BIIONH$S

-curs-

ffiUI

An I,.SmII

Bibliografie

-JohnH. Rossrlr-Historical Dictionary of Byzance

- A.A. Vasilie,v,Istoria imperiuluibizantin
- Pr.Prof,Dr. Il. Babus,Bizantulistorie si spiritualitate
- Lect. Dr. Marius Telea,B'izantinotrogie
-Ramureanu-I storiaBisericeasca
Universala
-CharbsDiehl, Teodora,imparateasia
B'iamtului
-Infonmatiib oferite la cursuri
- Imaginileau fost luatedepe '*ihipediasi byza*ium1200

I.Introducere.
Perioada518-867
Esteo perioadacu transformarimajorein lumeaBizanttnasi in lumeaeuropeana
in general.Suntmomentede importantavitalapentruistorie,cu aceastadinastie
iustinianacarei:ncheieun ciclu al imperiufuiromande origine latina si face
frecereasprelurneagrerca,urmandca imperiul romano-bizantinsa se grecizeze.
inca semai vorbestelatina,cum ar fi in canil lui Grigorecel
Cu toateacestea,
(nuntiu apostolic)al papei la Copol. El nu a reusit sa invete
arnre,reprezentzurt
limba greaca,insaa dus cu el melosuloriental-ceeaceva fi muzicagregoriana.
In timpul imparafului Heraclius,avemde-aface cu un imparat grecizatcu care
incepeo lume n()uasi sesfarsesteo alta.Dacacu Justiniansetermina
si aparprimeleelementede e'zmediu,cu Heracliusseincheie
antichitateatzrziie
un razboide majibine de 1000de ani cu persii,disputapecareimparatiiromani
o mostenescde la greci.
In 6n-$0 sepure capatacesteidispute,imparatulpersanfiind infrant definitiv
de cel roman,insagolul esteumplut de islam,ceeace poatefi categorisitca cea
mai mareprovocarepenku imperiul romano-bizanttn.
Infte 62O-6y inrsaimperiul arepartede o perioadadepace,perioedacareiaii
urnrcazao suitade pierderisi reconfi-gurarea
imperiului careseva consolidain
perioda iconoclastacarearesi parteaei pozitiva,iilsensul in caroirnparatiiau
fost foartebuni g;enerali.
I-amputeaconsideraa fi cei mai importantiirnparatiicoraoclastipeCarolMartel
si p. ConstantinV Copronimul.
In ceeaceprivesteaspectulpozitiv al perioadeiin raprt cu Biserica,ar fr
intarireainvataturiicu privire la icoane.
Ultima perioadaposticonoclasta
estedorninatade dspute intenre,in general
bisericesticarenascpersonalitaticum ar fi Patr.Fotie carea avutun rol deosebit
in configurarealumii actuale,fiind cel datoritacaruias-auafirmat Chiril si
Metodie.

Demografic
Spresfarsituldornnieilui Justinianaparslavii, populatiemigratoaredarnu atat
de agresivain sirLe,cat impinsade avari.
Apoi isi fac apantiabulgarii,populatiede origineturcicacu o organizarestatala
putemica,sevor asezapeteritoriul imperiuluibizantin.
Avarii erauo poprulatieamestecata,
insabine organizatarntlitarcarea creatdin
slavi un tamponintre ei si imperiulbizantincarepierdemult din Balcani.
Apoi, isi fac aparitiaarabii carein secolulal VII lea vin in numeleunui profetsi
carenu erzuinexistentipanala acelmornent,fiind prezentipringasaniziisi

lahntzii careasiguraugraniteledin Siria si Palestina,fiind un tamponintre

imperiusi PenArabica.
Bisericesc
In timpul lui Justiniansi dupa,sementineproblemamonofizitismului careia
(o singuralucrarea lui Hristos,doua
forme diferite curnar fi rnonoenergismul
fri) si monotelism(o singura'rointa)desprecareseva'rorbi la insistentelepapei
Honorius.
SinodulVI Ecurnenic(681-682)nu seterndnadecatcu incheiereaproblemelor
iconoclastecare,hristologicvorbind, esteo {brmade mcnofizitism.
SubJustinian!seiincearcadialogsl cu monofizitii, a:randloc in 553 Sinodul
numit ecumenicde la Copol si primul sincduunionistcaredoreairnpacarea
si mcnofizita.
celor douararnuiri,calcerioniana
jrridic si
In timpul acesta,Bisericamonofizitaia chip.cornpiet,orgenizandu-se
ierarhicsi impartindu-esin siro-iacobitisi copti.
a a'rutongineasp*rodeosebirede aite erezii,in casai*periala, a
Iconocla-smul
lui ConstantinV Coprcnimr.ll,carsa f,ositeolcgol d*'aez;sal erezrei.trnpartea
opusaerau: Sf. ltoanDamaschinulde f,alavr*Sf,.Sava,fbst cs:scelarla curiea
TeadcrStuCifi*I,si eifii.
califului, Nichifor N{arf.'lrisitoru},
rco*ah'ismulcapatadin ce in ce rnai.rnu'ltaputer+,mai ales
Cu aceastaperioaCra,
side';enindfcarteputernic.Toi di:l ecestmoment
cet chinovial,orga,nizandu-se
sefie acupatede menahi.
devineregulacslcauneleepiscc,pale
cel'eirnari,s'tabilitala 16 iulie 1S54,astf,elea
SubFotie,sepun bazelescfusnnei
de
nu esteo chestiunede mornent,ci areloc dupao perioadaindeiun-eata
neintelegeri.BisroricaApuseananu a fost de acordcu lrot*rarileimparatuiui
Leon Itr Isaurul,de aimpuneicon*clasmul,si astfelei'a pdvat Rc'rnade
teritoriile canonice,irnpunandierarhiiconoetresiiin S ltelisi, Iiiri,cur:isi N
Greciei.Luandacestetentoni. s-aucreatneintelegei'iirtreRornasi Copoi,
carevor persistasi dupastarsit*l ica*oclasu:irlui,pa#a-r'hiitle depa
neintetregeri
Fotie refuzandsapledezepe lang* .imparat,retrocedaieascaunelor.
Prin misicnarii franeidin
c$ pr+biesnodu'gmatice.
Avem de-afacerilea-sea:enea
bulgaria,P. Fotie obserr.aprcblemaazimclcr,eareinsanr: orao practica
oficiala,caci acestifranci creaupcbleere instit;tiei papaie,si ac'ilonau
at'.xlcica*d papaa prirrrt
independentdel,ointapapei.De asemenea,
de inti'onizaretrimisa depatriarhcelcrlalti ierarhicu care
intronistica(scrisioarea
si in carescriemacurisireade cred{nta)si a acoeptat-o,
se afla in comunjiune
desinu contineafilioque.
neglijeazaoccidentul-cu exceptialui Justinian-incatpe
irnLparatii
De asemenea,
teritoriul imperiurluiseforrnerzasiatenoi, putendce,c&redevinatractivepentn:
Roma,scaunlasatsi el oarecumde izbeliste.Astfel, in aceastaperioada,se
istoriapentrucel de-aldoileamileniu.
pregateste

I
l

I
I
I

ff

ii

ff.Dinastia Justiniana
518-610
incepand
sevor impamanteni
acestea
Numitaoarecumimpropriudinastie,deoarece
incepecu Justin,unchiullui Justiniancel Mare.
abiacu perioadaiconoclasta,
Justin I (518-527)

ts
E
E
g
g

g
g
3

Ij
I

I
I

.l

Se pare ca domnia sa esteuna de culise a lui Justinian.Acest imparat esteunul din

exempleletipice de oamenicarereussein viata saurce de la cearcai dejostreapta
ala cel mai inalt rrivel pammtescposibil. Totdataestede neentionatfaptul ca el,
panala sfarsitulI'ietii salea fost analfabet.
Este o dinastie derorigine traia, ei fiindtraci romanizati. Justinranprovine din
Tanresiuml iar Jurstindin Bederian*.In generai,acestepopulatii traco-romannate
preferausa emigeze la Rornasi nu in Copol, deoaseceacestaeraun oras
cosmopolitunde sevorbeautoateliftbil parnantutuicunoscut- oixoupfvrl-spre
deosebirede Roma.
Justin alegeCopolul deoarecese ivise ocazia,cacil-eon Makeles(+5X474>
infiintase u4 corp de armata,al excubitilor, alcatuit din soldati de origine romana
rapid pencolul germanicde
deoarecedoreavr isi asigureprotectiasi sa furdeparteze
la curte care incepusesa se cc.nturezedeja sr.lbdornnialui Teodosiecal IVIars1379-

3e5).
Aceastaunitate recruta barbati zdrwe*i si din zoraeleromanizate,Astfel, Justin
pleaca impreuna r;u alti doi si sub Zenon (474491) air.rngela Copl si intra in
arrrataurcand pana la treaptade comesexcubitortrm.
ln49l il intalnim mentionatinh-o batalie in timpul careiasepare ca"aintrat in
conflict cu generalulIoan Ghebosulcre il aruncain temnitapentrucaapoi
izvoarelesa nu ne mai oferenici o informatie despreel. El va aparedin nou la
alegereaunui nouimparat, caci singurul copil al lui Anastasie,Leon II murise iar el
,ru l"*." dreptmostenitoripe nici unul din nepotii sai.3.In aceastaperioada,cele
mai importantefiguri si influente erauCekrius sauKeller, seful cmcelariei

t Gradi5te,archaeologfcal
of the
site in Macedonia,locatedapproximately20 km south-east
capitalSkopje
2Bederiana,nearNairsus(Ni5,Serbia)
3Hipatius,Procus,Rcmpeius.

imperialeasi Amantiussdeoareceprimul detineaparghiilejuridice pentru alegerea

noului imparat iar cel de-al doileaeracel care aveain pastrareinsernneleimperialel
In orice caz,la 8 :iulie,Anastasiemoare iar in ziuavrmtatoare,Celeriuscare aveain
subordineo ffupa militara a candidatilor6,sepune de acordcu Arnantiuspentru a
pe Teocrit. In acestsens,Annantiusa riat bani lui
impune caimparert-marioneta

peTeocrit.J'rrstin
pentnrcasaii sustina
sesupune
si
Justinsaplateascit"soldatii
plateste
-Cand soldatii,insa,o facepentnrnumelesaupropriu.

scolariiTafla de Teccnt, se rascoalasi vin la randul lcr cu un candidatcare

estebatut cu piefie de catreexcubiti caresi ei aducpe un anrilrleIoan, si el baf.lt de
cahe scolari.
irr 518 estopropus
acestccnflict, te.oti','pentru ca^*e
Inter.*ineJustiniarnsi rneEiiaza
I
riu va
ca imparat, insa.refuza, probabil stiinC ca sena!,:lil prefbra pe J',:s.irn c.a-re
uita gestulsau si ilaceascciatla.domlxe in datade I aprilie 5?i, candsiareasa de
sanatateincepes&so in'-autateasca.
Flavius Vitalianus, generalrolr&Jl din Dcbrogee!caredispuneadrl o 3rt!??te,de
fiecare datacand;seirrisoocazi* lupt*se irnpot i, e Cclooiuiuica apai'e.tcral
calcedonu,tui.In513 s-arascuiatunpotrlva lui Aaastasie,si a castigaipr,-rfimeri din
Tracia, insa in uffna ofensiveis'*ccesiva,a fost iur.ins.Re..ioltainsa a co;l.tful:at
panala rnaertea
panain 515 cand a fosi infrante def,rnitiv.Dupa aceastes-a ascrJns
pa*iciparea
la r:egoclatiile
imparatului, cairda fost iertat de.Iustln si s-a anga3atin
cu Pupapentnr a llu*e czpatschier*eiacachie;e(4&f-fiD:,i-,;cr-*rcarese si
intampla.
decarecoatacasecapitala,se irapoh'ivise
El nu fuwse proplls ca succe-qGr
eterogenade barbari,astfetrcGitsti*riaun
irnparatufuide drept si aveao arana.ta
potentialpericol prentruimperiu. Justinrezolvaprrobler*api:cale dip.:o:::*tica;prh
emisari,ii prcpune lui Vitatriansa s irnpaoe.,f?ind'arnbiicalcedonie*i.Slabilescs+
aveaiir
se intalneascain trisericaSfantaEu-femia.El ecceptainrpeci'rea'decarece
fata un batrancarenu puiea stamult ln puteresi dili cauzap.":zitieiinflu*aie po care
o dobandise,mai lntai Cepa$icius si apoi, i* 52O de cu:sliiaf.lsl0, finncileimpartita
cu Rusticus.
In urn",aunei dispiirte.cidar in acelssi.an in care fusasenr,:initccnsul, dintr* veizi si
o cina pdn cs:roacestiasa se impace.I-a ac*astacirraean
albastri,se organi:zesza
seuPauiussi
dupa terminareaei, isi ",'orgasi sfarsi,l*lVitalian. secretaruitr
domesticulCelerianus.Asit-elreusestsiustin ca isi consctidezepozitia.
Este de mentionatfaptul c&,in afar*granitelor iraBeriu,luiel sepurta ca si'*n
imparat crestin,asitfel,il spri3rnape regeleabisurianmonohzii al Axir:mului
impotriva regelui Yemenuiui,protector aLiudaisr-*ului.i"stfet a pus bine picicn:i in
Yemen, stabilind cartierulgeneralin parteade sud-vesia Ar::biei, dincolo <ie
crestinisl'+ulin aceaetatara.
stramtoareaBab el Mandebsi a resie-elrat
oMagister oficiorium
' Prepositussacricubiculii.
t Trupa militara de parada.
7Trupelede aparareale Copolului.
t Se ipune ca Justin,un calcedonian
eradorit si deoarecesenatuldoreasaschimbepoliticareligioasa'
t SchismaprovocatEdepublicareaHenoticonului.
toCel caredetineaforla intregii armatepentruun an de zile.

I
I
I
I

m
I
r-]
t
t

l i

l i

I . I
t
l

t i

E
g
B
g

ii,i;L

ffiiu,.
s;':i;f1
i ;,:,r,':iriirlf
:.:

itlellru
/'t'dds

E
g
g
B
ffi

l.Flavius PetrusSabbatiusIustinianus Augnrstus(527-565)

-Justinian cel Mare-

,;
fl

13
*t

a.J

l
;
i
,J

Petru Sabatius,intra in scenain 518. El i:;i schinrbanurnelein

Neprotullui JustinL,
Justinianatunc;icand esteinfiat de Justin.Acestaa fost spriiinit de unchiu'lsausa
studiezela Copol , ne avandniciodataveleitati militare. Probabil a studiatdreptul,
lucru ce reiesedin faptul ca a restructuratfaclutateade drept si a analizatdreptul
roman.La fel ca rrnchiul sau,a intrat in unitateacandidatilor.In 521 obtine
consulatulpebazauneiminime experientemilitare si estepanainS} fa'roritul
imparatului,pe,nfiuca apoi, din cauzacaderii frzice si psihic,ea acestuiareusestesa
conducadin umbra imperiul. Ambitia samai fusesestimulatasi de Teodoracu care
nu seputeacasatorideoareceera rntetzisfemeilcr provenitedin meseriiinfame sa
It Meister von San ly'ita]le,Ravenna

il adora,fusese
semarite cu ouunenide rang inalt. Totusi, matusalui Justinian,care
cu Justin careii cosmetizeazatrecutul.
o sclava,si totusi a reusit sa se casatoreasca
AceastamoarePrin 523.
provenitedin
Justinianii va cereunchiului sau sa deao lege prin care acestefemei
cu Teodora,
meserii infame sa,se poatapocai,si astfel,reusestesa se casatoreasca
aceastaactita,nr:rmitapadrept imparateasa,carel-a impulsionatsi l-a sustinut
facand impreuna cu sotul ei o epoca.
Urcat p, noo n SizlmJustinian, are de luat catevamasuri, cum ar fircotgantzarea
imperiului care piierdusein ultimul timp multe teritorii in fata vizigotilor care in
4l^0pradeazaRorna,vmrdalilor cffie in 455 si ei pradeazaRoma si se indreapta
ulterior sprenordul Africiiregorrne cue aprovizianafostacapitalacu cereale si
osfrogotiior lui Odoasru si Teodoric (care moaf,en 526) care aveauun regat pe
gcareil condtrceaude la Ravena.Junnatateade V a imperiului se afla in maini
straine.Cand a urpat pe tronnirryeriul de la Grecia si pana spre Spaniase afla sub
ocupatiestraina. iscopul lui, caal oricarui imparat roman era de a reda sffalucirea
de odinioara a imperiului. Asffet, acestatrebuia consolidat din interior si annata
fiebuia sa fie r.oog*i"ata. Avmtajul in aceastainfieprindere era acekaea'
predecesorulsau,Anasr.asie(491-518! eraun imparat ryarcitcare nu a cheltuit
mult din vistierie,
7.I.Politica &0tt7oIn aceastaperioada, imperiul.a;ea la toate gpiritele, ca in nici o alta'perioada,
inamici. Inorient era deja cetrebrulconflict cu persii. In.{pus,trlopoarele
germaniceconstirfuiauceamai spinoasaproblemadeoareceeraucani'ste
excrescentepe suprafatateritoriului inruperiului,lucru de nestrpcrtatpentru
urruu*conflicte mult rnai desedecatcu persii- Justinianva
bizantiri,si cu
"un.
incerh.din interiorut fiecarui regat. Numeromeb razboaieau fost
profita de situatiar
in parte ofensive si in parte defensive.
Incepe cu vandallii" care aneaudisputecleputere in-terioaresi exterioare,cu
L-u*iitt. In 53Strimite o flotacondusade gen Belizarie carereusestesa
in 534fregatutrvandabcondusdeGelimar. Teritoriile revin bizantinilor,
cucereNca
fiind organfuateintr-o prefbcttra care ctrp.rindea6 provincii si Sardinia.Dupa
cucerire,pleacasi lasa-inlocul lui pe gea. Solomoncareinha in conflict cu vanddii
un razboi de gherila, in infrang si ucid pe acestgeneral.
care se regrupeaza,purtand
Abia in 548, gen. Ioan Troglita (guveriutorul rurei theme)va recuceriregatul,
infrangandu-i pe bastinasiimanri, asigwand linistea pentru aproximativ 74 an|
Faptelesaleau fo,stpovestitede poetul african Corippus,in lucrareaIohannis
Ostrogotii se aflau in pennanentconflict cu vandalii, cu francii ortodocsisi de
asemenea,inS%moffie Teodoric.Astfel, in 535, trimite o armatacareincepe
cucerireaDalmatiei si, de asemenea,trimite cu o flota in S (din Cretagmalpe gen.
Belizarie,careva urca aproapede Ravena"cucerindin 536 Regio,Neapolesi Roma
cg;e cadein urmarunui lunga asediu(536-541) organint de ostrogotii condusi de
Vitiges si in 540, Ravena El estechematla Copol si la foarte scurttimp, ostrogotii
t" ulioucu persiii si pomescun razboi impofriva bizmtinilor, pe doua fronturi.
12
Nu sunt arabi sau qpanioli, ci o populatie nomada, negroida, care ii ataca pe vandali.

il

E
E

E
g

g
g
B
g
g
g
g
g
?

J
I

J
'l

j
I

,]
t

pentnr
Antiohia.
caapoisastabileasca
sicelde-al
Persii
reusesc
sacucereasca
doilea picior, La;zica(Georgia),Bataliile finale vor fi datede Narsesin 552, care
cuceresteRavenasi reusestesa il Lrfrangape Totila, noul conducatoral
ostrogotilor,la Busta Galorum, uriaand ca la Ra'renasa existeun exarhatcondus
de Narses.Hainelepatatede sangesi coiful impodobit cu pietre pretioaseale lui
Totila sunt aduselui Narses,carele trimite la Copol unde sunt asezatela picioarele
imparatului,ca dovadaincontestabilac* dusmani:lcareii slidaseputerea,nu mai
era.In 5-<4,iustirrian da o legenurnitaPregnatlca sanciio, pnn carerestabileste
autoritateaBizantului asupraItaliei.
lnte 550-5-<4,timite tr-upepe Elsre!ircpoil:va'r'izigotilor,pro{itand de razboful
civil dintre diferitii pretenclentila ffcnul vizigct, reusescsa cucereaecasud-esF+l
tarii, inclusi"rCartaginaNcua, $f alaga.si Ccrdcba.In urrce v-ictoriei,Spaniava
ramaidein stapanireaimperiului.paaain 62C.
Provincia galic5"nu doar ca a rannstotal indeperdeetade liiiperiur ci, i*ir-o
oarecarema$:re, chim a triurnfet asuFralui, caci trr:stiniana fcst silit sa cedeze
Provence,regeluiifrgrilcfur.
In unna razboiuiui din 532 cu.persil, iecheiepaceci.rChcsroestrAnugarrent34.,t3i579\;,o 'pace eterura'perrhiu careBizaa:t*l se obi;ga sapla.teesc*c.Ja11C00lipre de
aur in schimbul aparanide catrepe.rsia Caucaz':itii.
si in;adeazaSiria, distn:geAntlohia. c:icerind
In 540, Chosroes,,imcal,oatratatul
rrisadesza..$"r.tee*ia,
Foeriasl ccupaLazica. Peniru
mai multe ora$.In nord.
5
i*sti*ian a*ce"ataillanreeilib*f,:iui, obii*and un arunis*'riu-de
rezolvare*sitr;'ati,ei,
ani, annistitiu pre;lungitinca rle douaori, dar n:; re$sostesa il hansfor^'ireintr-'*n
tatatde pace,der:atdupa ,<615fE'ceadere loc un alt rwbot. incheiatc* paceede
razboi trib';tarla, are urr casiig foarto
5Ode ani. Biz.antrrl,chiar dacaiesedin acerst
sa apere
mare,decarecep*:rsiise retrag dm Antichia si Lazica'Issr se arrga;eaza
pe 7 ani. iar in ai
Caucarv!impotriva barbarilcr di*r norc. Fiata estefeouta,ina-,'esrs
peffiarlpro:eiie sa
8 lea, platatrebuiafacutain avanspe 3 ani. De aser*enearregel*
gannlezetoleranllareligioasapenir+'crestini,cu ccnditia skictar ca acestiasa se
feb:;iai; sa facanegct tlcar in aa*mite
abtinade la proze,ltitisursi cc;-aercie,ntii,
locwi prestabiiite.
sEa,vilorsi bulgeriEor an:estecati
La Dunareade Jos,a a'2t de anfir.:ntatiirca:rsiu:.liie
cu trupe de huni. In 528 are loc prirn+ incirsiune la Di:nare, la careparticipa
Baudariussi Iustinus.Annata bizantinaesteinfranta im lustinus mGarepe caanpul
de lupta. In 529, c;etede selavinil6 in eliantacu'bulgarii,patrund in irnperiu dar
de gepidul Muad.;s,ntunit in acelasianm*gister
suntrespinside armaia.cornandata
militium per llry\rlcum. In 530, Chilbudios,ofiter de origine slavanumit magister
militium per Tnraciarn,estepus sa Wzefficetrstrul,lucru pe careil reusesteweme
de 3 ani, atunganclu-ipe hunebulgarii si scla.riniidin Tracia. Cu prilejul acestui
temut strateg,sunt recuceritemai muilteprxrcte din Oltenia, Muntenia si Banat curn
ar fi Drobeta,Sucidava,Turris (T. Magurele),si extrndedominatiabizantinape o
tt
Cel cu sulletul nemuritor.Fiul lui Iezdiger.
to
30'ooode solidi
u
L*iivor devenialiatii permanentiai Bizantului,chiarsi d.p.vbisericesc.
16Populatieindo-europeana
al careihabitatinitial erasituatintreNipru si Vistula.Ei sevor instalain Balc'ni,
sclavinii.
formandprincipateindependentesau

bunaparte din teritoriul fostei provincii Dacia. Moarte brutalaa lui in 533, in unna
unei lupte, perm.lteincursiuni alebarbarilor dincolo de Dunare.Prin diferite
metode,Justinia:rmentine dominatiain aceazona.

I
I
E
I

In P. Balcanica,perioadelede pace altemeazacu cele de razboi. Ultimele invazii de

mari proportii in aceastazona,din perioadalui Justinian, sunt cele ale
kutrigurilortT, ramuraa hunilor, conduside Zabergzmsi infranti cu mare greutate
de gen.Belizarie chiar sub zidurile Copolului.
africanecarehaiau pe Niiul
Zelulmisionar allimparatului nu aocolit popoaretre
Superior,inte Egipt si Absinio, pe blemizi si pe nobazi saunubieni, vecinii lor de
la S. Gratie ener5feisi abilitatii Teodorei,nobazii impreunacu regele1or,Silko, se
convertescla crestinismr.ilmonofizit, iarregele se alatura generalului bizantin pentru
a-i obliga pe blernizi sa imbratisezeaceastacredinta.
In decretelesale,Justirian senumeape sine CaesarFlqvius lustiniavr,
Alamannicus,Gothiczts,Frarccicus,Gennanicus,Anticus,Alanicus, Ycndalicu-c,
Africanus, insa ilcestsuccesa fost obtinut cu un pret scumppentru imperiu.

E
E
B

7.2.Operajurialica.
'Un imparat nu trebuiess se glonfice dourprtrc.ari?teci t'rebuiesa
fie inarmat cu legi, ca sufie in stare sfl guvetnezein fimp de
razboi, catsi in timp rlepace ; trebuiesafie puteirciculproteclor al
legii, precum si biruitor as?rprainarnicului'
de
DigeslelPandectels,Institutianeslesi tYovelele(t+ecpci)
CodexTheodosirTnum,
0
t CorpusJur! is Ci'.'iiis2.
rigoare alcatuiesc
In epocaImperiului roman p?.gar,,candputerealegislativase afia total in mainile
imparatului,singuraforrna de legislatieerapublicareaconstitutiilor imp,.-riale,
numite legi saureglemeirtarileg-islative- leges.Toatelegile:createde legislatia
anterioarasi dezl'oltatedejr,uistii perioadoiclasiceeraunumitejus vefiis saujus
antiquum.Incepandcu mdlccn;lsecoluluial III lea d.FIr,publicatiile se lirnitau doar
la compilatii destinatesa-i ajutepe aceijudecatcri incapabili sa studiezeintreaga
literaturajuridica, oferindu-}ecolectii de exffesedin constitutiile imperialesi opere
alejuristilor vechi, universalcunoscuti.Crescandin cantitatean de an, imprastiate
alescand
in diversearhive,ele nu puteaufi folosite cu usurintain pra<;tica,rnai
edictenoi anulausaumodificau foarte adeseaaltelevechi. Pentrua inlesni fobsirea
literaturii clasice,in timpul lui TeodosieII (408-450)si al contemporanului
apusean,Valentinian III (4%-455>.,s-a dat un decretcare acordaautoritatesuprema
doar operelora cinci juristi, cei mai celebri.Ceilalti,puteauIi trecuti cu vederea.
17Acestiaatacape trei lionturi: Grecia,ChersinesulTracic si o unitatede cavaleniecondusade Zaberganse
indreaptaspreConstantinopol.
18Jurisprudenta.
t9Formaprescurtata,
urrfel de manual.
20Realtzatadejuristii unversitatii din Bologna,in sec.XII. Astfel devineoperalui Justinian,bazadreptului
european.

ff

n
il

u
t i;

ti

t i

l l
{ }

E
g
g
E

I1
-)
I

In 528, Justiniarrse hotarastesa recodifice drepful rornanintrucat adrninishatta era

venalasi coruptia.Justitia,din cauzaobscwitetii legilor, era arbitrarasi partinitoare.
Consfuirea acestuinou codex,a duratmult mai putin decatsub Teodosie,si
anume,un an si doualuni, lucrandu-sein colaborarecu celelalteuniversitati, cum
ar fi, ceadin Beirrut.
Prima editie a codexului?ilfeb 528- apr 52g).R.esconsabili
sunt Tribonien quaestorsacri p'alafii?2- un om er':difdar urat de pspor. El va colabcracu Teofil.
Alahri de acestiavcr r':ai iucra doi avocatisi doi functionari.
Ei au in vedererevizuireaceior frei coduri anterioae,eliminareaelenaeirtelor
caduce,sisternatizerea
constittltiilcr aaarutedupa CcCexThecCosialir;s.
Editia Jf , Code.rrepetittaepraeleclloitis (529-5..a0,
ictra fu uz in -<3,i).Aceasta
esteo editre revi:auitasi adaugitaa prirnului coCex.
Este alcatuitadin i2 certi care treteazeci:estiunide drept :
- bisericescft)
- procedurei gi)
-pri*.ad(IIL-fitr),
- penal (IX)
- adminishativ CtY-ruD.
Acemia edit^resterlabazadreptr:l';i cmtric bisericsc, in cre sereglementeg-;e
problernelede orclinarlministrat"izsi m*:al, pelte neglijaterie sinoadelede a,t*ci.
Infre 530--{33are loc revizuireaoper+lorjruistitcr c}asici.Respcneabiiisr:nt
Tribonian, Teofil, Dcrotei (Belnit), 11 avccati si doiprofescn, unt* de i;r Copol si
celalaltde la Befuut.
Scopula fost :
a) Scoatereade exfrasedin operelejrwistihor.
b) Eliminareaelernentelorcaducedlq ele.
c) Ordonareatematicaa meteialulr"ri.
Irl acestse{rsau fost citite =3S*0 de carti continend=3.0Gti.fiS0d* rai.:di:ri. Aceaste
colectie a fost ordonata,iu'S0de crii, c+lectienemita Pasldecte{;eavDfxaai)-.1;rput$tiea,ordoE}ata.
atotcuprinzator, silu Dige*te (<iiges"La,)
Instifutiones, au fost reaiizetein 553 de Teofit si Dor:oteisi reprezfoitao
sistematiz&ree Codexuluisi a Digesteiorirnpartitain pab"+carii. Acestaera un
manuatrpentru uarl studenti'br.
Novellae leges,reprezinta.colectiade legi datedupa5-?.?
redactatein rsaroprariein
limba greaca.Acetitlucru a reprezen.+rat
o concese iinp,-oriantafacu,t*.1
eoilor cerinte
ale realitatii cotidienedin parteaunui inrpmatanceratin traditia romapa.
Novela aXIa ne vorbesedesprearhbpiscopia Justi*ranaPrirna care a-reain
subordinedoua ep,iscopiidin Banat:

7.3.Reorganizurea invatamantului.
Invatamantul
eraorganizatpe
4 ani,iar celde-alcinciteaerafacultativ.Estefr.rata
programascolaraimfelul urrnator:
21
Aceasta prima editie nu s-a pastrat.
Ministru
at Justitiei"

I. Institutionessi primele patru Digeste.

II- IV. Digestele,
V. Codex Justinianus.
El practic a fost redusla simpla cunoasterea textelor predatesi la interpretarile
bazatepeacestetexte.Verificarea saureinterpretareatextuluiprin citareaoperelor
originale alejuristilor clasici erauinterzise.Studentilorle erapermis sa faca doar
traduceri literale si sa compunascurteparufrazesi rezumate.
Studentii din anurlI senumeaudwpondi(de doi bani), dar odatacu Justinian,sevor
chemaJustinianti.novi, astfel,nu rnai puteaufi badjcccriti, deoarece,insultandu-i ar
fi facut lesmajeslate.
si Beirut, scoli
Invatamantuljuridic a fost redusla trei scoli : R-oina,Constantinopol
dil'rBeirut aveasa intre in
carenu puteaufi decatde stat. Din pacate,unin;ersitatea
declin inevitabrl in urrra unui cutrem';r Cin 551. Ee seva n:uta la Sidon, dar nu isi
va mai recapatasitralucirea.Si scoalade la Copol',rasufeii, urmmd sa fie
rcorganlzatarn sr:c.X, CeCtin D{ il"!onomah:;1'.

I
I
!
!

7.4.7.Politic a b,iserice*sca

Simfonia nu esteo chesiiunede l:nlzica, ci esteuc!conceptcaretine de poliCca

bizantina: conceptdefi''rit de Justiniair dar carenu a devenit niciodata o constitutie.
in chesti'rmiieligioasesi lrisencesti,
alputerii seci+}are
Politica de amesl;ec
pattttr.vandin celtemai aCanciregiuni ale convingerilor reli;doasepersonaieale
indibizilor, estecunoscutain istorie sub nnnteleCeceza;cpapism.
Panala el nu maji intalninaun astfel de teranenpentrir a defirri relatia drntre stat si
biserica. Sevorbesteinsa despreowonirnia,url ccnsensintre ceie doua.
Pentru bizanttni,atat irnparatul cat si bisenca.eralr*fonpe de mar*ibsiere aio lui
Dumnezeu.Impauatulestelocctenenf*l iui Dufr]aezeilpeparnatetin treo-+nie
politice, iar bisericaestelucrarea.tui&:mnezeu in tiirectiaspirizuala. Imparatul
bizantn esteunic, la fel ca biserjca,la.f'elcum esteun sing+rDumnezeu.Dar
niciodatanu s-a''rorbitde o coagr*iare& stafuluicu biserrca,cilm vedem in istram-un
stat retigie.
In teorie, impmatlulnu rnai aveafiuaciiosacerdotele,insa,in,psacdca,el incearcasa
de sinoade.In
legiferezeproblemebisericesticeie ill; au f,ostiuate in consid.erare
novela W gasimpentruprirna oar+ter&eau*de synl{onie:
m^aimai farui pe cEFe@ur*nezea,it',nerna*ifttt# sa iufiire fe
<<Ce[e
odmeni [e-a fat M?nenifor, sentt sacerdotiumw{si inperiurnu{; p''intuf

fucruifor{tuirftezefusti
fin tentpceJa!'foifeacebr
Harl sfuie:ste
au unuf si ace{asi
omenesti
VAnciyiusi impo{o\esc
UarJam1efe

viata omu:fuigfkiunei afte [ec,nnitatirw ar tre*ui cc intparatufsa

drdteo d.tentiemni marefecat cefeia preoti{or,fe Wemeceei se

roafraneincetatfui Drmnezett;cfiinrsi in nunefe[ui. (Dacaprimuf

estein oriceprivinta impecafiifior
Mn l ori.entatspre(Dumnezea
corectsipotrivit imperiuffatunciJe4istao
cefofaftinryofoSeste
armonic(oopgowta) carevctoftti oamcdforfiinefe
spfenfi^da

l ;
t
I

r-l

t
J

t i

E
E

gerurht' (DeAceeanoi nc ingrijim [e afwaratefe ineataturi rwekte

fe (Dumnezeui [e integritateapreotimii >>
Aceastaconceptieapntineain generalbisericii si era propusade aceasta,nu de
institutia imperiala.Politica aceastabisericeascaacopereaapusuldrag al lui
Justiniansi rasariful care era monofizit.Mareaproblema a imparatului era sa obtina
unitateacu apusrl23si cu rasaritul. Justin cheamala Copol legati ai papei
Honrisdaq un papa filogot, careii prezrntaregulafidei Homisdae (519) prin
carese condamna:
- Henoticonul
- orice documentcare condarnnasinoful de la calcedon(451)
- TomusLeonis
-Patr. Eufemie, Itdacedonie
- Itnp. Zenon si ll,nastasie.
In 5l9apare o nc)uaproblema : In Copol s gilsarllegatii romani dar si cafugarii
din Dobrogea, sustinuti de Vitalian. Ei veniserala Copolpenftu a propune un
compromis-fonnula teopashita24.Srevorlovi insa di calugarii
,*"
"rhi-ititt
sustin ca aceastaformula estemonofizit*. Astfel cal.ugariisciti, in
frunte cu Ioan
Maxentiu, pleaca la Roma. Atetat de cahrgarii achirnit, Justinian hinnite o scrisoare
papei in careii sp'unesanu ii prireasca pe acestisciti. Dtrpa ce va fi cercetat
scrierile lui Dionisie Exiguus si Fulgentiu de Ruste, scrie o alta scrisoarein care ii
spunesa nu bagein sesrla pe pninea.In orice caz, Hornizdas, probabil un teobg nu
prea sfralucit,iialungape calugari.Papava mtni si loan, noul pape,va fi trimis Ae
Teodoric in 5X la Copol pentru a reglernentaproble*rabis,ericilor luate de la
arienii goti. Ioan nu reusestesarezohreproblemadar reusestesa conso&nzerelatia
Copolului cu Roma. Se intarestewrirea din 519 si Romaintra in sferade influenta a
Copotului.La intoarcere,papaestearestatsiisi va gasi sfarsitulin inchisoare.De
acum,Justinianvaavea grija caalegereapapersa fie confirmatade el.
Pe de altaparb, furtre518-131aro o potitica dura fata de monofizitism. Patr. Sever
de Antiohia estedlepussi se dorestearestarealu-ininsa rerxeste sa fuga si ajunge in
Alexan&ia, la Tinnoteicme ii pemrite satina cuvattari. Teodoraajungein aceasta
perioadain Alexandria si ascultapredicilecarese adresauin specialacestuitrp de
fernei. Justinian incearcamulte deprmeridar rcelizean ca nu mai merge cu lupta,
si, de altfel, monofizitisurul se scindase:
- cel oficial al lui Severde Antioh{a si
- affartodochetismul26
lui Iulian de Hatikarnasus.
Juginim, din 531 isi schimbaoptica,intelegandca popoareleorientaleincep sa
capeteun caacter national si ca metodalui de represiunenu da rentltate,chearna

-'t

i
t

I
a
.J

-]
I
I

'3 Schismaacachiana
rtu incetasesi nu aveacum sa incetezedeweme ce Anastasienu erainteresatde
Roma.
to
Unus de Trinitate pas$rsin carne/Unus de Trinitate crucifixus est.Prin aceastasearatacajertfa este
teandricainca Iisus nu arenumai o fire ci esteDurnnezeusi om.
ts
Akoimeti, nedorrniti. Catugmicaretineauslujbein mod continuu si cme eraumai rigoristi decat
toti ceilati.
* Aftarsia- nepatimire.Ereziaera
o forma de dochetismprovenita din monofizitism. Sustineaca trupul
Mantuitorului a fost nepatimitorastfeljerffa a fost aparentesi actul de rascumparareesteexterior,
dictatorial; deci, sepulreintreabareafolosuluifutilitatii mantuirii.

din exil calugarii si episcopiimonofiziti. Incepandcu acestan, deschidela Copol

un dialog Collatil,ocum Severianos:
- monofizitii recunoscca Eurtihieesteeretic27
- nu recunoscformula calcedoniana-in douafiri si nici reabilitareadela Calcedon
a lui Teodoretde Cir si Ibas de Edesa,cel careil itlocuiesie pe Rabula,ucenicul
direct al lui Efrern Sirul.

I
I
E
I

Acestedialoguri, sunt insa Cefar'ada,lucr'* cioveditde reactiamonofizitilcr atunci

candare loc un cufrenaursi ei dau vina pe calceelonieni.incingandstareade spirit.
In 535 pahiarhull*Gatresi la iiifiueirtele trui"Iustinim estealesAntinx gcarese1'a
'Xeodorei).
dovedi a fi omul
Cand.i\gapet,noul papa Cecasiigareapozitiei
monofiziti'lor,pleacain 535 la Ccpal si ieu.sestesa il depuncrpe Aetirn si pe
Teodosieal Atrexiendriei.urmesuXlui Tiinctei. Antirir disparepenfiu ca sa fre gasit
abia drrya 12 eni,la"rnoarteaT'eodorei,in ginecei:l ei. trnlccr:l lui estealesiercm.
Nine, hirotonii derprya
Teodoranu-a acceptatcu bucerie depunereasi vazandimpcrtalrtasceunuluipapal,
decidesa ia frai,ele,obseriandpe labilul consiheral pepei,diac.Vigiiius dar care
tinea la Tomus Leonius itrva dori sa il punaFe scaunuidin Rcrua,insa,inire t'irnp,
nepotullui Teodo'ric,il intrcnizeazaFe Si!'reri*g fiu}iui Hcrnisdae.prieten al
gotitor. Desi Sil'r.rxiusera iubit iie r+*rani,,caild Belizarie cu.;eresteRavena,il
anesteaza
si ii trirEritein Patar*.Episcopo*Ide alci pleecela Cop+t cerandreabiii^*rree
pryei. Justinianorganizeazauil procec"careesteinsa manp;rretCeTeodara,astfel,
papaSiiverius esteexilat si.moarein scud timp" Vigliius va pastcn ir'Ee 536-545.
Realizareaunei unitati bisericestihtre R.asaritsi Apus er+tiriricsiixie. Carxteiire#
fui lustimar; sprraea un istori s, er$ in p oStica ei 6:e rzce#sts itrt,I *n-risczt {oua
-ftft; una intaaran spref;pw"r, intre6*,rc{ fe Kocfte,in tinry ce cea{a{ta,p{i'r,"irrd

principalera
sirieni,d egigteniScc-,ou!
s?reWmrii cau,taadw'sru{ia cataryorii
stabitireado relatii sfransecu Ronaa,de aceeai se adres*episcop;iui Ro-*neicu
apelati'rul-(papa;>si intr-u,nadin eeistoieii spuae{{ cap a} f,;isror Biseiciicr
mti-una din ncreS*lesaleca pre:*_fericitu{
sceurfla{
sfinte >>si hotma.slLe

d'bConstarctinp,pc{
argieydscapufui
ftlcwaR3tmtt,ccu{;&{ocitde{doifea6upo

sfantuI v awn,apostofk a['{/ecliii Rr7nae.

7.4.2. Controverss origeiris&#.

fi

Origen a avut o influenta extraordinarde rntre asuprabisericii de Cupael. Ceeace

sepetrecein timpul lui Justinian&r fi a treia conffoverssorigenistacareftu vine din
Palestina,ci din Edesa(iv{esopotanria}sicarenu eranestorhna(nestorienii
plecaserala Nissibis), ci rnonofizita.

ii
:

i
27Lucru valabil si astazi in bisericile vechi orientale.

l
t

r
l

t ;
t i
t
t
(

i
!
i

g
E

g
g

Estevo$t d. S{.fu"bu.So,rJhulli
deneoplatonicism,
{,oo"u[dloEd.*), dominat

interpreteazalltr-o manieraextema conceptiilelui Origen,mai ales ceaa

apocatasta
zei28,undevala anul 500.
Origenismulisi lgaseausor loc in manastirideoareceaveag dimensiuneascetica,
astfel controversamigreazasi ajungelalavra Sf. Savaunde, izbucnesteo disputa
careii determinarlatwa intelectualaa calugarilor saplece si sa intem eiezeo oouu

lawain apropiere
deBetleem.

In aceastaperioadase remarcaTeodosiesi Savape carel-am mai intalnit la Copol

in fimpul domniei lui Anastasi. p care il anuntade cizacreata de Severde
Antiohia.
Origenismul era un fel de neoplatonismnecrestinat,unii spun ca Origen fusere
chiar ucenic al luriAntonius Saccas.
Marile problemeale origenismuluisunt :
l. Apocatastnm
2. Conceptiadesprebup proverdta.dinspre
ptretonismce=re
repudiamar'eriace
fiindrea in sine
3. Pacafuireasufletelor.
Formeleextrernede asceti.sm-la
careduceaorigenismuierau-:
- vagabondajutr
-ascezadura
-negareaconcepfilluica omul e h;p si suflet
-infometare
-autoflagelare.
[n532 origenismulisi gasesteloc in rnarala=rraa Sf. Teodosie,pe tirnpul cand
Ghelasieera staret.Se organizeazaunsinod in Paiestin&carccondamnapractica,
insa din cauzaunuiEusebiug din cauzapresiunitrorsa*epolitice, se stabileste
alungareaorigenistilor si a beligeranii&or.
In Copol, origenisti erauTeodorAskrbs din Cezareeasi Dornitia* de Ancira iar
antiorigenistierau,Mina de Copol si diac. Pelagius.Imparafol va fi atrasde acestia
doi din unna.
Infre timp, Sf. Sal'asi Leontiu ajurg in Copol si intra.in audientala Teodoracareii
arutaun mare resprectsi ii cere binecu.rantareapenhr a nasteun fiu. Sf. Sava,insa
nu ii va da binecuvantareasBunandca eava nasteun fiMre ercziath. Leontiu, viitor
Leontiu deBizant estefoarte importar*tpentru teoria enipostezelofe.

'1
I

28
Aceasta conceptie E une ca la sfarsit, Dzeu ii va ierta pe toti oarnenii, burri sau rai, pornindu-se de la
ideea ca un pacat facut in timp nu poate fi pedepsit vesnic.
2e
Problema in aceastadisputa a fost cum ipostaziezifirea Dumnezeiascasauomeneasca.Leontiu
explica statutul firii umane care nu este nici ipostatica (nestorianism) nici anipostatica (nu poate
exista) ci este enipostatica (in persoana logosului itrtroput).

I
In fine, Justinianda doua decreteirnpotriva lui Origen, in 543, l0 anatematismesi
in 553, 15 anaternatis,me.
Sereproseazaerezieiclespre:
-subordonatianisim
-preexistentasufl,etelor
-preexistentianism
-apocatastaza
-consecinteleteojiogiceale acestora.

l
I
I
I

Cele cinci patuiarhiiau fost de acor*lc* poli.'ica antiarigenistaa iui Justini+a.

celor trei ccpito{e csre *, dws la Siseodztl V e*o,vuceseie,
7.4.3. DLe,patcpe bazaproblem,eicelor trei perscane
Esteprimul sino,fitinicnist cares-a,conrrocei
(Teodorde }vfopsuestia,Tecdoretde Cir si Ibas cleEdesa)si operel+r1o;
dogmatice.
Teodoretsi fbas,barlRlitide
La SinodulfV ecrume#c,intr-osedinte s-*.rplircentara,
nestorianisil!,au llostcher:i*ti, cerceiatisi s-a.hotaratci: s-uetortoCcesi,dai'pa,"tea
monofizita nu a first de acord decarecepnn reab'iiitareecelor dci cor:damnatil+
sinodul antericn,i;ereabilita nestoriadsmul.
i;:q>eraF;itri,
TeodorAschiles.iioriger:ist),aducela cunosthta.aceaste.pr+biema
pentru a ftu se ajungele ccndamnarea,lui.Justinisn,ii convine.Decaii condaii:ea
pe cei trei, nu se sftlparaninieni din Copol. Dupa 543 isi face din aceaste.problema.
celcntrei.
un fel tetr,de a ajuingela tln corLsenscu monof,rzitii prin c+nda;'n*rarea
Ibas,insa, carestirteape scaunulSf. Efrem si intrasesub infl*enta lui Te*doEie
Mopsuestia,inb-o scriscarecatreMitr. Mans din Ardagir (Persia);ii da cato-,'a
poveteprin careintelegeca era nestonan.Justinianr,a incercainsa"sa ascunia
tm*i anoldr.r-catremitr. h{eirs, riar
numelelui, spunandca.estescsisearee
identitateah:i va ifi descoperitauiterior.
In 54-{,tselizarieil ndiqa pe Vigiiiu dintimpul Sf. Lif+rghii si ii irmriie sere
Copol, insa,pe dnm se intalnestecu episcopiioccidentaiicare il roagasa!1*
seflrnezeindicaturmul.In 553 prin presirinealui Justiaiafl.se ajung* la intr,unirea
unui sinod la carepapanu wa saperticipe,si f:go. Justiaiantlnite dupael
militia, si astfelVigilius consimieca r/a flr de acorCcu organizffie&sinoCtrluisi va fi
inchis la domiciliu.
si la care
In mai-ir*nie553 a;e loc sincdul care a dar t4 aneiezu*tisr:re
participa doar 12 rlpiscopioccidentali.

(529)
7.4.4.Inchidere,ascotii atheniesee

il

Una din ide;ilemajore care l-au manatpe Justiniana fost aceeade unitate.
Ideeareligiei de stat excludeorice alta religie decatceacrestina,cu toateacestea
sunttoleratereligii cum ar fi iudaismul.
in problemelereligioase:
Prin aceastaatitudinede arnestecare

t i
il

L_i

t
I
i

r-]

-intezice
texful
masoretic
alevreilor

T
E

E
g

E
E

-impunetextul septuagintei
-intervine in problernelesamaritenilor.

Vorbind la modtrl general, Atena era receptataca o scoalain sine unde mergeaufiii
oamenilorbogatJidin imperiu. Ea a fost un simbol cultural careurma sa-sipiarda
importanta.Inchidereaei vine in continuarearnasurilorteodosienecare tn{emeiaza
universitateadin Copol.
Se pare totusi ca Justiniana actionatnecrestineste,caci nu existao lege care
sa se refere direct la scoala.ateniana,
ci doua legi asemanatoare
cu cele date de
Iulian Apostatul (361-363).

7.4.5 Legile de invatsFfr,$tltale lrii Justinian.

nu pot stu,fisi r$ci nu pot pi"rwi{emrcitatt,niti ry!^t

tEur,sieca su6
acoperkeeoricmeifarne {e irevetamantsd,,6tr#gah erad& for
suffetetesi,mpk,curate:Code;iF:st. I,5
Wici un tiptfe itwatariwmtsa rratf;cofeit de csi caresunt fuCIir,as;i
fe rufiuniarsacrifegiatuxi
c[i.ni{or"CodexJr:st.I,l l
Asadar,nu existao legecares&deciasedesfiintareescolii
atenienedesi,poiiticao
vizatnmod expne;s.
Surseleacesteiinliamplarisuntcronic*luiloen Maleias,si is.tcriaiui Agathiasde
Myrina.

a
l
I
J

I
l

Malaiasne sB-une
casubcoEsuiatul
lui FlaviusDecius.Itrnia(529),imparatr*l
pe careo trimiie la Atenasi prin careinteziceaorcuisapredea
da o ordonanta
filosofiasi saexpllicedreptulin aceloFas,insaaoeasta
legislatieseparecaiauexista.
AgathiasSp,une
ca florile filosof;ei tirnpului : Dannascius
Siriantrl,Priscian
Lidianul,Eneas,EulaminsFrigianul,Simflicusdin Cilicia, Diogenedin Femciasi
Isidor dtnGazaau,plecatin Persia.Insa,separecanurnardlestedoarsimbolic,iar
dintrecei mentionaticei mei-importanti
ar fi Damascir.ls
si Sirnplicuscarear {i
deschiso scoaladematernatica
in imperiulPersan.
In oricecaz,acestiaaufostuimiti de fastulde la curtealui Chosroesl
Anugarvaninsa,din diferitecavze,au fost determinatisaseintoarca,riscandsafie
persecutati.
Separetotusi,cao clauzaa tratuluidinhePersiasi Bizant,stipulacaei
sanu fie perrecutatila intorcere.

inchidere,sepoatevorbi de finalul filosofiei platonice,

Odatacu alceasta
panain secolulXV cand Cosmede M6dicis va pune bazeleuneiacademii30- in
sensullarg- la Florenta.
7.5. Politica internu
Este conturataal:atderascoalaNika3l, cat mai alesde reforma adminisffativedilitara. In ianuarie 532,Copolul era fbarte tulburat, agitatiafactiunilor devenise
mai primejdioasaca niciodata. Teodorale lasasealbasfrilortoatalubertateade a
comite excese,Julstiniansfarsind,in ciuda deselorsuparari,sa se cedezevointei
sotiei. Mergeaupanaintr-acolo incat asasinauin plina zi si chiar sub ochii
imparatului, la portile palatutui. Pe de altaparta,miiltia, nu cutezasa ii
pedepseasca,
saucandinterveneau,oarneniifactiuii opuneaurezistenta.Yerzii,
suparatide partialitateaCurtii si atasatifarniliei';echiului imparat,Anastasie(491518) ai carui nepoti,Hypaios si Ponnpeios,locuiau incapi+ala,motiv pentru care,se
aratauostili noii dinastii. Guvernul mentineacu greu ordinea.Fe deasupra,hotiile
celor doi ministri : Tribonian si Ioan de Capadocia,intretineauo starede
nemultumiregenerala.Cu toate ca er&udetestati,ayeaumaretrecerela iinpa.ratcarc
le cunosteadevotarnentulsi le pretuia ser:riciile.
La ll febnrarie5.32,duminica, in Hipoahom,aveauloc, ca Ceobicei, cursela
care era de fata si imparatul. Dir. hibunele ocupa-tede verzi, se auzeaumereu
huiduieli si strigaEefurioase,atat de puteririce,incat Justinian"poruncicrainicului sa
intrebepoporul ce wea. Pe parc+rsuldiscutieiverzii se vor infrria si il vor nurni pe
Calopodiosdrept calaual 1or,vor aruncain fata irnparatululcrimele cornisede
albastri si apoi uflirleazasa ii aducam-ajestatiiimparatului co+mai rnare ofensq
parasindHipodrormul.Or, acum se intarnplaca.pentruprima datain istorie, verzii si
pentruca, Eudemon,prefecf*ilorasului,.face o prostie,
albastri sa coabiterze,
anume: aresteazaun numar oarecared,era-nratiti si fara sa se interesezedin ce
si doi la
partid facezupartre,condamnapecinci dinre ei la spanzr:ratoare
decryitare.Calaul insa.mrisi facu treababine si de trei ori funia s-arupi sub
greutateacondamnatilor,momentin carepopor"ll cereiertarealor. In final, sunt
eliberati, si intre timp se afla ca unul dintre ei eraverde iar celalalt albastnr.Cele
doua factiuni, r/or cerede comun acordimparafuluisa ii ierte pe vinovati, lucru pe
careJustiniannu a vnrt sa il auda.Napustindu-sein strada,dandu-sidrept cuvant
de ordine sfigatulNika (vmaco-ainvinge,a birui), seraspandescin oras.Dau foc
palatului, forteaza,inchisorile,elibereazaprizonierisi masacreazasoldati. A doua
zi, aparla portile palatului ceranddestituirealui Calopodios,Eudemon,Tribonian
si Ioan de Capadocia,lucrucare se si intampla.Prin aceastaactiune,Justiniannu
face decatsa incurajezemultimea furioasacareisi da seamade putereaei.
La 15 ianuarienimite asuprainsurgentilorpe soldatiibarbari sub comar,rda
lui Belizarie care'yorfi infranti. Dopa feizile, un sfert din orasa fost preschimbat

30Activitatea 'Academiei" a exercitat o mare influen{d asupradezvolt6rii literaturii, picturii qi

arhitectr.uii din epoca)Renaqterii.
tt
In ciuda faphrlui ca rascoalaa avut aspecteclare negative, a avut repercusiunipozitive asupralui
Justinian care va fi determinat sa reformeze.

I
I
E
E

g
g

a
n

LI
f-l

t i
Li

{-i

g
B
E
g
g
g
6
6
E
B

n
=t

l,l
I J
lt

1
I

in cenusa;bataliacontinua,hotia si focul faceauravagii, oarneniifugeaude cealalta

partea Bosforului. Imparaful nu mai aveaaltcevade facut decatsa se retraga.
Poporul care cu fiecareil aclannape Hypatios, il va ndica din resedintasa, il
va duce in Forurnul lui Ctin si il vor asezapescut.punandu-icolierul de aur al unui
soldat,i se adu irnsemnele
irnperilui si hlamida.Apoi il duc in Flipodromsi il pun in
catisma.Sefii rarscoaleipun acumproblemacelei rnai b'.rnemadalitati tle a lua cu
asaltpalatul.
In graba,ilustinianpregati cstevavasesi isi.faceasc.cotealasa fuga. Intr-un
consiliu suprem,basiieut delibereazacu ultimii credincl+si:Eelizarie, *r;ndus,
Constantiolus,Bazilide si cafiva sarnberlani.TecCcr-aastista. In final ia cuvantel :
Cfiiar carudnu va rptserct?sa&fle
sfta scrys,re{ec*i f;u,rl+ tot ndm s6 rlftuitsafi.g. cd ccre 4x -pa:rt*t cxfe6"?t6nu tre6z:iesa

rnnisuyratietctircca{up* p:er.cerea
et *{a vyres*sa traiesc
(Ds:sins>,.
ziwnin care{wrnsa'y.a
inee"ta
s{t:}3#m*zsa{steci:;<
(Dacavrei wf*gi, foarte 6isze; et!,r$?it6nfuli-e c{ragaace*ts
rsecfre
?fte\?ff?d
cw'incoFnt:ry?trseszece{rnnifnm*,s giu{giu
pentru un'irriparai.
lnziua aceea,Te$<!oraa sai'rai'to*-*i iui ,rli$dflitsfi.in acesltinp, Harses,':nui d:n
oatneniiimparaieseise sfiefuia se ii i"r.]p..r
p aibas# Csrsvolta cr:pretul aul:luj.
Belizwie si Muncluspregateauasaltul l{ipodroi:nr:1':i.Be izene reusi sa isi crciasca
treceresi sapatrundain arenar;,ndeii ateca.cufurie pe rasci:iati,l"{*nd*s, la
zgornotulbataliei, navalestela randui sa* prrn exkeinitateaopusa.In plus, din
inaltul culoareior irnperiale, tr*ple faceausa ploua as+-lpsa
n:'*ltimii o grhrd.r*eCe
sageti.Rasculatiiera-*inco'*juratidin toatepartile. licaptea, undevaintre 3S.DSSsi
50.000de cadavr$ eraupre-sarate
pe pamaetulHipo&sm*lui. Ii_rpati+ssi
Pompeios.din orc.tinullui Justkian a'uifosi exec*teti si arstncatiin tsosfor.Asifei,
dtpa o perioadade pdgcane si teicare,J.;stinia.irDuteesa anti*ts ca ii in-*i*JeseFe
uzurpatori.
Dupa rascoalq Copolu*F
eie o r::ina, urcai 1*petire z:le, -Iuetiniansehstarasie
sareconstruiasca.Politica inteicu esteirrsesiguvemet*,<ierasccala.
Unii ajunsesrasatse innbogateasca
encfiir si sa creezepseudostatein intefisr"lt
imperiului inca derpe tinrpul lui Anastasie,lucru careaf,eciasi situatiaeconomica.
caci darile catretpezorerleerar*daedupabunr:!plac al acestorpseu;do-conciucaiori.
fnno'rela 3lG(4,+)
-5cafteguvernaioralpro.ri*ciei Capa.;iocia3!
E)'.:,fte:
Aaerea statufui a aJunsry]rosp:ein tatefitate i.n vrr,pdetste;orivota

I
J

Astfel Justiniantrecelamastrrrneor?cdoxe,probabil inspir*te de Tecdora"Ii obliga

pe marii proprietari sa faca donatii catreimparatsi chiar cancelariaimperiala
incepesa emita actein carese stipuleazaca averileutrorasa fie lasaternostenire
tt Zonavestitapentru
hergheliilesalede cai, fiind o zinapieh-o*saunde
intalnimmuiti proprietaride
pamanturifoarte bogati. Era o zonarefractaraimperiuiui.

imperiului. De at;emenea,
confiscaaverile pentrumarturie mincinoasasauprin
instigareaunor procesereligioasecu scopulde a deposedaBiserica de pamanturile
ei. Uneori se foloseade mijloace interzisede decretelesale.Vindea functii pentru
sumemari de barri si in ciudapromisiunilor, inhoduceanoi ta:re,desinovelele
arutaufaptul ca erape deplin constientde incapacitateapopulatieide a le face fata.
Latoate acesteas-auadaugatperioadede foamete,epidemii si cutemure
careau ruinat populatia si au inmultit cererilede ajutor din parteastatului.Printre
acestecalamitati trebuiementionatasi ciuma devastatoaredin 542.Ea a inceput in
apropierede Pelursium.Din Egipt s-a raspanditinsprenord, in Palestinasi Siria.
Anul urmator a a.iunsla Copol unde a durat patru luni. Moartalitatea a fost enonna.
Inteaga activitate a curtii a fost datapestecap. Imparatul insusi era atins de ciuma,
chiar dacalovitura nu s-a dovedit a-i fi fatala.

I
I
E
g
F

I. 5.7. Actiuni impotrivacoraptiei.

-Obligativitateaplatirii taxelor in intregiraesi la timp.
-Colectorii de taxe rasp..mdeau
c$.averoaproprie pentr+iadeplinirea
jur'a.rnant
datoriilor si depuneauun
ca vor colectain mod cinstit taxele.
-Epi scopii trebuiau sa supravegfuezecornportame+tuIfmcti onarilor.
-Micsoreaz:aefectivul rnilitar dar amanasiplata soldatilor lucru ce a avut
drept consecintarevoltele,Cevestarilede arasesi lasareenesupravegireata
a
granitelor.

7.6. Comertul
Se faceamai alescu Orientul, in specialcu China si I*dia, Persiafiind
intermediarul.Chinezii si indienii aduceaumarfuwilepe I. Taprobane(Ceylon/Sri
pe O. Indian si G. Persic,pa1]ala gwile Tigrului si
Lanka) de unde p1[ecau
Eufratului de uncleurcau sprell*nctele vamalecu Imp. Biza*u*- Cerfusium.
faptul ca.nuexistalibera-circulatiesi cei careinfrau in
Estede merntioreat
Persiaerauin cele mai bune cazuri arestati.
Marfurile irnportate erauproi-.usede lux : rnaiasuri, mirodenii, parfirmuri,
piehe pretioasesi bumbac.La punctelede granitase incarcaucaravanelecare
mergeaula Antiohia si apoi porneauspreCopol si Alexandria.Niciodata nu se
navigapemijlocul marii ci pe coasta(cabotaj)decarecenavelenu erauindeajuns
de puternice.
Justiniana incercatsa czuteo altaruta pentru a scapade persi ca
intermediari.El s-a gandit sa coboarepe M. Rosie,unde se gasearegatulcrestinsi
prieten,Axum (axumit). In O. Indian se intra prin G. Adem din M.Rosie; la N-E ei
si se gaseacetateaAila, unde Justiniandoreasa facaun nod comercial.Insa M.
Rosieaveaun dezavarfiajtotal deoarecenu se bucurade interesnaval asaca s-a
gandit sa ii motivezepe axumiti sa intreprindaaceasta.Motivele nu ne sunt
cunoscuteplanul nu a fost materializat.In schimb,unul din produselecelemai
ravnitein Bizant arreusit sa fie produsin imperiu: matasea.In aceastaperioada,

ffi

n
I
Ij

I
t

unul dintre putinii negustoribizantini care se a'renturausa ajtmgain China a furat

vienni de matasesi i-a adusin Coool lucru pe care il aflam C. fu Sopaters3

1.7 Ctitoriiledin tiwtpullai Jastiftian

Sespunedespre,
Jr:stinian
caa ridicat33debiserici.Cutoeteacestea,
celecu

adevmatpornite din initiatir/a sa au fost putine, rna3cniareldind cele reccns*u.ite,

insa ce a reconstruit,a reconstruitcleia zero.
La cate'razile de la rescogla,a'; inceputiucrarile la Sf. Sofia cere fdseseo
simpla biseica. llatediala panala TecCoeieIi era.Sf.iri:,,a.

al
EI

D
6

1.71 ffinta Sarfi*-I*,telepeiwftesle$D$na??ez#a

Pe amplasainentrrlei ai rnai e;<istaticuln biseici a*tedcare"as.tfeivcr:cir:rCetrei

etapede derr-oltarre.
I. Bisenca a icst prcba.b'ilconcep,uta,de
Cons^sitrrikr
cci }y{aresi a fbsi temiinaia
in timp*l lui ConstantiusItr car+a inai:gwat-o-pa15 feb 363 filacl sfintita
de episrccpularianEuCoxirisal i.atiohiei si primrnd dei:r,:m:rea
de
i\'{rydlirl'g;qr},}ioru Qvlareatsiserica} Fcr,ra nlr i-o cunc+sten, d-er
aceastablceiics ala"s$fie disfusa 44 de ani mai ta;ziu, in iirrrpul
rascoaleiicenitilor3* ,or. arrclatfoc orasulei,
II. In 4&$rctitori& a ars si a fost ridicata din nCI:.pentru1i7 ani.de caf,e
TeodcsieIF.Inaugr:rare&aar";t lcc pe 10 oct 415. Ari:i,tecta fcsi R'*irnus
si biser:rca-avea
forma bazilical-longi.t*dinala.
III. In -{32estodistrusadin nori; insa de dataaceastaCerascoala}"ri}ra.justinian
reconshr:iestebiseica pe acelasilcc careva fi sfir:tit de Epifanie a,l
Copohnllu'i.
Dorinta,lui Justinianisera sB:csn-shriesca
o biserieEce ?ta
e4istasewea{eta f,e hiLdarn incs*ie si nki fiir,qJ#rnai e:iista vreo{*ie,
itrcru careCealtfel s-a si petlec+t,pa*ala cadereau:ryeriui#. Lucrareaa
dat-o in grijaa doi"savanti: Isidor din l*4ilet (n*aeernaticiai!)
si,Antiiir din
(arhi'tect),
Trales
In 557,/8e fbster'ndnaia.Se spuneca cifra apFoxiinativa
antuncitori'}orera de 10.C00si'caJustinianinspect+ziinic sa;ltieiul, troan
Lydus ne sB{ineca banii curgeaerauri iar Procopi'+ne relateazar'aptu}c+,,
corabiilenu pr+teauinfra in pofi, Sta6dla coadapeiitru <lescarcarea
rnaterialelor.Acesteretatarii-a facut pe ua^iisa sp-unaca Justiniasra secat
vistieria cu ridicareaacesteibisorici, lucru careni; p'oatefi mai
fals.Potrivit lui G. Tate,bugetel imFeriului pe u:l an de zlle erade 11

!t

EI
E

3. 1
rJ
-1

i
t

tt

Cosnas Indicopleusifesne-a lasat cdea '?opografie crestina" sau "Cosmo graFt{'. Scopul
firndamental al lucrarii era acela de a &rnonstra crestinitror cq in ciuda siste;nului lui Ptolemeu,
pamantul nu are forrra unei sfere, ci raai degraba a Chivotului Legii sau Tabernacolului lui Moise.
4
Adeptii Sfantului IoarnChrysostom.
*Dupa
spuselelui Ioan Zonrr:as.

miliarde de nomsima36din careacheltuit 361 de milioane in 5 ani, cata

durat ri:dicareabisericii,deci3,2Yodin bugetulpe un an. Insa dacanu i se
poatereprosaca a cheltuit mult doarpe Sf. Sofia, a cheltuit rnult pe
construrctiiedilitare siraiooaie. Pe 27 dec 537 a fost sfintita de Patriarhul

Mina.
ca pe peretli cetreimai inari si mai minunate
In secaXIIt'" .Al-Jazafisprx,lea
toate oraselesi toatemeseriile
constructiidin catepot fi vaztttesunt reprezemtate
(tehnicile) din lume, incat Cacacine'radcrestesa aleagao fireseriepentu fiul
sau,il ia cu sirnein bisericasi i le araia.
Traditia relfateazaca, Justinianfascinatde propria-i realizarea spus:

I
I
3
!

Slavaintru cei de sush*iDum$ezeu si pe pamaili pace.

Te-arninvins Solomane!
Cupola a fost de l.abun incqut o rnareprobieeaaln arhiteotura.Ea ilr-l arr'e&cirnent
in compozitie desi era un limt foarte intrebuintat, drept pentrr; care, din rnctive de
proiectare,in 55.3, latura de N-Y din prima c'.lpclea c'azj.penhr-rc*,'+ltedor,in 558
sa cadatoatacupolain unna unui cuffeinur. Ea e fost refactrtade Isidor cetrTanar,
nepotullui Isidor din Milet. El a inaltat cupolasi a co*struii col+anelede sr:stinere
nu permiteaunoii cupolesa se fissleze.
si 40 de geamurircatre
Cupola, de fapt, reprezentaIrnparatia lui Erarmzeti csre cioi'elnape cea a
oamenilor.In timpul diversetrorcererncniice vor avea!.ocpariatn 7453,inrparaiui
va ocupaspatiul <lesub cupola,tocn*aipentru a aminti asiste$teilega'turasa cu
Dumnezeu.

E
il
Jl;'rr{r
.:.-

'

[J

ir
I

;
tt

Noptopc, avea4,5 gfttme si o puritate de93%

T-i

F
E

E
E
E
E
g
g

1.7.2Biserica 9f,,Irina- Biserica 9f,,paci

A fost conshuitil inifial de Constantincel Mare. Pesteaceastas-aridicat
in secolul
IV o alta biserica,carea ars in 532 si apoi reconstruita.Forma acg|tala
dateazadela
de
dupa
cuffemurul
d:rr-740.-Ea
aformat
un compleximpreunacu Sf.
lecfadirea

Sofia
siSpitalul
luiSamson.
ksi eaafostunadincele
maimari
biserici
din

Constantinopol
liceamaimarepanalaJustinian)esterarmentionatain inroarcmai

tarzii.In perioadiaotonnanaa devenit annurariesi ulterior muzeumilitar.

1. 7:3 Senatul- Magnaara

Senatula fost'cornstruitctupa360 si a fost apoi reccnstsit de Justinian.Este cel mai
probabil identic cu salaimperiala de receptiecarea fost in1gpana in secoiul
X. O
descrieredin CarteaCeremoniilora receptieiunei delegatiiarabedin g46 sugereaze
ca Magnaura nu ilvea fonna ba-silicala,dupa curn se .rcd. in rnoci szval,ci ma*
Ce
grabao cruce inscrisain patrat cu un-dom,pro'oabilrezultatulreconstretieilui
Justinian.

AI - HEriI b. Gabala
I

Estecel caruiasedatoreaza
apaitia bisericitror
vechiorie*tale.Ai-Harit este
conducatorul
tribului gassanid
(barugasan)
caresegaseala granitacu persia.El e;a
influentatdemonofizitismsi a apelatla Teodoracarein gineceulei aveao arrnata
de calugarimono;fizitisi in specialepiscopi.Ea a cerutlui Teodosiesahirotoneasca

:
!

j
.J

doi episcopidar acestase impotrivestedeoarecela Edesaexistadeja*tr episcop.In

final prin metodeproprii va reusi sa il convingasi mtfeFsunthirotoniti T;odG; de
Hirta si Iacob Baradeu,intemeietorulbisericii siro-iacobitecareisi me centrul in
Turabdin.Estenumit si arhitectulbisericii copte,spunandu-seca a hirotonit ca la
30 de episcopisi rnii de preoti, reu-dndsa.construiasca
o structurabisericeasca
aparte.El nu isi va lua locul in Ec$esa,
civa deveniun episcopitinerant sau
vagabond.
Hirta nu poatefi localizatpe harta deoareceesteun fel de cartiergeneralal
gasanizilorcareseraflau pe granitacu imperiul persan,cu peninsulaArabica. Ei
aparaugranitaimlreriului bizantin fiind crestini monofiziti.
La putin timp de lil hirotoniri, deoarecenu a intemeiato structurastabilaca cea
calcedoniana,Iacob Baradeunu puteacontrolaconceptiileteologicesi in acest
mod, doi preoti ajrurgsa cadatn erene antitinitara, adeptiai tritersmului.Ei se vor
imparti in :
-Actigti (aktistos| aftartodochetismul-conceptie
monofizita conform carciatrupul
lui Hristos a fost trecte?tl
-Agnoefi (agnostorrlnegauca lkistos a fost pe pamantatotstiutorsi Dumnezeu
desavarsit.

Dialogul cu bisericanronofizita se va purta numai cu ramuraclasica,si nu cu cea a

lui Iacob.

I
I
I
!

si mai capabileferpei din epcca

Teodoraesteunadintre cele raai.furteresente
bizantina.Aceash era fiica lui Acachie/Acacius,paanicla usile hipodromului,
proveneadintr-o ihmiiie f,oarteseraca.lvfarnaoi, dlrp'greoarteasof*riui,a iacercetsa
faca rost pentru concu,binulei Ceaceeasislujba-pcareo erlusesesoful,.i:rsaverzii
(parsenoi/parsilri),ale carui usi le pazea,nu au vrut sa o aj*te. Asifelr r*ame le-a
irnbracatpe fete si le-a trj*lis in iripodrom sa imtrrlorenruitimea. Albastrii
Acestaestesi rnativxl peetr* care
(venetoir'venetii),facandu-li-semi.la,of,erapostul.
a.ti:autmeros cu e'1bashii.
viitomea imparaterasa
Ea devine ndm in spectacolelesurorii rnai mari, Cornita si uite:ior, daina de
companie.Era o fbsreiei-oartefferucasadespreearenu sepoatesi)B;llec&er&<iecea
r:eui in*it functionai. viitor gr:v*r:l+toral
mai joasa,soeta,decareceajr:agoa.Eaalita
Cirenei.Acestia se despart,ea.revinela l'echile rncrar-uri,insa ejungein Egipt,
s[ sepocaieste.
unde intra in ccntactcil monahisnt+:.h
Procopiusspunec:aoarceniicars o intalneaupe stradase dadea';indalet din fata ei"
de frica sa nu-si nnndareascahaiaele,desi cei mai neultielintreei, probabii, in seara
privit cu scepticism,de+arecevine
de dinainteo vizitasera.Dar acestdetaliu.tuebuie
de la defaimatozulcupiulut inryeriaL
CandJustiniana cunosollt-o,ntl mai persoanade dinainteci *+cea o.'ricie.'
singuratica, consacrand,*-sidin tirrrp impletihrlui lar:ii si aretendun mars interes
pentru chestiunilereligioase.Fnrmuseteaei l-a impresionatsi luand-ola curte, a
cu ea, dovedinduridicat-o la rangul de paficiana penbu ca apoi sa se casatoroasc&
se a fi potrivita pentrunoul si nobiful saurol.
In timpul rascoaleidin 532 ea a jucatun rol foarte important.Ctr sangerece si cu o
a salvatprobabil imperiul de viitoare con.rulsii. In ceeace
energieextraordin.ara,
privestepreferinte,lereligioase,i-apreferat in mod deschispe monofiziti si s-a
situat la polul opusfata de sotul ei indecis.Ea moarede cancerin 548, cu mult
inainte de Justinian,fiind inmorantatain Biserica Sf. Apostoli. t

ff
lt li
t-:

t;

ri
il

fff. Succesoriilui Justinian

E
B
g
g

g
B
B

E
E

2. fusfin II-565-578
OAdBroE'louorivoE
o veorepoE

Justiniana murit in norytea dinbe 14-15noe 565. El nu s-a gandit la un

succesordar aveadoi posibili urmasi:
-un nepot dupasorasa!'igilantia,Iusti*.caro ave:!F*nctiade c'.ropalatsi
era casatoritcu nepoataTecdorei; Sof;a;
-un altul din partea varufui sau Gersranos;Iustin.
Desi Justiniannu numisepe nimeni, al sauprepositussacri cubiculi, Callinicus
a confinnat cape;pafulde rnoarte,l-a nunaitpe fiul surorii sale.Aceastaa.,easi
sustinerealui Ioan Scolasticul,pafrimhul Copolului si p-efostul patriarh,
Eutihie. Ambii au afirsrat ca prevazuseraasceflsiuneala tron a lui Iustin. In
plus, era sustinutsi de seful excubitikrr,Tiberiu. Desi promiseseca atunci cand
unul din ei va ajumgela tron, il va facepe celalalt secund,Iustrn II nu s-a tinut
de promisiunesi il va e;<ilape var,ulsaeiin Alexandria undeva fi asasinatin
somn,probabil drinordinele Sofiei'.
2.2. Politica exiterna
imperiul printr-o pacede 50 de ani cu-persii,astfel
Justinianasigurasie
principaleleprobJLerne
se iveau in'Europa. Bataliile dusede Iusiin II au f,ost
majoritar infrangr:ri.
Batalia pentru Sirmium va duce la pierderi masive pentru imperiu in
soldati si bani. Bizantinii sunt nevoiti saplateascaavarilor incepandcu 574 o
srlmaanualade 60.000de solidi de aur. In Sinnium, conducatorulBaian al
avariior isi va instalanouaresedintade undevor pustii teritoriile de nord ale
imperiului.

2.3.Italia
Longobarz:.ii,cme
si-au facut aparitiala putin timp dupadistrugerea
regatuluiosfrogot,in aliantacu avarii distrugregatulftibului barbaral gepizilor
de la DunareaMi_jlocie.Mai tarziu, inainteazadin Panoniain Italia conduside
In 568 patrundin N ltaliei, reusindsa cucereasca
regele(konung)"A'.lboin.
a Peninsuleicare de acumva fi cunoscutasub
aproapetoataparl:"eanordica
numelede Longolbardia(Lombardia).Au ajuns panaaproapede Roma,
inconjurand-odin hei parti si izoland-o,astfel incat nu puteasperala nici un
ajutor. Conducatorullor insa esteucis in unna unei lovituri de stat esuate,

Aceasta
conduse
desotiasa,Rosamunda.
aduslafaramitarea
longobarzilor
in
30 de ducatedintre cme cele mai c'unoscutesunt Spoletosi Benevento.In
ciuda acesteisituatii oarecumfa',rorabile,contraofensivabizantrnadin 576
condusade Baduariuss esuat.
Cucerirealtaliei a aratatclai eseculpoliticii externea lui Justinianin
Apus, unde irnperiul nil a diqo'usde nri_iloace
suficientepentnr a pastraregatul
oshogot cucerit.,Astfeis-aupus bazeleindepartanin'eptatea Italiei si slabirii
autoritatii politiciii impenale iil ltalia.

I
I
I

2.4. Orientwl

Justinianincheiasein ::o2 cu persii paceede 50 Ceani in uma careiaie platea

persilor un tribut.careera mai mare decatcheltuieiile Cerazboi. Iustin,
gandindu-seca esteCezonorants* ccntirulesaplateascafibut, in 5i2 refrza sa
il mai plateesca.
Ostilitatesfata de Fersiae dus [a Cerroitaresrxrcr relatii interesa*tecu f;ic,ii
care cu putin trmlr ineinte isi facusl'rr!ei]::ritiainl'estul Asiei si de-aiung::i
litoralufui M. Caspicesi ceie au vaz$Bin persi har*icul lor principal.
Ambasadaturca a facu.$prcpunres{:e e raij}oci comertul c* matase,evita*il
imi,rtiuneaFersiei.Negocieiil,ehsa nu eu d:,:sla ibn:n*rearmei aiiantereeie
deoarece
imperiul er+preocupetin ecol mosient nrai de grabade chestiu:ule
alxlser3e
IustiErconsidereforte1eEriiiteret;rcesti ca.flied insuficienia"
In plu,s,rezultatul prieterdei de sceita drrata t';rco-bizantina a f,osiacutizerer
tensiunii dinhe Btzant si Persia.
]vfaicia*. nepot al
Desi razbo:iulva incepebine, so1;'stsrndna ttezastr:.:4s..
lu'i Justinianreusestesa ajungala'ltlsibis'si sa o asedieze.I*locuirea de inrpaiet
sa se rascsaiesi astfei sa
din cavzaprelungini asediuiu,i,a deterrainatar:rnaia,
ridice asediul.
O alta misc:areproastaa lui ius:in a fosi iilcercareade a-l ucide pe Al'tribu.l,
Mundhir (capeten,iega*san'rda).EI afia si fuge i* deserti::iprcu*nacu tot
privand astfel Bizantul ds uil aji;tci rnihtar esentietrurinaad sa se iatoarca abia
in 575.Aceastaactiunea a-iresdupesineraiduri repetatesi viole*te ale
lakrhmizilorin Siria.
la atir*dinea,imparatului,invadeaza
In573i4 Clrosroes.I,dreptrep.resali,i
Dara iar imparatulface iur atacde panicasi de'rine
Siria si cucereste,ceta.tea
irecuperabilmental. Ioan de Ei'csanrintestede vorbelebasiiisseiSofia des.ore
sotul dement:
Imparatia i-a aenit pr*rt mine si s-a intcrs h mine; in ceea

ce-{prhestepee{,a fostpe{epsitsi a cazutdin cauzacs rzu

m-apretuitsuficicnt.
ln 574esteasociatla tron Tiberius carepentru a continualuptele c'+persii,
platesteavarilor 80.000solidi penku apaziDunareatimp de un an. Doar in
sa transfereannatain Orient, caci Italia nu ii mai dadea
acestmod reusestre
batai de cap pentrruun moment,caci se afla in lupte intestine.Infe timp, Sofia
reusestesa obtina un armistitiu cu persii, trimitand o scrisoarelui Chosroesin

I
I

E
E

B
E

tr
fi
il

E
B
B
g

B
g
g
B

576. Acesta din urlna se va aratagenerossi va reinnoi armistitiul de catevaori.

Fiind eliberatpentru o perioadasi de aceastapovara,dupacum am mentionat
anterior,il trimite pe Bauduariusin Italia in 575.
Singurul siuccesinregisfratva fin in 578 sub cornandalui Mauriciu care
recuceresteAphumanul si Sinfora.

2.5. Politica religioasa

Iustin II, dupamodeiul lui Zenon ernitein 571o h-ogramrna ntmitz a! doilea
Henoticon care,desi esteortodox in stn:cttrra,nu mentiof,eaz&Calcedonul.
Acestaofereamrrlte a'rantajemonofizitilor. La.o conferintain Callinicufil, a
fost prezentataPrrcgramma.Separe ca lacob tsaradeulinclina sa il accepte,insa
a fost impiedicatde calugmii fanatici monofiziti
Atatat de Ioan scolasficul, Iustin pornesteo p.ersecutieimpofri-ra
monofizitilor, persecutieotre e duratpena n 573/4.Cel'cerei-a pus capata fos
Tiberiu.
Lui Iustin ii se nsaiatribuie intrcduceieacrezului ia Liturghie.

3. Tiberiu I (In Coftstasttitc-S7&-SY7

Flavius Tiberius Constanfhi*sAugr:stus

a
B

i
I

In 578 aredus-imllozitelesi taxelepentrupatru aai cu zs%.Intra in conflict cu

Sofia carenu-i permisesepanasa aducape sotia sa,Ina (Anastasia)la palat cu
atatmai mult cu cat se gandeala o casatoriecu Tiberiu.
El incearcainci[eiereaunei paci.cupersii, dar pentru aceastaestenevoie de
intarirea fortelor armate,caresa-i deapres,tigiulnecesmpentru atratacu per"sii.
In vedereaintaririi fortelor militare, Tiberitr, aveanevoie de un arrnistitiupe
careil obtine doar in Mesopotamia,nu si in Arrrenia. In 578 il numestepe
Mauriciu in functiil de magisiermilitium per Orientemc&re arepurtatunele
victorii carei-au P,ermisimparatuhrisanegociezecu Chosroes.Conditiile erau
generoase:in schirnbulcetatii Dara,urma ca persii saprimeascauneleteritorii
pierduteca Armenia. Din nefericire,Chosroesmoaren 579iar succesorulsau,
HorrnisdasfV rupernegocierileincepandastfelostilitatile carevor durapanala
moartealui Tiberiu.
In 580 are loc ceamai mare invazie avaro-slavain Balcani.

pe Orientsi pierdeSirmiumin 582.Pentru

Bizanhslseconcenteaza
orasuluiplateste240.000de solidi avarilor.
evacuarea
desemneaza
co-cezaripecei doi gineriai sai,
Imbolnavindu-se,
darincoroneaza
caimparatdoarpe Mauricius,la
Mauriciussi Gennanos,
Sofiei.
recomandarea

4. Mauricia-582-602
,OAqFtog
AtiyouoroE
Trp6plog
MoupixroE

I
I

E
!

E
E
B
Acum imperiul era amenintatdin petru parti: Spania,Italia, Persiasi zona
Balcanilor. In 589)pierdeultimaposesiunebizantinadin Spania,Corcloba.
Pentrr a proteja teritoriile apusene,infiinteazaexarhatelede Ravenasi
Cartagrrra3T.
In Italia" in 584, capetenialongobardaisi ia titul Cerege al ltaliei.
Avarii si slavii ajung in 586 la pot'rileTesalcniculuiiar anutrurmatoria
cele ale A&ianopolului. Din acestmomentsepoatevorbi de stabilirea
permanentaa slal'ilor in acesteteritorii.
HormisdasfV esteasminatin 590 de satrapulVarates Media iar
ChosroesIl,fiul fosfului rege>cere ajutorul lui Mauriciu. Dupa ce se casatoreste
cu fiica imparafului,Maria, reusestesa se urce pe tron in anul urmator si in
schimbulfavorului cedewacetatile$fartyropolis,Dara si intreagaArrnenie.
a','arilorin teritoriile bizantine,interventiasa mititara
Dupa av'ansarea
realtzalaprinrad,oaie de rutina ducela nemulturniri interne.Apoi, in 602,da
ordinul careatestatpreamult loialitateasoldatilor, anumeiernareain Balcani .
In consecinta,armataal-aproclamat pe Focasinrparatpe campul de lupta. In
capitala,demeneillrecunoscpe noul impmat si il daujos pe Mauriciu, lucru pe
careil vor regreta.

4.1. Politica relligioasa

4.7.7Roma

scaunulde Copol dandtitlul de pafiarh ecumeniclui

Incearcasapotent,eze
Ioan Postitorulmotiv pentru carePapaGrigorie cel Mare (590-604)ptotesteaza
37Exarhatulde Cartaginaseinfiinteazt dtncauzaamenintariimaurilor africanilmaurusilor/berberilor
careserasculauin mod frecventimpotriva trupelor bizantinesi ocupautara. Exarhatula fost intemeiat
pe aceleasiprincipii cil si cel al Ravenei,exarhulfiind inzestratcu puterinelimitate.

n
I

ft
il
tr'

il

t
T
I
E
E
I
E
E
g

- de alfet, papaetreprezentatfactorul d.erezistentaimpotriva longobarzilop.Ca

raspuns,Mauriciu da o lege prin care :rrrterzice
functionariiior imperiali sa infre
in manastireinaiintede pensionare3s.
Il plus, papaaveao autoritate rnai rnare decat exarhatul de Ra-;eneasi
dadeachiar decretein nurneleimparatului. In relatiile cu longobarzii adoptao
atitudinede independentasi in ciuda opozitiei imparat';iui si exarhului
Romanug papa ire ccntactecu regeleAgilulf prin inten:aediulsotiei acestiua,
Teodeiindacare era ortodoxa.Desi aceastapolltica va fi condamnata,ea va da
roades';b exarhii Calinicus(598-6G2/3)ie
si Sqffirald-.lsto
1)
1585-589,603-di
rra
cand se incheiapaceacu iongob'anii. Pe cleosupra,
AdsloalC,fir-lircgelui
longobardesiebotezatin 603 in credintaortcio;i+.

4.7.2 Grientul
Ca orice Capadccian,bfauriciu, er* calc*d.cn!-en
ccnv-ins,slstiv pe*irr; care ii
persecutape motrofiziti. Daca estese dam creza;ece1*rscrisede Ioan de Efes
in I$cria sa Bisericeasca,aflern.Ccspreexecutiea.iSOde caiugaii il Edesa
ilu au vrrt se.accepteCalcedon+l;
deoa,rece
De asesnenea,
dupa ce ail reu'sit-{acucereascaSlrmir:;'a.avani avanseaza
acum si cucerescpatru e'*anposturib.lzaatineimportante: Vin*nacium, l.]eis';s,
Sardicasi Sigdun'-rm.
4. I. 2 Biseriea,[siria.rys
Maurici* oiganiz:eaza
o inte,lnkein iama 586-587cu caioliccsu-tbisericii
asiriene.Isho'yahb I al Arzunului imp"reuna'cucere se si impert+seslesi rainaq:e
r:lterior in conenr,iuneepisiclarecu succe$osulsau,SebrislloI (Sa-br-Is;1u,
5t6604).

4.7.3Arrcercii s'igeorgienii

g
IJ

Ca r.lrmareatratatulu! de paceincheiat cu persii. bizantinii priciesc i*apci"

Armenia,catreere fiionofizite.,in siaod*trCela Dvii: di* 586. catoliccsul esnee.lr
Buog.t" cdolicosiuigeorgianGabrieXsi 55 de episecpi,a<icpta
F{encdc+at:iiar
nestorianismtrjsi sinodui de la Ca,lcedc'n
sunt condaiirnate.Uitensl, sub
(585-510),
georgienii.se
catolicosu'l.Kyirian
vor ru::e iecicgic de amier:i si,se
vor alafurabisericii bizanhne.
3t Aceastail izape Grigorie deoarece.
eFt'r:sesefu:rctioearli'rrpenal.
3e hr jun:l anului601,Callinicusa profitat de
o rebe?irupa d*ciicr cleTndEntsi Fc.;umJuhi si a.rupt
pacearapind-ope fiica lui Agiiulf si pe sofi:l ei <iinPama. D;eg raspuns,regelea invadatexarhet;!,a
distrusPadua,ajefuit Istria si l-ainfrant pe Cal.linicusin afarazitii:rilor Ravennei.
a0 reusitanotabilaesteaceea
O
de a fi recucerirporrul Classisa}Revenilei'delalongobarziin 588.
Violenta safata de adeptiiepiscopilorschismaticidin timpul'celorTrei Capiiolesi presupusele
cnze
de nebuniei-au adusinlaturmeain 589.h 603 esterepusde imp. Focas,astfel.mostenind
problema
lasatade Callinicus.Iil refuzasadeainapoipe cei doi ostatecimoti'; pentrucareregelelongobard,cu
ajutorul avarilor captaneaza
in 605 Cretnona,Mantua si Vulfirina. In aprilie Smmaldusester,rcvoitsa
pentru
a puneceet ostilitatilor. Paceaa dwat tot restul exarixatuiuisau.
deadrumul ostatecilor

I
S.Focas- 602-610
Flavius PhocasAugustus
Tiberiusi'Ieodosiucei doi fii ai lui Mauriciuaufost ucisi infatatatalui
lor iar fostul impiuatla randullui a fost omoratin fatalui Focas.Prin uciderea
poporulsi Senatulau inceputsail vadacu alti ochipe noul
acestora
conducator.
Singlnrl carel-a felicitata fost papaGrigoriecel Mare,aceastadin
cauzamasurilor
luateanteriordeMarxiciu si denemultunaireafatade
noul
patiarh de Copol.
Ceeace i sevor intamplape viitcr lui Focasvor fi exclusiv
repercusiunileacliunilor sale,caci demareaza
o campaniede inlatwarea
multora,incfusiva celor carel-au susfi^trut.Verzii cerecu pBtini:naintei-au
tinut partea,ii surttacwnpotriwnici;insa,isiva gasiajutorulin facti'anea
arlbashilor.
Sifuatira
seagraveaza
atv*cicandChosroes
II, considera.ca
este
necesirsail razbrulepe Mauricilr cucerid Edesasi inaintandpaa+la Cezareea
Capadociei
Din exarhatulde Cartagina,Heracliuscel Batranil triraite pe fiul saula
Copolsail detronezepe
Focas,actiunecarenu a btampinatniciun fel de
opozitie.Portilecapitaleiii suntdeschise,
ajrmgesail ia pe iraAaratinolxeuna
cu familia si saii :macelareasca
in mod asemanator
i* piata.

I
I
I
I

E
g
3

fVEpoca heraclida
610-711
Odatacu Heracliusseincheieistoriaantichitati
i tarziideoarece
innperiulse
grecizea:za'
institutiitreseschimba,unelecutumeorientaledevinlegi si senaste
imperiul arabo-rnusulman.

6. Heractias- 610-6Ej
'HpdrAeroE
<DAdploE

Heracliusll a avrrt,douasotii: E;dochia si Martine(neproata

i'i). Fiel seil din a
douacasatrlrie,Htlracleonva dom*i cate"*aIuxUd*pa car.eva rifiEe.,Conste,ns
II,
constantinrV Pogonatulsiuhinrul drnaceasfa
dfurastie,JusginiailE
.Rhinoffiletosa2.
In afaradi*xtstleimai s.**t"Leontiu (695-698)si TiberiuitrE
Apsimar(698-705').
Principaleleprobft:meale iui tr{e.'ac}ius
surt:
-stabrilireasla.rilcr in P. Balcanicaa3
-perir;olul persarlclasic
-apafitralui Mahomed.

arIa

I
I

J
I

oficial pentnrprinra oaratitlul de basileix dupareanltatulplin de sBccesal razboiului di+ 62q

Acest titlu existain Oriientde secoleiar odatacu secolulIV a Cevenicoirisnuit si in partile greeestiale
Imperiului dar inainte tle llerrctius nu estgcunosct*ca fiind oficial
ot
Cel cu nasultaiat.
o3
Dupa ce cucerescin :582liigidunum/Belgradul"panain 5g6 ajung sa octtle:
ViminaciurrA(ostolac,Naissus/l{is,Sadica/Serdica/Sofia.

In ceeace privestePersia,Chosroescontinuasa ataceimperiul si dupamoarrea

lui Focas,folosindu-sede situatia de ruina in care se gaseaimperiul. Inh-un
timp foarte scurt cucerescteritorii importantepe carebizantinii nu eraucapabili
sa le protejeze: Iiiria, Palestina,Egipt.In 611 cuceresteCezarceaCapadociei
careundevarcptlzenta un simbol penfu Chosroespenffu ca el acolo se
nascuse.Infre 61,1-622imperiul bizantin esteparalizat,nuare capaciiateasa
rcactionezedeloc.

I
!

6.7.Primul razboipersan

Tot in 611 o armiltabizmtina refllceresteCezareeader doi ani rnai tarziu

bizantinii sunt inlfuantilaAntiohia si persii cucesesoacestorasde ccastade
unde armatase innp.arte:
-unii se incheaptaspreCiiicia, Tarsul de S;
-altii se inclreaptaspreDamassi trer.rsalimun.-leajung in dl4.
Infre 619-6Zl:crrcerescAlexendrie si Egiptul.

6.7. 7 Cucerirea lerwssliwa,wleei

ln 674persii asediazaIerusalirnul.pafiarh fiind Zakamasi ca'deobicei, erseii
cochetaucu adversarii. Esie o sifuatietragicadeaaieeein r:rina atacului nrcr
ca la 60.0ffi de cresfini,situatiela careau s-er fi ajunsdecatnl.ai fi fost nisie
exaltati.
Persii, fires,te,.
incep'.rcera
negocierilecu crestidi, dsar ca separei,
populatiaeweieasicaintraseur negocieipersonale.In plus, unii <lintrevErzi si,
albastris-augandit sa spelecnoFeacrestfoii'lor
ricigandcdeva garzi persaoc.
Asediantii, enervarti,intra in oras si ucidtotul in cale, evident,ghidatr da unii
din locuitorii orasului. PustiesebisencaSf. It'{ormantsitorttraadpe crxtode si
pe patriarh,obtin cheilede la relicve sfiaite,cluxrar fi: lancaa,btretele-.Cnicea
'
etc.pe carele duc la Ctesrphon"capi$alaregat*1*ipersarr;ge-ttcam prea
exagerat.Probabil c+dacaIer*salirnr:inu ar ii'distr*s,in asafel, nlcl Fleraclius
si Birerica nu ar fii fost deterrninatis*reaciioi?ezecu asapr,riere.
Patr. Serghirea fost cel care a avut simt poiitic in aceastasif,-raticr.
Din
graye
in carese afta imperiu!, ofere toatevaselesfinie
cauzasituatiei atat db
pentu a fi topite; iastfe.lacestrazboidevineunul sf,ant.

6.2.ReorganizAre
Pentruo perioadalunga de timp, terrnenulgrecesczo S6.uca insemnato unitate
militara stationataintr-o provincie si doarmai tarziu, probabil din secoiulVilI
incepesa fie desernnda si pentruprovincia in care aceastaera stationata.
Principatrulin or bizantrn cu privire la chestiuneathernebr esteDespre
themescrisade ConstantinPorfirogenetul,imparat din secolulal X lea, datand
deci intr-o perioadamult ulterioaradinastieiheraclide.Precursoarele
acestui
sistemsunt exarhatelede Ravenasi Cartaginaformatela sfarsihrlsecoluluial
VI lea.

B
g

H
I
t-l

IJ

fi
rl

l !
t !

ti

Heracliusa conceputsistemultemelora4condusede un generalsfateg

care aveain subrordinesi administratiacivila. In prima instanta,lshtegul este
shict conducatorulmilitar al temei si doar supravegheaza admtnristatiicivila.
Este o combinatrleinfe sistemullimitanelorot.omanesi al exah:rtelor.
Imparaful construiesteun sistemin careun soldatprimeste o bucatade
pamantpe careo muncestesi pe carese stabilestecu familia. Platesteo taxa
militara dar are obligatia de a participa la oastesi de a-si procura singur
echipamentul.El ramaneasoldatpe generatie,incat economicploprietateamica
si mijlocie inceprlsa se mu'ltiplice in detrimentulmarilot ptoptirtari de pamant.
In acestmod, statul culegeatat impozite catsi soldati care sgnt atatromei cat
interesatisa isi apereprolxietatea.
In prima instanta,sisternula fost limitat la Asia Mica, de erceea,
arabii nu
au reusit sa o ocupea6.

ts
B
E
g

Temeleerau:
-Armenialkon (N.E imperiu.lui)
-Anatolikon (avatoh4 rasarit).
-Opsikion (centru,orytrror.)
-KarabisiarnionA(ybirrhaiotai (temamaritima in S-V uncleera stabilita
flota).

B
g
B
g
3
3

Afl}O.ENIA K

$, g**-i'olrror

I
-.i

;
i
i

Unitate militara caredevineresponsabilapentru orgmizareaintemasi extemaa teritoriufui pe care

esteincartiruita.
ot
Soldatiin districte derfrontiera.Eran infanteristi ctre aveaurolul de asiguragraniteleindepartateale
imp. Roman.
*Abia maitarziu, ganivor
reusi,putin cateputin sao ocupe.

I
I
I

Intre organizarear
acestorthemesi militarizarealmperiului persanal sasanizilor
sub regii Kawadlhsi ChosroesAnuqii.ran, in secolulVI, exista o asemanare
izbitoarc.Si in Persiaa fost impartit intreg teritoriul in patru comandamente
militare.
cu putine exceptii, therneieerauguvernatede strategi(strategoi).
Conducatorulthermeikibythaiotilor era nurnit drungarius(viceamiral) iar

guvernatorul
thernei
Cpsikion
p'drta
titluldecames.

6.2. Confraofewsivabizsntitas
Pe perioadaconfi'aofetu*vei,regentaesr'etransfere'ra
in mainile patr, Serghie
(cme conduceimperi':l Cmp de 6 ani) si patuiciuluiBanos.
Pentrua puteairltrto am*tele spre Crient. inchele lr','6\*pece c$ lunt:i
avar.
Heracliuspleacape -5a-or62?,'t douazi de PastispreAsia. veilind cu o
experientain armata.vaiii-itia ceesc+ ulterior va piirni snmeelede blitzlrieg,
deoarecepune acr;eiEt*lpe ca','a,teiesinu orice ca:r'alerieci pe arcasiiceleri,
astftl doreaca totul sa se Cesfasc"are
rap-ld.Ac*ssta tacfica o exeFseaza
tost*,
primavarasi';ara si recrutea-za
soldeti r.Jinorient.
.laavea
Prirnul stac
loc in toar:,ina,.
irnpofiva generalui..ript-rssn
Sahrbaraz(rnishetulpersen).t* 622 seva intcarcepen*-+scurt tir:p iil C+po,l
pentru a irinrite urr Hbut manr hgnult:i si drepi garantle,rude aproEate. In 623
prin Capadociasi pr*pune paceainsa ClrosFoes
reia contraofensiv'a
refuza. Se
indreaptaspreGanzak,orasul lui Ariar*ir,orasulreiig:cs al zcroastrieni.lorsi
platestecu aceeasinrasl*rapeninr trerusalim.In 5?5 recftrieeuesr-.ldatidintre
crestinii iaztci din Gecrgia. absagilabhazisi iberi din E l"f.l.tegrcr.Fireste
ChosroesllParvez a aplice.o tac&cautilizata au*rtencr
i1ebu*icr.rllui. Ch+snoes
Anusarvan' anurlle,planuiesteiinprer.macu avarii nn atac concentrat.Triffiit
annatespreCalcedcncondueede ge*. $ahi:n.
Ccpolu} se va'r:eder!incercuit de aima+.a
avaro-slavo-persaiein 5?6.
pe
Atunci an arut lcc procesi**i
strazilecap.italeisi pe zliiurile incoajwaioeie
}vfaicii
I)arnrilri*i
si cu ac,Jpsrama;nful/manfia
Ei. Flota c*re nlr puiea
cu icoana
(,o!i' elizeikos),
grecesc
fi intrecutade nfuneirisi care av-eain doieresi focul
respingeatactuile. $ahim se refage spreSiria.
Heracliusisiirnaresteefectivtrlmilitar sr ciao lo'giiuradecisi'ran 527 tra
Ninive, ii infrangerpepersi si ii obl4gesa accepteconditionetpacea.
Un lucnr mai esteimpo.rtent:aliant-acu cazarii,popor furcic care
reprezentaun pericol pe Volga si caic in secIX al'eaer,sa
se rudaizezepenti,uca
cu cazaEiiimpotriva persilor Car
in secolulurmator sa dispena.Initial p,lecasera
acestias-auretrasdeoarecenu eu snportatzonade rn*nte.
Chosroesa fost detronatsi r:cis iar fiul sau,Ko.;rad-$iroeincheiepacecu
Heracliussi astfeldevinevasalulbizantinilor. Heracliusa promis saprotejeze
pe Kowad dar si acestaestedetronatsi ucis la randul lui de cate $ar-Baraz
carecochetacu crestinismulsi chiar un fiu de-al sauva lupta mai tarziu de
parteabizantinilor. Persiase va confruntaincepandcu 62U9 panain 650 cu
anarhiesi lupte pentruputere.

E
g

E
H

n
LJ

r-'l

li

i'l

T
E
F
E
E
g
g
g
g
g
g

Bizantinii s-aubucuratde victorie insa vor trebui sa faca fata

unei alte
forte carenu va mai respecta tatatele deoareceera motivata de altceva,
anume
de religie. Astfel, cu noul adversarnzboaielenu vor mai fi numai granita
de
deoarecerazbotniciinu vor mai lupta in numelelor ci in numelelui Allah.
SfantaCrrucea fost readusain 630 la lerusalim,teritoriile sunt retumate
si dupa cum povestestesebos,lu,rleaplangeade bucurie careinsa va fi
de
scurtaduratadeoarecela avzstrnouluipericol, cfllcea va fi dusala
Copl penftr
ca in 636/T,Ierursalimulsa fie cucerit din nou.
O naditie necomfinnata de sorginte islamica spuneca bizantinii m fi
primit o scrisoarrldin desertprin care ar fi fost ro*uti sa se supunasi sa
devina
credinciosisi sa rseinchine lui Allah. Tot aceastatraditie o. ,p^"ou,u
neascultareaa fost spreraul bizantlni,lor,caci, dacaBizanful si persian-ar fi
fost intr-un astfellde conflict, am fi. avzitde islannca de o religie minora, stinsa
de atacurilecolaborateale lui l{eraciius si Chosores,inss camfania celor doi a
epuizatcele douarimperiiincat nimeni nu-si puteaimaginarubin desertulin
care refuzau sa irrfre atat bizantinii cat si persii, va venio lume dura care va
infricosa si va duceBizantul de la castigia defensi";a.Ei de fapt nu stiau ce se
peheceain deserl;deoareceregatul arunrit se retrasese,ia inainft:realcr ers
blocatade gassanizisi ei la ranctullor de lahmizi.

6.3.Mohumedrbn 'Abd .Altdhrbw'Abd ai-Irruttaiib

J^s^ O +rirf. .! .c,cJ + + c' ,..lLJl

!l

l
'1

j
I

I
I
I

La Mecca (Macorerba)existao dinastiecomercialaa c',.lraiqtilor.

Dintre ei, cei
mai smaci erauhapmitii caredominanorasul,ei faceaupartetlin categoria
arabilor sedentari,alaturi de cei'nomazisi semi-nornazi.Ceeacetoateaceste
categorii aveauin r:omunerauun set de norrnepe carele respectaucu sfintenie:
- sa nu.distruga oazele
- sa nu ucida femei si copii
Este o lurne carent cunoastefilosofia ca atme,cimai de grabamagia.Religia
esteuna animista,insasicentrulcultului acfual estede origine preislamicasi
Kaaba se afla de mult in centrulMeccai, centru cosmopolit.S-a intamplat ca
unul dintre ei savorbeascade una din zeitati, Allah, si sa spunaca esteun

sing* Dumneze,r.
Conc.ptiilelor religioase
eruuptioritve.Triburileaveau
zeitatiproprii si obiectelor sacrecum ar fi pietre, copaci si izvoareprin
intermediul caroranaz;iau sa ghiceascaviitonrl. Credeauin existentafortelor
bune si, mai frecrrent,in a celor rele, pe carele nrlrneeudjinn. Rugaciuneaca
fonna de cult se pare ca le era necunoscuta,in",'ocarilelor fiind de cele rnai
multe ori cereri de ajutor penb* rezbunare
Nepotul lui Abu-'Ialitr,din tribul B+nu Fla;in, rrvtrahcmed
cresc*seimpreuru*cu
varul sauAli decareceparintii sau,Abdullah si An*na incr la putiil tunp dupa
nastereafiuhri lor'.Ivlai tarzlu aveasa munceascain casaunei.rarjuvesarace,
Khadidja cu caress va ca.qatorisi va unbla pestetc-tsi'v'aveCeatoatereiigiile.
El maiaveaun unciri. care dupa ce peregrinase,se ca!::gansela crestlnisnisi de
la el va afla infonnatii Cespreaceastsreligie, El al'ea u fiica, pe Fatime eiincare
se trag arabii fatirnizi.
Mahomediave&oreligie recsienrcacareiinp*re3 uniiatea.iuiD'umnez+u
si astfetr.ela avut rdelu^ciatcu rebii tribali cat si cu cei din cras purtaedrezbai
cu ei pentro a-i aclucela islam. T'rasa'turaspecifice a ini'ata,lurii sale o co:lstit'.:ie
realizareaunei dependentetotale a o.r:n:rluide Dunmeee.;si o srlptulersu.ryba
fata de voin'r.aLui. Religia si-a luai nrmele de Isiafilcars rngeaf,nlta,.
a te
fi
sr*pus
lui
Dur,nszeu:'.
abandona"sau,,+
Interzice c*rlsyrlna;eosangeiui;a
porc
a
catnii
d,e
si
a
camii
anirnalelcr
vinului,
cars Gu{}'vlrto incrartenafural*
sacri"ficii.Ceea,c..e f,acrltel a f,*st ceva
sau careau fost fc*ositepenfu.*r
extraordinar,le o{ieraarabilol o ri:orala,-cidesi esieo retigie poligaman'r estesi
o religie absurdaintrucat cei care d*reistesa aiba,onouasotietrebuie sa ii ofere
si conditiile necesare.Aceastapracticaestepreli.lataiiin cufureesearite=oechi.
Totodatael le-a dat arabiior o conceptiereligioasareonoteis,ta,le-eofedt o
noua metafizica,u!ilunivers teo.lcgicir carenu se p+ltear;ganrii,adicea
contribuit la ceeaco spoatenu"mie:nancipareaarabilir caie nu s-ar fi puf';t alni
nicio<iatainbe ei.
Islamul nu iarfi iuat anrplcaied*ce nu's-m f,i irnpuspolitic si militer.
Mahomeda incalcattoaepri*cipiile ar'abiloeprelsiamicisi a-qiftEa reirsit sa ii
aducala credinta.Ei-nu a mai pe,rmispoetilcr sa se iupte in paa;riietepcetlce si
abordeazao tacticamilitera. eceeaa razbo'luh*iin miscare.

iwlie 632
6.3.7 Hegira- pfimul a';*aEerei er'*bo- #edas##rwsee{'-}6

I
I
3
I
I
!

g
g

il

Ln622 predicalui va fi disperatpe toafel':rnea,sicsnadortaliisai se ho"erascsa

in care
scapede el, ucigarrdu-I.La N de Mecca-existaun orasreegustoresc
prirnit
pe
locuiau evrei si arabi senumeaYatbrib. Cei din acestorasl-au
Mohamed si din alest motiv oras:* va in.cepesa senur*eascal#edinatah
Nabim.
1 i

I i

o'Anul migratiei sauanul fugii, hidjra in araba,deformatde europeniin hegira.

l,l
I t

E
E
g
g
B
E
g
g
g
g
g

g
g
j

Mahomeclmoare in 632 si multi apos,taziaza.

Noul si de fapt, primut
cali{ Abu Bakr, se va lupta cu acestiapostati.

6.3.2Mostenirealui frfohamed
Din nefericire, ellnu a reusit sa laseun.succesorpe linie masculin4 lucru
careiar fi permis sa intemeiezeo dinastieprofetica.Avand o familie atatdenure,
a
lasatdrept vicar (catif) un unciii. lwcarelerul ne vorbescCeo succesiune
directa, o numire.
Aisha bint Abu Bakr. in bratetecareia.Mahcm,ed
a nerxitera insotita in
incapereaprofettllui de catre generalul 'IJrnar ibn al-Kh apb (Cmer ibd al
Quitab).Atunci c;andauintoatapropiatii in cortul def.ictului;Aisha a spuscape
tatal ei l-a desemnatcalif, insa Abu Baks sustine espeUroar l-ar fi. veztttcelii
lucru cme de altfill se va intarnpla.Intie 632..634a.avutcalifafclAbu tsakr,
peri',oadain care sl-aocupat de apostetl Dupa n:.oarteaiui, calif a devenit Umar.
Penoadaarceasta
origarriga?,de lupta cu epostaiii.atrezit interesulpeatru
teeitoriik c'eIa"N si penfi"uprinaaoara arabii isi fac aparitia in peioada
Craciunuhri''inPalestinaiar ur534 avenrprirna.vesteclespreei de la Sofronie,
ep. Ierusalimului din una din predicile sale.
In mai 634, Khatridibn al \Yalid cuceresteBssti'aiar ia 23 augustcalifol
Abu Bakr se va stinge din viate In enul urnrptor ci:ceresEmesa,Damascul
estepredat in mod pasnic, actitme din care sepcete intelege ca locuitsrii
orasului se simteaumai apropiati de areHdetorita limbii Co*.r* si a atitudinii
autoritarea Copolului. In 636 arabii suntnevoitisa evacuezeacestedouaorase
proaspatocupatedeoareceblz;antlrriipofllsc conb*c.ftnsiva insa una relaxata,
insasiimparafuFvalua atifudineaunui obserraior"siftrlva particrpala nicir.ma
din lupte. Tot in 636 cucerescteritodile i:steilleale Siriei ri rmuiului iar in
iulie primele de la Jabiya.

Mustim*mdSfpgi*ti:n*
tr,##S
ffir#w+n*$rts
s35- S36$D

#.*** fr

:iii ill: l

t]

: r'r.; ,:pfi

L-f

'g*xfihl{B,ilI{}E
"rt

,. . tlit

SF.rwfiIiii{ *i*S:grf
ld ii*Ji nr *,i**+#
f,*iPrl4

t*,rrit*srylry *"1*

f"lfiIlifi i nrli,.uii; rr#

t}i1.."S#,'*,3!
i,il*linr i:tirx:rarte! Vtrr
rlrrolrt rf Yanx.:rrii
9prreaf'F

fil'
*

ffi

$l

$.:

t,

s.*
f'
k;
ii

3
di,.

g,'
i;nij

R
U

9lerar'lirr
;'16ry#+qs
-$
&mtrrlx. *ffi,*{ff 4.'i:i

r1

fl Effiiltl*:*r r';* t:ruef.',

fiItark" "t:d{i&ilfi;i$

IJ

tl
r]
t
t

l
l

t f

IJ
t"-l
l

l i

g
E
g
g
g
g
g
g

g
g
3
l
I

J
t

I
I

6.3.3Yarmulc
Intre 1120 august are loc batalia ceamai irnportanta,clela raul
Yarmuk, bataliercare a pus peceteape istoria omenirii. Fara aceastavictarie a
arabilor ei nu ar fi avtlt acelasiparcursistoric. Ea a crea'cin randul arabilor
incredereain foritelepropni si a creatneincrederesi deziluzie in randul
bizantinilor- Daca Heraclius n$"s-erfi comportat atatdelarnenta'oil,sit-ratiaar
fi fost atta.Ei isi stabilesccartierul generalla Aetlohia si csbt-araspreDara:asc
si Ienrsalim undersrmt infranii; desi au a:.ruto anr:a'rariet su.penonEe
n,:*nieric.
Heracliusls-amulf'.rroitsa condr;catrupeleCin.Aatichia fie pentni ca
adunaseo armaterfoarte$I,lftlercas.s
si era increzatorin foriele ei, fie peniru ce a
simtit ca.ethpu]i sa serefaga deo*recestareaclesanatatei se inrauiatea.
Arrnata a cemt ajutor de la Al Menzur (b'.anicu}Sf. Ioas Daraascidq)din
Darnasc,insa le erstereftlzatacer-erea
din variaieE:cti=ne
unul dlnfte ele fiind
acelaca arabii se ara{au.maiblanzi cel'p,utinc3hp';cct de veCereecon,:nic
comparativ cu biipntinii. /treixi il cho-arrra
pe Khalid ibn al,XValidcare ar,reeo
armataetelogenacu soldati de va;ste si Cesexedlfe.rite.Despreaceasiaannata
se mai spuneca"existaubiblioteci.vii ale coranutrui-(a.l
eerai canon.;sfi
organtzatuhericrsub Csman;prob.abilCeaic.i.'ei'o,stinflueniai Luthel).
Armatele, etrauapfoxiri:ati"-de 80.G00de bira*:tini si 20.S00,dearabi.
Lfareaprct*erea a fost ca bizantieii erar*deza'..anta;aei
Cin p::nct de
veCeretactic. LTnalt dezavant*j'afbst ete;ogenitateatr*pelcr reerstaterlin
diferite zonecarenu av-eauntci un liaat, cere n& era$rnai'ateCei.Je*:rde
tazboi sfant.Pe de alta parte arabilor ii se of,eaeaposibi$it*t+*dea a frai intr,c
zonafertila, ei aveaucredinte,sii'Jeal,ayeaudsrinta de s so imbogad.si
convingereac&'auj*cat wlrol esential.(Dezordineabiz*.rit!n{}se,vGleveiieaoin
Egrpt unde arnatarvafi condr*sade cinci generali.)
Un a*t dezavantaj,
al bizaati,qil*r a fbst aceiaca ga.renizir;banughassanii
conciuside A1 Giabaiatrei:r:iat*s+joace rn rcl iii:porta.*tin ecesiatac,insa i:-ri
motive neckareEU-r'orreactiona,asa.cur+],
s-a stabilit.
Terenul de ,[arau Yarrnr:k er+ deiuros iar peio#a an*iui eia une uscl:ta.
Bizantinii stateaurcufata.spre&ser$ de unCebat*a urtrr,,anicare aduceatot
praful, pe candararbiistateaucu.spatelecaffe desestrIn batalia decisivas-a
intamplatca acestvant sa bata.Pe de alta parte a interv-eni.t
si o rupturade
comtrnicatiicu gassaniziicareasigrrau ce'd'aletria
si Omar a reusigsa ii in*arga
atat de dur pe bizantiru incat Heraclius ii:fra in d.epresie,esteCezorielltatsi unii
cercetatorisunt de ptrere ca &cuma dobanditsi talasofobia.Ei s-:l intors pe
uscatpanala }lieria undeva ramaneo perioadabwia de tirnp panacandseva
incumetasa treacaBosforul, de altf,e,trecereas-a fbcut cel putin intr-un rnod
bimr, deoareceoanenii imparafului au fost nevoiti saur*ple corabiacu nisip si
vegetatiepentru carbasileuls&se simta ca pe u.scat.

I
I
I

B
B

Damascu,lla fel Cepasnicsi apoi fec la CIcuparea

Arabii recL\ceresc
imprejurimilor"In aug637 cucerscGazesi in sept,Ierusalirnulcareaccepta
predareadoa in nrainile lui Cmar al Katab, fapt caresepetreceefbctiv in ian
638. In decembrieanul urma3or,arabii confusi de Amr trbnal Ab invadeaza
de litoral a Siiei si Palestineipentru
Egiptul. ln 640reusescsa cucereasca.zona
ca pe datade l 1 februarie 640Heracliussil moara.

6.3.4lerusalimul
Dorinta de a ocupil Ierusalimul se trage din summasau $)nna (faditie) unde se
spuneca Mohameda avut un vis in careun inger ii sptmesameargasi sa il
intahremcape Allirh. El e$e dus de un magarpe careil chemaAl
BaralclEbnaclBboracpanalaal treilea cer unde se intalnestecu Moise si apoi
cu Allah caremataca o sferarece, si discutadeqprerugaciuni.Ei ajung la cinci
rugaciuni,cei cinci stalpi ai isiamului numiti arkdn-at-Isldmreanrnatein
cunoscutulHadith al lui Gabriel"osi acesteasunt shahada(creanl),rugaciunea

G
fi

t l

LJ

ffi
ffi
il
n

t
t

o8Onedaywhile ttreProphetwas sittingin the companvof somepeople,(The anlgel)Gabrielcame

and asked,"Whatis faith?"Allah's Apostlereplied,Faith is to believein Allah, IIis angels,(the)
Thenhe furtherasked,"What is
meetingwith Him, HisrApostles,andto believein Resurrection."

t i

I t
t l

T
E
g

B
B
g

zilnica (salat),milostenia (zakdt),postul in timpul Ramadanului(sawn) si

pelerinajul la Mecca cel putin o datain viata (hajj). oricum, ceeace este
aproapecert estefaptul ca nu a',leauaceastaidee in momentul in careau cucerit
Ierusalimul.
Sofronierezistaseaproapedoi ani asediuluisi a avut o intgitie
extraordinaracerandsapredeacrasul nurnai lui Osrnancareera imbrecatc&un
pusbriccrestin diindesert.La vederealui, sofronie a ramasuimit; de fapt,
modul lui de trai era si cee* ce ii aduceafaima. Se spuneca atuilci candsi-a
vanrt generalii,i-a certetpentru ca deja au luat piada.
Definitiv, Ierusalimulsepieda.in 538, SofroniefiinC cel carea ir:rilanat
,,cheile" si i-a facuiiui Csmen*b.:rutr
orasului.Traditia spuneca in turnul cel r.nai
inalt Sofronie a r'ostiil ,,Uraciuneapusiiei la loc inalt". InhanelinBisoiica $f
Mormant si venhldtimpul clerugaciuae,Csmana refuzat sa se rcage iir
bisericaci seva ruga in'*ariex, deoareceirnamii rg:rnaasa transfccaebisenca
in rnoscheedacaacesias-cr r."1::as.ai
in ea.

6.3.5ESryt

Se mai intampla ca h atmata.erabacr: generelulrkac ibn ai As se se r:p* din

armatad,.rpucucerirea.Ierusalimuiuic,;6000 de soidati si sa se hcrepte spre
Egtpt, cannpaniecarenu :r fost cer*ia de calif,.El a ajunripanah,Alexandria.
Canrpaniaincepein 639 si setemliira iil #9.lnacea.peric.*da, pairia-rhulCircs
al Alexm&iei caredeti*ea s.iputereaserularae creato sterede sp:rit os.iiia
Bizantului. E} eranscnotelitsi persecutasedur pe rnonofrziti.in secreifaia de
populatia.orasului;pecaFeo indercna"ierezistantafat* de arabi Ln:eeu acosd.';l
Martinei a dus nel3ociericu"Amr.
6.4. Succesoyii tlai Her*ctius
De altfel, Alexanelsiarepreze*tao proble*ra secl]rldarefiind.si:rclesaiaCo
incalcealade la frsn crer.iad* factul ca.Fferactitrs
a lasa5cioi uniiasi, pe

HerakliosNeosKons"rantines
(Co:rstantin
III) si pe Her*cieonas,
f,ul il{eltmei

Islam?" Allah's Apostle repiieC. "To ".vorshipAilah Alone and.none else, to offer pra;;ersperiectli. 96
pay the cornpulsory chrarilr (Zakat) aecltc obse:-,.sfbsts dur,r,=rg
the mo:irh of ^R.aniadan."Thel he
fiuther asked, "lVhat irsihsan (perftction)?" i\ilah's Apcstle replied, "To 'ovorship;\llah as if you sec
Him, and if you cannot achievethis state cf de",'sticntlien you i:nustccn:siderthai i{e is lcoking at
you." Then he further a-.ked,"r'V-hen,rvillthe Fii>'arbe esieblisiled?"Allah's Aposile replied "The
answerer has no better knowledge than the questioner. But I rvill inrbrmyou abctit its porients.
l. When a slave t[ad,v)gives birth to her rnaster.
2. When the r;hepherdsof black camels sta,-tboasting and competing with others in tbe
construction"cf tall buiidin-es. And the F{our is one of,five things which nobody kno.*s except
Allah.
The Prophet then recited: "Verily, with Allah (.1-*one)is the knowledge of the Itrour--." (31. 34) Then
that angel (Gabriel,)lelt and the Prophet askedhis companionsto call him back, but they could not see
him. Then the Prop,hetsaid "That was Gabriel who came to teach the people their religion." Abu
'Abdullah
said: He (therProphet)consideredall that as a part of faith.

caremoare de fuberculozain martie. Cu toateacestea,poporul il impunepe fiul

lui ConstantinIII, pe Heraclius ConstantinfV (ConstansII) prin Senatcare
capatadeodatainnportantadeoarecereprezintasinguraautoritatecarepoate
impune un conducator.Tot cu aceastaacazie,avernprimamutilare in istoria
Bizantului, caci trdartineisi lui Heraktreonas
li setaie limba si mainile, moment
in careoamenii ei cum ar fi Cirus al Alexandriei vor cadeain dizgratie.
In642, Anr, nu estevinovat CedistrugereaBibliotecii din Alexandria
caci oricum nu mai fusesece era,ci de';enisedoar o umbra a umi:rei care
deveniseastfel in 391.l* 644,rnotre califul Omar si in lccul lui estepus O*nan
carenu stim din ce motive, il destituiepe Amr creandu.-se
astfelun gol de
puteresi neincreclerein ranful arabilor si de incredereal bizantinilor caretrimit
pe Manuel sa cucereasca
Alexandria pe careo .v'crtino doi a# candGhan isi
facuia si il va repunepe Amr carev-a recuceri
va da seamade g:reseala
Alexandria.
Coptii, in fiunte cu pafi'. Veniamenincheie un tratat c'* rloua ore*dr:ire
aratandastfel ca o preferacelei de la Copol. Era un tretatp.riacare$ftrlon
musulmansauun,credl:cios al'cariii poatetrai in tere islamului. Ei era* un fel
de confacfuali carefrebuiausarespecteun set clereguli. Acesti ,,chfrasi."erau
organrzattin fimctie de liden-.l lor religics. Prin acestfi'a"ratei avesu drept sa
si isi pierd drepfutde a aveaarffie.Platea::cBe
asenaenea
detinadom un margatr
arabeeraume,imici' decatcele
capitatiasi haragu,l(ta;raagricoia),<laraceste*+"-<e
bizarrtrne. Tratafcrl,d*pa cun$aln s$us esteincheiet de siro-iacobiti si de naulti
ebrarhcareraspundein fbta autoriietii araboc*
ortodocsi.Grupareaa-ve{}ur'r
critica.
capul, de aceeasitluatiapati:iarhilordupacadereain:periuiui dev-irae
1n646, deci. cucerescAle:qandriapunandastfeibine picioi:*:lin Affca.
Ulterior cucerescCartaginaal carei exarhserasculaseirnpofriva"imparatuluisi
doreasa ii ia locu.l,astfetraceastainitiativa estetaiatade traradac.rnacu ajutorul
f,oarteimportani a fost Nfuawijecaio,
arabilor. In parteaSiriei, un generaE
ajungandla mare,recunoasteimpcrtantaflotei. El es-teajuta'tde matelotii greci
monofiziti careil inva.taprinhe aliele si cum sa facafoc*l greoesc.
Incepen 642/3 carnpaniaterestcainspreli atacandte,*itcnulanneansi
fel de ideal eshatlogic.In 647
avanddrept destinratieCopolul cerereFlrezemtau*
cucerindCezareeadar isi dau seama.cateritoriul rnuntil''or
intra in Capadociar
Taurussi Antitaurus estenefavorabilr:nor oarneniai deserfuluisi astfel,se
retrag si atacape rnareCiprul iar fupe aceea cucerescRhodosulpe care il
pustiesc,momentin careestedistrussi colosul cerecricunnde prilr 225erula
pamant.Acestaa :lostvandutunui negustoreweu din Eciesacmel-a incarcatpe
900 de camile.Urmatoareainsula atacataesteCretape careo pustiesc.ln 654
are loc o bataliepe litoralul lician aI M. Mediterane.ConstansII se afla in
fruntea armateicareesteinfranta,e.-tinsr+siabia scapandcu'r'iata. Doi ani mai
taruiu esteasasinatOtrnan,asasinatpuspeseamalui Ali, casatoritcu.fiica
varului s2, Mahomed,Fatima si care s-a autoproclamatcalif, motiv pentru
care a si fost suspectatde asasinat.Sustinatoriisai sunt ceeace mai tarziu vor
primi numelede q:iiti. Asasinatulil determinape Muawia sa incheietratat cu
bizantinii. El sevarconfruntacu aceastaproblemaa lui Ali, sustinutfiind de
Aisha il infrangepreAli si impune astfeto nouadinastie,careva durapanain

I
!

n
ti

i.i
il

I
E

750/7, dinastia{Jmayadd-a.De altfel, califahrl lui Muawia eralegitim deoarece

era cumnat cu nrahomed,casatorindu-secu Ramlah, sora lui. Susiinatorii lui
sunt ceeace vorprimi numele maitarziusuni,tii.
Constantirnopolul
va fi asediat abian 670-677dinspreLicaonia.

6.4 Muta:,reacapitalei
Cucerireade cafie arabi a provinci-ilor estice si sud-estice,atacurile frecvente in
Asia Mica, expediciile flotei arabein Marea Mediterana,aparittaregatului
bulgar, inaintare:rslavilor au creat conditii mi de viatapentru Copol care acum
nu se mai simtea in siguranta.In acesteconditii, ConstansII a dorit sa mute
capitalain vechea'Romasauundevainltalia deomecenu se mai simteain
sigurantain Copol. EFa pomit s^Dre
Ita[ia fiecandprin Atena, Rorna,Neapolis
ca sa se stabileasrcainSiracusaurde a petrecutultimii cinci ani ai domniei fara
sa ducala bun sfirsit planurile sale.hnparatul a fost asasinatintr-un mod
wednic de mila in baia din resedintasa si asffed odata cu moarteasa,pknurile
de mutarea capitaleis-zu stins.

6.5 Polifir:a religioasa

'
I

f,-

In 638, Heraclius promulga Ekthesis-ul ("Er0eor6 fftoffcoq-ExB.userea

credintei). El a inteles din experienta'nrilitarac&nu poti face abstractiede
credintalocala, monofizita. Srghie, paft. Copolului incearcao fonnula de
copromig monoenergista,in care ryr.meca exrstadoua firi in llristos dapo
singuralucrare.Fronnulaa creatconfuzie"caci calugm:l.sofronie era.inclinatsa
o acceprtepana cand devine primul c.!re o denunta.
PapaHonorrius,vorbestedetf" o singnralucrare si o singuravotnta
(temilma), astfel produce ereziramono$elita.
Ektesisul a declarat erezia.rnonotel,itaca fiind.ortodoxa dar nu a avrtt
succes.Dupa moartealui Heracliug ConstansII, pe rcesgfondde nelinistea
incercat sa impace imperiul dmd o regula de credinta numita Typos;unfel de
Henoticonredivivus si in plu-s,dajos Ektesisuldin Sf. Sofia. Imediat dop*
impunerealui, papaMartin nici macm-nuceruserecunoasterea
si nu trimiseseo
intonistica si mai mult, tine un conciliu in palatul de la Laterwrunde pmticipa
150 de episcopi,atasatiteologiei calcedonuhri,respingtyposul dar evita sa
condamnepersoaxtasi documentulcaatare ci condamnadoar invataturile.
Constansfrimite pe exarhul Olimpus sa il arestezeW papan 652/3dar cand a
vazst ca stareaera in favoareapryei,s-agandit saprofite de situatiesi sa se
autoproclameimparat. Constanshlndte un nou exarh care pune ordine in
treburi si il ia pe piapaMartin ducffidu-l in fata Senatului din Copol unde este
invinuit de comploft,caci acel olimpus rzlmasese
in Roma, deci i se faceun
procespolitic. Inil;ial esteconfunat la moarte,dar i se comutapedeapsain
exil insa estesupusla umilire publica si abia apoi dus in Cherson(Ucraina), ,rn
avanpostbizaninunde moare de foarne.Imediat dupa el estearestatsi prietenul
sau,Maxim, un caltug.r carenu a ace$at teologia Typosului si care in plus se
nimeriseca in 647 sa fie in Crtagina si sa fi asociatcu acel Grigorios facandu-

i-se un procespolitic. Dupa acestaa fost mutila! taindu-selimba si mana

dreaptaca sa nu rmaipoatascrie s,iesteexilat in Tracia si apoi tnLazicaunde
moarepe 13 atg662.

6.6Sinodul VTEcaffirewic/
I Tre*tsn
paceain imperiua convocat
in anul580la Cqool
CtinIV, dorindsainstsureze
cel de-al saseleasinod ecumeniccare e conciamnatmonctelisrnulsi a
recunoscutdaua.[iri in F{ristcsnnaaifbsiatein*-";* sin$}r ipcstassi doaa'ucinte
i fucrari afuftritbr [r*ryuJ coetgistatz{a,imonisspentru nwntuire't
umnnitatii Patriarhliie Alexmdnei; Ier'.:salunuluisi Alfiohiei, sinulse
imperiufui, au lue$tot';si partele sir:odprhtrin:itepea de roproze:r.tanti.
Patriarhul Macane al "{niiohiei a aparatinteresoiemoeotelisinului si di;l
Ftroterariieeu dcvedit Sinei,
aceastapricina a :flostdcpr*ssi exc+qnunicet.
Palestineisi Egiptului cisdcrinta'Cea gasi o calo de impacarecr: provrnciile
caxenu mai faceauparte din innperiua.fostaba*doaata.Paceac'+Rcma a fcst
obtinutaprin inCepariare+clepopu.l*iiiler*onotelite simcnofizitc ale
provinciilor orientalefapt cerea coirsrbult f+arternuit lc int*rireaputerii arabe
in acesteprovincii.
Sinodul s:ertiil*t lritre 7 ncs 580 si 16 sept681 la Ccpoi, in SelaBc.itita.
Au participei 174 Coepiscopriar iruoaratr;la pa:Cicipatia prinele sasesod'mte
precumsi la uktrma.Lucian:le c".!cr 18 sedinteau fosefoarte cridce. In sedi$ga
18 din 15 sept681 s-a pubiicat nlar.tur:siieade credintacaie inl'ata ca:
In?fuistos suni faua vcentesi rfoua {wcran sE?}e?te{94
stec#te si ntscfiim 6ttie,
corespunzotoore ce{ar {o wcfiA rceaEne
neimpertite si rcedespcttite,Brecurnsi neopwe una o{tei"t, ce*
awteneiist*u*raafifzntrw tstu{v*i:s{si s;'{ucrerii ce{eidiv!,w.
Stelbn*:* fosanaierna{izaiilafei si
Macarie al ler.rsaltirn'*iuisi ucenicu-l.sari,
Teodorde Faran,patriaririi Sergbie,Cir. Fir, Perll I1. Fefu si pepaMorroiu

I
I

I
I
I
I
I

B
B

IE Tra#aw
6.7 OuiniisextEsa*/
tr'si -ltl Ecunr*ric, iustinien
Dornic sa duca la bun sfarsitrnisi:aea,-cinsadelor
II a convocatin 6!11un sincd la Constaniinopolcare a ibst tinut in Saiatscitita
(6 tpo6l.l,oo-'oolh,cupole)si cerea prinrit nuinele de Tnilan sauQuinisext
deoareceincheiamisiunea.celordouaslnoadeantericse. PapaSeryiu arcf.tzat
sa semnezeactele sinodului din cauzaenurnitor clauzeculn ar frinteruicerca
casatorieipreotilor.
postului sambatasi perrniterea.
ale sinodului au cauiatsa reglernentezediferite
Cele 102 cutnoane
intregiri ale disciplinei si ritutui bisericesc,nazuindu-semai alessa seridice
morala crestinain randuielileclerului si ale poporului. S-arecunoscutdin nou
din Roma si Copol si s-a oprit pictmeaMantuitorului in
egalitateascaunelror

I
il
I

g
g
E
E
E
E
g
B
g
H

a
g
?
g

chip de miel, s-a condamnatpracticaapuseana

de a mancabranza,laptesi oua
in Postul Mare.

7.Philiryikos Bardanes(ZII-TIJ)
Justiniantr RhinLotrqetos,
basileulrazbunatoresteucis in 711 si inlocuit cu
Philippikos Barclanes.Se spure ca el veneadin Arrnenia si era simpatizantal
,ului. El facuseprresiunila tron inca de pe wemeaprirnei rascoaleimpotriva lui
JustinianII careil exilasein Cherson.
In mod inr:onstient,pune bazeleiconoclasmului viitor prin inlaturarea
imaginii SinoduluiVI EcumeniczugraviteinMarele Palat.Dh aceastacauza,
papaConstantinl,rcfiiza orice colaborarecu Philippikos respingandscrisoarea
sa de intonizare si tine si un sinod localin carecondamnaatitudinea.In pluq
monteazain basilica"St.Pietro irneginie celor sasesinoade.
Din cauzafapfului ca er&conceutratpe problemele interne, hanul bulgar,
Tervel consideraca estemomenful-oportun sa atsceinoperit*lca razbr:sre-re
a lui
Justiniantr. In plus, amratase revoHarn themaOpslkicn si il defioneazape
Philippikos la 3 i'unie713, orbrnctu-l.

8.Anastasie,fi*

GIl.TtS)

Annata va punepe tron un civil, pe Protoaskesis'dArtemics, pe ctre il v'cr

incoronacu numelede AnastesieII. Acest'om iaruste masuri careduc la
rcvitalizareaimperiului bizantin care esteinca dezechiiibrat.El estecel care
aduceimperiul in stare'rerticelasi pregetesteatacwile dinastieiisatriene. El,
ortodox fiind, a inLlocuitteologiamonotelitacu ceaortodoxa,readucandm
Marele Palattabkrul reprezentandsincdulVII Ecu'eenic.Sepaegateste
pentru
un cofraatacimpctriva arabiior sabilindu-si cartierr:}general ln Insula RhoCossi
cel mai important,,inlocuiestetoti generalii arrr*ieibizantine cu unii
competenti,ceeaoe aFputeafi cwsiderata ca eearnai bu:ralnesiiraintreprinm.
Datorita aceastuiimparat,vaajungestrategLeon IIi isaurul.

9. TeodosieIII (715-717)
Probtemaa fost caropsikienii il dehof,reszspeAnasta,siesi ii cbliga sa se
calugareasca,
si il forteaza pe TeodosieIII careefectiv fuge de aceasta
responsabilitaterealizandin ce situatieproblematicase afla.
De aceastarlataizbucnesteo alta revolta, carepFovineinsa,dintheinele
Anatolikon si Arrrreniakoncondusede Leon si Artabasdescarese aliazasi il
detroneazape Teodosiecu usurinta.Fostul basitreunegociazasalvarea
vietii fiului
sau si apoi se calugaresteintr-o manastiredin Efes unde si moareae.Artaba-.es
primestefunctia de curopalates,un fel de vicere-ee,
paravanpenbu imparat.

l
I

ae
lmparatii erau calugarriti deoarece cahrgaria presulrunea o atitudine de penitenta care nu permitea
ocuparea unei pozitii d,econducere, si era de altfel, o pedeapsapreferata executiei. In canonul unui

I
I
I
I
I

VDinastia isswriag,a
-iconoclasmsa!Teritoriilebizantine
la inceputulacestei
dinastiisereanma
ia AsiaMica,S-E
Pen.Grecesti,
S Italieisi insulele.
r\ceasta
deceCere
areloc cuprecadere
in
ultima perioadaa dorixriei heraclide,perioaCarperecatacloocr:pareatron*lui de
catreimparati oceizionali.
Imparatii dinastiei:

Leonlfr. 717-741
Constantin V Copro*iwV41-i75, din casatorialui Leon cu iiica hanului
c.azat.Irina.

Leon -lv-Cassrwl7T5-780,casatoritcu l;rne, o atelriana.

Irina' si Constantrn780-79'l
Iri*a 7W-842. "inroarata! Bizaet'.rlui"

l#, LesFtIII isg,se+w!

7f7'7'{X

Prin victoria sfrategilorLeon si Aitabasdesaj'rr*gepe fon o dinastie

numita gresit isauriana,ea t-iindde origine siriana.Ccnrfuziade ienneni pleaca
de la Teof,an,caluigarulcronicar din secolulLX cacei}n'meste pe Lean ca
provenind din Gernranicopolis,oras care acir in zon&isa'.rriana.dar el ar fi de
loc din Germaniceea,oras din N-V Siriei N4ari.Acest isan;riande mic a fost
mutat in Grecia,de altfel acestfapt nu eraneobis*,*itdeearecetransplantarile
erauobisnuitepentruaceaperioada.
Leon aveadleinfruntat aceacontraofensivaa arebilor, si va aveade-a
face cu cel de-aldrcileasi ultimutrasediual Copolului careva stopaavansarea

itt i
U

sinod se va stipula in ceea ce priveste episcopii, ca aceia care dep'unvoturile monahal sa fie dati jos
din treapta.

li

T
E
g
E
g

arabilor urmand ca in 732, CarolMartel sa opreascatotalinaintarealor in

Europa.

7Q.7.AsediultConstantinopolalui(aug ZIT- aug 7Ig)

La numai catevaluni dupaintrarealui Leon in Copol.inarrulTlT,asabii
plecanddin Pergam,au inaintatsprenord,au cuceritAbydosul,in Helespontsi
dupace au frecutpe tarrrul euroBean,
s-auaflat curandsubzidunlecapitaiei.
In aceasta
perinoada,
generalulMaslama,fratetre
califului Sulaymanibn,AbdalMalik, atacacapitalabuantinacuo flota de aproxir*ativi80Ode ambarcatiuni
(potrivit cronicii lui Teofan),evidentinh'eelenumarasdu-se
si vasecomeruiaie
si de fiansportal armatelorsi al aparatelorderazbci.
Acestasediuesueaza
din cauzaa trei elemente:
1. focul glfecesc
2. iatma fcrarte grea
3. foametea.

Arabii au ales foarte prost nroinentuilplecerii si bineinteles,b-izanUniiau

confraatacatcu ac;elfoc grecesc.Peisqiulcaroa rezultatdin aceastacor*untare
era sinistru, Demilre pluteau inderi.ra ambarcatirxri.plineclecada'rre.pe uscai;
lasandla o parte catrzelenattraleninfrangerea esie f,ortatasi de interv-entia
bulgarilor cu careLeon se aliase.In726" arabii reiau ofensiveins* de data
aceasta,pe uscat. Atac',xile sunt anualesi rnai alespe granita ciaa"
imperli:l este
acumfenn pe pozitie si-aprcapne
pregatit sa treaca.la,atac.1n740 are loc batalia
de la Akroinon, inrFrigia candbizantinii ptxr capatofeesiveiaqabein Asia
Mica. Imperiul va fi ajutat de aliant,acu ca-zp,m1
incireiatain733 si pecotiuitade
casatoriafiului lui:Leon, Constantin,ctr {iica han*lui, viitoareaimperatease
cazata,Irina.

70.2. Reorganizarea.Hititara

l
Ii

Dupa ce a satvatirnperiul de la disparitie,Leon a incep,:i sa isi consolideze

administrafiacaredevenisedezorgatrizata,.InTtBainnabusito rebeliur,.,.*
in Siciiia,
a securizatfrontier:eleprin tranqplantarea
slavilor in zonedepopulaiesi prin
reintarireaannatei.Candcalifatul ummeyada reiniiiat sir.rl clein zazii ii iZO si 73g
ca parte a czlrnpanieilui Hisham ibn,4M al-Malik, fortele arabeau fbst inf,rantein
mod decisiv, in sprlcialla Akronion in74}. Eforturile salern";liareau fost intarite
de aliantelecu caz;m:ri
si cu georgienii.
Leon a continuatde asemeneaoperade organizarca themelor.A
reconsolidatsistentulptitt dlizareathernelor originale in unitati mai mici, deoarece
a invatat din proprriulsuccescat de usor esteca un strategsapunamanape tron.

I
C f l At D I A

HAR$IA}ION
*

h,F-

AirAsoLrKoN

sl-.k

I
I
3
I
I

g
6
B
g

sistemr:lthemelor.Acest
Din punct de vederemilitar, reorga,,rizeaza
demersal sau'va:fi continuatde imparatii carei-au"urmatdeoareceau inteles
faptul caperic,olulde a-si pierdefronul era cu atatmai mirecu cat therneleerau
suficientesi
mai mari. Micsorimdu-tre,sfrategiinu mai puteaustrangearr-nate
imparatulputeaintervenimai usor prin intennediul themelorinvecinate.
Asadar,Leon, impartethemaAnatolikon in doua,p&t'tadvestica:
Thracesion(Asia, themain generaliconoclasta)si parteaestica;Anatolikon.
fara sa impartasi aceastathema,
Ofera Opsikiorrul,,ginereknisau,Artabasdesn
gresealace va fi indeptatade ConstantinV careva irnpart themain parteade
est:Bukellarion sipartea c'evest: Opsikion. Tot el.ra impmti si themamaritima
a Karabisianilor irr douaunitati, themaKibyrhaiota formatadin S-V Asiei Mici
si drungariatulAigaion Pelagos,format din insuleledin
si insulele invecinLate
MareaEgee.

H
ffi

I 0.3.Reforma1iudiciars. E cloga (extrase sau selectie)'

Ideeaestesimpla. Codul lui Justinianera in latina si era stufosiar cu toa.te

conditiile stricteirnpusede el, judecatorii nu puteauda decizii unitare.Aceasta
esteo lege careareparticularitatileei, si care a fost emisa:,rl.726in numele
intefeptifor si piosifor imparati Leon si Constantirfo. Esteo sele,ctiede texte
mai vechi din CorpusJuris Civilis. Infre principiile enuntate,amintim:

to

Care la aceaweme avea 6 ani.

ti

l i

U
f-n
l l
t t

tL } !

il
ii
li

E
g
E
g
E
B
B
E
g
g
g
3

'

Dreptatea,frebuie f,'acutaindiferent de originea socialaa celui judecat.

-ga
nu fispre'tuim pe cei saraci si sa-i tasati nepedepsitipe cei iagati Cel
putin teoretic,pana la Leon nu a existategalitateintre penitessi dinastes..
' Functionarii sistecauiui'juridicvot plati din trezoreriastatuiui
si se vor
abtine de la prirnirea darurilcr, cu atat raai nnult cu cat impuseserrlasuro
ajutatoarecare asiggrzuaceastalege.
o se pune arocentputernicpe fanailie,esteu:r cod de legi progresist,
stipuland,cafemeilesi co^o.iiidcbandescCrepf.:rirporit* (cum ar fi aceia
ca femeia me drept de mcstenirepalla ce r:n-.uldinbaieti
l*
"ri.rog" parteE
mahrritafe) si instltuita,cese-torisiprimeste un sp'rijin Aeos*UiiCh

statului.

o Sunt infrodusehcirep,*l peealmutilarile cl pedepsecurente:taierea

mainilor, a nasu'lui,a lin#ii, orbirea,taiereaperut ri .i arderealuipublica
dar, cu toate acestea,acestccd de legi estedin nou progresistdeoirece
inlocuiest+pederysa"cumoaqteasipenaiitatile i"'l barli iLprxe de u-cdurr
lui iusiinia*, Acest ccd a.fost consieleraiciecatie autorii,gaiceodanC
dovradade o n**i mare iubiie fatace oar*e:ri ($fentropia).
Infulente rn*i as*pre acestuicod il ar.rdrepf*l ca;ronic si drep.iil,icufu:i:ar
oriental,insa cutunnelepageeeceia ar fi c+ilsubinajuEr***,pun.s rxrCevair-r
secolulal LX iea casd esieebs.lit.
In relatie crunurneleiui LoonIII naaisu*Jainintite trei dccumc*ie
legisiative:
' Cocirnln:ral sauLegea agllcu,ltcreriui(vdprc6
,veopytra6)-+atrascel
raai .muit-atontiadeoarececcntrneindieati=icu pn.riio li dit-e;ite
feno'rnenenoi: prropietateiaraneascc,pn'/'ata,
prcprieieteobstescl,
jlrea
abol
rnuncii obligatc^'$isi introducere&libertaSi de ;-njscare.
' Ccdrrl miiitatr (vepo-coeput:oexdc} estefomraia din e;tlrasele
si
paraifrazelegrecestiale Digestelcr si Cc&xului lui Jusiinian,dh
Eclo,gasi'raulte alte izvoars caie s-au adaugatiegii in -vremunmai
tarziji.Ccnstain pincipalintr-o enuiiqersrede peclepseaplicat+
barfu*i!ordinserviciulri*-rlitarpen'miilrftaciiudpiscum.re;ciia,
insutnrdonarea,dezeriarea,adtrier'*l.
r Legearnaiiima rr,.riian+('r'6irogpo$ior'",,euq#(6S)esteun sietut
care ;regleanenteaza
navigaiia comerciala.

-1
t

i
1
j

70.4.fconoclas*stuL
Este o problemadrsnaturapolitbo-biseieea,sca.Te;<tual
inseameaspargerede
icoane(clao-a sparrge)si semai nunresteicononahie care inseamnetupta
impotriva icoanelo,r.CauzeleaparitieinNIvor puteafi desiusitedeFrniti'*',
si,
din pacate,in functie de haditie senrergepe o antirnitalinie. Noi, ortodocsii
mergempe o linie eroicade interpretare.
Ereziarhii iconoclasnrulu.isunt mitropotritul Toma de Claudopolis si
Constantinal Nacoleei.

lI

l l

l l

r| l

Atitudinea critica la adresaicoanelornu a aparutdin seninci s-a denoltat

si existade cevavreme:
. Sinodul derla Elvira a hotaratca nu trebuie sa fie picturi Qtictures)in
biserica,z:idurilenu trebuie sapoarteicoane.
. Eusebiu dr>Cezarcear fi mushat-ope soralui Ctin, Constantia,pentru
faptul ca ar fi cerut o imagine a lui Hristos.
' Epifanie allSalaminei,ar fi sfasiato bucatade tasatura(se credeca era o
dvera) cu chipul'lui }Iristos, penfru ca pangareabiserica.
t PapaGrigorie cel Mare felicita pe episcopulde Marsilia pentm zeiul sau
cu privire la icoaneledin biserica,dar il mustrapentnr distrugerealor
caci utilitartealor esteaceeapedagogicasl.Aceastaatitudinea papei
tofusi, nu a perrnis intrarea iconoclasnnuluiin Apus dar nici nu a perrnis
formmeaunei teolqii icor*ice.
Problemaprincipala a fost abuzul in pri'rinta icoanelor care de'reneauchim
si nasi labotez, ably,realizet dintr-o evlavie exageratasi pr#abil
profitabila. Leon a fo'stacuzatde inliuente arabe,deoarece,caiiful
Iazdrgerdin'120 ia-deciziiasemar:atGare
cu privire la icoane.Insa,decrehrl
nu estedat irnrpotrivacrestinilcr ci a nrusulmaniLor.De altfel, cu';antarile Sf.
Ioan Damaschin ar fi trebutitsa,serer'eresi la acestcalif dacaar fi h:"tt
masuri careii priveaupe crestini,cuatat r*ai muit cu cat, elvief*ia in zona
araba. 1n726, Leon da.unCecretrle rnterzicerea iccanelor si esterxrrnit in
ca si arabii dar nu
urma acestuirlecretsaracinofro,n,adicaom care gand.este
in sensulin ceneau gandit istorieii, ca ar fi f,ostinfluentat de ei.
la carepartici^oaatai laici cat si clerici.
In729/30 tine un Silentir:^rn
Patriarhul Gherrnan,care initaEnu da curs proiracmii decretului. incercand"
sa laselucrurile sa se rezob,iede ia sin, la acestsilentiurn,refuz*vehement
legeadreptpentru carein lccul lui a.iungepatriarh, aghiotantulsau,
un individ lipsit de persoealitatc si care va devesi o
Atanasie Sirrc.hetros,
marionetaa irnparatilor.
In aceastaperioada,Italia era sub influeaia lcagcbardaiarGngorie II,
caresperasaprimeascaajutor miiitar din parteabasileuluinu reactiofrewa,
lui Grigone II esteep,isccpulcare
direct. Grigori,eIII cel Mare, succesorrJl
ia o atitudinelransanta.Practic,atitudineaestepolitic4 cu aceastaocazie
punandu-sesi piaha de terneliea Marii Schisrne.Leon vazar'd,capapanu e
dispussa acceptepolitica, anuleazaprivilegiile petrine (JustinianII scazuse
mult impozite'.leitalienepentru ca acestibani sa se indreptespreRoma)
deryre carcpapacreadeacareprezintaun drept ancestralsi mai anexeaza
Iliricul, Greciasi S Italiei, Copolului ca represaliifuta de aceastaatitudine.
Pe de alta parte, acestemasuri ale lui Leon ii vor determinape papii care
vor succedesarse reorientezespre alte zari,mai alesodatacu profilmea
carolingienilorrca putere.

I
I
!
I
I
!

B
g

ffi
il
il
t l

LJ
f-l

tt

ca icoana rcprezintaBiblia nestiutorilor de carte, este o idee eronatasi de

Ceeace citim in cak>heze,
origine Apuseana, in ordoxie ele avand mai de graba un caracter liturgic.

ii

T
ll

g
IL Cllthtahn
VI opr
o*!*nl\)

E
E

718-775

Kovorcrv.dvogE'
El a fost un generalsi un persecutorrnai patimasdecattatal sau
si a fost
privit oarecumca un semizeu-Ce
cabe soidati.Detorita calitatilor sale
militare exhaodinare,a doia penoadaiconoclastaizbucneste.EI a fost
cel
care a dat dermnitateimperiului, ulterioara regtaur$rea cultului icoanelor
ne
putandu-ser>al.oedecatprin.eledarealui si a fiului se,.r.
A fost incoronat it1729pe ca*d avea} ani..Cande luat lccul taiaiui
sar-r
era un barbat rJe20-2\ de ani casea a-vrtde intampinatmai muite
probleme.

E
g
g
g
g
g
g
3
1

77.1 Pcliti<:o inierrcw.

I 1.7.7 Raziloitsl ci';,il/r.f.4t -T4S
Artabasdesera co-inrpe'ratorsi lairr an de 1+mo,ariea,imparaf+;lr:i
a iidicat
pretentii asurpra
ftoru*lui dorhrd sa"imp-una
ca si co-in:peretoripe fiii sei. De
altfel se erijeazein acesisens.ca proiectcr al politicii iccnodule.Aceesta
situatiear {i put*tfi eviiata da,c*theraacv-ps*icn*s ir fcst i::epsrtire.
In tiiEpr.rltun*i mars lrxrpotri'a-a
arabilor'ill. 7=1?,Ccnstantin estesr:iprhs
de fir;pele lui Artllbasdessi in:+ins.IJaripatorul intia ia negocieri cu.o b-:rne
partedin aparafr;}destat cers se elaiuraca-roeisale (senetol*tu iconofil!
incfusiv TeofanlVfonutes,ce]carui* Conshnhn ii incl'edlntaseregenta,lrlcul
basileuinra in Ccrpoltntrmfator si esteincoroaatde P. Anast*siecaie del.he
acurniconodui.Fiii uzr':rpatoruleioc*.4)a
cele mai anportantepcziiii Cin
imperiu. Nichifor estenumit co-imperatcr jar Nichita c+rcairdantsusren el
armatei.Cu toateacestea,ArtabasdesEu e capabrlsa si,tiaap*terea.
constantia v va gasi sprijiir.in crcsulA*:oi:en, vechir*lceniru de
comandaal ther'neiTrakesicn.ln n::+i743 are lcc c betelis la Sa,rd.^s
carose
incheie cu victoriarrasunetcsre
:r"iostul+rii:nparatier in.au,eust,in betatiade la
Modrina, fiul lui lrtabasdes estein-*i:s, rinnand,ca tat+I.X,i.hitbr si lrijchiia,sa
fie supusioprobiului public in hic&omsi apci ucisi. Fr,f,{e-rhr*1
estepixtat de un
magar in hipodrom dar isi pastreaz*.ssaunE$.

77.7.2 Dispafiu iconoctsstcE.

Domnia sareprezintao a douaetspain aceastadisputasi, putem sprlaecc.este

si apogeulei, in ciudareviriinentufu^id,Le8iz-i5 cire nu a re,;sirsa ii egalezeoc
Ctin in ceeace privestepersecutiile.
Incepecu o propagandapnfu,iconoclasmde spetacomuniste.
otgxnizandintahiri unde ii in',oitape toti sa se exprirneliber cu privire la
problema,dar cei crares exprinnaucafiind impotriva politicii r"1", .ru*
arestati.Astfel reusieste
sa scapede opozanti.Politica dura iconoclastaincepein

Si-aprimit poreclade,la faptul ca s.a defecatin cristelnita.s

tltlerPenilua-si
enii
J0ilsecolu1ui
smbili
dogme,ugmlzermuttsr
lucrarilesinoduluila Hieria.Acestsinodsemainumeste
si
10febsi deschide
akephalcaci Atanasiemurise in 753. La ultima sedinta,imparatulnumeste
patriarhpe Conslantinde Sylaion fara sa consultesinodalii. Spredeosebirede
aceastacapataun caracterantimonahal.
prima persecutie,,
mai importantepersonalitatiiconofile esteStefancel Tanar
Una dinre certre
sauNou pe care tCtina incercatsa il atragade partealui si careva fi ucis pe
stazile Copolului.
O bunaparte a politicii de persecutiese datoraczastretegului
Thrakesionului,lvlihail Lachanodrako*caxe:
-biciuie calugarii in public
-inchide nn,er&stiri
-obliga calugarii si caiuaritelesa se casatcreasca
-obliga pe calugarisa raeargein hipcdrom insotjii Ceprostit';ate.
Acestora se adaugamulti clennnitaribiznntini iconc&;li intre cere se nurnerasi
Traciei. prcsiratseui lui Ctin si altii.
marelelogofat al dromurilcr, stre;$eg'+l

11.2Politic:sertern$.
77.2.7Razboaielecu arabili.
Situatiadin timpul dornnieisale era nar# rnai bune d$orita viclonilcr 1';i Leon
III impofriva aratrilor s^iclataritadisensiunilcr <iininteriorr:i caiifat'+iui, dinastia
ummayadafiind iinlocuitade cea abassidain tinrpul caleia a fost rnutatacapitala
de la Damasclallagdad si greaeaisi pierde lc,culin canceiarii.
natai ai i:earnuiriisau,
In746, Ctin cuceresteN Siriei inctrugi-,'orasu&
Germanikeiasi transplanteazxptiloniesimai aiesqprezonelede grani*ecu
Bulgaria. StrategulKibyxhaiotilcr, acairal*l flotei bizantine.repuete*zao
victorie :rr-747impotriva.wrei armate*,'enitodin Aievandria iar i*752 cr;ceresie
douacetati importante:Theodosopolissi Meiitene, fiind iarasitralisplantaii
locuitori la granitacu B*lgaria.

77.2.2 Pericolul bulgnr.

In afaraacestormasuri,Cu-niantin,pe irnie gra:riieiriciic* sauconsclideaza
cetati,faptcare ii obliga pe bulgari s+reacticnezein 756. trmpo#va lor au f,ost
iduseaproximativnouacarnpaniirnilitare, razbcaieleacesteaau fi:si cele ca"oe
au adusfaima si, de altfel, si sfursitul, deoareceacestaso ya stingedin viata in
775 n drum spreo batalie.
1n762 ajurrgela puterein statuEb'*lgar.hanul Teletz care este
reprezentantulboieriloraflatiinopozitiefataccpopr3fuli6naajoritarasla-o'adin
care o mareparte emigreazaW"reinnpsriulBizantin unde sunt colonizatiin
Bithynia.
Raspunsulmilitar al lui Ctin vine in'763 cando flota caretransporta
cavaleiabizantnaurca pana la gwife Dunarii iar armatade infanterie urca pe
uscatprin Tracia,intalnindu-sela Anchialos (Pornoria)unde inregistreazao
victorie decisiva.Teletz esteucis si urmeazao perioadade relatil'a pace
caracteizatade s,chimbarisuccesivefata de bizantrni,tonul fiind dat de
dacaacestaera de origine slavaerapro-bizantrniat dacaerc
conducator,omlrn,o,
de origine turcica era anti-bizanttn.

I
I

I
I
I
g

E
B

ff
ff

tr
t!

t t
L J

l i
l i

ti
tj

E
E
E
E

Inn2 ajungela conducere

Telerigsi astfelBulgariadevinedin nou antibizantna.Serep,stacu acelasisuccesistoria din763, armatabizantinaatacand
dupaaceeasitaclticaarmatabulgara.Acestiasuntobligatisaincheieun tatat
avantajosdepacepentrubizantni. Telerigva sfarsicafugarin Copol,de frica
unor conspiratoriproveniti dintreboierimeabulgara.

77.2.3Politica in Occident
PupaZahariaisi da seunade situatiaprectra a lui si de faptul ca Bizantul nu e
capabil sa il ajute, dar mai rcalireaza ca exista un regpt,ortodox care il poate
ajuta,regatul frartc, condusde rnajordomii regilor merovingieni, respectiv,
carolinginenii, anume,Pepin cel Scund.
Pepin trimite o scrisoarepapei cu o intrebaresimpla: estecorectca cel
cre conducesartu fie conducatorsi cel cme esteconducatorsa.nuconduca?
Raspunsulestefarvorabitr,si
acestava declansaintrareasuccesorudui
sau,,Stefrn
II in tratative cu lPeprn,ci'l care se intalneste la Ponthion :m754unde se
rcalizeamfransfenrl de autoritate,unde se legitimizeaza deoaceceiegea salica
nu le permiteasa conduca.Practica fosf pus+.inpractioavecheapolitlca qui pro
quod sau do ut des.
Pepin ii inlhangepe longobtrzi si oferateritorii.l,efost'ului exahatCe
Ravena,transforrnaRoma in stat tnbaza donaito canslantinf, documer*tfals de
secolVIII care stripuleaza
ca basileul Ctin cel }Vfare,videcatfiind de papa
Silvestnr ii da o b'unaparte dia teritoriul lialiei, Eulrurleviitoru'l e;rmhatde
Ravena.
In acestfel, din cauzapoliticii iconoclaste,Roma se indeparteazade
CopoF,punctul culminant reprezentand,rtr'ziuade Cracitm a anr;hd 800 cancl
imparatul gerrnanicesteincoronat de papa.

12.frina "imparst al Bizantului"

797.-802
I3rpr1vr1
Xope.reo
niygawul4 A$rivuia pworl.efg
Esfea doua atenirana
care ajungepe tronul Bizanf*lui si prima Cecare se leaga
intaia restaurarea icoanelor.Depasireaacesteirytzea fcst diferita, deoarece
acumimperiul nu are de-a face cu dcuaparti intre cei'etrebuiesa se faca un
compronris,ci cu"opolitica de elictaturairnperiatrasi bisericeasca.
Ea veaneadin ;\tena (750,i5),zcrle iconofila, si s.etregeadintr-r:n reaxan
neinrpor,hntpenffu pciitlca: Sarnntapechos.
Pe I noe 7't59vn,in Ccpcl penfu a se casaicsic* Lcon F'/ Cazer';l,fiul
lui Ctin V care & itr"rlt3 sotii (Irioa,Meria,Eudo:-<ia)
si 7 beied (Lecn, Nichifol
Cristofor, Nikeiai,Eudokireos, Anthi::aos,Aniu'iousa).Ea a as'.irnatntimele
soacreisi a fost a douaoptiunepent*l fii:i lui C'.Lr,prima flind Gisela,fiica lui
rilsi
Pepin. Separe ca urfe cele dcua caseeaadorite o alianis caseinsa ni; se--J?r
materblize.
Este inccrcinet&caimparateasein decenrbde759 si j'"ufl ca nu l'a tolera
cultul icoanelor.ihpa aceastaBfireace cunetuiereligio*sa in Bis*dca Sf. Stefan
din palaturlDaphr:e.knediat dupar:rcareape trc;r {776}, alegesa isi incsroneze
fiul care at'$ci er,ain varst&de 5"am si care sei'a'ccnirunt+ sl el la ia*dul lui cl:
problerm contestcriiciinp*rte;-celo: cir-ucifraii <9c,a;rece
er f; tlebu'i: irrcoi+eetin
locul sa'*Nichifor.

I
I
I
I
I
I

72.7 Politica icoffioelss#ss

s teeiEe*s&IY (75il-78'#),
culg';iuil"{alci^i
Leon nu mai esteatat de vehementsiperrnite re,inffccl$cescs
Domnufuis3si s-a.aratatnu foastearitinoonabal.Totusi, in an+l nrortii saie
pomesteo persecutiedura, s+ldetac,: morti si diil r;i*dr* demnitarilc--c.
Kedrenos,sicriitordin sec.IX reiaieaza-caLeoir chier ar fi gas:t
imparateseidouaiicoaneintr-o persl&,iapi care a dus ie Cef*j+rare* si r::peiea
legatr:rii dinae ei.

72.2 Opritia lrinei"

Imeciiatdnpamoarteasof+iui,Irina pr*ie regeniasi ie$sestechiai sa Cescopere
o lovitura de palat. Ea ordonah:nCerealor in ma:;ahisnnsi hirotonirealcr,
obligati fiind sa impartaseascamultimilein Sf, So{ia in ziua de Craciuna
fapir:l ca nu nsaisuntprinti, ci
anului 780, facanclu-ipe oemenisa.real.izeze
prelati.
Pentruconsolidareapozitiei incearcao casatoriecu fiica lu Casolcel
Mare, Rotnrd/Eryllhro si chiar trimite un anune Elisei pentru a o introduce pe

a
il

* La Hieria fuseseinterzissi cultul sfintilor inbaza conceptieiplatonbieneca materiaestereain sine

si nu poaterqtezentape Dumnezeu.

E
E
g
g
E
B
B
E
B
B
H
B
B
-r
r.l
I

--r
I
I

I{
I

viitomea consoartain limba si cultura gteaca,insa pestenoaptelogodnava fi

rupta, acestacasatorindu-secu Maria de Amnia, nepoatamagnafuluiFilaret din
themaArmeniakon.
Un alt fapt important pentru politica ei il constituie indep artarca
peiicofului ocupzrii tronului de cahe generaliiei prin inlocuirea lor cu eunuci
care,desi nu erauiubiti de annata,au fost conducatoricapabili. Cel mai
stralucit dintre ei esteSaurakio#stawakioscare a ajutat-o mult pe imparateasa
la pastrareatronurlui.
Dintre cek mai importante cornploturi amintim:
o 761- cel al strateguluiSiciiiei, Elpidios si dezertarealui la arabi
o cel al sfrateguluiBukellarionuiui, Tatzatiassi dezertarealui la arabi care
va determinarupereaincercuiii bizantine a arrnatei arabeccndusecle
Harun al R.ashid,viitorul calid Anatolia rarnanandpradatrupeicr sale.
ln't82, Stavrakiosreusestesa ii infrangape slavii dins Greciei, din
Peloponezsi sra-i'supuna.
arrnateleizbutind m urce panala Phitippopolis.Ca
rumarea aceslleivictorii,B+roia ft{eria) estereccRsh"uita
si reder.uraita
Irinopolis.

72.3 Poli;tica religioasa.a frinel

Dupa moartealuiLeon, ccnfcrm lui Teofan,incepeo politica fa';orabila
iconoctastilor, permite oerneniior sapcata in*a irt cinul rnenahat(Teodor
Studiful, Teofan }vfarturisitoruVCronicaru$,reconstr.riesteun nuniar inportal$
de biserici si reco;nstruieste
altele.

72.3.7 Sinodul WI Ecu!?teisic?riieees-Copol(TBT)"

Ideeaconvocariilui estepusape searnapatriarhului Pa'seFcare,
de alt"fei,perttn:
a sepocai pentrupacafulde a fi sustinuticonoclasmut,se re#agela rnanastire
lra784.
Tarasieeraun functionar si va fi hkotonit arhiereuin decursilla ftei zile
(25 dec784), fapt cme ii va atragesi cntica El a fost ales'inuffila unui consiliu
al senatorilortinul,in patui Magna,A.ura.In 785 ii kirnite o scrisoarepapei
Adrian I in careii roagasa trimita legati in Copotrpenb"+sinod,lucru careseva
si intampla,legatilifiind PetEu,icononrulbisericii Sf. Petru si Petru,staretul
manastirii Sf. Savadin Roma.
La 1 august786 incep lucrarile in Copol, in biserica'Sf.Apostoli, numai
ca scolarii si excubitii intra in bisericasi amenintacu moarteape cei carenu
parasescsinodul deoareceei vedeauin restaurareaculf*}ui un atx,laidolii lor.
Imparateasa"dizolrra
sinoduFsi se folosestede urinatoareastrategie:transfera
acesfetrupeproblematicein Asia Mica, motivand ca estene'*oiede alutorul lor
acolo,dar nu le trimite pur si simplu, ci, le dezarmeaza
si le dizolva
regimentetre,
in locul lor adunandtrupe din Tracia care erauiconofile si au
asiguratpam la sinod.De asemenea,
infi inteazao gardapensoanala
numita
admitand
in
ca&ul
ei numai iconofili.
"Sfraja",
1n787 redesphidelucrarile in Niceea, atatpentrua preintampina
eventualeinvervenrtiinedoritedin parteasoldatilor iconoclasti,cat si pentru a

da sinodului autoritate,amintind de cel dn325. Lucrarile finale si semnarea

Horosului au loc in Copol.
La sinod arnparticipat 365 de episcopicarerespiag iconoclasmuisi
condamnape patriarhii iconoclastidar carenu pedepsescpe nimeni, avandin

o generatiecrescutain traditraiconoclasta.
vederefrpful ca exista,deja
Majoritateasevor pocai,cu exceptialui IoanGrameticulcareseve opu:le
puternicdeciziilor.Politicaiui Tarasiea fost de a-i iasain sceunepe
iconoclasti,dara.,'andgrija ca !a moarteaacestcrasefie inlccuiti cu crhiereiiconoduli.

I
I
I
I
I
g
g

12.4Paaza in doneaie
Irina a avrt o relatredificilacu iiul ei pe cars lr e-i.tt gnja sa il tiaga i::eieii L+
umbra si a carui I'iata,a contrclat-o.Basiiissaciria: a obliget a-rrnatasajure ca
niciodatafiul ei nu -/a dornni atatatimp cat ea es.tcin via'oasi sa Eu aclame
numelelui ineint$a.nu:neluiei. Frcbleiaeleau ir:ceputss aperl atunci cand
trupele din Copol au depusj';ramentr:1,Carceie dirr thsmele ameniacilcr, nu.
esteEinis se innab*se
Desi'Alexlls lvfoi:salon,capeteniaStrajeritro-r
de**rece acestaestenumrt
insa ss creeazeo cc,ntraani$care
re'*ol+aarmeniaci,lor,
strateg.Totul se in&eapta unpo*irvaei, ier.in octe:itbrie 790 plerde in i-a'o
paiefo-*l,
Cu icate aeestea,pr,ratr-u*teiiip,
fiulu,i ei.si estecb,ligatasa paraseesca
eava reveeiffi79?.

kT
12.5Cow,stwatin
a ti rm btrn shategiil lup'telecu buiga,rii.1l'c,-itnse
Constantinse dovedes.te
ivestevecheapnoblenraa cclcacinci frati, a.,,eildloc o no$aretc'ita in favoaree
lui Nichifor. El insa irnabusarevolta,pe Nichifor il orbesteiar ceiorlalti naf,r
frati le taie lirnbile. in urma acest*ire-;olteestecrbit si Alerl.'ls, sfrategu!
arrneniacilorsi ca'Llinrsreizbucnestecrnoile re'l+lta, ar:ne$iaciidevecicdesifel
'ur:ieerabiiinfiueatelcr
dinprieteni devotati,dusmanisi esa,Constantinvar#?zrre
mameisale.

126 Disp,sli{tfufihesn* - itttp+irivtt {edeilterclati(795}

isi"ia o rrlefese,pc
Lui Ctin nu i-a placut Celylaria rie Amnia si &ep?1.!F:itaro
Teodota,separe c:atot la indenurulmar::ei,care doreesa o inlaturepe l$eria.
Concubinasepare ca era verosiara.luiTeodor St*dit'itrsi nepoatalui Platonde
ma manastireaSa.kkudion.Ctin o -rsalungape Maria si se.ra recasatoricu
Teodota,fapt cmerii va scandaiizapemuhi. CubictrlaraIrinei vaprimi de
asemeneasi titlul de augustacaltenu i-afost acordatsi ivfariei.Platondeclara
aceastarelatie adrrltera(moichos)si deoarecepafriarhul consfintiseca staretul
Sf. Cununie,ruIle comuniuneacu
manastiriiKathara,Iosif sa savarseasca
Tarasiesi il consideraexcomunicat.

ffi

a
rl
t l

U
n
t x
t Et

'
t

t ;

1n797, Ctin, esuandin incercarilede aplanarea conflictului, ii aresteaza

pe Platon si pe creilaltimonahi sustinatoriai sai, inclusiv pe Teodor Studitul pe
care ii exileazain Tesalonic.Lipsit de sustinerepolitica si religioasa,probabil
din ordinele lrinei, se intra in carnerasa- camerade purpura- si esteorbit,
moment in carelrina devine singurastapanitoarea Bizantului.

E
B

g
g
B
B
F
g
3
?
3
?

J
1t
J

12.7CarolcelMare
In Apusointotdea,unapenffu scaunulR.crneiau existat farnilii care sa se iupte
pentru impunereafavoritului lor, astfel, in aceastaperioadaLeon III era prins la.
mijlocul acestorconflicte si estene'soitsaapelezein 798 la Carol cel lv{arecare
vine la Roma, ii intaresteepiscopafulsi face ordine in oras,pedepsindpe cei
care l-au batut antericrpe pqpa.Ca rnulfamire, Leon ii incoroneazapeCarol in"
ziua de Craciun a anului 800 ca ireparat al Apusuhli. Cronicarul lui Carol ne
relateazaincoroniareain cadnrl careia auzim penhr primaoara de ungerea
propriu-zisaa imlparatului.Lecn, de fapt a creataceastaceremonie,si ungerea.a
constatin tunnareaunei galeti.deulei pe caprrlno';lui inrparat.
Imperiul Oriental axatal aceesiaincoroirareconfor.mcu ideile dc,mhante
ale epocii,.Evenirnentutdin anql8C0 afost privit ca una.diil nunaeccasele
tentativede rebeliiuneirnpohiva si.B-.reranuiui
iegitim si a e:listatteanracai:oui
imparat s-arputealndre,pe+spre
Copoi.pentn:a o detronape Inna si a ocupa
prin forta tronul.
El, pentru intarireacrestinasmuluisi recunoasteree
tiiiului a dorit c
aliantaprin casatoriect>Irine fbptul nil se r*ai poate implini deoerecebasiiis-ca
estedetronatasi exilatain Insula"Priacipos..rnCe
nioare in aaul 802 iar il locc*
ei urca pe tron un oarecareNichifor, hstaurander-se
o peioada de franzitie p.rna
(Aaciren),legatii .
la dinastiaamoriana.Abia in 812 ia.Ai'x-1a-Chapslle
imparatuluiMihaiil I Rangabel-au saiutatpe Carol cutitiui Ceimparat.Cu toaie
acestea,titlul imp,erialoL'iinuf de Carol nu a a';ut o caderaprea lunga. In timpul
tulburarilor careau urrnai,precedaae
de dezinegrarea
mcnerhlei iui Carol, titlul.
a trecut in manaunor detinatoriccazionalipenir* ca sa disparacornpletin
prima jumatate a siecoluluial X lea si sercaparain a douajumatatea aceluiasi
secol,de dataaceasta,in forma sa ma"iptitin isgorica:.Sfanfu.lImperfu
ro.mande
natiunegermana.

72.8Perioadade tranzitie.
Nichifor I 80?-811
Staurakios811
Mihail I Rangabe811-&13casatoritcu soralui Staurakios
Leon V Armeanul813-820
Revolutia din 802 a dehonat-ope Irina si l-a ridicat pe hon pe Nichiforl carc
potrivit surselorodentale,era de origine arcba.El era fostul ministru de finante
si a facut parte din complotul carea dehonat-ope kina din considerente
financiare.El esteinffonat din cavzapoliticii dezastruase
financiarea lrinei,

care aveanevoie de sptijin popular si, drept unnare a luat masuri de relaxare
fiscala si a improlprietaritmanastirile.
Nichifor a anulatpolitica ei si a reintodus turele, impozitele si
manastirilein sisl;emulde fiscalizare.El va aveamai multe dificultati pe plan
extem, cu bulgarii, decatpeplan intern. Aplica taxakapnikon taranilor care
lucrau pe terenurileBisericii, tara carese pareca a fost anulatade kina.
Introducede asemenea,o alta ta;racare maitarzht seva numi allelenyonsi care
presupuneafinanllareaechipamentelormilitare ale locuitorilor mai saracide
cafie sate.A incqput sata,rezecumparareasclavilor dincolo de granita de la
Abydos si a intarit ta;rareamostenirii. Teofan Marturisitorul a condamnat
masurile imparaftrlui alatuc,ide alte fete bisericesti si rnonahi oarecum incurajati
de sustinereapatriarhr.*ui si de relasareadisputei miheene.Cu toate acestea;
Nichifor a reusit siareinEegeascarmdurile armatei si flotei si a pomit un
progriln de refortificaf,e. A repopulat si rcenelaat Grecia cu ajutond lmoForas
dinAsia Mica si a reorganizataparareaGrecieiprir'rintemeiereaunor noi theme
inclusiv cea a Thesalonicului. In ciu& succesuluiadrninistrarii interne,.
Nichifor nu a reusit sa aiba pd ds aceeasirer*sitape plan extem. O re"oha a
lui BardanesTour:kosin 803 a slabit apsrareain AsiaMica permitand lui aL
Rashidsa capflrezeTyarain 806.Nichifor a incercatsa obtinapaceasi a si
reusit in 807 platindun tributrmlilits.
cuCarol cel Mare dar refoza
Tot in 803-incheieun tratd nu,nnitPa,r.Nicephori
sa ii recunoascademritateafunperiata.Retatiih s-audetenoratsi au dus laun tarfui
penfiu Venetiain 806-&10.In acestproces,Nichifor a innabtrsito rebeliunein Venetia
in 807 dar a suferirtpierderi man in fata fimcilor. Confl.ictula fost rezotvatnumai dupa
moarteabasileuluiim Venetirp,Istria,coastaDalmaticasi S Italiei au fos-tdewmnate
Esfului in timp ce Rorna,Ratresrasi Pentapolisau fost inclusein regatulVestic.
El a canttin batalia cu bulgmii din 81-1fiind prir.rellimparat car.eamurit in batalie
in maini bmbare clela bataiia de laAfrianopo,h din 378, si tronul atrecutpentru
catevalgni fiului rsau,Sanwakios care fimesesi etgrav ranit il caryania bulgara.
Saurakiosa murit in acebsi'an, dupe,o asazi,*adornrdede doualuni, dar chiar
kourcrpahtului Mihail I din familia
inaintea mortii a lbst degon* in fa'*noarea
sor&lui Saurakios.Mihait I aintrat sub
casatoritc'+"Pr'ocopia,
greceascaRangab,e,
influentapatriarhrrluiNichifon I si apoi, la finalul controverseimiheenein 809, a lui
Teodor StuAitut.Politica finarciara a imparatului Nichifor a devenit un fapl al
Mihail a mmit donatiile catremanastirisi biserici. Ceamai
fecutului deoarec;e
importanta schimlbaredin timpul sau a fost aceeaaretratiilordiplomatice cu Carol
6iM*r. Mihael a recunoscuttitlul imperial de basileual lui Chmhmaguein 812
si a primit inapoi teritoriile de pe comta Adriatica. Infrant de bulgari in 813, Mihail
a fost nevoit sa abdicein favoarealui Leon V.
Leon V Anmeanula inceputa douaperioadaiconoctastain &15.Ioan
Gramaticul a pus bazeb unui sinod in Copol care a reinstauratpolitica iconoclasta
calugariloriconofili cum m fi Teodor Graptos.Patriarhul
careadus la persecutarea
Nichifor I arefazittsa sefimezeactelesinodului si a fost depus.Thedotos I
Kassiterasa fostpus in locul sau.Experientaanterioaraalui Leon ca si sfrategal
themei Anatolikon probabil a contribuit la numirea lui Toma Slavul, Manuel si
militari. Mihail l-a asasinatpeLeon inziua de Craciun
Mihail (II) ca si cromandanti
a anului 820 in SfantaSofia, fapt care apatatreputatianoii dinastii.

I
I
I
I
I
I
!

E
E

H
il

E
g

B
g
E
g
E
g
B
F
I
$
1
I

Mihail II era originar din fortareataAinonon din Frigia; drept urnoare,

dinastiasa estenumita amoriana.

W. Dinastia de Affisoriafte

82CI-g67
bfihai! II Gangavr:l82'C-339
Teofil 829-84?
Idihaitift 842-857
Mihail II era Bil prro'r'irlcialgrobiaa,siignorant care isi pehee=setherstea in Frigia
printre erettci, etrei sifigieni senvie{exttzaii.lJnia;cr sidan,efrm.a.ci:iarca era
e'/reu prin nastere.CanC,ar,n';rit, tronul a trecuf fiuh:i sar*,Tecfil care a fost
casatoritcu celeb:raresteuratoers
e GctoCoxiei,Tec'Cora,originaradin Paflagcnie.
Teofil, spre deosebirede tatai:s*u.a fost"iconcciasisi, pentru ukiine.oara,a rein-.,riat
iconoclasnrul prcbabil la.inid'ati=,,a
lui loan VII Grannatkcs.In ciud+ exemplelor
proeminenteatreirrcncdur1lorcareTecdcssi Teofan Graptossi iconare!"1-azai
care'
au suferit pedepsedra-rtice,nu.a p*ttrt sa o incpiedicepe sotia sa,Teodua sa
venerezeicoanele. In cir:daejutor'*ir:igeneralilorT ecfob+ssi L{anue},ia 838,
Mutasim l-* infrant pe Teofil ia Dazii"eonsi a iuaiAccyra si Arnononel. PierCerea
Amoraonului, oururulrnanla a h:".Teo{i.l. a f,ostin spesia,lumilitcare.
Ultimul membru al acesieifa$liiii a fusf fiert lor. de*ra.rahll si
incapabiiul Mibail III care &ralclascunoscutcu supranlle:elede Befi.r.rili,Pe
timpul minorattrlui sau,rnaflla sa; Tecdora a fost sur"ere*u}oflicial al kapesr*lui
tirnp de tr4 ani. ea,ainereiintattoateproblemetregr.r"-t'emanrentele
fuvoit'*ir:i
sau,Bardas. Cu toateacestea,separe canu era ch;x om.li incornpetentdescijs
de istoricii loiali lui Vasile I carol-a si asasi;nat.
lvlanrasa impreunacu Teectist
au restauratvenenearefl.
icoenelc'rguvefirendca regeaii panain 855 cands-a
lepadatde ei. Pana.in866,unchiul,saq Bardasva fi adevaratulco*dueator.Ei a
organizatrxriversitateala Nfagnariresi a lr;cre8cr*pefr. Fode peehle f,ecilita
misiunealui Clriril si l,{eiodie. in ti::rpu} saus-e1}i*regesitrai succesein:potrr,'a
arabilor,inchrsiv o victorie in 863 impofivalui l;rnar, eFnirulde Melitene.
Ankyra a fost recorflstnlitasi fortrficatr'ile de la Niceea au foet rofae'*ie iar in
860 a avut loc prtrnul atacrus irnpofiiva Copoil*i-.ti.

In aceastaperioada,in califuful"maban.eaa
de-a face cu trei califlr.foarte
cap$ili:

Harunal-Rashid(786-&09)"
Al-Mamun(813-833)
Al-Mu'tasim(833-842)

lui TomaSlavul(521-lril
Rascoala
73.7
Rascoalaa avut loc in timpul lui Mihail II si a pornit din Rasarit,fiind
sustinutade califirl Al-Mamun careinsistasa fie incoronatca imparat al romeilor in
Antiohia de Patr. Iov. Califul trimite o armatacare sa ataceCopolul pe uscat si pe
apa.Regelebulgarilor insa l-a ajutatpe basileu si a infrant armateleterestre.
Michael II
Toma, comandanrtmilitarde origine slavadin regiuneaPontului a ajunssa fie
cunoscutin timpurlimparatilor lvlihait E si Leon V aflandu-sesub tutela generafului
(monosfiategos)Ilardanes Tourkos tirnp in care a e,cupatfunctia de ofiter
(spatharios)-Dupace in 803 rebeliunealui Bardanesesueilza,Toma cadein
c,uodLeon V urca pe ton candesteridicat la grad militar inalt (a
obscgritate.parru
primit comandafirederatiior si a tcurrnei-infanter^iei).Dupa asasinarealui Leon si
Lotp..u lui MibLail,Toma s-a re'rol'lat dorind sa Gcupofionul. Torna era sustinut
de majoritateathemelorsi a incheiato alianta cu califatul abbasidcontroverse,Catainceperii
In ceeace lxiveste cronologia,existacato.r-a
revoltei salein thrlnraAnatolikcn ne flrindstabiiita cu exactitate.Esteposib.ilca'el
iui Leon sau chiar inahtea
sa isi fi inceput revolta irnediat dupa asasi:nmea
uzurparii tuiVtiiralf. Innperiuta fost di'tizatinfi-o disputa carepare se fie raai putin
o rebeliunesi mai tep.dr un cc'ecurspentru ton"inire coRcurentiegali.Mihail
detineaCopohrl si prwinciile Europene,controlabuocraiia imperialasi a fost
incoronat de patriarh dar aajtms sa detirla tronul prin crima, in tirnp ce Toma a fbst
sustinutin mod lergitirnin dorinte de a il razbunapo Leon"sia castigatsuportr-{
themelordin asiaii mai tarziudin Europa.Toma era cuftoscut,popuiar, si respectat
ldiira-il,pe de alta parte,era aproape
in Asia Mica undrosi LeonV gasea.sustinere.
necunoscutin afaracapitalei;istoria samilitara era destutrde neremarcabila,era'
i
needucatsi vulgar, iarlapml ca erabalbait il faceasa fie badjocorit.De asernenea
se imputa faptul ciaerasirnpatizantal secteiereticea athhganitrorinterneiatade
Teodor Baniherul, sectarnonarhianisiadin Frigia de careapartineasi familia saCronicile b,izantinespur+ca Torna-nua cen:,ttronul in numelesau,ci si-a
asumatidentitateil imparafului Con-staniinVI care a tbst deprrsntama sa, hine in
T9T daraceastaistorii s-arputeas&,sebazezedoarpe fapfal ca Toma a dorit sa fie
incoronat cu numele de Constantinsau dir- cavzafapfului ca era iconodutr,
restaurareaicoanelorfacandu-sesub CtinVI. Dar faptul ca el a facut aliantacu
themecare erauir:onoclastefacedestulde dificila aceastaipotezasi avandin
vederestadiul in r;arese afla contro.;ersa,esteposibil sanici nu fi purtat un rol rn'
revolta lui Toma.
pentru ca1leofanContinuatusa spusca -servitarafsoriiicatimpotrh;a
istoricii
stapanufuisoftanfimpotriaofiterufui,captianufimpt'rivagmcrafufur,
consideraca revolta sareprezintaexprimareanemultumiri populatieirurale catea
suferit mult in unna multelor taxe. Genesiossi alti cronicari spunca a castigat
suporl egiptenilor,asirienilor,iberienilor, hunilor, vandalilor, armenilors.a.m-dfapt
uOusta purriru ca rebeliunaesa arc[fiezentatmo revolta a grupurilor efirice
"ir"
non-grecesti.

I
I
!
I
I
!

il
t l

l l
t,.J

n
LJ

ti
!

fjt i

6
E
g
g
E

Ca si comandantal foederatilor,Toma aveacarherulgeneralin Arnorion, capitala

themeiAnatolikrcn.Intreprindereasa a fost bine primita in intreagaAsie Mica. La
scurt timp toatetlhemeleAsiatice il sprijineaupe Toma, cu exceptiaOpsikionului
care era condusrle patricianul Katkylas, nepotul lui l'{ihail II si themeiArmeniakon
care era coruIusa
tat intial in cumpana
inffe cei doi rivali, pentru ca in bele din wma sa treacade partealui Toma. Asadar

Toma
afostsprijiinit
demaiinultCedoua
freimidinarmata
asia$ica
aimperiuiui
in
timp ce oficialitatile il sprijineaufinanciar dupace au refiizetsa rnei trimita bani
caffe capitar'a.
Raspunsuliui b{ihail a fost de a ccrcandearmata.ameniacilcrsa il
atacepe Toma.ltcestia au fost infranti.cu usurinia si Toina a inaintatprin parti!.e
esticeale themeiArmeniakonpentru a GcuparegiuileaCefrcatiera a Chaldiei.
CucerireathenreiArrconiakon a fost lasataincorcpletaCeoareceabbasizii,profitand
de razboiui ci"*il, au inceput raidrri pe reare si pe i:sc*t tnpotr'iv:r suduir:i Asiei
Iv1ici,unde Tomalalasetin ur,rneti:r;pe.In loc sa se intca;cs sa faca ib'* acestor
raidtrri, Toma a i:nceputo invazie la scar+maro iincotriva ar\b*siziicl in 821, f;e in
Siria fie in tedtoriile arrneneCeti*utede a,*abi.Ei a tui:nis';n eiaissrla callfol alMa'mun carea ftrst irnpresionat*e Cemonsfatiade foita si a:'+s*deschis
propunerilor selein specialin co$te:{l-rlprobiemeicr intestiee(rebeliuitea
Khurramitilor- rniscarepolitica si religioasairan-lana-candusiCeBerak
Khorramdin). Torna si Ma'mun au inch,"iatun treiat Cepace si alianr*a
mur\;ela.
Califul a pemds iui Tciea sa recn:tezecadtrelridn: teiriiariiis defi:izuiede arabi si i-a
pexnaissa calatorr3asca
in F.*ticiria uri'Jea flostinccr{>n+tiu:^oaratde pefiiaihul
iconofi!, Iov. in schimb,Tonu, ss pare ca a promis sa ceCezereriiorii si sa clevlra
vasal al Califului,,desi terrnenii intelegerr,isunt ieca cectlrcscuti. triracela:i timp,
Toma a adcptatun tanar de crigi:rc obscurape carel-a numi; Cc;i-rtaeti:lssi 1-:r
desemnatca flind co-inlperator. inlro tin-ro,l1.{ihai}II a ii:ce::ca;s* cuiige
susfmereainfre iconoflrlinr:minc o ruda a sa ce.siArhiepisecp al Eibsului dar
planul a esuatcamdacesiaa refuzat sa fre hirc,tonii <iecatrepatraiiii:l iconcciast
Antonie I Kassimates.Iatr-r:n efcrt de * ccasoliCer=ie,reaas.:ior+celoi Couather*e
Asiatice careincarii sristinea";,l{ihaii {} e.;:u::tat+ il-di.lfei'se ta-<e?ci
c::259,'6inire
8Z-1-822.
Panain vara lui 821,TGr:msi-a ceisoiidai.c+zlilam *st desithemeio
Opsikion si Arineniakon n:.Feraude paitea lui. Aci:r:r si-a orie;$at,pri'riraas*rre
premiul ultim: Copolul, a carui posedareii accrdaiegitimitate depiinace rryarei.
Toma a adunatanmata,provizii si masini Cerazbci. Pentrue face fata putemicei
flote imperialeoa cons$ruitnoi na'."ecaresa se aiar-t*re
f?+teicarevsneadin thornele
navaleale Kibirha;rotilcr si Marii Egee si probab.iia adaugainav+si cii* thenia
Hellas. Toma l-a desemnatpe Grigorie Pterotos-geaeralsi nepei al lui Leon Vcomandantatrflotei. In octombrie,flotele loiale lui Toina eraudeja adunatein
Lesbossi amratalui Toma a inceputrnarsuldin themaTrakesionspreAbydos unde
intentionasa treac;ain Europa.In acestmoment,Torna e suferit pnma schimbarede
noroc, inainte de plecareapentruAbydoq a trimis o arrnaiaconfusa de fiul sau
adoptiv, impotrivtr armeniacilor.Cc'nstantius,
a fost prins intr-a ambuscadade catre
stratehulOlbianoslsi ucis, dar armataa reusit sa se retragacu destulde putine
pierderi. Capullui Constantiusa fost trimis lui Mihail cme l-a trimis la randul sau
lui Toma careinsanu s-a abatutde la plan. Pe Constantiusa fost inlocuit cu un alt

individ obscur',un fost calugar,adoptatcu numelede Anastasie.Anticipand

miscarile lui T'orna,Mihail a inceput intarirea gamizoaneithemelordin Tracia si
Macedoniapentnr a asiguraloialitatealor. CandToamaa ajuns, locuitorii l-au
primit cu enfuziasmasaca Mihail a fost nevoit sa se retragain capitalacare era
pazidate tagmataimperialareintarita cu trupe din Opsikion si Anneniakon. De
Mihail a ordonatreparareazidurilor si inchidereaintrarii in Cornul de
asemenea,
Aur. Judecanddupa afitudineadestulde pasivaa lui Mihail, fortel saletrebuie sa fi
fost inferioarelui Torna. Separe ca Tornaaveao arrnatade 80.000de soldatipe
candMihail, de 35.000.
Intai a ajun'sflota in capitala.Nelntampinandnici o cpoziiiiedin parteaflotei
imperiale,rebelii au rupt lantul Cornului'deAir si au s'rationatla gunle raului
Barbysos.undeau asteptatveniresannatelor.Toma a ajunsla incepufallui
decernbrie.Sprecleosebirede provfoiciaii,cei din Ccnstantinopolerausustinatori
loiali ai lui Mihai,l.PenF+ a ir:curajape soldati,Ivf,ihaiia pils pe fiul sau,Tecfil sa
conducao procesjiunede-a lung.ll zidwilor purtend o parie din Sf. Crucesi
Acoperamantul lvlaicii Domnului.
Dupa ccupaiea'oraselordin"j'+rsl capitalei, Toma a atacei Copclul din trei
directii, probabil sperandcaasalh:lsauva-irnpresicnepelcc:-:itor:i.Anastasiussi
Pterotosunnau sa,atacezid:rile de pe uscatsi pe mare in trrp se el aGcazidwile
dinryre Blaherne.Toate atecrrrileh:i Tsna au esllat,artileia lui lrlihail s-a dovedit
a fi superioarain ltimp ce vanf+rilepo#'vnice CaCeaude fr:rcafictei. Decizandca
operatiunilein mi.itccul iernii erausortieesecului,Tcrea a s'*spe*detatccii! penain
primavarasi s-a refias.
aiaculpe sectorulElal"ten:o.
CandTcrners-a intors, a deciss&.ccRce.iltreze
pc'rtile si au
Candsoldatii au irnceputsa atacezidwiie, cei eiincetatea,; deschi:s
atacatsi ei la randul lor. In acelasitimp, tlcta irnpeiata a invies pe ceea lui'Ior'r:l a
lucru careincepesa sepefeaca si pe i*caii. Grigcne
carei echipaja deztertat
lui lvfihaii a dezertat,urinat fiind de r:n
Pterotosa carei farnihe se af'lain rnaiiaitre
carel-a aj:*nsdin
grup de oameniloiali. CandTcrna a aflai, a trimis ';n detas::rne:rt
unna si l-a ucis.
Greciei qleuirCear fi pri-iz:itii:rscuri tirnp 35O
Toma a cerrutaj+tor then*'+elor
de nave,reusindastfel ss,reiil in foria cfeasivrape s:are, atecaeCcepitaladinspre
Cornul de Aur cu flota principal* si'dinspreN4arealvfar:narac:: fipta greceascscare
insa a fost aproaE:in totalitatedistrus* CeMihall care astfelaslgrra controiul pe
mare.
dar nu
Pe uscat*armatalui Toma rarnanesuperioaras.iccntiei:e.b,ocaCa
Bulgaria
cu
reusestesa castigerunayantajdecisi;' asaca Mihail s-a CIrientatspne
traclitii
cere
ajutor.Inbazaunei
de
unde
tratat
de
30
de
ani,
careLeon incheiar;eun
scriseulterioare,se spuneca hanul Gmurtagar fi reac$ionaidin proprie vointa si
impotiva vointei,tui Mihail carenu doreasafie sall'at de oopomelebarbare.
In orice caz, innoiembrie 822 a inaintat spre Copo.lfortand,u-lpe Toma sa
ridice asediulsi sa.se intalneascala Heraclea/I(edouktos.Din carrzataceriisurselor
in privinta activitatilor bulgaredupaaceastalupta, se credeca Toma a invins.
Toma nu a mai putut relua asediuldeoarece,pe langamultele
Dupa aceaslla,
pierderi suferite,fllotase predaselui Mihail in timp ce el se lnptu cu bulgarii. Toma
a iernat la Diabasirs,la 40 de km de Copol. Desi o parte a soldatilor au dezerht,

I
I
I
I
I
I
g
g
E

ffi

H
F

fr
fi

ti
t

LJ
I

t i
t i

fl
ij
tl
i ;

t i

n
I
!

E
I

*!
t
,t

majoritateaau rarnasfideli. In final, Ia sfarsitul lui aprilie sau incepului lui mai,
823, Mihail a pornit impohiva lui Toma, insotit fiind de generahibbianos si
Katalrylas care veneaucu intariri din Asia Mica. Toma a pomit si el spre ei; insa
planuia sa foloseascao sfratagema:oamenii sai, demoralLatr,sevorprefacl ca fug
si atunci cand annataimperiala nrpe formatta casa ii urrnareulsca,dezertorii se vor
intoarce impotrirra lor. Cu toate acestea,multi s-aupredat lui Mihail io ti-p ce altii
chiar au fugit in orasefortificate din apropiere.Toma insusi a cautatsase 6fugirr.
in Arcadiopolis clerur& aplecat spreHeraclea.Mihail a blocat oraselede refuliu
ale lui Toma dar nu a organintnici un asalt, tintind sa il capfurezepasnic
,
obosindu-ipe cei cme il protejau,dorind sapromoveze opolitir" ptio r*, ,"
demonstrezeca el esfenrilos, sa nu verse sangecrestin,.dupa cunn-Mihail insusi
scrie lui Ludovic celPios si penhl a nu le aratabulgmiloria fortificatiile bizantine
sunt slabe.InAsiaMica, partlzanii lui Toma speftilrsail determinepe Mihail sa
renuntepermintand aabilor sa fara raiduri in provinciite Opsikion si Opti*aton
care eftDuloiab irnparatului. Mihail insa a continuat blocadasi dgpa cinci hmi de
asediuomulti au irnceputsa dezerteze pentnr ca in finar,drcadiopoFisulsa predea
conducatorul in srchidul iertarii irnperiale. Toma a fost"adgsinfata hli lvfihail cane
si-a pus picbrul pe gaful sau si a ordonat ca mainile si picioarele sa ii fie taiate iar
coryul,.frasin teapa.Dupa,aceastaa fos predatsi Anastasiuscare a suferit aceeasi
soarta.Numai in lFleracleasi Panirwr, oamenii lui Toma au rezistatpana,la
cutremrxul din feibrude 824. hAsia Mica sustinatori,ilui Toma au n'enrntat
p&snis,numai in themaKibkha3pta, shategul Ioan" penft'trp*tin timp a ircercat sa
se opuna.Ceamai puterinicaopozitie o intalnim in Asia l,{icacentrala.r:nde doi
stategoi inca se hrptausi au refi.rzatorice intelegere.In cele din ursra cei doi iideri
au fost prinsi in ti:mpce incerczu sa fuga la arabi si au fi# crscificati.
Infrangereaainsemnat si infrangeceacalifuhli Marer:n care in 833 a muritsi
a fost succedatde fratele saq Mutasin. In primii ani ai ca$ifatuluisa*, ostilitatile au
fost suspendate.Irr 837, Teofil a reluat ofensiva si a fossincr:nuaatde succese.A
caphnatsi aincediat fortmeabZaWUa si a invadatsi artelocalitati. Cu toate
acestea,in 83&,Mutasin* a echipat o arrrata nun&eFoasa
care a"patrtrnsadancin Asia
Micasi, dupa un lrungasediua ocupat cetateaArnorion lvfu'Bim ufina sa
marsaluiascaspre capitafu dar, primind vesti akrs-rantedespreo conspiratie
militara in patrie, a fost obligat sa isi abmdonezeproiectele si sa revina in Siria.
Teofil a pierdrt orice sperantade a face fata atacwilor aabe cu forte proprii, si
temandu-sca va pierde capitala,s-a intreptat catre stateleoccidentalepentru
ajutor. El vatrimite ambasadoripana din Venetia si panain Spania,ambasadori
carenu vor gasit nimic altcevadecatprieteniesi niciun ajutoi efectiv. In ultimii ani
ai lui Teofil si in timpul lui Mihail m,luptele intestinedin catifat i-au impiealcat
pe rabii orientali riareia cmpaniile serioaseimpotriva imperiutui.

73.2 Primul atnc ras asupre Copolului (860/I)

II

Acesfa aregrezentatsinguraexpeditiemilitara majoraa khaganatuluirus consemnata

in sursebizantinesi vest-europene.
In datade 18 iunie 860,o flota de 200 de vasea
navigd in Bosfor si a inceprt sajefuiascasubwbiile Copolului.Atacatoriidadeaufoc
locuintebr si inecausauinjunghianpe locuitori. Incapabilisarerctioneze,patriarhul

Fotiele-a spussarseroageNascatoarei
deDumnezeucasaii salveze.Dupace au
devastatsuburbiile,rusii autrecutin &fareaMarmarasi auincep'.rtsaataceInsulele
Printesei?undeeraexilatfostulpatriaral Copoiului,Ignatie.Irnparatuleraplecat,
armatairnperialaseluptacu arabiiin Asia Mica, f,lotaeraocr:patasaseluptecu
arabiisi normanz;i
in lvfareaEgeesi Marealvlediterana.
Cu ioateacestea
rusii au

I
I
E
3

fost infranti categ;oricsi au pierdut multe ambarcatiuni.Despreacestatec aflaflr din

omilia patriarhuhriFotie de la care aflem si penh; pnma oarade r+si (Po-c)care
inainte erau numi'ti taurosciti.

13.3 ConJhicte{e
cw&r&bii

Desi dinastiacalil'afultriesteiniccuita cu ceaabbasidq!i:i-3 rr.lisi.iss se irlpuna pe

tot teritoriul dieasrdei'umntayade.
Asadarrnu-cul::raxii
persan#ira$ienivor re';si sa
se impuna in eeeastapericadain teritcriitrecuceritedupa 649-547,acica cele dh lt
Africii unde eparedinastiaaglabidE.De asemenea$,eniai obser=;a
o alta scinderecu
teritoriile din Spaniaunde d'inestiacare se va imp'+neva fi ceaumnnayarSS.
Chiar inprlma parie a seeoiuluiai Lt iea, arabii afticaei i-ar: ajr:tatpe sla-,'ii
din Felrryonesie i:sureetielor si in asedieresores:,*lui
Patrle. .In t*:cpul dcmniei lui
Mihailll, imperiul a pierdut i:nsulaCreta,Ceo decsebitaimportantastietegic+si
comercialarcarearfost ccupatade e;:egrantiarabidin Spi:airlcare alr car.:iatillitial
refugiu in Eg,pt. Fierulere+Siciliei a fost si rnai iuipo$anta.trncadin seccleleWtrVIII aceastaa Cev'enittinta etecurilor arabe,dcsi eie n!! Gi.libst foarte sedoese.In
insa, co*ditiile s-auschimbat.La sf*rsitul dsni*iei lui
timpul dinastieiam,rr.ieire.
Mihail II, Euphenriosa crganizat o rebetriuneirapetriva fuatparateir:iiar rna.igaszi::sa proclan"-atsuveran.Stii*d ce fcrtels prcprii eraaiasuficienie.a apelatla e,rabii
af,ricanipeiltru ajultor.A.csstia,audebarcatin Sicilia, dar in,lcc riail ajr:tepe
cucerireainsuiei iar acetaa fost u,J,isde susbnetcni
Euphendog au.inr:e^cut
impraf*lui. Arab.iis-eustabilit in Pale"m:osi au cuc*r:i trcreiatS;c-.iiaestfti ca pana
a i&rnesln mai:..ilecrcsiiniior. Din Sie;iia.
la, sfarsitul dinastileinu:aai SisacBga
aabii au availsetin italia.

E
g

E
fi

13:4 Imtrrcriwl Biza,wtin,cll6r*Jg'erid

an:piea lui Nichifor I
In 8 i'1, dupamai multe c:ocniri c+ bulgarii, are trccn::<peditia
impotriva hanufuiKrurn in crrsul careiaa fbst atrascu ui*eta sa inf-o ambasceda
si a suferit o gravarinfrangere.Insusi ltlichifor a carut in ba'ialie,fiul'sau Starnakios
a fost grav ranit iar s:mataaprospccmplet rnasacrais.Elanula facut di* craniul
imparatului o cupasi bc,ieriibulgari a* baut din ea.In 813, Krmr il infrange si pe
in directia sa in frunteaunei armatedest'*lde puternice,incai
Mihail I careinainLta
refrasede la frontiera orie*iala pentru a o intari.
si trupele asiatice,frrsesera
Superioritateanumericaa trupelor bizantinea fost zadarnica;ele au fost infrente
decisiv si obligatesa seretragapanasub zidurile Coporlului.In acelasian, la scurt
timp dupaurcareape tron a lui Leon V, Krum a condusofensivaspreCopol,
asediindorasulinsrainaintarcaa fost s-a oprit. Krum a murjt subit, oferind

il
il
T]
t

il

ti

E
E
B
B
B
E
g
g
g
g
g
g
fl
J

.J
.l

l l l

rmpenulurunragaz temporardin parteaamenintariibulgare.Cu toate

acestea,el a
reusit sa cucerearsca
Adrianopolul ai carui locuitori i-a trinsplantat in Bulgaria.
In timpul domniei lui Leon, succesorullui Krum, omurtag, incheie
un acord
de pacepentru 30 de ani. In principal, acordul s-a ocupatde prob-lema
delimitarii
frontierelor dintr:ecele doua statein provincia Tracia.i.on i reconstruit
catevadin
oraseleruinate ale Traciei si Macedoniei.De asernenea,aridicat
un zid nou, mai
puternic imprejulll capitalei,pentru o aparcrernaisiguraimpotriva
evenfualelor
atacuriale bulgarilor.
Relatiitrebizantino-bulgare ulterioare nu ai fost marcatede alte
e'renimente
notabilepana la iincep'*tuIcfeceniului
cinci al secotuluitK candhonul bulgar a
hecut in mainile lui Boris al caruinune estestranslegat de istoria convertirii
bulgarilor la crestinism.

73.5 convertireaBulgarilor subhsptwtBcrts$sz-ssg)

Credintacrestinapatrunsesein B*lga*a.cu muit inainte de 850, in principal
p.r,er
captivi bizmtini.luati de buigari in rnfruntarile cu tr*pele irnperiah.
Bulgaria, i:ncare se aflau deja douamisi..:nicristine, gt.uru si franci, Coreao
bisericaindependentadar pozifia *r; ii pemitea sa si poataia optezepenffu
asa
cevacum a fost p'osibilpenf*'cazsericares-au ccnver'ritla iudaisit Desi misionarii
bizantni sunt prirnii care virlin B*lga{:a, hanul ii fa,,.orizeaza.sipefranci. pen*rru
ca
hanul incepeasa oscilezespreRo;rlacu al carei episcopare si uir-scirimbde
scrisori
in care ii adreseaz;a
ryroximativ 100 do rnirebari, tsizantul trimite o fiota la gi:rile
Dunarii si astfel Bioris esteforftrt sa a@ute crestirdsmulimpus de ei. El se va
boteza
in 864 si va primi nurnele de ldihaii. C*tin:Bsl, br:igerii --r'orr.u sub influenta
r:cenicilorlui Chiril si Nletodiu carvss incepeadevaraiaconverticea n:aselor.

13.6Telegrafu,loptic
Teofitreotgaruzeazaarmatasi Cp.;lqgistic. Dacap*aa af;Jriciexisiai:fortareteclc
gtanita,el reusestesa construiascateleg.-efutcp#ccaredoar |a cate'rarninutede lo
trecereagranitei de cake arabi anuetaCopolu,l.
Erau dor-laorologii, unui"liagrmita,si alt"*tia Copol carefurciicilau pe baza
sistemului cu foc armplificatde leatile. Tot prunacestsistem erau si aftuniate
anumitetrupe sa,allace.
Acest sistema fost facut de Leon'ilfateiaatlci.anul,nepotul lui Ioarr
Gramaticulsi cet al carui nume ajunsesepana la Ai-Arfamun.Istoria ne spimeca un
anumeprincipe arerbaveaun sckavbizantin carei-s rezolvatproblemeb de
matematica.Sclavrrl il ajuta si pe Al-MElrGunla probler,eelede geornetriesi asffel
afla si de laudaful sianprofesor,Leon care era iconoclastsi se reffasesela scoahalui
de matematica.Califul i-a scris lui Tecctist,maretrelogofat al imparatului,cerandsa
il trimita pe Leon acolo.Basileul,pexrtruca sa nu piarda aceastaminte lumina,tail
implica la reorgani:zarcaUniversitatiidin Copol si il ntmeste seful scolii de
fi lo sofi e, contribuirtd la de-zvoharea
acestei a.

I
I
E
I

13.7A doua etupaa iconoclasmului-815-843.

Restaurarea
Ortodoxiei
Politica imparatului Nichifor a'fost una de tolerantareligioasacombinatacu ideea
dominatieiputeriiiimperiale asupraBisericii. Deisi el a recunoscutdeciziile
Sinodului de la Niceea.si victoria partizaniloricoanelor,nu a fost un adept
entuziastal acesteimiscari. Pentruadevaratiizelcti ai cultului icoanelor,politica
tolerantaa imparatuh;ia parut la fel de nefastacc o epezie.Totusi, in'rremea ii:i,
monahisnnula frercutp'r,hcatevancrnente de neiiniste,in specialatunci cand"
patroarhul Tarasie a fbst inlocult c* Nichifor care e fsst avansatla aceasta
demnitatedirect clintre laici, prin i.oir'rtairnparet';,lui.
Mihail I s-il aflat sub hflee*t"-" constantaa patnarielui si a reonahilor. E[ a
fost rm supusfiu al Bisesicii si'*;sanaratoral intereseloracoseia.In tinpu,l
domniei sale,Teodor si studitii au fost rechematidin eril.
Leon, imediiatdcpa ce si-a L:taiit Con:niaa i:rceputs&p,,romo'/eze:Eo
politica
iconoclasta. Sub Leon V Ar::aeantrl.din caua, proyenientei sale dlstc-un teritoriu
iconoclast,d;n cauz&esocurilorri:illts,iepusep seaelaiccanelorsi din csim?consta'rariica impara.fii iconoctasti au srur'rt de:mcarte*aturala spre Cecsebirede
Patr.Nichilor estedepusLli 815 pentru ca
iconodutrui,reiapolitica iccnoclas,ta.
protesteazairaputri'ra dcrintel,:,cirneaietuiui si e,steinl+cuit cu Teodoi ilu{elissemcs
Kassiteragfidel iui Leon. in acelaslaa se otg*nizeuaun sheC cise resierireaze
deciziile de la Hieria

E
g

cPotio,6serve
ca foti i+w*sratiicnredsuecceptatic*awk
au muritifie in eef,fie in 6*t*he. 5\7r*tadceicurer'u &2i

'uener&ticoafielb fiu 'rzuttii {e rn-oartenut'ilftlh, pt caftti'iftdt

it+paratiauJco$&ssz;:,iiitl
partuu til.tuiinryeirt{ {oti #ces-ti
ftrffi'ni'inteleir,tperia{ecu ce{erFeai??tsricrftctarai si inmsrm{r?Eteti
sd {b ?irrfte.ze:1gmp{u[
in hiseric,eSfinti{er.flpcsiE-{i. gw qire&'!,r

i sa fistrug iee*ne{e,*stefe{ineat, {up#,cesevtt-fi saversit

tiwstr+
rneuddreastin
vinta ffwftirc&fung*t&si ceda15ulis"i
pfi?tillo-a pat'rosi a cinc# geftrdtie.
socont'inue
au fost contesta,te
vehementde pafiarhul Nichifor, c&tre
Maswile iconochalste
ulterior a fost depusde inaparat.Titlul de arhiepiscopal Constantinopoluiui a fost
acordatlui Tedor oareera in depl.inacordcu potriucareligioasaa lui Leon. In 815
un al doilea sinod iconocla$ s-a intrurdt in biserica SfantaSofia.Actele au fost
cultului icoanelor,dar decretula fost pasfratint-una din
distnrsedup* restarurarea
lucrarile apologeticeale patriarhuluiNichifor, fiind astfelpublicat.

(hrya ceanxstafiifrtsi confumatinvataturafumneze'iasca

primita prin Sftntii Sarinti si in con-formitatecu cu cefesase
practica
acestsinodo contramnat
Sfinte Sinoafe(Ecumenice

il
n
t

t :
t i
t ' j
t i

t _.,

t i

E
g

E
g

E
E
g

B
B
B
B
3
3
1
J

J
I
I

rililttto,apro[u,,n,,),)^,1,J)
ru[nnnm,nmfraplilUlrfi
icoanefor,,
preferanfaforareain fufr i afeaar.
Decretul a indicat mai departeca, odata cu schirnbareaguvernarii cu una
feminina,
naivitatea muiereascaarestabilit cinstirea
miarte
si a icoaruforj;-fguritor
vintqpractica alprinderiide lumanari si a arderii de tarnaie.Sinodul a interzis
profucerea ifega:k a cefornumite in moffats icoane afe Eiseicii universafe,
a
reqpinsvenerareaicoanelorconfirmatade patriarhul Tarasiesi a condamnat
aprindereade lurnanarisi candele,pt...*tii
ofrandade tamaieinainteaicoanelor.
fn esenta,decnetula fost o reprcducerea pnncipalelor idei ale sinodului iconoclast
dn7'54 ale carui actele confirma. Deoarecea i=titetsa numeascaicoanele,
iColi,
acestsinod estec,onsicierat
mai tolera;atdecatpnmu-lsinod iconoclest.
Spredeosebirgde prinaaperioada,iconaclastii celei de-a,clouaau intanqc,rnat
o rezistentamult mai mare deecatpredecesoriilor. Conficarl a de,renitrnai
diiicii.
Deosebitde puteinica a fosi rezistentespuscde Teodor, staretulmanastini SouCios
si discipolii sai, studitii, apo,logetiai cr.^.*stirii
icoanelorcare au exercitato mare
inflenta asupramaseipoporului. S.i.rnairnui,t.Teodor a,.;orbit si a scris deschis
impotriva interverntieiputerii irnperiah in probiemelebisencii si a aparatprincipiile
independenteiBisiericii,idee destulde ebstx.ta.Iritat Ceaciivitatealui ?eidor, ^
imparatul l-a trinnlsin exil si i-a sughir:*it pe discipolii sai, Ftrihaiau a i,:itiat
o alte
perioadade perse,cutieimpotri';* cinstrtorilm iccanelor,rJesi,a,h:ncicandMetodie,
care a devenit ma:itarziupatnmh al Copolului, i-a rernis irnparatuiuiscnsoa'ea
pontificala si l-a irmploratsa restabileascaveilerareaicoaneior,acestaa fost supBs
unei flagelari nernLiloase
si inchis ir$r-un mornaaet:
Urmasutl'-riMihai, Teofii a fcst rm.oi:+bine pregetit in probierneleteoiogice
iar domniasa a re;prezentat
cel mai asprumonaenta-lceiei de-a douaperioadea
miscarii. Principalul ccnsiiier al sau*si liden:l miscasiiiconcclastea fbst Ioan
Gramaticul,mai tznziu,patriarir'atr
Copolului, cel mai lr.urdnatorn al acestei
perioade,catea fo,stacuzatde prec*icarea-"'r$iicriei si megiei. Ndoneilii,clinfrec:are
multi eraupictori rlleiccane,antfost sr:pi*sila peCepsesci-rie. De exe..npiu,paiinele
monahuluiLazw, un rnestericcnar, ait fbst arsecu fiei inrcsit iar cei Aoi Aati,
Teofan si Teodor au fost flagelati iar fr,;ntile le-au fost accperitecutaf+a.,ie
calomnioaScorrprusede Teofii: TeeCora,sotia sa,era o s::stinaioareinf,ccataa
cinstirii icoanelorsi orientarileselereligioaseii eraucuaoscutesotului ei. Atunci
cand Teofil a murit, :rr'842,Teodoraa devenitsu.,rerenul
oficial al irnpenului
datoritaminoratuhrifiului ei, Mihail. Prim;rsaprobhm+ a tbst sa restabi?eescs!
cinstireaicoanelor,,Opozitiaiconoclastilornu a fbst la fel de puter,nicaprecumin
wemea kinei si de aceastane dam searnadin fapn:i ca teodoreii-a luat putin peste
un an convocarearurui sinod care sa confirirreorientai.ie saiereligioase,qpre
deosebirede Irina careiai-a luat sqte ani. Ioan Gramaticula fost clepus,isuunul a
fost ocupatde Metodie.Actele sinoduiui nu s-aupastrat, dar altes*ir aratacaau
confirmat canoanelle
Sinodului de la Niceeasi au restauratcultul icoanelor.Atu'ci
cand sinodul si-a incheiatlucrarile, in serviciu solemna fost oficiat in Biserica
sfanta sofia, in pri:maduminicaa PostuluiMare, pe 11 martie g43.
In orientul,z\propiat,a douaperioadaiconoclastaa fost marcatade
oublicmeaunei scnrcoricomunein favoareaicoanebr, sub numelecelor trei

patriorhi
oriEntali
dinmcolul
IX:Ilristofor
alAlerendfiei,
IovelAntiohiei
sivrril,
al
lerusalimului.

I
I
I
I
I
I

Informatitisuplimentaredin curs: Teodosieva muri :r-84T si in locul sauva

fi numit Ignafie, fara consimtamantulSinodului.El fusesecalugar,era fiul lui
Mihail I si fusesecasffatca sa nu pretindasuccesiunealahon.
Bardm, cu careTeoctist infrasein conflict, nemultumit de influenta lui
Teoctistasuprabasilis-sei,cautasa ia puterea,asasinandu-lpe holurile palatului si
lasand-ope TeoclorafaraWrijin si fortandpe Ignatie su o cilogaf,easca
pe aceasta.
Pah. insa varefiza asaca Bardascautasa il indepartezesi pe acesta.Convoaca
sinodul carea cautatsa numeasc&uninlocuitor, pe inalful fi.rnctionarFotie deomece
veneadintr-o fanrilie icono<irrlasi chiar suferisein cea de-a douapersecutie.
Schismanu ar fi trebuit sa aperadeoarecela sinod, ignatienii au crezut ca
Fotie va fi mariolreta lui Ignatie lucru cme Fotie nu era. Ignatienii vor apnelalapapa
iar Bardas ii va persecutain mod brutal pentru aceastaiar Fotie ar:senintacu
demisia dacanu inceteaza.Badas v'afi asesinatde paraclinornenulVaside,din
ordinul lui Mihai.l.Povestearyune ca,Basilea aJluns
la o rnanastirela a careipcata
adoanne;stareful va visa,ca la poarta doarmeimparatul ronreilor. Starefi*lrt va
recomandaunui lleofiiites care epareRunnitpentnr grajduriie lui, si ere.apropiatde
Barda-sPe Vasileril va face seful grqduritror.
La un monrent dat, in timpul reun'irii unei delegatii bulgaie, avesuunul care
nu puteafi invins, Teofilites il aducepe Va-sile$ itrbatepana lamoarte pe bulgar.
Vasile infra in grartiilelui Bardas.Mihail il va pune pe Vesile sa il asasine=" p"
Badas astfelMihail ramailesingur imparat.El s-a gandit c&s{rnu deade banuit, il
insoaa pe Vasitrecu amantasa: Vasile crganizeaza,insa asasinatullui }4ihail,
astfel,Vasile ajun,geimparat al Bizantului si va da nssterecelei mai mari dinastii
bizantine,dinastieimacedonene.In 867 cteBune
pe Fo-tiesi i.r 869 are lcc -e* Sincd.
la Copl careil condarnnape Fotie si stabilesteca"episcoprrl.poate
fi nrEmaicXeric.

I
il
f-

i 1

l i

il
I J