Sunteți pe pagina 1din 32

R E VI STA

I STORICA

ROMANA

MCMXLIII

VOL. XIII FASC.

www.dacoromanica.ro

REVISTA ISTORICA ROMANA


DIN -BUCURE$TI
ORGAN AL INSTITUTULUI DE ISTORIE NATIONALA

DIRECTOR: CONSTANTIN C. GIURESCU


: PROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURE$T1

SECRETAR DE REDACTIE: D. BODIN


.

CONFEXENTIAR LA UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI

CUPRINSUL
Pagina

I. Articole

1-96

Constantin C. Giurescu, Harta stolnicului Constantin


Cantacuzino. 0 descriere a Munteniei la 1700 .
1-28
D. Bodin, Carlo Alberto preamdrir de contemporanii
din Galati qi Breiila
29-54

I. Ionacu, Un plan inedit al Curtii Vechi din 1799

55-77

Alexandru A. Vasilescu, Privilegiul comercial latinesc

al ha Mircea I cel Bdtrdn din 25 August 1413,


acordat Brapvenilor, este 1.24

II. Miscellanea

78-96
97-108
97-98

Constantin C. Giurescu, Tdrgul Soci


Nestor Cam ariano, Cdteva completdri la volumul II din
Bibliogratia greacd a lui D. Ghinis
99-101

Z. Pdclianu, Diploma din 14 Mai 1494 a Regelui


ungar Vladislau II
101-105
Octavian M5rcu1escu, Un pension 'in Vaslui n avid
1859-1860
105-108
III. Recenzii
109-114
Brtulescu V., Frescele din Biserica lui Neagoe dela
Argq (I. D. $tefanescu)
109-111
www.dacoromanica.ro

Pagina

Siruni H. Dj., Ani, 1941 (I. D. Stefanescu)


111-113
Radulescu-Pogoneanu Elena, Viafa lui Alecsandri
,
(Nestor Camariano)
113-114
IV. Notice bibliografice
115-140
V. Cronicl
141-145

Revista Istoria Ronand apare in 4 fascicole pe an

la sfarsitul
alcatuind un volum

lunilo. Martie, Iunie, Septemvrie si Decemvrie


de circa 500 pagini.
Manuscrisele, citet scrise 0 in forma definitivd, vor fi trimise pentra
fascicolele respective pana la I ale lunilor Decemvrie, Martie, Iunie si
Septemvrie, pe adresa: Const. C. Giurescu, Str. Berzei, 47, Bucureti II.
Pe aceiasi adres vor fi trimise de asemenea cartile si periodicele
pentru recenzii.

ABONAMENTUL
In tara:
Pe an

In strainatate:
500 lei

Pentru institutii .
Pentru studenti .
0 fascicola

Pe an
.

moo lei

2000 lei
400 lei
150 lei

Vascicolele si volurnele

vechi

pret dublu

Cererile de abonament se vor trimite pe adresa : Radu Perianu,


B-dul Kalinderu, 18, Bucuresti ; iar plata abonamentului se va face
la C. E. C., cont nr. 12.5(3.

www.dacoromanica.ro

HARTA STOLNICULUI CONSTANTIN


CANTACUZINO1
0 DESCRIERE A MUNTENIEI LA 1700
Se stia de mult vreme ea Stolnicul Constantin Cantacuzino a
aka-tuft o harta detaliata a Munteniei. In 1718, publicandu-si la VeneVia

lucr area Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia , florentinul Anton Maria del Chiaro, fost secretar al lui Constantin Brancoveanu, spane in Prefat urmatoarele: Mai inainte de orice, am vrut
sa asez, la inceputul acestei istorii, :tabula geografica a acelei provincii
(adica. a Munteniei) micsorata, pentru mai comoda utilizare a chrlii,
dupa una mare, tiparita in 1700 la Seminarul din Padova, dar cu litere
grecesti. Autorul acestei tabule fu contele Constantin Cantacuzino,
strangulat in mod mizerabil in 1716, la Constantinopol. Am f alcut ca
aceasta tabula sa. fie revazutd in mod riguros 0 examinata de multe
persoane care au o cunostinta deosebit si o practica a locurilor chiar
mai indepartate ... ; si, fiind asigurat de aceste persoane c nu poate
s existe o hart nici mai exacta', nici mai credincioasa, aceasta mi-a

dat curajul s'o fac sa fie gravata in ararna, fra s ma uit la cheltuiala ... 2.

intr'adevar, Istoria lui Del Chiaro cuprinde o harta a Munteniei avand legenda, diferitele explicatii precum si numirile geografice in italieneste. In legenda st scris: Indice topografico del Principato di Valachia, diviso in XVII parti, secondo l'esattissima descrizione che ne diede il fu Conte Costantino Cantacuzeno al celeberrimo
1 Comunicare fcuta', intr'o forma* rezumat, la Institutul de Istorie National'a din Bucuresti, in ziva de 17 Decemvrie 1942.

2 Del Chiaro, Istoria..., p. rori.

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN C. GIURESCU

medico e filosofo Giovanni Comneno ora Arcivescovo di Dristra e dedicato al Celsissimo Costantino Brancovani Principe di Valachia o 1.

Harta Stolnicului, tiparit la Padova in 1700, a fost utilizat


de altii, in cursul veacului al XVIII-lea (vezi mai jos, p. 24). Istoricii
geografii romani din vremea noasti n'au cunoscut-o insa direct,
dup cum n'au cunoscut nici harta Moldovei alcatuit de Dimitrie Cantemir. Abia dup razboiul pentru intregirea neamului

s'a dat de urma lor: harta lui Cantemir a fost gasit de profesorul
Gheorghe Valsan la Biblioteca National din Paris 2 iar harta Stolnicului de consulul Dimancescu la British Museum din Londra. In
scdinca dela 23 Dccemvrie 1927, se aducea la cunostinta Academie
Rornne descoperirea facuta la British Museum 3; in 1929, Academia
achizitiona, prin d. Marcu Beza, o reproducere fotografica in marime
naturala a acestei harti i o inregistra in colectiile sale sub cota
S 5o 4.

Deserierea Iirii. Legendele. Harta are 132 cm in lungime i 64


cm in latime; ea se compune din 4 foi mari lipite pe panz una lng
alta. In coltul din stanga, sus, e chipul lui Constantin Brancoveanu, intr'tm medalion, avand de jur imprejur urmatoarea legend:

MANNHE KUNETANTINOZ BAEZAPABAZ BOEBONAAE EAES2 OEOY AYOENTHE 1-1rEMS2N HAEHE OYIT.
adica: Joan Constantin Basarab Voevod, cu mila liii Dunmezeu Domn
stapanitor a toat Ungrovlahia . Voevodul e infatisat in felul in care-I

cunoastem din celelalte portrete ale lui contemporane: cu barb5. ni


mustati, purtand pe cap caciula rotunda de samur impodobita cu un
surguciu batut in pietre scumpe. Mantia e tivit cu hermina si se prinde

la gt printr'o agrafa, bdtuta si ea in pietre scumpe. Haina, de brocard, e inchisd in fata cu multi nasturi.

In dreapta medalionului, cum privesti, e legenda hartii in greceste, cu urmatorul cuprins: flvcx yeoypocynxOc Tij6 64TIAoTecrIc
'Hyep.oveiac

aexccerc-ca 06p..ccca a( to)Er)p.frr);


rcercarptev ci
V
xcd 8LCCTI'I7MCSIV
EirrEvkaTccrog, ivaoUTccTog xcd, csocp6Tccroc "Away ETO?on,xoc KUptoc

'0 uyypo6Xoczicc6

TV g/xpL60(.,tinv

eig

xcc-cccypeccp-ip

1 Idem, harta dintre paginile 224 O. 225.


/ G. 'Walsall, Ilarta Moldovei de Dimitrie Cantemir, in Memoriile Secjiunii
Istorice ale Academiei Romdne, s. III, t. VI (1927), p. 193-212.
2 Analele Academiei Romdne, t. XLIX, p. 6o.
4 Pe l'ing aceasta reproducere, se mai gase*te i o a doua, fcnd parte dirt
frumosul album de hairtti vechi privind tarile noastre, alcatuit de d-1 Consul Dem.
DimAncescu i d'Aruit Acaderniei Romfine. Aceast a doua reproducere e ins&
mai putIn clara.

www.dacoromanica.ro

HAR TA STOLNICULUI CONSTANTIN CANTACUZINO

KLpLoc

KoivcrTavTivog

KcarccocouClivOg,

arcoun To5 gozoTkrou

iccTpocpaocrOcpou K. K. 'Ioidtvvou Kop.vvo5. Ni5v TO Tcp&yrov TintoLg


Dalvtxoiq kx8o0eic xcd. sap:66g CeptepcoCleic tS ycOolvoTcfcTcp xcd.
ose6EaTc'ery AoOkwrn xca 'HyelAvt 7au:Y.14 Oirrypoaccxiocc Kupicp
Kupiy 'Ioi&vvr) KcovaTocv-cf.wp Bacraocp&64 Boe66v8ce nap& Xpuo-cfcv0ou
flpecAuTkpou xcd, TO5 'AnocrTaixo5 xca'AyLoyrkrou Tc7iv hpocroActlion,
HaTptccpxtxo5 ,0-p6vou 'Apx.r.pavapiTou. (Tabula geografic6 a prea
in5.10tei Domnii a Ungrovlahiei imparlit5 in saptesprezece judete,

dupd descrierea si forma foarte exacta pe care a fa:cut-0 prea nobilul, prea invatatul i prea inteleptul boier Stolnicul Constantin
Cantacuzino pentru documentarea (sau: spre folosul) prea eminentului medic filosof Ioan Comnen. Acum pentru intaia oard tiparit
cu litere grecesti i inchinata in chip respectuos prea inaltatului si
prea piosului Domn i Stpanitor a toata Ungrovlahia domnului
loan Constantin Basaraba Voevod de Care Hrisant presviterul si
arhimandritul apostolicului i prea sfantului scaun patriarhicesc al
Ierusalimului).

In coltul din stanga, jos, e indicatia, in greceste i latineste, a locului i datei cand s'a fcut imprimarea hartii: 'Ev Houroc6icp Patavij, 1700 (Padova, 1700).
Deasupra acestei indicatii, intr'un patrat, sunt aratate, iarasi in
greceste i latineste, numele dealurilor unde se fac vinurile bune din
Muntenia: AciAot.Tot. T67cot. Opivor. gvOoc yivovorat. ecyaki. ()Not, (Dealurile

adic6 locurile ridicate (muntoase) uncle se fac vinurile bune). Dali sett
loca montana ubi optima vina gignuntur.

I To5 Ttp.vbcou

Rhimnicij

Tot; Hr.-m:37E0u

Pitestij

Tot Tepyo66a-cou

Tergouisti
Scagianij
Tzernestj

TO 5 Exocytocviou
'TO5

l'epveaTiou

To5 Ex6r.

Sceij

To5 Nccyacvt.
To5 M7caTb.n.

Naginaij
Batenij
Saratae
Praouae

Tijg Ectpkrac

-* Hp&oxc
T05 MrcoUou

T05 ryippro6L
-rijc Ppicxocc

-rijg DaTt.voc4

To5 Kapocxcaou

Bozei
Guerbowi
Graeae

Slatinae
Caracali.

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN C. GIURESCU

Adica: Ramnic, Pitesti, Targoviste, Scaieni (in Prahova!), Cernesti


(recte: Cernatesti; vezi mai jos, la satele jud. Buzau), Schei, Naieni,
Bateni, Sdrata, Prahova, Buzau, GArbovi, Greaca, Slatina, Caracal 1
La dreapta, cum privesti, de locul si data tiparirii, e, in greceste si
latineste, o nota, indicand latitudinea Bucurestilor: Emletcoacu. ,K 6-r,
iv BooxoupeaTio.) TO 54o; Tot,' Haou &rd. p..or.pilw 45 xcd. 40 AETCTriN

(Se inseamna cal la Bucuresti inaltimea polului este de 45 de grade si


40 de minute). Nota autem in Bucurestio altitudinem Poli esse Graduum 45 et Minutorum 40. Harta are, de altfel, in interiorul cadrului,
insemnate gradele de longitudine si latitudine.
In coltul din dreapta, sus, e legenda in latineste, corespunzatoare
celei grecesti: Index geographicus celsissimi Principatus Wallachiae,
in decem et septem themata divisa juxta accuratissimam descriptionem quam edidit sapientissimus vir Stolnicus DD. Constantinus Cantacuzenus studio Medici ac Philosophi DD. Ioanis Comneni. Nunc
primus Graecis typis expositus et obsequiose dicatus serenissimo ac
Principi ac Domino totius Wallachiae DD. Ioani Constantino Bassaraba Woevondae (sic!) a Chrysantho Presb-o et
piissimo

Apostolici ac Sanctissirni Hierosolymarum Patriarc-tis Throni Archimandrita,


In coltul din dreapta, jos, in greceste si latineste, legenda semnelor
grafice intrebuintate. Nota initiald e numai in greceste.
E-rit.tei.o.xrou. O'TL sE xott Ho ITOXel.c gzoucn, TO Mov Tir)c 'Apxternaxorr7);

critLeZov, &AV '61164 etc cilyev.6.r, xcd etc 'ApxtercEaxonoc Unetpzet, iv


TcoiTy) Til `1-1yellovia. (Se inseamna ca desi doua orase au semnul propriu

arhiepiscopiei, totusi un (singur) domn 0 un (singur) arhiepiscop carmuiesc in aceast tail).


1 Pentru \dile dela SArata, vezi doc. din 8 Sept. 1525 prin care Radu dela
Afumati ddruieste Episcopiei de Buzau mai multe mili intre care si 4 vin de vindrici dela SArata vedre 300 (I. Ionascu, Material documentar privitor ki istoria
Seminarului din Buzdu 1836-1936, Bucuresti, 1937, p. VI, nota 1. Ville dela
Pitesti sunt ludate de Del C.hiaro, Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia,

Venetia, 1718 retiprita in Bucuresti 1914, de N. Iorga, p. 29: 4 Pitesti, famoso


per gli ottimi vini bianchi e dolci . Englezul Edmond Chisthull, strAbkand in
1702 Muntenia, lauda vinurile Orli, in special cele din regiunea TArgovistei:
4 The wines of this province, especially about Tergovist, are exquisite fine e.
(I. Bianu, Un epigraphiste anglais en Valachie, in Revue Historigue du Sud-Est
European, I (1924), p. 412. Pentru diferite podgorii muntene vezi si Anatelterul
sau condica de porunci si socoteli din vremea lui Brncoveanu, in N. Iorga Studii
fi Documente, V, Bucuresti, 1903, p. 342 (Riimnicul-Sgrat si Buzau), 347 (nrgoviste si Pitesti) 350 (4 dealul Bucurestilor , si viile din Ilfov si Vlasca) 368
(BuzAu).

www.dacoromanica.ro

HARTA STOLNICULUI CONSTANTIN CANTACUZINO

ThiZoc (Semnele)
'Apxtemaxon4) xcd. .9-pOvoc 'HyellovLx6g (Arhiepiscopie

tron domnesc). Archiepiscopatus et sedes Prin.


'ETCLCOCO7-)1

AWL

n
_15t_

(Episcopie). Episcopatus.

Holyym frtor. HgcZpLoc (Orae adicd targuri). Oppida.


)(copicc (Sate). Villae.
KaU8pcc TC.la 'Apx6v-rwv ([Sat cu] Curte boiereascd).

Villae habitatae a Nobilibus.


thn_

thftMovoccrr/pLoc ticy&Aoc (Manastiri mari). Monasteria magna.

Movrza-rlpuz Iltxpcfc (Mandstiri mici). Monasteria minora.


MovoccrrlpLoc MovocoucTiLv (Manastiri de maici). Mona-

steria Virginum.
Mkoc)aoc Xcaxoi5 (Minereu de arama). Minerale Aereum.
1\46Tc Oacc EL8lpou (Minereu de fier). Minerale Ferreum.
M6TcOacc OcLoccpiou (Su lf). Minerale Suplinoeum.

O.)

H uAc'Avoc6pcgcov ( Paclele sau Focurile nestinse ).

Terra bullita.
Tentor. Toupxmoi (Localitati turceti). Loca Turcica.

Vaanti) (Ocna). Salina.


ncpopoc (Poduri). Pontes.
Cupriusul hrtii. Harta stolnicului Constantin Cantacuzino infatieaza Muntenia din punct de vedere fizic, economic, politic 0 arheologic.
Sub raportul fizic, sunt infat4ati: 1) Munfii, in form6 de mu0iroaie
sau movile, unele dealuri i unele indllimi la yes, tot in forma de mu0iroaie, dar mai mici. 2) Rdurile, cele mai importante fiind redate prin cloud
paralqe, celelalte printr'o linie, apoi unele lacuri
unele
fdntdni 3) Pddurile, sub forma de grupuri de copaci, atat la munte cat
I

0 la deal 0 la

ses.

Sub raportul economic, sunt infat4ate: r. Bogdfiile minerale (ocnele,


minereurile de fier 1 i amnia, sulful i 'Adele sau focurile nestinse
(vulcanii noroio0). 2. Regiunile cu vii vestite. 3. Podurile de peste rauri,

deci unul din elementele insenmate pentru comunicatii.


Sub raportul politic, harta ne da cele mai multe indicatiuni. Sunt
al-Rate: 1. Hotarele fdrii, la Dunare punandu-se i acelea ale raielelor.
2. Hota ele judefelor. 3. Orayele sau tdrgurile, specificandu-se rqedintele
domne*ti i arhiepiscopale sau metropolitane, precum i cele episcowww.dacoromanica.ro

CONSTANTIN C. GIURESCU

pale 4. Sate le, specificandu-se acelea care au asezari boieresti mai

insemnate. 5. Mdndstirile, impartite in dou categorii: maH sit mici,


dupa importanta lor din vremea alcatuirii hartii ; se arat, printr'un
semn deosebit, manastirile de maici.
Sub raportul arheologic, se indica o serie de monumente istorice
din epoca romana si se inseamna locul luptei dela Calugreni.
Se poate afirma, prin urmare, & harta alcatuita de Stolnicul Constantin Cantacuzino cuprinde o mare bogatie de date ; ea este cea mai
bogata din cite se facusera pana atunci asupra Munteniei, intrecand,
prin varietatea elementelor ei, chiar si pe multe din cele urmatoare.
ELEMENTELE FIZICE

Muntii si dealurile. Incepand dela apus si mergand spre rasarit,


sunt insemnate pe harta, in greceste si in latineste, urmatoarele siruri

de munti: r. "OF/ Tryr[Lavixci, Montes Tysmanici (Muntii Tismenii).


2. "0 pl Mrcicy-rpiTCmc't, Montes Bistritzyci (Muntii Bistritei). 3. ''0 Erl
'0Accv6a-rt, Montes Olanestij (Muntii Oldnesti). 4. "Op) Kgeice Montes
Cozij (Muntii Coziei). 5. 'Op) KouptouXouyxiou Montes Cumpulungij
(Murrtii Campulungului). 6. ''Op-t) Musa. Montes Laotae (Muntii
Leaotei). 7. "0 poc Mrrou-rcov Mons Butzetzorum (Muntele Buce
gilor) 1. 8. Kopucoil Toil Kpciaq 2 (Varful lui Craiu). 9. "Opl Toii
MrroUou Montes Bozei (Muntii Buzdului). ro. "Om BpOcvria MoXacc6tag

Montes Wrantzij Moldaviae (Muntii Vrancei Moldovei). In muntii


din nordul judetului Ramnic, intre cursurile de apa Rthnnicul Sal-at
si Ramnicul Dulce, sta. scris Nixoaar (Niculele).
Dupa cum se observa, nuntirile sunt date mai toate in legaturd cu
asezari sau varfuri de pe versantul muntean al Carpatilor: asa se explied de ce in loc de Munlii Cernei i Muntii Vdlcan gasim Muntii
Tismenei si in loc de Munlii Fdgdraplui, pe aceia ai Campulungului.
In ce priveste dealurile, ele sunt trecute pe harta, dar Para nume,
in judetul Mufcelului, intre raurile Arges si Dambovita, apoi in judetele
Ddmbovita, Pm/lova, Sdcuieni, Buzdu i Rdmnicul Sdrat. Nu le gaSsim,

in schimb, in Oltenia centrala si de nord.


1 < Pentru cei ce tin stani in muntele Buceaciului si in muntele lui Leaota, in
hotarul D'ambovitii + in Anatefterul lui Bnincoveanu (N. Iorga, Studii fi Documente, V, p. 352).
2 Lipseste echivalentul in latineste. E vorba de muntele din judetul Prahova,

la asrit de riiul Prahova; nu trebuie deci confundat cu Piatra Craiu/ui care


e la nord-vest de Bucegi.

www.dacoromanica.ro

HARTA STOLNICULUI CONSTANTIN CANTACUZINO

In regiunea seasa apar un sir de coline in sudul judetului Ilfov,


deasupra satului Prundu, a balth Greaca si a With dela apus de Prundu.
Stolnicul a vrut, de sigur, sa: reprezinte marginea spre lunca Dunrii a
campiei muntene care aci se infatiseaza, asa cum m'ain putut convinge
de visu, sub forma unei adevarate rape, de circa 8o de metri inaltitne.

rata de balta, satul Prundu apare intr'adevar ca fhnd pe un deal.


Aceea.si diferenta considerabila de nivel se constata si la malul de rnia-

zanoapte a baltii Greaca ; acesta domind cu adevarat seninul de ape


din fata lui.
Cateva coline sunt trecute pe harta si in Oltenia seasa, la miazanoapte de satul Orevita si la rasarit de raul Bistrita. In dreptul lor
sta. scris Mcpoc MrcLa-rpigac (harta e intrerupta in acest loc !) deci
colina Bistritei ; editie italiand a lui Del Chiaro are Colline di Bistrizza .

Apele. Dunarea. Cursul Dunarii este infatisat cu oarecare aproximatie, coturile oltene fiind redate sumar iar balta Ialomiei si a Brailei
nefigurand deloc. Totusi, fata de hartile anterioare, progresul nu poate
fi negat. El apare mai ales in notarea insulelor sau ostroavelor din cuprinsul fluviului.
Incepand dela hotarul de apus al Orli i pan in dreptul minelor
numite Portalurile lui Sever , sunt notate Cataractele (Koc-rocppc'ovroc Catarracta) sau Portile de Fier. In dreptul varsarii garlei
Bistrita (Bistretul) in Dunare e ostrovul Cormarul (K6pp.ocpouX). Mai
spre rasarit, in dreptul Palancai de pe trmul drept, e ostrovul Vustila (Bouo-TiAcc). Urmeaza apoi, intre confluenta Raului Verde si
a Garlei , Ostrovul Mare (N. Me-picks)); putin la rasa:fit de Bailesti e

insula Covdcila (Ko6e-rig). 0 alta insulk la rsdrit de Orehova


(Rahova), se numeste Masta (MIcrroc). In dreptul satului Prundu din

judetul Ilfov, sunt reprezentate trei insule, avand, pe malul drept,


legenda Ostrov Frumos ("Ocrrpo6 popp.6c). In dreptul vrsarii Mostistei e insula Nazir (Ng-hp) iar spre rasarit de aceasta se afld o alta
mai mare, numita tot Nazir (Ng-hp). In sfarsit, la hotarul dintre
Ilfov i Ialomita, gsim notat ostrovul Labuc (Accp.rcoUx) 1.

Ramile. In Dunare se varsk incepand dela apus spre rdsrit, urmatoareIe rauri:

r. Cerna (la vest de hotarul tarii)


2. Vodita, cu un afluent nenumit.
1 In publicatia oficialS: Dundrea dela Porlile de Fier la Marea Neagrd. Harta
rutierd pentru a servi navigcqiunii. Scara 1175.000. Model Lt. Colonel Mihail Drdghicescu, Bucuresti, 1907, nu se af16. numirile Cormarul, Vustila, CovAcita, Ostrov
Frumos, Nazir.

www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN C. GIURESCU

3. Topolnila.
4. Bistrila. (Mnics-rpt-rce H(otat.L6c)).
5. Rdul Verde (II pOccrtvov H.)
6. Gdrla.
7. Gdrla Cumir.
8. Ddsnciluiul.

9. flu!, avand urmatorii afluenti, incepAnd dela izvor spre varsare: Pe dreapta a) Curbeni unit cu Sasula (sic!) ; b) Tismana in cared5. Jalgul 0 Bistrila pe stnga si Tismcini1a pe dreapta; c) Motrul in
care dau, pe dreapta, Rdul Metalelor >> ("Y8cop Tc7.)v E.A.ercaAwv) adica

Raul Bali de Arama, Comtea unit cu lzverna 0 un alt afluent, nemimit, la est de Strehaia (azi Husnita).
Pe stnga, Jiul primeste pe: d) Amdrdzuia; e) Gilortul, in care se
vars pe dreapta Ciocada (azi Ciocadia) unit cu Crasna, iar pe stnga_
Fernedia unit cu Rdul Metalelor ("Y8cop -ri-ov ile-p5006.)v) adica." al
B5ii de Fier; f) Amaradia.
io. Oltul are urmatorii afluenti pe dreapta: a) Lotrul; b) Rdmnicut
cu un subafluent nenumit; c) Rdul Ocnei ("Y8cop 1-7,jg &)tx-7]c); d) Bar-

seqti (Mirptaka-n), cu un subafluent nenumit; e) Bistrila (nenumit!)


cu subafluentul Hurez pe dreapta, cu un alt subafluent, nenumit, tot

pe dreapta si cu un subafluent, nenumit, pe stnga; f) Luncavdful


(Aouxdc6ETW cu subafluentul Vaidei; g) PeVeana (Hecrrciva); h)
Beica; i) Oltetul avand ea subafluenti pe stnga Tdrdia (Tep(a) si
Cerna; j) Tezluiul (TeAoin,c)).
Pe stnga, Oltul primeste pe: k) Topologul;1) Cungra (Koi5yype)

m) Tezluiul (TeD,o6K: al doilea deci cu acest nume!); n) Ddrjovul:


o) Himinovul (Xi+uv66) azi Iminogul.

ii. Cdlmdluiul, avand ca afluent Urluiul.


12. Vedea, avand ca afluenti pe dreapta: a) Vedita; b) Plapcea
(Marc-r) azi Plopcea; c) Strdmbul; d) Bratcovul (M7cpck-xo6); e)
Nanova; f) Smdrdioasa. Pe stnga: g) Cotmana, cu subafluentul Grosenul (I' pockvouX); h) .Bruleasca (MnpouALCx.axa); i) Un afluent ne-

numit; j) Teleormanul, avnd ea subafluenti, pe stanga: Cleniia (azi


Clanita!) si Viziltea (B4crse).
13. ArgequI, avnd afluenti pe dreapta: a) Bascovul (1VITEci-rIxo6);
b) Cdlnitea, formatd din Neajlovul cu subafluentul acestuia Ddmbovnicul (ApeprO6vLxo4) s'i din Glavaciocul cu subafluentii lui Milcovul 0
Chilia (K(?ole).

Pe stnga, Argesul primeste pe: c) Turburea (sau Parthil Turbure);


Vdlsanul; e) Rdul Doamnei, avnd ca subafluenti Breaza, Bughea
0 Argeelul; f) Un afluent nenumit; g) Rdncdciovul; h) Cdrcinovul;
d.)

www.dacoromanica.ro

HARTA STOLNICULUI CONSTANTIN CIINTACUZINO

) Rdstoaca, cu subafluentul Potocul; j) Sabarul avand ca subafluent


Ciorogdrla; k) Ddmbovita, avand ca subafluenti: until pe dreapta,
altul pe stanga, in regiunea muntoas, nenumiti (probabil Ddmbovicioara i praul Rdupr), apoi Rdul Alb, Ilfovul care formeaz un lac
si apoi Ii schimbd numele in Colintina. Intre Colintina i Dambovita
e o gr1, nenumit, care le uneste, in dreptul satelor Brezoaia i Con-

testi. Un ultim subafluent, nenumit, se varsa in dreptul manastirii


Plataresti ; cred c e Pasdrea.
14. Vdndta unit cu Most4tea: confluenta e la Obi1eti, unde ele
formeaza o insula. Dela confluenta liana la vrsarea n Dunare, rani
se numeste tot Vanata iar nu Mostistea.
15. Ialomita, avnd ca afluenti pe dreapta: a) Ialomicioara; b)
Racovita (Pc,xo Ko). c) Un afluent nenumit, in regiunea manstirii
Caldrasani (Pociovalistea!).
Pe stanga, Ialomita primeste pe: d) Prahova, avand ca subafluenti:
doi nenumiti, in regiunea muntoas, unul pe dreapta, altul pe stanga),

Prahovita unita cu Cricovul ; Doftana unita cu Secarea ; Teleajenul ;


Cricovul (altul!) unit cu Blatna pe dreapta i cu Sdrata pe stanga.
16. Cdlmdtuiul.

17. Buzdul avand ca afluenti, pe dreapta: a) Unul nenumit, in


c) Recele sau Paraul Rece
(TETW, H.); d) Sldnicul ; e) Un afluent nenumit care formeaza, in
cursul sau, Balta Alba.
18. Siretul avand ca afluent Siretelul (Eupe-reX H.). In Siretel se
varsa, la randul Mr: a) Rdmnicul, format, in munti, din Riimnicul
munti (Siriul !) ; b) Niqcovul. Pe stanga ;

Sdrat i Rdmnicul Dulce i avand ca subafluent Slimnicul ; b) Rdmna,

cu un subafluent nenumit. c) Milcovul care se varsa in Siretel prin


doua brate: Milcovul Mare, avand confluenta la satul Lamotesti, si
Milcovul Mic care trece prin Focsani, formeaza hotarul Orli spre
Moldova si are confluenta la satul Mandresti. Este evident ca. prin
Siretel se intelegea Putna de astazi ; de altfel Dimitrie Cantemir ne
spune lamurit in Descriptio Moldaviae c Putna i cu Milcovul
Varsarea Putnei in Siret era mult
o unindu-se, se numesc Siretel
mai spre rasarit, decat cea actuala, tocmai in dreptul satului Piscu,
la nord de satul Corbu 2 asa se explica de ce Ramnicul e aratat ca
varsandu-se in Siretel , iar nu direct in Siret ca in zilele noastre.
In total, 132 de cursuri de apa. (afara de Dunre), dintre care 114
cu nume proprii i 18 nenumite.
Traducerea Ch. Adamescu, Bucuresti, f. a., p. 8.
2 N. Antonovici, Probleme hidrografice fn bazinul inferior al Sirelului, Bucu-

resti, 1929, P. 4-5.


www.dacoromanica.ro

IO

CONSTANTIN C. GIURESCU

Iti, laeuri 5i fantani. Dintre baltile dela Duna:re, harta Stolnicului nu inseamna cleat trei i, i la acelea, nu da. numele. Dou din
ele sunt in sudul judetului Ilfov, de o parte si de alta a satului Prundu.
Cea dela rasarit de sat e deci balta Greaca ; cea dela apus e probabil,
Balla Laid. A treia balta dela Dundre se afla la rasa:fit de hotarul judetului Ialomita si la sud de satul Lichiresti: este prin urmare balta sau
iezerul Cdldrasilor.
Celelalte balti

lacuri sunt in interiorul rii. Incepand dela


rasdrit spre apus, gasim mai intai Lacul Negru (A.Cocog Maccc),
i

format de raul Slimnic, in judetul Ramnicul Sarat, langa satul Balesti.


Urmeaza apoi Balta Albd (Mara; Aeux.0 formata de ultimul
afluent, nenumit, de pe stanga, al Buzaului. E, ca reprezentare grafich,
cea mai mare dintre baltile cuprinse in harta Stolnicului desi, in realitate, Greaca o intrece. Se poate insa i ca, 'a 1700, ea s fi ocupat o
suprafata mai mare decal cea actual. Aproape de vrsarea Ialomitei

legata de acest rau printr'o &l, se afla, intre satele Fratilesti


Cornesti, balta Sdrata (MccpciTc().

0 balt mica e trecuta in judetul Sacuieni, la est de raul Cricov


la nord-vest de satul Cricovul; ea poartal numele de Fdntdna Doamnei
(Bpcnc A6p.va.). Acest nume arata ca balta era formata de un izvor
bogat, cu debit mare ; in asemenea cazuri se intrebuintau atari nume ;
compara cu Fdntdna Craiului, in jud. Mehedinti, tot in harta Stolnicului si cu Fdntdnele Domnilor de langa Zarnesti 1. Un lac mic, fara
nume, e format de raul Ilfov, afluentul Dambovitei; dupg ce iese din
lac, raul Ii schimba numele in Colintina ; aceeasi situatie e i astazi 2

0 balta, fr nume, se Oa lng mnastirea Comana, aproape de


conflueata Neajlovului cu Glavaciocul. In sfarsit, in judetul Mehedinti, in mijlocul unei paduri, la noid-est de Orevita, e reprezentat
sub forma unui havuz sau a unui izvor artezian, Fdntdna Craiului
(BpUmg ro

KOX71).

Fat de bogatia In rauri, se poate spune c sub raportul lacurilor,


baltilor i fantanilor, harta Stolnicului Cantacuzino e mult mai saraca ;
ea intrece totusi pe oricare din hartile precedente i multe din cele
posterioare.

Padurile. Padurile ocupa o bun parte din suprafata tarii. Ele


cuprind intreaga regiune muntoasd, dela Rusava (Orsova) pang la hotarul Moldovei ; formeaza apoi masive considerabile in multe judge si
pdduri mai mici in toate judetele. In cele urmatoare voi nota numai
1 Pentru acestea din urink vezi S. Mehedinti, Romdnia, editia a patra, p. ror.
2 Vezi Ghidul Drumurilor editat de Autornobil-Club, hArtile 3 13 si 37

www.dacoromanica.ro

HARTA STOLNICULUI CONSTANTIN CANTACUZINO

IL

masivele importante. In Mehedinfi ele apar: a) la rasarit de Cerneti ;


b) la nord-est de Orevita ; c) intre Strehaia i satul Bdrboi; d) in jurul
satului Vardinita ; e) la est de Barboi; 1) la nord de satul Glogova ;
g) la nord de Strehaia ; h) la vest de satul Tantareni. In Gorj este reprezentata o padure mare in partea de miaza noapte, intre Jiu i Raul
Bah de Fier, din munti pand in dreptul satelor Bengesti i Tamasesti.

In partea de miazzi, un masiv e notat la sud de raul Tismana. In


Dolj, la nord de satul Belcin. Dealungul Oltului, din munti i pana la
la varsare, i pe un mal i pe altul, e padure neintrerupta. In judetul
Vdlcea, ea apare mai ales in partea de miazdnoapte, apoi intre raurile
Cerna i met. In judetul Argeq, un masiv considerabil se afla. intre
Olt si Topolog. Un altul e la nord-vest de Pitesti, un al treilea la sudvest de Pitesti; acesta din urmd poarta numele de Groqi (Pp6at,o). In

judetul Olt, in partea de rsarit, la vest de satul Paros (Ilep6c), e o


pdure numit Lumini (Aoup.1p). In Teleorman, se remarca trei masive la est de raul Cotmana. In Vlaqca, un masiv inconjurd manstirea
Glavaciocului ; nu sunt, in schimb, trecute intinsele paduri din regiunea
Comana-Calugareni. In judetul Ilfov, paduri mari la nord-est, la est
si la sud-est de Bucuresti. Mnstirile Snagov si Caldrusani sunt in
mijlocul acestor pduri. In I alomif a, numai o mica padure de balta
intre iezerul Caldrasilor i Dunare. In Rdmnicul Sdrat,-la rasarit de raul
cu acelasi nume, e im masiv important in dreptul satului Mucesti. In
Buzdu, Seicuieni i Prahova, in afara de regiunea din nord, nu e notat
niciunul, ci numai grupuri mai mici, desi dealurile Buzdului, la apus
de ran, sunt i pan astazi acoperite cu paduri seculare (Padurea Ciutei,
de exemplu, de o intindere consideiabild). In judetul Ddmbovila, sunt
doua masive in partea de miazazi, la satele Parliti i Crivina. Un al
treilea, dealungul raului Dambovita. Un al patrulea, spre sud-est de
satul Romanesti, poarta numele de Plopii Runidnetilor (I1X67rt 'Pout.cou
vko-riXo p ).

ELEMENTELE ECONOMICE

Mineralele. In afar de numele podgoriilor vestite (vezi mai sus,


p. 3), Stolnicul indica, in harta sa, si numele locurilor unde se gasesc
bogatiile minerale. Sarea vine in randul intai, fiMd notata in cinci
puncte: r. la Ghitioara (` AXt.x11 PyrnOpa), in judetul Sacuieni ; 2.
la Teiulani, tot in judetul Sacuieni; 3. la Telega (scris astfel: TeAccyoc
deci Teleaga, in forma veche !) in judetul Prahova ; 4. la rasarit de
satul Glodeni (nouaevr.), spre apus de raul Cricov, tot in Prahova ;
5. la Ocnele Mari, in Valcea.
www.dacoromanica.ro

CONSTANTIN C. GIURESCU

12

Arama e inteo singura regiune, aceea a Baii de Arama ; nu e trecut


numele localitatii, ci numai simplu 1.1krocUot xocAxo5; rani care izvo-

reste la nord de aceasta insemnare se numeste "Y3op -r6v ile'rciAAam


(textual: apa metalelor *).
Fierul e notat iarasi intr'o singura regiune, In rnuntii Gorjului, la
nord de satul Cernadia ; aci gasim insenmat: 4-raXAcc ato34ou.
Raul care izvoreste la nord-vest de aceasta insenmare poarta numele
de "Yaop ,r6v ii.e-rdOacov, asa dar la fel cu cel de langa Baia de Arama.
Sulful sau pucioasa e trecuta in judetul Buzau, intre raurile Slnjc
Recele, la nord-est de manastirea Tarcov. In locul acela, sta. scris:
116-m0am ,azLfzcpiou 1.

Metanul apare tot in judetul Buzau, i anume intre raurile Buzau


si Recele, la rasarit de Patarlage. Gasim acolo urmatoarea notatie:
nixXot 11.rot rclIAOc riva6pgcov ceea ce se traduce prin pacle adia
noroi care clocoteste .

Nu se aminteste pdcura, care nu se exploata cleat pentru unsul


osiilor i pentru unele Jeacuri, nici chihlimbarul.

Pmlurile. Dacd harta Stolnicului nu ne da traseul drumurilor de


fapt simple sleauri, fara piatra ne arata in schimb indicatie pretioasa
unde se aflau podurile de peste ape. In numar de douazeci si
patru, ele sunt repartizate in felul urmator: Until peste Motru, la Strehaia ;
dou peste Jii i anume la TdnIcireni 0 la manastirea Crelesti, spre sud

de Tantaireni; until peste atet, la manastirea Crivina ; until peste


Olt, la Cdineni, langa hotar ; unul peste Arges, la Copdceni ; unul
peste Rstoaca, un afluent al Argesului, in dreptul satului FloreVi;
dou peste Dambovita, i anume in dreptul mandstirii Nucetul 0 in
dreptul manstirii Pldtdreti; trei peste Colintina, adica in dreptul
satului Baneti, la Herdstrdu (Xepea-cpiov) si in dreptul Bucuretilor 2; unul peste o garld care leaga Dambovita de Colintina, in dreptul
satului Brezoaia ; doua. peste Neajlov, la satele Clejani (1{Ae-rUcvt) si
Cdlugdreni ; cinci peste Ialomita adica la V dleni, lng Parliti, in
dreptul Gherghilei, in dreptul Dridovului (Apiao6o), la Slobozia, in
Ialomita, si la Oraul de Floci, lAng51 varsarea in Dunare ; unul peste
1 Pentru prezenta sulfului intre bogaltiile minerale ale Munteniei, iat i afirmatia c5atorului Iacob Bongars care strbate tara la 1585: e La Valachie est un
pays abondant en grains, vin, bestail, chevaux, ayans mines d'or et d'argent,
de soulphre, de sel, de cire et d'ambre. Mesmes l'or se recueille en quantite des
rivires u. (Hurmuzaki, Documente, vol. XI, p. 192).
2 Podul din dreptul Bucurestilor era vechiu; Petru cel Tnar (1558-1568)

zideste in apropierea lui manAstirea care mai tarziu s'a numit Plumbuita.
La inceput, i se spunea lns manalstirea u dela podul Colentinei a (Const. C.
Giurescu, Istoria Romdnilor, II, editia a treia, p. 220).

www.dacoromanica.ro

HARTA STOLNICULUI CONSTANTIN CANTACUZINO

13

Prahova, in dreptul Gherghilei ; unul peste Vdnata, lnga vrsarea


in Dunare, la sud de satul Corndteii ; unul peste Mostistea, in dreptul
satului Vireqti. In sarsit, peste Dundre, in dreptul Celeiului, este fdcut
un pod, cu urmatoarea insemnare: 'EwrociAcc ?iv 7rOTE
pupa adied
-o Ad a fost odinioard pod *, aluzie la podul facut acolo de Constantin cel Mare.

ELEMENTELE POLITICE

Hotarele trail. Din felul in care e tras hotarul trii in munti, nu ne


putem da seama dac el ingloba i asia care ne-a fost rpit de Austriaci in timpul rdzboiului din 1768-1774 1; faptul e insd foarte probabil. In ce priveste hotarul la Dundre, harta arata cele trei raiele,
Braila, Giurgiu i Turnu, prima fiMd cea mai intinsd i ultima cea
mai mica. In raiaua Brilei, sunt indicate trei sate: Tuleqti, Vezirul
Baldovinqti; in celelalte dou raiele, niciun sat.
Judetele. Tara e imprit In aptesprezece judete: Mehedinti,
Jiul de sus, Jiul de jos, Romanali, Vdlcea, Olt, Teleorman, Vlaqca, Ihov,

laketifa, Rdmnic, Buzdu, Sdcuieni, Prahova, Ddmbovila, Mupel i


Argeq. Judetul Braiila nu mai exista, cea mai mare parte a lui fiind
cuprins in raiaua cu acelasi nume, iar restul inglobat in judetul
Rmnic, mai mult, si in judetul Buzau, mai putin. In schimb, e in
plus, fata de cele de azi, judetul Sacuieni ; el se va desfiinta abia la
Ianuarie 1845 2.

Hotarele judetelor prezinta deosebiri insemnate in raport cu cele


actuale. Astfel, de pild5., Mehedintii au in harta Stolnicului, o suprafata
Inuit mai mare, ei intinzdndu-se pAnal aproape de Craiova (satul Colofeni
era in Mehedinti!) iar la Dundre pAnal la. vest de satul Rotunda. Cala-

fatul un facea parte asa dar din Dolj, ci din Mehedinti. Judetul Olt
mergea 'Ana in raiaua Turnului, cuprinzAnd i partea vesticd a Teleor-

manului de astdzi. Argesul trecea i peste Olt, in bazinul Lotrului ;


satele C1ineti, Voinesti, Mlia, Srkinesti i Brezoiu tineau de el.
Vlasca, ciuntita spre miazdzi de raiaua Giurgiului, se intindea, in
schimb, mai mult spre nord: ioca1iti1e Pdtroaia, Mdtdsaru ca si manastirea Cobia, actualmente in Dambovita, faceau pe atunci parte din
Vlasca ; tot asa Rdtegtii, azi in Arges. Judetul Dambovita cuprindea
o portiune din Ilfovul actual, intinzdndu-se de pildd, Eland dincolo
de satul Bolintin. Ramnicul mergea pada. in Dunare, inglobAnd o
1 Constantin C. Giurescu, Istoria Romdnilor, III, 2, (in manuscris).
Constantin C. Giurescu, Judge dispdrute din Tans Romdneascd, Bucuresti,

1937, P. 7-8.
www.dacoromanica.ro

14

CONSTANTIN C. GIURESCU

parte din fostul judet al Brailei ; localitatea Rusetu Ikea parte ins
din Buzau.
Nu e in intentia mea s arat aci toate deosebirile, in ce priveste
hotarul, intre judetele dela 1700, asa cum apar ele in harta Stolnicului, i cele de azi. Am relevat pe cele mai insemnate. Precizez insa
ca acest document cartografic e de mare insemnatate pentru studiul
vechilor noastre judete, sub raportul hotarelor bor. Tot asa de
insemnata e pentru Muntenia harta lui Rhigas Velestinliul iar
pentru Moldova aceea a lui Dimitrie Cantemir i iarasi aceea a lui
Rhigas 1
Oraele i targurile. Harta Stolnicului cuprinde douazeci

i trei de

orase i targuri i anume: BucureVi, Craiova, Cerne(i, Baia de Aramd 2,


Tdrgul-Jiu, Rdmnicul, Ocnele Mari, Caracal, Brdncoveni, Slatina,
Argeq, Piteti, Cdmpulung, Tdrgovilte, Gheorghila (PecopyKoc), Cdm-

pina, Ploeqti, Buzdu, Rdmnicul-Sdrat, Focpni, Brdila, Orapl de Floc


Hodivoaia. Dintre acestea, nu mai exista astdzi Oraul de Floci, dela
gura Ialomitei, fiind complet distrus de razboaiele purtate in parte
locului in cursul veacului al XVIII-lea si la inceputul celui de al
XIX-lea 3. Cernefii (jud. Mehedinti, la 1700 capitald a acestui judet !),
Brdncovenii (jud. Romanati, 1ocul de bastina al lui Constantin Brancoveanu) Glieorgltifa (pe vremea Stolnicului in judetul Ilfov, acum

insa in Prahova!) i Hodivoaia (judetul Vlasca) au decazut, devenind


azi comune rurale 4.
Pe malul drept al Dunrii, in Dobrogea, Stolnicul inseamna urmatoarele orase i targuri: Ddieni (N-rOcyacv), Hdrqova, Cernavodd,
Rasova, Dristra (azi Silistra) i Turtucaia. Semnul prin care sunt

reprezentate grafic aceste asezari este semnul oraselor sau targurilor adica o aglomerare de case, avand deasupra insa, in loc de cruce,.
semiluna. Ddenii i Rasova sunt astazi comune rurale ; chiar in veacu-

rile XVII si XVIII, Daenii, avand o populatie de mai multe mfi de


suflete, erau considerati de unii calatori drept un sat mare, in timp
I Am in pregatire cate un studiu despre fiecare din aceste trei harti.
2 In dreptul Bail ce Aramil nu e scris numele tfirgului, ci numai Mi-raAAz
Xcaxoil.

3 Vezi Dan M. Iliescu, Un vechiu orcq dispdrut : Cetatea de Floci, Bucuresti,


1930, 43 p. in 8.
4 Nu sunt trecuti ca targ, in harta Stolnicului, Vdlenii de Munte din judetul
Prahova care, chiar pe atunci, apar In Anatefterul lui Brancoveanu cu aceasta.
calitate: acel cascaval, de-I vo- vinde in targuri la Campina au la Vdleni,.
au macar in ce targ, sa-si dea varna *. (N. Iorga, Studii >ci Documente, V
p. 351).

www.dacoromanica.ro

HARTA ST0LNICtLI CONSTAZTIN CANTACUZ1NO

ce

1ii Ii dddeau calificativul de targ

15

Aceiasi a fost situatia Cerna-

vod ei 2.

Mai departe, pe tarmul drept al Dunrii, harta Stolnicului noteaza,


ca orase i targuri, Rusciuk, Nicopoli, Oreova (Rahova), Vidin i, spre
marea noastra surprindere, Calafat. Asezarea gresita a acestei ultime

localitati, infatisate ca un targ mic, mai mult sat cleat targ, nu poate
fi atribuit in niciun caz Stolnicului: acesta stia doar bine unde vine
Calafatul, ca unul care cunostea intreaga tara. Ea nu se poate explica

cleat printr'o gresala la gravarea in aram5., cu prilejul tipkirii, la


Padova, in 1700. Gravorul va fi vazut numele Calafatului scris

fiindca

era poate Mc mai mult pe fdrmul drept, desi asezarea era pe cel
stang (un caz similar intalnini la insulele Dunarii din fata satului,
Prundu, al cdror nume: Ostrovul frumos, e scris, din cauza lipsei de
Mc, pe malul drept !). A crezut deci ca i localitatea e tot pe tarmul
drept si a notat-o acolo: e singura inadvertent importanta pe care
am constatat-o in harta tiparit a Stolnicului.
SatPle. Unul din elementele cele mai pretioase ale acestei harti e
marele numar de sate 526 in totul pe care le cuprinde. Este evident cd acest numar nu reprezMtd cleat o fracliune din numkul total
al satelor existente la 1700 in Muntenia ; o cercetare sumara o dovedeste ; totusi, chiar asa, el constituie o foarte importanta contributie
la cunoasterea evolutiei vechilor noastre asezari rurale.
Numkul cel mai mare de sate il au judetele Ddmbovifa (51 de sate),
Ilfov (50), Teleorman (48) 0 Arge (40); numkul cel mai mic Sdcuienii
(II). Cu privire la acesta din urm se poate ins usor dovedi ca Stolnicul nu a insenmat in harta sa cleat o mica parte din satele existente,
unele din cele lips fiMd totusi foarte vechi si cu multi locuitori. Astfel,
numai in regiunea deluroasa dela nord-est de Valenii de Mimte, lipsesc,
in hartd, satele Ogretin, Rdncezi, Bdtrdni, Poseti, Tdrleti, Star Chiojd,
Chiojdul Mic, etc.
0 deosebit insemnatate prezinta faptul ca Stolnicul a notat, printr'un semn deosebit, satele in care erau asezari boieresti. i aci, bine

inteles, n'a dat toate asezkile boieresti, ci numai pe cele de frunte,


1 Vezi relatiile solilor poloni Rafael Leszczynski (1700) sat )); Toma Alexandrovici (1766): un or-A*1 in mine I) la P. P. Panaitescu, Cdlcitori poloni in Wile
romdne, Bucuresti, 1930, p. 119 si 221. In Harta Moldovei de Dimitrie Cantemir,

DAenii sunt trecuti ca sat


In hrisovul lui Al. Ipsilanti, din 21 Martie 1777, prin care intdreste milele
.

pe care le primeau bisericile din Babadag i CernavocIA, aceasta din urmA e arAtatii ca ilind in satul Cernavoda, la Bogazchioi (V. A. Urechia, Memoriu asupra.
perioadei din Istoria Romdnilor dela 1774-1786, Bucuresti, 1893, pp. 61-624

www.dacoromanica.ro

16

CONSTANTIN C. GIURESCU

apartinancl marilor dregatori sau familiilor cu un trecut deosebit. Ele


stint in numar de 76, cele mai multe gasindu-se in II lov (II), in Prahova (9), in Argeq (7) si in V1c4ca (7) iar cele mai putine in Teleorman
(niciuna I). In lista alfabetica a satelor, pe judete, care urmeaza, le-am

redat in litere cursive.


Judetul Ia lontifa. Adancata, Alexeni, Andreqeti, BbAeni, Barcanesti, Berilesti, Bertesti, Caiesti (Ka-yea-cc), Cocora, Comani, Cornesti,
Cunesti, Doicesti, Fratilesti, Ivanesti, Lichiresti, Nanisori, Obidifi,
Olacari, Perieti, Piscul, Poiana, Socol, S(pe)teni, St(e)nica 1, Ulesti,
Urziceni, In total, 28 de sate, dintre care 3 cu asezari boieresti.

E de observat ca nu sunt pomenite o serie de sate foarte vechi de


pe malul Dunarii precum Bordusani, Cegani, Fetesti, Facdieni, etc.
Urzicenii sunt aratati ca simplu sat, Calarasii nu exista Inca.
Judetul Nov. Afumati, Buciumeni, Budesti, Cioceineti, Ciorogarla

ClTesti, Clejani, Cliciul, Co1ibaj, Corusa (Unita? (Kopokoc) 2, Cornetul, Cosoba (rocrOpcoc) Cratunesti, Cretuleti, Dobreni, Dragomiresti,
Duderi, Flocoasa, Floreti, Frunzanesti (0:1)pouocvka-cc), Fundeani,
((bouvadcvc), Greaca, Greci, Gruiul, Gruiul (tin al doilea cu acest nume !),
Heresti, Jugureni, Lipovt, Mdgurele, Mogoodia, Obileti, Olmeni
(sic! probabil gresala de transcriere, la gravat, pentru Ulmeni 064.6vc),

Oltenita, Piscul, PiIeti, Popesti, Prundul, Radovanul, Roeti, Scurteni


(Zxoopaevc), Sinesti, Sintesti, Spantov, Stanesti, Stramba, Tteni,
Valcareqti, Vrasti (Bepkatc), Vat-esti (Bopka-c-c), Veresti (Bepicrrc).

In total 50 de sate, dintre care II cu asezari boieresti.


Judetul Vlaca. Albele, Banesti, Batcoveni (Mr oc-c<xo6b), BraniCalcesti (KckrUa-rc), Caminesti, CiocdneVi, Clejani, Coiani, Corbi, Copdceani, Cretoi, Culubesti (KouXoutadcr-rc),
Daia, Gemeni, Grddilte, Greci, Jugureni, Ionesti, Izvoarele, Matasaru
(Mo-maap), Mogosesti, Nanesti, Nicolesti, Ograzeni, Petresti, Petrocria
steri (Mrcavccs-c6p),

(Patroaia), Popesti, Ratesti, Roata, Stramba, Vanatori. In total, 32


de sate, dintre care 7 cu asezari boieresti.
Judetul Teleorman. Barbatesti, Calomfiresti, Cerveni, Comisani, Con-

testi, Fantanele, Frumoasa, Gabrova, Gauriti, Gravanesti (Pypoc6ocvea-c-c), Gureni, Gurgueti, Iapa, Intesti, Izvor, Judetu, Lateni, Lipia.
Ludanesti, Mihelesti (Mtxak.o-c-c) Nenciulesti (Ne-c-otakcrrt),
Novaci, Olipe ('OXcrc6), Piscul, Plosca, Ploturi, Podisor, Poenari,
Lisa,

1 Harta e putin ruptA dupA literile St ale numelui Stenica. Am reconstituit


acest nume, tinand seamA de editia italianA din 1718 unde citim Stenica.
2 Azi nu mai existA un sat cu asemenea nume in Ilfov, fie c a disparut fie cA
0-a schimbat numele. Vezi Indicatorul Statistic al satelor i unildlilor administrative din Romdnia, Bucuresti, 1932, p. 2o5-210.

www.dacoromanica.ro

17

HARTA STOLNICULUI CONSTANTIN CANTACUZINO

Pogoneti, Popqti, Prasva, Putineiu, Putintei, Sapata, Sarbi, ScaiWi


(ExccyeaTt.), *ovareti, StoborWi, Tarnava, Tudoria, Tufeni, TurcWi, TiganWi, Ungureni, Vleni, Voivodeti, Zimnicea. In total 48
de sate, fr nicio aezare boiereasca.
Judetul Olt. Belitori, Bratcov, Buicesti, CaravanWi, CzanWi,
Carligati, Ciorica, Comanca, Comani, Curtisoara, Daleni, Fata, Galmei,

Greci, Ipotqti, Izvor, Paros, Plaviceni, Poiana, Segarcea, .erbdneVi,


.erbdnesti ((al doilea!), Viisoara. In total 23 de sate, dintre care 5 cu
aezari boierWi.
Judetul Romana)1i. Betejani, Brdtdsani (Mnpo)acnivL). Celei, Cepturoaia, Cilieni, Cocoreti, Dobriceni, DobroOoveni, Farcds, Flcoi, Iz laz,
Junghiati, Pdrscoveni, -Piatra, Preasna, ScAr4oara, Stajarei, Tatdrani,
Viisoara, Vladoleni. In total 20 de sate, antre care 6 cu wzari boierWi.
Judeful Do (Jiul de jos). Bile.t1 .Belcin, Bistretu, Bratovneti
(M7cpacTo6&veav.), Carna, Ceretnl, Co,iw1ciii, Floresti, Ghileti, Lacusteni, Nedeia, NegoWi, Obedin, Po iguft, Potbanita, Potroceani, Rotunda,
Segarcea, Tlpau, Turbure9ti, Tigurqti, ZAN/a la (Ze6OcAcc). In total

22 de sate, dintre rare 5 eu wzari boiereti.


Judeful Mehedinti. Batoti, BArboi, Bcle, Bistrita, Burila, Ciocaneti, Ciovdrndpni, Cireu1, Corcova, Cofoteni, Devesel, Drdncea,
Glogova, Gruia, HalmAjel, Izverna, Madovan, Negoeti, Orevita,
Prestwv $tubeile, Topolnita, Tantareni, Vardinita. In total 25 de sate,
dintre care 4 eu asezari boierWi.
Judelul Gorj (Jiul de Sus). Anin4, Aninoasa, Balceti, Bengesti,
Birci, Boreqti, Bosimeti (1\47cocry.K) Capreni, CalcWi, Cep lea, Cer-

nedia, Cloani (scris greOt laoaciv)), Drdgoeni, Izvarna, LungrWi


(Aourypecm.), Novaci, Pade, Roi, Runcul, Somaneti, Tam4Wi,
TJrsaci, Vadeni. In total, 23 de sate, dintre care 3 cu aezari boierWi,
Judetul Vdlcea. Barbateti, Bodeti, Bojorani, Cacova, CAlimanesti, Corbeti, Costesti, Cuceti (KouTUaTr.), Cuceti (Cuteti Kou-TUcr6 al doilea cu acest nume, pe Luncavat Dobriceni, Gheneti,
Hurez, MatWi, MaldAreti, Miloste, Oteani, Oteteli, Pdusesti, Perieni,

Pietrari, Ra.meti (Pep1crrt), Runcul, Sirineasa, Slveti, Slaviteti,


Stneti, StrezWi, Titireciu, Vaidei, Vladeti, Voiteti, Zatreni. In
total 32 de sate, dintre care 2 cu aezdri boierWi.
Judelul Arges. Albesti, Almdnesti (' AAI.LotvkarL), Barse0, Be rindetii,
Boisoara, Bradet, Bratieni, Brezoiu (scris greit MnpgCtvt.), Buneti,
Calineti, CapatinWi, Cazaneti, Caineni, Cepari, Cocul, Corbeni, Corbi,

Cremenari, Dobroieti, Fedelescioi, FlamanzWi, Greblesti, Jiblea,


Mdgureni, Malaia, Pinul, Racovita, Rudeni, Samara, SaTatruc, Saracineti, Stanislveti, StroiWi, Suici, Tigveni, Titesti, Uieti, VAlswww.dacoromanica.ro

CONSTANTIN C. GIURESCII

nesti, Voineasa, Zernesti. In total 40 de sate, dintre care 7 cu asezari


boieresti.

Judelul Muscel. Badeni, Bileti, Berivoesti, Boteni, Calinesti,


Ciumesti, Corbi, Dragoslavele, Golesti, Jupanesti, Leordeni, Micesti,
Namaesti (Nev.o6a-rt.), Piscani, Pitrosani, Ratovoesti, Rucar, St5.-

nesti, Tamasesti, Valeni, Vladeni. In total 21 de sate, dintre care 2


cu asezari boieresti.

Judeful Ddmbovita, Aninoasa, Bdleni, Bnesti, Barbatesti, Barbulesti, Bezdead, Bogati, Bolentin, Branesti, Brezoaia, Buciumeni,
Bucsani, Carpenisul, Contesti, Cornesti, Cotieni, Crivina, Cucuteni,

Davidesti, Dambovicioara, Dragomiresti, Dracesti, Drancesti, Fieni,


Floresti, Glodeni (nouaivt.), Gusati, Mogosani, Mogosesti, Odobesti,
Par liti, Parvulesti, Pietrari,

Pietrosita, Poinari, Potlogi, Pucheni,

Razvad, Romanesti, Runca, Sacuiani, Sluteni, Spateni, Strambesti,


erbanesti, otanga, Tatarani, Tata, Ungureni, Vdcdresti, Voinesti. In
'total 51 de sate, sintre care 6 cu asezari boieresti.
Judetul Prahova. Albesti, Bdnesti, Bratieni, Breaza, Brebul, Cdlinesti, Ciorani, Cocoresti, Cocoresti (al doilea cu acest nume !), Comarnicul, Cornesti, Cornul, Coslegi, Drdgdnesti, Filipestii de Pddure, Fillpegtii Prahovitei, Fluiresti ( (Row p6cr-rt, ; Floresti ?), Jilava, Mdgureni

Mdrgineni, Prahovita, Rusi, Secarea, Stnesti, Tatarani, Tesila, Ungureni, Zdnoaga. In total, 28 de sate dintre care 9 cu asezari boieresti.
Judetul Sdcuieni. Apostolachi, Berceni, Bucov, Ceras, Cricovul,
Drajna, Gheorgachi, Mneciu, Podeni, Porani (1IopIvt), Zeletin. In
total ir sate, dintre care i cu asezare boiereasca.
Judetul Buzdu. Albesti, Arsele, Belisoara, Branesti, Caldaresti,
Capatanesti, Cdndesti, Carlomanesti, Cernatesti, Cislau, Dudesti, Faureni,

Grabanesti, Largul, Lipia, Lopatna, Lopatari, Malul Sarii, Matesti,


Mihalcea, Mlajet, Pltineni, Patarlage, Parscov, Pieptari, Potoceani,
Ruset, Salce, Scurtesti, Stancesti, Std/pui, Tabaresti, Udati, Vernesti.
In total 34 de sate, dintre care 3 cu asezari boieresti.
Judetul Rdmnicul. Albotesti, Balesti, Baltati, Belciugata, Blehani,
Boldu, Chiojdeni, Ciorani, Ciorasti, Codresti, Costieni, Dedulesti, Draghiesti, Falfalesti, Galmele, Gradiste, Gurgueti, Hanculesti, Lamotesti,
Mandresti, Mucesti, Negoslav, Obidii, Olteni, Pacleni, Pantecesti, Petresti, Popesti, Ramniceni, Retezati, Slimnicul, Stanomiresti, Topliceni, Urechesti, Ziliste. In total 35 de sate, dintre care 2 cu asezari
boieresti.

In Dobrogea, pe tarmul Dundrii, intre Dristra (Silistra) i Turtucaia, sunt trecute satele Garvan (ry&p6ocv), Popina i Cusund (Kouaotin a, azi Cusui).
www.dacoromanica.ro

19

HARTA STOLNICULUI CONSTANTIN CANTACUZINO

nand o comparatie intre numele satelor din harta Stolnicului


ai cele actuale, doua constatri se impun: 1. 0 serie de nume
de aezalri dela 1700, nu mai existei astdzi, fie c aezarile respective s'au risipit, au devenit adica si14ti, fie ca 0-au schimbat numele.
Astfel sunt satele Cliciul, Flocoasa, Lipovdful, Streimba, Tdtenii din
judetul Ilfov, CulubeVii din Vlaca, Ncin4orii din Ialomita care astazi
se numesc Arma.Wi, Gabrova i Tudoria din Teleorman, Stiijdrei
Brdtdpni din Romanati, Rotunda din Do lj, Madovan din Mehedinti,
Samara din Arge, Lopatna din Buzau, Negoslav din Rdmnic, etc.,
etc. I. 24 0 alta serie de nume a suferit tioare modificari. Astfel CdmineVii din Vlaca se numesc azi Camineasca ; Gdurifii din Teleorman
au devenit Gaureni; Brdtienii din Prahova se numesc Brate0i, Mihalcea din Buzau, MihalcWi, Lungre0ii din Gorj Logre0i 2, etc.
Mfinastirile. Harta Stolnicului cuprinde un numdr de 73 de manastiri, impartite in cloud categorii: man i mici. Se adaoga. apoi schiturile monahilor (Exii.rat. Movocgov) din muntii Buzdului infatiate
prin cinci casute).
Dam mai jos, grupate pe judete, numelor celor 73 de manastiri ;
pentru cele mari arn intrebuintat litere cursive.
Jude;u1 Mehedinf : Crivelnic 3, Strehaia, Vodita.

Judeful Dolj : Bucovat, Creteti, Jitia, Sadova.


Judeful Gori : Polovragi, Tismana.
Judeful Romanafi : Brdncoveni, Clui, Crivina 4, Hotarani.
Judeful Vdtcea : Arnota, Bistrila, Cetatuia, Cornet, Cozia, Dintr'un
lemn, Govora, Hurez, Iezeru, Mamul, Metohul Bistritei, Saracine0i.
Judeful Argq : Argeq, Bascov, Cotrnana, Flamfinda, Ostrov, Tutana.
Judeful Olt : Clocociov.
Judeful MuFel : Cthnpulung, Negru Voda, Rancaciovul, Viero.
Judeful Ddmbovifa : Dealul, Gaiseni, Golgota, Nucet.
jUdeful Prahova : Chisar, Mdrgineni, Sinaia, Taror.
Judeful Sdcuieni : Valeni, Varbildul.
Vezi pentru toate aceste numiri Indicatorul Statistic al satelor ,si uniteifilor
administrative din Ronitinia, Bucuresti, 1932, la judetele respective.
Idem.

3 Pentru isan5.stirea Crivelnic vezi Al. Bilreacild, Mdndstirea Co;upea-Crivelnicu, Mehedinfi. Descoperire arheologicd, Vlenii de Munte, 1938, 22 p. in 40 i

I. Donat, Fundatiunile religioase ale Olteniei I. Mdndstiri i schituri, Craiova,


1937, p. 39-40. Asezata: in harta Stolnicului, pe Izverna, mai sus de confluenta
acesteia cu Cosustea, nu pare probabil ca mAnastirea Crivelnic sa' fi fost tot una
CU matastirea Cosustea.

4 Vezi, pentru aceast mana'stire, I. Donat, o. c., p. 40-42.


www.dacoromanica.ro

20

CONSTANTIN C. GIURESCIJ

Judeful Buzdu : Barbul, Blestematele 1, Bradul, Manasia, Pinul 2


larcov 8, Ungureii, Vintil Voevod.
Judeful Rdmnic : Focqani, M'axineni, Rdmnicul-Sdrat.
Judeful Ialomifa : Ghidi1ii 4, Slobozia.
Judeful Ilfov : Bucureqti, Cdlddrupni, Codreni 5, Cotroceni, Malamoc 13, NegoWi, P1at5sWi, Plumbuita, S agov, Ciocnqti 7 (TCo-xocv4a-rt), Vorniceasa 8.

Judeful Vlaqca : Cobia 9, Comana, Glavacioc.

Mandstiri de maici sunt ardtate numai patru: Bascov, Dintr'un


lemn, Mamul i Ostrov.

Cele mai multe Mandstiri se afl, potrivit h5.rtii, in Valcea (12),


in Ilfov (II) i in Buzu (8). Teleormanul n'are niciuna, dup cum nu
are nici vreo aezare boiereascA insemnat (vezi mai sus, p. 16).
ELEMENTELE ARHEOLOGICE

Era de asteptat ca Stolnicul, iubitor al trecutului i i autor al unei


lucrAri in care se desValtea originea Romnilor, s puie in harta sa i
urmele istorice in legatur cu aceast origine. Intr'adevk el n'a omis
Manastire azi dispdruta. Era situata pe faul Buzau, intre satele Cislau si
Valea Sarii.
Pomenit pe la 1580 ; vezi I. Ionaeu, Material documentar privitor la istoria

Seminarului din Pu-du, Bucureti, 1937, p. IX, nota 5.


3 La satul Tfircov era Mangstirea lui oCornilie , . amintita inteuu aet din
1519 (I. Ionacu, o. c. ,p. IX, nota 5).
4 Manastirea Ghidiliti, azi disparuta, se afla la miaznoapte de oraul de Floci.
Pe vremea cnd ii scria de B(auer) memoriile sale (Mmoires historiques sur la
Valachie... par Monsieur de B..., Frankfurt i Leipzig, 1778), la.aul se ruinase
ne-o spun chiar aceste Memorii.
5 Mdnastirea nu mai exista; biserica ei servete ca biseried a satului Gurbane*ti-Codreni, (V. Bratulescu, Remus The, Mdndstiri si biserici din judlul
Bucureti, 1935, p. 48).
6 Azi Schitul Balamuci. Pisania cea nouk dela refacerea din 1752, la V. BrAtulescu, Remus Ilie, o. c., p. 5).
7 Mangstirea nu mai exista. In comuna Ciocaneti din Ilfov sunt trei biserici,
n catunele Ciocaneti, Urziceanca i Cocani. Ultima, cu lramul Sf. Voevozi,
dateaza din 1757 (V. Bratuleseu, Remus Ilie, op. cit., Indicele). Ar trebui cercetat
daca nu e cumva o refacere a Ikaplui mai vecbi de pe vremea lui Brncoveanu.

Manastirea nu mai existk Era situatk potrivit hrii, pe Colintina, putin


inainte de vArsarea acesteia in Danibovita i spre nord-est de Manastirea
trireti.

Intemeiata in 1571 de jupan Badea, marele stolnic al lui Alexandru al II-lea.


Vezi, pentru aceasa manastire, G. Potra, Mdncistirea Cobia (Ddmbovifa), Studiu

i docuniente, Bueureti, <rg37, 64 p. in 8.


www.dacoromanica.ro

HARTA STOLNICULIII CONSTANTIN CANTACt2INO

21

-s'o faca i astfel, pe langa valoarea ei fizica geografica, politica si eco-

nomica, harta Munteniei are si o valoare arheologica.


Ceea ce atrage atentia dela inceput este reprezentarea drumului
pietruit roman dealungul Oltului. El incepe la Dunare, prin dou a. brate,
unul dela Celei, altul dela Izlaz, care se reunesc putin mai la sud de
Caracal 0 continua apoi dealungul raului pana la Ramnicul Valcei.
Ca explicatie citim in greceste i latineste: ricpupcc MOria-rpco.roc TO15
poccraLo4 Tpcuavoi5, Pons lapideus Imperatoris Trajani. (Podul (drumul !)

de piatra al lui Traian). De o parte- 0 de alta a liniilor care inchipuiesc


drumul, se afla, din loc in loc, mici dreptunghiuri negre; cred ca. ele
reprezint tastrele care pazeau acest drum 0 ale carer ruine, de form

regulata, dreptunghiulara, erau pe atunci mai vizibile decal astdzi.


Ruinele podului roman dela Turnu-Severin sunt redate prin doua
pa-trate negre, reprezentand cele doual picioare de pod, pe malul nostru
si

pe cel sarbesc, cu urmatoarea legenda: l'6soupa Tor)

Tpouavoi.,

eons Trajani 1
La apus de actualul Turnu Severin e infatisat pe hart un portal
din piatr cioplita sau din cal-arnica, cu legenda: Ham Ethi Ipoc.
(Portalurile lui Sever) 2.
Chiar pe locul Severinului e desenat un turn, cu acoperisul ascutit
si cu legenda: H pyo (Turnul). E vorba de resturile cetatii medievale
care se mai vad i astazi in parcul orasului.

Un alt turn cu baz mai lata i cu varful tot ascutit e desenat pe


locul unde se afla astazi Turnul Magurele. Legenda e ca la celalalt:
116pyoc (Turnul). Pe vremea Stolnicului, acest turn servea Inca drept
cetate Turcilor i avea in jurul lui un hinterland, alcatuind raiaua
Turnului .

Al treilea turn e infatisat pe malul drept al Oltului, la hotarul spre


Transilvania. Poarta legenda: 116pyoc K6xxLvog (Turnul Rosu).
In sfarsit, la Calugareni, la vest de pod, e desenata o mica movila:
avand deasupra o cruce: reprezentare simbolica a luptei i biruintei
lui Mihai Viteazul asupra Turcilor.
Din insirarea in cele de mai sus a elementelor pe care le cuprinde
harta, rezult ca Stolnicul era foarte bine informat. Munti, ape curgatoare, dela cele mai insemnate pana la paraie, lacuri i HIV, fantani,.
1 Despre ruinele podului lui Traian vorbete Stolnicul 0 in Istoria Tdrii Ronanesti ; vezi Operele lui Constantin Cantacuzino publicate de N. Iorga, Bucureti,

1901, p. 79-80.
2

s.

. .Lang 5. care pod este 0 eetatea Severinului, dincoace mai sus oare0ce,

care era fAcut de Sever imparat... ins acum sparta i mult vechie se vede s.
Stolnicul Const. Cantacuzino, Istoria Tdrii Ronidnesti, p. 79).
www.dacoromanica.ro

22

CONSTANTIN C. GIURESCU

hotare de judete si de raiele, orase, sate, asezdri boieresti, mnstiri


i mici, bogii miniere, poduri, urme arheologice, totul este trecut,
f5s ca, pentru cele mai multe din aceste elemente, Stolnicul sd se fi putut
man

ajuta de hdrfi mai vechi. Aceasta inseamn6 c el cunostea, direct sau


prin persoane demne de incredere, intreg cuprinsul fdrii. Ca mare proprietar, cu mosii in diferite judete, avusese prilejul sa-si dea seam
personal de multe lucruri. Ca inalt dregdtor domnesc i ca sfetnic de
incredere, insotise pe domn in cldtoriile acestuia dealungul ti dealatul tarii, dela Brdila pand la Cerneti si din munti pan la Dunblre.
Despre locurile unde nu putuse ajunge avea stiri dela subalterni, dela
clerici, dela negustori. Ii insusise bogate cunostinte geografice, numra
printre prietenii sai pe geografii cei mai de seama ai lumii grecesti.
Nimeni altul n'ar fi putut sa" dea, in acea vreme, o harta mai bun5 a
Munteniei i, intr'adevdr, nimeni n'a dat-o.
Data alchtuinii hllrtii. Tipkirea ei. La 4 Martie 1694, comunichnd
generalului conte Marsigli unele date geografice i istorice asupra
trtrilor noastre, date pe care acesta i le ceruse, Stolnicul face, la sfirsit,

unntoarea constatare: #Uneori privind hrtile acestor provincii,


nu-mi place cand vd ce mare osteneal i cheltuial5. s'a fcut cu ele
si totusi cuprind greseli nu mrunte, si in asezarea locurilor, si cu privire la rauri i orase si, ceea ce e si mai rAu, cu privire la numiri

'

Asa dar, la aceast data, Stolnicul nu alc5.tuise Inca harta sa, cdci
altfel s'ar fi referit la ea si n'ar mai fi pomenit hartile strdine, gresite.
Poate chiar intrebrile lui Marsigli s fi fost primul imbold pentru
intocmirea hrii Munteniei. Dar indemnul hotaritor i-a venit din
partea prietenilor si, protomedicul loan Comnen, ajuns mai pe urm
Mitropolit al.Dristrei (Silistrei) si arhimandritul Hrisant Notara, ambii
cArturari de seam ai vrernii 2.
I Operele lui Constantin Cantacuzino publicate de N. Iorga, Bucureti, 1901,
p. 30.
2 Pentru loan Comnen vezi C. Erbiceanu, Cronicarii greci, Bucureti, z888,
p. XXVI; P. P. Panaitescu, Contribulii la opera geogralicd a lui Dimitrie Cantemir, in Memonile Segiunii Istorice ale Acadeniiei Romeine, Seria III, t. VIII,

p, 177, notele 1-3.


Pentru Hrisant Notara, vezi P. P. Panaitescu, op. cit., p. 179-180. In cpera
sa Eicrocycoyil, la inceput, se afla un portret al sau infatiandu-1 ca geo,raf,
LU o mana pe globul terestru, in mana cealalta tinand un compas. Legenda portretului, in grecete, are urmatorul cuprins: Hrisant Notara Peloponesianul,

arhimandritul tronului patrairhicesc al Ierusalirnului v In 1691, Hrisant scrie


pentru Stolnicul Constantin Cantacuzino, Incrarea Ilepi, TiLv dycptxlcov, tratand
despre dregatoriile curtii bizantine.
www.dacoromanica.ro

HARTA STOLNICULUI CONSTANTIN CANTACUZINO

Acestia i-au cerut pentru lucrdrile lor sa alcatuiasca o harta


amanuntita a Munteniei si Stolnicul, care-si cunostea bine tara, le-a
satisfdcut cererea. Asa se explica si de ce numele acestor doi carturari
figureaza in legenda hartii. Hrisant Notara este de altfel cel care a
dus opera cartografica a Stolnicului la Padova si a organizat tiparirea ei.

Intr'adevar, dintr'o scrisoare trimisd chiar din acest oras si datata 8


Aprilie 1700, aflam cd Hrisant a plecat de curand din Padova, impreund cu un fin al Stolnicului, anume Rdducanu, spre Franta '. Cu
acest prilej, insotind pe fiul prietenului sau din tara in Italia si de
aci mai departe, a adus Hrisant harta. Socotind greutatile drumului si
incetineala can' toriilor de atunci, se poate admite ca plecarea din tara
avusese loc, in cazul cel mai bun, la sfdiTitul anului 1699. Asa dar harta
a fost alcatuit in intervalut Martie 1.694 Decemvrie 1699 ; mai probabil, credem noi, spre sfarsitul acestui interval, prin 1698 1699.
La Padova mai erau, poate, din cei cari cunoscusera pe Constantin

Cantacuzino in 1667-1668 ca tank student, N enit sa invete carte.


Era, in orice caz, un prieten si admirator al Stolnicului, preotul Nicolae Comnen Papadcpoulos, un mare erudit si autorul scrisorii din
8 Aprilie 1700 2. E posibil ca acesta sa fi contribuit la tiparirea hdrtii,
& fi facut legatura cu gravorul si cu tipografia.
In cazul cand harta a aphrut dupd plecarea lui Hrisant spre Franta,
ad'c in lunile Aprilie-Decemvrie 1700, atunci, de sigur, tot preotul
Nicolae este cel care a supravegheat lucrul, a dat indicatiile necesare
si a facut eventuate corecturi.
Stolnicul este insd eel care a scris nurnirile hartii in greceqte i unele
din ele
si in latineste. Un strain de tail n'ar fi putut reda atat de exact
in caractere grecesti numele uneori greu de pronuntat ale satelor,
oraselor, raurilor si muntitor nostri. Cand gasim scris KouplooAoiwyouX.
11A6nr. 'Poup..ouv6crracop, 0 ineyou p6t, BocpaivKoc, etc., redand cu fide-

litate atat cat permite, bine inteles, alfabetul grecpronuntarea romaneascd si cu accentul pus exact unde trebuie, ne dam indat seama ca aceste

numiri se datorese nu unui strain, ci unui Roman, adica Stolnicului.


La gravat s'au fa:cut cateva erori inevitabile de altfel 3 la
1 Hurinuzaki, Documente, XIV, p. 327-9,
2 Vezi pentru Nicolae Comnen Papadopoulos, N. Iorga, Isioria literalurii
romeinepi, vol. II, Bucureti, 1926, p. 293. i el dedicii o lucrare lui Constantin
Cantacuzino Stolnicul.
a Asemenea erori s'au facut, de pild'al, la gravarea, in Olanda, a hartii lui Di
mitrie Cantemir ; la gravarea copiei lui d'Anville de pe aceeai hartii; la gravarea
copiei lui Del Chiaro, la Venetia, in 2718, de pe harta Stolnicului, etc. Vezi i ma
departe, p. 26.

www.dacoromanica.ro

24

CONSTANTIN C. GIURESCU

transcrierea numelor. Gdsim, de pild, prin confuzie de litere, p &Mc


in loc de Apgvtz (Drajna), Ape; in loc de 13Lipoc (Viero) Kpoxgr6 6
in loc de IcAoxo.r6 6 (Clocociov), Teva&vt, in loc de Tetacivt (Te4ani),
PoUvccAov in loc de PoUxcAov sau PoUxccpov (Ruck) etc. Mai grav

este eroarea a4ezkii Calafatului pe tarmul drept al Dunkii in loc


de cel stang, eroare care se poate ins, tehnic, explica (vezi mai sus
p. 15). In ofiginalul Stolnicului aceste erori n'au putut exista ; originalul insa nu ni se mai pastreaza sau n'a fost Inca descoperit.
Waspandirea hartii. Indata ce s'a tip6rit, harta s'a rdspandit in
cercurile tiintif ice. In Aprilie 1702, epigrafistul englez Edmond Chist-

hull strbate Muntenia, dela Oltenita la Ruck, trecand prin Bucureti


unde vede atat pe Domn cat i pe Stolnicul Constantin Cantacuzino
care ii daruiqte mai multe carp 1. Ajungand aproape de hotarul
Transilvaniei, la Ruck, Chisthull d urmatoarea explicatie cu privire
1 a numele satului: Rukor, in the greek map PoLvocAoc* ( Ruck, in
harta greceasca PoUvcacc* 2. Ceea ce inseanma & el avea asupra lui,
fie data de Stolnic odata cu cirtile, cum pare probabil, fie procurata
altfel, harta Munteniei tiparit la Padova cu putin inainte. Identificarea nu sufera indoiala: grqala de transcriere a numelui satului
PoUvocAoc in kc de PoincocXx (PolincocAov) arat c e vorba de harta
Stolnicului. 0 alt harta greaca, adica avfind numirile de localitati

scrise in grecWe, care s redea i satele din Muntenia, n'a existat inainte

de 1702. N'ar fi exclus ca exemplarul epigrafistului Chisthull sa fie


cel care se gasqte astazi la British Museum.
Unul dintre cei dintfii geografi can s'au folosit de harta Stolniculu
a fost Meletie, profesor al lui Dimitrie Cantemir, mai tfirziu mitropolit
de Arta, apoi de Atena 3. Alcatuind, prin 1701-1702, o geografie generare: care s'a tipkit ins abia in 1728, dupd moartea autorului, la Venetia, el citeaza in doua locuri opera cartografica a Stolnicului. Prima
data se refera la drumulqiietruit de pe malul drept al Oltului i podul

Impkatului Traian... precum se vad in tabela geografica a Valahiei


publicata de Constantin Stolnicului Cantacuzino 4. A doua oara o
amintete cu prilejul impartirii administrative a Munteniei: Valahia
se imparte, dupd tabela ei geografica, acum de curand publicata, in
17 judete in care, ca 0 in Moldova, sunt putine orae, dar multe sate,
1 I. Bianu, Un epigraphiste anglais en Valachie, in Rev. Hist. du Sud-Est
Europeen, I, p. 407.
2 I, Bianu, op. cit., p. 411.
a Vezi pentru Meletie de Arta, P. P. Panaitescu, op. cit., p. 177-178.
4 MEAETEOU FECOypOLp:CC nom& >tat %/Lc, Venetia, 3728, p. 229.

www.dacoromanica.ro

HARTA STOLNICULUI CONSTANTIN CANTACUZINO

25

curti boierWi i mandstiri ' a, ceea ce corespunde intocmai realitMii.


In descrierea pe care o face Meletie Munteniei se vede limpede utili zarea hartii lui Constantin Cantacuzino 2.

Hrisant Notara, geograf de seama al vremii, a alcatuit, pe cand


nu fusese ales Inca patriarh de Ierusalim, deci inainte de 1707, o Introducere in Geogralie , in care aminteste i utilizeaza, in mai multe locuri,

harta Stolnicului. Intr'un loc, el spune chiar ca a tiparit aceastd hart


la Padova in anul 1700 3.
Cand e vorba s arate, pe temeiul unei harp gradate tocmai cazul
hartii Stolnicului
distanta intre diferite ora4e, el alege oraele Targov4te, Varna, Dristra adica Silistra i Bizantul 4. Printre oraele ale
cdror paralele sunt indicate se afla BucurWii i Targov4tea 5, In sfar0t,
cand e vorba s descrie o tail, el ia drept exemplu Muntenia 0 Moldova, ardtand toate elementele pe care trebuie s le cuprinda o atare
descriere : partea fizica, oraele, bogatiile minerale, plantele 1 i animalele 6.

Este exclus ca Dimitrie Cantemir s nu fi cunoscut harta Stolnicului Inca dela inceput 7, de0 nu o mentioneaza niciodata. Ea a circulat doar in mediul constantinopolitan in vremea in care Cantemir
frecventa acest mediu i i0 completa cultura sa tiinific i literara,
a fost intrebuintata de geografii greci pe care Cantemir ii frecventa.
Nu se poate deci s nu-i fi cazut in mana vreun exemplar. De altfel,
chipul in care, in harta Moldovei, terminata in 1716, el real raurile
mai insemnate, muntii, padurile, oraele i manastirile principale dovedWe influenta hartii lui Constantin Cantacuzino. Ca nu o aminteste,
aceasta se poate explica fie prin duprnia cu Brancoveanu, deci si
cu primul sfetnic al acestuia, Stolnicul, fie prin orgoliul lui Dimitrie
Cantemir care nu voia s recunoasca in adversarul sau un inspirator.
Del Chiaro, secretarul lui Constantin Brancoveanu i autorul lucrarii Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia Venetia 1718,
a reprodus harta Stolnicului la inceputul acestei lucrari (vezi mai
1 Ibidem, p. 230.
2 Ibidem, p. 230-231, capitolul Hepl .rijg BX(zyjag.
3 Xpuaciv.aou

NoTccpi...

EICTCLyoneil

elg

-rat

yetaypqnx& lad acpaiptxcl, Paris,

1716, p. 117.
4 Hrisant Notara, op. cit., p. 118.
5 Ibidem, p. 165 0 174.
o Ent4em, 140-143.
7 A cunctscut-o

i in

editie italian a lui Del Chiaro, aparuta in 1718.

vezi G. Valsan, Cpera geogralicd a Frincipelui Limitrie Cantemir, in Lucrartle


Institututui dd Geogralie al Universiteqi din Cluj II (1924-1925), p. so.

www.dacoromanica.ro

26

CONSTANTIN C. GIURESCU

sus, p. 1). El a redus-o ca dimensiuni 1 si a transcris numirile in

italieneste, cu unele inevitabile erori (vezi mai jos). A suprimat chipul


lui Brancoveanu, (land in schimb un tablou de numele oraselor Sibiu
si Brasov in limbile romana, Jatin, italiana, greaca 2 j germana. In
extretnitatea de apus a kqii sta scris: c Ponente. Parte della Turchia
dal fiume Olto sin qui 6 restato agli Austriaci nella pace di Passarovitza ,

ceea ce inseamnd cd harta s'a gravat in 1718. De altfel, in coltul din


stanga, jos, citim: Venezia MDCCXVIII (1718). Con privilegio dell'
Ecc-o Senato .

In ce priveste cuprinsul, deosebirile intre editia greaca (Padova


1700) si editia italiand. (Venetia 1718) a hartii Stolnicului sunt mici.
In lista de podgorii vestite, Del Chiaro pune Negovan vechiul nume
pentru Valea Calugareascd
in loc de Gdrbovi i scrie corect Cerndteti in loc de CerneVi, cum era
probabil dintr'o gresala de a gravorului

in harta Stolnicului. In dreptul turnului dela Severin, are

Torre di Severino, in loc de lEpyoc; in dreptul ruinelor in forma de

portal, dela apus de Severin, scrie: Porta di Ferro in loc de Haat


EL64. Lipsesc insulele din Dundre, dela rasarit de varsarea Oltului,
lipseste numele pddurii dela apus de Pitesti (Grosii !), lipseste i Turnul
Rosu, la hotarul spre Transilvania. Fantana Craiului (Bpl'iatc Too"

KOMI) a devenit o Fontana del Re , iar indicatia locului unde era


odinioard pod peste Durfare, la Celei, ('Ev-roctiOcc .1)v 7r6Te yicpupoc)
s'a transformat in Sito ou' era il ponte gia fatto da Traiano . 0 serie
de numiri de localitati sunt transcrise gresit. Astfel Narcitvr. e redat
prin Nasiani ; ZXITI.vag prin Sglatina ; Vap.rro..rka-rt (jud. R.-Sdrat)
prin Alboresti ; fleTpiZp (jud. Valcea) prin Potraz ; MCOouA Eipet.
(jud. Buzau) prin Nudul Sary, etc. In genere, editia italian facuta
de Del Chiaro in 1718 e inferioard editiei grecesti din 1700.

Dupa aceasta editie italiana s'a fdcut in 1869, la Bucuresti, in


litografia Sander si Co., o reproducere mdrita (67 x34 cm.). Ea se
&este la Academia Romand 3, inregistrat sub nr. Inv. 6o3DXIV44,
si are in coltul din stanga jos, sub cadru, urmtoarea indicatiune, gravata odata cu harta: Dna un original din biblioteca Domnului A.

Papiu Ilarian, Prim Procuror la Curtea de Casatiune . Reproduce


fidel editia din 1718, cu modificdrile i greselile de transcriere ale ei.
1 Del Chiaro, Istoria... Harta anexat, finele legendei: $ Radotto dal grande
al picciolo per opera di Marco Antonio Gigli Veneto Ingigner Attuale della Serenissima Republica di Venezia a.
2 Dipseste ins6 numele Sibiului in limba greac.
3 Multumesc calduros d-lui I. Baena, conducatorul sectiei de harti i stampe

dela Academia Romank pentru faptul ca mi-a pus-o la dispozitie.

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro

HARTA STOLNICULUI CONSTANTIN CANTACUZINO

27

Celebrul geograf francez D'Anville a cunoscut si el harta Stolniu1ui. Iat5. ce citim in lucrarea sa Mmoire sur les Peuples qui habitent
anjourd'hui la Dace de Trajan, in Re Ji eil de l'Acadrnie des Inscriptions et Belles Lettres, XXX, 1771, p. 268-9: o Ii existe tme carte particulire de la Valakie, dont l'auteur porte le nom de Cantacuzne et

qui est ddiee a un Comnne, archeveque de Dristra . Pupa harta


fcut i o copie in vederea alchtuirii unei
Stolnicului, D'Anville
hrti a Ungariei si a tarilor noastre ; din aceasta din urma harta a si
fost gravata jumatatea de rasdrit ; nu s'a ajuns ins pana la tiparire '
0 simpla comparatie e suficienta pentru a arata in chip neindoios c5.
harta Stolnicului a fost intrebuintata din plin. Sistemul de notare al
manastirilor, man i mici, impartirea pe judete i intinderea acestoia,
numele raurilor i lacurilor sunt aceleasi. D'Anville s'a folosit ins
de edifia din 1718 a lui del Chiaro dela care ia transcrierea in italieneste
a numelor: Cornazzel, Affumazzi, Oddaia, Codivoia, Wulcia (Valcea),
etc. A avut in fatal i o harta slava, probabil rus, deoarece introduce
ai

unele numiri de acest fel, cum este Alba voda pentru Balta Alba

(judetul Ranmicul Sal-at).

Nu pot afirma Inca daca. Rhigas Velestinliul s'a folosit, pentru


alcatuirea hartii sale din 1797, de harta Stolnicului ; o voi face cu
prilejul publicarii studiului asupra operei cartografice a Jui Rhigas.
In orice caz, se constata c5 harta Munteniei, alcatuit de Stolnicul
Constantin Cantacuzino i tiparit la Padova in 1700 s'a raspandit in
cercurile stiintifice din rdsdritul i apusul Europei, a fost cunoscuta de
specialisti i intrebuintata de acestia. Ea constituie nu numai cea
dintdi realizare cartograficd a unui Romdn privind lam noastrd, dar e,
in acelasi timp, i inand seam de epoca in care a fost alcatuit, un
adevdrat monument al genului. Ea adaoga Inca un titlu la multele pe
care le are Stolnicul Constantin Cantacuzino in domeniul culturii
romanesti.
Bucuresti

CONSTANTIN C. GIURESCU

1 Reprodus5. de G. Valsan, Ilarta Moldovei de Dimitrie Cantemir, in Memoriile

Segiunii Istorice ale Academiei Romcine, seria III, vol. VI, dup pagina 212,
plansa II.
www.dacoromanica.ro

RSUM
Le British Museum de Londres renferme dans ses collections un
exemplaire de la carte de Valachie dresse par Constantin Cantacuzene, le
clebre boyard du vovode Constantin Brancovan, a l'intention du savant

grec Jean Cornnene, et imprimee a Padoue, en 1700, en caracteres


grecques, par l'archimandrite Chrysanthe Notaras. La carte reprsente la Valachie physique, economique, politique et archeologique.
Au point de vue physique, elle comprend les Carpathes, la region
des collines, 132 rivires, plusieurs lacs et fontaines ainsique les forts
principales du pays.
An point de vue economique, la carte nons donne des indications

sur les richesses minieres, sur les vignobles clbres et sur les ponts
de la Valachie.
C'est sous le rapport politique que la carte contient le plus de renseignements. Elle nous fait voir les limites des rayas turques du
Danube et les limites des 17 districts de la Valachie ; elle donne Vernplacement de 23 villes et de 526 villages, dont 76 sont des residences
de boyards. Le nombre des monasteres, grands et petits, atteint 73.
Au point de vue archologique, la carte nous fait voir le trace de
la route de Trajan , qui longeait la riviere de l'Olt, l'emplacement
des ruines du pont de Trajan, sur le Danube, les ruines d'une ville
romaine attribue a Septime Severe, les ruines du bourg medieval de
Severin, celles du bourg de Turnu-Rosu (La Tour Rouge), aux
confins de la Transylvanie et l'endroit oh eut lieu, a Calugdreni, la
famense bataille entre Michel le Brave et les Turcs, en 1595.
Cette carte a trouve une diffusion immediate dans les milieux scientifiques. L'epigraphiste anglais Ed. Chisthull s'en est servi lors de sou
vOyage en Valachie, en 1702. Elle a t utilise egalement par le prince
bemetre Cantemir et par les grands geographes grecs Meletios, metropolite d'Arta et d'Athenes, et Chrysanthe Notaras. L'italien Del,
Chiaro l'a fait rimprimer en italien, a Venise, en 1718 ; le clebre
gographe francais d'Anville s'en est servi pour dresser ses cartes.
La carte de Constantin Cantacuzene reprsente non seulement la.
premiere ceuvre cartographique d'un Roumain concernant la Valachie
mais, en tenant compte de l'epoque la fin du dix-septieme siecle
elle est un monument du genre, un vrai chef-d'ceuvre..
www.dacoromanica.ro