I.

CODRU DRIGUSANU

CALATORIILE UNIIi
RHIN ARBELEAN
IN TARA SI IN STRAINATATE (1835-44)
(aPEREGRINUL TRANSILVAN1)

EDITIE PREFCUTA IN STILUL LITERAR DE ASTAZT

DE

CONSTANTIN ONCIU
T1POGRAF

CU 0 PREFATA
DE

N. IORGA.

VALENII-DE:MUNTE
-----
Editura tipografieI Societtil oNearnul RomAnescr,
1910.

www.digibuc.ro
 N 0.:
(7d2T=It G2T-Y,-QM'AVICia2S=1

I.
, r'
fil _
,
1
,

1 1

1
I. CODRU DRGUANU.

1
1 VCQTaXF2rag762fa (7cL:K.Crrl Vi
fir
61 ..b:

www.digibuc.ro
 PREFAT A.

I.

Prin anii 1820 Dinicu Golescu, boier muntean cu

oarecare educafie, greceascd i apuseand, cu multei
inteligentei fireascei i cu o inimei simtitoare pentru
suferinfile ca pentru ispreivile omenirii, streibeitea
Europa, pentru duce copiii la Foli mai innalte
sat mai bune i nu credea, la intors, sei-1 poatei lipsi
natia de inveiteiturile ce se desf (weed pentru dinsul,
neuitate qi indemneitoare, din aceste drumuri nouei
prin lumea mare a artei, a tehnicei biruitoare, a rin-
duielii disciplinate, a solidariteitii omenefti, a civi-

Tot atunci insd unul a cartel amintire s'a pierdut

cu, totul i de multei vreme, un fecior de Wier, din
Feigeircq, cu pergamente i fdrei avere, trecea n Tardi
pentru a incerca cigige viata intre trap de
aceicifi limber... A trdit o bucatei de vreme in Princi-
patul muntean, sus la Cimpulung, jos in Ialomifa,
i, dupei ce a trait pe lingd mai mulfi i ci incercat
deosebite ocupatii, el avu norocul, tiind acum
franNzete, sei intoveireileased la Paris pe un iprini

www.digibuc.ro
IV

bucuregean, care-1 aduse in Capita la culturh apusene

i dupd o cearld-1 ls acolo.
Tindrul era, nu numai de o inteligenp deosebita,
stralucitoare i originald, dar 0 de o mare vitejie in a
infrunta greuteitile vieii. Descoperi prieteni bunt, prie-
tene eu iabire de sord i, la urmd, se geisi la biroal
unei biblioteci circulante. Tinu, zece zile, local de in-
vdteitor la Pateauoc, in Sad. Apoi plead in Italia, pe
care o streibeitu ca aceia0 sigurantd ca satele din
Tara Oltului, de unde plecase. Peste citeva luni era
curierul, secretarul de drum, al unui ceildtor rus care
pleca din Neapole acasci. Rdsciria deci tocmai n Rusia.
6i din Rusia se intorcea, cu alt print, un cneaz mus
cdlesc, in Parisul ce-i, era cta de bine cunoscut, si
mergea cu steipinul bolnav de oboseli rdzboinice,
in Elvetia.

Se pare cd in adevcir acest Romin inzestrat ea cele

mai bane insuOri ale neamului nostru scria necon-
tenit, pe rtnd : din tetra, din Germania, din Franta,
din Anglia, din _Italia, din Rusia, din Elvetia, de la
.1835 la 1843, si de acolo innainte, kind la o datd pe care
n'o putem ti, unul prieten de acaset, cdruia-i amintia
locurile de natere i chipurile de care-i fusese incunju-
ratd copilaria. Cind se intoarse deflnitiv acasd, Mkt-
torul nesdtios de ceruri noud, 1. Codru Dreiguanu, (nets-
cut, spune V. Gr. Pop, gre0nd, pe la 1823 ; de la d. dr
Dreiguanu, flul scia, medic al oreqului Sinaia, am
putut cdpcita t alte tiri), ajuns director al prefec-
tariii la Fdgarq, publicci la Sibii, in prevezeitura
lui S. Filtsch, tomul I din Peregrinulu transelvanu
sau Epistole scrise den tiere straine unui arnica in
patria, de la anulu 1885 pana inchisive 1848 J.

www.digibuc.ro
 V

Cartea e foarte rani. No are nici Academia Ro-

mind. Ca o astfel de ortografle i cu atitea cuvinte
fabricate, ea nu se putea (TU.
Azi, cind apare cu limba de azi, inlciturindu-se ca-
priciile filalogice din Ardealul acelui imp, e o carte
ca total noud. i, de sigur, una din cele mai intere-
santc, mai bogate in idei, in fantasie, in puncte de
vedere originale din cite le are literatura noastrci.
Avern astf el bucuria de- a invia un scriitor a cdrui
vervd originala, al cdrui pcitrunzdtor spirit de obser:
vatic, unit cu zbeguiri romantice si cu apuceituri
ironice de care nu e capabil oricine, ii asigurd un
loc onorabil in literatura noastrd niai vcche.

Cilva limp din viata lui I. Codru Drcigusana ra-

mine neldmarit. in 1847 el apare inset ca prof esor la
Ploiesti i la 15 Novembre rosteste un ccuvint sco-
lastici la deschiderea cursurilor. I loan Germania
Codru, precum isi zicea acunia,nu cdlcitorise zeidar
pin lurnea largd. El socotia cd un invdtcitor e loc-
tiitor al Statului si al pdrintilor si, deci, tea loctiitor
al Statului are o grea responsabilitate innaintea lumii,
ea loctiilor al pcirintilor o are si mai grea innaintea
lui Dumnezeii. Fericirea spre care tind sociekitile
prin educatie, o stia.el cd estd in chiar inima omului,
in constiinta sa, in sentimental virtutii, in cureitia
cugetului, in pacea d'innciuntra. ??., era constient de
datoria ce o avea toti invdtcitorii de atunci de ea
forma, o generatie noud, apdratci de erorile, defectele
celei vechi, mai ales prin buna crestere, su-

www.digibuc.ro
VI

perioarei inveieiturii, care poate fl une ori numai o con-

damnabilei espoiturd departei 0.
Timpul lumineirii 0 al desmortirii, sosit acum i
pentru Romnia, cere neapeirat indeplinirea acestei mi-
siuni. i sfir0tul cuvintdrii are ceva din mustreitoarea
energie a lui Lazdr Romini, Romini, uncle e locul
ce ocupam odatei intre popoare, unde e suvenirea glo-
riei 0, a virtuOlor strcibune Virtutea streibund sei
ni fie Onta tendinfelor ; peimintul nostru sd-1 punem
la contributie prin industrie, negot i culture 61.
La 27 Octombre 1848 e acum acasei ; a doua zi, func-
fionar ales. Apoi ne mai intilnim cu el abia in 1860, cind,
la 17 Octombre, ca adjunct pretorial supt regimul ab-
solutist, mai prielnic Rominilor, el vorbete la des-
chiderea coli romeine0i, din Cincul-Mare. Data aceasta,
era incredintat cd sprijinul impeirdtesc va folosi Ro-
minilor pentru a deschide drumuri nouei. _Rind atunci
doar in Bisericci dacet se putuse adeiposti sufletul fe-
ranului robit i Biserica, neajutatci de Stat i pleititd,
din agonisita putinei a unui neam seirac, trebuia s
decadd inse10. Cregerea in institutiile strine a lost
moartea mai rnultor gini.i colile no/A vor putea
crea inset, prin culturd, viitorul nearnului, cacci ele
vor fl ajutate i iubite de toy, peinei, in coliba celui
mai de pe urmet settean 2.

Peste doi ani era vice-cdpitan la Feigeircq i vorbia

la examenele din Amintia cd seireicia
moralci, aldturi de cea flsicei, ne-a. kinut patru veacuri
in loc. Acum am ajuns insd acel timp de reinviere
cind nimeni nu se mai rwinecaci de a fl Ronan,
1 Univerna din 1848, n-I 1.
2 Amicul 1860, p. 368.

www.digibuc.ro
 VII

af area' de eel seirac de inger . Numai acela e ade-

Oral Romin care ivied nu 0,-a uitat de opined 0 se
jertfeee pentru seirmanul popor. Om de omenie, fi
el vrea sti foloseased toy dirt cputinele cunoginte ce
mi-am cigigat pribegind in lume, 0 innaintea alor
lui se infeitieazd, nu ca un om mare, inveitat 0 pu-
ternie, ci simplu cum md cunoageti din copildrie.
Urmeazd cu sfaturi bune. 1Vatia sei se inteleagei in
sfir0t . (Nu e Tinut, nu e sat, nu e familie unde sei
nu se ridice unul asupra altuia. Sd primeased bu-
curo0 pe noii i prielnicii, dregeitori romini, cari,
orieum, se deosebese de cei cari se bucurd de banii,
de puff, 0 de oudle de prin sate, iar, cind omul are
de lueru cu ei, ori nu s'a sculat, ori e la masd, ori
e prea tdrzif, t 0, sint astfel de-o potrivei cu un hot
0 teilhar.
Neintelegerea poporului nu trebuie sei desguste pe
dregeitorul eel bun. 1i, cu acest prilej, se daii, in ton
poporal, recomandayi neerutdtoare noilor juzi cornu-
nail ai regimului Constituyei, cari trebuie sd ailki ier-
tarea 0 mila totdeauna ea indemn pentru hotdriri
mai drepte cleat dreptatea. In schimb nici lumea nu
treuie sei facet binele numai de gild. fi, la urmd
sint pagini intregi pline de coloare 0 haz, in care
vedem insd0 viata de atunci a Rorninilor de peste
muny :
Birul n'avem cu ce sd-1 pldtim, claret Jidovului
avem de unde, cd ne indatoreim. Apoi cine are
treabd la ora, merge Dumineea 0 serbeitoarea.
La tirgurile care se tin in serbdtorile cele mari,
la Boboteazei 0 la Sf. Rie in Vinerea Marek
Rominii umplu tirgul. La Pagi, la Rusalii, la
Creiciun, cretinii joacd, ziva, noaptea.

www.digibuc.ro
VIII

Chirion are tatcl btitrin i moare. El ede in

capul satului, se duce dupd poruncci i aduce pe
inspectorul mortilor, in miezul noptii a plouat :
e noroift, intunerec besnd, bietul inspector cade
de cloud ori rupe nasal, intorcindu-se singur.
A doua zi cere 26 cr. ce-i compe. De unde sd-i
dea Chirion, cci n'are, e sdrac? Dar aduce un bu-
toiii de rachift, fierbe o oald mare de varzd, face
un car de colad i dci din ei mai ntii popii,
judelui, napluf, la unchlul, la cumcitrul, la ne-
potul 0 la too oamenii avuti din sat. and vin
sdracii la rind, s'a isprdvit. La ospdtul mortului
iar, gazdele cele bune sint in frunte, sdracii
dupci up, fi tocmai cei livsi capd t nimica.
Asta se chiamd pomand I
Dar s vezi.
Radu e orn scirman. Casa lui e intr'o rovind,
up midi, cit abia intri, podul plecat, de te loveti
de grincici, preii, flrege, jilavi pnd sus, f eres-
trele nifte gcluri i cic ppd. Aierul nu poate pa-
trunde in astd gaurd, razele soarelui pe
unde infra. Radul n'are lemne s facci foc. In
curte e o baltd unde se topete cinepa yam. Urne-
zeala i aierul putred atacci scindtatea, bietvlui
orn. El cade la pat 0 moare. I7Ciduva ameirild
rcimine cu epte copii mdrunp, toti la ochi cu
urdori, la grumazi cu gild, la gurd cubube, i li
curg urechile. Se vaietd cu toii cd n'are ce li
da de mincare.
Gel mai mciricel iese in sat 0, ceresc. Inti
toff, li daft cite ceva, 0 a doua oarci, i hied, dar
ion ii trebuie totdeauna s meinince, i pe urmci
cine s li tot deie bleep pe rind a cdpiita din

www.digibuc.ro
 Ix
caset in casei pumni in loc de stiuci. Cersind, ei
veid unde e securea, sfredelul i alte lucruri ale
oamenilor, 0, cind nime nu-i mai miluieste, turd
una sa alta, ca set capete pe ele de mincare.
Asa satul ereste septe cersetori ori septe hop. Oh,
pnet se fac aceia mari, cite pomene a f eicut
seitenii, rind pe rind, din care inset cine a avut
folos `.2 .Na cumva sufletele relposatilor Adevei-
ratit pomanei ar fl fost sa fl ajutat pe Radu ct-si
face casei seinettoaset, ca set nu preiseascci copii
apoi, dupei cel a luat Dumnezeii,sei stearget
urdorile copiilor, unul cite unul, a-i lua in casele
sale, a-i trimete la scoalet peind la 12 ani, i apoi
a face clinteinsii oameni folositori, societep, nu
inset a-i leisa set fle riie i leprei.
t Se valtel oamenii cei sint seta-ad. Cine are cloud
palme seincitoase, e bogat !
Sei calculeim cu ce e folosit seiteanul in timpul
de azi. La 1848 era iobagii, ; lucra domnului
peimintesc cu meimelliga sa 104 zile pe an. sa
pretuim ziva cu 5 duce si mincarea cu alte 5
duce, face pe an 104 fl. vechi, aid qa umblei acum
preturile cele mai moderate.
Sei calculeim dijma numai 25 fi. vechi, lucrul
drumului 10 ft., administrarea la magazin, pre-
juncture, zile de vinat, de dijmuit i alle nui-
runte, 10 fl. ; fac eu totul 150 fl.
vAcestea sint greutciti acuma cu tolul sterse,
si in astei metsurei cel mai de rind iobagi, pe
linget darea, in ad emir ceva mai putin de atunei,
le prestcl.
Set calculeim acum greutet(ile de asteizi, si nu
la unul de mijlor, ei la gazda cea de frunte : flU

www.digibuc.ro
se suie la 50 fl.; avt dar flecare e in profit cu
100 fi. peinci la HO fl. Tot ctct i, gretnicerul.
El fdcea doud ronditri de plaift, cu dus cu venit :
40 de zile, 2 de gardei : 30 de zile, 2 de ordo-
nantei : 12, apoi, mustn't, revisiuni, conscripfiuni,
drumuri i, prejuncturi de pomand nenunuirate.
Oare nu era i, aceasta destuld, iobgie
Dar ce am zis Oamenii aft ciyigat zile, apoi
doard zilele vor fi banif
00mului nostru nu-i place a merge la lucru, el
pipet zilele lingei, muiere la foc, ori le doarme
supt pom la umbrci, set le bea la Jidovul in cir-
ciumet. Apoi sci nu fle sciracT Sd nu fle prost ?
zis cd seireicia urmeazet din prostie.
Vedett, dulcii miei, unde e rcideicina reittlui.
r.Noi nu am fl sdraci dacel, am ti trdi, apoi,
ca sd inveiteim a trcii, ni trebuie inveifeitori, dar
nu inveifeitori cu opinci, nici inveifati din tot
f eciorul popei, set al judelui, cari ti numai
buchile lui Chirild, cci, peinet vom avea de ace-
tia, nu vom "Inv* nimica, pentru cd di nu gilt
nimica, qi a conduce orb pe orb, cad amindoi
in gaurci. i de aceia se imbie cu deisceilia ief-
tend, i aa vet place, pentru cd in prostie prefuiti
mai mult boul cleat pe copil.
cApoi un dasceil bun nu se plcitqte cu 7 ori 15
ft. pe an, cum mid cd in cele mai multe sate se
afid, de-i e scirbei omului s Y, scoatet din
gurci, vetzind cd purcariul satului are de cinci
ori mai multd simbrie.
e Tot insul a ciltigat din mila inneilfatului Im-
paraI o sumet de 100 fl. pe an,dei in zile, ade-
veiral;--insci zilele se pot face bani, dacti sintem

www.digibuc.ro
 xi
oameni i iubilori de lucru. Din ace0ia sd deie
anal numai 5 f l. la invdt,itor, i vom cdpcita in
tot satul o lumina, un adevdrat tatd la copiii
tuturora, i ne vom lumind.
O' Un invtiptor bun nu bagd copiii cu pdrul in
pdrete, nu-i pune cu genunchii pe boane de cu-
curuz, nu tine bdtul dupci uti, nu-i bate cu
linia peste unghii, nu-i scuturd de urechi, nu-i
incuie in Foald, peind dasedlii d voastrd se duc
la birt, i apoi vine beat in Foalci de omoard si
cele mai bane simturi ale copiilor apoi
d-voastrd vd place set duceti pe invalcitor la birt
set vet' caute acolo. Mai incolo invcitcitorul bun nu
tine copiii boatel ziva in scaune scva in picioare
(cci, mull nepcisdtori ce sinteti, nict scaune
yeti in coalci), cci pnin a6emenea pdsuri din atifia
prunci ig face anti vreijrna0.
Dascalul procopsit invatd copiii una sa doud
oare mai mult glumind decit serios, apoi iese
cu din0i pe supt sdlcii la riuri, la cimp verde,
la umbra pomilor, cintind #De0eaptd-te Romine.
Acolo, unii se joacci cle-a pila, de-a petrecul, de-a
gaia, o oard, alii, mai de0epti, in jurul inveltd-
torului ascultd lectiuni despre unele i altele
plante ale naturii, apoi face gimnastied cu bciietii
ca sci se deprindet si sd li se intdreascd md du-
lare/e. invald bciietii i fetitele cintece, jocuri
danturi mai nobile, ccici numai eu acest metod
se va prsi o generatie mai aleasci. Dupci ce s'a
scalcici in r, invata a innota.
Apoi scot meimdliguta din traistd, i prinzesc pe
iarba verde in companie, uncle cei mai avuti daft

www.digibuc.ro
XII

la sdraci, mai invatd un ceas, doud, i apot

se intorc acas, cd e seard.
larna, e cu grefi sdracilor*a trimete toti copal
la coald, did cu ce-i imbrdca i incalta,
insd, vara pot sti-i miie desbrdcati desculti,
pentru cd e cald.
Alt folos de roald, vara, este c, pdrintii mer-
gind la lucrul cimpului, lasd copal in grija in-
vdteitorului, i grit siguri cd nu-i muFei vre-un
cine, nici cd vor cdclea in vre-o tintind, set cd-0
vor sparge capetele. Apoi nu trebuie sei mearga
la coald numai Meta, ci i fetifele. Cad nea-
mul ronvinesc nu se va civilisa mai innainte de
ce se vor cultiva femeile, pand dud nu yarn
vedea in fereastra fiecdrii colibe oale de flori ;
apoi, cine nu umbld la coald nu iubete florae,
firgte cd, eta, nu plac florae mai alese, nu-i
place nici lucrul mai ales. lzma, busuiocul
ferfenii sint de ajuns : acestea sint florae ioba-
gilor ; trecut timpul. Muierile la sate nu
sti flerbe un punt de carne, nu tifc spella un
blid, nici a terge o masd ; apoi s gtepti de la
dinsele s prdseascd o vita' mai aleasci Cum este
cu izrna i busuiocul, va sei zicd cu, datina veche,
aa e i cu numele copiilor.
Dacci-i vom boteza tot cu numele loan, apoi
loan e purcar, Than e micar, loan cmetor ;
la cine sd rimneascd copaul Altceva ar fl cind
li-arn da nume mai nobile, cad cel putin ar in-
treba pe cine a mai chemat ga, ca sd-i imite
faptele i set se adopere (sirguiascd) imbu-
neiteiti starea. Acestea sint lucruri puerile, zic
unii ; fle, dard e bine s incepem de aid, cad,

www.digibuc.ro
 XIII

eine nu se primp la lucruri mici, de mari nu va

fi apt niei eind.
Am zts cd sintem in mare cigig in ziva de
astdzi, pe ling sarcinile de oarecind. S?*, alt c
uy avem, cu mull mai mare. Oarecind ne ser-
viam ca limba maghiard, in anii din urmd en
cea germanci, asteizi, darul Domnului, iU eca ro-
mind, cu duleca Umbel a mamei noastre, folos
mare i nestimat !
likrg ea Roninul, in 1848, la d. E, ea sd-i feed
instuntd ungureased, i ccinta sd-i dele pc (Rasa
5 fi.; mergea dupd (react la doctorul G. : i-o
feicea nemfeased, da pe dinsa 5 fl, Astazi
merge,vcdeti eistigul limbii,la d. R.: face
romcineased i d pe dinsa 5
Acuma cum sei nu salte Rominul de-atita
hasnci? Jalba ungureased, jalba nemteased ijalba
ronidneased e tot ea 5
Vedeti, duleil miel, cd, cum am cWip t o TO-
rnadei de zile, care le bem set le dormim fOrd
folos, ap am eigigat i limba, care nu o
prin urm are nu ne piton folosi de dinsa.
ne venim in fire, s ne des facem de lene,
sa ne scuturcim de prostie !
4 Omul e om numai cind tie carte. invaldtura Il
face domn peste dobitoacele pdmintului, altmin-
trelea e singur dobitoc, i, de i-ai deirui lumea,
el tot nu va avea nimica !
Rind vom trimite copiil noyri cu boil, en va-
cile, cu poreil i cu gslile, ei nu se vor ridica mai
presus de acele dobitoace i nu se vor pricepe
mai mutt deal ele.
Jobcigia a ccizut, dar oamenii amnia, in toe

www.digibuc.ro
XIV

de a iobdgi de sild, iobeigesc de dragoste, i nu

spre a se folosi pe dnii, ci se tin, ca orbul de
gard,de obiceiurile rele.
Todd comuna are pdminturi mai bune 0, mai
rele.
e In loc de a lucra pe cele bune in tot anul, ei aft
trei hotare. Luerd odatd cele bune i altd datd
iobdgesc la cele rele, care nu li aduc sa numai
foarte putin noroc, pe cind cele bane in ogor
produc peildmidd.
Ao auzit de la pdrinti cd locul trebuie sd se
odihneascd. Bine, dacti n'ar creye iarbd i pdla-
midd pe dinsele care tot atita vlagd store ca i
bucatele scimdnate.
cunosc teri uncle nu e ogor, i acelea nu
trac de zece ori atita poporatie in proportie eu
Ora noastrti, i de bund seamd nu-i tinem noi cu
productele noastre, unde se odihnege pdmintul.
Sdienii nogri fae la arind cit e anul, si in
liecare yard prdpcidesc lemne tinere, cu care s'ar
servi o generatie intreaget. Pentru ce s iobeige0i,
tarind qi sci stria, peidurea? 1Vu pentru alta, ci
cd, vdcarul, boarul, vitelarul i porcarul de-o
parte, apoi, jitarul si veghetorul de altd parte
s poatol dormi i s capete simbria degeaba,
cad, dadi ant pu0 a peizi, apoi de ce s fad,
garduri la bucate? Priviti la esurile Banatului,
Ungariei, Romciniei, unde nici pomand nu e de
asemenea garduri, i totu0 bucatele cresc nevti-
ttimate. Vezi bine, pazitorii, nu lungdresc cit e
dreiguta de zi de yard la somn 0, in birturi.
Astea Out, bung miei, sfaturile mele, care
insei ar trebui luni spre a vi le putea intinde cu

www.digibuc.ro
 XV

de-ameinuntul d-voastrd minte spre a vi le

i
putea insu0 i.urmet dupd dinsele.
$i cu ocasiunea solemnel incorpordri a domeniului
Branului cu districtul Teril Fdgrqului, Dreigulan
vorbe0e, la 30 Mai 1863 : el punea in vedere Ro-
minilor, scdpati de supt un aspru regim nepopular,
cei poate-i qteaptd patruzed de an at edintet pnd
intre cu adevdrat in rindul neamurilor; avind in
frunte oameni in stare a-4 duce la bine. Not am
pribegit destul, spunea el cu durere, am cer0t pinea
altora, qi ni-a fost amard.... Sd mergem pe picioarele
noastre, dupd cluzi no0ri, qa cum it avem, i vorn
ajunge la tinta doritell.

Membru al Dietet Ardealului, ca deputat de Hateg,

Codru vorbia la 20 Septembre 1863, declarind de la
inceput cd nu tie nicto boabd ungurege, certnd sd se
respecte in adininistratie drepturile romdnqti
pe care o vorbesc cloud treirni din locuitori i o inteleg
ceilalti 2.
La 1-id Tithe 1868 el vorbia in Sinodul orlodox al
Fdgdraplui, ardtind ce se poate numi un popor civi-
lisat. Era incredintat cd Rominii vor merita in curind
a fi numiti astfel, poporul flind dotal cu mart ta-
lente, in genere blind, docil i de o moralitate exem-
plard, ldsindu-se la o parte viiile, cdpdtate, al ne-
petsdril i, WOO,. Clasa cultd insd sufere de lipsa de
Telegvafta Ronvin, Xf, 42.
2 Manuscrisul d-lul dr. DrAgRanu, pp. 35-44. MO manuscript
am intrebuintat Si celelalte articole.

www.digibuc.ro
XVI

caracter, ceireia, orice s'ar zice, nimica nu-i poate

servi de scusel. Educatia e chematci a fructiftca Mat-
sirile si a inlcitura pe incelul petcatele. Diudind asezei-
mintul sinodal, el vorbia de scoala ameirtell ce se
pcistreazd in Feigdras, patria lui Negru-Vodi, unde
ar trebui dseoalei capitalei centralei, fie i etc aju-
torul unei colecte la /rap nostri din Romania, unde,
adauge el, am cunoscuti multi beirbati gem rosi. Rea-
niuni libere de temperantei, adecci de infrinarea de la
beiuturi spirtoase, ar folosi si ele mull penlru insnci-
tosarea natiei. una i alla s'ar face supt scutul
Sinoduluil.
La 1113 Septembre 1869 vice-cdpitanul avea bu-
curia sd-g, inaugureze croak capitalei din Fgetra$,
pe care o numi scoala Radu Negri" . In cuvintarea
ce o tinu atund se vorbe0e de educatia integralci care,
clacel nu da' totdeauna came ni superipri, formeazd
tolusi un popor. Cultura strinel cla suflete instreiinate,
care ajung a urt neamul lor, pe care in chip firesc
it veid tot asa ca strinii la cari a intaitat. Unit
mow pal/a acolo incit ascuml si originea 2.

In acelasi an, incd din 9 Mart, Dreigusanu vorbia

alegdtorilor s, boieri si alti stiteni, stlinsi la vre-o
500 in biserica ortodoxei din Idgeiras. El arella obirsia
neamulai schitd pe scurt desvollarea ppste manti.
in vremile mai nouei el pomenia faptui cei peinci la
1860 Ptominii gustat recunoitintci pentru sa-
cnificlile lor, cu 40.000 de suflele czute in reizboiul
Federa(ia, nr. 104/289, 24/42 Septembre 4869. Seriitorul
citeaza cartes sa afteguiamente pentru trattisii si decuril, 1861
2 Fedevatia, 4809 405/208, din 26/14 Soptembre.

www.digibuc.ro
 XVII

civil, pentru apararea Tronului contra Maghiarilor.

Fata de desconsiderarea Rominilor in cea d'intai
dietd ardeleand dUpd restabilirea Constitutiei (1860),
prin care se fdcu unirea cu Ungaria, fatd de lipsa
de rost a deputatilor romini in dieta comund din
1865-8, el recomandd, abtinerea, pasivitatea, hotdritd
in consfeituirea de la Miercurea, legea electorald noud
flind inseti o batjocurd nationald. Ruga, e ai lui
set nu voteze durnani, strdini ori renegay, ca neno-
rocita natie, de 3.000.000 totwi., a Slovacilor sau
ceirora noi li zicem droto1. (r O Rominilor,
nu cred s vet dejositi i, d-voastrd ca drotqii, set vet
bucuray de mincare i betuturd i, ca hay sd vd
dreptul pe blidul de linte la vrdjmaii natiunii
voastre 1 h.
In 1870 scriitorul nostru vorbege la congresul bi-
sericesc, leiudind in &guna pe etrimesul Providentei,
apoi, la Reclean ca vicepreedinte al Asociatiei, ce-
rind noud arme pentru tnoile primejdiii ce amenintei
neamul, arme care se pot afla in arsenalul culturil
nationale.
Un discurs din 1873 in legdturd etc alegerile sino-
dale e cel din urme : i, in el se aftmei caracterul
practic, lupteitor al epocei noud. 9i iarWi in culturd
vedea el semnul vremii, care trebuie sti inteleaget alt-
fel, adetugim, pe Dqteapth-te Ro mime. Astf el, prin
munca i jertfa tuturora, vom ajunge sd nu mat'
meiturdm la wile altora.
Ined la 1871 Drgwanu ocupa funcya sa admi-
nistrativd. La 1880 trecea la Sibii, in serticiul ave-
rilor grdniceregi.
Dupg manuscriptul citat, pp. 62-72.

www.digibuc.ro
XVIII

Moore in Novembre 1884 dupd comunicarea flului

Wit, d. dr. Emil Codru Drgulanu ; mormintul lui e
la biserica din Groapd.

Viata sa intreagd fusese indreptatd dupd ideile pe

care le trezise in sufietul sclii, de tin& civilisalia apu-
seand, cunoscutd in toatd intregimea 0 valoarea ei,
ideald 0 practicd.
E un invaldmint in aceasta, 0 cu semnalarea lui
incheift aceste rinduri menite sci atragd atentia din
no asupra unui om de talent care a fost 0 un mil
de bine I.

1 Sotia rposatuluI dr. Ion Turcu, care a descris excursiile

sale prin muntil nglrasulut, era fiica ltit. I. Codru Dragusanu se
cAsAtorise la 1855 cu Elena Georgescu din Blrlad.

www.digibuc.ro
SCRISORI.

www.digibuc.ro
 T.

Clinpulungul Rominiel, Iunie 4835.

elKoch in mines Lebens Leuze
Ward ich und ich reiste aus,
Und der Jugeud frohe 'Mize
Liess !eh in des Vaters Haus.v
(Schiller, der Pi lgrlrom.)

Ni-am jurat, dragul -mieti, prietenie venica, i

cruda soarta ne desparti. Dar, din partea mea, sa
nu sufere nick) scadere. Pan ne vom revedea, voiti
sa te intretin cu corespondenta,i, iata, Incep a-tT
descrie plecarea de acasa, sa, mai bine, anteceden-
tele ei.
Azi is opt zile, era la patru dupa amiazi, scri-
sesem toata ziva In cancelaria companier. Capitanul
Dobay ma certase, pentru nimica, cu multa asprime,
de final- dindu-rni gust de disciplina militara, starea
spre care, din natere, eram menit ; dar i jut-Mil a
n'o Imbratia nici and.
Ieiiii la cimp, fierbind la gindul duceril, de mule
socotit. LuAid directia spre Olt, i-1 trecuiti, la moara
birauluf, cu luntrea, apucaiti pe coasta i ajunseiti la
Lecuriciii, linga, petera eremitulul, unde, abia rAsu-
find, ma aezli pe piatra cea mare.

www.digibuc.ro
 CALATORITLE iJNUI ROWN ARDELEAN

innaintea mea era Tara-Oltulul, ca o gradina

reata, intinsa, termurita de Carpatil FagarauluT, de
culmea Peranilor i de malul ardelean, formind ripa
dreapta a Oltulul, de la Magura Craiulul pana la
Talmacid.
0, tara mindra, din care nicI cind nu ieisem ! 0,
munt gigantici, cu poale vere, intinse, cu brig negru
de bradet l albi la cretet, desemnatl de Creator in
ir regulat, ca o falanga de armata ! 0, riurr limpezi
1 tu, principele apelor transilvane, Oltule ! AzI poate
vA privesc pentru ultima oara! 0, panorama ferme-
catoare, cind te void revedea !
Soarele se apropia de Apus i, cu razele oblice,
auria virful de granit prefacut in shistud sure prin
intemperiile seculare i milenare In regiunile innalte.
Din punctul unde ma afiam, stapiniam cu vederea
Girbova Venetiel i Magura Cocleana. Grinele verzi
pe larga lunca a Oltulul ondulad de lina boare a serii.
ca apele unul lac intins. Parfumul de sulfina i mil
de alte Rod inunda aierul ca un balsam raspindit de
zefir.
in satul vecin, supt picioarele mele, unde petre-
cusem epte ani invatind carte 1 practicind la can-
celaria militar, tragea clopotele de inserat, i sunetul
metalic, vibrind, ajungea pana la culmea unde eram
aezat. Noud Innalt1 in felurite colori desemnati ori-
7ontul spre Rasarit, in departare.
MA cuprinse o uimire extraordinara, inima mi se
umplu de restrite adinca, fiorl red' iml patrunsera
tot trupul.
Cugetaiti la pasul ce era sa-1 fac. Cetisem multe
descried de calatorie, le rumegaid in cuget, i numal
intimplari triste Iml reproducea memoria. Ma napadi

www.digibuc.ro
 CiMP.ULUNGUL ROMANIET (1835),

amar imi jliiil patria ce stam sa parasesc.

ldeia de mult nutrita era sa se realiseze.
Atipiid, in sfirsit. Tata, mama, consingenii, tovarasiT,
unul cite unul, fantasme placute, mi se presintara
ca Chirica, Chirica, ea-f insotia pe top !
0, Chirica, dulce i blindd icoana ideala, i totusl
reald, tu nu Putea lipsi, i nicl te voifi uita!
Inca final-, Inca fraged, studiul, lectura i meditatia in
singuratate imi fusesera petrecerea obisnuita. Jocurile
zgomotoase i frivole ale tovarasilor nu ma atrageafi,
cutezanta niel clnd nu predomni in cara,cterul mieit
Pentru taciturnitate, tot! ma neglijad, nimeni nu se
interesa de mine, numa Chirica, singura Chirica-m!
tinea parte, numai ea ma apra In toate privintele.
Era Duminec, era serbatoare, sedeam pe iarba verde
orT pe plimari, cetiam Alexandria si poema luT
Arghir. Chirica asculta cu o rara atentie. Apo! ne
priviam indelung, ne rasfatam i ni vorbiam din ochT,
pand ce ziva trecea, maT iute de cum am fi voit
Un vuiet in padure, un concert al privighitorif, o
suflare rece a board !
MA desteptaiil din letargie, ma ridicaiii indata, 'fin!
terselli fata de lacram uscate, si ma coborlid de vale.
Dupa trel zile, noaptea, fara a-m! lua lamas-bun
de la altiT, numaT cu iertarea de la parintr, dar ma!
cu un semi-blestem al mameT, cu zece dinar! in ser-
parifi, putine merinde in traista, cu toiagul in mina,
insotit de Mihul i Grancea, pleci sa cerc rotundul
lumir. Rarnas bunt draga f,irtate !

www.digibuc.ro
4 CALITORIILE UNITr ROWN ARDELEAN

C6lara0i-Veciff, Ellie 1835.

sMult is pedepsit do dur,
Niel noaptea nu pot sit dorm :
Cind cuget sa dorm mal bine,
Fuge somnul do la mine ;
Cind cuget sl dorm mal dulee?
Somuul fuge si se duce.),
ACintec popular.)

Cum itl scrisei, draga, din Cimpulung, plecasem

de acas noaptea. in revarsatul zorilor eram la Po-
iana HupliT, aurora ne saluta pe Muchea, i, tocmai
la amiazi, pasiam, peste Cheia Bundel, hotarele Tran-
silvanieT.
inca odata ma orientaiii, aruncaill o ultima privire
asupra panoramer Transilvaniel. CetatT si sate cunos-
cute durere ! numal din geografie, mi le artara
tovarasiT de calatorie, ca niste puncte insemnate In
margenea verde. MaT varsaia un siroiil de lacrami pe
solul patrieT, si, apol, trecuiii in o lume cu totul noua.
Minaram toata ziva pe munti, pe ye, peste stinci,
maseram o noapte in innaltele regiunT carpatice, aco-
perite de noun! i Invalite in negura. Pang in ziva,
ridicaram tarhatul i incepuram a tuli pe Plaiul lui
Petru, apol pe Valea-Mare, si, spre seara, ajunsram
definitiv in tara, i la orq.
MocaniT nostri, cum numesc Romania ctarg.,, asa
zic si CimpulunguluT simplu cora,, dind a se kite-
lege ca. Tara Fagarasului a fost parte a Romniel,
i intaiul coras, sail Metropola a noastra, oarecind,
Cimpulungul.
Asa e, in adevar : amintirile istorice viaza mult in

www.digibuc.ro
 CA.Lii.RA1T-ITECHt (1.835) 5

popor. Des ni spunea bunul nostru dascal Cracana c.

Radu Negru, hertecul FagarasuluT, navalind cu stra-
bunt de-aT nostri peste munp, aicT descaleca, acum
cind sute de anT, i intemei Principatul ttransalpin,

Cimpulungul e asezat intre cloud coMice frumoase,

int'o lunca strimta, udata de un rid limpede, ca ale
noastre, si are o positie cu totul romantica.
Era Dumineca. Merseid la biserica, i, ca diac, cin-
laid, in strana dreapta, la serviciul divin.
Notabilitatea locala e boierul Rucareanu, care se
afla la biserica. DumnealuT, dupa sfirsitul liturghieT,
m chemd la sine si ma darui cu 01(34 sfantI. ApoT,
peste zi, petrecuid cu coconasil, cari nu se putead
mira destul c stia carte cit dniT, apoI inca. nemteste.
Cu repugnanta si nu putina. frica, .imI caut a
visit pe starostele nostru, spiter acolo, care, dupa
o luare de proces-verbal destul de comica, in sfirsit
ImT dete re.comandatie pentru ravas de drum la Ca-
larasT. 1ml zise, intre altele, ca, dac void sa fac stare
dincoace, sa ma apuc de bacanie, dar, tot odata,
sa-mi las constiinta peste Carpap, cad aid toata
lumea e hoata :
41-7, o maxima, zise, cUlula cum lupis, cum
quibus esse cupis", adecd : daca voiestf a trai cu lupiT,
urla cu eT I.
Dar, neavind gust pentru negot, nu i-am respectat
sfatul. Am trecut Muscelele, niste dealurT de tot spine,
am curmat, treT zile, pdurT Intinse pe ses, trecind
conacind prin putine sate miserabile, apoT, la Ulmil
GaguluT, iesiram la amp neted, unde ochiT nu-p in-
timpina far cerul i esul cu totul monoton.
PotT judeca cd suma de la cboierul, tata-mied, de

www.digibuc.ro
6 CALATomiLE TiNU ROMIN ARDELEAN

cincr sfanti, i darul de la coconul Rucdreanu, de &ITr

cheltuiti in parte pe stafide, masline i murdturi de
pdtldgele, delicatese mie pnd aid necunoscute, fdrd.
farmec nu putea sd tind mult.
Ajunserdm la Putul Cazaculul, lingd CaldraY, unde
tovardii se apucard de fin. Cerail i eil citig lucrind
la fin, dar tot nu-mr fu uor, cdcf bine ca sdteanul
cu lucrul n'am fost dedat. insd, cum zice Maghiarul :
'Ha muszai jo sziveb, cje nevoie faci bucuros. Mi-a
autat.
larba aid e aa de mare, incit cdlare nu te vezI
dinteinsa, dar finul samdnd a gdteje de gard, cdci
constd din arbuti i plante grase cu trunchiuri mg
lemnoase.
Vzindu-m nedeprins la lucru, tovardii ind ale-
sell econom. Li fac mdmdligd de meia, li aduc, cu
o gloabd de cal, apd, in burduf, de la Putul Caza-
culul, i li Impart portia de tuicd ; apoi, pe cind ei
cosesc brbtete, li cint (Desastrele lui Napoleon
,
Bundparte, pentru care, fiind Inca.' mic de epte ani,
luasem multi cruceri de la rposatul cdprar Mic1du,
care incd se luda a-r fi dat un pumn la Waterloo.
Dumineca trecutd, ca i azi, fuia in CA1dra1,cdci
trebuie sd tii a noi lucrdrn cale de o mild afard ,
i Mihu ma duse la Ceau Neagu, un Cojan avut
ei omul cel mar cu vazd in sat.
Cldraii-Vechi constd numal din bordeie, care, de
alminterea, pe dinnauntru slut lipite ca oala i. pre-
vdzute cu mobile destul de solide i alese, dar tot
fac o impresie bizard asupra noastrd, chid tim cd
la noi numal Tiganif locuiesc in bordeie, pe cind
aid oameni, alminterea, plini de bani.

www.digibuc.ro
 CALALIAII-VECH 0835) '7

Numele de Cojanl, ce-I poarta RomInil locuitorI

pe rIpa Dunri, ni spunea dascalul Chirica cum ca
se trage de la barbariT CazarT, ca si vorba chat*
de la barbaril GotT, cari, unir dupa altil, a frecat
urechile Romlnilor, fr, totusI, a li le rupe
Ceaus Neagu tarnan pleca la o nunta In satul
Tonea, pe Borcea, dar, cunoscind bine pe Mihu, adasta
putin ; apoi, dupa ce Grancea ma recomanda ca a
raritate, ctranscarpatina, de loc, ma pofti sa-1 Inso-
tese la nunta. 61' scuturaid clt maI bine opincutele
si sariid ringa dinsul In caruta. inteo oara si juma-
-tate curmaram distanta de vre-o trel mile cu paA
repir mocanestI, dInd de 'ntregul peste cImp, cad
aicl nu se tin oameniI de drum, cd nu e.
La nunta erad toate notabilitatile din prejur i
citIva negustorl din vecinul ora ClaraiI-NoI, cu
cocoanele bor.
Dupa ce se savIrsi cununia, se Intinse o masa lunga
Inteun patul innalt acoperit cu verdeata. MeseniI de
loc Incepura a se Incolaci imprejurul eI. Fiindca la
cununie i e cu succes cintasem tIsaia dantuieste,
mi se dete loc de onoare Intre Logofetil Petru si
Dumitru, ambit- arendasT, unul la Tonea i altul, cred,
la Cioroid. ; apor, peste masa, sedea popa Iordache,
duhovnicul de la MagurenT, un minunat teolog, cum
veI vedea.
in cintecul lautarilor, osptaram cnon plus ultra',
Incepuram la conversatie mare. Ma straduiid si ed
din toate puterile a li urrn cuvintul, cd vorbesc
asa de iute, ca si and dal cu biciul.
Pana ce Cojanil si Cojanele tinere, imbracatI dupl
moda turceasca, dar in panure vinete, iar fetele stra-
lucind de matasa, salbe si paftale de metal fin, In.

www.digibuc.ro
8 CALATORIILE UNtif ROMIN ARDELEAN

tinserA o hora jur imprejurul meseI,cuvintaid celor

ma! batrini cum ma prinde mirarea cd aii-nite cara
de tot monstruoase, fara niclun cuiti de fier, apoT
innalte, sa te urcI cu scara, c tot omul ara numar
cu opt bol i cu patru poganici, apor c oamenil
lucreaza. i Dumineca i serbatoarea, ca i cum n'ar
fi cretinI.
La aceste din urma raspunse parintele Iordache :
gE, logofete, a crede Precista, c e, ca no!, pa-
minteanca !.
Ceau Neagu spuse, ca o minune, c un emigrant
ardelean, Banul HupliI, de la noi, aezat in CalaraY,
lucreaza numai cu patru boi i-I mina din car :
(Sa vezi, frate, Ungureanul vorbete cu vita ca
i cu Romlnul ! SA vezI vite intelepte, cum tid de
cuvint! Dobitoace, frate, cu minte in tara aceia!
MA mirdiii de lAutarii tigani, cu cit tact i cita ex-
presie trag din lauta i ce duios cinta din gura. Ti-am
pus in capul scrisorii trel strofe luate din gura lor,
care atins coardele inimiI prin adevarul ce
exprirna,ca-s strain i departe de cel ce doresc !
Acum incetez ; mal multe alta data.

Tirgul Cd14rasi, August 1835.

Vanitas vanitatum, et omnia vanitas.D
(Eclestastul.)
frate, de mic copil, ca bietul Avram din
Topile, Tigan de la noT, dupa ce se prinse in catane
i se duse la regitnentul Waquant, In fandul
la diva timp se apropi de sergentul-major al corn-

www.digibuc.ro
 ThIGUL CALABA.0 (1835) 9

panief, fiindcl pe acele titnpurT altul nu stia carte,

rug*A sA-T scrie o carte la Oring, acasl. Dupg.
multe refusur i aming.rI, in, sfirit, find. sergentul-
major odatA In'toane bane, se Indupleca la rugarea
luI Avram, i, luind hirtie i condei, pofti pe Tigan
s-i dicteze ce voieste sl scrie pArintilor.
Tiganul oft odat, cu amar, i (Hag.:
Scrie odatl, d-le sergent-major (strajameger ):
<Val !.
Am scris.
Mar pune odatg. cVaI !).
Este.
Si Ina odat..."
Bine.
Daa e de treI ori ajunge; pecetluieste-mr
cartea i d61-mi-o s'o duc la potd, ca vor vedea pa-
rintir traiul
Asa-mi umbla mie, frate, de si nu-s legat, ca
bietul Avram, de regimentul NeamtuluT.
Am ascultat birfelile tuturor mincinosilor, cari-mT
lAudarg. (tam, si am venit. Acum caracterul nil face
sa gust pAlarul anrArAciunif pe deplin,i voiti r-
mnea tot in soart amar.
TovarAsif de mult s'ati intors acas. M'am retras la
CglAraI, capitala judetulul Ialomita, si am ajuns supt
aripile pArintelui protopop Andreiti, In demnitatea
,eclesiasticl de fircovnic.
Cum merge, cum trAiesc, ye! vedea din alAtu-
ratele versurl, cg.ci nenorocirea face pe orn poet :
DOAMNE FERME
- POEM
Din Parnas, naltu-ti
Coboarii la Calarg !

www.digibuc.ro
10 CALITORIILE UNIA ROAN ARDELEAN

Te invoc, o, dulce mush;

Cu rugarea mea supusil :
Inspie un adept pios
Si 'ntoane cintu-I duios :
Cint din Tara-Romaneasca
Viata tircovniceasca :
E ziu' abia Feb rasare,
E aqita, zaduf mare,
Pare ca te i tope0i,
N'ai unde s te scuteti:
Case, bordeie, oboare,
Scunde, meschine, ware,
Nu dati niciun adapost ;
Umbra, arbori nu-s, fog_
Dud dor i de apa rece,
Cad nu e ; sudori te trece
S'aduci din lazer, mai fiarta,
C'un strat verde i 'nciumata.
Mincare n'ai cere ;

Pine, fie de secara,

Dar, vai, tot la marnaliga,
Ca i ieri, de meitl, te striga.
incaf, de-ar fi abundanta,
Dad pop sa facl bombanta ;
Este insa cumpatata,
Ca sa nu te 'ngraV de-odat.
Fiertuff, nu pop sa te certi,
Tot castraveti acri, fierti,
'n Dumined saramura,
Ca un rasfat pentru
Poate crezi, nu va fi treab,
Sa-ti stoarca puterea slaba
Din buruieni innacrite
Cu mirodenil asprite.
Ai cugetat, lucru mare,
Nu stai din mini, din picioare
Pana 'n ziu, mai nainte,
Maturi i tergi cele sfinte,
Apoi, des de dimineata,

www.digibuc.ro
TfRGUL CALIRAV (1835) 11

De clopote mi te-acat.
Cetesti la psalmi, la canoane,
Inchini-te la icoane.
Sfirsisi ceasuri, obednita,
Ad' ap, iea cobilita l
Du-te 'n stafil la vizitei !",
tml strigi prota Andrei.
lar maica Chiriachl :
Ungurene, esti ad ?
Ajutii bucitreasa t
Iute, sprinten, pune mesa,
Apol serveste, loane,
Reverendele persoane."
Cind mai mari 's osptati,
Iii castraveti obligati.
Dupii print sint trebi o mie,
Las' c 'nveti si psaltichie I
Vine seara, tot necazul
uiti-1, si cad:" repatisul ;
Un ptul e preparat,
De tintarT incunjurat :
Rips Dunril intreag
Ptimeste de-asti plag.
Dad vrei s repaasezi,
Cu balegi timiiezi,
Cici te pisc cu crutime :
Te cocost de usturime!
ApoI, val, cind plou mult,
De pic niciunde nu-I scut.
Case, bordeie s' inundi
Si noroiul se desfundii:
Ca un aliiat lipicios,
Cum psesti, te trage jos.
Cind incepe-a bate vintul,
Pare c piere pimintul:
Sufl vara Tramontanul,
S rstoarne Briganul.
Ca alte rele, mai crude,
Sint miasmele din palude I,

www.digibuc.ro
'12 CALATORIILE UNUI ROMfN ARDELEAN

Cercetind, din an in an,

Cu frigur1 bietul Cojan
Asa-i tara, asa-1 traiul!
Vezi cum samn cu Raiul ?
Acum viz cum all birfit
Citl mi-o aii panegirit.
Decl: de Tara-Romneascii,
De treapta tircovniceasci
Dumnezetl sa te fereasci!

,IV.

Tirgovi0e, April '1836.

Ubi bene, ibi patria.)
(Maxima germani.)
Mult mi-am bltut capul ca s pltrund pentru ce
iubim cu atita chldurg patria, void st zic locul
unde ne-am ngscut.
Cine nu pgrgseste locul nasterir, n'are ideie de
patrie ; el e ca omul in mijlocul pgduril : nu o vede
de multimea arborilof. Dar instrginatul, o, cum in-
yata a o !

Iar rug intorp. Firete, ca dup ce mr suride no-

rocul. Decit instrginatul, care are pentru sine va-
riatia, mar mult trebuie s pgtimeasc celce-1 iubesc
rgmin acasd, ccr pentru dinil e stagnatie, care
mar mult doare din causa monotonier.
cDer Mensch ist ein Gewohnheitsthier, (omul e
un animal al datiner), a zis un faimos scriitor ger-
man. *j. iubirea de patrie e numar o dating., care,
incetul cu incetul, slbete, dei, din cind in cind,
natura te ademenete. la dinsa.

www.digibuc.ro
 TIRGOV*TE (1836) 13

Te-al nscut Intr'un sat din cele mat miserabile,

at crescut Inteo coliba de paie, at Inceput a gnguri.
Sanda te-a purtat In brate, Comoaia ti-a dat un
mar. intaia data te-al jucat pe pajite cu Lae al
Rachirei, at auzit pe Giole ltrInd, at vazut pe Mur-
gana venind din ciurcla. Te bate mama, te iea tata
pe genunchi. Toate le uitr, toate le tit minte. Cu
Intia impresie te fact cetatean In lume. Devi! mat
mricel. Cercetezt pe mtue, cunoti casa popit, auzi
injurind pe jude. Nou Intiprirt, hou cunotinte.
Apol incepe necazul i grija. Cauta s mergi Ia
dascal. Nu pot uita pe fericitul Nicu al Davistet cu
Sfinta Cruce-ajut I,. 0 iarn Intreagl invtasem
carte la dInsul, tiam bucoavna de rost, Ins a slo-
veni cu buche-azt-ba, nu putusern Invta, pnd ce
bietul Comut, In batrinet, aduse sistemul de c a-be-ce )
de la Orlat, dup care apot, in tret zile, silabisiiil cu
uurint.
Blam (umblam) acum In satul vecin, la coala mi-
litaf german. Mitriuta Ira Dumitru, Dumnezeil s'o
ierte, Ingrijia de mine ca o mam; dar noaptea ve-
deam pe Giole, cinele flocos printesc, care Intiti
m linsese i-rnt luase bucAtura din mina. MI suiam
In salcia scorburoas din fundul gradinit i aruncam
cu pietre n bradul de la poart.
Biata mtua cluta s m tina In brate, ca s nu
cad din pat, visind.
Iat patria, 1 aievea, i In vis.
Dar s venim la fir :
SI vezt amice : nict dracul nu e aqa drac, cit negru,
nict Tara-Romneasa aa rea, cum o vede ochiul in
nenorocire I
Putin dupa ieremiada poeticl ce-tt adresM, se fn-

www.digibuc.ro
44 CALATORHLE DMA ROAN ARDELEAN

toarse foaia. Un boier de omenie se Indura a ma

elibera din jugul bisericesc i ma secularisa deplin,
facindu-ma practicant la cancelaria administratiya
din Calara1. Aa dar fcui un pas pe calea pro-
copseliI, cum se zice dincoace. Nu numar atit, ci
coconul Sache, aa se chiama mintuitorul
Intr'un minut transform& pe Ungurean In cocona
circasian. Baba Stoica, vecina noastra, i Logofatul
Mina, care maI Innainte mereti ma IntImpina cu un
dialog sarcastic, imitInd graiul .(gergul) ardelean, nu
ma cunoscura, i ma salutara cu respect. Numal tot
'rasa face pe calugar,.
De opt zile veniram la TIrgovite, unde are co-
conul Sache moie. Sa-tI scriti putin i de aid, c
poate-mI uit 'Jana alta data.
Aid a fost a treia reedinta domneasca a Roma-
nieI, stramutindu-se de la Curtea-de-Arge, ce fusese
a doua dupa CImpulung. E un loc delicios, aezat
pe main! drept al Ialomitel-de sus ; aid apa e lim-
pede, frumoasa, nu ca In judetul poarta nurnele
in Tara-de-jos.
Pe clnd In toata Romania nu e o palma de pamInt
fr proprietar, In TIrgovite sint sute de case date,
cu curt!, cu gradinI, In stapInirea cucuvelelor, apol
multe bisericI, mare parte Inca Intregl, parasite, i
un morman de ruine ale palatuluT lui Tepelu-Voda
frurnos entate le poetul CIrlova.
,Aa trece gloria lumil. BoieriT romInI sInt Injugat!
de Curtea domneasca, i se trag dupa dinsa, lasIn-
dui! palatele deerte In vechea Capitali ; dar cu
drept c stafia lur Vlad Tepe insufla tero.are boie-
rilor i prin reminiscenta.

www.digibuc.ro
 BUCTIREVI (1837) 15

Memorabila pentru mine e TIrgovitea, clef, ca din

Benin, Iml veni aid gustul s invat limba francesa.
Coconul Sache are citeva cart, ce mi le puse la
dispositie, i facuid paI giganticr tnteinsa. Limba
germana nu se gusta In Romania, i. patrol:ill midi,
macar a zice ca i-s profesor de german, nu face
progrese mad.
Acum Is multamit cu soarta, mar mult fug cu pa-
tronul omenos, cinstit si barbat, cu totul altfel cleat
alp boierl ce cunosc.
Void s mi-4 iead de model, dupd cum irnr zise
daunazr Vistierul Dinu Perietianu : c Ascult, fatul
mied, de coconul Sache, c e omul a te procopsi, si
nu te ver ma Intoarce la varza acra In Tara-Ungu-
reasa v . .

imr aduseid aminte, la aceste vorbe, de castravetix

parintelur Andreid, si. vream a-r spune ca, nu numar
la noT, ci 1 aiurea acrimea zilnica te face Oa ei...
poet 1
Adio, 'Ana la alta data.

V.

BucureA Septembre 1837.

cilimbovila, apit dulce,
Cine bea au se mud duce.)
(Befren bucureqtean.)

De mult dorisem sa vad lumea mare ; acum mi-am

ajuns scopul. Iata-ma In Babilonul Romania Null
scrid figurativ, ci deplin In sns literar. AicI e ames-
tecul limbilor, aid contrastul porturilor i cornbinatia
cea mar bizara din toate.

www.digibuc.ro
 16 CALATORULE TINUf ROMIN ARDELEAN

Departe de a vorbi totl strinil romanete, In Ca-

pitala lox RommnU vorbesc limbile tuturor popoarelor
cunoscute.
in societatea Inna 1t4 domnete limba francesa ; cea
de mijloc n'a uitat lnc neo-greaca, de curind de-
tronata ; apof plebea, dupa cum fl e originea,
exprima- putinele ider strbo-bulgarete, germano-un-
gurete, italo-spaniolete, muscalete, turcete, etce-
terete,numar rar romanete.
in port : giubeaua turceasca, ilicul armenesc (o
caciula cit ciubarul, de piele de miel sur, numita in
batjocura ctombaterax), apoI ciacirif roiT rivali-
seaza cu dulama circasiana, atila magbiar i fracul
germano-frances, nu rar captuit cu atlas ro-lu. Tot
aa e cu inaltAmintaa : cizme roir, meT galbenT 1
cipia negri europen1.
Ceva pitoresc e portul Grecilor : de postav rou,
cu gaietane de fir, i fustanle albe din patruzecr
de cotf; apo1 al Arnautilor cu potur1 de zece cop,
IncretitY, tot roir, i cealm4 de alurl tripolitane
vrgate.
mult ca orIce, skit caletele, care dux-Me ziva,
noaptea, Ora te asurzesc, cAcT boierif 'rear face un
pas pe jos. Causa e aproape de minte, i un turist
frances caracteristic o cuprinse In aceste vorbe
cBucuretenir o jumtate de an framint i alta ju-
rnatate mAnincl l, Mind astfel alusie la tina cea
mult, iarna (se Intelege, clod nu e InghetatA), i la
pulberea cea cumplit, vara, nicrodat maturata.
Din altele, precuru e cea mal mare parte a tera,
i Bucuretir slut ca o plcint, la distant
nemsuraa, pe amIndoul malurile DimbovitiT, ale
cril unde duld slut limpezT ca braga, (un terciii de

www.digibuc.ro
 BUCURETT, (1837) 17

faina de meiii frmIntat, bluturl nationala or-4e-

neasa, foarte sAtioas).
Strzile Bucuretilor se chiarn podurT, cAcT oare-
dud erati podite cu lemn, dar acum se pardosesc cu
piatrg adus, cu mult greutate, de la rnunte, clef
nicairi nu e osea In tall. Ca s-i rmlie consec-
vent!, a sfAtui pe Bucuretenl s li zicl de acum
cgvate), cAcT ar corespunde numiril limbiT firdaice,
dupa Evanghelie.
Nobilil romInT se numesc boier1 (bolieri, adecl Bul-
gari; sic !), amintind regatul bulgaro-romln, cind bar-
bariT bulgari subjugasera pe RominT i trAiati din su-
doarea bor. *i azi boierul numete pe Olean : cM5.
Romne 1,. De o parte i acum e adevrat, cla putinT
boieri sint de vit curata romaneasa ; iar cer ce stint,
in adevr, RominT, ca Isus Navi, cerind soareluT s
stea,aa se tin de expresia Indatinat, i cred a fi
de pinurl strAin, bulgara orT greac, nu roming..
Magnatii teriT petrec tog In Capitala Bucureti, qi,
prin viata lor sedentarl, tigoresc amar de trinji, clef
i micarea cea putina o fac numaT IntinI in calete.
in stil de Curte, boieriT de frunte se zic protipen-
darT, adeca din cele cinci clase de la inceput, apoi
boierimea mrunt e legiune In clase i numr.
Cel maT mare rang boieresc e Banul, ce Inseamn
Domn suveran ; dar Inca de la Mircea-Vod Banatul
s'a mediatisat, i Barra slut titluri deerte date de
Domnul UngrovlahieT. Vin apol Vornicii (portaril),
Logofetil (cancelariT), Vistieril (cArnrai0, CluceriT
(chelaril), Agil (tribuniT), etc., cari toti poart brbr,
claca ail costumul turcesc.
BoieriT mruntT aii titluri foarte variate. Mai des
sInt PglarnicT, Serdari, Pitarl, etc.
2

www.digibuc.ro
18 CALirciluILE UNUI ROMIN ARDELEAN

Toate aceste ranguri se dail de Domn pe viata,

1 imunitatile se transmit prin succesiune numal la
fiT, ma! departe nu.
Afara de aceasta nobilime, care se bucurg de toate
drepturile si imunitatile, ca si magnatii nostri, sint
in tara si nobili mosnenl si mazill, ce corespund pe
deplin cu boierii nostri olteni, scutitY si nescutitT, apo!
cu < bocskoros, si <Ilk szilvs nemes emberek a!
Maghiarilor.
Boierii mar! sint patroni si ce! micl, client! (zi :
cirad) ai lor. De aceia cd d'intaia zic cestora cciocoIl,
adecg. lingl. Insa Rominul de rind nu alege : lui i-s
top ciocof.
E datina aid ca orkine sa te patroneze si sa-t!
fagaduiasca procopsealg (innaintare), numal sg-1. in-
multesti cortegiul, pentru mincare si bgaturg, care
e ca si de poman de iefteng.
Ieftengtatea alimentelor se poate judeca din uni-
tatea copioas a mgsurilor si unitatea meschina a
banilor.
Bucatele (cerealele) se vind cu chila (una cit septe
glletY ardelene) vinul en vadra (de zece cupe una),
carnea cu ocaua (de doI flint! si un fert). Apo!
unitatea banilor e leul (de opt cruced In argint), i
subimpgrtirea e paraua, adecg a patruzecea parte.

Despre curiosiatile cetgti! Bucurestl nu-t! scriii

tuulte, cad, dupa cum sun refrenul, gustind apa dulce,
de aid poate nu mg void' mal duce, si, cu timpul, se
vor adgogi. Atita ins menponez, ca cel ma! frumos
monument arhitectonic, Turnul Coltil, construit de
Suedesif luY Carol al XII-lea, e ruinat de cutremnr,
ca in Bucurestl nu e nicYq piat publicg frumoasg,

www.digibuc.ro
 CARANTINA UPANEC (1838) 19

-cl lingA cele mai pompoase palate stag niste vizunil

gretoase, apol In mijloc are grAdina Cismegiul, con-
stind dintr'un lac de broaste i hpitorT.
SpunIndu-tI de alte persoane i lucrurT, sA nu rill
uit i pe mine, biet. Am schimbat patru meseriI,
i-s la a cincea. MA tern cl, intocmar ca Gil-Slas de
Santillana, a cArui istorie tocmai o cetii, sint ursit
a le lua pe toate In revistA. Fie, ducI-sel; m'airt de-
prins cu rAbdarea, nu prea-mr pasa.
Pe coconul Sache, dupA ce vAzuhl cA pe sine nu
se poate procopsi i cA In desert a astepta de lungul,
ca spinul dupa barbA, Il pArAsiiii. 1ml dAdu drumul,
ziand : <Nu te opresc, fAtul mie, cautA-tI fericirea ;
dar nu uita cl In tara noastrA meritul n'are pret, nu-
mat porc-de-cnele InnainteazA. La urmA, mar bine e
drept In osinda, decit misel la onoruri,. I-am pupat
mina, dupa datinA, si i-am fAgAduit serbAioreste cA
nu-I voill face rusine preceptelor solide nid chid.
Acum aiunseiii supt aripele cocoanei Smaranda,
care incl-mI promite procopsealA. De vre, crede,
(Tar ei prevAd cA delartAIT va fi credinta. Adio !

VI.

Carantina upanec, Octombre 1838.

ITandis que j'ai vcu on in'a vu hautement
Aux badauds effars dire mon sentiment,
Je lo direr encore dans les royaumes sombres
S'ils ont des prjugs, j'en gurirai les ombres.,
(Ultimele versuri ale lid Voltaire.)

De _and nu ti-am scris, sint treisprezece luni de

.zile. Inteacestea multe mi s'a IntImplat. Acum Is

www.digibuc.ro
90 CILLTORHLE UNDIROMIN ARDELEAN

pe cale In lumea cea mare, i cred ca-m1 voiii satura

dorul de experienta. Merg la Viena, i fac parte din
cortegiul luI Voda, ce calatorete t incognito, supt
numele coloneluluI Sanders.
Aa fac Domnil In calatorie, dar, toata lumea tiind
cine ; tot atIta ar fi end eil, spre exemplu, a ca-
latori cincognito supt numele Marie!' Sale.
cAmor incipit ab ego. Sall scria mar Intaia de
mine. $tiI ca Inca din Tirgovite-mi insuflase ge-
niul cel bun sa ma ocup de studiul limbiT francese.
In BucuretI am innaintat foarte, 1, din primavara
acestuI an, frecventlia i Colegiul national Sf. Sava.
D. director Poienaru ma examina, i, affindu-ma
demn, ma clasiflc la a treia clas de umanitati.
Dupa, examenele de -varg. Ins observaia cit merg
prea Incet, i preferaiii studiul privat In singuratate,
avInd biblioteca patronuluI actual, d. C. C., la dis-
positie.
Aa m'am familiarisat cu autorif francesi, i mar
ales cu Voltaire, lumina veaculuf trecut. Stilul frances
e foarte natural, i uor poate cineva sa Invete limba,
dar cu pronuntarea nu ma laud, cad iml lipsete
conversatia.
Rangul social nu-ml e tocmai stralucit ; ma indem-
nisez insa In spirit, i, vazInd turma lingailor la Curte
i a parasitilor adulatorI, Ingretoat, dei In unai-
linta vameului , cu satisfactie interna zic, ca Fa-
riseul : cMultamescu-TI, Doamne, ca nu-s ca unul
din acetia h.
M'am obinuit cu o rabdare i abnegatie extra-
ordinara, pe linga o staruinta de fler, i storseiii.
pnl i stima patronuluI midi, care, dei nu mi-o
arata in fata, din sumetie, morga aristocratica, sigur

www.digibuc.ro
 CARANTINA FJPANEC (183S) 91

ti ca o profeseaz. Nu de mult, vorbind cu Vodg,

in cuget a nu pricep greaca, zise despre mine :
c'Opica vpill.i.a, ainbc etvat xavutcia (curat lucru, Asta e
cinic). Si, In adevr, is cinic cit se poate, numar
studiul m intereseazg, alt nimica.
Cu toate acestea, sl venim la ir, A.-0 scria i
Tragnificenta cAlgtorieI noastre pAnA aid, pentru cA
maI tare te va interesa. Nu cugeta insA cA, zieind :
4 a noastr), ca musca din fabulA, ce, aezat In
capul protapuluT, credea cA singur trage carul ,
a voi s reduc lucrul la mine. De Vod mi-e vorba,
de cAlAtoria domneascA, cAcl til cum cl fac parte
din cortegiul MrieI Sale.
Era o dimineatA frumoasA, boierirnea toatA adu-
natg. la Palat. Vodg-I lua rmas-bun, i, intre feli-
citArile cit se poate mal specios prticipAtoare ale
curtenilor, se aezA intr'o caret inhmat cu dol-
sprezece cal albI, cu hamurl roir. Petrecut de vre-o
sut de trsurI i o ceat impunAtoare de dorobantl,
supt conducerea MareluI Agg. (politaiul Bucuretilor),
ca fulgerul ieirAm pe Podul Calicilor, care cu drept
s'ar putea numi Strada Banatulul, i, In scurt timp,
ajunserAm la IntAia statie, pe drum natural, dar al-
rhinteri de o saptdmi.n1 potrivit i mAturat mal tot,
prin dou rindurl de popor. Ne maI asurzir cu stri-
gAte de bucurie, de bucurie, zic, poate numal co-
mandatA, cAel vAzuiii odat, la CAlAraI, cum se pre-
parA, la receptia luI VodA, cu biciul, i cum brutaril
_furl constrinl douA zile a vinde jimblA In loc de pine,
-ca sg. se convingg. MAria Sa de bielugul teril, un
mijloc adus din Rusia, unde contele Potemchin flcuse
colonli de case zugrAvite, spre a arAta imprteseI
Ecaterina cl e tam impoporatg.

www.digibuc.ro
22 CALITORHLE UNUT ROWN ARDELEAN

Alaiul cel mare isT lua congediu la statie i, raminind

numaT cortegiul restrins de citiva minitri i noi, cei
meniti pentru insotirea departata, din posta in pota
furam intimpinati de administratorT i sub-adminis-
tratorT (solgabirair localT) si de popor. Tot cu caT
albr, pe alocurl inhmindu-se cite doulzecl si patru
la carta domneasca, ajunseram seara la Craiova,
Capita la BanatuluT Severin, unde ne astepta cocoana
Bibeasca, matroana avuta, cu ovatil rare. Aid ma-
seram noaptea, i, a doua zi, cercetaram cetatea,
Craiova, ca i Tirgovitea, e avuta in ruine, vechT
i moderne, poporate de cobi nocturne ; n'are nimic
insemnat, fara gradinT intinse i locuintT rare.
De aid, spre hotarele terir, monotonia sesului se
preface in undulatii, apol in colnice, care, la Cerneti,
o cetate noug.,*construit, in mare parte, din ruinele
SeverinuluT, aflatoare imprejur, devin adevarate dea-
lurT, ca la nol, In Transilvania. Pe o ridicatura, in fata
cu Cernetif, se innalta din nod cetatea SeverinuluT,
unde, pang acum, e numal o casa a coloneluluT So-
lomon. Alexandru Sever imparatul se zice c ar fi
fost intemeietorul cetatil vechT, din care /Ana actin}
a supravietuit numai un turn drimat.
Trecind pe linga Adacal, numit si Orsova-Noul,
in douazect i una de salve de tunur! intimpinA
Pasa pe Maria Sa Voda. Era insotit de citiva ofiterf
turd, tot! decoratl, dar foarte triste figurTs. in uni-
forma europeara, fail cravata la git, si brunet! ca
Tiganii.
Un Arap (Negru) servi, in felegene de argint, cafea,
o puse pe un scaun, in mijloc, de unde Voda si Pap,
unul cite unul, luati felegeanul, por se asezar amin-
dof la distante respectabile, spre a nu se atinge, din

www.digibuc.ro
 CARANTINA. I.JPANEC (1838) 23

causa carantineT, i convorbira putin, prin mijlocirea

unul dragoman, cu nesfirite temenelT reciproce.
De ese zile acum sintern Inchir In Lazaret, starn
adeca supt observatie de ciuma, i ma avem patru
pgna vom scapa de aceste IncaperT triste.
Lucru curios ca s Intre In Romania, transduna-
renil tin adevarata carantina (observatia de patruzeci
de zile), iara, spre a Intra de-a dreptul In Austria,
numa douazecI i una ; dar, cu toate acestea, pe
noI, RomIniI, Inca ne mal supun Nemtil la contu-
macie de zece zile, proba, aceasta, cIt de putin
sint stimate institutiile romnetI.
Ne-ar omori urItul, avern *Met un servitor
anume Cazanovici, care, atit cu glumele, ma ales
Ins cu limbagiul sari banatean, ni face petrecere.
Asemenea orn comoara In carantina, care samara
cu arestul cel mar aspru.
cNu le duce acolo, Maria Ta, ca te molitfetI b
(va sa zica : te molipsetr), zise odata lur Voda, la
preumblarea zilnica ce faceam innnauntrul Inchisoril,
i trase pe Vosla de mneca Innapor. Cind intreba
cineva, spunea ca clroda a tunat In sobal (adec a
intrat in odaie I). /6i.a expresiT ne fac sa ne umflam
d ris !
Curios se exprima i RomIniT muntenl. Fiindca
nol ieim din tara 1 mergem In Austria, cine i-ar
putea Inchipui ca toata lumea zice : cS'a dus Voda
Innauntru ?
Aa arata aceasta expresie : ca Romania a fost
obinuit a atIrna de undeva, i c a atirnat cindva
de Austria,precum i expresia noastra, chid ieim
de acasa 1 zicem simplu : cMd dup in tara,, adeca
in Romania.

www.digibuc.ro
24 CALATORHLE UNUI ROAlt\T ARDELEAN

De o parte, nu e fara miez aceastA expresie,

cu tot dreptul, Europa cultivat se poate numi In-
nauntrul, si terile barbare. cafara, fiindca si In
Evanghelie se zice : eIntunerecul din afarg.,, mcar
c Intunerecul domneste mar ales Innuntrul spatiilor
mrgenite.
Destul, In BucurestI cine a fost (Innluntrin, apoI
citig vaz si se arata cu degetul, ca si cum ar fi
de alta speta.
cii lml voli deschide ochi, ca s pot istorisi
multe la Intoarcere, i s nu pat ca oarecare coconas
ce fusese einnluntrul Oa la Paris iar, Intorein-
du-se, Incepu a-sT arta mirarea cum acolo luna era
alminterI ca aid. Aceasta fcu pe tat-sAii a-I ziee :
cDragul tatel, te-am trimes bo i mi-ar venit vaca !.
Ajunge. Mal multe din Viena.

VIL

Viena, Decembre 1838.

(Extra Hungariam not e t vita:
Si est vita, non est ita. ,

In credinta, iubite, ca tu te-a interesa ca de toate

mal mult de mine, de nu alminted, Incal spre a-tI
scrie, din and In and, lucrurl nota i frumoase de
unde umblu, adese din propriul subiect fac obiect
de corespondent, mar ales and Imf lipseste materia
sail nu ma ajut memoria.
Acum nu e acest cas. Din potriva, n'ar fi de cules
ci ar cauta s aleg din gramada mare a materialulul.
Viena i BucurestiI1 0, ce deosebire Intre aceste

www.digibuc.ro
 VIENA (1838) 95

dou cetAtt ! tit : ca intre Dumbrava i Tufele Mierit.

Se intelege cA, intocmat ca soarele de planete, aa i
aceast Capitall e incunjurat de corolaril corespun-
zItoare, ce se Intind pAnA la margenile Imperiulut.
Bucuretit, imprejuratt de sate meschine, constind
din colibe i bordeie, pana linga barierele sale, e,
firete, cetate frumoas1; dar, linga Viena, ba numat
linga Pesta sail Timioara, ar face figur de sat,
atit in privinta constructie, cit i a institutiilor.
Nu-tt voiu face descriert multe, ar fi i osteneall
deeart. De a-0 zugrAvi natura, nu e timpul, dar nict
o afIliii undeva mat frumoasI ca in acel colt al Tran-
silvaniet, la not, in leagAnul Rominimil.
Dupa altele, vot, sAtenit, nu sintett pasionatt pentru
romantism i pentru pitoresc, ca not, orenir; pe
vol nu va farmecl asemenea lucrurt. Vol' sintett
biett neckjitt cu citigul pinit de toate zilele : de ne-
voie caut s ducetr o viata cu totul materiala, ba
ultramateriall
Romanticul i pitorescul pentru voi e un pghrel de
vinars, ca, pe un moment, O. v aline oboseala, dupa
ce, din munte, coboritt traga de lemne la cCarot,
dupl ce, In c Lazul Tunit, toatl ziva ati cosit atita
par-de-porc 1, cit sl umpli seara ciciula ; dup ce att
secerat 'more patrio, ovsul, de cinct policart de
mare, In (c Margent,, sail att ImblAtit paisprezece cea-
surt paiele mat sect de slcar. ,

Almintert e cik oranul. El ede inghesuit intre

zidurt, se imbata de putoarea fabricilor unde e ocupat,
se inneaca de pulberea strzilor strimte i lipsite de
aier curat. E i ceva cultivat in coal, act cere
intreprinderea lut pentru ca neapArat sa fie.
I Un fel de iarbil aspr ca peria.

www.digibuc.ro
26 CALITORIILE uNuf ROAN ARDELEAN

OrAanul tie pretui avantagiile cimpului, cind iese

la larg.
Aurora tinArl, trumoasl, simpl, invIscutA In vAlurr
colorate, strIlucete printre nourii roieteci. Zimbete,
In furiarea eI, soarelui r5sArind, ce se grAbete a o
ajunge cu carul de foc rApezit In undele azurii, ete-
rice. Milioanele de mArgAritare, licArind in virful fie-
aril! firicel de iarbl pe fata pAmintului ; suava im-
brAcAminte a plantelor mai ridicate ; mireasma miilor
de floricele, ce, cu foile rsfirate In chip de com-
pliment, salutA pe bAlanul zeii al zilei ; sonorul i
dulcele cintec al ciocirliilor ; In sfirit, lina micare i
intAritoarea rAcoare a aierultd, toate acestea le-
vede, le gustA, le simte, i-1 incintl cu noutatea, ca
un tab1o strAlucit, mAret. E uimit, e In extas, nu
s'ar intoarce ,in ora.
Dui:4 colnice, MAriuta, cu saps. pe umAr, cu traista
la old, cu ulciorul verde a mina, In iia albA, ca-
trinta vArgatl, i desculcioarA, sprinten pripete pe
cArAru1 cAtre (Gruiul IvAnesei,.
Dulce copilA, stAi ! Cum te chiamA ?
Poftim ? Dar ce vrei cu numele ?
MA interesezi, puicutA, mA incinti, ca o idil In.
rgsfAtul naturii !
Ce spa!, domnule ? Doarl ti-ai pierdut firea ?
EI bine, lelitA, nu simti dulceata, n'auzi cintecul
de ciocirlie ?
0, lua-le-ar naiba, cu ciripitul !
Dar ian sl-ti spun frumuseta naturii.
LasA-ml, domnule, cu frumsete de-al de astea
Noi n'avem timp de-aa nimicurf, catA sA lucrAm ca
sA avem mAmAligA !
Aa e poporul, acesta e romantismul lui : lucrul i

www.digibuc.ro
 VIENA (1838) 27'

iar lucrul. Apol lipsa i nevoia nu-1 pArasesc, nu se

deslipesc de dinsul. Mirare cl aore tot e vesel, tot
e poet !
Aferim ! vei zice bine cA mi-al ales ! Jaca
lucruri nouA, iaca Ingemnatati din cetatea Cesarilor!
i tocrnai cInd ? Dupa ce a trecut Brumarul !
SA vezi, frate, e un petec, o farImA din patria mult
doritA, care i aid o visez i pare cl o vAd !
Dar sA te mingIiii, dupa putintA ; dacA a ti nurnai
de uncle sa incep, spre a nu sAmAna a geografie sail
statistica seacl.

Caracteristica locului in Viena e turnul Mitropoliei

Sf. stefan. Acesta, din toate fApturile omeneti, e al
treilea dupA Innaltime, cAci numal piramida lui Cheops-
din Egipt i turnul catedraler din Strassburg, pe rIpa
stingA a Rinului, II Intrec. Acest turn fu ridicat, de
cinci sute de aril, din piatrl sApatA, i In All are un
clopot de patru sute de cintare, turnat din tunuri
turceti. Apoi fabula sunA ca temelia s'ar fi In-
chegat cu var stir's In vin. Fiind vinul aa de acru
In anul fundArii, Domnitorul, ca sl nu se imbolnA-
veascA stomahurile supuilor bindu-1, a poruncit sa-1
aducl sacrificiu la constructia turnului, ceia ce i
fAcurA.
E obiceid la noi, clnd vezi locurl noul, a lua piatrA.
In gura ; aa i aicY, and vil sl te sui In turnul lui
Sf. stefan. DoarA nu voill fi mai putin curios, ca altii.
M'am suit, i, lIngl mil altele, am scris i numele
mieti, cit se poate mai sus i mai cetet. De acolo-
vAzuhl cetatea, de patru sute de gliT de suflete. SA-
race suflete, puse claie peste gramada ! Casele In
Viena sint Innalte ca muntil, strAzile ca nite crl-

www.digibuc.ro
'2 8 CAUTORIILE UNIJI ROMIN ARDELEAN

pAturi Intre stIncr, si locuitoril sg-tr spun si despre

dnsir bljglie, pe jos, calri i In trAsurr de tot
felul, asa de Indesat, Mat gindestr: acum, acum se
turtesc unir pe altir, ceia ce, totuT, nu se IntIrnpl 1
Caracteristica Vienesilor e tAcerea. Er nu strigl,
nu vorbesc, ci numar zbirnlie pe strAzr, ca albinele
In stupr, Minune, cum atitea loviturr cu cotul, pe
strzi strimte si intunecoase, nu-r aduc In ,dispositie
s fac larmd.
in Bucurestr, cer ce ad ceva de vinzare, i-o strig
pe poduri cu glas mare, asurzindu-te ; aicr, Doamne
fereste nu.
Vienesir grit oamenT suptirei, ca thir, de bun
seamd, aci li e hrana usuricl, din causa scumpeter ;
dar Is si sprintenT, ca tintarir, si nu-si preget, In-
trebInd de ceva, a merge cu tine departe, ca sg-tr
ardte. In sfirsit, skit Indatoritorr si bunr, cum se zice
la nor : ca pnea cea bun.
Dar cred call va ajunge azT. De as- voi sl-tr scrid
toate, ti-as trimete o carte cIt Mlrgdritul lur loan
Gurg-de-aur,stir, In care cetiam la popa de la Brad.
Vod a fost cam zaif (usor bolnav) cIteva zile, dupl
ce ajunserArn aid, si singur fdcuid la dnsul serviciul
de aghiotant. inteacestea I-ad cercetat multi, dar si
printul Metternich, Vizirul Chesarulur, cum zic ar
nostri. M'am uitat lung la acest om mare, dar sa-
rnAnA cu totr Nemtir.
Nicr de cum n'am putut vedea pe impratul, si-mr
pare rd, cicr, peste putine zile, plecAm In Italia, i
cine tie and wan reveni.
Poate a Inchdia, Ins, de oare ce ti-am pus In
capul scrisorii un dicton foarte caracteristic al Un-
gurilor, desi prin Ungaria trecuid, pot zice ; numar

www.digibuc.ro
 VIENA (1838) 99

ca Tiganul prin Rai, cauta scrig cit de cit i

despre Ungari a.

Afara de cetat, nu e mare deosebirea Intre Un-

garia i Tara-Munteneasca. Tot acel es neted ca i
peste CarpatT, tot acele colibe scuncte i rag acope-
rite, ca i In Romania, pretutindenr. Dar esul un-
guresc e Impodobit i cu o regiune de nisip, iar Ma-
ghiariT pustel, macar c i desculti, poarta pintenT, slut
aa de zangaloT, Inct greata a te uita la cliniT,
ceia ce la Rom Ira, fie cIt de miserT, nu se vede.
Drumurile stag cum le facu Dumneze cu cuvintul ;
nimenT, ca i in Romania, nu profaneaza natura cu
lucrul minilor sale.
Din locurile prin care am trecut, amintesc Caran-
sebewl, statiune pretoriala a granicerilor romInf, unde
cltIva ofiterl facura curtenire Marie Sale luT Vocla In
parada i-T detera garda de onoare ct petrecu acolo.
Lugojul, cetate comitiala, unde aM vazut o biserica ..ro-
maneasca cum nu se afla nicf In BucuretI. Timioara,
fortareata de frunte, foarte frumoasa, ca un /Alan
Acestea toate slut In Banatul Timioarel, tara Jul Glad,
ducele stravechiii romin, care foarte-mf placu.
in Ungaria proprie, am trecut, noaptea, prin Se-
ghedin, unde am mincat, Intaia data, paprica, un
fel de ciulama ungureasca, ardeiat, sa-tI scapere gura
i sal! usture sufletul. Mal trecuram printr'un sat
mare de trelzecl de mil de suflete, cu numele Kees-
kemet, i, apoT, ajunseram la Pesta, care tocmaT luase
baie de picioare prin revarsarea DunariT, ce singura
o desparte de sora-sa geamana, Buda.
In amIndoul cetatile erag sum de case pe brIncT,.
fiind construite din material slab, precum : cardmida

www.digibuc.ro
.30 CALTORIILE UNUT ROAN ARDELEAN

nearsa si. parnInt pisat, act In partea loculuT e lipsa

de lernne, fiind padurile departate.
Era o nenorocire mare. .

Buda e minunat asezata, pe o culme Innalta, si

nimic ma! frumos cleat o cautare de la Palatul Pa-
latinulta asupra Pestef, In lungul straziT de linga mal
-,i a Dunril.
Samand Ungaria si intr'aceia cu Romania ca, desi
e adevarat tail avuta In toate, locuitoriT, cum zice
proverbul : (Tot Tiganul Isl lauda ciocanul, II In-
nalta tneritele peste masura.
Zic Rornini! a : cine gusta apa DimboviteT, nu se
mal duce ; zic si Ungurir ca.: afara de Ungaria nu e
trairt, si, daca e, nu e asa bun.
Aceasta vine de acolo, ca In aceste terl alergaii
lattarile tuturor natiilor din lume, fiind ele deserte,
apoI aceleas! Maul devin spuma poporatie In ele, si
li sug grasimea, cac! nu In desert se zice : (Bun
tara, rea tocmeala.
Asa, de pilda., tot! brbieril trancesi sInt profesort
In Bucuresti, si ati sarlatanT doctor! In medicina, ce
storc galbenii boierilor, numal pentru ca stiti minti
bine frantuzeste !
in Pesta curteni pe innaltimea Sa un domn Visz-
keleti, despre care auziiii ca e un Maghiar Invatat.

Cum plecaram din Pesta spre Viena, Incepu a ploua,

si, pe o negura groasa, ajunseram. Don nu lie! cere
sa vad i pe negura, a nu-s nazdravan. De aceia,
de acolo pan aid!, nimic.
Acum incheiil scrisoarea, si-ti voirt mal scrie din
Italia, ce spun totr a e un Raiii pamintesc.
Doamne-ajuta !

www.digibuc.ro
 MILANO (1839) 31

VIII.

Milano, Ianuar 1839.

(01n1 il bel paese,
Che l'Apennia parte,
11 Mar eireonda, e l'Alpe.s
(Dante.)

Ti-am scris odat, firtate, mi se pare, ca cred a fi

ursit s trec prin toate gradele societatil, ca Spaniolul
Gil-Blas. N'am crezut, biet, a volil aprea si ce nu-s.
lea, srmanul de mine, ca, fr vin, desi nu aievea,
iara ajunseiil tircovnic, numal cu un grad maI sus ca
la alrasT.
Am, biet, cum stiT, o p1ea5. In crestet, cistigat prin
foc, In frageda copilrie, din negrija ddacel mele,
Sanda, care nu e vrednia. O. o tot visez ; apoI port
un vesmInt lung pn jos. inteatita, a, oil cu oil,
samn cu clericiI catolicI de aid, cAcI si eI poarti
gheroc lnng i ail tunsur In cretet, de si nu natu-
rall, ca a mea l Cum m vzur. Milanesir, stiind a
slut din suitl. lul Vocl, nu se maI Indoir cA n'as fi
capelanul Curtil Mrie Sale, Asa, vrInd, nevrnd,
cauta s cuIdnd locul de frunte la masa osptaruluf
i sa-mi placA numirea de (Signor abbate x (va sl zia. :
domnule printe) din toate prtile.
cInter vaccas bos est abbas,, s1n proverbul. Mie
mi se IntImpl intocmal: trec, adeca, de orn Invtat,
pentru c, din cItI venirl cu mine, nimeni nu stie
ceva italieneste, pe cind eil din Viena IrnI cumprhl
gramatica, si o rup de minune. Nemteste oiti bine,
In frances1 m'am deprins Intru citva, apoI, poftim,
sl nu cread oamenii cA-s Incaile pop ?!

www.digibuc.ro
32 CALATORDLE UNUr ROMIN ARDELEAN

Ah.a.., frate, pe and BucureteniT cintg. <Dimbovita,

apg dulce 0 Maghiaril <Extra Hungariam, Italienif
pot sl tac. CeT d'intaiii ail lips a-r lAuda terile de
bune, aci, in tot minutul, te convingi de contrariul,
pe and aid vorbete Italia singurg..
Cite zile fuserAm pe drum, din Viena pAn aici,
am uitat ; tia numai c iarna rmase in Carintia,
i, de cum intrarAm la Pontebba, in Friul, e varA.
cum se cade.
Drumul, ce e drept, 0 in terile germane e maca-
damisat ca masa, iar in Italia e, nu numaT bun, In
grad superlativ, dar i estetic i luxos. Pe ambe pr-
tile e plantat cu plopi piramidalT 1 prevAzut, din
douzecT in doulzeci de urme, cu stilpueorT de piatr
rotunziti frumos.
Am trecut nenumrate cetti 0 sate asemeni ce-
ttilor, ins n'am zAbovit, Mil timpul osptului 0
al odihneT. Am observat pardoseala strzilor, eire,
ire, mosaic de pietricele 0 table de piatr patrate,
ca 0 cum ar fi pinze intinse de-a lungul drumului.
Las' cl toate stutele is bine 0 sngtos construite,
dar cimpul, un es neintrerupt, ca in Romnia, e o
grading necurmat.
In genere, toate felurile de pmint sint patrate, jur-
imprejur plantate cu frgarl (due) i secii, apoT cu
yit de vie groas ca piciorul, rIzimat pe arborT, in
loc de pad. Pe IMO tot petecul de pmint trece apa
in canalud, 0. stavile-s aezate spre a inlesni irigati;
dupg. nevoie. Aid se cultiv ore; dar 0 cucuruz, ca
la noi. Totr oamenii se ocup cu creterea viermilor
de mAtas, spre-ce li servete frunza de frAgarT. Slciile,
pe lingg c daii razim viteT, produc destule lemne
de foc, cg.ci fiecare li rteaz ramurile jumnate din

www.digibuc.ro
 MILANO (1839) 33

doi in doi ani, apol aici nu e frig mare i fiecine

se ajunge,
Aa a dori sa vad i. esul Romania, unde pa-
mintul Inca e bun ca aurul.
Milanul e cetatea metropolitana a Sfintulur Am-
brosie. Cetete Sinaxariul, In mineiul lunii Decembre,
i vei ti unde ma aflu.
Totdeauna am fost religios, am respect de orice
Biserica. Aa, am cercetat, pe lInga altele, mai ales
biserica Inchinata lui Sf. Ambtosie, unde e i o ca-
pela, dupa gustul catolicilor, de sus pana jos fioros
impodobita numal cu oasele luptatorilor ortodox!
condui de acel arhipastor impotriva Arianilor i
cazuti In batalie.
Dar nu numai religiositatea te duce in bisericile
catolice, mal ales In Italia. Ele sInt museie, saloane,
teatre, tesaure, poti zice, ale artelor frumoase, con-
servatorii de pictura, sculptura i musica, nu numar
In orae, ci pretutindeni, dar mar ales In manstiri.
Catedrala de aid (Duomo di Milano) n'are pareche
in lume. inchipuiete-ti un munte de marmura alba,
pe toate partile taiat in retea, Impodobit cu mii 'de
statui i. Incoronat cu o padure de turnuri 1 turnu-
lete, ce, In forma de sloiti de ghiata, cauta spre cer,
toate purtind chipuri de sfinti In virfuri. Dar nu-ti
descriii.
La toate bisericile se afl joc de clopote, adec mar
multe, maiestrit aezate, aa Melt, trgindu-se, fac o
armonie aa de jalnica, -pare ca-ti sflie inima, pana
te dedai cu dnsa. Las' c aia, unde abia o oara pe
zi se Inchid bisericile, clopotele se trag neintrerupt.
Milanul e ora de serbatoare, i multi oaspeti se
aeaza aid vara, cad nu e cald peste masura._ Acum,
3

www.digibuc.ro
34 CALATORIILE UNUI .ROMIN ARDELEAN

de i ca primAvara noastra, tot e iarnA, i nu sint

strainr multr. Nor 1 cipva Englesr petrecem in otelul
(Gran-Bretagna>, toatA ziva In ospIt i glume, cAcr
aicr e ieftenitate ca in Bucuretr.
in, Viena cafeaua se servete In cecute ca dege-
tarele, i nite cornute cit pastarile de fasole ; aicr
ceaca cit cupa, pine albA, ce e drept nu aa de deli-
catA ca In Viena, cu grAmada, i unt proaspAt ca un
munticel la dejun, opt mincArr la prinz, ceaid spre
searl i cilia din destul, apor vin, cIt poftetr; toate,
pe zi, pentru trer, patru lire.
Vinul, ce e drept, e negru de rou, dar aspru, cAcr
e cultivat pe es, Intre arbori ; dar bucatele cele mar
bune aid sint : <risotto di Milano> i cpolenta con
uccelli>, adecA un fel de pilaf i mamaliga cu vrAbir
fripte pe dnsa.
Aceste mIncArr nu le pop compara cu altceva fArA
scu c magyar kposzta , < schsich Kampest , adecA varzl
acrA cu rincezealA, delicatese ce la nor, unde-s atitea
nationalitAti, fiecare cu predilectie i-o apropriaza.
Cu aceasta dad dreptate Vistierulul Dinu Perie-
teanu, cg. adecA gurmetul (minciciosul) nostru e pe
lingA varzA acrl ca Sirbul pe linga ceapa cruda. E
o ziatoare : ca Sirbul, cind s'a saturat, zice: c Acum
n'a mar mInca, sA fie chiar ceapl b.
Dar vezi, frate, cum am uitat de cinism. StrAmoir
notri ail fost pricepup i nu In deert zisera: cHo-
mores mutant mores. Si ea, de chid ing cred oamenir
abate, mA departez de Diogene 1 ml apropiiii de
Lucullus, aa-tnr place a vorbi de gustul minclrilor.
SA trecem la alt obiect. Aid convorbim italienete
.i frantuzete; de germana nu vrea sA auzA nimenr:
cred cA i cine o tie, nu spune, fiindca Italienil

www.digibuc.ro
 MILANO (1839) 35

ursc pe Germani foarte, i de aici vine c, de 0

se par a fi blinzi, pe strzile oraplui, tot la cinzeci
de par, e o sentinell militarl. Am vlzut feciori ro-
mini in garnison i, cu plcere rar, am convorbit
romnete cu dinir, aa departe de patrie.
FiindcA am timp, am cercetat toate teatrele, mu-
seul Brerao 0 tot ce e mai insemnat in lumea ar-
telor frumoase, ins sa-ti spun ca am v5zut tablouri
zugrvite pe pinz in pret de o sut de mil de flo-
rini, oare credere-ai tu, care, de clnd eti, ai vlzut
numar pretare de la Necula ? Nici mie nu-mi veni
a crede, i, totui, e adevr. Vezi, frate, cum tie
lumea pretui arta ? Popoarele proaste pretuiesc name
aurul, iar cele luminate, arta. Italia, in aceast pri-
vint, e cea : ea bljguie de artiti.
Ieri, dupa amiazi, ca i la Viena, trel ini ne surrIm
pe Catedral, ca sl gustm, din innltime, privelitea
incinttoare asupra imprejurimil intregi, fiinda, peste
scurt, prsim aceste locuri. Ciceronele nostru, don
Diego, un satos, cafe a servit supt Napoleon ca
ofiter, stul de frumsetile pentru dinsul zilnice, prin
urmare triviale, dupa ce ni arata scara, preferi a
rAminea jos 0 a bea un bicchier' di vino' in cta-
verna vecina, pana ne vom cobori.
In haosele superioare ne atAcirlm zgiind ochii la
-turnuri i preumblinda-ne doul ceasuri in zigzag pe
dupa dinsele.
0 intimplare nenorocit singur fu scAparea noastr:
alminteri i acum poate am fi de-asupra, Dol amo-
rezati nenorociti ne urmaser, i, din innEtime, im-
brAtiati, se trintir jos. La aceast catastroa alerga
0 Diego din ctavernl, temindu-se sA nu fim noi.
Oamenir osptarulul, fr preget, se urcar, ne chia.

www.digibuc.ro
36 CALATORIILE TJNIJI ROMIN ARDELEAN

marl, 1, dui:4 voacea luT IndreptIndu-ne, furgm con-

dusT jos, unde ni istorisi trista intImplare a sinucideriT,
ce nor nicr n'o observasergm, cgd, de sus, oamenir par
cg-s furnid, si tot zgottotul ca un murmur nesimtit.
Adio Peste treT zile plecgm la Roma, si-tI void
scrie din eterna cetate.

IX.

Din Roma, Faur 1839.

(Roma, Roma, regina orbi%
Cuius par est nihil et mhil secundum!P

Trec, dragg, tot ce am vazut frumos, mgret, inte-

resant, de la Milano Ong aid. Las la o parte i
Marea, Marea Mediterang, ce la Genova o vazuiti.
pentru Intgia datg, si-tT scrifi numal despre Roma,
mama noastrg, si despre. Traian, pgrintele nostru.
Ar fi si pgcat, In scurtul timp ce-s aid, a mg ocupa
cu lucrurI $i ce nu e mic pe ringg Roma si
pe lingg Traian ?...
Nu ne Indurgm de timpul ce pierdem cu mincarea
i odihna obisnuit, atItea-s de vgzut, attea de cer-
cetat. SIntem In timpul carnavaluluT. $i ce e mar de
seamg, In lumea petrecerilor, decit carnavalul din
Roma de azT ? Pe mine Insg mg intereseazg. Roma
anticg, ma! presus de toate. Roma, frate, Roma, care
nicI visasem a o vedea oarecInd, iat-mg In mij-
locul er !
Nu it desert se chiamg g eterna cetate,. A domnit
peste lumea pgging, cIt era In epoca pgginismuluT
cunoscutg ; domneste acum peste lumea creting, acea

www.digibuc.ro
 ROMA (1839) 37

lume care e demna de consideratie astazi, In sens i

spiritual i material de odata.
Roma moderna e mare, e memorabill ; dar nu
aceasta atrage la sine cu atita putere, ci Roma an-
tica. Ce zic ? amintirile ei cele marete, cadavrul ei, In
mare parte Inmormintat, desgropat, i, totuT, Inca yid
i pfin de viata.
Un Papa oarecare avu fericita ideie de a consacra
toate monumentele antice, transformindu-le in biserici
cretine. Numal aa furl aparate de rapire i *stin-
gere totala, cacT cine s'ar atinge de ele, savirete
fardelege.
Mar toate monumentele antice i-ad pierdut numele
*i destinatia straveche originara, potrivindu-se tim-
pulur de fata. Fara nick) mirare, sad, cum Iti place,
cu destula mirare vezi Zeil fabuloi Inlocuiti cu Mar-
tie cretinT, Zinele mitologier cu Sfintele credintir
moderne.
Panteonul lui Agripa e biserica Tuturor Sfintilor,
vizuniile fiarelor in Coloseul Flavian Sint atItea al-
tare ale acelor martiri ai credintil cretine ce oare-
cind li servira de hrana. Precista Maria pretutindenT
a detronat pe Iunona, Vesta 1 Minerva.
Dar, ceva trist, faimosul For Roman, sufletul Romei
de oarecind, azi se chiama cCimpul vacilor,, i, pe
linga tribunele i azi In picioare, pasc, in adevar,
caprele i viteiT. 1
Aceasta e Roma, de care tremura lumea pang. In
hotarele AsieT ? Nu e Roma! Acest deert e mor-
mintul Rome!, e cadavrul ei, i locuitoril de azi grit
viermil ce-1 rod, In toata puterea vorbei !
Niel() zi, sa nu se descopere o suma din rmaitile
stralucitel cetti. Italienil pastreaz aceste spoliT cu.

www.digibuc.ro
38 CILITORTILE UNUI ROAN ARDELEAN

religiositate, nu Ins pentru memorabilitatea istorica,

nic! din respectul antichitatiI, ci din josnicul interes..
Acesfe relievil desgropate atrag, din toate tinghiu-
rile lumil, o gramad de strain!, a caror curiositate
de mult hraneste tre! part! ale Italia
Romani! intretin ruinele, ca cersitoril ranele lor,
spre a Indemna trecatori! la Indurare. Nu In desert
suna proverbul : (Papa santo, popolo cornuto,.
Romagnoli! (asa se chiama locuitoril Statulul ecle-
siasti.c) sint ce! mar aprigr lotri si briganzr In lume,
iar ce nu e brigand, cu putina exceptie, e cersitor
5edem In otelul (Rusia.,, din Piata Poporulu!,
aproape de poarta cetatir cu acelas! nume.
Az! dimineata plecaram pe (Via del Corso, strada
cea mal frumoasa. In Roma noul, ajunseram la mun-
tele Capitolin, vazurm, din fuga, maretele ruine, aid
abundente, trecuram Forul Roman, supt arciiI lul Titu,
pe (Via Sacra', alatur! cu Muntele Palatin, leaganul
maririt romane, pe lInga Amfiteatrul lui Flaviu, ruina
cea ma! mareata In toata lumea, ne Intoarseram pe
supt muntil Esquilin, Viminal si Ouirinal, In Forul luf
Traian, care, lauda DomnuluT, si az! poarta numele-
sail antic: cForo Traiano 1.
AtIta respect are tatal nostru Traian, dupl. septe-
sprezece veacurn
in acest for maret, ridicat de Traian, dupa ce s'a
traniportat o parte a munteluT Quirinal, stali Inca basele
i trunchiurile din colonada biserici! acestuT erod di-
vinisat, nu de mult descoperite, i in mijlocul forulur
e o columna stralucita de marmur alba, care oare-
end suporta chipul imparatulul Traian, expus ado-
ratier universale. Az!, spre acelas! scop, se afla sta-
tuia Apostoluluf Sf. Pavel.

www.digibuc.ro
 ROMA (1839) 39

Columna traiang e toata, intreaga i memorabiM,

prin proportiI, forma i sculpturI. Toata viata mili-
tar a divulul Traian e descris triumfal, din base
'Ana in capitel, pe o cale erpuita, in baso-reliefurl
de cite trel palme. Doug. mil i cincl sute de chipuri
omenetI, nicTuna ca ceialalta, afara de cat, cgrute,
maine de razboiii, arme, steagurl i altele, se afI in
jurul columna Varietatea lor te pune In mirare 1
uimire. Sint infatiate maI cu seam ambele rgzboaie
purtate impotriva Dacilor, innaintaiI notri, ale cgror
chipurI i imbrgaminte par a fi ale Tutuienilor ar-
delenI din zilele noastre.
Ne suiram o suta optzecl i cinct de trepte taiate
in marmura pe d'innguntrul columnel, ce formeaza
o scara spiralg, putin luminat prin ferestruicele icI-
colo tliate, Ong. de-asupra.
Ne transportargm, in cuget, pe virful Buceciuluf,
de unde ni se infatiarg, ca visiunl, provinciile Da-
ciel noastre.
Vezi, zise d. C. C. , Roma, cu epte colnice,
e icoana Dacia noastre, cu epte provincil : Ardealul,
Maramuraul, Moldova, Basarabia, Istria, Timioara
i Criana!
VezI deertul acesta ? Oh, cum sari:1gn el cu
deerturile nenorocitelor noastre tern
Cugetaram la lepra ce a cuprins poporul roman In
Italia i la lepra i riia ce suge i stoarce sudoarea
poporulul daco-roman : iobagia, claca, boierescul, ro-
bota, una i aceiaI plagg cu patru nume barbare,
apoI extrema miserie i abjectie in care vegeteazg.
0, decadenta ! o, nenorocire o, frista realitate
Pang end, Doamne, vel lgsa vita romneascg, In
Occident i in Orient, sg pgtimeasca ? Pang cna ai

www.digibuc.ro
40 CALTORIIL UNIT! ROMIN ARDELEAN

lungit sorocul ispAirir pAcatelor strAbune ? PAril in-

teacitea semintie ye! sA certr poporul acesta ? Zis-ar,
Doamne: 4 Certa-voitl rAutatea On intea patra se-
mintie, i binecuvintarea o voiii intinde pAnA intea
mia,. indurA-Te, PArinte ceresc, indurA-Te, cA-s epte-
sprezece veacurl de amar, de nenorocire ! indurA-Te,
In sfirit, binecuvintl-ne numar In patru semintir,
apor, dacA nu-Tr vom merita mila, pedepsete-ne
din noii intr'o mie, i, cu supunere, vom striga drep-
tatea Ta in vecir vecilor. Amin !
Aflasem de la ciceronele nostru e adevAr, sad nu,
nu garantez, cum c statuia lur Sf. Pavel pe co-
lumn ar fi tot cea anticA, a lui Traian, numar capul
i s'ar fi schimbat. Aa, coborind de pe columnA,
ierte-m Dumnezeii i Sfintul SAA Apostol ! cu cea
mar adina pietate i religiositate sArutAiii poalele
idolulur pAgin, ce InfAtia chipul celur mar bun print
roman in veacul de aur al Imperiulur universal. Apol,
Implinind acastA datoring, care cred cl niclun
adevArat RomIn nu o ar neglija, ducindu-I soarta la
acest loc sfint, veniiii la otel, cA era tArziii.
incet, grit cuprins de cugete, ca pe virful columner.
Cine ar putea sA mar scrie in aa stare a sufletulur?
Vale et fave !

X.
Roma, Faur 1839.
aPIUS on est honnete homme, plus ea
est religieux, male on garde sa foi pour
soi, on est indulgent pour les autresa
I
Religia e innAscutA omenirir i se urmeazI din se-
mintie in sernintie prin educatie. Niclo religie cred

www.digibuc.ro
 ROMA (1839) 41

sa fie In lume care ar avea de scop sA faca oamenif

maI rAI, ci, din potriv, toate-s menite a innobila
sufletul si a indrepta spre bine oamenif, dupA firea
lor aninal aplecatl spre rti.
In Roma domneste numal religia catolia, si Papa?
capul el visibil, e obiectul veneratieI universale. Ro-
manil nu mi se par bigot!, din causl doara cl aicl
nimAnul nu-I vine a minte a se Infatisa cu alte prin-
cipif religioase, dupl ce catolicismul, In marinimia sa,
dA destul nutret de edificare spiritualA de o parte, si
de ajuns curiositate de alt parte, spre a face sA tacl
orIce petufang si zelotipie contrail.
Nid se poate cugeta In Italia o eligie mal aco-
modatA locuitorilor acestuT Eden decit cultul catolic,
cu totul poetic si sensual, cu totul copiat din tradi-
tiile ante-crestine locale.
Sintem de dougzecl de zile In Roma, i, de dimi-
neatA pAnA seara, visitarAm la monumente, in ruine
si in picioare, antice i moderne, amfiteatre, circurl,
galeril, musee, temple si bisericI. insA dougzecI de
anl ni-ar trebui sA le vedeTn i sa le apreciem toate.
Dar nu e de lipsA In Roma sA cautI locurl numaI
inchise, ca sA admirl obiecte rare si venerabile; aid
museul e supt soare. Niclo cAsut, fie cit de mes-
chinA, fArA a fi ImpodobitA cu statul, statuete si re-
licviI, de cite doul mil de anI.
Chipurile celor maI virtuosl bArbatl, precum si ale
celor mal cumplitI tiranl, zac in pulbere alcate, zac
pe strAzI, lingl gardurl, acoperite de urziCI, implinind
astfel cuvintul ScripturiI, care zice : Tot ce e innalt,
se va pleca, si tot ce se tirile, innAlta-se-va .
Plmintul, terna i pulberea de pe strAzile acestel
-faimoase cetatl Inca, sint sfinte i vrednice de vene-

www.digibuc.ro
42 CiaTORDLE UNUfROMU ARDELEAN

ratie. Aiurea ar fi obiect al cultulul, fie arheologic,

fie chiar religios cretin.
Oare acestea nu cuprind In sine atomil ha Brutus,
Catone, Cicerone, Traian ? Care nu toata molecula
e sfintit a. prin legiunile de martirl al credintil cre-
tine ucil, nu alminterl, ci numal spre desfatarea unul
Caligula, Neron, Domitian i a tot poporul roman,
suveranul lumil, dar sclavul tiranilor sal, a acestul
popor denaturat, care a nascocit cincl vorbe spre a
zice (singe, i zece spre a zice comoaral ?
Atita avutie In expresil de cruzime nu caracteri-
seaza de ajuns pe Romanil pgni, precum atitia Sfintl,
atItea -serbatori i atItea relicvii, cu care Roma face
Intins comert, pe Romana cretinl ?
Roma e cel mal avut ora In sfera artelor frumoase.
Aid sInt toate acasa. : sculptura, pictura, arhitectura,
care stIrnesc musica i poesia. in Roma toate natiile
a academil de arte i discipoll, spre a se perfectiona,
pentru ca aicl, mar mult ca orlund, se afla mode-
lele adevaratulul frumos, care se produce, nu prin.
natura, ci prin geniul artistic.
Capodoperele de sculptura, creatiunile artitilor greci
anticl i azT 5e pastreaza In Roma, precum: Hercule
Farnese, Apollon din Belvedere i Venerea Medicee,
statul pedestre, neimitabile modle, numite dupa locul
unde se pastrara.
Hercule Farnese represinta idealul puteril (arid),
Apollon din Belvedere idealul frumuseteI barbateti, iar
Venerea Medicee idealul perfectiel formelor femeietl,
compus de artistul antic, dupa cum se zice, din ce
avura !bar perfect noul din cele maI gratioase fe-
cioare, ce-I servira de model.
Nemuritorit. Rafael Sanzio i Michel-Angelo Buo-

www.digibuc.ro
 ROMA (4839) 43

narotti ale ail lAsat capodoperele picturir i arhi-

tecturil lor, pinze de un stinjen ptrat zugrvite,
In valoare de trer, patru sute de mir de florin! In
argint una. Apt:4 faimoasa bisericA a lur Sf. Petru
din Vatican, care, fail. Indoial, n'are preche In
lume, i e, In adevr, demn de a fi catedrall a toatl
lumea, pentru frumuset, pret i mretie.
Renumit fu templul Diane In Efes, acr acu ne-
muritor i pe criminalul Erostrat, ce-1 aprinse ; o mi-
nune templul lur Solomon, In Ierusalim, i drept ma-
reata Aghia Sofia In Constantinopol, cAcr, gata find,
fcu pe Iustinian a exclama, In extas : c Te Invinseiti,
Solomoane 1,,, ins toate acestea, pe lIngl Sf. Petru
din Vatican, gilt inferioare, nu i se pot compara.
inchipuie-tr o piat imens, rotund, de ambe prtr
cercuit de portice gigantice, sprijinite pe patru sute
de coloane maiestoase i incununate cu dcit sute de
statur colosale. in mijlocul er un obelisc egiptean de
grarfit rolu, avind pe ambele laturr, la egale dis-
tante, dou fintini, cu mar multe basine suprapuse,
covirite de apa abundent, neintrerupt aruncat In
aier i reczind cu zgomot, in spumegare scinteietoare,
in forma snopulur cu spice arcuite, din basin In basin.
Nimic nu pop O. cugep mar pompos decit aceast
piat, in fundul areia, spre Apus, e maiestosul fronton
al bisericir, cu galeria ce sustine statuile colosale, a
lur Hristos i ale celor dorsprezece Apostolr, lsInd a
se vedea superba cupoll i doul clopotnite laturalnice.
intrind pe una din cele cincr porti de bronz ale
bisericil, star In loc de admiratie i ptruns de cel
mar Innalt simt religios, ca i cum ar fi in sfinta
cetate din Apocalips.
Biserica are In lungime ese sute i In lrgimea

www.digibuc.ro
44 ULATORIILE uNu/ ROMIN ARDELEAN

crucil patru sute i patruzed de urme. Zidurile gilt

groase de cite douazed i patru, innaltimea cupolef
principale e de patru sute patruzecf i tref de urme.
Edificiul intreg are Inca un vestibul de elzeci de
urme.
Abia o mie de an! ajunse spre construirea acestef
bisericf, ce a costat trei sute de milioane. Monument
ma minunat nu s'a ridicat de mini omeneti pe tata
pamintuluf.
Dei magnifica, stralucita i colosala aceasta cladire,
toate Inteinsa slut aa de proportionate, Incit ti se
pare ca n'ar fi mare, caci, toate partile fiind marl
i In armonie unele cu altele, intregul devine in
analogie naturala.
Aur, bronz, marmur de toata speta, apof sculp-
tura, pictura, mosaic i arhitectura par ca s'a in-
trecut a Impodobi acest monument, unic In lume.
Dar pana end sa-tf descri ? Ma las, i-tf pome-
nesc clteva curiositatf dinteinsa.
Aproape de cupola, In capatul nlif principale, la
dreapta, e statuia curia a luf Sf. Petru, de bronz,
al caruf picior, prin necontenita sarutare a credin-
cioilor, aa s'a tocit, incit se gauri cle-asupra.
Supt altarul principal e aa-numita Confesiune a
Sfintuluf Petru, adeca cripta In care i se afla trupul
pastrat. Aceasta e minunat impodobita cu mamma
i aur, apoi, ziva, noaptea, In jurul ei ard o suta
douasprzece lamp!, pururea umplute, nu cu untde-
lemn, ci cu unt l grasime animala. Pentru ce ? Causa
nu o putuiii afla.
Altarul cel mare e ridicat pe epte trepte, e intors
spre Rasarit i servete numaf la slujba pontificala
a Sfintief Sale Pape ; are de-asupra un baldachin

www.digibuc.ro
 ROMA. (1839) 45

de metal corintic, sprijinit pe patru coloane sucite,

de acelat metal, pretios, cum spun, ca Insut aurul.
E Innalt de o sut tretzect i doug de urme i aezat
chiar supt cupola cea mare.
Mat e In aceastg minunat biseria i catedra Apos-
tolulut Sf. Petru, In care un Papg se suie numal dupg
ce pgstorete dougzect i ese de ant, cIt se crede cg ar
fi pgstorit principele Apostolilor Petru. Aa ni spuse
ciceronele. Am vgzut i patruzect de scaune confe-
sionale, pentru toate limbile In care vorbesc cretinir
catolict In toatg lumea. Toate limbile se Invatg la
Roma In faimosul Colegiu cDe Propaganda Fide,.
M'am suit chiar i de-asupra cupolet, pe o scarg aa
de ling, !nett at putea merge cglare. Crucea din Add
e innaltg de cinsprezece urme, i un glob aurit, supt
dinsa, pare, de jos, numat cit mrul, i cuprinde In
el etsprezece persoane, pentru care grit scaune
anume.
MIne plecgm Innapot, i-nit pare 115, act, ca In
Viena pe impgratul, aa O. aid n'am putut vedea
pe S. Sa Papa. E bolnav i nu iese din casg.
Incg ceva despre carnaval, pe care, In sgptgnalna
din urmg, vtind, nevrInd, 1-am gustat In toatg splen-
doarea, fiindu-ni d'innaintea uit, In Piata Poporulut.
Carnavalul roman are patru puncte culminante, adecg :
(I confetti', g La Mossa de' Barberi', d Moccoletti
c La girandola 1. Samgng tare cu Saturnalele antice,
i tine opt zile, imediat Innainte de Lgsatul Seculut.
in fiecare zi, de la doug dupg amiazi, Romani!,
cu mie, cu mare, i cam la o sutg de mit de strgint
din toate unghiurile Europe! iese pe strada cea mare,
(Via del Corso', In cea mat mare parte travestiti i

www.digibuc.ro
46 CALITORTILE UNIII ROMIN ARDELEAN

mascatI la fata, alearga pe jos 1 in trasurT, facind

tot felul de figurr i schirnositurI.
Aid aruncl unii In altir cu (confetti', adeca co-
feturi fainoase, i cu florI. De la (Porta del Popolo,
'Jana aproape de muntele Capitolin, o distanta foarte
Junga, e numat orn de orn.
Spre seara, din capul strzil, d'innauntru, se lasa
,a alerga liberi doIsprezece cal, inzorzonatl cu florT,
strma i clopoteI, prin sutele de miT de popor, intre
chiote spimintatoare, de-a lungul cCorsuluI), pang In
Piata PoporuluT, unde se prind. $i aceasta se zice :
4 Mossa>.
Mart! seara, ultima zi de carnaval (Martea Grasa),
cad catoliciI lasa sec MartI i postesc, in adevar,
numaI patruzecI de zile in paresird, nu, ca no!, pa-
truzed i doul, lasind sec In Dumineca precedenta,
cursul matilor se prelungete i dupa ce innop-
-teaza. Travestitil, Indata ce insereaza, aprind lumi-
nute de ceara, numite (moccoletti, i improviseaza
o ilurninatie magica pe strazr. Unil lipesc zed de
muculete pe bat, i-1 poarta aa, ca un caducei al lui
Mercur, iar uniI se straduiesc a stinge luminrile
altora, O. e numat un strigat : (Senza moccoletti !
Senza moccoletti b.
La oara unu' va sa zica la epte, europenete,
cad aid umbla ceasoarnicele babilonice, pe zi doul-
zed i patru de oare, incepind din apusul soarelur,
care pururea se intimpla la douazed i patru, co-
periul i cupola basilicel din Vatican, ca prin far-
mec, in cincX minute, se ilumineaza, fiind mif de
oamenI ocupatT la aceasta, i lumea gusta spectacolul
de pe Muntele Pinciu. In sfirit, dupa ce iluminatia
Incepe a se imputina, din mausoleul luI Adrian, azi

www.digibuc.ro
 BUCTIRETI (1839) 47

castelul Sant' Angelo, izbucnete un foc de artificir

mAret : mar IntAi rachete simple, apor colorate, i,
pe urml, In tunete i pocnete, buchete superbe.
Aceasta se zice tgirandola,.
Merserlm, apor, la bal, ce tinu pAnA la miezul
noptir, cInd, trAgindu-se un clopot, ca i cum ar fi
opArit demona cu ap flart, aa fugi toatA lumea,
i, inteun minut, fu sala deeartl.
Az!, deteptindu-ne, e linite de moarte in Roma,
i popir cer multr (dupl cum sunA proverbul, popir
snt aicr nouAzecr i cincr la sutii din poporatie), cu
gravitate se primblA, mergind i ieind de la bise-
spre a implini cele epte laude Atotputerniculur,
cla afi trecut Saturnalele i se apropie impArAtia
cereascA, e Miercurea Cenuer.
Acum le las toate pAng la Bucuretr, cAcr, intor-
cindu-ne iute, anevoie-tr voiti putea scrie din cale.
Fir cu Dumnezeil!

Bucureti, Maid 1839.

sTempora mutantur, et nos mutamur in tills.,

M'am intors, frate, la ale noastre, dar, in. adevAr,

pare cA-s ale altora : nu-mr mar plac de loc. Am fAcut
un salt-mortal.
SInt inteo stare ce aduce cu boala, dar anghira
,(ancora) vietir e speranta. Dorinta ne incurajeaz a
trAi i suferinta ni astimpr pasiunile. Sufr de dor
de ducA, 1mA : rAbdare, cA n'am unde, deocamdatI.
Dar las reflectiile, cl tu n'ar lips1 de ele ; poate

www.digibuc.ro
48 CALITORIILE UNIJI ROMIN ARDELEAN

ca-rnT si ma! trece, ocupindu-md de altele. MI void

a-raT reculege amintirile, ca, din minte, slit
sill
maT scrid tot din depdrtare, act aicr acum nu aflu
nimic vrednic de insemnat. Poate, dupa ce-mr void
alina cugetele si-mT void cistiga dispositiile obisnuite,
clacd cumva.
latd-md, in cuget, strmutat pe malu/ TibruluT, de
unde-tT adresdid ultima scrisoare, si void,.venind, sa-tr
adun cite ceva din statiile intermediare.
Dupa ce destul ni multdmirdm dorul de a vedea ne-
numdratele lucrurr mernorabile romane, ldsind Roma In
plind primdvard, cu pomil infloritT, iar locuitoriT eT ocu-
patT cu grija tufletuluT, cum se cuvine In pdresime,
In raiezul luT Faur purceseram spre casd, luind, din
statie in statie, cite o escorta de siguranta de treT
jandarmI calarT, ca O. ne apere de briganzr. Tot asa
facuserdm si ducindune prin Statul papal, cdcr
aicT maT mult ti-e asiguratd viata de vecr decit cea
misera temporard, pe care totT ti-o atacd, pentru ca
maT curind sg. te bucurT de vesnicie.
Venirdm, ziva, noaptea, fdrd a ne opri prin locu-
rile cele ma! frumoase si delicioase, grin Bologna si
Ferrara, unde trecurdm fluviul Pad (PO, cel maT in-
semnat In toatd Italia. Aid acest rid formeazd fron-
tiera ImperiuluT austriac.
Din firea lor, sad din Imprejurdrile politice, nu
tia bine, supusil austriacT sint mult maT seriosT decit
cerlaltT ItalienT, Insd si maT barbatT si ma avutT mi
se vAd. .

Prin Statele papale, la toat statia ne incunjura

cite o ceatd de cinzecT, seTzecT de cersitorT, cari, ne-
fiind miluiti cu generositate, ca bajuoco 1 di persona),
1 Crucer, gologan papal; talerul are 400.

www.digibuc.ro
 BUCURE.11 (1839) 49

cu blesteme zbiera dupA nor, mar ales dacA i po-

talionul frigea pe cite unul mar cutezAtor cu biciul.
Asemenea lucru nu se vede In alte phrtr ale Italier,
cel putin in mhsurA aa de mare, iar in Lombardo-
Venetia mar de Mc. Dar nici potalionr vArated, ca
dincolo, sA ne delecteze, ca In Toscana, din milA In
milA, cu <canzoni i <ariette noua, cit se poate mar
gratioase, lucru care plAcea foarte d-lur C. Potalionir
lombardo-venetienr aduc binior cu <schwager-ir ta-
cutr i flegmatici germani, cari, pentru lumea toatA,
n'ar iei din trapul obinuit, aa-numitul <Kaiser li-
cher Trab, nicr pentru ctrinkgeld-ul
Pe mar acelar drum, numar incunjurind Milanul,
ne intoarseram, in ese zile .1 atitea noptr, din Roma
la Viena, unde reaflaram iarna Inca in toatA puterea
i Nemtir, Ora la putine exceptii, in Capita IA, tot
aa de ghetor.
Ne mar invirtiram putin In Viena, care acum nu
mar avea nimbul de asta toatnna pentru no!, apor
plecaram cltre casA 1 de aid.
Era in timpul desghetulur. Pang la oraul Gny,
In Ungaria, venirAm cu pota sAteascl, iar de aid ne
ImbarcarAm pe Dun Are, i, in vaporul numit <Arpad,
navigind, ajunserAm la Pesta.
AM e locul sl-tr spuhl cA Dun Area, apa cea mar
mare din Europa, e cel putin de zece orr ca Oltul.
Oarecind pe Dun Are plutia numal corAbir ordinare,
minate cu lopetr, sad . trase cu cair de pe malurr.
Acum umblA vase minate cu mayinr de abur, mar
iute ca vintul.
Corabia, frate, ca sal! dati ideie de dinsa
e construith din lemne de brad, bine potrivite, In-
nAuntru i In afarl uns cu o amestecAturl de rA-
4

www.digibuc.ro
50 CALATORIILE UNUT ROMIN ARDELEAN

ing., 'Acura i. alte materir, ea s nu poat ptrunde

apa IntrInsa. Forma el e ca suveica, colosall, cad
suveica In multe limbr se chiam navicel.
Partea d'innainte, numit cioc, italienete t prova ,,
poart un steag, partea, d'innapor, numitg. (put:A.', e
mar timp cleat cea d'innainte, i. aid e clrma co-
rnier, un fel de prjin lungd, pe care pilotul sad
eirmaciul nu o las din min. Pe vasele cu abur se
cirmuiete corabia cu roata, d'innaintea clreia, spre
necontenit consultare, se afll aezat busola, cu
acul magnetic care pururea arat punctul de Miaza-
noapte.
In mijloc e aezat maina de abur, cu care skit
In legtur doug rotr de ap, rninate printeinsa.
Maina se pune In micare prin apa tinut pururea
in fierbere cu foc de arbunr mineral!, Intr'un fel
fie aldare, ermetic astupatl, iar fumul iese In nor!
printr'un co Innalt de trer, patru stinjenr.
Aburul sad vaporul e cea mar mare putere micl-
toare, stirnit prin fierberea ape In vase. Din al-
darea inchis scapt aburul adunat pe o gaur bine
dispus i, ail Incetare, ridic o limbd pururea re-
azind, care min o roat cu dint1, aceasta apor alte
prtr i, In sfirit, 1ntreg mecanismul, cu o nespus
Apeziciune.
Toat corabia are citeva saloane, bine mobilate i
prevAzute cu cele de lips pentru cdatorr, apor nis-
care aing.rute mid, numite cabine, pentru oamenr
mal a1e1; In sfirit, puntea de-asupra, numit in ge-
nere bord, Incunjurat de galerir sad garden!, ca s
nu cad cineva In apg..
Suirea In corabie se chiam (1mbareare', scoborirea
4 debarcare ' i altoria pe atA enavigatie.

www.digibuc.ro
 BUCUREVII (1839) 51

Toat corabia e prevgzutg cu 4bArci, i talupe',

apoi cu ancora, sail anghira, ce se aruncg in apg,
atirnat g. de o funie groas (numitg In Evanghelie
<camill', spre a argta cg e cea mar groasg atg, care
nu intrg pe urechea acului; sic!), de cite ori Intl-A
corabia In vre-un port.
Corabia e prevgzutg cu personal, ce se chiamg
<echipagirp. Conducgtorul cot-gibe e apitanul, supt
ale anti ordine stail pilotul, economul, mecanicii,
mai multi servitori numiti <matrozi i Invtcei
numiti t mui,. ,

Iat cite cunoting imi citiggiii despre navigatie,

In citeva zile. Acestea mi le spuse cgpitanul corgbiel
(Galata.", care veni cu noi din Viena png la Pesta
drept algtor, i ne aduse, apoi, cu corabia sa de la
Pesta pIng la Giurgiu.
La Pesta debarcaram 'din <rpd', trasergm la
otelul (La Regele Ungariei', pe malul bungril, i
ezurgm trei zile.
Inteo searg ieiiii cu numitul cApitan care era
Italian la primblare, i mersergm inteun fel de
<casino' al oraului, unde se afla multg tinerime
studioas, intre cari i dol compatrioti ardelen.Y. Cu
acetia intrgiti in vorbg, dupg. a Mr cerere, vzind
a nu-ml e Ardealul strgin, de i nu li spuseiii a-8
chiar Ardelean. Se mai apropiarg i altii, auzindu-ne
vorbind, di italienete, cit romgnete, i, in stirit, se
intinse conversatia generalg in nemtete, ca tog sg
ne intelegem.
Maghiarii, ca popor asiatic, posedg virtutea ospi-
talittil In mgsurg mare, i o exerciteazg, In casuri
-ordinare i extraordinare, ca o manie. Nici vorbg s
scapgm uor de domniorii notri.

www.digibuc.ro
52 CALATORIILE UNUI ROMIN ARDELEAN

Cinind la o masA rotunda, se inchei, de si eram cam

des!, o societate de doisprezece insi. CApitanul nos-
tru, cunoscind firea oamenilor, cu un pretext plausibil
o sterse dintre oaspeti, si mg lAsg pradg sortii. in
vremea ospgtulur aduseiti pe tapet ce vgzusem de
curind In Italia, fgcuiii panegiricul, putin meritat, al
RomAniei, ceia ce, fireste, se si cuvenia, tfecind de-
tara mea ; in sfirsit, incglzitl cu yin escelent de Buda
si deplin infierbintati cu yin de Tokay, luarg dorn-
niorii miei paza de la gurg, si-mi tgiarg In politici
asa de afund, incit mA fAcurA a tremura, crezindu-mg
tot dincolo de Leitha.
MA asigurarA arnica indatg. in Ungaria poti vorbi
din rgrunchi impotriva Guvernulul, Intocmar ca si la
Bucuresti. Altceva e a scrie In ziare publice, act'
acestea-s supuse unel censurl foarte aspre.
Aflgiii ca magnatii maghiari, ca si boieril romini,..
merg deli risipesc averea In ted strAine, dar nu prea
li e iertat a cerceta Parisul, ca boierii nostri, nici a-si
face studiile la Universitatile libere germane.
Maghiarul e, in mare masura, mindru, ingimfat de
nobleta lui, si despretuieste negotul i industria, nu
mar putin ca stiinteIe practice. Viata lui e politica,
sicana judiciarg 1 economia ruralg. Aceasta din
urmg insg o deprinde dupg datele primitive, negli-
Sind imbungtatirile din terile straine innaintate.
De si In toate3 aceste privinti Maghiarii samara
bine cu boierii nostri, ei, totusi, de curind, par cg_
facura un pas mare spre innaintare si ail de gind
sa se scuture de datinile evului mediu, care, si asa,
aa trecut departe margenile timpului.
indemnul progresului l-a dat In Ungaria contele
tefan Szchenyi, un magnat care fAcu cAlgtorif in

www.digibuc.ro
 BUCURE*TI (1839) 53

terile cele culte i Invata a pretui lucrurile al-

minter! decit compatriotii sai. Szchenyi a lucrat la
infiintarea societatii de navigatie cu vapor pe Du-
nre, care aduce terii mar! foloase. El fu cel mat
puternic luptator pentru introducerea limbil moderne
in Administratie i Justitie, In locul celei latine, cu
care era peste putinta a propai. I$u numai cu cu-
-vIntul, ci cu eized de mii .de florin! conventional!
popularisa iceia Intemeierii unei Academii tiintifice
nationale maghiare, i, cu cel din urma argument,
citiga toata aristocratia, nu numal .fudula, dar i
-avuta i generoask, In toata tam.
Daca Ungurii, vecinif notri, din lungul somn al
amortiril Incepura a se detepta i-s Insufietiti de
reforme, e bun speranta c boierii notri nu vor
ramInea Innapoi, ma! ales daca se vor stradui a-i
cltiga cultura tiintifica, care li lipsete cu totul i
zu care multi Maghiari sInt Inzestrati.
placu foarte vazInd pe d. C. ca tine dese con-
ferinte cu consilierul Viszkeleti, care auziiii c e un
barbat eminent i un calduros patriot.
in cultura, ca In natura, imitezi pe vecin ma! cu-
rind declt pe cel Indepartat, i til pas mai uor cu
cel ce merge incet, declt cu cel ce fuge.
Purceseram din Pesta odata cu Inceputul prima-
verii, pe vaporul <Galatal, o corabie destul de mare,
noua, noulita, menita pentru Smirna, i, fr cea
ma! putina piedeca, trecuraM cataractele Dunril, aa-
numita Poarta-de-fier, pe care, 'Dana aier, nu cred sa
o fi trecut vas de aa mrime. Iar apa mare i eitiva
oameni bine cunoscuti cu localitatea detera corbief
directia cuvenita, In aplause generale.

www.digibuc.ro
54 CALLTORDLE UNUi ROMN ARDELEAN

La Giurgiu ajunserm, mi se pare, In patru zile,.

dar, tif, ca In ezilele babelor : din causa timpuluT
neplcut, nu putuiii gusta nimic din frumusetile

De cind ml aflu iar41 In BucuretY, ocu-

patine i m sirguiesc a Invta bine institutiile acester
terT, despre care, in scurt, voi salt scrifl ceva, de
nu cumvg pe negIndite voia pleca de aid, ad cum
cg. i caut ocasie, pot! cugeta.
Fir al lur Dumnezeti !

XII.

Bucureti, Ianuar 1840.

EL'imaginatIon grossit souvent les phis petits
objets..., jusqu' en remplir notre ; et..
amoindrit les plus grands, jusqu' notre mesure.s
(Pascal, Cugetrt)

Nimic mar uor cleat a criticA nimic ma! grei decIt

a zugrvi adevrul, a enunta judecata dreapt, basat
pe observatif minutioase, juste, In toate clasele i in
toate locurile despre care vre! s scrif.
M apuc de un lucru mare. Voi5 descriti Ro-
mnia, In care triesc de patru an! i jumtate. Nu
m'a Incumeta, dar In toamna trecut fcuiii, In sfera
administrativ, un ocol In cea mar mare parte a teril,
cu aceast ocasie, n'am Inchis ochi! la cele ce mi
se desaurar. Innaintea lor. E numar Intrebarea :-
dacl nu cumva am vlzut cam piezi.
Ca s m poti pricepe, voiti cam compara lucrurile-
cu ale noastre ardelenetI, pe cIt, adea, mi-s i acelea.
cunoscute.

www.digibuc.ro
 BUCUREFI (1840) 55

Tara-Romaneascl, in limba oficiall numit aid

(Valahia,, de unde i numele turcesc al ei de dflac,,
e mar mare ca Transilvania noastrl, mult mai fertilA,
in toatA privinta, pentru ca ea consista din dou
part! de es aluvial, pamint excelent i virgin, apoi
din o a treia, muntoasa, la Nprd, toresintindulo fetele
soarelui, ce d punelor dulceata i grAsime, apor
vegetatiei in genere putere i vioiciune.
Pldurile, ce din Carpati coboarl departe In cimpie,
snt insufletite de tot felul de vinat ; apele ce curg
i lacurile des sAmAnate In tara, pe lng a-8 pline
de peuti gustof i delicati, ma! contin i un tesaur
medical european : lipitorile, ce in tot anul se exporta
In Franta, Anglia i Germania.
Clima terii Inc e sanatoas, cu exceptia ripe! du-
nrene, unde vaxa aierul e cam inarcat de miasmele
paludelor formate de acest fluviu, apoi nestatornicia
temperaturii, conditionate prin suflarea vintului din
stepele ruseti.
Nenorocirile politice i vicisitudinile, ce dureaz1 de
eptesprezece veacuri, fac cl tara are aspectul de co-
lonie nou i e putin impoporata, pe cind ar putea
nutri zece, abia are doua milioanede locuitori, &it
Transilvania, supt auspicii fisice neindoielnic mar rele,
i numal politice i sociale (n'a zice in ceas rgal !)
ceva ma! bune.
Nu e mirare dar c in Romgnia vedem cea mai
mare parte a locuitorilor pstori In grasele cImpii
deerte i In muntif delicioi, dar cu dreptul ne mirlm
ajuns a innobila soiurile de vite, ci se per-
petul cornutele, copitatele i linoasele cele ma! or-
dinare din Europa.
Agricultura, pomii i vinicultura, combinate, nu-

www.digibuc.ro
56 CALITORIILE UNUf ROMIN ARDELEAN

mArA asemenea mare parte de adept!, insA, 0 aid,

fiecare mArgenindu-se pe line datinile mo0enite de
la strAlunI, domne0e starea primitivA, simplA, crudi,
WA cIt de putina rafinatie In metoda productie!, nicl
In varietatea productelor. Aa, de pildA, grIul romA-
nesc e cel maI rumen In toatA Europa, intre poamele
cu simburI e putinA varietate, 0 vinul crud e excelent,
In anul al doilea trece, de nu In fermentatie putredA,
nesmintit In cea otetoasA, cAcl arare se aflA cine sA-1
lucreze tiintifice0e.
Transilvania, din potrivA, e renumitA pentru cal
agerI, cu cari prevede boierimea romInA, are un soiii
de cornute ce poate rivalisa cu orIcare tarA cultA, apof
posedA cele mar bune felud de producte agricole. Fi-
rete, acesta e meritul altor popoare din aceastA tarA,
mar fericitl ca Rom Inil In toate privintile.
Tara, cum zic, e noul, nu InsA 0 locuitoriI : ace0ia-s
decrepit!. Afli In RomAnia cel mar gretos aristocra-
tism, mAcar cA institutiile se par a nu-r fi fost prielnice.
0 seamI de boierl, get-beget RomInI, despot! patriar-
half, ultra-ruginitI ; FanariotI xcalaoxlv, tocmal asa
de mindri, de0 14', ca supt Imperiul-de-jos bizantin,
cind Dogele venetian era <Dominus quartae parlis
et dimidiae Imperil Romani> ; cataonf grecI, arenda!
de mo0T, cari, fArA nick) crutare, sug singele bietilor
clAcal ; acetia din urm (clAca01), In mare parte
dedatI cu jugul ei glrbaciul ; apol TiganI vagabonzl
0 Tiganl definitiv sclav/ ; In digit, trintorT de cAlu-
gArl ignorantI 0 lAtArile altor popoare, cari se bu-
curA de o rarA consideratie.
Voie0I analisa ? Ian sA Incepem din yid:
RomAnia are Constitutie represintativA monarhicA,
oligarhicA, ca f Transilvania, 0 Guvern centralistic

www.digibuc.ro
 BUCURET (1840) 57

biurocratic. Domnul suprem cirmuieste din mila luf

si poArta titlul de duce, in limba slavona
Gospodar sa Voevod. Era obiceiti, mal infiainte, ca
tot Domnitorul salt adaoge, maf bine zis : sa-sT alature
numeluf s propriu si numele generic, de Domnitor,
<loan', care acum nu se mal respecteaza. Suvera-
nitatea e Ins e o mare minciuna, cad o exerciteaza
d. Rukman, consulul rusesc, pe cind suzeranul terif,
Sultanul, percepe patruzed de miT de galbeni tribut,
iar Mria Sa le Incuya cum le poate.
Dar, in sfirsit, nu maf bine pat dou, tref duzint
de potentatf germani, pe cari tot asa-f poart de nas
Serenisima Diet federativa din Frankfurt.
Statul romanesc n'are domenif, cad toate fur In-
chinate, dupa timpurf, la Sfintul Mormint si la Sfeta-
Gora (Muntele Atosuluf). Are numaf vmile sali-
nele drept monopol comercial i minier, care fris
se arendeaza, spre a scuti spesele de ..regie, ce, la
not, cu pensil cu tot, intrec, mi se plre, cu mult
veniturile.
Marl de acestea, contribuiesc spre sustinerea Sta-
tuluf numaf nenobilif indigeni, cu capitatia de cite un
galben pe an, o dare comoda, introdusa de barbaril
Invingatori pentru el Isa locuitorilor capul pe umerl,
dar, in timpul de azi, o rusine i nedreptate striga-
toare. Se percep i dad industriale i comerciale,
dupa niscare clasificatif i taxe ocrotitoare, de la o
clasa boiereasca numita < mazill,. Toate numal de
pmtntenf, insa pacat neiertat 1 strainif fac Stat
In Stat, se inavutesc in aceast: tara si-s1 rid de greu-
tatile publice, supt _scutul Puterilor respective, fara
suferi imposite.

www.digibuc.ro
58 CALATORIILE UNUI ROM4N ARDELEAN

Afara de orase exercita drepturr politice numar

boierir i fiir de boierr; restul e exclus cu totul.
Nu e tall unde institutul nobiliar ar fi mar frumos-
ca aier, care, in principiu, are a se conferi dupa me-
rite si se mosteneste numar prin fir, mar departe nu ;
ins, var de lume, azI cele mar josnice servicir private
se egaleaza cu acela al patrier i se rsplatesc cu rang
boieresc, prin favoare.
De regula, Domnul concede rangurr cind oarecine
macar trer ant a fost aplicat in senviciul public. Aceasta
face pe fiir boierilor sa ocupe posturile publice, ca
Ini1 s capete rang : alminterr li-ar ajunge copiir
mojicr (prostr) ; de unde urmeaz indesatura de com-
petent!, Incit nenobilir cer mar aptr se rasping, nefiind
bucaturr cite gull.
Ce e drept, din cind in end se Ara si nenobilir in
slujba, cacr fiecare locuitor e ingaduit a le ocupa,
numar dreptujo de alegere e boieresc. *i eii aspir la
chiverniseall publica, apor, cind va placea patronulur
a ma face, in adevr, ccirac, pot usor s ajung
Pitar.
Vod, fiind semenul boierilor, ales de dinsir, gusta,
fireste, o autoritate, ca la nor judele comunal, tras-
impins de cele mar scirnave intrigr boieretr, Indata
ce nu face tuturora hatir, vorb cu inteles lat in
Romania.
intre ofiterir public! nu e ierarhie. Ministrir, fiecare in
departamentul saii, ir intrebuinteaza. ciracir (clientir)
proprir pe timpul di domnete i alungl pe ar altora,
Incit nu voieste a face cuiva hatir. Aid nu se cere
tiinta, invtatura, saii chiar purtare morall de la
candidatr, ci nurnar ban! i rang boieresc saii pro-
tectie puternica spre a avea slujba publica. Firete

www.digibuc.ro
 BIJCURETI (1840) 59'

ca asemenea candidati sint prevazuti cu sarlatanism

cu dose copioase de nerusinare, <A la szolgabir,
in care exceleaza ciocoiasiT, incit cu avantagiu pot
tinea comparatie cu semenii lor de pretutindeni ; apor
ti bine hrapi.
De aici urmeaza ca administratia publica se ope-
reaz1 In genere cu biciul calla cozaca, justitia cit
se poate mar vederat cu mita, si finantele se dila-
pideaza supt controlul soboluluT, cum se exprimg.
Schiller In Fieschi, cu o rara sfruntare, in folosul
favoritilor. Mid se poate alminterT, c Regulamentul
Organic, Constitutie harazita de Tarul tuturor Ru-
siilor, cu pravila Domnului Caragea, un adevarat
abecedar de Codice civil, si cu sistema financiara
copiata de la Unguri si Turd.
Pana bine de curInd stiinta barbatilor de Stat
supt din literatura limbiT eline, pe lingA rutina cfsti-
gata In practia; acum s'aii indatinat boierii avuti a-sr
trimete fecioriT la Academie In Franta, de unde cer
maT multi se intorc, dupa dol, tref an!, Imbracati In
moda cea maT nou, cu datini scilciate i moravurT
desfrinate, din societatea cea degradata parisianl;
apol toate acestea le transport in saloanele de frunte
bucurestene. Nu ca doarl in Paris saii in Franta ar
fi lumea toata desfrinata, dar tinerii de cari e vorba.
nu cauta societatea solida In familie, ci numal cea
stricat, cum se afll i aiurea.
Sint i citrva MI-bag solizi, cari, supt asemenea
auspicil, aviiitat peste colegil lor, si fac onoare
terii, dar durere ! inc foarte putini. De la acestr
din urml aflaiii starea lucrulur cu educatia In strli-
n Mate.
Doamnele romince ail educatie strAlucit: limbi,.

www.digibuc.ro
60 CILLTORHLE pragROMIN ARDELEAN

musica, dant i toalet. Economia casnica i cre-

terea pruncilor, ca. nite Indeletnicia vulgare, se incre-
dinteaza sclavilor tigan! 1 unor guvernante straine,
cu unicul merit de a vorbi frumos frantuzete ; de
rest nic se maT intreaba.
Pe cit cauta sa laud Statul ca nu introduce regia
In economia sa, pe atit cauta sa defaim pe boied,
proprietarr de moii, cad i le arendeaza ; una, pentru
ca. el Ini! sta In neactivitate, In c dolce farnientel,
chid ar putea fi econorni rational!, sa se deprind
cu servicif publice, ce le poarta at de miserabil ;
alta, pentru ca Romini!, In genere, avind putin spirit
de specula, nu iea singurl arenzile, ci pentru acestea
s'ail atras in tara o suma de cataon! gred, bulgar!
i sirbotel, cari nicl In a eptea semintie nu se vor
face RominT, sa macar rominofill ; a treia, pentru
ca. In moia arendat din tata 'n fia nu se intro-
duce nido Imbunatatire, apol intre colonif supt! de
doua orl, odata pentru proprietar, alta data pentru
arenda, niclo moralitate, ba, din potriva, demorali-
sare mare ; In sfirit, a patra, pentru ca o perpetua
schimbare de Domn niel cind nu va apropia clasa
stapinitoare de clasa lucratoare, pentru ca una pe
alta s se cunoasca i sa se aprecieze.
Comertul i industria sint cu totul in mina
strainilor ; aa i artele, daca 1 de acestea poate fi
vorba. Grecii prepondereaza, apoi Sirbi, Maghiari,
German!, Eyre! i ceva Frances! exploateaza aceste
mijloace puternice de Inavutire i scot din aceste iz-
voar e. foloase imense, pe care, putem zice, le intrebu-
inteaza spre detrimentul patrie, pescind, de alta parte,
nic! cu darea ordinara nu contribuiesc spre uurarea
indigenilor sups! de dinil. Ba Inca j teama ca, cu

www.digibuc.ro
 BUCURETI (1840) 61

Incetul, vor i desnationalisa tara, cu avutia i inte-

ligenta, pe care ma/ bine le pretuiesc decit Rominir.
Biserica, sd-ti spuiti ceva i despre dinsa. Bise-
rica orientalI, aceastI institutie frumoas1 i plina de
liiatti, basat pe sinoade, val cum a azut, val cum
a ajuns a straluc de ignoranta cea maI groas, cum
s'a innecat In cea mal crag simonie, i cum, supt
asemenea auspidif, religia deveni o formalitate corn-
plectl, WI spirit de viat 1
Caut Intre preotimea secular (de mir), ba i intre
cea regular (monahal) de nationalitate romina, 1,
cu felinarul lur Diogene In minA, In amiazi, nu ver
afia teolog ; poate Ing vre-un geniu natural, cum
i in alte clase sociale.
Biserica romAneascl are un Mitropolit, care tine
rang mare In Biserica Orientulul, adecl al Chesareil
Capadocier, apol trel Episcopl sufraganf diecesanI
(eparhiotI), tot! bine dotatI i membri al aduarilor
Statulu. Pe lIngI toat aceast positie eminent,
totul Biserica e atit de degradat, Inclt nimAnur nu-I
insufla reipect.
Sint ca la cinzecl de mnstirl In tall, care posedl
cel putin a patra parte a teritoriuluI el, dar, spre
ruinea veacului, sint i azi numaI adlposturile ne-
tiintel, lenii i superstitiei, apoI vre-o dougzed de mil
de cglugArI i cglugArite impoporeazI cu sutele sin-
guratecele asilue ale formalitatii, inteo targ ca i de-
eart de popor. Mar cu cale ar fi, In interesul public,
ca acetia s fie printr 1 mame de familie, spre a
Inmulti poporatia, iar grasele lor venitur/ s'ar putea
Intrebuinta, nu numal spre dotarea clerulur secular,
de tot ceretor, ci i pentru Infiintarea de institute
de dretere, aa de rar sAmanate az! In toat tara.

www.digibuc.ro
62 CALATORIILE CND/ ROMIN ARDELEAN

0 spirit reformator, arata-te 1 aicr, unde, intocmar

ca in timpul cind era Mintuitorul In lume, ag ajuns
Fariseir a spgla pgharul numal pe din atarg, iar In-
nguntru zace materialismul i ipocrisia crasg, ne-
splate.
Preotimea aid nu iea cunotintg despre educatia
colar a poporulur, care, firete, nicr n'ar fi in stare
a o conduce. Aceast afacere e In mina Statulur,
respectiv a laicilor, lucru care, In alte privintr, n'ar
avea marr inconveniente, dacg. i Statul ar fi mar
apt, sag ar avea mal multg aldurg pentru innain-
tarea luminilor, ceia ce Insg durere ! nu se vede.
invItmintul public e represintat prin un singur
Colegiu i, mult, dougzecl de colf centrale urbane
prin diferitele orae, end, pe uor, ar putea fi atitea
gimnasil, de exemplu, ca In Transilvania, unde mar
atitea ail diversele confesiunr.
Apor m mir cum nu se infiinteazg o Universitate,
cad Statul are destule mijloace ; dar pentru aceasta
e Incg prea tingr cultura romgneascl.
Pentru instructia popularg se infiintarg multe coll
A:lup metoda timprumutatgD, lancasteriang, spre a
imprgtia luminile in bordeie, i e un ce mingiietor
a vedea In fiecare sgtut clgdirea colir construlig
dupg un ablon estetic, cu frontonul aezat pe patru
coloane, ca un templu grec antic. E insg numal
pentru ochr, pe din afarg, iar innguntru, Doamne
ferete, cgcl nu sint invAttorr, ci acum se formeazg,
foarte cu greg. Oarecari tinerr ce tig doug buchr
poartg numele de < candidatrI, zic : oamenir cam
dedatr, cite patruf cincr anr, i, pe toatg vara, pe
timpul vacantif, merg la coala normalg a distric-
tulur sg invete o lung, dar, in adevgr, pu4inr se

www.digibuc.ro
 pucuRwl (1840) 63

-dedaa cu stiintele pedagogice, si, asa, mult va trece

pana va iesi lucrul la tinta.
Para In at preotimea e 'indiferenta si ignoranta,
-se poate judecal,din aceasta. S'aii introdus In sco-
lile satest1 chiar o carte supt numirea de (Ca-
tehismul omuluT crestin, moral si social', compus
de laid, dupa principiile din legea naturala a con-
teluT Chasseboeuf de Volney, si mimic nu samana
maT putin cu dogmatica BisericiT ortodoxe a Sfinti-
tuluT Mitropolit Petru Movila ca acest catehism.
Si fructifica aceasta educatie, cad Biserica e de
ris, si nu rar vazuia coconasT facInd curte la privi-
gheri si aprinzIndu-s1 tigara la facliile de la icoane.
Lipsesc barbatT solid In toate ramurile, si, ass., lu-
mea se zvIrcoleste In cerc vitios, pang va da Dum-
nezea mintuire cu Incetul.
De ast data curm; Ins, cit maT curInd, voiii relua
firul. Adio !

XIII.

BucurWI, Mart 1840.

cContinuez, eontinuez !
Grand plaisir me fairez!'

Dupa ce m'apucaia de critica nu ma las, ci, Oa

in sfirsit, yoia sal! zugravesc societatea romaneasca.
Atentie I &intern la militie.
Dupa doua sute si maT bine de anT, Romania iar
poseda o oaste nationala regulata, europeana, vre-o
sese miT de pedestri si calarT ; nu se mar ajunge cu
singuriT dorobantI, un fel de pandurl administrativI.

www.digibuc.ro
64 CALATORDLE UNU ROAN ARDELEAN

Dar si oastea, Ong acum, serveste mar mult pentru

paradg, alminterl ca a luI Papa : c Ce ne vole cin- .
quanta per cavar una rapa ; se non vi 6 il sergente,
non fanno niente,.
Nu-tI void criticg oastea din punct de vedere stra-
tegic, egd, de i ngscut militar, n'aln aprofundat arta,
pentru el nu-mI fu de gust, mgcar ca sint calificat
cel putin ca sergent. Voig sg-tT insir terminologia
xangurilor, ca sg te delectezi : cu aceasta, ca i cu
toate celelalte lucrurf noug, Rominil si-ail inzorzonat
limba, neavind pic de filolog, nicI mgcar vre-un orn
cugettor. Rangul minim, de caporal sag conducgtor,
se chiamg cUntgrofiter (nemtete); 2) sergent, sag
cmaistru de veghel, cFeldvebel, (nemteste) ; 3) ste-
gar, sag sublocotenent, cPraporcic, (ruseste) ; 4) lo-
cotenent, c Porucic, (ruseste) ; 5) cgpitan ; 6) maior
(nemerite) ; 7) colonel, cPolcovnic, (muscgleste) ; 8)
general, 4 Sptar, (greceste ; sic).
Tot asa, se zice : la mar (tug, la companie croat,,
la regiment cpolc, ; apoT cite alte barbarisme, pre-
cum : In loc de Stat-major cstabs, In loc de garni-
soang, divisiune: cgarnisonp, (division', i alteIe, dupg
Muscall, cari, de la Petru-cel-Mare png azi, Ina
sustin denumirile germane, las' cg si GermaniI cele
francese. Dar apol Francesil cel putin sint pgrintir
artel militare !
Feudalism n'a existat in Romgnia. Tot insul e de-
plin proprietar pe bunul nemiscgtor al WI, dar niel
de cavalerism n'are nimenl ideie, i trecutul e defi-
nitiv barbar. SarcinI feudale s'aii introdus totus, dupg
ImprejurgrI, se vede prin imitatie de la UngurT i
PolonT. Asemenea s'ail imitat si drepturile regaliene,

www.digibuc.ro
 BUCURq11 (1840) 65

care incl a apatat consistentl tare prin legea or-

ganicl de azI.
Aid numaI pe supt muntl se afla proprietAtI mA-
nunte, ca la po, INcolo sint numal mo11, monstru-
oase de marI, maI tot deerte de locuitorl.
De bunl seaml, acestea furl cuprinse de boierT la
inceput, In urma emigrdrif locuitorilor din causa
rdzboaielor necontenite cu totI barbaril i, In urml,
cu Semi-luna. Unde nu-s locuitorl colon!, proprietariT
formeazd pdunI intinse, numite <suhatur!, i le
arendeazl pentru ingraarea turmelor i cirezilor de
cornute, cu care se aprovisioneazl de carne orae
marI, maT ales cele imperiale : Viena i Constanti-
nopoI.
Ioblgia aid se chlarna <clacls i e asemene or-
ganisatd reglementar in toatI tara. ColoniT numesc
urbarul <zAmblar, barbarism ca i <urbar, adecl
exemplar, extract din Regulamentul Organic, ce cu-
prinde datoriile i drepturile clAcailor catre proprie-
tarul moid, depus In fiecare comunitate.
Dup zlmblar, cllcaul caplt noul pogoane (opt-
sprezece glletI) de plmint, cu plune cu tot, spre
usufruct, cleI aicI <commune terrenum i <pldurI
urbariale nu-s. Pe acestea colonul e dator a presta
doudsprezece zile de lucru, a lua parte la ioblgie
(cu alt Inteles, nu ca la no!), a duce un car de
lemne i a da dijml din toate productele la pro-
prietar. Acestea pe Ltd, dar s vezT reversul !
Zilele de lucru le transformarl ciocoil in lucru de
zile i bietul clca lucreazl cel putin de treT orT
doulsprezece zile, spre a sfiri treaba mlsuratl. Io-
blgia, In sensul de aid, e sarcin impus la doul-
zed i cincT de colon! de a tinea un argat Curte,
5

www.digibuc.ro
66 CALATORHLE ROMIN ARDELEAN

cumu-s la noi biriii simbriae. Carul de lemne se

aduce foarte uor, unde e padurea vecina, dar din
cmpiile deerte ar fi tot aa ca i cum 1-ar min
dupa lemne la antipozi, i bietul claca, Indatorat,
ca sa scape de o calatorie dupa lemne pana la polul
arctic, se impaca cu citeva zile de lucru obinuit. in
sfirit, ijina se iea i din fin, ba chiar i din stratul
de patrunjel, cad nu o iea proprietarul, i cataoanul
de arenda.
Una singur e bung. La Anul-No, zilele stipulate
In zarnblar se pot rascumpara cu putini ban!. Pretul
unel zile pe acest an e fixat la eizecl de parale
(cinsprezece crucerl in argint). Cea mai mare nevoie
e insa cu prisoasele, adeca : daca cineva nu se ajunge
cu competenta legala de pamint i cere un surplus,
apol, pentru aceasta, e Invoiete cu cataoanul, care,
pe putin, tie stoarce zile multe, cit Ufl ctisztart
maghiar.
Insa, ce sa faca bietul om ? Face zile, necajete ca
viermele In hrean, cad cauta sa pra.easca bucate
multe, fiind maI totdeauna ieftene, apol sa On vite
cu indestulare, cad i acestea Sint fara pret.
Zisei ca aici se afil Tiganl vagabone, va s zica
liberI ; cam aa a fost, dar, iata, Statul a decis sa
aserveasca i pe acetia, transformindu-I in colon!
aezati pe moif boiereel. Li se fagaduira uurarf,,
scutire de dare pe citIva anl, i se Indatorara a se
colonisa regulat.
Ce nu s'a facut de la impratul Iovian pangi azi,
anevoie se va Implini In Romania, cu cultura In tare
de crisalida, unde i Rominul, care, din Domni ce
i-ati lost strabunii, ajunse a fi simbolul servitutir,

www.digibuc.ro
 BUCURETI (1840) 67

.atit e dedat cu jugul, pgrseste plugul de teroarea

arendasilor.
Tiganir aid poartA toate acele meserir. mgrunte ca
si la nor ; fac, adecg, fuse, lingure, cupgr, ciure, toarna
dopotele, drpesc si spoiesc caldArr, pescuiesc aur si
spun de noroc. Dar, pe lInga acestia, e o clasa de
l'iganr cari, ca In evul mediu, vIneaza prepelitr cu
un fel de soimr, numitr t curors, de tinerr InvAtatr
la Anat. Ceata acestor vIngtorr negri aprovisioneazg
masa domneascg cu prepelitele, si mar ale tuturor
boierilor marl.
Tot Tiganir intreprind prgsirea de catIrr, pe cari,
apor, II cumpArg Statul si face cu dinsir negot de
monopol, trecindu-I In Turcia, cad In tall nu se
folosesc.
Toate aceste meseril cauta sg. Inceteze 'n mare parte
In viitor, ad, pAng la unul, bietir Tiganr se asezarg.
pe linie, sag, In scurt, ail sA se aseze ; apor adio, in-
dustrie libera! CautA, bietir, sA presteze daca, iobagia
si dijma, bucurindu-se si er de soarta Romlnulur,
deocamdatA nu prea demng (le invidiat.
Tiganq sclavr slut mar ales servitorr in casa si In
curte. Singura ertitudine de a se putea vinde ca
simple animale, II face destul de nenorocitr. Asupra
acestora exerciteaz boierir toate drepturile feudale,
cu nume si fArg nume, precum gills primae noctiss
sag cdroit de cuissages.
PAnA sIntem la liganr, imr vine a minte sA vorbesc
despre temnite, cad supremul Voevod al riga-
nilor e totdeodatA si inspector general al Inchi-
sorilor din Principat, supt numirea de t Vornicul
temnitelor. D. Detinutir sag condamnatir se trateazA
.alminterr cu umanitate, dar ) fireste, si cu toiegele,

www.digibuc.ro
68 CALATORIILE UNIJI ROMIN ARDELEAN

dictate prin sentinta, la rastimpurile masurate de lege,

va sa zicA de parerea boierilor din Divan, fiindcA
aid se judeca mar cu seama dup. opinii, de oare ce
juritii gilt der in tribunale ca ciorile albe In Europa.
Constitutionalismul romanesc nu merge aa departe
ca sa se scuteasca libertatea personall, insa boierii
se scutesc de arest cu hatiruri. Este i un fel de
chabeas corpus, foarte bizar.
Dac scap un criminal din arest, apoi veghetorul
neglijent se infundA In locul lui, pAnA acela se prinde
sad, dupa ImprejurAri, pAnA la termin. De e aceasta
dupa lege sad nu, nu garantez, ins5.-s martor al
until cas intimplat.
Justitia criminalg, din altele destul de partial, e
totuT europeanl, modegnA, nu recunoate tortura,
nici confiscarea bunurilor, apor nici starea de asediu.-
SchioapAtA numal In privinta pedepselor corporale,
peptru a caror abolire n'a venit timpul, dupa ex-
presia boierilor legislatori. Firete cl, cu cit se tine
o institutie rea, cu atit mar anevoie se simte deertul
ce ar lAsa, abolinduse. Din Codicele frances s'a luat
pedeapsa expuneril, destul de infamanta, care consta
inteaceia de a lega pe criminal, ras in cap, cu veriga_
la grumazi, de un stilp, in mijlocul pietii publice,
avind de-asupra inscriptia crimei comise i a sentintei
pronuntate, ca toatA lumea sa-1 priveascA. --E un fel
de rAstignire necruntatA, dupa cum fiecine poate
judeca.
Pedeapsa cu moarte nu exista, ci, In locul ei, dupl.
Codicele rusesc, imitat, se condamna criminalii, pe
un timp sad pe viata, la ocne, adeca la lucru fortat
in minele de sare. Multi afll aceastA pedeapsa, ca
i surghiunul in Siberia, mai aspr O. ca moartea,.

www.digibuc.ro
 DUCURETI (1840) 69

toata lumea hirfeste In contra. Ed, cu putina mea

pricepere, nu-s de aceasta parere. Dumnezed crea
pe acest glob si Siberia spre a fi locuit de oamenI.
Pentru ce oare criminalif alteI terI s fie ma! bun!
decIt oamenif de omenie ndscutf acolo ? Dacl In toat
Europa, si chiar la noi, In Transilvania, oamenl liberI
scot sarea din ocne, oare nu e destul de uman a
atribui aceast treab criminalilor, drept pedeaps,
In loc de a-I spinzura ? Poate c cu aceasta se vatm
numar simtul salinarilor de buna voie. Legile primi-
nale sint, din altele, uniforme pentru tot!, nu ca la
nor, In Transilvania, unde ornorul unuI nemes cost
cloul sute de florin!, al until libtrtin patruzed de
florin! si al until iobag douAzecf de florin!! De aceia
nic! se aude proasta zicatoare, la toat IntImplarea,
ca la nof cTe omor, f..., i te pltesc cu. banY!,.
Oricurn, justitia criminall ar putea fi model Tran-
silvaniel, apol aid niel se comit atItea crime, si ho-
oarecind faimoase, stir-pit cu totul.
politia e de laud In RomInia. in toate co-
munele se tine paa de noapte, prin locuitorI,
pentru furtul sad dauna urmat prin putere In sInul
comunef noaptea, aceasta e raspunzItoare solidar.
E, fireste, o msur fAcuta In favoarea boierilor si
arendasilor, Ins, In genere, bunl i demn de imitat
pretutindenr.

Dupa ce am ajuns la comune, nu va strica sl

mal asAt i alte institutir comunale la tara, va sA zic
In sate.
Viata comunall e departe de a fi desvoltatl, dar
dteva institutil tind a o desvolta, ceia ce, cu timpul,
se va i IntIptui, acr Rominul simplu e mult ma!

www.digibuc.ro
70 CALATORIILE UNUI ROMIN ARDELEAN

solid cleat clasa ciocoiascg, care, rind pe rind, s'a

slavonisat, s'a grecit, s'a muscglit i acum a ajuns
a se francisa cu ideile, cu limba i cu moravurile..
SAteniT, strginl aa-numitei culturl, tin una i bung :
nu se ieaii dupg toatg. umbra,
Comunitgtile sint colonicale, bisericeti, colare qi
politice. De remarcat e cg. comuna politici -n'are un
anumit jude, ca la no!, ci un Consiliu comunal, al-
cgtuit din proprietarul moiei sag arendaul lui, din
parohul local i din mar multi aleI ai poporuluT,.
apol dintr'un Logoat sag notar sgtesc.
Pe ling toate alte atributif ce pretutindeni cad in
sfera oficiului com,unal, Consiliul aid administreazg.
cutia sgteascg. (lad,a comunalg) i magazinul de re-
servg., doug institutiT la noi necunoscute.
Fondul comunal aid se produce In mod cu totul
particular. Din epte in epte anf odatg. se Indreaptg.
aid darea capulul, i aceasta se chiamg. ccatagrafie).
Atuncf se fac tabele conscriptionale, dupg care, pang
la urmgtoarea catagrafie, toatd comuna e datoare a
plAti contributia fArg lipsg. Pentru morti i emigrati
se plgtete darea din casa comunalg, pe cind Insurateir
i imigratii plgtesc darea lor pgnA la conscrierea
generalg, In cutia satuluf. Creterea find tot mai
mare ca scazgmintul, casele comunale posed insem-
nate surplusurf.
Magazinele de reservg grit institutiT introduse de
Muscali, cari, In timpul ocupatief acester tee grase,
dupg faimoasa revolutie a luT Tudor Vladimirescu,
aa-numita Zaverg (literal: pentru credintg), observarg,
cl, din lipsa prevederif, cind sint bucate multe, se-
exporteazg toate pe mar nimica, apoi, end vine un

www.digibuc.ro
 BUCUREF1 (1840) 71

an rgg sag se Intimplg rzboiti i nIvalire, lumea e

expusg foameter.
Tot locuitorul e indatorat a depune In acest ma-
gazin Fomunal a dougzecea parte a recolter sale anuale,
care, din timp In timp, se innoiete, impgrtindu-se
bucatele vechr i luindu-se noug In loc. Din magazin,
ce constg mar ales In porumb (cucuruz), capatg preotul
un ajutor anual, restul se pgstreazg de obiceig In
folosul dar, dupg experientg, in detrimentul de-
pungtorilor, acr se furl de dereggtorr, se stria de
oarecr i de intemperir, ca orrce lucru al tuturora,
In genere reputat al nimgrur.
Ceva de amintit e i sigiliul comunal. Acesta
constg din trer Ors!, fAcind un tot impreunat cu o
verigg. 0 parte se pgstreazl de proprietarul movie!,
alta de paroh i a treia de unul din ale1. Sigiliul
cuprinde emblema judetulur (districtulur), cu legenda
acestuia, nomenclatura plgsir sag plaiulur i a co-
munitatir politice, care, de obiceig, cuprinde mar
multe, comune colonicale.
Se vede a mar anevoie se poate apgta aid atestat
fals prevgzut cu sigiliu comunal, declt la nor, unde
ajunge o Eta de rachig pentru ca judele 'aragrit,
al-A nicro controlg, sg-tr pung sigiliul pe orrce hirtie.
Am insirat, cred, destule, i bune i rele, i a mar
avea, dar ajungl. Sint mugurr sa rodeasa, slut si
flu! Ina nevindecate din boala de moarte a neamulur
nostru, spre a arora vindecare nu ajung zece aril,
de cind smut lucrurile ceva mar statornice, si m'as bu-
cura sg le vgd tgingduite in cinzecr de an!.
Ajute Dumnezeg !

www.digibuc.ro
72 CA.LATORIILE UNUI ROMIN ARDELEAN

XIV.

Viena, Iunie 1840.

eQuisque suae fortunae faber.,
Daca, cum IV scriseiti la inceput, draga, urmam
sfatul starostelur nostru din CImpulung, adeca daca
ma consacram comertulur, acurn a sta material bi-
nior ; mi-a repugnat Insa a ma face discipolul lur
Mercur, cad, dui:4 ideia mea, negotul- e, mar mult
sag mar putin, un furt privilegiat In anumite locurr.
D. C. C., ultimul mieg patron, In Bucuretr, are o
suma de ciracr, e om recunoscator i cu trecere In
tara sa, apor de Insur Vocla ma apropiasem, ma
cunotea, i, cum e (gang und gebel In Romania,
supt asemenea auspicir, Incet, Meet, puteam ajunge
la titlurr i onorurr, iar, fiind putin scrupulos, firete,
i la cotorr; dar nu-ral tu ursita, n'am ambitionat
nicl aa fericire, i iata-ma cautInd Inca. piatra filo-
sofala.
Viata omeneasca samana cu roata ce se invIrtete
Imprejurul osier i, tot de odata, percurge spatiile ce
i se desfaura In afara.
Omul se crede fericit dupl gust, nu dupa ratiunea
ce ar avea sa-1 conduca, i, dupa cum suna proverbul:
eDe gustibus non disputandurn2, pentru gust nu
se pot stabili regule cu precisie matematica. Aa i
frumosul relativ e numar ce place.
Iara-s Impins In largul spatiulur, iar am ocasie a-tr
descrie noul impresir din diverse puncte de vedere.
Fara a te osteni cu enumerarea multor locurr, far a-tr
enunta toate distantele, neaparate la un caltor, ma.
void sili sa te desfatez dupd. vechiul mieg metod.

www.digibuc.ro
 VIENA (1840) 73

Nu putuig resista seter de noul experiente, Msaiti

pe d. C., i, de o 1un, parasiig Bucurestit cu tinarul
print G. Q., care vrea sa-mt arate Parisienii i Fran-
cesil la et acasa. Apo!, pentru Parisient i Francest, asa
numat cum mi-T zugravi mosul In simplicitatea sa, Inca
din cruda tineret sint cu totul pasionat si in stare
s (lag tot, chiar mintuirea sufletdlut, daca n'ar fi
pacat a zice. Mosul, ca ostas prins In anul 1813,
avusese ocasie a cunoaste tara i oamenit, i vorbia
pururea cu entusi-asmul ce, de mic, lint InfierbInta
imaginatia.

Din itinerariul nostru, putine.

Aspectul desolator al satelor romanestt nu ti-1 mal
descrig. Ti se sfisie inima vazind, Intr'o tara asa de
buna cum e Romania, .speta uman In stare asa de
misera. Trec peste cele zece zile petrecute cu destul
amar In carantina cunoscuta, $upanec, unde niel pe
jovialul servitor Cazanovict asta data nu-1 me In-
timpinaram, pentru ca, cu glumele sale, s ni scur-
teze oarele, ca antert. Dar voig salt descrig putin
scaldele sag bile herculene de la Mehadia, In Banat,
'uncle petrecuram durere I nurnat o singura zi.
Aceste bat se afla intr'o vale carpatiait IncIntatoare,
i grit In Intrebuintare din &lima aatichitate, cum
adeveresc inscriptit romane, traditit poporale si, mat
mult, o statuie, almintert foarte grosolan lucrata, a
semizeuluf Heraclie sad Hercul, aflatoare In petera
din care curge izvorul pfincipal de apa minerall.
Se crede c aceasta statuie ar fi cioplita de legio-
no-it romant, arhistrabunit nostri, venitt din Italia.
Memorabila e pestera herculeana, numita de Rominil
indigent cPestera lut.Iorgovan,. Aceasta e o gaura

www.digibuc.ro
74 CALATORITL ri 'mu! ROMIN ARDELEAN

In mal, compusA din cincT scobitur! diverse, Impreu-

nate prin boltiturl 1 arcade gotice naturale, pe al
cAror pAretT se afil Inscrise numele multor cAlAtort
i oaspetr a! blilor. Si ell imI transmiseid numele
posteritAtiT, durta ce mA Imbi ciceronele cu ceie tre-
buincioase scrisulul. De aceastA peterd se leagA o
mie de traditil, despre bandit!, strigoT i fermecAtorr,
In cntecele i baladele poporale.
Mile din Mehadia a nou izvoare termale, adecA
naturale, fierbintr, de apl sulfuroasI alcalinA, i se
Intrebuinteaz1 ca baie i de bAut la felurite patimI;
de aceia sint totdeauna, vara, multI oaspetr la dinsele.
Fintina cea maT fierbinte spuse medicul cA are cinzecr
i cinc! de grade.
Locul e frumos de minune. Muntr i colnice pi-
torea, stInct sAlbatece umbrite de molift!, ict- colo
Impodobite cu chiocur! i prevAzute cu drumurr
cArArr bine Ingrijite, erpuind In toate pArtile. Cu-
rAtia aierulut, ca i Inlesnirile de tot felul, Indeamn
a petrece in acele regiunr, InsA furAm constrIne aa
curind a le pArlsi ca sA fim de cJoia Verde' In Viena
i sl vedem ceremonia aceler zile Insemnate.

De la Mehadia merserAm pe drumul cel nod, con-

struit supt ausptciile contelut Szechnyi, de-a lungul
DunAril, (drum potcovib, zic teranir pAnA la
Drencova, i ne ImbarcarAm in vapor, ca, pe DunAre,
sA ne suim la Viena.
La Semlinul Sirmiulut putifi ne oprirAm. AceastA
cetate e fatA cu Belgradul strbesc ; n'are, alminterr,
nimic extraordinar. in sus, la Mohcs, ne coborfrAm i
visitarAm, intr'o bisericA, un tablod represintind, destul
de meschin, taimoasa bAtAlie Intre Ungurt i Turd din

www.digibuc.ro
 VIENA (1840) 75

anul 1526, cind pierdu Ungaria libertatea peste o suta

de an1 i deveni paalic turcesc. De la acea batlie
din Mohcs dateaza i independenta patrie noastre
Transilvania.
Navigatia n'avu pentru not nick, atractie, fiindc
tot! calatorif, afara de 6th/a negustorl de lipitori
Francesi i Englesi, erag JidanT. E trist ca clasa in-
dustriala i comerciald in Ungaria numar acet!
fir aI Israel o represinta. Negustori1 de lipitorl duceag
marta, In saculete de pinza, la Paris i Londra, 1 ni
spusera ca in tot anul vin dupa aceste animale In
Romania, cad In terile lor s'ag rarit, apoT c fac
destul cltig.
In patru zile ajunseram la Pojon, unde debar-
caram, spre a veni pe uscat la Viena, fail a lua
notita de oraul dietal maghiar.
Ti-aducI poate aminte ca, In cellalt rind, nu-tf
descriseh\privelitea malurilor DunriT, pentru ca
n'o vazuig de negura. intre Pesta 1 Viena. Iata.-ma
acum, pe un timp at se poate de trumos, in ace-
leaI locur1, i cu drept ve1 atepta salt zugravesc
dar ce s vezI! parca am litchis ochil, sa-tI
spuig adevrul : ma fermeca o diavolit de bruneta,
ce se acata de mine Inca din Pesta. AtIt ma fascina,
blestemata, incit nu-mi mal lui ochi1 de la dinsa
0 alta speta de negura vezI !In! acoperi partea
cea mal romantica a Dunril In Ungaria. Las' ca. i
cu printul daduiii de belea, pentru c pe dinsul, In
acelaI timp, il ocupa o matrona batrIna, sag, mal bine
zis, fu constrIns a o Intretinea, fiind de rang mare.
Dar iata-ma, a treia oara, pe acelai loc, fr sa-1
cunosc, trecInd ca un geamantan, i mor de necaz
Viena, acumi e In plina serbatoare, nu ca Intala

www.digibuc.ro
76 CAL.TORITLE JNUX ROMIN ARDELEAN

data, In timpul iernir. Tocmar ajunseram, si, a doua

.zi, asistaram la procesiunea cea mar mareata a ri-
tulur romano-catolic, care 'ajunse festivitate de Stat In
toata lumea unde aceast religie domneste, ca aicr,
In orasul imparatilor, procesiunea care, la nor, im-
propriu, se chiama cJoia Verde).
Aflaiii, de la oamenr cunoscatorT, ca aceasta ser-
batoare fu instituit de S. Sa Papa, pe timpul Refor-
matier, nu ant ca dernonstratie In contra acesteia,
cit ca sa innalte credinta catolicilor In sacramentul
Sfinter Euharistir, zdruncinata prin reformatoril pro-
testant!. Ea are de scop un cult extraordinar al hos-
tie! sfintite, trupul DomnuluT identificat cu Durnne-
zeul-om Insusr.
De aid urrneaza c romano-catolicir adora materia
Euharistier nemrgenit ma! mult decit credinciosir Bi-
sericir orientale, cel putin din practica asa se vede.
Observaiil c, atuncr cind se duce Impartasania la
un murind acas, preotul catolic, ca la ofertoriii in
biserica, poarta azima sfint in vesminte liturgice,
supt un baldachin sfintit, apor, pe strazT, fiecare
trecator Ingenunche i ador cele sfintite ; pe chid
la nor un cult aa de imposant, pot zice rafinat,
sail nu e prescris, sail nu se observa. Bine mr aduc
.aminte ca, adesea, popa, fiind biserica putin cam de-
parte, mina pe clisiarh sa aduca, fAr nicro ceremonie,
comunicatura, uscata, ca sA Impartaeasca pe vre-un
muribund.
SA-Er Impartalesc pompa procesiunir desfasurate aici,
-cu care nic! pe departe nu se poate asarnana litia
Iordanulur la Boboteaza, end, i la Bucurestr i pre-
tutindenr, dupa ritul nostru, Inca iea parte Statul.
Dupa ce se sfirsi. liturghia In catedrala Sf. stefan,

www.digibuc.ro
 VIENA (1840) 77

se puserg in micare, mntai, nurneroasele corporatit

industriale vienese, fiecare cu steagul in frunte; urmarg
doug mi1 de intern! a! orfanotrofiel, cetele de ceno-
bit! de felurite ordine, dougzed i cind de parohil,
una cite una, cu prapur!, primarul i municipalitatea.
Reedinte, corpur! de cintgreti, internatul arhiepis-
copal, preotimea Catedraler, vre-o cinsprezece colegir
de demnitarT chesaro-craietI, corpul universitar, pre-
cedat de rectorul rnagnific, tot! IncunjuratT de garda
imparateasca. Venia, apor, Cardinalul-principe i Ar-
hiepiscop, n ornat pontifical, purtind cele Sfinte
supt un baldachin tinut de consilierl municipal!, iar,
imprejur, un roiil de pajl, purtind acla aprinse, i
garzl de corp Il insotiati.
Dupg baldachin, imediat, mergea Maiestatea Sa.
impgratul, impodobit cu cele ma! strglucite ordine,
purtind cu umilintg facia aprins In ming, apoT Ma-
iestatea Sa impgrgteasa, cu damele Curti!, in ve-
minte cu coada, i arhiducil, imprejuratT de demnitarr,
in sfirit, arcar de gardg calar! i pionierr pe jos.
Procesiunea, dui:A un ocol mare prin ora. unde,
'in patru pier!, la altarele de verdeata, Imprejmuite
de trupe i de gardg civicg, se cetirg patru Evan-
gheli!, abia dupg patru oare se intoarse la Catedrall.
Aceasta ni se anuntg prin tre1 salve, date de bata-
lionul postat In parada pe piata cGraben e, la co-
manda marealuluT, printul de Lichtenstein.
Cultul catolic e pompos i imposant, cc Statul Il
ajutg a strgluci pretutindenf, dar mie nu-m! plac ce-
remoniile lur, pentru ca se fac cu prea mate exacti-
tate i minutiositate ostenitoare. Nu-nil place !mg
nicI simplitatea uscat a protestantilor, pe care Inca
avui ocasie, icf-colo, a o cunoate. Un protestant

www.digibuc.ro
478 CALATORITLE UNUI ROMIN ARDELEAN

intelept singur Iml zise odatA cA eliminarea a toata

zeremonia In templele lor e. cit se poate de stria-
cioasA, pentru c, dup firea sa, pe orn pompa
ceremonia 11 Innalt :
(Ceremonia ritual, zise el, c ridicl inima po-
porulul unde, cu mintea sa mArgenit, nicl cind n'ar
putea sl ajungl, i, asa, cu pompa, se Inlocuieste
ceia ce nu poate stIrni cuvIntul evangelic, cu toata
unctuositatea luL
Cu aceastA ocasie imI aduseiii aminte, cu durere,
tle extrema miserie a bisericilor noastre, de icoanele
Sfintilor cu gura strimbA., de luminile de sAti in
,Sfintul lAcas si de otrepele murdare ce se el-liana
cornat liturgic', apoI de meschingzia cu care se fac
evlavioasele ceremonif ale ritulul nostru, In Romnia
.ortodoxl chiar.
0, Doamne, mult est1 ingaduitor ! Oare i acel cult,
slit de Injosit, e demn de Tine ? Oare nu e o deri-
siune a maririI Tale a fi glorificat In mod ma de
ticAlos ? Nu, Doamne, nu, cad Tu caut1 In fundul
inimilor, i ele cred si se ridicA pAn la Tine si din
pulbere I Apol toat pompa omeneasa oare nu e o
desertAciune Innaintea Ta ? Oare nu il Tu, Atot-
stiutorule, cine poarta vina acestur pAcat ?
Ritualul nostru tine mijlocul Intre extremittT si nu
pAtimeste de afectatie, Insl degradarea poporulul
nostru 11 tine umbrit i ignoranta 1-a despoiat de
frumuseta originall prin introducerea psalmodier na-
sale In cintece si in tetire.
dori ca, orIcIt de putin, sl se predice si In bise-
ricile noastre, pentru c InvAtAtura evangelia numa1
cu cuvInt viii impIrtasita foloseste poporulur ; dog-
anatica ar trebui' pururea incunjurat i predicatorul

www.digibuc.ro
 BADEN-BADEN (1840) 97

ar avea sg. se ting de morala practica. E Insg un

<pium desiderium, pang nu vom avea preop culti,
apol pana nu se vor reform& cintecele eele multe i
peste toatg mAsura obositoare.
Cintecul cere neapgrat culturg, cgcl prin dinsul se
Innalta simtirile, dar i mal mult g. esteticg e de lips,
pentru cg, pgra ce poporul 41 vede pe insul Dum-
nezeul sail In cea mar extrem1 miserie, nu poate s
se strAduiasc g. spre mal Innaltg culturg, clef 1-ar In-
trece.
Poporul nostru e religios, cultura lui poate purcede
numal din Bisericg ; aid dar trebuie sg aibg model
de esteticg simplg, de ordin exemplar 1 de economie
peste toat proba, ca sl aib ce imita Inteale sale
acasg.
ri-am predicat, frate, cred, de ajuns.
Acum te recomand lul Dumnezeil, Ong iarg te voiil
putea cerceta 4n scris.

XV.

Baden-Baden, Iulie 1840.

ellechi, stelle mortali, ministri de' miei mali;
Se ehiusi mi oceidete, aperti eon farete?)

Locul de unde-ti scriii e, mult-stimatul mietl, unul

din cele mai plgcute in Germania, aezat pe coasta
vesticg a muntilor numiti cPadurea-Neagrg,, o sutg
cinsprezece mile departe de Viena 1 dou sute pa-
truzed de la casa pgrinteascg.
Aid stilt ape minerale ca la Mehadia, care atrag
in tot anul Ong la dougzeci de mil de oaspeti din
toatg lurnea, nu numal spre a se curarisi de boll, ci

www.digibuc.ro
80 CALATORTILE UNUI ROAN ARDELEAN

ma! vIrtos spre alf petrece, cAcr natura i civilisatia

s'ail Intrecut In a Infrumuseta acest loc.
Oraul balnear Baden-Baden dateazA Ina din zilele
impdratulur Traian, cunoscut supt numele de (Ce-
tatea apelor, (Civitas aquensis), i era Capitala pro-
vincier germane a Imperiulur. Are ersprezece fintinf
fierbintr, cu temperatura de trerzed i epte On la
cinzecr i patru de grade, toate aduse In stabilimente
de bAr, cIt se poate mar confortabile.
Pleand din Viena, ajunserAm aier, In extremitatea
Germania, In curs de opt zile, i trecurAm prin multe
orae Insemnate, din care, In treact, voiti sl-t! amin-
tesc clteva, mAcar cl putin pot zice despre dinsele,
dupl ce nicAirr nu stAturAm de ajuns spre a le cu-
noate ma! bine.

Mar IntAi trecurAm prin Linz, Capitala Austrier-

de-sus, dar nu ne puturAm bucura de positia er cea
frumoasA pe malurile DunArir, 'fiind timpul de tot
ploios. Ne despAgubirAm oarecit In Ratisbona, ora..
vechia bavares, unde ezurAm douA zile In otelul la
c Trer coifur!.
Aid visitarAm galeria de picturA a printulur de Turn-
Taxis, demnA de vAzut, In toatA privinta ; Domul sad
Catedrala anticA, In stil ogival ; podgl, cel mar fru-
mos In tot cursul DunArir, clAdit din piatrA tliatA,
cu cinsprezece arcur! ; apor Walhalla, un Panteon
ridicat de regele Bavarier tuturor bArbatilor eminent!
germanr. Acest din urnig monument e pe o colin
rotundA,. toatA prefAcut Inteo grAdinA delicioasA,
lingA satul Stauf, pe malul Dunril; de aic! gustarAm
cea ma! rar5. privelite peste Imprejurimr.
in Ingolstadt tocmar se construiete fortAreata fe-

www.digibuc.ro
 BADEN-BADEN (1840) 81.

derala, i, dupa dorinta noastra, insul generalul

Backer, conducatorul fortificatiilor, avu bunatate a
ni le arata.
La Ulm intraram in Suabia, i, In Capita la aces-
teia, Stuttgart, vazuram Palatul si staulele de cal ale
regelul de Wtirttemberg, apoi, fiind Dumineca, mer-
seram in vecinatate, pe colina Rothberg, la o capela
ruseasca, de o arhitectura gratioas greceasca, care
fu ridicata pentru o princes din familia imperiala
ruseasca, i ascultaram Liturghia dup ritul nostru.
De remarcat in Stuttgart e, In toata dimineata, un
imn, cintat din trimbitl, in virful turnulul Catedrald,
punct la rsaritul soarelul, cu armonie de tagratioasa.
Trecuram 1 prin Capitala marelul duce de Baden,
Karlsruhe, i, aid, visitaram palatul regentulul, mal
frumos aezat in acest ora de tot regulat, decit, al-
minted, de vre-o rara insemnatate.

Drumurile in Germania slut minunat de bune i

ingrijite, cultura pamintulul adus in cel mal innalt
grad, i nu m putuiil mira destul cum poporul de
rind se bucura aid de inlesnirl la care niel viseaza
cel mar avutI al notri. Dar e i saracie destull,
ca in orlce tail tare impoporata.
in Bavaria nu crete vita de vie, ins, la tot satul,
in forma de vil, vazuiti plantatil de hemeid, intre-
buintat spre fabricarea beril, care, in adevar, atit e
de buna, Inca te face a uita vinul.
Atit in Suabia, cit i in marele ducat de Baden,
drumurile nu-s prea drepte, ci formeaza multe Hui!
curbe, de ambele part! insa sint prevazute cu arborl
roditorl, ce li arata directia, In chip foarte Ritoresc,
prin latul cimpiilor i pe coastele colinelor.
6

www.digibuc.ro
82 CALTORIILE UNUI ROAN ARDELEAN

Multe ar fi de descKis. MA mrgenesc ins g. la

acestea, pentru cg tit cg nu void sg fac geografie.
Sg-t1 comunic insg studiile acute aid, de dougzecl
de zile, asupra oamenilor cu cari veniid In contact,
care mat mult te vor interesa. Ducind o viat de dolce
far nientea, urzind i fAcind la planurt numat de pe-
trecere, asemenea studit putuid face despre toate
aid din bielpg represintate, apot, cind is
oamenit fArg treabg, se arata firea fiecgruia in (ne-
glig
Iat portretele intimilor miet, i, mat innainte, al
ill! (Monsieur Francois,
Dumnealut e nAscut German din Alsacia, adecl
germano-frances. Trebuie sg tit cg Germanit sInt
patruzed de milioane, dar au i patruzed de 1ml:d-
rat!, cu mic, tu mare, ii aa, in tre dinif e mat mare
diferent ca intre natit diferite. Germanit-francest sint
Frances! ultraitt, ca renegatit notri maghiarisatt sail
grecisatt. D. Francois a servit epte an! in oastea re-
i a ieit dinteinsa, In loc de orleanist, napo-
leonist incarnat. Cind vorbete de Ludovic-Filip,
pururea zice: C'est une ganache la, adecg. (e o tin-
dalla, cgc! nu intreprinde cucerirea vre-unet provincil,
ci las tara pradg aristocratismulut de ban!, nesuferit
poporulut. Francesit skit i ad tost pururea soldatt de
frunte, dar mat ales Napoleon, cu cuceririle sale,
adusese natia francesg In culmea gloriet. Amintirea
lut se motenete in oaste, apol, prin congediatit i
veteranit et, in poporul ce-T onoreazg memoria ca
until zed national.
(Master William esquire, :
E secretarid privat al unut sol rus, i stad cu dinsul
in relatit cit se poate mat amicale. Caracterul engle-

www.digibuc.ro
 BADEN-BADEN ('1840) 83

zesc se arata la dinsul in toata ocasia, act despre

Germanil, aici, in tara lor, unde el e oaspete, zice
numat : cacest! straint). Englesul, adeca, va sa fie
pretutindent acasa, nicairr strain, si are, oarecum,
dreptate, cad nu stiti care Stat n'ar fi dator Engle-
silor. Apol, cine are bant, are toata lumea de patrie.
(Don Estevan, :
Un Spaniol infumurat, curtean de familie al unlit
duce din tara sa ; e nobil din provincine basce, care
Mscare institutit ca ale noastre ardelenestr, adeca
privilegit peste privilegit. Si acesta mi-e cunoscut,
dar ImT cauta mult timp peste umerl si-mt vorbi tot
de bravurile stramosilor sal, pana-mt luaid osteneala
a-mf arata i e genealogia exact In modul urmator,
fara a ascunde ceva, dupa cum tu bine stit :
4E cu greil a dovedi cum a strabunit miel ar fi
luat parte la cucerirea Teril-Sfinte si s'ar fi luptat cu
Saladin in timpul cruciadelor, dar arhiva familiet
adevereste cum c nobilitatea-1 dateaza de la Negru-
Voda sail, cel putin, de la Mircea-Batrinul, cad spun
donatiile ca nu se nobilit, ci ca, dupa ce, din vici-
situdinea timpurilor, decazuse in stare plebeie, se
reabilita numat in Statul d'intaiu boieronal anume
cu diploma donationala a serenisimel princese Susana
Lorantfi, din anul 1652, prin care mosia se declara
de boieronat liber, prevazut cu regalele obisnuite
cu imunitatt.
Prin casatorie, tot adevarat nobild, laucla Dom-
nulur 1 , ma bucur de drept armalistic (de sterna)
cu patru patrare, adeca scut impartit i curmat cite
odata, apot acoperit de doua ccimiere heraldice.
cArhistrabunul Toma, desi nu tocmaT arhistrateg,
ci simplu asesor la tabula FlgarasuluT, merita drept

www.digibuc.ro
84 CALATORRLE UNUI ROMN ARDELEAN

insemn nobilitar : scutul decorat cu coif militar i dia-

dema regald, iar emblema : brat i mina armata cu
pana de scris.
Arhistramoul matern, Solomon, ca explorator in
razboaiele cu formidabila .Poarta Otomana, Citig
insemne cu mele purtinduir gaoacea, care, scotind
coarne boieretT, e strapuns de sageata, pe care sta.
scris (Cautius,, in litere de aur.
%Al treilea barbat, versat i maT bine in arta stra-
tegica, strabunul Cristian, servind, ca triinbitar impo-
triva Tatarilor, i se rasplatesc meritele rare de catre
Domnul transilvanean Mihail Apafi, ce-I dete, drept
emblema, o coroana de aur, aezata pe iarba verde,
linga care viteazul Cristian e represintat stind i
suna din instrumentul rnuselor fanfara martialar
macar c nu se aude.
Vine Inca Lascul, alta ramura eminenta. Acesta im-
braca dernnitate aulica la serenisimul principe Gheor-
ghe Ralrczy, ilustrul post de suprem-bucatar. Pentru
escelenta in arta culinara, zice diploma, dd est literele-
armaleD, se nobilit impreuna Cu consoarta Ana, cu
cinci feti i trel tete, de buna searna ca tiaii face
taiete. ,$titi, din traditiT, ca acel print excentric no-
bifita adesea dupa amiaza, i aceasta o facu de sigur
i cu fericitul strabun Lascul, dovada impodobirea
scutulul, unde el insuI e intatiat in costum culinar
tocind carne de pifttle pe taraba pusa innainte-I. Al-
minted nu lipsete coiful militar, nicl diadema regal,
macar ca emblema e prosaica cit se poate. ,
Dupa ce spuseiti lui don Estevan cu cite venera-
bile piel de cne ma pot glorifica, i se mal intinsera
zbirciturile fete, ma trateaza de egal i nu-mf refusa
(pinta, de vin, cind se intimpla sa i-o ofer, dupa

www.digibuc.ro
 BADEN-BADEN (1840) 85

-moda noastra de acasa. care aid nu e in us ; dar

la familiaritate perfecta nu o duseid cu hidalgul,
mied, ca e peste putinta cu un Spaniol.
Aid Imi vine aminte o anecdot despre mIndria
spaniola :
Un sol frances, In intimitate cu unul spaniol, da
acestuia pururea titulatura de cExcelenta,, Spaniolul
il Intimpina Insa numa! cu c Curtesiaa. Gindindu-se
Francesul a Intitula i el odata pe Spaniol cu cCurte-
sia,, spre mare mirare acela-1 zise cExcelenta.). Lucrul
venind la explicatie, Spanul declara verde:
cMi-s titlurile egale i, oricare, bine venit ; vo-
iesc Insu ca titulatura mea s nu fie ca a altuia....
Lumea s'a schimbat foarte, i, azi, Spaniolul are
numal sumetia goall ca buzunarul sad i ca vistieria
reginei Maria-Cristina.
cSignor Bartolomeo, tie toate operele lui Rossini
Bellini pe de rost i le cinta cu nespusa dulceata,
Inclt nu ne-am mai desparti de dInsul. Dar sa te
fereasca Dumnezed a-1 vedea In firea proprie fillor
.Sudulta, Italienilor ! Numal ieri mi se 'ntimpla. Toc-
mal pierduse tot! banil la ruleta. De cIndu-s1 n'am
auzit vociferatii ma! scandaloase ca din gura acestui
cm : 4Dio cane ! Porca Madonna! Santi ogiioni !,,
alte impietati, cum injura numai surugiii In Tara-
Munteneasca.
Las' a In societatea noastra slut numai persoane
cu oarecare grad de cultura, de nu chiar eruditi,
precum : secretart, curteni, preceptor!, apoi guver-
nanti i dame de onoare. Dar ca scaiul se acata. de
noi i un Muscal, destul de simplut, Sirghie Ivano-
via El ne delecteaza cu ignoranta ce arata la toata.
vorba, mai ales comentind pe Agatanghel despre

www.digibuc.ro
86 CILITORDLE UNUIROMiN ARDELEAN

intgietatea Bisericil ortodoxe 1 despre mrirea Im-

periuluT slay. Trebuie sg. tiT pg. Muscalul e foarte
detept din fire i imiteazg. Tninunat, Ms clasele de
jos n'ail ocasie de a se instrui, fgrg In ter! strine.
Muscalul are credinta tare in 4utocratul sgii atot-
puternic, ca Francesul In natia sa cea mare i glo-
rioasg. Englesul crede In banT i e superb cu suprema
dexteritate a diplomatilor sAT, cari poartg lumea de
nas cu adincg finet. Italianul vegeteaz1 politicete,
dar respirg in viata artisticg ; pe dud Spaniolul nicT
una, nicl alta, ci trgiete cu reminiscentele glorier
trecute. NoT oare cu ce ne-am putea mindri ?

Dar, iatg, trec la cunotintT maT delicate, femeietI,

c de acasg-s flAcg frumuel, apoT, luindu-m
dupg lumea In care till niic, nu neglijez toalpta,
mgcar c nu alerg dupg. modg. Am, intre altele, un
costum semi-oriental, care face furor! and ieim la
plimbare cu un ciopor de copile.
Cind m impodobesc cu fesul grecesc, ornat cu
ciucur de fir Ong la umgr, apol, alminterT, in barun
de mAtas, nu numaT oglinda-mf face complimente,
dar toat domnioarele-T disputg. intgietatea In a m
avea de cavaler.
Sint locurr delicioase Imprejur, unde facem excursiT,
cum e : Castelul vechi, in pAdure, de unde, peste
lunca Rinulu, ne uitgm departe in Franta ; Vila Fa-
vorita, cu o colectie de obiecte artistice ; apor mg-
ngstirea Lichtenthal, i alte multe de nespusg, fru-
muset. Toate, de rind, le cercetargm, cit pe jos, clt
cu trgsura, sa alga, i, in aceste excursil, n'am
studiat maT putin partea femeiascg, sa, cum se zice,
sexul frumos, i iat resultatul :

www.digibuc.ro
 BADEN-BADEN (18/0) 87

Miss Jenny e Inna lt, strptiricA, cum se zice la nor,

-trasA prin inel, fata albl ca neaua, delicatA si trans-
parentA, ochi albastri ca smaragdul si, totusr, pAr
negru ca pana corbulul, un ce foarte rar, dar care
se intimpinA la femeile englese mai virtos. Tipul ej se
apropie de cel grecesc antic : pare o zinA olimpicA,
cAreia stai sA te inchini.
Miss Jenny mA Intimpin totdeauna cu un sues
gratios, divin, si-rni .dA, mina cavalereste, dupa moda
patriel ei, iar ed, dupg. a patrief mele, nici and lip-
sesc a i-o sAruta, ceia ce, fireste, numai in calitate
de oriental mi se ip.rtA. Am fAcut impresie asuprl-i,
cAci e VicutA., sentimentall si romanticA de citva
timp ; la Inceput era ca marmura de rece si ca Iu-
nona de mindrA.
Un ce cu totul opus e mademoiselle Laure, Fra n-
cesa normandA. Cind o iead la bratetA, abia mi-ajunge
la umAr, dar are o talie fail prihanA, un chip gra-
tios, ca al celei mal frumoase Romane, brunetA si
cu ochi negri plini de foc ; scurt : Osionomie toatA
null si un organ sonor, melodios.
Laura cinta, cu nespusl suavitate, o romantl de-
acasA, compusA de Frederic l3&at : c Ma Normandie,.
MA incint acea romantA, incit, nu numal o InvA-
tAiii, ci o adaptAid patriei mele, Transilvania, si cin-
tAm cu d-soara Laura pe Intrecute. Mult e jovill,
batA'Ql sii clad ml apostrofeazA 'monsieur l'Orientab,
e cu totul iresistibilA.
Masinca Fedorovna e curat MoscovitA, o copil
nu prea frumoasA, cad putine Rusoaice ad, In adevAr,
aceastA calitate, dar un suflet mal bun si o purtare
mai delicatA as jura cA nu poti sA afli. Fail a fi, se
pare melancolicA si se exprimA inteun ton cu totul

www.digibuc.ro
 88 CALITORHLE ENE! ROWN ARDELEAN

duios si languros. E cu totul contrariul barbatilor

rust', cari, desi cultivati si foarte atenti a nu-0 arAta
firea sAlbatecA intre strAinr, lasA, totusi, a li se In-
trevedea, cind si chid, barbarismul, fructul cresteril
neingrijite in tara natalA, de care nu se pot des-
face, dupl cum zice Francesul : t puisqu'il a pris
son plb.
La Masinca mA recomandA mai virtos religia co-
muna, si IndatA deveniiii cavalerul eI, ca sA implinesc
micile servicil dictate de politetA si curtoasie. La masA
sed lingA dinsa, apoi, de cite ori II torn vin cu apA
calda (cAci minune I toate Rusoaicele, cArora li
place vinul, cu apa calda-I beaii), mA recompenseazA
cu un c Ocen blagodariu, dusinca Ivan Adamovici k
adecA : multAmesc, sufletelul mieti, Ioane al lui Adam !
Vezi, frate, ce expresie fina si popularA ! in limba
ruseascA nici de cum nu se intrebuinteazA vorba
4 domns, si e de tot familiarl In conversatie.
Azi dimineata, desteptindu-mA din somn, ca care-
cind faimosul poet engles Milton, simtiiii o hirtioarA
micutl Intre ddOete, pe care eraii scrise cele doul
strofe din capul scrisori. Emilia, o amazoanA na-
politana, cu care adesea intreprinsesem cavalcade de
promenadA, mi le lAsase furis plecind de aici pana
in ziuA. Asa-mi spuse chelnerul.
Mi-e necaz cl nu still uncle se duse. i, vezi, de
trchi mi se innamorA. Asa e firea Italiencelor : toatA
frumuseta In ochl li se concentreazA. Era de tot fim-
buta i mA titula : cDon Giovanni dilettissimo b.
Ti-as scrie si despre Germane, dar prea s'ar lungi
aceastA scrisoare, si asa destul de lunga. imi reserv
dar pe altA. data sA te intretin despre Germane.
Fac si eit ca Nemtil : lor, adecA, II place numal ca

www.digibuc.ro
 PARIS (1840) 89

e strain, 1, dupl acest exemplu, 1si i eil cirdul

i umblaid tot dup privighetorile singuratece.
Dar WI ceva reflectit :
ca, din cruda tinereta, patimiam de ascetism
i visam a ma clugari ; 41 scriseifi, apol, ca deve-
nisem filosof cinic : ma1 tot una. Acum, daca te-ar
pricepe, at zice poate : (Bravo progres ! mi te declarI
epicurean !,. Nu tocmal, ti-a raspunde, dar tn lume
nu no1 lum, ci ea ni da. Intiparirt i directil. Din
zi In zi m conving ca virtutile austere nu se pot
exercita de top inif, nict pot sa tericeasca omenirea,
Li fac numax- exceptit de la regula generala.
Omul In societate e la locul s, i aid are sa se
acomodeze Imprejurrilor, pastrind simtul de onoare
intact i ferindu-se de vitiu.
Amorul platonic e o virtute, amorul In genere
e cea mar nobila pasiune a omulta virtuos.
Ajungl-t1 i filosofarea. tnchei aceste linit, pentru
ca, la Intaia ocasie, sa-t1 descri din Paris faimoasa
Capitala a Franco-Galilor.
Fit sanatos !

Paris, August 1840.

cL'homme cherit le lieu de sa naissance :
Moi, mes amis, je cherche en vain pairtout,
Je ne vois rien de si beau que la France:
Je suis Francais : mon pays avant tont .
(Mateo poporal.)
Cred, draga, a vet atepta sa-t1 scri minun1 din
'Paris: credeam i e sa-tr pot, cu atit entusiasm ma

www.digibuc.ro
90 CALATORIILE uNur ROAN ARDELEAN

apropiaiii de dinsul dar n'am ce face daca, intocmar

ca mine, te vel desamagi. in sfirit, i Parisul este in
lumea noastra ; nimic in el supranaturaL Dar, zn, i
un o-eniu
e, s'ar cufunda in acest dedal.
Din Cetatea Apelor plecaram la 24 Ialie dimineata,
fiindc auzisem ca. pentru 27, 28 i 29 se preparl
anualele serbarr nationale In amintirea revolutier
din anul 183o, cind, adeca, se alungara Burbonir i
se institui regatul aa-numit cetatean, cu Ludovic-
Filip pe Tron. Voiam a ajunge timpuriii spre a vedea
parazile extraordinare in oraul care, de cind decazu
Constantinopolul grecesc, oarecind maiestru in acea-
sta. privinta, inventa cele mai multe pompe.
Trecuram, din Germania, la Kehl, un pod de vase
peste Rin, apa ce o desparte de Franta, i, fail multa
ican din partea vamir francese, alminteri rail repu-
tata in strinatate, ajunserarn in Strassburg, ora
fortificat germano-frances. Aia, dupa amiazi, cerce-
taram turnatoria locala de tunurr, mareata Catedrala
gotica, cu cel mai innalt turn din fume i cu un
orologiu astronomic, apor multe alte lucrurr memora-
bile. Nu plecaram ins fail a ne sgtura de renumitele
pastete de ficat de gisca cu trufe, care detera mar
mare renume Strassburgulur decit turnul cel innalt,
care niel e, niel da cuiva de mincare, fal pazitorulur
sati, caruia-r daduram i noi cincr franci.
De aid ajunseram in Nancy, frumoasa Capitall a
Lotaringier, unde numar cit dejunaram. Tot aa tre-
curam prin Chalons, unde Attila, cbiciul lur Dum-
nezeil,, lasa oarecind multe pier de Huni, iar la
Epernay, in Campania, Tinut cit se poate de slab in
cereale, dar ludat in vinurr, prinziram, i, drept sa-tr
spun, ne facuram lulea de vin de Champagne, faimos

www.digibuc.ro
 PARIS (1840) 91

in toat lumea, dar mal pretutindenT minciunos. in

tara lui, nu ne InlelarIm : ni se seryi curat.
Alte locud insemnate nu avurtn in cale, sati nu
le-am Fonsiderat. avind. in cuget numaI Parisul si
ateptind a ne impresiona de cetatea cettilor, pe
care, in fantasie, ni-o inchipuiam, nu Paris, ci Paradis.
Uitasem cg. i Parisul e una din cloacele omentrif,
in care clasele sociale presint miseria i degradarea
speter noastre, intocmai ca 1 luxul rafinat si pompa
superbl in ultimul grad ; numaT toate acestea la un
loc, mestecate, confuse, incit, la intgla vedere, nu
esti in stare a face distinctie, nic1 cotnparatie.
NumaI dup ce petred un rAstimp in noul Babilon,
cind aT inceput a judeca i a aprecia ce e adevrat
mare, si ti s'afi tImpit in citva simtirile asupra ne-
ajunsurilor ce intimpini pretutindeni, la tot pasul ce
fad, atund de odatA rsare mretia parisianA.
CAlAtorul ce voieste a cApAta imediat ideie incin-
atoare de Paris, trebuie O. intre pe bariera numit
<A Stele', pe supt arcul triumfal al lur Napoleon,
la care s'a lucrat treTzecl de an!, s'aii cheltuit zece
milioane de franc! i e innalt de 152 i larg de 137
de urme. Un arc mal mare ca toate, cum fu si Na,
poleon !
De aid, apoi, innaintezi, cale de o mil,, printre
minunT continue. Ma! intAiii, in linie dreaptg, duce
strada pururea plina de echipagi1 elegante i dou
crr! de asfalt lturalnice, adumbrite de arbor! tufosl,
primblarea pedestrilor prin lungul Cimpiilor Elisee.
Acestea sint un spatiu imens, plantat cu arbor! tufosl
i serbtorete impodobit cu pavilioane sati chioscurY;
fintinl, edificil de paracil, apoT bughe de paiap, ar-
lechinT, polisinelf i alp factor! serbg.torestT, se intind

www.digibuc.ro
92 CALATORHLE UNUf ROMU ARDELEAN

alaturea cu Sena 'Ana in Piata Concordiel. Piata

Concordief e una din cele ma! cochete in lume, dar,
cu toate acestea, i cea mar imposantd. Luind de jos,
e pardosita cu pietre i rondurf, rondur! prevazute
cu carar! late de asfalt, samanate cu floe. In mijloc
e un obelisc de basalt, cu ieroglife aurite, adus
asezat aid de la Luxor din Egipt, cel ma! frumos
din cite am vazut. De ambele OM are, la distante
egale, doul fintinT, cu basine lara Impodobite cu
triton!, naiade, nereide si alte divinitat! fabuloase,
tinind animale acvatice de bronz, care pururea arunca
apa in aier, care, arcur!, arcurf, recade in basin.
Cautind, de aid', In dreapta, spre frumosul pod de
piatra ce duce peste Sena, vezT Domul Invalizilor,
Palatul Bourbon, unde stag deputatif Regatuluf In
Camera, si maretul palat al regelu! de Roma, mort,
In sfirsit, ca duc de Reichstadt. In stinga e Minis-
teriul Marine! i Coloniilor, palate pompoase ; pe
Strada Regala, in fund, templul Sfintel Magdalina,
cu fronton si colonada In stil grecesc antic, facind
parechea Palatuluf Bourbon, care inca are asetnenea
fronton. Drept innainte e gradina i, ma! -departe,
palatul Tiglariilor (Tuileries), resedinta regala. cea
maf frumoasa din Europa.
Acestea sint prospectele aceste! pietT marete, iar,
In cit despre dinsa, e de forma octogonala si are im-
prejur, pe piedestale gigantice, simetric dispuse,
sprezece statuf asezate temeiestl, colosale, cu coroane
murale pe capete. Ele Infatiseaza cele mar insemnate
zetAti francese, fiecare cu atributele sale, de razboiii,
de comert, de industrie, etc. Apo! sint multime de
stilp! de fier auritr, fiecare tinind doua felinare toata
noaptea luminate cu gaz, ca ziva. Aceast iat

www.digibuc.ro
 PARIS (1840) 93

a purtat numele lui Ludovic al XV'-lea, apoI al Re-

volutiel, i aid fu decapitat Ludovic al XVI-lea 1
Maria-Antoinet a.
Din Piata Concordiel, pe Strada Rivoli, sad pe
Cheid, treci pe lingA palatul Tuileriilor, asezat vertical
cAtre aceste doul paralle, allturi cu Curtea regalA
si Piata g du Carrousselp, pAnA la palatul-mused c Lou-
vre, o constructie patrunghiularA, cu curte IA mijloc,
avind in partea rAsAriteanA o colonadA, capodopera
arhitectuldi Perrault, i, piept la piept, apoI, biserica
gotica Saint-Germain din Auxerre. Nu min pe nimeni
mai departe. Uite-se, cit poate vedea cu ochii, pe
ambele maluri ale Senei, i spunA dacA undeva in
lume s'ar putea afla atitea constructii marete iatit
de solide, cAci toate sint, de nu definitiv de piatrA,
pe din afara imbrIcate in piatr cioplitl ; apot atitea
poduri frumoase, tot de piatrI i de fier. De aid se
poate intoarce orice curios acasl, incredintat a, In
toatA lumea veche i nouA, asemenea mArire n'a fost,
nu e, nu va fi ; i, totul, e numal o micA, parte a
Parisului, insA cea neimitabilA.
La 27 i 28 Iulie ad fost, in Cimpiile Elisee, pro-
ductil poporale de rAzboaie maure, i regate sad
jocuri nautice pe Sena, iar la 29 pe bulevarde, strada
cea mai imposantA a Parisului, parada generall a
trupelor, a gArza nationale i a autoriatilor de tot
felul, ca un soid de procesiune cum 41 descriseid din
Viena Austriei. Ina n'am vAzut atitia generali, atitea
rangurl militare i oaste de tot felul. in amintirea
celor cAzuti in revolutia anului 1830 se poartA un
car funebru gigantic, cu totul aurit i tapetat cu
splendoare, tras, de-a lungul bulevardelor, de ei-

www.digibuc.ro
94 CALATORIILE UNLIT ROMIN ARDELEAN

sprezece car albr, ImbrAcatr cu catifea i impodobitT

cu pene albe de strut.
Seara a fost iluminatie magic pe toatg intinderea
Cimpiilor Elisee i foe artificial pe trrnul Sener, de
nespusg mgretie. La aceastg pompl lug parte tot
poliorul parisian i vre-un milion de strginr i din
provincie. Auziiii admirind, mare parte insg criticind
i cirtind, cg toata aceast manifestatie ar fi fost in-
ferioarg celer din anul trecut.
Francesir sInt minunatt, mar ales proletarit din
ora, atit de ngscocitorr ea plebea oarecind in Roma.
Avind cpanem et circenses, poart din bielug sar-
cinile cele grele, i regimul frances se pricepe de
minune a li multgmi setea de festivitAtT pretioase
dinpunga lor. .

Tara francesg, pe cit o vgzuiu, e frumoasg, fertill

i In cel mat innalt grad cultivatg, dar poporul agri-
col, mat mult ca aiurea, are in fatg intipgrit grija
i asprimea, nedespArtit de aceastg clasg a societtir
pretutindent, semne ce contrasteaz foarte mult cu
fina aparentg i frivolitatea orgenilor, a cgror soartg,
ortunde, e mar fericitg.
Vita franco-galicg constg, In genere, din un soiti
de oamenr mrunter de stat, trunchior, brunet! la
fatg, expresivt in fisionomie, veselr In purtare, agert
In micArT i In cuvint, apor de mirare imbuibatr de
sumetie nationalg. Acestea toate le observgia la os-
tar, cgcr ei sint cvintesenta natier din toate pgrtile,
pe cind Parisienir sint aglomeratul lumit intregIz
dupg ce aid numar German! grit optzecr de mir, va
sg zicg : cam a zecea parte a poporatier locale.
in privinta moravurilor i a portuluT, Parisul este
sufletul Europe!, poate i mar bine. Cu dinsul samAng

www.digibuc.ro
 PARIS (1840) 95

toate oraele ce vazui pn acum, mai mult sad

mal putin. Dar se vede c aid e modelul neimitabil,
original, nicairi reprodus cu perfectie ((sans chic pa-
Cel putin aiurea se vede amestecatura cu
ceva nationalism particular, care Insa mai a ajuns
la agonie.
De i Francesil grit mindri de natia lor, fereasca
Dumnezed sa despretuiasca pe alte popoare ! Ca o
natie In adevar mare, au un caracter cu totul dantropic,
marinimos, generos ; de aceia i sint iubiti de popoa-
rele slabe, insa. _nu In deert pizmuitl de cele taxi,
cum, de exemplu, de Englesi.
Un ce particular observaiti la Parisient Femeile,
pe ling toat delicateta sexulul, snt mai barbatoase,
void s zic mal considerate ca aiurea, cacl In toate
localurile publice, precum : In magazine, restaurante,
cafenele i alte stabilimente tot damele tin cartile
de contabilitate, nu, ca aiurea, barbatil. Aceste dame
apol sint atil de frumoase, gratioase i varatece de gura
Inca cu placere li dal bani multi pe bagatele. Ele
te farmeca cu politeta lor, nepregetIndu-T a te
Intretinea o oara Intreaga, and cumperi o cravata
sad o pareche de manul. in acest mod, afacerile
comerciale i industriale Innainteaza foarte, iar bar-
batii nu patimesc nimica cad Francesele sInt pline
de caracter 1 via impune cu multa demnitate.
brbatil, dar mal ales femeile francese, skit foarte
metere In arta conversatiei, dar nicr poate fi In lume
limba mal limbut ca acea francesa. Despre lucrurile
cele mar copilareti poti s te expriml cu gratie, cu
dulceat, cu exactitate i importanta, ca 1 cum al
trata despre soarta natiilor. De aid atirna ca limba

www.digibuc.ro
96 CALITORMLE ONO! ROMhl ARbELEAN

francesA deveni universalA, i in diplomatie se primi

pentru claritatea i simplitatea constructiel ei.
Limba frances1 n'are expresil injurioase, ci e cu.
totul esteticA. In cel mal mare nAcaz, Francesul zice
numai : (Sacr nom de Dieu 12, adecA : c Sfint nu-
mele Jul Dumnezed b, ca i cum ar voi sA zicA :
cDoamne iartA-mg cl stall sl pAcAtuiesc b.
Se imputA, in genere, cl limba francesA e sAracA,.
dar In deert, cAci toatA lumea intrebuinteazA mil
de vorbe frantuzeti, Francesil InsA nespus de putine
din alte limb!, cAcl nu suf ere geniul el adoptarea cu
uurintl ; apol, cind intr'o limb pot! exprima tot ce
voietl, ba IncA cu o rarA elegantA, aceia e, firete,.
destul de avutA. Bine rAspingea un scriitor frances
aceastA imputare, zicind : tLimba frances1 e o cer-
etoare care- dA tuturor de poman11,.
Din atitea pot! vedea, frate, cA Parisul i Franta
sint acute a plAcea orIcur; mie-mi plAcurA numai
decit. DacA ma void orienta i mar mult, iara-tI void
scrie, cla edem aid opt lull!, InsA, deocamdatA,
facem o excursie la Londra, In Anglia, i-ml reserv
scrie i de acolo.
Dumnezed cu tine !

XVII.

Londra, Septembre 1840.

En illa, illa quain saepe optastis, libertas;
Praeterea divitiae, decus, gloria in oculi sita emit.)
(Sallustius Crispus.)

in Europa sint numal douA popoare mar!, In toatI

puterea vorbei : Francesii i Englesil. Scriitoril asa-

www.digibuc.ro
 LONDRA (I840) 97

mana pe ceI d'intAiii at Grecil i pe cefialti cu Ro-

mani! antic!, dar mat mult In privinta caracteristicel
nationale principale, ad din potriva Ina n'ar fi
greeala.
Francesir, numar cu inconstanta frivola, cu convul-
siva tendinta spre revolutie, eu luxul pfin de gust 1
cu scrierile pline de spirit atractiv, samAn cu GreciI,
pe end faptele mrete i influenta lor asupra culturil
generale a popoarelor II fac adevarat! Roman! a
timpuld modern. Englesil, de alt parte, posed, In
supremul grad, constanta, virtutea preponderana a
Rome!, dar spiritul speculativ, apucaturile interesate
i egoiste ale lor nu sint nimic maP'tnult cleat atri-
bute grecetI.
In alianta una cu alta, aceste doua natil sInt me-
nite a conduce lumea i a hotari pururea despre soarta
celorlalte popoare.
Iata-ml teoria despre tara i locultorT. SI ne apu-
cam a arata ce tim i din practica, ca s dovedim
dup putint.

Ni se spuse a Anglia, fiind insull Incunjurat de

Oceanul Atlantic, e tare cercat de brume groase,
i a Londra, aezatg aproape de Mare, catre gura
Tamisel, pgtimete foarte de aceast brumg In tot
cursul anuluI, afar de luna Septembre, and i aid
e clima suferibil. Profitargm dar de epoca prielnicg
spre a vedea acest ora, cel ma! monstruos al Eu-
rope!, In toata splendoarea lui.
La ro Septembre plecarAm din Paris cu diligenta
regala 1, clltorind toat noaptea, a doua zi ajun-
serAm la portul frances (Havre de Grce,, aezat la
Imbucatura Send. Aid curind cApItargin un antevst
'I

www.digibuc.ro
98 CALATORIILE CND! ROMIN ARDELEAN

de Anglia, cad orasele litorale francese binisor si-ag

Insusit datinile vecinilor, fiind des cercetate de dinsir.
A doua zi visitaram portul, unde Intgia datg. obser-
vgig fenomenul marin de care aveam puting ideie :
fluxul si refiuxul Marir.
Oceanul Atlantic, In sese care, se retrage de la
coasta pang la distantg insemnata, llsInd locul uscat,
i, apor, in alte ese, revine all reocupa urma, urn-
plind portul pang sus cu undele sale. in acest chip
unda suie si scoboarg de obiceig dougzecr de urme,
iar in timpul ecvinoctiilor si mar mult.
Dupg aceasta miscare se Indreapta navigatoril cu
intrarea si iesirea din port ; alminterl nvile stag in
distanta scutitg de dinsa, numitg (radg s.
Cu fluxul de searg, In acea zi ne Imbarcargm
pe piroscaful (Great-Britain', care, ridicind ancora,
navig spre canalul (La Manche', calea udg. la
Londra.
Mult o jumtate de ceas trecuse, cind ne cuprinse
asa-numitul crg de Mare', o ametealg violent, ur-
matg de greatg si varsare Infricosatg, apor de apatie,
care durft cit fu noaptea. Acest WI nu cruta pe
niclun novicid pe Mare si se produce prin mirosul
greg al aloof sgrate si prin leggnarea ngvir, la cer
nededatr. Ni spuserg ca in tirnp de furtung dureazg
necontenit la persoane delicate.
Ceva cam trbIcit, a doua zi de dimineat mg
ridicliii si iesiig pe puntea piroscafulta, ca sg mg
orientez. Se vedea numal cerul senin ca lamura si
unda verde, ling, oglindindu-se unul In alta.
Cirmaciul vorbia frantuzeste ; mg apropieiii de el
i-1 Intrebgig cite ceva. Cu mar multa afabilitate de
cum asteptam de la un Engles, iml explic virtutea

www.digibuc.ro
 LONDRA (1840) 99

busolei si usul rosetel celor treized si cloud de yin-

turr, cunoscute bine numal de marinaril profesionisti,
apol, mar tarzifi, iml ardtd, departe, coasta englesd,
albl, de cretd, care dete teriT vechiul nume de
( Albion ,, lingd. care Francesii addogird epitetul de
4 perfid .
Englesii, cu totul din potrivd. Francesilor, sint se-
riosi si ticuti. Vorbesc bucurosi numai cind li se d
ocasie al/ lduda institutiile patriel lor. Asa si acesta
itni spuse cd Anglia e mama liberttil politice si cd,
spre a si-o pstra, posedd ma/ multe nvi de rdzboiil
ca Franta de comert, apor cite alte exagerdri, chiar
dupd'slaba mea judecatd.
Spre seard, apropiindu-ne de gura TamiseT, din ce
In ce se simtia vecindtatea Londre, unde curg si
de unde se deprteazd nvile de tot felul, in numr
asa de mare, incit abia-ti afli loc printre dinsele.
Pe Tamisa propriu zis, ca prin o pdure de catarte
si cosurf fumeginde, Innaintardm cu multd bdgare
de seamd.
In sfirsit, ajunseram la vamd. Obiectele tuturor
pasagerilor, ca niste mina zburard din vapor In
salupe si, de aid, se transportard in Wile vdmii,
incit credeam cd nu ne vom ma/ intilni cu dinsele ;
dar ace/ oameni asa-s de dedati si de practici, incit
niclun ac ce li incredintezi nu se poate pierde sad
Instrina.
Desfcurdm geatnantanele, se cercetard inteo chi:a,
si de odat ne vdzurdm inarcatl Inteun <cab s (un
fel de trasurd cu un cal), apol, curmind o distant
destul de lungd, descinserdm In Strada Saint-Martins-
Lane, la otelul t Fricour, 2, unde ne aduse un comi-
sionar italian, care sttuse la pind pe malul Tamisei

www.digibuc.ro
100 CALAtORULE UNUI ROMIN ARDELEAN

ca sa capete oaspett, i apol cApAtA, pe not, doua

coroane baci.
MA mirlid cl niment nu ne Intreba de paa-
poarte. Omul nostru ni spuse c asemenea institutie
e necunoscutA In Anglia, ci e numal luxul conti-
nentulur.
in adevAr, nicto piedecA mar uritA pentru cAltorf
ca aceast hirtie de sigurantl, nAscocia spre specull,
cu care-tt pierzt nespus de mult timp, pentru cA,
mAcar cl toatA lumea e chematA air da ajutor In
cas de lipsA, nu numar nu capetl, dar, din potrivA,
trebuie sA sustit citt amine de consult i agentT cu
pretul visel.

Mat Innainte de toate, in Londra te surprinde lu-

mea cea mula i linitea cea mare, apot itt cade In
ocht curAtenia cea exemplarA a strAzilor, simplitatea
constructiilor i portul, mar uniform, bArbAtesc, In
genere sur sad cenuid-mohorit.
StrAzile-s toate tare, drepte i, mat ales cele prin-
cipale, pardosite cu popt de lemn, sad nutnal maca-
damisate. Casele n'ad arhitecturA aleasA, ca In Paris,
nict nu grit aa solide, pentru cA acest ora e o lume
intreagA, cuprinzind mal doul milioane de locuitort.
Din an In IntinzIndu-se, Londra a cuprins proprietAtt
private peste o distantA cit Tara-Oltulut la not. Multe
cartiere poartA numele de grAdina cutare sad cutare.
Asemenea plininturt sint date ca contracte pe cite
douAzect 1 cinct, trelzect de ant, sad almintert em-
fiteutice, apol clAditoril calculeazA spesele numal pe
acest timp i construiesc foarte uor.
Cu excluderea lustrulul frances, alminterr, se aflA
in Londra un lux comod aiurea necunoscut ; anume:

www.digibuc.ro
 LONDRA (1840) 101

toate scarile sint tapetate pang jos pe strada ; las'

apof ca, de Incaper14 de sine se Intelege. Firete,
cere umezeala cea multa acest lux ; apol, innaintea
celor maf multe case, pe linga strada, stilt gradinute
de florf. Cuhnile, tot spre apararea umezelif sag in-
tirnpinarea igrasief, sint in temelia caselor, ca piv-
nitile..
Niclun oral nu poseda atitea pietT ca Londrav si,
maT toate, sint patrunghiulare, de unde numele lor
de t square Toate-S prevazute cu ceva monumente,
de si nu toate grandioase, InsA, In generei cu gra-
din! de floe, verdeata si arborrIn mijloc. Aceste
gradinf, da obiceig rotunde, sint Inchise cu grilaje
de fidr si servesc de desfAtare vecinilor razesr.
Sint In Londra si gradinf, baf pot zice, cimpif pu-
blice, atit de marf, unde e numaf pajiste verde, arbor!
Innalt! tufosf si ape curgatoare sag lacurf limpezf ca
cristalul. NumaT rar sint trapeze (straturf) de florf.
Asemenea locurf publice, spre desatarea poporuluf,
grit : Regents-, Green-, Hyde- si Saint-James-Parc,
cacf acestea poarta numele de parc. Dumineca si ser-
batoarea se plimbA publicul burghes, alminteri numal
strainif si aristocratia. ,
Serviciul divin la biserica tine serbatoarea pana la
unsprezece ceasurf dimineata. In acest timp nimaruf
nu-T e iertat a deschide us! sag ferestre la magazine,
ba nicr la case particulare, si tot orasul pare a fi cu-
fundat in reculegere religioasA. Daca cineva Intra In
biserica, apof, pang la sfirsitul serviciuluf srmt, nu
mal poate iesi, cacr eclesiarhul sta de paza la usl
si nu-1 lasa.
Acest lucru contrasteaza foarte cu datinile noastre
.1i mar ales cu ale catolicilor. Ace4tiet din utitnA ail

www.digibuc.ro
402 CALATORHLE UNUIROMN ARDELEAN

ajuns a face din biserica teatru, i impiir Infra 1

iese dupa plac, Into varaitr de clnr foarte des.
Protestantil In genere, dar Englesir In special,
grit mult mar rigizr In cele din afara ale religier
deat ortodocir. Er cred mar putin, dar fac mar
mult pentru demnitatea cultulur, de i inlatura tot
felul de (hocus-pocus,. in Londra nu se lucreaza
Dumineca, cum vazuill la Paris, chiar i la Intre-
prinderile Statulur.
Alaltaierr mersehl la biserica Saint-Martin, In ve-
cinatatea noastra, ca s vad ceremoniile ritulur an-%
glican. Sint de tot simple, cam ca ale luteranilor
notri. Observaiii, totur, un ce curios : ca pastorul
foarte des repeti o ectenie scurta din Liturghia &in-
tulur loan Gnr-de-aur, se cetira molifte lung!, ca la
nor, Rasaritenir, apor, pe lInga imnurr acompaniate de
orga, urma o predica, foarte rail declamata i ador-
mitoare, las' a poate unde nu pricepuia altele,
lara, din cind In and, vorbele 4 Lord God,:
Mi se pare a i limba englesa n'are sunetele placute
cu care sintem dedatr In limbile continentale, sad ca
noutatea mi-o Infatia aa. nteacestea, Doamne
iarta-ma I , imr petreculii doug oare i jumatate a
numara la pleuvr, i afiliti, numar In scaunele de
jos, cacT eram In galerie , patru sute cinzecr qi
cincr. Firete ca In parter ed barbatir ajunr In etate,
pe clnd In galerie cer mar tined, insa i aid, eraii
plee destule.

Englesir grit oamenr Innaltr i frumor, dar se alege

care-0 poate conserva parul, din causa brumelor cli-
me! bor. MA mir ca damele ail par minunat.
Azr Incheid, dar It! void continua peste putin.

www.digibuc.ro
 LONDRA (1840) 103

XVIII.

Din Londra, Septembre 1840.

cSie sassen und assen beim Theetisch
'Lind sprachen von Liebe viel,
Die Herren, die waren tisthetisch,
Die Damen von zartem Gefhl.)
saroast german.)
DupA ce, frate, mar fAcuiii experientA de opt zile
In aceastA metropolA de comert universall, se cuvine
sl mar fac o expeditie de mar g. turisticA, mAcar cl
timpul mi-e scurt i a voi sA-1 folosesc cu cftig.
Dar iatA ceva cpele-mle,, cum zice Francesul, 'ad
cum ar putea cineva s Ora ir In haosul cel cum-
plit al unur oral cit o tarA ?
Ca sg. vAd cite ceva, lui pe ciceronele nostru,
Giuseppe Sogno, sa mA conducl unde Sint curiositAtr
rare, i merserAm la Museul britanic. Aid e o co-
moarl de trunchiurr de statur din Egipt, din Grecia,
din Italia 1 din ambele Indil, multe raritAtI, toate
frumos aezate, dupA terI i epocI, care, intru clt nu-s
prAdate cu puterea, aa mi se spuse grit cum-
pAnite cu aurul lorzilor avutr 1 consacrate museulur
patriotic.
Extraordinare mi se pArurA scheletele petrificate
de animale antidiluviene : mastodontr, mamutl i
ihtiosaurr, apor, In curte, un schelet de chit, natural,
lung cit o corabie rnonstruoasl, ale cAruI oase par
a fi birne de brad Invechite. VAzuiii i biserica ca-
tedralA Sf. Pavel, monument arhitectonic, In forma
bisericir Sf. Petru din Vatican, de i mar micA cu
mult, iar, afarA de monumentele profane, InnAuntru
e pu tin decoratA.

www.digibuc.ro
104 CILATORDLE UNIA amity ARDELEAN

Alergaram de aiei la (Zoological-Garden , unde e

menageria de fiare din foata creatiunea, cea mal
avuta in toata. Europa. Aici sint patru elefanti i
ese girafe foarte frumoase. Dar mucalit imi veni
cind mi se art un bivol, ca flail curioasa, i mar
curios se paru insa conducatorului cind spuseiti c
tata-mieti acasa are o curte plina de asemenea fiare
i c a fi crescut cu lapte de bivolit.
intorcindu-ne de acolo, intraram in (Royal-poli-
technic-Institution', un local unde se fac experiente
fisico-himice i mecanice innaintea publicului spec-
tator, producindu-se fulger i trsnet aievea. Un Omar,
elegant imbracat, Infra Inteun aparat de pima im-
permeabil, prevazut cu rsufiatoare lungl, se arunca
inteun basin, adinc de zece urme, plin de apa, i de
acolo pescui, zece minute, monedele aruncate de
spectatorl, iar, ieind cu dinsele inteun vas, supt
aplause, i se desfacu sacul de pinza i toaleta nu
patimise nimica.
A doua zi cercetaram alt local, numit (Box halh,
unde un fel de gladiatorr englesi se luptaii cu pum-
nul, fat 'n fata, sirguindu-se a se lovi peste nas i
In Md. Vazuiti unul singerind din nas i din gull.,
ca o vita, i altl doi leinati la pamint, apoi imi fu
great de a*a. spectacol i prasiiii localul. Englesilor
li place astfel de lupta barbara i bat din palme, ba
Inca se ramaesc pentru luptatorir de predilectie.
Ma duse Sogno de aici la (Centrifugal-railways,
o minune noua mecanica. Un drum de er dispus
in pant lina de la o parte a unef WY, face in mijloc
o incolacitura circulara i tot aa lin se ridic de
ceia parte la nivel. Punindu-se omul in carita des-
coperita la mijloc, de nevoie ajunge a se invirti cu

www.digibuc.ro
 LONDRA ('1840) 105

capul In jos, MI a cadea, cad iutimea Inlatura orl-

ce pericol.
in sfirvit, visitaid tunelul de supt Tamisa, una din
minunile lumir, care Intrece pe cele mar ludate ale
antichittil. Dup ce oravul Londra s'a latit tare
care gura Tamiser, fu lipsa de comunicatie stabill
Intre_ ambele malurr ale acestur fluviu, i, neputin-
du-se face pod ca s nu impiedece navilor Intrarea
In portul Londrel, ava-numitele 'London-Docks', se
hotarl o societate a construi n drum pe supt apa,
lucru ce-1 facu un Frances, anume Brunnel, E un
gang cu doul artade.
Bizar mi se paru o datina engles, care pe urma
aflid ca e naturall. in excursiile noastre, incalzin-
du-ne, Signor Sogno ma pofti Inteo cafenea ca sa
ne racorim ; zise, i Indata. ni se servi ceaid fierbinte,
pe end avteptam, dupl. datina noastra, limonada,
orjada sad verbet rece. Englesir sInt homeopatl prac-
tici : el scot cuiul cu cuid ; nor sintem Inca necu-
noscatorl.
Aseara fuseid, apol, la teatrul Covent-Garden', o
sala cit se poate de splendida, i asistaid la opera,
In limba englesa ; dar nu-mr placu cintecul de loc,
cad fmr zgrriail urechile atitea vire de monosilabe.
Se zice ca scurtimea vorbelor englese e acomodata
pentru comanda nautica, ba se vi mira Englesil cum
alte popoare pot face evolutil fara concisiunea de
care se bucura numar limba lor proprie. Cred, dar
pentru cintec nu vi-o vor acomoda nicr and : armonia
cere vocale sonore, limpezi, nu Inghitite vi stranutate,
ca In limba lor.
Fra 'ndoiala, Marea-Britanie e Statul cel mar civ-
lisat din lume. Anume am luat aminte in. Londra sol-

www.digibuc.ro
106 CALATORDLE UNUIROMIN ARDELEAN

dal! trebuie sl cautT cu lumina aprins in ziva mare ;

flu se vld de loc. Sag e putinA oaste, sag a ostasilor
de rind Ina li e iertat a se imbrIca cu vesminte
civile afarl din serviciu. Dar sint pe strAz! destuT asa-
numi t! cconstablb, un fel de ipistat! politienest!, In-
narmati numa! cu bete scurte, Ina pline cu plumb
si la capAt prevAzute cu artrariile regatulur. De acestia
cautl sA asculte tot omul, fie de treT palme in frunte,
ad', alminterl, capAt4 ocasie a experimenta subiectiv
pondul specific al plumbultd Intre metale.
Miezul Londre!, numit calm constA ma! ales din
magazine micute, ca niste gAoc!, a! cAror proprietar!
slut tot negustor! milionarT. El tin aic! numaf mustre
de mArfurT i fiecare posedl fabric! intinse, incit pe
toatA sAptAmina, dupA plac, pot sA-tr incarce zece,
douAzed de nAvY, in orIce port ye! pofti. Acet! co-
merciantl, cu bani! lor, tin regenta Anglie de frig,
i e! umflA si apasl barometrul politic in lume, dupl
propriile lor interese.
Pe linga aceia cA Englesul are ban! destuT, apoT
e i om de cuvint i solid ca metalul: te omoarl cu
exactitatea. El nu e speculant de nevoie, ca alte
natir, ci speculant de conditie, si, asa, toate i-s cu
putintl. El null schimbA conditia, ci-I rAnilne cre-
din cios pAnA la moarte.
Originalitatea portulut, A tralulu! i a fabricatelor
englese e simplicitatea unitA cu soliditatea la mice
probA. De aic! se zice cl tot ce e simplu si elegant
e t b. l'anglaise,, adecA pe gust englezesc.
in societatea englesA urbanA, fArA a scandalisa, nu
te pot! arAta fArl in costum negru cu cravatI albA.
La Curte 1 la lbrzi! de frunte tfebuie Ina cioared
starlit!, ciorapl de mtas1 si panfoft Alminterl, in-

www.digibuc.ro
 LONDRA (1840) 107

cltAmintea nu se cautA, acI Englesir, departe de a

escela in aceast privint, poart pn i potcoave,
ca la not teranil.
Sint i multe de vzut in acest ora monstruos,
dar i multe ti-am descris ; amine, spre a-mI justifica
(motto', sl-t1 spuid ceva despre bucatria englesa.
E simpla, ca toate ale for, dar apol copioas. Buca-
tele, void sl zic gltiturile lor, sint mar numaI frip-
turf, pot zice nefripte, ci numal artate foculuI de
carbunT. Carne ad minunat, de tot fraged, cAcI cu
vite cornute nu lucreaz, i vinatul se tine in parcurI,
unde se ingral ; ins, cuta zic, din friptura curge
singele numal inalzit : mince cuI II place ; almin-
terl se chiaml decrepit din continent. Pe lingd frip-
turl, vine, in genere, cpl?om-pudding', un fel de m-
mlig de flin fin, virtoas, amestecat cu prune,
de unde-I vine numele, ins pentru gusturile alese
cu stafide duld, apt)! cartoff (patatoes) fiertf, servitI
In c manteb, zic : intregl necurtitI, apoI pine, unt
proaspt i mar mult nimica. Ciorbe, sosurl, Watt
i o mie de delicatese grit despretuite, iar de varz
acr i rincezeal fuge Englesul ca de dracul.
Butura national e berea, de dou felurl: cporter,
i cafe' (cetete : ceb), ambele excelente, dar t por-
ter '-ul e neimitabil, numaI prea tare, i, de obiceid,
se bea cafe'. VinurT se aduc din ted straine, numaI
soiurl de frunte, ccI importul e taxat vamal intr'o
singur forml, i, aa, vinurile rele s'ar aduce cu
daung ; apor Englesul nu falsifica. In genere, se bead,
vinuri spaniole i portughese, precum : Porto, Ma-
dera, Xeres (Sherry), Malaga.
De i buctria e simpl, modul mincaril e de multe
felurl In Anglia, ea doar nicairl in lumea europeana.

www.digibuc.ro
408 CALTORIILE UNUI ROMIN ARDELEAN

Englesul e natia cea mar mincacioasa pe pamint.

Dimineata, cum se scoala, bea ceaill sad cafea, la
zece oare dimineata maninca un 'beefsteak, i bea
bere, prfnzete In toata forma la &ILA repeta ceaiul
la cincl dupa amiazi i nu lipsete a dri cum se cade
la noul seara, dar, apol, mal unneaza puncid.
Acest mod de viata gastronomica se intrOduse i
in continent pe unde petrec Englesir cu turma ca
oaspetY, pentru ca ei cAlatoresc foarte mult, pretu-
tindeni afilndu-I interesul. Englesii In tulle straine
traiesc mat bine, cu cheltuiala pe jumatate, sleet in
tara lor, unde toate se cumpanesc cu bana.
Sa-ti mar spuid una. Francesul se poreclete cMon-
sieur,, de unde la noi a Lamas, la Sai, denumirea
.soldatilor emuoser,i de la Valonif cari vorbiad fran-
tuzete ; poporul engles se poreclete cJohn Bul1,1 ca
Neamtul t Deutscher Michel, i. Muscalul Name Bpabrs.
Vale !

XIX.

Paris, Ianuar 1841.

cQui 4it franols, dit courtoisa
(Veche zicAtoare.)

De patru luni, draga, ne Intoarserarn la Paris, i

Ji ne aezaram ca acasa, ducind o viata plina de
voluptate. Anevoib a fi cugetat la tine in asemenea
imprejurari, daca o intimplare bizara, pe care ti-o
void face cunoscuta, nu ma indemna.
5 ieati insa irul de unde-I intrerupsesem, din
Anglia, ca O.- tl mar scrid i din amintire Impreju-

www.digibuc.ro
 PARIS (1841) lOg

rrile englese, asa deosebite de ale noastre, incit se

intipresc foarte In memorie.
Fiindc ne dusesem pe ap de la Londra pina la
portul Dover, ne IntoarserAm pe uscat, ca O. vedem
Tara Englezeascl si a fal din oras.
Luarlm cal de postl, un echipagia in adevr bo-
ieresc : patru caf de cite sersprezece pumnl, murgIT
cu coada ' englesat,, cu tartamurI placate de argint,
si dol postalionr, imbracatl in jachete stacojir, cu
cioarecl de piele de cerb, cizme rsfrinte lucif si cu
plaril albe. La 28 Septembre, pAn 'n zita, iesiram
din ielondra, si, pe drum ca pielea, in distantl de
cincl sute de stinjenl alar din oras, incl prevAzut
cu stilpl inna1t1 de fier, purtind finare iluminate
cu gaz, care Inc rku se stinsesera, o luaram spre
Dover.
De ambele pArtl se intind, departe de oras, vile
frumoase, grdinf cu florl, parcur! si castele aristo-
cratice pompoase ; las' a si cimpurile modeste ale
'farmer,-ilor (arendasilor) Sint pretutindenl inchise
cu gard via de ghiorghine, atund frumos impodobite
cu broboane rosil, sail Inca! cu rslogI. insl niclid
nu se vede covor de iarb verde, mgrunt si delicatl,
ca si catifeaua, cum e in Anglia.
Pang la Dover, care e in capAtul unuf promon-
toriu, supt niste stincl, incununate cu o fortareatl,
cerberul metropole englese, e o distantl de zece
mile geografice. TrecurAm prin patru orase, fiecare
de cite zece mil de locuitorl, unde schimbarAm cail,
si, venind, pot zice, dup parere, -Incetr ajunserNm
destul de timpuria spre a trece, In aceiasI zi, apa.
Doverul se afid la locul cel ma! strimt al canalu-
14 sill d numele acestuia, pentru Englesl 'Straits

www.digibuc.ro
110 CALATORIILE UNU1 ROWN ARDELEAN

of Dower, adecA : estrimtoarea doverianA, pe cInd

Francesil aceleia II zic, dupi cetatea lor litorall :
(Pas de Calais.
Cu un piroscaf usurel, in tref oare, trecurArn ca.-
nalul, si debarcarlm la (Boulogne-sur-Mer, acel loc
un de, In vara anuluf trecut, descinsese Ludovic Na-
poleon, ca pretendent la Tron, voind sl rAscoale
tara si sA alunge pe orleanistr, trintindu-li dinastia ;
InsA nu i se sfeti, cAc/ fu prins, judecat de Camera
pairilor si aruncat la prinsoare, in citadela Ham,
pe viatA.
Aid, mar pentru nimica, avurAm neplAcerT cu vama,
si principele G., pentru niscare cutite de mic pret,
fu constrins a plAti de doua or! ma! mult vama. Un
act de curtoasie irances1 neastgp tat, Ms g. se fAcu
din urA catre industria englesA.
Francesif pricep bine sistemul prohibitiv : vor sA
tragg industria de Or cu protectoratul fabricatiel
nationale pentru toate articolele. Destul ar fi O. se
mArgeneasa la productiile industriale in care nicT
EnglesiI, nicI alte popoare nu-I pot Intrece, precum
gilt alurile de Lyon, tapetele Gobelins, 'Amur!,
pInze si maI ales mAtAsAril.
La inceput, In Fran ta, toate mi se pAreail In cea
maI bunA tordine, ma pre sus ca In Germania, dar,
venind din Anglia, de odatA ti se pare cl iesI din
palat si Intri in bordeid, asa e insula aristocratia
pe lingl continent.
Bate la ochl necurAtenia strAzilor, a curtilor si a
caselor, pang. &liar si In Paris, mAcar a nu e ab-
solutA, ci nume relativl la Anglia. Clima In Anglia
e umedA fArA searnA si, fAcIndu-se acolo foc narnal cu
arbunI de piatrA, se produce un film gros, imbuibat de

www.digibuc.ro
 PARIS (1841) 111

materiT uleioase, care se aeazI pe toate lucrurile.

Aa, EnglesiT stilt constrine pururea a terge, a spAla
i a mAtura, cad alminted n'ar putea trai, i acest
spirit de curatenie li se fAcu a doua naturA.
Nict Franta nordica nu se bucur de climA, curatA
i luminoasA, italicA, cAcT i aicT atmosfera e cam
grasA i In genere surA, totuT nu in acel grad ; prin
urmare nu se cere atita scrupulositate de curAtire ; apol
Franta e, analog, mult mat putin poporat ca Anglia.
Cum cA Francesul, asAmAnat cu Englesul, are ca-
racter uurel, se recunoate i dintr'aceia cl in Franta,
intocmaT ca la noT, pretutindeni afli mobile defectu-
oase, ochiurl de fereastrA sparte, cutite ce nu taie,
u! ce nu se Inchid bine 1 alte multe, dar in Anglia,
fereascA Dumnezell, nu ; acolo toate sint intregi, drese
sa cirpite, incit nu te potT plinge. ApoT, cind afli
ceva defectuos i facT observatie, Engles41 se roagI
de iertare, dar Francesu-ti tine o predica, cAcT e
limbut, act de curtoasie nu prea lAudabil, dar e firea
luT, el nu se inchin oaspelui.
intocmaT ca in Germania, cu cunoscutul gleich-
gleich, aa patT i in Franta : nimenT nu se tine de
cuvInt ; Englesul, din potrivA, fixeazA secunda cind
sAIT implineasa voia exact, i nu-IT rAmine dator.
Nu in deert se zice g Old England,. in adevAr, e o
tad.: Anglia, unde stabilitatea e incarnatA i perfect
incuibatA.

in Boulogne ieii, seara, la primblare pe coastA,

vAzuiti un noil tenomen marin, pang acum necu-
noscut. Apa MAriT, pururea micatA, in talazurT, ne-
contenit s rApde spre term, i fiecare undA, spAr-
gindu-se la margenT in spume, scinteiazA ca milioane

www.digibuc.ro
412 CLATORIILE UNUI ROMIN ARDELEAN

de scAprtorl. Mu lt contemplliii aceast fosforescent

licvida, pe Intunerec, i nu m ma! sturam de a o
vedea. Aceasta se produce, cum spun Invatatif, prin
animale mar mrunte ca virful aculuI, numite einfu-
soril:, ce ail proprietatea licuricilor, de a lumina la
Intunerec.
De la Boulogne venirIm la Paris cu diligenta (La-
fittel, un car monstruos, IncArcat cu treizeci de per-
soane, Inhmat numaI cu cincI caI, i trecurlm prin
Normandia i Picardia.
Cine a zis cubi patria, ibi benel, caracterisa firea
omulul, nu a teril. Mi-aduc aminte de cIntecul 'Ma
belle Norrnandie,, dar, zgli, nu vzuhl nimic frumos !
Tara e srac, oarneniI triesc cu <liurI,, vin de mere,
numit frantuzete ccidre,. in otaul Montreuil Intliii,
Muhl acest fel de vin, alminterl tare, dar cu gust
otetit. E numaI surogat de vin, ca In Germania ca-
feaua de secarl.
CaiI frantuzeti Ant mid pe lIngA cel englezetI,
ba 1 pe lInga cel nemtetI, ins tall i vInoI. Aa,
fcuitsi comparatie : caiI englezetI merg In pas, cel
nemteti In trap, cel frantuzetI In galop i pota
romneasc, a d-lui Tache Zisu, In carier, adea in
fuga mare, fr diferenta In timp i distantl.

La 15 Decembre trecut asistaiil la a doua festivi-

tate national francesa In Paris. Ti-e cunoscut cl
Napoleon cel Mare tusese internat In insula Sfinta
Elena, supt paz1 engles, unde muri In anul 1821.
Regele Ludovic-Filip Inchei cu EnglesiI un tel de
afiant, aa-numita 'entente cordiale 2, i, prin ur-
mare, mijloci extrdarea rmlitelor napoleoniane de
acolo, pentru ca, dui:4 dorinta mareluI om, s se de-

www.digibuc.ro
 PARIS (1841) 113

pung pe malul Seinel, intre poporul parisian, spre

repaus. Un fig al regelul, principele de Joinville, cu
fregata sa numit i Belle Poulez, fu insgrcinat a
aduce aceste pretioase relicvit pn la frontierg, de
aid se puser g. pe un vas mat mic i, pe Seina In sus,
venirg plug la Neuilly, lIngg. Paris.
Sarcofagul se asezg apot pe un car funebru gi-
gantic, tras de elsprezece cai, ImbrAcati cu proco-
vete de catifea neagra-, tivite cu argint, i, cu o
rari pomp. militarg, cu music si urmat de toate
trsurile vecht imperiale, de un cal povodnic, cu
tartamurile Insei ale rposatulut, urmat de regele,
principit i demnitarii Statulu, printre regimentele
ostg.imit i milioane de popor, se aduse la Domul
Invalizilor, locul destinat spre aceasta, i se puse pe
un catafalc.
Mai mult ca toate mg surprinse plinsul i entu-
siasmul poporulut, care, toat ziva cit tinu ceremonia
funebrg, pe cale de o mill, indesat s se striveascg,
nu mat inceta strigind : g Vive l'Empereur ! (trgiascg
Impgratul !), i. el mort de dougzecl de anh 1
in curs de opt zile, dup aceasta, corpul, imblsg-
mat i cu totul nevtmat la fatg., supt cristal, tu expus,
cu sarcofagul, pentru ca fiecine s1-1 poata vedea, In
biseticg.
A curs Franta toatg i Anglia jumtate, ca la un
pelerinagid (hagialic). Toata ziva, de dimineatg pang
amid seara, era cartierul intreg Impresurat de lumea
curioas, lasIndu-se numal, din cinch In cinch minute,
cite o suta de inr In bisericg, sg-1 priveasca.
In stirit, trecur zilele, i cet mat multt se intoar-
serg acas fr a-1 vedea, act se inchise i se aez
corpul intr'o capelg subterang.
8

www.digibuc.ro
4.14 CiLitTORIILEI UNUI ROAN AnDELEAN

Un ce comic, dar pios tot de odatl, se intimplA in

acele zile. Vre-o treIzecI de saten1 de departe veni-
serA ca sl vadd pe impAratul, i nu li se ingAduise,
cAcI erad ImbrAcatI cu bluse, apol in blusl nu era
iertat sl se lase InnAuntru, Cit auzirA oamenil mieT,
Inteuna lepAdarl bluseie de pe dinsif i voira a Intra.
SA fi vAzut, sArmanil, ce trente erail pe diniI, care
fuseserA acoperite cu blusele intregn
Ho, ho b, zise pAzitorul, nu numaI cA nu e
iertat cu blusa, dar trebuie sA avetI frac i sA nu fitI
trentosI, ca sA vA. las. ,
AtuncI unul lul curagia a zice :
Mais, monsieur, quand je payons l'impt, pour-
quoi que le percepteur du roi ne renvoie-t-il pas les
gens en guenilles ? Je voulons, sacredieu! voir
l'Empereurb adecA : Cind plAtim contributia, pentru
ce nu ne dA IndArAt perceptorul regeluI, daca sintem
trentosT ? LasA-ne sA vedem pe impAratul b.
Aceasta folosi. Unul dintrInir avea un vesmInt
ceva mg curatel i nu-I lipsia nicl o umbr de coadA,
dupd care se botezA frac, si se lasa innAuntru ; vAzu
i iei cu ochiI plinI de lacrimr, apo, cu generositate
francesA, ImprumutA tuturor to varlsilOr treanta sa,
pentru ca i eT s poatl vedea pretioasele moate im-
periale, de-a rindul. in sfirsit, se IntoarserA la sArAcia
lor, consolatI, nu Insl fArA a stringe pumnil si a crisni
dintir asupra regimuluI, care nu are grijti de sArac,
ba cere Ina sA se Imbrace chiar in frac.
Cu toate acestea, regimul frances, dui:4 imprejurArl,
al-Ma i indulgentA cAtre popor, i multe-I face in
sfoarA, cAcI II tremurA de fricA din cind In clnd.

SI pun sfirsit acestor impArtAsid ; dar, curind, te

www.digibuc.ro
 PARI (1841) 115

voiti cerceta cu alta epistola desvre moravurile Fran-

cesilor.
i te recomand lut Dumnezeti !

XX.

Paris, Faur 4841.

eDum fueris Romae, romano vivito more,
Si fueris alibi, vivito stout ibi. ,

SA-II dal-I, amice, o ideie despre viata ce duc In Paris,

i, spre acest scop, iatl-ti descri cele din urrna tret-
zect si ese de oare, cit mat fidel.
Sedem in cel mat frumos cartier parisian, t Chausse
d'Antin,, In coltul str Azit (Rue de Provence', In casa
doarnnet Chavane. Avem apartament in planul intAid
constind din cinci Inclperi, somptuos mobilate, dupa
gustul frantuzesc. Cu scop itr descrid toate cu amA-
nuntul. Tavanul e zugrAvit c a fresco) cu zeittt
olimpice, plretit slut Imbracati cu tapete de hIrtie
catifelatl, inflorit cu rou si aur, parchetul pretutin-
dent aternut cu covoare elegante de felurite colori,
tablele aminelor slut de marmura de Carrara, mobilele
de lemn de mahon, imbrAcate cu catifea de coloare
4pompadour,, apor mese, scrinuri, secretare i gheri-
doane, prevlzute cu table de marmur venetiang i cele
mat multe aezate pe rotite de metal. in sfirit, odAile
stilt impodobite cu icoane i oglinzi mart, In cadre
elegante de aur, i paturile mol, In alcovurt, preva-
zute, ca -I ferestrele, cu coroane aurite, draperit de
catifea roie e perdele de aclaz verde, sustinute de
ciucurt de fir, ca sl nu ating parnintul.
1

www.digibuc.ro
1.16 CiLITORIILE UNUI ROMIN ARDELEAN

in acest raid al lui Mohamet m'am fost culcat

alaltaseara, la unsprezece oare, si, cetind c Reculege-
rile poetice, ale d-lui de Lamartine, de curind iesite
la lumina, drept specific somnifer, asteptam pe Mor-
fed, tinind asupra until lighian de metal pus la pi-
ciorul patulur inelul de sigiliu In mina, ca sa-mr
anunte, cazind. apropierea zeulul, prin rsunet. Imi-
aid, vezr,- pe Alexandru-cel-Mare. Cam catre a treia
veghe a noptir, sunetul argintid ma instiinta sa sting
lampa de gaz idrogen, si, lasindu-ma in grija lur
Mortal, In atipire, speram s ma visez Sultan, sad,
cel putin, Vizir, in bratele odaliscelor. Rise zeul de
superba mea imaginatie, ma lu pe aripile sale ae-
riene si, cu iutimea electricitatir, ma transporta In
deprtare de trer sute de mile, tocmar In coliba
noastra, la fintina lur Dan, unde, cu tine si cu Gicul
masulur, pasteam viteir in copilrie, ma intovarasi
Indata la veret in Virteje, unde tineam rimatorr la
jir, si ma parasi cautind bivolita pierduta in meste-
canis, dupa ce luasem o corectie de la raposata mamar
fie-I terna usoara! Finele membrane ale creierilor,
instatul de veghe si parte In cel de atipire deschise,
acum se Inchisesera definitiv, punind sfirsit fanta-
sier, si natura ceru tributul er de perfect repaus cor-
posol si. spiritual tot de odata, care se chiama soma
cu adevarat.
La noua oare dimineata, servitorul Pugi, care intre
mine si printul putina deosebire face, ma destepta cu
delicateta din somn, anuntindu-mi sosirea citorva amicr
poftiti de cu seara la dejun, apoi, fail aminare, ni
servi ciocolata (Marquis, toarte delicata, cu tartine-
de unt proaspat si cornurl de la Franuilaria vienesk,

www.digibuc.ro
 PAUIS- (1841) 117

scare e cea ma! de frunte in Paris, insa tot nu face

jimble aa de bune, dar le sareazd de ajuns.
Aveam s facem excursiT In ora0, m grabiid cu
toaleta, apoI, cu amicif la brat, ieiid de acasa spre
bulevard.
In coltul uliter o baba oanl nu cerete, pentru
ca. in Paris nu e iertat, ci vinde, de zece anT, ace-
leai zece pachete de apringioare himice germane.
Am obiceiul, de cite or/ ies de acasa, s stag la
aceasta matua, s iead un lemnior ca sa-mi aprind
tigara de Havana i pururea sa-I dad zece sole (sous).
Atita generositate nu e fara. interes : oarba samana
cu Comloaia de la noT, pe care in proportie a fi
facut-o milionara cu ce dedeid acestel babe francese,
pentru ca mi-o represinta.
Nu ma mir de Francesi ca. vind lemnute de aprins
supt nume ca-s germane, dar de Germani, ca. nu i
le pot trece fara supt firma francesa. in Franta pre-
tutindeni se vtd numaT callumettes chimiques alle-
mandes', pe chid In Germania (Echte franzsische
Roibzndhlzchen'. Dad drept Francesilor, cad, In
adevar, in toata Europa, Germanif ad cel mar bun
fabricat de acest fel.
La citiva paI de aid, o copiII de cincl anT, fru-
moasa ca un Ingera, insa toata trente, In:A nu
cerete, ci acelear trel buchetele de flori, maI tot
vetejite, care de o saptarnina numaT ed i le-am
pltit de &el, patru ori, le imbie tuturor trecatorilor
sa. le cumpere cu cite tref solzi. Nu lipsete insa tot
odata a spune celor ce stad imprejur ca. ea tine pe
marna-sa, vaduva, lingeda, care zace In mansarda
und case vecine cu epte caturi. Srmana I e aproape
de luna, de nu tocmal In cer, la aa Innaltime ! La

www.digibuc.ro
118 CALATORBLE UNLIT ROMIN ARDELEAN
.

nol saracimea locuieste In bordeie, va sa zica jurna-

tate in groapa. In Paris ea e sus, pe calea atre cer,
si are cel putin de nutret aier curat, daca nu tot-
dea una mamaliga.
Iata-ne ajunsi la c taverna , lul Peyronet. D'innaintea
el se afla un tirg de pgpor, ca la joc In BlAcuta ,
facind cerc In jurul a dol Mal din plebe, cari, in-
jurInd din rasputerT, cu cea ma! mare energie se
lupta de trInteall, spre all reabilita onoarea, vata-
mata linga pahare. Asemenea duiel e iertat in Paris,
numa! sa fie ambil litigant! cu minile goale, si ni-
men! n'are dreptul sa-T desparta, 'Ana ce a Invins
unul pe altul i i-a pus genunchiul pe piept. Ceva
zerieturr, singerare din nas i vinataT nu se considera ;
apol la vatamar! grele nu ajunge duielul poporal. De
aceia si jandarmil se uit si dad fiecAruia pace.
Abia se sfit-i acest spectacol, i iata unul zbierind
c Au voleur ! (tinet! hotul !). UnuI spectator cu gura
cascata i se furase ceasornicul din buzunar, dar, tot
odata, un orn al politiel, alminterr imbracat ca un
conte, pusese mina pe industrias, si, scotind din sin
un briil vial, cu care-! arat calitatea, facu semn
until jandarm sa-1 Incarce si sa-1 duca la umbra.
In Paris oamenil politiel umbla In vesminte civile
si sint amestecatr In toate societatile, nimen! necunos-
cindu-r. Aceasta li cistigd numele de muscarl (mou-
chards), insa, asa, pentru oamenil de omenie nu grit
niel gretoT, niel periculosr, ci mal virtos o binefa-
cere, clef preintimpina multe neajunsurl.
Tocrnal intraritrn In magazin sa ni cumparam ma-
nusl, si, iata, trecea un car funebru, simplu, saraca-
cios, cu un vizitiii batrin mInInd un cal i maI batrin,
In pas.
..

www.digibuc.ro
 PARIS (1841) 119

0 biatA muiere, rAposatA, se ducea la cimitir, supt

c Muntele Martirilor (Montmartre), fiind insotitA nu-
mar de bArbat, cu un baietel in brate i o copilita de
minA, plingind cu totil. MA uimiiii vAzind atita indi-
ferentA, i cugetAi cl poate 4i la noi ar fi aa dacl
nu s'ar da colac, luminare i crucer fiecArui petre-
cAtor la mormint sail, ca la Salt, nu s'ar globi aspru
dui:4 cstatutul decuriab (Nachbarschatts-Ordnung).
Trecu, .1 intrarAm in boltA. Madame Buchet ne
saluta cu surisul el gratios pAnA Ina. nu apucarArn
nol a-T face compliment, ni spuse citeva anecdote
ca propos, ajustilridu-ni cite o pAreche de Manui de
coloarea, singura nobill, a paiului (paille), riserAm
i, ieind, fiecare cApAtarAm cite un bilet de daml
pentru balul mascat de desearA, gratis, cAci In Paris
pentru dame sint gratis. Pentru nor ni luarAm unul
cu dougzeci de franc!.
De amt. ne duserAm la a Palais Royal, rendez-vous
ordinar, i curind intilnirAm damele noastre, pe Au-
gustina i Celestina. TovarAul Thvenin fu contra-
riat, cAci Angelina nu venise, i merse sA afie causa.
Eil i Jules ni luarAm damele la brat, fAcurAm un
rond de plimbare 1 intrarAm la Very, cel mai de
frunte ospAtar in Paris, sA dejunAm, cAci era intre
unsprezece i amiazi.
Sala era plina de general), lorzi englesi, print! rui
i alit oameni mar!, cite do!, trei, la mese diferite,
Ne aezarAm i noi la mijloc, unde ni se servirA ma
intAiii stridii, un fel de scoici de Mare, care se mA-
nincA cu piper i suc de lAmiie, ma! viol, i nemes-
tecate. E o mincare foarte delicatA, dar, pAnA m'am
invatat cu dinsele, am tot icnit o sAptAmInA. Un
dejun la Very costa un taler de persoanA, dar I'm!

www.digibuc.ro
120 CILATORRLE UNUI RONaN ARDELEAN

propuseiii sa-mf rgzbun de visul cel prosaic i sl

trgiesc toatg ziva ca Paa.
La trer oare veniam de la Celestina, cgc! o pe-
trecusergm de la dejun acasg, recomandindu-T a se
pregti de bal pe searg, pentru ca, la noug, sg o
pot aduce cu trAsura. Trecind pe lingg biserica Saint-
Roch, vgzuid o multime de trsue, intre care i echi-
pagit regale. intrgiii sg vgd, i, iatg, tocmal se tinuse
predicg, de cel ma! renumit predicator parisian, i
Regina Inse! culegea, inteun taler de aur, darur!
pioase pentru sgraci parohiet DAduiti i &I dor talerl,
nu-ml fie imputati ; i cum n'ar da omul, vgzind
pe Reging colectoare ? Alminted scgpam cu un franc,
dar, apoi, nici nu ti-a mal fi scris aa un lucru mic.
Regina Amelia e o damg innalt, bltring, piing
de demnitate, numar i se vede suferinta in ochil cei
roii, ca i. cum ar tot plinge. Dumnezet1 sg.-1 mal
numere necazurile, act', pan acum, asupra vietil
regelur Ludovic-Filip numg unsprezece atentate se
fAcurg.
La cincl prinzirgin inteo cafenea splendidg de pe
Bulevardul Italienilor i la" noug mersergm la bal, in
Sala OpereT, care, la represintatil, cuprinde epte mi!
de spectator!.
inchipuiete-t! cg era indesatg, mar ales de mgti.
Peste parter se aezase parchet, i sala, una cu scena,
era imensg. La mijloc, o orhestr de tref sute eizeci
de musicanti i, jur imprejurul lor, joacg o lume
toatg, nebunete.
in carnaval se joaca la Paris aa-numitul (cancan,
dant frantuzese (1w:cc' ctivr6p. Nimic ma! lasciv, ma!
obscen, mar schimosit, ca acest salt. 4 Csrdasa-ul
maghiar in grad superlativ e divin pe lingg aceast

www.digibuc.ro
 PA ms (1841) 121

batjocura, in centrul civilisatier europene, la Fran-

cesir atIt de esteticr In toate obiceiurile sociale.
Dar nu acesta fcu mar mare impresie asupra niea,
ci galopul infernal produs de spre ziva. La musica
asurzitoare, s fi vazut trer mir de desmeticr saltInd
In fuga mare, In jurul orhestrer, ca niste demonr
bAtutr cu biciul si friptr cu srnoala fiartA, mult peste
o oara pAna 1a incheierea balulur.
Numal Francesil grit In stare a produce judecata
de apoI si Tartarul aieve, desfatindu-se.
Acesta merita sa vir din margenea lumil spre a-1
vedea. Iesiram din bal In revarsatul zorilor, si, de
atuncr, am dormit pana a ma apuca de scris, dar
n'am mar visat nimic, ca-ml huruie si acum capul
de galopul infernal.
Fir cu Dumnezeil !

Paris, Maiii 4841.

cDonee eris felix, multos numerabis amieos,
Tempora si fuerint nubile, solos eris.,

Dupa ce ver ceti (motto', usor ver presupune, dul-

cele mieil, ca reversul medaliel am sa 0-1 arAt, va sa
zica reversul noroculur ce m1 ajunse.
Era timpul sA o pat, cad devenisem cu totul si-
barit, cum te potl convinge dintr'un sir_ de scrisorr
care de care mar trandafiril.
Aa e In lume, toate luccurile ail o fata IncInta-
toare, profile mar putin gratioase si un dos Intunecat.
Ferice de cel ce cauta bine la profile, ca. vede si una

www.digibuc.ro
122 CALA.TORIILE UNUI ROMIN ARDELEAN

i altul In treacat, pe cit e de lipsa spre a nu se In-

ela. Cine suie la munte, s nu ulte ca i coboriul
are greutatile sale 1 poate aluneca sa cadi.
Ajunsei In perplexitate serioaea, dar slut In Tara
Fsantuzeasca, de unde se ngscu vorba c curagid', i
void sg. adeverez In fapta ca nu-s fricos, IntIm-
ple-se orIce. Am Invins la CalaraI castravetif cel
acri, nu ma sperii nicI In Paris de supa cea slabg,
pan ce iar Iml va suride norocul.
VezI ca-s plin de curagiti si filosofez ca Thales ;
dar ian sa-tI zugravesc lucrul In irul sad cu atria-
nuntul !
Curind dup ce-fi trimeseiti ultima scrisoare, pentru
mal nimica, m stricaid cu printul G. E lntru cltva
vina luT, dar maI mult vina mea. Zicala Rominulul
Pan nu dal cu capul de pragul de sus, nu vezI
pe cel de josz. Iat c am dat !
propos2 de prag, mi-aduc aminte de o intim-
plare caracteristic din copilgrie, dud se adeveri pro-
verbul IntocmaI :
Nu tid, tir minte pe protopopul nostru cel batrin,
C. ? Era un gagail innalt i umbla cu capul tot sus,
ca un general Incununat cu laud. Odaa unchiul Ng&
tue, cu firea de tartuf consumat, It Incintase la o
nunta i-I promise cg.-I va cerceta alta data acas.
Unchiul Ngftuc til c era pururea cu Dumnezed In
gura i nu se Inchina alminted ara numal : (Dulce
Taal nostru, sfinteasca-se stint numele SfintieI Tale'
i pe tqa aceasta, mat Incolo ; dar i alminted era
un geniu natural i mucalit In expresiI cit se poate.
Niclodata nu. rIdea Maud glume, i, atuncl, se avg.-
bad de 'Lis asculatorif.

www.digibuc.ro
 PARIS ('18il) 1.23,

Casa unchiuluT era antideluvianA, cu un strat de

muchiti de trel urme pe acoperi i jumatate cufun-
data n parniht. Superbul protopop, Intend, se lovi
poc ! de pragul pleotit, i, spre neauzit scandal, in-
jura una ca i aprariul Miclu, Dumnezeg sa-1
ierte I ; dar, venindu-i in fire, zise :
cPentru ce, boierule, nu-ti ridip casa, ca, iaca,
era sa-mT crap capul In dou ?,
cIart, prea-sfintite parinte,, rdspunse unchiul,
cnol, cInd Intram, ni plecam capul, clef casa o IA-
eur oamenT mal vrednicT declt nol b
Acest cuvint e mult maT pretios ea toata casa !,,
replica popa, surizind, i se mIngli de coco ling4
rachiul cu miere.

Printul G. e orn generos i avut. Daca 1-a fi rugat,

ma putea sustinea la coala, pana i \la Universitate,
in Paris ; dar, In mIndria mea cea nevremelnia, Il
parasii, necugetind ea-s trel sute de mile departe
de casa. i de terile, In adevar bune, romanetI, unde
nimenT nu duce dorul marnaligil.
Ma pusera unii i altiT la cale sa m judec pentru
spese de calatorie catre cas, i indata 1ml Wahl un
adept al Themidef, care, pentru cinzed de franc); Imr
promise succes bun( AdvocatiT cu emfas se chiama
aparatoriT vacluveT i ai orianilorp. EA, strain i ne-
cunoscator, eram oarecum In categoria acestor din
urma. Eh 1 dar fleuhl socoteala far ospatariii, cad tot
advocatT slut i ce1 ce asupresc pe vaduva i orfan.
Printul opuse aparatoruluT mieil pe d. Varleau, nirnic
maT putin ca apartor saraculuI, pentru ca-i promise
de zece ori cinzed de franc!, numal sa ma. Invete
minte.

www.digibuc.ro
 194 CXLITORITLE UNUI ROM IN AADELEAN

Ma, biata mea causl se trAgAnd doua lull! la tri-

bunalele francese, care samgmA cu toate celelalte,
fArA a mi se hotarl ceva, eg n'aveam ce minca.
MA primblahl destul la judele de pace, la Camera
de politie si la Palatul de justitie, prin sala numitA,
cu tot dreptul, a (pasilor pierdutI). MA miraig cum
judeatoril i advocatil trances! si in ziva de azr se
acopar cu peruce i cu un fel de rasA, ca In evul
mediu. Un curios anacronism In tara culturil !
Pe urmg, geniul cel bun iml suggera a mA pre-
sinta la ambasadorul otornan, Resid-Pasa, care, In
citeva minute, ne mpc, acind pe print a-ml nu-
mAra selsprezece sute de franc!, i, asa, Iml retrAseig
suplica de la judecAtoria francesA.
Intr'acestea, fAcuig studir asupra legilor si a insti-
tutiilor de justitie, i iata resultatul :
Cum s'a, administrat i se administreazA Inc jus-
titia la diversele popoare europene, ne Invata pAnA
numirea tribunalelor, destul de curloas.
Templul ThemideI (Scaunul drept4t) la strIbunil
nostri, Romani!, era Forul, sag tirgul public. De
aiel rAmase pentru instante, pang la nol, numele
generic de (for). De oare ce era In For, se vede cl
incl de atunci dreptatea era venala, se vindea ca o
marfA, clef ni spune Tacit cl samsaril el, advocatil,
traiese din nebuniile i nenorocirile oamenilor, pe cind
popil din superstitiile i medicir din neputintele lor.
Dupa timp, se restrInse dreptatea din For In Curti
judiciare, ca sA nu o vada toat lumea cit devenise
de neputincioasA, se reduse, dupA, ce. orbi de tot, cum
se- prevAzuse in alegorie, cu cumpana cu tot In Ca-
mera, se vede c obscura (la Neapole (Camera del r)),
se asezA pe Banal (In Anglia (Quens bench)), apor

www.digibuc.ro
 PARIS (IW) 19.5s

pretutindeni pe Seaune judiciare, unde pot lua i.

tracte de alun, incit nu se mai pot scula de jos.
Ungurif i Ardelenii cu pietate o trasera la Maset,
(zi : Tabla judiciarap) i o ospatara cu aldamaurile
indatinate 1 prevazute chiar In legile noastre cele
venerabile, pang. ce Francesii batuta, sa chefuita,
nu titi! o culcara in Pat de dreptate (Alit de
justicel). indurat urmaii lui Mahomet, vazind-o-
c n'a raposat In patul durerii, s'o ridice dinteinsul
1 s'o incolaceasca pe Canapea moale (zi: Divan).
In acest mod dreptatea se vede c, intaig, la larg,
din Incapere In incapere i de pe o mobila pe alta,
ajunse, convalescenta, pe divan. E, cel putin, re-
cunosc ca. din Divan mi se facu indestulare. Apor
mal birfeasca cineva impotriva Turcilor I E tin una
i buna : dreptatea s o cauti In Divan, daca vrei s
fie prompta, pana cind Europenil nu-I vor reforma
institutiile de justitie.
insa, vezi cum stam de glume, i m aflu in mar
genea prapastiel ! Eh ! dar s nu ni uitam de curagiik I
Bine a zis cine a zis : Doamne, mintea
Rominului bea din urma) !
Dupa ce capataiil bank, mai 'Maid tinui cu amicil
un ospat, care ma costa o suta de franci,
cvartir ieftior, insa tot prea scump, In catul al treilea,
cad eram menit sa ma cobor cite o treapta,
mai bine zis, s suiil cite un cat, pana voi ajunge-
in chiliile numite, dupa faimosul arhitect, cmansardear
care e ultimul stadiu.
Ma duseiil, apoT, la ambasada noastra turceascar
caci ca Bucuretean veniiii la Paris, i, prin inter-
ventia lui Nedim-Efendi, un Turc de omenie, Esce-
lenta sa Reid-Paa, in nurnele Maiestatii Sale Sul-

www.digibuc.ro
t.
'126 CiLiTORHLE UNUT.ROAN ARDELEAN

tanului Abdul-Megid Han, itnr dete un papport de

liberA-petrecere, In care-s poftite autoritAtile Puterilor
aliate i amice a lAsa in pace pe N. N., literat (1 homme
de lettres )) din Bucuretr. .
Aa, de trer lunr de zile se bucurA Parisul, destul
de avut, i. de posesiunea until literat romin, care In-
multete numArul secretarilor de recreatie, care se
urcA, In aceastA CapitalA, la o sutA de mir de ini.
Ceva greti e ins a trAi din literaturA.
Imr restrinseiii, pe aceast carierd, curtea i mar
mult, i mA puseiti pe o dietA salutarA, dupA atita
trai, pot zice, desfrinat, i iatA-mA scApat de totr
amicir preacuti. insA Celestina, care mi se pArea
fidelitatea incarnatA, de mult se intorsese de la mA-
tuA-sa din Rouen, dar, de trer orr cercefind-o, lipsi
de acasA. Cred InsA cA nu voiete a-r mar face
treaba i cu literatir.
Up singur amic, In adevAr desinteresat, imr rAmase
totur, i acesta e Thvenin, orn foarte cult, cu ale
cAruia sfaturi totdeauna m'am tolosit.
Mar innainte de a intreba pe acest amic, ind In-
scriseiii la cItev a agentir spre procurarea unur post
potrivit calificatiilor mele, laindu-li adresa. Thvenin
mA satui sA nu-mr lepAd banir la asemenea mier,
cAcT va fi fArA succes, el fiind tot!, cum imr zise, in-
teler, ca hotir In tirg, spre a stoarce banir de la
necunoscAtorr. Sfatul mi se dete cam tArziii, cAcr
Incercasem lucrul In fapt.
Agentilor li plAtisem panA la o sua de franc!, i Ina!
bine de o sad cheltuisem presintindu-mA In Casele
unde mA tninara, tot In galg i cu trAsura, cler aa
mA InvAtaserl, ca sA fac efect. Tocmar speranta ce
nutriam la inceput, aptind pe toatd ziva cite doul,

www.digibuc.ro
 PARIS (18i 1) 127

trel recomandatiI, mA Impiedecase de a cauta pe

acest amic, i, de la Pontiu la Pilat, rAzbAtui' Parisul
in lung 1 in lat, oferindu-ma ca secretaria, curier,
preceptor 1 maestru de limb!.
, La Inceput o daduiil prea-nobil si tAcuill nazurI, dar
In multe locurl avuiii deceptil, cum zice Neamtul :
t Pech) , si iatA cIteva casue :
Marchisul de Tallard, In suburbiul cel nobil, Saint-
Germain, cAuta curier. Ma introdusera la dinsul prin
epte saloane strAlucite, si m primi foarte bine. II
daduia dovezl despre cunotinta atorila limb! euro-
pene, dar avea lipsa si de cea spanioll, i, zA5, ne-
fiind pe malul Guadalquivirulul, nu o putuiii sti! Mi
se pare a n'a avut niclo lipsa, ci a fAcut pe placul
until agent, primindu-mA, lucru la care se apleacA
uniI dome fratices1.
MA duseiti, apol, la un turist engles, In pduricea
de Boulogne, afar din oras. Acesta cauta un tovarg
de cAlAtorie In Egipt i Siria, cu emolumente foarte
bune. Fu deplin multAmit cu cunostintile mele i-ml
Wu complimente, zise InsA a i-ar tinea de pAcat
a na5. lua In cAlAtorie asa de ostenitoare, unde nu
se aflA nick) comoditate, ocAcI mA afla prea delicat
pentru ostenelf asa de mart', cum le cunoaste. Asa, scl-
paid de hagialic, ba poate chiar de a deveni moaste
In pustifle Sahard, cAcI acolo spun a trupurile
mortilor nu putrezesc, ci se usucl In nisipul fier-
binte, ca broasca.
In alta zi fuill Indreptat In Suburbiul Latin, Strada
Saint-Jacques, la un InvAtat bAtrin, autor, ca sl-I
servesc de secretariii, cerind numaI scrisoare ceteatA
i ortografie buna. La probl i acesia fu multmit,
Insl-ml puse conditiI grele : numar la doua sAptAmlnY

www.digibuc.ro
428 CALATORDLE UNUI ROMIN ARDELEAN

sd ies din cabinet, inteo Dumineca dupl amiazi, i.

sI mAninc cu dinsul acasa, spre a nu pierde timp.
MA sperieiii de acestea i nu vruiti a ma ingropa de
viii, nicr a mA face iobag literar.
Monsieur Omus, la bariera Clichy, pofti ca, pe
lingA instructia fiu-slii, O. mar fac 1 niscare servicir
mArunte domestice. De i nu cel literar, dar simtul
boieesc mi se revolt& la aceastA propunere. Nu acb
ceptAiii, cboierul e 'Lot boier i incins cu funie de
teii.b.
0 datrn vAduvA cAuta curier in Elvetia i in Ger-
mania. Cine s. poatA corespunde mar bine ca mine ?
MA frisurAiti ca un c dandy', mA aruncliii in cos-
tum negru, cravatA albl i pantotr de lac, apor, in
cabrioletA, ma duseiti, intre douAsprezece i unu'. Mi
se deschiserA un ir de saloane, i doamna m primi
in budoar, m aezA pe canapea i ne invoirAm cu
o sutA douAzecT de talerr pe lung.. Dar, a doua zi,
ml pomeniiti cu o scrisoare foarte frumoasA, parfu-
matA, continind zece napoleonT de aur, ca sA mA las
de contractul verbal, cAcr nu mar cAlAtorete. Nu
luAiii bani1,i rAti fIcuiti, fiinda tot s'ail dus peste
citeva zile, luind alt curiex, care mar mult ca mine
apropia de Antinous. Pricepuiti !
Doua lunr de zile trecurA, tot cu asemenea nea-
junsurr, dar. punga-mI scAzu inteatita, inch, daca o
a purta supt erpariii, dupa expresia unchiulur
NAftuc , ar sta sa ma iea de nas. Decr urcAiti
Ina citeva caturr cu cortilul (ascensorul ?), ca sl
ajung la aier curat, i, ce 4 veza, vecin cu mine
aflAiii un tesaur. Mademoiselle Pauline, o copal de
ersprezece anr,i cu totul joviall i drAgAla1, care
n'are pe nimenT in lume, decit acul i voia bunA.

www.digibuc.ro
 PARIS (1841) 129

MA vazu cam supArat, indata ma intreba ce necaz

am, si incepu pe loc a ma consola. Ma duse In man-
sarda el, unde domnete o ordine si simplitate model,
apol iml arata privelistea incintatoare de milioane de
.cosurl peste acoperisurile orasulul, nicairl urite ca aid.
De doul saptamini ed in mansarda si, cu Paulina,
facem menagiii de dejun. Cafeaua, cu carbunl cu tot,
ne tine numal epte solizl de persoana, si bem cite
doua cete. De prinz ma duc Inteun restaurant de
mijloc si, cu un franc, prinzesc supa, ce e drept nu
prea grasa, rasol i friptura, cu cite ceva legume, i
un e carafon' 1 de vin, apol, Dumineea i Joia, pa-
tiseril si peste, ca adaus extraordinar. Dar, ce e mar
mult, cu tacim de argint si cu conmesenl imbracati
ch la bourgeoise', nimenl in blusa. Seara am pine si
brinza, saa cirnat tescuit, apor ieati o carte frumoasa
si, mincind ce cetescssi cetind ce maninc, ma delectez
ca Mahomet inteal treilea cer, de care-s si aproape.
Cind ed acasa, mademoiselle Pauline iml istoriseste
mil de lucrurl cu nespusa limbutie, iml cinta cite
ariete gratioase, si-ml face voie buna, consolihdu-ma
din fasputerl. Mi-a cusut si o pareche de pantofl cu
cilicurl, dar, presintindu-mi-1, mi-a spus verde ca ma
iubeste numal ca pe un frate, sa nu cumva sa cred
ca ar fi innamorata de mine ; el II sta inima la un
blondin, si eu-s brunet. Si aid cpech' ! Niel eii nu-s
mnamorat de Paulina, o iubesc intoemal ca pe o
sora i o respectez, cacl e copill foarte cu minte,
buna i religioasa et nu pot! spune. Ea se Ingrijeste
prin amicele el i cunoscute cum mi-ar putea face
capataiii. Iata caracterul adevaratel grisete parisiene.
Si amicul Thvenin a dat comisiunl pretutindenl,
1 Cihzec : 50 de dramurl.
9

www.digibuc.ro
130 CALLTORIILE UNUI ROMiN ARDELEAN

InsA s'a mutat la Saint-Denis, un ora mic, aproape

de Paris, i des ni scriem unul altuia. Aa, stail intre
fricA i sperantl.
Fie Domnul de ajutor !

XXII.

Paris, Maiti 1842.

etWo die Noth am hochsten,
Da ist Gott am nb.elisten.

IatA, frate, un an incheiat de and nu ti-am scris.

Un an acru, tu, dar, slavl Domnulul, In multe pri-
vintr plin de insemnAtate pentru mine i viitorul mieil.
in acest timp fall citigAiti multA tArie de caracter,
i omul fArA caracter e nimica.
Doul femer influentarl tare asupra mea : Paulina,
de care ti-am scris, i Madame Blourn, la- care mA
aflu in conditiune, apor amicul Thvenin, cu care
des m'am Intilnit i pururea am stat In corespondentl.
Ducind la pot scrisoarea cea din urmA, intilniiii
pe scara cea innaltA scoborind factorul, aducindu-ml
o invitare de la Thvenin ca pe Dumineca viitoare
nesmintit sl-1 cercetez In Saint-Denis. MA duseiii i
petrecuhl ziva la dinsul, pAnA tArziti dupl prinz. in
acel ora e o mAnAstire mAreatA, in stil gotic, i In
criptele el sint depuse trupurile regilor francesi din
vechime rAposatI. Amicul Thvenin mA duse i-mi
arAtA multe frumuseti i insemnAtAtl, insA, zAii, unde
nu-ml tiam de cap, pare cl nimic nu ml interesa.
Sf. Dionisie Areopagitul, cAruia, In timpul lul Do-
mitian, i se 016 capul in Lutetia Parisilor, Capitala

www.digibuc.ro
 ikAilis (1842) 131

Franciel de azi, 1uindu-i-1 a mInA, spre minunea tu-

turor, merse ducIndu-1 pana la locul unde e mAnAstirea
Sf. Dionisie, i, aid, Intfinind pe fericita Catulla, ca
un odor II puse In palmele ei. Aa sunA legenda In
Sinaxari, i se poate ceti Viata Sfintului In Min eiul
lunii Octombre, 3 zile, 'clnd i noi comemoram mar-
tiriul lui.
Ieiifi de la amicul mied i ml opintiiii a pAstra
curagiul. imi numaraiii mijloacele de subsistentA In
cuget : Ina o sutA de franc! In buzunar, un ceasornic
i lant de aur, inele, ace de cravata i un geamantan
pfin cu veminte, mai toate noul ; acestea IncA un an
Intreg m'ar sustinea domnete, dar Imi inchipuiam
numa minutul and ar fi sA ml despart de ultimul
solid, i cugetam a oare cit curagiii, cla inimA
mi-ar mai rAmInea atunci ? .
cCuragiii i iar curaghl !,, zise amicul Th6venin,
dar nu-I intrebasem : cum face omul sA aibl atIta
curagiii ?
MA dusesem cu o trAsur publica numitl c coucou)
la Saint-Denis. Ffind mai putin de o jumAtate de mill
Ong. la Paris, m hotAriiii sl mA Intorc pe jos : una,
ca sl nu mal dall icucului, ban!, alta, cA-mi veni
poftl sA cint, apol In compania altora nu puteam.
Aa, primblindu-ml pe o cArare de amp, singur, sin-
gurel, Imi intonAiil o (MArire2, pe glasul al cincilea :
c Adusu-mi-am aminte de Proorocul ce striga : Ell sint
pAmInt i cenul"i, etc.
Veniarn de la mormintele regilor celor mal puter-
nici, i aceast Imprejurare Imi suggerl acest irnn,
.dar 11 i cintkifi din toatA inima : i, sA vezi, din acel
moment nu mA mai pArAsi curagiul,: a fi lost in stare
sl fac cel mal mare eroism de abnegatie !

www.digibuc.ro
432 CALITORULE UNUI ROMINARDELEAN

Daca n'ar avea ornul religie, nu tiii de unde ar-

scoate curagiul. Fr religie nu e virtute, fall vir-
tute nu e adevarat curagiii. MI umplqiii de credinta,
m linitiiii, i speranta inteun viitor senin m reinvi&
din no.
Ajungind acasA, mA culcAid i dormiiii fArA visurr
pAn1 tArziii, end, iatA, buna mea vecinA Intr., cu un
aier triumfAtor, la mine In mansardA.
Excellentes nouvelles, mon cher !,, fmr zise ea..
Scoal, sl dejunArn i sA-tr anunt noutAtr bune pentru
tine !D
Ne aezarAm la mAsutA i bAurAm cafea. De cind
is, nu-ml ticni mar bine, dar, extract de pelin s fi
fost, tot cu acea plAcere 1-a fi bAut, numar pentru
bucuria i multAmirea ce lucia din fisionomia buner
copile. Are o fire nu se poate mar jovialA, nu tie
ce e necazul, cAcT s'a deteptat intrInsul ca in ele-
mentul propriu, n'a gustat din pAharul amArAciunir,
dar nicro alta bucurie, fArl multAmirea cd starea in-
dependentA, cum se afil cu miile in Paris.
Sfirind dejunul, fatA>, zise Paulina, sAll dait
o dovadA de prietenie, cAcT numar ce e dovedit e
adevArat. Aia e carta d-nel Bloum Babejac, pro-
prietara bibliotecil de lectura din Strada Saint-
Lazare No. 82. De acolo-mr ieail air de cetit i,
tiind cA are lips de girant, te recomandAiii ; 1
tiu cl ver corespunde, i d-na te va primi. GrA-
bete-te, nimica n'al de reflectat, cAcr mar bun post
pentru tine nu e In Paris !,
MA duseiti neamInat. Madame Bloum, o femeie
respectabill, bAtrin literata, care In tineret fusese
institutoare, ind era eunoscutA din vedere, pentru cl
adese cercetasem cabinetul de lectura spre a ceti

www.digibuc.ro
 PARIS (1842) 133

ziarele i, mai ales, spre a consulta cpetites affiches,

In care cautam anunciuri de posturi vacante.
Aceste afie ma minaii tot la mieii de agenti, nu-
ma rar la oameni privati, iar, cind se intImpla, apoi
erail tot patroni de-ar lor. De-a lungul observaiti a
aceste anunciuri, In orice ziar, gilt Tirgul-Cucului la
Sf. Vinere 1 -in Bucureti, redus In teorie ; in ele se
afla numa stapini rai i servitori tical6i, tot ce e,
cum zice Turcul, charam i chaiman.
Cum daduiii cartea, Madame Bloum exprima o
nespusa multamire.
cM bucur, domnule !, zise. 4 Mult ma preveni
-figura In favoarea dumitale. De citeva oil cugetalii
s te intreb : n'ai dori sa intri la mine In conditiune ?
Ma temuiti insa sa nu te supar, macar ca presimtiam
ca ar fi fara ocupatie.
Multmiiii d-nei Bloum de bunatate i amabilitate,
i, curind, intrind in temelul lucrulul, incheiaram
contract : o suta de frame pe lima i dejunul in na-
tura de la dumneaei. MA recomandai apol indul-
gentei, pana ma voiti introduce in afaceri, i. ma
asigura. ca, intocma ca i o mama, ma va indrepta,
nurnai sa fiii atent la sfaturile ei.
Imi spuse, dupa aceia, cd pururea a avut strain%
innaintea Spaniolului batrin, care murise, avuse
un Italian , i se bucura ca i eg n'a fi Frances,
sperInd mai multa asiduitate i scrupulositate In mi-
gloasa ei intreprindere de cum sint in genere aple-
cati Francesir a-T consacra.
intorcIndu-ma acas, cumparliii o umbreluta elegant
1 La Bucuretf, in piata Sf. Vinere (Paraschiva), in toat Lunea
se adun slugi fitr stApinI i. stapinl cell caut slug! ; acesta e
l'irgul-CuculuI.

www.digibuc.ro
134 CiLiTORDLE UNUIROMIN ARDELEAN

i o oferiid Pauline!, in semn de recunotinta, caret

acceptind-o, ma saruta, apol toata ziva cinta i juca
4e bucurie ca, prin mijlocirea e!, ajunsesem la o con-
ditiune onorabill.
Mar aveam treT ludovie de aur in punga i Inca nu ma
inchinasem la (Muntele de pietate). Aa, duseiti pe co-
pal In acea seara la Teatru, i, a doua zi, ntri ca
girant la biblioteca, ca sa-ml fructific talentul literar.
in ziva d'intai invataiii a tinea registrul, i, Inteo,
saptamina, eratn un perfect inlocuitor al d-lui Guzman,
raposatul antecesor. Condica principall _i-o reserv&
d-na Bloum pentru sine.
Cite opere literare noua, le citigam, i toate ziarele
care iese in Paris, unele pana in cite douazecl de
exemplare. Toate se impart spre cetire la o mie,
de prenumerant! ; ziarele, din oara 'n oara, de seara
pana dimineata, din zi in zi, sail din saptamina 'n
saptamina. Multe se trimet r,. provincie, mal ales la
satele d'imprejur, cad pretutindeni In Franta e curs&
potala regulata.
Avem treT baietl, cari nu mai stall din picioare,
ducind i aducinti ziarele In casele vecine, iar car-
tile se duc i se aduc de prenumerantil Inil. Pentru
cele rapuse, fiecare garant cu cautiunea pecuniara,
fall care nu se dal
Aceasta intreprindere, cu fond de douazed i patru
de mil de franc!, aduce d-neT Bloum treT, patru mi.! de
franc! venit curat, cad aid toata lumea cetete.
MI apucaiii cu toata inima de treabl, i-s In stare
a conduce toata Intreprinderea. D-na Bloum ma sti-
meaza cit se poate, i plinse, ca o mama cu durere,
cind, saptamina trec-uta, anuntaiii ca, la Iunie-
viitor, voit s'o parsesc.

www.digibuc.ro
 PARIS (1842) 135

Ce sA fac ? I-am marturisit c nu-mr e scopul s

mA pregnesc pentru o carierg cmecanial, devi e ceva
mar nobilg. cleat Mania despretuitg. Dorul mieti e
sA colind lumea si sg.-mr adun experientg. Se aplecg
aceastd bunA dam a-mr indoi salarul si-mr promise
dest'ule favorurr, numar s rg.min, imr repeti de multe
orr proverbul : <Pierre qui roule n'amasse mousse',
adecg.: t Piatra care se rostogoleste nu prinde muschi D,
In desert !
Asa m sgturgiti de Paris, incIt pare sl cad pe
mine. Aier Imr trebuie, libertate : nu-s fAcut pentru
ocupatir de acest fel, fie cit de rentabile. Fiir naturir
anevoie se cetgtenesc, dacg nu cumva se inching.
Mamonulur, si eil nu-s de aceia.

Aceasta sper s fie ultima scrisoare din Paris, acr,

peste putin, plec de aid, si chiar din Franta, indrep-
tindu-mg. spre Italia.
La 8 ale acester lunr am fost la Versailles, ca sd
mar vg.d odatg acel palat mret, cel mar strAlucit In
Europa, poate In toat lumea, apor si jocul apelor de
acolo, care se intimplg de la Maiii pgng. la Novem-
bre, in toatg. intgia Duminecl a lunir, pentru public.
Doug car ferate duc la Versailles, una pe malul
drept, alta pe malul sting al Seiner. Gara pe dreapta,
e ling iocuinta mea, si,, asa, pentru diversiune, m
duseiti pe malul sting, ca s mg intore seara pe cel
drept, acas, O. flcuiti bine. CIatoria tine trerzecT si.
cinci de minute.
S-tr descrill putin acel palat minunat.
Se construi supt Ludovic al XIV-Iea de arhitectul
Mansard, care Intiii fAcu acoperisurr, cum se vede la
Curtea sambetianl (?). Palatul, cu gradina si aparatul

www.digibuc.ro
436 CALITORIILE UNU ROMIN ARDELEAN

pentru jocul apelor, ail costat doua sute nouazed de

milioane de talert. Nu poate fi palat mar mare ca
acesta.
In mijloc, cu vederea pe perspectiva cea mare a
grading, lunga de o leghe si impodobita cu statur si
alte monumente de marmura alba., e o galerie lunga
de doua sute treizecr, WI de trerzed si cincr si In-
nalta de patruzecr de urme. Sus, boltitura e zugravita
cu multa maiestrie ; paretir sint numar marmura, au-
riturr si oglinzr. Pentru Regele si Regina grit patru-
zed de sall, care de care mar frumoase si sumptu-
oase, toate lung! de cite optzed si largr de serzecr
de urme, apor nenurnarate pentru curtenr si perso-
nalul de serviciu. in sfirsit, contine o sail de teatru
si o capela, In adevar regale.
Ca un ce extraordinar de sumet si, pot zice, impi
tot de odata, se vede zugravit pe cupola capeler din
acest palat chipul regelur celur mar absolut, Ludovic
al XIV-lea, In ceata ingerilor cari stag innaintea
caunulur Parintelur Ceresc, represintat supt figura
unur batrfn venerabil.
La atIta mrire ajunsese acest rege, Incit nu se
multami, ca altir, a se pune dupa moarte Intre sfintr,
ci, de vig, intre ingerr chiar.
Palatul, cu parc si gradin, cuprinde un spatiu de
trer mile geografice. Apele, prin canalurr subterane,
minate In sute de siroaie, se urca in citeva basine,
peste doua sute de urme In aier, si recad in arcurr,
apor formeaza padurr, cascade si alte figurr, pe dis-
tant mare, care Inclnta pe spectator.
Acest palat nu e acum acomodat pentru resedinta,
ci contine tablourr artistice s.i curiositatr, care se in-

www.digibuc.ro
 PARIS (18i2) 137

multesc din an In an prin cumpgrgtur din partea

Statulu1.
De la toate aceste frumuseti Im1 lughl adio, poate
pentru totdeauna.
Ajungind seara acasg, aflgi, cu cutremur, cg pe
malul sting, chiar in timpul cind veniam nol, se
intimplg o cruntg catastrofg pe calea feratg.
A doua zi se aft cum cg, fiind public foarte mult
1a Versailles, s'ail fost Inirat prea multe trgsurT in-
tr'un traggn: s'aii pus doug locomotive una dup alta,
din intimplare cea d'innainte cu patru roate. Rupin-
du-se o roatg, locomotiva respectivg Imbrinci, ceia-
lalt o Incglecg i, trecind peste dinsa, trase asupra
foculul vgrsat epte vagoane, claie peste grgrnadg.
Suflind vintul infricoat, i fiind vagoanele din noil
zugrgvite, apoI, din nenorocire, toate Incuiate de
conductorl, toate arse/A i nimenI nu putu scgpa.
Ar1 1 uci1 se numgrarg o sutg cinzecr de persoane
1 mar tot atitia greil vatgmatr In spitale. Ina ase-
menea desastru nu se intimpld In Franta de clnd
existg cgI ferate. 4

De cind sint bibliotecar, cercetgia numaI pe amicul

Thvenin i pe Paulina, care acum e mireasg a until
tipograf blondin i frumos ca un model de zugravit,
pe care, cu ultima ocasie, mi-1 presinta Paulina supt
numele de Leblanc, tot odat poftindu-mg la ospgtul
nuntir, ceia ce insa nu putuiti accepta.
I-am Imbrgtiat frgtete pe amindol, implorInd asu-
prg-li binecuvintarea cereascg, i mg despArtiiii uimit.b
Deie-li Dumnezeil fericire i cunun1 cu virtute !
Virtutea i pertecta moralitate 41 aflg idea1ur1 nu-
ana1 in clasa de jos a orenilor, care, In adevgr, trg-

www.digibuc.ro
436 CALATORTILE UNUI ROMIN ARDELEAN

ieste cu pnea ce-1 d Taal ceresc, In toatd ziva,

binecuvintindu-r palmele miscate intru neincetata
rugdciune, cum zice Mintuitorul (Isus. Aristocratul
avutul se tdvAlesc In desfrinare, iar sIteanul e
subminat de Idcomie i pizaid in toate pdrtile, vicil
care rod societatea din temelie.
Nu voiti uita acea copil bung., pentru cd simt cit
a influentat asupra mea si pururea imi voi aduce
aminte de vorbele amiculur Thvenin : cOmul onest
e bund cunostintd, fie In orrce conditie sociald aruncat
de soartd,.
Harul Domnulur peste nor!

XXIII.

Nizza in Proventa, Iunie 1842.

Unbilligeres gibts niehts, als einen unerfalinen Mann,
Der nur f ir reebt halt, was er selbst gethan.
(Muni Terenttn.)
Las, frate, impresiile momentulur pe alt datd si-tr
scriti despre Paris si despre Francesr, din deprtare.
Franta i poporul fiances e de acea naturd, incit
omul strdin, venind i zdbovind intre dnil cit de putin,
se simte ca acasd, se 'ntelege c neavind a se lupt
cu lipse In parte, unul din ace fericitr,
in curs de dor anl de zile. Cel putin acum asa mi
se pare.
Francesul se vede c e de un singe cu nor: in-
teinsul e numar bundtate si jovialitate. Dacd-I vorbestr
limba cit de rdii, nu te ride, ci te Indrehpt cu multd
dulceat i delicatetd, ca sa nu-tr vatdme simtul cit
de putin, se intereseazd de tine, indat te intreabd

www.digibuc.ro
 NIZZA (1842) 130

despre institutiile patriei tale, cg.ci el e peste tot po-

litic, sail, si daca nu e, crede a fi.
Nu rar mi se intimpl sa aud de la unii, chid li po-
vestiam oarecare imprejurarf de ale noastre, exclamind:-
Frate, vof aveti libertatea in faptg, si nof de
nume !,
Fireste, aducea timpul prilej cu sine ca sa li spun
numai partea cea bung, din principiu, ca sg. nu-nif
Injosesc tara. Cind, din potrivg, li desvgliam oarecum
reversul, apol Francesif erail punctualf cu consolatia
cAmice, Francesif sg. trgiascg. : numaf ef v pot
scgpa de jug I,
Aid se argta caracterul Francesuluf, de natie mare;
de curagiii nenargenit, dar si de fanfaronadl peste
mgsurg.
Ce e drept, Fiancesif sint in fruntea popoarelor
europene, i cautg a se sustinea in frunte, cgcl, indat
ce s'ar lgsa, orf i-ar intrece alt popor,ar rgminea in
coadd, fiind pentru ei rangul al doilea, coadg. ins
nici cind acest popor ambitios, aceast natie iubi-
toare de glorie nu se va lsa de conducerea lumif
ciVilisate, cgcf II e i usor, dup ce spirituluf lor i-a
intrat in carne si oase, iar celelalte natif s'ail indatinat
cu cavtos ea, din partea lor.
Amicul mieti Thvenin e republican incarnat, si
adesea-mi zise :
cNumal Republica e Stat deplin, i, oarecind,_
toat Europa va ajunge republica.,
cCe yeti face atuncl voI, Francesif ?,,
Atuncl nof, ca s fim tot in fruntea altora,
facem, fichtre I, Chpublique.,
Francesil se pot cultiva cu mult usurintg, cg.cf-
limba lor, e ca i universalg, si nu se ostenesc, ca.

www.digibuc.ro
140 CALATORULE UNLIT ROMIN ARDELEAN

-nor, a Invata limb! straine, afara de cele clasice. Tara

lor e mare si imbielsugata In toata privinta, de aceia
niel nu calltoresc In masura, ca alte natir, fara cau-
end eistig.
Tare strica pe Francesi frivolitatea ; alminted, ar
subjuga lumea, ca strabunir nostri, Romani!
Observaiii ca cea mar mare parte din Francesir
presupusr cultivap totus1 sint numar spoip cu inva;
tatura, Intocmar ca Rorninir nostri, cacr, spuindu-li
de Bucurestr, de unde spuneam ca. slnt, ziceali :
<Bine, bine, am auzit de Bucaria : e provincie
asiatica.,
Transilvania e, pentru cer mar de frunte, tot asa
'ea pentru nor Zelanda Nona_
in sfirsit, la nor omul invatat nu e asa de preten-
tios ; Francesul, din contra, cit de ignorant, se stie
produce cu o rara emfasa.
La dinsir toate stiintele stilt reduse in abrevia-
turf, In care exceleaza Invatatir lor; dar aceasta
stria nespus de mult, cad tineril, din fire aged la
minte, insa nu prea aplecatr la studiu serios, petre-
chid cu abreviaturile, pierd gustul all clstiga eru-
ditie solida.
Ce sa zic ? Penlru a adta samara cu nor, sail, mar
bine, nor cu ei, calitatile i defectele de odata, unele
ca altele, Imr facura Francesir de tot scumpl, i, asa,
pleand din Paris, unde, nota bene, pe linga alte
persoane placute, lasaiil pe d-na Bloum, ca si a doua
mama, desparPrea-mr fu atlt de dureroasa, ca acea
din Transilvania, macar ca. n'a fi mar ramas. i cum
nu, cind, In dor an1, fireste, servindu-ma numar de
acea limba., atit ma deprinseiil in frantuzeste, 11.161
nicr a cugeta nu pot alminted, ba chiar aceasta scri-

www.digibuc.ro
 NI ZZA (1842) 14f

soare e numaI traducere din frantuzeste, la care pu--

seia rail strAduintl. Fireste cl vorbele-s elementele-
cugetArii.
Dar, cind vorbesc de Frances!, Intelege : Parisieni,
cAcI tr mArturisesc cl provinciile putin le cunosc, i
numai zece zile petrecuiti, ca substitut de InvAtAtor
la o fabricA, In satul Puteaux. MA recomandase amicul
Thvenin la acel oficiu, dar, las' cl nu-mi plAcu, InsA
nicl 11 puteam ocupa definitiv, din causa ortodoxier
mele, acolo chematA eterodoxie.

Purcederea din Paris fu, cum It! arAtAiii, dureroasA_

PlecAiii petrecut de citIva prieteni pAnA la locul menit,
si vArsiti lacrAmT suindu-mA In diligenta cLafitte,,.
care cuprinde treIzeci de persoane. Cu aceastA ma-
in uriaA merserAm pAnA la ChAlons-sur-Sane, de
unde ne ImbarcarAm pe vapor. TrecurAm prin fai-
mosul ora industrial Lyon, la confluenta apelor
Sane si Rhne, prin Avignon, oareclnd reedintA i
feudA a antipapilor, prin Aix-en-Provence i Marsilia,
toate orae ale Francie despre care, fiindcA n'am stat
IntrInsele, n'am ce-tI povesti.
Ceva incidente totusi nu-tr ascund.
Debarcind la Avignon de pe vapor, din IntImplare
cAlcAiti putin pe piciorul unui individ care, cu tot
cpardon)-ul ce-/ opuseitl, nu lAsA .a-mI trinti citeva
cbaszamal cu glas mare. Nemal auzind de a:pa
ani accente duld patriotice ca acestea, la asa de mare
distant de patria mea si a acestel InjurIturT, ca un
farmec traT atinserl urechile, si, Intorcindu-mA cu un
g ebadta din partea mea, la iutealA fuiil ImbrAtiat
de un Maghiar apur sang', crez1nd cl i-s bonational.
Se multAmi, dupA putinA explicatie In frantuzeste,

www.digibuc.ro
-142 CILATORIILE UNUI ROMiN ARDELEAN

caci sfirisem repertoriul de maghiara, a ma putea

saluta Inca de compatriot ; asemenea i ea. Convor-
biram, apoi, nemtete, caci era Pestan, i ne patrio-
tisaram cu toata caldura, cit fAram Impreuna.
La masa, pe ringa. multimea calatorilor, se aflaii
-functionarl publici, intre cari i prefectul departa-
mentului Vaucluse. Maghiarul mieti Inteatita cirti
asupra bucatelor, mai virtos a nu-s calde, i ajunse
pana a recita innaintea tuturor faimosul (Extra Hun-
gariam non est vita, etc.', ceia ce facu pe prefect,
om batrin, jovial, a-1 arunca, cu oarecare hurhour
ames.tecat cu nacaz, a cklocanul nu tie ce-i o-
franul,.
Bucataria francesa, in adevar, e excelenta, dar
pinea In genere nu e sarata de ajuns, pentru a nu
se sareaza, ca la noi, cu sare gerna, cad In .Franta
e putina, ci cu sare marina, care are gustul fad, apoi
bucatele, dupa gustul lor cauta O. le manIncl mai reci,
alminteri te fac motan, ca pe Maghiarul nostru.
Francesul nu poate pricepe ca i -alte popoare ar
avea ceva bun, cel putin mal bun ca eli asa e de
fanfaron.
In Marsilia, ora maritim comercial de frunte, unde
ajunsekam curind cu alta. diligenta, masehl peste
noapte. A doua zi, fiind Dumineca, merseiii la capela
greceasca de acolo i, la Liturghie, cintaiii un he-
ruvic romanesc, cad nu-1 uitasem din timpul tircov-
niciei. Aceasta puse pe credincioii greci in mirare,
,dar, fiindca-1 psalmodiai cam din nas, cu dulceata,
dupa. chir Petru Efesiul, tocma cum li place Grecilor,
11 Inghitira pe deplin, dei-I scandalisa oarecit textul
strain. Iar, la urma, preotul, cu totr confesionalii, mg,
Impresurara, cu complimente i cu Intrebari act Teilv

www.digibuc.ro
 NIZZA. (1842.) 143

1raxpEaco.), pe care, firete, cruntA desamAgire!, le intimpi-

mAiii cu rAspunsurl frantuzetY In adevAratA parisianA,
oare ce neogreaca de mult ImI ieise din cap,
mAcar cA o cunoscusem binior odatA.
De la Marsilia, tot pe uscat, venii la Nizza. Aid
afiliii trel cunoscutl : d. Costa, cu sotia, din Bucu-
cetI, i consulul-general trances, marchisul de Cha-
teaugiron, care i in Bucuretf fu consul i-mr stete
Intr'ajutor la Reid-Paa In Paris, cind cu procesul ;
apol un Sas -din Tara BIrsel, TransilvAnean, rAtAcit
pe aid, anume Andreas Bolteres, doarA Rilnovean.
Nu-s acum oaspetT In Nisa, cAd vin nume iarna,
nefiind poate in toatA Europa loc mal plAcut i mal
apArat de frig ca acest oral. E aezat ca un cAmin,
avind muntl spre Apus, spre MiazAnoapte i RAsArit,
totr acoperitI de vil, mAslinI, smochinl, apoI lAmil, por-
tocall i rodiI In aier liber, pe cind, de spre MiazAzi,
o stradl largl InconjurA termul MAriI Mediterane, ale
cAril unde lin se rAsfatA In pietri de gresie cit alu-
nele i rAcoresc aierul neIncetat.
*ed aid de zece zile i mA delectez culegind rA-
mAitele de portocale din pomi, avInd la locuintA o
grAding mAriparA, plinA.
Minunatl pomi snt lAmlil i portocalil. Pe diniI se
afil poame coapte, galbene ca ceara de antert, verzl
ca nucile de an i florl In toatA pompa de Ast timp,
care ImbAlsAmeaz1 aierul sA te lmbete. ApoI rodil,
In mArimea prunilor tufoI, cu frunza verde-InchisA,
imbrIcati cu florI roil ea focul, cIt trandafiril de
marl. Nu te saturi a-I vedea.
Am, totui, i un necaz. Aid se aflA un misionar
protestant geneves, anume Victor Jak, care In tot
chipul se sirguiete a mA face proselit. Trebuie sl

www.digibuc.ro
144 CALATORIILE UNIJI ROMIN ARDELEAN

ti1 (aa e faima) ca Genevesir, protestant! calvini,.

slut pentru confesiunea lor ca Iesuitit pentru cea.
catolica.
Dar, fiindca tu nu tiT nici Iesuitil ce smut, apot
numaT atita-tr spuifi, cu vorbele d-lur Jag, ca nu se
straduiesc a te moralisa, din contra, chiar a te con-
rupe, numaT s te aduca la credinta cea catolica
dup er, singura mintuitoare. Sint fanatic! pentru
proselitism, duman! neimpacatl al altor confesiun! i.
religiT, dar indulgentl in cit despre principiile mo-
rale!. SI md fereasca Cerul a imputa toate acestea
parintelul Jag ; fanatismul i ura altora ajunge, i in,
acestea exceleaza. Oh, ce adevarat e a e orIcine vede
gunoiul in ochiul altuia i .nici de cum birna intr'al
sa, !
Resistai barbtete, cacT nu in deert, de final.-
Inca, cetiam Omiliile in Margaritul StintuluT Joan
Gura-de aur ! Cu atita ma pot lauda i din epoca.
tircovnicie1. Nutretul sufletesc mal bine-mr prinse ca
fierturile de castravetr acri ale parintelul protopop
Andreid Ialomiteanul.
MA hotariiii a merge drept la Neapole i a ma im-
barca pe un vas cu pinze, ca sa calltoresc cu inde-
letele i mal putine spese ca pang. aid. IerT intilniiti
pe capitanul until bastiment tarentin, care face ca-
botagiii in Mediterana, ma inteleseiti cu dinsul : pentru
trecere patru ducat! (unul cincT sfantr) i pentru
vipt domnesc, cum zisp, doT carlinf (un sfant) pe zi,.
dar iml cauta a ma invoi sa trec peste Neapole i
s debarc la Salerno, citeva oare ma! departe. Cu
atit mat bine : \Tad mal multa lume. Calatoria pe mare
va dur zece Zile. Nier acestea nu-s legate de gard,,
fiindca i aa n'arn alta treaba.

www.digibuc.ro
 INSULA ELBA (1842) 145

Asa dar, mine plec din portul vecin Villafranca,

dependintl a NizzeI, cu bombarda tarenting, la Nea .
pole, si. navigatia void sg ti-o descriti din delicioasa
Parthenope.
Adio !

XXIV.

Insula Elba, Tillie 1842.

Dutch die Meere sonder Grausen,
Wid auch c.turm und Fluthen bransen,
liat der Mensch Weg sich ge chaift.
Am debarcat, iubite, pe un stan de fier, si pras
nu e, ca sg. caplt distractie; asa dar mg apuc a-tr
scrie, de si anevoie void putea trimete epistMa din
miezul Mari/ miezulur teril cu siguranta din orasele
marr, unde sigure ti le trimeseiti prin intermediul
ambasadelor austriace pang la Viena.
Cu cIt ncaz am tras in anul din urmg., In Franta
bine m'am fost aclimatisat, si. o pot numi a doua
patrie, iar ocupatia sedentarg In Paris I'm/ (Muse
de cap. SI nu fi fost intre cart!, poate tot o mar
duceam : am dat Ina de descrier/ turistice, mi le fg-
cuid lectura de predilectie, si, asat dorul de duel
din ce in ce se inrgi In mine mar tare.
Rgbdarea o pgstraid numal pang.-m1 cistiggid mij-
loacele de algtorie, si-m/ aleseid de tintg. Neapolea ,
paradisul paradisulut pgmintesc, ca sg-k yid, -- si sg
mor indestulat.
Din economiile ce acuid peste an si din citeva
juvaiere vindute, apuisem suma de tre/ sute de scuzr,
sad o mie cind sute de francT, apor mg rgzinigid pe
10

www.digibuc.ro
440 CALATORIILE UNUI ROMIN ARDELEAN

Dumnezeir i pe bietele cunostintl, ca s o lupt mal

departed
SI nu uit insa a, eel-hid pasaport la ambasada
otomana in Paris, Excelenta Sa Resid-Pasa binevoi
a ma cherna la sine si, cu generositate, inv1 In-
teinsul cinct ludovict de aur pentru a ma putea in-
toarce In patrie, fall a astepta multamire.
it! descriseiti calatoria ;Ana la Nizztdin Provincia
petrecerea acolo; acum voia sa-tt continuiu.
in preseara purcederil fcui putin provisie,
dot matrost ma luara cu cinul pana la Villafranca,
unde ma trnbarcaiu pe bastimentul ce sta pe ancora.
Avurm pe bord, In acea sear, un spectacol foarte
frurnos, cgcl, spre serbatoarea fruntasilor apostolt
Petru st Pavel, pe rtoate innaltimile d'imprejur se
aprinsera focurt de bucurie,---ca la not in preseara de
Sf. Ghtorghe, care tinura peste tret oare. A doua zi,
capitanul Rafaele Corbo, pilotul, tata-sau, Giovanni
Corbo, cirmaciul Gaetano, sese inatrozt i e, im-
preuria, merseram la biserica i lasararn la bord nu-
mat &it must. Apol, dupa rugaciune, intoreindu-ne,
cu ceremonie se innalt pavilionul, se ridic ancora,
apot pinzele se umflara maiestos, incepu cSfinta
Clara, (asa se chiama bastimentul). a despiea unda
catre Sinul Liguric.
Tocmat cugetam sa incerc alimentele WI Signor
Corbo, crnaccheroni, stocofisio biscoto di Marec for-
maggio e buon vino, tutto eccelqnte cum zisese
chid Incepura toate obiectele a mi se Invirti Irma-
intea ochilor, a mi se revolt dejunul in stomah,
ma cuprinse o ameteal asa de Infricosata, Inctt nu
tii ce se mal intimpla cu mine. Era rul de Mare.

www.digibuc.ro
 INSULA ELBA (lM) 147

Bombarda noastra (aca se numeste acest fel de

%lava, cu doug catarte, macar ca nu era innarmata),
n'avea incarcatura, fara ceva balast 1 de frietris in
fund. Por matrozt ma asezara la racoare inteun
thamac, (leagan de ping) din nauntru, i, acolo,
pang seara ; apor, iesind, tarbacit si le-
ganindu-mg, pe punte (coperta), afldid el, toata, ziva,
Innaintasem numai trei leghe marine, ca si cum al
zice : cdin casa. 'n tincla,. Dar incepu a sufla vIntul
,seratec, si zburargm pe suprafata licvida cu destula
iutime. Numa varsarea i durerea de cap nu incetara
pana a doua zi, in care timp tinuia dicta de min-
care si bautura, din timp in timp sugind numaT ceva
.suc de lamiie..
In sfirsit, ma dedasem cu leganatul navii i cu
mirosul undei grate. 0 pofta de lup ma cuprinse
incepuiti a inghiti bucaturi nemestecate, pang ce
signor Rafaele ma sfgtui sa ma moderez, ca sa nu
cad prada indigestiei.
Era patruzeci si opt de oare de cind porniseram
die la Villatranca. La 2 Iulie, seara, trecuram printre
insulele Gorgona i Capraia si ne aflaram aproape
de canalul de Piombino, navigind spre ,insula Elba,
unde cur'ind, alunseram.
Se arunc ancora in cPorto de ta Rio', coboriiii
in insula si ma incartieraid in cea mal buna cas
locall. Aveam Inca fesul grecesc i pantaloni cu cute
catifea rosie, cu care ma serviam drept cost= de
calatrie. Mi se facurg ovatii de bietii locuitori, cre-
And ca sint fiul vre-unui Pasa din Stambul.
Casa la care mg duseg era chiar casa in care
.conacise Ludovic Napoleon, in anul I840, mar innainte
Prund, pentru echilibrul corabiel chid e desirtA.

www.digibuc.ro
148 CALATOFIIILE UNUf ROMIN ARDELEAN

de a debarca la Boulogne sur Mer, mi-o spuse

proprietarul case!, cu lacramT, cad Elbiani! ati per
Napoleon-eel-Mare, care fusese relegat un timp In
aceast 'insul, In amintire, i de familia Napoleonilor
se intereseaf foarte.
Ier! fcuiti citeva excursa In insul, cercetliti locul
unde se exploateaz minele de fier, cci toat e nu-
stincl de fier. Dorisem a vedea Portoferrajo ,
unde residase Napoleon, dar, fiind prea departe, nu
putuiti merge, macar cl se trnbia osptaritil mie
a-mf da caleaca 1 asin, cu samar comod, spre aceastar
TotuO, m suii pe o culme 1 vzuifi locul din de-
p art are.
Pentru distractie, pusei sa-m! spargl o bucat de-
stinca de fier, cu explosibile ; gustiti dintr'o fintin
apa feruginoasa, tare ca rachiul, care are virtute
constrictiv ; culesei smochine vratice, numite cfiori
di fighi ; mincaid sardele i caracatitl proasptr
riescuit de mine insum! cu amIndol muiX., pn ce
cellalt personal al echipagiulur incrcl cferrazze
(minerale de fier brut) In nava.
Miner! aid gilt condamnatiT Marelu! Ducat de Tos-
cana, dupa exemplul RusieT, care Ina intrebuin-
teaza criminali la mine. Elba e dependint toscan.
Insula e frumoas foarte : nume la locul unde ne
aflm de doul zile ajung miasme din baltile de la
Piombino, de care mT m apucar frigurile ; dar,
laud DomnuluI ! cu fntaiul flux, care va fi In-
tr'o oar, plecm.
Zi i tu : Doamne-ajut 1

www.digibuc.ro
 NEAPOLE (1.842) 149,

Neapole, lulie 1842.

aVeder Napoli e poi in Hr.,
Miseriile omenetr sint fr capAtt Abia mg deda-
send cu Marea i incepeam a gusta o plAcere rari
cAlgtoria nauticg, cind toate mi se nimicirA.
Bombarda noastrA, se incgra la Elba cu tferrazze,
care se duserl la Salerno, i, fiinda se luaserA din
lod liber, infierbintate de soare, clunarl innguntrul
nvil o fierbintealA nemar auzitA, Inca abia putuid
.dormi, de tot gol, citeva noptI dupg plecare ; insg mar
rg fu ziva, cu arita din nAuntru i din afarA.
De regulg, spre searg, bate ceva Vint pe Mare, care
odureatl citeva oare, apor intrg cbonaccia,, In care,
-toatl ziva, nu fAceam doug sute de stinjenr, clAti-
nindu-ne.
in mar multe rindurr im! pgru r.il cl nu merseiii
vaporul, pentru cl muriam de urit, iRcunjurat de
Apg, expus arifer soarelur pe punte 1 fript de 'fen.
Tazze, innguntru; pe lng aceasta, stind nemicatr
loc optsprezece, dougzed de oare. Las' cA nicr
Zelfinr, nicr rechini sa alt rnonstru "marin nu se
vedea, fArA cerul i apa.
Dupl alte toate, i marinarir stilt putin vesell, de-
-prim! cu linitea i religio! foarte. Dimineata, la
amiazi i seara, Innainte 1 dupl mincare, tot echi-
pagiul se adung la un loc In pupa nAvir i, in ge-
-nunchr, cite o oarl, tineaii rugAciunr, cintate foarte
languros, cele mar multe, dupg dating, Indreptate spre
Maica Domnulur. Altminterr, marinarir sint oamen!
ioarte de omenie.

www.digibuc.ro
150 CALATORIILE UNUI ROMIN ARDELEAN

in citeva zile sfirsiid provisiile propril si fuiti con

strins a ma alimenta ca marinariI, din -cele comune.
Aceasta fu cununa suferintelor expeditieI mele nau-
tice. Mincasem piscott de Brasov Inc a. din tinereta,
piscotI frantuzestI <A la cuillre, piscotI englezestf
servitI cu ceaiii, cunoscusem gustul macaroanelor cu
ca de Parma, cu suc de dame i Innecate In unt
proaspt. Aa ImI inchipuisem preparatele omonime
ale lul signor Rafaele, dar, val, ce amagire I
Piscotul marin samara In virtute cu fierul otelit,
alminter/ e coca nesarata, ca pinea frantuzeasca
macaroanele lui signor Corbo mi se servira fierte In
apa simpla, presarate cu brinza muceda si ilustrate
cu streapee ; stocfiul, un fel de talpa, care se vinde
cu pundul (Pfundsohle), atit de aromatica, incit s'o,
mirosI din coasta toscana sati din Sardinia, pierdute
In orizontul deprtat ; apol un vin dulce i fad, Ora
proba de putere. De odata cine sa mantnce ? Dar
signor Rafaele IrnI zise : cBen certo li piacera do-
mani , i, in adevar, a doua zi paread ca-s pancove
si mirodif.
Promiseiti matrozilor tbuona mano, numar sa-mi
faca pefrecere, ca sa nu mor de urit. Ma Nara In
salup sa ne scalcUm ; Innadins ma rasturnara In
Mare i ma.repescuirl. EI sriail din virful Qatar-
tuluI, ell abia de pe bord, In Mare, unde, apoT, signor
Rafaele ma prindea si ma punea In salupa. Lap' ca-
aveam un petec de pluta Iegat de mine, ca s nu ma
scurund, dar tot gustaiii, din dad It? cind, unda
amara. Asa, cu asemenea exercitil, ,cam dure pentru
un dotnnisor parisian, petrecuram Inca patra zile
lung! de vara, pan g. ajunseram la locul destinatief.-
SI nu uit Ins lucrul principal. Apropiindu-ne de,-

www.digibuc.ro
 NEAPOLE (1842) 151

gura TibruluI, tot avurArn un spectacol extraordinar,

in depArtare nu peste doul sute de pasI, In linie
paralela cu corabia noastrA, de-odatI vAzurAm un chit,
lung ca de treIzed de coif, despicind tinda au mg.-
rire, aruncind din ambele nAri doug arcur1 de apl
spre spinarea ce i se vedea ca o insull, neagrA desk
coperitl, iar, maI departe, coada innotAtoare, in formA
de-cIrmA, spre Indreptarea cursulul. Talazul ce-I arAta
directia, fAcind gigantice ondulatil, ajunse la.noi si ca
o frunza fAcu a ni se legAna nava. Matrosii cAzurl,
In genunchl si, cu devotiune, rugarl pe Madonna
sA indepArteze monstrul, care, de si-ar fi prins
mintea cu nol, virindu-se'pe supt corabie, ca o minge
o at fi aruncat In aier. Dar scApardm, cAd- era spre
searA, and Incepea yintul, si ne depArtarAm de locul
evolutiilor acelui monstru, lAudind pe (Santa Maria
/
Vergine,.

La 8 Iu lie eram la innAltimea insuleI Capri, uride

impAratul Tiberiu petrecu cele din urmA zile in des-
frinare pAnA fu ucis. in vecinAtaitek ucester insule ne
tinu tbonaccia, toatA ziva, dar, 'curind, dupA dejunj
avurAm iar de spectacol un fenomen ceresc, adecA
o eclipsA totall solarA. Lumina zilef; din gtrAlucirea
extraordinarl in ateste regiunI, Inter 1,6 incet, afita
se intunea, Incit se pArea CA i Cum un nouf gros
ar fi Innaintea soareluI. LuarAm hirburI de sticlA, le
tinurAm asupra himinil aprinse si, apol, prevAzute pe
o parte cu culcus de funingenA; ne servia pentru a
putea contempla, fenomenul astronomic; tAcI cu ochif
liberi nu numaT nu se veclea, dar spuse, cApitanul ed
o periculos vederif ochilorh
MA .rnirAifi cA si matrosir italienI icred, ca si Ro4

www.digibuc.ro
152 CALATORULE UNUI ROMhl ARDELEAN

minil nostri, In vIrcolacf, cacT, Cit tinu eclipsa, niered

Se Inchinara Madonnel.

Signor Rafaele, fara a fi erudit, avea cunostintT

variate, si amIndoI tineam dese discutil, mal ales teo-
logice, fiindca eram dedat cu acestea din Niceia. 11
intrebaiii pentru ce matrosil grit asa de superstiti4
si bigotT, pentru ce nicT and nu se roaga luT Dumnezeil,
ci numa/ MadonneT si Sfintilor ? Capitanul iml ras-
punse at multa demnitate :
r eVulgull, zise el, ,inu se poate avInta cu mintea
ea cerceteze lucrurile filosofice, ci el simte numal cu
inima, spot divinitatea inirhiI e, (per excellentiam),
Precista Maria (italieneste : (Madona, sat'i Doamna
Noastra), care pururea se roaga pentru -noT, si, prin in-
terventia Sa la Parintele Atotputernic, ni cItiga tot
binele si ne scapa de toate relele.
Cind incepe omul a filosofa, atuncI In tot minutul
cade la In dointa 0 ratacirT, din care mintea nu-I poate
scoate, cad e margenita foarte in arnasurare cu secre-
tele riecuprinse ale Divinitatil si ale Naturil. Ba, prin
necontenita cercetare, poate ornul sa ajunga la teufie si
la impietrire catre ceIlaltI oamenI ; dar prin credinta,
MI multa cercetare, inima i se Incalzete 0-1 face
sirntitQr la suferintile semenilor sal. Filosofia mIndra
Inca n'a sters nick) lacraml, credinta, in simplitatea
el extremk le sterge pe toate, si religiositatea, fie
in cltva 0 amestecata CU superstitie, nu vatarna. Ea
intretine iubirea, legatura cea Mal necesara si mar pro-
fitab4 orneniriT. Cine crede si exerciteaza faptele diet
tate de iubirea aproapelul, de acela nu se desparte
speranta intr'un viitor maT fericit, pana ce moartea-1
scapa de un vis pururea nerealisat, dar placut si

www.digibuc.ro
 NEAPOLE (1842) 153

mingiietor In aceasta viata smnata de stInci si

valud, ca Mediterana furioas pe vinturile ecvinoc-
Vale, .
Foarte-mY placu dulcea filosofie a d-lui Rafaele si
1ml veni foarte ca proposa, cacl In Paris e lumea
foarte filosoaa, si nu neg ca simtul religios si la
mine capatase o zdruncinare si se cam timpise. Mo-
ralitatea public e basata pe religia in care fiecare
-cm e crescut ; nurnar cine e in stare a sterge toate
intiparirile si amintirile omului, sa cuteze a-1 des-
minta de la obiceiurile religioase In care s'a pomenit.
E insa peste toata putinta.
61 aduc aminte din tinereta, cind Intaia data m
facu doctorul Ostermayer sa mnInc t ante Vinerea,
.cum, pe linga nelncetata icnitura, semn vederat al
aversiuniT nascute din dating, dupa ce ma dedlid,
nil se parea ca doara si neascultarea si minciuna
Inca ar fi calcarl de aceiasf categorie ca netinerea
postultg.

Dupa ce trecu eclipsa, signor Rafaele 1m! arata

Golful napoletan din fata, care sta ca un semicerc
maret innaintea noastra. Mal intaid, Capul Misen, cu
vfile unde crestea oarecInd faimosul vin de Falerno,
laudat de poeti In cintece bahice, innainte de a fi
cunoscut cel de Champagne, toctnal ca acesta. Baia,
cu templul Venere si cel vecin al lul Mercur, ca
si cutn anticitatea ar fi prevazut patimile lumii nou,
de ea necunoscute, cum adeptii unel divinittt, de
nevoie, cauta sa invoace pe cealalt. Marea Moartl,
CImpiile Eliseene, Muntele NoiI, rasarit Inteo noapte
.ca o ciupera, prin virtutea vulcania, Pozzuoli, cu
iemplul lul Joe \Serapiu, jumtate inundat de apa

www.digibuc.ro
154 CALITORHLE UNUIROMIN ARDELEAN

Mara, apor muntele Pausilip, samanat cu vile i gra-

dint paradisiace.
Oraul Neapole, antica Parthenope, ca o regina pe
tron, incununata cu castelul Sant' Elmd, muindulf
poalele in Mare la Castelul Aden' Uovo', cuprinde
gratios fondul mijiocil, i Capul-de-Munte, ca un
baldachin, decorat cu. pint pitarett, In forma de
umbrle colosale intinse, se ridica d'innapot.
Mat departe spre Apus, muntele Soma sad Vesu-
viul, ca din pipa gigantica pururea fumega, noaptea
insa aratind para foculut ce scoate din rarunchil pa-
rnintulut, niclodata ostenindu-se. in sfirit, oraele
desgropate dui:4 eptesprezece veacurt, Herculaneul
Pompei, imprejurate de vit i plantatit de bumbac, sint
incaclrate de Capul Sorentin,- de unde pana la noi
-ajungea mireasma florilor de portocalt ce-1 adumbresd.-
In adevar, Neapolul merita a se cherna gradina
Italiel', i mi-ar fi parut rad sa nu fi venit a vedea
acest raid pmintesc.
in aceiaI zi, seara, ajunseram la Salerno, i arun-
caram ancora in port. i Saletnul are un golf Tru-
muel.
Vama nu ne era a debarca in ora pang a -doua
zi, dar capitanul i ed scoboriram i ni arataram pa-
apoartele, apot aduseram la bord mincarl -aiese si
vin excelent numit dacrirrja Christi', cu care ospa-
taid echipagiul intreg. i pentru bspat, dar chip&
obiceid, toata noaptea entail matrosir cite barcarole
li erad cunoscute.
La 9- Julie debarcarrn tog, i merseram la biserica
San-Matteo, uncle se serba serbtoarea <Madonna delle
grazie'i i daduram. liar Atotputerniculut ca intitn-
pinaram pericl 1 ni binecuvintase calatoria.

www.digibuc.ro
 NEAPOLE (1842) 155

Luind apor ziva-bunl de la signor liafaele, dupa

ce tott ai lui imi sArutarl minile, plecaid cu un fel
de omnibus si, prin un sir neIntrerupt de sate, vile,
orase, ajunseid la Neapole, unde m'am incartierat la
gNobile Albergo dell villa di Napoli, calata dei
Fiorentini,.
Aid astept scrisoare de la tine, numai O. te fe-
resti de a face alusif politice, cAci si asa cred oa-
menii ca-s spion frances.
Pasaportul de la ReAid-Pasa de doua sAptAmini
zace la Prefectura de politie, si fu aflat in bun
formA, prevAzut cu toate vizele, dar, totusi, cApAtAid
azi dimineatl citatie s mA infAtisez mine la Prefec-
turA, punct la e oarele douAzeci si trei si jumAtate,
(cventritre e mezzo)).
Ce voiese, Dumnezed stie ! Poate am scApat vre-o
vorbA slabA din gurA, si aid e locul a-ti iinea limba
Intre dint!, in legea Englesulur, nu s latri verzi si
uscate, pa in Franta, unde politia ascultA tot felul
de expectorati1 cu indulgentl, ea sA afle opinia pu-
blicA, fArA a te supAra pentru aceasta. Nu =A tern
insA de flepcuri, cAcT am sprijin putertric pe came-
lariul fraces, d. de Martigny, cAruia-s recomandat.
Adio t

XVII.
Nespol, August 1842.
aWenn tier Bailer nicht muse,
Rtihrt er iveder Hand, Finch Fuss.,
Cu o rarA abnegatietde sinemL si cu mult sacrificiu,
mA crecle, dragA, luAid pana in pia -ca 4-0' ma
scrid ceva de aid.

www.digibuc.ro
-456 CALATORDLE 'LIND! nomIN ARDELEAN

Filosofia popularl stA in proverbele sale, pururea

bine nemerite i cuprinzAtoare de adevAr netegAduit.
'La pomul lAudat s nu te dud cu sacul mare.> De
multe ori avuid ocasie sA mA conving cA In ce puseid
mar multA sperantA, de adoto IntItnpinid mal mare
deceptie, i aa-mI, fcuid regula ca niel and sA nu-mi
incordez imaginapa peste oarecare grad, spre a putea
privi realitatea In fatA cu PutincioasA indiferentA.
Perspectiva farmea, lucrul de departe se vede
mult mal perfect i maI trandafirid, pe cfnd, contem-
plat de aproape i in amAnunte. cad in cell! numal
defectele : poesia imaginatiel devine prosA trivialA In
realitate.
Iaca aa e i cu delicioasa Parthenope.
Nu-tl descrid Neapolea dupl gradele de longitudine
normalA, de la insula Ferro, sag de latitudine ecvato-
riall, clel acestea le al pe mapa rhercatorianA ce-ti tri-
rneseiii din Paris. Nu-ti spuid nit:I numgrul poporatiet,
c1-1 al In geografie. Tot aa pop afla cl Guvernul local
nu e republican, nu e monarhie termurit, bunA oar ca
In Franta, dar nici despotic ca la Musulmani, ci un
blind i pArintese absolutism, cum e mar potrivit
pentru popoarele europene nemature, care, cu tita
mamer, sug ideia de aristocratism, i fiecare individ
se nAzuiete, nu prin fapte, ci prin natere, a adeveri
cA e mai bun cleat altul, sad, cel putin, cl egaleazA
o sumA i Intrece altA sumA li mal mare de indivizl.
Dar las aceste consideratil prea-innalte i mg ter-
muresc la lucrul nostru cel cu totul modest.
Ti-am zis cA tml sacrific prin osteneala ce iead de
a-ti scrie. Aceasta sA o ier literal. E din causa cAlg
durli de treizeci de grade ce domnete aicl In aceastA
epocA a anulta.

www.digibuc.ro
 NEAPOLE (1842) 157

Veniid din Frar ta plin de energie i activitate,

asa, luptAid cilva timp, expunIndu-md arsite, spre
mirarea insusl a Napolitanilor, dar mult nu resistAid
naturii, si iatl-mA prada celeI me complete indolente.
multe zile micI nu potI mInca de lene, In altele
cu gred suferl chiar cAtnasa pe piele cautT a
zAcea Intins pe canapea, toatI ziva, In costumul
strAmosuluI Adam Innainte de a cAdea In pAcat.
Acum, cere cugetare i ide bine Insirate de la
omul atit de desmAdulat !
Cine e constrIns a se misca In ziva mare pe strAe,
se serveste pururea de umbetlA IntocmaI ofiterif si
generaliI ostirif locale, ca si alti. OameniI umblA In
ImbrAcAminte asa de usoarA, Incit abia nu se vatAml-
decenta In public.
Ziva pare cl e orasul mort ; seara i dimineata
roieste un furnicar de poporatie de speriat, umplInd
toate strAzile, pietele, grAdinile publice i maI ales
portul i coasta Mril, unde pururea -e ceva rAcoare.
ImI place a mA amesteca In popor, pretutindeni
unde se afll grArnAdit, ca sA-I cunosc moravurile,
Yrt (Largo del mercato Piata TIrgulul, vin (conta-
diniT, sad locuitoriI satelor i insulelor veclne, cu pro--
visii la tirg, si a porturile Cele mal pitorestI ; ale
muierilor parte mare samAn cu ale femeilor romince
ardelene, ba chiar i limbagiul aduce bine cu cel rorn-
nesc. Aid auzii chiar expresiile (mama-ta, sora-taD,
care nu-s Intrebuintate de ceIlaltI Italienl. ZarzavaturI
se aduc pe mAgarT, In cosnite, iar laptele nu se vinde
In piatA, ci proprietarul duce vaca de funie din poartl
In poartA i fiecIruia-1 mulge In vasul propriu can-
titatea de lipsI, cle altminterl s'ar sArbezi de cAldura .
cea mare.

www.digibuc.ro
158 CALATORTILE 'EMU! RONAN ARDELEAN

In cLargo del mercato se fac executiile de justitie

Inc din vechime. Lingl balconul palatului judiciar
sint infipte in pArete, orizontal, citeva tepuse de fier,
avind In yid IngrAdituri in forma de lingurA, si aid
staii si azi cApAtinile tovarAsilor faimosulur Masa-
niello, care, in jumAtatea secoluld al cinsprezecelea,
din pescar, prin revolutiie, in rinsprezece zile, se fa-
cuse rege si, sapoi, fu ucis.
Caracterul poporului se poate studia i In alte locuri.
Sint In Neapole cam la trer sute de biserici, toatA
ziva deschise, dar crezi a ajung ? in toat rAspintia,
pe strAzi, Ina. se face serviciu divin, si se celebreaz1
nenumArate procesil, la caTe poporul du adina pietate
iea parte 0 petrece multe oare In genunchi cu cre-
dintA, In toate zilele, cAci aid totdeauna e serbAtoarea
orearui sfint.
Niairi nu stilt atitea icoane fAcAtoare de minuni
ca In Neapole. Taumaturga principalA e Sfinta Bri-
gitta, care singurl scap de toate nevoile si conduce
cu sigurang alAtorii pe Mare si pe uscat. i slut
In biserica ei c ex-voturi cit nu mar !neap pe pl-
reti, 0 pelegrinif o imprejurA cu miile.
Poporatia (plebea) napoletanA, pe lingl atita nu-
tret sufletesc, e atnatoare si de ntfret intelectual, 0
acesta-1 cautA In jurul pdrtului, cal molo, unde, in
genunchi, pelprinci saii intini pe foale, mal ales partea
bArbAteascA, multe oare, inteo zi ca In alta, se de-
lecteaa. la declamatiile unor desrneteci numitl ccanta
storia, dad. fravestesc In modul cel mai oribil epo-
peil diVinilor Tasso i Ariosto. Fiecare ascultAtor li
duce In tnat A. ziva, voiii sA zid: seara, (grand (cru-
cerul) pe care nu-I dete, dimineata, pope!.
Al treilea crucr e, de nevoie, al regelur, act iti

www.digibuc.ro
 NEAPOLE (1842) 159

.acest orafmare tot a treia sad a patra cas cuprinde o

cbottega, (pravalie) de tReali Lotti va sa zica : biurod
de lqtarie, unde nicrodata nu potr sa ntri, aa-s de in-
desate de laAzaroni 1. Niel se add In toata lumea atItea
carp' tIlcuitoare de vis.urr i, macar ca lazzaronele
nu tie carte, totui un amulet sad talisman de
acestea, poseda.
Fiincica sintem la lazzaroni, apor trebuie sa-tr spun
cam ce e aceasta clasa de oameni, cad ei caracte-
riseazd. Neapolea.
Lazzarqnir Out trocarir napoletani. Dacd ni tir
ce-p trocarir, intreabd pe un Braovean, i-tr va spune:
apor, mutatis giutandis, lazzarone 1 trocar e una
i aceia1 vita de oamenr. Dar, ca ?a nu ratacesc in
ctva, totn1 ma las In descriere mar pe larg.
Cu tata,, mama i progenitura, lazzaronir slut In
Neapole cam vre-o suta cinzecr de mir de suflete.
Zic innadins suflete, pentru el lazzaronil slut camenif
cer mar de omenie In ora-. Er se nutresc cu caratul
marfurilor la bord i viceversa, cu servicir felurite
la paiticulari i cu negotul fructelor de Mare prin
ospatrir.
Locuinta lazzaronelur e piata publica, strazile 1
unghiurile, supt cerul liber T la soare? P., umbra, tot
afita. Patul lur e o corf lunga ce-r servete de trdga
In meseria de purtatul obiectelor. Lazzaronele se culca
In corfa, Intins pe spate,1 ridicind genunchir asupra
ercultif i tinind picioarele pe talpd, ca sa nu-r taie
vinele. imbraamintea lur onsta din camea, pururea
destrabalata, din cioareci de pluza, totdeauta rasfrIntr
Ora l coapse, un bad de lind, care a Lost rou,
o scufl, iar de lina, lunga, cu mot Indoit spre nas)
Instrument cl purt tt 1h tiOnare. De 1 a tragd, tragar sad trocar.

www.digibuc.ro
160 CALATORDLE tNUT ROAN ARDELEAN

care incA a fost roietecA, dar acuma nu i0 se maf

cunoate fata.
Lazzaranele, fereascA Dumnezeil, nu cerete, dar
nicl nu se tocmete pentru lucrul ce i se incredin-
teazI, ci pururea se recornaridA generositAtiT patro-
nuluI,. maI ales end are a face cu cgalantuomini,.
(Ga1antuomo).-1 oricine e ImbrAcat g la trancesey
(frantuzete) i un asemenea om se intituleazA pu-
rurea cu tEccellenzal, nu numaT de lazzaronI, ci i
de celelalte clase inferioare ale societAtiI.
BucAtAria lazzaronelul IncA e piata publicA, uncle
se fierb macaroane 1 se frig 'in ulei peperoni (ardel)..
El cu familia, eit de numeroasA, se ajunge pe zi cu
un carlin (zece crucerl, argint), fiinda. e sobrietatea
perfectionatA. DacA se intimplA cumva sA citige
odatA dol, treI sa mar multI carlinI, apoT atltea zile
nu ilia face nimica, pe cite e prevAzut cu budgetul
ordinar. Capital nu-I trebuie, pentru cl In echitatea
ha nu voiete, prin propria-I activitate, spre a-1
frustreze pe concurentl de mijlocul subsis-
tentel momentane.
Cind lazzaronele n'are citg, trAiete cu inure, cu
broboane 1 maI ales cu cfichi d'Indial, care se aflA
In abundenta pe toate gardurile i ripile, apol cu.
cfrutta di mare',
(Fighi d'India, slut -fructe de cactus, care cresc ca
la noi urzicile i scail ; ele ail must i multA dul-
ceatA, de 1 cam fadA. cFrutta di mare, slut scoicute
de tot soiul, pe care le lasA Marea pe prund In timpul
refluxulur ; fiecare contine o bucatA de materie cAr-
noas1 i deloasA, care se mAnIncA mar vie, zvIrco-
lindu-se de pe gAoace.
Mincarea principalA In Neapole slut macaroanele,

www.digibuc.ro
 NEAPOLE (I842) 161

nu numal pentru popor, dar i pentru c galantuomini ,,

i nu lipsesc nicr de pe o masd. Aflu c cu scop, fiinda
pasta nutrete mal bine cogpul storS de puterf prin
necontenita asudare produsd de clima fierbinte, apoT
ea n'are inconvenientele nutrimentuluT de carne la
locur! alduroase.
Nimic mar comic decit i vedea pe lazzaron! ospd-
tind ll macaroane. In jurul unuT blid se aeazd, jos,
in mijlocul pietif, tata, mama i copii!, unul in poala
altuia : fiecare iea mina plind de macaroane fierte, le
ridicd cit poate ma! sus pleacd capul spre ceaf cit
poate mat jos, atintete ochiT spre cer, i, apo!, din
acea directie, ca pe nite limbric!, lasl macaroanele,
una cite una, sd-I cadd in gura cdscatd, i, nemes-
tecate, le inghite.

c A propos, de macaroane, sd-t! spun cum 1mf umbla

i mie intdia datd in Neapole.
Venind de la Salerno, In dreptul Pompeir, doT ca-
valet-1 se urcard, line. mine, In omnibus. Dedeid cu
dinir la vorbd i afidid, cu plcere, cd, intocmai ca
mine, gilt oament de litere. Mi se recomandard re-
ciproc : unul era don Orazio Franzo, Palermitan, altul
don Serafino Wagner, German din Berlin. i ed li
spuseid numele i patria, apof, se intelege, cum zice
Germanul : cGleich und gleich gesellt sich gern,,
sad cGleiche Brder, gleiche Kappenp, pe loc fArdm
intim! unii cu altiT.
Se purtard cu multd civilitate ei-m! oferird serviciu
amical de conducatorl la institutiile locale, ceia ce,
intre complimente i protestata de recunotint,
acceptdid.
Ajungind In NeapoIe, dui:4 ce ma incartierdid, fiind
11

www.digibuc.ro
162 CLATORIILE UNU1 ROW/NI ARDELEAN

timpul prinzulur, cAtre optsprezece oare din zi (amiaza

italianA), don Orazio 41 incepu slujba, zicind :
4 SI mergem, don Giovanni, la prinz ; te condu-
cem intr'un restaurant nobil.
5i mA invoiiii bucuros.
Ne duserAm. Localurile erail respectabile, pline de
tgalantuomini. at ajunserAm, se comanda vin de Ca-
pri i clacrima Cristi in butelie i, indat, fiecAruia i se
puse d'innainte, nu un taler, ci o paten monstruoas
plinA, cu virf, de macaroane, preparate 4 al la Iran-
cese. Literata miel, pe lingl un e con licenzia, se
desbrAcar pn la cAme5. i, desfIcind cite do1 nas-
turf la brill, se apucarA de lucru. Nu fAcuiii ca dini1,
dar, fiinda de citva timp trisem maT numal cu ma-
caroane rAil preparate pe bord, crezind a doarl in
acetia constA tot prinzul i, mar ales, considerind
copiositatea, apoI, fiind macaroane delicioase, ca
Tiganul ml fAcuiti tobA, mincind tot ce era in pa-
tenA.

Poate nu til istoria Tiganului la masa cumAtrulul ?

SA ti-o spun :
Un Tigan avea cumAtru romin. Fu odatl invitat
de acesta la ospt, i i se servi zarg. (lapte bttit) cu
mmligg caldl. Dup firea lui, Ronfinul se scusa
pentru putinatatea bucatelor, imbiind pe cumAtru s
pofteascl. Tiganul, intre protestata de multmire,
lAud darul Domnultil i-1 prevAzu pintecele cu zarl
din bielpg. Se ad,use, apoi, purcel fript i plAcinte, iar
Tiganul d'a se cli i d'a-1 muca buzele la toatA
bucAtura ce ducea cumAtrul la gurA, cic1 el n'avea
unde sl mar bage.
c At, cumetre h, zise In sfirit, cce bucate bine

www.digibuc.ro
 NEAPOLE (1842) 163

gatite, dar au potrivite... Trebuia Intai purcelatele,

apoi placintatele i, la urma, sa fi zaruit cul i-ar ma!
fi trebuit L., v
A.a. 'Atha chiar cu literati! mief : li numaraid bu-
caturile, de la supa panal la poame, care se adusera
In urma macaroanelor, dupl moda europeana, cad
flea nici nu putuig gusta din acele bucate. Pe urtna
.aflahl ca macaroanele sint stIlpul case! i altele vin
In ordine, unde se poate.
Treaca-mearg, cugetam. Cel putin ma vor omeni
d-nii literati pe spesele bor. Dar tocmal aid mi se
puse eaua. Nu numai a poate nu mIncasera de tref
2ile, cad ma sperieid ce bagara Intl-1'10Y! , dar
don Serafino avea numal un carlin In buzunar, i
don Orazio i-1 uitase cu totul acasa L. Para niclun
cuvint, platiiii socoteala pentru tot!, ba Inca ma pre-
facuiti a ma supara ca nu ma onoreaza cu dreptul de
a li fi amfitrion, i mare noroc ca toate full ief-
tene : numai ceva peste un taler, cu vin cu tot.
Afliti, pe urma, ca. conmesenil miei erad doi aa-
numiti 4 cavaleri de industrie a, i, dupa aceasta, ma
cam ferii de dinif.
Dumnezed sa-ti dea spor 1

XXVII.

Neapole, Septembre 1842.

al tempo passe. 6 no rit rna a n i,
E don vale t peatirsene d pot.
Mi-am implinit, draga, Misiutlea In Neapole i, peste
Dutin, plec chorribile dictu '11 tocma la Petersburg.

www.digibuc.ro
'164 CALATORHLE UNUI ROMIN ARDELEAN

Va sa zica, dupa ce m mat fripseiii, in puterea verilp

la Neapole, unde e cea mal fierbinte clima din Eu-
ropa, soarta hotarise ca, tocma in putereaiernil, s
ma apropiiti de Polul Arctic, spre a degera poate in
zona ghetoasa. Patiiii, cutn zice Rominul : (De nevoie
manind si colacI,. Aflaiii o familie ruseasca, ca s'o
petrec pana acasa ca insotitor (curier) : facem calea,
incet, prin Franta, Elvetia i Gerniania, in curs de
sese lunT, ca sa ajungem, spre sfiritul carnavalulul,
la Petersburg.
Mi se deschisera, in timpul din urma, mar multe
cariere ; preferaiti insa pe aceasta, pentru ca-m! (II
ocasie a vedea locur! notia. MI invoii pe lima cu opt-
zect de taled si tre! sute de (pausiale) pentru in-
toarcere, emolumente bune ; pot zice : (pupaza pe
colacl. Ca sa cistig atita, puteam fi trel ant bi-
bliotecar ! Numat de n'as degera in atepele rusestl,
ca armata lur Napoleon I

Dar, pang a nu pleca in regiunile iperboreene, voiti,

in scurte trsatur!, sal! ma! descria una din excursiile
mele in jurul Neapole!.
Era inteo zi, catre seara, in piata (Largo di cas-
tello D, unde iesisem, cu signor Ronzoni, ca sa luam
in revista miscarea populara, totdeauna deasa spre
sfirsitul ziler, cind iata, d'innaintea noastra, un (cor-
ricolo I desert cautind pasagerT.
Signor Ronzoni e unul din nenumarati! ciceronr
local! cari, de obiceiii, stilt ocupatT numal in timp
de lama, cind curg strainiT in Neapole, unde iarna
nu e. De mult era redua al1 suge din unghie, ca
ursul, pentru_ ca n'avea niciun cltig dupd ce toata.
lumea calatoare clutase zona temperata in, Elvetia

www.digibuc.ro
 NEAPOLE (1842) 165

pe malul Rinului, In Germania. Tiind ed, In acea

,epoca, locul lorzilor englesi i al printilor rui, mi
se oferise, numal sa-1 tin de mincare i bautura cu
Zestul cumpat, a ma Insoti i a-mi arata toate me-
morabilitatile In Neapole 1 Imprejurimr.
(SI mergem), zise, cla Pompei i la Vesuviu,
cad cine tie cind ye! mat avea ocasie favorabila de
a le vedea, In viata.)
Emilia vbrba, luaram loc In cariola, cu co-
manda : cper Pompei I).
Corricolo e o trasura cli patru roate i poarta pe
arcuri aeriene, ca leagnul o scoica de caleaca, In
care e pentru dol cgalantuomini), cari i poart
cea mai mare parte a speselor de transport. Dup
ce ne aezaram In scoica, vizitiul, stInd pe scIndura
d'innapor, In picioare, 1 tinInd frInele unui cal In-
-tortonat cu multi zurglr i clopotei, peste capetele
noastre, ca Phoebus In quadriga sa eterica, drept
semn de locomotiune trei minute nentrerupt continua
un plesnet de bicid, sfirind de-odata cu exclamatia
tonifera : per Pompei b. Apoi, ca pristenul, zbura
corricolo peste basaltul strazilor, despicind In doul
o mare de lazzaroni i altit In aflux.
Para la puntea cc:Jena Maddalena), pe apa Sebe-
tului, bariera oraplui napoletan, pe capra, pe ruda,
pe sari, de lturi, d'innapoi i chiar dedesupt, Inteo
plasa a corricolului, Inca cinsprezece indivizi cuprin-
sesera locuri de pasageri, pltite dupa categorie,
de la un (gram pana la cinci de persoana, cad
eptesprezece indivizi incap In cariol, sad, ma! bine
zicind, pe ling dinsa.
Era un grup de pasagerf pitoresc, demn de penel ma-
iestru, toll descuIti, On la fratele Girolamo, aezat

www.digibuc.ro
166 CILITORDLE DNU1 ROMhg ARDELEAN

pe caprA, care, dupa prescriptiile ordinulur monahal,

avea calige de lemn, care-I acoperiail tAlpile.
Supt pleasna de mAtasA faetonulur, mar ales insA
supt energicele comande i gesticulatir, de i gait
de InsArcinat, unicul cal, In gcurt timp, curml dis-
tanta, nu neinsemnatA, pang. la 'Torre dell' Annun-
ziatap, unde ne scoborirAm i, pAnA a doua zit maserArn
intr'o locandA aproape de coasta MArir,
Cu revArsatul zorilor ne scularAm i, pe jos, mer-
serAm spre a vedea crawl Pompei, de viii ingropat,
In anul Mintuirir 79, cu, cenuA i perlA din Vesuviu.
Aceast catastroa se IntimplA cu ocasia intAir erup-
tiunr cunoscute a acestur vulcan, care fu i cea ma!
Infricoatl, dupA ce muntele multe veacuri dormise
i devenise ca o colinl plAcutA, tapetatA cu iarbl
verde 1 smAltuitA cu florr.
Istoria pstrase amintirea oraulur Pompei i a
Herculaneulur, tot de-odatA cotropite, InsA locul unde
ele fuseserl aezate 1umea,1 ignora cu totul, pAnA la
anul Domnulur 1706, cind cultivatorir cimpenr, sApind.
la vir, li descoperirl mormintele atit de pretioase, i
azrt cea mar mare parte, iar vAd lumina ziler i pun
pe spectator in mirare.
Ne primblarAm pe douAzecr i ese de strAzr par-
dosite innainte cu douA mil de anr, Incunjurate cu
case i prevAzute cu trotuare elegante, visitarAm mar
!Tit Aid un ir lung de monumente mortuare cu in-
scriptir, case, palate, forurr, teatre i temple, maT
toate intregl i aa de bine conservate, ca 1 cum
ierr numar le-ar fi pArAsit locuitorir, fugind de Turcr
sail de Tatar!.
Mosaicele i picturile ca fresco pe pAretr, apor
toate celelalte relicvil deertate de cenua care le

www.digibuc.ro
 NEAPOLE (1842) 167

ingropase, skit atit de vil si frumoase, ca si cum in

saptamlna trecuta le-ar fi facut artistul. Toate dove-
desc bielsugul si gustul, dar si decadenta mbravurilor
locuitorilor aceste a doua Sodome, pe timpul and
se arata crestinismul In lume cu rigidele luT reforme.
titre altele, se vad urme despre latitea cultulut
priapic, cu profusiune reproduse prin artele plastice,
In basoreliefuri, nenumarate amulete de bronz si alte
represintatil obscene, intre care ceva (non plus ultras,
un facsimile de phallus afisat, ca Insemn public, la
casa de prostitutie, lucrurl ce par s justifice catastrofa
ce a incercat orasul Pompei si celelalte ese nenorocite
localittI Impreun cu dinsul.
Dup ce vazuig toate, pana si schelete destule &-
ale noilbr sodornitI, luaiii ramas-bun de la aceste lo-
curl memorabile i veniram, peste cImpil de bumbac
si vil fructifere in cenusa vesuviana, pang. la Resina,
unde ni eistigaram cciucis (asinI) si, alai-I, suiram
spre muntele Soma, cum se chiama Vesuviul de ve-
cini, ca s vedem de aproape i autorul nenorociril
pompeiane.
Calea duce In munte peste culcusurI de lava, eft
rouie, cIt surd si negricioasa, dupa cum fu mg de
mult sag maf de curind varsata pe acele locurI, iar
id-colea pe Bug cite o oas de cultui sail petece
care a5 scapat de potopul vulcanic In origine, sail
se formar prin cenusI adunate, dupa timpurI.
La culmea numita cdelle Ginestres, regiunea luni-
perulul, unde se afl ermitagiul San-Salvatore, des-
calecaram de pe c ciucis, intraram in chilia frateluI
si ne inscriseram numele si -patria In registrul ce ni
presinta, ca s se stie cine sIntern si, de cumva am

www.digibuc.ro
168 CALATORULE UMW ROMN ARDELEAN

avea potta de a imita pe Empedocle, sa nu fim con-

strInI a face desculti itinerariul spre Tartar.
Mai Incarecaram odata i urcaram pana la locul
numit e Atrio del cavallo ,., imediat la poala gurguiului
conic, constator exclusiv din lava Impietrit, moarta,
fail cel mal mic semn de vegetatie.-
De aid trimeserm t ciucil In jos lInga eremitagiu,
i, Impreuria cu un calluz, anume Giuseppe, pe po-
teca erpuita., printre lava, ne suirm pa.truzeci i,
cincl de minute In singuratate Infioratoare, trist i
solemn imposanta, pana la margenea craterulul celui
mare, In yid, la fnnaltime de trer mil ese sute gel-
zecI de urme peste nivelul Mediterana
Din lacaul .distrugeril i al mortiI, unde necurmat
muncesc puterl subterane spre a-1 face i maI Infri-
coat, cautaiii cu ochil asupra MariT, presrat de
insule i bard cu miile, apol asupra Imprejurimir
paradisiaceI CampaniI, i nu ma saturam de frumu-
seta paturif, stralucita, contemplind-o din acel loc
trist i Para viata.
Gurguiul Vesuviulul are forma de cciula cu fundul
apasat, ca o cldare gigantica, din mijlocul careia
rasufla craterul actual, Imprejurat de zgurI grmdite
Inteo Innaltime care egaleaza margenile din afar ale
craterulul principal. Din doulzecI In doulzecI de
secunde vulcanul Improaca cu rapegiune mare un
nor de zguri uoare, Inflacarate, Insotita de funt gros
i abur/ de pucioasa. Innecacioasa, pana la o Innaltime
de treI sute de urme In aier, apol aceste proiectile
recad cu zgomot grozav, In torma de rac4ete, Innaun-
trul vulcanulul, pentru ca iar s se Improate, dar mare
parte sInt biruite de vIntul care la acea Innaltime
totdeauna sufl pe de laturI, pe chid fumul cu aburil

www.digibuc.ro
 NEAPOLE (1842) 169

se transforml In nour, care necontenit adumbreste

Aril-fur vulcanulul.
DupI intlia contemplare, mar Innainte de toate
ocolirAm, In patruzed de minute, craterul extern,
umblInd peste lava petrificatA, asemenea until aluat
dospit, roiatec, revArsat peste buzele apisteril 1,
apor ne scQborIrAin InnAuntru.
Terenul supt picioarele noastre, constAtor din ase-
menea lava IntinsA,-suna ca oala, semn cum cl numar o
scoarta uoarl ne tinea peste abisul deert ascuns
In sinul muntelur, iar icI-colo cloace de lavA. topitA
i fierbinte ni amenintag p4r cu Inghitire i. totalA
mistuire dacA ne-am fi poticnit IntrInsa.
Pe un loc atit de periculos, cu o rarA precautiune i
cu cutrernur InnaintarAm, nu fArA greutate, pAnA la
munticelul de zgurr Infoiate, strinse In jurul crate-
rulur deschis, la a cArur poalA, In diverse directir,
izbucnia ca slatinele lava focoasA, roie, topitl.
Ne suirAm pe munticel, de partea vIntulur, ca sl
nu ne Innece putoarea de pucioasA, nicr sA ne ploaie
pe capete zgurile arzAtoare Improcate recAzind din
aier. Din margenea abisulur, la distantA de trer par
numar, puturArn pentru o clipA a ni arunca ochil In in-
spAimIntAtoarea fierArie a lui Pluton, asemenea until'
cuptor de sticlArie. Are margenea cam de trer still-
jenr, e InflAcAratA i cu margenile Inchegate de cris-
talisatir sullurose.
0 zbucnire puturoasA, de-odatA, fAcu a ne rostogoli
de vale i lAsind nu neInsemnate bucAtI din cioarecr
acAtate de zgurile gfunturoase : semn constAtAtor al
cutesanter noastre ; ne mingliarAm cl Inca nu scl-
pAtarAm In lava aprinsA la un pas line nor.
1 Troaca de 1,irte.

www.digibuc.ro
170 CALTORIILE UNUT ROMIN ARDELEAN

Cu un tipar sapat In miner de lemn, ni facu Giu-

seppe intiparirr de lava, cu anul, luna i ziva urcarir,
apor, dupa ce se recira, cu ele In buzunar, ieiram,
pe alta parte, la virf, pe teren nu mar putin peri-
culos. Mar contemplaram odata totul i, apor, pe o
parte a gurguiulur, Impresurata de cenua groas ca.
un namet de nea, ne scoboriram, calarr pe bete, In
sariturr de caprioara, numar In cincl minute, aceiar-
distanta ce o suiseram In patruzed i cincr, peste
lava solida.
Dupa ce, cu zgurile, ni rupsesem cioarecii, prin
cenu5., scutundindu-ne pana In brill, ni pierduram
mar cu totul incaltmintea. Veniram cum puturarn
la fratele de la San-Salvatore, care, expert In ase-
menea intimplarr, tine o garderoba de vechiturr, spre
a le imprumuta celor cari voiesc air cruta vemin-
tele propril. Ne prevazuram de la dinsul cu cele de
lips, pe dor ducat! (cilia sfanti), i ne restauraram
cu o butelie de dacrima Cristi,, vin renumit, care
crete in cenuile vesuviene, apor venirrn spre casa.
Ce-rnr mar amine, din cite-mr propuseiil all mar
comunica, ateapta-le din Geneva saa din Frankfurt,
unde vom edea mar mult. Pentru asta data, basta 1
Frateasca. salutare !

XXVIII.

Geneva, Octombre 1842.

aD' a noth venons, on n'en salt rien;
oa nous allons, le sart-on Men ?)
Pana-s Inca aproape de Itali'a i Campania napo-
letana mi-e Inca vie In memorie, ma intorc in cuget

www.digibuc.ro
 GENEVA (1842) 171.

la urma proaspAta, ca sl culeg cel din urmA buchet

de amintirI din tara clasicitAtil.
Fusesem odatl la eLago d'Agnano,, vecin cu Nea-
polul, unde, retinut de frumuseta loculuI peste mA-
surA, neglijasem miAsmele pestifere produse de cl-
nepa topit In lad i-ml atrAsesem o boall foarte pe-
riculoasA : un fel de tifos cu delir. Dar, laudl Dom-
nulul, in epte zile mA insAnAtoAiii pe deplin 1
Bolile nu slut dese In acea. climA, 0 remediul lor e
transpiratia extraordinarl, precum 0 multimea apelor
minerale 0 calde, care se pot intrebuinta fAr nicTo
formalitate i fArA cheltuielile aiurea neIncunjurabile.
La intoarcerea de la Vesuviu trecurAm aproape de
(Campo Santo), cimitirul napoletan, i, aa, ne abA-
turAm ca sA-1 vAd cu acea ocasie.
Mi-a parut rAii cl n'am murit, sA mA fi InmormIntat
In acel loc de repaus, doar cel mal frumos de pe fata
pAmintulul.
Sul la coast pe pantA linA, pe cale larga i des-
fAtatA, fAclnd douAsprezece virtejurl regulate, printre
doua zidurI innalte, de sus pAnA jos tapetate cu o
plantA urcAtoare, care abia se vede din florile el tran-
dafiril. in fiecare unghiii e o aa-numitA estantA,, adecA
o piata semicercularA, un altar i, pe pAretele din fund,
un tabloil ea fresco, din patimile lul Hristos. TocmaI
de-asupra, un spatiu pAtrat, pardosit cu pietre tAiate
0 ermetic Incheiate, acopere efossa, comunl pentru
sAracI. AceastA curte lazzaronicA e ItnprejuratA de
capela i mansolee cu criptele familiare ale patri-
cilor napoletanI, care de care mal frumoase 0 ma!
pretioase, in marmurA, picturA, sculpturA 0 auriturA,
simetric dispuse. E, Intre altele, o capela gotica ma!

www.digibuc.ro
172 CILATORDLE UNIA ROMIN ARDELEAN

mare, superb decorata, mai ales cu tablouri in geamul

ferestrelor.
Din aceasta curte a eternittii, lacasul de pe urma
al miserilor si al celor marl, ieii spre coasta, inteun
eden de pajiste verde, gu straturi de flori cit vezi cu
ochil, samanat cu cele mal frumoase morminte, de
marmura, de bronz i de piatra, incunjurate cu flori
umbrite cu mirti i chiparosi innalti sa cu tran-
dafiri i oleandri pururea Infioriti. Imprejurul acestel
gradini a linitiZ sint, apol, salcii babilonice, cu ra-
murile jalnice pang la pamint, dind caracterul de
intristare loculul de repaus pentru clasa mijlocie
orkneasca.
Nu still daca poate fi Raiul mai frumos
Catolicil a un cult rar pentru morti si cimitirele
lor slut pline de poesie pretutindeni, cu atit mai mult
in sensuala Italie.
imi place a petrece intre morminte.
Plecind, de la o parte, lugiti mormintele in revista,
unul dupa altul. Statuiti la al until final- nu de mult
ingropat, dupa cum arata inscriptia cu litere de aur..
La capul lui era un (genii de marmura de Carrara,
tinind in stinga tableta, alba altminteri, pe care ins
oarecare visitatorl cu condeiii de plumb, scrisese ver-
surile sceptice ce stall in fruntea acestei epistole, iar
in dreapta tinea torta, stinsa, aplecata la pamint,
-cauta trist asupra 'movilei ce acoperia terna tinarului.
Un mirt i un 'oleandru in floare facea umbra
placuta. Ma asezliti aid si ma adncii cu totul In
cugetarea despre destinul omulul si tnigmatica lui
fiintal pana ce o melodie languroasa a unei voci
tremuratoare ma trezi din meditatie, i ca prin farmec,
imi transport& amintirea in patria asa de departata.

www.digibuc.ro
 GENEVA (1842) 173

Era cintecul uner mAtu1 bAtrIne, care, lIngA -co

gpagliara 1 vecinA, torcea, la umbra unur smochin,
i, cu voacea er tremurAtoare, printr'o arie curat de
4 frunzd verde romAneascA, alunga pAsArile de la
poamele pe jumAtate coapte.
MA duseid la dInsa. Era urItA ea o strigoaie, nu-
mar capul gol, frurnos Impodobit cu par argintid, 1!
da un aier de respect. In Italia sInt cele mar unite
muierr bAtrine din lume, cAcr, copile de zece, dor-
sprezece anr ajunglnd la maturitate, se trec foarte
curInd, i bAtrIneta prematurA nu numar nu li lasA
nick> gratie, ci e Inzecit mar hIcIA declt in climatele
temperate. BArbatir, din potrivA, se conservA mar bine
ca femeile.
La Intrebare, mA asigurft bAtrIna a aria de cfrunzA-
verde, o are de la rAposata bunicA-sa, i signor
Ronzoni Imr spuse a e generall la ecampagnolir,,
teranir napoletanr, mAcar cA pAnA aid n'o mar auzisem.
Dedeiii babe! drier carlinr i o ruglid sa-mr cInte
On mA void depArta, apor, supt undulatiile ante-
culur, de bucuria banilor cu atit mar languroas, cu
par lint, cu inima plinA i Intre iroaie de lacrAmr
de uimire, pArAsiid locul, venind spre ora.
StrAbunit notri, a! Rominilor, sad ad fost Napo-
letanr, sad tfrunz-verdea, e o melodie ImprumutatI
de nor i de er de la Greer sad de la Oriental! In
genere. ArAt, .1 las O. judece despre aceasta oamenir
eruditr i mar ales musair pofesr (? profesorr) ce va pro-
duce clndva natia romAneascA.
incheid dar, frate, cu Neapolul, i-tr arAt Intlm-
plArile cAlAtorier pAnA aid.

I Coln:4 de paie.

www.digibuc.ro
474 CALATORIILE UNUT ROMIN ARDELEAN

Pasaportul ce-mI dAduse Resid-Pasa la Paris suna:

da BucurestI, prin Neapole,. AicT, nefiind ambasada
otomang ca sa-m1 preschimbe acest pasaport la Peters-
burg, autoritatile locale nu voira a-m1 da drumul, 1,
asa, fuiti constrIns a alerga la protectif si a ma ca-
ciuli la generalul rus Winspor si la cancelariul frances
de Martigny, caruia-I eram recomandat de marchisul
de Chteaugiron, consulul de la Nizza.
Cu ajutorul si razimul acestora, ministrul de Ex-
terne, Ruffo di Calabria, ImI dete un pasaport
care ma Indrepta tot la Bucurestl, pe calea cea
mal scurta, adecl prin Franta, Elvetia, Germania si
Rusia.
La 17 Septembre, seara, ne ImbarcarAm pe piros-
caful toscan cLeopold Ib, peste noapte veniram la
Civita-Vecchia, port papal, si, ramInInd peste zi
avui satisfactia de a vedea, intaia dat, pe Sfintia
Sa Papa Grigorie al XVI-lea, care venise visi-
teze portul.
Era festivitate mare, popor mult, salve de tunurI, co-
rbil decorate cu toate pavilioaneie din lume. Vzui
pe vicariul lur Hristos de aproape, In gondola frumos
ajustat cu baldachin de rratas pe de-asupra. Papa,
Imbracat In vesminte de tot albe, cu plrie rosie In
cap, sedea d'innapol; si dol cardinal!, In purpura,
d'innainte. Gondola avea In prora bandiera Rastig-
niri! si la pup icoana Apostolilor Sf. Petru si Pavel,
unul cu cheile Raiulul si cellalt cu sabia In mina.
Trecind aproape de noT, mcar ca eram schismatic!,
ne imprtsiram de binecuvIntarea apostolica. cu
abundent Imprstiat In toate prtile.
A doua zi dimineata debarcaram la Livorno, port
etruric, si, aid, visitarAm sinagoga ebraica, cea mal

www.digibuc.ro
 GENEVA (1842) 175

frumoasa din Europa. Rabinil livornesi nu se cunosc

din preotir catolici dupa Imbracaminte. Se poate sa
aiba vre-un semn particular, ell Insa n'am putut dis-
tinge.
La 20, dimineata, pe o furtun infricosata, iscata
noaptea, ajunseram In portul sard Genova, i, sufe-
rind foarte de rail de Mare, nu ni veni a cerceta
curiositat In acest oras, ci ne odihniram toat ziva.
Spre seara purceseram la Marsilia, Irma vintul si
furtuna furl aa de Impotriva, Incit, toata noaptea
navigind, spre ziva, In vederea insulel StInta-Marga-
reta, ni cauta a ne intoarce In urrna, sfirsind carbunil.
De end sint, nu ptimiiil ca In acea noapte furtu-
noasa. Corabia suia neincetat munti i scobora val
de valuri, luptInd In sarite peste dinsele ; iar nol,
dupa ce ni varsaseram mal i maruntaiele din nol,
zaceam In paturl cu grilaj, ca sa nu ne pravalim pe
parchetul navil, pretutindeni inundata cu apa.
Numal la 22, dimineata, alinindu-se furtuna, ple-
caram din not"' si, spre seara, debarcaram In Marsilia
francesa, unde fusesem Inca In Iunie, venind de la
Paris, dupa cum ti-am scris de la Nizza.
Aid sezuram doua zile, In cOtelul d'Orienb, al
carui proprietar, monsieur Borelle, cu toata afabili-
tatea ma. introduse In noua meserie de curier, ca
sa-ml pot Implini misiunea cu onoare.
Mal Intaiii, iml facu un itinerari exact pang la
PetersburgOmi dete spre studiu i notite un tablod
comparativ al tuturor sistemelor de moneta euro-
peana si un conspect de reducere dintr'una In alta, Iml
recomand otelurile de frunte, bine 'nteles cu care
domnia sa sta In relatie colegiala, apol ma Inzestra
cu tarituri potale moderne pang. la Camciatca.

www.digibuc.ro
176 CALITORIILE ENE! ROAN ARDELEAN

D. Bore lle avea toate acestea in degetul cel mic,

cAcI singur fusese curier, .1 avea experientl.
Pe lingl acestea, ImI dete directive bune, de care
ml tin, dar mA InvAtA i destule cainil, de care Dum-
nezeti A mA ierte a face us. AceastA meserie Inca o
folosesc numaT ca expedient momentan : nu prea-mI
e de gust s'o imbrAtiez pentru totdeauna.
La 24 Septembre, dind Doamne-ajutA, purceserAm
din Marsilia i o luarm spre AlpI, InsA abia ieirAm
din ora i incepu o ploaie, care, pAnA la 29, end
ajunserAm in oran1 Aldbrogilor, Geneva, necontenit
ne spAll. Supt ala auspiciI, nu numai cAlAtorirAm
cu greti, dar cite frumusetf naturale ni se fAcur apA I
Drumul ni fu prin Gap, reedinta, destul de amAritA,
a Prefecturif cHautes A1pes,, Grenoble, ora frumos,
oarecind Capitala Delfinatuluf (Dauphine), acum a
departamentulut IsaruluI, In Franta. De aid, ieind
din hotar, ajunserAm la Chambery, cindva reedinta
ducilor de Savoia, aezatA Intre munti, la loc
plAcut ; dar, cum zic, ploaia neincetatA ni stricd tot
curagiul i amAnuntit nimic nu puturAm visitA. Po-
poratia Savoil e francesA i Domnitorul eI e regele
Sardinier, care reede In Turinul Piemontela
'litre Chambry i Geneva trecurAm un pod mi-
nunat, numit al id eCarol-Albert,, spinzurat pe funiI
de tel (drot), acAtate de doul stind asupra uner prA-
pAstiI. Acest pod e cel ma lung i ma frumos din
cite am vAzut de acest fel, insl dimensiunile nu le-am
insemnat i nu voiil sal! scriti minciunI.

A incetat ploaia, e un timp plAcut ; acum fac ex-

cursil, pe care ti le voiti descrie din Germania,
Fil sAnAtos I

www.digibuc.ro
 FRANKFURT-PE-MAIN (1843) 177

XXIX,

Frankfurt-pe-Main, Ianuar 1843.

.J'ai vu les champs de l'Helvtie et ses chalets et sea glaciers.
rai vu le ciel de l'Italie et Venise et ses gondoliers.,

Tocmal serbaid al optulea An Nod de dud ;le ve-

dem numal cu ochil spirituall. Anul Nod, dup usan-
tele europene, e epoca In care omul face statie In
cursul vietiI, spre a-0 da searna de trecut si a se
orienta In privinta viitorulur. Facuid si eil reflectir
felurite, dar nu putuid Inca ajunge la resultate mul-
tamitoare si ma vaz constrIns a persista si de aid
Innainte pe calea nesigura a Intilnplarir, pana ce
timpul va aduce cu sine eventualittI maI decisive.
Dar nu poate fi mirare cum ed, In consultare cu pro-
priul mied individ, nu putuid izbuti a lua o directie
decisiv, ci stad Inca, Intocma/ ca Hercul, Intre ca-
rarI, avind alt exemplu vid Innaintea ochilor. Sere-
nisima Dieta federall germana, cvintesenta celor pa-
truzecl de regimurI ale poporuluI celuT maI filosof
din lume, de mult consulta despre modul cum ar fi
O. se fericeasc vita germana, si izbuteste Intocmal
ca si mine a deslega problema misiunil sale.
Atit nume, pentru ca, fiind In Frankfurt, nu pu-
tuid sa incunjur all mentiona de Dieta germana,
care resida aic/ si e Intaia curiositate a acestul oras
liber. A doua curiositate locall e Jidanul Rothschild,
zi : imparatul Europe , care, cu spiritul si su-
fletul sad de metal galben (aurul), face leg! si pres-
crie regule de indreptare tuturor potentatilor crestinI
aI acestul continent.
12

www.digibuc.ro
178 CALATORDLE UNUI ROBIN ARDELEAN

Dar, dupa metoda veche, sa iead ordinea crono-

logica a istorief, si, asa, ma !atom la Geneva, in
Elvetia, de unde ti-am scris ma! pe urma.
Italia, cu frumusetile sale, nu nume clasice, ci si
naturale, dup ce petrec! timp Indelungat Inteinsa,
Inca incepe a-ti cadea cu gred : anume cind cunost!
si alte incur!. Te saturT de vara perpetua, yerdeata,
ceva cam OHta prin arsita soareluf, de la un limp
nu te ma! Incinta, florile cele multe si poamele sudice
de un caracter particular te fac a dori pajistea vie,
merele patule si perele imparatestl, care In toata Italia
nu-s asa de delicate si gustoase ca la nof. Monumentele
de arhitectura greaca sad bizantina une orl ti se par
prea cochete si poporul italian, In sfirsit, ultra-sensual.
in clima temperata, unde natura prescrie vegetatiel
repaus, ea renaste si se pastreaza cu atita ma! pu-
ternica si gratioasa, ba chiar si declinul vegeta-
lelor are o poesie extraordinara.
Afar din Italia arhitectura are un caracter maf
aspru, mar sever, cu atit impunator, si oamenil
slut In genere mult mal sentimental! si ma! soliz!.
Iata diferenta de la o tara la alta, anume Intre
ItaUa si Elvetia.
La Geneva, ce e drept, roSmarmul, maghiranul
levantul nu slut buruiene, ca In Campania napole-
tana; si pinil pitorest! aicf Sint Inlocuit! cu fag!
si stejarT, oleandri! i laurif ce! mindri cu prosaice
tufe de arM, Insa Ena unda a Lemanulur cu usura
te Indemniseaza de Marea Tireniana ; Muntele Alb,
gigantul Europe!, de patru orf ma! innalt ca Vesu-
viul, incununat de ghiata cristalina vesnica, cu ma!
multa marire impune, si, cu toate ca In sensul contrar,
dar cu atIta mal mult Infloara si ameninta cu dis-

www.digibuc.ro
 FRANKFURT-PE-MAIN (1843) 179

trugere pe muritorul care calcg asupra lui desertu-

rile pline de restriste, tot asa de lipsite de viatg.
Departe sint : Caprea, cu amintirea cruntuld Ti-
beriu, Pausilipul cu mormintul divinului Virgiliu, Baja
cu mormintul Agripiner, fiica, sotia, sora si mama
Domnitorilor Romer, dupg cum zise poetul ; ar aid
e Lemanul, cu amintirile sale mult insemngloare.
Aicr a predicat Calvin Reforma care, prin conse-
cintele ei, tcu din crestinismul rgacit in labirintul
curat dogmatic o adevgrat religie umanitarg, mo-
rall, diving ; aid se ngscu Jean-jacques Rousseau,
omul naturii sl al adevgrului. Voltaire, luceafgrul
timpurilor moderne ; Gibbon, nemuritorul istoric al
Rome, si Byron, neimitabilul poet al sentimentuld,
apoi cite alte genii fruntase ale omenirii ilustreazg
cu memoria resedintir lor malurile acestur lac emi-
namente poetic si plin de inspiratii.
La Geneva sezurgm inteun otel din cele mai mg-
rete In Europa, numit cOtelul de Berg', din care
vezi orasul, lacul si Alpil, 'Ms sederea ni fu scurt
in mgsura insemngtgtilor din prejur.
La 2 Octombre a. t. plecargm de-a lungul Lema-
nului, intins de epte mile, printeo pgdure romanticg
In toat podoaba costumuld tomnatec de frunz rosie
si galbeng, abgtindu-ne cite putin in orasul Lausanne,
frumos asezat in coasta lacului, la Friburg, unde vi-
sitargm catedrala cea mgreatg si gustargm productia
musit:alg a organului celui mal renumit din Europa,
cu care se imita bubuitul tunetului si vuietul uraga-
nului, incit tresgriail ferestrele. Poposirgm putin
In Berna, resedinta Consiliului suprem al Republicei
celor dougzed si doug de cantoane elvetiene ; apor
Ift Thun, ora plcut In Oberlandul bernes.

www.digibuc.ro
180 CILITORDLE DIM ROMN ARDELEAN

La 14 ajunserAm la Lucerna, uncle vAzurgm monu-

mentul ridicat Elvetienilor cAzut! in apgrarea Pala-
tulur Tuileriilor din Paris la anul 1792. E un led co-
losal, tAiat in stinca vie, strApuns de sggetr.
Acest monument, dupg cum suna inscriptia, e ri-
dicat filelitAtir elvetiene. Mi-ar fi fAcut Insg mar bung
impresie and acer pur de republican! ar apgrat
causa libertatir, nu a despotismulur, cu atita fidelitate.
Regele Neapoler, sa, cum se zice, al Ambelor Si-
cilir i Sanctitatea Sa Papa .i acum 1r sustin au-
toritatea cu garcig pretoriang elvetiang, ca regir
Francier de mar innainte ; i republicanilor nu li e ru-
vine sl vindA singe liber ca sg serveascg de instru-
ment spre a retinea alte popoare in sclgvie. Pentru
dreptul de recrutare cantoanele elvetiene capgtg sume
enorme de ban!, !mg acest erg e de cea mar mare
irnoralitate, i nu se pot scusa fgloir republican!,
zicg orrce in contra.
Omul liber poate sal! aleagg orrce meserie spre
al! cltiga pinea i a-I dobindi independenta per-
sonalg, chiar i serviciul militar, dacl are vocatie
spre aceasta ; insl comertul sistematic, vederat menit
spre apgsarea altor popoare, pine-1 va incuviinta la_
un regim republican ?
Dar aa e lumea : unde domnete mar mare li-
bertate politica, acolo se aratA i egoismul cel, mar
cras, care cu atit mar mult te desgustg, cu cit ar
atepta ca aid sa vezi omenirea In toatg demnitatea
er perfectionatg.
TrecurAm de aid spre Zrich, la Schaffhausen, i
contemplarAm renumitul cataract al Rinulur, undo
apele acestur riti, destul de insemnat, scapAtA vertical,
din stincr, de la o innAltime de optzecr de urme, Mein&

www.digibuc.ro
 FRANKFTJRT-PE-MAIN (1843) 181

zgomot extraordinar si spumegind In chip grandios.

E un spectacol natural din cele mat rare In Europa.
De aid iesirArn din Elvetia, prin (Padurea Neagra,,
in Germania proprie, si petrecurAm citeva zile In
0rasu1 apelor, Baden-Baden, acum binisor desert de
oaspell ; apot, o lur15, In Stuttgart, i, de acolo, ve-
niram aict, uncle petrecem foarte bine, cad nicairt
in lume nu poate fi traid mar bun ca In aceasta
parte a Germaniet, avuta In vinurt alese, vinat de
tot telul, poame si producte, apot Inteo societate ora-
AneascA fara chrte si aristocratism si In adevAr to-
lerantA In privinta

Ti-as mat scrie despre Germania,_cA multe-mt plac

ale acestet tert ; dat oarnenit, cu ate talitAtt bune
ad, se stid face Si de rIs si de urA. Asa, spre exemplu,
(die deutsche Ehrlichkeit (cinstea germana), pe care
cAlAresc Nemtil, il e virtute de care m'as fi putut
convinge In viata prActicA, act In Germania, ca
aihrea, totr cu cari at treab se silese a te beli cum
pot mar bine, e ospitalitatea, acas1 la toate popoa-
rele barbare, SA nu o cant! In aceast tara. Dar, sA
vezt, ad o virtute politicA Germanit, care se exprimA
prin cder ehrliche, si muIt mat des c der dumme
deutsche Micheb, care, In adevAr, nu li e spre onoare,
fiindcA ad lAsat ca toatA lumea s li imbuce cite un
petec de tall, jur imprejur, si, clog a rAmas In centru,
In loc de a se uni Intep cAciulA, sA faca o natie tare,
sustin patruzect de impAratt i patruzect de Curt!,
e a sA li stoarca toata sudoarea ; apor, cnd nu mar
pot, i1- iead picioarele a umAr cauta patria In
lumea largA, nett et sInt cet 6at kprigt cosmopolitt,
finIndu-se de xicirtla bi bene, ibi patria).

www.digibuc.ro
182 CALATORIILE UNUI ROMIN ARDELEAN

Afara de acestea, Germanir sint invatati de spe-

riat, dar numar, dupa ideia lor, infailibilr in tiinte.
Dovada-tr voiti aduce un istoric german de frunte,
care rasa umana recunoscuta de toatl Europa cul-
tivata supt denumirea de 4 indo.-europeanA, o nu-
mete cindo-germana,, ca sa ridice lustrul natier
sale. Cu atita Inca n'ar fi nimic, dar, apol, poate-se
ierta la iin istoric mare ignoranta cu care afirma 4
toate natiile europene stilt de vita. indo-germana,
afara numar de Rornini, Ungurr i Arn Aug ?! Aceasta
ajunge spre a-mi preface credinta in superstitie
i. a-mr formula simbolul aa, : f Daca. Neamtul invatat
nu tie de ce vita e Rominul, vecin cu dinsul, In
mijlocul Europe, cred i marturisesc a cunotintele
lur despre antipozr nu-r pot fi mar exacte ; ramina
In pace cein ehrlicher deutscher Gelehrter). Pe nor
nu ne folosete tiinta lur, dar sl ne sirguim a ni-o
citiga inine, cad tiinta i cultura importata, fie
i din tara clasica germanA, nu folosete Rominulur ;
ea trebuie sA se desvolte la el acasa, i numar atuncr
va avea roade i urmArl bune pentru dinsul. Spre
ruinarea istoriculul, recunosc a fi de o vita cu Ger-
manul, dar aa cum e lupul cu cinele vor rAminea
vita latina cu cea germanap.

Petersburg, _Prier 4843,

eMundus \rah deeipi, ergo decipiatur.s
Cind. se zice la nor ; 4S'a dus la Oarda,, inseamna
ca. cineva i-a pierdut urma, i, totur, Oarda abia
e departe cale de trer zile. Cred Insa ,c1 prin cOarda,-

www.digibuc.ro
 PETERSBURG (1843) 183

se intelege Odriiul (Adrianopolul), unde, in adevar,

cine se ducea, in timpurile vechr, avea, nu numal
cale destul de lungra, dar i perspectiva de a se in-
turna Domn al 0111, apol, in sfirit, probabilitatea de
a se Inchina Sultanulu/ cu cap cu tot.
Fie oricare originea acestel expresil, mie-mi lip,
sesc mijloacele de a o aprofunda ; !ma titi a pu-
tint Ardeleni 0-ad ratacit pail pana la acest cap al
lumiI, i de mine, cu tot dreptul, putindu-se zice
c m'am dus /Dana la Oarda, pentru amintire to
scrid i de aid o epistola, din distanta adeca de
patru sute de mile, numarate dupa zborul drept al
pasarit
Cit fu iarna in putere, tacuid, ca s nu fid con-
steins a ma valeta de gerul cel cumplit nordic, pre-
cum ma lamentaid, in vara trecuta, asupra calduril
tropicale napoletane. Iama alci i acum 41 tine ener-
gia, ins temperatura e cu mult ma! cretina ca in
lunile trecute, and, nutria! ducind epistola la pota,
riscam de a ma intoarce cu nasul 1 urechile dege-
rate, cum multor estimp li s'a intimplat. .
Fie-tr aceste ire dovada ca n'am degerat i iea-le
ca Intiintare ca peste putin ma void intoarce 'n
lumea civilisata In noua calitate de secretari al until
boier rus de frunte, printul B...y.
Vez1, ca un adevarat Yanked, multe conditiuni am
schimbat ; a citea e i aceasta, ma! nurnara i tu 1
Dar, voind a lua irul de unde Intrerupsesem, nu
pot sa. nu reflectez la terile In care petrecui ma
innainte, -cad mi se reflecteazi In memorie.
Necontestat, cea mat innalt, prin urmare i cea
ma! frumoasa tail a Europel, in felul el, e Elvetia,

www.digibuc.ro
484 CALATORDLE UNUIROMIN ARDELEAN

aI muntI, pururea acoperitl de ghiata, se ridica

pana la cinsprezece mil de urme peste nivelul Ocea-
nuluI, formeaza nenumarate lacurl i servesc de izvor
al celor mal mall ape ale continentulul nostru.
in proportie, fireste, mar mica, Transilvania sa-
mana foarte cu Elvetia, cad, de i muntil nostri abia
ajung Innltimea de opt mil de urtne, totusl i acestia
sint izvorul multor ape care se scurg In toate terile
invecinate. Numal lacurI ni lipsesc, apol, in privinta
naturir loculul, usor ne-am putea masura cu Elvetia.
Cu totul din potriva pe aceste locurl. De la Frank-
furt mergind la Dresda citeva zile, apol trecuram,
tot pe ses, la Berlin. Muntr i colnice Inca din mij-
locul Germaniel nu se mar vd, afara de citeva un-
dulatir de pamint, i acelea rare. De la Berlin spre
Petersburg, in distanta de doua sute zece mile geo-
grafice, e numar o cimpie lucie si un ses plan ca
masa, atit de monoton, Incit ti se ursc 2ilele cal-
cindu-1, mar ales unde lipseste i padurea cu totul.
Cea mal mica movilita, ba chiar niscare musu-
roaie, ar fi in stare sa delecteze pe fiul muntilor, dar
durere I pare c nicl soboll nu produce Rusia,
ca sa-I rascoleasca In cItva suprafata plana i turtita.
Mult maI rati : dupa ce nu vezI niclo cocoa-, cit de
mica, pmintul rusesc spun ca e pretutindent curmat
de rovine intinse, de lacurI nenumarate in floarea ter-
raurilor, si e afinat ca un burete, ceia ce, acum, fireste,
nu puturam vedea de neaua si de ghiata ce-1 acoperiati.
Prevazutl cu cite trel eojoace, cu cizme blanite si
sacI de picioarew asemenea captusitl cu piele 'nlinata,
apol cu sticle de rum si vin de Madera, plecaram,
la 6 Faur, din Berlin, cu pota regala, si, Ile drum
excelent, In trel zile ajunseram In orasul Knigsberg,

www.digibuc.ro
 PETERSBURG (1843) 185

-care e, In aceste 041, cel mar insemnat, MI de-

parte de Marea Bahia. Tot prin localitAti de pu-
tina InsemnAtate, trecurAm apele Oder, Weser i
Vistula (Weichsel).
AfarA de proviantul propriu, furAm tratati mar ales
,cu tiparl si cu supl de bere, apoi cu pine de secarA,
in toate ospAtAriile, i, aa, fara hu mi se Ora de
laudA in aceastA privintA.
Las' cA. iarna In deert s'ar cluta frumusete natu-
rale, dar cred c oricind natura, materl acestor la-
titudini, iu e In stare a li da ceva gratie. Prusia,
din altele, e fertilA In cereale ordinare i bine cul-
tivatA, dupA cum mi se spuse, dar e una din terile
fArl niclun buric, i nu-mi plAcu.
La Taurogen, statie de micl InsemnAtate, cAlcarAm
pe pAmintul rusesc, tam uniformitatir i a liniilor
drepte, tkat' exochin, ; ni tAcurAm socoteala cu
vama muscAleascl, care, In adevAr, e una dintre cele
mar de omenie In toatA Europa, pAnA chiar i In
privinta tArtilor.
CArtile netipArite In Rusia ntt ni se confiscarl, ci,
sigilate, In pachet, pe cuvint de onoare, ni se inmi-
narl, spre a le supune censuriT In Petersburg, care,
apoT, intr'un minut, le declarA libere.
Strada imperialA ruseasa, pe o distantA de epte
sate optzed de verste (che epte o inil geografica),
e trasA In stil adevArat rusesc, dreaptA ca lumina,
fArA hicIo privire la sate i ()rap, e foarte bine ma-
cadamisatA i materialele de reservA sint aezate afarl
de lUmiria drumuluf. Toate podurile de lemn 1 stilpif
de Versa, ridicati de partea stIngl venind din Prusia,
din cind kite In cinci sute de stinjeni, grit colorati

www.digibuc.ro
186 CALLTORDLE UNUf ROM:IN ARDELEAN

In liniI spirale cu colorile ImperiuluI : negru i ar-

Acetr stilpI de versa, innaltI de cite epte urme,

stati cu canta cAtre cAlltor i-T presintl, de la a
statie la alta, numArul lor curgAtor, In sens progresiv
i invers, aa ca, la fiecare, s se vadA cite verste
sint innainte i cite innapor ; iar versta stationarl
innaltA aratA, in jurul capAtuluI, distanta citorva
orae principale ale Imperiulur, din imprejurimI.
Din epte in epte verste e cite o casA, clAditl
dupA un sistem uniform, in care se afil ingrijitorit
drumuluT i servitoriI telegrafulu/, la mijlocul cAreia
se ridicA un turn alb, cu acoperi rou. De ambele
pArp, adecA spre metropole i spre frontierA, sint
adaptate pe pareti! alb! cite douA scindurle lung!,
colorate negru, cu care se fac semne telegrafice.
Acestea sint : linia verticalA, orizontalI, inclinatA spre
dreapta i spre stinga, apol crucea dreaptA i crucea
Sfintului Andre!. Noaptea aceste semne se fac cu lu-
minA prin felinare atirnate in capul latilor telegraficr.
Tot aa uniform dui:A ablon sint construite i
casele potale, din optsprezece pAnA la douAzecX
cincI de verste una, in care strAinul capAtA adApost
gratuit, destul de comod, mobilate find de Stat cu
cele ma! necesare, IncA foarte elegant.
Linia dreaptA inteatila domnete in Rusia, inett,
afarl de provincia polonesA Litvania, doarA nicI zece
localitAtI nu aflarAm in drum, ba chiar oraul Ples-
cov, reedintA gubernialA, cu zece mil de locuitorf,
Ina se lasa cam douA verste de laturea drumulur,
o batjocurg. inteo tarl unde natura, altminterr, pune
aa de putine piedea inginerilor la confectionarea strA-
zilor, In cIt de spre terasA. In Rusia maI ieften se cl-

www.digibuc.ro
 PETERSBURG (1843) 487

lAtoreste cu posta, si de asta ne servirAm, luind la

frontier gpodorojna, (pasaport de postA).
Posta ruseasa zboarl ca vintul si postalionir se
aseazA pe caprA ; inhaml patra car la roatA si-I
minA cu multA gratie, ca cursorir antic! din qua-
drigl. Aceasta e obisnuit in toatA Rusia, cAcr dru-
murile sint largr si spatiul ingAduie a te lAti dupl plac.
Cair impArAtestr la postA sint mijlocir, dar, afarA fle
acestia, am vAzut numar vitute cu totul mArunte si
degenerate, in climatele nordice.
SAnir usurele, cu patru cAluseI ca umbrele, liamurr
de atA, proprietarul cu Parb4 lungA, cu cojoc lung
si uns, apor cu opincr impletite din mizgl de teiil,
zboarl peste scoarta zIpezir, fArI a se cufunda, incit
crezr A e nAlucire aerianA produsl de fata morgana.
Pe un ger nicr cind mar jos de doulzecr de grade,
curind curmarIm fabuloasa distanta, si, la 15/3 Faur,
pe o moinl necuprins, o ploaie calcIA si un noroiti
ca la Sf. Dumitru in regiunile noastre, intrarAm In
cetatea lur Sf. petru, resedinta puternicilor Tall al
tuturor Rusiilor.

AceastA Capitall e una din cele mar nouA, dar si

cea mar strAlucia, In toatA Europa, cAcr, pe .linga
gustul cel iscusit european, are luxul asiatic de to-
varAs, ca nicruna din cite am vAzut pAnA aid.
Petersburgul se Iunda. de Petru-cel-Mare numar la
16 Maiil 1703, zace la margenea Ingrier, aproape de
Golful de Finlanda, pe mocirloasele malurr ale Never,
si,peste doulsprezece insule, cuprinde o suprafatA de
cloud. mile patrate. N'are port!, bariere, nicr altA inchim
zAturl oarecare,
Ploaia fu Aumar,,momentanA si, in noaptea urml-

www.digibuc.ro
188 CALATORRIE UNUI ROMN ARDELEAN

toare, atmosfera se aspri de ajuns, zapada acoperi

tina amortita de Ire! palme, iar Neva sTioate cana-
lurile de Mal Innainte eraii Inghetate ca tunul. Nu-
maf Imprejurul PetersburguluT e asemenea anomalie
In temperatur.
PetersbUrgul, cu nenunAratele saie proportif pe
bas lat, caracteriseaza Rusia In miniatur : are pietT
monstruoase, stile lung! si drepte, multe largt de
b sut cinzecf, si nidluna ma strimt de seTzecT de
urme. De O. la Intia vedere acett oraS se pare cam
desfrmat, face un efect extraordinar min arhitec-
tura cea aleas, prin regularitatea constructiilor si
grandiositatea monumentelor, -apof, mai Virtos, prin
canalurile sale, de ambele pArtf, fn toat lungimea,
incadrate cu granit cioplit fn patru unghiuri din
temelie i Impodobite cu parapete plug la brill, fie
de granit, ca dedesupt, le de fier topit, formInd lef,
grifonT si acvile imperiale bicefale, bronzate.
Nu e natie In hune maT iubitoare de pompi ca
Muscalul, dar nicairf nu se vede -inaf Mare pro-
fusiune spre a-sf multmi aceasta pasinne ; de unde
urmeazA ca aid case, bisericf, dar maf ales turnurile,
stilt maT hAte cu coperisurT aurite. Tot negustorul,
pn fli del Ina! nevoias sfirnar, ate de-asupra usif
magazinulut o tabll cu Mere de aur nionstrttoase,
care fac sl strAluceascl toata strada, de oare ce bt-
chile ruIestf, dupl forina lor, cuprina un spatiu
foarte lah
Ca idat4 Rusfa, maT ales Petersbtirgul e un fel de
eastre militare, i, cum am zig ae Roma a din pu-
blicul straiilor noulzed si cincf la sua sint popf,
asa se poate zice In Petersbuig ca-s nofigzed si cincf
la suta soldati ; cad In Rusia dreetoriT public! si

www.digibuc.ro
 PETERSBURG (1843) 189

slujbail institutiilor sint pop! i uniformatt popete,

pe chid aid soldati sail uniformati militArete, pAnA
chiar i pAzitoriT de noapte.

Venirea noastr Inteatita e epocal, cA, sosiam In

Petersburg odat cu cel ma! renumit cintret al tim-
pulur, faimosul tenpr Rubini, care, dup ce a secerat
lauri pretutindenr In Europa, vine, dei In declinul
vociI sale, s culeagI triumfurr i In Rusia, unde lu-
mea, de neyoie, se multmete i cu talente in declin,
cAci in floarea lor nimeni nu riscA a le sacrifica
clime! periculoase de aid.
Se zice a Rubini e in declin, ins 1-am auzit, la
Berlin, In cPuritanip, t Pirata, i in cOtelloD, unde,
cu voacea sa ca i supranatural, puse lurnea In
extas. Se vede a vrista face a se presimti declinul-
Mi se spune cl in toat seara i s'ail plAtit opt sute
de taled din Casa comunal 1 dou sute de la Re-
gele, de cite orT a cintat In Berlin.
Aid, indat dui:4 sosire, dete Rubini trei concerte,
In sala cea strAlucit a Reuniunii Boiereti (cDvo-
rianschia Sobrania,). Fiinda venisem Impreun pe
drum i, in calitate de curier, II facusem oarecare
serviciT, m distinse d. Rubini cu oferta ma! multor
bilete gratuite pentru concertele sale, din care opriiil
numai trei i-mi fAcuiii cu restul min--bunA la cu-
noscuti. La Cas se daii asemenea bilete cu cite cind
ruble de argint unul.
Sala nobililor e pompoas i fu iluminatA ca ziva;
apol s fi vlzut reflectul magic al uniforipelor i al,
ordinelor la cavaleri, apoi al briliantelor la dame,
te-al fi speriat de atita avutie i strlucire. Elita aris-

www.digibuc.ro
490 CALATORDLE UNUrROMiN ARDELEAN

tocratiet rusestr, ca i poporul, iubeste lustrul din afara

peste msur.
La toate concertele lui Rubini lu parte si Maies-
tatea Sa Tarul, cu toat Curtea, Inteo loj cu totul
deschis. Mg. apropielli de infricosatul autocrat, Inc It
numar stIlpul pe care sta rAzirnat inl desprtia de
dnsul, i n'am admirat pompa feericd si gala, nici
cintecul divin al artistulur, cIt simplicitatea Tarului
Nicolae Pavlovict, care, transportat de sublimitatea
cInteculur, singur striga bravo ! i btea din rs-
puterr cu prea-Innaltele palme.
Fr nicrun temeiti toat Europa apusean crede
ca Impratul Rusier e capul, va s zicl Papa, In Bi-
serica ortodoxl. Aceasta vine de acolo cg acest pu-
ternic si-a intins dreptul ce-1 revine circa sacra s,
mcar a nu tocmar asa ca Regele nostru in pri-
vinta oarecaror confesiunr. tu Rusla e mar mult to-
lerant religioasl ca In toat Europa cealalt, i acesta
e meritul Tarilor.

in adevr, poporul rusesc nu de fricA, ci din con-

vingere venereaz1 pe Tarul s5 ca pe un ze4 visibil,
dar nu In privinta religioas, ci ca pe acela- de la
care singur purcede tot binele i toMA fericirea tem-
porar ; tg.ci acest biet popor e tare apsat de mir
de tiranr, cari tremura flume de frica ecestur pu-
ternic, card li insufl cuvenitul respect ; altminterr
ar fi mar rr de cumu-s.
Tarul e cel mar absolut Domnitor dutopean, i o
lume tremur Innaintea lui, dar evident se arat c
puterea autocratia-r e basat mar rnult pe iubirea
supusilor ca a regelui fiindcl, departe
de a se ascunde sail a se teme de asasinr, din contra

www.digibuc.ro
 PETERSBURG (1843) 191.

e pururea intre popor si In toate zilele se primbla

pe strazi intr'o sanioara, ea un simplu locuitor. 0
caciula militara rosie distinge pe imparatul de alti
ofiterf militarl si face pe popor a-1 saluta. Printul de
coroana, numit c tareviciii,, are mal tot atita vaza ea
insus! impratul.
in Saptamina Alba (Maslenita) se Mull, ca In totr
anil, jocurl populare in piata cea mare Sf. Isaac,
mal ales asa-numitil cmuntl rusest!, si alte paia-
tarli 0 arlechinade dupa gustul local.
Las altele sill descriii numal cmuntil rusest!.
*til ca in aceasta tall mal nicl musuroaie nu sint,
cu atit mar putin dealud ; dar poporul, voind a se
sania, face muntl artificial!, adeca, pe trusl (alase)
treptatl In panta lina, potriveste un scoc de scindurl,
varsa pe dinsul apa din yid, si aceasta, indata inghe-
%Ind, devine ea o coasta de deal lucie de ghiat, buna
de saniat. Pe asemenea muntr mil de ins! se suie,
pe trepte, ett saniuta subtioara, si, din innaltime, se
lasa pe scocul cel larg In jos, cu rapegiune mare,
Incit Inca vre-o citeva sute de past se imprima sa-
niutei un curs precipitat.
Plata Sf. Isaac e monstruoasa, cad are o mie cinci
sute de pall In lungime si peste o mie in latime ;
e insa si una din cele mar stralucite in Europa. De
o. parte superba biserica a Sf. Isaac, construit
cu patru frontoane grecestl, asezate pe cite doispre-
zece stilpl fiecare, asa dar patruzed si opt. Acest!
stilpl sint de granit fenician rosu, innalt de cite cin-
zecl si sese si In diametru de cite septe urme, tot
dintr'un singur trunehiii ; anvil-11 Se ridick o cupola
mkreata si patru turnulete, ale caror coperisurl ro-
tunde si cruet gigantice, sustinute cu lanturl, sint

www.digibuc.ro
192 CALATORIILE UNUI ROMIN ARDELEAN

cu totul aura; precum i capitelurile de bronz ale

stilpilor. Imprejurul cupolet, supt streina acoperiu7
WI, inca se afi o colonada de fier topit, cu capitelurt i
canle aurite, apot toata biserica e imbracata cu mar-
mull. vinata, i pe frontonul de la Rnarit sta versul
din psalm : c Doamne, intru puterea Ta se va veseli
Imparatul), firete In limba antica slavona. De alta
parte a pietir e imposantul Palat de iarna al Tarilor,
apol Amiralitatea, cu o tepua de turn aurita care
despica nourit, In sfirit rotunda piat, Palatul Se-
natulta i al Sf. Sinod dirigent, cu colonade foarte
gratioase. La Rasarit, Neva, larga de o verst, 1
insula Sf. Vasile presinta modernul templu al luX
Mercur, adeca Bursa, alt monument remarcabil.
In mijlocul pieta e tnonumentul lid Petru-cel-Mare :
acest emit e calare pe un cal ridicindu-se In doua
picioare, turnat din bronz, In greutate de cinzect 1
patru de mit de funtt, i aezat pe un trunchiti de
granit intreg, de tret milioane de funtr, ajustat pe
piedestal, cu inscriptia : cPetro I-mo, Catharina II-al.
Cu ocasia petrecerilor carnavalulut popular, care
samana intru citva cu carnavalul din Roma, numat
de alt fire locala i climatica, vazttill toata lumea
Tetersburgulut In primblare i desfatare ; apol, in,
Joia Alba, cea din urma zi a cursulut, se aratara
mat intaiil o suma de trasurt imperiale, cu dame 1
domnioare nobile din institute, apot tot/ cel mart
at Imperiulut, In carete cu cite patru car, ca sa. vada._
petrecerile poporulut pe strada cea mare (cNevschi
Prospect)) i. In piata Sf. Isaac. Tocmar acum re-
cunoscuitl oportunitatea strazilor largt i, pietelor
Intinse In Petersburg, unde, ca la Bucurett, e con

www.digibuc.ro
 PETERSBURG (1M) 193

centrata toata aristocratia Imperiulul, altminterl n'ar

corespunde obisnuintelor rusestl niel pe departe.
Aristocratil rusi din cinurile de frunte civile si mili-
tare, pana la colonel inclusiv, ag drept sa umble in
oras cu patru cal si fereqsca Dumnezeg sal! ne-
glijeze cineva dreptul! Muscalii nu inhama cail d'in-
nainte, ca altl Europenf, imediat linga capul ruder,
ci intre caul de la roat si cel d'innainte un spatiu
de aft! patru cal ramne desert si cuprins de curle
lung! incrucisate. Cucerul de pe capra mina dol cal,
si ceI d'innainte se conduc de falaitr (Vorreiter), dupa
moda ruseasca incalecat pe calut din dreapta.
in zile solemne, la visite si la primblare, asemenea
trasurl se misca 'Dana la doua mil In oras, carora,
fireste, li trebnie spatiu cuviincios, cad multele mil
de alte trasurl si birjile publice cu un cal si dol Inca
trebuie sa. se incruciseze in toate directiile In aceasta
Capitall intinsa.
4 Birja, se chiarni o trasura publica, cu care te ser-
vestl dupa. curs sag pe oara, cu taxa determinatd.
Aiurea asemenea trsurl se zic cfiacreD. Denumirea de
gbirjap se trage din Petersburg, unde trasurl de acest
fel mai intaiii s'ati asezat in Piata Bursef (ruseste :
cbirja,), -iara denumirea <fiacre din Paris, unde se
asezasera lInga biserica Saint-Fiacre. Aceasta din urm
numire fu imitata de Intreaga Europa, numar Mus-
call! altminterl dmitatoril tuturora, se abatura si for-
marl o numire originall, pe care apoj o transportara
Rominilar prin cucerit lipovenr, zu cari tot odata in-
zestrara Iasi! si Bucurestil. Cu birja se servesc oamenil,
In genere, dupa curs, si la orice distanta in oras costa
numal doulzeci i cinci de copeici (o suta, rubla).
LArgimea strazilor in localitati1e rusesti e de im-
13

www.digibuc.ro
191 CALTORTILE TJNUI ROMIN ARDELEAN

perioasa necesitate si din alte motive, precum : in-

tai, Muscalif, tare religiosi i bigoti, a multe bise-
ricf, apof si mai multe crud si icoane expuse in pu-
blic veneratief ; poporul de rind, trecind pe linga
fiecare, face front si se inchina de douasprezece ori,
cu metanii. Acum poti sa-ff inchipuiesti cit spatiu de
devotiune se cere la o poporatie de cinci, sese sute
de mil in Petersburg. AI doilea : iarna aicf tine epte
sa opt Jura de zile, in care timp fiecine are asu-
prasI doug, trei cojoace ; pe strazile cele strimte ale
Vienef contunicatia supt asemenea auspicif. neapgrat
ar fi imposibilA. Al treilea : dei rachita (diminunv de
la : rachiti) in Imperiul rusesc e monopol al Statuluf
i destul de scumpg. Muscalil ail o singulara aplecare
spre spirtoase, se chefuiesc foarte des, si atuncf, intor-
cindu-se de la crismA acasA, cum cinta Neamtul. impu-
tind lunif ca e beata, nu li ajunge strada, macar ca e ta-
bulos de larga. Ar ma! li si altele multe, dar cine sa
observe tot in dou luni de zile ; apol indigenif nu-s In
stare a te lumina, numaT strAinul face observatif fine.
Mi-aduc aminte, in privinta observatiilor, di, odata
mergind la biserica greceasca din Neapole, luaiii cu
mine citiva cunoscutf, straini ritulul nostru, ca sa-I
cunoasca. Unul, maf intaiii, se mill c credincioif
notri nu sed, ci stall rn bist--rica ; altul, a cintecul
grecesc in biseric te adoarme, in toatA puterea vorbef;
al treilea, ca [la nol cadelnita are zurgAlal si clopotei
i cA, dupa ritul nostru, peste mAsura de mult i des
se cadete la Lrturghie. Un al patrulea aft toate
acestea relativ in cea maT naturall legAturA una cu
alta, si explic lucrul asa : ic,Oamenif in bisericA stet,
cintecul e acomodat sa-f adoarma ; ca O. nu cada
din picioare si sa se pericliteze, popa 'des are grija

www.digibuc.ro
 PETERSBURG (1843) 195

a4 destepta, adind cu adelnita impodobit cu zor-

zoanele corespunzatoare scopulurb.
Dar, fiindcg sintem la Bisericg, e momentul s- tr
spun eg. eultul nostru ortodox, cel putin In Rusia, e
nu numar mar pompos ea in Roma chiar, dar si placut
prin musica vocal superb eultivatg si prin demni-
tatea cea rara eu care se execut ceremoniile sfinte,
incit pe orreare strgin 11 Impacg. cu Biserica noastra,
ba4 insuft si respect. Grecir, cu proastele lor datinr
si psaltlehia nasalg. nicr cind nu vor putea ajunge
acolo, si ni facurg. Biserica mar ridicula cu introdu-
cerea manelelor musulmane Inteinsa, apor chiar si
cu sus-pomenitele zarzanale, pe care nu le ail Muscalir
Catedrala Sf. Isaac Ina nu e gata innguntru, dar
am cercetat multe alte bisericr, cum e Mitropoliz.
Alexandru Nevschi si Sf. Maria de Cazan, dou temple
grandioase si Inegrcate de aur, argint si pietre ne-
stemate. Anume, e demn de vAzut pretioasa lavr
a Sfintulur Alexandru, cu baldachinul si policandrele
In cea d'intgia, apor iconostasul Intieg si mar ales
icoana Precister, reputata ca fcgtoare de minunr,
In a doua. toate de argint masiv, decorate cu pietre
si margele, In pret fabulos de mare.
In aceste bisericr si in multe altele corul cinfgre-
tilor consta din dougzecr si einer de indivizr, asezatr
intr'un pavilion, cu stachete aurite, In mijlocul bise-
ricir, cari cinta, In quartet, un coral ingeresc la a
Liturghie. M'a incintat cetirea, sail, mar bine, cin-
tarea Apostolulur, adevarat artistica, care suie, de
la o not inferioar, prin ire octave, si pana in ca-
pat, pe nesimtite, scoboarl la aceia0. Diaconul in
genere e tenor si preotul un basist consumat in arta.
N'am fost asa de fericit s pot asculta oficiul divin

www.digibuc.ro
196 CALATOMILE UNUI ROMIN ARDELEAN

In capela imperiala a Palatulul de iarna, !ma o cer-

cetaiii, find pururea deschisa doritorilor de a o ve-
dea. E, In toata privinta, demna de un monarh atit
de puternic. Am sa-tf amintesc i din aceasta numal
o curiositate, care ma surprinse ca i portretul lui
Ludovic al XIV-lea intre ingeri la Versailles. Aid
icoana lui Hristos innaintea altarulut e Infatiata In
ornat liturgic papal i are triregnul (coroana papal)
in cap, spre semn ca nu Tarul e Papa in Biserica
ortodoxa, cum In deert cred Apusenir, ci Insui Hristos
e capul dogmatic inyisibil al Bisericil ortodoxe ecu-
menice.
Cu toate m'ag Impaca, insa ma mir cum In Peter-
sburg, chiar ca i la not prin sate, se saluta lumea
cu c Hristos a inviat !, pe strazi. in timpul de azi
aceasta ar ajtinge sa se margeneasca in biserica.
Patile, in adevar, slut serbatoare de mare bucurie
In toate terile cretine, cu eft dar mal mult la Rusia,
unde poporul In mare parte e sclav, cad la Pati scla-
vilor chiar li e iertat a Imbrtia fratete i pe Domni1
sn, carora alte ori li fac metanil ca unor zel.

Acum vin iar la relatiile personale

in saptamina d'intaiii a postuThI, d. K., cu care ve-
niiii aid, plea la bunurile sale, in fundul Rusieft
dupa ce, cu conditif destul de favorabile, nu ma putu
Indupleca a merge cu dinsul la Penza. Cu genero-
sitatea proverbiala a Ruilor catra strainf, Inca o suta
de ruble-mi numar peste tocmeala .7i, printrnn atestat
stralucit, ma recotnand In toat privinta compatrio-
tilor sal.
Adunasem iara binivr la ban!, insa, fi ind dedat cu.

www.digibuc.ro
 PETERSBURG (1843) '197

traid cam luxos, care aid costa mat mult ca In Paris

i Londra, curind ma apropieiti de fundul pungit.
Dupa o bucata de timp, aducindu-mt aminte ca
sintem In paresiml si ca eg, ortodox In tara orto-
doxa, ar trebui s cuget si la cele sufletett, ni aple-
caig la un cost adevarat rusesc al saracimil, spre a
cruta citeva copeict. Costul rusesc consta, Inteo zi
ca in alta, din Siva cu varza acra., numita ruseste :
4sci (uzu), pine neagra, cum zice Neamtul : 'Pum-
pernickel), iar bautura : sevass i smied,, cea
un fel de bere de aluat de secara., a doua, mursa
de rniere trecuta in fermentatie vinoasa. Fireste c
cu asemenea nutret i eg asteptaig Sf. Pastt cu dor
copilaresc. Dar, fie pentru acest ajun, reputat de mare
merit in Biserica noastra, care nu se razima, ca pro-
testantismul, numal pe gratia divina, fie dupa nes-
firita gratie sag i dupa naturalul curs al lucrurilor,
tocmat In Joia Mare, cind ma intorceam de la sfinta
Impartaire, fuiti chemat de printul B., In urma unut
anunt inserat de mine in toate ziarele din Petersburg
prin care, in mod pretentios, cu singulara ostentatie,
ImI ridicasem calitatile in gradul superlativ.
Printul,- ceva mat tnr ca mine, frnt placu, i ea
conveniig asemenea ; dect curind i incheiaram
contract spre a-1 insoti, ca secretar, tret ant, In ca.-
latorie prin Europa.
Jata cum suna anuntul mied iperbolic :
<Lin June literat ungur, cunoscind in perfectie Ent-
bile : germana, francesa, italiana, apot binior en-
glesa, neogreaca i ruseasca, din altele expert, etc.,
cauta post de secretar privat, maestru de limbt, etc.
s Otelul CQUiomb, Mihailovscaia.I

www.digibuc.ro
1.9S cAl A OR ILE UM)! ROMiN ARDE EAN

c Mundus vult decipi, ergo decipiatur,.

0 maxima, desi nu prea morala, dar aid, ca
In multe alte imprejurari, sigur c era de t-igoare.
Daca. rataciam a marturisi ca sint Romin, fiindca
MuscaliT cunosz bine o parte din Rominr, toata lu-
mea ar fi zis : Din Nazaret poate fi ceva bine ?,
si ramineam pe linga varza acr si ccvasst, 'Ana ce,
cu timpul, poate umpleam canalul Moica, In desperare.
Prinse binisor minciuna inocenta, dar curind fuiii
redus a-m1 expia pacatul, cad: presintindu.ma la
printul B. cu o mustacioara destul de respectabila,
chiar pentru un Maghiar genuin, acela nu suferi sa o
port, ca sa nu-i fac concurenta si, ma! ales, sa. se
cunoasca, dupa mustata, cine e print si cine secre-
tar. Facuiti mina de a ma opune acestei mutilati1
personale, raportindu-ma la mosi1 si strAmosif mier
nobili ungurl (I), cari nia cind n'aa suferit bricid pe
supt nas,dar In desert.
im1 cautaig dar a m ddSparti de musteata si ma
Minglieiti cu o mie opt sute de ruble pe an, apor ci
imprejurarea de a ma primbla cu un print de vit&
stralucita tref an! Inteo careta. Cred cl e destull-
mingliere pentru un Maghiar fals ; insa am 4i altd.
satisfactie ,: ca. In Rusia niclun civil, pan si cei ma1
de frunte boied cari n'aii rang militar, n'ad drept
a purta mustata ; dar ce1 ce poarta caftan national
rusesc, si mujici1 (satenit) in genere. poaria apol chiar
si barba intreaga.
Pentru succesul ce-m1 proctr nationatitatea im-
prumutata, te salut odata ungureste :
cIsten ldjon meg 1..1

www.digibuc.ro
 PARIS (1843) 199

XXXI.

Paris, Iunie 1 843.

Liu ed er len eh ann einem engen
.eise ieht vine Erldung danken.
F'e Id Vat rlaad muss auf ihn
wi k n.
Goethe.)

Dupd unsprezece lun1 de absentd, iata-unA, amice,

iar in Paris, unde acum slut ca acasA si am satis-
factia de a juca rolul de Mentor pe lingA Telemahul
miell de Scitia, dui:A ce am fost petrecut dor
an! aid!, nu numal InsemnAtAtile principale parisiene,
dar i datinile i apucdturile locuitorilor mi-s cunos-
cute si i le ImpArtAsesc la toatd ocasia.
Ca sA nu dea dare pentru rang, propuseiA tInA-
rulul print, intre altele, sd nu faca cas de titulaturd,
ci sA se lese In public a-1 putea adres.A cuvintul simplu
de cmonsieurD,si m'a ascultat.
Francesil, desi trecurd peste citeva revolutif i ajun-
seserd a aboli toate titulaturile i rangurile, ba chiar
a degrada i Sfintil i Insus1 pe Dumneze, totus1 slut
oamenif eel ma! aristocratic! din lume. Dupd. ce a
trecut undele cele tulbur1 peste Intors la
firea lot de mult IndatinatA i iards1 le introduser
cu usurd. in Europa, dupd cum a zis un istoric, aris-
tocratia existA odatA In firea oamenilor i e indis-
tructibild, cdcr educatia, lthba i toate monumentele
ni-o tin vie innaintea ochilor. Ca sA schimbAm lumea,
ar trebui sA Incepem de la republica Iu1 Platon, td-
ind firul trecutuluI cu totul.
Raifgul de print impune, pentru cd. In Franta e
foarte rar si se .reduce ma1 ales la membril diver-

www.digibuc.ro
200 CALATORIILE DMA FtOMIN ARDELEAN

selor dinastii, pe and lntre aristocratir cel vechl se

OA numaT titlul de 'Duce,. in Rusia, din contra,
sint attia printl, 1nclt vulgtil zice cA a1 putea In-
grAa rimAtoriT numaI cu pring. cAcI slut ma1 rnu1 t1
ca baroni! in Austria.

Dar, pAnA nu Intru afund in aceastA materte, sa

ml Intorc la Petersburg i sA-tI Inir In ordine ex-
perientele i itinerariul cel lung, desi nu atita de in-
teresant, fiindcA In parte ti 1-am 1mpArtAsit prin scri-
sorile precedente.
CA Rusia e de Ire! or1 ma! 1ntinsA ca restul Eu-
rope! ti1, dar, In proportie, e 1 sAracl de toate, ma!
mult 1nsA de poporatie, i, aa, regimul rusesc, supt
asemenea auspicii, ca oarecari reg! africanl, iea ma-
surile cuvenite spre a trage foloasele cu putintl de
la tot! strAini1 ce cerceteazI tara i li pune piedec1
and fac mina de a-s! scutura pulberea IncAltAmintif.
Dui:a ce, asta iarnA, ajunseiii la Petersburg, a doua
zi clutAiii a mA presinta la Politie, in biuroul strli-
nilor, unde depuseiti pasaportul ce-1 aveam de la
Rufo di Calabria, i In kchimb cApAtAi, spre a putea
petrece In Rusia, paaport muscAlesc, pe treT lunl, pentru
care platiitsi cincl ruble de argint. Acesta e censul
strAinilor de calitate, In ordinul cArora, ca literat, cu ge-
nerositate ruseascA, fArA contrazicere, mA enumerarA.
Dupl aceasta nimenT nu se mai interesA cle mine,
ci ml lAsarl a-m1 consuma rublele cistigate Inteo-
jumAtate de an, ceia ce se 1 Intimpla curind, cAc1
cercetam o ospAtArie nobill italianA, frecventatA de
tineri de familiT bune, apoI de strain! multi i, In
particular, de niscarl oamen1 a! politieT, cu maniere
de tot urbane, cum se zice la Bucurest1: tpoliticos1),

www.digibuc.ro
 PARIS (18713) 201

i cheltuiam cite patru, cincr ruble pe zi, ca i cum

nu s'ar mar gati.
Oatnenil politiei, in toate terile, pana i in Rusia,
sint ce! mar veratici (sic), mar delicati i afabili din
lume; firete c numaT din buze, spentru ca. civilisatia
a inventat politeta, care tine loc de inima buna orr-
unde aceasta lipsete, apor politia, sigur, nu e un in-
stitut etic i adeptii sar nier nu-s menitr a face pro-
fesiune de cordialitate. Cu toate acestea, ma cu-
prinse mirare afiind i in acea tar, renumita pentru
apostrofurr vir, de i numar la politi'e, atita civilitate
durat europeana.
Trebuie s marturisesc ins ca Muscalif in genere
sint oamenr cu inima bung., foarte prevenitorl catre
strain! i se stracluiesc ea acestora sa li dea o tit mar
bun ideie despre tara i gintea lor, de -obicei mar
r famate declt in adevar rele. Un popor nu tre-
buie judecat dupa Guvernul sari, care adesea e im-
portat de aiurea, i aceasta se poate zice cu tot drep-
tul despre Rusia, care a adoptat cel mar strapie
absolutism i aristocratism din Germania, supt care
genne un popor blind i bun din fire, caruia i se tin
inchise toate cararile ce duc la cultura.
Pana a nu pleca din Rusia cu douazeci de zile,
dupa invitatia ce mi se dete, petrecui in (Anunta-
torul Petersburgulur, un avis cutn ca -cuget a parasi
tara, care, pentru taxa de o rubla, fu inserat de trer
ori, cu numele, caracterul, locul naterir i locuinta
exact descrisa din acel ora. Aceasta formalitate ni-
meni nu o poate incunjura, fie strain, fie indigen,
.cind iese din tara i mi se pare ca e in favoarea
creditorilor. Rusia, din altele, Inca e piin de for-

www.digibuc.ro
2O2 CILATORLELE ENUT ROMIN AR ELEAN

malitatI secI, si toate lucrurile se lac pe formulare si

abloane prescrise cu minutiositate extrema.
Foile cu respectivul anunt le alaturaid unq su-
plice timbrate cu o rubiA, indreptatA ExcelenteI Sale
guvernatorulur militar al Capita lei, Impreuna. cu pa-
saportul de petrecere, rugindu-1 a-mI da un pasa-
port pentru strainatate care a doua zi mi se si in-
n:1111A, timbrat cu alta rublA, asa inch petrecprea In
Rusia pe timp de vre-o treI lunl de zile ma costa
opt ruble, sad patruzed de sfantl, nenumarind aler-,
gaturile la diversele cance1ar4 i ccontoare). Prin-
tul, pe lIngA altele, avu sA plateasca Inca o taxa de
trel sute de ruble, careia, din an In an, If slut supusr
indigenil cari petrec afara din tnargenile Imperiu-
luf. Aa dar, in gluma, a recomanda-o la toate Sta-
tele cu punga goala.
JoI, dupa. PastI, pe un timp dupa imprejurarI foarte-
frumos, dlecaram din Petersburg, lasind Neva i golful
de Finlanda inghetate ca. tunul i, pe drumul ce ti-am
descris, ducindu-ma, la 5 Mai5 ajunseram la Berlin,4
fiind pe drum epte zile. M'arn mirat cum si natura
a demarcat hotarul Rusiel, caci o mica ridicAturA,
formind mezuina Intre dinsa i Prusia, sta Inca in-
valita In mantaua intacta de nea alba, pe cind in
Prusia plugurile de toate partile rascoliad suprafata
ogoarelor, In concertele gratioase ale ciockliilor,

La Berlin traserarn la otelul cLa Cetatea Roma',

unde aflaram pe fratele cel maI mic al printulur,
Anatol, care venise mult mar innaintea noastra. Sus-
ceptibilitatea printulur mied fu aid crunt mortificata
printr'o mprejurare foarte ridictl. in Germania, de
comun, familiile aristocratice formeaza majorate, adecA

www.digibuc.ro
 PARIS (1843) 203

titlul de print, conte, etc. trece numar la primogenit,

6ermana alai! Inchipuiesc lucrul i la strginr.
Dup ce printul Anatol venise mar Innainte la
Berlin, era privit ca un regent al familier B., 1
sosind, mar tgrzid, i Jratele OA mar mare, acestuia
i se denegg titlul de Serenitate i principe 1, cvelle
none', clut s se acomodeze cu distinctia de dra-
tele printulur B.'. Aceasta dete ocasie la discutir
comice in ultimul grad i flcu mult singe rgii, Incit
fratele cel tingr, ca nu cumva involuntar sg usurpe
dreptul de intgietate i aiurea unde domnete chica
feudalg. (cder feudalistische Zopf') se invoi a ra-
minea In Berlin, On ce nor vom fi ajuns la Paris,
ea s cuprindem positia socialg cuvenitg.
Dupg ce se inchei aceastg conventie importantg,
indatg pgirm la Inaptuirea er i, a doua zi, ple-
eargm, pe calea feratg, la Halle, de aid c.:u pota la
Frankfurt, unde, poposind putin, Mar numar spre a ne
inscrie In toate registrele, purcesergm ci. calea ferafg
a muntelur Taunus la Maienta. Mel maseram o noapte
i ne plimbargm pe malurile maiestosulur fluviu Rin.
N'a fi mentionat Maienta din altele, dar afigiti
aid* garnisoang austriacA, trupe unguretr, i numar
ngdragir cer strimtr aduser aminte de patrie
i-mr stoarserg lacrAmi de uimire vazInd fecioril
notri.
La Paris venirgm la 16 Maid, trasergrn in veci-
ngtatea PgduriciT de Boulogne i, On a afia lo-
cuinta proprie, ne inevartirargm la printul Ludovic
de Wittgenstein, care e id legaturg de afinitate cu
familia B. i Ocupg vila numitg 'Castel Madrid', apoT
in curind cptargm un apartament mobilat In veci-
ngtate i edem inteo cas cu printul Lobanov-Ros-

www.digibuc.ro
201 CALATORULE UNUI ROMIN ARDELEA.N

tovschi, care, ca o cu ofi, saman g. cu consulul Fr.

Balthes din Cincul-Mare.
in jurul Parisului sint vile sa case de desatare
foarte frumoase si gradini deli9ioase, facute mai ales
pentru strainil cei multi cari curg aid, pentru ca
Parisul este oras pentru toate anotimpurile i nici-
odatg. desertat de anumite clase ale societatii, cum sint
spre exemplu, orasele italiene vara i Londra iarna.
Cu toate acestea constructiile francese poart un si-
giliu particular de defectuositate. Ele in genere a
foarte putine ferestre, din caus a in Franta exista
o dare, supt numire de cuserit i ferestritD, care face
saracimea a-si construi locuinte, cum am zice, oarbe,
si acest defect se resimte pang i la casele opu-
len ter.
A propos de ferestre., trebuie sa-ti amintesc un fapt
scandalos, ce tocmal se pertracteazg. In Parlament, in
Camera Deputatilor.
Dup legea electorala frances, drept de alegere
activ a top cetatenii cari platesc o contributie di-
rect de dou sute de franc!, pe and de alegere pasiva
numai cei ce plgtesc trel sute de franc! si mal bine.
Regimul constitutional, sail, cum il boteza Tarul Ni-
colae, cregimul frauder si al minciunii,, din toate pu-
terile sIrguindu-se capta deputatl favorabill, in-
strumente oarbe al vointir sale, mijloci a se alege citeva
creaturl de-ale sale, care nu avead censul, iar, dupa ce
se facu zgofuot mare In ziarele opositioniste, acestia,
prin coniventa perceptorilor regal!, isi intregira cen-
sul, facind din casele lor, asezate in departamente,
nurnal usi si ferestre, incit acelea, gaurite ca rotul
de pest!, fur cercetate de o comisiune i raportul
suna c nu mai Sint apte de a fi locuite.

www.digibuc.ro
 PARIS (1843) 205

Fiindcl am Intrat In Par lament, de si nu tocmal

pe usA, ci, turn am zice, am sArit peste gard, trebuie
Ind sl-t! ch o ideie de partidele ce se aflA in-
teinsul, apol o ideie generall de cum se usiteaz1
In toate parlamentele a se aseza diferitele nuante
ale partidelor politice. .

in Franta acum sint trel partide principale : Or--

leanist! sa dinastict. legitimist! sail bourbonici si re-
publican! amestecatt cu bonapartistl. Partidul guver-
namental, conservatoril, ca pretutindera In Corpu-
rile Legiuitoare, cuprinde centrul sAlit, numit In bat-
jocurA cpIntece', si, vulgar de tot, cburtAl (ventre). in
dreapta sed opositionistil legitimist!, regalistf, aristo-
crat! si, ultima nuantA, retrograe. in StInga, din con-
tra, opositionistil liberal!, progresistr, moderatl, exal-
tat! si, gradul superlativ, radical!. Apol, in sens invers,
de la tribunA Intepind, asa-numitil cimpenT si de-a-
supra muntenil, sansculotil sati iacobinir, mAcar t
cele din urmA denominatir ail cam cAzut in desultudine.

SA le lAsArn aid si sl te condud putintel si la Bi-

serica francesA.
in evul mediu, cind Biserica domnia in Europa,
regil fiances! se socotiati fiir primogenitl a! Bisericir
catolice si se intitulaii cMaiestate CristianisimA', titlu
concedat de Papa' atotputernia Tot asa purtall Cesarit
germanr titlul de cMaiestate SacratisitnI', regil Spa-
niel c Maiestate CatolicA.1, al Poitugalie! cFidelisim12,.
at Ungariel cApostolicA, si al Britaniel c ft.-del de--
tensor'.
Supt asemenea auspicil, incepur4 toil acest/ tam-
pion! a! BisericiI a clAdi tele mat trutase temple go-
tice in toatA Europa apuseanA, tare cea mar mare

www.digibuc.ro
420fi CaLAfORITLE ustir ROMIN ARI ELEAN

parte ramasera neispravite, i poate cit lumea vor

rminea, cacr, de cind s'a emancipat filosofia i nu
mar e cancilla teologiel, oamenil nu se mar entusias-
meaza pentru lacaele acestea ale divinittir, ci o
redusera in Inaperl mar putin pompoase, ba cu
totur prosaice.
Un astfel de templu maret, dar cu doua turnuri
cioante de jurnatate, e i catedrala cNotre-Dame, ,
aezata intr'o insula a Sener, ce se chiamd Citl
antica cetate cLutetia Parisiorum pe romanete Lu-
toasa} sail Tinoasa
Francesir se tlesc cu catedrala lor, zicind ca e
:cea mar frumoas In toata lumea, macar ca multe
altele, i anume cea din Strassburg, care e ..de ace-
14' stil ogival, mar mult imr place ; dar ce sg. fad
Francesilor I, er Sint poporul cel mar national in toata
lumea, i nationalitatea lor o impun tuturor popoa-
relor. Cu tot dreptul i se mindresc prin taptele
minilor lor. Din altele, biserica (Notre-Dame) e cit
se poate de falnical i omul necunoscator al arter ar-
hitectonice nu-1 In stare a critica, altceva decit ex-
trema negligenta care 'Se vede in acest monument
grandios i deteriorarile caunate In Revolutia fran-
cesa de la 1789.
Pe vremea aceler revolutir desfiintindu-se regatul,
se abolise cultul cretin, se mediatisaserg. totr Sfintir
i se detronase i Dumnezeti din Scaunul maririr.
Calendarul frances atuncr era impala in doulspre-
zece lunr de cite trer decade i, In loc de Sfintil mar-
tirologiulur, in toata ziva erail petrecute legume, cum,
de exemplu : Lunr ceapa, Mart! aiul, Miercurr hrea-
nul, Jor ridichea, Vinerr piciocir, apor napr, varzg.,
ardeiti i altele in tot cursul anulur. Francesif Repu-

www.digibuc.ro
 PARIS (1843) 207

bliceT smulserA totT arboril aleilor din gradinile re-

gale i In ele cultiva piciocT, ca sA aiM poporul
nutret, i voiati sA dArIme i catedrala, spre a face
In locul eT grAdina. de legume, spre Indestularea
cuinel cetAtenetT, InsA, firete, Intr'un acces- de tur-
bare nu se putu sfArIma un monument colosal la
care lucr toatA Franta treT sute de anT, i se multA-
mirA a rupe capetele citorva sfintl, a satima icoanele
de pinzA, i a arunca ornamentele liturgice In noroiii.
In anul 1797 aceastA biseriel se declar de ctemplu
al RatiuniT 1 o femeie se aez In locul Precistel. O.
represinte pe Zna Ratiune, careia merse poporul.
cu dictatorul Robes.0erre In frunte, ce se innaltase
la rangul de Patriarh al cultuluT, spre a i se in china.
Mitropolia Notre-Dame se socotia ca punctul central
al Franciet i de aicT se numArati distantele In tot
Regatul, precum se numAra In Roma anticA de la
cmilliare aureum i precum azT EnglesiT le numarA de
la aLondon-Bridge (Puntea LondreT) i MuscaliT de
la palatul AmiralitAtil din Petersburg.
Cum s'ail schimbat lucrurile, decT cum s'ail rAs-
turnat toate dupl atlta revArsare a spirituluT pu-
blic ! FrancesiT, de1 nu In genere, slut un popor foarte
religios sail, eel putin, observA institutiile bisericetT
cu toatA demnitatea, mAcar a smut departe de
bigotism. Dar nici nu cred ca vre-o altA natie
poate sA ail:4 un der mar detept i maT cult de
cum e clerul frances, care, cum zice Chteaubriand,
nu se silete a dovedi cA cretinismul e excelent
pentru cA vine de la Dumnezeii, ci, din contra, a
vine de la Dumnezed pentru cl e excelent.
In Franta, cAsAtoria, botezul i InmormIntarea sInt
acte civile, nu bisericetT, dar preotimea, cu influenta el
i

www.digibuc.ro
208 CALATOREILE tiNCI TWAIN IRDELEAN

morala, inteatita stie a tinea vaza Bisericir, Inca'

nimeni nu negligeaza nici datoria sa cea religioasa
.In aceast privinta, i. asa, ea Inrlureste de-a dreptul,
nu prin mijlocul institutiilor de Stat, cum se Intimpla
la nor, spre a sustinea religia.
Vita.latini, necontestat, e aceia care preponde-
reaza In Europa iu toata privinta. Aceasta are cea
mar multa putere, pentru ca. a absorbit multe po-
poare straine si li-a impus caracterul sad si limba
sa. Asa, de exemplu, Galia a inghitit pe Franc! i
pe Normanzi ; Spania pe Alan! si Maud, Italia pe
Visigotr si Lombarzi, iar Dacia pe Ostrogotr, Cu-
mani, Avail, Pacinati, Bulgarr si cite alte hoarde
barbare ce o navalira i o dominara ; dar, In ultima
analisa, la toate li facu de cap, toate cedara tenaci-
tatil i vitalitatir viter latine, care e menit a absorbi
Inca 1 restul altor popoare, 111sa de aid innainte si
prin cultura,...spre care paseste cu rapegiune.
Durere numal ca, afara de putine exceptir, vita
latina. In Occidentul Europe! e stationara i tinde a.
se Imputina, nu a se inmulti !
Spania s'a stors prin multele colonisarr peste Ocean,
ca i Italia, cu clima calduroasa, favoriseaza vo-
Juptatea peste masura, apor precocitatea femeilor de-
vine causa nefructificatier. Franta, dupa ce, prin
razboaiele cuceritoare ale lur Napoleon, i-a rapus
floarea poporatier, apor, mar In urma, cu razboiul
mauric i neinsemnata colonie In Algeria,) Inca s'a
rarit de popor, azr patimeste de un rad mult mar
mare, in grad infiorator, adeca de sistemul de dor
copir, ca Sair notri in Transilvania, i aceasta In
Tinuturile agricole, unde ar trebui sa fie puterea na-

www.digibuc.ro
 PARIS (1843) 209

tiunif, care nu se poate sustinea prin proletariatul

ara de energie al oraolor i prin imigratia strAin.
Dragostea teril e legatA de glie, cetAteanul urban
e cosmopolit. De aici vine ca teranul frances, Ina.
rnorat de petecul de pamint ce posedl, se infioarl
a nu-I va mar ajunge sA poatA inzestra o progeni-
turd copioas1 cu cite o anima de patrie (act pa-
tria agricultorulur e ogorul lul), ci aceia va fi con-
strinsl a se deslipi in parte de natia cea mare i,
ca Germanil, a cluta asil In altA parte de lume ;
i, aa, lipsindu-I mijloacele spre air Inmulti patri-
moniul, de desperare cAzu in extremul acela, ca, vo.
luntar; sA punA margeni procreatief soiului sAii In
acea tarA impoporatI.
In Anglia acest rAii nu s'a incuibat, pentru cA
acolo teranul e numar arenda (farmer), nu posesor
de plmint, prin urmare nici nu e tare pasionat pentru
el. In Germania a devenit modi emigrarea in masA,
i, fiecare Tinut avind concesii infre emigrantii ori-
ginal-I din Lunaea NouA, ideia expatrieril nu e aa de
splimintAtoare ; apol celelalte ter! nu sint supra-
poporate i poporatia zace IncA In cAtuele feudale,
care nu o lasA sal! plAnuiascA singurA conditiile
viitoarei sale existente.

Suprapopulatia se stAvilia In vechime cu mijloc

religios, prin ascetism i monahism, care i acum, de
i nejustificat, domnete in Orient, chiar in acele
ter! unde In adevAr n'ar fi de lips ; dar e in firea po-
poarelor orientale a se tinea ca scaiul de datine,
odat tnrldlcinate, pentru cA la dinsele n'a ptruns
civilisatia europeanA, care, ca moda, cutreierl i
aruna lumea dinteun extrem In altul. Anume, in
14

www.digibuc.ro
210 CALITORIILE UNUI ROMIN ARDELEAN

Indiile Orientale domnete cea mal cruna superstitie,

nutria de preotimea fanatica.
Acolo vIduva se arde de vie, indaa ce-T moare
brbatul. Oameni/ ajun/ la oarecare date tin drept
act plAcut zeiatil, cu miile a se sacrifica fetiilor sl,
sad aruncindu-se in undele GangeluT, spre a deveni
nutret crocodililor sacri, sad intinzindu-T grumaziT
ca sg-I striveascl roatele carulul stint inarcat cu
idol!, care se poara in procesie pe stile la zile de
serbItort anumite. $i acest sacrifichi de singe se face
spre cea ma/ mare glorie a pretinselor
acest mod, in prile acelea des populate ma/
nu se vdd oamen! peste etatea de patruzeci de an/o
i aa se stavilete suprapopulatia.
in 'Europa civilisaa monahismul s'a deochiat,
simtul religios din partea aceasta s'a timpit, dar da-
toria preotimir cele/ luminate este sl apere lumea
de rdacir/ ce repugra ratiuni/ sa mintir sntoase,
apo!, a. regimurilor cretine, sI caute mijloace co-
respunzItoare prin care s curme rul, dind di-
rectie amsuraa imprejurrilor, ca genul uman
poaa prospera, rracar de s'ar inmulti ca stelele ce-
rulul 1 ca nisipul MriT. Apo/ FrancesiT, cari altmin-
ter/ cu demnitate stail In fruntea viteT Tomane, s facI
inceput a ni colonisa terile roiYanestr deserte.
Cite tee se afa Inc deerte, chiar in mijlocul
Europe!, cit de fail e poporatia In Asia i in cele-
lalte part/ ale lumiT I Apo/ ins1 natura numal de
citeva sute de an/ a desertat de ape Ina Oceania
sad regiunile australe ale globutur, care, Ora se vor
impopora sistematic ce1elaite vor fi i ele apte
a gdzdui 1 nutri cu Inaestulare Europenil civilisatr
cari nu ma/ incap acas.

www.digibuc.ro
 THUN, IN ELVETIA (1843) 211

Adio ! Mine pleam in Ivetia, i nu void uita

-te cercetez i de acolo.

Thun, n Elvetia, August 4843.

4-..00) forth, look forth, thy fairest,
'1'hr-faithful knight is nigh,
The rosy tint of morning
Huth deak'a the gasterns sky !s

Credincios rolulur de mentor incredintat mie, de

princesa-mam i Incurajat prin supunerea tinrulur
.aristocrat, am Ilcut un pian de excursir prin terile
locurile mie cunoscute, i, cu privire la slratatea
zdruncinat, am sfAtuit pe print sA venim ,in El-
vetia, sI faca ur i Wit de zer, spre air reapata
vigoarea pierdua inteo expeditie caucasiang.
venit, m ucur c planul, a reuit cit
se poate de fericit.
FAcind revista prin Park fgcurAm cunotintl cu
un turist engles, anume truce, care ni promise in-
sotirea, i, aa, la 18 Iunie, lsindu-ni echipagiul in
Paris, cu curierul Nicolar Antropovicr i Mr. Bruce
ne suiram in diligentl plecarAm la Strassburg. D.
Bruce ne kcu atentr s cercetm aicr klin nod cate-
drala, i mar ales orologiul astronomic, care numat In
toamna anulur trecut s'a restaurat, dup4 ce de mult
se deteriorase. Orologiul e p capod'operl, dupa cum ni
spuse d. Bruce, care e un barbat foarte versat ; umbl
dtip regulele matematecer 1 araa toate fenome-

www.digibuc.ro
212 CiLATORULE UNU1 ROMtN ARDELEAN

nele astronomice cu exactitudine prin mecanism ar-

tistic.
Cfnd bate oara, pururea cfna un coco automat,
intocmai ca unul natural, batind din aripf. Patra-
rele de earl le bat automat! represintind cele patru
epoce ale anuluf i oara, Moartea.
Acestea Inc4 slut juariT pe lingl lucrul
dar fug veni curioas prerea d-lur Bruce, care-
zise ca Fraud! i respectiv Gall! a inventat nu-
mele de coco (coq), spre a nu face alusie la ginta.
lor zicindu-1, ca alte popoare, cgals. Ideia pltimete-
Inteatita, c i nor, Reuling, ne servim cu aceiar
expresie. Aceasta-mi aduce aminte de satul Tintarii,
fn Ardeal, crui locuitorf, spre inlIturarea batjo-
curif umoristice cu care-1 IncarcI vecinif, zic Intre-
sine la tinted pururea : cmusculite,.
La 21 Iunie, ieind din Strassburg pe calea feratk,
ajunserm la Basel, i avuram ca privelite minunata_
irul muntilor Vosgf, cari aduc citva cu Carpatil
notri, i erad Ina surf, fn cretet cu vAlul iernatec.
La Basel ne ceborirgul inteun otel mare, chiar pe
malul Rinulur, ce are un baleen aruncat peste apl,
unde aflarAm nenumAratl multime de Engles!, !nett
abia puturam apta un apartament. Englesif dad col
ma! mare contingent de alltori in Europa 1, aa,
firete, i de admiratori a! Elvetief. rEf, fie dup na-
tura soluluf, fie din causa clime!, sad dup modul
vietuirif, sint, cea ma mare parte, maniac!, ipo-
hondri, ptimitorr de boala nationall e se numete-
spleen 1, i, aa, caut distractie, ma ales fn El-
vetia, unde e clima atft de curat i oamenif din fire-
veself, apol natura In cel mal Innalt grad admirabill-

www.digibuc.ro
 THIJN, IN ELVETIA (1843) 213

Cu spleen -ul Englesilor are Elvetia noroc, cad

aceasta-1 face s1-1 cerceteze frumusetile naturale ;
,altminterf, ar trAi ca val de el In viziunele Alpilor.
Pentru comoditate i, fireste, cu banil insulanilor
ridicat in toata tara otelurile cele ma! pom-
poase din lume, i, spre acoperirea lipsurilor lor,
sint stabilimente, maT confortabile ca orlunde, in toad
..Elvetia.

in Basel, dintr'altele, n'am aflat Insemnatatl rare,

a doua zi, Innaintaram cu poeta spre Berna, pe
drumul cel mal scurt.
Berna e ormul-capitala a Elvetiel si a cantonuluI
-respectiv. Niel aceasta nu presintA ceva extraor-
dinar, dar gazduieste Consiliul federal suprem,
corpul diplomatic, apor, fiindca dupa nomenclaturl
insemneazA c Ursopolis,, sag cOraul urilor, cu cari
bine samAnI locuitoril, ar fi, oarecum, renegare de
-sine dacA n'ar gAzdui e url autenticl. Las' cl are
destul, pe mArel, pe ban!, pe port/ si pe fintInI pu-
blice, represintatt plastic, fn tot felul, dar Berna aseazA
e exemplare ursine vil fntr'un val al orasuld, care
fac onoare soiului i se sustin pe spese publice, ca
animale de predilectie.
E frig. In Berna i o curiositate pe care nicAirl
n'am nial vAzut-o in lungile mele cAlAtoril : pe unul
i acelasl turn se aflA doua orologil. Spun cA unul
s'ar fi ridicat drept monument fn onoarea oarearul
bArbat foarte meritos pentru patrie, dupa hotArfrea
clarisimulut Consiliu munieipal ; iar, dupa timpurt
ilustrindu-se Ina i un alt bArbat, i contemporanil
sAl nevoind a-1 lasa neremunerat, deciserA ca i aces-
Auia sl-1 ridice monument. Dar, fie el Consiliul re-

www.digibuc.ro
214 CALATORIILE UNIT! ROMPN ARDELEAN

publican n'a tiut inventa un mod de recunotinta.

amAsuraf, e cA n'a voit a face distinctie 1ntre
meritele republicane, civice, unanimi voto, a.
detis ca i acestuia sA i se ridice tot un orologht
mohumental, insA, abstrAgInd de la al doilea turn, 11
aezard lingl cel
Aqa dar vezi, dragul mie, tA, pe timpul cind,
1ntr'un sai vecin Cu no!, oua lupul In pod, In altul
trecea minzul drept cAprioarA i, din al treilea, lo-
cuitoriT scoteail luna cu cirligul din fintinA, In
oraul-capitalA elvetianA, Consiliul pmnicipal, compus
din adevArat1 Injugl-urT, o fAcurA at se poate de
buzoieneascA 1 cu orologiile lor monumental; Incit
Europa cu drept li strigl cgurA de TIrgovite, 2.

Fie-li de bine ! SA pim 1nnainte, cAc1 i aa nu.

ezurAm mult in urbea ursinA, ci de loc venirAm
Thun, unde IncA petrecem.
Fiind Insl acest ora foarte simplu i viata noastrA
destul de monotona pe timpul ge printul 1 fAcu cura
de zer, apof n'am cu ce te intretinea, ci cautA sA-tt
o paralelA 1ntre Elvetia i Transilvania,
dupA cum fAcuiti i In una din scrisorjle precedente.

DupA instituti4 ca i dupA naturA, samAn terile

amindouA, 1, a, mi se pare cA nq.tura singurA ctin-
ditioneazA institutiile.
da la nol, In Elvetia sInt tref natir genetice ; Ger-
man!, Frances! i Italien! ; apo1 ca nimic s nu lip
seascA In privinta asAmAnAril, e o altA nuantl.
Ir
proastA, ridicull, fArd cap.
2 Hohot mare, batjocurl.

www.digibuc.ro
 THUN, IN ELVETIA (1843) 215.'

de poporatie, care vorbeste un dialect roman -(rou,

manche), mica peupladei a Reto-romanilor, cari stilt
rude ale Francesilor i Italienilor.
Diferenta e numal a aid toate popoarele skit l*-
bere, cu drepturl politice egale si nictunul
eparia,, ca nor, Rominit, in patria noastrA.
Confederatia elvetianA constA din douAzect i cloud'
de cantoane, cu administratie autonomA", care aduce
cu a comitatelor noastre, de si cantonul e Castelul
Nod, (Neuf chtel) singur recunoaste de Domn pe re-
gele Prusiel. Indepeneenta cantonall se intinde 'gig
acolo, Incit fiecare poate sA-sl bata moneta sa, mAcar
O. aceasta e numal lux autonomic, care se usiteaza
In mod destul de meschin, fAcInd numat crucerusi
si fenici de arang ca pArAlutele, cad sArAcia nu-I
iartA a bate dublonl ; apot se servesc cu moneta
Statelor mart invecinate, mat ales cu cea francesa.
E in genere cunoscut cum cA tarapanalele nu aduc
marl foloase niciunut Stat care bate moneta hi de-
plina valoare intrinsecA a metalulul, cad In acest
cas moneta se exporta In tent strAine, se topete si
se reduce In alte obiecte de pret. De acei regimu-
rile cuminti pururea bat bant mat scAzuti ca pretul
metalulul, act acestia ail numal sA represinte va-
loarea obiectelor, i, asa, nu numar cl scot chel-
tuielile de regie monetarl, ci-st si conservA moneta
In Statul sAil. PAnA In eft se foloseste Imperiul nostru
cu monetisarea aurulul, nu stiti, dar bine face a
vinde galbenit, cari gilt tare apreciati si cunoscutl
In Orient, licitind ca o marg.
Franta Ina are monetA foarte bung., de aceia i
are curs In toate terile vecine ; dar se pringe chiar`
pentru cA. se fAcu serva Europe pe jumAtate ca sA o-

www.digibuc.ro
216 CALATORDLE UNUi ROWN ARDELEAN

stuleze cu moneta sa i s o scuteascl de a

banI.
,ia are moneta de aramg monstruoas de mare,
an! s'a exportat cu cargle, spre a se re-
cAlddrI in vecina Prusie, ba copeicele ru-
, i curs pang chiar in Franta, unde cltigT
cjA6a, 200 e/o. Aceasta fcu pe Star\ a opri ex-
>

pufttil moneteI mrunte, cu pedeapsa de Sibir, iar,

IA `de altg parte, all schimba sistemul.

Are Elvetia, ca i Transilvania, deplin libertate de

contiintg, i, aa, confesiunT cretine cit i la no!, ma!
ales romano-catolid, reformat! calvinI, evangelic!
zwinglianT i luteranI ; dar, ca i natiile, nicIuna e
numar toleratg, ci toate cu dreptur! egale. Totu1
fiecare se sustine singurg, cu contributiT de la respec-
tivil confesionalf. Statul nu ajut una ma! mult, alta
ma! putin i unele de loc, cum e la no!, In Tran-
silvania.
Din aceastg parte, singurg-m! place republica, cgc!,
altminterT, ca i in monarhie, domnete destulg mi-
serie, pentru c cine e in fruntea GuvernuluI, ca
aiurea, trage foc numaI la oala sa. Apol, dup vorba
RomInuluT cnu ti-e ciudg cind te arde o zeaml
grasg, dar ti-e cind te arde fasolea,. Aa tiranisati
aid nite nedemni pe oamenil ceI mal de omenie,
dupa cum spune amicul mieii Centlivres, care a avut
ocasie a vedea tot felul de guvern. El nu e entu-
siasmat pentru democratia patriotica elvetiang, de
fapt aristocratg.
in Elvetia nu sint alte autoritAtT fr numaI Con-
siliT, de sus pang jos. Aa e Consiliu federal, can-
tonal, aid unul mic i unul mare ; apol Consiliu mic

www.digibuc.ro
 THUN, IN ELVETIA (4843)

i mare in toatg comunitatea, i, aa, di

ramurile i specialitgtile, numaI Consilil.
La Consiliul federal vine tot canton'l,
batil sl, i aa i la AdungrI generale,
ConsilieriT elvetienI se poartg, din altele,'
ca nite Domnr suveranT, lipsindu-li numa
cg.cI a-I depune din demnitate se poate nuif0"eti
revolutie, avind fiecare dupg sine clica de ling'gi; ,
aiurea.
Fericirea umanitAtiI, zic cine ce vrea, nu stg. In
forma regimulur, ci forma regimuluT stg, In felurite
mInI, felurit. BgrbatiT cu virtutl cetgtenetI i caractere
de adevgratI patriotI puf In fruntea regimuluT spre
conducerea treburilor publice, supt orIce formg, sint
in stare a ferici lumea, i eT dad regimuluT caracter,
nu din contra.
Englesir sint mindri de regimul lor, dar Elvetienif
sint InglinfatT peste mgsurg de liberttile lor i
despretuiesc natir cit de marl cgcl se Inching. la
DomnitorI din gratia diving ; n'ar avea Ins de
ce, pentru cg. i la eT e puterea superioarg mai-
mutgrie monarhic cum se cade, dar ce sg facT
mutiI din capul protapulul cind crede ca ea trage
carul ! Aa e i poporul republican : ce face intriga
i coruptia, crede c lace singur. Oamenil sint, cum
zice Voltaire, impArtitI In doug clase, adecg Inelg-
torI i inelatl (fripons et dupes), i vor rAminea ce
sInt. Unil vor inventa vorbe frumoase i altil le vor
crede, In simplicitatea lor.
in adevgr, republica elvetiang nu tine oaste sta-
bilg, ca alte State, sg-I stoarcg mgduva ; nu adun
tineriI eel mal sgnatoI ca sg-I nutreascg pe spese
publice, far a li da alt treab decit sg doarmg.

www.digibuc.ro
218 CALATORIILK MIT ROAN ARDELEAN

sg.-1 Invete numar a merge unul dupg altul gig sl

se calce, sad sl se joace cu bete Mr . a-sf scoate
ochir; dar, cum ti-am scris, pare cA tinerimea ar fi
ursitg sA trgiascg In lenevire. Elvetia vinde fecicrif
er la altr potentatr strginr, spre serviciu militar. Cer
ce nu slut aptr, sail nu aii gust pengu arme, umphi
lumea, oferindu-s1 bratele la serviciu privat, parti-
cularilor, sag asteaptg venirea strginilor in patria
lor, ca, aid, sa li seiveascl spre a-I cfstiga pinea cu
mar puting sudoare.
E mare diferentg !titre Ita lien! si Tlvetienr, ca si
Intre arnbele ter!, dar Inteo privintg-sr samAng foarte:
si, unif i alp1 trliesc mar ales din sarlatanism.
Italienir traficl cu arheologia i Elvetienif cu fru-
musetile naturale ale terir lor, cer mar putinr cu su-
doarea fete! sale. Elvetienir ati adus lucrul departe,
Ong la nerusinare. Nu e piatrA, sancg, rfpg, scur-
gere de al:4 sag arbore scorburos hi toatA tara, ce
n'ar fi hiregistrate cu numid pompoase, cit se poate
mar sonore, In itinerarif, apor ilustrate si panegiri-
sate iperbolic, In poesie si prosg, prin ziare si ma-
nuale, cu atfta artA, Inelt strginul nu poate resista
pofter de a le vedea pe toate. Gurile-cascg aleafgg
cu limba scoasg ca sg-sr deserte punga la cArgusf,
cAlgud si ()Wier!, cAcr totr stag la pindg sg te apuce
si sg te stoarcl. Mar e, apol, 9 clasg de industriasr
ce produc, i alta ce vInd diverse uneltute cu pre-
turr fabuloase de mad, drept suvenire, si ciopoarg
de cretin! cari Incg percep contributit de la cer ce
In toate ggurile vin a li admira trista existentg.
imr Inchipuiii timpul de aur and vor fi cAl ferate
In /Agile noastre i va alerga lumea nordicg si apu-
seang, InsetatA de frumuset! naturale cu totul noug.

www.digibuc.ro
 THUN, IN ELVq1A (1843) 219

pentru alma, In Transilvania noastrA, ca sl se sa-

ture 1 Oare nu putetn noT concura cu orIce tar a
lumiI ? BAI de aur oalifornice, ape minerale mult
pretioase, productei arheologie, diversitate de po-
poare, apoI mtin.tr si colnice, ape si Mg, codri si
tufisurI, Intocmar ca acele ce le admirlid in Elvetia
-, pe atItia banI 1
ilia alte raritati as arata la gentlemena englesr,
numal Imprejurul nostru, precum : vulcanul gins si
pestera de stalactip la liviz, imposantele conglo-
merate la Bogata olteanA, stincile de basalt la Dopca,
conformatiile calcare de la Comana, piatra fermecatA
la PersanT, In efirsit superbul putineid si fIntIna WI
Esculap de la crucea lun Para, la noI. Sigur smut ca,
sI vadA mar ales cel din urtnA, ad sA vinA lorzil din
Londra de-a una acolo, cu ochin Inchisi, nimica
spurcind pe lingl. dinsele ce e maI curios In Elvetia
de acest fel.
Dar, oricum, tovarAse, Elvetia are In toatA privinta
preeminentele sale In Europa si, abstrAgind de la
miseriile umane ce nu se deslipesc de vita noastrA,
are meritul de a fi asezat tronul libertAta pe Munti/
sAI Intr'un timp cind nitnenX aiurea nu cuteza sl-I
pronunte mIcar numele.
Libertatea afectioneazA, mar Innainte de toater
aier suptire si curat, care se aflA numar pe virful
muntilor, activitate rarA, conditionatA prin rIcoarea
climateria a InnAltimilor, sad sobrietatef frugalitate
si tot felul de privatiunI.
. Omul, In regiunile muntoase, imiteazA traiul fia-
relor sAlbatece, a cAror existentA IncA e conditio-
nata de inaccesibilitatea stIticilor sad de singurAtatea
padurilor, ce le scutesc de sAgetile tiranuluI naturiIr

www.digibuc.ro
220 CALATORTILE UNUI ROAN ARDELEAN

omul, care altminteri le stirpeste de pe fata pmin-

tului.
Clima dulce, traiul indestulat si luxul afemeiaza,
si slut boala libertatii, si iatl pentru ce terile. grase
si indestulate numara putini adept! al liberttii, ei,
din contra, fac locuitorii s incline spre servitute.
Sclavia e boal de familie, vitiu inradacinat in
datini patriarhale, e oftica mostenit din semintie
in semintie. Popoarele ascute in jug anevoie dad
proseliti liberatil si modle de virtute.
WI pentru ce fiii MI Israel, dusf de liberatorul
Moisi in pustiele arabilee, 1st aducead aminte numai
de fierturile grase si uitaser cumplitul jug faraonic ;
se vitail, rpstiad si doriad inturnarea la sesurile Egip-
tului, ca, dupa datin, sl-si sature pintecele, caruia
nu-i pria nutretul liberatii, de man si ciupercl
frugale.
Iat pentru ce libertatea o ad ceY mai multi nu-
mai In gura, iar in inim servilismul sad ambitia,
indat ce s'ad molipsit de viata plin de indestulare.
E cu gred, dar 81 venim la altele.
Am petrecut aid doua luni de zile, meditind
idei innalte si flcind cu totul din potrivti, aci slabl
e fiinta noastr. Poetul inaleca Pegasul, 1st acorda
lira si cinta mrirea creatiunii. sa am talent, te-as
delecta cu descrierea acestor locuri delicioase, act n'ar
fi nevoie de fictiune peutrn a produce o capodoper,
ci simplul adevr poate s te incinte. Dar is omul
prose!, si nu m incumet.

led facuid o excursie' la Brienz, admiraid cascada

pitoreascl de la Giessbach si positiile romantice la

www.digibuc.ro
 THUN, tN ELVETIA (1843) 221

Interlacken e Unterseen. Seara, Inturnindu-md, cram

cu miss Lucia Colbert, ne agezaram supt ulmul cel
mare, pe banca de verdeatA. Aveam Innainte cel
mar imposant gir al Alpilor, cu virful de ghiatA pu-
rur ea cristalina, lacul Thunulul, pfin de bArcr de
pescarl ce-I incrucigail suprafata lin-undulAtoare In
toate directiile ; pe coasta vecinA o trupl de vacr
bAltate, cu clopote marl de cioaie atIrnate de betele
late rogil la git, i cu ugerele pn la pAtnInt, pAg-
teail In linigte perfectA.
De-odatI IncepurA gigantiT de ghiatA a se aprinde
la focul soarelul apunInd, a arde cu bobotaie pur-
purie gi a InflIcAra Intr'un chip sl te rApeascl 'n
uimire extraordinarA.
Un spectacol, acesta, care, firegte, numal In El-
vetia pot! s-1 gugtI, In regiunile noastre ; dar gi ne
puse In extas.

Cu Incetul, soarele se ascunse, fenomenul, lin, lin,.

dispAru, armonia clopotelor se simtia abia din depAr-
tare, gi miss Lucia intona romanta sa de predilectie
cu glasul cel ma/ suav din lume.
Nu putuiii gedea maI mult, ma lAsAiil la poalele
el In genunchI i, clt mi se pAruse oarecInd limba
engles1 de asprA, cu atIt acum, dintr'un organ aga,
de delicat i melodios, mi se pAru mal dulce I 0 lAsAia
sA cinte, gi In strofele ultime :
Ah l look forth, look forth, my fairest 1,
My bosom pants for the,
Look forth, look forth, my dearest,
Thy looks are life to me!"

1 Ah, rprive.lte, privefte innainte, dragul mied: inima mea se

pierde pentru tine; priveste, privete innainte, dragul mieil
privirea ta imf este viatA mie.

www.digibuc.ro
-222 CALATORHLE uNuf ROMN ARDELEAN

cu foc i entusiasm fml uniiii voacea cu miss Lucia,

ma ridicaig apoI i, brat la brat, veniram In bra.

Mine ne intoarcem la Paris, apoI Mergem la bal

de Mare i, In Novembre, vom fi In Londra, ca sa
vedem instalarea Lord-Majorulul.
Aa-mT luaig congediu de la Elvetia, i Ina mIn-
gild ca iar void intilni pa miss Lucia in patria sa
i, in amintirea 'el, de sigur, nu void tfita romanta
care m'a Impacat cu limba englesa pe deplin.
Vale I

XXXIII.

Londra, Noyembre 1843.

eDreifach ist der Schritt der Zeit :
Zogernd kommt die Zukunft hergezogen,
Pfeilschnetl ist das Jet:it fintflogen,
Ewig still steht die Vergangedheita
(Schiller.)

Te cercetaiii, amice, pe urma, din. Elvetia i s'ar

zuveni sa te aduc, cu lndeletele, la Londra, cad ar
fi prea mare saritura de data ; dar, totul, void face
paI maI marl spre a ajunge mat curind.
Metoda Englesilor, clef cauta sa ma ocup de
xlinil In tara lor , este cu totul contrara : voiesc
sa zic : Englesir turitr. El te suie In diligenta, te fac
zunoscut cu fiecare pasager, descriindu-I persoana cu
Acurateta i enumerindu-li Imbracamintea, nu uita a
insemna toata injuratura conductorulul, a descrie citi
cal suri, murgi, roil)i saii bal,anl se inhama din statie
in statie, niclun hop sag busgi (mire), sui sag co-

www.digibuc.ro
 LONDRA (1843) 223

bori pe stradh nu rmine nenotat In ziar, apoi, firete,

i in opera turistich cu care-I Inzestreazh tara i natia.
Chile ferate sad oselele, malurile apelor plutitoare,
cu bastimente cu abur, se descrid cu minutiositate ;
asetnenea statiile, otelurile, caracterul fiechrul birta,
minchrile, bhuturile/ pang chiar i stelnitele ce-I in-
comodeazh icI, colo, afid loc cuviincios In operele men-
tionate, c Id ele sint norme i directive eonationa-
lilor pururea chlatori.
Dispenseazh-mh, amice, de asetnenea osteneall : In.!.
-WA, pentru ch, cite odath, ti-am descris locurile ce
acum iar am parcurs, apoi si pentru temeiul ch RomInff
notri chlhtori nu grit aa de dificill ca Englesil : et,
In terile aa-numite culte sad civilisate, trec cu vederea
multe miseril, nici acas fiefiind dedall cu confortul
englezesc.

Englesir a iips de asemenea opere minutioate,

pentru ch eI chlatoresc mar mult ca orkare alth na-
tie. Ef parcurg lumea in genere ca sh mninee bine, sh
bee bine, sh doarmh. bine, A. trliasch comod,confortabil
sad sh scape de cspleeh,, pe cind altif nume cu trebr
neaparate sad pentru lhtirea cunotintelor,ca mine,
de exemplu.

De la regula general sint Irish i excepti1, anume

la boiera Rottaniei.
De TransilvhnenT nit amintesc, 1.1ndch, In curs de
opt ani, abia intilniiii unul, In Nizza din Proventa.
Boiera romIni, pot zice in genere, chltoresc spre
a se ruinh. Ti-aduc ca exemplu pe DudescUl, supra-
numit Nebunul. Acesta merse oarednd la Paris cu
o suith de trezed de Arnuff chlarl, strlucit gli-

www.digibuc.ro
224 CALITORIILE IINU! ROMST ARDELEAN

tAnatf ell fir de aur, In cost= de baron roiti, vrInd

cu pompa orientall sl eclipseze pe gloriosul imparat
Napoleon. Fu primit la Curtea imperiali si, i se fn-
toarse visita, la care ocasie Dudescul, In otelul ce
ocupa, ordona a se presAra o stradl albA de zahar
sfArimat pentru carAta ImpAratuluf. Francesif l-fai.
Os ca pe un barbar ce era, si Bucuretenif Ina nu-1
crutarl nemeritul epitet, ad fsr mina, cu acea
ocasie, toate moiile, pAra si mahalauaDudesculuf, o
suburbie bucuresteanA, la care numal din reminiscentX
i se maf pAstreaz1 cu numele,precum, la no!, contele
Nadasdi cu titlul de (Doran perpetuil al Terif FAO-
rapluf D.
in Anglia Ina sfnt nebunr, nu cred Ing sA fi in-
trecut vre unul pe Eszterhazy, print maghiar, oare-
cfnd sol austriac In Londra.
Acesta, asa se spune, la un bal de Curte danta cu
Regina Anglier ; avea cizme Impodobite cu diamante
de mare pret, InsA numaT Incleiate, cAcf, in cursul
valtuluf, se deslipia si fAcur gunoiii pe parchetul
salonuluf, fArA sl jeneze pe cavaler.
Cu aceasta printul vru sA arAte cl e putred de
avut. Stim cl apof i se sechestrarA bunurile si se .
reabilit numal prin o loterie de Stat.
Venind acum la finil Peregrinuluf, am sA-tr des-
criii cAlAtoria. Din tara lur Wilhelm Tell plecarAm la
8 August, de la Paris la 19 si la Havre de Grace
ezurAm pAnA la i o Octombre, folosind bAile de Mare
i trAind bine, pentru cl aga e reputatA Fratna de
tarA buna, de unde Germanif zic proverbul : (Er lebt-
wie der Herrgott in Frankreich D.

www.digibuc.ro
 LONDRA (1843) 225

Pe cine-1 aduce Dumnezeg la HAvre, recomand

otelul Frascati, pestir i stridiile atlantice, salcille
olandese i anghenarele cele monstruoase care se
produc Imprejur. Prirablarr se pot face pe Sena, in
sus, pang. la Rouen, si, pe lng coaste, pana la
Etretat, unde se pot admira piramidele i arcadele
naturale care-tr ramln Indelung In memorie.
La 29 August veni la Havre printul regal de loin-
ville cu sotia sa, dona Francisca, apor ducele de
Aumale (fiir lur LudoVic-Filip), pe vaporul (Napo-
leon,.
Acest vapor e construit dui:a un metod de tot noil,
roate de apa pe de laturr, ci cu motor tne-
canic dedesupt. la mijloc. asa-numitul helice, sag
esurupul lur Arhimede v. Mar nti Francesir a
construit acest fel de nay! cu abur si spun ca e mar
apt la rzboid pe apa cleat `vapoarele ordinare, cu
roate externe.
Cu aceasta ocasie se facura festivitatf navale si
regate, sag curse In gondole, In onoarea principilor
regalr, la care luara parte si cltrva lorzr englesr cu
iahtdrile lor de tot mindre, apor o lume Intreaga din
vecinatate la spectacol.
Pompa fu din cele mar marete, dar mie, unul,
doar unde nu eram dedat nu-mr fu pe gust. De-
lectatiile marine sint unite cu opintelr marl si cam
aspre pentru fiir continentulur.
Aid Imr aduc aminte de o anecdota :
Odata, oareunde, se tinu o revista stralucita, cu
trupe de linie, la care fu invitat a lua parte si un
amiral. Acestuia i se dete spre Incalecat un cal
cam ager, nu prea exercitat. Amiralul, nefiind a-
laret, cum se intelege, calul facu cu clInsul cIte
15

www.digibuc.ro
226 CALiTORDLE UNU1 ROMN ARDELEAN

marafeturr, /Ara ce acela, pierzindulf echilibrut, fu

aruncat innaintea frontulur, spre desfatarea intre-
gulur stat:major. Curind i se aduse o gloab4 mar
exer9i4t1 i, incalecind amiralul, dupl ce-1 cpatl
conteninta, zise intru sine : (Las' ca-mt rlzbun 01
ruinea cu clotarir de Inca; l,
Aceasta, o li gcu apor, in mod particular : .
Pofti, a doua zi intreg ltatul-major la ospt, pe
nava amirall cu trer punt! ; dete ordin ca, in clipa
cind ek va xidica toastul in snAtatea regelur, de-
odat4 sA se descarce cele o suta trerzecr de tunurr.
Se intimplA Intocmar. Ins numar marinariI Ig
burA pdharele, pe cind generalitatea de uscat in
acea clip fu intins4 supt mas i scadat in vinul
de Champagne.
dat, Oomnilor, aa. tirr nor a umbla cAlare!),
zise marinarul cu satisfactie.

La II Octombre ne imbarcaram pe piroscaful

Ariadne, i purceserm la Londra. /n pprtul Sou-
thampton ne coboram i, dup patruzecr i op' t de
oare, merserm pe calea ferat. Aid ajunseram i ne
incartierarAm in Mivarts Hotel, Brook, Street, Gros-
venor Square, un otel. din cele mar aristocratice ale
oraulur,
Cu nor fusese, incl de la Paris, sora printulur B.,
d-na Davidova, care poseda un album foarte fru-
mos dar o gogomana de servitoare atit de ril Il
impachetase, cu pomadele doamner sale la un loc
!licit se deteriorase in chip foarte fioros.
Acest neajuns supdr4 pe d-na Davidova aa de
tare, incit se pArea inconsolabil.
Nicrodat n'am fost caligraf, apol, de oare ce imr

www.digibuc.ro
 LONDPA (1843) 227

auziid imputarT, destul de necalite, de la loc nu tocrnaf

competent, chiar pentru bine-scriinta romAneascA,
dar cu afita mar putin ortograf, qi Ina muscalese.
Cu toate acestea, la invitarea printulur, care voi
sA faca o placere surorif saleL In& deciseirl a scrie
cartea din nod' 0, in cloud hini de zile ce petrecu-
ram la scaldele de Mare, ma apucasem de lucru,
deprinsesem la cursivele 0 batardele luf Chiril cu
perfectie rarA, imitind, nu numar pravopisania, ci 0
diversitatea minilor din original ; zic : o intreprin-
dere uriaA pentru mine, pana ce o implinibern.
La Londra, Intaia grijA fu sa caut un ompactor,
i . s,
care-mi lega cartea intocmai ca i cea d'intAru. A doua
zi era aniversara numelui d-nel Davidova ; o sur-
prinseiti cu duplicatul albumuluT, i-I faeuid nespusa
bucurie, ing 0 d-neei ml surprinse cu treizeci de
pfunti sterlingT, inteo punga cusua cu propria-T mind,
foarte eleganta. AbstrAginct de la aceasta din urmA,
pentru o proprietareasa de eptezecl de mil de (Jere-.
postnoTo (iobagl) darul nu fu extraordinar, insa ci--
Egli(' rarA vaza i bunavointa tuturor Muscalilor
din Londra, i nu-s. putinT, nicT din ultima clasa, caci
o turma venirl aid cu Marele-Duce Mihail Pavlo-
yid, fratele TaruluT, care Ina trase la otelul unde
ledeam. Tot odat cu dinsul 0 tot aid/ descAleca i
principele de coroanA neerlandes, Alexandru Willem,
That n'am fi *hteptat maT bunl societate.
Cu aceastA ocasie, venia tog cel mad ai Angliel
la visitA, se inscriserA cu aopria mina in registrul
deschis, spre acest scop, de o parte pentra Marele-
Duce Mihail i, de alta, pentru dinastul neerlandes.
Aa curs de gala incA nu vAzusem. Trei zile necon-
tenit putuid trece in revista caT, echipagiT, blasoane

www.digibuc.ro
228 aLITOR1ILE DIM ROMIN ARDELEAN

livrele strAlucite, cAcT pururea era plinA piata de-

lore, demnitarT i notabili curtenr.
In genere, ca 1 pe continent, luna Septembre e
cea mal frumoasA i timpul cel mai plAcut i. aicL
Estimp, prin exceptie, nu numal Octorntre intreg,
ci chiar parte din Novembre fu de suferit. Ce e drept
seara i dimineata. se lAsa ceatA, InsA spre amiazi.
atmosfera se lumina, cit putear dori.
La 9 Novembre se desaura o solemnitate rarl in
aqa-numita cCity), inima Lon Ara, Scaunul comer-
tului universal.
Dupl datina anticA, n aceastA zi se instaleaa
lord-mayorul sad Primarul, ales de represintanta
comunalA, care constA din doul sute eizeci i opt
de consilieri municipali, in ziva de Sf. Mihail, cu
pompA regalA. Eligibili pentru demnitatea de lord-
mayor grit comerciantir meserimil cari ad magazine
In (city, (cetatea anticA), InsA fiecare din aceti
candidati trebuie sA fie cel putin un simplu mi-
lionar, c nici de la un rege, fie cit de puternic,,
nu se ateaptA atltea tratatii i ospete ea de la acest
regent al Londrei.
,Metropola-i dA spre reedintA, pe anul demnitAtiT
sale, palatul numit Mansionhouse, superb impodobit
pune Ia dispositie vase de aur In pret de eizeei
de mil de pfunti sterlingi, pentru care lord-mayorul
subscrie in public, cu o rarA ceremonie, o chitantl
numai de patru mil' de pfunti. Onorarid anual IX fac
opt mir de pfuntl, el insA, spre sustinerea veziX
trebuie sA adaoge de la sine cel putin incA pe atita,
mai ales daca i se dA ocasia sA. ospAteze i Regina
supt Prim Aria sa.
0 asemenea onoare-T aduce apoi titlul de lord

www.digibuc.ro
 LONDRA (1843) 229

pentru toatl viata i altfell la 9 Novembre din anal

urmAtor, redevine 'Master N.', cum fu si mar in-
nainte.
Parada installrii pornete de la Casa de Sfat, nu-
mitA, <Guildhall', i parcurge multe stile, impodo-
bite cu tapete, stindarde si flori, ce acopAr mai toate
casele, printre mine de popor in miscare, ca i cum
ear fi engles.
Lord-mayorul poartA purpurl regeascl t o perucl,
ca in evul mediu ; innainte i se duce spada si scep-
trul, ca until rege,, apoi e incunjurat de sheriffi, al-
dermeni, citi notabili si de corporatif. 0 parte a
procesiei se face in iahturi pe Tamisa, unde filfile
toate pavilioanele din lume, pe corAbir, gondole si
piroscafe.
A descrie toatA aceastA pompA e peste putintA,
cAci nici nu pop* sA vezi ceremonia altminteri fArA
rapsodice (sic), in aceastA Capitall monstrA, de douA
milioane de suflete, toatI gramadA 1 cu gura cAs-
catA la asa intimplare.
Ne favoris cerul s. vedem 1 aceasta, apol, a
doua zi,, temperatura se schimba cu totul. 0 negurl
groasA invAfl orasul, intreg i deveni noapte perpe-
tuA In curs de o sAptAminA. Pe strAzi nu-II vedear
degetul in amiazi si nici gazul nu ardea, de grosimea
igrasiei. SezurAm pururea la masA cu lumini aprinse
i cu foc in amin, istorisindu-ni poveti si delec-
tindu-ne cu musica. Cind se lasA asemenea negurA,
e pericol sA umbli pe strAzi, cAci, nu numai te-ar
strivi trAsurile, ci te-ar despoia si cindustriasii,,, fArl
sl-ti poatl ajuta cineva.
Cu aceastA brumA inceteazA ioatA gratia londonesA,
i, asa, tAcurArn si o excursie la tarl, unde si pe ceata

www.digibuc.ro
230 CILATORDLE UNUIROMIN ARDELEAN

e luminA, fiindcl in oras ihtunerecul se produce prin

fumul cel gros de c/rbuni fosili, cu cari se incll-
zeste.
La 19 Novembre purceserlm pe calea feratl apu-
seanl (Great Western Railway) Ong Ta Abbey, in
preajma cArur oras se afll castelul contelui Sher-
burn (The Earl of Sherburnliouse), pe care-I cerce-
tarlm. PrintaI B. stl In legltua de familie cu acest
lord, act tatl-slii tinuse pe sora lordulur in intlia
cAsAtorie ; furlm led primitr cu distinctie rarl.
Castelul lordulu/ e unul din cele mar pompoase
In Anglia, cuprinzind freizeci si doul de aparta-
mente de gall, fiecare cu cite patru odli, toate fe-
lurit mobilate, zugrAvite si tapetate, in atitea colori
si nuante, cu sumptuositate extreml. $1 ati gust par-
ticular Englesii. Tot e la el' simplu si solid, iar alt-
minter/ nu pot admira In de ajuns atita opulentl si
regularitate.
in parterul palatului se aflA salele 4e ospAt ordi-
nare, bucAtAriile, magazinge de tot felul. in rindul
intliii, apartamentele de gall si locuintl pentru
membrif famine/ si oaspetr, iarl de-asupra, In rintlul
al doilea, locuintile serviforilor si g domesticilor,.
Toate acestea sint mobilate intr'o forml confor-
tabilA, clef niclirl nu lipsesc tapete pe parchet,
atita name cd ale servitorilor gilt ma putin luxoase :
bunl oarI toate perdelele de pinzl, pe cind ale dom-
nil& sint de aclaz gra, cu ciucurt de aur.
M'am crucit aflind numArul si rangurile servito-
rilor .acestei familil aristocratice, compusA numal din
septe membri.
Sint trei categorii de curteni, distills!, dupl rang
si clasificatii, In moduI urmAtor, cu. scrupulositate

www.digibuc.ro
 LONDRA (1843) 231

mare : clasa Intaiii cuprinde maioillornu1 sail vatafuI

Curti!, dregatorl contabil!, o dama prima-econoama,
secretarT, gnvernant!, preceptor!, capelanul Curti!,
medicuT case! i damele de iocietate. A doua clasa
numara camerieril t catheriereie, buchtarul-prini,
vizitil! prim!, veterinarul, Angora, sofragiir i a
aoua econoama. A treia clasa numra pe elevif de
bucatarie, spalatoresele, cmaritorneleY, lacheir, sub-
vizitiir, servitorif de staule i argati! de curte. Cu
totir peste doul sute. Apo! mar sint gradinarT, ziled
i maier! 1, cari Trig n'aii casa i masa imediat la
Curte. ci traiesc cu leafa hotarIt. !
In staul tine lordul ca /a o suta de caT, i ma/ la
do! un servitor spre ingrijire. Mi se spuie ca la
aceasta caTa, peste an, se ard numal carbun! fosill
de epte miT de pfunt! sterling!.
Se vede decr ca aa Carte necontenit poate tinea
numat un cap Incoronat de Intlia clasa, iar in Anglia
sint multt asemenea lore opulent!.
Linga castel e un parc minunat, cu trel desprti-
turf, cuprinend citeva mile englese ptrate. Vecing
cu palatul, e partea rar i pitoresc desemnata cu
arbor! tufb!, pajite verde cum e catifeaua, straturf
de florT i apa cdrgatoare, formind insule, peninsule,
sinur!, strimtor! i alte accidente, care fac efect
in cel maT innalt grad, apoT pretutindenT cararue
presarate cu nisip galben-auriii. Tot aa e locul
adumbrit de arbor! jur-imprejur, curatat i presarat
cu nisip galbtoh.
in a doua despartitura slut boschete dese, ale! i
pasarr cintatoare, cu iepur! Or, rnar departe, turme de
cerbi i caprioare, de tot brinde, care lama se hr.
1 Lucratori cu ziva i ferrnierL

www.digibuc.ro
232 CALATORHLE UNU1 AMIN ARDELEAN

nesc cu 'fin si se t dApostesc In staule pitoresce, for-

mind, pester/ cu muschiri sAlbatec.
in onoarea printului nostru, fiii lorlulul, toti (ho-
nourably, >, aranjarl o vinItoare stralucitA de vulpi,
poftind multi vecini de cpnditie la petrecerea aceasta.
Ca la optzeci de insi incIlecarlm,. noi, fireste,
pe call lorduluf , si ne imbracarAm In costume de
vinAtoare : fracuri rosii, caschet9 verzi si cioareci
albf, apof cizme nefrinte, tot din vestiarele locale, si
ne luaram dupA vulpe.
E de observat ca in Angliat de 4nu4 nu ma/ sint
vulpi s, albatece, pentru ca li se stirpi soiul prin de-
sele vinator! ; deci, pentru destAtare se cumpara
vulpi In Franta, .si numai din, end In. chid se dl
drumul la cite una pentru vinAtoare In curs, sail,
cum, zic Englesif, (the noble amusemenb.
Alergara dup vulpe doul sute de cini si optzect de
calaretf, citeva ceasuri, 'Ana ce fiara sireata se osteni
desavirsit si se intinse de-a lungul pentru totdeauna.
In Anglia, de si nu din acelasi Indemn, vulpea e
respectatA, pa In Rusia porumbul si ca la nor rin-
dunica, Cine ar cuteza sa Impuste in vulpe s'ar
considera ca barbar, pentru a e menita a multami
pasiunea cea nobill a sportului, si fiecare costA viata
citorva oarnenf si picioarele maf multor ca! in pret
de cite o sut de pfunti sterling!.
Dupa zece zile de petrepere, ne inturnaram de la
Sherburnhouse spre Londra si adurAm de calea
ferat la orasul Eton, de-asupra cAntia, pe o Ina"-
time, e resedinta regilor Angliei, numit (Windsor
Castle), si, asa, ne suiram spre a cerceta acest loc
memorabil.
Norocul dispuse ca no!, chiar la ,intrarea pe poarti,

www.digibuc.ro
 LONDRA (1843) 233

pe regina Victoria, pe principele-consort

Albert 1 pe oaspetele prea-innalt clucele de Nemours,
principe regal frances, iesind la preumblare. Prin-
eraii clrI,, iar regina, cu ducesa, in trAsurg.
descoperitg. Las' a 1 vederea prea-innaltelor per-
soane-I are pretul, dar ni veni bine plecarea lor
pentru aceia cg. furkm ntrodu1 In toate aparta-
mentele, ca sg le yedem, 0u mu1t1 curtenie, ceia ce
nu puteam dacg se aflaii lit rnomentul acela acasg.
Apartamentele de stat sint mult mal simple de cum
asteptam. E o sail de lungime extraordinarg, cam
ca galeria, ce-tI descriseid, de la Versailles, insu mult
mal putin pompoasg.
In fund e tronul, supt un baldachin, pe o estrad,
i. numal doug sirurl de scaune pe de Mull, fiecare
cu marca engles g. zugrgvita pe razim, insg nu aurite,
ci,. spoite ca stejarul natural. Un tabloit memorabil
am observat, care represinta congresul din 1815 ;
apol portretele tuturor suveranilor de pe acel timp.
Capela Curti! Inca e vrednica de amintit, dar nimic
nu intrece parcul cel mare linga castelul acesta, care
e cel ma mare In lume, cuprinzind tre mil opt sute
de acre. In acest parc curge apa Virginia, i e plin
de turme de dam! (claims)a de aprioare, de iepurr si
brebr, eu totul blinzl,
De la Windsor la Londra este` telegraf electric,
de curind inventat.. Sint fire de tel, de aram petre-
cute prin stilt)! cu Our/ isolate prin Wag, asezatl
d? laturea ferate.
Telegrafia electria, ca si locomotiunea prin vapor,
.sint minunile veaculuI nostru, pe care Englesir, dei
nu li sint inventatorl, el maI intahl le-ail aplicat. En-
glesii a mal cercat, Ins fgr succes durabil pn

www.digibuc.ro
234 CiLITORIME UNUr RON& ARDELE1N

acuma, i locomotiunea pneumatia, adecl propul-

siunea prin aier-ft cillndre deoerie.
Tot Englesif sinr chemati a popularisd otke mi-
nune 1fisk, pentru el lor nu li lipses6 mijloacele de
a face incerclrf continue.

frate, mA despart de Anglia, iDoate pentru

-totdeauna, i n'avui ocasia a-r vedea Parlamentul,
fiinda p& acest tirnp ntt e adunat. Aid, du totul
din potrivA fatl de Alte teri, somitAtile socidatir
petrec vara in Capitali i iarna la mooie afarl, clef
clima cere imperios aceaSta aid vine el toate
castelele lorzilor sint bine ingrijite.
Dar iatl ceva i despre Parlament.
in Anglia nu-s partide politice cite in Franta,
mAcar cA grit rice nuante usitate In fitcare adunare
politia. Una dujol alta domnesc aici doul partide,
deci : cind toriesl, cind whigt2, denominatir foarte

Cea e aristociaticl, oi Inseamnl 4coajl

-virtoas*; al doilea ie democratic, oi Are setrniificatie-
de zeam sa pisllitlp 31.
Sint, cum veA, denumirr date unul altuia in bat-
jocurl, dar cu sens concret, cici in orice amestec
cautl sI prepondereze, cind ingrediente solide, cind
lichide, dupl imprejurld ; aqa oi in Parlament.
Apoi oare puteati sl asemen aristocratif mal bine
decit cu coaja s .scoarta cea tare ? N and Vorba :
ciorbI sa pisllitl iar corespunde de minune de bine
celor ce trliese cu dinsa.
As intra i mar afund in politia, cgd aid nu e
censurl de loc poate oricine caricaturl chiar pe

www.digibuc.ro
 PARIS (1844) 235

Regina, care, totust1 maI mult, e respectat dectt altt

Domnitort, gelosI de, gratia divin4,1 dar Ai- asa fu
cam lung de-odaa.
De-acurn asteaptl pout5tI despre mine din Paris.
Good bye !

XXXIV.

Paris, Faur 1844,

ePour tout hornme le prcrnter pays c'p-t sa
patrie, li Second 'ttst la Francei.
f,tInt AtuerIcatO

implinese, dragul mieil, t uVintl dat din 1..ondra,.

i-tr scrid. Dach a VAzut 'cineva niulte orase capi-
tale, apol et lna hint imul de aceia f dar cauta a
mArturiseso ca o Capitald ca Francesil n'are popor
pe lunie, cact In Paris se Veflecteaz1 tara Intreaga ei,,
din contra, Parisul in fiecare atun al Francier. Limba
FrancesuluY, spiritul, caracterul lul, 11101hl i toate
particularittile natie celel mart aid sint acasai si
numaI aid In grad superlativ. Aceasta vine din im-
prejurarea ca An Franta domneste centralismul extrem
In Guvern si prin urmare In toate privintele, clef
dupl Guvern se Indreapt toate.
Am scris oarecind despre Bucurestr, Capitala Ro-
misnilor, si ti-arn spus el nu e nimica mat putin a un
oras romnese. i In Bucurestt concentrat Guvernul,
e adunat boierimea, dal' mie tmitia asa mi se Om
cl nicl until, 'lid alta nu ent romnestl, nti Sint na-
tionale, ci numaI iaca boieresti. Boiritnea, -voi O.
zic : stratul nobiiar, niairl nu e national, intere-
sele acestet clase pretutindent se depArteazA de ale
poporulul, care, In sens stems luat, face natia. in

www.digibuc.ro
236 CLATORIILE CNUT ROMIN ARDEL EANT

RoniAnia IticA nu e Stat romin, e, In adevAr, cum

smr zise urt Frances (ignoranta geografici a Fran-
cesilor e proverbiall), o provincie asiatica, pentru cl
numar Statul national face natiun4 1. Unde nu e
Stat national, nu e natiune, i unde nu e Guvern
popular, Statul e himerl nationala, iar natiunea un
aglomerat de indivie cu oarecare particulariatI
omogene.
0 adevAratA nun'e e acolo unde poporul
e bine represintat prin Guvernul s, e acolo unde
toate simtirile, toate puterile i toate lucrArile tin-
ten- spre unul i acelaI scop, vaza i reputatia, res-
pectul i gloria poporulta, afarA, bunA-starea i
multAmirea fiecArir clase; fiecAruf individ, InnIuntru.
Apo! cine poate -oare realisa toate acestea decit un
Guvern popular national, In toatA firea vorbel ? Un
Guvern care nu ;e pAtruns de datoriile Sale In
aceastA directie, sa04 fiina, le neglijeazA, sa6, i clael
nu le negljjeazA cu totul, Incoardl toate pu-
terile In ,lupta pentru asemenea scopurI, unul ca
acela nu e national; pentru Os din actele sale, aratA
pum cA nu-1 doare de natiunea ce conduce repre-
sintA. ApoI de sine se intelege cA o natiune nerepre-
sintatA niel el existk
in genere, zice un scriitor, institutille democratice
se considerA a fi -cele maI bunei dar in adevAr ele
'nicAirI nu jexistA. pemocratia e Aline idealul spre
care tindem, ca j cretinismul cel adevArat. Democra-
tia e o spaimA pentru fericitI a timpulta, cAcI
presupune. ba ktiar impunei moravurI pure, egalitate
civill, politici 1 sociall pentru Ott; es e neplAcutd
Cetitorul nu trebuie s uite cL 61e- scrige dafeaza din anul
4844 i ct astAzi lucrtil sti altmintrolea. (N. A.)

www.digibuc.ro
 PARIS, (1844) 231

ignorantilor, pentru ca el mi-pricep cIt e de dreapta

i frumoasa, apol barbatil pu minte i inima In adevar
cultivate, cari ar doyi aplicarea institutiilov democra-
tice spre fericirea umanitatil, ca singurul remediu.
contra relelor ce 9 Impresoara, pretutindenl slut prea.
putinf la nurnar. LegT bune i. drepte poate sa aiba
numal un popor Invatat cult.
Dei In Franta, ca i aiurea, starea lucrurilor nu
e tocmal dupa dorinta, totul Ric! partidul demo-
cratic e imposant, lumea numal de aid poate
atepte mlntuirea, i alte nag ca sa ajunga la va-
loare, numaf pe natia francesa pot sa i-o iea de
model.
in irul epistolelor tnele ti-am scris desPre multe.
ter! i natiT, asamanIndu-ne 1 pe nof, Ron:dui!, and%
maT bine, chid maT rag, clad cu natil mat culte, cInd
cu popoare mal barbare cleat noT. Cu timpul i dupa
imprejurarT, am sail recapitulez; Insa acum, fiind In
Franta, lasa-ma sa-t1 panegirisez natia francesa, natia
cea mare, cum cu tot dreptul se chiama ea pe sine.
Simtul de demnitate natinall atIta a patruns In
Frances, Incit tot individul e, cum am zice, Imbatat
de dinsul. Francesul iea gura plina pronuntInd nu-
mele patriel i al natiel sale. Are Insa tot dreptul,
1, daca ar fi sa ma renasc odata pe lume, a im-
plora cerul s ma renasc i. eti Frances.
Anglia e libera de citeva veacurT, Insa ea h'a fost
In stare sa Impartaeasca talentul libertatil 1 altor
popoare. 1-a folosit egoist.
Franta abia de o jumatate de veac titiga. liber-
tatea, frig o citig pentru omenirea intreaga, nu
numat pentru sine. Aid se proclama revolutia lumil
moderne, aiel se promulgara drepturile naturale ale

www.digibuc.ro
238 CALATORILLE UNUI ROMIN ARDELEAN
-,
-Omuta i -de aid-, ea din focul cel sacru, vor strA-
luci faze de libertate, cad Francesal e natia cea
mal apta de a conserva i a desvlta tesanrul 'fiber-
tAtiY, e -natia cek mai genei-oas1 intru `7a-I comunica
i altor popoare, precuni i cea mar IraVA infra a-I
fi pretutindeni raziniul cel mai Puternic.
Oare, care natie poate influenta eh Frandesul, i
care e In positie de a akrea nevoie all citige aliati
naturali dupl caracter i interese cum e natia tran-
.
cesa pe continental european ?
Franta e tarl mare 1 fertilA, poporatia er e de-
teapta, omogena in limbA 1 in caracter, inteligentA
..li curagioasd pAn in extrem, inzestratA cu bArbati
eminenti in toate ratnurile i, no,ta bene, cu barbatf
populati.
Francesul e o natie extraordinarl i prin aceia cA,
pe lingA cea mai innaltl_poleiturl, pe lingA eele
mal rafinate moravuri, pe. lingI supremul grad al
luxulul, a conservat curagiul rlzboinic propriu name
popoarelor barbare i feroce, insI, firete, inzestrat
zu nobletA umanitarA.,
Spaniolii, Italienil, Germanil, 'Jana i fioroii Tura,
In asemenea imprejurAri, devenirA femel in rAzboiii.
Las' a pe Turci numal din punctul de vedere al
luxuriositatil i-am adaus, fiindc altminteri sint 1
rAmin barbarii antici. Vitejia i curagiul in rAzboiti se
caracteriseazA prin generositate, 1 am zis cA aceastA
virtute predomina in Frances mal malt ca In orice
alta natie. Franta posed in toatA privinta eminenta,
insA, cu strategii lor nu se pot mAsura alte Ong pe
fata pAmintulul.
in sfirit, e i usor, cAci, cum ziseid, Franta e
concentrata in Capitala Paris, unde alearga orice

www.digibuc.ro
 PARIS (lb -14) 239

exceleazA, *din toatl flumea, pentru cA aid se incu-

nunA cu succes, aid se pune meritulul si talentului
sigiliul.
Te vel rnira, frate., de metoda m,ea, c; dupl im-
prejurArl incarc natiile, cind de laud vie, cind de
criticl asprA. Pictorul mAiestru lumir}eazA pArtile ta-
bloului. slii, Insl., spre a face efect, nu crutl nici
timbra, unde e necesarl. Departe de mine sA-mi arog
prerogativa mliestriet, ins4 crc a-til arAta incl. si
citeva scAderl ale nafei celel mari ; pot/ trage singur
consecintele.
Am mar zis si repet cl. FrAncesii. cu tot demo-
cratismul, sint dedar a respecta titlurile, si acestea
oricum, li impun ; insA, dupl ce poporul se emancipl
si veni la cqnstiinta de sine, rangurile nobilitare be
bucurl de consideratie tot .si numai dud sint sus-
tinute de bArbati de merit. Aduc ca exemplu pe
vicontele de ChtaubriAnd, care e renumit in Franta.
Acest autor mare. e atit de respectat, incit auto--
grafel WI, fie cit de copilAroase, acum, in viata lui,
se vind public cu cite cinsprezece frand unul. Am
asistat la un tirg de acest feL D. de Chteaubriand
fiind rugat pentru un ajutor pios de oarecare cer-
setor, neavind chiar la moment bull, ii refus aceluia
cererea In scris, cu citeva vorbe subsemnate de dinsul,
pe care' cersetorul indatA cApAtA cinsprezece francl
de la un samsar de autografe, care pe ale multor stA-
pinitorl faimosl abia le vindea cu cite dol frand. Ian
sl-rni arate altA natie o celebritate vie de felul acesta !
Nicio natie n'a recunoscut meritele bArbatilor sli
in mar mare mAsurA ca Francesil si nu si-a ridicat
lucrul minilor sale ca dinsii. Am douI tablourf : unul
represint A pe brbatiI celebri din toatI lumea si toate

www.digibuc.ro
240 aLATORHLE UNUI ROMIN ARDELEAN

timpurile, altul monumentele principale din tot vni-

versul pamintesc ; i unul si altul e cornpus pe jurna-
tate din Frances! si din monumente francese apo-
teosate. Asa luciu samana, fireste, a arlatanidm,
dar Innalta i desteapta emulatia la un popor, i
trebuie imitat. Oare nu asa facUra si Elinir, incit
pana azI nimenT nu i-a putut Intrece ?
De mir de or! am zis ca e pleat sa se pima Ro-
minulur tot numar numele loan. Vez c loan e
carul, porcarul, argatul, tot potlogarul. Oare cum
ver nobilita vita, cum ver destepta emulatia Daca-
pururea ver cultiva prosa mostenia de la stabling
cer decazut! i nicr cind ye! lua kbor catre regiunile
mar innalte poetice, vesnic ver ramlnea cOnea !
Desteapa-te Romine ! Boteazair pe fiul Traian,
si, oarecind, cu mintea desteapta, va masua calea
lactaa din cerurr, care, !litre Romlnr, dupa eroul Im
parat, poarta acest nume (Troianul). Pune-I numele
paginulur Achile, i calcliul sail te va apara de tir-
mele servilismulur 1 ale degradatier. Cauta pururea
nume istorice, flustrate prin virtut! i preconisate, ca
sa le popuIarisezr Intro Roqiinr, fagaduiesc ca,
cu Incetul, fructifica formalitatea si se va ridica
vita din noroiti.
Limba francesa e virila prin excelenta, ea cu-
noaste putine diminutive in nume, si nicr de cum
In adjective. Rominul se chiama Ionita, Costachi,
Iordachi, are mosioar micuta, boulen! slabutr, va-
cusoara, lapticel. si mamaliguta, de aceia umbla fia-
mngior i ticMos, pana-I inghite mormintelul !
Diminutivele sint in us numar la popoarele sub-
jugate 1 decazute, no! le:am adoptat de la Grecr,
cari, dupa decadenta, venira intre nor sa ne initieze

www.digibuc.ro
 PARIS (1844) 241

In vitille de el contractate. Tot asa e si cu alte lu-

crud. Eii, spre exemplu, cind aud de Maica Pre-
cista, pururea mi-o inchipuiesc cu gura strimbA, cad
asa o vAzuia si In biserica noastrA cea de lemn si
pe pAretarig, In casa pArinteascl. Dar Ond aud de
Madona, IndatA-rn! aduc aminte de capodoperele lid
Rafaele d'Urbino, pretuite o sutA de mil.
SA vezl ce fac Francesif cu numele, un ade-
vArat sarlatanism I Dar, latA, cu aceasta se ridicA
pretul lucrulul, pentru el lumea e dedatA sA alerge
la zgomot mare ; ea despretuieste modestul adevAr.
Mai ales industria IntortoneazA produsele sale cu
denumirl sonore, stfintifice, ca sl atragA clientela.
Asa, afli aid esente terapeutice, pomade filocome,
unsorI cosmetice, pulbere odontalgia si mil de ase-
menea numid, pe cind obiectele slut cu totul pro-
saice ; dar aceste expresir sonore, spre care Fran,
cesil ail predilectie, servesc poporulul a se cultiva si
all Inobila limba practic, WI teoria ostenicioasA.
Cea mar InnaltA culme ajunse la Frances! arta
teatralA, dar si e poporul frances peste toate teatral
si amator de pompl. Predicatora pe amvon, profe-
soril pe catedre si deputati! la tribunI, ca si altiT,
to Intocmesc cuvintArile anume spre a face efect
dramatic si spre a secera aplause.
Parisul, cu opt, nouA sute de mil de locuitorI,
posed trelzed si opt de sAlT de teatru, toate impAr-
tite dui:4 ramurile artel : dramatice si lirico-coregra-
fice, sag acrobatice. Aid e o sail pentru Opera se-
rioas5., alta pentru Opera comicA sag but ; Odeonul
e consacrat representatiilor lirice italiene si celor In
stil grecesc antic. Teatrul frances e templul pentru
comedil si tragedif clasice nationale. intre operele
18

www.digibuc.ro
242 CALATORHLE UNTAROWN ARDELEAN

clasice primul loc 11 tin comediile caracteristice ale

lur Molire. Numele eroilor acestur faimos drama-
turg, pentru caracteristica lor, aii devenit astazr nume
apelative in limba francesa, i din aceasta ail trecut
i In alte limbr europene.
Aa, de exemplu, Inseamng. : Harpagon, avarul sail
zgircitul ; Tartufe (din germanul eder Teufel,), ipo-
critul ; Tourlourou, soldatul agiamitio; Galimatias, ad-
vocatul miserabil ; Scaramouche, caraghiosul ; Mari-
torne, servitoarea de cuira natinO, i multe altele
ca acestea.
Francesir nu exceleazI In musica vocala, i In cea
coral sInt cu totul nepracticr, bund oarl ca RomInir
notri. in ramura aceasta se disting vitele germane
i slavice, iar Italienir sint cintaretr In tot respectul
i Intrec pe orkine In paiatrie.
in sfIrit, sa-tr spun ce a fcut din Francesr o na-
tiune mare i tare : e centralismul administrativ, care
Insa nu poate fi un ablon pentru toate Statele a aror
poporatie nu e omogen, ci mult pentru GermarlI i
Italienr, apt:A pentru gintr,de o singur vit i inrudite.
in timpurile de mar innainte, In Franta erail trer-
zecr i chic/ de provincir, cu Guverne particulare i
Domnitorir lor, ca In Gerrnania. incepInd de la Lu-
dovic al XI-lea, o spet de TepeluNod, care se
primbla pe supt furcr i zicea cA cadavrele vrjma
,ilor unitAtir nationale acAtatr miroase dulce, Incet,
incet, se mediatisar dinastir, se Incorporar pro-
vincir vasale cu regatul ; apor, la Revolutia francesa,
care se poate chetna europeanl, din x789, a doua
Mintuire a lama', se desfiintar& provinciile i tara se
Imparti In circurnscriptir sail departamente, arora li
stail In frunte Prefecturr, optzeol i ese la numAr.

www.digibuc.ro
 P-PARIs (1844) 43

De atunci s'a cenbalisat Guvernul, stiinta, indus- .

tria, comertul, spiritul public si toate In Capitala
Paris, de uncle, ca din inimA, se revarsA in toate
pArtile si, ca singele In arterele vietuitoarelor, circulA
in Franta, intreagA. 0 F'rantA descentralisata nu mar
poate exista,. nicr, existind, ar fi ceia ce este si, mar
ales, ce asteaptA popoare multe sA fie Indelung.
Adieg !

XXXV.
Paris, Septembre 1844.
eGyere Roz am linledie
Ott a vild kozope 11)1
De oare Le, amice mult dorite, In putine zile void
pArAsi Parisul :r Franta, poate pegtru totdeauna,
incA odatA imf reculeg puterile ca sA-tr scrig ultima
epistoll din mijlocul ltimir civilisate.
MA intorc, In cuget, cum totdeauna flcuig, In pa-
tria mult doritA, si, asa, puseig In capul Astor rin-
dud un motto, poporal Ia sora noastrA natie nia-
ghiarl din Transilvania, cu Care se caracterlseazA
un punct central In acea tarA, precum voiesc sA ca .
racterisez eg Parisul de punct 6entral al globulur,
sag, mal bine zis al lumir culte.
MA mir numat si nu tia apriat in ce privintA
chiar Aivaul emineazI intre orasele transilvane, de nu
cumva prin 4ceia el tinerir strAnepotr ar WI Attila,
inghesuitr in muntir secuiestr si strimtoratr de pantale-
riul (? N. E) Neamtufur mar bine de o jumAtate de
veac, pArAsesc meseria de primipill si pixidari 2 si
1 ellaide draga la Aiud,
Mijlocul lumil acolo-l!,
2 lafautemt1 0 pucall,

www.digibuc.ro
244 CALITORIILE UNUf RCM& ARDELEAN

.alearga la Aiud, unde afl institut de studiu pre-

vazut cu ccipoir, (pinioarele) fundationale spre sus-
tinere, cari nu numa! II scap de pantaleriu, ci-1 ca-
lifica de gsamtarto!, (contabili) i4 indrumeaza spre
gradul atit de invidiat de cOldh Mgnsok, (cmag-
natl valahTa) a! Regatulu! nostru.
Nu aa de fericiti skit boieri! notri din domeniul
lul Negru-Voda, inregimentat1 in institutul limitrof
militar, cad, neavInd ccipor nic! la Aiud, nicl aiurea
de ajuns, alearg, bietir, la mmliga ,in Dobrogea
i In cImpiile basarabene, apor i ale Dunril infe-
rioare, ca s deving pastor!, in loc de ostaf, i, pe
aceast cale, s 1 citige independenta, pe care nu li-o
garanteaza boieronatele de epte prun!, Intocmar
precum nicr Secuilor boabele de iufilper ale alodiulu!
motenit.
In genere e cunoscut a omenirea 41 avu leagnul
in Orient, adeca. In marele continent al Asia Acolo-!
avu reedinta i intaiul inceput al culturil umane.
Popoarele asiatice se deosebira In diverse directir,
ma! ales in cea idealist, cac! dinsele inventara
principalele religir ce se marturisesc i astaz! de cele
mal innaintate soiuri ale omeniril. Cu toate acestea,
spiritul filosofic acolo nu putu face progrese, lipsind
libertatea politica In Asia proprie.
Elinil ma! Intaid i, dupa dini1, strabuniT notri,
Romani!, facura ceva pal spre adevrata civilisatie,
i produsera modle de virtute civica, care pururea
vor fi admirate de genul uman, macar astaz! In
deosebite privintl mult mar desvoltat.
Dupa decadenta Imperiulul roman, care, In timpul
sad, cuprindea ma! toat lumea cunoscuta, prin na-
valirile barbare se nimici civilisatia cu totul In Oc-
cident 0 nume putin Bari Ina in Bizant, pAnA ce

www.digibuc.ro
 PARIS (1844) '245

i acolo se cotropi de Semi lung., atit de puternicl,

ce o an' chiar in ultimul grad de decadent i de-
generare.
Cu aristocratia grecor romin, scoasa din cuibul
sti Constantinopolea, cu eroil cruciatelor In evul
mediu i putina smint adApostit In mnstirile
apusene, din nod se aprinse ceva lumin, ma! in-
tiii in Italia, unde reinviar i inflorirl numeroase
republice, in frunte cu cea venetian, care ajunsese
la o putere gigantia.
Spania, mar Intid, prin Maur!, barbar! industrio!
1 amator! de tiintk nc ajunsese la stare mate-
riala infloritoare, care Insl se nimici prin fanatisrnul
religios i ambitia regilor sal rzboinicT i cuceritorT,
atit in Europa, cit i in noul continent american.,
in Franta i Germania, dateaza Inceputul culturil
mal ales de la Carol-cel-Mare ; nume cit fu In riva-
litate vitioas cu feudalismul, care, pn de curind,
puse piedeca progresuluI intereselor umanittir.
Oardele lu! Timurlenc i Ginghishan apasara
Rui1 Moscovid; Ieniceril lul Baiezid Principatele ro-
mine, pe Polon! i pe Turcir anterior! (Bulgaril N. E.);
de amindoug laturile Dunril superioare, tari i astzI
se flesc cu Constitutia de o mie de an!, mdcar c
de o mie de or! li se cala in picioare i un veac
se bucurar de paalic,dar aceasta totu! se chiamA
de dinif continuitate de drept.
inteacestea, pe colosul hispanic, unde soarele nu
apunea, il Imbrinci Domnia cabale!, ce se ridic la
putere indistructibila prin industrie i comert pe
ling iretenia diplomaticl. Tot aceasta Invinse i
balaurul cu o suta de capete, precum i pe cel cu
o Rita de cozY, reducIndu-I la valoare destul de
stimpArat cu ocuparea comertuluI.

www.digibuc.ro
246 CALATRIILE UNIJI ROMIN ARDELEAN

Italia, dupa ce pierdu calea negotulur levantin,

capatindu-s1 DdrnnitorI spirituall i temporali din
gratia divina, fu redusa la rolul de cbajazzor i in
dreptata Ia hagialic spre Loretto, aflindu.si mingiiere
in artele frumoase. Iar Germanismul incepu a filo-
sdfa si a predica cosmopolitism, apot a emigra la
America i in toate partile quia ubi bene, ibi pa,
tria,, idas Weltall ist, des Deutschen Vaterland 1.
Asa stm, frate Englesul ne iubeste ca sa-I cum
pAram fabricatele, dindu-I top galbenasii ; Muscalul,
reinviat supt Tarismul atotputernic, ca sa-I facem loc
in Dacia Inferioara spre a pasi catre vechiul Tari-
grad, unde cugeta a intemeia o turrna i un pastor ;
Germanul ar dori sa-r dam loc de colonie pretutin
deni, cu privilegii ca ale regilor Geisa si Andreiii ; Spa-
niolul, dsi a decazut, ni Cana peste umere, i asa at-
caruia, pentru c nu poartay ea dinsul, septesprezece
nurne de familie, mici are simtul sutnetiei ca Spa-
niolul, care, si cerind la biserica, se provoach la
drepturI strabune ocupind acel unghiti, in care an
tecesorii sal de cite o suta cinzed de ani
datinat a se folosi de pietatea publica. Nn e multa
speranta in Italian, de nu cumva luI insusf II vine ci
neva in ajutor.
Polonii, un popor cavaleresc, niciodata nu se va
ridica, insa nier prea merita, cacI, ca si Maghiatii
nostri, dupa Musulmani, sin t poporul cal mat hege-
monic din lume.

O singura ginta In lume cere si merita stima i

gratitudinea noastra.1 Aceasta este natia francesa,
card de o jumatate de veac varsa singele
dearta punga numal pentru umanitate si care, oa-

www.digibuc.ro
 PARIS (1844) 247

recind, nu si re va cruta nici pentru noi si mintui-

rea rioastra, pentru ca de la Providenta e ursita a se
sacrifica intereselbr universale, si e condusa de genii,
carora singurf se inchin, dar insle I! produce sail
si-Y adopta.
Asa, frate, vez! ca, In patrd an! de zile, In cari,
cu putina exceptie si intrerupere, pelrecuiii in Franta,
Invataiii a o cunoaste, ma ales In partea ei cea
buna, si, duca-ma Providenta oriunde, nu voiii In-
ceta de a o iubi si a o stima, in toate Imprejurarile.
Franta si Parisul gilt si !Amin miezul lumil si la-
mura umanitatil.

Dupa ce mi-am implinit aceasta datorie, ma co-

bor la cele personale de toate zilele, si te voi in-
tretinea Pit un lucru mic, caracteristic.
intorcindu-ne din Anglia, printul B., patronul
midi, cumparase do! cal englezesti, unul cu o suta
de pfunti sterlini, cari-i folosim la excursiuni de prim-
blare, Insa mai ales de calarit.
Aid se aft 'multi Rusi de conditie, dar intimi
a printului : un baron, Uxkiill, ginerele boierului Fur-
tuna din Buctuesti. si un locotenent imperial rus
anume Scariatin, cu cari se Intilneste in toate zilele.
Baronul Uxkll stie bine romaneste, si des conversam
In limba mea,ceia ce-tnI procura nespusa placere.
Inca din iarna trecuta, printul cu amicii sal' se aso-
ciara cu un consortiu de vitiator!, si In toata sapta-
mina iesiram la vinatoare in padurea regala la Ram-
bouillet, unsprezece leghe spre Sud-Vest de Paris,
uncle gilt cerbi.
Vinatorile se fac calare, In curs, cu o sutra de vi-
tiator! incercati si pu cinci sute de cini. Nu-s amator
de vinat, si, alret, nu se poate ma! mediocru,

www.digibuc.ro
248 CALATORIFLE trbruf ROWN ARDELEAN

dar printul, de si cavaler de gard al imparatesel

rusest1, abia ma Intrece, si-mI calla sl ieati parte, cu
clinsul alatud, la aceste exercitil nobile, vrind-nevend.
Numal In saptamina trecuta ni luaram ramas-bun
de la vinat si vInduram cair Se facu o vinatoare
(quasi) In onoarea Rtisi lor ce parasesc aceste locurr.
Cinzed de ine n Irltruniram la otelul cLaLeul de aur ,,
lingl Castelul regal, In Rambouillet ; luaram dejunul,
Incalecaram si, de la oare dimineata pana la 3 oare
i 1

dupa pi-1'1z, goniram un claim (caprior), Ora ce cazu ;

apo1 ne reuniram, la suflarea cornu14 la masa ro-
tunda. Captiorul fu jupuiat:i In piele se asezara ma-
runtaiele, pe care le ridica un vinator cu amlndota
mlnile. CeI cinci sute de 0'111 eraii pazit1 gramada la
o parte si retinutr la distanta respectabila de bicele
vinatorilor, 1ns faceail un oribil chelalati, IntarltatI de
continua clatinare a pieli1 d'innaintea nasurilor lor.
De-odata, dIndu-se setnnal, mruntaiele capriorulul
se aruncara jos si, tot! retragindu-se, se lasara prada
clnilor, cari, Inteo clipit, formara turn si zece mi-
nute se hruncara In cerc /Ana la o distant necrezut.
Un spectacol extraordinat, ce nicI nu-m! puteam In-
chipui. Aceasta se chiama frantuzeste : da cure D,
si e coroana desfiftari1 vInatorest/.
Altele, dragul mieii amic, din Germania, unde
plecam 'peste putine zile, ca s trecem In Flvetia i,
apoI, In Italia, spre a petrece acolo timpul ierni!
cu care nu se Intilneste acea tail.
Adio, adio 1 !
1 Alte scrisorf lipsesc cele trel din urmd s'ad luat dupti in-
dicatiile din gAlbumul, manuscript al d-lul dr. Emil Codru Drl-
gusanu, din Fanalia de la Orade, au. 1869, n-le 50-1 t)i an. 1870,
n4 48.

www.digibuc.ro
 CUPRINSUL.
Pag.
Prefata . III
L Cimpulungul RomnieL Iunie 1835. 1

II. C5l4rasfi-Vechi, Iu lie 1835. 4

Ill. Tirgul Ciliirasl, August 1835. 8
IV. Tirgoviste, April 1836. . 12
V. Bucuresti, Septembre 1837. 15
VI. Carantina upanec, Octombre 1833. 19
VII. Viena, Decembre 1838. 24
N III. Milano, lanuar 1839. 31
IX. Din Roma, Faur 1839. 36
X. Roma, Faur 1839. . 40
XI. Bucuresti, Maiti 1839. 47
XII. BucurestI, lanuar 1840. 54
XIII. Bucurestl, Mart 1840. 63
XIV. Viena, Iunie 1840. . 72
XV. Baden-Baden, Iulie 1840. . 97
XVI. Paris, August 1840. . 89
XVII. Londra, Septembre 1840. . 96
XVIII. Din Londra, Septembre 1840. 103
XIX. Paris, lanuar 1841. . 108
XX. Paris, Faur 1841. 115
XXI. Paris, Maid 184'1. 121
XXII. Paris, Maiir 1842. 130
XXIII. Nizza in Proventa, lunie 1842. 138
XXIV. Insula Elba, Iulie 1812. 145
XXV. Neapole, Iulie 1842. . 149

www.digibuc.ro
250 eLJPRINSUL
Pag.
XXVI. Neapole, Augist 1842, 155
XXVII. Neapole, Septembre 1842. 163
XXVIII. Geneva Octombre 1842. . . 170
XXIX. Frankfart-pe-Main, lanuar 1843. 177
XXX. Petersburg, Prier 1843. . 182
XXXI. Paris, Tunic 1843. . . 199
XXXII. Thun, in Elvetia, August 1343. 211
XXXII]. Londra, Novembre 1843. . 222
XXX1V. Paris, Faur 1844 . 235
XXXV. Paris, Septembre 1844 . 243

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro