Sunteți pe pagina 1din 49

"-

EMIL TIRCOMNICU ,

"

--

MEGLENOROMA.NII DESTIN ISTORIC ~I C.ULTURAL

,mo,.

:IE Editura Etnologica 2004 Bucure~ti,

,-~

@Emil Tircomnicu @ Editura Etnologica, tel. 072243 1383/0742151503 e-mail: www.edituraetnologica.home.ro

CUPRINS

-Stud iu introd uctiv Da te isto rieo..geog ra fiee Denumirea etn iea Teorii privind etnogeneza meglenoroD;lartiior Drama istorica, eulturala ~i politica ..: 7 9 13 14

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei TIRCOMNICU, EMIL Meglenoromanii .:destin istoric ~i cultural I
Emil Tircomnicu.

2004 Bibliogc ISBN973-86616-1-7


39(=135.1)(497) 94(=135J)(497) .

-Bucure~ti

: Editura Etnologica,

a meglenoromanilor Autoiden tifiea re etn ica

21 46 55 57 74 80 84 92
OJ.

Lucrarea apare cu sprijinul fmanciar aIfmnei

Obieeiuri din eiclul familial Obieeiuri la nunta Obieeiuri la inmormantare

SC ERTRAG SRL
Materialele de tereil au fost culese prin derularea a doua granturi, fmantatede: ACADEMIA ROMANA
St

Obieeiuri la na~tere Obieeiuri la sarbatori Oeu pa tii trad itionale


YOrIul PUI'UICU

CONSILIUL NATIONAL CERCETARn~TIINpFICE AL


DIN lNv ATAMANTuL SUPERIOR(MECT-CNCSIS)

Lis t a in for m a to r ilor ..., Bib Ii0g r a fi e

96 97

Printed in Romania

-.--..

--.-----

---

-----

STUDIU

INTRODUCTIV

Studiile lingvistice au consacrat la sud de Dunare prezenta altoI' trei dialecte ale limbii straromane, ~i anume aromana, meglenorol11ana ~i istroromana. Daca pentru aromana exista un numar mai mare de vorbitori, pentru celelalte doua, vorbitorii putem sa consideram ca VOl' disparea, viitorul previzibil fiind sumbru. Istroromanii, localizati in Peninsula Istria, la poalele muntelui Maggiore, VOl'fi in curand asimilati deplin de slavii croati. Meglenoromanii, cu care istoria din ultimii 150 de ani a fost deosebit de vitrega, s-au raspandit pe 0 vasta arie in sud-estul european. Intoleranta statelor nationale balcanice, razboaiele; numarul mic ~iimpartirea lor in doua comunitati religioase sunt factorii care au condus la un proces accelerat al deznationalizarii acestora. Supravietuirea meglenoromanilor, intr-un teren agricol din vestul Vardarului, in timpullmperiului otoman, a fost deosebit de dificila. Au recurs deseori la lupte armate de aparare pentru supravietuirea religioasa, iar cand au fost cople~iti numeric au actionat in spiritul conservarii ~i salvarii etnice. Capitulatiile catre bey au permis 0 oarecare lini~te in schimbul platiilor de biruri ~itaxe anuale. Singurii care au fost nevoiti sa se converteasca la mahomedanism au fost nantenii, 5000 de locuitori ai o~ului Nanta. Meglenoromanii, dupa 1864, au luptat pentru rena~terea nationala romaneasca alaturi de aromani, de care ~i-au legat destinul. Au trecut prin infernul razboaielor ~ial epurarilor etnice produse in spatiul macedonean la inceputul sec. XX. Ca urmare a razboiului greco-turc, in anul 1923, meglenoromanii musulmani, nantenii, au fost nevoiti sa piece in Asia Mica. Pentru cei din Grecia, curentul emigrarii in Cadrilater i-a mobilizat exemplar, meglenoromanii fiind dintre cei dintai care au luat drumul pribegiei. Veniti in Romania, judo Durostor, s-au straduit 15 ani pentru a-~icrea 0 situatie economica intloritoare. Dupa anul 1940 s-a produs un al doilea refugiu, la cedarea catre Bulgaria a Cadrilaterului. In"':""f;" <:_1111 <TI'linat au colonizat satul Cerna, din judo Tu1cea, unde si ii gasim ~i astazi. Se considera romani ~i s-ar simti jigniti daca i-am cataloga altfel. Parintii lor au fost asasinati pentru ca vorbeau ~ii~i afl.rmauapartenenta nationala. Ei nu-~i negociaza identitatea ~idispretuiesc pe cei care 0 fac. Este adevarat ca, datorita situatiei confuze din jumatatea a doua a sec. XX, a n'eimplicarii statului roman intrat in sfera,de control sovietic, in salvarea lor culturala., cei impartiti intre Grecia ~i Yugoslavia, nu au

---

mai putut sa-~iafirme identitatea romaneasc1'l.in tinutul de b~tin1'l s-a

DATE

ISTORICO

- GEOGRAFICE
la vlahii

produs prigoana nationalist1'l,~colile ~i bisericile romane~ti fiind


desfiintate. Astfel, avem astazi, cel putin patru comunit1'lti meglenoromane,

in patru state (Turcia, Grecia, R. Macedonia ~i Romania), care, ca apartenenta nationala se considera turci, greci, macedoneni ~i romani. Toti provin din comunele tinutului Meglen, unitar palta la razboaiele balcanicedin 1913. Lasand la 0 parte tot ceeace a fost negativ in prigonirea ~i incercarile brutale de deznationalizare etnica, viitorul ar trebui sa fie propice acestor comunitati meglenoromane. StatuI roman ar trebui sa militeze pentru salvarea lingvistica a acestor grupuri ~i sa Ie promoveze interesele. Uniunea Europeana ar trebui sa promoveze politici speciale pentru ceea ce reprezinta mo~tenirea culturala a acestui grup lingvistic amenintat cu disparitia. Importanta lor este deosebita pentru intelegerea a ceea ce a fost romanitatea orientala, precum ~i etnogeneza romaneasca in spatiul sud-est european. . . Vr~mea confruntarilor ~i polemicilor ar trebui depa~ita. Cei care au gre~it in raport cu aceste comunitati, carora nu Ie-au acordat 0 ~ansade existenta, ar trebui sa Ie of ere ast1'lzi, in ultimul ceas, cadrul pentru manifestarea ~i prezervarea culturala. . Cartea de fata reprezinta un studiu istoric ~i etnografic privind comunitAtilor meglenoromane, cuprinzand principalele momente istorice ~i teorii lingvistice privind etnogeneza lor, analiza situatiei actuale, precum ~i un bogat material etnografic referitor la obiceiurile traditionale. Toate acestease bazeazaatat pe material bibliografic cat ~i pe material de teren cules in anul 200 I, prin derularea unui grant la Academia Romiina. 0 varianta redusa a acestui studiu, cuprinziind obiceiurile de nunt1'lale meglenoromiinilor, a fost publicata ~i in lucrarea Romdnii de fa sud de Dumire. Macedoromdnii, Obiceiuri /radi{ionafe de nun/ii. S/udiu istoric # e/nofogic. autori Emil l1rcomnicu ~i lulia Wiso~enschi, la Editura Ziua, in anu12003, carte care a primit premiul pentru Etnografie ~i Folclor al Fundatiei Nationale pentru Civilizatie Rurala "Ni~te Tarani", 2003. Am vrut, prin lucrarea de fata, sa completez acel material ~i sa:'1
. . ~

Prima cronidi istoridi referitoare din them a Moglenei

_-

Prima atestare istorica a romanilor (vlahilor) din tinut~1Meglen (them a Moglenei), este realizata printr-un document pastrat in arhiva manastirii athonite Marea Lavra, datand din anul 1094. Acest document reprezinta raspunsul imparatului A lexios Comnenul referitor la plangerea facuta de calugari privind populatia vlaha care ajunsese pe domeniul manastirii ~i nu se supunea darllor anuale. La srar~itul sec. XIX, inceputul sec. XX, acest document istoric era relevant pentru atestarea Ineglenoromanilor in spatiullorde b~tina. Ase vedea aici relatarile lui loan Nenitescu (1895), George Murnu (1913), meglenoromanii fiind socotiti ca unn~i ai vlahilor descendenti din hnperiul Romiino-Bulgar. Lingvi~tii, in schimb, ase vedea '01.Capidan ~iTache Papahagi,pe bazaanalizei limbii vorbite ~i aapropierii ei de limba romana, considerau ca stramo~ii meglenoromanilor au trait in continuitate teritoriala cu dacoromanii, sau chiar au fost 0 colonie nord-dunareana, a se vedea Ovid Densusianu, care au migrat in Meglen abia in sec. XII-XIII, sau chiar mai tarziu. Citam din Capidan: "Pe cand istoria ne coboara pe meglenoromiini in tinutullor in care ii gasim astazi inca de prin sec. X ~i XI, lingvistica nu vede posibilitatea coborarii lor in acel tinut decat numai dupa sec. XII ~i chiar XIII." (Capidan, 1925: 65) Documentul istoric este considerat ca relatand despre vlahii din Moglena anteriori venirii meglenoromanilor. Avand in vedere importanta

I . I

acestui document pentru atestarea locuirii vlahilor in tinutul Meglen,


chiar daca etnogeneza meglenoromanilor reproducem in randurile ce urmeaza: este controversata, iI

. _.
t

4...!II'_ ~...J "'"'

_ _4."_ 1

__

_,

..I _ _ 1_ ___ JIC

"Domnia mea a fost in~tiintatade. catre cinstita manastire a Srantului . ., _._~___~_ I n


f\lafla~IC; uc la Jlaut.UI IIIUIIL'-' I U.IIV'" """"

~--

, __n

asupra situatiei tra&ice a reprezentantilor acestui dialect romanesc pe cale de disparitie. In cadrul uimi grant, derulat prin CNCSIS, 20032004, privind Identita/ea romdneascii sud-duniireanii. des~urat la aromanii dinjud. Constanta, am avut ocazia sa-I intervievez pe dl. Virgil Coman, interviu reprodus in paginile cartii. Cartea este dedicata generatiilor de meglenoromani care s-aujertfit pentru pastrarea identitatii nationale in spatiul ba1canic.

se urea pe in111timile Puzuchia inpreajmalor,aflateinstapiinirea anastirii, d m fac acolo stani pentru turme ~i pasc tinuturile acelea tara nici 0 piedica, refuzand s1i"pl1'lteasca cuvenita zeciuiala pentru animalele lor. Dad\ este a~a, atunci Domnia mea porunce~te incasatorilor de d1'lridin Moglena ca, in luminahotarariide fatAa Domnieimele,sa-isileascaintoatechipurilesa plateasca

manastirii Srantului Atanasie toata datoria cuvenita din zeciuiala sau aWi dare, macar ca pana acum ~i pana la hotariirea de fata a domniei mele au

cutezat sa faca altfel; deci sa nu Ie ingaduie sa-i socoteasca pe vlahii ~i bulgarii aftora drept oamenii lor, ci pe toti ace~tia sa-i ceara drept parte cuvenita amintitei manastiri, dupa datina statomicita. Oaca nu se vor arata binevoitori in toate acestea, ci vor incerca din nou sa ia ceva in stapanire sau sa scuteasca de dari pe vlahi sau bulgari, dupa obiceiul nedrept de pan a acum, atunci sa fie alungati de pe inaltimile luate cu sila, chiar ~i tara voia (pr. Oaca ~idupa aceea vor folosi in chip abuziv accesul ina1timilor sau orice alt lucru daunator amintitei manastiri, impotriva hotararii Oomniei mele, atunci sa fie pedepsiti dupa lege ~i dreptate. Oar daca pleaca de pe inaltimi ~i vlahii atlali in neintelegere cu amintita manllstire ~i Ie sunt stramtorate tunnele la pa~unat ~i de aceea, de mare nevoie, i~i pasc tunnele pe locuri legiuite ale Moglenei, atunci Oomnia mea hotara~te sa-~i pasca cu totul netulburali animalele de orice fel in provincia Moglena, tara sa plateasca nici 0 dare ~i tara sa fie suparati, impiedicati sau alungali de catre incasatorii de biruri ai provinciei, de militari sau de cumani. Oaca va incerca sa faca cineva ceva impotriva hotariirii Oomniei mele, oricine ar fi el, va avea mare suparare din partea imparatiei. Oeci ace~ti vlahi ai manastirii Sf. Atanasie, cum am spus, i~ivor pa~te tunnele pe locuri legiuite ale provinciei Moglena, incepand de acuma ~i pentru totode'auna, tar1\ sa fie suparati sau amenintati ~i tara sa Ii se ceara vreo dare pentru 0 datorie oarecare. Ba chiar ~icele doua stani, adica cea stapanita de Stan, numita Rimni(a, ~icea gospod1lritade copiii lui Radu cel ~chiop ~ia lui Peducel, apoi cele detinute de vlahii acestei manastiri pe inaltimea ob~teasca de la Cravita, ~i pe acestea porunce~te Oomnia mea sa Ie tina tot ei tara sa dea nici 0 dare, ~itara vreo ameninlare sau suparare din partea cuiva, ~aci i-a fost acordat acestei manastiri ca orice fiinlA ce line de dansa sa fie impusA de dansa cu darea pe stana, cu zeciuiala ~icu orice impozit cerut dupa datina de la stanile atlate in amintita inaltime. Oeci, cel care are grij1\ de strangerea darilor din aceasta provincie a Moglenei in persoana preavenerabilului sebast ~i.hartular chir Theodor Chumnos, in virtutea prezentei decizii a Oomniei mele, va preda aceste. doua stani catre amintita manastire a Sf. Atanasie printr-o hotarare intarita, pentru ca in baza ei sa Ie ocupe vlahii atlati in dependenta ei ca pa~une pentru animalele lor de tot felul, tara sa fie tulburati, jigniti sau indepartati, ~i tara nici un fel de dare, dupa cum am spus mai sus. Apoi, cum am amintit, daca exista in tinutul Chostiane, dependent de manastirea Sf. loan Prodromul, ~erbi in afara manastirii, neinclu~i in decizie, ~ipe ace~tia
5a-1consloen:: \:a :;\:Ull~II.CII.<1IC 1J'5' 'J"'''''' ...'" ,..'""~". '"" ..:;..::v. "::.. :)" _ . :.. _:-

Oup1\cum se vede pricina plangerilor 0 reprezenta impozitul pe care trebuiau s1\-1pl1\teasc1\pastorii,vlahi pentru folosirea pa~unilor, proprietati ale mAnastirii. in acest document ne este intati~t numele tinutului, ocupafiile ~i starea juridiecl a terenurilor manastirii, precum ~i obligatiile pastorilor. Ne apar ~i unele din primele nume romane~ti, de influenfa slavcl ~i latina,

cum sunt Stan, Radu eel ~chiop ~i Peducel. Bineintelesca ~doua


stani amintite in acest conflict trebuie sa fi avut 0 insemncltateeCQnomica foarte mare pentru ca plangerea sa fie adresatcl impclratului bizantin. Cum ~tim, prin populatia unei stani aromane~ti, la vremea respectivcl, trebuie s1\intelegem 0 fara, 0 alianta de talcclri,dac1\nu un celnicat, un fel de trib alcatuit din familii legate prin interese eco,;omice ~ide rudenie.

inceputul cercetirilor ~tiintifice privind meglenoromanii


Primii scriitori care au realizat cercetAri~iau publicat lucrari ~tiintifice privind existenta meglenoromanilor au fost: LG. yon Hahn, Reise durch die Gebiete des Drin und fVard01; Wien, 1867; Gustav Weigand, VlahoMeglen, eine ethnographisch-philologische Untersuchung, Leipzig, 1892; Nicolae Popilian, Roman;; din Peninsula Balcanica, Bucure~ti, 1885; Apostol Margarit, revista "Convorbiri Literare", an. vm, la~i, 1874; loan Nenitescu, De la Romanii dih Turcia Europeana, Bucure~ti, 1895; B. Nicolaides, Les Turcs et la Turquie contemporaine, Paris, 1852; LC. Jire~ek, Uber die Wlachen von Moglena, Leipzig&Berlin, 1893; Victor Kan~ev, Mekedonien, Sofia, 1900; Ovid Densusianu, Histoire de la langue roumaine, vol. I, Paris, 1901; Pericle Papahagi, Roman;; din Meglen, Bucure~ti, 1900, Meglenoromanii. Studiu etnografico-jilologic, vol. I-II, Bucure~ti, 1902; George Mumu, /storia romani/or din Pind. Vlahia Mare (980-1259), Bucure~ti, 1913. Deosebite contributii au adus mai apoi Th. Capidan, Meglenoromanii,
Bucure~ti, vol. I-Ill, 1'11.), 1':11.0, 1'-'-'; 1<1\,.IIC <1[.1<111<15;' I ~. :6:"v~

Moglena sa-i includa printr-o decizie la aceasta manastire Prodromul, impreuna cu moara atlata in tinutul stcinei, spre a st~pani ~erbii lor ~i moara atlata in
tinutul stcinei, spre a stapani ~erbii lor ~i moara tara nici 0 piedica ~i suparare, ~i

tara nici un amestec din partea puterii civile, in locul celor predati acestei manastiri Prodromul, sa Ie fie dati altii. ~i pentru ~tiint1iva fi aratat prezentul decret al Domniei mele cancelariilor respective, apoi el va fiincredintat manastirii Sf.Atanasie spre pastrare ve~nica." (Brezeanu, Zbuchea, 1997: 107-109)

Mulovi~teni/or ~i Gope~enilor, Bucure~ti, 1935; Anastase Haciu, Aromanii. Comerl, industrie, arte, expansiune, civilizalie, Foc~ani, 1936; Petar Atanasov, Le megleno-roumain de nos jOllrs. Une approche linguistique, 1990, Meglenoromana astazi, Bucure~ti,2002, ~ialte studii; I.A. Candrea, Sextil Pu~cariu, G. Pascu, Andrei Avram, Nicolae Saramandu, Matilda Caragiu-Marioteanu, Elena Scarlatoiti, B. Coney, Johannes Kramer, Wolfgang Dahmer, Beate Wild, Thede Kahl~.a. 11

10

Numarul

~i zona geografica

de provcnienfa

DENUMIREA

ETNICA.

Meglenoromanii (vla$ii) provin din tinutul Meglen (denumirea tureeasea era Caragiova), eu suprafata de 933 km2,deosebit de fertil, situat la granita Greciei eu R. Macedonia, la nord-vest de golful Salonic. Meglenul este marginit "Ia rasarit cu Vardarul, la sud cu plaiurile lanitei ~iale Vodenei, la nord cu muntii Marian~ca, iar la apus cu muntii Cosuf ~iNigea" (Nenitescu, 1895: 384). Tinutul este format dintr-un complex de ina1timi ~i vai, cuprinse intre muntii Paic, Gandaciu ~i Cojoc. (Noe, 1925) 0 parte a tinutului, Caragiova bulgareasca, era ocupat de 50 de eomune locuite de bulgari ~i iuruci. Partea de nord a tinutului Meglen, eu trei eomune Huma, Coinseo ~i Sinninina, se afla in R. Macedonia, restul de ~apte eomune, Lugunta-Lundzini (astazi Langardia), Birislav (astazi Periclea), Liumnita (astAziSkra), Cupa (astazi Kupa), O~ani (astazi Arhanghelos), Tamareea (astazi Karpi), Barovita ~io~elul Nanta (astazi

Notia), fiind in Grecia. S-au vehiculat diferite cifre privind numarul


meglenoromanilor:Gustav Weigand(1892: XXVI), 14000;Victor Kancev (1900: 146), I 1.960; loan Nenitescu (1895: 389), 21700 (in imprejurimi mai noteaza existenta a 4960); Pericle Papahagi (1902: 44), 20000; Theodor Capidan (1925), 14720. Dam in urmatorul tabel numarul meglenoromanilor indicand anul ~i sateIe respective. in majoritatea acestor'sate se aflau ~coli ~i biserici romane~ti la sfar~itul sec. XIX, inceputul sec. xx.
Localitate G. Weigand V. Kanev (1892) (1900) NanIa Birislav Lugunta Oani
LIUIIIIII\d

Oenumirea de meglenoroman reprezinta un nume carturaresc,J!~oPtat la sfar~itul sec. XIX, reprezentand loeuitor de nationalitate romana din tinutului Meglen, vorbitor al unui dialect romanesc, eunoscut sub numele de "vla~" (denumire data de slavi ~iatribllita vlahilor agricultori), cel de ruman pierzandu-se in timp. Ca ~iaromanii, romanii ~in'Meglen i~i dau numele dupa loealitatea de provenienta: liumnican (din Liumnita), cupinet (din Cupa), u~inet (din O~ani), lundzinet (din Lundzini), nantinet (din Nanta), tamacot (Tarnareca), brazlavet (din Birislav). Aceasta caracteristica a macedoromanilor de a se numi dupa localitate, se tacea datorita nevoii de a se distinge de locuitorii altor localitllti. Cum aflam de la P. Papahagi (1902: (7), locuitorii din Huma, la 1900, aveau impartit satul pe mahalale, care-~i trageau numele, in cele mai multe cazuri, de la intemeietorullor. Astfel, erau ~ase mahalale: Maala-Iu-Pardu, Maala-IuPargic (Pargic ar fi fost intemeietorul catunullli), Maala di-di-supra (primul loc de intemeiere), Maala-Iu-Biciac (intemeiata de nantenii condu~i de Biciac, care s-au refugiat aici dupa refuzul de a trece la mahomadanism), Maala-Iu-Ristu, Maala-Iu-Stepan. lata ce spunea, la 1925, Th. Capidan despre numele lor etnic: "Ei intre ei se numesc Vla~i~icu acest nume sunt cunoscuti de neamurile cu cari stau in apropiere; numele Rumon, cu care ar fi trebuit sa se

I. Nenitescu P. Papahagi (1895) (1902) 10400 660 900 2150 ..."n" 700 500 850 800 800 1000 21700 4300 5500 560 1400 2100
"f\"'

Th. Capidan (1925) 5000 500 1350 2320 'wnn 850 ? ? 900 800 ? 14720 3000

cheme, s-a pierdut tara urma. Se intelege dar, ca noua denumire de


Meglenoromani data acestor VI~i, in spre deosebire de Macedoromani, se intrebuinteaza numai de catre carturari ~i serve~te mai mult ca sa arate regiunea in care sunt cuprinse sateIe locuite de ei. Ei in~i~i nu numai ca nu cunosc acest nume, dar nu ~tiu nici macar de numele meglenit pe care, iara~, numai carturarii II intrebllinteaza, in opozitie cu roman, aroman ~i istroroman." (Capidan, 1925: 5) A<:tii7i.locuitorii din Cerna se considera meglenoromani (macedoromani). Ei ~i-au pierdut numele ae VIa.;> III:'I.oIIIIIIUUI :.:: .,..::..~:':: u"' __ aparute la sfar~itul secolului trecut. Astazi, in Cerna, s-a incetate':1it denumirea ~tiintifica de meglenoroman. Denumirea de meglenit nu s-a utilizat deoarece prin locuitor al tinutului Meglen se putea intelege ~i bulgar ~i iuruc. 0 mare parte a tinutului era locuit de ace~tia, localitatile meglenoromanilor fiind concentrate la vest de Vardar, in trapezul format de Tarnareca-Sinninina ~iNanta-Livezi.

3900 450 900 1500


,Jvvv

-.........

3500 380 700 1500 . ......

Huma Simliniria Coinsco Cupa Tamareca B!lrovita Total Livezi(arom.) 12

700 500 850 800 800 1000 14000 2000

490 480 560 600 400 750 11960 2100

980 700 1050 945 1070 1400 20000 2500-3000

13

TEORII PRIVIND

ETNOGENEZA MEGLENOROMANILOR

tunne romane~ti. Ei trebuiau deci sa-~i caute 0 noua patrie, tara ~gaduintii

I.G. von Hahn a fost cel dintai care a relatat despre asemanarea dintre limba vorbita de locuitorii vla~i ai finutului Meglen ~i cea a dacoromanilor carpatici. Mai apoi, primul care s-a ocupat de originea acestora a fost Gustav Weigand, in lucrarea sa din 1892. Ovid Densusianu ~i Constantin jirecek, plecand de la fizionomiile asiatice(pometii obrajitor maiaccentuati)ale acestora,considerauca meglenoromanii provin din amesteculromanilorcu pecenegii (~ezati in aceasta zona dupa infrangerea lor de catre imparatul bizantin Alexios Commenos la anul 1091). De altfel, Ovid Desusianu argumenta ca meglenoromanii sunt 0 colonie dacoromana pe teritoriul ocupat de macedoromani. Gu~tav Weigand ~i George MUrllu credeau ca meglenoromanii sunt urma~ii hnperiului romano-bulgar, care s-ar fi retras in tinutul Meglen. Weigandii considera unn~i ai bulgaro-valahilor refugiati in tinutul Meglen dupa lupta de la Campia Mier!ei (Kosovopolije). penumirea de meglenoromani daH1 acesteipopulatii, care inainte era trecuta in randurile aromanilor, este preluata dupa numele finutului Meglen. Teoria lui George MUrllu: Romanii din Balcani ~i cei din Pind sunt veniti din nord (Serbia ~i Bulgaria apuseana). Daca romanii din Pind formeaza cele trei state romane~ti Vlahia Mare, Vlahia Mica ~i Vlahia Superioara, romanii din Balcani sunt intemeietorii lmperiului romanobulgar sub dinastia vlahilor Petru ~i Asan. Caderea imperiului ~i venirea tatarilor (anuI1241) a ~us la migrarea romanitor din Balcani ~i intarirea celor din Pind ~i Carpafi. In Pind ei sunt ascendenfii meglenoromanilor. "Graiul mijlocitor intre aceste amandoua dialecte (dacoroman ~i aroman, n.n.) a fost cel vorbit odinioara de Romanii din Hemos ~i in genere in nordul peninsulei balcanice; acesta nu pare a se fi deosebit de cel dacoroman decat prin elementele imprumutate in decursul vretnii de
1U..VI..Ut , .

..

... .. -.,. ."-t""

~.

I I.

. _ __.L.1t_~__ _ ,

1 ,.1:..,,1 ,....

meglenproman, adica a Romanilor din Meglenia, un tinut din apusul Rodopei, in Macedonia." (Murnu, 1913: 209-210) Cauzele parasirii muntilor Bulgariei ~i mignlrii vlahilor spresud (muntii Pindului, Meglen, Tesalia) ~i spre nord (peste Dunare) sunt vazute astfel: "Deci 0 concentrare a lor in Bulgaria ar fi fost economice~tecu neputinf;l, ~i aceasta cu atat mai mult, ca fiind du~maniti cu bizantinii, romanii pierdusera manoasele campii ale Traciei, pe care iernau sutele ~i miile de

lor, ~i aceasta a fost Dacia Traiana, cu tinuturi mai mult de~erte de locuitori unde era 0 parte din fratii lor ~i unde interesele economice, politice ~i nationale Ie deschideau un camp intins de actiune mai mult sau mai putin libel' acum de piedicile din afara, dupa navalirea napraznica a tatarilor (1241), care au curatit aceasta fara de cele din unna rama~ite de IlOarde asiatice. Din acest moment Tracia ~i Bulgaria, Tn"cetul cu incetul, se gole~te de romanii medievali, din care mai tarziu nu se pomenesc decat cateva insule in Tracia orientala ~i in parfile Rodopei. Emigrarea lor a fost deplina pana la venirea turcilor. Singurele lor urme sunt astazi meglenoromanii. lstoria lor, inceputa'in Balcani, continua apoi la poalele Carpatilor, unde ei au adus, pe langa altele, ~i formele de stat ale tarii, in care au trait odinioara." (Murllu, 1913: 229-230) ~i in alt studiu: vlahii din muntii Bulgariei "se revarsau la sud de Balcani pana dincolo de Meglenia. Aceasta localitate era astfellocuita ~i intluentata de multimea vlahilor, incat colonia de pecenenghi, stabilita aci in anul 1091 sub Alexie Comnenul, a fost romanizata dupa cum dovede~te tipul mongol, care se vede ~i astazi supraviefuind printre a~a numitii meglenoromani." (Murllu, 1939: 14) Teoria lui Pericle Papahagi (1902: 7-8): In trecut, romiinii erau numiti pacinati in loc de valahi ~i,dupa toate probabilitatile, a existat 0 deplasare a lor in tinutul Meglen locuit ~i pana atunci tot de romani. "Ca romanii din Meglenia, la ~ezarea lor in aceste parti, VOl'fi gasit frafi romani, posibilitatea nu este exclusacatu~i de putin, caci poporul roman in aceste timpuri a trebuit sa fie intins peste toata Peninsula balcanica." Meglenoromanii ar fi urma~ii ducatului condus de Cru~ (Chrys), "care se intindea la partile meridionale ale Bulgariei de vest ~i ale Sarbiei de azi." Capitala acestui regat era Prosac ~icuprindea tinutul Prizrenei ~ial Scopiei,peste Veles,l~tip,Strumita,Meglenia,pana la Serres, "Cu stingerea dinastiei Asane~titor(1257) trebuie, dupa parereanoastra, sa inceapa momentul insemnat, ciind dezvoltarea limbii romane se face la daco-romani ~i macedo-romani in mod separat. La daco-romani, care adoptaserain biserica limba slava, limba se dezvolta sub exercitarea acestei I1I1IUe;:H~C. IU\a """'"i. ;u"'.u_" : : :__ :u:2__,~~1_:: :1 " ..,.u'n~nii La macedo-romani insa, care introdusesera limba greaca in biseric4, limba incearca aceasta intluenf;l mai mult sau mai putin." (Papahagi, 1902: 9) Cel care aduce cele mai bune argumente privind etnogeneza meglenoromanilor pe baza studierii dialectelor limbii romane este Theodor Capidan. EI pleaca de la asemanarea dialectului meglenoroman cu limba romana vorbita in nordul Dunarii, afinnand ca estesigtir ca meglenoromanii au stat 0 lunga perioada in muntii Rodopi (datoritaasemanariidialectului

14

15

meglenit cu limba vorbitA de bulgarii din Rodopi) inainte de a se muta in (inutul Meglen. Theodor Capidan ajungea la concluzia cA, in timpul formarii limbii romane, putem vorbi de 0 unitate etnica romaneasca, situatA atiit in nordul dit ~i in sudul Dunarii. Limba romanA stA la baza formarii dialectelor romiine~ti din Peninsula BalcanicA. in acela~i timp, influen(a albanezA in limba romana arata faptul ca straromanii au trait intr-un spatiu invecinat cu poporul albanez. Curios ar fi faptul cA imprumuturile vechi din limba albaneza nu se regAsescin cele doua dialecte (aroman ~i meglenoroman), ceea ce insemna cA ori albanezii au avUt 0 patrie primitivA situata mai la nord, ori ca populaliile romiine~ti au stat 0 perioada in muntii Bulgariei. (Capidan, 1925: 56) Oar sAvedem pe larg argumentele filologului Th. Capidan, exprimate in mai multe lucrAri, scrise pe parcursul a 20 de ani: "Resturile de romani transdanubieni din Peninsula Balcanica s-au pastrat astAzi in cele doua populatiuni, dintre care unii veniti mai de timpuriu din pArtile nordice ~i cunoscuti sub numele de aromani, iar ceilalti coboriiti cu cateva secolemai tarziu ~i a~eza(iin apropierea regiunii Meg/en, de unde i~i trag numele: meglenoromani. Pentrucei dintai istoria ne vorbe~te incA din sec. X; pentru cei din urma nu avem nici 0 mal1urie istoricA mai veche decat inceputl!1 jumatAtii veacului trecut. Este drept cA despre Meglen ~i Megleniti se vorbe~te incA de prin sec. al XI-lea, ciind dupA cAdereaimperiului bulgar in stApanireabizantinilor, sub Vasile al II-lea Bulgaroct0nul, se pomene~te ~i despre un $ef al acestora Ilira (HAitaac; 0 axrov MoyAtvrov), despre un centru al Meglenitilor 'EvroTla, Nama de astAzi locuitA de meglenoromiinii trecuti la islamism, dar, ori cat de mare asemanare ar fi, ca chestiune de derivariune, intre numele Ilila ~i intre acela al celnicului aromiin din sec. XI Nicu/ila, care, de voie de nevoie, a trebuit sa se puna in fruntea rnscoalei aromanilor din Pind ~i Tesalia (1065), pe atunci meglenoromanii inca nu erau eoboriiti in aceastA regiune ~i, prin urmare, nu putea fi vorba despre ei, dupA cum nici mai tiirziu nu se pomene~tenimic despre existenta lor. Daea ~i uni ~i altii se deosebesc de romiinii din Dacia TraianA prin grai, aproape ~MM~; "/"M..hirp pvic:t!l <:jinfre ei. eu toate cA distanta in spatiu, ce desparte pe cei dintai Oesteincomparabil mai mare decat aceea care eXISla intre aromani ~i meglenoromani." (Capidan, 1924: 92-94) Pe baza imprumuturilor de cuvinte dintre limba albanezA veche ~i dialectul dacoroman, dar care lipsesc din dialectele aromiin ~i meglenoroman, Capidan concluziona ca "romanii din Meglen, ~a cum se dovedesc astAzidin dialectullor, intru inceput taceau parte din ramura sudica a romanismului balcano-carpatic ~i apropierea lor mai pronunrata in grai cu dacoromanii se explicA mai mult dintr-o convietuire de eateva

secoleeu ace~tia,dupa ce in sec. VII sau Vill, se desprinseseprima parte din romanii sudici, luand calea spre regiunile unde ii gasim mai tfuziu" (Capidan, 1924: 103-104) ~i"cobonirea acestorromaru in Epiqi Tesalia, dupa cwn rezuIt! din raporturile de limba albano-romane ~islavoromane,aparemultmaiprobabilacasoarfi recutprin Bulgaria,pe acolo pe W1de,mai U1rziu,s-au coborat ~i meglenoromanii" (Capidan, 1924: 117). in 1932 i~i completa teoria: "Incepand din sec. X, cand armminii apar in istorie, pana in sec. XIll, cand se pomenesc primele lor alcatuiri politice in Tesalia ~iEpir, nu poate fi vorba despre megleno-romani ca despre 0 populatie aparte despaqita de aromani. Pe atunci ei erau inca mai mult aromani; fiind insii la miazanoapte, ei erau cei mai apropiati de dacoromani. Intreruperea contactului dintre romarui din stanga ~i din

dreaptaDunariis-a Iacutin mareparteprin striibuniimegle-noromanilor.


Urmele din graiullor, care Ie apropie limba de dialectul dacoroman, dar care lipsesc in dialectul aroman, vorbesc indeajuns pentru un contact mai indelungat mtre meglenoromani ~idacoromaru." (Capidan, 1932: 9) Referindu-se la soarta meglenoromanilor, Capidan 0 compara eu cea a istroromanilor, urma~i ai populatiei medievale romane~ti din Dalmapa sarbizata, care mai supravietuiesc intr-o insula etnica din peninsula Istria, la poalele muntelui Maggiore. ,,Acee~i soarta a avut-o ~igrupul de romaru dintre Duniire ~iBalcani, intemeietori de Stat, prin rascoala frati10r Petru ~iAsan, despre ale ciiror ispriivi ne da, din viizute, atatea am8nW1teistoriograful bizantin Nicetas Acominatos de la inceputul sec. al xm-lea, pe care G. Mumu I-a tradus ~i interpretat atat de magistral. Din ace~ti romaru astazi n-a mai ramas nimic, afarii numai de meglenoromani, care eu timpul au urmat drumul macedoromanilor, coborandu-se in sudul Peninsule~ spre a se ~eza in Macedonia, in sateledin tinutul Meglen sau Caragiova.Admirand ca ~i ai acestor romaru pe meglenoromani, implicit trebuie sa recuno~tem apropierea sau chiar identitatea lor cu str8mo~iiarom8ni1or.in cazul acesta soarputeaadmite ipoteza ca e~ gasindu-se in imediata apropiere de rom8nii din stanga Duniirii, sa fi fost amestecati in buna parte cu ace~tia. Aceastii presupW1ere mi-o intemeiez, pe de 0 parte, pe apropierea dialectului megLenUlUillWl UC'-''-'1 \.oV,v",,':'.,r- .2_.~'., ~~ :1..-'.. ""m.. Inr.!lIp. romane~ti din nordul Bulgariei, relevate pentru milia data de C. Jireeek, apoio,. ':!tte ~icompletate de G. Weigand. infat~area acestora, este mai mult dacoromana decat aromana. in ce prive~te slavizarea completii a acestor romani, ea nu se poate explica numai prin superioritatea pozitiei sociale ~iculturale a bulgarilor in mijlocul ciiroratraiau, fiindca, in cazul acesta, striimo~iimacedoromarulor din Pind ~i Tes8Iia, ar fi fost ~i mai amenintap din partea grecilor. Probabil ca in Balcani in cursul veacurilor 17

I I .1

16

VOl'

fi avut loc deplasAri de populafiuni. Ca meglenoromanii, VOl' i fost f

~ialfii care, din cauza indepArtArii lor prea mare de grupul central, se VOl' fi pierdut in mijlocul slavilor." (Capidan, 1942: 149-150) "DacA pentru cunoa~terea trecutului macedoromanilor avem cateva
'1'

Legitura dintre meglenoromani ~i aromanii din localititile Gope~ ~i Mulovi~tc


in lucrnrile, Meglenoromonii, vol. I, 1925, ~iAromonii, 1932, Capidan

date istorice, pe temeiul cArora ne putem face 0 idee d~spre originea ~i coborarea lor in sudul Peninsulei Balcanice, despre meglenorol11aninu avem nimic. In condifiunile acestea, singurul document din care se poate af1a ceva despre originea lor este limba. DupA limbA,ei fin de grupul romanilor din care au ie~it l11acedoromani, vorbind totu~i un dialect deosebit de al acestora. AceastA deosebire in grai eu mi-am explicat-o din cauza izoll1riilor in nordul Peninsulei, acolo unde strl1mo~iilor au putut pl1stra mai mullA vreme, decM macedoromanii, legAturi cu dacoromanii." (Capidan, 1942: 159) La editura Academiei Romane a apArut, in anul 2002, lucrarea lingvisticAMeglenoromona aSliizi, a prof. Pctar Atanasov din Republica Macedonia. AceastAcarte a pornit de la teza de doctorat, Meglenoromona aSliizi. Fonelica # fonologia, susfinutA in anul 1979, la Skopje, iar 0 variantAa cartii a fost tiparitAin alml 1990, la Hamburg, in limba fi'ancezA, seria Balkan-Archiv, sub titlul Le megleno-roumain de nos jours. Vne approche linguislique. Versiunea romanA"este 0 monografie completA, cuprinzand toate compal1imentele dialectului meglenoroman (foneticA, fonologie, morfologie, sintaxa ~i lexic). Ea se bazeazii pe descrierea dialectului meglenoroman vorbit in R. Macedonia ~i Grecia. Petal' Atanasov, prin studii extinse la toate satele l11eglenoromane,ajunge la concluzia cA ace~tia "au coborat spre regiunea Meglen pe drumuri localizate mult mai spre vest decat cel trasat de Capidan". "Numeroasele elemente lexicale comune cu dacoromana, in special cu graiurile din nord-vestul teritoriului dacorolm'in(Banal, Cri~ana,Maramure~),iar unele ~i cu istroromana, ~i multe alte concordanfe pot constitui argumente pentru 0 origine nord-dunAreanAa meglenoromanilor, ~i care sprijinA considerabil teoria lui Densusianu." (Atanasov, 2002: 27) ~i alfi lingvi~ti romani au fost preocupafi de studiul dialectului meglenoroman: Sextil Pu~cariu, AI. Philippide, 10sifPopovici, Dimitrie
Vnclul, AI. KoselU, A. rlu\,;uJJUVII.I, IVII \"..v allu, v,",vle'"'

concluziona~iposibilainrudirea aromanilordinlocalitAfile M~te

~i

; 'I"'~"'w",

Gope~i(actuala R. Macedonia) cu l11eglenorol11ani. intafi~are aromanii Ca din cele douAlocalitafi nu se deosebesc de gramostenii in mijlocul carora trniesc, dar in grai pastreazAunele specificitiificare-i apropie de megleniti. Capidan considera ca graiul strnroman s-a imparfit in doua zone: "una de nord, pentru romanii nordici, din care au ic~it dacoromanii ~i din ace~tia mai tarziu s-au desprins istroromanii; ~ialta de sud, pentru romanii sudici, din care au ie~it aromanii ~imeglenoromanii. Ace~ti romani sudici, oricc1t e mult VOl' fost am~stecafi cu romanii d fi nordici, inainte de desparfirea lor, in ce prive~te locuinfele lor, ei trebuie sA Ie fi aVlIt ceva mai inspre rasarit sau miazazi, caci numai a~a ne putem explica faptul de ce limba lor a fost atinsa mai pUfinde influenfa limbii albaneze. Cand dupA cateva secole romanii au trebuit sa se desparta, fie din cauza nl1valiriitot mai crescande a poporului slav, sau din alte imprejurnri, cei dintai care au apucat drumul pribegiei cobol'and in spre sud panAin munfii Pindului ~i pe campiile Tesaliei au fost, probabil, aceia care se aflau in parfile din miazAzi.Dupa ace~tia, ~i numai dupA un interval de mai multe veacuri de conviefuire cu romanii nordici ~iCllslavii, a urmat coborarea acelor romani sudici care ocupau parfile rnsaritene ~i pe care astAzi ii giisim a~ezafi in munfii Caragiovei. Ace~tia nu numai ca s-au coboriit mai tiirziu, dar ... in drumullor spre sud, s-au oprit intr-o regiune unde graiullor influenfat de limba slavilor, a capatat un colorit deosebit. ~i intrucat ~i ace~ti romani ca ~i aromanii nu s-au indreptat inspre locuinfele lor actuale decat treptat ~i in cetc singuratice, se poate presupune ca romanii din Gope~i ~i Mulovi~te, in al carol' grai '" se observa unele particularitAficare fin numai de dialectul meglenit, au fost :--I'imii p.olp.noromanicare. in drumul lor spre miazazi, au ajuns panA m
aproape de centre Ie aromane~U, unoe, eu LIIIIJJUI, \,1

Nicolae Saramandu, Alexandru Graur, Matilda Caragiu-Mariofeanu. o contribufie importantAin populariZarea ~isusfinerea comunitAfilor romane~ti de la sud de DunAreau avut-o ~icei care, permanent, au tras semnalul de alanna privilld situatia confuzA,socialA,culturalA~ipoliticA, a acestora. intre susfiniitorii cauzei macedorol11anilor (aromani ~i meglenoromani) il al11intimpe Hristu Candroveanu, editor al revistelor Dimandarea ~i De~teptarea. 18

; ..;w :..

'

sec. al XVIII, cand aromanii din Albania au invadat aceste centre, ei s-au contopit cu ace~tia, dupa cum alfi megl~noromani, poate, care se VOl' i f coborat ~i mai de parte s-au pierdut printre aromani, cu desAva~ire, nernmanand in urma lor decat, poate, felul de articulare in -ul, ~a cum se observa la 0 parte din romanii din Albania." (Capidan, 1925: 61-62) Mai tarziu, in lucrarea din 1932, spunea referitor la subiectul nostru:

19

"Weigand, vorbind despre particularitAtile de grai la unii arOinani din apropierea Ohridei (Beala-de-sus, Beala-de-jos), care se aseamAnAcu acelea din dialectul meglenit, a incercat sAfacA0 apreciere, in ce prive~te originea, intre romanii din aceastAtulpinA~imeglenoromani. Eu insumi, ocupandu-mA mai pe larg cu originea meglenoromanilor, pe baza unui nou element din graiul Mulovi~tenilor ~iGope~enilor nerelevat, anume rostirea lui i, ii sub accent ca a, am presupus cAtulpina acestor aromani ar tine de meg1eniti. Cum insA,in cercetarile mele la aromanii din Albania, am auzit ~iin graiul tar~erotilor pe alocuri t, ii accentuati in pozitie nazalAcu 0 pronuntare care se apropie de aceea a lui a deschis, mA intreb dacA ~i particularitatea relevata pentru intaia datA de mine din graiul Mulovi~tenilor~iGope~enilorn-ar fi 0 evolutie intema, tam legAtum cu rostirea meglenita. Intr-o calatorie pe care am tacut-o in Mulovi~te, n;-amputut observa alte particularitAti de grai decat cele cunoscute. In schimb, numele pietii din mijlocul comunei Mujgaga, care nu este decat mo~ Gaga m-a tacut din nOli sa mAgandesc la originea lor meglenitit Intr-adevar, aceste doua cuvinte care nu existAla aromani, se gAsescnumai la megleniti. Numai ca ele nu sunt suficiente pentru fixarea definitivA a obar~iei lor. In afarA de aceasta, tipul lor se identificA cu acela al grAmustenilor."(Capidan, 1932: 19) ~i intr-o nota de subsol ce
face referire la studiu lui Tache Papahagi, Originea Mulovi~lel1ilar

DRAMA

IStORICA., CULTURALA. ~I POLITIC A. A ME GLEN OR OMANI LOR

-Istoria meglenoromanilor din Imperiul Otoman


MultA vreme comunele meglenite ale romanilo( au trait in regim de autoguvemare in raport cu stapanirea otomana, fiind conduse de catre capitani, care i~i exercitau autoritatea prin conducerea unoI' garzi civile. Capitanatele au asigurat lini~tea tinuturilor muntoasedin Macedonia, Pind, Epir ~i Tesalia, fiind subordonate Sultanei Val ide. In sec. XVII-XVIII, aparand eonfliete intre capitanii vlahi ~i eei musulmani, cei din tinutul Meglen, fiind expu~i incursiunilor bandite~ti, in sehimbul platii de tribut anual ~i asigurarii bunei ordini, beneficiau de privilegii ~i libertati eomunitare. Cre~terea tributului ~i apasareadarilor asupra satelor a dus insa ~i la eonflicte eu autoritatile, eu bulgarii musulmani, preeum ~i eu iurucii veniti din Asia Mica. Dupa lupte indelungate au trebuit sa gaseasca solutH in protejarea eomunitatilor prin inchinarea catre 0 autoritate otomana, un bey influent. Uneori ofereau com una ehiat gratis in schimbul protectiei. "Lunga vreme de la eaderea regiunii sub turci, se pare cA acest tinut s-a bucurat de privilegii, tmind in eApitanate - fiecare sat avandu-~i capitanul in fruntea unei eete de eel putin 30 in~i, toti constituind un fel de garda civilA pentru siguranta comunei; alt privilegiu era aeela eA nu plAteau nimic la imparatie. Mai tarzill, insa, au fost obligati la plata unei dari anuale - spre exemplu, Nanta platea 20 pungi, adica aproape 800 lei vechi. Oar satele toate au ineeput sA-~i apere eu arma in mana vechile privilegii ~i lupta sangeroasAse dadea impotriva pomacilor ~i coniarilor care eautau sa puna stapanire pe pamanturile lor ea sa-i sileasca a-~i 1-'dl~l ""'&"'~;"t"""...: ,___ _~ r ..~ ...:;_~.'--C"~II nlltpri neeQ-ale. s-a ~

Gope~enilorin lumina unar lexIe, Capidan spunea: "Autorul, pe baza unoI' texte culese de altii, incearca sa dovedeasca originea acestei populatiuni. Rezultatul este acela cunoscut pana acum. Din pat1icularitatile de grai, autorul nu inregistreaza mai mult decat ceea ce se cuno~tea panA acum din textele publicate, din sudiile tacute (cf. Weigand, Die Aramunen, II, 355 ~i 356; Jahresb., XIII, 69) ~i din ceeace am spus eu insumi in Meglenaromanii cu pdvire la rostirea lui f, ii sub accent ca a. De altfel, dupa cum am amtat mai sus, la ei nu exista alte pal1icularitati,din cele ce am putut constata in Mulovi~te.In ce prive~teepoca in care soarfi despartit ace~ti aromani de megleniti, Tache Papahagi crede ca n-ar putea fi sec. XIII, cum am presupus eu ci sec. XVI. In lipsa de date istorice, am putea nrp.<;lInllnei una si alta. Numai cA, daca intr-adevar Mulovi~fenii ~i s Gope~enii soar fi despartit mar tarzlUae meglenoromam, 11-,11 lICUUll II ~a pAstreze,in intati~are, ceva din tipul acestora?" (Capidan, 1932: 20)

sfar~itprin ingenuncherea antenilor,care, intr-ozi de Pa~ti~i eu N


episcopul in frunte, pe eand 0 parte se afla in biserieA, au trecut - tara a se cunoa~te precis data -Ia mahomedanism. MuitAlume care a rezistat a trebuit sa se expatriezein Veria,Neagu~ta~i Resen, unde, pan mai a dAunazi,se gaseau nepotiere~tinide ai Nantenilor ~urciti;pe eand altii, din alte a~ezari,apueau drumul bejeniei spre Strumita, ~tip, Ramna, Gorgop, Radomir, etc. ~i se intoreeau, dupa treeere de deeenii, deja

20

21

bulgarizati~ise bAgauca iobagiin serviciulbeilor turci care puseserA slilpanire pe pamanturile celor fugiti. Satele, inca aromane~ti panA in prezent ~i cele bulgarizate in veacul trecut, au rezistat, veacuri de-a randul, ~i, astfel, ~i-au pAstrat legea ~i limba, in schimb, insa, ~i-au vandut libeliatea, inchinandu-se cate unui bey sau pa~a cu intluenta, care - in schimbul unoI' prestatii in natura - se indatora sAIe ocroteasca de barbaria celorlalti colegi ai lor. Comuna care a rezistat cea din urma, dar a suferit mai mult ~i, totu~i, a trebuit sa se inchine, a fost O~ani." (Haciu, 1936: 237-238) Islal11izarea mintenilor: "Trecerea in masa la islamism s-a tacut, dupa traditia 10ca1A, u doua veacuri inainte, in prima zi de Pa~ti, pe cand c romanii se atlau adunati in biserica. Bandele turce~ti care impresurasera ora~ul ~i pi'itrllnsesera in biserica i-au silit sa aleaga intre moarte ~i apostazie. Astfel, tot ora~ul cu episcopul in frunte au trecut la islamism." (Capidan, 1942: 28-29) Episcopul a fost insa ucis de nanteni deoarece a incercat sa-i converteasca din nou la cre~tinism. A~acum relateaza Capidan, intre nantenii musulmani, care au capatat, datorita schimbarii religiei, anumite privilegii, ~iceilalti megleniti cre~tini s-au ivit deseori conflicte. Multi nanteni deveniserA bey sau arenda~i ai pamanturilor din celelalte comune. Religia devenind un impediment in conlractarea casatoriilor cu ceilaltimeglenoromani, nantenii incepusera sa se incuscreasca cu bulgarii pomaci. Limba bulgara devenise 0 limbA de salon pentru mintenii instariti.

Rena~terea

nationala la meglenoromani (1864-1947)

Politica statului roman de sprijinirea comunitAtiloraromane din ImperiulOtomana inceput in anul 1864,prin deschidereaprimei~coli.
romane~tila Tamova. fnceputurile romanismului in Meglenia Th. Capidan IIconsidera ca fiind acel~i an. I. Popa-Gheorghe, supranumit Argintarul. "":::~~'- .l:_ ':'; :, _~_..w:w",,;,;'u; .VII14I1C;:'\" nuurom ae la Muntele Athos, a inV:1tat,n sCUlitimp, sa citeasca ~isa slujeasea in limba romana. i intorcandu-se in O~ani ca preot, a adus eu sine ~i multe earti romane~ti biserice~ti. in comuna natala a introdus in biserica slujba in limba romana. Acitit de multe ori in romane~te ~ila manastirea Sf.Arhanghel Mihail. A inceput 22

sa-i invete ~i pe eopii limba romana, atragand asupra sa amenintarea arhiereului grec. Ca sa nu-~i piardA slujba, parintele Popa-Gheorghe a fost nevoit sa se supuna ordinului ierarhului grec, incetand misiunea nationala. Al do ilea apostol al meglenoromanilor a fost Gu~u Goga, original' tot din O~ani. Fiind chemat sa slujeasca ca dascal grec in ~coala comunala, dupa mai multe luni a descoperit in biserica 0 psaltire romanea~masa de la I. Popa-Gheorghe. A invatat singur romane~te ~i, timp de ~ase, ~apte ani, s-a straduit sa-i invete ~i pe copii. A reu~it sa-I convinga pe arhiereu de utilitatea predarii limbii materne copiilor. A tinut multi ani slujba in dialectul meglenit ~iin cel dacoroman, in toate comunele locuite de meglenoromani. Mai tarLiu,de fricAsa nu se intinda curentul romanesc ~i in Meglen, arhiereul a incercat sa-I indeparteze pe preot. Gu~u Goga ajungand in Veria, unde exista 0 ~coala romaneasca, a fost statuit de institutorul Dimitrie Badralexi sa mearga la Salonic pentru a se pune in legatura cu consulul roman Constantin Popovici. Acesta a vrut sa-I trimita intr-o localitate aromaneasca ca institutor, ceea ce preotul Gaga a refuzat. S-a retras la schitul Prodrom un an de zile, dupa care s-a reintors la Salonic (anul 1884). Printr-un concurs de imprejurari ajunge in acest an ca dascal in com. Lugunta, fiind chemat ~i plAtit de locuitorii comunei. Datorita intrigilor arhiereului grec, Gu~u Goga a fost nevoit'sa se retraga ca invatator intr-o com una bulgareasca., Tu~im. Aici veneau la ~coala, pe langa elevii bulgari ~ielevi meglenoromani. Doi dintre ace~tia au fost Rizu Pena ~iNicola Marcu. Ace~tidoi copii au putut apoi urma, ca primi elevi megleniti, cursurile liceului roman de la Bitolia. in anul 1890, inspectorul ~colilor romane~ti a trimis in Meglen pe primul institutor roman, Mihail Nica, original' din Perlepe. DupAdoi ani, erau numiti, in urma cursurilor absolvite la Bitolia, Gu~u Goga ~i Riza Pena, ca institutori romani in Meglen. (a se vedea Capidan, 1928: 9-12) Ampla politica culturala romaneasca la macedoromfuUatingea apogeul la inceputul secolului XX, cand functionau aproximativ 120 de ~coli ~i zeci de biserici. Dupa cum am vazut, in ultimul deceniu al sec. XIX, s-au deschis ~coli ~i biserici ~i in tinutul Meglen, satele Birislav, Cupa, Livezi (Ia aromani), Liumnita, Lugunta, O~ani, Ghevghelija, T~rnareca
...: , , #. .t""\ - I .J~ _ _ ___~ r. I- ~ ,. -. oo,.. . ,

apoi inchise de autoritatile sarbe~ti ~igrece~ti. Dupa lradeaua imperialadin anu11905, s-au des~urat ample represalii din partea antartilor greci, organizati ~i inarmati pe teritoriul grecesc, care realizau incul'siuni peste granita, in satele locuite de aromani ~i meglenoromani. Ei incercau sa intimideze populatia romaneasca pentru a nu se dec1ara de nationalitate romana. Trebuie sa semnalam faptul ca

23

aceste asasinatese

petreceaupe teritoriul altui stat, fiind executate de

cAtrecomandouri temriste. Scopul urmAritera de a provoca teroarea in randul populafiei romane~ti.Au activat in scop de apArare~icateve grupari de armatoli aromani ~imeglenoromani. "PanAin anu11909, aCfiuneanoastra culturala din Meglen rell~ise sA introdllcA~coli romane~ti in toate comunele locuite de romani, afarA de or~elul Nanta. Lupta n-a fost u~oara. Agenfii propagandei grece~ti au intrebuinfat ~i aci ca ~i in Macedonia mijloace neinchipuit de brutale, socotind ca in felul acesta VOl' forfa pe romanii nafionali~ti sApAraseascA cauza romaneasca. De asta data asasinatele atat de obi~nuite in toata Macedonia nu se intindeau numai asupra celor in varsta ci ~i asupra copiilor. Ca acum mi-aduc aminte cu ce groaza imi arata pastorul Steriu Mitri, conducatorul meu prin acele parti, locul unde fuseseril milcelArifi 14 copii intre 10 ~i 12 ani, pe drumul ce duce de la Lugunta la Huma, acest biet pAstor care in 1912 ~i el a trebuit sAcadA victimil aceleea~i barbarii!"(Capidan, 192"5: 3) 1 To~te aceste atrocitilfi s-au produs datoritil faptului cil mi~carea nafional-culturalil romaneascil prinsese un deosebit avant in Meglenia. "Mi-aduc aminte, ca pe vremea aceea, cand mAatlam ~ieu in apropierea lor, lucrand pentru triumful cauzei noastre, a fost un moment - singurul din intreaga perioadA de framantAri culturale la romanii din Peninsula BalcanicA cand idealul actiunii noastre reu~ise sil se realizeze intr-un singur coif din Macedonia. Acest coif era tinutul Meglenului. Meglenifii care fusesern trezifi a~a de tarziu la con~tiinta nafionalil, numai dupA0 activitate de cateva decenii reu~iserAsAinlocuiascil in toate ~coalele ~i bisericile din comunele lor limba greceascAprin cea romaneascA.Era un adevilrat triumfal cauzei noastre." (Capidan, 1925: 13-14) Chiar autoritAfileot9mane, in perioada ultimila imperiului,au incurajat pe macedoromani sA-~ideclare aparteneta nafionalil romaneascA. In timpul rAzboaielorbalcanice s-a produs insAun exod al frunt~ilor meglenoromc1nicare, simfindu-se ameninfafi, au plecat in Romania. La apropierea de finutul Megleniei a armatei grece~ti ace~tia au fugit pentru a nu fi executafi, a~a cum s-a intamplat cu Vani Kima din Liumnifa, .4 ".. ..::1 1 : ~_ 1 In1" f)..T 10"20. IAh'f"'~n;rI~n -r J-.. . .

latA cum in~fi~a Theodor Capidan atmosfera de dupil rAzboaiele balcanice: "Avantgarda annatelor grece~ti, care se a1cAtuianUl11aidin antarfi (comitagii) trebuia in primul rand sA-~i razbune in contra cApeteniilor romane~ti care se ariltasern ostili cauzei grece~ti. Uni i dintre romanii vizafi ~i-au pilrasit cilminurile venind in Taril. insAcei mai multi au rnmas acasil, ~iei trebuiau sil sufere toate cruzimile unei armate care se grAbisesa se instaleze in comunele romane~ti din Meglen numar-ca sa se razbune. Acum romc1niidin acest nenorocit finut nu mai erau urmilrifi pe ascuns in codru, ci impu~cati in mijlocul satului, la vederea tuturora." (Capidan, 1925: 14) Astfel, numero~iftunt~i ai cauzei romane~tis-au.refugiat in Romania, unde au militat mai apoi pentru colonizarea Cadrilaterului. La 1913 avea loc imparfirea tinutului Meglenintre statui grec ~i Regatul Sarbo-Croato-Sloven, dupAcum am mai amintit. Din acest moment se produce 0 rupturn intre cele douil comunnilfi despartite prin granifil.A~a cum semnealeaza ~iPetal'Atanasov, dialectul meglenoroman a primitdouil intluenfedeosebitedatorate limbiigrec~ti ~icelei macedonene. in timpul primului rnzboi mondial, comunele Liumnita. Cupa, O~ani, Lugunfa, Birislav ~i Nanta au fost prinse in linia frontului bulgaresc, expuse astfel tunurilor. 0 parte insemnatil a populafiei a fost deportata in interiorul Bulgariei, iar 0 alta a fost risipitAin zona Salonicului de catre administrafia greaca. Dupil razboi multi s-au intors acasa dar, cu averea risipitA, era imposibil:l supraviefuirea. La terminarea rnzboiului grecoturc, nantenii au Costforfati sA piece (1923), iar in anii 1925-1938, un num:lr insemnat al meglenoromanilor din Grecia au venit in Cadrilater. Vedem ca mica comunitate meglenoromana, care a avut 0 istorie dificil:l in [mperiul Otoman, datoritAsituarii in campie fiind nevoitAs~ se adapteze conditiilor istorice vitrege, a fost destramata, impartita, de stateIe nafionale (cre~tine) care au luptat ~i~i-auobtinut independenta. impartind ~i acest tinut. Este un paradox ca cei care ar fi trebuit sAapere aceasta comunitate, prin impart~irea acelei~i istorii ~i religii timp de 1000 de ani, in fapt au deznafionalizat-o, scaldand in sange idealul cultural-national

rom!inesc.

dil ~iaLte nume: Duce Dude ~iNicu Gheorghi din Liumnita, Traiu Ciupa ~ifiul silu Dimitri din Cupa, Steriu Beca, Foti Vana,Nicola Mangiuchi ~i alfi pastoridin Livezi.Spanzurnfinmijloculsatuluiau fostPetcuChehaia i

~i Avram lara. Bosca Pupea din O~ani a fost omonlt in bAtai, iar TanasStoiu Terzia fost batut~iimpu~catin mijloculsatului.(Capidan, 1925: 14)
24

25

Emigrarea

nantenilor

Emigrarea nantenilor (meglenoromanilor musulmani) a avut loc dupa razboiului greco-turc, in anul 1923. Datorita religiei musulmane au fost considerati turci ~i fortati sa emigreze. Probabil ca dato'rita termenului scurt in care s-a produs aceasta dislocare a nantenilor, ca ~i greutatea de raspuns a autoritati lor de la Bucure~ti, a tacut ca ace~tia sa se indrepte spre Turcia, palienera in schimbul de populatie cu Grecia. Este trist insa ca nu au fost preluati ulterior in Cadrilater. "Nantenii, con~tienti de nationalitatea lor, mai mult de cat comunitatea religioasa ce-i lega de turci, au cerut, prin consulat, sa fie colonizati in Romania, dar, neprimind un raspuns favorabil, s-au hotarat pentru Turcia", relateaza A. Haciu, din cele ce aflase de la C. Noe. (Haciu, 1936: 240, nota 5) Urma~ii lor sunt gasiti astazi in zona Edirne, in localitatile unnatoare, cu indicarea numarului de familii: Edirne (I OO?),Kirklareti (100), Babaescki (70), LUleburgas(80), UzunkoprU (I OO?),Corlu (I OO?),Malkara (50), Balli (10), GozsUzkoy (50), Kalami~ (50), Ho~koy (20), MUrefte (5), ~arkoy (80) - cf. Kahl, 1999: 34, haria 10. Din punj::tulde vedere al cercetarii romane~ti de dupa 1990, nu putem spune nimic despreace~ti meglenoromani din Turcia. Cu toate ca distanta este mica pana in aceastazona, subfinantarea cronica a cercetarii, dub lata de (ipsa de interes a autoritilor, face sa se piarda posibilitatea realizarii de studii asupra acestor latini musulmani, descendenti din mica comunitate meglenoromiina.

razboiului dintre Grecia ~i Turcia, prin Conventia de la Lausanne (20 ianuarie 1923),se realizacel maiinsemnatschimbdepopulatie, 500000 de turci plecauin Turcia, in locullor fiind primiti 1200000 de greci din Asia Mica. 0 marepartea grecilorveniti au fost a~ezatiin Macedonia ~i Tracia, marind astfel densitatea acestor zone locuite de 0 parte a aromiinilor~imeglenoromiinilor. intr-otara in plin dezastrueconomic, consecintele acestor masivedeplasari de populatie nu au intarziat sa.apam. Vazand loturile mari de populatie de diferite nationalitati care-~i indircau
avutul ~iplecau in patriile lor, ~colile inchise, bisericile daramate,
nesiguranta

de zi cu zi ~i dezastrul economic, s-a format ~i in randul nlacedoromanilor

un curent national favorabil colonizarii in Romania (aceasta. idee se cristalizeaza intre anii 1923-1925, iar principalele centre au fost Meglenia, Veria, Vodena ~i Caterina), in fapt zone in care presiunea grecilQr veniti din Asia a fost mai insemnata. Oar iata cum ne intati~eazasituatia din Meglen Ull meglenoroman,

Constantin 'Noe, care de altfel a avut un rol important in realizarea colonizarii: "in aceasta regiune mi~carea nationala luase pe vremea stapanirii turce~ti 0 a~a de mare dezvoltare in cat partizanii culturii ~i bisericii grece~ti, aproape disparusera. in acea vreme era insa lupta pe viata ~i pe moarte intre statele balcanice pentru convertirea la cultura lor
a populatiilor cre~tine. Forurile grece~ti s-au inver~unat sa ca~tige acest

tinut. Romanii megleniti au opus 0 rezistenta din cele mai eroice. Au fost procese, temniti, atacuri de ban de, omoruri de 0 parte ~i de alta. Toate acestea tacusera acestui tinut, in ochii grecilor, reputatia unui cuib
antigrecesc stapanit de du~manie neinfranta. Cand, in fine, dupa razboiul

din 1913 ~imai ales dupa victoria aliatilor din 1918, autoritatile grece~ti
au reluat administrarea acestui tinut, s-a porn it 0 prigoana ta~ mila ~i crutare in contra romanilor megleniti nationali~ti. La aceasta prigoana a pus varf instalarea de coloni~ti in unele din satele meglenite. in timp ce se plamadeau aceste stari, romanii din Macedonia vedeau cum fiecare neam de acolo se indreapta spre tara lui: bulgarii spre Bul-

Migrarea

in Cadrilater

Razboaiele balcanice din anii 1912-1913,carora interventia Romaniei impotriva Bulgariei Ie punea capat, s-au finalizat prin Pacea de la Bucure~ti FIn ."'\ n 1 1'1~ 1_.. J ..J~._ IW' ~.. _~_.._
" / . O.

garia, turcii spre Turcia ~i ~a mai departe.


Astfel s-a trezit intre ei, ca 0 suprema cale de mantuire, ideea de a pmiar!l c:ipi in t!lr!l lor in ROI11:1ni:1 "(NoP.. 1(n~: 125) S-au dus tratative indelungate in anii 1923-1925 cu autorita~iIe de la Bucure~ti pentru a se primi aprobarea ~i garantia de sprijin a statului roman in privinta colonizarii in Cadrilater. La 30 noiembrie 1924, s-a des~urat in Veria un mare congres, cu

u______

statelor nationale a mari contingente de populatie a

caror apartenenta

national a era revendicata de catre acestea,a inceput a se aplica 0 politica de uniformizare etnica prin schimb de populatie. Primui trata! s-a incheiat intre Turcia ~i Bulgaria (29 septembrie 1913), prevazandu-se schimbul de populatie din zona de gran ita, pe 0 adancime de 15 km, de 0 palie ~i de alta. Conventia de la Neuilly (27 noiembrie (919) intre Bulgaria ~i Grecia a dus la schimbul a 50000 de greci ~i 70000 de bulgari. in urma 26

peste 400 de delegati, in chestiunea emigrarii. Reprezentantii mecedoromanilordin Romania,la solicitareacomunitatilordin Grecia, au marit presiunea asupra autoritatilor in vederea luarii unei decizii 27

favorabile colonizarii. La 3 ianuarie 1925 se forma comitetul de initiativa privind emigrarea macedoromanilor. lata procesul verbal de constituire (cf. Noe, 1938: 131): "PROCES VERBALNr. I
Astazi, 3 ianuarie 1925,subsemnalii C. Noe, V.MU$i,Dumitru Babu$, ' P. Marcu, Slere Hagigogu, N. Balamaci, T. Hagigogu $i Dionisie Dumilru, sesizali fiind de scrisorile $i adresele venile de lafralii no$trii din regiunile Meglenia, Veria, Vodena, care cer cu illsistenla sa inlervenim pe fanga guvernul roman penlru a Ii se asigura imigrarea in lara, fiind nevoi{i, altfel, a se expalria in alte lari, luand cuno$tinla de aceasta slare de lucruri, ne constituim intr-un Comitet de inilialiva cu scopul de a face demersurile necesare pentru realizarea doleanlelor acestor frali. Ca alare hotaram a alcatui un memoriu spre a-I prezenta guvemului roman, luand contacl cu d-nii Prim-ministru, Minislrul de Domenii, Ministrul de Finan/e $i de Externe, precum $i cu tOli $efii partidelor de opozi/ie, pentru asigurarea a unorloturi in/ara, a despagubirilor pentru avutul ce emigran/ii vor lasa in urma lor, inlesnirea calaloriei emigranlilOl; finan/area colonizarii prin credite ieftine $i cu term en lung pentru plata loturilor $i achizilia inventarului necesar. Comitetul va putea coopta orice persoana care arfi socotita ca poate ajuta scopului propus. (ss) Const. Noe, Vasile Mu$i, P. Marcu, D. Babu$, N.A. Balamaci, Stere Hagigogu, T. Hagigogu, Dumitru Dionisie.

Meglenia se cerea permisiunea imigrarii a 371 de familii (Livezi 150 familii, Cupa 60, Lundzini - 66, O~ani - 95). ' Prima decizie luata in vederea colonizarii a fost a ministrului agriculturii AI. Constantinescu.

"DECIZIUNEA Nr.62/7 Noi, Ministru Secretar de Stat 10 Departamentul Agricuffiim ~i Domeniilor, Avand in vedere necesitatea de a se centraliza $i coordona lucrarile privitoarela verificareatitluri/or,expropiere$icolonizarein Dobrogea-Noua. Decidem: '
Art. J. Se injiinleaza, pe fanga Casa Centrala a improprietiiririi, un birou special care va line la curent toate lucrari/e de verificare a litluri/or, expropiere $i colonizare in Dobrogea-Nouii. Cu conducerea acestui birou se insarcineaza d-I Inspector C. Zal11firescu. Art. 2. fnjude/ele Durostor $i Caliacra se infiin/eaza cote 0 comisiune compusa din Inspectorul serviciilor agricole al circumscrip/iei, Prefectul judelului, Consilierul Agricol $i Administratorul FinanciOl: Aceasta comisiune va cerceta $i indica terenurile ce urmeaza a fi rezervate pent/'u coloni$tii Macedo-Romani luand in/elegere in acest scop cu delega/ii coloni$ti/or. Art. 3. D-I Director General al Casei Centrale a fmpropietiiririi este illsarcinat eu aducerea la indeplinire a dispozqiilor acestei decizii. (ss) AI. Constantinescu" (cf. Noe, 1938: 132)

La 0 luna de la constituirea Comitetului, a venit la Bucure~ti0 delegatie reprezentand patru mari regiuni din Grecia: regiunea Meglenia a avut ca delegati pe lancu Cepi (pentru comuna aromaneasca Livezi), C. Noe ~i . Hr. luffu (com. Lundzini, O~ani, Cupa); regiunea Veriaera reprezentata de Stere Hagigogu; regiunea Vodena avea 0 delegatie din patru comune compusa din George Celea, George Cu~a, Dumitru Cu~a, Tacu Celea (com. Gramaticova), Nicu Zdru (com. Candrova), Gheorghe Popescu (com. Paticina), Dumitru Catara ~i M. Bajdechi (com. Vodena); regiunea Caterina era reprezentata de George Colimitra si Nicolae Puiu (com. Caterina), Stere Buciumana ~i Mihali Uuli (com. Kitros). Comitetul de initiativa se conipleta cu reprezentantii studentimii macedoromane N. ParizoI'~iN. lonescu, precum ~icu doi reprezentanti ai Societatii Meglenia, Hr. luffu ~i D. Kehaia. S-a realizat un memoriu catre Primul Ministru prin care se arata situatia dificila din Grecia ~ifolosul pe care societatea romaneasca urma sa-I aiba in urma afluxului de macedoromani in tara. Pentru regiunea 28

In urma Jurnalului nr. 1698 din 13 iunie 1925, privitor la colonizari, s-a stabilit ca pentru fiecare colonist sa se acorde un lot de 10 h in interiorul judetului ~i 15 h in zonele de granita, in cele doua judete, Durostor ~i Caliacra, din Cadrilater. Colonizarea urma sa se realizeze atat cu macedoromani cat ~i cu regateni, in procente egale. Societatea Meglenia a luat initiativa sa trimita in Grecia pe Demetru Kehaia, ~ef de serviciu la caile ferate, ca delegat in privinta organizarii imigrarii. Acesta pleca la 12 iulie 1925 ..din .. Bucure~ti, la 14 iulie . .. . ..........
"'."'"'""11\'1\..1"-"""IU '-'VII~UIUI II"".U.. UI .."vlln, .. -.-

cu guvernul grec au durat doua luni. Trebuie sa intati~am atmostera din tinutul Megleniei la sosirea lui Demetru Kehaia: "Prima comuna unde am descins a fost Livezile, comuna natala a parintilor mei. Fondatorul acestei comune a fost chiar bunicul meu, Celnicul Dincea Barba, care acum un secol ~i ceva, spre a scapa de

29

satrapului Ali Pa~a de Tepelin, distrugAtorul frumoasei Gramoste ~i impilatorul poporului aroman, s-a retras cu falcarea sa in muntii Caragiova, in tinutul Megleniei, unde a intemeiat prima comunASArai cArei ruine existA ~i astAzi, iar mai tarziu, din cauza pAmantului ml~tinos, a pus temelia primei case, la 0 depArtare de circa un km de SArai, a comunei Livezi. Cu toate cA curentul emigi-Ariiin aceastA comunA,care numAraatunci peste 1000 case, una din cele mai instArite comune ale Megleniei, era cam redus; ~i la aceasta influentasera foarte mult tratativele interminabile de la Athena, totu~i, la sosirea mea in comunA,s-a produs un reveriment favorabil emigrAriior ~i in intreaga comunA nu se vorbea deeM de emigrare. A doua comunApe care am vizitat-o a fost O~ani unde doritorii de a emigra in tarAerau in numAr destul de important. Aci am descins la locuinta d-Iui Pampor, Directorul ~colii Primare, un vechi ~i inimos luptAtor pe tAramul national. Timpul cat am stat la O~ani, casa d-Iui Pampor se transformase in pelerinaj. De.aci, dupAce am dat instructiunile cuvenite d-Iui Pampor, IAsandu-i ~iformularele necesare spre a fi completate ~isemnate de emigranti, am coborat in comunele Lugunta ~i Birislav, care sunt situate la poalele com. O~ani. in com. Lundzini mi s-a ~cut 0 primire atat de frumoasAincat m-a emotionat panAla lacrimi. BArbati~i femei, bAtrani, flAcAi lini de viatA p mi-au ie~it intru intampinare la vreo 500 metri afarA din com unA urandu-mi bun venit. Am zArit printre multime un mO$neag care i~i facea cruce plangand. Cu lacrimi de bucurie am fost intcimpinataproape ilt toate comunele Megleniei, la Lugunta insAa culminat bucuria. Aci am insArcinat pe invAtAtorulcomunei, bAtranul ~i incercatul luptAtornationalist d-I Noe, care, clnd am descins la Lundzini, in mijlocul multimii, a strigat Fratilor, bucurati-vA, a venit ~i Mesia al nostru!. A~ fi vrut sAstau mai mult printre ace~ti frati ospitalieri ~i plini de entuziasm, dar mAgrabeam, trebuia sAcl~tig timpul pierdut la Salonic ~i Atena. DupA0 ~edere de 24 ore am pArAsit undzini cu multApArerede L rAureintorcandu-mA la O~ani pentru ca de aci sAtree la LiumniJa unde sAgAsesccei mai bravi. cei mai inimosi romani megleniti. ~i aci mi s-a facut 0 prim ire destul de frumoasA~ide unde, la inceput, erau foarte putini inscri~i pe tabloul emigrnrilor, acum au inceput sA defileze intreaga comunA pe la locuinta frunta~ului roman ~i pre~edinte al ComunitAtiiromane d-I Dimitrie Bandula, unde aveam re~edinJa,cerand sA fie inscri~i pentru emigrare. Mi-a f')st cu n;:putintA sA satisfac in intregime cererile, intrucal numArulem;grantilor pentru tinutul Megleniei
urgia

-a

a fost limit~t la 400 familii din 1500 cate erau aprobate de guvernul roman de atunci; restul 1100 familii urmand sAfie inscrise din celelalte tinuturi ale Macedoniei grece~ti. De la Liumnita am trecut in com una Cupa unde am fost foarte bine primit, iar invAtAtorulPopa Tafa, la care am fost gAzduit, mi-a dat tot concursulla intocmirea actelor celor care au fost inscri~i sAemigreze. De la Cupa m-am inapoiat din nou la O~ani unde a trebuit sAconce~ toate cererile de emigrare ~i pentru care am avut concursul nepretuit al d-Iui Pampor ~i a celorlalti d-ni institutori ai regiunii Meglenia."

(Noe, 1938: 142-143)

in Romania se afla deja un grup de meglenoromani refugiati din perioada rnzboaielor balcanice (1912). Multi dintre ei erau veterani ai rnzboiului balcanic, fiind voluntari in campania din 1913, decorati cu Virtutea MilitarA cu spade. Familiile acestora s-au ~ezat in com una Cocina, in anu11925. Cei mai multi erau originari din Liumnita ~i O~ani. Colonizarea a inceput a se realiza cu luna octombrie 1925. Vaporul ,,[~i" a adus primul contingent de macedoromani (200 familii). Ace~tia au debarcat la Constanta in ziua de Sf. Dumitru, 26 octombrie 1925. Alte grupe de coloni~ti incepusera sAsoseascA cu trenul, 70 de familii din localitatea Pleasa (Albania), colonizate in satul Susurluc. Astfel, sfar~itul anului 1925 reprezenta pentru macedoromani un inceput in chestiunea colonizArii in "Patria MamA". in anul 1926, la 5 martie, soseau numero~i meglenoromani din comunele Lundzini, Birislav ~iaromani grAmostenidin Livezi, iar la 15 aprilie veneau 160 familii din Cupa, O~ani~iLiumnita. Urmeazi1succesiv alte transporturi de aromani ~imeglenoromani. Meglenoromanii, in mare parte au venit in anii 1925-1926, fiind a~ezati in satele din judetul Durostor: Cocina (35 familii din Liumnita ~iO~ani), Cazimir (27 familii din Cupa), Capaclia (70 familii din Lundzini ~i Birislav), Bazarghian ~i Aidodu (114 familiidin O~i), Strebi1rna familiidin Liumnita),Vischioi (40 (30 familii din Liumnita), Cadichioi (35 familii din Liumnita), Haschioi (40 familii din Liumnita), Sarsanlar (40 familii din Liumnita), Doimu~lar. Avem deci, in anul 1926, in cele zece sate, aproximativ 431 familii de . - . .
'U'"'OI"'UVI VII n.u II \-'V,",V&.UIU 11.1 III\"UJ"" ,J 1-'''''.03UGII\,..1 J4111111\,;;, I';;LUII.C1 J.l JJ

persoane). NumArullor, panA in anul 1938 s-a mArit probabil cu incA 3-400 de persoane, prin intregiri de familii, astfel cA nu putem vorbi deceitde aproximativ 2500 de meglenoromani veniti prin colonizare. Se observA faptul cAaceste sate erau plasate in interiorul judetului, spre DunAre, fiind ferite de conflictele provocate de comitagii din zona de gran itA. 31

30

Stramutarea in Dobrogea de Nord (com. Cerna, judo Tulcea) in anul1940


in urnla tratatului de la Craiova (7 septembrie 1949) prin care se ceda Cadrilaterul, s-a realizat, la cererea autoritAtilor romane, schimbul de populatie dintre Bulgaria ~i Romania. Nu se ~tie care a fost logica unoI' astfel de hotArari, avand in vedere faptul cAexistau deja, in tarA, numero~i refugiati din Basarabia ~i nordul Bucovinei, precum ~i din Ardealul cedat prin Dictatul de la Viena. Ipoteza mea ar fi cAautoritAtile ar fi dorit 0 protectie a nordului Dobrogei in fata pretentiilor exagerate bulgAre~ti,care agitau ideea ocupArii ~i acestui teritoriu. Prin plecarea celor 60000 de bulgari ~iaducerea celor 130000 de romani, s-a urmArit probabil domolirea pretentiilor bulgAre~tiprin disparitia acestei populatii de pe teritoriul Dobrogei de Nord ~i intArirea statalitAtii romiine~ti pe teritoriul rAmasin urma amputAriior teritoriale. Dar, cu acest procedeu de schimb de populatie, s-a pierdut orice sperantA de revenire a Cadrilaterului la Romania, laincheierea celui de-al doilea rnzboi mondial. DupA0 perioadA de trei luni in care au locuit in sate din judo lalomita, meglenoromanii au fost colonizati compact in com. Cerna, judo Tulcea, in urma pArAsiriiacestei 10calitAtide cAtre populatia bulgAreascA.in aceastA comunA au venit initial 270 familii de meglenoromani ~i 158 familii de aromani. in anii 1940-48aromanii au plecat in alte comune din Dobrogea, precum ~i in alte zone ale tiirii, in cAutarea unui trai economic mai bun. Cateva familii de meglenoromani au ajuns in Banat, in judo Timi~, comunele Varia~i~i Biled (Coman, 2003: 18), precum ~i in com. BulgAru~(din informatia lui Mihai Liveanu). Aceste familii au fost deportate de autoritA{ilecomuniste in BArAgan,in anul 1951, datoritA unui conflict la grani{a yugoslavA, precum ~i a rezistentei fa{Ade colectivizarea agricolA. Comuna Cerna este situatAin vestul judetului Tulcea, la 55 km de ora~ul Tulcea, 25 km de ora~ul MAcin,intr-o zonAdeluroasA. Comuna ro-._u --- 0-:"_:MI:n~:o t inid""th,!i~ItptrpjC;:ltP.. locuite de dacoromani: Gen.Praporgescu (12 km), Mircea Vodii (10 km), Traian (8 km). In comunA existA biserica cu hramul Sf. Arh. Mihail ~i Gavril, bisericA construitA de bulgari la arlul 1890 (a mai existat 0 l:!isericA acela~i cu hram sfintitAla 8 noiembrie 1864). Comuna era locuitAinainte de anul 1940 de bulgari (gAgAuti - cre~tini vorbitori de limbAturcii, reprezentand

de.coloni~ti italieni, lucrAtorila cariera de piatrA). Meglenoromanii s-au grupat in functie de comunele din Grecia de unde proveneau: familiile de bA~tin~i care erau deja grupate in estul comunei (in principal bulgari ~iromani); in sud-est liumnicanii (din com. Liumnita); in nord lundzine{ii (com. Lundzini); in centru, nord ~i nordest u~inetii (com. O~ani); in est cupine{ii (din com. Cupa). Cele mai multe case din Cerna sunt constructii noi cu ternelie de piatrn, cu ziduri groase din cArnmidA,pAmant ~i paie, cu acoperi~ de tablAsau {iglii.Se intalnesc insA~i multe case vechi b~lgAre~tiformate din trei camere, cu prispii sprijinitAde stalpi de lemq (5-6 stalpi), ziduri din pAmantcu paie (ciamur), funda{ie de piatrn ~i acoperi~ de alanA. Obiective culturale ale satului: ~coala generalA Panait Cerna, clase 1-8 ~i 2 clase (9-10) ucenici; grndinitA;Ciimin cultural; casa memorialii Panait Cerna; biblioteca comunalA;discoteca Meglenia; salonul de nun{i.

_-

Situatia actuala a meglenoromanilor. Numar ~i raspandire geografica


in Grecia meglenoromanii se af1ii n localitAtilelor de b~tinA: Liumni{a, i Cupa, O~ani, Birislav, Lundzini, Tcirnareca. Locuiesc ~i in com. Nanta, dar proveniti din comunele inconjurntoare dupAgolirea acesteia in urma pleclrii meglenitilor musulmani. Ei locuiesc, a~a cum aflAmdin lucrarea lui Petal' Atanasov, Meglenoromona astdzi, ~i in o~ele principale din Grecia: Aridea, Axiupolis, Satonic, Vodena,Atena. De asemenea, locuiesc intr-o seamil de localitA{idin Republica Macedonia, in marile o~e ~iin comunele de granitil Huma, Gevgelija ~iBogoradica. Dupil rnzboiul civil din Grecia 1946-1949, "cand unele dintre comunele meglenoromane au fost incendiate ~i0 bunil parte din populatia meglenoromanii a luat drumul exilului, stabilindu-se in aproape toate fostele tArisocialiste europene ~i in fosta Uniune Sovieticil. in ultimile trei - patru decenii, multi dintre
ace~tJ retuglatl meglenoromalll, UIIIUUIIIIIQ u"... u",.v",:.. ~:.. u'" : ~: de locul natal, s-au stabilit in R. Macedonia, iar unii in Grecia." (Atanasov,

in anul 1935 aproximativ 85% din populatia satului). La inceputul


secolului comuna era compusA din Cerna ~icltunul Piatra Ro~ie (intemeiat

2002: 7) NumArul meglenoromanilor credem cil nu poate depil~i astiizi cifra de 9000-10000 de persoane. Viitorul lingvistic ~i cultural merge spre asimilare ~iacultura{ie. Probabil, in douAgeneratii, maxim 50 de ani, din dialectul meglenoroman va ramane doar istorie. Numilrul mic ~i

32

33

raspandirea pe 0 vastc'iarie, in teritoriul mai multor state, va face ca acest dialect sc'idisparc'i.Politici culturale la initiativa statului roman in parteneriat cu celelalte state balcanice, dublate de 0 sustinere europeanc'i pentru supravietuirea acestui dialect, ar putea insc'isc'iproducc'iun interes in folosirea ~i prezervarea dialectului. . Tentatia cercetc'itorilor straini, atunci cand analizeaza identitar comunitatile "vlahe" de la sud de Dunare, aromani, meglenoromani, istroromani, timoceni, este de a merge pe ~abloane utilizate in statele dezvoltate, cu 0 traditie democratica indelungata, societati stabile, in care opinia cetateanului nu este obstructionata sa se afirme. in cazul Balcanilor trebuie sc'i vem in vedere trecutul acestor comunitc'iti~idrama a prin care au trecut in ultimii 150 de ani. in timpul stapanirii turce~ti nu exista nationalitate, 0 importantc'imare avand-o religia. in sec. XVIIIXX, statele balcanice lupta pentru obtinerea independentei, teritoriul pe care urmau sc'ise intinda fiind continuu revendicat de mai multe tabere. Fiecare grupare nationalc'ivenea cu amintirea vechilor imperii antice sau medieyale, cc'iutandsc'i ustifice preeminenta ~i dreptul natiunii respecj tive. Au existat ~inationalitc'iticare au sprijinit Imperiul otoman in ultima sa fazc'i,tocmai pentru cc'inu aveau formate 0 con~tiintc'inationalc'iclam, sau ipoteza destmmc'irii imperiului era catastrofala din punctul lor de vedere.Aici citc'im cazul albanezilor ~iaromanilor. Albanezii au re~it sc'i-~i proclame independenta in anul 1913. Cazul aromanilor a mmas dificil datoritc'irc'ispandiriigeografice pe un spatiu larg, care in parte intrase in componenta altor state. Putem spune ec'i, e la ec'idereaImperiului otoman, d mi~earea nationalc'iaromaneasec'ia intrat in declin. Am taeut aeeastc'iseurtc'iparantezc'ipentru a intelege de ee este greu astc'izisc'i-tiafinni apartenenta nationalc'i.Statele balcanice nu au avut 0 traditie demoeraticc'i, t9lerantc'iin privinta minoritc'itilorde pe teritoriul lor. Au incercat toate metodele de asimitare etnicc'ia eelor care erau diferitide majoritate, care aVe<lU limbc'i,eligie, nationalitate.Exemplele altc'i r sunt nenumarate. Cel mai clar este faptul ec'inu existc'ipentru sec. XX statistici exaete privind repartitia nationalitc'itilorin stateIe balcanice. in acest caz, aromanii ~i meglenoromanii au fost fortati ideologic, social, . .. . .. e, '" I x pOllUe~lcullurdl:;a::'C;;\NII;)lu\"I\""""p...t t u : - - --tmiese. in Grecia, aromanii, in marea majoritate se considem greci, existand presiune din partea statului ~i oficial fiind soeotiti greei. in Grecia nu existc'iminoritati etnice in coneeptia statalc'i.Este adevarat insc'i c'iun numc'irimportant de aromani s-au eonsiderat greci (a~a numitii e grecomani) respingand id'~eaapartenentei la natiunea romana. Drama care a urmat destrc'imc'iriiYugoslaviei a produs la seara aproape a intregului teritoriu, eu exceptia Sioveniei, convulsii etnice. in R. Macedo34

nia eonvulsiile au apc'irutprin amplificarea conflictului albano-sarbesc din invecinata provincie Kosovo. Vedem la granita Romaniei, in provincia locuitc'icompact, pe vlahii timoceni, in numar de 600000, din Serbia ~i Muntenegru, care nu-~i pot obtine recunoa~terea ea minoritate romaneascc'i.Se due de ani de zite tratative cu autoritatile sarbe~ti pentru obtinerea statutului de "roman". in Bulgaria se intamplc'iacela~i lucru. Vedem astfel cc'iaparatele statale sunt foarte greu de mi~cat in pr~democratizc'irii~itolerantei etnice. Daea este atat de complicat in privinta unor comunitc'itiasupra cc'iroraoamenii de ~tiinta s-au pronuntat clar de peste doua secole ea tinand de neamul romanesc, care au un sustinc'itor legitim in statui roman, ce am putea spune despre comunit~ti etnice care nu au stat? in timp ce aromanii ~i meglenoromanii au venit in Romania ca in "patria mamc'i", form and comuniUlti cultural-lingvistice care se diferentiazc'i de majoritate datoritc'idialectului, folclorului, etnografiei specifice romanitor sud-dunc'ireni, culturc'icare s-a integrat peisajului romanese devenind convergenta cu eea majoritar romaneasec'i,in statele balcanice situatia este total diferitc'i.Deci nu putem avea 0 ace~i analizc'i film sa tinem cont de situatia specifiea din fiecare stat in parte, eel putin dupc'iPaeea de la Bucure~ti din anul 1913. Nu putem aplica 0 grilc'i general valabilc'i.Riscam sc'inu intelegem nimic ~i sc'iinducem in eroare cititorii. Dar, ca sc'idc'imdoar un exemplu, ne referim la un material aparut in anu12000, la Editura Paideia, Bucure~ti, intitulatLeclia megleno-romdnil lnterviu cu Dominique DeWs, in volumul "Balcani dupc'iBalcani", interviu realizat de Vintilc'i iMilescu. M Sc'ivedem un citat din aceastc'iluerare in care nu se face diferentiere intre situatia din teritoriul originar ~i eel de adoptie, unde trecutul este prezentat, in necuno~tintc'ide cauzc'i,distorsionat:
"V.M. Exact, cum i# construiesc ei (meglenoromanii

- n.n.)propria

identitate? Cum se dejinesc comparativ cu alte popula{ii balcanice # mai ales cu romanii?

D.B. Elementul eel mai interesant din constructiile identitare ale


mpoip.no-romanilor este, filrAindoialc'i, ceea ce am putea numi construetiile in negativ.lntr-adevc'ir, toate eroftume IUI::.um\,.VIM w "'_ ;'" __u

unei anumite invizibilitc'itisociale. Sa mc'iexplic: nu existc'i,ca in cazul populatiei aromane, 0 revendicare identitam specificc'i egleno-romanilor. m Dimpotrivc'i, ri acceptc'i ategoriiledenominative ~istatuteIesociale impuse o c de catre societatea ineonjurc'itoare (romana sau greacc'i),ori Ie refuzc'i, dar in aeest eaz 0 fac numai pentru a-~i afinna autohtonia ~iapartenenta in totalitate la natiunea dominanta. in nici unul dintre aeeste cazuri nu se

35

-_. --poate vorbi de revendicAricu 0 specificitate culturala sau etnica in domeniul socialului ~i politicului. Aceasta insa nu inseamna ca absenta revendicarilor in numele identitatii etnice; semnifica ~i 0 \ipsAde referinta ~i de con~tiintil identitaril, sau0 dificultate in a instrumentaliza identitatea colectiva. Istoria traita in comun (mai ales cele doua mi~cari migratoare), mentinerea dialectului ca limba a cotidianului ~i poate,imiinte de toate, 0 organizare familiala foarte coercitiva servesc drept fundament pentru con~tiinta unei specificitati colective. Dar con~tiinta diferentei nu este insotita in mod necesar de 0 revendicare a acestei diferente. Pentru ca aceasta trecere sa se realizeze, este necesar ca un context social-politic sa 0 faca nu numai posibila, dar ~i de dorit, adica populatia vizata sa poata utiliza acest tip de argument in lupta sociala pentru 0 situatie mai buna. Or, sa nu uitam ca in cea mai mare parte a secolului XX statui grec, precum ~i cel roman, nu au recunoscut, in cel mai bun caz, minoritatile lor culturale, sau, in cel mai rau caz, Ie-au persecutat. Confruntati cu puteri care i-au maltratat adesea de-a lungul timpului exact in numele diferentei lor culturale, megleno-romanii prefera sanu o afi~eze." (Belkis, Mihililescu: 2000: 25.-26) Dupa cum spuneam, nu putem sa punem, pe acela~i palier de analiza comunitatile meglenoromane din Grecia, R. Macedonia ~i Romania. in Grecia ~i R. Macedonia acestecomunitati sunt autohtone. Ele reprezinta comunitati romane~ti pentru care, statui roman s-a implicat 0 perioada, intrand in contraditie cu statuI grec ~i otoman (respectiv yugoslav). La ele acasil, aceste comunitati, au fost deznationalizate fortat, datorita afirmarii nationa\itatii romane sau a "diferentei" de care se vorbe~te mai sus.0 parte a acesteicomunitati, cu reprezentanti din mai toate comunele meglenite, a cerut sa fie colonizata in Romania. Aceasta comunitate meglenita care a rezultat in urma colonizarii (se ~tie ca au fost colonizati in cateva sate din Durostor, iar in preajma rilzboiului, dupa cedarea Cadrilaterului ~i schimbul de populatie romano-bulgar, au fost repartizati, dupa 0 ~edere de trei luni in judo lalomita, in com. Cerna, judo Tulcea) reprezinta 0 comunitate cultural-lingvistica deosebita de majoritatea dacoromana, prin caracteristici de grai, folclor ~i etnografie. Sunt romani
'-A ."-6

identitatea. Mai apoi, faptul ea statui roman este pus pe acela~i plan cu cel grec in reeunoa~terea minoritatilor culturale ~i chiar persecutarea lor este hazliu. Cele douil state au avut 0 evolutie postbelica diferita. Romania a intrat sub controlul comunismului sovietic dupa anul 1945. Statui roman a fost eonfiscat ~i s-a produs 0 egalizare sociala pe toate planurile, confonn doctrinei comuniste. Meglenoromanii nu au avut de sllferi.W&unod special pentru apartenenta lor la comunitatea meglenita. A avut de sllferit intreaga populatie romaneasea,in egala masura, prin confiseari de averi, intemnitari, distrugerea proprietatii etc. in cazul aromanilor ~i a eatorva familii meglenoromane din Banat, care in anu11951.au fost deportate in Baragan trebuie sa facem cateva precizari. Au fost deportati dintr-lln contlict ideologic produs intre condueerea Yugoslaviei ~i Romaniei comllniste. in aeel~i timp au refuzat colectivizarea, alatllri de alte familii de romani instilriti. All fost deportati nu intr-o logie~ etnicist~, ci una comunista: erau deporta!i toti "chiaburii" care se opuneau coleetivizarii. in Romania, meglenoromanii reprezinta 0 comunitate culturallingvistica romaneasca, cu specific sud-dunarean, pentru ea ei au fost colonizati in Cadrilater ca romani, la eererea lor, tacand parte din comunitiltile romane~ti de peste hotare. Putem sa asemanam cazul lor cu eel al s~ilor din Ardeal pleeati in Gemlania, saual evreilor din intreaga lume, plecati in Israel. Nu 0 sa vedem niciodata 0 minoritate etniea a s~ilor in Germania sau 0 minoritate etniea a evreilor proveniti din Rusia sau Romania in Israel. in Grecia insa, situata dincolo de cortina de fier, aflata in "Iumea liberil", situatia trebuia sa fie evident alta. Dar faptul ea Romania nu ~i-a mai aparat comunitati1e de peste hotare a permis regimurilor grece~ti sa-~i exercite influenta deznationalizatoare asupra acestora, cu toate conseeintele dureroase care au deeurs de aiei. De aceea, astilzi, situatia trebuie nuantata, in analizele care se realizeazil asupra acestor eomunitati, a afirmarii identitatii etc. Faptul ea in Romania se declara macedoromani (meglenoromani), iar in Grecia vlahi, am mai analizat-o. Cand vine un strain in Romania ~i ii intreaba ce sunt, ee ar plltea oare sa rilspunda!? Ca sunt liumniceni!?
("\ 4. ~_: _.. :.. ~ ,.., x fn...~.n, 1 C"'t:;nt;fi, A~ "",,j!)nl~nn_

""'-'80_ '-A"'"

_ __

_~

. .". n__u~..:_r...:

x ~:

1000deani despartititeritorial deromaniicarpatici,situatiintre neamuri straine ostile, evolutia 101et.no-lingvisticil a fost diferitil. Venind in Romania ei s-au simtit romani, ctnologic incercand apropieri de majoritatea romaneasca, pilstrandu-~i insil ~i multe earaeteristici eomunitare proprii. Meglenoromanii din Romania niei nu dorese 0 catalogare eaetnie sauentitateminoritaril. in schimb,in R. Macedonia sefaepa~ipentrurecuno~tereaacesteia,iar in Grecianu-~ipot afirma
36

roman! Ce-ar putea sa inteleaga prin ll~inet? Este normal sa se declare maeedoromani (meglenoromani). tennen mai larg, pentru a putea fi identificati: adicil romani din Meglen, romani din Macedonia. Notiunea utilizata de doamna Belkis atunci cand este intrebata daea meglenoromanii sunt etnie sau minoritate, este de asemenea nefericit aleasa:"eolectivitate istorica". Trebuie spus ca meglenoromanii flU ~i-au putut afirma vreme de eel putin 55 de ani nationalitatea ~i nici astilzi nu

37

pot face. Putem spune ca oamepiisimpli nid nu 0 cunosc.Au unele

cuno~tiinte despre Romania ~i faptul ca au rude in Cerna a pennis sa pastreze amintirea originii lor. in Romania au cerut sa fie primiti ca romani, iar in Grecia ~iYugoslaviaau ramas ca minoritati etnice romane~ti. Oupa 1945, au trecut prin diferite faze de asimilare etnica, pierzandu-~i acest statut, recunoscut chiar de statele balcanice in scrisorile semnate de mini~trii de externe la semnarea Pacii de la Bucure~ti: E. Venizelos, N. Pasici, T. Maiorescu ~i S. Toncev. Oar putem spune cu asta ca au devenit "colectivitati istorice"? Ce ne spune insa doamna Belkis (2000: 27-28)? "Nu putem spune decat ca din colectivitatea culturala (unita printr-o limba ~i practici culturale ~i socia Ie specifice in articularea lor) din Meglen, s-a nascut colectivitatea istorica a megleno-romanilor din Romania (uniti printr-o mi~caremigratoare traita in comun), care a devenit 0 comunitate sateasca prin repartizarea impusa tuturor reprezentantilor sai in satul Cerna in 1940. Pentru ca ei sa devina intr-o zi 0 minoritate etnica, este necesar ca in mijlocullor sau in exterior sa apara leaderi care sa fie capabili sa transforme referintele .culturale in instrumente de revendicari sociale ~i politice. Or, in Romania, ca ~iin Grecia, fiecare i~i afinna specificitatea culturala, dar se ~i revendica drept roman, in primul caz, grec, in al doilea. Pentru ei nu exista antinomie intre nationalitate ~icetatenie." in primul rand nu este vorba de 0 repartizare impusa in com. Cerna. Cine a impus-o? Cauzele schimbului de populatie dintre romani ~ibulgari a fost revendicarea teritoriala din anul 1940 a Bulgariei revizioniste, care a dus la cedarea Cadrilaterului. Meglenoromanilor, ca ~iaromanilor de altfel, Ie-au fost repartizate sateIe din care plecau bulgarii ~i germanii. Apoi au fost liberi sa se stabileasca oriunde in Romania, cum au ~i tacut de altfel. Aceasta idee ca le-a fost impus un sat este ca ~icum am vorbi de 0 deportare fortata, ceea ce nu a existat in cazul comunei Cerna. A doua problema, a devenirii de minoritate etnica in Romania, am analizat-o. in cazul meglenoromanilor din Cerna, ei se considera romani nu prin faptul ca Ie este impusa nationalitatea, ci pentru ca se regasesc in ea, iar parintii ~i bunicii lor au luptat ~i s-au jerttit in Balcani pentru
'fa. .. ~..

Interviu: "SUJIIlde vorbii eu dOlllllul Virgil Coman. Vii rugiim sa ne preeizali vclrsta d\,., studiile ~i oeupalia? Am 29 ani, sunt absolvent al Facultatiide Istorie ~i$tiinteAdministrative, specializarea Istorie modern a ~i contemporana, studii aprofundate pe problema istoriei ~i civilizatiei Ounarii ~ia zonei Marii Negre, actual mente doctorand in ultima faza, al Universitatii AI. loan Cuza din la~i, avand ca tema de cercetare istoria romanilor sud-dunareni din ultimajumatate a sec. XX, MeglenorO'i\'1'anil. Dv. sll11telilIlegleno/'Omcln?Meglenoroman dupa mama, provin dintr-o familie mixta, mama este nascuta in com. Cerna dintr-o familie de
meglenoromani lundzineti, iar tata estc vr3.ncean. Va rugaill sa ne preciza{i

oeupa{ia aetl/ala? Sunt directorul Oirectiei Judetene Constanta a Arhivelor Nationale. 0 sa purtam 0 diseu{ie despre idelltitatea
meglenoromcinilO1; treeut, prezent ~iperspective. Dl. VirgilComan, cine sunt meglenoromclnii? Cum bine ~titi, meglenoromanii sunt un grup etnocultural ~i lingvistic romanesc, format la sud de DunAre, de unde, in sec. XII-XIII, au coborat in tinutul Megleniei, unde au trait 0 buna vreme sub dominatie otomana, iar apoi, dupa razboaiele balcanice, ~titi bine ce s-a intamplat. Sub aspect identitar, tara indoiala, potrivit studiilor referitoare la originea meglenoromanilor, celmai argumentat ~i care sta in picioare pana astazi este allui Sextil Pu~cariu, dezvoltat de Theodor Capidan ~i sustinut ~i astazi de Nicolae Saramandu, adica acela ca aromanii ~imeglenoromanii au aceea~i origine sud-dunareana. Aroinanii s-au a~ezat in locurile de ba~tina pe care Ie ~titi, iar meglenoromanii in tinutul Megleniei, la date diferite, astfel explicandu-se ~idiferenta dintre dialectul meglenoroman ~iaroman. lar Theodor Capidan spune ea ei ar fi treeut 0 perioada prin l1/11n{ii odopi, prin Bulgaria. in lucrarea R "Meglenoromanii. Istoria ~i graiullor", Capidan spune, intr-adevar, cA au fost influentati de dialectul meglenobulgar akarcelebi, ulterior insa revine, in lucrarea "Aromanii", in 1932, ~ispune ca au trecut pe la vest de Rodopi. De fapt, independent, Petal'Atanasov a tras acee~i concluzie, insa tara a ~ti de existenta lucrarii lui Theodor Capidan, "Aromanii", in care marele cercetator tacea aceasta corectura. Petal' Atanosov, in
luerarea "Meglenoromcilla astazi
",

spune de fapt ea aeorda credit lui

Oar facem ~i noi ape 1 la un interviu realizat in august 2003, cu un intelectual meglenoroman (provine dintr-o familie mixtAmeglenoromandacoroman), avizat in aceasta problema, deoarece pregate~te un doctorat,

pentru a afla cum i~i percepe identitatea in raport cu societatea romaneasca,dar ~iin raport de comunitatilemeglenoromanede peste hotare.
38

n..;A f)"..~"~;,,,"u "",."./1firmn r.1imef!lenoromclnii au ori~ille nordn dlmareana, iar ea la grai se aseamana eu istroromana ~igrOlurlle am Banat, Cri~ano, Maramure~. Recent, Petal' Atanasov sustine aceasta idee.Fara indoiala, lucrarea lui Petal'Atanasov, "Meglenoromana astAzi", este una esentiala in ceea ce prive~te dialectul meglenoroman, insa are ~i un handicap, acela ca nu a studiat sau in cadrul cercetarilor nu s-au regasit ~i meglenoromanii din Cerna. Nu putem sa studiem meglenoromaniiastazi taraa face macaI' 0 referire fa meglenoromanii 39

din Cerna care, dupa parerea mea, sunt reprezentativi. Meg/elloromollii SUl1t aspondi(i in mai mU/lestate. Unde se afla astazi meglenoromonii? r In alml 1996 am initiat 0 serie de cercetari de teren pe cont propriu, singur, incepand cu meglenoromiinii din Cerna ~i urmand apoi cu cei din PeninsulaBa\canica, in Republica Macedonia,in localitatileGevgelija, Huma ~ichiar la Scopie, unde se afla cateva familii de meglenoromani, la cei din Grecia, in Liumnita, Lugunta, O~ini, Birislav. Din nefericire, nu am putut ajunge la Tarnareca, iar la Nanta nu mai avea nici un sens, pentru ca, a~a cum ~titi, in urma tratatului de la Laussane din 1923, ce punea capiHrazboiului greco-turc, meglenoromanii din Nanta, de~i erau vorbitori ai unui dialect romanesc, practic romani balcanici, fiind musulmani, au fost considerati turci. Cum ati publicat ~i in cartea dv. [este vorba de "Romanii de la sud de Dunare. Macedoromanii. Obiceiuri traditionale de nunta", Editura Ziua, 2003, n.n.], i-a descoperit Thede Kahl in dlteva localitati din Turcia, in zona Edirne. Oar s-o luam tematic, sa vedem ce Seaintamplat cu meglenoromanii. Primul moment foarte important, dupa parerea mea, it reprezinta razboaiele ba\canice. Atunci se sparge aceasta insula compacta de romanitate din Meglenia, cateva familii de meglenoromani emigrand in Romania. Apoi urmeaza primul nlzboi mondial ~i trasarea frontierelor, acele frontiere nimicitoare ale statelor mitionale... Din punctu/ de vedere a/ aromoni/01:Din punctul de vedere al meglenoromanilor. A/ macedoromoni/or pulem spune. Da, sa spunem a~a, generic, al macedoromanilor. Meglenoromanii din Huma, in urma trasarii frontierei intre Grecia, Bulgaria ~iRegatul Sarbo-CroatoSloven au fost desprin~i de la trupul mama al Megleniei, sa spun a~a, ~i au intrat in componenta Regatului Sarbo-Croato-Sloven, ca ~ilocalitatea Gevgelija. De aici alt alfabet oficial, alt calendar bisericesc ~i a~a mai departe. 0 a doua mare ruptura este cea de care am pomenit mai devreme. In unna razboiului greco-turc, 1919-1922, incheiat prin pacea de la Laussane, meglenoromanii din Nanta, care trecusera la islamism, se pare in allUI1671 au fost fortati sa treaca la islamism, au fost transferati in Turcia. Un alt moment reprezentativ este initiat in anul 1926 cand familiile de meglenoromani cu simtaminte nationale romane~ti au fost ~~I~..:~".";n r.,A..:I"t..r ~"f'i '"' rpvionrnt rnm!ini<;mlll cfinC':adrilater. in d judoDurostor, producandu-se 0 noua ruptum in randul meglenoromanilor. o alta ruptura ~i ultima, poate cea mai mare, Sea produs in timpul razboiului civil din Grecia, 1946-1949. Cum bine ~titi, cele mai aprige confruntari militare intre fortele guvernamentale ~i cele de orientare comunista s-au des~urat chiarin muntii Megleniei,fiind atra~iin ambele tabere luptatori meglenoromani, in functie de interesele de moment ale lor. Dupa incheierea razboiului civil din Grecia, 0 parte din familiile de 40

meglenoromani au emigrat in Republica Macedonia, dar intalnim~ ~iPetal' Atanasov face 0 statisticadestul de interesanta, meglenoromani in tJngaria, Cehia, Slovacia, Polonia ~i chiar in indepartatul Ta~kent. Re<:ent am incercat sa merg pe unnele acestor meglenoromani, care dupa infonnatiile lui Petar Atanasov soar fi stabilit, dupa mzboiul civil din Grecia, la One~ti. Se pare, deocamdata nu pot sa exprim un punct de vedere oficial, ca arhive pe aceasta problema nu prea avem. Ramane de vazut, deo<:amcnmr- sunt in cautarea lor, ca sa spun a~a, pentru a confirma cele spuse de Petar Atanasov. Care esle situa(ia meg/enoromoni/or diIJGrecia astazi? In Grecia, mai exact in localitatile pe care Ie-am strabatut la pas de unul singur, am tacut 0 statistica neoficiala, personala. Circa 200 de familii in Liumnita (actual mente se nume~te Skra), dar ~i acestea vin mai mult vara, familii formate din doi membrii, sot ~isotie, oameni foarte in varsta. Acela~i numar de familii I-amintalnit ~iin Lundzini, circa 200 de familii, tot oameni in varsta. in timpul verii locuiesc mai mult acolo. Mai populate sunt localitatile O~ani (azi Arhanghelos) ~i Birislav (Pericleea). in Birislav circa 400 de familii, iar in O~ini800 de familii. in aceste localitati exista familii ~i de tineri care, din nefericire, nu prea mai vorbesc in graiul matern. in Huma, care se afla in Republica Macedoni~ 200 de familii, tot vara i~i petree concediile acolo, i~i aduc aminte de locurile natale, iar iarna coboara in centrele urbane unde au case ~i IQcuri de mundL Ce se considera ei? Am avut c~teva discutii cu meglenoromanii chiar din localitatile de ba~tina ~i i-am intrebat ce sunt. Mi-au raspuns: Noi suntem vla~i. Termenul de meglenoroman nu-I cuno~teau pentru ca acesta este un tennen savant, de~i i~i aduceau aminte sau auzisera de Gustav Weigand, cel care-i descoperise, ce-tacuse cercetari de teren in tinutul Megleniei. La primaria din Liumnita am inteles ca lasase un exemplar din lucrarea lui, "Vlaho-Meglen", aparuta la Leipzig in 1892. Deci aceasta lucrare a lui Gustav Weigand exista inca la primaria lui Liumnita. Ei i~i spun vla~i. De acela~i tennen se folosesc insa ~i la denumirea aromanilor. insa la intrebarea mea De ce aromanilor Ie spuneti vl~i, pentru ca ~ivoi sunteti tot vla~i, ei mi-au raspuns, 0 parte din ei, ca aromanii sunt pragmatikovl~i, adica vla~i pragmatici. Explicatia este ""!! 7ir PI! rpl::ltiv~imnla. Oesi au avut 0 origine com una cu arom~nii ~i ocupatiile au fost acele~i, la origini ~i meglenoromanll tllna pasIOn, 0 data cu coborarea in tinutul Megleniei ~i gasirea unui teren propice practicarii agriculturii ~ia cre~terii viermilor de matase, albinaritului, au trecut treptat de la practicarea oieritului la practicarea agriculturii, chiar ~ia comertului. Nu poti sa faci agricultura tara sa faci implicit ~icomert, sa cre~tianimale. Insa de ce aromanii sunt vla~ipraginatici, dupa parerea mea? Pentru ca aromanii au fost excelenti ~i~i-au pastrat aceasta calitate

41

. -.

','"

de mari celnici, mari crescatori de oi, mari chervanagii, comercianti ~i din punct de vedere financial' sau al posibilitatilor materiale erau mai bogatidecat meglenoromanii. Cum bine ~titiagriculturaeste subventionata de toate statele din lume, chiar daca intreprinzatorii sunt particulari. Toti avem nevoie de agricultura, insa, cu to ate mijloacele tehnice ultraperformante, agricultura ofera ~imulte surprize, cahimitati naturale ~ialtele. Astfel de situatii in randul crescatorilor de animale se intalnesc mai rar. Pe de alta parte, avand in vedere aceste rupturi de care am vorbit mai devreme, in comparatie cu aromanii care au putut sa emigreze impreuna cu animalele, cu oile, cu caprele, meglenoromanii, fiind proprietari pe pamantul lor, ~titi foarte bine, n-au fost despagubiti de statui grec in momentul cand au plecat in Turcia ori au venit in Romania. Ei nu puteau sa piece cu pamantul in spate. Aromanii au trecut foarte u~or frontierele cu oile, cu cele necesare ~icu acumularile de capital de pe urma practicarii acestei ocupatii a cre~terii animalelor ~i chervanaritului. De aceea exista diferente intre aromani ~imeglenoromani, ~i lInii.~i altii sunt vla~i, insa aromanii sunt pragmatikovla~i. Este poate termenul cel mai reu~it. Acum exista, ~ra indoiala, ~ialte diferentieri. Agricultultorul este un om mai bland, mai tolerant, in timp ce annanul, oierul sa spun a~a, este un om al muntilor, mai duroMeglenoromanii trniau ~i ei in zone muntoase, insa din punct de vedere al trasaturilor caracteristice mi se par mai blanzi, mai primitori, mai ospitalieri. Se dee/ara v/a$i. insa. referilor fa Romania. se considera minoritale . romaneasca? Niciodata, in cadrul cercetarilor de teren ~ichiar in discutiile pe care Ie-amavut cu membriifamilieimele, buniciimei,rudeIe mele, chiar bunicul meu mi-a spus: Eu am venit in Romania inc\usiv in calitate de roman. Cred ca s-ar intoarce in mormant daca eu a~ afirma ca sunt altceva decM roman. ~titi ca a-ti ~ipublicat, nu selectiv, ci mergand din casa in casa, discutand cu ei, marea lor majoritate au spus c<l sunt romani. Mil refeream fa 11Ieg/enoromanii din Grecia? Legat de cei din
Grecia, nu se considera nici greci, este foarte interesant, pentru ca, pe baza interviurilor pot demonstra acest lucru. in afara de oamenii luminati care au avut acces I~ bibli~grafia grec~asca sa spun ~~a, chiaro preotu~
uln LUULIlIlIlIl-d. ::'J.1U~.\\ I.UlU..U""U \.&. u. r-'* . _.~. f""\__JI:

considera vla~i, in marea lor majoritate nu sunt nici greci insa nu sunt [nu se considera, n.n.] nici romani. Pe de alta parte, daca ar fi sa facem o diferentiere intre meglenoromanii din Grecia ~icei din Romania, trebuie s<l~tim un lucru: incepand cu anul 1926 au fost impropriet~riti in Cadrilater meglenoromanii cu simtaminte nationale romiine~ti,au existat insa [in Grecia, n.n.] ~i meglenoromani grecomani. Chestiunea n~nou<l,a publicat-o ~iNoe Constantin, au scris ~ialtii despre acest lucru. De aceea trebuie sa ne gandim cine sunt meglenoromiinii. Sunt doar cei care spun ca sunt parte componenta a romanismului balcanic ~i implicit a romanilor sau sunt cei care spun: Domne', suntein elino-vlahi. Trebuie avuta 0 mare atentie in aceasta privinta. Cine sunt meglenoromanii, cine ii identifica. Dupa p<lrereamea, cred ca termenul cel mai potrivit este tot acela de vla~i, insa ~tiintific definitia este extraordinara, meglenoroman, locuitor al tinutului Meglen ~ivorbitor al

dialectuluimeglenoroman.Cunoa~leli leO/'U~tiil1lifice g':ece~ti care ar


lrala megfenoromaniidiferit de aromani? Cum demonsfreaZQ grecU
diferen(a dinfre megfenoromani ~i aromani?

Din nefericirenu am avut

t...,..h,.,.h

ce suntem spunea ca noi romani suntem. N-a avut acces la infonnatie, dar faptul ca a ~cut ~coalaromaneasca ~ipropaganda romaneasc<l inainte d de primul r<lzboiinondiall-au format. Eu care am avut acces la informatie va spun ca coarnele, adica radacinile noastre, se trag de la latini ~i noi suntem 0 combinatie de latini ~i greci. Adica aceste teze ale elinovlahismului. Nu putem sa fim autoritari ~i categorici. Exista loc de
interpretari ~i ~ra indoiala c<lcercetarile inca nu s-au finalizat, insa ei se

acces la multe informatii privitoare la meglenoromani publicate de cercetatorii greci. in statistici apar toti ca tiind vlahofoni sau vlahi. Nu se face 0 distilJctie clarn intre aromani ~i meglenoromani. ~i vreau sa mai spun un lucru,poate iI ~titifoartebine.Romanismula prins cel mai bine in Meglenia ~i poate singura regiune unde au existat, proportional eti num<lrullocuitorilor, cei mai multi romani ba1canici, cu sentimente nationale romane~ti, au fost meglenoromiinii, ~ra discutie. Nu se poate pune la indoiala acest lucru. (nsa, ~ra indoiala ca grecii cunosc problema existentei aromiinilor ~imeglenoromiinilor ~ia dialectelor limbii romane. Sunt cateva surse: Maria Papageorgiu a publicat doua volume in 1984 la Salonic, un volum cu basme in care afirma c<l fondul acestor basme este grecesc, vechi grecesc, apartine vechii Grecii. Vreau sa va spun ca, student fiind, am ~cut un experiment in caminul studentesc in care locuiam la Constanta. Am luat un basll1de acolo ~i am ~cut un studiu de caz. ~titi ca in c~min sunt studenti din toate zone Ie Romaniei. L-am citit in diverse camere unde ~tiam ca colegul e din Baia Mare, Moldova, _"...n. "' '. :' .-: ~.. ~:'''~ ,,/I""..I h"cm 1.:11I :l1I7itsi ei de la bunicii lor, deci iI intalnim in toate zonele Romaniei. $i nu este numai unul ~ise poate' face un studiu amanuntit pe lucrarea Mariei Papageorgiu. Megfenoromanii din Macedonia ce se dee/m'il? Megle.noromiinii din Macedonia i~i spun tot vl~i. Noi him vl~j, adic<lse identific<l cu acee~i denumire ca cei din Grecia. Dar nu trebuie s<luitam un lucru. 0 parte dintre ei au venit in Republica Macedonia abia dup~ 1946, nu au sentimentul apartenetei la poporul roman, ca altfel ar fi parnsit cu totii 43

42

...-.--

Grecia. Dar nici la eel gree. 0 parte dintre ei, pentru ca 0 parte au ramas in Grecia, eei care au luptat alaturi de armatele guvemamentale au ramas, iar cei care au luptat alaturi de comuni~ti au ingro~at randurile diasporei comuniste grece~ti, intre ghilimele, a~a cum afirma recent .Mi~aGlenin intr-o lucrare aparuta la Londra in 2001. Meglenoromanii din Cerna spun ca sunt meglenoromani. au cam uitat denumirea de vla~i. Au preluat tennenul de meglenoroman pentru ca au avut acces intr-o anumita masura la lucrarea lui Capidan, "Meglenoromanii. Istoria ~igraiullor", au invatat in ~coala care sunt dialectele limbii romane, cine sunt ei. in ~coala au fost informati ca sunt meglenoromani, ca sunt vorbitori ai dialectului romanesc, eel al meglenoromanei. Era normal sa preia termenul savant. de meglenoroman. Ce este cu povestea aceea ca meglenoromanii se aseamana in obiceiuri cu oltenii? Se poate eonfirma sau cineva i-a invafat? Din cate ~tiu, in 1979, muzicologul Gheorghe Oprea a tacut 0 cercetare folclorica in com. Cerna ~ia observat 0 serie de asemanari intre meglenoromani ~iolteni. $i le-a spus: Domne', voi va ase!nanati putin cu oltenii. De aici ideea a prins. Nu putem sa negam ~ialte fapte. Spre exemplu: meglenoromanii ~ioltenii fac painea in test. Testul oltenilor il regasim ~ila meglenoromani. Ca $i la vlahii limoeeni. Sigur ca da. Exista asemanari intre meglenoromani ~i olteni, exista ~i intre meglenoromani ~i banateni, ~i a~a mai departe, insa a afinna ca ei sunt olteni este 0 gre~eala, aceasta este parerea mea. in 1996, cand efectuam cercetari de teren la Cerna, in discutia cu mo~ Suca Atanase, acesta spunea: "Am fost in concediu la Baile Herculane ~iam vazut un oltean imbracat in costum popular ~iam crezut ca-i meglenit de-al nostru. Domne', zice, de unde sunteti? Din Oltenia. Domne', ~inoi avem portul acesta, eu sunt meglenoroman din Cerna." Ei, de aici, mo~ Suca trngea aceasta concluzie, el fiind un om mai in varsta. Ideea s-a propagat in randul meglenoromanilor din Cerna. Am intOlnilideea # la Gheorghe Simiti, un all balran al eomunilafii. Gheorghe Simiti fiind vecin cu Suca se explica foarte u~or. $i, in general, cei care au tacut cercetari in localitatea Cerna, judo Tulcea, la meglenoromani, au mers la mo~ Suca Atanase, la mo~ Simiti, cam la acelea~i persoane caremai~i ~tiu ceva. rx_x ~ ..J...:...lx . :...~, ;',.:a... t...~h..:o t'"'nrnhn~t~ ~i I'll rp c:_~ nllhlir~t tip~nn~ . meglenoromani in perioada interbelica. Informatorii sunt ~i foarte buni informatori dar ~idezinformatori, ne pot duce pe 0 pista gre~ita ~isa ne induca in eroare. Ce crede(i ca se va inrampla eu meglenoromanii in /lrmatorii20 de ani? Aculturatie, asimilare sunt termenii cei mai potriviti. Cred in evolutia lor fireasca spre trunchiul poporului roman. 0 sa disparea dialeetul? Nici nu se pune la indoiala. Cu toate eforturile care se fae, nu peste multa vreme, ~i eu am spus aeest lucru, cred ca I-am ~i publicat,

meglenoromana va exista doar in lucrari ~tiintifice. Se po'ale fi:1ce ceva pentru eonservarea dialeetului, la nivel de sial, 0 politica eulturala, avand in vedere importan{a # a islroromanei ~i a meglenoromanei? Suntfoal1emultede tacut in Romaniala nivelde invatamantromanesc. inrnmplator sunt ~i cadru didactic la baza ~i am fost ~i sunt la catedra, alaturi de celelalte preocupari, ~ivreau sa va spun ca un cerc sau cataw ore de meglenoromana pentru pastrarea graiului ar fi indicate. Hai sa vedem ~i valoarea practica a dialectului meglenoroman. in relatiile cu alte persoane care nu vorbesc dialectul nu te ajuta cu nim.ic.Noi incercam

sa invatam ~i engleza ~i germana ~i franceza, limbi de circulatie intemationala, pentru a putea comunicacu un grup cat mai mare de oameni. Asta este esenta unei limbi, comunicarea. Ma refeream la
piislrarea aceslui dialect, ca imporlanfa ~liinfifica, la copiii din Cerna, local sa se faca 0 fundafie, asociafie care sa promoveze aeeasla. Se

poate face un optionalla ~coala,curriculum."


Constanfa, 23.08.2003

44

45

- --AUTOIDENTIFICARE ETNICA.
Prezentam in continuare cateva extrase din interviurile de teren. "Eram sub dominatie turca ~i tineam pana la apa Vardar. Dincolo de Vardar incepea regiunea Salonicului. Noi, in com una, sub dominatie turca, aveam ~coala romaneasca, biseriea romaneasca. Bunicul meu, din partea mamei era preot. Cand a venit aici in Romania, in 1926, bunica mea a primit pensie. Dupa 1912, dupa ce au plecat turcii, au venit grecii. ~i grecii au inchis ~colile romane~ti, au distrus bisericil~ au adus numai personal grec. Se seml1ase 0 scrisoare il1tre Vel1izelos

Fatil de aromani, rneglenoromanii din Cerna se sirnt in inferioritate (este explicabilil prin numilrulmic al megleno-romanilor).Pentru a expliea aceastil inferioritate se raporteazA la ocupatiile traditionale: meglenii au fost agrieultori, pe cand aromanii pilstori, negustori. Meglenii au locuit in camp ie, pe cand aromanii in munti. Ocupatiile ~i-au lasat amprenta asupra capacitatii de intreprindere (in activitatile economice) ~icurajului de a infrunta pericole. Este evident ca diferentierea s-a remarcat in limba, in dialectul vorbit, ca ~i in obiceiuri. Fortele de coeziune ale acestor comunitati tin de istorie ~i traditie. Pentru cei veniti in Romania, identitatea de soarta i-a unit, atat pe meglenoromani cat ~ipe aromani. Aromanii, prin natura ocupatiilor care au creat la ei 0 psihologie speciala ~iprin numarul mai mare, au reu~itsil se impuna in societatea romaneasca, conservandu-~i traditiile specifice ~i prezervandu-~i nearnul. In schimb, meglenoromanii, datoritil numarului mic, dupa anii '50, au contl11ctatnumeroase ca.satorii mixte (meglenoromani-dacoromani, meglenoromani-aromani, izolat cu bulgari sau alte neamuri). Dar datorita greutatilor prin care a trecut aceasta miea comunitate, datorita presiunilor din afara grupului, unitatea a ramas puternica. Cum se ~tie, pericolele externe duc la coagularea fortelor sociale in interiorul grupului. Cu toate ca meglenoromanii au sentimentul inferioritatii fata de arornani, in principal explicat prin natura ocupatiilor, aromanii fiind vazuti ca pilstori ~imari negustori, ei s-au manifestat national alaturi de ace~tia. latace spune Th. Capidan (1928: 13-14):"Mi-aduc aminte ca, pe vremea aceea, cand ma atlam ~i eu in apropierea lor, lucrand pentru triumful cauzei noastre, a fost un moment - singurul din intreaga perioada de ftamantari culturale la Romanii din Peninsula Ba1canica - cand idealul actiunii nostre reu~ise sa se realizeze intr-un singur colt dio Macedonia.
J L""""" ""V1t
.

"" tll

,',

w' .. "-0'

.. II '" " -~~ - -f-.

I!__aa..1

__4

_:..-:....

Titu Maiorescu. Venizelos [prim-ministru al Greciei, n.n.] era in 1921. Au avut in 1921 razboi turcii cu grecii. ~i atunci era Venizelos. ~i au tacut schimb de populatie. $i atunci au plecat de-ai no~tri ~i au venit in Romania. ~i aici au infiintat 0 formatie meglenoromana. 0 societate [Meglenia, n.n.]. ~i au tacut 0 asociatie ca sa-i atraga pe megleniti de acolo, sa vina la adevarata lor tara. Pentru ca noi, strnmo~ii no~tri, sunt plecati din timpul cand devastau Romania, adica Dacia. ,Sii ii'imurim pu(il1 problema. Ce sunt lIleglenorolllonii? Meglenoromanii sunt a~a: com. Tarnareca, Liumnita, Lundzini, Cupa, O~ani, Birislav ~iNanta. Ei, in Nanta asta, erau toti meglenoromani, insa, in timpul dominatiei turce, s-au turcit. Limba nu ~i-au !asat-o. Nici portul. Dar au schimbat fonna. NO,iam invatat ~coala greceasca. Eu cunosc limba greaca, cunosc sa scriu ~i sa citesc, am terminat trei clase acolo. Ce lilllbii /nai $ti(i? Limba 'bulgara 0 cunosc, turce~te ma descurc, a noastra romaneasca. Cine sunt lIleglenoromonii. de unde se trag ei? Meglenoromanii se trag din Oltenia. Noi avem multe cu oltenii. Noi spunem ai la usturoi ~iei spun pe oltene~te tot ai. Insa, in timpul cand un copil a mancat ai ~i cand I-a usturat, a incepul sa strige ma ustura, ma ustura! ~i a ramas usturoi. Dar multi din Oltenia tot ai ii zie. Cred ca din teritoriul asta al Olteniei. Aromanii sunt eam din Maramure~,eam de acolo. Cu obiceiurile se cam aseamana. Meglenoromonii se ocupau cu agricultura. Meglenoromanii se ocupau, dar erau in munti, in muntii Pindului. Agrieulturn putina, mai mult cre~terea viennilor de matase, anima/elor. Jar barbatii plecau la lucru unde gilseau. Numai femeile ingrijeau de gogo~i pentru ca viennii de matase pana in iunie ies, atunci ies gogo~ii. Veneau ~i ii cumparau.Familia traditiol1alii, COli opii erau la 0familie? Erau cam c

mai prejos ~ipentru a,argumenta aceasta dam doua exemple. La steagul de nunta (furgli(ii), se arbora tdcolorul (obicei pilstrat ~i la aromani). Toti subiectii chestionati au relatat aceasta, foarte greu amintindu-~i de e~arfaalba sau ro~ietraditionala.AIdoilea exemplu tine de autoidentificare. In discutiile pe care Ie-am avut cu membrii comunitatii meglenoromane privind autoidentifiearea etniea, ace~tiase considerat romani, "mai romani decat romanii". 46

patru,cmci.NOI, ~apteam lost la parmf!. I rei oalep ~Iparru Jere, 0111


care eu nu cunosc primul baiat care purta numele de Cuza, deci de /a AI. loan Cuza. A murit, nu I-am prins. AI doilea baiat, Iancu, de la lancu de Hunedoara. Dar nu diidea numele na$ul? Baiatu/ care se na~tea lua nume/e lu' socru mare, iar daca se na~tea fata, lu' soacra mica. Obiceiul ilsta era. Na~ul se pilstra, nu se amesteca. Deci sa nio~teneasca numele. Pe bunicu/ meu, II chema Cuza. Fratele meu, Cuza. Baiatullui unchiu,

47

Cuza. Baiatul celalalt, Cuza. Dupa ce au plecat turcii au venit greeii la conducere. De azi inainte, greci sunteti! Ce mi~ca pe pamant e grec, indiferent ea e om sau animal sau pasare! $i soarele care strabate Grecia e grec! $i atunci am invatat la ~coalagreaca, dupa 1924. $i erau comitagii greci. $i au fost in Meglenia oameni care-~i pastrau limba ~ise luptau cu comitagii. Cu cine se luplau? Cu grecii. Grecii voiau sa cucereasca, iar a~tia nu voiau. Adica ni~te banditi, in limba romana. Au ~i cantece. Era unul Isim Begu, turc, el dirija, el tacea. $i I-au omorat, tot a~tia ai no~tri, meg1eniti." (S.A.) "Cand au venit meglenoromanii in Cerna, am vazut ca s-au ~ezat pe comunita{i, pe sale. Cei care erau din Lumnita au ocupat, pentru ca 'erau superiori ca numar, 130 de familii, jumatate au ocupat de sus incoace, iar in partea cealalta u~inetii ~i lundzinetii, adica din O~ani ~i Lundzini. $i satul era paras it, mai erau locuitori? Pai nu mai erau, ca au plecat in Bulgaria, s-a tacut schimb de populatie. Bulgarii auplecat ~iam venit noi." (S.A.) "Denumirea de meglenoroman este data dupa numele {inutului Meglen, fUnd 0 denumire ~liin{ifica,destul de recenta. Cum se numeau inainle, vlo$i? Meglenoromani, grecii Ie spuneau vla~i,adica romani. Pe limba greceasca vlahi Ie spune. Alta denumire nu au. Decat denumirea de sat: Tamareca, Cupa, Liumnita, O~ani." (S.A.) "Au venit din Grecia. Au primit 10 h de pamant, au muncit acolo, pana in '40. In '40, cand au taeut razboi nemtii, intelegi, ce s-a intamplat? Am cedat Durostorulla bulgari, ungurii ne-au luat Transitvania ~iru~ii ne-au luat Basarabia. Dupa aceea noi am fost evacuati in Cala~i, in judo Ialomita. Dupa trei luni de zite au venit parintii no~trii in Dobrogea, in Cerna." (N.H.) ,,Acum, ce crede{i, CUlIIe autodefinesc.meglenoromanii? (N.H.): Noi s suntem romani. Romani. Romani de unde? (N.H.): Ce se intampla... In istoria noastra spune a~a: noi, romanii, suntem toti plecati din partea Olteniei, ca, pe timpul barbarilor, noi am trait 500 de ani sub turci in Grecia. In Grecia, acolo, sub bey traiau. $i eu SUl1t ltean, suntem rude o
alUnci? (N.H.): Da, da. De ce sunle{i oltean, care e legalura? (N.H.): Apu

a~tia erau acum in Yugoslavia ~iapoi in Bulgaria, erau cu oile. Nu erau agricultori. (L.M.): Transhumanta. (N.H.): Noi eram agricultori. Nu plecam prin comune, iar aromanii a~tia aveau 5-6 000 de oi, revolver avea femeia aicea ~iel aicea, trecea granita atllnei, inte1egi.Daca spllneai

ceva, pac, te-mpu~ca. Eu am intrebat pe unul de-aI nostru, era in


Bucure~ti. Domne', de ce aromanii sunt atat de curajo~i ~inoi, meglenii, nu suntem? Asta: Parintii no~tri ~i copiii, cand gre~esc ceva, ;o.pac~ pac. Autoritate. Da-i, mai, bate-I, mai, bine i-ai tacut! Intelegi? Aveau curaj. (L.M.): Meglenii au fost mai mult agricultori, mai pa~nici, stabili. Agricultori, ~iau trait sub bey, i-a tacut ~erbi. Era obiceiulla copii sa se legefi"a{i de cruce? (N.H.): Ce se intampla? Dumneata e~ti tata. eu sunt tata. Dumneata ai fata, eu am baiat. Hai sa ne facem cuscri! ASla la cine, la meglenoromani? N.H.: Nu, la aromani. in Meglenia nu era. Ce se intampla? Chiar daca era chior baiatul, fata tot illua. A~a era obiceiulla ei. Asta sa se casatoreasca, sa stabileasca parin{ii sa se casatoreasca. Dar eu am intrebat altceva. Baie{ii inlre ei, sa sefaca fi"a{ide cruce, sa se ajutetoalavia{a?(N.H.):Da,da. (L.M.): $i la con-lUnitatea meglena sau numai la aromani era? (N.H.): Domne', numai la aromani. De ce au venit meglenoromanii in Romania? Ce s-a intamplat in Grecia? (N.H.): Dupa razboi, intelegi, capitulareaturcilor [de fapt, razboiul din
Asia Mica

s-aincheiat cu un dezastru pentru greci, n.n.] acuma teritoriul

s-a impArtit in mai multe:0 parteauluat bulgarii, 0 parteau luat sarbii ~i


noi am cazut la greci. Ce seintampla?In Grecia s-aa~ezatstatui grec. Statui roman trimitea preo!i romani, trimitea dascali romani ~i aveau invatatori, unchiul meucarea venit era!nvatator.Ce s-aintamplat? La greci, cand au venit, au spusa~a:Domne', de astazi incolo nu mai exista limba romani'!,nici bisericaromaneasca. Le-audat foc, parintii no~triauvazutcaau ramastaracarte,tarabiserica,au tacutun memoriu la Bucure~tistatuluiroman,carevreasavie in Romania.Au spuscutare, cutare,cutare...Au vandutcaseledeacolo,cu vaporul pe mareau venit la Constanta~i i-a dusin Durostor.Durostoruleradin 1914la romani de la bulgari, ne-a aruncatacolo la turci ~i la bulgari ~i bate-te 15 ani cu turcii ~icu bulgarii,comitagii.Ne-audatpamant 10h...(L.M.):Comitagii
~inp ~II fn<:t linl'nnp'? Il\J 1-1 r".-n;t"'

1"""" DAn;I.. n,sin.. Int..l..a; <:;00 :mi <mhturci si sub bul{!ari. limba tip

- ::

t ;',..,..,. +,...,.: x:

.......

::

:1__

. rOI~aneascas-a reintrodus ~icu alte cuvinte. Dar de ce cu oltenii $i nu cu moldovenii? (N.H.): Df)mne', cam a~a e dupa port, ca parintii mei cand au venit aici stateau ~i la joc, ~i la joc joaca oltenii, hei ...Asta
cand, dupa ce au venit in Romania ~i-au dat seama? (N.H.): Nu, pai ai no~trii jucau ~i in Grecia, cand am venit jucau ~i oltenii. (L.M.): Adica prin logica, semanam mai mult cu oltenii decat cu moldovenii sau altceva. Dar aromanii? (N.H.): Aromanii, domne', ~tiaau fostemigranti, aromanii

plecatiin Bulgaria,audevenitcomuni~tipentrueliberareaDurostorului.

(L.M.): II ~ti pe Piti Pobina,I-ai ~azutmatale,ca I-am prins ~i eu, c~ el


imi povestea mie de luptelecareIe-auduscu comitagii ~inu-nte1egeam,

domne'.Deci unfel de lerori~li.(L.M.): Gherila mai mult. Terori~ti. (L.M.):Da,exact.(N.H.):Ei veneau inarmati din statui blilgarcu bombe, cu tot... Daca mureau parinrii,eram despagubitinoi. $i 15 ani de zile
gata, ne-am inarmat. Noi luam, de exemplu, 20 de anne in easa. Aromanii

48

49

au cedat u~or Cadri/aterul, au plecat? (N.H.): Pana au venit aromanii nu acolo lini~te nu a fost, dar dind au venit aromanii Ie-au dat foc la bulgari.

I-au potolit, au pacificat zona. (N.H.): Aromanii au venit in 1928-29. Dar cum s-a intamplat, au trecut la legionari mul{i? (N.H.): Cand au
venit, legionari nu erau,erau tArani~ti~i liberali, pe urma au venit legionarii, mai tarziu. Prima data cand au venit aromanii a~tia,I-au omorat pe Gocea. Cine I-a omorat? (N.H.): Bandele bulgare. $i atuncea aromanii ace~tia care au venit s-au pus pe bulgari bataie. Aromanii au facut lini~te in Cadrilater, meglenimea n-a facut nimic. Eram pa~niei. (L.M.): Erau agricultori mai mult." "Din Grecia am venit in Durostor, [unde am stat] 15 ani de zile. Dupa 15 ani am venit aiei. A inceput razboiul. [Eram] sarac ~i lipit pamantului. Cand sa fac ~i casa?Au luat parintii cu razboiul, eram saraci. Tata ce crezi ca avea? Tata avea trei, patru perechi de ciorapi pe care ii dadea na~aacolo, ~i sarac, nu ca acuma. Dar meglenoromanii au fost mul{wui{i cand au venit in Cerna? Meglenoromanii nu prea au fost multumiti. Din ce cauza? E 0 zona foarte saraca. Nu cum a fost in Durostor. Nu e fertilitate in saracirea asta. Ce ocupa{ie au? Aici agrieultura." (N.H.) ,,A Ii auzit de Constantin Noe, care s-a ocupat de colonizare? Da, domne'. Sa vezi colonistul asta care era venit din Grecia [probabil nemultUlnit de tergiversarile autoritatilor locale in privinta coloni~tilor], I-a apucat pe Constantin Noe: Ne-a adus din Grecia, zice. Nici pamant n-am prim it, nici casa, iti iau gatul aeuma! Cine era colonistul? Dintr-115ta venit, machedon, intelegi. N-avea pamant, lucra la bulgari. S-a dus Constantin Noe la minister ~i a zis: Am adus romani, domne', din Grecia ~i voi nu Ie dati pamant! Ministerul a zis: Ce fel de romani sunt, domne'?. $i atunci Constantin Noe, din sute de megleniti, de aromani care ~tiau carte, i-a dus ~i au dat teza, ca intr-adevar ~tiaucarte romaneasca ~i atunci le-a dat cate 10 h de pamant. Intelegi? Aveau un imn aromanii, Dimandarea Parinteasca? Da, il ~tiu. il ~ti{i? Da. Parinteasca dimandare/ Ne spregiura cu foc mare/ Frati di muma ~i di-un tatal Noi, annani di eta toata!/ Di sum plocile di murminti/ Striga ai

Y...

,.~,'nl

,. ,..:a..",, ~" I r~...i

litrtho:1 Illi ci_n I~<::~I

unde, noi suntem machedoni, ne faceau cruce. Cum era [ill treeut], beyulle scotea la munca, era comuna beyului, cum era la noi in Transilvania cu boierii. Pe femei Ie scotea? (N.H.): Da, pe toate. (I.G.): De mici Ie faceau crucea ca sa nu mai puna mana turcll pe ele. (N.H.): Sa Ie duca la harem, acolo. Isim Begu era prefectul unei comune acolo, in Liumnita. In comuna asta turcu spunea: Vreau sa iau fata lui machedonul ala, lu' bogata~ul ala. $i se duce, intelegi, beyul asta ~i spune la lii'aC1iidon: Sa dai fata, ca dad~ nu, te halim. Asta, fiind bogata~, Ie spune la comitagi: Domne', uite a~a, uite a~a, a venit beyul ~i-mi cere fata. Comitagii i-au spus: II omoram, dar voi ce patiti, treaba voastra. Patim ce patim, dar sa-I omorati. Comitagii s-au'organizat. Aromani? (N.H.): Nu, meglenoromani, revolutionari, cum sunt acum in Yugoslavia. Patru barbati bine. Beyul asta tinea, tragea la 0 femeie vadana, ii facea cafea. S-au dus doi comitagi, au intrat in casa. S-au ascuns in toale. Vine beyul pe cal. Intra in curte, femeia vine, ii ia calul. Parca e~ti speriata. Nu sunt, ma doare stomacul. la calul, iI duce pe bey in casa, ii face 0 cafea. in timpul asta, doi de erau afara imbracati in haine de tiganci, au venit sa cer~easca. Intra in casa beyul, a a a, pe el. Au ie~it ~i ~tia care erau in casa acolo, au pus mana pe turc, pe bey, I-au trantitjos in curte ~i i-au luat pielea ca la porc. E un cantee asta. Intai ceafa, cu baltagull-au tocat bine. E un cantec. Dupa aceea I-au bagat, i-au'luat camea, au pus-o in doua desagi, au pus capul deasupra, un bici la cal ~i I-au trimis unde era prefect 115ta, capitan. Aia cand au vazut era s-au speriat. $i atunci, parintii no~tri, care erau acolo, au fost batuti ~i au fost condamnati la 101 ani de pu~carie, dar cand a fost cu distrugerea Turciei au sea pat din pu~carie." "Bunicullui Damian era preot roman, care tinea limba romaneasca la noi in Grecia. $i vin ni~te banditi bulgari la noi in comuna, iau legatura cu a~tia. Nevasta-sa ii spusese: Mai barbate, fii atent ca in comuna au venit comitagii. it iau pe preot. Banii unde sunt? N-avem. Banii unde sunt, ca te omoram?! Pai sunt sub 0 piatra pu~i. Ii d~ un stie mo~ului, ii da un branci. Au scos piatra, au luat aurul ~i s-au dus. Femeia lui, cand a venit in Romania, 700 de lei avea pens ie, in Durostor, din
~ o" _..0"' 1..: ria I" ,..t"to ~f\(\ An. I :: I O"1() .a.""11
n

:, ,.I.ao~..

r-- '.-i-

Cari ~-Iasa limba lui,l S-Iu-arda pira focului [pira e tlacara aia]/ Din curuni, curuni ~-nu aibal Nat in leagan [nat e copil] sa nu aiba. Atata. E imnul macedonenilor." (N.H.) . hatrane care au cruce. Mai sunt in com una cu cruce? N.H.: Nu. Mai este mama lu' Prevenda, e batrana. $i sotia mea [avea, ~i] cand se dueea la spital [0 intrebau:] Femeie, dar crucea asta? Lasa, ca ~a m-a nascut mama. 0 minune, zice. Dar de ,,sunt aromance,femei

era 18lei." (N.H.) "Ce sunt meglenoromanii? (M.T.): Romani sunt toata ziua, machedoni.
Ce considera ei ca sunt, romani din Grecia? (M.T.): Da. Meglenoromanii

toti din Grecia. SUn( altcevafa{a de aromani? E diferenta, limba e aha. Parintii no~tri erau agricultori, aromanii erau pastori. De ce au plecat din Grecia? ($.C.): Ca au fost romani ~iau venit in Romania. De ce, i-au forlat grecii sa piece? (~.c.): Nu, nu. Au vrut ei. Care vrea pleca. Romania 51

50

dadeapalmint.Acolonuaveaupamant.Mo~,Simiti tiemai bine, noi nu $ mai $tim.(M.T.): $i acum, daca il ~teptatip~dl. Suca, e nascut in 1913. Tata-I meu e nascut cu el. Eu ce sa $tiu?Noi ne-am nascut in Romania. Canteee, poezii mai ~tili? Dimandarea Par,itlteasea?(M.T.): Asta e imn. Le mai ~tili? (M.T.): Nu, tineretul de hi Constanta Ie ~tie, sunt mai pregatiti, parintii lor au parale mai multe,.auifacut facultate. Parinteasca Dimandare e imnul macedonesc, aroman; Noi suntem meglenoromani. S-au manifestat nalional impreuna. (M.I.): Da. impreuna au venit. (M.T.): impreuna, da." 0,.,'1' "Cum va numili? Simiti Gheorghe. Cal1dsunteli nascut? in 1910, in comuna Liumnita, acum ii spune Skra, Grecia. Ce studii ave{i? Patru clase. $eoala romaneasca sou eea greceascii?;Cea greceasca. Din cauzA ca noi am fost persecutati, au desfiintat grecii ~coala romaneasca. Au pus femeile de 70 de ani sa invete grece~te.A~aera. Geupa{ia?Agricultor. In 1921-22a fost un razboiintreturci ~igreeiin AsiaMica.$i Greciaa pierdut razboiul. $i erau de originegreci mu1ttacolo,pe laConstantinopole, Izmir, '1U~tiu. $i s-a tacut un schimb dep;0pulatie. Toti turcii care erau la noi s-au dus in locul lor ~i grecii auy~nit la noi. $i nu puteau sa vorbeasca limba greaca. Un cuvant turc~s."C; ,unul grecesc. De origine era grec. $i au inceput sa ne persecute pe,:;O()i, pentru ca eram romani. Faceau armata ai no~tri, sunteti kutovlahi,.;a~a ne spuneau, kutovlahi, ~chiopi. Kuto inseamna ~chiop pe limba grea~. Cum, domne', am tacut armata, am murit pe front, am fost raniti;'ice ne fac?! $i au tacut 0 scrisoare la Legatia romana din Salonie, legatia a trimis-o statului roman, la Bucure~ti. $i atunci, statui roman i-a primjt in tara. Nu toti am plecat. A~tia, care au tacut razboi, n-au putut sa suporte persecutiile astea. $i am venit in tara. Cand am ajuns in tara, in 1926, primavara, P~tele I-am tacut in Constanta. Ce se intampla? Averea noastra a ramas toata statului grec. Am plecat cu ce era pe noi. $i casa,: ~i masa, ~i vie, ~i tot, era regiune bogata. Ne-a improprietarit statuL.u cinci hectare de pamant. Ne-a tacut act de vanzare-cumparare, in rate sa-I pH'itim.Unde? Noi am fost in comuna Haschioi, plasa Doimu~lar.~i eu m-am casatorit in 1927. Traiam langa sora-mea,ro!eram nevoit, __ nevasta-mea, ~i ei ii 'J\.Jp_';un f1$("'llt murise tatal . ._ -. . ___ ~..nl.nO'Jt 1"'11ea~
"II.A.,'-4< . ... -0' "T

Siavonii nu-s ca romanii no~trii. Comitagii bulgari. Cine erau? Bulgari. Veneau din Bulgaria ~i ne atacau fiindca am luat Cadrilaterul. A{i venit aid in Cerna. Cum s-au grupat oamenii? Ei, meglenoromani. ca a~a erau, veneau din Liumnita, O~ani,Birislav, Tamareca, erau ~aptecomune, toate meglene. Atunci ne-au adus in Cerna, ne-au dat pamant. Oar nu s-a dat dreptate, cum am avut gospodaria, fiecare cum a a~,-ca a~a-i la noi. $i ne-am stabilit aici in Cerna. Dar CUlII -au stabilit, pe s striizi? Ne-am stabilit dupa comunele cum eram. Noi liumniciani,lunzanetii in partea aia, o~anetii in partea ailalta ~iregatenii tot intr-un colt. ca erau mai putini. Noi mergeam ca oaia cu capra. Se tacea!.!deosebiri. Tu e~ti mocan, ma, tu e~ti machedon! Noi nu suntem machedoni, m<1!Ba machedoni sunteti! Noi suntem romani, ma! $i nu $tia toat<1lumea ce e roman, ce e machedon. De catefeluri sunt machedonii? Noi suntem
machedoni, nascuti in Macedonia. Dol' sunt doua feluri, aromani

meglenoromani. Tot dracu ala e. Noi, meglenorom~nii, suntem mai aproape de dialectu1 roman. Dol' am infeles ca meglenoromanii ar spune ca sunt olteni. Cam a~a. Eu am 0 nepoata care e prin Italia. Bunicule, eu cred ca suntem de prin Oltenia. Aromanii dupa port sunt cam ardeleni ceva." (S.G.) "Exista un conducator 01 comunita{ii in satele. meglene? Primarul. in afara de primal', care era turc sou ce era. Nu, tot de-ai no~trii. Era primar meglen? Meglen. Pe langa primal', era un celnic care administra toata averea? Asta e la aromani, ce[nicul era cu oile. EI administra. Noi nu plecam, ei plecau. lama erau la Salonic, la mare, vara in muntii Macedoniei. Traiau in corturi. Ei aveau.cate 23 de cai. in razboi c~lareau pe cai. Cand se duceau acolo, se instalau unde era izvor ~i torceau lana lor, vindeau pantaloni, stota. ii atacau banditii din Bulgaria, dar ei toti inarmati cu carabine. $efullor cum se numea? Capitan? Celnic. Asta era cu izlazul, asta cu p~unea, asta era cu totul. Daca la cineva tacea stricaciuni ciobanul, se ducea ~iplatea. Veneau odata banditii, i-au prins la unul baiatul. L-au legat. 0 mie de galbeni (de lire) [au cerut]. in 24 de ore, it executau. Celnicul avea oi, a Iacut socoteala. Copilul era legat in plldure. Cand s-a dus, un ga[ben (ipsa. il aduci sau illichidam. L-a dus (O':llhp.nllJ) r:lll hoO'Mi. oi ernm agricultori. da seceta. nu facem nimic. F N Ne ocupam cu gandaci de matase." (S.G.) "Ne-au inch is biserica cand era turcui. $coala nu. S-au sculat din Liumnita (era prin 1900), 17-18 romance plus 150 de persoane ~i s-au dus tocmai [a Sa Ionic pe jos. Doua zile ~idoua nopti. Dormeau pe drum. Cand s-au dus acolo, a ie~it p~a, conducatorul judetelor: Ce-i cu voi? Tociu, sora lu' soacra-mea, avea in brau pistol: Suntem romani! Vrem ~coala ~i biserica! Cum se poate voi sa conduceti, nu exista 0 lege pe 53

.1 I I

casa, statui roman, societatea care era [Meglenia, n.n.], ne dadea, plateau sa ne facem casa 4000 de lei pentru me~teri, sa cladeasca. $i sa facem din chirpici (chirpiciul se face ca la noi, pamant cu paie, nu ciamur, cum baga aici). $i am tacut casa. In 1940 ceda.m Cadrilaterul. Cedam prin razboi? Nll. Ne-au repartizat in lalomita. Ne-a dat statui 16000 de lei. Erall1egionarii atllnci la putere, statui s-a interesat de noi sa nu ne omoare bulgarii,ca, daca te prindeau banditii, te omorau. Eraucam barbari bulgarii. 52

lumeaasta, sunteti0 tara de~teapta,tara mare!Nuse poate!~i'cand I-a apucat pe prefect, a rupt hainele de pe el. Praf. Cand 0 vedeti s-o impu~cati! Ea mergea la un spital. N-o cuno~teau ilia. A doua zi bateau toba in ora~. Maria ~tefu Belu Hristu, a~a era pe numele lu' tat-su, nu era casatorita. Ia sa vad ce curaj a avut sa rupa hainele de pe mine? E iertata. S-a dus: Eu sunl. Sunteti liberi, dar sa faci biserica in subsol, geamie sa fie deasupra. Da. A~a am suferil. Ai no~tri au suferit mull. Dar limba au pastral." (S.G.) "Femeile aveau obiceiul sii-~i tatueze infi'unte cruce? Obiceiul asta: o matu~e de-a lu' soacra-mea, au venit cinci turci ~iau luat-o din hora, in ziua de Pa~ti. Cu logodnicul era acolo. lnarmati, au luat-o de acolo ~i au dus-o intr-o comuna turceasca ~i Ii turnau ulei fiert in cap, i-a cazut parul, sa spuna ca e cadana. Ea a spus. ~i avea patru copii ~iea trimitea lumanare (cand era sarbatoare). Ce plangea saraca pentru religie. ~i veneau fratii ~i spuneau: Dalila (in turce~te), te scoatem. Ea spunea: Eu am copii. Mor cadana, n-am ce face. Ai no~trii Ie-au tacut cruce [Ia femei tatuat pe frunte]. Turcii, cand dadeau de cruce, fugeau ca de dracu. Daca vedeau ca are cruce, 0 impu~cau. Erau bande in Bulgaria. Veneau cu cartu~e, cu bombe ~i Ii atacau pe turci. ~i aveau frica turcii. ~i n-au putut dovedi bandele astea. ~i s-au speriat de bande. Ce-au tacut mai tarziu? La anul 1913, s-au unit Balcanii: Grecia, Serbia, Bulgaria, s-au unit ~i I-au dat pe turc afara din Grecia, de-acolo. Au plecat spre Tracia. $i au ramas liberi ai no~tri. Au venit grecii ~i au impartit-o, Macedonia. Serbia era mai puternica, a luat mai mull. Grecia a luat spre munti. Bulgaria a ocupat mai mult Salonicul. [le~irea la Marea Egee, Tracia egeeana cu portul Salonic a fost obsesie atat a bulgarilor, cat ~ia sarbilor, n.n.]. Bineinteles, grecii considerau teritoriu grecesc. $i regele Constantin al Greciei l:-aIuat inapoi la greci. E cel mai mare port la greci, Salonicul. Aia era inima Greciei. Mii de vapoare acolo se opresc. Atunci, un tigan I-a impu~cat [pe rege]. $i i-au dat afara pe bulgari ~i a ramas la greci." (S.G.)

OBICEIURI

DIN CICLUL

FAMILIAL

Orice individ este parte a unei comunitati umane. Comu~ell premerge individului ~i Ii succede, tiind intr-o schimbare generationala (unii se nasc, altii mor), la fel ca ~i individul biologic care, molecular, este intr-o permanenta transformare. Individul calat9re~te in lumea aceasta de la na~tere pana la mormant, parcurgand diferite praguri existentiale. Existenta sa pamanteana este precedata de preexistenta (existenta intrauterina in pantecul matern, casa copilului, placenta) ~i urmata de calatoria dupa moarte cu trupul in mormant (la unele popoare dat pe apa, incinerat, excarnat) ~i sufletul in lumea de dincolo. Omul a avut nevoie de permanenete, de repere existentiale, construindu-Ie cultural (spiritual). Reperele au fost raportate la divinitatea care avea putere asupra domolirii fortelor naturii ~i asupra destinului omului. Dar comunitatea ~i-a format 0 memorie prin care ~i-a venerat inainta~ii, construindu-~i astfel un cult al stramo~ilor, care dicta regulile de convietuire sociala. Astfel, comunitatea umana, spiritual, face legatura intre stramo~ii care au precedat-o ~igeneratiile care vor veni. Individul comunitar s-a raportat permanent la aceste doua repere: stramo~i (generatiile ascendente) ~iurm~i (generatiile descendente). Orice ritual uman reprezinta un act prin care sunt reamintiti, in memoria colectiva, stramo~ii. Individul se. raporta la comunitate, traia in raport de ea, in constrangerile psihosociale ale acesteia. Etnologul urmare~te cultura pe care 0 comunitate umana a permanentizat-oin aceasta raportare la cultul stramo~ilor.Parcurgerea existentiala a vietii umane, trecerea pragurilor generationale, din momentul intrarii in existenta ~i pana la momentul ie~irii din ea, fac parte, de asemenea, din amintirea stramo~ilor, prin faptul ca ea este dictata (stabilita cultural) de comunitate, careia individul nu i se putea sustrage. Comunitatea dicta individultlt intreaga viata. Fortele supranaturale, ursitorile care torceau
, .. cele de aflare a ocupatiei, indemanarii ~i bel~ugului, aveau rol de a orienta familia ~i comunitatea (probabil ~i sfatul batriinilor - au~aticul). Cand analizam obiceiurile traditionale din ciclul familial, nu trebuie, in mod necesar, sa Ie structuram pe ideea modema a parcurgerii existentei omului de la n~tere la mormant, ci pe ideea ciclicitatii rituaJe, a periodicitatii, a permanentei comunitare (moarte ~i regenerare). Obiceiurile de n~tere, casatorie ~i inmormantare se impletesc ~i au multe praguri intermediare.
':_..1"..:_..:: L x-A + 1..: : ,.nl~ rI~ "41,,...0 O"t1t"C";tAt ' nrAl""I''''''' ci

54

55

._------

N~terea omului reprezint~ trecerea pragului dintre preexistent~ ~i existent~. [ntrarea omului in via~ se face prin p~msirea casei copilului, a placentei, care este apoi inmormantat~. Trebuie s~ avem in vedere trecerea sufletului din P~mantul Mam~ in pantecul femeii ~iapoi, na~terea copilului, intrarea lui in existent~: aici ar trebui s~ avem un rit de agregare ~i unul de separare. Pragul de agregare este probabil trecut prin initierea sexual~ din timpul nuntii. Pragul de separare este reprezentat de perioad~ de trei zile de la n~tere ~i pan~ la ursire, in care copilul se afl~ a~tat intre preexistent~ ~i existent~. Copiii care mureau in aceasta perioada erau ingropati, reintorcandu-se astfel in pamantul Mama, tara a se face ritualuri deosebite ~itara ca familia (neamul) sa Ie pMtreze memoria (prin pomenire, ru~ciuni etc.). Pe langa botezul. pruncului, un alt prag de agregare la comunitate (cel de separare avusese loc la momentul intrarii in starea de graviditate) este eel de 40 de zile pe care lauza trebuia sa-I parcurg~ pentru a fi purificata. Nunta, cMatoria, reprezinta pragul de treeere al tinerilor in comunitatea familiilor, avand ca scop procreerea, perpetuarea neamurilor inrudite astfel. jn mare parte, in trecut, la unele comunitati aromane~ti, era obiceiul ca parintii (~i in vechime probabil batranii tribului), sa hotarasca, inca de la na~tere, cMatoria copiilor. Unde era oare vointa individuala? Aici nu se Pl!tea vorbi de interesele unui individ, intreaga familie fiind implicata in perfectarea casatoriei. Prin nunta se realiza, in primu[ rand, alianta

OBICEIURI

LA NUNTA

Locuri de intalnire ale tinerilor: "in centrul satului"(S.G.). "La hora


satului. La apa, la ranrnnadin centrul satului (pe strada) stateau baietii sau se duceau sa adape animalele. Veneau fetele cu cofa in mana.~M.) Varsta la casatorie (praguri biologice): Am putut .sesiza faptul ca pentru barbatii varsta mai mare a sotiei nu era un impediment in contractarea casatoriei. D~m cateva exemple surprinse de noi: Dumitru Petre, n. [933, casatorit cu Venera Oti, n. 1932; Liveanu Constantin, n. 1921, cMatorit cu Catrina Dinu, n. 1920; Ion Stavre, n. 1933, casatorit cu Dona, n. 1932; Gheorghe Simiti, n. 1910, casatorit cu Ana Tica, n. 1907; Ion Brosca, n. 1935, casatorit cu Maria Seu,.n. 1932; Gheorghe Stavre, n. 1914, C<1sAtorit cuAneta Suca, n. 1913. Acest lucru era surprins ~i de Th. Capidan (1925: 40): "De obiceiu se cere ca atat baiatul cat ~i fata sA fie de aceea~i varsta; totu~i, in unele cazuri ~i foarte rar, fata poate fi ceva mai mare decM bAiatul." A~a cum semnalau P. Papahagi ~iTh. Capidan,. varsta la casatorie la megle'1oromani era intre 15-18ani. La 15 ani baiatul era numit "cupila~", iar dupa 18 ani "bichiar" sau chiar "mo~". Astazi, a~a cum rezulta din anchetele noastre, media varstei la cMAtoriepentru fete este de 22,8, iar pentru baieti de 24,3. Rudenia (de sange/spirituala):lnterdictiile la casatorie privind rudele erau pana la trei genera(ii. A~a cum relata Suca Atanase, neverificat, datorita numarului mic al meglenilor au inceput casAtorii intre rude de gradul trei. Cu rudele na~ului erau interdictii sa se casatoreascii pana la nouA, zece generatii. Copiii botezati in acee~i scald a erau considerati frati de cruce toata viata iar, daca emu fata ~i baiat, nu se cM3toreau. Privitor la rudenii spirituale, la megleno-romani, ca ~ila aromani, exista obiceiullegarii de fratii in fata preotului: intre fete (inf. S.G.) ~i. curios,
IIIU I; Idld:;'1 Udldl '.111I. ;:,.I\.}. VI; d~t:IJIt:IJt:d, ~t: It:gau lra~1I prill alllt:::iIt:CUI

familiilor ~i viitorul descendentilor. Parintii aveau astfel grija de continuitateaneamului inca inaintede n~terea copiilor.N~ul nu dezvaluia numele copiilor (probabil ca nici nu era nevoie, existand 0 regula in numireaacestora, copiii luand numele bunicilor: dacaera baiat lua numele socrului mare sau al na~ului, daca era fata lua numele soacrei mici sau al na~ei).Exista inca, femei in Macedonia, care au tatuat pe mani un intreg arborele genealogic: numele parintilor, unchilor, bunicilor, strabunicilor. inmormantarea, trecerea din lumea de aici in lumea de dincolo,
reprezenta pragul prin care sufletul pomea in calatoria catre strnmo~ii sai. Exista ~iin acest caz un ritual al bocirii ~ial ingrijirii (supravegherii) mortului, ca ~i unul al calatoriei intre cele doua lumi, a sufletului, in cele 40 de zile. Dam legatura schematica dintre cele trei momente centrale ale ciclului ... . I"'" " _ . _a.. . 0. I 1r . :...~"rrn04nt~r,:lo"JInlo;lrpntpi.l~ lUIII.I.U'. . . ....._

inmormanare avem ritualul nuptial pentru cei decedati necasatoriti; la . nunta avem ritualuri de initiere sexuala in vederea n~terii de copii, dar ~i din cele care tin de cultul mOrfilor,amintirea str~mo~iIor.Pragul de 40 de zile de trecere de la 0 stare la alta, it regasim la aceste trei momente: de la n~tere pana la purificarea lauzei, de la nunta pana la coborarea steagului de pe casa, precum ~i pomenirea mortului pana la 40 de zile, impletite cu ritualuri de agregare ~i separare la comunitate.

sangelui, procedandu-se lamici inciziiin bl<lt. ceasta practica este atestata A inca de la vlahii din evul mediu timpuriu, sec. XI. (Negulescu, 1898: 288) Alte interdictii la casatorie: religia, neamul (meglenii nu se casatoreau cu aromanii; dupa cum relateaza Th. Capidan, aromanii grnmosteni din comuna Livezi, tinutul Meglen, dadeau fetele pentru megleni din comuna Tarnareca), averea (mai putin la megleni), mai nou studiile. La aromani

56

57

era obiceiu\ incuscririi de la na~terea copiilor, la megleni nu se inta\nea. Dupa 1950 au aparut la megIeni numeroase casatorii mixte cu dacoromanii. La aromani, datorita numarului mare al acestor comunitati ~iconservatorismului deosebit ce Iecaracterizeaza, casatoriile mixte sunt putine, mai intalnite fiind la cei cu studii superioare. Informatiide teren: "Rudelepanii la ce spi{iise (in?Rudele,pana la trei generatii. La a patra genera{ie pot sii se ciisiitoreascii? Da, se casatoresc. Dar acuma au schimbat, acuma ~i la doua generatii se casatoresc. $i dacii emu rudele na$ilor? Nu, rudele na~ului pana la noua generatii. Cand trecea un animal de-al na~ului, toti in picioare erau. Respectau na~ul ~i animalele lui. Atata credinta aveau! Alte tipuri de rlldenie? De exemplu, se legaufra{i de cruce cand emu mici? Uite cum faceau ... Eu a~ zice cu 0 fata sa ne legam frati de cruce. Biiie{ii itltre ei saufetele intre ele? Nu, amandoi, se duc la biserica ~iincepea preotul sa citeasca: De acum sllnteti frati de cruce. ~i cu fata aia nu se putea casatori. A doua. Cum se botezau: daca veneau, ca la botez sunt mai multi copii, doi, trei copii, aia ramaneau frati pentru totdeauna. Aia, in acel~i cazan se botezau. Ramaneau frati de cruce pentru totdeauna." (S.A.) "A~tia [aromanii] erau crescatori de animate, noi nu ne incuscream cu aromanii. Nu dadeam fata, fereasca Dumnezeu, la ei! $i nici la bulgari? Nu. Au inceput acum, ~ila romani dam, ~ila bulgari, la toti. Nu ne cunoa~tem ce suntem. Disparem acuma. Acuma, cand se ciisiitore$te o fatii Cll un Miat, dacii Miatul este roman, nu era mai bine sii ia un meglenoroman sau...? Nu se mai tine, acum sunt colegi de facultate... Dar ai mei n-au vrut sa ia alta straina, numai romance au luat. Ce conteazii cand se ciisiitoresc copiii, sii aiM avere, sii aiM studii? De ce se fine cont? Depinde, la cei care au facultati, fac un doctoral. Baiatul meu a luat 0 farmacista. Alalalt ~i-a luat 0 asistenta medicala." (S.G.) ,,(N.H.): Am cinci baieti. Cel mai mare a luat 0 bulgaroaiea. A fost de neam bulgar. E foarte bine, intelegi. AI doilea a luat 0 aromanca, care-i in America. Al treilea baiat a luat 0 nemtoaiea. A~a. AI patrulea baiat a luat 0 baltareata, intelegi. AI cincilea... Cinci copii, n-au luat nici una din n J_ _ A... /11..1 ). <::.. U mediul meu..C~ c~~i.i!,ia~ ~~I,enii, s-~ dus cu ei!_~i .din cauza asta s-a
_

PETITUL (recurgerea la stroinic)


Dupa cum am mai anitat, la meglenoromani era obiceiul ca baietii sa se ciisatoreasca dupa de impIineau varsta de 14 ani (dupa aceag,4 varsta baiatul era numit cupila$). Fetele puteau fi cu doi, trei ani mai mari, casatorindu-se pana la varsta de 20 de ani. Petitul (nllmit stroinic, tucmire) se tacea in orice perioada a anului (cu conditia sa nu fie in zile de post). Zilele favorabile 'pentru petit erau lunea ~imiercurea. Participanti (numiti stroinici) eniu: tatal, mama, frati sau surori (in numar tara sot 1-3-5), ciiteodata ~i na~ul. inainte se cauta o persoana (stroinieul era in fapt aceasta, apoi pastrandu-se denumirea la rudeIe mirelui), ruda cu ambele familii, pentru a realiza petitur. Astazl, daca tinerii nu stabilesc nimic, se duc in petit cei din familie. Stroinieul, sosind la familia fetei, nu intra direct in subiect, ci incearca, mai pe ocolite, sa se ofere sa gaseasca un baiat potrivit fetei. Apoi incepea sa arate calitatile baiatului ~i sa prezinte favorabil familia acestuia. in cazul in care parintii i~i dadeau acordul era .chemata ~i fata pel1tru a fi intrebata daca accepta sau nu. De obicei fata nu se opunea hotararii parintiJor. La plecare fata oferea, pentru baiat, 0 pereche de beti, iar petitorului 0 basma, primind in schimb un ban. (Papahagi, 1902: 126) lnformatii de teren: "Se gase~te masa goala cu 0 vaza cu flori. Sunt serviti cu mancare, tuica (Iiehior, vi~inata),sarailie dar nimeni nu mananca pana nu se ajunge la intelegere. Socrii mici intampina stroinicii (tara fata, care sta ascunsa). - Bine ati venit la noi. Cu ce ocazie? Cineva din partea socrului mare raspunde: - Am venit la dv., am auzit ca aveti o mioara. - Da, este adevarat, dar poate 0 fi 0 caprioara, nil 0 mioara. - Mioara, caprioara ce 0 fi, noi am auzit ca aveti." (I.M.) Sau stroinicii se pretaceau negustori: "Aveti de vanzare, ori pasare, ori cutare?" (M.T.) "Daca seintelegeau cu parintii, ace~tia chemau fata ~i 0 intrebau daca este de acord. Soacra mare pregatea un cadou pentru mireasa (batie, parfum, material, papuci etc.). Dupa ce se termina masa venea I .. ~ .....
0"' "'" , " Uj ,,/1 UUI UIU \o.>C,U,\.o ,,",uuvu UII la lI""""al\'; \-?L\",'5Qt .:j'1'-'1\JlafJl

1-'1.'-'. 1.1...\' uu\., ""51'un "" \...- -/" - - r .. . . pierde, scuzati. Ca daca spun parintii no~tri eelau fost prin valea Vardarului, pe acolo pe unde spuneau ei, ~i-au purtat fes turcesc, au purtat eelciula, eel beyul avea comuna, ~a, ~ibeyul ii scotea la treaba. ~i lua cea mai frumoasa fata mechedoanca. Din cauza asta femeia avea crucea. Cum avea crucea? (N.H.): Aicea avea crucea [pe frunte, n.n.] din cauza ca turcii fugeau de cruce, cand vedeau ca are cruce n-o luau de sotie."

cusuti), saruta mana socrului mare (sau stroinicului) care ii dadea un ban. inainte se vorbea despre zestre (un pat, 0 masa cu doua scaune), lada de zestre (sfinduchi) in care se puneau schimburile ei pe cativa ani. Pe lada de zestre se dadeau: doua plapumi, un du~ec (saltea de lana pentru pat) ~icuverturi tesute (cine avea mai multe cuverturi era socotita bogata), lenjerii tesute." (I.M.) 59

58

Zestrea de multe ori lipsea, nu se impunea fetei (P. Papahagi ~i Th. Capidan intaresc acest lucru). Ginerele trebuia sa cumpere rochia ~i pantofii de mireasa, precum ~icizme sau ghete la fratii miresei. La petit se stabilea suma de bani pe care trebuia sa 0 stranga baiatul pentru mireasa. Bineinteles, de multe ori era obiceiul ca parintii sa aleaga mireasa, tara a-I consulta pe baiat. Acest obicei s-a pastrat ~i dupa venirea in Cadri later. Exemplu: Suca Atanase este casatorit de parinti, in Durostor, anul 1934. "Sa va exptic cum s-a intamplat cu mine. Mama ~icumnatul meu au plecat la 0 sora de-a mea. S-au dus in vizita. Eu am ramas singur. Tata a murit in 1932, aveam 0 sora mai mica, s-a maritat ~i, cand a plecat mama, eu singur acasa am ramas. Eram mari~or de acum. ~i s-au dus mama cu cumnatul lu' sora mai mare la sora mai mica in vizita, acolo. Dupa doua zite vine, zice: Te-am logodit.Cum, ma, m-ai logodit?! Uite, fata cutare, ti-am (uat-o. Cum, ma, mi-ai (uat-o?! Eu, fata aia, n-am vazut-o, cAera din aWicom una. in Cadrilater asta? Cand eram in Cadrilater. Eu cu fata asta am fost la grMinita, eram amandoi acolo, ~ide atunci nu am mai vAzut-o.CAaici in Cadritater ea era intr-o comuna ~i eu in alta. $i ce-ali fiieut? PAicum mA,mama?! Nu, nimic. Peste douAsAptAmanine ducem. Am vuut ~ieu fata. $i v-a pliieut? Mi-a placut ~i-amtr~itpana acum cand ne-amdespartit ladecedare. Cand spuneau pArintiica trebuie sAiei fata asta, gata era." (S.A.) Dupa petit trebuia ca baiatul sa se intiilneasca cu fata: ,,~i se duce la un neam al baiatului, vine ~ifata cu incA0 domni~oarn ~ibAiatulii da un ban de aur." (S.G.) Sau "Se duceau pe urma ~i luau legatura, i~i dMeau daruri. Fata dadea la baiat un cadou, mai mult ciorapi dadeau, altceva nu dadeau, iar baiatullanturi de aur, se spun florie, Ie dMeau. ~i atunci se intalneau. Pe urmAvenea nunta." (S.A.) Era obiceiul sa se schimbe inele sau ca bAiatulsAdea 0 furtina, iar fata 0 pereche de beati (Capidan, 1925: 40), act consacrat sub numele de dari bileag, mines bileaguri (bileag, semn). ,,Hai sa ne ducem la fatAsa-i ducem un biteag! SA-idue un semn la fata cA0 vreau." (S.A.) La biirdac: Acest obicei nu se mai pastreaza la meglenoromanii din :..~ -:::,. ..:_< :'MI t.. Ain P P:m:lh:tlJi 1902: 129-130). ( Biirdaeu! era un ulcior cu doua guri, una mare, gurii, ~i una mICa, IOlii.DupAdoua, trei saptamani de la schimbarea bileagurilor, intr-o zi de duminica, era obiceiul sa si due !a feta !a biirdae. Mama baiatului anunta parintii feteide intentie. Se invitau apoi rudeIe~icunoscutii. Ace~tia veneau cu daruri ~i cu 0 plosca cu vin. Biirdaeu! era impodobit cu flori ~i plin cu rachiu, lasat de la schimbarea semnelor de logodna. Ceremonia era condusa de soacra mare care mergea in fruntea alaiului = 60

spre casa fetei. Acolo erau a~tepta!i la poarta de rudele feteL Se punea masa ~i se petrecea pana seara. La pleeare, logodnica daruia rudelor bAiatului un mic dar ~iprimea un ban (de aur sau argint). Apoi amesteca rachiul din biirdac cu apa ~i it dadea soacrei mari. Soacra 0 saruta pe obraz ~i conducea din nou alaiul spre casa.

--

LOGODNA
(Tucmirea)
Logodna (tucmiri, minb'i bileag, dari bileag, ziieiiciorij se tacea intr-o searn, la casa fetei, tara preot, dupa doua saptamani sau 0 lunA de la petit. "Nu are nici un rost sa stea a~a." (LM.) Participanti: Miatul (cupila~ul), socri mari, frati, nepoti, na~i. Acum se stabilea nunta. Se taceau daruri care se atarnau pe ata, in casa. Stabilirea darurilor: pentru mireasApregAteaudaruri socri mari (pantofi, bijuterii, batic), pentru ginere pregateau darurile socri mici (eama~e, ciorapi cusuti). Se perfecta legamantul printr-un semn (bileag). "La logodna, in semn de legAmant, de intelegere. Ceva saeru." (R.L.) Bileagul se schimba cateodatA in perioada dintre petit ~i logodna, dupa cum am vazut. Logodna dura doi, trei sau chiar cinci ani. Durata logodnei este explicata de infonnatori prin faptul ca logodnica trebuia sA faca prosoape '~i ciorapi (daruri eonsacrate la nunta) la tot neamul baiatului, iar baiatul trebuia, in acest timp, sa stranga bani pentru ca fata sA-~ipoata completa zestrea (in aeest timp, pana la nunta, el se numea riimasnic). Logodnicii se intalneau la sArbatorile mari din timpul anului eand i~i duceau cadouri. Vara, logodnica mergea cu familia baiatului sa ajute la muncile campulu i (mare deosebire faft\.de tar~eroti, unde logodna nu tine mult ~ilogodnicii nu se mai intalnesc pana in ziua nuntii). Atat parintii tanarului cat ~iai fetei trebuiau sa pregateasca ,.pugaciii di fr 'onziri cuscrm" (P. Papahagi), 0 turta cu mere, unsa cu miere, un
.. v ... "'I. , 'J'-r-... I.J_ --uaX.. , I :..x '"~ ,.."_,,,,.. .. ,..,~"rl.nrt) _

punandu-se fruete. Era dusa de 0 fatAin varsta de 9, II, 13, 15 ani. Aceaste turte se rupeau simbolic in felul unnAtor: "Cand sose~te timpul cinei, se a~terne 0 masa mare pe sinia, un fel de tipsie de arama, se aduc ~i panile cu tipsiile gatite la tanar ~i se pun pe masa. Cuscri incep sa cearn ~i pugaeili di ji-onziri, ~i P!lnandu-Ie una peste alta, de-asupra unui flacau, tatal tanarului se adreseaza catre tatcll fetei

61

NUNTA
~i-i zice: E, flirtati! mi-u dai feta? (Ei, flirtate, amice, mi-o dai fata?) Ti-o dau. (Ti-o dau) Martiri sa ia ti$tea toti. (Martori sa fie ace~tia toti.) Martiri sa ia, ca ti-u dau! Se zice a~a de trei ori, dupa obicei, i~i fac cruce ~iapoi ambii apucand unul dintr-o parte altul din cealalta parte a pugacilor Ie rup in doua. in acest timp toti cei care poarta arme ies ~i impll~ca in aer, care cu pistol, care cu pU$ca."(Papahagi, 1902: 127). Apoi se impal1 cele doua turte oaspetilor. Era obiceiul ca placinta sa fie impodobita cu bani de aur $i argint de catre tatal baiatului. Logodnica saruta mana socrului mare $i primea ace~ti bani. (Ciotti, 1973: 54-55) Informatii de teren: "Cadourile trimise la logodna se a$eaza de catre mireasa, se ia apa $i cei care vin la sarailie, pentru ca dupa logodna se da ~ila familia fetei $i la familia baiatului sarailie. Ce este sarailia? Este un fel de baclava. Sarailie ~idulciuri. Sarailia se mananca cu mana nu cu furculita. Este traditie. Daruri se dau numai lucruri de imbracat. Apoi se mai face $i 0 logodna mare, cine vrea sa faca. Tot a~a, se pune 0 masa festiva, fata pune acasa pentru rude. Apoi se ia logodnica $i se duce la casa mirelui, logodnicului, $i se dau cadouri." (R.L.) in trecut, tatal tanarului oferea socrului mic 0 basma (~irvetac) rO$ie in care se afla an~aratura (colanul de bani, cinci, $apte galbeni $i 21, 23 arginti, $i un inel, legati cu un fir de matase rO$lI). cesta era semnul de A logodna,pretul pentru mireasa.Cuscrulprimea legaturaspunand: "E! aiarlia! (cunoroel),sa-~iIipoartacusanatati!"Apoi Ieintindeaoaspetilor care, dupa ce Ievedeau, Iedadeau socruluimare.Acesta Iedaruia logodnicei zicand: "Cu sanatati $i bucuroasa sa Ii porti!", fata sarurnndu-i mana. Urmau apoi darurile logodnicei catre rudele baiatlilui.Acestea Ii se puneau pe umarul drept. Pentru mire se dadea: bete cu margele albe, negre $i bani, ciorapi albi cusutj, plini cu du1ciuri.(Papahagi, 1902: 128) Cantece la logodna: "La logodna, dansul (Noice Hristu) a luat pozitia socrului mare (fiind decedat socrul mare), fiind cel mai in varsta din partea familiei. Mergeau rudeIebaiatului,toate, sau un prieten, doi. Acolo, Obiceiurile de nunta meglenoromane nu sunt la fel de spectaculoase ca cele aromane$ti, cantecele specifice anumitor momente, cum exista la aromani, lipsind in cea mai mare parte. La aromani, fiind 0 comunitate numeric mai importanta, se intalnesc putine casatorii mixte iR..Gatele dobrogene. Este interesant faptulca lameglenoromani s-a pastrat amintirea unor diferentieri in obiceiurile de nunta specifice satului din care provin. Nuntile se taceau de obicei toamna (luna octombrie), "cand era toamna bogata" (N.H.) $i se flicea vinul. Pliimiidirea aluatului. in vechime nunta incepea in ziua de luni. La Huma incepea miercuri, iar la Liumnita (in mare parte informatorii din Cerna provin din acest sat) de joi. Luni era obiceiul ~e a se duce graul (ghiptu) la moara (un tartat din partea mirelui) sau ca 0 poses/uma sa prinda aluaturile (cara lutsolu). La aromani, in familiile celor doi tineri, miercuri seara se pl~madea aluatul (s-aprindi, s-acari aluatu) pentru a se realiza.colaci ~ipaine pentru nunta. Acest ritual de plamadire a aluatului fa inceputul nuntii, in toate zonele locuite de romani, are 0 interpretare speciala. Tehnicile stravechi de preparare a colacilor, modelare, apoi sacrificare prin mancarea sau frangerea rituala, similare cu cele de creare $i modelare a ceramicii, a oalelor de lut, ca apoi sa fie sparte in momente ceremoniale (nunta, inmormantare), au un substrat profund, fiind metode de reprezentare a zeitatilor vazute in colac $ioala. Ion Ghinoiu (1999: 50-51) explica cum "pregatirea painii din aluat ~ia oalei din lut se desta~oara dupa acel~i plan tehnologic ~i exprima aceea~i ideo1ogie: nemurirea sufletu1ui. in procesul transformarii graului inpainea cea de toate zi/ele, adesea numita trupul Domuului sau dustea mesei, pietrele de moara sunt altare de sacrificiu. Amestecate cu apa, tarana devine 1ut~i taina aluat. Din taina, trupul graului eliberat de sutlet, ~idin tarana, femeia neolitica a modelat chipurile divinitatilor adorate. Daca Dumnezeu a modelat din lut omul, femeia a modelat din lut oala si din aluat painea. Dumnezeu ~i-ainsufletit creatia sufland viat~ asupra ei, omul a insutletit chlpunle dm (ut ~Ialuat arzandu-Ie in cuptor. intre tehnica ceramica ~i cea a panificatiei sunt evidente paralelisme tehnice ~ispirituale: - Eliberarea spiritului graului din samanta ~ia spiritului Pamantului din taran~prin distrugerea violenta a adaposturilor (taiere, zdrobire, pisare,

dupa ce se discuta, exista obiceiul, unchiul fiind mai in varsta $i cunoscandobiceiurilemai bine decat tinerii,sa se cante catevacantece
'"'u "'t-""''''' ''' 11''''"'

T: :~I~-~

.J_ ;

,.U'.", T

rat~

f'O,sntprplp

pr~1I

~II

motive de dragoste, cu melodii de dragoste pentru tineri." (L.M.)

~nire, macinare); - Adaugareaelementuluigerminal,apa, pentru obtinerea lutului ~i 62 63

aluatului; - Framantarea ~i dospirea materiei in prefacere, lutul ~i aluatul; - Modelarea adaposturilor (chipurilor), oala ~i colacul care poarta, mai ales cele cu valoare rituala, nume de divinitati cre~tine sau precre~tine; - Insufletirea adaposturilor prin ardere sau coacere in cuptor." Am tacut apella acest citat pentru intelegerea fenomemilui. [n dialectul aroman, chiar sensu I cuvantului, prin care se specifica inceputullucrului la aluatul colacilor - plamadirea, prinderea - s-acd(i a/uatu - desemneaza zamislirea. In Vocabularul lui Peride Papahagi (1909: 188), intocmit dupa Th. Cavallioti, se specifica, la sensu Icuvantului aca(u unnatoarele:

Pentruchemarea la nunta se mergea sepal-at:fata anunta neamurile


ei, baiatul pe ale,lui. Joi seara se ciiUseana~ul(se invita). "Joi se tdmite de la familia mirelui [chematori], un numar tara sot, care sa-I vesteasca, dar pe macedone~te se spune sa-I ciiliseascii. A calisi inseamna a invita na~ii la nunta." (R.L). Mergeau cu plocon: paine mare, un kg de vin, () pasare (taiata) ~idulciuri. Participanti: socri mari, ginerele, socri mici, 0 cumnata (3-5-7-9 participanti, numar tara soO. Se adresau n~ului: N~ule;-<eti-placere, sunteti invitati la nunta." Ma pregatesc ~i eu." (M.T.) Totjoi se taiau animalele (porc, miei, vitel), se preg~teau cozonacii, painea (persoanele care pregateau mancarea trebuiau sa aiba parintii in viata). Se preparau mezeluri, sarma Ie (cu foi de vita sat! varza). Rudele ~i cunoscutii se adunau la casa mirelui aducand grau ~i vin. Se impleteau cununi de cire~. Se strangeagraul ~i cu totii plecau la moara. Femeile ~i fetele se intorceau, iar cateva fete tinere pregateau patulmireluiin care se culcaumama~isurorilemirelui.Dupa ce se cuIcau, celelalte femei "Ie bateau" ritual, iarapoi taceau 0 hora injurullor, timp de un ceas. (cf. Th. Capidan)Obiceiulnu se mai intalne~teastazi.

vb. [din lat. accaptiare] apuc, prind; pe langa aceste sensuri ale cuvantului avem insa ~i pe cel de a zamisli. lata ce aflam despre obiceiul de plamadire (zamislire) a aluatului de la unul din infonnatorii no~tri? "Joi seara se tacea pane cu samita. Samita asta se tacea a~a: in loc de drojdie, aluatul (maiaua) se tacea cu naut pisat ~i se [punea in doua cani]... Se tacea maiaua baiatului ~i maiaua fetei. A cui cre~tea mai repede se spunea ca ala era mai iute." (Zaharica Purichea (tar~erot plisot), loc. M. Kogalniceanu,jud. Constanta) Vedem astfel, ca reprezentarile celor doi tineri, erau constituite din aluat, care .apoi prindea viata prin coacer~a in cuptor. Fete tinere (surate) in dupaamiaza respectiva, aduceau de la trei ci~mele (~opati) apa. Tinere femei se ocupau in acea seara de prepararea aluatului. Trei fete, cu parintii in viata, cemeau taina, in timp ce se femeiIecantau. Dupa plamadire, copaia se acopereacu prosoape albe, iar femeile prezente executaujocul aluatului, tinandu-se de mani ~i cantand. Dupa dans, in aluat se puneau bani obicei la aromanii gramosteni. (Caraiani, Saramandu, 1972: 416-418) ~i la casa baiatului se proceda la fel. Th. Capidan specifica faptul ca, de aceasta data, un baiat cernea taina ~i0 fata aprindea aluatul care, pus intr-o copaie, dupa ce in el se puneau bani, era trimis soacrei mici care, luand banii ~ischimband copaia, trimitea aluatul inapoi. (Capidan, 1942: 169) Coacerea colacilor se realiza in dimineata urmatoare. in fapt, se realizau mai multi colaci, care chiar purtau numele persoanelor importante in ceremonialul nuptial. Avem 0 adevarata reprezentare a
t'\lInt"l":I"..; ",1 :: rI~ n.lt"t'l 0"); <')r,"u'n~nil"'H,u ;",,,,/17,.,,1.,,111,,,,1'11; """/171"""/ /'Iii

Ziua de vinerLVineri(sausambata,dupacumesteplanificatanunta) seara se duceau "Ia margele". Obiceiul Margelele (/a mirgeani). preluat de la romani, dupa sosirea in judo Tulcea, se desta~uraastfel: toate rudeIe intrau in casa ~i lada de zestre se scotea in mijloculcamerei ~i incepea mireasa sa scoata zestrea ei ~i se spunea ce obiecte contine. Dupa ce Ie scotea sa Ie vadil toata lumea, rudele aruncau bani in lada de zestre. Se inchidea lada ~i acolo ramaneau banii de zestre. Se imbraca mireasa pentru petrecereade la Salon(caminulde nunti)~ise pleaca la petrecere.Participanti:toate rudele,toata lumeacare dorea.
Zilla de slimbiitii. Sambata se adunau rudeIe la casa mirelui, unde se servea masa. La Liumnita, sambata plecau cii/isarii sa invite oamenii. (cf. informatiilor lui S.A., confirmate de Th. Capidan). In aceasta zi, domni~oara de onoare (pusestrima) a miresei, dansa imbracata cu hainele acesteia.__Lada de zestre era scoasain mijlocul camerei iar u: tn.., aruncau rudele ..,. 1. 6': __ ~,_.yd .J_.n.u~ J_I__ /r"': ,.I:;(\
_ --- _--. _ .- --- ---- I
-n ,

soacri, cu/acu/ hiisiiviiearu/ui,

cu/acu aU surati ~i aU fdrtatu.

Zilla de joi. Joi se mergea pentru chemarea /a nuntii (ciiUsirea -. invitarea).Alergatoriise numeau calisari (inainte erau mai mult barbati,
acum femei). Ace~tia mergeau cu stida (plosca sau bardacul, invitatii acum) ~i chemau rude Ie la nunta. Se mergea de joi (cateodata se l11ergea de luni, dupa prepararea colacilor).

Infom1atii de teren: .. Cdnd incepe nunta? incepea de sambata. Sarnbata, la baiat, sc adunau fartatii, adica prietenii,fiirta(i, ~a Ie spune, se duceau la baiat. Nu, mai devreme! Cdnd se dllceall a/ergiitorii? Aia, sambilta mergeau ~i anuntau: Maine veniti la nunta! ~i mergeau cu 0 sticla. Nu se bea atunci, nu beau oamenii. Se duceau ~ianuntau: Poftiti la nunta! Mai mult chernau neamurile. Veneau sambata la baia'tneamurile. Puneau masa sambata. Veneau neamurile ~i barbiereau pe ginerica. ~i gaseau un

64

65

baiat care ~itat~ ~imam~ are, s~ nu fie vreun orfan. La fat~, tot neamuri, tot samb~t~ seara, puneau putin~ mas~ ~i scoteau zestrea. Cum se facea zes/rea? Zestrea era in lad~. Cum se numea lada? Sfillduchi, in limba noastra. [denumirea vine de fapt din liinba turc~, n.n.] in lad~ se puneau rochiile care Ie avea. Nu b~gau plapumi. Plapuma de invelit 0 tacea biliatul. EI i~i preg~tea. ~i atunci veneau neamurile ~i aruncau bani in lad~. De la mine atata, de la mine atata." (S.A.)

reprezenta 0 initiere sexuala a mirilor. Pe teritoriul Romaniei (Transilvania ~i Banat) steagul de nunta se confectionea~ din lemn de brad ~i i se pune in varf 0 ramur~, ceea ce indica evolutia lui din bradul de nunt~ (Ghinoiu, 200 I: 181-182). Este curios faptul ca la meglenoromani steagul se confectiona din trestie. Plecarea fa mireasiJ. Unul din tartati trebuias~incalecede trei or~ cal ~isa treac~ tot de atatea ori pe sub el inainte ca mirele sa incalece. ( se lega mirelui peste umar un fir ro~u de m~tase. MirelC? runca cu grau a ~i bomboane, apoi frangea colacul, in timp ce femeile ciintau: De multe

Barbierilulmirelui se realiza samb~~ seam, inainte de apusul soarelui. Un tartat b~rbierea pe ginere. Obiecte folosite: aparat, brici, oglind~. "Din spum~ se pune intr-o can~ nou~ de sticl~ ~i se umple cu ap~ din care socrul mare, inainte de cununie ii d~ miresei s~ bea de trei ori." (LM.). I se canta ginerelui: - P~n~cmo rai ficior, Di cancola e~t b~rbat, ~i e~ ghiu s~n~tos,Tac-tu cu mum~-tacari ti rudirn~iti criscurn s-nu I-agri~o~.I - Pan~ acum erai tl~c~u, de-acum incolo e~ti b~rbat, s~ fii bine s~n~tos, s~ nu uiti, pe tatu ~i pe muma cari te-au n~cut, ~ite-au crescut. (Ciotti, 1973:56) Perii din barb~ erau stran~i cu grij~ intr-un prosop, se credea c~.se pot face farmece cu ei. (cf. Th. Capidan) Dup~ ce mirele era barbierit, caUsarii (uneori insotiti ~i de mire) mergeau in sat invitand din nou la nunt~. Dup~ ce str~b~teau satul se intorceau acas~ la mire unde, in sunete de tobe ~i surle, se servea masa, apoi se tacea joc. Ziua de dumi/,icii. Far/afii # poses/umele. Cavalerii de onoare se numeaufO,./afi, domni~oarele de onoare posestume (se alegeau tineri cu p~rintii in viat~). Se adunau toate rudele mirelui la el acas~ unde se punea masa. Se duceau apoi s~-I ia pe n~, ginerele cu alaiul (rudele mirelui cu muzic~, in special folosindu-se cimpoiul- gaida). Se spunea: - Fii voios nunu mare! S~-ti tr~iasc~ finii! Se cinsteau n~ul cu rudele. Serveau masa: n~ii, rudele ~imirele. Mirele trebuia ~ rup~ primul painea. (cf. Th. Capidan) Steagul de mmta se numea furglifa (arom. flambura). Steagul era :..~. :_ --r':: r- :..:. : u. .care erau infipte mere (unul sau trei), sau gutui, de care se ag~ta batist~ ro~ie - de la inceputul secolului trecut au inlocuit batista cu tricolorul, in unele cazuri ap~rand amandou~ - ~i un buchet de tlori. Informatorul S.G. da denumirea turceasca de baireac pentru steag. Dup~ nuntli steagul se infigea pe casa (unde statea 0 saptamana sau 40 de zile). Furglita este un substitut al mirelui, iar fructele (mere, gutui) reprezinta un substitut al miresei. Jocul furgUfei in prezenta na~ei
racu( am ua~ ut: 1It:~1I1; \.IIUU'"'UI"';~ ."'
<>

ori,lapomireaalaiuluise tr~geau focurideanna.

Din partea mirelui, un unchi sau frati de-ai socrului mare, luau doua desagi (disoaz) care se puneau pe um~r (tesute cu patratele, doua culori, negru ~i alb). in fata puneau pantofii miresii ~i doua mere ~i in spate puneau un colac (0 paine) ~i0 plosc~ cu vin. Erau insotiti de'lautari pana la casa miresei. Cand ajungeau la poarta erau a~teptati de rudele acesteia. U~a se inch idea ~imireasa statea ascuns~, n~ul sau ginerele trebuind sa plateasca mireasa. Dupa ce se platea, intrau impreuna ginerele ~iunchiul (inainte era un tartat, dar in informatiile noastre am gasit unchi) cu desaga. Acesta scotea merele din pantofi, Ie dadea miresei ~i ii punea putin vin ~izaharicale in pantoful drept. Mireasa lua pantoful, bea vinul, se incalt~ saruta mana ~iprimea un ban. Dupa plecarea unchiului ramanea na~a care gatea mireasa. Se intra separat in ~: mai intiii barbatii, in ordinea varstei, intr-o camera, iar femeile in aha. Infonnatii de teren: ,,(N.H): La poarta u~~era incuia~. Se ducea din partea socrului un om principal. (M.L): Un frate, un unchi. (N.H): ~i avea 0 trais~ ~iin traista avea rochie, avea pantoft, avea dar la mireasa ~i neamurile miresei. U~a era incuiata. Dadeam 0 suta de lei cand deschideau u~a(0 su~ de lei era ceva, erau bani grei). Daca deschideam u~a, intrau acolo femeile mai importante ~igateau mireasa in casa. Toata lumea era atam. Exista un obicei pana sa gateasca mireasa? Cine 0 gatea, nafa? (N.H): N~ ~ineamurile principale ale baiatului. $i in traista ce era? (N.H): in traista era ghiulul miresei, costumul pentru fata. Deci
: :-:, ,,_..~_:_ "4 __4: X.. n..~x "4 ro ~;St.o~ mirp~<:~ n~C:III ~r~

afam. Venea mireasa in fata na~ului. Na~ul statea pe scaun cum starn noi aicea." Din alte infonnatii atl~in c~ la Huma, nun~ii cu mirele veneau calari, intrau in curte la mireasa, unde mirele calare inconjurade trei ori strejurul (parul din mijlocul curti i). Mireasa deschidea u~a ~i intra primul na~ul, platind bani. Intrau apoi toti invitatii ~i erau serviti cu un bardac de rachiu, la primirea caruia ofereau bac~i~. Desagii cu pantofii miresei

67

erau adu~i de cAtre un bArbatdin alaiul ginerelui. 0 femeie se ridica ~i scotea ghetele (pantofii) din desagi, iar mireasa, acoperitA cu a batistA ro~ie, venea ~i se incAIta. 0 altAfemeie i~i scotea pantoful, punea putin
vin in el, zaharicale, ~iII ofere a miresei care bea vinul ~imanca zaharicalele,

prilej de bucurie pentru cei de fatA.DupAacest obicei, mireasa ~i mirele se retrAgeauintr-un colt al casei. in fata mirelui se pretenta un bArbat care aducea 0 paine cu sare ~idouApahare de vin..Un bAiat,lega mireasa la brau cu 0 batistA~i0 aducea, impreunAcu mirele, in fata na~ului. Aici avea loc 0 iertAciune,mirii inchinandu-se de trei ori in fata n~ului. Beau amandoi, de trei ori dintr-un pahar, prima datAmireasa, apoi mirele, ~i sArutautot de atatea ori mana n~ului. Un bAiatlua celAlaltpahar ~ibea ~i el de trei ori din el, aruncandu-I apoi deasupra miresei. Mirii se retrngeau din nou, in fat~ Ii se puneau iar~i douA pahare cu vin, langa 0 paine. Fiecare nunta~i trecea prin fata lor, beau dintr-un pahar, din celalalt stropind pe miri. Mirii taceau in acest timp mAtanii,tarn sa priveasca la .cei care-i stropeau cu vin. Numai dupa terminarea acestei procesiuoi socrul.mic incredinta mireasa mirelui. Mirii sArutauapoi mainile tuturor invitatilor prezenti la aceasta ceremonie. Apoi se putea pleca spre bisericA la cununie. (Coman, 2002: 13) Iertiiciuni. Informatii de teren: "Na~ul ramanea afarn in timp ce n~ gAteamireasa. Ooua tinere necAsAtoritescoteau mireasa in curte. N~ul statea pe scaun avand in fata 0 mAsuta[pe care se aflau) 0 paine ~idoua pahare in care se punea vin ~i bani de metal. Mireasa era ad usa de un copil numit putcumnic, impreuna cu mirele, in fata na~ului. Se inchina de trei ori (cu mainile in ~old se apleca de trei ori). N~ul Iua amandouA paharele in manA,se ridica ~iii dMea miresei sa bea de trei ori altemativ din cele doua pahare. incepea sa spuna blugusoave (urnri): SAniUate!, Copii multi, sAnato~i!~iintelegere!. Apoi rastuma paharele de vin, Ie aruncAjos ~icopiii adunau banii. Mireasa avea pregatite florile pentru na~i, Ie punea flori in piept, Ie saruta mana ~in~uI ii dMea bani. Intra in casa cu mirii ~iii punea ~imirelui in piept 0 floare. Veneau socrii mici cu
IIIV

oarn arunca ~i batista. Se dansa hora nunului, se dAdeau prosoape de borangic, na~ilor, tartatilor. DupAce pleca la bisericA, tinerii 0 strigau dar mireasa nu se mai uita in urmA."(I.M.) "Na~ul plAtea la u~A.Oucea voalul na~a, gAtea mireasa, pregAtea mireasa. [Rupeau) colacul in cap, rupeau turta. [Parintii fetei) luau pe ginerica ~i mireasa, ii puneau in fata lor ~i Ie spuneau, Ii preveneau: PanAacuma a fost a mea, acuma a ta. ~i Ie dMea un ban. Sa ~ja de ea. Cum se fiicea iertiiciunea fa na$? Spunea na~a sA aduca un scaun, punea tatAlui un alt scaun ~i cu vin, paine ~i cu .douApahare. $i blagovesea n~ul. $i venea mireasa, se inchina ~iarunca n~ul, blagovesea cum zicem noi, felicita pe romane~te,dar noi blagoveseam. SAtrniti, sa aveti copii, casAde piatrn sAaveti! Blagovesea n~ul. ~i pe urma plecau la bisericA."(M.T) "Cum se fac iertiiciunile? Oeci mireasa ~i mirele cand pIeaca din casa pArintilor, dupA ce s-a pus masa, s-a gAtit mireasa, inainte de a pleca la cUl1unie,in fata n~ilor ~i in fata pArintilor, stand aplecata, fac mAtanii~i tree peste 0 plapuma." (R.L.) "N~ii, clnd ies din casa mirii, tin mana pe spatele lor ~ise inchinA de trei ori (toti) impreunA cu paine ~icu sare. Se inchinAin fata socrilor. Se aruncA apa." (T.N.)
I

. La

bisericii (cununia). Socrii mari a~teaptau mirele ~i mireasa


I

impreuna cu toata nunta la poarta bisericii. Se ~tepta cu 0 paine mare (colac) tacuta de soacra mare. Socrul mare tinea cana cu apa, 0 sticla cu vin ~ibusuioc. (S.G.) Busuiocul are rQIde a face tinerele "drngastoase ~i atragatoare flacailor" (Ion Ghinoiu, 200 I: 31), fiind intalnit ~i la obiceiurile nuptiale romane~ti(rol purificator ~ifertilizator). "Mirii, fiind fata in fata cu socri, se apleacau de trei ori in fata socrilor mari. Socrul mare ~tepta numai pe cele care se ~tie ca sunt fecioare (nu se taceau iertaciuni la oricine). Sora ginerelui (sau neamuri din partea baiatului) aveau pregatit un baietel mic (de doi, trei ani). Dupa ce se inchina de trei ori, soacra mare 0 inchina de trei ori cu colacul pe mireasa. Mireasa s.Ar~~~~?a ~o~cr~im~ri:Socru~m~r~ii ~ade~ sa ~7adin ca?a [pastrat~) . ...1_ .L_____. ~f.nlx r. ,.IXAA"'Ic, h~,~tpllliin '---.-- .--Jbrate, mireasa it sAruta~iii daruia un cadou (0 cAmA~utA, costum~). un Oamenii se fereau sAdea copilul dacA nu se ~tia cA fata era fecioarn, considerandu-se cA pi\catul ar cadea asupra copilului. Acum chiar nu mai dau copilul (de teamA).Socrul mare primea un dar de la mireasA ~i soacra mare la fel (dacA ern bogatAoferea 0 cAm~A, pijamale, dacA era sAracA,un prosop). Socrul mare lua mireasa de manA, soacra mare lua pe ginere de manA,in spate veneau n~ii cu tartatii ~i0 duceau panA in 69

.1

rudeIe ~i incepea i.e~.a:i~~e~~Socrul mic 0, pr~da pe mireasa .Jla mire, ~__ x_


_

II~ ... '-''-6, __I --

""-'.0

r'!

_ _ -- ...

- ..

ginerelui sus ~i a miresei jos ~i spunea: - Cum Domnul cu tine, tu cu ea! (Cum Oumnezeu are grija de tine a~a tu cu ea). Soacra mica la fel, rudele la fel. Se ie~ea din casa: socri mici luau pe tineri de mana, ii scoteau in fata u~ii ~i dadcau na~ei un cozonac (colac) pe care-I rupea deasupra mirilor ~i-Iarunca (in patru colturi, in cruce: in numeIe TataIui,

al Fiului ) Soacra micApregAteamiresei intr-o batista putin grau. Mireasa,dupAce tacea doi pa~iin fatA,il aruncain trei directii. Ultima
68

fata mesei de cununie ~i ii dadeau in primire preotului." (I.M.) "inainte scoteau un copil. Cand ajungeau la poarta la biserica, venea soacra, mama lu' ba.iatu cu paine ~i cu apa, 0 inchina a~a cu painea, ii dadea un copil mic. Ce fticea mireasa? il pupa, ii dadea un cadou la copil ~iapoi intra in biserica, ii cununa parintele." (~.c.) "Cand se ducea mireasa /a bisericii, ce se intamp/ii? Din neamul baiatului apareau cu un copil. Dar ce se intampla? Daca mireasa nu era fata, copilul se imbolnavea. ~i nu prea dadeau copilul. Dar lata avea curaj sii ia copilu/ dacii $tia cii se imbo/lliive$te? Fata, de ru~ine, IIlua. Parintii care erau bogata~i, daca [mireasa] nu era fata, a doua zi 0 puneau pe grapa ~i0 duceau la parintii ei." (N.H.) ,,~i el cu calul calare [tartatul], mirele, mireasa pe ca/ rO$U, ot un t cavaler 0 conducea. Socrul ~i soacra ii a~teaptau in u~a bisericii cu un ulcior cu apa ~iun buchet de busuioc uscat. Mirii beau, Ii sarutau socrii ~i intrau in biserica la cununie." (S.G.) "La mireasa se face cozonac [colac] ~i se rupe deasupra capului cand iese mireasa. Se rupe ~ise imparte (de catre soacra mica). Bucatile se marianca sau se pastreaza ~ise pun sub perna (cine are fete de maritat) ca sa-~i viseze ursitul." (T.N.) La casa mire/ui.Alaiul venea de la bisericaacasa la mire. Existaobiceiul ca socrul mare sa 0 ia in brate pe mireasa ~is-o duca pana in casa. "cand se duceau acasa, la poarta cand ajungeau, trebuia sa ia socrul fata in brate din ~areta, din caruta, ~is-o duca in casa. Pe unnapuneau masa." (M.T.) "Cand se duceau acasa, la poarta cand ajungeau, trebuia sa ia socrul fata in brate din ~areta, din caruta, ~i s-o duca in casa. Pe unna puneau masa." (~.c.) Infonnatorii provin din O~ani,sat in care exista acest obicei ca socrul mare sa duca mireasa in brate. Existau ~i alte obiceiuri: la Liumnita mirele ~i mfreasa se opreau in fata pragului, moment in care fiecare nunta~ trecea prin fata lor ~i ii saruta pe frunte, nas ~i uI:11eri, apoi un baiat venea in fuga ~i incerca sa-i desparta. (Coman: 2002: 13) Aducerea zestrei. Zestrea era adusa de peguziii. "Se cununau. in
timnlll <let", c:nrrlll m",rp c:i rll c:n",rrn <:P ,-fllrp", <>1'<><::1 pnp<>11 I'll 7p<:trp<> V

mare se desta~ura la Salon (Caminul Cultural) sau acasa la baiat. "A~ezarea la masa: masa na~ului! in dreapta socrul mare, in stan~a socrulmic, na~ii cu mirii in centru. In partea socrului mare, rudele. In partea socrului mic, rudele. in fata invitatii. Se cantau diferite cantece, printre care cunoscutul imn aromanesc Dimandarea Piirinteascii. "(I.M.) Meniul traditional: sannale cu frunza de varza sau vita, ciorba de bor~, pilaf de orez cu copan de pasare, friptura de porc, preparatel~pore (lebar, toba, cartabo~), vin (rachiu) ~i cozonac. Un obicei imprumutat de la dacoromani il reprezentajocul (dansul) gainii ~i oferirea in dar, na~ului.Apoi se taceau darurile. Infonnatii de teren: "Un numarde persoane, rude apropiate ale baiatului, serveau toata seara la masa. Ace~tia pregateau gaina (0 gaina taiata, prajita, aranjata frumos). Apoi dadeau tavile cu cozonac. Na~ul trebuia sa plateasca gaina, la fel cel care 0 juca. Gaina avea 0 tigare aprinsa in cioc, tlori ~ifunda. incepea darul nunului mare: cama~a, ciorapi de lana impletiti, un prosop tesut (daruite de soacra mica). Na~a primea 0 cuvertura tesuta de mana, material de rochie, prosop tesut. Soacra mica dadea daruri la copiii na~ilor~ila parintii na~ilor.Socrilor mari tot soacra mica Ie dadea daruri din partea miresei. Socri mari taceau masa iar socri mici dadeau cadouri la toti invitatii. Pe 0 tava se punea 0 felie de paine cu sare~iincepeadarulcu bani.N~ul mareIinumara,se puneauin prosop, se legau ~i se dadeau mirilor. Dupa 0 perioada de dans dispareau mirii (plecau la culcare). Atunci, rudele miresei plecau acasa." (I.M.) Un obicei de nuntil extrem de interesant il reprezenta spartul oalei precum ~i invitarea mortilor la masa: "La nunta, cand se spala mireasa in cap, lua un u/cior ~i-Ispargea. La nunta; cand tacea nunta, se suia in pod cu un colac ~i 0 farfurie cu apa ~i ii invita pe mo~i la nunta. La moarte nu avem. Invitau mortii la nunta." (S.G.) Obiceiuri de luni. Vestea. in trecut se vestea printr-o impu~catura faptul ca mireasa a fost virgina. Mirele dadea ordin sa duca sau nu rachiu la salon. Mergeau trei femei cu sticle impodobite cu tlori, pline cu rachiu ro~u. Se canta geamparaua ~i se dansa. Daca mireasa nu era virp'ina era trimisa oe Q:raoa oarinti acasa. Cei care mergeau cu vestea la erau primiti ~i serviti de soacra mica (acolo erau prezente toate ru<1ele socrilor mici). Apoi se ducea vestea la na~i. Flacaii, prietenii mirelui, illuau pe mire ~i il spanzurau de 0 grinda pentru pacatul savar~it, cerandu-i sa plateasca ca sa fie iertat. Mireasa era de fata ~iera intrebata daca II cuno~te ~idaca vrea sa fie iertat. Dupa mire venea randul socrului mare care promitea sa dea alimente (ulei, zahar, taina) ~ide baut tlacailor. Din alimente se prepara apoi halva. (S.A.)

fetei, 0 duceau acasa la baiat. Ce zestre era? 0 lada acolo ~i cateva lucruri ce aveau, ~i cu caii calare. ~i se duceau la socrul mare. Socru mare ti-am adus zestrea ~isa ne dati bani! Le dadeau bani acolo, lasau zestrea, ei plecau ~i pe urma ramanea nunta." (S.A.) Masa mare. Mirii a~teptau pe na~i la u~aSalonului ~ise inchinau in fata na~ului (de trei ori). Dansau hora na~ului ~ise a~ezau la masa. Masa 70

71

in O~ani mirele ~i rudele apropiate erau pedepsite dupa ce mireasa era scoasa la fantana. Ei erau cercetati, inscenandu-se 0 judecata, pentru faptul ca ar fi furat mireasa. Aceasta era rugata de ginere sa confirme faptul ca acest lucru nu era adevarat. EI ofereajudecatorilor cateva gaini pentru a fi eliberat. (Coman, 2002: 13)

Informatiide teren: " Vesleaeand se fiieea? Cu vcstea dimineata.


Seara, dupa ce plecau, ii trimit pe tineri la culcare. ~i acolo aveau pe cineva care a~tepta. Dupa ce ie~eau tinerii de acolo, vedeau care e treaba, e buna sau nu-i buna, cum era, ~i pe urma imediat se stran~eau toti care erau din neamul asta ~i incepeau sa Ii adune pe neam. Ii spanzurau. Aveau 0 grinda in gard, mare, ii legau cu funia. Pe mire, pe cine? Prima data pe mire. Ce-ai facut in seara asta? Cum? Venea mireasa ~i 0 intrebau: Tu il cuno~ti pe omul asta? Da, II cunosc. De unde-I cuno~ti? Pai II cunosc, uite, din seara asta. Ei, daca-I cuno~ti, II eliberam. Daca nu, II spanzuram. ~i apoi incepeau pe neam: socrul mare, II tineau sa dea dar. Faceau halva. ~i dupa ce ie~eau tinerii din came~a, plecau din neamul barbatului prin sat. Venea la mine, ca sunt neam, venea la oameni, ~i aduceau vestea, pentru ca baietii aia au fost buni ~iau ie~it bine. Jar dincoace, la cei care Ii spanzurau, dadeau zahar, dadeau ulei, ~i incepeau, puneau cazanele ~i faceau halva. ~i dupa ce tenninau asta, gata, petreceau. Puneau masa.' Daeii nu ie~eau bine, ee se intdmpfa? Daca nu ie~eau, mai aveau ni~tedificultati. Halva se facea cu malai, prajita bine cu ulei ~icu zahar. Pe urma, toata lumea la masa, dupa ce mancau primeau daruri fiecare." (S.A.) "Se dadea un kg de zahar,ulei,se faceahalvacu malai.Cemeau malaiul,la toata lumea dadea halva din aia. Ginerelui Ii tuma mireasa apa sa se spele. $i a~tia ii puneau cenu~a. Ea II spala, ii dadea peste ochi." (S.G.) Si seaale niveasla fa apu. Luni, dupa nunta, mireasa insotita de ginere se ducea acasa la mama sa. Nu intra in casa, era a~teptata de parinti la poarta cu dulciuri (sarailie). Cu aceasta ocazie mireasa trecea pe la trei fantani, de unde lua apa intr-o cana. Prima fantana era in drum spre casa parintilor. La poarta casei se inchina (cu mainile in ~old) in fata
0: 0: A ~oru..t'1 ~i" A~,I.o-:t AIII~illri C'~ AII""~ ~r~c:~ mjrp~c:~ c:~rllt~ntlll_i

Salon unde ii ~teptau mirii (cu rudeIe apropiate). Venea ~i socrulmic cu rudele lui. Mirii serveau pe n~i cu rachiu ro~u~iapoi pe invitati. Se facea o hOI-a are ~ise dadeau mid cadouri mirilor (obiecte de uz caznic). (I.M.) m ,,~i mireasa imbracata, cu doua colege de-ale ei, trecea la toate fantanile, la toate ci~melele, se ducea ~i se inchina. Mergea prin tot satul. Orice copil, de un an daca era, ii saruta mana [mireasa] ~iprimea un ban. lar un turc, s-a intalnit cu mireasa, ~i i-a dat un galben;-ft-avea marunti~. ~i turcul i-a dat un galben. 0 lira, lira se spunea. Joi seara se duceau la parintii fetei. Dar nu se culca cu ginerica la un loc, el intr-un pat, ea intr-un pat." (S.G.) Slimbiitii, dupif IIUlltii. Vizita fa piirin{ii felei. Sambata urmatoare tinerii se duceau in vizita la parintii fetei innoptand acolo (acest obicei se intalne~te ~i la aromani). Informatii de teren: "Mirii se dueeau in vizitii ...? .A~a.Cand venea sambata, acum, mirele cu mireasa se duceau la socrul mic. ~i atuncea socrul mic ii a~tepta cu neamurile acolo. ~i ce faceau? $i zice socrul mic: in seara asta il trimitem pe mire sa mi-aduca lumina. De unde lumina? Gaseau 0 craca de brad, ala ardea, bradul arde bine. Zice: Nu ma intereseaza. Se ducea, aducea craca aia de brad, Ii dadeau foc ~i ii puneau pe ginere sa i se inchine. Asta i se inchina de trei ori. $i sambata seara spre duminica, dormeau la socrul mic." (S.A.) "Miercurea [curios, de fapt sambata, n.n.] venea domni~oara de onoare, lua mireasa ~imil ducea la mama. A~a m-am inchinat de trei ori, am sarutat-o, la revedere, am plecat, m-am dus acasa ~i atunci a luat steagul de acolo. A~aera obiceiul. Cand lua mireasa la legatoare, 0 plimba pe la trei fantani. Lua cu cana apa. Din cana aia se ducea la na~, la Salon, ~iIe turna la n~ sa se spele na~ii pe maini, la ginerica intai ~ipe urma la na~. Dupa nuntil, in prima zi de joi, se duceau mirele ~i mireasa ~i se spalau pe cap ~idormeau la parintii miresei. Se punea masa, pravisimi se numea, mama miresei primea fo~tii miri ~i Ie punea masa. Se zicea ca mireasa e bine sa se spele pe cap acolo, la mama-sa, ~i sa dorma acolo o seara. A~a e frumos. ~i noi am facut a~a." (R.L.)

mana.Apoi pleca la 0 a doua fantana, lua apa, iar a treia rantana era cea din curte (Ia ginere). Ginercle trebuie sa se spele pe maini cu aceasta apa. Oamenii glumind II murdarea~, Ii puneau praf, cenu~a etc. Mireasa ii dadea un prosop sa se ~tearga ~i un dar (cama~a, ciorapi impletiti, pijamale), apoi Ii saruta mana ~i primea bani ca rasplata. Dupa acest obicei se pleaca la Salon. Rudele din partea socrului mare se duceau la n~ sa-I ia ~isa-I duca la 72

73

._~

.~~_.

"-

- "

OBI eEl U RI LA iN M 0 RM ANT ARE

rasarit, iar peste fata i se punea 0 panza. in trecut, exista informatia (Papahagi, 1902: 132)ca meglerioromanii nu imb~iau ~inu spalau mortul. Rudele incepeau sa vina ~isa prezinte condoleante familiei. Era chemat ~i preotul care-i citea rugaciuni pentru sufletul mortului.

8emlle prevestitoare de moarte: Moartea omului era vestit~ prin dintecul animalelor de cas~, semne ale naturii sau vise premonitorii. Astfel, atunci dind cainele urla, g~ina canta coco~e~te, coco~ul cotcod~cea ca 0 g~in~ sau se produceau furtuni puternice, c~deau stele, se credea c~ cineva din familie urma s~ moar~. "Dupa ee se eunoa~te ea a murit cine va, sunt semne? iti joaca ochiul, a urlat cainele, cant~ g~ina. Chiar cand a murit b~iatul, cainele a urlat ~i eu stand aicea, m-am perpelit, ~iapare 0 m~in~, cu fata, ginerele meu ~i o asistent~, cumnat~. Ma, ce s~ fie asta! Nu era duminica, nu era sarbatoare. Tata, am venit sa te vedem. Jean a murit. Am inceput sa plang. A urlat cainele. Cand a murit sotia, tot la fel, a urlat cainele." (S.G.) "Dac~ 0 g~ina cant~, prezice moartea unui membru din familie. Spre a deturna raul augur, se taie g~ina." "Cand coco~ul cotcodoce~te ca 0 gain~ prezice moarte. Ca sa nu se intample prevestirea, se aduce coco~ul la biserica, unde se darue~te popii." (Papahagi, 1902: 93) "Cand vantul sufl~ a~a de tare incat ridica ~i ~trea~inilede pe case, e semnca moarecineva."(Capidan,1925:37) .

Informatiide teren: "Dupa ee moare omul, ee pregatiri se fae in


easa? Se spal~ toate rufele care sunt in casa, se varuie~te sa fie cura~ mortu'. Se aeopera oglinzile? Oglinzile in casa, se pun ~tergare. Se izgonese animalele, pisiea? Nici caini, nici pisica s~ nu intre. Se desehid ferestrele? Se deschid, sa nu miroase mortul. Se veste~te moar/ea, se bat clopotele? Clopotul bate. Cine a murit? Cutare. Eu cand am plecat ii spun sa ma citeze la batut clopotul. il pomene~te preotul. A batut ~i cine a murit? Profesorul Simiti. A auzit tot satul. Se spune steag fa easa? Nu. o carpa neagra se pune la poarta sau la u~a." (S.G.)

Pregiitirea mortului pelltmlumea de dillcolo: "Ce i seface mortului, imediat dupa moarte? Inehiderea oehilO1;egareafOlcilor? Ii leaga falci Ie l ca sa nu stea gura cascata ~i ii apasa ochii.li aeoperafafa? NlI. Daca ceva miroase, iI acopera. Cine sealda mortlll? Oricare, un barbat poate sa-I scalde, iar la femeie, femeie. Cand # unde se sealda? in casa. il scalda, iI imbraca, ii fac sicriu, iI pun in sicriu. In ee se sealda? in albie. Cu ee se sealda? Cu apa, putin calda, ~i cu sapun. E deseantatii apa? Nu. Cum se sealda? il intind in albie ~i-Ispala. Un singur om? DoL Ce Credill{e, ceasuri bune # rele,persoalle # allimale Ilefavorabile: fae ell apa dupa aeeea? 0 arunca. Unde? in curte, nu se tine cont. II "Sunt eeasuri bune ~i eeasuri mai rele pentru moarte? Da. Se spune ca lund, if barbierese, ii taie unghiile? Da. Cine? Oricare. Ce se face eu in marta, e un ceas r~u, nu e bine. Se spune ca daca intalne~ti pe popa parul, eu unghiile? Le pun intr-un loc ~i Ie ingroapa in cimitir. Se ungea nu-ti merge bine. Daca vezi pisica neagr~ nu-ti merge bine." (S.G.) mortul eu ceva? Nu. Se leaga mainile ~i picioarele ~i daca a botezat pe cineva, acesta i~i punea 0 batista pe mana. Picioarele Ie are 'Iegate ~i U$urarea mor{ii: ,,~e se face penl1'u u~urarea morlii? Sunt obieeiuri? popa, cand iI duce la cimitir, il dezleaga. Cu ce haine se imbraea? Haine Se face pomana. 40 de zile dup~ ce moare se duce cu tamaie la cimitir. noi. Pregatire speciala: are ~tergar, la neamuri Ie dai numai ~tergar, la Pentru u~urarea morlii exista obieeiuri, sa sefaea rugaciuni, desedntece? popa nu-i mai da. In haine se pune ceva? Ii pune in buzunar ni~te bani, Unul sc roaga, ca inainte sa moara sa fie iertat, se fac 30-40 de matanii. . un pieptene ~i 0 batista. Unde sta mortul pana la a~ezarea in sier;u? In Am tacut 0 gre~eala, anumite gre~eli. E un canon, faci 40 de matanii ~i cas~ daca moare in tinda se pune in camera. Unde, pe jos, pe masii? Pe apoi te imparta~e~ti. Te duci la popa ~i iti da un canon." (S.G.) . masa.. Se pune sicriul, se pune perna la cap, se pune_ ceva jos, sa nu fie L 1 ~_ ~~_~ .~'.._a nrl..1 ...,,.'" n m<'lrp nnfHi lip. milncare. aceasta ... t _ _ _ .
"' '-8 __.,.. u _)'.."', "" 1""""''''' "..v, U"",, pUll '1''''''"'''''1 UVU'"

'!'

era sati.sfacuta de rude. (Papahagi, 1902: 132) Pregiitiri pelltru inmormdlltare: [mediat dupa ce omul moare, este imbracat in haine noL Se iall masuri pentru a proteja sufletl!1acestuia (ferirea de intrarea animalelor in camera mortului) ~i pentru a semnal!!. satului decesul (steag la poart~ batutul cIopotului la biseric~ anuntarea). Se aprindea lumanare ~i se ardea tamaie. Mortul era a~ezat cu fata spre

fire de stuf. Acum nu se mai pun stuf, pun rumegu~, 0 patura noua. Morlul esle aeoperit? Are special facut, il acopera de la picioare ~i pana la gat. Acum are numai cearceaf alb, curat. Lumanarile arse, ce-au mmas, se arunca in groapa. Ce lumanari sunl IOnga morl? intai ii aprinzi 0 candela ~i arde zi ~i noapte. Pe lIrma, lumanare. Se pun intr-o strachina leu faina pe sala ~i se aprind." (S.G.) I I I I

74

75

Colaeul mortului: Avem atestat faptul ca, atat la meglenoromani, cat ~i la aromani, s-a pastrat obiceiul de a se realiza colacul mortului, 0 lumanare tacuta din ceara de casa, pe 0 ata cu care Sea luat lungimea mortului, incolacita in spirala, "simbol universal al drumului sufletului dupa moarte". (Ohinoiu, 1999: 274) Lumanarea era pusa pe pieptul mortului ~i,dupa inmormantare, se ardea timp de 40 de zile, timp necesar sufletului de a parcurge drumul pana in lumea de dincolo. "Se ia masura mortului eu 0 a{a ~i se face 0 lumanare, colac, care arde 40 de zife? Se face. Cat e de lung mortul. Se incolace~te ~iarde cat tine ea. Asta e la meglenoromani sau e luata de la romani? Domne' ~ila romani este. Dar este ~i la meglenoromani? Evident. Cum se nume~te? Nu ~tiu. Fac colac." (S.O.) "La mort, se ia masura mortului cu 0 a{a ~i seface 0 lumanare care se fncolace~te? Da. Cum se nume~te? Nu ~tiu cum Ii zice, dar 0 incolacesc, 0 fac ~i 0 pun pe mort. Cat timp arde? Pana ridica mortul. 40 de zife? 40 de zile oaprind. Asta nu e luata de la romani? Nu, obicei vechi, .colac se nume~te." (S.A.) "Se masoara mortul cu 0 ata ~i se face lumanare. Un colac care se arde 40 de zile." (T.N.) in anul 2003, in urma cercetarilor realizate la aromanii din judo Constanta, am obtinut informatii asemanatoare: "Era obiceiul sa se ia 0 lumanare, sa se fncolaceasca? $ti care e aia? Lungimea mortului. Pe 0 ata pui ceara de casa, 0 faci covrig ~i 0 aprinzi. Cand pleaca mortulla groapa 0 iei ~idin aia trebuie sa ai 40 de zile cand te duci la tamaiat. Sa aprinzi din ea. Ce denumire are, colae? Nu colac, boi, lungimea mortului. A~a se zicea pe macedone~te, boi. Unde se a~eaza lumanarea asta? Acum se face candela, inainte nu se tacea. Acum se pun liinga candela." (inf. Maria Cioara, loc. Tariverde, n. 1926 in loc. Poroi, Grecia) ,,$i masura mortului? Nu. Am tacut 0 lada de la un porumbar. Se . fticea 0 lumanare incoladta sa arda 40 de zife? Unii taceau. Se fncoliicea a~a {sensul acelor de ceasornic] ~icu un capat sus? Da ~i0 lasa sa arda 40 de zile. Deci . a existat? Daca eu. _ _ 'T ca an...ru..;'" spun : existat!" (inf. Virginia _ ... . "' ,...
~IUI~.llI, IV\.I. J."""'IIU6o"."'.'." .,,------

pomana da. Cine intra la mort? Indiferent. Oind moare omul tot satul vine. Cand mi-a murit nevasta, 0 mie de persoane au venit. Ce se spune? Dumnezeu sa-I ierte! $i la plecare? Tot, Dumnezeu sa-I ierte! Se poate lasa mortul singur? De fapt nu. Am vazut, illasa singur unii. La noi it pazesc toata noaptea. Noaptea se aduna lumea /a mort? Se aduna. Se da mancare, se face 0 paine calda. Aduc ei ceva? Aduc, impartesc ~~la mortii lor, biscuiti, bomboane. Sunt chema{i sau nul Nu, vin ei. Vin de mai mu/te ori sau 0 singura noapte? Unii cand vin, de seara piina dimineata stau. Vin, pleaca, ca nu incap, daca vin 30 de persoane nu-i incape camera. Se vorbe~te, se bea? Vorbesc, discutA, peau. Despre mort? Nu, aia ce-a tacut, ala ce-a Tacut, cum e omul. Se joacii, rad? Riid, pe ei nu-i doare de baiatul tau sau sotia ta. Rade omul. Fac glume, pacaleli? Nu, la noi nu, la romani pacalesc, la megleni nu. Vinoameni masca{i? Nu. Se aprind focuri? Nu, n-au pentru ce." (S.O.) Sieriul: "Cum seface co~ciugul, ce nume are? Sfinduchi de moarte. Din ce se face? Din scandura de brad. Se bat jos ~ipci, legatura, unul face capacul, imbraca capacul tot in negru, fac 0 cruce alba ~i pun 0 patura noua, frumoasa, peste capac. Cand se aduce ~i unde sta? Cand e gata. Sta pe masa. Cum se face crucea. E vopsita, ornata? E scris numele, prenumele, data na~terii, mortii. Pe urma ii face cruce cum poate el. Cum sta sicriul fn casa, ca orientare? La rasarit cu capul, la apus cu picioarele." (S.G.) ill/normantarea: Ca ~ila romanii carpatiGi,la scoaterea mortului din casa era sparta de prag 0 oala, simbolizand un adapost al sufletului celui decedat. La doua zile de la inmormiintare se spargea, de asemenea, un ulcior plin cu apa la mormant. Personificarea spargerii oalei cu moartea omului este relevata de Ion Ghinoiu (1999: 45-47). Dupa plecarea cortegiului funeral' spre cimitir, oamenii nu mai priveau indarat pentru ca exista credinta ca un alt om va muri. Din spusele informatorilor,

. mortul

era tinut 24 de ore ~i apoi se putea ingropa. Se taceau opriri ale


1..: ... " ~_ A_ ...: .._ ':' x

mortului la toate raspantiile drumului. Pentru plata vamilor i se punea


I

in trecut, mortul er~ ingropatdi~ct in pamant, tara a mai fi pus in


dus pana la groapa pe 0 targa.
de teren: "Cum se fngroapa? Cel putin 24 de ore trebuie sa

Miisura mortului: daca ai." (S.O.)

"Cu se se ia inasura mortului? 0 sfoara, un stuf,

Ico~ciug. Era Informatii


:

Privegltiul: "Unde sta sufletul mortului, cat sta mortul fn casal in cer, duhul s-a dus. Calatore~te? N-a venit nimeni de acolo. A venit cineva? N-a venit. Se pune ceva pentru sufletul mortului, la geam, u~a? Nu. De

aiba, ca Sea intamplat unii sa se trezeasca. Trebuie sa aiba certificat, 'boala omului. Dupa cate zife? 24 de ore. Daca el a murit azi, maine la

unu, la doua, I-a inmormantat. Nu se mai treze~te el. Cine vine la


fnmornuintare? Toaffi lumea, nu conteaza ca e neam sau nu. Vinepreotul

76

77

acasii? Seara vine, ii cite~te. Se opresc /a riispantii? ~i in fata bisericii ~i la toate raspantiile se oprese. CU/1/se scoale din casii? Neamurile, tinerii II scot. Se sparge ooa/ii? Nu ~tiu. Eu ~tiu c1\ la nunta se sparge. Mi se pare ca ~i aici se sparge 0 oala. Cand a ie~it sotia au aruncat 0 oala aicea. Cand se bat cuie/e? Nu-i bat euie. ii pun eapacu!. Se face brad /a mort? Nu, co lac, ii d1\ eolac. Cum se duce 1/Iorlll/? Pe targa, eu targa pan1\ la cimitir. Unii iI pun in c1\rut1\,it duc la biseric1\. A~tia care sunt tineri iI iau

Cei mai multi, insa, '-au vazut, noaptea, zburand ea liliacu!. Sunt vampiri care provoaca mare mortalitate printre sateni. Domnul Popatanasi T. din Hllma imi spunea ca, in timpllrile mai veehi, multi se mutau dintr-un sat intr-altul, din eallza vampirului. Multi vampiri spintecau oamenii ~i Ie dueeau matele in padure; altii veneau noaptea ii ridicau din pat ~iplecau

Se crede eelvampirul iese noaptea din mormantul unui om pacatos. neamurile, prietenii. Preotul se pliile$le? Da. ~i colacul i-I dai. Cefac pe In foal1e multe cazuri se intampla ea monstrul sa nu fi fost pacatos, ci drum? Au venit pe partea asta, sehimb1\drumul, ~iin toate r1\scrucilese numai din eauza ca, atunci eand I-au condus oamenii la groapii, opresc ~i cite~te popa, arunc1\ bani." (S.G.) I intamplarea a flicut ca sa treaca pe deasupra lui 0 vietuitoare. ill cazul "Nu fliceau co~ciug. it luau pe targ1\~i cand II duceau la cimitir, 1 acesta sfant sa fie ~i tot se preface in vampir." (Capidan; 1925: 37) imediat dupa ce iI puneau in groapa, libel', flira co~ciug, puneau adapost

cu mainile. ii pliitesc? Nu, nici la groapa nu-i pliltesc, fac voluntar,

eu ei prin mllnti.

pe deasupra ~i ramanea ca intr-o cu~ca. Puneau pamantu!. Co~ciug nu ~tiau s1\fac~L" (S.A.)
"Cand se coboara trupul mortului. in groap1\, ii dezleaga toate legaturiJe; ii pun 0 turta in san ~i un ban in gura, ca sa poata merge libel' in rai,

avand mancare ~ibanul pentru plata vamilor. Dupa dou1\ziJe, se aduce la mormant un ulcior plin cu apii, ii sparg fundul ~i-I a~eaza in groapii." (Cosmulei, 1909: 35) Pomelti: "La impiirtirea pomeniJor,care constau din paine ~ipliicintA, femeile care impart, se a~eaza in trei raspantii de drumuri ~ia~a impart treciitoriJor." (Cosmulei, 1909: 36) La O~ani, trei zile la rand dupa inmormantare se due femeile de-I bocesc la groapa ~iii fac pomanii in ziua a treia: (aUda atreazi). Apoi i se da comand la a noua zi, la jumatatea anului ~i la implinirea unui an. Paml in ziua a 40-a i se aduce la groapa, in toate serile, de catre un membru al familiei decedatului, foe (lumina). Aceasta trebuie sa se faca

inaintede asfintitulsoarelui.(Papahagi,1902:133)
Credill(e ,It strigoi, vampiri: "Cand trece pe deasupra mortului 0 vietuitoare oarecare,. face ca acel mort sa devie vampir. Credinta in
Vdlllplil ";)L\, w. ...,,_ ..:_ ':::'_r~'-''''x. ~~ I... t "t.. nnnn:!rele din Peninsula

Balcanica." (Papahagi, 1902: 94) t "in miezul noptii, daca auzi ceva prin casa ~iin curte ~i, sculandu-te sa vezi cine este, nu dai de nimeni, atunci sa fii sigur ca este vampiru. La meglenoromani vampirii nu se arat1\numai noaptea, dat chiar ~i ziua. Sunt multi care I-au vclzut in fonna unui cotoi, cu ochii aprin~i ca de foe, coborandu-se prin co~ in ogiacul casei ~i eand au tipat la lume, ea sa Ie vin1\intr-ajutor, el a fugit. Altii I-au vazut ca un lup sau ca un caine. 78

,
79 ---

OBICEIURI LA NA~TERE

Na$terea: Momentul na~terii, ca ~i la aromani, setinea secret. Femeia gravid1\, cand i se apropia soroeul na~terii, era urm1\rit1\'de0 femeie din familie pentru a 0 putea ajuta la na~tere. Dae1\in momentul n~terii 0 persoanastrnin1\venea la casa respeetiv1\~i dae1\simtea ca femeia trebuie sa nasca, ca ~i la aromani, lua in gura ap1\~i stropea l1\uza.La plecare lasa ~i un semn, un fir de ata din haina. in cazul in care femeia nu reu~easa nase1\mai multe zile, i se d1\dea sa bea apa din eizma dreapt1\ a sotu1ui ei, iar lada de haine a femeii ramanea deschisa pan1\dup1\na~tere. Dupa ee na~tea, l1\uza era strans ineinsa ~i culcata intr-o velint1\, pentru a-i tine de cald. Buricul copilului em taiat eu secem. Copilul era uns apoi cu rachiu iute sau de struguri, era presarat cu cenu~a, in~at ~i ~ezat langa IAuza. Pentru paza celor doi se punea secerasub capatai, iar in jurul patului se presara putin mei, figurand un hotar. Secera era tinut1\ sub perna pana la 40 de zile, avand rol protector pentru prune. Moa~a pregiitea 0 turta la impartirea carora veneau rudele. Acestea aduceau plocon pentru lauza diferite alimente. 0 turta speeiala se pregatea pentru copi\. Aeeasta era bun1\pentru ca liiuza mancand-o, sa aiba lapte din abundenta. Rudele lasau la plecare cate un ban pruncului. (Papahagi, 1902: 116-119)

mare, cama~uta fratelui. II imbraeau intai eu ea s1\-~iiubeasea fratii. A~a faceau inainte. Se punea paine eu sare, putina faina, putin zahar sa tie dulce ea zaharul, ziceam ni~te euvinte acolo, nu ~tiu ee zieeam. Ca s1\ vina ursitorile, sa fie cuminte, ca sa urseasca baiatului ce-i mai bine, sa nu fac1\rele. De unde se ~tiacii all venit ursitorile? Nu ~tialn,Ie ~teptam. Lasau semne pe faina. Cote veneau? Trei. Cum erau? Mai mari",mai mid? Era 0 ~eja. era una ~chioapii? Nu Ie vedeam, nu se arntau." (R.L.) Liillzia: Uuza (liunco) nu avea voie sa paraseasca gospodaria 40 de zile. Se credea ca lauza, in aceasta perioada, era impura: La implinirea celor 40 de zile mergea la biserica unde era binecuvantata de preot. Dupa lasarea serii lauza nu mai era vizitata. La aromani exista obiceiul sa fie feriti copiii de lumina lunii, considerata a avea influente nefaste asupra sanatatii acestuia. Pentru acest lueru ferestrele emu aeoperite cu panza. in ziua na~terii 0 fata mergea eu un ulcior de apa neinceputa ~i cu un buchet de busuioc la biserica, pentru ea preotul sa stinteasca apa. Uleiorul cu apa era apoi adus acasa la lauza. Lauza stropea cu putina apa pe prune ~i apoi se stropea ~i ea pentru ca sa nu tie deocheati de femeile
,

care veneau sa-i vada. (Ciotti, 1973: 52)


La .gat i~i punea 0 moneda mare sau inel legat/a cu ata ro~ie .de

matase, ~i un catel de usturoi legat de mamma. (Papahagi, 1902: 119) Exista credinta ca "Samovilele cauta in tot chipul sa se atinga de lauza ca sa-i usuce sanul ~i sa ramana micul fara lapte ca sa moara. Tot
pentru a impiedica Samovilele u~a camerei in care se afla lauza nu se desehide de seara pana dimineata." (Cosmulei, 1909: 13) Zanele, ielele, care stateau in preajma casei in timpul noptii erau impiedicate sa patrunda in casa. "De aeeea trebuie sa ~tie oamenii din acea casa, ca orice treaba sa aiba, chiar ~i un musafir sa vie, sa nu deschida u~a noaptea, caei intra zana." (Papahagi, 1902: 123) Lauza nu trebuia sa paraseasca gospodaria pan a la implinirea celor 40 de zile. in cazul in care parasea gospodaria pentru a merge la alta casa, gazda respectiva stropea cu apa rece la urmele picioarelor lauzei, x.."";,, :: A,;.; ,."" 1,.. _1.." _~: x : ___4 _ Ix__ . I.... bel~ugullaptelui la acea easa. in cazul in care se intalneau pe drum douA lauze, acestea i~i schimbau inelele sau un fir de ata, pe care insa nu Ie dadeaudin mana, ei Ie lasau pe pamant. (Papahagi, 1902: 123-124) La implinirea celor 40 de zile lauza mergea la biserica unde, in prag, preotul ii eitea. Lauza impartea apoi 0 turta de grau femeilor, pentru sanatatea pruncului. Obiceiuri pentru recapatarea laptelui la lauze: "Femeia care ~i-apierdut

Casa copilului: Informatii de teren: .. Cu casa copilului ce sejacea?


Se ingropa? Se ingropa. Se punea intr-o oalii? Da. Se ingropa sub un
.

pom. La radaeinapomului." (R.L.)

Scolda pruneului: "Cand se na~te copilul, baba (moa~a) iI ia ~i-I scald1\ intr-o pung1\ de postav plin1\cu apa in care se pune sare ~i 0 moneta ca s1\fie copilul s1\natos~i bogat." (Cosn1ulei, 1909: 7)
Ursitoarele (rii$nqi/i): [nformatii de teren: "Cond veneau ursitoarele? La trei zile de la na~tere. A treia zi se chemau neamurile. Faceau putina mancare ~i cu usturoi pisat ca sa guste toata lumea paine cald1\ ~i usturoi pisat. ~i la moarte tot a~a dadeau usturoiul ~i la na~tere ~i la nunta. De rele se dadea, sa nu se apropie de copi\." (R.L.) "Unde vin ursitoarele? Acasa. [au 0 paine intreaga, a~a, colac cum se zicea la noi, cu sare adusa langacopil, cam1\~uta, dacaavea fratemai

80

81

laptele, se furi~eazApe la ferestrele lauzei ~i pande~te momentul cand lauza i~i alapteazA micul. Daca in acest moment hoata de lapte bea apa dintr-un pahar care il are la sine, e sigura ca redobande~te laptele, binc in(eles in paguba lauzei." (Cosmulei, 1909: 14) Credi,,(e: "Copilul nu e bine sa se ia in brate nici sa'se plimbe pana cand e pija, adica nebotezat." (Cosmulei, 1909: 10) . "Un copil se cunoa~te daca e deocheat, varsand intr-un pahar apa curata, in care se pun ni~te cruciulite. Daca pe deasupra apei se ridica ba~icute, dupa ce am spalat copilul pc obraz din acea apa, atunci dansul e deocheat. in cazul acesta, '~icand omul cu ochi rai, care a deocheat copilul, e cunoscut, se iau petice din hainele lui ~ise afuma micul. Acest leac se zice ca are efect $i la oamenii mari, pana la etatea de 30 de ani, caci pana la acest an are putere deochiul." (Cosmulei, 1909: 15) Arllllcarea plaltsului: Daca un prunc plangea ~i Illl existau remedii prin descantece, exita obiceiul aruncarii (alungarii) plansului. Ca ~i in cazul somnului, care era invocat de a veni spre a i se incredinta pruncul, vedem ca plansul era investit cu anumite puteri, de data aceasta nefaste. lata cum se proceda: "Drept cand vin vacile de la vacar, batrana ia caciula micului copi! $ise duce de Ie~teapta vacile ~i0 arunca caciula intre ele $i se ascunde acolo, ca sa ia aminte, sa treaca neaparat vreo vita peste ea; apoi i$iia caciula $i-$ivine acasade 0 pune micului." ~i un alt procedeu: "Iese in amurgul serii batrana $icata prin toti muntii, $i daca va vedea vreun foc, se intoarce de ia trei taciuni aprin$i din camin, iese iar11$i curte . in (arie) $i zice: Pana acuma plansul era pe X..., iara de aici incolo sa se duca pe focul acela de munte. La fiecare zicere, arunca cate un taciune catre acel foc din munte $i-$iintra in cas~" (Papahagi, 1902: 10I) Numele desceltde,,(ilor: La megleni na$ul hotara numele copiilor astfel: primul nascut, daca era baiat, lua numele socrului mare, daca era fata, lua numele soacrei mici. Regula se regase$te $iin arborii genealogici realizati pe subiectii (de 40-70 de ani) din 200 I, mai putin la ultimele
gt::H~ht\lt, \"'\..tl\.. ~"".J""""&I~_"~_ __~:. _:~I_- 1'___:: ,."t;,

;.

Hotezul: Botezul se realiza la 0 saptamana de la na$tere. in prezent se face la 40 de zile. in cazul in care copilul este bolnav sau agitat, botezul se face cat mai repede. intrucat lauza nu avea voie sa iasa din gospodarie, n~ul venea sau era invitat de cineva din familie, lua copilul $i-Iducea la biserica. Dupa botez copilul era adus acasa $i dat lauzei, spumindu-se formula: "Ti I-am luat turc ~i I-am adus cre~tin!" Apoi avea loc, la casa parinti1or, 0 masa la care participau n~ii $i rudeIe. Lauza ii tt.irnaap~ na~ului sa se spele, iar ce-i ramanea in ulcior era pastrata, avand puteri terapeutice pentru copil. Pruncul primea bani iar lauza daruia invitatilor ciorapi $i ~orturi. Parintii aveau obligatia de a-$i respecta n~ii ~ide a~ivizita la marile sarbatori, precum ~ide aMi onsulta la momentele importante din viata. c Na~ul era pastrat de catre meglenoromani. Singuraexceptie consta in obiceiul alegerii na~ului din drum in cazul in care unei femei nu-i traiau copiii. Mama copilului lasa pruncul in drum ~iprimul trecator care-I gasea devenea n~ul acestuia.lata ce infollnatieavem de la PericlePapahagi: "Dupa ce infa~ori bine pe noulnascut, it arunci in drum ~i-Ila$i pana ce trece cineva, ca sa-I ridice. Ridicandu-I, apari $i-I rogi pe ace la, oricare o.fi el, ea sa devie na~ul noului naseut ~icopilul va trai." Ob~ceiuri la rmp/iltirea ~'arsteide IlII all: in ziua implinirii unui an de la n~tere, se faceau obiceiuri care tineau de atlarea ursitei, a abi litatilor pentru meseria catre care urma sa se indrepte copilu\. Se realiza 0 mica serbare pentru care se faeeau placinte (pugace), peste care se puneau diferite obiecte, pentru baiat unelte ~iobiecte ca foarfeca, oglinda, tesla, eondei, ealimara, carte, anne ~.a., iar pentru fata obiecte mai mult tinand de industria textila casniea: fus, furea, ac, carlige de impletit. Copilul trebuia sa aleaga un obiect pentru a se ~ti ee meserie va imbrati~a cand va cre~te mare. Apoi, din pllgace, mancau toti cei de fata. (Papahagi, 1902: 102-103) ..Hotezulla cat limp dupa l1a~terese flicea? La 40 de zile. Mama fetei aducea scutece ~i un colac cu miere, sa fie dulce. La un all sau doi, laJeli/e, se rupea turta? La lIn an, tot ~a faceam, paine calda. Se
nm~ rum <:ti~m c:rr frrrclilitase inteoaaluatullsi imparteamla r

toate

"Cine pune numele copilului. na~ui? i'nainte'aia era la machedoni. Daca era baiat, punea numele tatalui baiatului, daca era fata punea numele mamei fetei. Acum cine pUlle numele? Cum parintii." (R.L.) Onomastica meglenita la barbati: Hristu, Traian, Tanase, Gheorghe, lon, Petre, Anastase, Noe, Trifon, Atanase, Constantin, Dionis, Vasile, sarbatorile mari (P~ti, Craciun, Lasat de sec). Cu ge se duc? De Uisat Stavre, Nicolae; la femei: Joana, ~tefana, Aneta, Dona, Dumitra, Stanca, I de Sec cu 0 sticla de ceva. de Pa~te ne dueel11eu colac din cozonac, oua ro~ii ~isticla de vin. De Anul NOlicu paine $i gi\ina cruda." (R.L.) Stoiana, Mitra, Polixenia, Zeta, Maria, Ecaterina, Venera.
I I

I neamurile. Trimiteam mama copilului ca sa duea turta calda pentru Mlat, I . unsa cu miere de albine, sa-i traiasca baiatul. $i laJete ~ila biiieli era la Jel? La fel, la un an. ~i la na~a se dueea tot cu furta ~icadou. Cali ani se 1 ducea la na~i cu plocon? Dupa nunta se duc la na~i mereu, La toate

82

83

OBICEIURI

LA SARBATORI

Meglenoromanii veniti in Cadrilater s-au integrat rapid in societatea romaneasea. De la momentul eolonizarii au treeut 75-80 de ani. Autoidentificarea lor eu romanii, ea ~i traiul de zi cu zi alaturi de daeoromani, i-a facut sa imprumute multe obiceiuri speeifice acestora, sau, eu alte euvinte, sa realizeze 0 convergenta, 0 impletire, intre specificitatea lor eomunitara ~i cea dacoromaneasca. Noi am incercat sa aflam date privind obiceiurile specifiee comunitatii meglenoromane. De altfel, in Cadrilater, au sosit ~ivlahi timoceni (ex. loealitatii Cusuiul din Vale) dar despre care nu mai exista date, ei pierzandu-se in masa daeoromanilor. Meglenoromanii s-au pastrat prin numarul relativ mai mare(aproximativ 2000) ~idatorita localizariiin cateva sate din Cadrilater, iar apoi in com. Cerna din Tu\cea, compact. Aceasta a facut ca sa mai avem astazi 0 comunitate meglenoromana pe teritoriul Romaniei. Bodllicul- butllcul de Criicillll: Din cercetarile efeetuate am ajuns la concluzii care aratil unitatea spirituala de veche provenienta intre aromani, meglenoromani ~idacoromani. Dar ca sa argumentam aducem in atentie un stravechi obicei precre~tin: butucul de Craciun. Acest obicei era intalnitin toate zonele locuite de romani ~iare 0 vechime incontestabila. Obiceiul consta in arderea unui butuc (de stejar) incepand eu ajunul Craciunului pana la Boboteaza. Era intalnit izolat ~i la letoni, la bulgarii din KUndestii (butucul purta numele de prekladnik, cf. Th. Capidan), la sarbi ~i croati. Butucul care se arde reprezinta "trup neinsufletit al zeului vegetatiei, care moare violent prin taierea arborelui ~i rena~te printr-un rit funerar de incinerare la Craciun." (Ghinoiu, 2001: 32) in secolul treeut, in multe zone, stejarul a fost inlocuit cu bradu\. Semnalam faptul ea la meglenoromani butucul poarta denumirea de mo~(dedu), semnificand zeul ajuns
1(1 V~I ~ld ;)CItt;.""LU\~;. ,:~" ~'"" : :: __r_ -.. ... x ~x...h))t"~r~ n~ pc:tp.

Craciun, aromanii zic urmatoarele: arde fOclU,ea feata ursa (arde focul, eaci fata ursa)." (Papahagi, 1979: 177) La meglenoromani, butucul (bodnie, boadnie) era adus din padure, iar eapul familiei ie~eain eurte (aric) ~iineonjura strejurul (parul din mijloeul ariei de care se legau caii ca sa treiere graul). Femeia ducea in brate 0 tipsie de arama (sinie) plina cu fructe ~icolaei. Barbatul facea 0 r~ne catre Dumnezeu, invitandu-Ila dna. "Doamne, doamne! Vin de tinam! Cu biriehet, cu casmet cu sanatati ~i cu tot te dide~i"(de trei ori), in
tl11dueereinsemnand "Dumnezeule! Dlimnezeule! Vin sa.cinam eu bel~ug, cu nomc, eu sanatate ~i cu tot ce ai dat." (Papahagi, 1902: 110-111) Informatii de teren:"Colindele eand se eantau? Ei, colindele in seara

de Ajun, cu 0 zi inainte se duceau. in seara de Craciun nu se dueea


nimeni. in Ajun se dueeau ~ipleeau baietii, fetele nu. Nu exista fata sa se duea. Aveau ciomegi faeute dintr-o buturuga, seosa ~in radacina, cu coaja verde. Ciamuga se numea. $i mergeau doi, trei, de la casa la casa. $i colindau. Ce primeau? Covrigi faellti la cuptor, nuci. Daea ma duceam eu fa ruda mea, [primeam] ni~te colaci facuti, [unul mare ~i] inauntru inca unul, adica dubli. Era obieeiul ea in seara de Cracilln sa se bage bUluruga...? Ooo! in seara de Craciun ce taceau? Se dueeau ~i adunau ramurele mici, taiate, taiate, ~i spuneau ca sunt pui. Se dueeau ~i taiau un arbore sau un lemn mare ~i-Iduceau. $i ala, bodnicul, buturugul ~i eu puii aia, ardeau pana la Boboteaza. $i purta ullllume bUluruga asta? Bodnicul, dedu Sodnicu\. Dedu, adica bunicul. Dar buturuga din ee trebuia safie? Din stejar. Aduceau buturuga aia, 0 puneau in foc, ardea putin, 0 scoteau iar, ~i-o tineau pana la Boboteaza. Cu earbunele ee fOceall? Cu earbunele faceau painea, eu testu\." (S.A.) "Ce e eu bulueul asia? Din ee era/aeul? Ce reprezenla? Uite ee se intampla. De exemplu in seara de Craciun, femeia pregatea aeolo masa, barbatul lua eel mai mare butuc de stejar. Ha-hai, a venit Mo~ Craciun, dedu Bodnicul a venit!, adica eu butueul ala. Cum se l1umea? Bodnicul, Mo~ Craeiun, bodnicu!. Mo~ul era bulucul? Butueul da, Bodnicu!. $i veneau cu butucul ala ~i il puneau in foc." (N.H.) Tot de la P. Papahagi aflam ca la Huma ~i Birislav, butucul purta
rlpnllmirp<> rip rlncr'5 {~rn~;~;;' R'5rh<>t1l11l ,.jllrp~ I~ ctrpjllr imitilnti ('I(\~('.~

relevat prin faptul ca,pana ~isuprapunerea peste ea a zilei Na~terii Domnului nu a putut sa ~tearga denumirea de Bodnic, care se da aeestei zile. ~a aromani butucul poarta numele de babnic, iar carbunii rezultati din arderea acestuia erau investiti eu puteri terapeutice, fiind folositi pentru vindecarea vitelor (Capidan, 1942: 76). "In ajunul Colindei se pune la foc ~ivestita buturuga numita de noi babnic, care arde in fiecare

zi pana in ziua Bobotezei... in legatura cu acest foc din noaptea de 84

iar eopiii, avand ramurele in mana, imitau puii. Dupa ce se puneau ramurelele pe foe, cenu~a se strangea cu grija ~i se punea la nldacinile pomilor fructiferi, pentru a avea rod (spre deosebire de aromani care se ocupau cu pastoritul, dand earbunele la oi, meglenoromanii erau agricultori). in ziua de Craciun, eand mergeau in vizita, copiii urau: "Puiliu, puiliu! Domnu s-va da birichet! (Puiule, p'uiule! Domnu sa va dea noroc!)." (Papahagi, 1902: III)

85

Nu numai in dialect meglenorOlmlnii fac legiHura intre aromani ~i dacoromani, ci ~i prin obiceiuri. Asemanarea de grai intre romanii din Banat, Cri~ana, Maramure~ ~i meglenoromani este clar semnalata de Petar Atanasov. Dar sa vedem aceasta legatura in obiceiuri, intre populatiile din zonele romane~ti enumerate (noi introducem ~iTimocul ~iOltenia). Obiceiul de a merge copiii la colindat pentn.i a ura bel~ug ~i bunastare prin imitarea puilor se practica in Banat ~i Oltenia, ~a cum rezulta din seria Docu11IenteEtnogl'afice ROl/1dne~ti: Copiii erau pu~i " elota. In ziua de Ajun pe primii colindatori ii puneau elota. Ii a~ezau pe palmlnt, sau pe pat ~i pe cap Ie presarau seminte de cucuruz ~igrau, iar copiii ziceau Pi, Pi, cot cot, bee (dupa ce vietati avea gazda). Dac~ veneau copii (baieti) aveau nomc in gospodarie, cand veneau fete nu era cu spor." (lebel, judo Timi~) "Cand copilul se ducea la rude, sau vecini [sa ia] colacul ~i bucata de carnat, era pus clota de catre gazda ca~ii. Pe vatrai se punea cenu~a ~i un craitar ~icopilul cauta cu degetul craitarul. Copilul era a~ezat pe un scaun dupa cuptor, sa stea bine pe scaun, ca sa stea c\otele pe oua." (Satchinez, judo Timi~ - citate din DER 2, 2002: 199-200)"Cand intrau in casa, copiii care colindau aruncau in soba 0 surcica, 0 frunza, 0 creanga ~ispuneau: Pui, pub>."(Orodel, judo Dolj) "in dimineata Ajunului, cine vine in casa aduce 0 bucata de lemn, ~adepe scaun la gura focului, il baga in foc ~i zice: Pui,rate, atatea buti de vim>."(Ostroveni, judo Dolj) "Buna ziua lui Ajun, ca-i mai buna a lui Craciun, pui, pui, pui, pub>."(Bistret,jud. Dolj) ,,(n sacuiul cu care plecau de acasa, colindetii purtau paie ~i lasau paie in fiecare casa zicand: Pui, pui, pub>,urand ca atatia pui sa scoata clota cate paie lasa ei." (Cetate, judo Dolj) "Colindatorii luau 0 mana de paie numite pui, Ie puneau pe foc ca sa scoata clotele pui ~ispuneau: Buna ziua luiAjunl $i mai buna lui Craciunl.Pui mama, pui/ Da ~imie un colindetel Sa-I bag la saculetel Pui mama, puil $i un codru de dovletel Sa fiu mandru la fete." (Desa, judo Dolj) ,,50-60 de pitarai cu un vataf, descantau in foc ~i faceau urari. Se a~ezau pe pat sa-i stea gazdei clo~ca pe oua." (Pe~ti~ani, judo Gorj) "in ajunul Craciunului, primul care intra in casa scormonea in foc cu un bat ~izicea Clonc, clonc, ca 0 elota, iar gazda it punea sa -Y 1- _I.: 10,..4- 111" (Dr,o"7nit.., "-Antrll ci l-linr\\l~ J-- ---- _~I." judo Mehedinti) "Scormoneau in foc cu colinda, un fel de bat inflorat ~i spuneau: Pui, pub>,ca sa aibe clotele pui. Azi nu se mai obi~nuie~te." (Garla Mare, judo M'ehedinti) "Colindatorii scormoneau in foc ~istateau pe un co~ cu paie, in care eloceau primavara clotele." (Vergulescu, judo Olt - citate din DER 3, 200 I: 246-247) Nu este deloc suprinzator ca obiceiuri similare sa se regaseasca ~i pe malul stang al Dunarii, la vlahii timoceni din Bulgaria: "Dimineata, in ajun, copiii plecau in colindeti ~i

zbierau pe ulite: Colindeti, colindeti. Pfecau pe intuneric, inainte de zorii zilei.Ajungeau la poarta, era deschisa poarta, intrau. Cand intrau, ei incepeau sa strige: Pui, pLli,pub>.$i intrau inauntru ~i atunci gazda Ie da fa copii bani, biscuiti, dulceti, nuci, mere ~i ei continual! sa strige: Pui, pub>.Atunci se lasaLiundeva coceni sau paie, ca sa scoata clota (elo~ca) pui. $i-n cas a era bogatie ~i atunci copiii intra, daca er.a.u..mai multe fete, se spunea ca vor fi mai multe puici; daca erau mai multi baieli, ca or sa fie mai multi coco~ei." (Budi~, 2001: 227; informatori: Mladen ~i Dimiter (anev,sat GumiHarti,Bulgaria) Petru Caraman, in lucrarea sa De~coli~ldatu/ ill orienlu/ # sud-estu/ Europei, surprindea aceasta intindere in stanga ~iin dreapta Dunarii a obicelului colindarii cu toiagl.ll. Rusa/i: Exista un obicei practicat intre sarbatoarea Craciunului ~i a Bobotezei, asemanator calu~arilor, numiti la meglenoron\ani rusa/i, prin care cete de colindatori imbracati in costume populare, purtand palo~e, cantand din gaide (cimpoaie) alergau din casa in casa. Unul avea elopotei ~i purta piele de urs. Dansau sprijinandu-se pe palo~e, strigand la sfiir~it: Of Primeau in schimb alimente ca faina, unt, cereale, precum ~i bani, care eraLidati bisericii. (Papahagi, 1902: 114) A/Ie credill(e $i obiceiuri de Crticilllt: Exista credinta ca in ajunul Craciunului se deschideau cerurile, iar cine reu~ea sa Ie vada deschizandu-se ~i i~i punea trei dorinte, i se implineau. Intorcandu-se de la biserica in dimineata zilei de Craciun, trebuia, inainte de a intra in casa, sa treaca peste un fier, pentru a fi sanato~i in tot anul viitor. In brate duceau vreascuri ~i, punandu-Ie pe foc, ziceau: Domnul sa da birichet! in noaptea de Craciun nu se deschideall~a la oaspeti pentru ca norocul sa nu fuga din casa. Trei smochine sa pastrall din ziua Craciunului pentru a ie vindeca cu cle bolile copiilor. (Papahagi, 1902: III)
n,- .!u~_

'.

/.u

\ ,,_ ,..,_::~:

r\h;",,a,:..1 nl~, int~i

tfp rr~rilln

~<\f~

incadrat in randul obiceiurilor pentru cuno~terea ursitei in noul an.


Intr-o p~acintase ascundeau diferite obiecte. Laaromani in special obiecte semnificand ocupatiile lor traditionale - batul ciobanului (carlibana), ban, furca pentru caravanar, mandra de oi etc. La megleni, datorita ocupatiei cu agricultura, se faceau obiecte reprezentand pe Dumnezeu, pamantul, livezile, vitele etc. Noi, in cercetarea de teren, am intalnit varianta introducerii in placinta a unui ban. Placinta era rupta ~iimpartitcl tuturor

86

87

membrilor familiei.Bel~ugulin noul an se ghiceain funcliede ceea ce


.

nimereafiecarein bucatade placinta.Acestobicei este atestat la toate


grupele de aromani. Se dadea din aceasta placinta vitelor, pentru a fi sanatoase tot anul. Informatii de teren: "Dar placinla? Stai. Se tacea paine. Se tacea 0 paine, turta, ~iveneau, a~a cum era ea rotunda, ~ipuneau un ban. Nu se ~tia unde e ascuns banul. Searacand veneau, 0 rupeau. Sa vedem care e norocosul! Cautau banul. Prima data dadeau pentru Dumnezeu. A doua 0 rupeau: Asta e pentru pamant. A treia 0 rupeau pentru animale. Ca sa vezi ce obiceiuri aveau. ~i acuma velleau [bucalile pentru] tata, mama ~icopii. ~i 0 destaceau. Cine gasea, anul viitor avea ni~te izbanzi.

o taceau ~ide AnulNou ~ide Boboteaza.De trei ori." (S.A.)

"In Postul Craciunului familia se a~eaza la masa cu mancare de post. La noi nu lipse~te, la masa asta, sarailia, sarlia se zice pe macedone~te. ~i pe langa sarilie se pune ~i 0 paine in care se ascunde un ban. Se imparte painea de catre capul familiei: prima data la Dumnezeu, urma~oarea pentru pamant, apoi pentru casa ~i dupa ce se imparte la fiecare, se cauta in fiecare bucatica. Rodul ~ibogatia va fi unde s-a gasit banul: gase~ti in pamant, anul viitor in pamant va fi. ~i apoi, daca nu se . gase~te banul in pamant, Dumnezeu, incep in bucatile familiei. Fiecare cauta in bucatica lui sa gaseasca bogatia. Crengutele care inseamna pui, -rod, se arunca in foc. Pe masa [trebuie] sa fie bani, ca sa ai tot anul, 0 oglinda, sa te faci frumos. Dupa ce faci obiceiul cu painea, bucatile ace lea, te a~ezi ~i mananci la masa mancarea de post pe care ti-ai pregatit-o." (R.L.) Vasilca: [nteresant este faptul ca la meglenoromani se intalne~te obiceiul agrar al Vasilcai, atestat ~i in sudul Romaniei. Din pacate nu avem numele obiceiului in dialect. Din cate se cunoa~te, porcul a fost in antichitate un simbol al vegetatiei, in special al graului (Ghinoiu, 1997: [53).
Informatii de teren: "La Craciul1 eu eapul de pore ee se fOeea? La Craciun nu aveau porco ~i veneau de prin alte s.ate ~i cumparau capul. it
1 ~I x ~I J'X ,..: 1 ton""l1 ~ t..."x A ;roo.o rlo" .('", 1 +"I;"A"'1

Liisata Secului: Ajunul de Lasata Secului era un prilej de mare sarb~toare la toate tulpinile de aromiini, precum ~i la meglenoromani. Aceasta zi 0 putem denumi ~iziua lertaciunii, deoarece, in toate familiile cei mai tineri mergeau ~ii~icereau iertare de la cei mai in varsta, simbolic, chiar daca nu erau certati. De asemenea, toate persoanele certate se impacau pentru a intra in postul Pa~telui cu inima curata. Acest obicei prilejuia intalnirea familiei care, cu acest prilej, servea masa. Nu se admlteaabsenta vreunui membru al familiei. Se realizau ~idiferite jocuri pentru inveselirea copiilor, cum ar fi Lascaitul (denumit ~ihasca): de un bat era legat un fir de care se atarna halvila, un fel de undita, ~idata copiilor in joaca pentru a 0 prinde in gura. Dupa aceea, atei i se di1dea foc, pentru a vedea cine va nli mult sau cine era pandit de boala. Daca ala ardea toata atunci persoana respectiva era sanatoasa. Aceste obiceiuri erau practicate ~ila meglenoromani. De asemenea, tinerele familii se duceau pentru iertaciune la na~ul de cununie (111a11lU~).
Informalii de teren:
..

Dar la Lasala Seclllui

de Pa~le? Ooo! La Lasata

Secului fiecare fin venea la na~.Tinerii se duceau la batrani. Se duceau, se inchinau, sarutau mana ~i plecau. Eu ma duceam la tata, la unchiu, ~i sarutam mana. Altceva nimic." (S.A.) "Latcaitul Ooc la Lasata Secului): Se prinde de tavan 0 ata de care se leaga un ou, iar copiii trebuie sa-I prinda cu gura tara sa se agate de

ata." (P.O.)

I.

Siirbiitoarea P~telui: VirgilComan ne semnaleaza obiceiul meglenoromanilor din a doua zi de Pa~te de a merge in procesiune pentru binecuvantarea holdelor. "Dupa ce se incheia slujba la biserica, toti credincio~ii porneau cu steagurile ~i icoanele impodobite cu tlori, cu preotul in frunte, sa inconjoare catunul, tacand un cere cat mai mare, pentru a cuprinde cat mai mult camp de semanaturi. La anumite distante se taceau cate un popas ~i se inaltau rugaciuni, implorand pe bunul Dumnezeu sa fereasca ogorul de seceta, grindina ~ialte calamitati. Apoi se alegea un copac de pe 0 inaltime care domina satul ~i,in trunchiullui tacandu-se 0 gaura, se puneaI' acolo anafura sfintita. La intoarcere, tlorile . , "I ."'" 1_ __u ~ __ .J....
A

'..-(""--r.--

--- -

lemne,jumate din oameni dormeau in dreapta,jumate in stanga. Veneau cu tava ~icapul de porc, il acopereau cu testul, dupa aia veneau cujarul. II acopereau ~i-llasau. Dimineata, cand se sculau, se duceau la biserica. Nu puneau in gura nimic. Dupa ce veneau de la biserica [ziceau]: Hai sa-I descoperim! Era copt binc. Se adunau jur imprejur ~i se apucau sa-I manance." (S.A.) 88

binete." (Coman, 2002: II) De asemenea, V. Coman semnale~ sarbatorirea in a 8-a zi de la Invier~a Domnulu.i a Sf. Toma, iar in a 52-a zi sarbatorirea Pa~telui Mortilor. Cum se ~tie, la dacoromani (Banat, Transilvania, Bucovina, Maramure~), P~tele Mortilor se sarbatore~te in prima zi de luni dupa Duminica Tomii.

89

Sf. Gheorghe (Siim-Giorz, Sami-Giorz): Sf. Gheorghe celebrat la 23 aprilie, imparte cu Sf. Dumitru, celebrat la 28 octombrie, anul in doua anotimpuri: vara pastorala, intre 23 aprilie ~i28 octombrie, ~iiarna pastorala, intre 28 octombrie ~i23 aprilie. Zeul al vegetatiei, Sf. Gheorghe este protector al cailor, vitelor cu lapte ~ial holdelor semanat. (Ghinoiu, 1997: 172) in ziua de Sf. Gheorghe se alegeau oile, se masura laptele ~i se angajau ciobanii. Existamulteobiceiuride fertilitate~iinnoirea timpului.Baietiise duceau in ajunul sarbatoriiin padure pentru a taia ramuri verzi de brad ~ifag, pe care Ie puneau la u~acasei. Ouale ro~iipastrate de la P~ti se ingropau in brazda, deasupra pumindu-se 0 ramura verde, pentru ca ogorul sa fie roditor. Tinerii, feciori ~i fete, se leganau agatati de ramurile unoI'arbori inverziti, pentru a-~ialege perechea. Totin aceasta zi oamenii se dintareau, tinand in mana un ou ro~u, ca sa fie sanato~i. (Papahagi, 1902: 113) Laziiru/: Sarbatoarea Lazarului se serba in doua zile consecutive, sambata (Lazarul mic) ~i duminica (Lazarul mare). Sambata, fetele de 6-15 ani, colindau din casa in casa, cantand cantece bulgare~ti, pentru care primeau bani. Cu ace~ti bani i~i cumparau monede vechi din care confeqionau salbe. in ziva urmatoare, duminica, flacaii ie~eau in poiene ~i priveau fetele care urmau sa se casatoreasca (numite lazarel1chi). care taceau, cu aceasta ocazie, 0 hora. Fiecare cantec era dedicat cate unui flacau prezent, aratandu-se in cantec calitatile acestuia. Baiatul trebuia if! schimb sa ofere un ban uneia din fete. Seara, fetele se adunau ~i i~i imparteau banii. (Papahagi, 1902: 113-114) Siirbiitorirea Sf. Arhallghel Mihall: Arhanghelul Mihail este protectorul tinutului Meglen, existand langa O~ani manastirea cu acest hram. De~i ziua sfantului este la 8 noiembrie, pe 6 septembrie, zi in care se considera ca s-ar fi gasit icoana Sf. Arhanghel Mihail pe locul unde s-a inaltat manastirea, se sarbatorea hramul manastirii, prilej cu care se
desta~ura un mare balci, la care participau pan a ~i nantenii musulmani,

Curba1tlll: La astfel de sarbatori ale sfintilor cre~tini, patroni ai caselor sau comunei, era obiceiul sa se prepare 0 mancare speciala care era data ca pomana. Curbanul reprezenta un obicei de sacrificiu pentru insanato~irea unei persoane. Se sacrifica un miel sfintit de preot, care apoi era oferit oamenilor chemati ca oaspeti la masa (obiceiul este atestat ~i la aromani).

Informatiide teren:"Poateomulera bolnavsau cine ~tie,~iIi ~


un curban. ~i la curbanul ala ii taiau un miel. Venea preotul, il sfintea acolo, ii citea ~i-I miincau oamenii. Un curban se taia." (S.A.) lelele: La Jacoromiini, aromani ~i meglenoromiini ,este atestata in panteonul reprezentarilor mitice prezenta ziinelor fecioare, ielele, imbracate in alb, cu aparitie in perioada verii, aviind puteri miraculoase asupra oamenilor, carora Ie provocau, in cea mai mare parte raul, dar prin induplecare ii ~i ie11a,insanato~indu-i. lelele au diferite denumiri: albele, mu~atele (frumoasele), dzanele, dulcele in dialectul aI-oman, ~i cervinili, zonili in dialectul meglenoromiin.Atributul de mu~ate(ti'umoase) se crede ca este un termen de exorcizare, pentru a Ie imbuna. Grupul albelorera intotdeauna in numar impar. Sal~urile 101' credea se ca ar fi morile din vai, stre~inile case 101'.raspantiile drumurilor, vai, dumbravi, izvoare, fiintani, pe~teri. Aparitia 101' noctuma, astfel ca era oamenii se fereau de a sta sub copaci, la raspantii de drumuri, la inori sau sub strea~inile caselor de la lasarea intunericului ~i piina la cantatul coco~ilor. Nu trebuia sa se aJ'unce apa sub strea~ina casei pentru a nu Ie stropi ~i a atrage razbunarea lor. Despre oamenii care Iesuparau se credea ca Ieputea provoca paralizia, puniind stapanire pe corpullor. Boala PUI1a denumirea lovit de iele (aglldit de albe in arom.). Bolnavul putea fi vindecat de babe care invocau pe zane sa se milostiveasca ~isa iasa din trupul bolnavului. Babele Ie vorbeau frumos, laudiindu-Ie puterile, bunatatea ~i frumusetea.
. Paparuda (dlldule{ul): Obiceiul paparudei se intiHneaatat la l11eglenoromani, cat ~ila aromani (pbpirllna). Acest obicei de fertilizare a solului, de atragere a ploilor in vremea secetoasa era foarte des invocat datorita ... .. .. ... . "'''''~t'U.t.II'''''&
'-&.0' "' 0,11-'

in vir1uteavechilor traditii cre~tine. (Haciu, 1936:239)Alt bald se tineau


I~ np\lopliio:1 in 7illo.::t j~~lt~rii nnmnllilli

"'"

v'vu.u

v..

.IV\. """" u. "'

.."...u...o

"".....

Sfbt{i

cre~ti1ii

- patrolli

ai sate/or megleltite:

Fiecare gospod~rie,

ca ~i la aromani, avea un sfant protector. Chiar ~icomunnele meglenite sarbatoreau ziua unui sfant cre~tin, pe care-I aveau drept patron: com. O~ani avea patron pe Sf. Atanasie, com. Liumnita - Sf. Dumitru, com. Cupa - Sf. Maria, com. Lugunta - Sf. Cosma ~i Damian, com. Birislav - Sf. Mihail ~iGavriil, com. Huma - Sf. Pantelimon. (Coman, 2002: II)

fetele era dat unei fete sarace. Sa vedem doua texte de paparuda la meglenoromani: "Paparuda, ruda,! Sa ne dea ploaie,! Sa ne creasca griinele,! Granele, porumburile,! Sa nu Ie bata grindina,! Sa ne dea pane (griiu, fruct) multa,! Sa 0 mancam cu sanatate." "Paparuda, ruda,! Vino aci de te uda,l Paparuda, ruda,! Vino aci, da ploaie multa,! Ca sa creasca porumbull Cat grindinile." (Papahagi, 1902: 115) .

90

91

OCUPATII ,

TRADITIONALE ,

Ocupatiile ll1eglenoromanilorse leaga de agricultura (gradini de rodii, smochine, fructe mediteraneene, orez, bumbac - la camp; cereale, porumb, grall, mei, orz, ovaz, duzi - in vai), cre~terea animalelor (vite, oi, capre), me~te~uguri artistice ~i tehnice (fierari, zidari, argintari, armurieri, prelucrarea lemnlilui, cherestelei), cre~terea viermilor de matasa, albinaritul, transporturile demarfuri cu caravanele ~.a.Nantenii se ocupau cu agricultura, fabricarea piperului ~iboia de ardei. Erau olari renumiti, avand desfacere in toata Turcia. Mare balci se tinea la 6 septembrie la manastirea Sf. Arhanghel Mihail, din apropierea com. O~ani. La acest balci veneau toti meglenitii pentru ~-~icomercializaprodusele. Un aft balci se tinea la Gevgelija, lasarbatoarea Ina1tarii Domnului. (Haciu, 1936: 239,242) Agricultura a fost 0 ocupatie de capetenie a acestora inca din timpuri stravechi, a~a cum ne-o arata denumirile termenilor agricoli pastrate in dialect. Un studiu aSllpra acestora este realizat de Elena Scarlatoiu (I998: 85-97). Cultura gogo~ilorde matasa a fost foarte raspandita la meglenoromani. "Fiecare casa din comunele romane~ti cultiva gogo~i de matasa pe care apoi Ie vand comerriantilor straini care vin la Ghevghe!i, prin lunile mai ~i iunie numai pentru ca sa-~i procure acest articol. In aceasta epoca numita ~iepoca gogo~ilor de matasa, comertul atinge maximul vanzarii: numai din desfacerea acestui articol, care inainte de razboiul balcanic se producea in cantitate pana la 900000 ocale, intrau in Ghevgheli vreo trei milioane ~ijumatate d.e franci aur. Din aceasta suma, 0 buna parte trecea in comunele romane~ti, intrucat cea mai mare parte a acestui articol venea numai din aceste comune." (Capidan, 1925: 52) Coloni~tii meglenoromani veniti in Cadrilater au adus cu ei ~ifamilii de gandaci de matase, incercand sa-~icontinue ocupatia ~iin noua patrie. Ocupandu-se cu aceasta cultura, era evident ca meglenoromanii sa aiba 0 deosebita grija fata de cultivarea duzilor, a caror frunza era necesanl gandacilor. "nopneran sau arenaa~1 pe un petec ae pamam, camau sa se hraneasca de pe urma lui ~i,totu~i, mai rezervau uncolti~or pentru duzi sau hotarniceau cu ace~tia proprietatea - totul cultivandu-I cu multa economie ~i mari desta~urari de energie. Am admirat, in aproape toate casele, minunata grija de parinti ~i de buni cunoscatori de meserie, cu care, barbati ~i femei, cre~teau gandacii de matasa, precum ~itortul de aur ce ie~ea din mainile gospodinelor meglenite." (Haciu, 1936: 235) 92

"Ocupatiunile de capetenie ale meglenilor au fost cre~terea de vite, agricultura, cultura gogo~ilor de matase - care incepea cu 'yodena ~i continua pana la Vardar - apicultura in mare grad; pomicultura: castani ~inuci in mari cantitati, recum ~imeri, peri, cire~i, vi~ini, gutui, zarzari, cai~i ~i piersici; me~te~ugurile de tot felul: meseria de a face co~uri pentru toate nevoile dimpului ~iale casei, co~urice se desfae ill zilele de balciu de prin diferite sate ~i ora~ele dimprejur; argintaria (arrintart), lueratori de pluguri ~i potcoave, potcovari, samargii, tufeccii sau armllrieri, croitori, lopatari, me~teri zidari, olari - mai ales Ncintenii, fabricanti de earbuni, etc. O~anii, fiind drumul pe 'unde trec toate caravanele ce due din eampia Meglenie"iin aceea a Ghevgheliei, ei fae potcoave ~i caiele ~i, totodata, potcovesc caii ~i catarii caravanelor."

(Haciu, 1936:240)

Dupa cum aflam de la Anastasie Haciu ~i Theodor Capidan, 0 alta indeletnicire de excelenta a meglenoromanilor a fost apicultura. Fiecare casa avea un numar de stupi a caror miere 0 comercializau pe pietele din

Ghevghelija ~iSalonic.

Astazi, aflam de la Petar Atanasov, meglenoromanii se ocupa cu' agricultura. in sateIe de munte cultiva grau, porumb ~icartofi. In O~ani exista plantatii de cire~i. in Birislav ~i Lundzini se cresc vaeile de lapte. Meglenoromanii din R. Macedonia cultiva ro~iile ~ivita-de-vie (culturi principale), ardeii ~i tutunul (culturi secundare). Pastoritul a fost abandonat de catre meglenoromani. (Atanasov, 2002: 13)

93

PORTUL

POPULAR

La locuitorii din satul Cerna nu se mai intalne~te costumul traditional meglenoroman.CostumeIe vechi au dispArut. S-au obtinut putine informatii despreportul meglenit,astfel incatsuntem.nevoitisAapelAm la lucrArile lui Pericle Papahagi~i Theodor Capidanpentru a-I putea reconstitui.

(cam~a) se puneaprigaciu (~ort pan la genunchi).Antiria mica, venea a peste cAma~a. Zabun (dirept, cu bobchi, drept; cu nasturi, de culoare neagm), se imbrAca peste antirie. Se incingeau cu chimer (chimir) sau bron(briiu de matase). Cojocul,ca ~i$curta(scurteicA), e purta iama, s cand era frig. Sighia era 0 hainA mai lungA, earn panAla glezne, brodatA. Infonnatii de teren: "Pe picioare purtau ciuropi (ciorapi din lanA, panA la genunchi, cu ~nur) cu tufchii (fundite) sau zanaji ~i ciouliWif. videala (pantofi de lac). in trecut purtau opinci. La ureche chitca (floare). Fata.avea ~i 0 batistA brodata (bAiatul la horAtinea un colt al batistei pentru a nu se atinge). Aveau numeroase obiecte de argint- (paftale, tucaie)." (TN.)

"Straiul era in felul urmAtor: Ama~a lung!!,alba, Aveam ~i cioarici c Portul biirba(ilor:BArbatii purtau cAma~Alut:lgA panA la genunchi, cojoc, abii (flanelAgroasAde lanAsau de bumbac),gibiidan (arom.
gimandane, un fel de hainA ce se poartA pestecAma~A). ot peste cAma~A T se purta un fel de j iletdi sau pieptar, tara maneci ~i destacutA in partea de dinainte, in forma uneiferlllena, brodatA pe la margini cu gAitan, alb, negru sau ro~u. Sucarda (sarieA neagm), se poartA pe vreme rece, ca ~i cuparanul (un fel de dulamA lungA de lanA). Ca pantaloni se purta un fel de nMragi numiti biimavec (brivinec). Difri (cioareci) sunt cu sau tarA cAlcioc (arom. ci:ipachi). Betile erau un fel de jartiere, chitcusiti - jartiere intlorate, pangioc manta de pAr de caprA (arom. Mmpare, capo). Informatii de teren: "Aveau un port, sucarda ii spuneau, negrA era, cu ornamente ro~ii, cu gaitane. Cand 0 destaceau, aveau chinar tricolorul, ro~u, galben ~i albastru, cusut la sucardA.Din ce era jacuta

legati cu fundA la genunchi, cum au


Zani,a, cand jucau,

cAlu~erii aiei.

Cum se nume$te?

sAlta.in picioarece aveau? in picioare, opinci. Pe

deasupra call1a$iice purtau? CAm~A,cAm~a nu avea nasturi, era legatA. Peste cAm~A aveau flanea. La femei? Femeile tot cAm~i 'purtau, albe,
~i un fel de sighie. Asta ce era? Sighia era 0 cama~a crestatA incet, cu

nasturi, maneci intoarse dar grijite, cu tlori. A~a era sighia. Avea 0
cillgatoare? CenturA, brau de mAtase. Se punea ceva pe cap. aveau

obiecte? i~i puneau fetele 0 tloare la ureche cand jucau la hora." (S.O.)

sucarda?

Din lana tesutA, facutA cu ni~te gAitane, omamente ro~ii." (S.A.)

Portulfemeilor: Pecap aveau un disc de argint (numit tas sau tipiloc) sustinut cu un ac, peste care se punea 0 podoabA (chiluvet, tacut din
fire ~i din pAr). De el se prindeau mai multe podoabe de argint care - furline). Peste chiluvet se purta un fel de p~rucAnumitA trapna (imprumutatA de la bulgarii din Meglen). Cele care nu purtau chiluvet aveau ~alllie cu flori (basma brodatA din postav). BAtranele i~i inta~urau capul intr-o broboadA sau ~tergar numitA bul'ca. r" ,..A.._, ".] 1._JlC I \ ,. _.:_u/ '" .J__._ -. '\ .. 'ltn_ .. . _ _ ,,_, "t' -0---"" --- -,..-..-cercei (Illinghi~)de argint (razint), legati unul de altul cu 0 atA sau fir de argint (numitA minghi~arnic), petrecutAdupAcap. CAma~afemeiascA avea manecile ~i marginile brodate cu fir des de lanA coloratA in galben sau ro~u. Pe cAma~Aerau reprezentate desene: rotite, tlori, cusAturi in zig-zag, puncte, stele etc. Rochia ([usan sau $aiC l'O$U) era tacutA din cadifea (catifea); peste rochie sau call1~~a
atarnau pe frunte (bAnuti

94

95

LISTA INFORMATORI'LOR
Com. Cerna, judo Tulcea

BIBLIOGRAFIE

.1

I. Balt~ Gheorghe, n. 1959, Cerna. Studii 10 elase ~i 3 elase ~eoala profesional~,cioban. P~rinti:HristuBalt~(n. 1935)~iUta Stoian (n. 1936), romane~.Bunici: Ion Balta, cioban din Huma, ~iMaria Balt~, bulgMoaic~. 2. Ciumpileae, ~una, sora lui Misir Traian (tara alte date). 3. Ileaci (Liveanu) Maria, n. 1942, Cerna. Studii 7 elase, fotograf. Olsatorita in anul1958 elJllie Head, un topil, Parinti: Constantin Liveanu (1921-1963) ~iCatrina Dinu (1920-1984), romanea. Bunicul, Gheorghe Liveanu ~i bunica loana sunt naseuti in O~ani. 4. lIeaci Gheorghe, n. 1962, fiul Mariei lIeaci, fotograf.

Atanasov,2002 Belkis, Mihailescu,2000 Brezeanu, lbuehea, 1997


Budi~, 200 1 Capidan, 1924

Atanasov, Petal', Meglel1oromana astazi. Editura AcademieiRomane,Bucure~ti,2002. Belkis, Dominique, Vintila Mih1iilescu,Leclia meglenoromano, in "Balcani dup1i Balcani", Editura Paideia,

Bucure~ti, p.23-32. 2000,

5. Liveanu Mihai, n..1952, fratele Mariei !leaci, loeuie~te in Bueure~ti. 6. Misir Traian, n. 1926, eomuna Bazarghian (Durostor). Studii 5 cIase, muncitor. Parin~ii, Hlistu Misir (1878-1968) ~i Mitra Trainici (18801946) naseuti in O~ani, au venit in Durostor in anul 1926. 7. Noiee Hristu, n. 1925 ill Lugunta, Grecia. In anul 1926 a venit eu parintii in com una Doimu$lar, satul Capac1ia, Durostor. Din 1940 in Cerna. Studii 4 elase, meeanic agricol. 8. Petriea Dumitra, biblioteeara (romanca). 9. Ripea Lenuta, n. 1964, Cerna. Studii 12 c1ase, liceul pedagogic,
Capidan, 1925 Capidan, 1928

Capidan, 1932

Capidan,1942 Caraiani, Saramandu,1972 Caratnan,1997 Ciotti, 1973 Coman,2002


\..-uman, .lWJ

invat~toare.

'

10. Simiti Gheorghe, n. 1910, Liumnita (Grecia). Parinti: Stanea ~i Dumitru Simiti (d. 1923). Studii 4 clase, agricultor. Limbi strnine: greaca, turca, bulgarn.A venit in luna apriiie,anull926 in Romania, satul Hasehioi, Durostor. in anul 1940 a fest evaeuat in judo lalomita, iar mai apoi in Cerna. Casatorit eu Ana Tica. are :3eooii. II. SueaAtanase, n. 1915, in Liumnita,Grecia. Parinti: loan Suea(1877-

1932)~iDumitraCafa(d. 1934).A venit in Romaniain comunaVisehioi


(Durostor) in anul 1926. in anul 1940 este evaeuat trei luni in [alomita, eomuna Manasia, iar 3!Joiin Cerna. Studii J c1as~~eoala greae1\,5 c1ase ~ooala romaneasea. Casc1toriteu Dona ~ipea, are 5 eopii. 12. Topan Nicoleta, n. 1,962.Studii 12 clase, biblioteear.1. 96
Cosmulei, 1909

Ghinoiu,1997
Ghinoiu, 200 I

Brezeanu, Stelian, Gheorghe Zbuchea, Romal1ii de la sud de DU/1(]re.Docllmente, Arhivele nationale ale Romaniei, Bueure~ti, 1997. Budi~, Monica, Comlmilatea romani/or de pe Valea 7imocului bulgaresc, Editura Militara, Bucure~ti, 200 I. Capidan, Theodor, Romanii din Peninsula Balcanica, Cateva consiredafiuni asupra trecutului lor, Cartea Romaneaseii, Bucure~ti, 1924. Capidan, Theodor, Meglenoromanii, Istoria ~i graiul /01;vol. I, Cultura National1i, Bucure~ti, 1925. Capidan, Theodor, Meglel1oromanii, Literatura populara la meglenoromal1i, vol. II, Cultura National1i, Bucure~ti, 1928. Capidan, Theodor, Aromal1ii. Dialectul aroman, Imprimeria Nationala, Bucure~ti, 1932. Capidan, Theodor, Macedoromanii. Etnografie, Istorie, Limba, Fundafia regalii pentru literatura ~i artii, Bucure~ti, 1942. Caraiani, Gh. Nicolae, Nicolae Saramandu, Folclor aroman gramostean, Editura Minerva, Bucure~ti, 1972. Caraman, Petru, Desco/indatul in orientul # sud-estul Europei, Editura Universitiitii AI. loan Cuza, I~i, 1927. Ciotti, Dumitru, Di lafrafilii din Meglen, Bucur~ti, 1973. Coman, Virgil, Obiceiuri la meglenoromani, in revista "Dimandarea", nr 4. 2002. D. 11-13. eoman, vIrgil, Megtenoromanii, leri # azi, in revista "Magazin istoric", an XXXVII, nr 10 (439), octombrie 2003, Bucure~ti, p. 16-18. Cosl11u:ei, Dumitru, Datini. credinle ~i superstilii aromane~/i, Bucure~ti, 1909. Ghinoiu, Ion, Obiceiuri populat:e de peste an. Diclio11m;EdituraFundatieiCulturaleRomane,Bucure~ti,1997.

Ghinoiu, Ion, Lll/nea de aid, I/.Imeade dincolo, Editura

97

Ghinoiu, Ghinoiu,

200 I 2002

Haciu, 1936 Jirecek,1876

Kahl, 1999

Murnu, 1913

Murnu, 1939

Murnu, 1984

Negulescu,

1898

Nenitescu,

1895

Noe, 1925 Noe, 1938

Fundatiei Culturale Romane, Bucure~ti, 1999. Ghinoiu, Ion, Panteonul romanesc, Editura Enciclopedicii, Bucure~ti, 200 I. Ghinoiu, Ion, Siirbiitori ~i obiceiuri romane~ti, Editura Elion, Bucure~ti, 2002. Haciu, Anastase, Aromanii. Comer{,' industrie, arte, expansiune, civi/iza{ie, Foqani, 1936. Jirecek, Constantin, Geschichte del' Bulgaren, Verlag yon F. Tempsky, Praga, 1876. Kahl, Thede, Ethnizitiit lmd raum/iche Verteilung del' ArOlllunen in Siidosteuropa, Westfalische WilhelmsUniversitat MUnster, Institut fUr Geographie, 1999. Murnu, George, Istoria romanilor din Pind, Vlahia Mare 980-1259, Institutul de arte grafice ~i editurn, Bucure~ti, 1913. Mumu, George, Romanii din Bulgaria Medievalii, Monitorul Oficial ~i Imprimeriile Statului, Imprimeria Nationalii, Bucure~ti, 1939. Murnu, George, Studii istorice privitoare la trecutul romani/or de peste DUlliire, EdituraAcademiei R.S.R., Bucure~ti, 1984. Negulescu, Paul, Adop/iuilea fraternii sau infi'ii{irea, in revista "Convorbiri Literare", an XXXII, nr. 3, Bucure~ti, 15 martie 1898,p.276-296 Nenitescu, loan, De la Romanii din Turcia Europeanii, Studiu etnic # statistic asupra armanilor, Institutul de Arte Grafice Carol Gobi, Bucure~ti, 1895. Noe, Constantin, Meglenia un (inutfermeciitor, in revista "Tribuna romanilor de pestehotare", nr. 1-2, 1925. Noe, Constantin, Colollizerea Cadri/aterului, in revista "Sociologie Romaneascii", nr. 4-6, anul III (aprilie-iunie), ISR, Bucure~ti, 1938, p. 119-153. Papahagi, Pericle, Meglenoromanii, Studiu etnografico - istoric, Editura Institutului de Arte Grafice Carol Gobi, Bucure~ti, 1902. Panah:u,i. Pericle. Sr.riilnri nrnmnni in ~prnllll nl XVII/-lea (Cavallioti, Ucuta, Daniil), Editura Institutului deArte Grafice Carol Gobi, Bucure~ti, 1909. Papahagi, Tache, Originea mulovi~tenilor # gope~enilor in lumina unoI' texte, Bucure~ti, 1925. Papahagi, Tache, Mic dic{ionar folkloric. Editura

Sciirliitoiu, 1998

Ilord- ~i sud-dul1iireallii ill lumina cercetiirilor reeente, in revista "Balkan-Archiv", band4, 1979,p. 99-108. Sciirliitoiu, Elena, Denumiri de unelte agricole tradi{ionale la meglenoromoni. Studiu eomparat, in revista "Sud-estul ~i contextul european", Academia Romana, Institutul de studii sud-est europene, b!!letin IX, Bucure~ti, 1998, p. 85-97. Tirconmicu,Emil, IuliaWiso~enschi, omon;; dela sud R de Duniire, Maeedoromonii, Obiceiuri tradi{ionale de nuntii, Editura Ziua, Bucure~ti,2003.

Tircomnicu, Wiso~enschi, 2003

ABREVIERI
DER 1,2001

DER2,2002

Siirbiitori ~iobiceiul'/; vol. I, Oltenia, seria Documente Etnografice Romane~ti, coord. general Ion, Ghinoiu, coord. volul11Ofelia Viiduva, Cornelia Ple~ca; colectiv: G. Moraru (N~terea), O. Vaduva (Nunta), . Batca M (Costulllulceremonialde nuntii),I.Ghinoiu(inmormontarea), Cornelia Ple~ca(Siirbiitori~iobiceiuri cu datii jixii, Siirbiitori# obieeiuri cu datii mobi/ii),A. Ciobanel (Siirbiitori # obiceiuri comunitare, Reprezentiiri mitiee), M. Budi~ (Obieeiuri legate de construe/ii), Editura Enciclopedicii, Bucure~ti,200I. Siirbiitori ~i obiceiuri, vol 2, Banat, Cri~ana, Maramw'~, coord.generalIonGhinoiu,coord.volumCornelia

Ple~ca;colectiv: G. Moraru (N~terea),O.Viiduva,

C. Ple~ca, E. Tircomnicu (Nunta), M. Batca (Costumul ceremonial de nuntii), I. Ghill0iu,A. Luta (inmormontarea), G. COl11anici (Siirbiitori $i obieeiuri eu datii flXii, Siirbiitori# obiceiuri eu datii mobilii), C. Ple~ca

(Obiceiuri eu datii
DER3, 2003

variabi/ii),

P. Drogeanu

(Siirbiitori

Papahagi,

1902

PaDaha!!i.

1902

colectiv: .Moram G (NaI'tereat . 0


~Nunta),

~i obiceiuri comunitare, Reprezentiiri mitiee), Editura Enciclopedica, Bucure~ti, 2002. Siirbiitori # obieeiuri, vol 3, Transilvania. coord. general Ion Ghinoiu, coord. volum. Cornelia Ple~ca;
Vilrlllv:I
J= Ti'rl'r>mn i,....

M. tliitca (Costumul ceremonialde nlmtii),

Papahagi, Papahagi, Saramandu,

1925 1979 1979

I. Ghinoiu, L. David (fnmormantarea), G. Comanici (Siirbiitori # obiceiuri cu datii fLXii, Siirbiitori # obiceiuri eu datii mobilii), C. Ple~ca (Siirbiitori #
.

Minerva, Bucure~ti,1979. Saramandu,Nicolae, Raporturile intre romanitatea

obiceiuri in calendarul agro-pastoral, Siirb?itori # obieeiuri eomunitare, Reprezentiiri mitice), Editura Enciclopedica,Bucure~ti, 003. 2 99

98