-- ANUL XVIII. Apri Re 1907 No.

4
3

ARHIVA
Organ]. Side Ng Slit Olin Si Litorare
PIN JA§T
APARE ODATA PE LUNA

Director: A. D, Xenopol

CUPRINSUL : Pag.

Riria.Lor si noun (versurl) . . . . . . 145

A. D. Xenopol.--Congresul sociologic din I.ondra . . 146
T. T. Burada.--Inceputul tealruluT In Moldova (1842) . 146
A. D. Atanasiu.Colectia Costachi Negri in Pinacoteca
din Iasi . . . . . . . . . 161
Dudia.MartiriT Nostridin Salonic (schita) . . . 164
Dr. A. Sunda.Scrisori catra A. D. AtanasiuDin tra-
Tul in Macedonia . . . . . . 167
A. D. Xenopol. Neologismele . . . . . . 169
T. T. Burada.Privelistl si datini populare din Moldova
(Papusele) . . . --.. 171
Y.--Lhnba frumoasii . . . . 173
G. Pascu.- Studil filologice . . .. . 174
DART DE SE.4MA
A. D. Xenopol. Mielvoaque. Expozitia din BucurestI in
Moniteur des exposants francais.Valeriu Hulubel. Le
paysan des Fjords de Norvege (La science sociule) par
Paul Boureau ; Le conflit de races en Macedoin, par Ga-
briel d'Azabuja . . . . . . . . . 183
NoTip.
G. Paseu. Viata Noun. X. De la Academia Romina
*edinte, premii si alegerea de presedinte si membri.
A.Ziarele streine si chestia taraneasea la nol. Revue
Internationale de L'enseignement. Le, Mercure de France
si parerile lul astipra d-lul Xenopol . . . . . 190

pentru orice priveste redactia si adrrtiqistralia a se adresa d-lui

A. D. Atanasitt, profesor, Iasi.
----atints-.--
I All
TIPOGRAFIA _DACIA" ILIESCU. GROSSU le COMP.

d
 ABONAMENTUL:
Editia : obi§nuitei io let pe an In tara si strainatate.
I numar 85 ban!
Editia de lux : 15 let pe an in tara si strainatate.
I numar I 1. 25 ban!

Or! -ce corespondenta, manuscripte, abonamente,

anunciurl, reviste, etc., privitoal e la redactia si admi-
nistratia revistel, a se adresa d-lut A. D. Atanasiu,
profesor, Iasi.
Se pritnesc once sot de anunciurt ; pentru aceasta
a se adresa Administratiet.

---1,-- 4-,

Toate ziarele sari r6istele care reproduc diferitee

articole din Arhiva" sint invitate a nota numele au-
torului si numele revistei noastre.
 )qD ARIIIVA
ORGANUL SOCIETATII -flINTIFICE
is
1 LITERARE
DIN IA*I
T
Anul XVIII. April 1907 No. 4.

Tiov si noun
S'aii sling ! Attica WO s'en stins
Sc urea'n-sus ?In singe-aprins
Din spete farce de oblinet,
Din ylezne fara de °pizza,
Din ginduri far' de mingiere,
Din talpa 00 care mere,
Cerind la not ea din palate
Cerind qi pine i dreptate.
Dar am ramas en Iota mutt
Si ca la (int care-t anzuft,
Le-am dat tot metre 'n-loe de pine
De prefacul-am nztelu 'n eine.

DE let le-a fost a for pornire...

lntraii in foe cu indirjire.
Cind (*ant& be queran
Dial& di fratit le-azvirleaa ;
Li Si parea ca din batrint
Cu se lnplau claar cu pagint,
rind '0-aparaa avutul for
Hotarld scumpulut ogor ;
$i-aeunz and funzega din Ma
Sermana verhe batatura
De singele acelor care
An drepturt dar n'aii aura I
Dreptate sa be dam,
Nu ura I Riria
 Congresul sociologic din Londra
(Urmare)

Pentru a proceda la dovedirea ca rasboTul este un ele-

ment neaparat in dezvollarea popoarelor si ca den, si de acum
inainte, el va trebui sail ante singeroaz.a lul figura in jocul
trebilor omenesti, eta de nevoie sa ark ca el decurge din firea
insas a relatiilor dintre popoare ; c:1 el este rezultatul unel legT
neaparate ; cacl este deer un fapt de repetire care se va reproduce
totdeauna in omenire si nu un fapt de succesiune legal numal de
un media anumit starea de barbariede unde ar urma ca
mediul disparind, trebue sit dispara si productul lul, rasbolul.
Rasbolul este suprema rostire a 1100 pentru train intre
popoare, precurn concurenta este rostirea acestel lupte intre in-
divizi.
D-1 Novicoff, in eomunicarea lul, sprijinia idea cu totul gre
site, anume ca lupta pentru train nu se da intre fiintele de a-
celas fel; ca tigrul nn cauta sa se braneasca din tigri, nisi
lupul din lupT ; cad lupla pentru trait"' itu esle allceva decit
lupta cu natura inconjuratoare pentru a I rapi mijioacele de e-
xistenta; cn de aceea oamenii care sunt fiinte de aceiag specie
nu pot sa se distruga Emil pe altil, pentru a trai, §i ca decl
rasbolul este dalorit nurnal uneT aturari a mintii care va dis-
parea la lutninile civiliza(iel. D I Lester Ward, sociologul ame-
rican, critica cu mulla asprime acest chip de a interprets teoria
lul Darwin si de a aplica ideile lul in sociologic.
Lupta se da in adevar, intre fiintele de acelas fel, nu di-
rect intre ele, grin distrugerea materiala, ci fiecare caula sa
dobindeasca cele mai marl blame du la natura. Dar in aceasta
lendinta, este invederat ca cele mat destolnice din fiintele de
acelaf fel lasa in urma pe cele mai slabe, care cad in lupta
 Congresul Sociologic din Londra 147

pentru existents. fate cu cele mai tail Asa si In omenire; oa-

menil, chIar eind nu se distrug Lnii pe altii, se concuteaza in-
tre el in asa fel, int unit dintinsii isT agonistsc (raid nurnat
din nmartea celorlalti.
La aceasta luaro Minnie a ilustrului men coleg de peste
Ocean, adausel eu alta. Oare este adevarata sprijinirea d-lui
Novicofi, ca Lott oamenil alcaluesc aceias specie, si ca poporul
si asele nu sint speriT deosebite ale aceleras hit*: omul? A-
pot oare liniba deosebite nu a despatit ea insas popoarele in
organisme aparte 7 Nepulinta de a se Intelege uncle en altele,
nu a zdrobit ea legaturile sociale intre oanieni, care de allfel
s-ar fi unit intr-un manunchia comun ?
Popoarele dect au doua temeturi foarte puternice pentru
a tirade sa se distruga unele pe allele: intain fiind-ca se silesc
a cuprinde tie-care cit mai mutt din scoarta globulul, spre a-s(
asigura tralul; al doilea find ca slut chlar neamuri deosebite si
dumanoase unul altula
Si sa se bage bine- de same un lucru : In ornenire se in-
trunesc ambele inibeldil1 ale luplei pentru train : Mal hill( a-
cela care se intilnesle in organismele plantelor si ale anima-
lelor de aceiag specie si care c.onsta hi nApustirea tuturor asu-
pra acelorasi inijluace de trait! ; dee' concurenta pentru viata ce
st-o procure din sitml natures sr a dorm : lupta itdre specide
deosebite din cart una vrea sa traeasra din singele si carnea
celeilalte. Aceaqta pentru ea omul, defi intrebuinteaza din na-
turd aceleals1 mijloace de asigurare ale traiulut hit, este totodatd,
prin despdrfirea in popoare, imparlit in tot atitea sped( deose-
bite can tend sa se distrugii, saa mai bine sit supun'a unul
munca eeluilalt, pentru a putea triti mat bine si mai ufor pe
sama acestui din urma. De accta sa se observe, ea omul este
singurut animal ee traeste din summerea semenuluf SAO, Si a-
ceasta anomalie a (hit se twee expliea mime data loam in
privire. ea oamenii se aseaniAnA numal in aparentA, dar ea el
in realitate, din cauza deosebirilor etnice (littiba, moravurt, o
biceluri, religie, aria, cugetarl) sint stain' si dec.t dustuanl unit
altora.
Din faptu!' CA luau' ile au fost si ca vor fi toldeatma asa,
se vede foal to ()VC rare a lost eauza de eapetenie a mai tu-
turor rasboaielor ce au singerat omenirea. Dorinta de Mindere
a propriet individualitati a until popor, pentru a sf largi baza
si a-st asigura mat mutt pulinti taiului, prin supunerea orga-
nismelor straine. 0.1re acest in:bold a incelat in zile!e noastre.9
Nu nuinal ca nu a im:etat, dar inca a spoilt mai mutt. In ade-
var, poporatia statelor immultindu se, concurenta pentru viata
pe plata launtrica a devenit mat apriga, si oamenil, ne mat ga-
sind putinta tralului in Cara, cauta sa se reverse in afara, pen-
tru a o gasi alurea.
De aicea se explica inti:alerea colonials a popoarelor ce
 148 A. D. Xenopol

stapinesc lumea ; de aicea se explica tratatele de comert care

cauta pe intrecutele sa monopolizeze munca popoarelor mal
mid si mai slabe in folosul celor marl si puternice ; de aicl se
explica cum bunaoarii comertill cu otrava opiulul fu impusa
Chine! de Anglia si Franta, 1860, cu arma in mina. De aid se
explica penal-elide paci lice in sinul popoarelor mal inapolate si
care. la cea mai mica Impotrivire, se fac in penetrafit reisbot-
nice. DarA insa nevula exisentei impinge pe popoarele marl a se
intinde si a se !Ai pe socoteala celor midi, tot de aicl decurg
si rivalitatile care usor pot trice in conflicte singeroase, intre
popoarele cele marl, exploatatoare ale omeniril intregi.
Cit de aproape am fost de izbucnirea unul lasboiu infri-
cosat, cind cu conferinta de la Algesiras, din pricina concurentel
a cloud marl puteri europene in exploatarea Marocului !
Si cmd lucrurile stau asa, rind popoarele sint Coate la
panda pentru a gasi musteril cit mal multi, spre a le vinde pro-
dusele din care traesc membril pi opriel lor nationalit41; cind
eli' sinl gala a intreprinde ort si ce, pentru a feri de moartea
prin foame pe conationalil lor, si rind aceasta concurenta la
viata devine din ce in ce mal apriga, prin immultirea celor ce
yin a se aseza La banchetul el, tocnial din pricina propasirif
lumineT si a civilizatiel, nol voim ca pricinele rasboairlor sA in-
ceteze, si ea, de arum inainte, o era de pace idrlicu sA se a-
seze intre popoare!
liasboitil este rezultatul ultim at luptel pentru vlatA din
sinul neamului omenesc. 1.upta pentru train find insa o lege fi-
reascA, ale cArela efecte se vor reproduce cit tamp va exista
menirea pe pannnt, ra,bolul nu mai poate Ii privit ca un fapt
de succesiune, alirnator de o stare sociala anumita si care ar
trebui sa disara odata cm ci nn fapt de repetire, urmarea
unel legs firesti a constitutlet si a intocmirilor omenesti, si ca
atare dein trebue sa lie vesnic.

* *

Dar sa ne mal intrebam, data in starea de astAzI a rela-

tiilor interrationale ar fi cu putinta o desavirsita incetare a its-
boaietor si o dezarmare obsteasca ? Am vazut ca mal multe
rasboaTe au avut tirmarl rele asupra sufletelor popoarelor, care
urmarl Inca astazi sint adine simtite, si asupra carora timpul
a tot lecuitor nu a intins inca valul uttarif. Sa pecetluim cu
pace o stare de luerurl respinsa de sirntimintul de dreptate al
omenireI? Sa consfintim, prin o lepadare a drepturilor celor
ma! Ante, o nedreptate seculara ? Este cu putinta si ar fi de
dorit o asemenea perspectiva ? Am intelege sA se restitue lu-
crurile in starea for incepatornica : sa se redea buns -oars Fran-
tel Alsacia si Lorena care ea crede cd far& drept i s'atl rapil ;
sa se inapoleze Danemarcel Sleswigul ; sa se intregeasca Italia
 Congresul Sociologic din Londra 149

cu Triestul si Tirolul pe care poporill it cere de atita time ; sa

se dea atonomia Handel (vestitul home rule); sa se uneasca
Tams Finlanda cu Suedia ; se se inapoIasca Roinaniel Basarabia
si Bucovina ; sa se lase Algeria tares libera ; sa se paraseasca
India, Indochina, Canada si in deob,te tuate coloniile verb! ci
notla din continentele celelalte, toatestapinite cu arum in mina;
se se reinvie statul polon din mormintul in care zace, si pentru
a se lace Coate acestea, sa se desfara Jaras inapol obirsiile eT
istoria omenireT in complicarile eT, si dap ce ce se va aduce
pacea in congiinte, sa se puny pe dinsa pecetea de fapt ; dar
sa nu se talnueasca, prin o aratare de din afara, o stare hao-
Rea din launtru, si sa se inchida lava, gala de a izbucni on
cind, in pintecele vulcanului. Stim bine cit unor puterf, precum
Germanic!, Anglief, Rusief, le-ar conveni de minune a asigura
prin o pace vesnica, o stare de !apt, rezultat in mare parte at
silniciet apasarii brutale ; dar cind e vorba de a proclama pax
aelerna, nu trebue intrebat pe apasatorT, dace o doresc, ci pe
eel apasatl.
* * *

Dar apol cu ce sa se inloctieasca rasboItil, acest mijloc

nedrept si barbar de a hotari neintelegerile diiitie popoare, dar
singurul cu putint de a o face ? Ni se spune : en arbitrajul
international. Este foaite buu asezamintul, atunci cind hotari-
rile lul sint primite de partite ce i s-a(' supus, si mai ina-
inte de toate, cind neintelegere aduse inaintea judecatil lul sunt
de asa fel ct sa poata ti rafuite prin hotarirl.
Dar ma! intaiu, in cazul cind rostirile tribunaluluf s-ar
parea nedrepte unela din part'', care va fi mijlocul de constrin-
gere ? Cacl o hotarire judecatoreasca, in dosul carela nu sta
puterea de a o introduce in lumea faptelor, este ceva ce nu
are fiinta ; este un vis, o utcpie. Si inijlocut constringator lip-
seste al bitrajului international, care nu dispune si nu poate dis-
pune de o ostire internationala, organ al puteril internationale.
Apol sa presupunem (a acest mijloc de constringere ar putea
Ii injgbebal, dar ca un stat, osindit prin o hotarire arbitrala,
s-ar opune la a ei indeplinire. Prin ce mijloace se va pune con-
stringerea in lucrare ! De sigur tot prin rabboiii; cacl armata
-internationala ar trebui sa lupte cu armata statuluI neasculta-
tor. La fruinos rezultat s-ar ajuilge ! La acelas care facea vred-
nice de ris tribunalele Veacului de Mijloc, diiaintea carora, ca
mijloc de dovada, se intrebuinta duelul si drier bataia, si care
tribunale ele insas1 era(' provocate de partf la duel si la Wale,
in cazul cind aceste eraa nemultamite eu hotaririle rostite.
Este adevarat, ca arbitrajul international aduce oare-care
slujbe ; anume atunci (And neinttlegerile sint de felul acelora
de a putea fi inlaturate, prin impacare, de catre delegatil in
1:50 A. D. Xenopol

saLinati cu judecata. Dar este aceasla o adevarala judecata,

sau numar o parodie a eI ? Ne adticem aminte de incidentul de
la Hull hare Rusia si Anglia, in care conflict ul at mat hi inla-
turat prin o comisie de judecata. Dar ea nu era o adevArata
'utlecata, se vede de pe aceea ca in tribunal se OWL ea jude-
catori, si reprezentantr al pal tilor impricinuite, unul BUS §i until
Engirt, care bine Inteles ca spiijiniia punctele de vedere ale
tatitor lot. *i data botarirea arbitrate fu primita de amble
state, aceasta se facu numal din pricina ca neintelegeea nu era
asa de gram Melt sa dea pricina unul rasboiti, si ca ea s-ar
ti plant inlatura de sigur si prin o tratare deadreptul 'titre par-
tile indusmanite, fare acea aratarea din Mara a pomper unel
juderati- mai mull lidicule de cit setioasa. Dar de ce oare s-a
constituit, pentru judecarea acestui incident, o comisie aibi-
trala specials, si nu s-a deferit cazul triburialulul regulat din
Haga ? Penh u ce nu s-a adus tot inaintea z estur tribunal ju-
decata conilictulul din care a izbucnit cumplitul rasboiti ruso-
japonez ? Pentru ce mat ales, data tribunalul international de
llaga este un asezarnint serios, nu i s-an dat spre holarire ne-
intelegerile dintre Franta si Germania plivitoare la Maroc, si
recurs aiel, unde era voiba de a se inlatura unul din rasboa-
iele cumplite ce ameniota omenirea civilizata tot la vechlul sis-
tern al conferintelor diplomatice, adeca trataiilor mire partite
insAsr, ajutate de bunele slujbe ale statelor pieter e ? Pentru
ce ? Raspunsul este usor. Pentru ca ar bilrajul international nu
este tin asazarnint care poate impune botaiirile ha, ,i deer ar
fi lost zadarnic a se indrepta la el. Dar cum s ar putea macar
cugeta a se da spre judecara until' tribunal al bitralfie chiar
cel de la .Haganeintelegeile nationale din Austria, din Un-
garia, din Macedonia ? Cum s-ar putea oare holari de el fra-
mtntarile care astitzi svircolesc Rusia. Dace hibunalele arbitrate
ar putea impaca rasboarele, ele ar trebui sa poata linisli si re.
volutiile, caci si aceste doa tot razboare sint si inca din cele
mat periculoase, de oare-ce izbucnesc chIar in smut popoarelor.
Se vede cit este de subrede asezemintul Iribunalelor arbitrate
inteinationale si ca numai de la ele nu se poate astepla ince-
tarea rasboaielor.
In asa situatie a statelor lumil si mai ales a celor euro-
pene, cum este cu putinta a se ajunge la dezarmaea doritA de
multi, dar tot asa de temuta de eel ce ronduc soarta tarilor.
Chid In constiinta fie-carula vegheaza teama pentru zifia de
mine si pentru siluirea cu o putinta, cum voim ca o tare sa-s1
lese deschise hotarele el ? La fie-care propunere de dezarmae,
se cere ca un stat sa Ineeapa, si care ar fi nebunul care sa o
faca ? Apol dezamaea va fi ea serioasa, sau numal aparenta,
ca acea a Angliel de care s-a vorbit mai deimazi, care a redus
numarul vaselor cuirasate din Mediterana. Dar mai intai ela-
tide sale de tot prierenesti cu Franta nu nevoesc o putere asa
 Congrebul sociologic din Londra 151.

de covirsiloare maritima engleza in Mediterann, si apoT vasele

puse ein pensiez, erati din soft' ce nu mat puteau sluji. Ati la
nume se poate spune, en Anglia nu le-a intocuit cu allele nota,
ceea ce ar ti fault de sigur, drra ar fi to-I. vorba de flota et
din Mat ea Nordulin, indreptaln conti a Geimaniet, in contra en -
rela este calculata chitty strinsa prietenie ce a apropiato de
Franta.

* * *

Europa infntiseaza aslazt o stare stranie a mintiT, vinzo-

lita si trasa in doua parti : dintr-una se aude numat chemarea
popoarelor entre pace si de:voltarea linistiltt ; de aka rasunn
goarnele rar,bolultri in armatele nenunnirate ce-st desfasurn
gloatele pe intrust,' Onto'. ; to vasele de rar-botO care acopar
tot mai des valurite itialilor si in nianevrele care caula, ca in
teatru, sa faca repetitille pregatiloare reprezenlatiel finale.
Cine vrea pace si eine vier' rasbottil? Pacea o cer o parte
din tratele conslucatoare, barbatil si fetneile ale caror minti
generoase si inina sinititoare se [nisi a In maul suferintelor, si
care ar vrea sa mai restr inga until dirt izvoarele cele mat mart,
de unde ele curg in omenire. Sub ar est drat final mull inte-
lectual, misuna insa gluts adult: dusmann si ea a rasbolulut si
a armatelor, grupaiile socialiste, care insa no ea doresc ince-
tarea ort caror lupte si predonmirea unel ere de pace in sinul
popoarelor, et vrella sa le pastreze si sa be intoarca, de la dis-
trugerea materiala a statelor si popoarelor, is acea a claselor
conduentoare. in scopul de a imp/0 in alt chip produsul mun-
cil obtesti. Fund insa ca armatele slot tocmal sprijinul cel
mat lintel nic al organizarir de fats a socielatilor, de aceea so-
cialisfiT desiiintarea for, pentru a cpata pull* de a intro-
duce prin putere, ceea re clasele conducatoare de astazi nu
Y0e,SV sa le incuviinteze de buns vole.
Socialistic cauta tied sa se f loseasca de nazuintele uma-
nitare ale unor intelectualt, a caror inima copleseste mintea,
pentru a-s1 realiza scopurile for de predotnnire sociala si Prefa-
cere a stand de astazt.
De alta parte, de aceea a necesitatiT rasbotultil si a ar-
matelor, sta grupul oamenilor cugetatorl din clasele conduca-
toare, care cred ea pregatirea militara este trebuitoare: Wain
pentru a preintimpina conflictele dintre popoare; al doilea pen-
tru a impiedeca macelul dintre clase si a !Asa evolutiel tnersul
firese in transformarea vielit omenesti.
Care din aceste doua tabere apara adevarul ? Not credem
ca cea de a doua si ca cea dintal vrea puma! sa silueasca,
prin idea, mersul firese al trebilor omenestt. Acest mers se des-
voila prin fapte ; ideile pot numat sa vina in urma, sa oglin-
152 A. D. Xenopol

deasca evenimentele ; dar ele nu pot sit schimbe si sa deter-

mine indeplinirea acestor din urma.
Pina acum fapt as fost in sprijinul :eget ea rasbolul este
in element necesar in desvoltarea omenirel; inductiuni tote.
rpolate pe Jegile 6rii omenesti ne arata ea asa trehue sa fie si in
viitor. Visarile unor indivizi sari interesele unor Blase pot sa
doreasca contrarul. Nu se poste insa ca mersul omeniriI salt
Tea indreptare de la tendintele indivi hale, ci nunial de la lata-
litatea desvoltaril insasl.
Ramine deer deocamdala neindoelnic ca rasborul este un
rau neinlaturabil din evolutia omenirir, si ca deer orI-ee ase-
zamint care va tinde la otelirea torpurilor si a sufletelor, in
scopul de a pregati popoarele pentru infruntarea luptel inar-
mate, este o bona si inteleapta masura.
In lumina acestui cadru obstese trebue pusa intrebarea or-
ganizaril militare a scoalelor, masura ineereata mat cu deose-
bire in Romania pentru intara oars si et, care ne vom indelet-
nici In partea a doua a acester comunicarl.
A. D. Xenopol
 Iaceputul Tea.trului i 1171dava,
(lirmare)

XXVII

AnA la inchiderea stagninei 1841-1842,

reprezentatide alit a teatrulul moldovenese
cit si acelui francez, urmail inainte. Asa
vedem cA :
La 14 Martin 1842, se joach in beneficiul
d-lui Leroux, Napoleon a Berlin, romedie
istorica cu cuplete, si Picaros et Diego ou La folle
soirée, opera bat), muzica do Dalayrac.
La 16 Millie 1842, se joacA in benefit:Tut d-lui Gre-
ceanu, comedia in 5 acte de Mohere, Sgirci tuft). Ac-
toril cart an jucal in aceasta pie-za an rust: Greceanu,
Enescu, Boncin, Alecsandru, Nastase loan. Homiceanu. Mano-
lescu, Costachi ; d nele Smarancla, Elencu, Mace, Marghioala 2),
Nu Inuit dupti aceia se si inehete slagiunea teatralft 1841
1842.
Directia teatrulni romino francez, numitA in 18 Mart 1840
de guvern si cotnpu-tA din Alexandri, Cogalniceanu, si C. Ne-
gruzzi, dupti cum am vAztit, vazind trebumta ca aceste trupe
se fie conduce de o persoanA de proresiune care sa poatA da o
mai mare desvoltare si cultivare artel drAniatice, si in specie
actorilor rotnini, a trecut (1-net Frisch direetia aceslor trupe,
--dupti cum se vede aceasta in contraclul inchiet pe c ire 1-am
reprodus,si in acelas timp it vinde in ziva de 9 Mai 1842, pen-
tru suma de 120 galbeni bland, toatl garderoba, decorurilo,
1) Trathisa de I. Roset, liparda in Bneurest1 la 1S36.
2) Akail aceatel piese se afla la biblioteea Aeademiel Romine. pa-
(diet Teatru- Fol raztete.
154 Teodor T. Burada

bancile, policndru, lampile, sobele, in fine tot materialul ce po-

seda teatrul in timpul acela, dupa cum 'se vede din alaturatul
Ihventar, scris in frantuzeste ce se all, in Dosarul Departamen-
tulul trebilor din nauntrii No. 113 pag. 234 si 235, pe care-I
dam aiel In taducere, find de o deosebita importaiitA pentru
not, Mtn' cit gasim in el speeilicala Unita zestrea teatrulut ce
o avea in timpul acela. lala euprinsul acestut inventar :
Starea intregului material al teatrului
Unsprezeee pint( zugravite (fun- 0 intrare de mormint zidit.
dalurT Si cortine) qi anume : Un aplic mare de munte pentru
Un fundal de salon. plantil MIA avind in fund o
Lin (uncial de paha, intrare in pestera.
0 inatli publica. Dona ferestt inici de salon care
Un fundal reprezenlind Vezuviul. se inchid in doua caliaturl.
Un fundal reprezetind slinci. Alte doua mat mart care se in-
Uri decor cu doua aplieurt in- chid in doua canaturt.
chipuind o gradina si o forma. it yet usi cu geamuri in doua ca-
Un salon cu tree us(. naturl.
Un salon gotic cu o usa. Doua camine ineadrate.
Un palat. 0 crisuirt cu platen inchisa, cu
Un turn de cetale cu trig usi. ti,fa la o parte ce se desebide
0 pinta zugravila. in scena, si cu 0 fereasta in
Un salon mar e inchis cu saute fund.
usi de intrare si eu ire! trine. Doue marl façade de Casa cu usl
Un salon octagon cu rincl use, si tee esti.
si Cu un plafon in. his. 0 mare intrare de palat cu o-
0 easft taaneasca cu tr,§1 si o- givale.
bloaue si frize portative. Un aplic de munte cu scoborisii
si eu o scary.
DecorurT aceesoril Dolly sort de la moarA pentru
suit.
Un templu feeric cu coloane di- Un camin mare antic.
rice si ogivale prevazut cu Patu culise putatoare.
o scary cu tree trepte. Opt tablouri midi.
Un pavilion in Lye! parer, cu usI Un aparat pentru imitat ploala.
si zaluzele. Trel tunchturf de copac cu doua
Un bosrhet compus din 3 prat! trepte.
Doua bueati marl de zid de in- Un collar de camin.
chidere cu doua ganiturt. Doua pill de bibliotecii cu do-
Doua zidut de sprijin cu galerit. ua garniture.
Un grilaj de inchidere cu doua 0 list). secrela sub forma de dulap
port( ce se deschid in !Atm!, Dona. scar! piezise.
tu garniture si doua coloane. Un tunchi de copac sfarmat.
Nona arboit din care sase noT. Un cadre repezentind Malca
Opt us! de salun in 2 laturt din Domnului cu pedestal.
care sase nuue. Dona statul Marinate.
 Inceputul teatrului in Moldova 155

Dotia balcoane eu coloanele for 0 lada mare imbraeala cu pinza.

de spijinit. 0 luntre eu punlea el.
Un aplic tie fala de balcon. 0 tasuta cimpeneasea.
Sese lablouri mart. Trel aplicuri marl reprezenlind
Dona aplicurT reprezentind co- un stilp si un frontispiciii.
loane de dughene. 0 balustrade in trel part] pen-
() fereasta cu gratil incrucisate. tru a desparti orchestra de
O fereasta midi in dotia canate. public.
Optsprezece aplicurl de diferite Notia pupitre marl pentru or-
mfirimT. chest! u avind si sfesnice de
O mare fereasta ustica. tiniche.
Dona aplicuri marl de stincl. Dotlazecl de futoliurl cu cite trel
0 usa secreta intorcindu-se in locuri.
jurul el.
Un aplic de billet. Patru cu cite doua locurl.
D011a aplieurl de rid. Opt band pentru parley.
0 fatada si ca&.a rustic.a. Nona aplicurt marl servind irr
Un mare aplic reprezentind pa- sala pentru bat mascat.
mint. Dona tablouri cu subiecte re1a-
DoCia band de gradina. five la bat mascat.
O seara mare cu opt. trepte Ti i frize pentru salon.
Doua rampe cu 20 fofeze. Patti' frize abbe.
Dona aplictuI pentru Mout lulu_ Perdele pentru loja dinaintea
neric. scenel.
Opt purtaloil de foftze pentru CincT mindire =Otte Cu pale
culise. pentru astupat usile.
Dona susenite de pinza infato- Un clopot mare.
rind apa. Un elopotel pent' u repetitil.
Un scaun de transportat per- Mese,seattne, fotoliuri, canapele,
soane, en bratele. taburete de lemn.
Un script cu triire de fer. 0 masa de stolerie.
XXVIII

La 23 Sept. 1842 se descbide sub direetiunea dnel Frisch,

stagiunea teatrala 1842 1843, eu piesa Le verre Beau ors Les
eflels el les causes, comedie in 5 acte de Eugene Scribe '), data
in abonament sm.pendat.
Ts upa franceza o gash') atuncl compusfi din actoril ur-
matori :
ll-nil : Pellier D-nil : Mace
Pelletier Masson
Veron Verott
Mouchel Jean
1) Afis:u1 aceslei piese se efld la bibliotera Academies romine, pa
chet Teatru" Fel razlete.
 156 Teodor T. Burada
Thrill: Ilyacinlhe D nele Pelletier
St. Jules Roland
Idiere Maria
Valely Valeiy
Aymard Meunier
Dnele Mouchel Dsoaa Henry

In 24 Sept. 1842, se fare deschiderea teatrulul nemlesc de

opera, cu (Norma" de Bellini, opera tragic in 2 acte.
Actoril earl compuneau acea trupa erati:

nit : Beer D-nil : Frisch

Schmidt Berger
Haake Fels
Beyerle Kaden
Neuhauser Rector
Zebden lnele: Rosner
Zink Ziegler
Kreipl Moria
Speriner Hoffman
Adams D-rele : Seipelt
Relsrber Schiller
Schuch Krones
Jacket Servas
Brucker Ziegler
Servas Rosner
Melculs Luratz
Aim Zachman

Despre deschiderea teatrulul francez si a (Tint nemtesc

gasim in cAlbina romineasca, urmaloarea dare de sama '):

eDupa zece and de fill*, Teatru din Iasi incepe o noun

epoha, cad de Ia urzirea sa petrecind prin toate treptele greu-
tatilor la care purure cunt supuse asezemintele eele noue, as-
taz1 au ajuns la un punt Ia care ne putem bueura. Spre a des-
vali in public gustul teatrulul, a caruia inriurire asupra civili-
zatiel este alit de puternica; administratia a fost generoasa, si
Directia cea no s'aa vazut in stare de. a pule adaogi catre
Teatru frances §i opera ghermana. Sala zugravita de nou, au
capatat un aer elegant, si find mai bine iluminata se va po-
tivi cu toaletele cele gustoase a damelor noaste.
RFrantezii au inceput reprezentatiile for in 23, Cu vode-

1) Anul 181-2 Nu. 77 din 27 Sept. pag. 305.

 Inceputul teatrului in Moldova 157

vilul: cPaharul de and", ce s'au dat, foarte nimerit publiculin

insatat de placers. Ptesa s'au jucat bine, si repertortul felturit
ni mine§te in asta lama noaa placuta petrecere.
(Trupa ghermana art dat in 24, (Norma', asta musica
clasica, rare pururea va fl spre nemutirea numelut lut Bellini
si placerea publiculuT. Tenorul D. Beer *i basul D. Srhimt au
organe proaspele, si gtocul for sit lost potivit cu rolele bor.
Madama Rosner care reprezenta Norma, este o cintareata foarte
insemnata. In duo si in terzetto, Madama Rosner bine agiuto-
rata, s'au inaltat la cele mat frumoase efecle, prin notele cele
armonioase a glasutui italian, si prin un woe minunat a rolulut
sau celul greti.
(Not !RAM pe Madama Frisch despre nimerita alegere a
trupelor si giudecind despre acest inceput, dorim a pute fi pu-
rure organ multemiret publiculut. De asemenea nadajduim ca
cu mijloacele sale, Directia se va indeletnici a apnea cu zel
formarea Teatrulut national", inreput Inca la anal 1837».
(Darea de sama si in limba france7a).

Tot .in ziva de 24 Sept. 1842, se rinaruWe pe Camil Ba

rozzi cu regula reprezentaliilor si alegerea pieselor, de Wit
Slatul ocirmuitor, IAcindu.se aceasta cunoscut si Directiet tea-
trulut.
Unman spot in 27 Sept. 1842, reprezenlatia operel Mon-
techi et Capuleti sail Romeo psi Julieta in 4 acte de Bellini 1),
jucata afara de ahonament.
In 4 Oct. se joaba opera Belizario de Donizetti, care a
incintat mutt publicul. lata ce gasim sells in aceasta pivinta :
«Episodul imaginat despre Belisarie se descrie cu mare
talent de Marmontel, Basin si Janli ; condewl zugravulut Gerar
infatosa minunat acest suget ; dal farmecul de muzica, de po-
ezie si de zugravie intrunite in opera : Belisarie, daa viata Si
suflet acestel intimplart traghice, a caria asdmanare cu adevarul
se razama pe nestatornicia furtuner (noroculut) care :
(Este gala din nimica pre un ow ca sa-1 radice
((Au pre eel mat mindru trim') sa-1 prelara -n nefeice.
(Aceasta frumoasa producere a lui Donitelti, reprezentata
pe Jeatrii nostru, Duinineca in 4 Oct. (1842), La incununa cu o
deplina, lauds.' Sentimentele si generul muzical al acestut com-
puitor mare, talentul trupet si a orchestret, siintira, si deplin
se pretuira de privitort.
ePatimile AntonieT, memorii1' 4i marinia lut Belisarie,
1) Albina RomAneasel" No. 77 din 28 Sept. pag. 308.
158 Teodor T. Burada

soarta lul Alamir si duiosia Irenel invitaa aplaosurl vii si dese-

orl lacriml. Dueto In cimpurile gloriel" cintat de d-nu Ber si
Tedem se recinta inca odata, dupre cerirea obsteasca, si tertetul
intre Belisaie, Iena si Alamir umpla inimile de sunetul fru-
moasei sale armonit. Aria cea mare ce madama Rosner cinta
in al treile act, se agiutora de muzica el cea minunata Ti es-
presiva, si produsa un mare entusiasrea. Versul cel tinerel a
Demoazelel *der are note frumoase si va cistiga mai multa
putere prin studia. Decoratiile si costiumele indeplinea ilusia ;
si anahronismul instrumentelor militiei noaste, care figura in
palatul Bizantiei si pre muntii Emus, se tuneci de efectul ce
produsa asupra publiculul deplinatatea acestel reprezentatit.
Toata trupa se chema la inehierea piesei, si chip acela Inca o
data in particular, Madama Rosner ca o slea stralucitoare al
acestel sari 'run-tease IP.
In 11 Oct. 1842 se joaca opera Somnambula (Lunateca), in
2 acte de Bellini, repezentala in afara de abonament. ((Albina no-
maneascA). 1842 pag. 324),
Teatrul francez merge si el alaturea cu opera, si cu mare
succes. Actoii mai cu sania aft Post mull apeciatl in drama
La grace de Dieu (Milt: lui Dumnezez1), care sa jucat in 13
Oct. 1842. Despre aceasta Tata ce ne spune (Albina romaneasea 2):
«Artistii frantez1 se inrununasera de cea mai mare lauda
in reprezentalia Mila lul Duinnezeu.
4( Aceasta plestr inshrnnath pentru idatosarea sa cea atita-
toare si pentru frumoasele el variatil stenice, se facu inca si
mai mutt printr-o nimerith gtuctire, care umplu de entusiasin
pe public.
(Madama Moria, cea intai, push Coate puterile si intele-
gerea sa pentru a gruca rolut cel grey at Marie!, si izbuti intro
atita, incit la sfirsitut actulul at doile sa chema si se aplaoda
cu mare pornire.
cD I Menie argil a 11 un actor inzestrat cu duh si talent
de a sa impatimi, si a iniphrt.hsi privitorultrt imphtnuirea sa.
4D-1 Pelid ci Mad. Mosel de asemine faptuira la succesul.
ce not it aratam ; si publirul nu este dator ti multerni nutria!
trupel franteza pentru salintele sale, ci si Mad. Fris, care se
sirgueste a incorona intreprinderea sa cu lauda, si a respunde
increderel ce guvernul si abonatii i-aft dat cu mare nimeiire.
g Sa urmeze deci a pune tot zelul sea in purtarea aceslel
sarcine, ce of luat-o asuprasl, si fie iucredintata de iueuviinta-
rea si ingaduinta publirului Moldovan, carele stie a pretui sir-
guintile lintiloare spre bine, si a intalege greutatile ce se tin
de intreprinderea tratrala».
Un abonat
1) Mb. rom. pg. 317 No. 80 Oct. 8 anul 1842.
2) Anul 1842 No. 83, pg. J29.
 Inceputul teatrului in Moldova 159

Dupa aceasta, teatru de opere si col francez dau piese care

produc o satisfactiune generala in public prin alegerea si mo-
dal cum se eseentall. Asa :
In 18 Oct. 1842, se joaca opera La Straniera (Strains), in
3 acte de Donizelli.
In 22 Oct. 1842, se joaca La somnambula (Lunatics) opera
lirica in 2 acte de Bellizzi.
In 25 04. 1842 se joaca Le mason et le serrurier (Petra-
rul si lacatusul) opera comics de Auber,
In t Noemvrie 1842 se mat repeta de trupa franceza La
arace de Dieu, drama in 5 acte t)
La S Noemvrie 1842, thud ziva onomastics a M. S. Dom-
nuItit Stapinitor, sara spre aceasta zi trupa franceza a jucat si
s-a cintat in teatru inmul national si reprezentatia unut tablou
alegoric; potlivit cu miprejurarea s-au aplaodat cu entusiasm
de caira numerosul public'').
Dirertoara Frisch ineintata de succesele obtinute de trupa
franceza si de acea de opera precum si de concursul ce it da
publicul venind in numar mare la teatru, aduce la cunostinta
publica, printrun anunciu, ea ea find recunoseatoare pentru a-
ceasta, a mai imbocratit reperturul cu piesele ce de curind I-a
sosit, si ca in Juno Fovruarie 1843 va Illai nori numarul artis-
tilor, aducind pe primadonele: Stelzer, Reichnzan si Bahni, pro-
em si pe cintaretii Sabalzky si Reichinan.
Isla acel anuncia :
4Aplaortil ce all agonisit de mind cele intal reprezentatit
franteze, as Inunostiintat deplin pe AdminWratia teatrala,
despre feltul dramatic cel mat mull in armonie cu guslul pu-
bliculul Moldovan.
4Prin urmare, iscalita, eunoscind bine indatoririle, cu care
s iu logat calla abonalit set, socoate de neaparat a face oare-
care schimbare cu scop inbunatatilor, in repel tortul incunosti-
Intel publiculut.
41)e ;I euvinleie sus zise sint deagiuns a incuviinta o a-
semenea masura, totusi ischlita nu pregeta a inal adaogi ca so-
sindu-1 de curind remasita repertortulut FEU, tan lost cu nepu-
tinta a publics mat inainte munele pteselor ce vor alcatui ade-
varatul lepertoriti a abonamentulul. Pre Iinga aceste chiar ti-
tlurile West-tor ce all a va inl.11tna, si efectul celora ce all a
cuprinde locul lor, si care far a intirziere se vor aduce la cu-
nostinta tuluror, vor ineredinta pe cinst. public, ca Adminis-
tratia necontenit se sirgueste a se invzpdnici de increderea a-
bonatilor set. Tot de acesle motivurt inderunata, iscalita si-aa
propus a aduce in luna Jut Fevruarie viitor pe Aladatnele: Stel-
1) Vert despre tnate aeeste auundurl Albina romilneasea", 1810
So. 84. 85, 87.
2) Albina rornaneaseA" No. 89 din 13 Noem. 1843.
160 Teodor T. Burada
ter, Raihman si Bahni, si pe Iiumnealor : de Sabatzki si Raih
man, pentru a face operel gbermane inbunatatirile dorite.
elTti rog Dornnule Redactor, ea impartasind aceste cinsti-
tilor domni abonati, sa binevoiti a va face organul sus insem-
natelor dispozitil si sentimente, ce indeamna pe Administratie
a pasi catra asemenea inbunatatire teatrala, pentru care iscalita
va infatosaza rostirea inaintel sale recunostinte
Ia'r 30 IN oemv. 1842. Frig

Dupa sosirea pleselor anuntate pentru teatrul francez, Di-

rectoara Frisch, public, iarasi printrun anunci0 cu data din 14.
Dec. 1842, numele pieselor, mai repetind ca va maI inbunatati
trupa de opera, aducind in luna Fevruarie 010 not artists, si
pentru acest sacrificid ce face, indrazneste se nadajdulasca ca
va fi sustinula de public, avind si protectia sa 2).
La 28 Dec. 1842, se face desebiderea.
Teatrul nemt.ese de opera si eel fiantuzese is1 urmeaza re-
gulat reprezentatiite lor, publicui insa nu vine in numar mare
drip cum vines cad 1sT aratase desplacerea pentru opera nem-
tasca. Despre teatrul rorninesc insa nicI nu era vorba, de aceia
publicu( Incepuse ast arata nemultemirea sa catra Directiune
pentiu negligenta ce si arata pentru teatrul moldovenesc; in ur-
ma ace for nemultainiri teatrul rorninesc se deschide cu mare
grew in fine pe la finitul stagiunei intaia la 27 Dec. 1842 cu
cea intw reprezentatiune de Strigorutc, melodrama in 3 acte
propasita de un prolog.')
Gasind si peotru stagiunea aceasta 1842 1843, o colec-
tiune de afise, alit ale teatrului nemtesc cit si ale celul frantu-
zesc, legate asemenea inlr-un volum si pastrate la biblioteca
Academies romine, in pahetul cu titlul el'eatrux. Foi rad*,
reprodurem ma! la vale tillurile tdturor pleselor dale in
abonament cu Rpecificarea zilelor, din care se vede ca sta-
giunea teatrala 1842-1843 s-a incbis la 1 Mat 1843, si ca s-a
jurat in totul 90 abonamente, opere, drame, romedii si vode-
viluri, afara de beneficiile at torilor si alte reprezentatii in abo-
namente suspendate.
Mille din acele afise sint liparite in limba romin0., fran-
ceza si germana.
(Urmeazri) T. 1'. Burada

1) Albina romaneasca", 1842 No 96 din 3 Decembrie pag. 381.

2) Se afla tiparit intr-o foals ce se gase§te la biblioteca Academie!
romine. pachet Jeatru" Foi razlete.
3) Afi§ul se afia la biblioteca Academie! romine, pachet Teatru"
For razlete.
 Colectia Costachi Negri
in _Pinacoteca din laqi
t'rmare

De la Oct. 1872 pia in vara anulul 1874 as urmat ne-

curmate stftruint1 si corespondente din partea Jut Panaiteanu
pentru ea tablourile colectiel Negri sa. ramina Pinacotecil din Iasi.
Fostul Ministru at Justitiei si Instructiet Pubtice d-1 Titus
Malorescu, care cunostea valoarea operilor colectiel Negri si
rare avea cunostinta de influenta binefacatoare a culture( artis-
tice, in Wage de ministru, prin urmAtoarea adresa din £8 MaI
1874, instiinteaza pe C. gegri ca shit alocatl in buget 40.000 lel
pentru opere de arts, destinatI ['find pentru cele din colectia Negri,
socotite la suma de 114,150 lel si redusa de Negri la 57,075 lel.

Domnul mea,
Adunarea deputatilor a votat un credit de 4o,000
let not pentru cumpdrarea de tablourt in genere, dindu-le
neaparat preferinta tablourilor ce apartin unet scoale vecht
si care sunt executate de maistri renumitt.
Spre indeplinirea acestut stop suma de care disbu-
non find nu se poate mat modesta, n' am putea realiza
de cit un snit numdr de tablourt de arid.
De aceca subsemnatul cunoscind insemnata colectiune
ce posedatt si a find cd suntelt hotdrit a le desface in stra-
indlate am onoarea a vd ruga dacd suntelt dispust a
consimli la dotarea Pinacotecilor nationale cu acele ta-
blourt sd bine-voitt a face si cu aceastd ocaziune un noa
sacraficiu oferind Slat:slut, tablourile depuse de Domnia-
Voastrei la Pinacoteca din lag pe numdr de 4o,000 let not.
In asteptarea raspunsului Domniet-Voastre, vd rog
sci bine-voi It a primi cu aceastd ocaziune asigurarea
pi-ea distinset mete consideratiunt.
(sewn) Titus Maiorescu
2
 162 A. D. Atanasiu
La aceasta adresa Negri raspunde din Tg. Ocna la 3 Iunie
1874 urmatoarele Domnului T. Malorescu Ministrul Cultelor si
Instructiunel publice:

Domnule Ministru,
De mat multi ant sint apucat a nu trimite in streii-
ndtate ni,ste tablouri ce le am depose la Pinacoteca din la.51.
Ete s'ati ,si preltiluit--prin a cd rut skirl/in/a tocinat
bine nu stia in sum-I de I14,15o franc-1 potrivit aldiu-
ratet foae originals, ce am onoare a ane:xa aice. tar
aceste Coate sere a reinzine zisele tablouri in lard si la
last, cumparate de autoritatea compeienta.
In asa infeles primznd o scrisoare, sint acum vre-o
2 aril tie la domnul director Panaiteanu, inipreuna si cu
foam de pretaluire dial& mai sus m'anz grabil a -i rcis-
punde : ca de sint aceste tablouri a ramine la Iasi, con-
simt a le da cu junzdiatea suind a prelciluirei mie trimisti
de Domnia-Sce, sail cu once alto suma mat mica.
Acton Domnule Ministru primina' si oficia Donmiet.
Voastre sub No. 4825, vad cd prin ea lull faced onoare
a Ma instiinla cti alocafi 4o,000 pentru opere de arta,
si ca zisele tablourt slut acele pe care ap dori sa se
ete si sa se pastreze pentrzt Pinacoteca din last. Dect
consimtind la aceasta, nu mat am alla ce zice, de cit
dacii 'vii pare suma mare sa o micsprati 0 Oa o rils-
pundeti cum i cind yeti pont cl imtea.
Aceste zice cam pe lung, pentrzt care va cer tertarc,
rogu-va Domnule Alinistru sd binevoilz a primi lucre-
dintarea Mallet mete consia'eralit').
(ss) C. Negre

*i din aceasta scrkoare ea si din celel cite se vede si mat

bine dezinteresarea tuateriala si generozitatea tut Negri cind
spune : Coniimtind la aceasta nu mat aui alta ce zice, ca data
va pare sums mare, sa o tniusuratt si sa o raspuudett cum si
cind vets pofti si putea".
Ministrul Instructitinel, d-I Tito Maioreseu. pe aceasta scri-
soare pure nrmatorul apostil : 424 Mule 1874*coale.
d Pe temelul prezentel declaratiuni Ee va elibera din! Negri
1) Seri,oarea In original se afla In dos. No, 10 al Midisterulul In-
structiuneI Publice pe 1874.
 Colectia Costachi Negri 163

mandat pe suma de 40,000 lel prevazutd prin bugetul rectifi-

ativ pe anul curent pentru cumpararea pe searna Pinacotecil
din Iasi a un numar de tablouri, predate mai de mull Pinacotecel
de d 1 Negri, Despre aceasta se va face cunoscut 5i d-luf Director
al Pinacotecil spre a trece aceste tablouri in catalogul respectiv).
lar la 10 tulle acelas an, ministrul exprima vii multumiri
dui Negri prin urmatoarea adresa 1).
Domnul meu,
Am onoare a va exprima mile mele mul /urniri pen-
tru complimentul Domniet. V oastre din savir,sirea de la
j iunie prin care cu o distinsci buns-voingi aaerap la
cele "expuse in adresa cu No. . . . (28 Mai z874). Nea-
parat tablouri:e oferite intr'un mod atit de generos vor
ramIne, conform dorintei D-Voastre, la Pinacoteca din
11.
Tot odatci va rog domnul meu sec bine -voiti a prirni
an alaturare mana'atul pentru suma de lei not 40,00o
aloca/i in bugetul recti ficativ pentru cumparare de ta-
blouri.
Iar alts adresa sa trimite cate directiunea Pinacotecil din
Iasi, ca Nfgri, cu rerunoscula-1 bung-vointa a cnnsimtit a prirni
modesta suma de 40,000 lei, alocati in bugetul rectificativ al
anulul curent pentru colectiunea de tablouri ce o are depusa
deji in galeriile acelel Pinacoteci. Comunicind aceasta cu satis-
factiune D-voastra, am onoare a va invita sa treceti acele la-
blouri in catalogul Pinacotecil, find de act inainte propietatea
Statulni"2).
Tablonrile insa, erad iuserise intre celelalte ale Pinacotecil
'Inca de la 7 April 1861 si prin aceasta nu s-a facut alta de cit
-s-a intarit in mod definitiv tablourile lui C. Negri ca proprie-
'tate a Pinacotecil. Se insemneaza dar, Ca pentru valoroasa
.colectiune, preteluita la minimum 114,150 lei, dupa mijloacele
de care dispunea atunci tara, Statul a dat numal 40,000 lei,
far resin' de 70,150 lei art ramas ca donatiune din par/ea Inc
C. Negri pentru Pinacoteca, si operele acestei colcctiuni, spre
memoria ilustrulul dooator C. Negri, contribuesc la mindria pins-
cotecil Tesene.
Toate osteneli le si clielluelile facute de Panaiteanu in ca-
pitald art fost in sfirsit incoronate cu deplina izbindd poling
inavutirea Pivacotecii din 1as1 cu qg tablouri vechi si de mare
valoare artistica.
A. D. Atanasiu

1) Dos. Minist. Instr, Public() No. 10 pe 1074. Adresa de multumire

No. 6169 din 10 lulie 74 e Insotila ni de mandatele No. 4919, 4920, 4921,
4922, 4923, 492, 4925 boats) In valoare de 40,000 lei.
2) Dosar M. I. P. No. 101874 Adresa MinisteruluT No. 6170 din 10
lulie, (sem. p. Ministru D. Ghidionescu ti Cap. Div. loan S. Polizu).
 Marti nil no§tri
Din Salonic
In spre inoptat, se intorcea de la lucru,. voinicul nostril%
Armin. In millet it suridea u raza de speranta, ca de arum pa
seste in spre indeplinirea dorintetor luT.
(Dom. am suferit destul, is! zicea el. De zecT de anT,.
am slat invalusati selavieT grecesti, ne -am ealnt pe inima, in-
vatindu-le limba ; neam supus orbeste, planurilor ladulul, sub
care se aseundea indracitul for cler.
cNe-aa batjocurit, ne -au smuts pungile, cit aid voit*.
Ce suflet imprimavarat ! Nu era niel doua zile, de cind au-
toritatile le ascultase si for pasurile, de rind se luase act, de
frumoasa holarire, ce prevestea zorif unel reinvieri armanestl,
ca tote meseliasif isl vor alcatui breasla for de-o-parte si ca pen-
tru nimic in lume nu vor mai priori sa fie trecuti in nucnarul
natiel greyest!.
Suntem trestini, dar ne avem si limba si visurile noastre).
Si sub aceste alintatoare insalari intrezarind o cit mai
mare si mai stralucitoare intovarasire aromineasca, al caria
cap 9 era, urea deatul voles in spre rasa.
Avusem cite va zile, de grolave r-butiutniirl. Si obosit cum
se simt"a, abia astepta s1 pliseasea pragul case!, peniru ca sa
maT petreaza citeva ore de seninatatn, in rnijloeul copiilor, sa
mai uTte grijile traTulul, ce a devenit asa de greil, prin urgia
dusmanulia neimparat.
Cu toate acestea, era asa de plin de toata pulerea si
rnunca, catre care-I indruma inflacararea inimeT luT constiute de
sentimente amines% ea ar fi dorit sa le imparta§easca si co-
piilor si sutiel ;:i inturor, tuturor, izbinda ce a avut §i frumoa-
sele timpurl ce nadajduim sa vie, dud pasim in spre injgheba-
rea uneT reinvierl.
Carl de si suferim, totusl prin munea, vom alunga pustiul
din sutletul unel natiT intregi, ce ameninta sa se plarda in In-
tuneric.
...Ajuns acasa, viol si surizator, bate la poarta.
Si ar fi intrat, daea mina eriminala, a unui ucigAtor,.
1) Sub impresiunea atentatului e E4e silvirit de rake greeT, in
ziva de 14 Derembrie 1906 asupra d.luf Costi Panu, Prepdintele Intovara-
irel meserialilur aromini.
 Martini! to Ari 165

nu T -ar fi dal o loviturd puternica In cap, indeajuns pentru a-I

culca la pamint.
Un strigat disperat trezeste pe Meth copilasi, care impre-
jury! focu]ui, isl faureau placute visurl, saltind de bucurie ca a
venit colindele.
4...0 CrAclunul ! CrAclunulce bine! ce halne, ce jucaril,
ne va aduce mos Cr AcIun !...
Eli, am vorbit cu Vasile, sa pornim de la scoald, dupa
Colinde.
Dar vin si eh cu vol, adaoga cel title... Dar ed, nu va
daft voila banil ce-ol stringe si nicl co....
la Meet' copilasI, nu cum-va e strigatul tatalul vostru.
iT intrerupe, ingalbenita mama...
...0 da, si ce ingrozitor.
isl tidied, din lacul de singe, pe tatal plerdut,
in cru da agonie a mortel.
* *
....Ce durere de tintiritn. 0 tacere lugubra. Cu nici un cu-
vint, nu se mingile si ridica durerea easel.
Abia pe afard, bietil tnal indrdznesc, salt' sopo
teasca ; el Inca nu sunt durneriti, pentru ce grecil, au omorit
pe tatal tor...
sa-1 omoare, chiar, findea e Armin ? ?
. . . . . . . . . . . .
...Tirzia, dupa doud tile, de dis perate nelinistirl, atartirul
nostru se redesleapta, recunoscindu-si prietenil, cu ochil Merl-
matt, se felicild, ca au putut recistiga pe viteazul for tovards
de luptd.
Nu mat plinge male (moase) ca suchlur1), ea-t1 ascapa
cu band (vrat,a) hislu.
Cum s'nu plingu ficloril a mei, ca sade 2) un hiliu feciu
si mine sal cite trapsiu 3), pin sa'l cresc ca Soarele.
....Ce avtud deosmanili, cu nisu, ca -s1 vinea imer 4) acasd,
cu piinea sumtioard, trA mid...
Asa-I male, nu vezi ca si pe nol, nu ne alasd, di zidd,
in zida ne amenenta cu moarte...
Avegliare 5) liciori a met avegliare.
Da, da, vruta mama---ispravi tnartirul, cit putem sa ne
aveglieri, ma lipseasce sa bitesitn ce am inchisit 6).
Mull, ii orbi, Dumnezed pe Greet... Ierl, de dimineata,
iti intilnii feclorul mic, al tad Costi, se ducea la scoald.
Il intreb, unde al cartile ficlor ? El saracul se apropie in-
cet de mine se ulta in Loge partite si-ml sopteste :
1) bine, ca Bete Dumnezeu.
2) nutnal.
3) trnseT.
4)
5) pazire.
6) dar trebue sa ispravim, re am inceput.
166 Dudia

catile-
- IaDi...Dila,careGrec.
ma duc la scoala, ma di fricti mi-ascunsi
frica. &Tor ?
...Pans si el, maratul ficior,.... are abia 6 anT si e mien'
nostru martir...
E miezul nopteT. Copiil all adormit in juru l palidel c alclu rt
a unuT mangal ').
Si mama, se alipeste de O. Doer bletul tata, nu -1 mai in-
cape gindurile.
...Mine, lump sarbatorile si copiil mel n-au de nici unele-
....de zece zile n-am lucrat... Lacrimile 'I podidesc, e Intuneric-
si tirzin.
Se surprind bletii parinti plingind, fie-care, de grija copi-
lasilor nevinovati.
Er barbate, linisteste-te, fa-tl crucesa flm multuinitf
ca al scapat cu
Da, da, astei. Dumnezeu, insa sa alba in paza sa pe tots
Armini!, ingina martirul si curaglosul nostru nationalist.
Noaptea se Intinde peste tot; se silage si eel dol carbunl,.
ce le mal licaria camera...
* *
Si, miscata de aceasta durere comuna tuturor, vad Pinduf,
acoperit de zabranicul negru, al dolitilui ce ne copleseste.
Nu mai e idT si Colo smaltuit de voiniclunea vigurosului
armin, 1-au lesat pre& desvoltareI salbataceniel grecesti.
Si cu el, toate casele insovenite ; satele noastre de martirl.
Ice, intr-o coliba. o tinara vaduva, plinge secerarea Tubi-
tului el sot.
Nevazuta de nimenT, inainte de zwil zile!, uda cu lacra-
mile sale, verdeata ce dintr-o mina Dumnezelesca, a impodebit
mormintul martirulul romin.
Alaturi, e locul, unde a fost rapus de un glonte miselescr
venerabilul nostru batrin, care desi albit de anT, totusi era
stilput tapan, al tineretului armin.
Nu mi se deslipeste ochi!, de la nenorocitil copilasT, care-
Inca asteapta pe tatal, ce pornise sa le vie acasa.
El nu still, ca a fost omorit pe drum....
Dar bine mama. milne e Craciunul si tata nu mal vine,
si nol n-avem balm no!, sa ne ducem la biserica ?...-.
* * *
E nasterea Mintuitorulul. Ne putem smulge, de la aceste-
IndulosarT, ca sa ne inveselim si no! ?
Dudia

1) Jaritgal de eArbunT, pu§1 Intrlin vas de anima.

 $crisori chin $al.onic
Din tratul In Macedonia

Saruna, p1 Fecruar, 1907

Stimate amice,1)
De data asia iti romunic un raz tipic.
Ert s-a prezintat Ia consultatiile medicate gratuite ale Dis-
rensariulut romin un tinar valid, slabanog, sirnpalic Ia figura,
ru ochi viol. agerl, cu muslatn, mijinda. si tottist de o statura
mica, de o infatisare de copil ea de 12 ant. Domnule doctor,
mi se adreseaza diusul intr-o corenta romineasca si inlr-o cu-
vintare raspicata, ma doare In stomah clod mininc, desi mininc
putin de tot, can n-am pofta de mineare de fel.Cum to alma
drag* ?D... V De unde esti de tel si unde at invatat to-
mineste asa de bine ?--Sint din Vlaho Clisura, si ant terminat
trel claQe gimnaziale in tara. -De citl ant esti mata PDe 21
ant. Dar act re fact, nu cumva esti la vre-o scoala strainA, de
nu to -am vazut amestecindu-te cu Armful' ?Nu sint la scoala.
A trebuit sa parasesc scoala si tara cad mt-a murit tata si rn -a
rhemat act mama sa muncesc. Sint singurul sprijin si sustina-
tor al familiet rude, at mamel si at suroret mele. Sint luriator
la Regie.Ce leafa al pe tuna ?Muncese eu zitia si mi se da
S piastri (1 fr. 75) pe zi. Un paltonas de o coloare nehotarita,
invechita de vreme. rupt in coate, un guler ingalbenit, o era-
vala care lusese alba si atom arata un fel de galbut murdar,
arataa indeajuns, ea aveam in fata mea un eroa al muncel, un
romin vrednic de tot respectul mea.
Dupa ce-1 caul si descopar suferinta ce pune capat noel
lett istovile in munca grea, in lipsa cumplita, petrecuta In aer
inchis, otravitor, inflorindu-ma in fata neputintel mete de a-I 11
de folos lntr -o boala, la a caret radacina sta un rail social, it
mingil cit pot mat bine, it imbil cu speranta ca se va face bine,
1) CAW A. D. At4nasiu, IatT.
168 Dr. Sunda
II imbarbatez, stati la tocineala cu el cam ce ar putea sa ma-
nInee nitel mat bine, IT fac retela, .si neputind stapini simti-
mintul mea de frale, it zic: De ce fugi de not rominii ? De ce
nu to InsciT In breasla omineasca ? Sa intreb pe ovreil unde
lucrez dacaml da voe.Ce ail ovreit, cu breasla romineasca ?
N-at nicl o grija.N-as putea sa ma Inlesnesc...Dar nu-t ne-
voe de obolul matale, cad lueatoriT nevoiasT sint scutiti de
ori-ce cotizatie. Nu cumva sint pe acolo niscatva greet? Cum
sa nu fie Die Doctor, stapinil mei sint greet si m-ar da afaa.
De unde au sa atle el ca at sa facr parte din breasla noa-
Oa daca niel unul din aT nostri nu to -or spune ?Sa ma mat
gindesc le Doctor si sa-1 spun si Enamel si pe uma yin sa
va spun. Unde sezT ? La Vardar.
Vardarul e suburbia cea mat nesanatoasa, terenul find
mocirlos.
Cum de at nimerit aid la Dispengar ?Am vazut firma
romineasea si am venit ca in casa mea de mintuire.
Clad am vut sa -1 pun pecetea pe reteta si sa 1 indreptez
la fdrmacia Dispensarului, ca sä capate medicaments gratis,
sarmanul councilor s-a i ugat blind sa I dark reteta nepecetluita,
cad nu primeste el cit limp poate munci sa i se dea leacuri
de pomana.
Alt-a multumit calduros si sT-a vazut de treaba.
Impresia mea ca romin a fost acea a unei ametell morale.
Un romin cu treT clase gimnaziale din tarn, venit in SartinA,
muncitor harnic, destept, si care e nevoit sa-st calce pe inima,
sa fuga de romint, pentru ca sa poata trai... e lumina orbitoare
a realitatit.
Dr. A. Sunda
 DIZOLOGISIZZIE
Am intreprins a lupta hotarita impotriva neologismelor,
pentru ra sintem convins1 ca limba romaneasea este puss in
primejdie ; prin napustirea for tot mai numeroase pe frumosul
el true.
Trebue insa sa tarmurim bine !MIA untie se intinde aceasta
primejdie, eael o limba nu se poate cu totul inchide Dentra in-
riuririle straine, si este deer neaparat a se aseza oare-eare prin-
cipil care sa ne poata ealluzi in primirea sau raspingerea ter-
menilor nor.
Mai iota! vom formula regulele obstesti (care bine inteles
ca regule vor putea totdeauna infittisa si exceptil), priviloare
la neologismele ce trebue inlaturate, si apol vow trece la ara-
tarea normelor care sa ne conduca la primirea tor.
1) Cind e vorba de cuvinte ce insamno lucruri maleriale,
la care nu poate fi vorba de nia o nuanto deosebila de inteles, va
trebui totdeauna rdspins cuvinitil non, and avem until cu nouna
identica in limba romaneascd.
Asa nu se va primi pantd de oare ce avem cling
morb boala
cord inim it
Cu prilejul acestor doua din urtna cuvinfe alit de plaeule
medicilor no.3tri si care umplu toate serierile medicate roma-
nesti, luam aminte ca in franceza cuvintul maladie, din limba
obicinuita, este acelas cu insemnarea toctnal a zdruncinarel sa-
natatei. Asa in toate tratatele de medicina franceza, intilnim
rostirl ea: maladies de la peau, maladies du foie, maladies de
la moille epiniere. Si tot asa si in limba germana Leberkrankheiten,
Herzkrankheiten. Nu se intrehuintaza un all termin teenie si un
altul in limba obielnuita, maladie si krankheit in limbaglul me-
dical.
Pentru ce la not sa se faca deosebirea, sa se primeasca
cuvintill de morb in limbajul eel nobil al stilntei medicate tar
boala sa ramile bun numal pentru gralul eel de rind ? Pentru ce ?
Tot asa si cu cord.
170 A. D Xenopol
De asemenea :
A fi a se inlatura pasager de oarece avetn calator
banda teats
bijutier giuvaergia
naveta suveica
In priirea acestul din urrnd cuvint se spune adese-oli, ca
cineva face naveta intre un loc si allul. Rostire absotut nein-
dreptatita.
Navette franceza este In totul acelas cu suveica rominea-
sa, tarn cea mat mica deosebire de inteles. Insamna tot acelas
instrument intrebuintat in tasdtorie. Pentru ce dar sa nu se
zird fac suveica intre 141 si Bucurefti.
Dar aceasta rostire asa tradusa de pe francezd nu ar co-
respunde spiritulul Umbel rooting. Romaneste trebue spus: far
pe suvetra mare fast si B., dupti cum se spune far pc proz.tul,
fac pe hitrul, ;Wien face asa cum face prostul sari ham], si deur
fac si ea cum ar lace suveica ce s'ar repezi din Iasi in Burn-
rest' si viceversa.
Alte cuvinte din multe nenumarate care insamnd lucrurt
maletiale si pentru cure nu se poate afla niel un tenteia pen
tru un imprumut strain ar fi :
crelon = plumb
jurnal = ziar
unprimerie = tipografie
abator = taetoare
ablutie = spalare
vapor = abur
Sa se lese neologismul vapor pentru bateau a vapeur.
cztpru = amnia
lingerie = ruftrie
jnpa, /upon = fusty
sentura = cinkaloare
supiera = castron
si alte nenumarate.
Se intelege cd atunct cind lucrul material a lost introdus
de la strainT ()data cu nutnele for putem sa primim si Ise aresta
asa vom zice : Pantalon, corset, frac, mancon, cupeu, carton,
compas, echer, lamps, canapea, marina, marinar etc. ; dar
unde avem §i cuvinte rotninesti vom prefers pe acestea. Asa
in loc de :
candelabru = policandru
fotolia = jet sari jilt
landoa = careta
coral = margean
Trebue decl totdeauna sa alegem cuvbilul care Insamna o
notiune materials pe cit se poate din sfea limber romine si nu-
mat unde nu-1 aflam sa punem termenul strain.
(Urmeaza.) A. D. Xenopol
 Privelisti i datini populare in Moldova
(lirmarel

PApusele sint facute de petici cu care se invaleste un be-

tisor lung, si reprezinta diferite chipuri. Ele sint puse in mis-
care printr'o sfoara trasa de papusar si vorbesc prin gura aces-
tuia. Papusele sint purtate pe strada intr'un cosciug, ele 1%31 dal)
reprezentatiunile for intr'un mic teatru, facut din scinduri, nu-
mit Lada pguselor, care e impodobita cu llartie colorata si
poleita, si tapisata on piele de lepure. In lada papuselor de obi-
ceifi and data luminarl si e purtata de dot papusarT, dupa cum
se vede in figura aid alaturata.
Din spusa batrinilor, in timpurile mat de mull, a trait un pa-
pusar in Iasi Vasile Dragan, care avea de tovaras pe Ilie Fet-
marta, cunoscutl ra eel mai de sama.
Pe linga papusari, mat merge si un lautar cu scripra, care
cinta din clod in cind, o arie cunoscuta, numita cintecul de la
Agresti). Papusaril mergind pe strada striga :
Papue! papusi
sari :
Pgust, papusi de la Huq,
Cu caplet cit un carts !
sau :
Prepurle frantuzefii
Tot sei stag
stat sci le privesti!
Papusele chemate sa joace si ele reprezentatiunea tor, In-
trind in casa, papusarul intreaba pe eel de fats, cum vor el sa
joace plpusele, pe /dip orI pe !Judith, sail: deadreptul, on pe in-

I) Area arie am publicat-o in al men: Almanalt musical, pe and

1876 par. 59.
172 T. T. Burada
cunjuratele, cu perae sap farii perrie, cit alte cuvinte, wean ex-
presiuni cuviincioase on obscene. Ratrine ded acuma mutual la
gustul celur ce platese a se pronunta, oil pentru una, oil pen-
tru alla.
Nitnene panA anima in Moldova n'a dat la lumina loud
picpu ;silo r. Noi pentru prima data it publican aici, asa dupa cum
rani auzit in last, slut actin] 31 de ani, din gura papusarului loan
1-langaLt 1). Papusele sint. 17 la numar, si anutne

1) Un cloban.
2) 0 oale.
3) Un tigan cu dairaua sj cu un urs.
4) Vasilache tiganul.
5) Fata llenuta.
6) Fata Clubaroatei
7) Gacita, femela lul Vasilache tiganul.
8) Un cioclu.
9) Un lure.
10) Un cazac.
11) Un dascal de la biserica.
12) Jupinul Leiba Badragan.
13) Un drac.
14) Un calk.
15) Un Soarec.
16) 0 mita.
17) Napoleon Bonaparte.
(Urnieazd T. T. Burada

1) In Valahia jocul papu0or asa dupa cum se obinue0e a se juca

acolo, sa publicat in : Poesii popitlare yomine, de G. Dem. Teodorescu.
Bucureli. 1885 pag. 30.
 Limbs frumoasa
Maiestatea Sa Rege le a tinut en prilejul cumisiunel Camerel
insarcinate a-I inmina r.sputistil la mesaj, din sesiunea trecuta,
. una din acele cuvintari cu care de atitia ant intbogateste merea cu-
getarea pofifica.Nusti1 ce sa admirl maT mutt in areasta cuvintare;
caldura inviitoare a ideilor sau trumuseta formel. Nob o reproducem
ea una din cele maT desavirsite pilde de limba romaneascil neaostt
s curata.
Domnule preedinte,
Domnilor deputaff,
Primese cu bucurie adresa Camerel deputatilor.
Aceasta bururie este cu alit mai vie. pe cit de mare Mi-a
Post parerea (le rat] ca iarilsi M'am vazut Impedicat da a veni
insu-mt in mijlocul Reprezentatitmei Nationale.
Gindul Mea eel d'intaiU e-te de a multurni din adincul ini-
mei pentru bunele urari de sanatate CH Mi -aU venit de pretu-
tindeni si pentru sentimentele de Tubire re cu atita caldura su-
fteleasca si intr'un singur glas Mi le arala Camera cu prilejul
IntheereT serbarilor jubiliare.
La aceste mutt pretuile marturisiri ale dragosteT poporulul
Roman, care intuntineaza in chip asa mingietor o vials intrea-
ea de lupte si straduinte comune pentru binele obstesc, raspund
prin o nemarginita rerunostinta.
Impartasesc in totul dreapta Domniitor Voastre mindrie
pentru tninunatele rezultate si Imbucuratoart le invataminle ale
expozitiei noastre nationale, care va raminea una din cele mat,
marete manifestari ale vointel noastre nestramutate de a dohin-
di, prin munca, un toe de onoare printre natiuni si de a aseza
marire Orel pe temelil trainice si sanatoase.
Nu mai putin Ma buour de anal maims pe care I -a arta
Dumnezeti boldelor noastre, prtenm si de starea infloritoare a
tinantelor Statulut, care va permile prudente imbunalatirl in di-
feritele ramuri ale administratiel si mai cu seatra va inlesni o.
usurare a sareinelor ce apagit asupra paturilor sarace si munci-
toare. Tot ce vett face intru acest sfirsit, ca si masurile de bu-
ns indrumare de care sunteti preocupati pentru sporirea si pro-
pasirea vietiT economice taranesti, vor rontribui puternic la inta-
rirea s mimel noastre Romanil.
lia multarnesc inca °data, domnilor deputatr, in numele-
RegineT, at MI u, al Fairiliel Male, pentru caldele urart ce Ni le
att adusv.
Cit a trebuil ea ne doara rind rata cu asemenea aratarT ale
cugetuluI Suveranulul, augusta Sa sotie M. S. Regina credo
nitnerit a publica imbucuratoarea dire dupa mersul spre bine
a M. S. Regelul In limba germana In Bukarester Tagblatt, ca si
clod aceasta veste, dupil care Iremura inima intregului nostru po-
por, ar ti interesat numaT pe germanii din Begat, ca si cindt
poporul romin ar vorbi si intelege in totalitalea ltri limba germanii._
 STUDII FILOLOGICE
XII
ELEMENTE GRECETI IN LIMBA ROMINA

Ciob. Cioba. Ciobaca. Ciubana. ClUbeica. Ciuvaniu. Ciuvee.

Cioherse. Beanc. Cloth. Ciupd. Ciopirlac.
Piteica. Ciopatesc.
dr. cob vas, oala (Dame) `hirba, oala de nor'' (Viciu 30),
hirb, sfdrainturd, bucata dintr-un vas, 'Obci 'tin vas de lemu
spurcat' (Viciu 30), 'eobaka nacelle creusee dans tin tronc d'arbre
(Dame), mr. Clubcind gingura mare de lemn, gavan, polonic'
(Dalametra), dr. sube7k.ii pipit. (Dame), dr. 6uveinizi 'covata in
care se spala baffle' (Viciu 26), mr. cuvciitri 'hirb, ghiveciti pen-
tru florI' (Papahagi), 'vas ordinar de pamint, tucal' (Dalametra),
"uvee, cuvei, Olivia 'vase de stint de tot solul: gfileti, budge, bu-
dad, ceaune, caldari, barbinti, etc.' (*ez. II 187), 'tivei qucruri
de gospoddrie' (*ez. IX 153), I.ohirse got ce ad ciobarriI la tirla'
(Viciu 30), beak pl. beakurl 'entre frinluri de oale, de blide, s. a.'
(Viciu 18), Z'Orb 'vas stricat si gol' (Sia. II 187), '6 fipa ceovatio,
trocutii, in care scalar copiil midi' (Viciu 31), 'troaca in care
spala !nine, stipunese' (Viciu 32), 6opirleik prepeleac, par In care
se pun oale, vase, fin, s. a. (5ez. VII 124), tetka, pitakd `cintarld
Impletit din ate, storl, spre a duce in el hirbul cu mincare la
cimp' (Viciu 67), 'oficilisk clocirlesc, tarn in bucati marunte.
EL : c'orb>:Mb-Phirb, beak>*i-obeak>&ib ; seObli este un fe-
menin recent dela '61),. prefacerea lul b din cob in v din deri-
vatele 61,17/adj.:I, ittvee, si in It din derivatul i'-okerse este de data
 Studil filologice 175

recent ; teika--pitakti>*.oupitelka>Mpil -ete +-aka, copirlak

si:'c'opatesk>*iiip=e6b, insfirsit cob si ciipa sint *c y p u s, *e y p a
=gr. *7.()Z0g, y.(yrl creux, cavite, cf. si v.Woc creux, enforcement,
fond d'un vase, v.6111371 vase creux, tel que coupe, tasse, vinaigrier,
sauciere, sac, poche. besace. Pentru un asemenea dublet, cf
ship si .;'/i61):>*s t u p u s, *s typu s=gr. ar6p; (Arhiva XVII 356).
Copae
dr. kopaie, Int% mgt. kupeiiie albie, capistere, mr. kutineit
adincos, sapat adinc (Dalametra).
Et.: c u p a=---.67c1 creux, cavite+ -ale. Iii mr. si mgt. it este
epentetic, on provenit pin] contatninatita luT .01e+ -and. Cuvintul
fortneaza acelas famine cu cob si Cifpa.
Corcan
dr. korkein (Dictionar banatean circa 1670), krokan, klokan
(Popuvici, Rum. Dial. 1 165), kroka'a, krok (Tiplea, Poez. Pop.
108), k, Pk (Popovici, ib.) corbeau, krokanesk, klakanesk, klokac-sk
croasser, kriikait 'ow care crainiceste, crainic' (Cranciai zice
munteanul padurarilor si plae*ilor boerestl cari-1 chiama la tbo-
erescz, facind o guru cit o sura. Sez. Il 225).
Et. : krokan, klokan>korkan prin metateza luI kor- in kro-
si prin epenteza luT n (anticipare asupra lnT n din -an), korkan
>7.6p17.-c 7.6p1.-h-oc + -A n, krokari este derivat din *krokciesk, or
chiar din krok: k, ok, kriik sint derivate imediate din *krokeWsk,
krokcint'sk, kriika'u>kroketzt, pentru at earui inteles metaforic
cf. fr. corbeau mallOtiee, exacteur. Pentru prefacerea lui kr- in
kl-, cf. klortba>kroabii>*cs u m b a (Arhiva XVIII 36). Francezul
croasser este si el de aceias etimologie.
Maracine
dr: nzarah'ina, nuirciane, rnaracitni (Garter, Chrestom. Glos.),
mr. inciratina, Mint (Miliailea nu), mgt. mararinci, martin opine,
broussailles.
Et.: lat. *ntricina=*nutricina on *Inyricina=gr. v.uptz:v7i
de bruyere, adtectiv dela ppEzil tamaris(arbuste), bruyere et autres
petits arbrisseaux qui croissent dans les landes. Schimbarea de
accent. a putut avea be ciliar in latina populara supt influenta
sufixulia -1 n a. Forma nzara6ine e nascuta prin analogiia unor
176 G. Pascu
cuvinte ca rugine, carbiine; far mcirti6iini prin analogiTa until
ciivint ca tithine; In sfirsit 'Hum este o forma masculine scurtata.
Mieria
dr. mieria, mirill albastria, snizeriia, mieru, lieru albastru.
vinat (Weigand, Jsb. VI 20).
Et.: scurtare din gr6ulidru>lat. *e y n e u 1 u s, *c yneilu s,
diminutiv dela c y n e u s bleu fonce, bleu azure, xuiveos bleu,
d'un bleu fonts, bleu noir. v.oxvO; bleu, azure, noir.
ELEMENTE LATINE IN LIMBA ROMINA

Cotilesc. Cotrobaesc. Cociobaesc. Scotocesc. Scociorasc.

dr. kotilisk caut (Cotilire - nmblare dupe mincare prin
Hide, ochirea si miscarea oblectelor prin case : ce tot cotilegi
pe-acolo? Saghinescu, Vocab. rom. 50), kotrobciesk=ko6obtiesk
`caut ceva prin casa mai ales' (Saghinescu, ib. 49), kotrobadsk
caut (Cotrobait- -saute ceva facind hodorog. Cotrobaeste cu lin-
gura prin oale, clitind carne. *ez. IX 152), koe'obties. k caut (Co-
ciobdegecauta prin toate partile. S'ez. IX 150.A coctobeiia
scotoci prin toate ungherele, a umbla prin coctoabe. *ez. V 58 ,
skoloUsk=kaobadsk (*ez. V 58), caut si scot un lucru de un de-I
ascuns (Scotocegescoate din fund ce-a mat ramas. *az. IX
150), sk000rdsk caut si scot un lucru de unde-I ascuns (Scocro-
rdIste -cauta si scoate de unde -t ascuns. Sez. IX 150).
Et.: kotilesk>c o f =c a u t+-i I (-i 11 o)-I- -é s c, kotrobelesk>
*kotobdisk>c o t--c a u t+ -o b+ -a é s c, kaobtiesk>*kotsiobiiisk
>coti----caut1+ -o h+ -a és; skotaisk> *skotiUsk > lat.
'exca vito+ r(-1 c o)+ é s c, skaorrisk> *skotsi =*skOt>
lat. *e xcavit o+ -u r(u 1 o)+ -6 s c. Prin elimologie popular&
skotaisk a fost pus In legatura cu verbal skot ¢i kaobeask cu
substantival koMeibii `case foarte rea, tupilata si puttn Incapa-
toare, samanind mat mull a cotet pentru vice' (*ez. V 58).
Cotramti. Cotreanta. Treanta. Dreanta. Zdreanta. Catrinti.
Catrafuse. Catalfoase. Bodroante.
kotramti `strafe vechitl si distramat' (*ez. 11 224), kotriata,
koirdatei, trgamtd, triata, draitci , zdriata loque, haillon, guenille,
kotata, kotritd, pestelca (Weigand, Jsb. III 318 b), kotritci, ko-
 Studil filologica 177

trip, kratfAi surta dinainte (Viciu 37), katrita tablier, cotte, jupe
de paysanne (Dame), kretTi tablier qui forme la partie poste-
rieure du costume des paysannes (Dame), katraPise bagaj, ka-
talfocisi `iama§itl de tot felul de lucruri aruncate fara Did°
nolma' (Sez. II 185), bodroiife=katrafiese boarfe, hafne veal' si
stricate.
EL: trecimtcl, treutd, drecifci, zcireeitd>lat. t r a m a frame,
tissu+ kotrcimp, kotroald, kotritd, koerfla,kdtrild, kratitcl,
kretip, katritc1>c o t o r +t r ea mt5, katraftise>*katrafocise>
kotrciniti+rufacise+etimologira populara cu ffise, katalfocisi>
*katrofoase, bodrotife>bodrfe vechiturr, bathe veclif §i stricate+
kotroale. Pentru alunecarea in(elesulut, cf. it. dial. sdramsdruccio,
sdrucitura, rottura forte d'abiti o panni, &drama sdrucire, com-
pere motto abili o panni>*d i s t r a m a r e>t r a rn a (Schu-
chardt, Zeitschrift far roman. Phil. XXX 747).
Cavan. Covata.
dr. kcivan plateau d'une balance Hasdeu, Cuv. I 272), ko.
veld male, huche, auget, mr. kuvatil larfurie de lemn obisnuita
I t pastorr (Papahagi), kavata, kuvcia, guvata, 'vas de lemn, co-
rata, strachina de lemn' (Dalametra), kuvilika 'covata mica'
(Dalametra), mr. kuvutos rgaunos, saint' (Dalametia), dr. kovalit
creuse, fait en creux (Dame).
EL: kavan>*kaucin>lat. c a v u s+ -á n, kuvitikci, kuvulos
>kuvcitd, kovcitit>kovect=--pl. dela kovcitci, in sfirlit kavdtd, ko-
vata, kuvald>*kciadtd>lat. c a v a t a, guvata,>*g a v a t a=c a-
v a t a. Pentru v>u>v, cf. numeroase exempla in Arhiva XVIII 38.
Deparez
dr. deparez 'a feri, a inlatura cu minile on cu picloarele
tot de pe linga on de pe tine, si apoi a purta minile orI pi-
doarele deglaba pun aer' (*ez. Il 225).
EL: lat. p a 1 o r alter ca et la, enter, courir en desordre,
etre dit-perses, cf. p a 1 a n s qui s'egare, egare, perdu, eperdu.
Fitalyu
mr. fihitu `epoch in care fats oile §i caprele' (Papahagi),
'falatura, timpul fatatulur la 01, capre, etc.' (Dalametra).
EL: lat. *f e tali u ai, cf. tetalia fetes de la naissance.
3
178 G. Pascu
Ghfoaga
dr. gioagd macTucg, mr. ktotiga, gliniget cats.
EL: *kfOgii,*kicingii>*e 1 a v i g a, dela c 1 a v a baton noueux
gros baton, massue.
Ginflu. Inginf.
ir dr. etc, Igif gonfler, exciter (Gorovel, Ciniilituri 74; Sez.
VI 99), igif se rengorger, elite haleter.
Et.: lat. g o n fl o=c onflo souffler, exciter. Micile deose-
bid fonetice sint datorite di.AmilatieT si diferentierii. Puscariu,
WOrterbuch No. 855 nu inregistreaza decit intelesul metaforic
al luT
Guruny
mr. gurirri port.
EL: *gruii>lat. *g r u n n i u s care grohaeste, dela g r u n-
n i o grohaesc, de uncle mr. griniedz.
Lineti
lined 'tot soful de linuri, maT ales de culoare' (.ez III 70).
EL: lat. lanicia lainage, toison des moutons.
Mindata
an'. madatic stire, emulsion.
EL: lat. mandata ,* -ae charge, commission, mandat.
Mostru
mr. mOstru monstru (Papahagi), `uric, necuviinclos, se uzita
numai la suparara. si se aplica numal la oaf (Mihaileanu).
Et. : lat. monstrum.
Niac. Niat.
mr. link, //at 'prune, copil (Dalametra).
Et. : mr. i lk mie+nat 'prune, copil mic'.
Neros
dr. neios Decembre (Alecsandri, Poez. Pop.2 34).
Et. : *neat flat. n i v e u s de neige (sell. mensi s)d- -6 s
orl chlar *n iveosus=nivosus abondant en neige, plein
de neige, mole de neige, cf. tapir/ idem (Dame T. Glosar 42
>nig neiger.
 Studit filologice 179

Pupu
mr. pitpu `copil micut dragAlas, impodobit ca o papusa' (Da-
lametra).
EL: lat. p u p u s petit garcon.
Racoare
dr. rakoore, mr. ar(a)kodre fraicheur, air frais.
EL: lat. *r ecor*recori s, substantiv dela r e c -e n s
rece.
Restel. Rosteiu. Resettle. Rostine. Lost(ur).
dr. rosteiu, rostezri zavor, nigh lost, kistur zavor, mr. los-
tru `pirghie, drug de fier', lestur ' sirtu, strangu, drug de fier
sail de lemn, cu care se inchee usa, poarta' (Dalametra), mgt.
/odstd ciomag, bag mr. lastodrka prAjina (Papahagi, Not. Etim.
29), dr. rbgkiu (pronuntarea ?) 'tin ;Alan de laturi' (Viciu 74), dr.
ro§tine (accentul ?) `nuelele de ingradit, din care se fac de exem-
plu cosurf de car si fundurT de car, inladite de curpan' (Viciu
74), dr. raslcl, reistem, raster, restel, restera, resteti 'tin bat ce in-
chide gitul boului in jug'.
EL : lat. rostrum plisc, virf ascutit. In formele rostefu,
restefu disimilatiia a provocat disparitila lul r final din prototip ;
in lo9tru, ldstur disitnilatifa a provocat prefacerea IuT r initial
in 1; in lost disitnilatifa a provocat si prefacerea lul r- in -/ si
disparitila lul r final ; pentru formele lodsta, lastoarka nu e ne-
voe iiumaldecit de rostra, ele s-au putut naste si pe terenul ro-
minesc, casi diminutivela rastel,reskil ; pentru g din ratan, ro;-
fine, ratan nu e nevoe numaldecit de rostellum, ele s-au pu-
tut naste si pe terilorul rominese prin analogila unul plural
*roRY ; observant insfirsit prefacerea lul o neaccentuat in is si e
(rostrum-reestel, restel). Penti u alunecarea intelesuluf, cf. coke
`ctiful cirligulul dela fintina [in care] se agata vasul chid trag
apa' (Viciu 30), 6okbrotti `cirlig de fier en eoada de lemn cu
care trag lemne' (Viciu 30), 'eokirlie 'o nula cu ginj la un ca-
pat, pe care plutasii o anina in (mete dela cirma spre a opri
pluta' (*ez. 11 23), Coate dirivate dela 'ea plisc, apol klobut plisc,
clot, dar si `aful dela cirligul de scos apa `(Viciu 33)> *eioklo-
hal >66k, kirlibot `cuTul de lemit sat de fief. In capetul cirligu-
180 G. Pascu
lul cu care scot apa din fintini' (Viciu 26) >kirligcliii+*klobeit,
kokirld 'tin lemn indoit in forma de cirja! (Sez. V 58) >*6oko
kirlci->Mk+ -ok+ .irld.
Sint Imprumutate din romineste: bulg. lost zavor, to%
Xt./ark drug, zavor, alb. l'os proptea, drug, cfomag, ung. rostely
-rostelti.
Sa Mit
dr. &V at?. pukin sarat (despre apA), fan. gust.
Et. : lat. N's al (i) c u s dela s al sare ± -1 u.
Uln. Uina. Uirescu.
inn tiin de oae (despre lapte), Wird multime de ol, rtiresktt
de oae, care paste impreuna cu oile.
Et.: itin>o vi n u s, uincl,>o vina (soil. copi a), ttiresku-->
ovilis de oae.
Zgiesc
dr. zgiesk, mr. zgarlesku, zgirlesku, dr. zgaur (Viciu 77)
6carquilfer les yeux, mr. zgar/edTte `persoana cu °chit bolbati,
zgiitY (Dalametra).
Et.:Mt.*excaveo, Sexcavilo,"excavulo, proprid
zis 'scot ochii afard din cavitatea lor'.
G. Pascu
 DOCUMENTE
Cite-va inscriptiuni

Prin stAruinta arhierculuT Narcis Cretu lescu, staretul M-rel Neamt,

s-au cules cite-va inscriptiunT de la sfintele mAnAstirt Secul §i Neamt, in-
scriptiunl datate de mal bine de de 600 anT, privitoare la istoria biseri-
ceasea §i nationalA, care servesc pada documentelor harAzite in acest ccop.
Arhiereul Narcis Cretulescu m-a incredintat ca aceste inscriptiunT
neculese Ina de nicT un cAutAtor de inseriptitinT, nu sint cunoscute de cit
doar de eel eitl-va trecatorT ce ratticese in zilele de veil prin pusnicia Se-
culuT §i, printre acetia multi necnuoseind s,i neputind bucherisi caracterele
vechT, tree pe linga tabletele lor, fare a le da nicT o ochire.
Iata-le :
Epitaful Jul Stefan-Voda eel hatrin

Acest morminL 1-ad infrumusetat Loan Stefan Voevod, cu

mila Jul D -zeii, domnitorul Virel Moldovei, fiul lul Bogdan Voe-
vod. Unehiul sad Stefan Voevod, flu batrinului Alexandru Voevod,
pre care 1-ad otnorit Roman flu' Jul Die Voevod, in 6955 (1447),
luna Iulie 13 si s'ad inmorrnintat in M-rea NeamtuluI in 16 zile).

Biserica Sf. Gheorghe din ograda M-rei Neanat

elstoria acestel biserici e asa : pe acest Joe au existat alts

biserica intre 1367-1472, anume biserica ,,Inaltaree. De In
1472 -1540 o cuhnie; de la 1540 -1720 Alnaandru Cornea Voda
face trapeza, cuhnie, camarI. Do la 1720-1722 Elena Cantacu-
zino a prefacut trapeza in paraclisul Sf. Gheorghe. La 1740 i
s'ad dat mosia Tampesti de lordachi Cantantacuzino. La 1794
se restaureaza de Vasile Harpa tot en hramul sfintului Gheorghe.
La 1826, o rezideste din nod staretul Dometian. dupa cum este
de rata. La 1862 a ars si la 1865 staretul Timoftel a inoit-o
(M O planul Jul Dometian.
La 1902, monahul Ioachim Fdipovicl in Julie si August a
182 Rudolf Sutn

facut soclul de pTatra Muffin, imprejurul hkericeT Sf. Gheoghe,

spre pomenirea sa. A desliintat de ale Si hogeaguli) cal prover-
bial, fled de stareM TimofteT, in mulct lul Brodel arlutectid».
Panagliierul de la. M-rea Neamt

(loan Stefan Voevod, cu mila Jul D-zeta, domnitorul Orel

Moldovei, fiul luT Bogdan Voevod, a lack acest panaghier la
sfinta M-re .Neamt, in anul 7010 (1502) runa Dechembrie 18».
Inscriptia de la M-rea din Cetatea Neamtalui

«Aceasta M-re o zidi Petru Voevod in anul 7038 (1530) si

sau ingradit cu zirl dupa moartea lui, de doamna luT Elena t7i cu
fig for loan, flies Voevod, Stefan si Constantin, in 7058 (1.550)
luna Septembrie 4».
Inscriptia S-tillui Aer din M-rea Secul

eAcest aer, inchipuirea Dumnezeesculul trup, a Dommilul

nostru Isus Christos, s-au facut de robul lui D-ZEti, Nestor Ure-
che, mare vornic al tare de jos si Cneghina Jul Mitrofana si 1 -au
dauit D-zeesculuT lacas din non ziditel sale milnastill ce so nu-
meste Secul, unde este hramul Therea cinstulul cap al sfintuluT,
shivitului poooc si botezatorul Domnului loan pentru mintuirea
sufletelo sale, ale parintilor si tiilo al. In zilele binelul ere-
diciosului si de Chistos iubitoultg nostru Simeon Moghilh Voe-
vod domnitor phmintuluT Moldovel.
Anul de la Adam 7116, Tara de la Chiistos 1608. Acest
aer a fast furat de la Turd la anul 1821 si gasindu-1 cresting
de vinzare in Constantinopole, 1 -au rescumparat si 1 -au inturnat
TarlisT ]a Secul. Aeruf eusut de insAsT mina ctitorel Mitrofana,
-cu intirghritare si pletre- seumpe, -cusul in Manastire, in pragul
despre nord, cu ajutorul rudelor sale, impeuntt en alte odoae
pentru M-rea for Secul.
Aerul a fost instrhinat de Mavrocordat Vodn, apol prin
Grigorie Alexandru Ghyka Voda dat inapoT la M-re, la 1766 Oc-
tombrie 18».
Rudolf Sutu

1) Ilogeagul desfiintat a servit molt timp ca tint& copiilor care ne-

aviud re face ceva mal bun, aruncau cu prastia pTetre ce desbritcau zi pe
zi bietul hogeag, care in silt* din mila monahul Ioachim, fu cu totul
desfilatat. Nota Aut.
2) Sii se observe a si astAzi Inca este discutiune asupra existiireT
uner asit-fel de mdnestirt in Cetatea NeamtuluT. Nota Aut.
 DARI DE SAMA
EXPOZITIA DIN BUCURESTI
ROMANIA
Mielvoaque. Expozitia din Bueut.e0 in Ofoniteur des exposants francais4
(Urinal.° ')

Romania a triumfai si a trait si, dupa mai multi ani, con-

sliuta de bate silintele si de toata a el munea, cu prilejul unet
sarbart solemne, ea sl-a incuviintat cite-va ceasuri de odihna
pentru a-st da sama de luerut savirsit. Ca un om care stie ca
treburile ii merg bine si care gasind bucurie a se convinge de a-
ceasta stare, isi face inventarut bogatiilor sale, si asatnalueste
bilantul sau de la inceput cu arel de fats, ass si Romania a
vrut salt dea placerea de a-si cunoaste situatia sa economics
si socials, si Tata pentru ce a filed expozitia jubilarit.
Nu gasim in adevar asemaluire roar !mina; cacT, bAgaki bine
de sania expozitia din Bueuresll nu a avut un caracter in-
ternational; nu este nieT macar o expozitie a tarilor vecine bal-
canice, ale caror capitala at fi putut sa relasa, cum si este in
adevar. Este o expozitie la care ea a poftit provineille et, pentru
a se lumina si a lumina intreaga rasa romaneasea asuprea el insAV.
In adevar tnenirea este nobila, si opintirea este nemasurat
de mare pentru acest simplu rezultat. Dar Romanul este bogat
si generos. El nu prea stie, in viaka NT, sA se lipsiisca de o bu-
curie pe care o deste, cind to nu-1 costa de cit bat% El va
crede poate. ea. a-s1 dovedi el insusT ca vrea si ca poate avea
mindria, merits cheltulala ce s'a Mout, si in adevar nu greseste.
El a pus increderea in el instO si, prin aceasta incredere, pa-
triotismul sail a sporit. Poporul s'a cunoscut, si aceasta este un
rezultat ; eacl nu este popor in lume care sa se cunoasea mal
putin !
Dar strainil pot sa simta o parere de rau, ca el nu ail
fort poftiti Ia aceasta sarbatoare cu mai multa ingrijire ; ca Ro-
manii sa nu fi prins acest prilej spre a le arata tam lor. Ce! Oare
amintirea trecutului este inca prea prea proaspata, si de aceea
ci el sa fi avut asa de patina incredere in vremile de fata ?
Lipsitu-le-a indrazneala de a se pune Ia inalkimea altor popoare,
acele mal marl for pe care le-au canoscut puternice, desvol tate,
si inaintea carora obrazul li se inrosia de propria for stare,
cind se ducead sa le (ampere Invataturile si sa se intocmeasca
dupa pildele for ? A lost oare frica judeeatil europene ?
1) VezI No. 3 Arhiva pe 1907.
184 D6r1 de seams,

In adevar, a lost prea multi modestie. Nu era nevoe de

ea ; cacT aceasta incintatoare expozitie pulea prirni pe toti vizi
tatoril, or]. tine ar fi fost el, si toff ar ti dat, vazind-o, acelas
rasunet de surprindere, de mirare si, pentru a zice totul, de in.
aninunare.

II

Pe un loc care Inca lu anal trecut era o mlastina, de care

Lott preumblatorit se Indepartaa sara, de teama frigurilor
paludiene si departe de care se tineau in cuinintenie casele,
s'a ridicat un oras intreg de graclinf si de palate. In mat putin
de un an, expozitia a fost hotarita, inceputa si sfirsita, si prin-
tre cladirile care to pun in utmire, stint multe care vor raininen,
pentru ca sunt zidite, nu pentru tin teas de sarbatoare, dar pentru
totdeauna, eu var, platra si marmor6. Gradinile as devenit par.
curl; [azurite pub-nese ape vii; tin rig curge acolo unde alts data
zaceaa baltoage putrede. Si din aceasta minune, din aceasla
poveste din o rifle si una de noptf, dar numal din ea, se cu.
!waste ca suntem tot in Rasarit.
Locul este o afundatura, o ciiupie incunjuratti de eulnif
putin inalte, dar ripoase ca niste stinci. Aceasta cimpie este
presurala cu grAdinl si cu palaturl. $i daca gradinile stint
acele ale taturor expozitiilor in inlinierile lor, cu brazdele
si florile lor, palatele au rarul noroc de a nu samana in-
Iru nimic eu palatele ce 30 inlilnesc de obiceiti in aceste des-
fasurart ale muncii omenesti. De cue nu cunose numele artistit-
lul care a avut fericita idee de a face sa reinvie arta bizantina,
zidita de catra calugArif greet in aceste tart? Cine este indraz-
netul care a adapostit, sub arcade menite a mintui inchinarea
sufletelor, aratai'ile deosebile ale activitaVi omenesti, si a insira
in aceste salase de pace, industria, negotul si chiar razbulul ?
(Arbitectit stint d nil tetanescu §i Bur.ru.. N. R.)
Ab ce incintatoare colonade laboase, umflate la mijlocul
lor, ca si cind s'ar fi lasat si incovolat sub apasarea prea gre-
lelor boltl !
Se zice ea arhitectul a copiat minastirile ascunse in sinul
muntilor, in vaile retrase, care fac sa fuga de ele calatorul te-
inator, in felul cum stint et), urmarit de nedormire si care m'as
pazi poste de a infrunta paturile cele rele si insectele acarm
inlreprindere e favorizahi de umbrele noptel. Nu vol avea niel
odata destula recunostinta pentru prielenul necunoscut care a
adunat in acest mic spatifi, in mijlocul steaguritor si al florilor,
aceste acopereminte si aceste coloane.
Sa-I fie .recunoscatoll si compatriolit sat, si onorurile sa
curga asupra lul ! El le merits, cad a creat tin stil national.
Si aunt sigur ea mini, intr'un an, vom vedea, in orase si la tars,
ridicindu se case Incunjurate eu galeril aleilluite din cologne si
 Dail de seamil 185

arcade, din care rasare Bizantul, rasare arlailectura maureasca,

o feicita modilicae si o pla Ida si oiginala adaptare. In ade-
var, Rominil nu vor plerde nimic cu aceasta !noire ! Orasul for
va putea dobindi oare-care unitate. 0 steads din Bacuresti va
avea poste lizionomia el palicillaa, si nu va mal samana cu o
expozitie a Mului locuintelorstranie priveliste care aduna la
un toe orasul Trouville, castelul din Blois, saletul elvetian sau
tiolez, castelul cetate, burgul feudal, casa turceascil, arta se-
cesionista, casa Louis XVI si micul otel renaissance I Am enu-
meat toate aceste stilurl, si nu au fault decit a -mi aduce a-
minte un bulevard din Bucuresli.
Nu am parcurs cincl stile de metri, pentru a gasi toate
aceste, si in ce Mos, in ce amestecatura !
Gradinile se urea pe clina, si pe podis Tata alte cladiri mal
tainice. Ele stint exacta copie a monumentelor re amintesc
tecutul national: o biseiiea originals, sf. Neculal din lasl, care
este un rnie juvaer si aeaeTa abside si clopotnita amintese ca-
pela romanica ; castelul unula din principii ce luplab impotriva
Turcilor cu o energie cumplita si salbatecA, Vlad Tepes, din ma-
rea familie a Basarabilor ; si apol un fel de turn masiv patrat,
cu usa joasa, mat fara de feestr, incununat cu o terasa scope-
rail de o stesina spijinita de coloane foate scurte. Aceste tur-
nurI ceseintilnes: in:oare-care tinuturi de muntI se numesc rule".
Ele erah locuintele micilor proprietarT. Athitectura for este acea
a unel cetett.T: o terasa ce slujia pe cit pentru a asufla acrid
ciiat, pe alit pentru a pindi dtufmantil si a-1 aropei la nevole de o
ploae de grinzi, de pietre si de sagetT. Elereamintec timpurile putin
sigure cind in cimpia nehotarita, cutreerata de hotl sau de
soldatt, oameniT pamintultil trebuia sa-s1 asigure o scapare
Un amator, adunator da Iticruti rail a expus in cele trel caturl
ale acestol turn, minunate bogatii : o evanghelie lucrata curios
si pretios ; o c idelnita ; potire acoperite cu sapaturl subtii ;
inane; cutii pentru moiste, impodobite cu pletre scumpe. Pre-
cum vechil lutiitorl al acestor rule" ingramadeah comorile si
poviziile for in acele tumuli de scapare, cind navalitoril bar-
bat I strabateau cimpia, pustiind-o, tot as,a se pare ca expunato-
rill ar 11 vrut sa puna la adaposl pretioasele martuil ale artel
ye h', in momentul cind Ora luT, deschizindu-se strainulul, cu-
ceitor noh, core sa-I exploateze pamintul, punind mina pe el
si transformindu-1.
Apropierea aceasla nu este numal o gluma, si nu fara un
temeiu ascuns, Romania a tins, expunind tot prezentul et, sa ex-
puna si tecutul, si a asezat acest prezent in acel treed, in cule
si manastiri. Intilnim aid un simtimint instinctiv fara indoiala,
day real cu toate acestea ; o procedae particulara care des-
tainueste observatorulta bagator de sama si cunoscator at lin-
prejurarilor acestel tarn, o stare de spirit sui-generis, nu numal a
186 Dail de seama
acestut popor singur, ci comun lulurora acelor ce se afli in o
stare asemanaloare acelEI in care se gaseste tl. Toate act le
I upoare care deschid portile for civilizatiei moderne si vad na-
prasnica schimbare a vechilor moravuri, sunt deodala surprin,e
de teatna de a fi coplesite, innecate si de a pierde, °data cu o-
bieeTurile lor, cu privilegiile lor, en soarta lor, tot ce facea f lc-
mecul si pule) ea vechii I w patrit.
Puse in atingere naprasnia cu Europa, p ecum am spu- -o,
si nevoite a lupta cu vechile natil, ele simt toata greutatea lup-
tel si loalii primejdia pe care o infrunta. Carl este o a-
devarata nebunie de a vorbi de pacea moderns. Nirl odttti Itt-
mea n'a cunuseut o astfel de activilate si o astfel de batillie.
lndepartarile usor si repede percurse au apropiat popoare ce nu
se cunosteau, si le-au arunrat unul asupa altora. Soarta na-
ttilor este in jo; si sfortarea pe care trebue sa o indeplineasca
penttu pastrarea individualitatei, trebue rr inoita in fie-care ceas,
Cara incetare. Cuceriloril sttainl due lupta chiar in i.titn pa-
trifler. Et t auta st tipeasca chiar pamintul eel slut de la a ef, c e-
pAreati si care OM aeurn se puteaa crede stapir1il tut' legiuiti
si respectati. lata pentru cc minide firestf crese. Ce devine nea-
ltrnarea popoarelor, duca pe din dos Ii se impure serbirea e-
conotnica ? Si esa se nase dorintele de a se protegui, de a se
apara, prin ajutorul tirifelor v male care restatornieesc cumpe-
iiitea. Si astf.1, in cimpul sitntimintului, se nase rurentele nesd-
nice ale patriotistnulul care se tradue prin formule simple :
Frautia Franrejilor ! Romania Romanilorl"
NictlitT aceAe curente nu sunt mai tars decit la popoarele
mire, carora lipsindu-le avintul, nu pot lupta cu mai marele !or.
mai deprinse in lupta. Inaintea valtdul care le inneaca, ele ga-
sesc nevola de a-si tnintui personalitatea, de a o intari. Ele
mid cu ingrijire ceea ce be deosebeste, ceea ce lace a lor o-
tiginalitate, ceea ce to da o fizionomie proprie, ceea ce le
invoeste de a spune sttainultd cacesta este at meu si aeesta
nu I-am luat dela vo`.* Romania, aratindu-ne vechite eI monu-
mente, si potrivindu-le alit de curio?, improtiva obieeiurilor, in
epozitia iscodirilor moderne, nu a vrut ea oare a ne spune a-
ceasta ? Este owe iniraznet de a induce de acolo oirecare be-
mere ascunsa si de a presupune ca, prin aceasta, ea s'a esiliJ
l
a striga poporulul el ce abia incope a capita constiinta de sine:
lea sawn ; primejdia e aproape Nu este cineva in drept a
gandi en atita mai mutt ea lucrurile stint asa rind vedem ea
monumentele podisului de la Filaret care au Lost zidite cu pia-
tra, cu var si cu m irmura, stint toemal acele ce trebue st
aminteasca mindria istorieT nationale ? Table vecinice, faruri
ce trebuiaa sa calauzeasca Romania cea de mini, adueindu-1 a-
minte ca exists in treed rominesc, un fond sanatos din care
rasa si-a tras acum experienta, puternica-I vlaga si insusirile
ce o caracteizaza, fond ce trebue desvoltat si imbogatit ?
 Daii de seamy, 187

Pans arum, Romania uitase acest lam. Ea nu se gindia

decit de a imila cu rivna strainatatea. lera ru §ine de acel tre-
cut pc care-1 privia. drepl bar bar. El era Militia. Niel mear
nu se voibia limba romineasca care era privily ca un gahl
vednie de dispret.. Dar de citlva ani s'a facut o intoarcee ea-
ta obisie. S'a ineeput a se trichina cu furie la ceea ce pans
aeutna se arsese. Uneori s'a indepl:nit luau! eu patima si far a
alegere. S'a deposit masura st mai ales acuma ea este depasita.
Se rade in nemasui a, ca in toate reactiile, in toate revolutiile. E
destul ca un kern sa apartina trecuttilui pentru, a fi sant. A-
deseorl, fora ca el sa apartina treetilului, se crede a se fi intil-
nit asa ceva ; cad acest trecut rah cunoscut, este fabricate
ele impodobit in legende. Acest popor 1st eunoaste rah istoria,
cu toate silintele invatatilo sal de a o arata. El nu se poate
regasi in area repede succesiune de principi ales!, detronatl,
batindu-se fora incetare, resculindu-se improtiva unor vecial pu-
ternici : Poloni, Germani, RusT, TurnT, a! carora el suit neas-
cultatorl vasali. 1st recunoaste si maI greh. originile nelimpezi
ale rasei sale care ramine o problems din cele mai grele de
deslegat. Ce este el oare ? E.te el Latin? El vra sa fie Latin, pen-
tru ca Latinil a coror limbs pe de ally parte o vobe.ste, au e-
sit mai bine in lume, pentru ca stint niste stramosi mai de
sama, si p ntru ca, omeniea iubeste pe invingatorl ; dar in a-
celas limp, el stie ca Decebal a Post uu eron al neatirnarel ra-
tionale, aparatorul Dacicl. El nu vra sa se lepede de el, si
el imbina pe aceeasi meddle pe Deceb.il si pe Traian, ca si rind
no! Francejil am intovarasi la aceeall cinste pe Cesar si pe ea-
pul Arvenilor, pe invingator si pc invins, pe ealah si pe jartfa.
Dar ce-i pasa de obirsia Indepartata! LuI ii pasti de singer
Nu este el acel care dace pe drumul veacurilor, virtutile si ea-
Hittite ? Mare gresala de a intelege astfel rasa. Carl care popor,
data am cugrtr astfel, am Wee statorniei obiqiile sale duj
toate navaliile care art amestecat toate feliurile de singe ? Ceea
ce alcatueste rasa este educatia, este taditia fatale!, lasate co-
pilulul, invatate de mvatatorii neamulul, preoti sari mireni; este
legenda si vointa de a crede in ea. Rominul vra sa fie Latin.
Mindru el asaza in capitolul sari, pintre zeir sal Eparatori, Lu-
podica at cel clot gemeni pe earl municipalitatea Romel I-a tri-
mis o intr-un chip solemn. El 7ideste pentru sarbatoile rasei
sale, Areltele roman. El sprijine euatenia singelul roman an-
zila in visuile sale; eu toate ea unit din tineii sal istorirl
combat aceas'a Were. Ce-I pasa insa de adeva? Este unul,
mai !nail dent ace! real ; acela pe care poporui it plazmueste
intetine, si despre care top incredintaza pe copiii tor, eh
si -1
el este cel adevarat : este ucela care inta in constiinta unel
Datil si care alcatueste aceasta constiinta.
(Unneazii) A. D. Xenopol
188 Dan de seam&

* *
Le paysran des Fjords de Norrje, etude de science
so iale par Paul Boureau. Acest studiu a aparut In doua vo-
lume (ambele ti un total de 340 pag.) in ,La science sociale"
din numerile, Decembre 905 si lanuar 901. Atrag atentia ca
cel ce a adunat si alcaluit materiall de observatiunl asupra
laranuluI din fiordurile Norvegief, Paul Boureau, e pofesor de
drept la Paris. Nu finer( reinitiate, or! cit (1s inflacaratl de b!--
nele taranimel ne pot da monografil stiintifice ; ci numal ()a-
meni adinc cunoscatorl al stiinhl sociale, al metodel de obser-
vatiune pot cu succes aduce foloase reale acestel- stiinte, si de
aceia numal din aceasta ar trebui sa lea insa:cinarea aleatuirit de
inonogafil !wale sau chiar urbane.
Si aceasta lucrare e foarte Insemnata pentru noiRominil. Nu
numal un interes curat stiintifie ne mini ea studiem viata tara-
nulul Not wegiei, dar si unul practic.
In tara noastra e la moda (.tultul Taranitnei, !). Sufletul
paluril noastre culte si conducatoare, mai ales la oamenil de
stiinta, oamenif de Wei, cuprinde n bogatie de senlimente, cart
cer un ceva concret catra care sa se indrepteze. *Uinta a ripit
-oarnenilor de stiintil admirarea divinitatil ; dar el iniboldttI de
cuprinsul afectiv al sufletulul for cauta mereil o tinta a adora-
ttunif for si s'a gasit, intre allele, taranimea.
Taranimea, sub forma el abstracta, universals, nu un grit')
de taranl dintr'un sat anumit, nu o familie de taranf este o-
biectul cercetarilor ;i cultulul for este. Cercetatoril vor sa fan
un cult, si de aceia au nevoe de o taranime universals, de
toata taranimea (aril ; el nu se pot cobori sa cate mijloacele
de inaltare a cutarii familiT, a cularnI sat ; ci visaza la o in-
treaga taranime. Taranimea, sub farina de cult, formeaza
subiectele pentru eercetarile stiintifice si cele literare. Asa se ex-
plica pe linga nevoile reale cultul taranimeI din zilele noastre. Fiind-
c3 cultul taanitnii, tints a suflettilul intregulul element cult ro-
miuese, a izvorit din o necesitate sufleteasca : (sufletul nu
poate sta in neactivitate, nu poate ramine got, trebue ceva
,in care sa se concrelizeze zeligiozitatea sa)de aceia chestiu-
nu s'a tratat decit numal in mod subiectiv, fie-ca-e spuninusi
parerile sale personale. De aceia o mare deosebire de vederl
intre cercetatorl, deli aceasta scot capete cugetatorI. Studil stii-
1ifice dupa metoda de observatie socials nu s'ati facut in mod
Eanatos. Cel din fruntea miscaril intelectuale romine, chiar si
imparatul cugetaril rotnine" nu an vreme sa faca eT asemene
studil dar (tail indemnurl la tineril incepatori sa faca studii. Cu
aceasta insa nu se face stiinta.
CH de minunat de bine serveste cartea «Le paysan des
fiords de Norvege!, Ea nu arata de pe catedra in mod dogmatic
cum procedeaza stiinta, nu arata metoda prin discursurl ; dar o
1. Aeeastit dare de samA a fost inainte de rascoalele tiirAne01 din
Ilartie a. c.
 Dari de seam, 189-

vezi puss in fapt metoda sociala in acest caz at observarit ta-

ranilor din fiordurile Norvegiel.
Dar nu numaT metoda, care pentru epoca in care ne afhlin
2zoi romtnii e un ce absolut tebuitor, dar i stabilire de legs sociale
stint Meade. Aci se vede stability chin in ce inasura inClurin a me-
diului fizic asupra firii °multil si determinarea la aniline tel de
munch si apol cum sa organizaza familia, pe baza felulul de
muncti impus de localitatile ocupate.
Se va vedea cum in liccste regiuni excesiv de sarace se
imulteste o populakie sanatoasa norvegiana fara serviciii medi-
cal ; dar, data plusul poporatiel ac ramine in aceasta regiune
foarte saraca. ar urina o seadere a vitalitatil intreget poporatil ;
de aceTa pe tiecare an se expatriaza tinerile vlastare in alle re-
giunl ale globalut pamintesc mat neocupate. inra.
Ce-a determinat pe invatatul francez la studibl tarahuluT
Norvegiei, in loc de a se ocupa cu vre un punct din teritoriul
Each sale ? Era un interes stiintific foarte mare. Era acela de a
arata ruin in fiordurile Norvegiel s'a facut o transformare so-
ciala a fatniliet, baza societakit. Societatile pastorale si agricole,
la care se coustata familia cu baza comunitaa, aci in fiordu-
rile Norvegiel an evaluat spre tipul de famile particularista ale
Anglosaxonilor. Supetioritatea Anglosaxonilor daca azt a tau-
data si remareata, nu e pentru ea s Anglosaxonr, ci pentru ca
baza societatil for e familia particularista. In astfel de societall
individul se bizue numal pe el in lupta pentru train; nu as-
teapta de la !lime niri un ajutor, niel data familie, nisi dela
slat, aid dela o grupare. Din contra, hi societatile a caro fa-
milie art baza coununitara se constata o neputinta of individului
de a trai bizuindu-se pe sine ; el nu poate da cit prin ftmilier
prin stat, prin Q grupare politica sa-st asigure existenta. In a-
ceste socielatt ocupatiile bugetare intlorese, iar in eele p irti ula-
riste totul se savirsete fara ajutorul statulul.
Valeria Huttn!.
* *
Le conillit des ritees en Macedoine d'apre; une ob-
servation monographique par Gabriel d'Azambuja, Paris, Bu-
reaux de la science sociale, 1901.
Pentru not rominii e foarte insemnat acest studiu aparut
in a La science socialez aparut si deosebit i.t fascicule de 100
p. E insemnat pentru ca oamenit de stiinta constata slabiciunea
elementulul greeesc in Macedonia, precum si neputincioasa am-
bitiune de a slapini in Macedonia. [ala ce zice niacin!! : e Mal-
giis le prestige tradilionnel at la gloire du nom hellene malgre
l'influence toujaus puissante du (arge grec, malgre le nombre
at la prospe ile grecgae, malgre ray 'vile reimante des propa-
gandistes grecs, la preeminence en Mace loine parait ech ipper
de plus en plus auK representants de ate race illustre, avisee,
 190 Notiti

fertile en resource comme Ulysse, mais, /rot mal donee, comme

nuns le verrons, du cote des qualites solides et obscures qui
permettent de disputer a des adversaires serieux la possession
du sol, source de la vraie force sociale' (p. 11).
Studiul cuprinde o parte generals, si apol partea speciala
monografia unel familii grecesti din oraselul Maid.
Studiul e cu desavirsire stiintific si dee( nepartinitor. El
poate fi de mull lobos celor inleresati dintre not.
Valeriu Hulubel.

NO TITI
In Vla(tt No is din 1 .si 15 April 1907 d. Ovid Densusianu se rii-
dica mu drept cuvint impotriva dictionaruluT ethnologic al WI Sextil Pus-
eels. Lipsa de cunostinkT elementare, lipsa de cunostintI lexicale, salturl
l'onetice si semasiologice pentru a deriva cuvinte rominestI din prototipe
ituaginare, Insfisit o grabs vertiginoasa pentru a tipari inc5 o opera" pe
care sa iscaleasca pompos Dr. Sextil Puscariu, tall ee este Etymologisehes
Wiirterbuch a] profesornInT dela Cernaut. In diverse rindurT am rombiltut
si el prin Arbiva unele etimologiT pe care le combate acuina si d. Ovid
Densusianu, ca baer«, caer (Arliiva din Noembre 1904 pug. 438 439), Ora-
bus (Arhiva din August 1906 pug. 353). La toamna (acorn nu am vreme)
yogi arata si alte enormilatI decit cele seinnalate de d. Ovid Densusianu,
rota arlita mat ales lips t tie onestit de §tiinfificet a d-luT Sextil Puscariu
(etimologil imprumutate" dela mine si dela a1tif).
D. Ovid Densusianu ajunge la concluzia ca d. Sextil Puscariu n-a
njuns Inca sa se palruuda de spiritul stiintific larg care deosebeste filologia
-de azl de cea de acum cincIzed ant "..., ca nu stie sa fact un dictionar
niT macar de doll& sute de pagint, ca nu ;tie multe Incruri de filologie,
ea nu este ont de tiinfd si ea trebue chTar sit Inv* sa ceteasea".
Asa Bind ma inter foarte mull cit d. Ov. Densusianu invoaca inci-
dental pe d. Sextil Puscariu incotra d -Iul A. Philippide. Una din doua :
orT d. Sextil Puscariu este uu Invatat serios si atone! fireste parerile sale
conteaza in qtiinta, or! d. Sextil Puscariu nu este om de stiinta" si aluncI,
laras fireste, parerile sale nu eonteazii. In stiinta, si decT orIce-ar spune
-d-sa deqpre d. A. Pliilippide, fie in biue fie in rau, este nub.
Cu ocaziTa uneT prostil aparute de curind, si intitulata 'Quelques
mots roumains d'origine arabe, turque, persane et haralque' par Gheorghe
PopeseuCTocanel, Paris 1907, d. I. A. Caudrea persifleaza ru drept cuvint
lie ceT ere discrediteaza filologiTa.
G. Pascu
 Notiti 191

DE LA ACADEMIA ROMANA

Anul acesta s-a tinut sese sedinte publice pentru cetire de comuni-
catiT, fapt Imbucurator Intrueit dovedeste o sporire a activitatil inaltultd
corp Invatat. Au facut comunicari d-MT: Dr. Babes, I. Puseariu, D. Onciul,
A. D. Xenopol, Gr. Tocilescu si St. Ilejites.
S-au acordat trel premii: eel de 5000 d-luT Sextil Puscariu pentru
Etyolopisches 1Vorterbuch der runtanischen Sp) ache I Latein, care nu
trebue confundat cu marele dictionar al limbei romine, pe care acelas au.
tor it lucrenza dupa insareiarea Academia -Premiul AsociatiuneT Craio-
vene de 1500 a fost dat d-lor Clineia si Marin Demetrescu pentru un curs
de istoria universals luerat In comun.Pretniul Adamache de 500 lei s-a
impartit In modul urmator: d-luT Pompiliu Eliade 2000 leT pentru volumul
u Ilistoire de l'esprit public en Roumanie; d -lu! Vespasiau Erbiceanu 1000
lot pentru cartea sa Tendinti noT (sic) in drept"; d-luI Maior dr. Cimpeanu,
1000 lei, p. Psiliologia militara; d-lul F. Ca Tan, 500 leT, pentru Istoricul o-
rasuluT FoesanT si d -luI Stoica Nicolaeseu 500 pentru documente slavone.
Asupra acesteT din urma cartl d-I loan Bogdan Meuse un report pa-
timas cu tau] protivnic cartif, insa d-1 Tocilescu a dovedit ca data Inera.
rea coutine cite -va greselT, aeeasta nu-T scads valoarea deoarece cum a a-
ratat pe larg asemeuea, greseR se intilnese in maT mare numar, in tradu-
eerile fieute de dl. Bogdan documentelor slavone din Brasov. Sectiunea
storica a respins raportul d-lur Bogdan, mai ales claim, asprele observatiT
ale d-luT presedinte Bildern, ca nu trebue tratat cu ura si dispret munca
cinstita a unul Huae de a earn! stiinta fuen-ei d-1 Bogdan s-a folosit in
traducerea documentelor sale, daps cum insusi o arata in maT multe note.
Presedinte al Aeademiei s-a ales pe trel an! d-1 Angbel Salgny, iar
vice prepdintI d-nil I. Negruzzi (litere), Gr. Tocilescu (ktorie) si Dr. C. Istrati
(sliinti).
Sa ales ea membri noi; Dr. Grecescu membru ordinar In seetiunea
stiinti&a, In locul defunctuT Porcius in aeeTasT ramura a botanicer. Cores-
pondentT la sectia stiintifica s-au ales d-nif I. Simiouescu prof. de geologic
la Universaatea din Iasi si Gr. Antipa prof. la Univ. din BucutestI.
A.

In mai multe ziare streine, precum ; Messidor, die Paris, 4 Aprilie

907 si Tribune din Loudra, sa ocupa mai pe larg cu raseoalele noastre ta-
ranestI, intemeindu-se pe datele insemnate de d-I Xenopol In Le courier
Europeen".

In Revue Internationale de L'euseignenrat din Paris, L1-1 A. D, Xe-

nopol a publicat un artirol : Quelques r6fleetion sur l'enseignement de Phis-
toire, pe care-1 vain reproduce in numarul valor.
192 No ti

Le Mercure de France No. 235. 1 April 907, tontine ur-

matoaiele cuvinte a.upra directorulul nostru, cu privire la cur -
surile, pe care d 1 Xenopol le va tine la Sorbona in Oct. viitol :
lard ca se va realize asteptar ea luT Edgard Quinet : de a vedea ye-
nind din CarpatT un spirit nou, o iuspiratie, un avint original in omenirea
noaqtri vestejittt care le-ar primi si le-ar sarbatori en bucurie". DI. A. D.
Xenopol marele istoric romin a fost poftit a deschide un curs liber la Soy-
bona. Mercurul s-a §i flied ritsunetul aceslul tapt si-a aratat insemnalatea
datel pe care o taie in istoria dizvoltarit intelectuale a Rominiel rumen-
tul in care un maistru a tinerif eugetarT romine poate in stirsit sa aduca
vechil noastre lumI universitare o parte personal) de conlucrare.Dl. Xeuopol
on este este singurul istoric romin. D-nii Bogdan, Onciul, Iorga, Tanovi-
ceanu, Urecbia, Erbiceanu, Rossetti -11 altif as facut sit se indeplineasca
progrese uriese in istoriografia romina si at' pus fara indoiala in lumina ma-
terialul de care dl. Xenopol nu putu sit aiba constiinta. Dar old unul
dinfre eT, dupa cit se vede n-a rldicut, nicT maT ales nu o Meuse !flak'.
tea d-sale, un monument de totalitate asa de deplin ea Istoria Rominilor
dela origin] pina in 1859 (t volume), rezumate is 2 volume incoronate de
Academia Franceza, si Domnia luf Cuza (2 volume) ; nici nn pubhease In-
cr1rT tooretice asa de universal apretuito ca Prinripiile fundamentale ale
istoriei, peutru care autoriil fu ales meribru corespondent al institutur de
Franfa, tiLlu ee a fost pina acuma incuviintat primuluT si singurulul ro-
min si care lucrtirl eh fost pregatite si sprijinite prin nenumitrate studil si
comunicarT facute alit la Academia Stiintelor Morale si Politico din
Pails, pe cit Si la Academia Romina, nu, maT putin si in reviske spe-
dale alit franreze, germane si italiene, pe eft si in acele ale t aril sale
asupra Teorier lur Rdesler, Psihologia ,Ti Istoria, Fapte de repef ire gi fapte
de surcesiune, Necon2tiutul in istorie, qUinfele naturale qi istoria, Notiu-
ma de valoare in istorie, Desnuldularite Moldovef, Origina Daco-Rontini-
tor, Imperial Valaco- Bulgar, Rotinir §i Maghiarir inaintea istorier, ca
reispuns dtur De Bertha.
A.

Pentru on -ce priveste redactia si administratia a se adresa

d-lui A. D. -Atanasiu prof. Iasi.