1'- NISTOR
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN CERNUI,
MEMBRU
CORESPONDENT
AL ACADEMIEI ROMNE.
BUCURETI
LIBRRIILE SOCEC & Comp.
i C.
SFETEA.
LIPseA
VIENA
GEROLD
& COMP.
G. HARRASSOWIT7..
38.420
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Improprietdrirea (eiranilor li promulgarea constitu(iei la 1848
aduserd mari foloase Rutenilor bucovineni. Din pribegi nenorociti din Galitia ei ajunserci proprietari liberi ai pdmanturilor
ocupate de ei in Bucovina. Dar Rutenii nu se mul(dmird
numai cu acest succes neasteptat, ci ei ncizuiau mereu sei ajungei
www.dacoromanica.ro
IV
PRE FATI
de revista 0 ales ma hotdrii a le publica inteo broqurd separata. Pe la inceputul lui Iunie manuscriptul era gata pentru
tipar 0 la Cernaufi s'au 0 cules primele 80 de pagine. Izbucnirea ra.sboiului 0 ocupatia Cerndutilor din partea armatei
tweet intrerupserei brusc publicarea lucreirii. Ba mai mult chiar r
www.dacoromanica.ro
PREFATA
Erd sel se piarclet # manuscriptul si numai prin o fericitci intdmplare ajunsei in posesiunea lui. Socotind cd modesta ',tea
lucrare ar puled contribui in cdtvet la ldmurirea unei chestiuni
abet de controversate, precum este aceea a rornanizArii sau rutenizarii Bucovinel, nu adresai Academiei Rom Am, care la
recomanda(ia d-lui I. Bogdan prim), cu multd bundvoinp publicarea tnanuscriptului in editura ei.
Rezultatele cercetdrilor mele se intemeiazd in bund parte pe
mcirturii arhivale, nepublicate incd. Cele mai multe din acestea
se pdstreazd in arhivele dela Viena i anume In: k. u. k. HausHof und Staatsarchiv, k. u. k. Kriegsarchiv i k. k. Archly des
Ministeriums ftir Kultus und Unterricht. Direc(iunile acestor ar-
www.dacoromanica.ro
I. NISTOR
CUPRINSUL
I;
p 30-44.
laspdndirea Hutanilor in Munfii Bucovinei
Numele pi originea Hutanilor, p. 30.- Prdficiunile lor In muntii Moldovei, p. 31.- Vasile Vodi Lupu respinge revindicarile lor politica, p.32.-
www.dacoromanica.ro
VIII
CIIRRINSUL
p. 66.- Altii se agezar din capul locului in satele dela frontier& spre a
putea fugi lesne in Moldova In caz de primejdie, p. 57.- Aceasta este originea
Rutenilor earl se mai gAseso in satele din Romania dela hotarul Bucovinei,
www.dacoromanica.ro
CIIPRINSUL
IX
IV.
p. 84-93.
Pribegii ruteni asezati In Bucovina apartineau confesiunii greco-catolice, p. 84.- Nuntiul papal dela Viena Incearca s zadarniceasca trecerea
lor la ortodoxie, cernd Inlocuirea episcopului ortodox prin unul unit,
p. 85.-Candidatii pentru aceasta demnitate, p. 86. - Iosif II dispune ca
pentru oredindosii greco-oatolici sa se Inflinteze mai multe parohii In Bucovina, p. 87. - De confesiunea greco-catolica se tineau si multi Romani
veniti din Ardeal, p. 88. La 1806, Mitropolitul rutean din Lemberg reNdsuintele episcopatului greco-catolic
tul lor, p. 96.-Satele lor de bastinft, p. 97.- 24.000 de familii din tinutul
Bistritei pribegeso In Moldova, p. 98. - Autoritatile austriaoe Ii reclama ea
dezertori, p. 98.-Capitanul Beddaus Ii prinde si-i aduce In Bucovina, p. 99.
Emigrantii din raiaua Hotinului, p. 100. - Romanii i Rutenii In Balcauti,
p. 101. - In valea Sueevei dela Strapt in jos n'au fost nioiodata Ruteni,
p. 103.- Pribegi din Moldova de jos si Basarabia, p. 105.- Aplioarea Regulamentului Organic 'liana multi tarani moldoveni In Bucovina, p. 105. Incheiere, p. 106.
www.dacoromanica.ro
CIIPRINSUL
VII.
1848 limba terii era numai cea romanti, p. 140.- Circularul roman dela
podul dintre Vijnita i Kuty, p. 141.- Siinptome de rutenizare, p. 141. Hotrlrea administrativa de a se infiinta woale primare In Buoovina cu
1nvttori din Transilvania, cunoscAtori de limba romang, p. 141.- Comi-
www.dacoromanica.ro
CUPRINSUL
XI
noapterea limbii rutene ca limbA provincialk p. 150.- Faisal lui Bidermann, p. 151.-Autonomiptii pi Centraliptii In Bucovina, p. 151.-Atitudinea
episcopului Elacman pi a clerului bucovinean, p. 152.- Carmuirea Centrafiptilor In dauna RomAnilor, p. 163.- Inlocuirea principiului de nationali-
tate prin eel al limbii de conversatie la numrarea populatiei, p. 153.Aplicarea acestui principiu aduce pe Rom&ni In minoritate fatA de Ruteni,
p. 153.- Datele statistice ale lui Mikulicz 0 Ficker, p. 154.- Raportul numeric intre RomAni pi Ruteni dela 1774-1910, p. 156. Observatii 0 Amu-
gusiturile 0 tesAturile tArAnepti din Bucovina, p. 161. - fiseocitorul tezei de romanizare a Bucovinei este publicistul francez Chlard,
p. 162.- Aurel Onciul adopteazA aceast teorie, evident grepiti, p. 162. Majoritatea intelectualilor din Bucovina nu e de origine ruteank p. 162.Numele de familia In -vici, p. 163.- Influenta ruseascA pi sArbeascA ca In
Banat, p. 164. - Izvodul elevilor dela ecoala romAneascA din CernAuti din
1785, p. 165.- Izvodul preotilor bucovineni dela 1786, p. 165.-Concluziuni
finale, p. 166.
In anex:
Knrzgefasate Bemerknngen ilber Bukovina de Ion Budai-Delea nu, p.
168.
www.dacoromanica.ro
LITERATURA
Adele de hotdrnicie (Landtafel-Erhebungs-Protokolle), Cern Auti, Tabula tern..
si III, Bucuresti
1865-67.
Arhiva Romdneascd, ed. M. Cogdlniceanu, vol. I, Iasi 1840.
Asbdth Gottfried von, Die Rcligionsfondsherrschaft Radautz, ed. I. Polek,
Czernowitz 1894.
Ausgennihlte Kapitel aus dem Gedenkbuche der rdmisch-katholischen P farrein Czernonntz, ed. 1. Polak, Czernowitz 1890.
Bilance, deren pro anno 1774, in dem k. k'. Buccoviner District ansassiggewesten und jener pro anno currenti (1779) wirklich existierenden Fa
milien, ed. D. Werenka, Topographie der Bukowina, Czernowitz 1895.
Bogdan L, Diploma bdriddeand in Anal. Acad. Romdne, Sea. Ist. XI.
Cinci document istorice slavo-romdne, in Anal. Acad. Rom. Sea.
Ist. XXIV.
www.dacoromanica.ro
literatur (text.
XIV
LITERATI:MA
Ca /imam. M., IVormalien der Bucominer gr. or. Dizese, Czernowitz 1897.
Cantemir Dimitrie, Descriptio Moldaviae, in Operele Principelui Demetriu
Cantemir, I si II. Buouresti 1872 si 1875.
Consignation der in dem Buccoviner District sick aufhaltenden Siebenbarger Emigranten im Tahre 1779. Mss. In k. u. k. Kriegsarchiv, Wien,
Sign. 1779-14-61.
Costin M., Opisanie zeimi Moldawskiej i Multanskiej, ed. M. Coglniceanu
in Letopisefe, III.
Cotlarciuo N. Dr., Acts iii Documents moklovenesti din Bucovina, (inedite).
Cromer M., Ds origins et rebus gestis Polonorum, Basel 1858.
Czornig, Karl Freih. von, Ethnographic der Oesterreichischen Monarchic, III.
Wien 1851.
d
Beschreibung einer Reiss von Bistritz in Siebenbiirgen bis Lensberg in Jahre 1818, in Vaterkindische 'Ratter, 1819.
Daszkietvicz S., Die Lags der gr. or. Ruthenen in der gr. or. Ersdeozese,
Czernovitz 1891.
Dlugosz I., Historia Polonias, Frankfurt 1711 si Cod. Przez. Cracovia,
1863 urm.
Enzenberg, Karl Freiherr von, Rationarium provincias iiber alle zur poMist:lien Landesregierung gehorigen Gegenstande in der Bukovina,
welche in dem Tabeilarischen Anhang summarisch aufgefiihrt sind und
in folgenden Abteilungen kritisoh behandelt werden, ed. E. Hurmuzaohi,
Docum. VII, p. 454 urm.
www.dacoromanica.ro
LITERATI:IRA
XV
Geist licher Regulierungsplan ed. Calinescu In Norma lien der Bukoviner gr.
or. Erzdiozese, I.
Gemeindelexikon der Bukovina, Czernowitz 1900.
Geographsch.-statistische Obersicht Galiziens und der Bukovina, nach aml.
lichen Quellen dargestellt. Lemberg 1867.
GOhlert, V. V., Die Bukovina, Ein Kulturbild zur ,Erinnerung an die vor
100 Jahren vollzogene Vereinigung dieses Landes mit -der Oesterreichischen Monarchie, In Mitteilungen der k. lc. Geographischen Gesellschaft
XVIII, Wien 1875.
Tpyuteemud, M. Icmopuig Apaisu Pycu, III. Lemberg 1904.
Mamepirua
Lemberg 1906.
Baberlandt M., Oesterraichische Volkskunde, Die Rumanen, In ((Mein Oes-
www.dacoromanica.ro
XVI
LITERATURA
filor din inceputul lunii lui Maiu calendarul vechiss, 1785 pint% la 20
Septemorie, ed. I. Nistor, In Zur Geschichte des Schultvesens in. der Bukotvina, Czernowitz 1912.
lovodul satelor din Bucovina la 1774, ed. .D. Werenka in Topographie der
Bukowina.
Kaindl R. F., Das Ansiedlungstvesen in der Bukotvina seit der Besitzergrei fung durch Oesterreich, Innsbruck 1902.
Die Bukotvina in Jahre 1809 in Jahrbuch des Buk. Landesmuseum s, XVI.
Kozo (Hotarul moldavo-polon cltre Pocutia la moartea lui tefan cel Mare), in Analele Societlitiei Sevjenko in Lemberg, 1906.
larocmpoeasa IcmopiA Bycoettna, (Istoria ilustrat a Bucovinei), CernAuti 1901.
www.dacoromanica.ro
LITERATITRA.
XVII
Krypiakewiez, Die Ruthenen in Lemberg in der ersten Hal fte des 16. Jahrhunderts in den Anna len der Sevenko-Gesellschaft, Bd. 77 79.
Kupczanlco Gregor, Die Schicksale der Ruthenen, Leipzig 1897.
Die Haidantachen, Czernowitz 1886.
Lag ler II., Die Volksschule in Kotzman, Teplitz 1880.
Le Comte D'Hauterive, Memoire sur L'etat ancien et actuel dela Moldavie,
ed4ia Acadetniei [Imam, Bucuresti 1903.
Miklosich. I, Wandernungen der Rumunen Iii Denkschriften der Kais. Akademie der Wissenschften, phil hist. KL XXX.
Miss ler Z. und I. Ulbrich, Oesterreichisches Staatsmrterlruch, IV.
Mitteilungen des Statistischen Landesamtes, XVII, Czernowitz 1913.
Mo Wenn S. gi N. Togan, Dictionarul numirilor de localitdfi cu poporafiune romand din Ungaria, Sibiiu 1900.
Moraritt Conitantin, Historische Skizzen liber die Rumanen der Bukowina,
Czernowitz 1894.
Milne liner Allgetneine Zeitung, Oktober 1894.
www.dacoromanica.ro
II
XVIII
LITURATURX
(1895).
www.dacoromanica.ro
LITERATURA
XIX
Schiltberger I. Reisen in den Orient und wunderliche Begebenheiten, zwischen 1395-1427, ed. H. I. Penzel, Munchen 1814.
Schtnedes Karl Rit. v., Grgraphisch-statistische rbersicht Galiziens und der
Bukowina, Lemberg 1867.
Scriptores Reruns Polonicarum, vol. VII.
Slavisiernng der Bukotvina, von einem Bukowiner Humitnen, Czernowitz
1904.
Cmaa-Cmonsuii, Cm. Bysodusbam Pgcb,
Cerniluti 1897.
Spezial-Ortsrepertorium der Bukowina, 1880-1890.
Spleny G., Beschreibung der Bukotvina, ed. I. Polek, Czernowitz 1893.
www.dacoromanica.ro
LITERITURA
XX
1908.
II,
Zieglauer F. von, Geschichtliche Bader aus der Bukow:na zur Zeit der
oesterreichischen Occupation, IXII, Czernowitz 1893-1908.
Zur Begriindung der Bukmviner Landespetition, Wien 1848.
www.dacoromanica.ro
I.
--
Bucovina este o tar& clasica pentru indeletniciri etnografiee. Mai rar se gasesc In Europa Intreaga pe un petec
305.101 ruteneqte, 168.851 nemtete (102.919 de confesiunea mozaica), 36.210 lecleqte, 10.391 ungureqte, 1.005
cehevte, 81 sloveneqte 3i 36 italienete. Din acest adevarat
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL I
rAurintA a exercitat neamul acesta, cu nazuinte de expansiune i Inzestrat cu o puternia, for de asimilare,
asupra Moldovenilor bAtinai.
* * *
scriitorii contemporani
Bizantin deveni o primejdie statornica% pentru d&nsul. Impotriva noilor oaspeti de peste Durare, Impratul Iustinian I
www.dacoromanica.ro
iarna pe podul de ghiatA, iar vara prin vadurile dela Silistria i Vidin, spre a se asezA In Peninsula BalcanicA.
De groaza Slavilor nAvAlitori Romanii din Moesia prAsira
asezArile lor dela ses si se refugiarA parte in muntii Emului
cum si Uglicii i Tiverii, pomeniti de Nestor Intro Nistru 11 i Dunre (4), urmar5, s5. fie asimilati cu vremea de
RomAni, a coxor fort& de expansiune i asimilare spori
mereu prin admigrAri continue din sudul DunArei. Ais.(1) N. Iorg a, Geachichte dee Runulniscleen Volkee, I, p. 108.
(2) C. Jiredek, Geschichte der Serben, 1, p. 102 urra.
(3) .Archiv fdr davische Phaologie, XXVII, p. 64 pi XX, P. 36.
(4) Chronic(' Neetorie, ed. Miklosioh, p. 6.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIIL I
Nord, cari prin staruintele Rurico v tilor n ormani reusir& a-si Intemeia la Chiev un centru politic si cultural. Astfel procesul acesta de asimilare s'a putut indeplini fra nici o piedica.
Dar desi semintiile slavone disparusera cu vremea cu
desavarsire ca element etnic de sine st5,tator din terilenoastre, totus amintirea Ion traeste Inca si azi In numeroasele numiri topografice slavone, raspandite peste Intregpamantul romanesc. De origine veche slavona sunt numi-
rile de rauri cu terminatiunea -ica(i(a) ca Bistrita, Moldovita, Sucevita, precum si cele de localitate cu terminatiunea in -ov, -in si -ovci (-auti), ca Jicov, Babin, Radauti (Radu), Cernauti (Cerna) s. a. Slavii asimilati ne-au
Imbogtit limba cu numeroase cuvinte din limba lor, cu-
slavona din terile romane cat Itii cuvintele slave din limba
www.dacoromanica.ro
CAP1TOLIIL I
peste intreg teritoriul ocupat In vechime de semintii slavone, cari o trecur& apoi Romani lor. Sub astfel de Imprejurri nu se poate admite c ar fi existat candy& vreo
1eg4tur& politic& intre Halhul rutean dela Nistrul superior si Intre Galatii dela Dunare.
Pe la Inceputul veacului al 13-lea statul halician sau
gal itia n era, sguduit de lupte interne, cari ademenir&
pe Poloni si Unguri a se amestece. In afacerile lui interne. Coloman, fiul nevarstnic al regelui Andreiu II, at
Ungariei, logodindu-se cu fica craiului polon, urma, sa. fieridicat pe tronul domnesc dela HaliC. De atunci regii Ungariei aceeptara, titlul de rege al Galitiei si Lodomeriei
(principatele unite Halle' si Vladimir). Coloman nu se put
mantinea pe tron si de aceea luptele interne nu mai luar&
sfarsit. In acele timpuri turburi nimeni in Galitia nu seputeb. cuget& la guceriri nou& pe sama Cumanilor, stpAni asupra Moldovei. Cu toate acestea Kor d ub a pretinde ct pe acea vreme statul rutean cuprinde& Intre hotarele sale si Moldova de sus cu Bucovina pan& la apa.
Bistritei Aurii. Afirmatia aceasta el si-o Intemeiaz'a pe un
document dela 1228, In care regele Andreiu II din Ungaria d&rueste banului Sirnion satul Szeplak In comitatul
Mura's-Turda cu toate atenentele lui pan& la R usci a>>,
asezat& la ob&rsiile ieului si ale Budacului, (1). Korduba
identific& cRuscia cu aRussiaD adic& Rusia Rosie sa.0
Galitia i afirm& c pe acea vreme principatul rutean se
intindea, peste Moldova de sus, Bucovina de azi, paste
Maramures si Transilvania nordia, pa,n& la izvoarele i.
eului si ale Budacului (2). Dnsul uit& ea, Andreiu II, In
capul documentului se numeste Galitiae Lodomeriaeque
rex si ca prin urmare taxa aceasta si in textul documentului ar fi trebuit s fie numitit tot astfel, dac& ar
fi fost undevt vorba de hotarele ei. Ruseia din document nu st& Ins& In nici o legAtur& cu Rusia Rosie sau
www.dacoromanica.ro
an& (2). Am expus aceste cazuri pentru a arata pe ce temelie cubreda se intemeiaza pretinsa dependent& politica
a Buoovinei de principatul de Halle', sustinuta far& nici
un temeiu de istoricii ruteni (3). De fapt nu exist& nici
o marturie serioasa care ar dovedi aceasta dependenta.
datul ipe nit ul ui, acezat intro Nistru i Prut In Bucovina de azi, care in felul marehionatelor din apus ayea Indatorirea de a apara Moldova contra navalirilor din
Gheorghe Troidenowicz, care murl far& urmaci. Impreuna on principele lor inveninat Rutenii ingropara i
(1) Teutsch u. Firnhaber, o. c. nr. 82, p. 81-82.
(2) K or dubs, o. c. p. 3.
(3) Ap. Mapoa HopAy6 a, Laocrpoesaa IcTopia Byttosuaa (Istoria Hustrati a
Bucovinei, p. 18, 36; C T. Cat a a s-CTonau tt, Byaosauscaa Ppm, p. 1 (Rusii
din Bucovina).
.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIIL I
RAm&ne deci bine stabilit c& stAphnirea principilor de Ha liC nu s'a Intins niciodat& asupra Koldovei c;i c toponimia slavon& a Moldovei nu este
de origine ruteank precum Bustin far& temeiu unii
istorici. Ea ne-a r&mas drept motenire dela vechile semintii sravone, cari In drumul lor spre Pen-
ei sunt populatia cea mai veche a terii, ca ei sunt singurii autohtoni In Bucovina (1). Se impune deci sa cer-
acesta pentru a putea constata, intru cat ele sunt adevrate si vrednice de crezarnant.
Vechii nostri cronicari pureed dela premisa gresita, ca,
toti Rornanii Moldoveni descalicara deodata cu Dragos st
cu Bogdan pe parnantul Moklovei. Noi stim ins& ca Romanii cu veacuri Inainte ocupara dealurile si sesurile Molclovei, astfel ca cu prilejul descalicatului lui Bogdan ele-
nou,
de populatie de peste munti (2). Sporirea aceasta se manifesta prin Intemeiera de sate si asezari noua pe Fang&
cele Intemeiate de mai inainte. Sate nousa, se fondara cu
preferinta la hotarele noului stat, care acolo avea nevoie de aparatori energici. Atunci Bucovina, ca partea
(I) S. Daszkiewiez, Die Lags der gr. or. Ruthenen in der Bukowiner Erz.diozese, p. 85 urm.; P. I. Martynowioz,1Historischs Zeugnisse iiber die aitesten Einmohner der Bukomina und der Moldau.
(2) D. Onaiul, Originate Principatelor Romans, p. 84 urm.
www.dacoromanica.ro
10
CAPITOL IIL
i Sandru, adica Dionisie qi Alexandru, pun in cea mai limpede lumina originea maramurean& a Intemeietorilor acestu
sat, In care azi din cei 4149 de locuitori numai 53 mai vorbese
romAnete. Asemenea a ajuns astAzi ruteana qi Panca san.
PAncutii ; din cei 2339 de locuitori din acest sat numai 105
mai vorbesc romAnete (5).
Din exemplul acesta
la care se mai pot adaoga Inch.
multe altele
vedem cat de neintemeiath este afirmatia.
cronicarului Miron Costin care sustine in poema sa
polo* Ca Itcanii ar
fi
cel
(2) Lucavfitul dela Luca en terminatiunea -ovci (Anti); din satul lui Luca,
sau Lucliceeti s'a flout in limbagiul slavon al cancelariei domne0i Luoavat,
In districtul Vijnitei.
(3) Parma, sat In districtul Storojinetului.
(4) N. Cotlarciuo, 1. 0., p. 82. Despre logofittul Neagoe pomenit In document cf. Hurmuzachi, I, 2, p. 840.
(5) Mitteilungen des statistischen Landesamtes des Herzogtums Bukoreincs,.
XVII, 1913, p. 89 IA 81.
www.dacoromanica.ro
11
urzirea Itcanilor cu un prisacar rutean dela Sniatin, pentru ca ei, Intemeindu-se pe acing& ubreda marturie, ea.
rite afirmatiunea a Romanii la
descalicatul, lor in
Moldova ar fi dat aci peste Ruteni 3i ca prin urmare Ru-
www.dacoromanica.ro
12
CAPITOLUL I
arata 71 de sate cu numele aSloboziaD (2). Termenul acesta e slavon i inseamna imunitate sau scutire mai ales
de biruri. Scutirile acestea se obtineau de cei interesati
numai prin ca rt e d o mn ease& i anume in vederea InfiintArii unei acezari noua.Astfel terminul a slo bozieD ajunse la insemnAtatea de sat nou, de anova plantation.
Prin uricul de slobozie domnul terii ingAdui boierilor sau
manastirilor sA adaposteascA pe mosiile lor oameni adu-
www.dacoromanica.ro
13
(3) Impartirea tuturor preotilor mirenesti in protopopiate, etc., izvod din cancelaria episcopului Dosofteiu dela 1784; Tabella nachbenannter in dem kais.
IcOnigL Bukowiner Distrikt sich befindlichen Ortschaften, etc. (17741; ambele
editate de D. Werenka, in Topographie der Bukowina, p. 185 urm. si 127
urm. In Moldova cuvantul iLudelo Inseamna, om strain, scutit de contributie, scutelnic, cf. Codrescu, Uricarul, VII, p. 72; VIII, p. 142; XI, 268;.
XW, p. 181; Xenopol, Istorta Ronuinaor, V, p. 418, nota 18.
www.dacoromanica.ro
14
CAPITOLIIL I
nou6,. In tot cazul trebue Ins5, s'a admitem 6', In randurile acestor sloboziti se vor fi gAsit i multi Ruteni din
Galitia ci Po Ionia Invecinata. In sprijinul presupunerii aces-
torii acestor sate fuseser Ru0 sau Ruteni. Domnii moldeveni dAdeau, precum observ Radu Rosetti foarte bine,
privilegii de scutire nu numai pentru a Infiinta, colonii
nou5, ci ci pentru a aceza, oameni straini In sate in fiinta,
a chror populatie fusese rrit sau distrus5, printr'o Imprejurare oarecare (3). Cazul acesta s'a Intimplat In cele
mai multe sate din Bucovina pe vremea ocuprii i In
deceniile urmatoare. Strainii acezati la .rnarginea satului,
aca numitii ((Mural ni c in, veniser in mare parte din Galitia i Polonia Invecinata, qi astfel elementul rutean a in-
*
*
www.dacoromanica.ro
15
se bucurau In anii
care dobAndi chiar sprijinul lui Stefan eel Mare. Muha adun6,
tete mari de RomAni ci Ruteni In jurul s'au (2) ci, In tovrie cu Ttarii, devastA Pocutia In lung ci in lat, pricinuind
proprietarilor poloni pagube enorme, ineat acectia trebuiau
www.dacoromanica.ro
16
CA PITOLUL I
a.
abducerunt. a
(2) Hurmuzachi, Docuns., II, 2, p. 489 a. . sed ipsos etiam subditos in
www.dacoromanica.ro
17
buna oara satul Rusii pe Bar lad, Rusii In judetele Botosani, Vasluiu si Tutova (1).
cenului si Indelungatului rasboiu. In tratatur de pace, Incheiat la Cami enit a in Polonia (1510), se primi un articcl care obliga pe compactanti a slobozi prizonerii
www.dacoromanica.ro
18
CAPITOLIIL I
Petru Rares relu& ostiliatile cu Po Ionia din cauza Pocutiei, care pe vremea nev&rstnicului si viforosului Stefanit5, ajunsese din nou sub stap&nirea polon. Osti1it54ile
dAinuir5, mai multi ani dearndul; In toiul lor Moldovenii
robir5, iars gloate de Ruteni spre a le asezo, In Moldova
(1). Dar In tratatul dela Ho tin, pe care dup& detronarea lui Petru Rares
cu Polonii,
si prizonierii de rsboiu cu toat& averea lor imobil& (2).
Astfel robilor ruteni, asezati in Moldova, nu le-a fost dat
s& rmn& aci, ci ei fur& restituiti vechilor lor stap&ni
din Pocutia si Polonia.
Ultima incercare de a recucerl Pocutia o fcii Ion Vod
cel Cumplit (1572). i el intl.& cu oaste pu1ernic5, in a_
www.dacoromanica.ro
19
In urma rasboaelor necontenite ci a epidemiilor nimicitoare domnia In veacurile trecute mare nevoie de oameni, mai ales de muncitori deprini la lucrul campului.
Aceasta se observa foarte bine din silintele pe cari proprietarii de mocii foi le dedeau de a atrage muncitori pe
moOile lor. AO putem constata bun'aoara o mare r'aspan-
www.dacoromanica.ro
20
CAPITOLITL I
dem hostiliter nocte, quo pavidior foret eorum irruptio, insiliebant, et in,
oppidanos praedas, caedesque et spolia, ceteraque nefanda commitebant..
(6) L Bogdan In Anal. Acad. Ram. XXIX, p. 626 urm.
(7) Hurmuzachi, Docuns. II, 2, p. 219; cf. IL 3, p. 320, 321, 390, 461, 536,.
611.; Arch. 1st., IV.; Hrugevskyj, Materialij, p. 37 urm.
(8) Ibid., II, 1, p. 136.
(9) Hurmuzachi, Docum., II, 3, p. 17 aqueritur quod subditi nostri, colonos
www.dacoromanica.ro
21
rilor dela 1683 cete numeroase de Moldoveni din tinuturile: Hotin, Soroca, Cernauti i Dorohoiu pArAsirA yetrele lor, spre a se refugia In Polonia, pricinuind prin
fuga lor mari pagube boierilor proprietari de lutifundii.
Drept aceea cei pagubiti intervenirA In Iulie 1864 la
Zlkiew pe MO craiul polon Ion Sobieski, ca pribegii
s fie extradati (2).
In Lemberg RomAnii erau foarte numerosi. Ei aveau
acolo casa lor proprie de negot, care le servia, totodatA
.si ca depozit de mrfuri (3). Ei populau una din suburMile orasului, unde aveau piata lor, biserica lor i numeroase edificii publice (4). Prin mijlocul suburbiei romAnesti duceA astrada romAneascA care treceApeste apodul
romAnescn (5). HomAnii din Lemberg se bucurau de oarecare autonomie, formAnd o comuna, aparte, care se chrmuiA
singurA dupa, normele dreptului moldovenesc (6). Caracteristic pentru asezarile romAnesti In GaliVia este faptul, &A In-
cului regal;
2. JudecAtorii se alegeau de cAtre comun, find datori
a judeca dupA obiceiul romAnesc;
3. Intrunirile pentru a se sf5 tui asupra trebuintelor
comunale erau libere ;
4. Munca se rscumpAr prin darea dijmei de vite, de
pane si de legume (7).
11 Hurmuzachi, Docum. XI, p. 286 si 410.
(2) Ibid., supl. II, vol. III, p. 152, nr. 78.
(3) F. I. Jekel, Pohlens Hande2sgeschichte, I, p. 158 urm.; Akta Grodz.
Ziemsk. V, p. 134; ColumnaluiTraian, T. p. 3.
(4( I. Krypiakewicz, Die Ruthenen in Lemberg, in Anal. Soc. Sevaenko, 77,
p. 103 urm.
(5) Iorga, Rekttiee cu Lembergul, p. 16 gEdificium pontis valachici in
suburbio, in via valachicag.
6) Akta Grodz. i Ziemsk. XIV, no, 2756 giudicium valachicumb si giudices
valachici residentes in jure.. Cf. I. Nistor, Handel u. Wander in der Moldau,
p. 70 urm.
i't) Arhiva Istoricd, I, 1, p. 153.
www.dacoromanica.ro
22
CAPITOLIIL I
cute, cu atAt mai mult ne convingem de adevArul afirmatiunilor eruditului Kalaniacki, anume cA Romanii in
cursul veacurilor 12 i 13, dar mai cu mama', in cele
3 urmAtoare patrunsera in Galitia ca mercenari, negustori, emigranti, meseriasi, tAxani i pAstori, uncle se asezarA statornic si se cArmuiau dupA, obiceiul lor strArno-
www.dacoromanica.ro
23
in limba ruteana peste 300 de cuvinte romanesti (1). Cercetarile viitoare vor spori de bun seam& numrul acestora.
Cu vremea colonistii roman! din Galitia pierdura, contactul cu conationalii lor din Moldova si Maramures. Astfel
izolati, ei fura, asimilati i inghititi de Ruteni, pierzandu-se
fara urma In randurile acestora. Azi numai numeroasele
nurniri topografice i cele cateva cuvinte romanesti, cate
traiau pe vrernuri Romani si in Galitia. Dela Romanii asimilati mai mostenira Rutenii i anumite datini i obiceiuri,
cari urmara s fie observate i studiate de Bielowski (2).
0 soarta analoga avur i Rutenii asezati in Moldova,
fiindca i ei pierdura curand orice contact cu semenii lor
din Galitia si Podolia. Asirnilarea Rutenilor din Moldova
s'a indeplinit cu atat mai lesne, cu cat ei fusesera asezati departe de hotarul Galitiei si al Podoliei in m ij I ocul terii, precum ne marturiseste Dimitrie Cantemir (3).
Procesul de asimilare incepir foarte curand. Ii aminteste
chiar cronicarul polon Joan Mugosz, un contimporan al
lui Stefan eel Mare (4). El continua Inca pe vremea lui
Grigore Ureche (1- c. 1648), care ne comunica ca pe timpul sau Inca tria, limba ruseasca in Moldova, pe uncle
descalicase Rusiin (5). Spre finele veacului al 17-lea asimilarea Rutenilor din Moldova era aproape completa.
Transilvaneanul George Kreckwitz, care caltorise prin
Moldova si prin urmare cunostea referintele de acolo, ne
povesteste ca. In aceasta tara traiau Rusi, Tatari, Sarmati
(Poloni), Srbi, Armeni, Bulgari, Unguri, Sasi i Tigani.
Toate aceste neamuri Ii insusir Insa. limba si portul Moldovenilor, populatia principal& i aborigena, a
Moldovei (6). La inceputul veacului al 18-lea colonistii
(1) Miklosich, Wanderungen der Rumunen In Denkschrift. d. Kais. Akad.
d. Wissensch. XXX, p. 10; Katuiniacki, 1. c.
(2) B. Bielowski, Pocucie. Mie sieczny dododatek do Czasun rok 1854.
E. Stanislaus Wtdkiewicz, Zur Charakteristik der RunuEnischen Lehnlvrter
im Westsktivischen, In Mitteilungen des Rumanischen Instituts an der Uni-
www.dacoromanica.ro
24
CAPITOLUL I
ruteni din Moldova erau cu desavarsire asimilati de Romani, In mijlocul carora trisera atata vreme si de cari
ii lega aceeas credinta religioasa. Aceasta ne-o cheza-
di am Mbldaviam translati fuere longo temporis tractu, patriae linguae obliti Moldavicam reciperep.
2) A. F. Busching's Erdbeschreibung, 1, 2, p. 1637. aDie aus Polen mitten in die Moldau versetzten Bauern haben ihre Landessprache vergessen
und reden moldauischa.
www.dacoromanica.ro
25
coloni ruteni din Moldova, Intrucat ei In temeiul tratatelor de pace dela Camenita si Hotin nu urmar& s& fie restituiti st&p&nilor lor
in Galitia Rutenii.
de fals5, i lipsit& de temeiu este credinta acelor cari consider& pe Rutenii de azi din Bucovina de descendenti directi
aivechilor pribegisi prizonieri de rsboiu ruteni, adapostitiin
(1) Smal-Stocki, o. e., p. 6., urm.; M. Korduba, o. 0., p. 58 urm. ; Aurel Onciul,
Condifiunile existenpi Ronsdnilor in Privitorul, 1, no.4. p. 2 urm.; Kaindl, Die
www.dacoromanica.ro
26
CAPITOLIM I
gesehen wurdeD. (I !)
www.dacoromanica.ro
27
Suceava la Iasi, In bisericile Moldovei resuna limba ruteank e deci Mr& temeiu. Tot atat de neinterneiat& este
si a doua afirmatie privitoare la limba cancelariei domnesti.
In Moldova ca si In Tara-Romaneasca se atingeau dou&
curente culturale slavone: curentul rus es c, care stAp&niA
In Rusia si Lituania, si cel jugoslav, sub a cArui Inr&urint& se gAsiau Serbia, Bulgaria, Albania si Turcia. Limba
www.dacoromanica.ro
28
CAPITOLIIL I
www.dacoromanica.ro
29
In serios! Pentru a cunoaste spiritul care domnia In societatea Malta si la curtea domneasca din Moldova, ajunge
sa. reproducem aci scrisoarea lui Constantin Voda Mavro-
asimilati de Romani;
6. Limba ruteana n'a domnit niciodata In biserica, In stat si In societateatnalta dinMoldova;
6. Romniisunt populatia aborigeana a Bucovinei si purtatorii vechilor tradipuni politica f? i
www.dacoromanica.ro
IL
mai cu pstoritul, ducnd o vie* seminomadica. 0 populatie nestatornic, care azi e aici, maine eine tie unde,
se asimileaza, foarte greu. Asa, s'a putut deci IntAmpl,
(1) E. Katuiniaold, 1. c., p. 58. nota 103;11ijdfiu, Istoria critica, p.294 urm.;
R. F. Kaindl, Die Hunden, p. 3.
www.dacoromanica.ro
31
din Pocutia, ei strbat cu prAdaciunile lor pn5, la Bistrita. Cetatenii din Bistrita ii resping si le ieau prada
Inapoi. La 2 Septemvrie 1621 voevodul Ardealului, Stefan
t ul Terii-Ruseti,
din jud. Suceava, pomenit Inteun document dela Stefan cel Mare (cf. I.
Bogdan, Deems. lui 6tefan eel Mare, I, p. 132.
(2) Hurmuzachi-Iorga, Doeum., XV, 2, p. 916, nr. 1790.
www.dacoromanica.ro
32
CAPITOLITL II
reclamau pe seama lor aceloai drepturi, de cari se bucurau din vechime locuitorii romani din ocolul CAmpulungului-Moldovenesc, ca,rora Vod le Incredintase straja
hotarului spre Transilvania. Ei pretindeau drepturi de
proprietate asupra lazurilor, adic& asupra teritoriilor curatite de p&dure prin osteneala lor. Firete ca Vod& n'a
ieri alalt&ieri din Galitia in tara sa, i de aceea el consultnd divanul respinse cererea Hutanilor. In acela timp
Domnul confirm& dreptul de proprietate al manitstirii Putna
i al rAzeilor asupra muntilor In cari se salaluira Hutanii, c&rora le porunci sa plateasc& drile 0 s& dea dijmele cerute de stpnii lor. Vornicul CAmpulungului-Rusesc
www.dacoromanica.ro
33
rugandu1 sa reclame oile furate dela Bistriteni. La 9 Angust. 1651, Voda reclama oile furate dela Bistriteni, zicand:
a Venind oamenii nostri din satul Vijnita, Vitiator din tinutul Cernautilor, plangandu-se ca oameni de ai D-Voas-
gean din upar tea leseasc a face mari pagube unui Ardelean, care exercita apoi represalii Impotriva unui om
uden Rastoace, den tara Moldovei (6). In lanuarie 1678,
Antonie Roset Vod scrie Bistritenilor ca ni se plang
(1) I. L. Klunker, Die geseizliche Unterthans-Verfassung in Galizien,
p. 177 urm.; Wickenhauser, Molda, V, p. 36 no. 9.
(2) Hurmuzachi-Iorga, Docum. XV, 2, p. 1176, no. 2190.
(3) Ibid., 2, p. 1342, no. 2458.
4) Ibid., p. 1316, no. 2420.
5) Ibid., p. 1350, no., 2471.
(6) Ibid., p.1350, no. 2473.
I. Nistor, Ro,ndnii 1ri Rulenii in Bucovina.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIIL II
34
www.dacoromanica.ro
35
vremilor si-o asimilar5, cu desvarsire. Dela Rom 5,nii asianilati mostenir Hutanii toponimia romneasca a patriei
lor si cuvintele romanesti din limb5,.
Originea galitian5, a Hutanilor ne-o confirm in mod neindoelnic si fostul guvernor militar al Bucovinei, generalul Enzenberg, constatAnd intr'un raport oficial catre
consiliul aulic de rAsboiu dela Viena alocuitorii din Campu4ungul-Rusesc cu tdat 5. sterilitatea regiunilor, totus nu
st5,-
{lin Bahnan, zice un vechiu cntec hutnesc. Obarsia galitianA a Hutanilor reiese si din congruenta ornarnenticei
broderiilor si tesaturilor lor cu a ornamenticei hut5.necti din Galitia. Kolbenheyer arat, c5. broderiile Hutanilor se cleosebese cu des5sarsire de ale Romanilor
din cauza motivelor lor excluziv geometrice si c5, sunt
as& de congruente cu ornamentica Hutanilor din muntii
Oalitiei si cu a Rutenilor din vecinatatea acelora, In-
fi tras,
la Indoeal5, (2).
Ansiedlerso steril und miihselig ihre Gegend seidennoch nicht nach Galizien zu ihren rechtmassigen Grundherren zu retournierdn sich wnschenD
(Arhivele de rasboiu din Viena, sign. 1779-14-197).
(2) Erich Kolbenheyer, Motivele industriei casnice de broderii din BucoNina, p. 69.
(3) Hurmuzachi-Iorga, Docuns. XV , 2, p. 1381, no. 2530.
(4) Ibid., p. 1380, no. 2528.
45)Ibid.. p. 1409, no. 1604.
www.dacoromanica.ro
CAP1TOLUL H
36
dela ei. Iat ouprinsul: aSratate dela H[risto]s dumitalevAtAmane i cu top steani din CAmpulungul-Rusascii. Alta,.
Actul acesta ne aratA cA limba romAneasc era cea oficialA in Campulungul-Rusesc i cd in rAndurile populatiei,
hutAneqti de acolo se gAsiau 0 Romani, cum era aAlexa
lui Hanti din Bora, pomenit In aceastA interesant serisoare romAneascA.
nile din valea Ceremuqului 0 a Putilei In schimbul serviciului de strajA la hotarul terii. Pe mo0ile acestora se
(2) Cf. Actele de delimitare dela 1782 la Tabula terii din CernAuti ; Wieltenhauser, Molda, V, p. 55 urm.
(3) Ibid., p. 1351, no. 2476.
www.dacoromanica.ro
37
i asezate din nou la Suceava. Pe vremea ocupatiei polone elementul hutlinesc priml sucurs Insemnat din Galitia
1) Hurmuzachi-Iorga, Docum. XV, 2.p. 1446, nr. 2687.
(2) Actele de delimitare si Wickenhauser, Molda, V, 44, 50, 52, 53, 74.
(3) Cf. Izvodul satelor din Bucovina la 1774, ed. D. Werenka, Topographic:
der Bukowina, p. 210.
(4) Hurmuzachi-Bogdan, Docum., supl. II, vol. III, p. 160.
(5) Ibid , p. 166.
(6) Hurmuzachi-Iorga, Docum., XV, 2, p. 1446, no. 2687,
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
38
mosul hot Alexa D obo so iu c, care era urmarit de autoritatile polone. In iarna anululi 1742, starostele polon Er-wokowski cere lui Constandin Voda expulsareahotului care
www.dacoromanica.ro
39
ma-
nstirilor Putna, Sucevita, Moldovita i Voronet. Brnistenii ruteni tineau In arenda, poienile i vAile mnstirilor
acestora In schimbul unei sume de bani, avnd totodat
Indtorirea de a scull mnastirea de prklciuni. Dar Hutanii nu se tineau totdeauna de indtoririle lor, silind prin
aceasta pe proprietarii muntilor s anuleze contractelo de
arena% incheiate cuei. A anula bunaoara Grigorie Vod
Calimah contractul de arendare Intro Hutanii brn4teni
i egumenul mnstirii Putna, poruncind totodatil vornicului
din Campulungul-Rusesc, loan Cutul, ca el s5, constrang 6. pe
www.dacoromanica.ro
40
CAPITOLIIL II
ramasera In mare parte nerealizate. Numai familiile hu0) Wickenhauser, Molcla, V, p. 52 nr. 25,0 26.
(2) Ibid., p. 53, nr. 27.
3) Asbdth, o. c., p. 16.
(4) Raportul oflcial din partea administratiei bucovinene cbare Guborniul
provincial din Galitia dto 22 Maiu 1810, pe care mi 1-a pus la 1nd5.mina d-1
T. V. Stefanelli.
www.dacoromanica.ro
41
tAnesti, rAtAcite pe hotarul vechiului acol al CampulunguluiMoldovenesc 78 la numAr urmar& sa fie concentrate pe
Pe timpul ocupArii, numArul Hutanilor asezati pe braniOile maniistirilor Sucevita, Moldovita si Voronet era foarte
si cele 962 familii sau 4.810 suflete hutAnesti de pe branistile Putnei si din ocolul Campulungului-Rusesc, gAsim
c& pe vremea ocupArii traiau In muntii Bucovinei cel mult
1.112 familii sau 5.560 de suflete hutAnesti. Trebue s&
admitem Ins& CA cu prilejul conscriptiei Ingrijite de Splny
la 1775 multi Hutani se vor fi sustras dela num&rare, mai
A Privitorul, I, no. 4, p. 3.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL II
42
Galitiacubani buni,iareipatruncleaumaiadnc
In munti unde lazuiau alte locuri. Din pricina
aceasta ei aveau certe i daraveri cu proprietarii muntilor.
La acezarea lor in muntii Bucovinei Hutanii
gasir acl o populatie romaneasca foarte rara
pe care ei, primind vecinic sucurs din Galitia,
reucira a o asimila, in scurta vreme. Aceea
soarta Indurara i colonictii roman! din Transilvania cari gasira adapost pebranictile mananastirecti din muntii Bucovinei. Si acectia se
pierdura cu vremea In randurile Hutanilor.
Hutanii ni se prezenta drept cei mai vechi coloni ruteni
In Bucovina, cari ramanand In vecinic contact cu conationalii lor din Galitia, n'au putut fi asimilati de Romani,
cari preferau campiile manoase dela ces ci cautau adapost
-
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
44
c APITOLIIL II
tanilor, *tate de deputatul lor K oby li ca, luar un caracter revolutionar (2). Impropriearirea Hutanilor Impreurfa cu a intregei tArAnimi din ImparAtie precurn si In-
www.dacoromanica.ro
domniau la es. Aici colonii ruteni, wzati din vechimeIn mod sporadic printre Romani, urmar s fie asimilati
de aceqtia cu desAvarOre, precum am artat mai sus. La.
apa Nistrului i a Colacinului (1)
www.dacoromanica.ro
46
CAPITOLIM III
pentru tara anexatk nu gasi aprobarea forurilor hotarttoare dela Viena (1).
DupA, moartea regelui August III, Intarnp1at5, la 1 Octomvrie 1763, Polonia ajunse Inteo stare de deplin anarhie
www.dacoromanica.ro
47
unul din bejenari, au plecat fuga s5, 1ac5, tire In sat s5,
nu-i lase. Iar doi din gonai, luAndu-se dup dansul, s'au
Irnpucat unul pe altul, anume c5. Impursa pe bejenari i
pe loc a murit; iar 6 gonai au ramas la carele bejenarilor i au prins pe doi din bejenari i pe femeile lor pi
i-au btut; cu topoarele au anit 3 femei, iar pe barbati,
pe unul 1-au rnit In trei locuri. Si srind dup5, gonai
oamenii din Lujeni nu i-au putut ajunge, find noaptea i
aceia &Mari. Pentru care macar ea el pentru aceasta au
(1) Iorga, Studii i Documents, VI, 2, p. 287.
(2) Ibid., p. 300.
www.dacoromanica.ro
48
CA PI TOLUL
LI
vecini
aezati pe molile boiereti i manAstireti In conditiuni convenabile. In sfarqit tAranii din Galicia ci Podolia erau tin uti
!neat lor nu le mai ramanea mult timp liber ca s muncease& i pe ogoarele lor particulare. La acestea se mai
ivl Inca un alt mare inconvenient. In urma turburArilor
(1) N. Iorga, Staii f i Docunss nte, VI, 2, p. 302.
(2) Edicta et mandate uneversalia regni Galiciae et Lodomeriaa a die 14
Sept.-1772 initae possessionis promulgate, cunoscute sub titbit gpiller'sche
Gesetzsammlungo; cf. R. Fr. Kaindl, Die Ruthenen in der Bakmina, p. 30.
(3) Radu Rosetti, o. o. I, p. 453 um.; Codrescu, Ur/emu; II, p. 217.
(4) Codrescu, Uricarul, 1, p. 193.
www.dacoromanica.ro
49
de Ovrei, cari stApa,niau prin banii lor Intreaga vieat economic& din Polonia. Acestea erau momentele principale pe
cari fugarii din Galitia le insirara inaintea lui Enzenberg,
pentru a-si motiva, fuga lor peste hotar In Moldova de sus
sau Bucovina (1).
Deosebirea Intro conditiunile de traiu de dincoace si de
dincolo era asa, de mare, Incat ea usor putea fi observat
de taranii ruteni. Acestia treceau adesea hotarul, mai ales
si
atunci ei
aveau prilej sa% cunoasc5, din propria experient favorabilele conclitiuni de traiu din Moldova. Locuitorii ruteni
(2) Iorga, Studii si .Documente, VI, 2, p. 239, 325 urm. si 360; cf.Raportul
www.dacoromanica.ro
50
CAPITOLUL III
pliniau munca In Moldova ni le arat geometrul Joan Budinszky, zichnd ca, Moldovenii dintre Nistru $i Prut nu
fac ei in$4,3i secerisul, ci-I las In sama supusilor galitieni,
cari In schimbul muncii lor prirnesc tot al $aselea sau al
saptelea snop. Tot Galitienii grijiau $i de cositul orzului
www.dacoromanica.ro
51
cant& adapost In munti. Intr'o adresa catre comanda armatei rusesti se tanguiau Moldovenii ad, o suma de oameni ce sunt trecatori prin Moldova ieau far& nici o randueala cele ce Intampina In cale, atat dobitoace cat si
-altele mai multe decat le este trebuinta si spre risipa si
mai ales volintirii fac multe suparari si jafuri saracilor
crestini
www.dacoromanica.ro
62
CAPITOLUL III
colele unnatoare nu era nici pe departe ash de des populata ca pe vremea lui Stefan cel Mare (1).
Dar si alte motive siliau adesea pe locuitori sa-si iea
lumea'n cap. Satenii chezasuiau solidar pentru omorurileIntamplate pe hotarul satului. Daca nu se gasia ucigasul,
raspunderea &Ade& In sarcina satenilor caH de groaza rs-
In partile Chersonului. Domnul trimise la ei oameni deIncredere spre a-i Intreba de pricina pribegiei lor. In nu-
www.dacoromanica.ro
53
a Muscalilor si a Tatarilor
ca si Tatarii tineau cu
Turcii bietii oameni Isi parasiau casele 0 mociile si pribegiau prin teri straine sau se retrageau pe la munti si
codri si se adapostiau pe acolo pana mai trecea urgia lui
Dumnezeu de pe tar& si apoi iar se Intorceau pe la ca sele lor.
Odat navalia In tara Muscalii, 'Math si Turcii cu
mai mare urgie decat alte dati i Incepura a se bate intre
clansii 0 a pustil biata Moldova si a jefui pe locuitorii ei
oat nu mai era chip de trait In tara. Muscalii se asezara
Intr'insa ca stapani. Mai pe urma se amestecara, si Nemtii
In certele Turcilor si ale Muscalilor si venira si ei cu
www.dacoromanica.ro
54
CAPITOLTIL III
tregite de cel care ni le comunica. Fapt este Insa ea lucrurile desfasurate In ele corespund pe deplin cu marturiile dobandite din documente contimporane. Ele Intregesc
prin satele rarite sau parasite aproape cu totul de Intemeitorii lor romani. Adusi la desperare din cauza
55
Enzenberg afirma ca, fugarii ruteni ar fi int em eiat satele de sus, in caH ei urmara s se aeze. Afirmatia aceasta
nu este ins& de loc Interneiata, deoarece unele din satele
acestea se gasesc pomenite in documente autentice cu sute de
ani inainte de a se 11 aezat Rutenii in ele. Satele Gavrileti, Clivodin i Lachiuca sau Sadcaul sunt donatiuni vechi
ale episcopiei din Ra,dauti confirmate de Stefan cel Mare (1).
www.dacoromanica.ro
56
CAR,TOLIIL III
urmar& GA fie asimilati cu vremea de oaspetii lor. Procedura aceasta se confirm& prin observarea lui Enzenberg
iar cu cinci ani In urma 160 (1). Cand ins& inteun sat
numrul coloniilor ruteni era mai mic decat al Romanilor batina0, atunci familiile rutene se pierdeau In
randurile celor romane. Procesul acesta s'a petrecut la
Budeniti. Ad numrul Galitienilor aezati pe Lang& nou
inflintata velnita era neinsemnat fat& de Romanii din Budeniti cli din catunele Cire, Bacoma qi Opait. Sub astfel
de Imprejurri aici Rutenii urmar& s& fie asimilati de Romani (2). Dar cazuri de acestea se intamplau numai foarte
rar, fiindc& Rutenii inaintau in mod sistematic spre Sud,
pastrand vecinic legatura cu conationalii lor. Raman e
Este deci lesne de Inteles ca colonii ruteni nu se ayezara, numai pe p&manturile Bucovinei de mai tarziu, ci
deopotriva ei patrunsera i mai adanc in Moldova. AO
s'a putut intampla, ca la tragerea cordonului intro Bucovina i Moldova, multi fugari ruteni sa ramana dincolo
de cordon in Moldova. Mai qtim Inca din istoria ocuparii
ea stabilirea definitiv& a fruntariilorBucovineispre Moldva se
Mai numai la 1776. Intro anii 1774 01776 pajuri I e imparateti
(1) Raportul dela 5 Sept. 1779 iDieser (Zastawna) bestand im Jahre 1775
aus 10 nunmeher aber an seit 6 Jahren aus 160 Familien*.
(2) InformaOunile despre Budeniti le-am primit dela fruntapil de acola
Alecu Burl.
www.dacoromanica.ro
57
Molnita, Godinesti, Mogosesti, Turiatca, B al i I tii Ruse st i si ai lui Ciomortan, Adncata, Burdujeni, Plopeni,
Salcea, Horodniceni, MilAesti,Rotopnesti, Dolhesti, Oncesti,
Samostie, Dumbre,veni, Fant&nele, Serbanesti, Honcesti,
www.dacoromanica.ro
58
CAPITOLIII. III
www.dacoromanica.ro
59
al 18-lea, i c ele stau In cea mai strAnsa legatur5, cu na.vala fugarilor ruteni In Bucovina.
Cu totul neintemeiat5, este pArerea acelora cari Bustin
a colonizarea elementului rutean In satele dealungul fruntariei spre Moldova pan sub zidurile Sucevei ar fi o operA
bine chibzuitA a administratiei austriace, pentru a izola, pe
Roma,nii bucovineni de fratii de dincolo de Molna (1). Zona
www.dacoromanica.ro
60
CAPITOLUL
III
Dar asupra acestei chestiuni B.O. de importante vom reveni mai jos. In conexul acesta tinem numai s5. accentuarn,
c colonizarea Bucovinei cu Transilvneni nu s'a fa.cut In
mod oficial de administratia terii, ca cea a Nemtilor, S-
Emigrarile Rutenilor Incepute cam pe la 1766, continuar5, Mr& intrerupere i In anii urrnatori. La anul 1772,
cAnd, In urma primei Impartiri a Poloniei, Galitia i Lodomeria ajunser sub st5,pttnirea Austriei, ernigrrile In Mol-
marl, that Imparateasa Maria Tereza, 3 luni dup.& Incorporarea Galitiei, se vza nevoit a opri pe noii si
supu0 de a emigra In Moldova. In proclamatiunea sa atre
Galitieni dela 16 Noemvrie 1772, Impathteasa zice: A.
(11 Die Slavisierung der Bukomina, p. 6, nota. 1.
Aurel Onciul, Conditinnile existenfei Romdnilor in revista 4P ri v i t oruls I, no. 4, p. 3 a....imigrarile Rominilor din Transilvania i Maramuree
au fost notoric (1) neinsemnate...*; Chestiunea romdneascd din Bucovina,
in aViata RomiineascAD, VIII, 10, p. 6 a. considerand chiar o imigrare din
Ardeal, care de sigur (!) n'a avut loc....
(3) Co nsign atio n deren in dem Bucoviner District sich aufhaltenden
Siebenbiirgischen Emigranten, wie solche verm0g hoher General-Commando
Verordnung ddto Lemberg 27-er Januarii 1778 von den hiezu eigens ausgeschickten Hr. Offzn. befunden. Originalul in Arhiva de asboiu din Viena,
(21
sign. 1779-14-51.
(4) D. Werenka, Maria Theresia und die Bukomina, Wiener-Zeitung,1888,
no. 107.
www.dacoromanica.ro
61
de recrutare ar fi fost motivul principal, pentru care Rutenii fugiau In mass& peste cordon In Moldova.
In toiul acestor emigrari armata Imparateasca intrand
in Moldova ocupa in toamna anului 1774 partea de Nord
(3) Raportul din 20 Iulie 1779, Arhiva de rAsboiu din Viena, sig. 1779
14-197, wen diese Emigration keinen anderen Grund hat und aus keiner
anderen Beisorge geschehen, als au s Furcht, urn den be iden g ewesten Rekrutierungen zu entgehenD. cf. Zieglauer-Kaindl, 1. c.
XII, p. 32.
(4) Raportul din 5 Sept. 1779. cSicher ist es, dar3 die vorgewesten beiden
Recrutierungen zu der stark e ren Au swan derun g einen Anlaf; gegeben.
habeas; cf. Zieglauer-Kaindl, 1. c. XII, p. 36.
www.dacoromanica.ro
62
CAPITOLUL III
teme Enzenberg ca silind pe supu0i an Ascuti In G a1 i ti a cti aezati In Bucovina a se intoarce In patria
lor, multi din ei ar fugi peste cordon in Moldova, unde
sunt primiti cu bratele deschise, i astfel statul n'ar avea
nici un folos pe urma lor, nici In Galitia nici In Bucovina (2).
(1) Raportul lui Enzenberg dela 6 Dec. 1778. Arhiva de rsboiu, Viena,
sign. 1779-14-51. e Fast taglich erlangen galizische Grundherren such zum
Teil im Namen derselben die dortigen Districtsbeamten, dafi man ihnen,
die a nhe r emi gri e rt e n F am i lien ausliefern solle. Ich habe allschon
in diesem Jahre auf Requisition derselben soviel ich auffangen lassen konnte
abgegeben, nachdem gutwillig keiner zuriickzukehren sich herbeilaf3t, aber
nur jene, die von der Zeit sich anher gefluchtet hatten, als Oesterreich Galizien dominiert; nun scheint, dal; man auch jene Unterthanen zurckverlangen will, die auch in republikanischen Zeiten sich anher gefliichtet haben.
Ich habe dann einen Anstand solche, im Falle sie abverlangt warden, abzugeben, um aber nicht zu fehlen, . . . so erbitte das hohe General-Kommando
mich beliebsarn zu belehren von wel cher Zeit her derlei galizische
Unterthanen wiederum an ihre Grundherren abgegeben werden solleni.
cf. Zieglauer-Kaindl, 1. c., XII, p. 14 urm.
(2) Ibid. aSicher diirfte es sein, wenn such die in den vorigen Zeiten antler emigrierten extradiert werden sollten, die Bukovina sehr unbewohnt
verbleiben dilrfte, (zumalen) dieses StOch Land mit sehr wenigen Na tio nal-
www.dacoromanica.ro
63
In pasagiul acesta al importantului su raport Enzenberg pune fat& In fat& pe aMoldoveni i nationali,
populatia oborigenh a Bucovinei, phstrtoarea strvechilor
ei traditii istorice qi Intemeietoarea vechilor ei aezhminte
politice, economice i culturale, cii pe Ru t en ii en &se uti
In Gal iti a, refugiati de curand In Bucovina i reclamati cu insistent& de vechii lor stpani, ca iobagi fugari
ce erau.
Cu privire la soarta fugarilor ruteni asezati de curand
In Bucovina se na0e o polemic& aprig& Intre administratorul Bucovinei Enzenberg i guvernorul Galitiei, contele
Auersperg. Acesta era de phrere c& fugarii ruteni sh fie
restituiti stpanilor lor din Galitia, fiindch i acolo era
mare nevoie de muncitori agricoli, unde proprietarii de
mo0i aveau nevoie foarte mare de brate de munch. Nerestituindu-se fugarii, circumscriptiaHaliciului ar rrnanea
aproape far& populatie i la proxima recrutare acolo nu
se va gasi aproape nici un recrut. Dup.& mine, zice Auersperg, o populatie inchegat& din supu0 fugari ai unuia
Moldauer n besetzt ist, und ebenso sicher ist es auch, wenn das Landvolk
bemerken sollte, dafi die schonlange allhier ausassigen, in Gzliz ie n geVor e nen U nt erth an en zuriickgestellt werden sollten, solche bei Zei-
ten nach der Moldau (wo sie mit Vergniigen aufgenomenwerde n), entfliehen werden, und weder das galizische noch das Bukowiner
Aerar hiervon Nutzen ziehen wird*.
www.dacoromanica.ro
64
CAPITOLUL III
extradati (1).
Pe cand insa Auersperg aye& un vadit interes ca tara incre-
www.dacoromanica.ro
65
ai color 18 sate dintre Nistru si Prut. Tot atat de nein temeiata este si asigurarea ca populatia Bucovinei se
www.dacoromanica.ro
II
66
CAPITOLUL III
67
zu cea polon i s'a pierdut apoi cu desavarOre In ramdurile acesteia. Nume cunoscute i bine sunatoare din
aristocratia polon5. ca: Sanguszko, Wigniowiecki, Chodkiewicz, Sapieha . a. sunt de origine rutean& (3). Intere-
nobilimii ungare.
adevar istoric ca Romanii sunt singura populatie b&Oina5. a Bucovinei. Rutenii au imigrat
mai tarziu in ar i anume abia in a doua jumatate a veacului al 1 8-lea. Adevirul acesta, chez4uit de toate izvoarele istorice contimporane, ni-1 mai
confirm& i un scriitor anonim de pe la anii 1820 (4)
precum i Ghlert In scrierea sa privitoare la Bucovina (5).
Aca fiiind, Rutenii nu pot fi priviti ca o populatiune bag-
perus* suplement no. 8, la vol. 27, p. 53. dDie Moldauer sind die
urspranglichen Eingeborenenp.
(6)
I.
www.dacoromanica.ro
68
CAPITOIATI, III
www.dacoromanica.ro
IV.
www.dacoromanica.ro
70
CAPITOLUL IV
atinente sau cAtune cari la un loc adApostiau 17.047 faSocotind c&te 5 suflete de fiecare familie, rezultA
cA populatia totalA a terii consist& din 85.235 de suflete.
NumArul familiilor se repartiz& asupra diverselor stAri sociale precum urmeaz: boieri 22, mazili 175, rale0 149,
fete bisericeti 501, slujbai 285, negustori 45 i In sfaxit tArani 14.992 de familii; la acestea se mai IntovArAliau Inca 58 de familii de Armeni, 526 de Evrei i 294
pulatie de 7 suflete.
S vedem acuma de ce neam erau cele 14.350 de familii sau 71.750 de suflete cari formau populatia Bucovinei la anu11774. Asupra nationalitatii boierilor, mazililor,
rAzeOlor, fetelor biserice0i, slujbaOlor publici ci negusto-
www.dacoromanica.ro
71
4.890 de suflete de mai sus fac suma de 8.890 de oameni cari parte erau de origine roma.na, parte vor bia u
numai romneete.
erau originari din muntii Pocutiei, vorbiau un dialect rutenesc ei hoinariau prin muntii Bucovinei dela apa Coremueului pana la Ostra ei Gemine In valea Moldovei. Mai
etim din rapoartele oficiale ale lui Enzenberg ca 18 sate
dintre Nistru ei Prut erau locuite de pribegi din Galitia
ei Podolia, aeezati acolo pc) langa satenii romani cam de
pe la anul 1766. Dupa izvodul lui Spl6ny dela 1774 locuiau in satele acestea 1.261 de familii sau 6.305 de suflete. Intro acestea se gsia atunci ei un numar destul
de considerabil de Romani. Dar sa admitem ca. toate cele
6.305 de suflete, constatate de Splny, ar fi fost rutene. Adau-
www.dacoromanica.ro
CAPITOLITL IV
72
cine altul, dad, nu Moldovenii sau Romnii erau populatia principala a Bucovinei ? Ei erau doar Intemeiec&
amanuntit de Spleny si amintite cu vechea lor terminologie romneasca. Acestea erau doar izbanzile culturii ci
civilizatiei romanesti, agonisite prin munch', si struint4 de
Mirarea lor nu e de loc intemeiata, de vreme ce inraurinta Romnilor in 13ucovina era in acele timpuri aea de
(1) Aurel Onciul greseste admitind ca numrul Rutenilor se urci pe acea
vreme la 36.000-40.000 de suflete (Privitorul. 1, no. 4, p. 3).
(2) Splny, Beschreibung des Bucominer Distrikts, nach der vorhei igen
und jetzt noch bestehenden Beschaffenheit, ed. Dr. I. Polek, p. 23 urm.
(3) Dr. I. Polek In Splnys Beschreibung der Bukonyina, p. 32, nota 1.
www.dacoromanica.ro
73
puternic
i excluziva pe toate terenele de manifestatie
public i particulark Incat pe langa ei rostul politic si
cultural al celor 15.000 de Ruteni, asezati numai de
vantul Moldoveni nu zicea deci nimic In privinta nationalitAtii locuitorilor din Bucovina (2).
Netemeinicia interpretatiunii acesteia e evidentk Ne
aducem doar Inca cu totii foarte bine arninte ca pan&
www.dacoromanica.ro
74
CAPITOLUL IV
marturii contimporane. Unul dintre cei mai buni cunoscatori ai referintelor bucovinene de pe vremea ocuparii er&
fara indoeal& maiorul Friederic de Mieg, care cartografiase tinuturile Bucovinei nernijlocit Inainte de trecerea
trupelor imparatesti peste hotar i comandase chiar un
detasament al armatei de ocupatiune. Mrturia unui om
ca acesta cade deci greu in cumpana. Mieg ne spune ea,
populatia provinciei de curand ocupate se compune& din
www.dacoromanica.ro
75
aulic de Jenisch, care, comentand si complet&nd afirmatiunile lui Spleny, zice cu privire la populatia Bucovinei
de ei. El aminteste numai de nevoile si neajunsurile anat iuni in politice a terii, adic& ale Rornnilor, ceeace reiese
si din accentuarea alatinismuluia tinerimii bucovinene,
%II Jenisch, Aninerkungen, 1. c., p. 162 a Beide Nationen sind Graeci Ritus
non uniti, von beyden Nationen gibt es Unterthanen in dem neuen Kais.
Antheil der Moldau. Die Zahl der ersteren ist min d e rs b e trachtlich,
hat meisten die Gegenden an den polnischen Granzen in Besitz, von wannen
sie auch vormals herabergekomnen zu seyn sioh 1 ermuthen lasst. Die Mol-
dauer haben mehr aufgewecklen Geist, sind aber Ruch arglistiger als die
Rusniaken.n
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL IV
76
.sau rusnAceste,
nemtesti, spre binere- tuturor supusilor, dar cu preferintA al copiilor de soldap (3). Afirmatiunile ofiterului
-coli
(1) Vasile Bals, Beschreibung der Bukolvina und deren inneren Verhdlt-nisse, editat de I. Polek, in Jahrbuch des Bukow. Landesmuseums, Ill, p.
79 urm.
(2) Sub limba iliric sau sarbeasca Intelege autorul limba veche slavona,
zero in redactiunea ei rnedio-bulgara se mai gsii In cartile rituale din bisericile moldovene.sti.
(3)
kowina sind ebenso, wie die mehrsten Bewohner der tarkischen Moldau, Abkommlinge von den Walachischen oder alien Romischen Colonien.
Sio haben in vorigen Zeiten einen starken Zuwaohs von ihren aus Siebenbargen entwichenen Glaubensgenossen erhalten. Zu den obgedachten Einwohnern sind aus den benachbarten Landern viele hinzugekommen, die da
www.dacoromanica.ro
77
terii, limba obsteasca' a terii era cea roman ease A. Pe lang& Romani se mai alipir& in cursul vremii
si alto neamuri, mai ales Rutenii si Nemtii cari vorbiau
fangen auch zahlreicher zu werden... Die Bauer stammen etweder aus Siebenbiirgen oder Polen oder Reuzen. . . Die Sprache besteht in einem Gemengsel von lateinischen, italienischen und ungarischen Worten . . , Man
spricht auch Illyrisch und Deutschp.
(2) Instruction fiir die zur Konscription und Belegung der Coptribution
ausgehenden Masills, September 1778. Orign. in Kriegsarchiv, sign. K. VIIs,
h. 14. E.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIIL IV
78
la 1779 traiau In Bucovina 23.385 de familii, ceeace corespunde unei populatii de aproape 116.925 de suflete (1).
lnainte de 5 ani, adica la 1774, numarase Splny numai
14.350 de familii sau 71.750 de suflete. Comparand datele acestea Intr'olalta putem constata ca In scurgerea de
ani (1774-1779) populatia Bucovinei spori cu 9.034
de familii sau 45.175 tie suflete.
Sporirea aceasta a populatiei era Insa In mare parte
numai la aparenta; ea se explica usor prin faptul, ca numararea lui Splny dela 1774 fusese foarte superficial&
si de tot insuficienta. Maiorul Mieg, care din ordinul lui
Splny a Ingrijit numerarea, concede ea aceasta s'a Mout
numai pe seama acelora contribuabili, cari se anuntasera
de voie libera. Ca nu se vor fi Indesat prea multi la aezarea izvodului pentru bir, e de sine inteles. De aceea
Mieg observa foarte bine, ca cu ocazia unei conscriptii
www.dacoromanica.ro
L RUTENI.
79
Populatia Bucovinei sporl in vremea aceea prin ernigrari din terile vecine. Colonisti proaspeti veniau din Galitia si Transilvania. Dar fiindea, ambele aceste teri erau
provincii austriace, emigrarea supusilor din ele era oprita,
(2) Ibid., p. 117. Dem Herrn... Mieg ist in dieser Angelegenheit besonders
mit gegeben worden, class derselbe zwar denen der Emigration halber Bich
meldenden Bojaren, Kaufleuthen und anderen moldauischen Innwohnern
die Versicherung gebe, dass siehierlands nicht allein bestens aufgenommen,
sondern eventuell auch mit Assistenz an Handen gegegangen, aber so vorge
gangen, dass bei den Rusischen Trouppen und insbesondere dem Herrn
Feld Marschall von Romanzoff kein Missvergniigen erzeugtp.
(3) Instruction. fiir die ear Conscription und Belegung dn. Contribution
ausgehende Matas, Originalul in Arhivele de r'asboiu din Viena, sign. K.
VII. h, 14. E. uViele Familien seynd aus Ungarn, aus der Marmorosch, ausSiebenburgen anhero emigrieret, diese gaudieren keineswegs der Freyjahr,
sondern diese allerhochste Gnade ist bloss denen aus denen T u rkischen
oder Republikanischen Polnischen Landen anhero emigrierten auf 3 Jahren
zugestandenp..
www.dacoromanica.ro
80
CAPITOLTIL IV
www.dacoromanica.ro
81
acesta si c5, numrul total al emigrantilor galiiieni se urea In Bucovina la 14.114 suflete (3).
de 116.925 numrul Rutenilor de 21.114 si eel al Armenilor, Nemtilor si Ovreilor de 8.000, ramane pe sama populatiunii autohtone din Bucovina, pe sama Moldovenilor sau
www.dacoromanica.ro
82
CA PITOLUL IV
terul rom4neso al bisericii bueovinene se bate cap in cap cu bine stabilitul adevir istoric, de aceea ea rImne zadarnica.
(3) Actul original In arhivele Ministerului de Culte i Instructiune dela
Viena, sign. IV. A 3 ex 1781, publicat de Zieglauer, 1. 0., II, p. 145 arm.
www.dacoromanica.ro
83
s'ar putea trage din ele concluziunile pe cari le trag SmalStocki i Pihuliak. Si anume pentru motivul ca pe vremea
aceea dieceza lui Dosofteiu nu cuprindea Inca partile sudice ale Bucovinei, unde exercita Inca drepturi ierarhice
mitropolitul dela Iai prin dichiul sau, care avea se-
www.dacoromanica.ro
V.
NAZUINTELE EPISCOPATULUI
GRECO-CATOLIC.
Dup ce cunoastem originea si num5,rul Rutenilor asezati in I3ucovina pe vremea ocuprii, st cercetm acurna
,se faceau pe ascuns, nimenea n'avea evident& asupra tre(1) Dr. I. Pelesz, Geschichte der Union der ruthenischen Kirche mit Rom.,
I, p. 540 urm.
(21 Haportul nuntiului papal c5.tre secretarul de tain5, baronul Piichler din
1780. Orig. In Kriegsarchiv. Hofkriegsakten 1780-62-220. aVor einiger Zeit
ist aus Lemberg gemeldet worden, dass sehr viele griechisch-unierte Bauern
ununterbrochen aus Galizien nach der Bucovina wandern, wo sie alle, da
es dort nur schismatische Kirchen gibt, in d iv in i s bei einheimischen Pristern communizieren uncl auf diese Weise, vielleicht ohne sich dessen zu
www.dacoromanica.ro
85
Viena,
seit der Besitznehmung der Bukowina aus Siebe nbtir ge n, der Marmar os, aus Pohlen, vorziiglich aber aus Galizien in die Bukowina transmigrierte, und allda ad Schisma gegangene viele unierte F'amilien wiederum
zur unierte Kirche zurtickegfuhrt werden knntens, constatnd c6. adieses
gall itherall zerstreut angesiedelte Volk, ohne einen Unterschied zu kennen,
vermutlich ganz unbedenklich und unwissend zu dem schismatischen Ritus
ganz iibergegangen ist. Protocollum Commissionis, L c., p. 323 ; cf. ai Ausgeivahlte Capitel aus dens Gedenkbuchs der rns. hath. Pfarre zu Czernowitz,
p. 42. aDiese nichtunierte Griechen traten, weil es ehemals in der Bukowina
keine Priester ihres Ritus gab, zu den Schismatikern iiber, welche einen den
ihrigen verwandten Ritus habens.
.
(1) Originalul In Kriegsarchiv, Hofkriegsakten, 1780-62-220. aAccedit,
quod indubium sit, his annismulta millia graeoi ritus Catholioorum e Galitiain Bukowinam emigrasse,imo hodie dumetiam
emigr are, quorum saluti saltem dando illis pastorem aliquem, ut provideatur, sane necesse est, semis eium, si populo illi schismaticus datus fuerit episcopus pars etiam sana corrumpetur et ad schisma deflectets. Cf.
Zieglauer, o. o., II, p. 139.
www.dacoromanica.ro
86
CAPITOLIIL V
nici n'ar sti ca locuitorii din Bucovina ar fi tretut candy& dela unie la ortodoxie (1). Trecerea
masuri de aparare. Astfel trezi Bastassich chestiun ea ruteana. In Bucovina, care la Inceput ayea. caracter pur confisional.
Nuntiul papal Jo s epho Gar am pi, catre care era
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
88
CAPITOLUL V
simtului de echitate i marinimozitatii Imparatului IosifII, la a carui porunca se sistara, atacurile Indreptate contra bisericii dreptmritoare din Bucovina. Comisiunea
convocata de el la Viena hotarl ca pentru credincioOt
greco-uniti din tara sa se Intemeieze biserici greco-catolice la Vijnita, Cernauti, Sadagura, Siret, Suceava i
la Campulungul-Moldovenesc (1). Din hotarirea aceasta
deduce Kaindl, ca, la 1780 Rutenii ar 11 fost raspanditi
deja peste toata Bucovina dela Vijnita pana, la Campulung (2). Concluziunea aceasta este Ins& lipsita de temeiu7
de vreme ce aderentii bisericii greco-catolice din regiunile sudice ale Bucovinei erau Romani greco-uniti, descalicati acolo din Transilvania. Enzenberg observa doar
la ancheta din Viena, c pentru greco-uniti trebuesc che-
i5i
www.dacoromanica.ro
89
catolic de ritul grecesc si daca stpanirea ar sprijini intentiunea aceastan. Mitropolitul motiveaza, propunerea sa.
zicand
c5.
in
pul dieceza ortodoxa, a Bucovinei s'ar desflint& si atunci bogatele mijloace ale fondului religionar (ortodox-rom'an) s'ar putea intrebuinta spre binele religiunii catolice(1). Planul lui Angellowicz nu s'a putut aduce la indeplinire din
pricina IncurcAturilor politico din Austria. Izbnzile i cuceririle lui Napoleon I reclamau atentiunea Irnparatului in-
greco-catolice in Bucovina chiar pe cheltueala fondului religionar greco-oriental (2). Dar precum imparatul Francisc I,
Zeit das nicht unierte Buccowiner-Bistum eingehen und der dortige eintragfiche
werden kiinnteD.
(2) M. Harasiewicz, Annales Ecelesiae 11 uthenae, p. 958 urm.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIIL V
130
der provinziellen Sonderstellung der Bukovina, p. 9.4 Mit dem neuauftauchenden ruthenischen Elemente hatten die Bukowiner schon tinter dem vormitrzlichen Systeme manchen harten Strauf3 zu bestehen ; ihm, wenn auch
nicht ausschlieslich, schuldet dieses Land einen nicht unbedeutenden Teil seiner
politischen Verwahrlosung, seiner religisen Hintansetzung, seines nationalen
Zurtikbleibens. Was war somit nattirlicher, als dass die Saat des Misstrauens,
www.dacoromanica.ro
91
de Iosif II In episcopia Bucovinei, 'era o episcopie rorn 'Ana asca. Acesta este un adevar istoric bine stabilit,
care nu se poate Intuneca, prin discursuri politice, articoli de
ziare 0 brosuri de acelac fel, fie ele chiar i mai temeinice si
mai cuprinz&toare decant cea mai recent& a lui Pihuliak. Acest
cul a fost Da niil Vlacho vici, SArb de origine, care favoriz& pe Ruteni din cale afar. Una din m&surile prin
cari episcopul Vlachovici jigni populatia romAna, national&
www.dacoromanica.ro
92
CAPITOLIIL V
www.dacoromanica.ro
93
nu gsi aprobarea Irnparatului Iosif II, tsi a urmasilor s'ai pe tronul Imprtesc si numai astfel
legea noastr& a rmas nestirbit.
Asa find, pretentiunile Rutenilor pe terenul
bisericesc sunt lipsite de orice temeiu istoric,
de vreme ce nici ei, nici inaintasii lor n'au contribuit cu nimic la formarea si adAogirea fondului religionar si deoarece mosii si strmosii
lor nici nu apartineau Inca bisericii noastre, ci
profesau credinta greco-catolic, adusa dela ei
de acasa din Galicia.
www.dacoromanica.ro
VI.
oficiale. La 25 Fevruarie 1786 generalul Enzenberg innaint& consiliului aulic de r&sboiu o descriere detaliata a sta-
dela 1774, ca,nd populatia terii numAra numai 14.350 familii sau 71.750 suflete, vedem c& populatia Bucovinei In
www.dacoromanica.ro
95.
de neintemeiate sunt socotelile lui Aurel Onciul cu ajutorul formulei statistice So.--sf
-a- ,adicA suma original& (So)
este egal& sumei finale (Sf), impArtitA prin coeficientul
Immultirii (C) ridicat la potenta numArului deceniilor (d) (1).
aceasta nu poate gAsi aplicare. Pentru acest motiv rezultatele dobandite cu ajutorul ei nu pot aye& nici o valoare do veditoare.
www.dacoromanica.ro
96
CAPITOLIIL VI
memoriul sAu c5.tre presedintele consiliului aulic de rsboiu, contele Hadilc, arata boierul Vasile Bali piedicile cari
zadrnicesc imigrrile din Moldova
icanaxile la vam5.
punem pe seama emigraxilor din Moldova. i c5, in adevar acestea erau foarte considerabile, ne arath. urmAtoarea consignatie a familiilor emigrate din Moldova In Bu-
ANIMALE DOMESTICE
aCarete
Care CU.
"8
.1,
20
201
Suma
1
IXI
10
10
8 rj
0 tr
.-)
P.
hrank
.a
...
N
7.4
c.)
a
24
0 ,7;.
g4
E7'
188
1 1829
Acarete I
N-rul carelor
Slue
Copii Rude 1
_III
De
familia
28 1071180
149 181
50
als diejenigen aufgenommen werden sollen, die von ihren Obrigkeiten zur
Ubersiedlung die Erlaubnisz erhalten habenp.
(1) Vasile Balq, Beschreibung der Bukovina und deren inneren Verhdltinsse,
www.dacoromanica.ro
97
nu veniau numai cu toiagul de pribegie in man& ca fugarii din Galitia, ci ei treceau peste cordon cu toata averea lor miqcatoare, care se compunea din cirezi de vite,
turme de oi i dintr'un ir lung de care Inarcate cu pane,
acarete de casa i unelte de gospodarie. Oamenii ce veniau sa se aeze In tara nu erau sarmani, lip iti Omantului, ci gospodari cuprin0. Intre ei se vor fi gasit multi
pribegi din timpul rasboiului, cari se Intorceau din ascunziurife din munti pe la vetrele lor parasite din BucoTina. Din tabela aceasta mai vedem a Intro emigranti sexul
barbatesc prevaleaza asupra celui femeiesc. Tabela nu ne
arata, din cari regiuni ale Moldovei veniau noii locuitori ai
Bucovinei. Sunt insa anumite indicii din cari putem ghici
-originea colonitilor veniti din Moldova. AO gasirn bunaoara In Bucovina nume de familii ca Sbiera, Bodnarescu,
'Vico], Turtureanu, Turtuiescul, Balintescul, Flocea, Car-steanu, Breaban, Baloescul . a., caH arata originea pur-
www.dacoromanica.ro
98
CAPITOLTJL VI
Motive le cari manau pe emigranti peste cordon le cunoacitem din raportul lui Enzenberg din 2 Noemvrie 1782;
ele consistau In asuprirea taranilor din partea arendaOlor
i In starea de neordine i nesigurant5, In Moldova (1).
ImprejurArile acestea erau foarte bine venite pentru En-
zenberg, pentru a spori populatia Bucovinei. Cu oca.zia petrecerii sale la Cernauti, Imparatul Iosif II constata.
la 19 Iunie 1783, c5, Immultirea populatiei este lucrul ceL
mai Insemnat in Bucovina; in vedere scopului acestuia.
trebue incercate toate mijloacele, numai cheltueli pre&
mari Fs& nu se fac5. (2).
Immultirea populatiei fr mari cheltueli se putea facecel mai lesne prin emigrantii din Moldova, fiindc acetia-
Ordnung bestehet ist die Urs'ache, class von do r t aus so se hr ausgewandert wird).
(2) I. Polek, losephs I. Reisen nach-Galizien und der Bukomina, p.38. aDieVermehrung der Population in diesem Lande ist das wichtigste, und urn diese
zuerlangen,muss alles, jedoch ohne besondere Ksten, angewendet werden..
Romdnitor, II, p. 220 urm.; N. Iorga, Acts fi Frcsgnsente II, p. 189 urm_
www.dacoromanica.ro
99
und per indir ectu m, aus dem Lande, und zwar mit Weibern und
Kindern, die Weiber mogen Moldauerinnen seyn oder nicht. Man hat zwar
www.dacoromanica.ro
100
CAPITOLUL VI
se poate Wept& de acolo cu siguranta un spor considerabil de populatie (1). Presupunerea lui Enzenberg se
dovei cu divanitii lor nu vor contenl cu cumplitele lor asupriri, atunci curand nu va mai
fi loc In Bucovina uncle sa se adtposteasct si
sa se aseze coIonitii, i chiar acesti colonisti
sunt cei mai folositori, fiinct ei n'au nevoie
de avans In bani i fiindca ei singuri isi cladesc caselen(2).
In sensul acesta se exprima
i geometrul Budinszky
zicand: Bucovina nu va avea, niciodata nevoie de populatie; asupritorul jug turcesc (din Moldova) li va procura,
din ce In ce tot mai multi locuitorin (3). Din cauza intensivelor irnigrari din Moldova s'a sistat la 1783 colonizarea regiunilor dela Cotmani cu Nemti, fiindca aye-
(1) Wickenhauser, Molda, II, 2p. 73. (Die Bevolkerung in der Bukovina
habe sich seit vier Jahren durohEinwanderung aus der Moldau urn wenigstens
6.000 Familien vermehrt und wird man allmahlig und unvermerkt noch einen
weiteren Zuwachs von dort her erlangena.
(2) Jahrbuch des I3ukowiner Landesmuseums, IV, p. 102: aso gehet die Ansied-
lung aus dem Moldauer Landvolke ohngemein stark vor sich, so wie erst
dieser Tage 15 starke Bauernfamilien mit 124 Stack Vieh und vielen I3auernmobilien auf einmal zusammen aus der chotiner Raja ankamen und ich sie
auch schon angesiedelt habe. Wenn die Statthaliers oder Baschen von
Chotym von ihrem Tyrannisieren und die Moldauer Frirsten und ihre Divansbeamte von denen ohnerschwinglichen Pressungen nicht ablassen, so wird
www.dacoromanica.ro
101
rie (1). La 20 Maiu 1784 Enzenberg raportA din nou presedintelui consiliului aulic de rAsboiu din Viena, c sosirA
emigranti noi din raiaua Hotinului si din Moldova. Izvodul lor ins5, nu se poate face imediat, fiindcA multi se
strecoarA pe cM ascunse in tarA, unde traesr, neobservati
de organele administrative pe la rudele lor (2).
Emigrarile din Moldova continuarA, si dup5, ce cApitanul
Land begeben und eine zeitlang mit ihren Anverwandten, ohne sich bei
den Directoriaten zu melden, eine gemeinschaftliche Wirtschaft machen,
kann man nicht gleich mit Ende eines jeden Monats abschfiessen,.
(3) Hurmuzachi-lorga, Damon., X. nr. 54, p. 50 a Der oesterreichische Ge-
sanite hat das Recht, die aus den Kaysl. Landen anhers gefliichteten Deserteurs einzufangen und hintiber schicken zu lassen und die hiesige Regierung ist gehalten, nicht nur solche Individuen auszuliefern, sondern auch
dazu eine htilfreiche Hand zu leistenn.
(4) I. Bogdan, Documentele lui $tefan cel Mare, I, p. 269 urm., cf. p. 419;
II, p. 215.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIIL VI
102
desparteasca de familiile romne, le ramane calea deschis de a se muta la Corceti (1). La 19 Aprilie 1785
raporteaza adrninistratorul Beck ca cele 17 familiile ruteneqti din Balcauti, una se vede ca disparuse, nu aveau
nici o dorinta de a se desparti de Romani, ci din contra
doresc cu tot adinsul s ramana In aceea comun cu Ronianii. Beck are nadeje ca Romanii poate nu vor respingo dorinta Rutenilor, edei ei nu v ad lu crul acesta
(adica Inchegarea lor cu Rutenii Intr'o singura comuna)
cu drag)). Se vede ca Beck a reuOt s Induplece pe
Romani a se aqeza, Impreuna cu Rutenii din Balcauti,
fiindca la 25 Septemvrie 1785, generalul Enzenberg puta
deja, raporta la Viena c satul Laudonfalva, mai fnainte
numit Balcauti, s'ar fi constituit din colonitii veniti din
Moldova (2). S recapitulam deci cum s'a format satul
Balcauti. Pe langa vechile familii romnek3ti la .1778 nu-
ruteneti,
venite de
peste cordon.
In
Martie
(1) Raportul lui Beck din 13 Aprilie 1785, la I. Polek, Die mzgyarischen
Ansiedlungen inder Bukomina, p.33, nota 53 a..dass, wenn sich die russischen
darunter befindlichen Familien von den wallachischen trennen wollten, denselben das Praedinm Coroestie angewiesen, der Uberrest von dem Praedium
Palkutze CI aber nachkotnmenden wallachischen Ansiedlern vorbehalten
werdenD,
(2) Ibid. aDie bisherigen Balkoutzer, so aus 17 Hauswirten, aber meisten-
tells aus Rusniaken bestehen und nur schlechte HUten baben, wnschen
aber auch, Bich mit den neuen Ansiedlern in ein Dorf anschliessen zu diirfen,
www.dacoromanica.ro
103
17 rutene. As& la 1785. La 1910 s'au numarat la Balcauti 13 Rom 'ani si 1804 Ruteni! (1).
In cursul vremii cele 61 familii romanesti urmara sa fie
asimilate de cele 17 familii rutenesti. MO, unul din multe
cazuri de rutenizare, pe care-1 putern urmari si control& la
mans, documentelor cari ni s'au pastrat. Cazul Balcautenilor
este un caz tipic care s'a repetat In zeci de sate din Bucovina. Cazul acesta ne ofera si posibilitatea de a pute&
control& si autenticitatea unor rnarturii contimporane. Trei
ani dupa cele intamplate In Balcauti, trece Ha cqu e t prin
Mat* sau Laudonfalva si gaseste acolo ao col onie r us ea s Ca n (2). Satul era compus din 61 familii romanesti
si 17 rutenesti, si cu toate acestea el era pentru Hacquet
*ma 1789 durch die Dacischen und Sarmatischen oder Nordlichen Karphaten, I, p. 126 urm.
3) Aurel Onciul, Chestia Romdrieascd in Bucovina, 1. 0., p. 6.
www.dacoromanica.ro
104
CAPITOLIIL VI
li qti, din Rui, Nemti tili Ungurio (3). AsbOth aratA pe Romani ca populatie principalA de pe aceste mo0i. Ei formai.'
www.dacoromanica.ro
105
Locuitorii fugir& la munti. 0 mare parte din ei se refugi& poste cordon in Bucovina. Cu ocazia cAlAtoriei sale
fugir& in Bucovina de groaza Turcilor si Tatarilor. SAT.manii nenorociti r&tAciau de luni de zile prin codri cu
toate ce aveau, en familii, acarete si vite (1).
In urma Regulamentului Organic pus In aplicatie In MoldovainIanuarie1832, se InAsprir& foarte Mu relatiileintre
boierisi tAranii -asezati pe mosiile boieresti si manstiresti. Un
undBess arab i en, welche dem Drucke der Osmanen und Tataren entgangen
waren; these armen Leute irrten schon seit vier Monaten von einem Wakl
in den anderen, um nicht von den Tiirken erblickt zu werden.b
(2) Elias Regnault, Istoria politica fi sociallt a .Ptincipatelor Dundrene,
tradus5 de loan Flitu, p. 356.
www.dacoromanica.ro
106
CAPITOLUL VI
se puteau dobandl supuqi noi, de cari Imparatia avea nevoie. Din unele nume de familie
Cum emigrarile din Galitia erau pe acea vreme foarte nelnsemnate, elementul romnesc din
Bucovina spori In mod foarte considerabil prin
emigrari din Moldova, reuind astfel a-i
mantinea preponderanta numerica, politica i
.culturala fata de celelalte neamuri, aezate numai de curand In tara. Ca pe vremea aceea popu-
populatiei batinaqe a Bucovinei i spre a urnplea golurile lsate Sp urma lor de cei ce emigrau din tara.
www.dacoromanica.ro
VII.
a fost raportul numeric dintre Romani i Ruteni in rAstimpul acesta. La anul 1779, traiau In Bucovina 87.811
Romani i 21.114 Ruteni. Avand In vedere admigratiunile
intensive din Moldova, puse la cale i favorizate de Enzenberg, uor ne putem convinge ca. raportul numeric
dintre Romani t;i Ruteni nu s'a putut schimbh decal numai
in favorul Romanilor. i cu toate acestea s'au ridicat glasuri
cari trap; la indoeara superioritatea numericA a Romanilor In
Bucovina pe acea vreme, interpretand In mod greOt o afir-
-tig und auderen verschiedenen anhero geloffenen Volk, und ich werde
nicht irren so WI sage, dass aus deren existierenden 23.000 Familien schwer-
www.dacoromanica.ro
108
CAPITOLIIL VII
,..1111P
www.dacoromanica.ro
1783,
I MUT.
109
www.dacoromanica.ro
110
CAPITOLIM vn
structive. Astfel a luat nactere a Descrierea districtului bucovinean D pornenita mai sus. Descrierea se
refera In prima linie la teritoriul cartografiat de Budinszky.
Aceasta ne-o marturisecte dnsul Insuc zicand: aO descriere completa a districtului bucovinean se va puteb.
genauen Konscription des Landes, weil aber nur das konscribiert wird,
was aufgenommen worden ist, so sind erst 40 Diirfer fertig. Die Bevolkerung
dieser Dbrfer ist aus der folgenden Tab e 11 e zu erschen). Tabela aceasta
cuprinde satele sus numite.
www.dacoromanica.ro
11t
(1) I. Budinszky, o. 0., Cap. 15: Von der Sprache. aEine genaue Seelenkonscription ist noch nicht in der Bukowina vorgenommen worden,einzig die Anzahl der Familien ist aus den Contributions-Buchern zu ersehen.
Das Mappierungspersonale arbeitet zwar jetzt an einer genauen Conscription,.
weil aber nur das conscribieret wird, was aufgenommenworden ist, so sind
erst'40 Drfer fertig, die hier beiliegena.
(2) Ibid. aWeil der grosste Teil der hiesigen Inwohner aus aus-
112
CAPITOLITL VII
Name der
Zahl
Districte
11
der
Drfer
il
Czernowitzer, Stadt
Ober Pruth
Unter Dniester
5 Ober Dniester
6 Unter Czeremusch
7 Ober Czeremusch
3
16
18
19
18
16
13
10
110
2 Unter Pruth
T
1 Ober Berhomether
2 Unter Berhomether
3 Ober Wikowaer
4 linter Wikowaer
5 Mitt ler, Stadt (Suczawa)
6
7
. .
19
24
18
21
19
16
.
16
133
i...,,,I1
(2) Spleny, I nd i v idu al- Ausweyss Ober die in dem K. K. Bucowiner
District sich befindlichen Grundherrschaften samt deren Ortschaften, ed.Werenka, Topographie der Bukorvina, p, 140 urm.
www.dacoromanica.ro
I PRIIT.
113
-o parte dinVitiliuvca, trecura in administratia statului. Predarea s'a fcut in mod festiv, find de fat& generalulEnzenberg,
boierul Vasile Bal, precum i preotii Impreuna cu vornicii
hotarniciei dela 1782 ne arata o multime de nurniri geografice qi nume de familie romaneti. AO se prezenth
inaintea comisiunii de hotrnicie vornicul Grigora din
;Sip en it cu mai multi oameni de acolo ca: loan Mendrior,
(1) Raportul lui Enzenberg din 12 Aprilie 1783, orig. In arhivele Ministerului
,de Culte i Instructiune din Viena, 1783, 28, IV a. 3. Ich habe nach dem
www.dacoromanica.ro
114
CAPITOLITL VII
elazurin (1).
a movilan ducAnd dealungul 'a parAului Cerutinului D (4). Hotarul Miliei duce& a peste dealul sau da.mbul
lui Paladiucz 0 Intro oba,r0a Bereznitein (5). Hotarul
multe altele numiri romne0i presurate in textul nem OE, sc al protocoalelor de hotarnicie ne arat5, lmurit ca.
ele erau pe atunci In uz la popor. Azi aceste numiri sunt
uitate cu desava,r0re, f5,cnd loc numirilor rutene. Pe
vremea ocuparii Banila Ruseasca era, necunoscut. Satul
www.dacoromanica.ro
115
sa,u
s'a numit
vici, Constantin Cantemir, Andreiu Drabik, Mardari Litvinovici, Andreiu Orobko s. a. Intr'un circular oficial din
5 Ianuarie 1824, indreptat eatre conducerea scoalei triviale
moldovenesti din Cotmani, gAsim urm5,toarea dispozitiune:
Pe lAng'A scoala m oldo v en ease 5, din Cotmani, cercetata de copii poloni i romani, existau pentru tineretul
rutean uscoale moscoviten la Davidesti si Suhoverca (3).
De altfel i Regulamentul diecezann dela 1786 prevede
ca ascoalele normalen cu limba egermanA i moldoveneascAn din Cerna,uti i Suceava s serveasc de norm&
pentru toate scoalele din tar& ( 2); cele sase scoale na(1) Raportul lui Enzenberg din 15 Maiu si 6 Iulie, 1786 a...weil er der russischen
und Moldauischen Sprache kundig, folglich auch im Stande war, der zwischen
seien, d a die Mutt er spr ache als Grund zur Erlernung der deutschen Sprache anzusehen seiD.
(3) Ibid, p. 17 urm.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLITL VII
116
aveau s5, functioneze la Cernauti, Siret, Suceava, Cmpulungul-Moldovenese, Zastavna i Vsc5,utii pe Cerernu ( 3).
CArtile de cetire, de calcul, catechismul i o c&I5,uz5,
pentru Invat&tori se dispun a fi nemte0i i amoldovenetin
Cotmani pentru copiii romni, confirm& pe deplin mrturia lui Budinszky, c5, la
1783, Intre Nistru i Prut elementul roma,nesc
Zastavna
De aceea nu e mirare dac5, Inca la 1805 contele Batthyani in calatoria sa prin Bucovina avii prilej sa priveasc5, la o frumoasa hora romaneasca In satul Vascautii
pe Ceremt* Era. tocmai Dumineca cand Batthyani trecea,
prin Vascauti. Tot satul era adunat la hora. Unii zaceau
intini pe iarba jucand carp i racorindu-0 setea din
plosca plink altii Invartiau horavoinicete, cand la dreapta,
cand la stanga, ca,nd fiecare cu dansatoarea sa (2). Bat(1) Geistlischer Regulierungsplan, cap. V. Cf. G. Bogdan Duica, Bucovina,
p. 130 urm. Autorul acestor carti era loan Budai-Deleanul.
(2) Graf Vinzenz Batthyfini, Reiss durch einen Theil Ungarns, Siebenbiir-
pens, der Moldau und Buccovina, p. 164. (Von Czernowitz... fuhren wir
bis Snyatin und dann nach Vaskoucz. Da es Sonntag war, .s.o sahen wir
eine Menge von Landleuten, die sich belustigten. Einige lagen auf der Erde
www.dacoromanica.ro
I PRIIT.
117
din satele acestea urma sa fie asimilat de elementul rutenesc, venit aci din Galitia si Podolia. Acesta este sensul
marturiei lui Budinszky pe care Aurel Onciul, izolandu-o
din conexul tuturor Imprejurarilor coincidente si al celorlalte marturii contimporane, o interpreteaza de tot gresit,
traga,nd apoi din ea concluziuni inadmisibile din punct de
privire istoric.
Aratand care este adevaratul sens al marturiei lui Enzenberg dela 1781 si al celei dela 1783 a lui Budinszky,
si avand in vedere intensitatea imigrarilor din Moldova
din 1779 la 31.671 in 1786. S5, presupunem ca In rastimppl acesta si numrul Nerntillor, Ovreilor, Armenilor
etc. ar fi sporit dela 8.000 la 12.000 de suflete. Adaugand
sumele acestea 31.671 + 12.000 si subtrgandu-le din
suma total& a populatiunii bucovinene de 135.494, totus
raman Inca, la 1786 pe sama Romanilor 91.823 de suflete.
Pe calea aceasta gasim deci raportul numeric intre Romani
(1) Batthyani, 1. c., p. 165. ((Der Landmann dieser Gegend ist ebenso iibel
gekleidet als gebauet. Wenigstens findet man bei ihm weder das blendende
Costum, noch den schnen Wuchs der Moldauer von Czernowitz. Solche linterschiede fiberraschen nicht in einem Lande Von so gemischter Bevo1kerungD.
www.dacoromanica.ro
118
CAPITOLUL VII
www.dacoromanica.ro
VIII.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLUL_VIII
120
cauzhnd
(2) Ausweis Ober die Bucoviner Ein- und Auswanderer vom November
1785 bis April 1786.
1
c,
g
5
In den Monaten
November
1785
December
SEELEN
Knaben Midden
Manner
Weiber
206
200
211
227
844
356
352
342
340
1390
SEELEN
Manner Weiber
n,
Knaben Madchen
Jannuarius
1786
205
206
211
211
833
Februarius
265
255
241
240
1003
253
248
282
245
1028
12
32
428
434
524
453
1839
11
11
24
12
58
Marlins
April
Summa
SHIMS
6937
11
111
www.dacoromanica.ro
12/
ea ne arata ca golul ramas In urma emigrarilor din Bucovina urma s fie umplut tot cu
Romani i anume cu emigranti din Transilvania.
fiindca
Astfel nu s'a alterat raportul numeric Intro Romani i Ruteni. La 1785 Iosif II opri emigrarile din Bucovina (2).
Dispozitiunea aceasta Imparateasca urma s5. fie combatuta.
intr'o brosura anonima (3), dar dupa cat se pare fara
succes. Cei cari voiau s tread, In Moldova intampinau
din partea administratiei provinciale cele mai grele piedeci.
Emigrarile sus amintite curgeau din Bucovina Intreaga.
In raportul sau din 13 Septemvrie 1786 constata Enzenberg ca, in urma emigrarilor ramasera 277 case parasite
i anume: 127 in districtul Sucevei, 118 In al Siretului,
30 In al Vijnitei i 2 in al Cernautilor (4). Din constatarea a-
aus und eingewandert sind, mit der Bomerkung Ube rrei cht, d ass
17-173.
(21 Wickenhauser, Molda, II, 2, p. 113.
(3) Hacquet, o. c., p. 148. Der Monarch also, um diesem so verabscheuungswiirdigen Unfug zu verhindern, liess eine gehorige Verordnung darwi der ergehenv.
Ein Vertheidiger des Volkes an Kaiser Ioseph den Zweilen, in betreff seiner Auswanderugsverordnung, in 8^, 1785.
www.dacoromanica.ro
122
CAPITOLUL VIII
dupa status quo. Casa sa, far& sura si grajdiu, n'are nIci
o valoare. Recolta se aseaza in jirezi pe camp unde
se si treiera. Paiele 'Imam acolo si putrezesc. Vitele petree iarna si vara sub cerul liber, vara pasc, iar iarna
se hranesc din stogurile de pe la tarle. In cursul verii
si al toamnei taranul zile Intregi nu mai abate pe acas
si, flind colibele izolate si departe una de alta, se intampla
prea adese ca taranul, dupa ce si-a strans si si-a vandut
recolta, sa-si male pe ascuns si neobservat de nimeni vitel e peste cordonul deschis pretutindeni (1), si sa treaca insus
www.dacoromanica.ro
123
Din raportul lui Ai nser vedem deci ca cauzele emigrarilor din Bucovina consistau: In lipsa de proprietate
individual& pe seama taranilor, In starea primitiva, a economiei agricole, In schimbarile produse in urma reformelor
din Bucovina si In sfarsit In foametea cea cumplita care
www.dacoromanica.ro
124
CAPITOLUL VIII
Una dintre cauzele principale cari au contribuit la emigrarea populatiunii bucovinene pare sa 11 fost i schirnbarea produs In administrarea acestei teri prin diploma
Imparateasca din 6 August 1786, prin care Imparatul Iosif II ridica administratia railitara a Bucovinei
Turburarlie rsboinice !Apra mare groaza intre locuitorii Bucovinei caH nu uitasera Inca. nevoile i necazurile
www.dacoromanica.ro
125
i
in
locul supremei autoritti administrative din Austria, imparatului, ca femeia care emigrase Impreuna cu barbatul
(1) R. F. Kaindl, Das Ansiedlungswesen in der Bukowina, anexa 8, p. 526.
(2) Hacquet, Reisen, I, 132. Erau probabil Svabii dela Itcani.
(3) Wickenhauser, Molda, II, 2, p. 118.
(4) aIn das tarkische und polnische (derweil) russische Gebietp.
(5) AlIerhchstes Handbillet an das .,Directorium: aDa mir zu vernehmen
gekommen, dass in der Bukowina eine starke Auswanderung vorgehe, so
Iver den sie unverzuglich durch das Buccowiner Kreisamt auf das statthafteste
die Ursachen dieser Auswanderung erheben lassen, und will ich jene, die
wegen versuchter Auswanderung oder Hilfeleistung zur selben in Haft oder
Untersuchung stehen, far diesmal von alien Strafen befreien, wenn sie
wahrhaftig und aufrichtig die eigentlichen Ursachen dieser Auswanderung
augeben und ihre Angaben wahr befunden werden. Das Resultat dieser
Untersuchung und Erhebung werden sie mir mit Vortrag langst binnen 2
Monaten zuverlassig vorlegen, und nberhaupt bestrebt sein, dieser Auswanderung durch kluge und zweckmassige Versuche Schranken zu setzen.D
Originalul in Haus- Hof- und Staatsarchiv din Viena. sign. St. K. Ind. No.
2218 ex 1793.
www.dacoromanica.ro
126
CAPITOLIM VIII
Budinszky arat c arendarea mosiilor i vexatiunile arendasilor formau cauza principal& a emigrarilor si transmigrarilor asa, de numeroase (1).
schuldig gemacht; dann wird im Ansehen der Auswanderung selbst im allgemeinen angezeigt, es sey heuer in dem dortigen Kreis die Auswanderung
dergestalt eingerissen, das zu 20, 30 und mehr Unterthanen aus einzelnen
Ortschaften mit ihren Familien, Hab und Gut teils in die Raja, teils in die
Moldau Bich begeben, und hie und da ihre Hauser angezundet hatten, wo-
www.dacoromanica.ro
127
Intre anii 1789 i 1790 st fi emigrat din Bucovina la Moldova 14.717 suflete. In acela4 timp emigrant din Moldovai se straluirt In Bucovina 5.944 suflete (5). Cal culan d
ins& la emigrantii din Moldova Inca i pe ceiveniti din Transilvania si Ungaria, de cari ne tot
(1) Ibid. aDas Milititrische General-Commando hat wiederholt Verbote er-
www.dacoromanica.ro
128
CAPITOLUL VIII
www.dacoromanica.ro
129
600 fl. In general se poatezice cu constiintaliniORA, ea cele m ai .bune si mai blande legi ale
guvernului austriac nu servesc aici In tar& pentru Inaintarea binelui obstesc, ci mai mult la
obsteasca prapadenie i apsarea locuitorilor (2).
Despoiati de arendasi i asupriti de slujbasii terii Intelesi
Schicksal der letzten den Handen der Pachter. Diese Paohter aber gehoren
in. der Bukowina, der Hegel nach zu den schadlichsten Menschen und bestehen
www.dacoromanica.ro
130
CAPITOLTYL VIII
rezista momelilor din partea agentilor de emigrare din Moldova. Multi nu se puteau Imprieteni cu reformele din Bucovina. Secularizarea
moiilor man&stirecti i lnlocuirea bunei administratii militare prin una civila, trezir5, nelncredere In inimile oamenilor, manandu-i pest&
cordon.
www.dacoromanica.ro
131
www.dacoromanica.ro
IX,
dispune ca sh nu se ad-emeneasc& pe cale oficial& colonisti noi, fiindc& populatia ar fi destul de numeroas& si
ajunge cand ea se va Immulp pe calea natural& a nasterilor (1). In temeiul acestei hotariri Imprtesti consilierul
aulic Tiirk heim recomand& Intr'un raport oficial c&tre
consiliul aulic de rsboiu, c& In vederea Immultirii populatiei In Bucovina s& fie bine primiti numai Moldovenii
cari tree de bunk voie peste cordon, pe cand e m igr a ntii
di n Gal itia sau din alto locuri s fie respinsi (2). Vedem
(1) Hurmuzachi, Doeum., VII, p. 4'74. aDa ich diesen Kreis vorzilglich der
Viehzucht widmen will : so ist auch in dieser Hinsicht auf keine weitere
Impopulation, ausgenommen, die sich selbst ergibt, zu gedenkena.
(2) Raportul lui Tiirkheim din 22 August 1786 la Polek, Die Vereinigung
der Bukoivina mit Galizien, p. 47. aUm den aus Absicht der Bukowiner
Populationsvermehrung... erflossenen Allerhchsten Befehl ohne besondere
www.dacoromanica.ro
133
deosebiten (1). Constatarea aceasta a supremului for administrativ din Imparatie dovedeste pe deplin, ca. la 1790
Bucovina era Inca o tar5, eminamente romaneasc, de vreme
ce numai intro limba, datinile si obiceiurile B ucovinenilor romani exist& o deosebire fata, de ale Galitienilor. Despartirea se recomanda din motive curat nationale,
apreciate si recunoscute de locurile cele mai competente
din Austria. Prin rezolutia din 7 Iulie 1790 insus Impratul Leopold II recunoscand Indreptatirea cererii Rornanilor, ca tara s5, fie deslipit de Galitia, hotri desOrtirea, care Ins& din consideratiuni financiare n'a putut
fi Inf5ptuita (2). Cu privire la planul de organizatie a BuICosten... und mit dessen fiir die Viehzucht notwendigen Riicksichten In
Vollzug zu setzen, ist lediglich denen sich von selbst eingefundenen Moldauern eine geneigte Aufnahmebezeiget, hingegen
weder aus Galizien ein Ansiedler Lir die Bukowina iibernommen, noch sonst von anderwartsher eine mit Auslagen
verbundene Ansiedlungs-Disposition getroffen wordeni.
(I) Hurmuzachi, Docum., VII, p. 477: g...so wie dean dieser heterogene
mit dem Ganzen auch wirklich nie zusammenhangen wird, Sitten, Ge-
(2) Ibid., p. 478. aMeine Gesinnung gehet eigentlich dahin, dass die Bu-
kowina nur in soweit von Galizien getrennt werde, class sie aufhore
einen Teil des letzteren auszumachen und der Bukowiner Adel nicht als
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIIL IX
134
covinei, propunerea cancelarului aulic, contele B 1 u m egen, merit& toat& atentiunea noastr. In memoriul su
din 17 Fevruarie 1781 el 1F,Ii exprim5, parerea, csa Bucovina
mit anderen Provinzen vereinigt, als ein ganz abgeso ndertes Land und soviel moglioh nach jetzigen Gebraachen
und Sitten behandelt, die dortigen Landleute zu ffentlichen Bedienstungen angewendet und getrachtet werden
sollte,damit die Zuneigung und das Vertrauen der Moldauischen Nation auf das moglichste gewonnen werdeD.
www.dacoromanica.ro
135
(1) Isidor cav. de Onciul, Volintirii sau Olintirii, p. 20. iDass der Adel
der Bukowina sich zur Erhaltung der innern und ausseren Sicherheit von
jener willig und bereit habe finden lassen, daran kann um so weniger
gezweifelt werden, als derselbe in den Jahren 1778 und 1779 ein eigenes
www.dacoromanica.ro
136
CAPITOTAIL IX
numrul Moldovenilor a schzut mult dup5, revindicare, pentrucmulti dintre ei, credinciosi
vechilor obiceiuri, au trecut In principatut
Moldovei, totus putem sn-i privim pe ei ca populatie de a.petenie In aceast5, provincie.
Toti Rusniacii cari se afl in Bucovina siMoldova sunt supusi galitieni sau rusesti, cei din
Bucovina sunt mai toti galitieni, au si obiceiuri
galitiene, vorbesc aceeas limba, numai cu deosebirea ca, prin contactul lor cu Moldoveniiei
amesteea multe cuvinte moldovenesti In limba.
lor, se si Imbra6 mai bine si Bunt mai curtei
decattaraniidinGalitia.DarbeuturadeholercA(2)
este introdusa si aici peste tot(3).
(1) I. Rohrer, I. o., p. 5: saber ich versichere Sie, selbst der Moldauer heisst
unsere Regierung, die milde Regierung; das Deutsche Volk, die milden Europers. sDer Poppe von Dorohoiu.... behielt den Eindruck bei, das man in
Oesterreich unter guten Menschen und gutem Monarchen lebes. PArerea
aceastA bunt despre strtpAnirea austriac5 a contribuit foarte mult la emigrarea Moldovenilor peste cordon In Bucovina.
(2) Rachiul se import& mai IntAiu din Ucraina. Pan& atunci Moldovenii beau numai yin; ofiterul anonim dela 1781 povesteate c nici inteo
tar5 In Europa nu se bea stata apts. ca In Bucovina (aDenn vielleicht trinkt
man in keinem Lunde Europas mehr Wasser als in diesems. Schlozer, VIII,
45, p. 250). Despre ravagiile alcoolismului la Rutenii din valea Ceremuplui, cf.
Alphabetischa Darstellung der Bukomina, I. c., p. 38.
(3) loan Badai-Deleanu, Kurzgefassts Bemerkungen itber die Bukowina, orieinalul In colectiile Academiei Romine; o descriere amAnuntita a
Bucovinei dela Inceputul veacului al 19-lea, relevatfi de Papiu-Ilarianu in
Analels Societtifii Academics, III, p. 110 (1870) ei tracins . mai apoi de George
www.dacoromanica.ro
137
cA ea se IntemeiazA pe studii
138
CAPITO VEIL Ix
se adresa un apel
special,
www.dacoromanica.ro
PREPONDERENTA POLITICA
1 NIIMERICA A ROMINILOR.
139
redactat in limba german& si roman. u In credint& asupra dragostei voastre catre iubitul Imp&rat, In credint&
asupra bunei vointe, asupra vitejiei voastre, sunteti chemati ca cat mai In grab& cu arme adec&: cu sabii, pusti,
pistoale 9i cu o traist grijindu-v& s& veniti la Cernauti.
Proclamatiunea aceasta, semnat& la 9 Iunie 1809 de
comandantul armatei din Galitia, principele Hohenlohe,
a fost prima& cu mare insufletire de ctre poporul din
i nobili, de prin ta,rguri si de pe la
sate, se grabir& a se adun& sub steag. Astfel se formar& curand mai multe escadroane de arnAu ti si de
Bucovina. Tarani
Bucovina la 1809. In fruntea volintirilor se gsiau boierii Mihalache Calmutchi, Louis conte Logothete, Enachi Tabora, Constantin Ianos, Vasile Goian s. a. Intre
volintiri gsim ta'xani romani din toate 04.We Bucovinei,
as& din FratAuti, Horodnic (2), Vicovul de sus, etc. La
trecerea voluntarilor rornani prin Galitia locuitorii ruteni
de prin sate fugiau din drum strigand cu groaza: uid u t
V ol o c h in, adic& yin Moldovenii! Se vede c& Rutenilor
Inc& nu le iesise groaza din suflet, pe care o raspandiau
In vechime armatele moldovenesti chnd treceau hotarul
Galitiei (1). Intre volintirii cAlrii intalnim ri; i pe primarul
din Vicovul de sus, Nicolae Nisfor, care echipandu-se pe
cheltueala sa, urm& ca unul dintre cei dintai apelului Im-
mit eigenem Pferd und eigener Mistung als der erste aus dem Dorfe
ausgertickt, hatte seine Wirtschaft und F'amilie verlassen und spitterhin
www.dacoromanica.ro
140
CAPITOLITL IX
un rost politic In tar, fiindca num&rul lor era prea neInsemnat nt flindc& erau priviti ca pribegi, sositi numai
de curand in Bucovina.
einen anderen Mann auf eigene Kosten angeworben und gestellt.. Cf. R.
Kaindl, Die Bukorvina im Jahre 1809, p. 25 si Junimea Literal* V, p.
15 urm.
(1) Isidor cav. de Onciul, VoUntirii eau Olintirii, p. 23.
(2) Ibid., p.17.
(8) Cu privire la limba terii cf. I. Nistor, Lupta noastrd pentru iinth
in Junimea Literati., X, p. 56 urm.
(41 Biblioteca Academiei Romne, Crefterea Colectiunilor,1911, anul XIX,
p. 323-329.
5) I. Budinszky, Beschreibung der Buccominer Districts, ed. Polek, p. 86 UM.
www.dacoromanica.ro
PREPONCERENTA POLITICA
NIIMERICA A ROMANILOR.
141
Cu vremea Ins& prezenta lor In pArtile nordice ale Bucovinei nu r&m&ne fArA influent& asupra Rornnilor g&zduitori.
tari pentru o vita war& trAgtoare Injugata sau Inhmath la desarte carte, radvane, butce si britce (1).
In pArtile despre Galitia se observ& Ins& influenta
rutean& In actele particulare, hotArnicii, etc. Scriitorii
tului aborigen, numeros, carat si mAndru in potopul galitian, cum se exprim& ash, de nimerit d-1 Iorga (2).
Cu toate acestea Ins& elemental romnesc Intrecea, cu
malt pe cel rutenesc. Un scriitor anonim care la 1818
cal&toria prin Bucovina, constata c& partea cea mai mare
a locuitorilor din BAcovinaerau Romani; numai In regiunea
dela miaz&noapte a acestei provincii se gsesc mai multi
Ruteni decat Romani (3).
Atitudinea patriotic& a Romnilor bucovineni, precum
Jahre 1818, apirutft in Vaterlandische Blatter, 1819. No. 83, p. 332: Die
grossere Masse der Bewohner dieser Provinz besteht aus Moldauern oder
Walachens ; No. 84, p. 334: 4Irn nOrdlichen Theil der Bukowina wohnen
schon mehr Rusnyaken als Walachen*.
www.dacoromanica.ro
142
CAPITOLIIL IX
penit, Hlinita, Dracinet, Banila pe Ceremus, Lucav54, Camenca, Cuciurmare, Putila, Vijnita, s. a., cerndu-se pentru
www.dacoromanica.ro
143
tionale, Romanii r&maser& natiunea cea mai numerbasil. In Bucovina. Limba lor servii, pe lang& cea
german& a caxmuirii, de singura limb& a terii. Despre limba ruteanA ca limb& a terii nu se pomenete
nic&ieri p&n& la 1848. Numai in coal5, i anume
rilor. In Imprejurarea aceasta fatal& zace gravitatea chestiunii rutene in Bucovina (2).
Pe temeiul constatrilor acestora ajungem la convingerea c& alipirea Bucovinei la Galitia din punct de
(2) Cf. I. Nistor, Legdturile noaetre Cu Ardealul, ln Junimea Literark XI, p. 12 urm.
www.dacoromanica.ro
144
CAPITOLUL IX
stim ca la interventia lor mii si mii de Ruteni pribegiti In Bucovina urmarA &A fie restituiti stApanilor tor din Galita. Pare paradoxal, dar e adevArat cA Polonii au contribuit indirect foarte mult la
mAntinerea caracterului romanesc al Bucovinei.
Astfel Bucovina, pan& la desfacerea ei definitiva
de Galitia (1849), era privitA ca o tara romneascd,
care numai pe temeiul trecutului si caracterului ei
specific romanesc puta dobandi autonomia provincialA.
www.dacoromanica.ro
X.
ANTAGONISMUL ROMANO-RUTEAN
IN BUCOVINA DELA 1848-1910.
Cu mult mai grea deveni situatia Romnilor In Bucovina dela 1848 Incoace. Administratia terii nu mai tine&
,cont de caracterul romneso al acestei provincii. In urma des-
tonomA. In contra atotputerniciei Polonilor In Galitia guvernul a cAutat i a gsit o contrabalans& la Rutenii 80,
-de numeroi din Galitia, c&rora le &Ada tot sprijinul sAu.
De acest sprijin beneficiar& i Rutenii din Bucovina deopotriv& cu fratii lor din Galitia. Pam& la 1848, Polonii
contribuir& la pAstrarea caracterului rom&nesc al Bucovinei. Dela 1848 Incoace, ei au contribuit indirect la Injghebarea unei politici nefavorabile Rom&nilor bucovineni,
fiindc& politica filorutean& urmArit 5. de stApanire nu era
Indreptat& numai contra lor, ci implicit t.3 i contra Rom&nilor caH ocupau aceeaq situatie politic& In Bucovina, ca
vi Polonii In Galitia (1).
Noul curs In politica Bucovinei s'a manifestat pentru
prima dat& cu prilejul alegerilor parlamentare dela 1848,
din cari ieqir& alei mai multi tAr ani ru t eni In frunte
-cu Hutanul Cobelita. Atunci se ivi idea de a alipi partea
rutean& a Bucovinei la Galitia ruteanfi, formAnd astfel o pro-
www.dacoromanica.ro
10
146
CAPITOLIIL X
fara sa mai vorbeasc pe cea materna.. Din cauza aceasta ar fi deci cu totul pripit i gresit a conclude Indata, c toti cei ce vorbesc ruteneste ar fi de nationali-
www.dacoromanica.ro
ANTAGON:SMUL ROMANO-RTITEAN.
147
ca 2 chtre 1... Adica oficial se tie ca in 183 de localitati curat romne0i se aft& 209.293 de Romani, &and
Ruteni se numara In 87 sate curat rutene0i cu 90.692
i In 35 localitati mestecate cu 18.215 peste tot 108.907
de suflete. Apoi numerii Bunt un argument detunatoriun.
Constinuand Alecu Hurmuzaki arata, ca umai vrtos In-
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIIL X
149
1848 cunotea primejida rut eniz arii, de care era, amenintat neamul nostru din Bucovina i ca ea Incerca a i se
impotrivi cu toata energia. a Niciodata neamul nostru din
Bucovina nu se va lasa sa fie desnationalizat, excfama
Alecu Hurmuzachi. Din cuvintele acestea ne putem convinge cat de neintemeiata este afirmatia lui Aurel Onciul,
ca a teza rutenizarii este relativ noua; ea s'a conceput
abia Intro 1870 i 1880 luanduli originea In recensmantul lui Ficker dela 1869D (1). Nicidecum! Rutenizarea
Bucovinei nu este o etezaD conceputa abia prin anii aptezed, ci o primejdie mult mai veche, cunoscuta i combatuia
cu Inverunare Inca de generatia dela 1848!
Datele statistice oficiale i aria argumentelor lui Alecu
Hurmuzachi II convinsera In sfarit roi pe corespondentul dela Cernauti al ziarului Foaia Constitutional& din Bohemian,
silindu-1 sa rectifice afirmatia sa greita cu privire la raportul
p. 6 urm..
(2) Konstitutionelles Blatt aus Bhmen, XV, 273, 16 Noemvrie 1849. oMag
such das rumnisohe Element in der Mehrheit seyn (in Bezug auf den
Ritus ist es auch wirklich bedeutend iiberwiegend), so werden doch 100.000
Ruthenen dadurch, das man ihnen rumanisch predigen wird, sonst nicht
in Rumnen verwandelt..
www.dacoromanica.ro
149
ANTAGONISMUL ROMANO-RIITEAN.
dov eneasca si numai In prtile Nistrului, -ale Ceremu(1) Cf. tabela urmfttoare:
ANUL
I
I
SATE
mat ismineeti
mixte
mat Mee
1848
183
35
87
60
1910
43
232
Dintre cele 232 de sate mixte, 114 au majoritate rominii zi 118 majoritate rutearfa.
(2) Andreiu bar. de $aguna, Anthorismos, p.92. aInsbesondere hat dieBu-
www.dacoromanica.ro
CAPITOLIIL X
150
vului F*0 In muntii ruseti cea ruteana (1). Tot aa, arata
ci Stupnicki inteun manual de geografie, aparut la 1853,
ca. Moldovenii formeaza 2/3 din intreaga populatie a Bu-
tectia guberniuluin (4). Tot atunci urma sa fie recunoscuta limba ruteana ca limba a terii pe langa, cea roman'a i
c,
Nationalitat in der Bukowina die moldauische und am Dnjester, .Czeremosch und im russischen Hochgebirge die slavisch-russische%
(2) H.
Grossherzogtisme Krokau und dens Herzogtume Bulcomina, p. 19. aDie Moldauer (bloss in der Bukowina, wo sie 3/, der Bevolkerung ausmachen,) Bind
Abkmmlinge der sohon in II. Jahrhundert bestandenen romisohen Kolonien
www.dacoromanica.ro
ANTAGONISMUL ROMANO-RIITEAN.
161
Austriei, pe and centmlitii tindeau la contopirea pro(1) Konstitutionellee Blatt aus Batmen, No. 310 din 29 Decemvrie 1894.
(2) Carl Freih v. Czornig, Ethnographie der Oeseterr. Monarchie, I, p.
74 ei 79.
(3) H. I. Bidermann, Die Bukotvina unter Oesterr. Vertvaltung, p. 47.
4A.la Freih. v. Czornig die Daten fr sein grosses etnographisches Werk
sammelte, und dabei mit der skrupulosesten Gewissenhaftigkeit vorging,
ermittelte ....er in der Bukowina. unter 371.131 Bewohnern 1 40.6 2 6 Mol-
www.dacoromanica.ro
152
CAPITOLT1L X
vinciilor austriace Intr'un imperiu unitar german dupa traditiile iosefine. Ambele curente &h.& In Bucovina adeptii
lor. FruntatOi vietii noastre politice de pe atunci se desprtira, si ei In autonomisti si centralisti. Acestia se aliara.
cu Germanii, pe cand autonomistii cautara razim la Poloni, cari tindeau deopotriva la desvoltarea autonomiei
Galitiei. Desbinarea aceasta, ca toate celelalte &ate au
doxiu Hurmuzachi si sprijiniti de Germani, erau la Inceput In minoritate. Pentru a se putea, mantinea, ei se vazura
siliti a recurge la sprijinul celorlalte neamuri din Bucovina,
adica la sprijinul Rutenilor, pe cari Romanii pan& atunci Inc&
nu-i recunoscusera, ea natiune politica (1). In schimb, pentru
ajutorul solicitat, ei primira in programul lor politic urmatorul punet: aegala lndreptatire a. celor 3 natiuni principale din
tara in scoala, biserica si administratieD (2). Astfel prin neso-
0) Nationale mid kirchliche Bestrebungen der Rumdnen in der Bukomina 1848-1865 vom Bisehof Hakman, in einem Sendschreiben dargestellt, ed. Dr. Stefan Smal-Stocki, p. 199, alleinen Sie die national-politischen Vorteile, so muss ich Ihnen bemerken, dass die Kirche damit
nichts zu schaffen hat, da des Reich Christi nicht von dieser Welt hit).
www.dacoromanica.ro
153
nimia a face cu politica si cu promovarea nationalismuluin (1). Astfel de idei gAsim exprimate i In faimoasele
se fAceb. pe baza principiului de nationalitate, num&rul Rominilor Intrece pe al Rutenilor. La 1880 numerarea s'a fAcut pentru prima data pe temeiul limbii de
pony ersatie (Umgangssprache), iar urmarea substituirii
Principiului de nationalitate prin eel al limbii de conversatie
(1) Ibid. p. 209. g...ein Priester hat mit der Beforderung des 'Nationalism's
niehte zu sehaffeng.
(2) Dorintele dreptcredinciosului cier al .Bucovinei, Cern. 1861, p.17.
www.dacoromanica.ro
151
CAPITOLIIL X
nationalitatea locuitoriloro (1). AdevArul este tocmai contrarul. Recensamantul dela 1880 este cel dintaiu
www.dacoromanica.ro
ANTAGONISM:U. ROMANO-RIITEAN.
155
noastre confirma rezultatele lui Fieker. Inteun manual didactic aprobat de autoritatile colare, gasim la 1872 numarul
1880 arata numai 190.005 Romani fata de 239. 690 Ruteni (4). Dela 1870 pan& la 1881 nunirul Romnitor
(1) Hauptbericht und Statistik tiber das Ilerzogtunt. Bwkolvina (1862-1871),
pag. 65.
www.dacoromanica.ro
CAPITOLTIL X
156
P opulatia
terii
Romani
Ruteni
1774
71.750
52.750
1779
116.926
87.811
1786
135.494
91.823
1800
192.830
1848
377.571
1851
378.536
466.920
511.964
568.453
642.495
730.195
794.924
150.000
209.293
184.718
202.655
207.000
1861
1869
1880
1890
1900
1910
190.005
208.301
229.018
273.254
40.00
8.000
31.671
12.000
48.481
108.907
59.381
142.682
51.136
170.983
83.282
118 364
186:000
138.768
239.690
165.827
268.367
203.379
297.798
216.471
305.101
15.000
21.114
Dela 1861 incoace avem date statistice din toate districtele Bucovinei. Cu ajutorul acestora putem urmri foarte
bine efectele rutenizrii. Asa arara bun'aoare statistica
oficia15, la 1861 in districtul Siretului 11.504 Romni rata.
de 6.657 de Ruteni. La 1871 trAiau In acest district 14.339
de Romb.ni i 14.881 de Ruteni. Dupa zece ani numarul
Romnilor din districtul Siretului era 14.804, al Ru-
district sporira. cu 465 de suflete, pe cnd numarul Rutenilor spori cu 4.000! Dui:a alti 10 ani numhrul Romnilor
cf. Oesterreichische Statistik, XXXII, p. 172, LXXIII, p. 172; Mitteilungen
1774, 1779 gt 1786 sunt dokandite prin calcul, cele dela 1800--1910 aunt
luate din statistics oticiali. Limba de conversatie nu hotareqte i nationalitatea oelui care se .folosete de ea. IHotfirlrea Contenciosuluj Administrativ (Verwaltungsgerichtshof) din 31 Ianuarle 1890,No. 4317 ex 1889'. Cf.
C. Mayerhofer, Handbuch fr den politischen Venvaitungsdienst, IV, pag.
508 i 673.
www.dacoromanica.ro
ANTAGONISMUL ROMANO-BUTEAN.
157
uimitoare. Procesul acesta nu se poate explica altfel deal prin ruternioarea Romanilor din aceste pArti!
Districtele din nordul Bucovinei sunt aproape curat
rutene. Acolo rutenismul formeaza o massa compacta,
pe cand districtele romane din Sudul terii sunt pretutindent knpestritate cu acezari i enclave straine, mai ales
rutene, dar i nemtecti, maghiare i slovaceti. Vecinic
crete numArul Rutenilor rataciti ca muncitori agricoli,
lucrAtori de padure i ca palmai pe la stabilimentele de
cherestea, pe la velnite, etc. Indata ce oamenii acectia
se aseaza statornic undeva, administratia are grijA de a
le deschide aa numite ecoli de minoritate rutene. Cu
vrernea ei se Incuscresc cu Romanii ci le impun acestora
incetul cu Incetul limba lor. Aga te trezecti ca dupa douA
trei decenii multe sate curat romanesti ajung mai Intaiu
mixte ci apoi curat rutene.
Tabela urmAtoare ne InfAticeaza pe districte sau juclete raportul numeric intro Romani ci Ruteni Intre anii
1861-1.910, precum II gasim stabilit in statisticele oficiale:
www.dacoromanica.ro
CO
v-4
DISTRICTUL
CernAuti (ora)
Boian . . . .
Cern5.uti (1mprejurime) ,
Sadagura . . .
lui
Gura-HumoruSoles.
Vatra Dornei
Campulung . ,
.
. . .
.
Stulpicani ..
Cotmani
RadAuti . .
.
. .
.
.
.
.
.
. .
.
.
. .
..
Seletin . .
Siret
Storojinet
Suceava .
Stinesti
VscAuti
Putila . . .
Vijnita . .
Zastavna .
1861
I
4.133
Romani Rated
9.177
6.831
1880
6.431
8.232
1 10.472
167 33.601
244 39,365
1890
7.62
10.385
1900
122
1.394
446
6.896
74 37.997
44.525 2.974
3.394 5.890
17.171 26.155
27.925 15.183
37.25 11.269
105 19.129
65 16.656
,
11.682
242 25.223
65 45.422
78 20.171
1.098 18257
504 7.481
5.384 20.725
11.125
168 37.763
43 43.519
Ruteni
1910
Romani
122
1.165
541
6.011
1.001
39.432
1.225
7.308
26.819
17.845
6.327
16.212
L...
85 30.035
65 17.466
82 18.45E,
b 17.744
22.102
20.582
8.217
18.952
6.922
120
54.710
62
19.199
33.469
46.529
160
1 8 7 1*)
Romani
5.999
3.622 15.683
102 17.30
78 15.411
14.273 1.026 16.17
6.261
618 6.765
5.554 18.988
20.06
14.76
- - --
1.279
1.865
66
2.632 22.157
- - - - - - -- .- - - - - - - -
15.485
13.247
5.244
12.562
--
1.281 37.568
-- - - -- -
- - - -_12.238
1.678 14.232
1.917 34.781
'U1%.
cci3
0 1--1=
. fi; .50 VD
c.,0
'E V Zg E
5 ..i...
a,
"C,
4ce
a .59, 0 s.
.7z.......- A
'21
C. CO
7--i 1-1
cg ,a,se Id ...4C0
048-
"CI
c-,
0 7 *i",
0 0 CD 0
= 0 "0
f:
,cd
i:
1-1 z
CD-'
rn
aD
co
.-sn
13
.,-1 .F.,
-18
T.', ,--1
ce 0
w
oN 00
CD
S-1
,a3
-C1 E a) A
`cvi
c, 0
s-
;I.E.;
N
z .'
ce
)cd 64'0-4
'--1 -2)2 1
r-,
a)
:":3 ---, Er: ce
-8 E g s-'...0=
`"D
cr3
ce 1-1 fai^ Z
4-4 00 ,c5;'
e.e.
a)
713
"CS
.-.
w "0
-51:1
c0
cd
CD
ocr3
cd
--cr)
;4 )05
ce
0 4.-o ?cod E: .-4
ce
OS 0 c)
wr:Z
F-.
www.dacoromanica.ro
159
ANTAGONISMUL ROMANO-RITTEAN.
masura in care numarul Romanilor scade In diferitele districte, In aceea masura sporeste al Rutenilor. Numarul
Romanilor da inapoi sau In cazul eel mai bun sta pe loc,
pe cand al Rutenilor sporeste In mod uimitor.
Asimilarea elementului rornanesc de &atm cel rutenesc
se poate urmari pas de pas din comuna In comuna.
Inainte de 34 de ani In mai multe sate din partile nordice
ale Bucovinei se gasiau Inca minoritati romanesti considerabile, cari azi au scazut foarte tare sau au disparut
NUMELE SATULUI
II
1880
Jadova
Panca
Comareeti
Taraeeni .
Costeeti
580
388
324
253
218
228
Cabeeti
Mini ta
I
Cernauca
Balciuti . .
Verb5uti
Piedecluti
Nepo1oclu0 . . .
Berhomet pe Siret
.
.
.
.
Vaecautii pe Siret
Hon**
.
.
.
169
146
130
130
120
80
97
278
92
33
1890
1900
1910
51
1
18
3
938
72
1193
78
113
42
5
55
31
39
19
18
102
105
87
117
11
40
17
5
13
35
47
4
35
12
16
130
3
11
11
158
1
160
CAPITOLIIL X
sus rezult cu deplinA certitudine, CA Bucovina se r utenizeazA. Se va zice poate &A se gsesc si unele sate
in cari elementul roman a sporit fat& de cel rutean.
Foarte adevArat ! Dar sA nu scapam din vedere cA satele acestea pe vremuri erau curat romanesti si c5, asitnilarea elementelor strAine, asezate In ele, ar fi numai
un fenomen foarte firesc, care ar fi trebuit sa se petreacA
in toate satele mixte din Bucovina.
La acest rezultat au ajuns toy cercetAtorii seriosi si obiec-tivi. Faptul rutenizArii era cunoscutgeneratiei dela 1848, In
www.dacoromanica.ro
ANTAGONISMUL ROMANO-RTITEAN.
161
Inainte de 30 de ani populatia era roman& sau In majoritatea ei roman, astazi vorbeste aproape numai rutenestez (1). Rezultatele acestea se confirm& si se Int&resc
si prin cercet&rile lui Kolbenheyer privitoare la motivele
artei tartmesti din Bucovina. a Faptul c& limba rutean&
zice autorul se lteste tot mai mult dela miaz&noapte
30 sau 40 de ani domni& numai limba romank n'a inraurit In mod egal asupra ornamenticei populatiunii, care
In conservatismul ei extrem a mnVmut deprinderile
vechi. 0 prob& evident& pentru teza aceasta o gasim in
districtul Siretului, undo de pita'. In comuna Camenca limba
rutean& se vorbecte de jumatate de sat si In comuna
Serbuti uncle ea se vorbecte aproape excluziv. Comparandu-se desemnurile (din broderii si tesaturi) cu cele din
satele romne din vecinAtate ca Tereblecti, Carapciu pe
Siret, Prisechreni, etc., nu se poate constat& nici o deosebire. Aceleasi fenomene se pot observ& si In satele din
valea Prutului, asezate asisderea la limita national& :
In Nou&sulite, Bolan, Mahal, Horecea, Jucica, Lenauti ;
In
In cele dou& din urm& se vorbeste numai ruteneste. Desemnurile Ins& tocmai aici sunt de tot uniforme si anume
atat din comunele numite, cat si In districtele Invecinate,
Incat cu drept cuvant pot fi privite ca unitare. Acelas lucru
se poate constat& si la Bobesti, unde populatiunea, care
azi vorbeste aproape excluziv ruteneste, si-a pstrat ins&
ornamentica vechilor motive (romanesti). Din studiile comparative rezult& c& broderiile din Bucovina, afar& de ale
www.dacoromanica.ro
11
162
CAPITOLIIL X
In opozitie cu toate mrturiile istorice i cu datele statisticei oficiale st teza c& Bucovina se romanizeaz.
Autorul acestei teze este publicistul francez Raoul Chlard
informatiunilor sale
Intr'o brcwr& in care sustine ca. Bucovina era din vechime o .tar& rutean& i c& ea numai apoi urm& s' fie r o-
In sfarit ne mai r&mane a ne ocupa, Inc& de o afirmatie greit& a lui Aurel Onciul i anume de pretinsul
u fa p t
www.dacoromanica.ro
ANTAGONISMUL ROMANO-RIITEAN.
163
sa fie sla v one. Oameni neorientati In ale istoriei bucovinene, luAnd aceasta aparerita drept adevar, se grabir
a deduce din ea concluziuni cu totul greite. Terminatiunea -vici deriva din genetivul slavon In -ov i arata
patronimicul, astfel ca numele Simionovici buna oar& arata
www.dacoromanica.ro
164
CAPITOLIIL X
Biserica Bucovinei urmA sh fie supusa In cele dog-matice Mitropoliei dela Carlovit (1783). Do acolo venirA
si ca coadiutori pentru batranul Dosofteiu arhimandritii
Ghedeon Nichitici, Gherasim Adamovici, loan Fldvary si
Daniil Vlahovici, care ajunse urmasul lui Dosofteiu pescaunul episcopal dela Cernauti. Astfel influenta sArbeascrt.
isi deschise larg drum In biserica bucovineanA. Aceasta seexprimA si cu prilejul stabilirii numelor de familie. Spiri.
tul mitropolitului sArbesc Stefan Stratimirovici s'a resimtit si la noi, ca si In Banat si Transilvania. Din a lui,
epocAzice Ilarion PuscariudateazA cele mai multe numefamiliare slavizate la RomAni, mai ales la cei din Banat. Chiar-
si prin circulare se demandase ca tuturor scolarilor rornani sA li se adauge We un avid)) la numele familiar. Ca
toate acestea Insa, nu s'a putut Impiedeca, ca un Iorgovici, un
Georgevici, un Teodorovici, Manuilovici, Chirilovici, Doctorovici, Diaconovici, Martinovici, Lupulovici, Vasici, etc.,
ImprejurArile-a succes a provock a forte, chiar deschiderea de scoale romAnesti pentru popor si pentru prepararea de buni Invatatori si preoti pe seama acestui.
poporn (1).
din tArgul CernAutului dela inceputul lunii lui Maiu calendarul vechiu 1785 pAnA In 20 Septemvrien (2).
www.dacoromanica.ro
ANTAGONISMUL ROJICANO-RITTEAN.
165
2
3
4
Manoli Vasalovioi
Constantin Simionovici
Vasile Siminovici
Dimaohi Ioanovici-Zguri
Costaohi Zgura.
Vasile Neoulaevioi
Vasile Neculaeviol
George Neculaevici
8
9
iarris
I
I
Numele copiilor
13
15
16
17
18
20
21
22
23
21
iarls
Ionit6 Teodorovioi
Ionit5. Petrovioi
Stefan Constantinovici
Nechita Ostafi
loan lacubovici.
Teodor S te fa n o viol
Exemplele acestea ne lmuresc pe deplin asupra nationalitatii purtatorilor de nume cu terminatiunea -vici. Acestia erau cu. totii Romani get-beget.
Intorcandu-ne acuma la izvodul preotilor din Bucovina
dela 1786, vedem ca majoritatea covirsitoare a acestora
era roman& Ase, bunaoara: Stefan-ovici, Ioan-ovici, Simionovici, Mitrofan-ovioi, Teodor-ovici, Tom(a)-ovici, Niculai.
ovici, Nichit(a)-ovici, Vasl(i)-ovici, Iacub-ovici, Mane(a)-ovici,
Pav(e)l-ovici, Aron-evici, Macsimo-ovici, Dani1(5.)-ovici, boachim-ovici, Grigor(1)-ovici, Gligolie-vici, Eustaf(i)-ovici, Filip-ovici, Grigorie-vici, Alexandr(u)-ovici, Nichifor-ovici
Matei-ovici, Diacon-ovioi, Pop(a)-ovici, Ili(e)-ovioi, Gavrilovici, Petr(e)-ovici, Ianc(u)-ovici, Andrei-ovici, Pantelemonovioi, Sand(u)-ovici, Darie-vici, Andrei-ovici (Andruchovici), Iftimi-ovici, Pr000p-ovioi, Stan-ovici, Ignatovici, Tirootei-ovici, s. a. Pe Wig& aceste nume incontestabile
romnesti gAsim i We've, altele, despre cari nu putem
www.dacoromanica.ro
166
CAPITOLIIL X
Asa hind, pretinsa origine rutean a intelectualilor romani din Bucovina este o simplA legendA. Obiceiul acesta
de a-si impodobi numele de famine cu terminatiunea -vie!
s'a practicat panA nu de mult. Astfel gAsim cA urmasii
preotilor dela 1786 cu nurne ca: Miron, GrAmadA, CiuparcA, NicoarA, Turcan, Precop i altii, in cursul yeacului al 19-lea Isi amplificarA numele In: Mironovici, Gramatovici, Ciupercovici, Nicorovici, Turcanovici, Procopovici, etc..De popa Chiriac din Vicovul de sus pornenian
oamenii panA mai dAunAzi. El era fiul lui Mihalachi, chiar
ANTAGONISMUL ROMINO-RTITEAN.
167
poate
www.dacoromanica.ro
ANEXA
KURZGEPASgTE i3EMERKUNGEN
'OBER BUKOWINA *).
DE
Mss. Baal: X117.No. 2424. Obser vat iile sunt scrise pe 38 jumitati
de coali In 4. Scrisoarea este foarte legibila, stilul e curgator si aduce
mult cu stilul oficial al cancelariei austriace. El invedereazi clar ci autorul
era un functionar distins al acestei cancelarii. *i de fapt noi stim ci dan-
Landrat in Lemberg).
In calitatea sa de consilier pe 1ang. Guberniul din Lemberg Budai-Deleanu av prilej de a se informa temeinic asupra referintelor din Bucovina,
www.dacoromanica.ro
169
von der Ottomanischen Pforte mittels einer Convention abgetretten wurde ; es enthalt in Bich beilaufig 160 Meilen in die
Breite und 20 in die Lange (1).
Die Gegenden von der Bukowina sind meistens mit Waldern
und Bergen durchgestrichen, dem ohngeachtet findet man hie
und da besonders an den Flassen und in Talern ziemlich ausgedehnte Ebenen. Ihr Boden ist fruchtbar, tragt Weizen, Korn,
religios. Aceasta este a doua descriere detailat& a Bucovinei, (prima se
datoreste boierului Vasile Bals) izvoritA din pana unui autor roman. Ea cuprinde o critic& a starilor triste din Bucovina, care este pe cat de asprA si
muscAtoare, pe atat de adevAratA.
Academice Romans, III, p. 105 urm,) Dela comunicatul lui Papiu-Ilarianu mai
trecur& alti 24 de ani, pan& ce George Bogdan-Dui* apretiind Insemnittatea acestei scrieri pentru istoria Bucovinei, o traduse in romaneste i o
publica In faits aGazetei Bucovinei dela Cerniuti (anul IV, No. 8 urm.).
de inimA pentru neamul slu. Publicarea textului original german se impune i cu privire la lmprejurarea Ci a bs er vatii le lui Budai-Deleanu
n'au ajuns Inc& la cunostinta istoricilor straini, cari s'au lndeletnicit cu
istoria Bucovinei.
www.dacoromanica.ro
170
ANEXA
schaften befindliche Volksmenge besteht aus 190 bis 200 Tausend Seelen verschiedener Nationen als: Moldauer, Russnia(2) Tqna Rem i Tena Imputit.
(3) Tibia
(4) Putila.
www.dacoromanica.ro
171
Die Moldauer.
Obwohl die Zahl der Moldauer seit der Revindizierung sehr
abgenommen, weil viele von ihnen ihren alten Gebrauchen
getreu sich nach Tarkisch-Moldau begaben, kann man dennoch selbe fr die Hauptvolkerschaft in dieser Provinz annehmen. Sin gehort eigentlich und urspriinglich zu der romanischen oder sogenannten walachischen Nation ; macht aber demohngeachtet einen besondern Volksstamm aus, welcher vor dem
eilften Jahrhundert unter diesem Namen nicht bekannt war. Beilaufig urn das Jahr 1300 karn in die Gegend von Sutschawa ein
Anfhrerein Furst oder ein vornehmer Romanier aus Marmatzien (Maramoros) namens Dragosch mit etwelchen hundert
agern oder Begleitern ungewiss ob von ungefahr oder ab-
sichtlich genug er schlug seinen Sitz zu Sutschawa und stiftete ein kleines Konigreich, welches nachhero allmahlich gegen
Morgen bis ans Schwarze Meer, gegen Norden, von Karpathen
www.dacoromanica.ro
Ala RA
172
klein Ursache hat,- wegen ihm etwa in diesen Landers zugestossenen Unannehmlichkeiten auf Unksten der Wahrheit iii
der echten Geschichtskunde tiler eine gauze Nation zu schimpfen,
als Herr Hauptmann Sulzer (3) und Cerro (4) es staten ; so wird
man ihnen ihre romische Abkunft ohnmOglich streitig machen
knnen.
Das Moldauische Volk ist abrigens von einem gesunden und
starken KOrperbau ; die Moldauer sind schlauer und witziger als
www.dacoromanica.ro
173
armste unter ihnen hat immer etwas dabei, als Milch, Kase,
Schpsenfleisch, Fisch, etc. Ihre Tracht ist dermalen meist tuxkisch oder eine Mischung aus turkisch-griechisch-kosakischen (4).
Die oben angefilhrten sind wohl die Hauptzdge, welche einen
Moldauer oder Rumanen charakterisieren, denn die abrigen bsen
www.dacoromanica.ro
174
ANEXA
Von der fast alle Jahre vor Bich gehenden Abwechslung der
Gebieter und Staatsbeamten Bind sie gewohnt, leichtglaubig und
zu alien beweglich zu sein.
existiert und sehr wenige werden sein, die eine Idee davon
haben (1). lhre Sprache ist die altrOmische Volkssprache mit
verschiedenen slavischen, griechischen und albanischen Wortern
vermischt ; jedoch die von den anderen Sprachen angenommenen
einer der walschen gleich in der Kultur zu werden, wenn geschickte Leute sich dartiber machen und ihr die wahre Richtung
geben mOchten ; bis her bleibt sie aber eine arme, robe und
unkuitivierte Sprache. Der Walach schreibt so, wie er gewOhnlich spricht, ohne Regel und Wahl ; man hat in dieser Sprache
noch kein WOrterbuch, keine griindliche Sprachlehre, keine ordentliche Orthographie. Ihre Litteratur (wenn eine existieren
sollte) erstreckt sich bloss auf zwei Ausgaben der heiligen Schrift,
eine Prawilla oder Sammlung kirchlicher Gesetze, welche Bich
auf die sieben ersten Kirchenversammlungen beschrankt und
sonst auf die Ubrigen Kirchenbttcher (deren eine Menge ist),
dann auf einige Jahrbitcher oder Geschichte der walachischen
Natzion, welche als originell walachisch angesehen werden
konnen ; die Ubrigen Schriften und Manuscripte Bind nur Ubersetzungen aus verschiedenen Sprachen deren man mehrere zahlt,
www.dacoromanica.ro
175
i treisprezece schituri: Sf. Onufrei sau Mfin'Astioara, Ostra sau Barbeqti, Luca, Babin, Coribnita, Vijnita, Crisceatec, Bereznita, Brosauti, Za.
mostia, Horecea, Voloca pe Ceremus si Jadova.
(2) Daniil Vlachovici, Barb din Slavonia, ajuns urmasul lui Dosofteiu Heresou pe scaunul episcopal dela Cerniuti.
(3) Isaia Balosescul, care urma In scaun lui Daniil.
www.dacoromanica.ro
176
ANEXA
Die Moldauer haben von jeher ihren Adel gehabt und zwar
den hohen, mittelmassigen und gemeinen Adel, wie bei den
Ubrigen europaischen Nationen, mit dem Unterschiede aber, dass
es bei ihnen nie Grafen, Barons und Markise gab, sondern bloss
grosse Bojars, (boiaru mare), welche eine Art von Magnaten
ausmachten und fur solche wurden gemeiniglich die aus zwulf
im Lande bekannten frstlichen Hausern gehalten. Die ubrigen
reichen und wohlhabenden Edelleute wurden zwar auch Bojars
genannt, aber ihr Ansehen war bei weitem nicht wie der ersten
sind,
Familien vermengt.eberhaupt die dermaligen Grossen der Moldau kOnnen kaum fur wahre Moldauer angesehen werden, sie
haben sich in alien verandert, haben turkisch-griechische Sitten
angenommen und auf selbe passt der oben angemerkte Charakter
der Moldauer gar nicht, denn sie haben in sich den trkischen Stolz,
www.dacoromanica.ro
177
urn alles. Besass er aber soviel Mut, urn die Arbeiter seines
Gegners von dem strittigen Grunde wegzujagen, so stand sein
furchtsam gemachter Feind von der Invasion ab. Dies wurde
mit der Zeit so zur Sitte, dass sie auch jetzt bei der oesterreichischen Regierung, wo jedern such wider dem Machtigen zu
klagen frei steht, des Faustrechtes zu bedienen, sich nicht
scheuen (1).
Russniaken.
Al le die Russniaken, welche sich in der Bukowina und Moldau
befinden, sind galizische oder russische Untertanen. Die in der
Bukowina sind fast alle Gallizianer, haben auch gallizische Sitten,
Juden.
Die Bukowiner Juden sind alle aus den polnischen Ausgewanderten entstanden. Unter der militarischen Administration
wurde eine strenge Aufsicht fiber sie geftthrt und nur 100 und
etliche Familien toleriert, folglich konnten sie sich dazumal
nicht verbreiten. Aber seitdem hier ein Kreisamt aufgestellt
wurde und man Bukowina mit Galizien inkorporiert hat, wurde
aus Sorglosigkeit oder vielleicht such aus Eigennutz mancher
Offentlicher Beamten, das ganze Land von diesem Blutegel des
Staates aberschwemint, welcher in allen Anbetracht als eine
wahre Plage des Landes angesehen werden kann. Es ist mit dem
Steuerbuchel der Juden in der Bukowina ein Handel getrieben
worden, welcher noch dermalen bltihet. Der Conscription wissen
(1) Autorul function 6. 1ung5. vreme ca consilier la (forum nobiliumv, In.
care calitate el avit prilej s cunoasc foarte bine toate daraverile nobilimii.
bucovinene.
I. Nistor, Romtinii fi Rutenii in Bucovina.
www.dacoromanica.ro
12
178
ANEXA
(1) La ocupare (1774) s'au numrat In Bucovina 526 familii sau 2.6 3 0
suflete evreeoti. Numirarea dela 1910 arat5. In Bucovina 1 0 2.3 1 9 Evrei.
In mod asa de extraordinar a sporit numrul Evreilor In scurgere de 140
de ani !
www.dacoromanica.ro
179
Armenier.
Die Armenier kamen in die Moldau beilaufig urn das Jahr
1418; von hier begaben sich viele von ihnen nach Siebenbargen
und Po len; es warden ihrer eine Menge in diesem Lande, aber
in vielen Racksichten besser reguliert. Sie gaben sich mit dem
Leute gleich den Juden und Griechen nur jenes far unerlaubt
halten, welches keinen Nutzen eintragt, da nach ihrer Sittenlehre
Griechen.
Die Griechen spielen in der Moldau die grOsste Rolle, weil
die zeitlichen Frsten der Moldau Griechen sind. Die Griechen
_geben bier den Ton an und ihre Sprache ist die Hofsprache. Sobald
(1) De pild5, familia Kapri.
(2) Armenii din Bucovina apaqin confesiunii armeno-orientale i armeno.catolice. Armenii orientali merg cu Romnii, Armenii catoliei ou Polonii.
La anul 1774 taloa' In Bucovina 58 de familii sau 290 de suflete armeneeti.
La 1910 s'au numarat 657 de Armeni catolioi ei 341 de Armeni orientali,
-deci de WO 998 desuflete.
www.dacoromanica.ro
180
ANEXA
ein Dragoman (Dolmetscher der Pforte) durch seine Freundeund Sein Gold es dahin gebracht hat, die Farstenwarde in derMoldau oder Walachei zu erlangen, so nimmt er einen ganzen
Schwarm Griechen mit Bich, welchen er die eintraglichsten Hofchargen verleiht. Diese sind meistens seine Freunde, Verwandte,
Glaubiger etc. tiberhaupt hungrige, gelddarstige Insulaner, welch&
ehedem Kaufleute oder Kramer waren. In dem Augenblickeaber, als diese Leute den walachischen Boden betreten, so werden sie durch eine wunderliche Metamorphose in lauter Farsten,
Edelleute und Kaisersprossen dergestallt verwandelt, dass derjenige, welcher vor einigen Wochen in Constantinopel mit Au-
Lippowaner.
Obwohl die kleinste und unbedeutendste Zahl dieser sogenannten Lippowaner sich in der Bukowina befindet, indem solche nicht tiber 60 Familien sich belauft
ihre angewiesenen
Wohnplatze sind in den Darfern Warnitza, Klimoutz und Foentaena alba (2)
so verdienen sie doch die Aufmerksamkeit
eines jeden Reisenden und Menchenforschers urn so mehr, da
man von ihren heimlichen Religionsgrundsatzen oder hierarchischen Gebrauchen vieles ins Publikum ausgesprengt hat, ohne
sich mit Gewissheit ttberzeugen zu konnen, dass alles das richtig sei.
Dass diese Lipowaner (oder wie sie sich nennen Filipier) (3)
wahre Russen seien, ist gar nicht zu bezweifeln, das beweisen
ihre Sprache, Tracht und sogar die Gesichtszage; dem ohngeachtet.
(1) De prezent nu se mai gaseso Greci in Bucovina. Familiile Mustatza,
Petrirth Q. a. s'au desnationalizat de mult.
(2) Fantana Alba.
(3) Numele de Lipovan pare s derive dela Filip. Asa, s'au numit urmasii
si lipasii lui Filip (Filip-ow, Filipovani, Lipovani). La 1910 s'au numarat
In Bucovina 3.232 de Lipoveni. Numarul lor scade Insit mereu,fiindca multi.
din ei emigreaza la Rusia.
www.dacoromanica.ro
181
nach der Bukowina kamen sie nicht unmittelbar aus Russ land,
sondem aus Bassarabien, allwo sie viele tausende ihrer Glaubensgenossen zahlen. In Jahre 1783 erschienen in Wien zwei
Deputierte der am Schwarzen Meere wohnenden Lipowaner
namens : Alexander Alexiew und Nikifor Lanov und erwirkten
far ihre Glaubensgenossen in der Bukowina mittels eines Pa-tents eine freie Ansiedlung und. Religionsaustibung, welche in
folgenden besteht:
1) wird ihnen das vollkommen freie Religionsexercitium far
sir, ihre Kinder und Geistlichen gestattet ;
2) werden sie und ihre Kinder von der Zeit ihrer Ansiedlung
zwanzig Jahre lang von alien Contributionen und Steuern vallig
frei gelassen ;
3) wird ihnen die Befreiung vom Militarstande eingestanden (1);
4) werden sie nach Verlauf der 20 Jahre nie mehr als nach
Mass ihrer Vermogensumstande und wie andere mit ihnen in
gleicher Lage befindlichen kaiserlichen Untertanen hierinfalls
behandelt werden. Dieses Patent haben die Lipowaner urschriftlich in ihren Handen.
Die allgemeine Meinung ist, dass sowohl die Bukowiner, als die
moldauischen und. bassarabischen Lipowaner sogenannte russische Raskolniki (Abtrtinnige) seien, welcher ich mich gar nicht
www.dacoromanica.ro
182
ANEXA
als die
Brant werden in der Kirche von seiten des Seelsorgers zum Gestandnisse aufgefordert, ob sich selbe dem Ehestande freiwillig
widmen ; wenn sie es bejahen, so werden sie dreimal urn den
Altar (wie bei den Russen) nach dem Sonnenlauf herumgefuhrt
und nachdem einige Gebete vorgelesen und ihre Ringe gewechselt werden, legt die Braut gleich in der Kirche ihren als
Madchen gehabten Kopfputz ab und wird als Weib gekleidet.
Auf der Hochzeit darf nicht getanzt werden, sondern es wird
meistens Meth getrunken uncl anstandige Lieder gesungen. Die
erste Regel des Ehestandes besteht hauptsachlich darin, dass der
Mann sein Weib in keinem ...Anderen Tage, als Dienstag und
Donnerstag beschlafen darf, weil die tibrigen Tage in der Woche
das Leiden Christi in Erinnerung bringen.
Die zweite Regel ist, dass weder Mann noch Weib jene Kleidung bei Tag anziehen darf, welche sie beim Beschlafen gehabt haben, sondorn das Ehepaar muss bei Tag reine, unbefleckte Kleidung tragen.
Be i in Begr a b n is . Dern Toten wird ein papierrier Kranz
worauf die Worte : Heiliger, starker und unsterblicher Gott erbarme dich unser geschrieben sind, urn den Kopf gebunden;
er liegt wenigstens zwei Tage in Hause, dann wird er in ein
Klafter tiefes Grab gelegt und beerdigt. Die Totentrugel besteht
aus einem 1V2Schuhe dicken Eichenpfosten, welcher in zwei gleiche
Teile nach der Lange geschnitten und worin nach der Beschaffenheit
www.dacoromanica.ro
183
mit der anderen Ha lfte zugedeckt. Far die See le des Toten
brennt eine Lampe 40 Tage und Nitchte in der Kirche, wobei
immer eine Andacht vor Bich gehen muss. Die Begrabnisumksten betragen gemeiniglich 12 Dukaten. Cberdies hat man bemerkt, dass die Lipowaner keinen Tabak, weder schnupfen noch
rauchen und weder Bier noch Branntwein, trinken, weil sie es far
teuflische Produkte halten, besonders vom Tabakrauchen sagen
sie, dass derjenige, dem es aus dem Munde rauche, einen Teufel
in sich hatte. Sie darfen vermage ihrer Religionsgrundsatze keine
Hausnummer haben; ihre Wohnungen halten sie, gleich ihren Kirchen far geheiligt. Beide entheiligt ein Hund, wenn er hineinkammt,
daher halten sie ihre Hunde bloss im Hof herum. Der Lipowaner
legt auf keine Weise, weder in politischen, noch in Kriminalfallen einen Eid ab, nachdem ihrer Sage nach, ihre Religion
schon mit sich bringt, in jedem Falle und besonders bei Gericht
die Wahrheit auch ohne Eid zu sagen. Sie sollen noch mehrere
Gebrauche haben, die sie aber sehr geheim halten.
Das ist alles, was man ffentlich von den Lipowanern weiss.
Indessen erzahlen die Russen, ihre Hauptfeinde, viele andere
Sachen, denen man jedoch ungepraft keinen Glauben beimessen
kann, urn so mehr, da man ihnen vieles aus Religionshass und
Verfolgungsgeist angedichtet haben mag. Ein in der russischen
Sprache gut bewanderter Bukowiner und guter Freund versicherte mich, es existiera ein gedrucktes russisches Buch, worin
alle ihre Lehrsatze und Gebrauche aufgemerkt worden waren ;
er sagte mir auch, dass zwischen den Lipowanern sonst auch
verschiedene Sekten gabe, worunter diese drei hauptsachlich
sind bemerkt worden : Popowcziki (mit den Pfaffen), Bezpopowcziki (ohne Pfaffen) und Bohorodniczy (Muttergottesverehrer),
aus welcher Mitteilung (wenn es wahr ist) leicht zu entnehmen ware,
dass die Lipowaner, obwohl sie ihre Geistlichkeit haben, nicht alle
die heilige Maria in der Eigenschaft als Mutter Gottes verehren und
auch, dass es einige darunter gibt, welche keine Priester haben. Ihr
vornehmer Geistlicher in der Bukowinaist ein gewisser Petrowicz ;
man hat mit demsel ben afters versucht, aber seine Religion zu spre-
chen, aber bei so einem Diskurse gab er entweder keine Antwort und lenkte das Gesprach auf andere Gegenstande, oder er
empfahl sich und ging weg. Dies lsst vermuten, dass die Lipowaner viele wesentliche Abweichungen von der griechisch
nicht unierten Religion hahen massen. Meines Erachtens darfte
www.dacoromanica.ro
184
ANEXA
ihre Sekte wohl ein modifizierter Nestorianismus sein, zu welchem die Geistlichkeit mit der Zeit teils aus Unwissenheit, tells
aus Habsucht viele Zusatze gegeben haben mag ; denn wenn man
in Erwagung zieht, dass fast der ganze Orient mit dieser Sekte
des Nestorius volt ist und dass dieselbe durch ihre strengen
Sitten und Lebensart von den ttbrigen Christen im Orient such
dermalen sich unterscheidet, auch die Mutter Gottes in dieser
Eigenschaft als d ei genitrix nicht verehren, so darfte man sie
Deutsche.
Ausser den Kolonisten und k. k. Beamten befinden sich in der
Bukowina nicht viele Deutsche; sie sind meistens Handwerker
und Professionisten, sie halten sich aber meistens in Stadten auf
als zu Czernowitz, Sutschawa und Sereth (1).
Ungaren.
Es gibt in der Bukowina auch drei bis vier Dt5rfer Ungarn,
welche aus denen aus Siebenbargen in die Moldau entlaufenen
Rebellen entstanden sind. Es ist tiberflassig mich aber ihren
Urspung, Sprache, Sitten und Religion einzulassen, indem die
Szekler ohnehin bekannt und die Bukowiner Ungarn kommen
ihnen in den Sitten, Sprache und Tracht vollkommen gleich. Sie
sind entweder der Katholischen oder reformierten Religion zugetan. Nur dieses habe ich zu bemerken, dass unter diesen die
meisten Viehdiebe gibt, welches Laster in der Bukowina fast
allgemein ist (1).
(1) Nemtii din Bucovina stint cu totii coloni0i veniti din apus dupa. ocupare. La 1914 s'au numfirat 65.932 de Nem(i, 1ntre bari se gasesc ins& i
mul0 Romani, Poloni, Ruteni, etc. germanizati.
(2) La 1910 s'au constatat in Bucovina 10.391 de Maghiari.
www.dacoromanica.ro
185
Zigeuner.
Die Zigeuner sind nirgends haufiger, aber auch vielleicht nirgends unglacklicher, als in der Moldau und Walachei. In der Bukowina werden sie auf 400 Familien angesetzt; dem ohngeachtet,
da sie keine fixe Wohnungen haben und im Lande herumgehen,
folglich ihrer loblichen Gewohnheit nach bald aber die Grenze
verschwinden und ober eine Weile wieder zurackkommen, man
die Zahl der in der Bukowina wohnenden Zigeuner mit Gewissheit nie angeben kann ; sie Bind abrigens hier frei, nicht Leib-
farstlichen Steuern und fiihrt sie in die Kreiskasse ab; dafar erhalt er vom Aerario 200 fl. und ein jeder Zigeuner muss ihm
zwei Robotstage jahrlich praestieren. Da aber in der Bukowina
vieles verkehrt gehen muss, wird von diesen Capitaines sowohl
der Landesfarst hintergangen, als auch die armen Zigeuner bis
aufs Blut ausgesogen (1).
*
Bei diesem Mischmasch der Nationen ist auch leicht zu vermuten, dass wenig Einigkeit zwischen den Inwohnern herrsche
hier gar nicht suchen; denn was kann man von einer Nation
(wenn man auch die moldauische selbst betrachtet) erwarten,
welche der langwierige Despotismus unter die Klasse der
Sklawen niedergedruckt, welche bei den abwechselnden haufigen russisch-turkischen Kriegen bald diesem, bald jenem zugehOrte und entweder von diesem, oder von jenem ausgeplOndert
www.dacoromanica.ro
186
ANEXX
Moral gegeben und sie vollig erstickt hatten. Urn dieses auf
eine Art begreiflich zu machen, sehe ich mich bemussigt, einige
Bemerkungen fiber die dermalige Civil- und Judecialverwaltung
von der Bukowina zu machen.
Politische Verwaltung.
Vor alten Zeiten, das ist unter der moldauischen Regierung,
wurde dieses Landchen durch einen zu Czernowitz residierenden
Starosten verwaltet und zwar auf die Art, wie dermalen die
turkische Moldau durch die Ispravniks verwaltet wird; fiber die
Gebirgsgegenden wurde ein Gebirgshauptmann (Capitan de codru)
oder (Capitan .de munte) angestellt. Diese verwalteten sowohl
das Politische, als das Judeciale in ihrem Bezirke. Nach der.Occupierung der Oesterreicher aber ist die Bukowina gleich anfangs militarisch verwaltet worden. Ein General-Feldwachtmeister,
welcher unter dern Oberbefehle des commandierenden Generals
in Lemberg stind, besorgte die Angelegenheiten dieser Provinz.
unter einem Ispravnik alle ihre Streitigkeiten und Klagen mandlich und ohne alle Formalitaten vorzubringen und mit dessen
arbitrarischen Spruche (welcher auf der Stelle erfolgte) Bich zufrieden zu stellen, diese einfache militarische Verwa!tung sehr
anpassend war; dem ohngeachtet, es sei, class die verwaltenden
Beamten, oder die zum Klagefahren besonders bei der unter der
tiirkischen Regierung bestandigen Veranderung der Beamten
angewainten Natzion Anlass dazu gegeben habe, es enstanden
haufige Klagen wider diese Beamten; es wurden Commissionen
angeordnet, einige Beamte tiberfhrt und bestraft. Aber nicht
www.dacoromanica.ro
187
www.dacoromanica.ro
188
ANEXA
www.dacoromanica.ro
189
aber nicht verklagt zu werden und auf solche Falle auch das Ansehen des Gesetzes fr sich zu haben, so trachtet ein jeder bei
Zeiten, den betreffenden Kommisar zu gewinnen ; bei einer vorkornmenden Untersuchung erscheint nun der Beamte, die Bauern werden zusammenberufen. Sind die Klagen so beschaffen,
wurden, urn sie zu vertreten, sind als Gemeindeaufruhrer angesehen und als solche im Protokoll aufgezeichnet, dann mit
Arrest, Stockstreichen, such mit Ausserlandschaffung bestraft.
www.dacoromanica.ro
190
ANEXA
wollen sie alles leiden, als klagen. Die Vergleiche der Untertanen mit ihren Herrschaften oder Pachtern, ohne darauf einzugehen, ob sie far die ersten vorteilhaft sincl oder nicht, werden
vom Kreisamte ohne weiters bestatigt, wo doch nach den bestehenden Gesetzen die Untertanen als Pupillen betrachtet werden und das Kreisamt selbe in allen Fallen vertreten muss.
Ubrigens bewahret sich fast bei allen derlei Untersuchungen
Gerichtsstallen.
Far die Judicialgegenstande und Entscheidung der Prozesse
sind fr Bauern unci Burger, auch fur Edelleute in gewissen
Streitigkeiten (denn sonst diese letzteren stehen unter dem Stanislawower Landrechte) drei Lokal- oder Districtsgerichte zu
Czernowitz, Sutzawa und Sereth eingesetzt worden. Aber zum
Ungluck wurden diese Stellen gleich vorn Anfang an mit den
bizarsten Leuten besetzt. Kassierte Personen, verloffene Taugenichts, Tischlergesellen, ja sogar Livrbethente wurden nach der
Bukowina als Vorsteher, Beisitzer, Kanzelisten etc. geschickt und
angestellt. Man kann sich von der Ungeschicklichkeit, Bosheit,
Unverschamtheit und gewaltsamen Verfahrungsart dieser sogenannten Richter keinen Begriff machen. Wer sie und. ihre Hand-
lungen kennt, tut ihnen kein Unrecht, wenn er sie fur priviligierte Rauber und. ihre Gerichtsstuben fur Mordergruben halt.
www.dacoromanica.ro
191
was sie zu tun haben, und statt, dass der Richter in solchen
Fallen beide Parteien vertreten und trachten soll, auf den Grund
der Sachen zu kommen, so vertritt er nur jene, bei welcher er
seine Rechnung findet, nimmt falsche Aussagen ad protocollu m und behandelt die Sache einseitig ; von dessen Urteil wird
sPlten appelliert, denn der Burger oder Bauer versteht nichts vom
Appellationstermine und meistens lasst er's verstreichen. Wenn
er appellieren soll, muss er seine BeweggrUnde mtindlich angeben. Wie kann aber ein Burger oder Bauer, wenn der Richter denselben nicht anleitet, juridische Beweggrunde anfUhren?
Kurzum, der Richter sieht bloss darauf, seine Verfahrungsart
so zu bemanteln, dass, wenn die Akten zu der Appellation gelangen sollten, man darauf nicht kommen kOnne ; und wie leicht
lasst sick dies tun !
Was geschiet am Ende nicht bei den Verlassenschaften, bei
Testamenten, bei Exemptionen, bei Lizitationen, Schatzungen, mit
den Depositengeldern, wo keine Controlle ist, mit den Taxen etc.?
Man verfalscht Akten, Dokumente, die Aussagen der Zeugen, sowohl
www.dacoromanica.ro
192
ANEXA
Das ganze Land murrt, aber niemand ist, der sich traut, die spe-
Kriminalgericht.
Da ich nicht gewohnt bin, Sachen bloss vom Horensagen als
gewisse und geschehene Tathandlungen anzugeben, so will ich
alles, was mir bloss von dieser Seite wegen der Kriminalgerichte bekannt ist, nicht anfhren und beschranke mich bloss
auf Sachen, von welchen ich Wissenschaft habe. Uberhaupt
aber muss ich es gestehen, dass es bei dem Kriminalgerichte
viel ordentlicher zugeht, als bei allen den abrigen Stellen. Man
sagt freilich, dass viele Missetater aus Mangel der Beweise aus-
www.dacoromanica.ro
193
ungehorig besetzten Personale entsteht noch eine weit wichtigere und far das Allgemeine Behr schadliche Inconvenienz: der
I. Nistor, Romdnii i Butenii in Bucovina.
www.dacoromanica.ro
13
194
ANEXA
Bukowiner Kreis (1) ist einer der starksten und wegen der
neuen Grenzen von verschiedenen Provinzen (wie gewOhnlich)
voll mit verlaufenem, schlechtem Gesindel; das alltagliche Viehabtreiben und sonstige Diebereien auch Raubereien liefern die
meisten Missetater. Nun sollen aber nach der allgemeinen Kriminal-Gerichts-Ordnung die eintreffenden Delinquenten allso-
Gilterpachtungen.
Zum Schluss muss ich noch fiber die hiesigen Pachtungen
etwas, welches ich aus eigener Erfahrung fur bewahrt gefunden
babe, bemerken.
Da die meisten Gtiter in der Bukowina vorhin entweder dem
Czernowitzer Bistume, der Jassier Metropolie, den verschiedenen
Klstern, oder unterschiedlichen grossen Bojaren zugehOrten,, so
(1) Bucovina formi intre anii 1786-1849 o circurnscriptie administrativi
a Galitiei.
www.dacoromanica.ro
195
befinden sich dermalen die geistlichen Gater in Handen des AllerhOchsten Aerarii und stehen unter der Galizischen Kammeralgater-Administration. Die Bojarengater aber, weil diese sich
nach der tarkischen Moldau begeben haben, werden d.enen Privatleuten verpachtet; eigentlich diese Pachtungen sind es, welche
nicht nur dem hachsten Aerario, sondern auch dem contribuierenden Volke Behr nachteilig Bind. Dem Staate sind sie in der
Racksicht schadlich, weil alle Jahre eine grosse Summe Geldes
(vorzaglich Gold) ins Auslanci verfahrt wird. Dem Untertan aber
schaden sie insoweit, dass er von dem Pachter, welcher seinen
hohen im voraus bezahlten Pachtschilling mit Nutzen einzutreiben trachtet, auf verschiedene Art bevorteilt und unterdrackt
wird, und zwar so, dass wenn derlei Pachtungen auch fernerhin
beschatzt werden sollten, der Untertan ganz zugrunde gerichtet
wird.
www.dacoromanica.ro
196
ANEXX
selben, dass er nicht vorschriftsmassig auf die Robot mit Tagesanbruch erschienen Bei (sie mogen auch Recht haben, dass.
vielleicht urn etliche Minuten der Bauer sich verspatet haben.
mag).
das Gesetz zu eludieren, geben- sie die Contracte dem Juden aur
einen fremden, christlichen Namen, da nur der Jude bekanntermassen mehr Geschicklichkeit besitzt, einen deP seine Rechnungskunst nicht versteht, sonnenklar begreiflich zu machen,.
dass der ganze Nutzen einer Grundherrschaft darin bestehe, wenn
die Bauern von Tag zu Tag und von Jahr zu Jahr immer mehr
und mehr saufen. So werden nun solche Gattungen Leute nicht
nur von habstichtigen Pachtern, sondern auch von den tibrigen
www.dacoromanica.ro
197
ter auch hierin die Gelegenheit, mit dem Nachteil der Unter-tanen sich zu bereichern. Sie nehmen nicht der Reihe nach den
zehnten Garben, wie es zufallt, sondern berechnen im voraus
.alle Garben und suchen, wo das Getreide am schOnsten ist, und
von einem Orte nehmen sie den ganzen ihren Zehnten ab, folg-
lich nehmen sie den Untertanen das beste hinweg und lassen
denselben das schlechteste. Beim Kukurutz pflegen sie zu nehmen
nach den Gesichte eine ganze Strecke gleich auf dem Felde
und auch auf die namliche Art, namlich das beste.
Diese sind nur einige von ihren gewOhnlichen Kniffen. Es gibt
aber deren zu viele, als man selbe in einer so gedrangten Schrift
aufzeichnen kann.
Czernowitzer Consistorium.
Diese Stelle, welche ihrer Bestimmung nach mitsamt ihrem
Personale das anschauende Muster in alien Tugenden sein soil,
ist, wie man aus dem nachstehenden entnehmen wird, selbst der
Stein des Anstosses.
Sein Chef ist ein chemaliger slawonischer Dorfpope, welcher
nachdem seine Frau abgestorbeq ist, Caluger (oder Klostergeistlicher) geworden ist (1). Seine Kenntnisse erstrecken sich auch
Daniil Vlachovici.
www.dacoromanica.ro
198
ANEXA
dem Bischof und auch ein Glied des Consistoriums ist, zieren
die namlichen Eigenschaften (1); beide insgesamt mit den ubrigen Persona li des Consistorii geben den hierkreisigen Beamten
in keiner RUcksicht nach. Mit der Vergebung der geistlichen
Pfarrer. Der Curs ihrer Studien dauert drei Jahre und alle Jahre
treten 10 aus, und ziehen ein. Ein jeder dieser Cleriker bezieht
jahrlich 66 fl. Sie haben zwei Lehrer oder sogenannten Praeparanden, ein jeder von diesen bezieht monatlich 9 11. Man muss
gestehen, dass der AllerhOchste Zweck bei dieser Einrichtung
sehr gut und vortrefflich war, aber da es einmal bestimmt ist,
dass in der Bukowina alles, verkehrt gehen muss, so muss man
von der anderen Seite leider gestehen, dass der Allerhchste Entzweck ganz verfehlt ist. Denn:
.
a) bei der Aufnahme der Alumnen wird selten auf gute Conduite und Geschicklichkeit, sondern bloss auf Geschenke gesehen.
Wer ein gutes Pferd oder so bis 20 Dukaten gibt, er sei ubrigens beschaffen, wie er will, und nicht einmal des Lesens und
Schreibens kundig, er wird aufgenommen. Daher wird's, dass
ein Armer selten das ausgesetzte Stipendium erhallt.
(I) Isaia Balosesoul.
www.dacoromanica.ro
199
b) Der Clerikallehrer ist jeclesmal der unentgeltliche Kammerdiener des Bischofs; ubrigens unwissend und kaum des Lesens und Schreibens kundig. Die Methode, wie er diesen Gegenstand tradiert, ist folgende : gleich bei der Eroffnung des
Curses befiehlt er den neuangenommenen Alumnen, sich einige
Hauptstcke des fr die Clerikalschule eingefuhrten Catechismus
abzuschreiben, hierauf versammeln sie sich taglich in der Schule,
allwo ihnen (wenn der Lehrer nicht mit Weinfasserputzen seines
Herrn beschaftiget ist oder die Cleriker nicht zu dieser oder
jener Arbeit verwendet werden) eine oder mehrere Seiten davon
zum Auswendiglernen ohne alle Erklarung, mit dem strengsten
Befehle aufgegeben werden, diesen so lehrreichen und wichtigen
Gegenstand, sobald als mOglich, zu erlernen. Als selbe am anderen Tage zur anbefohlenen Stunde wieder in der Schule erscheinen, so werden sie daruber hefragt. Einige unter ihnen beantworten ihre Aufgabe auswendig, andere aber und besonders
jene, die des Schreibens nicht recht kundig sind. und sich ihre
Lektionen durch andere abschreiben lassen, beantworten aus
dem Buche, und so wird bis Ende des Curses fortgefahren. Urn
aber bei den vorgeschriebenen Semestralprufungen, denen gemeiniglich ein Kreiskommissar ex offo beiwohnt, zu zeigen, dass
dieser drei Jahre, auch das wenige, was sie in den Normalschulen gelernt haben. Sie gewohnen sich schon hier unter den
Augen ihrer Vorgesetzten das Saufen und andere Untugenden
dergestalt an, dass diese Leute, nachdem sie als Parfrer angestellt werden, die lasterhafteste Klasse von Menschen ausmachen ; sie sind eigennUtzig in hOchsten Grade, liderlich, aus-
www.dacoromanica.ro
200
ANEXA
besseren Menschen, Christen, Untertanen und Hauswirten urnschaffen sollen? Werden sie selbe durch ihr Betragen nicht noch
urger machen, mehr verderben und jeden Funken der nattirlichen Gate in ihnen ersticken?
0 gewiss nicht ! Man nehme nun alles zusammen und rufe
www.dacoromanica.ro
INDICE.
Achaia, 3.
Acrisor, munte, 22.
Adamovici Oherasim, 164.
Adncata, sat, 57.
Ainser, cons. gubernial, 121-123.
Alba-Iulia, 133.
Albania, 27-28.
Alexa, 36.
Alexa lui Hanti, 101.
Alexandrel VodS, 12.
Alexandrovici, preot, 165.
Alexandrn cel Bun, 10, 15.
Alexandru lApusneanu, 26.
Alssebes, 7.
Andreasfalva, 101.
Andreiu II, 6.
Andreiovici, 115, 165.
Angelowicz Anton, mitropolit, 88,
Balintescu, 97.
Balintesii, 97.
Baloseni, 57.
Balosescul, 67, 97.
Balosesti, 97.
Balsovici, 163.
91.
114, 142.
B5rbesti, 65.
Barco, general, 50.
Basarabia, 106.
Bastassich Iosafat, 85-91.
Beck, administrator, 102.
Beddaus de Scharberg, 99, 101, 134,
Mead, 17.
Barnovschi Vodl, 17.
Autonomisti, 151-163.
Avari, 4.
135.
www.dacoromanica.ro
202
INDICE
Camena, 64.
Camenca, 112, 142, 161.
Caznienita, 17, 25.
Camionka voloska, 22.
Cmpulungul Moldovenesc, 32, 34,
Bistrita-Nsud, 7, 98.
Blaj, 88.
Bliimegen, cancelar, 134.
Bobesti, sat, 56, 161.
Boca, 37.
Bodnar Mihaiu, 90.
Bodnrescu, 97.
Bogdan I, 8, 9.
Bogdan III cel Chior, 17.
Boian, 161.
Boianduc, 113.
Bolechov, 20.
Borguti, 110.
Borsa, 36.
41, '73.
Cantemir,
Carapciu pe Siret, 161.
Carlibaba, 39.
Carlovit, 153, 164.
Carste, 36.
Carstean, 97.
CArstesti, 97.
Cazaci, 12, 27.
Borsan, 36.
Botn5xesti, 97.
Botosani, 14, 17, 124.
Boureni, 10.
Br5nisteni, 39.
Branzan, 67.
Breaban 97.
Breabii, 97.
Breaza, 41, 59, 85.
Brodoc, 110.
Brody, 60.
Broos, 7.
Brusturi, 22.
Brzeiany, 60.
Budak, 6, 7.
Bilden% 54, 112.
Budinszky I., 96, 100, 108, 110-112,
116, 117, 126, 140.
Bulgaria, Bulgari, 3, 4, 8, 12, 23,
27, 105.
Burdujeni, 67.
Cabesti, 158.
Cadobesti, 64, 110.
Calmutohi MihaIache, 139.
Calenciuo loan, 90.
www.dacoromanica.ro
23
INDICE
Diaconovici, 165.
Diaconovici Ionachi, 115.
Dinga, 19.
Dinu Armasul, 38.
Diploma Barladeana, 5.
Hof-Kommission), 142.
Concordatul, 87.
Confederatii polone, 46.
Coniatin, 39.
Dacia-Traiank 2-4.
Dalmatia, 3.
Danilevici 165.
Darievici, 165.
Davidesti, 65, 109, 112, 115.
Denis, 10.
Enzenberg, 54-57, 61-66, 77, 8082, 88, 94, 95-107, 111, 113,
115, 119.
Eustafovici, 165.
Evrei, 52, 70, 72, 81, 108, 117, 128,
135, 136, 153.
Falcau, 39.
Fanar, 71.
Fantana Alba, 114.
Fantana Mosului, 114.
Fintina Terepusna, 114.
Fantanele, 67.
Ferdinand I, 142, 150.
www.dacoromanica.ro
204
LNDICE
Ferdinandstal, 41.
Ferescul, 22.
Fevronia, 12.
Filipovici, 165.
Flocea, 97.
Flocesti, 97.
Flondor, 36, 165.
Florea lui Corasl, 114.
Foaia legilor provinciale, 151.
Foldvary Ion, 164.
Fondul religionar, gr. or. 89, 93,
Hadik, 96.
Hacman Eugenie, 90, 142, 140,150,
152.
112.
Giurgiovan, 36.
Gligolievici, 165.
Godinesti, 57,
Goian Alexandru, 90.
Goian Vasile, 139.
Gonasi, 47.
Goti, 2.
Gramada-Gramatovici, 166.
Graniceri, 77, 98, 107.
Greblena, 39.
Greci, 12, 128, 135.
Grigorievici, 165.
Grigoras, 113.
Grigore Ghioa, 39.
Grigorovici, 165.
Honcesti, 57.
Hora (dans), 116.
Horecea, 13, 161.
Horia Grigore, 113.
Horodenka, 49.
Horodnic, 52, 104, 125, 139.
Horodniceanu, 67.
Hotin, 18, 20, 25, 51, 58, 64, 100,
101, 124, 125, 132.
Hreatca, 57.
Hunedoara, 7.
Huni, 4.
Hurmuzachi Alecu, 146-149, 160.
p
Eudoxiu,150-152, 160.
George, 160.
D
Imperiul Bizantin, 2.
Ink', 36.
Gurgulatul, 22.
www.dacoromanica.ro
INDIC E
205.
Lenc6ufi, 161.
Leopold II, 133.
Lewicki, 166.
Linfesiti, 55.
Istrul, 2.
Itcani, 10, 11, 12.
Ivanc6u0, 113.
lujinet, 110.
lurcfiu(i, 64.
Iuriczuk, 166
Iustinian I, 2.
Ivanko Rostislawicz, 5.
127, 129.
izvor, 39
Nacarie, 27.
Macedonia, 3.
Maghiari, 4, 14.
MIgura, 22.
Mahalk 161.
Malai, 36.
Hamenski, 166.
Karlsberg, 104.
Kitrosy (Chetrosul', 22.
Kobylica, 44, 145.
Marea Neagrk 2.
Marenici, 39.
Marginea, 104.
Maria Tereza, 60, 61, 76.
Mateiovici, 165.
Mateiu Corvin, 28.
Mateiu, vecin, 19.
Maximovici, 165.
www.dacoromanica.ro
206
INDICE
Mihuceni, 55.
Mitrofanovici, 165.
Moesia, 3.
Mogoeeeti, 57.
Nicoarfi-Nicorovici, 166.
Nicelaievief Leonti, 164.
Niculaevici, 163, 165.
Nisi pitul, 39.
Nistor Nicolae, 135.
Noise de Chorene, 3.
Moldova, ap6, 1, 2, 39, 42.
MoldovA, 22.
Moldovita, apii, 4, 39, 41.
Moldovika manstire, 13.
Mortun, 36.
Moscali, 43, 44, 62,53.
Moscva, 27.
Alotruna, 10.
Movileeti, 18.
Mucha, 15.
Mugeeti, 13.
Aluncaciu, 85.
Muncel, 22.
Muntenia, Valahia,
Pdure, 67.
Plharul (munte), 22.
.136haru1 Vechiu (han), 114.
Paladi, 36.
Palace, 10, 112, 169.
Pantelemonovici, 165.
Praul Negru (Czarnipotok), 110.
Partes Orientales, 5.
Pavel de Aleppo, 27.
Pavlovici, 165.
Pawlowski, 166.
Pecenegi, 4, 5.
Peninsula Balcanick 3, 8, 29.
Petroviei Cristof, 90.
Petrovici, preot, 165.
Petru I Alugat, 14.
Petru Rarer?, 18, 25.
Petru Sehiopul, 18.
Piedeertuti, 110.
Pietroasa, 39.
Pietrosul, 22.
Pindul, 3.
Plehuta, 37.
www.dacoromanica.ro
INDICE
Plopeni, 57.
Plosca, 39.
207
Rogojegti, 55, 58.
Rohatin, 17.
Roman, 14.
Romani, 3.
Rotop&netIti, 67.
Rumiantov, 163.
Ruricovti, 4.
135, 163.
Rusia Roie, 6.
RuOi, sat, 14, 17.
Ruqii-Moldovitei, 39, 41.
Rusii-pe-Boul, 39.
Ruska, 39.
Rusu, 16.
Rybnica, 20.
Sarm4i, 23.
Rap, 36.
Saqi, 13.
Sassvr, 7.
Satu-Mare, 104.
Satmar, 7.
Sbiera, 97.
www.dacoromanica.ro
208
INDICE
Schrder, 81.
Scutelnici, 13.
StrAmba, 22.
Sebesul-SAsese, 7.
SecAturA, 22.
Seletin, 39.
Serbia, SArbi, 3, 5, 8, 12, 23, 27,
105, 163, 164.
Skirgiello, 20.
Sibiiu, 152.
Sigismund, 28.
Silistra, 3.
Simeon, ban, 6.
Simeon, 10.
Simionovici, 163, 165.
Sucevita, 4.
Suchoverca, 107, 112, 115.
Szeplak, 6.
Slavi, 2, 3, 4, 8.
Slavinia, 2, 3.
Slobozia, 12.
Slobozia Banilei, 13.
s
Davidestiler, 13.
Gropanei, 13.
Iacobesti1or, 13.
Ilisestilor, 13.
Mitclului, 13.
Perjului, 13.
Rarancei, 13.
Ropcei, 13.
D
Sereup1or, 13, 64.
Slovaci, 59.
Smericki, 166.
Sandru, 10.
Sandrovici, 163.
SerbAnesti, 57.
Serbiluti, 68.
Sieu1, 6, 7.
Sipen4, 7, 8, 110, 113, 141.
Sipote, 39.
SiscAuti, 64, 55, 110.
Stefan eel Mare, 14, 16, 22-29, 62,
56, 101.
Stefan LAcustA, 18.
SteffinitA, 18.
Stefanovici, 165.
Stefureac, 37.
TfirAseni, 58, 112.
TAutri, 110.
Sokal, 60.
So loa, 105.
Tereb1esti, 161.
Timoteiovici, 165.
www.dacoromanica.ro
209
INDICE
79-81, 86
125
161, 164.
Trembovla, 5.
Trestianet, 114.
Troian, 22.
Troidenowicz George, 7.
Turcia, 27.
Turci, 18, 37, 52, 53, 61, 69, 99,
105, 124, 134.
Turcul, 37.
Turiatca, 57.
Turka, 20.
Tiirkheim, 132.
Turlonul mic si mare, 113.
Turturean, 97.
Turturesti, 97.
Tusul, 22.
Tutova, 11, 17.
Tutuescul, 67, 97,
Tutuesti, 97.
Vrtscul, 22.
Vasilcea, 114.
Vasilco, 10, 36.
Verenceanca, 110.
Vicol, 97.
Vicoleni, 97.
Vicov, 103, 104, 139, 140.
Vidin, 3.
TAnta, 67.
Tibu, 30.
Tigani, 23, 47, 70, 74, 81, 135, 136.
Tarcan-Turcanovici, 166.
Ucraina, 64.
Ugarte, conte, 134.
Uglici, 3.
Ulma, 39.
Vladimirco, 5.
Vladislav Iagiello, 4.
Voitinel, 104.
Volcinet, 112.
Volintiri sau Olintiri, 139.
Volovilt, 104.
Walocowca, 22.
Wigniowiecki, 67.
Wolochi, 22.
WobAanka, 22.
Wolaatka, 22.
Wolosinowa, 22.
Woloska wies, 22.
Zabie, 20.
Zaleszczyki, 60.
Zastawna, 54, 56, 110. 114-117, 158.
Zeleneu, 13.
Zsetkey Andreiu, 86.
Zolkiew, 21, 37.
Zotta Mihaiu, 90.
Zviniace, 110.
VAnAtori, 139,
Vanita, 20.
Varvata, 59.
V5sci1utii pe Siret, 58, 112.
pe Ceremus, 116.
www.dacoromanica.ro
cc
ERRATA
Sd se ceteascd :
pag. 3, oirul 6 de jos, precton in toe de arecum.
3, qirul 1 de jos, asimilare In loo de aisimilare.
a
3, nota 3, vol. XVII In boo de XXVII.
11, nota 1, Opisanii In loc de Opisanin.
x
30, nota 1, Kau iniaeki In loc de Katu2niacki.
37, qirul 10 de sus, Iablonifa In loa de Ialomita.
55, nota 2, Werenka In loo de Werenk.
D 130, clirul 8 de sus, Moldova In boo de Molova.
D 150, cirul 7 de sus, 3 :1 In loc de 13 : 1.
D
D
D
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro