Sunteți pe pagina 1din 49

I.

DRAGOSLAV

BUCOVINA
OONFERlivTA TINUTA LA ATENELIL ROMAN
IN SERA 17E 14 OECEMBRE 1914

,e,t,101`et.,

0,60 b.

No:, 27-28

8.0001t1A

TIPOattAr IR .,BUCOVINA"' I.

To1204. Tau

PASA6'1UL. ROMAN 14 BLICIJRF:rd


1916

www.dacoromanica.ro

I. DRAGOSLAV

BUCOVINA
CONFERINTA TINUTA LA ATENEUL ROMAN
IN SEARA DE 14 DECEMBRE 1914

Ho. 27-24

0,60 b.
- 84/CO011iA

"BUCOVINA'. I. E. ToRovriu
pAsAanu. ROMAN 14 aucuR row

rIPOORAFIA

1016

www.dacoromanica.ro

7."

...,--...rfts/IC,de 3.,
oli
,

Tipografla .BUCOVINA,,
1. E. TorouOu

tiri tig

15.4

)14

gi

Pasaglul Roman 14 Bucurestl

7."

7."

34

www.dacoromanica.ro

C)

www.dacoromanica.ro

KOMI.

45ra

14 44 44 .64

BUCOVINA
MIF

CONFERINTA TINUTA LA ATENEUL ROMAN IN SEARA DE 14 DECEMBRE 1914

Doamnelor fi Domnilor,
Sunt o sutA 1 treizeci i apte
de ani, de cand Nemtii Austriaci
ne-au rApit partea cea mai frumoasa, mai poetics a Moldovei : Bucovina. Si de atunci pans
astazi, rani oameni, dela noi, i chiar cu cultura,
.

au Indraznit sa scrie despre ea, aa ca sA prezinte un interes mai deosebit.


Durerea de pierderea ei a fost aa de mare,
incat Vodt Grigore Ghica, dei fanariot, i -a.
www.dacoromanica.ro

pierdut viata. Intampinarea lui pe langa imparatia


turceasca, o tim cu totii ca, i-a adas injunghie-

rea de catre Turci, i o tim aa de bine incat


nu e nevoie sa intram

alte detalii, pentru


ca ar fi sa pierdem din vedere alte lucruri de
In

care multi lume are putind cuno.,tinta. !ma durerea in sufletele i ale Bucovinenilor i ale noastre

din Regat a crescut, i crete, cu cat patrunde


mai adanc culturd in popor, i cu cat vedem prefaceriie ce sa infaptuesc in launtrul neamului din
toate tarile locuite de Romani.
Dar, astazi, card capitala Bucovinel e ocupata
de rui, ne-a redeschis din nou rana, i se
arata in o lumina i mai deosebita, cu cat ea a
trecut din o mans strains sub alt jug strain.
Pot fetele pravoslavnice si se arate on cat

de insuflate de duhul blandetei fata de romanii


din Bucovina, noi, avand inainte povestea Basarabiei, nu le vom crede, ci vom cere ca Bucovina
si vie la sdnul Moldovei, mamei care a aparat-o veacuri palople Voevozilor. Noi o vrem
intreaga aa cum se spune din batrani pain la
Rachita-Albci, adica cu Cerniutii i tinuturile pana
in hotarul Vechei Poloniei. Dar va zice cineva
ca ce ne trebuesc portile ruteneti ?
www.dacoromanica.ro

I
Dar, domnilor, mai intai de a vorbi de Ruteni,
trebue sA va spun, ca raul cel mare nu ni-1 face
poporul de jos al rutenilor, ci conducatorii for
politici cari ii asmuta i vor sd-i faca a se
crede aceea ce nu-s. Si sa va lamuresc :
Mai intai Ruteni stint de doua soiuri : Ruteni
catolici sau culti i nemtiti, i Ruteni ortodoxi sau
taranii.
Astea doua grupdri numai bine nu trdesc
intre ei ; is in o vecinica ceartA i duinanie : aa
ca cei de jos, ortodoxi, mai de grabd inclina

spre Romani, can sunt de o lege cu danii i de


la can au imprumutat unele obiceiuri i chiar
portul : barbatul imbracat, tundra, opinci i cioareci i doar dupd paldrie s'ar deosebi de taranul
moldovan, incolo aceeai catnad trasa peste cioa-

reci, aceeai curea lata i cu nasturi i aceleai


braie, iar femeile rutene mai nu se deosebesc de
romancele bucovinene : aceeai catrinta, catnap
cu altita i aceea, fes cu stergar pe cap, i daca nu
ar fi fost un renegat ca baronul Wassilko, care
impreund cu alti intelectuali ruteni au format partidul national rutenesc, i care luptd cu indarjire
impotriva Romanilor, daca ar fi lipsit acest partid,
www.dacoromanica.ro

Rutenil ar fi fost cu mult mai In minoritate ca Romanii i poate ar fi fost In totul romanizati.

$1

deci, sa nu ne temem de ei, caci In mai putin de


cinci zeci de ani --luand Bucovina ,1i romanizam
cu totul, caci luati ca indivizi nu-s recalcitranti, ci
usor se Inrudesc cu Romanii, i va voiu dovedi In
cursul povestirei. Cat priveste de sentimentele Rusilor catre Romanii din Bucovina, O. nu ne luam
dupa fapte momentane, ci sa asteptArn sa vorbim
cu rezerva de bunatatea omeneasca, pans cand nu
vom vedea sentimentele dandu-se pe fatA i nici

atunci, ci not sa ne gandim vecinic la primejdia


ce ne ameninta, daca ni se is Bucovina sau o parte,

datoria noastra este s'o cerem, s'o cerem cu


staruinta sub on care stapanire ar fi de acum
si

lnainte, pentru ca sub on care s'ar afla, In cincizeci de ani nu mai avem Romani In Bucovina. lar

streinii vor nice ca a fost a for de cand e lumea,


iar daca am protesta, ei s'ar burzului i ar raspunde :

De ce n'ati cerut-o atunci, de ce n'ati protestat?

De ce n'ati scris i n'ati ocupat-o". $i In adevar,


putini protesteaza, putin cer i putini scriu.
$i tocmai pentru asta in sa va vorbesc despre
www.dacoromanica.ro

aceasta tAripara, atrAgAndu-va luarea aminte, ca


e os din osul Moldovei i inima din inima lui
Stefan -cel-Mare.

Ea a fost leaganul Domnilor i vitejilor Moldovei, ea a fost cetatea credintei strAmosesti, i

tot ea a ramas icoana spre care ne indreptAm


sate data, dornici, jinduiti, invocand amintirea
marilor Voevozi, cari cu paloul au aparat. pamantul slant al Moldovei si In paniantul cAruia
au fost primite oasele for spre bodina, i mai ales
In Bucovina.
Doamnelor

i Domnilor, sa nu va para glumA.


Astazi, numai suntem Moldoveni i Munteni,
astAzi suntem o apa si un pAmant: Romani I sa
ne gAndim cu inima stransa, ce putem pierde

dacA Ruii ne iau


mane sub Nemti ?

Bucovina, on dacA va rA-

Pentru cA not tim ce pomana o asteapta ade sora el Basarabia, cum toata lumea
tie ce dulceata a gustat Si gusta sub dulcea
laturea

ei Austrie.

Caci ca sa vA

lainuresc

politica ce poarta

Nemtii fats de Romanii din Bucovina, trebuie sa


spun ca c mare deosebire de a Ungurilor :
.

www.dacoromanica.ro

10

Ungaria, fiind un regat cu un guverndinant


deosebit de cel austriac, ii are i o constitutie
aparte, insd care fata de nationalitatile din tarn
e mult mai vitrega de cat cea din Austria. Din potrivd, constitutia austriaca prive,te egal pe toate
nationalitatile din care e compus imperiul, dar
care e foarte periculoasa, intrucat tin prin aceasta
egalitate la toti i iasa putinta contopirei bunurilor unei natiuni cu mai multe drepturi, de catre
alta, i la care cotropire ajuta insui guvernul

austriac, i asta pentru a o desnationaliza, iar neiz-

butind, a o face, cel putin, sa emigreze in alta


parte al Imperiului, ca acolo intre mase straine
sa-i uite mai u;;;or origina i limba.

Tinde, vreau sa spun, a cosmopoli natiunile,


a le reduce incetul cu incetul la o limbs unitary i
care e cea germand aa crede i imparatal i
guvernul, dar din nenorocire nu face cleat o
harababura, o babilonie, stricand prin asta insdi
dialectica limbei germane, ca i aceea a fiecdrui

popor in parte, ceeace duce la tin Esperanto, cu


totul original, care e o zadarnicie in tendinta

factorilor conducatori, dacd c aa cum o presupunem. In Austria, vreau s'o spun, nu e imitate
www.dacoromanica.ro

11

de sentiment national, nu e ovinism, pentru ca


nationalitate, cu cat se cultivA, chiar clan
1i pierde din uzul limbei, dar dela o vreme devine aa de contienta de personalitatea sa etnica,
Meat intelectualii i conducatorii acelei natiuni
intorc din ratacire chiar i elementele crezute
acum una cu masa poporului german din tail,
sau coloniile pierdute in sanul altor nationalitAti.
fiece

.z

Se intelege cA acolo unde sunt mase mai


compacte de acelai soiu de indivizi, se poate
infiltra mai uor contiinta da neam, pe cand indiizii Impr4tiati in mase streine, cei mai multi
raman pierduti pentru natia for pentru totdeauna.
In Ungaria din potriva. Ungurul fatA de nationalitAti i mai cu seams fatA de Romanii cari
ocupa Ardealul in toata intregimea, i cari sunt
inai instariti i mai darji, e ovinist, brutal, -- ovinismul Ungurului e innascut, cA ar vrea sA ungureasca, de s'ar putea, intreaga lume.
Ungurul, apoi, tot din firea lui e cainos ; a
persecutat, a bAgat la ocitA i a tras la roata pe toti

ce s'au rasculat i le-a Mat din unghipara celor


mai slabi, insa fatA de numarul cel mare de Romani,

el totO a ramas neputincios, cu toate


www.dacoromanica.ro

12

mijloacele lui draceti de a-I aduce la maghiarizare.

Ba acele asupriri au Indarjit, au Inasprit sufletele romaneti, si le-a facut sa se Ingradeasca


Impotriva oricarei nazuinti de maghiarizare si de
robire economics atat prin
le for particulare, cat i prin bancile i societatile for de cultura. Persecutiile au prefacut, din potriva, In stand
pe aceti oameni .i au ramas neclintiti In calea
oricarei cotropiri straine.
Dar alta e starea Romanilor din Bucovina :
Acolo, tara mica, numarul Romanilor mic.
La raluirea Bucovinei era o populatie de
65.000 locuitori mai toti Romani afara de putini
jidovi, care nu aveau nici un drept.
Odata tara cuprinsa de Austriaci, granita despre Moldova, se intelege ca s'a Intarit, dar s'a
slabit acea despre Galitia, ba, chiar In doul randuri a fost una cu pamantul galitian, astfel ca
a putut fi bantuita uor de toate moliile straine

d care rosesera i pe galitieni pans In maduva


oaselor
vorba lui Eminescu : Din Boian la
Vatra Dornii, Mi-au umplut omida Cornii", i
care sunt i astazi i mai numeroase : Cei dintai
www.dacoromanica.ro

13

Rutenii, au fost adusi din doua cauze : 1) Din pricina vecinicei certe cu Polonezii si 2) din pricina lipsei de lucru In Galitia si a foametei care o bantuie
si azi. Al doilea soiu de omizi sunt Ovreii; ei nu au
venit numai din Galitia, ci si din Rusia din pricina

persecutiilor. Ei, dand ca elementul romanesc e


prost Inarmat In lupta pentru existents, au aca-

parat Incetul cu incetul acea parte slab& dar


care le aducea bani si pe care Romanul din instinctul lui de cinste, de crestinism si de dreptate, le
arunca cu blestem de la sufletul lui, dar care la
Ovrei e specificA : Inseldtoria In negot, vinderea de alcool, falsificarea bauturilor, coruptia,

depravarea si camdta. Spun scriitorii vremei ca


caeste soiuri de venetici erau in asa mizerie la
sosirea lor in tars, ca veneau cu bagajele In carucioare trase de caini, asa ca se lamureste de
ce toll din toate natiile s'au aruncat ca niste lupi
flAmanzi asupra unei prade, spre avutul si drepturile poporului romanesc aflat acolo.
Astfel ca, dacd la 1871 populatia romaneasca
ajunsese la 298.000 locuitori, dela data asta Incepe sa scads Si asta si din pricina marelor cerearl care au www.dacoromanica.ro
bantuit Imperiul Austro-Maghiar, In-

14

tre ani 1864 I 1869: 1) RAzboaiele cu ltalienii


la 1864 i 2) cu Germanii la 1866. Apoi pe langA
care sa adaogA holera i foametea.
Toate astea au contribuit la imputinarea elementului roman din Bucovina : razboaiele i-au ridicat feciorii de la vetre, holera i-a ucis din cei
ramai acasA, iar foametea i-a facut sA emigreze
In Moldova.
Mai ales anii de la 1864 1869 au fost cei
mai grei pentru sarmanul neam romanesc din Bucovina in aa fel ca, iii vindeau i amanetau pAmanturile pe nimic la veneticii moieri i la jidovi. Astfel cA odata ce se vedeau bietii oameni
fArA pamanturi, nu mai aveau la ce sta i emigrau unde vedeau cu ochii. Fapt care a tinut dela
anii 1871-1875, and s'a declarat rAzboiul RusoTurc.

lar streinii dand de pamantul bun al Bucovinei, de clima ei mai dulce, de ignoranta poporului, i neimpiedecati de nici o granita, i apA-

rati de autoritati, nu au stat in nelucrare,

ci zi

cu zi s'au grAmAdit spre partea asta de pAmant,


instalAndu -se in gospodAriile celor plecati si intemeind chiar sate, sau alipindu-se In cimotie de
www.dacoromanica.ro

15

cele romaneti, privind, astfel, moia lui Alexandru


cel-Bun a lui Stefan cel Mare, Bogdan Voevod

i Petru Rare, ca pe insai patria lor, ca i


Canaanul for din Bib lie.

Aa ca dupa cea din urma numaratoare se gasesc in Bucovina 273.000 Romani, mai putin cu
25.000 ca in 1871. Cat despre streini, slava Domnului : de unde la ocuparea Wei abea se gAseau
cativa ovrei 1 aceia-cum am spus,lara drepturi
3 urgisiti pans i de Imparat, In 1910 se gAsesc
100.000 ovrei cu drepturi cetateneti, cu slujbe,
cu titluri, cu moii, fabrici, band, pravalii 1 antreposite cum i 305.000 Ruteni, numai pun ca
la 40 50.000 Nemti, apoi Armeni, Unguri i Mazuri veniti cu sarica din toate partile imperiului.
Si asta 1 din o alts pricina :

Pans la 1848, cand s'a dat constitutia in Austria, in Bucovina drepturile cetateneti nu be aveau de cat Romanii i Neintri. De la data asta,
s'au pus pe plcior de Intaietate toll streinii aflati
pe pamantul ducatului, ceeace a inraurit sa vie i
mai multi streini 1 asta Invedete i mai mult nu
numai numarul cel mare de streini aflati in Bucovina, dar i viea saracie in care a can't Romany!
bucovinean, www.dacoromanica.ro

16

Singuri Nemtii, Insa, In totdeauna au lost mai


putini i asta din pricina cA pamantul AustroUngar dei e intins, numArul Nemtilor In Austria

e foarte redus fats cu numarul mare de nationaMali din care e compus imperiul.

Am aratat ca Nemti dupa numArAtoarea din


1910 se gAseau in Bucovina ca la 40 -- 50 de
mii, ceea ce batea foarte mult la ochi fatA de
numArul covaritor al Rutenilor i al Ovreilor.

Si asta ca popor cuceritor, ca imperiu, nu tocmai le convenea, i de aceea comisiile de recen-

samant ca sa arate celor din Viena cA

elementul german i el e lnfloritor In tarn, i ca


elementul romanesc scade, au falificat listele

do recensAmant trecand pe o parte din Romani in

randul Rutenilor i pe Ovrei In listele Nemtilor


i iatA cum :

Ei nu luau pe locuitori dupA nationalltate, ci


dupa limba.
SA Intelege cA Cara ajunsese o babilonie, prin
colonizare, oamenii i-au imprumutat ceva din
graiul unor altora sau unii i-au impestritat graiul
cu tot felul de vorbe dela elementul covaritor,
kr Romanii covariti de Ruteni, chiar sA i-1 uite,
"

.f

www.dacoromanica.ro

17

Mai cu seams Romanii rataciti printre Ruteni,


era firesc sa tie i cuvinte ruteneti. lar comisarii insarcinati cu numaratoarea nu Intrebau pe
om de ce nationalitate e, ci In partile ruteneti ii
faceau intrebarile in limba ruteana, Si de raspundea chiar si de si era Roman it trecea ca rutean.
Si numai aa se lamureste Ca Romanii ca numar

sunt in randul al doilea dupa Ruteni si Nemtii

In randul al treilea, cand ar trebui ca ei sa vie


in randul al patrulea si Romanii in randul intai.
Acum, va puteti inchipui ce lupta grozava e
silit sa duca elementul romanesc in frunte cu
toate sufletele alese, care li reprezinta, fata de
valurile cotropitoare. Vedeti dar ca Bucovina nu-

mai de parigorie e numit Ducatul Bucovinei",


cats e socotita deabinelea Austro-Ungureasca,
condusa fiind de un guvernator german, cu slujbai superiori din can cei mai multi evrei, i cu o

populatie imprestritata cu toate provincile Austro-Ungare.

E greu de descris lupta ce au dus-o Romanii


de la 1848 pans astazi impotriva nedreptatilor
suferite de la streini. S'ar scrie un roman foarte
frumos aunandu-se toate datele Si faptele de
www.dacoromanica.ro

18

la ocuparea tarei pana astazi. Caci n'au lipsit


nici

eroi cari au avut indrazneala sa le sufle

strainilor obraznicia in laid nici puterea de a le


domoli pornirele lacome si vrajmase Intre ei pu-

tern numi pe fratii Hurmuzachi, dintre cari Eudoxiu Hurmuzachi, la 1848 a scos cea dintai gazeta Romaneasca : Bucovina ", Cavalerul de
Bejan, consilier consistorial si presedinte al Societatei pentru cultura si literatura poporului roroman", Aron Pumnul, Mitropolitul Silvestru Morariu Andrievici, Baron Starcea, Preotul Constantin Morariu si altii.
Lor li se mai datoreste redesteptarea Romanilor din Bucovina.

Dar daca erau buni Romani, apoi nu mai


putin adevarat ca erau si multi rdi conationali doritori de titluri 1 de avere si cari au facut, Inuit rau
Romanilor.

Nemtii au tiut unde sa loveasca : mai intai,


intre norodul de la Cara si intre boierii Moldoveni, i mosierii prin lnvestirea cu titluri de baron" si cavaler" an facut o prapastie adanca. Si
in felul acesta i-a tras In- societatile for Matte
unde i-au pierdut i graiul, portul i obiceiurile, ma

rog Intreg sufletul, In asa fel ca li-e grew sa se


www.dacoromanica.ro

19

mai uite la taranime de uncle rasdrisera i ei. Cat


privete de taranime, au avut grijd
Inchidd
i ei gura prin o bund i blandd administratie Si
prin infiintarea catastrului, lucruri cari la noi
In Romania lipsesc cu totul i azi i din care
rr:cina sunt multe nemultumiri in patura noastrd taraneasca.

Dar ei au mai alergat la un mijioc foarte ingenios : Este tiut ca reprezentantii sufletesti ai

poporului sunt preotul i invdtatorul, iar acel at


gospoddriei satului e vornicul sau primarul. Ei
bine, spre a paraliza orice inclinatie a norodului
spre Romania, in afard de administratie i ingrAdirea stricta a proprietatei, al bunului fiecdreia, ei se servesc de aceti trei factori, i cum ?
Nu cu frica, nici cu legi impuse ca la noi, ci
imbogatindu-i i dandu-le lefuri marl. *i de unde.?

Nu din budgetul statului.


Este tiut ca la noi, dupd secularizarea manastirilor, o parte din moii au trecut la stat i
cu o parte s'au improprietarit tdranii.
In Bucovina, Insd, i acolo s'au secularizat manastirele, insd, s'a format - un fond de cateva

zeci de milioane, zis Fondul religionar". Aceste


www.dacoromanica.ro

20

moii, se intelege, sunt date in arenda, i se administreaza mai dihai de cat ale Ministerului nostru
de Domeniii. Din venitul acelor moii /i intretin
bisericele i coalele platind clerul domnete. Cat
despre primar, gasesc ui sA-1 pricopseasca i pe

astfel ca am vlzut primari In Bucovina Cu


i dainulnd la Comuna
cum le place mai bine.
Si, acum, odata puss la cale cerinta asta duhovniceasca i carturareasca i la care primarul
trage ca o martoaga, ajutat fiind de acea faiel,

zeci de faki de loc,

moasa administratie i Ingradire personals a fiecarui, Germanii din Austria in numar de cateva
milioane de suflete, stapanesc cu Ungurii Inca
35 de milioane de alte nationalitati. Apoi aceti
trei factori pomeniti : primarul i ceialalti, privind

starea colegilor for din Romania, cari pans mai


deunAzi i chiar azi cam lase de dorit ca plata
i ca venituri, se Intelege, numai de propaganda
romaneasca nu be este, ba dinpotriva, unii ajuta
la prilejuri chiar la hulirea unirei Bucovinei cu
Moldova. Lucrul care trebuia privit ca o crirna.
ca o grozavie. 51 dovada este :
La 1886, urmand sa se fact; iarasi obipulta
.

www.dacoromanica.ro

21

delimitare a granitei, Romania s'a gasit raluita,


dupa delimitarea dela 1777, cu un cordon de
cateva zeci de sate. Cererea i-a fost primita
de Austria ; Insa a avut grija sa opteasca primarilor i preotilor i Invatatorilor sa opreasca
trecerea numitelor sate la Moldova. Pentru asta

In ziva cand urma sa se mute granita cu vreo


zece chilometri, taranii rasvratiti de vornici i
preoti, an venit in palcuri, i au zis : Noi ne

lasam mai bine casele i ne ducem In fume, de


cat sa mergem la Moldova". Dar, de ce", i-au Intrebat prefacutil membri din comisia austriaca, ca
doar va duceti la Romania, la patria voastrA de
demult". Pentruca", au raspuns taranii sfatuiti i
ingroziti de sfatuitorii pomeniti, la Moldova nu
e dreptate, ca fac oaste i chiorii i ologii, ca
ce-i al omului nu se mai cinstete, ca preceptorii
Iti iau ghiruri peste ghiruri, dar la noi, ce avem,
mult putin, e al nostru nu ni-I is nimeni, si daca
am platit ghiru, nu ne mai supArA nimeni".
Lucru cu care a Inchis gura Comisiei Romaneti, ca cine Oie, de ar fi venit ocupatia roma-

neasca cum erau de porniti, poate era nevoie


astfol si azi satele dainuesc sub
de baionete.
obIlduirea austriaca.
www.dacoromanica.ro

22

Cele ce va spun, sa nu va para poveste. Din


vremurile cele traiete la punctul de vama Cornul-Luncei un batran capitan Farca, fost comandant de companie pentru paza frontierei pe
vremea aceea, care dei scos la pensie Inca urmeaza
a sta ca un strafer neclintit la frontiera Orel, 1 pri_
vind cu ochii inlacramati la frumoasele sate bucovi-

nene ce se intind spre sfintit pans in fioroii


inunti ai Carpatilor prelungiti pe toata vechea
frontiera dintre Austro-Ungaria i Moldova. Si
acest batran osta poate orl cand povesti acea
dureroasa i groaznica intamplare pentru not
Moldovenii, ca Insu0 fratii notri se Inciaratniceau de a veni sub cerul fiber al Romaniei.
Fapta de c re sa nadajciuirn ca intr'o viitoare
rectificare insemnata de granita, vom fi feriti de
asemenea ruine. Dar de, tiu eu, dna i de
asta cei vanduti sufletete pentru un blid de linte
nu le-or porunci iar taranilor sa faca la fel, cine
;tie, ce perspective neplacute ni se pot deschide
atunci. Micimea lumei e. mare i poate fi Inca.
Si astfel stand lucrurile, vedem ca Romanii din
Bucovina i sus i In sanul for numai prieteni
nu isi au.
www.dacoromanica.ro

23

De o parte razeii i boierimea imbuibata de


linguiri, de titluri i instreinatd, i care nu gandete de cat la situatii politice i voturi, Si de alt
parte o seams de intelectuali, care fac educatia poporului, i cari prin nepasarea i prin ademenirea
de catre austriaci, i de frica, au contribuit poate
ei la cotropirea Orel de straini i asezarea intre
Romani.

Dar cel mai mare rau l'au facut razeii

toti moierii jidovi i armeni. Rutenii i Mazurii


prapaditi de foame, de lips& erau in stare sd munciasca numai pentru mancare i odihna, numai sa
aiba unde lucra, astfel ca asta a ispitit pe moierii
i razaii din taripara, i ei insui- aduceau
echipe insemnate de lucratori streini, cari intaiu se
aezau In bordeie Imprejurul satelor, i in urma

se aezau chiar In sat.


Erau oameni flames*: In Cara lor nu mancau
decat mamaligA de orz i dovleag. Ajuni aici,
1 dand de mamaliga, li s'au parut mancari Imparateti i vazand i gospodariile romaneti, au
prins a face i ei econonaii.
In Bucovina ca in toata Moldova era i e mamaligA i paine. La inceput s'au tocmit cum au puwww.dacoromanica.ro

24

tut nuwai sa le alba, ba la urma se multumeau


i cu un bordei In pamant i cu mamaliga, preturi, care loveau crud in angajamentele ce le
aveau Romanii cu proprietarii.
Si atunci, incetul cu incetul, in nordul Bucovinei s'a intamplat nn lucru : ca unii oameni au
fost siliti sa piece : parte In sudul Bucovinei,
parte au trecut in Moldova, parte In Ardeal,

cativa doar au ramas.


Proprietarilor nu le pasa, aveau de acuma
cine sa le lucre pamantul, dar tot ei au cazut victima. Inconjurati vecinic de Ruteni, ne mai auzind

vorba romaneasca, au dat-o i ei pe rutenete


i astazi vechi familii boiereti, coboratori ai
hatmanilor i capitanilor vechilor Voivozi, nu
mai tiu rotnanete, dar dupa numele de : Arbore,

Albota, Frunza, Prodanu, Patine!, Zopa, Grecul,


Onc:uleti,

Tiron, Mintici, Spanul, Totoiescu,

Tiron, Vlad, Vlaicu, Tanta, care azi se iscalete


Zenta, se cunosc ca sunt Romani.
Dar veti Intreba : Ce faceu Nemtii ?" Nu ziceau
nimic, vazand ca piere ca aburul elementul romanesc ?

Ce sa zica : for le parea bine ca pleaca. Fawww.dacoromanica.ro

II.

25

ceau chiar inlesniri strainilor sa tot vie, dar gi


Romani lor sa piece ; le puneau gi card la Inc lantana

numai sa se clued. Voiau sa vadd tara odata


curatita de ei, ca inteo zi, sa nu mai avem ce
cduta acolo, sa nu mai avem nas sa spunem ca
a mai fost jara romaneasca gi chiar aga /mprAgtie

vorba printre tarani ca le-a fost for harazita de


catre Stefan -Cel-Mare.

Toata grija lor, era gi e sa umple tara cu ce s'ar


gAsi, numai picior de Roman sa nu mai vada.
asta o fAceau cu cat vedeau CA Romania se
tidied mai mutt In ochii Europei gi se intaregte.
Dar bietul Roman cu greu se urnegte de la
vatra lui, gi trebuie mare urgie sa.-1 isbeascd sa
o paraseasca, gi atunci o face In cantece de jale.
lar dacd e silit sa piece In altd parte la munca,
chiar dacd lipsegte cu anii, el tot vine la vechiul
lui bordei.
Aga ca emigrarea Romanilor din. Bucovina nu

s'a facut de cat acolo uude n'au mai putut rdsufla de straini ; n'a fost concurat la existenta de
toate zilele.

lar Rutenii land In sudul Bucovinei de mase


mai stranse do Romani, s'au oprit.
www.dacoromanica.ro

26

Guvernul insa, nu prea era nemultumit i, in


nadejdaa ca ar dispare i cei din josul Siretului
au inlesnit asezarea de colonii de Ruteni, Unguri
i Mazuri printre Romanii de aci, insa aici lovindu-

se de o populatie mai deasa, oamenii fiind mai


bine inarmati, In lupta pentru trai i stiind i pata-

nia celor de la nord, in loc sa se nemteasca,


ungureasca, ruteneasca, ei au romanizat ungurii, nemtii si mazurii i tot ce s'a ratacit
Astfel, ca stint sate pe care le stiu eu, unde
printre ei.
strAinii vorbesc mai bine romanete deck limba
for :

E Tolva, sat de Unguri si Romani, Romanii


nu tiu ungureste, dar Unguri stilt mai bine roca ungureste, Zahareti, sat de Mazuri si
Romani, aiderea, Paltinoasa, sat de Sfabi i Romani intocrnai : Nemtii vorbesc intre ei mai de
mane ,te

grabs romanete decat sfabeste deli au scoala,


si biserica nemteasca. Apoi Ipoteti sat de Rui,
Lana Bosanci aproape de granita Moldovei Is
toti romanizati.
Totui fac si aceti straini destul rau Romanilor,

pentru ca vecinic ii spioneaza si-i pftrasc stapawww.dacoromanica.ro

27

pe simple banueli. Toate acestea le-au


facut bietilor batinai viata destul de grea.
In timpul din urma, lipsa de parrant aa a fost
de resimtita i datoriile aa de greu de platit, ca
multi Romani au fost siliti sa piece in America
dupa castig.
Unii chiar s'au wilezat de istov acolo, i chiar
an domenii intinse de parnant, dar cea mai mare
parte stint ca acele albine ce alearga dupa mursa,
nirii,

o culeg, vin de o avaza in fagure i iar pleaca


inapoi. Asa s'au intors multi i unii i-au cumparat

pamant, altii i-au ridicat case, altii i-au platit


datoriile, si iar s'au dus cu gandul de a-i aduna
i ceva parale pentru zile negre.
In adevar, daca ai fi colindat asta vary prin
partea de sud a Bucovinei, n'ai fi gasit acasa,
decal nevestele lasate cu copii mici, monegii cu
babele, i fetele 1 baietandrii Intre 14--15 ani; tan-

jeau bietele fete, ca nu mai era cine le Invarti


Duminica la horn, nici cui coasa naframi ; nici
cine le da tarcoale de mariti, ca unii flacai erau
la oaste, iar cea mai mare parte: Insuratei, itoti
barbatii in putere, la America dupa castig.
Erau ateptati In toamna asta sa vie, unii ea
www.dacoromanica.ro

28

sa traga sorti, altii sa se insoare, lima rdzboiul


i-a oprit pe toe, si dacd Bucovina va mai ramanea cumva sub Nemti, sarmanii cei din Ame-

rica nu voi mai vedea vatra, poate, hind osanditi ca nesupui i dezertori.
Au mai avut Romanii un noroc, ca ei chiar romanizand pe altii, nu s'au identificat intru nimic
cu obiceiurile, religia i portul altor natii, ba chlar
cei cari au fost rutenizati, nu i-au pierdut obiceiurile, i portul, ba cum v'am spas, ca Rutenii
venind in Bucovina, el au primit de la Romani religia ortodoxd Si chiar portul.
Romanul pretuiete pe cei ce-au venit peste
bunul lui ca venetici, ca oameni de nimic. El
tine la credinta lui, la curatenia sufleteasca, de
i nu-i bigot.
Ca ostai an stralucit intotdeauna inaintea
tuturor. Nu cd aveau dragoste de impArAtia
Austro-Ungureascd, ca la dreptul nici o natie cu
cu care e petecit imperiul numai dragostea de imparatie nu o manana ; iar Romanii pentru a le
arata cotropitorilor, ca tiu &a-0 apere steagul
i palma de pamant, vroiau sa le deie a Intelege :
Ca toil sunt nye venetici, nye leinati si numai
www.dacoromanica.ro

99

ei Ii dau seama de tarA. Vroiau sA-i pretuiasca


I pe ei impAratul, vreiau sA arate ca i ei tin
a-i tine juramantul catre ImpArat.
Dar vai, pe Imparatul 1-a minunat cu bravura
Iui la Arcole, in Italia, la Sadova, dar la Koenigratz, ImpAratul tot pradA streinilor I-a Mat.
Mai mult, acum, in urmA i-a lovit In dreptu.

rile for bisericeti, aducand la Vicariat pe ruteanul Manastirsky, care se Intelege dupA moartea Mitropolitului de. Repta, are sA se suie el, de
drept, in scaunul de mitropolitan.
CAt privete despre scoalA, sA nu trecem In
amanunte, ea e monedA cu douA efigii : o parte
poarta capul de bou, i care se gAsete la sate,
adecA coala romaneasca, i alta cu pajura nemteasca i care se gasete la orae :
Gimnaziile, Universitatea 1 Magi coalele pri-

mare de la ora, cari sunt un focar de cosmopolism i germanism, cari invaluesc orice sentimente nationale, cu cari ar trebui sA se trezeascA tinerele generatii romane.
Eu cred cA in nisi o 'parte a pArnAntului personalul lnvAtamantului de la orae nu e aa
de impestritat Ca In Austria : tineretul e instruit
www.dacoromanica.ro

30

si educat sufletete in mod papagalicesc de dascali de tot soiul de nationalitati, cart n'au nimic
comun sufletete cu populatia scolara i n'au
nici o convingere, dar can n'au de cat o sfanta
legaturd cu pajura de la care primesc lefuri grase
pentru germanizare si ratacire.
Din potriva, la sate, totui e fericirea mai mare :
invatatorii i preotii sunt eiti din sanul poporului roman, singura poarta de scapare a Ro-

manului, de a nu fi pierdut cu totul, i de a nu


fi desgustat de buche cum e cel din Basarabia
desgustat de buchea muscaleasca. Astfel, ca toata

cultura, elementara, gall de putina germand, se


face numai in limba romand cu toate ca unii
preoti si invatatori s'ar ardta, ca in la pajura
Austriei.

Astfel ca de i unii preoti si invatatori ar


avea sentimente Austro-file, dar cultura fiind
romaneascd, efectele dezastruoase de la orae
nu se simt nici pe de departe.
La asta, apoi contribuie si poporul roman prin
insasi firea lui :
Am spus ca fericirea Romanului e ca tine la
limba i la portul si obiceiurile lui i la numele
lui de roman.
www.dacoromanica.ro

31

La tara sentirnentul romanesc a crescut aa


de la D-zeu. Daca nimene nu prea tine socoteala de el, tine D-zeu, ca i de padurea salbateca, azi tufa, i mani to minuneaza inaltimea i desimea ei.

Apoi, taranul roman mai are un

bun ;

nu

prea ii place alt graiu decat acel motenit din


frumoasa i minunata limbs romastramoi
neasca.
dei se preda i ceva nemteasca in
coala sateasca, dei ii pone germana In mans
Inca dela buche, totui cand iese din cursul primar, abia de tie sa numere i cateva vorbe
neinteti, dar tie bine sa ceteasca i sa scrie romanete.

Firea romanului din Basarabia care zice :


Muscalete oiu invata
Limba cand mi s'o taia".
Dar daca elementul romanesc dela tara e atat

de conservator, un pastrator atat de credincios


al tezaurului ce i s'a lasat din moi, stramoi,
i nu sufere nici o lature din influentele streine,
de care is covariti ordenii, nici mdcar a specula acele influente in folosul sau, tocmai el
sufere de pe urma asta i un mare neajuns, iar
www.dacoromanica.ro

32

valoarea sa ca element preponderent, i cu drepturi istorice, scade la unu pe langa acele nationalitati cari tin In rank for 1 averea Orel i
influenta regimului, adeca, vreau sA spun de
limba oficiada care din nenorocire In Bucovina
e numai cea germana -- el nu se poate folosi ca
de toate drepturile constispre pil la Evreii
tutionale fiinda n'o folosete. Aa ca ramane sa
sufere pe toate cararile toate nedreptatile posibile, toata umilinta i specula neruinata a ve-

neticilor. Cine s'a folosit de limba germana Si


s'a pupat, In Bucovina, cu Nemtii In bot, i a
cautat sa ajtulga Domn pi Rat, i-a ajuns scopul
Ears multa ocolire. Cu limba germana s'au procopsit, In paguba bietului Roman, toti veneticii
pamantului, si de toate nationalltatile i mai cu
seams Jidovii. Apoi atia Intind struna cu Nemtii
de par'ca ar fi dintr'un faga; imoralitatea i tendinta de germanizare austriaca i-a gasit un to-

vara de par'ca ar fi de o rasa. Un lucru cand


e vorba de gheeft 1 hotie, tot neamul ovreesc
e deasupra. Cat despre Nemli, Austria economiceste e la picioare Ovreilor : Neamtul e cu gatul
sub papucui Jidovului, Inspaimantator de urat i
habotnic.

www.dacoromanica.ro

33

Si dace o Imparatie o tin subjugate, vitelului


for de aur, sa vedeli ce e In Bucovina ; unde
Nemtii au asuprit politicete elemental romanesc,
aici e o grozavie : au venit strainii la sate in
opinci i In pantaloni. Vorba romanului cu
sarica In spinare" ba poate unii nu au avut nici
sada., i azi sunt moieri mari, milionari i Investiti cu titlul de baroni, iar taranul de pe langa

acareturile for abia are de o matnaliga ; munca


economics In urma concurentei Rutenilor i a
Mazurilor flamanzi, e atat de scazuta, In cat e
o batjocura.
Si cu toate astea, oamenii atia, indura cu o
resemnare de Hristos, toate ticaloiile regimului
care de altmintrelea cum -v'am aratat, lucreaza cu
multa meteugire i chiar blandeta la distrugerea elementului romanesc, -- bine Inteles Oita
cand nu ajunge la jandarm.
()data, Romanii din Bucovina, atata timp cat
Austriacii, cat i Ruii, mai puteau nadajdui la
. cotropirea Intregei Romanii, atata timp cat veneticil nu se Inmultisera pe moia lui Bogdan I
Voievod i a lui Stefan -cel-Mare au avut o soarta
mai buna, i v'am aratat cum la 1886 s'au Itnpotri-

www.dacoromanica.ro

34

vit la trecerea unor sate la Moldova. Dar azi


cand au ra:nas In minoritate, NA. de numarul
cel mare de straini, cand Si ei s'au Inmultit, cand
se vad robiti econornice -ite de n'au incotro, astazi ofteaza, I i sterg fruntea muncind pentru a:Pe
tii. Astdzi 4:.aptd. Dar pe cine ae.eaptA ?
not !... Asti yard imi spunea un Oran:
Veniti, domnilor, cu dorobantii de ne luati, ca
muncim pentru Nemti i Jidovi".

Lucru care trebiie sA ne bucure ca s'au

pA-

truns de vitregia austriaca.

lar un om ce mergea pe o sosea cu un car


cu boi, se opri i ma intrebA de untie sunt I
dupd ce-i spusei eu toate i-mi capita Increderea, imi zise oftand :
Domnule, tare trdiesc bine oamenii la D-voastra,

Oare cand om fi cu totii la un loc ?"


Or fi, nu zic, si de aceia cdrora i azi le convine dpumia strains, si le merge bine, dar astia,
v'a n spus ca's de aceia ce se pupa cu strainii In
bot : unii de fried, altii de laconic, altii cA-s venetici. Si-or fi multi, nu zic ba. Noroc pentru not ca

obijduitii suit mai multi, si ar spune ei multe, dar


vorba ceea : Bout are limbs lungA, dar nu poate
www.dacoromanica.ro

35

vorbi", ca, de i spionii ii pandesc la fle ce moment,

de i jandarmul sta de cat gata sa zica ,,haide"


celui banu,t de neprietenie, totui sunt seri card
se strang la sfat, incuie ua opotind i cu ochii
la ferestre de nu e vreun spion, Ii fac tot felul
de inchipuiri i vorbesc tot cele vine in mintea
lor de oameni fail carte, despre vremuri mai
bune. Romania, a Meld progrese uriae i starea
taranului de la not multumita bancilor populare
i cooperativelor sateti, multumita culturei, multumita libertatilor, i multumita .ca Romanul din
patrie e stapan pe averea lui, e cu puterea
i vointa Iui, au facut ca ci oamenilor din Bucovina
precum i tuturor Romani lor de sub s'apanire

strains, sa le lacrameze ochii de jind, i sa ofteze

de dor, dea fi i dansul la un larg oarecare.


La asta, onorat auditor, au mai contribuit

Si

un factor de seams : Nationalismul. De cand Nationalismul a luat fiinta in Romania, propovaduit cu jertfa i curaj de d-nii profesori universitari Nicolae lorga i A. C. Cuza, de atunci
au deschis ochii i Romani din alte parti.
Am spus, de va amintiti, ca Austriacii, spre a
paraliza orice influenta al ademenitorilor din regat,
www.dacoromanica.ro
.

36

au Incercat sa se slujeasca de trei factori: preotul,invAtatorul i vornicul,nu mai pun altii de alto
natura.

Dar, trebuie sa privim cu bucurie, ca tocmai'


lucrurile puse aa la cale, nu prea au eit, la
socoteala, ci din potrivA ideia nationalists, aruncata de D-1 N. lorga, prin revista Samanatorul"
din 1902, i de D-1A. C. Cuza, prin curentul antisemit tiintific,

a cuprins ca un focar toate ele-

mentele tinere eite din sanul poporului i mai cu

seama acele literare din toate partile locuite de


Romani.

Asta a fost ca o improspatare, ca o inviDrare


de isvor curat, la care au alergat toti insetatii,
ca la o mantuire. Reviste literare cu acelai caracter !Isar in Transilvania, In Bucovina i chiar
in ,Basarabia
unde din nenorocire nu a patruns
decat ca o licarire prin geamul mat al unui condamnat
Reviste cari au atras toate elementele literare ras!ete i necunoscute, i de aice
incep a rasari apostoli ai ideei nationaliste, atat
In preotime cat si in dascalime. *i de unde -vorbind iar de Bucovina -- Austriacii i veneticii
tarei i interesatil, crezand a le-a izbutit coruperea, deodata raman uimiti, dei spre rasbu,

www.dacoromanica.ro

37

nare, incep sa loyeasca In cler cu Manastirsky,


fara rqine, i fara omenie.
Dar ideia nationalista dela cold si bisericd
merge la afacerile curente de economia politica
dar care, in vreme ce Romanii din Ardeal progresau intr'una Bucovinenii dupa cum va voiu
povesti au dat gre:
Semanatorul d-lui N. lorga, dela ideia literary
trece la cea politica nationalistA, cu Neamul
Romanesc". Numarul apostolilor se marete si

ideia unitatii nationale capata un sambure tare


i indisolubil. *i cum, ma rog ? Care a fost pricina unei aa prefaceri marl In sanul poporului
roman de pretutindeni ?

Am spus ca In intaiul rand s'a Ingreunat situatia taranului roman, iar In al doilea rand era
ca coala primary si biserica aveau libertatea cuvantului romanesc datoritA Incapatinarei Romanului de a nu Inv* altA lirnby, dar ceeace a fost
marele noroc, e ca InvatAtorii i preotii i chiar
elemente gimnaziale i universitare, erau recru-

tati din fii de Wan', cari spre fericirea neamului nu i-au dezis vatra cum o fac cuconaii
din Romania cari pleaca la Paris si cand se Inwww.dacoromanica.ro

38

torc nu mai tiu romanete, i uita cuibul de unde

au eit. Fec:ori de tarani, din Bucovina, din potriva, sari au pornit la ,coals, au facut-o cu dorul
de a folosi poporului si din cari si acestia sunt
intelectuali, o parte insemnata de profesori, preoti
1 t :vatatori esiti din taranime si porniti la scoala
cu dorul de a folosi poporului si din can azi o

parte urmariti de streangul si de pusca nemteasca, au venit sa ceara adapostul patriei si fagaplui neamului romanesc de aici.
Ei, prin societatile for de cultura, prin biblioteci, prin sezatori, prin artitii poftiti din regat,

cat si prin cartile autorilor romani, au imprastiat in publicul roman gustul de cetire i arta,
si cunoasterea frumusetei limbei romanesti, ferind partea nerutenizata de orice urmare streina,
ba invatatorii i preotii romanii dupa o propaganda puternica in partite rutenizate au adus la
romanism in timpul din urrna ca la 25000 Romani
de dincolo de Siret si Prut cari erau perduli
printre Ruteni.

Lucrurile astea nu pot de cat sa bucure pe toti


bunii Romani, ca o populatie absolut neajutata cu nirnic de cei din Regat, cauta sa traiasca
www.dacoromanica.ro

39

si sa se sustraga de la orice apasare economics


si culturald strains. Si in adevar de nimene nu au
fost ajutati, ci tot au facut prin ei.
Pe rand in Transilvania cu toata strasnicia
ungureascd, si statul roman si particulari, din
regat i aiurea, ca Stro:escu din Basarabia si
Liga Culturala au dat milioane, in Bucovina not
n'am dat nimic, ba i-am apasat cu destuld uitare la
rand. Guvernul Bucovinean spre a arata celor
din Viena ca veghiazd strasnic asupra pornirei
de emancipare culturald a Romani lor au oprit cu
desavarsire orice ajutor, pentru orice manifestare,
fie economics, fie culturald sau artisticA, fare

ca el la rand sa se puie cum cerea in serv.ciul


cauzei nationalitatilor.
far conducatorii Romanilor nici ei nu s'au prea

dat cu capul de pareti pentru asta, si ca sa face


pe gustul Nemtilor s'au marginit la politica,
invrAjbindu-se intre olaltd
partide.

si sfasiindu-se in

Nu e locui aci a arata cum s-au desfasurat luptele politice in Bucovina, si acela care le cunoaste
mai bine Yi le-ar scrie, ar aduce un folos vazut,
opinei doritoare de asa ceva, de cat atata pot
www.dacoromanica.ro

40

sa spun el luptele politice din Bucovina au ramas


sterile chiar pentru conducatoril Romanilor, Intro
cat poporul nu e pregatit a primi reformele anuntate, intre cari era i emanciparea economics.
Poporul fiind lipsit i de spiritul comercial, la
un moment dat, Banca Centrala Romaneasca a
Bucovinei cum Si bancile populare au pierdut capitalul in Intreprinderi, pe cari nu le-au putut
specula.

..

Romanii din Bucovina, intr'o zi s'au crezut ca


chiar sunt pregatiti a scapa intreprinderile din
mainele Ovreilor i a strainilor i i-au pus In joc
tot capitalul bAncilor cumparandu-le. Insa, an
fost siliti de nepricepere a chema iar pe Ovrei
sa le conduca. Acetia, cari In viata for au muncit numai pentru neamul lor, au primit i inteun
timp foarte scurt le-au dus pe toate la faliment.
lata, Domnilor i Doamnelor, care e starea
etnica, culturala i economics a Romanilor din
Bucovina, 1 nu aa ca infAtieaza, cred, cel mai
viu interes ?
Astazi, dupa infrangerile suferite de Austriaci,

Ruii sunt din nou stapani pe capitals i o parte


din tarsi,

www.dacoromanica.ro

41,

Dar In capitals sunt toate societatile romaneVi,


cele mai de seams de cultura i cele mai de seams
instituti de unde Romani! de pretutindeni din tarn
.primesc
Indemn i lumina, si Intre care e Mi-

tropolia, cu coala de cantareti i factLfatea de


teologie i unde urmeazA multi student i preoti
din regat.

Daca am face socoteala dupa partea de unde


/ncepe sa se iveasca elementul romanesc fats de
ceea locuita In totul de Ruteni, ni s'ar cuveni
noun mai tot pamantul Bucovinei, pe cand Ruilor doar cat doua plasi de ale noastre. Asa ca
Muscalii stapanind tot ce au ocupat, /i mai fac un
blestem cu noi, luandu-ne ceeace ne-ar mai Insangera sufletul. Osebit de asta luandu-ne Cernautii,
ma tern, ca pierdem o legatura mai lesnicioasa
cu occidentul, i un centru comercial, cel mai Insemnat din nordul Moldovei, i ca dovada Romanii
din regat din judetele limitrofe cu Bucovina, mai

de grabs se reped la Cernauti pentru unele cumparaturi decat la Iasi.


Osebit de asta, luandu-ni-se Cernautii pierdem

un punt de sprijin pentru a Intampina once


nazuinta din earl, plus cei 16-20.000 Romani
www.dacoromanica.ro

4)
localnicl. Numai pun ca luandu-ni-se nu mai mult
de cat ce-au ocupat Ruii, harta Romaniei chiar cu

Transilvania la un loc, s'ar parea fats de Rusia,


ca un copil in bratele unui uria, :care. cu o
many it apasa de cap in jos. Si ma tern, ca in
viitor asta ar fi o primejdie pentru not i pentru
Transilvania i Maramure, spre care se chinuiesc acum Ruii sa patrunda spre a da mana
cu Sarbii.

Si apoi, Bucovina trebue sa fie a noastra cu


on ce chip i din motive mult mai puternice :
Noi avem in Bucovina mormintele stramoilor:
La manastirea Putna, e al lui Stefan-Cel-Mare
i Bogdan-Cel-Chior,
flu! sau. La Radauti e
Bogdan I, Intemeietorul Principatului Moldova!:
Roman 1 i Stefan I. La Sucevita, doarme Irimia.
Constantin Movila.
Ma rog, ce Domn 10 are Morn:anti:I in tarn

straina ? Bucovina ca maine nu va mai fi poatede loc a Nemtilor ci va fi, poate, toata plina de
Rui, 1 care au i inceput a o cotropi incetul cu
incetul. Si atunci, care va fi soarta Romanilor din
Bucovina ? De pe actinia se svonete ca Ruii planuesc un Mitropoilt muscal la Cernautil Marne
14!

www.dacoromanica.ro

43

vor fi terse i drepturile culturale, i atunci Ro-

manii vor avea soarta celor din Basarabia, numai pun ca nu ne vom vedea nici cat ne-am
vazut. Si ne va fi oplita chiar vederea locurilor
istorice.

Asta e teama mea, asta o spun.

Pe mine ca scriitor, ca Roman ma doare inima

de ceeace ma tern ca am putea patimi

de

aceea marturisesc cu toate cuvintele judecate ca


Bucovina trebuie sa fie a noastra intreaga, cu tot
cu capitala, altfel vom mai suferi multe neajunsuri, i vom avea Inca o rand sangeranda pe Tanga
aceea a Basarabiei i daca nu uitam nici dupa

o mie i mai bine de ani revindecdrile

ce le

aveam i in Transiivania, mult mai putin vom uita

Basarabia i cu mult mai greu Bucovina.


E o drama care se petrece in salmi acestui
neam. Nefericirea i robirea II apasa din cinci

parti. E o incordare intre mase de oameni de


acelai sange, 'credinta, i asupritori.
Romanii aflati sub diferite stapaniri s'au vazut
in multe zile unii in fata altora, ca duinani. Cei
din Serbia in fata celor din Ungaria. Cei din
Bucovina in fata color; din Basarabia. Ian not rawww.dacoromanica.ro

44

ma'i in neutralitate am fost 1 ne vedem siliti sa


privim aceasta drama fara sa putem infaptui o
interventie. Ne sfarmam unii de sufletele altora
in discutii, in intruniri, ne Invinuim de tradare

unii pe altii, ne spionam, cautam un isvor de


Invinovatire din o privire, din o discutie, din o

parere rostita in un potop de vorbe, din un articol scris la gazeta, fara sa tim, daca maine,
tot aceiai oratori nu ne vor convinge spre o
politica protivnica galagiei de azi, i fara sa tim
Baca galagia de azi nu ne va fi daunatoare
maine.

Idealul national nu sta in galagii spontane i


i in rastimpuri. El 'e in vecinica sbuciumare, In
munca, energie 1 dragoste de Neam. El pornete
de la toti factorii prielnici i culturali ai unui
neam ; se coboara pins in stratul de jos al poporului. Acolo, 1i infige cu putere fibrele, se intinde, ca radacina unui porn sada in suflete, i
da roadele binefacatoare ale Infratirei, ale jertfei,
i ale uitarei de sine. Idealul national, are ca
criteriu mai intai deteptarea contiintelor, emanciparea culturala i economics cum si vec:nica
corespondents a factorilor lui raspunzatori,
www.dacoromanica.ro

45

Unitatea sufleteasca a Neamului s'a facut. Unitatea culturalA a Neamului a fAcut-o un Gh. Lazar,
an Baritiu, un Simeon Barnutiu, Gh. Sincai. Klain,

Petru Maior, Andrei Mure *ianu, Laurian, Aron


Pumnul, Fratii Hurmuzachi, Eminescu, Cobuc,
lorga, losif, Goga i atAti alti cArturari 1 poeti.
La care n'a lipsit biserica, teatrul, ezatorilt, lucrArile literare.

AstAzi aceasta unitate sufleteasca e la fndemana oricarei puteri de InfAptuire a Intregirei


Neamului.

Dar aceastA intregire nu se va putea face de


cat numai prin noi, prin puterea noastra, prin
sugetul nostru, din o parte 1 alta. Prin renuntarc
la once IngrAdire i desinteresare, astfel, suntem
ciliti sA mai ateptAm sau sA ne prapadim. La
izbucnirea rAzboiului de fats trebuia In Ardeal

an Horia, on un Avram lancu. Si atunci venea


i armata romans. SA fi murit 1 el i toti cari
au plecat la razboiu, mai bine sail fi sapat
gropile in Ardealul iubit decat sA-i ingroape altii
pe meleaguri streine.
DacA noi am avut odatA o chestie macedoneana, pentru care statul a cheltuit zeci de nil_

www.dacoromanica.ro

46

lioane 1 care chestie s'a inchis odata cu pacea


de la Bucureti din 1913, apoi nnmai putin ni se
impune datoria de a purta grija de fratii notri
aflati sub doua deosebite pajuri.
Numai afland ca vorbim de ei, 1 inbarbatandu-i, on tanguindu-i, se vor insufleti 1 nu se
vor lasa aa doborati de vralmai.
Un oare care domn a vorbit la o intrunire publica i a spus ca oamenii din Basarabia sunt
ca i pierduti, rusificati. Aceeai desnadejde o
1mpratiau odata altii i despre Bucovina, ca-i
nemtita i rutenizata. Eu le voiu spune ca se
lnala, ca In Basarabia ed sate romaneti ca
boabele de struguri samantos, ca limba romaneasca se aude curata atat In Basarabia ca i
in Moldova 1 Bucovina i limba romaneasca o
auzi la Chiev i Odessa ca i la Chiinau.
Si prin urmare noi nu putem lasa pe fratii
notri huliti i scuipati de toate liftele, i mai
mult pe cei din Bucovina i Transilvania carpiti
de sdreanta unui stat de panorama i de cinematograf, ci noi vrem intragirea Neamului, dar la
prilejul dictat de imprejurari i cu pregatire buna.

Noi vrem e Romanie Noua, o Romanie Mare


www.dacoromanica.ro

47

Compusa din Coate tartle locuite de Romani, altfel nu vom fi nici data linititi. Noi nu vrem sA
fim puternici, dar nu mai vrem ruinea de pana
acum, s dispuie streinii on cum de soarta noastra.
Noi vrem unitatea gospodareasca a neamului.
Noi vrem un singur Rege peste toti, pe Regele
Ferdinand i urmaii lui Domni peste intreg Neamul romanesc, i dacA e o dreptate in . lumea
asta, daca se vorbete de acel faimos principiu
al nationalitatilor, apoi on luam, on nu parte la
razboiu, trebuie sa ni se implineasca visul ce ne
copleete. Altminteri i Ruii i Austro- Germanii

nu vor avea zile vecinice cu noi.

www.dacoromanica.ro

AO

Din Bib Dotson BUCOVINA" .


ellitsta de d -1 profesor I. E. TOROUTIU, au spill-at pAnd actin] urmr
toarele numere a 25 bani :

1. A. RUSSO : Ctintarea Romaniei.


2. 1. E. TOROUTIU : Oameni $i carti.

3. FR. SCHILLER : Semele, poem dramatic in


2 tablouri, tradus de MARIA CUNTAN.
4. Franca verde, cantece poporale din Bucovina,
culese de I. E. TOROUTIU.
5--7. FR. GRILLPARZER : Strabuna, tragedie,
In 5 acte, tradus In metrul original de I. E.
TOROUTIU.
8.

Pove,Fti poporale, adunate de

I.

E. TO-

ROUTIU.

9-10. W. GOETHE : Suferintele tandrului

Werther, roman tradus de **


11-16. DR. AUREL MORARIU :

Bucovina
-1914.
17--19. LUDWIG ANZENGRUBER : Porunca a

patra, tragedie din popor In 4 acte, tradusa din


dialectul vienez de M. BACIU i 1. E. TOROUTIU.
20--25. DR. NICOLAE COMAN : Martiriul Bu-

covinel 1914-1915.
26. A. C. CONDREA : D-1 N. lorga, factor al
con#iinfei nationale, raspuns la articolul d-lui
E. Lovinescu : ,Revizuiri Morale".
www.dacoromanica.ro

DE ACELA AUTOR
I) La Han La Frei Ulcele
2) Poveti de Craciun

Edit. Minerva

3) Facerea Linnet
Paves/ea copliariei.
.

5) Fata Popei

t1

51

PI

Socec
1,
17

6) Povestiri ales'e
.
7) Volintirii
Edit. Cosinzeana",0r4tie
8) Povestirl de sarbcitori .
q
.
Edit. lip. Gutenberg
'9) Navele, eu. 11-a
Edit. Dorn. Coroanei
10) Invafati si meserii
Bibl. Steaua"
.
11) Flori si povesti
Edit. Lumina"
12) Povestea Troznetului .
proprie
13) Seirciculul
,
.
.

.1)

71

11

.,

Sub ti.par Atte senile., Povesti. Editura Biblio-

teal ,Vatre

www.dacoromanica.ro