Sunteți pe pagina 1din 228

ROMNII I RUTENII IN BUCOVINA

STUDIU ISTORIC I STATISTIC


DE

1'- NISTOR
PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN CERNUI,
MEMBRU

CORESPONDENT

AL ACADEMIEI ROMNE.

EDI'IUNEA ACADEMIEI ROMNE

BUCURETI
LIBRRIILE SOCEC & Comp.

i C.

SFETEA.
LIPseA

VIENA
GEROLD

& COMP.

G. HARRASSOWIT7..

38.420

www.dacoromanica.ro

PREFATA
Improprietdrirea (eiranilor li promulgarea constitu(iei la 1848
aduserd mari foloase Rutenilor bucovineni. Din pribegi nenorociti din Galitia ei ajunserci proprietari liberi ai pdmanturilor
ocupate de ei in Bucovina. Dar Rutenii nu se mul(dmird
numai cu acest succes neasteptat, ci ei ncizuiau mereu sei ajungei

si un factor politic in noua lor patrie, in care gdsird cea mai


largd ospitalitate. Bucurcindu-se de deosebita solicitudine din
partea stelpcinirii, ei rdvniau la un rol conduceitor 0 in politica
ferii si astfel aspiratiunile lor devenirei pe zi ce merge tot mai
indreizne(e. La interventia organelor administrative, numeirullor

iesid tot mai mare dela o numdrare a populatiei la alta,


pand .ce et pe Mrtie covdrqise chiar pe al Romdnilor bastinaqi.
Pentru a motive& inteun fel oarecare sporul acesta prea bdteitor
la ochi qi pentru a imprumutet preten(iilor rutene aspectul legitimiteifii, Butenii stdruirci a celuta dovezi istorice, pe cari set
se intemeieze drepturile politice reclamate de ei. Cum Inca& astfel

de dovezi nu se puteau geisi in mcirturille ce ni s'au peistrat


asupra trecutului Bucovinei, protagonistii cauzei rutene sau

ucraine, cum se numiau ei in timpul din urma, se pretard la


cele mai reproabile denaturdri ale adevdrului istoric. Primele
incerceiri in direc(iunea aceasta ei le gdsird la scriitorii germani,
earl, inspirandu-se de cursul politicei oficiale, priincioasa Ru-

lenitor, se simfirci indemnafi a serM cauza ruteand mai pre


sus de adevebrul istoric. Pe cerceteirile acestor istorici, in multe
privinte tendentioase, se intemeiazd apol broqurile de agitafie
politicd a scriitorilor ruteni Daszkiewicz, Smal-Stocki, Korduba,

Pihuliak li a intregei press rutene si germane din Gerneluti.


Dup acesti scriitori, Rutenii ar fi populatia bastinas a Bucovinei, pe Mg& care Romnii s'ar fi sAlsluit cu multe veacuri
mai tarziu. Din aceast1 premig., evident fals, deduc ei indrep-

www.dacoromanica.ro

IV

PRE FATI

ttirea si legitimitatea luptei, pe care Rutenii o due in Bucovina


pentru redobAndirea sfintelor lor drepturi uzurpate 'de Romni.
Doctrina aceasta unnei sa' fie introdusa prin contrabandd chiar
0 in publicistica europeand prin jurnalistul francez Ch6 1ard qi
a serveascd drept directivel pentru carmuitorii Bucovinei. In
anii din urma si-o apropiei 0 Aurel Onciul spre a-si intemeia
pe ea politica sa democratd, pe care o profeseazd in Bucovina
dela 1902 incoace.
Prin faptul cd se gdsise 0 un .Ronuin care sei adereze la politica lor, Rutenii erau siguri de izbancla. Cercurile carmuitoare-

iii insusiserei in toate felul de a vedea al Rutenilor, sustinut


de istoricii germani .0 ruteni si recunoscut si apdrat prin revistede reputatia aVietii Romnesti dela Iaqi de cdtre seful partidului democrat din Bucovina, de Aurel Onciul.
Preocupat de alte probleme nu avui ragaz de a urmeiri cit
atentiunea cuvenitd izvoarele istorice, pe temeiul ceirora se cladise aceasta doctrind, care chiar prin felul cum era infa(iqatei
dedea foarte mult de &Inuit. Veizand insa ca ea incepif, set patrundd si in opinia publica romcineasca 0 observand ca Rutenii incepurd sa-0 felureasca din ea o annei primejdioasa .contra
neamului romanesc din Bucovina, am socotit cd ca Roman .11

ca profesor de istorie la cel mai innalt institut de culturd din.


Bucovina, imi incumbei datoria de a lehnuri opinia publica romaneasca asupra acestei chestiuni 0 de a smulge aceastd annei
netrebnicd din mina contrarilor nostri etnici din (am fagilor.
Pe temeiul cerceteirilor tnele indelungate privitoare la raportul
nostru cu Rutenii socot ca am reusit sei constatez in mod neindoelnic cd Bucovina fusese din capul locului o ((Ira* romaneasca
0 cd Rutenii bucovineni nu sunt autNitoni in aceast5, tarA, ci
simpli pribegi galitieni adapostili in Bucovina ca greco-catolici
numai de pe la sfarsitul veacului al 18-lea. Rezultatele acestea lecomunicai studenfilor romeini dela universitatea din Cerneiu(i
inteo adunare publicei gi eram hotarit sd le 0 public in Viata
Romaneasc dela Iasi. Incepand insa a le asterne pe hartie,
ma convinsei indata cd ele intreceau mull cadrele unui articol.

de revista 0 ales ma hotdrii a le publica inteo broqurd separata. Pe la inceputul lui Iunie manuscriptul era gata pentru
tipar 0 la Cernaufi s'au 0 cules primele 80 de pagine. Izbucnirea ra.sboiului 0 ocupatia Cerndutilor din partea armatei
tweet intrerupserei brusc publicarea lucreirii. Ba mai mult chiar r

www.dacoromanica.ro

PREFATA

Erd sel se piarclet # manuscriptul si numai prin o fericitci intdmplare ajunsei in posesiunea lui. Socotind cd modesta ',tea
lucrare ar puled contribui in cdtvet la ldmurirea unei chestiuni
abet de controversate, precum este aceea a rornanizArii sau rutenizarii Bucovinel, nu adresai Academiei Rom Am, care la
recomanda(ia d-lui I. Bogdan prim), cu multd bundvoinp publicarea tnanuscriptului in editura ei.
Rezultatele cercetdrilor mele se intemeiazd in bund parte pe
mcirturii arhivale, nepublicate incd. Cele mai multe din acestea
se pdstreazd in arhivele dela Viena i anume In: k. u. k. HausHof und Staatsarchiv, k. u. k. Kriegsarchiv i k. k. Archly des
Ministeriums ftir Kultus und Unterricht. Direc(iunile acestor ar-

hive inzi ingdduird cu cea mai largd liberalitate a md folosi


de bogatul material depozitat in incdperile lor. Directiunea arhivelor de rdsboiu din Viena avic chiar complezen(a de a-mi
trimite la Cerndu(i mai multe arhivale spre a le folosi. Lucruri
interesante gdsii # in Arhiva Consistorului din Cernduti precum

# la Tabula terii din acelag ora.g. Multe indemnuri datoresc


scumpilor mei prieteni Sextil PuFariu # Dr. Vasile Bodnarescu,
secretar la procuratura de finante din Cernduti. D-1 I. Bianu a
binevoit a sprijin in modul cel mai prevenitor publicarea acestei
.scrieri. Im implinesc deci numai o pldcutd datorinfd, exprimdnd
tuturor acestor domni # institute mul(dmirea i recuno#inta mea
cea mai sincerd.
Ca an,exd la aceastd publica(ie dau o descriere a Bucovinei

izvoritd din pana lui Joan Budai-Deleanu la 1803 sub titlul:


Kurzgefasste Bemerkungen tiber Bukowina. (Observa(ii scurte
asupra Bucovinei).
Bucureqti, ziva Sf. Nicolae, 1914.

www.dacoromanica.ro

I. NISTOR

CUPRINSUL
I;

Re latiile Moldovenilor cu. Rutenii pdnd in secolul al 17-lea . . . p. 1-29.


Starea etnografica actuala. a Bucovinei, p. 1.- Nivalirea semintiilor sla-

vone asupra terilor romane pi Inraurinta Romanilor dela Dunfire asupra


Mr, p. 2.- Semintiile slavone patrund In Peninsula Balcanica pi se Incheaga
In neamul Sarbilor pi al Bulgarilor, p. 3.- Romanii din Moesia se despart
In doua : o parte fuge spre Pind, alta spre Carp4i, p. 3.- Romanii din
Dada Traiana, prirnind ajutor din Moesia, asimileaza ramapitele slavone

dela Nordul Dunarii, p. 3.- Semintiile turanice Impiedica ca acestea sa


poata primi sucurs etnic dela Slavii de Nord, p. 3.- Vechi urme slavone
In toponimia terilor romne pi In limba noastra, p. 4.- Intemeierea pi Intindirea Principatului de Halid, p. 5.- Ratadrile lui Korduba, p. 6.- Mezarea pi organizatia politica a Romanilor din Moldova, p. 7.- Desflintarea
Principatului de Hali6, p. 7.- Cum ajung Moldovenii In atingere cu Rutenii pi Cu Polonii, p. 8.-- Intemeierea de sate romanepti In Bucovina, p.
9.- Legenda fondrii Sucevei pi a satului Itcani, p. 10.- Uricul de fundatie al Itcanilor, p. 12.- Originea Sloboziilor, p. 12.- Sloboziile din Bucovina, p. 13.- Rutenii patrund in Bucovina pe calea Sloboziilor, p. 13.Luptele pentru Pocutia dau Rutenilor prilej de a se furipa, In Moldova, p.
15.- Voevozil moldoveni adua prizonieri ruteni din Pocu0a si Podolia pi-i
apeaza in Moldova, p. 16.- Prin tratatele de pace se hotare0e Mal restitu irea Rutenilor, p. 17.- Movileptii pun capat ripirilor de oameni din Galitia, p.18.- Numai indivizi singuratici se mai strecora in Moldova, p. 19.Raspandirea elementului romnesc In GaliVa, p.19.- Romanii In Lemberg'
p. 21.- Toponimia miliaria din Galitia, p.22.-- Rutenizarea Romanilor din
GaliVa, p. 23.- Romanizarea Rutenilor din Moldova, p. 23.- Rutenii de
azi din Bucovina nu sunt urmapii vechilor fugari pi prizonieri de rfisboiu
din Galitia, p. 24.- Consideratiuni lingvistice, p. 26.- Netemeinicia afIrmatiunilor rutene privitoare la limba folosita In biserica pi la curtea
domneascrt din Moldova, p. 26.- Marturiile lui Pavel de Aleppo, p. 27.Limba cancelariei domnepti, p. 27.- Cum vorbiau Moldovenii In vieaa lor
de toate zilele, p. 28.- Incheiere, p. 29.
II.

p 30-44.
laspdndirea Hutanilor in Munfii Bucovinei
Numele pi originea Hutanilor, p. 30.- Prdficiunile lor In muntii Moldovei, p. 31.- Vasile Vodi Lupu respinge revindicarile lor politica, p.32.-

www.dacoromanica.ro

VIII

CIIRRINSUL

Ei primiau vecinic sucurs din Pocutia pi nelinistiau populatia roman, p.


33.- Hutanii pradfi pan& la Bistritl, p.33.- Interventii diplomatice pentru
a pune capat prldciunilor, p. 31.- 0 scrisoare ronidneascet a direg&torului din Bistrita cfitre vatamanul pi sltenii din Campulungul Rosen, p.
35.- Elementul rominesc din muntii hutgnesti, p. 36.- Hutanii covarpese
pe Romani pi-i rutenizeazfi, p. 37.- Urme romanesti In toponimia teritoriului ocupat de Hutani pi In limba lor, p. 37.- Refugiarea haiducului haOnes() Dobop In muntii Moldovei, p. 38-.- Rspindirea Hutanilor In valea
Sucevei, a Bistritei pi a Moldovei, p: 39.- Certele Hutanilor BrAnipteni cu
proprietarii muntilor ocupati de ei, p. 39.- Intinderea teritoriului hutlnesc
pi fundarea satului Breaza, p. 40.- NumArul Hutanilor pe vremea ocupfirii
pi azi, p. 41.- Concluziuni, p. 42.- Traiul Hutanilor, p. 43.-- RAscoala lui
Kobylica, p. 44.

Pribegirea Rutenilor in Moldova inainte de anexarea Bucovitoi .. p. 45-68.


Contactul Moldovenilor cu Rutenii dela pes, p. 45.- TurburArile din PoIonia dela 1763, p. 46.- Rscoala Haidamaoilor, p. 46.- Taranii ruteni fug

In Moldova, p. 47.- Patru care Cu bejenari ruteni ajung pan& la Lujeni,


p. 47.- Lnpta acestora cu gonacii poloni, p. 47.-- Cauzele emigrhrii Rutenilor in Moldova, p. 48.- Tfiranii ruteni din tinutul Sniatinului se aprovizionau in Moldova cu lemne de ars, p. 49.- Ei gAsesc ocupatie ca muncitori agricoli pe mosiile boieresti, p.60.- Boierii moldoveni trimeteau agenti

spre a atrage muncitori ruteni pe =pine lor, p. 50.- Lipsa de populatie


in Moldova din pricina risboiului ruso-turc, p. 61.- ChezAsia solidara pentru

crime pi lipsa de statornicie manau pe Moldoveni pe calea pribegiei, p.


52.- Amintiri din vremurile acelea, p. 52.- SalApluirea Rutenilor In 18
sate dintre Nistru pi Prut pe la 1766, p. 54.- Rutenii nu erau lntemeitorii
acestor sate, ci ei se asezar& In ele ca lturalnici, p. 65.- La tragerea cordonului buoovinean spre Moldova multi Ruteni rfimaser& dincolo de cordon,

p. 66.- Altii se agezar din capul locului in satele dela frontier& spre a
putea fugi lesne in Moldova In caz de primejdie, p. 57.- Aceasta este originea
Rutenilor earl se mai gAseso in satele din Romania dela hotarul Bucovinei,

p. 58.- Guvernul austriac a colonizat Nemti, dar nu Ruteni in Bucovina,


p. 59.- Romanii din Maramurep pi Ardeal asezati in Bucovina, p.60.- Familii rutene din Galitia apezate in Bucovina, p. 60.- Impliriteasa Maria
Tereza opreste Rutenilor din Galitia a emigra In Moldova, p. 60.- Ajungand Moldova de sus sub sthpanirea imparateasa, marii proprietari poloni
reclamA supusii ruteni refugiati de pe mopiile kr din Galitia, p. 61.- Polemica diatre Enzenberg pi Auersperg au privire la extradarea fugarilor ruteni, p. 63.- Hotfirtrea Consiliului aulic de risboiu, p. 65.- Concluziuni,
p. 66.- Rutenii pi rzepii nostri, p. 67.- Rutenii bucovineni sunt pribegi
din Galitia, p. 67.

www.dacoromanica.ro

CIIPRINSUL

IX

IV.

Raportul numeric intro Romani fi Magni in Bucovina ps vremea ocup. 69 -83.


plirii
Urmarile rasboiului ruso-turc pentru Bucovina, p. 69.-Numararea populatiei dela 1774, p. 70. - Romanii apar ea populatia cea principala i cea
mai nurneroasa a Buoovinei, p. 72.- Termenul de Moldovean nu aye& Inteles geografic, ci etnie, p. 73.- Marturiile lui Jenisch, Mieg, etc., argil ea
Moldovean e identic au Roman, p. 74.- Numararea lui Enzenberg, p. 77.Populatia romna sporeste prin admigrari din Ardeal, p. 79. - Doug izvoade importante, p. 80. - Numfirul Romanilor e de patru ori mai mare
cleat al Rutenilor, p. 81. - Controversa In jurul unei pretinse afirmatiuni
a episcopului Dosofteiu, p. 82.-Incheiere, p. 83.
V.

p. 84-93.
Pribegii ruteni asezati In Bucovina apartineau confesiunii greco-catolice, p. 84.- Nuntiul papal dela Viena Incearca s zadarniceasca trecerea
lor la ortodoxie, cernd Inlocuirea episcopului ortodox prin unul unit,
p. 85.-Candidatii pentru aceasta demnitate, p. 86. - Iosif II dispune ca
pentru oredindosii greco-oatolici sa se Inflinteze mai multe parohii In Bucovina, p. 87. - De confesiunea greco-catolica se tineau si multi Romani
veniti din Ardeal, p. 88. La 1806, Mitropolitul rutean din Lemberg reNdsuintele episcopatului greco-catolic

Innoeste cererea privitoare la crearea unui episcopat unit in Bucovina, p. 88.


Repetirea aceleias cereri la 1862, p. 89.- Propaganda rutenilor In biserica, p. 90.- Episcopii ortodoxi dela Cernauti itneearca sa paralizeze propaganda greoo-catolica prin largi coneesiuni nationale pe seama Romanilor,
p. 91.-- Incheiere, p. 92.
VI.
.
Admigrdrile din Moldova
p. 94-106,
Numarul populatiei la 1786, p. 94. - Netemeinicia socotelilor dui:4 obi-nuita formula statistica, p. 95.- Numarul emigrantilor din Moldova creste,
al celor din Galitia scade, p. 96.- Emigrantii din Moldova yin eu tot avu-

tul lor, p. 96.-Satele lor de bastinft, p. 97.- 24.000 de familii din tinutul
Bistritei pribegeso In Moldova, p. 98. - Autoritatile austriaoe Ii reclama ea
dezertori, p. 98.-Capitanul Beddaus Ii prinde si-i aduce In Bucovina, p. 99.
Emigrantii din raiaua Hotinului, p. 100. - Romanii i Rutenii In Balcauti,
p. 101. - In valea Sueevei dela Strapt in jos n'au fost nioiodata Ruteni,
p. 103.- Pribegi din Moldova de jos si Basarabia, p. 105.- Aplioarea Regulamentului Organic 'liana multi tarani moldoveni In Bucovina, p. 105. Incheiere, p. 106.

www.dacoromanica.ro

CIIPRINSUL

VII.

Romdnii dintre Nistru 0 Prue in 1190 cu Rutenii


p. 107-118.
Superioritatea numeric a Rominilor, p. 107. - Interpretarea grepit a
unei afirmatiuni a lui Enzenberg, p. 107. - Budinszky i mArturiile sale,
p. 108. - Adevratul inteles al mfirturiilor lui Budinszky, p. 111. -Ele se
referi% numai la regiunea dintre Nistru i Prut, p. 112. - Enzenberg vorbepte poporului adunat la Cotmani romaneste i rutenepte, p. 113.-Numiri
topografice romanepti 1ntre Nistru pi Prut, p. 113. - Scoala romneasc la
Zastavna, p. 114.- *mak romneasofi la Cotmani, p. 115. -Regulamentul
diecezan prevede pooale romanepti la Zastavna pi Vfipoluti, p. 116. - In
pooall qd in biseric domnia limba romani, p. 116. - Hora romaneasc la
Vpauti la 1805, p. 116.-NumAru1 Romanilor fat de al Rutenilor la 1786,
p. 117.-Rutenizarea regiunii dintre Nistru pi Prut, p. 118.
VIII.

Emigrarile din Bucovina si cauzele lor


p. 119 -131,
Conditiunile de train In Bucovina devin mai grele, p, 119.- Lipsa de
muncitori in Moldova, p. 119.- Ademenirea populatiei de a se 1ntoarce in
Moldova, p. 119.-Foamete in Bucovina, p. 120.-Emigrari in mass, p. 120.In local emigratilor yin Romani din Ardeal, p. 121.- Raportul lui Ainser
asupra stfirilor din Bucovina, p. 122,- Alipirea Buoovinei la Galitia pi urmrile ei, p. 124.-Rsboiul ruso-turo dela 1787 pi ocuparea Hotinului, p.
124.- Fluctuatia populatiei, p. 125.-Incerarile de a pane stavil emigrarilor prin mAsuri administrative, p. 125.- Admigrdri din Ardeal, p. 127. Starea populatiei la 1800, p. 128.- Emigrarea sittenilor din Toporuti
cauza ei, p. 128.- Incorectitudinea funotionarilor pi arendapilor, p. 129.Multi pribegi se reintoro la casele lor pArsite, p. 129.-Rezumat, p. 130.
IX.

Preponderenta politica 0 numericd a elementului romdn pawl la 1848,


p. 132-144.
Consilierul aulic Turkheim pi Romanii, p. 133. - Rezolutia Impratului
Leopold II privitoare la despartirea Bueovinei de Galitia, p. 133.- Romanii
bucovineni dau un contingent de Poturapi i Arnfiuti la armata lui Iosias de
Koburg, p. 134.-Raportul dintre Romani pi Ruteni dupS Rohrer, p. 135.Foametea din Moldova dela 1816 Impiedeci pe Bucovineni de a emigra
acolo, p. 138.- Participarea Romanilor bucovineni la rlisboaiele contra lui
Napoleon la 1809, p. 138.-Corpul de ArnAuti pi Vanfitori, p. 139.-PM:11'11a

1848 limba terii era numai cea romanti, p. 140.- Circularul roman dela
podul dintre Vijnita i Kuty, p. 141.- Siinptome de rutenizare, p. 141. Hotrlrea administrativa de a se infiinta woale primare In Buoovina cu
1nvttori din Transilvania, cunoscAtori de limba romang, p. 141.- Comi-

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

XI

siunea aulioA de studii recunoapte limba ruteanA numai In regiunea dintre


Nistru 0 Prut, p. 142.-Planul de a infiin tb. o academie juridicl romAneasci
la Cernuti, p. 143.- Concluziuni, p. 143.
X.

Ankigonismul romdno-rutean in Buzovina dela 1848-1910. p. 145-167.


Proclamarea constitutiei la 1848 pi urmArile ei In Bucovina, p. 145.-Guvernul se servepte de Ruteni ca contrabalansA contra Polonilor In Galitia
pi contra Romnilor In Bucovina, p. 145.- Noul curs politic se manifesteazA la alegerile din 1848, p. 145.-NAzuinte de a deslipi partea ruteanii a
Bucovinei spre a o alipi la Galitia, p. 146. - RomAnii zAdrniceso planul,
p. 146. HurmuzAcheptii apAr& cauza romneascA, p. 147.- Datele statistice
dela 1848, p. 147.-Polemica cu a Foaia Constitutionall din Bohemiai, p.
148.-Episcopul Haman confirmA superioritatea numericA a RomAnilor la
1848, p. 149.-Romnii cer autonomia Bucovinei, p. 150.-Romami1or bucovineni li se impune un jurnal poporal rutean din Galitia, p. 150.-Recu-

noapterea limbii rutene ca limbA provincialk p. 150.- Faisal lui Bidermann, p. 151.-Autonomiptii pi Centraliptii In Bucovina, p. 151.-Atitudinea
episcopului Elacman pi a clerului bucovinean, p. 152.- Carmuirea Centrafiptilor In dauna RomAnilor, p. 163.- Inlocuirea principiului de nationali-

tate prin eel al limbii de conversatie la numrarea populatiei, p. 153.Aplicarea acestui principiu aduce pe Rom&ni In minoritate fatA de Ruteni,
p. 153.- Datele statistice ale lui Mikulicz 0 Ficker, p. 154.- Raportul numeric intre RomAni pi Ruteni dela 1774-1910, p. 156. Observatii 0 Amu-

riri, p. 156.-NumArul Romnilor pi Rutenilor repartizat pe districte, p.


158.- Observatii orifice, p. 159.- Disparitia RomAnilor din satele mixte,
p. 169.- Lupta contra rutenizArii la 1860. Ficker pi Kaluiniacki admit
pi confirmI faptul rutenizArii, p. 160. - Faptul rutenizArii demonstrat prin

gusiturile 0 tesAturile tArAnepti din Bucovina, p. 161. - fiseocitorul tezei de romanizare a Bucovinei este publicistul francez Chlard,
p. 162.- Aurel Onciul adopteazA aceast teorie, evident grepiti, p. 162. Majoritatea intelectualilor din Bucovina nu e de origine ruteank p. 162.Numele de familia In -vici, p. 163.- Influenta ruseascA pi sArbeascA ca In
Banat, p. 164. - Izvodul elevilor dela ecoala romAneascA din CernAuti din
1785, p. 165.- Izvodul preotilor bucovineni dela 1786, p. 165.-Concluziuni
finale, p. 166.

In anex:
Knrzgefasate Bemerknngen ilber Bukovina de Ion Budai-Delea nu, p.
168.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA
Adele de hotdrnicie (Landtafel-Erhebungs-Protokolle), Cern Auti, Tabula tern..

Akta grodzkie i ziemskie, vol. V, VII, XIV.Lww 1868 urm.


Allerhdchster Vortrag der treugehorchsamsten Studien-Hof-Comission wegem
Besserung der Volkschulen far die nicht unierten Griechen in der-

Efukowina, Wien, am 23 Mai, 1844, ed. I. Nistor In Zur Gess Melds


des Schulivesens in der Bukowina, Czernowitz 1912.
Alphabetische Darstellung des Buccoviner Kreises, Tschernowitz 1801, ed.
I. Polek in Jahrbuch des Bukonnner Lanclesmuseums, vol. XV.
Archiv far slavische Philologie, vol. XVII, XIX si XX, ed. V. Jagic, Berlin,.
1876, urm.

.Arhiva 1storicd a Romdniei, ed. B. P. Hasden, vol. I

si III, Bucuresti
1865-67.
Arhiva Romdneascd, ed. M. Cogdlniceanu, vol. I, Iasi 1840.
Asbdth Gottfried von, Die Rcligionsfondsherrschaft Radautz, ed. I. Polek,
Czernowitz 1894.
Ausgennihlte Kapitel aus dem Gedenkbuche der rdmisch-katholischen P farrein Czernonntz, ed. 1. Polak, Czernowitz 1890.

Bals Vasile, Beschreibung der Bukowina send deren innern Verhdltnisse,


ed. I. Polek, in Jahrbuch des Bukow. Landesmuseums, III.
Batthydni Vincenz Graf, Reiss durch einen Teil Ungarns, Siebenbitrgens
der Moldau und Bukowina im Jahre 1805, Pest 1811.
Bidermann H. I., Die Bukowina unter oesterreichischer Venvaltung (1775
1876), Wien 1875.

Bilance, deren pro anno 1774, in dem k. k'. Buccoviner District ansassiggewesten und jener pro anno currenti (1779) wirklich existierenden Fa
milien, ed. D. Werenka, Topographie der Bukowina, Czernowitz 1895.
Bogdan L, Diploma bdriddeand in Anal. Acad. Romdne, Sea. Ist. XI.
Cinci document istorice slavo-romdne, in Anal. Acad. Rom. Sea.
Ist. XXIV.

Document privitoare la relatiile Terii-Romdnesti Cu Brafovur


ci Ungaria in secolul XV si XVI, Bucuresti 1902.

Ober die Sprache der moldauische Urkunden, in Jagic Fest


schrift, Berlin 1908.
Documentele lui .5'tefan cel Mare, 2 vol. Bucuresti 1913.
Bogdan Duicd G., Bucovina. Notite asupra situatiei. Sibiu 1895.

Bucovina, gazeti romneascl pentra -politick religie

www.dacoromanica.ro

literatur (text.

XIV

LITERATI:MA

romamo-german) CernA0 1848-1850.


Brandenburger, C., .Polnische Geschichte, Colectia Gschen.
Budai-Deleanu, I., Kuragefasste Bemerkungen fiber Bukovina, in anex5..
Traducerea roma.n de G. Bogdan Duio, in Gazeta Bucovinei, IV. Cernduti 1894.
Budinszky I., Beschreibung des Buccoviner Districts, Mss. In k. u. k. Kriegs-

archiv. Wien, Sign. VII. h. 11. E.


Bilsching, A. F., Grosse Erdbeschreibung, I, 2. Troppau 1785.

Ca /imam. M., IVormalien der Bucominer gr. or. Dizese, Czernowitz 1897.
Cantemir Dimitrie, Descriptio Moldaviae, in Operele Principelui Demetriu
Cantemir, I si II. Buouresti 1872 si 1875.

Carra M., Istoria Moldovei fi a Valachiei, trad. de N. T. OrSsanu, Duouresti 1857.


.
Cite lard Raoul, L'Autriche Contimporaine, Paris 1894.
Codrescu T., Uricart4/, I, VII, VIII, XI, XIV, XX. Iasi 1851 urm.
Coglitniceanu M., Letopisefele ferii Moldovei, ed. 2, vol. III. Bucuresti 1$74.
Coh4mna tut Traian, ed. B. P. Hasdeu, Buouresti 1870.

Consignation der in dem Buccoviner District sick aufhaltenden Siebenbarger Emigranten im Tahre 1779. Mss. In k. u. k. Kriegsarchiv, Wien,
Sign. 1779-14-61.
Costin M., Opisanie zeimi Moldawskiej i Multanskiej, ed. M. Coglniceanu
in Letopisefe, III.
Cotlarciuo N. Dr., Acts iii Documents moklovenesti din Bucovina, (inedite).
Cromer M., Ds origins et rebus gestis Polonorum, Basel 1858.
Czornig, Karl Freih. von, Ethnographic der Oesterreichischen Monarchic, III.
Wien 1851.
d
Beschreibung einer Reiss von Bistritz in Siebenbiirgen bis Lensberg in Jahre 1818, in Vaterkindische 'Ratter, 1819.

Daszkietvicz S., Die Lags der gr. or. Ruthenen in der gr. or. Ersdeozese,
Czernovitz 1891.
Dlugosz I., Historia Polonias, Frankfurt 1711 si Cod. Przez. Cracovia,
1863 urm.

Dorinfele dreptcredinciosului cler al Bucovinei, Cernliuti 1861.


Dumitrescu AL T., Foi volante din colectia Academiei Rometne (1612-1866).
Cresterea Colectiunilor Acad. Romne, no. XIX. Bucuresti 1911.

Edicta et mandato universalia regni Galiciae et Lodomeriae. (Piller'sche


Gesetzsammlung), I. Lemberg 1772.

Emanzipationsruf der Bukovina. Duroh eine Deputation unterstil tzt.


Wien 1861.

Enzenberg, Karl Freiherr von, Rationarium provincias iiber alle zur poMist:lien Landesregierung gehorigen Gegenstande in der Bukovina,
welche in dem Tabeilarischen Anhang summarisch aufgefiihrt sind und
in folgenden Abteilungen kritisoh behandelt werden, ed. E. Hurmuzaohi,
Docum. VII, p. 454 urm.

www.dacoromanica.ro

LITERATI:IRA

XV

Ficker A., Vortrdge fiber die Vornahme der Volkszdhlung in Oesterreich In


Mitteilungen aus dem Gebiete der Statistik in Oesterreich,
17 Jahrg. Heft 2.
Hundert Jahre (1776-1875). Eflie separat6 din Statistische Monatsschrift, 1876.

Foaia Societdfii pentru cultura i literatura romdnd in Bucovina, I. Cernfiu0 1865.

Geist licher Regulierungsplan ed. Calinescu In Norma lien der Bukoviner gr.
or. Erzdiozese, I.
Gemeindelexikon der Bukovina, Czernowitz 1900.
Geographsch.-statistische Obersicht Galiziens und der Bukovina, nach aml.
lichen Quellen dargestellt. Lemberg 1867.

GOhlert, V. V., Die Bukovina, Ein Kulturbild zur ,Erinnerung an die vor
100 Jahren vollzogene Vereinigung dieses Landes mit -der Oesterreichischen Monarchie, In Mitteilungen der k. lc. Geographischen Gesellschaft
XVIII, Wien 1875.
Tpyuteemud, M. Icmopuig Apaisu Pycu, III. Lemberg 1904.
Mamepirua
Lemberg 1906.
Baberlandt M., Oesterraichische Volkskunde, Die Rumanen, In ((Mein Oes-

terreich, meine Heimatp. Wien 1912.


Hacman Eugenie, Nationale und kirchliche Bestrebungen der Rumdnen in
der Bukovina, ed. St. Smal-Stocki, Qzernowitz 1899.
Macquer Neueste physilcalisch-politischs Raise in den Jahren 1788 und 1789
durch die Dakischen und Sarmatischen oder Nordliohen Karpathen, I,
Niirnberg 1790.
Harasielvicz M., Annales Ecclesicse Ruthenae, Lemberg 1862.

Hasdets B. P., Istoria Criticd a Romdnior, Bucuresti 1873-1874.


Illaterialuri pentru Istoria Coloniilor Romdne in Galifics, In
Arhiva Istoricd, III, 2.
Hanptbericht der Handels- und Gewerbekammer des Herzogtums Bukomina
nebst einer topographisch-historischen Darstellung, Czernowitz 1861.
Ilauptbericht und Statistik fiber das Herzogium Bukovina Mr die Periode
vom Jahre 1862-1871. Herausgegeben von der Bukowiner Handels- und
Gewerbe-Kammer, Lemberg 1872.
Heimatskunde der Bukowina, Czernowitz 1872.
Historische Beschreibung der an Ungarn von der Tfirkei abgetretenen Landschaft Bukomina, ed. Schlzer in Brieftvechsel, VIII. Heft, XLV.
Hurmuzachi Alecu, lidteiciri nationals in Bucovina, II, no. 35.
Ilurnsuzachi Eud. Documents privitoars la Istoria Romdsilor, 1,2, II, 2, II,
3, VII.
Fragments din Istoria Roindnilor, II, Bucuresti 1900.
Concentrarea Romdnilor i Sasii, In Bucovina, II, no. 24
Hurntuzachi-Bogdan, Dbcumente privitoare la Istoria Romdnilor, supl. II,
partea III.
Hurmuzachi-lorga, Documents privitoare la Istoria Romdnilor, X, XI, XV, 2.

Jahrbuch des Bukorviner Landesmuseums, vol. IXVI. Cernfiuti 1893, urm.

www.dacoromanica.ro

XVI

LITERATURA

Jekel F. I., Po lens Handelsgeschichte, Wien-Triest 1809.


limas de Luca Geographisches Handbuch vom cesterreschsochen Staate, V,
1,Wien 1791
Are Cek C. I., Die Romanen in den Stiidten Dalmatians weihrend del Mittelalters, in Denkschriften der /cats. Akademie der IV issenschaften, phil.-hist. Klasse, vol. 48, Halle 1903.
Geschichte der Serben, I, Gotha 1911.
Instruction f 'dr die our Conscription und Belegung von Contributionen ausgehenden Masills, Mss. in k. u. k. Kriegsarchiv. Sign. K. VII, h., 14, E.
Jordanes, ed. Mommsen in Monumenta Germaniae historioa, V.
lorga N., Acts si Fragmente, II, Bucuresti 1896.
Boierii si rdoesii din Bucovina 0 Basarabia, in Anal Acad. Rom.
)(XXV*.

Geschichte des Rumanischen Volkes, I, Gotha 1905.


Neamul Ronsdnesc in E'asarabia, Bucuresti 1905.
Relafiile comerciale ale terflor noastre cu Lembergul, Buouresti 1900.
Mudd 0 Documente, V, XV, 2, XVIII, Bucuresti 1901 urm.
Junimea Literard, revistfi literarl stiintifick V. X, XI, CernAuti 1907, urm.
Iovodul copiilor cari au umblat la scoala imptirdteascd din tdrgul Cern.du-

filor din inceputul lunii lui Maiu calendarul vechiss, 1785 pint% la 20
Septemorie, ed. I. Nistor, In Zur Geschichte des Schultvesens in. der Bukotvina, Czernowitz 1912.

lovodul satelor din Bucovina la 1774, ed. .D. Werenka in Topographie der
Bukowina.

Kaindl R. F., Das Ansiedlungstvesen in der Bukotvina seit der Besitzergrei fung durch Oesterreich, Innsbruck 1902.
Die Bukotvina in Jahre 1809 in Jahrbuch des Buk. Landesmuseum s, XVI.

Die Bukotvina in der jahren 1848 und 1849, ibid., VI.


Die Huoulen, Wien 1894.
Die Ruthenen in der Bukolvina, Czernowitz 1889-1890.
Kaluiniacki Emil, Runsdnisches ins Kleinrussisehen und Polonischen, In
Denkschriften der Kais. Akad. der Wissenschaften, phil. hist. Kl. vol. XXX,

Karalczay F. Graf, Beitrdge our europdischen Ldnderkunde, die Moldau,


Wallachey, Bessarabien und Bukowina, Wien 1818.
.Klunker S. L., Die gesetzliche Untertansverfassung in Galizien, II, Lemberg 1852.

Kolbenheyer Erich, Motivele industriei casnice de brod3rii in Bucovina.


Viena 1913.

Konstitutionelles Blatt aus BOhmen, Prag 1849.


Kopdyea, M. Noadasesxo 110.14Cblea opasuua na Hoicynno do cditepmu Cmlyfiaxa Be.4i-

Kozo (Hotarul moldavo-polon cltre Pocutia la moartea lui tefan cel Mare), in Analele Societlitiei Sevjenko in Lemberg, 1906.
larocmpoeasa IcmopiA Bycoettna, (Istoria ilustrat a Bucovinei), CernAuti 1901.

www.dacoromanica.ro

LITERATITRA.

XVII

Krektviez Georg, Beschreibung des Ganzen Konigreiches Ungarn, Frankfurt 1685.

Krypiakewiez, Die Ruthenen in Lemberg in der ersten Hal fte des 16. Jahrhunderts in den Anna len der Sevenko-Gesellschaft, Bd. 77 79.
Kupczanlco Gregor, Die Schicksale der Ruthenen, Leipzig 1897.
Die Haidantachen, Czernowitz 1886.
Lag ler II., Die Volksschule in Kotzman, Teplitz 1880.
Le Comte D'Hauterive, Memoire sur L'etat ancien et actuel dela Moldavie,
ed4ia Acadetniei [Imam, Bucuresti 1903.

Magazinul Istoric pentru Dacia, ed Triboniu Lauriann si N.BilIcescu, vol.


II, Bucuresti 1846.
Malinowski M. von, Die Kirchen- und Staatssatzungen beefiglich des griechisch-katholischen Ritus der Ruthenen in Galizien, Lemberg 1862.
Mare le Dictionar Geografic al Romdniei, V, Bucuresti 1902.
Martinotvicz P. I., Historische Zeugnisse fiber die dltesten Beherrscher und
Einwohner der Bukowina und Moldau, Czernowitz 1887.
MaPerhofer C'., Handbuch fiir den politischen Vertvaltungsdienst, IV. Bd.
Mieg F. von, Topographische Beschreibung und militdrische Anmerhungen
fiber die Bukowina, ed. I. Polek, In Jahrbuch des Buk. Landesm.useums,
V (1897).

Miklosich. I, Wandernungen der Rumunen Iii Denkschriften der Kais. Akademie der Wissenschften, phil hist. KL XXX.
Miss ler Z. und I. Ulbrich, Oesterreichisches Staatsmrterlruch, IV.
Mitteilungen des Statistischen Landesamtes, XVII, Czernowitz 1913.
Mo Wenn S. gi N. Togan, Dictionarul numirilor de localitdfi cu poporafiune romand din Ungaria, Sibiiu 1900.
Moraritt Conitantin, Historische Skizzen liber die Rumanen der Bukowina,
Czernowitz 1894.
Milne liner Allgetneine Zeitung, Oktober 1894.

Nacker's Tagebuch In Scriptores Rerum Prussiacarum, V.


Nestoris Chronica, ed. Miklosich, Viena 1860.
Nistor I., Das politische Parteiwesen bei den Rumdnen In Zeitschrift far
Politik, Berlin (sub presil?.
Die Moldauischen Ansprche auf Pokutien In Archiv fdr Oesterreichische Geschichte, 101. Bd, Wien 1910.
Handel und Wandel der Moldau, Czernowitz 1912.
Legdturile noastre eu Ardealul In Junimea Literaril, XI.
Lupta noastrd pentru lintbd, ibid., X
Rostul nafional al bisericii noastre, ibid., X.
Zur Geschichte des Schulwesens in der Bulcowina, Czernowitz 1912.

Oesterreichische Statistik, vol. I, 2, XXXII, LXXIII. Viena 1870 urm.


Oesterreichisch-Ungarische Monarchies in Wort und Bild, vol X. Bukowina.
I. Nietor, Ronutnii fi Rutenii its Bucovina.

www.dacoromanica.ro

II

XVIII

LITURATURX

Onciu/ Aurel, Condifiunile existenfei Romanilor in Privitorul, I., no. 4 urm.


Chestiunea Romdneascli in Bucovina in Viafa Romdneascit,
VIII, 10.

Onciul Ditnitrie, Originele Principatelor Romane, Bacuregti 1899.


Onciul Isidor cav. de, Volintirii sau Olintirii, Cerniluti 1891.

Papadopol-Calimach A., Sloboziile in Romania in Cone. Lit. XVII.


Pdrvan Elvira, Schimbarea granifelor Bucovinei In Anuarul de geografle
cti Antropologie, 1909-1910.

Patriot, Der, jurnal german, Cern5uti 1872.


Pelesz I., Geschichte (ler Union. der ruthenisch en Kirche mit Rom, I.
Wien 1878.

Pihuliak H., Die Kirchen frage in der Bukotvina, Czernowitz 1914.


Polek I., Die Anfdnge des Vollcsschultvesens in der Bukowina, Czernowitz 1891.

Die Bukowina en Anfang des Jahres 1783, Czernowitz 1894.


Die magyarischen Ansiedhngen in der Bulcowivd, Czernowitz 1902.

Josefs II. Reise nach Galishm und Bukowina, in Jahrbuch des


Buk. Landesmus, III

(1895).

Die Vereinigung (ler Bukowina mit Galizien in Jahre 1786,


ibid, VIII. (1900).
Popovici Eusebiu, Offener Brief, Czernowitz 1891.
Procopius, De aedificiis
De bello got hico } ed. Bonn 1833-38, ed. Comparetti, Roma 1895.
Pro memoria zur Bukowiner Landespetition un Jahre 1848 im Betreff der
provinziellen Sonderstellung der Bukowina, Wien 1849.
Protocollum Commissionis sub 4-ta Aprilis 1780 Viennae habitae, ed. Hurmuzachl, Docum. VII gi I. Polek In Jahrbuch des Buk. Landesmus. III.
Puscaritt ll., Documents pentru ii,nb j istorie I, Sibiiu 1889.

Raportul mi Enzenberg din 5 Septemerie 1779 privitor la pribegii ruteni


din Bucovina. Mss. K. u. k. Kriegsarchiv. Sign. 1779-14-197.
Raportul mi Garampi catre baronul Piichlei In chestia 1nfiinrii unui episcopat greco-catolic In Bucovina. Mss. K. u. k. Kriegsarchiv. Sign.
1780-62-220.
Raportul privitor la destrdb5larea Ilufanilor din Bucovina id Galifia, Mss.
In arhiva ministerului Cultelor i Instructiei, Paso. 18.'A. Bucovina.
Regnault E., Istoria polilicii i sociald a Principatelor Duneirene, trad. de
G. ntu, Iagi 1856.
Rohrer I., Bemerkungen auf einer Reiss von der tarkischen Grenze iiber
die Bukowina... nach Wien, Wien 1804.
Die Wallachischen Bewohner des oesterreichischen Kaiserstaates
in Vaterldndische Blatter, 1810.
Politisch-arithmetischer Versuch fiber die Bukotrina, ibid., 1812.
Rosetti R., Panaintul, &Menu 0 Stiipdnii in Moldova, I, Bucuregti 1906.

Rutenizarea Bucorinei fti cauzele desnalionalizdrii poporului Roman, de


un Bucovinean, Bucuregti 1904.

www.dacoromanica.ro

LITERATURA

XIX

aguna Andrciu baron, Anthorismos sau Des Ittlire comparativa asupra


brosurii Dorintele dreptcredinciosului Cler din Buccatina". Sibilu 1861.
Sbiera 1. G., Familia Sbiera dupA tradiVe i isturie i Arnintiri din viata
autorului, Cerniluci 1899.

Schiltberger I. Reisen in den Orient und wunderliche Begebenheiten, zwischen 1395-1427, ed. H. I. Penzel, Munchen 1814.
Schtnedes Karl Rit. v., Grgraphisch-statistische rbersicht Galiziens und der
Bukowina, Lemberg 1867.
Scriptores Reruns Polonicarum, vol. VII.
Slavisiernng der Bukotvina, von einem Bukowiner Humitnen, Czernowitz
1904.
Cmaa-Cmonsuii, Cm. Bysodusbam Pgcb,

Cerniluti 1897.
Spezial-Ortsrepertorium der Bukowina, 1880-1890.
Spleny G., Beschreibung der Bukotvina, ed. I. Polek, Czernowitz 1893.

lndividual-Ausweis iiber die in dem K K. Bukowiner District


sich befindlichen Grundherrschaften samt deren Ortechaften, ed.
Werenka, .Topographie der Bukowina.
Ortschafts-Verzeichnis der Bulcowina, ed. I. Polek, in Jahrbuch
des Bukowiner Landes-Museums, I. si D. Werenka, Topographie der Bukotvina.
Stefanelli T. V., Chestiunea bisericeasca in Bucovina In Tara Noma, no. 7
si 8 (19121.

Strahl Ph., Geschichts des russischen Staates, Hamburg 1832.


Stupnicki H., .Das Konigreich Galizien und Lodomerien samt dent Hersootume Bukowina, Lemberg 1853.
Teutsch is. Firnhaber, Urkundenbuch

ear Geschichte Siebenbiirgens In


Fontes Rer. Austriacartan, II. Abt., XV.
Theophylaktes Simocattes, ed. De Boor, Leipzig 1887.
Topographisch-statistische Ubersicht der Bukowina in Hesperus supl. no.
8, la vol. 27. Prag 1820.
Ureche V. A., Notife despre Slobosii In Anal. Acad. Romatte, IX.
Taterlandische Bkitter des oesterreichischen Kaiserstaates, 1808 si 1813.
Verteidiger des Volkes an Kaiser Joseph II in Betreff seiner Auswanderungsverordnung. Wien 1785.
Von und -atur der Bulrowinn, ed. Schlzer in Staatsanzeiger, I, oi Hurmuzachi, Docum. VII.
Voronca Zaharia, Rutenizarea Bucovinei. Cerntiuti 1903.
Vortrag des Hof-Kriegs-Raths vont 16 Mars 1780, die Umwanderung der
Galizischen unierten Unterthanen in der Bukowina und ihre Abweichung
zur schismatischen Kirche, dann die Bestellung eines unierten Bischofes
in der Bukowina betreffend, Mss. K. u. K. Haus- Hof- und Staalsarchiv,
Sign. St. K. Index 1780, no. 1968.
fflkiewics, E. St., Zur Charakteristik aer runtanischen Lehntvrier ins
Westslawischen, in Mitteilungen des Rum. Seminars an der Universitat
Wien, I, 1914.

www.dacoromanica.ro

LITERITURA

XX

Bdaepagritit I, Aischmo eoeopimb Bywounbno-pycKozo In JagiS Festschrift, Berlin

1908.

Werenka D., Bukowina's Entstehen und Aufbliihfn, Maria Theresia's Zeit,


I, Wien 1892.
Die Greneregulierung der Bukolv;na in Jahrb. d. Mik. Landesmuseums, III.

Maria Theresia und die Bukowina In Wiener Zeitung, 1888,


no. 107.

Topographie der Bukowina, Czernowitz 1895.


Wick,nhanser F. A., Die Deutschen Siedelungen in der Bukowina, I
Czernowitz 1885 1887.

II,

Die Mark Hotin unter oesterreichischer Vertvaltung


In Bukowiner Hauskalender, 1808.
Moldauisch- und Russich Kimpolung iHuzulen) und
die Einwanderung der Lipowaner (Molda, V), Ozernowitz 1891.

Wolf Andreas, Beitrdge zu einer statistisch-historischen Beschreibung des


Irfirstentunts Mold" I. Hermannstadt 1805.
Xenopol A. D., Istoria Romdnilor in Dacia Troiand, vol. V., Inqi 1892.

Zieglauer F. von, Geschichtliche Bader aus der Bukow:na zur Zeit der
oesterreichischen Occupation, IXII, Czernowitz 1893-1908.
Zur Begriindung der Bukmviner Landespetition, Wien 1848.

www.dacoromanica.ro

I.

RELATIILE MOLDOVENILOR CU RUTENII


PANA IN SEC OLUL AL XVII-LEA.

--

Bucovina este o tar& clasica pentru indeletniciri etnografiee. Mai rar se gasesc In Europa Intreaga pe un petec

de pamnt ma de Ingust atatea franturi de neamuri ca


In aceasta provincie margina0. La ultima numarare a
populatiunii din 1910 s'au constatat In Bucovina 794.929

locuitori, dintre cari 273.254 vorbiau romaneqte (1),

305.101 ruteneqte, 168.851 nemtete (102.919 de confesiunea mozaica), 36.210 lecleqte, 10.391 ungureqte, 1.005
cehevte, 81 sloveneqte 3i 36 italienete. Din acest adevarat

haos de limbi i natiuni se disting Romani! ca rassa cea


aborigena i ca pastratorii vechilor traditii istorice i culturale ale acestei foste parti a Moldovei. Dup& statistica
oficial& numarul Rutenilor intrece pe cel al Romanilor cu
31.847 de suflete. Excedentul acesta In favorul Rutenilor
s'a dobandit Insa numai prin presiunea organelor administrative ci prin corecturi ulterioare In dosarele de conscriptie. Adevaratul raport numeric Intro Romani qi Ruteni

este deci Cu totul altul. Numarul celor ce se consider&


de Romani In Bucovina

-- statistica oficial& constat& numai

limba de conversatie Intrece de fapt pe cel al Rutenilor.


Dar cu toate acestea ramane pe seama acestora un contingent de aproape 38 la But& din Intreaga populatie a
terii. Vom Incerca deci sa aratm In cele urmatoare c and
i cum au venit Romani! In atingere cu Rutenii, care
era raportul numeric Intro Romani Foi Ruteni pe vremea
alipirii Bucovinei la Austria, care este el astazi Foi ce In(1) Aurel Onciul arati gresit numArul RomAnilor eu 297.000 suflete (Vista
RomineaseAD, VIII, 10, p. 6).
I

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL I

rAurintA a exercitat neamul acesta, cu nazuinte de expansiune i Inzestrat cu o puternia, for de asimilare,
asupra Moldovenilor bAtinai.
* * *

In urma 1rgirii fruntariilor Moldovei spre .miazanoapte


'Ana la Nistru i Ceremu, Romnii venir5. In atingere

mai vie cu Rutenii, a caror patrie str5xeche se Intinde


dincolo de aceste hotare politice ci etnice ale neamului
nostru. Cu multe veacuri mai Inainte Insa strAbunii Moldovenilor ajunser& In atingere cu alte semintii slavone,
cu An t i i i cu Slavinii, caH ntv1ir asupra Daciei
Traiane indata ce Gotii ci alto neamuri germane prsir

wzArile lor dela Marea NeagrA i Dunlirea de jos spre


a-si cuceri alt patrie mai Indamnoas In terile mai
Inaintate ale apusului. Prin secolul al 5-lea dup5, Hristos
pmntul .Moldovei csi al Terii-Romttnecti adaposti nenu-

mrate semintii slavone, o Imprejurare care indreptti


pe

scriitorii contemporani

a numl regiunile acestea

uSlavi niaD (1). Acezarea Slavilor la hotarul Imperiului

Bizantin deveni o primejdie statornica% pentru d&nsul. Impotriva noilor oaspeti de peste Durare, Impratul Iustinian I

trimise pe generalul sau Chilbudius care apAra, trei ani


dearoxidul cu succes malul drept al Istrului contra n'avalirilor continue ale Slavonilor, pntt ce chza. Inteo 1upt5.
cu ei. Prizonierii romani raspAndiau cu succes cunoctinta
limbii latine la Slavini i Anti. Un fruntac din neamul
Antilor deprinsese limba latin in ach, masurA, IncAt mitt
Indrzneala de a se da drept Chilbudius eel &gait In lupta.

i de a se avnt chiar In fruntea octirii romane, pana.


ce In urma.' a fost demascat i ucis la porunca generalului
Narses (2). Din InUmplarea aceasta, comunicata de Procopiu, vedem lmurit ca, cunostinta limbii romane incepa
(1) Procopiu s, De aedifieiis, ed, Bonn., 3, p. 293; Theophilaktos Simokattes, ed. De Boor, VIII, cap. 5. 10; Jordanes, ed. Mommsen, p. 62-63.
(2) P r ot opiu s, lJe hello Goth. I, 3, cap. 14; ed; 'Bonn. 2, 337; ed.
Comparetti,2, p. 296. Cf. C. Jireek, Die Romanen in den Stadten .Dalmatiens vdhrend des Mittelalters,4n Denkschr. d. Kais. Akad. phil. hist. K1. 48. Bd.
pag. 18.

www.dacoromanica.ro

RELATHLE MOLDOVENILOR CU RUTENIL

.s pAtrundA In rAndurile semintiilor slavone, Inlesnind ast-

fel asimilarea lor.


Cur And Ins& semintiile slavone, ademenite de clima cea
-dulce qi de strAlucirea oraselor rornane, trecurA, Dun Area,

iarna pe podul de ghiatA, iar vara prin vadurile dela Silistria i Vidin, spre a se asezA In Peninsula BalcanicA.
De groaza Slavilor nAvAlitori Romanii din Moesia prAsira
asezArile lor dela ses si se refugiarA parte in muntii Emului

ai Pindului, parte dincolo de DunAre In Carpati, unde


se adApostiau rAmAsitele colonistilor romani din Dacia
"TraianA, sporind numrul acestora. Astfel putem distinge
prin veacul al 6-lea si al 7-lea la Dunrea de jos douA
,curente de popoare opuse: Antii i Slavinii nAzuiau spre
Sud, Romanii spre Nord (1). Rezultatul final al acestor
migratiuni opuse fusese izbAnda etnicA a Romanismului
In Carpati i cea a Slavismului In Balcani. 0 mArturie
ci

.contimporanA ne dA, karte pretioase lAmuriri asupra acestor

intAmplari. 0 carte de geografie armeneascA, compilatA


680 si atribuitA, lui Moise de Chorene,
ne spune cA, In Dacia Traian5, locuiau pe vremuri 25 de
semintii slavone, cari mai apoi trecand Dui-area s'au asezat
in Tracia si Macedonia, ajungAnd chiar pAn5, la Achaia
si Dalmatia (2). Din mArturia aceasta, contimporanA intAmplrilor pe cari le descrie, vedem clar c semintiile
-slavone, cari prin secolul 5 si 6 inundaserA pAmAntul
romAnesc Intre Tisa si Nistru prin nAvAlirile lor, se stre-curase cu vremea spre Sud si asezAndu-se In Peninsula
Balcanica se InchegarA acolo In neamul Bulgarilor si al

Intre anii 670

SArbilmi de azi. CercetArile lingvistice, fAcute de V. JagiC,


confirm 5. pe deplin afirmatiile geografului armean (3).
Slavinii i Antii earl mai remasese in terile noastre, are-

cum si Uglicii i Tiverii, pomeniti de Nestor Intro Nistru 11 i Dunre (4), urmar5, s5. fie asimilati cu vremea de
RomAni, a coxor fort& de expansiune i asimilare spori
mereu prin admigrAri continue din sudul DunArei. Ais.(1) N. Iorg a, Geachichte dee Runulniscleen Volkee, I, p. 108.
(2) C. Jiredek, Geschichte der Serben, 1, p. 102 urra.
(3) .Archiv fdr davische Phaologie, XXVII, p. 64 pi XX, P. 36.
(4) Chronic(' Neetorie, ed. Miklosioh, p. 6.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLIIL I

milarea ramasitelor slavone s'a facut cu atat mai Iesne,


cu cat ele nu mai primira sucurs etnic dela conationalii
lor din Nord, fiindc5, popoarele turanice, cari IAA/lira.
pe urma Hunilor in Europa, precum erau Avarii, Bulgarii,
Maghiarii, Pecenegii, Curnanii, si Tatarii, formara pana.
la lntemeierea Principatelor Romano o zona de izolare
Intre Romanii din vechea Dacie Traiana si Intre Slavii de-

Nord, cari prin staruintele Rurico v tilor n ormani reusir& a-si Intemeia la Chiev un centru politic si cultural. Astfel procesul acesta de asimilare s'a putut indeplini fra nici o piedica.
Dar desi semintiile slavone disparusera cu vremea cu
desavarsire ca element etnic de sine st5,tator din terilenoastre, totus amintirea Ion traeste Inca si azi In numeroasele numiri topografice slavone, raspandite peste Intregpamantul romanesc. De origine veche slavona sunt numi-

rile de rauri cu terminatiunea -ica(i(a) ca Bistrita, Moldovita, Sucevita, precum si cele de localitate cu terminatiunea in -ov, -in si -ovci (-auti), ca Jicov, Babin, Radauti (Radu), Cernauti (Cerna) s. a. Slavii asimilati ne-au
Imbogtit limba cu numeroase cuvinte din limba lor, cu-

noscute azi Romanilor de pretutindeni. Unele din ele sung


supuse acelorasi schirnbari fonetice ca si cuvintele de o-

rigine latina, dovada c5, ele au intrat In limba noastra


Inca din vremuri foarte depArtate. Vedem deci c5, toponimia

slavona din terile romane cat Itii cuvintele slave din limba

noastra sunt de origine foarte veche. Ele ne-au ramas


drept .mostenire dela semintiile slavone, asimilate de stra-

bunii nostri In scurgerea veacurilor. Ele se gasesc la


totii Romanii de-o potriva si nu email& dela Ruteni, cu.
earl Moldovenii venira In atingere cu mult mai tarziu.
Trebue deci sa facem o deosebire lntre bogata zestrepe care Intreg neamul nostru o primise dela Slavonii cet
asimilati cu desavarsire prin secolele 7, 8, si 9 dupa
Hristos, si lntre slaba Inraurinta slavona de mai tarziu.
care rezulta din contactul Moldovenilor cu Rutenii. Deosebirea aceasta esentiala nu s'a observat de istoricii cari
se Indeletnicir cu istoria Bucovinei, si pentru aceea am socotit

c5. ea trebue accentuata In interesul adevarului si al lamuririi opiniei publice romanesti.


www.dacoromanica.ro

RELATIILE MOLDOVENILOR CU RIITENIL

Pecenegii, Cumanii qi Ttarii au pus stavila nAvlirilor


slavone In Moldova, numita In documentele de pe acele
vremuri eCumania Nigra, eTataria NigraD sau simplu
Partes orientales". Pe timpul stapanirii acestora Romanii
coborira din munti la vale i luandu-se dup5, cursul apelor
ajunser In campiile manoase dela poalele rsAritene ale
Carpatilor, spre a se aqeza aci In mod statornic. Pe atunci nici Rutenii de dincolo de Cerernuq n'aveau Inca o
organizatie politic& Inchegat5,, ci se grupau In jurul cetaVlor Czerwen, Trembowla, Przemygl si. a. cari erau cuprinse Intro hotarele noului stat polon. Abia marele duce
Vladimir cel Kant cuceri aa numitele ec et At i c erv en i c en ( 1 ) qi le alipi la marele principat de Chiev (981).
Mull& vreme ele servira de apanaj pentru agnatii dinastiei Ruricovtilor, pan5, ce unul dintre ei, energicul VI ad im irc o, puse pe la mijlocul veacului al 12-lea temelia

principatului de Hali6 (1141). Ca acest principat

s'ar f i Intins candy& i asupra unei poxti din Moldova, nu

se poate sustinea cu sigurant5,. Toate cale se In0r5, In


sprijinul acestei ipoteze sunt presupuneri deqerte 0 lipsite

de orice temeiu. Faimoasa diploma barladeana dela


113 I, atribuit aventurierului Ivanco Rostislawicz, s'a
yacht ca o pl5smuire de mai tarziu (2). Nici Galatii dela
Dunare nu stau In legtura cu Hallo', capitala principatului rutean. Numele Galati II gasim de patru ori In
Transilvania (3) 0 odat5, dincolo de Dunare pe teritoriul
sArbesc (4). Numirea aceasta se gseqte deci raspandita
(1) Atributul <cc ervenic s? (dela cetatea Czerwen) a trecut apoi asupra

terii intregi; scriitorii de mai tarziu, identifiand terminul ecervenics

en cervone, -- ram aa creat aRusia rubra) adici Rusia Rod,

Rotrussland. Cf. S t r ahl, Gesch. d. russischen Staates, I, p. 106 si R. F,


Kaind 1, Die Ruthenen in der Bukowina, p. 18, nota 3.
(2) I. Bogda n, Diploma Brladeani In Analele Acad. Romne, II pag.
65-112.
(3) Galati, ungur. Galacz In comitatele: Bistrita-Nisiud, Alba inferioara,
Hunedoara ei Fig5rae; cf. S. Mold o van si N. Toga n, Dicfionaru/ nuinirilor de locolitati cu poporafiuneronalnd din Ungaria, p.97; chiar nume
proprii derivate dela Galati ca: Galatan sau Calatan existi In Bucovina, cf.
Consignatia colonietilor romni din Transilvania dela 1778(K. u. k. Kriegsarchiv, Viena, sign. 1779-14-51).
(4) Galiti, TaXETil la Jireilek, Gesch. d. Serben, I, p. 247, nota 3.

www.dacoromanica.ro

CAP1TOLIIL I

peste intreg teritoriul ocupat In vechime de semintii slavone, cari o trecur& apoi Romani lor. Sub astfel de Imprejurri nu se poate admite c ar fi existat candy& vreo
1eg4tur& politic& intre Halhul rutean dela Nistrul superior si Intre Galatii dela Dunare.
Pe la Inceputul veacului al 13-lea statul halician sau
gal itia n era, sguduit de lupte interne, cari ademenir&
pe Poloni si Unguri a se amestece. In afacerile lui interne. Coloman, fiul nevarstnic al regelui Andreiu II, at
Ungariei, logodindu-se cu fica craiului polon, urma, sa. fieridicat pe tronul domnesc dela HaliC. De atunci regii Ungariei aceeptara, titlul de rege al Galitiei si Lodomeriei
(principatele unite Halle' si Vladimir). Coloman nu se put
mantinea pe tron si de aceea luptele interne nu mai luar&
sfarsit. In acele timpuri turburi nimeni in Galitia nu seputeb. cuget& la guceriri nou& pe sama Cumanilor, stpAni asupra Moldovei. Cu toate acestea Kor d ub a pretinde ct pe acea vreme statul rutean cuprinde& Intre hotarele sale si Moldova de sus cu Bucovina pan& la apa.
Bistritei Aurii. Afirmatia aceasta el si-o Intemeiaz'a pe un
document dela 1228, In care regele Andreiu II din Ungaria d&rueste banului Sirnion satul Szeplak In comitatul
Mura's-Turda cu toate atenentele lui pan& la R usci a>>,
asezat& la ob&rsiile ieului si ale Budacului, (1). Korduba
identific& cRuscia cu aRussiaD adic& Rusia Rosie sa.0
Galitia i afirm& c pe acea vreme principatul rutean se
intindea, peste Moldova de sus, Bucovina de azi, paste
Maramures si Transilvania nordia, pa,n& la izvoarele i.
eului si ale Budacului (2). Dnsul uit& ea, Andreiu II, In
capul documentului se numeste Galitiae Lodomeriaeque

rex si ca prin urmare taxa aceasta si in textul documentului ar fi trebuit s fie numitit tot astfel, dac& ar
fi fost undevt vorba de hotarele ei. Ruseia din document nu st& Ins& In nici o legAtur& cu Rusia Rosie sau

(1) Teutsoh u Firnhaber, Urkundenbuch zur Geschiehte Siebenbiirgens


In Fontee reruns Austriacarum II, Abt. XV, Bd. nr. 41, P. 42 urm.
(2) Ap. Mnpon Ho pH 3r6 a, MoszkasesHo-Hossesua rpainum Ha llosyno Jo
worn Ore4ana Beam:ore. (Hotarul moldavo-polon spre Pooutia la moartea
lui *tefan eel Mare), p. 2; M. rpymescHull, kropia Yspaing PycH, XII, p.
78 si 501 (Istoria Rusilor Ueraini).

www.dacoromanica.ro

RELATIILE MOLDOVEN1LOR CU RIITEN/L

Galitia, ci trebue identificata cu a Rus c ior u la (Sebeul


de jos, Alssebes) din comitatul Bistrita-Nasaud, a.ezat
chiar la oba,r0ile ieului fisi ale Budacului, precum glasue0e documentul. In. sprijinul ipotezei sale Korduba mai
citeaza. ci o hul papal& din 1264, In care se pomenete
de a Sas sv arD (Oratie, Broos) in comitatul Hunedoara (1).
Istoricul rutean cete0e ins& uS a t m ay.) i afirma c
pana acolo ar fi ajuns pe acea vreme . stpanirea galiti-

an& (2). Am expus aceste cazuri pentru a arata pe ce temelie cubreda se intemeiaza pretinsa dependent& politica
a Buoovinei de principatul de Halle', sustinuta far& nici
un temeiu de istoricii ruteni (3). De fapt nu exist& nici
o marturie serioasa care ar dovedi aceasta dependenta.

Pe la mijlocul veacului al 13-lea navalira Tatarii in


Europa i subjugara Rusia intreaga. i principii de HaliC
fur& nevoiti a plati tribut ci a darama Intariturile
cetatilor lor. Atunci Moldova ajunse sub nemijlocita dominatiune a Tatarilor. Aci elementul roman spori . mereu
prin descalicari continue din Maramure i Transilvania.
Descalicatorii aduceau cu sine ci vechea organizatie cnezeasca, pe care o pastrara ci in Moldova. Pentru a se
putea apara mai lesne contra vecinicelor incalcari ale hotarelor deschise, cnezii moldoveni se Intovaracirk dup&
pilda conationalilor lor de peste munti, in confederatiuni
de cnezi, ridicand cate un voevod infruntea lor. 0 confederatie cnezeasca de acest fel se gasia in prima jumatate a veacului al 14-lea In Moldova de sus. Era voivo-

datul ipe nit ul ui, acezat intro Nistru i Prut In Bucovina de azi, care in felul marehionatelor din apus ayea Indatorirea de a apara Moldova contra navalirilor din

Nord, uncle pe vremea aceea se petreceau mari turburari


politice.

La anul 1340 boierii galitieni otravira pe principele lor,

Gheorghe Troidenowicz, care murl far& urmaci. Impreuna on principele lor inveninat Rutenii ingropara i
(1) Teutsch u. Firnhaber, o. c. nr. 82, p. 81-82.
(2) K or dubs, o. c. p. 3.
(3) Ap. Mapoa HopAy6 a, Laocrpoesaa IcTopia Byttosuaa (Istoria Hustrati a
Bucovinei, p. 18, 36; C T. Cat a a s-CTonau tt, Byaosauscaa Ppm, p. 1 (Rusii
din Bucovina).
.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLIIL I

independenta politic& a terii lor. Din luptele sAngeroase,


cari se desl&ntuir& In urma acestei sc&rboase Int&mplari,
ie0 Inving&tor craiul Poloniei Cazirtiir cel Mare. El lu& In
st5.p&nire Galitia 0 o alipi la tara sa, cu care r&mase In
neintrerupt& leg&turA politic& p&n& la 1772. Cu ocazia
primei Impartiri a Poloniei, IntAmplat& atunci, Galitia ajunse

o provincie austriack In care 1eg&tur5, politic& a rrnas


p&n& In timpul de fatk

RAm&ne deci bine stabilit c& stAphnirea principilor de Ha liC nu s'a Intins niciodat& asupra Koldovei c;i c toponimia slavon& a Moldovei nu este
de origine ruteank precum Bustin far& temeiu unii
istorici. Ea ne-a r&mas drept motenire dela vechile semintii sravone, cari In drumul lor spre Pen-

insula BalcanicA au poposit vreme Indelungat&


la Nordul Dunarei. Majoritatea lor cov&rfoitoare
trec&nd Dun Area s'a Inchegat In natiuni deose-'
bite: Shrbii qi Bulgarii de azi, pe c&nd frnturile acestor semintii, rmase la Nordul fluviului,
urmar& sa fie asimilate cu desav&r0re de Rom&ni
In cursul veacurilor.
*
*

Pe vremea c&nd dincolo de CeremuFs; statul rutean se


gasia In deplin& descompunere, dincoace In Moldova, Bog-

dan I aeza, temelia terii Moldovei, care cuprinde& toate


cnezatele 0 voevodatele rom&ne dela poalele Carpatilor.
Cu noul stat al Bogdanizilor se contopi Foi vechiul voivodat al ipenitului dela hotarele Galitiei. Astfel se lArgi
voivodatul Moldovei pa,n& la Nistru i Ceremuq. In urma
acestei nemijlocite vecin&tAti Moldovenii ajunsera In con-

tact viu at&t cu Rutenii de dincolo de Colacin, at 0 Cu,


Polonii, stApa.nitorii acestora. Contactul Moldovenilor cu
Polonii a fost de natur& politick cel cu Rutenii mai mult
economic, domnind cam aceleaci conditiuni economice dincoace 0 dincolo. Cu Rutenii subjugati de Poloni Moldovenii n'au avut niciodat& prilej de a-ci insur& puterile

pe c&mpul de luptA, sau de a se Intrece pe terenul artei


gi al ctiintei. Relatiile dintre aceste dou& neamuri, aga,
de diferite In felul lor de a gAndi 0 de a simti, n'au
www.dacoromanica.ro

RELATIILE MOLDOVENILOR CU EUTENIL

avut deci mare Insemnatate istorica. Ele merit& Ins& that&

atentiunea noastra din punct de vedere etnic si national.


i aceasta cu atat mai vartos, cu cat astazi existie o chestiune ruteana In Bucovina. In aceasta parte a vechii Moldove Rutenii dau un contingent de 38 la suta din Intreaga
populatiune a terii. Ei reclarna pe seama lor drepturi po-.
litice si nationale pe toate terenele de manifestare public&
i de aceea este de mare interes sa stim, pe cari drepturi Isi Intemeiaza ei pretentiunile lor asa de exagerate.
LOptat-au ei din vechime umar la umar cu Moldovenii
pentru apararea acestei frumoase teri ? Ajutat.au ei la
desradacinarea codrilor, la uscarea mlastinilor, cari acoperiau pe vremuri aceasta tall ? Contribuit-au ei cu ceva
la asezmintele de cultura din ea ? Sau poate sunt ei numai oaspetii de mai tarziu, cari venind in tara au gasit
toate gata ? De raspunsul la aceste Intrebari depinde apreciarea justa a chestiunii rutene din Bucovina.
Este de sine Inteles ca raspunsurile acestea nu le putern gasi In scrierile Rutenilor, cari sustin sus si tare ca

ei sunt populatia cea mai veche a terii, ca ei sunt singurii autohtoni In Bucovina (1). Se impune deci sa cer-

cetarn cu bagare do seam& temeiul afirmatiunilor de felul

acesta pentru a putea constata, intru cat ele sunt adevrate si vrednice de crezarnant.
Vechii nostri cronicari pureed dela premisa gresita, ca,
toti Rornanii Moldoveni descalicara deodata cu Dragos st
cu Bogdan pe parnantul Moklovei. Noi stim ins& ca Romanii cu veacuri Inainte ocupara dealurile si sesurile Molclovei, astfel ca cu prilejul descalicatului lui Bogdan ele-

mentul romanesc de aci primi numai un sucurs

nou,

de populatie de peste munti (2). Sporirea aceasta se manifesta prin Intemeiera de sate si asezari noua pe Fang&
cele Intemeiate de mai inainte. Sate nousa, se fondara cu
preferinta la hotarele noului stat, care acolo avea nevoie de aparatori energici. Atunci Bucovina, ca partea
(I) S. Daszkiewiez, Die Lags der gr. or. Ruthenen in der Bukowiner Erz.diozese, p. 85 urm.; P. I. Martynowioz,1Historischs Zeugnisse iiber die aitesten Einmohner der Bukomina und der Moldau.
(2) D. Onaiul, Originate Principatelor Romans, p. 84 urm.

www.dacoromanica.ro

10

CAPITOL IIL

cea mai expus& a Moldovei, primi un spor considerabil de


populatie romAneasc& din Maramureq, care impreun& en

cea gAsit& ad.' do mai Inainte forma un zid puternic de


brate cti de piepturi contra nAvalitorilor dela Nord. Unui
din numeroasele sate din Bucovina, fondat Inc& pe vremea
descAlicatului este LucavAtul. Inteun document de hoar-

nicie dela 1699 se zice r&spicat, ca s a t ul Luca v at u-

lui este vechiu din desclicatul tern dela Dra-

go Vod AJD (1). Un hrisov din anul 1428 confirm& pe


deplin

afirmatiunea aceasta. Alexandru eel Bun Ina-

rete adica efeciorilor lui Stan a lui Luca George i


Cosma i surorii lui Motruna c4i feciorilor lui Serban, Simeon qi Costea, Dieni i SandruD satele aLucavtul i
Pancautii (3) cu toate poienile, p&durile qi pAraele qi Siretul de sus ,*1 cu MiliodraD, cari le erau lor danie dela.
rAposatii OHO ai confirmAtorului (4). Astfel proprietatea
Vasil c en ilo r, LucavAtul ni se prezent& drept unul dintre
cele mai vechi sate din Bucovina. Numele ungureti de Dienis-

i Sandru, adica Dionisie qi Alexandru, pun in cea mai limpede lumina originea maramurean& a Intemeietorilor acestu
sat, In care azi din cei 4149 de locuitori numai 53 mai vorbese
romAnete. Asemenea a ajuns astAzi ruteana qi Panca san.
PAncutii ; din cei 2339 de locuitori din acest sat numai 105
mai vorbesc romAnete (5).
Din exemplul acesta
la care se mai pot adaoga Inch.
multe altele
vedem cat de neintemeiath este afirmatia.
cronicarului Miron Costin care sustine in poema sa

polo* Ca Itcanii ar

fi

cel

mai vechiu sat mol-

dovenesc dup& Boureni. Fundatorul acestui sat ar Li fost


dup mrturia acestui cronicar prisacarul rus Ia c o dela.
(1) N. Cotlarciuc, Acte si Documente moldovenesti din Bucovina (inedite),
p. 65.

(2) Lucavfitul dela Luca en terminatiunea -ovci (Anti); din satul lui Luca,
sau Lucliceeti s'a flout in limbagiul slavon al cancelariei domne0i Luoavat,
In districtul Vijnitei.
(3) Parma, sat In districtul Storojinetului.
(4) N. Cotlarciuo, 1. 0., p. 82. Despre logofittul Neagoe pomenit In document cf. Hurmuzachi, I, 2, p. 840.
(5) Mitteilungen des statistischen Landesamtes des Herzogtums Bukoreincs,.
XVII, 1913, p. 89 IA 81.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE MOLDOVENILOR CU 'MENU.

11

Sniatin, care cu oamenii sai din Pocutia s'ar fi asezat aci


pe apa Sucevei (1). Pentru unii istorici a fost de ajuns
ca Miron Costin Intr'o opera poetic& sa aducA. In legatura.

urzirea Itcanilor cu un prisacar rutean dela Sniatin, pentru ca ei, Intemeindu-se pe acing& ubreda marturie, ea.
rite afirmatiunea a Romanii la

descalicatul, lor in
Moldova ar fi dat aci peste Ruteni 3i ca prin urmare Ru-

tenii ar fi autohtonii terii, pe and Ronnanii ar fi venit


numai mai tarziu (2). La aprecierea acestei chestiuni trebue sa avem Ins& In vedere, ca Miron Costin povesteste
lucruri cari s'au Intamplat cu 250 mai Inainte. Apoi mar-

turia aceasta el n'o face in valoroasa sa opera istorica,


ci intr'o epopee polona, inchinata astApanului sail mult
gratios i binefacator, prealuminatului si nebiruitului domn
al Sarrnatilor loan III (Sobieski) cu mila lui Dumnezeu.
rege al Poloniei D (lulie 1684). Scrierea sa avea menirea

sa maguleasca pe Poloni, In mijlocul carora Wise si Isi


castigase frumoasa sa cultura umanistica. In fantazia sa
bogata Dragos ajunge pana la Suceava si nimerete acolo
pe Iatco din Sniatin, pe care nu-1 crede numai fundatorul satului Itcani, ci chiar si al oracului Suceava. 4CoIonia mosului Iatco deveni mai in urni oras Suceava,
cad soarta n'a permis sa.-i ramana numele primului fondatorD, zice Costin (3). In fata unor afirmari de acest fel
trebue sa admit& oricine ca, in cazul. acesta n'avem a

face cu o veche traditie istorica, precum Bustin unii


(4)-, ci cu o simpla plasmuire a eruditului cronicar. Si

aceasta cu atat mai vartos, cu cat Intamplarea povestita.


de el nu se gaseste pomenita," la nici unul din cronicarii
Moldovei, nici inainte, dar nici dupa Miron Costin. Netemeinicia ei reiese si din imprejurarea ca, cronicarul II
face pe nazdravanul de Iatco chiar si fundator al Sucevei.
Din fericire suntem In mAsura de a ne inform& cu aju(1) Miron Costin, Opisanin canal, Moldalvskiej i Multanskief, ed. M. Kogilniceanu, Letopisefe, III, p. 513 urm.; Arhiva I storied, I, 166, urm. Numires Iatco e mai curnd polonfi cleat ruteang, care ar da Ivan, Ivanco.
(2) R. F. Kaindl, Die Ruthenen 1 in der Bultomina, p. 22 urm.; ItspAy6a,
kr. islocrp. Bylcossuff (1st. ilustr. a BucovineP, p. 21.

(3) Arhiva Istoricd, I, 1, p. 167 urm.; Letopisefele, III, p. 515.


(4) Kaindl i Korduba, o. c, in nota 1.

www.dacoromanica.ro

12

CAPITOLUL I

torul unui -document autentic asupra adevAratei origini


a satului Itcani. Alexandrel Vod IngAdui staritei mamastirii de maice dela marginea oraului Suceava sA-i aqeze
sat pe modile mAnAstirii. Pe temeiul uricului de slobozie
dela 1453 starita Fevronia primi a oameni strAini din alte
teriD, fie acestia Moldoveni, Munteni, Ruqi, Greci, Poloni,

Ungureni, orice ar fi, i-i a.ezA pe o parte din mosiile


mAnAstireqti, infiripAnd astfel satul Itcani (1). Vedem deci

cA satul acesta s'a Intemeiat cu o suta, de ani in urma


DescMicatului i anume pe temeiul unui uric de slobozie,

eliberat de Alexandrel VodA staritei Fevronia la 1453.


Faptul acesta rAstoarnA deci toate concluziunile grAbite,
deduse din versurile lui Miron Costin, din cari nu transpirA o veche traditie istorick care s5. se refere la IntAm-

plari adevArate, precum s'a crezut, ci mai de grab5, un


mit etiologic pentru a explica originea numelui Itcani, IncercAri practicate cu predilectie de umaniqtii acelor vremi,

din ceata carora Mee& parte ci eruditul nostru cronicar.


Slobozii de felul acesta se gAsesc rAspAndite peste Moldova Intreaga. Marele Dictionar Geografic al Romaniei ne

arata 71 de sate cu numele aSloboziaD (2). Termenul acesta e slavon i inseamna imunitate sau scutire mai ales
de biruri. Scutirile acestea se obtineau de cei interesati
numai prin ca rt e d o mn ease& i anume in vederea InfiintArii unei acezari noua.Astfel terminul a slo bozieD ajunse la insemnAtatea de sat nou, de anova plantation.
Prin uricul de slobozie domnul terii ingAdui boierilor sau
manastirilor sA adaposteascA pe mosiile lor oameni adu-

nati din teri strAine, de oricare limb& ar fi ei. Pe calea


aceasta se acezau In Moldova Munteni, &lica oameni din
Tara-Romaneasca, Ungureni, oameni din Transilvania qi
Maramurec, RA* din Galitia i Polonia, Cazaci de peste
Nistru, apoi Greci, I3ulgari, SArbi . a. Cartile de slobozie dAdeau prilej i Moldovenilor, cari din te miri ce
cauz pribegiau In teri strAine, de a se Intoarce In vechea lor patrie. La acestia se refer& urmAtorul pasaj din
uricul de slobozie dela Barnovschi Voda din 16 Martie
(1) Codresou, Uricarul, XX, p. 98 urm.
(2) Volumul V, p. 438-446.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE MOLDOVENILOR CU RIITENIL

13

1620: a Si oamenii ce vor hi iesit din tam Domniei mele,


printr'alte tAri, de bogate nevoi sau de nescare-va greeli, ce vor hi gre0t, top sa, aibA a veni la Si liste la
Mugesti.n (1). Nu se puteau Ins& bucur de avantajele
sloboziei Moldovenii Inscrisi In izvodul Visteriei (2).

Sate le Intemeiate prin uric de slobozie se numiau sau


dupA proprietarul mosiei, sau dupA nationalitate oameni-

lor cari le aleAtuiau. In cele mai multe cazuri colonistii


numiau asezarea lor dupA nurnele eel vechiu al silistei
pe care se asezau. Pe vremea anexArii Bucovinei gAsim
qi In aceastA parte a Moldovei Slob ozii precum: Slobozia Sereuplor, Slobozia Perjului, Slobozia MitcAului, Slobozia Banilei, Slobozia Gropanei, Slobozia I1ieLibor, Slobozia Iacobestilor, Slobozia Burlinplor, Slobozia Comarestilor, Slobozia Davidenilor, Slobozia Rarancei i Slobozia
Ropcei. Oamenii scutiti pentru totdeauna do biruri se numiau use u t e lniein. Ei erau obligati sA slujeasea mnAstirii sau boierului, In favorul cArora se exoper dela VocIA

scutirea lor. Asa se pomeneste pe vremea ocupArii de


aSeutelniciin mnAstirii Moldovita. In aceastA categorie de
slujitori intrA i asa, numitii aL u den sau aLiuz (oa-

meni, tArani). Pe timpul ocupArii se pomeneste de Lucia


manAstirii Horecea, Putna, Crisciatee si de Lude Homorului. Astfel de Ludo gAsim i pe mosia lui Vasile Samson lAngA Zeleneu, asa. numitii ((Ludo lui Samsonn (3).
CArtile domnesti, pe temeiul cArora s'au inehegat aceste-

slobozii, nu ni s'au pAstrat sau nu s'au descoporit Inc&


i pentru aceea nu suntem In mAsurA de a eonstata, timpul infiintArii acestor asezAri i niei nationalitatea oamenilor cari le formarA. Unele sunt mai veehi, altele mai
(1) V. A. Urechia., Notife d3spre Slobozii In Anal. Acad. Roman% IX,.
p. 166.
(2) A. Papadopol-Calimach, Sloboziile in Romtinia, In Cony. Lit. XVII,
p. 445 urm.

(3) Impartirea tuturor preotilor mirenesti in protopopiate, etc., izvod din cancelaria episcopului Dosofteiu dela 1784; Tabella nachbenannter in dem kais.
IcOnigL Bukowiner Distrikt sich befindlichen Ortschaften, etc. (17741; ambele
editate de D. Werenka, in Topographie der Bukowina, p. 185 urm. si 127

urm. In Moldova cuvantul iLudelo Inseamna, om strain, scutit de contributie, scutelnic, cf. Codrescu, Uricarul, VII, p. 72; VIII, p. 142; XI, 268;.
XW, p. 181; Xenopol, Istorta Ronuinaor, V, p. 418, nota 18.

www.dacoromanica.ro

14

CAPITOLIIL I

nou6,. In tot cazul trebue Ins5, s'a admitem 6', In randurile acestor sloboziti se vor fi gAsit i multi Ruteni din
Galitia ci Po Ionia Invecinata. In sprijinul presupunerii aces-

teia vin numele satelor : Rus-Mnastioara, RusPISATAlari,


Rus-Poeni . a. Aezarea Rucilor sau Rutenilor In partile
acestea este de origine foarte veche. Un document dela
Stefan cel Mare din 1468 pomenete de GRusciorii pe
Suceavn lng Reuseni (1). Dal% sate cu numele RuOn
gAsim qi In celelalte prti ale Moldovei, a0, In judetele
BacAu, Roman, Tecuciu, Tutova, Iadi, Dorohoiu, Botoani
i Suceava (2). Numele acesta arat5, l'amurit csa Intemei-

torii acestor sate fuseser Ru0 sau Ruteni. Domnii moldeveni dAdeau, precum observ Radu Rosetti foarte bine,
privilegii de scutire nu numai pentru a Infiinta, colonii
nou5, ci ci pentru a aceza, oameni straini In sate in fiinta,
a chror populatie fusese rrit sau distrus5, printr'o Imprejurare oarecare (3). Cazul acesta s'a Intimplat In cele
mai multe sate din Bucovina pe vremea ocuprii i In
deceniile urmatoare. Strainii acezati la .rnarginea satului,
aca numitii ((Mural ni c in, veniser in mare parte din Galitia i Polonia Invecinata, qi astfel elementul rutean a in-

ceput a se Intri ln tar.

*
*

Cu Rutenii Moldovenii veniau adesea fn atingere In urma


.strAnselor legAturi politice ce existau Intre craii poloni cd
voevozii moldoveni. Pentru a dobAndi razim contra Ungurilor

cari priviau Moldova ca parte intregitoare a regatului lor,


Petru I. Muat din voie liber5, recunosca suzeranitatea
regelui polon Vladislav Jagiello (1387). In anul urmator
voevodul Imprumut suzeranului dm o considerabila sum5,
de bani. Drept chez5.ie pentru suma Imprumutat a'. regele
li amanetit tara Pocutiei, care se Intindeit dincolo de
Ceremus i Colacin pna.' si)re HaliC, avAnd de hotar In
Nord apa Nistrului iar la Sud spinarea Carpatilor Pocutieni.
Regele Vladislav ci urmacii BM nu se cugetari la Intoar(1) L Bogdan, Documentde tui ,Ftefan cal Mare, I, p. 135, nr. LXXVI.
(2) Mange Diofionar Geogealic al Ronviniei, p. 300. urm.
(3) Radu Rosetti, Pamtintul, Sittenii $ Stlipdnii In Mdldova, I, p. 209.

www.dacoromanica.ro

RELATIME MOLDOVENILOR CU RDTENII.

15

cerea banilor Imprumutati, dar nici domnii Moldovei nu


uitar de tara amanetata. Din pricina aceasta se iscarh neintelegeri, certuri i btMii crncene Intro Poloni ci Moldo-

veni, cari turburar in curs de 200 de ani pacea i buna


Intelegere Intro ambele teri megiee (1).
In toiul acestor lupte Rornnii venir foarte adesea in
atingere cu locuitorii ruteni din Pocutia. AceOia gemeau
sub jugul greu al mocierilor poloni, carora le lucrau pamnturile sub cele mai aspre i asupritoare conditiuni. De
aceea ei din voie liber fugiau peste hotar In Moldova,
unde prunanturile erau foarte largi i raporturile intro proprietari i rani suportabile. Scutirile de bir de cari ei

se bucurau In anii

dintAi ai mezarii lor in Moldova li


ademeniau i mai tare a se sustrage de sub stapnirea
boierilor poloni i de a se wzb., In mod statornic In Moldova. Sub scutul octirilor moldoveneti, cari dela Stefan
eel Mare incoace intrau prea adesea In Pocutia spre a lue,
In stApanire aceast provincie intr'o Intindere de aproape
8.000 km9, ei se furicara peste hotar spre a se adposti
In satele moldovenecti.
Asupririle cleahtei polone adusera pe iobagii ruteni la
desperare. La 1489 ei se rhscularA Impotriva asupritorilor
poloni. In fruntea rasculatilor se gsi un oarecare Mucha

care dobAndi chiar sprijinul lui Stefan eel Mare. Muha adun6,

tete mari de RomAni ci Ruteni In jurul s'au (2) ci, In tovrie cu Ttarii, devastA Pocutia In lung ci in lat, pricinuind
proprietarilor poloni pagube enorme, ineat acectia trebuiau

sa, se duM la cerOt (3). Cu mare greu potolirA Polonii


rascoala tranilor, aplicAnd fatA, de ei cele mai stracnice
mijloace de represiune. De groaza acestora multi Ruteni
vor fi Mutat atuncea refugiu in tara protectorului lor,
.Stefan cel Mare, care In toiul acestor turburari intr In
primvara anului 1490 cu putere armat5, In Pocutia, pentru

a lua, in sapAnire tara bunicului s'au Alexandru cel Bun,


cum se exprim Insuc fata de nite soli poloni. El reuci
(1) Cf. I. Nistor, Dia moldauischen Ausprache auf Polcutien In Archie fair
Outer. Geschichte. 101. Band, I. Halfte, Viena 1910.
(2) Cromer, De origins et rebus getis .B,Ionoruns ad 1491 4. . collectis
e Valachis et Russis Pocutiensibus decem millia hominurn.2
(3) L. Nakers Tagebuch In Scriptores rerun& Prussiacarum, V, p. 307.

www.dacoromanica.ro

16

CA PITOLUL I

BA cucereasca Pocutia paha la obAriile Prutului i, aqezAnd

la Sniatin 0 Colomea slujbaqii s'ai, se intoarse la Suceava


cu bogat pi-ad& de rsboiu. Aceasta consist& in nenumarate

cirezi de vite, in turme de oi i inteo mare mul time de


prizonieri, cari urmath s'a, fie colonizati in Moldova (1).
PregAtirile Polonilor pentru a alunga pe Moldoveni din
Pocutia durar5, qapte ani dearandul. Expeditia de rsbunare
a craiului Ioan Albert se sfArq.1 ins cu ingrozitoarea catastroth', a armatei polone in Codrul Cosminului (1497). S15,-

biciunea vecinilor sai ademeni curnd pe Stefan a cuceri


Pocutia inqintreaga ei intindere.FolosAndu-se de turburrile

din Po Ionia, pricinuite prin moartea subit a regelui Ion


Albert, voevodul moldovean intra din nou in Pocutia (1502),

cucerl tara pana la Ha liC, o imparti In doua starostii, a


Sniatinului qi a Colomeei, aeza, In ele staroroti moidoveni
ii lsAndu-le acolo spre paza i aparare armata indestulatoare, se intoarse in tail, aducand iarAq cu sine numero0
prizonieri li anume: din tinutul Tismenitei 180 li din
al Jesupolului (Cesibesi) 154 familii, pe cari le coloniza in
Moldova. (2) Rutenii pocutieni priviau pe Stefan cel Mare

drept mantuitorul lor de sub jugul polon, ei treceau in


pe partea Moldovenilor de aceea lege ca i
danfOi (3). Ei ii urmail deci cu drag In Moldova pentru
a fi colonizati aici. Colonizarile acestea erau cunoscute
Foi cronicarului Grigore Ureche, care aminte0e In cronica
sa a cu prilejul cuceririi Pocutiei ape multi oameni, barbati, muieri Foi copii i-au luat robi, mai mult de o sut
massii

de mii i i-au wzat Stefan Vod in tara sa, de qi pn


astzi traeSe limba ruseasca in Moldova, mai ales pe

unde i-au descalicatD (4). Si de fapt gasim pe vremea lui


Stefan cel Mare mai multe sate cu numele aRugiip, a0.
(1) Hurmuzachi, Docum., II, 2, p. 321

a.

. greges hominum . . secum

abducerunt. a
(2) Hurmuzachi, Docuns., II, 2, p. 489 a. . sed ipsos etiam subditos in

terram tuam abegistt .. in Thissmyenycza CXXXX hospites et de villis ibidem


XXX, in Czesthibyessy CXXXXXIII. capita hospituma.
(3) Hurmuzachi, Docum., H, p. 503 aOmnes Rutheni vadent ad wojewodam..
se sibi subdiderunt ex him ad ipsum fugerunt . . incipiunt laborare et deficere
ad Walachump.
(41Letopisefele Moldova; ed. KogiIniceanu, I, p. 174.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE MOLDOVENILOR CU RIITENIL

17

buna oara satul Rusii pe Bar lad, Rusii In judetele Botosani, Vasluiu si Tutova (1).

Si urmasii lui Stefan eel Mare au purtat lupte grele


si sangeroase pentru Pocutia. Fiul si urmasul marelui
domn, Bogdan III eel Chior, amagit de Poloni sa, renunte
la Pocutia In schimbul logodnei cu sora regelui, Elisabeta,

le jura rasbunare, cand se vaza Inselat de ei. El calca.


Po Ionia (1509), arde orasul Rohatin si manat de dorul
de rasbunare patrunde pama la Lemberg, unde In mania
sa loveste cu sulita in poarta bine Intarita a cetatii. Neizbutind a o lua, el se Intoarse In tark robind un numar
mare de populatie (2). Grigore Ureche ne spune ca cu acel
prilej Bogdan III umulti frani si boieri au robit si pe domnii
lor Inca iau prins si robilor ce-i adusese din tara leseasca,
li-au impartit hotar (adica pamanturi) In tara sap (3).
Se pare Insa ca acesti robi nu se bucurara multi vreme

de ospitalitatea pe care o gasira in Moldova, fiindca In


anul urmator Bogdan tocmi pacea cu Polonii. Beligerantii
se Invoira a schimba prizonierii facuti In cursul cran-

cenului si Indelungatului rasboiu. In tratatur de pace, Incheiat la Cami enit a in Polonia (1510), se primi un articcl care obliga pe compactanti a slobozi prizonerii

de rsboiu si robii adusi din tara dusmana, fie acestia


nobili sau oameni de rand. (4). Tratatul acesta ne arata
ca nu toti oamenii ridicati de Bogdan III din Pocutia si
din celelalte parti ale Galitiei si asezati In Moldova ramaser& aci, ci din contra cei mai multi din ei urmara
sa fie inapoiati stapanilor lor *de mai Inainte.
(1) I. Bogdan, Documentele lui $tefan cel Mare, I, p. 20, 78, 236; II, p.
162, 164.

(2) Hurmuzaohi, Docum., II, 2, p. 184 aRohatinum oppidum .. inoendit, cives


illius oppidi .. abduxit.)
13) Letopisekle Moldova, ed. Kogalniceanu, I, p. 182.
(4) Hurmuzachi, Docum., II, 2, 614 Item homines captivi, qui sunt detenti
in preliis et custodibus et quibuscunque in loois, nobiles, eoloni, pauperes

homines restitui debent. Item nobiles, ooloni, pauperes homines et cives


cuiuscunque nationis et linque qui aunt abduoti, reoepti de Rohatin, eos
omnes .. Bogdanus .. liberos demittere debet cum omnibus eorum bonis,
que secum habuerint. Item homines, qui aunt abducti de terris regni nostri
Polonie et etiam de illa Pokutie parte tere litigiose .. dimittere debet, a
maximo ad minimum cum omni eo, quod penes se habebunts.
I. Nistor, Romanii ci Rutenii in Bucovina.

www.dacoromanica.ro

18

CAPITOLIIL I

Petru Rares relu& ostiliatile cu Po Ionia din cauza Pocutiei, care pe vremea nev&rstnicului si viforosului Stefanit5, ajunsese din nou sub stap&nirea polon. Osti1it54ile
dAinuir5, mai multi ani dearndul; In toiul lor Moldovenii
robir5, iars gloate de Ruteni spre a le asezo, In Moldova

(1). Dar In tratatul dela Ho tin, pe care dup& detronarea lui Petru Rares

tefan Lcust& 11 puse la cale


ambele parti se obligar& a schimb& robii

cu Polonii,
si prizonierii de rsboiu cu toat& averea lor imobil& (2).
Astfel robilor ruteni, asezati in Moldova, nu le-a fost dat
s& rmn& aci, ci ei fur& restituiti vechilor lor stap&ni
din Pocutia si Polonia.
Ultima incercare de a recucerl Pocutia o fcii Ion Vod
cel Cumplit (1572). i el intl.& cu oaste pu1ernic5, in a_

ceast& tar& de jac si se intoarse cu mare prad din ea;


el ridic& de acolo multi robi ruteni si-i asez& In Moldova (3).
Ion Vod5. cel Cumplit a fost ultimul domn al Moldovei

despre care avem stire c a adus prizonieri din Galitia


si i-a asezat In Moldova. Urmasul shu Petru ..chiopul,
dar mai ales Movilestii tr&ir& In cea mai stransa prietenie cu Polonii, astfel c& ridicarea de supusi poloni si
colonizarea lor in Moldova incet& odat& pentru totdeauna.

Luptele din luntru si mai ales despoierile neomenoase


din partea Turcilor sleir& puterile statului moldovean In
asa, chip, Mal acesta nu se mai pute avant la politica
ofensiv& de mai nainte, find bun bucuros ca,nd era lasat
in pace de vecinii hrapareti.
Din aceste motive Incetar& si rapirile de oameni din
Pocutia si Polonia. Imprejur&rile politice puser& stav115,
fluctuatiunii populatiei rutene spre p&mantul Moldovei.
Astfel incetar& cu sfarsitul veacului al 16-lea colonizrile
rutene In massa, cari continuate cu aceeas intensitate si
In secolii urmatori, ar fi putut ajunge o mare primejdie
national& pentru Romanii din Moldova. In scurgerea se(1) Hurmuzachi, Docum., II, 1, p. 134 ahomines captivi vel abductiv.
(2) Ibid., II, 4, p. 188. aUt coloni omnes, tam nostri, quam subditorum nostrorum,belli tempore capti, una cum peccoribus atque omnibus facultatibus
similiter restituanturD
(3) Ibid., II, 1, p. 629 a.. hominum, iumentorum et opus varij nominis vim
immensam abstulerit.)

www.dacoromanica.ro

RELATIILE MOLDOVENILOR CU RUTENII.

19

colului al 17-lea i In prima jumatate al celui al 18-lea


se strecurara din Pocutia ci Po Ionia numai persoane singuratice peste hotarul Moldovei, unde bratele de mune&
erau foarte cautate. AO gasim bunaoar la 1671 In satul
Ionaeni de rang& Dorohoiu pe un vecin cu numele Mateiu,

((care zice ca tatal sau a fost om strain din Tara-Lecasca,


iar el s'a Insurat In Ionaenip (1). Bratele de mune& ins&
nu erau de prisos nici In provinciile polone, din care cauza
muncitorii agricoli erau foarte aspru supraveghiati i nu-

mai rar caud izbutia vreunul s'a fuga In Moldova. De


altfel conditiunile de traiu ale vecinilor din Moldova se
Inasprira In aa, masura, Meat numai putini straini se mai
simtira ispititi ali Imbunatati soarta prin emigrare
spre aceasta tara, i dimpotriva Moldovenii emigrar5. In
mass& peste hotar (2). Abiit In urma desrobirii vecinilor
In temeiul celebrului hrisov al lui Constantin Mavrocordat
din 1749 se mai Imbunatati soarta taranilor. Abia aceasta
masura legislatorica hotrl pe tarani a ramanea In Ora
foi

ademeni straini de peste hotare a se wza pe mo-

viile boierecti ci manastirecti (3).

In urma rasboaelor necontenite ci a epidemiilor nimicitoare domnia In veacurile trecute mare nevoie de oameni, mai ales de muncitori deprini la lucrul campului.
Aceasta se observa foarte bine din silintele pe cari proprietarii de mocii foi le dedeau de a atrage muncitori pe
moOile lor. AO putem constata bun'aoara o mare r'aspan-

dire a elementului romanesc In Galitia estica. Vechi


-.9,ez'ari romanecti, intemeiate dupa dreptul sau obiceiul
romanesc (ius valachicum, consuetudo va)achica) sunt

constatate in a doua jumtate a veacului al 14-lea. AO


Intemeiaza la 1378 un Roman satul Hadle de langa Dubiecko In Galitia (4). La 1386 functioneaz aNayn wayvoda
WalachorumD ca asesor la aiuditium generaleD din Sa-

nok (5). Pe la 1390 se pomenesc voevozii romani Dinga


(1) Radu Rosetti, o. c., p. 276.
(2) N. Iorga, Stuclii fti Documente, XVIII, p. 32 urm.; Radu Rosetti, o. c.,
p. 278 urm.
(3) Magazinul istoric pentru Dacia, II, p. 296.
(4) I. Bogdan In Amide Acaclemiei Romdlne, XXIX, p. 614 arm.
(5) Script. rer. Polonicarum, VII, p. 380.

www.dacoromanica.ro

20

CAPITOLITL I

si Dzurds In Stupnita (1). La 1397 fundeazA 2 Romani


asezri pe valea raului Opor (2). La 1402 drueste regele
polon unui Roman un boo pustiu langfi Kyrow spre a-st
Intemei acolo un sat (3). Tot pe acea vreme Romanul
Vanita cu fiii s'ai stAphniau satul Turka (4). In legend&

sfintei Cunigunde se pomeneste de pcurari romani

in apropiere de Sandecz (5). Mai raspandit era elementut


roman In Pocutia. La 1424 daruete Skirgiello Romanului
Vlad, fiul hii Dragos (Dragosinovici), satul Cosovul vechiu
pe Rybnica cu poienele Berezova si Zabie de pe Ceremus,

pamanturi pe cari Vlad avea s le st'apaneasca dupa,


dreptul romnesc (6). In timpul urmator numrul satelor
intemeiate dupa obiceiul romanese sporl In mod considerabil. Numim dintre acestea numai pe unul si anume:

Bolechov, numit si e villa Valachorumn (7).

Cucerirea Pocutiei dada Moldovenilor prilej de a se


aseza acolo ca slujbasi, mosieri, negustori si trani si de.
a raispandi limba romaneasa dincolo de Ceremu (8).
Multi Moldoveni, cari se simtiau neindrepatiti de stApanii
lor, fugiau la Galitia, sperand ca', acolo Isi vor putea croi

o soarta mai bun. NumArul acestora trebue sa fi fost


destul de insemnat, daca Bogdan III se vza nevoit
a-i reclama dela regele polon, observnd In actul de reclamatie, ea multi supusi de ai s'ai fug In Polonia, pentru
a se scuti de biruri si de recrutare (9). Si mai tarziu.
(1) Arhiva Istoricd, I, 1, P. 104.
(2) Oesterr.-Ungar. Monarchic in Wort uncl Bikl, X, p. 71.
(3) Akta Grods. i Ziemsk. VII, p. 44 urm.
(4) Hrukvskyj, Materialij, p. 28.
(5) Dlugosz, cod. Przcz. I, p. 320 aValachorum vel Volscorum natio, rapt.
vivere asuetai in peccore pascendo et ove nutrienda occupata, agmine factoex Alpibus, quae Hungariarn a Poloniae Regno disterminant, in quibus suasexcercent pasturas, tenentque cubilia, frequenter in oppidum Antiquae San-

dem hostiliter nocte, quo pavidior foret eorum irruptio, insiliebant, et in,
oppidanos praedas, caedesque et spolia, ceteraque nefanda commitebant..
(6) L Bogdan In Anal. Acad. Ram. XXIX, p. 626 urm.
(7) Hurmuzachi, Docuns. II, 2, p. 219; cf. IL 3, p. 320, 321, 390, 461, 536,.
611.; Arch. 1st., IV.; Hrugevskyj, Materialij, p. 37 urm.
(8) Ibid., II, 1, p. 136.
(9) Hurmuzachi, Docum., II, 3, p. 17 aqueritur quod subditi nostri, colonos

eius e Valachia evocant et quod ob eam rem, quod ipsos ad exercitum et


ad solvendum Turco tributum cogat, in dicionem nostrara et subditoruin
nostrorum perfugiunt.)

www.dacoromanica.ro

RELATIILE MOLDO VENILOR CU RIITENII.

21

Polonii incercarA sA ademeneascA muncitori moldoveni pe


mosiile lor (1674) (1). De groaza rAsboiului si a turburA-

rilor dela 1683 cete numeroase de Moldoveni din tinuturile: Hotin, Soroca, Cernauti i Dorohoiu pArAsirA yetrele lor, spre a se refugia In Polonia, pricinuind prin
fuga lor mari pagube boierilor proprietari de lutifundii.
Drept aceea cei pagubiti intervenirA In Iulie 1864 la
Zlkiew pe MO craiul polon Ion Sobieski, ca pribegii
s fie extradati (2).
In Lemberg RomAnii erau foarte numerosi. Ei aveau
acolo casa lor proprie de negot, care le servia, totodatA
.si ca depozit de mrfuri (3). Ei populau una din suburMile orasului, unde aveau piata lor, biserica lor i numeroase edificii publice (4). Prin mijlocul suburbiei romAnesti duceA astrada romAneascA care treceApeste apodul

romAnescn (5). HomAnii din Lemberg se bucurau de oarecare autonomie, formAnd o comuna, aparte, care se chrmuiA
singurA dupa, normele dreptului moldovenesc (6). Caracteristic pentru asezarile romAnesti In GaliVia este faptul, &A In-

temeietorii lor se bucurau de anumite privilegii si drepturi,


pe cari HajdAu le cuprinde In urmAtoarele 4 puncte:
1. Amenzile penale apartineau comunitatii, iar nu fis-

cului regal;
2. JudecAtorii se alegeau de cAtre comun, find datori
a judeca dupA obiceiul romAnesc;
3. Intrunirile pentru a se sf5 tui asupra trebuintelor
comunale erau libere ;
4. Munca se rscumpAr prin darea dijmei de vite, de
pane si de legume (7).
11 Hurmuzachi, Docum. XI, p. 286 si 410.
(2) Ibid., supl. II, vol. III, p. 152, nr. 78.
(3) F. I. Jekel, Pohlens Hande2sgeschichte, I, p. 158 urm.; Akta Grodz.
Ziemsk. V, p. 134; ColumnaluiTraian, T. p. 3.
(4( I. Krypiakewicz, Die Ruthenen in Lemberg, in Anal. Soc. Sevaenko, 77,
p. 103 urm.
(5) Iorga, Rekttiee cu Lembergul, p. 16 gEdificium pontis valachici in
suburbio, in via valachicag.
6) Akta Grodz. i Ziemsk. XIV, no, 2756 giudicium valachicumb si giudices
valachici residentes in jure.. Cf. I. Nistor, Handel u. Wander in der Moldau,
p. 70 urm.
i't) Arhiva Istoricd, I, 1, p. 153.

www.dacoromanica.ro

22

CAPITOLIIL I

Din imprejurarea aceasta reiese deci, cA Rom Anil nu


veniau ca fugari in Galitia, bucurosi s-i gaseascA adapost sub oricare conditie; ci din contra, ei erau acolo un
element foarte bine apreciat i aezarea lor se pute doban& numai in schimbul respectarii obiceiurilor lor strmoseti din partea ocArmuirii polone. Raspandirea lor
departe peste hotarele Moldovei si ale Maramuresului (15,
cea mai strMucil 5. dovada despre uimitoarea lor fortA de
expansiune.
Cu cAt patrundem mai adAnc in tainele secolelor tre-

cute, cu atAt mai mult ne convingem de adevArul afirmatiunilor eruditului Kalaniacki, anume cA Romanii in
cursul veacurilor 12 i 13, dar mai cu mama', in cele
3 urmAtoare patrunsera in Galitia ca mercenari, negustori, emigranti, meseriasi, tAxani i pAstori, uncle se asezarA statornic si se cArmuiau dupA, obiceiul lor strArno-

sesc. Kalaniacki constata In Galicia ostica pe ste o suta


de sate infiintate pe temeiul dreptului romnesc. Constatarea aceasta ne deslusete pe deplin asupra toponimiei
romAnesti din Galitia si asupra numeroaselor cuvinte romAnesti, pAstrate in limba Rutenilor dela ses i a celor
dela munte (llutanii). Intemeietorii satelor Acrior, Brusturi, Dulcita, Ferescul, Camionca voloska, Cobelnita voloska, Krulik voloski, Walachovca, Wolosatka, Wolochi,
Wolosanka, Woloska wies, Wolosinowa, TArnova de jos
i de sus, RAstoace, MoldovAt, s. m. a. erau, dup cum
arata numele foi cArtile de fundatiune, citate de Kataniacki, far& indoealA RomAni. La aceste se mai adaog urmatoarele numiri orografice romAnesti: Baltag, Ledescul,
MAgura, PAharul, Radul, RAdescul, Dragoa, Tusul, Argeluta, Berbenescul, Cerbul, Gurgulatul, Cucul, Lunga,
Muncel, Neagra, Pietrosul, Secatura, StrAmba, Troian,
Vscul s. a. (1). Pe vremea lui Stefan cel Mare gsim din-

colo de Nistru sate romAnesti ca Kitrosy (Chetrosul)

Malojeszty (Malaeti) (2). Miklosich i KatOniacki constatarA


(1) E. Kataniacki, Rumunisches int Kleittrussischen und Poinischen, in
Denkschriften der Kais. Akademie der Wissensch. phil. hist. Kl. XXX, p.
1-1-66.

p) I. Bogdan, Documentele lui $te fan cal Mare, I, 109.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE MOLDOVENILOR CU RIITENII.

23

in limba ruteana peste 300 de cuvinte romanesti (1). Cercetarile viitoare vor spori de bun seam& numrul acestora.

Cu vremea colonistii roman! din Galitia pierdura, contactul cu conationalii lor din Moldova si Maramures. Astfel
izolati, ei fura, asimilati i inghititi de Ruteni, pierzandu-se
fara urma In randurile acestora. Azi numai numeroasele
nurniri topografice i cele cateva cuvinte romanesti, cate

s'au mai pastrat in limba ruteank ne mai amintesc ca

traiau pe vrernuri Romani si in Galitia. Dela Romanii asimilati mai mostenira Rutenii i anumite datini i obiceiuri,
cari urmara s fie observate i studiate de Bielowski (2).
0 soarta analoga avur i Rutenii asezati in Moldova,
fiindca i ei pierdura curand orice contact cu semenii lor
din Galitia si Podolia. Asirnilarea Rutenilor din Moldova

s'a indeplinit cu atat mai lesne, cu cat ei fusesera asezati departe de hotarul Galitiei si al Podoliei in m ij I ocul terii, precum ne marturiseste Dimitrie Cantemir (3).
Procesul de asimilare incepir foarte curand. Ii aminteste
chiar cronicarul polon Joan Mugosz, un contimporan al
lui Stefan eel Mare (4). El continua Inca pe vremea lui
Grigore Ureche (1- c. 1648), care ne comunica ca pe timpul sau Inca tria, limba ruseasca in Moldova, pe uncle
descalicase Rusiin (5). Spre finele veacului al 17-lea asimilarea Rutenilor din Moldova era aproape completa.
Transilvaneanul George Kreckwitz, care caltorise prin
Moldova si prin urmare cunostea referintele de acolo, ne
povesteste ca. In aceasta tara traiau Rusi, Tatari, Sarmati
(Poloni), Srbi, Armeni, Bulgari, Unguri, Sasi i Tigani.
Toate aceste neamuri Ii insusir Insa. limba si portul Moldovenilor, populatia principal& i aborigena, a
Moldovei (6). La inceputul veacului al 18-lea colonistii
(1) Miklosich, Wanderungen der Rumunen In Denkschrift. d. Kais. Akad.
d. Wissensch. XXX, p. 10; Katuiniacki, 1. c.
(2) B. Bielowski, Pocucie. Mie sieczny dododatek do Czasun rok 1854.
E. Stanislaus Wtdkiewicz, Zur Charakteristik der RunuEnischen Lehnlvrter
im Westsktivischen, In Mitteilungen des Rumanischen Instituts an der Uni-

versitat Wien, I, p. 262 urm.


(3) D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, p. 132 a... e Polonia in me di a m
Moldaviam translati fueruntn.
(4) Dlugosz, ed. Lip., p. 1112.
(5) Letopisefele Moldovei, ed. Kogfilniceanu, I, p, 174.
(6) Georg Krekwitz, Beschreibung des ganzen Konigreiches Ungarn, Frank-

www.dacoromanica.ro

24

CAPITOLUL I

ruteni din Moldova erau cu desavarsire asimilati de Romani, In mijlocul carora trisera atata vreme si de cari
ii lega aceeas credinta religioasa. Aceasta ne-o cheza-

sueste Dimitrie Cantemir, zicand ca cei ce au fost

adusi din Po Ionia si au fost asezati In mijlocul


Moldovei au uitat cu timpul limba lor materna
si au primit pe cea moldoveneasca (1). Acest fenomen etnic ni-1 confirm& si Misching In geografia sa apa-

rut& Intro 1767 si 1771 (2).


Din marturiile istorice contimporane reiese deci marele
adevar, ca colonistii ruteni, ajunsi In Moldova, fie din
bunk voie, fie ca prizonieri de rasboiu, pe la inceputul
veacului al 18-lea erau cu desavarsire asimilati de
Romani. Ei se pierdur& far& urma in randurile Moldovenilor, In mijlocul carora traira multa, vreme. Amintirea
lor s'a pastrat numai In toponimia calory& sate Intemeiate
de ei i Intr'o sama de cuvinte rutene, cunoscute numai
Moldovenilor, cu cari ei se contopira. Romnilor din Muntenia si din Transilvania aceste cuvinte le-au ramas necunoscute. Cuvintele de origine ve*che slavon& sunt cofurt 1685, p. 390: aJetzt wohnen Reussen, Tarten, Sarmaten (d. h. Polen),
Ratzen (d. h. Serben), Armenier, Bulgaren, Siebenbtirger Teutsche und viele
Zigeuner... [in der Moldau]. Und diesweilen diese Vlker unterschiedlich,
also haben sie auch unterschiedliche Religionen, wie w ohl sie den W a-

lachen in vielem nacharten, Bich auch der wallachischen


oder corrumpierten romanischen 'Sprache und Kleidung
gebrauchen, sowohl auch in Regiment, Tribut, Nahrung
und Gewerbe ihnen nachartenb.
Smal-Stocki (o. c. p. 18) citeaz 5. numai propozitia Intaia din mrturia lui

Kreckwitz, pe a doua el o retace In scrierea sa nu putem sti pentru care


motiv pi e pgcat, cad tinftnd cont de ea de bun5. sem& n'ar fi ajuns la
concluziuni as de imposibile. Ornitomdu-se propozitiunea a doua .cetitorul capata. impresia ea In Moldova trfiiau numai nearnuri strine, iar
Rornami de fel. Mrturia lui Krekwitz ne arat5, lmurit c procesul de asimilare a acestora din partea Moldovenilor ajunsese Inteun stadiu foarte
Inaintat.

(1) Canternir, Descriptio Moldaviae, p. 132 aQui e Polonia in m e-

di am Mbldaviam translati fuere longo temporis tractu, patriae linguae obliti Moldavicam reciperep.
2) A. F. Busching's Erdbeschreibung, 1, 2, p. 1637. aDie aus Polen mitten in die Moldau versetzten Bauern haben ihre Landessprache vergessen
und reden moldauischa.

www.dacoromanica.ro

RELATHLE MOLDOVENILOR CU RUTENIL

25

mune Romanilor de pretutindeni, cuvintele mostenite dela

Rutenii asimilati sunt proprii numai Moldovenilor, cari


venir In atingere cu ei.

Asa, fiind, ramne deci bine stabilit ca vechii

coloni ruteni din Moldova, Intrucat ei In temeiul tratatelor de pace dela Camenita si Hotin nu urmar& s& fie restituiti st&p&nilor lor

din Po Ionia, pe vremea lui Dimitrie Cantemir,


care ca domn al Moldovei Ii cunostea de bun&
seam& destul de bine supusii sM, erau cu desavarsire asimilati de Moldoveni, form&nd cu
acestia unul i acelas neam, neamul rom&nesc
din Moldova, din care floe& parte pe acele vremuri si tara Bucovinei.
Acesta este un fenomen etnografic observat i aiurea.
Un popor omogen, asezat In mass& compact& pe un petec

de pmnt cultivat de dansul de veacuri, tinde In urma


instinctului de conservare la asimilarea elementelor s(rAine,

aruncate de imprejurari In mijlocul s5u. Un neam sleit de


puterea de a asimil& nu are viitor, el merge In chip fatal
spre pieire. As& s'a Intamplat cu colonistii romni, reslatiti
in numeroasele asezari peste Galitia estic5,. Ei s'au pierdut
acolo In rndurile Rutenilor, asezati de secole In mass&
compact. Ace las fenomen etnografic s'a petrecut dincoace
si dincolo de Ceremus. In Moldova au biruit RomAnii,

in Galitia Rutenii.

In fata acestor fapte stabilite ne putem Incredinth, cat

de fals5, i lipsit& de temeiu este credinta acelor cari consider& pe Rutenii de azi din Bucovina de descendenti directi
aivechilor pribegisi prizonieri de rsboiu ruteni, adapostitiin

Moldova pe vremea lui tefan cel Mare, Petru Rares si


Ion Vod& cel Cumplit. Credinta aceasta desearta urm& s&

stiintificeste de mai multi scriitori (1),


argumentele ins& pe cari ei le aduc In favorul ei, o sprijinesc numai la aparenta. Analizandu-le mai de aproape,
ne convingem imediat de netemeinicia. lor. Dac& Rufie sustinut5,

(1) Smal-Stocki, o. e., p. 6., urm.; M. Korduba, o. 0., p. 58 urm. ; Aurel Onciul,
Condifiunile existenpi Ronsdnilor in Privitorul, 1, no.4. p. 2 urm.; Kaindl, Die

Ruthenen in del Bukowina, p. 25 urm.

www.dacoromanica.ro

26

CAPITOLIM I

tenii din Bucovina ar fi in adevar urma0i vechilor


coloni din Galitia, atunci punctul de gravitatie al puterii lor ar trebul cutat in satele Rus-Plvalar, Rus-

Poeni 0 Rus-Mamstioara qi In mai multe sate din Rom'ania,

wzrtri rutene stravechi, uncle de veacuri nu se mai aude


nici o boab ruteneasck Daca Rutenii bucovineni ar coborl
direct dela robii de rAsboiu de pe vrernea lui Stefan cel

Mare 0 a urmasilor sal, atunci ei de bun sarn'a ar fi


trebuit sa se desvolte diferit de fratii lor ramasi in Galitia,

cu cari demult pierdur orice legaturk Limba lor ar fi


trebuit EA, devie un dialect rutean particular. Cercetrile
lingvistice, cari s'au Mout in directia aceasta, n'au putut
constata un dialect moldovenesc al limbii rutene, find limba
ruteana, din Bucovina una si aceeaca i in Galitia si Pocutia.

Dincoace si dincolo de Ceremus si de Nistru domneste


unul i acelas limbaj rutenesc (1). Aceste consideratiuni
arata c5, Rutenii din Bucovina nu sunt urmasii vechilor
coloni ruteni din Moldova; ei trebue s. fi imigrat cu mult

mai tArziu In Moldova de sus sau Bucovina, cum s'a

numit acest colt de OA dup5. anexare.


Smal-Stocki si dupa dansul Korduba merg chiar si mai
departe in neintemeiatele lor afirmatiuni, sustinnd ca, pa.n5,
pe timpul lui Alexandru Lapusneanul, cnd resedinta domneascIL urma sa fie mutat& dela Suceava la Ia0, In Moldova.
de sus predomina, chiar elementul rutean, a cArui limb&
domnia In biserick la curtea domnearck ba chiar si In
societatea inalta. In sprijinulafirmatiei lor ei invoacaparerea
lui Bidermann, care din necunostinta de cauz sustine ca.
Moldova in veacul al 17-lea Inca, nu putea fi privit drept dome-

niu al poporuluiromn (2).Bidermann a scris la 1876 un

studiu despre Bucovina sub adrninistratia aus-

tr i a c.a., In care comite craseinexactitati mai ales cu privire

la aplicarea datelor statistice. In sprijinul afirmarii de mai


sus el nu aduce nici 0 dovadk astfel c n'o putem primi.
(1) I. B e p rp a a s aft, riIecure rosopirr, Byaoeushcico-pycHoro, Festschrift fur
Jagii.l. Berlin 1908, p, 423 urm.
(2) H. I. Bidermann, Die Bukonina unter oesterreichischer Verwaltung, p.
45. eSo erklart es sich, warum noch im 17. Jahrhundert das Fiirstentum Afoldau noch keineswegs als eine Domaine des rumnischen Volksthumes an-

gesehen wurdeD. (I !)

www.dacoromanica.ro

RELATIILE MOLOOVENILOR CU RUTENIL

27

Smal-Stocki si Korduba clAdesc pe nisip,Intemeindu-se pe


Bidermann. As& find peste afirmatiuni de acest fel am
pute& trece la ordinea zilei, dac& ele n'ar fi gasit crez&m&nt
In cercurile cetitorilor neorientati in materie. Pentru orientarea cetitorilor vom aduce cAteva, fapte istorice, spre a.
arAt desertAciunea acestor afirmatiuni.
In Biserica din Moldova nu s'a intrebuintat niciodatA,
limbo, r u t ea n A. Arhidiaconul Pavel de Aleppo, care pe
la jumtatea veacului al 17-lea intovArAsi pe patriarhul
Macarie la Moscva, fu rethiut de ImprejurAri mai multa.
vreme la Iasi. Acolo el ava prilej s& cunoasc& mai de aproape limba liturgic& a bisericii moldovenesti. LAud&nd
st&ruintele lui Vasile Vod& Lupu de a tipAri cArti In limbo..
romAna, arhidiaconul observ& ca Moldovenii mai nainte Isi

cetiau rugciunile sarb est e, care seaman& cu ruseste;


Incepand din Bulgaria, In Serbia, Valahia, Moldova, tara
Cazacilor si Moscva, pretutindeni cetese sarbeste, in care
limb& sunt scrise cArtile lor. Dar limba Valahilor si

a Moldovenilor este roman& si.ei nuinteleg ce ce-

tesc sArbeste (1).D In bisericile moldovenesti pan& la.


Vasile Lupu nu domni& deci limba rutean, ci cea veche
slavon& In redactiunea ei medio-bulgark Impestritat& cu
multe elemente rusesti, precum so vede din numeroasele
carp si manuscripte slavone cari ni s'au pAstrat din acele
indepArtate vremuri. In contra acestei vechi limbi liturgice
luptar& Rutenii bucovineni pAn& mai dAunAzi (2). Afirmatia scriitorilor ruteni cA, pan& la mutarea resedintei dela.

Suceava la Iasi, In bisericile Moldovei resuna limba ruteank e deci Mr& temeiu. Tot atat de neinterneiat& este
si a doua afirmatie privitoare la limba cancelariei domnesti.
In Moldova ca si In Tara-Romaneasca se atingeau dou&
curente culturale slavone: curentul rus es c, care stAp&niA

In Rusia si Lituania, si cel jugoslav, sub a cArui Inr&urint& se gAsiau Serbia, Bulgaria, Albania si Turcia. Limba

cancelariei domnesti In aceste patru teri era cea slavon&


in redactiunea ei medio-bulgark In cancelaria domnilor
moldoveni se intrebuinta de regul& limba ruseasck In a
(1) Arhiva Istoricd, 1, 1, p. 145 urm.
(2) Daszkiewicz, o. c., p. 163. eabgelebte KirohenspraoheD.

www.dacoromanica.ro

28

CAPITOLIIL I

voevozilor munteni cea medio-bulgar (1). La noi On& la


secolul al 17-lea Intro limba vor bi t5. i cea scris5,
domni aceIai raport ca In Lituania i Albania. Poporul vorbia, romaneqte, documentele se dresau in limba slavona,,
nepriceput5, de ansul. Pe &and Ins& In Lituania i Albania limba poporului n'ajunse niciodat5. In documente,
la noi limba romn5, deveni prin secolul al 17-lea i
limb& oficial, Pe vremea regelui Sigismund i a lui Mateiu Corvin se dresau hrisoave slavone0i chiar i In Ungaria. Acolo ajunse Ins curAnd sg, st5,0,neascA limba latin5. care se mntinir pAna In secolul al 19-lea (2).
In vieata lor de toate zilele atAt Moldovenii ct i Muntenii vorbiau romanete. Ambele $eri apar In documentele cele mai vechi sub numele de eValachian. Muntenia
se numia, aValachia mare)), Moldova eValachia mickB.
Nurnele terilor acestora d cea mai bunA dovad5, despre
nationalitatea locuitorilor din ele. Bavarezul Schiltberger,
care pe la sfAritul veacului al 14-lea calatorib, prin terile npastre, spune despre locuitori Ca purtau p5,r i barb&
lun

i c5, vorbiau o limb& a lor proprie, limba romn5, (3).

InrAurinta limbii romned vorbite asupra celei oficiale


slavone se observ5, foarte bine In textele docurnentelor.
In documentele lui Stefan cel Mare d-1 Bogdan a putut
constata, nu numai termeni romneti, ci i constructiuni
de fraze i forme gramaticale romne (4). Din aceste vedem deci foarte lmurit, cr. pretinsa stapanire a limbii
rutene In biserica, In stat k3i In societatea Inalt5. din
Moldova nu se poate dovedi prin nici o singura marturie
autentic5, contimporan5,. Afirmatiuni de acest fel, menite s5,

lntunece adevrul istoric, ar trebui s5, dispara odat pen-

tru totdeauna din carp cari au pretentia de a fi luate


(1) I. Bogdan, Veber die Sprache der Moldauischen Urkunden, in Festschrift fur IagU, p 369 urm.
(2) C. JireLiek, In Archly fiir slay. Philologie, XIX, p. 606.
(3) I. Schiltberger, Reiese in den Orient, ed. Neumann, p. 92 ahabent och

ein besunder Sprach.. die walachy spraucho. Cu privire 1a limba -vorbiti


In %erile romne cf. I. Bogdan, Documente privitoare la relattile Terii-Ronninesti ea Brasouul, I, p. XXXIII urm. i C. JireLlek In Archiv fiir slay. Philologie, XIX, p. 601 urm.
(4) I. Bogdan, Documentele dui AFtefan eel Mare, II, p. 606 urm.

www.dacoromanica.ro

RELATIILE MOLDOVENILOR CU RIITENII.

29

In serios! Pentru a cunoaste spiritul care domnia In societatea Malta si la curtea domneasca din Moldova, ajunge
sa. reproducem aci scrisoarea lui Constantin Voda Mavro-

cordat adresata lui Ilia vol capitan de Soroca. Cartea.

ce ni-ai trimiszice Domnulamluoat si cele scrise am


vadzut; (Jar& pentru ce ne scrii greceste? Au astept sa-t
dam noi legofat sa scrie romaneste? Sa-ti cauti logofetl
s ni scrii rumanieste! Sa nu ne mai scrii greceste! (1).
Pe temeiul cercetarilor de mai sus raman deci bine
stabilite urmaotarele fapte istorice:

1. Toponimia slavona a Moldovei provine dela


vechile semintiislavone, cari In drumul lor spre

Peninsula Balcanica poposira multa vreme In


aceasta tara;
2. Principatul halician sau galitian nu s'a Intins niciodata asupra Moldovei;

3. Prizonierii derasboiu si pribegii din Ga-

litia, asezati In Moldova pe vremea lui tefan eel


Mare si a urmasilor lui, s'au contopit cu timpul
cu Romanii.
4. Rutenii de azi din Bucovina nu sunt urmasii
directi ai vechilor colonisti ruteni din Moldova;

acestia la Inceputul veacului al 18-lea erau

asimilati de Romani;
6. Limba ruteana n'a domnit niciodata In biserica, In stat si In societateatnalta dinMoldova;
6. Romniisunt populatia aborigeana a Bucovinei si purtatorii vechilor tradipuni politica f? i

culturale ale acestei Ieri.

(1) N. Iorga, Studii fi Documents, VI, 2, p. 290.

www.dacoromanica.ro

IL

RASPANDIREA HUTANILOR IN MUNTII


BUCOVINEI.
Din cele arAtate In capitolul premegAtor ne-am putut
convinge Ca elementul rutenesc, r5.s154it peste Moldova
Intreag, s'a romanizat cu desavarsire, precum si coloniile romAnesti raspandite peste Galitia estica urmara,
s fie asimilate de Ruteni. Acest proces etnic s'a Indeplinit In Moldova In folosul Romnilor, In Galitia In
al Rutenilor.
In regiunile dela hotar procesul acesta nu s'a putut

afirm cu acela succes, ca In interiorul terii si anume


din cauza ca elementul rutean asezat In partile Ceremusului rmase In contact zilnic cu conationalii s'ai din Galitia. De acolo el primia necontenit succurs etnic, IntArindu-si vecinic randurile rArite. Acest fenomen s'a petrecut
in muntii Bucovinei dela ohrsiile Ceremusului, ale TibAului i ale Putilei, unde populatia se Indeletnicia, nu-

mai cu pstoritul, ducnd o vie* seminomadica. 0 populatie nestatornic, care azi e aici, maine eine tie unde,
se asimileaza, foarte greu. Asa, s'a putut deci IntAmpl,

ca pribegi ruteni din muntii moldoveneti dela hotarul


pstreze nealterath, nationalitatea lor pan5.
In timpul de fat5.. Acestia sunt Huanii. Unii aduc numele acesta In legatura cu romnescul ho t (1), ceeace-mi
pare prea putin verosimil. Cuvantu'l romnesc Hutan e o
forma a cuvntului hut ul, nume pe care Hutanii si-1
dau ei Inii. De unde vine acest hut ul nu se stie. DeGalitiei

(1) E. Katuiniaold, 1. c., p. 58. nota 103;11ijdfiu, Istoria critica, p.294 urm.;
R. F. Kaindl, Die Hunden, p. 3.

www.dacoromanica.ro

RASPANDIREA HIITANILOR IN muNTIT MOLDOVEL

31

rivarea dela Uti, o semintie cuman, cu care s'a adus In


legtura, este greu de admis. Numele Hutan pare s5, derive dela un nume topografic, format dup5, analogia lui
Moldovan, Ardelearr, etc. (1). Patria Hutanilor trebue Mutat&

In muntii Pocutiei, de unde ei apoi se 15,tir 5. i asupra


muntilor Bucovinei. Acestia adbostiau o populaVie rorna,n5, foarte rara,' si de aceea proprietarii acestor munti
primiau cu drag pe noii oaspeti din Pocutia ruteara.
Astfel se strecurar peste hotar azi unul, 415.ine altul,
pada ce numrul lor spori la chtev mii de farnilii. La
s5,1sluirea lor In Moldova Hutanii vorbiau ruteneste i
erau Slavi veritabili, astfel ca, diferitele ipoteze privitoare
la originea ldr nu ne import& In acest conex. La trecerea
lor In Bucovina ei erau Slav i, cari se intelegeau intreolalt
Intr'un dialect malorus sau rutean i pentru acest motiv
trebue s5,-i consider5,m ca Ruteni i s5, cercetm care era
raportul nostru fat5, de ei.
AsezAndu-se In Moldova, Hu tanii nelinitir satele de

prin prejur prin prdaziunile lor. In prima jumatate a

veacului al 17-lea, IntovArsindu-se cu conationali si rude

din Pocutia, ei strbat cu prAdaciunile lor pn5, la Bistrita. Cetatenii din Bistrita ii resping si le ieau prada
Inapoi. La 2 Septemvrie 1621 voevodul Ardealului, Stefan

Bethlen, laud5, pe Bistriteni pentru vigilenta lor zicand:

In ceeace priveste pe talharii veniti de pe p5, m n-

t ul Terii-Ruseti,

c5. aceia din pricina ingrijirii 4i


pazei dumneavoastr n'au putut s5. mearg5., ci ati luat
dela ei vitele, aceea Imi place mie, pentruc5, dac5. vitele
furate acum ei le-ar fi putut duce, cu at5,t mai mult Indulcindu-se la jaf i dup5, astfel de necuviint5. le-ar innol
i

savars1D (2). Talharii veniti de pe pamntul Terii-Rusesti

(Galitia) stint Hutanii, cari trecand Ceremusul pradau In


muntii moldovenesti, IntinzAnd pr5.d5,ciunile lor p5,n la

Bistrita. Cu prilejul acestor prdaciuni multi din ei nu se


mai intorceau In patria lor pocutiana, ci se asezau sta(1) Poate sti In oarecare legaturg cu Hutanii si numele satului Hu et eani

din jud. Suceava, pomenit Inteun document dela Stefan cel Mare (cf. I.
Bogdan, Deems. lui 6tefan eel Mare, I, p. 132.
(2) Hurmuzachi-Iorga, Doeum., XV, 2, p. 916, nr. 1790.

www.dacoromanica.ro

32

CAPITOLITL II

tornic In muntii Moldovei i anume la Cmpulungul-Rusesc(1),

la Rstoace (2) i la Putila. La 20 Maiu 1647 locuitorii

acestor sate. trimiser 40 de oameni de Incredere din

mijlocul lor la Iai spre a se jelui lui Vasile Vod5, Lupu,

ca proprietarii locurilor lzuite de eimnstirea Putna


i mai multi mazili i razei nu vor s& le recunoasc
dreptul de proprietate asupra lazurilor, ci se incumet& de
a cere dela ei dari i dijm. Hutanii Campulungului-Rusesc

reclamau pe seama lor aceloai drepturi, de cari se bucurau din vechime locuitorii romani din ocolul CAmpulungului-Moldovenesc, ca,rora Vod le Incredintase straja
hotarului spre Transilvania. Ei pretindeau drepturi de
proprietate asupra lazurilor, adic& asupra teritoriilor curatite de p&dure prin osteneala lor. Firete ca Vod& n'a

putut Implini cererea unor oameni straini, prip4iti de

ieri alalt&ieri din Galitia in tara sa, i de aceea el consultnd divanul respinse cererea Hutanilor. In acela timp
Domnul confirm& dreptul de proprietate al manitstirii Putna

i al rAzeilor asupra muntilor In cari se salaluira Hutanii, c&rora le porunci sa plateasc& drile 0 s& dea dijmele cerute de stpnii lor. Vornicul CAmpulungului-Rusesc

primi porunca domneasca de a constrange pe Hutani la


Implinirea datorintelor lor fiscale (3). Din acest hrisov
domnesc vedem limpede ea' Hutanii cari se prezentaxa lui
VodA erau numai de curand aezati la Putila, Rastoace
0 Cmpulungul-Rusesc, flindc& ei mrturisesc ca ei Inii
0-au lzuit locurile asupra carora cereau drepturi de proprietate. Mentiunea lor In documente incepe numai In secolul al 17-lea, astfel c& resp a,n d i re a lor pe p a-

m&ntul Moldovei nu poate fi mai veche decAt

la Inceputul veacului al 1 7-lea. Dup o vreme

oarecare Hutanii repetar& pretentiunile lor Inaintea lui


Constantin Voda Duca. Dar 0 acest Domn le respinge
prin cartea sa dela 28 Septemvrie- 1694, hotarind ca ei
(1) Azi (D olhopol e), sat In distr. Vijni0i In Bucovina. Intr'un document dela Constantin Von, Racoviti din 1755 e vorba de (perfecto K i m-

polung rutheniooD. (Iorga, Studii ft Dooms. V, p. 415).


(2) Azi Rostoki" spre miazinoapte de Dolhopole.
(3) F. A. Wickenhanser, Mokla, V, p. 32.

www.dacoromanica.ro

RASPANDIREA RIITANILOR IN MUNTII MOLDOVEI.

33

sa continue a plati birul parnantului si 85. dea dijma (1).


Hutanii asezati in muntii Moldovei veniau din Pocutia
Invecirrata, care se tinea in partea ei estica de starostia
polona dela Sniatin. Aceasta ne-o comunica oamenii din
Campulungul-Moldovenesc inteo scrisoare catre Ardeleni,

zicand ca Lupul lui Ioan au fost cu feciorii lui Apostol

de au batut pe Rusii dela Sniatin (2). Prdaciunile


necontenite ale Hutanilor, savarsite cand pe hotarul Campulungului-Moldovenesc, cand pe al Bistritenilor, ade-

menira pe acesti din urma sa msoare noilor lor vecini


cu aceeas masura. Asa patrund Bistritenii odata pana la
Vijnita, pradand i manand cu ei o turma de oi. Pagubasul oilor, anume Nichifor, se jelui lui Vasile Vocla Lupu,

rugandu1 sa reclame oile furate dela Bistriteni. La 9 Angust. 1651, Voda reclama oile furate dela Bistriteni, zicand:
a Venind oamenii nostri din satul Vijnita, Vitiator din tinutul Cernautilor, plangandu-se ca oameni de ai D-Voas-

tre li-au adus din hotarul nostru 530 de oi (3). Nu stim

ce rezultat avuse interventia Domnului, dar un lucru


11 stim cu sigurantk
i anume ca Hutanii nu ramaser5,
pagubasi, de vreme ce ei la proxima ocazie se despagubira insutit. Asa scrie la 30 Iulie 1662 voevodul Ardealului Mihail Apaffy atm Bistriteni: uAm primit scrisoarea
D-Voastre, din care am inteles ce paguba le-au racut oamenilor saraci din tdnutul D-Voastre cei din CompulungulRusesc. Apafiy cere totodata Domnului Moldovei Eustratie
Dabija oca oile imamate de ei (adica de Hutani) sa le dea
inapoin (4). Despre furturi de cai din Campulungul-Rusesc
se pomeneste i la 1672 (5). In acelas an un Campulun-

gean din upar tea leseasc a face mari pagube unui Ardelean, care exercita apoi represalii Impotriva unui om
uden Rastoace, den tara Moldovei (6). In lanuarie 1678,
Antonie Roset Vod scrie Bistritenilor ca ni se plang
(1) I. L. Klunker, Die geseizliche Unterthans-Verfassung in Galizien,
p. 177 urm.; Wickenhauser, Molda, V, p. 36 no. 9.
(2) Hurmuzachi-Iorga, Docum. XV, 2, p. 1176, no. 2190.
(3) Ibid., 2, p. 1342, no. 2458.
4) Ibid., p. 1316, no. 2420.
5) Ibid., p. 1350, no., 2471.
(6) Ibid., p.1350, no. 2473.
I. Nistor, Ro,ndnii 1ri Rulenii in Bucovina.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLIIL II

34

oamenii acestia dela Gampulung, ca au nAcaz pe pmntul


D-Voastre. C n'au nici o vin pentrud R u i i din P olo n i a le-au facut si lor multe stricAciuni... Ei n'au nici
o vin, ci s-i lese In pace, pentrud Rusii umbra pe acolo pe
pamntul D-Voastre i dela aceia sA-i cear6. despgubire.

(1). Sase ani in urmg, niste Hu$ani pricinuirA din nou


Bistritenilor mari pagube. La reclamatia birului Martin
Emrich rspunde la 19 Iulie 1684 fostul logoft Mihaiu
Thutul zidnd :

CA acolo no-i numai al nostru, ce-i giu-

mtate parte lesasd .. De acmu de se va rusii, no mai


mult, un capt de 45,, s aib a spanzura, va.thmanul den
i pentru preetenee si pace ce facem cu dumneta, vorovi-vom si co Lesii doar s vor lsa ci ein (2)..
Crnpulung.

T'Autul se tina de cuvant si la 14 Septemvrie 1684 el


rporta Bistritenilor c s'a dus la a Sneatin caci

aceia oameni ei ascult de Sneatin si a vor-

bit cu podstarostele, dar acesta se plange el acuma


contra unor Ardeleni cari aau Mout prilej de furt; vadzu
csa dzAc 1F i Leash numai zaboara sa nu fie, adid represalii (3). Din mrturia aceasta vedem c Hutanii moldoveni se IntovaAsiau cu conationalii lor din Galitia spre
a Intreprinde pradaciuni pe sama vecinilor. Intre Hutanii din Moldova si cei din Poculia exist& un contact
foarte viu. La asfel de prilejuri multi Galitieni nu se mai
Intorceau in $ara lor, ci ramaneau In Moldova, sporind
mereu numarul Hutanilor-de aici. Acestia erau deci Ruteni
galitieni cari vorbiau aun dialect propriu rusniac, cum
ne comunica AsbOth (4). Picker i Kaindl Ii revindid cu
drept cuvant pentru Ruteni (5). Dad ins5, cu toate acestea
se atribue Hutanilor din mai multe pr$i o origine d a c o-

r oman A, trebue s constatam c aceasta se face fara

nici un temeiu (6). Toponimia in mare parte romaneasca


din tinuturile hupmesti ale Pocutiei, precum si numeroa(1) Hurmuaachi-Iorga, Docum. XV, 2, p. 1372, no. 2511.
(2) Ibid., p. 1396, no. 2567.
(3) Ibid., p. 1392, no. 2572.
(4) Gottfried v. Asbdth, Die Religionsfondsherrschaft Radautz, ed. Polak,
pag. 15.
(5) A. Picker, Hundert Jahre, p. 7; Kaindl, Die Huzuten, p. 3.
(6) G. Bogdan-Duio5, Bucovina, p. 145 urm.

www.dacoromanica.ro

35

RASPANDIREA HUTANILOR IN MUNTII MOLDOVEL

sele cuvinte rornanesti pastrate In limba lor arata numai

a. Hutanii la raspAndirea lor in muntii Bucovinei gasira, act


un strat de populatie roma,neasa, pe care ei In scurgerea

vremilor si-o asimilar5, cu desvarsire. Dela Rom 5,nii asianilati mostenir Hutanii toponimia romneasca a patriei
lor si cuvintele romanesti din limb5,.
Originea galitian5, a Hutanilor ne-o confirm in mod neindoelnic si fostul guvernor militar al Bucovinei, generalul Enzenberg, constatAnd intr'un raport oficial catre
consiliul aulic de rAsboiu dela Viena alocuitorii din Campu4ungul-Rusesc cu tdat 5. sterilitatea regiunilor, totus nu

voesc nici nu doresc s5, se Intoarc 5, la

st5,-

pani i lor legali d in Galitia(1). De altfel amintirea

.originii galitiene a Hutanilor s'a pstrat si In poezia lor

populara,. ((Vine Hutanul din Colomea si Hutanca

{lin Bahnan, zice un vechiu cntec hutnesc. Obarsia galitianA a Hutanilor reiese si din congruenta ornarnenticei
broderiilor si tesaturilor lor cu a ornamenticei hut5.necti din Galitia. Kolbenheyer arat, c5. broderiile Hutanilor se cleosebese cu des5sarsire de ale Romanilor
din cauza motivelor lor excluziv geometrice si c5, sunt
as& de congruente cu ornamentica Hutanilor din muntii
Oalitiei si cu a Rutenilor din vecinatatea acelora, In-

cal originea comun5, a acestor motive nu poate

fi tras,

la Indoeal5, (2).

In expeditiile lor prAdalnice Hutanii stralateau pan5, la


Dorna. In Iunie 1682, vistiernicul Dragusifi trebui s5, intervin5, la Bistrita pentru un om npstuit de un a Rosn.
Omul se cherna, Nacul din Dorna (3). In acelas an RomAnii

au un proces cu Rucii din Campulungul-Rusesc (4). La


1687, ei au certe pentru nick) oi luate de Rusii a i Puteleni ci. den Campulungul-Rusesc (5). aLa 1698, un dire(1) Raport din 5 Sept. 1779. a der Russisch-Kimpolunger Distrikt, dessen

Ansiedlerso steril und miihselig ihre Gegend seidennoch nicht nach Galizien zu ihren rechtmassigen Grundherren zu retournierdn sich wnschenD
(Arhivele de rasboiu din Viena, sign. 1779-14-197).
(2) Erich Kolbenheyer, Motivele industriei casnice de broderii din BucoNina, p. 69.
(3) Hurmuzachi-Iorga, Docuns. XV , 2, p. 1381, no. 2530.
(4) Ibid., p. 1380, no. 2528.
45)Ibid.. p. 1409, no. 1604.

www.dacoromanica.ro

CAP1TOLUL H

36

gAtor din BistritA adres vatamanului i tuturor satenilor-

din CAmpulungul-Rusesc o scrisoare romneasc in.


chestia unei nAvAliri prAdalnice, intreprinsA de nkte oameni

dela ei. Iat ouprinsul: aSratate dela H[risto]s dumitalevAtAmane i cu top steani din CAmpulungul-Rusascii. Alta,.

iatA cA au venitu nkte oameni din satul vostru, anume.


Alexa lui Hanti din Bora i cu sotia lui, i'au venit Ia.
muntii no0ri dupA Ineu, 0 au luat nkti oi a Cretului
i-a ucis pAcurarii, i'au lAsat unul mort s'au luat cindzA6de oi. De6 dumneavoastrA titi cA s'au fAcut pace odatA

s'au pus leghtura o mie de galbeni, care va stricb.

pacea. De6 ama voi stricat pacea, iar MAriia Sa birub


Bistritei, IanA Diaci i cu tot Svatul MArii Sale i cu
GhenarAs au trimis la dumneavoastrA BA dati mar ha.
innapoi cu pripa.0.1 cu lAn cu tot, 0 o cAldare i altounealte, co au luat sA d6 tot, au sa, dea lotri In mana
pAguba0lor. lark -de vet face aa, vetu stria, fratia; iarapoi sA nu ne bAnuiti. SA fit sAnAto0 dela Hristos, amin (1).

Actul acesta ne aratA cA limba romAneasc era cea oficialA in Campulungul-Rusesc i cd in rAndurile populatiei,
hutAneqti de acolo se gAsiau 0 Romani, cum era aAlexa
lui Hanti din Bora, pomenit In aceastA interesant serisoare romAneascA.

Aceasta InsA nu este singura mArturie privitoare la


elementul romAnesc din ocolul CAmpulungului-Rusesc. Mai
IntAiu ca proprietari ai acestor sate apar din vechime boieri,_
mazili ci raze0 romAni ca : Sturdza, Paladi, Strkca, Giur-*giovan, Potlog, TAutut, Istratuta, Gafencu, LApAdatu, Volcinschi, Turcul, CArste, Rata, Flondor, Malai, Mortun, Reus,
Tiron, Bordan, Ilschi, Vasilco q. a. (2). Familiile acestea
romanecti primira dela voevozii Moldovei silitele i poie--

nile din valea Ceremuqului 0 a Putilei In schimbul serviciului de strajA la hotarul terii. Pe mo0ile acestora se

acezara ca vecini Romani, dar mai ales Ruteni saa


Hutani din Galitia. AO se mentioneaza la 1673 tn ocolut
CAmpulungului-Rusesc a doi Ru0 ci un Ungureanz (3). Un
(1) Hurmuzachi-Iorga, Docum. XV, 2, p.1465, no. 2750.

(2) Cf. Actele de delimitare dela 1782 la Tabula terii din CernAuti ; Wieltenhauser, Molda, V, p. 55 urm.
(3) Ibid., p. 1351, no. 2476.

www.dacoromanica.ro

RASPANDIREA HUTANILOR IN MUNTII MOLDOVEL

37

-document dela 1689 pomenecte de un anumit kI hn at

-Curnarycescul rure Viznican, care pare s& fi fost

Roman (1). Pe vremea ocup&rii Bucovinei era vornic la


Cmpulungul-Rusesc Grigore Cutul. Tot acolo Intalnim
nurne ca: Plehufa, Moroc, loan Lungul Pilipco, M o r ar iuc c. a., cari v&desc originea rom&neasca a purt&torilor
lor. La frastoace gAsim pe aceeac vreme nume ca: Ceaciun,
"Tiron, Hojdan; la Putila: Chislit& si Boca, la Ialovicioara
tteaia familia it efur ea c, cari toate par s fi fost de
origine roman& (2). Ctunele Ialomita si Stebni din ocolul
CAmpulungului-Rusesc apar In actele din timpul ocuparii

ca acezari romnecti: Iabloniza Wol o sky si Ste bny


AV olosky (3). Prin veacul al 18-lea ocolul Campulungului-

Rusesc era un teritoriu mixt ci numai mai tarziu Hutanii,


prirnind vecinic sucurs din Galitia, reucie& s'a asimileze
pe Romnii din niijlocul lor ci s& prefaca partea aceasta
inuntoas& a Bucovinei Intr'un teritoriu curat rutean.
Preponderanta elementului rutean asupra celui roman
pare c& dateaz& abia din timpul craiului Joan Sobieski,
care pe la 1690, ocupand Moldova de sus In extensiunea
Bucovinei de azi, acezase slujbasii sat la CarnpulungulMoldovenesc. La 5 Aprilie 1687, el adresa o proclamatie
c&tre locuitorii Moldovei, In care acectia erau invitati s
ramana fiecare pe la casa sa ci s primeasc& f&ea% Mc&
garnizoan& leceasca In Campulung, pentruc& singura sa
intentie este de a sap& tara Moldovei de Turci (4). La 21
Iunie 1687, craiul numl pe boierul Turcul judecAtor la Cernauti (5). La 25 Octomvrie 1691, Sobieski petrecea In Suceava (6). Atunci se ridicar& moactele Sf. loan eel Nou
-din Suceava spre a fi dus la Zolkiew In Galitia, uncle r&maser& pan& la 1783, cand urmara s fie readuse In tara.

i asezate din nou la Suceava. Pe vremea ocupatiei polone elementul hutlinesc priml sucurs Insemnat din Galitia
1) Hurmuzachi-Iorga, Docum. XV, 2.p. 1446, nr. 2687.
(2) Actele de delimitare si Wickenhauser, Molda, V, 44, 50, 52, 53, 74.
(3) Cf. Izvodul satelor din Bucovina la 1774, ed. D. Werenka, Topographic:
der Bukowina, p. 210.
(4) Hurmuzachi-Bogdan, Docum., supl. II, vol. III, p. 160.
(5) Ibid , p. 166.
(6) Hurmuzachi-Iorga, Docum., XV, 2, p. 1446, no. 2687,

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II

38

t:i se Intari In asa masura, Incat reusl sa ashnileze pe


Romanii asezati sporadic In mijlocul lor (1). Romanii asimilati lasara Hutanilor drept mostenire o multime de cu-

vinte romnesti, cari s'au pastrat liana In ziva de azi in


limba hutaneasca si cari stint mai numeroase In graiul,
Hutanilor bucovineni decat In al Hutanilor galitieni.
Cu toate acestea Insa numrul Hutanilor In muntii Buco-

vinei era foarte mic si neinsemnat in intaia jumatate a.


veacului al 18-lea. Dovada este hrisovul lui Constantin
Voda Mavrocordat din Maiu 1742, In temeiul caruia starostele Cernautilor era imputernicit asa stranga pentru
Campulungu rusascu Gine va veni, sa, saza acolo la locurile
acelea, pana la 300 oameni . . . . ca sa fie slujitor pentru
pazap (2). In vremea aceea se refugia in muntii nostri fai-

mosul hot Alexa D obo so iu c, care era urmarit de autoritatile polone. In iarna anululi 1742, starostele polon Er-wokowski cere lui Constandin Voda expulsareahotului care

as'ar II dat acum de iarna spre partea Moldovei ca sa.


mistueascan. Domnul dada porunca ispravnicului de Cernauti s, raspunda lui Kriwokowski aca acel talhariu In

pamantul nostru al Moldovei nu se aft nici poate sa se


amistueasca.. sa-1 caute Intr'alte parti de loc, ca in tara
noastra nu se aflav (3). Autoritatile polone staruira Ins&
din nou pe rang& Domn In vederea extradrii haiducului,
astfel ea Voda se simti indemnat a trimite porunci
catre Dinu Armasul pentru niste talhari anume Dobo s.
v Ma f de talhari, din Tara Leitteasca, si cu alte sotai ai

lui, cari fugind de acolo, au mers In sat in Rastoace in

Campulungul Rusescp. Armasul priml imputernicirea de a


sill pe Rstoceni ca ei sa descopere ascunzisul lui Dobos
prin secvestrarea bucatelor si prin arestarea mai multora
din mijlocul lor. Tot odata priml si starostele de Cernauti
ordin sa, ceara pe talhar dela stenii din Rastoace (4). Dar

cu toate msurile luate Dobos sau Dobosciuc n'a putut .


fi prins, fiindca Hutanii simpatizau cu el si-1 ascundeau bine
(1) Ausgewhlte Capitel aus dens Gedenkbuche der rns. kath. Pfarre in
Csernowitz, ed. Polek, p. 30 urm.
(2) N. Iorga, Studii fi .Docuns., VI, 2, p. 234; cf. i p. 323.
3) Ibid., p. 295.
(4) Ibid., p. 373.

www.dacoromanica.ro

RISPANDIREA HUTANILOR IN MUNTII MOLDOVEL

39

de urrnaritorii lui. Cur lnd Ins& indrznetul haiduc urm eh

fie Impwat de sotul ibovnicei sale (1745) (1).


Pe timpul ocupArii Bucovinei ocolul ampulunguluiRusesc cuprindea, In hotarele sale t rei sat e i anume:
Cmpul ungul Rusesc (Dolhopole) cu calunele: Rusca,
Spetke, Ulma (Elem), Marenici (Maranizy), Nisipitul, Gura
Putilei, Izvor, i Pietroasa; Pu tila cu atunele: Plosca,
Iablonita, Sipote, Coniatin, Ropocel, Greblena (Crevola),
Seletin i Stebni i ca al treilea Rsto a cel e cu catunele:
Sadau, Sahariz, Frasin (Iesin), Mesy Brody F.:1i FalcAu. Aceste

trei sate Impreun cu cele 21 de &Mune adpostiau atunci

o populatie de 962 famili sau 4.810 su flete (2), cari


In covAr0toarea lor majoritate vorbiau rutenete, find

Hutani originari din Galitia.


Din valea Ceremuului elementul hutnesc se raspAndi
mai apoi spre Sud. Trecnd cumpna apelor care desparte
Suceava de Moldova i de Bistrita Aurie, Hutanii strbat
pe de o parte in valea CArlibabei, pe de alta In a Moldovitei
pentru a intemeia, satele arlibaba, Ru0i-Moldovitei, Ciumrna0 Ru0i pe Boul. De pe brani0ile nansastirii Moldovita
ei patrund chiar mai departe spre Sud i trecnd apa Moldovei ei ajung pe branitile mnstirii Voronetului, aezandu-se la Gemine i la Ostra unde-i gsim pAmsa, azi. Ei

dAdeau contingentul principal pentru brnitenuiD

ma-

nstirilor Putna, Sucevita, Moldovita i Voronet. Brnistenii ruteni tineau In arenda, poienile i vAile mnstirilor
acestora In schimbul unei sume de bani, avnd totodat
Indtorirea de a scull mnastirea de prklciuni. Dar Hutanii nu se tineau totdeauna de indtoririle lor, silind prin
aceasta pe proprietarii muntilor s anuleze contractelo de
arena% incheiate cuei. A anula bunaoara Grigorie Vod
Calimah contractul de arendare Intro Hutanii brn4teni
i egumenul mnstirii Putna, poruncind totodatil vornicului
din Campulungul-Rusesc, loan Cutul, ca el s5, constrang 6. pe

uRu0i Putileni i din ampulungul RusescD de a restitul


manastirii Putna toate hrtiile privitoare la contractul
(1) Cf. G. Bogdan-Duiofi, Bucovina, p.147; Gregor Kupozanko, Die Schick-

sale der Buthenen, p. 77; idem, Die Hajdatnachen, p. 17 urm,


(2) Splny's Ortschaftsverzeichnis, ed. Polek, p. 9 urm.

www.dacoromanica.ro

40

CAPITOLIIL II

anulat (1). La 20 Maiu 1768, Hutanii se Imploar 6. cu egu-

menul manastirii. 0 delegatie de 18 Hutani In frunte cu


Ion Corban so prezent& egumenului spre a arenda din nou
muntii manastirii (2).
In urma secularizarii mosiilor manastiresti administratia
acestora trecti din mana egumentului asupra organelor
fondului religionar greco-oriental al Bucovinei. Hutanii branisteni continuara a arena, muntii dela administratiile

silvice din Ilisesti si Fratauti. Despre Hutanii asezati pe


branistile Putnei ne comunica AsbOth ea ei se deosebiau
de ceilalti locuitori, atat cu privire la limba, cat si la
datinile si obiceiurile lor. Ei erau nomazi si tineau numai
In arenda vane si poienile locuite de dal-10i. In satele Seletin,
Sipote, Moldava, Izvoare ci Carlibaba traiau la 1832 numai

2.053 de suflete hutanesti (3).


Hutanii erau rspanditi asupra unui teritoriu foarte larg.

In cele mai departate si ascunse poieni si vai de munte


se gAsiau slasluite ate doua trei familii hutnesti. Intr'un
raport oficial din anul 1840, gasim urrnatoarea marturie
privitoare la felul de asezare a Hutanilor In muntiiBucovinei:
a In partile muntoase cari se Intind In latime dela hotarul Ho-

morului pan'a la apa Bistritei si In lungime dela frontiera


Transilvaniei pana la muntii Campulungului-Rusesc si ai

domeniilor radautene pe un areal de 8 10 mile patrate


s'au asezat pe nesimtite numeroase famili de Rusneci si
anume In mod sporadic, ici We una, dincola cate doua,
treip(4). Spre Inlesnirea administratiei si mai ales In vedere
aplicArii masurilor de sigurant5, publica obtinii guvernorul
Enzenberg dela forurile superioare din Viena Indemnizarea

de a sill pe Hutanii raslatiti prin munti s se aseze mai


aproape unii de altii si astfel sa Intemeieze sate In toata
forma. Fata de msurile acestea Hutanii observara oarecare
rezistenta, astfel ca bunele intentiuni ale administratiei

ramasera In mare parte nerealizate. Numai familiile hu0) Wickenhauser, Molcla, V, p. 52 nr. 25,0 26.
(2) Ibid., p. 53, nr. 27.
3) Asbdth, o. c., p. 16.
(4) Raportul oflcial din partea administratiei bucovinene cbare Guborniul
provincial din Galitia dto 22 Maiu 1810, pe care mi 1-a pus la 1nd5.mina d-1
T. V. Stefanelli.

www.dacoromanica.ro

RISPANDIREA HUTANILOR IN MUNTII MOLDOVEL

41

tAnesti, rAtAcite pe hotarul vechiului acol al CampulunguluiMoldovenesc 78 la numAr urmar& sa fie concentrate pe

teritoriul dintre pAraele Breaza si Neagra, cari se scurg


In Moldova. Astfel s'a Inchegat la anul 1816/17 satul
-hutnesc Breaza, mai sus de Fundul Moldovii. Numele
Ferdinands tal impus nouAi asezAri hutAnesti nu s'a mAnVnut, rAmanand pan& azi In uz numele Breaza (1). Hutanii
rarnaser& si In era austriaca, simpli arandasi ai muntilor,

locuiti de ei, pana. la 1848, and se Mai Improprietrirea


tranilor in Austria Intreag& d prin urmare si In Bucovina.

Pe timpul ocupArii, numArul Hutanilor asezati pe braniOile maniistirilor Sucevita, Moldovita si Voronet era foarte

neinsemnat. Izvodul alcAtuit din Spleny la 1775 arat& la


RuOi-Moldovitei si Argel 97 familii, iar la Stulpicani cu
cAtunele Negrileasa, Ostra si Gemene 85 familii, dintre
cari Ins& nu toate erau hutnesti (2). Astfel numArul Hutanilor asezati In pArtile sudice ale Bucovinei ajungea cel
mult 150 familii sau 750 suflete. Ad&ogand la suma aceasta

si cele 962 familii sau 4.810 suflete hutAnesti de pe branistile Putnei si din ocolul Campulungului-Rusesc, gAsim
c& pe vremea ocupArii traiau In muntii Bucovinei cel mult
1.112 familii sau 5.560 de suflete hutAnesti. Trebue s&
admitem Ins& CA cu prilejul conscriptiei Ingrijite de Splny
la 1775 multi Hutani se vor fi sustras dela num&rare, mai

ales cand muntii le oferiau ascunzisuri ma, de bune. De


aceea putem admite cA numArul Hutanilor In Bucovina se
urea atunci la 6.000 suflete. Aurel Onciul pune pe sama Hutanilor un numAr de 10.000 de suflete (3). NumArul acesta e
insA cu mult prea mare. Datele statistice din vremea aceea
ne arat& cel mult 6.000 de Hutani. La numArarea din 1910
s'a constatat numArul Hutanilor bucovineni cu 33.000

suflete. In curs de 130 ani numrul lor a sporit deci dela


6.000 la 33.000. Sporul acesta s'a Mout atat pe calea
natural& a nasterilor, cat si prin imigrAri continue din
1) Raportul citat; cf. Kaindl, Das Ansiedlangswesen in der Bukonina,
p. 139 urm.
(2) aTabella) lui Spleny, ed. Polek, p. 14.

A Privitorul, I, no. 4, p. 3.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL II

42

Pocutia Invecinata(1). Cele 21 de catune de odinioara au


devenit mai toate sate de sine statatoare.

Pe temeiul cercetari lor de mai sus putem deci

afirm cu siguranta, ca. Hutanii din Bucovina


sunt originari din Galitia i anume din Pocutia.
De acolo ei trecura pe la Inceputul veacului al

1 7-lea apa Ceremuului spre a se aeza in

muntii Moldovei i anume mai IntaiulaCampulungul-Rusese ci la Rastoace i strabatand mai

apoi in valea Putilei, a Sucevei, a Bistritei i


chiar a Moldovei, ajunsera 'Ana la Ostra ciGemene. Raspandirea lor peste muntii Bucovinei
s'a facut In aca fel, ca, cei veniti mai Intaiu vindeau locurile lazuite celor proaspeti sositi din

Galitiacubani buni,iareipatruncleaumaiadnc
In munti unde lazuiau alte locuri. Din pricina
aceasta ei aveau certe i daraveri cu proprietarii muntilor.
La acezarea lor in muntii Bucovinei Hutanii
gasir acl o populatie romaneasca foarte rara
pe care ei, primind vecinic sucurs din Galitia,
reucira a o asimila, in scurta vreme. Aceea
soarta Indurara i colonictii roman! din Transilvania cari gasira adapost pebranictile mananastirecti din muntii Bucovinei. Si acectia se
pierdura cu vremea In randurile Hutanilor.
Hutanii ni se prezenta drept cei mai vechi coloni ruteni
In Bucovina, cari ramanand In vecinic contact cu conationalii lor din Galitia, n'au putut fi asimilati de Romani,
cari preferau campiile manoase dela ces ci cautau adapost
-

In munti numai in vremuri de restrite, and ducmanii

navaliau In tall. Hutanii sunt Rutenii wzati la marginile


Moldovei spre Galitia, despre cari ne amintecte Cantemir,
ea mai vorbiam Inca pe vremea sa arutenecteD (2).
Naturalistul Hacquet vizitand pe la 1788 muntii Bucovineai li gsi locuiti de Ruci, adica de Hutani. Din gura
(1) I. Rohrer, Benserkungen auf einer Reise von der Tiirkiscken Grenze
fiber der Bukowina. . nach Wien, p. 79, 91 i 94.
(2) Cantemir, Descriptio Moldaviae, p. 132: Biischings's Erdbeschreibung,
1, 2, p. 1637.

www.dacoromanica.ro

RISPANDIREA RITTANILOR IN MIINTII MOLDOVEI.

43

-vornicului din Putila el auzi ca, strAmosii Hutanilor erau


pe vremuri ucigasi i tAlhari i c5, urmasii lor abiA mai
tArziu se deprinserA la muncA stAruitoare i cinstitA. Muntii le

serviau de adApost cAnd erau urmAriti; dar immultindu-se


oamenii ei nu mai erau siguri de urmrire i pentru acest

motiv ei se simtirA nevoiti a-si schimba, traiul si a se

lepAda, de apucAturile lor prAdalnice (1). Tot Hacquet ne


spune cA pe vremea rAsboiului Muscalii pAtrunser5, pAn5,
in muntii hutAnesti, lAs5,nd la retragere Hutanilor o amintire

nu tocmai placut5,s I fi lisu 1 care bAntue pAnA In ziva


de astAzi In rAndurile lor (2).

MArturisirea vornicului din Putila confirmA pe deplin


cunostintele noastre despre Hutani, dobAndite din documente. VAzurAm doarA cum ei Intreprindeau prAdAciuni
pAnA la cetatea Bistritei i pAnA in inima Ardealului. Afirmatia fruntasului din Putila c5, conationalii sai s'ar ft pocAit

n'a crezut-o Hacquet, care sustine c a aproape jumAtate


din locuitorii muntilor hutAnesti rAmaserA inc5, credincio0
vechilor lor obiceiuri prAdalnicen (3); dar nu o credem

nici noi cAtA vreme stim cA Inca pe la 1820 siguranta


publica in munch Pocutiei i ai Bucovinei invecinate ras
foarte mult de dorit. Din aceasta pricina administratia se
vAzii silit5, a cere ajutorul consistoriului din Lemberg
si al celui din CernAuti pentru a putea, combate cu succes
relele moravuri ale Hutanilor. Consistoriul din Cernauti
griji ca muntii hutAnesti an de an sa fie vizitati de preoti
zelosi i predicatori iscusiti cari prin cuvAnt viu incercau
sa combatA deprinderile rale ale locuitorilor ti s..i In-

(1) Hacquet's Neiute physikalisch-politische Reisen, I, p. 177. (Vor Zeiten


waren wir in diesem Gebirge Mrder und Fauber, aber jetzt haben wir uns
ans Arbeiten gewohnt und haben uns gebessert.. Das Gebirge war unser
Zufluchtsort, wenn man uns aus den Ebenen verfolgte, allein da der Menschen immer mehr geworden, so sind unsere Voreltern und Eltern auch
hier nicht der Verfolgung allezeit entgangen ; es blieb uns also niohts
iibrig, als unsese Lebensweise nach und nach zu verbessern.
(2) Ibid, p. 167, 'Hier (Putila) sah ich Spuren von der Verheerung, welche die Russen in dern letzten Kriege gegen die Pforte (1768-1774) unter
dem, weiblichen Geschlechte durch die Venusseuche angerichtet hatten,.
(3) Ibid., p. 177.

www.dacoromanica.ro

44

c APITOLIIL II

demne la observarea si ascultarea legilor bisericesti

ale statului (1).


Deprinsi din vechime la o vieatA neregulat si nestatornick, Hutanii numai cu anevoie se putur acomoda noulor
stsari de lucruri din 13ucovina. Nesiguranta si nestatornicia
posesiunilor lor muntoase, pe cari le stp'aniau numai ca
emb at i ca ri, forma, un izvor nesecat de certe si galcevi,
precum se poate constat din,numeroasele dosare cari s'au
pastrat din acea vrerne. La anul 1848 nemultamirile Hu-

tanilor, *tate de deputatul lor K oby li ca, luar un caracter revolutionar (2). Impropriearirea Hutanilor Impreurfa cu a intregei tArAnimi din ImparAtie precurn si In-

radusirea revolutiei din Ungaria cu ajutorul Moscalilor


puse capt si turburArilor hutanesti din muntii Bucovinei.
(1) Report oficial din anul 1820 pfistrat In arhivele Ministerului de 011ie
si histructie din Viena, Sign. 16267/804. Fasc. 18 A. Bucovina.
(2) II. F. Kaindl, Die Bukowina in den Jahren 1848 und 1849, p. 13 urm.

www.dacoromanica.ro

PRIBEGIREA RUTENILOR IN MOLDOVA


INAINTE DE ANEXAREA BUCOVINEI.
DupA ce am v5,zut care era, starea etnografic5, In muntii
Bucovinei, s5, cercetam acuma co referinte etnografice

domniau la es. Aici colonii ruteni, wzati din vechimeIn mod sporadic printre Romani, urmar s fie asimilati
de aceqtia cu desAvarOre, precum am artat mai sus. La.
apa Nistrului i a Colacinului (1)

acesta march, frontiera

Moldovei &are Polonia dela revrsarea Ceremtnului in


Prut phn5, la Babin pe Nistru neamul nostru sttea, In
zilnic contact cu Rutenii din Galitia i Podolia. Sub inraurirea acestui vecinic contact limba Romamilor dela,
hotar era, Impestritat5, cu cuvinte rutene, ea suferi o anumita, metamorfoz5, ca i strattirile geologice cari sufer5,
anumite schimb5.ri in urma contactului direct cu materiile
topite cnd acestea strabAtnd scoarta pamantului ies cu

putere la suprafat. Despre aceste vechi sentinele dela.


hotarul Moldovei observa, Cantemir zicand : a Cei cari lo-

cuesc la Nistru amestec5, multe cuvinte polone i multe


din vasele lor de cas5, le numesc cu nume luate dela.
Poloni (2), Incat un alt Moldovean abi poate s le Inteleagan (3). Acest limbaj ciudat 11 auzim Inca i azi in
Bucovina din gura Romnilor cari traind In ntijlocul Rutenilor vin zilnic in atingere cu ei. AO, ni se prezentA.
starea etnogralica a Moldovei pe la mijlocul veacului al

18-lea, &and In urma turburarilor politico se produse o,


(1) Vechiul Colacin se chiamrs. azi Turetchi si formeaz1 hotarul tntre..
Bucovina siGalitia.Localitatea cu acelas nume se tine azi de orasul Sniatin
(2) Socotit in Inteles politic, Iiindc5 Rutenii din Galitia eran supusi poloni.
(3) D. Cantemir, Deserierea Moklovei, p. 167.

www.dacoromanica.ro

46

CAPITOLIM III

mare schimbare etnografic In Moldova de sus, numitk


dupa, anexare Bucovina. Aa se numiau In limba veche
a cronicarilor codrii de fag cari Inviosau i Impodobiau
In vechime acest frumos colt de pkmnt moldovenese. In
documentele latinesti codrii acestia se numiau asilvae
faginalesz, adick fkget. Dela ocupare Incoace tara aceasta
s'a numit district bucovineann sau simplu Bucovina, de
vreme ce numirea de aco mit at al Suce v e in propusk

pentru tara anexatk nu gasi aprobarea forurilor hotarttoare dela Viena (1).
DupA, moartea regelui August III, Intarnp1at5, la 1 Octomvrie 1763, Polonia ajunse Inteo stare de deplin anarhie

si de descompunere. Noul rege Stanislav August Ponia-

fowski (1764 p'ank. la 1795), ajuns pe tron cu ajutorul


ImpArktesei Catarina II, n'a putut gasi razim de ajuns
la supusii ski, desbinati i Indusmkniti pAnA la cutite, i
de aceea el caut razirn in afark. Luptele interne sguduirk Polonia din temeliile ei. leahta polonk, regimentat

In asa, numite confedera'iuni, Isi cheltui toate for-

tele In lupte crAncene vecinic atatate i nutrite de Rusia,


care In vederea desfiintrii Poloniei aye& un viu interes
politic, de a zadrnici cu toate mijloacele, permise i nepermise, pacea i linistea din tar& Agitatia ortodox, pus
la cale de Rusia, fanatiza taranimea din provinciile rutene ale Poloniei In ask mksurk, Inca aceasta se rascula
Impotriva stApknirii si a morterilorrscoala H aid am aci o rcomitnd nespuse grozvenii i vArskri de snge.
In toiul acestor sAngeroase turburri izbucni la 1768 ra'sboiul ruso-turc care tina sase ani Impliniti.
In vremurile acestea de rsboiu i anarhie In Polonia

vi mai ales In provinciile rutene ale acestui regat cu


constitutie republicana, autoritAtile nu-si mai puteau da
rand. Targnii ruteni de pe mosiile sleahtelor polone se
ridicau cOntra stpanilor i sfrmknd apAsk,torul jug al
iobagiei, prksiau pamantul de care erau legati pAnk atunci,
pentru a-si cut conditiuni de traiu mai bune. De Mc&
ca sk nu fie prinsi i readusi cu sila pe mosiile parasite,
ei preferiau s fug& peste hotar In Moldova, uncle robia
(1) Staats-Kanzlei Index 1777. No. 1678 (Haus-Hol-und EStaatsarchiv, Viena).

www.dacoromanica.ro

PRIDEGIREA RUTENILOR IN MOLDOVA.

47

se apnea numai fata. de Tig a ni. Dar pribegii ruteni nici


pe p5,mAntu1 Moldovei nu erau siguri, de vreme ce autoritatile polone nu Intrelasau a-i reclamh, dela Moldoveni. La interventia allatmanului Coroanei din Polonia
scrie Constantin Voda Mavrocordat la 1742 ispravnicului
sau de Cernauti pentru bkjnarii sau ta,lharii din partea
rfrji Leeti ce ar fugi la Moldova i poftete dum. Hatmanul ca s5, nu se mai primeasco. la Moldova, cum i la
Tara-Lesfasc5, va porunci dum. a nu se mai primi (1). Tot
atuncia raporteaz5. ispravnicul Cernautilor c alocuitorii (din

Galitia i Podolia) au ramas frA un fir de pane, c5, li-au


batut bruma i n'au cu ce s mai plateasc5, birul. 0a-

m e nii bejenari din Tara-Leeasca, din lipsa pa-

nii, ies In t al.& tot v ad. to s (2). Nevoia man& deci pe


Ruteni In Moldova. Si ei de bun5, seam ar fi emigrat In
mass& in aceast tark dac5, hotarul polon n'ar fi fost
bine pkit. Slujbaii poloni dela hotar desvoltau Ins5, o
activitate foarte zeloask astfel e numai rar cnd reuia,
vreun pribeag s se strecure peste frontier in Moldova.
Dar i cAnd ajungeo, carevh, pe pamantul Moldovei, era
urmarit de eg o n a ii poloni i lntors in satul de unde
fugise. Asupra strilor dela hotar ne 15,murete foarte bine
Gavril Neculce vel C5,pitan de Cotmani in raportul sau
catre Constantin Voda Mavrocordat, In care g5sim urmittorul pasaj interesant : aViind In Moldova 4 care de
bejenari, i-au luat gonaii pe urm i ajungndu-i pe urm5,
noaptea, la camp, pe esul Prutului, mai jos de satul Lujeni, au dat n5.val5, s5, prim& pe bejenari, i, smulgAndu-se

unul din bejenari, au plecat fuga s5, 1ac5, tire In sat s5,
nu-i lase. Iar doi din gonai, luAndu-se dup dansul, s'au
Irnpucat unul pe altul, anume c5. Impursa pe bejenari i

pe loc a murit; iar 6 gonai au ramas la carele bejenarilor i au prins pe doi din bejenari i pe femeile lor pi
i-au btut; cu topoarele au anit 3 femei, iar pe barbati,
pe unul 1-au rnit In trei locuri. Si srind dup5, gonai
oamenii din Lujeni nu i-au putut ajunge, find noaptea i
aceia &Mari. Pentru care macar ea el pentru aceasta au
(1) Iorga, Studii i Documents, VI, 2, p. 287.
(2) Ibid., p. 300.

www.dacoromanica.ro

48

CA PI TOLUL

LI

Boris la gobernatul de Cosov, so, prinde pe tAlharii aceia,


dar deosebit au it-itiintat i aceia, s aib rAspuns, pentru
ch s'au fAcut prea mare cAlcare de hotar: peste hrani.%e

3 cale panA la acel loop (1). Din mArturia aceasta at


de interesant vedem cu cata greutate puteau strAbate
pribegii ruteni peste hotar In Moldova. Ea ne arata cat
de neinsemnat putea fi numArul celor veniti din Galitia
in Moldova pe la najlocul veacului al 18-lea.
Dar In ciuda tuturor piedecilor pribegii ruteni nazuiau
mereu spre hotarul Moldovei, fiindca prea mare i bathtoare la ochi era deosebirea lntre referintele sociale i
economice de dincoace qi de dincolo de Nistru qi Colacin.
Dincoace erau pamanturi mAnoase i stApanite de boieri
de aceeaq limbA i lege cu taranii mezati pe ele, dincolo
mogii mai putin mnoase, stApanite de nobili poloni ci
exploatate de arandai ovrei. Dincolo tAranul era lipit

pamantului, adica adscris glebei cu toatA familia lui,


dincoace trAiau t Arani cu totul

vecini

aezati pe molile boiereti i manAstireti In conditiuni convenabile. In sfarqit tAranii din Galicia ci Podolia erau tin uti

la 52-156 de zile de claca pe an (2), pe and cei din


Moldova, in temeiul hrisoavelor dornnmti dela 1749 i 1766,

erau datori numai la 12 zile de clad, pe an, cei aqiezati


pe moOile dela hotarul terii chiar numai la 6 zile (3).
Pribegii nou sositi mai beneficiau i de Inlesnirile hrisovului pentru bejenari allui Constantin Vod Racovita.
dela anul 1756 (4).
Taranii ruteni suferiau foarte mult din pricina asprimii
s1ujba0on ii vtafilor de pe moOle stApAnilor poloni. Ei
erau siliti s munceasea pentru boier In timpul cel mai
bun si mai priincios i Intr'o masura me, de considerabil

!neat lor nu le mai ramanea mult timp liber ca s muncease& i pe ogoarele lor particulare. La acestea se mai
ivl Inca un alt mare inconvenient. In urma turburArilor
(1) N. Iorga, Staii f i Docunss nte, VI, 2, p. 302.
(2) Edicta et mandate uneversalia regni Galiciae et Lodomeriaa a die 14
Sept.-1772 initae possessionis promulgate, cunoscute sub titbit gpiller'sche
Gesetzsammlungo; cf. R. Fr. Kaindl, Die Ruthenen in der Bakmina, p. 30.
(3) Radu Rosetti, o. o. I, p. 453 um.; Codrescu, Ur/emu; II, p. 217.
(4) Codrescu, Uricarul, 1, p. 193.

www.dacoromanica.ro

PRIBEGIREA RDTENILOR IN MOLDOVA.

49

politice msurile de siguranta, nu puteau fi aplicate In


deajuns si multi trani fugiau de pe mosiile boieresti. Prin

aceasta ursita celor rAmasi pe la vetrele lor devenia, si


mai grea, fiindca munca pe care mai inainte o prestau mai
multi, acuma ramnea, intreaga in sarcina celor rmasi pe
mosii. Taranii din Po Ionia mai erau Inca storsi pAn la maduv

de Ovrei, cari stApa,niau prin banii lor Intreaga vieat economic& din Polonia. Acestea erau momentele principale pe
cari fugarii din Galitia le insirara inaintea lui Enzenberg,
pentru a-si motiva, fuga lor peste hotar In Moldova de sus
sau Bucovina (1).
Deosebirea Intro conditiunile de traiu de dincoace si de
dincolo era asa, de mare, Incat ea usor putea fi observat
de taranii ruteni. Acestia treceau adesea hotarul, mai ales

ca carausi cu provizii in toiul rasboiului

si

atunci ei

aveau prilej sa% cunoasc5, din propria experient favorabilele conclitiuni de traiu din Moldova. Locuitorii ruteni

de pe la Sniatin si Horodenka se aprovizionau cu lemne


de ars din padurile Moldovei. Constantin Vod Mavrocordat Ingdui la 1742 starostelui dela Sniatin ca st fie
volnic a taia, si Cara 600 care de lemne Intr'un an din
padurile terii Moldovei, au ale Ceremusului, au din ale
Bu c ov in ii paduri pentru treaba arsuluin (2). Astfel gAsira,
Rutenii prilej de a cunoaste starea de lucruri din Mol-

dova si de a pribegi Incoace. Chiar acelas staroste dela


Sniatin cera lui Voda extradarea unor fugari, oameni de
ai si (3). Ba mai mult, Constantin Vod Mavrocordat
permite a sa poata oamenii din Tara-Leseasc a al.& si seman& cu datul obicinuit, pe pAmantul Moldovein (4). Tocmelile agricole pe temeiul cArora taranii ruteni isi hide(1) Raportul lui Enzenberg atre consiliul aulic de ilsboiu din Viena dela
5 Septemvrie 1779. Kriegsarchiv, sign. 1779-14-197; cf. F. Zieglauer,
Geschichtliche Bilder aus der Bukotvina, XII, p. 38, editat de Kaindl din
lb.s5m3fintul literar al rposatului Zieglauer.

(2) Iorga, Studii si .Documente, VI, 2, p. 239, 325 urm. si 360; cf.Raportul

lui Mieg dela 23 Decemvrie 1773, publicat de Werenka In Bukotvina's


Entstehen u. Aufbliaen, p. 63, GErsetzung des Holzmangels, in denen von
Holz entbltten Gegenden von Horodenka und Snyatin, deren Einwohner
aus der b1of3en Gnade deren benachbarten Moldauer lebenp.
(3) Iorga, Studii fi Documente, VI, 2, p. 239.
(4) Ibid., 239
I. Nistor, Romdnii ci Butenii in Bucovina.

www.dacoromanica.ro

50

CAPITOLUL III

pliniau munca In Moldova ni le arat geometrul Joan Budinszky, zichnd ca, Moldovenii dintre Nistru $i Prut nu
fac ei in$4,3i secerisul, ci-I las In sama supusilor galitieni,
cari In schimbul muncii lor prirnesc tot al $aselea sau al
saptelea snop. Tot Galitienii grijiau $i de cositul orzului

$i al ovAzului pentru o simbrie de 10-15 cruceri pe zi,


primind pe lo.ng5. simbrie $i mAncarea necesar (1).

In raportul sau din Ia$i catre consiliul aulic de rasboiu


din Viena dela 12 Ianuarie 1774, generalul Bar co aminte$te c tranii din Galitia $i Polonia, avand $tire despre
faN orabilile conditiuni de traiu din Moldova, ar fi captat

gust de a se face prtasi la ele $i c Incep a se furi0


peste hotar. Tot Barco spune c5. boierii moldoveni trimiteau chiar agenti, cari sa, ademeneasc pe Ruteni a
trece hotarul si a se a$eza, pe mosiile lor, punandu-le
In vedere marl Inlesniri $i favoruri (2). Acestea consistau

In scutire de bir $i de dijm'a pentru anii cei dintai.


Atitudinea aceasta a moOerilor moldoveni se exp1ic6.
foarte lesne, dac ne cuget'am la nevoia de brate de
muna, care se simti pe atuncia In Moldova $i. mai ales
In districtul Cernautilor. Tara aceasta ajunsese In cursul
rsboiului ruso-turc (1768-1774) sub ocArmuirea ruseasck
servind totodat drept baz 5. pentru operatiunile armatei
ruse$ti contra Turcilor. Populatia Moldovei prAsi satele
(1) I. Budinszky, Beschreibung -des Buccominer Districts in Ansehung des

Ackerbaues, cap. 5. Originalul In arhivele de rasboiu dela Viena, sign K.


VII. h. 11. E. aDie Ernte fangt mit Ende Iuli an, welche wenige selbst aus
Faulheit verrichten, sondern wird diese mittels der gal i zi schen Unt e rt hanen gegen die 6-te oder 7-te Garbe vorgenommen. Die Gerste und der
Haber wird gegen einen Taglohn von 10 bis 15 kr. gemaht. Sowohl die
ersten, als auch die letzten bekommen dabei ihr nothwendiges Essen.
(2) Editat de D. Werenka In Bukomina's Entstehen u. Aufbliihen, I, p.70.
aVon allem deme haben die Kaysl. KOnigl. Unterthanen an denen Granzen
schon eine kleine Kenntnass, die Polnische(n) und Russische(n) haben durch
die Zufuhren auch schon den Gesohmack davon. Da ohneracht des Krieges

ich immer zugleich einige mit ihren Habschaften hereinziehen. Dagegen


die hiesige(n), wann Sie schon bey gegenwartige(n) Kriegszeiten stark gepresst sind, Bich gleich wollen nicht von hier wegbegeben, um wie viel
mehr wfirden also nicht die auswartigen suchen hereinzuwandern, wenn
ihnen nach hergestellten Frieden von denen hiesigen Baern, durch E misario s noch viele Vorteile versprochen werden, so wie es bis hero von
Ihnen geschehen ist.

www.dacoromanica.ro

PRIDEGIREA RIITENILOR IN MOLDOVA.

51

-de groaza rasboiului si de frica zaharelelor pentru a-0

cant& adapost In munti. Intr'o adresa catre comanda armatei rusesti se tanguiau Moldovenii ad, o suma de oameni ce sunt trecatori prin Moldova ieau far& nici o randueala cele ce Intampina In cale, atat dobitoace cat si
-altele mai multe decat le este trebuinta si spre risipa si
mai ales volintirii fac multe suparari si jafuri saracilor
crestini

si iaras ii risipesc prin locuri pustii

-si padur iD (1). Pentru ca masura suferintelor Indurate


de bietii Moldoveni sa fie Indesat si cu Ala, se Intovrasi
la grozaveniile rasboiului si la stoarcerile armatei rusesti
Inca si ciuma ucigatoare, care secera, fail mila, Bute si
mii de oameni. Astfel randurile populatiei bastinase a Moldovei se ra.rira. In mod ingrozitor. La 1775, agentul diplomatic al Prusiei raporteaza din Constantinopol guver-

nului sau, ca importanta Bucovinei, ocupata de curand


de trupele austriace, n'ar fi asa de mare, fiindca-i lipsesc
dupa rasboiu, ca si Moldovei Intregi, locuitorii (2). Calatorii
straini cari vizitara Moldova In cursul veacului al I8-lea ne
spun c din cauza lipsei de brate de mune& numai o mica
parte a pamantului era supusa plugului (3). Tot asa, spune si
lordul Baltimore in descrierea unei caltorii, fAcuth de el in
anul 1764, ca ar fi trecut dela Galati pana la Hotin mai mult
prin phmnturi nelucrate (4). Lipsa aceasta de locuitori se

explica lesne. Radu Rosetti observa cu tot dreptul ea% la


fiecare Incalcare dusmanoasa populatia era silita sa-si paraseasca vetrele si sa caute adaposturi prin paduri si
locuri tari. De cadeau dusmanii peste bajenari, acestia erau
macelariti sau luati ca robi si dusi peste Nistru sau peste
Dunre. Multi se Imprastiau si nu li se mai gasia urma.

In sat se Intorceau numai un numar redus, uneori nici


unul (5). Astfel se explica usor pentru ce Moldova In se(1) Anava Romdneascd, I, p. 168.
(2) N. Iorga, Acte a Fragmente, II, p. 119.
(3) M. Carra, Istoria Moldova 0 a Valahiei, tradusfi de N. T. Orsanu,
9. 173.
(4) Arhiva Istoricd, 1, 1, p. 184; cf. A. D.Xenopol, Istoria Romdnilor, V,
p. 549.
(5) Rada Rosetti, o. a., p. 208.

www.dacoromanica.ro

62

CAPITOLUL III

colele unnatoare nu era nici pe departe ash de des populata ca pe vremea lui Stefan cel Mare (1).
Dar si alte motive siliau adesea pe locuitori sa-si iea
lumea'n cap. Satenii chezasuiau solidar pentru omorurileIntamplate pe hotarul satului. Daca nu se gasia ucigasul,
raspunderea &Ade& In sarcina satenilor caH de groaza rs-

punderii fugiau din sat. Asa se comise bunaoara la 1707,


pe hotarul satului Cuciur Mare un omor. De groaza respunderii locuitorii satului parsira vetrele lor si fugira.
Curand ins6, se gasi vinovatul si Mihaiu Voda Racovita scrie-

la toti satenii dela sat dela Cuciur al manastirii Putna


Impartasindu-le zicand: a V dam stire tuturora: iata ca
Dornnia mea Intelegand pentru moartea cea de un Jidov
ce s'au ucis acolo, cum v'ati spaimantat si v'ati rasipit,
temandu-va de gloabe si de alte cheltueli. . . Si Intr'alta
tara yeti fi dusi, s \TA Intoarceti la urma si yeti afla, mila (2).

Unul dintre motivele pentru emigrare era si lipsa de


statornicie In asezarea darilor. Pe vremea lui Constantin
Voda Racovita multi Moldoveni parasiau din pricina aceasta
satele lor de bastin si fugiau peste Nistru, ajungand pan&

In partile Chersonului. Domnul trimise la ei oameni deIncredere spre a-i Intreba de pricina pribegiei lor. In nu-

mele pribegilor raspund a trei preoti si 4-5 oameni din


ei cei mai de isprava, arata,nd eca tot temeiul stria,ciunilor este din pricina vremelnicei nestri, adica nestiind

si nefiind hotarIt ce sa dee bir pe an si de aceea s'aa


stramutat si s'au dus In teri streinen (3).
Amintirea vremurilor acelora ni s'a pastrat si prin traditia oral. Octogenarul profesor universitar I. G. Sbiera
ne comunica urmtoarea amintire interesanta pe care o
auzise dela unchiul Esau Ionit din Horodnicul de jos: aPetimpurile acelea era mare dusmanie intre Turci si Muscali,
nu stiu ce tot aveau de Impartit intro dansii, c6, tot Isi
stateau cu mainile In par si nu-si da pace unul altuia.
Noi, Moldovenii, eram In mijlocul lor. Pana ce se apucau.
ei de scarmanat, noua stiu ca ne smulgeau chicele, ne de(1) A. D. Xenopol, Istorics Romdnilor, V, p. 652 urm.
(2) N. Iorga, Studii fi Documents, VI, 2, P. 128.
(3) Codrescu, Uricarul, I, p. 193, cf. Xenopol, o. o., V, p. 554.

www.dacoromanica.ro

PRIBEGIREA RIITENILOR IN MOLDOVA

53

ertau pungile si ne mancau vitutele! De groaza Turcilor,

a Muscalilor si a Tatarilor
ca si Tatarii tineau cu
Turcii bietii oameni Isi parasiau casele 0 mociile si pribegiau prin teri straine sau se retrageau pe la munti si
codri si se adapostiau pe acolo pana mai trecea urgia lui
Dumnezeu de pe tar& si apoi iar se Intorceau pe la ca sele lor.
Odat navalia In tara Muscalii, 'Math si Turcii cu
mai mare urgie decat alte dati i Incepura a se bate intre
clansii 0 a pustil biata Moldova si a jefui pe locuitorii ei
oat nu mai era chip de trait In tara. Muscalii se asezara
Intr'insa ca stapani. Mai pe urma se amestecara, si Nemtii
In certele Turcilor si ale Muscalilor si venira si ei cu

oaste In Moldova de cuprinsera o parte din tara de sus,


aceea care se chiama acurn Bucovina s'i unde ne aflam si
noi. Se mancau a0. Imparatii lntre dansii, dar dela o vreme

le-a venit si lor lehamite de atata varsare de sange si de


atatea greutati si necazuri aruncate pe spatele oamenilor
i s'au irnpacat. Cand dupa pace, Muscalii si Turcii s'au
clus din Moldova, dar Nemtii nu s'au dat dusi, ci au pus
cordon de catre Moldova s'i au ramas si mai departe pe
partea ce o cuprinsese mai dinainte. Bietii oameni se Ingrozira de tot, ca vor ramanea despartiti pentru totdeauna
de mociile si de neamurile lor de prin celelalte tinuturi,
i multi din ei cercau s treaca, In Moldova, dar Nemtii
nu-i lasau, zicand ca-i inchis cordonul si ea nimeni nu
mai poate trece peste granita.
Pe atunci erau foarte putini oameni aici In tara, nu ca
acuma; multi din ei pieriser In rsboiu, iar altii fugisera de pe

aid cand au auzit ca intr.& si Nemtii in tara si nu s'au mai


Intors indarat. Ba chiar si dupa ce se asezara cu temeiuNemtii
in tarkinca au mai pribegit multi (AU au putut strabate cordonul far a mai fi prinsi de Nemti. Vzand Nemtii ca tara ii mai

tot goala de locuitori si ca locurile zac pustii, au adus de


prin alte teri oameni si i-au asezat aici. Acestor oameni
Nemtii le dadeau locuri nu numai uncle erau desearte 0

pustii, ci si acolo unde ei numai doriau; nu cautau ori


de sunt sau ba alti oameni pe eleD (1).
1) Dr. Ion G. Sbiera, Familia Sbiera, p. 19 urm.

www.dacoromanica.ro

54

CAPITOLTIL III

Nu putem sti intru cat amintirile acestea urmars5. fie In-

tregite de cel care ni le comunica. Fapt este Insa ea lucrurile desfasurate In ele corespund pe deplin cu marturiile dobandite din documente contimporane. Ele Intregesc

cunostincele noastre privitoare la starile din Bucovina de,


pe vremea ocuparii.
Pe cat de apastitoare vor fi fost referintele acestea pentru
Moldoveni, pe atat de priincioase erau ele pentru imigrarea
Rutenilor din Galitia si Po Ionia si pentru asezarea acestora

prin satele rarite sau parasite aproape cu totul de Intemeitorii lor romani. Adusi la desperare din cauza

asupririlor neomenoase ale stapanilor siarendasilor,ingroziti


de turburarile rasboiului si ademeniti prin promisiuni frumoase din partea emisarilor boieresti din Moldova, taranii
ruteni din districtele marginase ale Galitiei si Poloniei

parasira In cete mai mari si mai mici patria lor si trecand


hotarul se salsluiau in Moldova. Aici ei se asezara mai Intaiu

In regiunea dintre Nistru si Prut pe pamntul vechiului


voivodat al Sipenituluisi anume laMitcau, Ocna, Tautri,

Cadobesti, iscauti, Pohorlauti, Zastavna, JurGaup, Verbauti, Cuciurmic, Clivodin, Gavrilesti,


Laschiuca, Slobozia sau Serautii de jos, Sadagura,
Mamaesti si dincoace de Prut la Camena; unii ajunsera
chiar Ora la Bud eniti In valea Siretului. Daca urmarim
pe hart& imigrarea aceasta, vedem cum ea, purcezand din
Podolia si Galicia, strabate mereu spre Sud, ajunge Prutul,

11 trece si patrunde pana la Siret. E Inceputul navalirii


Rutenilor asupra Bucovinei care continua pa,n in ziva de
azi. Inainte de a urmari mai departe navala aceasta, trebue
sa stabilim timpul &and ea a Inceput.
Administratorul militar al Bucovinei, generalul E n z en b eg

raporteaza la 5 Sept em vri e 1779 la Viena, ea emigrantii


ruteni se asezara In districtul dintre Nistru si Prut inainte

de 13 sau 12 ani (dela data raportului sail), int emein d


acolo satele Insirate mai sus. Totodata el afirma, ea toate
aceste sate ar fi locuite numai de fosti supusi poloni, adica.
de Ruteni imigrati din Galitia si Podolia polona (1). Trei,
(1) Copia in Arhiva de rsboiu din Viena,sign.1779-14-197. eln den kleinsten
zwei Districten oder Okols der Bukowina so zwischen der Pruth und Dnjester

liegen .. haben sich seit 1 3 und 12 Jahrendie anhergefluchteten


www.dacoromanica.ro

PRIBEGIREA RITTENILOR IN MOLDOVA.

55

sprezece ani mai nainte de 1779 stint anii 1766 i 1767.


Atunci a inceput deci emigrarea Rutenilor din Galitia i
Po Ionia in Moldova de sus i a continuat in anii urmatori,
fiind Inlesnita In mod foarte efectiv prin rasboiul ruso-turc
care izbucni la 1768. Stabilind astfel inceputul acestor
imigrari, sa vedem In ce conditiuni s'au aezat atunci Rutenii
in Moldova.

Enzenberg afirma ca, fugarii ruteni ar fi int em eiat satele de sus, in caH ei urmara s se aeze. Afirmatia aceasta
nu este ins& de loc Interneiata, deoarece unele din satele
acestea se gasesc pomenite in documente autentice cu sute de
ani inainte de a se 11 aezat Rutenii in ele. Satele Gavrileti, Clivodin i Lachiuca sau Sadcaul sunt donatiuni vechi
ale episcopiei din Ra,dauti confirmate de Stefan cel Mare (1).

Altele ca Pohorlautii se pomenesc la 1460, Mamaeti la


1648, Cuciurmic la 1654, Sicauti la 1739, Verbauti la
1741 . a. m. (2). AO find, nu se poate sustinea ca fugarii
rutenii ar fi intemeitorii acestor vechi sate moldoveneti.
Ci din contra, satele acestea erau nu numai locuite, dar
chiar i intemeiate de Romani, precum arata numele; Tautri

dela numele Taut u, Mamaeti dela Mamaia, Gavrileti


dela Gavriil; la acestea se mai adaog i numele urmatoarelor sate din Bucovina rutenizate azi cu desavarire ea:
Lehuceni (Lehaci), Linteti (Lintea), Davideti (David), Oroeni (Oro), Mihuceni (Mihul), Rogojeti (Rogoz), Bobeti
(Bob), Barbeti (Barbu), Ca,lineti (Cahn), Costeti (Costea),
Stameti (Stan) i alte numiri top ografice derivate dela nume

de persoane cu terminatiunile romane In - et i i - e ni.


Rutenii fugari s'au aezat aloe ca Fat ur alni cin pe
langa Romanii aflatori in aceste sate i fiind numrul lor
cu mult mai mare decat cel al Romnilor gazduitori, acetia
polnischen, nunmehr galizischen Unterthanen folgende Ortschaften erbauet benamentlich: 1. Kadobestie, 2. Toutry, 3. Okna, 4.
Pohorloutz, 5. Lastiuka, 6. Kliwodin, 7. Szlobozia, 8. Mitkeu, 9. Szizkoutz,
10. Budinze, 11. Werboutz, 12. Kutschurmik, 13. Sadagura, 14. Mamajestie,
15. Kamina, 16. Jurkoutz, 17. Havrilestie, 18. Zastavna... Alle diese vorbemerkten Ortschaften sind bloD von galizische Unterhanen bewohnt....
1) I. Bogdan, Documentele lui $tefan eel Mare, 11, p. 226.
(2) Actele de hotarnicie dela Tabula terii din Cernuti; D. Werenk, Topographie der Bidcovina.

www.dacoromanica.ro

56

CAR,TOLIIL III

urmar& GA fie asimilati cu vremea de oaspetii lor. Procedura aceasta se confirm& prin observarea lui Enzenberg

privitoare la satul Zastavna, despre care el sustine c& la

1775 numara numai 10 familiicele vechi roinne0i

iar cu cinci ani In urma 160 (1). Cand ins& inteun sat
numrul coloniilor ruteni era mai mic decat al Romanilor batina0, atunci familiile rutene se pierdeau In
randurile celor romane. Procesul acesta s'a petrecut la
Budeniti. Ad numrul Galitienilor aezati pe Lang& nou
inflintata velnita era neinsemnat fat& de Romanii din Budeniti cli din catunele Cire, Bacoma qi Opait. Sub astfel
de Imprejurri aici Rutenii urmar& s& fie asimilati de Romani (2). Dar cazuri de acestea se intamplau numai foarte
rar, fiindc& Rutenii inaintau in mod sistematic spre Sud,
pastrand vecinic legatura cu conationalii lor. Raman e

cleci stabilit ea fugarii Ruteni n'au fundatsatele


sus pomenite; acestea eraufundatiuni vechimoldoveneW. Rutenii se a;ezara numai pe hotarul

acestor sate, sporind numarul satenilor vechi


din ele i asimilandu-i mai thrziu.

Precum am vazut mai sus, emigrarea muncitorilor ruteni

in Moldova a Inceput pe la 1766, urmand sa fie chiar


Incurajati de agentii boierilor moldoveni, cari duceau nevoie

de brate de munc6, pe numeroasele i intinsele lor mo0i.

Este deci lesne de Inteles ca colonii ruteni nu se ayezara, numai pe p&manturile Bucovinei de mai tarziu, ci
deopotriva ei patrunsera i mai adanc in Moldova. AO
s'a putut intampla, ca la tragerea cordonului intro Bucovina i Moldova, multi fugari ruteni sa ramana dincolo
de cordon in Moldova. Mai qtim Inca din istoria ocuparii
ea stabilirea definitiv& a fruntariilorBucovineispre Moldva se
Mai numai la 1776. Intro anii 1774 01776 pajuri I e imparateti

urmara sa fie de mai multe ori mutate, cand incolo, cand


incoace, pana ce se Infipser& definitiv dealungul hotarului

(1) Raportul dela 5 Sept. 1779 iDieser (Zastawna) bestand im Jahre 1775
aus 10 nunmeher aber an seit 6 Jahren aus 160 Familien*.
(2) InformaOunile despre Budeniti le-am primit dela fruntapil de acola
Alecu Burl.

www.dacoromanica.ro

PRIBEGIREA RIITANILOR N MOLDOVA.

57

de azi (1), La asezarea definitivil a hotarului pe temeiul


conventiunii dela Balamutca r&maser& dincolo de cordon

64 sate si 10 catune cu o populatie de vreo I 2.00& de


suflete. Sunt satele dela frontier& Bucovinei ca Hreatca,

Molnita, Godinesti, Mogosesti, Turiatca, B al i I tii Ruse st i si ai lui Ciomortan, Adncata, Burdujeni, Plopeni,
Salcea, Horodniceni, MilAesti,Rotopnesti, Dolhesti, Oncesti,
Samostie, Dumbre,veni, Fant&nele, Serbanesti, Honcesti,

Baloseni, s. a. (2). In satele acestea se adapostirsa, multi


fugari ruteni, caH dupe, asezarea hotarului n' aveau
nici un motiv sa, se mute In Bucovina, ci din contra pribegii acrepostiti In Bucovina n'azuiau mereu spre hotarul
Moldovei tF)i anume mai ales din momentul In care ei urmare, sa, fie reclamati de stapnii lor din Galitia si de
ca,nd administratia Bucovinei se Invol sA4 extradeze.
ceasta o stiau fugarii ruteni prea bine, si de aceea cei
cari mai reusiau se, se furiseze peste hotar In Bucovina,
grijiau sa se ade,posteasca, In sa tele dela h ot a r, pentru

ca In momentul cand ar fi amenintati cu extradarea la


Galitia i darea din nou pe mnile vechilor lor st&pini,
ei sa poat'e, fugi imediat peste cordon In Moldova. La
1779 Enzenberg raporteaz e. consiliului aulic de rsboiu
din Viena Ca cu prilejul calatoriei sale dealungul frunr
tariei, dela Nistru pna, la-- hotarul Transilvaniei, nimerise
foarte multi fugari din Galitia, cari Inainte cu c&tiva, ani
se asezaser5, drept la hotar, pi.i cldiau acolo case. Se
pute& observe, foarte bine c ei numai de team& de a nu fl
prinsi i trimiiinapoi la Gall pa se salasluiau la hotar, pentru
a-I pute& trece la caz de nevoie (3). La 30 Octoinvrie 1779
(1) Elvira Parvan, Schimbarea, granifelor Bucotrinei, In Anuarul de Geoi Antropologie, 1909-1910; p. 85 urm. (Cu o hartal; D. Werenka,
Die Greneregulierung der Bukowina In Jahrbuch des Bukowiner Landesgrafie

museurns III, p. 1 urm,


(2) Spleny, Ortschafte-Verzeichnis der Bukorvina, ed. Polek, p. 6 urm.
(3) Raportul din 5 Sept. 1779 aBei meiner nun gemachten Grenzbereisung
vorn Dnjester angefangen bis an die siebenbargisohe Grenze, habe ich un-

gemein viele der seit ein Paar Jahren a us Gal i zi en Entflohenen


knapp an der Grenze angesiedelt trod Hauser bauend angetroffen.... Man
bemerkte ober sehr klar, wie sie blop aus Furcht, aufgefangen und zurackgegeben .zut werden, sich an den Grenzen, um sogleich iibergehen zu
knnen, gesetz haben..

www.dacoromanica.ro

58

CAPITOLIII. III

raporteaz5, Enzenberg din nou c5 o parte din locuitorii

terii acompus5, din Poloni 0 Ruteni, cari nurnai


de putini ani s'au mutat In Bucovina, locueste la
hotarul Moldovei, al raialei Hotinului si al Galitiei, de
team& si cu scopul de a putea fugi la Moldova, in cazul
cand ar fi prinsi si restituitin st5,pnilor lor (1). Enzenberg
observa cu ocaziunea anchetei privitoare in organizarea
definitiva a Bucovinei, convocat5, in 1780 la Viena, c5, nu
e oportun a restitui pe fugarii reclamati de stapanii
lor, fiindca," in cazul acesta o mare parte din emigranti
s'ar refugia In Moldova, auzind c5, vor 11 prinsi si dati
pe mana stapanilor. i ar fi foarte greu de a zadrnici
fuga lor, fiindc5, ei se asezara la h o tar u 1 Moldovei (2).
Asa s'a putut Intampla ca vechile sate romnesti dela
fruntaria Bucovinei spre Moldova, precum erau Lehacenii,
Luccestii, Rogozestii, Chindestii, SerMutii, Tarasenii, Vsc5,utii, Sinautii de jos, Cadinestii, Ipotestii s. a. s5, primeasca

pe hotarul lor fugari In num'ar asa de mare, incat acestia


sa poat asimila aproape cu desvarsire pe g52duitorii
lor romAni. In toate satele acestea, ca si In cele de peste
Prut, gasim frumoase si vechi nume romnesti, pe rang&
multimea covarsitoare de nume incontestabil rutene. Procesul de desfiintare nationala a Romanilor din aceste sate
este prin urmare evident. Dar si dincolo de Molnita elementul rutean era, destul _sle numeros si puternic. Acolo
Ins5, el s'a pierdut in rndurile Romnilor, cari erau cu
mult mai dese ca dincoace de cordon, In Bucovina. Ici
colea se mai aude ins& si acolo Gate un cuvant rutenesc
din gurile bAtranilor, aratand originea celor ce-1 mai ros(1) Jahrbuch des Bukowiner Landesmuseums, II, p. 83. aEin anderer noch
grosser Teil so aus Pohlen und Rusniaken die si ch seit w en ig Jahren in
die Bukowina tibersiedelt haben, bestehet, wohnet an der Gren ze der
Moldau und an der Chotimer Raja und Galizien in der Absicht und aus
Forcht im F'alle sie aufgehoben und restituieret werden sollten, sich nach

der Moldau flchten zu knnena.

(2) Protocolum Commissionis, ed. Hurmuzachi, Documente VII, p. 324.


cEs hatte dies die fible Folge nach sich gezogen, dass ein grosser Teil der
anwesenden Emigranten auf den Ruf von einer Auslieferung die Flucht ergriffen und sich in die Moldau geflfichtet hatten, welches nicht gtinzlich
verhindert werden kann, besonders wenn sich die Emigranten, wie es die
Falizischen gethan haben, nahe an die moldausche Grenze postiertenv.

www.dacoromanica.ro

PRIBEGIREA RIITENIIOR IN MOLDOVA.

59

tesc. Vedem a0, dar c5, aez'arile Rutenilor In

satele moldoveneti, rAmase dincolo de cordon,


dateaz5, numai din a doua jumAtate a veacului

al 18-lea, i c ele stau In cea mai strAnsa legatur5, cu na.vala fugarilor ruteni In Bucovina.
Cu totul neintemeiat5, este pArerea acelora cari Bustin
a colonizarea elementului rutean In satele dealungul fruntariei spre Moldova pan sub zidurile Sucevei ar fi o operA
bine chibzuitA a administratiei austriace, pentru a izola, pe
Roma,nii bucovineni de fratii de dincolo de Molna (1). Zona

aceasta de izolare existA, cei drept, dar ea nu s'a pus


la cale la masa verde, ci ea s'a format, precum am vzut,
dela sine, prin forta Imprejurarilor. In genere trebue A
constatAm c5, stApAnirea a grijit sii colonizeze In Bucovina numai Nem ti. Colonizari sisternatice de Romni
sau Ruteni s'au facut numai foarte rar; colonii romne0i
initiate din partea administratiei s'au Injghebat numai la

Valea Putnei, lapoianaStampei,Lucacefoti iVar-

vata (2). Colonii ruteni s'au aezat dup5, planul stapAnirii


numai la Breaza 0 la Cri$ceatec (3). 0 deosebitA solicitudine a arAtat pururea stAphnirea fa-VA de coloni0i germani, ca,rora imediat li s'au dat pamnturi bune, lemn
de constructie, scutire de biruri i alte Indemn'arii (4).
S'a mai favorizat aezarea in tar5, a Sacuilor (5), a Lipovenilor (6), a Slovacilor (7) ;. a. Astfel a devenit Bucovina In ceeace prive0e inftiarea ei etnic5, o Austrie
In miniaturA. Din Imprejurarea ca, stalAnirea nu s'a simtit
indemnata a Interneia, colonii de Romni, nu rezult5, c5,
ea n'ar fi contribuit de loc la sporirea populatiunii roma,ne0i, precurn sustine un anonim In broura sa Slavizarea
(1) Die Slavisierung der Bukowina, p. 7.
12) R. F. Kaindl, Das Ansiedlungswesen in der Bukowina, p. 126 urm. si
142 urm.
t3) Ibid., p.139 urm.

(4) Ibid., p. 309-486; F. A. Wickenhauser, Die deutschen Siedelungen in


der Bukowina, In Molda, II, 1, 2.
5) Kaindl, 1. c., p. 241 urm.
i6) Ibid.. p. 168 urm.
(7) Ibid., p. 277 urm.

www.dacoromanica.ro

60

CAPITOLUL

III

Bucovinein (1), i precum afirm5. Aurel Onciul (2). Contri-

buirea Romnilor din Transilvania la impopularea


Bucovinei Inainte i dupa, ocupare a fost destul de Insern-

nat5.. lin izvod dela 1779 ne arat coloniti transilvneni


imaramureeni In 52 sate din sudul i centrul Bucovinei (3).

Dar asupra acestei chestiuni B.O. de importante vom reveni mai jos. In conexul acesta tinem numai s5. accentuarn,
c colonizarea Bucovinei cu Transilvneni nu s'a fa.cut In
mod oficial de administratia terii, ca cea a Nemtilor, S-

ui1or, Lipovenilor, etc., ci ea s'a Indeplinit ca 0i cea a


Rutenilor, In mod spontaneu.

Rutenii emigrati in Moldova erau originari din Podolia


ni s'au
pstrat ca.teva. date. AO tim bunaoar ca,' din districtul

0 din Galitia. Asupra emigrantilor din Galitia

B ro d y emigrara 400 de familii, nu mai putine familii

venira din districtul Brzeany i Zal es zczyki. Din

districtul So k al fugir5, 1.378 suflete, din circumscriptiile


Ko 1 omea i Tygm en ica 2.881 i 380 capete de oameni.
Din cercul Ha li 6 se aezar5, In Bucovina 246 farnilii (4).

Emigrarile Rutenilor Incepute cam pe la 1766, continuar5, Mr& intrerupere i In anii urrnatori. La anul 1772,
cAnd, In urma primei Impartiri a Poloniei, Galitia i Lodomeria ajunser sub st5,pttnirea Austriei, ernigrrile In Mol-

dova erau In deplira floare. Ele luar5, dimensiuni ae, de

marl, that Imparateasa Maria Tereza, 3 luni dup.& Incorporarea Galitiei, se vza nevoit a opri pe noii si
supu0 de a emigra In Moldova. In proclamatiunea sa atre
Galitieni dela 16 Noemvrie 1772, Impathteasa zice: A.
(11 Die Slavisierung der Bukomina, p. 6, nota. 1.
Aurel Onciul, Conditinnile existenfei Romdnilor in revista 4P ri v i t oruls I, no. 4, p. 3 a....imigrarile Rominilor din Transilvania i Maramuree
au fost notoric (1) neinsemnate...*; Chestiunea romdneascd din Bucovina,
in aViata RomiineascAD, VIII, 10, p. 6 a. considerand chiar o imigrare din
Ardeal, care de sigur (!) n'a avut loc....
(3) Co nsign atio n deren in dem Bucoviner District sich aufhaltenden
Siebenbiirgischen Emigranten, wie solche verm0g hoher General-Commando
Verordnung ddto Lemberg 27-er Januarii 1778 von den hiezu eigens ausgeschickten Hr. Offzn. befunden. Originalul in Arhiva de asboiu din Viena,
(21

sign. 1779-14-51.
(4) D. Werenka, Maria Theresia und die Bukomina, Wiener-Zeitung,1888,
no. 107.

www.dacoromanica.ro

PRIBEGIREA RIITENILOR IN MOLDOVA.

61

ajuns la cunostinta noastra, ca numerosi tarani supusi


din tara Galitiei si a Podoliei parasesc pe stapanii lor si

se furiseaza peste cordon, de aceea oprim pe supusii

nostri de a fugl pe ascuns peste cordon! n (1). Galitienii


Insa nu dadura prea mare ascultare poruncii Imparatesei,
astfel c atat Maria Tereza cat i Iosif II. se simtira Indemnati sa reinnoeasca adeseori prohibitiunea aceasta, ask
la 1775, 1777, 1779, 1784, 1785, 1786, 1790 (2), totdeauna insa cu putin succes. Bratele de munca erau pe
acea vreme bunul cel mai pretios al statului. Acesta avea.
Ins& trebuinta si de ostasi si de aceea se Incepuse In

Galitia curand dupa anxeare si cu recrutrile. i cum


Galitienii nu erau deprinsi la un serviciu militar regulat,

ei cautau chip si fel de a se sustrage recrutarii fugind


peste hotar In Moldova, Aceasta ne-o confirma atat guvernatorul Galitiei contele Auersperg (3), cht i adminis-

tratorul Bucovinei generalul Enzenberg (4), zicnd ca frica

de recrutare ar fi fost motivul principal, pentru care Rutenii fugiau In mass& peste cordon In Moldova.
In toiul acestor emigrari armata Imparateasca intrand
in Moldova ocupa in toamna anului 1774 partea de Nord

a acestei teri romanest i, care In temeiul Conve


tiunii dela Balamutc a, Incheiata cu Poarta Otomara

In ziva de 2 Julie 1776, urma sa% fie incorporata definitiv

ImparMiei Austriei sub numele Bucovin a. Ajungand


coltul de tar unde se refugiasera taranii ruteni sub stapanirea austriaca, marii proprietari din Galitia, pagubiti
(1) Piller'sche Gzsetzsamlung I, p. 11. DQuia nunciatum est, complures
subditos rusticos, praecique in terris Halieciensi et Podolia dominos suos

terrestres deserere et extra cordonem afugere... ideo... prohibemus ne


quis subditus exire clam extra cordonem...D Cf. Zieglauer-Kaindl, 1. c., XII,
pag. 12.
(2) Ibid.

(3) Raportul din 20 Iulie 1779, Arhiva de rAsboiu din Viena, sig. 1779
14-197, wen diese Emigration keinen anderen Grund hat und aus keiner

anderen Beisorge geschehen, als au s Furcht, urn den be iden g ewesten Rekrutierungen zu entgehenD. cf. Zieglauer-Kaindl, 1. c.
XII, p. 32.
(4) Raportul din 5 Sept. 1779. cSicher ist es, dar3 die vorgewesten beiden
Recrutierungen zu der stark e ren Au swan derun g einen Anlaf; gegeben.
habeas; cf. Zieglauer-Kaindl, 1. c. XII, p. 36.

www.dacoromanica.ro

62

CAPITOLUL III

prin fuga bratelor de munch de pe mo0ile lor, se grbir


a-si reclaina iobagii dela administratia nouhi provincii.
Noul administrator militar al Bucovinei, generalul Enzenberg, gsind cererea lor Indrepthtith, poruncl s1ujba01or
shi s prindrt pe fugarii ruteni i sh-i dea pe mama vechilor lor stpani din Galitia. Procedura aceasta el o
aplich Ins& numai fath de acei fugari, cari se sh14luise
In Bucovina duph Incorporarea Galitiei (1772). Mo0erii
poloni nu se inultmir numai cu atata, ci cerura, restituirea i acelor iobagi, cari pribegiser In Moldova inch
de pe vremea aRepublicei polone, adich dela 1766-67
Incoace. Path de pretentiunea aceasta Enzenberg era In
nedumerire i de aceea el cerir informatiuni dela comanda
superioar (1).

Enzenberg era de phrere eh colonii ruteni refugiati In


Bucovina I n ai nte de anexarea Galitiei sa nu fie restituiti
vechilor shpani din Galitia, pentruca, In cazul acesta Bucovina ar rmnea numai cu putini locuitori, ed e vr e me

ce acest petec de phmant e impopulat numai cu


foarte putini Moldoveni nationali. Apoi se mai

teme Enzenberg ca silind pe supu0i an Ascuti In G a1 i ti a cti aezati In Bucovina a se intoarce In patria
lor, multi din ei ar fugi peste cordon in Moldova, unde
sunt primiti cu bratele deschise, i astfel statul n'ar avea
nici un folos pe urma lor, nici In Galitia nici In Bucovina (2).
(1) Raportul lui Enzenberg dela 6 Dec. 1778. Arhiva de rsboiu, Viena,
sign. 1779-14-51. e Fast taglich erlangen galizische Grundherren such zum
Teil im Namen derselben die dortigen Districtsbeamten, dafi man ihnen,
die a nhe r emi gri e rt e n F am i lien ausliefern solle. Ich habe allschon
in diesem Jahre auf Requisition derselben soviel ich auffangen lassen konnte
abgegeben, nachdem gutwillig keiner zuriickzukehren sich herbeilaf3t, aber
nur jene, die von der Zeit sich anher gefluchtet hatten, als Oesterreich Galizien dominiert; nun scheint, dal; man auch jene Unterthanen zurckverlangen will, die auch in republikanischen Zeiten sich anher gefliichtet haben.
Ich habe dann einen Anstand solche, im Falle sie abverlangt warden, abzugeben, um aber nicht zu fehlen, . . . so erbitte das hohe General-Kommando

mich beliebsarn zu belehren von wel cher Zeit her derlei galizische
Unterthanen wiederum an ihre Grundherren abgegeben werden solleni.
cf. Zieglauer-Kaindl, 1. c., XII, p. 14 urm.
(2) Ibid. aSicher diirfte es sein, wenn such die in den vorigen Zeiten antler emigrierten extradiert werden sollten, die Bukovina sehr unbewohnt
verbleiben dilrfte, (zumalen) dieses StOch Land mit sehr wenigen Na tio nal-

www.dacoromanica.ro

PRIBEGIREA RIITENILOR IN MOLDOVA.

63

In pasagiul acesta al importantului su raport Enzenberg pune fat& In fat& pe aMoldoveni i nationali,
populatia oborigenh a Bucovinei, phstrtoarea strvechilor
ei traditii istorice qi Intemeietoarea vechilor ei aezhminte
politice, economice i culturale, cii pe Ru t en ii en &se uti
In Gal iti a, refugiati de curand In Bucovina i reclamati cu insistent& de vechii lor stpani, ca iobagi fugari
ce erau.
Cu privire la soarta fugarilor ruteni asezati de curand
In Bucovina se na0e o polemic& aprig& Intre administratorul Bucovinei Enzenberg i guvernorul Galitiei, contele
Auersperg. Acesta era de phrere c& fugarii ruteni sh fie
restituiti stpanilor lor din Galitia, fiindch i acolo era
mare nevoie de muncitori agricoli, unde proprietarii de
mo0i aveau nevoie foarte mare de brate de munch. Nerestituindu-se fugarii, circumscriptiaHaliciului ar rrnanea
aproape far& populatie i la proxima recrutare acolo nu
se va gasi aproape nici un recrut. Dup.& mine, zice Auersperg, o populatie inchegat& din supu0 fugari ai unuia

i aceluim; stpan prea Inalt nu poate fi privit& drept


adevrath 0 folositoare, flinda, din pricina ei in tara parasita atat starea muncitorilor, cat i cea a aprhtorilor
sufere pagube adnc simtite. Teama lui Enzenberg oh fugarii se vor furia in Moldova, el nu o Impart4e0e zicand:
a C5, In urma extradarii 0 restituirii fugarilor galitieni
cari au groaz& numai de recrutare
ceilalti ar putea fl
ademeniti O. emigreze pe teritoriul turcesc, aceasta dup.&
prerea mea e o obiectiune arnagitoare, lipsith de orice
terneiu, pentruch sau e vorba de oameni asezati, cu avere,
cu mijloace de traiu i insufletiti de dragoste pentru pamntul ce-1 muncesc i pentru casele lor, sau de vagabonzi negligenti i netrebnici dedati trandaviei. Cu privire
la specia cea dintai nu este nici o team& c& vor emigra.

Moldauer n besetzt ist, und ebenso sicher ist es auch, wenn das Landvolk
bemerken sollte, dafi die schonlange allhier ausassigen, in Gzliz ie n geVor e nen U nt erth an en zuriickgestellt werden sollten, solche bei Zei-

ten nach der Moldau (wo sie mit Vergniigen aufgenomenwerde n), entfliehen werden, und weder das galizische noch das Bukowiner
Aerar hiervon Nutzen ziehen wird*.

www.dacoromanica.ro

64

CAPITOLUL III

Avand In vedere specia a doua, BA fim buni bucurosi ca-i

pierdem, de vreme ce o- populatie inferioara aduce mai


rnulta pagub cleat folosv. Pentru a multAmi Ins& ambele
parti, Auersperg socoate ca, ar fi bine 85, se fixeze un

a ann us decretoriusn,si anume ziva de intaiu Ianuarie


1777. Toti Rutenii cari s'au asezat In Bucovina Inainte
de acea zi, sa ilmana acolo fail ca sa mai poata fi dati
pe mama stapanilor lor din Galitia. Fugarii galitieni insa,
cari s'au furisat mai tarziu sau s'ar mai fulls& In Bucovina, la cererea stapanilor lor, s5, fie imediat prinsi si

extradati (1).
Pe cand insa Auersperg aye& un vadit interes ca tara incre-

dintata guvernarii sale sA nu sufere peurma emigrarilor in


Bucovina, insistand deci pentru extradareafugarilor, guvernatorul Bucovinei Enzenberg cAuta chip si fel de a o zadarnici si de a 'Astra pe Ruteni In Bucovina, sporind
pe aceastA cale populatia terii pe care el o administra.
Se Incinse deci o lupta in jurul pribegilor ruteni: Auersperg Si reclam5, pentru Galitia, Enzenberg pentru Bucovina. Guvernorul Bucovinei era de parere ca numai acei
fugari ruteni sA fie restituiti stapanilor lor din Galitia, cari

din voie libera vor a se Intoarca. aEu nu pot ascunde,


zise Enzenberg, ca asa. numitii Rusneci sau fugari galitieni
saupoloni arata la munch', si la gospodarie mult bunavointa
si desteptaciune si c5, merita chiar s fie preferiti lnaintea

Moldovenilor si Inaincea emigrantilor din Ardeal si


Ungaria, si ca ar fi foarte regretabil daca acesti oameni
deopotriv5, de harnici si isteti ca si R o mann s'ar mute,

In Moldova Invecinata, In raiaua Hotinului sau In Ucrainav


(2). Din cuvintele acestea vedem lAmurit cu &Ma ingrijire
apara Enzenberg interesele Rutenilor in Bucovina. In nemarginita sa dragoste pentru ei, si pentru a rarnanea consecvent In parerile sale privitoare la Ruteni, el exagereaza

adesea In rapoartele sale atat numrul cat si importanta


lor in tara. Am vazut cat de neintemeiata era afirmatia
lui, ca Rutenii ar fi fost I n t em ei t o Hi si singurii locuitori
11) Raportul din 20 Iulie 1779. Copie in arhivele de risboiu din Viena, sign.

1779-14-179; cf. Zieglauer-Kaindl, XII, p. 32 urm.


2) Raportul din 5 Sept. 1779. Copie in arhivele de rsboiu, sig. 1779-13-197;

cf. Zieglauer-Kaindl, XII, p. 35 urm.

www.dacoromanica.ro

PRIDEGIREA RUTENILOR IN MOLDOVA.

65

ai color 18 sate dintre Nistru si Prut. Tot atat de nein temeiata este si asigurarea ca populatia Bucovinei se

compunea pe vremea sa In partea ei cea mai mare din


emigranti din Transilvania si Ungaria, dar mai ales din

Poloni (!), numiti Rusneci, si numai in cea mai mica parte


din Moldoveni veritabili (1). Afirmatia aceasta atat de

nesigura a servit multor scriitori de baza pentru cele

mai imposibile concluziuni. In ratacirea lor ei uita ea chiar


eland deplin crezamnt marturiei lui Enzenberg, ceeace ea

nu merita, totus numarul Transilvnenilor, la un boo cu


al Moldovenilor, trebuia sa Intreaca chiar si dupa conceptia lui Enzenberg pe al a Polonilor si Rusnecilom
Consiliul aulic de rasboiu din Viena Isi apropria felul
de a vedeb, al lui Enzenberg in chestiunea ruteana, hotarind la 20 Octomvrie 1779 ea fugarii galitienii, cari s'au
asezat In Bucovina si vor sa 'Imam& aci, sa fie lasati In
pace. Aceia Insa eari exprima dorinta de a se Intoarce
In patria lor sa fie liberi a si-o implini Lira nici o piedica
din partea cuiva. Numai vagabonzii far% ocupatie, cari
cad in sarcina cornunelor, precum si facatorii de rele ea
fie ridicati Cu forta si restituiti stapanilor lor din Galitia,
de uncle au venit. Consiliul aulic de rasboiu tinand cont si
de observatiile lui Auersperg, privitoare la depopularea
Galitiei in urma emigrarilor continue In Bucovina, oprl pe
supusii galitieni de a-si parasi In viitor satele lor din Galitia
far& Invoirea stapanului lor si a autoritatilor administrative.
Iar organele de administratie din Bucovina primir ordinul

de a extrada imediat pe toti acei Galitieni cari nu se vor


pute legitima ca au parasit locul lor natal cu Invoirea
autoritatilor galitiene (2).
Prin masurile acestea s'au regulat emigrarile din Galitia,
punandu-li-se totodata si oarecare stavil. Continuand ele
pe aceeas scar& mai departe, elementul rutean s'ar fi immultit In Bucovina In asa masura, Incat existenta noastra
(I) Raportul din 5 Sept. 1779 a ... man kann zuverlassig (!?) versichern
dal; der mehrere Teil der Bukowina von Siebenbargern, Ungarn, hauptsachlich
aber von Polen, die Rusniaken genannt werden, am aller wenigstens aber
von Original-Moldauern (!) bewohnt istp.
(2)

Concept In Arhiva de rsboiu din Viena, sign. 1779-14-197; of.

Zieglauer-Kaindl, XII, p. 42 urm.


I. Nistor, Romnii fi Rutenti in Bucovina.

www.dacoromanica.ro

II

66

CAPITOLUL III

nationara ar fi fost din capul locului gray amenintat.


Precum arsatase contele Auersberg foarte bine, nu era In
interesul statului,capupulatiadintr'oprovincieputinpopulat
sA treac in alta tot atAt de`lipsita, de locuitori. Prin aceasta
nu sporia populatia statului prin nimic, ci din contra fluetuatia aceasta a populatiunii pricinuia numai pagube athl

vietii economice, cat qi fortei de aprare a statului.


La aceast convingere ajunse i guvernorul Enzenberg
i de aceea el li Indrept privirile sale asupra Moldovei.

Achizitia de coloniti dedincolo de cordon nuse


facea In paguba altei provincii austriace i era
In bine intelesul interes al statului, care avea

nevoie de brate de munci de purtAtori de arme.

Dar inainte de a arata succesele lui Enzenberg In privinta


aceasta, BA ne oprim pentru un moment aci, pentru a trage
bilantul din cele destaurate mai sus.

Pe temeiul marturiilor istoricecotimporanei


autentice ramne deci bine stabilit ca aezarea
RutenilorinBucovina s'a Inceput In urma turbu-

rarilor din Pol onia pe la anul 1766 i a continuat

In toiul rsboiului ruso-turo Vara% Intrerupere pansa

la 1779. Taranii ru teni, fugiti In masse compacte


de pe moiile stapanilor lor din Galitia, se aezar5. mai Int'aiu in regiunea dintre Nistru i

Prut.Cetelece urmarapatrunseratot mai departe


spre Sud pAna In valea Siretului i a Sucevei. La
aezarea definitiv a hotarului Bucovinei multi
din ei ramaser5, dincolo de cordon In Moldova.

Fugarii de mai tarziu se Ingramdiau In satele


dela hotar, pentru a se putea refugia mai uor
in Moldova, In cazul cnd ar fi fost amenintati
din partea autoritAtilor galitiene; multi fugari
fur& restituiti stpanilor lor. Prin mAsurile

luate de catre consiliul aulic de rsboiu la


1779 se puse oarecare stavil imigrrilor din
Galitia. Neamul rutenesc din Bucovina s'a inchegat deci din urmaii acestor pribegi ale
caror rnduri urmar sA, fie vecinic umplute
i Intarite prin nou emigrri din Galitia foi Podolia, cari in mod lent qi neobservat continua
www.dacoromanica.ro

PRIBEGIREA RIITENILOR IN MOLDOVA.

67

pan& in ziva d e a zi. A ne putem upr convinge despre


netemeinicia afirrnatiunilor unor scriitori (1) i gazetari
ruteni, cari reclama pentru neamul lor nume de vechi raze0 moldovene0i ca Rapta, Tanta, Branzan (2), Tutuescul,
Baloescul, Tautu, Padure, Vlad c. m. a.
Dupa desfiintarea principatului de Hali nobilimea ruthan& pentru

'Astra privilegiile a Mout cauz& comuna

zu cea polon i s'a pierdut apoi cu desavarOre In ramdurile acesteia. Nume cunoscute i bine sunatoare din
aristocratia polon5. ca: Sanguszko, Wigniowiecki, Chodkiewicz, Sapieha . a. sunt de origine rutean& (3). Intere-

sele de stare social& Invinsera asupra celor de nearn. A


s'a Intamplat i cu vechii cneji i voevozi romni din
Transilvania i Ungaria, cari se maghiarizara pentru a se

face parta0 la largile privilegii ale

nobilimii ungare.

Astfel stand lucrurile, gazetarii ruteni ar face bine sa-0


revindice dela Poloni nobilimea pierdut, daca au trebuinta

de ea, lasand pe raze0i noOri In pace, cari numai prin


fatalitatea sortii au fost siliti s& deprinda limba fugarilor
ruteni din Galitia i Podolia, adapostiti pe rnoii1e lor mo-tenite din moi str&moi.

Din marturiile de mai sus se desprinde deci marele

adevar istoric ca Romanii sunt singura populatie b&Oina5. a Bucovinei. Rutenii au imigrat
mai tarziu in ar i anume abia in a doua jumatate a veacului al 1 8-lea. Adevirul acesta, chez4uit de toate izvoarele istorice contimporane, ni-1 mai
confirm& i un scriitor anonim de pe la anii 1820 (4)
precum i Ghlert In scrierea sa privitoare la Bucovina (5).
Aca fiiind, Rutenii nu pot fi priviti ca o populatiune bag-

tina0 a Bucovinei, cum se consider&

el Inii fl;i cum

(1) Cf. H. Piuhuleak, Die Kirchenfrage in der Bulcolvina, p. 13.


(2) Cf. satul tB rn zap de pe lang Tereblecea din vremea lui tefan ce
Mare; Bogdan, Docum. lui $tefan eel Mare, I, p. 407, 410 qi 414.
(3) Cf. C. Brandenburger, Polnisehe Geschichte, p. 103.
(4) Topographisch-statistiche Uebsrsicht der Bukowina, apkuti In ales-

perus* suplement no. 8, la vol. 27, p. 53. dDie Moldauer sind die

urspranglichen Eingeborenenp.
(6)

I.

V. GOhlert, Die Bukomina, In Mitteilungen der Geographischen

Gesellschaft, XVIII, p. 714. Der Grundstock der Bevolkerung

war urspriinglich rumanisolip.

www.dacoromanica.ro

68

CAPITOIATI, III

afirmA unii scriitori prea putin initiati in istoria acestei


teri. AO afirma bun5,oara Kolbenheyer In prefata colectiunii sale de broderii din Bucovina, a, RomAnii i Rutenii trAese in tara din vechime ti sunt populapunea
VAtinaqA, pe cand toate celelalte neamuri au imigrat liti
s'au miezat aici abia dupsa, incorporarea Bucovinein (1). Afir-

matia aceasta n'are nici un temeiu istoric. Rom Anil sunt


singurii autohtoni ai Bucovinei, pe cAnd Rutenii au imi-

grat hnpreunA cu celelalte natiuni din tar numai mai


thrziu Fili mai ales dela ocupare Incoace. A cesta este

adevArul istoric pe care-1 sustinem sus i tare.


(1) Erich Kolbenheyer, Motive le industriei casnice de broderii din Bucovina, p. 61.

www.dacoromanica.ro

IV.

RAPORTUL NUMERIC INTRE ROMANI $1


RUTENI IN BUCOVINA PE VREMEA OCUPARII.
Anexarea Bucovinei s'a savarsit indat dupa mantuirea
rasboiului ruso-turc, in cursul caruia tara indura daune
colosale. Administratia ruseasca, de care Moldova avii parte
pe vremea rasboiului, impuse locuitorilor contributiuni
exorbitante. Asezamintele culturale se prabusira, comertul

i mestesugurile stagnara. Manati de groaza rasboiului


de neomenoasele stoarceri ale carmuirii rusestii locuitorii
parasira satele dela ses pentru a se adeposti In vagaunele
muntilor si in desisul codrilor. Numai movilele de cenusa,
mai aratau locul unde se ridicase odinioara Mfloritoare
asezari omenesti. Un ofiter imparatesc din armata de ocupare ne comunica ca, in urma turburarilor rasboinice
multe familii dintre Siret i Prut se vazura nevoite a se
refugia in rnunti (1). Dupa tocmirea pacii dela KuciukKainargi (1774) multi din acesti bejenari nici n'apucasera

Inca a se intoarce pe la vetrele lor parasite, cand se lap


vestea despre intrarea trupelor Impartesti in Bucovina si
despre tragerea cordonului spre Moldova. Vestea aceasta
Ii ingrozi din nou ei-i indupleca, sa ramana Inca dincolo
de cordon, 'Ana co se vor larnuri trebile in Bucovina. Sub

astfel de imprejurari se explica usor pentru ce numarul


populatiei din Bucovina era ash, de redus pe vremea ocuparii.
(1) (Von und aus der BukominaD, ed. Hurmuzachi, .Doc. VII, p. 492. aBei
den Kriegs-Troubeln htten Bich aus dem Landstriche zwischen dem Sereth
u. Pruthflu5e viele Familien natter unters Gebirge fliichtig gernachtD.

www.dacoromanica.ro

70

CAPITOLUL IV

Cele mai vechi date statistice privitoare la populatia


Bucovinei le avem dela primul guvernor militar al terii
generalul Gavriil baron Splny de Mill& Idy (1774-1778).
La porunca acestuia s'a alcAtuit imediat dupsa ocupare
un izvod al tuturor familiilor, din tara. Izvodul acesta,
alcAtuit cu ajutorul primarilor de prin sate, se pAstreazA in arhivele de rsboiu dela Viena i s'a publoat dupA original In mai multe r&nduri (1). El ne aratA

CA la 1774 se gAsiau in Bucovina 290 de sate cu 62

atinente sau cAtune cari la un loc adApostiau 17.047 faSocotind c&te 5 suflete de fiecare familie, rezultA
cA populatia totalA a terii consist& din 85.235 de suflete.
NumArul familiilor se repartiz& asupra diverselor stAri sociale precum urmeaz: boieri 22, mazili 175, rale0 149,
fete bisericeti 501, slujbai 285, negustori 45 i In sfaxit tArani 14.992 de familii; la acestea se mai IntovArAliau Inca 58 de familii de Armeni, 526 de Evrei i 294

de Tigani. Pe vremea Intocmirii acestei statistice erau


cuprinse in cordon 64 de sate i 10 cAtune cu o populatie de 2.697 de familii sau 13.485 de suflete, cari pe
temeiul conventiei de hotrnicie dela Bal am u tca din 2
Iulie 1776 rarnasera la Moldova. SubtrAgand familiile
acestea dela numArul de mai sus, rAmAn pentru Bucovina In

intinderea ei de astAzi 226 de sate i 52 de cAtune cu


populatie de 14.350 de familii sau 71.750 de suflete. Daca.
repartizam populatia aceasta in mod egal asupra Intregei
suprafete a terii de 10.441 1cm2, gAsim pe 1 km2 o po-

pulatie de 7 suflete.
S vedem acuma de ce neam erau cele 14.350 de familii sau 71.750 de suflete cari formau populatia Bucovinei la anu11774. Asupra nationalitatii boierilor, mazililor,
rAzeOlor, fetelor biserice0i, slujbaOlor publici ci negusto-

rilor cari la un loc fAceau 978 de familii sau 4.890 de,


suflete nu incape nici o indoeala. AcWia erau cu totii Ro11 Tabella nachbenannter in dem kaiserliohen kniglichen Buccowiner
District sich beilndlichen Ortschaften, groten, mittleren und kleineren Standespersonen, Popen, Bauern, Geriohtsdienern, Kaufleuten, Armeniern, Juden,.
vagierende Zigeuner und Monasterien, sowohl mannliohen, als auchweiblichen

Geschlechts, ed. Dr. D. Werenka, Topographie der Bulcomina, p. 127 urtn.


si Dr. I. Polek in Jahrbuch des Bukowiner Landeernuseums, I.

www.dacoromanica.ro

RAPORTIIL NUMERIC INTRE ROMANI SI RIITENI.

71

mni sau Moldoveni, cum se zicea in limbagiul acelor


vremuri. Intro preoti ei calugari se gsiau, ce-i drept, ei

cateva nume straine, dar purtatorii lor erau de multa


vreme asimilati, ca ei boierii ei mazilii coboritori din Fanar.

Nationalitatea celor 800 de familii armeneeti, evreeeti ei


tiganeeti este evidenda. Ar fi doar de observat ca ele intrebuintau limba romana ca limb& de conversatie. Putem
deci zice cu drept cuvnt Ca mai vorbiau romaneete In
Bucovina Inca alti 1.000 de oameni, cari impreuna cu cele

4.890 de suflete de mai sus fac suma de 8.890 de oameni cari parte erau de origine roma.na, parte vor bia u
numai romneete.

Mai ramane s ne dam sama de care nationalitate se


tineau 0 ce limba vorbiau cele 12.572 de familii sau 62.860
de tarani agricultori. Dintre acestea 6.000 de suflete erau
Hutani, precum aratasem Inteun capitol precedent. Aceetia

erau originari din muntii Pocutiei, vorbiau un dialect rutenesc ei hoinariau prin muntii Bucovinei dela apa Coremueului pana la Ostra ei Gemine In valea Moldovei. Mai
etim din rapoartele oficiale ale lui Enzenberg ca 18 sate
dintre Nistru ei Prut erau locuite de pribegi din Galitia
ei Podolia, aeezati acolo pc) langa satenii romani cam de
pe la anul 1766. Dupa izvodul lui Spl6ny dela 1774 locuiau in satele acestea 1.261 de familii sau 6.305 de suflete. Intro acestea se gsia atunci ei un numar destul
de considerabil de Romani. Dar sa admitem ca. toate cele
6.305 de suflete, constatate de Splny, ar fi fost rutene. Adau-

gand la 6.305 de cutlet() rutene dela ees cele 6.000 de


de suflete hutneeti din muntii Bucovinei, capatam la 1774
pe sama Rutenilor o populatie de 12.305 de oameni. Presupunand Inca Ca pripegi ruteni se vor fi adapostit ei prin
alte sate dela hotar, neamintite de Enzenberg, putem admi te ca, numarul Rutenilor in Bucovina se urea, pe acea
vreme la 15.000 de suflete. Dar cu toate acestea numarul lor ramomea, cu mult In urma Moldovenilor autohtoni, ale caror randuri se intariau mereu prin admigratiuni
din Transilvania ei Maramuree.
Astfel datele statistice contimporane ne arat foarte la-

murit, ea la 1774 traiau in Bucovina fata de 15.000 de

www.dacoromanica.ro

CAPITOLITL IV

72

trixani ruteni 47.860 de tarani romani (1). Calculand la


numilrul acesta i cele 4.890 de suflete din starea bolereasca, preoteasc& si din cea a slujbasilor publici, raportul numeric Intre Romani si Ruteni ni se Infatiseaza ca
52.750: 15.000. Daca e vorba de limba de conversatie,
atunci acest raport se schimba si mai tare in favorul Romanilor, la cari se alipesc Inca i cele 4.000 de suflete
de Armeni, Evrei si Tigani. Raportul Intre limba de conversatie romana si cea ruteana se prezenta deci ca: 56.705:
15.000.
.

Datele acestea statistice ne arata lamurit, pentru ce


primul guvernor al Bucovinei, generalul Splny, in toate
rapoartele sale oficiale aminteste pururea numai de M ol-

d oveni, ache& de Romani. In capitolul 4 al celebrei


sale descrieri a Bucovinei el ne desfasur& foarte pe larg
ca1it6tile intelectuale i sufletesti, apoi datinile i obiceiurile, felul de traiu, Imbracamintea i hrana Moldovenilor (2). Splny, In dragostea sa de adevar, nu face& alta,
decat sa zugraveasca adevarata stare de lucruri din provincia Incredintata ca,rmuirii sale. Si cu drept cuvant. Pentru-

cine altul, dad, nu Moldovenii sau Romnii erau populatia principala a Bucovinei ? Ei erau doar Intemeiec&

torii i pastratorii vechilor asezaminte bisericesti, scolare,


administrative, judiciare, fiscale i econornice, descrise toate

amanuntit de Spleny si amintite cu vechea lor terminologie romneasca. Acestea erau doar izbanzile culturii ci
civilizatiei romanesti, agonisite prin munch', si struint4 de

veacuri de catre stramosii nostri.

Dar cu toate acestea s'au gsit cativa scriitori earl,

desconsiderand preponderenta numerica a Moldovenilor,


precum i rolul lor precumpanitor In vieata politica, cultural& si economica a terii, Isi exprirna mirarea, cum de
Splny in descrierea sa; nu pomeneste si de Ruteni (3).

Mirarea lor nu e de loc intemeiata, de vreme ce inraurinta Romnilor in 13ucovina era in acele timpuri aea de
(1) Aurel Onciul greseste admitind ca numrul Rutenilor se urci pe acea
vreme la 36.000-40.000 de suflete (Privitorul. 1, no. 4, p. 3).
(2) Splny, Beschreibung des Bucominer Distrikts, nach der vorhei igen
und jetzt noch bestehenden Beschaffenheit, ed. Dr. I. Polek, p. 23 urm.
(3) Dr. I. Polek In Splnys Beschreibung der Bukonyina, p. 32, nota 1.

www.dacoromanica.ro

RAPORTIIL NUMERIC INTRE ROMANI $1 RIITENI.

73

puternic
i excluziva pe toate terenele de manifestatie
public i particulark Incat pe langa ei rostul politic si
cultural al celor 15.000 de Ruteni, asezati numai de

curand In tark dispArea aproape cu totul. Aceasta era,


eauza cea adevArata, pentru care Splny In descrierea sa
treat pe Ruteni sub tacere.
Altii au incercat sA cornenteze afirmatiile lui Splny
privitoare la Moldoveni, dandu-le o interpretatie cu desavarsire gresit. Asa sustine bundoarA Kaindl (1) si dup.&
dansul i Aurel Onciul ca. in limbagiul austriac termenul
Moldovan nu awe. Inte les etnic, ci geogra1ic i ca a cu-

vantul Moldoveni nu zicea deci nimic In privinta nationalitAtii locuitorilor din Bucovina (2).
Netemeinicia interpretatiunii acesteia e evidentk Ne
aducem doar Inca cu totii foarte bine arninte ca pan&

mai daunAzi taranii romani din Bucovina nu se numiau


altfel decat uM oldoven in, iar limba lor era cea
o ld ov e neas cart. Sub inrhurirea limbii literare termenul
aMoldovan urma sa fie inlocuit mai apoi prin cel de
Roman. In Basarabia inraurirea aceasta literarA n'a
pAtruns Inca, i pentru aceea fratii nostri de peste Prut
se numesc Inca si astazi Moldoveni (3). Numai In inteles etnic s'a putut distinge Campulungul Mold ov enese de cel R uses c. In rapoartele i dosarele oficiale
se face& totdeauna deosebire intro Mold o veni i R u sneci sau Ru ten i. Asa lace& Enzenberg deosebire intre
Moldovenii originali i eRusnecii irnigrati in tara (4).
Spre deplina Famurire a chestiunii se asociazA la aceste
consideratiuni de naturA generala i o marturie directk
care ne lumineath asupra sensului in care se intrebuinla
termenul uMoldovan. In arhivele curtii Imparatesti dela
Viena s'a pAstrat un come n t ar privitor la descrierea
Bucovinei de Splny, al carui autor pare sa fi fost se(1) II. F. Kaindl, Das Ansiedlungswesen in der Bukowina, p. 410: aso wird
die Bezeichnung Moldauer fr alle einheimischen Landbewohner ohne Unterschied der NationabtAt gebraucht).
(2) Aurel Onciul, Chestiunea romeineasca in. Bucovina, 1. c., p. 6.
(3) N. Iorga, Neainu.I Romnesc in Basarabia, p. 14 urm.
(4) Raportul din 6 Sept. 1779, In care e vorba de cRusniaken* i cOriginalMoldauerD.

www.dacoromanica.ro

74

CAPITOLUL IV

cretarul aulic de Jenisch, care intervenise ca interpret


pentru limba turc& la hotarnicia Bucovinei si la redactarea conventiunii dela Balamutca. In acest comentar
gasim spre lamurirea chestiunli noastre urmMoarea observatie: ((Cu privire la talentele i darurile sufletesti
ale taranilor precum i privitor la moravurile i obiceiurile lor, trebue oarecum facuta o deosebire Intro Rusne ci i Intro Moldov en in (1). Din aceast mrturie
reiese clar, eh In stilul cancelariei oficiale terminul M ol-

dovan ave& un Inteles etnic, iar nu geografic, re-

ferindu-se numai la Romani. Vedem as& dar c

Splny, amintind In scrierea sa numai de Moldoveni,


adic& de Romani, ave& In vedere numai starea faptica
a referintelor etnografice din Bucovina de pe vremea sa.
Atunci populatia terii, In majoritatea ei covarsitoare consist& din Romani, pe and Rutenii reprezentau o minoritate care nu cadea In cumpana, fiindca, ei numai de curand se asezasera In tar& si nu prinsesera Inca rfidacina..
Aceast& stare de lucruri se confirma pe deplin i prin alte

marturii contimporane. Unul dintre cei mai buni cunoscatori ai referintelor bucovinene de pe vremea ocuparii er&

fara indoeal& maiorul Friederic de Mieg, care cartografiase tinuturile Bucovinei nernijlocit Inainte de trecerea
trupelor imparatesti peste hotar i comandase chiar un
detasament al armatei de ocupatiune. Mrturia unui om
ca acesta cade deci greu in cumpana. Mieg ne spune ea,
populatia provinciei de curand ocupate se compune& din

Romani neuniti, cativa putini Ungurisi Rusneci,


intre cari se gasia o mare parte de emigranti din
Polocia, Maramure i Ardeal, asemenea din'
Tigani (2). Pe Moldoveni, ca populatia principal& a terii

(1) Anmerkung aber die Beschreibung des Bucoviner Districts, welche


vom Herrn Generalen Baron von Spleny ist verfasst worden, anexa. la Descrierea Bucovinei de Splny editata de I. Polek, p. 162 a Ad Caput 4-turn. Bei
den Talenten und Gemathsgaben des Landvolkes, so wie auch bei ihren
Sitten und Gebrauchen drfte wohl ein Unterschied zwischen Rusniaken

un d Mo ldauern zu machen seine.


2) Friedrich v. Mieg, Topographische Beschreibung und militdrische Anmerkungen fiber denBuccoviner District, editat de Polek, p. 11 a. . bestehend
aus disunierten Wallachen, etwas wenig Hungarn, Rosniaken, worunter ein
grofier Teil Emigranten aus Polen, der Marmoros und Siebenburgen befindlich,
zugleichen Ziegeuner...

www.dacoromanica.ro

RAPORTIIL NUMERIC INTRE ROMANI gt RIITENI.

75

Mieg Ii numeste In primul rand, fiindc& acestia erau cei


mai numerosi; urmeaz& apoi aUngureniip adic& emigrantii romni din Ungaria si Transilvaniaadevarati Un-

gull sau Sacui erau numai foarte putinisi numai Intr'al


treilea rand sunt pomeniti Rusnecii, ca cei mai nelnsem-

nati si mai putin numerosi. Vedem deci ca si dup& Mieg,


ca si dup& Spiky, Moldovenii, intriti prin aUngureni sau
aTransilvanenia, apar ca poporul principal si cel mai numeros in Bucovina, In fata cruia Rutenii formau numai
o minoritate disparent.
In cov.ingerea aceasta ne IntAreste si mai bine secretarul

aulic de Jenisch, care, comentand si complet&nd afirmatiunile lui Spleny, zice cu privire la populatia Bucovinei

de pe vremea ocuprii: a Ambele natiuniRusnecii si


Moldoveniise tin de legea greceasc& neunit; supusi de
ambele natiuni se gsesc In noua parte imparateasc& a
Moldovei. Numrul celor dint&i adic& al.Rutenilor

este mai putin considerabil, au In posesiunea


lor mai ales regiunile dela hotarele Poloniei, de
unde so pare c& au sitrecut pe vremuri dincoace.

Moldovenii sunt mai destepti, dar si mai sireti 0 prefcuti


dectRusnecii a (1). Jenisch confirm& deci In mod surprinzator

rezultatele cercelrilor noastre de p&n& acuma. El sustine


in mod ciar si neindoelnic, c& Rutenii erau mai putin numerosi decal RomAnii si ca'. locuiau in prtile despre Gali!ia si Polonia, de unde-si tr5geau si originea. Ca oameni
strAini, asezati numai de scurta vreme In Bucovina, Rutenii n'aveau nici un rcst politic In tarsa. De aceea boierul

Vasile Bals in celebra sa aDescriere a Bu covinei


si a referintelor ei interne nici nu face mentiune

de ei. El aminteste numai de nevoile si neajunsurile anat iuni in politice a terii, adic& ale Rornnilor, ceeace reiese
si din accentuarea alatinismuluia tinerimii bucovinene,
%II Jenisch, Aninerkungen, 1. c., p. 162 a Beide Nationen sind Graeci Ritus

non uniti, von beyden Nationen gibt es Unterthanen in dem neuen Kais.
Antheil der Moldau. Die Zahl der ersteren ist min d e rs b e trachtlich,
hat meisten die Gegenden an den polnischen Granzen in Besitz, von wannen
sie auch vormals herabergekomnen zu seyn sioh 1 ermuthen lasst. Die Mol-

dauer haben mehr aufgewecklen Geist, sind aber Ruch arglistiger als die
Rusniaken.n

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL IV

76

o imprejurare care ne ispileste a vedeA in accentua-

rea aceasta o InrAurire a celebrei scoale istorice transitvAnene (1).

In sfArsit ni s'a pAstrat din pana unui oMer ImpArtesc,


-care a fAcut campania de ocupare in Bucovina si a garnizonat lungA vreme In tara noastrA, o aD es cr ier e isto-

rico- geografi cA a Bucovineis din anul 1780. Cu


privire la populatia Bucovinei, in mijlocul cAreia trAise
mai mult vreme, ofiterul anonim ne face urmAtoarele

comunichri de mare importantA pentru eluciderea chestiunii


noastre, zicAnd: acLocuitorii cei vechi ai Bucovinei sunt,
ea majoritatea locuitorilor din Moldova turceascA, descen-

(lenti din coloniile valahe sau vechi romane. In timpurile


precedente ei primirA o sporire puternicA de coreligionari
grecesti, refugiati din Transfivania.CAtre sus numitii vechi
locuitori s'au mai atasat multi din terile Invecinate, cari
refugiindu-se de ici colo s'au sAlAsluit aici. De aceea intAlnesti in tarA multe familii ungurene, transilvnene, armenesli, mai cu seamA Ins& ovreesti... L imba obsteasca,

a terii este c ea rornAneascA, care se compune dinteo

latineascA stricatA. Natiunile strAine adApostite in tail


vorbesc InsA si alte limbi diferite, mai ales paleo-ruseste

i limba sArbeascA, care este un dialect


al celei ilirice (2). Chiar si limba german& este destul de

.sau rusnAceste,

rAspAnditA, de cAnd rAposata Maria Tereza inflintA in tail

nemtesti, spre binere- tuturor supusilor, dar cu preferintA al copiilor de soldap (3). Afirmatiunile ofiterului

-coli

(1) Vasile Bals, Beschreibung der Bukolvina und deren inneren Verhdlt-nisse, editat de I. Polek, in Jahrbuch des Bukow. Landesmuseums, Ill, p.
79 urm.
(2) Sub limba iliric sau sarbeasca Intelege autorul limba veche slavona,
zero in redactiunea ei rnedio-bulgara se mai gsii In cartile rituale din bisericile moldovene.sti.
(3)

Historische Beschreibung der an Ungarn von den Tarken abge-

tretenen Landschoft Bukonnna, edilata de &hiker In Briefwechsel,


VIII, brosura XLV, pag. 145 urm. aDie alten Einwohner der Bu-

kowina sind ebenso, wie die mehrsten Bewohner der tarkischen Moldau, Abkommlinge von den Walachischen oder alien Romischen Colonien.
Sio haben in vorigen Zeiten einen starken Zuwaohs von ihren aus Siebenbargen entwichenen Glaubensgenossen erhalten. Zu den obgedachten Einwohnern sind aus den benachbarten Landern viele hinzugekommen, die da

www.dacoromanica.ro

RAPORTIIL NUMERIC INTRE ROMANI El RIITENI.

77

anonim le gsim confirrnate si in celebra geografie a lui


Ignat de Luca (1). 0 icoan mai dell asupra referintelor
nationale din Bucovina dela 1780 nici CA ne-am putea In-

chipul. Romanii for mau populatia principal& a.

terii, limba obsteasca' a terii era cea roman ease A. Pe lang& Romani se mai alipir& in cursul vremii
si alto neamuri, mai ales Rutenii si Nemtii cari vorbiau

limbile lor. Tat& care era starea etnografica a Bucovinet


pe vremea ocupatiunii austriace.
La 6 Aprilie 1778 generalul Splny prsi Bucovinalasand administratia terii In seama urmasului ski Carol
baron de Enzen berg, care pAn atunci purt comanda.
regimentului 2 de graniteri romni in NasAud. Noul guvernor al Bucovinei vol s se incredinteze despre numarul
populatiunii terii, indrumnd spre acest scop o noua numArare a ei. Numeroase comisiuni compuse din ofiteri
mazili colindau din sat in sat, spre a stabill la fata locului
nurnArul locuitorilor (2). Scopul principal al conscriptiei
indrumate era de a stabill numarul contribuabilor pentru,
und dort entwichen sind und sich hier niedergelassen haben. Man trifft daher
viele ungarische, siebenbiirgische, armenische, besonders aber jiidische Fa

milien im Lande an.... Die allgemeine Lande ssprache ist die

W al a c hisc he, welche aus einem verdorbenen Latein. . zusammengesetzt


ist. Es werden aber auch von den im Lande sich niedergelassenen fremden
Nationen verschiedene andere Sprachen, besonders Alt-Russisch oder Rusniackisch, und die Raitzische Sprache geredet, welehe eine Mundart der
Illyrischen ist. Selbst von der deutschen Sprache ist ein reichlicher Same
ausgestreut worden, seitdem die nun verewigte Maria Theresia zum besten
eller Unterthanen, vorziiglich aber der Soldaten-Kinder, deutsche Schulen
im Lande hat anlegen lessen).
(1) Ignaz de Luca, Geographisches Handbuch von dem oesterreichischem
Slade, V, 1, P. 324. aDie heutigen Einwohner, in dieser Landstrecke theilen sich
in alteu.neue, zu den ersteren gehoren jener,welche vonWalachen abstammen...
auser dieserNation lebenhier noch Griechen,Ungarn,Armenier und dieTeuschen

fangen auch zahlreicher zu werden... Die Bauer stammen etweder aus Siebenbiirgen oder Polen oder Reuzen. . . Die Sprache besteht in einem Gemengsel von lateinischen, italienischen und ungarischen Worten . . , Man
spricht auch Illyrisch und Deutschp.
(2) Instruction fiir die zur Konscription und Belegung der Coptribution
ausgehenden Masills, September 1778. Orign. in Kriegsarchiv, sign. K. VIIs,
h. 14. E.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLIIL IV

78

bir; de aceea nunlararea se Mai de astadata cu mare

constiintiozitate. In felul acesta constata Enzenberg ca

la 1779 traiau In Bucovina 23.385 de familii, ceeace corespunde unei populatii de aproape 116.925 de suflete (1).
lnainte de 5 ani, adica la 1774, numarase Splny numai
14.350 de familii sau 71.750 de suflete. Comparand datele acestea Intr'olalta putem constata ca In scurgerea de
ani (1774-1779) populatia Bucovinei spori cu 9.034
de familii sau 45.175 tie suflete.
Sporirea aceasta a populatiei era Insa In mare parte
numai la aparenta; ea se explica usor prin faptul, ca numararea lui Splny dela 1774 fusese foarte superficial&
si de tot insuficienta. Maiorul Mieg, care din ordinul lui
Splny a Ingrijit numerarea, concede ea aceasta s'a Mout
numai pe seama acelora contribuabili, cari se anuntasera

de voie libera. Ca nu se vor fi Indesat prea multi la aezarea izvodului pentru bir, e de sine inteles. De aceea
Mieg observa foarte bine, ca cu ocazia unei conscriptii

mai severe numrul contribualilor va iesi de bun seam&

mai mare (2). Apoi nu trebue s scapam din vedere ca


multi tarani romani din Bucovina petreceau toata vara in
Moldova la lucruun obiceiu care s'a pastrat pana In zilele noastresi numai toamna tarziu se intorceau pe la
vetrele lor. Ofiterul anonim, care ani dearandul petrecuse In
mijiocul Bucovinenilor, povesteste GA acestia pe timpul secerisului se duceau In Moldova la agonisit, neglejind astfel

parnanturile lor (3). Pe calea aceasta multi vor fi cautat


ea In cunjure comisiile de conscriptie, de cari ei dupa marturia lui Vasile Bals aveau mare groaza, fiindca ei se temeau

de recrutare si de Incarbare cu biruri (4).


(1) Bilance deren pro Anno 1774 in dissent k. k Bukotviner District
ansassig geivesten und jen3 pro Ann) Curren& (1779) tvirklich existierenden
Faradint, editat de D. Werenka, Topographie der Bukorvina, p. 173 urm.
(2) Fr. de Mieg, 7 op)graphische Bisnreiburtg, p. 11. anach der demaler
nur freiwilig angegebenen Anzahl des Kontribuierenden Standes, welch e

aber nach einer genauen Conscription sich noch vermehr en wird..


(3) fristor. Beschreibung, 1. c., p. 150. Doch gehen sie, um etwas zu verdienen zur Erndtezeit in die Moldau auf die Schnitt, dariiber aber versaumen sie ihre Felder, welche sie erst nach ihrer Zuriickkunft sehr spat lin
Herbste mahen).
(4) V. Bab}, I. o., p. 80.

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL NUMERIC INTRE ROMANI

L RUTENI.

79

Populatia Bucovinei sporl in vremea aceea prin ernigrari din terile vecine. Colonisti proaspeti veniau din Galitia si Transilvania. Dar fiindea, ambele aceste teri erau
provincii austriace, emigrarea supusilor din ele era oprita,

precum am aratat mai sus. Asa dar din Galitia numai


putini se puteau furisa in Bucovina. S up us ii no i se
puteau dobandi numai din Moldova. De aceea administratia din capul locului ti dada cea mai mare silinta de
a atrage in Bucovina supusi m ol doyen i. La 25 August
1774 raporteaz5. Ellrichshausen cAtre consiliul aulic de

rasboiu din Viena, ea Splny, care chiar atunci purcedea


spre hotarele Moldovei pentru a ocupa Bucovina, ar fi
primit instructiunile necesare de a griji ca Mold ov enii
s se mute dincoace de cordon (1). Totodat5, primi i Mieg
ordinul de a asigura pe boierii, negutatorii i locuitorii
doritori de a se aseza in Bucovina de tot sprijinul. ii
toat5, bunavointa stapanirii austriace (2). Din marturiile

acestea reiese, ca stapanirea avea un viu interes de a


dobamdi increderea Moldovenilor i de a-i indupleca sa
paraseasca ascunzisurile lor din munti i codri i sl
se intoarea pe la vetrele lor pArAsite. Emigrantii din Moldova ca i cei din Polonia republican& se bucurau trei

ani darandul de scutire de biruri, un favor de cars


n'aveau parte emigrantii din Ungaria, Maramures, Transilvania si Galicia (3). 1152uinta aceasta a stapanirii nu
(1) D. Werenka, Bukowinas Entstehen und Aufbliihen, p. 116. uWegen
labersiedlung Moldauischer Innwohner sind an General Spleny Auftrage
erlassenD.

(2) Ibid., p. 117. Dem Herrn... Mieg ist in dieser Angelegenheit besonders
mit gegeben worden, class derselbe zwar denen der Emigration halber Bich
meldenden Bojaren, Kaufleuthen und anderen moldauischen Innwohnern
die Versicherung gebe, dass siehierlands nicht allein bestens aufgenommen,
sondern eventuell auch mit Assistenz an Handen gegegangen, aber so vorge
gangen, dass bei den Rusischen Trouppen und insbesondere dem Herrn
Feld Marschall von Romanzoff kein Missvergniigen erzeugtp.
(3) Instruction. fiir die ear Conscription und Belegung dn. Contribution
ausgehende Matas, Originalul in Arhivele de r'asboiu din Viena, sign. K.
VII. h, 14. E. uViele Familien seynd aus Ungarn, aus der Marmorosch, ausSiebenburgen anhero emigrieret, diese gaudieren keineswegs der Freyjahr,
sondern diese allerhochste Gnade ist bloss denen aus denen T u rkischen
oder Republikanischen Polnischen Landen anhero emigrierten auf 3 Jahren
zugestandenp..

www.dacoromanica.ro

80

CAPITOLTIL IV

rmase Mr& succes. Anonimul alter austriac ne comunicl


iu scrierea sa privitoare la Bucovina, c& Moldovenii refugiati se lntorceau in tara, fiindcA ei prin contact zilnic
aflau dela vecinii lor din Bucovina, c5, acetia, de'l sunt.
tinuti la strict& supunere i ascultare, totu sunt scutiti
Foi
siguri, plAtesc biruri suportabile i sunt tratati cu
dreptate (1). AO se explica deci creterea a0, de rapids&
a populatiei bucovinene intre anii 1774 i 1779. Astfel.
IndreptAndu-se insuficienta numerArii dela 1774 qi incur&jindu-se emigratiunile din Moldova, s'a putut constat& In

Bucovina la 1779 un spor considerabil de populatie, al


cArei numAr se urea la 116.925 de suflete.
Cu ocaziunea numArArii populatiei administratia militarA
avii fericita idee de a constat, sat de sat, nu numai
numArul familiilor, ci i oba.ria bor. Pentru a putea Indrum& o politich rational& de colonizare, Enlenberg dori
mai Inalu sit tie, cAti coloniti strAini se alezaserA pAn .

atunci in tarA Fi de unde venir ei. El dispuse ca sA se


facA consignatiuni separate asupra colonitilor din PoIonia (Galitia i Podolia) precum i asupra celor din Transilvania i Ungaria. Izvodul emigrantilor transilvneni ni
s'a pAstrat In arhivele de rsboiu din Viena. In el gAsim
numele emigrantilor, starea lor familiark timpul cAnd s'au,
sAlAluit In Bucovina, locul unde s'au aezat i cel de,
unde au purees, precum qi intinderea pAmAntului primit
dela proprietarul satului spre cultivare individual& i in
deva1m4ie. Izvodul acesta desminte in modul hotArit
pArerile acelora cari sustin c5, sucursul etnic primit de
noi de peste munti era, minimal i neinsemnat (2). Din
contra, din consignatia aceasta, Intocmit& la 1778, vedem
lAmurit cA peste 60 de sate din sudul Bucovinei primirA
contingente mai mari sau mai mici de locuitori din Transilvania i Ungaria. Aceqtia erau aa, dar colonitii ungureni i transilvAneni, pomeniti ae, de des In rapoartele
(1) Von und aus der Bukomina, 1. a., p. 496. ((Dena sie erfahren taglichvon ihren Nachbaren, dass obwohl solche stets einem strengen Gehorchsam
Bich unterzuziehen haben, sie dennoch geschilizt nnd sicher, unter moglich
zu bestreitender Steuerabgabe, leben und gerecht behandelt werdenp.
(2) Aurel Onciul, Chestia rondneased inBucovina, In Viata RomAneasoi,.
VIII, No. 10, p. 6.

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL NUMERIC INTRE ROMANI kiI RUTENI.

81

oficiale de pe vremea ocuparii si In descrierileNBucovinei


din acea vreme (1). Emigrantii Insemnati In acest izvod
se recrutau din Transilvania Intreag si numrau 5.018

suflete, dintre caH 4.587 erau Ro mani si 431 S 5,c u i (2).

Un izvod alcAtuit In felul acesta a existat si asupra Rute-

rilor veniti din Galitia si Polonia. Consignatia Rutenilor


Ins& se pare ea s'a pierdut sau col putin n'a putut fi descoperit pada acum. Existenta ei st ins mai presus
de oHce Indoeala. Din raportul lui Enzenberg si din al
generalului Schrder &atm consiliul aulic de rAsboiu din
12 Ianuarie 1779 aflam anume c a existat un izvod de felul

acesta si c5, numrul total al emigrantilor galiiieni se urea In Bucovina la 14.114 suflete (3).

Datele acestea ne dau posibilitatea de a stabill raportul


numeric intre Romani si Ruteni la 1779. intreaga populatie a terii se urea atunci, precum vzurAm, la suma de
116.925 suflete. Numaxul Rutenilor refugiati din Galitia
si Podolia sporise In curs do 5 ani dela 6.305 la 14.114
suflete. In timpul acesta va fi sporit si numarul Hutanilor
dela 6.000 sa zicem la 7.000 de suflete. Astfel numArul
celor ce vorbiau ruteneste in tar& la 1779 se urcase la
21.114 de suflete. S'a admitem ca. In cursul celor cinci ani
.si numrul celorlate natiuni din tark al Armenilor, Germanilor si Ovreilor s'a dublat din 4.000 la 8.000 de suflete.
.Scotand deci dela numrul Intregii populatiunii a terii

de 116.925 numrul Rutenilor de 21.114 si eel al Armenilor, Nemtilor si Ovreilor de 8.000, ramane pe sama populatiunii autohtone din Bucovina, pe sama Moldovenilor sau

Romanilor, suma de 87.811 suflete. La 1779 raportul


numeric Intro Romani si Ruteni era deci: 87.811 : 21.114.
(1) Cf. Raportul lui Enzenberg din 5 Sept. 1779 si Historische Beschreibung der Bakowina, 1. o., p. 145.
(2) Consignation deren in dem Bucoviner District sich aufhaltenden Siebenbargische Entigranten : Originalul in Arhiva de Asboiu din Viena, sign.
1779-14-51. Cf. I. Nistor, Legaturile noastre cm Ardealul, In Junimea Li-terarfi, XI, p. 12 urm.

(3) Originalul in Arhiva de risboiu din Viena, sign. 1779-14-51. edie

in der Bukowina befindlichen auf galizisohen in totali auf 14.114


-Seelen sich erstreokenden Emigrantenb. Cf. Zieglauer-Kaindl, XII,
it). 23.

I. Nietor, Romdnii el Rutenii in Bucovina.

www.dacoromanica.ro

82

CA PITOLUL IV

Cifrele acestea spun mai mult decAt tomuri intregi. Ele


vor face sa amuteasca odat5, pentru totdeauna glasurile

acelora cari mai sustin c5, pe vremea ocuparii numrul


Rutenilor Intrecea pe al Romanilor In Bucovina. S.maiStocki (1) i dup5, el Pihuliak, cari sustin aceasta,
Incearc s&-si intemeieze afirmatia lor pe o pretinsa% marturie
a episcopului Doso ft ei u, care intr'un referat adresat
generalului Enzenberg ar fi sustinut ec 5. mai bi n e de

jumtate din populatia Bucovinei vorbi limba

ru teann (2). Administratia militar interzise episcopului


a comanda din straintate carp liturgic() pentru dieceza
sa. Cu privire la oprirea aceasta Intreb5. episcopul, de unde
s5.

comande eartile rituale, GAM vreme ele nu se g5,sese ni-

chieri In ImparAtie. Cu acest prilej 85. fi facut Dosofteiu


constatarea, ca mai bine de jumatate din enoria0i si vorbiau rutenete. Actul original scris de maim lui Dosofteia

nu s'a pastrat, cel putin nu s'a dat peste el phn' acum.


Pretinsa afirmatie a episcopului ni s'a pastrat numai In
raportul lui Enzenberg &atm comanda genera15. din Lem-

berg din 27 Aprilie 1781, In care generalul rezumeaza


observatiile lui Dosofteiu Mr5, de a le reproduce din cuvnt.

In cuvnt (3). AO. find, Smal-Stocki i Pihuliak pun In


gura lui Dosofteiu cuvinte despre cari nu tim dm&
el le-a exprimat In forma redat de Enzenberg sau ba.
Sigur e numai Ca Dosofteiu va fi amintit ca., are trebuint.

de carti slay o n e, pentruca In crtile bisericeti nu


se Intrebuinta, limba ruteana pentru Rutenii din dieceza
sa, a cror prezenta, in tar5, pe acea vreme am artat-a
mai sus. Nu putem sustinea cu sigurant c Dosofteiu ar
fi afirmat c5. numrul Rutenilor din dieceza sa ar Intrece
pe al Romnilor. Dar chiar admitind ca. Dosofteiu arfi rostit cuvintele pe cari Enzenberg,cel care combatuse
cu atMa very& cererile autoritatilor galitiene de a restisi

tui pe fugarii ruteni,i le pun In gull, ci nici atunci nu-

(1) St. Smal-Stocki, L c., p. 20 urm.


(2) H. Pihuliak, 1 o., p. 18 urm. Opintirea autorului de a contesti carac

terul rom4neso al bisericii bueovinene se bate cap in cap cu bine stabilitul adevir istoric, de aceea ea rImne zadarnica.
(3) Actul original In arhivele Ministerului de Culte i Instructiune dela
Viena, sign. IV. A 3 ex 1781, publicat de Zieglauer, 1. 0., II, p. 145 arm.

www.dacoromanica.ro

RAPORTUL NUMERIC INTRE ROMANI EI RUTENI.

83

s'ar putea trage din ele concluziunile pe cari le trag SmalStocki i Pihuliak. Si anume pentru motivul ca pe vremea
aceea dieceza lui Dosofteiu nu cuprindea Inca partile sudice ale Bucovinei, unde exercita Inca drepturi ierarhice
mitropolitul dela Iai prin dichiul sau, care avea se-

diul la St. Ilie Mug& Suceava. Numirea lui Dosofteiu de


episcop exempt al B uco v inei se fad' numai la 12 Septemvrie 1781, iar instalarea abia la 10 Fevruarie 1782. AO

dar cuvintele lui Dosofteiu s'ar fi putut referi numai la


partea dordica i central& a terii. Si daca aid Rutenii ar
fi fost in majoritate, atunci acea pretinsa majoritate a lor
in Bucovina dispare, daca la Romanii de acolo mai adaugem i pe cei din Sudul Bucovinei, unde Rutenii nu patrunsera. Din aceste motive din pretinsa marturie a lui
Dosofteiu nu se poate deduce ca pe acea vreme In Bucovina numrul Rutenilor lntrecea pe al Romanilor.
Aceasta concluzie ar sta In direct& contrazicere cu datele
statistice oficiale, cari le-am analizat mai sus.

Ramane deci bine stabilit ca la 1774 ra-

portul numeric intro Romani kii Ruteni In Bu-

covina era 52.750: 15.000, iar la 1779 acest raport


n i se prezent A Ca: 87.811: 21.114.

www.dacoromanica.ro

V.

NAZUINTELE EPISCOPATULUI
GRECO-CATOLIC.
Dup ce cunoastem originea si num5,rul Rutenilor asezati in I3ucovina pe vremea ocuprii, st cercetm acurna

de care confesiune se tineau ei. La 23 Decemvrie 1595


Rutenii din Galitia Incheiara uniunea cu papa Clementie
VIII, care a ramas pentru ei pa.n azi- In vigoare (1). AO,
find, nu poate Incapea nici o Indoeala ca toti emigrantii
ruteni la trecerea hotarului In Moldova, respectiv In Bucovina, erau de legea greco-catolica,. Cum insa, ei la 014luirea lor In Bucovina nu Infiintar sate noua, ci se asezara, precum am vazut, pe hotarul vechilor sate romanesti, n'aveau nevoie de biserici nou'a, ci se duceau la
cele vechi romanesti. Preotul roman vedea cu drag sporirea turmei sale credincioase i as emigrantii ruteni se
bucurara de cea mai larga ospitalitate In biserica romana.
Trecerea Rutenilor dela legea unita la cea dreptmritoare
se Mai foarte lesne i pe nesimtite, de vreme ce ceremoniile bisericeti erau foarte asemanatoare, pe &and deosebirile dogmatice ramasese pururea nepricepute de mintea
oamenilor de rand (2). CA,ta vreme insa emigrarile din Galicia

,se faceau pe ascuns, nimenea n'avea evident& asupra tre(1) Dr. I. Pelesz, Geschichte der Union der ruthenischen Kirche mit Rom.,
I, p. 540 urm.
(21 Haportul nuntiului papal c5.tre secretarul de tain5, baronul Piichler din
1780. Orig. In Kriegsarchiv. Hofkriegsakten 1780-62-220. aVor einiger Zeit
ist aus Lemberg gemeldet worden, dass sehr viele griechisch-unierte Bauern
ununterbrochen aus Galizien nach der Bucovina wandern, wo sie alle, da
es dort nur schismatische Kirchen gibt, in d iv in i s bei einheimischen Pristern communizieren uncl auf diese Weise, vielleicht ohne sich dessen zu

www.dacoromanica.ro

NAZIIINTELE EPISCOPATIILIII GRECO-CATOLIC.

85

cerilor acestora. Ab. s'a Mout trecerea Hutanilor la legea


noastr5, pe nesimtite. La Infiintarea satului hutnesc Breaza
se ventilase chestiunea Infiintarii unei biserici gr e co-cat olic e pe sama Hutanilor. Cum Ins& dela ocupare Incoace
numrul Galitianilor refugiati In Bucovina creste pe zi
ce merge, si cum In Galitia In urma alipirii la Austria pacea,
linistea si ordinea Incepur a-si face drum, persoanele din
fruntea bisericii greco-unite Incepur 5. a-si da sama de
pierderile Indurate de biserica lor In urma emigrarii
Rutenilor In Bucovina si a trecerii lor la legea ortodox.
Cel care si-a ridicat mai intAiu glasul contra primejdiei
acesteia a fost prepozitul seminarului greco-catolic dela

abatele Iosafat Ba stassich, carele la 1780


inaintt nuntiului papal Jo se pho Gar am p i un memoriu
In care arat5. c5, In anii din urma% mii de mii de grecocatolici din Galitia emigrasea si Inc5. emigreaza. In Bucovina, unde ei tree la schism5., ache& la biserica ortodox5.,
fiindc5, n'au preotii lor (1). Bastassich cere ca s se trimit5, preoti uniti acolo, ba chiar si un episcop, care sa
inlocueasca pe nesimtite pe eel ortodox, care ar fi murit.
Potriviti pentru scaunul episcopal din Radauti ar fi fost,

Viena,

dup prerea abatelui, prepozitul greco-catolic din Muncaciu


vorsehen, Sohismatiker wurdens. Cf. Zieglauer, I, p. 140. Aceasta o constat
cli comisiunea de anoheth, dela Viena, care se ocupl de chestiunea awie die

seit der Besitznehmung der Bukowina aus Siebe nbtir ge n, der Marmar os, aus Pohlen, vorziiglich aber aus Galizien in die Bukowina transmigrierte, und allda ad Schisma gegangene viele unierte F'amilien wiederum
zur unierte Kirche zurtickegfuhrt werden knntens, constatnd c6. adieses
gall itherall zerstreut angesiedelte Volk, ohne einen Unterschied zu kennen,
vermutlich ganz unbedenklich und unwissend zu dem schismatischen Ritus
ganz iibergegangen ist. Protocollum Commissionis, L c., p. 323 ; cf. ai Ausgeivahlte Capitel aus dens Gedenkbuchs der rns. hath. Pfarre zu Czernowitz,
p. 42. aDiese nichtunierte Griechen traten, weil es ehemals in der Bukowina
keine Priester ihres Ritus gab, zu den Schismatikern iiber, welche einen den
ihrigen verwandten Ritus habens.
.
(1) Originalul In Kriegsarchiv, Hofkriegsakten, 1780-62-220. aAccedit,

quod indubium sit, his annismulta millia graeoi ritus Catholioorum e Galitiain Bukowinam emigrasse,imo hodie dumetiam
emigr are, quorum saluti saltem dando illis pastorem aliquem, ut provideatur, sane necesse est, semis eium, si populo illi schismaticus datus fuerit episcopus pars etiam sana corrumpetur et ad schisma deflectets. Cf.
Zieglauer, o. o., II, p. 139.

www.dacoromanica.ro

86

CAPITOLIIL V

A n dre i u Zsetk ey sau canonicul din Oradea Mare P aul


Be r eg hi, fiindca ambii cunosteau limba romanasi ruteana.
Le Inceput ei n'ar trebui sa aminteasea, nimic privitor la
deosebirea Intre uniti si neuniti, ci sa se fax& ca si cum

nici n'ar sti ca locuitorii din Bucovina ar fi tretut candy& dela unie la ortodoxie (1). Trecerea

aceasta o facura Ins& numai Rutenii veniti din Galitia si


o parte a Romanilor originari din Transilvania. Majoritatea acestor din urma era. Ins& de legea ortodox, ba ei
parsira chiar din motive religioase Ardealul (2). Populatia cea mai numaroasa a Bucovinei, Moldovei sau Romniei erau din mosi stramosi fii credinciosi ai bisericii
ortodoxe. Despre trecerea lor candy& dela unie la ortodoxie nu poate fi vorba. Dar din memorandul lui Bastassich
putem ga.ci altceva,. El Intemeiaza revindecarile bisericii
unite In Bucovina pe Imprejurarea ea Rutenii trecura aici
dela unie la ortodoxie. Pan& aici e totul corect. Dar

canonicul greco-unit merge ceva, mai departe. El afirma


aceasta si despre Romani, pentru ca prin denaturarea
intentionat a adevruluiistoric sa.imprumute propagandei
sale greco-catolice In Bucovina aspectul unei Indreptatite

masuri de aparare. Astfel trezi Bastassich chestiun ea ruteana. In Bucovina, care la Inceput ayea. caracter pur confisional.
Nuntiul papal Jo s epho Gar am pi, catre care era

adresat memorandul, a reusit sa lanseze chestiunea aceasta


(1) Ibid. aCum innotuerit mihi, in tractu Bukovinae episcopum greci ritus non unitum esse mortuum (!). videretur optima occasio num) adesse,
infelicem provinciae illius populum, qui a fide catolica non ita pridem descivit (!) ad sacram unionem reducendi, nam et nunc abhue recens est ea
In provincia vigentis aliquando sacrae unionis memoria (!?) . . . Sacra vero
unio, sine ulla vi, quasi ex se ipsa, illic sine dubio refloresceret, si unice sua
majestas caeareo-regia solum episcopum greacii ritus catholicum, virum
zelosum, sed una admodum moderatum et prudentem, linquarumqe Valachi-

cea et Ruthenicae gnarum ei populo mitteret, atque praeficeret, qui nulla


initio destinctione inter Unitos et non Unitos mentione injecta, directe offici i
sui episcopalis munia auspicaretur omniaque ageret, quasi nets sciret, eos
aliquando ab Unione recessissea.
Vestea despre moartea episcopului Dosofteiu Herescul nu era adevrati.
Dosofteiu muri numai In Fevruarie 1789.
(2) Cf. I. Nistor, Legdturile noastre cu Ardealul, L c., p. 14.

www.dacoromanica.ro

NXZIETINTELE EPISCOPATULDI GRECOCATOLIC.

87

In cercurile cele mai Inalte i s destepte acolo interes


pentru ea. La 9 Martie 1780 el Inaint baronului de
Pilch ler, secretarul de tain al Impa,ratului, un memoriu
In chestiunea aceasta,

aprolAnd In toate planul lui


Bastassich. Impratul Iosif al II-lea invit pe membrii
consiliului aulic de rsboiu s-si dea prerea in chestiunea aceasta (1). Acestia se exprimar5, contra msurilor propuse de Bastassich i Garampi, fiindc aplicarea lor ar pute
produce mari turburri in Bucovina, silind populatia

prsi tara. Consiliul aulic de r5sboiu hotrise Insk


ca credinciosii greco-catolici din tail s5, fie concentrati
intr'o singur5, regiune unde ei sa-si aib5, bisericile
preotii lor. Planul acesta se putea, realiza foarte usor,
ata, vreme, precum am artat mai sus, numArul Rutenilor In Bucovina era. Inca neinsemnat, urca,ndu-se numai
la 14.114. Hutanii, trecuti de lung& vreme la ortodoxie,

nu mai veniau In considerare. Dar desI chestiunea a-

tinsa' de Bastassich i Garampi nu puta fi imediat rezolvit

in sensul initiatorilor ei, ea preocup vesnic cercurile


conducatoare din Viena. Caracterul ei confesional gsI
sprijin la clerul catolic si la cArmuire, unde acesta pa,n5,
la desfiintarea Concordatului ave mare trecere. Rutenii
bucovineni trecuti dela unie la ortodoxie devenir obiectul celei mai mari solicitudini din partea stpnirii,
facndu-li-se vecinic concesiuni pe sama Romamilor ortodoxi.

Ei erau pururea priviti ca mediul cel mai bun

pentru propaganda catolic5,. De aceea putem observa, ca


In dosarele contimporane lor li se d cea mai mare atentiune. Se 'exagereaz5, anume numrul i Insemntatea lor,
pentru a4 Infa.tisa, ca reprezentantii Bucovinei i pentru
a justifica, propaganda greco-catolia, In aceast5, ar5, orto(1) Vortrag des Hof-Kriegs-Raths vom 16. Mrz 1780, die Umwanderung
der Galizischen unierten Unterthanen in der Bukowina und ihre Abweichung

zur schismatischen Kirche, dann die Bestellung eines unierten Bischofes


in der Bukowina betreffend. Originalul in Haus- Hof- u. Staatsarchiv din
Viena, sign. St. K. Ind. 1780, no. 1968. a Es hat der hiesige Nuncius die
Anzeige gemacht, dass mehrere griechisch-unierte Unterthanen aus Galizien
in die Bukowina urnwanderten und wegen Ahnlichkeit der Rituum und der
Kirchen-Ceremonien unwissend, und weil sie den Unterschied der Dogmen
nicht verstiinden, zum Schisma iibergingen...D

www.dacoromanica.ro

88

CAPITOLUL V

doxa. $i dac faimosul plan al lui Bastassich nu s'a pu&

imediat In aplicare, aceasta este a se multami numai

simtului de echitate i marinimozitatii Imparatului IosifII, la a carui porunca se sistara, atacurile Indreptate contra bisericii dreptmritoare din Bucovina. Comisiunea
convocata de el la Viena hotarl ca pentru credincioOt
greco-uniti din tara sa se Intemeieze biserici greco-catolice la Vijnita, Cernauti, Sadagura, Siret, Suceava i
la Campulungul-Moldovenesc (1). Din hotarirea aceasta
deduce Kaindl, ca, la 1780 Rutenii ar 11 fost raspanditi
deja peste toata Bucovina dela Vijnita pana, la Campulung (2). Concluziunea aceasta este Ins& lipsita de temeiu7
de vreme ce aderentii bisericii greco-catolice din regiunile sudice ale Bucovinei erau Romani greco-uniti, descalicati acolo din Transilvania. Enzenberg observa doar
la ancheta din Viena, c pentru greco-uniti trebuesc che-

mati ii upreoti romni dela Blajn, pentruca in Bu-

covina se mezara emigranti greco-uniti ea t at r us e t i


c a,t 0 r o man e t in (3). HotarIrea comisiunii de ancheta,
nu se aduse Insa, la Indeplinire din cauza interventiei episcopului Dosofteiu, care la 12 August 1781 destatul pe Enzenberg dela executarea hotarfrii, fiindca din pricina aceasta

auor s'ar putea isca turburari In popora (4).

i5i

astfel s'a amanat Inffintarea de parochii greco-catolice In


cele ase localitati din Bucovina.
Chestiunea readucerii Rutenilor din Bucovina la vechea
lor lege greco-unita, abordata de Bastassich i. patronata
de nuntiul papal, preocupa Inca, lung& vreme spiritele.
La 24 Decemvrie 1806 mitropolitul greco-catolic din Lemberg, An to n An ge 1 1 owic z, inainta Imparatului Francis.
I un memoriu, In care gasim amintita i chestiunea aceasta.

In punctul IV aliniatul e al suplicei constata Angellowicz:


a Dieceza neunita a Bucovinei se compune In partea cea
mai mare (!) din Galitieni de ritul greco-catolic refugiati acolo, caH lesne s'ar reintoarce In samul bisericii catolice
de ritul grecesc, daca s'ar gasi In partile acelea un episcop
(1) Protocolluns Commissionis, 1. c., p. 323.

(2) R. F. Kaindl, Das Ansiedtungswesen in der Bukomina, p. 113.


(3) Protocollum Commissionis, p. 323.
(4) Cf. Polek, Ausgetvdhlte Capitel, etc., p. 43.

www.dacoromanica.ro

NXZIIINTELE EPISCOPATIILITI GRECO-CATOLIC.

89

catolic de ritul grecesc si daca stpanirea ar sprijini intentiunea aceastan. Mitropolitul motiveaza, propunerea sa.
zicand

c5.

in

urma experientei de pan atunci orto-

doesii si mai ales Galitienii salasluiti In Bucovina aproape


Cand nu obisnuesc a trece la biserica rornanocatolick ci numai la cea greco-catolick si aceasta din
cauza asemnrii liturgiei si a datinilor bisericesti. Drept
nici

aceea in interesul respandirii culturii si a mai bunelor


sentimente In aceasta tara ar fi foarte de dorit ca s se
aseze acolo un episcop greco-catolic, pentru65, cu ti m-

pul dieceza ortodoxa, a Bucovinei s'ar desflint& si atunci bogatele mijloace ale fondului religionar (ortodox-rom'an) s'ar putea intrebuinta spre binele religiunii catolice(1). Planul lui Angellowicz nu s'a putut aduce la indeplinire din
pricina IncurcAturilor politico din Austria. Izbnzile i cuceririle lui Napoleon I reclamau atentiunea Irnparatului in-

teo masura mai larga decal chestiunea infiintaxii unui


episcopat greco-catolic inteo tar& ortodoxa., precum era.
Bucovina.
Idea infiinta'xii unui episcopat greco-catolic in Bu-

covina agita spiritele Inca lung& vreme i dup aceea..

Pe la anul 1862 Rutenii cereau crearea unei episcopii

greco-catolice in Bucovina chiar pe cheltueala fondului religionar greco-oriental (2). Dar precum imparatul Francisc I,

ma nici urmmii sta nu consimtira la desfiintarea vechei


(1) M. v. Malinowski, Die Kirehen-und Staats-Satzungen beedglick
des grieehisch-katholischRn Ritus der Ruthenen in Galivien, Die nicht
unierte Ditizese in der Buccowina besteht grOsstenteilsd) aus den hinaberlaufenden Galiziern des griech.-kath. Ritus, welche leicht zur katholischen
Kirche des griech. Ritus zurackkehren warden, wenn ein katholischer
Bischof des griech. Ritus in diesen Gegenden verfindig ware und die Regierung diese Absicht unterstatzen mchte. Nach der Erfahrug pflegen die
nicht unierten Griechen und besondors die in der Bukowina ansassig gewordenen Galizier sehr schwer mid fast nie zur katholisohen Kirche des
lateinischen Ritus, wohl aber zu jener des griechisohen zu abersetzen,
dennoch ware zu dieser Absicht und urn diesem Lande eine bessere Kultur
und Denkungsart (I) zu verschaffen die Anstellung eines katholischen Bischofes vom griechischen Ritus urn so rnehr zu erwanschen, weil mit der

Zeit das nicht unierte Buccowiner-Bistum eingehen und der dortige eintragfiche

Religionsfond zum beaten der katholischen Religion verwendet

werden kiinnteD.
(2) M. Harasiewicz, Annales Ecelesiae 11 uthenae, p. 958 urm.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLIIL V

130

noastre episcopii i nici la Instrainarea fondului religionar,


inchegat din donatiunile pioase ale domnilor i boierilor
moldoveneqti. Prima parohie greco-catolica s'a Inflintat
la Cernauti numai la 1881 (1). Vechea propaganda grecocatolica In Bucovina a continuat qi In deceniile urmatoare.
Contra amisionarilor ruteni de confesiunea greco-catolica,))
patronati de uguvernul provincial)) avura Rornnii de sustinut
lupte grele mai ales inainte de 1848, lupte cari tinura, In loc
desvoltarea politica. i nationala a acestei teri, precum ne
arata memoriul explicativ la petitiunea Bucovinei pentru

autonomie dela 1848, iscalit de frunta0 bucovineni din


acel timp: Eugenie Hacman, Nicolae Hacman, Constantin
Popovici,Ioan Calinciuc, Anton Kral, Mihaiu Bodnar, Iordache
Vasilco, Alexandru Goian, Mihaiu Zotta, Iacob Mikuli, Cris-

tof Petrovici i Eudoxiu Hurmuzachi (2). Luptele acestea


confesionale continuara si dupa, 1848, precum ne putem

Incredinta din diversele brovri polemice aparute dela


1848 Incoace (3).

Din cele sus amintite vedem ins& lamurit ca. Rutenii


(1) Cf. Polek, Ausgeweihlte Capitel, p. 43
(2) Promemoria zur Bukominer Landespetition vom Jahre 1848 in Betreff

der provinziellen Sonderstellung der Bukovina, p. 9.4 Mit dem neuauftauchenden ruthenischen Elemente hatten die Bukowiner schon tinter dem vormitrzlichen Systeme manchen harten Strauf3 zu bestehen ; ihm, wenn auch
nicht ausschlieslich, schuldet dieses Land einen nicht unbedeutenden Teil seiner
politischen Verwahrlosung, seiner religisen Hintansetzung, seines nationalen
Zurtikbleibens. Was war somit nattirlicher, als dass die Saat des Misstrauens,

der Erbitterung, der offenen und heimlichen Anfeindung, welche dieses


Element in der vormarzlichen Epoche mit Vorwissen und stillschweigender
Genehmigung der Provincial-Regierung auf Dikovina's ruhigen Fluren saete,
nunmher tippig wuchert und dem Saemanne die Antipatie des Volkes zuzieht?
Offene und alien Gesetzen zum Hohne am hellen Tage betriebene Proselitenmacherei, Aufreizung der Gemeinden gegen ihre Pfarrer, Minuendo-Licitation
der geistlichen Stollagebtihren cur Anlockung von Pfarrkindern, fraudultises
Nachweisen von Kultusgenossen zur Errichtung von Pfarreien, eigenmachtiges
Eindriingen in fremde pfarrliche Rechte, in Kirchen und Schulen des nicht
unierten Rites, fortwahredes Discreditieren und Denuncieren bei der Regierung aller HOhergestellten des angefeindeten Kultus... sind bei der noch
lebenden Bukoviner Generation unvertilgbare Motive von Entfremdung, Has,
religiosem F'anatismus und politischer Opposition gegen die aus Galizien
entsandten Missionare ruthenischer Abstammung und griechisch-unierten
Bekenntnisses.)
(3) Eusebiu Popovici, Offener Brief, CernAuti 1891.

www.dacoromanica.ro

ICAZIIINTELE EPISCOPATIILIII G RE CO-CATOLIC.

91

trecuser&hotarulBucovinei ca greco-catolici 0 GA abi aici ei

de voie liber& qi pe nesimtite Imbrtiqara, legea ortodox&


pe care ei pAna, azi o numese cea rom An easc5.. Inainte
0 lung& vreme dup& s5,15,cluirea lor In Bucovina episcopia Rd&utilor, Intemeiat& de tefan eel Mare 0 1rgit5,

de Iosif II In episcopia Bucovinei, 'era o episcopie rorn 'Ana asca. Acesta este un adevar istoric bine stabilit,
care nu se poate Intuneca, prin discursuri politice, articoli de
ziare 0 brosuri de acelac fel, fie ele chiar i mai temeinice si
mai cuprinz&toare decant cea mai recent& a lui Pihuliak. Acest

mare adevr trebue 85,-1 avem pururea In vedero cAnd se


discut& chestiunea bisericeasc5, din Bucovina. In fata consta-

trilor acestora ne putem usor convinge In cAt de mare


rt&cire se gse0e Aurel Onciul, cAnd el din numrul
relativ mic al Rutenilor greco-catolici din Bucovina conclude

ca, Rutenii In genere n'ar fi imigrat In masse In tar&(1).


Intentiunile episcopatului rutean din Lemberg de a readuce pe Rutenii din Bucovina la vechea lor credint& grecounit& nu remaser& necunoscute episcopilor ortodocsi dela

Cernauti. AceOia 10 d&dura cea mai mare silint& de a


paraliza, propaganda greco-catolicA intre credincio0i lor
ruteni, facAndu-le largi concesiuni In biserica romAn5., pentru
a-i legA trainic 0 strAns de ea. Urmawl lui Dosofteiu Heres-

cul a fost Da niil Vlacho vici, SArb de origine, care favoriz& pe Ruteni din cale afar. Una din m&surile prin
cari episcopul Vlachovici jigni populatia romAna, national&

din Bucovina, const& Intr'aceea c5, el ca SArb favorith


inundarea diecezei cu crti biserice0i slavone, cu diaconi,
ba chiar si cu preoti din Galitia 0 Rusia, IndrumAnd pe
calea aceasta introducerea 0 respAndirea idiomului rutean
In tar&D (2).

Urmasii lui Vlachovici au purees pe calea

apucata, pAn5, ce am ajuns aA de departe, ca Rutenii O.


tind& chiar la cArma bisericii romAne din Bucovina. Poate
gasesc ei c5, calea aceasta este cea mai nimerit& pentru
a pune In aplicare planurile f&urite de Bastassich si Angellowicz. Iat& In ce primejdie ne-a mAnat rAvna arhip&stori(1) Privitona,-Wm. 4, p. 3. (Cid Rutenii Galitieni sunt greco-catolici cli
<NM ar fi venit ei In masse, elemental greco-catolio In Bucovina ar trebni
sfi fie numeross.
(2) Cf. jurnalul (Der Patriots, 1872, p. 25.

www.dacoromanica.ro

92

CAPITOLIIL V

lor nostri de a pAstra, pe Ruteni cu orice pret in shmul


bisericii noastre bine dotate. Am jertfit caracterul national al bisericii noastre in folosul ortodoxismului, pentru
a-1 aduce i pe acesta In primejdie. Acesta este rezultatul politicei noastre bisericesti dela ocupare Oa. In ziva
de azi(1).

Pe temeiul mrturiilor de mai sus rsmne


bine stabilit c Rutenii se asezaser in Bucovina In a doua jumtate a veacului al 18-lea
ca greco-catolici. Sositi ca pribegi In tar, ei
se adpostiser ca lturalnici prin satele romnesti i trecura pe nesimtite la confesiunea
ortodoxh, care avea, foarte mult 5. asemnare
cu cea uniat. Faptul acesta ni-1 chezsueste
si Ion Budai Deleanul zicnd: GDesi Rutenii sunt
de origene uniti, In Bucovina ei mrturisesc
ca greco-neuniti, de altfel ei sunt egali cuceilalti din Galitiab (2). Episcopatului greco-catolic din Lemberg lucrul acesta nu-i rAmase necunoscut i pentru aceea el se strdui sApun'a.
stavila trecerii Rutenilor bucovineni la ortodoxie.In iperzelul slu episcopatul incerc a
doba,ndi Bucovina Intreagpentruconfesiunea
greco-catolic. El se si asigur de sprijinul
nutiului papal dela Viena. Dar planul lor
(1) Asupra chestiuni bisericesti din Bucovinia cf. T. V. Stefanelli, Chestiunea bisericeasal in Bucovina In Tara Nouel, no, 7 si 8 (1912); I. Nistor, Ros-

tul national al bisericii noastre in aunimea Literarib, X, pag. 4 urm.


(2) Ion Budai Deleanu, Kurogefasste Bemerkungen iiber die Bukomina.
Mss. Budai XIV. Acad. RomAnk No. 2424 pag. 64. eAlle die Russniaken
welche sich in der Bukowina und Moldau befinden, siud galizische oder
russische Unterthanen ; die in der Bukowina sind fast alle Galizianer,
haben auch galizische Sitten, reden die nrnliche Sprache, mit dem Unterschiede, dass sie durch den Umgang mit den Moldauern viele moldauische Wrter in ihrer Sprache mischen; such sich besser kleiden, und
reiner halten, als die galizischen Bauern. Aber das horelka-Trinken ist
auch hier aligemein eingefuhrt. Obgleich sie originell uniert sind, so be)ennen sie sich doch hier zu der griechisch nicht unierten Kirche. Ubri'gene ist ihr Charakter dem der tibrigen Rusniaken g1eichp. 0 traducere

romineasci a tobservatii1or scurte asupra Bucovineia di G.


Bogdan Duici In iGazeta Buc ovin eiD, anul IV.

www.dacoromanica.ro

NAZIIINTELE EPISCOPATIILIII GRECO-CATOLIC.

93

nu gsi aprobarea Irnparatului Iosif II, tsi a urmasilor s'ai pe tronul Imprtesc si numai astfel
legea noastr& a rmas nestirbit.
Asa find, pretentiunile Rutenilor pe terenul
bisericesc sunt lipsite de orice temeiu istoric,
de vreme ce nici ei, nici inaintasii lor n'au contribuit cu nimic la formarea si adAogirea fondului religionar si deoarece mosii si strmosii
lor nici nu apartineau Inca bisericii noastre, ci
profesau credinta greco-catolic, adusa dela ei
de acasa din Galicia.

www.dacoromanica.ro

VI.

ADMIGRARILE DIN MOLDOVA.


Din excursia de recunoaVere in terenul istoriei bisericii
bucovinene s ne intoarcem iar4 la raportul numeric dintre
Romani i Ruteni precum ni-1 Infatiqeaza, datele statistice

oficiale. La 25 Fevruarie 1786 generalul Enzenberg innaint& consiliului aulic de r&sboiu o descriere detaliata a sta-

rilor politice i economice din Bucovina, Intemeiat& pe


vastele sale cunotinte despre oameni i Imprejur&ri din
tar& precum i pe larga sa experienta, dobandit In cursul
unei administratii Intelepte de 8 ani de zile (1). Descrierea aceasta el o Inzestreaz& cu o foarte important& t abel A
s t a ti s ti c , In care gsim ca, Bucovina era locuit& atunci
de 27.011 familii sau 125.039 suflete. La acestea se mai adaugeau Inc& 2.091 famili afar& casa, adic& venite numai

de curand in tara, cari Impreun& cu cele aezate mai


dinainte sporiau numrul populatiei la 29.102 familii
s a u 135.494 s ufl et e (2). Comparand datele acestea cu cele

dela 1774, ca,nd populatia terii numAra numai 14.350 familii sau 71.750 suflete, vedem c& populatia Bucovinei In

curs de 12 ani (1774-1786) s'a dublat, sporind cu 100


la sut& (8). Acest fapt ne dovedeOe pan& la evident& cat
(1) Rationarium Pr ovinciae Ober alle zur politisch Landes-Regierung
gehorigen Gegenstande in der Bukowina, welche in dem Tab ell aria c he n
A nhan g summarisch aufgefiihr sind und in folgenden Abteilungen kritisch
bebandelt werden, ed. Hurmuzachi, Docum. VII, p. 454 urm.
(2) si (3) Ibid. (Nun warden nur an b ehausz te n Familien 27.011 ge_
zahlt, welche Zahl die Unbehauszten, die unter dem Seelenstand beziffert
sind, auf 29.102 vermehren und von der Zeit der Besitznehmung der Zuwachs aber 17.000 Familien hinaufsetzeno.
(3) Aurel Onciul, Chestia romdneascd in. Bucovina,1. c., p. 6, qi Condifiunits existenki Romdnilor, 1. c., p. 3.

www.dacoromanica.ro

ADMIGRARILE DIN MOLDOVA.

95.

de neintemeiate sunt socotelile lui Aurel Onciul cu ajutorul formulei statistice So.--sf
-a- ,adicA suma original& (So)
este egal& sumei finale (Sf), impArtitA prin coeficientul
Immultirii (C) ridicat la potenta numArului deceniilor (d) (1).

Cu ajutorul formulei acesteia se poate constata cre0erea


unei populatii statornice care spore0e pe calea natural& a
naterilor. Intr'o tar& colonial, cum era Bucovina in prima
ani dup& anexare, child populatia sporia pe calea imigrArilor an de an In mAsurA asa de considerabilA, formula

aceasta nu poate gAsi aplicare. Pentru acest motiv rezultatele dobandite cu ajutorul ei nu pot aye& nici o valoare do veditoare.

Comparand datele dela 1786 cu cele dela 1779, g&sim


c& in rAstimpul acesta populatia Bucovinei a sporit dela

116.925 la 135.494, adicA cu 18.569 sufl et e. S. ne


dAm bine seama cum qi pe a cui socoteal& s'a fAcut
acest spor de populatie. Suma de 18.569 suflete reprezent& un spor de 16 la sutA in curs de 7 ani. Immultirea
aceasta nu s'a putut face numai pe calea na0erilor, a
trebuit sa. afle loc i imigratiuni. i de fapt acestea s'au
i Mout pe o scar& foarte Intinsa.. Dar acestea n'au pu-

tut da o recolt mai bogatA, fiindc& sporul dobandit prin


irnigrare urma sa, fie pururea paralizat prin emigrAri din
tarA. Astfel perioada aceasta se distinge de cele precedente prin o foarte vie fluctuatiune a populatiei bucovinene. La cordon domnia un necontenit schimb de populatie, unii trecand dincolo, altii mutandu-se dincoace.
Am amintit mai sus, c& consiliul aulic de rsboiu din.

Viena hotArIse prin ordonatiunea sa din 2 Octomvrie

1779, cA numai acei emigranti galitieni s& fie primiti In


Bucovina, cari se vor putea legitima cu permisul de emigrare din partea st5,panilor i autoritAtilor din locul lor
natal. Asupra acestei chestiuni discut& 0 comisiunea de

anchet& dela Viena, ajungand 0 ea la hotrirea ca In


Bucovina numai acei supu0 ImpArAteti din alte pro-

vincii s& fie primiti ca coloni0i, cari vor fi dobandit dela


autoritatile patriei lor Incuviintarea de a emigra (1). In
(1) Protocollum Commissionis 1. o., p. 323, Gist die Anordnung ergangen,

dads in dem Buccowiner District an derley _Unterthanen keine anderen

www.dacoromanica.ro

96

CAPITOLIIL VI

memoriul sAu c5.tre presedintele consiliului aulic de rsboiu, contele Hadilc, arata boierul Vasile Bali piedicile cari
zadrnicesc imigrrile din Moldova
icanaxile la vam5.

i cere inlturarea lor (1).


In urma acestor hotariri, contenira dela 1780 Incoace
imigrrile din Galitia, pentrua numai putini Ruteni isi
vor fi putut exoper dela autorittile galitiene un permis de emigrare, fiind i acolo mare nevoie de brate
muncitoare. Intr'un raport din 22 Maiu 1783, propune loan
Budinszky, ca din Galitia s6. se primeasc6. tn genere numai

astfel de emigranti, cari posed avere, de vreme ce yin


oameni din Moldova cari fr nici o cheltuealo, devin dup5. 3
ani birnici folositori (2). Din motivele acestea aproape Intreg
sporul populatiei bucovinene din vremea aceea trebue sl-I

punem pe seama emigraxilor din Moldova. i c5, in adevar acestea erau foarte considerabile, ne arath. urmAtoarea consignatie a familiilor emigrate din Moldova In Bu-

covina in cursul anilor 1781 si 1782 (3):

ANIMALE DOMESTICE

aCarete

Care CU.

"8
.1,

1781 I361 333 I 359 277


1

20

201

1782 425 405 509 414 36 3

Suma
1

IXI

10
10

786 7381868 6911 55 501 20

8 rj
0 tr

.-)

P.

hrank

.a

...
N

7.4

c.)

a
24

0 ,7;.

g4
E7'

695 448 110 891 156 41 1781 71 41 3531

188

800 608 139 499 178 26 2795 47 86 51

1 1829

11 3201 1395 1056 24917901334 67

Acarete I
N-rul carelor

Slue

Copii Rude 1

_III

ACESTIA ADUC CU DANSII

De

familia

28 1071180

149 181

50

4676 118 77 861 172 281464

als diejenigen aufgenommen werden sollen, die von ihren Obrigkeiten zur
Ubersiedlung die Erlaubnisz erhalten habenp.
(1) Vasile Balq, Beschreibung der Bukovina und deren inneren Verhdltinsse,

ed. Polek, In Jahrbuch des Bukow. Landesmuseums, III, p. 86.


(2) Wickenhauser, Molda, II, 2, P. 79. Aus Galizien waren nur jene Einwanderer zu ilbernehmen, die eigenes Vermogen besitzen, da Leute aus
der Moldau kommen und ohne einigen Auslagen nach Verlauf dreier Jahre
niitzliche Steuerzahler abgebeno.
(3) Summarischer Ausweis der aus den jenseitigen Tiirkisch und Moldauischen Gebieten in den diesseitigen K. K. Buccovinor District pro anno

www.dacoromanica.ro

97

ADMIGRXRILE DIN MOLDOVA.

Privind tabela aceasta ne putem face o inchipuire despre


felul emigrarilor din Moldova. Emigrantii romAni de acolo

nu veniau numai cu toiagul de pribegie in man& ca fugarii din Galitia, ci ei treceau peste cordon cu toata averea lor miqcatoare, care se compunea din cirezi de vite,
turme de oi i dintr'un ir lung de care Inarcate cu pane,
acarete de casa i unelte de gospodarie. Oamenii ce veniau sa se aeze In tara nu erau sarmani, lip iti Omantului, ci gospodari cuprin0. Intre ei se vor fi gasit multi
pribegi din timpul rasboiului, cari se Intorceau din ascunziurife din munti pe la vetrele lor parasite din BucoTina. Din tabela aceasta mai vedem a Intro emigranti sexul
barbatesc prevaleaza asupra celui femeiesc. Tabela nu ne
arata, din cari regiuni ale Moldovei veniau noii locuitori ai
Bucovinei. Sunt insa anumite indicii din cari putem ghici
-originea colonitilor veniti din Moldova. AO gasirn bunaoara In Bucovina nume de familii ca Sbiera, Bodnarescu,
'Vico], Turtureanu, Turtuiescul, Balintescul, Flocea, Car-steanu, Breaban, Baloescul . a., caH arata originea pur-

tatorilor lor din Sbiere0i (sat In jud. Neamt), qi Sbiereni


(jud. IatOlor), Botnareti (sat In jud. Roman), Vicoleni (sate
In jud. Botoani, Dorohoiu i Falciu), Turtureti (sat In
jud. Neamt), Tutueti (sat In jud. Nearnt), Balinteti (sat
In jud. Covurluiu), Floceti (sat pe Trotu), Carsteti (sat In

jud. Suceava), Breabii (sat In jud. Neamt), Baloeti (sat


In jud. Nearnt) . a.
Comitele D'Hauterive amintete in memoriul Au despre

starea Moldovei la 1787 ca eMoldovenii cart traesc In


muntii de langa Tara Nemteasca plead, i se Intore, dupa
cum nadajduesc sau se tern de ceva dela boierii sau stapanii lor (1).
1781 et 1782 emigrierten Familien, die sich an den Cordon gemeldet. Orig.
Kriegsarchiv. sign. K. VII. h. 1 4. E. Asupra emigrarilor din Moldova in
terile vecine cf. Andreas Wolf, Beitrdge zu einer statistisch-historischen
_Beschreibung des Fiirstentums Moldau, I, p. 85.
(1) Le Comte D'Hauterive, Mdmoire sur Pdtat ancien et actuel de la Moldavie, p. 93.
1. Nistor, Romdnii fri Rutenii in Bucovina.

www.dacoromanica.ro

98

CAPITOLTJL VI

Motive le cari manau pe emigranti peste cordon le cunoacitem din raportul lui Enzenberg din 2 Noemvrie 1782;
ele consistau In asuprirea taranilor din partea arendaOlor
i In starea de neordine i nesigurant5, In Moldova (1).
ImprejurArile acestea erau foarte bine venite pentru En-

zenberg, pentru a spori populatia Bucovinei. Cu oca.zia petrecerii sale la Cernauti, Imparatul Iosif II constata.
la 19 Iunie 1783, c5, Immultirea populatiei este lucrul ceL
mai Insemnat in Bucovina; in vedere scopului acestuia.
trebue incercate toate mijloacele, numai cheltueli pre&
mari Fs& nu se fac5. (2).

Immultirea populatiei fr mari cheltueli se putea facecel mai lesne prin emigrantii din Moldova, fiindc acetia-

nu veniau numai cu toiagul In mnt, ci ii aduceau cu.

pentru Infiriparea gospod5.riei..


De aceea Enzenberg grip ca s5, atrag5. pe Moldoveni In.
numr cat se poate de mare in Bucovina. Pentru a reuk
mai lesne, el cera guvernului dela Iasi extr ad area d esine cele trebuincioase

zertorilor din Transilvania. Propaganda catolic5.,.

unit5, cu incercarea autoritAtilor militare de a oblige. pe


Itomnii din comitatul Bistrita-N5.saud la serviciul de graniceri produse la 1763 grave turbultri intre locuitorii deacolo. Ramaind justele lor plngeri nebAgate In seamk.
24.000 familii rom A.neqti din cele 23 sate din tinutul
I3istritei, pArasind vetrele lor strampqti, se refugiar5, la.
1766 In Moldova cu toat averea lor mic5.toare (3). Fu-

garii fur urmriti din partea autorittilor austriace ca


d e ze rtori din regimentul granicerilor, obtinndu-se chiar
(I) F. A. Wickenhauser, Jidda, II, 2, p. 65. aDa in der Moldau die mei
sten Gater verpachtet sind, so werden die verrnoglicheren Unterthanen von.
den Richtern gepresst und entfliehen. Dies und weil in der Moldau keine

Ordnung bestehet ist die Urs'ache, class von do r t aus so se hr ausgewandert wird).
(2) I. Polek, losephs I. Reisen nach-Galizien und der Bukomina, p.38. aDieVermehrung der Population in diesem Lande ist das wichtigste, und urn diese
zuerlangen,muss alles, jedoch ohne besondere Ksten, angewendet werden..

(3) Raportul agentului prusian Ernest-Frederic Konig din Iaai dela 17


Ianuarie 1785, la Hurmuzachi-Iorga, X., p. 7, nr. X: aGegen 24.000 Familien
retteten sich... in die Moldaut. Cf. Hurmuzachi, Fragmente din Istoria-

Romdnitor, II, p. 220 urm.; N. Iorga, Acts fi Frcsgnsente II, p. 189 urm_

www.dacoromanica.ro

ADMIGRXRILE DIN MOLDOVA.

99

dela Poarta OtomanA un firman pentru restituirea lor (1),


Intemeiindu-se pe acest firman, generalul Enzenberg tri-

mise dup. un timp oarecare pe cApitanul Beddaus cu


10 caporali In Moldova pentru a prinde pe dezertori
qf it-i aduce In Bucovina. Beddus trimise pe caporalii
sM prin sate 0 ace0ia reucira s atragA dezertori 0
nedezertori prin promisiuni de scutire de biruri pe timp
de 3 ani.
Pentru a nu trezi bAnueala guvernului moldovenesc asupra

emigrArilor In msg., Beddus cu caporalii sAi trimiteau


pe dezertori cu familiile lor in grupuri mai mari sau mai
mici peste cordon. Incerearile autoritatilor moldovene de
a opri pe femeile i pe copii dezertorilor nscuti In Moldova rAmaser zAdarnice, fiindcA oamenii lui Enzenberg
considerau de dezertori aqi pe copiii din pAntecele mamei lorn. De altfel nevestele nici nu voir sa. se despart& de bArbatii lor, ci Ii intovArAcir de bun& voie In
Bucovina (2).

EmigrArile acestea din Moldova erau ma, de intensive,


IncAt multe sate din Moldova rAmaneau decerte (3).

Pe calea aceasta numArul emigrantilor din Molaova


cresca In ma mAsur, Incat Enzenberg constata Intr'un
raport oficial din 1782, CA populatia Bucovinei in cei 4
ani din urrno, sporl cu Gel putin 6.000 fa mi Ill di n Mo 1d o v a, sau 30.000 de suflete 0 ca pentru timpul urmator
(1) Karl Freiherr v. Czoring, Ethnographic der Oesterreichischen Monarchis, III, p. 152.
(2) Raportul lui Konig dela 9 Noemvrie 1784 la Hurmuzachi-Iorga, Docuns.
X, no. II, p. 2 ).., so [transportiert man zum Beyspiel heute 100, morgen 10,
iibermorgen 15 und nach Verlauf einiger Wochen 200 Familien succesive

und per indir ectu m, aus dem Lande, und zwar mit Weibern und
Kindern, die Weiber mogen Moldauerinnen seyn oder nicht. Man hat zwar

wegen der in der Moldan gebohrnen Weiber und Kinder protestieren


wollen ; allein.... jene antworten: 4 das Kind im Mutterleibe sey schon SoldatD;

mithin laufen auch die Mutter gutwillig nach).


(3) Diez raporteaz5 din Constantinonol guvernului sin la Berlin, la 26
Ianuarie 1785, c5, de grand nombre de Moldaves et Vallaques originaires
qu'ils ont transport& dans la Boukovina et la Palogne autrichienne, plusieurs
villages se trouvent presque entirement deserts). lorga, Acts si Fragments,
II, p. 189 urm.

www.dacoromanica.ro

100

CAPITOLUL VI

se poate Wept& de acolo cu siguranta un spor considerabil de populatie (1). Presupunerea lui Enzenberg se

si adeveri, de vremea ce el la 2 Aprilie 1784 avu prilej


sit raporteze la Viena ca emigrarile din Moldova continua
pe o scant foarte Intins5, i ca chiar Inainte de putine zile

s'ar fi anuntat la cordon 15 familii din raiaua Hotinului


cu 124 capete de vite i cu numeroase acarete ttranesti.
eDact loctiitorii sau pasalele din Hotin, zice Euzenberg,

nu vor Inceta cu tiranizarea lor si (lac& Domnii Mol-

dovei cu divanitii lor nu vor contenl cu cumplitele lor asupriri, atunci curand nu va mai
fi loc In Bucovina uncle sa se adtposteasct si
sa se aseze coIonitii, i chiar acesti colonisti
sunt cei mai folositori, fiinct ei n'au nevoie
de avans In bani i fiindca ei singuri isi cladesc caselen(2).
In sensul acesta se exprima

i geometrul Budinszky
zicand: Bucovina nu va avea, niciodata nevoie de populatie; asupritorul jug turcesc (din Moldova) li va procura,
din ce In ce tot mai multi locuitorin (3). Din cauza intensivelor irnigrari din Moldova s'a sistat la 1783 colonizarea regiunilor dela Cotmani cu Nemti, fiindca aye-

zarea acestora era imbinata cu marl cheltueli din viste-

(1) Wickenhauser, Molda, II, 2p. 73. (Die Bevolkerung in der Bukovina
habe sich seit vier Jahren durohEinwanderung aus der Moldau urn wenigstens
6.000 Familien vermehrt und wird man allmahlig und unvermerkt noch einen
weiteren Zuwachs von dort her erlangena.
(2) Jahrbuch des I3ukowiner Landesmuseums, IV, p. 102: aso gehet die Ansied-

lung aus dem Moldauer Landvolke ohngemein stark vor sich, so wie erst
dieser Tage 15 starke Bauernfamilien mit 124 Stack Vieh und vielen I3auernmobilien auf einmal zusammen aus der chotiner Raja ankamen und ich sie

auch schon angesiedelt habe. Wenn die Statthaliers oder Baschen von
Chotym von ihrem Tyrannisieren und die Moldauer Frirsten und ihre Divansbeamte von denen ohnerschwinglichen Pressungen nicht ablassen, so wird

man gar bald in der Bukovin a die Ansiedlers nicht mehr

unterbringen k nnnen und eben diese Ausiedlers sind


die niitzlichsten, da sie keinen Vor schuss benothigen
und sich ihre Wohnungen selbst erbauen,.

( 3) Iohann Budinszky, Beschreibung des Buccoviner Districles. Orig.


Kriegsarchiv, sign. K. VII. h, 11. E. aDer Bukowina wird es librigens nie an
Volk fehlen; das harte tiirkische Joch (in der Moldau) wird derselben immer
mehr und mehr Inwohner verschaffena.

www.dacoromanica.ro

ADMIGRARILE DIN MOLDOVA.

101

rie (1). La 20 Maiu 1784 Enzenberg raportA din nou presedintelui consiliului aulic de rAsboiu din Viena, c sosirA
emigranti noi din raiaua Hotinului si din Moldova. Izvodul lor ins5, nu se poate face imediat, fiindcA multi se
strecoarA pe cM ascunse in tarA, unde traesr, neobservati
de organele administrative pe la rudele lor (2).
Emigrarile din Moldova continuarA, si dup5, ce cApitanul

Bedclus cu caporalii sAi I.i implinira misiunea. Agentul


diplomatic al Austriei In Moldova aye& dreptul de a urm5,r1

pe dezertorii din provinciile ImpArAtesti si de a-i restitui


autoritAtilor austriace, iar guvernul moldovenesc era, indatorat a-i da mAn5, de ajutor la urmArirea i extradarea
dezertorilor. De privilegiul acesta se bucurA agentul austriac

lung& vreme, precum suntem informati dinteun raport


consular din Iasi dela 14 Aprilie 1819 (3).
Intro emigrantii din Moldova se gsiau ici colea
cAteva, familii rutene, cari la hotArnicia definitiv rAmasera,
dincolo de cordon sau se refugiase mai apoi acolo, do

frica de a nu fi restituiti stApAnilor lor din Galitia. Asa


aflAm c. Ja 8 Aprilie 1784, 18 familii rutene, reemigrate
din Moldova, urmar sA fie asezate in vechiul sat roma.nese Balcauti. Satul acesta este numit dupA intemeietorul
sAu B a 1 0, un nume bine cunoscut de pe vremea descAlicArii statului moldovenesc. In urm5, Stefan eel Mare rescumpArA satul acesta dela urmasii intemeietorului Bale,
dela Oana i Alexa spAtarul si-1 dArui la 10 Septemvrie
1471 nou interneiatei sale mAnAstiri dela Putna (4).
(1) R. F. Kaindl, Das Ansiedlungsavesen in der Bulcomina, p. 409.
(2) Jahrbuch des Bukowiner Landesmuseums, IV, p. 110. aGleich nach
Einlangung des VerzeichnissPs deren im Monate Mai angekommen Ansiedler
,s.us der jenseitigen Moldau und tiirkischen Raja werde ich E. E. ein Totale
zu unterlegen die Gnade haben; allein da sich viele auf Schleichwegen ins

Land begeben und eine zeitlang mit ihren Anverwandten, ohne sich bei
den Directoriaten zu melden, eine gemeinschaftliche Wirtschaft machen,
kann man nicht gleich mit Ende eines jeden Monats abschfiessen,.
(3) Hurmuzachi-lorga, Damon., X. nr. 54, p. 50 a Der oesterreichische Ge-

sanite hat das Recht, die aus den Kaysl. Landen anhers gefliichteten Deserteurs einzufangen und hintiber schicken zu lassen und die hiesige Regierung ist gehalten, nicht nur solche Individuen auszuliefern, sondern auch
dazu eine htilfreiche Hand zu leistenn.
(4) I. Bogdan, Documentele lui $tefan cel Mare, I, p. 269 urm., cf. p. 419;
II, p. 215.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLIIL VI

102

In Martie 1785, trecura cordonul i 52 familii romaneqti,


venind din satul Balinet FAL Administratia Bucovinei le ai pe acestea la BA 16,0, punand celor 18 familii
ez

ruteneti In vedere, Ca pentru cazul cand ele ar dorl sa se

desparteasca de familiile romne, le ramane calea deschis de a se muta la Corceti (1). La 19 Aprilie 1785
raporteaza adrninistratorul Beck ca cele 17 familiile ruteneqti din Balcauti, una se vede ca disparuse, nu aveau
nici o dorinta de a se desparti de Romani, ci din contra
doresc cu tot adinsul s ramana In aceea comun cu Ronianii. Beck are nadeje ca Romanii poate nu vor respingo dorinta Rutenilor, edei ei nu v ad lu crul acesta
(adica Inchegarea lor cu Rutenii Intr'o singura comuna)
cu drag)). Se vede ca Beck a reuOt s Induplece pe
Romani a se aqeza, Impreuna cu Rutenii din Balcauti,
fiindca la 25 Septemvrie 1785, generalul Enzenberg puta
deja, raporta la Viena c satul Laudonfalva, mai fnainte
numit Balcauti, s'ar fi constituit din colonitii veniti din
Moldova (2). S recapitulam deci cum s'a format satul
Balcauti. Pe langa vechile familii romnek3ti la .1778 nu-

mai 9 la numar (3), se aqezar la 8 Aprilie 1784,17 familii

ruteneti,

venite de

mane din Balineroti.

peste cordon.

In

Martie

In Mai* 52 familii roAceste 9 + 17 + 52 familii formara

anul urmator se salaqluira

satul Balcauti, din cari 9+ 52 adica 61 erau romne, iar

(1) Raportul lui Beck din 13 Aprilie 1785, la I. Polek, Die mzgyarischen
Ansiedlungen inder Bukomina, p.33, nota 53 a..dass, wenn sich die russischen
darunter befindlichen Familien von den wallachischen trennen wollten, denselben das Praedinm Coroestie angewiesen, der Uberrest von dem Praedium
Palkutze CI aber nachkotnmenden wallachischen Ansiedlern vorbehalten
werdenD,
(2) Ibid. aDie bisherigen Balkoutzer, so aus 17 Hauswirten, aber meisten-

tells aus Rusniaken bestehen und nur schlechte HUten baben, wnschen
aber auch, Bich mit den neuen Ansiedlern in ein Dorf anschliessen zu diirfen,

welches ihnen, ob es jene gleich nicht gerne sehen, vielleicht


nicht abgeschlagen werden mochten.
(3) Zieglauer, 1. c., VI, p. 49.

(4) Bilance, etc., la Werenka, Topographie, p. 176. Balclutenii apar ca


4Ludi Monaster Putnap.

www.dacoromanica.ro

ADMIGRARILE DIN MOLDOVA.

103

17 rutene. As& la 1785. La 1910 s'au numarat la Balcauti 13 Rom 'ani si 1804 Ruteni! (1).
In cursul vremii cele 61 familii romanesti urmara sa fie
asimilate de cele 17 familii rutenesti. MO, unul din multe
cazuri de rutenizare, pe care-1 putern urmari si control& la
mans, documentelor cari ni s'au pastrat. Cazul Balcautenilor

este un caz tipic care s'a repetat In zeci de sate din Bucovina. Cazul acesta ne ofera si posibilitatea de a pute&
control& si autenticitatea unor rnarturii contimporane. Trei
ani dupa cele intamplate In Balcauti, trece Ha cqu e t prin

Mat* sau Laudonfalva si gaseste acolo ao col onie r us ea s Ca n (2). Satul era compus din 61 familii romanesti
si 17 rutenesti, si cu toate acestea el era pentru Hacquet

un sat rutonesc. Se vede ca lui Hacquet li haul la ochi


o asezare ruteana Intr'un sat romnesc si de aceea poate
o si porneni In memorille sale. De aici reiese Ins& ca In
Iocuri unde se pomeniau Ruteni existau si Romani, cari
Ins& se treceau sub tacere, fiindca existenta lor acolo se
intelege& dela sine. Numai astfel se poate explic& atitudinea lui Hacquet, a carui dragoste de adevar nu se poate
trage la Indoeal.
Afirmatia lui A ur el 0 n ciu l ca abatranii isi aduc aminte ca la inceputul veacului al 19-lea mai toate- sa-

tele dealungul r&ului Suceava dela Vicov Ora jos la

Ipotesti si Chiliseni erau rutenen (3), este cu desavarsire


lipsita de temeiu. Nu putem sti dela cine a cules Aurel
Onciul informatiunile acestea. Fapt este ins& ca ele nu
sunt exacte. Ca nascut si crescut In partile acestea,
scriitorul acestor randuri a avut ocazie sa se informeze
exact la fata locului asupra acestei chestiuni si sa ajunga
ia rezultatul sigur, ca locuitorii acestei frumoase vai erau
din vechime Romani. Am cunoscut rude de ale mele din
Vicovul de sus, cari Isi aduceau Inca aminte de (Topa
(1) Mitteilungen des statististen Landesamtes des Herzogtums Bukowina,
XVII Heft, p. 76/77.
(2) Haequet's Neueste physikalisch-politischen Reis3n in den Jahren 1788

*ma 1789 durch die Dacischen und Sarmatischen oder Nordlichen Karphaten, I, p. 126 urm.
3) Aurel Onciul, Chestia Romdrieascd in Bucovina, 1. 0., p. 6.

www.dacoromanica.ro

104

CAPITOLIIL VI

Chiriacp din vremea Moldovei (1). BAtrAnii aceitia vorbiau

o frumoas limb& rnoldoveneasck mai curatA chiar decht


cea vorbitA de urmaii lor din ziva de astAzi. N'arn putut
afla din gura nimAnui ea s'ar fi vorbit candy& ruteneqte
prin pArtile acestea. Inscriptiile dela biserici (2) i din cimitire sunt romAneiti. Datinile, obiceiurile, portul, industria de cask etc., nu aratA nici o influent& ruteank Asemenea gsim aici vechi nume de familie romAneti.
Informatiunile acestea culese la fata locului se confirmA.

i printr'o mArturie literarA de mare pref. E vorba de e


descriere amAnuntit qi foarte conqtfincioasA a moqiilor
fondului religionar, aflAtoare in valea Sucevei, izvorn din

pana administratorului de pe vremuri al acestor domenii


Gottfried de AsbOth. In descrierea aceasta dela 1823, gash-a

urmAtorul pasaj privitor la populatia din valea Sucevei:


aSupuii indatoriti a face boierescul pe aceste moli

se compun din Moldoveni, ca adevAratii nationa-

li qti, din Rui, Nemti tili Ungurio (3). AsbOth aratA pe Romani ca populatie principalA de pe aceste mo0i. Ei formai.'

satele: Straja, Putna, Vicovele, Bilca, Voitinel, Galaneti


FrAtAutii noi i vechi, Horodnicele, RAdauti, Marginea,
VolovAti, Badeuti, etc. Sus in munti la obA,r0a Sucevei
edeau Hutanii. La RAdAuti, FrAtAuti, Satu-Mare i Karlsberg se aezarA Nemtii; la Andreasfalva Ungurii. RomAnii

au rAmas pAnA in ziva de astAzi populatia principalA a.


acestei vai, precum tot ei se sAlAluiserA din vechime ad.
CA valea Sucevei dela Straja in jos ar fl fost candy& ru-

teneasck este o afirmatie greit, care nu se poate in-

temei pe nici o mArturie istorick


RAsboiul ruso-turc care izbuCni din nou la 1788, aduse
iarAq nacazuri nespuse asupra Moldovei. Tara aceasta
deveni iarAq baza de operatiuni pentru armatele strAine.
(1) Pe Popa Chiriac care tr5.e0e Inch in amintirea Vicovenilor, 11 gsini
citat tn izvodul preotilor bucovineni dela 1786. (Cf. M. Calinescu, Normalien der gr. or. Dizese, I).
(2) Cf. Junimea Literard, V, p. 15 urm.
(3) Gottfdried von AsbOth, Die Reiigionsfondsherrschaft Radaute, ed. 1.
Polek, p. 11. eDie robotpflichtigen Unterthanen dieser Herrschaft ,bestehen
aus Moidauern, als die eigentlichen Nationalisten, aus Russen, Deutschen
und UngarnD,

www.dacoromanica.ro

ADMIGRXRILE DIN MOLDOVA.

105

Locuitorii fugir& la munti. 0 mare parte din ei se refugi& poste cordon in Bucovina. Cu ocazia cAlAtoriei sale

prin Bucovina, Hacquet intalni in pAdurile Solcei multi

pribegi din Moldova de jos si din Basarabia, cari

fugir& in Bucovina de groaza Turcilor si Tatarilor. SAT.manii nenorociti r&tAciau de luni de zile prin codri cu
toate ce aveau, en familii, acarete si vite (1).
In urma Regulamentului Organic pus In aplicatie In MoldovainIanuarie1832, se InAsprir& foarte Mu relatiileintre
boierisi tAranii -asezati pe mosiile boieresti si manstiresti. Un

martor ocular, Elias Regnault, ne comunic& c5, din pricina


acestei regretabile indspriri se revars& un nou val de pribegi moldoveni asupra Bucovinei. eRegulamentul Organic,
zice Regnault, nu este numai un monument inchinat prAd&ciunilor si impilArilor; el este de asemenea un arsenal de
rsboaie civile din cari intr'o zi va iesi foc si maceluri... In
Moldova nemultarnirile luarA o fat& de rAsculare, a carol in&-

busire fu foarte crudA. Valuri de sange inundar& locurile


pe unde se incAtusa, tAranul... Tara intreag& simteste indat&

tristele efecte. Impilatii, nefiind In stare a se impotrivi,

caut& azil in strainatate. TAranii moldoveni tree in


Bucovina, Basarabia siDobr oge a, Romanii de poste
Milcov in Transilvania, Serbia si Bulgarian (2).

Din cele sus amintite am putut vede& c& de


la 1779 pan& la 1786 populatia Bucovinei
cresca cu 18.569 su fete. Sporul acesta s'a fl-

out In majoritatea sa covarsitoare pe seama


RomAnilor prin admigrAri din Moldova. Pribegii
moldoveni veniau in tara cu toat& averea tor

mobilA, care consist& in acarete de cas& si de


gospodarie, in cereale si in vite. Emigrarea Moldovenilor era sprijinit& de stApanirea impArAtease& pentru motivul c& numai din Moldova
(1) Racquet's Reisen, I, p. 114. (Wir fanden such in den WOldern urn
Solka....viele von den fl fichtig gewordenen Einwohnern aus der unteren Moldau

undBess arab i en, welche dem Drucke der Osmanen und Tataren entgangen
waren; these armen Leute irrten schon seit vier Monaten von einem Wakl
in den anderen, um nicht von den Tiirken erblickt zu werden.b
(2) Elias Regnault, Istoria politica fi sociallt a .Ptincipatelor Dundrene,
tradus5 de loan Flitu, p. 356.

www.dacoromanica.ro

106

CAPITOLUL VI

se puteau dobandl supuqi noi, de cari Imparatia avea nevoie. Din unele nume de familie

putem deduce cu oarecare probabilitate locul de


unde venirtt pribegii moldoveni. Enzenberg Ii

(Wit toata silinta de a atrage In Bucovina pe


pribegii transilvaneni, cari se refugiasera In
Moldova din pricina turburarilor dela 1766.

Cum emigrarile din Galitia erau pe acea vreme foarte nelnsemnate, elementul romnesc din
Bucovina spori In mod foarte considerabil prin
emigrari din Moldova, reuind astfel a-i
mantinea preponderanta numerica, politica i
.culturala fata de celelalte neamuri, aezate numai de curand In tara. Ca pe vremea aceea popu-

latia de pe valea Sucevei ar fi fost ruteana,


precum sustine Aurel Onciul, nu se adevere0e
prin nici o marturie vrednica de crezamant.

Populatia din valea Sucevei a fost din vechime


romaneasca.
Turburarile rasboiului ruso-turc (1788-1792)
i aplicarea Regulamentului Organic aruncara,
din nou valuri de emigranti romni asupra Bucovinei. Acetia veniau Impreuna cu noi tova-

rai de peste munti spre a Intari randurile

populatiei batinaqe a Bucovinei i spre a urnplea golurile lsate Sp urma lor de cei ce emigrau din tara.

www.dacoromanica.ro

VII.

ROMANII DINTRE NISTRU SI PRUT IN LUPTA


CU RUTENII.
DupA ce am vAzut sub ce ImprejurAri spori populatia
Bucovinei intre anii 1779-1786, FA, ne dAm acii seama care

a fost raportul numeric dintre Romani i Ruteni in rAstimpul acesta. La anul 1779, traiau In Bucovina 87.811
Romani i 21.114 Ruteni. Avand In vedere admigratiunile
intensive din Moldova, puse la cale i favorizate de Enzenberg, uor ne putem convinge ca. raportul numeric
dintre Romani t;i Ruteni nu s'a putut schimbh decal numai
in favorul Romanilor. i cu toate acestea s'au ridicat glasuri
cari trap; la indoeara superioritatea numericA a Romanilor In
Bucovina pe acea vreme, interpretand In mod greOt o afir-

matte a lui Enzenberg. Pe la 1780, se ventilA In cercurile


conducittoare idea de a praface Bucovina Intr'un teritoriu
limitaneu i de a obliga locuitorii terii la serviciul militar
de graniceri. Generalul Enzenberg era contra realizArii
planului acestuia .1 la 14 Fevruarie 1781, el desrawr
intr'un raport oficial motivele cari vorbiau contra acestui
proiect. Intre altele arata. Enzenberg, ca, populatia Buco-

covinei se compuna, In cea mai mare parte din pribegi


din terile vecine li ca, prin urmare numArul Moldov en i lor

ade vt. ati, adicA vechea populatie statornicA a terii, din

care s'ar putea recrut granicerii, s'ar ur ea, abi la


6.000 familii (1).

(1) I. Polek, Iossephs IL Reisennach Galizien und der Bukowina, p.92.Das


in diesem Bucoviner District befindliche Landvolk bestehet meistensaus Mich-

-tig und auderen verschiedenen anhero geloffenen Volk, und ich werde
nicht irren so WI sage, dass aus deren existierenden 23.000 Familien schwer-

lich 6.0 00 wahre Moldauer Familien sich vorfinden werden D.

www.dacoromanica.ro

108

CAPITOLIIL VII

,..1111P

Neintelegand sensul acestei marturii $i interpretandu-o


fal$, mai Intaiu Polek (1), apoi Kaindl (2), $i dupa ace$tia
$i Smal-Stocki (3) risca afirmatiunea ca la 1781 numarul
Romanilor din Bucovina consist& numai din 6.000 familii
sau 30.000 suflete, pe cand restul populatiunii se cornpunea din Ruteni, Nemti, Evrei, etc. Cele 6.000 farnilii de

aMoldoveni adevarati sau veritabilin erau ur-

ma$ii vechilor descalicatori ai Moldovei cari do veacuri


erau a$ezaVi in tara, ei erau urma$ii vechilor Moldoveni
din timpul de glorie $i mArire al acestei teri. Aceste 6.000
de familii sau 30.000 suflete se gAsiau $i pe vremea ocuOrli In tar5, $i formau aproape jumAtate din populatia
Bueovinei de atunci de 71.750 de suflete. Pe rang& ace$ti
Moldoveni adevarati se mai a$ezara insa In ainte $i

dupa ocupa re Romani neao$i din Transilvania $i Un-

garia precum $i numero$i emigranti din Moldova, pe cari


Enzenberg nu-i socoti aMoldoveni adevAratin, ci-i socoti

Intro apri be gii $i prip a$ i t i i din terile vecine. AO,


find nu poate IncApea nici o indoeala ca pe langa cele
30.000 suflete de aMoldoveni veritabilin mai traiau la
1781 In Bucovina un numAr do Romani cu mult mai mare

cleat acesta, veniti de peste cordon din Moldova $i de


peste munti din Transilvania $i Ungaria. Am vAzut doara,
mai sus cum 1nsu$ Enzenberg sustine ca dela 1778-1782
imigrasera din Moldova peste 6.000 familii de Moldoveni
de peste cordon. Din consideratiunile acestea reieseca pe la
1781 numrul Romanilor din Bucovina 1ntrece& cu mult
pe cel presupus de scriitorii sus numiti. Apoi sa nu uitAm
ca Enzenberg ca contrar al proiectului amintit avea, un
vAdit interes de a prezenta, starea lucrurilor 1ntr'un chip
favorabil intentiunilor sale.
In sprijinul atirmatiunii gre$ite, ca pe vremea aceea
nurnArul Rornanilor in Bucovina era mic $i neinsemnat
fata de al Rutenilor, sositi numai de curand in tara,
Aurel Onciul aduce $i mArturia inginerului Ioan Budin-

szky, care in Descrierea districtuluibucovineann,


(1) I. Polek, Die Anfeinge des Volksschuhvesens, p. 43.
(2) R. F. Kaindl, Das Ansiedlungswesen in der Bukowina, p. 109 urm.
(3) St. Smal-Stocki, 1. a., p. 19.

www.dacoromanica.ro

ROMAN I DINTRE NISTRIT

scris& la Inceputul anului

1783,

I MUT.

109

sustine intr'un Ice zicand:

De vreme ce partea cea mai mare a locuitorilor


de aici se compune din supusi poloni emigrati
cari sunt mai cu seam& Rusneci, se vorbeste in
partea cea mai mare ruseste ffJ i numai cam a patra

parte vorbeste moldoveneste (1). Mrturia aceasta

Insus Aurel Onciul la 1902 o gsi exagerat& (2). La 1913


Ins& el deduse din ea pretinsul uadevr istoric, ca. majoritatea populatiunii din Bucovina pe timpul ocup&rii eKa, de nationalitate rutean'in (3). Studiind Ins& mai temeinic istoria
Bucovinei pe vremea ocuprii si cetind cu mai mare atentiune descrierea lui Budinszky, ne putem user convinge c&
autorul ei nici nu era preocupat ca Slav, cum sustin unii,
dar nici n'a exagerat lucrurile, cum pretinde& Aurel Onciul

la 1902, ci ca el ne aduce o mrturie istoric& destul de


obiectiva.

Concluziunile Ins& pe cari Aurel Onciul le trage din


marturia lui Budinszky, Stint absolut lipsite de orice
temeiu si seriozitate stiintifica. Pentru a demonstra la
evident& netemeinicia lor, e de trebuinta a ne da mai
Intaiu seama eine era acel Budinszky.
Ioan Budinszky era inginer hotarnic la Muncaciu in Un-

garia si fu mutat de acolo la Bucovina, undo ajunse In


Ianuarie 1782. In cursul anului 1782, el hotrnici si
cartografi 38 de sate dintre Nistru si Prut si anume :
Cotmani, Laschiuca, Suchoverca, Clivodin, Davidesti, Cli1) Iohann Budinszky, Die Beschreibung des Bunviner Districtes. Originalul

pe 190 pagine in folio cu 40 anexe se pastreaza in archivele de rasboiu din


Viena, sign. K. h. 11. E.I. Polek a editat unele par0 din voluminoasa scriere
a lui Budinszky sub titlul Die Bukomina zu Anfang des Jahres 1783, Cerrauti 1894. Conducerea arhivelor de rasboiu din Vienaabinevoit a-mi pune
la indemana manuserisul original al lui Budinszky, trimiOndu-mi-1 chiar la

Cernauti. Astfel am fost In masura de a putea utilizi originalul si de

control& editia necomplet a lui Polek.


21 Aurel Onclul, Conditiunile existentei .Romdnilor,l. c., p. 2.
(3 Aurel Onciul, Chestk& ronsdneascd in Bucovina,l. 0., p.5. De asti dati
autorul e foarte grabit, ()Rand greit pe Budinszky si schimosind chiar si
numele acestuia In Budwi nszky. La 1902 el citase corect: weil der grosste
Teil der hiesigen Inwohner aus ausgewanderten poinischen Unterthanen,
die meist Rusniaken sind, besteht ; la 1913 citatul sin este necomplet: Weil
der grOste Teil der hiesigen Inwohner aus Rusniaken besteht...p

www.dacoromanica.ro

110

CAPITOLIM vn

vecti, Gavrilecli, Oscechlib, Oroceni, Nepolocauti, Piedecauti,

Revacauti, Barhometele pe Prut, Dubauti, Sipenit, Jucica,


Mamaiecti, Vitiliuvca, Valeva, Zastavna, Verenceanca, Jujinet, iscauti, Chisilau, Borauti, Babin, Prelipcea, Zviniace,
Repujinet, Culeuti Cadobecti, Tautri, Ocna, Brodoc, Macau, Samucin, Onut ci Parul Negru, (Czarnipotok). La
aceste sate se mai adaugara ci Radautii ci Moldovita
Moldoveneasca (Moldau Moldovitza) adica Vatra Moldovitei (1), completand astfel numarul satelor hotarnicite ci
cartografiate la 40. In cursul anilor urmatori Budinszky
avea 0, continue lucrarile sale ci In celelalte tinuturi dirk
Bucovina. Lucrarile acestea erau Insa foarte costisitoare,
0 Imprejurare care hotari pe Impratul Iosif II sa sisteze
hotrniciile ci cartografierile conduse Cu atata pricepere
ci conctiintiozitate de Budinszky. Inainte de a piece, din
tara, Budinszky Inainta comandei generale din Lemberg
un raport detailat asupra lucrarilor sale In Bucovina, In-

sotindu-1 cu 40 de planuri ci tabele interesante ci in-

structive. Astfel a luat nactere a Descrierea districtului bucovinean D pornenita mai sus. Descrierea se
refera In prima linie la teritoriul cartografiat de Budinszky.

Aceasta ne-o marturisecte dnsul Insuc zicand: aO descriere completa a districtului bucovinean se va puteb.

da abia atunci and cartografiarea va fi mantuita. Mci


amintesc numai ceeace am_putut observa, parte cu ocazia

operatiunilor, parte In calatoriile meles (2).

Cu privire la populatia terii zice Budinszky In capitolul

12 al raportului su: a0 conscriptie exacta a sufletelor


nu s'a Mout Inca niCiodata In Bucovina, singur numai numrul familiilor se poate vedea din cartile de contributie.

Personalul de cartografiare lucreaza acum la alcatuirea


(1) I. Budinszky, 1. o. (DasMappierugspersonale arbeitet zwar jetzt an einer

genauen Konscription des Landes, weil aber nur das konscribiert wird,
was aufgenommen worden ist, so sind erst 40 Diirfer fertig. Die Bevolkerung
dieser Dbrfer ist aus der folgenden Tab e 11 e zu erschen). Tabela aceasta
cuprinde satele sus numite.

(2) I. Budinszky, ((Eine vollk omm en e Besohreibung des Buccowiner

Districts zu liefern, wird erst mglich sein, wenn die Mappiel.ung zu


Ende gegangen. Hier fiihre ich nur dasjenige an, was ich teils bei 0 p er at i o ne n tells auf meinen Reisen wahrgenommen habeb.

www.dacoromanica.ro

ROMANII DINTRE NISTRII EI PRET.

11t

unei conscriptii exacte a terii, de vreme ce ins& se n u-

mr numai ceeace se si cartografiaza, sunt pan&

acuma numai 40 sate gata, cari se gasesc in ta-

belele alaturateD(1). Numai la coltul de tara cartograllat


de Budinszky, la cele 40 de sate se refera si se pot referi observatiile sale din capitolul 15 privitoare la limbL
Acesta este Gel mai scurt capitol din voluminoasa scriere
a lui Budinszky, cuprinzand numai urrnaloarea propozitiune:

aDeoareee partea cea mai mare a locui-

torilor de aici (adica din satele hotarnice dintre Nistru


si Prut) se compune din supusi emigrati din Polonia, cart
sunt mai cu seam& Rusneci, se vorbeste In cea mai mare
parte ruseste si numai a patra parte vorbeste moldove-

neste, mai ales Ins& partile Sucevei sunt ocu-

pate de Moldoveni D (2). Marturia aceasta este cat se.


poate de clara. Regiunea dintre Nistru si Prut, horarniell& de Budinszky, era pe la 1782 locuita In partea ei cea
mai mare de Ruteni, precum ni-o marturiseste aceasta 0
Enzenberg; acolo se vorbia prin urmare mult ruteneste,.
si numai a patra parte din locuitori vorbiau moldoveneste.
Partite celelalte ale terii, adica districtul Sucevei era
locuit de Moldoveni. Budinszky avea, Inaintea ochilor
Impartirea administrativa a Bucovinei de pe vremea aceea.

El insus sustine c5, tara era Impartita In dou'a districte

administrative si anume: districtul Cernautilor si al

Sucevei, urmand ca acestea s fie subimpartite in ocoale,.

(1) I. Budinszky, o. 0., Cap. 15: Von der Sprache. aEine genaue Seelenkonscription ist noch nicht in der Bukowina vorgenommen worden,einzig die Anzahl der Familien ist aus den Contributions-Buchern zu ersehen.
Das Mappierungspersonale arbeitet zwar jetzt an einer genauen Conscription,.
weil aber nur das conscribieret wird, was aufgenommenworden ist, so sind
erst'40 Drfer fertig, die hier beiliegena.

(2) Ibid. aWeil der grosste Teil der hiesigen Inwohner aus aus-

gewanderten polnischen Unterthanen die meist Rusniaken .


sind,bestehet,so wird grosstenteils russisel geredetund nur
etwa ein Viertel redet moldauisch; besonders aber die Gegend von Suczava ist mit Moldauern besetzta.
www.dacoromanica.ro

112

CAPITOLITL VII

precum vedem din tabela alcatuit de el Insu(1). Districtul


Sucevei cuprinde& conform acestei tabele toate satele din
l3ucovina dela apa Siretului spre Sud. Sate le Berhometele
pe Siret, Lucavtul, Vasc&utul, Jadova, Panca, Storojinetul,
Comarestii,Iordnestii, Budenitul, Cul:ma, Corcesti, Camenca,
Volcinetul, TArAsenii, Sinautii, Stkiestii, etc., se tineau

de districtul Sucevei (2).


Din raportul lui Budinszky dobAndim pretioasa mar-

turie autentick ca la 1782 Romkiii formau Inc& a pa tr a


parte din populatia dintre Nistru si Prut si alcatuiau
populatia din celelalte regiuni ale Bucovinei. Mrturia aceasta se confirm& si prin alte izvoare posterioare. La 3
Martie 1783, toate mosiile episcopiei de Radauti, afltoare
In districtul Cotmanilor si anume satele: Cotmani, Gavrilesti, Clivesti,Davideti, Clivodin, Suhoverca, Laschiuca si
(1) Budinsky, 1. c., Der Buccoviner District ist in den Czernowitzer und
Suczawer Distrikt geteilt
I

Name der

Zahl

NAME DES OKOLS

Districte

11

der
Drfer

il

Czernowitzer, Stadt

Ober Pruth
Unter Dniester
5 Ober Dniester
6 Unter Czeremusch
7 Ober Czeremusch
3

16
18
19
18
16
13
10
110

2 Unter Pruth
T

1 Ober Berhomether
2 Unter Berhomether
3 Ober Wikowaer
4 linter Wikowaer
5 Mitt ler, Stadt (Suczawa)

6
7

Schomus und Moldauer


Moldauisch Kimpolunger

. .

19
24
18
21
19
16
.
16
133

i...,,,I1
(2) Spleny, I nd i v idu al- Ausweyss Ober die in dem K. K. Bucowiner

District sich befindlichen Grundherrschaften samt deren Ortschaften, ed.Werenka, Topographie der Bukorvina, p, 140 urm.

www.dacoromanica.ro

ROMANII DINTRE NISTRII

I PRIIT.

113

-o parte dinVitiliuvca, trecura in administratia statului. Predarea s'a fcut in mod festiv, find de fat& generalulEnzenberg,
boierul Vasile Bal, precum i preotii Impreuna cu vornicii

ei btrnii satelor sus numite.In fata acestora Enzenberg


tin o cuvantare In limba rom&na qi apoi in cea rut e an a, explicAndu-le insemnatatea treceriiadministratiei mo-iilor episcopeti pe seama statului i aratAndu-le cari sunt
datorintele populatiunii fat de nouaadministratie (1)..Faptul
oft Enzenberg vorbete la Cotmani catre btrnii satului

i catre poporul adunat in limba romnk dovedelte c


acesta consist& in mare parte din Rom&ni sau Moldoveni. Mai

avem insa i alte mArturii cari dovedesc clar ca pe vremea

ocuparii o mare parte a populatiei dintre Nistru i Prut


.era. romn. Protocoalele dresate la fata locului cu prilejul

hotarniciei dela 1782 ne arata o multime de nurniri geografice qi nume de familie romaneti. AO se prezenth
inaintea comisiunii de hotrnicie vornicul Grigora din
;Sip en it cu mai multi oameni de acolo ca: loan Mendrior,

Grigora Mendrior, Grigore Horia, Ion Corarla . a. (2).


Hotarul Oroenilor incepe& la Prutla marul rouD, trece&
peste paraul aPutredul sau aHnila qi apoi peste drumul
aBaxladului sau al aTalharului (3). Hotarul Cin-

cauluib trece& pe la amovila de mijlocn (4). Hotarul

Boiancicului trece& pe la (Turlonul mic i mare

(5). Hotarul Ivanc& utilor trece& pe la aRachi Van i tai

cirumul eHemeiuluin (6). Hotarul Ispasului atinge&

movilaintre drumurin i aintre ob&riile Berez-

(1) Raportul lui Enzenberg din 12 Aprilie 1783, orig. In arhivele Ministerului
,de Culte i Instructiune din Viena, 1783, 28, IV a. 3. Ich habe nach dem

anbefohlenen Ceremoniell die bischflichen Kotzmaner Giiter.. tibernommen

von der Geistlichkeit und sammtlichen Dorfvorstehernund Aeltest en


den Handschlag abgenommen und dieselben sowohl in der moldauischen, als
auch ruthenischen oder russniakischen Sprache eine, ihren Pflichten angemessane Anrede gehalten. (Cf. Zieglauer, I. c., HE, p. 86 urm.).
(2) Lanatafel-Erhbeungs-Protokolle,No. 89, Oroseni, orginalul la tabula terii
din Cernauti. Chiar Budinszky vorbeste In scrierea sa despre Bucovina de
mCzeremos Nagra (Ceremusul Negru) si de Czeremos Alba (Ceremusul alb%
(3) Ibid., no. 89.
(4) Ibid., no. 19.
(51 Ibid., no. 18.
(6) Ibid., no. 43.
I. Nistor, Ronganii 0 Rutenii in Bucovina.

www.dacoromanica.ro

114

CAPITOLITL VII

n i te in. Aicea gsim locuitori cu nume: Vasilcea, CrAciun,


Vlaqiu, Sandru, Florea flu! lui Corasl5. . a. Oamenii din
Ispas cuno0eau frisemnatatea termenilor a jirebi en i

elazurin (1).

Hotarul Culeutilor trece peste emovila babei.

0 peste un p odii n(2). Hotarul Costeqtilor duce& pe


escursura Trestianetului in jos pa,n la gura Trestianetului (3). Hotarul Criqceatecului atingea, estncan i

a movilan ducAnd dealungul 'a parAului Cerutinului D (4). Hotarul Miliei duce& a peste dealul sau da.mbul
lui Paladiucz 0 Intro oba,r0a Bereznitein (5). Hotarul

Nepolocautilor fncepeA, la hanul p5,harul vechiu,

atingea un uheleqteun 0 fnta,na moului (6).

Hotarul 0echlibului atingea a coada heleOeului,.


fntna Terepuna q i Vanta,na albn (7). Aceste i

multe altele numiri romne0i presurate in textul nem OE, sc al protocoalelor de hotarnicie ne arat5, lmurit ca.
ele erau pe atunci In uz la popor. Azi aceste numiri sunt
uitate cu desava,r0re, f5,cnd loc numirilor rutene. Pe
vremea ocuparii Banila Ruseasca era, necunoscut. Satul

acesta se numia: Banila a e jos fsi de sus (8).


Budinszky mai constath in raportul s5,u c5, Itn regiunea.
cartografiat de dAnsul nu se gsiau nici itscoale, nici alte
aezAminte culturale (9).
Constatarea aceasta este adevarata, fiindc5, de fapt prima

coal in districtul acesta -s'a deschis abi la fnceputul lui


Maiu 1786 ii anume la Zastavna. Primul inv545,tor la.
(1) Landtafel-Erhebungs-Protokolle, no. 44.
(2) Ibid., no. 52.
(3) Ibid., no. 64.
(4) Ibid., no. 66.
(5) Ibid., no. 78.
(6) Ibid., no. 84.
(7) Ibid., no. 88.
(8) Spleny, Tabella, ed. Polek, p. 9, no. 18 i 19.
(9) I. Budinszky, o. c., Cap. 16, Charakter: tWeder Schulen nach andere-

Bearbeitungen der Verstandes sind hi er zu suchen). Aeest hie r (ad)


se poate referi numai la districtul dintre Nistrn ei Prut, fiinda de fapt acolo,
nu era 'Inca nici o scoala, pe cAnd In celelalte tinuturi din Bucovina la 1783
erau coale mo1dovene0. (Cf. I. Nistor, Zur Gechichte des Schuln) esens,
p. 18 urm).

www.dacoromanica.ro

ROMANII DINTRE NISTRII $1 PRDT.

115

nou creata scoalA din Zastavna a fost Vasile, fiul preotului

Andreiu din Vascauti, care dup5, tatAl

sa,u

s'a numit

Vasile Andreiovici sau Andruchovici.Enzenbergll


numise pentru acest post, pentruc5, dAnsul cunostea, limba

i ruteanA, fiind prin urmare In stare de a


mijloci tineretului rutean dintre Nistru i Prut
romAnA

InvAtAmAntul rnoldovenescn(1).Vederndeci GA scoala


din Zastavna era, o scoalA moldoveneascA, cercetata de
copii romni si ruteni si ea, acestia din urm InvAtau moldovoneste. Doi ani In urmA s'a deschis si la Cotmani o
scoalA moldoveneascA, la care dAscalir5, dearAndul mai
IntAiu Ionac hi fiul Diaconului sau Diaconovici, Vasile

Andreiovici din Zastavna, George al Popii sau Popo-

vici, Constantin Cantemir, Andreiu Drabik, Mardari Litvinovici, Andreiu Orobko s. a. Intr'un circular oficial din
5 Ianuarie 1824, indreptat eatre conducerea scoalei triviale
moldovenesti din Cotmani, gAsim urm5,toarea dispozitiune:

Tineretul scolar trebue tinut la deprinderea


limbii polone sau celei moldovenesti, dup cum
majoritatea scolarilor se compune din copii
poloni sau moldoveni, fiindc5, limba matern
formeazA, temelia pentru InvAtarea limbii germane D (2).

Pe lAng'A scoala m oldo v en ease 5, din Cotmani, cercetata de copii poloni i romani, existau pentru tineretul
rutean uscoale moscoviten la Davidesti si Suhoverca (3).
De altfel i Regulamentul diecezann dela 1786 prevede
ca ascoalele normalen cu limba egermanA i moldoveneascAn din Cerna,uti i Suceava s serveasc de norm&
pentru toate scoalele din tar& ( 2); cele sase scoale na(1) Raportul lui Enzenberg din 15 Maiu si 6 Iulie, 1786 a...weil er der russischen
und Moldauischen Sprache kundig, folglich auch im Stande war, der zwischen

dem Niester und Pruth befindliehen russischen Jugend den Moldauischen


Schulunterricht beizubringenD. (Cf. I. Nistor, Zur Gechichte des Schulnvesens,
p. 29; Polek, Die Anfange des Volksschulwesens, p. 95.)
(2) H. Lagler, Die Volksschule in Kotonan, p. 28. aDie Schuljugend ist zur

Erlernug 1der polnischen oder mold au i s che n Sprache anzuhalten, je


nachdem die Mehrzahl der Schiller polnische oder moldauische Kinder

seien, d a die Mutt er spr ache als Grund zur Erlernung der deutschen Sprache anzusehen seiD.
(3) Ibid, p. 17 urm.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLITL VII

116

tionale districtuale pentru .a limba m oldovenease& D

aveau s5, functioneze la Cernauti, Siret, Suceava, Cmpulungul-Moldovenese, Zastavna i Vsc5,utii pe Cerernu ( 3).
CArtile de cetire, de calcul, catechismul i o c&I5,uz5,
pentru Invat&tori se dispun a fi nemte0i i amoldovenetin

( 5). dn coalele normale, districtuale i triviale, activate


sau cari se vor mai ridica, instructia s5, se fac& In limba
german& i moldovenease& ( 18). Pentru necesitatile coalelor acestora se comancla, intre anii 1785 qi 1786 pe

langa 4.275 carti romno-germane ori curat romane


i 25 catechisme germano-ruse0i (1).
Din faptul acesta se vede lamurit cat de nelnsemnat
disparent era elementul rutean In Bucovina pe acea
vreme. Pe atunci i Intre Nistru i Prut domina limba
romana In coa15, i In biseria.
i

Cuvantarea lui Enzenberg In limba romn,

adresat locuitorilor de langa Cotmani precum i Infiintarea de c.oale romneti la

Cotmani pentru copiii romni, confirm& pe deplin mrturia lui Budinszky, c5, la
1783, Intre Nistru i Prut elementul roma,nesc
Zastavna

era Inca In vigoare, formand cel putin a patra


parte din Intreaga populatie a acestui district.

De aceea nu e mirare dac5, Inca la 1805 contele Batthyani in calatoria sa prin Bucovina avii prilej sa priveasc5, la o frumoasa hora romaneasca In satul Vascautii
pe Ceremt* Era. tocmai Dumineca cand Batthyani trecea,
prin Vascauti. Tot satul era adunat la hora. Unii zaceau
intini pe iarba jucand carp i racorindu-0 setea din
plosca plink altii Invartiau horavoinicete, cand la dreapta,
cand la stanga, ca,nd fiecare cu dansatoarea sa (2). Bat(1) Geistlischer Regulierungsplan, cap. V. Cf. G. Bogdan Duica, Bucovina,
p. 130 urm. Autorul acestor carti era loan Budai-Deleanul.
(2) Graf Vinzenz Batthyfini, Reiss durch einen Theil Ungarns, Siebenbiir-

pens, der Moldau und Buccovina, p. 164. (Von Czernowitz... fuhren wir
bis Snyatin und dann nach Vaskoucz. Da es Sonntag war, .s.o sahen wir
eine Menge von Landleuten, die sich belustigten. Einige lagen auf der Erde

und spielten Karten, andere zechten, die iibrigen tanzten. Es wurden


namlich lange Reihen gebildet, die sich abwechselnd naherten und entfernten. Nacher schlossen sie einen Kreis, der sich rechts und links bewegte.
Pltzlich zerriss er in einzelne Paare, von denen sich immer eines drehte,
wahrend die iibrigen stillstanden*.

www.dacoromanica.ro

ROMANII DINTRE NISTRII

I PRIIT.

117

thyani &este ca taranii din partile acestea nu mai erau


asa, de curat imbracati 0 nici nu erau ma de bine des-

voltati ca Moldovenii din par-tile Cernautilor.


Deosebirea aceasta atat de batatoare la ochi el o pune
pe seama amestecului cu strainii, adica cu Rutenii (1).
Abia, in scurgerea deceniilor urmatoare neamul nostru

din satele acestea urma sa fie asimilat de elementul rutenesc, venit aci din Galitia si Podolia. Acesta este sensul
marturiei lui Budinszky pe care Aurel Onciul, izolandu-o
din conexul tuturor Imprejurarilor coincidente si al celorlalte marturii contimporane, o interpreteaza de tot gresit,
traga,nd apoi din ea concluziuni inadmisibile din punct de
privire istoric.

Aratand care este adevaratul sens al marturiei lui Enzenberg dela 1781 si al celei dela 1783 a lui Budinszky,
si avand in vedere intensitatea imigrarilor din Moldova

intro 1779-1786, ajungem la convingerea ea raportul


numeric intro Romani si Ruteni nici la 1786 nu se puta
Inca, schimba in mod simtitor In dauna Romnilor. Sa
presupunem ca, in rastimpul acesta de 7 ani numarul Rutenilor ar fi sporit cu 50 la suta, urcandu-se dela 21.114

din 1779 la 31.671 in 1786. S5, presupunem ca In rastimppl acesta si numrul Nerntillor, Ovreilor, Armenilor
etc. ar fi sporit dela 8.000 la 12.000 de suflete. Adaugand
sumele acestea 31.671 + 12.000 si subtrgandu-le din
suma total& a populatiunii bucovinene de 135.494, totus
raman Inca, la 1786 pe sama Romanilor 91.823 de suflete.
Pe calea aceasta gasim deci raportul numeric intre Romani

si Ruteni la 1786, care ni se prezenta drept: 9 1.8 2 3:


31.6 71 sauca 3:1. Vedem asa dar Cala anul 178 6

numarul Romnilor In Bucovina era Inca de trei


ori mai mare decat al Rutenilor. Pe acea vreme

Romnii formau Inca, una din patru parti din

intreaga populatie dintre Nistru E3 i Pr ut ; astazi

gasim In districtul Co-tmanilor si al Zastavnei

(1) Batthyani, 1. c., p. 165. ((Der Landmann dieser Gegend ist ebenso iibel
gekleidet als gebauet. Wenigstens findet man bei ihm weder das blendende
Costum, noch den schnen Wuchs der Moldauer von Czernowitz. Solche linterschiede fiberraschen nicht in einem Lande Von so gemischter Bevo1kerungD.

www.dacoromanica.ro

118

CAPITOLUL VII

Intre 86.898 de Ruteni, numai 185 de Romani!

Vechile numiri romnegti fura Inlocuite cu nume


ruteneti. In coala Foi In biserica nu se mai aude

limba romana. 0 rutenizare mai desavarqita, In-

tr'un timp relativ aa de scurt, nici ea se mai


poate constata In alta tara undeva.Rutenizarea

Romnilor din tinutul acesta este deci evidenta.

www.dacoromanica.ro

VIII.

EMIGRARILE DIN BUCOVINA SI CAUZELE LOR.


Comparnd numarul populatiei bucovinene dela 1774
cu cel dela 1786, adica 7 1 .7 5 0 c u 1 3 5 . 4 9 4, vedem ca

acesta In curs de 12 ani s'a dublat. Immultirea aceasta


as& de enorma a populatiei n'a putut s ramana, fra inraurire asupra vietii economice din tail. Conditiunile de
traiu devenira mai grele. Si iaras cu cat numarul emigrantilor din Moldova crestea mereu in Bucovina, cu atata
se simtia In Moldova lipsa lor, a bratelor de munca pe
intinsele latifundii boieresti si manstiresti. Cu alte cuvinte,
ingramadirea populatiei in Bucovina avu drept urmarerarirea populatiei In Moldova si pentru aceea proprietarii
de acolo nu crutara nici un mijloc pentru a ademeni pe emigranti sa se reintoarca, in Katele lor. Generalul Enzenberg ne ilustreaza foarte bine momelile acestea, zicand:
uSalasluirea In Moldova e foarte simpla, la prima privire

si in anii dintai chiar seducatoare si ademenitoare.


Colonistii cari yin In Moldova sunt foarte bine primiti de
boieri si primesc far& de nici o greutate casele parasite

de emigranti. Ei se bucura 6 ani de scutire de biruri


In Bucovina numai 3 ani), iar boierul le pune la indemama vite de munca si de prasila ca: cai, boi, oi, Minatori, le cladeste case acoperite cu stuh, le pune la indemama, acaratele de casa si uneltele de gospodarie, ba
le imparteste chiar cereale si seminte de semanat (1).
Sub astfel de conditiuni se explica, usor, pentru ce
multi dintre emigranti se simtira ispititi a se reintoarce
In Moldova, spre a se face partasi de lnlesnirile de acolo.
Si aceasta cu atat mai vrtos, cu cat venira mai multi
ani I'M dupa olalt. Secetele enorme nimicira recolta,
1) Wickenhauser, Molda, no. 2, p. 65.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLUL_VIII

120

astfel mari daune tranilor cari traiau numai

cauzhnd

din ea. Din partea stpanirii se luar5, largi msuri de


ajutoare. In Martie 1786 se importasera 6.000 de corete
de cereale din Moldova, cari urmar s5, fie distribuite
intre cei nevoiai (1). Toate acestea ins& nu impiedecar .
pe unii de a prsi tara. Una din pricinile emigrarilor
era, i trecerea moqiilor mnastireti sub administratia
Statului. In locul arendaqilor de pana, atunci, cari Ingduiau t5,ranilor multe din cele apucate din vechime, yenil.% organele administrative ale Statului, cari in nazuinta
lor de a introduce pe moiile fondului o gospodarie ra-

tioned, rupser5, brusc cu trecutul. Taranii de pe aceste


mo0i nu se puteau deprinde mie, de repede cu nous.
stare de lucruri i pentru aceea multi din rndurile lor,
(Thad ascultare momelilor venite din partea ca1ug5ri1or
nemultumiti cu secularizarea moiilor mnstireqti, vor fi
fugit Impreun5, cu aceqtia peste cordon in Moldova. Ak
parsir5, Bucovina, din Noemvrie 1785 p5,n5, in Aprilie

1786, nu mai putin decat 6.936 de suflete, pentru a

se aeza, dincolo de cordon In Moldova, in care timp de


dincolo venira, numai 111 suflete.
Consignatia emigrantilor din Bucovina ni s'a pastrat in arhivele Ministerului de Culte qi Instructiune dela Viena (2).
(1) Wickenhauser, Mo lda, no. 2, p. 114.

(2) Ausweis Ober die Bucoviner Ein- und Auswanderer vom November
1785 bis April 1786.
1

c,

Aus dem jenseitigen Gebiet sind

g
5

in din Buccowina eingewaadert

In den Monaten

November

1785

December

Aus der Buccowioa sind in das


jenseitige Goblet ausgewaodert

SEELEN
Knaben Midden

Manner

Weiber

206

200

211

227

844

356

352

342

340

1390

SEELEN
Manner Weiber

n,

Knaben Madchen

Jannuarius

1786

205

206

211

211

833

Februarius

265

255

241

240

1003

253

248

282

245

1028

12

32

428

434

524

453

1839

11

11

24

12

58

Marlins

April

Summa

SHIMS

6937

11

111

Originalul In arhivele Ministerului de Culte 0 Instructiune din Viena, sign.


1786-11-173.

www.dacoromanica.ro

EMIGRARILB DIN BUCOVINA.

12/

Emigrarile acesteapuserape ganduri cercurile carmuitoare

din Viena i de aceea ele cerura oxplicatii guvernorului


Enzenberg. In urma inforrnatiunilor primite, consiliul aulic de
rasboiu raporta la 3 Iunie 1786 Imparatului Iosif If, ca pier-

derile pe urma acestor emigrari nu sunt aa de simtitoare,


fiindca, in locul celor emigrati s'ar fi wzat in tara pe langa.
cele 111. suflete venite din Moldova Inca i un numar in-

semnat de emigranti din Transilvania (1). Marturia

aceasta este de mare important& pentru chestiunea noastra,

ea ne arata ca golul ramas In urma emigrarilor din Bucovina urma s fie umplut tot cu
Romani i anume cu emigranti din Transilvania.
fiindca

Astfel nu s'a alterat raportul numeric Intro Romani i Ruteni. La 1785 Iosif II opri emigrarile din Bucovina (2).
Dispozitiunea aceasta Imparateasca urma s5. fie combatuta.
intr'o brosura anonima (3), dar dupa cat se pare fara
succes. Cei cari voiau s tread, In Moldova intampinau
din partea administratiei provinciale cele mai grele piedeci.
Emigrarile sus amintite curgeau din Bucovina Intreaga.
In raportul sau din 13 Septemvrie 1786 constata Enzenberg ca, in urma emigrarilor ramasera 277 case parasite
i anume: 127 in districtul Sucevei, 118 In al Siretului,
30 In al Vijnitei i 2 in al Cernautilor (4). Din constatarea a-

ceasta vedem ca majoritatea emigrantilor se recruta In


prima linie din partile romneti ale terii si ca prin urmare
(1) Allerhochster Vortrag des Hofkriegsrates vom 3 Iuni 1786. aVrdereis
wird Euer Majestt nach dem Allerhchsten Befehl vom Men currentis hiebeigehend der summarische Ausweis, wie viele Kopfe an Mannern,Weibern und
Kindern seit dem 1 Novemb.1785 bis zumletztenApril 1786 aus der Buccovina.

aus und eingewandert sind, mit der Bomerkung Ube rrei cht, d ass

ausserdenenin demAusw eis angefiihtenEinwanderer mehrere


Si eb en bu rgische Pro vinzial-Remigranten in die Buccowina.
gekommen si nd, fiber welche das Gallicische General-Commando eine
verlssliche Consignation einzuschicken erst letzthin zugesiehert hats. Originalul in Arhivele Ministerului de Culte i Instructiune din Viena, sign. 1786

17-173.
(21 Wickenhauser, Molda, II, 2, p. 113.
(3) Hacquet, o. c., p. 148. Der Monarch also, um diesem so verabscheuungswiirdigen Unfug zu verhindern, liess eine gehorige Verordnung darwi der ergehenv.

Ein Vertheidiger des Volkes an Kaiser Ioseph den Zweilen, in betreff seiner Auswanderugsverordnung, in 8^, 1785.

www.dacoromanica.ro

122

CAPITOLUL VIII

ele se fceau pe seama Romanilor. Cele 30 case parasite


din districtul Vijnitei dovedesc Ins& ca Intro emigranci

se gasiau si Ruteni, cari treceau cordonul in Moldova,


spre a spori numarul conaponalilor lor, asezati acolo dela
1766 Incoace.
Emigrarile In Moldova continuara si anii urmatori. Din
pana consilierului gubernial Ainser, care state& in fruntea
administratiunii domeniilor statului, la cari se socotiau pe
atunci si mosiile fondului religionar din Bucovina, ni s'a
pastrat o descriere intuitiva a starilor economice din Buoovina. Ainser Moil In Noemvrie 1787 o calatorie de inspectie In Bucovina si comunica Intr'un raport oficial impresiile sale, zicand : aDe curand un numar mare de locuitori din mai multe sate din Bucovina au emigrat la
Moldova; dela 1 Noemvrie 1786 pan& In Iulie 1787 (adie&
In

curs de 9 luni) au emigrat numai de pe mosiile

fondului 221 familii sau 1024 de suflete. Cauza este


ch In Bucovina (afara de boieri si de fondul religionar) n'are nimeni altul mosia sa proprie, deoareoe afara de cele trei orase (Cernauti, Siret si Suceava)
.si de domeniul Campulungului, cari sunt teritorii domnesti, tot celalalt pamant este pamant boieresc (dominical).

Taranul care cere, capata an de an atala pamant, cat li


ajunge pentru traiul lui si pentru achitarea obligatiunilor sale

dupa status quo. Casa sa, far& sura si grajdiu, n'are nIci
o valoare. Recolta se aseaza in jirezi pe camp unde
se si treiera. Paiele 'Imam acolo si putrezesc. Vitele petree iarna si vara sub cerul liber, vara pasc, iar iarna
se hranesc din stogurile de pe la tarle. In cursul verii
si al toamnei taranul zile Intregi nu mai abate pe acas
si, flind colibele izolate si departe una de alta, se intampla
prea adese ca taranul, dupa ce si-a strans si si-a vandut
recolta, sa-si male pe ascuns si neobservat de nimeni vitel e peste cordonul deschis pretutindeni (1), si sa treaca insus

In Moldova, parasind coliba pe care si-o poate cldi foarte


(1) Enzenberg ne comunia a tgranii din Bucovina din cauza lipsei de
iernatic Isi iernau vitele dincolo de cordon in Moldova. (K. u. k. Kriegsarchiv-Akten 1780-62-35). Obiceiul acesta continuft si mai tArziu. (Cf. Topographisch-statistische Uebersicht der Bulcotvina In Hesperus, vol. 27, anexa
no. 8, 1820, p. 53 urm.).

www.dacoromanica.ro

EMIGRARILE DIN BUCOVINA.

123

lesne si dincolo. Pe langa acestea Moldoveanul mai are dincolo


cunoscuti, neamuri si confensionali si de aceea el trece dincolo

la cel mai mic incident, precum si la fiecare schimbare si


Innoire care nu-i dupa placul sau. El emigreaza deci cu atat
mai usor, cu cat el nu lag. nimic In urma sa si nici n'are
dupa ce sa-i para rail. Din lipsa de proprietate rurala, tranul nici nu lucreaza pamntul cum trebue si pentru
aceea ramane mult 'Amara necultivat. Ar fi In interesul
propasirii agriculturii, ca taranul s'a, ail:A pamant In pro-

prietate individuala. Prin acesta tranii ar pierde gustul


de emigrare si li s'ar putea cere si biruri pentru pamnturile lor. Regularea birurilor care s'a inceput (1786-1789)
este primul pas in directiunea aceasta. La emigrarile amintite a contribuit far& Indoeara foarte mult si foametea, dar
acestea numai In parte, fiindca cei mai multi tarani au primit
avansuri in bani si In cereale. Acii se gasesc foarte multe
case parasite si darapanate si dupa, catastihurile oficiale

foarte multe dobanzi, Indatoriri de claca si avansuri au


devenit irealizabile. Acum cordonul este bine pazit si din
cauza turburarilor de dincolo nu este team& ca emigrarile
vor continua, ci din contra este buna nadejde ca multi vor
reemigra Incoace, sporind populatia de aicin (1).

Din raportul lui Ai nser vedem deci ca cauzele emigrarilor din Bucovina consistau: In lipsa de proprietate
individual& pe seama taranilor, In starea primitiva, a economiei agricole, In schimbarile produse in urma reformelor
din Bucovina si In sfarsit In foametea cea cumplita care

bantuia In tara. De foamete si nevoia de hrana ca motiv


pentru emigrare pomeneste si Iosif II In rezolutiuned sa
privitoare la rapoartele asupra emigrarilor din BucoVina (2).

i Ha cque t, care tocmai pe acea vreme calatoria prin


Bucovina, pomeneste de foametea cea cumplita care domnia

pretutindeni si care man& multi tarani peste cordon In


Moldova (3).
(1) Wickenhauser, Molda, II, 2, P. 115 urm. Cam aceleasi motive pentru
emigrare le pomeneste si un scriitor anonim dela 1801; cf. Jahrbuch des Bukm. Landesmuseums, XV, p. 9.
c2) Originalul In Arh. Minist. de Culte si Instr., Viena sign. 1786-17-73 :
cider gegenwartige Noth- und NahrungsmangelD.
i3) Hacquet, Reisen, I, p. 127: 'In 1787 sind wieder 7 Familien nach der
Moldau zurtickgekehrt, weil ein Missjahr war.D

www.dacoromanica.ro

124

CAPITOLUL VIII

Una dintre cauzele principale cari au contribuit la emigrarea populatiunii bucovinene pare sa 11 fost i schirnbarea produs In administrarea acestei teri prin diploma

Imparateasca din 6 August 1786, prin care Imparatul Iosif II ridica administratia railitara a Bucovinei

hotari ca aceasta tar cu ziva de 1 No em vrie 1786

sa fie alipita ca o simpla circumscriptie administrativa la


Galitia. Inloeuirea administratiei militare prin cea civil
s'a Mout insa numai la 1 Fevruarie anul urmator. Schimbarea aceasta a produs mare nelinite In ra,ndurilepopulafiunii
care se dedase cu administratia militara i prinsese incredere in ea. Puterea civil& nu insufla populatiei acelaF,; res-

pect ca cea militara. Pentru aceea multi locuitori parasira


tara de team& i neincredere fat de cele ce erau s5. villa..
Atitudinea locuitorilor era in catva, indreptatita, fiindca, de
fapt administratia militara a fost una dintre cele mai bune
i mai cu dreptate fata de Romani, din cate avusese Bucovina vreodata.
Turburarile de dincolo de cordon, amintite de Ain s er,
erau pricinuite de rasboiul ruso-turc, care izbuchl din nou la
1787. Si Austria la, parte la acest rasboiu ca aliata a Rusiei. Marealul Iosias de Koburg trecti In Fevruarie 1788 cu

un corp de armata prin Cernauti spre Moldova, care tara,


ajunsese din nou baza de operatiune pentru armatele aliate.
losias de Koburg ()cup& Botoanii i ajutorat de Rui cuceri

la finele lui August 1788 cetatea Hotinului. Astfel raiaua


Hotinului ajunsese sub stapanirea Austriei, sub care rmase
pan& In Fevruarie 1793, and cetatea fu retrocedata Turcilor In temeiul tratatului de pace dela Iai (1792).
Pe vremea ocuparii raialei de armata imparateasca
(1788-1793) credincioii ortodoxi din acest tinut erau
supui In cele bisericWi episcopului Bucovinei dela Cernauti (1).

Turburarlie rsboinice !Apra mare groaza intre locuitorii Bucovinei caH nu uitasera Inca. nevoile i necazurile

suferite cu 10-15 ani mai inainte. Multi din ei parasira


tl) Wickenhauser, Molda, II, 2, p. 135 si Die Mark Hotin unter oesterreichischer Herrschaft, In Dukowiner Hauskalender po anul 1868, p. 79
urm. si actele din arhivele Consitoriului gr. or. din Cernauti.

www.dacoromanica.ro

EMIGRARILE DIN BUCOVINA.

aezb'xile lor dela es pentru a se scuti In munti

125
i

in

ascunziprile codrilor. Astfel s'a produs o vie mirare In


rndurile populatiunii. Unii treceau peste cordon In Moldova, pe cand altii din Moldova i din raiaua Hotinului
cautau scut i adapost In Bucovina. Astfel domnia la
hotar o vieata foarte vie i agitata.
0 consignatie dela 1787 arata case parasite de proprie-

tarii lor i anume: la Horodnic 10, la Prevorochii 6, la


S. Onufrei 6, la St. Ilie 9 0 la Negrileasa 10 (1). In locul
emigrantilor nu se asezara Ruteni, precum s'a crezut lunga
vreme, ci colonisti romni fie din Moldova, fie din Transit-

vania. Hacquet ne spune ca la Mitoc se wzara colonisti


din Banat (2). La 1790 ernigrara 66 de familii cu 152
suflete din St. Ilie la Moldova. In locul lor se s5,141uir5.
Ins& alte 28 familii cu 88 suflete imigrate din alto parti (3).
Fluctuatia aceasta a populatiunii continua i In anii urma-

Emigrrile din Bucovina la Moldova i Podolia (4)


hotarira qi pe imparatul Francisc II de a cere desluOri
asupra cauzelor acestor emigrari (5).
Pe temeiul informatiunilor primite dela administratia
circumscriptiei bucovinene din Cernauti i dela guberniul
din Lemberg, raporteaza a0 zisul ((Dire ct o r i um i n P u-tori.

blicis et Cammeralibusz, care pe acea vreine tine&

locul supremei autoritti administrative din Austria, imparatului, ca femeia care emigrase Impreuna cu barbatul
(1) R. F. Kaindl, Das Ansiedlungswesen in der Bukowina, anexa 8, p. 526.
(2) Hacquet, Reisen, I, 132. Erau probabil Svabii dela Itcani.
(3) Wickenhauser, Molda, II, 2, p. 118.
(4) aIn das tarkische und polnische (derweil) russische Gebietp.
(5) AlIerhchstes Handbillet an das .,Directorium: aDa mir zu vernehmen
gekommen, dass in der Bukowina eine starke Auswanderung vorgehe, so
Iver den sie unverzuglich durch das Buccowiner Kreisamt auf das statthafteste
die Ursachen dieser Auswanderung erheben lassen, und will ich jene, die
wegen versuchter Auswanderung oder Hilfeleistung zur selben in Haft oder

Untersuchung stehen, far diesmal von alien Strafen befreien, wenn sie
wahrhaftig und aufrichtig die eigentlichen Ursachen dieser Auswanderung

augeben und ihre Angaben wahr befunden werden. Das Resultat dieser
Untersuchung und Erhebung werden sie mir mit Vortrag langst binnen 2
Monaten zuverlassig vorlegen, und nberhaupt bestrebt sein, dieser Auswanderung durch kluge und zweckmassige Versuche Schranken zu setzen.D
Originalul in Haus- Hof- und Staatsarchiv din Viena. sign. St. K. Ind. No.
2218 ex 1793.

www.dacoromanica.ro

126

CAPITOLIM VIII

ei Teodor Plugar fu readusa in satul ei, i c locuitorul


din Suceava Ioanit Daschl Popovici s'ar fi facut vinovat
de Inlesnire si momire la emigrare. Raportul constat
c emigrrile din circumscriptia bucovineansa se fac in ma.
masurk Meat tranii de prin sate cAte 20, 30 si mai multi
la numar Ii aprind casele i emigreaz cu familiile lor si
cu toat averea lor miscatoare, parte in Moldova, parte in

raiaua Hotinului. Cauzele acestor emigra'ri ar fi obligati-

vitatea de a cercet scoala, frica de recrutare,


impovorarea peste msura, din partea proprietarilor si in sfaxsit introducerea birului pe tabac.

Budinszky arat c arendarea mosiilor i vexatiunile arendasilor formau cauza principal& a emigrarilor si transmigrarilor asa, de numeroase (1).

Cu toate acestea Ins& multi n'au putut fi abatuti dela


hotrtrea lor de a emigr (2). AtAt administratia local,
(1) I. Budinszky, 1. c. iDie Verpachtung der Gater und die Bedrackung der
Pachter sind die Hauptursachen der hierlands so eingerissenen Emigrationen
und Transmigrationen D .
(2) Raportul Directoriului ca.tre Imparat din 23 Iunie 1793. frDas mit ihrem

Manne dem dortigen Unterthanen Theodor Plugar ausgewanderte


Weib ist wieder eingebraoht worden, und der Suczawer Insasse Ioanitza

Dascal Popovicz habe Bich der Auswanderungs-Befrderung

schuldig gemacht; dann wird im Ansehen der Auswanderung selbst im allgemeinen angezeigt, es sey heuer in dem dortigen Kreis die Auswanderung
dergestalt eingerissen, das zu 20, 30 und mehr Unterthanen aus einzelnen
Ortschaften mit ihren Familien, Hab und Gut teils in die Raja, teils in die
Moldau Bich begeben, und hie und da ihre Hauser angezundet hatten, wo-

rilber zur Ursacheder Normalsohulzwang, die Furcht vor der

Reorutierun g, Ueberbiirdung von Seite mancher Grundobrigkeiten und


die erfolgte Einf C hrung des Tabak ge f all e s angegeben \verde; das
Kreisamt habe zwar zur Verhinderung der Auswanderung bei einigen Gemeinden, die jedoch nicht genannt werden, die Furcht vor der Rekrutierugsaushebung, die irrigen Vorurteile vor dem Besuche der Schule und
v or dem eingefahrten Tabaksgefalle zu benehmen gesucht, dann von den
der Auswanderung verdachtigen Unterthanen die Contribution und die Urbarialschuldigkeiten doppelt einzuheben oder sie dafar zu pfanden oder sie
zur Beibringung einer Biirgschaft zu verhalten, angeordnet, und die Uebertreter des Patentes mit der hierauf verhangten Strafe ohne Nachsicht bedrohet,
allein diese Mittel hatten die abgezielte Wirkung nicht hervorgebracht, und
es scheine, nach der Meinung des Kreisamtes, ratsamer, mit Nachsicht als
mit Strafe vorzugehena. (Originalul in Haus- Hof- and Staatsarchiv in Viena,
sign. St. K. Ind. no. 2528 ex 1793).

www.dacoromanica.ro

EMIGRARILE DIN BUCOVINA.

127

cat i guberniul din Lemberg erau de ptrere ca st nu


se aplice msuri drastice contra emigrrilor i s5, se InItture toate mtsurile cari ar putea nutri neincrederea i
nemulttmirea locuitorilor. La armatt st se iea numai cei
ce se anuntt din voie fiber& fart s5. se exercite nici o
presiune kii nici o silt; cei trecuti peste cordon st fie
chemati inapoi i cine se intoarce In termen de 6 luni
st fie scutit de ori ce pedeapst (1). Directorul in cele
publice

ci camerale constatt totodatt ca emigrrile

acestea se egalizeaza prin imigrri nout, astfel

ca nu se poate vorbi despre o depopulare complett a


tern (2). Si Hacquet ne spune 0,5, emigrantii aceOia sa
reintore dupt o vreme i se waza din nou in Bucovina (3).

Rezolutiunea Imparatului In chestiunea aceasta nu o


cunoactem. Stim Ins& c5, pe la 1795 se desfiinteazt in
Bucovina 11 coale triviale (4), o Imprejurare din care se
poate deduce ca Imparatul ar fi revocat obligativitatea
Invatamantului trivial sau primar, pentru a pune stavilt
colosalelor emigrari din tart. Se vede ea tot atunci se

decret5. pentru Bucovina scutirea de recrutare, de


care Bucovina se bucurit apoi pant la 1830.

Intre anii 1789 i 1790 st fi emigrat din Bucovina la Moldova 14.717 suflete. In acela4 timp emigrant din Moldovai se straluirt In Bucovina 5.944 suflete (5). Cal culan d

ins& la emigrantii din Moldova Inca i pe ceiveniti din Transilvania si Ungaria, de cari ne tot
(1) Ibid. aDas Milititrische General-Commando hat wiederholt Verbote er-

lessen, an die in der 13ucoovina befindlichen Werbungen


keinen Zwang und sonstige Excesse zu Uben... Die Ausgewanderten sollen zuriickberufen werden, wer sich binnen 6 Monaten
meldet, ist straffreiD.

(21Ibid. a Doch diese Auswanderungen gleichen sich aus


durch ZuwanderugenD.
(3) Haquet, .Reisen, I, p. 117. aDas sonderbarste ist, dass sie duroh dieAuswanderung aus dem kaiserlichen Gebiete niemals ihr Schicksal verbessern, sondern verschlimmern; denn Beispiele sind genug davon da, dass doch
dieses liderliche Volk wieder zuriickkommt und sich nach einigen Jahren
wieder von neuem ansiedelt.
(4) I. Nistor, Zur Geschichte des Schultvesens, p. 34 urm.
(5) Raportul ofiterului de contabilitate de Stammsberg, la H. I. Biedermann,
Die Bulcomina unter oesterreichischer Verwaltung, p. 46.

www.dacoromanica.ro

128

CAPITOLUL VIII

pomenesc mArturiile contimporane, vedem cA

numrul celor intrati In tar& cam tine& cumpna.


n u rn A r ulu i celor iesiti. Comisiunile de recrutare, cari
tineau In evidenta numArul populatiei, arata pentru acelas
rAstirnp numarul emigrantilor In Moldova chiar cu 21.034
i pe al emigrantilor din Moldova in Bucovina cu 9.790
suflete (1). Cu toate acestea Ins5, populatia Bucoyinei dela

1786 pana la 1800 a sporil In mod foarte considerabil.


Un scriitor anonim din vremea aceea ne spune c5, la anul
1800 trAiau in Bucovina 3 5.3 0 7 familii, sau 1 9 0.3 8 9
suflete. (2). Autenticitatea datelor acestora ne-o confirm&

independent si Rohrer, astfel ca le putern privl sigure

i adevrate. Asemnand datele acestea cu cele constatate


la 1786, vedem cA In curs de 14 ani populatia Bucovinei
dela 29.102 famili sau 135.494 suflete s'a urcat la 35.307
famili, sau 190.389 suflete, din care rezult o immultire de

6.205 famili,i sau 54.895 suflete.

Pribegirea populatiei continua si dupa 1800. La anul


1804 Oa-Asir& 40 de familii din ToporAuti satul lor natal;
ei aprinserA casele, sfArAmarA gardurile si retezarA pomii

de prin pomete si luarA lumea in cap spre a se refugia,


In Moldova, flinde5, nu mai puteau suporta, stoarcerile si
asupririle proprietarului satului de atunci (3). Familiile
acestea erau romAnesti. In locul lor se asezar emigranti
ruteni din Galitia si astfel Toporutii devenir5, un sat rutenesc. Cazuri de felui acesta se vor fi intAmplat s1 in
alte sate. Budai-Deleanu ne povesteste c5, arendasii mosiilor cari erau a Evrei botezati si nebotezatii, Armeni,
Greci, etc., pricepeau arta de a stoarce dela taran 100, In loc
de 12 zile de robotAn pe an. Taranii protestau contra
acestor cAlcAri de lege, dar arendasii pricepeau Bali
asigure sprijinul administratiei si astfel se IntAmpla Ca

e cei cari erau plenipotentiati de comunA s fie priviti ca


(1) Biedermann, 1. c., p. 46.
(2) Alphabetische Darstellung des Buccowiner Kreises, Tshernowitz 1801,

ed. Polek, In Jahrbuch des Bukowiner Landesmuseums, XV, p. 11. cDie


Bevolkerung, die sich zum Jahr 1800 auf 35.307 Familien oder 190.389 Seelen
vermehrt habe).
(4) Ioseph Rohrer, Bemerkungen auf einer .Reise, p. 42.
(3) R. F. Kaindl, Das Ansiedlungswesen in der Bukowina, p. 108.

www.dacoromanica.ro

EMIGRXRILE DIN BUCOVINA.

129

turburAtorii pAcii din sat, s5. fie Insemnati la protocol,

pedepsiti cu Inchisoare, Wade i uneori chiar cu expul,


_sue (1). Atitudinea functionarilor nu era totdeauna corecta. Budai-Deleanul ne comunica, c unii dintre ei purtau
o casa pe care In Lemberg nu o pute imit nici un consilier gubernial; ai crede c fiecare are cateva sate; o i ei
.1.11 600 fl. pe an, din cari platesc 100 pAna. la 200 fl. chiria

anuala, tin vizitiu, unul sau doi servitori, o bucatareasa,


o fata In cas, patru cai i trasur, femeile lor poart modele cele mai nou, apar In toat ziva In hain nou, ce
In Lemberg nici cele dintai familii nu o pot face; socotindu-le toate acestea, ele intrec dublul si triplul lefii de

600 fl. In general se poatezice cu constiintaliniORA, ea cele m ai .bune si mai blande legi ale
guvernului austriac nu servesc aici In tar& pentru Inaintarea binelui obstesc, ci mai mult la
obsteasca prapadenie i apsarea locuitorilor (2).
Despoiati de arendasi i asupriti de slujbasii terii Intelesi

.cu arandasii, taranii se vedeau nevoiti a apuci lumea'n


cap fugind pestea cordon In Moldova. Dupa calculele consilierului aulic de rasboiu din Viena numai In anul 1815
sa, fi parasit tara 16.000 de locuitori (3). In locul acestora
veniau Ins& aliii, parte din Galitia, parte din Moldova si

Transilvania. Intr'un raport din 4 Aprilie 1837 con-

-stat bunaoara seful administratiei bucovinene


.ca In tara nu se mai gasesc pamanturi disponibile

(1) loan Budai-Deleanu, Kursgefasste Bemerkungen fiber die Bukomina,


In Gazeta Bucovinei, IV, No. 20. Afirmatia lui Budai on privire la, arend asi se oonfirm d de alt scriitor contimporan, de Dr. Pr. von Lindner,
-care zice: aDie Abwesenheit der Edelleute von ihren Giitern macht das
Band zwischen dem Herrn und Unterthanenimmer lockerer und iiberliefert das

Schicksal der letzten den Handen der Pachter. Diese Paohter aber gehoren
in. der Bukowina, der Hegel nach zu den schadlichsten Menschen und bestehen

aus eingewandertem losem Gesindel, aus Juden u. Armenieren, welche die


Uesicherheit des Eigentums immer mehr ausbreitenD. (Vaterldndische-Biatter
far den Oesterreichischen Kaiserstaat, I, p. 282, No. XXXV, Sept. 1808).
(2) I. Budai-Deleanu, Kuregefasete Bemerkungem iTher die Bukorvina, In
Gazeta Bucovinei, IV, No. 20. Cazuri de coruptie in administratie of. Zieg-

lauer, o. c., III, p. 118-164.


(3) Kaindl, Das Ansiediungsmesen in der Bukomina, p. 108.
I. Nistor, Romdnii fi Butenii in Bucovina.

www.dacoromanica.ro

130

CAPITOLTYL VIII

pentru a fi distribuite Intro colonitii nou veniti,.


fiindc5, cei ceInainte de mai multi ani p&rsirl

tara se napoiaser& In satele lor reclamand pa-

manturile posedate de ei, undo Intampinau greut&ti

recurgeau la ajutorul judeatoriei (1). Din mrturia.


aceasta se vede ca, o mare parte din emigranti se intorceau iara In tar5,, i e mai mult ca sigur ea multi treceau
In Molova dup& catig, pentru a se Intoarce toamna tarziu

sau iarna pe la vetrele lor In Bucovina. Multi dintre

prefinqii emigranti nu vor fi fost emigranti in adevratul


Inteles al cuvantului, ci simpli muncitori de sezon, cari.
toamna se intorceau iar In tara.

Din cele premergAtoare am putut vedea c&


i In primele
decenii ale veacului al 19-lea, Intre Bucovina.
ci Moldova se petrecea un vecnic schimb de:
populatie. Moldovenii pribegiau In Bucovina,.
iar Bucovinenii In Moldova. Cauzele pribegiel
pentru acecti din urm erau multe qi diferite.
Immultirea rapid& a populatieibucovinene produse o ingreuiare a co nditiunilor de traiu. Urmar& apoi mai multi ani r&i, in cari secetele
compromiser& recolta. De nevoie oamenii fugiau In Moldova spre a-gi agonisi acolo panea.
de toate zilele. Exemplul acesta Ii urmara cu.
la sfaritul veacului al 18.-lea

atat mai multi, cu cat numai putini puteau

rezista momelilor din partea agentilor de emigrare din Moldova. Multi nu se puteau Imprieteni cu reformele din Bucovina. Secularizarea
moiilor man&stirecti i lnlocuirea bunei administratii militare prin una civila, trezir5, nelncredere In inimile oamenilor, manandu-i pest&
cordon.

Emigrarea se Indeplinia foarte lesne, de vreme ce taranul n'avea proprietate individual&


ci nici gospod&rie bine Intocmit5,, cari sa-1 lege-

de pmantul patriei sale. El ere, cl&cag pe p&-

mantul boierilor ci manastirilor, agonisinduli


(1) Ibid., p. 108 urm.

www.dacoromanica.ro

EMIGRARILE DIN BUCOVINA.

131

in sudoarea fete! painea de toate zilele in schim-

bul muncii palmelor sale. Mai aye& s sufere


Inca asupriri si impilari neomenoase din partea
arendasilor de toate limbile, cari se Imbogatiau
pe spinarea lui, speculandu-i munca. La organele

administratiei, straine i ele, taranul nu gasia,


dreptate, precum vazuram din marturiile co ntimporane. Il mai apasau birurile si-1 Ingrozia,
frica de recrutare. Nu se mai putea Imprieteni
cu idea obligativittii Invatamantului, avand
trebuinta de copiii sai la gospodarie. Iata cauzele principale cari-1 manau peste hotar.
Ajuns in Moldova taranul se putea Ins indata
convinge c vieata era si acolo colosal de grea.
Desele rasboaie i Inclcari dusmane turburau
pacea bietilor locuitori. Apoi i administratia
moldoveneasca rasa Inca foarte mult de dori I.
Sub astfel de lmprejurari pribegii bucovineni
ajungeau curand la convingerea, ea nici in Moldova traiul nu era, asa de usor, precum i-I Inchipuiau si de aceea multi se Intorceau curand la.

vetrele lor parasite in Bucovina. Aici In locul


lor se asezau straini, dar si emigranti din Transilvania. Cei ce se lnapoiau aveau adesea de
sustinut lupte grele pentru redobandirea vetrelor parasite. Avand in vedere numarul cel

mare al admigrarilor, aratate Inteun capitol


precedent, si Orland seama de numarul cel mare
al celor ce se reintorceau In tara, precum si
de micul sucurs de pop ulatie din Galitia, putern
sustinea ea emigrarile acestea n'au alterat caracterul romnesc al terii. Romanii se mantinura si In acest rastimp in potitia lor de populatia cea mai numeroasa a Bucovinei.

www.dacoromanica.ro

IX,

PREPONDERENTA POLITICA I NUMERICA A


ELEMENTULUI ROMAN PANA LA 1848.
Pribegirea populatiei bucovinene din Bucovina In Moldova si dela Moldova In Bucovina n'a schimbat mult raportul numeric Intro Romani 0 Ruteni. Rndurile Romanilor, rftrita prin emigrari, se completar& cu emigranti
noi--tot Romani si eidin raiaua Hotinului, din Moldova
si din Transilvania. Emigranti din Galitia nu se pomenese in mrturiile contimporane, ceeace este o dovada c&
aceste emigrari Incetaser& sau c5. cel putin numrul emigrantilor din Galicia era neIngemnat. In Galitia se simtia
mare nevoie de oameni si numai pOini se puteau strecura
peste Colacin In Bucovina. Apoi Iosif II destin& tara aceasta
pentru prsila vitelor. Drept aceea el In diploma din 6 August
1786, prin care decret5. Incorporarea Bucovinei la Galitia,

dispune ca sh nu se ad-emeneasc& pe cale oficial& colonisti noi, fiindc& populatia ar fi destul de numeroas& si
ajunge cand ea se va Immulp pe calea natural& a nasterilor (1). In temeiul acestei hotariri Imprtesti consilierul
aulic Tiirk heim recomand& Intr'un raport oficial c&tre
consiliul aulic de rsboiu, c& In vederea Immultirii populatiei In Bucovina s& fie bine primiti numai Moldovenii
cari tree de bunk voie peste cordon, pe cand e m igr a ntii
di n Gal itia sau din alto locuri s fie respinsi (2). Vedem
(1) Hurmuzachi, Doeum., VII, p. 4'74. aDa ich diesen Kreis vorzilglich der

Viehzucht widmen will : so ist auch in dieser Hinsicht auf keine weitere
Impopulation, ausgenommen, die sich selbst ergibt, zu gedenkena.
(2) Raportul lui Tiirkheim din 22 August 1786 la Polek, Die Vereinigung
der Bukoivina mit Galizien, p. 47. aUm den aus Absicht der Bukowiner
Populationsvermehrung... erflossenen Allerhchsten Befehl ohne besondere

www.dacoromanica.ro

PREPONDERENTA POLITICA gir NIIMERICX A ROMINILOR.

133

deci lmurit c politica administratiei Impratesti tilde&


la impopularea Bucovinei cu Mo Id o v eni de peste cordon,

prin urmare la intrirea elementului bstinas din aceast5,


tara,. Politica aceasta era de buna' seama, cea mai inteleapt& de vreme ce Romnii bucovineni, In relativ scurta
vreme de cand se gasiau, sub stApanirea austriaa, avur5,
prilej s se manifeste ca un element de ordine si ca buni
patrioti si de a da dovezi despre spiritul lor de jertra
pentru ImpArAtie.

Aceasta o vedem foarte Famurit din raportul Canc6lariei aulice,


lnaintat la 1 Iulie 1790 imparatului Leo.
pold II, prin care cancelaria la cererea liomanilor propune ca Bucovina s5, se desparteasc5. de Galitia, fiindca
experienta dobandit dela 1787 incoace ar il artat pan5,

la evident& c5, terile aceste asa de eterogene nici cand


nu vor putea fi Inchegate intr'un intreg armonic, fiindca.

datinele, obiceiurile, religia si limba, toate sui-it

deosebiten (1). Constatarea aceasta a supremului for administrativ din Imparatie dovedeste pe deplin, ca. la 1790
Bucovina era Inca o tar5, eminamente romaneasc, de vreme

ce numai intro limba, datinile si obiceiurile B ucovinenilor romani exist& o deosebire fata, de ale Galitienilor. Despartirea se recomanda din motive curat nationale,
apreciate si recunoscute de locurile cele mai competente
din Austria. Prin rezolutia din 7 Iulie 1790 insus Impratul Leopold II recunoscand Indreptatirea cererii Rornanilor, ca tara s5, fie deslipit de Galitia, hotri desOrtirea, care Ins& din consideratiuni financiare n'a putut
fi Inf5ptuita (2). Cu privire la planul de organizatie a BuICosten... und mit dessen fiir die Viehzucht notwendigen Riicksichten In

Vollzug zu setzen, ist lediglich denen sich von selbst eingefundenen Moldauern eine geneigte Aufnahmebezeiget, hingegen

weder aus Galizien ein Ansiedler Lir die Bukowina iibernommen, noch sonst von anderwartsher eine mit Auslagen
verbundene Ansiedlungs-Disposition getroffen wordeni.

(I) Hurmuzachi, Docum., VII, p. 477: g...so wie dean dieser heterogene
mit dem Ganzen auch wirklich nie zusammenhangen wird, Sitten, Ge-

bruche, Religion, Sprache, alles ist verschiedenD.

(2) Ibid., p. 478. aMeine Gesinnung gehet eigentlich dahin, dass die Bu-

kowina nur in soweit von Galizien getrennt werde, class sie aufhore
einen Teil des letzteren auszumachen und der Bukowiner Adel nicht als

www.dacoromanica.ro

CAPITOLIIL IX

134

covinei, propunerea cancelarului aulic, contele B 1 u m egen, merit& toat& atentiunea noastr. In memoriul su
din 17 Fevruarie 1781 el 1F,Ii exprim5, parerea, csa Bucovina

sa, nu fie a1ipit5, altei provincii, precum recomanclau unii,


ci s pritneasca o intoomire autonom, contintAnd a fi
guvernat5, dup5, vechile traditii moldovenesti ; bstinasii
s'5, fie aplicati in serviciile publice i sa, se caute a se
dobandi Increderea Moldovenilor In msura cea mai
larga, (1).
La 1778 0 1779 Romanii formasera, un corp de Poturasi (2),
un fel de garc15, national, spre pstrarea prdinei din

la,untru, iar la 1788 ei dadura un contingent Insemnat la


corpul de Ar n ut i de sub comanda lui Baeddeus de
Scharberg, care acre& s sprijineasc operatiunile lui Iosias

de Koburg contra Turcilor. WA, ce gasim Intr'un raport


al contelul Ugarte dela 16 Octomvrie 1809 asupra acestei
nfanifestatiuni patriotice a Romamilor din Bucovina: a CA
nobilimea Bucovinei era, pururea dispus i gata de a
Stande Galiziens betrachtet werde; ohne also far diesen kleinen Landstrich
eine besondere kostspielige Administration aufzustellen, wird selber in
Ansehung Galiziens quoad Politica et Judicialia auf die namliche Art wie
Schlesien in Ansehung Mahrens zu behandeln sein; inzwischen aber ist die
unmittelbare Besorgung der. Bukowina noch wie bisher ohne neue Einrichtung fortzufhrenD.

11 Original in Arhivele de rtoiu din Viena, sign..1781G-959. a...Es

sei Sr. Majestat einzuraten, dass die Bukowina keineswegs

mit anderen Provinzen vereinigt, als ein ganz abgeso ndertes Land und soviel moglioh nach jetzigen Gebraachen
und Sitten behandelt, die dortigen Landleute zu ffentlichen Bedienstungen angewendet und getrachtet werden
sollte,damit die Zuneigung und das Vertrauen der Moldauischen Nation auf das moglichste gewonnen werdeD.

2) Poturas sau poteras (Hascher) deriva dela poter, un fel de gardisti


sau jandarmi calri (marechaussee'. Institutiunea aceasta o gsim si la Romanii

din Moravia, la cari se pomeneste din vechime de acorpul poterasilorD


(Portatschen Corp). Acesta se compunei din 62 de oameni comandati de
un capitan. Acestia se recrutau din fruntasiitinutului si aveau in seama kr
paza sigurantei publicei. (Cf. Vaterkindische Bkitter,1813, p, 541 urm.) Poterasi

de acestia se gasiau mai ales In Tara-Romaneasc5.. In Moldova grijiau de


siguranta publica.; Calfirasii, I3aranii, Pantirii, Arnautii i Imbliltorli. Calarasii aveau centrul kr la Cotmani. C6pitania de CotmaniD s'a desfiintat
numai dupa ocuparea Bucovinei. (Cf. Splny, Beschreibung der Bukowina,
ed. Polek, p. 62 urm.)

www.dacoromanica.ro

PREPONDERENTA POLITICA RI NIIMERICA A ROMANILOR.

135

grijI pentru sustinerera sigurantei din launtru i din afark

e poate cu atata mai putin trage la Indoealk cu cat ea


Th anii 1778 i 1779 form& un corp anumit de pandaci,

care era cunoscut sub numele de Poturi (pter) sau


Pot ura0 (poterase, cu ajutorul caruia s'a pus capt pra-

laciunilor cari se Immultira peste masura In tara; pe l'ang&

acestea ea 1ut parte activa i la corpul de Arnauti, care


-se forma la ordinul ducelui Iosias de Koburg cand izbucni

rsboiul cu Turcii la 1788 ci In fruntea caruia se gasia


capitanul Bddeus de Scharbergn (1).
Atitudiunea patriotica a Romanilor n'a ramas nebagata
in seam& de forurile superioare.
Despre preponderenta politica i numeric& a Roma-

nilor pe la .1800, posedam i cateva marturii directe.


Scriitorul anonim dela 1801 amintecte ea limb a prin-

cipal& a terii era cea moldoveneasca, o ameste-

catura de cuvinte latinecti i slavonecti. Pe Fang& aceasta


se mai vorbia in tar& ruteneste, lecetcste, nemtecte si
ungureste (2). Rohrer gaseste In tar& Nemti, Moldoveni,
Sacui, Ovrei, Armeni, Poloni, Rusi, Greci i Tigani, mar-turisind ins& c& pe dnsul, ca Neamt, II interesau cu
preferinta Nemtii (3). Tot el ne spune ch. Moldovenii de

peste cordon apreciau foarte mult stapanirea Impara-

(1) Isidor cav. de Onciul, Volintirii sau Olintirii, p. 20. iDass der Adel
der Bukowina sich zur Erhaltung der innern und ausseren Sicherheit von

jener willig und bereit habe finden lassen, daran kann um so weniger
gezweifelt werden, als derselbe in den Jahren 1778 und 1779 ein eigenes

Hascherkorps, welches unter der Benenung Po turi oder Poturaschi


lekannt war, errichtet, und mittels desselben der in der Bukowina so sehr
ilber Hand genommenen Raubereien Schranken gesetzt, auch einen tatigen
Anteil an den Arnauten-Korps genominen hat, welches der Herzog Josias
-von Koburg beim Ausbruch des Tarken-Krieges im Jahre 1788 errichten
und von dem datnaligen Hauptmann Baeddeus von Scharberg kommanieren hess D.
(2) .Alphabetische Darstellung des Bukowiner Kreises, 1. c., p. 60. (Spra.chen des Landes sind vorzaglich die moldauische und ruisische, mit welcher
man aber in der Bukowina allein nicht durchkommen kann, well durch die

Verschiedenheit der Nationen, welche diesen Kreis bewohnen, auch ihre


Sprachen im Gauge sind, als: russisch oder russniakisch, polo isch, deutsch
und hungarisch.... Die moldauische Sprache ist eine Mischung von der latainischen und slavischenD..
3) I. Rohrer, 1. c., p. 43.

www.dacoromanica.ro

136

CAPITOTAIL IX

teasc (1). 0 icoana fidelA a referintelor nationale din

Bucovina dela Inceputul veacului al 19-lea nedesfsoara.


si loan Budai-Deleanu, care, catAlmaciu si acesaro-regescsfetnice pe lAnga guberniul din Lemberg, ava ocaziune
de a se inform& la fatalocului asupra staxilor din Bucovina. In a scurtele sale observatiuni asupra Bucovinei D gsim,

0 urmAtoarea mrturie privitoare la populatiunea Orli:.


Croat& populatiunea, ce locueste cam in 300 locuri
mai mari si mai mici, se compune din 160-200.000 sufete. Natiuni felurite Ca: Moldoveni, Rusniaci, Germani,
Armeni, Evrei, Unguri, Lipoveni si Tigani. Cu toate c5.

numrul Moldovenilor a schzut mult dup5, revindicare, pentrucmulti dintre ei, credinciosi
vechilor obiceiuri, au trecut In principatut
Moldovei, totus putem sn-i privim pe ei ca populatie de a.petenie In aceast5, provincie.
Toti Rusniacii cari se afl in Bucovina siMoldova sunt supusi galitieni sau rusesti, cei din
Bucovina sunt mai toti galitieni, au si obiceiuri
galitiene, vorbesc aceeas limba, numai cu deosebirea ca, prin contactul lor cu Moldoveniiei
amesteea multe cuvinte moldovenesti In limba.
lor, se si Imbra6 mai bine si Bunt mai curtei
decattaraniidinGalitia.DarbeuturadeholercA(2)
este introdusa si aici peste tot(3).
(1) I. Rohrer, I. o., p. 5: saber ich versichere Sie, selbst der Moldauer heisst
unsere Regierung, die milde Regierung; das Deutsche Volk, die milden Europers. sDer Poppe von Dorohoiu.... behielt den Eindruck bei, das man in
Oesterreich unter guten Menschen und gutem Monarchen lebes. PArerea
aceastA bunt despre strtpAnirea austriac5 a contribuit foarte mult la emigrarea Moldovenilor peste cordon In Bucovina.
(2) Rachiul se import& mai IntAiu din Ucraina. Pan& atunci Moldovenii beau numai yin; ofiterul anonim dela 1781 povesteate c nici inteo
tar5 In Europa nu se bea stata apts. ca In Bucovina (aDenn vielleicht trinkt
man in keinem Lunde Europas mehr Wasser als in diesems. Schlozer, VIII,
45, p. 250). Despre ravagiile alcoolismului la Rutenii din valea Ceremuplui, cf.
Alphabetischa Darstellung der Bukomina, I. c., p. 38.

(3) loan Badai-Deleanu, Kurzgefassts Bemerkungen itber die Bukowina, orieinalul In colectiile Academiei Romine; o descriere amAnuntita a
Bucovinei dela Inceputul veacului al 19-lea, relevatfi de Papiu-Ilarianu in
Analels Societtifii Academics, III, p. 110 (1870) ei tracins . mai apoi de George

Bogdan-Duici In Gazeta Bucovinei, anul IV, no. 8 urm. Originalul german


se gisegte In anexl la aceast5. lucrare.

www.dacoromanica.ro

PREPONDERENTA POLITICA V NIIMERICI A ROMANILOR.

137

MArturia lui Ioseph Rohrer are mare valoare din cauz5.


i observatii fAcute la

cA ea se IntemeiazA pe studii

fata locului cu ocazia cAlAtoriei autorului prin Bucovina (1).

Rohrer aratA cA la 1803 trAiau In Bucovina 189.481


de creatini ai 3.349 de Ovrei. Din cei 189.481 crea-

tini erau 48.481 Ruteni, Poloni,NemtiaiSAcui,


pecAhd rAmAaita de 160.000 se compunea, din
RomAni sau Moldoveni. Raportul acesta Ii pArii lui
Rohrer cu atAt mai probabil, cu cat el mArturiseate
cA districtele CernAuti
i Siret erau locu-

ite In cea mai mare parte de RomAni(2). Tot

Rohrer ne spune In alt loc cA Rom Ann formau ma-

joritatea covAraitoare a populatiei dinBucovina


i anume atAt cu prvire la starea boiereascA,
cat ai la cea tArAneascA (3).

(1) Ioseph Rohrer, Die wallachischen Bewohner der oesterreichischen


Monarchie, Vaterlandische Blatter fr den oesterreichischen Kaiserstaat
No. XLI, XLII, XLIII, 6 Fevr. 1810, p. 1,311. aNachdern ich nun eine kleine
Uebersicht der ungarisoh-siebenbrgischenWalachen gab, so fahle.ichmich
urn so mehr verpflichtet, das Gleiche in Beziehung eben dieselbe Sprache

im Wesentliohen redenden Moldauer in der Bukowina urn so mehr zu


leisten,

als meines Wissens noel' kein Schrftsteller

(auch Sulzer nicht) die Bukowina selbst zu besuchen


und nach dem an Ortu. StelleErhobenen zubeschreiben
sich en ts c hl oss en hats 0 Mouse mai lnainte de Rohrer I. BudaiDeleanu.

(2) Ibid., p. 312. aS:ollte man nun aun annehmen wollen,


dass von den im Jahre 1804 in derBukowina befindlichen
189.481 Christen (denn die iibrigen 3.349 Einwohner waren
Juden) 48.481 Menschen entweder Rusniaken oder Pohlen, Deutsche und Szekler waren; so bleibt noch immer ein
Rest von e in hu ndert f iin fzig T aus en d christlichen Einwohnern,

welche wahrscheinlich zum moldauischen und walachisohen Volkstamme gehoren. Mir

ist diese Summe urn

so wahrscheinlicher, als der Serether Bezirk, welcher grosten


Theils aus Moldauern besteht, im Jahre 1803 bereits 106.600

Seelen auswies; als man ferner in der Kreisstadt Czernowitz, dem


Hauptorte des auf 95 230 Seelen gerechneten sogenannten C ze r n o-

w i tz Bezirkes, haufig unter der minderen Volksclasse


moldaaisch reden hort. Nur langs der russische Granze
urn Wisznicze her rscht einzig die rusniackische Sprachet..

(3) I. Rohrer, Politisch-arithmetischer Versuch fiber die Bukowina In


Vaterlandische flatter, 31 Octomvrie 1812, p. 527. Im Jahre 1810 verehelichten sich 2039 dem orientalischen Christentum Ergebene, wohin alle

Einwohner moldauischer, oder wenn mann will, walachischer


www.dacoromanica.ro

138

CAPITO VEIL Ix

Dupa Rohrer, la 1803, raportul numeric intre Romani


si Ruteni ni se prezenta cam ca 1 5 0.0 0 0:5 0.0 0 0 sau
ca 3:1.
Dela 1800-1813, populatia Bucovinei sporl cu 25.268
suflete, urcandu-se dela 190.307 la 215.575 (1). In privinta national& raportul numeric Intro Romani i Ruteni
n'a putut suferi mari schimbari. Emigrarile din Galitia
erau minimale, pentruca proprietarii de acolo aveau
nevoie de brate de munca, cari In urma turburarilor rasboinice din era napoleoneana devenira si mai cautate.
Cu atat mai intensive erau admigrarile din Ungaria (2).
Tot atunci contenira i emigrarile la Moldova, unde pe la
1816 domnia o foamete cump1it5.. Din cauza lipsei de
pane, Domnul Moldovei opri intrarea strainilor In tara
sa. Episcopatul roman din Transilvania aduse aceasta la
cunostinta celor interesati pe calea urmatoarei ordinatiuni din 1816 : Tot parohul s'arate in biserica la norod din locul unde se spune cazania, ca domniia din Mol-

dova a oprit ca locuitori din terile Imparatesti, adeca


din Maramures, Ardeal i B u co vina s nu mai treaca
In Moldova, fiindc ash, de pOne bucate s'au facut in
Moldova, cat acele nici spre hrana Moldovenilor nu ajung (3).
In vremea aceea de prirnejdie pentru Imparatie nu puteau ramanea, inactivi nici Romanii din Bucovina. Dupa
izbanda armelor ImparatoSti la Aspern i Essling, imparatul Fracinsc I Moil apel catre popoarele sale In vederea
sdrobirii definitive a Frantuzilor. Acestia raspunsera cu

Insufletire patriotick depunand pe altarul patriei mari


jertfe de sange si de avere. i celor mai noi cetteni ai
Austriei, Bucovinenilor, li

se adresa un apel

special,

Nation gehren, welche in diese'r Landschaft die bei weitem


grosste Mehrzahl behaupten und deb grossten Teil des Adele
nicht minder als der Bauernschaft bildenv.
(1) Raportul as4 numitei aStudien-Hof-ComissionD &etre Impfiratul din 19
Noemvrie 1813, orig. In In arhivele Ministerului Cultelor si al Instructiunii
din Viena, sign. 251/40, ex. 1814, fasc. 18 A. Galitia.
(2) Cf. F. Graf v. Karaczay, Beitrage Bur europischen Landerkunde.
Bukomina, p. 85.
(3) Dr. Harkin Puscariu, Documents pentru limba fi istorie, I, p. 187.

www.dacoromanica.ro

PREPONDERENTA POLITICA

1 NIIMERICA A ROMINILOR.

139

redactat in limba german& si roman. u In credint& asupra dragostei voastre catre iubitul Imp&rat, In credint&
asupra bunei vointe, asupra vitejiei voastre, sunteti chemati ca cat mai In grab& cu arme adec&: cu sabii, pusti,
pistoale 9i cu o traist grijindu-v& s& veniti la Cernauti.
Proclamatiunea aceasta, semnat& la 9 Iunie 1809 de
comandantul armatei din Galitia, principele Hohenlohe,
a fost prima& cu mare insufletire de ctre poporul din
i nobili, de prin ta,rguri si de pe la
sate, se grabir& a se adun& sub steag. Astfel se formar& curand mai multe escadroane de arnAu ti si de

Bucovina. Tarani

v an At o ri, compuse din nobili si din oaineni de rand, la


cari se alipir& i dou& batalioane de pedestrime (1). Acestia erau volintirii sau olintirii (voluntarii) romani din

Bucovina la 1809. In fruntea volintirilor se gsiau boierii Mihalache Calmutchi, Louis conte Logothete, Enachi Tabora, Constantin Ianos, Vasile Goian s. a. Intre
volintiri gsim ta'xani romani din toate 04.We Bucovinei,
as& din FratAuti, Horodnic (2), Vicovul de sus, etc. La
trecerea voluntarilor rornani prin Galitia locuitorii ruteni
de prin sate fugiau din drum strigand cu groaza: uid u t
V ol o c h in, adic& yin Moldovenii! Se vede c& Rutenilor
Inc& nu le iesise groaza din suflet, pe care o raspandiau
In vechime armatele moldovenesti chnd treceau hotarul
Galitiei (1). Intre volintirii cAlrii intalnim ri; i pe primarul
din Vicovul de sus, Nicolae Nisfor, care echipandu-se pe
cheltueala sa, urm& ca unul dintre cei dintai apelului Im-

paratesc. El fusese 14 ani primar In comuna sa natal&


ingriji de cladirea bisericii de piatr& de acolo. Atitudinea sa patriotic& se Invrednici de inalta apreciare imparateasa, urmand sa fie decorat cu medalia de onoare (2).
(1) ImbracImintea arnuOlor nobili era din postav vorde; pe cap ei purtau
o ciciu15 de miel.
(1) Isidor cav. de Onciul, Volintirii sau Olintirii, p. 6; D. Werenka, Der

Krie3sruf an die BuIcomina in Jahre 1809; R. F. Kaindl, Die Bukowina


im Jahre 1809 In Jahrbuch des Bukowiner Landesmuseums, XVI.
21 Arhivele Ministeralui de Interne dela Viena, sign. IV. D. b. No. 65 ex
Martio 1818. (Medaillen far ausgezeichnete Handlungen) ekleine silberne
Ehrenmedaille mit Oerl und Band pentruc5, a flout servicii de voluntar.

mit eigenem Pferd und eigener Mistung als der erste aus dem Dorfe
ausgertickt, hatte seine Wirtschaft und F'amilie verlassen und spitterhin

www.dacoromanica.ro

140

CAPITOLITL IX

Asemenea fur& distin0 toti aceia cari prestar& servicii de


voluntari. Top taranii cari servir& sub steag fur& scutiti

de biruri pentru vieata lor Intreag& (1). La Vicovul do


sus se gsia i un armurier, care Maria arme pentru voluntari (2).
8i din manifestatia

aceasta patriotic& ved em


c& Romanii formau populatia cea principal& a
terii; apelut impartesc era in prima 1 inie lor
adresat, limba roman& era, pe tang& cea german& a st&panirii, limba tern (3).
In colectiunile Academiei Romane din .Bucure0i se gsesc

98 acte de natur& politic& i administrativ, privitoare la


Bucovina dintre anii 1778-1489, ca: porunci i patente impArAte0i, precum i circulare din partea guvernmantului
Galitiei. Textul tuturor acestor acte este redactat In limba
ger m a n5, i. roman& (4). Nici unul singur nu este redactat in limba rutean! Actele acestea dovedesc Om& la evident& c& limba rutean pe acea vreme nu era Inca socotit& ca limb& a terii. Toate publicatiile se faceau numai
in limba roman& 0 germana. Inc& la anul 1848, toate intocmirile administrative 0 culturale tineau cont numai de
Romani. La toate oficiile terii gsim functionari cari cuno0eau limba noastr. Intro acetia intalnim pan& 0 interpreti pentru limba polona. Nu ghsim Ins& niciodat&
pomenindu-se de functionari sau talmaci ruteni ! In izvodul
functionarilor terii Intocinit de Budinszky la 1783, gsim
7 functionari romani, unul polon., dar nici unul rutean (5).
Aceasta dovede0e ca. Rutenii pan& la 1848 n'aveau nici

un rost politic In tar, fiindca num&rul lor era prea neInsemnat nt flindc& erau priviti ca pribegi, sositi numai
de curand in Bucovina.
einen anderen Mann auf eigene Kosten angeworben und gestellt.. Cf. R.
Kaindl, Die Bukorvina im Jahre 1809, p. 25 si Junimea Literal* V, p.
15 urm.
(1) Isidor cav. de Onciul, VoUntirii eau Olintirii, p. 23.
(2) Ibid., p.17.

(8) Cu privire la limba terii cf. I. Nistor, Lupta noastrd pentru iinth
in Junimea Literati., X, p. 56 urm.
(41 Biblioteca Academiei Romne, Crefterea Colectiunilor,1911, anul XIX,

p. 323-329.
5) I. Budinszky, Beschreibung der Buccominer Districts, ed. Polek, p. 86 UM.

www.dacoromanica.ro

PREPONCERENTA POLITICA

NIIMERICA A ROMANILOR.

141

Cu vremea Ins& prezenta lor In pArtile nordice ale Bucovinei nu r&m&ne fArA influent& asupra Rornnilor g&zduitori.

Limba romAn& se mAntina pe lAng& cea german& a

stApanirii ca singura limb& a terii. La 7 Martie 1818,


guvernul Galitiei, sub a &Arai ascultare se gsi pe
atunci si Bucovina, public& un circular oficial In limba
german& si rom&na., cum cli la podul pe st&lpuri cel
nou care s'au fAcut Intre Kuti si Vijnita pe apa Ceremusului, trebue WA. se pl&teasca vama de pod &ate 4 crei-

tari pentru o vita war& trAgtoare Injugata sau Inhmath la desarte carte, radvane, butce si britce (1).
In pArtile despre Galitia se observ& Ins& influenta
rutean& In actele particulare, hotArnicii, etc. Scriitorii

actelor de judecat& nu mai cunosteau limba romam& cum


se cade, ci o aduceau pe ruteneste ; unii membri din
vechea familie razeseascA Onciul iscaliau V o n C" u 1. ObservAm deci o infiltratie lent& o Innecare a elemen-

tului aborigen, numeros, carat si mAndru in potopul galitian, cum se exprim& ash, de nimerit d-1 Iorga (2).
Cu toate acestea Ins& elemental romnesc Intrecea, cu
malt pe cel rutenesc. Un scriitor anonim care la 1818
cal&toria prin Bucovina, constata c& partea cea mai mare
a locuitorilor din BAcovinaerau Romani; numai In regiunea
dela miaz&noapte a acestei provincii se gsesc mai multi
Ruteni decat Romani (3).
Atitudinea patriotic& a Romnilor bucovineni, precum

ci serviciile militare prestate In cursul rasboaielor contra


lui Napoleon, g&si apreciarea cercurilor conduc&toare. La
10 Aprilie 1813, administratia bucovinean& propune ca In
17 sate sa se Inilinteze ccoale triviale titi anume la *i(1) Un exemplar original din aceastft ordinatiune impreuul cu multe
alte acte romnesti din Bucovina din vremea aceea, se gAseate la Academia
Romni din Bucureati. Cf. Crefterile 'Academiei, XIX, p. 324 urm.
(2) N. Iorga, Boieri ft refzefi in Bucovina fi Basarabia in Analele Acad.
Bons. XXXV, p. 31.
13) -d-, Beschreibung einer Beim von Bistritz in Siebenbilrgenbis Lemberg im

Jahre 1818, apirutft in Vaterlandische Blatter, 1819. No. 83, p. 332: Die
grossere Masse der Bewohner dieser Provinz besteht aus Moldauern oder
Walachens ; No. 84, p. 334: 4Irn nOrdlichen Theil der Bukowina wohnen
schon mehr Rusnyaken als Walachen*.

www.dacoromanica.ro

142

CAPITOLIIL IX

penit, Hlinita, Dracinet, Banila pe Ceremus, Lucav54, Camenca, Cuciurmare, Putila, Vijnita, s. a., cerndu-se pentru

aceste scoale Invatatori din Transilvania, cunosc5,tori de limba roman5, (1).


RaspAndirea acestei limbi peste toat5. Bucovina si pre-.
le servia, de
limb5, matern5, reiese foarte clar din raportul episcopului

ponderenta numeric a celor cArora ea

Eugenie Hacman, Inaintat stapnirii la 17/5 Septemvrie


1837. Episcopul cere ca In eparhia sa s5, se activeze 3

scoale principale cu ate 4 clase, 30 d ecoale cu ate


3 clase si In fiecare sat elite o scoala trivialk la care
s fie aplicati Invtatori cari cunosc pe deplin limba
roman& (2).

In urma propunerii consistoriului din Cern Lip si a


aprobArii consistoriului romano-catolic din Lemberg precum si a guvernului de acolo, Comisiunea aulic& de
studii recomanda, la 23 Martie 1844, Impratului Ferdinand I activarea ecoalelor cerute. Ca limb de instructie
in ele se recomand5, limba moldoveneasc si numai

In districtele dintre Nistru si Prut cea rutean5, (3).

Din acest raport oficial vedem l'amurit ea, la 1844, in


toat5. tara afar de districtele dintre Nistru si Prut st5.pAnib, Inca limba romAneasa. In 1849, se discut5, chestiunea organizatiei administratieijudecatoresti a terii. Atunci
se sin* lipsa de judeciltori si functionari ro rn A, nitrebuiau

vreo 50.Despre Rutenrnu se pomeneste nimic (4). Pe


(1) Allerhochter Vortrag der treugehorchsamsten Studien Hofkommissiun,

wegen Besserung des Volksschullwesens far die nicht unierten Griechen


in der Bukowina, Wien am 23 Marz 1814, ed. I. Nistor In Zur Geschichte
des Schulivesens in der Bulcorvina, p. 44, adass derley 'der walachischen

Sprache kundige Lehrindividuen aus Siebenbargen in der Bukowina


kommen gemacht werden9.
(2) Ibid., i....mit der moldauischen Sprache vollkommen kundigen...
Lehrern bestellt werdens.

(3) Ibid., p.47: eDie Sohulsprache hat die moldauische und im


Bezirke zwischen Pruth undDnjester die ruthenische Sprache
zu sein..
(4) Sonstitutionelles Blatt aus Bohmen, Beilage 1849, No. 236: aDie
Hauptursache der Verzogerung mit der Geriohtsorganisation scheint darin
zu liegen, das mehr als 50 Juristen fehlen,die der rumanischen Sprache
kundig waren. Es sind aber bereits Antrage an das h. Miuisterium ergangen, das Studium der Rechte mush und nach in unserer Haupstadt einzu-

www.dacoromanica.ro

PREPONDERENTA POLITICA $1 NIIMERICA. A ROMANILOR.

143

vremea aceea er& chiar vorba de a se infiinta o universitate,


sau cel putin o academie juridic& romnease& pentru a obtine& functionarii trebuincioi pentru administratia romaneasc& a- Bucovinei (1).

Astfel vedem c& pin& -la pragul erei constitu-

tionale, Romanii r&maser& natiunea cea mai numerbasil. In Bucovina. Limba lor servii, pe lang& cea
german& a caxmuirii, de singura limb& a terii. Despre limba ruteanA ca limb& a terii nu se pomenete
nic&ieri p&n& la 1848. Numai in coal5, i anume

in regiunea .dintre Nistru si Prut ea incepir s&


Inlocuease& pe cea romn. Dela ocuparea Bucovinei pan& la 1848, num&rul Rutenilor spori mertu,

dar el totu nu-1 puta ajunge pe al Romanilor


batina0, cari primiau sucurs etnic din Moldova i
Transilvania. Abi dup& ce acesta incet& cu des&v&r$ire, Incepir a se simti efectul rutenizrii. Acesta
dureaz& pan& in ziva de azi, de vreme ce Rutenii
primesc zilnic sucurs din Galitia, pe camd Romanii
hotarele spre Romania qi Transilvania fiind Inchisecontinu& a se Immulti numai pe calea nasite-

rilor. In Imprejurarea aceasta fatal& zace gravitatea chestiunii rutene in Bucovina (2).
Pe temeiul constatrilor acestora ajungem la convingerea c& alipirea Bucovinei la Galitia din punct de

privire nafional n'a avut urm&ri ade dez&stroase


precum s'a crezut pan& acuma. Polonii at otputernici in Galitia n'aveau nici un interes de a promov&
chestiunea rutean& In Bucovina. Ei, cari in Galitia

tineau milioane de Ruteni In robie, se feriau prea


bine de a contribui la deqteptarea Rutenilor din
Bucovina, cari in ochii lor erau simpli iobagi fugiti de pe moiile leahtei polone din Galitia. Mai

fiihren, damit den Jiinglingen Gelegenheit gegeben wiirde, sich auch in


der rum An ische Sprache vollkomen auszubildens. In 1849 se simta
lipsa de juriscosulti rom.ni, acum se contest& dreptul limbii romne la
tribunal(
(1) Ibid., nr. 310 din 29 Decemvrie 1849.

(2) Cf. I. Nistor, Legdturile noaetre Cu Ardealul, ln Junimea Literark XI, p. 12 urm.

www.dacoromanica.ro

144

CAPITOLUL IX

stim ca la interventia lor mii si mii de Ruteni pribegiti In Bucovina urmarA &A fie restituiti stApanilor tor din Galita. Pare paradoxal, dar e adevArat cA Polonii au contribuit indirect foarte mult la
mAntinerea caracterului romanesc al Bucovinei.
Astfel Bucovina, pan& la desfacerea ei definitiva
de Galitia (1849), era privitA ca o tara romneascd,
care numai pe temeiul trecutului si caracterului ei
specific romanesc puta dobandi autonomia provincialA.

www.dacoromanica.ro

X.

ANTAGONISMUL ROMANO-RUTEAN
IN BUCOVINA DELA 1848-1910.
Cu mult mai grea deveni situatia Romnilor In Bucovina dela 1848 Incoace. Administratia terii nu mai tine&
,cont de caracterul romneso al acestei provincii. In urma des-

facerii Bucovinei de Galitia, Polonii pierdur& vechea lor


influent& asupra trebilor politice din Bucovina. Astfel
.stAp&nirea obtinh man& liber& In aceast& tar& devenit& au-

tonomA. In contra atotputerniciei Polonilor In Galitia guvernul a cAutat i a gsit o contrabalans& la Rutenii 80,
-de numeroi din Galitia, c&rora le &Ada tot sprijinul sAu.
De acest sprijin beneficiar& i Rutenii din Bucovina deopotriv& cu fratii lor din Galitia. Pam& la 1848, Polonii
contribuir& la pAstrarea caracterului rom&nesc al Bucovinei. Dela 1848 Incoace, ei au contribuit indirect la Injghebarea unei politici nefavorabile Rom&nilor bucovineni,
fiindc& politica filorutean& urmArit 5. de stApanire nu era
Indreptat& numai contra lor, ci implicit t.3 i contra Rom&nilor caH ocupau aceeaq situatie politic& In Bucovina, ca
vi Polonii In Galitia (1).
Noul curs In politica Bucovinei s'a manifestat pentru
prima dat& cu prilejul alegerilor parlamentare dela 1848,
din cari ieqir& alei mai multi tAr ani ru t eni In frunte
-cu Hutanul Cobelita. Atunci se ivi idea de a alipi partea
rutean& a Bucovinei la Galitia ruteanfi, formAnd astfel o pro-

vincie national& pe sama Rutenilor. Impotriva acestui plan


(1) Cu privire la desvoltarea vietii politice in Bucovina, cf. I. Nistor, Das
politisehe Parteitvesen bet den Rtondnen, care va apAreiln curand In a Zeitschrift far Politilo), Berlin.
I. Nista, Ronatfinii fi Rutenii in Bucovina.

www.dacoromanica.ro

10

146

CAPITOLIIL X

se ridicara, fruntasii Romnilor bucovineni ca un singur


om i reusira a zadarnici realizarea lui. Intr'un memoriu
explicativ la petitiunea terii dela 1848, Romanii expun c .

aelementul rutean s'a asezat In sesul Prutului

In tinuturile muntoase de catre Galiia, dar de


loc nu excluziv ci numai preponderand, astfel ca.

Romanii cari locuesc in acele parti vorbesc pe langa .

limba lor materna si pe cea ruteana, multi chiar

fara sa mai vorbeasc pe cea materna.. Din cauza aceasta ar fi deci cu totul pripit i gresit a conclude Indata, c toti cei ce vorbesc ruteneste ar fi de nationali-

tate ruteana. Nu trebue si uitam ca limba este, nu-i

vorba, eel mai eminent si mai important, dara nici decurn


singurul criteriu al nationalitatii; datinile, obiceiurile, inclinaiunile i mai ales religia alcatuese In aceasta privinta factori egal Indreptatiti, incat rezulta a cei 80.00G
de Romani, cari vorbesc ruteneste, vorbind simplu o limb&

straina, fie chiar ca multi dintre ei sa fi uitat limba lor


materna, Inca n'au renuntat la nationalitetea lor i nici
nu s au alipit la cea ruteana. Planul dada pe calculul
dovedit de falsal nationalitatii rutene a tuturor acelora.
cari vorbesc ruteneste, planul de a -Lai& Bucovina in dou&
si de a anexa pe cei cari vorbesc ruteneste la Galitia, eade

prin urmare dela sine (1). Prin atitudinea lor hotarita.


Romanii reusir atunci a zadarnici acest plan. De atunci
Insa Rutenii nu incetara de a se validit& ca factor politic
In Bucovina.
Prima sageata contra Romnilor sbura la 1849, din pana

unui corespondent rutean din Cernauti, care intr'un ar-

ticol din Foaia Constitutional& din Bohemian avii


Indrazneala de a contest& superioritatea numerica a RomaMlor fata de Ruteni, sustinand c numarul acestora
ar fi In Bucovina egal de mare cu al Romamilor. Atunci
Alecu Hurmuzachi se grabi sa rectifice inexactitatile corespondentului dela, aFoaia Constitutionala. din Bohemia
din care rectificare retinem urmatoarele amanunte prepcase pentru eluciderea acestei chestiuni. Iat cuvitele lui
Alecu Hurmuzachi: aPentru cele mai noua oficiale numarari
(1) Promemoria our Bukolviner Landespelition, p. 11 urm.

www.dacoromanica.ro

ANTAGON:SMUL ROMANO-RTITEAN.

147

i calatorli in toate tinuturile tern, intreprinse In scop de a


mijloci In privinta limbii li a localitatii referinta (relatia)
care sa se puie drept fundament la noua organizare judecatoreasca 0 politica, acele numarari si calatorli zic au scos
la lumina neindoiabilele fapte, ca pe Fang& toata legatura
de phna acuma cu Galitia i cu toate ca In urma acesteia
Rutenismul fu patronat de catre guberniu In privinta nationala i bisericeasca In contra Romanismului, totu numarul

acelora ce vorbesc romne0e se are catre al acelora ce


vorbesc n u m ai rutene0e ca 209.293 &are 108.907, adica

ca 2 chtre 1... Adica oficial se tie ca in 183 de localitati curat romne0i se aft& 209.293 de Romani, &and
Ruteni se numara In 87 sate curat rutene0i cu 90.692
i In 35 localitati mestecate cu 18.215 peste tot 108.907
de suflete. Apoi numerii Bunt un argument detunatoriun.
Constinuand Alecu Hurmuzaki arata, ca umai vrtos In-

tre Prut i Nistru, mai top Romanii vorbesc, pe langa


limba lor materna, i cea ruteneasca, ba Inca ici colea,
cu luare afara (exceptie), nu numai li se intoarce limba
mai cursiv pe rutenie, ci lenevindu-se (neglijindu-se) sistematic pe drumul guvernial propria lor limba, vorbesc
numai cea ruteneasca. i dad. un Roman pe BATA propria
sa leimba mai vorbe0e i una straina, sau daca vobe0e numai

o limb& straina, nu i cea romneasca, au doara pentru


aceea va trebui s5,-0 piard5, nationalitatea 0 sa fie reputat
de un fugar intr'o nationalitate straina? Acestea nici decat, prea invatate domnule corespondinte! Cad nationalitatea este produsul mai multor factori, qi daca lipse0e
un factor, se micoreaza, ce este drept, lntregimea elemen-

tului national, insa nici decum nu se terge cu totul.


Ochiul Ministerului strabate
dupa toate semnele numai
prin mediul rutenesc In tara noastra de coroana i noi vedem cu dureroasa tanguinta, ca principiul egalittii tuturor
nationalitatilor aici se explica i se pune in lucrare numai
spre folosul natiunii aflande in minoritate. Caci Romanii

din Bucovina niciodata nu se vor lasa sa fie desnationalizatin (1).

Cuvintele acestea, izvorlte din pana unui barbat matur


(1) Alecu Hurmuzachi, Rateiciri nationale,In Bucovina, II, no. 35, p. 201 urm.

www.dacoromanica.ro

CAPITOLIIL X

149

aezat ca Alecu Hurmuzachi, ne arata ca, lupta national&

Intre Romani i Ruteni era la 1849 declarat, urmand


s se dea cu cea mai stranica Inverunare. Mai vedem
apoi ca Romanii cari veniau In atingere cu Rutenii deprindeau limba acestora, urmand apoi FA fie reclamati de Ruteni

pentru neamul lor. Soarta aceasta trista o Indurara mai


Intaiu mazilii i razeii din nordul Bucovinei, pe ale caror
parnanturi se aezasera ca laturalnici pribegii galitieni.
Acesta a fost Incepul fatal al asimilarii lente dar statornice a Romnilor de catre Ruteni, un proces care continua pan& in timpul de fata. Din atitudinea demna a
lui Alecu Hurmuzachi mai vedem Inca, ca generatia dela

1848 cunotea primejida rut eniz arii, de care era, amenintat neamul nostru din Bucovina i ca ea Incerca a i se
impotrivi cu toata energia. a Niciodata neamul nostru din
Bucovina nu se va lasa sa fie desnationalizat, excfama
Alecu Hurmuzachi. Din cuvintele acestea ne putem convinge cat de neintemeiata este afirmatia lui Aurel Onciul,
ca a teza rutenizarii este relativ noua; ea s'a conceput
abia Intro 1870 i 1880 luanduli originea In recensmantul lui Ficker dela 1869D (1). Nicidecum! Rutenizarea
Bucovinei nu este o etezaD conceputa abia prin anii aptezed, ci o primejdie mult mai veche, cunoscuta i combatuia
cu Inverunare Inca de generatia dela 1848!
Datele statistice oficiale i aria argumentelor lui Alecu
Hurmuzachi II convinsera In sfarit roi pe corespondentul dela Cernauti al ziarului Foaia Constitutional& din Bohemian,
silindu-1 sa rectifice afirmatia sa greita cu privire la raportul

numeric dintre Romani i Ruteni In Bucovina. In numarul


din 15 Noemvrie1849, el se vzil silit a admite, ca, numrul
Romanilor In Bucovina Intrece pe al Rutenilor, stabilind
reportul Intre ambele neamuri cu 100.000 Ruteni fata de
200.000 Romani (2). El trebui deci a, recunoasca c5, mar(I) Aurel Onciul, Condifiunile existenfei Romdnilor, In Privitorul, I, no. 4,
p..2, si Chestiunea romdseascli in Bucovina, In Viata RomneascA, VIII, 10,

p. 6 urm..
(2) Konstitutionelles Blatt aus Bhmen, XV, 273, 16 Noemvrie 1849. oMag

such das rumnisohe Element in der Mehrheit seyn (in Bezug auf den
Ritus ist es auch wirklich bedeutend iiberwiegend), so werden doch 100.000

Ruthenen dadurch, das man ihnen rumanisch predigen wird, sonst nicht
in Rumnen verwandelt..

www.dacoromanica.ro

149

ANTAGONISMUL ROMANO-RIITEAN.

turiile lui Hurmuzachi privitoare la aceasta chestiune sunt


exacte si corespund adevarului.
Alecu Hurmuzachi ne arata pe temeiul statisticei oficiale, ca. la 1848 traiau in Bucovina 209.293 Romani i
108.907 de Ruteni. Pe seama celorlalte neamuri conlocui-

toare ramasera 59.381 suflete. La 1848 se gasiau in


Bucovina Inca 183 de sate curat romanesti, 35 de sate
mixte si 87 de sate curat rutene. La 1910 se gasiau In
Bucovina numai 43 de sate turat romane, 232 de sate
mixte si 60 de sate curat rutene! (1). Cine si In fata

acestor date statistice mai poate trage la Indoeala faptul


rutenizarii Bucovinei, acela se vede ca. nu mai este, sau
nu voeste sa fie accesibil pentru argumente logice si
pentru adevarul istoric.
De altfel autenticitatea statisticei sustinute de Alecu
Hurmuzachi este confirmata si de episcopul Eugenie
Hacman, care intr'un rapOrt oficial, adresat patriarhului
din Carlovitz Iosif Raiacici la 6/18 Iulie 1849, constata
ca populatia Bucovinei In majoritatea ei covaxsitoare se
compune din Romani (2). Intr'un raport oficial dare Ministerul Cultelor si Instructiunii din Viena arata consistoriul episcopeso din Cernauti la 26 August (7 Septemvrie)
1848, c'a nationalitatea populatiei din Bucovina este m o 1-

dov eneasca si numai In prtile Nistrului, -ale Ceremu(1) Cf. tabela urmfttoare:

ANUL

I
I

SATE

mat ismineeti

mixte

mat Mee

1848

183

35

87

60

1910

43

232

Dintre cele 232 de sate mixte, 114 au majoritate rominii zi 118 majoritate rutearfa.
(2) Andreiu bar. de $aguna, Anthorismos, p.92. aInsbesondere hat dieBu-

kowina, deren Einwohner der Mehrzahl nach RumAnen sind,

ihren sehnlichsten Wunsch erreicht und ist zum Herzogtnme erhoben


worden o .

www.dacoromanica.ro

CAPITOLIIL X

150

vului F*0 In muntii ruseti cea ruteana (1). Tot aa, arata
ci Stupnicki inteun manual de geografie, aparut la 1853,
ca. Moldovenii formeaza 2/3 din intreaga populatie a Bu-

(2). Pe temeiul acestor marturii oficiale qi


autentice ramne bine stabilit, ca. la 1848 raportul
numeric Intro Romani 13i Ruteni In Bucovina era
de 208.293:108.907. La 1800 raportut era 13 : 1, ia
covinei

1848 lima numai 2 : 1!

La 1848 numarul Romanilor era deci numai de


dou'a ori mai mare decat al Rutenilor!
Pe datele acestea se sprijinia aF,A puma& epetitiune a

terii pe care ln Iunie 1848 o deputatiune In frunte cu


episcopul Eugenie o inainta imparatului Ferdinand I, In
numele eunei provincii care, 4430 mica, totuq trecea

drept reprezentanta unei natiuni, a natiunii ro-

mane) (3). AO dar numai ca provincie romneasca dobandi Bucovina autonomia.


Se vede Ins ca pastrarea caracterului romnesc al Bucovinei nu era dupa placul ca.rmuirii locale. Aceasta sprijinia din rasputeri aspiratiunile rutene. Eudoxiu Hurmu-

zachi ne comunica ca in vara anului 1849 se ivi un

circular oficial, prin care se recomanda tuturor


diregatoriilor locale laprea t;;i ajutarea unui jurnal
poporal scris In limba ruteana la Lemberg sub pro-

tectia guberniuluin (4). Tot atunci urma sa fie recunoscuta limba ruteana ca limba a terii pe langa, cea roman'a i

crermana. La 1848 se WA, adica hotarirea de a edit&

c,

(1) C. Morariu, Mstorische Skizzen, I, p. 140. aBekanntermassen ist die

Nationalitat in der Bukowina die moldauische und am Dnjester, .Czeremosch und im russischen Hochgebirge die slavisch-russische%
(2) H.

Sturicki, Das Konigreich Gatizien und Lodomerien samt dens

Grossherzogtisme Krokau und dens Herzogtume Bulcomina, p. 19. aDie Moldauer (bloss in der Bukowina, wo sie 3/, der Bevolkerung ausmachen,) Bind
Abkmmlinge der sohon in II. Jahrhundert bestandenen romisohen Kolonien

und ernahren sich von Viehzucht und Feldbau%


(3) Zur Begrandung der Bukominer Landespetion, No. 6. a..dass Eure
Majastet ..die Bitten eines Landes nicht unerfallt lassen werden, welohes

wenn anch klein, doch als Reprasentant einer besondern, der


romanisohen Nation erscheint%

(4) E. Hurmuzachi, Centralizarea Bonanitor fi Safii, in Bucovina, II,


No. 24, p. 32.

www.dacoromanica.ro

ANTAGONISMUL ROMANO-RIITEAN.

161

uFoaia legilor provincialen in limbile german&-roman


german&-ruteanA (1).
Protejat de sus, rutenismul se lAtia si se Int Aria mereu
pe seama RomAnilor. IntArirea pozitiunii Rutenilor sporia
pe zi ce merge, gratie sprijinului de care ei se bucurau
la administratia localA. Aceasta se poate urmAri foarte lesne
cu ajutorul datelor statistice, earl ne stau la IndemAnA. Am

arAtat mai sus cA la 1848 raportul numeric Intro RomAni


i Ruteni era 209.293: 108.907. Trei ani In urmA, la 1851,
constat Czornig in Bucovina numai 184.718 Romani fat&
(le 142.682 de Ruteni (2). Bidermann reproduce greit datele lui Czornig, punAnd pe seama RomAnilor 140.626 i

pe a Rutenilor 180.417 suflete (3)! Inexacitatea aceasta


a lui Bidermann arunc& o mare bAnuialA asupra lucrrii
sale, care ni se prezentA ca netemenicA, cu toate cA s'au
gAsit oameni, pulin orientati in materie, cari jurA pe cuvintele acestui scriitor superficial. In cuvAntArile sale din
clieta provincial& se provoca Smal-Stocki cu predilectie
la datele statistice ale lui Bidermann, dovedite ca false (4).
Din constatArile lui Czornig vedem clar c& Indat& dupA
1848 numrul RomAnilor scade, pe cAnd al Rutenilor
crete.
Astfel erau referintele In Bucovina pAnA la no ua era con-

stitutIonala, inaugurat In Austria In urma catastrofei din


Italia dela 1859. Din framantarile politice din anul 1860, se
desptind- Incetul cu Incetul in IrnpArAtie dou& puternice curente politice, reprezentate prin cele dou& mari partide co se
Inchegar ; partidul autonomist i eel centralist. Auto:nomittitii cereau respectarea individualit4ii istorice

politice a diverselor .provincii, cari alcatuiau ImparApa

Austriei, pe and centmlitii tindeau la contopirea pro(1) Konstitutionellee Blatt aus Batmen, No. 310 din 29 Decemvrie 1894.
(2) Carl Freih v. Czornig, Ethnographie der Oeseterr. Monarchie, I, p.
74 ei 79.
(3) H. I. Bidermann, Die Bukotvina unter Oesterr. Vertvaltung, p. 47.
4A.la Freih. v. Czornig die Daten fr sein grosses etnographisches Werk
sammelte, und dabei mit der skrupulosesten Gewissenhaftigkeit vorging,
ermittelte ....er in der Bukowina. unter 371.131 Bewohnern 1 40.6 2 6 Mol-

dauer neben 180.417 Rutegenvl


(4) Cf. G. Bogdan Dula, Bucovina, p. 126 urm.

www.dacoromanica.ro

152

CAPITOLT1L X

vinciilor austriace Intr'un imperiu unitar german dupa traditiile iosefine. Ambele curente &h.& In Bucovina adeptii
lor. FruntatOi vietii noastre politice de pe atunci se desprtira, si ei In autonomisti si centralisti. Acestia se aliara.

cu Germanii, pe cand autonomistii cautara razim la Poloni, cari tindeau deopotriva la desvoltarea autonomiei
Galitiei. Desbinarea aceasta, ca toate celelalte &ate au

urmat la noi dupa ea, au pricinuit cauzei romanesti


din Bucovina pagube Oncirme. Centralistii, condusi de Eu-

doxiu Hurmuzachi si sprijiniti de Germani, erau la Inceput In minoritate. Pentru a se putea, mantinea, ei se vazura
siliti a recurge la sprijinul celorlalte neamuri din Bucovina,
adica la sprijinul Rutenilor, pe cari Romanii pan& atunci Inc&
nu-i recunoscusera, ea natiune politica (1). In schimb, pentru
ajutorul solicitat, ei primira in programul lor politic urmatorul punet: aegala lndreptatire a. celor 3 natiuni principale din
tara in scoala, biserica si administratieD (2). Astfel prin neso-

eotinta centralistilor, Romanii, din singura natiune politica.

recunoscuta In Bucovina, Impartira de buna voie vechea


lor mostenire cu Germanii si Rutenii.
In hazuintele acestea centralistii gasira, un sprijin foarte
puternic In atitudinea episcopului Eugenie Hacman si a
clerului de sub conducerea lui. Acesta Isi puse toata.
puterea sit autoritatea sa In cumpana, spre a zadarnici
alipirea diecezei bucovinene la Mitropolia roman& dela
Sibiiu. aDaca VA cugetati la avantaje national-poli tice
replica. Hacman celor ce tindeau la Impreunarea ierarhica.
Cu Transilvaniaatunei trebue sa. observ & biserica eu astfel de lucruri n'are Ethnic nici In clin, nici In mane* fiindcil
Imparatia lui Hristos nu este de pe lumea aceasta (3)D.

aUn preot, zice el mai departe In replica aceasta, n'are


(1) Cf. k G. Sbiera, Familia Sbiera, p. 662 urm.
(2) Emancipationsruf der Bukowina, p. 17. eGleichberechtigung der drei
ikowiner Hauptnationen und Hauptsprachen in Schulen und Gemeinde,
in hherer und niederer Verwaltung*.

0) Nationale mid kirchliche Bestrebungen der Rumdnen in der Bukomina 1848-1865 vom Bisehof Hakman, in einem Sendschreiben dargestellt, ed. Dr. Stefan Smal-Stocki, p. 199, alleinen Sie die national-politischen Vorteile, so muss ich Ihnen bemerken, dass die Kirche damit
nichts zu schaffen hat, da des Reich Christi nicht von dieser Welt hit).

www.dacoromanica.ro

ANTAGONISMUL ROMANO-RIITE AN.

153

nimia a face cu politica si cu promovarea nationalismuluin (1). Astfel de idei gAsim exprimate i In faimoasele

aDorinti ale dreptcredinciosului cler din Bucovina,

care, la comanda epWcopului &Au, declar& cA unoi Bucovine-

nii nu suntem cu totii RomAni, ci o parte a confratilor


nostri religionari sunt Ruteni. De am voi a alege Infra
Carlovit i Alba-Iulia, nu ne-am puteh Invoi Intro noi.
Unii s'ar trage Incolo, altii incoace ; asadar ceeace ar
conveni unora, ar fi de supArare pentru ceilalti. Pan&
acum vietuim noi In Bucovina frateste si In concordia.
cea mai prietenoas& unii cu altii ; noi dorim cu totii ca
aceastA bun& Invoire si de acum Inainte sa fie. Pentru
aceea s& fim iertati, dad, dorim i voim a. delAtur toate
cele ce ar turbur ImpAcarea i concordia acestor dou&
elemente nationale si ar cAsun daune pentru biserica.
ortodox& din Bucovina (2).
Ajungand centralistii la 1871 la cArma ImpArAtiei, se
disolvA

i dieta provincials& a Bucovinei, stApAnit Om&

atunci de autonomisti i alegerile dAdurA, o majoritate


centralistA, care se mantina la putere 10 ani dearandul.
In era aceasta ash, numit germano-liberalA, Nemtii
Ovreii cari se folosesc de limba german& dobAndir& un
rol precumpAnitor In politica terii. Pentru a stoarce puterea politic& din mAinile RomAnilor, ei se Intovarasir& si

cu Rutenii, punAndu-le In vedere concesiuni din veehea.


mostenire a RomAnilor In administratie, scoal& i bisericA.
SchimbArile acestea In politica intern& a Bucovinei se resimtir& curAnd si In statistica oficialk din care vedem c numArul

RomAnilor state& mereu pe loc, pe cAnd al Rutenilor

sporiA pe o scar& foarte Intinsa. Dar cu toate acestea .


vedem cA, cat& vreme numerarea populatiunii bucovinene

se fAceb. pe baza principiului de nationalitate, num&rul Rominilor Intrece pe al Rutenilor. La 1880 numerarea s'a fAcut pentru prima data pe temeiul limbii de
pony ersatie (Umgangssprache), iar urmarea substituirii
Principiului de nationalitate prin eel al limbii de conversatie
(1) Ibid. p. 209. g...ein Priester hat mit der Beforderung des 'Nationalism's
niehte zu sehaffeng.
(2) Dorintele dreptcredinciosului cier al .Bucovinei, Cern. 1861, p.17.

www.dacoromanica.ro

151

CAPITOLIIL X

a fost ea numarul Rutenilor a iesit mai mare decat al


Romani lor. Lucrul acesta e si foarte firesc, fiindca top
Romnii din regiunile rutene si rutenizate cunosteau limba
ruteana si se folosiau de ea ca limba de conversatie cu vecinii

lor ruteni. Astfel toti razesii romani trecura de Ruteni,


sporind numarul acestora. Limba de conversatie si nationalitatea nu sunt lucruri identice. Daca azi In Bucovina
numerarea s'ar face pe baza principiului national, numrul
Romamilor ar iesi cit mult mai mare decat al Rutenilor.
Aurel Onciul greseste foarte tare, sustinand ca, erecen-

samantul dela 1880 ar fi constatat pentru prima oara

nationalitatea locuitoriloro (1). AdevArul este tocmai contrarul. Recensamantul dela 1880 este cel dintaiu

care s'a fcut pe temeiul lirnbii de conversatie si


nu al nationalitatii (2).

Urmarile acestei proceduri au fost foarte stricacioase


pentru Romani, de vreme ce prin aplicarea numerarii dup5,
limba de conversatie numarul Romanilor ramase cu mult
in urma numarului Rutenilor.Multi Romani, cari cunosc limba
ruteana si o Intrebuinteaza In raporturile lor cu Rutenii,
sunt trecuti In lista ruteank
La anul 1860 constata,' Mikulicz In Bucovina 202.655
de Romani si 170.983 de Ruteni (3).
In scrierea sa geografick alcatuita, dup5, actele oficiale,
constata Schmedes ca pe la 1865 Romnii formau populatia cea mai veche si cea mai numeroasa a Bucovinei (4).
La 1869 gaseste tot Mikulicz in calitatea sa de secretar
(1) Aurel Onciul, Chestia romd.neascd in Bucovina, In Viafa Bomaneasca, VIII, 10, P. 7.
(210f. Z. Mischler und I. Ulbrich, Oesterr. Staatswrterbuch, articolul: tVolks-

zahlung., vol. IV, p. 848 urm.


(3) Hauptbericht der Handels- und Gewerbekammer fr das Herzogtum
Bukowina nebst der topograph. statist. Darstellung (1861), P. 104.
(4) Karl Rit. von Sohmedes, Geograph. statistische tbersicht Galieiens
und der Bnkowina, nach amtlio hen Quellen bearbeitet (Lemberg 1867),
p. 88. ern der Bukowina besteht die lteste Bevolkerung aus Moldauern ;
erst im 17. Jahrhundert wanderten die Ruthenen (Hutanii) und andere Stamme
ein. Die Moldauer Bind die Hauptbeviilkerung der Bukowina, sie gehoren
meist dem griechisch nioht unierten Glauben an, sind ein schoner Menschen-

schlag und sehr brave und flndige Soldatenv.

www.dacoromanica.ro

ANTAGONISM:U. ROMANO-RIITEAN.

155

al camerei de comert din Cernauti 209.116 Romani


fat& de 191.195 Ruteni (1).
In sumele acestea cuprinde Mikulicz atat persoanele
earl aveau indigenatul In Bucovina, cat i cele straine,
sosite numai de curand In tara. Intro cei aqezati numai
de curand in Bucovina gasim 641 de Romani qi 1 2.4 6 1
de Ruteni ! Cifra aceasta arata cat de intensiv devenise
din nou admigratia Rutenilor din Galitia. Desfiintarea boierescului i proclamarea libertatilor constitutionale dadura
Rutenilor galitieni libertatea deplina de a emigra. Astfel se
explica, ca multi din ei emigrar& In Bucovina.
La 31 Decemvrie 1869 numara Ficker 207.000 de Romani
i 186.000 de Ruteni. Acest cercettor obiectiv i coqUincios

constata, pe temeiul studiilor sale, ca In ultimele decenii


din veacul al 18-lea In Bucovina era raspandita numai
limba romana, care In urma navalirilor rutene din Nord
i Nord-Vest fu impinsa spre Sud i Est, urmand ca Romanii
rarna0 In mijlocul Rutenilor sa fie rutenizati (2). Cereetarile

noastre confirma rezultatele lui Fieker. Inteun manual didactic aprobat de autoritatile colare, gasim la 1872 numarul

Romanilor cu 219.000, iar cel al Rutenilor cu 186.000 de


suflete (3).

La 1880 s'a Mout pentru intia data numarea dupa


limba de conversatie; rezultatul acestei Inhoiri a fost, ea numarut celor ce vorbiau rutenete ie0 mai mare decal al
elora cari vorbiau rornnete. Astfel statistica oficiall dela

1880 arata numai 190.005 Romani fata de 239. 690 Ruteni (4). Dela 1870 pan& la 1881 nunirul Romnitor
(1) Hauptbericht und Statistik tiber das Ilerzogtunt. Bwkolvina (1862-1871),
pag. 65.

(2) Ad. Ficker, Hundert Jahre (1785-1775), p. 6. Die Romanen, deren


Sprache pooh in den letzten beiden Jahrzehnten des vorigen Jahrhunderts
fast ausschliesslich in der Bukowina herrschte, wurden durch des rasche
Vordringen der Ruthenen im Norden und Westen des Landes allmahlioh
auf den Silden und Osten desselben beschrankt, so dass selbst viele ihrer
Stammesgenossen, namentlich zwischen dem Dnjester und Pruth, von den
.Ruthenen umflutet, sioh der ruthenischen Nationalitat anschlossenD.
3) Heimatskunde der Bukomina, p. 48. aDie Mehrzahl der Bewohner
bilden die Rumanen mit etwa 219.000 und die Ruthenen mit etwa 186.000
Einwohnerm.
4) Oesterreichische Statistik,1, 2, P. 110 urm. Pentru numfirrile urnAtoare

www.dacoromanica.ro

CAPITOLTIL X

156

din Bucovina scade cu 17.000 de suflete in boo ca

sA,sporeascA. In acelaq timp numArul Rutenilor spo-

reste cu 53.000 de suilete! Tabela urmatoare ne va

ilustra, cel mai bine raportul numeric Intre Romni i


Ruteni dela 1774-1910:
Anul

P opulatia

terii

Romani

Ruteni

"rani' PoWth yr"'


liaghlati, Anneni, ek.

1774

71.750

52.750

1779

116.926

87.811

1786

135.494

91.823

1800

192.830

1848

377.571

1851

378.536
466.920
511.964
568.453
642.495
730.195
794.924

150.000
209.293
184.718
202.655
207.000

1861

1869
1880

1890
1900

1910

190.005
208.301

229.018
273.254

40.00
8.000
31.671
12.000
48.481
108.907
59.381
142.682
51.136
170.983
83.282
118 364
186:000
138.768
239.690
165.827
268.367
203.379
297.798
216.471
305.101
15.000
21.114

Dela 1861 incoace avem date statistice din toate districtele Bucovinei. Cu ajutorul acestora putem urmri foarte
bine efectele rutenizrii. Asa arara bun'aoare statistica
oficia15, la 1861 in districtul Siretului 11.504 Romni rata.
de 6.657 de Ruteni. La 1871 trAiau In acest district 14.339
de Romb.ni i 14.881 de Ruteni. Dupa zece ani numarul
Romnilor din districtul Siretului era 14.804, al Ru-

tenilor 18.827. In curs de zece ani Romnii din acest

district sporira. cu 465 de suflete, pe cnd numarul Rutenilor spori cu 4.000! Dui:a alti 10 ani numhrul Romnilor
cf. Oesterreichische Statistik, XXXII, p. 172, LXXIII, p. 172; Mitteilungen

des statistischen Landesamtes, XVII, p. 54; Spezial-Ortsrepertorium der


Bukorvina, 1880 ai 1890; Genseindelexikon der Bukowina, 1900. Datele anilor

1774, 1779 gt 1786 sunt dokandite prin calcul, cele dela 1800--1910 aunt
luate din statistics oticiali. Limba de conversatie nu hotareqte i nationalitatea oelui care se .folosete de ea. IHotfirlrea Contenciosuluj Administrativ (Verwaltungsgerichtshof) din 31 Ianuarle 1890,No. 4317 ex 1889'. Cf.
C. Mayerhofer, Handbuch fr den politischen Venvaitungsdienst, IV, pag.
508 i 673.

www.dacoromanica.ro

ANTAGONISMUL ROMANO-BUTEAN.

157

scade cu 2 69 de suflete, pe cand al Rutenilor


crete cu 4.0 0 0! Astfel vedem ca numrul Romanilor din
acest district state& mereu pe loc, pe Mild al Rute-

nilor sporia cu miile. Inteun conecs oarecare observase


Aurel Onciul cA mamele romane nu rime de doua ori

pe ann. Aceast 5. observatie e foarte adevAratA. Dar% tot

atat de adevarat este, ca nici mamele rutene nu nasc


de doug ori pe an, ceeace ar trebul sA presupunem In
fata unui spor aa, de enorm al populatiei rutene In districtele mixte. Curios apare Insa lucrul ca mamele romane
din districtul Siretului s nu nascA in 20 de ani nici o
singura data, precum reiese din datele statisticei oficiale.
Acela proces se poate observe, i In al doilea district

dela hotarul etnic dintre Romani i Ruteni, In districtul


Storojinetului, unde In curs de 50 de ani numarul Rome,nilor a sporit cu 7.000, iar al Rutenilor cu 11.000 !
Aceleai constatAri triste se pot face ci In alte districte,
in caH numarul Romanilor scade din an In an sau sta

mereu pe loc, pe and al Rutenilor creste In proportii

uimitoare. Procesul acesta nu se poate explica altfel deal prin ruternioarea Romanilor din aceste pArti!
Districtele din nordul Bucovinei sunt aproape curat
rutene. Acolo rutenismul formeaza o massa compacta,
pe cand districtele romane din Sudul terii sunt pretutindent knpestritate cu acezari i enclave straine, mai ales
rutene, dar i nemtecti, maghiare i slovaceti. Vecinic
crete numArul Rutenilor rataciti ca muncitori agricoli,
lucrAtori de padure i ca palmai pe la stabilimentele de
cherestea, pe la velnite, etc. Indata ce oamenii acectia
se aseaza statornic undeva, administratia are grijA de a
le deschide aa numite ecoli de minoritate rutene. Cu
vrernea ei se Incuscresc cu Romanii ci le impun acestora
incetul cu Incetul limba lor. Aga te trezecti ca dupa douA
trei decenii multe sate curat romanesti ajung mai Intaiu
mixte ci apoi curat rutene.
Tabela urmAtoare ne InfAticeaza pe districte sau juclete raportul numeric intro Romani ci Ruteni Intre anii
1861-1.910, precum II gasim stabilit in statisticele oficiale:

www.dacoromanica.ro

CO

v-4

DISTRICTUL

CernAuti (ora)
Boian . . . .
Cern5.uti (1mprejurime) ,

Sadagura . . .

lui

Gura-HumoruSoles.

Vatra Dornei

Campulung . ,
.
. . .
.

Stulpicani ..

Cotmani
RadAuti . .
.

. .
.

.
.
.
.

. .

.
.

. .

..

Seletin . .
Siret
Storojinet
Suceava .

Stinesti
VscAuti

Putila . . .
Vijnita . .
Zastavna .

1861
I

4.133

Romani Rated

9.177

6.831

1880

6.431

8.232

1 10.472
167 33.601
244 39,365

1890

7.62

10.385

1900

122
1.394
446
6.896

74 37.997
44.525 2.974
3.394 5.890
17.171 26.155
27.925 15.183
37.25 11.269
105 19.129
65 16.656
,
11.682
242 25.223
65 45.422

78 20.171
1.098 18257
504 7.481
5.384 20.725

11.125
168 37.763
43 43.519

Ruteni

1910

Romani

122
1.165
541
6.011
1.001

39.432
1.225
7.308
26.819
17.845
6.327
16.212

L...

85 30.035
65 17.466

82 18.45E,
b 17.744

22.102
20.582
8.217
18.952
6.922
120
54.710
62
19.199
33.469
46.529
160

8.887 23.051 11.43 34.067 13.25 25.476 18.060 22.351


7.214 28.788 8.485 31.095 9.931 32.902 1.311 31.945

9.411 13.030 13.440 15.254


10.192 2.840

Rated Romani Rateni Romani Rated Roma"! Rated

1 8 7 1*)
Romani

5.999

6 645 28.315 35.011


15.447

3.622 15.683

102 17.30
78 15.411
14.273 1.026 16.17
6.261
618 6.765
5.554 18.988

20.06
14.76

- - --

1.279
1.865
66
2.632 22.157

- - - - - - -- .- - - - - - - -

15.485
13.247
5.244
12.562

--

1.281 37.568

-- - - -- -

11.504 6.657 14.339 14.881 14.804 18.827 14.60:


26.261 6.349 27.127 15.842 28.702 7.651 29.24
26.20* 4.985 54.025 3.012 32.945 7.999 34.07
7.707 22.917
686 15.268 1.431

2.319 32 849 1.021 69.535


51 36.119
281 33.261
33.518 3.928 54.852 5.893 38.015 5.977 39.16: 2.537
2.73. 5.202
22.849
10.867
10.059
15.717

- - - -_12.238
1.678 14.232
1.917 34.781

*1 Datele din anul acesta sunt foarte nesigure.

'U1%.

cci3

0 1--1=
. fi; .50 VD
c.,0
'E V Zg E

5 ..i...
a,

"C,

4ce

a .59, 0 s.

.7z.......- A

'21

C. CO
7--i 1-1
cg ,a,se Id ...4C0
048-

"CI

c-,

0 7 *i",

0 0 CD 0

= 0 "0

f:

,cd

i:

1-1 z

CD-'

rn

aD

co

.-sn

13
.,-1 .F.,
-18
T.', ,--1

ce 0

w
oN 00

CD

S-1

,a3

-C1 E a) A

`cvi

,,,4 .,..," -. C1.1

c, 0

s-

a) ,cd '-' - /-4

.^, -y) 0') Ci

;I.E.;

N
z .'

ce
)cd 64'0-4
'--1 -2)2 1
r-,
a)
:":3 ---, Er: ce

-8 E g s-'...0=

`"D

cr3

ce 1-1 fai^ Z

4-4 00 ,c5;'

e.e.

a)

713

"CS

.-.

w "0

-51:1

c0

cd

CD

ocr3

cd

--cr)

;4 )05

ce
0 4.-o ?cod E: .-4

ce

OS 0 c)

wr:Z

F-.

www.dacoromanica.ro

159

ANTAGONISMUL ROMANO-RITTEAN.

1.917 Romani, iar la 1910 numai 65. Asemenea se gasiau


la 1861 In districtul Vijnitei Inca 1.678 de Romani earl

la 1910 urrnara sa fie redusi la 85 de suflete! Si sa nu


uitam ea aceste date sunt luate din statistica oficiala. In

masura in care numarul Romanilor scade In diferitele districte, In aceea masura sporeste al Rutenilor. Numarul
Romanilor da inapoi sau In cazul eel mai bun sta pe loc,
pe cand al Rutenilor sporeste In mod uimitor.
Asimilarea elementului rornanesc de &atm cel rutenesc
se poate urmari pas de pas din comuna In comuna.
Inainte de 34 de ani In mai multe sate din partile nordice
ale Bucovinei se gasiau Inca minoritati romanesti considerabile, cari azi au scazut foarte tare sau au disparut

cu totul In randurile Rutenilor. Sa luam de pada satul

Jadova din districtul Storojinetului; acolo la 1880 traiau


Inca 580 de Romani; astazi numrul acestora a scazut la
102, La Panca s'au numarat la 1880 Romani 388 ; la 1910
numarul Romnilor a scazut la 105. La Comaresti erau

la 1880 Inca 468 de Romani, la 1910 numai 87. La


Cernauca s'au numarat la 1880 146 de Romani, la 1910

numai 5. La Cabesti la 1880 erau 228 de Romani, la


1910 numai 40. Spre ilustrarea disparitiei elementulu romnesc din comunele mixte seveasca tabela urmtoare:
NUMARIIL ROMANILOR LA ANITL

NUMELE SATULUI

II

1880

Jadova
Panca
Comareeti
Taraeeni .
Costeeti

580
388
324
253
218
228

Cabeeti
Mini ta
I

Cernauca
Balciuti . .
Verb5uti
Piedecluti
Nepo1oclu0 . . .
Berhomet pe Siret

.
.

.
.

Miliertuti de jos (Slobozia)

Vaecautii pe Siret

Hon**
.

.
.

169
146
130
130
120
80
97
278
92
33

1890

1900

1910

51
1

18
3

938
72
1193
78

113
42
5
55

31
39

19
18

102
105
87
117
11
40
17
5
13

35

47

4
35
12

16
130
3

11

11
158
1

Din mrturiile autentice si din datele statistice de mai


www.dacoromanica.ro

160

CAPITOLIIL X

sus rezult cu deplinA certitudine, CA Bucovina se r utenizeazA. Se va zice poate &A se gsesc si unele sate
in cari elementul roman a sporit fat& de cel rutean.
Foarte adevArat ! Dar sA nu scapam din vedere cA satele acestea pe vremuri erau curat romanesti si c5, asitnilarea elementelor strAine, asezate In ele, ar fi numai
un fenomen foarte firesc, care ar fi trebuit sa se petreacA
in toate satele mixte din Bucovina.
La acest rezultat au ajuns toy cercetAtorii seriosi si obiec-tivi. Faptul rutenizArii era cunoscutgeneratiei dela 1848, In

fruntea careia se gAsiau fratii Alecu, Eudoxiu si George


Ilurmuzachi. Faptul acesta era cunoscut si generatiei dela
1860. Zadarnice sunt stAruintele acelorazice Orest Re-

nei la 1865cari vreau sA desnationalizeze tara; za-

-darnice barfelile unora si altora, cA elementul roman din

patria noastr n'ar avea eel dintaiu si cea mai mare

indreptAtire ; zadarnice ostenelile acelor ce nu Inteleg cA


geniul unui popor cu o lung& desvoltare istoricA se poate
sugruma numai prin singura sa villa, prin apatia neiertatA a fiilor sAi sinuciderea proprie de care s5, ne
fereascA DumnezeuD (1). La acelas rezultat ajunse Ficker
pe temeiul studiilor sale foarte constiincioase. Critica pe
.care i-o face Aurel Onciul, co, n'ar fi studiat documen-teleD si cA prin urmare rezultatul cercetArilor lui ar fi
In opozitie diametral opus cu documentele oficiale, cu
traditia verbal& si cu rezultatul calcululuiD (2), nu este
intemeiatA. Picker era unul dintre cei mai de seamA cer..cetAtori pe terenul statisticei prin anii 1870 (3). Super&
cialitatea lui Aurel Onciul In materie de istorie am
putut-o observa Ins& prea adesea In cursul acestui studiu.
La acelas rezultat a ajuns si eruditul Kahaniacki, care

sustine ca este caracteristic si interesant a constata cA


populatiunea romana din Bucovina, acolo unde ea vine
in atingere cu Rutenii, se desnationalizeaz din partea
acestora ; astfel cA in unele sate din Bucovina, uncle
(1) Foaia Societalii pentru cultura fi literatura romand in Bucovina, I,
No. 4, p. 75.
(2) Privitorui, I, No. 4 pi Waft& Rom4neascli, VIII, 10, p. 6.
(3) Cf. A. Fioker, Vortreige fiber die Vornahnse der Volkszdhlung in Oes4erreicli, in Mitteilungen aus dem Gebiete der Statistik in Oesterreioh, 17.
...Jahrg. Heft 2.

www.dacoromanica.ro

ANTAGONISMUL ROMANO-RTITEAN.

161

Inainte de 30 de ani populatia era roman& sau In majoritatea ei roman, astazi vorbeste aproape numai rutenestez (1). Rezultatele acestea se confirm& si se Int&resc
si prin cercet&rile lui Kolbenheyer privitoare la motivele
artei tartmesti din Bucovina. a Faptul c& limba rutean&
zice autorul se lteste tot mai mult dela miaz&noapte

Incoace si c& prevaleaz& deja In unele sate, unde acum

30 sau 40 de ani domni& numai limba romank n'a inraurit In mod egal asupra ornamenticei populatiunii, care
In conservatismul ei extrem a mnVmut deprinderile
vechi. 0 prob& evident& pentru teza aceasta o gasim in
districtul Siretului, undo de pita'. In comuna Camenca limba
rutean& se vorbecte de jumatate de sat si In comuna

Serbuti uncle ea se vorbecte aproape excluziv. Comparandu-se desemnurile (din broderii si tesaturi) cu cele din
satele romne din vecinAtate ca Tereblecti, Carapciu pe
Siret, Prisechreni, etc., nu se poate constat& nici o deosebire. Aceleasi fenomene se pot observ& si In satele din
valea Prutului, asezate asisderea la limita national& :
In Nou&sulite, Bolan, Mahal, Horecea, Jucica, Lenauti ;
In

cele patru comune dintai predomin& limba roma*

In cele dou& din urm& se vorbeste numai ruteneste. Desemnurile Ins& tocmai aici sunt de tot uniforme si anume
atat din comunele numite, cat si In districtele Invecinate,
Incat cu drept cuvant pot fi privite ca unitare. Acelas lucru
se poate constat& si la Bobesti, unde populatiunea, care
azi vorbeste aproape excluziv ruteneste, si-a pstrat ins&
ornamentica vechilor motive (romanesti). Din studiile comparative rezult& c& broderiile din Bucovina, afar& de ale

Hutanilor, nu au aproape nimic sau numai foarte putin


comun cu cele din Galitia, cu atat mai mult ins& cu
ale Romnilor (din Moldova si Transilvania), precum nu
poate fi altfel, avnd in vedere evolutia istoric& a Buco(1) E. KaIdniacki, Rumunisches im Kleinrussischen und Polnischen, 1. 0.,

p. N. tUnd es ist charakteristisch... und gewiss vom Interesse zu sehen,


wie die rumunische Bevolkerung in der Bukowina (an den Beriihrungspunkten) auch heute noch allmahlich in die ruthenische aufgeht, infolge
dessen mehrere Ansiedlungen, die noch vor kaum 30 Jahren ganz oder
zur grsseren Halfte rumunisch sprachen, heutzutage sich beinahe ausschliesslich des kleinrussischen Idioms bedienenD.
I. Nistor, Ronvinii id Rutenii in Bucovina.

www.dacoromanica.ro

11

162

CAPITOLIIL X

vinei. (1) Astfel i arta popular& ne arat& c& regiunile ru-

teneti din Bucovina pe vremuri erau locuite de Romani.


La acelaq rezultat ajunge i etnograful Haberlandt
In urma temeinicelor sale cercetri etnografice (2).

A fiind, pentru oameni de bun& credint& nu

mai poate Inc&pea nici o indoeal, c& Bucovina se


rutenizeaza.

In opozitie cu toate mrturiile istorice i cu datele statisticei oficiale st teza c& Bucovina se romanizeaz.
Autorul acestei teze este publicistul francez Raoul Chlard

care pe la 1890 petrecuse mai mult& vreme In Austria,


spre a cunoate aol oameni i Imprejurari. La 1894
Chlard adun& rezultatele studiilor

informatiunilor sale

Intr'o brcwr& in care sustine ca. Bucovina era din vechime o .tar& rutean& i c& ea numai apoi urm& s' fie r o-

manizat& (roumanis) in prtile ei romane0i de astazi (3).


Teoria aceasta absolut fals& din punct de privire istoric
si-o InsuFA mai apoi i Aurel Onciul, punand-o In serviciul
politicei sale In Bucovina. Din punct de vedere tiintific

teza aceastanecontrolat& de ajuns pan& acum (4)se


cvalific& ca o mistificare istorica.

In sfarit ne mai r&mane a ne ocupa, Inc& de o afirmatie greit& a lui Aurel Onciul i anume de pretinsul
u fa p t

c& intelingenta roman& din Bucovina.. In

partea ei covarfoitoare este de origine rutean& (5).

Autorul nu ne aratA, dovezile, pe temeiul c&rora rise& acest&

afirmatie. Dan& nu ne Inealm, el se cuget& la izvodul


preotilor din Bucovina dela 1786, publicat de rposatul
(1) Erich Kolbenheyer, Motivele inclustriei casnice de broderii in Bucovina, p. 68.
(2) M. Haberlandt, Oesterreichische Volkskuncle, Die Runsdnen 'In Mein
Oesterreich, mains Heimat, I, P. 150,
(3) R a o ul ChM ar d, L'Autriche Continsporaine, Paris 1894, p.285 si 290.
Aceast& flagrant& denaturare a adevrului istoric Incepi a-si face ()ale In
publicistica europeani. Cf. Miinchner Allgemeine Zeitung dela 26 Octomvrie
1894 i G. Bygdan-Duica, Bucovina, p. 121 urm.
(4) Zaharie Voronca, Rutenizarea Bucovinei, si Rutenizarea Bucovinei
cauzele deanationalidirii poporului roman, de un Bucovinean. Buouresti
1904.Ambele brosuri find tinute In termeni prea generali n'au avut darul
de a dovedi pan& la evident& netemeinicia afirmatiunilor gresite privitoare
la pretinsa romanizare a Buoovinei.
(5) Viata Romdneascd, VIII, 10, P. 6.

www.dacoromanica.ro

ANTAGONISMUL ROMANO-RIITEAN.

163

arhimandrit Miron Calinescu

(1). i de fapt. In izvodul


acesta gsim o sumedenie de nume cu terminatiunea slavona
-vici, ca tefanovici, Ioanovici, Simionovici, Niculaievici,
Iacubovici, Ioachimovici, etc., etc., caH la prima privire par

sa fie sla v one. Oameni neorientati In ale istoriei bucovinene, luAnd aceasta aparerita drept adevar, se grabir

a deduce din ea concluziuni cu totul greite. Terminatiunea -vici deriva din genetivul slavon In -ov i arata
patronimicul, astfel ca numele Simionovici buna oar& arata

pe flul lui Simion, precum Vasiliu e genitivul grecesc tn


-so, artand pe fiul lui Vasile. Terminatiunea aceasta, de
origine savanta, a patruns la noi prin influenta ruseasca i
sarbeasca. Chiar Inainte de ocupare, Bucovina, ca parte a Moldovei, statuse ase ani dearandul sub administratia ruseasck
In fruntea careia se afla generalul Rumianzow. (7 Octomvrie

1769-21 Iulie 1774). Pe vremea aceea infiuenta limbii


ruseti Ii facti larg drum In Moldova. Inca mai dinainte
Intalnim In documente nume ca Andreiu Balovici, adica
Jumatatevicip, flu! lui Jumatate (3),
Cosma lui andru sau Sandrovici (4), etc.
In urma noualor staH de lucruri In Bucovina dup.& anexare s'a cerut dela fiecare pe Fang& numele de botez i cel
de familie. Prin patenta dela 3 Fevruarie 1776, s'a hotaxIt ca
feciorii sa. poarte numele de familie al tatlui lor (5).
Andreiu al lui Bal (2),

Cum ins& la Romani numele de familie nu erau aa, de


obinuite ca la alte neamuri, Indeplinirea acestei porunci
administrative cazii destul de greu carturarilor romani.
Urmand strict ordinul patentei de mai sus, ei Incepura

(1) M. Calinescu, Normalien der Bukominer gr. or. Erzdizese, I, 33 63.


42) N. Iorga, Studii i .Documente, VI, p. 276.
(3) Ibid., p. 413.
-(4) Hurmuzachi, Docum. I, 2, p. 840 si 859.
(5) Piller'scha Gesetosammlung, 1776, No. 5, p. 8. gEs sei in mehreren unseren Landen der Missbrauch eingeschliechen, dass die Sane und Tchter
.deren Untertanen den Namen des Vaters... Andern... deshalb gebieten und
befehlen wir zur Beybehaltung der guten Ordnung, dass vorerwahnter Mis-

brauch der Namensanderung allenthalben abgestellt sein und jeder den


Zunamen den er dermalen fiihret, beibehalten und forthin nach des Vaters Zunamen, Sane und Tchter sich nennen, und nur letztere bei ihrer
Verheiratung jenen des Mannes annehmen sollen).

www.dacoromanica.ro

164

CAPITOLIIL X

a se numi dui:A tatAl lor. Iar pentru a da acestui nume


o Infatisare cat se poate de savanta, ei acceptarA patronimicul cu terminatiunea slavon In -vici, precum se obisnuia, ci la nearnurile slavone de legea ortodoxA din terile
Invecinate.

Biserica Bucovinei urmA sh fie supusa In cele dog-matice Mitropoliei dela Carlovit (1783). Do acolo venirA
si ca coadiutori pentru batranul Dosofteiu arhimandritii
Ghedeon Nichitici, Gherasim Adamovici, loan Fldvary si
Daniil Vlahovici, care ajunse urmasul lui Dosofteiu pescaunul episcopal dela Cernauti. Astfel influenta sArbeascrt.
isi deschise larg drum In biserica bucovineanA. Aceasta seexprimA si cu prilejul stabilirii numelor de familie. Spiri.
tul mitropolitului sArbesc Stefan Stratimirovici s'a resimtit si la noi, ca si In Banat si Transilvania. Din a lui,
epocAzice Ilarion PuscariudateazA cele mai multe numefamiliare slavizate la RomAni, mai ales la cei din Banat. Chiar-

si prin circulare se demandase ca tuturor scolarilor rornani sA li se adauge We un avid)) la numele familiar. Ca
toate acestea Insa, nu s'a putut Impiedeca, ca un Iorgovici, un
Georgevici, un Teodorovici, Manuilovici, Chirilovici, Doctorovici, Diaconovici, Martinovici, Lupulovici, Vasici, etc.,

si sA ramana RomAni, unii chiar marl Rom Ani,


parka la moarte, pAnA si martiri pentru romAnism si cultura acestuia, carorastiind ei BA profite cu prudenta deBA fie

ImprejurArile-a succes a provock a forte, chiar deschiderea de scoale romAnesti pentru popor si pentru prepararea de buni Invatatori si preoti pe seama acestui.
poporn (1).

In felul acesta s'a purees si la noi in Bucovina.


*.i cA aceasta se obicinui chiar asa,, vedem lAmurit dineIz v odul copiilor, cari au umblat In scoala ImpArAteasa

din tArgul CernAutului dela inceputul lunii lui Maiu calendarul vechiu 1785 pAnA In 20 Septemvrien (2).

eDascAlul moldovenesc Leonti Nicolaiovici n are mare

-nAcaz cu stabilirea numelui de familie al ucenicilor sal,


(I) Dr. Ilarion Puscariu, Mitropolia Romdnilor ortodocfi din Ungark& tif
Transilvania, p. 39.
(2) I. Nistor, Zur Geschichte des Schulmesens in der Bukowina, p. 30 urm._

www.dacoromanica.ro

ANTAGONISMUL ROJICANO-RITTEAN.

165

lat5. caleva exemple din Iz vodul acesta, pastrat In arhivele


Ministerului Cultelor i Instrucpnii din Viena:

2
3
4

Manoli Vasalovioi
Constantin Simionovici
Vasile Siminovici

Preotul Vasili dela Wig Auti


Protopop. Simion delaTiriblice
iars

Dimaohi Ioanovici-Zguri

Diaconul loan In Cerniuti

Costaohi Zgura.

Vasile Neoulaevioi
Vasile Neculaeviol
George Neculaevici

8
9

iarris

Neoulai Gricu In Cernauti


Neoulai, oripitan din Cern AO
iarits

Maria a lui Neculai


'

I
I

Numele si breasla pArintilor

Numele copiilor

13
15
16
17
18
20
21
22
23
21

iarls

Ionit6 Teodorovioi
Ionit5. Petrovioi
Stefan Constantinovici
Nechita Ostafi
loan lacubovici.

Todor, Blanar In Cern Auti


Petre Muha, Harabagiu
Constantin, Cojocar din Cern.

Teodor S te fa n o viol

$tefanValcic, plugar dela Sauceni


loan Zdurvole, plugar In Cerniuti
loan Flondor, mazil din Milie

George loan ovici


Dumitrachi loanovici
Vasile Georgiovioi
Manoli Andriovici

Preotul Ostafi din Boian


Preotul Iacob din Strumeni

George Costrit mazil


Andrii, pisar din Cerniuti

Exemplele acestea ne lmuresc pe deplin asupra nationalitatii purtatorilor de nume cu terminatiunea -vici. Acestia erau cu. totii Romani get-beget.
Intorcandu-ne acuma la izvodul preotilor din Bucovina
dela 1786, vedem ca majoritatea covirsitoare a acestora
era roman& Ase, bunaoara: Stefan-ovici, Ioan-ovici, Simionovici, Mitrofan-ovioi, Teodor-ovici, Tom(a)-ovici, Niculai.
ovici, Nichit(a)-ovici, Vasl(i)-ovici, Iacub-ovici, Mane(a)-ovici,
Pav(e)l-ovici, Aron-evici, Macsimo-ovici, Dani1(5.)-ovici, boachim-ovici, Grigor(1)-ovici, Gligolie-vici, Eustaf(i)-ovici, Filip-ovici, Grigorie-vici, Alexandr(u)-ovici, Nichifor-ovici
Matei-ovici, Diacon-ovioi, Pop(a)-ovici, Ili(e)-ovioi, Gavrilovici, Petr(e)-ovici, Ianc(u)-ovici, Andrei-ovici, Pantelemonovioi, Sand(u)-ovici, Darie-vici, Andrei-ovici (Andruchovici), Iftimi-ovici, Pr000p-ovioi, Stan-ovici, Ignatovici, Tirootei-ovici, s. a. Pe Wig& aceste nume incontestabile
romnesti gAsim i We've, altele, despre cari nu putem

www.dacoromanica.ro

166

CAPITOLIIL X

fi siguri dac purtAtorii lor erau Romani sau ba. Asa de


exemplu : Saharovsky, Baczinsky, Juriczuk, Haluschuk,
Lewicki, Iasnowski, Smericki, Laszowiecki, Pawlokowski,

Kamenski, Krinsky, etc. Este foarte probabil ca acestia


tsa. fi venit deodat cu bejenarii ruteni din Galitia si Podolia i, asezandu-se In Bucovina, sA. fi trecut deodara
cu turma lor cuvantAtoare dela legea greco-catolicA la cea
greco-orientalA.

Asa hind, pretinsa origine rutean a intelectualilor romani din Bucovina este o simplA legendA. Obiceiul acesta
de a-si impodobi numele de famine cu terminatiunea -vie!
s'a practicat panA nu de mult. Astfel gAsim cA urmasii
preotilor dela 1786 cu nurne ca: Miron, GrAmadA, CiuparcA, NicoarA, Turcan, Precop i altii, in cursul yeacului al 19-lea Isi amplificarA numele In: Mironovici, Gramatovici, Ciupercovici, Nicorovici, Turcanovici, Procopovici, etc..De popa Chiriac din Vicovul de sus pornenian
oamenii panA mai dAunAzi. El era fiul lui Mihalachi, chiar

din Vicov. In izvodul dela 1786 el apare sub numele de,


a Kiriak Michailovics

Din cercetArile de mai sus vedem deci, cABucovina


la 1848 era Inca o tarA cu caracter aproape excluziv
romanesc.Epoca constitutionalA, inauguratA atunci,

aduse Rutenilor mari foloase. Guvernul gAsi in ei


o putericA contrabalasA contra Polonilor i implicite contra Romanilor din Bucovina, detinAtorii
puterii politice din Galitia si Bucovina. Acestia cunoscurA IndatA primejdia national& care-i amenintA

din partea Rutenilor i incepurA lupta de apArare


contra lor, care continua% panA azi. Progresele uimitoare ale Rutenilor se pot urmArl usor la mama
statisticei oficale. Rutenizarea Bucovinei era cunoscutA generatiei dela 1848 si 1860; ea urmA sA.
fie constatatA de cercetAtori obiectivi ca Ficker,
Kaluiniacki s. a. Teza roma nizArii este o nAscocire

publicistului francez Chlard, care se intemeia pe


informatiuni false si tendentioase, al cAror izvor
II putem gaol. AceastA tezA absurd& urmA sa, fie
apAratA de scriitorii ruteni si de Aurel Onciul in
publicatiile lor politice. Netemeinicia ei este eviwww.dacoromanica.ro

ANTAGONISMUL ROMINO-RTITEAN.

167

dent In urma cercearilor de mai sus. Tot att


de neserioas5, este qi afirmatia ea crturrimea
roma.n& din Bucovina ar fi de origine ruteanfi.

Pe temeiul cercearilor de mai sus ajungem la

rezultatul final c5, Bucovina se rutenizeaz. Teza


romanizeiri este o n'ascocire tendentioasA, care

fi sustinut numai de oameni neorientati


In materie sau de rea credint. Adeva.rul isteric
odat restabilit ne impune datorinta de a pune
stavi15, ruteniz6.rii i de a lupt cu toate mijkoacele pentru redobndirea terenului pierdut. Luminati de aclevr ii Insufletiti de adevrata dragostea pentru neam i tar, putem Invinge prin
munea, struitoare, prin jertfa, i prin disciplin!

poate

www.dacoromanica.ro

ANEXA
KURZGEPASgTE i3EMERKUNGEN
'OBER BUKOWINA *).
DE

WIN Bti tA I-DELEANU.

Unter dem Namen Bukowina versteht man jetzum jenes


Landchen, welches vorhin ein District von der Obermoldau ausmachte und welches im Jahre 1774 dem Erzhause Oesterreich

4') Aceste nObservatiuni s cur te asupra Bucovinei, s'au gi-

sit la Lemberg Intre hartiile i manuscriptele rimase pe urma lui loan


Budai-Deleanu. Ele se gasittu In posesiunea lui Lewandowsk i, probabil
ginerele lui Budai-Deleanul; dela care le-a dobandit George Asachi la 1868.
Cu ordinul No. 6398 dela 22 Main 1869, manusoriptul fu transmis Muzeului
de Antichitti din Bucuresti. Dela acest muzeu manuscriptul trecn. la Academia Romani conform decretului regal No. 619 dela 10 Fevruarie 1903.
Legat Intr'un volum on Lexiconul datino-romaenicum sen valachicump manuscriptul se pistreazi azi In colectiunile Academiei Romano sub signatura

Mss. Baal: X117.No. 2424. Obser vat iile sunt scrise pe 38 jumitati
de coali In 4. Scrisoarea este foarte legibila, stilul e curgator si aduce
mult cu stilul oficial al cancelariei austriace. El invedereazi clar ci autorul
era un functionar distins al acestei cancelarii. *i de fapt noi stim ci dan-

sul iscii lute() scrisoare c.tr

incai dela 1805 ((Ma gn. e t Cl. D.

Ioannes Budai alias Dealeanu Consiliarius Fori Nobilium

de Regno Ganz ia e*. Dupi 13 ani Budai-Deleanu iscilia simplu K. K.

Landrat in Lemberg).

In calitatea sa de consilier pe 1ang. Guberniul din Lemberg Budai-Deleanu av prilej de a se informa temeinic asupra referintelor din Bucovina,

care tari pe acea vreme form o oircumscriptie a Galitiei. El a alcituit


f}i primele cirti didactice pentru scolile din Bucovina. In calitate oficiali
el trebue si fi ollitorit adeseori la Cerniuti, centrul administratiunii locale,
si si fi adunat informatii asupra acestei teri romanesti. Pe temeiul informatiunilor dobandite la fata locului si ou ajutorul actelor i rapoartelor
oficiale, can Ii steteau la Indemani, el a alcituit aceastipretioasi deseriere
a Bueovinei din punot de privire politic, etnografic, administrativ, social si

www.dacoromanica.ro

ICURZGEFASSTE BEMETKURGEN tBER BIIKOWINA.

169

von der Ottomanischen Pforte mittels einer Convention abgetretten wurde ; es enthalt in Bich beilaufig 160 Meilen in die
Breite und 20 in die Lange (1).
Die Gegenden von der Bukowina sind meistens mit Waldern
und Bergen durchgestrichen, dem ohngeachtet findet man hie
und da besonders an den Flassen und in Talern ziemlich ausgedehnte Ebenen. Ihr Boden ist fruchtbar, tragt Weizen, Korn,
religios. Aceasta este a doua descriere detailat& a Bucovinei, (prima se
datoreste boierului Vasile Bals) izvoritA din pana unui autor roman. Ea cuprinde o critic& a starilor triste din Bucovina, care este pe cat de asprA si
muscAtoare, pe atat de adevAratA.

Timpul aloituirii acesfor (ObservatiiD nu se gaseste indicat de autor.


In capitolul privitor la administratia politic& a Bucovinei autorul aminteste Ins&

de o oomisiune de anohet& care s'ar fi constituit la porunoa Imparatului


pentru a ancheti incriminatiunile i denunturile contra administratiei, In
fruntea clireia se gAsii atunci Ca sef al circumscriptiei (Kreishauptmann)
boierul Vasile Bals. Din dosarele sari s'au pAstrat In arhivele curtii imperiale dela Viena afilm cl la 1800 s'a alcAtuit o comisiune special& de anehetA spre a ancheta inoriminatiunile aduse contra lui Vasile Balt; din partea
adversarilor s'ai din Bucovina. Comisiunea a functionat foarte lung& vreme
fara BA fi putut ajunge la un rezultat definitiv. Budai-Deleanu scrie a Ob-

se rvatiunile sale In al treilea an (im dritten Jahre) de activitate


a aces tel comisiuni de ancheti, prin urmare la 1803. De altfel si

celelalte indicii din cuprinsul Observatiunilor vorbesc pentrn anul acesta.


Asa fiind, ramane stabilit
Budai-Deleanu a saris aObservatille sale pHvitoare la starile din Bucovina la anul 1 803.
Autorul e asa de aspru In oritica saadministratia Bucovinei e zugrAviti
in colarile cele mai Intunecate Incat el, hind In vieata, nu se putil cu.
geta la publicarea IucrArii sale. Ea a rmas deoi nepublicati Ca un pretios
monument al timpulut Intro scrierile sale. Abia Pa pi u-Ilar i an u a atras
atentiunea asupra valorii istorice a acestui manuscript. (Analele Societatii

Academice Romans, III, p. 105 urm,) Dela comunicatul lui Papiu-Ilarianu mai

trecur& alti 24 de ani, pan& ce George Bogdan-Dui* apretiind Insemnittatea acestei scrieri pentru istoria Bucovinei, o traduse in romaneste i o
publica In faits aGazetei Bucovinei dela Cerniuti (anul IV, No. 8 urm.).

Textul original nemtesc n'a fost publicat Inca. Am socotit ei e bine


earl dau ca ariexfila luorarea mea despre aRomanii si Rutenii in Bucovina
pentru a dobandi a icoan a. fidell a starilor din Bucovina lnainte de 110
ani. i aceasta cu atat mai vartos, cu cat autorul era. un Roman cu tragere

de inimA pentru neamul slu. Publicarea textului original german se impune i cu privire la lmprejurarea Ci a bs er vatii le lui Budai-Deleanu
n'au ajuns Inc& la cunostinta istoricilor straini, cari s'au lndeletnicit cu
istoria Bucovinei.

(1) Suprafata Bucovinei de 10.441 km. are o lungime de 168.7 km. si o


lAtime de 97.7 km.

www.dacoromanica.ro

170

ANEXA

Haber, Hirsen, Hanf, Flachs, vorzaglich aber tarkisch Weizen,


(Kukuruz) ;

Obst findet man in Menge und von gutem Ge-

schmack ; auch Wein wachst in manchen Gegenden, er kammt


aber selten zu seiner Maturitat.
Der Viehzucht ware Bukowina sehr gelegen, wenn man selbe
gleich vom Anfange dazu eingerichtet und nicht viol mehr getrachtet hatte, diese, der natrlichen Lage nach ihr angemessene
Industrie auf alle magliche Art zu ersticken.
Mehrere grosse und kleine Masse streichen dieses Land durch;
unter die grsseren gehoren: die Pruth, Sereth, S u t-

schawa, Moldawa, Bistritza; die kleineren sind: Dorna

mare, Dornisoara, Dorna, Negrischora, Teschna


retsche, Teschna impuzita, t2) Tschiboul, (3) Koldawitza, Sutschawitza, Putylowa, (4) Tscheremosch,
Tscherna (5).

An Mineralien ist Bukowina eben nicht arm; es gibi mehrere


bei Jacobeny sind ergiebige Eisen- und bei Kirlibaba, am Berge Dadul (6) Bleibergwerke. Der Bistritzafluss
fahrt mit sich Goldsand; bei Dorna hat man ein gutes Mineralwasser und in den tiefen Gebirgen noch mehrere Gesundheitsquellen von verschiedener Wirkung.
Der meiste Verkehr der Bukowina Insassen besteht im Handel
Salzquellen

mit Vieh, Potasche, Holz (worunter das Tyzsaholz vorzaglich ist),


Eisen, Satz, Wachs, Honig, Unschlitt, roh und zubereitetes

Flachs Getreide und trockenes Obst.


Das Wildpret, wovon im Anfange alles wimrnelte, ist dermalen selten geworden ; es ist durch das freie Jagen der Bau-

ern und durch Militars urn vieles vermindert, durch die in


alien Waldungen angelegte Potasch-Siedereyen verscheuetund
durch ein paar sehr strenge nach einanderfolgenden Winter zugrunde gerichtet worden; auf dem oeffentlichen Platze findet
man es selten zu kaufen.
Die ganze in beilanfig 300 gr8ssern und kleinern wohnbaren Ort-

schaften befindliche Volksmenge besteht aus 190 bis 200 Tausend Seelen verschiedener Nationen als: Moldauer, Russnia(2) Tqna Rem i Tena Imputit.

(3) Tibia
(4) Putila.

(5) Probabil Cerne tub unul din izvoarele Siretului.


(61 Si Fluturica.

www.dacoromanica.ro

KURZGEFABSTE BEMERKUNGEN OBER BUKOWINA.

171

ken, Deutsche, Juden, Armenier, Griechen, Ungarn, Lipowaner,


und Zigeuer. Die vornehmeren Ortschaften sind : Czernowitz,
Sutschawa, Sereth, Radautz. Wischniza, Sadagura. Zu Czernowitz
ist ein Kreisamt, ein Kriminal- und Lokalgericht, zu Sutschawa
ein deligiertes KreisKommissariat und ein Lokalgericht, zu Sereth aber bloss ein Lokalgericht aufgestellt worden. Zu Czernowitz residiert auch ein griechisch nicht unierter Bischof und
ein General der Cavallerie.
Vor Zeiten war Sutschawa die Hauptstadt nicht nur von der
Bukowina, sondern auch von der ganzen Moldau, als es namlich
die moldauischen Frsten selber zu ihrern Wohnsitz wahlten.
Seit dem aber die frstliche Residenz nach Jassy verlegt wurde,
so verlor Sutschawa ihren Vorzug, und als die Tartaren es am
Ende des 16-ten Jahrhunderts zerstrten, verschwand auch das
eberbleibsel ihres vorigen Gianzes ; die alte StacIt und das Schloss
ist ganz in Schutt begraben und das heutige Sutschawa ist nach
der Hand aufgebauet worden.

Die Moldauer.
Obwohl die Zahl der Moldauer seit der Revindizierung sehr
abgenommen, weil viele von ihnen ihren alten Gebrauchen
getreu sich nach Tarkisch-Moldau begaben, kann man dennoch selbe fr die Hauptvolkerschaft in dieser Provinz annehmen. Sin gehort eigentlich und urspriinglich zu der romanischen oder sogenannten walachischen Nation ; macht aber demohngeachtet einen besondern Volksstamm aus, welcher vor dem
eilften Jahrhundert unter diesem Namen nicht bekannt war. Beilaufig urn das Jahr 1300 karn in die Gegend von Sutschawa ein

Anfhrerein Furst oder ein vornehmer Romanier aus Marmatzien (Maramoros) namens Dragosch mit etwelchen hundert
agern oder Begleitern ungewiss ob von ungefahr oder ab-

sichtlich genug er schlug seinen Sitz zu Sutschawa und stiftete ein kleines Konigreich, welches nachhero allmahlich gegen
Morgen bis ans Schwarze Meer, gegen Norden, von Karpathen

bis an Dniester mit Imbegriff Pokuziens, dann dem Dniester


nach bis zu seinem Ausguss, gegen Abend von den Siebenbtirger Grenzen langst dem Serethfluss, und gegen Mittag bis an
die Donau, sodann langs diesem Flusse, sich ausdehnte. Die Moldau in ihrer Grosse enthielt eigentlich die ganze Strecke, weiche

www.dacoromanica.ro

Ala RA

172

sich zwischen dem Schwarzen Meere, dem Dniester, Sereth und

den Karpathen befindet, und Bukowina ist der Wohnort und


Sitz der Moldauer (1).

Seitdem sie aber unter der ROm. Kais. Verwaltung stehen$


sind viele ausgewandert und, so, dass dermalen die aus Galizien

ausgewanderten Russniaken ihnen an Menge fast das Gleich


gewicht halten (2).

Cher den Urspung der Moldauer, wie auch insgesamt der Wa .


lachen, hat man Verschiedenes geschrieben, gemutmasset und
erdichtet; dem ohngeachtet getraue ich es mir zu behaupten, class

wenn man mit ihrer Sprache und Sitten vollkommen bekannt


ist und mit einem kritisch unparteiischen Blick in die VOlker.
geschichte des mittleren Zeitalters hineinschauet, vorzaglich aber

klein Ursache hat,- wegen ihm etwa in diesen Landers zugestossenen Unannehmlichkeiten auf Unksten der Wahrheit iii
der echten Geschichtskunde tiler eine gauze Nation zu schimpfen,
als Herr Hauptmann Sulzer (3) und Cerro (4) es staten ; so wird
man ihnen ihre romische Abkunft ohnmOglich streitig machen
knnen.
Das Moldauische Volk ist abrigens von einem gesunden und
starken KOrperbau ; die Moldauer sind schlauer und witziger als

die Russniaken ; ihr Hauptzug und aberhaupt alter Walachen


ist ein starker Hang zur Unabhangigkeit, allzugrosse Anhanglioh..

keit zu ihrem Lande, Wohnorte, Familia, Gebrauchen, wessen


wegen sie selten auswandern sie dulden keinen Herrscherton
eines Beamten, besonders eines, welcher aus ihrer Mitte ist, so
einer muss viel Popularitat zeigen ; hingegen abet mit einer
guten Art und guten Worten micht man mit ihnen alles ; aber,
haupt sie wercien besser mit einer weisen Anfahrung, als mit
Strenge zum Zwecke gefahrt.
Den von ihnen angenommenen und far bilIig erkannten Gesetzen bleiben sie getreu und, wenn der Walach wegen seiner Ver,
gebungen gesetzmassig noch so hart bestraft wird, so stellt er
(I) Conceptia autorului despre Intemeiarea Moldovel este foarte intere,Banta. In trasiturile generale ea este coreeta, aminuntele aunt Insa. gresite.
(2) Autorul are In vedere numai partea nordica, a Bucovinei, unde pe
vremea sa elementul rutean tim aproape eumpana eelui. roman.
(3) Cf.F.I. Sulzer, Geschichte des 7 rcsnsalpinischen Daciens, II, p. 346 urm.

(4) M. Carrel, Istoria Moldovei ei a Romeiniei, trad. de N. T. Oraleanu,


p. 150 arm.

www.dacoromanica.ro

HURZGEFASSTE BEMERIIIINGEN ITBER BDKOWINA.

173

Bich znfrieden, indem er sagt : lege me au batutu (1), d. h. dm?.


Gesetzt hat mich bestraft ; hingegen bleibt ihm auch die mindeste willkUrliche Strafe, welche derselbe von einem herrschaftlichen oder offentlichen Beamten hat erdulden massen, unvergesslich, er denkt sich allzeit ein atiene rninteD(2) dabei, (d. h. merk
dies !) und trachtet bei der ersten Gelegenheit, sich zu rttchen,

denn was die Verschlagenheit und die Austibung der Rache


betrifft, geben sie den Italienern nicht viel nach.
Die Gastfreundschaft haben den Walachen auch ihre argsten
Feinde nicht abgesprochen ; selbst der Hauptmann Sulzer, welcher sie sonst in dem hasslichsten Lichte vorstellte, sagt viel
rahmliches davon und zwar aus eigener Erfahrung (3). In seiner
Wohnung ist der Wallach (ausser den grossen Bojaren) einfach,
aber sehr reinlich ; sein Bett ist eine Pritsche und sein Essen
meistens Kukuruz-Brod oder Mamaliga (eine Art Polenta von
Kukurutzmehl), jedoch ganz trocken geniesst er sie nicht; der

armste unter ihnen hat immer etwas dabei, als Milch, Kase,
Schpsenfleisch, Fisch, etc. Ihre Tracht ist dermalen meist tuxkisch oder eine Mischung aus turkisch-griechisch-kosakischen (4).
Die oben angefilhrten sind wohl die Hauptzdge, welche einen
Moldauer oder Rumanen charakterisieren, denn die abrigen bsen

oder guten Sitten, Gebrituche und Fehler knnen auf keine


Weise der ganzen Nation als etwas originelles zugeschrieben
werden, da sie nicht bei der ganzen und nur romanischen Natzion anzutreffen sind; sie haben solche mit vielen anderen Volkern gemein, auch vieles von den benachbarten und regierenden
Natzionen entlehnt.
Die Moldauer waren vor Zeiten ein tapferes Volk, als namlich sie Fursten aus ihrer Mitte gehorchten ; seitdem sie sich
aber unter dem turkischen Schutz begaben und von der rohen
Ottomanischen Regierung aufgedrungene zeitliche Fiirsten mit
dem ganzen Gefolge des griechischen Despotismus aufnehmen
rnussten, so ist das Volk so herabgesunken, dass jetzt nun die

alten Moldauer nicht mehr zu erkennen sind, durch die lange


sklawische Regierung Bind sie feig, kriechend, falsch, verrate(1) aLegea m'a Mut*.
(2) aTine minter..

(3) Sulzer, o. 0., II, p. 360 urm.


(4) Observatia privitoare la Imbricaminte se refers. In prima linie la portul boierilor si al targovetilor; la Imbriamintea tfiranilor ea nu se potriveste..

www.dacoromanica.ro

174

ANEXA

risch, misstrauisch, heuchlerisch und argwohnisch geworden.

Von der fast alle Jahre vor Bich gehenden Abwechslung der
Gebieter und Staatsbeamten Bind sie gewohnt, leichtglaubig und
zu alien beweglich zu sein.

Von Gelehrsamkeit kann man mit gutem Gewissen sagen,


dass sie (im angemeinen genommen) bei den Moldauern gar nicht

existiert und sehr wenige werden sein, die eine Idee davon
haben (1). lhre Sprache ist die altrOmische Volkssprache mit
verschiedenen slavischen, griechischen und albanischen Wortern
vermischt ; jedoch die von den anderen Sprachen angenommenen

Wrter machen kaum ein Drittel aus, die moldauische und


ttberhaupt die romanische Sprache hat alle Anlagen mit der Zeit

einer der walschen gleich in der Kultur zu werden, wenn geschickte Leute sich dartiber machen und ihr die wahre Richtung
geben mOchten ; bis her bleibt sie aber eine arme, robe und
unkuitivierte Sprache. Der Walach schreibt so, wie er gewOhnlich spricht, ohne Regel und Wahl ; man hat in dieser Sprache
noch kein WOrterbuch, keine griindliche Sprachlehre, keine ordentliche Orthographie. Ihre Litteratur (wenn eine existieren
sollte) erstreckt sich bloss auf zwei Ausgaben der heiligen Schrift,
eine Prawilla oder Sammlung kirchlicher Gesetze, welche Bich
auf die sieben ersten Kirchenversammlungen beschrankt und
sonst auf die Ubrigen Kirchenbttcher (deren eine Menge ist),
dann auf einige Jahrbitcher oder Geschichte der walachischen
Natzion, welche als originell walachisch angesehen werden
konnen ; die Ubrigen Schriften und Manuscripte Bind nur Ubersetzungen aus verschiedenen Sprachen deren man mehrere zahlt,

aber auch nur in Privathanden existieren, denn bei ihnen ist


noch nicht Mode geworden, allgemein ntitzliche Bucher drucken
zu lassen, sondern einer schreibt sich solche von dem andern ab
und, weil diese Schreiberei Behr hoch kommt, so kOnnen auch

dieser nur wohlhabende Leute teilhaft werden. In so weit ich


Kenntnis davon habe, ihre Manuscripten (die oberwahnten einheimischen Kroniken ausgenommen) sind folgende : die Illias
und die Odysee von Homer, frei tlbersetzt ; das Leben Alexander
des Grossen mit vielen fabelhaften Zusatzen vermengt; Aesops
Fabeln und sein Leben, Isopia genannt; Helliodors athiopische

Geschichte, ein Roman aus dem Griechischen; Telemach aus


(1) In fruntea acestora se gisiau Vartolomeiu MazAreanul si Vasile Bals.

www.dacoromanica.ro

RITRZGEFABSTE BEMERKIINGEN fJBER BIIKOWINA.

175

dem FranzOsischen; das Leben Peter des Grossen von Voltaire,


das bekannte Buch Horologium Principurn aus dem Lateinischen,;
eine Ubersetzung von einer Logik, Rhetorik und der Sittenlehre,
welche letzteren in Druck erschienen sind; dann auch mehrere
von minderem Wert aus verschiedenen Sprachen tibersetzt, worunter eine Universalhistorie Bich befindet.
Die Moldauer sink insgesamt der griechisch nicht unierten Religion zugetan, welche sie sehr aberglaubisch beobachten, jedoch

ist ihr religioser Aberglaube bei weitem nicht so gross und


vielfaltig, als man sonst bei den ROmisch-Katholischen findet.
Die Pfaffen und MOnche haben zwar auch hier ihr Wesen getrieben; dem ohngeachtet dank sei es ihrer Unkunde und Albernheit, haben sie gegen die Romisch-Katholischen eine sehr
kleine Rolle gespielt, dazu mag beigetragen haben, dass in der
ganzen griechischen Kirche nur ein MOnchsorden (des H. Basilii
angenommen worden. Die Weltgeistlichen hingegen Bind durchaus verheiratet und zahlen sich zu der Burgerklasse ; folglich
knnen selbe keinen besonderen Statt oder Statum in Statu formieren. Die gebornen Moldauer aussern wenig Lust zum Klosterleben und obwohl in der Moldau viele tausende Kalugiers
(MOnche) Bind, so getraue ich mich doch zu sagen, dass es nicht
ein Drittel darunter Moldauer gibt, sondem meistens Rusniaken,
Servier, Bulgaren und Griechen. Es waren vorhin neun Kloster
in der ganzen Bukowina (1), wovon jetztum nur drei geblieben
Bind, namlich : Putna, Dragomirna und Suczawicza ; man hat
ihre Gater eingezogen und selbe pensioniert.
So wie der Klerus oder Weltgeistlichen sind auch die KlostermOnche ausserst unwissend und unbewandert in ihrem Each.
Selbst der Bischof (2) und der Archimandrit (3), welche die
ersten zwei geistlichen Wtirden in der Bukowina Bind, haben
von einer systematischen Theologie oder Kirchengelehrsamkeit
keine Idee. lhre Kenntuisse beschranken Bich bloss auf das
(1) La anexare se &dam In Bucovina zece mnitstiri: Putna, Sucevita,
Dragomirna, Sf. Ilie, Patruti, Ilisesti, Voronet,.Solca, Homor qi Moldovita

i treisprezece schituri: Sf. Onufrei sau Mfin'Astioara, Ostra sau Barbeqti, Luca, Babin, Coribnita, Vijnita, Crisceatec, Bereznita, Brosauti, Za.
mostia, Horecea, Voloca pe Ceremus si Jadova.
(2) Daniil Vlachovici, Barb din Slavonia, ajuns urmasul lui Dosofteiu Heresou pe scaunul episcopal dela Cerniuti.
(3) Isaia Balosescul, care urma In scaun lui Daniil.

www.dacoromanica.ro

176

ANEXA

Rituale und Zeremoniale, wie sie solches in den Kirchenbuchern

vorgeschrieben linden; doch von diesen wird unten mehreres


gesagt.

Die Moldauer haben von jeher ihren Adel gehabt und zwar
den hohen, mittelmassigen und gemeinen Adel, wie bei den
Ubrigen europaischen Nationen, mit dem Unterschiede aber, dass
es bei ihnen nie Grafen, Barons und Markise gab, sondern bloss
grosse Bojars, (boiaru mare), welche eine Art von Magnaten
ausmachten und fur solche wurden gemeiniglich die aus zwulf
im Lande bekannten frstlichen Hausern gehalten. Die ubrigen
reichen und wohlhabenden Edelleute wurden zwar auch Bojars
genannt, aber ihr Ansehen war bei weitem nicht wie der ersten

diese Gattungen Bojars

sind,

seit dem die Moldauer ihre

Ftirsten aus Konstantinopel bekommen, stark mit den griechischen

Familien vermengt.eberhaupt die dermaligen Grossen der Moldau kOnnen kaum fur wahre Moldauer angesehen werden, sie
haben sich in alien verandert, haben turkisch-griechische Sitten
angenommen und auf selbe passt der oben angemerkte Charakter
der Moldauer gar nicht, denn sie haben in sich den trkischen Stolz,

die griechische Verschmitztheit und die judische Habsucht so


zu vereinigen gewusst, dass sie alle diese drei Gattungen Leute
tibertreffen. In der Bukowina giebt es keine von diesen Bojaren
und von der zweiten Gattung kaum zwei oder drei. Von der
mittleren Gattung, welche sonst Mazillen heissen, gibt es in der
Bukowina mehrere. Die letzte Klasse der Edelleute heisst Rezeschen oder sogennante Anteilhaber, deren gibt es hie und da
ganze Durfer ; diese sind die ungesittetsten unter alien ; sie Bind
auf ihrem 6 Ellen breiten Territorio stolzer, als irgendwo ein
Herr einer ganzen Provinz. Es ist nichts nattlrlicher, als dass
tagtaglich zwischen ihnen Grund und andere Streitigkeiten vorkommen. Ein jeder macht Eingriffe in das Eigentum des anderen und dies ist eine immerwahrende Quelle der Uneinigkeiten, bei welchen selbe statt einen gelinden Weg einzuschlagen, vielmehr sich gewaltsam und mit Erbitterung benehmen
und meistens gehen sie mit blutigem Kopfe auseinander; auch
ein eberbleibsel der turkischen Regierung, wo alles via facti
und mit Gewalt ausgemacht wurde. Die Grossen hatten die Is.
pravniks (Dfstriktsverwalter) auf ihrer Seite und der schwache
oder arme Edelmann, wenn. er keinen Mut hatte, denen Eingriffen der Grossen sich zu widersetzen, so -ham er allmahlieh

www.dacoromanica.ro

KDRZGEFASSTE BEMERKIINGEN OBER BIIKOWINA.

177

urn alles. Besass er aber soviel Mut, urn die Arbeiter seines
Gegners von dem strittigen Grunde wegzujagen, so stand sein
furchtsam gemachter Feind von der Invasion ab. Dies wurde
mit der Zeit so zur Sitte, dass sie auch jetzt bei der oesterreichischen Regierung, wo jedern such wider dem Machtigen zu
klagen frei steht, des Faustrechtes zu bedienen, sich nicht
scheuen (1).

Russniaken.
Al le die Russniaken, welche sich in der Bukowina und Moldau
befinden, sind galizische oder russische Untertanen. Die in der
Bukowina sind fast alle Gallizianer, haben auch gallizische Sitten,

reden die namliche Sprache, nur mit dem Unterschiede, dass


sie durch den Umgang mit den Moldauern viele moldauische
WOrter in ihrer Sprachen mischen, such Bich besser kleiden und
reiner halten, als die galizischen Bauern; aber das h o r el k a-Trinken ist such hier allgemein eingeftihrt. Obwohl sie originell uniert

sind, so bekennen sie sich doch hier zu der griechisch nicht


unierten Kirche. Ubrigens ist ihr Charakter dem der ubrigen
Russniaken gleich.

Juden.
Die Bukowiner Juden sind alle aus den polnischen Ausgewanderten entstanden. Unter der militarischen Administration
wurde eine strenge Aufsicht fiber sie geftthrt und nur 100 und
etliche Familien toleriert, folglich konnten sie sich dazumal
nicht verbreiten. Aber seitdem hier ein Kreisamt aufgestellt
wurde und man Bukowina mit Galizien inkorporiert hat, wurde
aus Sorglosigkeit oder vielleicht such aus Eigennutz mancher
Offentlicher Beamten, das ganze Land von diesem Blutegel des
Staates aberschwemint, welcher in allen Anbetracht als eine
wahre Plage des Landes angesehen werden kann. Es ist mit dem
Steuerbuchel der Juden in der Bukowina ein Handel getrieben
worden, welcher noch dermalen bltihet. Der Conscription wissen
(1) Autorul function 6. 1ung5. vreme ca consilier la (forum nobiliumv, In.
care calitate el avit prilej s cunoasc foarte bine toate daraverile nobilimii.
bucovinene.
I. Nistor, Romtinii fi Rutenii in Bucovina.

www.dacoromanica.ro

12

178

ANEXA

sie so ktinstlich auszuweichen, dass (so lange unsere Conscriptions-

methode besteht) man niemals in stande sein wird, ihren wahren


Populationsstand zu erfahren, urn so mehr, da es einer von ihren
geheimen Lehrsatzen zu sein scheir4, auf alle mogliche Art zu
verhtiten, dass man ihre Zahl niemals erfahren knne.
Die Juden spielen hier die namliche Rolle, wie in Galizien.
Sie trachten alles an sich zu ziehen, mit einem Worte: sie Bind
die allgemeined Mak ler. Fleisch, Getreide, Getranke und der ganze
Handel hangt von ihren wucherischen Handen ab. Sie Bind Pachter,

Schwarzer der verbotenen Waren, Hehler und Beherberger der


Diebe und des schlechten Gesindels, Verderber der Dienstboten,
Mitgehilfe und Fithrer der Rauber, Offentliche Verfithrer der
Untertanen; sie sind der sichere Canal zur Bestechung der Offentlichen Beamten, kurz die geheimen Feinde aller Staaten. Man
kann 100 auf eins wetten, dass es ihrer in der Bukowina zweimal soviel gibt, als sie in der Conscription erscheinen. Ietzt hat
ein jeder Mazill (auf gut polnisch) einen Hofjuden, welcher ihrn
mit Rat und Tat zur Unterdruckung der Untertans beistehen
muss. Sogar die k. k. Administrationsbeamten halten sich solche
Kerls. Man sagt sich's ins Ohr, dass das letzte Projekt zur Verwaltung der Aerarialgilter in der Bukowina, der Plan eines solchen Faktors eines gewissen Oberbeamten sein soil.
Viele Juden haben Bich zum Ackerbau eingeschrieben, urn in
der Bukowina geduldet zu werden. Aber es ist notorisch, dass
keiner von diesen sein Feld bearbeitet ; sie wuchern mit den
Untertanen, welche ihnen umsonst ackern miissen, indem der
Jude mit Branntweinbrennereien (freilich unter fremden Namen)
sich abgibt und nur darauf sieht, mehrere seiner armen Anverwandten und Glaubensgenossen aus Galizien (wo alles von diesern

Ungeziefer voll ist) an zich zu ziehen, urn sich in dem Lande


verbreiten zu kOnnen. Wehe dem Lande, wo die Juden Oberhand nehmen ! (1).

(1) La ocupare (1774) s'au numrat In Bucovina 526 familii sau 2.6 3 0
suflete evreeoti. Numirarea dela 1910 arat5. In Bucovina 1 0 2.3 1 9 Evrei.
In mod asa de extraordinar a sporit numrul Evreilor In scurgere de 140
de ani !

www.dacoromanica.ro

KIIRZGEFASSTE BEMERKIINGEN laBER BIIKOWINA.

179

Armenier.
Die Armenier kamen in die Moldau beilaufig urn das Jahr
1418; von hier begaben sich viele von ihnen nach Siebenbargen
und Po len; es warden ihrer eine Menge in diesem Lande, aber
in vielen Racksichten besser reguliert. Sie gaben sich mit dem

blossen Handel ab, welcher bei ihnen hauptsachlich in Vieh


Ynamlich Pferde-, Ochs- und Ziegenhandel bestand und in so
weft waren sie dem Staate ntitzlich. Seitdem aber Bukowina
Kaiserlich geworden ist, sind viele von ihnen in den Adelstand
-erhoben (1); die abrigen aber, statt sich mit dem Handel abzugeben,

pachten verschiedene Realitaten um einen erhhten Preis und


-trachten dadurch sich zu bereichern, welches sowohl dem Staate,
-als auch den Untertanen Behr nachteilig ist. Denn ihr kaufmannischer Geist, oder besser zu sagen, von Jugend auf angewohntes
eigennatziges Wesen setzt sie in dem Stand, auch bei dem hohen
Pachtschillinge ihre Rechnung zu finden. Indem solche Gattung

Leute gleich den Juden und Griechen nur jenes far unerlaubt
halten, welches keinen Nutzen eintragt, da nach ihrer Sittenlehre

as aequum und hon estum sich immer nach dem utile


abmessen lasst. Sie wissen die Bauern so zu bevorteilen, dass
selbe dreimal, viermal soviel praestiren, als es sonst ihre Schul-digkeit erfordert. Sie verstehen gleich den Juden die Kunst, sich
mit den Offentlichen Verwaltungsbearnten auf einen gewissen
Fuss zu setzen, welche dieselbe wider ale etwa bevorstehenden
Untertansklagen schatzen mtissen. Auch diejenigen, welche in
den Adelstand erhoben worden sind, bleiben immer Kaufleute
und wuchern mit ihren Untertanen (2).

Griechen.
Die Griechen spielen in der Moldau die grOsste Rolle, weil
die zeitlichen Frsten der Moldau Griechen sind. Die Griechen
_geben bier den Ton an und ihre Sprache ist die Hofsprache. Sobald
(1) De pild5, familia Kapri.
(2) Armenii din Bucovina apaqin confesiunii armeno-orientale i armeno.catolice. Armenii orientali merg cu Romnii, Armenii catoliei ou Polonii.
La anul 1774 taloa' In Bucovina 58 de familii sau 290 de suflete armeneeti.
La 1910 s'au numarat 657 de Armeni catolioi ei 341 de Armeni orientali,
-deci de WO 998 desuflete.

www.dacoromanica.ro

180

ANEXA

ein Dragoman (Dolmetscher der Pforte) durch seine Freundeund Sein Gold es dahin gebracht hat, die Farstenwarde in derMoldau oder Walachei zu erlangen, so nimmt er einen ganzen
Schwarm Griechen mit Bich, welchen er die eintraglichsten Hofchargen verleiht. Diese sind meistens seine Freunde, Verwandte,
Glaubiger etc. tiberhaupt hungrige, gelddarstige Insulaner, welch&

ehedem Kaufleute oder Kramer waren. In dem Augenblickeaber, als diese Leute den walachischen Boden betreten, so werden sie durch eine wunderliche Metamorphose in lauter Farsten,
Edelleute und Kaisersprossen dergestallt verwandelt, dass derjenige, welcher vor einigen Wochen in Constantinopel mit Au-

stern handelte, jetzum in Jassy archonda heisst und aus dem


altesten Familien Griechenlands abstarnmt. Der ansehnlichsteund reichste Bojar macht sich eine Ehre, so einem seine Tochter-

anzubieten. Dberhaupt aber ein Grieche ist schon von Adel,.


sobald er ein Grieche ist. In der Bukowina sind ihrer wenigund haben sich meistens nationalisiert (1).

Lippowaner.
Obwohl die kleinste und unbedeutendste Zahl dieser sogenannten Lippowaner sich in der Bukowina befindet, indem solche nicht tiber 60 Familien sich belauft
ihre angewiesenen
Wohnplatze sind in den Darfern Warnitza, Klimoutz und Foentaena alba (2)
so verdienen sie doch die Aufmerksamkeit
eines jeden Reisenden und Menchenforschers urn so mehr, da
man von ihren heimlichen Religionsgrundsatzen oder hierarchischen Gebrauchen vieles ins Publikum ausgesprengt hat, ohne
sich mit Gewissheit ttberzeugen zu konnen, dass alles das richtig sei.
Dass diese Lipowaner (oder wie sie sich nennen Filipier) (3)
wahre Russen seien, ist gar nicht zu bezweifeln, das beweisen
ihre Sprache, Tracht und sogar die Gesichtszage; dem ohngeachtet.
(1) De prezent nu se mai gaseso Greci in Bucovina. Familiile Mustatza,
Petrirth Q. a. s'au desnationalizat de mult.
(2) Fantana Alba.
(3) Numele de Lipovan pare s derive dela Filip. Asa, s'au numit urmasii
si lipasii lui Filip (Filip-ow, Filipovani, Lipovani). La 1910 s'au numarat
In Bucovina 3.232 de Lipoveni. Numarul lor scade Insit mereu,fiindca multi.
din ei emigreaza la Rusia.

www.dacoromanica.ro

KURZGEFASSTE BEMERKUNGEN tBERBUKOMUINL

181

nach der Bukowina kamen sie nicht unmittelbar aus Russ land,
sondem aus Bassarabien, allwo sie viele tausende ihrer Glaubensgenossen zahlen. In Jahre 1783 erschienen in Wien zwei
Deputierte der am Schwarzen Meere wohnenden Lipowaner
namens : Alexander Alexiew und Nikifor Lanov und erwirkten
far ihre Glaubensgenossen in der Bukowina mittels eines Pa-tents eine freie Ansiedlung und. Religionsaustibung, welche in
folgenden besteht:
1) wird ihnen das vollkommen freie Religionsexercitium far
sir, ihre Kinder und Geistlichen gestattet ;
2) werden sie und ihre Kinder von der Zeit ihrer Ansiedlung
zwanzig Jahre lang von alien Contributionen und Steuern vallig
frei gelassen ;
3) wird ihnen die Befreiung vom Militarstande eingestanden (1);

4) werden sie nach Verlauf der 20 Jahre nie mehr als nach
Mass ihrer Vermogensumstande und wie andere mit ihnen in
gleicher Lage befindlichen kaiserlichen Untertanen hierinfalls
behandelt werden. Dieses Patent haben die Lipowaner urschriftlich in ihren Handen.
Die allgemeine Meinung ist, dass sowohl die Bukowiner, als die
moldauischen und. bassarabischen Lipowaner sogenannte russische Raskolniki (Abtrtinnige) seien, welcher ich mich gar nicht

widersetzen will; nur den Namen Lipowaner, glaube ich, hat


man unrichtig angehangt, denn sie nennen Bich Filipy und man
heisst sie sonst Filipowey. Was ihre Religion anbelangt, scheint
es nur, dass die wahren Religionsgesetze, Kirchengebrauche und

die abrigen geheimen Sitten der Lipowaner bisher niemand


entdeckt habe, weil niemand in ihre Betthauser, Zusammenktinfte

zugelassen wird und sie weichen allen Gesprachen tiber die


Religionssachen und sonstigen Gebrauche sorgPaltig aus. Ihre
Gesichtsztige sind fast durchaus gleichformig; sie sind alle blond-

haarig und haben viel ahnliches mit den Donischen Kosaken.


Ubrigens sind sie gute Wirte und arbeitsame Leute ; sie sind
gutmatig und leiden keinen Exzesmacher, Saufer oder sonst
einen von schlechter Auffahrung unter sich 12). Sie geben sich
meistens mit Hanf- und Flachsbau ab, verfertigen allerlei Zeugs
daraus, als Seile, Stricke, Netze, Gtirtel und handeln damit.
(1) Astzi Lipovenii nu mai aunt scutiti de serviciul militar.
(2) Astfizi Lipovanii si-au schimbat moravurile. Multi din ei beau de se
prpIdesc.

www.dacoromanica.ro

182

ANEXA

Ihre Religion scheint die griechisch nicht unierte zu sein,


zum wenigstens in so weit einige Kirchenzeremonien es erfordern, und zwar aus dem Grunde, weil sie die namlichen. Kirchenbticher haben, wie die Russen, nur mit dem Unterschiede,
dass bei ihnen die neueren Aufflagen keinen Wert haben. Siesuchen die altesten darunter und. mit diesen bedienen sie sich.
Ihre sonst bekannt sein sollenden Gebrauche sind folgende :
.Bei der Taufe. Die Taufe soli auf eben die namliche Art,.
wie bei den Russen mit Eintauchen der Kinder vor sich gehen,
mit dem Beisatze, dass in der Abwesenheit oder Ermangelung
eines Seelsorgers auch der Kirchendiener alle Zeremonien vollziehen kann, nur muss in spateren Jahren auch die Bestatigungder Seelsorger eingeholt werden.

Bei der Kopulierung. Der Brautigam sowohl,

als die

Brant werden in der Kirche von seiten des Seelsorgers zum Gestandnisse aufgefordert, ob sich selbe dem Ehestande freiwillig
widmen ; wenn sie es bejahen, so werden sie dreimal urn den
Altar (wie bei den Russen) nach dem Sonnenlauf herumgefuhrt

und nachdem einige Gebete vorgelesen und ihre Ringe gewechselt werden, legt die Braut gleich in der Kirche ihren als
Madchen gehabten Kopfputz ab und wird als Weib gekleidet.
Auf der Hochzeit darf nicht getanzt werden, sondern es wird
meistens Meth getrunken uncl anstandige Lieder gesungen. Die
erste Regel des Ehestandes besteht hauptsachlich darin, dass der
Mann sein Weib in keinem ...Anderen Tage, als Dienstag und
Donnerstag beschlafen darf, weil die tibrigen Tage in der Woche
das Leiden Christi in Erinnerung bringen.
Die zweite Regel ist, dass weder Mann noch Weib jene Kleidung bei Tag anziehen darf, welche sie beim Beschlafen gehabt haben, sondorn das Ehepaar muss bei Tag reine, unbefleckte Kleidung tragen.
Be i in Begr a b n is . Dern Toten wird ein papierrier Kranz
worauf die Worte : Heiliger, starker und unsterblicher Gott erbarme dich unser geschrieben sind, urn den Kopf gebunden;
er liegt wenigstens zwei Tage in Hause, dann wird er in ein
Klafter tiefes Grab gelegt und beerdigt. Die Totentrugel besteht
aus einem 1V2Schuhe dicken Eichenpfosten, welcher in zwei gleiche
Teile nach der Lange geschnitten und worin nach der Beschaffenheit

des Korpers grOssere oder kleinere Hhlen ausgehauen werden,


sodann in einen Teil oder Halite von diesen Pfosten gelegt und

www.dacoromanica.ro

BURZGEFASSTE BEMERKIINGEN IIBER BITKOWINA.

183

mit der anderen Ha lfte zugedeckt. Far die See le des Toten
brennt eine Lampe 40 Tage und Nitchte in der Kirche, wobei
immer eine Andacht vor Bich gehen muss. Die Begrabnisumksten betragen gemeiniglich 12 Dukaten. Cberdies hat man bemerkt, dass die Lipowaner keinen Tabak, weder schnupfen noch
rauchen und weder Bier noch Branntwein, trinken, weil sie es far
teuflische Produkte halten, besonders vom Tabakrauchen sagen
sie, dass derjenige, dem es aus dem Munde rauche, einen Teufel
in sich hatte. Sie darfen vermage ihrer Religionsgrundsatze keine
Hausnummer haben; ihre Wohnungen halten sie, gleich ihren Kirchen far geheiligt. Beide entheiligt ein Hund, wenn er hineinkammt,

daher halten sie ihre Hunde bloss im Hof herum. Der Lipowaner

legt auf keine Weise, weder in politischen, noch in Kriminalfallen einen Eid ab, nachdem ihrer Sage nach, ihre Religion
schon mit sich bringt, in jedem Falle und besonders bei Gericht
die Wahrheit auch ohne Eid zu sagen. Sie sollen noch mehrere
Gebrauche haben, die sie aber sehr geheim halten.
Das ist alles, was man ffentlich von den Lipowanern weiss.
Indessen erzahlen die Russen, ihre Hauptfeinde, viele andere
Sachen, denen man jedoch ungepraft keinen Glauben beimessen
kann, urn so mehr, da man ihnen vieles aus Religionshass und
Verfolgungsgeist angedichtet haben mag. Ein in der russischen
Sprache gut bewanderter Bukowiner und guter Freund versicherte mich, es existiera ein gedrucktes russisches Buch, worin
alle ihre Lehrsatze und Gebrauche aufgemerkt worden waren ;
er sagte mir auch, dass zwischen den Lipowanern sonst auch
verschiedene Sekten gabe, worunter diese drei hauptsachlich
sind bemerkt worden : Popowcziki (mit den Pfaffen), Bezpopowcziki (ohne Pfaffen) und Bohorodniczy (Muttergottesverehrer),
aus welcher Mitteilung (wenn es wahr ist) leicht zu entnehmen ware,
dass die Lipowaner, obwohl sie ihre Geistlichkeit haben, nicht alle
die heilige Maria in der Eigenschaft als Mutter Gottes verehren und
auch, dass es einige darunter gibt, welche keine Priester haben. Ihr
vornehmer Geistlicher in der Bukowinaist ein gewisser Petrowicz ;
man hat mit demsel ben afters versucht, aber seine Religion zu spre-

chen, aber bei so einem Diskurse gab er entweder keine Antwort und lenkte das Gesprach auf andere Gegenstande, oder er
empfahl sich und ging weg. Dies lsst vermuten, dass die Lipowaner viele wesentliche Abweichungen von der griechisch
nicht unierten Religion hahen massen. Meines Erachtens darfte

www.dacoromanica.ro

184

ANEXA

ihre Sekte wohl ein modifizierter Nestorianismus sein, zu welchem die Geistlichkeit mit der Zeit teils aus Unwissenheit, tells
aus Habsucht viele Zusatze gegeben haben mag ; denn wenn man
in Erwagung zieht, dass fast der ganze Orient mit dieser Sekte
des Nestorius volt ist und dass dieselbe durch ihre strengen
Sitten und Lebensart von den ttbrigen Christen im Orient such
dermalen sich unterscheidet, auch die Mutter Gottes in dieser
Eigenschaft als d ei genitrix nicht verehren, so darfte man sie

far eine Art Nestorianer halten. Indessen aber, da ich bisher


keine Gelegenheit hatte tiber diese russischen Raskolniky etwas
zu lesen und nahere Nachrichten von ihrem Ursprung zu haben,

so ist es freilich vernanftig, wenn man sein Urteil hierin suspendiert.

Deutsche.
Ausser den Kolonisten und k. k. Beamten befinden sich in der
Bukowina nicht viele Deutsche; sie sind meistens Handwerker
und Professionisten, sie halten sich aber meistens in Stadten auf
als zu Czernowitz, Sutschawa und Sereth (1).

Ungaren.
Es gibt in der Bukowina auch drei bis vier Dt5rfer Ungarn,
welche aus denen aus Siebenbargen in die Moldau entlaufenen
Rebellen entstanden sind. Es ist tiberflassig mich aber ihren
Urspung, Sprache, Sitten und Religion einzulassen, indem die
Szekler ohnehin bekannt und die Bukowiner Ungarn kommen
ihnen in den Sitten, Sprache und Tracht vollkommen gleich. Sie
sind entweder der Katholischen oder reformierten Religion zugetan. Nur dieses habe ich zu bemerken, dass unter diesen die
meisten Viehdiebe gibt, welches Laster in der Bukowina fast
allgemein ist (1).
(1) Nemtii din Bucovina stint cu totii coloni0i veniti din apus dupa. ocupare. La 1914 s'au numfirat 65.932 de Nem(i, 1ntre bari se gasesc ins& i
mul0 Romani, Poloni, Ruteni, etc. germanizati.
(2) La 1910 s'au constatat in Bucovina 10.391 de Maghiari.

www.dacoromanica.ro

KIIRZGEFASSTE BEMERICIINGEN tthER 13131COWINA.

185

Zigeuner.
Die Zigeuner sind nirgends haufiger, aber auch vielleicht nirgends unglacklicher, als in der Moldau und Walachei. In der Bukowina werden sie auf 400 Familien angesetzt; dem ohngeachtet,
da sie keine fixe Wohnungen haben und im Lande herumgehen,
folglich ihrer loblichen Gewohnheit nach bald aber die Grenze
verschwinden und ober eine Weile wieder zurackkommen, man
die Zahl der in der Bukowina wohnenden Zigeuner mit Gewissheit nie angeben kann ; sie Bind abrigens hier frei, nicht Leib-

eigene, wie in der Moldau und Walachei. Sie teilen sich in


Horden (czata) und eine jede Horde hat ihren Anfohrer oder
Richter. Insgesamt aber haben die Zigeuner einen Hauptmann
(capitan de czigani), welcher gemeiniglich ein Landesinsass oder
Mazill ist; er schlichtet alle ihre kleinen Prozesse, besorgt die
jahrliche Conscription derselben, erhebt von denselben die landes-

farstlichen Steuern und fiihrt sie in die Kreiskasse ab; dafar erhalt er vom Aerario 200 fl. und ein jeder Zigeuner muss ihm
zwei Robotstage jahrlich praestieren. Da aber in der Bukowina
vieles verkehrt gehen muss, wird von diesen Capitaines sowohl
der Landesfarst hintergangen, als auch die armen Zigeuner bis
aufs Blut ausgesogen (1).
*

Bei diesem Mischmasch der Nationen ist auch leicht zu vermuten, dass wenig Einigkeit zwischen den Inwohnern herrsche

und dass allerlei Sitten allda zu finden seien 'oder besser zu


sagen gar keine herrschende Sitten und Charater der Bukowiner
Insassen zu bestimrnen sein ; besonders aber Tugenden darf man

hier gar nicht suchen; denn was kann man von einer Nation
(wenn man auch die moldauische selbst betrachtet) erwarten,
welche der langwierige Despotismus unter die Klasse der
Sklawen niedergedruckt, welche bei den abwechselnden haufigen russisch-turkischen Kriegen bald diesem, bald jenem zugehOrte und entweder von diesem, oder von jenem ausgeplOndert

und misshandelt wurde, nie etwas gutes, wohl aber alles


schlechte sah, die Handlung einer fremden Nation gegen sich
1) La 1774 s'au gisit In Bucovina 294 de farnilii (qatrel tigine0i. Numrul
lor de azi nu-1 gasim in statisticile oficiale. El este insi nelnsemnat.

www.dacoromanica.ro

186

ANEXX

nie mild und wohltatig, sondern allezeit grausam, barbarisch


und habsichtig empfand, was far Tugenden, sage ich, kann
man in dieser Voraussetzung von der moldauischen Natzion erwarten ? Die Zeit seitdem sie tinter der milden osterreichischen

Regierung stehen, ist zu kurz, urn etwas von unseren Sitten


profetieren zu knnen. Den Weg zu einer besseren Politik hatten
vorztiglich die Offentlichen Beamten durch Aneiferung, gute Beispiele und Anstalten zeigen lainnen, wenn nicht zum Unghick
eben diese den letzten Stoss der wenigen von dern Mrkischen
Despotismus und der russischen Verwastung zurackgebliebenen

Moral gegeben und sie vollig erstickt hatten. Urn dieses auf
eine Art begreiflich zu machen, sehe ich mich bemussigt, einige
Bemerkungen fiber die dermalige Civil- und Judecialverwaltung
von der Bukowina zu machen.

Politische Verwaltung.
Vor alten Zeiten, das ist unter der moldauischen Regierung,
wurde dieses Landchen durch einen zu Czernowitz residierenden

Starosten verwaltet und zwar auf die Art, wie dermalen die
turkische Moldau durch die Ispravniks verwaltet wird; fiber die
Gebirgsgegenden wurde ein Gebirgshauptmann (Capitan de codru)
oder (Capitan .de munte) angestellt. Diese verwalteten sowohl
das Politische, als das Judeciale in ihrem Bezirke. Nach der.Occupierung der Oesterreicher aber ist die Bukowina gleich anfangs militarisch verwaltet worden. Ein General-Feldwachtmeister,
welcher unter dern Oberbefehle des commandierenden Generals
in Lemberg stind, besorgte die Angelegenheiten dieser Provinz.

Sein und seines Personals Standquartier war zu Czernowitz.


Man muss bekennen, dass Mr die Moldauer, welche gewohnt waren,

unter einem Ispravnik alle ihre Streitigkeiten und Klagen mandlich und ohne alle Formalitaten vorzubringen und mit dessen
arbitrarischen Spruche (welcher auf der Stelle erfolgte) Bich zufrieden zu stellen, diese einfache militarische Verwa!tung sehr
anpassend war; dem ohngeachtet, es sei, class die verwaltenden
Beamten, oder die zum Klagefahren besonders bei der unter der
tiirkischen Regierung bestandigen Veranderung der Beamten
angewainten Natzion Anlass dazu gegeben habe, es enstanden
haufige Klagen wider diese Beamten; es wurden Commissionen
angeordnet, einige Beamte tiberfhrt und bestraft. Aber nicht

www.dacoromanica.ro

KIIRZGEFASSTE BEMERKIINGEN tr.BER BIIKOWINA.

187

minder auch viele von dem klagenden Adel geahndet worden,


bis endlich im Jahre 1786 Bukowina mit dem Konigreich Galizien incorporiert wurden. Zur Schlichtung der politischen Angelegenheiten wurde zu Czernowitz ein Kreisamt, dann ein Criminalgericht far Criminalfalle aufganz Bukowina geschaffen; was
aber das Judeciale betrifft, drei Districtsgerichte zu Czernowitz,

Sereth und Suczawa angestellt.


Bei dieser Veranderung hOrten die Klagen eine kurze Zeit

auf ; es scheint aber bloss urn nachher mit desto grOsserem


lifer und mehrerer Belriebsamkeit gefahrt zu werden, bis sich
in dieser Angelegenheit hhere Personen verwickelten und eine
vermischte Commission auf hochste Veranlassung aus einem
Gubernialrate und einem Landrate auswirkten, welche nun ins
dr it te Jahr d au e r t. Der Ausgang dieser Untersuchung steht urn
so mehr zu erwarten, als in allen Anbetracht die Benehmung
aller Stellen und selbst des Hofes in Rticksicht dieser Commission sonderbar war und etwas besonders vorzudeuten hat.
Bei alien diesen kann man es als eine gewisse Sache annehmen, dass das Landvolk Uberhaupt gutmutig und ruhig sei, mit
welchem man alles machen kann, und man tut ihm sehr Unrecht,
wenn man alles, was in der Bukowina schlecht geschieht, dem
Bukowiner Volke zumutet. Sein herrschendes Laster, was man
ihm mit einigem Rechte vorwerfen kann, ist das Viehstehlen;

dieses ist hier allgemein und tagtaglich werden hier solche


Leute eingefahrt. Dieses verursacht erstens, weil Bukowina eine
Grenzprovinz ist, sehr ausgedehnte und irregulare Grenzen hat
und in manchen Gegenden durch keine FlUsse oder Berge bezeichnet sind
in einigen Oertern kommen gar dreierlei Grenzen zusammen folglich ist es leicht, alle Augenblicke sich unbemerkt aber die Grenze zu schleichen und wieder zurtickzukommen. Das Vieh der Moldauer ist in Waldungen und auf der
Weide sich selbst aberlassen oder sehr nachlassig gehatet, folg-

lich nach dem Sprichworte: Gelegenheit mach t Dieb e,


einem jeden sehr leicht wird, unbemerkt das weidende Vieh
wegzutreiben und. es Taber die Grenze zu fahren. Kein Wunder
also, dass dieses Ubel von Tag zu Tag starker wird und fiberhand nimmt. Ueberdies bekammert sich niemand, durch weise
und anpassende Vorkehrungen, diesem bOsen und herrschenden

Laster vorzubauen; ein jeder kann auf den Jahrmarkten das


Vieh, ohne zu wissen von wem, frei kaufen und ohne sich ge-

www.dacoromanica.ro

188

ANEXA

horig auszuweisen allerorten verkaufen. Eben diese Freiheit gibt


den Schlechtgesinnten Aneiferung, ihr Wesen fortzutreiben.
Eine wohl eingerichtete und mit tachtigen Mannern besetzte

politische BehOrde hatte diesem Cbel langst gesteuert. Aber


leider! Bukowina scheint das Los zu haben, alles, was nur
untachtig, unmoralisch und eigennatzig in der ganzen Monarchie
ist, sich vorgesetzt zu sehen. Diese Herren, statt die Bukowiner

dem Endzwecke der Regierung gemass zum Guten zu fiihren


oder zu zivilisieren, Bind bloss darauf bedacht, ihren Beutel zu
spicken, nachdem sie durch ihr eigenntiLziges, ungezogenes und
wohllastiges Wesen auch das wenige abriggebliebene Gute der
Inwohner ausgerottet, Bich aber bereichert haben, so suchen sie
weitere Beforderungen und schimpfen unaufhOrlich fiber dieses
arme Volk, welches doch den Grund zu ihrer zeitlichen Glackseligkeit gelegt hat ; sie nennen es Barbaren, Halbrnenschen,
Otalitier, etc.
Da man von oben an bis zu dem mindesten Beamten nicht
darauf sieht, wie er seinem Berufe gemass die ihm anvertrauten
Geschafte mit eller Genauigkeit und zum allgemeinen Beaten
zu besorgen habe, sondern vielmehr auf Mittel speculiert, wodurch er mit seinem Amte am besten handeln kann, so ist einleuchtend, dass die Geschafte einen schiefen, far das Land und
far den Staat verderbliohen Lauf nehmen mssen. Das Kanzleipersonale macht sich keine Bedenken, mit den Kreisinsassen
iiber ihre Angelegenheiten zu correspondieren, Amtsakten herauszufolgen, ja sogar die Parteien selbst zu vertreten. Ein jeder

sucht einige von den Kreisinsassen sich bekannt zu machen


und, wenn etwas wider seine Partei beim Kreisamte einlaufen
sollte, so gibt er dieser gleich Nachricht davon mit der Instruction, was sie zu tun habe. Dieses erstreckt sich, wie gesagt, bis
auf die hOheren Beamten, mit dem Unterschiede, dass, da diese
im hohen Ausehen stehen und alle Untersuchungen durch sie
aufgenommen werden, so haben manche unter ihnen auch elle
Mittel in den Handen, mit ihren Ansuchen en gros zu spekulieren. Daher kommen ganz falsche Untersuchungsprotokolle
zum Vorschein, wider welche die Parteien hoch und teuer protestieren und auch zum Beweise sich antragen, dass eben das
Gegenteil von dem, was im Protokolle hatte kommen sollen,
hineingeschrieben wurde. Daher die Verfolgungen, willkarliche
Bestrafungen solcher Parteien, welche mit solchen Klagen zu

www.dacoromanica.ro

KIIREGEF ASSTE BEMERKUNGEN fi BER BUKOWINA.

189

erscheinen sich erkhnen. Ist diese Partei ein Edelmann oder


ein Pachter, so sieht man seine Untertanen aufzuhezen, denselben in verschiedene Prozesse zu verwicklen, so dass die Partei
am Ende nachgeben und froh sein muss, dass man selbe mit
einer gelinden und wohltatigen Strafe belegt hat.
Da die moldauischen Untertanen vermoge ihrer alten Constitution der Grundherrschaft nur zwlf Tage arbeiten und. nebst
diesem der Herrschaft den Zehnten von allen Produkten geben
mssen, so war im Anfang der oesterreichischen Regierung der
Pachtschilling der Bukowiner Giiter sehr gering ; diesen tibertrifft nun das Zehnfache des Vorigen. Es ist unglaublich, wenn
man hurt, das ein Gut, welches vor 30 Jahren filr 50 Dukaten
verpachtet wurde, heutzutag mit einem jahrlichen Pachtschiling
von 500 Ducaten dem Richter ilberlassen wird, und bei allen
diesen rauft man sich vollig urn die Erhohung solcher gestalt
erhOhten Pachtungen, wo doch die Gebaude nicht verbessert
worden sind, die Robotstage die namlichen bleiben und die
Abgaben sich verdoppelt haben. Man soll wirklich glauben, das
der Pachter dabei unmoglich bestehen kOnne. Dem ungeachtet
kmmt. dies einem, der die Bokowiner Art, Pachtungen zu benutzen, weiss, sehr natiirlich vor, denn die Bukowiner getauften

und ungetauften Juden, Armenier, Griechen, etc. besitzen die Kunst,


statt zwolf, such hundert Robottage vom Bauer zu erzwingon. Urn

aber nicht verklagt zu werden und auf solche Falle auch das Ansehen des Gesetzes fr sich zu haben, so trachtet ein jeder bei
Zeiten, den betreffenden Kommisar zu gewinnen ; bei einer vorkornmenden Untersuchung erscheint nun der Beamte, die Bauern werden zusammenberufen. Sind die Klagen so beschaffen,

dass sie nicht abgeleugnet werden knnen, so wirft sich der


Untersuchende als Vermittler auf, interponiert sein Ansehen und
lasst es irn Notfalle such emplinden, bis er die Klager zu einem
Vergleiche bringt. Sind die Klagen in sich selbst zwar gegrundet (indem eine Dorfgemeinde entweder nie, oder sehr selten
ohne allen Grund zu klagen pflegt) aber von solcher Gattung,
dass selbe nicht leicht zu erweisen sind und sich vieles dawider
einwenden lasst, hierinfalls muss der Untertan unterliegen. Diejenigen, welche von der Gemeinde als Bevollmachtigte erwahlt

wurden, urn sie zu vertreten, sind als Gemeindeaufruhrer angesehen und als solche im Protokoll aufgezeichnet, dann mit
Arrest, Stockstreichen, such mit Ausserlandschaffung bestraft.

www.dacoromanica.ro

190

ANEXA

Hiedurch werden die Ubrigen Bauern in Furcht gesetzt und eher

wollen sie alles leiden, als klagen. Die Vergleiche der Untertanen mit ihren Herrschaften oder Pachtern, ohne darauf einzugehen, ob sie far die ersten vorteilhaft sincl oder nicht, werden
vom Kreisamte ohne weiters bestatigt, wo doch nach den bestehenden Gesetzen die Untertanen als Pupillen betrachtet werden und das Kreisamt selbe in allen Fallen vertreten muss.
Ubrigens bewahret sich fast bei allen derlei Untersuchungen

das Sprichwort: pauper ubique jacet.


Einige der oberen Kreisbeamten fuhren einen Statt, den kein
Gubernialrat in Lemberg nachmachen kann. Man solte glauben,
class ein jeder ein paar eigene DOrfer habe, indessen haben sie
600 fl. jahlich ; aus diesen zahlen sie 100 bis 200 fl. Quartierzins jahrlich, halten einen Kutscher, einen oder zwei Bedienstete,

eine KOchin, ein Stubenmadchen, 4 Pferde und Wagen. lhre


Frauen tragen die neueste Mode, erscheinen alle Tage in einem
neuen Anzug, was in Lemberg die erste Dame nicht trifft. Dieses
alles berechnet, Ubertrifft zweimal und auch dreimal das jahrliche Salarium von 600 fl. Uberhaupt man kann mit gutem Gewisen behaupten ; die besten und gelindesten Gesetze der Osterreichischen Regierung dienen hierlands nicht urn das allgemeine
Beste zu befordern, sondern viel mehr zurn allgemeinen Verclerbnisse und UnterdrUckung der Inwohner !

Gerichtsstallen.
Far die Judicialgegenstande und Entscheidung der Prozesse
sind fr Bauern unci Burger, auch fur Edelleute in gewissen
Streitigkeiten (denn sonst diese letzteren stehen unter dem Stanislawower Landrechte) drei Lokal- oder Districtsgerichte zu
Czernowitz, Sutzawa und Sereth eingesetzt worden. Aber zum
Ungluck wurden diese Stellen gleich vorn Anfang an mit den
bizarsten Leuten besetzt. Kassierte Personen, verloffene Taugenichts, Tischlergesellen, ja sogar Livrbethente wurden nach der
Bukowina als Vorsteher, Beisitzer, Kanzelisten etc. geschickt und
angestellt. Man kann sich von der Ungeschicklichkeit, Bosheit,
Unverschamtheit und gewaltsamen Verfahrungsart dieser sogenannten Richter keinen Begriff machen. Wer sie und. ihre Hand-

lungen kennt, tut ihnen kein Unrecht, wenn er sie fur priviligierte Rauber und. ihre Gerichtsstuben fur Mordergruben halt.

www.dacoromanica.ro

KURZGEFABSTE PEMERKUNGEN ilBER BIJKOWINA.

191

Einem jeden rechtschaffenen Mann muss das Harz bluten, wenn


er dies gute Landchen so gemisshandelt sieht. Bei einem jeden
sogenannten Gerichte ist einer allein, welcher den Referenten,
den Vorsteher und Beisitzer in einer Person vorstellt; vom arbitrarischen Spruch dessen hangt alles ab. Ist dieser rechtschaffen,

so ist leicht zu begreifen, dass niemand darunter leiden wird.


Aber leider befinden sich einige darunter, welche das allgerneine
Zutrauen nicht nur verloren haben, sondern auch als bestechliche
Gelderpesser, UnterdrUcker der Witwen und Waisen, Plunderer
der Pupillarmassen, Missbraucher der ihnen anvertrauten Gewalt,

mit Dieben und Rubern einverstanden, mit einem Worte als


Offentliche Verbrecher im Publico gehalten werden. Man erzahlt
sich grauliche Anekdoten Offentlich und ein Fremder, dem es
unbegreiflich vorkommt und es zu bezweifeln trachtet, wird aus-

gelacht. Joh selbst bin anfangs unschltissig gewesen, solchen


Erzahlungen Glauben beizumessen, bis ich endlich tatsachenmassig Uberzeugt warden bin. Sie machen sich kein Gewissen
daraus, auch von den armen Bauern, welche unter ihre Hande
geraten, gulden- und zwei guldenweise anzunehmen, ja sogar es
zu fordern. Es wird alles mUndlich verhandelt. Die Inwohner,
welche sich nicht zu helfen wissen, indem ihnen die Formalitaten der Prozesse unbekannt sind, werden gar nicht unterrichtet,

was sie zu tun haben, und statt, dass der Richter in solchen
Fallen beide Parteien vertreten und trachten soll, auf den Grund
der Sachen zu kommen, so vertritt er nur jene, bei welcher er
seine Rechnung findet, nimmt falsche Aussagen ad protocollu m und behandelt die Sache einseitig ; von dessen Urteil wird
sPlten appelliert, denn der Burger oder Bauer versteht nichts vom
Appellationstermine und meistens lasst er's verstreichen. Wenn
er appellieren soll, muss er seine BeweggrUnde mtindlich angeben. Wie kann aber ein Burger oder Bauer, wenn der Richter denselben nicht anleitet, juridische Beweggrunde anfUhren?
Kurzum, der Richter sieht bloss darauf, seine Verfahrungsart
so zu bemanteln, dass, wenn die Akten zu der Appellation gelangen sollten, man darauf nicht kommen kOnne ; und wie leicht
lasst sick dies tun !
Was geschiet am Ende nicht bei den Verlassenschaften, bei
Testamenten, bei Exemptionen, bei Lizitationen, Schatzungen, mit
den Depositengeldern, wo keine Controlle ist, mit den Taxen etc.?
Man verfalscht Akten, Dokumente, die Aussagen der Zeugen, sowohl

www.dacoromanica.ro

192

ANEXA

des Klagers, als auch des Angeklagten, nachdem es ihnen daran

gelegen ist. Man sperrt Untertanen zu Gunsten irgend eines


Grundherrn in den Kerker ein und halt solche unter erdichteten
Anschuldigungen durch mehrere Monate oder solange, als es
der Grundherr haben will, ohne alle Untersuchung eingekerkert;

am Ende werden sie mit dem Bedeuten losgelassen, sich


ruhig zu betragen und wider den Grundherrn nicht zu klagen,
denn sonst warde ihnen wieder das namliche geschehen. Mit
einem Worte, die hiesigen Gerichtsbeamten machen Richter
und Parteien,exequieren die Bauern willkarlich und machen sie zu
Bettlern und spielen die fetten Verlassenschaften in fremde Hande.

Das ganze Land murrt, aber niemand ist, der sich traut, die spe-

zifischen Fakten zu sammeln und solche dem Allerhochsten


Thron vorzulegen, denn so einer masste auch ein rechtschaffener Mann sein und ein solcher will den verachtlichen Namen
eines Denunzianten Ober sich nicht kommen lessen ; besonders
wenn es schon im voraus bekannt ist, dass dieses mit vielen
Schwierigkeiten verbunden ist. Der Denunziant, oder besser zu
sagen Anschuldiger, wird als Klager betrachtet und angehalten,
seine Angaben zu erweisen. Die Untersuchungen dieser Art
dauern Jahre lang, die Verklagten behalten ihr Ansehen und
haben Mittel in Handen, an so einem sich zu rachen, sie haben
auch ihren Anhang, welcher sich weiter erstreckt, als man es
vermuten sollte. Bei ihnen klingen die Beweise ganz anders,
als bei einem rechtschaffenen, unbemittelten Mann. Und so muss
der Aufdecker ihrer Schandtaten am Ende als Verleumcler erscheinen. Aus diesem Grunde raft sich .keiner und die Sache
gehet ihrem gewOhnlichen Strome nach.

Kriminalgericht.
Da ich nicht gewohnt bin, Sachen bloss vom Horensagen als
gewisse und geschehene Tathandlungen anzugeben, so will ich
alles, was mir bloss von dieser Seite wegen der Kriminalgerichte bekannt ist, nicht anfhren und beschranke mich bloss
auf Sachen, von welchen ich Wissenschaft habe. Uberhaupt
aber muss ich es gestehen, dass es bei dem Kriminalgerichte
viel ordentlicher zugeht, als bei allen den abrigen Stellen. Man
sagt freilich, dass viele Missetater aus Mangel der Beweise aus-

gelassen werden, und hierin kann man vielleicht auch recht

www.dacoromanica.ro

RURZGEFASSTE BEMERKTINGEN lJBER BUKOWINA.

193

haben. Vielleicht wurden es diese Kriminalpersonen selbst gar


nicht leugnen, aber auch sich ausweisen kOnnen, dass sie ihren
Spruch nach den bestehenden Gesetzen gefallt haben. Denn im
Vorbeigehen muss man es gestehen, das unsere gelinden Kriminalgesetze und die ganze Verfahrungsart fill. die Bukowina gar
nicht passen. Solche Beweise, wie unser Criminal-Codex (und
zwar billig) fordert, sind nicht bei einem jeden Unternehmen
vorhanden. Man kann Oilers bei sich tiberzeugt sein, dass dieser

oder jener dies oder jenes Verbrechen begangen babe. Aber


man ist nicht allzeit im .Stande, es vor dem Gerichte zu erweisen, denn seine eigene Uberzeugung macht keinen gerichtlichen
Beweis aus. Der Richter muss nach dem Gesetze handeln und
seine eigene Uberzeugung ist nicht hinlanglich, urn einen Delinquenten condamnieren zu kOnnen ; er muss die Oberrichter
aberzeugen und die Akten mtissen sprechen. Aus diesern Grunde
der Billigkeit darf man alles, was sonst in publico gesprochen
wird, immer mit einer weisen Bezweiflung annehmen. Dem ohngeachtet kann es unmOglich ganz ordentlich vor sich gehen,
wenn man nimmt, dass dermalen ausser dem Kriminalrichter
nur ein einziger Assessor sich dabei befindet, folglich, dass
man bei wichtigeren Gegenstanden einen Consulenten aus einem
Praesidierenden und zum wenigsten drei Beisitzern bestehenden Rat nie formieren kann, ein jeder referiert seine Bearbeitungen den anderen und bei wichtigen Gegenstande ziehen sie
zwei be n e volent es au di t or e a von dem Gemeindegerichte
zum voto decis iv o bei, welches auch bei den Localgerichten
der Gebrauch ist; diese zwei ganz unschuldigen Beisitzer geben

ihr vo t um pro oder contr a, bloss urn zu zeigen, dass selbe


einen freien Willen haben. Einige von den Unterpersonalen
kommen gar selten in die Kanzlei und bleiben Monate lang sus;
die Arbeit hauft sich und am Ende mssen Unordnungen heraus

kommen. Ein wesentlicher Fehler, den ich bemerkt babe, ist


auch, dass die Delinquenten nicht ordentlich ad Protocollum
verhOrt werden, sondem bloss auf das Makularium, und die
wahren Protokolle werden erst in etlichen Wochen oder Monate
darauf geschlossen, wodoch der Delinquent nach der Vorschrift
seine Aussage gleich unterzeichnen muss. Aus dieser verkehrten
Manipulation kOnnen viele Unrichtigkeiten entspringen.Wegen des

ungehorig besetzten Personale entsteht noch eine weit wichtigere und far das Allgemeine Behr schadliche Inconvenienz: der
I. Nistor, Romdnii i Butenii in Bucovina.

www.dacoromanica.ro

13

194

ANEXA

Bukowiner Kreis (1) ist einer der starksten und wegen der
neuen Grenzen von verschiedenen Provinzen (wie gewOhnlich)
voll mit verlaufenem, schlechtem Gesindel; das alltagliche Viehabtreiben und sonstige Diebereien auch Raubereien liefern die
meisten Missetater. Nun sollen aber nach der allgemeinen Kriminal-Gerichts-Ordnung die eintreffenden Delinquenten allso-

gleich bei ihrer Ankunft summarisch verhOrt werden, folglich


scheint es unmoglich zu sein, dass zwei Manner die taglich eintreffenden Delinquenten vernehmen und sonst auch ihre gewohn-

lichen Arbeiten fhren sollen. Daher bleiben die Arrestanten


durch eine langere Zeit unverhOrt, wobei noch zu bemerken ist,
dass in den Gefangnissen gar keine Absonderungen seien zwischen VerhOrten, VerhOrenden und Abgeurteilten. Es liegen darin Zivilarrestanten mit Criminalverbrechern, die nun angekommenen und noch nicht verhOrten mit den verurteilten beisammen. Das Volk hier, so dumm es auch zu sein scheint, ist in
manchen Sachen so verschlagen, dass es die geschicktesten Nationen Ubertriftt. Hiezu kOmmt's, dass die Freunde oder Befreundeten des Verhafteten sich an die taglich ausgehen den Arrestan-

ten adressieren und mittels derselben den neu angekommenen


Delinquenten alle mogli then Instructionen, Cautelen, Ausreden
etc. in die Hand spielen, wodurch bei dem nachfolgenden VerhOr vieles vereitelt und hintertrieben wird. In diesen ihren Gefangnissen ist ein Grauel hineinzuschauen ; den Gestank davon
spurt man im Sommer hundert Schritte weit auf der Gasse und
ich glaube, dass derjenige, der zwei oder drei Monate darinnen
sitzen muss, mehr leiden musste, als wenn er auf dreissig Jahre
zu Offentlicher Arbeit verurteilt worden ware.

Gilterpachtungen.
Zum Schluss muss ich noch fiber die hiesigen Pachtungen
etwas, welches ich aus eigener Erfahrung fur bewahrt gefunden
babe, bemerken.
Da die meisten Gtiter in der Bukowina vorhin entweder dem
Czernowitzer Bistume, der Jassier Metropolie, den verschiedenen
Klstern, oder unterschiedlichen grossen Bojaren zugehOrten,, so
(1) Bucovina formi intre anii 1786-1849 o circurnscriptie administrativi
a Galitiei.

www.dacoromanica.ro

KIIRZGEFABSTE BEMERIWNGEN OBER BIIROWINA.

195

befinden sich dermalen die geistlichen Gater in Handen des AllerhOchsten Aerarii und stehen unter der Galizischen Kammeralgater-Administration. Die Bojarengater aber, weil diese sich
nach der tarkischen Moldau begeben haben, werden d.enen Privatleuten verpachtet; eigentlich diese Pachtungen sind es, welche
nicht nur dem hachsten Aerario, sondern auch dem contribuierenden Volke Behr nachteilig Bind. Dem Staate sind sie in der
Racksicht schadlich, weil alle Jahre eine grosse Summe Geldes
(vorzaglich Gold) ins Auslanci verfahrt wird. Dem Untertan aber
schaden sie insoweit, dass er von dem Pachter, welcher seinen
hohen im voraus bezahlten Pachtschilling mit Nutzen einzutreiben trachtet, auf verschiedene Art bevorteilt und unterdrackt
wird, und zwar so, dass wenn derlei Pachtungen auch fernerhin
beschatzt werden sollten, der Untertan ganz zugrunde gerichtet
wird.

Nach dem Farst Gyka'schen Gesetze darf die Herrschaft von


dem Untertan nicht mehr als 12 Tage jahrlich als Robot fordern.

Die Bukowiner Pachter aber wissen ihre Sache so eizuleiten,


dass der Untertan drei, auch viermal soviel leisten muss. Weil
aber dieses zu erlangen keine Spekulation sich denken lasst, ohne

Verkarzung der Untertanen, so ist es auch einleuchtend, dass


solche Rafunements nicht weit von Betragereien zu stehen
.
kommen.
Unter ihren gewohnlichen Kniffen gehoren folgende :

1) Sie eignen sich die besten Gemeindegrande, welche von


uralten Zeiten her untertanlich waren, sie beackern selbe und besaen sie far gich.
2) Da nun mit dem 12- tagigen Robot dieselben bei ihren erweiterten Feldern nicht auskommen kannen, so sehen sie sich
gezwungen, unter verschiedenen Vorwanden zu erpressen, welches auf die Art geschieht :
a) Wenn der Untertan mit Tagesanbruch nicht auf dem Felde
ist, so bekorntnt er nur eine halbe Quittung, sollte er aber spater

erscheinen, so bekommt er entweder nur eine halbe, oder nur


ein 4-tel Quittung; auch manchmal muss er einen anderen Tag
roboten;

b) Wenn der Untertan seine Tage abgearbeitet hat und soll


(nach der bestehenden Ordnung) gleich abends seine Quittung
bekommen, man sagt demselben, dass die Herrschaft jetzt keine
Zeit habe, er solle ein andermal kommen ; er kommt und ar-

www.dacoromanica.ro

196

ANEXX

beitet wieder und wird immer so verabschiedet, bis der arme


Untertan seine Rechnung verliert und mehrere Tage leistet, alser schuldig war. Nun wird er ungeduldig und fordert seine Quittung. Dann wird eine Abrechnung gehalten, wobei der Untertan
immer zu kurz kommen muss, denn man beweist ihm aus dem,
herrschaftlichen Register, dass er nur soviel Tage geleistet habe.
Da kommen zum Vorschein mehrer Ha lb-, Drittel- und Viertelquittungen und die herrschaftlichen Beamten tiberfhren den-

selben, dass er nicht vorschriftsmassig auf die Robot mit Tagesanbruch erschienen Bei (sie mogen auch Recht haben, dass.
vielleicht urn etliche Minuten der Bauer sich verspatet haben.
mag).

c) Um eine Faltsche zu ackern, braucht der Untertan mit einem,


6-spannigen Pfluge wenigstens drei Tage; nach dem bisherigen.

Landesbrauch gehoren dem Untertan far die Bearbeitung einer


Faltsche 4 Quittungen und obwohl schon bei dieser Bestimrnungder Untertan sehr verktirzt wird, denn zu einem Pfluge in der
Bukowina, wo der Grund fest ist, braucht er 6 Ochsen und. a
Leute, folglich mtissen sich zwei oder drei Wirte gesellen und
drei Tage dabei zubringen, mithin 9 Robottage gerechnet werden sollten; jedoch findet man kreisamtliche Revisoria, wo eineFaltsche nur auf zwei Quittungen heruntergesetzt worden ist..
d) Die Pachter halten tiberall in der Bukowina (ohngeachtet
allen Verbot) jtidische Schenker und Propinationspachter; urn aber

das Gesetz zu eludieren, geben- sie die Contracte dem Juden aur
einen fremden, christlichen Namen, da nur der Jude bekanntermassen mehr Geschicklichkeit besitzt, einen deP seine Rechnungskunst nicht versteht, sonnenklar begreiflich zu machen,.
dass der ganze Nutzen einer Grundherrschaft darin bestehe, wenn
die Bauern von Tag zu Tag und von Jahr zu Jahr immer mehr
und mehr saufen. So werden nun solche Gattungen Leute nicht
nur von habstichtigen Pachtern, sondern auch von den tibrigen

Erbeigenttimern gesucht und aufgenommen. Wenn nun dem


Pachter die Robotstage ausgehen und er notwendig ein paarHundert braucht, so wenclet er sich zu seinem jtidischen Arendator; dieser muss eine Spezification der Untertanen, welche frGetranke schuldig geblieben, eingeben, und bei denselben um die
Eintreibung dieser Schulden einkommen. Diese werden zusammenberufen und angewiesen, es gleich zu zahlen, auch mit der

Exemption bedroht. Die Bauern, bei denen das Geld ohnehin.

www.dacoromanica.ro

KIIRZGEFASSTE BEMERKIINGEN tBER BIIKOWINA.

197

selten ist, bitten um Aufschub ; man vermittelt am Ende die


Sache so, dass die Bauern mit Robotsquittungen Bich reluieren
.thirfen. Eine Quittung wird 7, 8 auch 10 Kreutz er genommen

und so gewinnt der Pachter halb umsonst seine Robotstage


wieder zurtick.
3) Unter dem Namen Reparationstage, welche die Untertanen
sonst auch hier schuldig sind zu leisten, verstehen die hiesigen
Pachter allerlei neue Gebaude, als neue Muhlen, Wirtshauser etc.
Zur Aufbauung derselben mtissen die Untertanen mehrere Tage
.arbeiten, unentgeltlich.
4) Da die Bukowiner Untertanen von alien ihren Produkten
die Zehnten dem Grundherrn geben mssen, so haben die Pach-

ter auch hierin die Gelegenheit, mit dem Nachteil der Unter-tanen sich zu bereichern. Sie nehmen nicht der Reihe nach den
zehnten Garben, wie es zufallt, sondern berechnen im voraus
.alle Garben und suchen, wo das Getreide am schOnsten ist, und
von einem Orte nehmen sie den ganzen ihren Zehnten ab, folg-

lich nehmen sie den Untertanen das beste hinweg und lassen
denselben das schlechteste. Beim Kukurutz pflegen sie zu nehmen

nach den Gesichte eine ganze Strecke gleich auf dem Felde
und auch auf die namliche Art, namlich das beste.
Diese sind nur einige von ihren gewOhnlichen Kniffen. Es gibt
aber deren zu viele, als man selbe in einer so gedrangten Schrift
aufzeichnen kann.

Czernowitzer Consistorium.
Diese Stelle, welche ihrer Bestimmung nach mitsamt ihrem
Personale das anschauende Muster in alien Tugenden sein soil,
ist, wie man aus dem nachstehenden entnehmen wird, selbst der
Stein des Anstosses.
Sein Chef ist ein chemaliger slawonischer Dorfpope, welcher
nachdem seine Frau abgestorbeq ist, Caluger (oder Klostergeistlicher) geworden ist (1). Seine Kenntnisse erstrecken sich auch

heutzutage nicht weiter, als eines griechisch nicht unierten


Dorfpopen, denn die Bischdfswitrde hat ihn nur stolzer, aber
nicht gelehrter gemacht.
Den Arhimandriten (griechischer Abt), welcher der erste nach
(1)

Daniil Vlachovici.

www.dacoromanica.ro

198

ANEXA

dem Bischof und auch ein Glied des Consistoriums ist, zieren
die namlichen Eigenschaften (1); beide insgesamt mit den ubrigen Persona li des Consistorii geben den hierkreisigen Beamten
in keiner RUcksicht nach. Mit der Vergebung der geistlichen

Warden und PfrUnden, welche vorn Consistorio abhangen,


treiben sie ordentlich einen Handel; wer mehr gibt, er sei Ongens in Rcksicht der Con duite und Kenntnissen beschaffen, wie
er will, wird Klostervorsteher, Consistorialassessor, Pfarrer und

alles, was er verlangt. Ja sogar diejenigen, welche zu Priestern


eingeweiht werden sollen, mUssen sich loskaufen, damit sie fur
wtirdig erkannt werden. Denn von der Simonie scheinen die
Consistorialpersonen gar keinen Begriff zu haben.
Nun stelle man sich vor ein Land, wo diejenigen, welche die
Moral predigen und gute Sitten einfuhren sollen, selbst im
hOchsten Grade unmoralisch und mit alien Lastern notorisch
behaftet sind. Was fr Sitten mussen unter die untere Klasse
von Menschen herrschen?
Urn den unwissenden griechisch nicht unierten Clerus sowohl
in den landesfUrstlichen Gesetzen, als auch in der Religion und
guten Sitten zu unterrichten und mit der Zeit durch denselben
die Nation zu polieren, hat man seitdem die Bukowina Kaiserlich geworden ist, eine Klerikalschule errichtet, Welche aus
dreissig Stipendisten besteht ; diese sind eigentlich die angehenden

Pfarrer. Der Curs ihrer Studien dauert drei Jahre und alle Jahre
treten 10 aus, und ziehen ein. Ein jeder dieser Cleriker bezieht
jahrlich 66 fl. Sie haben zwei Lehrer oder sogenannten Praeparanden, ein jeder von diesen bezieht monatlich 9 11. Man muss
gestehen, dass der AllerhOchste Zweck bei dieser Einrichtung
sehr gut und vortrefflich war, aber da es einmal bestimmt ist,
dass in der Bukowina alles, verkehrt gehen muss, so muss man
von der anderen Seite leider gestehen, dass der Allerhchste Entzweck ganz verfehlt ist. Denn:
.
a) bei der Aufnahme der Alumnen wird selten auf gute Conduite und Geschicklichkeit, sondern bloss auf Geschenke gesehen.

Wer ein gutes Pferd oder so bis 20 Dukaten gibt, er sei ubrigens beschaffen, wie er will, und nicht einmal des Lesens und
Schreibens kundig, er wird aufgenommen. Daher wird's, dass
ein Armer selten das ausgesetzte Stipendium erhallt.
(I) Isaia Balosesoul.

www.dacoromanica.ro

KIIRZGEFASSTE BEMERICIINGEN tBER BIIKOWINA.

199

b) Der Clerikallehrer ist jeclesmal der unentgeltliche Kammerdiener des Bischofs; ubrigens unwissend und kaum des Lesens und Schreibens kundig. Die Methode, wie er diesen Gegenstand tradiert, ist folgende : gleich bei der Eroffnung des
Curses befiehlt er den neuangenommenen Alumnen, sich einige
Hauptstcke des fr die Clerikalschule eingefuhrten Catechismus
abzuschreiben, hierauf versammeln sie sich taglich in der Schule,
allwo ihnen (wenn der Lehrer nicht mit Weinfasserputzen seines
Herrn beschaftiget ist oder die Cleriker nicht zu dieser oder
jener Arbeit verwendet werden) eine oder mehrere Seiten davon
zum Auswendiglernen ohne alle Erklarung, mit dem strengsten
Befehle aufgegeben werden, diesen so lehrreichen und wichtigen
Gegenstand, sobald als mOglich, zu erlernen. Als selbe am anderen Tage zur anbefohlenen Stunde wieder in der Schule erscheinen, so werden sie daruber hefragt. Einige unter ihnen beantworten ihre Aufgabe auswendig, andere aber und besonders
jene, die des Schreibens nicht recht kundig sind. und sich ihre
Lektionen durch andere abschreiben lassen, beantworten aus
dem Buche, und so wird bis Ende des Curses fortgefahren. Urn
aber bei den vorgeschriebenen Semestralprufungen, denen gemeiniglich ein Kreiskommissar ex offo beiwohnt, zu zeigen, dass

die Kleriker doch etwas gelernt haben, so weist der Lehrer,


einige Wochen vor der PrUfung (nachdem er von den Lehrlingen

durch einige Gulden dazu bewogea worden), jedem derselben


einige Stellen zum Auswendig lernen und setzt gewisse Zeichen an, durch welche jeder zu erkennen geben muss, dass
die vorstehende Stelle er zu beantworten habe.
Ausser diesem Cathechismus, den die Cleriker auf obgenannte
Art durch volle drei Jahre lernen, wird ihnen nichts mehr beigebracht, was das Herz bessern, den Verstand aufklaren und
s'elbe irn Stande setzen mchte, die Pflichten des anzutretenden
geistlichen Standes einzusehen und selbe nach der hOchsten
Willensmeinung zu entsprechen.
Vielmehr, anstatt etwas zu lernen, vergessen sie wahrend

dieser drei Jahre, auch das wenige, was sie in den Normalschulen gelernt haben. Sie gewohnen sich schon hier unter den
Augen ihrer Vorgesetzten das Saufen und andere Untugenden
dergestalt an, dass diese Leute, nachdem sie als Parfrer angestellt werden, die lasterhafteste Klasse von Menschen ausmachen ; sie sind eigennUtzig in hOchsten Grade, liderlich, aus-

www.dacoromanica.ro

200

ANEXA

schweifend, nachlassig in ihren Amtsverrichtungen, kurz sie sind


getreue Copien ihrer Vorgesetzten.
Kann man also gewartigen, dass solche ungesittete, unwissende
und lasterhafte Seelsorge die ihrer Seelsorger anvertrauten Menschen,durch guten Unterricht und exemplarischen Lebenswan d el zu

besseren Menschen, Christen, Untertanen und Hauswirten urnschaffen sollen? Werden sie selbe durch ihr Betragen nicht noch

urger machen, mehr verderben und jeden Funken der nattirlichen Gate in ihnen ersticken?
0 gewiss nicht ! Man nehme nun alles zusammen und rufe

aus: 0 du ungltickliche Bukowina!

www.dacoromanica.ro

INDICE.
Achaia, 3.
Acrisor, munte, 22.
Adamovici Oherasim, 164.
Adncata, sat, 57.
Ainser, cons. gubernial, 121-123.
Alba-Iulia, 133.
Albania, 27-28.
Alexa, 36.
Alexa lui Hanti, 101.
Alexandrel VodS, 12.
Alexandrovici, preot, 165.
Alexandrn cel Bun, 10, 15.
Alexandru lApusneanu, 26.
Alssebes, 7.
Andreasfalva, 101.
Andreiu II, 6.
Andreiovici, 115, 165.
Angelowicz Anton, mitropolit, 88,

Babin, sat, 4, 45, 110.


Back', 14.
Bacuma, sat, 56.
Baczinski, preot, 166.
Badeuti, 104.
Balamutca, 57, 61, 70, 74.
BAIcAnti, 101-103.
Balilesti, 57.
Balinesti, 102.

Balintescu, 97.
Balintesii, 97.
Baloseni, 57.
Balosescul, 67, 97.
Balosesti, 97.
Balsovici, 163.

Baltag, munte, 22.


Baltimore, lord, 51.
Banat, 125, 164.

Banila de sus si jos (Ruseasa ,

91.

.Annus decretorius, 64.

114, 142.

Anti, semintie slavonil, 23.


Antonie Roset, 33.
Argel, sat, 41.
Argelusa, munte, 22.

B5rbesti, 65.
Barco, general, 50.

Armeni, 23, 70, 72,117,128,135, 136.


ArnAuti, 134-135, 139.

Basarabia, 106.
Bastassich Iosafat, 85-91.
Beck, administrator, 102.
Beddaus de Scharberg, 99, 101, 134,

Mead, 17.
Barnovschi Vodl, 17.

Aronevici, preot, 165.


Aspern si Essling, 138.
Auersperg, guvern. Galitiei, 61 urm.
August III, 46.
Austria, 1, 8, 44, 59, 60, 82, 124, 125,
151, 152, 162.

Autonomisti, 151-163.
Avari, 4.

135.

Bejenari, 47, 69, 166.


Berbenescul, munte, 22.
Bereghi Paul, 86.
Bereznita, p6.rAu, 113, 114.
Berezova, apS, 20.

www.dacoromanica.ro

202

INDICE

Berhomete pe Prut, 110, 112.


Beth len Stefan, 31.
Bilca, sat, 104.
Bistrita Annie, 4, 6, 39, 40, 42.

Bistrita, oras, 31-36.

Camena, 64.
Camenca, 112, 142, 161.
Caznienita, 17, 25.
Camionka voloska, 22.
Cmpulungul Moldovenesc, 32, 34,

Bistrita-Nsud, 7, 98.
Blaj, 88.
Bliimegen, cancelar, 134.
Bobesti, sat, 56, 161.
Boca, 37.
Bodnar Mihaiu, 90.
Bodnrescu, 97.
Bogdan I, 8, 9.
Bogdan III cel Chior, 17.

Cancelaria aulicl (Hof-Kanzlei , 133.


Constantin,1nvtator, 115.

Boian, 161.
Boianduc, 113.
Bolechov, 20.
Borguti, 110.
Borsa, 36.

Catarina II, 46.

41, '73.

Cantemir,
Carapciu pe Siret, 161.
Carlibaba, 39.
Carlovit, 153, 164.
Carste, 36.
Carstean, 97.
CArstesti, 97.
Cazaci, 12, 27.

Borsan, 36.
Botn5xesti, 97.
Botosani, 14, 17, 124.
Boureni, 10.
Br5nisteni, 39.
Branzan, 67.
Breaban 97.
Breabii, 97.
Breaza, 41, 59, 85.
Brodoc, 110.
Brody, 60.
Broos, 7.
Brusturi, 22.
Brzeiany, 60.
Budak, 6, 7.
Bilden% 54, 112.
Budinszky I., 96, 100, 108, 110-112,
116, 117, 126, 140.
Bulgaria, Bulgari, 3, 4, 8, 12, 23,
27, 105.

Burdujeni, 67.

Cabesti, 158.
Cadobesti, 64, 110.
Calmutohi MihaIache, 139.
Calenciuo loan, 90.

alinesti, 55, 58.

37, 40, 73-88, 116, 122.


Campulungul Ruseso, 32, 33, 35,

Cazimir cel Mare, 8.


Centralisti, 151-153.
Cerbul, munte, 22.
Ceremus, 2, 5, 8, 14, 20, 23-26,
30, 36, 42, 45, 49, 71, 141, 149.
Cernauca, 169.

Cern5uti, 4, 14, 21, 33, 37, 38, 43,


47, 50, 88, 90, 91, 98, 111,

115-117, 121-124, 139, 155,


164.

Cerutin, apli, 114.


Cetatile Cervenice, 5.
Cherson, 52.
Chez5sie solidark 52.
Chiev, 4, 5.
Chilbudius, 2.
Chiliseni, 123.
Chindesti, 68.
Chiriac Mihailovics, 104, 166.
Chisfilu, 110.
Chis5lita, 37.
Chodkiewicz, 66.
Cinc5a, 113.
Cires, 56.
CiupArd-Ciupercovici, 166.
Clivesti, 109, 112.
Clivodin, 54, 109, 112.
Cobelnita voloska, 22.
Codrul Cozminului, 16.

www.dacoromanica.ro

23

INDICE

Colacin, 8, 14, 45, 48, 132.


Coloman, 6, 16, 35.
Colomeia, 16, 60,
Comaresti, 112, 159.

Comisia aulica de studii (Studien-

Diaconovici, 165.
Diaconovici Ionachi, 115.
Dinga, 19.
Dinu Armasul, 38.
Diploma Barladeana, 5.

Directorium in Publicis et Came-

Hof-Kommission), 142.
Concordatul, 87.
Confederatii polone, 46.
Coniatin, 39.

Consistoriul catolic din Lemberg,


43, 142.

Constantin Voda Duca, 32.


Constantin Voda Mavrocordat, 19,
29, 38, 47, 49.
Constantin Voda Racovita, 48, 52.
Constantinopol, 51.
Constantinovici, 165.
Corban Ion, 40.
Corcesti, 102, 112.
Cosma, 10.
Cosov, 20, 48,
Costesti, 55, 114.
Cotarla. Ion, 113.
Cotnari, 47, 109, 112, 113, 115, 117,
158.

Craciun, 37, 114.


Cretul, 86.
Crisceatec, 13, 69, 114.
Crulik Voloski, 22.
Cuciur-Mare, 52, 142.
Cuciur-Mic, 64, 65.
Cucul, 22.
Culeuti, 110, 114.
Cumania, Cumani, 4, 5, 6.
Cumania Nigra, 5.
Cumaricescul Ihriat, 37.
Cunigunde, 20.
Cupca, 112.
Cutul Grigore, 36, 39.
Czerwen, 5.

Dacia-Traiank 2-4.
Dalmatia, 3.
Danilevici 165.
Darievici, 165.
Davidesti, 65, 109, 112, 115.
Denis, 10.

ralibus, 125, 127.


Dobos(-duc) Alexa, 38.
Dobrogea, 105.
Dolhesti, 57.
Dorna, 35.
Dorohoiu, 14, 19, 20.
Dosofteiu Herat:ion, 82, 83, 88, 91,
164.

Drabic Andreiu, 115.


Dracinet, 142.
Dragos, 9, 10, 11, 22.
Drumul Barladului sau Talharului,
113.

Drumul Hemeiului, 113.


Dubauti, 110.
Dubiecko, 19.
Dulcita, 22
Dumbraveni, 67.
Dunarea, 2, 3, 5, 8, 51.
Dzurds, 20.
Elisaveta, 17.
Ellrichshausen, 82.
Embalicari, 44.
Emrich Martin, 34.
Emul, 3,

Enzenberg, 54-57, 61-66, 77, 8082, 88, 94, 95-107, 111, 113,
115, 119.

Eustafovici, 165.
Evrei, 52, 70, 72, 81, 108, 117, 128,
135, 136, 153.

Falcau, 39.
Fanar, 71.
Fantana Alba, 114.
Fantana Mosului, 114.
Fintina Terepusna, 114.
Fantanele, 67.
Ferdinand I, 142, 150.

www.dacoromanica.ro

204

LNDICE

Ferdinandstal, 41.
Ferescul, 22.
Fevronia, 12.
Filipovici, 165.
Flocea, 97.
Flocesti, 97.
Flondor, 36, 165.
Florea lui Corasl, 114.
Foaia legilor provinciale, 151.
Foldvary Ion, 164.
Fondul religionar, gr. or. 89, 93,

Hadik, 96.
Hacman Eugenie, 90, 142, 140,150,
152.

Hacman Nicolae, 90.


Hadle, 19.
Haidamaci, 46.
Ha1i(5, 5-8, 14, 16, 29, 60, 63.
Haluschuk, 166.
Hlinita, 142.
Hohenlohe, 139.
Hojdan, 37.
Hole re5, 136.

112.

Francisc I (II), 88, 125, 132.


Frantuzi, 138.
Frasin, 39.
Fr AtAuti, 40, 104, 139.

Fundul Moldovii, 41.


Galanesti, 104.
Galati, 5, 6, 51.

Galitia, 6-8, 12, 14, 21-26,30,34,


41, 47-50, 54-57, 60-67, 71,
79-91, 84-86, 88, 89, 91, 93,
96, 97, 106, 117, 128, 129, 131146, 166.

Garampi losepho, 85-92.


Gavrilesti, 54, 65, 110, 112.
Gavrilovici, 165.
Gemine, 39, 41, 42, 71.
Geo rgevici, 165.

Giurgiovan, 36.
Gligolievici, 165.
Godinesti, 57,
Goian Alexandru, 90.
Goian Vasile, 139.
Gonasi, 47.
Goti, 2.
Gramada-Gramatovici, 166.
Graniceri, 77, 98, 107.
Greblena, 39.
Greci, 12, 128, 135.
Grigorievici, 165.
Grigoras, 113.
Grigore Ghioa, 39.
Grigorovici, 165.

Honcesti, 57.
Hora (dans), 116.
Horecea, 13, 161.
Horia Grigore, 113.
Horodenka, 49.
Horodnic, 52, 104, 125, 139.
Horodniceanu, 67.
Hotin, 18, 20, 25, 51, 58, 64, 100,
101, 124, 125, 132.
Hreatca, 57.
Hunedoara, 7.
Huni, 4.
Hurmuzachi Alecu, 146-149, 160.
p
Eudoxiu,150-152, 160.
George, 160.
D

Iablonita Woloski, 37, 39.


Iacobovici, 163, 165.
Ialovicioara, 37.
lams Constantin, 139.
Iancovici, 165.
Iasi, 14, 26, 98, 101, 124.
Jasnowski, 166.
Iatco, 10, 11.
Ienisch, 74, 75.
Iesupol (Cesibessii, 16.
Iftimovici, 165.
Ignatovici, 165.
Bias vel cApitan, 29.
Ilievici, 165.
Ilisesti, 40.
Ilscbi, 46.

Gura Falai, 39.

Imperiul Bizantin, 2.
Ink', 36.

Gurgulatul, 22.

Ioachimovici 163, 166.

www.dacoromanica.ro

INDIC E

205.

Ioanovici, 163, 165.

Lemberg, 17, 21, 43, 82, 91, 110,

Ioan Albert, 16.


Ioan Sobieski, 11, 21, 37.
Joan Vod6 cel Cumplit, 18, 26.
Ion6qeni, 19.
Ioniffi Dasalul Popovici, 126.

Lenc6ufi, 161.
Leopold II, 133.
Lewicki, 166.

Iord 6neliti, 112.

Linfesiti, 55.

Iosias de Koburg, 124, 134, 136.


Iosif II, 61, 87, 88, 91, 92, 98, 110,

Lipoveni, 59, 60, 136.


Lituania, 27, 28.
Litvinovici Mardari, 116.
Logothete Louis conte, 139.
Luca, 10.
Lucaceti, 68, 69.
Lucav6f, 10, 112, 142.
Lude, Liuzi, 13.
Lude Homorului, 13.
Lude lui Samson, 13
Lujeni, 47.
Lunga, 22.
Lungul, 37.

121, 123, 124, 132.


Ipoteqti, 68, 103, 104.
Ispas, 113.

Istrul, 2.
Itcani, 10, 11, 12.
Ivanc6u0, 113.
lujinet, 110.
lurcfiu(i, 64.
Iuriczuk, 166

Iustinian I, 2.
Ivanko Rostislawicz, 5.

127, 129.

Limba de conversafie, 153.

izvor, 39

Nacarie, 27.
Macedonia, 3.
Maghiari, 4, 14.
MIgura, 22.
Mahalk 161.
Malai, 36.

Jadova, 112, 169.


Jicov, 4.
Jucica, 110, 161.
Jirebie, 114.
Jumatatevici, 163.

Malojesty (M6161eqti), 22.


Mamae&iti, 54, 65, 110.
Manevici, 165.

Hamenski, 166.
Karlsberg, 104.
Kitrosy (Chetrosul', 22.
Kobylica, 44, 145.

Maramureq, 6, 7, 10, 12, 22, 23, 60,.


74, 79, 138.

Marea Neagrk 2.

Kral Anton, 90.


Kriwokowski, 38.
Kiuuk Kainargi, 69.
Kuty, 141.
Kyrow, 20.
Laqchiuca, 64, 105, 109, 112.
Lasowiecki, 166.
Latinism, 76.
Laturalnici, 14, 65.
Laudonfalva, 102, 103.
Lazuri, 114.
Ledescul, 22.
Lehuceni, 55, 58.

Marenici, 39.
Marginea, 104.
Maria Tereza, 60, 61, 76.
Mateiovici, 165.
Mateiu Corvin, 28.
Mateiu, vecin, 19.
Maximovici, 165.

Mendrivr Grigoraq, 113.


Mezy Brody, 39.
MiliAeqti, 67.

Mihail Apaffy, 33.


Mihaiu Tautul, 84.

Mihaiu Vod6 Racovitk 66,


Mihodra, 10.

www.dacoromanica.ro

206

INDICE

Mihuceni, 55.

Mikuli Iamb, 90.


Mikulicz, 154.
Milcov, 105.
Milie, 114.
Miron-Mironovici, 166.
Mite 6u, 64, 110.
Alitoc, 125.

Mitrofanovici, 165.
Moesia, 3.
Mogoeeeti, 57.

Nicoarfi-Nicorovici, 166.
Nicelaievief Leonti, 164.
Niculaevici, 163, 165.
Nisi pitul, 39.
Nistor Nicolae, 135.

Nistru, 2, 3, 6, 7, 8, 12, 14, 22, 26,


45, 48, 50, 52, 57, 65, 66, 71, 109,

111-116, 142, 143, 147, 149.


Nou6sulite, 161.
Oana, 101.

Noise de Chorene, 3.
Moldova, ap6, 1, 2, 39, 42.
MoldovA, 22.
Moldovita, apii, 4, 39, 41.
Moldovika manstire, 13.

Molnita, ap5, 57-59.


Moraritha, 37.
Moros, 37.

Mortun, 36.
Moscali, 43, 44, 62,53.
Moscva, 27.
Alotruna, 10.
Movileeti, 18.
Mucha, 15.
Mugeeti, 13.
Aluncaciu, 85.
Muncel, 22.
Muntenia, Valahia,

Obiceiul p6mantului, 19, 20, 21.


Oena, 64, 110.
Onceeti, 57.
Onut, 110.
Opait, 56.
Opor, 20.
Oradea-Mare, 86.
OrAstie, 7.
Orobco Andreiu, 115.
Orozeni, 55, 110.
Opechlib, 110, 114.
Ostra, 39, 41, 42, 71.

Pdure, 67.
Plharul (munte), 22.
.136haru1 Vechiu (han), 114.

Tara-Romaneascl, 2, 12, 24, 27, 28.


Mure-Turda, 6.
Nacul, 35.
Napoleon I, 89, 138, 141.
Narses, 2.
N6siiud, 77.
Nayn, 19.
Neagra, 22, 41,
Neculce Gavril, 47.
Negrileasa, 41,125.

Nemti (Germani), 53, 59, 60, 76,


77, 81, 100, 104, 108, 117, 135,
136, 137, 162, 163.
Nepolocfiuti, 110, 114.
Nichiforovici, 165.
Nichitici Ghedeon, 164.
Niehitovici, 165.

Paladi, 36.
Palace, 10, 112, 169.
Pantelemonovici, 165.
Praul Negru (Czarnipotok), 110.
Partes Orientales, 5.
Pavel de Aleppo, 27.
Pavlovici, 165.
Pawlowski, 166.
Pecenegi, 4, 5.
Peninsula Balcanick 3, 8, 29.
Petroviei Cristof, 90.
Petrovici, preot, 165.
Petru I Alugat, 14.
Petru Rarer?, 18, 25.
Petru Sehiopul, 18.
Piedeertuti, 110.
Pietroasa, 39.
Pietrosul, 22.
Pindul, 3.
Plehuta, 37.

www.dacoromanica.ro

INDICE

Plopeni, 57.
Plosca, 39.

Pocutia, 11, 14-20, 26, 31, 33, 34,


42, 43, 71.
Podolia, 23, 45, 48, 54, 60, 66, 67,

207
Rogojegti, 55, 58.
Rohatin, 17.
Roman, 14.
Romani, 3.
Rotop&netIti, 67.

71, 80, 117, 125, 166.


Pohorl5uti, 54, 55.
Polana Stampii, 59.

Rumiantov, 163.
Ruricovti, 4.

Po Ionia, 5, 6, 8 11, 12, 14-21, 23,


25, 34, 38, 45-50, 54, 55, 60,

Rus-Plavalari, 14, 26.


Rus-Poeni, 14, 26.
Ruscia, 6.
Rusciorii pe Suceava, 14.
Rusciorul, 7.
Rusia, 7, 12, 23, 27, 46, 91, 124,

Rus-Ma.nAstioara, 14, 26.

66, 67, 74, 80, 81, 111, 135, 137,


144, 145, 152.
Potlog, 36.

Popovici Constantin, 90.


Popovici, preot, 165.
Popovici George, invAptor, 115.
Poturi, Potura0, 135.
Precop-Precopovici, 166.
Prelipcea, 110.
Prevorochie, 125.
Pribegi, 48,
Prisecgreni, 161.
Procopovici, 165.
Prusia, 51.

Prut, 7, 16, 45, 50, 64, 58, 65, 66,


69, 71, 109, 111-116, 142, 143,
146, 147, 161.
Przemygl, 6.
Ptichler, 87.
Putila, 30, 31, 36--39, 43, 142.
Putna, 13, 31, 39, 40, 52, 101, 104.
Putredul (Hnila), 113.
R6.(1,10, 4, 55, 85, 91, 110, 112.
RAdescul, 22.
Radul, 22.
Raiacevici losif, 149.
Rapta, (Repta) 67.
Rfistoace, 22, 32, 33, 37-39, 42.

135, 163.

Rusia Roie, 6.
RuOi, sat, 14, 17.
Ruqii-Moldovitei, 39, 41.
Rusii-pe-Boul, 39.
Ruska, 39.

Rusu, 16.
Rybnica, 20.

Slcui, 59, 60, 75, 135, 137.


Sadagura, 54, 88.
Sadlu, 39.
Sadclu, 55.
Sahariz, 39.
Saharovsky, 166.
Salcea, 57.
Samostie, 57.
Samson Vasile, 13.
Samu$in, 110.
Sandecz, 20.
Sandovici, 165.
Sanguszko, 67.
Sanok, 19.
Sapieha, 67.

Sarm4i, 23.

Rap, 36.

Saqi, 13.

Regulamentul Diecezan, 115.


Regulamentul Organic, 105, 106.
Renei Orest, 160.
Repujinet, 110.
Reus, 36.
Reuseni, 14.
Revacuti, 110.

Sassvr, 7.
Satu-Mare, 104.
Satmar, 7.
Sbiera, 97.

Sbiera Ionip, 62.


Sbiereni, 97.
Sbiereti, 97.

www.dacoromanica.ro

208

INDICE

Schrder, 81.
Scutelnici, 13.

StrAmba, 22.

Sebesul-SAsese, 7.
SecAturA, 22.
Seletin, 39.
Serbia, SArbi, 3, 5, 8, 12, 23, 27,
105, 163, 164.

Skirgiello, 20.
Sibiiu, 152.
Sigismund, 28.
Silistra, 3.
Simeon, ban, 6.
Simeon, 10.
Simionovici, 163, 165.

Stratimirovici Stefan, 164.


Striscii, 36.
Stulpicani, 41.
Stupnita, 20.
Sturza, 36.
Suceava, apa, 11; oras, 12, 14, 16,
26, 37, 39, 42, 46, 59, 66, 83,
88, 103, 104, 106, 111, 112,
116, 122.

Sucevita, 4.
Suchoverca, 107, 112, 115.
Szeplak, 6.

Sin AO, 58, 112,


Siret, apA, 64, 66, 69, 112.

Siret, oras, 88, 116, 121, 122, 137,


156, 161.

Slavi, 2, 3, 4, 8.
Slavinia, 2, 3.
Slobozia, 12.
Slobozia Banilei, 13.
s
Davidestiler, 13.
Gropanei, 13.
Iacobesti1or, 13.
Ilisestilor, 13.
Mitclului, 13.

Perjului, 13.
Rarancei, 13.
Ropcei, 13.
D
Sereup1or, 13, 64.
Slovaci, 59.
Smericki, 166.

Sandru, 10.
Sandrovici, 163.
SerbAnesti, 57.
Serbiluti, 68.
Sieu1, 6, 7.
Sipen4, 7, 8, 110, 113, 141.
Sipote, 39.
SiscAuti, 64, 55, 110.
Stefan eel Mare, 14, 16, 22-29, 62,
56, 101.
Stefan LAcustA, 18.
SteffinitA, 18.

Stefanovici, 165.
Stefureac, 37.
TfirAseni, 58, 112.

TArnava de sus si de jos, 22.


Tatari, 4, 6, 7, 16, 23, 63-55, 105.
Tataria Nigra, 5.

Sniatin, 11, 16, 33, 34, 49.

TAutri, 110.

Sokal, 60.

Tabora Enachi, 139.


TAutul, 36, 55, 67.
Tecuciu, 14.
Teodorovici, 165.

So loa, 105.

Soroca, 21, 29.


Sp leny, 41, 70, 71, 78
St. Ilie, 83, 125.

St. Ion eel Nou (moaste', 36.


St. Onofrei, 125.
Stan, 10.
Sthnesti, 55, 112, 158.
Stanislaus August Poniatowski, 46.
Stancovici, 166.
Stebny Woloski, 37, 39.
Storojinet, 112, 157, 159.
Straja, 104.

Tereb1esti, 161.
Timoteiovici, 165.

Tiron, 36, 37.


Tisa (apA), 3.

Tismienta, 16, 60.


Tiverti, 3.
Toader Plugar, 126.
Tomovici, 165.
Toporituki, 128.
Tracia, 3.

www.dacoromanica.ro

209

INDICE

Transilvania, 5-12, 24, 32, 33, 40,


42, 43, 57, 60, 64, 65, 67 74-76,

79-81, 86
125

88, 105-108, 121,

132, 138, 142, 143, 152,

161, 164.

Trembovla, 5.
Trestianet, 114.
Troian, 22.
Troidenowicz George, 7.
Turcia, 27.
Turci, 18, 37, 52, 53, 61, 69, 99,
105, 124, 134.

Turcul, 37.
Turiatca, 57.
Turka, 20.
Tiirkheim, 132.
Turlonul mic si mare, 113.
Turturean, 97.
Turturesti, 97.
Tusul, 22.
Tutova, 11, 17.
Tutuescul, 67, 97,
Tutuesti, 97.

Vrtscul, 22.
Vasilcea, 114.
Vasilco, 10, 36.

Vasilco lordachi, 90.


Vasile VodI Lupu, 27, 31, 33.
Vasilovici, 165.
Vasluiu, 17.
Vatra-Moldovitei, 110.
Vecini, 19, 36.
Verb Anti, 54.

Verenceanca, 110.
Vicol, 97.
Vicoleni, 97.
Vicov, 103, 104, 139, 140.
Vidin, 3.

Viena, 46, 50, 57, 58, 65, 70, 85,


87-89, 95 100,120, 121, 129, 165.
Vijnita, 33, 37, 88, 121, 122, 141, 159.
Vitiliuvca, 110, 113.
Vlachovici Daniil, 91, 164.
Vlad, 20, 67.

Vladirnit cel Sfant, 5.

TAnta, 67.

Tara Nemteasch, 97.

Tibu, 30.
Tigani, 23, 47, 70, 74, 81, 135, 136.
Tarcan-Turcanovici, 166.
Ucraina, 64.
Ugarte, conte, 134.
Uglici, 3.
Ulma, 39.

Vladimirco, 5.
Vladislav Iagiello, 4.
Voitinel, 104.
Volcinet, 112.
Volintiri sau Olintiri, 139.
Volovilt, 104.

Voronet, 39, 41.


V on6u1 (Onciul), 41.

Ungaria, 6, 23, 44, 64, 65, 67, 75,


79, 80, 104, 108, 127, 136, 138.
Ungureni, 12, 75.
Uti, 31.

Valahia Mare, 28.


Valahia Mic5, 28.
Valea Putnei, 59.
Valeva, 110.

Walocowca, 22.
Wigniowiecki, 67.
Wolochi, 22.
WobAanka, 22.

Wolaatka, 22.
Wolosinowa, 22.
Woloska wies, 22.
Zabie, 20.
Zaleszczyki, 60.
Zastawna, 54, 56, 110. 114-117, 158.
Zeleneu, 13.
Zsetkey Andreiu, 86.
Zolkiew, 21, 37.
Zotta Mihaiu, 90.
Zviniace, 110.

VAnAtori, 139,

Vanita, 20.
Varvata, 59.
V5sci1utii pe Siret, 58, 112.
pe Ceremus, 116.

I. Nistor, RonstSnii fi Mama{ in Bucovina

www.dacoromanica.ro

cc

ERRATA
Sd se ceteascd :
pag. 3, oirul 6 de jos, precton in toe de arecum.
3, qirul 1 de jos, asimilare In loo de aisimilare.
a
3, nota 3, vol. XVII In boo de XXVII.
11, nota 1, Opisanii In loc de Opisanin.
x
30, nota 1, Kau iniaeki In loc de Katu2niacki.
37, qirul 10 de sus, Iablonifa In loa de Ialomita.
55, nota 2, Werenka In loo de Werenk.
D 130, clirul 8 de sus, Moldova In boo de Molova.
D 150, cirul 7 de sus, 3 :1 In loc de 13 : 1.
D

D
D

Nota 3 de pe pag. 94, vine In locul notei 1 de pe pag 96.


Nota 1 de pe pag. 95, vine tn locul notei 3 de pe pag. 94.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

S-ar putea să vă placă și