Îndreptarea Legii

Pravila cea mare, de la Târgovişte (1652)

În 1652 a văzut lumina tiparului o nouă carte de legi, şi anume Îndreptarea Legii, numită şi Pravila
cea mare sau Pravila de la Târgovişte, o lucrare de aproape 800 pagini. Aşa după cum reiese şi din titlul
său, această Pravilă s-a vrut „Îndreptarea Legii cu Dumnezeu, Care are toată judecata arhierească şi
împărătească de toate vinele preoţesti şi mireneşti”1.
Era nu numai un cod bisericesc, ci si unul politic. A fost tradusA din greceste în romaneste – la
indemnul mitropolitului Stefan – de Daniil Andrean monahul din Tara Panoniei( adica din Transilvania),
ajutat de dascalii greci Pantelimon(Paisie) Ligaridis si Ignatie Petritis. Cartea are două prefeţe: una a
traducătorului, alta a mitropolitului, care, de altfel, era în cea mai mare parte tradusă după prefaţa lui Matei
Vlastares la sintagma sa alfabetică (sec.XIV).2
Pravila are două părţi mari şi un apendice. Partea întâi are numele de << Îndreptarea legii >> şi este
împărţită în 417 glave(capitole). Dintre acestea, 314 sunt extrase din Nomocanonul lui Manuil Malaxos,
într-o versiune mai completă, alcătuită pe la 1600 de mitropolitul Porfirie al Niceii. Celelalte 103 glave
cuprind în întregime Pravila lui Vasile Lupu (Carte românească de învăţătură de la pravilele împărăteşti),
tipărită la Iaşi, în 1646.
Partea a doua a Pravilei – care nu este împărţită în glave – poartă titlul de <<Nomocanon >>
şi cuprinde, cu puţine excepţii, întreaga colecţie canonică a lui Alexie Aristem(sec. XII) şi
comentariile acestuia la toate canoanele, pe scurt, apoi canoanele câtorva Sfinţi Părinţi şi un fragment
din tipicul lui Nichifor Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului(sec.IX). Apendicele cu 54 de
glave, este format din întrebările şi răspunsurile lui Anastasie Sinaitul(sec. VI). Deci, Îndreptarea
legii este o operă de codificare legislativă românească, o îmbinare de norme de drept canonic şi laic.
A fost destinată tuturor românilor din cele trei provincii istorice: Ţara Românească, Moldova
şi Transilvania (Ardeal). De altfel, în Ardeal, această Pravilă a fost folosită „… ca un cod oficial al
Bisericii, chiar şi de greco-catolici – uniţii – care la 1700 au intrat în legătură cu Biserica Romei”3 (L.
Stan, apud I.N. Floca, Drept canonic…, vol. I, p. 140).
Pravila de la Târgovişte a fost în vigoare până în epoca modernã de după Cuza Vodă, când au
început să apară legiuiri noi de stat, de factură occidentală. „Cu toate acestea – menţiona prof. L. Stan
– ea nefiind abrogatã în mod expres prin nici o legiuire ulterioarã, a rãmas mereu în vigoare pentru
Bisericã datoritã cuprinsului ei, iar pentru stat numai prin unele dispoziţii care se referã la obiceiul
pãmântului, fapt care a şi determinat invocarea ei în justiţie, până târziu, chiar şi între cele două
războaie mondiale” (Apud I.N. Floca, Drept canonic…, vol. I, p. 140).

1
arhid. prof.dr. Ioan N. Floca, Drept canonic ortodox, legislaţie şi administraţie bisericească, vol. I, Editura
Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucureşti, 1990, p.139.
2
pr. prof. dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol.2, Editura Institutului Biblic şi de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, 1994, p.54.
3
arhid. prof.dr. Ioan N. Floca, Drept canonic ortodox.........., op.cit., p.140.

1
 Că Pravila lui Matei Basarab – publicată la Târgovişte în anul 1652 – a fost o îmbinare
fericită de reguli de drept canonic şi de drept laic, ne confirmă şi mitropolitul Ştefan al Ungrovlahiei
(Ţării Româneşti), care declara în Predoslovia sa, că a dorit ca această referinţă expresã la legea
canonicã şi laică să aducã reale foloase „acestii oblastii si micsoare tãrii, de toate vinile, cu
catastiihirile ei deosebi…,” adicã în Scaunele de judecatã ale ţării.4
În privinţa izvoarelor acestei Pravile, s-au decelat cinci izvoare directe şi trei izvoare indirecte.

Din prima categorie fac parte: 1. Sintagma lui Matei Vlastare (1335); 2. Nomocanonul lui
Manoil Malaxos (1561/1563); 3. Sinopsa canonicã si Comentariul lui Alexe Aristen; 4. Rãspunsurile
lui Anastasie Sinaitul (540-600); 5. Carte româneascã de învãtãturã de la Pravilele împãrãtesti
(Pravila lui Vasile Lupu, Iasi, 1646).
Ca izvoare indirecte sunt menţionate: 1. Pravila de la Iasi, 1646; 2. Legea agrarã (Nómoò
georgikó?) (Leges colonariae) si „Paxis et theoricae criminalis”, opera lui Prosper Farinaccius.” 5

„ Printre chestiunile speciale de care se ocupă Pravila, Prof. L. Stan atrãgea atentia asupra
urmãtoarelor: atestarea existentei sinoadelor mixte în Biserica Ortodoxã Românã din vremea
respectivã (cf. glava 31; corespunzãtor glavei 76, Pravila de la Govora) şi a rânduielii cã anumite
demnitãti bisericesti pot fi ocupate de „bãrbati mireni” (glava 394); dreptul protopopilor de a elibera
cãrti canonice (glava 85); dreptul ctitorului nu este supus prescriptiei (glava 117); permiterea
clericilor divortati sã devinã arhierei, dacã sunt destoinici pentru aceasta (glava 219) (cf. I.N. Floca,
Drept canonic…, vol. I, p. 144-145). Dar, „o chestiune cu totul de importantã deosebitã de care se
ocupã îndreptarea Legii – scria acelasi canonist, teolog si istoric român (L. Stan) – este aceea a
pozitiei canonice a mitropoliilor Tãrii Românesti si a Tãrii Moldovei, fatã de celelalte Biserici
Ortodoxe. Ambele mitropolii sunt considerate si declarate autocefale (glava 391)” (Ibidem, p. 145).
În fine, amintim cã, dupã “editio princeps”, apãrutã cu litere cirilice la Târgoviste, în anul
1652, Pravila cea Mare a fost publicatã în alte editii cu litere latine. Ultima editie, criticã, a apãrut în
cadrul Colectiei “Adunarea izvoarelor vechiului drept românesc scris”, volumul VI, Bucuresti, 1962,
sub titlul “Îndreptarea Legii”.
Pravila de la Târgoviste a fost tradusã si în latinã, în anul 1722, de Pãtru Dobra, un român ardelean,
fost înalt functionar austriac în timpul ocupãrii Olteniei de cãtre austrieci (1716-1739). Titlul acestei
versiuni este urmãtorul: “Regula legis voluntate divinae accomodata continens jurae canonica et
imperatoris pro causis status tam ecclesiastici quam saecularis, ex graeco idiomate in Valachum...”. 6

Bibliografie selectivă :
 IVAN, IORGU D., Pravila mare de-a lungul vremii, în «Studii Teologice», nr. 9-
10/1952, pp. 580-609.
 STAN, LIVIU, Importanţa canonică şi juridică a Pravilei de la Târgovişte, în «Studii
Teologice», nr. 9-10/1952, pp. 561-579.

4
( după CONEXIUNI Dreptul nomocanonic (XI) PRAVILE IN LIMBA ROMÂNA Prof. dr. Nicolae DURA
- Facultatea de Teologie Ortodoxa - Universitatea Bucureşti

5
Ibidem
6
( după conexiuni Dreptul nomocanonic (XII) Nomocanoane traduse Prof. dr. Nicolae DURA -
Facultatea de Teologie Ortodoxa - Universitatea Bucuresti )

2
 Noţiuni despre post în Pravila de la Govora şi de la Târgovişte

"Cine n-are ce mânca în postul mare, să mănânce carne şi să aibă pocanie trei ani şi
metanii 150, iar de va gusta brânză sau ouă în acel post mare doi ani să aibă pocanie şi
metanii 66". – Pravila de la Govora 138.

"Oricine se va spurca în lunea brânzei cu carne şi în lunea dintâi (a postului) cu

brânză, patru ani să se pocăiască şi metanii 300. Oricine se va spurca din neştiinţă în postul
cel mare, un an şi metanii 36". - Pravila de la Govora 138.

"Cine va mânca carne şi brânză în sfântul şi marele post sau miercurea şi vinerea,
acela patru ani să nu se împărtăşească şi să ia şi alt canon greu". - Îndreptarea Legii sau
Pravila de la Târgovişte, 382.

"Femeia care va naşte în postul mare sau în săptămâna cea mare, aceea să nu ţină
poruncitul post de vin şi untdelemn ci fără de păcat să mănânce şi să bea. Pentru că postul s-a
făcut pentru înfrânarea trupului, iar aflându-se bolnavă şi slabă ea cere şi primeşte hrană ca să
ia putere şi sănătate. Şi tot cel ce va fi slab şi bolnav nu se opreşte în zilele care sunt poruncite
a le posti, ci să mănânce untdelemn şi vin iar carne să nu mănânce, măcar de s-ar afla şi la
moarte". - Îndreptarea Legii sau Pravila de la Târgovişte, 382.

"Postul Crăciunului şi al Sfinţilor Apostoli se posteşte lunea, miercurea şi vinerea fără peşte,
vin şi ulei afară de cei bolnavi. Cei ce vor să placă mai mult lui Dumnezeu mănâncă peşte
numai sâmbăta şi duminica". - Îndreptarea Legii sau Pravila de la Târgovişte, 484.

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate