguri.
Si, atunci ma intreb de ce scriitorii romani, mai ales dintea-
cei care-si fac o superioritate de a -manui §i Injelege literatura
ruseas a, stAruesc cu ata a Ind rApnicle numai la punctul de ve-
dere rusasc §i nu la acel pe care ni-I impune realitatea.
SA f e oare o totals lipsa de is telegere si de specializare in
cercetarea realitatilor ?
Ori cat de pretioasa este marturia scrisa, mult mai multA
valoare are documentul in el insu§i, in spetA Cetatea.
Pen ru cine a vizitat §1 inteles rostul vechei cetAji Tighina,
din cuprinsul cetajli turce0, ce o Inconjoara, mai nottA, nu poate
rAmane indiferent asupra rolului ce ea l'a jucat.
In descrierea lucrArei, pe care o recenioneaza DI. Constan-
tinescu, nu se vorbesre nimic de aceasta veche cetate. Autorul
lucrarii recenzionate s'a inchis in mArturia scrisului gAsit la dis-'
pozitfa sa §i IgnoreazA cu totul datele pe care le-ar spune insusi
documentul-cetate.
Iata cunt doream sA complectez recenzia D-lui Constanti-
nescuun imn de suflcienta, acordat lucrarei recensionate, si de
nesuficienta, in Intelegerea modestei mele lucrari, care n'a urmarit
de cat punerea in turn nA a acestei complexitati, cu privire la ce-
tat be Tighina.
In timpul cat am facut parte din Comisiunea locals a Monu-
COMUNICARI. 43

mentelor IstorIce, mi-am !nor's in programul ce urmAream pen-


tru restaurarea monumentelor istorice basarabene §i executarea
plan urilor cetatilor noastre de pe Nistru Viata mea scurtA in a-
cea Comisiune, fArA succesor specializat, a adus §i aduce intAr-
zieri in satisfacerea acestor nevol 4tiintifice.
In concluziune : Cetatile Tighinei nu au nevoe de recenzio-
nistul P. Constantinescu, ci de specialistul P. Constantinescu-14,
arheolog de vazA in aceste cuprinsuri de tars, ca a ne Inavu-
teasca §tiinta cu datele rAmase §i astazi inteatata obscuritate 1).
General Scarlat Panaltescu.
Irm.P.MIIM....11.==.11

Primul Congres al filologilor slavi In Praha


(Urmare)

S. I. Kulakovskij (Warszawa): Sovremennye pol'skie poety.


Scriitori i cureute in literatura polona dela 1918 incoace.
Publicatiunile reprezentative.

Michail Laskaris (Thessalonike) : Tommaseo traducteur de


chants populaires serbes en grec.
N. Tommaseo traduce In grece§te 14 cantece populare sat.-
be§ti §I le publicA In revista Chrysallis" din Atena, intre 1864
i 1865. Imprejurarile in care sunt flcule aceste traduceri. In-
teresul ce se de§teaptA prin aceste traduceri, in Grecia, pentru
literatura slrbeascd.
E. Mahler -Oldie): Russkaja svadebnaja pesnja.
Descrie nunta la poporul rusesc, anume cum se Ikea in
see. XVIXVII.
J. Matl (Graz) : Romantik and Realismus in den stidslavis-
chen Literaturen des 19. Jahrhunderts.
Cele doul directli a romantismului §i realismului in litera-
turile sudslave se deosebesc de acele din Europa ApuseanA §1 de

1) Recenzia cetitA in §edinta dela 8 Decembrie 1929 a So-


c'etatii Regionale Romane de Geografie, secfia Chi§inAu.
44 MARGARETA $TEFANESC1J

la celelalte popoare -slave prin durata §1 caracterul lor. Deosebi-


rile se datoresc medlului cultural national si influentei literar-cul-
turale din afarK.
Ivan Ohijenko (Warszawa): Krehivs'kit Aposiol 1560-h rokiv.
Ideile reformei religioase pltrund si in Ucraina, in sec. XVI,
la inaIta pAturA cultivatA, la nobili §1 la targtveti ; putin insA la
poporul de jos. DatoritA reformatiei, se raspandeste in Ucrania
Ideia intrebuintArii limbei poporulul in traducerea scrierilor sfinte
si In slujba bisericeascA (se fac mai multe traduceri a scrierilor
sfinte in ucrainiana din sec. XVI-lea, datorite propagandei protes-
tante), precum si a intrebulnprii limbei populare ucraniene, ca
limn literarl. Se analizeazA Apostolul tradus in ucrainiana, ma-
nuscris aflat in manAstirea Krehivs'ki din Galitia, pAstrat astAzi
In mAnAstirea $f. Onufrie din Lvov, sub nr. 595. AceastA tradu-
cere r fi rezultat at influentei reformatiei in Ucraina si cel mai
pretios monument al literaturil ucrainiene din sec. XVI-lea (1560).
S. Orlov (Praha) Archivy slovansky'ch delsky'ch her a pistil.
E necesara o colectionare a jocurilor si cantecelor copilAresti
de la toate popoarele slave. Opera aceasta ar putea fi realizatA
de Institutul Slav din Praha. In slujba realizArii acestei idei ar fi
de mare fobs invatAtorii. Culegatoril s'ar putea servi de fonograf.
P. P. Panaltescu (Bucuresti) : La litterature slavo-ropmaine
(XV-eXVIII-e sicles) et son importance pour l'histoire des lit-
teratures slaves.
Literatura slavo-romans in sec. XV, XVI, XVIIscrieri re-
ligioase, juridice, istorice, morale.
J. Pata (Praha) : Luilckosrbskd lidovd poddnt prosaicka.
Interesul pentru literatura in prozA a Sarbilor Lailani se
desvolta la inceputul veacului al XIX-lea sub influenta romantis-
mului. Sunt multi culegAtori §1 cercetatori ai acestei literaturi. Pe
WTI o multime de motive pe care le are la fel cu toate celelalte
popoare slave on neslave chiar, gAsim in ea particularitAti spe-
cifice poporului ltdihan.
G. Patrick (Berkeley-Kalifornie): Narodnaja poezija v so-
vitskoj Rossii.
In Rusia Sovietic5, poezia popularl este de rloua feluri : poe-
t.w 6omumidgi 45

zia plranilor, a poetilor campiilor si pajistilor, se rapoara la tre-


cut si izvoraste dintr'un puternic sentiment religios, fiind in
stransa legatura si cu traditiile patriarhale ; poezia proletarilor,
a cantaretilor fabricelor, a atelierelor si a Industrie' orasenesti,
nesocoteste trecutul si este nutria de ideile de internationalizm, de
interes de class, canta epoca comunizmului in viitor si infatiseaza
furtunoasa stare de lucruri din prezent.
Rostislav Pletniv (Praha) : 0 neobhodtmosti izslidovanija
vlijanija Evangehja 1 Sv. Pisanija v novoj literature.
La scriitorii rusi gAsim influenta scrierilor sfinte in subiect,
stil si limbs (influenta evangheliei la Gogol, Dostoevskij, Tolstoj
Solovev, Skovoroda, Saltykov-gtedrin, 2ukovskij).
A. L. Pogodin (Beograd): Bibliografija serbsko-russkilis ot-
naenij.
Trebuie sl se alcAtuiasca o bibliografie, care sa cuprinda
foate cArtile in limbA sarbeasca si toate articolele si notele din
jurnaleie sarbesti, privitoare la istoria raporturilor sarbo-rusesti,
de la ivirea for si, pe cat e posibil, pdna in timpul din urma.
J. S. Rosenkranz (Berlin) : Turgenev I Saltykov.
Povestirea prieteniel dintre Turgenev si Saltykov in diferi-
ritele etape ale vietii lor.
Zoja Rozova (Skoplje) : Sumarokov I Krylov.
Traduc4nd fabulele lui Lafontaine, Krylov a avut de model,
Intre altii, pe Sumarokov. Acesta lucrase pentru ,a rusifica fabula
strainA". Sumarokov influenteaza pe Krylov In privinfa motivelor
si stilulul.
P. Savickij (Praha): Mestodejstvie v russkoj literature.
P. S. studiaza peisagiul, locul, unde se desfasoara povestirea,
actinnea in diferitete produc(iuni ale literaturii ruse§t1. Constata patru
maniere : a) nu e concretism geografic si nici nu-s numiri geogra-
flee ; b) numiri geografice, insa MA realitate geografice ; c) con-
cretism geografic, WA numiri geografice ; d) concretism geografiC
si numiri geografice. DA exemple pentru fiecare grupare.
Edmund Schneeweis (Praha) : Ober die Organisation eines
HandwOrterbuchs des slavischen Volksglaubens and Volksbrauchs.
E, S. propune un dicfionar pentru superstitiile sl obiceiurile
46 MAROARE1A $TEFANESCLI `...r.1.1,

popoarelor slave, asemanator cu Handworterbuch des deutschen


Aberglaub ens de Bachtold-Staubli u. Hoffman-Krayer (Verlag Wal-
ter de Gruyters. Basel 1927) §i mijloacele de alcatuire cat mai
stiintifica.
St. Siropolko (Praha) : Ukrain'ska bibliografija fa bibliogra-
fija ukrainiki v galuzi firologit.
Bibliografia ucrainieana privitoare si la filologie trebuie sa
cuprinda nu numai obicinuitele §tiri bibliografice, ci si ceea ce
n'are caracter de referat, cu caracter de adnotatii mai mutt. In
ceeace prIveste filologia, un sprijin pentru Academia UcrainianA ar
putea fi Seminarul de SlavisticA dela Universitatea Carol al IV-lea
din Praha, precum si Institutul Slav tot deacolo.
Antonin Stransky' (Bratislava): Pamdtky stredov;keho Li-
med srbskeho v lidove epickd pisni.
Epics sarbeascA populara 41 desfasoara povestirile, bazata
pe observarea aspectelor reale ale vietii, cateodatA destul de a-
manuntit. Trebuie insa sa controlAm, intotdaauna, diferitele va-
riante Si versiuni cu isvoareie veridice.
M. V. Aachmatov (Praha) : Slavjanskaja ideja u drevne-rus-
skih kniinikov.
Slavjanskaja ideja" In literatura ruseasca apare int3ia oars
In ,Povesf Vremennyh Let" ; ea persistA in letopisetele urma-
toare, mot A mot sau cu oarecare schirnbAri, nu copiata in chip
mecanic, ci accentuAndu-se asupra el anume. 0 gasim si in 2itii
apol in viata practica, prin intrebuintarea de veacuri a limbei
slave bisericesti, in conservarea traditiei literare si reeunoa§terea
unitAtii religioase si unitatii limbistice cu slavii de sud.
Karel Treimer (Brno) : In. Zeier I Rossija.
Julius ZeTer (1841-1901), poet ceh romantic, a cunoscut bine
Rusia, unde a calAtorit de patru ori, si pe multi poefi si scriitori
rusi. Prin literatura sa a stabilit raporturi intre Cehia si Rusia
pe Miami ideilor.
Sect ia a II - -a
Aleksandr Georgevskij (Vladivostok) : Vopros ob obrazovanii
na Dal'nem Vostoke novogo naralja i o meste raztionyh slay-
lanslah jazykov v etom narelii.
oDarnevostanyj kraj" al Rusiei Sovietice, adica indepar-
1., COMUNICARI 47

tatul rasarit cuprinde un teritoriu de 2948543 kmp. Populatiunea,


in numAr de 2129000 locuitori este compusa din Slavi (Ru§t 60° ,
Ucrainieni 200/ Beloru§i 2%, Polonezi, Cehi, Bulgari, Sirbi),
Popoare indigene (vechi aziatici, tunguso-margiuri, turco-tatari)
§i popoare neslave venite tot din Azia (Chitaici, Koreiti, Japo-
nezi) or1 din Europa (Estoni, Nemti, Greci, Evrei). Aces e po-
poare variate se inf uenteaza reciproc din toate punctele de ye-
dere. In privinta limbei se observa cA au dispArut particularita-
tile caracter stice d feritelor limbi cu privire Ia fonet sm, morfolo-
gie §1 lexic. Limba slava de acolo se preintA ca un nou dialect.
Jan Hrisek (Bratislava-Cehoslovacia) : Pomer linguistiky a
etnologie.
Studiul limbilor slave a progresat in stransa legAtura fiind
cu etnografia s'avA. Deaceia etm grafii s avi, care 'Jana a cum erau
repartizati in randul geografilor slavi, luara parte la Congresul fi-
lologilor slavi.
Josef Chlumsky' (P aha): Les sons mouilles .et la World
de rabbi! Rousselot. Transcription des sons mouilles.
ExamineazA punct eu punct teoria abatelui Rousselot, cu
privire Ia sunetele muiate. Sunetele muiate stint relativ nestabile,
din cauza schimbarilor fortei articulatorii a lor. Marirea acestei
forte, combinatA cu prezenta vocalelor anterioare sau a unui j,
da na§tere la o inmuiere, pe and tendinta spre slAbirea articu-
lArilor conduce spre pierderea sunetel r inmuiate. Muiarea com-
plecia este marcata printr'un accent ascutit pus deasupra con o-
nantei ; inceputul i muierii e t Indicat printr'un stmn mai redus,
de exempla printr'un punct.
Stjepan Ivaie (Z greb) : Homonimija u lingvistijkoj geogra-
tiji srpsko-hrvatskog jezika.
Autorul remarca, cA de§i e multa diferent4 intre limba literary
ekava §1 jekava totu§i se pot Intel ge reciproc.
A. Kleczkowski (Poznan) : Wyrazy niemieckie W staroezes.
klem I staropolskiem.Expresinni nemle§t: in limba veche ceha §1
polonezA.
D Scuta cele patru dialecte germane din Cechia. Analizeaza
fonerismele germane in 1. cella §i polona. Influenta culturalA ger-
Matra asupra limbii polone s'a exereitat in evul media, venind
iviAildAttEta trEPXNEAdtt

prin Cechia, Moravia, Silezia pang in Polonia Mica §i Mare tre-


cand mai departe. Autorul arata expresiunile nemte§ti venite in
polona prin intermediul limbil cehe, servindu-se de urmatoarele
dictionare manuscrise : Los, Slownik staropolski, Cinciala, Slownik
cleszynskl, Moimir, Slownik s'Illsko-nlemieczklego dialektu mias-
teczka WI lamowic.
S. M. Kulbakin (Beograd): 0 neobhodimosti sostavlenljapol-
nago obzora Slovjanskih rukopiset.
tiinta are nevoie de cataloage complecte ale manuscriselor
slave pans scum cunoscute. AlcatuIrea cataloagelor ar putea Ii
incredintati academillor §i institutelor §tiintifice din diferitele tari
slave. Conferentiarul indica conditiunlle cerute pentru un bun
catalog,
Wiadyslaw Kuraszkiewicz (LwOw): Nowe problemy w ba-
danlach nad samogloskami nosowemi w j9zykach slowiariskich.
Despre not probleme in cercetarea vocalelor nazale din
limbile slay!.
A. Meiltet (Paris)L. Tesniere (Strasbourg) Projet d'un
Atlas de lingtuttique slave.
Slavli ar trebui sa-Si organizeze urgent un atlas lingvistic,
luand de model l'Atlas linguistique de la France a lui Gil Heron.
Pentru aceasta se recomanda o organizare colectiva. Propune con-
gresului sa institue o comisiune, obligate de a intocmi chestiona-
rul, care trebuie sa fie identic pentru toate localitatile anchetate.
A. MeilletA. Valliant (Paris) 3 De r edition des anclens textes.
Congresul ar trebui sä organizeze un Corpus al textelor
slave, care sa cuprinda toate- operile in slavone§te.
Editiunea critica trebuie sa tie seams de toate manuscrip
tele, on care-ar fi forma redactiunii for : bulgara, seri:4 sau ruse.
Fiecare ediliune trebuie sa fie insot to de un vocabular. Pe a-
ceasta cale s'ar u§ura alcatuirea dictionarului slay, a calla lipsa
se resimte internat. Textele fiind in principiu traduceri, este ab-
solut necesara confruntarea for cu originalul grec on latin.
V. A. Main (Koprivnica) : Olavnyja napravlenija vz izuee-
nil varjakkago voprosa za posgdnie gody.
Chestiunea Varegilor §1 despre part ciparea Normanilor la
cultivarea statului rusesc.
t OmtitsiitAli1 49

Normanyil cerceteazA coloqzarea normana in rasaritut Eu-


rope!, bazandu-se pe cercetarea materialului arheologic, pe ana-
liza nonienclaturei topografice §1 talcuirea izvoarelor literare scan-
dinavice ; pe studiul raporturilor culturale intre slavi §l scandi-
navi ; ei polemizeazA in privinta chestiunii originei §1 evolutiun if
numelui rus.
Problema Tmutorokanskoj Rusin a de§teptat un §ir de tat-
cuiri a acestui nume §i a nollor incercArt de interpretarea isvoa-
relor rAsaritene despre Rus.
Antinormanyii, suoliniind importanja dominantA a elemente-
tor nenormanice in Intemeierea impArAtiei ruse5ti, diferA prin tat-
culrea numelui rus.
A. M. PeAkovskij (Moskova) : Naudnye dostikenija russko/
udebnoi literatury v oblasti ob§111: voprosov sintaksisa.
Prin cercetarile de dupA revolutie, s'a ajuns la o mai buns
lamurire a unor Wei cu privire la unele chestiuni de sintaxa.
Se lucreazA mutt pentru cultivarea punctuatiei pe temelul ci-
tirii expresive. Se cerceteaza partite vorbirii, §1 in legatura cu
aceasta acordurile §i regimurile §i trad jionala apozit e. Au fost
revizuite ;azurite din limba ruseascA §I au fost gasite unele ca-
tegorii noi.

Ivan Parikevyt (Whorod) : Fonograf v stuibi lingvistiki.


Istoricul intrebuintarii fonografului in slujba lingvisticei.
Deja din anul 1899 Academia din Viena a pus bazele unel
arhive fonografice. S'a instituit o comisiune, compusA din acade-
micianii Boltzmann, Fr. Exner, Sig. Exner, V. Jagid, Lang cl Schip-
per, pentru ca sA rezolve chestiunea perfectionAril fonografului,
utilizat pentru demonstrari lingvistice. A lucrat pentru aceasta a-
sistentul Dr. Fritz Hauser. Fonograful acestuia a fost incercat de
ReAetar In Jugoslavia §i Kredmer in Grecia, apoi a fost perfec-
tic:Tat de Dr. R. Poch. Aparatul congruit de acesta a fost utili-
zat de prof. Seem011er pentru inregistrarea dialectelor nemte§ti.
V. A. Pol)relov (Bratislava) : Zapadno-slavjanskie elementy
v kirillo-methodievskof leksike.
In lexicul cirilo- metodian se observA o Mitten /a slava-apu-
seanA, manifestata prin cuvinte slave cu aspect slay occidental cl
prin cuvinte do origine germana §i latinA.
4
50 MAROARETA $TEFANESCU

Vladimir Rozov (Skop lje) : ate o praslavjanskihsgruppahs


tort, tolt, tert, telt.
Se cerceteaza grupele tort, tolt, tert, telt In limbile slave (po-
lona, malorusa, rusk cehoslovaca §1 sud slave).
Vasil' Simovyd (Praha) : Istorienij rozvitok ukratns'kih (zdri-
bnilih fa zgrubilih) hresnih dolovidih imen iz okremiM'oju uvagoju
na zavmerll sufiksi.
Se cerceteaza numi de oaineni Inregistrate in dictionarele
deja existente, precum §1 cele cuprinse in letopisetele galittene, in
documentele voliniene din sec. XIV-XV, on moldovene§ti din sec.
XV §I XVI-lea, precum §i in alte izvoare. Sunt nume grece§ti sau
vechi ebraice prelucrate dupa firea limbii ucrainiene. Procesul a-
cesta de prefacere duread dela sec. XIV XVII. Vorbitorul anti
pe rand care-s sufixele Intrebuintate, exemplificandu-le.

Step. Smal'-Stockyj (Praha) : Najbliai zavdannja sljavistiki.


La toate universitatile slave sa fie catedre pentru toate litn-
bile slave.
Lucien Tesniere (Strasbourg) : Les signes diacritiques et la
transcription phonertique.
Arata importanta semnelor diacritice pentru justa redactare
a sunetelor din alfabetul cirilic, transcrise cu litere latine. Pro-
pune Congresului sä intervie pe lane delegatii ru§i, ca ei sa vie
In contact cu Guvernul Rusiei Sovietice §i Comisiunea pen-
tru reforma ortografica la popoarele turce§ti din Rusia SoviElica
(In Rusia Sovietica sunt 30 milioane Turci), cerandu-le sa profite
de experienta slavi§tilor, cu privire la modul de transcrie a Jul
dz si a, adoptandu-I.
13. Trnka (Praga) t Les systemes stenographiques pour la
notation phonetique de la langue vivante et des discours dia-
lectaux.
Despre un bun sistem de stenografie in profitul dialectolo-
glei §i folklorului. Sistemele Dtirich, Krondl, Mikulik nu ating sco-
purl imgvistice, ele Hind facute in special pen ru vorbirea um%
Din cauzA ca fiecare limbs slava, earl de trAsatur le gene-
rale comune limbilor slave, are In fonetica, §i particularirati de-
osebitoare (cantitatea In ruse §I ceha, accentul In ruse, ceha §I
t OMUIsliCARI 51

sarba, palatalizarea In rusa §1 In ceha, functiunea diversA a vo-


calei a in sirba $i ceha, etc.), nu se poate crea un sistem ste-
nogracic comun tuturor limbilor slave. Singura melon posibila
$i corecta este de a construl sistemul cel mai perfect posibll pen-,
tru una dintre limbile slave si de a-I adapta apol la celela to limb'
slave, tinand seams de diferentele fonologice.
0
J. Vajs (Praha) : Evangeliar Assemanuv.
Assemani a gAsit Evangheliarul in Erusalim si I-a adus in
biblioteca Vaticanului (1736). Dobrovsky' si Bobrowski nu 1-au
pretuit, asa ca Kopitar Miklosich, Safailk, Jagio st Vondrak.
Dintre Rugi i-a accentuat valoarea Grigorovi6. Editiile lui Raeky
(Zaetb 1865), nnai6 (la Roma, in latineste 1871), n'au satisfAcut
pe filologii slavi si deaceea Martinov, in corespondenta cu lagie,
si SOepkin (lzvestija VII, 2), isi manifests dorinta de a-I edita din
nou. Prof. Dr. J. Vajs, dimpreuna cu Dr. Kurz, realizeazi InsA a-
ceasta, dupa metodele cele mai moderne de editare.
Conferentiarul descrie codexul : formatul, scrierea minlatu-
rele, si cuprinsul alcAtuit din douA opere insemnate : synaxarion §i
menologion. Menologion din acest Evangheliar se prezina ca in-
rudit cu menologion din Codexul dela mAnAstirea sf. loan din
insu1a Patmus, atribuit secolulul al X-lea, si cu acel ai lui Sf. Sava
dela Erusalim din sec. XXI. Apoi cerceteaza limbafonetismul
gi ortografia codicelui, accentuand asupra prezentel caracterelor
glagolitice. Din comparatia cu evangheliarele grecesti, se vede ca
acest Codex tine de tipul tarigradean, totusi confine reflexe oc-
cidentale, si alexandrine, ba chiar si influenta vulgate! latine.
Ivan Zilyns'kyj (Krak6w) : U spravi dijalektologianoj klja-
sliikaty ukraIns'kih govoriv.
S'a lucrat putin In domeniul dialectologief slave ucrainiene.
In urma celor mai recente cercetAri, s'a ajuns la convingerea ca
exist!; In Ucraina doua Mail dialecte : de Nord $i de Sud.
(Va urma) Margareta Stefanestu
32 MARGARETA STgFANESCU -ar

Instrumente de pedeapsa In vechime.


In Arhiva XXXIV-(1937), No. 1, p. 55-58, am adus In dis-
cutlune expresiunea moldoveneasca a pune in cofd pe cineva"
(cu intelesul de a Intrece pe cineva, a-i lua inainte).
Atunci inclinam pentru parerea ca ea ar putea fi o reminis-
cenlA a raspanditei pedepse medievale a inecarii in butoiu ", obis-
nuita alaturi cu trag rea in tape, si discutam un studiu al d-rului
Heinz Goldsmidt din Berlin despre Das Erfranken im Fass, pu-
blicat in Zeitschrift ftir vergleichende Rechtswissenschaft XXIV,
fasc. 1-2, p. 249-288. Acest studiu cerceta originea acestui gen
de pedepsire la Celli §1 rAspandirea lui in TArile de Jos.
Pentru expresiunea mat' sus citata Ind am lAsat chestiurea
deschisa, neavand material suficient.
In urmA lima, am gasit existenta acestui fel de pedepsire si
la Cehi. Il descrie sl discutA pe farg Jan Soukup, In revista cella
de etnografie si folklor cesky' lid XXII (1913) p. 17-19 ; e
vorba despre pedepsirea belivilor intr'un butoiu inchis (Trestdd
opildi zavrenym sudem).
0 pictura muralA, datand din a doua jumAtate a veacului
al XVI-lea, pe un parete din castelul dela Dvoie Kralovd pe raul
Beroun (Boemia), reprezintA pe un om cu musteti marl si palarie
cu marg'ni late, varat !Ana la gat intr'un butoiu din care I se
vad picioarele numai de la glezne in jos. Butoiul seamAna mai
degrabA cu un putineiu de ales untul, Infundat de-amandoua ca-
petele, si deschizAtura e incuiata cu o lacata, ce-i atarna omu-
lui drept sub bArbie. 0 inscriptie pe cat de satiricS, tot pe atat de
comics, In limba germang, explica 0 cel inchis in vas era un
belly 1
Obiceiul Inchiderii In butoaie a celor betivi era raspandit
In Germania. Autorul crede ca stapanul castelului Jan von Lob-
kovic a poruncit sa i se facA pictura cu acest motiv mai mult ca
pentru o caricature, sau ca o documentare a lucrurilor si obi-
ceiurilor Ce vazuse In strdinatate. Nu-s dovezi cA acest gen de
pedeapsA a Most in realitate fntrebuintat la Cehi, pentru betivi, ca
In Germania. In vremea Husitilor insa, multi §i -au gasit moartea
In butoaie, dar nu de acelea pregatite anume pentru pedepsire, ci
In butoaie obicinuite, pline cu smoala, apot cu paie aprinse, in
care erau arsi rcei pedepsiti. Autorul de numeroase exemple si
COMUNICARI 53

numele acelora care §i-au gAsit moartea astlel. Totu§i Inteun


calendar pentru anul 1590 at lui Daniel Adam z Veleslavin, se
spune despre unul care a fost inchis Intr'un vas a§a de stramt,
Meat nici nu se putea mica §1 a dug jumAtate de an 11 man-
cau viermii.E un caz descris de Veleslavin pentrq curiozitate, a-
supra unul obiceiu ce nu exista la Cehi, ci importat de castela-
nul Lobkovic numai ca un document despre obiceiurile din altA
tarA (Germania) §i adoptat numai in pictura muralA.
Pe not ne intereseaza faptul ca l'au fntrebuintat Husitii ; poate
ci prin Husiti a venit incoace, de-am avut §1 not Romanli ideie
despre el, pAstrat apoi ca o reminisce* in mai sus pomenita
expresiune romaneasca.
Margareta §terAnescu
0....M.1.11MMPIMPINI

Institutul Slav dela Praha.


Institutul Slav dela Praha este un important a§ezAmant cul-
tural al natiunil cehoslovace. Pentru crearea lui a contribuit, nu
numai cu ideia, dar §i In chip practic, §1 Domnul Pre§edinte al
Republicei T.. G. Masaryk, destinand suma de 4 mil. U. din fon-
durile adunate cu ocazia aniversArli Sale (in 1920), cand a fm-
plinit varsta de 70 ani. Ministeruf de Externe al KS a contribuit
deasemenea §1 subventioneazA aceastA institutie, ca sA nu mai citez
aci numele tuturor persoanelor §i a bancilor care au fAcut donatli.
Acest institut din Praha, consideratA astazi central viefli
slave, concentreaza toate fortele care conlucreazA la opera de re-
ciprocA cunoa§tere a popoarelor §i tarilor slave §i legarea de ra-
porturi nu numai Mire ele, dar §1 cu tArile invecinate for : Grecia,
Albania, Romania of Ungaria.
Din punct de vedere §tiintific, institutul va lucre cu ajutorul
expozitiilor, a productiunilor literare, prin invitarea profesorilor ape-
ciali§ti strain!, prin schimb de studenti, prin prelegeri, etc., toate
acestea cu scopul ca Ceboslovacii sa cunoascl bine §1 obiectiv
popoarele slave, dar §i din interesul ca Republica CehoslovacA
sA fie binecunoscutA §i inteleasA. Institutul slay Linde sA devie §1
un centru informally in ceia ce, prive§te economiaagricultura,
comertul §1 industria. Un loc Ilfsemnat In programul de activitate
is §1 preocuparea de a cerceta Slovacia §1 Rusia SubcarpaticA
54 MARGARETA 5TEFANESCU

Primii membri al institutului au fost numiti de domnul Pre-


ljedinte al Republicei, dintre savanti ei literati cehoslovaci, t ne-
ori §1 Germani : d-nii profesori Bidlo, Gesemann, Holedek, Horak,
jarnik, Kadlec, Kuba, Machal, Matiegka, Niederle, Poilvka, Slavik,
Weingart, Zubaty', etc.
Statutele institutului definitiv redactate au fost aprobate de
guvern la 3 Mai 1928. In anul 1928 s'au fAcut preparative pentru
instaIarea institutului in Palatul Lobkovic, nezat pe o colina pi.
toreasca Petio, dela Praha.
Institutul Slav invite §1 membrii corespondent dintre inva.
tati altor OH. Astfel $i din Romania pe d. Prof. Barbulescu. Dam
mai jos in original textul adresei in intregime, pentru a arata cri-
teriul de colaborare §tiintifica culturala §I economics precum §I
scopul pentru care suet ale§i
Prague, 18 Juin 1920
Monsieur Me Barbulescu
professeur a l'universite, Iasi
Le consell de direction de l'Institut Slave de Prague a l'hon-
neur de vous informer que, le 13 Mai 1929, vous avez ete nomme
membre-correspondeut de l'Ikstitut Slave pour la premiere section
(sciences, lettres, arts).
D'apres ]'article 10 des statutes, les membres correspondents sont
choisis parmi les personnalites eminentes du monde slave. Regulierement,
ou sur notre demande, ils adressent a l'Institut des informations relatives a
l'objet de la section dont ils font partie,(première section : sMences, lettres,
arts)deuxieme section : etudes economiques) et concernant leur pays ou le
lieu de leur residence. Its peuvent collaborer de toute autre maniere en-
core a ractivite de l'Institut. Les membres correspondents ont, comme les
autres membres, la faculte d'user de tous les avantages que l'Institut peut
leur of frir ; ils peuvent employer le materiel et les locaux de l'Institut pour
leur travaux ; ils ont acces a la bibliotheque ceci dans les limites fixees
par le reglement de la bibliotheque. Dans les assemblees generales, ils ont
Je droit de prendre meme en dehors des assemblees generales des projets
et propositions concernant l'activite de 'Institut. L'annuaire de l'Institut
Slave leur est envoys gratuitement ainsi que les autres publications de
l'institut sur leur demande.
Le dipleme de membre vous sera adresse ulterieurement. Esperant
que vous voudriez bien accorder a l'Institut Slave de Prague votre preci-
eux concours, nons vous prions d'agreer, Monsieur, ]'assurance de notre
consideration la plus distinguee",
ss. Milos Weingart L. Niederle
Secretaire general de la premiere section President de l'Institut Slave
de Prague
COmUNICARI 65

lnstltutul Slav poseda §i o Bibliotecd Slava, fondata In anul


1924 de Ministerul de externe ; in 1929, fu definitiv instalata In
clAdirea Klementinum4 dela Praha §i posedA deja 120.000 vo-
lume §1 aproape 500 periodice si jurnale slave, impartite pe sec
jiuni, pentru fiecare ramurA a popoarelor slave. Ea este mai mult
istorica §i cuprinde publicatiuni de mare valoaremulte scrierl
rusesti, dinaintea revolutlei §1 dela revolutie pad astAzi, cumpA.
rate de ministerul de externe. Administratia tehnicA este incredintatA
d-lui Dr. Viad. Tukalevskij, tar functionarii sunt mai mult dintre
Ru§1.
Se proecteaza alipirea urmAtoarelor arhive din Praha la In
stitutul slay : Arhlva RuPor anigrati paste hotare, Arhiva Caza-
cilor dela Don, Arhiva Bielorasd fi Cabana de peste hotare.
Toate aceste arhive, care cuprind bogat material istoric strAns de
la Ru§ii emigrati In timpul revolutiei ruse§ti, exists astazi insta-
late intr'o singurA cladire, sub tonducerea d-lui Dr. Jan Slavfk,
ceh ; functionarii sunt aproape toti ruci emigrant!.
Informatiuni amanuntite asupra istoricului Institutului Slav,
statutelor organizatiei, membrilor §i planului de activitate pot fl
gAsite in anuarul pe anul 1928 (Rogenka Slovanskeho Us t av il,
Praha 1929, fasc. I).
Activitatea realA a Instilutului fu deja InceputA In 1929 prin
editAri de opere §i organizarea de conferinte ale profesorilor strain'
invitati.
Margareta §tetAttescu

Rectificari In istoria literarii


G. Bogdan-Duica §i I. Heliade-RAdulescu
In Istoria literaturil romllne Thoderne (i'ntAii poeti munteni,
Cluj, 1923, p. 44), d. Bogdan-DuicA scrie: Parintii lui Heliade
au murit, amandoi, in acela§ an: 1829, de molima.
Mama lui Eliade, moartA In vArstA de 32 de ani, se !As-
cuse, deci, la 1797'. (reproducere textualA).
56 LUCIAN PREDESCU

Comentariul nostru ; To(i istoricii literari, intre cari si d.


Bogdan-DuicA In op, cit., p. 41, admit cu certitudine anul 1802
at nWerii lui Eliade, Ada dar, mama lui Eliad era de 5 ani dud
I-a nascut

N. Iorga §I Ion Ghica


In Istoria literaturii romdne (sec. XIX, t. II. Buc., 1908,
p. 99), d. lorga dA anul 1816 al nasterii lui I. Ghica, luandu-se
dupA afirmatia kui Pompiliu Eliade (art. : Arhivele Sorbonei, Viata
nod, I, 1906, p. 277), carescotocind arhivele Sorboneia dat
peste mai multi I. Ghica si a identificat pe scriitorul aostru Inteu-
nul nAscut in 1816, fArA sA ne lAmureascA insA procedeul de iden-
tificare.
Noi am descoperit adevArata datA a nasterii lui I, Ghica din -
tr'o contrazicere a d-lui lorga, careIn op. cit., p. 100afirmA
cA I. Ghicala 1834era in varstA de 17 ani ; deci 1817. Nedu-
merit, am veriticat izvorul ') indicat de d. lorga si am constatat
surprins, cA e o copie dupA o condicA §colarA din 1834. Pornind
dela aceastA premiza, am verificat din nou Arhivele Sorbonci §1
Arhivele $coalel de drept din Paris (in acela§ No. de reVista) ale
lui Pompiliu Eliade si am gAsit un I. Ghica, care si la Sorbona
si la Paris are aceiasi datA de nastere : 25 Decembrie 1817. (I.
Ghica identificat de Pompiliu Eliade nu coincide in data nasterii
din ambele facultati. Se mai §tie, apoi, cA I. Ghica a invAtat la
ambele aceste facultAti.
Asa dar, scriitorul I. Ghica s'a nascut la 25 Decembrie 1817.
P. S. D-nii G. Adamescu (in Istoria literaturii romanesti, b.
p. t., p. 474), P. V. Hanes (Istoria literaturii romdne, Buc., An-
cora, 1924, p. 198) si G. Cardas (I. GhicaUniversul Literar,
XLII, 1926, No. 21, p. 6), au dat tot 1816, pentru cA s'au grAbit,
sau din alte motive...

1) N. lorgaViata §i opera lui Barbu §tirbef, An al. A cad.


Rom., mem , fl, ist., seria II, t. XXVIII, p. 141.
COMUNICARI 57

N. Iorga §i V. CArlova
Neanexand vr'un comentariu, punem pe douA coloane :
Se poate zice cu cuno§tinta El a cucerit vremea sa, el
lini§tlta cA Pastoral §1 Ruinele s'a fAcui vrednic de a fi cetit
(ale lui V. Carlova) nu tn- §1 de vremurile tioastre.
seame azi ntmtc, a nu se
pot cell. Chiar peniru vremea
aceea ele erau slabe §i (cA)
au fost judecate astfel se vede
§i din tonal cu care Heliade
vorbecte de(spre) Carlova. Un shut perfect al ritmului,
Niel icoane, nici amintiri, ni- care nu se incurcA. Undele-ti
mic hotArat. Tot albastru palid, curg sub ochi plAcut".
poezie de domni§oarA" (N. Iorga, V. Carlova, in Is-
(N. IorgaCronicaSAmA- toria literaturii romane, sec,
nAtorul", IV, 1905, No. 23, p. XIX, I, Buc., 1907, p. 199 §i
398-399). urm..

P. V. Hane§ §I Alm' Russo


Russo §i-a schimbat numele Russo ci -a schimbat numele
din Rusul in Russo sub influ- din Rusul in Russo cAnd a tre-
enta francezA. cut din Basarabia, locul sou de
(Hane§ Al. Russo, Buc., nactere, in Moldova
1901, p. 4). (HanesPrefata la op. : Al.
Russo, Scrieri, Buc., 1908, p.
XVXVI).

P. S. SA se mai retie un lucru: nu avem nici un indiciu cA


Russo a trecut de-adreptul din Basarabia in Moldova. In schimb,
§tim cA din strainatate a venit in tars, §i WA sA cunoascA limba
romaneasca.
*

Genealogia asupra familiei Rusul, data cu multA certitudine


de are d. Hanes (A. Russo, 1901, p. 5 ; Prefata cit.), e gre§itA.
Gre§ita e ci genealogia asupra aceleini familii data de c5trA d. N,
Iorga (in Istoria literaturii romAne, sec. XIX, III, p. 180), care re-
produce pe primul.
68 LUCIAN PREDESCU

P. S. VerificA aceste geneologii cu cea adevAratA din : Tra-


ian Ichim, A. Russo, .,Via[a RomaneascAg, XV, 1923, No. 4. (Cf.
In br., la§i, (f. an)).

D. Hane§ (A. Russo, Buc., 1901, p. 13) dA anul 1839, apoi


1840 (A. Russo, Noua RevistA Romans", 1, 1900, vol. I, No. 11,
p. 489) ca datA a intrArii lui Russo in postul de asesor la Jude-
citoria din P.Neamt. Pe langA contradictie, amandouA datele
aunt gre§ite, cAci dovedit e de cAtre Tr. Ichim, op. cit., p. 103
(Cf. p. 5) cA Russo a intrat asesor la 1841.

D. Hane§Istoria literaturii romAne(Buc., Ancora 1924, p.


168) gre§e§te afirmand cA Russo a fost numit asesor in locul lui
Cuciureanu, pe simplul motiv cA a fAcut excursii cu acesta din
urmA prin muniii Neamlului 1
Pelangl naivitatea argumentArii, d. Hane§ mai comite o ne-
cuno§tinIA a studiului lui Tr, Ichim, carecu un an mai bainte
dovedise, bazat pe acte, ca Russo a fost numit in acel post
in locul clucerului Al. Popovici (p. 104; Cf. p. 6).

D. Hane§ (op. cit. Buc., 1901, p. 9 §i Noua Rev. Rom.", p.


489), argumentAndsui generisspune cA Russo a murit desigur
inainte de Unirea Principatelor", pe motivul cA acesta a zis pe
patul morlii : Courage, mes amis I reveillez la patrie, si vous vou-
lez que je m'endorme content" (citatA de V. Alexandri, A. Russo,
*Revista RomAnd. 1862, p. 318).
Or, Tr. Ichim a dovedit cA Russo a murit la 4 Februarie
1859 [vezi condica mortilor din Tr. Ichim, op. cit., p. 109-110
(Cf. p. 11 -12)].

Mihail Dragomirescu §1 St. 0. Iosif


D-nii M. Dragomirescu [St. 0. losif, conferin[5, CernAu[i]
1924, p. 5 (Cf. ibid. XeleTreiCri§uri", V, 1924, No. 4, p. 54),
§i Gh. Adamescu (Contributiuni la Bibliografia romaneasca, I, P.
164, II, p. 324) gre§esc dand anul 1878 al na§terii lui St. O.
losif.
COMUNICARI 59
T

E dovedit ca poetul s'a nascut la 1875 (S. Puscariu, St. 0.


Iosif, Luceafarula, XII, 1913, No. 15-16, p. 469; Hasna§, St. 0.
100 in Ardeal, Flacara", IV, 1915, No. 30, p. 294).

M. Dragomirescu (op. cit.; Cf. op. cit.) zice ca St. 0. Iosif


a Mut studiile secundare (va sa zici toate) la Bucuresti.
Or, e dovedit ca poetul a facut pe cele gimnaziale la Brasov
si o parte din cele liceale la Sibiu [V. Paraschivescu, Din cores-
pondenta cu $t. 0. Iosif, Convorbiri 'Literare ", XLIX, 1915, No.
3, P. 283-5 ;. (Cf. ibid., G. Cardas, Corespondenla lui St. 0.
losif cu prietenul sau Aurel Pop, Adevarul literar°, IV, seria Ill,
1923, No. 122)1.
1111
0 punere la punct
(Numele de botez al poetului losif)
Dupa cum era' §i logic, s'a crezut ') si se crede Inca 2), ca
numele de botez a lui losif e Stefan (St. 0 losif) §i ca numele
tatalui e acel 0. Dar poetul, intr'o scrisoare (Patru scrisori ale
poetului St. 0. Iosif, Ramuria, 1913, No. 12-18, p. 369) 3) spune
clar ca numele sau de botez e §i Octavian (.0.).§i Stefan.
Voi mai continua tnsi, cu a§a rectificari.

1) Hasn-a§, de pilda, credea ca 0. inseamni Oniso /or §i ca


e numele tatalui poetului (St. 0. Iosif, Flacarau, II, 1913, No. 37,
p. 295). In acela§ sens era gresit §1 Necrologuldin Luceafarul",
XII, 1913, No. 13-14, p. 449.
2) De ex.: Gh. Maxim, Pe urmele lui St. 0. losif, Fat-
Frumos4, I, 1926, No. 3, p. 87, gre§e§te zicand: tatal poetulul
,se chema tot Stefan lose, Deci si pe poet it chema Stefan.
Dar cum ramane cu 0?.
3) Vezi si Nod, FlaciraN, IV, 1915, No. 31, p. 312 ; Al-
manahul scriitorilor dela noi, I, pe 1912, Ora§tie, 1911, p. 179.
Lucian Predescu
80 MARGARETA $TEFANESCIJ

Despre tipograful Adolf Berman


In revista Prilozl za kni2evnost, jezik, istoriju i folklor,
care apare in Beograd (Be!grad) sub directia d-lui profesor uni-
versitar Pavle Popovid, VII (1927), p. 233-236, d. Till. R. Geor-
gevid, profesor universitar, cla §tiri nol despre activltatea lui A-
dolf Berman ca tipograf In Sirbia la Belgrad §i Kragujevac (cite§te
Kraguievat), dela 1831-1836, inainte tie a veni la la§1, §i repro-
duce, tradus In limba sirbeasca, articolul d-lui N. A. Bogdan :
Quelques notes sur la personnalitO d'Adolf Berman, imprimeur
de lass!, 1836-1862, din Arhiva 1926, p. 135-137, despre care
spune ca aduce vrlo interesantne podatke", adica in romane§te :
foarte interesante date. AratA deasemenea amabilitatea si graba cu
care d. prof. Hie BArbulescu, membru si al Academiei Sirbe§ti,
i-a procurat aceste §tiri, indemnandu-1 pe d. Bogdan sA scrie ar-
ticolul, dupa ce fusese rugat pentru aceasta de d. Gjorgjevid cu
ocazia aniversArii a 100 de ani de la moartea marelui Invatat -fi-
lolog sirb Daniaid Ia Belgrad, in anul 1925.
Margareta tefanescu

Proiect de Reform. a ortografiel


Academie' Romane.
Academia Rumba' mi-a trimis publicatia until Proiect de
Reforms a Ortografiei romane" scris de d. profesor Sextil Pu§-
cariu, membru at acestei Instttutii, §i, in acela§ timp, o adresa,
subscrisa de d. I. Bianu, pre§edinte, §i de d. G. Titeica, secreta-
rul ei general. In aceasta adresa imi spune ca mi-o trimite: ru-
gandu-vA sa binevoiti a studia (Proiectul) §i a nota observatiile
Domniet Voastre, in scopul preparArii lucrarilor in legaturA cu a-
cest Prolect, care va fl supus discutiunii §i votului Academiei in
apropiata sesiune generalA". FiindcA sunt invitat, deci, ma ames-
tee in discutarea acestui project §i in genere in ortografia Acade-
miei. Iata pArerile mete asupra Proiectului.
D. Pu§cariu spune in acest Proiect, cA, de oarece reforms
ortograficA din 1904 a Academiei Romane n-a izbutit sA se Im-
punia, incearca dansul prin Proiect, de a rezolvi in mod ratio-
nal greutatile ortografice care s-au ivit la tot pasul Ia alcatuirea
Dictionarului Academies ". Rezolvarile sale, pe care le propune, se
COMUNICARI 6i

clAdesc pe urmAtoarele ,criteria pentru o reform ortograficA" : 1.


Ortograf a trebue sA fie inainte de toate o hainA conVentionalA
simply §1 practicA §i sA rAmanA strainA de consideratil de ordin
sentimental. 2. Ortografia, avand sA redea rostirea, trebuie da-
ditA pe principiul fonetic. 3. Trebuie sA tie socoteala de traditie,
care (traditia) reoglinde§te o statornica nAzuinta a inainta§ilor
no§tri de a da limbii cea mai potnvita forma exterioarA ; de a-
ceea, ortografia ce propune are nu sA introduca semne nova §1
nici sA reintroducA semne diacritice pe care uzul le-a condamnat
din motive de ordin estetic (name nu mai reintroduce pe k §i 6
s. ex. in kema §1 der, nici trema(..) spre a distinge pe toatA de
toaleta scriind pe aceasta din urmA Waletri, §i nici pe 1' §i a, spre
a deosebi pe deg de deg, pe vier de vier, pe boil de boul etc.).
4. Ortografia trebue sA tie socotealA a nu numai filologul, ci tot
omul are innAscut simtul gramatical4, §i de aceiksa se scrie ochiu
la singular spre a-1 distinge de pluralul ochi, iar nu sa se scric
§i la sing. ochi 5. Ortograf a trebue sA tie socoteall ca fiecare
individ grAitor are, din fire, un simt analitic care it cAlauze§te la
disecarea frazei in propozitii, a propozitiei in cuvinte, a cuvinte-
lor in tutpinA §t elemente morfologice ,ci derivative (a§a ca sat nu
deipArti m la sf Ar§itul randului pe toarma in I §i oarma pe care
sA-1 scriem in randul urmAtor, §1 pe dezbrdca sal nu-I scriem
dezbrAca, de§i are Inteadevar chiar in pronuntare sunetul z).
Solutiile ortografice insa, ce autorul Prolectului, fntemein-
du-se pe aceste 5 criterii ni le prezinta au diferite cusururij cari fac
cA ele nu sunt mai bune de cat cele ale ;eformei ortografice ale
Academie' din 1904 §i produc alte noui confuzil, de multe or!
chiar in contradictie cu criteriiie pe cari se clAdesc.
Aceste cursuri imi permit sA Id arAt aci.
I. Limba romanA are, in organismul sAu fonetic, pe Mg
sunetul plenison I incA §i un jumatatit i, pe care, pana la reforma
ortograficA a Academie' din 1904, il insemnam cu r; §1 are, pe
Maga sunetul plenison u, incA §i un jumAtAtit q, pe care panA la
aceia§i reformA II reprezenta pr'n u. In anul 1904 Insa Academia
RomanA, reformAnd vechia ortografie care era etimologicA, o pre-
face in fonetica, §i cu toate aceslea, de§i acele sunete jumatAtite
1 §I El exists cu caracteristica specifica in limba noastra, be ell-
mina din scrierea romaneasca $i dispune ca prin semnul i sA in-a
semne §f pe sunetul I §1 1, iar prin u sA reprezinte nu numal su-
netul U ci i u.
ILIE BARBULESCU

Schimbarea aceasta a Academiei era tot ce putea fi mai ne-


rational, pe cats vreme avem In limbi un sunet distinct it $i unul
ti. La alte popoare In a caror limbi se afla aceste sunete nu s-a
putut face a$a ceva, ci s-a pistrat pentru sunete deosebite $1 litere
deosebite. Astfel Ru$11, Bulgarii, Sarbii, in a caror limn sunt, ca la
no!, amandoua aceste sunete, Inseamna distinct pe i plenison prin
cirili.ul it $i pe jumatatitur/ prin it ; Croatii, Polonii, Cehii, cad
de asemeni le au, fiindca ei scriu cu litere latine inseamna in
scrisul for pe I = H prin I, iar pe A = I prin j. Ast-fel troll =
regiune pronuntat krat, fats de CHAO r--- putere pronuntat sila ; a-
semeni kraj pronuntat tot kral $i sila, la cele cu litere latine.
Maloru$11 au In limba for amandoui aceste sunete ; de asta
be $1 Inseamna pe flecare deosebit : pe i prin ti, pe 2 prin a, $i
pe it prin Sr, iar pe 6 prin ir. S. ex. GO? pronuntat buu.
Academia Romani frisk in 1904, depa$ind dreapta judecata,
a eliminat din scriere $1 pe / $i pe 6, lasand ca prin i sa se in-
semne $1 I $1 I, iar prin ii si se reprezinte $1 it $i u. Acum, au-
torul proiectului de care vorbim, sustinedrept e ci, poate, fail
sa fi observat aceste fapte ce aratai eu adca eliminarea aceasta
BA se pastreze §1 mai departe, flindca I ($i ii) diclea ortografiel
noastre o Infitipre urati" $i pentruca, de oare ce trebue sa ti-
nem seama de traditie, care, oricum, nu e de eri de alaltaeri",
,,o reventre la el (la I $1 1.1) nu mai e cu putinti Iti nisi un caz".
Un motiv estetic, dar $1 unul de traditie 1 Insa eu unul nu plea
vid $1 nu cred ci altcineva ar putea vedea de ce subtirele I e
mai urat de cat gros41 $i umflatul a sau a, cars amandoul au,
ca §1 I, caciuli deasupra-le. Iar pe de alti parte, pe cats vreme
eliminarea lui I $1 II este un act nerational, nu inteleg cu atat mai
mull de ce o revenire Ia ele nu mai e cu putinta", cu cat, rata
de alte puncte din reforma Academiei din 1904 autorul fnsu$i
propune diferite reveniri $i schimbari. De$1, chiar In numele tra-
ditiei se poate reveni la scrierea lui I i 11, dar In numele unei
traditii rationale $i mai vechi de anul 1904, anume din sec. _XVI
$i XVII ; cid deja vechia Literaturi romans dupa ce mai multi
vreme scrie pe / $i I prin ciril CUI H, pe u $i il prin ciril. 8 a
junge SI rep ezinte prin H numai pe I, far prin i pe i, $1 Inca sa
Insemne prin 8 numai pe u, dar prin tit sa redea pe It ; a$a ye-
dem asta s. ex. Ia mitropolitul Dosoftei din sec. XVII, care
Serie, In Psaltirea-i In versuri, se ex. TOLVI, llaT8prl, dar /MIMI,
COMUNICARI 63

99tutnn, sau eg, mia, EA nixark, dar m8ATE, titt stla etc. Astfel sa,
chiar dad traditia nerationalA e mai veche de cat anul 1904, mai
tot asa de veche e §i tradit a rationale. De asta, motIvul tradi-
tie!, pe care-1 invoaca aci autorul Proiectului, nu e valabil. Dar,
pe Lange aceastA consideratie, d. Puscariu insu§i se contrazice,
and cere, cu privire la 1 §i LI, respectarea traditiei reform& A-
cademiei din 1904 ; caci, la alte puncte, dansul insusi nu respects
aceasta traditie, ci propune schimbarl. Astfel, cere (p. 4-5) ca
de act inainte spre d osebire de ortografia din 1904, nu vom
szria I ci a In derivatele verbelor cu infinitivul in ii, deci amA-
M etc." si cA cpre deosebire de Dictionarul Academiei sA
scrim cu le dupe vocals $i dezinentele verbale: balbaie etc.". Si
mai are in acest Proiect §1 al e a§a abateri de la traditia reformei
Academiei d n 1904. Asa ca, pe cata vreme autorul Proiectului
indeamna la deos bid', la (abated, dela ortografia acum (dupA
conceptia sa) traditionala a A ademiei Romane, cu privire Ia scri-
sul lui I §i A la ie etc., can nu pritresc (ca 1 §I d) chiar struc-
tura fonet ca a limbii, ci numai un ,,mod" de a reda mai bine u-
nele sunete, nu inteleg cum de cr de ca trebue sa se respecte a-
cea traditie a aceleia§i Academil, care 'rational el mina din orto-
grafle reprez ntarea pr n litere spe -late (1 §i u) a sunetelor tot
speciale ale lui I Si d. Iar pe Lange astea, chiar ideal de simpli-
tate a sistemului fonetic, ce Protectul c re prin crit tiu-i 1, este
ca pentru fiecare sunet sa alba un semn special.
Dar o revenire Ia I si u mat face tun serviciu generatiilor
viitoa, e. Autorul Proiectului zice (la p. 3) ca prin solutiile ce dan-
sul de ortografiei ce propune nu poate fl vorba de introducerea
unor semne noun care ar face ca generattile vi toare sA citeasca
cu greutate tot ce s-a tipArit panA azi'. Sunt §1 eu de parere cA
avem datoria de a nu lasa a,estor generatii viitoare, in aceasta
privinta, o mo§ enire incurcata, cum ele, din pricina imperfectiei
dela inceputul alfabetului ciril c, ne-a lasat nova. In adevar, vechile
tex e cirilice din sec. XVI §i al XVII, pe cand trAia mitropolitul
Dosoftel chiar, dar §i inainte, exprima prin o singurA literA Id atat
sunetul I cat §1 1, iar prin 9 atat pe u cat §1 pe a ; numai dela o
vreme §i numai unii scriitori mai rat onali de atunci, ca Dosoftel,
Intelegand rAul, introduce pe 6 pentru I. §I pe i's pentru a. Dar
scrierea cealaltA, a WI H pentru i 5I 1 §1 a lui 9 pentru u §1 ti,
facu generatiile viitoare, anume pe not cei de acum §i din sec.
64 ILIE BARBULESOU

XIX, sA creadA cA In secolul XVI $i XVII limba rornanA avea nu-


mai pronuntarea I In toate locurile unde vechile texte scriu N si
numai pronuntarea u In toate unde scriu ll ; astfel se crezu gre-
sindu-se, ca itiNWTH 011INEHH se pronunta pe atunci : ace§t1 oa-
meal, far nu ca ad: acestt oament. 0 eroare la care a Impins pe
studietorii de astAzi al vechilor texte numai acel scris imperfect
$i necomplect de u pentru i $i r si de S pentru u §1d, cum eu am
dovedit In cartea mea Fonefica Alfabetulul arillc fn textele ro-
mane. La aceiasi eroare am Impinge si not generatiile viitoare
prin scrierea lui I pentru sunetele I si I, s. ex. In nomin. pl. Jilt,
sau acesti °amen!, cars vor fi socotite cA azi se pronuntau chiar
asa cum sunt scrise, adicA cu i plenison peste tot, pe cand se
stie cl le pronuntam fill, acesti oament tar cererea dlui Pusca-
riu de a nu se mai reveni la scrierea tut 1 si 11 este o contra-
dictie, ce comite fatl de preocuparea-i rationalA mai sus pomenita,
ca generatille viitoare sA nu citeascA cu greutate ", adicA fall,
cele ce scriem nol astAzi.
1L Dar clack precum arAtal, e nerationala eliminarea lui I $i
fi,' prin care ramane ca cu un semn (a §i I) sA scriem douA su-
nete diferite, tot nerationala e si recomandarea Proiectului de a
se scrie acelas singer sunet cu douA litere deosebite : t $i a, s.
ex. In hotart, tart, dar blind, and etc. Aci trebue sA aplicAm
simplificarea pe care autorul o recomandA cuminte la criteriul I
§i sA eliminAm una din aceste litere, Jar sA nu le pAstrAm pe a-
mAndouA, cum, contrazicAndu -se fajA de acel criteriu, cere d,
Puscariu. §i pentrucA filologli din Iasi intre earl citez pe (d.
prof. Al. Philippide astAzi) au admis de mull $i scriu numai pe
4 acelas lucru sA-I facem de act inainte prin noun reformA ce
vrea sA facA Academia ortografiei, mai ales $i pentrucA parcA e
mai plAcut ca aspect subtirele t de cat grosul $i umflatul a.
III. Proiectul construieste diferite reguli ortografice, dela
cart Ind tot el apoi face felurite exceptii, contrazicandu-$i ast-fel
criteriul 2 sau principiul fonetismului, pentrucA prin reguli ne
ceri BA scriem altfel de cat vorbim ; ba contrazice si criteriul 1
care zice cA ortrografia trebule sA fie inainte de toate simplA si
practicA6, pentrucA complicit scrisul si incurca pe scriitor. Ast-
fel, la p. 4 dA o regula despre Intrebuintarea lui t si d la scris
si zice : scriem I In corpul cuvintelor : netmpAcat etc., dar conti-
puAnd adauga : ,,Vom scrie Intr'Insul, dar &lout", cu toate to
COmtrwicAnt es

0 in dansul a e In corpul cuvantului, a§a ca dupa regula sa,


trebuia sa f e scris tot dinsul, 0 cu toate ca precum tntr'ingul
e compus din Intre §1 tnsul, tot astfel §1 dam/ e_ compus din
de §i tnsul. La p. 5 dal regula despre scrieriea lui e §iie, cerand
ca la inceputul cuvintelor sa scriem cum se pronutita, adica le:
led, iedera etc. ; insA cu toate ca se pronunta tot cu le, cere sa
scriem cu e pe : el, el, ele, este, eram, erai, era, erau, ,in con-
sonanta cu o veche traditie ortograficA". Aci sacrilitand, precum
se vede, criter ul sau principiul fonetic pentru elmologism, spre a
arAta onginea lat nA a aceAor cuvinte, filndcA .vechia tradit e" a
textelor cirilice, dacA la ea insA s-a gandit, eras o imperfectie pe
care o categorie de scriltori au combatut-o 0 an cautat sA o in-
drepte §i la Slavi §i la noi, punand, dung pronuntare, IE iar nu i 4
Erre, upam etc. A se vedea a mea Fonetica Alfabetulul cirilic.
La p.6 (IA regula dupA care sa se scrie ea sau la §1 Ca scriem la
cand Ii corespunde in alte forme ale aceluia§ cuvant ie d. ex.
bale-bala, baiete -baiat etc._! Totu§i, indata apoi spune cA .t xcep-
tie face pronumele mien -mea ", pe care sa-I scriem mea in loc
de mia dupA regula sa. Continuand cu legiferarea ortografica
a scrierii lui is §i ea, dA la pag, 6 tegula cA In c or p u 1
0 la sfar§itul cuvintelor dupa vocale sa se scrie la t aceleia,
aceluia, acestela etc. ; indatA apoi !Ina ne spune §1 ca ex eptie
face pronumele aceea, femeninul sirgular dela acela spre deose-
bire de aceea pluralul maSculin dela acela". La p... 9 pune regula
intemeindu-se pe existenta unui s'tnt gramatical in orice om
dela crit riul 4,ca la masculihele singular se scrie u dupa i, -ci,
-chi -gi -ghi: alaiu, altoiu, Andreiu, b ciu etc., dell aci u e astazi
emut, adica nu se pronunla, §i cit toate cA prin asta Proiectul
10 combate criteriul 2, adica principiul scrisului fonetic ; iar apoi,
continua, exceptii A nintaiu se scrie cu u final numal la masculin,
deci elevul Intaiu, dar clasa tntalu, ,z1 'ntai. lar ca adverb se scrie
dintdi". Deci cel ce scrie tubule a se gandeasca ce e cuvantul tn-
tai : adverb sau nu, masculia sau femenin etc. Atata con- plicatie 1
Asemeni, recomanda la p. 13 : .In cuv'nte vechi scriem cu s tot-
deauna prefixul des-, indiferent de pronuntare : desbate, desbrAca,
desdAuna, desghet etc. (in toate aceste exemple tostirea e dez-,
dar sirriful apalitic ne impied c4, de a s himba in scris forma pre-
fixului) intocmai ca desfitnta, despagubi (in care rostirea e de fapt
des -r Pe de altA parte Oa p. 12) recomanda sa se scrie cu z
i
(Xi luE gAtietiuscd
formele neologice cu prefixul des §i dis- inainte de vocale : dez-
amagi, dezarma, dezorganiza etc., fiindca acestca se rostesc a§a.
Deci taro etimloghlzare in loc de sistem fonetic, intemelndu-se pe
exist-nta unul inchtpult simt analit'ca Eentru 1 mbA in fiecare om
dupA criterul 5. La p. 7 recomandA regula de a se scrie ea dupA con-
sonante §1 is dupA vocale: clAntAnea, ferearr, fugeai, iegea, sosea,
etc., far la p. 6 zisese ca : tn corpul §1 la sfar§itul cuvintelor dupA
consonante rostim §1 scrim la numai in cateva cuvinte dupA lablale
(adeca dupA p, b, v, f,m): abia, amiaz, fiarA, miazAzi, ob'alA etc.
Deci o regulA ca e va complica §11ncurca scrierea §i pe scriitor.
Din cele arataje in acest paragraf III se vede ca complicatia,
IncurcAtura §i contradictiile ce fac aceste regule se datoresc in
parte §I criteriilor 4 §i 5 ale Proectului : cA orice om are intrin-
sul un ,simt g amaticala § un ;simt analitic" pentru limbA de
cari e bine sA linem seama §1 In ortografi, cum spur e d. Pu§-
cariu la p. 4. CA oricare om posed aceste astmturi° e insA, de-
sigur, un neadevAr, cum se vede limpede din scrisorile dela di-
ferite persoane inculte. ce am publicat in cartea mea Curentele
llterare la Romanl,p.80-90..A§a cA de asta, nu pe o inchipuire se
poate intemeia o ortografie, cu atat mai mult cu cat vAzurAm ajar,
mai sus, ce incurcAturi se nasc, din aceastA inchipu te, la scricre.
Din toate aratarile mele puse in acest articol reiese con-
cluzia cA, spre a ne construi o ortografie pentru sistemul font tic,
pe care cu totit it admitem, va trebui sA scrim bate cuvintele
cum le pronuniAm, net nand socotea A nici de traditie (care poate
sA fie rea), nici de abatractuni (ca acele simtuti" gramatical §1
anali ic) ci numai de pronuntarea generals a limbii litetare ce
avem in continua formatie, pe care trebuie sA clutam a o pre-
zenta prin scris cat mai simplu §1 practic, ferind-o de posibilita-
tea confuziei sunetelor. De as a sA reintroducem pe i §1 r1, sA e-
liminAm pe a §i sa pastrAm numai pe t §1 sA nu creicm reguli or-
tografice cari ar face sA scrim altf 1 de cat se ptonuntA. Facand
astf 1 nu vom mai zice, cum spune autorul Proectului la p. 8,
vorbind despre sunetele I plenison §1 1 juml At t, cA : ,scriem nu-
mai 1, fora sa avem posibilitatea sa distirgem dacA acest / tre-
buie cetit plenison, semiconsonantic sau la sfar§iul cuvintelor
§optit"; §1 nu vom mai zice nici, Gum dAnsul spune vorbind §i
de u §i II (la p. 10), cA ,nu avem posibilitatea sA distingem in
scris grupele vocalice care formeazA o singurA silabA (diitong) de
fof
COMIINItARI 67

c3le bisilabe (hiat)'. FAcand astfel vom distinge in scris §i pe a-


cele diferite 1 §i diftongii de bisilabe §i totul vom distinge. A§a
ca regulele ortografice ale Proiectului de care vorbim, in urma
celor ce am spus se- reduc as fel :
VOCALELE. § 1 : Semnele grafice sunt a, e, 1 o, u, if, I.
I. § 2: a) II, Inger, b) inteinsul, dinsul, c) bind, cind.E §I dif-
tongul Ye. § 3: a) lel, Yes, tele, sells, leste, leram, )feral, Tera
etc., b) ied, YederA etc. § 4: a) alee, coeziune etc., b) alevea,
bale, Merl etc. § 5 : a) b et, desimerd etc. Diftogil ea §1 Ia.
§ 6 : bale-baia, bAiejel-baiat etc. § 7: lad, Ian. § 8: acelela,
aceluta. § 9 : a) abia, amTaz, b) bAtraneascA, cArarea.-1-11. § 10 :
a) cioc, 001, ghiont, b) ial, inept, c) albr, alergi, d) inimic, inima.
§ 11 : haIna, hair', vier, vier. § 12 : b) AlecRandri, auzi (infintiv),
b) afli, astri, c) Asimini, Negri, d) albl, aIergi, anl. § 13: insu§Y,
aceia§1. § 14: albil, anil, blvolii, fell, girgil, f I, scril, stil, boil,
cab, vail, oamenti mandri, oan:en 1 bum. u, ti. § 16 : a) acru, a-
flu,. try ambiguti, 'continua,- c) alai, altos, Andrei. GRUPE VOCA-
LICE. § 17 : da6, star', dar, taur aud ; calau, dar cAlAul i cal
dar aid ; raT dar valor; cel, dar ateist ; gra", dar greutate; a-
bla, dar adila ; Tepure, dar ateliIer ; fii, dar fhlor ; ciocan dar
chiot ; lute, dar consiliti ; boi, dar boilor ; boo, dar bout ; buT-
mac, dar biru;nja.
CONSONANTEL E. § 10 : Semnele grafice pentru consonantele
tom sant : b, c d, f, g, h, j, 1, m n, p, r, s, t, v, x, z. § 20 :
c §ig : a) ac, bucata, b) ceafA, ce. h : a), b), c), d) ca in Proit ct.
s §i z. § 21 : sistem, b) achizijiTe, acuza, c) acciz, aviz, d) a-
versiune, consecven. § 22: a) dezbate, dezbrAca b) izbanda,
izbAvi, c) izlaz, rAzlet, d) isprava.x. § 23, ca In Prole t: Ale-
xandru. Consunantele duble, ca in Project. Numele proprit,ca In
Proiect. Accentuf, ca in Proiect.
In acest tablou sunt scrise toate cuvintele a§a cum se pro-
nunjA fn limba literarA actualg. E incA un numAr de cuvinte la
pronunjafea cArora uzul §ovAie fntre doua pronunjari. Astfel stint
cele dela § 4, a) can se rostesc nu numai toate cu e, cum crede
d. Pupa lu, ci unele mat ales le: alee gi aleie, creez §1 crelez,
'dee §i idele, maestri' §1 maiestru, poet §1 poiet, procedee §1 pro-
cedele; a§a $i la § 4, c) ; aer §i aler, Nicolae §1 Nicolale, noem-
vre 1i noYemvre sau nol.mvrile, vaet $i vulet. DeasemenVcele
dela § 5 b) pe tars insA autorul Proiectului le crede pronunjate
numaf cu e, iar nu §1 cu le : bancher §1 banchler, bucket §i bu,
68 ILfE BARBULESelf

chief, chele si chime, chef $i chief, chel si chief, cheltui §i chief-


tui, chem si chtEm, duigher si dulghfer, ghem si &tem, incheg si
fnchieg, fnghej ci inghlej etc. Tot aca si cele d'n § 9, b), pe cari
d, Puccariu le crede a se pronunlA toate numai cu ea, deci unele
se pronunja si cu la: cheama si chiamA, cheag si chiag, gheatA
si ghlatA, gheaja si ghia A, Incheaga si Inclitag4, ingheala si in-
ghlajA, fnjgheabA si Injghlaba, muchea si muchia, pArechea si pA-
rechia etc. De asemenea In unele dela § 17: pleoschl si plios-
cAni, fleoancA si flioancA. Unele dela § 21, b), cari se pronunjA
nu numai cu s, cum zice d. Puscariu, ci si mai ales cu z : basin
si baz n, disertajie si dizertajle, disident si dizident, francmason
$i francmazon, furnisor si furnjzor, vitesA si mai ales viteza.
FiindcA ortografia e foneticA si, deci, trebuie sA scriem cum
pronunjam, cum sA le scriem pe aceste cuvinte : cu e sau cu le,
cu ea sau cu la, cu s sau cu z? In aceastA privire, pentrucA
limba noastrA literarA e IncA In formajle, trebuie nu ca ortograf.a
gramaticilor sA hotArascA, ci gustul ci simjul muzical al scril orl-
lor, cari vor alege $i, prin intrebuinjare in scrisul for, vor Im-
pune pe cele socotit de ei mai muzicale, mai armonioase 1), aca
cum am spus deja in Curentele Literare la Romani, p. 403, pen-
tru limba textelor noastre vechi. Tot scriitorii, far nu legiferarea
ortogrAficA a gramaticilor, vor impune, prin operile lor, dacA sA
se scrie cu un s ngur 4 cum se pronunjA cel mai mult, sau sA
se scrie cu doi 4 cum se pronunjA numai uneori In limba lite-
rarA actual!;, cuvinte articulate ca cele dela § 14: albil dar pro -
nuntat mai ales aibi, mill dar -mai ales ani, bivolif si bivoli, bra-
va ci bravi, Bucurestii ci Bucuresti, cfrpacil si cirpaci, ciungil si
ciungi, fagil si fagi, filosofi1 si filosofi, hamala sl hamali, hop §f
holt etc. Asemeni scriitorii vor fixa fn scrierile for, dacA sA se
scrie cele dela § 15 : copiil, f if, palavragiil, scatiii, zapciil, pe
cart Pro'ectul d-lui P. recomandA sA le s :Hem cu trei i, cum a-
ceste cuvinte $i alte de felul for se pronunja in limba literarA
numai uneori si artificial ; sau sa se sole cu doi I: copii, fii,
palavragii, scat!!, zapcii etc, cum ele se pronunjA aproape de re-
gala chiar de cei cull' cari vorbesc limka literarA si cum le pro-
nunja (Cu doi 0 poporul de pe fntreg teritoriul romanesc. Asa, pen-

l) Muz calitatea aceasta a limb!! pentru poeziie §i operele


llterare In deobete se discuta mult astAzi $i in Rusia (cf. Zeit-
Fchrift far slavische Philologie, V, 1-2, p, 178).
COMUNICARI 69

truca sistemul ortografiei fonetice, care e cel mai rational, cere


ca sa se scrie cum se pronunta, far nu cum legifereaza grama-
ticii artificial ; caci zegulele trebuie sa se fad dupA limba, dupa
Ilse BArbulescu
111
vorbire, far nu vorbirea dupa reguli 1).

Recenzii
Winter Reichenkron: Zur Geschichte des Neutrumt des
Relaiivpronomens, extras din revista Berliner Beitrlige zur Ro-
manischen Philologie din care a aparut vol. I (a. 1929), ca ju-
bi ar, dedicat lui Eduard Wechsler, sl care va aparea de a ina-
inte in 4 fascicule pe an, ca opera a Seminarului de Filologie
Romanica" dela Universitatea din Berlin, sub conducerea lui Ernst
Gamillscheg, profesor de Filologie Romanica la acea universitate.
Pe prof. Gamillscheg II cunosc deja cititoril Arhivei," cel pu-
tin din unele numere anterioare in cari s-a dezbatut despre ac-
tivitatea sa ca critic on ca cercetAtor in domeniul Filologiel Ro-
mane. Gamillscheg cunoaste bine limba romans si, cu Incepere
din a. 1929, e chiar membru c. al Acadeuilei r 'paste. Iar din lar-
gul orizont, cu care autorul acestei brosuri de 13 pagini trateaza
subiectul sau cu privire la Istoria pronumelui relativ de genul
neutru" se vede si metoda serioasa de lucru pe care Gamillscheg
o practicA, cu studentii Si auditorii sai, in Seminaru-i de Filologie
Romanica, din sanul caruia apare Berliner Beitrage zur Roman.
Philol." si pe care it reprezinta, acum intre nos, aceasta brosurA.
Autorul brosurii vrea sa arate cum, in diferite limbil indo-
curopene §i independent in fiecare din &e, neutrul pronumelul
relativ sau interogativ s-a fixat intr-o forma de adverb relativ si
cum, In aceasta de pe urma forma a sa, poate sta, ca neutru, si
dupa un masculin sau femenin singular si plural de care atarna.
Pentru aceasta dA exemplu mai intai din limba latina clasica, unde
asa s-a fixat pron. quod, cand vine dupa substantive abstracte
cari nu sunt de genul neutru ca quod. In al doilea rand, da din
latina exemple de fixare a lui quod (plural quae), care prin fi-
xarea aceasta devine adverb relativ si are functlunea de a expri-
1) Ortografia acestei recencii inset, ca si a intregei ArhiveN,
este mai mult sau mai putin aceea de astazi a Academiei, pen-
truca ne-am Matta oarecum obligati sa o respectam pang ce se
va schimba, ceea ce sperAm ca se va face in curand.
70 ILIE BARBULESCU

ma o colectivitate a substantivelor cari it preced, la cari se re-


fers; vi cari pot fi nu numai subst. abstracte, ca in cazurile dintAi,
ci vi concrete (acestea din urma exprimand vi lucruri vi persoane).
In sfarvit, mai prezinta in latina exemple de ava fel de fixare a
pr9numelui neutru cu valoare de cazuri oblice. Duna acestea
trece Ia latina populara, in care ne aratA ca clasicele quod, quid,
(pl. quae) s-au contopft sintactic §1 flexionar cazual in ke; aceastA
particula ke, ne spune, are aceeavi intrebuintare ca pronumele din
care a rezultat prig contopire : dupa abstracte; concrete, persoane,
coloctiv vi individual. Cu acest ke, zice ,mai departe, incep lim
bile romanice. DA exemple de asa intrebuintare fixata adverbiala
a lui ke in limba francezA (sub forma quoi §1 que), in provensala
moderns (que), spaniola mod. (que), in italiana veche si mod.
(che). La limba romana, unde latinului pop. ke ii corespunde pron.
ce, se marginevie sa constate fenomenul numai in cea veche vi
sa dea exemple din textele secolului XVI (Psaltire, Praxiu etc) ;
nu imbrativeaza, in aceastA cercetare a sa, vi romana moderns,
cum face pentru celelalte limbi (romanice si neromanice) ce cer-
ceteazA, poate fiindca nu cunoavte exemple vi d n aceasta, on
fiindca va fi crezand ca in ea nu exists aceastA adve bializare
lui ce. De aceea imi permit a atrage atentia ad, ca acest feno-
men se ails ai in limba romans vorbitA (mai rar in cea scrisa li-
terara), uncle ce are uneori §i intrebuintare pentru cazuri oblice,
ca in latina, franceza etc. Astfel : asta-i omul ce trebuia ; aceasta
e femeia ce trebuia sA vie ; asta e femeia ce i -a murit bar batul ;
asta e copilul, ce /-am tirmis sA-1 van ; oamenii ce i-am trimis.
Dar autorul nu se marginevte, in cercetarea sa, numai la
limbile romanice, ci inbrativeaza vi germane, engleza, greaca, li-
tuana ; ba cuprinde vi limbile slave, pe acestea atat in vechia slava
eclesia3tica, unde latinescului qibd, quid vi romanicului ke if co-
respunde prom. lie, cat §i in cele moderne, in cari in lod de lie
se OA MO. Spune, in acelav timp, ca in toate aceste limbi indo-
europene (neslave vi slave) existenta fenomenului de adverbializare
nu se datorevte Influentil vre-uneia care 1-ar 11 transmis celorlalte
ci s-a nascut independent, ganz unabhangig voneinander", in
fiecare din ele. Pare-se, din aceasta exprimare, ca vrea sa spuna
ca fenomenul s-a produs numai Inteimpleitor lei fel in aceste limbl
vi fail absolut (ganz) nici o legaturA dela o limba la alta. Gan-
ding astfel insa, se inveall ; caci o indepgrtata legatura intre a-
RECENZII 71

cele limbi ExistA cu privire la acest fenomen...Anume, faptul ci


constatam fenomenul In acele diferite limbi indoeuropene ne a-
rata potrivit cu logicul principiu al asemanarii, adus In cote-
Wile filologiei comparatecA el, fenomenul, va fi existat deja in
limba asa numita mama indoeuropeana, din care s-au diferentiat
acele limbi si dela care fiecare din acestea a mostenit, intr'o ma-
surd, fenomenul adverbializarii pe care, apoi, I-a dezvoltat fiecare
independent mai departe.
Drept e cA lucrarea aceasta a d-lui Reichenkron nu prezina
lucruri necunoscute de f lologii stiutori de mai multe l'inbi; cAci
acestia cunosc, de sigur, de mai nainte fenomenul adverbializArii:
totusi, brosura e de valoare, mai intai pentruca aduna la un loc
constatArile existentii fenomenului in mai mule limbi indoeuro-
pene, jar al doilea fiindca cu o metodA neobicinuit dg larga Im-
bratiseaza nu numai limb.' latinA si limbile romanice, ci si alte
limbs indoeuropene, intre cars cele slave, Prin aceasta metoda a
sa ni se limureste si %Ali mai bine originea fenomenului in limba
noastra : el nu e de originA slava, ci romanicA. lar aceasta ne
aatA incA odata noun Romanllor, cA streinii (ca d. Gamillscheg,
Reichenkron etc.) inteleg mai bine de cat not marea insemnala,e
a studiilor de SlavisticA pentru lAmurirea limbii rotrane, i e cats
' vreme s. ex. la Universitatea din Bucuresti se crede cA Slavistica
e trebuitoare mai cu seams pentru studierea Istoriel Roman lor,
si de aceia e pusA cu extindere numai la aceasta subsectie, dal'
ca nu e atat de trebuitoare pentru studierea limbii rrnane, ti de
asta la subsectia de Filologie romans are un rol cu totul redus
st secundar. Tot din cercetarea d-lui Reichenkron se mai vede cA
profesorii nostri specialist' de limba latina ar trebui nu sä se
mArgineascA la traducer! din latina clasica In romana, fiindca e
mai usor cum lac astazi, ci sa se scoboare cu munca $i In do-
meniul latinei populare, pentruca, prin aceasta si cu ajutorul cla-
sicei sA pAtrundA si sa ne arAte limpede elementele latine reale
din limba noastra ; fiindca nimeni n-ar putea face aceasta all-
tare cu atata competintA ca dansii, pe cats vreme traducerile be
pot face si alti, numai talent sa alba pentru ele, cum dovedesc
acele frunto..s3 si elegante traduceri ale diplomatului Ascanlo
(D. Olanescu) din Horatius.
Hie BArbulescu
72 IORGU IORDAN

K. Jaberg und J. Jud, Sprach- und Sachatlas Ita liens


und der Sildschweiz. Band I: Fami lie Menschlicher Karper,
Ringier & Co. Zofingen (Elvetia) 1928

K. Jaberg und J. Jud, Der Sprachatlas als Forschungs-


instrument. M. Niemeyer, Halle (Saale) 1928. 243 pag. 8 .
Gindul de a alcatui opera al carei inceput de realizare 11
avem de peste un an dinaintea noastrd le-a venit autorilor Inca
din vremea cind, foarte tineri i plini de entuziasm, urmau la
Ecole pratique des Hautes Etudes din Par's cursurile de dialec-
tologie francezd ale Iui Jules Gill i é r o n. Ndscuti §i crescuti
intr'o Ord ca Elvetia, unde bilingvismul este un fenomen curent,
iar intrehuintarea dialectului, chiar de cdtra oamenii cei mai
culti, reguld generald, K. J a b erg §i J. Jud, eminenti repre-
zentanti ai geografiei iingvistice, erau indicati sd continue In alte
tmuturi de-ale Romaniei opera maestrului for iubit si venerat.
Dar pelingA pregatirea §tiintifica mai aveau nevoie de ceva
be trebuiau inain"te de toate mijloacele materiale, cu care sa
porneascd si apoi ,s6 duca la bun sfirit o asemenea intreprin-
dere. Cite greutati au intimpinat autorii In lupta for cu adeva-
rat Mania, pand s'au vazut in stare sa inceapd publicarea a-
cestei open monumentale, putem afla din primele pagini ale vo-
lumului introductiv. Lectura for reprezinta o valoare educative
neasamanatd, cad ne arata limpede cd nu exista obstacol pe
care M. nu-I birtne dragostea pentru stiinta §i credinta cd slu-
je§ti o cattzd frumoasd. Deasemenea putem invata not Rominii,
care he plingem prea adesea de lipsa fondurilor necesare unor
Ittcrdri stiintifice mai serioase, ce upr se string in Elvetia mi-
lioane, §i Inca multe, prin contributia benevola a particularilor §i
a institutiilor finanriare, care-§i inteleg acolo menirea cu total aIt-
fel decit prin partile noastre.
Am sOus deja ca AIS aka suns prescuriat titlul Atlasului
lingvistic §i etnografic al ttaliei §i Elvetiei meridionaleeste o
continuare a ALF (---Atlasul linguistic al Frante0. Avem a face
mai intaiu cu o continuare materiald, fizicd. Dupace Gillier on
a alcatuit atlasul Frantei §i apoi pe al Corsicei, care, din nefe-
ricire, s'a oprit cu publicarea la jumdtate, Si dupace A. G r i er a
a facut legatura intre domeniul galoromanic §i cei iberoromanic
RECENZI 73

prin Atlasul linguistic al Catalonia% era de nevoie ca terito-


riile de limbd neolatind dinspre est §i sud-est sh se alature la
precedentele spre a complecta In forma cartografica imaginea
lingvistica a Romaniei centrale. RamIn astfel numai provinciile
cele mai periferice ale fostului imperiu roman : Dada, pentru
care pregatirile In vederea atlasului par a fi foarte inaintate ),
Si Spania, impreund cu Portugalia, unde iarhs se vorbeste se-
rios de Intreprinderi analoage.
Dar AIS continua opera lui Gillieron si din punct de ye-
dere pur §tiintific. Jaberg $i Jud declard la tot pasul nu numai
cd lucrarea for ar fi fost imposibila fail a maestrului, chruia
deaceia o $i dedich pe a lor, dar di de ALF s'au folosit ca moo
del Intro multime de privinti. Mai Intaiu la baza chestionarului
for ei au asezat pe acela al lui Gillieron. Apoi au procedat In
acela chip ca $i acesta la facerea anchetei: s'au servit de alt-
cineva, nu ei Insisi au fost $i exploratorii. Iar daca in loc de
o singurd persoanh au apelat la trei, asta se datoreste unor
Imprejurari speciale, care merits a fi amintite, intrucit ne inf or-
meaza asupra unor peripetii din odiseia operei acesteia. Configu-
ratia solului Elvetiei de sud si gl Italiei exclude aproape intre-
buintarea anchetatorului unic : i s'ar cere calitati fizice $i psi-
hice peste puterile unui om normal, spre a strabate regiuni atit
de accidentate $i distante asa de lungi. La dificultatile materiale
s'au adaugat altele, de natura lingvistich. Se tie a Italia, desi
cu mult mai putin intinsa decit Franta, prezinta o bogatie si
variatie de dialecte care nu exista acolo, nici aiurea. Ar fi tre-
bull ca un singur cercetator sa cunoasch deopotrivh de bine
graiurile italienesti septemtrionale, cu toate,yariantele lore ca si
pe cele centrale si meridionale, atit de deosebite de primele.
Cunoasterea for este necesarh si din punct de vedere practice:
stiinta de carte fiind mai putin raspindita In masele populate
din Italia decit In cele din Franta, Igtrebarile nu pot fi puse
totdeauna In limba comund, ci adesea este nevoie ca explora-
tarul sh fach apel la dialectul tinutului respectiv. Nu mai vorbim
de Sardinia, unde majoritatea iocuitorilor vorbesc o alts limbd
1) In curs de tiparire ; au aparut pang. acum 4 volume.
2) In toamna anului 1929 S. Pu§cariu a lansat pros-
pecte si adeziuni, In vederea Inceperii cit mai neintirziate a
cercethrilor pe teren.
74 IORGU IORDAN

decit italiana. Incercarea lui Jaberg i Jud de ali atrage cola-


boratori dintre Italieni s'a izbit de amorul propriu national, cares
cu cit mai multa admiratie merita In alte domenii de activitate'
cu atit mai putin TO avea rostul sa se manifeste mntr'un caz ca
acesta. Dar existenta celor trei anchetatori se mai datore§te u-
nui fapt. Planul initial al AIS imbrati§a numai Elvetia meridio-
nald §i Italia nordica. Pentru aceste regiuni autorii gasise un om
excelent, pe P. S c h e u e r me i e r, bun cunoscator al graiurilor
respective si pregatit tiintifice§te pentru o asemenea misiune,
iar pedeasupra excursionist neobosit. Mai tirziu intreprinderea
s'a IntiRs i peste Italia centrala, care s'a dat spre explorare
tot lui Scheuermeier. Clod, Insfir0t, Jaberg i Jud au hotarit sa
cerceteze intreg regatul Italiei, au trebuit sa se adreseze altcuiva,
0 anume nu unei singure persoane, din pricina prea marilor
deosebiri cid limba dintre sudul peninsulei cu Sicilia pedeoparte
si Sardinia pedealtaparte. Pentru primul teritoriu a fost insar-
cinat G. Rohlf s, cel mai bun cunoscator, dintre straini, al dia-
lectelor italiene§ti meridionale1), iar pentru Sardinia M. L. W a g-
n e r !), care intrece chiar §i pe Italieni in privinta familiarizdrii
sale cu limba sarda, atit teoretic, cit i practic.
Se Intelege ca, de0 chestionarul Intrebuintat de cei trei
exploratori a fost identic, chipul cum fiecare a facut ancheta la
rata locului a variat dela unul Ia altul. Scheuermeier, mai final.
§i educat oarecum din timp de catra autori In vederea sarcinii
pe care avea s'o is asuppli, a fost foarte fidel instructiilor pri-
mite. Celorlalti doi, dimpotrivd, li s'a lasat o libertate aproape
deplind sd procedeze cum li se va parea mai potrivit, lard a fi
tinuti sa respecte numai decit anumite norme fixate mai dina-
inte. Ar fi dispus cineva sa creada cd din aceasta cauza §i re-
zultatele anchetei vor fi diferind dela o regiune la alta. 0 ase-
menea presupunere pare Ia locul ei, macarca nu se poate spri-
jini pe niciun argument concret. In schimb autorii aduc dovezi
puternice §i sigure contra unei atari banuieli. La pag. 226 urm.
ale volumului introductiv se face, In legatura cu alta ordine de

1) Autor, Intre altele, al mult discutatei carti Griechen and


Romanen in Unteritalien, Geneve 1924.
2) A scris Lautlehre der sardsardischen Mundarten, Halle
(Saale) 1907, Das landliche Leben Sardiniens im Spiegel der
Spraehe, Heidelberg 1921, etc.
RECENZII 75

idei, comieratie intre rdspunsurile obtinute de cei trei ancheta-


tori §i materialele lingvistice adunate din aceleasi regiuni de ca-
t% dialectologi italieni, care s'au servit pentru aceasta de me-
todele curente Inainte de alcatuirea atlaselor lingvistice. Ei bine,
deosebirile sint asa de putine §i neinsemnate, Melt se pot ex-
plica aproape toate ca urmari ale faptului ca intre cercetarea
facuta pentru AIS §i cele anterioare s'a scurs un timp destul de
lung' (30-40 ani, in general). Ateasta constatare probeazd indi-
rect ca, deli AIS a avut nu un singur explorator, ci trei, care
fatal au procedat diferit pentru obtinerea raspunsurilor, rezulta-
tele anchetei for se verifica deopotriva de bine prin studiile dia-
lectologice ale predecesorilor. In aceia§ vreme autorii raspund
indirect acelora care, bazindu-se pe imprejurarea cd niciunul din-
tre cei trei anchetatori nu-i Italian de limba ar fi inclinat sa
puie la indotala valoarea atlasului.
Sint si alto puncte in care- Jaberg si Jud au continuat cu
mare fidelitate traditia inaugurata de Gillieron. Voiu releva nu-
mai unul, de mare importanta. Este ceiace ei numesc probita-
tea stiintifica. Se §tie ca intemeietorul geografiei lingvistice s'a
servit la notarea rdspunsurilor de asa numitul sistem impresio-
nist de transcriere si nu §i-a permis niciun fel de modificare a
rezultatelor pe care i le-a comunicat Edmont, cel insarcinat cu
ancheta. Tot asa au procedat §i autorii AIS. Numai cind au
avut In feta for greseli evidente de transcriere §i -au permis sa
le corijeze, dar .§1 atunci, credinciosi principiului stabilit at o-
nestitatii §tiintifice, au facut menfiune special. pe harta respec-
Eva, pentruca cetitorul sa fie prevenit si sa aprecieze el Mats,
cu propriile-i mijloace, care-i forma Inteadevar corectd si care nu.
Ar fi sa micsoram insa valoarea AIS §i, deci, meritele ti-
torilor, dacd am vedea In el numai o continuare, aplicatd la alte
teritorii romanice, a ALF. Jaberg §i Jud nu se puteau margini
la acest rol. Personalitatea for ca lingvisti este prea proeminenta
si conditiile de munch In domeniul nostru de activitate sint as,
taZi prea diferite de cele de-acum 20-30 ani, pentruca autorii
AIS sa nu aduca operei lui Gillieron, prelungita In a for insas,
intregirile §i indreptarile necesare. Asifel putem constata nume-
roase si fericite inovafii. Chestionarul for are la baza, cum s'a
spus deja, pe cel de care q'a folosit Edmont. Dar au Inlaturat
din el tot ce nu se potrivea cu conditiile lingvistice §i sociale
76 IOROU IORDAN

din Elvetia si Jtalia. Pe acestea Jaberg si Jud le cunosteau In


mod desavirsit et din studiile for de biurou, cit si din cercetari
la fata locului, Intreprinse timp de mai multi ani, in Elvetia ro-
mania si Italia de nord. Ei insisi au _miles, cu ajutorul unui
chestionar special, material lingvistic din aceste regiuni, care
apoi, verifica6i controlat, le-a aratat ce modificari trebuiau a-
duse In vederea that'll definitive a Intrebarilor. In acelas scop
s'au mai servit de luminile celui mai mare dialectolog italian
dinainte de razboiu, C. S a 1 v i o n i, de chestionarul AL Cors.1),
de un altul, foarte amanuntit, compus de R. v. P 1 a n t a pentru
teritoriul retoroman, de materialele culese in cursul anilor de
catra Jaberg si Jud, etc. Anumite chestii au fost introduse finin.
du-se sama de anumite tinuturi : provinciile 6Xplorate diferd asa
de tare supt raportul civilizatiei si at vietii zilnice, Incit era ne-
Gesar sä se is in consideratie particularitatile mai insemnate ale
fiecarii regiuni, spre a se putea capata o imagine, fie cIt de vagd,
dar mat mult on mai putin exacta, a conditiilor lingvistice si
etnografice din teritoriile cercetate. Astfel s'a alcatuit chestionarul,
compus din 2000 Intrebdri si avind trei forme in ce priveste In-
tinderea : una normala, cea mai des Intrebuintatd, o alta redusd
si o a treia marita.1 )
La alegerea localitatilor a trebuit acelas spirit critic si ace-
ias circumspectie ca si la iixarea chestionarului. Intrucit scopul
principal al NS a fost salvarea dela pieirea definitive a grain-
rilor populare, influentate din ce in ce mai puternic de limba
comund, autorii au ales de preferintd satele, at caror dialect se
pastreaza mai curat. Dar un atlas trebuie sd infdtiseze cit mai
aproape de adevar realitatea lingvistica. Deaceia s'au explorat
si localitati, unde limba oamenilor culti exercita o influentd mai
mare sau mai mica, dace aceasta influentd este, 1ntr'un mod
oarecare, caracteristica pentru graiul popular respectiv. Au fost
insa si alte motive, care au militat In acest sens. S'a consfatat
anume ca centrele mai populate nu grit totdeauna prea avansate
In ce priveste vorbirea majoritatii locuitorilor, dupacum nici sa-,
tele nu prezinta In once Imprejurdri particularitati lingvistice ar-
haice. Ni se citeaza la pag. 107 a volumului introductiv exemple

1) Atlasul linguistic al Coriicei.


2) Vezi lista chestiilor la pag. 144 urm. din volumunntroductiv.
RECENZII 77

de localithli cu 10.-12.000 oameni, al ehror graiu este extrem de


original. Tot apa satele apezate la departari mai marl sau mai
mici de chile de comunicatie nu au totdeauna un dialect mai
conservator cleat al satelor situate in apropierea poselelor pi
drumurilor de fier. Aceasta constatare probeaza eh, afara de
putinta legaturilor dela un loc la altul, exista pi alte cauze care
contribute la modificarea vorbirilur populare supt Inriurirea limbii
comune. Insfirpit, la fel cu Griera in al sau ALCat., autorii nop-
tri au pus In lista localitatilor de explorat crape mart ca Torino,
Milano, Venezia, Genova, Bologna, Firenze, Napoli, Bari, Palermo,
Cagliari, care, In decursul vremii, au fost centre culturale pi lin-
gvistice de insemnatate deosebita.
Ceiace a interesat pe Jaberg pi Jud a fost mai putin fone-
tica dialectelor studiate pi mai mult lexicul lor, conformindu-se
astfel spiritului gi tendintelor care stdpinesc lingvistica actuald.
In acest scop pi-au alcatuit pi chestionarul. Dar din aceiap cauza
pi aranjarea materialului In harti s'a Jacut altmintrelea. Spre
deosebire de ALF, uncle cuvintele i, prinurmare, Milne sint in-
pirate alfabetic, AIS a preferat grupared materialului dupa notiuni
viata omului in general, ocupatli, fauna pi flora, gospoddrie, etc.,
etc. Avantajele acestui sistem sint matt Q serie de hArti, fiind
In sfrinsh leghturd, formeaza oarecum o unitate pi creaza in min-
tea cetitorului o imagine unitary a activitatil omenesti respective.
Pedealtdparte se Inlesnepte enorm munca aceluia care, cu aju-
torul AIS, s'ar apuca sh studieze, odata cu limba, pi civilizatia
unei regiuni oarecare I). Caci predominarea elementului lexical
!pi are obirpia inteo altd inovatie, cea mai importanta dintre
toate. Jaberg pi Sad au vrut pi an izbutit pe deplin se limpere-
cheze metoda geografich cu cea numita cuvinte pt lucruri".
Atlasul for trebuia sh ne Infatipeze nu numai graiurile populare
din Elvetia meridionald pi Italia, ci pi civilizatia materiald a a-
cestor tinuturi, Dupacum dialectele cedeazd pi dispar treptat in
fata invaziei limbii comune, tot apa viata primitive a satelor
tinde sd se modifice din temelii supt influenfa achizifiilor tehnice
de tot soiul. AIS a vrut se salveze dela pieire ambele aceste

1) Dezdvantajul ca nu se poate gasi o harts tot apa de


upor ca In ALF se va corija suficient prin publicarea unui indice
alfabetic (partial sau general, dupa Imprejurdri).
18 IORGU I0i1DAW MI

bunuri transmise din generatie In generatie $i a devenit un


Sprach- and 8dchatlasg, adica un atlas lingvistic $i etnografic.
Exploratorii au cules! ImPreuna cu raspunsurile locuitorilor, si
imaginile obiectelor de Intrebuintare zilnica. Cele peste 3000 fo-
tografii se( vor reproduce Intr'un volum special, Insotite de des-
crierea ludrurilor, precum si de terminologia for speciald. PAndla
aparitia volumului acestuia hdrtile respective vor avea o schitd
a obiectului interesant din punct de vedere etnografic.
Teritoriul explorat cuprinde cantoanele Graubunden (retoro-
man) si Ticino (italian) din Elvetia, apoi Italia Intreaga, adica
peninsula italica, Sicilia $l Sardinia. Totalul localitatilor cercetate
se /idled la 405, asa cd desimea retelei este pentru Elvetia si
Italia nordica mai mare decit la ALF, iar pentru rest ceva mai
mica. Numerele de ordine nu merg insd dela 1 la 405, ci dela
1 la 990 (cu cifre sdrite, bine inteles). Acest sistem de numero-
tare,. explicat la pag. 16, a lost imaginat In vederea faptului ca,
dacd Imprejurarile ar cere, localitati noun, neprevazute dela In-
ceput In lists, sd poata fi deasemenea explorate. Printre cele 405
puncte exista citeva unde obisnuit se vdrbeste alfd limba decit
Italiana (provensala spre granita cu Franta si la nr. 760 din Italia
meridionala), albaneza st greaca (nr. 751, resp. 748 din sudul
peninsulei). Intrebdrile- s'au pus, pentru Italia, in limba comund,
dar acola uncle- adeasta nu era cunosduta s'a intrebuintat dialectul
tinutului. Deasemenea au facut uz exploratorii de alte limbi,
precum franceza (In localitatile dela frontiera cu Franta) $i ger-
mana (In Trento, nordul Italiei). Autorii au prevAzut obiectiile
contra interogarii In limba comuna, dintre care cea mai serioasd
este cd subiectul" s'ar !Asa sugestionat decuvintele din Intre-
bari si ar vorbi supt influenta' acestora, $i deaceia raspund
anticipat la pg. 222 urm. Nu se poate infra In detaliile discutiei.
Este deajuns sa spun ca comparatia Intre rezultatele obtinute de
exploratorii AIS i cele cuprinse In studii dialectologice Mute
de Italieni bastina0 arata panala evidenta ca-i vorba In realitate
numai de o prejudecata : omul din popor, chid iii cunoaste bine
graiu1,$i anchetatorii au cautat pe cit le-a stat In putintd astfel
de oameni,nu se lass influentat de modul de a vorbi al celui
care-1 Intreabd. Afarti de asta, pentru multe lucruri, cei trei ex,
ploratori nu s'au folosit de intrebdri propriu zise, exprimate prin
cuvinte, ci de gesturi it semne.
RECENZII 79

Nu-i posibil sa redau in aceasta recensie toata bogatia de


continut a volumului introductiv. Am staruit numai asupra unor
probleme, care mi s'a parut ca prezinta un interes mai general.
In ce priveste amanuntele, cetitorul Si cu deosebire cel care va
dori sa studieze hartile trebuie sd se a4reseze carpi insas, unde
se gasesc numeroase si variate informatii, nu numai utile, ci $i
indispensabile pentru intelegerea materialului cuprins In atlas :
lista intrebarilor, date despre localitatile cercetate, despre su-
bieOte", despre sistemul de transcriere, orinduirea cartografica a
raspunsurilor, explicarea prescurtarilor $i semnelor, etc. Toate
aceste stiri, complectate cu allele, puse la dispozitie tot de au-
tori inainte de publicarea volumului (depilda in Le Vie d'Italia"
depe Maiu si Noembrie 1923, Romanic Review" 1923, pag. 249
urm., Indogermanisches Jahrbuch" vol. IX, pag. 1 urm. si XI, pag.
1111 urm., Zeitschrift f. romanische Philologie" 1927, pag. 171
urm., $. a.), precum si cu cele date de P. Scheuermeier in
Festschrift Louis Gauchat, Aarau 1926, pag. 317 urm., lamuresc
In chip desavirsit tot ce trebuie pentru intrebuintarea cu folos a
atlasului.
AIS va avea 8 volume, de cite 200 harti fiecare. Primele
7 se referd la lexic si, In subsidiar, la fonetica, ultimul este con-
sacrat in cea mai mare parte morfologiei $i sintaxei. Vol. I, a-
parut odata cu volumul introductiv 1), se compune din 198 harti,
Intre care cele dintaiu 4 shit mai mu]t geografice, intrucit ne
spun numele (oficiale $i dialectale) ale localitatilor explorate,
apoi numele (in graiul popular respectiv) ale locuitorilor (Milanezi,
Florentini, etc.) $i ale cursurilor de apd din regiunile cercetate.
Dela harta 5 Ina inte ni se Infatiseaza raspunsurile la Intrebarile
despre notiunile urmatoare : legaturi de rudenie, vrista, nastere,
casatorie si moarte, prenume, partile corpului, functiuni, particu.
laritati si defecte corporale. Pe marginea din stings a fiecarif
harti se Oa scrisi in italieneste, nemteste $i frantuzeste tetminii
cu care se exprima notiunea intrebata, apoi urmeaza tifmeterile
la AL Cat., ALF, AL Cors., precum si la lucrarile de geografie
lingvistica ale lui 0. Blo ph (despre graiurile din' Vosges), Ch.
Brun e a u (despre cele din Ardenne), G. Millar d e t (despre
1) In momentul chid redactam aPeasta dare de samaDe
cembrie 1929a sosit la Biblio'eca Seminarului de Filologie Ro.
manica si vol. II ; prin urmare fagaduiala autorilor de a scoate in
fiecare an un volum se realizeaza, macarca nu atirna numai de ei.
an IORGU IORDAI4

cele din Landes) $. a., bine inteles and se pot capata din ele
stiri Tntregitoare si utile pentru chestiile in discutie. Dupa asia
vine 'legenda', plind de o serie neshrsita de informatii, care n'au
putut fi puse In hrti, dar snit indispensabile fie pentru lectura
si Intelegerea acestora, fie, pentru complectarea cunostintilor re-
lativ la cuvIntul sau forma intrebate. Sd dau un exemplu, cloud.
Harta 5 ,,il padre" ne spune In legendd care din, cele doud si
trei cuvinte pentru notiunea `tata.' este obiectiv, cum zic autorii,
se referd adica la tatal altcuiva, care -i subiectiv, intrebuintat
adica despre teal vorbitorului, care termin apartine graiului
popular, care celui cult s. a. Harta 60 ne arata cum se zice la
'rasa': deoarece In general copilul mic se infasa cu mai multe
bucati de pfnza, fiecare cu numele ei, exploratorii au intrebat
pretutindeni despre prima parte a feselor, ca bind ced mai im-
portantd, iar despre celelalte numai in unele puncte. Tutus au
aflat si despre acestea cum se chiama, fara sa puie intrebari
speciale, in cursul convorbirii. Autorii n'au vrui sa se piardd
acest material pretios si atunci, neputindu-1 nota pe harta propriu
zisa, 1-au tnregistrat in legendd, child in dreptul fiecarui cuvint
numtrul de ordine al localitatii respective. Dintre hartile primu-
lui volUm numai una (nr. 61 `leaganur) are schite de-alb obiec-
tului, pentruca celelalte se referd fie la notiuni abstracte, fie la
lucruri obisnuite, care n'au trebuinta de o descriere speciala spre
a fi Intelese.
Nu pot Incheia aceasta recensie MIA sa exprim autorilor
AIS §i colaboratorilor for inarea mea admiratie pentru opera
Infaptuita si fara sa urez celor dintdiu ducerea la bun sfirsit a
intreprinderii for grandioase.
Iorgu Iordan.

S-ar putea să vă placă și