Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
AI\IAIEI.E
uNt tvaRsN'fATlu
UIN! C'tAIOVA
SERilAS
T[0t0sIH
Anul IIl, nr. 5/1998
rlerban Papacostea.
Romini.i in secolul al Xltt-lea, Editura Enciclopedica, Bucure;ti, 1993, p. 74.
25teven
Runciman, vecerniile si.ciliene,trad. M. Moroiu, Ed. Enciclopedici, Bucuresti, igg3, p. 28.
3Stelian Brezeanu,
Relatiiie tntre Occident, Bizanl qi lumea i.slamicd in sec. XI-X,. Cruciar/eie, in
"lstoria Evului Mediu", vol. l, p. l, Tipografia Lniversitdtii Bucuresti, Bucuregti, 1993, p. 157-i5g.
Despre cruciade vezi: st.even Runciman, A Historg of the Crusades, 3 voi., Londop, 1951-1954; c.
Schlumberger, Bgzance et ies Croisatie.s, Paris, 1927; H. E. l4ayer, Cesc/richte der Kreuzzuge.4< Auff..
1975; G. Richard, Orient et rJccident au Mogen Age. Contacts et relations (Xlt-XV s-), London, 1976; L.
Brehier, L'Eglise et taient au moyen dge,Paris, 1928; in romaneste, Florentina Chzan, Cruciaclele,
Bucuresti, 1990; Ilie Grimadd, Cruciad,ele, Bucuresti, ig61; S. Columbeanr"i si R. Valentin, Cructaclete,
Bucuresti, 197 l:M. Sesan, Cruciadele si B,seica aftoJoxd
si aLtuatit alea in 'M.A". V (1961). nr.4.6,
p.2161241 ldem, Crucradele 9l Biserlca Ortodoxh, Cernhuri, 1938.
dup& consumarea evenimentului, tot el este cei care face din aceastA unire a
Bisericilor o datorie a cruciatilor latini, deoarece aprobarea cuceririi
Constantinopoiului era pentru ei in functie de supunerea Bisericii Clrtodoxea. Toate
incercdrile iatinilor de a face unirea Bisericilor au dat gres, din cauza puternicei
opoeitii din partea populatiei imperiului, rezistenta ortodoxd avdnd ca principal efect
elaborarea unui canon(constitutio 9) la sinodul din 1215 prin care papa lnocentiu al
lll-lea, l6sa fiecdrui ctedincios posibilitatea alegerii ritului, sl a iimbii in care se
desf&sura acesta, dar numai teoretic, cdci de multe ori cdiugdrii sau preotii ortodoc.ei
care refuzau sd accepte primatul papal sau ritul latin, au fost intemnitati, exilati sau li
s-au inchis Bisericile5. De persecutiile iatine nu a scdpat nici Biserica Ciprului, din
rdndurile cdreia au fost martlrizati la I 9 rnai 1 231 treisprezece monahi de la
mdndstirea liovoyioq Kovrapag si ale cf,ror nume ni s-au pdsirat in sinaxare:
Barnabas, Chenadios, Theogncstos, leremias, losif, ioan care era si staretul
r.iandstirii. Konon, Kifilos. Marcos. Cherasimos. Chermanos, Teoctistos, Mazimos'
St6pdnirea latind s-a instalat si I-a Munteie A.thos dupd 12O4, insb pentru scurt timp,
deoarece s-au retras repecie de aici ldrsdnd totusi in urma Lor mulid indignare si
ostilitate, ce s-a vdzut mai tdrziu cu prilejui incercarilor de unireT.
)upi cucerirea Constanti ncpo,ului in anui lZ()4, Parriarhia ecun-ren!ci "-e
retras in anul 1208 la iliceea. capiiala imperililui nou format. loc in care a remas
pdnd la 12618, in locul patriarhului ecuimenic iatinii asezdnd un patriarh venetian in
persoana lui Toma l'4.orosini. adrincincju-se astfel ura dintre greci si iatinie. Totusi
regr(lparea si reorganizarea rezistentei in centrele cie la Niceea, EpirL0, Trapezunt'i.
au arhtat cd bizantinii nu si-au spus irrcd ultimul cuvdnt. Dintre cele trei state rdsdrite
pe locui vechir.:lui imperiu, nuLmai cel de ia I'liceea a reusit sd emitd pretentii reaie la
rnostenirea lmperlLrlui bizantin si la recucerirea Constantinopoluiui, noul stat
beneficiind si de iscusinta impdratilor dirr dinastia iascariziiorr2.
17
Romei gi de aceea a incercat s6 se apropie de Manfred regele siciliei aflat
in conflict
cu papa, dar efortr:rile sale nu au dat nici un rezultat, el fiind nevoit in acest caz sd
destul de
faca primul pas spre impacarea cu Roma, aducdnd in discutie problema
delicatS a pdcii ;i unirii Bisericii crestine2o. Astfel, intr-o scrisoare din iunie
1262'
comise de latini asupra bizantinilor'
impdratul ii reamintea lui Urban de brutalitbtile
exprirn&ndu-si speranta cd, reiatiiie diplomatice dintre Roma si Bizant
vor fi reluate +i
la Cu tr:ate aceste schimburi
cd papa ar putea trimite un legat Constantinopol2l.
amicale de corespondenla, basileul isi continua actiunile militare in crecia contra
unde a suferit mai multe infrfingeri' lnsuccesul acestor campanii bizantine l-
latinilor,
au fdcut pe impdrat sd continue tratativele cu papaiitatea tn cursul anului
1Z64,pin
greacd din sudul ltaliei, Nicolae de Crotona,
intermediul epiicopului catolic cie origine
in care impdratul fdcea referiri clare la
care a fost trimis la Roma cu o scrisoare,
problemele divergente dintre cele doud Biserici, declardndu-se gata sd accepte
primatul roman, dreptul de jurisdictie aI papei asupra Bisericii bizantine si
participarea aldturi de latini ia eliberarea Tdrii sfinte si a scaunelor patriarhale
de
zoManfred, regc al Siciliei, fiul bastard ai iui Frederic al il-lea intrase in conflict cu papa' El era sigur cd
ajutdndul pe-Balduin al ll-lea qi organiz6nd o expeditie impotriva Constantinopolului ar apare in postrtra
de apirdlor gi restaurator ul unitalii Biruricii sperand cd prin aceasla va obline iertarea
din Partea papei: S'
Ruciman, Vecerniile siciLiene, p. 57-109'
2r D. M. Nicol. Op. cit., p. 52.
:r2 H. Wolter, H. Hoistein, Lgon I et Lgon lt. in "Histoile des Conciles Oecumeniques".vol T, Paris, 1966, p
141..
23
D. l"\. Nicol, op. cit.. p. 53,
2n H. Wolter, H. Holstein, Op. cit.,p- )41 .
25
S- Runciman, Op, cit., P. 8i.
26 L. Brehier, OP. cit., P. 395.
27
S- Rumiman, Op. r:ii., P. B0
1B
planuri ale Iui Manfred de recucerire a Constantinopolului si restaurare
a Imperiuiui
latin de Rdsdrit, cu reale sanse de izb6ndd, mai ales cd avea in sprijinur sdu
papalitatea, ceea ce nu fusese cazul lui Manfredzs- La randul sdu Biserica
Romei,
c6stiga un pretios instrument de luptd impotriva Bizantului si mai ales puterea
economico-militard pe care o reprezenta acest regat. Manfred fusese principalu)
inamic al papalitdtii, insa Carol era acum protejatul ei si cei mai bun candidat ia
conducerea cruciadei de restaurare a imperiului latin de Rdsdrit. Papa Clernent
al IV-
lea era pus de astd-dati intr-o situatie dificilE, el trebuind sd aieagi intre dorinta cie
restabilire a Imperiului latin de RSsdrit si cea a inldturtrrii schismei ce statea la baza
despdrtirii Bisericilor2e.
Asa cum se prezenta, situatia era foarte gravd pentru impbrat, care a inteles
cd acum este momentul sd redeschidd negocierije cu papalitatea, astfel c6, intr-o
scrisoare adresatd lui Clement al iVlea el ii reamintea de aml:asadele pe care Ie
trimisese si il ruga sd se foloseascd de influenta pe care o avea asupra Iui Carol. ca
sdl impiedice sd atace Constantinopolul- De asemenea, basileul a inaintat
propunerea de a se intruni un sinod al Bisericilor. intr-unul din orasele bizantine.
in
principiu Clemeni al IVlea nu se opunea planurilor impdratului. cdci ciorea unirea
Bisericiior, dar aceasta trebuia fdcuti in conditiiie fixate de el. Papa nu dorea nici o
dezbatere si nici un sinod, ci Biserica Rdsiriteand trebuia sd accepte de bund voie
conditiile puse de el. Numai astfel impdratul putea sd se bizuie pe sprijinui papei
impotriva adversariior din occidenfo. Raspunsul pontifical din 4 martie la scrisoarea
impdratului de la inceputul anului 126731 , nu-i ldsa nici o speranta. Ei impreund cu
cierul si poporul bizantin, trebuia si recunoasc5 primatul papal, dreptul papei de
jurisdictie asupra intregii Biserici bizantine si acceptarea unei mdrturisiri de credinid,
Totodatd, paPa nu dorea convocarea unui sinoci ai Bisericilor, ci conditiile puse de el
trebrulau pur si simplu acceptate cie rdsdriteni32. Evident qi asemenea conditii erau
de neacceptat de cdtre impdrat,cu toatd bundvointa acestuia.
Esecul tratativelor de unire a dus la reorientarea politicii papalitdtii, locul
discutiilor fiind luat acum de amenintdrile cu cruciada impotriva Constantinopolului.
Astfei la 27 mai 1267, papa Clement al iVlea mijioceste o intelegere intre Carol de
Aniou si ex-:imparatului latin de Constantinopol, Baiduin al II-lea, prin care era
legitimatd incercarea lui Carol de a restabili Imperiul latin de Rdsdrit. Tratatul de la
Viterbo din mai 1267, unea impotriva Bizantului cele mai interesate pdrti si mai
puternice puteri din occident cu importante interese in zonh: papalitatea, regatul
Siciliei, fostul impdrat latin si principele Ahaei,Cuillaume cie Viliehardouin33. Cle;ent
ai lV-lea a murit in luna noiembrie a anului 1268, iar pentru trei ani scaunul pontificai
a 16mas vacant, vacanta papald lavorizdnd planuriie regelui Siciliei, care profitat
a de
iipsa unui papa ca s6 grbbeascd pregdtirile in vederea atacului asupra
:5
L. Brehjer, {1p jt., p.395.
'" \Lolter H. Holstein. t.tp. , ;t.. ?. 142.
H.
'" D. n4 Ntcot. Op. rlr., p. :354
r;in schimbul de scrisori de
la inceputul anului 1267, basileul insisra pe Iangd Clemerrt IV si impiedice
expeditia pe care preconiza sa o por-neascd Carol de Anjou impotriva
Constantinopolului gi sd previni irn
rdzboi intre latini si gneci. El ili reformula incd o datii dorinta
de a realiza unirea Biserjcilor nefic6nd in*i
ntci.o. referire la problemelc dogmatice ce se opuneau
dorintei de unire. p.c., CXLIir, cor. B1i.
,' H Wolt.r, H. Holstcin. I,5,. cii ., p. 143.
'D M Nicol, ()p.ct.,p.54-55;ldem,Bgzant.iuntandVenice,London, 1g17,p.129: S.Runciman, Op
cit., p. 126-1?-7.
19
in occident' care sdl
Constantinopolului. Acum nu mai exista nici o autoritate morald
adreseazd celei mai
poatd opri pe carol. in lipsa unui papd, Itihaitr Paleolcgui se
regelui Frantei Ludovic ai lX-lea cel
importante personalitdti politice a occidentuiui, plecat spre
ce au
iri*,tir"r"te lui Carol'aL aniou, c6ruia ii trimite doud delegatii
speranla cd astfel
parisin anui 1269, imputernicite sd poarte discutii despre unire,cu
poarte discutii pe tema diferenlelor
il vor putea opri pe carol. Delegalia urma sa
orice competentd si a
teologice clintre cele doud Biserici. Regele insd si-a declinat
r6spund prin
supus probleroa atentiei coiegiului Cardinaiilor, care ii
"Epistoia
sd se fereascd a purta
cardinaliun-r acl Ludovicum x" din 15 mai 1270, sfdtuindu-l
gresites. De altfel, acelasi colegiu ai
discutii cu Lrizantinii din cauza invdtdturii lor discutii cu
s5 poarte
cardinalilor l-a insdrcinat pe cardinalul Rudolf d'Albano, sa
discutii ce trebuiau
bizantinii si dac6 era cazul s6 incheie un tratat cu acestia, ?i::
de credintd ce fusese trimisa b'izantinilor de papa Clement al lV-
ia bazd mdrturisirea
1ear5. Mihail Paieoiogui nu inceteazS. de a cere
ln continuare sprijinul regelui Ludovic'
din Tunis, trimi!6nd o delegatie
aflat ini270 intr-o cruciadd impotriva musulmanilor
loan Vekkos si
chiar in tabSra cruciatd. Ea era compusd din chartophylaxul era in drum spre
arhidiaconul Meliteniotes. cdnd cei doi au ajuns in sicilia,
Ludovic
totusi c6 va face tot
Africa, iar cdnd }-au g&sit era foarte bolnav. regele pro-mit?ndu-le
nefericire, regele a murit
posibilui sb restabile-ascd pacea intre cei doi inamicir6. Din
expeciitiei impotriva
chiar a dor.ra zi, iar Caroi si-a continuat pregdtirile in vederpa
ConstantinoPoiului.
CutoatecSlipsaunrripapSiiconvenea}uiCarol,dupddoianisinoudluni, pe
ca papd
la 1 septembrie 127i, Colegiui Cardinaliior intrunit la Viterbo i-a ales iiind fdcute
Colegiului
l-ebaldo Visconti, arhidiacon de LeodiensissT (Liege;, hotdrdrile
spre Roma, noui papi
cunoscute de Simon, cardinal de San Martini:r8. in drumul sbu
ce priveste unirea
i-a scris lui Mihail Paleologul despre bunele sale intentii in ceea
Crigore al X-lea a
Bisericilor. C.nfruntat 1a iala locuiui cu realit6lile T6rii Sfinte,
islamului si unirea
considerat ca una din prioritirile pondficatului sdu iupta impotriva
deziderate't'' Papa
Bisericilor, toatd politica sa ulterioard fiind pusd in sluiba acestor
atdta timp cfit nu
mai stia cd nu putea s6 porneasca expediiiile spre Tara sfdntd
avea si spr:ijinul Bizantului, iar pe acesta nu il puiea obtine
decdt impiedicdnO
lui Carol' efort-ul
planurile lui Carol. Crigorie inteiegea cdt de nerealista era politica
musulmanilor' In
miiitar inutil pentru cauza cresdndtdtii, putdnd fi indreptat impotriva
la 27 martie sub
ianuarie 7272, noul paph a debarcat in nordul ltaliei, fiind hirotonit "datum
buid Laterani
numele de Crigore i i-t"u. La patru zile ei a convocat printr-o
3"Charles-Joseph Hefeie, Dom H. Leclercq,.hi-stc.rlre rles (i:)rteilc.:r, tome Vl. I-6re parile' Paris' l9l4' p 156
l
nu aveau prea mari sanse sd impiedice planurile impdratului, totugi ei au jurat acum
I cd nu vor cr:nsimti niciodatd la unire indiferent de misurile pe care ie-ar iua
impdratul impotriva lora8. Lui loan Vekkos aflat in inchisoare, i s-a trimis de cdtre
i
I
l
impbrat tratatul pe care Nikifor Vlemmydis I-a scris pe vremea lui loan al Ill-lea
ii
l
Ducas Vatatzes,"Despre purcederea Duhului,sfdnt"ae, Iectura acestuia fdcdndul sd-si
I
schimbe radical punctul de vedereso. loan Vekkos este scos din inchisoare, reintrdnd
I
I
in graliile impdratului si devenind de acum cel mai fervent sustinAtor al politicii
I impdratului si cei mai infocat partizan al uniri cu Roma. in cuea ce priveste
occidentul. dupd indeiungi reflectii, papa Crigore a ficut cunoscut printr-o scrisoare
i
;
N
conciliului. La aflarea intentiilor papei impiratul a convocat cei mai de seamb ierarhi
i
ai Bisericii si demnitari ai imperiului, cdrora le.a comunicat intentia sa de a uni cele
i cloud Biserici sub auspiciile Sf6ntutui Scaun. impdratul cere in aceste momente
sprijinui tuturor, atdt cleruiui cAt si poporului in incercarea sa de impdcare a
Bisericilor, ardtdnd cd unirea aste in folosul tuturor. in urma apelului, singurul care
nu a vrut si cedeze a fost patriarhul losif, care si-a exprimat dorinta de a demisiona
in cazul in care impdratul va reusi s6-si ducd planurile la bun sfirsit.
CONCILIOL DE LA LYON
Doud concilii s-au tinut Ia Lyon in Franta, Cel dintdi a fost convocat in
iunie 1245, de cbtre papa Inocentiu al lV-lea si s-a ocupat in special de lupta lui
22
F'rederick al il_lr
ani mai ,arr,u papalitdtii5s, iar
,,1'Ipotriva in speciar cel deal doile conciliu s-a iinut 29
*uciade .u.u r!1^a^ocupat de rrei ;;;;.;;_:" de
;6r;,,*.if
.umit simpru
[;,T:i:H:i:Ji;:*m#ni:ni[tr#&i,.J,J,: Lvonj,
;],.:::iTI,1ffi;:1'a" o;.;;;;;"Biserica ru
ortodoxd er este
Crigorie ajuns ra Lyon ia inr
noiembrie ! ,rr,
de unirea eiuud:,,11'il.""qi *ni,",-,;il'l#:j::l T;;:T:.:y"__*g. i-a scris ra 23
si sd respingd acuzatiiie, ,:,I:
interese p"r,il"'t']*
r-yon.eupl u'';":'
nu. din convingere' cum # :.'r'"rT:"':
rugdndu-l apoi sd-si
J ::ffi
pi
rnosrenitorurutruil ,t:ri: rrl cu.'"i''' ,tiTta "*u"""a"r,,i"
o,-'1bi,"- ; #;"":i:i;:1,,
a toi sen iori ;;;;i'1,
i
st ecclesiastici' de #t :?"t*jffi ;i*:: ;;
imparatutui ;;'; a
crigo;-"-.;i';.:i: "i;B ro. ffifi;;
apuseni ur trmpui,lllenea, li::,j
"" JJ:":T'-1"1"
no,.un, J,u
;I; ;fllt::fili
Lucrdriie sinort,,r,,; ^ --
ro ma d'Aq u'". .*"
#il";ri:; f Xilt:,:Tj",?
catedrala sf6niul ,.tll"fu''' s-au deschis ia 7 mai r274.de
ft ii:$jf
regelui
',#::":ff *;::::H:;,;'1";::0,,;:,0::1'."rffi ::l^',r,:Iil
Franfei, Cerr
prinri si .seniori. n,Iil'-'^'nri"' i''t1#:i:: ,::"r"51:'^:,'lmnrien' ",,,;';;;;;;
";
ao.u.Lni"i*, *;;,
e. cu oaste t s n
" ::r:$ Hff lJir,l;ffi ",}H:,ol:
jtff'
::ff : :rprimere
.
rnte.rn aje Bisericii
."i,H f:::i:+i 111,i:
,..i,11'1,1",,,}lfl,i, '.
::,.^ii,
ocupat in special
;'ffi t"
, u *.,, u *"lll',
u ,u,," si r 7 iurie
-o.a,n
*fu:}1li
.".nunu,-piu.,}'f,,u,];|, de problemea*
r
"sil. *^.; ul;..rl| "J i;flil:I ;Tu e dintre o,'"iui i., rir
"ri
" .i i" r"1 i.,,, r",,*. ; l,",rti,:i-li: ti r#ti
un uj nterreg
.i
i1"" 'il?:t''uu
5l#HtrrT
*,,ul.iu"',"f1",,,", c,-,n".i"
*iil,"i.f
j'".:, i" ;;#;:? ;Tl':,:T:u1i.,:
,n"ull,-u'ru ,inoa pe
resii cei
ll,yl
disculiiie despre "'.;e,in *tipsa
i 1 ..'"p " n"-,Lvonul. decat bdka ur
r;;;u;
n
,tjll?"'il I-iYt.l'*o
cruciadd nu uu
contin uat papa indem
:H#il';i[:J,;,:.:cd ia str6 ng.;; ;l'' n",l,-,, ;;;;;
Des ig ur .;
;,.#il :,:"til "l':'-ra0"0,n."ffi
e drscutate conciriu
;: :r"::i :J::::: ;:::J:.ir,g#
'.rr"Lo, pnr,,ou,""iu
si ia reforma
t",tn'':Encv^cropcdia
,. I'r:j::,_irilt:n vor 8, p. r 1 16.
-.rr.-."1 n, h.,Di<tionnaire
a. rn*orogi"
Cailroiique,,
""Yq!- (D.r.C.),
(u !t-),to.ne!x-erne.
'"s Run.;*un, op.crt.,D. torne !X {-.erepartie,paris
146-1 -1.-" ,, _
", D. Lecrercq, op
* !,Ry,";,."":,;;; ,,;,; l1i.;11:Ch
Herere,
cit.,p. 167-r68.
," .). H"f"i". D. Le"lercq. r)p. cit.. p.r69.
"LnRuncimdn. ()p.ciL., p l4
r 149.
23
Bisericii erau importante pentlu papaiitate.dar ele nu pot s6 egalaze in nici un fei
faptul cd papa Crigorie al X-lea a reusit sd unifice Bisericile, in ceea ce-l priveste oe
impdratul bizantin, acesta era hotarat sa unifice cele doud Biserici, in ciuda opozitiei
unor membrii ai clerului. in frunte cu patriarhul iosif. in Iuna tanuarie a anului 1274,
patriarhul primeste ordin sa se retragl la mdndstirea Peribleptos,el puidnd reveni in
scaunui patriarhal ntimal ln cazul in care unirea nu se putea realiza. Pe ceilalti
membrii ai cierului, impdratul incearcd sd ii convinga, cd unirea nu va aciuce
scirimbdri ale ritualului si ch nici un reprezentant papal nu va veni ia Const.antinopoi.
sd urmdreascd felul in care este respectatd aceasta. Partida antiunionista era foarte
hoiardtd sd nu accepte conditiile papel, dar aceasta p6nd in momentul in care
impdratul a inceput sd-i ameninte cd i-ar putea trata ca pe niste traddtori'
confiscandu-le averile si trimitandu-i in exil. in ceie din urmd. impdratul i-a convins sa
semneze actul imperial prin care ei se declarau de acord cu cele trei puncte cerute
de paod: recunoasterea primatului papai. dreptui Romei de a primi apeluri si
mentionarea numelui panei la Sfanta Liturghie. De asemenea ei au mai anexat ia
ciocument o deciaratie Prin care se suPuneau scaunului de ia Roma5:'-
Delegatia bizantind a plecat la inceputul lunii niartie,imbarcatd pe doud
galere. dint-re care una, De care se gis--au iunctionarl ai curtii, secretari si caciourile
trimise papei. a naufragiat.Ambasada formata din fostui patriarh Cherman ai lli-
Iea,Theofan mitropolit ai Niceei si Ceorgios Ai<ropolites senator si mare iogothet a
ajuns la Lyon la 24 iunie 12-74,flind prirniia de toti participantii la conciliu si de taata
casa pontjficald,care i-a insotit phnd Ia papi si cdruia i-a inmdnat scrisoarea
imparatului, a iui AnCronic si a memtiriicr clerului bizantin. Dupd cinci ziie' in ziua
sdrbdtor:ii Sfintilor Pei,ru si Pavel. papa a ceiebrat serviciul divin care s-a fdcut- in
iiml;a sreacd si in iimba latina. (-rezul a fost iosiit rrrai intdi in lal1na si apoi in greaca
de fostr-ri patriarh Cherman, imprer:ni cu eciscopii greci Cin Calabi-ia si cu dol
c6lugdri latini ce vorbeau greceste. ''Fiiioque" s-a repetat de trei ori. mitro'-roiitui de
Niceea, Theofan. refr.rzdnd sE rosteascd adaosui^"- in ziua de vineri 6 iulie. ia I ziie de
la sdrbdtoarea Sfintilor Apostoli Petru si Pavel. s-a tinut o noui sesiune a conciiiului
in care papa a dat citire celor trei scrisori tiniise de impdrat, de Andronic si de clerul
bizantin. Scrisoarea cuprindea un Sirnboi de Credinti in care recunostea primatui
paoei si al Bisericii romane. 'FiiioqL.ie', inrp-rtisirea cLl azirnd si existenta
purgatoriuiui6r- Scrisoarea 1r-ri Andronic era asemanatoare cu cea a tatdiui sdu. iar
cea a cleruiui bizant,in semnata de mitropciitii de Efes. Helacleea Traciei. Chaicedon.
Tyana. Heracleea Ponticd, Beroe. Athena. cuprindea acordui acestora la unirea cu
Roma si referiri la bunele intentii aie impSr-atului si ia .sinceritatea eforturilor Iui. Apoi
marele logothet Cecrgios Akropoiites,reprezentantul inrpdratuiui. a jurat in numele
acestuia sd abjure de la'roatd schisma. si respecte intru totul invdtdtura Bisericii
romane. cdreia se obliga sd,i ciea l,oatd ascultarea'''. Seslunea a iuaL sfirrsit printr-un
Te Deunr, iar papa a tinut o preCicd pornind de la textul Sfantul Evanghelist
Luca'r22.1 5): "Desiderio desideravi l-roc Pasclra nrarrducare vobiscum"(cu dor am
dcrit sd nrdndnc,:u vni acest Pa,oti) ia sfarsit a fost intonal Crezui in limba latind de
ainlasacloi-ii de ia Constantinopol si ie toti episci,rpii si abaiii greci din Sicilia
'u Ch. Hcfelc, D. Leclercq. {,}p t,tt .,p . 17l i73: S. Runcirrar,. t.)1t tt; ;:. 149
i'r Ch. Hefclc. D. Leclcrcq, l.)1r. i;11., p . t7l
'1 ibtd.:ii. p.175-176.
''l Text'rl ir.r)'arrarrtuiiri la Ch. Hcfclc, D. L c,:lcrcq. (:;t r ir ;'.l1-7.
impreund cu cuvinteie ""qui ex Patre Filioque procedit"-
Astfel schisma lua oficial
sfdrsit }a 6 iulie 1274,iucrdrile sinodului incheindu-se
la I noiembrie,timp in care s-au
elaborat si o serie de 30 de canoaneu3.
odatd intoarsa deregatia bizantini ra constanfinopor, imparatui
trece acum
la infdptuirea unirii.Patriarhul losif, afirmase cd se va retrage
din scaun dacd unirea
se va infdptui, insd acum la intoarcerea delegatiei
el refuzdia demisioneze, ceea ce-l
obligd pe tmpirat sdJ depund si sd-l exileze in mdndstirea peribleptos.
Rezistenta
patriarhului odatd infrdntd, se trece acum ia proclamarea
unirii la 16 ianuarie 127b,
in timpul sfintei Uturghii celebrati in capela palatuiui imperiai
de mitropolitul Nicolae
a1 Chaicedonuiui, nunlele papei fiind pomenit
sub forma: " crigorie suveran pontif al
Bisericii apostolice si papd ecumenic"&. Dupd proclamarea ,'f,-.,irii,
u fost ares ra 26
mai si intronizatla2 iunie 1275 un nou patriarh in persoana
lui loan Vekkos, partizan
al unirii si unul dintre apropiatii impiratului. Conform ordinelor,Vekkos
nu trebuia sd
ia parte Ia dezbateri si controverse pe tema unirii si nici sd o incerce
sd o impund
clerului sdu, in schimb insd era obiigat si facd tot ce ii st6 in putintd
pentru qa unirea
sd fie acceptatd de intreaga Bisericd65. Totusi, unjrea nu era
nici pe departe a-
usor de infdptuit- in fata patriarhului si a partidului unionist ",ai
se ridicd acum adversarii
unirii avdnd in frunte pe fostui patriarh Iosif,care continua
s6 agite spiritele incuraj6nd
opozitia antilatind si ):inecuvdntdnd pe cei ce se irnpotriveau
unirii. Ei a replicat
imparatului cd preferd exilul decdt sd renunte la adevdrul pe care il
propovaduia,c"ea
ce a dus la deportarea lui in fortdreata Hili cte la Marea l\eagrd
si a apropiatilor shi in
diferite alte iocuri66.
lDlde ri
uo H. Wolter. H. Holstain,
C)p_ c,r., p.211_212: Aiu curn nc spune si pachvmeres:
'o 6
frv o f'pqyoproq &rcoog opT"repruq rrrq aroor,:)"Lrqq t,xr) rnru_q Kur ,,r,,,;r;r
oq, C. Pachymeres, CXLIll, V. 954,4.
,.;;;u^* ,,"rrr"r"*u*"
65
H' Evert-Kappesowa' une page tle ['histoi.rp- cles re:atit:;ns
bazantin".Latirtts. Le c)erge bgzantin e.[
l"'Qnir:n tle Lgon( 1274- l 2g2
in', Byzantinoslavica ,,, Xlll, 1. 1952,prague, p. g i
66 ). .
lbidern, p. gZ,
o'
C. Chapman, Op. cit.,p.1Z2; H_ Wolter., H_ Holstein. ()p.cit., p.213.
fil
afla si marea majoritat-e a poporuiui ortodox, care se opunea din rdsputeri
subordondrii Bisericii lor celei a Romei si introducerii adaosurilor ?n invdtdtura de
credintd. La fei ca in toatd istoria Bizantului, poporui s-a a]Sturat Bisericii in iupta
pentru apirarea Bisericii si a credintri ortodoxe de erezii, adaosuri, prigoane, sau cie
implicarea poiiticului, Conform unor surse istorice tdrzii lmpdratul Mihail Paleologul
ar fi reprimat crunt opozitia cdlugdriior de la Muntele Athos. Debarcdnd aici ?n 1276,
impdratui a reusit sd gdseascd intelegere la cdlugirii de la Marea Lavrd si ia cei de la
Mdnhstirea Xeropotamu, ins6 cdlug6rii m6nhstirilor Vatoped, Iviron gi Zografu care s-
au opus impdratului si politicii sale unioniste, au fost torturati si chiar omorat,
mdnhstirile lor au fost pustiite, iar bunuriie lor acordate printr-un chrisobul, mdndstirii
Xeropotamu. Totusi istoricii au dovedit cE aceastd istorie nu reprezintd de fapt
persecutiiie imp6ratuiui Mihail Paleologui, ci mai degrabd este vorba despre urmhrile
incursiunilor catalane la Muntele Athos, consemnaie ia inceputul secoiului ai XIV-iea
58"
si reiuate intr-un manuscris din secolui al XVIII-lea
6s
p. 121.
C. Chapman , Op. ci.t.,
6e
V. Crumel, Le ILerne (-'oncile t1e Lgon et la reunion de I Eolise .qrecque, ln D.T.C,, tome iX-eme, l-ere
partie, ccl. 1396.
26
Ce persecutare a ur
irnpdrar sd re incerezJ'1:l*t""' .l-au fdcut pe patriarhul vekkos sdJ
sf6tuiascd
demisia L";,;;;J;;fi:.;; *"",1t:ii,:,::":::._ ,"i"oul, ordinui rie a-si
pe
27
Vekkos si pasaiele
patriarhilor Crigorie gi Atanasie. $au pus in discupe scrierile lui
nu a dat dreptate lui
folosite de el in sprijinui teoriilor sale" in cele din urmd sinodul
survenitd in anul i297'
Vekkos insd atitudinea lui a rdmas fermb pdnd Ia moartea sa
sa de pe
pe cand era inc6 prizonier. o marturie a acesttti lucru sta semnStura
dar
mlla lui Dumneeeu'
testament: "loan, umil arhiepiscop al constantinopolului din
Duhuiui
condarnnat pentru cd a sustinut adevdrul dogmei Pirintilor, "purcederea
pand la moarte"76'
Sfdnt din Tatdl si prin Fiul, in exil si in inchisoare
Efecte}epoliticiideuniunereligioasddusedeMihailPaieologulsunt
bizandnd a acelei
numeroase gi au impiicatii addnci in societatea gi mentalitatea
pozitiilor Bisericii bizandne in
epoci. Este o perioadd. in care se constatd o repliere a
fala ascensiunii catolicismului, situatie datoratd in special sprijinului
politlc
dezvoltare cu
in plind
consistent de care acesta dispunea. Avdnd in sprijin o societate
a[ cdrei prestigiu
state care incep si aspire la statutul de mari puteri, papalitatea,
in a fi exPonenta
cunoaste ,n secolul al Xiil-.lea o intensitate maxim6, se erijeazd
planurilor acestora de expansiune in sud-estu1 european si orientui apropiat''
pdnd in secoiui al Xlll-lea'
intreprindere inceputd in secolul ai Xl-lea si continuatd
de mult iin
Alaturi de lmperiul bizantin, Biseriqa ortodoxa a suferit destul
cauza ingerinteior Oc;identului si a papaiitdlii. Chiar daci
momentul 1261 reprezinta
germenii a ceea ce Mihail
recucerirea vechilor pozilii detinute de bizaritini in zond si
ei, totugi dusmanii externi
Paleoiogul dorea a fi " Megali ldea " erau propice infaptuirii
vis' Occidentul era
si neajunsurile societdtii bizantine impiedicau incleplinirea acestu'
din trecut si cu tot
prea puternic pentru ca Bizanlul sh mai poaid reveni la situatia
geniul dipiomatic al irrrpdratului. o asemenea incetcare era dintru inceput
sortita
puteri' De
!;eculul, in ciuda eforturilor sale de a p6stra mdcar aparenteie unei mari
occidentului' era
aceea si singurul lucru pe care il puiea opune basileiri expansiunii
r6spunsul ia dorinta papalit&!ii de unire a Bisericilor. Pozitivd in totalitatea ei'
occidentald si
proti.*u unirii Bisericilor a gdsit nepregdtite cele doud iumi, Occident, unirea
rdsdriteand, cele doud societdii si cele doud Biserici. Pentru
ortodoxe 1a
insemna renuntarea bizantinilor la schismd si readucerea Bisericii
in primul rdnd
ascultarea Romei, pe cdncl pentrll bizantini unirea insemna renuntarea
de pentru care luptaserd secole de-a
la puritatea si adevirul invdtdtirii creclintS^
pe pozitii egaie si mai ales amintirea evenimentelor
rdndul. I'letratarea problemei de
esecul a ceea ce
deia 1204, ce erau incd proaspetein mintea biazantinilor, au dus la
a vrut sd fie unirea Bisericilor de la LYon"
hizantine
in plan concret unirea a avut urmdri covarsitoare asupra societdtii
constd in scindarea
de la sfdrsitnl secolului ai Xllllea. un prim efect ai unirii cu Roma
ln grupdri ce-si revendicau apartenenta sau
destul de evidentd a societitii bizantine
atiit mai muit cu cdt
L
2B
esecuri rasundtoare, acutizandu-se si mai
mult conflictui intre Apus si Rdsdrit si
impiicit intre ceie doud.Biserici' Astfei, putem
afirrna ci situatia
'-i'- J," J"".r.i" ir",i'tV
esta intr-o mare mdsurd produsul secolului
al Xlil_lea.
29
1A Nach einer Zeitspanne von iiber 50 Jahren Exil, gelang es dem
By%rrtinischen Kaiserreich durch ltichael Palaiologus, Konsiantinopei 1261
zuruzuerobern. danach widmete es sich der Wiedereroberung der alten Cebiete' die
sich unter iateinischer Herrschaft befanden. Der Kaiser Michael Palaiologus setzte der
Gegenoffensive, die t,cn dem Papsitum ausgegangen war, eine Poiitik der reiigiosen
l
l
l
Vereinigung entgegen, die ihren Hohepuilkt im Unionistischen Konzil aus Lyon.
1274, farfi, Konzil welches zien-rlich schlimme Folgen fur Byzanz hati,e
i
:
i
tl
l
i
i
1
30
CUPRTNS
I. ISTORIE SI SPIRITUALITATE
l4
III. TEOI-OGIE SI VIATA
Conl. dr. CHEORCHE ANCHELESCU.
Reliqion er. pouuoIr. Hi.stc: ire cL actualite
Pr. prof. dr. KONSTANTINOS KARAISARIDiS, 8l
Rcslul Bisericii in societatea greacd conternporand. Ralu I sociaL filantropic;
roLu[spiritual _..
Conl. dr CHEORCHE ANCHFT Fscr B5
r
L1,^.-:-
r)taetg a..ico/a st genetatla pRO . . .
lla
EV. ff{ESIUNE SI CREDINTA
SEVERINEANUL'
P.S. prof. dr' DAIAASCHIN CORAVil 131
Bibtia in catehezd" la ortodr:csi
Pr. conf. dr. DUMITRU CAINA, r36
Diasprsra ortcd'oxd rom6-nd tn Au^straLia
Pr. conf. dr' iO,AN BAJAil'
Norme qi posibiLitdti de sdrbdtcrire
tn acceas[ dum'lnicSa sfinte.lor Pastt
ll 152
de tntreag a creqtind'tate)
l5 Pr- iector dr' STEFAN RESCEANU
'l,tituitnea ,i- copii'
^. s^-.,t de .l
nnnii drogurt ;t
Bisericii f"iah" auort', cliuor{' abancTortul 162
31 homose.xuaLi.{ate .
Pr. Iector CHEORCHE ZAMFIR,
cotttemPoranA' PrabletfteLe
Mijtoace 5r. metacle pastorate in societ'atea din mediuL
prob[emele dinlr'a parohie
dtnlr'o parohie ai, *"iiut rural 1i 171
urban
f.S. prot. rlr- DAMASCHIN CORAVU SEVER1NEANUL' niai IQ?
"Bib[ia tn caie'hezd" (6 199E1
Simpozionttt de Ia Auaapestu cu tema
DII'{ VIATA
,
FACULTATII
ai iYlssel dr' Ene Braniste in
Simpozion "CoF -ibutia preotului profesor
gi scriitorii domeniul liturl c"
74 Pr. lector ALEXANDRU ISVCRANU' lB5
Cinsttnd memoria tnainta5ilor in Leo[ogte
Pr. prof. dr, I{ICOLAE D' NECULA' ' '' 1 Q,Q
dactor Ene Braniqte ' ' '
Coordonate ale actiuildlii prectLttlui profesor
i,r. prof. dr- KOI{STANTINOS KARAISARIDIS' 1.94
profesor liturgist Ene Braniste
B1
ActttaLitatea operei LittLrgice a regretaiului
P.S. prof. dr. LAURENT1U LIVIU STREZA'
-
pr' prcsf' dr.Enelrani;te."' " 201
,,.o|,,. Sfdnta Liturghie tn pieocupdrile $ uta(a
Prof . ECATERINA BRANISTE, 21l
85 ta pr' prof' clr. Ene Erani$e
Cuuilnt clespre manttscrilsele rdrnase cle
la Arhim. dr. ZAREH BARONIAN, prieten al Eise'ricii
92 Preotul Prof. c1r. Ene Brani;te, un cunoscitor $ '215
Apostolice Crt.odore Arm ene
Pr. conf. ALEXIE AL' BUZERA, pdrtnte[ui
99 bisertceltt ln ope-ra lLturgica a
Coo rclonaLe int'eg ratoar e ale muz[c[r ^218
109
profesor Ene Brani;te' "''
t
f
F
I
T
f
Lj
T
I
L
(
F
C
T
SUMMARY
Spiritual ivleetings
MIHAi VALET\TIN VLADIMIRESCU, Srudenr
Rotlos ^ Uniuersitarli Center and. Eeautg Spot
it the Egeea.n Sea 222
SOIKXMATRE
p of Craiova
131 I. I{ISTOTRE ET SPIRITUAI-ITfi
Yii:*;::::x:,::';"i:: ::W;":z::::w:'i1!;'
ZAMFIR'
;;'""
e. Les probiemes
17 1
tBZ
?ii*"{*ffi:*};:"T:: nH}il;'\o'" "nca'|echise"
VlE UNIVERSITAIRE
Braniste
du prOtre professeur dr' Ene
Le Symposiurrr "l-a contritrution
d.nt ie domaine liturgique"
i. L".t.u' ALEXANDRU ISVORAI'.{U' .-. .-.- thz:r:tnntc l 85
Enhonorartt!arnentciresdesprecursettr:;en'thtlLogie,...
clr Enc Bt.antste r8e
::.,':::*:Xl'lf,T?,1,"1!o'3^'11'^",ptrarc'ssettr
ir. or"t dr' KONSTAIITII!'OS KARAISAR1DIS'
c1u' reEreti'i professeur
liutrSistl
L'ar:tualtta a" t'ouu))''"|it"igtquou . W4
En.eBrar,i-<te."'
i.t.or"i Jr. LA'LIRENTIU - L1V1U STREZA' ,t la ta ,ir> rl, prQtre
or,tre pro'
praies."eur
-- ),,,,no rriJr)"
,LdLltu'1rt litt!r(1ie aan^lrcs
"- preoccupat[on et ttie du 2A1
CCITITMENTAIRES
SCHEMATTSTITE zJ4
|'
I