110NOQRAFIA

YINTEI EVI5COVII
4

NNAREI bE J05"
FIL.C?!ITUITA

LA PLINIREA a 40 AN{ DE DOrINIE

n. S. CAROL I, REGELE ROMFINIEI

DE

bIFICONCIL FINGNEL CONSTF1NTINESCU

Revizor Ecleziastic

C1LT E I N7 nrI 1.a. E.2vr

Atelierele SOCEC, Bucurqti

1906

www.digibuc.ro
flONOWIFIA
SFINTEJ EVISCOVII

MINAREI DE JOS"
ALCATUITA

LA VLINIREA A 4 0 AN! DE DONNIE

11. 5. CAROL I, REGELE Rolifeni

bE

DIFICONCIL FINGHEL CONSTPINTINESCU

Revizor Ecleziastic

(2,111 ES et r-c rea'RETEr. 'ST ..1.3)E RI XIV 'I`E2SCI'

Atelierele SOCEC, Bucureti

1906

www.digibuc.ro
 M. S. Regele.

www.digibuc.ro
 M. S. Regina.

www.digibuc.ro
 tf,

CLIVINTFIRE

Serbarea celor patruzeci de ani de domnie ferieita a

Majestblii Sale, primului nostru Rege, Carol I, oi plinirea caw'
optsprezece sute de ani dela. venirea i aoezarea colonio-
tilor romani in aceste pcirfi ale lumii, de band seamci, au
prieinuit cea mai mare bucurie sufieteaseci taturor flo-
mcinilor, cari, porniti din toate locurile uncle Dumnezeu
i-a semanat, s'au vcizut, recunoscat i irnbrcitioat in
arenele romane" dela Expozilia ce Ora a hotdrit a se face
eu prilejul acestui indoit oi ferieit eveniment.
Sf Cinta rioastrd Biseried, a edrei vechiine este tot
atdt de adcined ca oi obetroia poporului nostril, nu puteii
sd nu impdrtdoeaseci aeeastd bucurie a neamului rowel-
nese, pe care, Ea, veonio la imbdrbcitat Lin apcirarea
drepturilor lui oi cdruia totdeauna i-a pdstrat cele mai
srumpe podoabe ale unui popor: limba, moravurile $i natio-
nalitatea; --fapt, care se adevereole pel nd astazi prin legd-
tura care uneote pe tofi Romcinii de pretutindeni.
Acest adevdr a hotcifit pe Prea Sfintitul nostra Epis-
eop, Pimen Georgescu, de a indenind clerul i poporul din
Eparhia Dundrei de ,fos, spre a trimite tot ceea ce au mai
de seamd pentru a fi depuse oi vcizute in Expozifia na-
tionald.
Tot odatci, Prea Sfinfia Sa, a insdrcinat pe tofi pro-
topopii eparhiali de a aledtui cdte o dare de seamcr
istoried-statisticd despre afacerile bisericeoti ale jade-
telor acestei Eparhii, cum oi albume eu vederea tuturor
bisericilor cari au fost zidite sau reparate in timpul celor
patruzeci de ani de domnie a Majesttii Sale Regelui,
eari ddri de seamd" oi oeapte albume" au fost depuse la
Expo zitia nationald.
Luerarea de Nei, Monografia Sfintei Episcopii a Du-

www.digibuc.ro
IV

nrei de Jos",am alcdtuit-o tot in vederea acestui fericit

eveniment, istorisind viata religioasd i organizatia bise-
riceascd a neamului nostru dela Dundrea de Jos", din
cele mai vechi timpuri 0 peind azi i insofind-o cu mai
multe portrete i vederi, ce am socotit cd stau in strnsd
legdturd eu istoricul acestui episcopat.
In desfdqurarea materialului, am introdus multe din
circuldrile Prea Sfinfitalui Episcop` Nolen, de oare cd' pin
feluritul lor caprins, alcdtuesc o a$ numitd enciclid pas-
torare, care, de obiceiu, se dd clerului i poporului epar-
hial de catre fiecare episcop la incepatul arhipdstoriei
sale, ceea ce P. S. Sa a f acid prin aceste circuldri.
De asemenea, am mai introdus ceitevet date istorice
statistice privitoare la cultul 0 aozdmintele religioase
ale neamurilor strdine cari trdesc 'in cuprinsul acestei
eparhii, in deosebi in Dobrogea.
Nciddjduesc, cd prin intocmirea 0 publicarea acestei
monografii, voi inlesni confrafflor mei preoti dela ,,Du-
ndrea de Jos" cunoa0erea trecutului nostru religios,
spre a le fi un indemn de a lucret pentru viitor cu mai
multd pricepere ?i energie, dupre cum in mod legitim
Tara 0 Neamul a0eaptd dela noi.
biacon Fl. Constantinescu.

www.digibuc.ro
 CAP. I

PRIVIRI GENERALE ASUPRA TRECUTULUI CRE$TINESC

IN PARTILE DUNAREI DE JOS"

1
Inceputurile cretinismulni ti. ierarhiei bisericettti la
llomni Omit' la intemeerea principatelor.
Pe p6mntul tArii noastre de astazi, si in dea-
lungul Dunareiincepnd dela Portile-de-fer si pana
la Dnistru , apoi prin partile Transilvaniei si ale
Banatului, in ale Crisianei si Maramuresului, ea si
prin prtile Basarabiei, locui pe la Tnceputul cresti-
nismului poporul Dacilor si al Getilor impArtit In tri-
buri cari In repetite rnduri se luptau uuul contra
altuia.
Acest popor, Daco-Get, de o fire neastamparata,
nu arareori navle si pe teritorul imperiului ro-
man, de care er desp6rtit la sud prin fluviul Du-
nrei, 'Ana cnd gloriosii Romani ii zdrobir sub
conducerea marelui "impel/rat Traian In anul 106,
deci acum optsprezece sute de ani.
OdatN, cu infrangerea poporului Geto-Dac, Ro-
manii potrivit tacticei in ale lor cuceriri au si inceput
opera de romanizare in noua lor Ora eucerit, tin-
And s o prefac intr'un mare lagar roman, care
I
5449

www.digibuc.ro
 2

sk -tin/ piept orickror nkvkliri barbare. In acest scop

Mare le Traian aduse de Indat foarte multi colonisti,
cari pe de o parte sk. Inlocuiasc pe cei czuti In
rsboiu, iar pe de alta sk, intipkreascl In populatiunea
acestei noi provincii caracterul, civilizatia si mora-
vurile romane.
Nu se poate tgdul, de altfel, ck, rodnicia In-
tinselor campii si ale mnoaselor plaiuri ca si far-
mecul auruluf ascuns prin muntii Transilvaniei Ina,
au atras un insemnat numr de colonisti romani.
Cat timp till Impratul Traian, al cdrui renume
era, un scut puternie pentru aprarea acestei pri,
organizarea administrativk si militar a Romanilor
se introduse In Dacia in chip pasnic, iar romani-
zarea se fcek temeinic, ask ck, in scurt timp popu-
latia Daciei Isi schimbk inftisarea cu totul : carac-
terul si deprinderile vietii romane se Intronar pe
urmele celor dacice.
Dupk moartea Marelui Traian 'bask, Sarmatii si
mai apoi Gotii incep s ameninte viata poporului din
Dacia, care odrkslik acum din amestecul elementului
dac cu cel roman. Intre nvklirile acestor barbari
se mai adaug si cele ale Roxolanilor cari locuiau
prin vAile si campiile dela rksritul Carpatilor mol-
do venesti.
In interesul apkrkrii contra acestor nvliri, Ro-
manii de timpuriu se hotrtr a se intkr si prin
partite Dundrei de Jos, ale ckrei vki si campii in-
lesneau trecerile nvlirilor barbare.
In adevr, legiunea a V-a macedonick este str-
mutat in Scitia mica (Dobrogea de astzi) si asezat
In Troesmis (Iglita), unde mai tarziu s'a si. demo-
perit urmele acestui lagr presrat cu nenumrate
inscriptiuni. Apoi skpar un sant la nordul Dunkrei,

www.digibuc.ro
 3

in Basarabia sudica, ale carui urme se vad si astazi

dela malurile Prutului pang. la gurile Nistrului, langa
orasul Ackerman, Acest, val roman, menit a opr
calea barbarilor pe la gurile Dunrii, se Intindea
in Moldova sudica strabatand-o pe la Tecuci, Nico-
resti, Ploscuteni, pe la Siret, Adjud si pang. in muntii
Transilvaniei i).
Cu toate intariturile acestea, navalirile barbare
nu Incetara a cotropl. partite Daciei pentru care Im-
paratul Aurelian se si hotari sa parseasca Dacia si
sa-si retraga trupele dincolo de Dunre, ceea-ce se
intampla in anul 274 d. Hs.
Astfel, tanara populatiune romaneasca Inca din
primele zile ale odrslirii sale, Inca din fragezimea
vietii ei ca popor, ramanand singura 113 Dacia si in
voia Intamplarilor, este expusa navalirilor i atacu-
rilor barbare din partea Getilor, Hunilor, Gepizilor,
Avarilor, Slavilor, Ungurilor, Pecenegilor, Cumanilor
Tatarilor, cari, unii dupa alii, rand pe rand, calc
pustiesc pamantul tarii noastre pang, in veacul al
XIII-lea, cand prin nepatrunsele planuri ale provi-
dentei dumnezeesti se Intemeiaza sub domnia Basa-
rabilor principatele Munteniei i Moldovei.
Cum vedem, poporul romanesc i plamadeste
vieata si nationalitatea sa din amestecul colonistilor
lui Traian cu poporul bastinas din Dacia si i con-
solidenza existenta i vigurozitatea lui ca popor sub
droaia grozviilor barbare ce 1-a sbuciumat timp
neintrerupt de poste o mie de ani.
*
Odata cu inchegarea vietii si nationalitatii po-
porului romanesc, gasim i existenta credintii cre-
9 A. D. Xenopol: Istoria Rorminilor, vol I, pag. 213-218.

www.digibuc.ro
 4_

stinesti ask de bine inrg,d6cinatg in inima acestui pop or,

incat totdeauna, si mai ales in vremurile grele si pline
de sbuciumri amare, aceastg, credintg 1-a mangaiat,
I-a intgrit si 1-a cglguzit catre limanul aspiratiuni-
lor sale.
Astzi este fapt dovedit cg. crestinismul a lost
adus i'n Dacia odatg cu colonistii veniti din toate
pgrtile imperiului roman, Intre cari multi erau adusi
si din Asia Micg unde religiunea crestin g. era bine
Inradgcinatg 1). Apoi, se stie cg, pe la inceputul vea-
cului al II-lea, crestinismul era dej rgspndit mai
prin tot imperiul roman. Scrisoarea lui Pliniu, gu-
vernatorul Bitiniei 2) care impgratul Traian, si rspun-
sul acestuia3), ca si istoria persecutiilor crestinilor ne

1) D. Boroianu: Istoria Bisericeascd, peg. 17.

2) C. Plinii Consulis: Epistolae selectae.
2) Ian, scrisoarea lui Pliniu, guvernatorul Bitiniei, cltre fmparatul
Traian :
Eu am datode, Doamne, de a recurge la intelopciunea Voastrft, fn
toate cazurile de fndoeli ce am.
In coreetfirile crestinilor, nu stiu ce trebue A. intreb si nici pe cine
s5. pedepssc. Nu stiu daca trebue s, am aceiasi nalsuri de pedeaps6.
pentru copii, pentru tineri si bIttrani ; dach cAinta meritA iertare si. daca
cineva se face vinovat pentru a poarth numele de crestin.
,,Pre cei co mi-au mhrturisit de dour), si de trei ori clt stint crestini
au perzistat In aceastri mArturisire, am poruncit slOfte omoriti. Dintre
cettitenii romani, pe cari i-am gAsit vinovati de aceasili mania religioasIte
am dispus a-i trimete la Roma.
Dar acuzatiunite se fnmultesc pe ftecare zi; si arn primit scrisori
anonime fn care foarte multi stint acuzati a fl. crestini. Pe cei cari au
negat formal, au adus sacrificii zeilor si s'au fnchinat imaginei Voastre,
i-am liberat.
In acaleasi anonime sunt numele unor persoane cari au fost candva.
crestini; dar de douttzeci ani si. mai bine, nu mai sunt crestini. Acestia
adorl statuia VoastrIt si vorbesc de Au pe crestini.
Singura yin& a crestinilor e ca se aduna fnainte de a se lumin.
de zing spre a clintit fa mod alternativ itnne fn onoarea lui Christos, ca
a unui Dumnezeu. In slujbele lor religioase, nu savarsesc fapte culpabile,
nici furturi sari adulter, nu si catch cuvintul nici odata si nu ascunde
ceiace li s'a fncredintat.

www.digibuc.ro
 5

dovedesc cu prisosintI acest adevAr. A. hind, MI

indoialA, ca vor fi fost multi crestini printre colonistii
adusi nu numai din Asia mi4 ci si din celelalte
pArti ale imperiului roman.
Apoi, faptul c crestinii fiind persecutati in im-
periul roman s'au refugiat In Dacia, unde In inte-
resul romanizArii erau primiti cu bucurie si tolerati
chiar sA-si indeplineasc4 cultul crestin mai in liber-
tate ea In restul imperiului, Inc6 a contribuit cu mull
la Aspand4rea vietii crestinesti la Romani odat cu
pMm6direa si inchegarea vietii lor ca popor.
0 dat sigur cA, crestinismul exist 0 era. mult
Aspandit In Orile dela Dutfre pe la sfarsitul veacului
al II-lea o avem In afirmatiunea scriitorului bisericesc
Tertulian, care a trEt intre anii 160-240, 0 cari mai
inainte de a se increstin, ocupase cele mai inalte
functiuni la Roma si deci er In perfect5, msur s,
Despre toate acestea m'am incredintat chiar dela dourt femei sclave
cari au servit in acele adunkri; si n'am descoperit altceva decal, existenta
unor superstipuni de necrezut.
,De aceea am lksat lucrul pink Irk voiu consult; si cred ert acest
fapt V. va interesk, avnd In vedere marele numAr de flinti ce se numesc
crestini, de tote virstele, de amndourt sexele i de toate stArile sociale.
Aceastk credint a lor a cuprins nu numai oraele, dar i satele i
cAmpiile, si. este foarte putin sigur a ei vor mai umplek veodatli tem-
plele noastre ce au Amu goale, i A vor mai aduce sacrificii zeilor, sa-
criflcii ce de mull timp au lost pArksite.
Iatit si rispunsul impiratului Traian crttre guvernatorul Bitiniei:
,Tu tii, scumpul meu Pliniu, ce purtare trebue srt ai fall% de acei
ce sunt acuzati ea cretini, chci nu se poate hotArt aceiai regulra care srt
fte aplicat egal in cazuri atAt de diferite.
Ntt trebue srt faci nici o cercetare in contra cretinilor ; dar dub,
ei sunt denuntati formal i. se dovedete crt sunt cretini trebue sh-i pe-
depseti.
Acei cari mArturisesc di nu stint cretini, i. probeaz1 aceasta adu-
And sacriflcii zeilor notri, chiar de ar fl bnuiti sit-i ierti.
Scrisorile anonime sk nu le tii in seamk, ori care ar ft acuzatiunile
ce cuprind; cad ar ft un exemplu rAu i ea totul nedemn pentru se-
colul nostru.

www.digibuc.ro
 6

cunoasca starea imperiului roman. El In scrierea sa

Contra Iudeilor", alcatuita. in anul 209, descriind
toate popoarele cari erau dejh increstinate pe timpul
sau, zice : In care altul au crezut popoa,rele, dacd,
nu in Hristos. Mezii, Partii, Elamitii, cei ce locuesc
in Mesopotamia, Armenia, Frigia, Capadocia ; cei
ce locuesc in Pont, Asia, Pamfilia, Egipt 0 in
regiunile Africei ; Romanii, Iudeii, Maurii cei din
Spania 0 Galia 0 cei ce locuesc in tam Sarma-
tilor, a Dacilor, Germanilor 0, Scytilor, 0 multe
alte popoare .tiute ?i ne0iute ; la toate a strd-
bdtut numele lui Hristos care acum a venit 0
domne0e1)".
Deci dupa un veac (lela colonizare, crestinismul
existh In Dacia.
CA crestinismul a fost sadit in inima poporulni
rom'an Inca din Inceputul existentei lui, ne dove-
deste si sumedenia de cuvinte ce si astazi se pa-
streaza In graiul nostru romnese, cuvinte ce exprima
notiunile religiunei crestine si pe cari le rosteau si
strabunii romani din cari a odraslit neamul nostru.
Ash putem cith : Dumnezeu din Dominus Deus, cer
din celum, sant din sanctus, inger din angelus,
cre0in din chrestianus, peigein din paganus, cruce
din crux, agnet din agnus, mormnt din monum en-
turn, cuminecare din comunicare, religie din reli-
gio, Sfnta Scripturd din Santa Scriptura, pdcat din
peccatum, preot din presviter, cimitir din coemete-
rium, Duminicd din dies dominicus, ta`mpla din
templum, si altele.
Nu mai putin cercetarile si. studiile arhiologice
facute pe pamantul tarii noastre, au descoperit sche-
1) D. Sthnescu : Origina cregnismului la Romni, pag. 47.

www.digibuc.ro
 7

lete omenesti inmormantaW cu capul spre apus, deci

cu fata spre r6sArit i cu mainele incrucisate pe
piept, ea narturii ale unor obiceiuri crestinesti din
o vechim.e indepArtatA, c5.ci pe monedele, talerele
lampioanele ce s'au descoperit cu acele schelete
se vedeau gravate semnul crucii i anii vremurilor
impAratilor Adrian, Deoclitian i altii, ceea-ce nu do-
vedeste decat vechimea nrestinismului din Incepu-
turile alcAtuirei poporului romanesc.
Inseriptia XPHETE XAIPE" (Bucue-te Ilristoase),
descoperitg pe un pedestal din veacurile primare ale
crestinismului1), in urma s46turilor fcute la Turnu-
Severin, ea si descoperirile arhiologice de pe pd-
mantul dobrogean dup6. cum vom vede sunt
f,man mrturii neperitoare despre vechimea cresti-
nismului la Romani.
Diferitele credinti si obiceiuri pstrate i astAzi
de poporul romanesc cu privire la persoana apos-
tolului Andrei, si mostenite Ina, din vremurile cand
acest apostol a predicat In rile dun6rene, In Ortile
dela Marea Neagr i in Scitia, ne ne probeazA
existenta crestinismului la Romani odat cu pldz-
muirea nationalitAtei lor.
In inima acestui popor, d'abi nscand, gsim
crestinismul ash, de InAdcinat incat din cea mai
adanc vechime 'Isar din mijlocul lui brbati si
fern ei cari prin mucenicie si-au pecetluit convingerile
lor religioase despre sfanta doctrial evangelica.
Asa pe marele martir Eustatie Plachida
care impreun5, cu sotia sa Teopista i fil lor Agapie
i Teopist au fost martirizati In timpul impratului
Adrian (117-138) si a cgror prznuire se face si

Eusebia Popovici: Istoria Bisericii Romeine, Cernhuti, pag. 2f

www.digibuc.ro
 8

astazi in biserica noastrg, in ziva de 20 Septembrie 1) ;

apoi pe sfntul Mercurie, martirizat in timpul im pa-
ratului Deciu in anul 251 si pe care biserica noastra il
praznueste in ziva de 25 Noembrie; pe sf. Sava Stra-
tilat care refuza a pgrsi Dacia-Traiang, odata ell retra-
gerea ostilor de catre imparatul Aurelian in anul 274 si
pe care biserica noastra ill prazuueste in ziva de 24
Aprilie ; pe un alt sf. Sava (Gotul), care in timpul per-
secutiunii lui Atanaric regele Gotilor (370) fu innecat
in apa rhului Museon (Buzaului?) si pe care biserica
noastrg, il prgznueste in ziva de 18 Aprilie ; pe sf. Ni-
chita Romanul, ars de viu tot cu prilejul si in timpul
persecutiunilor lui Atanaric si pe care biserica noastra
il praznueste in ziva de 15 Septemvrie 2) si altii.
Cu destula evidentg, se mai poate constata ca dela
inceputul veacului al IV-lea biserica cresting in
Dacia-Traiang ajunsese deja la o organizare deplina.
Faptul ca la sinodul I ecumenic, tinut la anul 325
in Niceea, reste invitat si Teofil episcopul Gofilor,
care si semneaza actele sinodale 3); ca la sinodul din
Sardica (Sofia), tinut in anul 343, a luat parte intro al tii
si episcopii din Dacia si din cealaltet Dacie
(Aurelian si Traiang,)4) ; cg, in actele sinodului al
II-lea ecumenic, tinut la Constautinopol in anul 381,
semneaza si Regin episcopul politiei Constanfa
(Constantiola); ca la sin odul al III-lea ecumenic tinut
in Efes la anul 431 ia parte si episcopul Timotei
al Eparhiei Scifiei din Tomis ; ca la sinodul al
IV-lea ecumenic tinut in Calcedon in anul 451 Intre
altii se afla si Alexandru prea piosul episcop al
1) Vie(ile sfinglor, vol, I, Septenabrie 1901.
2) C. Erbiceanu : Istoria Mitropoliei Moldomi 0 Sucevei, p. XVXXI.
8) Socrat: Istoria Bisericeaseet, (308 418), Cartes II, cap. XLI.
4) D. StAnescu: op. cit., pag. 48.

www.digibuc.ro
 9

ceteitilor Tomelor din Eparhia Scifiei ; cA apoi

Intro alti episcopi cari rAspund ImpAratului Leon In
cestiunea tulburArilor cauzate la sinodul al 1V-lea
ecumenic este si Teotini episcopul regiunei Sci-
tiei ; cA la sinodul Trulan din anul 691 ia parte si
subscrie In actele sinodale : Ursus, episcopal sf.
biserici a Avaritanilor, i cA la sinodul al VII-lea
ecumenic tinut la Niceea In anul 787 subscrie actele
sinodale si Teodor episcopal Cuirbanilor (ceea ce
ne probeazd cA, pe timpul stpnirii Avarilor si a Cu-
manilor Romnii Isi aveau episcopii lor); toate acestea,
in srarsit, ne dovedesc cu prisosintA cum Romnii
de timpuriu Isi avur ierarhia lor bisericeasc 1).
Astfel, crestinismul plantat si InrAdAcinat In Da-
cia-Traian odatA ct; Injghebarea vietii poporului
romnesc, a trebuit sA fie pAstrat cu sfintenie In
inima acestui popor in tot decursul vremurilor vis-
coloase ce s'au nApustit prin. puhoiul de nAvliri
barbare, timp In care neamul romnesc retras si
adApostit In munti nu avek altA mngiere si Intl-
rire dect in stnta credintA crestineasc, In preotii
si episcopii lor crestini cu cari au trAit ImpreunA.
Din cauza nAvAlirilor barbgre, cari de cari mai
groaznice si mai furioase, ce s'au deslAntuit asupra
neamului romnesc oropsind.u-1, negresit cA vieata
romneascA In munti nu a putut sA fie tihnitA si
nici statornicA ; tot ask deci si biserica cu episcopli
si preotii lor, pe aceste vremuri vitrige, nu putea s
aibA un centru de administratie si o ierarhie stator-
nicitd, --necum sA, fie bine cunoscute istoriceste.
1) Ghenadie Enliceanu: Biserica ortodoxit Romnd, 1875, studial:
Cregnismul En Dacia.
C. Erbiceanu: Istoria Mitropoliei Moldovei gi Sucevei, pagina
X XXIXXXIV.

www.digibuc.ro
 10

Aceast jalnic5, stare de lucruri dginueste pna

In decursul veacului al XIV-lea, cand poporul ro-
mnesc, dup5, ce scapg de ultimele deslAntuiri ale
grozdviilor barbare din partea Ttarilor, ea si de In-
rAuririle Bulgarilor, si dupa ce isi Intemeiaz A. cele
dintai principate In urma pogorirei lor In v'ile Si-
retului si ale Prutului si spre cmpiile dungrene
intr In leg6turi cu Patriarhatul din Constantinopol
,
pen tru a-si Infiin fa si organiz, ierarhia lui bisericeasa,
fapt ce se si Indeplini in Muntenia sub Voevodul
Alexandru Basarab care in anul 1359 cer si obtin
Intlintarea Mitropoliei Ungro-Vlahiei, iar In Moldova,
sub Alexandru cel Bun, care In anul 1401 cerii si
obtin infiintarea Mitropoliei Moldo-Vlahiei, cum se
nume, pe atunci.

Cu aceste fugitive priviri istorice asupra Ince-

puturilor existentei bisericei crestine la Romani in
general, vom studi In cele urm6toare si Inceputu-
rile de existent, ale crestinismului in prtile Du-.
nArei de Jos, adicA prin sudul Moldovei si Basarabiei
si prin Dobrogea, urmArindu-le 0416 la veacul al
XVIII-lea, cnd si In care vom pute Intrez6r1 trice-
putul administratiei bisericesti la credinciosii crestini
din Ortile DunIrei de Jos".

2
Cele mai vechi urine ale crefft-inismulni in partile
Duntirei de jos rti in Dobrogea.
Pe la inceputul crestinismului tinuturile diutre
Marea Neap* Dungre si gurile ei erau cunoscute
sub numele de Scithia minord.

www.digibuc.ro
 1.1

Aceste tinuturi Impreuna eu cele din Rusia su-

dica, cb se Intindeau 'Ana la fluviul Tanais (Don) si
Marea de Azov, se numeau In vechime Scifia, tara
care si spre sudul Dobrogii de astazi se Intindeh pe
dreapta Dunarii pana In Tracia, iar pe stanga Du-
'Aril prin campiile Munteniei pana la rul Maris
(OHO. _
Din vremuri cu mult mai vechi, deci mai Inainte
de crestinism, locuiau In aceste parti diferite po-
poare scitice ca: G6tii, Sarmatii, lasigii, Bessi, Bas-
tarnii si altii cari duceau o viata rtisboinica si pas-
toreasca.
De Indata, ce Romanii prefacura Macedonia si
Grecia In provincie romand (146 a. liristos), dansii
incep a cucerl rand pe rand toate tinuturile popoa-
relor traco-ilirice cuprinzancl intreaga peninsula bal-
canica, Moesia si Panonia.
Pe aceste vremuri anticrestine se ivesc In dea-
lungul tarmului Pontului Euxin mai multe colonii,
intemeiate de Greci In interese cornerciale, ca : Odes-
sus (Varna), Kallatis (Mangalia), Tom,is (Constanta),
Istropolis, Olbia i altele cari erau bine Intarite 9.
Mai tarziu, pe la inceputul crestinismului Ro-
manii supun rand pe rand partile Scitiei, ash crt pe
la anul 29 Dobrogea de astazi deveni provincie ro-
mana, iar locuitorii ei erau Romani sau romanizati,
deci oameni civilizati si plamaditi din acelas sange
vitejesc cu cei adusi si asezati de Marele Traian In
stanga Dunarei, acum 1800 ani.
Sub stapanirea romana se construl pe malul
drept al Dunarei un drum care Incepa dela Doro-
1) Econ. G. V. Niculescu, Prol.oiereu : Dare de seamet clespre afa-
cerile bisericegi ale Prolopopialului juclefului Constanfa, presentatk P.
S. S. Episcopului Pimen al Dunfirei de Jos, 1905, pag. 7 -13.

www.digibuc.ro
 12

storum (Silistra) pn la garile ei, drum care la

Aegissus (Tulcea) se IntMneA eu un altul care vene
pe tarmul Mrei dela Ka llatis (Mangalia). Pe acest
drum Romanii Intemeiar si intrir mai multe ce-
tti ca : Dorostorum (Silistra), Axiopolis (MO
Cerna-Vod6,), Carsium, (1-larsova), Troesmis (Iglita),
Arrubium (Mcin), Noviodunum (lang Isaccea),
Trajanapolis (Niculitel), Din. ogefia, (Rachel), Aegis-
sus (Tulcea), si allele cari serveau ca lagre de apa-
rare contra barbarilor si a cror linie de intrire s'a
n umit limes seytieus.
Tot astfel de asezminte romane erau ridicate
si pe malul stang al Dunrei de Jos, ca: &norms
(Ismail), Tanata (Tinta), Epolium, (Cartal), Serni
(Reni), Caput Bovis (Tiglina), Anima (Brila?) si
altele din susul Dundrei.
Cum vedem, nu numai in Dobrogea de azi, dar
mai in tot cuprinsul ce a fcut si face parte din te-
ritoriul jurisdictional al Eparhiei Duneirei de Jos,
er presrat si populat cu puternice asezrninte si
elemente romane, prin cari se svArsi romanizarea
populatiunilor din aceste prti si cari alcatuiau un
zid de aphare contra hoardelor barbare ce se n-
pustiau spre Scithia minor.
ln ceea ce priveste vechimea crestinismului in
Dobrogea, putem afirm fr, indoial c doctrina
evangelicA a fost plantat in aceste prti inc6, din
veacul apostolic. Insusi sf. ap. Paul mrturiseste in
epistola sa cdtre Romani c a I.-Asp-Audit evangelia
lui Hristos pan, la Iliric').
Dup o veche traditie bisericeascri, transmis de
Origen (185-254) si pstrat de cuuoscutul istoric
1) Romani XV 9.

www.digibuc.ro
 13

bisericesc Eusebiu 1), crestinismal a fost predicat si

plantat 'In vechia Scitie (Dobrogea de azi) de catre
insusi ap. Andrei, care a 0 asezat ca episcopi pe unii
din cei 70 discipoli si prin aceste pgrti. Ask el intarl
ca episcop pe Amplie in Odissopol (Varna), pe Ur-
ban in Macedonia si pe Stahie in Bizant, discipoli
'pe cari ii saluta 0 ap. Pavel ca conlucrtori cu ansul
in Hristos zicnd: Salutati pe Amplie iubitul meu
in Domnul, salutati pe Urban conlucrator cu noi In
Hristos si pe Stahie iubitul meu 2).
Asupra vechimei crestinismului in aceste tinu-
turi ale Dobrogei de astazi mai avem mrturisirile
unor istorici bisericesti ca Justin filosoful (100-167),
Tertulian (160 240), Origen 3) (185 254), cari prin
scrierile lor ne confirma adevrul c'a in timpul vietei
I or crestinismul efa deja sdit in aceste parti.
Asa Tertulian in tratatul sau apologetic Ad-
versus fudaeos" zice: toate popoarele s'au supus
credinfei lui Christos, Dumnezeului celui adevet-
rat ; diversele popoare ale Ggilor, ale Maarilor,
ale Spanilor .i ale Galilor ; locurile Britanilor,
cele neajunse de Romani, nafiunile Sarmatilor,
Dottier i ale Scytilor, ale popoarelor 0 insulelor
celor necunoscute de noi 0 pe care nici nu le pu-
tern numeira, in toate aceste locuri domne0e nu-
mete lui Christos, care a verdt 'in lume" 4).
De asemenea si Eusebiu al Cezareei ne spune des-
pre traditia strilveche csa. Apostolul Andreiu a predicat
la Sciti, iar sf. ap. Pavel din Ierusalim pana la Iliric 5).

1) Istoria Bisericeascet, Cartea III, cap. V.

(2 Romani XVI 8, 9.
5) Comentarii asupra Evangheliei lui Matei qi asupra Genesei.
4) D. Strmescu, op. cit. pag. 46.
5) Istoria Bisericeased, Cartea III, cap. I.

www.digibuc.ro
 14

Din scrierile lui Nichifor Ca list (1330-1340), ale

prea fericitului Dosotei Mitropolitul Moldovei, ale
vechiului dascal iesan Dionisie Fotino (1814), ale re-
pausatului Filaret Scriban, ale PArintelui Eusebiu
Popovici din Cernauti si ale D-lui C. Erbiceanu se
pot gag multe dovezi ce sprijinesc predica sf. ap.
Andrei In Achaia, Macedonia, Tracia, Tesalia; apoi
in de$ertul Scifiei (Dobrogea), de oparte 0 de alta
a Meirei Negre, ajungetnd pcind la Dunetre si in
alte pet,rti care sunt pe lngd, Dundre 9.
Faptul istoric relatat de vechii scriitori biseri-
cesti si pagani, ca In timpul razboiului Romanilor cu
Marcomanii (171-174), pe cnd legiunile romane
erau In primejdie de a murl prin sabie si sete, una
din legiuni2) implora ajutorul Mntuitorului Christos
care de Indata se si arata In chip miraculos inles-

1) Nichifor Calist la Istoria sa bisericeasch (Cartea If, cap. 39) des-

voltnd tradipunea lui Eusebiu despre apostolatul Ini Andrei In &ilia,
zice ch acesta a predicat In Capadocia, Galatia siBitinia; s'a dus in deortul
Scifilor, de o parte 0 de alta a Pontului Euxin fi in peirtilelui (Pontului)
spre nord 0 spre apus; a Inflintat biserica din Bizant undo a pus pe di-
vinul Stable ca episcop, apoi a venit prin Tracia si Macedonia, Tesalia
si Achaia.
Dosotei Mitropolitul Moldovei in Proloagele sale (la lunalloemvrie
In 30 zile) zice ch apostolului Andrei i-a venit (prin sorti) Bitinia.si Marea
Neagrft si pfirtile Propontului si Halcedonal si Vizantea, unde-i acum
Tarigradul, Tracia si Macedonia si sosind la Duneire,ce-i zic Dobrogea, 0
allele ce-s pe ltingd Duneire, Tesalia si acestea toate le-a uMblat.
Dionisie Fotino (1814) In ,Istoria Daciei ne asigurft ot cea dinlii
predich a ap. Andrei a fost In Rusia Meridionald, care duph numirea celor
vechi este Scilia, apoi In Dacia, in Moesia.
Veal si C. Erbiceann in lstoria Mitropoliei Moldosei 0 Sucenei pag.
VXIV ; Sozomen: Istoria Bisericeascei Cartea I, VII, pag. 34-35 ;
VI cap. 21.
2) Legiunea XIII-a macedonich cu sediul in Troesmis, si care de
atunci s'a numit legio fulminatrisu.
Vezi In Dio Casio: Istoria Romanilor Cart. 71 cap. 8. De aseme-
nea, Protopresbiternl simeon Popescu: Istoria Bisericei Romdne pag. 22.

www.digibuc.ro
 15

nind biruinta Romanilor, ne dovedeste cAt de mult

era rAspAndita religiunea cresting In Scitia.
Viata muceniceasca ce s'a manifestat si In Do-
brogea chiar din veacul J al crestinismului Ina, ne
dovedeste existenta doctrinei evangelice in aceste
parti. Asa vom cita, pe Innul, Rimmul si Pinnul a
cror -Oat/ sta in steams/ legatura cu traditia despre
apostolatul sf. Andreiu In Scitia'). Apoi Eustatie Pla-
cida despre care am vorbit, nu era, decht un locuitor
din Scitia pe timpul imparatului Traian. De asemenea
si Mercurie nu era deckt fiul unui &it romanizat.
Vom cita, apoi pe Macrobiu si. Gordian cari au fost
stolnici la curtea imparateasca si din cauza vaditei
l or credinte evangelice au fost exilati In Scitia. Ajunsi
ei in. Tomis gasesc acl pe alti frati de credinta si su-
ferinta: Lucian, He li, Zotic si Valerian, cari cu toti
din. cauza statorniciei lor neclintite in credinta au
fost martirizati de comandantul Maxim2).
Traditia ne mai pastreaza numele mai multor
rnucenici ca existenti In veacul al IV-lea si anume :
Primus si Crescent (1 Oct.), Evagrie si Vasilie (8 Apr.),
Pavel si Chiriac (20 Iunie), Mariu, Teodot si Sedofa
(5 Julie) ; apoi Denegotia, Faustin, Martial, Digna,
Euprop si altii, amintiti In sinaxarele bisericesti.
Vrednica de amintire este sf. Gautia, sora tri-
bunulai din. cetatea Dorostorului, care dupa moartea
fratelui sau fugl la Dafne sau Constantiola (Oltenita
de astazi). Casatorindu-se aci nascil o fiica anume
Doclida. Ramannd vaduva avii prilejul sa ia parte

1) Hi aunt dintre cei dintai daci cari s'au increstinat prin predica
ap. Andrei Ili pe care l'an si insotit in propagarea crestinismului la po-
poarele din partile Dunarei de jos. Au trait in tirnpul regilor daci Cutu-
sone fii Dura. Veal: VieOle sfintilor la 20 Ianuarie i 25 Noembrie.
2) I. D. Petrescu: Marttrii Crucei, pag. 44:.

www.digibuc.ro
 16

cu fiica sa la sfrsitul dureros a 26 martiri arsi de

vii in biserica acelei cet4i din cauza persecutiei ri-
dicate de Iugurix Regele Gotilor. Dansele apoi luara
reliquiile acestor martiri si le transportar5, In Doro-
storum unde le-au si ingropat.
Dar descoperirile arhiologice fcute pe pmntul
dobrogean ne incredinteaz si mai mult despre acest
adevar. Ilustrul nostru arhiolog i profesor d-1 Gr.
Tocilescu a facut descoperiri cari ilustreazA vechimea
crestinismului in Dobrogea cu mult timp inainte de
nvlirea barbarilor.
Sapaturile %cute in regiunile fostului Axiopolist)
(in apropiere de Cerna-Vod cAtre satul Cochirleni)
au dat la iveal 2 capele mortuare in cari s'au g-
sit o cruce, coloane, placi de marmur si o inscriptie
crestin.
Apoi in apropiere de orasul Constanta Inca s'au
ggsitca si in Dacia-Traian5,schelete omenesti cu
capul spre apus i cu minele incruciate, apoi ta-
lere si candele cu semnul sf. cruci2).
Descoperirile fcute In apropiere de satul Adam-
Clisi, ne da msura a cunoaste pe lng cultura
civilizatia roman inc i modul de zidire al tem-
plelor crestine. Ad se vd ruinele unui lagar intrit
precum si urmele vechei cetati cunoscute sub nu-
mele de Tropaeurn. Inscriptiunea gsita" la poarta
principal4 ne spune c aceast cetate a fost intemeiata
de imOratul Constantin cel Mare in anul 316 pe rui-
nele unei vechi 1ocaliti ce se numeh Municipium
2) In dreptul insulei Hirtokul, pentru care taranii din Imprejurimi o
numese cetatea dela Hinok.
2) Tocilescu : Revista pentru istorie, arhiologie i filologie, 1900,
vol. IV.

www.digibuc.ro
Vederea ruinelor cetatii dela Adam Clisi.
www.digibuc.ro
0 alti vedere din ruinele ceirrtirdela Adam Clisi.
www.digibuc.ro
Resturi din descoperirile fficut-1Er-Adam Clisi.

www.digibuc.ro
0 vedere din ruinele cetatirdela Adam Clisi.
www.digibuc.ro
Coaja l unele resturi din monumentul dela Adam Clisi.

www.digibuc.ro
 17

Tropaei Trajani" si care exist dej pe vremea ina-

pratului Traian.
Intre alte descoperiri din aceasta cetate trebue
s insemnsam cloud basilici, cari fiind asezate catre rd-
sarit nu puteau sa" fi fost dect niste biserici pentru
cultul crestin. Amandou5 au abside, din cari una In
forma crucii i lang absids este o cripta in care se
pogoara pe 12 trepte.
De asemenea s'a mai gasit o important'd con-
structie numita basilica cimiterialis" asezar in partea
de sus a calinei ce Invecineste cetatea 1).
Aceste zise despre Imcputurile crestinismului
In Dobrogea, vom urmarl mai departe i existenta
unei organizatiuni a ierarhiei bisericesti din aceasta
provincie.

3
Mind() despre vecbia organizatie a ierarhiei
bisericeti in Dobrogea.
Slim ca pe temeiul edictului de toleranta at Ma-
relui Constantin, cu Inceputul veacului al IV-lea,
crestinismul deveni religiune libera i dominant6,
ca pretutindeni biserica crestin incepti a se orga-
niz si in privinta administrativa. Cum c'd pe aceste
vremuri erau episcopli i in tinuturile Scitiei cari
In urma nav`lirilor Gotilor s'au mai numit si G-otia
ne-o dovedesc multi scriitori bisericesti ca Filostorg,
Ciril al lerusalimului, sf. Epifaniu, sf. Joan Chri-
sostom, fer. Augustin, cari ne atest clar despre
existenta scaunului mitropolitan al Tomilor si de alte
episcopli ale caror resedinte nefiind statornice din
cauza barbarilor nu se citeazri.
Gr.Tocilescu : Foulkes et Nouvelles Recherehes Buearest 1900, pag. 91.

5442 2

www.digibuc.ro
 hare vechile episcopate') ale Dobrogei de astAzi
putern cita :
I. Episcopia din Tomis, despre care istoria ne
incredinteaza". cd tri timpul lui Constantin cel Mare,
deci pe la lnceputul veacului al IV-lea, era, bine or-
ganizat5,2). Aceast5, episcopie a durat intre anii 290
pnA. la 530 si de timpuriu fusese ridicat6, la rangul de
mitropolie. Jurisdictiunea acestei mitropolii se in-
tindea im numai asupra Dobrogei, ci i peste DunAre
cuprinznd tinuturile BaSarabiei de sud, .parte din
Moldova de Jos si o parte din Dacia Traian, deel
toate tinuturile Duniirei de Jos. Din canza Insemnal-
tAtei sale, mitropolia din Tomis ave rangul al II-lea
intre mitropoliile autocefale.
In conducerea acestei eparhii s'au ilustrat mai
multi episcopi i mitropoliti, cari prin sfintenia vietii
si prin eruditiunea lor se bucurau de un mare re-
nume atarrti Rsrif cAt si 1:11 Apus. InOe acestia
lusemn'arn pe urmaltbrii:
. Evangelicus, coutimporan ou impsaratu,l Deo-
clitian ;
Plillus, .despre care se zice ca, a f9st martirizat
pe timpul lui Licinius
Teog, probabil cel care a ),.uat,parte 1 nod0 I
ecumenic.;
Bretanioni coptind:p.oral. et imp4ratur1 Valera.
cruia opns cu..i'layerstinarel,c1p, a primi

,gerontie, care a luat parte. 1a iiodu11. al inea

e,(11.111:1gnie (3814 ,i pnde semng, actelet sixtodale sub
numele de Qerontius tonvusis"
1)C. Erbiceanu op. cit. pag.
2) Biserica ortodoxa Romcinei, XIV, pag. 324. Vint Witt M. Le-
gal-en Orient Christianas, Toin. 1, pag. 1213,1224. -r*

www.digibuc.ro
 1g

Teotim I, lilosoful, care era un barbat erudit, vir-

tuos si care s'a Ilustrat In *discutia despre ortodoxia
scrierilor lui Origen, aparand i sustinand cauza sf.
Joan ChristoSto`rn Intr'un sinod din Constantinopol
la anul 402 ;
Timotei; care lud parte la sinodul al III-lea ecu-,
menic din Efes (431) si ale carui acte le semna eu
numele de Timotei Episcopul Scytilor" ;
kart, care a fost versat in eredinta ortodoX6
care s'a ilustrat fn sinodul local tinut la Constan,
tinopol stib Presedentia episcopului Flavian, in anui
448 cand sa condamnat invatatura lai Eutihie;
Alexandru, despre Care se atnintqte In sinodiA
al. IV-lea ecumenic. ,151)' cand S'a condamnati S'd
depus episcopul Dioscor al Alexandriei;
Teotim al- II-lea, eatre eate trapkattil `Leort
derafid, larnui.iri Tn. chestiun6a mortofisitiSrilului; i se
adresti: Theotimo Episcopb Tomitdtio" si la aigefii
raspunde prin o epistOla in care fara rezerva se ti-xl
prima categoric contra monofisitismului, iscalind-d1
Theotirnus, humilis iScythiae regionis episcoks" ;
Patern4s, 6are Intt'un siriod linue /a atral 52a
subscrie: Pater/ails din Mila lui Dumnezeti episCop
al proviteiei Seytia", si care se bucurk 'de 'multa
,iit:oritate gat la Roma eti la Constantinopol
In stArsit, se' mai mji-tioheaZa' ea eel clit timid
epigetp al Tomisului: Valeratblitatb, care a f&st in
respondenta cu papa Virgiliu pe chestlunea; 1mM'
turburati- din cauza disputei color trei capitole".
Din a doua jumatate a veaCului at VI-lea inc'ep6
o negura deasa a Vremurilor dhi. eauza norifor 'de
navaliri barbare, cari au Intunecat orice alte cunosting
despre mitropolia Tomisului.
II. Daca din cauza navAlirilor barbare s'au. dis-

www.digibuc.ro
 20

trus cetatea si mitropolia Tomisului, totusi credinta

crestia6 nu a Incetat in Dobrogea, citci din vremurile
vechi -au existat in dreapta Dunrei mai multe epis-
copate si anume ; a Abritului, a Novelor, a Nicopolu-
lui, a Odessului, a Comei, a Marcianopolui i altele,
Intre care cea mai important si mai apropiat de
Tomis a fost episcopia Dorostoratti (Silistra de azi).
Este stiut a orasul Durostor sau Dorostorum
se 44 pe marginea, fluviului Istros Intro cettile
Sucidava si Axiopolis. Cum aci a fost sediul tuturor
autorittilor din epoca romana, negresit cA, tot aol
a trebuit s existe si un centru de administratie
bisericeasa. In decursul vremurilor, episoopia Doros-
torului a fast Inltat la rangul de mitropolie si
jurisdictiunea ei s'a infirm asupra provinciei dobro-
gene chiar pang, in vremurile noastre.
Cunoscutul scriitor M. Lequien In opera sa
Oriens Christianus" 4), ca si despre Tomis, ne d
multe si importante cunostinte despre episcopii din
Dorostor.
Astfel ca episcopi cari s'au ilustrat aol, insem-
nitm pe urmtorii: Sf, Dasius, despre care se amin-
teste in martirologiul roman In ziva de 20 Noem-
brie si care a fost martirizat pe timpul Impratului
Deoclitian ; Iacobus care a luat parte la sinodul al
III-lea din Efes (431), i Monofilos, care ca si Teo-
tim al II-lea din Tomis, rspunde la enciclica Imp-
ratului Leon cal Mare.
Dela a doua jumtate a veacului al V-lea, vre-
muffle grele ce au cdzut asupra Tomisului din cauza
nvlirilor barbare, au czut si asupra Dorostorului.
Bulgarii pria nvlirile lor au distrus total, deoi si
,) Ecelesia Doroator, Tom. I, pag. 1228,

www.digibuc.ro
 21

organizatia bisericeasc6. de ad. Apoi Avarii cari se

stabilira in Soitia si Moesia de jos (557) si cari in
calea lor nimiceau totul, de bung seama c6 i dnsii
au contribuit ca Dorostorul s6 disparV).
Mai trziu, si anume dup6, ce s'au increstinat Bul-
iarasi incepe a se atninti de episcopi prin aceste
parti. In special despre cetatea Dorostorului, de alp%
pe timpul impratului Joan Zamisca, pe la anul 927,
In razboirile lui cu Rush ce navaliau prin Tracia, ni
se reaminteste ca fiind o cetate tare si cu oarecare
organizatie 2).
Probabil ca in acest timp, ar reinviat In
fi
Dorostor si o organizatiune a ierarhiei bisericesti.
Aceasta probabilitate ar puteh ave, un temeiu de
adevg,r Iii faptul, ca cev, mai tArziu, intr'un sinod
ce s'a tinut la Constantinopol in anul 1147, a luat
parte un episcop al Dorostorului anurne Leon.
Dupa acesta urmeaza ca episcop al Durosto-
rului Catist, care In actele sinodului. din Florenta
(1339 1340) semneaz, cu numele Callistus Metro-
polita Dristrae" ; apoi :
Parthenias, care a subscris la anul 1564 sen-
tinta de destituire a patriahului loasaf, sub titulatura
Mitropolita Dristrae Parthenius" ;
Antonius, care a subscris actele sinodului tinut
In Constantinopol la anul 1638, cnd i prin care
s'a condamnat Ciril Lucaris si calvinismul su ;
Macarius, care in anul 1672 se gaseste subscris
intr'un rspuns dat patriarhului Dionisius In cestiu-
nea erorilor calvine, eu titulatura: Macarius Dristri
vel Dristrae" ;

Loquien : Oriens Christianus, Torn. I, pag. 1221.

2) Econ. Gh. Rclulescu: Starea religioasit a Dobrogei, pag. 92-94

www.digibuc.ro
 22

Athanasie, contimporan, eu mitropolitul Antim

Ivireanul. El a tiparit si publicat Panop lia" lui
Euthimie Zigaben in Thrgoviste (MO) ;
Hirotheus, un barbat distins prin cultura
virtute, care a scris despre m4nastirile din sf. munte
si care a murit chiar la Bucuresti in anul 1719, j.'n
tiMpul clomniei lui Alexanclru Mavrocordat ; si
Serafinius, un barbat versat In. limbile grea0
latin, care ave4 o reputatie europeana prin. ,cul-
tAra si virtutile lui evangelice. De el se face amin-
tire intre anii 1720-1721.
M. Muli timp a fost discutata si cestiunea episco-
patului, dar mai ales a localitatil Vicina, Bitzina
sau Vitzina, care dupa unii istorici ca Le Quien
Mass Latrie ar existat "in Alania de lnga
fi.
Caucaz2), iar dupa altii ca Eduard de Muralt
dinul din tara noastrti 3).
Astazi este fapt dovedit ca Bitzina sau Vicina
nu este decAt vechiul Arrubium (Macinul), uncle prin
veacurile XIII-lea si XIV-lea inflorise o mitropolie
crestina si al carei mitropolit Iacint Critopol a fost
mutat in luna Mai a anului 1359 In Curtea de Arges,
ca mitropolit al Ungrovlahiei, dui:A cererea domni-
torului Alexandru Basarab si cu invoirea lui Callixt
I-iu patriarhul din Constantinopol.
Studiind trecutul istoric al vechilor cetati ro-
mane Troesmis (lglita) si Arrubium (Macinul), de-
partate una de alta ea la 10-12 km., se constata
ntre altele ca in epoca roman/ in aceste cetati era
Lequion op. cit. pag. 122R.
I) Al. T. Dotnitreacu: 0 escursiune in Nordul Dobrogei. Arrubium
Mitropolla din Mcicin, 1804, pag. 21-23.
8) Essai de Chronografie Byzantine.

www.digibuc.ro
 23

sediul politic, militar i religios al Moesiei inferioare

d tot aol a existat centrul unui cult pAganese
In onoarea zeului Jupiter Arrubianus.
(Matti. cu triumful crestinismului, ca in toate
pArtile ash i aci, templele p/ganesti au trebuit
fie prefacute In biserici crestine, iar resedinta ca si
jutisdictiunea sacerdotului roman a trebuit sd fie
ocupat si continuat printr'un episcopat crestin.
Inceputurile acestui episcopat nu se pot hot6ri,
probabil ns c ar fi existand de prin veacul al
lVrlea dad, nu si mai de timpuriu 1).
Acest episcopat a fost sub atrnarea patriarhiei
diu Constwitinopol, iar jurisdictiunea sa eparhiald
s'a luting peste tinuturile locuite e Moesi, Bessi,
Daci, cum si do Pecenegii, Alanii, Romanii, Bulgarii
Grecii de mai trziu 2).
Aceast4 eparhie a existat i dup apunerea
mitropoliei din Tomis, pan5, in a doua jumtate a
veacului XIV, cnd se strrnut (?) la Ourtea de Arges
odat cu mitropolitul ei Iacint.
Iatd, u treadt, catev, fapte i consideratiuni
pe cari se intemeiaz aclevg,rul c localitatea i mi-
tropolia Vicenei, Bitzinei sau Vitzinei nu a putut
s existe nici in Alania de lng6, Caucaz i nici in
Vidin, ci in Mcinul de azi:
a) Faptul istoric povestit de Ana Comnena, c
pe la anul 1083 armata bizantin este trimis contra
unui popor sarmatic (Picinegii sau Cumanii) ce
in Scitia, el la consftuirea tinut de capitenille
acestei armate si ale cettilor de pe lang Dunre
in privinta luptei ce trebui sg, se dea contra nv5,li-
1) G. M. Toriescu: Istoria Bisericei Romdne din Dacia Traiand,
pag. 491.
2) Al. T. Dumitrescu, op. cit., pag. SO.

www.digibuc.ro
 24

torilor ia parte si Hale dela Bitzina cu Tatu dela

Durostor, i el in timpul luptei armata imperial
inainteazei in nordul Dobrogei .i, se opre0e la
Bitzina pe fluviul cu acela nume t), fluviu ce nu
poate fi dect sau ghiolul din. preajma Mcinului,
sau Dunarea veche ce curge prim fata Mcinului, si
pe care il noteaz cu malt mai trziu si geograful
genovez Pietro Visconti in atlazul su din anul
1318 sub numele flu men Vicina", In locul Dunrei,
si localitatea Vecin" de lng acest flumen, Vicina2),
ne dovedeste c aceasta localitate nu poate fl nici
In Alania din Caucaz si nici In Vidin.
b) Scriitorii bizantini ne istorisesc cum in vea-
curile XII si XIII un popor cunoscut sub numele
de Alani ven in Dacia. iar mai apoi trecand Dundrea
se aseza InScitia (Dobrogea). Acesti Alani erau
crestini ,S.i aveau si un mitropolit3), cci ctre sfr-
situl veacului XIII-lea dinsii trimit pe Luca mi-
tropolitul .70),E(oc til; Burawric In calitate de imputernicit
al lor la impratul Andronic Paleologul spre a mij-
locl s-i primeasch in armata bizantin, ceea ce li s'a
aprobat 4). Si cum Inc din veacul XII-lea trile
romne erau cunoscute de bizantini sub numele de
este lesne de Inteles adevrul c5,
AXivccE (Alania),
cel putin In veacul XIII trebui s existe un epis-
copat sau o mitropolie In Bitzina din Scitia5).
c) Geograful arab Edrisis descriind In anul
1153 orasele si cettile din dreapta Dunrei, ince-
pnd dela Belgradul srbese spre Deristra In jos,
4) Ana Comnena I, Lib. VI, 14.
2) N. lorga : Kilia fi Cetatea Albet, pag. 48.
2) Georgius Pachymer, de Andronico Paleologo, Lib. IV, cap. 16;
Lib. V, cap. 3; cf. Al. Dumitrescu, op. cit., pag. 22.
4) Nicefor Gregoras, Lib. VI.
5) Act. Patriarh. Const. I 258.

www.digibuc.ro
 25

adauga ea dela Deristra (Silistra) mergnd spre

Asarit In vr'o 4 zile se ajunge la Beris Klet,fisa ')
ce e asezat la Dunare In apropierea unor mlastine
intinse, iar de acl mergnd in dealungul Dunarei
Inca vr'o 4 zile se ajunge la orasul Bisina asezat
In partile ce prernerge gurilor DunArei, si ca de aci
mai sunt 2 zile sau 40 mile pnA la vechiul oras
Erimo Gastro asezat la mare nu departe de gura
Dunarei.
Fara indoiall ca orasul Bisina spre care ne
calauzeste itinerarul lui Ed.risis nu-i cleat Macinul,
care inainte de cucerirea turceasca s'a numit Vicin
sau Vecin, i care in hartile medievale se afia in-
semnat cu numirile: Vecina,Vesina, Visina. Bicina,
Bucin,a la Dunrea de Jos, . a. 2).
d) In transcrierea greceasca deseori se intlnesc
literile M si B una in locul alteia, iar C este redat
prin bizantinul sau neogrecul -tz (T).
e) In actele mijlocirilor facute de domuitorul
Alexandru Basarab catre patriarhul Callixt de a se
invol strmutarea si intarirea mitropolitului lacint
al Vitzinei ca mitropolit al tarei rornanesti, ca si
In actul de confirmare, se citeste ea Chir Iacint este
apropiatul clomnitorului roman 3). Aceast apropiere
nu se poate explica cleat prin legaturi de prietenie
si vecinatate ce Ingaduiau mitropolitului Vitzinei si
domnului muntean un contact mai des ; ba Inca si
prin legaturile de interese religioase ce Inca din
cauza vecintatii puteau sa fie satisfacute de mitro-

2) Litre Harpy& i Rasoya pe Ormul clrept al Dunkrei.

2) Dr. N. Dobrescu : Intemeerea Mitropoliilor. Bis. Ortodoxei Romemei
XXIX-lea 5, pag. 543 sq.
9 Miclosich et Muller: Acta Patriarch. Const. Vol. I pag. 33,
CLXXI.

www.digibuc.ro
 26

politul dol?rogep In ara ram-al:teasel, Inainte de

"pafiintarea mitropoliilor roninevtL Deci numai Mae-
diata apropiere geografie6 a Vitzinei de tara roma-
neasc p.ute ngdu incheierea oarecgror legaturi
ntre un domn muntean i Intre un mitropolit oa
Ipint din Dobrogea Invecinat5,.
f) In prima jumgate a veacului XIV-lea, din
aiferite Imprejurri, o parte din Bulgaria rsriteanrt
ajunse sub atrnarea patriarhiei din Constantinopol.
Intre bisericilte din aceste prti atrnate de pa-
taiarhie se g4sesc pe langl Varna, Kaliacrar Silistra,
etc., ;0 Vitzina arAtandu-se i numele -mitropolitului
si de atunci Macarie f), ceea ce dovedeOe adevArul
tezei noastre.
g) Vicina, apoi, nici nu se poate cufund oll
Vidinu), dupI cum face- Eduard de Mullart &And
trece in lista sa cronologicA strAmutarea lui Iacint
al Vitzinei la Curtea de Arge; o'ci 0 In Acta
Patriarhatus Constantinopolitani aceste dou locali-
Mti nu se confund una cu alta, ci Vidinul st5, scris
Btavir iar Vitzina stA scris BCTCEVTI" 2).
In fata acestor consideratiuni rgmne deci bine
hotarit, cg, vechea cetate Vicina, numit5, de Bizan-
tini Bitzina i Bitzini, nu este decat cetatea care
In urma cucerirei turce0i s'a numit Mecin i Macin,
asezat la poalele unor munti de pe malul drept al
Dunk-6, In fala Brdilei; i, c in aPeastA. veche 16-
calitate, recunoscut6 de istoricii i geografii ;bizan-
tini, genovezi i arabi, a existat i Inflorit o mitro-
polie cresting. In decursul veacurilor XIII-Iea

1) Acta P, C. I. 95, 184, 224 i 237.

2) G. M. Ionescu: ht. Mitropoliei Ungrovlahiei, pag. 40-42.
Acta P. 0. I, 84, 98, 106, 124, 171, 279, 281, 206, etc.
I bidem II, 345, 434.

www.digibuc.ro
 27

XIV-lea, cand apuneprobabil odatg. cu stiqmu)

tarea mitropolitului ei Iacint Critopol In Curtea de
Arges ca mitropolit al Ungrovlahiei.
IV. In Municipium Tropaei, Trajani" (Tropeen,.
sium, Adamelisi) fatd, u descoperirile si studiile ar-
hiologice fcute Ind, se gsese urraele existentei
unui centru de administratie bisericeasch".
Se crede, cg acl dupd cderea Tomisului a existat
tin episcopat, clei In actele sinodului al VII-lea ecuT
menic glsim subscris : Theodorus Tropaeorum" sep-
timo synodo!)..
V. Se mai crede eh' si In Axiopolis, cetate ce se
ridich pe malul Dun6rei In apropiere de gura rului
Axios Intre Cerna-Vod i satul Cochirleni Inc-a
exist o episcopie, c`a,ci Intr'un martirologium din
Cassino se vorbeste de un episcop anume Cyrilus
care din impreunl cu Quirilius episcopul, Quindius
Zenonis au Lost martirizati In Axiopolis 2).

Despre celelalte episcopate dia dreapta Dunrei

aflate In Moesia, ea cea a M arcianopolei, a Abritului,
a Novaelor (Vidin), a Odissului (Varna), apoi despre
cele dehi Ternobi, Sexantapristae, Apiariae, Comae,
Sagdaeae, Nicopolis Tiberiopolis i altele, am soco-
tit de prisos a le mai face vr'o descriere ea unele ce
nu au existat pe teritoriul Dobrogei de azi.
Cele ce preced despre vechii episco pi si mitropoliti
cari s'au perindat, mai ales pe scaunele din Tomis
Dorostor (din veacul al III-lea si p&nA, la al XVIII-lea
eu mici Intreruperi), ne dovedeste temeinica existenta
a crestinismului In prtile Dobrogei si ale Dunrei

liarduin, vol. IV.

2) M. Lequien, op. tit.

www.digibuc.ro
 28

de jos. Apoi, prin faptul cA cei mai multi din acesti

vechi episcopi dobrogeni, semneazA acte In Jimba la-
tina, deci In graiul str6mosesc al credinciosilor lor,
rezultA, cu evidentA ca populatiunea acestei provincii
er dominatg, de elementul roman, si deci er o po-
pulatiune de acelas snge si neam ca si cea de peste
DunAre din Dacia Traianl
Ne oprim aci cu urmarire ierarhiei bisericesti
din Dobrogea, pentru a cercet si organizatiuunea
ierarhiei bisericesti din Moldova, In ale arei juris-
dictiuni eparhiale vom gsi inceputurile de adminis-
tratie bisericeasc6 in p6rti1e Dungxii de jos.

4.
Organizatia ierarhiei bisericeti In Moldova.
Putin timp dupa al doilea descAlecat in Moldova,
exist acl o ierarhie bisericeasc ce atrn in mod
indirect de patriaThia de Constantinopol, -jar in mod
direct de mitropolia din Halici (Galitia).
A$h,, gsim in documente vechi cum In anul
1371 patriarhul orndul pe Antonie ca mitropolit
al Haliciului si cu jurisdictiunea peste ctevh mici
episcopate si anume: Vladimirul (Volodimir, Wlod-
zimirz), Peremusclin (Peremislei, Peremysl), Chel-
mul (Holnim), Turow si Luck (LuticE), din Rusia
mid, a crei capital er, Chievul; totodat II mai
imputernic de a orndul episcopi si in tara Moldovii,
hirotonisindu-i ins numai cu invoirea mitropolitu-
lui Ungrovlahiei ').
Pe temeiul acestei imputerniciri, mitropolitul An-

1) Act. Patriarh. Constantinop. I. pag. 578-5ti0.

www.digibuc.ro
 29

tonie al Haliciului a si Incuviintat eererea lui Petru

Musat, hirotonisindu-i In anul 1373 pe fiul sail Iosif
ca episcop cu resedinta In Astracastron (Cetatea
Alba), de unde mai trziu se stranauta la Suceava
uncle se afl si resedinta domneasca, iar mai pe urmg,
si pe Meletie cu resedinta Ins necunoscuta1).
Mai trziu, patriarhul vazand cum se organi-
zeaz' tara Moldovei, destul de bogata si man oas,
se hotari sa si-o supu a/ direct sub jurisdictiunea sa.
De aceea Inainte de anul 1393, patriarhul trimise
in Moldova ca mitropolit pe un grec Eremia, dar
care nu fu primit nici de popor, nici de eler si nici
de cei doi episcopi romni Iosif si Meletie.
Din aceast5, cauza, Eremia se Intoarse la pa,
triarhie, excomunicnd poporul si clerul moldovean,
si totodat6 declarnd depusi pe cei doi episcopi
romani.
Patriarhul confirma aceast4 excomunicare si
depunere, si totodat5, intarl pe Eremia ca mitropolit
al scaunului din rarnova.
In anul 1395, patriarhul face o noua Incercare,
trimitnd si impunnd moldovenilor ca mitropolit
pe Isachie, dar oare si acesta este respins.
A treia Incercare ce o face patriarhul tot cu
intiul atu trimis, Eremia, care amain se afl] la
Tarnova, Inca ram.ne neisbutitI, caci poporul In
frunte cu episcopii Iosif (dela Cetatea Alba) si Me-
letie, (care probabil acum Isi avett resedinta la Roman),
si ou dumnitorul Stefan Voda, fratele lui Roman
Musat, se opun cu Inversunare, pentru care au si
lost anatimatizati.
In cele din urm6, pentru a se curm aceste ne-

1) Probabil Roraanul eau Suceava.

www.digibuc.ro
 30

intelegeri si turburari, domnitorul trimise la pa-

triarhie pe protopopul Petre cu misiunea de a mij-
bel afurisaniei i ertarea episcopilor.
Drept rezultat, patriarhul ridict afurisania de
asupra clerului i poporului, nu 1110. si a episcopi-
lor ; totodata insarcineaza pe protopopul Petre ca
exarh in administrarea mitropoliei Moldovei, comuni-
and i domnitorului Stefan Musat si celor doi epis-
eopi la cestiune i clerului i poporului aceste ma-
8uri patriarhale 1).
0 ash stare de lueruri dureaza 'pana in anul
1401, (And Alexandra cel Ban, Domnul
In scopul de a curma pentru totdeauna cearta cu
pittriarchia, trirnise la Constantinupol o delegatiune
dhi cberr boeri al*, care sa mijltrceasca," tecunoas-
tertk cAfirMarea lui .16sie (Moletid mutise) ca.
episcop canonic al. Mold.ovenilur, intruat acesta era
fecaltrie; fnoldoveart, inrudit cu doMnitorii, si hiro-
tonit. r infoired -tarH
In urma cercetarilor orilnduite de patriaTh., Tes-
trabilifirdde adevrulflo'sif fu tecunoscut de mitro-
polit al Moldovei in ac'elas an 1401, And se:Thuta Fe;
sedinta dela "Cetatea Alba, (Ackerman, Astrckstron)
S&Oeavfra: uncle era si scaunul elbmnegc.
(AStfelA se intemeie niltrofiolia
Teritoriut jtrisarctional al a.cestel mitrop`olii, de-
sibuf ca. MO dela incepui cuprindk intreaga tara
il Muldovei, care se intindea in partea de jos cel
tir'npul doinnitorilor basarabi ai Muntenei,
pb,nk irt hotatele Bacrflui si BArladului ; iar mai

b) Act...P. O. If, peg:WI-43-246.

Ibidem II, pag. 628-533.
Dr. N. Dobrescu: Intemerea Mitropollitor 'in far& tn Biserka Ortodox/
Romnti XXIX 8 10.

www.digibuc.ro
 31

t'arziu, dupa cucerirea Kiliei si a tinutului Putnei

dela Munteni, pn6 la Mi loot/.
Tot in timpul domniei lui Alexandra cel Bun, cu
prilejul asezArii scauntilui mitropoliei Moldovei la
Suceava, s'au mai infiintat Inca douk episcopii sub
oblduirea aceleiasi mitropolii si anume episcopia
Romanului si a Rtideinfutui, Ogrora AleXandru ol
Bun le-a hArgzit mosii i alte Venituri spre a li Se,
garant buna 1r:stare si propAsite.
Epis3opia Romanului Se mai nUme i naitro-;
polia Rornahului, sail a de jos,-*pentrU moti-
till c Ilie si Stefan, eel' doi 'fii a lui Alexhndni
cel Bun, impartind Moldova duP.g. moaTtea tataftit
lor cloud parti curesedIntele in Suceava .si'
Roman, fiecare au voit , lng6 Scamitil 'f&
cate un mitropoIit.'
Mai Urzin, pp 14 aniil 1564, sbti dcfannii fii
Alexandra ilpusnehna
nese dela Suceava la Iasi, a freb6it ha .sVititr9)90
sa-1 'urmeze, Mutft-ndu-'0U'resedifitd'in 'ac6R8W
noua capitaM a trii ; si de acea:,r.fritru'lMf*eli`ekr'
resedintI a mitropoliei Moldovii a fost in Suceava,
mitropolitul se intituleaza si phna' astAzi : al Mol-
dovii i Sucevii.
la anal 1592, q interpsul acinainistraW bisreri-
cesti diu Moldova sud1(24, se mai infiintd. episcopia
Huilor; i toemai pe la anul 1713 se mai adaogl
episcopia. Hotinului perctru pArtile dirn nordul
Moldovei, aceasta insa, dupar cuth -Vora vedea..
pentm o scurt5, duratl.
Constatm deci, cd dela intemeisrea mitrdpoliei
Moldovii si pan6 la inceputul veaeuhii XVIII.1e4;

A. D. Xenopol: Istoria Ronzclnilor vol. III, pag. 37, sq. Bd

www.digibuc.ro
 32

In administratia si organizarea ierarhiei bisericesti

din Moldova, au existat subt obladuirea mitropolie
Moldovei si Sucevei episcopiile : Romanului, Radau-
tilor, Husilor si Hotinului, dintre cari acele din
Radauti si Hotin, dup cum vom vedeh, au avut o
scurtri, si schirnlAcioas durata din cauza eveni-
men telor politico: ca rapirea Bucovinii, pierderea
Basarabiei si stpnirile musulmane.
Apoi in decursul veacului al X1X-lea, si anume
In anul 1864, se mai ntemeiaza in peirtile Dundrii
de jos, o nou5, episcopie cu resedinta In Ismail,
dupa ce mai, intai existase aci Inca dela 1857 o
administratie bisericeasca conzistorial, sub obn,-
duirea mitropoliei Moldovei, episcopie care, for-
"ffind obiectul acestei lucrgri, o vom trata In cele
oe utmckaza, dupa ce mai Intaiu vom stud% Intinde-
rea jurisdiAionala a eparhiilor Moldovei, cum si
vechea organizaAiime a iaccarbiei biericesti din Do-
brogea pana la a doul jumatate a veacului a XIX-lea,
cestiune care se Inlantueste cu inceputul nouei ad-
ministratiuni eparhiale a episcopiei Dundrei de jos.

. 5-

Intinderea teritoriala qi juridictionall a eparhillor

Moldovel.
Ina din tim pal domniei lui Alexandru eel Bun,
administrati bisericeasca a, Moldovei precum am
vA.zut er Imprlita In: eparhia mitropoliei de
Suceava, a Romanului si a Radlutului, cari In de-
cursul vremurilor, din cauza evenimentelor politice,
au suferit diferite schimbari In teritoriul lor juris-
dictional.

www.digibuc.ro
 33

lata cum a fost, pe vremuri, cuprinsul celor

dintai trei eparhii moldovenesti :
a) Eparhia mitropoliei dela Suceava (strmu-
tata mai tarziu in Iasi) cuprindea tog/ regiunea de
jos a trii Moldovei, pan la Nistru si Dunare,
deci: tinuturile Sucevii, Neamtului, Iasilor, Orheiului,
Harlului, Botosanilor, Carligaturii, apoi Bugeacul,
Ackermanul, Chilia si Ismailul, tinuturi cari alcg,-
tuiau Basarabia propriu zisa.
b) Eparhia Rornanului cuprindea parte din
tinuturile Tarii de sus si Trii de jos ) si anume :
Romanul, Bacaul, Putna, Tecuciul, Tutova si Vasluiul.
c) Eparchia Reidtifilor cuprindea: tinuturile
Trii ce sus, dinspre Polonia, parte din Suceava,
Dorohoi, Cernauti, iar pana la 1713 si tinuturile
ce alcatuiau eparhia Hotinului. Dupa rapirea Buco-
vinei de catre Austriaci, in anul nenorocos pentru
Romani 1777, mitropolia Moldovei pierde si episco-
pia Radautilor in anul 1781 2).

Evenimentele politice ca si trebuintele admi-

nistratiei bisericesti, produserd in decursul vremu-
rilor noui impgrtiri jurisdictionale si noui eparhii.
d) In anul 1713, tinutul Hotinului find ocupat
si prefacut in pasalc turcesc, s'a deslipit dela
epaihia Radautilor si a format o eparchie deosebita

1) Duph cele ce ne spune Dimitrie Cantemir tn Descrierea Mol-

davit', Tara de jos cuprincleh: tinuturile lasilor, arligIturii, Romanului,
Vasluiului, Tutovei, Tecuciului, Putnei, Covurluiului, Falciului, Upusnei,
Orheiutui si Sorocei t Tara de sus cuprindeh; tinuturile Ilotinului, Doro-
hoiuhir, HitrlAntui, Cernkutflor, Sucevit, Neamtulni si Bachului.
Apoi, Bugeagui, Ackermanul, CI:lifts si Ismailul, alchtuiau Basara-
bia proprin ziett.
2) Septimin Sever Secula: Tara de sus fi Tara de josu tit principd.
tele romans, pag. 2-5.
5442 3

www.digibuc.ro
 34

sub numele de Eparhia Hotinului, administrata

cand de un episcop propriu al. sau, dad de mitro-
politul Proilaviei, care dupa cum vom vede
ave autoritatea jurisdictionala asupra tuturor bise-
ricilor din cetatile dela Dunare si din Basarabia,
cucerite si ocupate de Turci.
Aceasta administratie bisericeasca a Hotinului,
a durat pan/ la anul 1771, cand in urma isgonirii
Turcilor din principate, mitropolitul Gavriil Calimah
in intelegere cu graful Romantov, a desfiintat mi-
tropolia Proilaviei, si atunci si eparhia Hotinului
s'a reincorporat la eparhia Radautilor.
Dar si aceasta, realipire din nenorocire, dureaza
numai trei ani, cci in urma pacii dintre Rusi si
Turci incheiat la Kuciuc-Kainardgi In anul 1774,
stapanirea musulmana reocupand cetatile de mai
inainte, tinutul HotinuluI a trebuit sa devina,
iarsi o eparhie deosebita despartindu-se de cea a
Rdutilor.
e) Eparhia Hu.ilor, a carei inceput se urea
pana in veacul XVI-lea, cuprinde: tinutul Falciului
din dreapta si. din stnga Prutului, tinutul Lapus-
nei, Orheiul, Soroca, Chigheciul sou Tigheciul de
pe stnga Prutului, pna la santul lui Traian, ce
atcatui hotarul Basarabiei. In decursul vremurilor
teritorul eparhiei Husilor a suferit mai multe si
mari ciuntiri. Asa, sub domnia lui Iremia Movila,
care in anul 1596 dadthi hanului tatarese sapte sate
moldovenesti din Bugeag; apoi sub Alexandru Ilias
cnd in anul 1668 s'au rapit de dire Turci tinutu-
rile Renilor, unde si-au gout si o giamie ; apok sub
Constantin Cantemir intre anii 1685-1693 dad
Tataril cucerir tinuturile Orheiului si Lapusnei ;
cum si prin alte cuceriri turcesti din teritorul mol-

www.digibuc.ro
 35

dovenesc, cari au trebuit s se instraineze i bise-

riceste, trecand de sub jurisdictia episcopiei Husilor
sub cea a Proilaviei.

Este adevrat c In anul 1771, in urm.a ocupa-

tiilor rusesti, s'a realipit la eparhia Husilor toate
regiunile dela Dunrea de jos, ca Renii, Ismailul,
Chilia, Ackermanul si Benderul, realipire care a
durat numai pan la anul 1774, cnd aceste regiuni
ca si Hotinul, au ajuns iarsi sub stpanirea tur-
ceasc si deci supuse bisericeste eparhiei Proila-
viei restabilit de Turci.
Mai tarziu, cnd la 1812 romnii indur cu du-
rere pierderea Basarabiei, eparhia Husilor nu IA-
mane decat cu tinutul Fldiului din stnga Prutului,
pentru care a trebuit s i se mai milreascd cat de
cat teritorul Om jurisdictional, cu tinutul Vasluiului
ce depinde de eparhia Romanului.
Apoi In anul 1851, eparhia Husilor inc se
mai mrl, In baza unei legi votate de obsteasca adu-
nare, cu tinutul Tutovei si al Covurluiului, cari se
aflau tot sub episcopia RomanuluP).
In sfarsit la 1864 eparhia Husilor se mai m-
reste cu tinutul Cahulului, de peste Prut, luttndu-i-se
In schimb tinutul Covurluiului, care se alip sub
jurisdictiunea nouei eparhii a Dunrei de jos, care
se infiint dup cum vom vede. In acest an 2).

1) lath textul acestei legi votatlt de obsteasca adunare in ziva de

23 Februarie 1851:
Spre a impfiril deopotrivi povara intre amndoi episcopii eparhioti
(de Roman si Husi) i spre a se face o netgduit inlesnire poporenilor,
se alltureadt catre eparhia episcopiei de Husi care astfai se alatu-
ieste din tinutul Flciului i Vasluiului i innturile Tutova i Co-
vurlui. (Manualul administrativ al Moldovei, Tom. II, pag. 436).
2) Melchisedec: Cronica Rontanului peg. 43, 69.

www.digibuc.ro
 36

Nu putem trece cu vederea si eparhia Chi-

sineului, care s'a infi.intat cu Invoirea sinodului
Rusiei, dup5, luarea Basarabiei, In anul 1813 de ca-
tre mitropolitul rornn Gavriil Banulescu, fost si
mitropolit al Moldovei.
Aceast noua eparhie cu resedinta in Chisineu
aveh rangul de arhiepiscopie si er Intitulata: Ar-
hiepiscopia Chisineului si a Hotinului.
Facem amintire de aceast a. eparhie pentru ca
prin intinderea ei jurisdictionala cuprinde: tinutul
eparhiei Hotinului, tinuturile din stnga Prutului,
cari mai Inainte de luarea Basarabiei apartine epar-
hiei Husilor, si anume: Lapusna, Codrul si Soroca,
apoi parte din tinuturile Iasilor, tinuturile cetatilor
Moldovei ocupate de turci : Benclerul, Aekermanul,
Chilia, Ismail si Reni, si In sfrsit toate satele si
orasele dintre Dnistru si Bugu.
In urma tratatului dela Paris, din anul 1856,
din teritoriul acestei eparhii s'a realipit la Moldova
tirm.atoarele biserici si tinuturi din Basarabia sudic4:
2 (dou5.) biserici din tinutul Chisineului, 29 (doua
zeci si noua) din al Cahulului, 8 (opt) din al Acker-
manului, 18 (optsprezece) din al Ismailului si 37
(treizeci si seapte) ale coloniilor bulgare si romne,
cari toate, bisericeste s'au alipit sub obladuirea mi-
tropoliei Moldovei prin o adrninistrafiune conzis-
torialet ce se infiintA in Ismail in anul 1857 ').
In. sfrsit In anul 1864, tinutul Cahulului s'a
alhturat la eparhia Husilor, In timp ce restul tinu-
turilor moldovenesti din Basarabia sudica, dimpreuna
cu tinuturile Covurluiului si Bedilei, au format noua
episcopie a Dunrei de jos cu resedinta in Ismail.
1) Zanaflr C. Arbore: Basarabia in secolal XIX, pag. 501-618.

www.digibuc.ro
 37

6.

Eparhia mitropoliei Proilaviei.

Un deosebit interes prezin.t si aceast eparhie,
in ceea ce priveste existenta administratiei biseri-
cesti in pArtile Dungrei de jos, Incepnd dela vea-
cul al XV-lea i pang, In Inthia jurntate a veacului
al XIX-lea. Infiintarea acestei eparhii, se crede a
fi Inc/ din a doua junAtate a veacului al XV-lea,
dup ce Turcii au cucerit si ocupat cettile Br-di lei,
Giurgiului, Turnu-Mgurele (1418), iar mai apoi
Chi lia cu Cetatea Alb (1489).
Sub stpnirea turceascd, bisericile din aceste
prti ne mai putndu-se administr de ctre o chi-
riarhie romnease, a trebuit s se infiinteze o
eparhie proprie i neatrnat de orice alt autoritate
bisericeasc'd rom and.
lat cuprinsul celui mai vechiu docum ent istori c
In care se aminteste despre eparhia Proilaviei :
IOANICHIE
CU MILA LUI DUMNEZEU ARHIEPISCOP DE CONSTANTINOPOLE,
ROMA NMI I PATRIARH ICUMENIC.

Cunoscut este obsteste la tot poporul cel numit cu nu-

mele lui Christos, c aceasta mare biseric a lui Dumnezeu
catolica apostolicl covrseste si este mai intAi de toate
dumnezeestile i prea sfintele mitropolii i bisericile lor sub-
alterne, cu alte cuvinte, mumg i isvor nesecat i arbore
ales si cu frumoas umbr i liman linitit i mntuitor;
deci ea in multe chipuri economisesto interesele ale ficcdrei
tiserici ale diferitelor natiuni, ce voesc s aib legi pentru
administratia perfect& si hotarari care s dea un rezultat
definitiv, sau prin vointa regeasca sau patriarhala, precum
la construirea oraselor, mitropoliilor, bisericilor, i alte
1) Melbisedec: Cronica Hualor, apendice, pag. 152-156.

www.digibuc.ro
 38

multe asemenea acestora, ee contribuesc la folosul sufletesc

In genere i in particular.
Pentru aceasta este in uz, ca prin invoirea, autoritatea
i vointa patriarhald s se fac stabilimente patriarhale i
stavropighiale pentru cinta i inlturarea vitiului i creterea
virtutei la mai multe eparhii ale mitropolitilor, arhiepisco-
pilor i episcopilor, fundate prin decrete ale patriarhilor
durd vremi, care stabilimente tim c s'a facut i se tin
bine, cu iubire de Dumnezeu, neschimbat i nestrmutat fie-
care din ele.
AO dar fiind un templu in Eparhia i Mitropolia
Proilavului i a Ismailului, inchinat in cinstea sf. Nicolae I),
care este invechit i drmat, i cu un cuvnt nu are nici
o parte in bun stare, i are trebuinta a se construl din
temelie, din norocire, pe neateptate, prin nstvirea lui
Dumnezeu indemnati prea cuvioii printi dela sf. Munte din
monstirea Caracal unde se cinstete pomenirea sf. Apostoli,
vor a restabill din temelie acest templu cu a lor cheltuiald
sub nume de patriarhal i stavropighial, a, ea s tin in
acest templu numai numele patriarhului i s se proclame
mai pre sus, fiindcd acest templu la restabilire a devenit
stavropighie patriarhald i in el nici un arhiereu local i de
dup vreme s nu se amestece nici la sfintitele lucrdri, nici
la sfintita hirotonie, nici la cereetarea sufletetilor greele
ale ieromonahilor i monahilor din mondstirea Caracal ce
se vor afl, la acel templu, nici inteun chip, nici a le cere
canonicele dri, caci chiar de ar fi consacrati (ierositi) acolo,
ei totui vor fi i se vor numi patriarhali i vor fi supui
exarhului ce se va trimite dela patriarhul pentru drepturile
sale, i 'i vor plti obinuitele dri canonice. Cci acolo unde
nu vor fi fundate stavropighii patriarhale, arhiereul local de
dup vremi are putere i lui apartinete anaforaua (Avar pa,
raport), sigiliul, cercetarea, veniturile canonice, hirotoniele,
dare de polite i vanzarea lor i orice alte pronomii episco-
pale. Iar stavropighiile patriarhale, find atrnate de auto-

1) In timpul domnitorului Alesandru Ioan Cuza (1859-1868), aceastil,

biserid, Aram& Mr& avere a fost subven4ionat4 de Ministerul Cultelor.iar.
astlizi, dela deflnitiva predare a Basarabiei, este ajutatit de Sf. Sinod a
Bisericei Rusiei.

www.digibuc.ro
 39

ritatea patriarhald, voim a ramnea neschimbate 0 nestrd-

mutate. AA dar sus numitii pdrinti ai respectabilei mona-
stiri Caracal, ardtnd dorinta lor de a rddica acest templu,
au cerut de la moderatia noastrd permisiune 0 autorizatiune
patriarhald ca s intreprind aceastd lucrare fdrd indoiald,
0 moderatia noastrd nevoind a trece cu vederea cererea
lor, ca una ce este bine motivat (ePXoyov) i legald, le-a dat
invciire 0 putere prin aceastd a noastrd carte patriarhald
sigilatA sd pund temelid 0 s infigd sf. cruce dupre orn-
duiala marei noastre biserici, 0 a construi biserica sub nume
de stavropighie patriarhald, ca sd fie aceasta de acum 0
inainte nerobit in viaci in totul liberd 0 necAlcatd, 0 ph-
rintii ce vor fi intrnsa dupd vreme s nu fie datori o da
nimnui nimicd, afard numai, spre semn de supunere, la
marea bisericd a lui Christos ale 40 litre de icre, sau 10
ocale, 0 s pomeneasc in bisericd numele nostru patriarhal,
dupre obiceiul bisericesc ce se tine din vechime prin sta-
vropighiile patriarhale. Cnd va fl trebuintA de hirotonie a
unui preot, sau ieromonah, sau ierodiacon, pdrintii sd cheme
pe arhiereul local ca sid serveasc in aceastA bisericA pa-
triarhal 0 stavropighial, M.I.6 insd ca sd WA in sfintitul
sinthron. Toate acestea espuse in documentul prezent voim
a rmnea neatinse, neschimbate in totdeauna. Arhiereul
local de dupd vremi neavnd nici o permisiune, precum s'a
zis mai sus, nici a svr1 sflntite lucrdri nefiind chemat de
printii de la aceastd biserica, nici a judecA, nici a argos,
nici a aforisi, nici a cere vreun drit de la ei, find liberi, 0
neesecutabili, greelile cdrora voim a fi dependente numai
de moderatia noastrd, 0 a noastr va fi cercetarea 0 rapor-
tarea, oprirea i corigerea greelelor. lard dacd oricine
ar vol a cAlca aceastd a noastra carte sigilatA patriarhald
in care scriem, despretuind 0 batjocorind majestatea noastr
patriarhald 0 autoritatea, 0 ar supune robiei in dauna 0
stricAciunea acestei biserici patriarhale 0 stavropighiale con-
sacrat numelui santului Nicolae, sau arhiereu, sau preot,
sau din altd tagmd, 0 ordine 0 societate, sd fie afurisit de
sfinta cea deofiintd, facAtoare de viatd 0 nedisprtitd Treime,
0 de la unul Dumnezeu cel neconfundat in unitatea firei, 0 s
fie blestemat 0 neertat, 0 dup moarte nedeslegat in veacul

www.digibuc.ro
 40

de acum i in cel viitor ; i s aibd blestemurile sfintilor celor

318 purttori de Dumnezeu printi dela Niceia i ai celorlalte
sfinte sinoade, i partea lor s fie cu prodotul Iuda. De
aceia pentru dechirare i asigurare s'a fdcut actul prezent,
sub sigiliul de plumb i s'a dat monahilor dela Caracal,
trecut i in coudica cea sfnt a Marei Biserici a lui Christos.
In anul 1641 Iuie 2.
Subscrii
Ioanichie cu mila lui Dumnezeu Arhiepiscop al Con-
stantinopolei, Romei nou i Patriarh Ecumenic.
Anthim Kizicul.
Parthenie Samul.
Pan gratie al Mironiei.
Porfirie al Niceei.
Climent al Didimotihului.
German al Elasonului.
Daniil al Serilor.
Grigorie al Rodosului.
Neofit al Adrianopolei.
Damaschin al Mesemvriei.
Gavriil al Naupactei si Artei.
Cornelie al Metimnei.
Din cuprinsul acestui document se vede ldmurit:
1. CA eparhia Proilaviei se administr de un
mitropolit si se numia Mitropolia Proilaviei.
2. O aceast5, eparhie cuprinde4 si tinutul Is-
mailului, pentru care se mai numi : Mitropolia
Proilaviei i a Ismailului.
3. C. aceast5, eparhie si cu chiriarhul s5.0 atarnh
direct de patriarhia din Constantinopol, MI% ca
vr'o alt5, chiriarhie romneascA s. aiba vr'o auto-
ritate sau vr'un amestec asupra clerului i biserici-
lor din Ortile Proilaviei, sau orice alte legg,turi ca-
nonice i jurisdictionale cu mitropolitul proilav.
4. CA, patriarhul din Constantinopol Ioanichie
dimpreung cu sinodul sAu ineuviinteaz5, cererea

www.digibuc.ro
 41

lugArilor mn4stirii Caracal din sf. Munte de a re-

par radical biserica cu hramul sf. Ierarh Nicolae
din Ismail spre a le servi ca metoch ; e5. ridic
aceast6, bisericl la rangul de stavropighie sau pa-
triarhalet, as, ca nici un arhiereu sau chiriarh s5,
nu mai poat ave, absolut nici un amestec In afa-
cerile acestei biserici, deal patriarhul si numai pa-
triarhul.
Resedinta acestei eparhii a fost In cetatea BrAilei,
care din cele mai vechi timpuri se nume.: Proi-
lawn (rpryfixclpov), Proilabum, Proilabia, de unde apoi
si numirea de eparhia sau mitropolia Proilaviei.
Ca intindere teritoriar, aceast5, eparhie un--
prindea : BrAila, Ismailul, Renii, Chilia, Ackermanul,
satele ce alcAtuiau Bugeacul tAtresc (partea de sud
a BasarabieP); apoi Benderul, Hotinul, o parte a Ga-
latilor, Giurgiu, Turnu Mgurele si DulAsari 2), un
trgusor pe malul stng al Dnistrului, care Ong, la
pacea dela Iasi Incheiat In anul 1791, rAmdsese
neocupat de Rusi. Toate aceste tinuturi erau locuite
de Romni si Inainte de cAderea lor sub stpnirea
musulman6 erau administrate bisericeste de cAtre
chiriarhiile romnesti.
In anul 1771, Turcii fiind isgoniti de Rusi, mitro-
politul Moldovei Gavriil Calimah in Intelegere cu
cel al Ungrovlahiei, Grigorie, hotAfir desfiintarea
eparhiei Proilaviei si ca urmare alipir tinutul Bei-
lei la eparhia Buzului; tinuturile : Ismail, Reni,
Chilia, Ackerman si Bender la eparhia Husilor, iar
tinutul Hotinului la eparhia R5,driutdlor cum au fost
si mai nainte, hotrtre care se executd tri acelas an
1) Dela valul lui Traian /Anil la Dunlre si Marea-Neagr.
2) Dubisari sau Dubossari des1 Ae afl. paste Dnistru tau* In vechime
pin& la 1716 Meek parte din eparhia Huailor.

www.digibuc.ro
 42

(1771), m6car cd cuvenita aprobare din partea grafu-

lui r us P. A. Rumantov nu se primi dect in anul 1773g).
AceastA, stare de lucruri ins5, durA pan5, In ziva
de 10 Iunie 1774, cnd in urma pAci dela Kuciuc
Kainardgi, Turcii reocupAnd tinuturile dunrene
basarabene, reinflintarg, iargsi eparhia Proilaviei.
In anul 1787, armatele rusesti sub comanda enea-
zului G. A. Potemkin ocupar din nou prineipatele
romne, si atunci afacerile bisericesti din Moldova si
Valahia au fost incredintate arhiepiscopului Arnbro-
sie Serebrenicov al Eeaterinoslavului, cu titlul de
vicar al exarhiei Moldo-Vlahiei; iar dupa luarea
Ismailului, Ackermanului i Benderului de care Rusi,
afacerile bisericesti din aceste p6rti (aflate sub eparhia
Proilaviei) s'au trecut pe seama exarhatutui Moldo-
Vlahiei, si ea episcop eu titlul de vicar at Bende-
rulai i Ackerrnanului a fost numit Gavriil Bnu-
leseu-Bodoni, mai apoi primul arhiepiscop al Ba-
sarabiei cu resedinta la KisinAu.
In urma pacei dela Iasi, incheiat6 intre Rusi
Turci in ziva de 29 Decembrie 1791, stApnirea mu-
1) lath, cuprinsul decretului mitropolitului Gaorlil, din anul 1771, pria
care se incredinth, lui Inochentie episcopul Iluilor, crmuirea bisericeasch
a tinuturilor basarabene:
Gavrill din mila lui Dumnezeu, arhiepiscop i mitropolit a in-
tregii Moldavii.
De oarece eparhia, care sub raportul phstorirei bisericeti a fost car-
muith. In cursul vremurilor de fratele nostru Intrn Hristos, mitropolitul
Proilaviei, i odinioar h. a fost r-ocotith ca aflAndu-se In euprinsul principa-
tului Moldovei i a mitropoliei Moldovei, iar acum, dupa vointa proniei
Atotputernieului i 1ntru tot buntilui Dumnezeu, s'a isbhvit de asprul
jug otoman, prin puterea neinvinselor armate ale MAriei Sale 1mphrhteti,
ale milostivei noastre 1mphrhtese ruse, noi, duph cutn ni-am Invrednicit
prin binefacerea dumnezeiasch a prea sfAntului i de viath fachtorului Duh,
a fi arhipastor al Intregei tfiri a Moldovei, am soeotit de neaphrath datorie
a noastrl arhiplistoreasch sA, luhiu In considerat'e trebuintele acestei eparhii
rantasa faret pastoral tarmei cuvantatoare.
Pentru aceea noi am i 1nshrcivat pe fratele nostru tutru Hristos,
Inochentie, episcopul Huilor, sh aibh, grijh de numita eparhie, ca una ce
e vecina en eparhia sa i. s'o phstoreasch cu privighere de 'Astor atit bi-
sericete cAt i politicete IndreptAnd i povhtuind acest cretin popor spre
mAntturea lui sufleteascA.
Afara de eparhia Hotinului dath spre cArmuire fratelui nostru Intru
Bristos, Kir Dosithei (Hereseu) episeopul Rduu1ui, toath partea cealalth

www.digibuc.ro
 43

sulman relund tinuturile pierdute, mitropolia Proi-

laviei 1i reih fiinta sa, pn5. ce In timpul razboiului
dintre anii 1806-1812 existenta ei iargs se intrerupe.
la anul 1812, in urma pcii incheate intre Rusi
Turci la Bucuresti1), odaM cu luarea Basarabiei, ne-
gresit s'a luat de Rusi toate tinuturile ceratilor ba-
sarabene incepand dela gura Prutului spre gurile
Dundrii si acele din. interiorul Basarabiei, ce fuse-
ser ocupatA, de Turci ; ash c dela aceast data'
mitropolia Proilaviei nu mai rmAsese dect cu ti-
nuturile Brailei si cu cteva alte cetg,ti romnesti
presdrate pe malul stng al Dunrii i stApInite de
Turei ea : CMrasi., Silistra, Giurgiu, Zimnicea, Turnu
Mgurele, Calafat si altele.
In ziva de 18 Iunie 1828, dupl ocuparea prin-
cipatelor, Rusii lund cetatea BrAilei de sub stp-
nirea turceasek iar in urma pcii dela Adrianopole
din 2 Septembrie 1829 distrugndu-se stpnirea
musulman din principate, mitropolia Proilaviei se
desfiint pentru totdeauna2).
Seaunul de resedint al acestei mitropolii erh
a eparhiei va fl dath spre ascultarea numitului episcop de Husi, ptift cnd
lucrurile vor merge In ordinea cuvenitit i totul va fl adus In stares desftvirsitA.
A dar, voi bine credincioilor crestini si voi sflntiti elerici datori
sunteti eft vft supuneti bisericeste episcopului de lIui, legiuit pentru ocro-
tirek voastrft si pentru mintuireh Fufleteascit, lni onorurile ce se
cuvin arhierestei lui dragoste de Dumnezeu`.
In urma mijlocirilor Mcrae de mitropolitul Gavriil Calimah pe lng
prea luminatul general Feld-Maresal, contele P. A. Rumantev, Ina din
anul 1771, guvernatorul rus Ii dIt de abi In anul 1773 consimtimntul
situ in cestiunea desilint&rei eparhiei Proilaviei Ins numai pin& la o vii-
toare hoteirdre a autoritittilor superioare.
In urma acestui rkspuns, mitropolitul Grigorie Calimah adreseaz o
epistolit encielicit atre diemi i credinciosii crestini din tinuturile bass-
rabene ce urman sh, se alipeasc la eparhia Hu5i1or, In care epistolit dupft
ce ti aratit intelegerile avute cu mitropolitul Grigotie al Ungrovlahiei, cum
mijlocirile fficute pe lng contele Rumantev, le face cunoscut desflin-
tarea Proiloviei i trecerea lor vremelniett sub administratia bisericeascit
a eparhiei Rusilor, pinft la hotrfrea definitivit a autoritatii celei mai fnalte,
Insiruind totodatlt drepturile noului lor episcop, Inochentie al Husilor.
(Vezi : arhiva episcopiei Flusilor, vol. III, pag. 207-211).
1) In ziva de 16 Mai.
2) C. Erbiceanu, Biserica Ortodoxii .Romnit XXVIII lib. 12.

www.digibuc.ro
 44

In orasul BrAila; iar drept catedralth, metropolitang,,

era vechia bisericA sntii Arhangheli Mihail si
Gavriil" de pe malul Dundrii, care a existat pang, la
anul 1846, cand din oauza vechimei cas din eauza
surpsdrii malului duarean a lost p6r6sit si ruinatA.
Este trist lucru c Ong, astsazi nu se stie inc
lista mitropolitilor, cari au pAstorit eparhia Proilaviei.
Confruntnd cercetgrile repausatului episcop Mel-
hisedec din Cronica Ht*lor" cu cele din Condica
Steinke ale lui Ghenadie episcopul Rnanicului, cum
si cu cele din Cronicul evenimentelor biserice0i"
ale arbimandritului Arsenie Ivascenco t), se poate In-
tocml urmtoarea ordine a ierarhilor Proilaviei :
1. Meletie, care in anul 1644, avnd Invoirea ca-
nonic a lui Partheniu patriarhul Constantinopolei,
s'a dus In Moscova, la marele Imprat Mihail Teo-
dorovici, pentru a strnge ofrande. In acest scop, el
ave cu sine si o scrisoare din partea clericilor si
credinciosilor din eparhia Proilaviei prin care se
descri, pe de o parte trista stare a credinciosilor sub
stpnirea mulsumand, iar pe de alta via lor ndejde
In tarul Moscovei, sprijinitorul si ocrotitorul lor2).
Iatd cuprinsul acestei scrisori:
((Fie gloria pdzitului de Dumnezeu imperiului vostru,
asupra dusmanilor si protivnicilor vzuti st nevAzuti, si s
se slveasca in toat lumea, in mnstiri si biserici, de ar-
hierei si de preoti, cci oricine recurge la milostiva voastra
imprtie, nu se intoarce fair*" ajutor si binefacere dela marea
voastr milostivire imprteasc, pentru care si noi, preoti
si clerici mai mici si mai mari, btrni si tineri din ti-
nutul Brailei, Ismailului, Kiliei si Bielogradului, ne aplecam
1) Mort In anul 1903, In calitate de episcop de Kirillovsk si vicar
de Novgorod.
2) Muraviev: Raporturile Rusiei eu Orientul In afaeerile biserieesti.
Moscova. Vol. III, pag. 734, cit. de Ludovie Oosma In Viitorul", an. VIII
No. 21-24.

www.digibuc.ro
 45

inaintea sfintelor voastre picioare. C tu esti stlpul credintei

ortodoxe i noi robii tdi ne afldm aci in mainile mulsuma-
nilor, si nu avem, srmanii, unde s alergm i s ne plecAm
capul in suferint, pe care zilnic- o indurdm noi din cauza
birurilor [impuse] de oamenii [stpnirii] turcesti. Fie cunos-
scut sfintei imparatii, c ad In Brila, pe timpul voevodului
Mihatu, au ars biserica sf. Nicolai si mica mitropolie, pp
Care o avem pentru credinta neamului crestin; pentru aceasta
noi, nevrednicii robii ti, neavand ce s facem, ca s res-
tauram aceast bisericd, recurgem la filantropia i milosti-
virea irnprtiei voastre, plecAm capetele noastre la picioa-
rele tale, ca s ne faci nou robilor tdi aceast binefacere
restaurezi aceast biserica, pentru pioasa
voastr imprtie, ca stalp i intdrire crestind, pentru c
avem mare nddejde la tine, in neamul nostru.
2. banichiel despre care se face mentiune in
anul 1716, cnd intrg in ceart6 cu Iorest episcopul
Husilor pentru satele de pe hotarul Moldovei, Sul-
tan-Wasi i Musaip-C4lasi, cum si pentru tar-
guletul Dubeisarii din stnga Nistrului, ceartA, care
luI sfarsit la Iasi, un de domnitorul Alexandru Nicolae
Mavrocordat supuse cazul la judecata sfatului rii
si a lui Samuil patriarhul Alexandriei, care toc-
atunci se afla in tara dupa milosteuie, si de c6tre
cari se hotari, ca DubAsarii s r`mn5. ai Proilavului,
iar celelalte doua sate ale episcopului de Husi, cum
fuseser6 si mai inainte').
3. Caliniel care a fost mitropolit al Proilaviei
mai inainte de 1757.
In Cronicul" arhimandritului Arsenio Ivas-
cenco 2), citim cum In al XV-lea an al domniei im-
1) 0 copie dup aceast fo. hotrtrare subscrisi de patriarhul Samuil i
de episcopii deliberatori, se pfistreazli i azi In eparhia episcopiei
este adeveritft Intocmai cu originalul de Grigorie fost arhieriscop de
0 hrida, de Neoilt mitropolitul Upgroviahiei i de Metodie episcopul Buzlulu.
2) Op. cit. pag. 719.

www.digibuc.ro
 46

prtesei Elisabeta Petrovna (1741 1761), Kiril

patriarhul de Constantinopol, impreun cu Mathei
al Alexandriei si cu Parthenie al Ierusalimului prin
o rvn5, nechibzuit au luat hotrirea de a socoti
botezul latinilor ca nevalid si deci s reboteze pe
cei ce vin dela latinitate, fapt ce a provocat mari
turbueri printre membrii sinodului, intru ct o ash
hotilrire se contrazice in chip vdit cu cele hot-
rite In sinodul din anul 1484 de sub patriarhii
Kiprian si Ieremia al III. Urmarea fu c pe ziva de
16 Ianuarie 1757, Kiril a fost depus i trimis la Athon,
iar in locul still fu ridicat ca patriarh Calinic al
IV-lea, mitropolitul Brdilei.
Sergiu Macreu 9 ina, aminteste de un Calinic,
fost mitropolit al Proilaviei, care la 17 Ianua-
rie 1757, deveni patriarh al Constantinopolului,
in niste imprejurri destul de triste. Despre acest
patriarh se spune c er un brbat erudit, mare
ap'rtor al dogmelor ortodoxe, statornic si inalt
la cugetare, dar stngaci in politic si in prac-
tica guvernArei. Se pare c dup ce prsise epar-
hia Proilaviei, nu se stie In ce imprejurdri, se z-
boveh in Constantinopole locuind in cartierul lati-
nilor din jurul Galatiei. Tocmai atunci se formase
un curent pentru detronarea patriarhului Kiril. Intro
arhiereii nemultumiti er si Calinic. Partida sa trium-
fnd, el fu ales ca patriarh, contra vointei poporu-
lui, care revoltndu-se, intr in biseria, si. nvlind
asupra lui 1-a lovit ; apoi trndu-1 afar din bisericA
ca s6.-1 ncid, a rupt vestmintele de pe el, dar find
alp-drat de ai sbli si fcndu-se nevzut prin multime
a sapat cu viat. Pare cb; furia poporului s'a po-
1) Amintiri din Ist. Bis., 1750-1800, publicate de C. Erbiceanu,
Bis. OH. Rom., XXIV. pag. 602-605 ei 701.

www.digibuc.ro
 47

tolit dup6 aceea, aci Sergiu Macreu spune a acest

Calinie a stat ca patriarh ?ase tuni vi opt zile,
dup care a fost scos din seaun si surghiunit in
muntele Sinai, iar locul lui 1-a ocupat Serafim al
Filipopolului.
Cnd acest Calinic va fi devenit mitropolit al
Proilaviei nu se stie pozitiv, In tot cazul mai Ina-
inte de anul 1757, adia mai Inainte de urcarea sa
pe scanul patriarhal.
4. Dud il, despre care nu se stie and a ocupat
scaunul de mitropolit al Proilaviei. Se stie numai
a In anul 1771, cand aceast mitropolie se desfrin-
teaz pentru catva timp (1771-1774), el inceteaz
din via0. El se Intitula: mitropolit al Proilaviei, Ta-
marului i), Hotinului, a intregului Moral dunarean
si nistrian si a Intregei Ucraine ttAresti, si Isi avea
resedinta ID Ismail.
5. Ioachim, care se Intlneste ea mitropolit
dup restabilirea mitropeliei Proilaviei, adia dup
anul 1774. El a pAstorit pn la 1777. Repausatul
Melhisedec spune a intr'o bisericd din tinutul Co-
vurlui a gsit un antimis cu inscriptia greceasa,
eliberat de Ioachim, mitropolitul Proilaviei, In
anul 1777.
6. Chiril, probabil urmasul lui Joachim si care
pe la 1788, Isi ave'a resedinta, nu se stie prin. ce Im-
prejurri, In Dubsari, cu titlul de mitropolit al
Proslaviei, denumire care, dui)/ episcopul Melhi-
sedec, ar fi o coruptiune din Proilavia.
tn timpul sA,u si anume and Wile romnesti
au fost ocupate de Rusi (1788), er ca exarh al prin-
cipatelor Moldovei si Valahiei Ambrosie Serebreni-

1) Adielt al Renilor.

www.digibuc.ro
 48

coy, arhiepiscopul Poltavo-Perceaslavului. Despre

acest Kiril, iata cum se exprima exarhul Gavriil
catre sf. Sinod. al Rusiei prin raportul sail din 20
Decembrie 1809 privitor la desfiintarea Proilaviei :
Arhiereul de mai nainte al acestei eparhii, mitro-
politut Kiril, Inca din timpul rgzboiului trecut a ra-
mas in Rusia si traeste retras In Dubossari, iar cel
ce a fost mitropolit In timpul Intreruperii actuale a
pacii dintre imperiul rus si poarta otomana a ple-
cat In Constantinopol. Cel dintiu, cu toate ca este
bateau si neputincios, avnd oarecare accese de
boala, m'a rugat totus pe mine sa-i mijlocesc admi-
nistratiunea eparhiei sale, iar cel din urm fiindcd
se Oseste In supunere turceasca n'am ee zice".
Prin struinta acestui exarh, mitropolitul Kiril
a avut o subventiune anuala de 600 ruble din partea
sf. Sinod al Rusiei In scopul intretinerii si mngae-
rii batrnetelor lui.
Prin traditie, se mai spune, ca dupa alungarea
ostilor rusesti si dup5, Incheerea pacii din anul 1791,
acestKiril ar fi rivalizat cu Gavriil. Banulescu la dem-
nitatea de mitropolit al Moldovei unde Insa nu reusl.
7. Parthenin, despre care exarhul Gavriil prin
raportul de mai sus pomeneste ca a plecat In Con-
stantinopole. In. Condica sfnta" reposatul episcop
Ghenadie reproduce de pe greceste in romneste
decretul patriarhului ecumenic Callinic din 20 Fe-
bruarie 1803, prin care se da binecuvntarea lui
Dosithei mitropolitul U ngrovlahiei spre a hirotoni
pe ieromonahul Callinic ca mitropolit al Vidinului
(probabil al Vissinului sau Vicinei). Acest decret
este semnat de treizeci de ierarhi ai scaunului ecu-
menic intre care sta subscris si Partheniu mitro-
politul Proilaviei.

www.digibuc.ro
 49

8. Ca link, care se intlneste ca mitropolit al Proi-

laviei pe la anul 1814. Intr'o Insemnare, g'sit de
Melhisedec, In Mineiul lunei Ianuarie dela biserica
sf. Spiridon din. Brila, cu data din 1814 si scris
de Preotul Nicolae sin Popa Dumitru ot Bretila,
Protopop Bred lei, se spune c el a fost hirotonit
preot de Proilavul Ca link:, la biserica Sf. Nicolae
din Vrsturai).
De asemenea in mineiul din luna Mai al ace-
leiasi biserici, ggsim urmtoarea insemn are scrisl
pe romneste : La 19 Mai 1814, Orintele Apostol
Iconomu, protopopul Br6i1ei, din ordinul P. S. Calinic
a ehemat din toate prtile pe toti preotii, exami-
nndu-i si punndu-i s slujease o sApMmn in-
cheiat, si au lost foarte strict examinati si unde au
fost constatati slabi au fost invtati".
Se zice c6 acest mitropolit a fcut schimb cu
Antim, mitropolitul Dimoticalui din Rumelia. Cat
timp va fi pstorit in Dimotic acest Calinic, nu se
stie. Constatm ins, cA un episcop proilav, Calinic,
se sinucide in Trgoviste in anul 1832 : Episcopul
Proilavului Calinic ducndu-se la Trgoviste si din pri-
cini nestiute, din indemnarea diavolulni sau din alte
pricini, a luat pistolul si s'a impuscat cu Ins* mna
sa si se cere deslegare dela episeop, ce sa facg, daca
va muri"2). Tot ad ni se spune c averea lui s'a
vndut la mezat pentru datorii. Acest episcop nu
poate fi altul cleat fostul mitropolit al Proilaviei,
Calinic, predecesorul lui Antim, care mai degrab
ne vine a crede c5. Bind Inlocuit prin Antim, a rh"-
mas pribegind In tarl la noi, de oarece si autorul
insemnArei de mai sus de care aminteste repausatul
1) 0 midi, comun4 In judetul Brlila.
2) C. Erbiceanu Bis. Ort. Rom.. An. XXIX, No. 2, pag. 168.
5 42

www.digibuc.ro
 50

episcop Melhisedec, nu spune cev, hotArit, ci numai

cb.: ,se zice ca a facut amndoi schimb". S'ar
pute admite totusi si ipoteza a, p'rasind Dimoticul,
prin vre-o Imprejurare necunoscuM, sa fi venit acl
zAbovindu-se prin tarV).
9. Antim, despre care se face amintire in anul
1821, ca fiind deja mitropolit al Proilaviei. Prin ur-
mare, et trebue s6 fi ocupat scaunul acestei mitro-
polii mai nainte de acest an, poate chiar prin schimbul
facut cu Calinic, clespre care amintiem mai sus. An-
tim este ultimul mitro-polit al Proilaviei, care o pas-
toreste pnl la 1828, cnd Br Ana, cu Giurgiul si
T.-Mgurele, lundu-se dela Turci, se desfiintg, pentru
totdeauna si eparhia mitropoliei ProilavieL Se zice,
c5, dnpA incheerea pcii dela Adrian opol in anul 1829,
el s'ar fi Indreptat cMre Rusia fiindcl era prea com-
promis In fata Turd lor. OdatA, cu acest mitropolit
s'a sfarsit si existenta mitropoliei Proilaviei.
Aceste zise la treacAt, despre eparhia Proila-
viei ca si despre jurisdictiunile teritoriale ale epar-
hiilor moldovene, din cari rasar inceputurile admi-
nistratiunii eparhiale In pArtile Dundrei de jos, vom
face si o examinare fugitiva asupra st6rii bisericesti
1) atelhisedec vorbeste nutuai despre acest Calinic pe care-1 fatal-
neste In 1814. Sergiu Murex' am vazut ca, aminteste de nu alt Calinie,
care devine patriarh la Constantinopole In 1757 si care fusese mai Inainte
al Proilaviei. Fi-va sau nu acesta, una si aeeiasi persoana en eel din 1814,
ocupnd scaunul mitropoliei Proilaviei In don randnri ? In intervalul dela
1757, and primul Calinie devine patriarh, si panit la 1832, cand moare eel
din urma Calinie, este un interval de 75 ani. Daca s'ar admite ca ar fl unul
si acelasi Calinic, care sa, fl trait 100 ani, ar urma ca el a fost mitropolit
al Proilaviei la o etate mai mica de 25 ani. Numai In cazul cand aceasta
etate poate fl admisibila pentru demnitatea de mitropolit, eau cea de 25
aui pentru cea de patriarh, si traind 100 ani, s'ar putea admite ca este
unul si acelas Calinic, care sli ft devenit iarAsi znittopolit al Proilaviei In
1814, adica dupli un interval de 67 ani.

www.digibuc.ro
 51

din Dobrogea, urmirind-o din timpul intemeerii prin-

eipatelor i pn" In preajma gloriosului rAzbota Ro
mno-Ruso-Ture din anul 1877, cnd aceastA nou
provincie dobrogean6, realipindu-se la patria mum,
fact parte integrantA, din teritorul jurisdictional al
eparhiei Dunrei de jos.
7-
Starea religioasa a Dobrogei dela inilintarea principa.
telor pna ia vepica ei realipire la patria
Cnd am studiat vechile urme ale crestinismului
in Dobrogea, cum, i vechile organizatiuni ale ierar-
hiei bisericesti din aceast provincie, arrt v6zut Intre
allele, c mitropolia din Tomis a existat din a doua
jumatate a veacului al III-lea pn O. la sfarsitul vea-
eului al VI-lea (cam Intro anii 278-590), i c cre-
stinismul s'a pstrat apoi i prin alte episcopate
intre cari mai Insemnate a fost mitropolia Silistrei
sau a Dorostorului, care de asemenea a existat eu
oarecari Intreruperi necunoscute de istorie, Intro anii
286 si pn la 1721.
Apoi am vzut c ambele aceste mitropolii au
fost con duse de ierarhi recunoseufi si In rrtstirit si
In apus i cari au luat parte la diferitele hotrIri
sinodale, unde s'au impus prin eruditiunea si auto-
ritatea lor.
Deci dar, pnA la Intemeierea principatelor ro-
mnesti starea bisericeascA In Dobrogea, relativ, erh
bine organizatA si bine reprezentat.
Greu lucru este a se sti hotArtor ns., and si
cum a existat In aceast provineie o stapnire ro-
mneascL Din istoria noastr6 nationala, cu.noastem
cd pe la sfrsitul. veacului al XIV-lea, Dan, domnul

www.digibuc.ro
 52

tarii romnesti (1385-1386), fiul lui Radu al II-lea'),

I.n razboaiele sale eu Sisman tarul bulgarilor, cucerl
mai multe regiuni de -pe malul drept al Dunarii, Intre
eari si cetatea Silistrei; si ed acest domu murind
fn razboaiele sale de cuceriri dobrogene fu urmat
si imitat de fratele sau, Mircea cel Mare.
Pe timpul acestui falnic voevod, mai stim cd
tara romneasca er mare si intins si peste munti
si peste Dui-flare pana la Marea Neagra, cci acest
mare voevod al romnilor se tntitul: Steipeinitor
0 Domn a toatei Ora Ungro-Vlahiei 0 peste
mung, "Inca 0 peste prile teiteire0 0 Almaplui
0 Feigaraplui Herfog 0 Stelpnitor, Banatului
de la Severin Duce 0 de amelndoud parfile qi
peste toat Dundrea /And la Marea cea mare 0
ceteigi Dorostorultii Stapcinitor".
Cum vedem, stapnirea romneasca in timpul
lui Mireea (1387) era intinsa si peste Dobrogea. Ct
tirnp insa, vor fi. stapmit Romnii aceasta provincie
nu se stie cu siguranta.
Este adevarat mesA, ca daca aceasta stapnire rom-
neasca, a Incetat 'In decursul vremilor, nu a incetat
insa interesele cele snte ale domnitorilor romni
pentru nevoile Dobrogenilor, cari erau de aeelas
snge, de acelas neam si de aceeas lege cu poporul
romnesc din principate,
Cele dou hrisoave ale voevodului Alexandru
Constantin Moruzi date in ziva de 16 lunie 1793, ca
si cartea Mitropolitului Dcirstei (Dorostor) din acelas
timp, ne dovedese cum domnitorii tarii romnesti ca:
Alexandru Ipsilaute, Nicolae Caragea si Mihail Sutu,
purtau un mare interes pentru buna starea religioasa
1

i, 1) Fratale si urma.5u1 lui Vladislay Basarab.

www.digibuc.ro
 53

moralA si materialg, a Dobrogenilor si pentru propl-

sirea bisericilor din Silistria, Cerna Voda si Babadag,
si cum acest sfant si Mare interes er chiar nn fel
de mostenire lsat6 din domnitor l'n domnitor.
IatA, aceste documente:

A.
Lucr' rile acelia ce prin iubirea de Dumnezeu, cu plcere
si cu cuviinIA se fac si se sAvArsesc de cAtre blagocestivii si
iubitorii de Hristos Domni, cari dela D-zeu sunt alesi, mAcar
cA se pot cunoaste la toatA obstimea si prin alte mijloace de
fapte bune, iar mai ales si vrednicA de lauda este evlavia
si cucernicia Domniilor Sale cAtre sfintele si dumnezeestile
locasuri, uncle deapururea se slAveste numele marelui si
A tot puternicului Dumnezeu. Ci dar si domnia mea cu
acest gAnd, find curnic care sfintele lui D-zeu locasuri
si monastiri, socotit-am 0 Domnia mea pentra sfanta 0
dumnezeiascd mitropolie din cetatea Darstorului, de peste
Dundre, la care se cinste0e $1 se preiznueqte hramul tderii
cinstitului cap al sfntului 0 sldvitului prooroc 'inainte
mergdtorului i botezdtorutui Ivan, care sfntd mitropolie
a avut de la domnia lor, fratii noOri domni ce au fost
mai Inaintea noastrd, privilegiuri, care le-am vdzut domnia
mea, de a i se da pe tot anul, dela ocna Sldnic, sare
cede 500 bolovani, mari, ale0, care sare, ornduitul sfintei
mitropolii s fie volnic la vreme, fArA nici o zAticnire,
o ridich dela ocnA, si au sA o vnd, au sA o ducA, unde
vor vrea si nici vamesii, nici cAmArasii sA nu-i supere de
nimic. Deci Invrednicindu-ne D-zeu si pe noi cu domnia IA rii
acestia, dup evlavia ce avem cAtre sfintele si dumnezeestile
locasuri, si dupA rugaciunea ce ne-a dat sfin(ia sa pArintele
rnitropolit DArstoreanu Khir . . . . am binevoit domnia mea
0 nu numai am tntdrit mila ce ttm avut de mat mnainte,
ci tncii gm mai adaos i alli bolovani, una sutd cincizeci,
ca sa aibd a lua pe tot anul, cede sease sute vincizeci
bolovani sare mari, ale0, cari sA-i dud, uncle va vrea,
WA de supArare de cAtre vamesi sau camdrasi, pentra care
am dat sfintei nurnilei mitropolii, acest domnescul nostru

www.digibuc.ro
 54

chrisov, intrit cu ins4i credinta domniei mele 16 Alexandru

Constantin Moruzi Voevod i cu a prea iubitilor domniei
mele fii, Nicolae Voevod, Dumitrawu Voevod, Constantin
Voevod, martori puind pe toti cinstitii boeri cei mari ai
divanului domniei mele : Nicolae Brncoveanu vel vistiernic,
Dumitra4cu Racovita vel ban, Ienache Vacdrescu vel sptar,
Enache Moruzi vel vornic de tara de sus, Manolache
Brncoveanu vel vornic de tara de jos, Manolache Cre-
tulescu vel vornic, Nicolae Filipescu vet vornic, Costache
Ghica vel logofdt de tam de sus, Scargat Ghica vel logofat
de tara de jos, Nicolae Hangherliu vel hatman, Dumi-
trache Manul vel postelnic, Isac Ralet vel clucer, Dumi-
trache Scyna vel comis, Nicolae Racovit vel paharnic,
lordache Palada vel stolnic, Iordache Constandache vel pitar,
Iordache vel sluger i. ispravnicul Costache Ghica vel logordt
de tara de sus. j s'au scris chrisovul acesta la anul dintr'un-
tiu al domniei mele, aci in ormul domniei mele Bucureti
la anul dela facerea lumei leatului -/ 301, iar dela D-nul i
Mntuitorul nostru lisus Christos leatul 1793 Iunie 16, de
Corltantin biv 3-lea logort" ').

B.
Domnii i oblAduitorii cei de Dumnezeu alei, carora s'a
incredintat stpAniri de tri i de noroade, nu se indestu-
leaza, numai pe politicescul norod a-1 aduce la stare bun& O.
indreptare, ci mai vArtos prin lucrarea celor folositoare de
suflet, care este milostenia, i mai ales la sfintele lui D-zeu
locmuri unde neincetat sa proslavete numele Marelui i A
tot puternicului D-zeu. Drept aceia dar i domnia mea in-
#iinfndu-se pentru doud sfinte biserici, ce se afld in
Eparhia sfintiei sale pdrintelui Mitropolit Deirstor Chir
insd una in casadaua Bubadava la care se cinstete i se
prznuete hramul sfantului slavitului marelui mucenic Di-
mitrie i alta in satul Cerna-Vodd la Boazuchioi la care
s prdsnuete hramul sfntului pdrintelui nostru Nicolae ar-

1) V. A. Ureche: Istoria Romeinilor, Tom. IV, pag. 244 sq. (curs

Acut la facultatea de litere de pe IlIngh universitatea din Bucuresti si
publicat sub Ingrijirea unui comitet de studenti.

www.digibuc.ro
 55

hiepiscopul Mirelor de la Liquia fcator de minuni, ci ina

socotind domnia mea, &A pe lang, alte laude si prinoase, ce
se aduc lui D-zeu in sfintele biserici de pravoslavnicii crestini,
ne este bine primit si mireasma tmerii si luminarea can-
delelor si a facliilor, fiindcA si acestea sunt spre slava lui
D-zeu si spre podoaba si cinstea bisericii, si indemntoare spre
evla vie a pravoslavnicilor crestini, bine am voit domnia mea,
si nu numai mila, ce au avut aceste dou biserici dela fratii
Domni ai nostri de mai inainte prin chrisoavele Domniilor
sale, care le-am yam% de WA in toti anii, cAte taleri 50 pe
an din vama domneascA, o am intArit, ci inc am mai addos,
alti cte taleri 50, ca sd iea numitele biserici pe tot anul
cafe taleH una sut din vaina domneascA, s fie pentru
tAmae, unt-de-lemn i facli; insA epitropul de la biserica sail-
tului Dumitru s. iea taleH 50 la ziva sfantului Dumitru ; iar
cei de la biserica sfAntul Nicolae s iea taleri 50 la ziva
sf. Gheorghe, ca s fie acestor sfinte biserici, de ajutor si de
intArire. Pentru care am dat numitelor biserici acest dom-
nescul nostru chrisov intArit inssi cu credinta Domniei Mele
I@ Alexandru Constantin Moruzi Voevod, si cu a prea inbi-
tilor Domniei Mele fii, Nicolae Voevod, Dumitrascu Voevod,
Constantin Voevod, mar tori puind pe toti cinstitii si credin-
ciosi boeri cei mari ai domniei mele". (Urmeazd ca si la cel
dintai chrisov toti boerii lor mari din acele vremuri, 0
apoi arata ca e scris de Constantin biv al III-lea logofdt in
Bucuresti, 16 Iunie 1793).

C.
Gartea Mitropolitului Drstei de line odae cu liude
50 oameni.
Fiind-ca parintii Mitropoliti, ce dupa vremi sunt la
sf. mitropolie a Drstorului, pentru oarasi care ajutor au
avut voe a tine odaie cu dobitoace, a& in pamantul tarei
la judetul Ilfov cum si 'Ana la 50 liude, oameni de cei ne-
mernici, a strange si a-i aye& cu ruptoare osebitr de la
vistierie, din cap in cap cAte (po?) taleri zece pe an, cu ase-
zmantul ca sa raspunza de doua ori pe an, adic : Gate cinci
taleri la stantul Gheorghe si taleri cinci de sf. Dumitru de
liude; dupa cum ne-am adeverit Domnia mea, atat in cartile

www.digibuc.ro
 56

Domniilor Sale fratilor Domni, Alexandru Ipsilante Voevod

i reposatul Nicolae Caragea Voevocl, cum c acest ajutor l-a
avut 0 de la alti reposati Domni de mai nainte, cat 0 din
cartea Domniei Sale fratelui Mihai Vod5, Sutul, ce o ved em
cu leatul 1792 Iunie 18 ; am bine voit 0 Domnia Mea, de am
inoit acest ajutor, ce au avut, a tine adecd odaie cu dobi-
toace 0 a strange acei 50 liudei, ins oameni din cei nemer-
nici, care s nu fie birnici sau din ajutoarele satelor, ci numai
din cei ce sunt fr stani0e, MA legturi, 0 fr capthi nica-
eri, pe care socotindu-i inaintea dumnealor ispravnicilor, s
le faceti cazuta cercetare, 0 find intocmai dup cum mai sus
ardtam, s le faceti ruptoare cu a5ezamant, precum mai sus
se coprinde, dup care cercetare, ruptoare 0 aweamant ce le
yeti face, sa trimiteti adeverinta la Domnia lui Vel Vistiernic
pe numele 0 chipul lor 0 Domnia lui Vel Vistiernic le va da pe-
cetlui turi Gospod, ca sd-i aib intru deosebire de oranduiala
trii ; iar banii lor s-i aiba a-i aduce omul sfintiei sale pii-
rintelui Mitropolit la oranduite soroace in visteria Domniei
Mele; iar mai mult peste acest val sau bantuial s nu aib,
ca sil poat cduta 0 ei de posluanie randuelelor pentru aju-
torul numitei sfintei Mitropolii. 1793, Iunie 8').

Din cuprinsul acestor trei documente se vede

clar si lmurit cum domnii tarei romnesti se in-
teresau de aproape de fratii lor de peste Dunare,
din Dobrogea, si cum alimentau ei neincetat cele mai
strnse legaturi morale si materiale, izvorette din
aceea obeir*e de credinfet i nearn a Dobrogenilor
cu Ronulnii din principate. Or, daca aceste sfinte
legaturi de credinta si neam au fost Ingrijite si In-
tarite in decursul vremurilor prin ajutorul si daniile
ce se da bisericilor si crestinilor romni de peste
Dunare de catre domnitorii tarei romnesti, apoi
aceleasi sfinte legaturi a trebuit sa fie binecuvntate
de providenta dumnezeiasc atunci, cnd ostsimea
') Econ. Gh. Illidulescu : Starea religioasti a Dobrogei (Tea, de licentrt),
pag. 109; Ili V. A. Ureche op. cit. seria 1780-1800, Tom. IV, pag. 246, sq.

www.digibuc.ro
 57

romneasc6,, prin a ei vitejie doveclitg. pe cmpiile

Bulgariei, sub comanda unui al doilea Mircea,
Viteazul Cdpitan Regele Carol I, a izbndit in
rAzboiul din 1877 s" rea1ipeasc6 pentru vesnicie
plmntul dobrogean la patria muna5, si sg. adune In
jurul unuia si aceluias stiadard de aspiratiuni mArete
si nationale pe toti fratii dobrogeni incercati de
vremuri. .

De aceea, cu drept cuvnt M. S. Regele, prin

inaltul ordin de zi dat catre ostasii sai, ce-i trimil ea
In Dobrogea in urma Azboiului, le zicek intre altele:
Osta0,,rin noua Romnie voi yeti gas, o popu-
latiune In cea amai mare parte romcinei".
In adevAr: In cea mai mare parte rometn"
acceutueazA M. S. Regele despre populatiunea dobro-
gean6; cAci desi In Dobrogea, ca si in Dacia, Romnii
odr6s1iti din vita romana au locuit din vechime si
In aceastA, provincie, neat vechile lor localitti
dobrogene In cari au crescut si vietuit poart si
astAzi numirile lor romnesti ca: PcIrlita, Calica,
Dreigaica, Cocopl, Tocilele, Piatra Feti, Piatra
Ceilcatet, Iglifa, Valea Plopilor, . a., totusi in de-
cursul vremurilor indelungate s'au strecurat aci
multe neamuri strine ca : Geigetufii, veniti din pro-
vincia Caramania (Asia MicA) si cari au un dialect
turco-tAtar ; apoi, Teitarii cad prin veacul al XVI-lea
si XVII-lea, pentru a scAp, de stApnirea moscovita,
s'au refugiat din tinuturile Benderului, Ackerma-
nului si Hotinului ; apoi, multi din RuOi cari pentru
a scApa de persecutiunile religioase au emigrat In
Dobrobea asezndu-se mai cu seamg. In regiunea
bltoas numitA Bugeag; apoi In urma cuceririlor
musulmane, s'au stabilit ad. si Turcii intemeind
multe sate si orase; apoi intre anii 1840 si 1845

www.digibuc.ro
 58

mai vin si se aseaz In Dobrogea Bulgarii dinspre

Bazardgic ; dup6 acestia mai via multi din Nemfil,
qvabi i alsaeieni cari fuseserO adusi in Rusia de
impAratul Alexandru 1; in sfarsit, In urma rOzboiului
Crimeii intre anii 1857-1858 multi din ratarii 0
Cerchezii eari emigrau in Turcia, au ramas si prin
D obrogea.
Deci dar, In momentul realipirei Dobrogei, po-
pulatiunea romana 136stinase se glseb, impestritat5,
cu satele locuite de diferite natiuni, strAine si de
neam si de lege si de mosie ; cu toate acestea popu.
latia dobrogeanA era In cea mai mare parte romnO.

13n la vesnica realipire a Dobrogei la patria

mum, cand aceastO provincie intrO sub jurisdictiu,
nea canonica a episcopiei Dundrei de Jos, cresting.-
tatea de acl avea 2 episcopate: unul grecesc ou
resedinta In Tulcea si altul bulgrese en resedinta
In Silistra.
AmndouA aveau rangul de arhiepiscopie.
Episcopatul grecesc din Tulcea s'a statornicit
Inca, de pe la .anul 1855 si jurisdictia sa cuprindea
intreaga Dobroge pn in Silistra. Ierarhii acestui
episcopat au fost; Ieronini, Dionisie i Nichifor, in
timpul cruia s'a svrsit realipirea Dobrogei la
tara mum si deci trecerea ei sub jurisdictiunea
canonica a eparhiei Dunrii de jos. Dela aceast
dat Nichifor duce o viat retrasd in Tulcea, intre-
tinndu.se cu o pensie de 300 lei lunar ce i s'a dat
pn'a, la moartea sa. Din cuprinsul pauceniilor ce si
azi se gOsese asupra unora din btranii preoti do-
brogeni, se poate constat turn ierarhii acestui epis-
copat grecese se intitulau: Arhiepiseop $i Mitro-
polit de Dristra (Silistra).

www.digibuc.ro
 59

Tot In Tulcea se asezg, pe la anul 1870 si o

arhiepiscopie bulgar, protejata de stgpanirea tur-
ceascg, si al clrei unic mitropolit Grigorie s'a riva-
lizat mult cu mitropolitul grec, degenerancl la fapte
regretabile unul contra altuia, pang, cand 'intronan-
du-se administratia bisericeasca romang, in aceste
prtI s'a curmat fiinta acestor arhiepiscopii straine,
si deci si luptele lor invrAjbite prin care se batjocora
demnitatea bisericii si a clerului ei. Aceasta arhie-
piscopie bulgarg, dureazg, pang, in anul 1877, and
se desfiintd prin retragerea lui Grigorie In Rusciuk.
Modul de administratie al acestor arhiepiscopii
erg, cel cunoscut si obisnuit la bisericile si chiriar-
Mile grecesti din iutregul orient. Acesti straini chi-
riarhi ai Dobrogei nu se interesau a-tat de mantuirea
credinciosilor, cat de strangerea hacului sau a jitiei,
un bir anual ce fiecare familie crestirl trebui sg,
platea scg, episcopului 1).
Pentru incasarea acestui bir mergea insusi epi-
scopul locului, care umbl din sat in sat insotit de
preoti si cu mare alat
Fiecare preot trebuA sg, garanteze regulata
platg, si incasare a acestui bir dela enoriasii sgi, ash
fel ca pentru familiile cari nu puteau plgti devenek
el singur platnic.
Acest bir anual se urea pan la o lirg,' de fa-
milie ; silnicia cu care se incask erg, de nedescris,
Mai inainte de a SOsi episcopul pentru incasarea
jitiei, veneh protopopul ale crui atributimai erau mai
ales sa facg, catagrafierea jitiei si dimpreuna cu
preotul satului sg, socoteasc totalul bnesc ce urnig,
1) A se vede in corpul acestei lucari raportul No. 9 din 6 Octom-
brie 1879 al Revizorului Eclesiastic al Dobrogei, de atunci, chtre P. S. Epis-
cop Iosif Gheorghian.

www.digibuc.ro
 60

s se incaseze ; totodata protopopul veste i ziva

sosirii episcopului, cnd preotul trebuia sg-si dea
seama de regulata plata a tuturor credinciosilor sai.
Autoritatea acestor chiriarhii era foarte mare ;
In special autoritatea episcopatului grecesc din Tul-
cea era, de multe ori Ingrozitoare.
In afara de adrninistratia bisericeasca, acesta
avea. un mare rol In afacerile judecatoresti civile,
caci In puterea unei iradea data de sultan, avea
privilegiul ca Impreuna cu marii slujbasi ai stap-
nirei musulmane s. hotarasca i sa execute orice
sentinta judecatoreascA.
In ceea ce priveste administratia bisericeasc,
neavnd nici un control sub Turei, episcopul grec
din Tulcea ajunse a savarsi fapte cari de cari mai
abuzive, ce loveau crud In prestigiul i autoritatea
bisericii din aceste
Intretinerea preotilor se- sprijinea, pe tocrnelile
%cute cu obstea satelor, toomeli prin cari preoth
aveau dreptul, de obiceiu, la cte doua-trei cinice
(banite) de grne anual pentru fiecare fatnilie, cum
anurnite plti banesti pentru diferitele slujbe.
Darea In natura (cu cinice de grne) se num eh hae.
Locasurile bisericesti sub raportul construe-
tiunii, lasau mult de dorit.
Erau, dupa cum unele se vad si astazi, construite
din lemn ori valatuci, mici, far% lumin i acoperite
cu stuf. Nu se putea, face o biserica pan/ ce nu se
obtinea, mai Inti o iradect care totdeauna costa, multe
parale, si nu se pute obtine decht cu mari greutAti.
Pentru ea bisericile crestine sa, nu Intreaca In
maretie geamiile ori minaretele turcesti, se preve-
dea In iradea ce anume conditiuni de stil, dimen-
siune i architectura trebuia s Indeplineasca.

www.digibuc.ro
 61

Mai trziu ins se ingdduia a se cllidl si bise-

rici mai mari, insd iradeaua pentru a0, biserici
trebuia s coste multi. bani si amare straduinte.
Asemenea biserici din timpul stpnirei musul-
mane, se pot vedea, si. astazi in multe din satele dobro-
gene asezate dealungul Dunrei oriprin pdduri, deei mai
adapostite de satele turcesti si tltdresti, precum in
comunele : Ostrovul (de lngd Silistra), Bugeacul,
Coslugea, Oltina, Beilic, Parachioi, Alitnanul, Vla-
chioi, Rasova, Cochirleni, Medjidia, Seimeni, Topalu,
Groapa Ciobanului, Ddenii, Ostrovul de jos, Picineaga,
Babadag si altele.
Este interesant sd, stim care era populatiunea
Dobrogei in momentul trecerei sale sub stpnirea
romn eased, ca asa sd ne putem da seamd de valoa-
rea etnic a romnismului si ortodoxismului nostru
dobrogean si sd ne serveascd In acelas timp ca ele-
ment de comparatie fatd cu datele de mai trziu.
Este cunoscut cd Dobrogea sub stdrnirea mu-
sulmand, forma un singur judet sub numele de
sandjacul, livalicul sau mutessaii-ficul Tuicei,
care depindea de vilaetul (provincia) Duneirei ce
cuprindek Bulgaria si Dobrogea. Sandjacul Tuicei
era imprtit in .apte cazale sau caimacamilcuri, i
an ume : Tulcea, Sulina, Kiustendgea, Mcin, Hrsova,
Babaclag si Medjidia. Toate aceste cazale aveau
patru mudirlicuri (politii) si anume : in Chilia, Isacea,
Mahmudia si Cernavoda. Satele se administrau de
ciorbagii sub presedeutia unui muhtar (Primar) 1).
D-1 Luca Ionescu, lost prefect al judetului Tul-
cea, in darea sit de seam,ei prezentatd consiliului ju-
i) E. A. Nazaretean: Notite istorice $1 geografice asupra Dobrogei,
1894 pag. 81-33.

www.digibuc.ro
 62

detean pe anul 1904, a avut meritul de a publica,

pentru intaia call niste date statistice in tocmite de
catre guvernatorul rusese Bieloserkovici chiar in
ajunul ocuprei Dobrogei de catre Romani.
Aceast statistia,, fcuta de altfel la pripa', cu-
prinde numg.rul total al populatiunei din districtele
Tulcea, Mkin Harsova, Babadag, Kiustendgea, Medji-
dia si Sulina ; deci fra populatiunea aflata si in
districtele Mangalia, Cernavoda si Silistra, districte
cari impreung, cu cele de mai sus alcatuiau sand-
jacul Tulcei sub stpanirea musulman.
Dupa aceast statistica, singura si unica facuta
in preajma realipirei, populatiunea Dobrogei insumb,
cifra de 15.719 capi de familie, ce se repartizeaza
pe nationalit4i dupa cum urmeaz5.:
Roma,ni 5542
B ulgari 4750
Rusi 1597
Lipoveni 1526
Molocani 144
Greci 544
Armeni 111
Evrei 222
Germani 416
Mari 131
Diferite nationalitti 736
Total 15.719
Cu toate c din aceast5, statistic lipseste cifra
populatiunei din districtele Mangalia, Cernavoda si
Silistra, uncle mai ales in aceste doua din urma
districte si in dealungul Dunrei elementul ro-
mauesc si crestinesc inca din vrem.urile deprtate
era, cu mull mai compact si mai numeros, totusi
se constata din cifrele de mai sus ca, si %TA popu-

www.digibuc.ro
 63

latiunea din aceste regiuni netrecute in statistica,

elementul romnesc predomina fata de celelalte na-
tionalitati straine.
Ca sa, terminam, dam aol si situatia numerica
a centrelor bisericesti crestine si, a preotilor lor
aflate pe pamntul dobrogean In momentul vesni-
cei realipiri a Dobrogei la patria mum, adica, in
toamna anului 1878, extrase dupa, tablourile Intoc-
mite de catre cei dinti protoierei ai judetelor Tul-
cea si Constanta.
lat-le:
a) Situatia numerica a bisericilor 0 clerului
cre0in din judetul Kiustendge in timpul realipirei
Dobrogei la tata mumd.
Plitile Biserici Preoti Obser vatii

Kiustendge . . 2 2 A se vedea raportul

Medjidia . . . 7 7 Protoieriei jud. Kiusten-
Silistra-Noua . 18 19 dge No. 118 din 1 August
Harova . . . 7 11 1879.
Mangalia . . 2 1

Total . . 36 40

Deci, in judetul Kiustendge se gasiau treizeci

si sase de biserici deservite de patruzeci preoti.
b) Situatia numerica a bisericilor 0, clerului
creOin din judetul Tulcea in timpul realipirei
Dobrogei la tara mumet.
Plile Biserici Preoti Observatii

Tulcea 28 40 A se vedea raportul

Niacin 18 a7 Protoieriei judetului Tul-
Babadag . . . 27 33 cea No. 129 din 12 Sep-
Sulina , . . . 8 11 tembrie 1879.
Total . . . 81 111

www.digibuc.ro
 64

Deci, in judetul Tulcea se gasiau optzeci si una

de biserici deservite de una suta unusprezece preoti.
Ask dar, "in intreaga Dobroge se geisiau :

Judetele Biserici Preoti Observatii

Kiustendge . . 36 40
Tulcea 81 111
Total. . 117 151

Adica, una suta seaptesprezece biserici cu una

suta cincizeci si unu preoti.
*
* *
Daca acum, ne dam seama despre cele istori-
site pna aci asupra trecutului erestinesc al popu-
latiunilor din partite Dunrei de jos, constatam -..
Ca samnta crestinismului s'a plantat si inrda-
cinat In inima poporului romnesc odat cu plmdi-
rea vietei si nationalitatei lui, prin amestecul co-
lonistilor Romani cu poporul bastinas din Dacia,
si ca aceast doctrina crestineasca s'a desvoltat in
Dacia, si In dealungul Dunrei pn la gurile ei mn
In mna cu desvoltarea vietei poporului romnesc ;
C. aceeas sfnta religiune, tot prin amestecul
cu coloniti romani, ca si prin predica apostolului An-
drei, s'a raspndit de timpuriu si la poporul care
locuik peste Dunre si papa la Mare, deci si in
Dobrogea, unde Inca din vremuri indepartate s'au
Intemeiat episcopii si mitropolii de mare Insemn-
tate pe atunci ;
Ca apoi In timpul nvalirilor barbare, cari au
sbuciumat poporul romnesc stramutndu-1 dintr'un
loc In altul, cnd In munti cnd in cmpii, ant re-
ligia ct si graiul si moravurile strmosesti s'au
pastrat neatinse, otelind in acelas timp vigurozitatea

www.digibuc.ro
 b5

strabuna a acestui popor in tot timpul puhoiului

de cutropiri venit peste el din salbatica Asie;
Ca dupa descalicatul Rornnilor si odata cu
pogorirea si asezarea lor prin vaile Siretului si ale
Prutului, ea si in campiile Dunarei de jos, s'a in-
ceput a se organiza in aceste parti si ierarhia bise-
ricei romne odata cu principatele romnesti;
CA populatiunea dobrogean des1 instrainata
mult vreme dela sanul Wei mume prin stapaniri
straine, totusi cu mult drag a fost hranita cu con-
stiinta nationalitatii si cu ndejdea altor vremuri
mai fericite de catre vechii nostri voevezi romani,
pana cand cu ajutorut lui Dumnezeu ostsimea ro-
mneasca in rdzboiul glorios din 1877 a vecinit re-
alipirea Dobrogei la sanul tarei mume ;
CA in ceea ce priveste trecutul administratiei
bisericesti in partile Dunarei de jos si. anume: in
tinuturile Covurluiului si la Brailei, al Cahulului si
al. Bolgradului, al Ismailului si altele din Basarabia
sudica, populatiunea crestina din aceste parti a
fost cnd sub jurisdictia mitropoliei Moldovei, cand
sub cea a Romanului, cand sub a Husilor, and sub
a mitropoliei Proilaviei, dupa cum a hotrit vremu-
rile si evenimentele politice;
CA, in sfarsit, in urma perderei Basarabiei, in
anul 1812, o parte a poporului romnesc din partile
Dunarei de jos, cuprins intre gurile Prutului si ale
Nistrului (Basarabia sudica), s'a deslipit dela tara
Moldovei si s'a Instrainat si politiceste si biseri-
ceste sub stapnirea ruseasca, pana cnd prin trac-
tatul dela Paris, incheiat in. anul 1856 se produce
o noua schimbare politiceasc si bisericeasca, ad.,
in prtile Dunarel de jos, ceea ce vom studia indata.

5112 5

www.digibuc.ro
 CAP. II
ADMINISTRATIA CONZISTORIALA A BISERICILOR
DIN TINUTURILE DUNAREI DE JOS (1857-1864).

S.
Inilintarea duhovnicesculni Conzistorin din Ismail.
Cnd am istorisit despre intinderea teritorialg,
si jurisdictionalg, a eparhiilor moldovenesti, am vgzut
cg, la anul 1781, in urma rApirei Bucovinei 'de cgtre
Austria (1777), mitropolia Moldovei perd episco-
pia RAdgutilor, iar la anul 1812 prin luarea Basa-
rabiei de care Rusi, mitropolia Proilaviei (BrAilei)
perd episcopia Hotinului care s'a si ridicat apoi
la raugul de arhiepiscopie cu resedinta In Kisingu
sub oblduirea sinodului rusesc din Petersburg;
am mai vgzut, tot atunci, a, dupg ce se desfiintd
si mitropolia Proilaviei In anul 1828, Moldova nu
mai rgandsese decat cu mitropolia Iasilor si cu
episcopatele de Roman si de Husi, ale cgror intin-
deri jurisdictionale erau restranse numai pang la
apa Prutului.
Cat despre Basarabia stim cg, pang, la anul 1808
fAce, parte integrantg, din biserica noastrg. nationalg
sub oblgduirea mitropoliei Moldovei, si cg, dela anul

www.digibuc.ro
 67

la anul 1812 exarhul Moldovei Gavriil.

1808 pan'A,
B6nulescu, (trimis de impratul Alexandru I prin
ukazul din ziva de 27 Martie 1808, In urma retragerei
nemuritorului mitropolit Veniamin Costache), crmui
pe lngl bisericile din Moldova si. Valahia si pe cele
din Basarabia ').
Dup incheierea pcei dela Bucuresti intre Turci si
Rusi In ziva de 16 Mai 1812, odatA cu luarea Ba-
sarabiei si mitropolitul Gavriil Bd.nulescu 01.631
la sii si se asez in Kisinu, unde, In anul urm5.tor,
printr'un ukaz special al ImpAratului Alexandru 1,
dat In. ziva de 21 August 1813 2), El autorizat s
infiinteze sub a sa ocrmuire eparhia Kisingmlui si
a Hotinului, pe care o si couduse pn In ziva de
30 Martie 1821, cnd mur13).
In urma tractatului de la Paris, Incheiat In ziva
de 18/30 Martie 1856, o part& din sudul Basarabiei
s'a realipit de snul Moldovei, si anume cele trei
judete: Ismailul, Bolgradul i Kahulul dimpreunl
cu nouzeci si patru biserici ortodoxe deslipite de
1) lath cuprinsul ukazului" prin care Imparatul Alexandru 1 trimise
pe Gavriil BAnulescu ca exarh in Moldova: Ordondm fostului Mitro-
polit al Kievului Gavriil a se numi iardsi membru al Sinodului fl a fi
Exarh la Moldova, Valahia fi Basarabice.
In nrma acestui ukaz, sinodul rusesc hotAri ca mitropolitul Gavriil
care locuil in Dubftsari sb, fie pdstorul .turmei creginefti in Moldova.
Valahia fl Basarabia, alegInduli reedinta dupft dorinta, qi. cfl, pe viitor,
mitropolitii Moldo-Vlahiei 05. nu se mai adreseze pentru afacerile biseri-
cqti la patriarhia din Constantinopol, ci atre sinodul rusese.
Ca urmare, principele Prozorovschy primi in Iai pe mitropolitul
Gavriil In ziva de 22 Mai acelaq an (1808), intiintnd totodat l. divanurile
principatelor 0 pe mitropolitul Valahiei despre misiunea noulul ierarh in
biserica principatelor i a Basarabiei.
(Vezi: Arhiva Conzistorialci din Kifineu, 1808, No. 6, cit.de Z. C.
Arbore, op. cit. pag. 739 sq).
2) Zamiir C. Arbore, op. cit. pag. 504 sq.
8) Fh ingropat in monitstirea Chipriani, numith de RLO Uspensky,
la dephrtarea de 35 km. din Kiineu.

www.digibuc.ro
 68

la eparhia KishAului, adic5,: 2 biserici din judetul

Kisinau, 29 biserici din. judetul Kahul, 8 biserici
din judetul Ackerman, 18 biserici din judetul Ismail
si 37 biserici ale Coloniilor.
Dup' realipire aceste judete si biserici au atAr-
nat de mitropolia Moldovei si a Sucevei, iar pentru
boirarea imediatA a afacerilor administrative biseri-
cesti din aceste tinuturi basarabene s'a infiinfat
Wed' din ziva de 26 Martie a anului 1857 o con-
zistorie duhovniceascet cu rwdinta 'in Ismaili).
Cel mai vechi document, ce am putut gAsI in
arhiva episcopal:A eu privire la infiintarea si reor-
ganizarea acestui conzistoriu, este urmsatorul decret
al mitropolitului Moldovei Sofronie Miclescu, dat sub
No. 720, din ziva de 1 Mai 1857 :
SOFRON1E M1CLESCU
DIN MILA LUI DUMNEZEU M1TROPOLIT MOLDOVEI SI SUCE VEI

Duhovnice0ei Conzistorii din Ismail:

Avndu-se in privire lmurirea ce ne-au dat theofilia sa
arhiereul Filaret Stavropoleos, Rectorul Seminariei Centrale
Moldovei, prin scrisoarea din 10 a lunei curgtoare, c. intru
ct priveste biserica si indeplinirea celorlalte lucrri ce se
ating de partea spiritualg, au injghebat ronzisioria din
Ismail sub prwdenfia protosincelului Teortist si membri
ai conzistoriei pe urmtoarele persoane :
1.. Protuiereul de Bolgrad, Nichifor Petrov;
2. Protoiereul de Ismail, Jacob Ceaicovschy ;
3. Fostul Protoiereu de Ismail, Iosif Glisian;
4. Presviterul Simioan Topalov ;
iar Conzistoria sa-si urmeze lucrarile dupd asezrnantul de
acolo si s-si tie seantele sale dimineata de 3 ori pe sptmn,
iar In celelalte trei zile precum fi de ameaid zi acelorlalte
1) Actele dosarului 1/1857 al Conzistoriei de Ismail.

www.digibuc.ro
 69

trei zile sd se fie vrernelniceste si o micei scoaldbisericeascd

de cdtre protosincelul Teoctist, preotula Simioan Topalov
si scriitorii con zistoriei pentru pregdtirea tinerirnei de
acolo, parte in limba ruseascd, parte in limba romdneascd,
dupre putinta tinerilor, pentru care indatoriri s aibA pe an
a primi din venitul biserieelor de acolo fietecare dupg cum
urmeaz,"
1. Protosincelul Teoctist ca prezident Con-
zistoriei, inspector 0 profesor al woalei : 900 carboave
2. Protoiereul Iosif Glisian ca membru, se-
cretar 0 same a Conzistoriei : 440
3. Preotul Sinzioan Topalov ca membru Con-
zistoriei 0 profesor la woald 440
4. Protoiereul Nichif or Petrov ca membru : 300
5. Protoiereul Iacov Ceaicovschy ca membru : 300
6. Pentru doi scriitori ai conzistoriei 0 supleanti
la coal, 300
"
7. Pentru chiria caselor conzistoriei 120
"
8. Pentru chiria caselor coalei 120
"
9. Pentru mobilele coalei 0 a conzistorii 0
altele trebuitoare: 200
"
Adic trei mii una su CA doudzeci carboave : 3.120 1);
Incuviinldm vremelniceste Con zistoria 0 persoanele
din care se compune ca in tinerea socotelilor ei dupre ae-
zmntul de acolo s, figureze ( ?) asemenea condeie ( ?) in
condica nuruit 0 scripisit de theofilia sa, ce au lsat pentru
veniturile 0 cheltuelile Conzistoriei, dupg, care va da soco-
tealA, rmind in deplin incredere cA prezidentul 0 mem-
brii conzistoriei ne vor da prilej a le art deplina noastr mul-
tumire despre chipul cu care vor indeplini postul 0 cherng-
rile ce li s'a incredintat.
(ss) Sofronie Mitropolit Moldovei.
Director Mitropoliei (indeseifrabil).
SectIa 1-lu, No. 720.
1875, Maiu 1.

') On timpul cheltuelile de Intretinere ale Conzistoriei i coalelor

s'au mai mrit dupli nevoi. AO In budgetele Conzistoriei confirmate de mi-
tropolia Moldovei vedem ci cifra de 3.120 carboave prevkzutl In anul 1857,
se urea la suma de 3.592 carboave in annl 1858, la 4.242 carboave In anul
1859, la 6.425 carboave In anul 1930, etc.

www.digibuc.ro
 70

Cu toate cg. din cercetrile fcute In. arhiva epis-

copal-a se ggseste urmele existente1 unui alt docu-
ment, ceva mai vechiu, despre ideea inflintrii Con-
zistoriei din Ismail si anume decretul cu No. 251
.din. 10 Februarie 1857, dat de ctre acelas mitropolit
al Moldovei Sofronie, totus si cel gsit si argtat mai
sus ne este destul de insemnat, cdci printeinsul se
arat Infiintarea si organizareaa de fapt nu numai
a Conzistoriei din Ismail, ci si a scoalei bisericesti
de acolo.
Tot din acest document se mai vede cg, cel dintaiu
organizator al acestai Conzistoriu a lost protosincelu
(mai apoi arhimandritul) Teoctist Scriban, care in
calitatea sa de preodinte al Conzistoriulai i in-
spector al coalelor bisericesti din Ismail si Kahul
a trebuit sg, lupte pentru propsirea bisericeasc, cul-
tural si nationala a poporului romanesc din tinu-
turile Basarabiei sudice.
Incunjurat si urmat de protoiereii Ismailului
losif Glisian si Iacob Ciaikovsky, de protoiereul Bol-
gradului Nichifor Petrov, de protoiereul Kahulului
Joan Frlat, apoi de profesorii Brgkanul, Verzeanu,
Constantinov si altii, Teoctist Scriban se osteni mult
In organizarea sa conzistorial ca din inceput prin
roald 5i prin bisericet sg." strjuiasc cat mai bine
aspiratiunite romanismului din sudul basarabean.
Aceast administratie conzistorial rgmane In
fiintg pang, In anul 1864, cand Incetg, prin infiintarea
nouei episcopii a eparhiei Dunrei de jos.
Tat si cateva date despreviata acestui brbat al Bi-
sericii noastre, cgruia acum jumdtate veac i-a fost dat
sg, organizeze cea dintai administratie bisericeascg si
seolarg, romneasc din sudul basarabean, si s ia parte

www.digibuc.ro
 71

la toate actele mari din biserica roman6 in decursul

regener6rii tsrilor noastre, dintre anii 1851-1885:
Arhimandritul Teoctist Scriban, numit din
botez Christofor Bogatu, a fost fiul preotului Gav-
rill Bogatu din Burdujeni, judetul Botosani, unde
s'a si nascut in anul 1825.
DupA, mam5. se intrude cu. familia Scribanilor,
si anume era, vr primar cu fratii Neofit si Filaret
Scriban, cari l'au imbetisat din frageda copilLie,
ingrijind de educatia lui mai intaiu in scoala Vasi-
liana', din Trei Ierarhi", si intretinandu-1 in academia
mihdilean'a, apoi In seminariul din Socola si in cele
din urm trimitandu-1 in academia spiritual din
Kiev, de unde, dupa patru ani de studiu, in anul
1851, se reintoarse in tara cu titlul de candidat in
teologie, dimpreun' cu colegul sau repausatul epis-
cop Melhisedec Sternescu.
Venit in tara, tnarul Christofor Scriban, pro-
nurnit asa, dupa dorinta fratilor Scribani ajunge
profesor de istoria bisericeascA., arhilogia biblica si
mniletic la seminarul din Socola, unde zelos de a
imprts cat mai malt tiintele teologice in inimile
elevilor sg,i, din cauza lipsei c'artilor de studii
intocm.1 mai multe din manualele trebuitoare.
In ziva de 25 Martie 1857, dup'a indemnul sta.-
ruitor al vrului ssam, arhiereul Filaret Scriban rec-
torul seminarului din Socolo, tana,rul profesor Chris-
tofor Scriban se calugar lund numele de Teoctist
Scriban.
Putin dupa calugrirea sa, in anul 1857, in urma
realipirii la Moldova a tinuturilor din sudul basa-
rabean : Ismailul, Bolgradul .-li Cahulul, simtindu-
se nevoe de un mare si bun carmuitor al afacerilor
bisericesti din aceste prti, arhimandritul Teoctist

www.digibuc.ro
 72

Scriban este numit prin decretul No. 720 din acelas

an al mitropolitului Moldovei, Sofronie Miclescu, ca
presedinte al Conzistoriei din Ismail.
In organizarea si crmuirea bisericeasc din
aceste parti, unde furnicau tot felul de secte rusesti
(lipoveni, scopiti, molocani, etc.), archimandritul
Teoctist stiu sA, impace pe ortodoxi, sg, tina in feu
pe sectanti si inc5,, dupd putint, s atragd la rom-
nism pe multi din colonistii altor nationalit4i.
In. Ismail, arhimandritul Teoctist, infiint si or-
ganiz seminarial numit mai trziu al eparhiei
Danarii de jos unde function ca profesor si
director; apoi fu intrit in functiunea de inspector
al scoalelor din sudul basarabean si prin a sa stit-
ruint se zidi peste 14 biserici si mai multe scoli,
vesnic veghind la luminarea si propsirea romani-
lor din acele prti prin Koala si prin biserica.
In anul 1864 ins, niste imprejurgri nenorocite
il fac sit denunte prin ziarul Tribuna Romn5,"
niste invinuiri grele contra unui mare boer, pen-
tru care arhimandritul Teoctist a trebuit s fie des-
tituit din functiunile ce ocupa in fruntea scoalei
si bisericei, si apoi s fie mutat la IasT. Mai tarziu
el trecii la Bucuresti, uncle fu numit profesor la
catedrele de teologie dogmatic si moraM si dreptul
canonic la seminariul de acolo, unde cu timpul
ajunse si director. Aci, in Bucuresti, pe lng5, ocu-
patiunile ce ave, cu seminarul, mai ia parte la lu-
crrile de canonicitate si constituire legalg, a Sino-
dului Bisericei Romne, indeletnicindu-se totodat
si cu scrieri bisericesti si cu eloquenta predicatorial.
Energia si sinceritatea cu care ansul adeseori
biciui, relele moravurilor sociale prin ale sale cu-
vntri, l-a expus in cele din urm la multe si mari

www.digibuc.ro
 73

nemultuMiri, pentru care in anul 1872 a i fost re-

gulat la pensie, avnd vrsta numai de 47 ani. Dela
aceastg. dat arhimandritul Teoctist duse o viat re-
trasg la o vie a sa din Basarabia, png in anul 1878,
dupg care, seznd i in Galati vr'o doi ani, se re-
trase in cele din urmg la Socola M,ngg Iasi (August
1880). Aci mai conduse Seminariul In chip provizoriu,
dela 1 Septembrie 1884 Ong, la 29 Noembrie 1885,
cand lovit de o paralizie i se curmg firul vietii In ziva
de 10 lanuarie 1890, murind deei in varst de 65 anii).

9-
Atributinnile duhovnicetei Conzistorii.
Rostul autoritg,tei conzistoriale infiintate In Is-
mail a fost ca, sub oblgduirea mitropoliei Moldovei
si in numele ei, sg, gireze toate afacerile bisericesti
din punct de vedere i administrativ si judiciar
ateri al si cultural .
Asa, aceast administratie conzistorialg, supra-
vegheg, starea moral i material a tuturor centrelor
bisericesti din tinuturile sale jurisdictionale; vegheit,
asupra disciplinei clericale ea si asupra propsirei
morale si culturale in popor ; distribuig, din oficiu
pe la toate bisericile scriptele i registrele necesare
parohiilor; supraveghe ea avuturile bisericesti
mice venituri ale lor sg fie bine administrate, iar
contabilitatea lor bine ingrijitg ; hotr, limita chel-
tuelilor pentru cult, personal, reparatiuni si altele ;
centraliz, avuturile bisericilor inteun singur inven-
tar general, intocmind tablouri anuale despre situatia
bgneascg, a fiecgrei biserici.
1) C. Erbiceanu: Note asupra viefii ci activitafii Arhimandritului
Teoctict Scriban, Biserica Ortodoxl RoznanV% XIII, pag. 699.

www.digibuc.ro
 74

Fat de in vtg,mntul scolar si In. special de

scoalele catihetice si bisericesti, conzistoriul Ind,
ave'a puterea sa de administratie si control. Asa, con-
zistoriul prin orice Imputerniciti speciali ai sgi, dar
mai ales priri presedintele sgm, inspecta mersul in-
vtg.mantului scolar, modul de intretifiere si adrni-
nistratie a scoalelor, hotra, cheltuelile trebuincioase
uv64Amntului, aviza la indreptarea relelor constatate.
Toate hotgririle si opiniunile conzistoriului, for-
mulate prin ash zisele protocoale ori jurnale, si pri-
vitoare la chestiuni mai importante ca hirotonii, nu-
miri, mutgri, pedepse si altele, nu se executau pang,
ce protocoalele ori jurnalele respective cazului nu
erau rezolvate si aprobate de mitropolitul Moldovei.
In. ceea ce priveste administratia materialg, si
bAneascg, a bisericilor si a scoalelor din cuprinsul
sam basarabean, conzistoria avea, un rol foarte In-
semuat.
Orice venituri ale avutului fiecgrei biserici, pro-
venind din arendarea si cultivarea pg.mntului lor
sau altor imobile, din danii, din vanzarea lumang,-
rilor, discuri, apoi din ofrandele pentru salraci si
orfani, iar pe alocurea si din sumele adunate pentru
infiintarea si intretinerea scoalelor, si altele aseme-
n ea, se afla, sub prevegherea si controlul duhovni-
cestei Conzistorii prin protopopii si blagocinii locului.
Conzistorul observa cA veniturile de orice fel
s6 fie inscrise regulat in registrul de venituri si
cheltueli si. sg, fie adeverite lunar prin semndturile
clerului si acelor mai de frunte poporani ai fiecrei
. biserici, si veghea, ca din aceste venituri sg. nu se
faca nici un fel de cheltueli frg, rost.
Despre toate aceste venituri se intocmi'a la fie-
care biserica cAte o situatiune anuald, care dirnpreung,

www.digibuc.ro
 75

cu sumele bAnesti si cu toate actele justificative, se

inaint'a duhovnicestei conzistorii prin protoiereii in
drept. Conzistoriul la rndul sau, transcria si cen-
traliz, in inventariul ssan general intreaga situatiune
bAneasc6 a bisericilor pe protopopiate, si apoi, in
m6sura acestor venituri si potrivit dreptului si tre-
buintelor fiecM.ei biserici si scoalelor chiar, hotAr
diferitele cheltueli de intretinere, reparatiuni de bi-
serici si scoale, ajutoare, salarii si tot ceea ce er de
nevoe pentru propAsirea cultului si InvAtAmntului.
Acl, la pagina 76, am un formular despre chipul
cum duhovniceasca conzistorie din Ismail. tinea,
cont de fondurile bisericesti ce mnui, intre cari
si cel destinat orfanilor, si din care se constat5, si-
tuatia generalit a fondurilor bisericesti la strsitul
anului 1857.
Din studiul actelor unei corespondente dintre
Ministerul Cultelor si episcopia Dundrei de jos, pri-
vitoare la veniturile vanzrii lumnAxilor de ceark
ale ofrandelor in folosul orfanilor si ale altor proprie-
t4i bisericesti din cuprinsul judetelor Ismail, Kahul
si Bolgrad, cum si la chipul administrArii si intre-
buintrii acestor venituri de ctre duhovniceasca
conzistorie, se constatti cg, dela infiintarea acestei
conzistorii (1857) si pn la infiintarea episcopiei
Dundrei de jos (1864), s'a inregistrat la venituri
suma de 205.545 lei si 14 parale, din Cali s'au chel-
tuit pentru intretinerea Conzistoriei, a protoiereilor,
a scoalelor, ajutoarc si reparatiuni suma de 77.389
lei, mai remnnd deci si un fond de 128.156 lei si
14 parale '').
1) Arhiva episcopaib,: adresele episcopiei Dunfirei de jos No. 940
si 953 din 1864 catre Ministerul Cultelor si rspunsul acestuia prin adresa
No. 56826 din 28 Noemvrie acelas an. Dos. 15/66.

www.digibuc.ro
 13 I D lEJ GI- E I\T 3ER. I-4 1)

despre venitul i cheltuiala sumelor intrate in duhovniceasca Conzistorie de Ismail

pe anul 1857.

VENITUL PE ANUL 1857 CHELTUIALA PE ANUL 1857

Ramsita Au rmas
Adunarea Felurite La le si Ajutorul
din astigul in folosul sume tran- Peste tot tinerea orfanilor
Trimiterea
sumelor Peste ctre
din vn- orfanilor
zitive ce
cu ce apartin
anul 1856 zar ea lu- apartin bise- Conzisto- de tagma unor bise- anul 1858
de tagma
mnarilor bisericeacd rmilor, per-
soanel or si rmasita riei si a bise- rici si per- lot
altele scoalei riceasca soane

o .E3
Ruble a) 'al a)
Ruble Ruble P. Ruble Q. Ruble m. Ruble Ruble Q. Ruble 0.)
Q. Ruble a Ruble .a3
ce ca CS cd CS CS ce CS
c_.-, c..3

6209
.
802/4 764 291/4 2.198 671/2 9.172 771/2 2.440 84 99 207 2.753 651/4 6.419

1) Extras In arhiva episcopalk din dosarul Conzistoriului de Ismail, sectia I, No. 14/1857.

www.digibuc.ro
 77

10.

Fondul orfanicese al conzistoriului.

Sub acest nume ghsirn In actele arhivei conzis-

toriale una din atributiunile ei mai Tnsemnate.
Inca din anul 1823, se infiintase in Rusia pe
lngh fiecare eparhie chte un consilin de azistenfa"
in scopul de a ajuth pe shracii i pe orfanii sluji-
torilor bisericesti trecuti din viath
Indath duph alipirea celor trei judete din sudul
Basarabiei la patria-mumh, i dup intemeerea ad-
ministratiei conzistoriale din Ismail, aceasth institu-
tiune crestineasch ce dej existh pentru ajutorarea
shracilor afiati in cuprinsul acestor tinuturi, a devenit
de drept pe seama conzistorului din Ismail.
Acest fond al milelor, sau orfanicesc, cum se
numeh, pe atunci, proveneh la fiecare biserich, din
ofrandele binevoitorilor, din obolul cutiilor- (discu-
rilor) din biserici, parte din veniturile lumnrilor,
apoi din veniturile cimitirelor, la care se mai adhugau
amenzile personalului bisericesc.
Tot in acest scop, la inceputul fiechrui an, Con-
zistoriul incredinth preotilor anumite liste tiphrite
pentru ajutorul orfanilor de tagma bisericeasc, In
care orice credincios de a sa bunh voe isi inscri
ofranda sa, liste care la sfArsitul anului se inapoih
Conzistoriei prin protoiereul locului dimpreun cu
totalul bhnese al ofrandelor inscrise in acele liste.

1) I. S. Berdnikov, Dreptul bisericesc, tradus de Silvestru Bara-

nescu, episcopal Husilor, 1892, pag. 239 si 521.

www.digibuc.ro
 78

Spre tiint4" &Am formularul unor a0, liste :

LISTA
ELIBERATA. DIN SPIRITUALA CONZISTORIE DE ISMAIL
PENTRU ADUNARE A JERTFIRILOR IN AJUTORUL ORFANILOR DE
TA GMA BISERICEASCA. 1)

Pravoslavnicilor crestini,
AUTORITATEA SPIRITUALA VINE CATRE MILOSERDIA VOASTRA PEN-
TRU AJUTORUL SERIMANELOR VADUVE SI ORFANI A CELOR CE AU POST
PASTORII VOSTRI SPIRITUALI, CARI IN VIATA LOR AU INALTAT PENTRU
VOI RUGACIUNI CATRE CEL PREA INALT IN BISERICI SI IN CASELE VOA-
STRE, 51 FARA. INDOIALA JERTFIRILE VOASTRE IN FOLOSUL FAMILIILOR
LOR VOR FI MIJLOCITOARE PENTRU VOI 51 IN CERIU INMNTEA, PREA
INALTULUI DUMNEZEU.
ADUNAREA JERTFIRILOR CU ACEASTA LISTA SE INCREDINTEAZA A
SE FACE IN ANUL CURENT 1865 IN COMUNA CARTALU DE CATRE PREOTUL
G-AVRIL BUHNEA CARELE ARE A-I PREZENTA AUTORITATII SALE, IAR
AUTORITATEA VA IMPARTI ACESTE JERTFIRI ORFANILOR DE TAGMA BISE-
RICEASCA CONFORM CU NEVOILE LOR.
Preedintele conzistoriei, Arhimandrit B. Arhipescu.
Iconom, Iosif Glisian.
Membri
Iconom, Simeon Topalov.
Grefier, Gr. Popesca.
No. 677.
1859, Septembrie 8.

NUMELE MILUITORILOR Lei Parale

Asemeuea liste s'a eliberat i In timpul episcopatului de mai

tIrziou, pil,n5, la stamutarea scaunului episcopal din Ismail la Galqi (1878).
(llosarele 14/1869 ; 104/1865; si aitele).

www.digibuc.ro
 79

Conzistorul avek in administrarea sa un re-

gistru general pentru contabilitatea acestui fond
orfanicese si in care se inscri pe de o parte toate
veniturile acestui fond, iar pe de alta toate ajutoa-
rele date. De asemenea fiecare biseric isi avek un
registru al su, in care sub controlul starostelui si
al protopopului respectiv, se tinek socoteal de ma-
nuirea acestui fond In marginile in cari o privek.
La sfrsitul fiecArei luni starostele si clerul fie-
crei biserici 10 calculau ofrandele adunate si le
Insemnau in registru, iar la sfhrsitul anului fondul
adunat dimpreun cu registrul si scriptele respective
se inaintau autorittei conzistoriale din Ismail prin
protoiereul locului. .

Conzistorul In fiecare an centraliz'a la rndul

su totalul ofrandelor bisericilor pe protopopiate.
In msura veniturilor cestui fond, conzistorul
apoi hotrk asupra cazurilor de ajutorare, prescriind
si sumele ajutoarelor filantropice.
Iard si cuprinsul raportului No. 44 din 24 Fe-
vruarie 1865, prin care Presedintele duhovnicestii
Conzistorii, arhimandritul B. Arhipescu, d lmuri-
rile cerute de episcopul Melhisedec despre chipul
cum se adunh si se administr banii pentru ajuto-
torul orfanilor si a vduvelor de tagma bisericeasc
din Basarabia f):
Conform ordinului Prea Sfintjei Voastre No, 127, Con-
zistoria cu toat5. supunerea V. aduce la cunostint urmtoa-
rele informri despre chipul cu care se adunau banii pentru
ajutoriul orfanilor i a vaduvelor de tagma hiscriceasca din.
Basarabia :

1) Dosarul 104/1865 al arhivei episcopale.

www.digibuc.ro
 80

I. Spre acest scop nu este destinat nici un fel de 'aju-

tor sau fond special din partea guvernului ci numai buna-
voint a poporului ortoddx sacrificd oarecare mici jertfe,
atat prin biserici cat si prin locasurile lor. De aceea, dup
regula din timpul guvernului pprecedent prin toate bisericile
sunt cutii cu cari se adun jertfiri atat in timpul serviciilor
dumnezeesti cat 0 la felurite cazuri religioase;
2. In privire c aceste jertfiri nu sunt indestultoare
pentru ajutorul multimei orfanilor vcluvelor si a neputin-
cioasilor, Conzistoria la inceputul fiecdrui an, (de) timpuriu
insrcink pe unii din preotii cei mai distinsi in moralitate
cu liste expr spre a adunh jertfiri prin satele ce li se in-
semra. Aceste liste dimpreun ell banii adunati prin bise-
rici, preotii insrcinati la finitul anului prin protoiereii res-
pectivi, ii prezent Conzistoriei;
3. Despre toatd suma adunat cu asemenea chip dim-
preund cu dovezile se refer mitropoliei impreund si cu liste
de persoanele ce au drit a primi ajutoriu din suma adu-
natd; si in fine
4. Toate persoanele ce cereau asemene ajutoare, prin
suplice catre Conzistorie, erau datoare a-si da dovezi despre
mizerabilitate 0 moralitate, i dacd meritau, constatandu-se
de ctre protoiereii respectivi; dupd care trecandu-se in lista
generald ce se informd pe fiecare an 0 se trimiteh mitropo-
hei spre confirmare, banii adunati se impdrtiau analog per-
soanelor trecute in list si aprobate de mitropolie, in cloud
termene, jumatate la finele lunei Iunie, iar jumtate la finele
lui Decembrie sub adeverintd.

Cu ineetarea administratiei Conzistoriale prin

Infiintarea eparhiei Dundrei de jos, acest fond orfa-
nicesc si-a urmat rostul sau, prin administrarea lui
de cAtre uoul Conzistoriu eparhial si sub obrduirea
episcopului Melhisedec, Ong, In timpul ctind aceste
tinuturi basarabene au fost pierdute si trecute pe
seama guvernului Rusiei, si cnd administratia epar-
hialA roman'd a trebuit sa se strAmute din Ismail in
Galati.

www.digibuc.ro
 81

11.
Organe bisericeti In timpul administratiei
conzistoriale.
Supravegherea directa a clerului si a bisericilor f)
ca si intreaga administratie bisericeasa, din tinuturile
basarabene se exercit de catre duhovnicespul con-
zistoriu din Ismail prin urmd.toarele organe mai in-
semnate: protopopii, blagocinii, parohii i starostii.
Protopopii erau alesi dintre preotii cei mai me-
ritosi i recomandati de conzistoriu. Care mitropolitul
Moldovei, care Ii confirma, de drept.
Atributiunile lor erau de a supraveghia conduita
clerului, starea religioas i morald, a poporului, res-
pectarea tipicului In sAvrsirea slujbelor bisericesti,
buna stare a avutului i locasurilor bisericesti, con-
trolarea scriptelor si registrelor parohiale, intoc-
mirea de tablouri statistice privitoare la clerul si bi-
sericile din cuprinsul fiecdrui protopopiat, cercetarea
aplanarea neintelegerilor personalului clerical si
altele.
0 atributiune speciala," a protopopilor er si supra-
vegherea mersului regulat in aduriarea fondului or-
fanicesc pe lang fiecare parohie, cum si in distri-
buirea ajutoarelor filantropice. Din acest punct de
vedere,i oficiile protopopesti serveau ca mijlocitori
intre administratia conzistoriard i clerul parohial in
strngerea i distribuirea ajutoareler filantropice.
Protopopiile adeau conzistoriului orice infor-
9 Aci, ne arAt5.m pArerea de ru, c6, asfoind i studiind actelo
conzistoriale dintre anii 1857-1861, nu am putut grts1 datele tre-
buitoare pentru a intocmi o situatie numeric i nominalk a bisericilor
clerului ce a existat in aceast ri. epoca sub administratia duhovnicestii Con-
zistorii din Ismail.
5442 6

www.digibuc.ro
 82

matiuui i opiniuni despre cazurile ce meritau aju-

torarea i ce anumc ajutoare, si tot prin protopopii
se faceau i distributia acestor ajutoare.
Sub conducerea administratiei conzistoriale din
Ismail erau trei protopopiate i anume: a Ismailului,
Bolgradului si a Kahulului. Fiecare protopopiat era
administrat de cate un protopop, care la randul s'Au
era ajutat de doi sau mai multi blagocini, Recare cu
ate o blagoeinie (proistosie, circumscriptie) anumita"..
Asa protopopiatul Ismailului avea, doua blago-
cinii, cel din Bolgrad ave a. trei, iar cel din Kahul
avea, doua.
Fiecare comuna din cuprinsul jurisdictional al
administratiei conzistoriale forma o parohie, ce se
an sub conducerea pastorald a unui preot paroh.
El se alegea, si se recomanda de conzistoriu ca.tre
chiriarhia mitropoliei Moldovei, care-1 confirma. In
conducerea parohial., preotul er ajutat de ash zisul
staroste, care era, alesul parohienilor In scopul In-
grijirei avutului ba'nesc si a intregei gospodArii pa-
rohiale.
Starostele ave'a sub a sa Ingrijire registrele de
venituri i cheltueli ale bisericei. In timpul servi-
ciului divin, el aduna In cutii (discuri) ofrandele 1A-
nesti ale crediuciosilor. Tot el avea sarcina vanzrei
lumnrilor, primea prinoasele, ingrijea, de curalenia
si buna stare a bisericei si n sfrsit incash orice
venituri.
La sfarsitul Redrui an, fcea incheerea socote-
lilor bisericei i intocmia ate o dare de seamg gene-
rald despre starea avutului parohial, care, semnall
verificata," de preotul paroh, staroste i ceilalti clerici
deserventi, se inainta apoi protopopului, iar prin
"sta conzistoriului din Ismail.

www.digibuc.ro
 83

Cum vedem, starostele er pAstrtorul ingri-

jitorul intregului avut bisericesc, sub vegherea
parohial respectiv si sub controlul autoritar
al protopopului si al duhovnicestii conzistorii.
Gandind asupra rostului acestei administratiuni
conzistoriale din Ismail, trebuie s constatm c
dansa, prin bisericile i scoalele sale, a avut malta
menire de a indrum, starea re1igioas i cu1tura1 6 a
populatiunei romanesti din tinuturile Basarabiei su-
dice cAtre adev6ratele ei aspiratiuni crestinesti si
cetdtenesti, menire ce In anul 1864 o incredintazA
nouei eparhii ce se si infiintA sub numele de sfeInta
episcopie a eparhiei Dandrii de jos in impreju-
fdrile pe cari le vom examin indatA.

www.digibuc.ro
 CAP. III
EPISCOPATUL DUNAREI DE JOS
INTRE ANII 1864-1878

12.
Infiintirea episcopiei Dmiliei de jos.
Duhovnicescul Conzistoriu din Ismail a durat
si dupd fericitul eveniment al unirei trilor surori,
Muntenia cu Moldova (1859), pan cnd primul si
marele domnitor al Romaniei-Unite Alexandru loan,
Cuza i cu ilustrii si consilieri, recunoscnd in-
treita insemntate moral, cultural si national ce
ar ave4 existenta unei episcopii pentru Romnii din
prtile Dunrei de jos in general, si pentru cei din
sudul Basarabiei in special, cari convietuiau im-
pestritati cu diferite alte nationalitati, cld fiint
acestui inalt asezmant bisericesc si national In anul
1,864.
Iat cum se exprima venerabilul Ministru, Se-
cretar de Stat la departamentul Justitiei, Cultelor si
Instructiunii publice, de atunci, Nicolae Cretnlescu,
prin referatul sn cu No. 52.046 din 29 Octom-
brie .1864% ctre consiliul de ministri, in cestiun ea
infiintrei acestei episcopii:
') Monitorul Oficial No. 261 din 21 Noonivrie (3 Docemvrie) 1861.

www.digibuc.ro
 85

De la reanexarea cbitre tar a unei prti din Besarabia,

in urrnarea tractatului dela Paris, si pana astazi inc.& ocar-
muirea hisericei din districtele Kahul, Ismail si Bolgrad a
fost incredintat provizoriu unui Conzistoriu special, sub con-
ducerea i privigherea Mitropoliei din Iasi.
Acest mod de ocrrnuire a intereselor materiale i spi-
ritUale ale religiei ortodoxe, in starea in care sunt lucrurile
imprejurrile in partea anexatA, din Besarabia, experienta
l-a dovedit de ddunator i necapace de a remedi la inmul-
titele neajunsuri ale ocrmuirei nu numai bisericesti, dar
chiar nationale din acea parte. Aceast necapacitate provine
in cea mai mare parte dela lipsa autoritatei superioare con-
duchtoare i privighetoare (a) Conzistorului; cci ce influent
mora l i ce privighere poate aveh asupra lui pstorul sta-
bilit att de departe, tocmai la Iasi ?
0 altd cauz6 a rului este ddinuirea de atatia ani dej
a stdrei de provizoriu, care pe lnga rezultatale nepriincioase
ce are pentru poporaliune, apoi da acestei prti a tarei
noastre i un caracter strin de acel al ocarmuirei restului
trei in privirea spiritual.
Spre a pune cap.& unei ash stri de lucruri, se pr ezint
dou mijloace sau c districtele Kahul, Ismail si Domeniile
s se anexeze direct la vr'una din Eparhii i sd se desfiinteze
Conzistorul lor actual, sau ca mentinndu-se acest Conzis-
toriu, i se d un direct conduchtor i privighetor, recunos-
cndu-se partea anexat din Besarabia ca o nou Eparhie
numindu-se la ea un nou Episcop.
Anexarea districtelor in cestiune ditre o Eparhie poate
satisface in catvh dorintele de economie ale guvernului, dar
este, cred Domnilor Ministri, departe de a satisface i ade-
varatele i imperioasele trebuinte ale religiei i chiar ale ad-
ministratiunei nationale din Besarabia.
In cazul chiar cnd, prin o nod, rotunjire a Eparhiilor
din tar, s'ar face posibila anexarea in cestiune cAtre una
din Eparhii din punctul de vedere al intinderei Eparhiei, in
contra acestei anexri pledeaz6 mai inaiu via nemultumira
ce se va ocaziora Ismailului i judetelor circomvecine prin
strdmutarea de acolo a autorithtii lor bisericesti, i cu deose-
hire este imposibil aceasta anexare, din punctul de vedere

www.digibuc.ro
 86

al legislatiunei speciale ce dirige biserica din Besarabia,

si mai ales din punctul de vedere national. Cu ct va fi mai
directA ocarmuirea bisericeasc in Besarabia, cu atAt va
cAstigh, mai mult romnismul, cu att el va aye& o in fluenta
mai salutarA i eficace.
Din aceste puncte de vedere de o parte, de alta :
Considerand al doilea mijloc indicat mai sus despre care
se poate pune capt sta'rii de lucruri provizorii din Besarabia ;
Considernd importanta poIitic i religioas ce Ismailul
a avut sub guvernul rusesc, important cari nu i se poate
ridich dect in dauna intereselor politice i nationale ale trei;
Considernd nevoia ne este de a se romaniza nein-
cetat i pe toata ziva biserica Besarabiei, lucru ce nu se
poate dobAndl deck prin o direct i national conducere
privighere a intereselor materiale i spirituale ale bisericii
din acea parte ;
Avnd in vedere cA buna stare moralA, religioas
nationalizarea unor districte ca acele in cestiune, sunt motive
cari impun unui guvernmnt national datoria de a nu ezita
intre ele spiritul de economie cea mai strns, caci chel-
tuiala anuala de una sau doua sute de mii lei mai mult cleat
pe trecut, este inca mica in comparare cu cAstigul national
si moral al districtelor anexate ;
Considernd cA nici chiar aceasta sporire de spese
nu va privi intreaga pe tezaurul public, cAci i pAn'acum in-
tretinerea Conzistorului de Ismail s'a tacut cu fonduri speciale
locale, fonduri card urmeaz pe viitor a se administrA de Stat ;
Considernd in fine ca sumele necesarii s'au prevAzut
in budgetul lucrAtor al anului curent, la partea III, cap. 8 ;
Subsemnatul vine a propune aprobArii Domniilor voastre :
1. Infiintarea, dupa sumele afectate prin budgetul in vi-
goare, a unei a patra Eparhii peste Milcov cu resedinta la
Ismail si cu jurisdictiunea deocamdat asupra partei anexate
di n Besarabia ;
2. Retragerea jurisdictiunei eparhiale se va face prin
Sinodul general al Bisericei Romne".

Jurnalul consiliului de ministri incheiat in ziva

de 3 Noembrie acelas an, cu privire la aprobarea

www.digibuc.ro
 87

referatului de mai sus, in cestiunea infiintdrei acestei

sfinte episcopii, are urmAtorul cuprins :

CONSIL IUL MINISTRILOR

JURNAL
Anul 1864, luna Noemvrie in 3 zile,
Consiliul Min*rilor adunat sub preedentia Mariei Sale
Domnului, lund in privire referatul Dornnului Ministru al
Justitiei, Cultelori Instructiunei publice No. 52046, prin
care pe temeiul ratiunilor expuse prin el, propune inflin-
tarea unei a patra Eparhii peste Milcov, cu reedinta in
Ismail;
Considernd importanta politica i religioas ce Ismailul
a avut sub guvernul rusesc, importanta care nu i se poate
ridich deal in dauna intereselor politice nationale ale Orel ;
Considernd nevoia 'ce este de a se romaniz nein-
cetat i pe toata ziva biserica -Besarabiei, lucru ce nu se
pote dobndi dect prin o direct i nationala conducere
privighere a intereselor materiale i spirituale ale bisericii
din acea parte;
Avand in vedere ea buna stare morald, religioas
nationalizarea unor districte ca acele in cestiune, sunt motive
cari impun unui guvernamnt national datoria de a nu ezit
intre ele i spiritul de economie cea mai strnsd, caci chel-
tuiala anual de una sau doua sute de mii lei mai mult cleat
pe trecut, este inca mica in comparare cu c4tigul national
0 moral al districtelor anexate ;
Considernd ea nici chiar aceast sporire de spese nu
va privi Intreag pe tezaurul public, caci i pan'acum intre-
tinerea Conzistorului de Ismail s'a fcut cu fonduri speciale
locale, fonduri cari urmeaza pe viitor a se administr de Stat ;
Considernd c sumele necesarii s'au prevzut in bud-
getul lucrator al anului curent, la partea III, cap. 8;
Considernd in fine cg, ora4e1e cele mari ale Dunarii de
jos, precum Galati 0 Braila, atrna de reedinte episcopale
foarte deprtate ;
Consider and necesitatea ca tocmai la marginile trei

www.digibuc.ro
 88

si in asemenea centruri de populatiune trebue ea religiunea

dominanta a Romaniei sa fie exercitata in tot prestigiul ei;
Considerancl necesitatea nationala de a se intruni cat se
poate mai mult deosebil ele WO ale Romaniei, i ca un mij-
loc pentru aceasta este si intrunirea localittilor Dunarei de
jos sub o singura eparhie ;
Consiliul, desvoltand parerea Domnului Ministru al Jus-
titiei, Cultelor i Instructiunei publice, ho tardste :
I. Infiintarea unei noui Eparhii ortodoxe in Romania,
sub denumirea de Episeopia Dundrei de jos, eu jurisdic-
tiune asupra judetelor Ismail, Bolgrad i Domenii, Co vurlui
si Brila, cu resedinta in Ismail ; iar judetul Kahul va trece
catre Eparhia Husi.
II. Rotunjirea definitiva a tuturor Eparhiilor ortodoxe
ale Romaniei se va face prin Sinodul general al Bisericei
ortodoxe romane.
III. Pentru infiiintarea unei Eparhii a Dunarei de jos se
afecteaza sumele prevazute pentru acest finit in budgetul
in vigoare.
Domnul Ministru al Justitiei, Cultelor i Instructiunea
Publice este insareinat cu aducerea la indeplinire a acestui
jurnal.
(ss) Cogilniceann, N. Oretulescu, Bilnesen, General Mann.
No. 6 din 3 Noemvrie 1864.

Ca: urmare a acestor hotArtri luate de Consiliul

de Ministri i aprobate prin inalta rezolutie a dom-
nitorului Alexandru Ioan Cuza, iat i un alt raport
al Domnului Ministru Secretar de Stat la Departa-
mentul justitiei, Cultelor i Instructiunei publice
&are Domnitorul Cuza:
Prea Inallate Doainne,
Prin budgetul anului curent, luerator dela 1 Iulie, pre-
vazandu-se infiintarea unei noui episcopii la Ismail, Consiliul
prin jurnalul No. 6 din 3 a lunei curente, incheiat
sub presedentia Mariei Voastre, a incuviintat infiintarea
unei noui Eparhii ortodoxe in Romania sub nurnirea de

www.digibuc.ro
 89

Eparhia Dundrei de jos, cu jurisdictiune asupra jude-

selor Ismail, Bolgrad i Domenii, Covurlui i Braila i cu
resedinta in Ismail, iar judetul Kahul s tread. cAtre Epar-
hia Husi.
Aducand aceasta la cunostinta Inllimei Voastre, cu tot
respectul Va rog, Prea inltate Doamne, sa, binevoiti a in-
cuviinth mentionatul jurnal al Consiliului de Ministri, si tot
odata a intari in functiunea de Locotenent de Episcop al
acelei Eparhii, pe Prea Santitul Arhiereu Melhisedec, persoand
derma, de a ocuph, asemenea functiune, pentru care cu res-
pect VA supun domneasca ordonantA".
Sunt cu cel mai profund respect,
Prea inaltate Doran,
al 11iftriei Voastre
prea plecat i prea supus servitor,
Ministru Secretar de Stat la Departamentul
de Justitie, Culte Instriectiune publicd,
(ss) N. Cretnlescn.
No. 55261, Noemvrie 7.

Apoi, pe temeiul consideratiunilor arAtate In ac-

tele de mai sus, aprt sub No. 1617 din 17 Noem-
vrie 1864, urmtorul decret domnesc:
ALEXANDRU JOAN
CU M1LA. LUI DUMNEZEU I VOIN'rA. NATIONAL,
DOMN PRINCIPATELOR-UNITE ROMINE.

La loft de faki ,?i viitori, sdndtate:

Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat
la Departamentul Justitiei, Cultelor i Instructiunei publice
cu No. 55264;
Vzand jurnalul Consiliului Nostru de Ministri incheiat
in sedinta din 3 a curentei luni sub presedentia NoastrA;
Am decretat i decretam:
Art. I. Se incuviinteaza infiintarea unei foul. Epar-
hii ortodoxe in Romania, sub denurnirea de Episcopia Du-
nArei de jos cu jurisdictiunea judetelor Ismail, Bolgrad si Do-
menii, Covurlui si Braila si cu resedinta in Ismail, iar ju-
detul Kahul va trece care Eparhia

www.digibuc.ro
 90

Art. II. P. S. Arhiereu Melhisedec este nutria Loco-

tenent de Episcop al Eparhiei Durarei de jos.
Art. III i eel din urrni. Ministrul Nostru Secretar
de Stat la Departamentul Justitiei, Cultelor i Instructiunei
publice, este insgrcinat cu executarea ordonantei de fat
Dat In Bucuresti la 17 Noemvrie 1864.
(ss) ALEXANDRU IOAN.
Ministru Secretar de Stat la Departamentul
de fragile, Culte i Instructiune publicd,
(es) N. Cretulesca.

Prin aceste acte oficiale se dd fiint sfintei epis-

copii a eparhiei Dunrii de jos, a cgrei intindere
jurisdictional' cuprinde din tinuturile Basarabene,
ce fusese sub administratia conzistorial, numai ju-
detele Ismailul si Bolgradul cu Domenii (cci Ka-
hulul odat cu infiintarea acestei eparhii trec sub
jurisdictiunea eparhiei Husilor), apoi judetul Br Aila,
ce se deslipl de eparhia Buzului, cum. si judetul
Covurlui, care se deslipi dela eparhia Husilor.
Cum vedem, s'a Incorporat s'anmnunchiat
in constituirea acestei eparhii cloud judete basa-
rabene cu un judet moldovean altul rnuntean,
pentra ca unirea inimilor sirntimintelor ro-
rnne0i ale populatiunilor din aceste judete sa
cimenteze set incettwze unirea lor politic,
religioasa, cultural& 0 nationala.
Cu prilejul infiintrei acestei eparhii, i s'a dat
numirea Dunrea de jos", dup pozitiunea topo-
grafic, ce ocup teritorul judetelor sale fat de cursul
Dunrei.
Aceast eparhie i av resedinta sa episcpoall in
oras al Ismail timp num.ai de 14 ani, adic pn la pier-
derea tinuturilor din Basarabia sudic, in urrna trac-
tatului dela Berlin, incheiat in ziva de it,3Inlie 1878,

www.digibuc.ro
 91

dupA, care apoi s'a i fdeut definitiva predare a acelor

tinuturi pe seanaa guvernului imperial al Rusiei, In
ziva de 9 Octombrie acelas au.

13.
Organizarea i administratia eparhialg sub episcopatul
lui Melhisedec (1861-1879).
Cel dintai episcop, cAruia i-a fost dat s orga-
nizeze si s'. condue eparhia Dunrii de jos, dupd
cum se vede si din art. II al decretului clomnese
de infiintare, citat mai sus, a fost arhiereul Mel-
hisedec ,11efeinescu, care a condus aceast epar-
hie mai inthi in calitate de locotenent si mai apoi
numit i intrit definitiv ca episcop printeun decret
al domnitorului Cuza potrivit legei de atunci
dela 17 Noembrie 1864 si panN, in zina de 27 Fe-
bruarie 1879, cand marele eolegiu electoral 1-a ales
ca episcop al eparhiei Romanului1).
Iat catev4 date asupra vietei activirtei acestui
nthiu episeop al eparhiei Dun'arei de jos:
Repausatul episcop Xelhisedec a fost fiul preo-
tului Petru Stefdnescu din comuna Garcina, judetul
Neamt, unde s'a i ndscut in auul 1823.
Din botez primise numele de Mihail.
Scoala primar o incept in comuna sa natal
o termin in targul Piatra.
Jntre anii 1834 si 1841 a urmat cursurile Semi-
narului Veniamin Costache" din Socola, iar dup
absolvire s'a fcut invttor stese in comuna Ser-
besti din judetul Neamt.
') Potrivit legei pentru alegerea mitropolitilor qi episcopilor epar-
hioti din 14 Decembrie 1872.

www.digibuc.ro
 92

Reformandu-se cursUrile Seminariilor, el rein-

cepe cursul superior al aceluias Seminar in anul
1842, and si unde prin o deosebita sarguintA
muned inteligentA, exceleazd a$ a de bine In studiile
sale, incAt in anul urintitor 1843 a fost numit pro-
fesor la catedra de .Retoricd, Pastoral si Istoria
Patriei din Seminar:' In acelas an imbratisA monahis-
mul, cdlugrindu-se in mndstiraa Socola, and lu
numele de Melhisedec, iar ceva mai tarziu fu hiro-
tonit ierodiacon. In anul 1845 fu Mara in functiunea
de inspector al Seminarului.
Prin stilruintele lui Filaret Scriban, tanrul iero-
diacon este trimis in anul 1848 la Kiev, unde dup'd
trei ani de studiu, obtine titlul de magistru In teo-
logie litere i cu acest prilej fu hirotonit iero-
monah in lavra Pecersca de catre Filaret mitropo-
litul Kievului, in urma invoirei lui Mardarie, loco-
teuentul mitropolitan al Moldovei.
Intre anii 1851-1856, i se incredinta catedra de
Ermineutic, Omiletic i Dogmatica dela Seminarul
din Socola, publiand in acelas timp mai multe
scrieri de valoare.
In anul 1856 arhimandritul Melhisedec este
numit Rector si Profesor al Serninarului eparhiei
Husilor, pentru reorganizarea caruia a fost chemat
de calre episcopul locului YIeletie Istrati, jar in anul
1857 a fost ales membru in divanul adhoc de calre
clerul eparhiei Husilor.
Sub ministerul lui Mihail CogAlniceanu, in anul
1861, Arhimandritul Melhisedec ocupa demnitatea de
Ministru al Cultelor, pentru o scurta' durat`a, i apoi
numit ca Locotenent de episcop al eparhiei Husilor.
In anul 1862 este hirotonit arhiereu cu titlul de Tri-
poleos, iar mai thrziu prin decretul domuitorului

www.digibuc.ro
 93

Cuza No. 1517 din 17 Noemvrie 1864, este 1,nsdrcinat

cu girarea afaceril or nouei episcopii a eparhiei Du-
nArei de jos in calitate de Locotenent de episcop.
Dupa ce pastori aceastA Eparhie cu mult tact si in-
telepciune timp de 15 ani, Melhisedec este ales
de marele colegiu electoral in ziva de 'r27 Fe-
vruarie 1879 ca episcop al Romanului, unde se si
stramuta, pstorind i aceast eparhie phn in ziva
de 16 Mai 1892, cnd isi dddu obstescul sfrsit.
Intreaga sa viara a Intrebuintat-o cu mult folos
in serviciul bisericei si a desvoltArei literaturei ei.
Pentru zelul, eruditiunea i cunostintele sale teolo-
gice si profane, episcopul Melhisedec a fost ales si
pro clamat membru al Academiei romne si al mai
multor Academii strine din Petersburg, Kiev, Si-
logul (din Constantinopole) s. a.
Intre valoroasele sale scrieri, de altfel destul de
numeroase, cari sunt recunoscute ca niste adevrate
monumente neperitoare ale literaturei noastre bi-
sericesti i cari dau msura de a apreci activitatea
si eruditiunea acestui distins ierarh al bisericei ro-
mne, putem insemn:
114anualut de liturgica 1853
Manualul de tipic 1854
Teologia dogmatica a Bisericei ortodoxe 1855
Scurta introducere in cursul Oiintelor
theologice 1856
Catechismul ortodox 1857
Introducerein sfintete carfi ale vechiului
noului Testament 1860
Theologia peistorald 1862
Cronica Hu,silor a eparhiei cu ase-
menea numire 1869
Oratoriul 1869

www.digibuc.ro
 94

Lipovenismul, adecA, schismaticii sau ras-

colnicii si ereticii rusesti 1871
Evhologii sau rnduele de rugg,ciuni la
diferite cazuri din viata bisericeasd, publid si
particularA a crestinilor ortodocsi 1873
Cronica Romanului si, a episcopiei de
Roman 1874
Carte de tedeumuri, aprobata de Sf. sinod 1879
Seasezeci si patru cuvinte ale Sfntului
Ioan Chrisostomul 1883
Apoi, diferite tratate istorice pentru sfntul Si-
nod si pentru Academia Romn6, precum:
Biserica ortodoxa si Calendarul . . 1881
Project pentru revizuirea si editarea car
filor bisericesti 1882
Memoriu pentru cantitrile bisericesti . 1882
Notife istorice dela 48 moneistiri si biserici,
Viafa M itr op olitului Antim si cuvintele sale
bisericesti,
Viata Prea Cuvioasei Parascheca,
Cauzele urei crestinilor ortodoosi asupra ar-
menilor, si altele
In ceea ce priveste organizarea si ad/minis-
trarea eparhiala din timpul repausatului episcop
Melhisedec, ea er, imp'rtiO, In urmAtoarele protoierii,
dupa num'rul si numele celor patru judete ce com-
puneau aceastA, eparhie pe atunci, si anume :
a) Protopopiatul judetului Isinail, pus sub
conducerea P. C. Econom Athanasie Bour, cu rese-
dinta In urbea Ismail, si care avea, sub a sa ad-
ministratie bisericeasd, clerul si bisericile din cu-
prinsul judetului Ismail. In acest protopopiat se
gsiau 6 biserici urbane, 28 biserici rurale, deservite

www.digibuc.ro
 95

de 12 preoti urbani si 30 rurali pentru o populatie

rural:6 de 27.453 suflete ;
b) Protopopiatul judefului Bolgrad, pus sub
conducerea Economului Iosif Glisian, cu resedinta
in urbea Bolgrad si care aved sub a sa administratie
bisericeased clerul i bisericile din cuprinsul jude-
tului Bolgrad. In acest protopopiat se gdsian: 2 bi-
serici urbane, 80 biserici rurale, deservite de 5
preoti urbani si 41 preoti rurali pentru o populatiune
total de 37.846 suflete;
c) Protopopiatul jud4utui Covurlui, sub con-
ducerea P. C. Econom I. Severin, cu resedinta In urbea
Galati, si care ave, sub a sa administratie biseri-
ceased clerul si bisericile din cuprinsul judetului
Covurlui. In acest protopopiat se gsiau : 20 biserici
urbane, 94 biserici rurale, deservite de 43 preoti
urbani si 93 preoti rurali, pentru o populatiune totald
de 44.425 suflete. Aceastd cifrd este socotitd In afar
de populatiunea urbei Galati, a cdrei statisticA nu s'a
putut gdsl In arhiva episcopald peutru aceastd epocd.
d) Protopopiatul judefului Brdila, pus sub con-
ducerea Economului Alexandru Sudeteanu, cu rese-
dinta in urbea Brila, si care ave sub a so admi-
ministratie bisericeased clerul i bisericile din im-
prejurul judetului Beall& In acest protopopiat se
gsiau 11 biserici urbane si 59 biserici rurale, de-
servite de 23 preoti urbani si 72 preoti rurali pentru
o populatiune total de 36.100 suflete.
Pe lngd totalul preotilor deserventi la bisericile
acestor 4 protopopiate ale eparhiei Dundrei de jos,
tot in timpul episcopatului lui Melhisedec, mai existau
incd si 20 diaconi, i anume 4 in protopopiatul
Ismailului, 2 in cel al Bolgradului, 9 in cel al Co-
vurluiului si 5 in eel al BrAilei.

www.digibuc.ro
 96

Pentru a oglindl in chip si mai amnuntit situatia

bisericilor si clerului din eparhia Dun Arei de jos 'in
aceast epoc dm pe paginile urmtoare o statis-
tied bisericeascei generald a acestei eparhii, ce am
putut-o extrage si intocmi dup actele arhivei epis-
copate ale anului 1876, si din care se poate constat:
numdrul si numele localittilor ce alctuiau centrele
bisericesti pe teritoriul jurisdictional al acestei epar-
hii, numdrul si hramul bisericilor, numdrul si numele
personalului clerical 1), populatiunea credinciosilor
repartizat, pe seama fiecarei biserici si alte date ce
le-am socotit de folos, grupate pe protopopiile de
atunci, cum si o situctfie num,ericet a bisericilor si.
clerului eparhiei Dunrei de Jos, din timpul repau-
satului episcop Melhisedec, intocmit dup datele sta-
tistice ce am gsit in actele dosarului No. 90 din
anul 1878 din arhiva episcopal.

1) Mara de eInlAreti 1 paraelisieri eeeace ea, prea costisitor.

www.digibuc.ro
Episcopul MEICHISEDEK
1864- 1879.

www.digibuc.ro
 STATISTICA BISERICEASCA

7
54 42

www.digibuc.ro
 98 99

STATISTICA BISEkICEASC A
a eparhiei Dun'arei de jos" initiate de incorporarea Dobrogel

LOCALITATEA BISERICILE PER SONALZJL ,BISIE.RJ.CE=SC

NUMARUL NUMARUL
..., =.
m.9 PREDT1 DIACONII
...- %
0) .5i
as numirea cornu- numirea cidu- NUMIRUL IIRANIUL ,E4..' s`L.'r-.:. Gradul Gradul
nelor nelor NUMARUL g NUMELE NUMARUL si NUMELE
,-. ra.' Ze de studli de studii

t Ismail - - .1. Protoier. Athanasie Bour Sernin. gr. II 1. Nicolae Rascanu Sehain.igr. I
---
1. Acop. Maicei Domnului 1976
2. Economul Dim. Gitrofeanu
-- -
II 2. Isidor Busibi .2 cl. sem.

--- --
3-. Gheorghe Retscanu
- -- - 4. M. .Muranevioi



II
I 3. Meletie Christescu sc. primarA

- - -
2. Sf. Dimitrie
-
396 b. Eaon. Sim. TopaloV
B. Econ. Arsenie Caisin




II
II
-- --
- 1. Cimitir
3. Sf. Nicolae
4. Sf. Martir Tiron
2. Copana-balca 5. Sf. Ioan gur, de aur
496
1057
'7. Ecort..../kith. Agura
48. Vasile Stoicev
Q. Vasile Artimesou

,
II
I --
- 3. Fortareata
4. Sofiano
6. S-tii Cr. A. si Nicolae
7. Intrarea in Biserica'
435
605
'13b
10. Visarion Gric,oriem
It Pavel Tischevici
b


II
I
Third studiu --
.

-- -
14
0._ 5. Broasda
6. Darjeanda
j
/
8 Cuvioasa Parascheva
9. S-tIi Voevozi
648
899
12. Tihon Rudenco
1.3. 5tefan Ionescu

Semin gr. I -- --
.
2. Reni
--
10. Inltarea Domnului
-- 1800
-- 14. Econ. Simeon Malcenco
15. Constantin Ghinescu




II
I - --
7. Cimitir 11. Sf. Gheorghe 252
16. Constantin .BuIrnea
17. Athanasie Grtidon



I
I
-- ....-
--
-
3. Chilia
_ --
-- 12. Sf. Nicolae
-
13. Acop. Maicei Domnului
1415
3008
--
18. Dirnitrie Agura
19. Cristofor Thodurcif
20. .5tefan Rmleanu






II
-- --
4. Eliazer Zenaertae Semin.
1
I
n 0T. I

4. VAlcov -
8. Fortareata 14. Adorm. M-cei Domnului
15. Sf. Nicolae 404
N.. Joan Caragea
22. Athanasie Eftusenco

!Ara studiu
I
-- --
5. Tuzla
6. Chitaia
---
16. S-tii Voevozi
1-7. Nast. M-cei Domnului
859
485
23 Alecu Parthenie
24. Serghie Razievsdhi
Semin. gr.
scoal priv.
I

--- --
7. Furmanca 18. Sf. Dimitrie 537 25. Ioan Stan Selnin. gr. 4
--
---
8. Dimitrievca 19. Sf. Dimitrie 26. Vasile *tefiinesou
cn 9. Cismele
10. Baccealaia
-- 20. Nast. M-cei Domnului
21. Acop. M-cei Domnului
768
;60 27. Grigorie Caimacan
28. Anton Mistislavschy




ftirtt studiu
I
I
--
11. Zolocari -- 22. Nast M-cei Domnului
483
934 29. Axentie Caimacan Semin. gr. I
--
,-.
12. Saodna
--
23. Sf. Nicolae 600 30. POIru Voronevsohy scoald priv.
Sernin. gr. I
.
---
---
13. Mahala 24. Sf. Gheorghe 530 BC Grigorie Tatarinof
14. Eschipulos 25. S-tii Voevozi 237 32. Gavril Leahul !
, I .
15. N ertiaiu
-- 26. loan Bogoslov 1195 M. Vasile Periteatou I
-
---
16. Ga1i1esti 27. Acop. M-cei Domnului 1348 Si. Dionisie Periteateu 1

---
17. Dragulea 28. Sf. Nicolae 776 35. Theodor Lazanovschy II
-- - 36. Constantin Tanase I .. I '

---
18. Cara Mahmet 20 Loan Bogoslov 901' 37. Joan Vatu I
19. Vasilievca
- 30. S-tii Voevozi 390 38. Vasile Olihovschy I

---
20. Hadgicurda 31. S-tii Apostoli 30. Joan Fi1otheiu I
1. Chislita . - 32. St Nicolae
33. Cuvioasa Parascheva
390
929 VI Nicolae Rudenao
41. Ioanichie Muranevici
o

I
--
22. Ciamas'ir
23. Hasanspaga - 34. S-tii Voevozi .
650
703 2. Vasile Corpaci




II
I
Total . . . 27453

www.digibuc.ro
 100
101

LOCALITATEA BISERICILE ,
PERSONALUL BISERICESC
NUMARUL NUMkRUL -P.7;e z
3.
0
.o
. %
numirea cornu-
$i
numirea cAtn- NUM:it-1UL 1 HRAMUL 21W,
PREOTI DIACONI
-a 0+ nelor nelor Gradul
NUMARUL si NUMELE NUMARUL si NUMELE GraduI
de studii de, studii

--
Bolgrad
-
1. Fortreta 1. Schimbarea la fat-a
--
6720
1. Iosif Glisian Protoiereu Semin gr. II 1. Nicolae Agura
--
Semin. gr. I
)-1
-- - -- -- 2. loanichie Standnicov
3. Platon Danilov
II 2. Titu Simanschy
II -- ,-
2. Tabac
2. Cimitir 2. SAntu Mitrofan
3. Buna-Vestire
-
525
4. Mihail Cazanacli
5. Andrei Paraladof
N



II
I - --
A
.
I--,
-
3 Caracurt 4. Nascer. M-cei Domnului
- 601 6. Timothei Stadnicov
7. Nicolae Ivanov

4 clase pr.
I
-- --
4. Tasbunar
5. Vaisal -- 5. Adorm. M-cei Domnului
6. Sntu Profet Ilie
861 -

--
6. Banofca 7. Stnta Treime
763 8. Gherghe Cazanacli
--
--

--
9. Constantin Hohor Semin. gr. I
453
--
--

7. Fontna-Zinel 8. Ador. M-cei Domnului 591 tO. Nicolae Caludov I

8. Enichioi 9. Sfntu Gheorghie

--
<I

' 9. Troianu-Vechi
10. Noa-Pocrovca
-
11. ,5ichirlic hitaiu
- 10. Sfnta Treime
It Nascer. M-cei Domnului
--
12. Sfntii Voevozi
832
840
395

-
11. Nicolae Caimacanu
12. Hristofor Iconomov
13. Alexandru Vulpe
4. Gavril Gorelov
sem. Chisin.

Semin. gr. I

--
-- --
r4 ci) 12. Erdecburno
1499

857 -
15. Vasile Agura





I
I
I -- --
13. Doluchioi
14. Cairaclia -- 13. Sfnta Treime
887
426
16. Grigore Grigorescu
17. Costantin Hohor
I
--
Semin. gr. I

---
I
-4
15. Dermendere
16. Babele - 14. Acop. M-cei Dornnului
-
:15 Sfntu Nicolae
307

-
1250
18. Theodor Careisa
.19. Theodor Apostolescu
sem. Chisin
Semin. gr. I
-- --
0
-
17. Cisme-Varuit 16. Sfantu Gheorghe
-
1328 -
20. stefan Jimbriu
-_ -
18 Congaz 17. Sfanta Treime
-
1774
21. Dimitrie Agura
-
-
22. Constantin Nicolaef
23. Vasile Man Semin. 01,
b I - --
1-1 E
-
I 1. Curciu 18. SfAntul Gheorghe
-
881

-
24. Vladimir Canevschy
-
sem. Chisin. -_ -
A 2. Imputita
3. Bolboca -- 19. Sfntul Nicolae
2.,. Ador. M-cei Dornnului
357
771 25. loan Vulpe Semin. gr. I - --
0 a
tZ 4. Barta
5. Satu-nou -
--
21. Sfintii Voevozi
22. Slntul Nicolae
984
959
26. Alexe Emilianof
27. Sernion Doroff




I
I -- --
'
6. Carta]
7 Caragaci - 807
915
28. Andrei Starodubovschy
2tt. loan Buhnea
3 clase pr4
Semin. gr. I -- -
o j 8. Itulia
9. Hadgiabdula
--
23. Ador. M-cei Domnului
24. Stntul Nicolae
563
1104
30 Joan Ivanov
31. Ioan Lazanovschy

t


I
I - -
pq
1-4

A
10. Cismechioi
- Treime-
25. Sfntul Athanasie
-
1507 32. Theodor Stnescu
33. Elisei Vetu

- I
-- --
11. FrecAtei
12. Anadol
13. Giurgiulasti
26. Sfnta
-
27. Sfantul Gheorghe
925
081
i34. Theodor Tutovanu
35. Constantin Doicescu
Seinin. gr. I
I - --
<1 14. Chislita 28. Wailful Nicolae
551
596
36. Ghltd Vtitu
37. Ioan Calinovici - -- --
o -
15. Slobozia
_
-
29. Sfintii Voevozi
-
1451
- 38. Andrei Turcan
39. Anthanasie Zama Neagra Semin. gr. I --
16. Vleni 30. Stntul Spiridon
Total . . .
819
34.789
40. Dimitrie Sofroneanu
41. Manuil Dumbrava

gimnas. 4 c.
I
--
www.digibuc.ro
 102 103

LOCALIT'ATE-A" BISERrCILE PERSONALUL BISEHICESC

NUMARUL NUMARUL,
PREOT1 DIACONI,
..... ci 0 0
numirea. cum.- numirea cum- NUMXRUL SI HRAMUL Gradu1 Graclul
o - nelnif nelor
11441 N4UMARUL 0 NU MELE
de studi1
NUMARUL 0 NVMWLE
de studil

A 17. Birinoto 21 Cinaitir

,

-
'1. Sfintiii Yoevozii
Report 34.780
573, 42 Vasile Vulpe a I
Serail). ay. -- Semin. gr. I
Z
0
-4
;t4
18. Colibasi
-_ _ MO 43. Dimitrie Tutovanu
44. Nivolae Vulpe




I
I
--- -
o
I-4

PI
19. Vlcneti
_ - -
. Mor. M-cei Domtuhai
- 1863 45. Macarie Papuc
46. loan Diaconov



1
I
. -
Semin. gr. I
Total, 37.846

,- ,
I
Ora,sul Galati
-_
t Sfetntu Nicciaet
-
--
-
I. Protoier. loan Severin,
a Ierorn. Iacob Andrei
Semin. gr. I 1. Dimitrie Popescu
privat
- --
__
-
3. Ilie Babe
4. Anton Velichie
Semin. gr.
I -
privat
_ 2. Mavrornol (Ad. M. D-lui) -A- 5. Gheorghe Theodreseu
6. loan Toma

privat
Semin. gr.
II 2. Calistr. 13uruianA,
--
- -- 3. Sfintii Voivoli -- 7. Mihail Bujenit,6
8. Leon Longhin privat 3. Teodos. Chabac -
- -_ 4. Precista
5. Precista - V. Dimitrie Munteanu
I& Proistosu Petre Georgiu


--
----
---

_-
- -
61. Star-Au Gheorgho
...,
.....,
-4
ii. Stefan Caue
12; Nicolae Trdbutti,
13. Theodor Tema

Semin. gr. I
I
- --
,4
- 7. Vovedenie . - 14. Nicolae Gheorghiu
A


i & Gheor. Niculescu Seudo. gr 3

8. Sfinti Aposholi -,
15. Joan Preda
16. Alexandru Broa,scA
privat
Semin. gr. I
- --
--

lcG -_ _ 9. SfAntul Joao

_ - 11. Ghitti Gruiu
18. Andrei Nenita
19t Joan Broascti,
privat
Semin. gr. I

- .-
--
- 10. Sfntul Haralambie -
...,
26. Nicolae Patrichr
at Vasile Gavrilescu
Catihetica
Semin. gr. I -
.
--
- - H. Cuvioasa Paraseheva
_ -- 22. Petre Bogatu
23-. Ioan Tornescu
24. Constantin Sandu


I


I
I -
-
- 2. Buna-Vestire - 25. Dimitrie CorciovA

privat
Semin. gr. I

5. Gheorghe State Seroja, gr. :
-
-- la SRI-Au] Ilie
4 4. Sfintii Imprati
-
....
20. Joan Radu
27. Stefan Costacea
28. Mihail Crihanti
privat
Catihetica --
6. Paraschiv Const. SeMin. gr :
21). loan Corciovei Semin. gr: I
- -_ 5 Sfintii V.V., Mautu -- 36. Dimitrie Merie
31. Ioan Grigoriu
privat
Semin. gr. I
- 16. Sfantul Spiridon
D. Constantin Slain - 1 -
0 _ (17. Sfintii Trek lerarhi
_ --
.-- 33. loan Berechet privat

8. Ioachim Vasiliadi
-
7. Alex. Adamescu Semin. gr. :
- priva4
_ 18. Schimbarea la fatit
_ ----
34. Protosinghel Ioachim
35. Constantin Iachint
D
Sernin..v% 1 -
c..)
- - 1
19. Nast. M-cei Domnuhti:
Report
- 33- Gheorghe CaIiga
V. Nicolae Tahacu
vrivat
9. Alaxandru Florea Semin. gr.

www.digibuc.ro
 104 1.05

LOCALITATEA BISERICILE PERSONALUL BISERICESC

NUMARUL NUMARUL
..,..
ri ,9
PREOTI DIACONI
g= numire'Zi comu- numir:ai etu- NUMARUL I HRAMUL 1-1:41 Gradul Gradul
4, '
'cPS

nelor nelor NUMARUL i NUMELE NU MAI:1UL i NUMELE

de studli de audit

-
Orasul Galati
- -
20. Izvoru1M-ceiDomnului
-- 38. Gheurghe Grigoriu
39. loan Buruiana,'
Semin. gr. I
I
40. State Sfatu privat
,-. - 2, Cim. ortodox - 41. Mihail Dragomir
42. Ioan Lefler
Sernin. gr_ I
privat
2. Comuna Jorasti - 21. Sfintii Imparati 635 43. Gheorghe Savin Sernin. gr. I
- 22. Sfintii Trei Ierarchi 528 44. Constantin Strat
45. Petru Tufescu
privat
Sernin. gr. I
3. Crdesti 23. StAntul Nicolae 580 46. Gheorghe Bultociu Catihetica

-t 4. Tdplai
24, Sfintit Voevozi
25. StAntul Nicolae
578
la
47. Theodor Buhociu
. -
privat

3. Corn. Bneasa - 26. Buna-Vestire 431 48. Gheorghe Chiorpec Semin. gr. I
w - - 27. Cuvioasa Paraschiva 160 49. Iordache Fulger privat
-_ - 28. Sfantul Gheorgho 36
l c..)
-- 5. Balintestii z9. Sfntul Gheorghe
6. Ghibartenii 3Q. Ingd tarea Donului
341 50. loan Poale-lungi privat

1
' 1 4. Thrgu-Beresti
_ -_ rn
31. Sfntul Gheorghe
_
154
375
_ 51. Constantin Eftimie . priva t
-_ 7. Satu-Beresti 32. Sfintii Voevozi 47$ 52. Theodor Poale-lungi
53. Stefan Bogatu
privat
Semin. gr.
Z -
5. Ggtnesti
8. Meria 31 SfAntul Nicolae
34. SfAntul Gheorghe
225
630
54. Dimitrie SArbu
55. Gheorghe Gddeiu
privat
Semin. gr. I
- 35. SfAntul Nicolae 292 56. Vasile Trenchea Sennin. gr. I
- - 36. Sfdatul_Nicolae 369 57. loan Iorga
-
Semin. gr. I

0 0
-_ 9. Cavadines i 37. Adorm.M-ceiDomnului
_ _ 491
--
58. Dirnitrie Mand-scurtii privat
- - 38. Sfntul Gheorghe _ 59. Gheorge MAnd-scurtd idern

C.)
Z_- -
-
10. Corndnesti
_
11. Grdpenii
12. Ruginenii
39. Sfintii Voevozi
_
40. Cuvioasa Paraschiva
41. Sfintii Voevozi
432

309
..._
112

506
--
60. loan Hagiu

61. Mihail Stratulat

-
Semin. gr. I

privat
_ _
t 6. Lupesti -- 42. Adorrn.M-ceiDornnului 540
De reportat 8.354

www.digibuc.ro
 106 107

LOCALITATEA BES-ERICILE P ERSONALUL BISERTICESC

NUMARUL NUMARUL ';....' . P REOT DLA CONI
.0 a COnag-
nuMi1qe0 MainiVea catil- NUMUL I HRA,M14 Gradial Gradu
z
.. 0. nelor nelor q i' NUMARUL i NUMELE de studli NUMARUL 1 NUMELE destudil

Report 8.354

13. Ghereasca 43: Sfntul Gheorghe t60

-_ 14. Mitaztestii 44. Sfntul Nicola&
_
312

7. Tutcani - 45, Sfintii Voevozi 852 62. Constantin Leu &mint gr. I
.4
-_ -_ -
46. Sntul Dimitrie 200
fiv.
63. loan Zugravu priva- t
- 15. Sipenif 47. Sntul Gheorghe 500 64. stefan Sirianu privat
---- 16. Mlu*tenii 43. Shaul Nicolae 796 65. Savin Filiut

--
8. Slivna --- 49, Sntu Nicolae 360 66. NicoJaiet Chiricesea
_ _
-- _
-_ 50. Sntu) loan
-
-- 17. Prodnetit 51. Santa Voevezt
360

485
ea. Constantin Slivaeanu
11-,
68. Evstatie Srbu
Semi u. gr. I

_- 18. Sesenii
_ 5. Sntu Dirnitrie
_ 495
_ -69. Theodor Patrichi
-.
- 19. Aldestii 53. Adormirea Maicei D-lui 546
.
70. Alexandru Srbu privat
.Trg.-Drgurni
_ -_ 54. Sntuli loan
_
39a
_ 71 loan Sirianu privat
- 20. Diochetii 55. Santull GheoFghe 369
-t-
72. Eftimie Theodor privat
-- 21. Bursucani 56. Sntii Voevozi 370 73. Rian Twit
Yebr
Semin. gr.

' 0. File,ti - 57. Santa Treime 124 '24. loan Mihnea piivat
- 22. Sardariu 58. Sntii Voevozi 3.;2 75. Dimitrie Cos tantin
.

privat
- 23. Movilenii 59. Sntu Gheorghe 00 76. Grigorie Dobroveainn Semin. gr.,
rm't - 24. Slob.-Costii 60. Sntii Voevozi 254

(4
1. BranWea - 61. Sntii Voevozi 813
,10.
77. fife Dimitriu Sarnia_ ge.
-- 25. Mxinenii 62. Sntii Voivozi 422 78. Gavril Mathei Srivat
- 26. Braina 63. Cuvioasa Papaschiva 123
79. Alexandru Grigoriu
80. Constantin Ifrosie
Sernin. gr. I

- 27. Lozova 64. Na.%erea Maicei D-lui

De reportat 16 774
37

www.digibuc.ro
 109
108

LOCALITATEA PERSONALUL BISERICESC

BISERICILE
PREOTI DIACONI
.5
... NUMARUL NUMARUL
a)
cd
w 0 0 NUMAFtUL 0 NUMELE Gradul NUMARUL 0 NUMELE
Gradu
-a. numirea comu- numirea etu- NUMARUL $1 HRAMUL de audit de studii
q'
cd
., nelor nelor = 0

'
-
12. Piscul - --
Report
(35. Adorm. Maicei D-lui
16774

-
808
81. Dimitrie Musa,
82. Panait Musc
privat
Semin.,gr. I

- - 83. Nicolae Muscg

--
84. Vasile Lupescu
privat
--
Semin. gr. I
. -
28. Pechea C6. Sfintii Voivozi
- - 345

-
29. Odaea Pochi
--
67. Nasterea Maicei D-lui
30.S1.-Conachi 68. Pogorgrea Slant. Duh
-
131
1000
85. Stefan Broascg
86. (.]onstantin Popovici -
priva t

13. Pechea
- -
69. Adorm. Maicci D-lui
-
1820
87. Coslea Stan
88. Dimitrie Bejan
89. Petru Balta
-
privat
Semin. gr. I
E-

-
14. Cudalbii --
31. Mnjina 70. Sfintii Apostolii
71. Stntu Dumitrie
578
672
90. Fotachi Dragus
91. Nicolae Topor-ru --
pri vat

p-4
- 72. Cuvioasa Paraschiva
-
73. Cuvioasa Paraschiva
360

-
360 -
92. Ioan Lungu
93. State Burluc
-
Semin. gr. I
,

s4
< -
74. Sfintii Voivozi
-
861 94 Constantin Dodis
95. Dimitrie Fluture privat
- - 75. Adorm. Maicei D-lui
- , -
277 96. Dimitrie Chebac
97. loan Palade
Semin. gr I
-
privat
Z --
15. Smulti
-- 76. Sfntu Gheorghe
- -
1308 98. loan Munteanu
99. Sava Munteanu privat
- 77. Sfintii Voivozi
-
328 100. Theodor Sirianu Semin. gr. I

-- -
-- 101. Thimotheiu RApg idem

,_, 32. Cornii

78. Sfantu Nicolae
-
79. Sfintii. Voivozi
-368

343
102. N. Gtulescu Seminz gr. I
33. Urlesti 80. Sfntu Nicolae 103. Mihail Buruiang privat
16. Cuca
34. Mcisenii 81. SfAntu Gheorghe
82. Sfintii Voivozi
295
463
188
104. loan Motoc -
83. Sfntu Panteleimon 42
(f) 84. Sfintii Imprti 128 105. Ioan Poale Lungi
35. Oasele 85. Sfintii Voivozi 580 106. Vasile Agapi
36. Bglenii 86. Sfintii Voivozi 960 107. Gheorghe Rosca
108. Dimilrie Bejan privat
17. Tulucesti 37. Odaia Manol.
38. .ivita
87. Sfintii Voivozi
88. Slntu Gheorghe
700
500
109. Lazio Locusta
110. Michail Caraman -
Semin. gr. I

E-1

18. Mastacanii
39. Ttarca
40. Chirafteia
89. Sfintii Voivozi
90. Sfintii Voivozi
91. Sfintii Voivozi
800
300
780
W. Dimitrie Benca
112. Nicolae Emanoil
113. Gheorghe Laztir
-
privat
Semin. gr. I
c..)
41. Frtgnesti 92. Sfintii Voivozi 400 114. Petru Istrate privat
93. Sfintii Voivozi 1200 115. Constantin Chiorpec Semin. gr. I
(4 116. Nicolae Perju privat
19. Frumusita 42. Tmgoanii 94. Sfintii Impgrati 800 117. Glicorghe Spiridonescu Semin. gr. I
a. 43. Senteesti 95. Cuvioasa ParaschiVa 350 118. Anastasie Cojocariu privat
96. Stntul Gheorghe 553
De reportat 35375

www.digibuc.ro
.........
LOCALITATEA 11.1SERICILE PERSONALUL BISERICESC
5 'Nut/IMAM NUMARUL
PREOTI DIACONI
cp
'0
o
.-.
Cl2
t 03 immiren coma-
miter
nuuoirea abu-
nelor
NUMIRI.IL ,SI IIRAMUL

- - -
It "g a7 ZS

4 NUMARUL $i NUMELE Graclul

de studIi -Mde
NIMARUL ei1MELE
Gradul
eitudii

Report 3535
I 20. Foltesti 97. Sfintii VoiwoA IMO 119. Mihail Tigu Seinin. z) or. I
,.... 44. Rtanele t 98. Sfinti AposiDli 880 120. Dimitrie Ganea Semin. gr. I
21. Targu-Bujor 99. Adorm. 11-roei D-lui 1100 121. Stefan Vrgolici 1privat

,-1
45. Varlezii 1100. Adorm. M-foei D-lui
101. Sfintii Voivozi
00
630
122. Gtheorghe Vargo lici
123. Stefan Ovidenie
124. Umstantin rarabtta
-
102. Sfantul Ioan
Z
46. Moscu 103. Sfintii Voivozi
47.PutuChitlia 104. Santul Gheorghe
350
615
'521
Vasile Vapgolici
126. Dimitrie Paladescu
127. Joan Corcodelu
-
Sefnin. gr. I

48. Umbrarestii 105. Santu Dimitirie 128. Constantin Athanasie privat

22. Vldestii .106. Sfintii Voivozi
/241
840
/02
129. Stefan Sacanu -
Z
49 Pascanui
50. Branestii
107. Adorrn. M-oei 115-lui
108. Sfintii Voivozi
109. Adorm. M-cei D-dui 00
130. dinistachi Nour
131. Sandu Poale lungi
--
0 23. Oancea
51. Roscanii
110. Sfintii Voivozi
.144. Adorm. M-cei D-lui
1200
1000
132. Grigore Pa lade
133. Gavriil Matcas
-
c..)
,
1:,-1
14. Itogojeni
52. Chiri1e0i
53. Vliideni
112. Sfintii Voivozi
113. Sfantu Spiridon
144. Sfintii Volvozi 432
.800
960
134. Dimitrie Onosie
135. loan Filiuta
136. Gheorghe Popovici
-
Setnin. gr. I
.

i
Total 44425

l I. Orasul Braila A. Sfantul Mihail 715 1. Constantin Vasile 3 di. sernim. '1. Const. Buzoianu Semin. gr. I
I 2. Dimitrie Voinescu Semin. gr. I
<4 8. Andrei S6rbnescu - ',
-2. Adorm. M-cei D-Jui , 2674 4. Al. Sudeteanu Protoier. 2 ol. sernin. 2. loan Nicolau Serefin. gr. I
5. Sim. Budeanu Catihetich
G. Mihail Dichiofflax Semin. gr. I
t-1 3. Sfantu Gheorghe 1262 7. Voicu Vasilescu 3 cl. swain. W. Mih. Barznescu Senlin. gr. I
8. Stan Niculescu idem
9. Stefan Secareanu 4 of. prlim.
..-. 4. Sfinti Impara0i 2147 10 Radu Meca Catihetica 4. Stan Gradisteanu Semin. gr. I
41. Stan Radulescu 2 cl. semin
12 loan Furtunescu Catihetioa
5. Santu Spiridon 1560 3. Cosma Mosescu &min. gr. I
,<4 14. Ioan Penescu Catihetica
.
15. loan Paraschivesdu 3 ol. semin.
16. Grigore Neacsu 2 In
6. Sfantu Nicolae 71,2 17. Theodor Budeanu sch. oatih. 5. Stefan Penescu Semin. gr. I
g 18. Stan Iulian idem
19. Avram Stnescu 2 cl semin.
7. Sfintii Apostoli 1,200 20. Nicolae Drugescu Semin. gr. I
21. Stefan Barziinescu 2 ol. semin.
acl

8. Buna Vestire - 22. Marin Guzeanu

23. Sava Iosefitle
24 Arsenie Me linos
3
Mundania
Chefalonia

De reportat 10270

www.digibuc.ro
 112
113

LOCALITATEA. BISERICILE PERSONALUL BISERICESC

NUMARUL NUMARUL -t PRE() T1 DIACNI
cl) tb 0 0 NUMARUL ST RR AMUL
v ca numirea cornu-
nelor
!lumina etitu-
nelor q' NUMARUL i NUMELE Gradul
de studii NUMARUL ei NUM.KLE Gradul
de studii

Report 10270
. 9. Sfntu Ilie 1000
( 10. Ina4area Domnului 25. Radu Brebenel Semin. gr. I
1.1. Cuwasa Para-chiva
2. Corn. Cazasu 1.Baldoveneeti
2. Cazasu 12. Sfintii Voivozi ei
<4 Cuvioksa Paraschiva 385
3. Cenuea 26. loan Ieromnimon Catihetica
,--i
4.. Naz1ru 13. Sfntul Nicolae 321
5. Petroiu 27, Vasile Enea Catihetica
6. Petrana
'7. Satu Norryt.
8. Zagna
.-; 9. Ioneeti
Z 10. Casapu
3. Cotu-lung 11. Caprdrie ,

12. Cerpticeeti
13. Cotu lung 14. Slantu Nicolae 557
14. Jpeeti
,--, 15. Mihileeti 28. loan Vasiliu Semin. gr. I
16. Machia
PT.1 17. Nazir
18. Posta Vechi
19. Serbaneeti
20. -Vddeni 15. Adorn). M-cei D-lui 504
21. Slatie
22. Gura Buzau 29. Marin Istrtescu Catihetica
23. Spiridonn-
A ca din lunce.
4. Filipeeti 24. Bagdatu
25. Deduleeti 16. Dum. tutulor Sfintilor 572
26. F urei Noui 17. Shttntul Nicolae
Z 27. Surdila Greei. ) 672 30, Badea Vizireanu Semin. gr. I
28 Vizireni 18. Sfntul Nicolae
<4
-
29. Filipeeti
30. Giseanca
19. Slantul Nicolae
20. Sfintii Imparati
721

77E
31. Costache George
32. Iorgu Dumitrescu
Semin. gr. I

Catihetica
I

31. Gherghieani 33. Dimitrie Stnescu

32. Gheoneeti 34. Constantin Vintilescu
r=1
33. Mortu
34. Stan Toma
35. Stravolca
36. Surdila lui
cat
37. Vieineni
De reportat 551f

5445 8

www.digibuc.ro
 114 1.15

LOCALITATEA BISERICILE PERSONALUL BISERICESC

S NUMARUL NUM/1RUL PREOTI DIACONI
numirea comu- numirea chtu- NUMXRUL SI IIRAMUL
.,Z ^-,
01 nelor nelor 4, ' NUMARUL SI NUMELE
Gradul
de studii NUMARUL SI NUMELE
Gradul
de studii

Report 5512

f 5. Ianca-
(
38. ViAdule*ti
39. Ianca nouit 21. SfAntu Joan Boteztorul 610
-
M. Stroe Mihlcescu
-
Semin crr..
n I
_
- -
--
40. Ianca veche 22. Sfnta Treime
41. OpriOneti -
42. Perkoru 23. Math Voevozi i Sfntul
-
874 36. Nicolae Mihalcescu
37. Nicolae Radulescu
-
Catihetica
Semin. gr I
--
- 43. Plopu
Dimitrie
- --
537 38. Radu Colceag
-- Catihetica
-
44. Salcia
45. Trufav
-- --
6. Islazu
-
46. Ba1dovine0,i
47. Talazu
48. Morile de
-
1-4
Z
-- vant
49. Olangeria
50. Piseu - -- -
7. Silistraru
--
51. BAjanii
52. Blne0ii -- -
-.. --
53. Bordu.ani
54. Burta-Encti
55. Ciumati
- --
- 56. Cornaneti
57 Dinghiliu
- --
- 58. Dobrota
59. Esna SUn-
--
M
-- cescu
60. Ghivechiu
_
-_ i

-- --- _
_
_
,..,

-- 61. Grttleti
62. Imina
63. Lutu alb
-- _
_
--
64. Mihai - -- _
_
--
65. Morteti
66. Muftiu
67. Osman
-
24. Cuvioasa Paraschiva
-
692 Semin. crr. - -
gP " 39. loan Peria,nu o I .
68. Scortaru
vechiu 25. Sfntul Gheorghe
69. Silistraru 26. Adorm. Maicei D-lui 744 40. Denia Dobrieanu Catihetica
_, M. Nicolae Nistorescu
70. Schiaoa Ur- Semin. gr. I
- le0i
71. Valea a-
27. Sfintii Voevozi 1168'
42. Nicolae Matheiu
43. Grigorie Matheiu Catihetica -
P:1
(Utica - - _
8. Slob. Sildeanu 72. ChOria Crii-
- ita - - - _
t
73. Ciaonari De-
ira,ti -
De reportat 10137

www.digibuc.ro
 117

PERSONALUL BISERICESC
LOCALITA TEA BISERICILE PREOTI DIACONI
Gradul Gradul
NUMRUL NUNIARUL NUMRUL I NUMELE de studli NUMARUL SI NUMELE
cs
a) 0 0 de studli
cd numirea comu- numirea eAtu- NUMARUL I HRAMUL
a. nelor nelor

74. Ciochnarii
Report 10137 44. Irimia Popia
45. Oprea Scarlat
Catihetica

-- --
--- -- --
Gurguetii 28. St Gheorghe 456
75 La tinu 29. Sf. Vasile 375
76. Mdmli -

-- -- -
garii
1-4 77. Mototolca
,8. Osnditii
'79. Pitulatii
Platica 46. Grigorie Ciocrlan 3 cl. sem. -- --
81. Scortari
noi 30. Adorm. M-cei Domnului 1288
47. Theodor Iliescu
48. Nicolae Trandafir
Catihetica
Setnin. gr. I -- -
82. Slob. Si -
-- -
- -
hleanu 31. S-tii Imprati 300 _
83. Gvnarii
noi
84. Morarii
- _
_
85. Lipani _
86. Coada Encii _
1-1 fr4
81. Cocotatii
88. Viinenii - _
89. Grvanarii
o.Trasnita
91 Struna -
- - _
9. $utesti
Mica
92. Constanti- -- - -- _
_
neti
93. Friguroasa -- -- -- _
_
94 Gaguleti
95. Grigoresti -
49. Stanciu Epure
- _
--
96. Menda
97. Lasu - 50. Dimitrie Rwseu
Calihetica
Semin. gr I -- -_
98. Suteti. 32. S-tii Imparati 2185
--
M. Petre Stnciulescu
--
-
I
-- _
10. Tichilesti 99. Blasova 52. stefan Zainea Semin. gr. I - -
100, Ciucea
to I. Chiscani 33. Sf. Nicolae
102. 'FichilWi 34. S-tii Voevozi i St Ni-
263 53. Grisorie Nicolae
54. Voicu Rdulescu
Catihetica
2 cl. sem.
-- --
103. Valea-Cd-
colae 1121
55. Dobre Nistorescu
56, loan Petrescu
Semin. gr. I
2 cl. sera. -- --
lpei 35. Sf. Nicolae 300
104. VArsatura 36. sr. Nicolae 03
De reportat 16488

www.digibuc.ro
 118 119

LOCALITATEA BISERICILE PERSONALUL BISERICESe

NUMRU IL NUMRL
,.
PREOTI DIACON1
a-
U
.
A.
'a
crg S I
numirea cornu-
Si
nurnirea etu- NUM1RUL $1 HRAMUL Gradul Gradul
ne14* nelor NUMIRUL $1 NUMELE de stitch! NUM1kRUL $INUMELE de studil

Report 16488
H. Bertesti de jos 105. Bertesti de
jos 37. St Gheorghe 428
- 106. Bertesti de
57. Constantin Andrei Grarnatic
-
-
Sus
107. Dulbanu
108. Gura Cal-
38. Sf. Treime
-374
-
58. Stiinescu Dimitrie
-
Semin. gr. 1
-
<C I-1 indtuiu1ui 39. Therea Capului Sf. Joan 314 59. Cosma Manea
100. Gura Gar-
- h tei
110. Marasu
40. Sf. Dimitrie 168
- 60. Gheorghe Nicolae
- - - -
--
111. Polizesti 41. Sf. Nico1ae 189 Gramatit
112. Stanca 42. Sf. Nicolae
113. Stdncuta 43. Intrarea fa Bisericd
358
496
,
'61. Ionit Nicolae
62. Ioan Ionescu -
2 cl. sem. -
I-1 " 12. Ciocile 114. Chichinetu
(33. Ioan Christescu

- ch.
115. Ciocile
116. Coltea
44. Inaltarea Domnului 838
45. Adorm. M-cei Domnului 1188
46. Sf. Nicolae 425
CA. Vasile Enache
65. Marin Georgescu
el Theodor Manzdteanu
Semin. gr. I
3 cl. sem.
Semin. gr, I --- -
13. Cioara 117. Cioara Doi- 67. Vladila Danu Gramatic
cesti 47. Sf. Treime 813 68. Nit, Vasilescu Semin. gr. I .
1--1 E-o. 118. Cioara R.-
Voda 48. Sf. Nicolae
119. Tataru
120. Sluj. Albo-
49. St Nicolae
372
998
69. Cosma Popescu
70. Visan Popescu
71. Ionitd Stoica

2 cl. sem.
Gramatic
I
-
te0i 50. Tderea Capului Sf. Joan 1194 Semin, gr. I
-
14. Filiu 121. Batogu
122. Ber1esti
51. Sf. Dimitrie
- 563
-
72. Serban Ionit
-
73. Joachim Popescu 3 cl. sem.
- -_
1 )4
-,4

--
123. Bordeiu
verde
124. Broasca
52. Sf. Dimitrie
- 709
-
74. Niculae Bucur Semin. gr. I
_ -
--
125. Gheorghe-
stii
--- -- -- -- _
--
126. Druica
127. Edu
128. Filiu 53. S-tii Imparati
-543 '75. Constantin Mihdlcescu Semin. gr. I
--
129. Ionesti
130. Jirlaeni -
54. Tderea Capului Sf. Joan
-123
-
76. Oprea Nicolae
-- I
-- _
_
--
131.Liscoteanca
132, Mocanu
-- -- -- -- _
_
XI 14
133. Mototo1eSti
134. Movila Filiu
-- -- -- -- _
_
15. F1easca
-
135. Cojoceasca
136.Craiu - 1. - -- _
137.
138.
Dudestii 55. Sf. Nicolae
F1easca 56. S-tii Apostoli
566
190
77. Radu Dinu
- -
Gramatic
- _
,.
1
139. Scarldte -
ii - ,
- _
De repor tat 27337

www.digibuc.ro
 120 121

LOCALITA TEA BISERICILE PER SONALUL RISERICESC

NUMARUL NUMARM. PREOTI DI ACONI
'A . g $1
NUMIRUL SI HRAMUL
'ELI 1
Pl.=
-,
ce
7,-,
.-6,
nurnirea comu-
nelor
numirea catir-
ne;or q' =
NUMARUL SI NUMELE
Gradul
de studii NUM'ARUL I NUMELE
Gradul
de studli

- 140. Slobozia
Report 27337

Cireu
- -
57. Sfantul Nicolae
-
396 78. kan Balaban

--
79. George Balaban 2 cl. semin.
.--,
-
141. Ulmu 58. Siantul Nicolae
-
549 80. Grigore Rdulescu
81. Stan Mathei
Gramatic
16. Gropeni
- -
142. CiacAru 59. Sfntul Nicolae
- -
934 82. Stoica Dimitrie
83. Gheorge Dimitrie
4 E-t,
-
7. Lacu Rezi
143. Gropeni
143, Caragica -
60. Sfntul Nicolae
144. Lacu Rezi 61. Sfntul Nicolae
1282
-
521
84. Petrea Giocrlan
85. Radu Dobrescu
86. Christea Rizescu
Semin. gr. I
))
2 cl. semin.
I

- -
145. Padina
146. Parladeni
147. Prlita
-
62. Adorm. Maicei D-lui
63. Sfntul Nicolae
-
210

480
87. Vasile Nedelcu
88. Radu Bratu
-
Semin. gr. I
Gramatic
148. Jugureanu 64. Dum. tutulor Sfintilor
14
--
18. Rusetu
149. Rusetu
-
65. Sfntul Nicolae
496

-
800
89. Stefan Preda
90. Chiriac Popescu
,..:4
- 150. Stan-Toma
-
151. Strtimbu 66. Sfintii Imprati
--
649 91. Panait Dimitrie

Z "4
-
19. Viziru 152. Bjani
153. Bucoveni
154. Giurgeni -^
155. Viziru de
- 67. Adorm. Maicei D-lui -
-
jos
= - 156. Vizireni de
68. Sfntul Ticolae 925 92. loan Marin
X1

- --
SUS
-
69. Santa Teime
70. Sfnta Sofia
1471
-
50
93. loan Done
94. loan H. Rdulescu
95. Marin Gheorghescu
Semin. gr. I
Gramatic
l l
Total 36100

RECAPI TULATIE
Protoieriile Comune Ctune Biserici Preoti Diaconi Enoriasi

Ismail 23 8 34 42 4 27.453
Bolgrad . . 19 2 32 46 2 37.846
Covurlui . . . 24 53 114 136 9 44.425
Brila . . . 19 156 70 95 5 36 100
Total 85 219 250 319 20 145.824

www.digibuc.ro
 SITUATIA GENERALA NUMERICA1)
A

bisericilor i clerului din eparhia Duntirei de jos in anul 1878.

1
Locaeull biserlceeti Personalul bisericese
i
... ... ..
- .
Nurnirea ,,,_ i-g. T.. .47.4.
o ,-,

Proto- ::-.1 ., 7-1 P-

-c13

-1)'z'z -,74
VI:5
;-. o
*c.- -ii
o
O
-7) "al
c-,
0) 1":1
o

.-4
n
w.
471.:-
0
7/5
....
:-^.-4-' r. - OBSERVATII
P. p 2, ei
popiatelor go t'- o
re
.cs
.
fr)
ca '4
E-'
',E
T'' -E 2o .,E
cn
Z;
%., ta+ .0,,
-
ti c. ra,
4 tcci
L3
ca
ai.

Ismail , -_- 36 1 37 1 1 1 41 1 3 34 33 ---- ( Patru biserici erau Intrelinute

115 < de Stat ei treizeci ei doua el o
tcapeld Intretinute de comuna.

Covurlui
,
. _ - 6 109 - 115 -- 2 1
e
1 146 - 11 205 16 2 - - 7
$ase biseriel In urbea Galati
391 {IntreSinute de Stat ei 109 de co-
muna.
Biserica catedral avea o sub-
ventie de 7.000 lei vechi dela Stat;
58 bisericl se Intretineau de co-
Braila . . -- 67 1 68 - -- 1 96 - 6 69 (10 ---- mune iar celelalte biserici se In-
232 tretineau prin ele Insae din ve-
nitul pangarului. Intre acestea
don& se Intretineau din fondul
particular.
r Toate bisericile din acestjudet
Bolgrad .. 37 1. 38 1 45 3 46 42 137 erau Intretinute (le comune.
Totat . . 6 249 3 258 1 1 2" 1 4 2881 1 23 354 151 217 1875

1) A se vedeb, rapoartele Protoiereilor : No. 243 din 11 August. 1878 al Istnailulni;. No. 301 din 23 August 1878 a
Bolgradului; No. 184 din 18 August 1878 al Covurluiului, si No. 216 din 17 August 1878 al Brlilei. Dos. No. 90/1878.
www.digibuc.ro
 CAP. IV.
EPISCOPATUL DUNAREI DE JOS
NTRE ANII 1878-1906.

14.
Schimbrile cuprinsului jurisdictional al epailiei
bunrei de jos, prin pierderea tinuturilor basarabene
in schimbul realipirei celor dobrogene.
Anul 1878, care pentru istotia noastra national
are o netagaduita insernnatate, cad in acest an prin
tractatul dela Berlin din ziva de V13 Julie s'a hotarit
ea pret de rascumparare pentru sngele varsat de
armata romna pe mpiile Bulgariei (1877), ve-
nica realipire a Dobrogei la tam, mtand In schimbul
pierderei Basarabiei sudice, are o insemnatate mare
pentru istOricul eparhiei Dunrei de jos, caci in
acest an teritoriul jurisdictional al acestei eparhii
pierde tinuturile basarabene : Ismailul si Bol-
gradul cu Domenii, in schimbul judefelor dobro
gene Tulcea i Constanta.
Aceasta noua situatiune teritorial i jurisdic-:
tionala a eparhiei Dundrei de jos fu confirmata prin
inaltul decret1) domnesc No. 633 din 16 Martie 1879,
si care are urmatorul cuprins:
1) Monitorul Oficial" No. 64 din 1879.

www.digibuc.ro
 124

CAROL I
PRIN GEATIA LUI DUMNEZEU SI VOINTA NATIONAL
DomN AL ROMNILOR.
La tog de fatei fi viitori, seincitate:
Asupra raportului Ministrului Nostru Secretar de Stat
la departamehtul Cultelor i Instructiunii publice cu No. 2965 ;
VdzAnd jurnalul Consiliului Nostru de MiniWi cu No. 1
incheiat -in edinta dela 14 Martie a. c.;
Am decretat i decretam :
Art. 1. Districtele de peste Dunhre, OM la o dispozi-
tiune ulterioar, se alipesc la eparhia Dunrei de jos pentru
a se putea da curs lucrrilor relative la administratia bise-
riceasca din acea parte.
Art. 2. Ministrul Nostru Secretar de Stat la Departa-
mentul Cultelor i Instructiunei publice este insarcinat cu
executarea acestui decret.
Dat in BucurWl la 16 Martie 1879.
(ss) CAROL.
Ministru Secretar de Stat la Departamentul
Cultetor fe lnstructiunii Publice
(ss) Gh. Cantili.

Astfel, teritoriul jurisdictional al eparhiei Du-

nsrei de jos, care png, in anu11878 cuprinde jude-
tele Ismailul, Bolgradul si Domeniile, Covurluiul si
Brdila, din acest an ia o schimbare insemnat, cu-
prinznd judetele : Covurluiul, Brila, Tulcea si Con-
stanta, cum se gseste phn astazi.

15

Strimutarea scaunului episcopal dela Ismail la Galati.

Gat timp eparhia DunArei de jos a avut sub

jurisdictia sa si tinuturile sudice din Basarabia,
scaunul episcopal Inca dela infiintare a fost in orasul
Ismail.

www.digibuc.ro
 125

In urma tractatului dela Berlin din Julie 1/13

1878, fcandu-se definitiva predare a tinuturilor basa-
rabene pe seama guvernului rus, i odatA, cu aceasta
incetnd pentru eparhia DunArei de jos orice juris-
dictiune bisericeascA in acele tinuturi pierdute, ne-
gresit cA si scaunul episcopal nu-si mai putea aveA
locul in orasul
la adevAr, iatA dispozitiunile luate de Ministe-
rul Cultelor prin adresa sa No. 9773 din 5 Octom-
vrie 1878 Care repausatul episcop Melhisedec pe
cestiunea strAmutArii reedintei episcopale :

Prea SeIntite,
In. urma voturilor Corpurilor legiuitoare, date
in privinta consecintelor tractatului din Berlin, rela-
tive la tara noastrA, urmand ca toate autoritAtile
romne sA se retragA din Basarabia, sunteti invitat
a V. strmutA cu tot materialul i personalul de-
pendinte de stabilimentul ce administrati in Galati,
unde s'a scris Prefectului ca in intelegere cu Prea
Santia VoastrA, care i yeti da deslusirile necesare
in privinta incdperilor de cari aveti trebuintd, sA
lachirieze localul necesariu i aceasta pang, la o
nouA dispozitiune".
Primiti; etc. p. Ministru, (as) *terinesen.

Ca urmare la aceastA dispozitiune a guvernului

roman, in decursul lunei Octombrie a anului 1878,
scaunul episcopal si seminariul eparhial cu tot mate-
rialul i personalul lor se strAmutA in urbea Galati1).
1) Pentru instalarea scaunului episcopal s'a inchiriat in Galati en-
direa de pe strada Mihai Bravu, proprietate a reposatului Haralamb Maori,
iar pentru seminariul eparhial clAdirea de pe aceeasi stradA colt cu calea
Prutului, proprietatea reposatului Cuculea.

www.digibuc.ro
 1.26

Aceast6 striimutare a fost pentru moment pro-

vizorie, phn.5. and se confirmd definitiv prin legea
din 7 Fevruarie 1881 promulgata, cu inaltut decrett)
regal No. 29a din acelas an, si care lege are me-
mtorul cuprins:
CAROL I
PRIN GRATIA LUI DUMNEZEU VOINTA NATIONAL DOMN AL ROMINILOR.
La tog, de fatet i piitori, seineitatv

Asupra raportului ministrului nostru :secretar de Stat

la departamentul cultelor i instructiunei publice cu No.1501;
Avnd in vedere voturile adunrii deputatilor i sena-
tului din edintele dela 18 Decemvrie 1880 i 27 Ianuarie 1881;
In virtutea art. 93 din constitutie;
Am sanctionat i sanctionm,
Am promulgat i prornulgm
LEGE
Art. ante. Resedinta episcopiei Dunrei de jos
se stabileste in orasul Galati, capitala judetului Co-
vurlui, unde actualmente se afi strAmutats provi-
zoriu.
Districtele Tulcea, i Constanta fac parte inte-
gratin, din eparhia Dunrei de jos.
Aceast lege s'a votat de Adunarea deputatilor in e-
dinta dela 18 Decemvrie 1880 i s'a adoptat cu unanimitate
de 77 voturi.
Preedinte, C. A. Roma
Secretar, f. P. RoFianu

Aceast lege s'a votat de senat in edinta dela 27 Ia-

nuarie 1881 i s'a adoptat cu unanimitate de 32 voturi.
Preqedinte, Dimitrie Gitika
Secretar, D. Pivq

1) Monitorul Oficial" din 12 Fevruarie 1881.

www.digibuc.ro
 /27

Facem cunoscut i ordonam ca aceast lege s fie in-

vestit cu sigiliul statului i publicata prin Monitorul Oficial,
iar minitrii no,5tri, secretarii de Stat la clepartementele cul-
telor i instructiunii publice i de justitie sunt insrcinati cu
aducerea la indeplinire a decretului de fatd.
Dat in Bucureti la 7 Fevruarie 1881.
CAROL
Ministvu secretar de Slat la . Ministru secretar de Stat
departamentul cultelor si instruc- la departamentul de justifie
fiunii publice
D. Giani
B. Conta
No. 293.

* *

Sub aceast noua formatiune teritorialk a epar-

hiei Dun4rei de jos, cu resedinta In urbea Galati,
trebue sh," observgm c episcopul Melhisedec a con-
tinuat conducerea arhip`astoral4 a acestei eparhiei
incA putin timp i anume dela 24 Noemvrie 1878,
memorabila data a realipirii Dobrogei, si pan6 la
24 Martie 1879, child in urma votului marelui colegiu
electoral a fost ales si mutat ea episcop al eparhiei
Romanului, i cand pentru eparhia Dur Carei de jos
fu ales P. S. Iosif Ghiorghian, fost episcop al
Husilor, iar actualmente mitropolit al Ungrovlahiei
si Primat al Romaniei.

16.
Organizatia administratiel bisericeti in Dobrogea
sub obladuirea sfintei episcopii. a Dungrei de jos
1 administratia eparhiali sub episcopatul
P. S. Iosif Gbiorghian.
Cu noua formatiune teritorial si jurisdictionald
a eparhiei Dun'drei de jos, administratiunea eparhiald

www.digibuc.ro
 128

ca si chemarea episcopal, deven pe cat de inaltd,

patriotic, pe atat de grea anevoioas.
In opera cea mare de organizare a Dobrogei,
care dupd realipirea ei din anul 1878 fcea parte
integrantd din jurisdictiuneh eparhiei Dun'rei de jos,
atat guvernul roman cat i episcopatul Dundrei de
jos erau chemati de a conlucrh cu energie i mata
in man la deslegarea unei -intreite probleme pen-
tru buna stare si propsire a populatiunii dobro-
gene.
a) A inltur abuzurile si a curma relele de
cari erh pangdrit cultul crestin sub foastele admi-
nistratii bisericesti ale arhiepiscopatelor strine din
Tulcea i Silistra
b) a reorganizh biserica i clerul roman dobro-
gean in a$ h fel incat s'a devin un cler constient de
apostolatul su romanesc i crestinesc, si care sa stie
a redestepth i infiltr In inimile populatiunii roma-
nesti din Dobrogea adevratele virtuti ce au fcut
fala si trinicia neamului romanesc
c) a ingriji de desvoltarea cultural, religioas-
morald a celorlalte populatiuni strine din Do-
brogea, atat de numeroase si ca confesiune i ca na-
tionalitate, ash fel ca s fie indrumate care o te-
rneinic identificare cu constitutia i aspiratiunile
Romaniei ;
Acestea au trebuit s fie intreitul fel cdtre care
s se indrepteze, in deosebi, activitatea administra-
tiei eparhiale dela Dundrea de jos, ce din cauzh
timpuriei mutri a primului ei episcop Melhisedec
in scaunul episcopiei Romanului nu se putii intre-
prinde de cat sub episcopatul P. S. Iosif Gheor-
ghi an .
lu strans legAtur cu cele descrise despre starea

www.digibuc.ro
Episcopul IOSIF GHEORGHIAN
18/9-1886.

www.digibuc.ro
 1.29

religioasti a Dobrogei in preajma vesnicii sale rea

lipiri ( 7), trebue sd mai stiin c la incorporarea
acestei provincii, intransa se gdsia tot- ceea ce se
iatalneste pe urma unui rdzboi: sate, targuri
orase pustiite, holde nimicite, lipsd de hrand, nesi-
guranta vietii si a averei, drepturile private si pu-
blice pangdrite i nesocotite si tot feltil de neajun-
suri i suferinte pentru poporul dobrogean.
Deci, la incorporarea Dobrogei sub jurisdictiunea
episcopatului Dundrei de jos, aceastd chiriarhie
urnah s inceapd, Wald, in mand cu guvernul Sta-
tului roman, o opera energica i mdreat, plind de
abnegatie si patriotism., in scopul de a alin sufe-
rintele fizice si morale, de a statornicl ordinea si
sigurapta, de a propagh deprinderile i virtutile ro-
manesti i crestinesti, si de a pildu increderea po-
pulatiunilor strine dobrogene in solicitudinea, drep-
tatea i dragostea stpanirei romanesti.
Ideile mari de cari au trebuit sd fie clduziti
guvernul romnesc si episcopatul Dundrei de jos
In reorganizarea Dobrogei, le gdsim in cele doua
acte neperitoare, pline de o Inaith. intelepciuue
prevedere ale bravului nostru suveran, M. S. Regele
Carol I, i anume :
a) In proclamafia ceitrelocuilorii Dobrogei, si
b) In inaltul ordin de zi &are ostcqii
trimi* in noua provincie, amandoud date
din Brdila in ziva de 14 Noemvrie 1878.
Tat aceste auguste documente cari au alcatuit
si vor alcatu cel mai stralucit program de activi-
tate pentru Stat i pentru Biserica in orgd-nizarea
propsirea uouei provincii dobrogene :

5142 9

www.digibuc.ro
 430

A) PROCLAMATIUNEA :

NOI CAROL I
PRIN GRATIA LUI DUMNEZEU I VOINTA NATIONAL:A DOMN AL ROMINILOR.

La tog de falei i viitori, sndtate:

Locuitorilor Dobrogei,

Marile Puteri europene, prin tractatul din

Berlin, au unit tetra voastret cu Rom nia.
Noi nu intretm, lii hotarele voastre trase de
Europa, ca cuceritori ; dar, o stiti i voi, mult
snge romeinesc s'a vetrsat pentru desrobirea po-
poarelor din dreapta Dunetrei.
Locuitorilor de orice nationalitate si reli-
giune, Dobrogea, vechia posesiune a lui Mircea cel
Beitreln si a lui Stefan eel Mare, de astzi face
parte din Romnia. Voi de acum atetrnati de
un Stat, unde nu voinfa arbitraret, ci numai le-
gea desbeitutet si incuviinfat de nafiune, hold-
retste i ocetrmueste. Cele mai scumpe 0 mai
sfinte bunuri ale omenirei : victfa, onoarea si pro-
prietatea sunt puse sub scutul unei constitutiuni,
pe care ne-o rvnesc multe natiuni stretine. Re-
ligiunea voastret, familia voastret, vor fi apetrate
de legile noastre nimeni nu le va puteet lovi,
faret a-si primi legiuita pedeapset.
Locuitorilor musulmani, dreptatea Rometniei
nu cunoaste deosebire de neam 0 de religiune.
Credin,fa voastre familia voastret, vor fi apetrate
deopotriva ca si ale crestinilor. Afacerile religi-
unet si ale familiei, vor fi pentru voi tncredin-
fate apretrei muftiilor i judecettorilor alesi din
neamul si legea voastret.

www.digibuc.ro
 131

cre0ini i musulmani, prirniti dar cu In-

credere autorittile romne; ele vin cu anurne
mnsetrcinare de a pune capett dureroaselor Weer-
cari prin cari ati trecut, de a vindecd ranele retz-
boiului, de a apetra persoana, averea qi intere-
sele voastre legiuite, in sficir0t de a vet desvolta
buna stare TV o ra qir_materialet.
Armata romeinet care intrei In Dobrogea nu
are altet chemare deal de a ,mentine ordinea
0, model de clisciplinet, de a ocrott papica voas-
tret vietuire.
Salutati dar cu iubire drapelul romn, care
va fi pentru voi drapelullibertettii, drapelul drep-
ttei $i al pcii.
In curnd provincia voastret, pe calea con-
stitutional, va primt o organizatie definitivet,
care va tine seamei de trebuintele 0 de mora-
vurile voastre, care va cwzcst pe temelii stator-
nice pozitiunea !voastrei cctateneascd. Pe/net a- .

tunci autoritettile romne au ca Intia datorie

de a cerceta i "indestuld trebuinfele voastre, de
a ingriji de bunul vostru trai, de a va face a
iubt tetra la a ceirei soarta de acum este lipit
soarta voastrct.
Ca lntelia dovadet a printe0ei Noastre in-
grijiri pentru voi, a dorintei noastre de a uprct
greuteitile voastre, Noi desfiintetm dijma de orice
naturet pentru anul 1879. Dela 1 Ianuarie1880,
ea va fi mnlocuitet printr'o dare beineascei mai
dreapt qi mai uparet pentru agricultori.
Emleacul (impozit pe capitalul imobiliar din
orcw 0 sate), impozitul pe venitul imobiliar din
oraqe, temetuatul (impozit de 3I0 asupra lucru-
lui agricultorilor i meOesugarilor), iinpozitul
asupra chiniei crciumelor, cafenelelor,
hanurilor, toate acestea se vor preface dela
1 Ianuarie 1879 intr'o dare betneascet mai uparet
0 mai dreaptet, iar bedelul (impozit pentru scu-
tirea de. armatet), darea entigab (ta xa 2112010.

www.digibuc.ro
 1.32

pe vnzarea vitelor .1./ taxa pe mori, se desfiin-

teazel, cu totul.
clar, chemnd binecuvntarea Celui Atot-
puternic, in numele i cu liwoirea Europei, Noi
lueim asteizi in stapnire provincia Dobrogea,
care devine si este tetra romnd, i trimitan-
du-vet domneasca noastra salutare, vet uram ca
aceasta zi sa devie pentru aceasta noud, parte a
Romniei inceputul unui viitor de pace de in-
fiorire, inceputul bunului trai al infratirei in-
tre fii aceleasi tetri.
Dutu-s'a -in Braila la 14 Noemvrie, anul
gratiei 1878 si al 13-lea al domniei Mele1).
(ss) CAROL

B) INALTUL ORDIN DE Z1:

Ostasi!
Marile Puteri europene, prin tractatul din
Berlin, au unit cu Romania, Dobrogea, posesi-
unea vechilor nostri domni. Asteizi voi pun*
piciorul pe acest pamant, care devine Ora ro-
manei.
Voi nu intrati In Dobrogea ca cuceritori,
ci intrati ca amici, ca frati ai unor locuitori,
cari de acum sunt concetatenii nostri.
Ostasi in noua Romnie voi veti gasi o po-
poratiune in cea mai mare parte romnet dar
yeti getsi si locuitori de cat neam de altei reli-
giune. Toti acestia devenind membri ai statului
roman, au drept deopotriva la protectiunea, la
iubirea voastra. Intre acestia veti afteb i popo-
ratiuni musulmane, a caror religiune, familie,
1) Aceast5, proolamatie inregistrat4 sub No. 2516 este semnath de
Minitrii: I. C. Bratianu, M. Coghlniceanu, O. A Rosetti, I. Cmpineanu
Eugen StAtescu.

www.digibuc.ro
 t33

moravuri se deosebese de ale noastre. Eu cu

dinadins vd recomand de a le respectet.
Fig in mijlocul noilor vo?tri conceteiteni
ceea ce ati fost pnd acum, 0 in timp de pace
ea 0 pe campul de onoare, ceea ce ca mandrie
constat cei va recunoa0e asteizi Euro*t intreaget,
aclera model de bravura i de disciplinei, apei-
ratori drepturilor Romniei 0 mai inainte mer-
gettori legalitfii ?i civilizafiunii europene.
Cale bune t, dar, osta0lor, .i Dumnezeu sei
va protejeze.
Cugetarile Mele cele mai afectuoase sunt
nedespetrfite de voi.
,Sei traiascd Romania.
'DO in Braila la 14 Noenwrie, la anal 1878
(ss) CAROL

Potrivit acestor inane gandiri si mrete preo-.

cupri ale Inteleptului nostru Suveran despre reor-
ganizarea si propAsirea Dobrogei, statul si. biserica
a trebuit s statorniceascA ordinea publie, siguranta
averei si a vietii, relatiunile frgtesti dintre romni
si celelalte nationalitti strine din Dobrogea, s
asigure lib ertatea cultului si resp ectul tuturor cre-
dintelor religioase si in sfArsit s garanteze traiul
tihnit si propsirea sub toate rap orturile vietii omenesti.
Insemntatea deosebit a misiunei episcopatului
Dunrii de jos fata de turma cea impestritat prin
Inultimea de nationalitAti, In Dobrogea, o Inveder
M. S. Regele, in special, atunci and in ziva de
24 Martie 1879 cu prilejul Investiturei i) P. S. Iosif

1) Regretitm cft nu am putut avel la Indemitna datele trebuitoare

duptt care sl putem istorisl si ceremonialul alegerei, investiturei si insta-
rrii P. S. Iosif ca episcop al eparhiel DunArei de jos.

www.digibuc.ro
 134

Gheorghian ca episcop al eparhiei DunArei de jos,

Ii adresh urmtoarele cuvinte:
IncredintAndu-Ti, Prea Sfintite Printe al episcopie
DunArei de jos, toiagul pastoral al acestei episcopii, nu-Mi
ascund dfficultAtile pe cari Prea Stintia Ta le vei intAmpinA
in aceastd sfintd si 'Malta misiune. Vei ave, a administr o
nou pro vincie, pe care Atotputernicul, binecuvntnd 'sa-
crificiile facute i sAngele vrsat de Romni, a redat-o patrie
comune. Constatnd cu plAcere eminentele calitti ce Te dis-
ting, inaltele i variile Prea Sfintiei Tale cunostinti, nu MA
indoesc un singur minut cA prin blnda-ti minte care Te
anima, vei predicA multi ani cu fericire cuvntul lui Durn-
nezeu, pacea si iubirea evangelicA, vei semAnb, i vei intinde
pe pArnntul Dobregei samnta romnismului, insuilnd in
nimile nouilor nostri concetateni spiritul de concordie si de
infrAtire, sentimentele de devotament si de iubire care scumpa
noastrA pa trie" .

Aceste cuvinte ale inteleptului Suveran s'au in-

rdcinat adnc In inima P. S. Iosif, care lund
crja pastoral i instalndu-se In scaunul sAu epis-
copal, de indat si Incep cu mult pricepere i cu o
pilduitoare blndete opera de reorganizare a bisericei
din Dobrogea, in special, .Indrumnd clerul 6-are
apostolatul InfrAtirei populatiunilor eterogene i ete-
roglote din aceast provincie, prin propagarea i in-
trirea simtimintelor crestinesti i romnesti.
In interesul administratiei bisericesti ce acum
urnah s se inaugureze In. Dobrogeea, P. S. Iosif,
inc din cele dinti zile ale episcopatului su la
Dunrea de jos, cer i obtin dela Ministerul Cul-
telor lnfiintarea a cloud posturi de protoierei si mai
multi subprotoierei, ba inch' si a unui post de revizor
ecleziastic, care vizitnd i inspectnd. mai des bi-
sericile i clerul dobrogean, s vegheze mai de

www.digibuc.ro
 135

aproape la indrumarea chem6rei preotesti cUre In-

deplinirea apostolatului s5,u
P. S. Iosif intArl pe ziva de 1 Maiu 1878 In
functia de protoiereu al judetului Tulcea pe eco-
inomul Gheorghe Rc4eanu, lost slujitor al cate-
dralei episcopale din Ismail, iar ca protoiereu ad
judetului Constanta pe economul Nicolae Rewanu,
lost amploiat In cancelaria episcopal. In acest timp
ca protoierei epariaiali mai erau : P. C. econom I. Seve-
rin pentru judetul Covurlui i repausatul econom
Alexandra Sadeteanu pentru judetul Brila.
Credem necesar a reproduce acl cuprinsul de-
cretului episcopal, prin care P. S. Iosif a intrit pe
cei dinti protoierei ai judetelor dobrogene2).
Iat-l:
IOSIF
DIN MILA LU DUMNEZEL; EPISCOP AL EPARHIEI DUNREI DE JOS.

Prea Cucerniciei Sale, preotului Gheorghe Rewanu.

Pentru ad ministratiunea bisericeascd a jucletului Tulcea
din Dobrogea find necesitate de protoiereu, Eu avnd in ve-
dere meritele cu cari V'ati distins in posturile bisericesti ce
ati ocupat, VA denumesc in asemenea post ea incredere ca
veti corespunde la asteptarea Mea in dirigirea afacerilor bi-
sericesti din acel judet. In girarea acestui post Vg, veti conformA
intru toate ca sntele canoane ale bisericei noastre ortodoxe,
cu regulamentele sntului Sinod al sntei biserici autocefale
ortodoxe romne, cu instructiunile i deslegrile ce Vi se
vor da dela episcopie, precum i cu legfie Wei relative la
bisericA i cler, facnd a se respect ele si de clerul i ere-
1) A se vedek adresa Episcopiei cu. No. 94 din 12 Aprilie 1879 dare
Ministerul de Culte qi adresele acestuia sub No. 4224 din 18 Aprilie
No. 5621 din 23 Mai acela an atre chiriarhia Dunrei de jos. Dos. 18/1879.
2) Ambele decrete episcopale pentru intrtrirea acestor doi protoierei
ai Dobrogei au acelm cuprins. Dos. 18/1879.

www.digibuc.ro
 136

stinii, a cAror conducere morald religioas Vi se incredinteaza

La orice nedumerire, yeti cere deslegarea dela episcopie.
Veti revide, bisericile i clerul din acel judet cat se poate
mai des; yeti sftu i indemn, pe preoti ai trimite pe fli
lor, cari vor fi terminat clasele primare, la serninarul epar-
hial pentru a se pregati la cariera preoteasc prin absolvirea
studiilor serninariale. Veti observA dac se tine pe la biserici
ordinea i disciplina bisericeascA, dup5, cum ea este asezata
prin canoanele sale si regulamentele sntului Sinod, clack
servitorii bisericesti ii indeplinesc datoriile lor catre biseric
ctre popor; veti indrept abaterile si la tr ebuint yeti
raport episcopiei despre necuviintele grave ce ati intmpinat.
Preotilor i servitorilor bisericesti s le insutiati c ei impli-
nindu-si eu sfintenie clatoriile lor care biseric i ctre ere-
stinii a crora mntuire sufleteasc le este incredintat, s
se poarte eu oanienii cu blndete, cu smerenie, cu dragoste,
cu rbdare, cu binefacere la nevoe; s nu ia parte la certe
glceve ale poporenilor &cat spre a-i pacifich, iar nici-
decum spre a-i irit unul in contra altuia; a se feri de orice
fapte cari ar pute, scandalizA 0 a injosi inaintea oamenilor
demnitatea morald a preotiei. Unde yeti observ abuzuri mai
grave, acolo cu deosebire s atintiti privirile i zelul i acele
locuri mai de aproape s le inspectati.
Sper eh' cucernicia Voastr prin activitate, prin zel
apostolic, prin cuvantul adevrului i prin exemplu de vir-
tuti crestinesti yeti insufl, piistorilor turmei cei cuvnttoare
duhul cel bun care trebue s locuiasc in inimile servitorilor
bisericei lui Hristos.
Pentru bunele servicii in folosul sfintei biserici tot-
deauna VA va insoti binecuvntarea Mea; iar ce este mai
presus Dumnezeul milii i a tot harul desvarsit, VA va in-
vrednici la timp de plata servitorului celui credincios, dup
nernincinosul Su euvnt.
Datu-s'a acest decret in Galati, la resedinta episcopiei
Dundrei de jos, in anul mntuirei 1879.'
No. 149, anul 1879, Aprilie 25.

In ce priveste Inffintarea postului de revizor

ecleziastic, P. S. Iosif, considernd c pentru un

www.digibuc.ro
 137

moment nu se pute, gAs1 un cleric apt si constient

pentru supravegherea reorganizArii bisericesti din
Dobrogea, recomandA Ministerului de Culte pe ay-
himandritul de scaun Ieronim tefeineseu, care si
fu confirmat pe ziva da 1 lunie 1879, in mod pro-
vizoriu, prin inaltul decret do innesc No. 1277 din
acelas an.
cuprinsul decretului episcoPal cu No. 284
din anul 1879, prin care arhimandritul Ieronim fu
intarit In functiunea de revizor ecleziastic al Do-
brogei, si pe care Il reproducem pentru a invedera
atributiunile ce se impuneau acestei noi i speciale
functiuni administrative pentru bisericile i clerul
do brogean :
IOSIF
DIN MICA LUI DUMNEZEU EPISCOP AL EPARIIIEI DUNREI DE JOS.

P. C. arhimandrit Ieronim .5.tefneseu:

In urmarea recomandatiei Mele de sub No. 221, Alteta
Sa Regard. Domnitorul, dup cum Imi corn unic D-nul Mi-
nistru al cultelor i instructiunei publice cu adresa No. 6295,
a binevoit prin Inaltul decret No. 1277 a V confirmh pro-
vizoriu, cu incepere dela 1. lunie curent, in postul de revizor
ecleziastic in Dobrogea, pentru adrninistratiunea biserieeasca
de acolo.
Facandu-V cunoseut despre aceasta, V invit a p41
imediat in exerciliul functiunei, indicndu-V ca dintre prin-
cipalele indatoriri urmatoarele:
I. A observh daca protoiereii i indeplinesc cu exac-
titate i in contiint datoriile postului bor.
II. A revizul toate bisericile ortocloxe si a lua note, cari
din ele apartin populatiunei romne, cari celei grece i cari
celei bulgare, asemenea la cari populatiunea este mixt
din cte din cele trei nationaliati este compus.
III. A observh daed bisericile sunt sfintite in regul cu

www.digibuc.ro
 138

sfintele moaste si aromate, cerndu-Mi deslegare de sfintire

pentru acele ce nu se vor gas1 sfintite, conform tipicului in ase-
menea, la timpul cnd se vor face pregatirile necesare, dupa
sfatuirile ce veti face poporului.
IV. A cercet daca bisericile au sfintele vase, vest-
mintele si cartile necesare serviciului divin, sfatuind poporul
a contribul pentru a le complectA, unde va fi lips&
V. A observh daca se pazeste pe la biserici disci-
plina bisericeasca si serviciul bisericesc se svarseste in
regula, asemenea daca la sftntele servicii se pomeneste nu-
mele Su veranului Romniei si a chiriarhului eparhiei, dnd
cuvenitele povatuiri si sfatuiri pe unde va fi trebuinta.
VI. A cercet decretele de hirotonii ale preotilor si dia-
conilor si a le aviz pe cele in regula iar pe cele neregulate
sau cu indoiala, a le inainth cu o anume lista la opiscopie;
iar in caz cnd unii din preoti ori diaconi n'ar fi posednd
nici un act pentru hirotonia lor, le veti cere probe convin-
gatoare si le veti inaintA la episcopie.
VII. A observh daca nu cumvh, pe la unele parohii
sunt mai multi preoti deal trebuinta cere, iar pe la altele
lipse, si gsind asemenea cazuri, yeti indator pe protoierei
a ILIA masurile cuvenite in competinta lor.
VII. A observA daca, preotii cunosc rnduelile biseri-
cesti, comunicnd stiinta episcopiei pentru acei ce nu vor fi
posednd asemenea cunostinte.
IX. A cercetA cati preoti ori diaconi sunt hirotoniti dela
punerea Dobrogei in cele bisericesti sub jurisdictiunea cano-
nica a episcopiei Dunarei de jos, cu ce regula, pe ce biserici
si ce cunostinti au, comunicndu-mi o lista de toti asemenea
hirotoniti, impreuna cu actele ce vor fi pQsednd.
X. A cercet daca preotii sunt stabili pe la bisericile
pentru cari s'au hirotonit, si pentru acei permutati daca po-
sed actele canonice de permutare, lund nota de acei ce nu
vor fi posednd asemenea acte 0 povatuindu-i totodata a-si
regulA pozitiunea lor canonica.
XI. A revizul monastirile de monahi si monahii, a ob-
servA daca se pzeste disciplina monastica prescrisa de ca-
--mane si de regulamentul sfntului Sinocl, dad, pravila bise-
riceasca se savarsete dupa tipic, 1 laca nu se fac calugriri

www.digibuc.ro
 139

fr cuvenit invoire, prescrise de regulamentul sfntului

Sinod, conform ordinelor date prin protoiereu, i dacd nu
cumvg se comit neregularitti i desordine scandaloase, dnd
cuvenitele povtuiri i sftuiri.
Cdtre acestea Prea Cuviosia Voastr, cu ocaziunea re-
vizuirilor ce veti face, yeti sfAtui totdeauna pe preoti i toti
yericii a-si indeplini cu shntenie datoriile ce-i privesc cAtre
poporenii lor, si a da exemple de xnoralitate i devotiune
cresting, societtei, in mijlocul creia trdesc, fcnd cuvenitele
observatiuni aeelora ce-i yeti gAsi negligenti ori cu purtgri
necorecte; iar poporenilor le yeti adres sftuiri a se supune
legilor trei i invAtAtorilor bisericei, indeplinindu-si datoriile
de buni crestini cAtre bisericg, i sfintitii sAi servitori.
Pentru orice nedumeriri veti intAmpinA Prea Cuviosia
Voastr, imi yeti aduce la cunostint cazul si la timp imi yeti
da relatiile cuvenite despre rezultatul revizuirilor si dispo-
zitiile ce prin experient ve;i crede cA ar trebui a se luk."
No. 248. 1879, Iunie 8.

In ceea ce priveste star:ea bisericilor si clerului

din Dobrogea In primul an al trecerii lor sub juris-
dictiunea episcopiei Dundrei de jos, iat5, ce citim
raportul revizorului ecleziastic sub No. 9 din 5 Oc-
tombrie 1879, adresat P. S. Iosif, ca rezultat al pri-
melor sale inspectiuni i cercetAri :

Prea Sfinlite Stdpetne,

Facnd revizie bisericilor i clerului din Dobrogea cu
supunere viu a VA aduce la cunostinta Prea Sflntiei Voastre
urmatoarele :
Bisericile ce am vizitat sunt In numr de 117 din care
29 in judetul Chiustengea, iar 88 in judetul Tulcea, afard de
trei monastiri ce se aflg, tot in acest judet, despre cari voi
not mai jos. Starea in care se gsesc aceste biserici, in ge-,
nere vorbind, afar de cAtevh exceptii, este rea, cele mai
multe din ele sunt fcute din nuele i vltuci, nereparate
de mai mult timp, lipsite de cele necesarii pentru serviciu

www.digibuc.ro
 140

desgrdite. Multe sunt nurnai niste case ordinare in cari se

aflti cteva icoane, ba inch una este inteun mic hambar.
Nu exist la ele epitropii si nici budget ci se intretin din
ofrandele poporenilor. Cirnitirile sunt desgrdite.
Clericii afltori la aceste biserici sunt in numar de 273,
anume : 152 preoti, 4 diaconi si 117 cantreti. Starea lor atat
material, cat si moral este foarte rea, s'ar putea face ins
o mich exceptiune de cativh clerici. In privirea cunostintelor
cerute dela servitorii bisericesti atat preotii cat si canthretii
nu posed nici un titlu de svarsirea vre-unui curs de. invh-
tatura seminarial. (afard de vre-o doi preoti bulgari i cari
nu recunosc autoritatea bisericei romane); exist numai
cativh preoti cari au fcut cate-o clash, clouh i trei prin se-
minariile din Romania, si cari au trecut in Dobrogea unde
au fost hirotonisiti.
Acestia sunt preoti mai bunisori iar ceilalti necapabili
de chemarea lor necunoscand nici oranduelile bisericesti, ba
multi citesc de tot rhu.
Tot astfel de rhu i In privinta material, ei nu au sa-
lare, nici prnanturi pentru cultur, ei sunt angajati de po-
poreni cu hacu care const din cate-o banit de grAu i una
de phpusoi sau orz de fiecare poporan pentru preot, si din
o banith de gram sau orz pentru dascal si din micile [veni-
turi din biserich.
Aceasta stare injosith a Clericilor a devenit din cauz
eh la hirotonirea i nurnirea lor nu se chuth capabilitatea
lor morald i stiintiach, ci material, adich cel ce aveh mai
multd dare de mand, cci enoriele se vindeau de care Ar-
hierei i acel ce da mai mult erh preferat. Acesti preoti dupd
asezarea lor in comunele unde cumprase dreptul de a preoti,
nu se siliau niciodat a inath, oranduelile i datoriile privi-
toare la serviciul lor, ci intrebuintau toate mijloacele spre
a puteh scoate dela poporenii lor sumele chelfuite de ei pen-
tru cumprarea preotiei, pentru existenta lor si a puteh aveh
oarecare rezerv, cu care sh se poat sustineh in pozitiu-
nea lor, cand ar fi concurati de altii, caz care era, foarte
des practicat de chtre Arhiereii ce phstoreau Dobrogea.
0 astfel de trist i injosith stare a clericilor in Dobro-
gea, creath chiar de care sefii lor spirituali, a fost cauza

www.digibuc.ro
 141

ei nu au avut i nici nu au vre-o autoritate intre enoria0i

Mr, 0 nici vre-un respect, 0 la cea mai mica neintelegere
mare ei i poporani erau inlaturati i mn1ocuii cu altii, tot
cu modul mai sus aratat.
In juclet,ul Tulcea se afia Inca trei monastiri, doua de
calugari i una de calugaritde. Eu nu am fcut nici-o dispo-
zitie din nou neffind autorizat, ci numai le-am recomandat
implinirea cu sfIntenie a angajamentelor facute de ei inaintea
lui D-zeu, ascultare, smerenie i rabdare.
Am vazut Insa printre ei mare parte i calugari i ca-
lugrite aplicati catre reforme, pe cari, dupa, artarile lor,
le reclama nu numai dreptatea i bunul sirk dar chiar
tirnpul. Aceite reforme mai cu seam se cer la monastirile
de calugri i calugarite ru0.
Din aceste trei monastiri una numit Coco0] este nu-
mai de monahi romni, in care se afla pang, la 70 cu fratii
(sau noii inceptori). Aceasta monastire are o biserica mare
de piatra i un paradis pentru lama. Celelalte dou sunt de
Ru0 ortodoxi, ;ma de calugarite care numara pana la 70
monahii cu o biserica mare de lemn i un paradis i alta
de monahi cu un paradis, care nurnara pana la 25 monahi ;
amandoua monastirile ruse0i de bArbati i femei poarta
numirea de monastirea
Aceste monastiri, ate treele, ii agonisesc hrana prin
lucrarea pamntului i cultura vitelor. Pltesc dare catre Stat
ca toti locuitorii fara osebire, primesc pe strini de toate na-
tionalitatile i Ii trateaza dupd putere cu ce au; ospitalitatea
strainilor ocupa intiul punct al vietii Mr. La aceste mo-
nastiri ar putea, s trimita Protoiereii pe preotii dela satele
vecine cu ele spre a se deprinde ornduelile biserice01 0,
ffindea sunt 0 sate ruse0i, preotii ru0 care nu tiu bine ro-
rnnete ar pute, mai cu lesnire s invete la monastirea ru -
seasca i pe urrna sa depuna, examen la protopopie.
Tot in acest judet este i o monastire lipoveneasca, nu-
mita Slava, aici se afla pna la 70 monahi lipoveni. Ei se
despart in dou, jurnatate se numesc ascheti sau sihastri
jumatate petrec viata de ob0e. Aceasta monastire este re-
edinta arhiepiscopului Mr numit Irinarch-Slavschi, care
este tot odat i egumenul comunittei lipovene i pastor
peste toti lipovenii afltori in Dobrogea.

www.digibuc.ro
 142

Pen tru a se puteh face deocamdat oarecare imbun-

tkiri pentru biserici cat i pentru clerici, cu supunere fo-
munic Prea Sfintiei Voastre opiniunea mea :
I. Pentru biserici, s se infiinteze la fiecare biseric o
epitropie pentru administrarea ei material i s se mijloceasc
la guvern a pun& indatorire comunelor a face imbun6ttirile
trebuitoare la biserici (viinclu-le i singure in ajutor cu ceea: ce
poate), 0 a prevede in fiecare an o anume sum pentru
trebuintele bisericei, find aceasta o datorint ob0easc.
II. Pentru cler, s se prevad in budgetul comunelor
mcar ale un mic salar, dup mrimea comunelor ; apoi
s' se destine in fiecare comun o tiut cdtime de pgmant
s se dea clerului spre cultivare In profitul su.
III. Pentru instruirea clericilor in oranduelile biserice0i
preotii i dascalii din comunele care vor fi mai apropiate de
protopopie, s fie adu0 pe rand la biserica catedral spre
a-i invta bine i apoi a-i trimite la parobiile lor, iar pen-
tru localitatile mai deprtate, revizorul sd-0 stabileasc lo-
cuinta provizor unde-i va conveni, pentru a-i invat singur,,
fiindc multi dintre ei nu au cu ce veni la protopopie spre
a petrece mai mult timp acolo in catedral.
IV. S se numeasc Inc doi proisto0 cari vor fi ma i
competinti, salariati de Stat, cel putin cu 60 1ei unul pe lun,
macar pentru un an, spre a inlesni pe protoierei in inatarea
preotilor.
V. Toti profesorii atat la coalele urbane cat i rurale
s fie obligati a merge la biserica in fiecare Duminic i alte
sdrbtori mari cre0ine0i i nationale, impreung cu toti ele-
vii ; s Inv* pe copii intre allele respectul ce se cuvine bi-
sericei i servitorilor ei, ca generatia tandr ce se educ s,
se poatd desvt de nravurile slbatice i superstitia de-
prinse dela printii bor.
VL S se dea ordin tuturor primarilor ca in zilele de
Duminicd i shrbdtori s fie inchise toate cra5mele cel, putin
pang la 12 oare din zi i s sileasc pe popor a merge la
biseric.
VII. Uncle dintre biserici au avut cate un mie capital,
ins cu venirea rzboiului ruso-turc cei mai Oreti difitre
locuitori profitand de acea turburare, au irnprtit acel eu-

www.digibuc.ro
 143

pital intre ei sub cuvnt de imprumut i pe urm s'au fcut

cA nu stiu nimic. Primarii si preoii s urrnreascd pe da-
tornici spre a restitui averea bisericei la loc spre a se pute
repar si cumpar cele necesare serviciului, pentru care se
cere intervenirea Prea Sfintiei Voastre ctre guvern.
Poporul crestin din Dobrogea de orice uali
deprins o multime de superstiOi turcesti, cari trebuesc desrA-
dAcinate. Pentru preoti dar se deschide un camp larg de
osteneli; s li se pun deci indatorire ca Iii fiecare zi de Du-
minie i srbtoare s savarseascA sffinta iturghie dupa
finele creia s facd predica in bisericA, precum si la orice
alte servicii particulare religioase, de pe crtile ce posed
biserica. Protoiereii vor ingriji pentru acele biserici cari nu
au chili de predic a le procur. de unde se cuvine.
1,Pentru a se puteh face aceasta cu mai mare progres
este neaprat ca Dobrogea s aibA un predicator care s
umble prin orase si sate predicnd cuvntul lui Dumnezeu,
acomodnd predicile cu priceperea i trebuintele poporului.
Acest popor trait attea sate de ani sub apsarea unui
guvern neerestin, neaVnd nici-un conductor Inzestrat cu
lumina invtturei i moralei, persecutat in religia sa chiar
de guvern i fcndu-i-se toate greutAtile, el nu a putut a nu
impArts dela turci o multime de superstitii unele mai ri-
dicule decAt altele i abateri dela asezdmintele bisericei cres-
tine, des el in sirnplitatea sa crede eh tot ce au deprins dela
strini este tot bun si rnntuitor.
Lui id place libertatea eonstitutional a Romniel, dar
in curnd se va vede cA acest bine, va fi spre mai mare
stricare a sa, daca oamenii in drept atAt civili ct i biseri-
cesti nu-i vor arilt.adevrata cale a liberttei.
Trecut dinteodat dintr'un regim de apsare la o li-
bertate ash de mare frd ca el s poat apreci i juclec
acest bun, va cde in alt rau, de aceea trebue a-I aveh .sub
deaproape privighere spre a nu abuz de libertate, Ora ce
cu timpul singur va pute judech ceea ce este de folos.
Spre dezonoarea natiei i a legilor trei, s'a strecurat
cAtiva notari tocmad in comune bulgare si ruse, care nu
cunose nici legile trei, nici limba romn insusit
niste dreptari pe cari nu le pot ave.

www.digibuc.ro
 144

Ash s'a gasit un notar care s'a dus si a sigilat o bise-

rica, pe urma vaznd ca aceasta nu este de competinta lui,
a desigilat-o dar amenintnd pe locuitori ca-i va trimete
su rgun.
nUn alt notar vazand ca comuna votase un mic salar
pentru preot, si la care el se opusese, a chemat pe preot
aparte si ia zis: ca el a stdruit pentru a-i face salar, si GA
preotul la rndul su trebue sd-i fie recunoscator. Preotul
1-a intrebat, ca ce recunostint s aibd care el? Notarul i-a
raspuns ca jumatate din salar sa-i dea lui. Preotul i-a ras-
puns ea aceasta nu o poate face fiind si el orn sarac. Atunci
notarul a inceput a-I ameninth e va lucr In ash mod Meat
II va trimete surgun si c dnsul are tot at:Ma putere ea si
prefectul. Sunt si alti notari cari fac multe greutati preotilor ;
timpul ii va descoperl. Oricht de apdsat era poporul crestin
si clerul sub guvernul turc, suferih mai cu ingaduinta aceste
loviri in religie stiind c-i veni dela un guvern strain de
el si prin nationalitate 0 prin religic, insa dela guvernul
roman nu s'a asteptat la aceasta. Acestea mi s'au supus de
care locuitori in mai multe comuni si multi au aratat regret
dupa administratia turceascd.
,Poporul nu cunoaste legile tarei si orice rat] intampin
da asupra autoritatii civile si bisericesti.
Dacd guvernul nu va da sprijinuli ajutorul sau celor
apasati si nu va peclepsi pe cei vinovati, lesne se poate ve-
doh la ce capat vor es'i lucrurile.
nIn revizia mea m'am intlnit cu un scapet din Galati
vagabonclnd prin Dobrogea; am intrat cu el in conversatie,
mi-a spus ca a venit din Basarabia dela comuna Cismele si
s'a stabilit de chtvh timp in Galati; acurn ins voeste a se
permut in Dobrogea, si ca, si- a gasit loc indernAnatec la
Isaccea. Intre alte vorbe ce am vorbit cu el despre scopisrn,
i-am zis in deradere: fiindca tineti ash de mult la scopism,
de ce nu scopiti 0 pe jidani? El mi-a raspuns ea jidanul, orice
i-ai face, el este tot jidan. Pe urma 1-am intrebat de ce nu
ti-ai ales un alt oras precum este Tulcea sau Chiustendgia
unde populatiunea este mai mare 0 mai cult? El mi-a Ids-
puns cd pentru el Isaccea este locul mai favorabir fiindch
crestinii sunt mai simpll si ch. acolo poate tral mai bine.

www.digibuc.ro
 145

Prin urmare scopul sal se poate vedeA foarte usor, adicA

scopismul : un orsel mic, nebgat in seam poporul simplu,
care nu cunoaste deloc uneltirile scopitilor ; aicea in curnd
el isi va form o bunA societate de scopiti ademenind dup
metoda lor feluriti oameni de ambele sexe. Scopitii din toate
trile sunt goniti ca criminali, la noi ins nu le zice nime-
nea nimic.
Eu VA rog a inter veni cAtre guvern spre a nu toler
de loc trecerea scopitilor si stabilirea lor in Dobrogea.
Incheind cu aceasta 6, daca guvernul nu tine seam
mai IntAiu de institutiunile religioase ortodoxe ale trei si tre-
buintele locale, bine inteles cA studiate deaproape si cu mult
luare aminte, pedepsind rul si remunerAnd hinele ori in ce
ramur a societatei, cu toatA bunavointa si cheltuelile ce
face nu va ohtine rezultatul dorit.
Acestea cu supunere aducndu-le la cunostinta Prea
Sfintiei Voastre, V rog a inter veni la guvern spre a da cu-
venitele ordine autorittilor civile dobrogene, iar pe dealt-
parte a lu msurile ce veti crede mai nemerite pentru in-
struirea preotilor si cultura poporului.
Revizor ecleziastic,
(s) Arhimandrit Ieronim $tefeinesou.

Cele mai multe din socotintele acestui raport,

apoi, P. S. Sa in interesul propgsirei bisericei si cle-
rului dobrogean le si traduse in fapt prin grabnicile
mgsuri luate ea : reclgdirea vechilor biserici, in-
zestrarea bisericilor cu odoarele, vestmintele si cgr-
tile de ritual trebuincioase, instituirea epitropiilor
bisericesti, disciplinarea clerului si altele.

Pe ziva de 31 Octombrie 1,879 arhimandritul

Ieronim Steflaescu, dup o scurt dar demn func-
tionare, demision din postul de revizor eclesiastic
al Dobrogei si in loeu-i P. S. Iosif intrl prin de-
cretul episcopal No. 600 din acelas an pe arhiman-
dritul Chiriac Nicolau, care functiond Ong in
5142 10

www.digibuc.ro
 146

ziva de 1 Aprilie 1880, cnd revizoratul ecleziastic

al Dobrogei se si desfiint6.
In urma inspectiunitor fcute si de acest al
doilea revizor at bisericilor din Dobrogea, iat ce
constat'a si P. C. Sa prin raportul sA,u No. 20 din
1 Ianuarie 1880 ctre chiriarhia Dungrei de josi:
Fcnd revizie bisericilor i clerului din plasa Silistra
Nola, judetul Constanta, cu respect aduc la tunotinta Prea
Sfintiei Voastre urmdtoarele :
In aceastA plas sunt 1.5 biserici in cari se face sfnta
liturgie, iar la 5 lipstnd-le prestoalele se efectuiaz serviciul
religios fdrei a se liturghist. Din acele 15 biserici 9 sunt in
bun stare avndu-i cldirea de piatrA i mai tot serviciul
trebuincios, cu exceptii de ctevA cari au lips de complectul
crtilor trebuincioase i anume:
t. Biserica romnd din satul Ostrov cu o populatiune
de 293 familii; dupA reparatia ce i s'a fcut bisericei, este
cea mai bun; se servete de 2 preoti i un dascal; salaritle
lor sunt dup angajamentele ce le au cu locuitorii, cari echiva-
leazd la 35 galbeni de fiecare pe an, iar capitalul ce posedd
biserica in prezent este de 90 franci.
2. Biserica bulgar din comuna. Almanl cu o popu-
latiune de 385 familii numai bulgare ; e servitA de 2 preoti i
1. clascal, cari sunt salariati de locuitorii de acolo dup an-
gajamente, echivalnd la 65 galbeni de fiecare biserica anual,
iar capitalul bisericei, dup cum rezult din condica de ve-
nituri i cheltueli, este de 400 franci.
3. Comuna Grlip are o biserica bulgard cu o popula-
tiune de 200 familii ; se ser vete de 2 preoti i un dascal,
din cari preotul mai batrAn este roman, iar al doilea bulgar.
Aceti preoti indeplinesc serviciul divin i la o biseria din
o ctund megiee cu 60 de familii bulgare. Salariile lor dupd
angajamentele ce au cu locuitorii echivaleazd la cte 60 gal-
beni de fiecare biserica, iar capitalul bisericei este 494 frarfci
i 50 bani.
4. In comuna Bugeag este o bisericA romng cu o po-
1) Arhiva episcopar Dosarul 18/1879.

www.digibuc.ro
 147

pulatie de vr'o 70 familii, din cari o pic, parte sunt bulgari.

Se servete de 1 preot i 1 dascal, romni. Salariile lor dupd
angajamentele ce au cu locuitorik se urca la 70 galbeni de
fiecare pe an. Capitalul bisericei constatat dupd condic este
de 95 franci.
5. Comuna Calnia cu o populatie de 170 familii, are o
bisericd bulgard ; se servete de 1 preot 0. 1. dascal salariati
de locuitori, dupa angajamente, cari echivaleazd anual la 100
galbeni de fiecare. Capitalul constatat la aceasta bisericd este
de 319 franci i 60 bani.
6. Comuna Demircea cu o populatie de 45 familii, are o
bisericd bulgard ce se serva5te de 1 preot i 1 dascAl roman
din satul Cuzgun, ce este in apropiere i unde nu existd
bisericd, fiind arsd in timpul rdzboiului, dupg cum se descrie
mai jos. Clerul este salariat de locuitorii ambelor comune,
echivalnd la 45 galbeni de fiecare pe an. Capitalul bisericei
este de 60 franci.
7. La comuna Bettie e o populatie de 130 familii; are
o bisericd romnd ce se servete de 1 preot i 1 dascal,
de0 mai este un preot bdtrn ca de 65 ani, ins fiind argosit
de mai mult timp de cdtre mitropolitul grec pentru reaua sa
purtare, ce nu 0-a corectat-o nici pnil acum, nu are nici-
un amestec la aceastA bisericd. Clerul este salariat de locui-
tori dupd angajamente cari echivaleazd la 50 de galbeni
de fiecare pe an, iar cu a treia parte din subventie se intre-
tine preotul bdtrn. Capitalul acestei biserici dup artarea
epitropului este de 200 franci.
8. Comuna Oltina cu o populatie de 150 familii romne,
are o pisericd ce se serve0e de 1 preot i un dascal, salariati
de locuitori, dupd angajamente, cari sd urcd la 60 galbeni
pentru ambii anual; capitalul ce posedd biserica este de 200
franci, lush' dati cu imprumut pe la locultori de ctre un fost
vechiu epitrop, dupd ardtarea noului epitrop, car uia i s'a pus
inaatorirea ca imediat sd incaseze acei bani cu profitul lor de
pe la locuitorii debitori.
9. Biserica din comuna Satu-Nou cu o populatie de 100
farnilii romne, se servete de un preot i un dascal, salariati
de locuitori dupd angajamente cari echivaleazd la 70 galbeni
anual pentru ambii. Capitalul bisericei constatat este de 100

www.digibuc.ro
 148

franci. A cest cler indeplinete serviciul i la biserica din satul

Prjoaia, ce are o populatie de 17 familii.
10. La comuna Coziugea cu o populatiune de 134 farnilii,
din care 68 familii romne, iar restul turci, are o bisericg
din nuele, foarte ordinard, acoperitg cu stuf; se servete de
un preot i un dascal cu subventia dela locuitori echivalnd
pentru ambii la 50 galbeni anual. Acest der servete i la o
bisericg din o ctung megie0, numit Cc 41a. Capitalul bise-
ricei constatat e de 300 francir.
11. Biserica din comuna Lipnita este construitg din
nuele, acoperit cu stuf; are 110 familii numai bulgari i se
servWe de 2 preoti i 1 dascal bulgari, salariati tot de locui-
tori, cari echivaleaz, la 30 galbeni de fiecare pe an. Capi-
talul acestei biserici constatat in prezent este de 240 franci.
12. La comuna Para-Chioi cu populatie de 100 familii,
e bisericg romn., construitg tot din nuele i acoperit cu
stuf. Serviciul divin se efectueazg de 1. preot i 1 dascal cu
subventie dela locuitori, care in bloc echivaleaz, anual la
70 galbeni; capitalul ce poseda in prezent aceastg biseric
este de 230 franci; locuitorii acestei comune, dupg cum am
vgzut, sunt decii ca in prirnavara sg inceap cldirea unei
noui biserici, avnd dej strns parte din material.
13. Comuna Caranletc, cu 45 familii romne, are o bi-
sericd asemenea din nuele i acoperit cu stuf, insg cu desg-
varire ruinatg, O. la care serviciul divin se efectueazg de
clerul din comuna Para-Chioi. Aceastg bisericg nu are nici
un capital.
14. Comuna; Altman cu o populatie de 75 familii, are
biserica romn, construit, asemenea din nuele vechi
acoperit, cu stuf; se servete de un preot i un dascal,
salariati de locuitori dup, angajamente cari echivaleaza la
50 galbeni pentru ambii anual. Aci s'a inceput cladirea unei
noui biserici din material nearzator (de piatrg); nu are insg
nici un capital png in prezent.
15. Comuna Mrleanu cu o populatie aproape de 100
familii romne are biserica construitA din nuele, in stare cu
totul deplorabil; servete un preot cu un dascal, salariati de
locuitori dup, angajamente, ambii cu 50 galbeni anual, socotit
acetia in proclucte i alte inlesniri. Capitalul acestei biserici

www.digibuc.ro
 149

constatat a fi de 216 franci, este dat cu dobAnda pe la locui-

tori de vechiul fost epitrop, mns acestui 11011 actual i s'au pus
serioas indatorire ea imediat s scoat acesti bani de pe
unde stie ch. sunt creditati.

Bisericile la cari serviciul religios se efectueaza frd

a se puled face sfeinta liturghie.
1. Comuua Galita cu o populatie de 60 familii bulgare,
are o micA bisericut construit din nuele, la care servaste
un preot btrn i un dascal cu sub ventie dela locuitori,
echivalnd pentru ambii la 40 galbeni anual. Capitalul acestei
biserici e constatat in prezent la 69 franci si 12 bani. Popu-
latiunea si-a exprimat dorinta de a incepe in primvara
anului curent cladirea unei noui biserici cu spesele lor, in-
zestrnd-o cu toate cele necesare, ea astfel s poat vede
ei in bisericA servindu-se sf. liturgie, cdci Ora acum sun t
ca i niste pagani.
2. La comuna Isichioi cu -o pbpulatie de 60 familii bul-
gare, este o bisericut construit din nuele, la cari serviciul
divin se efectueaz de acelas preot din Grlita ; nu am putut
s constat nici un venit la aceast biserie, i ad crestinii
si-au artat dorinta de a incepe in primvara anului curent
constructiunea unei noui biserici cu a lor cheltuial.
3. Biserica dela satul Cuind-Giuc cu o populatie de 50
familii bulgare este servit de preotul dela comuna Galita ;
biserica nu are nici un capital pnd in prezent.
4. Comuna Prjoaia cu o populatie de 17 familii ro-
mane are o mic bisericut construit din nuele i acoperit
cu stuf, la care serviciul religios se efectueaza de clerul din
Satul-Nou; att locuitorii cum si proprietarul din aceastA
comuna fac rugminte pentru instalarea unui preot, caruia
se obliga a-1 indemniz, cu un salar de aproape 80 galbeni
pe an, facndu-i i alte inlesniri.
5. Comuna Olga cu o populatie de 35 familii romne
are o mica bisericut din nuele i acoperitA cu stuf, iar ser-
viciul divin se efectueazg, de clerul bisericei din comuna
Cozlugea ; capital nu are nimic.
Totodatd respectuos mai aduc la cunostint, Prea Sfin-

www.digibuc.ro
 150

tite Stpne, 6, la comuna Cuzgun biserica a lost arsa de

Berchezi in timpul rezbelului din 1877-78 si locuitorii in pre-
zent, in urma sfatuirilor ce le-am dat, au strns un capital
de 700 franci, incepand si strngerea materialului necesar
pentru cladirea unei noi biserici in primvara anului curent.
Comunele Asarleic, Dobromir i. Ghiolpunar, cari sunt
populate de crestini ca la 140 familii, fiind foarte megiesite
cred a li sa da un preot, c5 , prin acest mod lesne se va putea
cenvertl crestinii la o adevaratA cale, putandu-se fn curand
a se construl si o biseric.
Cu asta ocazie am constatat ca preotii mai la toate bise-
ricile afar de cteva au dreptul a dohovnici, ins parte din
ei Indeplinesc acest mister cu aratare ca., arhiereul ce i-au
hirotonisit le-au dat binecuvntare ; dupg, cererea locuitorilor
imi permit a va propune Prea Sfintite Stpane ca s se
acorde dreptul de duho vnicie si acelor nreoti cari nu au
acest drept, de oarece unii au executat taina duhovniceasca
si intru cat acesti preoti merita a li se da acest drept.
Memenea am constatat ca la unele biserici lipseste sfin-
tele moaste la prestol, precum 0 la antemise Insa am intre-
buintat toate mijloacele de povatuiri si bung fatelegere, ca
In curand sa fie gata, cAnd inclat voi cere binecuvantarea
Prea Sfintiei Voastre a se sfintl.
Decretele de hirotonie sunt In regula si vizate de pro-
toierei.
Dupa instructiile ce am dat preotilor dela bisericile din
aceast plas, vad c, In prezent corespund datoriilor lor 0
serviciul bisericesc 11 indeplinesc In toat, regula cuvenit.
In tot parcursul rev iziei am cautat a sftui pe preotii
de a-si indeplini cu sfintenie datoriile lor, precum si pe popor
de a se supune legilor Orel, si invataturilor bisericei indepli-
nindu-si fiecare datoriile lor de buni crestini care biserica si
care der, iar acolo unde le lipsesc biserici sa contribuiasc
In unire pentru edificare de biserici, unde fn mai multe parti
a si fnceput a se strange bani i a se aduna materialul ne-
cesar pentru constructie.
Am mijlocit atat d-lor prefecti, precum 0 administra-
torilor de a da.ordine primarilor a prevede in budgetele
anului curent 1880 pentru der cte o suma, unde li s'a 0

www.digibuc.ro
 1.51

asigurat cAte de la 10 franci in jos pe lun de fiecare preot

dupg rnijloacele comunei.

Pentru ltirea credintei i intrirea bisericei i depr-

tarea tuturor superstitiilor i bigotismului ce exist intre mare
parte din locuitori, cred necesar inter venirea cAtre D-1 Ministru
de Culte, pentru a se da ordin prin D-nul revizor scolar
ctre invttori i institutori a face si dnsii predicile nece-
sare pe la biserici in toate duminicile i serbatorile ; indat,
dupg, sdrbtori nu voiu lipsi, Prea Sfintite Stpne, a incepe
revizia In plsile Hrsova i Medjidia, care iargi dup ter-
minare respectuos voiu prezent raportul meu detaliat.
Binevoiti, VA rog, etc.

Am reprodus In Intregimea lor aceste rapoarte

ale revizoratutui ecleziastic ca singurele acte In
cari se poate oglindl reala stare a bisericilor
clerului dobrogean In epoca episcopatului P. S. Iosif.

Din cele artate despre strea religioash a popu-

latiunei din Dobrogea pn in. timpul realipirii ei
la shnul Wei mume ( 7), am vhzut ch la aceasth
dath de mare inserantate, se ghsiau In. Dobrogea
117 (una suth seaptesprezece) biserici deservite de
151 (una suth cincizeci i unu) preoti, i anume :
36 biserici cu 40 preoti In judetul Kinstendge si 81
biserici cu 111 preoti In judetul Tulcea.
De asemenea am vhzut ch mai toate aceste bi-
serici se gsiau in as rele conditiuni incht nici ch se
puteh svrsl in ele dumnezeestile slujbe. Erau, pre-
cum se constath si din rapoartele revizorilor biseri-
cesti ai Dobrogiei, mici, intunecoase, lucrate din
lemn sau vhlhtuci i acoperite cu stuf i ash de in-
vechite i derpnate incht la inceputul administra-.
tiunei eparhiale romnesti de sub episcopatul P. S.

www.digibuc.ro
 152

Iosif, din totalul de 117 biserici existente pe atunci

in Dobrogea erau recunoscute numai 42 (patruzeci
dou) ca fiind in con ditiuni statisfctoare,
anume 17 biserici din judetul Kiustendge si 25 din
judetul Tulcea.
Lipsa santelor locasuri deci er din cele mai
ingrijitoare pentru populatiunea dobrogean . si de
aceea cleidirea de biserici sr, inzestrarea lor cu
toate ocloarele, criie, vestmintele i obiectele
trebuitoare cultului crestinesc a trebuit s fie
cea dintiu i mai de cptenie preocupare a epis-
copatului romn dela Dungrea de jos.
Clerul dobrogean de atunci, inc ls mull de
dorit cu privire la starea lui materiald, morald, si
culturalk din cauza relei administratiuni canonice
a chiriarhilor strini din Tulcea si a celui din Si-
listra, si de aceea ridicarea stetrei morale si ail-
turale a acestui cler, inteirirea demnifetfii si a ac-
tivitii in aceast nouet provincie romd-
neascet, er inc o preocupare de mare insemn-
tate pentru chiriarhul romn al. nouei eparhii dela
Dunrea de jos, preocupare care de tirnpuriu a
trebuit s fie deslegat prin msuri energice si se-
rioase, cari s indrumeze mersul afacerilor biseri-
cesti spre bine si spre propsire, att prin recldiri
de biserici cAt i prin regenerare i disciplinare lu cler.
Urmtoarele tablouri despre situatia numeric
a bisericilor i clerului din Dobrogea, intocmit dup
datele ce am gsit In lucrrile arhivei episcopale
din anul 1885 1), deci dare sfArsitul episcopatului

Rapoartele : No. 91 din 27 Martie 1885 al Protoieriei judetului Covur-

lui; No. 364 din 30 Aprilie 1886 al Protoieriei judetului Baila; No. 117 din
20 Aprilie 1885 al judetului Tulcea ; No. 460 din 19 Octonabrie 1885 al Pro-
toeriei jude.tului Constanta. (Dosarul No. 25 din 1885).

www.digibuc.ro
 153

P. S. Iosif, ne vor da msura s cunoastem i sta-

tistica bisericeascA a eparhiei Dunrei de jos de sub
episcopatul P. S. Sale.
Iath-le:
a) Situatia numericei a bisericilor i clerului
din judeful Tulcea
LOCASURI CLER
Plasi le .e .. OBSERVATH

Tulcea. . .. . 27 3 2 32 25 2 27 Din actele arhi-

Mcin . . . . 23 1 24 24 1 25 vei, nu s'a putut
pg max neanto -
Babadag. . . 31 4
S uli n a . . . . 7 7 12 12 riaOlor.
Total .. . . 88 7 3 98 105 3 108

b) Situapia numerica a biserictlor si clerului

din judeful Constanfa
LOCASURI CLER BISERICI CU ENORII
Plgsile
,-- = 1 =
E
.
Kiustengea . . . 3 1 4 6 6 2 1 1 4
Medgidia . . . 8 8 8 8 8 8
Silistra-Noug . . 21 1 22 18 18 15 7 22
Mrsova . . . 11 3 14 16 16 14 14
Mangalia . . . . 3 3 2 2 1 1 1 3
Total . . . 46 5 51 50 50 40 2 0 51

Deci, sub episcopatul P. S. Iosif, numrul bise-

ricilor dobrogene se sporise la cifra de 134 biserici,
din cari cea mai mare parte, prin reparatiuni mai
mult sau mai putin radicale si intructv4 prin noi
constructiuni, se gsiau In conditiuni satisfctoare
pentru svrsirea sfintelor slujbe. Pe 1ng5, acestea
mai erau apoi 12 case de rugciune si 3 biserici
monastiresti, cari toate in sum de 149 de sfinte lo-
casuri erau deservite de 158 preoti Intro care si 3
diaconi.

www.digibuc.ro
 154

Tot in aceast epoca, alre sfrsitul episcopa-

tului P. S. Iosif, iatA, care er i situatia bisericilor
clerului din judetele Covurlui i Bri1a cari dim-
preun` cu Dobrogea, alc6tuiau ca si ast6zi ter--
toriul jurisdictional al eparhiei Dunrei de jos" :
a) Situatia numericet a bisericilor i clerului
din judeful Covurlui.
LOCASURI CLER BISERICI CU ENORII
P1 4le g E. ...
.I., -
Siret 49 49 87 8 95 48 49
Prut
Horincea . . .
30
38 -- 30 37
38 37
37 30
37 38
30
38
Total . . . 117 1.17 161 8 166 116 117

b) Situatia numericet a bisericilor i clerului

din judetul
LOCAURI CLER BISERICI CU ENORII
E. 2 RD .NC
RI
E
MD
7
cts
2E 1.
2.5
CD
CC a 1

VAeni. . . 37 37 65 4 69 35 37
Balta . . . 16 16 22 22 16 16
Total . . 53 53 87 91 51 1 53

Totalizncl situatiile numerice de mai sus, ale

bisericilor i clerului din cele patru judete sau pro-
topopii ale eparhiei Dun`rei de jos, gAsim:
LOCA$URI C L ER BISERICI CU ENORII
Protopopiile
g gig g i; E .ra - 1 : :. a. ,.-
Covurlui . . . 117 117 161 8 169 116 1 117
Brila 53 53 87 4 91 51 1 1 53
Tulcea . . . . 88 7 3 98 105 3 108 98 98
Constanta . . 47 5 51 50 50 40 2 9 51
Total . . 304 12 3 319 403 15 418 305 4 10 319

www.digibuc.ro
 155

Deci dar, constattn c spre sfrsitul episcopa-

tului P. S. losif, eparhia Dunrei de jos ave, trei
sute patru biserici, dousprezece case de rugciune
trei biserici monastiresti deservite de patru sute
trei preoti i cincisprezece diaconi.
In epoca episcopatului P. S. Iosif, cea mai mare
parte din clerul i bisericile acestei eparhii ca in
tot restul trei erau intretinute de comune si de
obstia locuitorilor, i prea putine de stat.

Cu indatorirea de a trat despre celelate asezminte

culturale, administrative si bisericesti, atArntoare
de aceast eparhie n epoca P. S. Iosif, in alte ca-
pitole anumite, incheem cele ce preced prin urrn-
toarele cateva date despre viata i activitatea acestui
iscusit si bland. arhipstor, care cu rnult demnitate
a indrumat administratia bierieeasc a eparhiei Du-
nrei de jos ctre adevrata ei menire timp de
aproape seapte ani, adie dela 24 Martie 1879 pan
in ziva de 20 ,N oembrie 1886, cnd prin glasul ma-
relui colegiu electoral fu ales si ridicat la suprema
treptil de Mitropolit al Ungrovlahiei si Primat al
Romniei, unde pentru a doua oar se Oseste
astzi.
Inaltul ierarh al bisericei romAne, losif Gheorghian,
este fiu de preot s'a ndscut in Botoani, in ziva de 29 Au-
gust 1829. A fdcut stucliile in Iai. la coala ((Trei Ierarhi
i in Academie. Din tinerete a a vut o deosebitd inclinatiune
Care monahism pe care l'a i imbrtiat in anul 1846 cand
er in varsta numai de 17 ani. Tot in ace1a4 an pe ziva de
10 Decembrie, a fost hirotonit in diacon i trimis in servi-
ciul capelei romne din Paris, cu care prilej i desdvdr1
studiile pe lngd renumitii profesori dela Sorbona 1).

1) Cousin, Guizot, Michelet, Marc Girardin qi

www.digibuc.ro
 156

In anul 1863, intorcndu-se in tar, a fost hirotonit in

preot i intrit in functiunea de egumen al monastirei Todi-
reni din Burdujeni.
In anul 1865, a fost hirotonit in catedrala mitropolitan
din Iasi. ca arhiereu i apoi nurnit ca episcop al eparhiei
Husilor pe temeiul unui simplu decret domnesc, potrivit le-
gei domnitorului Cuza-Vod.
In anul 1879 a fost ales si mutat ca episcop al eparhiei
Dunrei de jos, pe care a pstorit-o cu mult interes, pang.
ctre sfrsitul anului 1886 cnd prin votul reprezentantilor
naliunei i bisericei noastre a fost ales ca haitropolit al Un-
grovlahiei i Primat al Romniei, in locul rposatului mitro-
polit Calinic Miclescu.
In aceast inalt demnitate a reprezentat biserica noa-
str pn in ziva de 1. Mai 1893, cnd slbit de puteri se
retrase prin demisiune si se asez in sf. monastire Cldru-
sani pentru linite, studii i indeletniciri pioase.
Dupd trei ani, i anume in ziva de Decembrie 1896,
dup retragerea fostului mitropolit Ghenadie. I. P. S. Iosif
primi s fie reales ca mitropolit al Ungrovlahiei, calitate in
care se gseste i astzi.
In afar de ocupatiunile impuse inaltelor demnitti ce i
s'au incredintat in biserica regatului Romniei, I. P. S. Iosif
s'a mai straduit i cu imboggirea literaturii noastre biseri-
cesti. O pr( dilectie deosebit a avut I. P. S. Sa pentru lucr-
rile vechilor istorici bisericesti pe care li-a tradus i tiprit
mai pe toate.
Pentru ale sale merite literare Academia Romn l'a
proclamat ca membru de onoare al ei si tot pentru aceleasi
merite i s'a dat frumoasa rdsplat Benernerenti clasa I.

17.
Alegerea i investitura P. S. Dr. Parthenin
ca episcop al eparhiei Dunrei de Jos
Prin alegerea si ridicarea P. S. Iosif Gheorghian
la inalta demnitate de mitropolit al Ungro-Vlahiei,
scaunul episcopal al eparhieiDun6rei de Jos devenind

www.digibuc.ro
Episcopul PARTHENIE S. CLINCENI
1886-1902

www.digibuc.ro
 1.57

vacant, marele colegiu electoral fu .convocat pentru

ziva de 10 Decemvrie 1886 spre a se proceda la
alegerea noului episcop al acestei eparhii.
In aceast zi, Mercuri, la ora 1 p. m., dupd
ce in prezenta PP. SS. membrii sinodali, a dom-
nului ministru de culte D. Slurdza si a mai multor
d-ni senatori i deputati se s'avAr0 cuvenitul Te-Deum
in catedrala mitropoliei din Capital, toti membrii
marelui colegiu s'au intrunit apoi In Thcalul adunrei
cieputatilor unde sub presedentia I. P. S. Mitropolit
Primat au procedat la alegerea noului episcop al
Dunrei de Jos % in u;rna creia P. S. arhiereu
Partheniu Clinceanu-Bcoanul, a fost proclamat
ales ca episcop al Dunrei de Jos 2).
Noul ales rosti atunci urmtoarea cuvantare:

Inalt Prea Sanfite Stetpdne,

PP. SS. Membri,
Domnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Actul ce afi seivrsit azi in favoarea mea
este prea mare, momentul prea solemn, pentru
ca eu set pot reimeine nemiscat. Votul D-voastre
m'a culmat de onoruri ; le primesc cu bucurie
vet mulfumesc cii recunostinfet, pentru cet ele "irni
impune o grea sarcind, imi confiazei o mare
misiune. Deferenta D-voastre pentru mine o con-
sider ca expresiunea celui mai inalt interes ce
9 Tot ta acea sedint4 marele colegiu a racut i alegerea noilor
episcopi ai eparhiilor Rinanicului Noului Severin i Husi1or, cari Anna-
sera vaeante prin demisiunile PP. SS. Iosif
2) Rezultatul scrutinului fu: volanti, 224 ; raajoritatea absolutrt, 130;
buletine albe, 22.
Au Intrunit: P. S. arhiereu Partheniu C1inceanu-BAcrtoanul, 195
voturi; P. S. arhiereu Inochentie Ploesteanu, 6 voturi, si P. S. arhiereu
Calistrat Orleanu, 2 voturi.

www.digibuc.ro
 158

D-voastre pdstrag pentru propd0rea i buna

stare a Wei si a Bisericei romelne.
Fiu al poporului, eu de mutt am legat in
sufletul si inima mea iubirea de Wei cu iubirea
de libertate iubirea de libertate eu iubirea de
ordine si stabilitate. Pe aceste sentimente voesc
sd edific cu D-voastrd templul credintei si al
aspiratiunilor strdmoilor nostri. Dacd marele
Colegiu al Eclesiei autocefale romdne ortodoxe
a cdutat o fortd in mine, alesul sau la scaunul
episcopiei Dundrei de Jos, apoi va rog sa credeti
cd va gsi o vointa nestramutata pentru impli-
nirea datoriilor ce-mi imipune sarcina ce ati bine-
voit a-mi -incredinta.
Tron, Constitutie si Biserica sunt temeliile
puternice ale Wit mele. Voiu servi cu credintd
tara ; voiu fi devotat Tronului ; voiu lucr& din
rdsputeri pentru impleIntarea dreptei credinte In
suflet i inima poporului romn si voiu ave& o
mare recunostinta pentru acea pleiadd de bdr-
bag cari, in timp de o jumdtate secol, au lucrat
pentru ridicarea tarii, trecdnd-o dela vasalitate
la independent& si dela independentd la Regal.
Multumind marelui colegiu de inalta Were-
dere ce a avut in mine, dati-mi voe set strig cu
D-voastrd :
Trdiased Romelnia!
Trdiascd M. S. Regele si M. S. Regina!
Trdiascd marele colegiu electoral".
Dupa ce marele colegiu fcii i alegerea noului
episcop al eparhiei Husilor In persoana P. S. arhie-
reu Silivestru Pitesteanu, i cea a noului episcop
al eparhiei Ramnicului Noului Severin In persoana
P. S. arhiereu Ohenadie Craioveanu, apoi I. P.
S. mitropolit pre5edinte, declara sedinta colegiului
Inchis`.
Vineri 1.2 Decemvrie, fiind ziva hotdrit6, pentru

www.digibuc.ro
 (59

Investitura PP. SS. episcopi alesi la eparhiile Ram-

nicului Noului Severin, a Husilor si a DunArei de
Jos, intr'un mare cortegiu 1) PP. SS. LL. sunt con-
dusi la palatul regal, unde i intampinA adjutantul
de serviciu, prefectul palatului i alti adjutanti regali.
ln sala tronului se aflau: PP. SS. membri ai
sfntului Sinod, ministri, reprezentantii adu-
nArilor legiuitoare, d-nii presedinti i d-nul pro-
curor general ai naltei curti de casatie, d-nul pre-
sedinte i procuror ai mnaltei curti de compturi,
d-nul primar al capitalei, d-nul general coman-
dant al Corpului II de armat'd cu d-nii generali
sefi de corpuri din capitalA, si altii.
Apoi, M. S. Regele, precedat de d-nii adjutanti
si de d-nul prefect al palatului, isi face intrarea In sala
Tronului, unde i dupA, care adjutantul de serviciu
introduse pe rand, pe cte. unul din PP. SS. epis-
copi
Dup5. ce P. S. Partheniu fu condus In fata tro-
nului, I. P. S. mitropolit al Moldovei i Sucevei
inmanand M. S. Regelui toiagul scaunului episco-
piei DunArei de Jos, zise:

Sire,
Scaunul de episcop al Dunarei de Jos a
ramas vacant prin "inaltarea la scaunul de Ar-
hiepiscop i Mitropolit al Ungro-Vlahiei, Primat
1) Cortegiul, potrivit unei anumite programe a eerernoniei acestor
fuvestituri, pomni fn ordinea urmAtoare : 1) D-nul Prefect al P.olitiei, 2) Dour).
plutoane din regimentul 2 roiori, 8) TrAsura Curtii Regale en IL PP.
SS. Mitropoliti, 4) Tflisura Curtii Regale cu PP. SS. Episcopi alei la
eparhiile Rmnicului i Huilor, 6) Trsura Curtii regale eu P. S. Episcop
ales la eparhia Dunrei de Jos, 6) Doukplutoane din regimentul 2 roiori
2 ofiteri ai eseadronului de escortft cari insotiau pe lturi lrsurile
curtii:regale.

www.digibuc.ro
 160

al Romeiniei, a Ina lt Prea Seinfitului Petrinte

Iosif.
In ziva de .10 Decemvrie, colegiul electoral,
prevetzut de lege, a ales la acest snt scaun pe
Prea Snfitul arhiereu Parthenie Beicetoanul.
Majestatea Voastrei a bine-voit a 'inteiri prin
decretul Seitz aceasta alegere.
Viu dar cu respect, Sire, set Vet rog set dafi
P S. printe Parthenie "investitura de episcop
al Dunetrei de Jos".
Atunci Majestatea Sa remite noului ales toiagul
episcopal, adresndu-i urmtoarele cuvinte:
Incredinfez Prea Snfiei Tale crja episco-
palet pentru a petstori turma eparhiei Dunetrei
de Jos".
P. S. episcop Partheniu, primind crja psto-
ral, rgspunse:
.Sire,
Votul marelui colegiu al Bisericei noastre
m'a trimis set primesc asteizi din mdinile Ma-
jestafii Voastre toiagul petstoriei peste eparhia
Duneirei de Jos ; Il primes cu umilinfet.
El "imi este mndoit de scump : inti, pentru
ca Imi det o autoritate spiritualet asupra acelei
eparhii care a avut fericirea set fle condusa de
acel Prelat, a carui bunettate i bland*, ale canzi
virtufi i sentirnente religioase i ale cdrui fapte
patriotice i nafionale a fetcut pe nafiune set-1
cheme la tronul primafial al Bisericei romne;
al doilea, pentru cet eparhia Dunarei de Jos
cuprinde'in sine i ciCea provincie care ne arnin-
te?te laurii i gloria ce Majestatea Voastret ai
cules pe amelndouet laturile Duneirei.
Aceste cloud umprejuretri Imi indica, Majes-
tate, intr'un mod viu linia de purtare ce trebue
set fin ca episcop succesor al unui beirbat, care

www.digibuc.ro
 161.

a cules cele mai cetlduroase manifestatiuni de

iubire dela credinciosii eparhiei sale si ale tetrei
intre i.
el mai mic intre cei chemafi la conducerea
netvei Bisericei romane, eu nu voiu uit cet scau-
nele eparhiilor acestei Biserici au o istorie, care
compune istoria Bisericei romelne si care se iden-
tified In corp si in spirit cu istoria poporului
roman.
Aci este celmpul de activitate al episcopatului
roman si aci el trebue sd lucreze eu sufletul si
cu inima, ca set facet a nu se citi in istoria Ord
deceit fapte metrefe, virtufi religioase, nationale
si patriotice, si sunt convins, Majestate, cd Tara
si Biserica lucreind pe aceast cale, merg im-
preunet la mdrire.
Promit dar, inaintea Majestdfii Voastre, a
membrilor santului Sinod si a reprezentantilor
nafiunei cei voiu pune in serviciul Tdrei si al Bi-
sericei romeine toata activitatea si flinfa mea.
Credinta si devotamentitl ce datoresc Tetrei,
datoresc si Majestetfii Voastre, carele necontenit
cugetati, necontenit lucrafi la metrirea si la ink I,
rirea acestui de Dumnezeu binecuvantat regal al
Romaniei si a seintei Biserici ortodoxe romane.
Tretiascei Majestatea Voastre i !
Trdiascd M. S. Regina !
Tretiascet Romania !"

M. S. Regele, apoi, tint. nouilor PP. SS. Epis-

copi investiti o vie cuvantare despre rostul chenfarii
episcopale, si intre altele, adresandu-se si P. S. Par-
theniu, ii zise:
Fericit esti Prea Sfinfite, episcop al Dundrei
de Jos, de a peisi pe urmele a doi pastori vred-
nici si cuviosi, cari au setdit in aceastet eparhie
seimeinta credintei celei adevetrate.
5442 11

www.digibuc.ro
 162

Geisesti dar, Prea Santite Peirinte, un ogor

pregettit.
Sant convins ce& vei pune in lucrarea lui
toatei osardia i steiruinfa pentru ea sec produce&
roadele cele mai bune, cari retspeindindu-se in
eparhia Ta vor contopi cu deseiveirsire tinuturile
noastre de pe ameindouct Ornburile Duneirei
de Jos".
Terminndu-se1) solemnitatea acestor investituri,
PP. SS. ierarhi furl condusi In aceeas ordine, cu
acelas ceremonial si In suaetele clopotelor tuturor
bisericilor, la catedrala mitropoliei din Capita la, uncle
se savarsi cuvenitul Te-Deum de multumire.

18.
Administratia eparhialit sub episcopatal P. S.
Dr. Partheniu S. Clinceni.
Anavzut ca spre sfarsitul anului 1886 o Rolla
schimbare se face In conducerea destinelor eparhiei
Dunarei de Jos.
In locul P. S. losif Gheorghian, ales si ridicat
pe scaunul de Mitropolit Primat al tarei noastre,
marele colegiu electoral alege ca episcop al Dunarii
de Jos, pe P. S;Partheniu Clinceni, care, In adevilr
dup5, augustele cuvinte ale M. S. Regelui, gsi spi-
ritualul ogor al Drtnrei de Jos pregAtit deja de
66,tre cei doi 'uLipastori, repausatul Melhisedec
I. P. S. Iosif. Urnah deci pentru P. S. Sa inalta
sacra datorie de a sera-L.1h si cultivk In poporul dela
Dunrea de Jos, adevratele si curatele simtiminte
1) No arthni parerea de nu a nu am. putut ave la Indemnii oars
care notite si despre instalarea P. S. Partheniu In scaunul rosedintei sale
episcopate din Galati.

www.digibuc.ro
 163

crestinesti si cet6tenesti, mai ales in Dobrogea, unde

nevoile religioase, culturale si morale Inca reclarnau
grabnice msuri i mari sacrificii.
In primul rand; cu toate imbunaiatirile aduse,
sub episcopatul P. S. Iosif, bisericilor vechi existente
la realipirea Dobrogei, totus multe din. aceste sfinte lo-
casuri inca rAmasera improprii pentru inchinarea lui
D-zeu. Populatiunea dobrogeana inmultindu-se
cultivnclu-se cu timpul sub binefcatoarele raze ale
drepttii si civilizatiei stapanirei romnesti,
resimti acum prin ea Insasi nu numai lipsa de
biserici dar i trebuinta neaparata de a inlocui bise-
xicutele i casele de rugaciuni vechi, joase si nein-
capatoare cu niste locasuri cat mai marete si mai
demne pentru inchinarea, lui Dumnezeu.
Pe de alta parte, la inceputul anului 1886, in
urma hotarirei guvetnului nostru de a se da pamnt
in Dobrogea tuturor Romanilor cari vor vol sa se
aseze in aceast A. provincie, incepe a veni aol multime
de romani de prin judetele: Braila, Covurlui, Ia lo-
mita, Ramnicu-Srat, Buzau, Arges, Teleorman, Vlasca
ba Inca si de peste munti.
Acesti noi impmnteniti dobrogeni se asezara
neaparat in vechile vetre ale satelor parasite de
Turci sau Tatari Inca de pe vremea rgzboiului. Prin
aceste asezari romnesti in Dobrogea, vechile sate
parasite, ca i pgrtile ce fusesera locuite de Turci
isi schimbara cu desavarsire inftisarea lor,
caci pe ruinile satelor turcesti sau tataresti, se infi-
intara sate romnesti In care urmh sa se ,introneze
viata si moravurile romnesti i crestinesti.
Din nefericire bas, in aceste noui sate rom-
nesti Du se gsia nici preot, nici biseric i bietul

www.digibuc.ro
 164

^roman 'emigrat si asezat in. Dobrogea tria, dup

'Volta !ca in Ora pgttilor"..
Satele romnesti Techi si bstinase ear preoti si
bigerici .se gsiau cele mai multe in dealungul Du-
deci in deprtri prea mari de nouile sate
unde se asezarg romnii de curnd veniti. Faptul c,"
pe aci, dnsii nu anziau, Duminica i srbtorile, nici
toaca, raci rclopotul bisericei i nici glasul preotului,
asa, precum erau deprinsi In vechile lor sate printesti
str'mosesti de unde at plecat, Ii nemultuniau mutt.
Ilmneau mhniti i indurerati Ong, in adn cul
suftetului And se vedeau lipsiti de sfatul preotului
ifi toate nevoile vietei lor ; iar cnd prevedeau
in nouile lor sate, departe 1de vetrele i aminele
lor printesti, vor fi primejduiti chiar s moard ne.
Mrtftrisiti i neimprtsiti, ba ine s, fie si inmor-
MaTtati fr preot, cazuri triste de cari s'au si in-
tmplat, poi tnguirea lor era sfsietoare iar am-
rcidnea 'li Umplea sufletul..
Este trednic de notat faptul c" pn in anul
1894 chiar, tn intreaga plash" Mongolia nu se gsi
dect un singur preot, care vi el era chemat si hr-
tuit tecontenit pe drumuri, din sat in sat, pentru
nevoile religioase ale populatiunilor crestine din
aceast plas.
Aceast, lips de preoti si de biserici impunea
chiriarhului arnrei de Jos marea sarcin, de a le
trimite pstori duhovniceSti, al cror apostolat in
aceste prti era, de cea mai fnt i mai grabnic
trebuintl, nu numai in a se osten i. indemnnd. st-
ruitor pentru zidirea de biserici i spre a indeplin
hevoile religioase in popor, dar i spre a intrl. cre-
Nita si a inrdcina dragostea de nearn si a legii
strmosesti.

www.digibuc.ro
 10
De aceea P. S. Sa, i,neredintanduise prin rope .
titele sale vizite canonice despre reaia Stare religir
oas6 a populati.unei dobrogene, in special, constatand
nevoile a avizat la mAsurile.de indreptare,si reztittatul
definitv fu cg," pe de o parte s'au zidiat si s'aul reoonj,
struit multe biserici in Dobrogea, si anume',vr'o 58
in judetul Tulcea si veo 40 in judetul. Constanta,,
iar pe de altg parte au fost hirotniti multi preotti
cu cari s'au putut face preinItAnapinare si s'a putat
aduce o in.dulcire nevoilor religioase si 'morale ale
poporului dobrogean, cu toate eg, pe ici pe col. au
mai ramas comune lipsite del preoti i de biserioili
dupg, cum vom vedea , ' '., I. r

In cleosebi, sub episcopatul P, S. 15artheniu) Oi

prin ale sale struinti, in interesul propsirei!stgrei
religioase si morale a, populatiuniii3 dobrogene+ se
num si. un predicator ambulant pentru iqtreagta .

Dobroge, care in persoana d;lui -loan lUgur5,

functiong dela 1 Aprilie 1890 si panl in wail], 1891,
cu indatorirea de a predica prin biserioile i sAtele
dobrogene inv64atura evangelicg spre bitele si spre
folosul sufletese al multimet, .( . -
. 1 A

In decursul anului 1891, se mai adangi numirea

unui al doilea predicator in Dobrogea, in persoana
pgrintelui G. Andreescu2) cu insgrcinarea de a predieit
in Duminici si srbgtori prin bisericile si satele
din judetul Tulcea, In timp ce celui dintai, d-lui
Ioan Magura, i se 1gsase sarcina de a predica prin
bisericile si satele din judetul Constante).
Amndoi acesti predicatori se achitarg, de mi-
1) AstAzi avocat in Galati.
2) Fost slujitor al catedralei eptscopale qi mai apoi la biserioa Vo-
vedenia" din Galati.
2) ,leeastgt functiune er plAtia de Ministerul cultelor cu BOO lei lunar

www.digibuc.ro
 166

siunea lor de a Invata si lumina cutreerand Dobrogea

pana Iti anu11894, cand pr. Andreescu ramase singur
ca predicator al Dobrogei ODA mai tarziu.
Nu mai putin P. S. Partheniu a lucrat si a
luptat pentru garantarea respectului, disciplinei
bunei randueli din partea tuturor celorlalte biserici
ale comunitatilor strine aflate n cuprinsul juris-
dictional al eparhiei Dunarei de Jos, si mai cu seama
din partea comunitatilor grecesti, cari nazuiau la
nesupunere fata de chiriarhia romaneascd. Cestiunea
bisericei comunitatei elene din urbea Sulina, ridicata
de P. S. Sa In Senatul Wei noastre, 1-a caracterizat
ca pe un aparator zelos al drepturilor bisericei
al episcopatului roman.
In general, situatia generala a parohiilor biseri-
cilor si clerului din eparhia Dunarei de Jos, sub
episcopatul P. S. Partheniu, intocmita dupa datele
confirmate de sf. Sinod In sedintele sale dela 8 si
9 Decemvrie 1888 se poate vedea din tabloul de pe
pagina urmatoare.
Aceasta situatie generalg, tot In timpul episco-
patului P. S. Partheniu, cu timpul se spori asa, fel
cu prilejul promulgarii legei asupra clerului
mirean" din 1894, numarul bisericilor parohiale
filiale din eparhia Dunarei de Jos, atingiau urma-
toarele cifre :
BISERICI PAROHIALE BISERICI FILIALE

PROTOPOPHLE o
"Cd
TOTAL .0 TOTAL

Covurlui 17 56 73 6 38 44
l3rila r 10 55 65 2 6 8
Tulcea 11 69 80 3 7 10
Constanta . . . 7 Z..0 57 2 5 7
Total . . . 45 230 275 13 56 69

www.digibuc.ro
 SITUA TIA NUMERICA
A

bisericilor i clerulai din eparhia Duniirel de Jos in timpul episcopatului P. S. Partheniu.

PAROHII ENORIASI BISERICI PREOTI PREOTI DIACONI 7g;

ORTODOXI PAR0HI AJUTiTORI
PROTOIERIA 0 a.4 0
ed
ep c.
-
E. g2 E, .0 t E. ,4 v [. A t. ';E. A
a 4 g e. (EE v. Z a z a x a cq (E2. Cw

Covurlui .. . . 12 41 53 5 006 13 732 18 738 22 95 117 12 41 53 14 23 37 2 2 68

Braila 7 51 58 5 217 12 733 17 950 11 59 7 7 51 58 14 19 33 2 2 17

Tulcea 9 55 64 4 411 0 238 13 649 14 76 91 9 55 64 10 4 14 8 8 22

Constanta . . . . 35 42 2 649 8 506 11 155 13 50 63 7 35 42 7 15 22 8 8 4

Total . 35 182 217 17 283 44 209 61 492 60 280 340 35 182 217 45 61 106 20 20 111

www.digibuc.ro
 168

Urmnd s arAtdm in alte anumite capitole starea

diferitelor asezminte biserice0 din timpul episco-
patului P. S. Parthenie, incheidm cele ce preced prin
urmstoarelo ct,evh, notite despre viata i activitatea
P. S. Sale:
Acest ierarh al Bisericei noastre s'a nascut in satul
Clinceni. plasa Sabar, judetul Ilfov, in ziva de 10 Octom-
brie 1847, si este fiul preotului Stancu Nicolae, slujitor al
bisericei din aceeas localitate.
Familia P. S. Sale este originarg, din judetul Dolj.
Primele notiuni de cetire le-a dobAndit dela tatl su,
cu litere cirilice; rugciunile le-a invtat pe lAngd dasclul
Cglin dela biserica Ghencea din Bucuresti, iar invtAmntul
primar 1-a inceput in scoala din sat ul su natal, unde fratele
su Alexandru erg, invtAtor, dupg, care in anul 1859 a fost
adus in Capita/A si inscris la scoala primard din culdarea de
verde", uncle a terminat clasele primare.
Copilul Petre dupg, cum se numeA din botez inc
de mic ardtA inclinAri spre cele bisericesti, pentru care tatl
sat], destinndu-1 misiunei preatesti, il i inscrise la SeMinarul
Central din Bucuresti, ale cArui cursuri le terming, in anul
1868. Apoi s'a cAstorit i s'a hirotonit diacon in acelas an
(30 Noembrie) pe seama bisericii Mihai-Vod din Capitald.
Intre anii 1870-1872 a urmat cursurile facultAtii de
litere. Rdmas vAduv, si-a cdutat consolarea in studii, j dupg
ce s'a prezentat in anul 1873 la concursul pentru o bursA de
studiul teologiei, obtinnd-o, s'a:dus la facultatea teologic din
Atena, de unde dupg, 4 ani s'a reintors in tard cu titlul de
licenfiat in teologie.
Dup cAtevA luni, a fost tuns in rasofor pe ziva de
22 Decembrie 1877 in catedrala metropolitanA din Bucuresti;
pe ziva de 25 Decembrie- a fost hirotonit in preot de cdtre
reposatul mitropolit primat Calinic, iar la 31 Decembrie fu
prohirisit protosiiighel al rnitropoliei din Bucuresti. In anul
urmtor, 1878 luna Mai, fiind prohirisit duhovnic i arhi-
mandrit, a lost numit superior al capelei romne din Lipsca,
unde timp de doi ani a urmat studiile universitare de teo-
logie i filosofie. Apoi, in anul 1880 a fost mutat ca superior

www.digibuc.ro
 169

al capelei romane din Paris, unde a stat pang, in luna De-

cembrie a anului 1885, cand a fost ales arhiereu i apoi
investit i confirmat cu titlul de ifacaoanul pe ziva de 2
Februarie 1886.
In ziva de 10 Decembrie acelas an a fost ales episcop
al eparhiei Dundrei de jos, unde timp aproape de 15 ani a
pstorit, struind, mai ales, pentru inaltarea de locasuri dum-
nezeesti in Dobrogea, panh cnd In ziva de 8 Februarie a
anului 1903 fu ales de marele colegiu electoral ca mitropolit
al Moldovei i Sucevei, demnitate in care se gaseste azi.
In timpul episcopatului su la Dundrea de jos, facultatea
teologicd din Atena, al cArei licentiat era, i-a conferit titlul
de doctor honoris causa.

19.

Alegerea, Investitura i. iustalarea P. S. arhiereu Pimen

Georgescu Pitetianu" ca episcop al Dun Arei de jos.
Prin moartea regretatului episcop al Husilor, Sil-
vestru Bellnescu intmplatsg In luna Noembrie 1900,
prin trecerea cAtre Donanul a veneratului mitro-
polit al Moldovei i Sucevei Iosif Naniescu in ziva
de 26 Ianuarie 1902, scaunele acestor ierarhi rAma-
nand vaduvite i pentru ca sA nu sufere mersul
afacerilor lor administrative, s'au insrcinat cu con-
ducerea lor : P. S. arhiereu Calistrat Brldeanu ca
locctenent episcopal al Husilor, si P. S. episcop Dr.
Partheniu ca locotenent mitropolitan al Moldovei, pan
la alegerea titularilor.
Fiind astfel dou locuri vacante in ierarhia inalt a
sfintei noastre Biserici, marele colegiu electoral, prev-
zut in l9gea sinodal, a fost convocat1) prin Inaltul de-
cret regal No. 473 din Februarie 1902, pen tru a procedh,

Monitorul Oficial din 6 Februarie 1902.

www.digibuc.ro
 170

la alegerea noului mitropolit al Moldovei si al nou-

lui episcop al Husilor pe ziva de 8 Februarie acelas
an, cnd s'au si proclamat alesi: P. S. episcop Par-
theniu al Dungrei de jos ca mitropolit al Moldovei
Sucevei, si P. S. arhiereu Conon ArAmescu-
Donici ,)35.cAoanul" ca episcop al Husilor 1).
Astfel, scaunul episcopal al eparhiei DunArei de
jos rAmnand vacant prin. alegerea titularului ca
mitropolit al Moldevei, marele colegiu electoral fu
convocat pentru ziu.a de 11 Februarie acelas an (1902)
pentru a proced la alegerea noului episcop al Du-
nrei de jos, prin urmAtorul inalt decret regal:

CAROL I
FRIN GRATIA LUI DUMNEZEU T VOINTA NATIONAL
REGE AL ROMNIEL

La toll de Nei i viitori, sdneitcW:

Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat
la departamentul cultelor i instructiunei publice sub No,
734 din a. c.;
Vznd jurnalul No. 139 din 8 Februarie a. c. al con-
siliului Nostru de ministri;
In virtutea art. 6 din legea pentru alegerea mitropoli-
tilor i episeopilor eparhioti, cum si a constituirei sfAntului
Sinod al sntei Biserici autoeefale ortodoxe romne;
Am decretat i decretrn:
Art. I. Marele colegiu electoral prevazut la art. 1 din
eitata lege este convocat pe ziva de 11 Februarie 1902, spre
a proced la alegerea noului episcop al eparhiei Dunrei de
jos, al cAreia scaun a rmas vacant prin alegerea titularului
ca mitropolit al Moldovei i Sucevei.
Art. Il i cel din urma. Ministrul Nostru Secretar de

Vezi: Inaltele decrete regale No. 638 EA No. 639 din 8 Fe-
bruarie 1902, publicate in Monitorul oficial No. 246 din 9 Februarie 1902.

www.digibuc.ro
 171

Stat la departarnentul, cultelor i instructiunn publice este

insrcinat cu aducerea la indeplinire a prezentului decret.
Dat in Bucure0i, la 8 Februarie 1902.
(ss) CAROL.

Ministrul cultelor i iustructiunei publice

(ss) Sp. Ilsret.
No. 5-10.

In ziva de 11 Februaric, ziva skAgmfinqi Lupi,

la ora 1 p. m., I. P. S. Mitropolit Primat Iosif ervr-
b ian
cr ineunjurat de PP. S. membri ai sfAntului
Sinod ,si in prezenta domnilor ministri, a domnilor
senatori i deputati i a multlinei de credinciosi,
,
savarsi In catedrala mitropolitan traditionalul Te
Deum" obisnuit a se face inainte ae a se roceda
la alegerea de mitropolliti sau episcopi eparhioti.
Apoi au trecut cu totii 14 looalul adundrei depu-
tatilor, unde I. P. S. Mitro`polit primat, ocupnd fo-
toliul presedintial, deschide sedinta maielui colegiu
Ja orele 2 p. m., In prezenta a 13 membri ai sf. Si-
nod, a 61 d-ni senatori i a 108 d-ni deputati.
Du'pd indeplinirea cuvenitelor formaliti, urm
votarea prin apel nominal, dug, care la despoierea
scrutinului, I. P. S. presedinte proclamA, in aplausele
membrilor marelui colegiu, pe P. S. arhierea Jiinen
. Georgescu-Pite0eanu ea episcop al eparhiei Dunrei
de jcA, care de Indat adres5, marelui colegiu urnag,
toarele cuvinte:

www.digibuc.ro
 1.72

Malt prea Sfintite Skip( lne,

Prea sfinoti Parinti,
Doirbnilor Senatori,
Domnilor Deputati,
Prin alegerta chemarea P. S. Partheniu
la Inalta treapta de Arhiepiscop i Mitropolit al
Moldovei i Sucevei, scaunul episcopal al Eparhiei
Duneirei de Jos devenind vacant, potrivit dati-
nelor noastre stramosesti si in conformitate cu
legea organicei pentru constituirea sfetntului Si-
nod al sfintei noastre Biserici Autocefale Orto-
doxe Romne, ati fost eheinati a Vei intruni in
Mare le colegiu electoral 0 a alege pe noul Epis-
cop in locul vacant.
Cu vointa lui Dnmnezeu i cu increderea
Domniilor-Voastre voturile ce aft exprimat con-
centrandu-se asupra smereniei mele, de astazi
mi se da sareina de a conduce afacerile dahov-
nicesti ale Eparhiei Dunetrei de Jos.
Imi dau bine seama, Domnii mei de greaua
sarcina ce atrage dupa sine deinnitatea episco-
pal& $i cand gelndesc la insemnatatea acestei
Eparhii a Dunarii de Jos, sarcina o vad cu att
mai grea... Dar tocmai aceasta va fi pentru mine
un indemn si mai inult de a luer n popor la
desvoltarea i intarirea simtimntului religios-
moral, care este 0 trebue sei fie strelns legat cu
simtimelntul iubirei de neam si de taret.
Pe lnet astazi alta mi-a fost misiunea, acea de
profesor la facultatea de teologie dela Universi-
tatea din Bucure0i, timp de peste 15 ani, desi,
aceasta ea si acea de Episcop, find catre until
acelas tel.
Am credinta tare si nadejde netrmurita in
ajutorul Harului Durnnezeesc, pe care pururea
il voi chenui spre a ma lumina si a met face
din ce in ce mai vrednic in conducerea sulletelor
ce mi se incredinteaza.

www.digibuc.ro
 173

Voi gdsi urmele frumoasei i inteleptei acti-

vitc-to episcopale ale predecesorilor mei, din cari
unul trecut cdtre Domnul s'a distins ea un in-
vdtat ierarch al Bisericei noastre, iard cei doi
in data sunt II. PP. SS. Mitropoliti ai Bisericei
Tdrei noastre, cdrora i aici le cer a Lor bine-
cuvntare i rog pe bunul Dumnezeu scl ma
invredniceascd de a le continud cu spor opera
inceputd de ei.
apoi este ?i o sfeintd datorie care se im-
pune fiecdrui romeln de a lucrd cu toata edldura
sufleteascd pentru bindle i inflorirea scumpei
noastre pri, care este stra`ns legatd de sfetnta
noastrd bisericd stramo?eascd, cdci numai prin
inchegarea acestor cloud calitdti se cimenteazd
fiinta noastra de neam i de stat.
Cu aceste intime hotdriri voiu pa-.1, in misiu-
nea mea episcopald urdnd din adncul sufle-
tului meu :
Trdiascd M. S. prea Iubitul prea Inte-
leptul nostru Rege Carol I cti Intreaga Augusta
Sa familie domnitoare ;
Trdiascd prea venerabilul Prwdinte al Consi-
liului e Min4tri D-1 Dimitrie Sturdza, D-nii
actuali i too brbatii nostri de Stat cari
au muncit pentru binele Wei ?i 'Bisericei noastre
nationale.
Trdiasca i Marele Colegiu electoral.
Alegerea find terminat5., I. P. S. Presedinte
declarl sedinta marelui colegiu ridicatA, dup6 care
P. S. Pimen, intr'un mare entuziasm, este felicitat cu
iubire de toti cei de fata pentru indltarea sa la inalta
demnitate de episcop al eparhiei DunArei de jos.
Iat i inaltul decret regal') pentru confirmarea
acestei alegeri:

Monitorul Oficial din 12 Fevruarie 1902.

www.digibuc.ro
 171

CAROL I
PRIN GRATIA LUI DUMNEZEU I VOINTA NATIONALA REGE AL RO MANIEL

La tote de faki sdndtale:

Asupra raportului ministrului Nostru secretar de Stat
la departamentul cultelor i instructiunei publice sub No.
8323 din 11 Februarie 1902;
Vznd c marele colegiu electoral, prevazut la art. 1
din legea pentru alegerea mitropolitilor i episcopilor epar-
hioti cum 0 a constitnirei sfntului Sinod al sfintei biserici
autocefale ortodoxe romne, intrunindu-se in ziva de 11 Fe-
vruarie 1902 a ales pentru scaunul vacant de episcop al
eparhiei DunArei de jos pe Prea Sntitul arhiereu Pimen
Georgescu-Piteteanu cu majoritate de 138 de voturi din 167
votanti;
In virtutea art. 4 din citata lege,
Am decretat i decretdm:
Art. I. Prea Sntitul Arhiereu Pimen Georgescu-Pite-
teanu este intrit in scaunul de episcop al eparhiei Dungrei
de jos pentru care a fost ales.
Art. II i cel din urm. Ministrul Nostru secretar de
Stat la departamentul cultelor i instructiunei publice este
insArcinat cu aducerea la indeplinire a dispozitiunilor cu-
prinse in prezentul decret.
Dat in Bucure0i, la 11 Fevruarie 1902.
(ss) CAROL
Ministrul cullelor i instrucliunei publice
Sp. Haret
No. 563

Dupa acestea, Joi 14 Februarie 1902 la orele 11

a. m, urmnd a se face investitura potrivit obice-
iului pstrat in biserica noastrii, dou'd, tr5suri regale
au mers in curtea sfintei mitropolii 1) de unde noii
1) Monitorul Oficial diu 13 Fevruarie 1902.

www.digibuc.ro
P. S. Sa PIMEN GEORGESCU, Episcop al Dunfirei de jos.

www.digibuc.ro
 175

P. S. Partheniu i P,R S.S. Conon i Pi-

men, au pornit la palatal M. S. Regelui intr'un
mare si impuntor cortegiu, format dup o anumit
program a ceremoniei acestor investituri
La sosirea cortegiului in curtea palatului regal,
garda dAd cuvenitele onoruri iar muzich inton
spre ruglciune".
Inaltii ierarhi fur intampinati de d. Mareial
al Curtii si de d-nii adjutanti regali.
In sala tronului se aflau In dreapta domnii
cler, d-nii senatori i deputati, re-
prezentantii inaltei Curti de casatie i justitie i ai
inaltei Curti de compturi, rectorul i decanii Univer-
sitAtii, reprezentantii Academiei romne, ai Capitalei,
ai Curtii de apel, ai tribunalului Ilfov" ; iar n
stanga: Comandantul corpului II de armat cu. d-nii
generali i efi de corpuri, d-I Prefect al judetului
Ilfov si mai multe alte notabilitti.
M. S. Regele insotit de A. S. Principele Mos-
tenitor i precedati de Casa regal, facandu-si in.-
trarea In sala tronului, nouii ierarhi alesi sunt In-
trodui pe rand de ctre d-1 Ministru al Cultelor cu
d-1 Maresal al Curtii i doi adjutanti regali.
La introducerea P. S. Pimen, dup ce d-1 Mi-
nistru al Cultelor dd citire diplomei P. S. Sale,
M. S. Regele ii inmaneaz carja arhipastoral, zi-
cn du-i :

4ncredinfez cdrja episcopald pontru

peistort turma eparhiei Duneirei de jos".

Investitura P. S. Pimen s'a flout odatl cu cea a 1. P. 8. Partheniu

i a P. S. Conon. Cortegiul erit format: 1) Prefectul politiei Capitalei, 2)
Protoiereii Capitalei, 3) Un pluton de cavalerie, 4) trlsurile regale cu noii
fnsotite de cite doi maiori militari, si 5) Un pluton de cavalerie.

www.digibuc.ro
 176

Apoi, P. S. Sa land carja, rostl urmAtoarea

ouvntare:

Sire,
Primese, cu eel mai profund respect, din au-
gustele Voastre rnclini toiagul pOstorese. cu care
prin vointa lui D-zeu, prin increderea natiunei
si a Majesttii Voastre sunt trimis a pOstor de
Dumnezeu pazita Eparhie a Dundrei de Jos.
In acest moment suprem, atelt pentru demni-
tatea la care am fost ridicat, ct si pentru mine
personal, puterile mele sufletesti ma povtuesc a
ma pune sub sfcinta milostivire a Prea Bunului
Parinte Ceresc, pe care cu oscirdie l-am rugat
si-1 rog sa-mi indrumeze pasii spre a fi de folos
tuturor sufletelor ce se mcintuesc in Domnul, in
Eparhia Dunarei de Jos.
Pildele ilustrilor mei predecesori : 1. P. S.
Mitropolit Primat si I. P. S. Mitropolit al Mol-
dovei si Sucevei, imi vor fi pururea inaintea ochi-
tor si mintei mele spre a le urmd cu sfinfenie L

a continud munca neobositO a II. PP. SS. LL.

pentru Bisericd si neam in aceast Eparhie.
Sarcina ce mi s'a dat este fOrd indoiald
grea. Dorinta de a purtd cu vrednicie. ajutetn-
du-mi D-zeu, o am. Idealul pe care Majestatea
Voastra l a urmOrit cu toatet intelepciunea si cu
att de perfecta regularitate, ajutat de toti Mr-
batii Ord, ai nostri ilustri patrioti,inca`t au facut
din prea iubitul nostru kege si augusta Sa Di-
nastie un simbol de veneratiune, voiu cOutd, cd
toatct smerenia, cu toat blcindetea si ou tot inte-
resul, care culmineazd in cea mai inalta ratiune
a iubirei si inltdrei de patrie, sa-1 fac cunoseut
neamurilor din aceast Eparhie, care de altfel
l-au cunoscut si apreciat ; ca astfel cu totii im-
preund, cu o credintO "in D-zeu, cu umilinta ,i
cu pietate adevdrat crestineascd, stretnsi in jurul

www.digibuc.ro
 177

Tronului celui mai iubit Suveran, set strige din

toatei in,ima : Metrire mntru cei de sus lui D-zeu,
pre pawl/it pace, intre oameni bunet voire, cin-
stire si respect de cele dumnezeesti si ceteitenesti,
spre metrirea lui Dumnezeu si spre bucuria Ma-
jestetfii Voastre.
Unind deci intr'un mnunchiu scumpele si
scintele interese ale Patriei si ale Bisericei noastre
nationale, cu voia Majestelfii Voastre si a I. P.
S. meu stdpetn, Mitropolitul Moldovei si Sucevei,
ma duc cu ele la petstoria mea ziccind din tot
sufletul cu toatet ceddura inimei mete :
Set tretiti Sire ;
Tretiascet Altetele Lor Regale, Principii mos-
tenitori ai Rometniei cu dragedasele lor odrasle ;
Tretiascet iubita noastret faret nestirbilet 0
neturburatettn frumoasele ei netzuinte pentru feri-
cirea tuturor pe cari li, obletdueste".
Dupg, terminarea ceremoniei acestor investituri,
nouii alesi land loc In fata tronului, M. S. Regele
le tint o vie cuvantare despre rostul inaltei misiuni
a PP. SS. lor.
Intre allele iatg, cum s'a exprimat Majestatea
Sa cAtre 13, S. Pimen :

Prea Snfite Episcop al Dunetrei de Jos, .

In urma chemetrei printelui Partheniu la

scaunul mitropolitan al Moldovei si Sucevei, ai
fost ales si Te-am intetrit la o eparhie care im-
bretfiseazet ambele feirmuri ale Dunetrei.
Acolo Te asteaptei Insemnata sarcind de a
setd i In ogorul dejet bine pregettit de premergeitorii
Teti, iubirea de patrie cu simfimetntul religios.
Propovedueste, dar, cavntul Evangheliei in
limba streibunet, neuitelnd niciodat cei metrirea
Tetrei este o menire a Bisericei ca si a Statului,
5442 12

www.digibuc.ro
 178

ambii deapurur ea nedespetrfifi intru tndepiinirea

aspiratiunilor nationale" .
Dup5, terminarea acestei solemnitAti, nouii in-
vestiti furg, condusi la catedrala metropolitan` cu
acelas mgret cortegiu, unde s'a s'Avarsit cuvenitul
Te-Deum de multumire.
Apoi in ziva de 3 Martie 1902, in Duminica
ortodoxiei, a avut loc instalarea P. S. Pimen ca
episcop in scaunul arhipstorese al Dunrei de Jos.
Potrivit programului publicat i rspndit din
timp de &are Prefectura Politiei Galati, trenul care
aduse pe P. S. Sa in orasul resedintei Sale epis-
copate, sosi la orele 8 si 30 dimineata.
D-nul Ioan Atanasiu, prefectul de atunci al ju-
detului, s'a dus intru intampinarea P. S. Sale pn
la Brbosi, de unde 1-a insotit la Galati. Pe peronul
grei noul episcop a fost intampinat de cler i toate
autorittile civile si militare, iar elevii scoalelor
secundare erau Insirati pe amndou trotoarele stra-
dei Eliade Rdulescu incepnd dela poarta grei.
Dup prezentarea uearilor de bund venire,
P. S. Sa, in sunetul clopotelor bisericilor, porni
urmat de invitati la catedrala episcopal, inteun
cortegiu impunUor, format din:
Doi ofiteri de politie, clri, ce descbideau dru-
mul i dup care urmau:
Trsura eu d-1 Prefect de politie ;
Trsura cu Protoiereul judetului Covurlui,
cu seful cancelariei episcopate;
Uu pluton de cavalerie;
Trsura eu P. S. Episcop insotit de d-1 Primar
al Galatilor, avand in raturi chte un ofiter aare;

www.digibuc.ro
 179

Trsura cu d-1 Prefect al judetului i cu Arhiman-

dritul de scaun ;
Un pluton de cavalerie ;
TrAsura d-lui Comandant al pietii ;

Trsurile cu d-nii ajutori de Primar ;

TrAsurile cu Protoiereii eparhiali;
Trsurile cu reprezentantii tuturor celorlalte au-
toritdti .; 0 In sfArsit,
Trsurile publicului.
Acest convoiu inainteazA mret printre salutu-
rile reverentioase ale marei multimi de popor ce
tixi strzile: EliadRdulescu, Culturei, Domneasca,
piata regard i strada Mare, 0 oprindu-se la catedra15,
P. S. Sa fu intmpinat de elerul episcopal eu sf.
cruce.
Imbrcat apoi cu mantia P. S. Sa fu condus in
biseric uncle 10 Pact. obisnuita Inchinare ; apoi
lund loc pe treptele scaunuiui episcopal, d-1 Mini-
stru Spiru Haret ddt. citire Inaltului decret regal
pentru intrirea In scaun, iar P. C. Econom, Paul
Savin, directorul seminarului Veniamin Costake"
delegatuI I. P. S. Mitropolit al Moldovei, dd
citire ecdosului" chiriarhal al I. P. S. Sales).
DupA. aceasta P. S. Episcop, ocupAnd scaunul
episcopal, rosti urmMoarea cuvntare :
In bisericti, se aflau :
La dreapta scaunului episcopal, d-1 Ministrn al cultelor Spiru
Haret, iar la stnga d-nii Prefecti de judet qi de politie, d-nii Consull,
Consilierii judeteni, Revizorul colar, Directorii j Directoarele coalelor
secundare, conaereiale i primare cu profesorii i. profesoarele acelorai
coale reprezentantii presei.
In fata scaunului episcopal: d-1 Primar cu intregul consiliu comu-
nal, d-1 Prim preedinte al Curtii de apel en d-1 Previd.inte de sectie
Consilieri, d-1 Procuror general cu d-nii membri ai Parehetului Curtii ,
d-1 Prim pregedinte al Tribunalului cu d-1 Preediate de sectie i d-nli
judeclitori, d-1 Prim procuror cu d-nii Procurori de sectie, d-nii Judeatori

www.digibuc.ro
 180

Iubitilor mei in Domnul,

Cu vointa lui Dumnezeu, in urma indeplini-
rei canonicestelor $i streimo$e$telor datini ale
Tetrei rddiedndu-md pe treptele acestui Tron
episcopal, mi se impune cea dint& datorie de a
ma plecti cu umilin lui Dumnezeu celui metrit
in Treime, pe care cu osetrdie L rog set ma" in-
vredniceascei a pastori cu cuviintet sufletele cre-
dincio$ilor din aceastd eparhie.
Al doilea aduc profunde multumiri Majes-
teitei Sale, Prea iubitului nostru Rege, care a bi-
nevoit, prin rostul domnului Ministru de culte
instructiune publied, sd pecetluiascd instalarea
mea ca episcop.
Al treilea cu evlavie multurnesc $i I. P. S.
Mitropolit al Moldovei $i Sucevei care, prin dele-
gatul Satz, met recomandet iubitului eler i popor
din aceastd frumoasei eparhie.
Acum ad resndu-met cettre voi, iubitilor mei
fii $i frati n Domnul, ea nou venit n mijlocul
vostru, ce cat a$ puted aduce mud in aceste
momente, dealt dragostea mea !
Metntuitorul nostru Iisus Christos ne reco-
manda dragostea crestind ca prima Sa poruncd,
indemnelndu-ne set iubim pe Dumnezeu din toatei
inima, din tot sufletul $i din tot cugetul nostru.
marele apostol al neamurilor n acela$ chip
ne invatd, cd fetret dragoste este cu neputinta a
pldced lui Dumnezeu ; cdci putem aved credintet

de ocoale cu ajutoarele, d-1Decan al baroulni de avocati ou membrii con-

siiulni disciplink fotui demnitari ai statului, judetulni i comunei, d-1
Presedinte al Camerei de comert cu membrii, d-1 Administrator financiar,
d-nii Diriginti ai Postei i Telegrafului i d-1 Director al Mined nationale ;
In mijlocul bisericei: d-1 General eomandant al corpului III de ar-
matrt i corpul oliteresc al garnizoanei ;
In strinile din dreapta si din stings catre altar : autorittile biseri-
cesti, si in celelalte prti din biserich se MD, mares multime de credinciosi.

www.digibuc.ro
 181

inceit sei muteirn si muntii, dar dacet nu avem

dragoste nimica nu suntem.
Dragostea mea deci o inchin vouei, cu dra-
gostea mea vet imbrettisez ; at dragostea mea
vet cinstesc ; si frumoaset coinciden(et de impre-
juretri, cetci astetzi, tocmai cnd Biserica ser-
beazet triumful dreptettei si al adevetrului cre-
clintei noastre crestine, rndui Dumnezeu insta-
larea mea la aceastet eparhie.
Eu smeritul urmas a trei prea venerabili
ierarhi, din cari unul renumit prin cultura lui,
iar cei doi astetzi impodobesc Biserica rome I net
la ceirma celor cloud mitropolii ale Ord, getsesc
o mare usurintet in sarcina ce mi se impune,
urmndu-le calea spre a duce cettre bun sfetrsit
opera inceputet de Ei.
In fata unei astfel de bunevointe manifestatet
de Domnia-Voastret cari v'ati adunat in aceasttt
ratedrala a sfintei episcopii, inima mea se umple
de adevetratet multumire, retsetrind dintr'insa
obligatiunea apostolicet in a vet asiguret de a mea
recunostintet. La sarcina pentru tot ceea ce binele
obstesc cere, am credinta neteirmuritet cet toti
factorii sociali si bisericesti din aceastet eparhie
sunt la inctlfirnea idealului de Patrie si de Neam.
Am inaintea mea pe multi din iubitii preoti din
aceastei eparhie, cari cred cei sunt bine convinsi
de insemnel tatea irtisiunei lor pastorale in mij-
locul poporului. Preotia, dupet CuT11 zice sfeintul
Ioan Guret de aur se indeplineste act pe petmnt,
dar ea face parte din alceituirile ceresti.
In aKc conditiuni find preotia am neidejde
cet preotti vor sti set fie la inetltimea chemetrei
lor cu cuvetntul si cu fapta, invettelnd cele ce sunt
spre folosul omenirei sub toate cerintele vietii atett
ca crestini buni cett si ca cetteni iubitori de neam
si de tar&
Netzuinta preotului pentru cele sufletesti ur-
metnd a fi streins unitei cu iubirea de patrie si

www.digibuc.ro
 182

de neam, trebue set gseascet un conlucrtor fo-

lositor si sincer in persoana beirbatului scoalei,
incepetnd dela cea mai inaltei institufiune de cul-
turet universitaret peln la invettei torul de sat,
ceici dela chibzuinta acestor factori educatori ai
neamului nostru atelrnet in totul tretinicia 0 si-
guranta noastr nationalet.
La deseiva`rsita fericire a neamului contribue
marea si sfeinta institutiune dumnezeeascet, jus-
titia si administratiunea tetrii. Celnd dreptatea
si adevetrul se vor setrutet ca cloud fice ale ace-
luia, bun petrinte vom fi la adeipostul oricetrei
nevot, cad Dumnezeu find dreptate i adevetr,
inceilzeste .i apetret pe cei ce recunosc finta Sa
cea sfetnta in dreptate si adevetr.
Domniilor-Voastre deci, inaltilor magistrati
si inteleptilor ceirmuitori din aceastet parte a
Wei, ca Episcop vet inchin fiinta mea pentru
tot ceea ce va intereset de aproape fericirea scum-
pei si frumoasei noastre tetri, 0 prin aceasta se
va indeplini deviza scriset pe falnicul drape! de
ceitre Inteleptul nostru Suveran : nirnie fetret
Dumnezeu".
In strelnsa noastr gelndire sufleteascei pu-
rurea trebue set pdstrrn admiratiunea ,i iubirea
vuvenitet bravilor osta0 ai tetrii, cari prin setn-
gele lor cald si cu piepturile lor de otel addpos-
tesc mo0a noastret, scumpa avere letsatet nouet
de iubitit noqtri stretmosi. .

Iubitilor mei fi, credincio0 in Domnul, de

toatet conditia qi starea socialet, pentru toti cer
dela Dumnezeu, bunul nostru Petrinte ceresc boatel'
binecuvelntarea Sa pentru propet0rea in virtuti
cre0inesti 0 cetettene0i qi pentru buna .lor stare
moralet si irtaterialet, ca astfel toti find pusi sub
sfelnta obletcluire a Lui, set vinet asupra lor da-
rul Domnului nostru Iisus Christos si dragostea
lui Dumnezeu TOW in veci. Amin.

www.digibuc.ro
 183

Apoi s'a sgvrsit ouvenitul polihronion" cu

care s'a i terminat ceremonia instalgrii. In urmg,
toti cei prezenti au ascultat i oficiul dumnezeestei
liturghii, dupa siksitul cgreia P. S. Sa, tot cu acelas
cortegiu, este condus la palatul episcopal, unde, In
marele salon de ceremonii, a primit urgrile tuturor
autoritatilor cgrora le-a si multumit pentru cldu-
roasa primire ce i s'a %cut 1).
Pe strgzi, cum si In pietele catedralei i pala-
tului episcopal In tot timpul acestor solemnitti, a
fost o mare multime de credinciosi, mai alts
timpul a ajutat de minune la splendoarea acestei
serbri crestinesti.
Cu prilejul acestei instalgri, P. S. Pimen, a
adresat urmgtoarele telegrame:

Majesteifii Sale Regelui Rometniei,

Bucure0.

Potrivit alceituirilor nationale si bisericesti,

intrcind asta'zi in peistoria sfintei episcopii a bu-
ndrei de Jos, getndul meu neincetat a fost la
Majestatea Voastrei, prea Scumpul i prea Iubitul
nostru Saveran pe care 1-am pomenit ca adeincet
evlavie in smeritele mete rugeiciani.
Luceafrul luminos, care pentru fericirea
Rornetniei a retsdrit la Dunetrea de Sus, I se
pleacet ca. iubire deseivecritet adncei venera-
time toatet suflarea rometneascei impreunei ca
neamurile dela Dunetrea de Jos si intr'un getnd
si ca o mima, prea meireste pe Tatetl ceresc,
pentru eel mai mare geniu al Patriei, al nostru
1) La orele 12 din zi, s'a servit o mash la care a hiat parte : D-nul
Ministru, D-nul Primar, D-nul Prefect, D-nul General Comandant, mai
multi fruntasi ghlhteni i invitati din Bucuresti, cler"ci

www.digibuc.ro
 184

lubit Rege, pe care Atotputernicul Dumnezeu sei-L

heiretzeascec cu ani mai multi, plini de setnettate,
impreunei cu intreaga augustet dinastie, pentru
fericirea supuilor.
Pimen al Dandrei de Jos.

I. P. S. Mitropolit Primat
Baeuregi.

In cea mai deseiveiritei evlam'e fiind cu gein-

dul la I. P. S. Voastret, mull iubitul mea Peirinte
sufietesc, In ziva aceasta a intretrii mele in pets-
toria Duneirei de Jos, rog pe bunul Dumnezeu
sa Vet' ddruiascet cu ani multi, plini de seincttate,
spre slava bisericei romelne i mangeterea noastra"
a tuturor.
Pimen al Duneirei de Jos.

I. P. S. Mitropolit al Moldovei i Sucevei,

Iafi.

Cu binecuvntarea canonicd, a I. P. S. Voas-

tre i potrivit alcettuirilor streimoo0 , intrcind
astetzi in petstoria sfintei episcopii a Duneirei de
Jos, cu cel mai adnc respect multumesc I. P.
S. Voastre 1., cu oseirdie rog pe bunul Dumnezeu
sec Vei inmulteascet anii cu setnectate *.i bucurie
pentru slava Mitropoliei Moldovei .i a marilor ei
ierarhi.
Pimen al Durairei de Jos.

D-lui Prim-Ministru Dimitrie A. Sturdza.

Constanta.

Rog, cu cel mai acicInc respect, pe Excelenta

Voastrei, set binevoiti a. mi permite ca in aceastei

www.digibuc.ro
 1.85

zi, solemner, pentru mine, a intretnii ln petstoria

sfintei episcopii a Dunetrei de Jos, set Vet mrtu-
risesc adetnca yen eratiune ce Vet pstrez, unit
cu sincera admiratiune pentru marile si neperi-
toarele merite ce ati dobndit fatet de scurnpa
noastr patrie, ce Vet numr cu metndrie "intre
ilustrii patrioti pentru ale voastre pilde vii
metrete de destoinicie, relvnet si neobositet muncet
pentru fericirea Ord.
Pimen al Dundrei de Jos.

La aceste telegrame au binevoit a fspunde:

P. S. Episcop Pimen al Duneirei de Jos,

Galati.

Vestea despre intrarea Prea Setn(iei Voastre

n petstoria scintei episcopii a Duneirei de Jos,
am primit-o cu o deosebitet bucurie.
Vet multumesc pentru dovezile de iubire ce-
Mi arettati Mie, si familiei Mele i Vet urez multi
fericiti ani pe scaunul episcopal pentru ln-
.si
deplinirea insemnatei misiuni la ca re ati fost
chemat.
CAROL.
*

P. S. Episcop Pimen al Dunrei de Jos,

Imbrettisez cu dragoste fretteascet pe Prea

Setntia Voastret. V et urez multi ani In petstoria
setntei episcopii la care cu ajutorul lui Dumne-
zeu aft intrat astzi.
Iosif Mitropolit Primat.
*

www.digibuc.ro
 186

P. S. Episcop Pimen al Duneirei de Jos,

Galati.

Vointa lui Dumnezeu mpltnita, cre$tinii or-

todoxi privesc astetzi cu dragoste petstorul lor
sufletesc. Noi salutetm cu iubire fretteascet pe suc-
cesorul $i fratele Nostru in Hristos.
Multurnindu-Vet cetlduros pentru atentiunea
telegraficet, doresc Prea Scintiei Voastre, al pa-
trulea Episcop, petstorie pa$nicei, vigilentet, &Ind -
toaset, intru zile indelungate, clrept indrepteind
cuvntul adevetrului.
Parthenie, Mitropolit dl Moldovei i Sucevei.

P. S. Episcop Pimen al Dunetrei de Jos,

Galati.

Ain urmetril de aproape alegerea Prea Sn-

tiei Voastre, $i de departe instalarea Prea
Voastre, cu inima caldet $i devotatet sfintei
noastre Biserici Ortodoxe Rorneine.
Muncesc $i eu dupa puterile ce mi-a druit
Cel de Sus. Inset numai munca armonicet a tu-
turor factorilor de Ingrifire $i de propetsire a
unui Stat pot asigura desvoltarea $i fericirea
societettilor omene$ti.
_Mire ace$li factori, Biserica ocupet un loc de
frunte, ceici Ea este cheinatet a arettet sufletelor
calea care duce spre metntuire si a le mentine pe
acea cale, povettuindu-ne in viata cea trecettoare
de poruncile lui Duinnezeu spre a -L putect letudet
In viata cea ve$nicei dimpreunet cu cetele inge-
re$ti.
Vet doresc o peistorie a sufletelor rodnicet $i
bin ecumintatet de Dwnnezeu, $i Vet multumese
de aducerea aminte binevoitoare.
D. Sturdza

www.digibuc.ro
 187

De asemenea, multime de alti cunoscuti i amici

s'au grnit s exprime noului ierarh al DunArei de
Jos cuvenitele lor
Iat cateva insemntiri biografice i despre acest
al TV-lea ierarh al Dun6rei-de-Jos :
P. S. Sa, Episcopal Pinien Georgescu, s'a nscut in
comuna Provita-de-Sus din plaiul i judetul Prahova, in 22
Octombrie 1853.
Cursul primar la inceput In coala satului sau, corn-
plectndu-1 in scoalele din Cmpina i Ploesti. PArintele su
Ghit Baicu, gospodar-fruntas, vznd pornirea i aplica-
tiunea fiului su, Petre, cdtre cele ale preotiei i iubirea de
cele bisericesti, s'a hotrt de a-1 pregtl pentru preotie, ash
ca, in 1869, seolarul Petre, s'a prezentat si a concurat pentru
ocuparea unei bunse la seminariul Central din Bucuresti, la
care reusind, incepu cursul inferior, svrsindul in 1874.
La finele aceluias an 1874, seminaristul Petre Geor-
geseu casatorindu-se in Ploesti, fu -hirotonit diacon pentru
biserica Sf. Vasile din acel oras.
Viata farniliar pentru diaconul Petre fu de o scurt
vreme, cad, dup un an si cteva luni de eAsnicie, rmne
vduv, cu unicul eopil Ion, pe care-1 pierdu i pe acesta cnd
ave unsprezece ani.
Vduvia la vxsta de 21. de ani, hotri pe tnruI
diacon de a reintra din nou in scoal, pentru complec-
tarea cursului seminarial. Hotrirea aceasta insh, spre
fl indeplinit, cerea mijloace, care, diaconul nu le ave,
nid pentru intretinerea sa in I3ucuresti, nid pentru in-
grijirea copilului su in Ploesti. Dumnezeu ins, care ajut
ori-cui la indeplinirea gndurilor bune, indrum pe dia-
conul Petre, cAtre mrinimosul i sprijinitorul multora,
Mitropolitul Primat Calinic Miclescu, care pe ing cu-
vinte mngitoare, Ii fagadul sprijinul sdu moral si mate-
rial ceeace i fc; cAci pe ziva de I Septembrie 1877, II
nurni diacon la sf. Mitropolie, unde rrnase pnd la 1880,
cnd termind cursul superior al seminarului. In 11 Septern-
brie acelas an plec la Universitatea din Cernuti, ea bur-
sier al Statului, trimis de Guvern cu alti trei bursieri, din

www.digibuc.ro
 1.88

cari doi sunt : P. P. S. S. Episcopi Gherasim al Argesului si Co-

non al Husilor, spre a-si face studii la facultatea de teologie
unde obtinu titlu de doctor in teologie.
Reintors in tard, mitropolitul Calnic 11 numi predica-
tor al sf. mitropolii, unde se distinse ca un bun predicator.
Unele din predici linute la diferite ocaziuni au fost publi-
cate in revista Biserica ortodoxa romn i in alte reviste.
Cinul cdlugdresc de rasofor II lud in mnstirea Cl-
drusani, -primind numele ,de Pimen.
La inceputul anului 1866, de ctre I. P. S. Mitropolit
Iosif Gheorghian, fu hirotonit preot i nu trziu i se dete
rangul de arhimahdrit.
P. S. Sa Episcopul Pimen a fost unul dintre cei dint&
profesori ai facultAtei de teologie dela Universitatea din Bu-
curesti, unde a predat apologetica creOind, teologia dog-
maticd i simbolica", pand la alegerea sa ca Episcop,
unde a avut onoare de a fi mai multi ani membru in senatul
universitar reprezentnd facultatea de teologie.
La 1894 P. S. Sa a fost numit director al seminarului
Central, cnd s'a introdus noua organizare a seminariului
duph legea din 1893.
La 25 lanuarie 1895 a fosi ales de sf. Sinod Arhiereu
cu titlul : Pite0eanu, in care trea'pt a fost hirotonit la 2
Februarie acelas an. La 1898 a fost transferat dela direc-
tiunea seminarului la directiunea internatului teologic, cnd
acest internat a fost mutat in propriul su local, din dealul
bisericii Radu-Vod.
P. S. Sa pe lng infiintarea in internat a unei impor-
tante galerii de tablouri cu chipurile celor mai invtati teo-
logi sLierachi romni, din tar si din strinatate, a impo-
dobit biserica Badu-Vod (capela internatului) cu obiecte
frumoase i foarte insemnate aduse dela desfiintata mns-
tire Vcaresti si a struit pentru facerea nivelrii si plan-
trii dealului i grdinii Internatului teologic, care este o fru-
musete nu numai pentru un asezdmnt de cultur teologic
dar i pentru capital.
La 11. Februarie 1902 de catre Marele Colegiu electoral
P. S. arhiereu Pimen Georgescu Pitesteanu a fost ales
Episcop al Dundrei-de-Jos, in locul P. S. Partheniu Clin-
ceni ales ca. Mitropolit al Moldovei i Sucevei.

www.digibuc.ro
 189

20.
Administratia eparhiara sub episcopatal P. S.
Dr. Pimen Georgescu.
Venit in staulul pstoriei dela Dunrea de Jos
cea dintai grije a P. S. Pimen a fost de a cunoaste
nevoile sufletesti ale frilor Incredintati arhipstoriei
sale. In special, ca i premergtorul sau, I. P. S.
Parthenie, fu preocupat de 1nalta sa misiune a In-
trirei credintei strnaosesti si a romnismului
inimile populatiunei dobrogene.
Punndu-se in cunostint despre reala stare a
eparhiei sale prin repetite vizite canonice i cuge-
tnd asupra adevratei meniri ce trebue s aib5, bi-
serica i clerul ei In mijlocul poporului, de Indat
10 Intocmi- un plan de activitate administrativei
pastoralet prin care si dup care s seindrumeze
tot mai mult misiunea preotilor dela Dunrea de Jos
atre adevrata lor chemare In luminarea i prop-
sirea poporului sub toate raporturile.

A.
In interesul unei rodnice activiati administra-
tive a acestei eparhii, Prea Sfintia Sa inch' din pri-
mul an al episcopatului WI a organizat:
a) AO, zisele conferinte protopope0, la care
din dou In dou luni intrunindu-se la resedinta
episcopal: P. C. Arhimandrit de smut, P, C. Re-
vizor eparhial, PP. QC. Membri conzistoriali
PP. CC. Protoierei eparhiali, aletuesc, sub pre-
sedintia Prea Sfintiei Sale, un. adevrat consiliu, In
care se discut si se chibzueste atAt mersul real al

www.digibuc.ro
 190

administratiei eparhiale, cat i rostul activittei preo-

testi. In sedintele acestor conferinte protopopesti, se
aduc i e discut toate constatarile si observatiunile
fcute de organele administratiei eparhiale si pro-
topopesti cu privire la starea religioask moral' si
social a poporului, la conduita i activitatea preo-
tease, la starea niaterial a bisericilor i altele, chub-
zuindu-se si hotrind.u-se totodat orice msuri de
indrumare spre bine si spre progres.
Apoi, Prea Sfintia Sa recunoscand adevrul eel
mai invederat ca preotul i nvateitoru1 sunt luce-
ferii a cror raze trehue s lumineze poporul, si c
biserica trebue s lucreze i s lupte altarea
man la mn cu Koala pentru unul i acelas scop,
binele, propasirea i fericirea poporului de aceea
la asemenea conferinte protopopesti au lost convocati
si au participat i domnii revizori seolari din cele
patru judete ale acestei eparhii.
Toate hotrkile luate in sedintele acestor con-
ferinte protopopesti, In ceea ce priveste indeplinirea
lor de ctre preoti i Invttori sub directa supra-
veghere a protoiereilor i revizorilor scolari respec-
tivi, au dat rezultate imbucurtoare menite s ga-
ranteze bunul nume al preotului i Invttorului
stesc din cuprinsul acestei eparhii.
b) Tot din primal an al episcopatului P. S. Sale
s'a dispus intocmirea cunoscutelor foi matriculare
sau memorii personale, In cari s se oglindeasca
Intreaga personalitale i activitate a fiecrui preot
din eparhie, ca educatie, culturk conduitk activitate,
vieata casnic, distinctiuni, pedepse i atele, ask ca
administratia eparhial oricand sa fie in msur de
a cunoaste i aprecia rostul fiecrui preot i deci
meritele ori sebiderfle lor.

www.digibuc.ro
 191

c) S'a impArtit apoi toate parohiile urbane si

rurale din eparhie In trei categorii pe temeiul po-
pulatiunei si insemnt4ei lor, ash ca deservirea lor
s, se fac6 de preotii a cror destoinicie si zel pas-
toral ar corespunde gradului de insemntate ale
acestor parohii.
d) Tot In acest scop sa Introdus si concursul
preotilor dupa cultura si activitatea lor pastoralh ca
singura cale prin cart dnsii ar puteh obtine trans-
ferarea si confirmarea lor dela o parohie mediocrA
pe seama altei parohii bune, sau din pozitiunea de
preot ajutator In cea de paroh.
Aceast, msur cu drept cuvnt a fost salutat,
cu bucurie de tot! preotii, cci pe deoparte li se
garanth dreptatea meritelor lor, strnind .adevaratul
indemn la lucru, iar pe dealt parte se curmh dau-
ntorul si raul obicei al struintelor si. favorurilor
nemeritate si nedrepte ce jig- neau inssi demnitatea
preoteasc.
e) De o Insemnatate mare pentru garantarea
bunului mers al administratiei eparhiale a lost si
Intocmirea foilor de inspectiune, cari prin chestio-
narul ce cuprind si prin sistemul lor de functionare,
oblig, si cluzesc pe protoiet.eii eparhiali a face o
minutioas si real, inspectiune asupra bisericilor si
Intregei activitati preotesti.
Ian, un ash formular dupa care urmeaz, s'a, se
inspecteze starea bisericilor, aspectul lor exterior si
interior, odoarele si obiectele bisericesti, arhiva si
biblioteca, cimitirul si curtile hisericesti, scoala si
diteritele asezminte locale, starea moral, si mate-
ria15, a parohienilor, cznicia preotului si altele:

www.digibuc.ro
 192

SANTA EPISCOPIE A DUNAREI-DE- JOS.

Protoieria jude(ului
FOAIE DE INSPECTIUNE.

Anul 190 luna ziva ora .

Noi pro-
toiereul acestui judet, transportandu-ne in comuna
plasa i inspectand biserica1)
cu hramul am constatat urmatoarele :
A. Starea externe a bisericei.
a) Imprejmuirea curtei bisericei
Curtea 2)
c) Zidaria
d)Acoperiul3) bun sau rau
Uile i ferestrele
f) Clopotnita 4) ..
B. Starea interna a bisericei.
a) Aspectul general
Mobilierul
Catapeteasma
Pictura
e) Pardoseala
f) Santa masti
g) Antemisul
h) Santa imprt4ire de peste an
i) Sfintele vase
j) Vestmintele
k) Cartile de ritual 5)
l) Biblioteca parohiala 6) ...
m) Arhiva

1) Paroh.al sau
2) Daca este sau nu plantata i dach' este curatfi.
3) De fler sau de &drill.
4) De zid sau de lemn, dac este separat de corpul bisericei sau nu.
5) Dac sunt complecte si cu litere steibune.
6) Clte volume legate sau nelegate ? ce reviste teologice ?

www.digibuc.ro
0 sedinti a conferintei protopopesti sub presedentia P. S. Episcop al Dunfirei de jos.

www.digibuc.ro
 193

mj Interogatii asupra CirCnlri}r episcopale or0to-

^^'/ ')DaC s'au fCut rapoartele pretinse de art. 38 si 40
'
din regulamentul epitropiei bisericesti, ce oocor poart
fiecare raport . .

p) Baptistierul '-
q) Pangarul--
C.PereonaUmNbKmericesc.
'
a) Cafi preoti, cntreti se afi& bo servi-
ciul biseriCei? -- '
-_-
N Preotul este demn de rolul sau in
Co p0p0ruloi?
c) Are cunostint de iudatoriria ce i se impun prin
000aega&oroonald ?

'
e) Ce pedepse a avut pentru ueucmominvinuiri?

'
g) Membrii epit suotnbura armonie,

tatea lor 2)
'
x] Nonua]a pronumele c&nL I-iu si al II-lea

'
1 Numele pronumele epitropului a]es de enoriasi

1) Se va intrebh preotul paroh sau supranumerar, despre cuprinsul

diferitelor oiroolk oi duou Y'x dat osteneala a rouliz obiectul viroolu,
rilor no vrioo cestiune.
2) Paroh sau supranumerar.
13
5142

www.digibuc.ro
 '94
D. Scoala.
a) CAti copii sunt in comund in vdrstd de a merge la
scoald? .

b) Cati copii sunt inscrisi ?

c) CAti copii urmeazd regulat ?
d) Cari sunt motivele pentru care unii nu urmeaz la
scoald?
e) Duminica i sdrbdtoarea merge invtAtorul cu sco-
larii la bisericd? . , .

Scolarii cAnta sfnta liturgie in cor la biseric?

Preotul cu invtdtorul stesc trdiesc in legaturd prie-

teneascd i lucreazd ei impreund pentru propdsirea binelui
in comun 2
E. Comuna.
a) Care este ocupatia de predilectie a populatiunei?

b) Exist i mestesugari ?
c) Sunt grAdini cu pomi roditori?
d) Se ocup locuitorii cu grdclindria de zarzavaturi?

e) Se ocup cu stupria (albinritul)?

f) Se ocup cu gAndacii de mtase
g) Se cultiv cartoful i s'a introdus ca aliment in hrana
populatiunei? . .

h) Se pstreazd portul cu stofe i pAnzeturi de casA ')?

F. Starea morall qi materialfi a poporului.

a) Numdrul familiilor ortodoxe
crestine de alte confesiuni.

Numdrul familiilor de alte religiuni

d) Moralitatea poporului .

-
National ori ornese.

www.digibuc.ro
 195

e) Enoriasii i copiii lor merg la biserica ?. . . .. .

f) Cti dintre enoriasi triesc in concubinaj i ce ma-

suri s'au luat fat de ei
Crciumile sunt inchise in timpul prescris de lege?

h) Alcoolismul este rspndit in populatiune i, dac,

aceast patim este, ce mhsuri s'au luat ?
i) Sunt in parohie bolnavi de pelagr, lepr si de alte
boale care nenorocesc i omoar mai ales populatiunea noa-
str dela lara i ce masuri s'au luat de preot i de autori-
tatea comunal ? .

G. Institutiuni culturale qi filantropice.

a) Este vre-o societate sau cerc cultural, si cte con-
ferinte a tinut preotul ?
b) In comuna se tin conferinte sau seztori ?
c) Exista o banca popular, si preotul este membru
al ei ?
d) Exista vre-o cash, filantropich?
H. Casa preotului.
a) Cti copii are si ce educatiune le (IA ?
b) Exista o cash parohial?
c) Care este starea de curdtenie a casei in care lo-
cueste preotul ?
d) Gospodria din prejurul easei si a locurilor sale este
ea ingrijith ca sh poath fi un model pentru shteni
e) Are plantatie i indeamn si pc locuitori de a face ?

f) Este membru al societhlei clerului Solidaritatea?

g) A se observ registrul de vizitele dejh facute i dac
s'au indeplinit lipsurile constatate la acele inspectiuni
.

I. Cimitirul.
a) Imprej m uirea
b) Capela

www.digibuc.ro
 196

c) Plantatia 1)
d) Alinierea mormintelor 2)
Observatiuni

Protoiereu,

f) Tot din punct de vedere administrativ, con-

statandu-se abuzuri, neregularitAti i stngg.cii pe
chestiunea constructiunei picturei bisericilor
ash, c unele din constructiuni bisericesti au fost p5,-
esite, altele eldite in neconformitate cu tocmelile
facute, apoi c in lucearile de pictura se insarcinau
multi nedibaci si necunoscatori In arta picturala,
spre curmarea acestor rele daunatoare starei materiale
a bisericilor i prin care se specul in chip nedemn
darnicia si ofrandele banesti ale credinciosilor, s'au
dat energice instructiuni chiriarhale tuturor preoti-
lor, In urma carora orice constructiuni de biserici
nu se mai lucrau decat de persoane apte i destoi-
nice, angajate In urma unui contract investit cu
toate formele legale i 'pe baza unei garantii pro-
portionale cu valoarea constructiei; cat pentru lu-
crarile picturale, de asemenea, nu se mai puteau in-
sarcin decat persoane anume autorizate de chili-
arhie, pe temeiul unei probe executat In insusi
resedinta episcopala dup un model tip, preferindu-
se portretele ierarhilor cari au fost pocloaba bisericei
fala neamului romnese.
1) si s) Mormintele vor 11 puse tn linie, pe distante mai lungi sau
mai scarte, ca astfel s formeze aloe cart se vor plantk i impetrul.

www.digibuc.ro
 197

Regulamentul administratiei Casei Bisericei, pri-

vitor la executiunea constructiunilor si reparatiunilor
de biserici, promulgat pe ziva de 19 Martie 1904,
incA a contribuit la curmarea acestor abuzuri si neo-
randueli.
g) In sfArsit, Intre alte mAsuri administrative
se impune s'a mention6m a, si In privinta biserici-
lor crestine omodoxe ale comunitAtilor str6ine din
aceast6 eparhie, constatndu-se cg personalul lor
clerical deseori se schimb si se retnoi dupsa bunul
plac al epitropiilor respective si rarl nici un con-
trol asupra conditiunilor lor canonice, inc' s'au luat
mAsuri in senzul ca toti preotii strini cari ar vol
s" se angajeze In serviciul veuneia din bisericile
comunitatilor grece, ruse sau bulgare, pentru a pu-
tea fi admisi si recunoscuti de chiriarhie, s", prezinte
anumite acte si anume :
1. Autorizatia din partea ministerului afacerilor straine
roman pentru stabilirea lor in tara;
2. Actele de studiile facute in original si traduse;
3. Actul de hirotonie in preot sau diacon In original,
sau tradus de bursa respectiva;
4. Actele de hirotonie sau rangurile castigate in timpul
sacerdotiului sat' (traduse);
5. Cartea canonica de libera permutare din partea chi-
riarhului respectiv, cu lamuriri de a nu ave vre-o cauza
impedicatoare la servirea celor preotesti (traduse);
6. Un certificat din partea chiriarhului respectiv, con-
statator ea purtatorul a fost sau nu supus judecAtii bise-
riceti, si pentru ce ? (tradus);
7. 0 garantie din partea epitropiei comunitatei respec-
tive, legalizata de autoritatea in drept 6', la toate servirile
de Dumnezeu va pomeni familia Domnitoare a Romniei,
inaintea oricarei alte familii domnitoare strine;
8. 0 declaratie din partea preotului eh se va supune
In totul prescriptiunilor si sfintelor canoane ale sfintei noastre

www.digibuc.ro
 198

biserici autocefale ortodoxe romne i. cA la toate serviciile

va pomeni mai intAi familia Domnitoare romn inaintea
oricdrei alte familii strine;
9. Un act din partea administratiei locale a tArei noa-
stre GA a obtinut autorizatia legalA de a locul in acea parte
a tarei, autorizatie cerutA de legea de organizare a Dobrogei
(aceasta numai din 1899, conform adresei ministerului culte-
lor seria C, No. 78548/99); i.
10. Actele incheiate intre epitropie i preot, legalizate
de autoritatea in drept i. prin care se asigurA situatiunea
materialA a preotului.
h) Printre msurile administrative, ins cu un
caracter disciplinar, hotafite de P. S. Pimen In
scopul de a se garant4 ct mai mult adevrata demni-
tate si autoritate preoteasca In popor, facem loc si
eirculdrei P. S. Sale cu No. 2450 din 3 Decembrie
1904, data protoiereilor eparhiali, iar prin acestia tu-
turor preotilor dela Dunrea de jos, spre a lor
calduzire asupra chipului cum si pn la ce grad
se cuvine unui adevg,rat preot de a-si exercita, el
drepturile sale cettenesti, MA a se amesteca In
acele lupte politice cari i-ar nimici rostul Inaltei
lui misiuni, lupte In fata carora cea mai bund po-
Utica pentru un preot ar fi .i trebue sa fie sa
nu facet politicd.
Iat-o:
Una din cestiunile care pentru preotul Eparhiei Noa-
stre ar trebui cat mai mult lArnurit, este i aceea de a se
ti, Ora unde poate s-i intindA el exercitarea drepturilor
politice, ca astfel pozitiunea lui duhovniceasca in popor i
activitatea lui pastoralA s nu sufere nici-o scAdere.
In aceastA privintd prerile poate cA sunt diferite; dupA
Noi insA, nici inteun caz nu este bine ca preotul sa facA po-
Mich', sau s se amestece in luptele politice.
A un misiunea preoteascA cu lupta politicA, este cea
mai mare grea1A.

www.digibuc.ro
 199

Preotul ca cetatean, daca face parte dintr'un partid po-

litic, nu trebue sa astepte nitnic de castigat pentru sine; de
oarece misiunea preoteasca nu justified amestecul preotului
in politica si intrarea lui in randurile acelor cetateni cari
iau parte in luptele politice.
Din contra, prin aceasta preotul pierde. Va pierde
demnitatea si autoritatea sa pastorala chiar si inaintea oa-
menilor politici cari privesc in preot pe omul pasnic. Va
pierde increderea pdstoritilor lui si prin aceasta va ineeth de
a fi pdstorul eel bun, care are in societate o rnisiune mare de
indeplinit, aceea de a invata, pe popor preceptele sfinte ale
evangeliei care reguleaza nevoile vietei ornenesti, adesea tur-
burate de diferite irnprejurari. Caci : cum va putea el inde-
plini aceast misiune, daca mintea ea .si timpul sunt intre-
buintale de el numai in discutiuni si framantari politice?
Cum va putea el propovedul oarnenilor pacea, pe care sin-
gur o turburd, impartind pe enoriasi cari sunt fiii lui su-
fletesti In tabere vrdjmase, intre ele si fat de el? Gum
va putea el indemna 'pe oameni la unire si dragoste fed-,
teased. intre ei, cand singur, prin luptele politice, rupe loga-
tura de dragoste duhovniceascd, care trebue sa-1 uneasch pe
el cu toti enoriasii lui? Si Gate alte multe neajunsuri pasto-
rale, ba poate si nenorociri pentru preot si ai lui enoriasi,
izvorasc din amestecul preotului in luptele politice.
Acestea sunt adevaruri reale, cunoscute si de acei oa-
meni cari cred ca preotul se cu vine sa ia parte in afacerile
politice, intru cat si Constitutia tarii ii garanteaz acest drept,
ea oricarui cetatean. Preotul, zic ei : afara de biseried si afar&
de serviciile bisericesti, poate si este bine sa se amestece in
afacerile politice; el este cetatean si nimeni nu-1 poate Ina-
pedica dela exereitarea drepturilor politice cetatenesti.
In adevdr, preotul roman din fericire este si cetatean
al Statului. El este os din oasele poporului roman i sange
din sangele lui. Aceasta calitate a preotului este un bine
pentru popor, fiindca preotul are aceleasi gandiri i aceleasi
aspiratiuni nationale ca si poporul; ba, lui i se impune da-
toria de a lucr ceit mai malt pentru desvoltarea in popor
a acestor frumoase simtiminte. Mai departe, aceast cali-
tate a preotului este o Nina garantie si pentru Stat, do

www.digibuc.ro
 200

oarece preotul este obligal de Biseric, de a lucr neincetat

pentru binele i fericirea Statului, cad., dela bindle i feri-
cirea Statului, depinde binele i fericirea Bisericii, stiut fiind
c cettenii Statului sunt i fii Bisericii. Aceasta este ade-
vrata invttur data de Domnul nostru Iisus Christos in
privinta raportului ce exista intre BisericA. si Stat.
Din acestea reiese c altul este rmpul de munc al
preotului nostru, decat acela al luptelor politice. El trebue
s lupte n eincetat in contra tutulor patimilor cari din ne-
norocire 0 mai ales in timpul de fata slbesc neamul nostru
rornnesc, att din punctul de vedere moral, ct sly din
punctul de vedere fizic. El trebue s lupte in cursul intregei
lui vieti, impins de dorinta unui adevrat printe, de a lu-
minh poporul incredintat conducerei lui, formnd din el ade-
vrati crestini, cari s-si iubeascd religiunea i Biserica noa-
str stramoseasc, ca 0 cum se iubesc pe ei tot
ash s, fac din ei adevdrati cetteni, flu iubitori de lard si
de neam, buni gospodari, gata de a face toate sacrificiile
pentru inflorirea i siguranta Statului nostru romnesc.
Numai la o astfel de munc, asteapt i doresc s vad
pe preotul nostru luptnd, toti oamenii de orice partid ar fi
ei ; caci aceasta e aderrata chernare a preotului i in
aceast directiune il i pregateste Statul in scoalele noastre
teologice, pentru cari face insemnate sacrificii, ca la timp
s fie un bun si intelept lupttor in mijlocul poporului, pentru
o viat trainic crestineasc, social, economicd i national.
Ptruns de aceste consideratiuni i incMzit de aceste
idei .fiind preotul nostru, prin munca sa preoteasc pasto-
ral& in mijlocul poporului, cu sigurant, el va fi bine apre-
ciat i respectat dup vrednicie, de adevratii oameni poli-
tici, brbatii de Stat i bunii patrioti, cari prin a lor pre-
gatire i deplin competint in afacerile politice ale Statului,
10 iau sarcina i muncesc pentru binele tAril, sacrificndu-si
linistea i interesele Jor. Pentru un ask brbat politic, nu
poate fi o alt satisfacere i rsplat a muncii lor, decAt
desvoltarea, propsirea i inflorirea Statului si a cettenilor
lui, cum si a sfintei noastre Biserici nationale, care a adus
mari servicii trii i neamului nostru romnesc.
Preotul este cettean i drepturile lui trebue s-i fie

www.digibuc.ro
 201

considerate ca drepturi sfinte cettenesti, pentrucd ele sunt

niste podoabe scumpe, ca pentru orice cettean, dator fiind
a le pstr cu cea mai mare sfintenie.
SA nu se uite insd, c dup o logic, sntoas i dup
o minte limpede care trebue s prezideze cnd este vorba
de rostul Bisericii si al preotului ei in Stat, ca, drepturile
politice ale preotului i exercitarea lor, desi garantate prin
Constitutia rii, totusi din cauza misiunii celei sfinte pe care,
numele Bisericii, preotul este chemat a o zndeplin n lume,
aceste drepturi sunt n cettv limitate
Dreptul politic constitutional al preotului trebue sa se
mrgineasca pur i simplu numai la dreptul de vot, dat in
deplin constiint cu toat demnitatea cerutd dela un
preot-pstor, printe sufletesc al tuturor ceatenilor, sau al
tuturor enoriasilor lui, cari toti II privesc i Il numesc
printe, tatii.
SA se stie dar, c preotul desi este cettean al Statului,
dar el se deosebaste de ceilalti cetAteni prin anumita sa mi-
siune preoteasca ce o are dela Dumnezeu, care deosebire a
fost recunoscut de societatea omeneasc din timpurile cele
mai vechi, acordndu-i unele privilegii sau scutiri legale,
cari nu le au ceilalti cetteni.
De acest fapt tinndu-se socoteal, urmeazA c preotul
nostru trebue s, fie pe deplin convins c : sfnta lui misiune
preoteascA este una i aceeas, fie in bisericd, fie afar din
bisericd; cu alte cuvinte : preotul este si trebue s fie pre-
tutindenea i totdeauna, numai preot. In fine, ca s fie
mai inteles, preotul, vreind nevrtind, trebue s fie ptruns pn
in adncul sulletului su, cei caracterul lui preotesc domina
peste personalitatea lui de ceteitean i aceasta tocmai in interesul
buna ornduiald cetteneasdi care trebue sei fie in Statut
Tara noastr.
Altfel, exercitarea fr, rezerve a drepturilor politice
amestecul preotului In luptele electorale, va atrage dup
sine rezultatele cele mai dezastruoase pentru indeplinirea cu
sfintenie a misiunei lui pastorale, din care Biserica i reli-
giunea vor suferi, iar preotul va devenl obiectul de dispret
al tuturor oamenilor.
Este o datorie pornith din misiunea pastoral pe care

www.digibuc.ro
 202

trebue s o aibd, in vedere preotul de a nu compromite

cauza sfntd a Bisericei. El trebue s se fereasc, nu numai
de orice amestec al politicei In exercitiul serviciilor biseri-
cesti, dar i in relatiunile lui pastorale.
In vorbirea din biseric, ea si aceea afard, din biseric,
se cuvine ca preotul A. fie totdeauna cuviincios i respec-
tuos ctre autorittile Statului, cAci, dup curn invat sfntul
apostol Pavel, toat stapnirea dela Dumnezeu este orn-
duitd, etc.; iar pe cetteni sau enoriasi, sd,-i stimeze i sh-i
respecte in aceeas msur, pentrucd toti sunt romni i ai
lui fii sufletesti.
Ar fi un mare merit pentru un preot, care prin pru-
denta sa pastoral i prin tactul su social, ar cAstigd fatA
de enoriasii lui acea incredere, demnitate i autoritate mo-
ral, inct atunci cnd acestia impinsi de patimile poli-
tice se lupt cu inversunare unii in contra altora, el sa-i
sftuiasc a ave, o atitudine frteased intre ei, de oarece
toti sunt romni, fii i cetteni ai Statului nostru .:romnesc;
c, prin prea mult indeletnicire in luptele politice, mai ales
a acelora cari n'au o anumita pregtire pentru afacerile po-
Mice, se prdsesc alte afaceri comerciale-economice, lsn-
du-le in minile strinilor, cari se frnbogatesc din proclusele
trei si din nevoile poporului nostru rornnesc.
Am nadejdea cd, sfaturile Mele vor fi pritnite cu toat
luarea aminte din partea preotilor Nostri i ch povetele ce le
impartsesc vor gdsl un rsunet puternic In sufietele bor.
Prin aceasta cu sigurant ei vor castigh stima i respectul
din partea oamenior de bine, pentru indeplinirea cu dem-
nitate a misiunei lor pasnice si a bunei pilduiri in popor;
lard' Eu ca episcop al acestei de Dumnezeu binecuvntate
Eparhii a Dunrei-de-Jos, MA voi bucur de modul pri-
ceput i intelept cu care preotii nastri stiu a-si indeplini da-
toria, cnd este vorba de Biseric, Tar i poporul ei.
B.
i) In interesul unei rodnice activitql pastorale,
att prin ordine i instructiuni circulare ct si prin
sfdtuiri verbale cu prilejul vizitelor canonice si al

www.digibuc.ro
 203

audientelor, indemnul staruitor al P. S. Sale pretutin-

deni i totdeauna a fost, In primul rand, asupra obliga-
tiunilor preotesti de a inveifet poporul din ce mai
mult si mai temeinic, prin predici si sfatuiri pas-
torale, si a'l lamind In toate trebuintele si nevoile
lui crestinesti, cettenesti i gospodaresti, impu-
nand tot odata ca Insisi preotii sa se Lea' pildet
tuturor i in toate,
j) Yesnic ganclindu-se P. S. Sa asupra mijloa-
celor cum clerul dela Dunarea de jos" ar pute,
sa-si indeplineasca mai bine si mai cu folos sfanta
sa misiune de luminator i pilduitor al poporului,
cum deci ar putea preotii sa-si mareasca cercul
cunostintelor lor ea ash sa fie In msuri de a lucra, la
starpirea ielelor sufletesti i trupesti din popor, la In-
trirea moralitatii, la desvoltarea dragostei catre aproa-
pele si a iubirii call% bisericd, tar i neam si sa In demne
cu mai mult tdrie pe sateanill roman la o munca spor-
nic i priceputa In cultura pamantului, In cresterea
vitelor i in toate indeletnicirile gospodresti, P. S.
Sa a convocat conferinta protopopeasca, dela 24 Mai
1902 si punand in discutiune aceasta problem, s'a
hotarit ca In toamna fiecrui an si in fiecare judet
sa se ODA In Intreaga eparhie conferinfe pastorale
generale, In cari sa se discute i s se desvolte de
ctre preoti anumite teze de conferinte, propuse,
alese i hotafite in conferintele protopopesti. Aceste
teze se anunta din timp tuturor preotilor ai epar-
hiei spre a le lucr cu ingrijire, fiecare dup pu-
terea lor, i cu obligatiunea de a le prezenta, inscris
la conferintele pastorale generale.
Dui:4 inchiderea acestor conferinte generale te-
zele inscris se inainteaz chirarhiei unde se exa-

www.digibuc.ro
 204

mineaza si se noteaza dupa a lor valoare In foile

matriculare ale fiecdrui preot.
Aceste conferinte pastorale s'au si inaugurat In
toamna- anului 1902 cu o deosebita solemnitate spre
bucuria generala a Intregei preotimi din eparhia Du-
narei de jos.
k) Constient apoi de adevarul ca starea morala
este temelia fundamental-a a existentei si a traini-
ciei unei natiuni, si ca prin viata morala a familiei,
care este rsadnita sau pepiniera societdtei, se asi-
kurd, Moralitatea publica a natiunei, Prea Sntia Sa
Inca din inceputul episcopatului sam, considefnd.
ea' supravegherea moralitatei poporului alcatueste
una din cele mai sfinte datorii ale chemarei preo-
testi , a hotrt prin organ ele sale administrative, In-
tocmirea unei statistice asupra moralitatei poporului,
din decursul anului 1901, ca din rezultatele dobn-
dite, cunoscndu-se gravitatea ranelor sociale si mo-
rale ale credinciosilor din intreaga eparhie, sa se
poat lu adevratele msuri de Indreptare ').
Ca rezultat al acestei intreprinderi pastorale s'a
inregistrat urmtoarea situatiune generala a rele-
lor sufletesti si trupesti din decursul anului 1901 :
-
Protopopiatele NEWeri Concubi- Condam-
eparhiale. naturale. nage. nett.

Covurlui .
Braila
... 459
447
t280
953
849
529
Tulcea..
Constanta .
. .
.
.

Total
204
291
1.401
_ 452
486
3.171
395
738
2.511

Aceste triste constatri au fost in deosebi obiec-

tul unor vii si Interesante discutiuni in sedinta con-
1) Oirculara chiriarhal4 No. 1060 din 17 Iunie 1902.

www.digibuc.ro
 205

ferintei protopopesti din ziva de 9 August 1902 cnd

s'a si hotdrit cuvenitele mgsuri pentru indrumarea
unei activitti preotesti in scopul strpirei acestor
rele destul de pggubitoare, mgsuri cari si-au avut
urmri imbucgrgtoare, intruct aceste cifre s'au mic-
sorat din an in an, in chip simtitor.
1) Tot in directi.unaa activitgtei postorale, preutii
acestei eparhii au fost Indemnati si indatorati prin
ordine chiriarhale si asupra instruirei ,i educatiunei
tinerelor vleistare ale parohienilor lor. Un deose-
bit interes s'a pus pentru aceastg mare si. sfntg,
Indatorire pastoralg, cgci cu durere s'a constat cum
thranul nostru nici dupg 40 de ani de invtmnt
obligator si gratuit nu este incg ptruns, dupg cum
se olivine, de rostul stiintei de carte, pentru care,
el, neluminat si necunoscgtor de sine, vietueste pe
ici pe colo coplesit de vicii si ingbusit de super-
stitii. Indatorirea preotilor de a indemnh cu timp
si %fa,' timp pe pgrinti de a-si da copii la scoal si
de a-i deprinde diferite mestesuguri ca ash sg deving
folositori si lor si. semenilor si trei, inch', au preo-
cupat pe organele administrative ale acestei eparhii
in. indrumarea, supraveghetea si inspectarea activi-
ttei preotesti.
in) Tot in interesul unei rodnice activitAti pas-
torale, P. S. Sa s'a ingrijit in deosebi si cu Indru-
marea menirei preotilor in educafia inoralei re-
1.,

ligioas et a osta?ilor fetrii noastre, ba Ina, si a

nenorocitilor ce convietuesc in temnite, oblignd mai
ales pe preotii de garnizoane ai acestei eparhii la
implinirea unor anumite si speciale datorii fatg de
armatg.
In acest scop, P. S. Sa a cerut si binevoitorul
concurs al Ministerului de rzboi prin urrntoarea

www.digibuc.ro
 206

adres6 eu No. 377 din 4 Martie 1903, al eArei euprins,

oglindind un program de activitate a preotilor de
garnizoanA, II si reproducem aici.
Iat1-1:
Pentru armatd, care formeazd zidul de aparare a tarei
noastre, se impune noud, tuturor o deosebitd solicitudine.
Biserica, pe lngd zilnicele rugdciuni cari le inaltd cd-
tre Atotputernicul Dumnezeu pentru buna stare a Suvera-
nului si vitejia armatei, apoi are si trebue sh aibd datoria
de a se ingriji cu mult luare arninte de educatiunea mo-
raid a ostaplui, din care sd iasd iubirea de patrie i dra-
gostea nefdrmurit pentru apdrarea ei.
Tot prin aceast educaliune morald trebue sh se incdl-
zeascd iMma soldatului pentru ascultarea si supunerea cu
plcere la ordinele sefilor; iar sarcina serviciului militar,
prin cuvntri bine chibzuite s o prezinte sub o ash form,
inct sa devie nu numai plAcutd, dar sd fie consideratd ea
un drept sfnt si cettenesc, pe care cu drag sd-1 indepli-
neasca fiecare fiu al acestei tdri.
Acesta este rolul Bisericii in armat 0 aceasta este ra-
tiunea pentru care o admirabild organizatiune a persona-
lului si a serviciului preotesc se afld in armatele altor state,
despre care Domnia-Voastrd stili mult mai bine.
Dacd necesitatea despre o ingrijit activitate a bisericii
este bine apreciat in armatele altor popoare, apoi in deosebi
pe nof Romnii aceasta trebue s ne preocupe 0 mai mult,
intru cat trecutul nostru ca natiune a4 fost strns legat de
cel bisericesc, poate mai mult ca la alte natiuni.
Mari imbundtdtiri s'au fdcut in armata. noastrd, 0 al
drept ne flim cu ea; mai ales in arma gloriosului rdzboi
din 1.877, cnd, condusd si comandatd pe campiile Bulgariei
de Bravul ei Cdpitan, iubitul nostru Rege, prin vitejiile 86-
varOte, cu drept a atras ad miratiunea lumei, iar noi, din
sngele lor vrsat, am castigat independenta si regalitatea
Statului din care a esit si autocefalia Bisericei.
Privirile si gandul nostru deci, trebue sd fie vesnic m-
dreptate cdtre scumpa noastr armatd si fdr preget cu totii
s lucrdna ca soldatii nostri, fiii acestei tari, sd fie vrednici
urmasi ai neamului ca luptatori in vremuri grele, iar dup

www.digibuc.ro
 207

iesirea din armat i 6u intoarcerea lor a cdminul phrin-

tesc, sh devin buni cetateni harnici gospodari.
Indrumarea armatei pe aceste ci cade in sarcina Bi-
sericei.
Este adevdrat ca in armat este astzi un serviciu bi-
sericesc
Din cnd in cnd sunt adusi soldatii la biseric spre a
ascultil serviciul sf. liturgii, dar abi sositi, i prsesc hi-
serica tocmai in timpul cel mai important; ba, prin aceasta
se produce si zgomot care stricd linistea de care are nevoie
ceilalti credinciosi i asculttori;
Depunerea jurmntului de ctre recruti se face in pre-
zenta unui preot;
La inceputul fiecrei luni preotul de garnizoan merge
la cazarma cu apa sfintit;
Nu lipseste nici mrturisirea in sfntul i marele post,
precum nici ingrijirea de cele sufietesti in timpul boalei
imnormntarea celor decedati.
Prin acestea ins Biserica nu si-a indeplinit in totul
sfnta i marea ei chemare; ea are ined multe de fcut.
In fata acestor cerinte, cred a mea datorie, Domnule
Ministru, a V face urmtoarea propunere pentru armata
care se afld in cuprinsul eparhiei noastre, Duniirca-de-Jos
De mare folos ar fi ca in fiecare Duminic si la sr-
bdtori, soldalii rand pe rnd s mearg la biserich si s
aziste la serviciul sf. liturgii pn la starsit, uncle Ivor auzl
predici obisnuite, iar in orasele mari, ea : Galati, Brdila,
Tulcea i Constanta, pe lng aceast indatorire, ar fi foarte
bine ca din dou in dou Duminici, dupa arniazd, s fie adusi
la biseric, in numr cAti pot intr, i acolo numai cu ei, de
ctre preotul ales ca cel mai priceput i pregAtit pentru
aceasta, s le predice in forma de catiheze militare i siste-
matice, invatndu-i tot ce este de folos si tot ce trebue a sti
un soldat, pentru indeplinirea datoriilor lui militare in timp
de pace si in timp de rdzboi si cum trebue s vietuiasch sau
s trdiascd ca cettean dup implinirea stagiului militar.
Aducerea soldatilor la biseric spre a ascult aceste
predici sau catiheze se va pute face dup intelegerea ce ar
urnah s se ia de etre preotul ornduit de noi cu seful res-
pectiv al trupei.

www.digibuc.ro
 208

Dac Domnia-Voastr, Domnule Ministru, yeti binevol

a accepta aceasta propunere, V rugAm s ne impArt4iti
hotdrirea ce -yeti binevol a lu, ca astfel s lusm cuvenitele
masuri in consecintA.

Tot in directiunea metretilor aspiratiuni, ee

P. S. Pimen nutreste pentru binele propei0rea
Bisericii, a clerului 0 a tot poporului Ei romel-
nesc, i care care P. S. Sa nelncetat s'a preocupat
si se preocupa de a indrumct intreaga activitate
pastorale(/' a preotilor Si dela Dunarea de Jos",
dAm ad. si Enciclica pastorali," dati, de P. S. Sa eu
prilejul dintelor Pa ,ti din anti]. m.ntairei 1901, sub
No. 450 din 14 Martie, catre intregul cler i popor
de- sub arhipastoria P. S. Sale.
Iat-o :
PIMEN
DIN MILA LUI DUMNEZEU, EPISCOP AL DUNAREI DE
JOS", TUTUROR CUCERNICILOR PREOTI I DIACONI, I TUTUROR
BUNILOR CRETINI DIN .ACEASTA. DE DUMNEZEU P.A.ZITA EPAR-
HIE, HAR I PACE DELA DOMNUL NOSTRU IISUS CHRISTOS, IAR
DELA SMERENIA NOASTRA BINECUVINTARE.

Inc cAteva zile i vom ajunge sfintele Pati, cnd lurnea

cretin, pralsnuete cea mai mare i mai strdlucit sdrbtoare
dintr'un an, adica Invierea Domnului nostru Iisus Christos.
Toti oamenii se pregtesc pentru primirea Invingto-
rului mortiiIisus Christos ; i bogatul i sdracul se simt
mai liberi de grijile lumeti, i btrnul grbovit de povara
anilor ca i tnrul vioi in floarea vrstei, toti, in sfNt,
cu unul i acela dor pentru curatenia pcatelor, cu una
aceea.5 ardoare cretineasca pentru apropierea i mprt-
irea Sfeintul Truk' al Domnului, se intalnesc pe pragul
bisericii, unde intrnd ascultd cu luare aminte sfnta slujb.
Mama cea bun cu copiii curati, imbracati in haine de sr-

www.digibuc.ro
Protopopii 1 revizorii colari ai judefelor Eparbiel Durarei de jos in conferint, sub presedentia
P. S. Episcop Pimen. (3 Septemvrie 1903).
www.digibuc.ro
 209

btoare, ii inclreaptd pe dnimul ce duce la bisericd si inchi-

nndu-i pe la sfintele icoane, ii pregateste pentru sfnta
irn Or tilsi re.
Toat lumea in sdptdmna cea mare, cete, cete, merge
seara la denie" unde maifales in Joia cea mare cnd se
citesc cele 1.2 evanghelii, cu umilintd ascultd dumnezeiestile
si cele de de urrnd povete, pe cari Bunul InvdtAtor le-a dat
apostolilor Lui, iar printeinsii intregului neam omenesc, cari
invdtdturi se pecetluesc prin porunca cea noud de a ne
iubi unii pe alfii"- ,.i cu inima sdrobit de durere ascultd
chinuitoarele patimi precum : batjocuri, loviri, scuipri, in-
cununarea cu spini, restignirea pe cruce si in sfrit ingro-
zitorul sfarsit al Aceluia ce a ..mntuit pre orn.
Apoi, Vintri noaptea tot poporul adunat la biseried cu
ochii plini de lacrimile umilintii, insotesc ocolirea bisericii cu
sf. epitaf si depunerea in mormnt a Mntuitorului, fapt
cutremurtor care ne aduce aminte despre starea do rutate
care stdpni qumea 0 (Ispre intunecirnea mintii omenesti
care uitase pe adevdratul Dumnezeu.
Inca cteva ceasuri si totul se schimbd; caci in noaptea
sf. Pasti, cretinii in mini cu lumndri aprinse mdresc pe
Domnul, cel ce prin puterea sa dumnezeiascA, tnviind din
morff, a sdrobit puterea mortii si a inldturat intunericul care
apdsa asupra lumei.
In adevdr, o altd lume, alte idei, alte cugetdri !
In locul cantarilor bisericesti duioase pang, la lacrdmi,
acum se intoneazd triumfdtorul imn prin care ne vesteste GI :
Christos a inviat din tnorg, cu moartea pre moarte cdl-
ceind, 1., celor din mormanturi via/et ddruindu-le", i care
imn revarsd in inimile tuturor o ash, duhovniceasch bucurie
Meat toll voiosi se intorc, purtnd in mini lumndri aprinse,
spre a luminh, casele cu lumina adevrurilor crestine0i, cari
garanteazd fericirea omenirei aici 0 in cealaltd viatd.
Aceasta este 0 motivul pentru care mosii 0 strrnosii
nostrii, cnd se reintorceau la casele lor cu lurnini aprinse,
dela laminatul praznic al Invierei, i'i insemnau cu semnul
santei cruci cei pa tru pereti ai easel !
Din ziva sfintei si minunatei Invieri, si. pnd la strdlu-
cita Inltare la Cer a Invingdtorului mortiilisus Christos,

5442 44

www.digibuc.ro
 210

salutarea cu care cre0inii se intmpin intre ei, nu mai este

cea obknuit, ci fiecare veste0e cd. Christos a inviati" 0
toti rspund cu o deplind convingere 6, Christos adeveirat
a mnviat1". $i cte multe alte deprinderi 0 frumoase obi-
ceiuri cre0ineti .0 strdmoeti nu impodobesc aceste zile
strdlucite ale Invierii Domnului, pe cari noi cretinii trebue
sd le pdstrm cu cea mai mare sfintenie.
Dar, iubitii mei fii in Domnul, in nespusa bucurie ce
sirntim la srbtoarea strlucitei Invieri a Mntuitorului, ia
parte nu numai intreaga suflare omeneascd, dar 0 intreaga
fire cereascd 0 pmnteascd, cdci Invingtorul mortii cel
inviat este FAcatorul i Stapnitorul 0 al celei cere0i i al
celei pmnteti.
Oare nu ne aducem aminte din sf. Evanghelie c in-
genii au fost cei dinti cari au vestit femeilor mironosite
Invierea Mntuitorului ?
Oare nu simtim cu totii e bucuria noastr pare a o
imprtki 0 Soarele care incepe a-0 trimite razele sale mai
luminoase 0 mai clduroase cdtre noi ?
Oare nu observati cd cu Invierea Domnului, reinvieazd
intreaga fire ?
Cdci odat cu sfintele Pasti, sosete 0 dulcea primvard
eu ale ei frumuseti. Ea ne aduce primele floricele ce prein-
chipuesc curtenia vietii cretineti, din care culegand, le
depunern pe mormntul Domnului.
Da, frumoasa primdvard ne infatkeazd cloud idei, doud
invtminte vrednice de toat luarea aminte din partea
noastr :
I. Ne invtm a crede cu trie cd va fi o reinviere a
noastr a tuturor, datd noud ca har prin invierea din morti
a Domnului nostu lisus Christos ; 0 al
II. Cu venirea primverei, cnd intreaga fire ki re-
inoete fata prin tainica 0 fireasca functionare a legilor puse
de D-zeu, in puterea carora i iarba, 0 pomii, 0 pdurile, 0
multe vietti, care in timpul iernei, 0iti, cd au fost ca intr'un
somn, acum totul desprimvrndu-se se trezesc, se ri-
dic cu vioiciune cdire o noud viatd, simboliznd munea
fireased pus de D-zeu ca o lege 0 ca conditiune neaprat
pentru viatd.

www.digibuc.ro
 $i in adevr, intinsele cdmpii i frumoasele plaiuri ale
scumpei noastre Ari, cari prin a lor ?Greased muncd incep
a se irnbred in haina primverei, ne inf4iseaz.1 o asd pri-
veliste dttoare de viatd, IncL in chip firese ne chiam
pe noi la o noud viatd i deci cdtre o nou mimed.
A munci in orice fel este o cerint a firei omenesti. A
mund este o trebuintd fireasca a vietii ; de aceea i sf. apostol
Pavel nu in zadar porunceste : cel ce nu munce0e s nu
met/Vince". Observati c nimic nu exist in lume frd &A,
munceasc, cdci unde nu este muncd acolo nu este adevrat
viatd. Priviti toate viettile de pe parnnt, cercetati modul
lor de viatA, i v yeti convinge cd toate viazd si se misc
in puterea muncei. Munca lor insd se mdrgineste numai in
a se nutrl. Omul, i numai el, ca finta cea mai desvrsit
de pe pmnt, ea cel ce este coroana tuturor creaturilor,
viaz i munceste nu numai pentru a se nutri pe sine 0 pe
ai si, ci el munceste inteun scop mai mre i mai inalt :
binele aproapelui su, binele nearnului su i al Wei sale.
Munca omenease este de dou feluri : muned fizied sau
trupeasc i muned intelectuald sau sufleteased.
Ce este munca fizie sau trupeascd ? Ea este incordarea
punerea in lucru a puterilor noastre trupasti, in scop ca
prin ea s putem trage foloase trebuincioase vietii noastre
ca oameni, ca soti de familie, ca crestini i ca cetateni.
Munca find cea dintai necesitate pentru buna stare a
familiei, s cercetm, iubitii mei fit in Dommil, cum sotii
crastini, brbatul i femeia potrivit firei tor trebue sd-si
impart munca pentru inflorirea i bund starea familiei bor.
Brbatul i femeia, ca soti, sunt datori de a se iubl
respecta unul pe altul, de a se ingriji i ajut la toate p-
surlie i nevoile lor, si de a muncl impreund pentru bunul
trai al cdsniciei i pentru propsirea gospoddriei bor.
Cu ct legdtura cdstoriei intre soti este mai tare si
ferieit de orice turburdri cu att i fericirea vieii lor pe
cat e posibil in aceast, lume este garantat, fie chiar in
cele mai grele imprejurgri.
Capul familiei, care este brbatul, are datoria de a
mund si a se ingriji pentru in treaga familie ca cap al ei.
Femeia, att ca sotie ct i ca mama, este datoare de

www.digibuc.ro
 212

mund pentru buna stare casnica, anume : s se ingri-

jeasc cu mult sarguint pentru curdlenia casei. Este cea din-
tl datorie a unei femei vrednice ca casa ei s, fie totdeauna cu-
ratA, aierisit i impodobit cu lucruri facute de insu0 mai-
nele ei; mai ales la tar, pnzeturile de tot felul i pentru
toate trebuintele casnice, stofele, impletiturile i orice alte
testuri pentru imbrcminte s, fie tndeletnicirile casnice
cele mai de searra ale unei bune i harnice femei de cas.
Atragem deosebita luare aminte asupra acestor datorii ce se
impune femeei romnce, intru ct, din nenorocire, aceste
vechi indeletniciri casnice ale strbunelor noastre au ince-
put a fi prsite. In locul pnzeturilor de cas, astzi se
cumpar pAnzeturi strine ceeace este o paguba pentru tara
noastr, 0 este un faPt de putin laud pentru femeia ro-
mnc din vremurile de astzi. Aceasta este a$ numit
muncd a femeei pentru intretinerea casei.
Nu trebue ins s se uite c femeea ca mum are o
sfnt datorie de implinit i o priceputA muncg, de desf4u-
rat in ceeace prive0e cresterea si educatiunea copiilor, ln
aceast privint, nrecum curtenia casei tot astfel se im-
pune femeiei i grija pentru curdtenia copiilor, 0iut fiind ca,
copii curati vor fi totdeauna snto0, vioi i vor cre0e mari
voinici; vor fi feriti de a veni in atingere cu copii bol-
navi, cndfereasca Dumnezeuse intmpl boli Molipsi-
toare in sate; 0 in cazul cnd unul din copii se frnboln-
ve0e, mama este datoare de a vest pe preot dela care va
priml sfaturi, iar in cazuri grave viind rnedicul va ascult
de povetele acestuia.
Santa noastr BisericA In fiecare zi la slujba sfintei
liturghii ne indeamnd s cerem dela Dumnezeu inger de
pace care s fie pzitor, precurn sufletului tot a$, i trupu-
lui nostru. Cu alte cuvinte precum suntem indatorati de a
ne Ingriji i a ne pastra sufletul nostru curat i neptat de
phcat, tot a avem datoria de a. ne ingriji 0 a ne pastr
trupul nostru curat i neatins de boale; pentru c i sufle-
tul i trupul sunt facute de Dumnezeu.
Cnd copilul incepe a vorbi mama trebue sa-1 deprinda
a rosti numai vorbe frumoase ferindu-1 in totdeauna de a
auzi vorhe urte i necuviincioase ca : batjocuri, injurturi

www.digibuc.ro
 213

de persoane i lucruri sfinte s. a. 0 mama inteleaptd trebue

sA fereasca pe copii ei de aceste rele ca si de foc. Este
foarte frumos si se cuvine lauda mamei, care seara, dimi-
neata, la pranz si la cina, precum si la culcare si la scu-
lare din somn, deprinde pe copii de a spune o scurta ruga-
ciune catre Dumnezeu, catre Maica Domnului sau cdtre In-
gerul pazitor i, nu mai putin, cu mergerea la biseric i cu
ascultarea sfintelor slujbe.
Inainte ca copilul sa ajunga vrsta de scoalh, mama e
datoare sh-1 deprinda de a iubi i a-i fi draga scoala, iar
dupa ce copilul va Incepe a urmh la scoald, mama inch,
este datoare de a-1 trimite totdeauna spalat, cu bainele
incaltdmintea curata; apoi cnd se reintoarce dela sward, s
cerceteze ce a lucrat i sa-1 indemne de a-si cifi i pregati
lectiunile. Nu trebue sa se uite cA pe masura ce copilul
creste, parintii sunt datori de a-1 deprinde sa-si iubeascd tara
sa, neamul sAu, biserica i religiunea sa, cad aceste toate
vor forma cea mai frumoash m6stenire pe care parintii o
pot lash, copifior bor. Deprinderea la im mestesug trebue
fie grija de cdpetenie a parintilor pentru copiii lor, caci
mestesugul este ca brktarA e aur, Aceasta ar fi in scurt
rnunca pe care mama este chemat a o implini in mijlocul
familiei sale.
Acum, iubitii mei fli in Domnul, s, treoeul Pnai departe
spre a vede care este munea ce trebue s'o implinease
brbatul ca sef i conduetor al familiei.
Tara noastr eu ale ei plaiuri i eAmpii, fluid o tara
rodnic, lesne e poate Intelege cA muuca obsteasca a sate-
nilor nostri este munca i4mpul, plugaria sau agricultura.
Munca cmpului find eel mai de capetenie izyor de
bogatie a poporului nostru clela tard se cuvine a ne ocuph
mai in de aproape despre ea. Munea cmpului nu se face
numai eu bratele omenesti, ei i cu vUele. Pentru aceea .se
cuvine ca fiecare gospodar dup a sa putere inmul-
teased vitele de munc4 0 de brand, ingrijindu-le In deosebi
foarte de aproape Mat ca :curtenie cat si ca brand, stiut
fiind ch. dela buna ;curtenie si dela buna brand% a vitelor
atarna i puterea lor de munc. Economice0e dar e bine 4
axed, mai putine vite si mai bine Intretinufe, decal multe

www.digibuc.ro
 214

slabe. Aceste de pe urm n'aduc folos nici pentru muncg,

nici pentru indestularea casei.
Nu este destul ca cineva sd munciased, ci trebue s
stie cum sa nuznceascd, ca munca s aduca cat mai mult
folos. Cci nu dela intinderea prea mare :a holdelor atarn
folosul ci dela munca priceput care face ca din putin s
atragem foloase mari.
Este bine i in folosul steanului roman de a-si ingriji
imbunttirea prnantului de hran si de a-1 munci cu pri-
cepere. Sfaturile pentru o munc priceput care sd aducA
foloase mari le va cApta dela preotul i invttorul satului,
cari sunt cei doi lumintori i conducgtori ai poporului pe
calea binelui. In acest scop s'a i infiintat prin fiecare co-
mun, sat si cAtun cercuri culturale, ooale de adulti i e-
zdtorile seite0i la cari indemnarn i sfatuim pe toti bunii
crestini de a se duce si a ascult cu bgare de seam toate
Invtmintele ce li se dau.
Pe lng munc se cere i Intelepciune ca cineva s
fle bun si vrednid gospodar. Vreau s, zic, cAtre bunii mei
fii in Domnul, cd din folosul muncii s, se %GA economii cari
pe de o parte contribue la imbogkire, iar pe de altd parte
ne slujeste ca puternic sprijin in timp de boale, btrneti
ori alte nevoi ale vietii. In acest scop s'au i infiintat de cu-
rand mai in toate satele noastre &Ind populare la. cari cu
tot dinadinsul indemnm de a-si depune fiecare o parte din
economiile sale spre pstrare i fructifieare.
Urmdrile muncei nu pot fi altele decat fericirea. Pre-
cum gospodarul muncitor este o podoabs, pentru familia,
comuna sa; tot a, este el o podoab5, pentru neamul i tara
lui. Inteun sat unde crtorul vede o biseria, inalt i ma-
re*, o scoal, incdpAtoare i frumoas i alte asezdminte
pentru binele obstesc, de Indat va pricepe cA acolo tre-
bue s fie oarneni muncitori i buni gnspodari; si din po-
triv, acolo unde aceste asezminte sunt in ruinA ori lipsesc,
fArA mult greutate poate sA priceapd cA acolo sunt oamenii
lenesi cu rele apucturi, despre cari iat ce citim in Sf.
Scripturd: Ornul harnic i munciior se navute0e iar cel
lene i treindav este aducdtor de rwine".
Precum am zis la fnceput, fiecare orn trebue sA mun,

www.digibuc.ro
 21.5

Feasca; i militarul i invdtatorul i judecdtorul i adminis-

tratorul au anumitele lor meserii sau chemdri pe cari trebue
s le indeplineasch prin munc.
Acestea sunt invtlimintele pe card cred de bine de a
vi le imprts1 voud, iubitilor mei fii in Domnul, cu ferici-
tul prilej & srbtiorirei sfintelor Pasti, i nadAjduesc ch fie-
care din voi dndu-si bine seama de foloasele ce pot trage
din aceste invtminte se va sill a le urmA, ca astfel viata
noastra crestineesc i cetteneasca s devin din ce in ce
mai bung, spre mdrirea lui Dumnezeu i spre fericirea nea-
mului nostril romnesc.
Facndu-vA ale Mele urari, rog pe bunul Dumnezeu ca
sg, v druiasca void si tuturor ociraslelor farniliilor voastre
mntuirea, sntatea i ajungerea la multi ani a acestor
strlucite sttirhtori.
Darul Domnului nostru Iisus Christos i dragostea lui
Dumnezeu i Tatall i impartasirea Sfntului Duh, s fie cu voi
cu toti. Amin.
Pentru a invedera si mai bine indemnurile sta-:
ruitoare cari P. S. Pimen a indrumat si conti-
nua a indrum'a activitatea preotitor acestei. eparhii
in loate directiunile nevoilor vietei crestinesti, ceta-
tenesti si casnice ale poporului, dam ad: circulara
chiriarhall din 25 Martie 1902, data chiar din' pri-
mile i1e ale episcopatului Sau catre PP. CC. Pro-
toierei eparhiali :
Cu multe daruri a inzestrat Dumnezeu pe si in
deosebi pe roman. In firea lui a pus ateitea caIiti, inet
cei chemati a Se ingriji de dnsul cu usurinfd 'pot sd-1
indruineze la o viaid mai bud i mai spornia. Poporul rimn
dar, din fire este aplicat la fapte mari; rdmne rtumai ea
el s pritneased din ce in ce o desvoltare a acestor da-
ruri, ca astf el s fie vrednic de mosii si strmosii nostri,
cari ne-au lsat urme nesterse de vrednicla lor ca romni
si buni crestini.
Desvoltarea acestor daruri, revine de drept prootului
invtfitorului, cari prin anumita tor pregeitire in aceast

www.digibuc.ro
 216

directilme $i prin atingerea apropiatd in care se gd sesc

cu poporul, au cea mai mare inlesnire pentru implinirea
acestei datorii. i apoi chemarea lor, ca lumindtori ai
poporulai, le impune datoria de a combate mntunerecul cu
toate ale lui rele urmri.
Pe aceste consideratiuni, preotul $i invcikitorul in
toate timpurile $i la toate popoarele au fost recunoscuti
ca cel mai buni $i mai proprii indrumdtori al omenirei
catre luminci, prin care in timp s'an inchegat $i conso-
lidat acele natiuni, ce fac astdzi fala lumil.
De altfel $i in tara noastrd, lucrul acesta tot a$ a
fosl apreciat $i ca probd, toti bdrbatii noqtri de Stat, mari
patrioti, s'au convins de rolul acestor doi factori a$ d de
importanti in mijlocul poporului nostru $i pe cat miljoa-
cele $i imprejurdrile li-au permis, s'au ingrijit de soarta
bor. Prin legi anumite li-au asigurat o pozillune mate-
riald $1 t-au rddicat din acea stare de nesigurantd $i anti-
lire, in care se gd.siau, mai ales preotul pnd mai
deundzi.
Pentru preot cu deosebire, in timpul din urrna, s'a
fdcut mull i avem neldejdea cd treptat treptat se va face
$i mai mull, dacei $i el, preotul, va cduld sa rdspundd
la chemarea ce o are hi mijlocul poporului cu mai mult pri-
cepere i hrnicie.
lnvttorul are datoria de a pune in meina copilultil
cartea j a-1 face sa cunoascd nevoia de lumind $i modal
cum sd o poatd dobandi. Odatd cu aceasta, el este obligat
de a pregati pe copil catre cuno$tinte din ce in ce mai
dragostea cdtre Dumnezeu, catre aproa-
pele, cdtre sine $i cdtre patria $i neamul salt. El U des-
chide ochii $i-i lurnineazd mintea, ca sa cunoascd ce este
bine $i ce este relit, ce este adevdr $i ce este minciund; ce
este drept $i ce este nedrept. El U face cunoscut datoriile
dintre oameni $i invat a regpectul cc:14re Dumnezeu $i catre
,cei mai mari deceit dansul.
Cu alte cuvinte, U impdrtd$e$te toate acele cano$tinte
bane $1 neapdrat trebuincioase pentru viitorul cetafean
romem. Rolul invdtdtorului dar, se intinde asupra copiilor
numai pnd la vrsta de cel mull 14 ani. De aci el ince-

www.digibuc.ro
 217

teazei a mai (wed o inrcturire directci asupra fostilor lui

scolari.
Preotul are insd un cerc mult mai intins de mun-d.
El ia pe om dela cea mai fragedd vetrstd, pot zice chiar
dela nasterea sa, il binecuveinteazd, U supraveghiazd
eresterea cu un interes curat pdrintesc, li nvatd ade-
vdrata. lumind a cunoasterii de Dumnezeu, sfintindu-i
viakt prin sfintele mistere si rugdciuni, conduceindu-1
ingrijindu-1 pand, ba si dincolo de mormnt. Ina 10
si sfein,td este chemarea preotului ! E poate aduce mult
bine kirii si poporului, ccInd este pdtruns de misiunea
lui. Preotul cu tragere de inima pentrubinele si fericirea
poporului, nu pierde nici un minut din viata sa, ci, ca si
bunul pastor, chiarnd oile sale, cari ascultd cu drag glasul
lui si merg dupd el. Tot a$ et si preotul ti chiamd ere-
dinciosii la biseried, si ad, mai ales in Dumineci si scir-
bettori, ii invaki si-i sfeitueste ca un bun pdrinte duhovnicesc.
Le lumineazd mintea, le incdlzeste inima, ca astf el set vadd
lumina cunostinfei lui Duhinezeu, sd inteleagd adevdrul
si sd simtd nevoie de tot lucrul bine pideut Domnului.
Aci, in bisericd, dupd serviciul sfintei liturghii, sdvdrsit
cu evlavie i frica lui Dumnezeu, preotul harnic cuvin-
teazd poporului, invkindu-1 sd creadd in Dumnezeu, sd-L
iubeascd si set nciddjduiascd in fericirea vielei de veci.
Desteaptd in el iubirea ctre religiunea i neamul nostru romnesc,
iubire care aincellzit pcind la vitejie bratul mosilor si strcimo-
silor nostri pentru apdrareamosiei si a religiunii in timpuri
grele. Tot din aceastd iubire a rdsdrit vitejia fiilor nostri
pusi sub conducerea preal4eleptului si viteazului nostru
Rege Carol I si din care cu vrednicie am celstigat inde-
pendenkt kirei si autocefalia Bisericel. Il invatet apoi
supunerea i respectul cdtre legile si autoriteiffle bisericesti si
etcitenesti, din eari reiese respectul de sine si de avutul
aproapelui sciu. Tot ad preotul poate, cuinlesnire, sa cu-
vinteze poporului despre sfintirea vietil casnice, ca conditiune
neapdrata pentru trinicia familici cre0ine, atrdg dndu-i luarea
aminte la datoria ce i se impune, de a-si cre0e copii n
spiritul religiunei si al patriotismului. Dela ineiltimea po-
zitiunei sale preoksti, ca invkitor si ca lumindtor al po-

www.digibuc.ro
 218

porului incredintat conducerii sale, preotul este dator s

sftuiasc pe fiii lui suflete0i, ca s iubeascd munca cinstird
harnick mai ales acurn, cnd nevoile sunt mai simtite
ca alteidatd. Aplicarea la meserii de tot felul, ateit de tre-
buincioase poporului, cum i indrumarea catre o viata cum-
pktatfi i infiintarea de societti economice prin comune,incd
trebue s preocupe pe preot in cuveintdrile sale biserice0.
In afard de biserie, preotul are nenumrate datorii,
pe eari este obligat a le implini, de oarece ele stau n.
strns legtitur cu misiunea sa pastorald.
Cine poate cunoct$te mai bine ca preoiul nzetehnele
sau relele deprinderi, cari au inceput a se introduce in
viata poporului nostru romeinesc? i apoi, cine ar puled
cu mai multd autoritate sd combatd i s opreascd lcitirea
acestor rele? De sigur numai preotul intelept i harnic.
Lenea vi betia din care izvorsc o multime de alte rele, ca:
sdrdcia, invidia, minciuna, jurcimeintul streimb, mizeria,
ruina crima; aceste uririoase vitiuri, prin cari s'au
ruinat popoarele vechi qi cari 'asteizi, din nenorocire, ame-
nirdci pe unii din fil Bisericei noastre, nurnai printr'insul
s'ar puteet mai bine combat& Adesea preotul este chemat
de %ertorict0 prin casele lor, i aceasta se intmpld cel putin
odatd ta incepatul fiecdrei luni, cnd ti viziteazci intreaga
sa -enorie. Cu aceast ocaziune el, pe lngd combaterea
relelor amintite;- poate ca s dea toate ale sale indemnurt
perdru o viat mai ingrijit o gospodrie mai rational, cari aduc
dupd ele mari foloase pentru popor i neamul nostra.
In asemenea ovaziuni, preotul poate i este chiar
dator, ca sei sfeituiascd poporul in privinta cresterel, curate-
niei si educatiunei copiilor. Asemeaea in ce prive#e curdtenia
caselor i a curtilor. Ptulele eurtea se cere ca sei fie
tot a$ de curate, ca i casa, tiut find cd boalele mu
ptrund acolo uncle este curtenie. i in cazuri, Domnul
sd ne fereascd, de boale molipsitoare, tot preotul este eel
dint& chemat, ca, pe de o parte, s anunte autoritatea in
drept spre a luet msuri contra intinderei acelor boale,
iar pe de alta sd indemne poporul de a folosi sfatul me-
medicamentele ce i se dau. Tot asernenea prin
influenta sa moral, preotul este singurul in stare, care

www.digibuc.ro
 219

ar puteet, ca sa lucreze mai bine la inmultirea avutului

i la desvoUarea gospodetriei steanului. El ar putM
ea sa-1 indemne ali construi o cash mai igienich, mai sntoas
si mai luminoash ea multe din cele IA cari locue0e astzi.
Ar puteet mai departe, ca in locul spinilor, cialinil-or 0
altor buruieni displcute privirei i bunului stint, care de
multe ori cu varful lor ating stra0na casei, sa indernne
poporul a plant& pomi si arbori, i nu va stricet dac se vor
pune $i pe holde, mai ales la hotarele lor, spre a se bu-
cura de roadele ce dau, de umbra ce aduc i de lini0ea
ce asigurd poporului, ferindu-1 de judeedli 0 de neinte-
legeri adesea vktmeitoare.
El, ca mai luminat in comun i cu intluenta pe care
.o are intre pdstoritii si, anduli mat bine seamei, de
ocupatiunea primei a treinului nostru, care se indelet-
nimte mai malt cu munca cmpului si cresterea vitelor, ar putea
ca s indrumeze pe pstoritii sdi ctre o munch mai siste-
matich. El este dator a-i indemna s se foloseasca de ioate
mijloacele recoman(late de oarnenii Olintei pentru pregti-,
Urea peimeintulai pentru lucrarea i cul-
prin ingrseminte,
tivarea lui, cum 0 pentru nutrirea i Ingrijirea vitelor spre a
face din ele un izvor sigur de boghtle pentru popor.-Prinfro astf el
de sdr guinta din partea preotului, se realizeazci un mare
bine pentru popor 0 o deplind stare de fericire pentru
toti. Forta morald i o pozitiune sociald imbucurcitoare
de aci se poate deduce, i acela este adevrat roman, care
prin muno einslitet tie stilt asigure o bund reputatiune
printre fratii si.
Mare laud se cuvine dar aeelui preot) care va lucret
ea un adevrat printe pentru rdspeindirea lurninei in
directiunea arcitat i numai unul ca acesta va puteet ea
dreptul ca sli dovedeaseci rostul chemrii sale a$ de
importante "in mijlocul poporului.
Aceste observatiuni ale Mele, expuse aci pe scull, se
impun atentiunei Prea Cacerniciei Voastre 0 V invit, ea
de indat s luati rnsuri a fl aduse la ettnoOinta cucer-
nicilor pre.* din aeel judet, pe cari ii yeti indemnet:
1. A till in deplinh armonie cu invttorul, a crei dra-
goste s se silease a 0-o asigurd 0 apoi amndoi,

www.digibuc.ro
 220

/nand in Wind, sd lucreze cu ceildurd la binele $i fericirea

poporului, care formeazd trdinicia $i propci$irea noastr
morald $i nationald. Pentru ajungerea acestei prietenii intre
Sine $i invateitor, preotul Se cuvine a fi dupd cum insd$
numirea de presviter il aratd, beitrein, mai ales cu rnintea,
neasculdnd tot ce vorbe$te in rdu de unul $i de altul, $i
ldseind intotdeauna mai mull dela sine. Acolo unde preotul
$i invcileitorul vor fi uniti in gancluri $i dorinte, acolo unde
ei mi vor cunoa$te marele lor rol de lumindtori ai popo-
rului, totul oa fi de laudd $i cu u$urintd va lciset s a se
intrevadd cum natiunea cu pa$i siguri va merge cdtre
glorie mdrire nationald. Pe celnd, din contra, acolo
unde ei nu luereazd in unire $i armonie $i mai ales acolo
unde unul se lupta in contra celuilalt, nu poate sa se vadd
decal turburdri pcigubitoare atat in ce prive$le prestigiul
$i demnitatea lor, celt $1 in ce prive$te desvoltarea senti-
mentului religios $i national in popor.
In asemenea ocaziuni preotul $1 invatdtorul nu mai
sunt acele modele vrednice de imitat, la care poporul se
cuvine atinti privirite, ci devin o platrd de scandal,
un povdtuitor orb $i o lumind intunecatd, care nu mai
are nici-o putere de propagare. Prinfro astfel de purtare
din partea lor in toe de consolidare se va produce sdrun-
cinare, care curand sau mai teirziu va aduce dupd sine
ruina morald $i materiald a poporului.
2, A lucr fr preget ateit in bisericd prin cumin-
ce este obligat a le rosti la diferite ocaziuni, eat $1
pe la casele enoria$ilor cand va aved prilejul de a da
sfaturi, la deplina luminare a poporului cdtre tot ce este de
folos pentru mcIntuirea lui sufieteascci $i pentru lndru-
marea dtre o viat social mai bud.
Cine cunocqte mai bine ca deinsul nevoile poporului
$i eine ar trebul sd se bucure de mai multd autoritate $1
incredere intr'o comund ca preotul ? El dar, se cuvine
pentru asigurarea acestel autoritdti, a luerez ou selrguintd
$i cu tragere de inima $i mull se va cel$tiget printr'insul,
ceind va fi la indltimea acestei chiemdri.
El are datoria de a pregdti poporul catre melntuire
prin indernnul la virtute $i moralitate $i ecitre o pozi-

www.digibuc.ro
 221

tiune sociald mai aleasd prin indemnul la muncei i eco-

nomie.
Acestea sunt, Prea Clucernice Pctrinte, preocupdrile
Me le de cdpitenie, in ce prive#e tmplinirea cu succes a
misiunei preote#i fatd de poporul tncredintat pdstoriei
sale i a$ doresc ca sd lucreze preolii din aceastd de
Dumnezeu pdzitd Eparhie.
Am convingerea fermei, cd aceste preocupdri ale Mete
ocupd i gandirea tuturor octmenilor noOri de bine i tn
consecintd Va tnvit a tndemnet pe toti preotii din acel
juclet ca sd se sileascd a aduce la indeplinire, dupd pu-
terile fiecdruia, aceste ale Mele pcirinte0 Indemnuri, spre
a bine merita numele de bun pdrinte i harnic lucrdtor
-in via Domnului, dupd care numai ti voiu judecet, ti voiu
pretui i rdspleiti".
Calh'uziti de ash ndernnuri Inalte si indrumati
catre asemeni orizonturi largi, preotii acestei eparhii
si-au inteles menirea apostolatului lor ash fel c'h la
sfrsitul anului 1902, Prea Sntia Sa inchee cu satis-
factie urmtorul prim bilant al activithtei preotesti diu
eparhia Sa, pe care 11 i transmise PP. CC. Pro-
toierei eparhiali, iar prin acestia tuturor preutilor cu
pritejul zilei de renoire a anului 1903.
Iat-l:

Prect Cucernice Petrinte,

Un a trecut, altul a sosit.
Anul 1902 s'a dus n reindul tovard0lor lui, alcd-
tuind noianul vesniciei, pe care ti are numai singur Dam-
nezeu, fdcdtorul timpului ca i al tuturor celorlalte fapturi
ale Sale. Cu trecerea anului se scurge o parte din viata
noastrd, a$ cd sositi la sfr0tul anului vechiu cu vointa
lui Dumnezeu ne gdsim In pragul noului an 1903.
Intreaga noastrd viatet, dela veirsta ccind am inceput
a cugetet i a ne da seama de noi 0 de lucrurile ce ne
incunjoard, formeazd un lant de aduceri aminte i fapte,

www.digibuc.ro
 222

unele pldeute si incntcitoare, altele intrisktoare,ba chiar

dureroase. Faptele s'au dus impreund cu timpul cnd
s'au petrecut, pentrucd timpul toate le inghite si cu el
toate tree in domeniul vesniciei, reimeinemd numai aduce-
rile aminte ectri cristalizeazd faptele.
Celle popoare s'au strecurat cu timpul in care au
trdit, si cede evenimente au dispcirut, rdmncind numai
ea niste fapte istorice ale lurnii! Un lucru a rdmas; -- a
rdmas efectul faptelor, efect bun sau rdu, dupd cum a
fost in sine fapta, ori bund ori rea, fie a unui popor, fie
a unui out.
Istoria neaniului nostru ra-ncinese ne oglindeste fap-
tele strdmosilor in decursul celor optsprezece sute de ani,
de cnd existdm ea nafiune si popor in aceste pcirli ale
lumei. Din istorie le apreciem faptele lor ca oarneni si
crestini. Cede greutdfi n'au avut de invins si cte lupte
n'au avut de purtat contra barbarilor cari s'au rostogolit
pe frurnoasele cmpii ale seumpei noastre NH! Toate au
trecut, au intrat in abizul ultdrei, iar faptele strdmosilor
si mosilor nostri au rdmas, pentruc si-au iukt si res-
pectat religiunea care li-a fost tot a$ ec de scumpd ea si
mosia.
Rdmdi cu adevdrat aimit, cnd gndesti cdt de greu
a fost trecutul si victfa, si cnd gdsesti caracterul si sta-
tornicia strdbunilor nostri ca o stncd de granit pe care
nici o vijelie nu o poate clinti. Apdrarea inosiei si a re-
ligiunei eret deviza strdmosilor nostri. Pentru ele trdiau,
pentru ele ei muriau, pentrucd in ele ei viiau.
Aset au cugetat si a$ et au trdit Romcinii!
Sd ne intoarcem inset la timpul cel mai apropiat de
noi ; sd ne &tin seama de lucrul nostru, sd cereetdm
din nou faptele scivetrsite de noi, cu alte euvinte sd ne
facem un scurt bilanf al activitdtii noastre ea rornni si
in special ca preoli, ca pdrinfi sufletesti ai poporului
nostra romnese. Bilantul e lesne de format: starea po-
porului nostru judecatd sub toate raporturile, fie cel
religios-moral, fie cel economic-social, dau rezultalul si-
gar al activitdtii noastre preofesti. Dacd in decursul anului
ce incheiern, binele a propdsit in cercul pdstoriei fiecdruia

www.digibuc.ro
 223

dintre noi, e o dovadd a hdrniciei noastre pastorale;

dacei din contrd rdul s'a inmultit, desigur cd o mare
parte se atribue nepriceperii noastre pastorale. Scull,
putem afirmet cd dela activitatea noastrd pastorald atrnci
binele si fericirea poporului, sau reiul i peirea lui.
Am afirmat cd dela muiwa i hrnicia fiecdrui preot
depinde in totul, buna stare morald materiald a popo-
renilor incredintati pdstoriei sale. Da, a$ este; cdci nu
Oiu care altul ar fi rostul i chemarea preotului in so-
cietate, dacd nu netzuinta neinceiatd de a o indrumei pe
calea propd0rei morale i sociale cre0ine. Numai prin
aceasta ar satisface poruncei date de Iisus Hristos, a fi
lamina lumei, poruncd care cuprinde in sine intregul
domeniu al vietii cre0ine0i cettene0i. Oricat s'ar in-
cordet autoritdtile lumoti de a indrumet omenirea pe calea
cea bund sub toate raporturile, nu ar putea avea succesul
dorit ca acel indemn din partea bisericii, cu caracterul ei
bland i cu sanctiunea dumnezeiascd datd de cdtre fon-
datorul ei, lisus Hristos, care a adus binele i fericirea
lumei.
In a$ chip i in a$ mod trebue sd cugete la We-
putul anului fiecare dintre cucernicii preoti ai acestei de
Dumnezeu pdzite Eparhii, pdrinti suflete0i ai scumpului
nostru popor dela gurile Dundrei.
Din parte-Mi, cu vointa lui Duinnezeu, sunt abiec zece
luni de cnd am conducerea acestei frumoase Eparhii si
dacd indrdznesc la sfr0tul anului 1902 a-Mi incheia
bilantul activitdfii Mele episcopale, apoi am bucuria mea
sufieteased in a insumec un numdr de mdsuri, sfaturi
instructiuni, cari precum ti,ti unele li-am "impcirt4it
in mai multe circuldri prin Prea Cucernicia V oastrd, iar
altele ca prilejul vizitelor canonice ce am fdeut in o parte
a Eparhiei, sau cand am avut bucuria de a primi, pe unii
dintre preoti la reffdinta Noastrd episcopald.
Intre aceste mdsuri s'ar putea
a) Introducerea conferintelor protopope0i, cari se
tin din doud in doud luni la rwdinta episcopald, sub
prwdintia noastrd. Cunoa0eti ct de bune i folositoare
stint aceste conferinte pentru administratia Eparhiei;

www.digibuc.ro
 224

b) Obligatiunea ca fiecare preot din intreaga Epar-

hie sd tind predici sfatuiri pastorale, tinzeind printr'a-
ceasta a luminet din. ce in ce mai mult pe oarneni asupra
unei vieti mai ingrijite, atdi ca cre0ini, cat i ca cetateni
ca gospodari;
c) Infiintarea foilor matriculare sau a$ numitele
memorii disciplinare pentru fiecare preot, "in care s se
noteze cultura, conduita i activitatea pastorald a preo-
tului in mijlocul poporenilor lui, cum i in viata sa casnicd ;
d) Impdrtirea parohiilor, dupd importanta lor, in
trei categorii, atdt la orw cdt i la sate, ca astfel sd
putem in mod mai drept rdsplda meritul;
e) Introducerea concursului de titluri, de band pur-
tare i de o harnied activitate pastorald a preotilor, ca
singura cale prin care ar putea ob tine transferarea dela
o parohie mediocrd la alta bund, sau dela pozitiunea de
supranumerar la pozifiunea de paroh. Prin aceastd md-
surd, pe de o parte, putem cu sigurantei da fiecarui preot
candidat de preotie aceea ce i se cuvine; iar pe de
alt parte, se inldturd rdul i delundtorul obiceiu de a se
face interveniri, mai totdeauna pentru cei putini nberito0,
ca sa nu zic rdi, si cari interveniri sant foarte ddund-
toare demnitdtei preote0i, pe care trebue sd o peistrdm
netirbitd ;
Introducerea foilor inspectiune atdt de necesare
pentru o bund administratiune. Prin ele se vor face in-
spectiuni mull mai complecte qi mai con0iincioase, de
oarece se imbrdti$eazd toate acele cerinti, cari se ra-
poartd nu numai la starea bisericei qi imprejmuirea ei,
dar se cer cuno$tinte 0 date despre qcoala comunald
numdrul elevilor, despre starea materiald $i morald a
poporului, despre institutiuni culturale filantropice,
despre starea comunei, despre casa preotului, despre ci-
mitir, etc;
g) O msur de o mare valoare o consider pe aceea
a introduceril conferintelor pastorale in intreaga Eparhie,
dupd cum am dispozat prin circulara No. 856 din 26
Mai 1902, cari conferinte s'au inaugurat tinut dela 15
Octombrie peind la 15 Noembrie trecut.

www.digibuc.ro
 225

Na pot ascunde temerea ce aveam la introd'ucerea

aeestor conferinte cu cele cinci teze anuntate, infra cde
preatii na erau deprinsi ca atari eonfertrete, dar spre
marea mea metngdiere, rezultatele gtimate aa foe ca'
mule mat presus de asteptdrile mete, eeea ce dovedeste cd
preotit nostrt sunt doritori in a deveni dire ce in ce mat
priceputi st mai.harniei conducdtori ai poporutui, pentra
care le exprirre multumirile mele.
Am nddejdea nestrcimutcdd cd la viitoarele confe-
rinte rezultatele vor fi st mai imbucardtoare.
Iatd st tezele care vor fi lucrate ctiscutare 111, pe-
rioada anului ce incepem, 1903:
I) Rqlul bisericii In viata noastr national;
II) Cinstirea cre0ineasc a Duminicii i srbtorilor mari,
cum i combaterea obiceiului de a se tine sarbterit nerecunoscute
de Biseric;
III) Misterul Mrturisirei i Euharistiei; insemntatea i ad-
ministrarea lor. Diferentele intre Biserica noastr i celelalte con-
fesiuni cre0ine;
IV) Sftuirea poporului de a Intrebuint cu folos timpul de
munca.
h) 0 altd dispozitiune de o incontestabild impor-
tantd, a fost si obligatiunea ce am impas preotilor de d
indemna pe pdrinti, mai ales pe cei dela tard, spre
trimite copiii la scoald si a-i indemna la invdtarea dife-
ritelor mestesuguri casnice aka de trebuincioase pentru
viata de toate zilele, cum si indatorirea preotilor parohi
de a intocmi datele statistice in privinkt alcoolismului,
concubinagiilor, criminalitjii, epidemiilor, mortalitdtii,
nasterilor nelegitime, etc., si la tot ceea ce priveste starea
morald a poporului nostru;
i) In fine, 'tried un fapt foarte imbucurdtor,care do-
vedeste hrnicia si cugetarea sdndtoasd si crestineascd a
preotilor din aceastd Eparhie, a fost si infiintarea socie-
tdtii Solidaritatea", a edrei seop firantropic si cultural Vet
este cunoscut. In aceastd societate spre a Mea multumire
s'au grdbit a se inscrie aproape tog preotii din Eparhie,
a$ et cd psim in noul' an, functioncind de drept i de fapt
cele patru sectiuni din cele patru. judete eparhiale), avdn-
du-si fiecare sectiune comitetul ei.
5442 15

www.digibuc.ro
 226

Incheind acest scurt bilanh gdsesc astdzi, la Fnce-

putul noului an 1903, cel mai bun prilej de a ruget pe
banal Dumnezeu, pdstrdtorul vremilor 0 conduedtorul
anilor, sd umbreased sub puternicul Lui scut scumpa
noastrd fard, sd ddruiascd iubitului nostru suveran M.
S. Carol I i, augustei Sale familii, zile bune, perfecid
sdndtate i'intrutoate band sporire, i sei cdlduziascd bunul
nostru popor pe calea binelui ,i a propd0rei fdcetndu-1
vrednic de renumele gloriwilor no0ri strdmo0!
Acestea sunt cele mai scumpe urdri ce fac, la "Wee-
putul anului,.clerului i poporului din Eparhia Noastre .

21.
Conferintele pastorale generale ale cleralai din
eparhia Duntirei de jos.
In interesul ridicrei demnittei si autorittei
morale a preotilor din aceast eparhie, dupd cum
am artat dej Prea Sfintitul Pimen in conferinta
protopopeasc, tinut in ziva de 26 Mai 1902, lu'a
patriotica si inteleapta hotrire de a infiint si or-
ganiz, conferintele preotesti.
Iat Imbucurtoarele cuvinte din instructi,unea
chiriarhal adresat tuturor preotilor din eparhie
sub No. 856 din 26 Mai 1902 si prin care Prea
Sfintia Sa d fiinta acestor conferinte pastorale, anun-
tand tot odat si cele dint:Ai cinci teze cu ale cror dis-
cutiuni si desvoltdri s'a si fcut inaugurarea acestor
conferinte in toamna anului 1902 :

Prea Cacernice Peirinte,

Adevdrul i lumina dupd care atett de malt s'a oste-
nit lumea veche, a strdlucit odatd cu venirea pre pdmcint
a Metntuitorulai nostru lisus Christos. Aceste doud tnalte
0 sublime virt4i, cari formeazet coroana detei cress

www.digibuc.ro
 227

sunt ca o setmanta aducdtoare de mult rod, cu care Dorn-

nul a deiruit pe sfinfii Sdi apostoli i pe urrna0i acestora,
cari sunt pdstorii Bisericii Sale.
Christos Dunmezeul nostru a adus in lume regene-
rarea noastrd morald i fructele cre0inismului sunt ga-
ranlia fericirei de veci pentru toli cei ce vieluesc n Domnul,
care pentru omul cre0in este insu adevetrul, lumina,
invierea viala. Toate aceste bunuri, cu care Domnul
nostru Iisus Christos a imbogdlit lumea prih venirea Sa,
sunt astdzi cqezdminiele cele de ceipetenie ale Bisericet
sale; iar slujitorul oreinduit pentru cultivarea i fructifi-
carea lor,in ogorul cre0inismului este tot clerul, ca urmdtor
de drept al sfinlilor apostoli.
Dacd socotim acum poziliunea pdstorilor biseriCe0i,
ca urmdtori ai sfinfilor apostoli, cdrora s'a incredinfat
depozitul sacru al inaltelor virtuli, ce s'au ardtat lumei
cu toatd strdlucirea in trtsu Domnul; si dacd socotim
metntuirea care se dei in dar celor ce se impdrtc4esc' cu
deinsele, apoi nu mai rdmetne nici-o indoiald despre inalta
chemare pe care o are clerul i in deosebi preotul de enorie,
cciruia U este incredinlatd grija metntuirei sufiele0i a
pdstorifilor sai.
Vepic md gcindesc la modul cum ar puted clerul
din aceastd de Dumnezeu pdzitd eparhie, indepli-
neascd mai bine 0 cu mai mult f dos duhovnicesc aceastd
sfeintd a sa datorie, care izvorei0e din chemarea aposto-
liei sale i deci inainte de tot lucrul, geindirea mea la
acestea se indrepteazd:
Cum ar puteet preotul nostru tot mai mutt i mai cu
inlesnire sd-0 mdreascd cercul cuno0inlelor sale, set se
lumineze, sd cunoascd adevdrul, ca astfel sd fie in putere
de a impartd0 acestea si pdstorililor lui?
Cum ar puteet preotul sd lucreze la steirpirea acelor
rele, cari cu urmeirile lor triste, beintue poporul, atelt in
partea sufleteascd, cdt i in cea trupeascd; i cum ar
puteet el ca sd propovedueased cu mai multd tdrie mora-
litatea atett de bine fdccitoare acestei vieli?
Cum ar puteet preotul sd desvolte in popor dragostea
cdtre aproapele i sa facd din toli fiii acestei leiri,

www.digibuc.ro
 228

f raii, cette persoane sunt, pregdtindu-i a fi gata la ori-ce

lucru bun pentru biserieci, lard 0 neam?
Cum ar puke/ el cu mai multd pdtrundere i evlavie
sd sdveirwascd sfintele servicii, mai ales pe cel liturgic,
ca astfel poporul eu mai multd dragaste i ncizuinlei sei
meargd la bisericei in timpul Duminicilor 1 sdrbdtorilor?
$i infine, cum ar putea preotul prin ale sale invdtd-
minte sd indemne i set guy* pe steanul roman la o
maned mai priceputd pentru cultura pdmeintului i cre-
terea vilelar.
Aeestea qi alleZe de felul acestora, sunt preocupdrile
Mele cte cdpitenie cu privire la indeplinirea datoriilor
preotului ca pdrinte 0 conducdtor al poporului, cunos-
ccitor de sine i de chemarea sa.. Aceste geindiri, Prea
Cucernice Pcirinte, ocupd intreaga Mea fiinla, i, insufielit
de dragostea care trebue set ne incdlzeascd pe toli,pentru
iubita noastrd lard i scumpul nostru popor, cu o Bise-
ricci ortodoxci nationald vrednicd de numele gloriwilor
no,,,stri strdmo0, cari au apcirat-o in grelele imprejurdri
cari au trecut peste Ea 0 Ora noastrd; am luat hotdri-
rea de a introduce conferintele pastorale, ateit de instructive
clerului nostru, i ale ceiror roade cu siguranla vor fibine-
fdccitoare pentru popor 0 lara noastrd.
In acest scop, precum cunoa0eli, V'am i convocat
la reodinla episeopald in ziva de 24 ale acestei luni, pe
toli protoiereii din eparhie in conferinla protopopeased,
sub preodenlia Noastrd, azistat de prea cuvio0a sa
Archimandritul de scaun, de Revizorul eparhial i de di-
rectorul cancelariei 0 am alcdtuit un comitet ad-hoc, al
cdrui membru sunteli de drept. In aceastd prirnd sedintd,
in arma mai multor disculiuni, s'a luat urmettoarele ho-
tdriri :
a) Din, doud in cloud luni, se va line la rwdinta
episcopald, sub prwdenlia Noastrd, conferinla protopo-
peascd. In aceast conferinld, yeti aduce toate observalia-
nile ce ali putut face in judel, adunate dela preqi, sau
dela altcineva, privitoare la starea morald i sociald a
poporului, asupra cdrora se va chibzut qi gad mijloacele
de a combat,: apucciturile cele rele cum i acele mUloace

www.digibuc.ro
 229

de a indruma si a desvolta din ce in ce mai mule toate

acele porntiri bune, cregine$ti $1 cetdtene$ti.
b) In toamna fiecdrui an n fiecare judet, se vor
tine conferinte pastorale cu tori preotii urbani rurali.
In aceste conferinfe se vor discuta $i desvolta tezele de
conferintd, desemnate de Noi, aveind $1 avizul prea cucer-
rticiei voastre. Aceste teze se vor cornunica tuturor preo-
tilor la conferintd, pentru viitoarea conferinfd, obligati
find toti preotii, fie paroht, fie supranumerari, a le Nerd
cu 1ngrijire $i dupd a lor putere, pe cari le vor prezentd
fa conferintd. Aceste lucrdri vor fi predate de fiecare preot
pre$edintelui conferintei, care de drept sunteti, i dupd
terminarea conferintelor cari se vor tine in diferite puncle
ale judetului, le yeti inainta episcopiei, care le va examina
$i nota dupd a lor valoare.
Veti pune in vederea tuturor cucernicilor preoti, cd
dela succesul aceslor lucrdri, dela hdrnicia lot pdstorald
$i dela buna lor purtare, atrnd promovarea sau tran-
sferarea dela o parohie la alta mai bund, cum $i darea
diferitelor denznildti biserice$ti, prin cari s'ar pule& dis-
tinge unii de
Acestea vor fi trecute in foaia registrului matricular,
care anume in acest scop s'a infiintat acum, pentru toti
preotii din eparhie, $i in care se vor notet, atdt calitdtile
cele bune $i ldudabile ale fiecdrui preot, cdt $i scdderile
fi pedepsile de cari se va face cineva pasibil.
De data aceasta, pentru conferintele ce se vor fine
in luna Octomvrie viitor, dupd ce am luat $i avizul Prea
Cucerniciei Voastre, am fixat urmdtoarele teze :
I) Cari sunt patimile principale ale poporului nostru vi cari ar
fi mijloacele prin cari preotul ar putea sa le combata ?
II) Cum trebue sa lucreze preotul pentru a desvolta in popor din
ce in ce mai mult simtimantul moral i al iubirei de lark' i neam?
III) Cari sunt relatiunile fire01, intre preot i invatfitorul satesc?
Rolul ce au fiecare din ei in popor i foloasele ce pot aduce Wei
neamului.
IV) Cari ar fi mijloacele prin cari preotul ar putea indroma pe
taranul roman, &Ore o munca mai spornica i imbunatatirea con-
ditiunilor de trai ?

www.digibuc.ro
 230

V) Cum trebue sa vietueasca preotul, pentru ai pstra dem-

nitatea sa preoteasca si a'si *AM autoritatea moral, pe care
trebue s" o aiba fata de popor ?
Dupd ce V'am desf4urat in aceastd circulard pe
scurt foloasele ce pot atrage dupd sine aceste conferinle,
V'o inaintez tipdrita si Va invit ca de urgenN sd o tri-
meteli tuturor preolilor diaconilor din Judetul Prea
Cucerniciei Voastre, cu obligaflunea ca fiecare dupd a sa
putere sd se sileascd in a .le studiet i desvolta in scris
pe coli de heirtie, cusute in caet follio pentru fiecare tezd.
In acest scop vd inaintez . . . . exemplare eciti preoti
diaconi avefi .in judep.
Aceste adundri fraitesti pentru sfdtuirea i lu-
minarea preotilor din aceastd eparhie, au fost rn-
duite pe judete i in mai multe centre conferentiare.
Ele s'au deschis cu o deosebitd solemnitate i s'au
tinut succesiv sub presedentia protoiereilor respec-
tivi, azistati si de care un delegat episcopal, numiti
dintre cei mai distinsi preoti ai eparhiei cu speciala
insdreinare de a tine conferinte model si o da ulti.
mile si cele mai complecte la.muriri in discutiunea
tezelor.
Pretutindeni, la aceste conferiute, preotii s'au
adunat in mare numdr, plini de bucurie i eu un
dor aprins pentru fericitul prilej ce Ii s'au dat spre
a se cunoaste unii pe altii i spre a se sfatu si lu-
mina in spiritul dragostei frAtesti intre ei.
Pentru ca cerintele religioase ale credincioilor
sd, nu sufere, mai ales pe la sate, preotii au fost
convocati in asa chip, incat pe and unii erau ocu-
pati la conferinte ceilalti rdmaneau pe la parohiile
lor cu obligatiunea de a ingrij si de parohiele
vecine.
Modul cum in conferintele pastorale din eparhia
Dundrei de jos s'a tratat chestiunea despre princi-

www.digibuc.ro
 231.

palele patimi ale poporului nostru, despre desrei-

deicinarea i bilocuirea lor cu cultivarea simti-
mntului religios-moral si al iubirei de tara si
neam ; chipul cum s'a desfasorat apoi, cestiunea
despre inalta chemare a preotului si invei Vito-
rului, cum si foloasele ce se pot aduce Ord si
neamului prin rolul acestor doi luminettori ai
poporului ; apoi, fehil cum multi dintre preotii con-
ferentiari au avizat la mijloacele potrivite pentru
buna stare economica si culturald a poporului
si pentru tmbunatatirea conditiunilor de trai ale
taranului nostru ; dar mai ales, discutiunile pri-
vitoare la mnsemnatatea si mentinerea demnittei
si autorittei morale preotesti, eu care ocaziune
s'au bieiuii i nfierat multe din scgderile preo-
tilor au Mcut ca pentru intreg clerul din eparhia
Dungrei de jos, si mai ales pentru cel dobrogean,
ziva inaugurgrii acestor conferinte sd fie ziva care"
dupg cuvantul psalmistului a feicut-o Domnul
ea set se bucure si set se veseleased intru ea".
Toti, din clerul eparhiei Dundrei de jos, In
aceste conferinte au avut prilejul de a se convinge
mai mult deal orichnd, cg, In vremurile de astzi preo-
tul roman nu mai poate sta nepstor, ci pe toate
cgile si ct mai curnd sg se arate destoinic de vo-
catiunea sa i vrednic de acei premergtori ai lui,
care pang mai eri au dat attea i atatea dovezi
pentru redesteptarea i luminarea, trginicia si pro-
pdsirea neamului romnesc.
Iatg i situatda generalg a acestor conferinte ti-
nute In primul an al inaugurgrei lor i anume dela
15 Octomvrie pang la 4 Noemvrie 1902 :

www.digibuc.ro
 232

V.
to ?t' '8' =
'-o' F) . - E 52 - +6 .c..D.
I'ROTOLF=L E PN o fg V,' E E E ilBSERVM101

0 A - a. --
Co vurl ui 119 109 1 40
t3riiiia ..... ,
Tuleea
. 90 85 .5
I

I 75 10
111 1-08 I I 53 55
Cows.taata . . . . . 78 711 7 55 16
Total . . 389 .373 1,6 282 .91

Asa dar, cu prilejul inaugdrArii acestor confe-

rinte preotesti din toamna anului 1902, s'au convo-
cat 389 preoti din cari s'au prezentat 373, lipsind
numai 16 din cauze binecuvntate. Cei ce nu au
luerat tezele au fost motivati, mai ales in protopo-
piatul judetului Tulcea, din cauza lAtrnetei si a s14-
biciunilor lor.

Pentru coferintele generale pgstorale ce urma

s6, se ODA, in. toamna anului urmtor 1903, Inc din
luna lanuarie s'a auuntat preotilor spre studiere
desvoltare urmstoarele patru teze:
I. Rolut Bisericei In viata noastrei nationalei.
Cinstirea creOineascei a Duirbinicei a
seirbdtorilor mari, cum i combaterea obiceiului
de a se fine scirbalori nerecunoscute de Bisericet.
Taina meirturisirei i a euharistiei, in-
semnettatea ci administrarea bor. Diferentele intre
Biserica noastret celelalte confesiuni creOine.
IV . Sfeituirea poporului de a intrebuinta eu
folos timpul de muncei.
Ca si ia toamna anului 1902, preotii au fost
convocati pe serii si ia diferite centre ornduite pe
judete intre zilele de 15-30 Octombrie. Deschiderea

www.digibuc.ro
0 serie din preotii orasului Galati si lid. Covurlui in conferinti pastorali generali
in fata localului scoalei de cintireti.
www.digibuc.ro
0 alta serie din preotii oraplui Galati rjud. Covurlui in conferinta pastorald generala.

www.digibuc.ro
 233

acestor conferinte, menite a ridich i narlprestigiul,

autoritatea si nivelul cultural al preotului, a fost
precedat6, la fiecare centru si serie conferentiark de
svarsirea sfintei liturgii si a cuvenitului Te-Deum,
azistenta si antrile corale ale preotilor.
Presedintii acestor conferinte ca i delegatii
episcopali prin cuvant6rile lor de deschidere au zu-
grvit importanta misiunei preotesti i nevoia con-
ferintelor pastorale.
La toate centrele, preotii complectati de dele-
gatii episcopali, au desbRut cu mult pricepere ma-
rele rol ce Biserica i clerul ei 1-a avut In Intreaga
viat a poporului nostru romnese pstrndu-i
cultivndu-i eu sfintenie graiul, moravurile i na-
tionalitatea.
S'a descris rolul Bisericei In epoca colonizrei
si a nvlirilor cnd altarul strbun a Inedizit ves-
nic vitejia romneascd si cnd biserica a fost stnca
de granit de care s'au zdrobit i nimicit oardele
barbare ; cum apoi In epoca slavonismului si a gre-
cismului ca si In memorabilele evenimente din
1821 i 1848, clerul nostru national a stiut sa cul-
tive sub strasina bisericei literatura romneasc si a
putut s oteleasa, poporul In constiinta lui de neam.
Conferentiarii apoi s'au complectat unii pe altii
In. ceea ce priveste istoricul s'arbtorirei Duminicei
si In descrierea vi combaterea srbtorilor Ognesti,
despre cari poporui are un calendar destul de bogat.
S'a struit mult asupra aplicatiunei practice a
tainei marturieirei ca mijloc de curatire moral, de
Indreptare si de propsire a moravurilor i porni-
rilor crestinesti, pentru care s'a accentuat si recu-
noscut necesitatea, conditiunei ea preotul duhovnic
s aib tact si prudent pastora15, cat mai desAvarsit.

www.digibuc.ro
 234

Nu. mai putin s'au desvoltat istoriuul instituirei

sfintelor taine ale mrturisirei i euharistiei, impor-
tanta lor religioas i mantuitoarele lor urmri in
viata crestineasca.
cat despre sftuirea poporului de a intrebuinta
cu folos timpul de munck s'a descris un adevrat
program de activitate pastoral in directiuuea pro-
psirei economice, sociale si morale a poporului
nostru dela tard.
S'a semnalat totodat primejduirea gospoddriei
steanului roman prin curentul inlocuirei testurilor
stofelor, custurilor i impletiturilor care fceau
podoab femeei romane in trecut, cu tesaturile
porturile strine cari sunt pe cat de scumpe pe atat
si de ruinaloare.
La toate seriile si centrele conferentiare, lucr-
rile s'au incheiat in mijlocul unor calde urri pentru
propsirea sfintei noastre Biserici, a neamului si a
patriei, dup care preotii s'au desprtit ducand cu
dansii semintele dezideratelor luate din asa, vistiere
dttoare de lumink spre a le planfa fiecare Iii. ogorul
cuvanttor al parohiilor lor prin practica pastorali,.
Iata, situatia generali si a acestor conferinte ti-
nute pentru a doua oar de cdtr preotii eparhiei
Dunrei de jos in toamna anului 1903 :
PREOTI PREZENTI
Preoti
PROTOPOPIILE cu teze fr TOTAL absenli
lucrate teze

Covurlui loo 9 109 9

Brila 64 11 75 12
Tulcea 43 54 97 10
Constanta 62 14 76 8
Total . . 269 88 357 39

www.digibuc.ro
 235

Ca rezultat al lucrrilor din aceste conferinte,

in care se invedera tot rostul activitAtei pastorale
din eparhia Dun-rei de jos, dna loc circuldrei No.
1, cu Cari i prin care P. S. Episcop salut clerul
sdu cu prilejul zilei de reinoire a anului 1904.
Iat-o :

Prea Cucernice Printe.

La inceputal anului, datoria tuiuror este de a mulluini
lui Dumnezeu pentru bine-facerile cari le-a revarsat preste popor
fi fara noastra in anal trecut; ci tot cqet suntem datori de a-L
raga neincetat, c fi in anal in care intreim sa ne daruiascei
toate cele de folos pentru o viafa band cregineasca ci ceteife-
neasca; ceici, ce este viafa? decat un dar dela Dwnnezeu pe
care suntein datori a-1 pastra cu toata sfinfenia; iar din inva-
fatura creginei cunoagem, ea problema acestei viefi, nu poate
alta deceit indeplinirea datoriei.
Aceastei datorie se indeplinege prin incordarea tuturor pu-
terilor noastre suflete,sti i trupegi catre un scop bine determinat:
marirea lui Dumnezeu, dela care atarnd total ssi binele okstesc
care garanteazei fericirea popoarelor. In adeveir, fiecare OM cdt
are vieafei, are ui datorii de indeplinit ci dupa modul inde-
plinirei lor va avea dela Dumnezeu recompensei in viata vii-
toare. Firea noastra dovedege ca omul nu poate c nu trebue sa
traiascei numai pentru sine, ci el se simte dator de a lucret
pentru un ideal care trece preste hotarul nevoilor sale, in o sfera
mai inalta, care nu poate fi alta decal indeplinirea datoriei catre
Dumnezeu ci binele ob,stesc.
Tofi, absolut tofi oamenii au a-yi indrept munca Mr dupei
norma data de creginism in dezlegarea problemei viefii cregine,
adica plinirea cu succes a datoriei.
Acelor dintre oameni cari au o pozifiune in societate li se
cer ci sunt datori a fi pilda celorlalfi oameni : viafa Mr sa fie
un model yrednic de imitat, invafamintele Mr set fie folositoare
ca i o samanfa care aruncatei pe un pamant bine ingrijit, sa
produca mult rod ; cu alte cuvinte, datoria acelor oameni cari
au chemarea de a fi conducatorii mulfimei, este o datorie, care

www.digibuc.ro
 236

&epic limbagiul bisericesc s'ar putea numi, apostolic. Barbatul

stat, wilitarut, judecatorul,medicul, invteitorul i amploian-
tad, pentru indeplmi cu succes datoria, care este problema
acestei vieti, trebue sei aib o intima convingere a chemeirei lor
Statul sau natiunea pe care o servesc.
$1 daca implinirea datoriei ceitre cele lumesti cere o con-
vingere intima si aproape apostolic& cu cat mai niult sei cere
aceasta intima convingere din partea acelora cari au 'in laine
o chemare curat apostolic& Preotul, deci, potrivit misiunei sale
apostolice este chemat a propovticlui invalatura crestinei, cu ale
ei sfinte si sublime precepte, pentru indeplinirea de catre toti
oamenii a problemei acestei vie,ti, adirei Indeplinirea datoriei. Din
invataturd cregina va indemnet si singur se va face pilda: ca
crestin, ca sot, ca printe de familie, ca cettean devotat Statu-
lui si neamului sau.
Pe e'cit de vrednic de toatei stima va fi din partea socie-
tatii acel preot care va sti asec datoria, tot pe ateit
de fericit va fi poporul care va aye& ass& preoti; iarei Statul ca
astfel de preoli va privi cu incredere viitorul seigt trainic i fericit.
Pentru atingerea acestui ideal al activiteitii pastorale in
mijlocul poporului de Care preoti, se impune ca Statul care
are datoria de a Se ingriji de dezvoltarea tuturor treptelor sale
organice, sa se ingrijeasca i de Biserica i clerul ei, pregatin-
du-1 prin o cultura corespunzeitoare rolului ce are preotul in
mijlocul poporului, mai ales in timpul de fata, si asigurandu-1
pe cat este posibil i fata de nevoile vietii.
Aceste datorii ale Statului nostru clitre der si Biseric, se
vad din ce in ce indeplinite, mai ales in anii din unnei. Astazi
avem in tara noastrei instituliuni de culturei clericald bine or-
ganizate ci cu un cadru de invteimnt bine intocmit, asset ca
se pot compara cu institutiunile de acelas fel din alte state ci-
vilizate. Tot asset si sub raportul asigurarei pozitiuneimateriale
a clerului nostiu mirean, s'a facut ceva si nealajduim ca pe ma-
surei ce clerul va dovedi heirnicia sa prin conducerea fi lumi-
narea poporului in toate privintele si sub toate cerintele
I. se va recunoaste dreptul la o mai bunei pozitiune material&
ca astfel sa fie scutit de nevoile viefii; ba chiar, sa fie in stare
de a contribui cel dinai la infiintarea diferitelor at.ezaminte
filantropice atdt de bine-faceitoare pentru wnenire.

www.digibuc.ro
 237

Cu prilejul noului an geisesc cel mai bun rnomend de. a

(ace o scurt privire asupra rnp1infrei etatoriei noadre preo-
kW n aceastei fronoas parte a teirei, Eparkia Dandrei de
Jos , pi eu cea mai mare multumire sulleteascer constot eel ha
cersul anului 1903 ce incheiem, iubitii no,stri preotifiecare dupes'
a sa putere, in cercul pastoriei lor, s'a silit n dezlegarea pro-
blemei vielei creptine, adicei Implinirea datoriei.
Afirm aceasta, pentru consideratiunile urineitoare:
a) Tinerea conferintetor pastorale generale, cari au avut
loc n zilele de 15 panes la 30 Octambrie n ntreaga eparhie.
La aceste con/ erinte au luat parte 357 preoli din numeirut total
de 41,2, cari repartizati pe judete dau urmeitorul raport : 109
din jucletul Covurlai, 75 din jude(ut Brila, 76, din judetaa
Constanta. 97 dim judetul Zulcea. Din aceasta reese c mai
toripreotii s'au prezentert la conferinte afar de 55 din cari
unii sunt foarte bectrani fi bolnavi, iar altil apartin bisericilar
comunzteitilor strine.
La aceste conferinte s'au anuntat fi tezele cari urmeazit
a fi. lucrate in cursul acestui any,1904, pi dezvoltate la conferin-
fete generale pastorale ce se vor line in Octombrie viitor
anume:
I. Despre astoria tratati din punct de vedere religius, $ i so-
cial. Gradele de rodents num.irarea lor. Dispensa.
IL Preotut ca Invtator i ingrijitor de buna stara si curate-
nie sufleteasa si trupeasa a poporului. Sfaturila ce trebue
dea poporului dela tat% u caz da boll molipsitoare.
HL Datoria preatuluk de a indema pa afoul sore ali da copii,
la scoal si la invitarea diferiteler meseriL, Explicarea obliga-
tivittei invfitmntolui primar.
IV. In afar& de biserick and preotul esta liber de (rice ser-
viciu preotesc, cum sl-si intrebuinteze el timpul?
b) Participarea preotilor la cercurile culturalevcolile de
adulti ci in unele judete pi la pezeitorile seitepti, mai ales in
judetul Covurlui;
c) Inavutirea tuturar bibliotecelor parohiale urbane 0 ru-
rale cu carti folositoare preotilor, pentru puteet meiri coma
cunoptinfelor, ce trebue set le reispandeascei in popor, ales%
la tetra, pentra cerintele morale ssi sociale-eeonomice;
d) Tinerea mai multow conferinte protopopepti la repedinfa

www.digibuc.ro
 238

episcopala pi sub prepedentia Noastra, la cari in ziva de 3 Sep-

temvrie au luat parte pi domnii revizeri pcolari din.cele patru
judele ale eparhiei. In aceasta conferint s'au pus bazele unei
apropieri mai intime intre preotul ci nvttorul stesc, cum
pi programul lor de munc n cercurile culturale fi pcolile
de adulli;
e) Indemnarett fi conlucrarea preotilor stepti la infiinta-
rea bancilor populare 'in toata eparhia, in care directiune cu
(3, deosebit bucurie am constatat silinfa preotilor din judetele
de dincolo de Dunre, Tulcea bi Constanta;
f) Proptifirea regulatii fi temeinica a societtei clerului
77
Solidaritatea" cu un numar de peste 400 preoti membri i cu
un un capital de 12.913 lei, abia dupa un an dela inteme-
ierea acestei societti. Tot sub egida societettei s'au (inut con-
ferinte instructive intre preotii din capitalele judetelor eparhiei,
mai ales in Galati si Braila;
g) Infiintarea in Galati a unei pcoale de cntre(i
cepti care a avut loc In Septembrie, la care s'au inscris pi ur-
meazti 40 elevi din dileritele prti ale eparIziei pi ale ctiror
cursuri sunt predate de patru profesori;
h) Ca not imbucureitoare se constat ci faptul ca in cur-
sul anului ce incheiem, la Consistoriul eparlzial au fost numai
S procese ; ceeace dovedepte ca preotii noptri nu dau loc la
abateri cari cad sub prescrip(iunile canoanelor pi leg ilor bise-
ricepti fi civile ;
i) Nu voiu trece cu vederea cet cu ocaziunea vizitelor ca-
nonice 'in eparhie am constatat ca din indemnul preotilor fi
pnin drnicia poporului s'au ridicat i sunt pe cale de a se
ridicez o multime de hiserici, cari prin mrirea i frumusetea
lor impodobesc satele ci catunele, mai ales din partea dreapt
a Dundrei pn la trmurile Marei-Negre.'
Acestea sunt fapte reale pi, de pi nu trebue sa ne inchipuim
ca am facut tot ce cade in sarcina noastra, totupi ele dau pro-
bele cele mai puternice despre modul cum clerul eparhiei
Noastre 4i pricepe chemarea sa i muncepte cu hrnicie la desle-
garea problemei vietei creptine, adic Implinirea datoriei. Pentru
aceasta Ma simt fericit ca la inceputul noului an 1904 s fac
tuturor preotilor urarile mele cele mai calduroase, rugtind pe
bunul Dumnezeu pentru a da fiecaruia din ei sanatate conzplecta,

www.digibuc.ro
 239

ca mai mutt sei lucrere in mijlocul scu2npului nostru popor, pe

care cu iubire fi dragoste cregineascti sti-1 conducem pe calea
binelui, care "ii asiguret fericirea vietii ptimntegi ,si a celei
ceregi.

In vederea conferintelor generale pastorale ce

urnah sA. se tin6 cu preotii din intreaga eparhie in
toamna anului 1904, de asemenea din timp s'a anun-
tat preotilor spre studiere tezele amintite in circu-
lara de mai sus, iar pentru sustinerea si desvolta-
rea lor au fost convocati intre zilele de 15-30
Octombrie 1904. Iatd si situ.atia generalN, a confe-
rintelor dela aceastd, datrt:
Preoti prezenti
Pr eoti
PRO TOPOPIILE
Cu teze _ _
absenti
lucrate Fara teze Total

COv urlui . 98 7 105 7

Braila 69 v 78 8
Tulcea 47 42 89 5
Constanta 66 8 74 9
Total . . 280 66 346 29

De asemenea, pentru toamna anului 1905, cand

preotii au fost convocati in conferinte pastorale ge-
nerale, intre zilele de 15-30 Octombrie, li s'au a-
nuntat urmAtoarele teze:
T. Cari ar fi mijloacele cele mai bune prin
cari un preot cu o parohie pe ct de populatei pe
atelt de intinset set poatet cu mai multet "inlesnire
indeplini trebuinfele religioase morale ale peisto-
ritilor lui fetret a da loc la nemultumiri?
II. Colegialitatea $i solidaritatea preofilor 'in-
tre dn.ii, manifestate prin iubire, stimet i res-
pect impuse ea mijloace pentru ce4tigarea .i
menfirberea autoritettei lor pastorale 'in popor. Ati-

www.digibuc.ro
 240

tudinea preotilor fata de un eeleg al lor care

prin purtarea sa neeinste0e 0 injose0e cinat
preotesc.
Ill. Infiintarea greidinilor parohiale cu dife-
rite specii de culture', necesare economiei casnice,
ar fi cel mai pretios serviciu ce un preot poate
aduce pstoritilor lui mai ales la sate.
IV. Betia find patima cea mai rea care rui-
neazei un popor atelt materialmente ceit i mo-
ralmente, cari ar fi mijloacele prin cari preotul
ar puteet fert pe pastoritii sai de aceastet patimet
atal de uricioase i?
WI i situatia general a,. prezent1rei preotilor
in aceste conferinte :.

Preot prezenti
Preoti
PROTOPOPIILE
Cu teze absenti
luerate Fiftrit teze Total

Covurlui 106 2 108 4

Braila 64 a 72 8
Tulcea . . 44 42 86 6
Constanta 75 4 70 4
Total . . . 289 55 345 22

In sMrsit, WA' si tezele cari urmeazd, a fi lu-

crate si desvoltate de preotii eparhiei Dun'arei de
Jog In conferintele pastorale generale, ce vor ave'a
loc in cursul lunei Octombrie din anial acesta:
I. Cari sunt mijloacele, prin cari serviciile
biserice0i ,i in deosebi serviciul sfintei Liturghii
sa fie ceit mai ineiltaloare 0 mai atreigettoare
pentra popor ?
(Tinuta preotuluf O. a cefuilalt personal bisericesc, cu-
rkenta corpului, imbracamintea, ordinea din sf. attar, citi-
rea, cntarea 0 predica. Introducerea ordinei 0 disciplinei

www.digibuc.ro
 241.

Intre credinciosi ,in biseric.I. Curtenia bisericei inauntru si

in rafarti; infrumusetarea curtei biseripei, etc.),.
IL Juretmeintul.
(Origin6 lui in sf. Scriptur si sf. Traditiune; necesi-
tatea jurdmntului si importanta lui; respectarea si clcarea
juramntului_ cu toate urmdrile lor).
m.
III. Legile 0 regulamentele privitoare la Bi-
.
sertca rometnet i clerul ei, date de corpurile le-
giuitoare .i de sf. Sinod dela 187 2 pand la 1906
inclusiv.
(Insemnatatea acestor legi si regulamente din punctul
de vedere moral, cultural si material).
Iv. Datoria preotului de a sfeitui 0 indemnet
pe peisioritii lui sa" imbrt4eze cu buneivointei, toate
meisurile luate de Stat i societate pentru lumi-
narea .i imbog eitirea poporului.
(Scoli de adulti, cercuri culturale, bnci populare, seri-
cicultura sau cultura gndacilor 0:1 mtase, protectiunea ani-
malelor, etc.).
Introducerea, organizarea si functionarea acestor
conferinte, cari au avut si au menirea de a lumin,
calea adevratei misiuni preotesti, de a intrl dem-
nitatea 0 autoritatea moral'a a clerului, cum si de a
()tell armele apostolatului s'au prin sfluiri si con-
vorbiri in spiritul dragostei fratesti, cu drept cuvnt
se poate afirm. ca a inceput s dea roadele asteptate.
In adevAr, prin asemenea conferinte fiecare preot
gland si recunoscnd adevratele orizonturi ale che-
mArei lor de lumintori ai lumii, ai poporului, au inte-
les cu deplintate si cuvintele Mntuitorului Hristos:
acolo unde sunt doi sau trei adunati intru numele
Meu, acolo voi fi 0 Eu in mijlocul tor". Adunn-
du-se la un loc, revzandu-se si cunoscndu-se reciproc
5442 16

www.digibuc.ro
 242

discutand impreun, s'au luminat si se vor lumin

unii prin altii, despre rolul ce-1 au In. cultivarea
moral, cultural i economica. a poporului ; si-au
dat seam i nc i vor da, despre neaprata nevoe
ce li se impune de a se inarm in lupta pentru cul-
tivarea religioas i moral a fiffor lor sufletesti
pentru a lor propsire in toate virtutile crestinesti
cettenesti.
Participareapreotilor la cercurile culturale, injghe-
barea scoalelor de adulti si a seztorilor stesti prin
ale lor incontestabile str'duinti i inrauriri intovr-
site cu cele ale fratilor lor de apostolat invttorii,
indemnarea i conlucrarea lor la infiintarea &Wei/or
populare in toat eparhia si mai ales dincolo de
Dunre, inmultirea biblotecilor parohiale cu crti
folositoare i pentru preoti i pentru popor in cerin-
tele lor morale, culturale i economice ; i, 'in fine,
Injghebarea societtii lor filantropice si culturale; care
sub denumirea Solidaritatea" creste i iniloreste
dupa cum vom vede, cu pasi repezi, dovedesc
temeinicia adev'rului de mai sus despre inceputul
unei bune Indrumri a activittei pstorale din
aceast eparhie.
Find vorba, mai sus, si de lucrul preotilor acestei
eparhii in. mnfiintarea si administrarea beincilor po-
pulare, d'am mai jos si o situatie generala a acestor
patriotice asezminte pentru propsirea economica a
s'teanului roman, afiate in. cuprinsul acestei eparhii:

www.digibuc.ro
 SITUATIA GENERALA
A

bndior populare din cuprinsul eparhiei Dunirei de Jos" pe zina de 31 Decemrbie 9o5.
L.,
20
CAPITALUL MEMBRII DUPA. PROFESIUNI
PROTOPOPIATELE .B.8
.3.Q subscris vArsat r t .1 1 ...13_
OBSERVATII
o
4 LeI B. Lei B.

Covurlui 33 331.662 81 259.359 48 3.512 120 107 104 33 60 71 4.007

Braila 43 374.973 04 278.603 98 3.273 162 100 119 5 43 64 3.766

Tulcea 52 236.1/3 68 110.754 58 3.548 116 79 72 18 39 45 3.917

Constanta 51 425.912 15 295.401 17 2.638 136 59 97 44 36 52 3.062

Total general . 1791 1.368.721 68 944.119 21 12.971 534 345 392 100 178 232 14.752

9 A. se vedeA i Anuarul beineilor populare din Romeinia pe anal 1905, publicat de `Casa centralit a btincilor
populare i cooperativelor sAteati.

www.digibuc.ro
 CAP. V
RESEDINTA SCAUNULUI EPISCOPAL
AL EPARHIEI DUNAREI DE JOS

22.
Catedrala 1 retledinta episcopal:El din Ismail.
Timp de 14 ani, si anume din toamna anului
1864 Ong in cea a anului 1878, cat eparhia Dun 6rei
de jos a avut jurisdictiunea canonio i asupra tinu-
turilor din sudul Basarabiei, dup cum am vgzut
prin cele descrise in paragrafele 12 si 13 , rese-
dinta acestei eparhii a fost in orasul Ismail.
Aceastg, localitate a fost inainte vreme o oetate
recunoscut6, prin intgririle sale; in ceea ce priveste
ins orasul propriu zis, el a fost intemeiat de alre ge-
neralul Tucicoft, dintr'un singur trgusor, in anu11811.
Sub zidurile acestei ceth4i s'au desfsurat mai
multe r6zboaie crncene intre R110. i Turci. Ask,
In ziva de 11 Decembrie a anului 1790, cetatea Is-
mailulul a lost luatA de sub stpnirea musulmang,
de catre vestitul general rus Suvaroff; in anul 1791,
aceast6 cetate cade i 1%11:lane iarg.s sub stdpnirea
Turcilor pnd in anul 1809, cand Rusii au ocupat-o
din nou.

www.digibuc.ro
Catedrala episeopalii din Ismail

www.digibuc.ro
 245

In anul 1830, impgratul Neculai I incuviinteazEi

orasului Ismail o autonomie militar6 sub adminis-
tratia unui general)). Apoi, In urma tractatului dela
Paris din anul 1856, Moldova recApAtandu-si vechiul
s'au pmnt din Basarabia sudicl, a trebuit ca i Ismai-
lul sg, fie realipit la tara.Moldovei; aceastA realipire
ins, a durat pra in ziva de 14 Aprilie 1877, cnd
armata rusti 11 ocup' din nou, i dupa care tractatul
din Berlin ine6 conafintl aceastA realipire a Isrnai-
ului la imperiul rus.
In acest oras de resedintg, a eparhiei Dungrei
de Jos a figurat ca catedral episcopal biserica nu-
mit Soborul cu hramul Acopermntul Maicei
Domnului" 9, care se ridia, falnic p. centrul orasului,
pe bulevardul ce-1 strbate, impunncl admiratie tre-
ctorilor i vizitatorilor prin splencloarea i Srumu-
setea sa arhitectonic ca i prin bogtia odoarelor Age.
Aceast biseric s'a zidit in anul 1831, prin
ofrandele binevoitoare Ie locuitorilor din Ismail si
cu ajutorul guvernului rus. Clopotnita, ce se ridic
la intrarea in curtea acestei biserio, s'a construit in
anul 1848 cu cheltuiala comerciantului Petru Ojimov
Sorocoletov.
Din indltimea acestei clopotnite rsun armonios
vr'o 15 clopote, din cari 4 rnari, turnate In ing,si
curtea bisericii din niste tunuri ce au fost luate de
Rusi, in rzboiul lpr contra Turcilor din 17974 i alte
10 clopote mai mici. Olopotele cele marl au greutatea
de ate 600, 300, 150 si,120 puduri, iar celelalte mai
Z. B. Arbore, Op. cit., pag. 300-301.
2) Acest bram Ise prAznueste la 1 Octombrie, cnd in Ismail se tine
uni mare trg (Mau., iarmaroc) cunoscut In partea locului sub mange de
,,pocroave" (adie, acoperdmcini, pe amseste).

www.digibuc.ro
 246

mici au cliferite greutsti i cantAresc pan 5. la ate

40-48 puduri1).
Tot in Ismail se al, i resedinta episcopalI, ale
crei vechi Inc`peri au fost m6rite Inc din toamna
anului 1866, priu cumOrarea unei Invecinate pro-
prietAti a orfanilor Mavrodi, cu cqre apoi s'au putut
face imbun6tAtirile necesare reedintei episcopale.
Iat6, aol, jurnalul No. 650 din 5 Septembrie 1866,
prin care repausatul episcop Melhised.ec hotAr4te
cump5.rarea propriet4ii de mai sus, in scopul mririi
imbuntAtirii localului reedintei episcopale din
Ismttil:
No. 650.
JURNAL
Anul 1866 Septemvrie in 5 zile,
Avandu-se in vedere ca localul ce-1 are Episcopia pang
acum nu este in deajuns pentru aranjarea gospodriei aces-
tei Case;
Avand in vedere trebuinta ce se simte de nite inc5.-
peri pentru ederea servitorilor din curtea acestei Episcopii;
Considerand c locul ce se afl in partea despre rasa-
nord dela curtea acestei episcopii s'a scos in vanzare
de cdtre tribunalul de Ismail pentru datorie i s'au i adju-
decat asupra d-sale d-lui Dimitrie Neculaev cu suma de 203
galbeni;
Considerand c acel loc este vandut tot din trupul ce
astzi ocupg episcopia i este foarte necesar pentru episcopie,
atilt pentru incAperile de pe el cat i prin pozitia lui, cuprin-
zand o a patra parte din localul ce astAzi ocupg episcopia;
Avand In vedere c d-lui d-1 Dimitrie Neculaev, dupg
propunerea ce i s'a facut, au trecut cgtre episcopie acel loc
tot cu pretul de 203 galbeni adjudecat asupra sa;
Apoi, subscrisul a regu1a c acel loc sg se cumpere

Aceste notite despre boasta catedrall episcopalb, din Ismail le-am

clipAtat prin o binevoitoare scrisoare a P. 0. Econom Athanasie Bour,
fost protoiereu al judetulni Ismail si veohin slnjitor la acea biserich.

www.digibuc.ro
 247

pent.ru aceastd episbopie, raspunzandu-se kl-lui Neculaev s us

citata suma de 203 galbeni din casa bisericeasa, eparhiald
iar d-lui va fi dator a declar formal tribunalului cum r,g, a
trecut care episcopie locul si casele mentionate mai sus si
cum ca a si primit suma de 203 galbeni, cernd totodat ca
actele acelei vnzArii sa se fac6, pe numele acestei episcopii.
Domnul sef al cancelariei va elibera citata sum si va
strul a se indeplinl si celelalte formalitati legale pentru
aceas t cumprare.
(es) Episcop Xelhisedec.
Saul Cancelariei (ss) B. Mandinescu.
Dos. 102/1866.

Cu. timpul aceastA, resedint/ episcopal:A, datorit/

stgruintelor episcopului Melhisedec a devenit un palat,
ImbunAttit de guvernul roman si rescunoscut ca cel
mai insemnat monument national al Ismailului si. al
Basarabiei sudice. Inconjurat de o vast/ grIdin cu o
bogatd florArie i pomi roditori, aceastA mreata cm/
episcopal/ a fost obiectul de admiratiune a inaltilor
demnitari ai Statului, si chiar a M. S. Regelui Carol I '),
cdrora le serve/ drept gzduire si cas/ de receptie
ori de cate ori vizitau acest oras.

23.
(Jatedrala episcopal din Galati.
Odat/ cu strmutarea scaunului episcopal al Du-
nrti de jos dela Ismail in Galati, s'a destinat ca
catedrah, a acestei episcopii biserica Sf. Nicolae, una
din oelq mai insemnate biserici foaste manstireti,
dar care w4 a putut fi proprie pentru mretia unei

1) Augusta vizitli, a M. S. Regelui in Ismail a fost in ziva de 20 Oc-

tombrie 1873.

www.digibuc.ro
 248

catedrale episcopale, asezata In centrul orasului pe

stra;da cu acela nume, si care pnti, la stramutarea
episcopiei settise ea catedrala, protOpreSviteriall.
Addasta biserica exista dti anul 1889 cand s'a
naceput constructia din indemnul egumenului Panaret,
obolul galatenilor i cu ofranda de 200 galbeni
a lui Constantie arhiepiscopul Sinaitului, unde
catre care era inchinata aceasta biseric.
Sfintirea ei s'a facut in anul 1845 de catre pro-
toiercul Petru Procopie i cu binecuvntarea episco-
pului Yeniamin Roset al Romanului,intru ct tinutul
Covurluiului pe atunci s'a aflat sub jurisdictiun ea epis-
copatului de Roman, pana in ziva de 23 Februarie
1851, and apoi s'a alipit la eparhia Husilor.
Se zice ca In Galati au mai existat mai nainte
Inca. dou biserici laramul sf. Ierarh Nicolae : una
care pela 1712 ar fi fost ridicata pe strada Mare,
avnd ca egumen pe un oarecare Ghenadie i alta
cldita pela 1776 in timpul egumenatului lui Meto-
diu, urmasul lui Ghenadie ; aceasta din urma bise-
rica a fost arsa de turd in timpul eteriei din 1821,
dupa ce s'a reparat in. anul 1824 a fost deservita
de mai multi preoti galateni, ram* in disponibili-
tate din pricina c i bisericile lor fusesera arse de
turci tot cut prilejul i4n timpul eteriei.
In anul 1806 a fost inmormntat la aceasta bi-
serica generalul rus .Prozorovschy, ma-resalul arma-
telor rusesti din principate. Intre odoarele intrebuin-
tate la Inniqrmntarea acestui maresal a fost o
mit0 de metal suflat ou aur,, care se pastreaza
,stazi la catedrala episcopala. Fanailia acestui mare-
sal, pentru a-i vesnic memoria, a consemnat la banca
din Odesa pe seama acestei biserici un capital de

www.digibuc.ro
Vederea reedhitei episcopale din Ismail.

www.digibuc.ro
Biserica sf. Nicolae din Galati in care Vau Mad slujbele bisericeti
ale catedralei episcopale (1879 1903).

www.digibuc.ro
 249

1,000 ruble ale cg,rui procente sg, se trimitg, bisericei

din zece In zece ani.
Aceste procente .s'au trimis numai
singurg, data, in timpul arhimandritului:grec Zaharia,
iar de atunci i Ong,' astAzi DU. se mai Stie nimic
despre rostul acstei modeste dar interesantff
n atiuni1).
In anul 1847 s'a- mai trimis dC catre fiicele aces-,
tui maresal un rnd de acoperminte pentru sfintele
vase si cari se pstreazg, png, astzi.
Tot la aceasa biseridl s'a mai inmormntat irk
anul 1825 primul staroste consular al Austro-Un,
gariei Iosif Manzuoli (Manzuli) de Corrolari, de oarece
o bisericA eatolicg, Me nu exist pe atunci Im
Gal ati.
In ziva de 11 Ianuarie 1837, din cauza unui cu-
tremur turnurile acestei biserici crripnd, au fost date
jos si Inlocuite pu un aoperi cTe scnduri, provi-
zoriu, pang, cnd in anul 1839 se incep chiar pe
locul ei constructiunea actualei biserici, In anul 1856
egumenul .Khiril dela Fasthei repar6 aceast bisericg,
acoperind-o cu tabl si fg,candu-i actuala catapiteazm.
Apoi dela 1867 incoade nc i se mai fcli diferite
reparatiuni de care guvernul roman.
Cel mai vechi ctitor al acestei biserici este
domnul Moldovei, Mthail. Racovit, pentru motivul
cg, acest domnitor er, ctitorul monastirei Sinaitului,
la caredupg, cum am spuser inchinatg, i aceast
bisericA.
Toate serviciile bisericesti episcopale au fosti
Avarsite In kceat1 bisericg, cu oarecari intreru-
peri, &lei din cauza Slabei constructii, crgpndu-se

1) M. N. Pacu Uairteajudethhii Covurlui, 1891, partei I t II, pag. 124.

www.digibuc.ro
 250

In urma unor cutremure de pgmant, a trebuit sg. fi

InchisI in dou'a randuri, pentru a i se, faoe cuveni-
tele reparatiuni ; apoi, redeschizandu-sa Wa con-
tinuat servicihe episcopale pAn6, cnd in urnaa unui
nou cutremur Intmplat, In timpul sAvr,irei f. li-
turghii, in ziva de 31 August 1903, a trebuit iar4s
s5. fie Inchis5. ca una ce am eninth cu cAderea si deci
er cu neputintA de a se mai Avrsl Intr'Insa augme-
zeestile slujbe.
In aceastA stare se gseste si astAzi, si 404
pan6 in prezent nu s'a avizat Inc5, de catre cei
drept la reparatia ei, in schimb s'a avizat la rid
carea unei falnice i monumentale catedrale episco,
pale, de care aceasta eparhie a dus lips Ina. dela
Infiintarea ei.
24.
Nona catedrall episcopali din Galati.
Mult timp dupa strAmutarea scaunului episco-
pal, aceast eparhie nu a avut nici biseric6 cate-
drald, nici resedint episcopar ca locasuri proprii
cari s corespund cu demnitatea i Insemntatea
acestui crestinesc i national asezgmnt Inteo loca-
litate ca Galatii, port si punct de Intlnire al tuturor
vaselor comerciale din Intreaga lume.
Aceast stare de lucruri a preocupat mult pe
episcopul de atunci P. S. Iosif, care In urma re-
petatelor si struitoarelor sale mijlociri convinse
guvernul trii ca s ia o hot/tire pentru preIntm-
pinarea unor as, nevoi ale eparhiei Dunrei de jos.
In adevr, prin legea votat de Adunarea depu-
tatilor In sedinta dela 19 Martie 1885, iar de Senat
in sedinta dela 20 Martie acelas an i prin care di-

www.digibuc.ro
 251.

feritele ministere au fost autorizate a da in intre-

prindere executarea mai multor lucrAri, a lost au-
torizat i ministerul cultelor ca din suma de 2.401.100
lei destinata pentru constructii i diferite alte
pund si la dispozitia episcopiei Duarei de
jos suma de 200.000 lei, cu care s se poat5.
pentru moment un locas al resedintei episconale.
AceastA lege a si fost sanctionatA prin Inaltul
decret regal cu No. 1139 din 4 Aprilie 18851).
Ceva mai t'Arziu steaduintele depuse de P. S. Par-
theniu pe lng. guvernul trei de a se clAdi pe langa
palatul rwdinfei episcopale io catedralet, baincg,
si un local propriu pentru seminarul eparhial, au
trebuit ns s reman'd rAspldtite numai cu cladirea
palatului episcopal, dupA cum vom vede.

A fost dat actualului episcop P. S. Pimen.

Georgescu, ca de numele, persoana i activitatea P.
S. Sale 86 fie legat si evenimentul cldirei cate-
dralei episcopale a acestei eparhii.
In adev5r, dup6 ce s'a intamplat cutremurul
din ziva de 31 August 1903,care prin violenta sa
a provocat o mare panicd in multimea de credin-
ce in acea zi, Duminic, ascultau oficiul sfin-
tei liturgii, i prin care cutremur s'au produs mai
multe si mari crpturi in legturile boltilor si ale
turlelor bisericei ce serveh drept catedral6, episco-
pal5.,P. S. Sa, pentru a inltura rspunderea moral
despre urm6.ri1e vre-unei intampltoare primejdii ce
amenint lipsa de soliditate a acestei vechi biserici,
a hotdrit pe de-o parte inchiderea ei, iar pe de alta
atasarea personalului acestei foaste catedrale in ser-

1) Monitorul Oficial No. 7 din 9/21 prilie 1885.

www.digibuc.ro
 252

viciul bisericii cu. hramul Adormirea Maicei Domnu-

lui", din apropiere, numit i Mavromol"), In
care s61 se poatA.B6v-ars1 si mai departe serviciile
episcopale, in chip provizoriu.
TotodatA., P. S. Sa mijlocl In rep.atite rnduri
pe lng6 guvern ca s se ia cuvenitele mAsuri pen-
tru a se .ridic, ct mai curnd o adevrat5, catedrat
episcopalA.
Intre altele, iatd adresa cu No. 1897 din 22 Sep-
temvrie 1903, prin care P. S. episcop Pimen mijlo-
ceste pe lngsd, domnul D. A. Sturdza, Presedintele
consiliului de ministri si ministru ad-interina la de-
partdmentul cultelor, si arat5, guvernului necesitatea
el6direi nouei catedrale episcopale din Galati :
Construirea unei catedrale episcopale in Galati a (ost o
necesitate simtita Mai din 1878, de cnd s'a strmutat ad
repedinta episcopiei Dunarei de Jos. Dela aceasta data pi panel
acum cu mici intreruperitoate serviciile bisericepti episco-
pale au lost savarpite in vechia biserica a SI. lerarh Nicolae,
foasta manastire greceasca, care biserica fie din cauza slabei con-
structii, fie a unor cutremure de pamant, crapandu-se, a lost
inchisa in cloud randuri ci nu2nai dupd facerea unor repara-
tiuni, s'a redeschis, continuandu-se serviciile pana in ziva de Du-
minica 31 August trecut, Cad, in urma unui nou cutremur,
aceasta biseriai s'a inchis pentru a treia oara pi este pi astazi
inchisa. Efectul acestui cutremur a lost atat de puternic 'Inc&
in momentul cnd s'a produs, lumea care azist la slujba
sfintei liturghii, unde eram Eu, cuprins de spaima a fugit
af ara de team& a nu a:idea biserica, iar slujba a lost intrerupta.
Pentru a ma puted convinge de gravitatea faptului,pi
1) Numith ash duph numele unei mntistiri grecesti din Run:Lelia,
oezath la malul Mired Negro, pe un loc gloduros i rapos, In apropiere
de o stnch neagrh, si al erei nitim egumen, arbiereul Dionisie Sinadon,
refugiat_In Moldova din pricina prigonirilor turcesti, gidi In Galati bise-
rica In chestiune au cheltuiala Domnului Duca Vodh In anul 13(.2. Duph
felul si pozitiunea terenului mnhstirii din Rumelia, s'a numit Mavromolu,
adich: mavro-negru i molu-hirtop.

www.digibuc.ro
 253

pentru a preveni a eventuald nenorocire, pe de o parte am

dispus suspendarea serviciilor biserirept4-iard pe de alta am
sezizat atat pe onor. Minister de culte cdt fi primdria locales*
pentru a instircind oameni competinti cart M examineze crti-
pdturile ivite n zidurile bisericei rezultatul final a lost di
serviciile nu se mai pot face decdt dupd ee se vor lud mdsuri
d e sigurantd. Adaog ca biserica in sine insdpi este Jodrte slabd,
din care cauzd cari, obipnuit, se imbisericeau aci
nu mai au curajul de a intrd in bisericd, chiar in urma unor
reparatiuni de sigurant cari i s'ar mai /ace.
0 altd greutate care se prezintd este aceea cd a se des-
tines o altd bisericd n 4;are set se Rai serviciile episcopate este
cu neputintd, de oarece mai toate bisericile sunt loarte mici ci
rdspdndite prin punctele cele mai stangace ale orapului, ap nces
sub acest raport orapul Galati lases' foarte mult de dorit.
Poate di este unicul orap in tam noastret cu ale lui mo-
deste, bisericute.
_Dacd s'ar aye& in vedere numai aceste consideratiuni ar
fi destule, credem, cd a sosit momentul ca nevoia simtitd inca de
acum 25 de ani sti se inlture prin inceperea clddirei a unei
catedrale episcopale in Galati.
Mai sunt insa pi alte consideratiuni de o ordine mutt mai
superioard, cari pun in evident a necesitatea de a se cladi o ca-
tedrald: mutarea re,sedintei episcopate la Galati pi-a avut loc
in urma gloriosului rdzboi din 1877, din are a rdsdrit inde-
pendenf i regalitatea Statului nostru roman, precum fi auto-
cefalia Bisericei noastre nationale. Tot Fin acest rdsboi
alipit noua provincie,,Dobrogea, de trupul Ora mame, care pro-
vincie bisericepte se conduce pi se administreazd de aceasta
episcopie a Dundrei de Jos. A se construi o catedrald episeopald
este a se eterniza fericitul eveniment din anul 1877, eternizare
pe care strdmopii noptri erau obipnuiti a o face mai totdeaana
prin zidirea de biserici marete in care aduceau multumiri lui
D-zeu, pentru biruinta purtata de ei asupra vrdjmapilor bor.
Nu e de trecut cu vederea i un alt considerent, care atinge
foarte mutt seniimentul i demnitatea noastrd ca natiune
moptenitori ai sfintei noastre credinte strmopepti. 0 zic aceasta
in vederea faptulni cdi in Galati, unul din orapele noastre cele
mai vechi ci cu nume mare in toata lumea, nu &vista o sin-
,

www.digibuc.ro
 254

gura biserica romaneasca care sa se ridice pe stradele principale,

lasand aceasta onoare strainilor, cari cu drept se pot feili cit
ale lor biserici siint ridicate n cele mai frumoase puncte ci fac
podoaba ora,sului Galati.
Recunowtem, Domnule Prim-Ministru, ca pentru indepli-
nirea acestei cerinte atat de mult simlite sub raportul national,
cat i cel religios se cer mijloace beinegi. Mai recunoagem ca
tal a noastra a trecut printeo criza beineasca foarte mare, dar
prin sacrificiile /acute in urma inteleptei Voastre chibzuinte ,si
ajutat de bunul Dumnezeu care a dat ploaie peste cdmpiile
scumpei noastre Ian, s'a putut realizet un frumos excedent bud-
getar al anului trecut.
Ar fi, deci, bine ;si drept ca din acest excedent set se
afieroseasca ceva pentru inceputul cleidirei unei case a lui Dum-
nezeu cu destinatiunea de a fi catedrala episcopal a Dunrei
de jos.
Am siguranta ca ceteitenii galateni cu multa bunei-vointei
vor oferi terenul necesar pentru construirea catedralei in unul
din punctele cele mai insemnate ale oraplui.
In urma celor ce preced, precum ci in convingerea ce am
ca Domnia-Voastrei lucrati in mod puternic pentru ridicarea si
marirea sfintei noastre Biserici streimomsti, neidajduesc, Domnule
Prim-Ministru, ca yeti binevoi a face 'ca lipsa dela Dunarea de
Jos sei o inlaturati, dispunand inceperea lucreirilor pentru ridi-
carea unei catedrale episcopale, vrednicei de aspiratiunile Sta-
tului Fi poporului nostru romdnesc, ridicate sub inteleapta i fe-
icita Domnie a M. S. Carol I, Regele Romniei.
Convins de aceastA, necesitate, guveraul mbr-
ti zidirei acestei catedrale, pentru care, in
proiectuL de lege asupra intrebuintdrei exceclentului
disponibil ales la inchiderea exercitiului 1902-1903,
a prevAzut pentru constructiuni i restaurri de
biserici si scoli o surna de 973.000 de lei9, Intre care
pentru catedrala episcopar din palati, proiect
de lege care a si fost votat de cAtre adunarea de-
putatilor In sesiunea ordinar6 prelungita din 1903/04.
A se vede al. o din art. 1 al citatului proiect de lege.

www.digibuc.ro
 255

, Acest fapt a umplut de, bucurie inimile clerului

poporului dela Dun Ina de jos, pentru cg er Un
inceput al inzestrgrei parhiei Dungrei de jos cu
o catedrald proprie episcoparg, ceea ceq lipsig Ineg
dela infiintarea acestei tparhii, deci timp de peste
40 de .ani.
De aceea, cu drept aitant, P. S. Pimen, a tre-
buit sg exprime D-lui D, A. Sturdza, presedintele
consiliului de ministri, cilVenitele multumiri, prin
urmtoarea adresg episcopith. din 24 Martie 1905:
In numele clerului oi pporului eparhiei Dundrei-
de-Jos oi al nzeu personal, md grdbesc a Vd aduce cele
mai desdviiroite multumiri pendru creotineasca oi patrio-
tica Domniei-Voastre atentiune i deosebitd grijd ce aveti
de a se cleidi cat mai curand o catedrald episcopala
Durnnezeu sd V d dea viatd oi sdndiate deplind pen-
tru ca sd aveti parte de a .azista la sfintirea catedralei,
care va fi o podoabd pentru tard, iar pentru Domnia-
V oastrd oi intregul neam romanego o twang &ere sufle-
teased.
Ea va spune posteritdtii glorioasa domnie a M. S.
Carol I, Regele Romaniei, sub obmanda cdruia viteaza
noastrd arrnald prin sangele el a caotigat oi a lipit de
tam murnd vechea Dobroge, stdpardid de marele Nlircea,
a cdrei bisericd std sub obldduirea Scaunului- acestei
sfinte episcopii a Dundrei-de-Jos, ea reoedinta in Galati.
Bine-yogi,

De indat ce s'a destinat un fond pentru lucr-

rile preliminare ale acestei catedrale, P. S. Sa con-
vocg, pentru ziva de 2 Aprilie 1904, la resedinta
episcopalg, pe cettenii fruntasi diii localitate (sena-
tori, deputati, seffi autorittilor administrative si marii
proprietari din localitate) pentru a ite consftul asupra
terenului pe care urm, a se clgdi aceastg catedralg,

www.digibuc.ro
 '256

maenittti intre altele de a JI ci o podoab6 orasului

Galati.
Rezultatul acestei consfatuiri a fost consemnat
;in furmtorul
PROCES-VERBAL.
((Astdzi, doud Aprilie, 1904, ziva Vineri dupg Sfintele
Pa*ti, ora patru dup amiazi ;
Subsemnatii cetkeni din ora*ul Galati, convocati de
ctre Prea Sfintitul Episcop al Dunarei-de-Jos, Pimen Geor-
gescu, ne-am intrunit in palatul episcopal, spre a ne con-
sfatul asupra lucrrilor pregatitoare `pentru cldirea unei
catedrale episcopale In orawl Galati, 0 sub pre*edintia P.
S. Sale delibernd, am luat urmtoarele rezolutiuni :
a) De oarece cldirea unei catedrale pe langd serviciile
episcopale, va contribui 0 la infrumusetarea orawlui, consi-
derdm c este o datorie a cetkenilor gldteni de a inlesni
ct mai mult onoratului guvern mijloacele pentru cladirea
acestei catedrale, care s fie la o pozitiune at mai la centru
0 in calea principal a ora*ului ;
b) Pentru indeplinirea dorintelor amintite, credem c
locul cel mai potrivit din toate 4punctele de vedere,- 1 cu
deosebire, care permite ca fata catedralei s fie in strada
Domneasc, iar altarul spre rsgrit, este cel din strada Dom-
neascA care se intinde pan In strada Mihai Bravul, unde se
afld cercul militar. Acest loc a fost cedat de comun Minis-
teruldi de rzboiu, pentru a crdi localul comandamentului
corpului III de armata, care cldire incd nefcndu-se, sun-
tern de parer& ca -prin o lege, thiar In sesiunea actual a
corpurilor legiuitoare, Ministerul de rdzboiu s cedeze acest
loc in toat intinderea lui Ministerului de culte i instrucL
tiune publicd n schimbul unui alt loc ce comuna va oferi
Ministerului de rzboiu, pentru construl localul coman-
damentului, dac va mai fi nevoe.
Comuna s'ar obligA de a expropi partea din fund ce
apartine D-nei Hentiescu 0 care se mrgine*te in acea parte
cu locur Ministerului de rzboiu, dup cum se vede in iplanul
ridicat de inginerul comunei ;
b) Aceste ale noastre deziderate pentru a lor urmare,

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 Vederea nouei catedrale episcopale din Galati
(duph macheta aflat6 in Expozitia GencralA Ronian6).

www.digibuc.ro
 257

P. S. Episcop va binevol a le aduce la cuno0inta onor.

Guvern.
Acest proces-verbal, scris in trei exemplare 0 subscris
de noi toti, se vor depune : unul in arhiva cancelariei sfintei
episcopii, altul se va inainta onor. Guvern, iar al treilea
exemplar se va inaint onor. primariei Galati.
(Semnati): Pimen al Dunrei-de-Jos.
1. C. Atanasiu. Dr. A. Serfioti.
L Bastachi. C. G. Plesnila.
M. G . Orleanu. Leonida G. Aslan.
Emil Vulpe. Ap. Papadopol.
Nicu Madgearu. Gh. Antachi.
G. N. Gamulea. Arhimandrit Nicodem Munteanu .
Victor Macri. Econom I. Severin.
I. Coltof eanu.
*
in acelas timp, D. Spiru Haret, in calitatea sa
de Ministru al cultelor, in scopul ca aceastq, cate-
dralq sq. fie ct mai mAreatq si deci pentru a pro-
voc pe arhitectii romni de a se interesa si studi
ct mai mult intocmirea planului, a binevoit, in
urma conintelegerei cu P. S. Pimen, sq hotqrascA si
sq publice un concurs intro arhitectii romni pentru
alcdtuirea unui ante-proiect in conformitate cu ur-
mqtorul program1):
Ante-proiectul va cuprinde urmbloarele piese :
1. Planul de situatie pe scara de 0,005 m/ra pe 1 m/.., im-
preun cu pozitia catedralei; planul locului se gase0e la
Administratia Casei Bisericei;
2. Planul parterului pe scard de 0,01 Via pe 1
3. Planul invelitoarei, idem;
4. Situatiunea longitudinala, idem;
5. Situatiunea transversal cu vederea spre tampla, idem;
6. Fatada principal, idem;
7. Fatada lateral, idem;
8. Un memoriu descriptiv in privinta materialului in-
trebuintat, a stilului adoptat, cum 0 a volumului infdpratei
1) A se vedeit Monitorul oficial No, 42 din 26 Mai 1904, pag. 2218.
5442 11

www.digibuc.ro
 258

exterioare a cladirei, considerata dela nivelul trotuarului

pang la corniza corpului bisericei si turlelor.
Ante-proiectul se va depune la Administratiunea Casei
Bisericei in termen de 3 luni dela data publicatiei, adica in
ziva de 25 August 1904, pana la orele 5 p. m. sub moto,
iar numele autorului inchis inteun plic sub acelas moto.
Ante-proiectul va fi intocmit pentru suma de 300.000 lei
fara pictura si mobilier.
Se va aveh in vedere ca lungimea eatedralei sa nu fie
mai mica dect 35 metri.
Ante-proiectul va fi intocmit in stil bizantin, concurentii
inspirndu-se dupa vechile noastre monumente religioase
romnesti, cum de asemenea si decoratiunile vor fi cu mo-
tive artistice romnesti.
Pentru ante-proiectul clasificat I se va da un premiu
de 4.000 lei; al II-lea 3.000 lei, iar al IIT-lea 1.500, cate-si
trele ramnnd proprietatea Casei Bisericei.
Concurentul care va obtine premiul I va fi insarcinat
cu facerea proiectului definitiv si conducerea lucrrilor, pen-
tru care i se va plati un onorar de 3,50/o asupra lor, in
care se cuprinde si plata conductorului".
Totodatg, pentru studierea planurilor prezen-
bate de concurenti s'a instituit o comisiune cona-
pus din d.omnii: Joan Kalinderu, I. Min cu, P.
Antonescu si P. Garboviceanu, sub presedentia P. S.
episcop Pimen ').
Pang, in ziva de 25 August 1904 s'au depus la
administratia Casei Bisericilor unsprezece proiecte de
planuri sub urnagtoarele moto: Dixi' Quo-Vadis",
Munea", Stnt" Justinian", Roxanda", Cre-
dinfa" Amin", Ortodox" Cruce" i Robica".
In urma sedintelor tinute in zilele de 9 si
1) D-1 I. Kalinderu flind retinut de multele sal& ocupatiuni, iar d-1
Antonescu candidnd printre concurenti si declarnd cfq. nu pot lu parte
la lucrArile acestei comisiuni, au fost tnlocuiti cu d-nii arhitecti Gh. Ste-
rian si N. Gabrielescu.

www.digibuc.ro
 259

11 Septembre 1904, comisiuuea tuAnd In cercetare

proiectele prezentate a hofdrt .in unanimitate :
a) A nu "se acord premiul I nici uneia diii
proiectele concurente;
b) A se d preferint celor doua proiecte Ou
moto : Amin" i Ortodox", care- prezentau cali-
fdti foarte apreciabile, iar .pentru preMiarea lor s', se
impart-a in mod egal celor doi concArenti respectivi
valoarea. sumelor destinate premiului al II-lea 0 al
III-lea, ce insumau cifra de 4500 leit.
In sedintele dela 21 0 22 Septembre 1904 co,-
misiunea hot'ar ca concurentii autori ai acelor dou
proiecte premiate s," Intocmeasc o schit de plan,
in care sti se fuzioneze toate prtile bune ale color
doua proiecte, in conformitate cu conditiunile din
programul concursului, si in care fuzionare, daca
vor reu1 cei doi autori, s se insrcineze Impreung,
cu exeeutarea lucfdrilor. Aceast schit urm s'5, fie
prezentatd. Ong in ziva de 1 Noembre acelas an,
Tot atunci s'a fixai si termenul de 15 Ianuarie 1905
pentru prezentarea planului definitiv.
In urma mai multor modificAri ce comisiunea
a impus autorilor acestor schite, prin deliberrile
sedintelor sale din zilele de 4, 5 0 20 Noembrie 1904,
in scopul imbunWatirei planului, cei doi concurenti
admisi, d-nii arhitecti Antonescu i Burcus au fost
autorizati s inceap studiul proiectului definitiv,
care s fie prezentat pe ziva de 15 Ianuarie 1905.
Intro acestea, ca urmare asupra celor hofrte prin
procesul-verbal al consftuirei fruntasilor 014eni, in
privint terenului pe care urm'a sd se cldeasa. noua
catedral5, episcopar, onbr. guvern intoeml un priect
de lege prin. care se autoriz un schimb ide teilenuri

www.digibuc.ro
 260

Intre Ministerul de rzboi i cel de culte in scopul

cldirei acestei catedrale. Acest proiect de lege a
fost adus in deliberarea Senatului cu Mesajul regal
No. 32134 din 23 Maiu 1905, ale crui sectiuni lundu-1
In cercetare, 1-au admis, numind delegati:
Seetiunea I-a pe d-1 Maior Obedenaru,
II-a pe P. S. Pimen al Dunrei de jos,
1)
III-a pe d-1 Nicu Negri,
IV-a pe d-1 Dr. D. Boroianu, i
V-a pe d-1 Dr. Brdescu,
cari intrunindu-se in ziva de 28 Maiu 1905, s'au con-
stituit in comitet al de1egati1or, sub presedintia P. S.
Episcop al Dunrei de jos O. lund din nou in cer-
cetare proiectul de lege in chestiune, 1-au admis pe
urmtorele consideratiuni:
Vechea bisericA catedral din Galati crapndu-se in
urma unui cutremur i. cum in orawl Galati nu s'a gasit
alt biserica care ca incApere i ca infatiare s rdspund,
la insemnatatea ce are o catedrala, s'a decis s, se ridice din
temelie o asemenea catedral. ln acest scop comuna Galati
a fost autorizat, prin o lege din 1888 s cedeze gratuit mi-
nisterului cultelor un loc al su, numit piata Stefan cel Mare,
situat in strada Domneasca, avnd o suprafatA 33 184 m. p.
pentru a se add' pe dnsul catedrala.
Pe o parte din acest teren s'a cladit re.5edinta episco-
pal, iar partea care a rmas neintrebuintati sa cedeazA
ministerului de rsboi in schimbul unui alt loe al acestuia
pe care urmeaza s se construiasc catedrala episcopal flind.
mai potrivit acestei destinatiuni. Ministerul cultelor mai pl-
tete ministerului de rdsboi o indemnitate de 18.500 de lei,
pentru cladirea ce se afl pe acest loc, care serv cercului
militar din Galati.
Pe temeiul acestor consideratiuni, comitetul de-
legatilor a admis proiectul de lege in cestiune, i
prin P. S. Episcop Pimen, In calitate de raportor, a

www.digibuc.ro
 261

fost supus desbaterilor Senatului, care in sedinta

dela 28 Mai 1905 a votat legea schimbului acestor
locuri si a adoptat-o cu majoritate de (57) cinzeci si
eapte voturi contra doua, in urmtoarea cuprindere:
Art. unic. Ministerele de Reisboi 0 Instructiune pu-
blicd i culte sunt autorizaie a-0 cedet unul altuia: cel
dint& localul in care se afid cercul militar din Gala# 0
terenul acelui local, situat intre strada Domneased 0
strada Mihai Bravu ; eel de at doilea locul de leingd re-
qedinta episcopalei i a da o indemnitate de 18.500 lei'
pentru localul de pe terenul mai sus numit.
Apoi, aceastg, lege votat5, de Senat, a fost adusa
i in deliberarea Adunrei deputatilor, ale crei sec-
tiuni lund-o in cereetare a admis-o numind de-
legati :
Sectia I pe d-1 Victor Macri,

11
/7
Anton Doiciu,
77

77
III 77
Badea Mngru,
77

"
IV 17
Gr. Butureanu,
27

77
V 77
N. Ciolac,
37
VI 17
C. Plesnil, i
77

17
V1I Christea Manea, cari in-
77 77

trunindu-se in ziva de 31 Mai 1905 sub presedentia

d-lui C. Plesnil, au luat din nou in cercetare
aceast lege votat de Senat si a admis-o pe urm-
toarele co nsideratiuni :
Biserica Sf. Nicolae din Galati, foasta monastire gre-
ceasc si care a servit ani indelungati drept bisericA cate-
dral a orasului si a Episcopiei Dunrei-de-Jos, ajungnd in
ash, stare, din cauza unui cutremur, ca, nu se mai puteA
face in cuprinsu-i dumnezeestile slujbe, a trebuit s se caute
mijloace pentru a se da sfintei Episcopii si orasului Galati
alt biseric. Din cele in fiint.i neintrunimi nici una condi-
tiunile de incapere si de infAtisare cari s iaspund insemn-
ttei ce are o catedral, am stabilit o intelegere intre acest

www.digibuc.ro
 262

departament O. al rAsboiului pentru un schimb de terenuri

ce ne apartin.
Prin o lege din Decembrie 1889, sanctionatA i promul-
gat cu inaltul decret regal l\To, 3.449 dela 14 Decembrie,
comuna urbanA Galati a fost autorizatA sA cedeze fdrA platA
acesta4 departament un loc, proprietate a comunei, numit
Piat4 tefan,--cel-Mare, situat in strada Domneascd, de o
Intindere de 33.184 m. p.
pe o parte din acest teren s'a clddit reedinta episco-
palA i partea ce a rdmas neintrebuintatl urmeazA sA o ce-
dm ministerului de rsboi, in schimbul unui loc al sAu pe
care se afla cercul militar, mai (land ministerului de rdsboi
o indemnitate de 18.500 lei pentru localul ce se afl pe
sus zisul teren.
Apoi, prin d-1 deputat Badea Mangru, In cali-
tate de raportor, aceastd lege a fost supusA, desba-
terilor AdunArei deputatilor, cari n edinta dela 1
Iunie 1905 a votat-o adoptnd-o cu unanimitate de
(75) seapte zeci i cinci voturi, In aceeasi cuprin-
dere ca si la Senat.
In. urma unei licitatii, constructia acestei cate-
drale s'a adjudecat asupra d-lor M. Roman si ingi-
ner I. D. Popovici, cu cari Ministerul de culte a si
incheiat cuvenitul contract pe baza jurnalului con-
siliului de ministrii No. 590 din 2 Iunie 1905.
Pretul cu care s'a adjudecat definitiv aceastA
constructie este 257.155 lei si 12 bani, adicA cu un
sedzAmnt de lei 16.19Vo sub preturile unitare din
devizul de 306.831 lei si 05 bani.
Dupa acestea, &are sfrsitul lunei Iunie 1905,
d-nii architecti Antonescu i Burcus facurA trasarea
pe teren i In decursul lunei Julie, acelas an, 1=6-
rile de constructie s'au i inceput, ash cg, P. S, Pi-
men cu o deosebitA. multumire sulleteasa, putu s6
anunte pe M. S. Regele:

www.digibuc.ro
 263

Cu ajutorul lui Dumnezeu sprifinul Majesteitii

Voastre, zilele acestea s'au inceput primele lucrdri pen-
tru ridicarea catedralei episcopale din Gala ale cdrei
fundamente midcijduim cd vor fi aozate cu solernnitatea
cuvenitd in toamna viitoare.
Fie ca bunul Dumnezeu care a oreinduit ca ridica-
rea acestei catedrale sd coincidei in chip fericit cu impli-
nirea celor 40 ani de glorioasd domnie a Majesttei Voa-
stre, sei Vci ddruiascei ani muyi 0 &imitate desdveir0tei
ca sd prezidati impreunci cu Augusta familie Regald so-
lemnilatea sfintirii acestei catedrale".
Lucrrile de terasament, sdpAturi, betonagiu
zidrie se urmar cu activitate pand. In toamn tarziu,
iar in prinadvara anului 1906 soclul de piatr se tot
asa, e ctre sfarsitul lunei Aprilie se putii
savars in Galati, orasul de resedintd a eparhiei Du-
ndrei-de-jos, actul cel de mare insernntate nu nu-
mai bisericesc, dar i national romanesc, adied pu-
nerea terneliei catedrulei episcopale" .
A.A. L.L. Regale Principele i Principesa Roma-
Mei, imputerniciti de a fi de fatd si a reprezenta, pe
M. S. Regele, care in interesul snttei, insotit de
M. S. Regina, se afla la Lugano, au dat si mai
mult mdretie acestui act. Alturi i impreun cu
aceastd serbare, au mai fost i altele cari ki au
importanta lor : a) serbarea a 50 de arli dela inn.-
intarea Regimentului I-iu de rosiori, aflat acum in
(ialati ; b) serbarea a 50 de ani dela infiintarea Co-
misiunei Danubiene Europene, i c) inaugurarea pa-
latului administrativ-judetean.
Zilele de 27 si 28 Aprilie, vor rnan,nea pentru
multd, vreme scrise in rndul zilelor mari i fru-
moase ale orasului
In adevdr, in dimineata zilei de 27, orele 9, au

www.digibuc.ro
 264

sosit A.A. L.L. Regale cu suitele .Lor. La gar au

fost primite c-11 toate onorurile cuvenite de cAtre toti
ministrii, cari sosiser, de mai inainte, apoi de ctre
autorittile civile si militare din localitate si de o
mare multime de popor.
Dup obisnuitele prezentri, cortegiul princiar
se indrept, spre locul unde se zideste biserica ca-
tedral. Aci, astept, P. S. Episcop Pimen, inconju-
rat de elerul episcopal, membrii conzistoriali, de
protopopii judeteloi eparhiei, de staretii celor trei
mandstiri din Dobrogea i de mult popor. Mad
A.A. L.L. au ajuns aproape de intrarea In pavilio-
nul frumos impodobit i pregtit pentru svarsirea
slujbei religioase si intemelierea documentului, au
lost intAmpinate de P. S. Episcop cu urmtoarele
cuvinte:
Altefet Regalet,
Doamnd,
Venirea Voastrd in ora0d Galati va dd o mare
strdlucire serbdrilor ce vor aved loc in aceste doud zile.
Vd sunt recunoscdtor t Vd exprim multumirea mea cd
in randul celorlalte serbdri, prima, la care azistati, este
serbarea punerei temeliilor bisericei catedrale episcopale
awarea de veci a actului de amintire in aceste te-
melii".
In adevdr, serbarea aceasta are o deosebitd impor-
-tantd, nu numai pentru noi,cei din aceste peirti ale tdrei,
tlar i pentru tot neamul nostru romdnese, de oarece ca-
tedrala care se va ridicet pe acest loc punerea temeli-
ilor ei, find tocmai in preajma i la inceputul strdlucitei
serbdri a implinirei celor 40 de ani de glorioasd domnie
a M. S. Carol I, regele Romeiniei, Augustul Vostru Mo
al nostru Iubit Suveran, se va legd de ea aceastd
epocd glorioasd a poporului nostru. .5i nu pot a nu Vd
apune gndul inimei mele, care este indreptat spre M. S.

www.digibuc.ro
Primirea AA. LL. Principe le 1 Principesa Romniei de citre P. S. Episcop Pimen,
pe locul unde s'au ridicat temeliile catedralei.
www.digibuc.ro
 '')1"/^4 "4, ..../

01..) two ..nt.

i)irve err/ lontei mi.,.
. .J/

/Iv/. ,4 1)1;4 ,
!,V.y..k. .4 .4

/.
, . .4
.

.,/

nt
f/ / C J

..,:
.
,
.,..;.,..----! 7 .<-<.-..-777-.7> 14.17 .-i --,,
'/__.
/?....-.....,..-.a.- -;:f---.6".-- ,^ ,.- , .7.. e f:, f.;,..:. .
76-....V.-- ..../....---,,,
-./A...-..;./.
A,j"-. /.... #._,-:-:.:
,4 0,1.-7;:ii .
TE-0
',44,131

A if:Alisppy.1U
,
- " 7"
ellf,,,,,,,,.."....1,
ri.--,--- -.

Actul de fondatiune depus catedralei episcopale din Galati.

www.digibuc.ro
 265

Regele, care a da puternicul Satz sprijin n -indeplinirea

nevoei ce se simXt de a ridicet aici o biseriod episcopald.
Bunul Dumnezeu sd'L aibd sub a Lui pazd si sei vie
deplin sdndtos "impreund cu M. S. Regina".
,,Mai rog pe Dumnezeu sa ne ddruiascd timpuri
papice i ani -imbel$ugati, ca zidirea bisericei catedrale,
ale cdror temelii. se vor pune, sa se facet-in tihnd i nein-
trerupt si a0 in timpul cel mai scurt isprdvindu-se, sa
avem fericirea de a o sfinti; la care serbare set ne dea
Dumnezeu bucuria de a came' i pe MM. LL. Regele
Regina".
Dupa aceasta P. S. Episcop, conduse pe A.A.
L.L. regale, In pavilion unde erau fat toti d-nii
ministri, d. general Vartiadi, noul comandant al
Corpului III de armat cu mai multi ofiteri, d. pre-
fect al judetului, cl. primar al urbei Galati, d. prim-
presedinte al Curtei de Apel eu d-nE consilieri, d.
prim-presedinte al Trib. Covurlui cu membrii, d,
presedinte al Camerei de Comert cu mai multi
membri, corpul profesoral al tuturor scoalelor se-
cundare din Galati i foarte multi d-ni i d-ne din
oras si din alte prti ale trei.
Dupa serviciul religios care a fost fcut de
P. S. Episcop, azistat de clerul episcopal si de co-
rul ceremonial al catedralei, d. M. VIAdescu, ministru
al cultelor i instructiunei a dat cetire documen:
tului scris pe pergament i isclit de MM. LL. re-
gele i regina la Lugano unde Li s'a trimis din timp.
Iat cuprinsul acestui document, al crui ori-
ginal se aflA reprodus Intre filele urnAtoare :
In nuniele Tallui i al l'iului i al
Sfntuini Duh"
Trecut-au patruzeci si doi de ani dela mute-
meerea eparhiei Dunrei de Jos, cu, resedinfa in

www.digibuc.ro
 266

Ismail, 0 doueizeci 0 opt de ani de cnd, in

urma reizboiului din 1877-78, dobndindu-se
neatrnarea Tetrii 0 Intruparea din nou a Do-
brogei cu patria mu/net, s'a streinuitat scaunul
episcopal la Galati".
De timpuriu s'a neiscut in inima Noastr
dorinta, pe deoparte sei inzestreim aceastei epar-
hie cu o frumoasei biserica catedral episcopalet,
iar pe dealta, urmnd pilda vechilor Voevozi,
sei vecinicim printr'un loca$ durnnezeese izbetn-
zile strlucite, cari, cu ajutorul lui Dumnezeu,
de cectre scumpa 0 viteaza nostra armata s'au
seivcir0t pe crnpiile Bulgariei, sub a Noastret
cornanda".
Acum in al patruzecilea an al Domniei
Noastre, cnd bunul Dumnezeu a ornduit in
ale sale nepeitrunse Taine, a se implini 0 opt-
sprezece veacuri dela aducerea colon4tilor ro-
mani pe frumoasele plaiuri ale Carpatilor",
Noi, CAROL I, Domn i Rego al Romanic) 11
dat-am puternicire scumpiZor No0ri Nepoti A.A.
L.L. Regale Principele Ferdinand 0 Principesa
Maria, sec Ne reprezinte .i set fie de fat la
cqezarea temeliilor nouei biserici cu hrarnul Sf.
Ierarh Nicolae, astzi in a XXVII-a zi a lunei
Aprilie, anul mntuirei, una mie nouet-sute pse".
Intru pomenirea acestui fapt, intocmitu-s'a
actul de fatei, carele s'a semnat de Noi, de tog
membrii Parniliei Noastre Regale, de P. S. Epis-
cop al Duneirei de Jos D. D. Pimen Georgescu,
de d-nul Gh. Gr. Cantacuzino, prim-ministru 0
ministrul Nostru de interne, de d-nul Mihail
Vleidescu, ministrul cultelor .i instructiunii, de

www.digibuc.ro
 267

ceilalfi sfetnici ai No?tri i de multe cdpitenii ce

s'au afiat fafei la aceastei serbare",
4i s'a intocmit, in patru exemplare, din cari,
unul s'a pus in temelia acestei biserici, -in partea
dreaptet a Sfetntului Altar, unul se va peistret, in
arhiva Statului, cel de al treilea se va peistrec in
arhiva sfintei episcopii a Dundrei de Jos i cel
de al patrulea in arhiva Casei Sfintei Biserici
Autocefale Romne".
Dup citire, documentul a fost isclit in cele
patru exemplare de AA. L.L. Regale Principele si
Principesa, de P. S. Episcop, de toti d-nii ministri,
de d. general comandant al corpului III de armat,
de toate cpiteniile si de multi cei ce erau fat. In
urm, s'a introdus documentul inteun tub de sticl,
iar inteun tub tot de sticl s'au pus toate mone-
zile btute in timpul celor 40 de ani de domnie a
M. S. Regelui si o medalie jubilar. Aceste tuburi
de stielk dup ce au fost introduse in ate un tub
de metal, s'au asezat inteun bloc mare de piatr, la
temelia din dreapta sf. altar, zidindu-se dupa tradi-
tionala intemeliere de ctre A.A. L.L. Regale, de P.
S. Episcop si d-nii ministri, cari in timpul acestor
lucrri purtau sorturi albe de atlas.
La orele 11 jumtate din zi sfarsindu-se ceremo-
nialul punerei temeliei bisericei catedrale in mijlo-
cul unei obstesti bucurii, cortegiul princiar porni
spre palatul episcopal, unde A.A. L.L. Regale fur
intmpinate de P. S. Episcop, conducndu-le in apar-
tamentele pregtite si in care A.A. L.L. isi luar re-
sedinta in timpul celor dou zile ct au stat in
G alati.
In aceeas zi, P. S. Episcop a incunostiintat pe

www.digibuc.ro
 268

M. S. Regele la Lugano despre punerea temeliei

acestei catedrale prin urmsgoarea telegram:
M. S. Carol I, Regele Rometniei
Lugano.

In prezen,ta A.A. L.L. Regale Principe le

Principesa Rometniei, a d-lor mini tri i a mul-
timei poporului, astetzi s'au pus temeliile bisericii
catedrale episcopale a Dunetrei de Jos, care se
ridicet spre fala sfintei noastre credinte stretmo-
spre prea mrirea lui Dumnezeu $i spre
vecinicirea izbetnzilor cet0igate de armata ronzetnet
In retzboiut din 1877, sub comanda Majestettii
Voastre. Ea va fi i un prinos al poporului ro-
metn, adus lui Dumnezeu pentru cei 40 ani de
Domnie a Majesttii Voastre.
Bunul Dumnezeu set Vet detruiascet seinet-
tate desetveir0tet, ca set fiti fatet la sfintirea aces-
tei catedrale i set conduceti &wet multi ani des-
tinele Regatului Rome In".
Pimen, Episeop al Dunarei de Jos.

M. S. Regele a binevoit a fspunde prin urm-

toarea telegramA,:
Prea Sfintitului Pimen, Episcapul Dunetrei de Jos
Galati-Romania.

Cu vie multumire arn primil cetlduroasele

voastre uran si setnt fericrt cet in sfetr0t s'a pus
temelia catedralei, la a carei sfintire doresc a
fi fate .
CAROL.

Insemntatea acestui fapt care pricinueste mare

bucurie sufleteasc, precum i comunicarea fr6teasc
care leag6 duhovniceste In Domnul pe toti. PP. SS.

www.digibuc.ro
Semnarea actuluf de fundatiune.

www.digibuc.ro
Depunerea actului de fundatiune in lentellile catedralei episcopale din Galati.

www.digibuc.ro
 269

Ierarhi ai sfintei Biserici Ortodoxe Romne, avn-

du-le de aproape In vedere P. S. Episcop Pimen,
incg cu cate-vh zile inainte a Instiintat pe II. PP.
SS. Mitropoliti ai tArei i pe PP. SS. Episcopi des-
pre punerea temeliei bisericei catedrale episcopale
a eparhiei Dunbirei-cle-Jos, inaintndu-le ate o copie
dupa document, la care toti PP. SS. Chiriarhi au
binevoit a r`spunde.
Intre altele, ddm rdspunsul I. P. S. Mitropolit
al Moldovei Partheniu, fost episcop al Dungrei-
de-Jos :

P. S. Sale Pimen, Episcop al Duneirei de Jos

Setrbettorifi cu bucurie i veselie nesfr0tet

pe A.A. L.L. Regale, Principii mo0enitori ai glo-
riosului Tron rometnesc, cari au venit cu cre-
din i dragoste In Galafi, se t pue, in nurnele M.
S. Regelui Carol, piatra fwzdamentalei a nouei
catedrale episcopale a Dunetrei de Jos",
Bucuret-te te vesele0e, cei Gel in Treime
inchinat ei-a ajutat set incepi acest loca. dumne-
zeese, ce i eu aim dorit i relvnit totdeauna. Rog
pe marele Arhiereu set te umbreascet cu harul
Setu, ca set sfinfe0i ccit mai neintetrziat jertfel-
nicul din el pentru mdrirea lui Dumnezeu, metn-
tuirea cre0inilor ce petstoriti lauda neamului
nostru".
Set tretiti Prea Sfintite i intru Hristos iu-
bite frate ; set tretiascet AuguOii NoOri Suverani
impreunei at A.A. L.L. Regale ; Sc t. tretiascei po-
porul roman".
Partenie, Mitropolitul Moldovei i Sucevei.

Apoi, potrivit programului stabiit s'au svr0t

celelalte serbri la cari P. S. Episcop a luat parte.

www.digibuc.ro
 270

La un act de Tnalt atentiune din partea A.A.

L.L. Regale vom amintl cd, inainte de plecarea Lor
dela palatul epis.copal au exprimat felicitri P. S.
Episcop pentru inceputul zidirei catedralei episco-
pale si multumiri pentru buna primire ce Li s'a
fcut. A. Sa Regard Principesa Maria a bine-voit a
oferl P. S. Episcop un foarte frumos portret al A.
Sale cu tosi copiii, avand pe el data si iscAlitura A.
Sale, portret ce P. S. Episcop 1-a destinat a rma-
neh In palatul episcopal, ca un mare dar ce va
amintl acest insemnat si fericit eveniment pentru
Episcopia Dun'rei de Jos.

Nu putem inchei, cele ce preced despre eveni-

mentul construirei nouei catedrale episcopale din
Galati, fr s. inregistrm c marele proprietar si
filantrop, d-1 Paraschiv Vasiliu, in pilduitoarea sa
iubire crestineascA pentru buna podob a Casei
Donmului, in urma propunerei ce i s'a fcut de ctre
P. S. Pimen, a binevoit sA, hrziasc acestei noui
catedrale un prea frumos si pretios epitaf, care s
fie lucrat In broderii si cu fireturi de aur si argint.
In acest scop a pus la dispozitiunea P. S. episcop
Pirnen, ofranda sa in valoare de zece mii lei, cu
rugnaintea ca P. S. Sa s fac comanda acestui epitaf
I'm cele mai bune conditiuni ce se va crede de cu-
vill*
Epitaful dej s'a comandat si se lucreaz dup
un anumit plan In atelierul recunoscutei maestre de
broderii, d-na Ana Roth din Bucuresti, si va cost,
suma de 8.000 lei. 1

Totodat, la acelas atelier, P. S. Sa a mai co-

mandat sic un rand de procovefe pentru , suma de
1.400 lei, iar cu restul .pand la complectarea -sumei

www.digibuc.ro
de 10.000 lei, se va face lama cu. gearn In care se
va conserva acest pretios epitaf, care se nadgjdueste
a fi unul din cele mai pretioase odoare bisericesti din
tara noastra.
Pentru aceasta pioasa donatiune, d-nul Paraschiv;
Vasilia i sotia sa Maria au si fest Inscrisi
eile catedralei episcopale ea ctitori.

25.

Reedinta scam:alai episcopal din Galati.

Am vazut deja ca multa vreme clupa stramuta-
rea scaunului episcopal .din Ismail la Galati, aceasta
eparhie nu ave nici biserica catedrala, nici palat
episcopal ca locasuri proprii, care sa corespunda
Inaltei demnitati episcopale, misiunti eparhiale
insemnatatei orasului Galati.
Timp de peste doudzeci de ani resedinta epis-
copala ea si seminarul eparhial a fost instalata,
prin case particulare Inchiriate de ministerul cul-
telor i anume: In casele repausatului Haralamb
Macri, din strada Mihai Bravu,si care mai trziu au
fost ocupate si de seminarul eparhial,apoi In casele
doamnei Ecaterina Nicu Catargiu din strada Carol,
apoi In casele repausatului N. Vlaieu. din strada
Mavromol si In cele din urma i in easele repau-
satului Spiru G. Topale de lnga biserica sf. Nicolae,
foasta catedrala.
Construirea unui asezmnt episcopal era de
neaparata trebuinta, dar pentru moment nu se pu-
tea incepe, pe deoparte din lipsa unui fond ba-
nese suficient, iar pe dealt parte si din pricina ca
Statul nu avea lu. orasul Galati nici un teren 'care

www.digibuc.ro
 272

prin pozitiunea i suprafata lui s corespunda in-

semnAtAtei unor ast locasuri sacre.
Ideia construirei acestor asezsminte cum si a
unui local pentru seminarul eparhial a preocupat
cu un dor netg.rmurit de mare pe I. P. S. Iosif
Gheorghian i, mai apoi i pe I. P. S. Partheniu,
fostii episcopi ai. acestei eparhii. DupA, ce ur anul
1885 in timpul episcopatului P. S. Iosif, se obtinu
prin votul corpurilor legiuitoare o sumA de 200.000
lei in scopul construirei palatului resedintei episco-
pale, T. P. S. Partheniu, mijloci stAruitor in toamna
anului 1887 pe langa primaria urbei Galati, de a se
da unul din terenurile virane ale acestei comune pe
care sd se poat incepe lucrrile de constructie ale
acestui palat episcopal.
Aceast legitim mijlocire a fost primit5, cu bu-
curie si satisfficutd de indat de ctre consiliul co-
munal respectiv, care In sedinta sa dela 23 Noemvrie
1887 a si insrcinat o comisiune (compus din domnii
consilieri Al. Radu, M. N. Paeu si N. Madgearu), care
cu un delegat al episcopiei (in persoana repausatu-
lui arhimandrit de scaun Nectarie Ciuch) s psea-
se de indat la alegerea unui a$ h loc.
Rezultatul a fost c aceastg, comisiune a ales
terenul cunoscut sub numele de Piata Stefan cel
Mare" situat In fata grdinei pablice, alegere care
s'a si confirmat definitiv de cgtre consiiul comunal,
in sedinta sa dela 16 Decemvrie 1887, iar ca urmare
prin legea sanctionat cu Inaltul decret Regal No. 3.449
din 14 Decemvrie 1889,
Conzuna Galati a fost autorizatd a ceda fdre platd Sta-
tului, respectiv Ministerului cultelor i instructiunei publice,

Prin legea din 9 Aprilie 1885 dejh eitath.

www.digibuc.ro
 273

locul, proprietate a comunei, numit piafa Wan cel Mare",

situat in strada Domneased, in tap bulevardului grddinei
publice, avcind o intindere de 33.184 m.p. spre a servi la
construirea palatului episcopal cu dependin,fele sale semi-
narul si biserica catedrald din sus zisul orar1).
Din diferite Imprejurri ins, cedarea de fapt a
acestui teren s'a tot Intarziat, intre altele, si din cauza
zdrnicirei cuvenitelor formalitti legale, pAnA and
la inceputul anului 1892 P. S. Partheniu urn mer-
sul acestei mrete intreprinderi prin urmtoarea a-
dres cu No. 16 din 9 Ianuarie dare Ministerul de
culte :
Dupa repierderea Basarabiei, in anul 1878, reedinta
acestei de Dumnezeu pzite eparhii s'a mutat 0 stabilit,
precum titi, in orwil Galati, unde nu are, precum nici pang
astzi nu are : biseried catedrald a sa propri, palat epis-
copal i local pentru seminar.
In lips de asemenea edificii indispensabile menirei lor,
s'a recurs la expediente provizorii ; astfel, pentru preintam-
pinarea serviciilor religioase proprii catedralei episcopale,
s'a desemnat provizoriu ca biserica catedrald a acestei Eparhii,
biserica cu patronul S-tul Ierarh Nicolaeuna din bisericile
greca$ti, zise inchinate, dar care i ca arhitectur 0 soli-
dilate, i ca mrime 0 pozitiune nu poate s suplineascd
0 sa tin pentru mai mult timp loc de biseric catedrall
De asemenea, pentru locuinta chiriarhiei i seminar s'a
inchiriat de acest onor. Minister diferite case de ale particu-
larilor, unele deat altele mai improprii 0 mai pgubitoare
fata cu cei chemati a le locul.
Starea aceasta de provizorat, att de nestatornic, ca sa
1) Aceasta lege s'a votat de Senat in sedinta dela 25 Noemvrie 1889
i. s'a adoptat cu uuanimitate de 59 voturi, sub presedentia d-lui I. Em.
Florescu, azistat de dl. G. M. Flondor ea secretar ; iar de Adunarea depu-
tatilor s'a votat in sedinta dela 2 Decemvrie acela4 an 0 s'a adoptat eu
majoritate de 93 voturi contra a 24, sub preedentia d-lui G. Gr. Cantacu-
zino, azistat de d. V. G. Poenaru ea secretar, flind ministru de justitie d.
Th. Rosetti.
(Monitorul oficial No. 205 din 17 Decemvrie 1889).

5442 18

www.digibuc.ro
 274

nu zicem injositoare chiar prestigiului acestei eparhii, a in-

grijat pe top romnii de bine si prin anul 1885 s'a votat
suma de 200.000 lei pentru cladirea unui palat episcopal. Se
intelege ca suma aceasta este mica in proportiune cu insem-
natatea i cu dimensiunile ce trebue s aibd, numitul palat ;
dar s'a zis, i cu drept cuvnt, cd pentru un bun inceput
suma aceasta este deocamdatd suficienta.
Aci stA lucru in 1866, cnd alegAndu-Ne episcop al acestei
eparhii, am nazuit din toate puterile noastre intru a dA impulsul
cuvenit lucrarei dej intrziate i prin adresele noastre No.
831/87 i 627/88, intervenind la consiliul comunal al orasului
Galati ca sa cedeze terenul necesar pentru cele trei cldiri
de care are nevoie aceastd eparhie, am avut multamirea
suileteascd sa constatdm ca consiliul de atunci, animat de o
legitimd dorinta de a veded cu o ord mai inainte stabilindu-se
in mod definitiv scaunul Episcopiei in orasul lor, a apreciat
dupd cuviintd insemndtatea propunerei noastre 0 a cedat
Statului fAr platA piata numita Stefan-Gel-Mare, una din
cele mai frumoase ale sale pieti, pentru cladirea palatului
episcopal cu dependintele sale, a catedralei i serninarului.
Donatiunea a lost acceptata de onor. guvern, aprobatA
de Corpurile legiuitoare, sanctionata de Majestatea Sa Regele
publicatd prin Monitorul Oficial No. 205/89 ; schita de plan
pentru clAdirea palatului este dejA trasa; avem la indemAna
suma de 200.000 lei i acum nu Ne mai rdmne dect tran-
scrierea actului de cesiune la Tribunal, pentru a carui reali-
zare V'am rugat prin adresa No. 4H/9.1., i apoi inceperea
lucrdrilor care nAdajduim 6, se va face chiar la primavard
Cu un ad aos de vre-o 70.000-80.000 lei la suma deja
votata i cu puin staruinta din partea D-Voastre catre d.
Ministru de interne, care ca i D-Voastra s'a aratat foarte
bine dispus, in ceeace priveste cestiunea transcrierei actului,
cred ca pna la toamnd cladirea palatului episcopal sa fie
cu totul sau aproape terminatd.
Nu tot astfel insa este cu cestiunea bisericei catedrale
seminarului, pentru cA ne gsim cu ele i astAzi tot in starea
in care eram la strAmutarea din Ismail.
Domnule Ministru! Ccrintele serviciilor religioase proprii
bisericei catedrale i mai cu seamd insemntatea religioasa

www.digibuc.ro
 275

nationald, ce ea are ca metropold a tuturor bisericilor

acestei eparhii i ca turn de supraveghere asupra cre0ini1or
ce o locuesc, reclana imperios i ct se poate de repede
clddirea unui mdret templu ortodox biserica catedrald
un local de seminar in orawl Galati.
La aceste dou consideratiuni insd, se mai adaogd prin
insd0 forta lucrurilor i altele, cari sunt de un ordin cu totul
exceptional 0 de cea mai mare insemndtate religioasd na-
tionald, fat cu pozitiunea geograficA i cu misiunea ce are
aceastd eparhie la gurile Dundrei, a cdrui centru religios
este orawl Galati, primul port al tArei, care prin comertul
sdu o face cunoscutA lumei Intregi.
Privind acest orm,pe lngd un comert cosmopolit, o
mare sinagog, temple protestante i o biseric apusand cu
o periculoasd coald de fete, awate toatein ins4i inima
avem dinaintea ochilor : la stnga, Prutul Cu pro-
vincia mult iubitA, care de cloud ori pang acum ni s'a rupt
din corpul Wei, din carnea i oasele noastre, i ca: e tare
ne doare ; iar la dreapta, o alta capdtatd cu viata i sAngele
nepretuit a mii de eroi romni i cu banii nenumdrati ai tdrei.
Si una i alta ne sunt foarte scumpe i foarte iubite,
dar tocmai pentru cd ele ne sunt aa de scumpe i iubite se
cade noud tutulor sd facem pentru ele sacrificii dacd nu mai
multe, cel putin ale sau fAcut pentru catedralele de prin
crApdturile muntilor, i MIA' de care nu vom puteA intretine
mai mult In aceste doud provincii focul dragostei cAtre patria
mumd.
Aceste sacrificii, cari ar fiL trebuit fdcute Ind, din 1878,
cari ni se impune noud acum aa de imperios, sunt cele
privitoare la clddirile grabnice a celor trei mari edificiuri
anume: o strdlucitd bisericd catedrald, un mdret palat
episcopal i un local pentru seminar in oraul Galati, ca
focar de invtdmnt religios i fort de intdrire a sentimen-
tului national in poporul nostru pe ambele maluri ale Du-
nrei-de-Jos.
Domnule Ministru ! Statul romn, indltAnd aceste trei
va arAtA tuturor strdinilor ce privesc aceastd eparhie,
cd Romnia intelege pdstr totdeauna i pretutindeni att
religiunea ct i nationalitatea; pe cnd cele cloud provincii

www.digibuc.ro
 276

vor privi la zisele edificii cu incredere desvrit, una pentru

mngaierea sa in neagra servitute ce o apasd, iar cealalt
pentru chemarea sa la viata liberttei i a progresului.
Motive le ce Ne-a fcut s, v atragem bine-voitoarea
D-Voastre atentiune, mai cu seam asupra insemnttii na-
tionale ce are aceast eparhie la gurile Dunrei, purced din
dorinta ferhinte ce avem de a dejuca i. nimicnici ct mai urgent
jocul unora din cei de aici, cari cu sau fara tiint, inlesnesc
mereu creterea tendintelor strine, cari au de scop, ne
doare s'o spunem,lsarea in urnilire i. neinseinneitate a
acestei eparhii, mum dezolata a Basarabiei i. metropola
Dobrogei.
Aducnd aceasta la cunotinta D-Voastre, nadajduim c
yeti binevol a ascult i apreci, dup cum se cuvine, stri-
gAtul nos tru de durere in fata unui pericol ce ne ameninta
i religiunea i nationalitatea i V yeti grAbl, ne place s
credem, a lu msurile cele mai urgente, pentru realizarea
legitimei dorinte a trei intregi, in ceeace privete cele trei
edificii mai sus enumerate.
In acest caz suntem gata a da toate desluirile d-lui
arhitect ce yeti insrcinh cu facerea planurior respective.
Primiti, etc.
Rezultatul acestei aclrese fu, ca in toamna anului
1893 actul de donatiune intervenit Intre Ministerul
de culte si Primaria urbei galati pentru locul din
piata Stefan. cel Mare, s'a autentificat de Tribunalul
judetului Covurlui cu No. 1.709 si s'a transcris sub
No. 645 din 5 Octombrie acelas an.
In urma acestora lucrarile de constructie se in-
cepurd In decursul anului 1897, ash c pe ziva de
28 lunie 1898 s'a putut pune piatra fun damentala a
cladirei palatului episcopal cu o deosebit solemni-
tate 1).
1) Despre construirea seminarului eparhial nu mai pute ft vorba in
acest timp, de oarece prin legea clerului mirean din 1893 acest vechi ase-
zamibit de cultur bisericeasa si national din phrtile Dunrei de jos ra-
mase desflintat odat cu promulgarea si punerea In aplicare a acestel legi.

www.digibuc.ro
 277

Lucrrile de constructie urmarg, apoi Mr% intre-

rupere, ash c`A, in toamna anului 1900 cldirea find
pe deplin terminat, resedinta episcopara cu toate
biurourile serviciilor sale administrative s'a putut
instalh, in sfrsit, in noul s'Au palat unde se gilseste
astAzi.

Nu putem trece cu vederea faptul, c in aripa

stng a acestui palat se afih un paraclis a arei
solemnA, sfintire a incoronat toate strhduintele ce t. P.
S. Partheniu a depus pentru ridicarea acestui falnic lo-
cas al resedintei episcopale.
Cu prilejul construirei acestui palat de resedinth'
episcopal:A,' P. S. Partheniu, cruzit de un obiceiu
strvechi i crestinesc,dup care resedintele epis-
copale i mitropolitane aveau totdeauna in ele
cte un paraclis , a destinat in aripa stng% a aces-
tui palat o camer`a mai spatioas spre a fi paraclis
al reodinfei episcopate, i dup`A, ce a inzestrat-o
si a impodobit-o cu toate cele trebuitoare unei bi-
serici pentru a se puteh slvrsi intrnsa dumneze-
estile slujbe, P. S. Sa se invrednici a sfinti cu mare
ceremonie acest paraclis in ziva de 8 Septemvrie
1901, in chinndu-1 srbtoarei Intmpinarea Dom,
nulai" ce se prznueste la 2 Fevruarie.
Pentru a vecinicl oarecum istoricul acestei re-
sedinte episcopale si imprejurgrile in cari s'au ridi-
cat zidirea palatului episcopal si cum apoi s'a fcut
s'a impodobit i paraclisul din acest palat, P. S.
Partheniu a incheiat in ziva de 5 Septemvrie, acelas
an, un proces verbal, ce se afig, spre phstrare in ar-
hiva episcopalh, inregistrat sub No. 952 din acea zi.
Iat cuprinsul acestui act :

www.digibuc.ro
 278

PROCES-VERBAL
Anul una mie noua sute unu, luna Septernvrie, in cinci.
In seara zilei de 19 Octombrie, anul expirat 1900, fa-
cndu-se sfintirea apei de prea cucernicul Econom Stefan
Vrcolici, protoiereul judetului Covurlui, ne-am mutat cu aj u-
torul lui Dumnezeu din casele grecului Topale,-- din strada
Egalitkei 0 alipite spre Nord de gradina bisericei Sfntul
Nicolae, catedrala acestei de Dumnezeu pazite eparchii,in
maretul 0 noul palat episcopal, cladit intradins de statul
nostru roman, pe terenul cedat de primria ormului Galati,
numit Piata Stefan cel Mare.
Arhiva cancelariei episcopale s'a aezat in aripa de
jos despre miaza noapte, iar mobilierul cel vechi al casei,
precum 0 cel nou,cumparat, multumit bine voitoarei aten-
tiuni a d-lui C. C. Anion, Ministrul de Culte 0 Instructiune
publica de atunci 0 a secretarului sail general 0 al meu
amic d-1 Dumitru Laurian, s'a pus prin camerile afectate
locuintei mele 0 a vicarului.
Pentru mobilierea camerilor destinate Majestatei Sale
Regelui, Altetei Sale Regale Principelui Ferdinand, moteni-
torul Tronului 0 suitelor Lor, se va aviz, mai tArziu cele
de cuviinta.
Tabloul Gel mare al Augustei Noastre famili regale,lu-
crat, dupa a mea struinta pe o singura panza, de pictorul
Gheorghe Popovici, profesor la coala Artelor frumoase din
Ia.,i, se va pune in vestibulul etagiului de sus, pe zidul ce
cauta spre apus.
La camera destinata a deveni paraclis am dispus a se
proscomidie, Na0erea Domnului Nostru lisus
picta : la
Christos"; pe plafonul din altar, Sfnta Fecioard Maria
cu pruncul in brate ; in mijlocul plafonului, Domnul Chris-
toe. Ambele aceste icoane vor fi inconjurate de mici Inge-
ra0 avnd la cele patru colturi, cei patru evanghelisti cu
simboalele lor; pe laturea despre nord a piciorului sfintei
mese : Agonia Donmului in gradind"; pe cea despre apus,
punerea in inormcint"; pe cea despre miazazi rdstigni-
rea" i. pe cea despre rsarit invierea".
La proscomidie, unde s'a taiat in zid o nke, s'a lipit o
mica placa de marmura, ca mash- ; pe dtkumea, in altar,

www.digibuc.ro
 279

s'a 4ernut o alta, pe care s'a zidit piciorul sf. mese; pe

acest picior lucrat din cardmidd i tencuit cu ciment, s'a
mezat piatra propriu zis a sfintei mese. Pe aceasta piatr
s'a desenat, in negru, forma Antimisului cu invocatia sfin-
tirei i un mic istoric al sfintei acestei Eparhii '). 0 copie
dup aceast din urmd placa de marmur, astfel desenat,
s'a wzat in cadra, pe zidul despre nord al arhivei, spre a
servi de model in viitor, celor ce iubesc buna ceviint a Ca-
sei Domnului.
Pentru dotarea acestui paradlis cu cele trebuitoare cul-
tului nostru ortodox, am hotrezt, Inca din anul 1894, cnd
in urrna adreselor No. 1121/1894 a sfintei Episcopii i a
onor. Ministerului cultelor No. 4.997/1894, s'a desfiirgat bise-
') Iat b. cuprinsul:
a) Invocarea scrisk in partea de jos a pietrei:
Doarane Dumnezeule, adult aminte de umilul robal Thu, arhiereul
Partenie S. Clinceni, episcopul Druairei-de-Jos, carele dup& multe i mari
strouinte, avat-a mangaerea sufleteascA s vaz& terminal& cldirea acestui
palat episcopal din Galati, qi a paraclisului dinteinsul cu serbarea In-
tdmpinarea Domnului 2 Februarie ; iar astzi 8 Septemvne, ziva nmterei
Prea Sfintei Nsc&toare de Dumnezeu, auul mantuirei 1901, prin puterea
,,harului sffintulai i stivaritorului Duh, s& se invredniceasc a sfInti aceast
mas& a acestui paraclis ortodox desenat intr'adins, acum intlia ()ark In
forma antimisului pentru aducerea la sfnta i dumnezeemca leturghie a
jertfei celei fry& de sange a Domnalui Dumnezeu qi Mlntuitorului nostru
Isus Christos, spre iertarea plicatelor i viata veacului ce va
Amin".
Episcop (ss) Partenie.
b) Istoricul scris in Punt sfintitului Antimis, care este desenat pe
piatra glutei mese din paraclisul palatului episcopal :

REGATUL ROMINIEI
Eparhia Dunrei-de-Jos fondat& In 1864, coprindeh judetele: Ismail,
Bolgrad, Covurlui i avand reedint& episcopal& ormul Ismail.
Duph retrocedarea Basarabiei la Rusia i incorporarea Dobrogei la
Romnia in 1878, reedinta episcopal& s'a strmutat la Galati, aviind jude-
tele : Covurlui, BrAila, Tulcea i Constanta.
Primal episcop a fost pre& fericitul intru amintire Melchisedek te-
fiinescu dela 1864-1879.
Al doilea Prea Sfintitul Iosif Gheorghian dela 1879-1886.
Al treilea Prea SiIntitul Partenie S. Clinceni dela 1886 inainte, prin
a cruia struint& s'a cl&dit palatul episcopal din Galati qi de ctre care
s'a 1 sfintit paraclisul acesta.

www.digibuc.ro
 280

rica Sf. M. M. Dimitrie, care ar fi fAcut acum parte cu

biserica Sf. M. M. Gheorgheo, din parohia Precista din
Galati,ca obiectele acestei biserici, Sf. Dimitrie, sg se aseze
pe unde trebuinta va cere in sus numitul paraclis episcopal.
Astfel din cele noug panouri ale tamplei acelei biserici, pa-
tru din ele s'au fixat deja la locul lor i formeazg tampla
paraclisului.
In aceste patru panouri s'au pus dela tampla cea ve-
che, icoana Domnului Christos, a Maicei Domnului cu
pruncul si a Sf. loan Botezgtorul ; iar icoana patronal, a pa-
raclisului care este Intampinarea Domnului, 2 Fevruarie,
zi in care eu am fost hirotonit arhiereu, in 1835 in Sfnta
Metropolie din Bucuresti, s'a fAcut din nou. Panoul cu icoana
Sf. M. M. Dimitrie, lucrat in argint, s'a pus alaturea de
icoana patronalg, pe zidul despre miazazi, spre tronul ar-
hieresc.
Deasupra tarnplei s'a asezat, in sculpturg lucratg in
lemn, jaur, patrusprezece iconite cu prasnice imprgtesti.
Rgstignirea, infiptg intre gurile a doi balauri, doming toata
tAmpla care strAluceste in poleiturg.
Celelalte patru panouri cu sfintii Apostoli Petru 0 Pa-
vel, cu Sfntul M. M. Gheorghe cu sfintii ierarhi Nico-
lae al Mira-Lichiei i Athanasie al Alexandriei, s'au bdtut pe
zid deasupra strAnilor despre Nord.
Din cele unsprezece candele de argint cea de a XII-a
fiind de tumbac, cinci s'au curatit i poleit s'au pus pe
dinainteg icoanelor tmplei ; restul de sease s'au intrebuin-
tat la facerea a cloud cgdelnite.
Celelalte obiecte sacre imprumutate provizoriu biseri-
cei noui cu patronul St M. M. Dimitrie din Badalan, ora-
sul Galati, s'au restituit Paraclisului.
Tronul arhieresc i analogul pentru cntare s'au in-
jghebat tot din cele vechi ale bisericei desfiintate a Sfantu-
lui Dimitrie.
In altar s'au asezat trei strane, iar in paraclis doug-
zed i trei. Toate sunt infrumusetate cu marca episcopiei.
In cele doug tronuri arhieresti tapisate cu plus rosu si al-
bastru s'a fixcat icoana Domnului ca arhiereu, avnd la
dreapta pe sfanta Sa Mamg, iar la stnga pe evanghelistul
Joan, discipolul iubit.

www.digibuc.ro
Vederea palatului episcopal din Galati.

www.digibuc.ro
 281

Pe locurile ramase libere in paradis se vor pict mai

thrziu imagini, sau se vor fixh din cele ce se afla in depozit.
Asemenea se va picth : chipul paraclisului (o bisericuta
tinuta de doui heruvimi),deasupra uei ce duce din sa-
cristie in tinda paraclisului, chipurile M. M. L. L. Regelui
0 Reginei in marime naturala, in partea dreapta 0 ceva
mai jos a acestei 1.10, la stnga, al subsemnatului, in man-
tie 0 celelalte insignii arhiereti; iar deasupra uei, ce duce
din palat in paradis 0 cea din capul screi despre Nord,
icoana patronal.
Pentru aducerea aminte a ostenelilor depuse cu cladi-
rea noului palat episcopal din Galati 0 a intemeierii 0 sfin-
tirei paraclisului dinteinsul, am compus un act comemora-
tiv in coprinderea ad anexata ; el va D. scris litografic : 8
exemplare pe pergament 0 1.50 pe hrtie japoneza.
Din cele pe pergament : unul se va inchide inteo cutie
0 se va pune la sfintire in piciorul 0. dedesuptul pietrei
sfintei mese ; celelalte se vor trimite M. S. Regelui Carol, Al-
tetei Sale Regale Principelui Ferdinand, molenitorul Tronului,
d-lui prim-ministru Dimitrie A. Sturdza, cl-lui ministru de
culte 0 instructiune publica Spiru Haret, arhivei nationale,
bibliotecei Ureche 0 subsemnatului.
Cele pe hrtie japoneza se vor da persoanelor celor
mai insemnate, cari vor participh la sfintire 0 cari au fost
invitate intradins : unii prin scrisori de cabinet, d-nii D. A.
Sturdza, C. C. Anion, Spiru Haret 0 Dimitrie Aug. Laurian;
altii prin telegrame : protoiereii de Braila, Tulcea 0 Con-
stanta ; protoiereul de Covurlui prin adresa, iar celelalte prin
cele 200 buletine, ce s'au imprimat 0 expediat dejh la des-
tinatie.
Pentru pregatirea obiectelor trebuitoare sfintirei para-
clisului, care va avea loc in ziva de 8 Septembrie curent,
am insarcinat pe prea cuviosul arhimandrit de scaun Mel-
chisedec Stefnescu 0 eful cancelariei episcopale econom
stefan Ionescu, cari, impreuna cu cei patru protoierei ai
judetelor Noastre, Covurlui, Braila, Tulcea 0 Constanta, cu
fWii protoierei Joan Severin i. Grigore Balaban i cu dia-
conii sf. episcopii, vor lu parte cu Noi la savr*ea sfin-
tirei acestui paradis.

www.digibuc.ro
 282

Sfintirea apei se va face de prea cucernicul econom

St. Stefnescu, aromele se vor ingriji de prea cucernicul
econom Al. Tihan, iar corul va fi dirijat de prea cucernicul
econom N. Trabuta, tustrei, membri ai spiritualului con-
zistoriu al eparhiei Noastre.
In lipsa de un der special al paraclisului, care s ser-
veascd ease sAptmni sfnta liturghie intr'nsul, prea cu-
viosul arhimandrit de scaun va ingriji ca imediat dupg
prea c.uvioia sa, s intiinteze oficial pe prea cucernicii
protoierei ai judetelor respective, ca s, trimit, preotii ora-
elor aflatoare in administratia lor s, serveasc pe rand ve-
cernia, utrenia i sf. liturghie in noul paraclis.
Drept care am fcut acest proces-verbal.
(ss) Parthenie.

Mai linainte de ziva hotrifd pentru sfintirea pa-

raclisului, P. S. Parthenie, a invitat 1) la aceast
serbare pe : II. PP. S. Mitropoliti, PP. SS. Epis-
copi si Arhierei titulari, d-1 Dimitrie A. Sturdza,
presedintele consiliului de Ministri, d-1 Spiru Ha-
ret, ministru. al cultelor si instructiunei publice,
d-1 C. Anion, fost ministru, d-1 Aug. Treb. Laurian,
reprezentantii autoritAtilor civile si militare din Ga-
1) Carta de invitare la efhatire pe o peen& cuprindea:
Prea Sfintitul Parthenie S. Clinceni, episcopul Duneirei de Jos,
Vei poftefte sei bine-yogi a asistd la sfintirea Paraclisului intemeiat i,t
noul palat episcopal din Galati, care se va face in ziva de 8 Septembrie
curent, dupei programa afiatei pe contrapagine.
Galati. Anul 1901, Sept. 8.
Iar pe cea1altA, programal serlalrei 'in caprinderea urnAtoare:
Serviciul sfintirei Paraclisului se va face in chipul urmcitor:
In ziva de 7 Septembrie curent, la ora 5 seara, se va oficiet Ve-
cernia, dupei care va urma imediat priyigherea".
A doua zi, 8 curent, servicittl sfintirei va incepe la ora 9 dimi-
neap precis'.
La ora 5 seara i dimineata la ora 9, ocind se va incepe servi-
ciile religioase mai sus areitate, Mate clopotele bisericilor vor suna in
trei reinduri, dupei semnalul dat dela catedrala sfintei Episcopil din
Galatia.

www.digibuc.ro
 283

lati, d-nii senatori si deputati ai jud. Covurlui

Braila, d-ni4 prefecti ai judetelor Covurlui,
Tulcea i Constanta, d-nii reprezentanti ai diferitelor
institutiuni judiciare, administrative, scolare i alti
multi fruntasi, iar protoiereii celor patru judete:
Covurlui, Brila, Tulcea si Constanta ce compun
eparhia Dunarei de jos, au fost Instiintati telegrafic
trebue a ven la resedinta si a lua parte la ofi-
ciul sfintirei.
Pentru ziva de 8 Septemvrie, primaria comunei
Galati ingrijise a decor palatul i grilajul cu stin-
darde tricolore.
Serbarea sfintirei, conform unui program hotArit
din timp, a avut loc lu modul urmator :
In ziva de 7 Septemvrie la ora 5 seara, s'a ofi-
ciat de Prea Sntitul Episcop D. D. Parthenie In
noul paraclis vecernia si apoi privigherea, azistat
de prea cuviosul arhimandrit de scaun Melchisedek
Stefnescu, economul Stefan Ionescu seful qmcela-
riei sf. episcopii, de cei patru protoierei ai judetelor
respective : economul Stefan Vrgolici, economul
loan Stefanescu, economul N. Gheorghiu i econo-
mul Gh. Raclulescu; de prea cucernicul econom
Ioan Severin fost protoiereu de Covurlui si Grigore
Balaban fost protoiereu de Braila, de arhidiaconul
sf. episcopii David Popescu diaconii Th. Alexan-
drescu i Visarion Iene.
La acest serviciu au asistat un mare numr
dintre crestinii notabili Invitati.
A doua zi, 8 Septemvrie, la ora 9 dimineata, s'a
inceput serviciul sfintirei paraclisului. Prea Sntitul
Episcop era azistat de preotii de mai sus si membrii
Consistoriului: economul Nicolae Trabut, dirijorul
corului vocal, economul Stefanescu, carele a %cut

www.digibuc.ro
 284

sfintirea apei, i de economul Alex. Tihan, care a

preggit aromatele. .
Dup ce s'a f'cut incunjurarea de trei ori a pa-
raclisului si dup ce s'au pus sf. moaste In picioa-
rele sf. Mese, s'a dat citire urmtorului
ACT COMEMOIRATIV.
In numele Tatalui 0 al Fiului 0 al Sfantului Duh,
Treimea cea de o fiintd 0 nedespartitd, in care noi cre0inii,
sfintei Biserici ortodoxe romane de rsdrit, ne botezrn 0
credem, pentru ca s ne facem fii 0 mo0enitori ai impd-
rtiei Cerurilor, adunatu-ne-am astzi, in acest mu palat,
reedinta episcopal a acestei de Dumnezeu pdzite eparhii
a Dundrei-de-Jos, in ziva de 8 Septemvrie, aniversarea Na$-
terei Prea Sfintei Ndscdtoare de Dumnezeu 0 pururea Fe-
cioarei Maria, anul mantuirei, una mie nod, sute unu ;
al XXX V-lea al glorioasei dinastii 0 domnii a iubitorului de
Christos, Majestatea Sa, marele 0 inteleptul nostru Rege
Carol I; a prea gratioasei Sale Sotii 0 a noastra Doamnd,
Majestatea Sa Regina Elisabeta; a augustului Sdu nepot, iu-
bitorul de Christos, Alteta Sa Regald Principele Ferdinand,
mo$tenitorul tronului Wei noastre Romania ; a strdlucitei
Sale sotii, Alteta Sa Regald Principesa Maria 0 a binecre-
dincio0lor 0 mult drdg1a0lor Lor fii principii : Carol, Eli-
sabeta i Maria; Preedinte al consiliului de ministri fiind
domnul Dimitrie A. Sturdza, iar ministru de culte 0 instruc-
tiune publicd domnul Spiru Haret.
Si acum indltand, noi cei de fatd, psalmi 0 can tdri de
laudd Parintelui Ceresc, Eu, umilitul robul lui Dumnezeu, ar-
hiereul Partenie S. Clinceni, episcopul eparhiot, dupd ce am
luptat 0 lucrat neobosit, ziva 0 noaptea, in tot timpul celor
XV ani de pdstorie a mea l gurile Dundrei-de-Jos, ca sa,
vdd inltat cu mandrie acest mdret palat episcopal, pe te-
renul numit Plata tefan-cel-Mare din acest ora Galati,
m'am invrednicit, in fine, Dumnezeu fie ldudat in veci, sd
servesc Domnului cu fricd 0 cu cutremur, ca sd sfintesc
astdzi cu harul sfantului 0 sAvar0toru1ui Duh, acest para-
clis ortodox intemeiat in acest palat 0 inchinat sdrbdtoarei
imprdte0i Intampinarea Domnului Dumnezeului 0 1\flan-

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
 285

tuitorului nostril Iisus Christos, 2 Fevruarie, pentru adu-

cerea intr'nsul a jertfei cele fra-de-snge, spre iertarea
pacatelor, 0. wzarea noastra in corul dreptilor, azistat 0
ajutat de clerul de capitenie al acestei eparhii 0 in prezenta
reprezentantilor natiunei, a capiteniilor otilor i oraelor,
trecuti 0 prezenti, i a unei mare numAr dintre cre0inii cei
mai insemnati ai pdstoriei mele, cari cu religiositate au ve-
nit la aceasta serbare dumnezeiasc6 0 au semnat acest act
comemorativ, pentru ca s fie spre aducere aminte de os-
teneala noastrd, tuturora, 0 spi e lauda neamului nostru ro-
mnesc, acum 0 pururea 0 in vecii vecilor, Amin.
(UrmeazA iscAliturile celor ce au fost de fata).
Acest document, dup ce s'a semnat de Prea
Sfintitul episcop eparhiot Parthenie, de Prea Sfintitul
Dionisie episcop de Buzu, de clerul care a luat
parte la serviciu si de toate persoanele oficiale call
au fost fat la aceast solemnitate , s'a asezat inteo
cutie de alamd inteadins facut si s'a pus in picio-
rul de piatr al sf. Mese cu inseriptia gravat pe ea
si apoi s'a urmat serviciul sfintirei si sfnta litur-
ghie.
Dup terminarea serviciului, persoanele invitate
au trecut in sala cea mare de milneare a palatului,
unde s'a servit fieerui invitat ate o prescurd mie
si cte un pahar de vin de chipru.
Aici au vorbit: Prea Sfintitul episcop, multumind
lui Dumnezeu, cd a vAzut palatul terminat si para-
elisul sfintit, apoi dl. I. Atanasiu prefectul judetului
Covurlui, P. S. Dionisie al BuzAului, dl. Moise N.
Pacu profesor si lost deputat, dl. Colonel Coslinsehy
comandantul Flotilei din Galati, si alte persoane, feli-
citnd pe P. S. episcop pentru struintele ce a de-
pus, de a se ridic mretul palat episcopal si para-
clisul ce s'a sfintit.
Dup ce s'a terminat si aceast agap crestin,

www.digibuc.ro
 286

invitaii s'au retras, purtnd In sufletele lor amin-

tirea plcut a acestei solemnitti.
Cu acest prilej P. S. episcop a adresat M. S.
Regelui la Ragatz urrntoarea telgram:
Galati, 8 Septemvrie 1901.

Majesteifei Sale Regelui Carol,

Ragatz
Cu harul lui Dumnezeu am sfintit asazi paraclisul inte-
meiat in noul palat episcopal din Galati pi am 'inetltat cu eta-
durli rugetciuni cetntliri de laudet Celui a tot puternic, pen-
tru indelunga inzilire a Majestettei Voastre, carele timp de trei-
zeci ci cinci ani ati condus cu intelepciune c1 trie destinele
neamului nostru romnesc la gurile Dundrei de jos. Set tretiti
Majestate impreunei cu glorioasa Voastret dinastie multi pi eri-
citi ani, pe tronul scumpei noastre Tetri.
(ss) Episcop Parthenie.

La aceastg, telegram M. Sa Regele prin adju-

tantul Sn de serviciu Col. Mavrocordat a bine voit
a rspunde urmtoarele :
Weinburg el. St. Galen. 9 Septemvrie 1901.

Prea Sfinfite,
Am onoare a comunicet Prea Sfintiei Voastre di M. S.
Regele foarte migat de telegrama prin care 'I ariltati sentimen-
tele P S. Voastre de iubire ci devotament ceitre Tron, cu ocazia
sfintirei paraclisului intemeiat in noul palat episcopal din Ga-
lati, met inseircineaz a Vet exprimez Inaltele Sale multumiri.
Sunt cu adlinc respect, al Prea Sfintiei Voastre, supus fiu
sufletesc.
Colonel adj. L. Mavrocordat
* *
Necurmat apoi prin struintele PP. SS. Par-
thenie i Pimen, cari s'au succedat ca episcopi Intre

www.digibuc.ro
 287

anii 1886-1906, aceast nou si mreat resedint

episcopal s'a Impodobit cu un vast si frumos pare,
bine intretinut si care face o mare podoabA acestui
asezrnnt bisericesc si national.
Prin struintele P. S. Pimen acest palat a fost
inzestrat si cu o bogatd. galerie de tablouri in
pictur, reprezentnd mai ales pe toti marii ierarhi
ai biserkii si neamului romanesc, galerie ce deco-
reaz4 in chip minunat de mret marea intrare In
apartamentele de sus si biblioteca acestui palat.
Tot in timpul si prin struinta P. S. Pimen acest
palat al resedintei episcopale din Galati.s'a inzestrat
apoi si cu tot mobilierul necesar saloanelor de re-
ceptie si camerelor destinate pentru gdzduirea fami-
liei noastre regale si princiare, incat, cu drept cu-
-v ant, au atras admiratiunea inaltilor oaspeti si altor
multi si distil* vizitatori.

www.digibuc.ro
 CAP. VI.
AgaMINTELE CULTURALE 1 FILANTROPICE
ALE EPARHIEI DUNAREI DE JOS

26.
Seminarittl eparhiei Dunrtrei de jos.
Se stie cd, seminariile sunt cele dintai i cele
mai vechi scoli rationale din R omania.
Ina. din in ceputul veacului al XIX-lea, si anume
de pe la anul 1803/04, and In tdrile noastre nu exist,
nici o scoal nationald, prin struintele inildedrate
si pline de patriotism ale nemuritorului mitropolit
Veniamin Costachi, se infiintd la Iasi, in Socola,
seminarul central care si pang, astzi ii poart, nu-
mele sdu.
De atunci incetul pe incetul s'a luat avant si
Infiintarea celorlalte seminare eparhiale cum si acelor
dintai scoli nationale.
Inainte vreme, pand la lnfiintarea si organizarea
seminariilor, pregAtirea preoteasa erd redus', nu-
mai la Invdtarea randuelilor bisericesti", adia. la
practica liturgicd, cunoasterea tipicului, citirea car-
tilor de ritual si prinderea dupd ureche" a cant&
rilor bisericesti.

www.digibuc.ro
Portretul arhimandritului Seoctist Scriban
din anul 1857.

www.digibuc.ro
 289

Invttura teologico-filozofic se dobande, In

scoalele grecesti din tar cum si pe la universit-
tile din strintate, in care se instruiau mai cu seam
acei ce erau meniti pentru demnittile Ina lte ale ie-
rarhiei bisericesti.
Cev, mai tarziu si pn catre anul 1855, cea
mai mare parte din preoti erau pregdtiti timp de
doui ani lia scoalele catihetice dela tinuturi sau de
pe lang scaunele episcopale 9. Pe atunci, candidatii
de preotie ce Invtau si se pregteau in aceste scoli
erau intretinuti de care printii lor, iar dasclii"
erau pltiti din veniturile eparhiei respective si aju-
tat si de domnie cu diferite privilegii si scutiri.
Apoi pang la Inceputul veacului trecut (XIX),
singure seminariile greco-ortodoxe din Transitvania
si seminarul Veniamin Costake" dela Socola au dat
trilor romane preoti buni si dascdli" harnici, cari
apoi au contribuit la organizarea viitoarelor semi-
narii din Muntenia si Moldova2).
In scopul Infiintrii si organizrii seminariilor,
regulamentul organic prin paragrafele 124 si 361
prevede s se Ong ate un seminar pe lang santa
mitropolie si pe lang fiecare episcopie, si c mi-
tropolia, episcopiile si toate mndstrile inchinate la
cele strine s contribue la cheltuelile Statului pen-
tru aozeiri publice .i binefaceri ca si mnstirile
pmantesti", instituindu-se totodat si logofetia tre-
bilor bisericesti".
Aceste hotrri ale regulamentulni prganic s'au
Indeplinit numai in parte 0 numai In Muntenia,
cAci In Moldova a functionat singur seminarul dela
1) Memor. 0. budget. averilor bisericesti si al instructiunei publice,
ye anul 1867, pag. 9.
2) C. Erbiceanu: Biserica ortodox6, romnl,", 1893/94, pag. 488-189.

5442 19

www.digibuc.ro
 29Q

Socola pftn dupa revolutia din acul 1848, dupa care

apoi treptat treptat, s'au infiintat si celelalte seminarii
eparhiale.
Am zis ca hotaririle de mai sus ale regulamen-
tului organic s'au executat numai in parte, cci im,-
punerea mitropoliilor si episcopiilor la plata pentru
intretinerea diferitelor asezari publice si binefaceri",
nu convenia ierarhilor nostri de pe atunci, peritru
care generalui Kisseleff, motivat de prop anerea Mi-
tropolitului Grigorie, hotardste in. anul 1833 sterge-
rea din budget ul statului a articoluluT cheltuelilor pen-
tru intretinerea seminariilor si ramnerea lor in sar-
cina chiriarhiilor respective, scutind. In schimb mi-
tropoliile si episcopiile de orice alta claret).
Astfel, seminariile urmara sa ramna in sarcina
eparhiilor, si nu in sarcina Statului cum se proiec-
tase prin regulamentul organic.
Intre anii 1836-1837 se Infiinteaza apoi cele
patru seminarii eparhiale din Muntenia si al:Rime :
in Bucuresti, Curtea de Arges, Buzau si Rmnicu-
Vlcei, iar intre anii 1851-1864 se infiinteaza si
celelalte trei seminaril eparhiale din Moldova si
anume: in Husi, Roman si Ismail2), la cari se ma
1) IMP', cuvintele generalului Kisseleff din scrisoarea adresatl mitro-
politolui Grigorie In ziva de 23 August 1833 :
Mijlocul ce se propune de P. S. Voastr5,, ca mitropolia si episcopiile sri
fie aprate de cake dare In folosul caselor ffictoare de bine, dar IA se i n-
srcineze flecare In parte cu tinerea unui seminar,acest raljloc mi se pare
drept si potrivit pentru Intocmirea seminariilor, i de aceea i articolul se-
minariilor se va sterge din budgetul Statului, (C. Erbiceanu, Biserica or-
todox5, romn", 1893/94, pag. 510).
2) Iat ordinea cronologic5, a fnilintrirei seminariilor din Romnia: La
1803, Seminarul Veniamin" dela Socola, care exist5, si azi In Iasi; la 1836
Fevruarie 2, eel al Mitropoliei Ungro-Vlahiei, care existri, si astzi sub
numele de Seminarul Central ; la 1836 August 15, cel din Budui ; la 1836,
cel din Curtea cle Arges ; la 1837 Noemvrie 8, cel din Rilainieu-Vilcei ;
la 1861, eel din Husi ; la 1858, eel din Roman, si la 1864 cel din Ismail,

www.digibuc.ro
 291

adaog i seminarul dela Socola ce exist deja, incg

din anul 1803.
Seminariiie au rgmas pe seama eparidilor res-
pective pang, la 12 August 1860, cand apoi au ire-
cut pe seama ministeruluT de culte si instructiune
publicg.
Serninarul eparhiei Dungrei de Jos a fost ea
episcopia al VIII-lea i eel mai de pe urmg in
ordinea Infiintgrei lor.
Mai Inainte de infiintarea acestui seminar si
Ina, din al II-lea an al realipirei Basarabiei sudice'
la Moldova, odat cu in6intarea conzistoriei din Is-
mail s'a infiintat, printr'un decret al Mitropolitului
Molclovei Sofronie Miclescu cu No. 207 din 2 Main
1857, si o coal, bisericeascet, tot in Ismail, care
.ave un curs primar i altul seminarial, deci er
un fel de scoal, catiheticg. Aceastg scoara, ca si
-conzistoriul de atunci, a fost organizat i condus
-de catre arhimandritul Teoctist Scriban, i se in-
tretineg din fondurile conzistoriului Profesorii erau
numiti de Care Mitropolitul Moldovei in urma rem-
mandatiunei acutg de ctre conzistoriul din Ismail.

care la 1879 se strtunutr% in Galati. _Intro acestea a mai existat intre 1 Ia-
nuarie-30 Septemvrie 1856 si Seminarul din nian5stirea Neamt.
In urma aplicttrii legii clerului mirean seminariilor din 1893, se-
minarlile din BuzAu Husi si Galati se desilintara la sfArsitul anului scolav
1893, iar cele din Curtea de Arges, Ramnicu-Vilcea Roman la 20 Au-
gust 1901, rAmnnd In fiin numai cele dourt seminarii din Iasi si Bucu-
resti, cu cursuri complecte, cum si eel al Mitropolitnlui Nifon din Bucu-
resti, cari exist& si astkzi.
1) Conzistoriul, dupti, cum am vhzut, ea autoritate superioaril. biseri-
ceasa a Basarabiei pan& la Inflintarea e.piscopiei subventionl scoala bi-
lericeasch, profesorii, protoiereii i personalul administratiei conzistoriale
.dintr'un fond al slu propriu ce consa din veniturile vanztirei lumnl-
rilor de cear4 in biserici. Plata profesorilor scoalei biserieesti din Ismail
.erh, de 6.000 ruble pe an.

www.digibuc.ro
 292

Aeeast sward er externat si a durat pan la

anul 1864, cand prin decretul domnitorului Cuza
cu No. 1.597 din 14 Noembrie acelas an, comunicat
directiunei acestei scoale de cdtre ministrul cul-
telor de atunci, N. Cretulescu, cu ordinul No. 55.914
din 21 Noembrie acelas an, fu transformat In se-
minar eparhial, internat i cu un program de cursuri
Intocmai ca al celorlalte seminare ale Statului cu
patru clase').
Cel dintai director al acestui seminar a fost
arhim an dritul Veniamin Arhipeseu, care-I con d use
pan in ziva de 30 Octombrie 1868, cand directiu-
nea acestui asezmant cultural al eparhiei Dunrei
de Jos fu Incredintat repausatului econom C. Ro-
zei, absolvent al seminarului central din Socola si
care-1 conduse meritos pan la anul 1893, eand acest
seminar se desfiint dimpreun cu cele ale ep.arhii-
lor Husilor si Buzdului In baza legei clerului mi-
rean din acelas an.
Catedrele seminarului erau In numr de opt si
anume : stiintele religioase, limbile latin i ro-
man, istoria i geografia, matematicele, stiintele
fizico-naturale, limba elin, caligrafia i desenul
In fine muzica vocal i cntrile
Prin legea Invtmantului din anul 1864, si
aplicat asupra seminariilor inferioare d'abia, In anul
1867, s'au mai adogat la acest seminar si cate-
drele de limba francez, limba elend, medicina po-
pular i higiena; apoi In anul 1872 se mai adaog
catedra de teologie, liturgicd i moral, iar In 1874
prin modificarea programei din 1865-1872, s'a re-

1) A se veden raportul No. 37 din 1863 al lui Teoctist Scriban,

inspector al coalelor din Basarabia, entre Ministerul cultelor.

www.digibuc.ro
 293

dus catedrele pentru limba francez i elenV), iar

la stiintele naturale s'a adg.ogat studiul agronomiei.
Cel dintai corp profesoral al acestui seminar
er compus din : arhimandritul Veniamin Arhi-
pescu, ca director si profesor pentru stiintele reli-
gioase ; preotul T. Nicolaef, pentru istorie i geo-
grafie ; V. i>51erban, pentru studiul limbei latine
romne; losif Teoclorescu, pentru stiintele naturale;
Gh. Verzeanu, pentru matematice ; Gr. Popescu,
pentru limba eling ; V. Artim,escu, pentru desemn
caligrafie, si V. Ivancenco, pentru muzica vocalg,
si cntArile bisericesti2).
Budgetul primului an. al functionArei acestui
seminar (1865) se urch la cifra de 137.450 lei vechi,
din cari 66.000 de lei pentru personalul didactic,
27.600 pentru personalul administrativ si 43.850
cheltuelile pentru intretinerea seminarului.
Ddm pe pagina urmnoare o copie de pe bud-
getul acestui seminar pentru exereitiul anului sco-
lar 1865-18663).
In Ismail, datorit drniciei pilduitoare a pio-
sului crestin Floru Stefanov si a jupnitei Evdo-
chia Floru Juravelor, acest seminar a avut un lo-
cal propriu al su, cu Incepere dela anul 18744).
Odat cu episcopia, i acest seminar eparhial
a trebuit, ea dup6 o functionare de 14 ani In sudul
Basarabiei, sa se stfamute In. toamna anului 1878
In Galati, unde, ca i resedinta episcopal, nu a avut
un local al WI propriu, ci a fost instalat cu chirie
mai intai In. casele repausatului Cuculea de pe strada
1) Al. T. Dumitrescu si G. M. ,,Ionescu : Istoria seminariilor preo-
testi," pag. 35.
2) Monitorut Oficial No. 202 din Decembrie 1861.
4) M. Pacu, op. cit., pag. 170.
4) Pan& la aceastl dat, seminarul era instalat in aceleasi case plto.-
tindu-se o chirie anualtt de 800 galbeni.

www.digibuc.ro
 294

Mihai-Bravu colt cu calea Prutului, apoi in casele.

repausatului Haralamb Maori, in care mai inainte-
se afi resedinta episcopar, si in fine in casele-
d-nei Ecaterina Nicu Catargiu din strada Carol, si
in care a fun ctionat pnd. la desfiintarea sa din toamn a
anului 1893.
Suma
TOTAL
.P., anuala-
NATURA CITLTUELILOR
1Z Lei vechi Lei vechi

Persona lul didactic

1 Profesor de obiectele religioase 9.603
1 limba romnii 0 latinil . . . . 9.600
1 geografia nou& 0 veche 0 is-
toria universal& . . . . . . . 9.600
1 istoria naturalii, fizica 0 chimia
popular& 9.600
1 matematicd 9.600
1 limba din& 6.000
1 desemn i caligrafie 6.000
1 muzic& . . . . 6.000
66.000
Personalul internatului
1 Rector 0 profesor 9.600
1 Sef ped agog 4.500
'3 Pedagogi 5.400
1 Econom 2.400
1 Yataf 1.200
8 Servitori 4.500
27.600 93.600
Material

Splat Ds s ss
Nutrimentul a 80 elevi 0 pers. intern
Iluminat 0 cheltueli extraordinare .

.
.
.
.
.
.
.

.
31.500
2.400
2.400
Ajutor de imbrticiiminte la elevii sraci . . . 3.150
Abonamentul medicului 2.400
43.850 43.850
137.450

Nu putem trece sub tAcere i faptul c. In tim-

pul episcopatului P. S. Parteniu i anume In ziva
de 17 Noembrie a anului 1889 att episcopia Du-
n6rei de Jos at i seminarul eparhial impliniau o

www.digibuc.ro
 295

existenfei de 25 ani, de cand aceste amandoug ase-

zminte, man in man, si una prin alta, au fost
neintrerupt cele dou sentinele ale ortodoxismului
si romnismului, cari au strejuit in prtile Dung-
rei de Jos desvoltarea si intrirea credintei noastre
stramosesti si nationalizarea elementelor staine din
Basarabia sudicg, iar mai apoi si din Dobrogea.
Cum P. S. Partheaie ndjdui in acest timp
de a pune un inceput constructiunei palatului epis-
copal din Galati, arztoarea dorint a P. S. Sale er,
de a face ca srbeitoarea acestui jubileu sa coin-
cide,/ cu intemelierea palatului scaunului episcopal
si deci, ca data jubileului de 25 ani de existent', a epis-
copiei si a seminarului s, fie data punerei pietrei
fundamentale a palatului episcopal.
Din diferite imprejurgri insa, intarziinclu-se si
amnndu-se olgdirea acestui palat, P. S. Partheniu
fu nevoit de a hotri ca sgrbgtorirea acestui jubileu sg
se Leg in ziva de 20 Maiu a anului 1890, cnd toatg
crestingtatea przaui ziva pogorirei srantului Duh".
In aceasta zi, dupg sgvarsirea sf. liturghii si
a cuvenitului Te-Deum, in cAntrile corale ale ele-
vilor seminarului, in prezenta multor prsoane no-
tabile si a unei mari multimi de credinciosi, d-1
M. N. Pacu, vechi profesor al acestai seminar, in-
tretinii numeroasa asistentg din apartamentele rese-
dintei episcopale cu un magistral discurs despre
activitatea cultural, religioas si pastorald ale acestor
asezmnte nationale si bisericesti dela Dunre
de jos, de pe urma crora mai fiecare sat din Basa-
rabia si in multe din Dobrogea se gsiau si se gg-
seste cate un preot format pe bncile acestui Seminar
si apoi exercitat si elguzit in practica misiunei
preotesti de administratia episcopald a acestei eparhii.

www.digibuc.ro
 296

In tot timpul acestor 25 ani, seminarul eparhiaI

a dat instructiunea si educatiunea romAneasc . si
crestineasc la 2.427 elevi, din cari au absolvit 394
si din acestia s'au hirotonit pe seama bisericilor
acestei eparhii 196 candidati de preotie.
Iat ad un tablou despre situatiunea scolar a
acestui seminar dela infiintare i pta In anul 1889%
cand acest asezmnt de cultur bisericeascd i na-
tional ca si episcopia Dundrii de jos i serbtor
jubileul de 25 ani:
co
14 o t"
m A n ii '' -c-3
'6 OBSERVATII
scolari
F...:j. 73, ,0
Z w <4

1861-4865 13 5 *-7.1.-0'
0 4.1= m0
2 1865-1866 62 8 CD El 7-1,4

3 1866-1867 58 9
4 1867-1868 73 10
5 1868-1869 90 15 4?43

6 1869-1870 93 15
7
8
9
1870-1871
1871-1872
1872-1873
112
121
157
16
26
23
E ..,,F1
';'s :2
'
10 1873-1874 159 19
11 1874-18 i5 204 20 ..") 0 ,,..... .4444

12 1875-1876 191 28 c7,

13 1876-1877 172 33 t; 5 4,,,,, 0e

14 1877-1878 132 31
15 1878-18;9 104 17 2
1( 1879-1880 82 11 --. -8 :24 5
17 1880-1881 76 12 co 0 00
eci

18 1881-1882 66 11 ..0 i. o
19 1882-1883 71 12 co

26 1883-1884 69 11
21 1884-1885 70 18 ?, 5
2z 1885-1886 48 13 ..-1 t'. Cq ...
23 1886-1887 50 12 0 7,411E1T.,
co m 'CI
24 1837-1888 56 10 7,4 .-,
25 188-1889 62 9 'or> ;73.C) I -rele

Total .427 391 r"' .a g

') Odattt cu desilintarea acestui Seminar, arhiva sa Rind predatfi

directiunei Seminarului Veniamin" din Iasi, regretrim c5. nu am avut pu-
Unlade a studi i aceast ri. arhiv, i deci de a extrage i alto date mai amti-
nuntite si mai complecte despre activitatea cultural& a acestui aseemaInt
national si crestinesc pan& in anul desliingrei sale.

www.digibuc.ro
Seminarul din Ismail

www.digibuc.ro
 297

Dintre profesorii cari au functionat la acest Se-

minar in tot timpul fiintei sale intre anii 1864-1878
in Ismail si 1878-1893 In Galati, Insemn4m:
1. Arhimandritul Veniairbin Arhipescu, director
si profesor de stiinte religioase intro anii 1864-1868;
2. Economnl Constantin (Costache) Rozei, di-
rector si profesor de stiintele religioase Intre anii
1868-1893;
3. Economul Teodor Nicolaef, profesor de mu-
zicA bisericeascA intre anii 1864-1868 ;
4. Grigore Popescu, profesor de limba elena si
mai apoi de stiinte religioase intre anii 1864-1878;
5. Vasile i'erban, profesor de limbile latind si
roman intro anii 1864-1867;
6. Josef Teodorescu, profesor de stiinte naturale
intro anii 1864-1893;
7. Gheorghe Verzeanu, profesor de matematia,
intre anii 1o64-1884;
8. Vasile Artimescu (mai apoi preot), profesor
de desen si caligrafie Intro anii 1864-1893 ;
9. Dimitrie Garofeanu (mai apoi preot), pro-
fesor de cantri bisericesti intre anii 1872-1876 ;
10. Grigorie Magnis, profesor de limba fran-
cez In anul 1867;
11. Gavril Muzicescu, profesor de muzic Intre
1866-1867;
12. Moise N. Pacu, ef peclagog In 1874, profe-
sor de istorie si geografie In 1875, si apoi de stiinte
religioase intro anii 1876-1893;
13. Gheorghe Codreanu, profesor do istorie si ,

geografie intro anii 1876-1893;

14. Dr. Cheladinos, medicul internatului si pro-
fesor de medicin si higen Intre anii 1868-1875 ;
15. Dr. N. Takeanu, idem, intre anii 1875-1890;

www.digibuc.ro
 298

16. Diaconul Al. Bolan, profesor de muzicg in

anul 1883 ;
17: Economul Nicolae Teireibufet, profesor de
muzic bisericeascg si vocalg Intre anii 1884-1893;
18. I. Cole, profesor de limbile lating si romng
in anul 1883 ;
19. Dr. D. Milo, medical internatului si pro-
fesor de medicina popularg si higieng "intre anii
1890-1893 ;
20. Teodor Crivq, profesor de materoatied intre
anii 1887-1890 ;
21. Iulian Teodor, profesor de matematicg in
anul 1891 ;
22. i'tefan Popa, profesor de matematica intre
anii 1891-1893 ;
23. I. Ghindaru, profesor de matematica In
anul 1891 ;
24. G. Horga, profesor de limbile lating si ro-
mna in anul 1891;
25. Romulus Seriban, profesor de istorie ia anul
1891 ;
26. Iosif Vasileseu, profesor de limba lating
1891-1893;
27. Ignat Dima, secretar si sef pedagog intre
anii 1869-1893.

27.
Societatea cleralni romn SOLIDARITATEA" din
eparhia Dunkrei de jos.
In scopul inlesnirei mijloacelor pentru izbn-
direa inaltei si grelei chemri a preotilor din aceastg.
eparhie, P. S. Episcop Pimen, intre alte preocupgri, s'a

www.digibuc.ro
 299

gal] dit i la 30ffintarea unei societti preotesti de un

asa caracter i eu un a$ a scop, Imat s. aprindg, in
inimile si simtimintele tuturor membrilor ei scnteia
cea sacr a unirei I or prin freiteascd, dragoste ; adie,
s aprind acea unitate in gelndiri din care rsare
garantia reusitei In. toate nzuintele nobile i fru-
moase, acea unitate in vederi care doboar nein-
crederea i nesiguranta i acea unitate in actiuni
care Inlatur relele deprinderi ce desbrac misiunea
preoteascd de adevrata ei autoritate moral. De
aceea Inch' din luna August a anului 1902, deci cu
putin timp Inainte de inaugurarea i organizarea
conferintelor pastorale generale ale clerului acestei
eparbii, P. S. Sa puse In. vederea i discutiunea cle-
rului s'au eparhial acest fericit gnd, prin urm-
toarea circular% :
Mai multe persoane la un loc, pot sdvar0 fapte pe cari
una singura nu poate sd le facd. Mesta este un adevdr cu-
noscut, care nu mai are nevoe de nici o explicatie.
Mai mult chiar, sunt imprejurdri lia viata cnd prin
sfatul i ajutorul aproapelui nostru, recApdtdm lini0ea pier-
dutd i dobndim tdria prin care cu u0irintd orice incercare
nepldcuti se infruntd.
Cate necazuri i cte suferinte nu vin asupra capului
nostru i cat este de dulce mngierea pe care ne o dd un
frate binevoitor in asemenea momente grele.
Dar ce vom ziCe de greutdtile zilnice 0 de lipsa care
pretutindeni se resimte i aceasta cu deosebire atunci, cnd
cel ce suferd, nu are cdtre cine sd-0 indrepteze plnge-
rea sal
Statul, judetele i comunele au fcut i fac att cat le
ingAdue mijloacele, dar aceea ce fat ele, este prea putin fatd
cu nevoile multiple, cari se resimt aproape la fiecare pas,
Meat privirea nu ne este scutit de a veded pb toate dru-
murile multi, lipsiti pnd 0 de pine, cernd mild dela tre-
catori.

www.digibuc.ro
 800

Toti oamenii, cari 0-au dat seam despre gravitatea

cazului in sine, s'au gAndit asupra acestor rele si neajunsuri
0 printr'o incordare vreclnicA de toat lauda, au dat o buna
deslegare 0 acestei cestiuni.
S'au ostenit cu dragoste pentru o cauza sfnt si ur-
mnd pildei dat de Mntuitorul lumii, care a predicat iu-
bireaa &are aproapele, au fcut aceea ce n'au putut s fac,
autorittile numite.
S'au gr upat la un loc si au infiintat asociatiuni, ca re-
zultat al unei vieti religioase morale, cu scop filantropic
si curat crestin ese.
Acestor grupAri se datoreste infiintarea a multor spi-
tale si aziluri, precum 0 existenta diferitelor societti de
binefacere cari s'au infiintat in tam noastra, mai ales in
timpul din urma.
Intre aceste societti sunt unele cu un scop mai pre-
cizat, tinznd la manglerea membrilor ce le compun in di-
feritele imprejurari grele din via-VA si la ajutarea vdduvelor
si a orfanilor, rmasi in urma lor in suferint&
Faptul acesta, este as, de mult urmat in prezent, incat
aproape mai toti oamenii de aceeas profesie isi au societatea
lor, infiintat in vederea unui scop hotarAt, cu privire, de
cele mai de multe 1ori, la ajutorul de care fiecare membru
are nevoie.
Prin aceste asociatiuni, dovedim cd suntem un popor
civilizat intrucat prin ele se implineste una din cele mai
sfinte datorii patriotice, viindu-se prin actele caritabile ce se
svrsesc, in ajutorul Statului 0 al comunelor, de cele mai
multe ori, impovArate cu alte nevoi tot ash, de grele ca i
acestea.
Este de mirare c, clerul din aceasta eparhie, nu s'a
gndit Inca de mult la inffintarea unei atari societati. $i este
cu att mai mult de mirat, cu cat asemenea societati fiin-
teazA dej prin alte parti ale tdrii.
Astzi, Infiintarea unei atari societti se impune, nu
numai din necesitete, ci 0 din datoria ce fiecare preot are
de a intretine legtura dragostei printre frati.
0 societate a clerului, privit sub toate rapoartele sale,
este dar bine venita 0 infiintarea ei grabnic se impune 0
in prtile acestea.

www.digibuc.ro
 . 301

La societate, preotii au ocaziunea bine venita de a

legh prietenie reciproca 0 de a se luminh unii pe altii asupra
diferitelor cerinti ale carierii preotesti. Iar din fondul adunat
prin cotizatii, mise si donaliuni, membrii se vor ajuth in
nevoile lor prin imprumuturi, platind in schimb o mica do-
bnda pentru sporirea fondului soeietatii.
Aceste foloase, bine inteles, sunt pe al doilea plan, fata
cu folosul cel mare pe care o societate a clerului 11 aduce
preoteselor vaduve si copiior orfani, ramasi pe urma preo-
tilor decedati.
Cte lacrimi, cte necazuri 0 ate suferinte nu indura
aceste flinte nenorocite, ramase adesea pribegind 0 far& nici
un sprijin in aceasta mare a lumii, care invalue cu valurile
ei pe multi obijduiti ai soartei.
Grea este o asemenea stare pentru familia printelui
sufletesc al poporului 0 sunt bine incredintat, c multi, in
loc sa comptimeasca pe cei suferinti, necinstesc memoria
preotului, care nu s'a ingrijit de soarta a lor sal.
Ce mngiere si ce mild mai poate astepth preotul dar,
pentru ajutarea vadu velor si a orfanilor ramasi dupa sine ?
Si cine altul se poate interesh mai mult de cele ale sale
ca dnsul ? Statul, judetul si comunele au attea indatoriri
pentru ajutarea attor nenorociti, 'Meat le-ar fi. P,u greu a
se interesh in mod deosebit si de soarta acestora.
Prin urmare, preotului i se impune datoria de a se
gndl serios asupra acestei stari de lucruri si a se grbi
pentru infiinprea unei sociekiii a elerului.
0 astfel de societate este fruct al iubirii crestine, care
care preotul se cuvine ca sa aiba o deosebita srguint,
find o parte importanta a chiemarii preotesti 0 impunndu-se
din toate punctele de privire mai sles in timpul de fata..
Pentru aceste motive, Va invit a Ira sill ea sa, rspan-
diti cat mai mult aceast idee printre preotit din acel judet,
ca astfel cu ocaziunea conferintelor preotesti sa se poata in-
flint& o atare societate a clerului in aceasta eparhie cu se-
diul sectiunei centrale inteunul din cele patru orase capitale
de judet, pe care 11 va alege ad unarea.
Cu cat numrul membrilor va fi mai mare, cu atat si
viitorul societatii va fl mai bine asigurat si cu cat zelul de-

www.digibuc.ro
 302

pus de Prea Cucernicia Voastr va fi mai pronuntat In di-

rectiunea aceasta, cu atAt meritul Prea CLicerniciei Voastre
va fi mai deosebit.
La lucru dar si Dumnezeu s binecuvinteze osteneala
noastrA cu reusitA deplin pentru luminarea preotimei, cum
si pentru ajutarea vdcluvelor i a orfanilor, rmasi in urma
preotului, care de cele mai multe ori moare sArac.
Pentru inlesnirea Prea Cucerniciei Voastre, VA trimit ad
anexat un numr suficient de cpii imprimate dupA aceasta
circularA, spre a se da fiecArui preot, paroh si supranume-
rar din acel judet.
Indemnul P. S. Sale ctre ash mrete aspiratiuni,
in adevr, fu inteles si prirnit cu o ash bucurie, inat
cu prilejul inaugurrei conferintelor pastorale gene-
rale din toamna anului 1902, un numr de peste
trei sute preotii din intreaga eparhie au aderat la
injghebarea unei asa societati.
Pi Ida P. S. Episcop Pimen, care in calitatea sa
de hatemeitor si presedinte de onoare, a heireizit un
prim fond banesc de (400) patru sute lei, a lost
de iludatA urmat de preoti in depunerea taxelor de
Inscriere si a primelor cotizatiuni trimestriale.
Imprtit in patru sectiuni, dup numrul celor 4
judete ale eparhiei, aceast societate cu numele de
Solidaritatea" i sub patronul sf. Ierarh Nicolae,
intrunesIe in sine astzi pe tot clerul romn al Du-
nrei de jos.
Avand ea fundament desvoltarea principiului
solidaritgi crestine din punct de vedere moral si
material, aceast societate are un. indoit scop cultu-
ral filantropic ce dude a-1 realiza prin :
a) A ajuta pe membrii societari infirmi ;
b) A acorda mijloace bneti pentru. inmormn-
tarea membrilor societari deced.ati;

www.digibuc.ro
 3o3.

c) A ajut, dup apreciere, pe vduvele si or-

fanii minori ai membrilor societari decedati;
d) A Inlesn membrilor societari imprumuturi
cu 9 /o pe an, sub garantia personaid a 2 membri
sau cu garantia ipotecar, in primul rang ;
e) A tine conferinte educative si instructive;
f) A aviza, la mijloace pentru forraarea unei
biblioteci la sediul fiecrei sectiuni ;
g) A infiinta, un organ de publicitate ;
h) In fine, a fonda, cnd mijloacele vor permite
un azil pentru v&Itivele ,i orfanii minori ai mem-
brilor societari decedati.
Membrii acestei societati sunt de 4 categori: fon-
datori, activi, donatori si onorifici.
Adrninistratia fiecrei sectiuni este incredintat
unui comitet compus din: un presedinte, un vice-
presedinte, trei membri consilieri, un casier, un
secretar bibliotecar si doi membri consilieri su-
pleanti.
Controlul mersului societatei se face de catre
o comisiune compus6 din trei membri, alesi pe timp
de un an, pentru fiecare sectiune.
P. S. Episcop, in calitate de presedinte de o-
noare, incg, are un delegat al S'u cu insrcinarea de
a controla, si verifica oricnd afacerile fiecrei sec-
tiuni.
Fondul societeifei se compune si se alimenteaz
din taxele pentru inscrieri si diplome, din cotizatiuni,
din ofrande si donatiuni, fie in bani, fie in orice
lucruri mobiliare sau imobiliare dela persoane bine
voitoare si caritabile, din subventii ce se vor acorda,
acestei societti de ctre Stat, judet sau comun si
din dobnda anual de 9/o ce va rezult din Ina-
prumuturile contractate de membrii societari.

www.digibuc.ro
 304

Ajutoarele filantropice se acord6 sub urmtoa-

rele numiri :
a) Ajutoare In caz de infirmitate ;
b) Spese de Inmormantare pentru membrii socie-
tari decedati; si
c) Subventie pentru vAduvele si orfanii minori.
Inca dela inceputul TnfiintArei acestei societ`ti si
sub egida sa s'au organizat conferinte educative
morale ce periodic se tin la sediul fiecArei sectiuni,
cum si cate o biblioteca pentru folosul cultural al
membrilor s'ai.
Panii astazi, bibliotecile celor patru sectiuni ale
acestei societ64i au 951 de crti si colectiuni de re-
viste, si anume :
In biblioteca sectiunei Covurlui1) 465 volume
7) 77 ; BrAila 145 77

Tulcea 178 7)

)7 )7 n Constanta 163 1)

Potrivit si scopului cultural ce urna'areste aceast

societate, membrii ei, Ia afar de conferintele lor
pastorale generale, au fost Intruniti la sediul fie-
Oirei sectiuni si la diferite alte sedinte conferentiare,
unde, mai ales la sediul sectiunei centrale din
Galati, cum si la BrAila, s'au rostit periodic urnf-
toarele conferinte :
1. Stindardul soeiettei elerului roman Solidaritatea"
din eparhia Dundrei de jos.
2. Umilinfd qi meindrie.
3. Patriotism, patrie i patriot.
4. Educatia copiilor.
1) Trebuie s& insemn4m c& la aceast& biblioteclt, P. C. Econom $1.
Vrgolici, fost Protoiereu al judetului Covurlui si scum presedinte al
spiritualului Conzistoriu eparhial a donat o bogatft eolectie din mai multe
reviste, Intro care Eliserica ortodox& romnft" si Albina".

www.digibuc.ro
Comitetul de administrafie qi comisia de control -a societfifei clerului Solidaritatea",
sect ia Covurlui.

www.digibuc.ro
Comitetul de administl atie i comisia de control a societatei clerului
Solidaritatea" sectia Brfiila.

www.digibuc.ro
Comitetul de administratie 1 comisia de coiltroTit Societitei Solidaritatea" Sectia Tulcea.
www.digibuc.ro
Comitetul de administratie si comisia de,controt a .societtei Solidaritatea", sectia Constanta.

www.digibuc.ro
 305

5. Rolul Preotului in societate.

6. Istoricul infiintdrii roalelor romane0i in raport
cu Biserica.
7. Caracterul universal al cre0inismu1ui i existenta
bisericilor nationale.
8. Pdstrarea i desvoltarea graiului romeinesc prin
Bisericd.
9. Din ale obiceiurilor cre0ine0i $i strdmor0i, la
Ajun", Crdciun" Anul nou".
10. Despre lux.
11. Cauzele ramificarii cre0inismului in trei conf esiuni
principale i referinfele fiecdrei dintre aceste confesiuni
cdtre formele de manifestare ale vietei omene0i intelelec-
tuald i sociald.
12. Con0iinta morald.
13. Ochire asupra vigii private la Romani.
14. Tipariturile biserice0i $i insemndtatealorin limba
romnd.
15. Educatia fizica, morald i intelectuald.
16. Rolul femeii in educatia nationald.
17. Cum trebuie sd se oficieze sf. taine.
18. Rolul Bisericei romeiniq in mirarea dela 1848.
19. Rolul Bisericei in instructia colard.
20. Instructiunea educatia la Japonezi.
21. Mitropolitul Petra Movild $i mdrturisirea sa.
22. Originea i insemndtatea sdrbdtorilor sf. Pa0i.
23. Mijloacele prin cari preotul 0-ar cet0iget stima,
respectul qi increderea pastoritilor sal.
In urm6rirea scopului filantropic si cultural al
acestei societAti, s'a mai hotdrit oa bibliotecile fie-
cArei sectiuni s pun la. dispozitiunea spitalelor
inchisorilor din cuprinsul judetelor respective
crti de un cuprins religios-moral i practic spre a
fi citite de bolnavi i de detinuti spre a lor man-
gere i folos sufletese.
Propsirea regulaM i temenia a, acestei socie-
tali se poate vede'a i din urmAtoarpa
5442 20

www.digibuc.ro
 307
306

DARITATEA" din eparbia Dunirei de jos

a gestiunei Societatii clerului roman SOLI
seara zilei de 31 Martie 1906:
dela Infiintarea ei i pAnA In
:-
4=4-
vs V ENITURILE 0
CHELTUELILE IMPRUMUTURILE

rn
o
0
o
;.
o cp o g
I

' _2 2
-al ....,

.? 73
CD

;403
03
C)
0
-..
f_,
0
..-.
= 04
;40
0,
o <03
C
03
?4' .5
0=
.F. ,-;
i..0
ICI la
Vi ,D
.-, w
s4cd ,..4
.t1
=
o
t'g
0 2
174.
gN 0'00w
H .1)
0
g
o
C.)
.5
-r3-
g"a'
.ft .5.
goW
c.).,5 o
'4
-4
.
E0 24
.9. 0
*<7.5
Ca

c;i.E
E
t2
"4-78 .,9,) c,;,3
."4. rn
.' V
8.1
E-1
o
'-'0.
,,,, .
= ac. o E,
o
o
o En 4.1 o 0 r. ,
8 4 ..
.a.
4
..o.
oo a) LI A 4., A E-4
k Lei B Lei B. Lei B. Lei B. Lei B. Lei B. Lei B Lei B. Lei B. Lei B. Lei B. Lei B.
ci) 1i Lei B. Lei B. Lei B. ,rizi. Lei B. Lei B. Lei B. Lei B.

51 50 282 50 334 1400 125

1902-03 930 348 232 50 65 100 420 2080 65 43 75 16 25 110 30 42 600 812 30 9716 45 8026 45
.,_, 1903-04 2586 18 12 259 65 12 540 3427 65 106 15 28 25 250 155 42 60 60 642 17390 14565
Fa' 1904-05 3150 12 8 592 80 720 4482 80 97 05 64 85 479 10 285 401) 9 85 30 1365 85 23175 19255
oP' 1905-06 2604 756 40 900 22 44 4282 84
CJ 298 45 298 75 93 10 839 40 H2 1000 52 45 60 30 3154 15 51681 45141971 45
Total 9270 378 252 1659 50 112 H 2580 H 22 H 14273 94
63 25 63 25 200
1902-03
,
1038 264 176 52 84 1530 84 182 35 11 45 238 35 5475 3450
cci 1903-04 2058 9 6 171 10 100 2344 10 18 36 5 40 600 663 36 11775 10000
,as 1904-05 2052 6 4 339 27 3 2404 27 16 85 82 139 65 7011 100 37 25 1075 75 12825 11830
t- 1905-06 1716 6 4 372 02 8 35 2106 37
XI 280 81 82 0 5 H 11 224 65 1300 100 H 37 25 2040 71 30275 25280
Total 6864 H 285 190 H 935 23 111 35 8385 58 ,

ce
CD
1902-03
1903-04
1272
2544
330
3
220
2,
I 34
323 48
5
171 37
1861
3043 85
8 60 63 25
56 80 156
73 35 5 15
160
5
, 700
) 240
71 85 1.400
612 80 4805
783 50 3496
150
2107 50
1667 85
o 1904-05 2190 1 570 93 210 2970 93 59 20 50 300 240 200 57 70 100 1006 90 6395 5446 65
o 1905-06 2238 9 67 735 63 110 3098 63
E-1 197 95 219 25 55 151465 H240 900 57 70 340 2475 05 16096 9372
Total 8244 342 228 1664 04 496 37 10974 41

cs 1902-03 582 201 134 917 279 55 73 30 3,52 85 2900 1175

o 1903-04 1913 90 27 18 129 48 44 40 2132 78 27 14 25 220 661 25 4070 1659

c-3
.5
2
o
1904-05 1860
1905-06 1932
Total 6287 90
15
15

258
10
10

172
257 98
433 65
258 45

821 11D 297 135

2396 43
2390 65

7836 86
49
355 55 H
45
59 25 293 30 1 100

300
50
50
100

100
34
34
378

1392 10 9870
2900 1534

4359

iiIor qi cheltue ilor sectiunilor

Recapitu atia totaluri or, venitu
298 45 298 75 93 10 839 4 482 11000 52 45 60 30 13154 15 51681 45 41971 4
Covurlui . . 9270 378 252 1659 50 112 2580 22 44 14273 94 280 81 82 11 224 65 11300 100 37 25 2040 71 30275 25280
Braila . . . 6864 285 190 935 23 111 35 8385 58 197 95 219 25 55 15 465 --
240 900 57 70 340 2475 05 16096 9372
Tulcea . . . 8244 342 228 1664 04 496 37 10974 41 35 55 59 25 293 30 500 50 100 34 1392 10 9870 4359
Constanta . . 6287 90 258 172 821 11 297 85 783C 86
1132 76 600 212 50 1608 70 946 65 3700 160 15 600 101 25 9062 01 107922 45 80982 45
Total general . 30 665 90 1263 842 5079 88 1017 57 2580 22 44 41470 79

www.digibuc.ro
 308

BILANTUL
A) Soldul general al veniturilor
... B) Soldul generalal al imprunzuturilor
cheltuelilor lntregei soctietdp, : intregei societliti :
41.470,79 107.922,45
9.062,01 80.982,45
32.4138,78 26.940,00

A) Compas din nrmiitoarele soldnri pe sectinni:

Covurlui Braila Tulcea Constar*.

Soldul po segiuni
14.273,94 + 8.385,58 4- 10.974,41 + 7.836,86.-- 41.470,79-
al Hai orli r pi 3.154,15 2.040,7L+ 2.475,05 + 1.392,10 . 9.062,01
chelto
11.119,79 + 6.344,87+ 8.499,36 + 6.444,76= 32.408,78.

B) Comp's din urmiltoarele soldnri pe sectinni:

Covurlui Braila Tulcea Constanta
51.681,45, + 30.275,00 + 16.096,00 + -9.870,00 =107.922,45
Soldul po seciiuni 41.971,45 + 25.280,00 + 9.372,00 + 4.359,00 . 80.982,45
al impruotuturilor:
9.710,00 -I- 4.995,00 1- 6.724,00 4- 5.511,00= 26.940,00

Fondul general al societtii la ( 26.940,00, in acte de imprumut (polite).

31 Martie 1906, constatat') la suma 5.468,78, in numerar i efecte de stat.
de 32.408 lei 78 bani t 32.408,78
Se constata deci, ci aceastii Societate, a realizat in cel 4 ani de exis
ten1A, un capital de 41.470 lei i 79 bani, din cari s'au cheltuit in urmarirett
scopului siu suma de 9062 lei i 01 bani.

Situatia gestionar pe exercitiul 1902/1003, 1903/1904 si 1904/1905-

este intocmit dup rezultatul controlului general al consiliului cenzorial
fcut In vara anului 1905, si anume : in zilele de 14 si 15 Iunie la Con-
stant,a, 16 Iunie la .Brila, 17 i 18 Iunie la Covurlui3O 21 Iunie la Tulcea
consiliu, ce er compus din Diaconul Angel Constantinesl, cenzorul sec-
tiunei Covurlui, Preotul JI. Georgescu-Paza,rlia, cenzorul sectiunei Con--
stanta, Preotul V. Oniceanu, cenzorul sectiunei Tulcea i Preotul Bejan
Enchescu cenzorul sectiunei Brila, potrivit prescriptiunilor vechilor
statute -modificate. Situatiunea pe exercitiul 190511906 ins, este intocmit
pe temeiul constatrilor comisiunei de control al fiecArei sectiuni.
S se mai stie c situatia bneasc sectiunilor pe anul 1902/03,
cuprinde in sine numai timpul dela 1 Octombrie 1902, cnd aceast
tate s'a infiintat de fapt, I pn la 31 Martie 1903, deal sease luni.

www.digibuc.ro
 309

28.
Azilul pentru vricluve i orfani

1/ driimidria" societitii Solidaritatea" din eparhia Duatrei de jos.

Mersul spornic i imbucurator al societatei Soli-
daritatea" a imbarbatat din ce in ce mai mult pe dirigui-
torii i membrii ei, si in special pe intemeetorul si pre-
sedintele ei onorific, P. S. Pimen, catre realiz area le-
lului culminant al acestei societati, care a fost si este
construirea unui azil pentru veiduve orfani.
Dupa multe i mari chibzuinte in privinta ga-
sirei mijloacelor prin cari sa se poata inavut fon-
dul societatii destinat constructiunei acestui aseza-
mant filantropic, P. S. Sa, prin o fericita inspiratie,
se gandl la infii utarea unei ask zise caramidarii"
alcatuita din carnete de cate 10, 50 si 100 caramizi
figurate si cari caramizi sub egida si in nuinele
societeitii Solidaritatea" sa se ofere oricarui bine-
voitor pe pretul de cate 10 bani caramida.

MET ATE.A SOLMARVIATEfier

61101UPO

CZI
a Crierulin-t-parti. ido

0 flla dintr'un carnet Inragednd o crrnidti flgurata.

Aceasta solutiuue a P. S. Sale, discutata in con-

ferinta protopopeasca ce a fost convocata la rese-
dinta episcopala pe ziva de 11 August 1905, a fost

www.digibuc.ro
 3W

imbrAtisat5. cu mu1t6 multumire i admiratiune de

etre membrii conferentiari, hot'arindu-se totodat6.
chipul de organizare, de administrare si de functio-
nare al acestei ceireimidetrii.
Facem loc acl interesantei circurri No. 1407
din 5 August 1905 data de P. S. Sa catre toti preotii
din eparhie cu prilejul distribuirei acestor c6rAmizi,
figurate :

Mai toate breslele din tara noastr i-au infiintat so-

ciettile lor de binefacere, in cari membrii acestor societti
familiile lor, in timpuri grele, sa-i gAseascA ajutor i Indul-
cirea vietii, adesea plink' de greutati 0 de amrciuni.
Motivat de imprejurarea c multe familii ale preotilor
notri devin prada mizeriei prin moartea timpurie a preo-
tului, care, prin misiunea sa pastoralg, este mai expus dect
oricare alt slujba public, intru cat el este obligat ca in orice
timp de zi i noapte sA dea ingrijiri i mngAieri duhov-
Mceti celor ce i le cer, mergnd in casele celor atini de
boale molipsitoare i infruntAnd vremile cele mai friguroase,
cleci lesne poate contract o boald, care Ii curmA viata i intr
in mormnt inainte-de vreme, lAsand o familie adesea corn-
pusA din copii minori i lipsiti de cel mai mic sprijin ; aceste
motive ne- au 1ndemnat de a infiinta societatea Solidaritatea"
la care, precum titi, v'am obligat pe toti preotii, de a ITA inscr
ca membri. Obligatiunea aceasta poate c de care unii din
cucerniciile woastre de.1 putini la numr s fi fost ran
inteleasd, totui de cnd exists aceastA Societate i modul
curn ea fi indeplinete obligatiunea s'a convins toti colegii
cucerniciei-voastre de binefacerile ce societatea imprMete
membrfior ei.
Cu trecerea timpului insA, nevoile devin i mai simtite
i obligatiunile societAtii noastre Solidaritatea devin i mai
numeroase i mai grele. Ah, fiind, o nouA datorie ni se im-
pune tutulor de a ne ingriji pentru infiintarea unui Azil, in
care sd se addposteasoci vdcluvele preotese i mai ales
copiii preofilor rcima0 orfani.
Inflintarea unui astfel de Azil, 12.revazandu-se in statu-

www.digibuc.ro
 3H

tele societtii noastre Solidaritatea, Ne-arn &Ida ca pre-

gtirea mijloacelor 0 a lucrrilor pentru zidirea lui, ar fi
foarte nemerit de a se face de pe acum i deci acest Azil sd
se dducd ca un prinos de multumire lui Dumnezeu cu
prilejul serbdrei jubileului de 40 ani de Domnie fericit a M. S.
Regelui Carol I, in care timp s'a indeplinit pentru sf tinta
noastrd Bisericd si pentru noi, preotii ei, multe imbu-
ndtdfiri morale si material e.
Planurile pentru zidirea acestui Azil se alcdtuesc in Di-
rectiunea Constructiunilor Publice i Frumoaselor Arte depe
lng Ministerul Cultelor.
In urma unei indelungate chibzuinte pentru a gsi calea
cea mai lesnicioas i cea mai demnd pentru adunarea mij-
loacelor bnesti, cu cari s se inceapd zidirea Azilului, Ne-am
oprit asupra unui mijloc, necunoscut 'And acum in tara noastr,
anume : sub egida societ4ii Solidaritatee ,aminfiinfat
asec numita Cdrdmiddria societ4i1 Solidaritatee, alc-
tuind carnete de cdte 10, 50 i 100 crmizi figurate, cu
pretul de 0,1.0 bani crdmida.
Societatea Solidaritatea fiind proprietard de drept a
acestei Cdrmidrii figurate", ea distribue carnetele crd-
middriei sale tuturor persoanelor de bine, cari, convinse de
cre0inescul scop ce se urindrete prin aceste carnete, vor
rugh i vor indemnd pe toti binevoitorii, fie ei de orice po-
zitie sociald ar fi, pentru a cumpdra cArdmizi figurate, spre
a ajutd dupd a lor putere la zidirea acestui Azil.
Cucernice pdrinte, In numele vduvelor i orfanilor,
cari se vor adposti in acest Azil, yeti lucr cu toatd energia
tragerea de inimd, ca in toat6 imprejurdrile vietei
precum : la botezuri, la logodne, la cununii, la slujba
sfintei liturghii din Duminici i sdrbtori, la mergerea cu
botezul la capul lunei, la inmormntri i parastase i, in
sfar0t, in orice moment bine ales, sd interveniti i s cereti
ajutorul tuturor enoria01or, prietenilor i cunoscutilor, r u-
gndu-i in numele vdduvelor si al orfanilor s cumpere ct
mai multe din aceste cdrmizi figurate cu pretul fix de 0,1.0
bani, detand din carnete attea cdramizi, cte a binevoit
a cumpr bine- voitorul ajuttor.
In acest scop vi se inainteazd deocamdat un numr

www.digibuc.ro
 312

de : , carnete, din cari a 100 cAr-

mizi, a 50 cardmizi i a 1 0 c A ram i zi.
Toate aceste carnete la un loc valoreazd suma de lei
Cnd yeti terminA, cArAmizile din carnet, sau cnd vi
se va cere de p. c. potropop sau de altA persoand, anume
insArcinata de protopopie sau de societate, veti depune suma
de bani incasatA, dndu-vi-se in schimb de p. c. protoiereu
sau persoana insArcinatA o chitantA de descArcare iar in-
casatorul va vdrsA acea sumA societAtii Solidaritatea sec-
tiunei respective, primind o chitant iscalitd de p. c. casier
i de p. c. preedinte al sectiunii. AceastA chitant protoieria
cu raport o va inaintA Directiunei Cancelariei Sfintei Epis-
copii pentru control i bunA ornduialA.
PAnA la adunarea mijloacelor bne*ti pentru zidirea
Azilului, sumele incasate din vnzarea acestor cArdmizi figu-
rate, se vor depune spre pdstrare la Casa de Depuneri
Consemnatiuni, la ordinul i dispozitiunea societAtii Solida-
ritatea a clerului Eparhiei Dundrei-de-Jos.
Ridicarea sumelor depuse se va face de eAtre Societate
numai cu aprobarea Noastr, ea Episcop i Pra5edinte de
onoare al societAtii Solidaritatea.
- Noi inine, Ne vom interes, vom controlA i vom su-
pravegheA aducerea la indeplinire a acestei intreprinderi cu
al ei binefctor scop.
Dumnezeu, Care ingrijete de soarta oamenilor i ocro-
tete pe vAduve i pe orfani, s, deschidA inimile tuturor celor
ce le yeti cere ajutor, ca in curnd s5, se zideascA acest Azil,
care va fi un adApost pentru cei prigoniti de soarta.
Prin ravna i interesul ldudabil al preotilor so-
cietari, aceste c6rAmizi fiir. distribuite in ash, fel,
Meat dupd un timp de trei luni Depozitul Central al
acestei c6r6midrii (instituit la resedinta episcopald
in scopul unei constiincioase supravegheri si con-
ducerit) in adminitrarea si contabilitatea acestei c-

1) Ca sef al acestui depozit a fast insrcinat P. C. Arhimandrit de

scaun Nicodem Munteanu, ajutat de un secretar-comptabil In persoana dia-
conului Angel Constantinescu, revizorul eparhial.

www.digibuc.ro
POUT (TIM SII BE Di
VE SI ORFAIII DE PREOTI.
USRICIILE PREA SFIIITIEI S&L
Eri5cr?}fl1pnIuI AL NUM
oE JOS.

fp

0,,LIOTE04
TAM PRHCIPAL0.

MUSTICIMULJ Jr

www.digibuc.ro
?ROUT ram; SD RI. DE WOVE SI RFAIII
DE ?Ruh nt, $611 A8SFICIIIE PREA MIME, t
SAL. epw2Flo PHU AL nun! DE JOS.
ieN

Ircrowmcnraa r as awl

6
a

I IIIr I

ith ri I 4

1-7""' .= 7-1 ri i
i---1
7
I.../ 7P0111; PARTERIA.
mum 5k
1

Al( :

www.digibuc.ro
 313

r6midArii), dispune, deja de un fond de 7.500 lei

deplin vrsati. Se constat deci un inceput destul
de imbucurtor, care a impulzionat si mai mult ca
strduintele clerului acestei eparhii s fie consacrate
si pe altarul alinrei suferintelor i lacrmilor celor
obijduiti de soart6,.
De aceea pentru a intretine i aliment, neincetat
succesul acestei crmidrii, P. S. Sa, prin circulara
No. 2315 din 12 Decembre 1905, se exprima ctre
protoiereii si eparhiali iar prin acestia ctre toti preotii
de sub jurisdictiunea Sa, cu urmtoarele cuvinte:

Prea Cueernice Peirinte,

VA este prea bine cunoscut frumosul scop ce se urrn-
reste de societatea clerului acestei eparhii Solidaritatea,
adicA : "Infiintarea unui Azil pentru copii orfani minori $i
pentru preotese veicluve.
Prin ordinul No. 1407 din 5 August a. c. ce am adresat
tuturor preotilor, precum i in urma hotaririlor luate In con-
ferinta protopopeasca tinuta la reedinta episcopala in ziva
de 11 August a. c., s'a infiintat i organizat sub egida acestei
societAi o a numit Coircimiddrie alcatuit din carnete
cu cte 10, 50 0 100 carmizi figurate; cari cdrmizi figu-
rate, in schimbul a 10 bani bucata, s, se distribue bine-
voitorilor donatori.
Dup trei luni dela organizarea acestei cdramidrii,
constatdm cu mult multumire sufleteascd c'd ajutoarele b-
neti adunate din distribuirea cdrdmizilor figurate, ating
suma de peste 7.500 lei, pentru care Ne grbim a transmite
iubitilor no0ri preoti din acel judet ale Noastre bine-cuvn-
tdri episcopale i multumiri pentru a lor rvn i munc ce
au depus in desfacerea carnetelor de carmizi. Aceasta o fa-
cern pentru c in fata unui a, imbucurator rezultat al in-
treprinderei noastre, ne d pe de o parte msura de a apreci
silinta preotilor no0ri in indeplinirea sublimei dragoste evan-
gelice, care recomand ajutorarea celor nenorociti; iar pe

www.digibuc.ro
 314

de altd parte ne dA nddejdea cd cu o a0. rAvnA a preotilor,

se va puteA duce la bun sfArit scopul urmArit de societatea
Solidaritatea.
SA nu se uite insa, cA pe cat de frumos i ludabil este
acest scop, tot pe atAt de greu este i. indeplinirea lui. Si
cum pentru indeplinirea unor idei mari se cer i jertfe ne-
tArmurite, socotim cA preotii notri ii dau bine seama de
mAsura stAruintelor i vointei hotAritoare ce trebuesc sA aib,
cu totii suntem datori sa avem, pentru indeplinirea acestui
frumos scop. MA, dar, cu timp i MIA' timp, preotii s con-
tinue mai departe i cu toatA tragerea de inimA la indepli-
nirea pAnA la sfArit a frumosului inceput dejA fcut.
De aceea din nou le veti aduce aminte din parte-Ne c
mai ales acum cu prilejul apropierei sfintelor srbAtori ale
Na*erei Domnului i. MAntuitorului Nostru Iisus Christos, sau
precum se zice : de Craciun, Anul nou i. BoboteazA, fiecare
cretin de orice stare ar fi el, are o mai bung, dispozitiune
sufleteascA spre a ajut pe vAduve i pe orfani, pe sdraci i
pe nevoia5i i in fine pe toti cei oropsiti de soartA. SA chib-
zuiasca dar a se folosi cat mai mult de darnicia enoria5ilor
lor, distribuindu-le cArAmizi figurate pentru zidirea Azilului
proiectat.
Cu sigurantA cd fiecare preot va aveA concursul bine-
voitor al enoriailor din cuprinsul pAstoriei lui i. sperAm cA
in timpul cel mai scurt va impArti toate carnetele ce a pri-
mit, iar suma de bani incasatd o va vArsA la protopopie i
aceasta, la casierul societAtei, care o va depune spre ph's-
trare pang la inceputul lucrrilor, la Casa de depuneri i
consemnatiuni, unde este dejA depus i suma adunatA pAnA
acum.

In fata unor as, indemnuri, infrcg.rate de focul

dragostei evanghelice, cAr6midAria acestei socieUtti
functiona In a$ fel, inct astdzi totalul lAnesc din
distribuirea si vanzarea c6r5mizilor a depAsit cifra
de 15.000 (cincisprezece mii lei), din care s'a si
consemnat suma de 13.870 lei si 20 bani dupa cum
urmeaz:

www.digibuc.ro
 315

Sum e
Sectiunile din distribuirea No. recipiselor
ei vnzarea cu care s'au consemnat
So ciettii crmizilor sumele
Lei B.
94.132, 10.928, 12.376,
Covurlui 6.450 13.478/05,15.408, 16.557,
534, 2.225, 3.441/06.
Brdila f 13.679/05, 16.212,17.471,
2.016 65
1 438, 3.400/06.
f 10.035/05, 13.422, 14.724,
Tulcea . 2.403 55 1 995/06.
15.047, 20.362, 21.796,
Constanta 3.000 22.937, 23.780, 948,
2.676/06.
Total . . 13.870 20

Trebue s5, mai ad,og5.m ed. prin distribuirea

acestor ardmizi figurate s'au putut inregistr ofrancle
si din diferite pArti ale Vrei si de pe la autoritti si
persoane caritabile c`rora din timp li se adresase
urm6torul
A P E L.
Motivat de mai multe cazuri nenorocite in cari copii
minori, fii de preoti, dup moartea tatlui lor, au rdmas prada
celei mai negre mizerii, lipsiti de rnijloace pentru trai, neavnd
nici unde sa se adposteascd; 0 considetnd c preotul dela
tara n'are prnnt rural ci se folosete de pmntul bisericii,
0 c preotul de ora locuete In casa bisericii, 0 a, find,
este lesne de inteles, cd prin moartea preotului, familia sa
este expusa a rmne pe drurnuri, neavnd nici unde s-i
plece capul ;
In fata acestei triste stall in care copii unui slujba
al Bisericei noastre strrnoeti, care, ori cum ar fi fost el,
totu0 prin misiunea sa preoteasc a adus servicii reale po-
porului 0 neamului nostru romnesc este o datorie din
partea noastra a tuturor de a contribul la indulcirea vietii
acestor amrite flinte omeneti.
Grija de a nenorociti devine o datorie pentru socie-
tate, de oarece ea are interesul de a-i preghtl cAt mai bine
pe viitorii cetateni 0 a-i face folositori trii 0 neamului ; cad

www.digibuc.ro
 316

altfel, aceste fiinte nenorocite, neavnd sprijinul societatii i

rmnnd in voia intmplarii, de sigur ea vor deveni niste
elemente periculoase pentru ordinea i siguranta public.
Popoarele ptrunse de simtimintele cretineti i inaintate
in culturd, au considerat ca cea dintili a lor datorie, de a se
ingriji de creterea i educatia copiilor orfani, in care scop,
au ridicat aziluri mari, ingrijindu-le ca pe nite aezminte
pioase cari fac podoaba trii bor.
In tara noastrd, poate mai mult dect in alte tri mai
mari i mai bogate, exist o multirne de spitale, in cari bol-
navii, fr niei-o platd, ii gsesc cu inlesnire indulcirea su-
ferintelor bor. In ceea ce privete ins aziluri pentru copii
orfani minori i pentru btrni infirmi, sunt prea putine.
Statul, judetele i comunele neputnd satisface in totul
aceste indatoriri sociale, pretinse unei natiuni bine organizate,
se impune ca insus societatea, pe calea initiativei private,
sA indeplinease aceste cerinte ah de insemnate pentru un
popor cult.
De la acest principiu plecnd i N oi, am inflintat pentru
clerul acestei Eparhii a Dunrii de jos, societatea Solidarf-
tatece , care acum se all in al treilea an al existentei sale
i al cdrei ultim scop este zidirea unui Azil, in care s se
adaposteasca mai ales copii preotilor ramai orfani.
Pentru realizarea acestui scop, am recurs la un mijloc
necunoscut pn acum in tara noastrd, infiintnd o a nu-
mit Cdrmidctrior alcatuit din carnete de ale 10, 50 i
100 crdmizi figurate, pe cari societatea Soltdaritatee le
distribue, cu pretul de 0,10 bani cardmida, tuturoi acelora
cari vor binevol s ajute la zidirea acestui Azil.
Avem convingerea c apelul ce facem oamenilor de
bine, va fi bine primit ; mai ales cnd gndim ca Dreotul ca
slujba public, find obligat ca in orice timp de zi i noapte,
pe vremuri ploioase i geroase, s alerge pand in casa eelor
atini de boale molipsitoare, el, totdeauna este expus i prea
lezne poate contract o boal, care s-i curme viata, lsnd
o familie compus adesea din copii minori i fr nici-un
sprijin.
Coincidenta fericit ca pregAtirea mijloacelor precum i
a lucrArilor pentru zidirea Azilului" s se faca "in timput

www.digibuc.ro
 317

cnd intregul romeinism va sdrbdtori jubileul celor patru-

zeci ani de glorioasa # rodnicd domnie a M. S. Regelui
Carol I, sub a Cdrui infeleapld conducere a destinelor kirii
noastre, s'a indeplinit multe # marl imbunattlfiri, credem
c va 11 un indemn. si mai mult, ca apelul ce facem, s fie
si mai bine primit, intru ct acest Azil va fi ca un prinos
adus lui Dumnezeu, drept multumire pentru binele ce a re-
vrsat asupra Trii, Suveranului si Neamului nostru romnesc.
Pand la adunarea mijloacelor bnesti pentru ridicarea
acestui azil, ale cArui planuri se si intocmesc dej de Di-
rectiunea constructiunilor si a artelor frumoase de pe lnga
Ministerul de culte si instructiune public, sumele incasate
din vanzarea acestor chrmizi figurate, se vor depune spre
pstrare la Casa de Depuneri si Consemnatiuni, de unde nu
se vor pute ridich, decat atunci cnd se va incepe zidirea
si numai cu a Noastra aprobare ca Episcop si Presedinte de
onoare al acestei societti Solidaritatea".
Noi insine, Ne vorn interes, vom control si vom supra-,
veghi aducerea la indeplinire a acestei intreprinderi cu al
ei binefacator scop.
Increztor in pretiosul Domniei Voastre sprijin, in nu-
mele vaduvelor si al orfanilor cari se vor addposti in acest
azil, VA facem acest calduros apel, de a ajuth la zidirea
acestui azil cumparnd crdmizi figurate, si Bunul Dumne-
zeu, care, ingrijeste de soarta oamenilor si ocroteste pe vaduve
si pe orfani, s V rdsplteasc darul ce faceti.
Depozitul carnetelor cu cdrrnizi figurate, se and la ph-
rintele arhimandrit Nicodem Munteanu, vicar al sf. Epis-
copii a Dunrii de jos in Galali.
*

Ca s, incheiem, iat Inc." un nou indemn al

P. S. Pimen, dat tuturor preotilor acestei eparhii
prin circulara No, 1791 din 20 Septembrie, anul jun
bileului de 40 ani a glorioasei domnii a M. S. Re-
gelui Carol, In scopul ca Intreprinderea acestei c-
rmidrii s' inlesneascA ct mai mult reusita cll.
direi azilului societtei Souidaritateet''' :

www.digibuc.ro
 318

Cunoscut V este, c unul dintre scopurile urmdrite de

societatea clerului Solidaritatea din eparhia Dunarii de
jos, este infiintarea unui Azil pentru vAduvele i orfanil preotilor
decedati. De asemenea V este cunoscut, ca, in dorinta ne
mrginitA ce avem de a vedeA acest scop atins cat mai cu-
rand posibil, am infiintat ash numita caramidrie figurat a
societtii Solidaritatea, imprimnd un milion de caramizi fi-
gurate, in doua serii : A si B.
De0 anii trecuti, din pricina lipsei adus in tara noastr
de cumplita secet ce ne-a bAntuit, n'au fost tocmai priel-
nici acestei intreprinderi filantropice crestineti, totu drn
slavd lui Dumnezeu, c ne-a ajutat sA desfacem V7 din c-
rdmizile figurate, incasndu-se aproape 15.000 de lei, sumA
depus astazi la casa de Depunere i Consemnatiune.
Acum insa, n acest an Insemnat din viala noastrd,cemd
toatd suflarea romemeascd, nu numai din patria noastr, ci
0 de pre.tutindenea, sdrbdtoreste cu atetta dragoste de neam
indoitul jubileu de 40 de ani de domnie fericitd a M. S. Re-
gelui nostru Carol I si optsprezece sute de ani dela venirea
strdbunilor nostri pe frumoasele plaiuri ale Carpafilor sign
memoasele ',di ale Dundrei,vrut-a l3unul Dumnezeu sa ne
binecuvinteze de Sus cu daruri bogate, acopernd cAmpiile,
vile i dealurile cu roduri minunate, din care s'au umplut
hambarele i camarile noastre de toate bunAtAtile, i fAcAnd
astfel ca sarbatoarea noastrA romneasca s fie 0 mai man-
dra,. 0 mai plind de veselie 0 de bucurie.
Dar orcAt de srbatoresc 0 de imbe4ugat este acest an,
totti imprejurul nostru, printre cuvinte de bucurie, ici co-
lea se aud suspinele vAduvii i orfanului srac, Cari n'au
avut nici unde semAnA, nici unde secer I Cine poate deci
indulci traiul amar al acestora Negre0t cei ce au primit
daruri din mama largA i darnicA a lui Dumnezeu. i pre-
cum noi, anii trecuti, priveam cu ochi rugatori spre cerul
secetos ca de aram, asteptnd de acolo picAturile cele de
rou aducdtoare ale ploaei, ash acestia caut spre ceriul
inimii noastre, a.steptAnd s primeascd dela noi roua mill 0
indurArii crWineti.
Acestea Ne dau imboldul puternic a Ne gandi neconte-
nit la opera filantropic inceputA, i ne fac sa indreptm din

www.digibuc.ro
 31.9

nou Indemnul Nostru struitor cAtre P. C. Voastr, ca s pu-

neti cea mai mare sArguint la desfacerea cArmizilor figu-
rate, ce V'au mai rmas, struind cu timp si fr timp pela
bunii .5i miWi cretini, din enoria P. C. Voastre, ca din cele
ce li-a druit Dumnezeu anul acesta, s jertfiasca ate ceva
pentru mngerea vAduvelor i orfanilor shraci. Cu chi-
pul acesta, adunnd ban lng ban, vom putea strnge suma
trebuitoare pentru zidirea Azilului i vom izbuU poate, chiar
In curgerea acestui an jubiliar, s depunem pe altarul trii
acest wzarnnt filantropic, ca un dar pretios al carittii
cre.5tine pentru cari yeti ave plat dela Dumnezeu i. re-
cuno*tint dela cei nenorociti, atAt P. C. Voastr, ct i toti
bunii cretini, cari iVi vor deschide inima la Indemnul ce
le veti face.
In nAdejdea nestrmutat, cA indemnul Nostru va gs
in inimile P. C. Voastre O. ale cretinilor ce pstoriti rsune-
tul corespunzAtor cu dorintele de care este m4ca1 inima
NoastrA, trimitndu-V a Noastrd binecuvntare episcopal,
VA zicem : la lucru i Duninezeu sei Vei fie intr'ajutoi".

29.
coala de cintireti bisericeti a eparhiei
Dunirei de jos.
Daa in interesul demnitAtei si misiunei Bise-
ricei este de cea mai netgAduit/ nevoe s" existe
preoti buni, destoinici, constiinciosi si devotati che-
m/rii lor, apoi tot o ash nevoe este sA existe si
cant/reti buni si vrednici pentru demnitatea moral
a Bisericei.
Stim a nici-un serviciu bisericesc nu se poate
sAvarsl cu demnitatea cuvenit fr acesti cantdreti,
si deci, cu adevrat ei sunt mana dreapt a preo-
tilor". Legtura dintre preoti si cantreti este si
trebue s fie aceia dintre corp si membrele lui;
pentru aceea cel ce doreste propsirea Bisericei

www.digibuc.ro
 320

trebue sh se ingrijascd precum de preot tot ash si

de starea cea tristh in care se ghseste acel ce alh-
turea cu preotul munceste in ogorul Dornnului.
Nu numai in eparhia Dunrei de jos, dar pre-
tutindeni 'In Biserica noastrd romneasch, se con-
stath tristul adev'r, ch canthretii bisericesti au deve-
nit niste elemente date uithrei si ash de oropsite
incat si clansii nici nu-si mai dan seamh de rostul lor.
Pretutindeni este o lipsh totalh de adevdrati
cantareti bisericesi, iar pe unde se gsesc, afarh de
prea putine exceptiuni, nu sunt nici preghtiti si nici
constienti de rolul profesiunei lor.
Canthretii cei buni si btrani s'au imputinat
foarte mult si pentru a se umplea golul ramas dupa
urma lor, in vremurile noastre, mai nimeni nu s'a
dedat duph studiul canthrilor bisericesti, pentru eh
Intre multe alte pricini nici nu a avut la indemnA,
vre:o sward in care sh se cultive.
De aceea canthretii bisericesti de asthzi, mai cu
seam. A acei de pe la sate, au o ash cunostinth de
cantrile bisericesti, inc-at prin biserici auzim atatea
feluri de melodii si glasuri chte biserici si canthreti
sunt, si apoi un ash, mod de intonare neinteleash
si rarnaitoare incat transporth pe credinciosi nu
dire cele in,alte ci egtre scandalilarea si rhceala lor
de biserich si de sfintele ei slujbe.
.Aceastg, trista stare de lucruri a determinat pe
P. S. Episcop Pimen ea inch din primul an al epis-
copatului shu sh se gndeasch la infiinfarea unei
.coale de ccinteirefi biserice0i pentru eparhia Du-
neirei de jos, coald in care sh se poath formh aceste
elemente pretioase In svarsirea slujbelor biseri-
cesti.
In acest scop, iath cum se exprimh P. S. Sa

www.digibuc.ro
 ,.7 -.Cal,: ,
,e-rt::-.-'1-4.`,.-0.- --!..,4,4*---tit--A%-;--zi^
:::-:.---,,.--_-- ...."3.
4.....,"4.:4 t...b.:.,-
-.--,;.s..: , :' __,....
e-f ,-.-,_fr 4,-
- ..yr Atiltf'sZor41^0,^4Clik
. . a aa ,i, &mks "a!,..-ii,T-aii

it

Elevii coalei de cantiireti bisericlti,J1Lanul colar 1906-1907, cu doi din

patru profesori; fotografiati inaintea localului coa1ei.
www.digibuc.ro
 321

prin adresa No,. 1145 diu 21 Itinie 1902 cA.trg. Ali,

nisterul de culte:
Cant Are-WI are un insemnat rol in serviciul bisericesc.-
Aceasta insemngtate este si mai mare in cele doug judete de
dincolo de Dunre : Tulcea si Constanta.
Acolo rolul cantaretului este de aceeas important:I ca
si al Preotului, cad prin el se determind in mod hag--
rat limba in care se face serviciul dumnezeesc. i cum
aceasta trebue sa ne preocupe pe toti pentru acea parte a
tarei, unde dupa 24 de ani, se gasesc Inca biserici care desi
intretinute de statul nostru roman, totus se cant& si se ci-
teste in limba straind,cum IVi s'a intamplat cu ocaziunea
vizitei canonice ce am facut in o parte a, judetului Tulcea sit
unde am fost primit in biserica cu cntri In limb straing.
Impresia Mi-a lost dureroasa, si expficatiunea ce NI s'a dat
de catre preot a fost ca nu are cantaret roman din comun.
si de aiurea nu poate aduce intru cat sunt ran platiti.
Mi sa prezintat cazul ca insumi sg fiu nevoit de a, numl
cntareti de origina, strain si aproape necunoscatorf ai lim-
bei noastre, de oarece epitropia nu ave.), un roman pentru
a-I recomanda.
Este o cerintg de capitenie, Domnule Ministru, de a infAm-
pinh si aceast nevoe bisericeasca si nationala pentru acea
parte a tarei; cad a ne ingriji numai ca sa avem multi
rornani si s ne lipseascg cntareti romani, printr'aceasta nu
am atinge scopul pe care cu totii suntem datori al urmk
Cunoscnd interesul ce Domnia Voastr purtati pentru
propsirea moralg: si nationalg a poporului nostru, intervin
cu multa inzistenta sa, binevoiti a dispune tnfiintarea unel
scoale de cantarett la aceastd eparhie, in care sa,` se re-
cruteze in mare parte fii de romani, din tinutul Dobrogei,
care cu timpul sa fie nurniti ca cntreti la bisericfie de
acolo. Infiintarea acestei scoli ar fi bine a se face chiar la
inceputul viitorului an scolar intru cat o =Mare ar atrage
dupa sine o paguba. Daca in aceasta scoal pe MO pre-
darea muzicei, bisericesti s'ar pred si oarecare notiuni de,
drept administrativ atat cat este necesar unui conducator
de comung rurala, apof s'ar putea ca cu timput din acesti"
elevi cand vor ajunge maturi, sa, se numiasca si primari
5442 21

www.digibuc.ro
 322

sau notari pe la comunele lor, unde astzi in atari functiuni

sunt numiti oameni strini de localitate, si care adesea aduc
mai mult ru dect bine, si pe chestia bisericeasch si pe
chestia national. Maestri pentru muzica bisericeasca si ti-
pic, avem foarte buni.
Ndajduesc, Domnule Ministru, ch tinnd socoteal de cele
ce am avut onoare a V expune, yeti binevol a hotri in-
fiintarea acestei scoli.
Tot in acest scop, iatA cum se adres, P. S. Sa si
atre d-nii Prefecti ai judetelor din eparhia Dungxei
de jos, prin. circulara No. 2003 din 19,0ctombrie 1902 :
Pentru svrsirea serviciilor religioase si mai ales a
celui liturgic, care sa fie demne si atrgatoare pentru cre-
dinciosi, pe lngh o bun pregatire a preotilor, se cer ca ab-
solut trebuinciosi si cantreti, cari prin cantrile bisericesti
sa infrumuseteze in cea mai mare parte aceste sfinte servicii.
Pregtirea unor ash cntareti, de sigur, nu se poate face
deal prin scoli speciale. Aceasta a fost si motivul pentru
care la toate Eparhiile din lard, Ind, de multi ani, s'au in-
fiintat scoli de chntreti, mai toate subventionate de j udetele
respective.
In aceast eparhie ne existAnd o ash sward, lipsa de
cntareti pe la biserici si mai ales la cele rurale din jude-
tul Domniei-Voastre este foarte simtitd.
Pentru satisfacerea acestei lipse, de altfel foarte pdgu-
bitoare, Ne-am hotrt a infiint, deocamdatd, o ash scoal
la resedinta Noastr episcopala, cu un personal de maestri
bine ales, si pus sub directa Noastr privighere,In care
scoal sa se primeasc bdeti, de preferint tArani, din toate
judetele acestei eparhii.
Pe deplin convinsi de interesul ce Domnia-Voastra purtati
pentru buna propsire, sub toate raporturile, a populatiunei
din acel judet, si mai ales sub cel religios moral, care ne
garanteaz in mare parte trinicia noastr ca natiune si
Stat, si care se capdtd prin actiunea sfnt si binetktoare
a Bisericei, apelm cu toat, inzistenta la Domnia-Voastr, Dom-
nule Prefect, rugandu-Vg, s binevoiti a dispune sa se prevad

www.digibuc.ro
 323

fri budgetul acelui judet o subventiune pentru coala de can-

treti, care se va Infiin cu data de I, Aprilie viitor.
Aceast bun si mreat intreprindere pentru
Indreptarea relei stri In care se gseste cantretul
bisericese romn a fost bine apreciat i Imbrtisat
att de guvern cht si de prefecturile judetelor acestei
eparhii, cari au acordat anual oarecari subventiuni
bnesti pentru Intretinerea acestei scoale.
Obtinnd cte o modest subventiune annal
din partea Ministerului de culte si a unora din pre-
fecturile respective, P. S. Sa av satisfactiunea de
a da fiint acestei scoale In toamna anului 1903,
cnd pe ziva de 1 Septembrie i s'a i fcut inaugu-
rarea cu un deosebit ceremonial.
Modul de organizare i functionare al acestei
condithmile de admitere, Invtmntul didactic
muzical, disciplina i practica bisericeasc, du-
rata cursurilor i altele sunt cuprinse Intr'un regu-
lament special.
Conducerea i administratia acestei scoale este
Incredintat pe seama unui director, iar studiile
sunt predate de patru profesori dup un program
alctuit pentru trei clase.
In aceast scoal, potrivit regulamentului ei de
organizare, se predau muzica bisericeasc teore-
ticA, muzica bisericeascd practic, tipicul, citirea
sericeasc, muzica vocal i notiuni elementare din
morala crestin, liturgic i istoria bisericei romne.
Aceast scoal, datorit struintelor P. S. Pimen
mai este Inzestrat i cu o bibliotec, care pan in
prezent numr poste 350 volume, toate de un cu-
prins pentru instructia i educatia elevilor.
In corpul profesoral al acestei scoale au fost i sunt :

www.digibuc.ro
 324

1. D-1 Thaian Vintilescu, director si profesur

de muzlea bisericeaselpractiM In ciirsuk andlui sedlar
1903 pang, la 1901. ,

2. P. C1 Econom Nicolae Tetra-WO, profesor

de muzica bisericeascd teoreticd, de la 1903 si pang)
astgzi, .

3. P. C. Econom Gh. Popescu, profesor de

istoria bisericei romane, rnorala cresting, si liturgie
intre anii 1903-1905.,
4. D-1., Th. Theodorescu, profesor de muzica
vocald, dela 1903 pang, astzi.
5. Arhidiaconul David Popescu, director si
profesor de istoria bisericei romane, morala cresAing.
si liturgica de la 1904 pan astazi_
6. Ierodiaconul Filotei Morooanu, profesor de
muzica. bisericeasca practic dela 1905 pang. astzi.
Dela infiintarea acestei scoale si pan g. acum
avem de inregistrat urmtoarea situatiune scolar 9 :

Clasa I Clasa II Clasa III

Anii Folari ... s ..,.. ;I - Observatii
I E. i
1903-03 28 8 20 1
5 2 3 7 1 6
1904-04 32 15 20
17 4 3 13 4 2_ 2 i reinserts el.III
1905-05 22 3 1 18 17 3 14 16 1 15 3 reinscrig cl.III
1906-06 , 25 14 -- 14 ,--
Total 107 26 1 55 76 9 3 30 41 4= 23
1

Cu toate cg. din pricina lipsei de fond.uri, elevii

nu pot gs in aceast seoalg, nici un ajutor pentruk
intretinerea lor, si cg, locuitorilor judetelor nu le con-,
vin a intretine cu a lor cheltuial pe fii lor timp de
1) Adres& direetiunel qcoalei de eintAreti No. 14 din 1906.

www.digibuc.ro
 325

trei ani, ct dureaz cursurile scoalei, si pentru

care nici nu se pot Indemn, a-si da bopii lor In.
scoala de cntreti, ea dup absolvire s aib parte
de o cariera pltit cu un salar de 11-15 lei lu-
nar, totus, avnd In vedere aceste greutti si pie-
dici, cifrele de mai sus ne dovedesc c aceast scoal,
relativ, este destul de bine populat, de altfel dato-
rita 1.ndemnurilor struitoare ale preotilor din eparhie.
Regularitatea preddrei cursurilor didactice
muzicale, ca i munca struitoare ce o depun profe-
sorii acestei scoli, este incoronat4 prin progresele
dobndite cu elevii lor, cari prin ale lor cntri
duioase i clare fac podoab serviciilor bisericesti
din catedrala episcopal, si intrese ndejdea c an
cu an, bisericile acestei eparhii vor pute ave'a can-
treti bisericesti bine formati si bine pregtiti.

www.digibuc.ro
 CAP. VII.
JUDECATA EPARHIALA

30.

Spiritualul conzistor al eparhiel Ihmarei de jos.

In general, cnd se va fi infiintat conzistoriile
in .13iserica romn pentru Intia dat5,, nu se stie In
chip hot6ritor.
Inainte vreme, puterea cea mai Ina HA de jude-
catA, er concentrat In autoritatea chiriarhard a mi-
tropolitilor 0 a episcopilor, jar protopopii pe temeiul
ceirfilor de volnicie aledtuiau instanta judecAtoreascA
de rnd.
Aceste puteri judedlore0i se resfrngeau nu
numai asupra afacerilor bisericeti, ci i asupra celor
civile, mai ales In chestiuni de cgs'Atorie, despar-
tenie 0 testament.
Gsim documente de pe la sfr0tul veacului al
XVIII-lea, in care citim. rezolutii puse de mitropoli-
tul Ord romne0i, prin care diferitele neorndueli
sau invinuiri se trimitiau in cercetarea i judecarea
cinstitilor clerici" ((loci un conzistoriu), ale dror
hotgliri erau supuse apoi la cunootinta mitropolitului.

www.digibuc.ro
0 edintfi a spiritualului Conzistoriu ordinar.

www.digibuc.ro
 327

Ceva mai trziu, prin regulamentul organic

se Infiint6 pe 1ngt fiecare episcopie ate un con-
zistoriu compus din trei preoti, iar pe 1ng mitro-
polii cte o decasterie, a cdror autoritate i activi-
tate judiciar a durat pn," la anul 1872, (And prin
art. 14 din le.gea organic& se determind ca sf. Sinod
s" reguleze i s," hotrasc atributiunile conzisto-
riilor eparhiale prin regulamente intocmite conform
canoanelor sf. Biserici ortodoxe de edsrit i legilor
Wei 1).
Un ash regulament pen tru procedura in materii
de judecat bisericeasc s'a alctuit i votat de sf.
Sinod in sedinta sa dela 25 Mai 1873 si s'a sanctio-
nat prin inaltul decret regal No. 1188, din 7 Julie
acelas an.
Mai trziu In baza legei clerului mirean
seminariilor din anul 1893, s'a alcAtuit un non re-
gulament asupra conzistoriilor eparhiale sanction at
cu inal tut decret Regal No. 1629 din 12 Aprilie 1894
care stabileste in chip amnuntit procedura in ma-
terie de judecat bisericeasc.
Astzi in. urma modificrilor fcute prin noua
lege a clerului mirean, sanctionat cu Inaltul de-
cret regal No. 869 din 25 Febrnarie a. c. si a regula-
mentului respectiv, sanctionat en inaltul decret No.
1860 din 15 Mai a. c., judecata bisericeasc s'a mai
desvrsit i prin infiintarea a cte unui conzistoriu
apelativ pe lng fiecare eparhie, as, c un cleric
condamnat de conzistoriul ordinar si care nu pute'a
apeld decat numai contra sentintelor de caterisire
numai la sf. Sinod, ca ultima si cea mai inaltd
inalt instant bisericeasc, are dreptul in baza acestei

1) Monitorul oficial", No. 130 din 19 Iunie 1572.

www.digibuc.ro
 328

noi legi de a apelh si contra altor sentinte la jude-

eata conzistorillor apelative, eari cas conzistoriile
ordinare se compun tot din trei preoti alesi si nu .
miti kle chiriarhul respectiv in comund intelgere cu
ministerul cultelor.
Tot cu acest prilej s'au mai infiintat si trei mem-
bri "supleanti, cari in cazuri de absen tn. sd inlocuiascA,
pe unul sau doi din mendni conzistorului apelativ,
sau s sutin acuzatiunea in aceast instant atunci
cand vor ave o anumit imputernicire din partea
ehiriarhului respectiv.

Tot in baza legei clerului mirean din 1893, in

interesul administratiei eparhiale, a disciplinei preo-
testi si a judecdtei bisericesti s'a reinfiintat si exist
pe lng fiecare eparhie (Ate un. revizor bisericesc
cu insrcinarea de a inspect mersul administrativ
si pastoral al parohiilor si protoieriilor din intreaga
eparhie, apoi de a cercet diferitele .neorandueli si
luvinuiri ale clericilor, de a face instruirea proce-
selor, a sustine in numele si in interesul chiriarhiei
acuzatiunile proceselor, si allele.
Apoi, MINu ct ministerul de culte Isi are si el
partea sa de supraveghere si responsabilitatea in
administratia materiall a bisericilor, de aceea in baza
aceleiasi legi din 1893 s'a infiintat odat. cu revizoril
bisericesti ca reprezentanti ai autorittei chiriarhale
vi defensorii ecleziastici ea reprezentanti ai minis-
terului de culte si care sunt in numr de trei pentru
Intreaga Biseric romnil din Regat1).

1) In ceea ce privete personalul judeatoresc ce au commis spiri-

tualul conzistoriu al eparhiei Dunhrei de Jos", se va Rao, tntr'un alt ca-
pitol anumit.

www.digibuc.ro
 329

Iat situatia numerica a tuturor proceselor cari

s'au judecat de consistoriul acestei eparhii In ultimii
doukeci i cinci ani, deci Intre anii 1881-1906 :
FONDUL Clericii in-
-. c..
.-, o INVINUIRILOR SENTINTELE culpati din
Protopo-
r.. n ..- , 0 Oprirea 4o piatele
:a '2 c.) - o 0o -Si e. w s. dinurviciu w
F...

"4o'tiog-R. tqo 0 ..Z cd .a. to .cca 0 ,-, -.. CD w ,?, cd w ;=1

,,,,, = 41 Z> 0cd 4' 4 n3 0 ..- o or' ;- 4) w a) .4 "% --. t) V,
,-'0.,
,.., ti) cd
il")C.)
a) 4-. ;-.

o r, c, 0
z E, ,.-- 0

1881 51 1 1 1 2 1 2 2 2 3
1882 3 1 -- 2 1 2 2 1
1883 13 2 1 1 1 2 5 1 3 1 5 1 1 1 1 3 1 3 6
1884 8 1 1 2 1 1 2 1 4 3 6 1 1
1885 3 1 1 1 1 1 1 2 1

1886 3 1 1 1. 1
1887 13 1 2 2 1 5 2 1 3 4 1 1 2 1 7 4 2
1888 31 9 2 3 2 5 7 3 3 6 5 4 2- 6 2 19 2 6 4
1889 14 3 1 3 1 2 4 4 3 1 3 2 1 7 2 1 4
1890 14 2 3 1 1 3 3 1 4 6 2 1 1 4 2 8
1891 10 1 3 2 1 3 5 3 1 1 3 6 1
1892 10 1 1 2 2 3 1 2 3 1 1 2 1 4 3
1893 9 1 2 2 1 1 2 2 2 3 1 1 3 21 3 1
1894 1: 2 1 5 3 6 1 3 5 3 4 1 2 '7 8 3
1895 31 8 ,,-- 5 7 2 6 3 9 5 6 2 1 8 18 , 7 4
1896 26 6 3 9 4 3 1 2 7 6 2 1 7 1 15 5 5 3
1897 21 7 I. 4 $ 3 3 2 2 9 1 1 6 9 2 , 6
1898 31 9 $ 3 5 4 7 5 9 8, 2 1 5 1 9 5 10 7
1899 36 12 2 5 2 7 6 2 7 8 7i 4 3- 5 2 16 2 7 11
190 24 7 2 3 3 1 8 11 5 6 1 1 7 6 5 6
1901 19 5 3 1 3 4 3 9 4 3 2 1- 4 9 3
1902 13 1 2 3 1 2 2 2 1 2 2 1 1 4 1 3 5
1903 8 2 1 3 1 1 2 1 3 1 1 3 1 1 3
1904 16 9 2 1 3 1 1 4 5 2 2 2 4 4 4 4
1905 11 1 1 3 1 2 3 1 2 3 J. -3 1 5 1 3 2

SA se 9tie e, fn unele din procese se gsesc cte doi sau mai

muiti cjerici supu9i judecatii conzistoriale.

www.digibuc.ro
 CAP. VIII.
SCHITURI 1 MONASTIRI

Intre vechile locasuri monstiresti ridicate pe

mnoasele plaiuri si pe intinsele cmpii ale trei r oas-
tre si cari ca niste monumente vii si neperitoare lie
oglindesc modul de vieat g. religioas si moralg, a
mosilor si strmosilor nostri,care prin a lor credintg,
crestineasc si virtuti romanesti au cimentat tu chip
pilduitor fala si admiratia neamului nostru in trecut,
avem atev si in cuprinsul acestei eparhii, intre
cari si pe pmntul d.obrogean, cel castigat si rea-
lipit la tara mural prin vitejia ostsimei romnesti
repurtat pe cmpiile Bulgariei sub comanda bravului
si Inteleptului ei cpitan M. S. Regele Carol I.
Intre aceste vechi si sfinte locasuri citm : mo-
nstirea Coco, m onstirea Celic-Der, scfaitul Satin,
schitul Taita, Hancearca i Tichile0i din Do-
brogea, si apoi schiturile: Ghereasca, Alde0i si.
Zimbni din judetul Covurlui.

31.
Monitstirea Cocog",
In fruntea, acestor catevh, sfinte locasuri dobro-
gene, cel mai insemnat pentru tara si neamul nostru

www.digibuc.ro
 331.

a fost, este si trebue sd rgmng, sfnta mongstire

singura i unica mongstire prin care si in
care s'a pstrat credinta i evlavia romneascI in.
decursul unor vremuri grele, i care astgzi in chip
falnic ne aminteste cu piozitate despre eroizmul
credinta acelor buni rornni i buni crestini" eari
pe vremurile cele mai anevoioase ale stapAnirei
musulmane au stint sg, 'Matte acest sfnt locas de
rugciune si au putut s ni-1 pstreze i s ni-1 lase
spre mostenire printre pitorestile regiuni muntoase
ale nordului Dobrogei.
Aceast mongstire este wzata spre Sud-Est de
vechiul oras Isaccea i adpostit la intreterea a
doug, coame muntoase acoperite cu pgduri seculare.
Vechimea acestei monstiri, e urc pang. la anul
1832, iar dup altii pan la anul 18357 cnd arhi-
rnandritul Visarion, originar din Fgrasul Transil-
vaniei, venind din Sf. Munte cu doi ucenici ai si
Gherontie i Isaia, au cumprat dela o cadng, o
portiune de pgmnt (tarla), pe care au si pus teme-
lia vechei biserici in anul 1842.
Peste ativa, ani, se mai dlugrl aci un mocan
cu numele Hagi-Nicolae-Ghip Poenaru, venit tot
din Transilvania, si care odat cu eglugrirea sa
a heireizit acestei moneistiri 15.000 de galbeni,
500 oi i 15 cai, avere cu care apoi s'a si construit
noua biserid in anul 1853.
Aceste putine date despre inceputul sf. mons-
tiri Cocopl se gdsesc in condica acestei monstiri.
Convorbind cu, unii din cuviosii monahi dintre
cei mai vechi si mai btrni ai acestei monstiri, ea
Iustin Vasiliu, Or Martin, Nicandru Boia, Anatolie
si altii, cari au convetuit in aceast mongstire nc

www.digibuc.ro
 332

de pe la Inceputul ei, am putut culege i urmnoarea

naratiune despre in eeputurile rnonAstirei Cocoq.-
Inainte de anul 1832, trei monahi din sf. Munte s'au
hotarit sa intemeeze o mon6stire, asupra' cgreia ins nu se
puteau intelege unde s o cladeasca, caci fiecare din ei doriau
care la Ierusalim, care la sf. Munte, care pe malurile Du-
narei in tara romaneasca.
De aceea s'au hotarit s traga sorti, ceea ce fdcand,
sortul a fost pentru clddirea monastirei in partile tarei ro-
manesti. Pornind ei intru realizarea hotarirei lor i umbland
pe malul Dunarei ca s aleaga locul, s'au oprit in Isaccea.
Ad fac cercetari i gasesc prilejul de a cumpar dela un
turc un lee pe care se afla o prisach (stuparie). Cei trei
monahi au fost atrasi de acest loc, pentru c pe el se auzia
din cand in dad un zgornot ce seman a fi toaca, i apoi
1-au si cumparat cu pretul de 350 lei turcesti.
Numirea de Cocos ar fi dela delusorul stances 1) dinspre
rsairitul monstirei, si care delusor era cunoscut inainte
Treme sub numele de dealul Coewzlui, pentru c locuitorii
de pe atunci ar fi auzit adeseaori cantecul unui cocos sl-
batic ce se pripdsise pe acest delusor.
Se mai spune de catre batrnii monahi c cu
mult mai inainte exista acl o veche biseric, care s'a
distrus mai trziu si care avek, pe frontispiciul
imagineh unui cocos, In amintirea coeosului care
a anuntat apostolului Petru intreita sa lepg.dare de
intreita lui juruint fcut Mntuitorului Hristos.
Astazi biserica cea veche cu bramul Intrarea
in Bisericd" are aparenta unei simple case de ru-
Ociune i serveste pentru savaroirea sfintelor slujbe
numai In timpul iernei.
Spre miazii-zi de aceasta veche bisericutd si pa-
ralel cu dansa se af16 biserica numit5, cea nouP,
1) In varful cArnia se gksi infipth o cruce de lemn invechitit si care
apoi, din ordinul P. S. Pimen, s'a inlocuit cu o altrt cruce mai mare.

www.digibuc.ro
 333

cu an aspect modest, cladita din zid, i Inchi-

nata infra cinstea Sfintei i nedesprfitei
La intrarea In aceastA biseric6, se poate eit ur,
mAtoarea inscriptiune: ,

Accost& sfeintei i durnnezeiascd biseric

s'a zidit In timpul st&refiei P. C. Sale Visarion
Arhimandritul, incepettorul acestui sftint
iar cu cheltuiala domniei-sale Hagi-Neculai-Ghip
Poenarul. S'a zidit accost& sfcint& bisericd in
anii dela Hristos 1853".
Amndou q. aceste biserici, nc. dia vechime, au
lost i sunt impresurate de an patrulater de elk-
diri ce servesc ca chilli pentru locuinta monahilor,
apoi ca stgretie, arhondarie, cancelarie, trapez6, che-
lArie, i alte ncperi trebuincioase gospodAriei mo-
nstiresti. Latura crdirilor din spre apus, ce se
prezintii ceva mai consolidatg,, are doua etaje, iar
celelalte laturi, cu un, singar etaj de cldiri, sunt ab-
solut invechite si derkAnate, pentru care sub episco-
patul P. S. Pimen i prin Indemnul SAn, stAruitor
s'au hat grabnice m6suri pentru a lor restaurare,
dupq. cum vom vedek.
La marginea monsstirei dinspre miazgpzi se
affa o .cism.ek ziclitA, din anul 1874 de dike un pios
ronaln transilvdnean, Teodor Moroianu, cisme, ce
a1imenteaz6, Intreaga mondstire cu o apA, plcut, prin
captarea i canalizarea mai multor izvoare din apro-
priere.
, La intrarea In monstire se Inalt1 falnic o mq.-
reatA, clopotnit, solid si arhiteetonic construita. Zi-,
direa acestei clopotnite s'a Inceput din anal 1864,t
cnddupA, spusa btranilor m on ahi tritoriln aceast'A
mon5stire multi dintrInsii s'au ostenit la trans-
portarea unor mari lespezi de pietre, multe din ele

www.digibuc.ro
 334

cu inscriptiuni vechi, gasite i aduse din ruinile

imprejurimile Igl4ei i cari lespezi au servit la
zidirea temeliei acestei c1opotnite1).
Aceast clopotnitd are mai multe rnduri cu In-
cdperi, intre cari una destinat ca paraclis.
Iatd, ce cairn In inscriptiunea pusd deasupra in-
trrei acestei clopotoite:
Sub domnia M. S. Regelui Romeiniei Carol I
0 a sotiei sale Regina Elisabeta, sub episcopatul
P. S. Iosif al Dunrei de jos, s'a zidit aceast,
clopotnip paraclis2) cu hramul. Adormirei
Maicei Domnului" prin stdruinta i cheltuial so
borului sfintei mondstiri Cocosu In tirnpul stare-
fiei P. C. Sale arhimandritul Daniil In anul al
23-lea al strefiei sale, in arbul mntuirei 1883".
Pe vremuri aceastd mandstire aveb, o avere In-
semnat, datoritd hdrdzirilor celor ce se clugdriau.
inteinsa, apoi ddrniciei altor piosi crestini, cum si
muncei agricole i culturei viilor la care er dedat
obstia monahald. A$, ea dispunek de 800 hectare
pdure, 416 hectare pmnt arabil, vii, herghelii de
cai, cirezi de vite cornute, turme de oi i capre
st up Aril
Din cauza unei administratiuni lrd chibzuint
si Mr% control, din nenorocire, cu toat averea ei
insemnatd, aceastd, mondsire in timpul stretiei arhi-
mandritului Corneliu Seibeireanu ajunsese in o as'a
monahi trAitori tn aceast& monIstire, cu prilejul crtratului
pietrelor dela ruinile cetatii Iglita, au gsit o veche icoan fixath In pal
retele unei pivnite dela aceste ruine, ai despre care icoanit se crede a fl
de o vechime foarte IndepArtat5., i anume de and In vechiul Troesmis,
In epoca romank a existat cultal cretin.
2) PanIt astftzi Ind, nu s'a Inftintat Paraclisul de care se vorbete
.aceastft inscriptiune i pentru care se destinase una din Inchperile acestei
clopotnite Ina dela zidirea ei.

www.digibuc.ro
 335

strmtorare condamnabila, inct se gas% datoare cu

o sumg, co atingea cifra de 30.000 de lei.
In Asa stare, pentru a nu se nirnicnicl prin
sine acOastg, unica monastire romneasca din Do-
brogea, trebuit sg, interving, Statul ca in schimbul
proprietettilor sale rurale sg, ia asupra lui aceste
datorii sl deserveasca i o subventie anuala de
10.000 c16 lei pentru in tretinere.
De attinei m ongstirea Cocos" nu mai dispune
cleat de trdi vii in regiunile Badila, Urlui i Saun,
toate in stlprafata de 20 hectare; apoi pamnt arabil
in suprafatg, de 100 hectare, o mica portiune cu
paclure Iii. itnprejurimile ei si un numr oarecare
de vite.

Administratia morald i materiala a acestui sffint

locas a fobt incredintata Inca dela intemeierea lui
urmatorilor stareti:
1. Athimandritul Visarion, interneietorul mongs-
tirei dela 1832-1860 ;
2. Arlaimandritul Daniit dela 1860-1893;
3. Athimandritul Nicandru Boia clela 1893-1896 ;
4. Arhimandritul Cornelie Seibetreanu dela 1896
pang. la 1898;
5. Arhimandritul Achachie Gosa dela 1898-1901 ;
6. Arhimandritul _Bowie Munteanu dela 1901 'Ana
la 1904.
7. Arhimandritul Varsanufie Ionescu dela 1904.
A stdzi aceasta mongstire are 50 de monahi pre-
vazuti in budget si 5 frati. Conducerea este incre-
dintata pe seama P. C. arhimandrit Varsanufie Io-
nescu, care in calitatea sa de staret este ajutat de
cte un consiliu iconomic si spiritual, potrivit cu
regulamentul pentru disciplina monastireasca.

www.digibuc.ro
 336

In scopUl restaurarei cladirilor vechi i darapa-

n ate, in cepand ou trapeza, i n iateresul bunei po-
doabe si a renutnelui acestei monastiri, R S. Pimen
Inca" din inceputul episcopatului sail a luat cele mai
puternice garantii pentru propasirea ei morala si
gospodreasca.
Prin necurmatele struinte ale P. S. Sale, obti-
nndu-se i patriotica solicitudine a Ministerelor de
culte i domenii ca si a prefecturei judetului Tulcea,
s'au intreprins marile lucrari de captare i canali-
Aare a mai multor izvoare din apropiere, restau-
rndu-se i cismeaua monastirei, care In vremurile
din urma nu mai aduceb, si nu mai aveh ctimea de
apa trebuitoare.
Apoi in vara anului 1904 s'a strns i adunat
materialul lemnos i petros s'a fabricat varul si
Odrrnida trebuitoare noilor reconstruiri de cladiri,
intochaindu-se In acelas timp, tot prin struinta P. S.
Sale, si planurile de constructie ale nouei trapeze
mondstiresti de catre serviciul technic al Ministerului
de culte.
Cu aceste luerari pregatitcare s'au i inceput in
primavara anului 1906 constructia mai multor cla-
diri in laturea despre rasarit, i anume: baia
eu abur, spalatoria, infirmeria, dou remize, o
o magazie, toate din zid i dupa un plan
anumit, cari astazi sunt complect terminate. Apoi
s'a mai ineeput tot de atunci i constructia unei
mari trapeze cu ale ei dependinti si ale carei lucrari
se desfsurar cu o ash activitate, nc.t pe ziva de
5 Iunie 1905, cnd tot neamul crestinesc a prznuit
ask numita Duminica cea mare"Rusaliile" sau
Pogorirea sfantului Du10, P. S. Pimen a avut
netarmuita multumire sufieteasca de a sarbatorl,

www.digibuc.ro
Vederea mitaistirei Coco cu chid/rile care se zidesc acum (judetul Tulcea).

www.digibuc.ro
 337

oc1at4 cu hramul acestei sfinte monAstiri, si pun erea

pietrei fundamentale, in mijlocul a o multime de
credinciosi dobrogeni In fruntea cArora nu lipsir6
si mate notabilithli ci vile si militare.
IatA, cuprinsul documentului, care cu acest pri-
lej s'a depus spre vesnicie in temelia acestei tra-
peze :
ACT COMEMORATIV
In numele TatAlui 0 al Fiului 0 al Sfntului Duh, Treimea
cea de o flint 0 nedesprtit.
Noi; Dr. Pimen Georgescu, din mila lui Dumnezeu Epis-
cop al Eparhiei Dunrei de Jose in netArmuritul dor ce avem
pentru buna podoabg 0 Infrumusetare a sfntului loco mo-
nastiresc Coco01" din judetul Tulcea, singurul, care in vre-
muri grele trecute peste neamul nostru romnesc 0 mai ales
In timpul sapnirei musulmane, a pstrat ne0irbit sAmanta
credintei 0 evlaviei cre0ine0i 0 romne0i saditl, aci,
din cele mai adnci timpuri ale strmo0lor no0ri romani;
Astazi, cu prilejul prznuirei hramului bisericii acestei
sfinte monstiri, in ziva de 5 Iunie, anul mntuirei 1905; in
al 40-lea an de Domnie a M. S. Carol I, Regele Romniei,
in al 26-lea an dela ve0iica realipire a pmntului dobro-
gean la tara mum prin vitejia armatei romne in gloriosul
rzboi dela 1877, care sub inteleapta conducere a marelui
0 bravului ei Cdpitan a reinviat 0 otelit pe cmpiile Bul-
gariei mndria ost4easca din vremurile lui Mircea 0 Stefan,
0 in al 3-lea an al episcopatului Nostru;
Fiind preedinte al consiliului de miniWi d-1 Gh. Gr.
Cantacuzino ; ministru al cultelor 0 instructiunii publice, d-1
M. Vldescu ; administrator al Casei sf. Biserici, d-1 dr. C.
Chiricescu; prefect al judetului Tulcea, d. D. Hagi Anton,
iar staret al sf. monastiri P. C. Arhimandrit Varsanufie
Ionescu ;
Pus-am temelie pentru cldirea acestei trapeze, spre rd-
sritul bisericei monastire0i, azistati fiind de PP. CC, Sta-
reti ai sfintelor monastiri Cocc 0 Sauny, de Diaco-
nul Anghel Constantinescu, revizorul eparhial, de PP. CC.
5442 22

www.digibuc.ro
 338

Iconorn Gh. V. Niculescu, protoiereul jud. Tulcea, i Iconom

Z. Popescu, sub-protoereu, i arhidiadontil catedralei episco-
pale David Popescu, fat find intreaga oWie'monastireasch
de peste cincizeci printi i mare multime de popor venit
din toate prtile pmntului dobrogean.
Pentru care, intru venic pomenire a intemelierei
acestei trapeze alcAtuit-am acest act comemorativ in patru
exemplare din cari : unul l-am pus acl, al doilea pentru
arhiva reedintei noastre episcopale din Galati, al treilea
pentru arhiva Ministerului de culte i al patrulea pentru
arhiva sfintei monastiri.
(Urmeazg iscliturile).

Astdzi aceasta trapezA, a arei constructie e des-

tinat a alcgu i. laturea dinspre rsrit a patrulate-
rului mnstirei a ajuns deja la acoperis.
In marea dorint5, ce actualul P. S. Episcop Pi-
men are pentru Infrumusetarea i prop4irea acestei
mnstirii, gandul P. S. Sale este de a reconstrul
toate chiliile monahilor, staretia, arhondria, salele
pentru primirea i gdzduirea inchiratorilor i alte
intr'un patrulater de cldiri si dupa" un
plan arhitectonic, printre cari s'd se ridice i un mA-
ret pavilion special pentru inaltii oaspeti.

Prin imprejurimile acestei mnstiri, ssi mai ales

prin pdurile dinspre Niculitel, s'au gsit si se 0,-
sesc mai la orice spturi multe i insemnate urme
de ale vietii romane, ca: apeducte, oale de pmant
bine arse si de diferite mrimi, monede antice, ro-
mane, elene i bizantine, ruini, scule de fier inve-
chite, i altele. Monahii acestei monastiri au Osit
sub fgdcinile unui stejar, la o adncime de vr'o
doi metri, un vas mare (chiup) acoperit cu o plaa
de piate si deasupra cAreia crescuse stejarul. Se

www.digibuc.ro
 339

ice, de' btrnii monahi, cg, acest vas ar fi lost

r
cur
vin, iar dupg, altii 'GU grne.
De asemenea Iii apropiata localitate _Nicutitettil 9,
ce se pretinde a fi. fost -vechiul TrajanopoUs
care comunica cu Noviodunum (Isaccea) pe sub
pgmnt , se ggs'esc o multime de mini ,ca,ri dati
multe de 'gndit asupra trecutu[ui sgu istoric, ca si
a localitgtii nngstirei Cocos.
In Niculitel, pe 1ng biserica cea noug P. d.
Parascheva" mai este si o alta foarte veche cu
hramuL Sf. Atanasie".
Prin traditie, se povesteste de locuitori, cg, aceasth .

bisericg, a stat multa vreme acoperitg, cu pgmnt,

spre a nu fi vgzutg de Turci i c, intmpltor, niste
vngtori ce urmgriau o cgprioarg, ar fi observat
acea ridicgturg de pgmnt sung, a pustiu. Fgcndu-se
sgpg,turi, s'a descoperit aceastg veche bisericirtg, In-
luntrul cgreia icoanele i toate adoarele s'au ggsit
In bung, stare.
Traditia mai spune c biserica sf. Atanasie ar
fi din timpul lui Traian, iar a1i cred s." aibg o ve-
chime de vr'o 300 ani.
32.
Bitiartstirea Celic-Der.
Aceast mngstire, numitg astfel dupg prul
Celie-Der ce curge pe lng dnsa, este asezatg
"inteo vale adgpostitg de munti pdurosi spre Sud
de comuna Telita, i s'a intemeiat intre anii 1841
1844, de ctre arhimandritul Athanasie Lisa-
vencu i schiMonahul Paisie.
Feintema Nedeleti sau satul Moneistirei.

www.digibuc.ro
 340

inceput fiint doug mongstiri, sub numele

de Celic-Der, una pentru monahi i alta pentru
rnonahli, amandoug, deprtate una le alta ca la 2
kilometri, AstAzi amandoug, sunt ocupate de maice,
Foasta mongstire de monahli, actuala cea mare,'
zisg si Celicul de sus", cuprinde pe o suprafatg
de vr'o 5 hectare mai multe case si locuinte, printre
cari predoming doug coloane cu clgdiri, paralele, in
directiunea Est-Vest,
In coloana despre Nord se allg apartamentele
stretiei i biserica cu hramul Adormirea Maicei
Domnului"t modest lucratg, diu le= dar bine in-
grijit si, relativ, bogat Inzestrat cu odoare biseri-
cesti. In coloana dinspre Sud se aftg, arhondria cu
mai multe incdperi pentru vizitatori i un paraclis.,
Foasta mongstire de monahi, actuala cea mic,
zisg si Celicul de jos", cu Incepere din anul 1881
este ocupat tot de maice sub administratia uneia
aceleiasi stgretii cu sediul in Celicul de sus.
Pang, la anul 1881 a fost locuit de monahli
pe cari P, S. episcop Iosif i-a strmutat pe o vale
dinspre Isaceea, in regiunea cunoscutg, sub numele
de Sauna. Aci se aflg, o coloang de clAdiri pentru
locuinta maicelor cum si un paraclis cu hramul
Acopereimeintul Maicei Domnului".
Amandou aceste monstiri, astgzi intrunite
cunoscute sub numele de Celic-Dere sunt popu-
late de 87 maice i 13 surori, mai toate de origin
rusg. Ca si rnonstirea Cocos", se administrPazd.
in conformitate cu regulamentul sfantului Sinod
privitor la disciplina monahal, Mai toate maicele,
in general, se indeletnicesc cu cultura pmantului
monstirese din care TO agonisesc cele necesare
pentru trai.

www.digibuc.ro
 341

Pe langh, avutul obstesc ce consta din 180 hec-

tare phmant arabil, din cari 15 hectare cu vie, din
neriorocire cas distruse din cauza filoxerei, aceasth
mondstire mai este subventionath de Statul roman
cu o sumh de 5.000 lei anual si 1.000 kilograme
de sare.
Serviciile bisericesti se shvarsesc de cate doi preoti
clte unul la ambele biserici, iar intre aMi 1894
pan la 1901 era si un diacon. E trist ch, panh as-
thzi cele mai multe din maice nu stiu inch. roma-
neste, pentru care serviciile bisericesti se shvarsesc
mai mult in limba rush cleat in graiul romnesc.
De altfel, buna randuialh., curgtenia i gradul de
ospitalitate In aceasta mondstire sunt pilduitoare.
In conducerea acest6i rnonhstiri au fost urnah-
toarele starete: Singlitichia Socolova, Apolinaria
Horbencova, Arhelaia Calinicova, i Antonina
Macarova care pentru a doua omit conduce si as-
thzi mhnhstirea Celicul".
Prin sthruintele arztoare ale maiceior, chluzite
de indemuurile P. S. Partenie, inch de mult se luase
hothrirea de a se clhcli o biserich mhreath de care
aceasth sfanth mnhstire era si este lipsith. ln acest
scop, panh in anul 1901, prin felul de administratie
a modestului lor avut, prin donatiuni i prin ofrande
adunate din tara noastrh si din Rusia, s'a strns un
fond bhnesc in sum de peste 40.000 de lei. Cu
aceasth suma s'au inceput lucrArile pregatitoare
pentru ridicarea acestei biserici, care du$ planurile
intocmite se prezenta a fi pe cat de mAreath si in-
cdpatoare pe att de solidh. Devizul constructiei
acestei biserici, menith se rhmanh unica in felul ei
pe phmantul dobrogean, atinge cifra de peste 300.000
lei. Avand o inAltime de 52 metri dela nivelul so-

www.digibuc.ro
 342

lului si o adncirne de 12 metri sub sol, aceasta

biserica, era pMuit. s, cuprinda doua etaje, adica
chug, locasuri de rugkiune suprapuse.
Spre adnca mhnire a maicilor insa, ca si a,
oricarui om ce simte crestineste, ideia ridicarei unei
asa biserici gigantice a trebuit sa prabuseasca orice
speranta de a se mai puteb, clad un locas dumne-
zeese la aceasta mnstire. Costul unei ash, biserici
monumentale nu se putea si nu s'a putut satisface
nier Ong astzi din pricina lipsei de fonduri.
In adevar intre anii 1901-1902 cnd s'au lime-
put lucrarile acestei constructii s'au si cheltuit
36.000 de Iei fdra ca lucrarile de betonagiu, soclu
si. zidarie sa, se fi inltat deasupra solului decat
deabia ea un metru. De atunci si pn astazi nu
s'au mai putut strnge fonduri banesti si lucrarile
incepute pe platoul din fata monstirei, sunt con-
damnate, din nenorocire sa stea sub aparenta de
ruine, se pare pentru a invedera zilnic oricarui
&editor si vizitator ireparabila gresal ce s'a fcut
cu o asa incercare si pripita si nechibzuit.
33.
Schital Saun (Sauna).
Acest salt este asezat pe malul ghiolului (bal-
ti,i) cu acelas nume, in apropiere de fluviul Dunrei
si spre rsrit de Isaccea.
In regiunea uncle se gseste, dateaza din anul
1881 si este infiintat de calugarii cari in acel an
au fost strmutati din monstirea Celicul de jos"
in urma hotrrilor P. S. episcop de atunci Iosif,
actualul Mitropolit Primat, in scopul de a-i ind.e-
prt, de mondstirea maicelor. In acest schit se ga-

www.digibuc.ro
 343

seste o bisericd modest lucratg, cu hramul hug-

tarea Dornnului" , apoi
un micparaclis care ser-
veste si ca trapeza, si mai
multe case destinate ca
chilii, pentru locuinla a
13 monahi prev6zuti in
budget si ctiv frati,
convietuitori 1).
Ca mijloace de intre-
tinere schitul Saun are
84 hectare pdmnt ara-
bil si 16 hectare cu vie
in bunt stare ; apoi mai
au venitul a trei mori de
vnt; dreptul de pescuire
in balta Saun", o turmsd.
de oi, o ciread cu vr'o
80 vite cornute i o her-
ghelie cu vr'o 40 cai.
Pe lang acestea mai
primeste dela Stat si o
subventie anual de 1.000
lei cum si 1.000 kilo-
Urna gasit, la schitul Sauna.
grame sare.
1) In vara anului acesta, monahii acestai sehit shpand niste gropi
pentru a face o iml.rejmuire, au Oat o urne, care a fost adus e. spre pus-
trare la resedinta episcopalen Inteinsa et-5, eenusft si ce.tev oase ome-
nesti. Dat Hind aeest continut cum i forma acestei urne, Epsit de un
piedestal pe care ar putek et drept se credo ce, acest vas ar fi servit
la pestrarea cenusei remask dupe. arderea cadavrelor, ceea co ar caracte-
rize, urmele vieii romane, j c deei aceastt urnli ar 11 avend o vechime
Indepertate.
P. S. Pimen a hotertt a se mai face asemeni spturi, i dach se
vor mai descoperi si alte obiecte vechi si mai insemnate, atunci, pro-
babil, se va putek, deduce en mai mult sigurante valoarea istorice, si a
acestei urne.

www.digibuc.ro
 344

Toti monahii convietuitori ad, afarg de unul,

sunt de origine rusg si se Indeletnicesc cu cultura
pmntului si a viei.
Din nenorocire i in acest schit slujbele bise-
ricesti se sgvrsesc in Brain rusg.
In conducerea acestui schit au lost urn:Ca-Lodi
egumeni: Evsevie Savenco, Filiinon Crivoborodov,
Rarion ilutalov Arsenie Grade care se gaseste
si ast6zi.

34.

Schituri desiiintate.
Tot pe pamntul dobrogean, se mai gsea la
realipirea acestei provincii incg trei schituri i anume:
Taita, Hancearca i Tichilesti, care insg cu timpul
si-au pierdut caracterul unor asezaminte de cugetri
pioase i desvrsire morala, i s'au trausformat in
ad6posturi pentru fcgtorii de rele, fapt ce a mo-
tivat pe P. S, Episcop, de atunci, Iosif s hotgraseg
desfiintarea Ior.
Iatg putinele date ce putem avea, despre aceste
schituri :
Schital Taita, asezat laugh' localitatea cunos-
cuta sub numele de Tiganca. Se crede c. ar fi avut
o vechime ca si mongstirea Cocos. In decursul
anului .1879, cnd s'a desfiintat, avea 11 monahi sub
conducerea vnui superior si cari, odat cu desfiin-
tarea acestui schit, au lost trimisi pe la alte mo-
ndstiri din tard, fiecare unde- a voi.t. Gat priveste
pentru biserica acestui schit, ea ramase destinat
pentru trebuintele religioage ale locuitorilor din sa-
tul Tigan ca.

www.digibuc.ro
Monumentul din Niculitel (vechea bisericuti Sf. Atanasie").

www.digibuc.ro
Vederea mitnistirei Celic-Der (din judetul Tulcea).

www.digibuc.ro
Vederea schitului Saun (Saona) din judetul Tulcea.

www.digibuc.ro
 345

Schital Hancearca s'a clesfiintat In aceleas im-

prejurri i totodat cu schitul Taita.
Schital Tichileti er locuit de efitiv4 clugri
lipoveni bezpopovi, as, 61 nu avea caracterul unui
adevrat schit. Astzi in locul acestui schit se aflii
o leprozerie cu peste 20 de leprosi.
Asemenea schituri vechi si de multa vrerne
desfiintate au existat i mnjudeul Cov-urlui i anurne:
schitul Ghereasca, a crei b,iseric este acum ata-
sat ca biseric filial la parohia Mlusteni", schi-
tul Alde0i, a cdrei biseric acum este fihia1 la
parohia Prodnesti", s schitul Zimbra, a crei
bisericd a rrnas filial la parohia Bursucani".

www.digibuc.ro
 CAP, LX.

CULTE SI ASEAMINTE STRAINE OMODOXE.

35.
Bisericile grece, bulgare i. ruse diu eparhia
Dnniirei de jos.
Bisericile stedine omodoxe cari se gdsesc in
cuprinsul acestei eparhii sunt urmd.toarele :
a) (6) Sase biserici grece, si anume cte una
In orasele Galati, Bella, Tulcea, Constanta, Sulina
si Mangalia ;
b) (4) Patru biserici bulgare, s'i anume ate una
in orasele Galati, Brhila, Tulcea si Constanta; si
c) (2) DouA biserici rusesti in orasul Tulcea.
Ca asez5minte culturale, comunifilfile bisericilor
g rece0i Intretin :
(2) doua scoli primare (una de bsdeti si alta de
fete) cum si o scoar secundara de b6eti In orasul
Galati ;
(2) dotal, scoli primare (una de bAeti si alta de fete,
in orasul Constanta ;
si ale o scoal5, primara de 136eti si de fete in orasul
Brila, cari tnsa' s'au inchis de Ministerul cultelor

www.digibuc.ro
 347

In urma sentintei consiliului permanent din. prim-

vara anului acesta.
In crawl de resedinta al acestei eparhii, Galati, popu-
latiunea greac, inainte vreme, se imbiserici aiurea, la alte
biserici, ca Sf. Nicolae, Sf, Voevozi (Metoc), Sf. Gheorghe,
Adormirea Maicii Domnului (Precista) si Sf. Dimitrie, unde
la una din strani se cnt greceste, iar personalul era
compus din preoti romni si greci.
La anul 1864, fcndu-se secularizarea averilor si aceste
biserici fiind luate pe seama Statului, comunitatea elin a
ridicat In curtea bisericii actuale un paraclis provizoriu,
construit din lemn cu hramul Sf. Vasile, in care s'a oficiat
serviciul religios pang, la sfintirea actualei biserici.
Biserica elin se afl situat pe strada Domneasc, colt
cu strada Foti si i s'a pus piatra fundamentald in ziva de
6 August 1.866, azistnd la aceast solemnitate si fostul epis-
cop al acestei eparhii, Melhisedec Stefnescu.
Ridicarea acestui sfnt locas a fost initiativa comuni-
ttii eline din localitate, si este zidit din piatr masivd $i
cdramidd, in stil bizantin.
Sfintirea acestei biserici cu hramul Schimbarea la fata,
s'a fcut la 17 Septemvrie 1872 de ctre fostul episcop Mel-
chisedec $tefnescu. In anul 1882 a fost restauratd, aducn-
du-i-se mai multe imbunttiri si mrind-o prin adaogirea
a dou aripi, hand astfel biserica forma sfintei cruci.
Administralla bisericii ca si a scoalei de fete si Mieti,
unde se predau cursurile a patru clase primare dup pro-
grama Statului si cari sculi sunt in curtea bisericii, este
condus, de un comitet compus din noug, persoane, ales de
comunitatea elin din localitate. Tot in curtea bisericii sunt
cldiri destinate pentru personalul bisericesc. Are si o pro-
prietate aldturi, unde e azi cafeneaua centrala si grdina cu
acelas nume, care ii produce un venit de 14.000 lei anual.
Personalul acestei biserici se compune din doi preoti,
dintre cari unul este arhimandrit, un diacon, doi cntdreti
si un paracliser. Toti sunt de nationalitate greacd.
Intretinerea se face prin subscriptii si din veniturile
ordinare bisericesti.

www.digibuc.ro
 348

Bulgarii intretin :
0 scoal prirnar de bdeti, cunoscut sub nu-
mele de scoala Metodiu i Khiril" in orasul Brila;
o scoal primal% mixt in orasuI Constanta i apoi,
o scoal primard mixtd Schim,barea la fafet", doud,
scoli cu curs primar si secundar pentru beti si fete,
cum si azilul confesional Baicof" in orasul Tulcea.
In Galati, Bulgarii au o bisericd, cu hramul Sf. Pan-
teleimon, care s'a inceput a se zidi din anu11861, i s'a ter-
minat in luna Ianuarie a anului 1887. Sfintirea ei s'a fcut
de t. P. S. Mitropolit Partenie al Moldovei, lost episcop al
acestei eparhii.
La ridicarea acestei biserici a contribuit mult cornu-
nitatea bulgar din Galati si concursul dat de piosii crestini.
Ea se administreaz de catre un comitet ales de comunitate.
Intretinerea se face din veniturile ei ordinare si din ofrande
extraordinare.
Posed dou rnduri de case destinate unele pentru
personalul bisericesc i celelalte pentru inchiriere.
Un personal clerical propriu nu are si serviciile se
fac de cgtre preotii romni, Insarcinati de ctre Chiriarhie,
find platill de cAtre comitet pentru serviciile ce fac la aceast
biserica.
Hramul acestei biserici se serbeaz la 27 Julie.
JAM* i situatia general a bisericilor strdine
omodoxe din eparhia Dundrei de jos :
GRECI BULGARI RU I.
LOCALITATEA oo
o
o o
C-.
0
a>
1
Tg
O
OSERVATII

.5
CC
at, c3 814:i o
Galati
Braila.
Tulcea
Constanta
Sulina .
Mangalia. .
Total . .

www.digibuc.ro
 349

Dintre toate aceste biserici strdine omodoxe,

celor grecesti dimpreun5, cu scoalele si bunurile lor
li s'au recunoscut calitatea de persoan juridia. prin
legea% care aprobA protocolul si conventiunea de
comert incheiat intre Romnia i Grecia n ziva de
19 Decemvrie 1900, prin plenipotentiarii respectivi
d-nii Al. Marghiloman i Gh, A. Arghiropulos.
Iat textul acestui protocol anexat la conven-
tiunea de comert rcut` cu Grecia :
Procedand la semnarea convenfiunei de comerf, ea
data de azl, intre Romania si Grecia, subsemnafii, ple-
nipoten,fiari ai celor 2 puteri, au convenit cele ce urmeazd:
Bisericele elene, cuprinse in lista anexaki la pre-
zentul protocol si care funcfioneazd actualmente in Ro-
mania, dupd propriile lor acte de fondafiune, vor fi con-
siderate in mod definitiv ca persoane morale (juridice) si
vor continuA sd funcfioneze, precum si scoalele ce depind
de dansele, conformandu-se legilor si regulamentului re-
gatului Romaniei.
Totusi ele nu vor puled pe viitor sa dobandeascd
alte bunuri deceit conformandu-se legilor si regulamen-
telor regatului Romanie&
Ele nu vor puted dobandi mobile rurale.
Drept care, plenipotenfiarii respectivi au incheiat
semnat protocaul de fafd si au pus pe dansul sigiliile
lor. Fdcut in dublu exemplar, la Bucuresti, la 19 Decem-
vric 1900 (stil vechi).
(ss) Al, Xarghilomau
Gh. A, Arghiropoulos.

In lista alturat la acest protocol sunt inscrise

opt biserici grecesti si anume :
I. Biserica Buna Vestire din Brila cu ale sale 4 pro-,
prietati i cele 2 scoli primare.
Biserica Schirnbarea la fata din Galati cu ale ei
A proprietAti ;

Puhlicatti in Monitorul Oficial dela 28 Ianuarie 1901.

www.digibuc.ro
 350

III. Biserica, Izvorul Tmduirei din Calafat cu ale, ei

cloud proprietati. r I

IV. Biserica St Nicolae din Mangalia.

V. Biserica, Schimbarea la fatd din Constanta all ale
ei trei proprietti.
VI. Biserica Buna Vestire din iTulcea cu ale pi 5
proprietAti. i

VII. Biserica Sf. Nicolae din Sulin cu ale ei 2 pro-

prietati; si al
VIII. Biserica Buna Vestire din Giurgiu cu ale ei 4
proprietati.

www.digibuc.ro
 CAP. X.
CULTE I AS, EZAMINTE STRAINE ETERODOXE

. 36.
Romano-Catolicii.

Se stie cg, pe la inceputul veacului al XIII-lea,

(12U-1227) propaganda cavalerilor teutoni veniti
in. tara Brsei s'a Indus si dincoace de munti prin
pArtile Moldovei, intemeind chiar un episcopal latin
in cetatea Milcovia, care a existat Ins" numai pand
la anul 1241 cnd s'a desfiintat din cauza n'avsalirilor
ttresti. .
Mai trziu, in timpul lui liatcu-Vodg, apare un
alt episcopat latin in Siret, care intemeiat in anul
1370 a durat pn 5. la anul 1434, cnd orice mentiuni
istorice inceteazd despre acest episcopat, jundu-i,
local un alt episcopat latin care se Intemei in Baia,
cea dinti capitalA a Mold.ovei, si unde se Osiau
multi catolici, sasi si unguri. Dar si acest episcopat
nu dureazA, acl deal pang, la inceputul veacului XVI
cnd se strmutti, in pAxtile Trotusului si ale Ba-
cAului, en resedinta in Bacdu, unde, sub protecti-
unea si privilegiile domnitorilor Moldoveni, propsi.
Ou g. cAtre a doua junAtate a veacului al XVI-lea.
Apoi, acest episcopat se stramutA, sub domnia lui

www.digibuc.ro
 352

Petru Schiopu, in Iasi, unde a existat panh in vre-

murile noastre, cnd s'a intemeiat actuala diecesa
catolich a Iasi lor" pusg. sub directa oblg.duire a scau-
nului pontifical din Roma.
Nu tot ash ghsim organizarea eatolicismului in
Muntenia, unde a existat un singur episcopat in
Arges si numai intro anii 1369-1644. De abi In
zilele noastre, Romano-Catolicii au putut aveh un
episcopat latin in Muntenia si anume cu resedinta
in satul Dudesti-Cioplea de lIng, Bucuresti.
Din anul 1883, Papa Leon al XIII-lea ridia, acest
vicariat apostolic" al Munteniei la rangul de arhie-
piscopie en resediata in Bucuresti. AstIzi, in privinta
administrativh, arhidiecesa din Bucuresti ca si die-
cesa din Iasi, sunt imprtite pe circumscriptii pa-
rohiale si cnprind mai multe comuni4 si biserici.
Dintre aceste biserici, insemn6m pe cea din Galati, cu
hramul Sf. Joan BotezAtorul, care s'a zidit in anul 1842, iar
dupa altii in 1839.
Pentru zidirea ei a contribuit in mare parte Carol
Albert, Regele Piemontului, statele : francez, austro-ungar,
cum i comunitatea romano-catolicA din Galati. Dela 1868
pentru aceast biseric functioneazd de ordinar doi preoti
i. cafe odat chiar trei. Venit fix nu are, ci se intretine din
ofrandele inchintorilor ei i din pltile oferite la diferite
servicil religioase. Aceast bisericA este asezatA pe strada
DomneascA ca *i. cea greac, in pozitia cea mai frumoas
din Galati, avnd o curte destul de spatioas.
Pe lngd ea sunt case proprii pentru locuinta, perso-
nalului i pentru coala confesional ce-i apartine.
IatA, ael un tablou din care vom puteh constath
toate circumscriptiile parohiale afiate pe teritoriul
acestei Eparhii, dimpreunh cu situatia numeric6 a
parohiilor, bisericilor, clerului, credinciosilor si scoa-
lelor lor :

www.digibuc.ro
 PAROH1I BIS ER ICI INVATAMANTUL
a)
0 Credin- o
CIRCUMSCRIPTII COMUNE Anul o Sal (1) OBSERVATII
Nu. c.. c53 0..if, cioi o Elevi
InflinVEIrei ca o
CL-

OW url ui Galati . 1 1873 1 2 3 5.421 2 446 ct, -z' c!,

BrAila
BrAila
Greci
1 1835 1 3 2.500 2 57 :-"E's 3
..
156 a)
Jacob-Deal 324 gq
( Tulcea 1830 1 1 271 32 11
t ..2
-. as
a,
Cataloi 4 1896 1 o
.
I 1 370 -'.2, rCi
-zs
Colelia 1 1893 1 1 159 45 o -.,72,. cp
Tulcea . . . .
Cogelac 1 47
Tariverde 1 21 o c.) o
W
Malcoci 1871 1 1 743 1 137

t
TA 22,
Caraebil i i 1 350 1 60
Sulina 1868 1 1 230 1 81 S F.`-:

Constanta 1 1861 1 1 656 72, rn o

Cerna-Voaii 1 86 0 S.
c.)
-
@
C-i

Medjidia 1 157 0 ' Ce-

Mangeapunar 1 165 .....
C..) . 0
cd -rn
Osmemfac 1 258 .5 o o
Constanta . . . . Deliurciu 1 344
Caratai 1 297
0,., - ne0
..-
Canara '1 285 C/2
'03
..S,) MN -1
Osancea
Palas 1
Cara-Murat 1876 2 7'19301 13-0 -c)Fz
ta
Total . . 9 14 15J 13.761 10 988 c)
E-4 a)
21 t-... C)
J

www.digibuc.ro
 354

Intre asezamintele culturale catolice existente

in cuprinsul acestei eparhii, Intre cele mai insem-
pate sunt : Institutun Notre-Dame de Sion", din
Galati, si institutun Santa Maria.' din Braila, si
multe alte coli priinare si cunfesionale pentru baeti
i fete_
Institutul Notre-Dame de Sion" din Galati,
unicul. In felul lui bare celelalte coli confesionale
catolice din aceasta eparhie, se afla instalat intr'o
cladire proprie, pe cat de spatioasa, mareata i. im-
punatoare, pe atat de curata i bine intretinuta, in
strada Domneasca.
Acest institut a fost infiintat in Octombrie 1867.
Pe MO institut s'a alipit in Aprilie 1868 o coala
gratuita confesionala, in. 1869 un orfelinat intern
gratuit i in 1887 un externat.
Pensionatut are : a) 2 cursuri primare : unul
cu programa odciala pentru romance, altul cu pro-
grama proprie pentru straine ; b) un curs secundar
cu 5 clase i programa proprie. Se primese eleve
interne si semi-externe de toate nationalitatile.
Externatul are ca si pensionatul: a) 2 cursuri
primare: until cu programa oficiala pentru romance,
altul cu programa proprie pentru straine; b) un curs
secundar cu. 4 clase. Se pritnese eleve externe de
toate nationalitatile.
coala gratuitet confesionala are un curs pri-
mar cu patru clase i cu programa proprie. Se pri-
mesc eleve externe; i
Orfelinatul numit Duvroir" primeste copile
sarace catolice interne, carora li se da pe langa in-
structiune si notiuni de menaj.
1) Pus sub oblduirea diecesei catolice din
2) Pus sub oblduirea arhidiecesei catolice din Bucuresti.

www.digibuc.ro
 355

Fiecare din aceste patru sectiuni are localul s5,u

propriu.
Acest institut a fost autorizat de onor. Minister
ti Decembrie 1867. AceastA autorizare a lost reino-
it'd la 5 Decembrie 1896 si la 18 Ianuarie 1906.
Iar statistica. elevelor celor patru sectiuni, m-
prtite dupA, nationalitti i confesiuni pe anul sca-
lar 1905-1906!
ELEVE DUPA
Naliona Mate Religiune
SECTIUNIU
INSTITUTULUI e & :741 6
oF
-. .3 2,s'
f.. oE.
'r4' cli
0'-. cj .-co

Pensionatul .. . 100 115 215 154 19 42 215

Externatul . . . 8 32 40 9 9 22 40
Scoala gratuitti . 200 200 20 156 24 200
Orfelinatul . . . 20 20 20 20

Total . . . 108 367 475 183 204 88 475

Programa studiilor claselor secundare diferA.

foarte putin de programa studiilor scoalelor secun-
dare de fete, gradul I, din OA.
Personalul didactic, este alcsatuit in prezent din:
profesori posednd. brevet saprieur", la care
se poate adoga un profesor posednd brevet 616-
mentaire" cu oarecari adaosuri si care poate fi con-
siderat cu brevet suprieur" ;
11 profesori posednd brevet lmentaire" ;
5 profesori posednd diplome sau certificate
germane ;
3 profeseri romni licentiati in litere ;
1. profesor romn licentiat in stiinte ;

www.digibuc.ro
 356

5 praesArk aykust diplome de istitutoi,, i alte

certificate, cum i alti profesori cari predau muzica,
piatura, linaba greaia,
Aoest pexsonal rnai cuprinda Wok 10 supraver
ghetoai i peclagoager
Direcgarbea este ajutaAh pe 141)0, aoest perso-
nak dislaotio Inch det 36 p,ersoane Int oe priyeste ad-
ministratia i ingrijirea institutului.
Institutul poselh a biblioteat au mai multe
categorii: a) B,iblioteca ciasich, literar, stiintifich.
eto., cl;p0nzhnid. aproape 300 volume, push la lis-
pazitia prqesorijar si ellevelor din clasele superi-
oare; bibliotech distraictivh aupyinzAnd aproape-
70P volume peOru toate elevele institutului, care In
zilele 4e shrbhtoare i Duminicile se pot si voesc
sh se dek cititulni.
To4 In Qalati, se mai afl i o $coalet confe-
sioncd4 romano-catobied de Meg, infrintath anul
184& si, instalath In curtea bisericei catolice.
La inceput aveh cafe o singu.r clas., pnh ce
in anul 1879 si-a complectat intregul curs primal-
ciI pp,trui otase.
37.
Protestantit
(Luteranii qi Calvinit).

Inceputurile pxotestaAtisnanlui dateazh in Vrile-

noastre inch din veacul a NATI-lea, i anume: In
Munteni,a, depe urma afaceriilor comerciale ale ne-
gystOriJor sasi din Brasov si Sibu, iar in. Mol-
dova prin propaganda lui Wolfgang, Scheiber 4
Sommer, discipolii tut Melanchton.
Comunithtile 1,9r luterane Ins se intemeiazh.

www.digibuc.ro
 357

&pa de pte la ineeputul \&eu1u a XIX-lea i ahume

la4i la. 1818, lei Tulceh la 18* TA 81-M1 1885,
In Craiova la 1889, In Piitesti la 1'848, In. balati la
1852, In Constanta la 1861, in. Turnu-Severin la 1863,
iar In Dobrogea, In general, s'au 1116.in-tat agemenea
comunirti cu prilejul ernigfrii colonistilor germani
din Rusia ankinie : orasele Tuteba, Con-
staiita, Sulina Maugalia, 40i in toniuhele : Atnia-
gia, Cogelac, Tariverde, Cataloi, Copadin, Mangla-
punar, Manuzli, Sarighiol, 0. a.
Calvinismul, stim c5, a Incercat sti se introducg.
in t.ri1e noastre pe vremea patriarhului de Constan-
tinopol Ciril Lucaris si prin Thdemnurile principelni
Transilvaniei George Racoti, intre anii 1631-11338,
idar fdr5, isbAfidh.
RdorMatil Calvini, ca i Luteranii, 101 initeme-
iarA, comunitAtile lop, tot de pe la Inceputul veacu-
lui XIX, si anume prin Buouresti BrAila, Galati%
Ploesti, Pitesti s. a.
Aceste, comunitAti ca i scoalele lor, stau sub,
directa administratie a episcopatului calvin din Ar-
deal, prin. reprezentdfif6, PFotopop misionar cu
resedinta In Bucuresti.
Intro bisericile acestor comtiriftiO, vom insemn pe cele
dill GAWP, antime:
a) Bi.erica Proiestantd (eVafigAicA) care s'a Incepq
A se zidl la 28 Martid 186, i s'a termin& i OAR la 25
Octombrie A6e1a4 an.
icfire acesiel Viserici a Mat pe locul daruit ditt
1853 de principele dhica, prin eonenrsul comum1,5,01 si al
unei societati prOtegtante dirl Lipka nuinitd Centia Verein,
der GuslavAdolf Stiftung zu Leipzig". Ea se intretine din
con tribuirile benevole ale comunitkii, precum i din veni-
turile dela casele ce posedd biserica. Personalul e compus
din un pastor i un organist.

www.digibuc.ro
 358

Pe langd biseric, care este asezat in strada Zimbrul,

functioneazi i o scoal confesionala. Administratia arnbelor
institutiuni se face prin epitropii alese de membrii comuni-
ttii reSpective. Consulul german, conform statutelor, este
presedintele scoalei, i cnd e de religiune protestanid ase-
menea 0 a epitropiei bisericii protestante.
b) .Biserica Calvin este asezata pe strada Codreanu
si este zidit la anul 1868, Iulie 1, prin staruinta lui Czelder
Marton, fost preot al comunitMii la Galati, prin concursul
binevoitorilor de prin alte tari, precum si din localitate. Ac-
tualmente are ca preot pe Ludovic Vargo, teolog dela Fa-
cultatea evangelica reformat din Cluj, care functioneaza dela
15 Septembrie 1904.
Pe langd biserica se afl i o scoal a comunitalii cu
cursul a patru clase primare. Administratia ambelor insti-
tutiuni se conduce de cdtre un cornitet compus din sase
persoane.
Veniturile din cari se intretine biserica i coala, este
ajutorul benevol ce-1 da fiecare membru din comunitate.
Iat 5. situatiunea protestantilor luterani si a re-
formatilor calvini de pe teritoriul eparhiei Dundrei
de Jos.

a) Luterani

BISERIC1
JUDETELE .- ... OBSERVATII
of 1.1- c. 07-
S =k g..- b

Covurlui . . . 1 1 1 500 1
Brila 1 1 400 1 Ca Relit In
Tulcea 1 6 4 1 1.870 coa1ii.
Constanta. . . 1 1 1.100
Total . . 4 6 5 4 3.870 2

www.digibuc.ro
 359

b) Calvini

JUDETELE
B1SERICI

f.
,o
E
.
.=
-.9
OBSERVA VI
.
0,
E e-
-E 72
a r.. vE

Covurlui . . . 1 556. 1
Braila 1 .* 1 996 1 coalii mixtrt
Tulcea .. . . 234
Constanta . . 510 --
Total . . 2 2 2.296

Pe lngA, acestea, vom mai adAuga Ca, in orasul

Sulina mai exist)", si o comunitate anglicans corn-
pus6 din 15 familii si cu o bisericd solid lucrat
din zid.
38.
Armenii san Gregorienii.
Armenii (sau gregorienii, dup`a, numele lui Gri-
gorieLumindtorul care i. a crestinat Intre anii 300-303
in timpul regelui lor Tiridat), prin harnicii si intre-
prinzAtorii lor negustori se asezar Ina, de pe tim-
pul lui Alexandru-cel-Bun (1418) in prtile de Nord
ale Moldovei si anume prin thrgurile Bbtosani, Su-
ceava, Dorohoi, Hotin, Iasi, Vaslui si Galati.
De pe atunci ei intocmied comunittile lor re-
ligioase cari se aflau sub conducerea unui episco-
pat armenesc cu resedinta in Suceava, unde er
scaunul domnesc si scaunul mitropolitului roman 1).
Astzi, din. punct de vedere al ierarhiei biseri-
cesti, comunitAtile lor depind de patriahia grigo-
rian din Constautinopol, si sunt alimentate cu preoti,

1) B. P. HajdAu. Istoria Tolerantei tri Romania, Bucure0i 1868.

www.digibuc.ro
 360

studiati sau n Constantinopol sau la facultatea lor

teologicI din Ecitniadzin in Armenia ruseascl.
In orasul de veedint al acestei eparhii, In 4alati,
Armenli Iritretin o biserica cu hramul Adormirea Maicii
Domnului, zidit, Intre anii 1855-1858 pe Strada cu acelas
nume. Mainte, biserica armeanA tot cu aceIas hram se ea
Ii strada Frumoas; aceasta fu zidit pe la finele veacului
al XVII, fug la anul 1821 a fost ruinat prin rzboiul
devast'arile de atunci.
Averea bisericii armene const din urmtoarele pro-
prietki: locul din strada FrumoasA, unde a fost vechea bi-
seric arsa la 1821; o magazie in strada Brasovenilor; un
loc In port si locul din jurel bisericii actuale cu casele des-
tinate pentru locuinta preotului.
IntreOnerea bisericii si a clerului ei se face din venitul
propriettior ce are si din ofrande particulare din partea
Inchingtorilor.
Toate aceste venituri se administreaz.1 de o epitropie
aleas de membrii comunitatii.
Iat si o situatie a comunittilor armene exis-
tente In eparhia bungrei de jos:
-
o Credin-
JU d e t e I e Comunele
,
0 -,-.
Ka
44 ciosi
Observatii
C-1

Covurlui .
Braila. .
,
. .
Galati . . .
Braila . . .
Tulcea . . .
1
1
1
1
1.
1
2 318
123
439
i
fiftIeek . . . I Sulina . . . 1 1 1 260 flotanti
Babadag . . 1 1 1 245
Constanta . Constanta . 1 1 2 1421
Total. . . 6 6 6 2806

Mai Itrebue s adugm c, comunitatea armean6,

ki Constatita Intretine azil confesional cu-
noscut sub numele de azilul Tata Voriean".

www.digibuc.ro
 MI

39.

Lipovenii.

Cunoastem din istoria bisericeasc c pe la a

doua jumtate a veacului al XVII-lea se produce in bi-
serica Rusiei o mare shizm, din cauza ash ziselor
reiscolnici cari nu voiau s, primeasc cu nici -on
pret revizuirea si Inlocuirea crtilor bisericesti ho-
trIte de patriarhul rusesc Nicon (1652-1658).
De altfel, din cauz c prin dotrina lor shiz-
matic ei dusmniau i statul i biserica ortodox,
si nu voiau s depun jurdmant, nici s" se supuna
obligatiunilor serviciului militar, iar unii din ei se
dedeau unui rigorism ast de excesiv, inct se cas-
trau si se expuneau s moar, de foame, de aceea
clnsii au fost prigoniti si chiar alungati
Conclamnati si anatimatizati de ctre sinodul
din Moscova, ei s'au clesbinat cu desvrsire de bi-
serica Rusiei si au fugit in Prusia i in Po Ionia,
sub conducerea sefului lor Filip Pustaviat, dela
care si-au luat numele de Filipoveni, i deci mai
prescurtat lip oveni.
Astzi ins In urma unei proclamatiuni imperiale
prin care li se garanta libertatea cultulni 'tor, multi
din acesti lipoveni refugiati i izgoniti s'au reintors
in Rusia pa la vetrele lor.
In timpul emigrrei lor In tri streine, pe la
jumtatea veacului al XVIII-lea au venit i prin trile
noastre.
Lipovenii asezati la noi, se subimpart In mai
multe categorii i anume : popovti, bezpopovti, molo-
cani i scapeti sau castrati,

www.digibuc.ro
 362

a) Popoqii sunt acei dintre lipoveni care au

o ierarhie biaericeascA stabilitd, ce const5, dintr'un
mitropoUt cu resedinta In Fantana-Alb (Bucovina),
un arhiepiscop cu resedinta in m'anstirea Slava
Rus'a din comuna cu acelas nume in judetul Tulcea,
un. episcop la orasul Tulcea.
Popovtii, ca doctrin6, admit cele 7 taine insg,
resping cu inversunara hirotonia bisericei ortodoxe
ruse ca i noil crti de ritual revizuite de patri-
arhul Nicon.
Bez-popoqii sunt acei dintre lipoveni cari
nu au o ierarhie bisericeasc i nici preoti, si a cAror
Servicii religioase se s'avarsese de alre unul din-
ir dnsii. mai priceput i mai cu varst numit
nastavnic" dascl. Dintre sf. taine nu recunosc
17

decat botezul i ispovedania".

Molocanii numiti ash, clap Cuvntul rusesc
moloco" ce insemneaz lapte i pentru c dnsii
M'Ananc6," lapte cand postesc. Ei nu recunosc sf. taine,
nici biblia si hot6ririle sfintelor sinoade si nu au
nici cultul sfintilor i deci nici icoane.
De asemenea ei resping serviciile divine, sem-
nul crucii, Ingeauncherea Si rug6,ciunile, iar biserica
o considerd ca &rice cldire de /Ind.
cl) Scapetti sau castratii sunt veniti in tara
noaAr6 cam de pe la anal 1820. Ei se numese intre
dansii porumbei albi" spre a se art c sunt ino-
centi, pentru care si convietuesc intr'un fel de conau-
nism de mai multi brbati si femei la un The, denu-
mindu-se frati' si ,;surori". Caracteristica vietii lor
este abstinenta sexual prin castrarea si a brbati-
lor si a femeilor.
Ca cestivae de credint ei mrturisese, Intre al-
tele, c Hristos s'a intrupat in persoana unui mus-

www.digibuc.ro
 363

cal, anume Selivanoff, care a intemeiat religiu-

nea scapetilor, au ndejdea c acest Seliva-
noff va mai veni pe pmnt cnd va mntui.
umea.
Pela jum-tatea vacului al XIX-lea, apare printre
lipovenii din Galati un oarecare Teodosiev, care sta.-
pnit de un misticism excesiv ajunsese pans la
nebunie : invrtindu-se In jurul. sau, lovindu-se cu
capul de peretd, pronuntnd fraze biblice, jeluindu-se
contra rutiltilor omenesti, -s. a.
In ziva de 2 Iunie a anului 1827, Acest Teodosiev
se retrase pe un deal din apropierea Galatilor, nu-
mit de dnsul muntele Sion" si unde prin actele
misticismului sdu atrase veneratiunea lipovenilor
din Galati, care considernd actele nebuniei lui ca
un dar ceresc, Il Vizitu cete, cete. De pe acest
rnunte el se proclam de mntuitor al scapetilor.
V estea despre aceste sacra" manifestatiuni ale
misticismului lui Teodosiev se raspAndi .pretutindeni
as lei, inct multi lipoveni din diferite locali-
tati i chiar din Rusia veniau Iii pelerinaj pentrn
ca s vad muntele Sion, unde s'a facut schimbarea
la fat al rscumprtorului Ior ?! !
Cu. prilejul i in tirnpul acestui pelerinaj, din
cauza sgomotoaselor lor manifestatiu.ni a trebuit s
intervin pn i forta, publica a politiei din Galati,
care a curmat totul.
Teodogiev apoi a trebuit s plece in Rusia unde
din eauza.propagandei sale a lost prins i trimis in
Siberia.
In Galati Lipovenii intretiu o bisericg, cu hramul Sf. Ni-
colae, asezat in strada Vulturui, find zidit ]intre anii 1861-63.
Are un preot care pe lng ceea ce primeste din partea co-
mai prime?te dela Moscova un salariu de 25 lei

www.digibuc.ro
 364

lunar, care i se trimit pe sase luni, odata la fiecare jumblate

de an. Veniturile acestei biserici provia din vanzarea luma-
narilor si din disc, sau din ofrandele adunate in fiecare sAr-
batoare.
Iata situatia lipovenismului Iii eparhia Dunarei
cle jos :

Mnfts- Mantis-
Cler tir de tiri de
brbati femet .5 ....

..
-.4
Judete le Comunele a)
a)
gE Observatii
;a r.)

Covurlui GaIati. . 1 1 A 80 popovti

Braila I Braila.
Islaz .
.
.
1
'
1
3
1
4
600
320
a
a
( Tulcea . 3 2459 a
I Isaccea . I _ 232 bezpopovti
Carcaliu . 1 2402 t
Slava-Rusit 2 2 57 2 75 1512 ' ((
463 popoVti qi
Tulcea Periprava . 2 1 2 1532 molocam
Jurilovca. . 1 1 2700 a
Sarichioi. . 2 1 1170 cc
SlavaCeithlit . 2 1 803 a
Wahmudia. 3 3 402 a
Kilia-Veche 1 440 a
ft GhiiclarWi 1 1 778 popovti
Constanta 1 Caracoium. 713 a
Total . . 23 13 8 2 57 2 75 .16786

40.
BaptiOli gl Anabaptigtil.
Printre Germanii i Ru0i din Dobrogea se gd-
sesc un numr restrans de bapti0i veniti din Rusia
pe la anul 1860.
Se tie c origina acestor sectanti se urea pan/
la Inceputul veacului al XVI-lea, cnd s'au IVA prin
Germania. Bapti0ii invat i marturisesc c botezul
trebue s'a" se fac numai prin o singur afundare In

www.digibuc.ro
numele sfintei Treimi si s` se dea numai adultilor
atunci cand convingerea credintei lor poate fi des-
varsitl. Far-A de aceast ,convingere, dupa clansii ni-
meni nu poate s se boteze. Dintre sfintele taine
ei recunosc numai botezul si sranta euharistie.
Baptistii nu red si nu recunosc icoanele, crucea,
srbtorile, si nici c ar fi cu putint man-
tuirea &LTA moarte", pentru care ei resping cu Inver-
sunare rugciunile ce se fac pentru Cei morti.
Bisericile lor sunt simple case de rugciune,
dar curate si bine ingrijite. Ca mobilier nu au decal
un amvon, In loc de altar, pentru predicator, care
este seful lor religios, si scaune sau b`nci pentru
credinciosi.
In interior, pe peretele dinspre rsrit al bise-
ricilor lor, se afl inscriptiunea : Un Dumnezeu, o
credinki, un botez (Efes IV, 5), iar la intrare se g-
seste inscriptia: Noi prediceim pe Hristos cel recs-
tignit" (1 Corint. I 23).
Iat situatia numeric a acestor sectanti in Do-
brogea.
Comunele lE$i.serici Predicatori Credincioi

Tulcea 1 1. 31
Catalol 1 1 50
Atmagia . . . . 1. 15
Ciucurova . . . 1 15
Cogelac . . . . 1. 1 20
Tari Verde . . 1 1 14
Total . . . 6 4 145

Cum vedem baptistii din Cuciurova si Cogealac

nu au predicator, dar din cand In cand sunt vizitati
de ctre unul din predicatorii celorlalte comune, iar
la anumite ocaziuni aduc pe predicatoruI din Bucu-
resti sau din Rusciuk.

www.digibuc.ro
 366

Odat cu ,baptistii s'au ivit prin Germania si

anabaptistii, cari Inc se glsese imprstiati prin Do-
brogea; veniti in foarte putin. numr odat cu bap-
tistii. Principiul, lor de credint este c trebue cineva
mai intiu s creada i apoi s se boteze, pentru care
ei resping botezul copiilor si al tuturor celor ce ar
imbratisa doctrina lor, rebotezIndu-i din nou, dup
ce mai intaiu vor face mrturisirea de credint lu
senzul vederilor bor.
Anabaptistii resping: venirea de apoi, jurmantul,
si nu recunosc serviciul militar. Contrar sectantilor
bapti%i, dAnsii cred c ,,nmul se poate mantu dupa
moarte".
41.
Nazareii.
In jumtatea a doua a veacului al )IX-lea, multi
dintre Romnii din Banat au imbrtisat, prin contactul
cu Germanii, Ungurii Slavii din Transilvania,
doctrina sectar a Nazareilor, ce consta dintr'un asce-
tism sever.
Acesti sectanti s'au ivit in Ungaria pe la anul.
1840. Intemeetorul lor este un meserias catolic anume
Ludovic Henszey. Serviciul lor liturgic este foarte
simplu si se mrgiaeste mai mult in jurul unei pre-
dici. Oricine din tre dansii care se pretinde inspirat
de Duhul sfant este liber a predica.
Ei opresc jurmntul si se opun serviciului mi-
litar. Membrii comunitatii lor se impart in trei cate-
gorii sau trepte, potrivit gradului credinciosiei
ascetizmului lor. Asa sunt:
Airbicii, sub cari se inteleg toti acei membri
ai comunittii lor, cari Ina, nu s'au Invrednicit s
primeasc botezul;

www.digibuc.ro
 B67.

b) Fry* slabi, adic acei cari au primit botezul; si

c) Frati tari sau acei cari sunt In drept a se
imprtsl cu sfintele taine.
Conducerea comunittii lor sectare este Mere-
dintat pe searna unuia dintre dnsii mai priceput,
mai Wean i pretins ca fiind inspirat de Duhul
sfnt, numit cntret sau invtator.
Dintre acesti sectanti se gasesc ctivh, imprs-
tiati si prin satele dobrogene, populate de nemti
banAteni, si au inceput s se organizeze in foarte mic
numr prin Constanta i Cernavoda, ba inc i prin
Bucuresti. Prin Dobrogea ei sunt cunoscuti sub nu-
mele de pocetifi".
Multumit relatiunilor date de ctre parohul bi-
sericei din urbea Cernavoda, P. C. Econom I. Tin-
coca, care si uncle supravegheazd necontenit rostul
miscrilor unor as'a sectanti ce s'au tricuibat i in acea
localitate, suntem in msur de a da i urmtoarele
cunostinti despre pociti :
In cercul parohiei sale printre Romnii bnteni
crestini aflati In Cernavoda sunt ctiv cari alctuesc
secta cunoscut in apus sub numele de bapt4ti, na-
zarineni, iar In localitate isi zic pocalg. Aceastg,
sect/ innumr In Cernavoda 12 familii cu 55 su-
flete, 2 indivizi necsMoriti, i i cstorit dar familia
nu-1 urmeaz in credinta lui rtcit.
Afar de trei, toti tresc in tar cu pasaport un-
guresc, cei dinti lepdati fiind de mult de aceast
protectie i improprietriti cu mult pmnt in judetul
Constanta.
Veniti din Banat au adus cu dnsii si rtcirea
lor religioas, care dupa cum vom vedeh contine
id.ei periculoase nu numai privitor la credinta orto-

www.digibuc.ro
 $68

dox a romnilor de bastin, dar si privitqr 1a Stat

aprarea lui.
In Banat si TJngaria, atat Romnii cat 0 Ungurii,
auf imbrtisat ideile acestei secte dela misionarii so-
ciettii britanice baptiste, societate care editeazg,
sf. Scripturg, si alte crti cu continut religios In
diferite limbi si care eheltueste multi1 bani pentru
realizarea scopurilor lor In toate trile europene.
Principiul de baza i intim al societtii, este re-
inturnarea crestinilor la, iudaism prin mijloacele
plcute crestinilor, iar societatea ca, si corpul predi-
eatorilqr lzor ambulanti se compune din evrei. Con-
vertirile le efectueazg. atat printre iudei cat i prin-
tre crestini si4 lucreazg, Intr'un, mod struitor si sis-
tematic ash de ascuns incat nu se pot bnui.
Principala cauzg, care a determinat pe acesti
Bnteni, a prsi religia ortodaxg, este de natur
material," curat. Se stie cg, Biserica ortodoxg, In
Austro-Ungaria se Intretine impreuna cu scoala,
oonfesionalg, de toate gradele prin contributiile ana-
loage ale oredinciosilor. Bndtenii sunt din, cale-
afag araei as, cgi prea putini sunt nesuprati de
darea," pentku scoalg, i biseric, iar majoritatea, su-
port cu mare greutate aceast dare. De faptul acesta,
s'au folosit cu mult mestesug misionaril lor, cari
le-au predicat : lepadarea de biserica ortodox cm icoa-
nel ei, cage nu swat deeat idoli; de preotdi ei cari
n'au dreptul de a se pretinde inainte stttori",
s'avrsitori sfintei euharistei, martori ai mrturi-
sirei pcatelor i predicatori ai evangheliei, cet
aceste datorii drepturi zie ei sunt ale tuturor
celor ce cred In lieus din Nazaret, iar nu numai a
unqra ; apoi, netinerea posturilor i desprtirea de
ceata celor cari injur, flied, se imbat si nu pg,-

www.digibuc.ro
 369

zesc nimic din cele poruncite in evanghelie,

altele.
Aceste idei, de sigur conveniau i celor
cel or orgoliosi, cAcT a nu Oki darea pezttru bi-
seric i coal ; a te numr, fiind pe pmant intre
plcutii lui Dumnezeu ; a ceti si explicit sf. scrip,
tursa dupd capul tu i cum iti convine mai bine
pentru justificarea faptelor tale ; a nu recunoaste
nici-o antoritate ; z ave dreptul la avutul confra-
telui t, imitand pe primii crestini, lucru care
acum se execut pe nesirntite la Loadra 4 iat, In
sfarsit, atatea motive cari au furat munile multor
Romani din Banat si Ungaria si i-au fcut adepti
ai baptistilor, numiti incti nazariteni, iar in Do-
brogea
Emigrarea in Romania, Dobrogea si America
a suflat ca un vnt puternic si printre Romanii din
Banat si Ungaria, &ad un sfert din populatia judetutui
Constanta consta din ei. Din fericire, ins, nu toti au
venit afumati de erezia baptisto-anglican,. i dacrt vorfi
si n alte loca1ii zolati, stau in umbr pan, au prileji
dup cum au *tit doi dintre cei afinori acum in Ger-
navoda si anume, Nicolae Lasu i Nicolae Teodorescu.
Primul a yenit in anul 1.885 in Dobrogea s'a sta-
bilit in Cernavoda ; cel de al doilea a venit mai pe
urm, In Cernavoda din comuna Enigea, la care se
afi, alipite ckunele Atabagi. i Molciova, exclush'
locuite de bnteni. Prin pirtarea lor O'au atras
simpatia cernavodenilor si i-au ales cand pe unul
cand pe altul n epitropia bisericei. Nicolai Teodo-
resou find. epitrop, au b singur4 data' isi permitea a
dojen lumea care se inchin la icoane ; iar in 1897
s'a i retras din epitropie.

5442 24

www.digibuc.ro
 370

Rana la aceast, data mai venise cativa direct din

Banat si Ungaria bine formati In aceasta, erezie si Im-
preuna, cu totii, dupa catevh Intruniri se satuese si ho-
Valise a se retrage dela biserica ortodoxa formnd o
secta sub numele de pocaifi. Apoi si-au ales un predi-
cator dintre ei, si-au Inchiriat o casa de rugciune, au
aruncat de prin casele lor icoanele ; nu mai primese
preotul cu botezul la zi'ntai a lunei si. dau sfoar In
tar ca ei sunt adevarati crestini, ca ei nu beau, nu in-
sala nu injurk nu furk nu jurd si altle laude cu care
se mgulese singuri pe sine.Apoi se pun. In legaturi
cu Budapesta, unde se elk, pretinsul lor episcop
anume Maer si Incepurd a primi. biblii si. diferite
carticele scrise in erezia lor, pe cari le Impart eu si
WA bani.
Comunele Micalaca din Banat si Nadlock din
Ungaria au dat mai pe toti pocaitii din Cernavoda,
atrasi unii prin altii.
Ca Invatatura au urmtoarele idei : nu primesc
ca norma de credinta decat sf. Scripturetsi In spe-
cial pun mare greutate pe decalog. Resping traditia
sfanta, cultul sfintilor, a icoanelor, al crucei, al moa-
stelor, Intrebuintarea tmaiei si a lumanrilor la ru-
gciuni ; nu recunosc posturile, nu jura la nici-o
ocazie, nu poarta arme, nu boteaza copii, nu recu-
nose serviciul diaconese, preotesc si episcopal, nu
fac cruce ,si. n'au pentru Maica Domnului, sranta
cruce si Biserica cleat cuvinte unite si nedemne.
Dintre sfintele taine au numai botezul, euharistia
si mrturisirea pcatelor, svarsite Ins, In a$ h fel ca nu
mai au fondul de taine, ci de simple acte religioase.
Pazesc legea civila pentru declararea nasterilor,
castoriilor si mortilor; si respect un timp de catehi-
zare dupa care fiece membru se boteaza In apa cur-

www.digibuc.ro
 371

gdtoare, ca botezul lui Joan ; chiar si cei botezati

odatal, nu sunt scutiti a se rebotezk.
MArturisirea pkcatelor o face unul. altuia, iar
euharistia cough' din aceea ck lund paine i vin ,
punand-o la mijloc, citesc un psalm si apoi se apro-
pie luancl fiecare cate o parte. Aceasta se face rar
de tot. Botezul n'are drept a-1 face cleat o persoank
anume insrcinat numit botezeitorul.
Zilele destinate pentru rugkciune sunt : Smbkr
seara, Duminica intre oarele 8 sau 9-11 a. m., 2-4
p. m. i 7-8 seara, iar Miercuri dela 7-8 ore seara.
Rugkciunile constan din citirea apocalipsului,
epistolele apostolice, faptele apostolilor, prea pu-
tin din evanghelii apoi din prooroci, psalmi
celelalte ckrti ale sfintei scripturi ; mai presus
de orice respecta poruncile decalogului. Au si can-
alcktuite dup6. cele protestante, dar fr, nici
o legtur biblicrt, i pe cari le canta unison si acorn-
paniati de orgA. Citirile din sfanta scripturk, sunt
insotite de explicatii i predici in cari domneste
indemnul de a despretui tot ceea ce nu este din
ceata lor, apol indemuul de a 141 principiile lor, cum
si de a convertl pe toate cdile. De aceea pockitii
orice ocazie spun ck doctrina cea mai bunk este a
lor, c invatktura crestin g. ortodox` este rea, c man-
tuirea pentru dansii este sigur i allele. Ei sunt
foarte inckpktanati, fanatici i bigoti. Fug de ori-
ce discutiune asupra, doctrinei lor, iar cand sunt
constransi prin argumente, ei nu rkspund decal ck
Noi ask cetim in sfnta scriptur, ask Intelegern
ask credem".
In viata privatk. pe arat5, a fi cinstiti i retrasi,
in realitate insk, intro ei se bat, se fur* se batjo-
resc, etc ; nu beau prin carciume, dar acask cat pot.

www.digibuc.ro
 372

SEirbAtoarea nu lucreaza si respect5, porunca decalo-

gului privitoare la zima SAmbetei, and, nu merg la
drum, nu inhamg, DU injug6, nu primesc si nu dau
bani, in sfArsit nu fac nici-un lucru.
Le place fanfaronada st de aceea adeseori ies la
amp sau pe dealurile Cernavodei cete, cete, antnd:
Patria mea sus In cer este
Unde supdrarea lipse0e,
Unde caste nenumdratd
Domnului rdsund laudd.
Odatd In cer voi locul
Peind atunci ici m'oi inveselt,
Oh! Doamne la tine condu-mei
Unde tu esti, lac mie tint da.
Despre un orcq am citit cndvez
Pre care Domnul 1--a zidit,
Numele de Ierusalim poartd
Cu aur i piatrd impodobit.
Pe mijloc curge apa viefii,
La fdrmuri pomi cu fructe bune;
Ori fi ceit am auzit despre el,
Nici de jumdtate nu mi-au spus.
si altele de un cuprins greoi la inteles.
Asemenea strofe in cntarea lcr sunt insotite
de niste refrenuri &suite de toti in cor.
Din fericire, acesti sectanti sunt pe ct de
pe atilt si de r6s1eti si nu au putinta de a pro-
paga r6tAciri1e lor si deci nici de a face convertiri prin-
tre rndurile credinoiosilor crestini. Se ngdajdueste, c*Pi
datoritg, m6suri1or de supraveghere si de readucere
a lor pe calea dreptei credinte, prin preotii respectivi
ai acestei eparhii, acesti putini sectanti vor dispare.

www.digibuc.ro
 CAP. XI.
CULTELE I WZNINTELE NECREDINCIWLOR.

42.

Ebreii.
Pe la jum'tatea a cloua din veacul XVIII-lea, mai
toate trgurile din nordul Moldovei incepur a fi
populate de ebrei, cari se inmultiau din ce In ce
prin repetitele lor emigrri. Mai cu seamh" dela eve-
nimentele imprtirei Poloniei din anii 1793-1795,
emigrArile evreilor in Moldova devenir as'a de nu-
meroase inct pn la 1828 dnsii atingeau cifra de
24.000 in diferitele prti ale Moldovei. Tractatul din
Adrianopol (1828), care intro altele da Wilor romne
libertatea comertului, inc sporl numrul emigrrilor
evreesti, ash c pn in anul 1900 dnsii numrau
aproape 200.000.
In decursul vremurilor, evreii cluziti de afaceri
negustoresti stall imprastiat i asezat apoi 1'31 tot
restul trei, prin satele, trgurile i orasele unde se
gsesc astzi.
Conducerea spiritual-a a comunittilor evreesti
sunt increclintate pe seama rabinitor, cari au insr-
cinarea de a svArs1 ritualul cultului mozaic, de a ex-
plich preceptele lor religioase, de a judech hotrl

www.digibuc.ro
 374

diferitele nematelegeri civile si religioase privitoare

pe membrii comunitdtilor lor, de a supraveghia, pe
hahami In prepararea cArnei curate (cuser) pentru
hrana coreligionarilor lor, de a supraveghia, prepa-
rarea azimilor pentru paste si altele.
Rabinul nu este supus nici-unui ceremonial
de consacrare, ci se intdreste si pseste la indepli-
nirea saorei sale functiuni, numai pe baza unei di-
plome despre studiul su sacerdotal, eliberat5, de
ca,tre rabinii recunoscuti si eruditi in teologia mo-
zaica,. Prin rostul functiunei sale, rabinul este vesnic
nedespairtit de interesele civile si religioase ale
comuniatii.
In conducerea religioasA, si mora15. a comunita,tii,
rabinul este ajutat de un predicator (numai la caz
de nevoe), apoi de un haham, care avand sarcina
de a VA% pasaxile pentru hrana, si de a pregtl car-
nea cuser, trebue si e dator s cunoasc principiile
legii mozaice privitoare la tdere si la examinarea
mAruntaelor. In svarsirea oficiilor lor religioase,
eomunittile evreesti mai au si cate unul sau mai multi
cantori alesi dintre credinciosii de rand, cari stiu
A. citeasca, si sa," &Ante clar si frumos.
lat o situatiune a comunitaltilor evreesti aflate
in cuprinsul acestei eparhii:

Snagoge Case de
rugaciuni ..-, o
"i--:
Populatia
Judetele -to 4-4
g ...
w gt 7
creclinciosilor
=

Covurlui . . 12 4 11 2 6 2 15268
Brdila 3 8 3 6 10881
Tulcea . . . . 8 1 4 2 2932
Constant& 1 1 2 1 1557
Total.. . 24 4 21 2 15 11 30638

www.digibuc.ro
 375

Dintre toate aceste comunitati, cea din urbea

G-alati are urmatoarele asezminte culturale i fi-
lantropice :
a) Societatea istraelit de mnrnormetntare
religioaser intemeiata din anul 1790 in scopul de
a inlesni inmormantarea evreilor saracI.
b) Spitalut Istraelit" fondat in anul 1848 pen-
tru ajutorarea i ingrijirea evreilor in caz de boala
infirmitate.
Societatea Iffaimonides" fondat in amd 1879
in scop filantropic spre a acord ajutoare in caz de
boald, infirmitate i deces tuturor coreligionarilor lor.
Societatea Talmud Tora" intemeiata in anul
1875 in scopul de a intretine profesorii pentru in-
vatmntul biblic al copiilor evrei orfani.
e) Societatea pentru formarea unui fond al
intrefinerii spitalului Istraelit" fnfiintata in anul 1890.

43.

Blahomedanii.
In cuprinsul acestei eparhii, si in special in
Dobrogea, dupa plecarea stapnirei turcesti, a r-
mas o mare populatiune musulmana ce astazi atinge
cifra de 40.549 credinciosi, din carI 34.082 locuesc
in judetul Constanta, 5.848 in judetul Tulcea, 410 in
judetul Braila si 209 in judetul Covurlui. Numarul
lor inainte era foarte mare, dar a tot scazut prin
dese ernigrari in urma rzboiului Romano-Ruso-
Turc, din 1877.
Administratia comunitatilor lor religioase din
Dobrogea este incredintata pe seama a doi muftii,
&Ate unul pentru judetele Tulcea si Constanfa

www.digibuc.ro
 376

cari sunt Intretinuti de Statul nostru. Diferhele

functiuni ierarhice ale cultului mint incredintate si
Indeplinite de: Hoge, Muezim, Imam 0 Hatip,
cdrora nu li se cere nici o consacrare deosebit, ci
un examen depus Inaintea muftiului si In azistenta
comunittei. Varsta de 15 ani este suficienta pentru
ea un Muhl- s6, poata Intr., in ierarhia cultului
musulman.
Tankrul care a absolvit seminarul musulman
are titlul de Hoge i ca atare poate Indeplinl si
atributiunile rituale ale muezimului, imamului si
hatipului, singurile la cari pot da drept cunostin-
tele de 8 clase ale seminarului bor.
Muezimul trebue sa stie toate formulele reli-
gioase pentru rugciuni, namazul" zilnic si cel de
Vinerea.
El ar corespunde oil daseMul nostru bisericesc.
Imamul 0 Hatipul trebue s stie a chi cora-
nul, apoi rugaciunile pentru bolnavi, pentru morti,
cum si dad, namazul" este sau nu bine fcut.
Pe MO, aceste punostinte, ca titlu, trebue sd
mai cunoasca Intelesul rugciunilor ce se eitese In
hmba arab spre Vinerea Pastilor lor.
Potrivit preseriptiunilor musufmane Imamul 0
Hatipul ar trebul s existe la fiecare giamie sau
moschee, de fapt Ins Hatipii sunt mai putini.
In general, numirile In aceste functiuni ale cul-
tului musulman se fac de cAtre m-uftiu, cu restric-
tiunea ea cele ce sunt platite de Statul nostru sa
fie mai Inti recunoscute si confirmate de admi-
nistratia Casei Bisericei.
Este de notat faptul, c cei numiti In aceste
demnitati nu sunt obligati a rmane toat viata, ci
liberi sunt sh" se retraga oricAnd.

www.digibuc.ro
 )111.7111!) !

Casa mortuari in care se aflii mormtuilui-Crazi-Ali-Paa, unul dintre comandantii

armatei turceti la impresurarea Vienei lftngi giamia din Babadag a aceluia pai i in
curtea carei giamii a fost i seminarul musulman, care acum se an in Medjidia.
www.digibuc.ro
Mormntul lui Gazi-Ali-Paa, 1uptiitorul de sub_zidurile orasului Viena
aflat in interiorul easel mortuare din Babadag.
www.digibuc.ro
 377

In ierarhia cultului musulman, mai sunt : a$ h

zisul Cazascher care ar fi un fel de episcop,
care existA numai in Turcia i in Rusia; apoi
Islam, care ar fi un fel de patriarh.
Cultul precum i giamiile sau moscheele lor
urbane si rurale se intretin parte de Statul nostril')
romnesc, parte de comunitstile lor in particular;
singursh moschea din Galati, se intretine de ctre sul-
tanul Gazi Abdul Hemit Han.
lath' situatiunea general a cultului i moscheelor
musulmaue din cuprinsul acestei eparhii:

GIAMII PERSONALUL CLERICAL Subven-

Judetele tionate
=17
=
co
.E
.E. 'G. :.-. .. de
= =
.-
o ... =
-
Covurlui . 1 - 1 1 - Sultan
stat
Tulcea . . I el 34 34
6 3 22 8 13 credincio0

Constanta.{ 5 5 4 5 4 1 stat
169 169 103 68 68 63 credinci0
Total. . 12 203 215 107 100 81 86 7

Intre institutiunile i aezmintele musulmane

putem insemnh:
Seminand musulman. Pe baza art. 21 din
legea organic'h a Dobrogei, i in scopul de a se
pregati personalul trebuitor cultului i invWman-
tului mahomedan, Inch din anul 1881 s'a infiintat
3n orasul Babadag un seminar ca institutie de Stat.
In aceast localitate seminarul a fiintat pan
in anul 1901, inteun local al su propriu construit
de Gali-Azi-pwt, unul dintre comandantii armatei

1) Prin budgetul anului acesta, Ministerul cultelor a mai prevfaut

inert 80 hogi pentru trebuintele cultului musulman.

www.digibuc.ro
 378

turcesti care a luat parte la impresurarea Vienei

in anul 1683, si al cdrui mormnt se afla inteo
mica clddire zidita din piatra, in aceeasi carte a
geamiei si a seminarului,
In timpul stdpnirei musulmane acest seminar
ca si giamia din aceeasi curte, erau intretinute din
veniturile mosiei Zebilul" din judetul Tulcea, li-
rzite de -Gazi Ali Pasa.
Populatiunea musulmand i astdzi pastreaza
are fatd de memoria acestui comandant o mare ve-
neratiune. Lngd mormntul lui se afla o cdramidd
pe care se citeste in limba turcd inscriptiunea: Gazi
Ali Pasa, decedat si repausat in anul 1069", an
socotit dupd era egirei, si care dupd. era noastrd
crestina coincide cu anul 1691.
Pe mormntul sau, de asemenea, se mai Ala o
pInza adusa dela Meca si pe care se afid scris :
Alah si Mahomed profetul sew".
De oarece etx timpul elemental mahomedan se
micsord in judetul Tulcea prin nutneroasele lui
emigrri pand inteatta, incht cu greu se puteh re-
cruth, tineretul necesar, care educat i instruit in
acest seminar sd devina folositor in serviciul mo-
scheelor si al scoalelor confesionale mahomedane,
Ministerul cultelor a hotrit in anul 1901 strmutarea
lui din Babadag in Medjidia, din judetul Constanta,
in mijlocul unei populatiuni musulmane mai nume-
roase si mai compacte.
Astdzi acest seminar este reorganizat i admi-
nistrat dupd un regulament special sanctionat ca
inaltul decret regal No. 2426 din 30 Iulie 1904.
Invdtmntul cuprinde un curs complect de 8
ani in care se predd stiintele lor religioase In limba

www.digibuc.ro
 379

turca i araba, istoria i geografia trii n oastre in

limba romn s. a.
Se admite in acest seminar numai fii de ma-
homedani ncet4eniti, cari au vrsta de 12-16 ani
numai pe temeiul unui examen din citirea Co-
ranului dndu-se preferin p. acelor ce cunosc si
limba romana.
Numrul elevilor ce urmeaz sa fie admisi se
hotreste in fiecare an de Care Ministerul cultelor
in raport cu vacantele ivite in personalul moschee-
lor si al invatamautului confesional turc.
Durata anului scolar este dela 1 Septembrie
pan la 15 Iunie, iar vacantele i srbtorile ce le
respect5, sunt : 40 zile postul Ramazanului% 10 zile
Curban Bairam2), apoi Duminicile de peste an, 5 zile
la Pasti, 5 zile la Crciun, sf. Gheorghe, sf. Treime,
sf. Dumitru, sf. Nicolae si apoi i srbatorile noastre
nationale din 24 Ianuarie, 7 si 24 Aprilie si 10 Mai.
Numirile absolventilor acestui seminar se fac
in ordinea clasificrii lor dupd un tablou ce se tine
la Ministere cultelor. Uniforma acestei scoale consta
din o giubea sau reverenta neagra, pantaloni negri,
scurteica neagr (pan deasupra genunchiului), saric
alb (cealma), mesti (ghete) i cenduri (galosi de piele),
Conclucerea seminarului este incredintat, unui
director ajutat de un spiritual ca subdirector.
Tribunalul musulinan, care ca institutie jude-
ctoreasc are atributiunea de a hotari asupra tuturor
inpricindrilor dintre mohamedani cum si asupra
chestinnilor de cstorie, divort, testamente, mos-
teniri s. a.

Postul dinaintea Pa.stilor

2) Pmtile br eta sine 4 zile.

www.digibuc.ro
 380

Diriguirea acestui tribunal este incredintat5, pe

seama unui Kadiu (presedinte).
In Dobrogea Turcii au doua tribunale, cte unul
pentrn fiecare judet (Tulcea si Constanta).
e.) Azilul Confesional" din comuna Sarina-Suf;
judetul Tulcea.
cl) Scoala Se Um-Safi" din urbea Constanta ;
si in fine
e) Societatea MahomedanA" cu sediul in urbea
Constanta, infiintat din anul 1901 In scopul de a
ajut Intretinerea geamiilor si scoalelor lor confe-
sionale, cum si personalul trebuitor cultului si In-
vg,t6mAntului lor

Ca s'a incheiem, vom mai ad5mga, CA In expo-

zitia generala rornecnei din anul 1906, s'a destinat
in pavilion ul Dobrogei si o sectiune pentru cultul
poporului musulman din Dobrogea, popor a cgrei
soart s'a alipit si s'a inlntuit de soarta poporului
romanese.
Cu prilejul deschiderii acestei sectiunii, din pa-
vilionul dobrogean, P. S. Pimen,invitat fiind de
comisariatul general al expozipei si de reprezen-
tantii cultului musulman , a rostit urmtoarea cu-
vntare :
Trecut-au multe veacuri, in cari cloud popoare au
venit foarte adesea in atingere, fie prin rdzboae, fie prin
legdturi si tractate de pace. Aceste popoare sunt: poporul
romeinesc si poporul turcesc.
Strdmosii, s'ai unui popor s'ai celuilalt popor, si-au
disputat cu armele vitejia lor ; asa cd, in peimeintul multor
vai i aimpii se gdsesc amestecate osemintele vitejilor
cdzuti in lupte, dela ambele popoare.
Se vede cd in tainica soartd a fiecdrui popor este
scris aceea ce mintea omeneascd nu poate prevedM. Ul-

www.digibuc.ro
 381

tirnul rdzboi cu Turcii, vechii nostri cunoscuti, av darul

de a stabili legdturi prietenesti.
Prin realipirea de veci a Dobrogei la snul Wei
mume, popoarele dobrogene furd puse sub ocrotirea
obleiduirea legilor Statului roman, asigurelnd tuturor pacea
si linistea i chemandu-le pe toate la o noud viatd de
desvoltare si de luininare.
Populatiunea turcd-dobrogeand, vesnic credincioasd
scumpului nostru Suveran, M. S. Carol I, si ascultdtoare
de legile Statului, de care s'a alipit cu trupul si cu su-
purcede necontenit pe calea culturald-economied i
sociald, dupd cum prea bine se dovedeste aceasta din
frumoasele obiecte cari impodobese acest pavilion.
Ca Episcop al Dundrei de jos, sub a cdrui jurisdic-
fiune bisericeased este si Dobrogea, exprim ale mele sincere
urdri populafiunei musulmane-dobrogene si U dorese ne_
oontenitd inaintare pe calea culturald, pdstreindu,-si nes-
tirbild religiunea si cultul mahomedan, pentru care am
tnaltd stimd, eu si toti
Multumesc d-lui dr. Istrati, comisarul general al ex-
pozitiunei, pentru binevoitoarea atenfiune de a md pof ti
sa firn impreund la inaugurarea acestui pavilion din
expozifia noastrd nafionald".

www.digibuc.ro
 CAP. XII.
POPULATIUNEA EPARHIALA
o
Statistica bisericilor, clerului si personalului admi-
nistrativ din eparhia Dundrei de jos,

44.
Statistica populatinnei eparhiale.
Tot cuprinsul jurisdictional al eparhiei Dungrei
de jos, intretiat si udat in dealungul sau de flu-
viul Dunrei, are o suprafata de 23.036 km. p.1),
din cari: 2.863 km. p. este suprafata judetului Covur-
lui, 4.550 km. p. a judetului Bri la, 8.713 km. p. a ju-
detului Tulcea si 6.910 km p a judetului Constanta,
Pe aceasta suprafat locueste astazi o populatie
de 597.448 suflete, ceea ce reprezint5, proportia de
2.51 suflete pe kilometru patrat.
Aceast populatiune imprtita dupa cele patru

1) Din aceasth suprafat& total, delta Dun Irei cu toate ostroavele si

stuffixiile ei ocupa o suprafatA de aproape 3.000 km. p.

www.digibuc.ro
 383

judete sau protopopiate cum si dupa religiune, se

gAseste astfel
,. ,-4

Judetele
.^.
X
43
.'-'
g ;ed
g .5),
4a'"
,Eg
g3
g
.;=',
(,',,
r
a ..-,

ba
'1.)
;5L.
c 2.
"a
cd F.1
1

E
....

.-_..2
Total
'8
o r4 4:, 6 '-1 ' .,':,' c)

Covurlui . . 122675 5421 318 80 15268 209 104 144075

Brila . , . . 138688 2500 1396 123 620 300 .10881 410 2764 157682
Tulcea . . . . 109170 2343 2880 944 11298 2668 289 2933 5848 412 138785
Constanta . , 112263 3497 1.890 1421 1611 1557 34082 585 156906
Total general . 482876 13761 6166 2806 13529 2968 289 30639 40549 3865 597448

ImpArtitd, pe nationalitAti, aceeasi populatiune se

ghseste astfel ;

0'2.
'.
CJ
e0
;-.
.- .....
r o T-5-
Judetele c,3 c. `a o ::-.., T-: o v a
,,,) ...o
t.,"
-.'
:-..
d
A
7,
-...
.9 ;., be = ,-' E-
o 'B a Z".
o ,ce ., .a ge
XI Z 0 0 '''' E. E. -4 P 0 .,... E.
E.-

Covurlui . 117189 900 280 4386 215 396 209 818 -15268 4914 144075
129132 3357 920 7526 134J 729 410 123 10881 2670 157682
54059 29101 29415 4278 4042 922 3510 2078 997 2932 4339 1759 358 995 38785

Constanta. 93806 12345 2103 5198 4100 480 7245 23208 1978 4557 4886 156906

Total . 394186 45703 12718 2138 10291 2527 11374 25286 41 30638 4339 1759 358 13465 597448

Din aceast5, statistica putem lesne' observh cum

In judete dobrogene populatiunea romn6, atinge
cifra de 147.865 suilete, In timp e elementele strAine,
cari InnumAr Bulgarii, 41.446 suflete ; Rusii, 31.518
suflete ; Grecii, 9.476 suflete ; Germanii, 8.142 suflete ;
ltalienii, 1.402 suflete ; Turcii, 10.755 suflete; ntarii,
25.286 suflete ; si celelalte, au ajuns inteo proportie
micsuratA de tot fatg, cu elementul romnesc,
Se constatg, deci, spre mandria noastrg national,

www.digibuc.ro
 384

cg, In Dobrogea populatiunea romneasc a tot spo-

rit nelncetat In rstimp.ul celor 28 ani dela reali-
pirea ei, si ca dovad despre aceast sporire vom
inregistr si urmgoarele date statistice despre nu-
mrul poporului romnesc din Dobrogea constatat
In perioade de cte 5 ani si In tot restimpul celor
28 ani de stpnire romneascV):
In anul 1880 erau 75.070
Dela 1880-1884 , 90.831
1885-1889 98.967
1890-1894
71
109.902
17

1805-1899
77
123.445
)7

1900-1904
17
136.213,
71

iar in srbtoritul an al jubileului glorioasei

domnii de 40 ani a M. S. Regelui si In al XXVIII-lea
dela vesnica realipire a Dobrogei la patria mum,
1906, poporul romnesc dobrogean atinge cifra de
147.865 suflete.
45.
Statistica biserieilor ti derulni din eparhia
Duniirel de Jos.
Intreagapopulatiune ortodox din aceast eparhie
se imbisericeste la (394) trei sute nouazeci si patru
de locasuri dumnezeesti, din cari :
45 biserici parohiale urbane
14 77
filiale 77

244 parohiale rurale

74 )7
flliale 7,

17 case de rugAciui.
Total : 394 locasuri.
1) Luca lonescu, fost prefect al jUdertului Tulcea: .bar6 de second
prezenhatd consiliului judefean pe anul 1904, pag. 16.

www.digibuc.ro
 Economul ZAHARIARODOCALAT
Fos!' PROM OP AL JLDETLLUI (ON URLUI
1844 1660.

www.digibuc.ro
 -

Economul dit-TEODORESCU
FOST PROIOPOP AL JUD. CO\ URLLI
1849-18(4

www.digibuc.ro
 Economul IOAN SEVERIN
FOST PRO IWO"' AL JUD. CO URLUI
1863 1886.

www.digibuc.ro
 Economul CONSTANTIN CACIUC
FOST PROTOPOP AL JUDETULUI COVURLUI
1386 1888.

www.digibuc.ro
 Economul STEFAN VARGOLICI
1. 03"F PRO1OPOP AL JL DETL LL I ( 01 L RLL I
1889-1905.

www.digibuc.ro
Biserica Sill Arhangeli", catedrala orasuhii Braila (foasta geamie).

www.digibuc.ro
Economul MIMAIL MACEDONESCU
FOST PROTOPOP AL JUD. BRAILA
1857-1861.

www.digibuc.ro
Economul ALEXANDRI1 SUDETEANU
I OS1 PRO 1 OPOP AL JUD. BR AIL A
1868-1890.

www.digibuc.ro
 Economn-I MINA BUNGETIANU
FOS"' PROTOPOP AL JUDI-TUI Ul BRAILA
1890 1893.

www.digibuc.ro
 Economut WAN TITRINESCU
FOST PROTOPOP AL JUDL ITLI11 BRAILA
19(X)- 1902.

www.digibuc.ro
 41.i.levA i 4% 01-
%kg \ ... Fag. Ar,.. &M.7.116
ri 7f:41E00A

Catedrala ormului Tulcea.

www.digibuc.ro
 Economut 4HFIWG.HE 1:6kCANU
FOST PROTOPOP AL 41M'ETULUI TIILCEA
1879-1896.

www.digibuc.ro
 Economul,k,l, QHEORGHIU
FOST PROTOPOP dt-DWLUI TULCEA
1896 1902.

www.digibuc.ro
Biserica Sfintii ApostoV, catedrala orastdui Constanta.

www.digibuc.ro
 Economul NICOLAE RCANU
FOST PRO I Ol'OP L JL D. CONS1ATS.
1879 1682.

www.digibuc.ro
 Econorfukt ANASTAS tRIMU
FOST PROTOPOP AL suritTimm CONSTANTA
1882-1888.

www.digibuc.ro
 Economul RAD1.l D 1V11RCEA,
fost Protopop al ucL tonstanta (1888-1893).

www.digibuc.ro
 Economul G. RXDULESCU
FOS I' PROTOPOP AL JUDETULUI CONSFANTA
1893-1902.

www.digibuc.ro
 385

Ian, si situaga numerica a tuturor acestor bi-

serici din eparhia Dunarei de jos:
Biserici urb. Biserict rur. Case de *dun'

Protopopiatele
0,

0
4)
a)
re
40
a)
7a
=
. 0
oo
4cd
CD

73
o6
.,..,
z
082
;s-
0
w
w
a.
v,:-,,.

a.
:11 &-,
al 0 o
Covurlui . . . . 17 6 23 56 36 92 2
Braila . . . . 10 2 12 55 13 68 4
Tulcea 11 3 14 69 10 79 9 19
Constanta . . 7 3 1.0 64 15 79 8 11
Total . 45 14 59 244 74 318 17 36

Dupa starea de constructiune si soliditate, aceste

biserici se gasesc in urmtorul raport :
BISERIC 1 .....0.'
a) CD
C. CD
Protopopiatele 2 8 CD .F4 OBSERVATII
a) o F,32
PC1 0 PG
.a. 8

Covurlui . , . 52 29 34 115 3 In totalul celor

Braila 56 18 6 80 4 377 biserici, nu
Tulcea . . . 4 33 20 40 93 19 se cuprind Ti cele
Constanta , . . 51 29 9 89 11 17 case de rug-
ciune.
Total ,. . 192 96 89 377 36

Toate aceste biserici sunt deservite de (379) trei

sute seaptezeci si noul de preoti '), din cari :
43 preoti parohi urbani
39 ,) ajutatori urbani
226 parohi rurali77

67 ajutatori rurali si
77

4 diaconi ai celor 4 catedrale ale

capitalelor de judat.
Total 379.
1) In totalurile acestor biserici si al clezului, nu se cuprinde nici
catedrala episcopalh si nici personalul clerical.
5442 25

www.digibuc.ro
 386

Iat i situatia numeria, a tuturor acestor preoti

in eparhia Dun6.rei de jos :
CLERUL URBAN CLERUL RURAL "Z.
Preoti Preoti
Protopopiatele o
c.)
o
e.) -D o
ajut5.-
parohi ajuti-
. LO
ca ce3
parohi tort tori 474
CD

Covurlui . . 17 10 28 52 29 81
Braila . . 10 16 1 27 49 8 57 6 vacante
Tulcea . . . 10 11 1 22 67 13 80 3
Constanta . 6 2 9 58 47 75
Total . 43 39 4 86 226 67 293

Dupd gradul de studiu acesti preoti se gdsesc

astfel :
CLERUL URBAN CLERUL RURAL

Protopopiatele ..'.1 0 ed :72. ce .- -zs .: .F.5 o c) r::: cd '-' ',:a .,q

c :.. '5.0 -9.e: E
PC
w
`c13 2 E 61) E &I) L's
to
E-.
ca t 2 E t.
;z1 =
.,.,

cy,
pi:2D
co
.
'-'
E-.
E9.
Cr
cn
m

Covurlui . . . 2 5 19 2 28 1 4 74 2 81
Braila . . . . 6 4 16 1 27 1 9 42 5 57
Tulcea . . . i 1. 10 10 22 3 41 36 80
Constania . . 4 1. 3 1 9 2 2 67 4 75
Total . . 13 11 48 14 86 4 18 224 47 293

46.

Personalul administrativ bisericese din prtile

Duniirei de jos in preajma nflinrii duhovnicerttii
Conzistorii din Ismail.
Pn. la Infiintarea duhovnicestii Conzistorii din
Ismail, fn anul 1857, care alcAtui administratia bise-
riceasc rom'an', din sudul basarabean, singurile ti-
uuturi dela DunArea de Jos in care se afl o ad-
ministratiune romneasc a afacerilor biserieesti erau:

www.digibuc.ro
 387

judetul Covurluiului, ce am vzut, c a atarnat de

episcopia Romanului pAin la anul 1851, dup care
apoi s'a alipit la episcopia Husilor, sub a cdrei obl-
duke a stat pan I anul 1864, si judetul Bred la,
care in cele din urm s'a aflat sub oblduire epis-
copiei Buzului tot pn in anul 1864, 0-And prin in-
fiintarea nouei eparhii a Dunrei de Jos, amndou
aceste judete, Covurlui i Brila, au trecut in alcd-
tuirea acestei noui eparhii.
Pe aceste vremuri, singurele urme ce le gsim
despre un personal al administratiei bisericesti in
aceste judete, privesc numai pe protopopi, despre
care avem putine cunostinti i dintre cari putem
insemn :
a) In judetal Covarlui:
1. Protopoput C. Avram, pc la anul 1813, si
care ave resedinta sa la biserica Vovedenia" din
Galati;
2. Blagocimil Gavriil V1rgolici, pe la anul 1825;
3. Protopoput Petru Procopie, pe la anul 1840,
tql.re era originar din rargul Ocnei si-si aveb, rese-
dinta tot la biserica Vovedenia" din Galati, si
4. Protopoput Zaharia Rodocolat, care intre
anii 1844-1860 a functionat odat cu Protopopul
Gheorghe Rudu i mai apoi si cu Protopopul
Ioan Liga 1).
b) In judetul BABA:
1. Protopopul Vasile, fost slujitor al bisericii
Sfintii Voevozi Mihail foast catedral a
mitropoliei Proilaviei, si care ar fi condus afacerile
biserieesti pe la anul 1833;
1) Pe atunci, afacerile bisericesti ale Galatilor i judetului Covurluj
incepuse a se administr de cite doi protopopi, ceeace s'a coutinuat pn
la Infiintarea eparhiei Dunftrei de Jos (1864).

www.digibuc.ro
 388

2, Protopopul Neaga, fost slujitor la biserica

Sfintii Arhangheli" zisd A impdrAteasca" si care
ar fi condus protopopia Brdi lei pnd la anul 1843;
3. Protopopul Vasile Referendariu intre anii
1843-1844, cu resedinta la biserica Sfintii Apostoli",
zisd pe atunci a lui boiangiu Petre" 1).
4. Protopopul Teodor Sachelarie Budeanu,
fost slujitor al bisericii sf. Ierarh Nieolae, intre anii
1844--1852 ; si
5. Protopopul Vasilie Referendariu, pentru a
doua oard, intre anii 1852-1857 ;
In Dobrogea ca i In pdrtile Basarabiei sudice,
Rind o administratie bisericeascd sub stdpaniri strdine
nu putem cunoaste un alt personal administrativ bi-
sericesc In afard de cele ardtate cand s'a deseris
trecutul religios al acestor tinuturi.

47.
Personalal administrativ bisericesc din pirtile
Duntirei de Jos in timpnl duhovnicefttei Conzistorii
din Ismail (1857-1864).
In timpul acestei conzistorii, care sub oblduirea
mitropoliei Moldovei i Sucevei conducea afacerile
bisericesti numai din tinuturile sudice ale Basara-
biei (Ismailul, Bolgradul si Kahulul), ce au fost rea-
lipite la tara Moldovei In urma tractatului dela Pa-
ris incheiat lu. ziva de 18/30 Martie 1856, perso-
nalul administrativ bisericese, ce cunoastem, se corn-
punea din cei cinci membrii ai conzistoriei :
1. Arhimandritul Teoctist Scriban, ca pre-
Dosarul duhovnicetei Conzistorii No. 14 din 1867.

www.digibuc.ro
 389

sedinte al conzistoriului si inspector scolar dela 1

Mai 1857 pnd la 23 Noemvrie 1863 ;
2. Protopopul Ismailului, Iacob Ceacovschy ;
3. Protopopul Bolgradului, Nichifor Petrov ;
4. Fostul protop op al Ismailului, Iosif Glisian ; i
5. Preotul Simeon Topalov. Apoi:
6. Protopopul Cahulului, Ioan Fetrlat
7. Blagocinul Kiliei, Athanasie Agura,
8. Blagocinii Coloniilor, Gavriil Teodoru .i
Simeon Malcenco, i
9) Blagocinul Kahulului, Dimitrie Bocunovschy.
ln acest timp, judetele Covurlui si BrAila se
aflau tot sub eparhiile Husilor si a Buz'Aului, ca si
mai inainte, avnd ca personal administrativ bise-
rices c :
a) in judeta1 Covurlui:
1. Protopopul Zaharia Rodocolat, care Intre
anii 1844-1860, a functionat odat5. cu protopopul
G. Robu i mai apoi si cu protopopul I. Liga ;
2. Protopopul G. Budescu, intre anii1860-1862;
3. Protopoput G. Teodorescu, care intre anii
1863-1864, a functionat si cu P. C. Econom Ioan
Severin,1).
b) In judetu1 Braila:
1. Protopopul Mihail Macedonescu Dicheo-
flax" intre anii 1857-1861 si care a fost slujitor la
biserica Adormirea Maicei Domnului" din BrEla; si
Protopopul Simeon Budeanu, intre anii
2.
1861-1868, care a fost slujitor la aceeas bisericA.

1) Astitzi pensionar si fost presedinte al spiritualului Conzistoriu

eparhial 1ntre anii 1903-1906.

www.digibuc.ro
 390

48.
Personate administrativ bisericese al eparhiei
Duniirei de jos intre anti. 1864-1878.
Din cele artate asupra episcopatului Dunrei
de Jos ( 13) intre an_ii 1864-1878, am vzut
arhipstoria acestei eparhii a fost incredintat In
acest rstimp repausatului episcop Melhisedec, care
con duse administratia eparhial din ziva de 17 No-
emvrie 1864 si p,n la 27 Fevruarie 1f;79, deci si
dupa evenimentul pierderii tinuturilor basarabene
In schimbul realipirei celor dobrogene din toamn a
anului 18; 8.
Ca personal in conducerea si administratia epar-
acest intdi episcop al Dunrei de Jos a avut:
a) ea arhieren locotenent al eparhiel :
1. Repausatul arhiereu kimia Deirtzu Geilet-
tianu" intre anii 1873-1895, care locuia mai mult
In Iasi la biserica Goliei", si care a fost ales con-
form regulamentului pentru statornicirea arhie-
reilor locotenenti pe eparhii, sanctionat prin inaltul
decret domnesc No. 1189 din 7 Iunie 1873 ;
2. P. S. Meletie Galeifeana, fost director al in-
ternatului teologic din capitald, iar acum director al
tipografiei Ortilor bisericesti, ales In ant]. 1895 si
in care calitate de arhiereu locotenent se gseste i azi.
b) ca arhimandrit de scann:
1. Repausatul Ieronint ,5'tefa'neseu intre anii
1864-1879.
c) ca revizor ecleziastic2):
1. Ieromonahul Agatanghel Gutti intre anii
1867-1869; si
Monitorul oficial No. 230 din 29 Iunie 2873,
2) Acest post, infiintat ls 1 Aprilie 1867, se desflinp. la 1 Aprilie 1870.

www.digibuc.ro
 391

2. Economul Athanasie Bour intre anii 1869'

s] 1870.
d) ca membri In spirituaul conzistoriu:
1. Arhimandritul. Veniamin Arhipescu, prese-
dinte intre anii 1864-1867 ;
2. Economul Simeon Topalov, presedinte intre
anii 1867-1869 si intre 1877 t879 ;
3. Arhimandritul Ieronim *fetnescu, presedinte
intre anii 1869-1877 ;
4. Economul Iosif Glisian, membru intre anii
1864-1867;
5. Economul Simeon Topalov, membru intre
ahi 18R4 1.867 ;
6. Economul Nichifor Pdrov, membru intre
anii 1867-1677 ;
7. Economul Costache Rozei, 'inembru intre anii
1867-1869 ;
8. Econon-lul Ivan Petrvu, membru Intro anii
1875-1876 ;
9. Preotii Gheorghe Retvanu i M. Muranevici,
membri intre 1877-1879').
e) ca director al cancelariei episcopale:
1. Vasile Mandinescu, director, intre anii 1864
si 18Th;
2. Ioan Vultureanu, subdirector intro anii
1864-1867 ;
3. Gh, Vintilet, sub dire.ctor, Intre anii 1867-1875 ;
4. Athanasie Bour i Petre Romnescu, copisti,
intre anIt 1864-1867 ; apoi, N. Caracicovschy, Isac
Caradimov si I. Caracicovschy, copisti antre anii

1) In spiritualul conzistoriu a mai existat, prin budgetele anilor

1864-1866, un grefter in persoana lui Gr. Popescu i un copist, Gh.

www.digibuc.ro
 392

1867-1879, si Gavria Muzieescu, copi&t intre anii

1871-1872.
f) ea protopopi:
1. Vconornii D. Garofeanu i apoi Athanasie
Bour in judetul Ismailului ;
2. Economii Antonie Gheorghiu i apoi Iosif
Glisian in judetul Bolgradului;
3. P. C. Econom Ioan Severin In judetul Co-
vurlui ;
4. Ecou omii Simeon Budeanu i apoi Alexandru
Sudefeanu in judetul Brgila.
49.
Personale administrativ bisericese al eparhiei Duntirei
de jos Intre anii 1878-1906.
Din cele arnate asupra episcopatului Dunrei de
jos intre anii 1878-1906, am vzut c aceastg.
administratie eparhialg, dup' strgmutarca scaunului
episcopal din Ismail in Galati, nca fost con-
tinuatg de repausatul episcop Melhisedec panA in
ziva de 27 Februarie 1879, cand marele colegiu
electoral Il alese ca episcop al Romanului; cg, in
locu-i, acelas colegiu, a ales pe P. S. Iosif, care
conduse administratia acestei eparhii pang In ziva
de 20 Noembrie 1886, cand P. S. Sa fu ales si riclicat
la demnitatea de MitroPo lit Primat al regatutui
roman ; e apoi, In locul I. P. S. Iosif, a urmat
P. S. Parthenin dela 10 Decembrie 1886 pang In ziva
de 9 Febnuarie 1902, cand a fost ales si ridicat la
demnitatea de mitropolit al Moldovei; i dupg care,
arhipAstoria Dundrei de jos a fost incredintat, prin
votul marelui colegiu electoral din ziva de 10 Fe-
bruarie acelas an., P. S. Pimen, care pstoreste i astzi.

www.digibuc.ro
 393
.-
In personalul administrativ-bisericesc al eparhiei
DunArei de- Jos In acest timp si sub acesti chiriarhi
au fost si sunt :

a) ca arhieren locotenent:
1. P. S. Meletie Gleifeanu.

b) ca arhimandrit de scam:
1. Ieronim Stefetnescu panA la 1879 ;
2. Petru Gheorghiu, Intro anii 1879-1881 ;
3. Chiriac Nicolau, intro anii 1881-1888 ;
4. Nectarie Ciucei, .1888-1899 ;
6. P. C. Melhisedec $tefeinescu, dela 1 Ianuarie
1900 panA, In primAvara anului 1902, cand a fost
ales arhiereu ;
6. P. C. Teofil Mihdilescu, In anul 1902, si
7. P. C. Nicodem Munteanu, dela 1 Octomvrie
1902 pan5, astAzi.

e) ca revizor ecleziastic :
1. Econom itefan Ionescu, dela 1 Aprilie 1894
Ong, la 1 Septembrie 1899 ;
2. Econom loan $tefeinescu, dela 1 Septembrie
1899 pAnA, la 1 Ianuarie 1900;
3. Econom Gh. Andreescu, dela anul 1900
pnrt la 1 Aprilie 1901 ') ;
4. Econom Iiie Didicescu, dela 1 Aprilie 1902
panA la 1 Iunie acelas an ;

1) La 1901 Aprilie postul de revizor fu desilintat si reinflintat apoi

la 1 Aprilie 1902.

www.digibuc.ro
 394

5. Diaconul Gh. Popescu, dela 1 Iunie 1902 pn`a

la 1 Aprilie 1903; si
6. Diaeonul Anghel Constantinescu, dela 1
Aprilie 1903 p5,n4 astdzi.

cl) In spiritualul conzistorta, ca preedinti:

1. Econ. Dimitrie Garofeanu, in anul 1879;
2. Constantin Caciuc, in 1880-1886;
3. Gh. Teodorescu, in 1886-1888;
17

4. N. Gheorghiu, in 1888-1894;
77

5. Nicolae Teireibut, In 1894-1903;

6. 77
Severin, In 1903-1906;

iar ca membri:
7. Econ. N. Teireibutet, in 1879-1894;
8. Gheorghiu, in 1879-1888;
9. Stefan Ionescu, In 1888-1891,
10. Stefan Stefeinescu, in 1894-1903;
)7

11. loan Nicolau, in 1894-1897,

12. 77
Alexandru Tihan, In 1897-1903;
13. 77
Theodor Popescu, in 1903-1905;
14. Gheorghe Popescu, in 1903-1905;
77

15, Gheorghe Costin, In 1905-1906;

16. Sachelar Nicolae Geldei, dela 15 Februarie
1906 panA, In prezent.
AstAzi1) spiritualul conzistoria eparhial se coin.
pune din:
P. C. Econom $t. Vrgolici, presedinte,
Prin nouile dispozitiuni prevAzute la Cap. III din legea asupra
clerului i seminariilor, sanctionata cu Inaltul deeret regal No. 869 din 26
Februarie 1906 si la Cap. IV din regulamentul aceleasi legi sanctionat cu
1naltul deeret regal No. 1860 din 15 Mai acelas an. (Monitorul Oficial
No. 262 si 32 din 1906).

www.digibuc.ro
 b95

P. C. Econorn Constantin, Caciuc

C. Sachelar N. Gddei membrii

iar conzistoriul apelativ din :

P. C. Econom N. Teireibufei, presedinte
P. C. Econom Gh. Reidulescu
P. C. Econom Ilie Merwnu membrii
avail d ca supleanti :
P. C. Econom Ioan P. Tincoca,
Sachelarul Emanoil Bogatu
57
Stefan ArOc.

e) ca Protopopi, in Judetul Covurlui:

1. Econ. Ioan Severin intro anii 1864 1886 ;
2. Econ. Constantin Caciuc, in 1886-1889 ;
3. Econ. Stefan Vrgolici dela 1 August 1889
png, la 15 Februarie 1895, si
4. Econ. Gh. Popescu dela 15 Fevruarie 1905
pan 'a. as tgzi.
In judetul Braila:
1. Econ. Alexanclru Sudefeanu, in 1868-1890 ;
2. Econ. Mina Bungetianu, 1890-1893;
3. Econ. Grigorie Balaban, intro anii 1893-1900;
4. Econ. Ioan Stefeinescu, in 1900-1902, si
4. Econ. Rie Didicescu, dela 1 Iunie 1902
pn astgzi.
In judetul Tulcea :
1. Protopopul Gheorghe Rei?canu,fost slujitor
al catedralei episcopale din Ismail, si membru
spiritualului Conzistoriu eparhial din acelas oras,
intro anii 1879-1896 ;
2. Econ. Nicolae Gheorghiu, in 1896-1902 ;

www.digibuc.ro
 396

3. Econ. _roan Grigorescu, intre anii1902 1904,

dup" care a fost mutat in aceeasi calitate in judetul
Constanta ; si
4. Econ. Gheorghe V. Niculescu, dela 1904 si
pnA, astgzi.
In judetal Constanta :
1. Econ. Nicolae R4canu, 1879-1882 ;
2. Econ. Anastase Frimu, 1882-1888 ;
3. Econ. Radu Mircea, 1888-1893;
4. Econom Gheorghe Reidulescu, intre anii
1893-1902;
5. Econ. Gheorghe V. Niculescu, intro anii
1902-1904, dupa care a lost mutat in aceeasi cali-
tate in judetul Tulcea ; si
6. Econom Ioan Grigorescu, dela 1904 si pan
astAzi.

f) cancelaria episcopalii, ca directori:

1. Protosincelul Nectarie Ciucet, in 1879-1888 ;
2. Econ. Radu D. Mircea, intre 1888 ;
3. Diaconul M. Marinescu, intro 1888-1893;
4. Ilie Didicescu1). intro 1893-1899 ;
5. Econ. *fan Ionescu, intro 1899-1902; i
6. Gabriel Parvu, dela 1902 pn6 astdzi.

50.
Personalal catedralei episcopale din Ismail
intro anii 1861-1878.
1. Econ.. Dim,itrie Garofeanu, intre 1864-1879 ;
2. Nichifor Petrov, hare 1864-1877 ;

1) Hirotonit la anul 1895 Octombrie In preot.

www.digibuc.ro
 397

3. Econ. Gheorghe Bargeioanut, In 1864-1865;

4. Costache Rozei, intre 1865-1877 ;
5. Preotul Gheorghe Re4canu, intre 1877-1879 ;
6, M. Muranevici, intre 1877-1879;
apoi
7. Ierodiaconul Isidor BuOlei, 1867-1879;
8. Diaconul Gh. ReiFanu Intro anii 1867-1870;
9, Diaconul Benedict Chirii intre 1870 si 1871;
10. Diaconul Gh. Vintii tntre ank 1871-1877;
11. Diaconul Meletie Christescu, 1877-1879;
12. Athanasie Zimbriu i Sava Prosferim,,
V. lvancenco i Loghin Calinovschy, cantAreti
intro anii 1864-1878;
13. Teodor Gheorghiu, Gr. Popescu, Parthe-
nie Mantalup, canonarhi i paraclisieri;

iar ca predicatori
14. Diaconul Gh. Vintii, intre 1875--1876;
15. Gheorghe Agura, Intro anii 1876-1877 ;
16. Economul Costache Rozei, predicator intre
anii 1877-1881 si 1882;
17. Arhimandritul Chiriac Nicolau, predicator
dela 1 Ianuarie pang la 1 Decembrie 1881;
18. Econom Stefan Vrgolici, predicator Intro
anii 1881-1888; si
19. Econom Constantin Caciuc, predicator intre
anii 1888-1889.

Funotiunea de predicator, mnflintath la 15 Ianuarie 1875 si retri,

buitft on 125 lei lunar, a fost desflintatb. la 1 Iulie 1889.

www.digibuc.ro
 398

51.
Preotii rti diaconii catedralei episcopale din Galati
intre anii 1878-1906.
1. Econom Nicolae Teireibup dela anul 1879
pAna. azi ;
2. Econom Constantin Caciuc, intre 1879-1880;
3. Protosincelul Jacob Andrei, intre 1880 1898;
4. Preotul Iiie Babe intre anii 1R80 1898 ;
5. Preotul M. Marinescu intro anii 1889-1898;
6. Econ. Gh. Andreescu, in anul 1892;
7. Econ. Ai. Bdisan, 'in tre 1892-1902;
8. Econ. Constantin Perju (provizoriu), in 1898;
9. Preotul Teodor Popescu (provizoriu), in 1899;
10. Arhimandrit Meihisedec ,51tefetnescu, Intre
a nii 1900-1902; .

11. Arhimandrit Teofil Mihetilescu in 1902;

12. Arhimandrit Nicodem Munteanu, delal Oc-
tombrie 1902 0334 ast5zi ;
13. Econ. Gh. Popescu, dela 1 Septembrie 1902
pan6 astAzi;
apoi :
14. Arhidiaconul Al. Beiisan, intre 1879-189 1
15. Diaconul Ghirnnasie Mironescu intre anii
1879-1883 ;
16. Diaconul Ioan Liteanu intro anii 1883-1886;
17. Diaconul *fan *feinescu, 1886-1887;
18. Diaconul Calistrat Buruiand intre anii
1887-1888 si 1889-1890;
19. Diaconul Ioan Mihetilescu in anul 1888;
20. Diaconul Constantin Chihaia intre anii
1890-1892 ;

www.digibuc.ro
 399

21. DiaconuI David Popescu1) dela 1 Octom-

brie 1892 png ast5,zi ;
22. Arhidiaconul G. Illihlcescu, 1893-1896;
23. Diaconul Th. Alexandresou, 1896-1901:
24. Diaconul Gh. Popescu in tre an ii 1901-1902; si
25. Diaconul Anghel Constantinescu dela 1 Sep-
tembrie 1902 pAnd astazi.

52.
Personalul administrativ-bisericese al Eparhiei
Dunrei de jos in annl jubilar 1906.
Ca urmare la datele statistice si privitoare la
personalul administrativ si clerical, care s'a perindat
In conducerea vietii religioase si morale a poporului
din pArtile eparhiei Dunarei de jos, am socotit de
mare folos a intocml i urmtoarele cateva tablouri
in care s'a, se oglindeascA intregul personal adminis-
trativ-bisericesc, care se aft' astzi in servicial acestei
eparhii.
In acest scop, cl'am in cele ce urmeaz, tablou-
rile despre:
I. Personalul din adrninistrafia central-et si
cancelaria episcopal ;
11. Protopopii eparhiali ;
111. Proistosii onorifici ai circumscripfiunilor
protopopesti.

Iar dela 1896 arehidiacor.

www.digibuc.ro
 I. PERSONALUL DIN ADMINISRATIA CENTRALA SI CANCELARIA EPISCOPALA

..
Data nasterei Data numirei
,..
Numele si pronumele Functiunea Gradu l de Observatiuni
o studii cd
o Luna +4 Luna

1 P. S. Dr. Pimen George- Episcop 1853 Octombrie 24 Doctor in teo- 1902 Februarie 11 Ales de Mare le Co-
gescu logie dela fa- legiu electoral.
cultatea din
Cerntiuti
2 P. S. arhireu Meletie G- Locotenen t. 1863 August 26 Licentiat in teo- 1895 Ales de sf. Sinod.
atianu , logie si absol-
vent al scoalei
- Hautes Etu-
des din Paris
3 Arhimandritul Nicodem Arhimkndritde 1865 Decembrie 6 Licentiat in teo- 1902 Octombrie 1
Munteanu scaun logie dela a-
cademia din
Kiev
4 Diaconul Angel Constan- Revizor eparh. 1875 Noembrie 8 Licentiat in teo- 1903 Aprilie 1
tinescu logie
5 Gabriel Parvu eful cancela- 1867 Martie 25 Absolvent al fa- 1902 Aprilie 1
riei culttitei de teo -
logie si licen- .
tiat in drept
6 Arhid. D. Popescu Reuistrator ar- 1869 Septem. 6 Seminarul gra- 1904 Noembrie 1
Illy ar dul I
7 Econom Gh. Costin Copist 1862 Septem. 7 Seminarul gra- 1901 Septem. 1 A functionat cu mid
dul II Intreruperi
8 Petre Miculescu Copist 1881 Octombrie 2 5 clase liceale 1903 Octombrie 1

www.digibuc.ro
Arhimandri-ful- N. MUNTEA NU
VICARUL SFINTEI EPISCOPII

www.digibuc.ro
Diaconul ANGEL CONSTANTINESCU
RLVIZOR ECLEZIAS I IC

www.digibuc.ro
Economul OHEORGHE pOPESCU
PROTOPOPUL ND. CON URLUI

www.digibuc.ro
 Econemul ILIE DIDICESCU
PROIOPOPUL JUDI TUI Ul BRAILA

www.digibuc.ro
 Economul I. GRIGORESCU
FOST PROTOPOP AL JUDETULUI TULCEA (1902 1901,
IAR ACUM PROTOPOP AL JUDETULUI CONSTANTA.

www.digibuc.ro
 --
75- kV,

Economul G. V. NICULESCU
rOST PROTOPOP AL JUDE FULUI CONST 1\ FA 190,-1111 ,
IAR ACUM PRO FOPOP AL JUDE1ULUI TULCrA.

www.digibuc.ro
F.

II. PROTOPOPII EPARHIALI

+I:1
o NUMELE DATA N.WTERII GRADUL DATA NUMIRI1
to *I JUDETUL DE OBSERVATII
ce
6 PRONUMELE Anul Luna Zua STUDII Anul Luna
Z 'NI

1 Econom Gh. Popescu . Covurlui . . 1873 lulie 10 licentiat In 1905 Februar. 15

teologie
2 Econom Ilia Didicescu . Briiila , . . 1865 August 15 1902 lunie 1

3 Econom G. V. Niculescu Tulcea . . . 1874 N-brie 29 1904 Septem. 1 fost Protopop la

jud. Constanta
4 Econom I. Grigorescu . Constanta . 1871 Martie 23 1904 Septem. 1 fost Protopop la
jud. Tulcea

www.digibuc.ro
 402
403
PROISTO5Il
ai pircumscriptiuni ONORIFICI
for protop opetei.
Data nasterei
7r] Data numirei
"a Gradul

o'
cireNuurnmsiertelapo
a NUMEIA St PRONUMELE de studll Cuprinsul ,circumscriptiunei protopopesti Observatii
20
, 1 =
c Luna
c Luna ca
i
.. ..

Econ. Al, trtosu Sub-protolereu 1867 D-brie 10 Semin. gr. Il

1903 Octorn. 9 I
3, 1

-1

Circ. I (Parohlile: Pechea, Smrdan, Filesti, Sardar,

Econ. V itSile Lupescu 1852 6 Branistea, Independent% Pisc, Costa-
Pechea ]
1903 D-brie 20 ' che-Negni, Slobozia-Conachi, Metn-
i
jina, Cuca si Oasele cu filialele
t tor.
Parohitle : Varlezi I si II, Cudalbi I si II, Bleni,
Sach. itaSile G. Vrgotici VIrofey, { 1857 Sept. 1 Mciseni, Uriesti, Stnulti I si II,
,
1905 0 20 Tetrru-Drguseni,
1., Bursucani, Jorgy,
Moscu, Trgu-Thijor,Bneasa si Cr-
t esti cu filialele bor.
(Parohille: Mttstcani, Odaba Manolache, Tu-
Sach, t]h7Podascit Circ. III i.e
mstdcani 1865 August 17 lucesti, Sivita, Frumusita, Scetnteesti,
1905 20 i '
1
Stoicani, Fiirtnesti, Foltesti, Puti-
chioaia, Vldesti si Oancea cu filia-
l. lele bor.
(Parohille: Mlusteni, Lupesti, Tutcani, Sipeni,
Ecoti, I. Filiut Circ',IV Prodnesti,) Ganesti 1 si II, Cavadi-
Mlusteni { 1853 Mai] 21
1905 20 {' hesti I si II, Rogojeni, hiritesti, Ba-
..,
iintesti, Satu Beresti, Trgu-Beresti
t si Slivna cu filialele bor.
Diaconul Ioan Perianu Sub-protoiereu 1875 Sept. 17 Licentiat it
teologie 190 Iunia 1
(Parohille: Rornanul, Tudor Vladirnirescu, Scor-
taru-Vechi, Scortaru-Nou, Latinul,
1
Gurgueti, Cotu Lung, Vdeni, Islaz,
Sach. A. Pun Circ, I . (1872 August 9 ] Nazaru si Cazasu ;
Romanul i Filialele: Comneasca, Sihleanul, Gemenele,
4 Pitulatji, Desiratii, Voinesti, Oancea,
Mihalea, Varney], Tetriele Soare,
Muchia, Maya, Mrtcesti, PA-
.
trana, Mucheni, Petroiu si Baldovi-
nesti.
a
rarohiile : Viziru de Sus, Viziru de Jos, Insu-
Ttitei, Lacu Rezi, Mihai Bravu, Ber-
testii de Sus, Bertestii de Jos, Stneu-
ta, Ciacetru, Cictara Doicesti si Cloara
Econ. Dime; Ionescu arc It r
k 1863 Iulie i
Radu-VocIA ; f
Fifialele: Giur(reni, Go1dsei, Museteanca Insu-
Viziru
4 rteir Noi), Padina, Victoria, ura-
., ,. Caladitui, Nedeiu, Strmba, Germ-
neasa, Polizesti, Gura Grlutei, Iapa,
Stanca, Bndoru, Zatna, Stoenesti,
Salcia, PArlita, Agaua, Cioretsca sr
i Bucsa.

www.digibuc.ro
 405
404
IM1.
Data numirei
Data na0erei
Cuprinsul circumscriptiunei protopope0i Observatii
ao Numirea Gradu
o. NUMELE 1 PRONUMELE cireumseriptiei de studii Luna cs
..oo Luna c6
s-, 0
d N
rarohille: Ianca, Filipe0i, Dedule0,i, Sute0i,
Surdila Galseanca, Surdila Greci,
Bordei Verde, Filiu, Perioru 0 Slu-
jitorii A1bo1e0i.
Filialele: Bagdat, Constantine0i, Gtigiule0i,
Sasu, Oancea, Grigore0i, Friguroa-
Econ. T. Mih lcescu Circ. III 186, N-brie 7 Semin. gr. I sa, Brate, Mare*, Mortu, Stravolca,
Ianca Vizireni, Furei, Scheaua, Liwotean-
ca, Batogu, Plopu Nou, Plopu Vechi,
. Opriene0i, Ione0i 0 Berle0i.
Parohlile: Ulmu, Jugureanu, Ruetu, RNiori,
Ciocile, Coltea, Chichmetu, Tataru,
Strmbu, Fleaca, Dude0i 0 Slobo-
, zia-Cire*.
Econ. Joan Vasilescu arc. IV 1862 1 iFilialele: Mohreanu, Pribeagu, Florica, Chisi-
Ulmu l bde0i, Schr1te0i 0 George0i.
(Parohille: Osmanu, Urleasca, Traianu, Silis-
traru, Movila Miresei, Gropeni, Valea
Canepii, Tichi1e0ii i Chiscani.
Circ. V Filialele : Morote ti, Bord Nani, Es na,Caldrua,
Econ. Neagu Balaban Osmanu 1868 Apriie 12 t. Burta-Encei, Ciucea 0 Lacul Sdrat.
PI
1879 Sept. Proisto0 o-
Econ. Zaharia Popescu D-brie
norifici nu
Tultea Sub-protoiereu 1854 14 1903 stmt.
Econ. Nicolae Paveliu Sub-protoiereu 1874 Martie 25 (Parohlile: Tortoman, Ala cap, Tapunar, Biul-
biul, Mamut Cuius, Cobadin, Cocar-
<4 gea, Enigea, CarabacA, Cheoseler,
Rasova, Cochirleni, Seimeni mari,
Cerna-Vod.
Filialele : A.gigia, Ceabacu, Fada, Deremchioi,
1895
Satu Nou, Celibichioi, Cheostel, Do-
Circ. I cuzol, Caratai, Endecarachioi, Cheoce0nea, r-
Econ. Chr. Georgescu Medgida
i
186 N-brie Saragea, BAlttigeti, Biul-
biulul mare, Turcmufat, Caceamac,
Peitera, Idris, Susus alibei, Alibei-
ceair, Iusfanar, Adamclisi, Mulceova,
Arabagi, Caugagi, Be*auli, Terziveli.
Borungea, Bechter, Keticpunar, Vla-
chioi, Ivrinez, Seimeni mici
CID
Parohille: HArpva, Sarain, Ciobanu,
Ostrov, GrArliciu, Urumbey, Topolog,
Calfa, Siriu, Ghizdttre0i, Topalu.
Fillalele: Dulgheru, Balgiuc, Carapeht, Cadi-
1903 C41a, Aigramet, Fagrap, Dueran,
Econ. C. Cern escu Circ. II { 1871 Aprilie 2 Rachmanu, Coruja, Ramazanchioi,
o Saraiu Haidar, Mahomedcea, Satichioi, Er-
chesec, Cartalu, Capugiu, Panteli-
mon, Terzichioi, Tichi1eLi, Muslu-
bei, Boascic.

www.digibuc.ro
 406 407

Data nasterei
1
"a". I
Data numirei
Numirea Gradul
ao
o
NUMELE ST -PRONUMELE eireumseriptiei .o Luna
d de studii Cuprinsut cirCtunscriptiupei protopopesti Observatii
L 4 Luna

Parohiile: Pazarlia, Caramurat, Caraharman,

Gargalcu mic, Palazu, Murfatlar,
-4 Omurcea, Hasancea, Techirghiol,
Cicrci.
E, Econ. T. qeorgescu Circ. III
Pazarlia tl 1875 Oct. 11 Semin. gr. f 1903
Filialele: Ghelengic, .$eremet, Gavargic, Pa-
lazu mic, Pelitlia, Traian, Tasaul, Gar-
galcu mare, Caracoium, Cok,realia,
Z Mamaia, Ca nara, Anadalchioi, Pa-
lazu mare, Horoslar, Nazarcea, Ma-
homencea, Lasmahale, Azizia, Asi-
( durluc.
Parohille: Cuzgun, Caranlc, Ostrov, Almanlu,
Esechioi, Bugeac, Canlia, Satu Nou,
E-4 Lipnita, Gar vanu mare, Grlita, Ghiu-
vegea, Parachioi, Dobromiru din
Vale, Reppcuius, Asarletc, Hairan-
ci)
Circ. IV chioi, Bairam Ded.
Econ. C. Vasilescu Cuzgun it 1875 Feb r. 19 I 1905
lele Caraamat, Demircea, Urluia, Cherem-
cuius, Bazarghian, Nastradin, Cu-
Z rorman, Ciucurchioi, Cuiugiuc, PAN
joaia, Coslugea, Garvnu mic,
0 chioi, Galita, Dobromiru din Deal,
Techederesi, Ghiolpunar, Techechioi,
( Caraaci, Demircea, Cealmagea, Mal-
(..) coci, Baspunar.

53. In acest scop, dm In cele ce urmeaz:

Situatia nominSig, de astlizi a bisericilor i clerulni
din enprinsul eparhiei Duntirei de Jos.
Ca Inc1i4er'e a datelor statistice privitoare la
starea numeried a bisericilor i clerului din cuprin-
sul acestei Eparhii, am crezut de bine s. Inregistrm
situatia lor nominal, repartizat pe protopopii.
1. Situatia nominal a bisericilor i clerului ur-
ban; si
II. Situatia nominal a bisericilor I lerului ru-
ral, din protopopiatele judetelor: Govudui, Beg la,
Tulcea si Constanta.

www.digibuc.ro
 409
408

SITUATIA NOMINALA
a clerului urban din Eparhia Dunrei de Jos,

LOCALITATEA HRAMUL BISERICILOR PER SON ALUL C,LERICAL

DATA NASTERII DATA SI ACTELE NUMIRII
'5
... NUMIREA COMU- TREAPTA SI Gradul Adresele
w
PAROHIALE FILIALE NUMELE SI PRONUMELE GRADUL CLERICAL Luna de studli Luna chiriarhlei
z NELOR URBANE si minis-
" 3.11 terului

1. Galati I. Sf. Ierarh Nice lac Nicodem Munteanu Arhim. de scaun 1866 Ianuarie 9 Licentiat 1902 Oct. 1888/,5527

(catedrala episcopal Nicolae Trtibut Preot econom 1848 Iulie 8 Semin. gr. I 187 Aprilie "1/4880

provizorie) Gheorghe Popescu 1873 Julie Lieentiat 1902 Sept. 2603/11616

David Popescu Arhidiacon 1870 Sept. 8 Semin. gr. I 1892 Oct. 642/10021

Anghel Constantinescu Diacon 1875 Noemb. 8 Licentiat 1909 Sept. "93/11816

_
Ierod. Filotei Morosanu Protopsalt
Protosinc. Visarion Ni- Psalt
colau
lerod. Gherasim Ni- Canonarh
colau
.
Theodor Barabulea
Intr. in Bis. Gheorghe Costin Preot econom 1862 Sept. Semin. gr. II 1902 Decemb. 2182/552

Vovecienia I
,--- Vasile Rozei sachelar 1852 Iulie 17 1896 Mai 558/2128

Alexandru Tohan econom 1858 August 8 189 Aprilie 400/2675

Sf. Ioan Bot. sachelar 1840 Iulie 20 I 1902
Joan Grigoriu
Alexandru VArtosu 1867 Decemb. 10 190 Aprilie 1 800/1,01
Trei Ter. 1904 Oct.
Sf. Sofia Mihail Tigau econom 1850 Sept. 15 1
189 Oct.
-, Izv. M. D-lui Constantin Perju 1864
1853
Iulie
Sept.
15
8
. 0
1879 Oct.
1
29
1187/58,2

587
-.- P. C. Paras- Dimitrie Popescu
cheva 1844 Ianuarie 5 I 1879 Decemb. 670/1,542
Ad. M. D-lui Anton Veliche
Pr ecista Martie
St Gheorghe St. Vrgolici 1851 Decemb. 12 1005
Sf. Voevozi
Mantun 1856 Sept. 10 Semin. gr. I 1892 lanuarie 5
Sr. Ihe AL $tefitnescu Oct.
Buna Vest, Nicolae G. Gadei sachelar 1871 Martie 18 Licent.iat 19
Sf. Spiridon Th. Alexandrescu 1861 Mai 5 Semin. gr. I 1901 Oct. 1:98/0::
28

Constantin Sfat econom 1851 Decemb. 20 1900 Febr. 2

1855 Martie 18 1901 Oct. 1 1160 /8058
Ad. M. D-lui loan $teranescu
Mavromol Iunie Licentiat 1905 Decemb.
Sf. Voevozi $t. Arsic sachelar 1877 29
Metoch $c. catihetia, 1893 Ianuarie 1 859
Calistrat Buruianii. Diacon 1837 Martie 4
o Sf. Haral. Gavril Sttincescu Preot econom 1858 Sept. 28 Semin. gr. I 1803 Aprilie 26 256
Ioan B. Mihitilescu sachelar 1.858 Mai 8 I 18A Mai 555/2oss

Sf. Gheorghe Ilie Gherghisan econom 1857 Febr. 28 I 1896 Iulie 801/8008

..._ si Modest 1828 Mai 25 Sc. catiheticit 188 Ianuanie 12 34

-- Milan Crihanil
. Sr. Impr.

N. M. D-lui
loan Corciovei
Al. I. Florea
Grigorie Dobroveanu
Constantin Caciuc
Preot
sachelar
econom
1840 Julie
1855 Decemb.
1853 Decemb.
1819 Febr.
20
20
2
11
emin. gr. I

n
n

II
I
I
1873 Aprilie
1876 Sept.
190 August
1896 Febr.
25
14
205/4898
493
1080/2254
206/571
S-tii Apost.

www.digibuc.ro
 410
411

-1 titra.-Jki.
LOCALITATEA HRAMUL INSERICILOR PER SONALUL CLERI'CIL
.E. NUMIREA COMI:7- DATA NASTEREI DATA SI ACTELE NUMIREI
a)
.g NELOE URBANE PAROHIALE FILIALE NUMELE SI PRONUMELE TREAPTA SI Gradul
73
Adresele
'a chiriarhiei
,- GRADUL CLERICAL ,una 0 de studii 0 Luna si minis-
,... 4 N 4
I terului
Galati Sfintii Apostoli N. Ursache Preot 1855 Fehr- 12 Semin. gr. I 18.9 Oct. 19 711
1-4
_,__ Sf. Dimitrie Ioan Caraman 1855 Mai 1 I i814 Oct. 1 1888/2022
-- Schimb. Ia f, Hrisantie Pylarinos D
Arhirnandrit 1843 Oct.
3) 3)

1888 Mai 769

1 -- Starnati Albanoolu
p Preot 1850 Martie 23
1
1886 Martie
31
31 231
0 1
Panteleim. Gormany Diacon 1862 Ianuarie 17 ..c.Rizariu din 1'..100 Iu lie 28 221/8,08
c.: Sf. Tantel. Ioakim Voluntas Arhimandrit Atena -7
Braila Sf. Nicolae Marin Corbu Preot 1864. Sept. 12 Semin. gr. II 1900 Oct. 1 1261/0230
C. Avramescu 1854 Oct. 14. II 1894 Pct. 29 1842/6089
Buna-Vestire Gherasim Haracopos Preot 1858 Noemb. 11 1001 Decemb. 4 1685/6412
Gh. Vrettos 1848 Fevr. 3 1001 Sept. 15 1155
Joan Kiriac ))

Diacon 1869 Decernb. 8 1902 Mantle 29 /

801,1421r
halt. D-lui Fi lip Taneff Preot 1850 Nemb. 1, ' 1892 Noemb. 6 689/81
Sf. Arhang. Bejan Enachescu Preot econom 1866 August 10 Semin. gr. II 1809 Mai 1 222/28904
.1 , tefan Penescu D 1839 6 I 1895 Oct 20 1140/664i
Joan Perianu Diacon
))

1875 Sept. 17 Licentiat 1892 Sept. -1 "12/11222

Sf. Spiridon Me Merosanu D 1856 Ianuarie 1 Semin. gr. Il
Ghita Gheorghe Preot - 1856 Julie 15 3) I 1802 Iunie 11 537
Si: Apostoli -T 15 lefan Barzanescu Preot econom 1837 P5 I 1864 Martie 22 616/18,0
Mihail Barziinescu )) )) 1813 Oct. fI I 1879 Mai 87 256
L._. Marin Guzianu 1833 Martie 25 I 1805 Noemb. 25 937
Ad. M. D-lui .?-__ Ilie Didicescu i86 August 1 Licentiat 1900 Aprilie 1 8"/1281
,-- Joan Nicolau 11 1853 Martie 17 Semin. gr I 1882 Ianuarie 15 17
Sf. loan Bot. Radu Ionescu 1857 26 I 1897 Martie 1 801/624
4. Filip Popescu Preot , 1--.
Titu Clock. lan econom 1865 Febr. 15 Licentiat
Sf.Gheorghe N. Radulescu 1852 Ianuarie 24 Semin. gr. I 204/624
Radu Brebenel Preot 1843 Iu lie 20 - 1876 Martie 9 393
Sf. Imprati Grigore Balaban Preot econom 1856 Noemb. 27 Licentiat 1900 Mai 1 685155
Petru Ciocarlan Preot 1822 Martie 19 Semin. gr. I 1888 9 547
(4 Joan Constantin Sept.
18 Oct. 2 I 1893 23 690
P. C. Pares. $1. Balaban Preot econom 184 Noemb. 8 I 1900 Mai 13 588/2166
Gh. Enceanu Preot 1854 21 )) 1 1901 August 1 1001/42222
Ion Balaban 1863 Martie 7 I 1892 Mai 12 348
--7. Sf. Ilie Luca Dumitrescu D 188 Fevr. 14 Gramatic 1897 Martie 1 104/024
(4 Radu Mihlcescu 1830 Ianuarie 11 o 1001 August 42373
Teodor Popescu econom 1869 Noemb. 10 Licentiat 1901 Sept. 11744458

Tulcea Sf. Nicolae Nicolae Gheorghiu 1854 Sept. 14 Semin. gr. II 1896 t'ebr. 15 . 284/9,8
1 Zaharia Popescu D D 18 Decemb. I 1879 Noemv. 626
___ Zenovie Livovschy 1858 Oct. 3 I 1884 Febr. 28 152
;4 -'-- Vasile Vasilescu Diacon 1871 Aprilie 18 I 1898 1 288/828R
L., Acop. M. D. Patapie Lebedef 185 Decemb. 2 1885 August 2 390
)4
<
Buna-Vestire Gherasim Tray las 1846 Aprilie 17 1893 Iu lie 27 428
Sr. Imprati G. V Niculescu econom Licentiat
-- Costache Paladi 1833 Aprilie 24 Farb. studii 1895 ranuarie 1 68/515
F'4
Schimb. la f. Irimia Trofimescu 1830 Mai 1 1881 Oct. 599
1 Nicolae Moruzov 1838 Decernb 6 D 1885 Iunie I 261
,

www.digibuc.ro
 412
413

LOCALITATEA HRAMTJL BISERICILOR PER SON ALUL CLERICAL

...,
-
.... NUMIREA COMIJ-
.
DATA NASTEREI DATA SI ACTELE NUMIREI
cD
PAROHIALE FILIALE NUMELE $1 PRONUMELE TREAPTA SI GraduI Adresele
.0 NELOR URBANE ehiriarhiei
., GRADUL CLERICAL -01 Luna g de stuclii '5'
sn 1.,,. una
cd
.R o minis
..4 R3 ..t N terului

Tulcea Sf Gheorolie Emilian Simionov

Babadag
t?
Sf. Dimitrie Dobre Chiorpec Preot 1852 August 8 Fiird studii 1882 Mai 18 271
Matei Simionov 1861 Fevr. 10 Semin. gr. I 189 A rilie 12 260
<1
Niacin Sf. Apostoli C. Ghinescu 1828 August 9 Frd studii 1857 ai 19
D. lonescu 1848 Semin. gr. I 1886 Martie 31 227
rzl 1874 Iunie 29
Vasile Iliescu 1844 Iulie 27 I
Isaccia Sf. Voevozi
1873 Aprilie 16 1 189 Ianuarie 15 1120/ss,
Artenie Taisky 1873, Mai 27 252
c..)
Sf. Gheorghe Petru Crticiunescu 1837 Martie 24 Rirti studii
e 1857 Fevr. Semin. gr. I 18,2 Aprilie 3 191
Mahmudia Aduc. moat. Grigorie Gotcu
)-4
sf. Nicolas 187u Noemv. 221 I 1897 Decemv 1581/1""
Joan Ciobanu 1893 August 20 501 '
Ioan Gheorghiu 1835 14 I

E-i ,
Sulina

Kilia-Veche
Sf. Nicolae
Sf, Nicolae
Sf. Voevozi
Dosothei Crihanti
Gh. Evghenide
Gherasim Marcopol
Lazttr Brtinzti




econom
187
1840 Mai

184 Sept.
1862 Decemv.
25
15 Ftirti studii
1881 Mai
I
121 Sc. din Ierusal, 1892 Sept.
19 Fr studii 1897 mai
19
1899 Aprilie 15
25
26
302
205/16,2,
656
669
845/02
1857 Noemv. 7 Semin. gr. I 1891 DecemV 22
Constanta Sf. Apostoli Gh Rtidulescu 1893 Iunie 1 B27/4290
N. V. Paveliu econom 1866 Noemv. 21 Licentiat
<1
F _ Vasile Itigan

187 Martie 25 Sernin. gr. I
1873 Oct. 17 I
1896 Oct.
1898 Mai
1
11
1145/99sa
817/2s2si
Z Dimitrie Popescu
c Mangalia Sf. Gheorghe loan Claru Diacon 1866 6 n I 1898 17 8T7/s5es

Sf. Nicolae Nicola Constantin Preot econom 1848 August 8 I 1880 lunie 30 878/5wil
E-4 .t.-- 8
m Medjidia Sf. Apostoli Christ. Georgescu 1839 1 I 1901 Oct.
1890 Julie 27 581.
Z Cernavoda Sf .Impiirati Joan P. Tincoca 1865 Noemv. 1 Licentiat
0 Ostrov Sf. Nicolae Bad ascti --
c..) Stoian Popescu
185 lanuarie 15 1884 Decemv. 29 734
HAr.,,ova Sf. Nicolae Torna Protopopescu
Licentiat 1906 Oct. 1

11

www.digibuc.ro
 _414
415

1I. SITUATIA
a clerului rural din NOMINALA
Eparhia Dunrel de Jos
a) judeful
..
Covurlui
IIRAMUL BISERICILOR PER SON ALIJL CL'ERICAL
,

NUMIREA COMU-
NELOR,RURALE I DATA NASTEREI DATA SI .CTELE.IUMIREI
PAROHIALE FEMALE NUMELE SI PRONUMELE TREAPTA SI Gradul
.4.
I GRAM, CLERICAL de studli zo cd Data
.76,- i Luna Luna .2. hirotoniei
.
-
Pechea , Ad. M. D-lui V. Lupescu
,--- C. Buruiahti. Preot econom 1852I Dec. 6 Semin. gr. f 1878 Mai 1 1874
-St yoevozi Preot 1854 Apr. 1 1 . 1878 Sept., 14 178
Cuca
Oasele ..)
,t
Dimitrie Bejan
Panait Musca 1861 Aug.
Dec.
a6 I 1S00 Iulie
I 1889 Febr.
29 1888
--.
St Conachi P 1 sf. Duh, Gh. Buluc 1860 1
C.-Voda -- C. Popovici

1862
1816

Aug.
4
15
(
Catihet
j 1803 1888
Mnjina St, Apostoli C. Popovici 18471 1841
Pisc 'Ad. AT . D-lut NaEA. M. D. Panait Musc 1859 Martie 5 Semin. gr,/ 1886' Iunie 1882
FiEesti St Treimo Dediu Dodu Preot sachelar 1853 Oct. 10 i 18871 Martie 31 1876
Sardaru St Voevozi Em. S. Bogatu Preot 1856 Sept. 14 n n -E, 1896, Iulie 1 1878
Indepenenta A. M. D-lui C. Ionescu 1877 Ian. 8 Licentiat 1904' Sept. 1 1904
V. Alexandri ' Sf. Treime I. Caluian Preot sachelar 1857 Oct. 14 Semin. gr. I 1879, 1879
Corni St Nicolae - Costin I. Popa
Preot
1856
1856
Sept.
Mani 2
1

I
I
1879
Fear.
1879
Branistea 1S97 1881
Lozova
' St Voevozi
. E
Nast. M. D.
C. Sarbu
Cristea Goga 1854
181
Martie
Dec.


I
I
18771
Febr.
1
126
187Z
1882
Bleni ,41.Voevozi D, Nihilescu 18821 21
Coral IstAonescu 86( Oct. 25 1 1888 Apr. 2. 1888
Mciseni , Sf. Gheord. N. Cazacu 1854f Febr. 7 I 1873 1878
Smulti Sf Ghsort, ole I. Butunoiu 1857 lulie 21 I 1900 1881
Corneti. st Nicolae Tiro. Rap& 1858 Mai 5 I 18801 1886
St VoevOzi D. RAO. 1852 N-brie 10 I 18791 1876
Smardan Th, Gavrilescu Preot sachelar 1855 Oct. 14 I 18791 Dec. 15 1878
Cudalbi P. C. Parasc. I. D. Lungulescu Preot 1855 N-brie 16 II 1901 Mai 1 1879
St Dimitrie N. Gatulescu 1857 D-vrie 24 I 1884 1884
,--- Ad. M. D-lui , D. iChebad Preot econom 1851 6 1 1875 1874
I. Xnghel Sf. Voevozi, 1854 Mai 12 / 1876 Iunie 29 1876
i
,-- T. istrate Preot 1858 Iunie 1 I 1883 Dec. 2' 1883
Smrdau palt.rp-lui Gr. Sarbu 1854 Dec. 10 I 1380 Aug. 12 1873
Cismele , I. Talpu 1881 Oct. 8 I 1903 Mai 15 1903
T.-DrguSeni ' - st: Glieorghe ' Ioaa Tasc 855 April. 23 I 1899k Oct. 15 1874
Foltestil. 1 $t VOevozi N. Zugravu 1854 Ian. l I 189: Dec. 1 1816
Stowara v.,c. Parasc. C. Par. si S. 0. C. *Ufnescu 1857 Oct. 1 1 1891 30 1883
Fr umusita Sr, Irrati ,,
T. Perju

1855
1858
Dec.
Aug. 23
6



I 1893
I 1879 August
-21 1878
Scanteesti ,St': G eorghe G. Cojocaru 418'79
ArItide *ti A
C. Chiorpec 185 Iulie 2 f 188 1882
Pascani .41. r- Gh. Chiorpec 1846 Martie 3 I 1886 Ian. 1871
Mastacani .J
4*. Voevozi Gh. Podasca 1849 Aug. 1 .. 1 1881 Dec. 5 1874
Chirafteia St Voevozi V. Popovici 1865 17 I 1895 Martie 1 1890
90 Iunie I
Drgulanesti T. 111iirica .1857 1 1983 Febr. 1 1879 i
F.,, C. Parasc. Gh. Eurghelea 1853 Apr. 13 I 1877 Iunie 04 1877
Bneasa. 1854 Mai 17 1 1885
, r-- Buna Vest. N. Popescu 1881
C. Patriche 1856 _Lime 20 I 18791 1879
T.-Bujor
6-01iiei
/ Adormirea
Sf. Dimitrie I. Docan 1871 21 Abs. teolog. 18981 August. 18 1898
Putuch. St Gheorghe Gh. D. Lazar 1854 Aug. 99 Semin. gr. I t892 Aprilie 5 1880
1853d I 1894 Oct. 1 1873

www.digibuc.ro
 41.7
416
1=1:M=M

HRAMUL BISERICILOR PER SONALUL CLERICAL

NUMIREA COMU, DATA NASTEREI
TREAPTA $1 Gradul
NELOR RURALE GRADUL CLERICAL
cd
de studii od Data
PAROHIALE FILIALE NUMELE $1 PRONUMELE Luna
6

Ioan Hagiu Preot 1853 Dec. 3 Semin. gr. I 1898 Ian. 16 1875
Rogojeni 8f. Vcevozi 1853 Mai 23 I 1898 Apr. 8 1877
Vdeni Sf. Voevozi C. Bujoreanu 1858 Ian. 2 I 1878 Ian. 6 1878
Rogojeni Sf. Spiridon Th. Dobrea 1854 Fevr. 2 I 1879 Oct. 24 1878
ivit.a. Ad. M. D-lui I. Stratilat 1856 Aug. 15 I 1881 1881.
Ttarca Sf. Voevozi Gh. Chiorpec 1854 Iume 29 I 1876 Dec. 14 1876
Tulucesti SC Voevozi t. Neofit Preot sachelar 1841 Martie 1 5 cl. semin. 1864 N-vrie 20 1864
Jorsti Sf. Imprati St Trei Ier. Gh. Savin Preot 1854 Julie 20 Semin. gr. I 1877 Martie 25 1877
Zrnesti C. Beldie 1853 Ian. 7 I 1879 N-vrie 8 1879 1
Lunca St Nicolae N. Rscanu 0 1848 Aug. 7 I 1879 Fevr. 22 1876
Tulucesti St GheOrghe Lazr Lcust, Preot econom 1853 Mat 21 I 1877 lunie 30 1874
Lupesti Sf. Nicolae loan Fifiuta Preot 1846 Aug. 15 I 1877 Aprilie 12 1869
Ca vadinesti Sf. Gheorghe Ion Corcodel 1854 Martie 29 I - 1879
Rugineni St Voevozi Ion Popovici 1854Oct. 29 I 1894 Sept. 3 1881
Cavadin. A. M. D-lui V. Bujenitit 1830Dec. 10 I 18 6 Ian. 4 1856 !

Balinte9ti Sf. Gheorghe Joan Polugescu 187 Sept. 1 1 1895 1880

Vrlezt St I. Botez. V. G. Vetrgolici 1845 Ian. 3 I 1895 Ian. 1 1873
Sf. Voevozi V. N. Vrgolici 1856 Mai 14 I 1879 Oct. 22 1879
Tern. Vilrgolici 1863 Sept. 14 I 1900 Aug. 6 1890
Craesti St Nicolae Al M. D-lui Al. Dobrea 1720 Dec. 13 Catihet 1900 Ian. 1 1845
T.-Drguseni StVoevozi Eftimie Teodorescu Preot sachelar 1861. Mai 10 Semin gr. I 1888 Aprilie 13 1887
T.-Bujor Ioan I. Bejan Preot 1881 30 I 1904 Mat 1 1904
Oancea Ad. M. D-lui Gh. C. Leu
Rirtnesti
T.-Beresli

`
,

Sf. Gheorghe
Petru Istrate
I. S. Gugoas
T. Manoliu
Preot sachelar
Preot
Preot sachelar
Preot
1855 Aug.
1855 N-vrie
1859 Fevr.
1864 N-vrie
15
8
2
7








r 1.879
I 1880
I 1892 Martie 29
I 1894 Apriie
1.877
1880
1892
1891
Lupesti Ad. M. D-lui V. Fe lea 1853 Oct. 26 I 1875 1875
Beresti St Voe-vozi St. Bogatu 1862 Iunie 20 I 1895 1888
Meria: Ioan Teodor 1851 Oct. 25 1 1873 23 1873
Slivna St Nicolae Sf. Nicolae C. Slivneanu 1839 tulle 20 I 1864 Aprilie 9 1864
Gneffiti I Sf. Nicolae ___ loan Iorga 1852 Fevr. 17 1 1900 19 1877
Comanesti S. Voevozi Gr. Georgescu 1839 Aug. 1 I 1866 Iunie 25 1864
Gnesti II St Gheorghe Gh. Gadei 1853 Iuhe 8 1 1874 18 1874
V. Trenchea 1852 Sept. 14 I 1874 1 1844
Slivna Sf. Dimitrie L

Th. Patriche 1858 Iume 27 I 1881 Aprilie 15 1881

Puricani Sf. Voevozi Gh. Goga Preot sachelar 1854 Oct. 39 I 1874 Oct. 29 1874
Tutcani St Voevozi Const. Leu Preot 1860 Ian. 30 I 1881 Martie 12 1881
konastirea Sf. Dimitrie On. Zugravu 1857 Julie 15 I 1879 Aprilie 23 1879
Sipeni St Gheorghe Spiridon Bor

5142 27

www.digibuc.ro
 418 419

SrTUATiA NOMINALA
a elerului rural din eparhia Dunrei de jos
b) Judeful Tulcea

HRAMUL BISERICILOR PER SONALUL CLERICAL

NUMIREA COMU- DATA NASTEREI DATA SI ACTELE NUMIREI
NELOR RURALE 1TREAPTA SI GRADUL
ca
PAROHIALE FILIALE , NUMELE SI PRONUMELE ct Dat4
ac
GRADUL CLERICAL Luna DE STUDIL = Luna .F. hirotoniei
l

Pisica SE Nicolae Nicolae Dobre Preot 1875 7 cl. semin.

Nalbant Haralambie Vasile Ursacescu ?) 8
Parches Apostoli Gh. Andreescu 7
Ciamurli de jos Ad. M. D-Iui G. Dimitrescu 1872 4 D

Caranasuf Sf. Neculae Joan Stanescu D 1872 4 D

Somova Voevozi Joan Catand 1877 4
Casapchioi Joan Dimitrescu 186 4
Greci Haralambie Joan. Manta D 187 4
Baspnnar Metod.si Kiril Vacant
Tocsov P. C. Parascheva Mama Fortuna 1773 4 cl. semin.
Aiorman Ina It. D-lui Mihail Vasiliu 187 4
Sarighiol Ind lt. D-lui Petra Janculescu 1870 4
Armutlia St Ilia Nicolaa Stanescu 1869 4
Sariurt Dimitrie Radu Stanculescu D 186 4
Potur Apostoli Belizarie Popescu 1871 4 D
Cerna Voevozi Gheorghe Chiorpec 1872 4 L..,
Zebil Nast. M. D-lui Sirnion Morozov 187 4
Camena Sf. Mina Joan Popescu 187 4
Castmcea Dumitru Zaharia Popoiu 1868 4 D

Luncavita I R. Constantinescu D 187 4

Baschioi Ad. M. D-lui loan Teodorescu 1873 4
TOO, Nast. M. D-lui Marin Popescu 1873 4 _ _
Niculitel R C. Parascheva Paul Popescu 1877 4
Sarinasuf St Gheorghe Petre Arbore 1869 4
Congaz N. M. D-lui Vasile Oniceanu M74 4
Hagilar Ad. M. D-lui Bucur Ionescu 1870 4
Turcoaia.
Satu nou
Sf. Nicolae
St Apostoli
Mihail Gheorghita
Andrei Popescu
Eftimie Popescu



1868
1874
187
4
4
4

D - -
Balabancea
Ortachioi Gheorghe Teodor Stanescu D 1848 4
T
_
Canlabugeac Voevozi Costache Basgan 1867 4
Imprati 1869 4
Agighiol
DonovatuI de sus Ad. M. D-lai
Costache Cristea
Gheorghe Dumitriu 187 4 _
Meidanchioi Gh. Iorddchescu 1875 4
1866 4
Duingi Sf. Metod. si Kiril Costache Jipescu 1867 4
Alibichioi Dimitrie Asanache Marinescu 1869

Prislava Atanase Popescu 4
Acpunar Ad. M. D-lui Marin Comanescu 1861 4
Pasacasla Sf. Nicolae Nicolae Popescu 1870 4 --.
Cogelac Joan Constantinescu 1863 4 D
1857 4
Rachel Sf. Nicolae Sava Popa 1879 4 _ _
Azaclu Constantin Gherghisan
Vacareni Joan Brudiu 1859 gramatie
Garvitnu Gheorghe Zaharia Dimitriu 1848 _.

www.digibuc.ro
 420 421

HRAMUL BISERICILOR PER SON AL UL CLERICAL

NUMIREA COMU
DA'l A NA$TEREI DATA $1 ACTELE NUMIREI
NELOR RURALL TREAPTA $1 GRADUI:
PAROH1ALE FILIALE NUMELE $1 PRONUMELE d Data
GRADUL CLERICAL -g Luna d DE STUDII 0 Luna hirotuniei
-< RI

Jijila Sf. Dimitrie Gh. Poalelungi Preot 1847 Gramatic

Frecettei Nicolae GIL Athanasm 1849
Betepe Dim itrie Dimitrie Popescu 1841
Cuciuchioi Nicolae Costache Profirescu 1855
Caramanchioi Dimitrie Dimitrie Belinsky 1840
Enisala Treime Nicolae Avram 1854
Eschibaba Matei qi Kiril Toma Turcanu 1848
Letea Nmterea M. D-lui Mihail Tarasof 1851
Satu Nou Adorm. M. D-lui Maui Ceico 1857 D
Sangeorge Sf. Gheorghe Grigore Savenco D 1868
Picineaga Voevozi Gheorghe Tasie 1855
Morughiol Gheorghe Teodor Simionof 1840
Caraorman Dimitrie $tefan Constantin 1845
Hamamgi Gheorghe Ionescu 1845
Beidaud Nicolae Nicolae Raznovanu 1846
Ciamurli de sus Gheorghe Marin Penov
D
D 1830 _ _
Sarigh iol D Imparati My Tealorof 1837
Cetrjelar Naterea M. D-lui Nicolae Popescu 1853
Citalcoi Sf. Nicolae Vasile Filip 1855
CA.sla Gheorghe Andrei Onofrei 1834 _
Han ciar ca Dimitrie Man Volenco 1846 _
Parden Naterea M. D-lui
Adorm. M. D-lui
Vasile Velicico 1852 . _
Ca taloi Man Perianu I Licentiat
Sabangia Sf. Voevozi Vacant
Pota Ev. Man D
D Nicqlai Galescu 1844 i Gramatic
PArlita
Principele Carol

D
Voevozi _ Mitrofan Tirotenco
D
D 1843 _ _ _
Serban Mitu D 1826 D
Ciamurli de sus Gheorghe lao.n oi Dicov 1849
Calica N Nicolae Vasile Attene
D
D 1837 _ _
Bwhioi Met. i Kiril. Stefan Gheorghe 1839
Enichioi Treime Emilian Savenco
D
1838 _ r _
Donaveitul de jos Naterea M. D-lui Dimitrie Pocora 1830
Sala Nou D Nichita Sava
D
b 1829 I _
Sabangia Sf. Voevozi Stefan Constantin 184 1

Manastirea Celle Ad. M. D-lui 15etru Ivancenco D 183 I

D Fotie Simionof . D 1858 4 clase sem. I

I
i

www.digibuc.ro
 422 423

SITUATIA NOMINAL A.
a elerului rural din eparhia 13unlrei de jos.
c) Judetui Con s tanta.

HRAMUL BISERICILOR PER SONALUL CLERICAL

r
NTJMIREA COMU D ATA NASTEREI DATA SI ACIaLE NUMIREI
TREAPTA SI GRADUL
NELOR RURALE 0 DE STUDII 0 Lima
cri Data
PAROHIALE FILIAL& NUMELE $I PRONUMELE GRADU L CLERICAL Luna hirutonlei
d d tq

Preot Licentiat 1905

Murfatlar Man Ciocan Sem. gr. I 4883
Carol I St. Voevozi Radu Banica s n )) I 1896
Satischioi Ilie Man Popescu Econom Teol. Sibiu 4872
Cara Murat Schimb. la fata Gh. Aiteanu Sachelar Sem. gr. 1 l 898
Pazarlia St. Voevozi Th. Georgescu I 1896
Gargalc Imprati Gh. Popescu Preot I 1894
GArliciu Nicolae N. Popescu I 1891
Chioseler Dumitru St. Dobrescu I 1887
Doeuzul Gheorghe Th. ,Martinescu I 1894

.

Tortoman P. C. Paraschiva Gh. Stanescu Sachelar 1 1898
Coehirleni St. Dumitru I. Joachim preot I 1894
Pestera Na.g., M -
D-lui P. Botaru 0 I _ 1893
Chiorcismea St. Gheorghe M. Manculescu 1864
Seimenii mari Dima Petculescu Sacheiar Sem. gr, I 1897
mici Sf. Voevozi V. M. Popescu I 1898
Adam-Clisi Treime - Gh. Preotescu Preot 1 1878
Carabac Dumitru Ma Irin Mosoianu 1873
Cazil-Murat
Saragea
Voevozi
Ind1tarea D-Iui
- Gh. Dragan
Al. Radulescu
_ Sem. gr. 'I 1887
Sachelar I 1896
Biul-biul Oprisan Popescu 1 1897
Gherengic Sf. Gheorghe I. Sanduleseu Preot I 1898
Caracicula Adorm. M. D-lui N. Putulescu I 1894
Ghiuvenlia St. Gheorghe P. Sindulescu 1898
Cara Omer Imparati N. Nicola Sem. gr. I 1891
Tusla Ecaterina Chiriac Ciipraru I 1898
Topraisari Haralambie
Impgrati
I. -Stetnescu
N. Trandafirescu
I _ 1898
Osmantacit 1852
Alma Mu Inlt,area D-lui Ath. Miteff Econom Sem. gr. I 1898
Rasova St. Voevozi Bi funicti Roseanu Preot 1876
GArlita Dumitru Radu Dimoff 1873
Cuingiuc n Nicolae Christu Ilieff Sem. gr. I 1894
PArjoaia Gheorghe Mau Popescu 1875
Can lia Joan Botez. N. Iconomoff
L Stefiinescu
_ 1867
Satu-nou Inaltarea D-lui 1876
Coslugea St. Treime N. S,tetnescu - Sem. gr. I 1895
Lipnita Impeirati Th. Popescu I 1891
Parachioi P. C. Paraschiva D. Alexandrescu I 1897
Beilic SE Haralambie P. Polifronescu Econom 1859
Oltina Gheorghe Anghel Teodorescu Preot Sem. gr. I
Bugiack Atanasie Gh. a,ramatescu I _--
Esechioi Voevozi C. Georgian Sachelar I
Cusgun Gheorghe C. Vasilescu Preot 1872
Aliman Adorm. M. D-lui Paraschiv Popescu Sem. gr. I 1894
Mrleanu Sf. Dumitru N. Popescu

www.digibuc.ro
 424 425

HRAMUL BISERICILOR PER SONALUL CLERICAL

NUMIREA COMU- . DATA NASTEREI DATA SI ACTFLE NUMIREI
NELOR RURALE I TREAPTA SI GRADUL
PAROHIALE FILIALE NUMELE SI PRONUMELE GRADUL CLERICAL S' o Data
-6 Luna d DE STUDII 0 Luna
-4 N hirotoniei

Asaric Adorm. M. D-lui Gh. Nedelcovici Preot Sem. gr. I _ 1894

Ghiolpu nar Sf. Nicolae I. Harga la I 1894
Hairanchioi Trei Ierarhi R. Bulcianu I
Ciobanu Joan Teologu M. Parocescu _ _
_ 1894
1875
Grliciu Adorm. M. D-lui Eparn, Mihalcescu
lgramet Sf. Gheorghe P. Lapuneanu __ _
_ I
_ 1897
1873
Daeni C. Paraschiva Badu Ionescu _ _ _ 1878
Urumbei Sf. Dumitru N. Bunescu 1877
Saraiu Gheorghe C. Cernescu Econom Sem. gr. I 1894
C. Bostan Preot I 1877
Topolog St. Popescu I 1894
I. Radulescu I 1897
Rahmau St. Nicolae V. Ionescu I 1891
Dulgheru Imparati Stancu Georgescu I 1874
Topalu Adorm. M. D-lui Gh. Oprescn Sachelar I 1897
Tidhileti St Voevozi -- N. Vasilescu Preot I 1894
Car talu Dumitru Anton Popescu Sachelar I 1886
Satichioi Nat. M. D-lui Th. Butuhgti, I 1896
Caciamac a Stan Marinescu Preot I 1896
Pantelimon Sf. Pnatelimon Radu Balaban I 1890
Fitgrau Nou Voevozi Joan Popoiu I 1897
Boascic Intiltarea D-lui - loan Tatulescu I 1884
Valala Sf. Treime N. Ioanovici Sem. Sibiu 1895
Dorobant Voevozi Joan Popescu Sem. gr. I 1896
Calfa Izvorul Tilmild. Ilia Popescu I 1893

www.digibuc.ro
 426

SITUATIA NOMINALA
a clerului rural din eparbia Dunrei de Jos.
d) jadqul
I

Numele comunelor Numele preo tilor Treapta i gradul Observatii

clerical

T.-Vladimirescu Gh. Antohe Preot

Scort.-Vechiu R Cervi
Silistraru Drghici Nistorescu
Traian Stroe Oprinescu
Cazasu D. Simionescu
N I. Mihlcescu
NazAru loan Cheorpec
Romanul An Nun sachelar
Latinu Oprea Scarlat
Gurgueti Nic. Costachescu . sachelar
Scortaru-Nou Grigore Mateiu
Cat Gemenele D. Daniilescu N
Vad en i Vacant
Ialaz V. Endceanu
C. Gnescu
Cotu-Lung M. Oprianescu
Chiscani I. Bereteanu
Tichileti S. Voiculescu
Ianca T. Mihlcescu econom
Filipeti /. Todescu
S.-Giseanca Vacant
Surd.-Greci I. Trifnescu
Perioru M. Vineanu econom
Urleasca N. Mateiu
Batogu Vacant
Slob.-Cire Gh. Balaban
Strmbu Z. Popescu econom
Mov.-Miresei St Apostol sachelar
Deduleti B. Vizireanu
Suteti P. Epureanu
C. Constantinescu
Viziru-de-sus Dima Ionescu econom
Capela Sf. Sofia M. Georgescu n
Viziru-de-jos loan Perianu
Valea-Cnepei D. Nistorescu
Osmanu Neagu Balaban econom
Insurtei V. Trifulescu
Prlita N Donescu
Filiu Gh. Mihalcea
Bordeiu-Verde N. Bucur econom
Gropeni L Rdulescu
Lacu-Rezi Vacant
Mihai-Bravul Teodor Mincu
CM. Victoria I. Ionacu -

www.digibuc.ro
 427

Numelecomunelor Numele preotilor Treapta i gradul Observatii

clerical

Ceacaru Ene Stnculeanu Preot

CM. Tibaneti Borcea Gheorghe
Std,ncuta C. Tebeica
Bert.-de-jos C. Andrei
Bert.-de-sus Vacant
Ttaru V. Macovei
Sluj.-Alboteti serb. Ionita
Dud gti Vacant
Flemca I. Barbulescu
Ulmu I. Vasilescu econom
Jugureanu I. Sternescu
Rwtu Ghl Berdan sachelar
Chiriac Popescu
Roiori C. Manescu
Coltea I. Z. Doniga
Ciocile J. Radulescu econoom I

Chichinetu Oprea Epure

Cioara-DoicWi N ita Vasilescu
Cioara B.-VodA Cosma Popescu

54.

Sfinta Episcopie a Dunirei de dos.

i
Expozitia Generalli Rominii, din anni 1906

Ounoscut este nu tiumai intregului nam roma-

new din 131'1 0 de peste hotare, dar intregii ii

lanai civilizate., cd anal 1906 pecetlaeOe implinirea

a optsprezece veactui de ca'ad, Marele impbirat
Traian cucerind Dacia a statornicit hi frumoasele
plaiuri ale Carpatilor .0 in _ranoasele vi ale Du-
narei pe acei falnioi iliegionari i to1on4ti rontani
din al arm- aruestee eu prigii spitritori si Dseiei,
s'a zeimistit poporal nostra rometnesc, i cA ace-

www.digibuc.ro
 428

lcq ar4 1906, pecetlue#e 0 Implinirea "d patruI

zed ani de rodnicei 0 fericitet domnie a M. S.
Regelui Carol I, sub care nean2ul nostru romel-
nesc, care lin rastimpul celor o mie opt sute
de ani a trait muncind din greu si razboindu-se
chiar, pentru a-si pastr limba, legea si mosia stra-
moseasca--, a fost condus tot mai malt 0 mai
sigur pe ceireirile propet0rei.
Tot ash, mai este cunoscut tuturor, ca tam si gu-
vernul regatului roman a hotdrit, ca in vara si toamna
anului 1906; incepand cu slvita zi de srbatorire a
reinvierei romanismului zec6 Mai , s organi-
zeze expozitia generali romings, in care si prin care,
cu prilejul sarbtorirei acestor cloud mari evenimente
ale neamului romanesc, sa arate pe campia Filare-
tului intreaga opera', a neamului tostru, incepand
dela sfaramarea lanturilor ce-1 inctusar de secole
si pan la fericitul moment al faurirei coroanei din
otelul. tunurilor cucerite in rzboiul din 1877, co-
roana, sub a carei umbrire ,coala, biserica i In-
treaga mum& ob0eascet 0 nafionalet, manat in
toate directiunite ei, au ajuns la acea propsire de
care si tara si neamul nostru se mandreste In fata
lumii civilizate.
Pentru ca aceasta expozitie genera% s oglin-
deasc in sine tot produsul real al trii noastre si
al intregului neam romanesc, s'a hotrit a se expune:
agricultura, acea obisnuita lucrare a Oman-
tului nostru care alctueste eel mai mare izvor de
avutie al poporului roman ;
cre0erea vitelor, acea veche ocupatiune care
alcatui marea bogtie a strarnosilor nostri;
tndeletnicirea casnicet 0 romelneascet, cea at:at

www.digibuc.ro
 429

de artistica si vrednica de orice lauda, si care des-

tainueste firea cea aleasa a neamului nostru ,
minele i mai ales petrolul nostru ;
industriile cele numeroase si cari s'au inra-
dacinat de-a binele si in scumpa noastr WA;
invkirneintul si cultura noastret ce au dat
deja multe si insemnate roade pe terenul literar si
stiintific;
geniul civil si militar, de pe urma carora se
gasesc in tar, o muitime de lucrari monumentale ;
artele frumoase, cari datorita, simtimantului si
gustului estetic al poporului nostru s'au desvoltat in
chipt destul de priincios ;
muzica noastrei nafionald cea at-at de duioasa
si prin care romanul intotdeauna si-a destainuit bu-
curia si jalea lui ;
apoi, congresele speciale privitoare la toate ra-
muffle de stiinte; si
serbeirile numeroase cari sa rearninteasca ori-
gin a noastra romand, trecutul istoric al vietiipoporului
nostru romnese, episoadele din gloriosul -rdzboi al
neatarnarii, obiceiurile si intarnplarile din viata noas-
tra romaneasca si, tot ceea ce an putea oglindl viata
casnica, datinele si luptele neamului nostru.
Intro acestea insa, o deosebit, atentiune s'a dat si
cultului nostru rom.nesc qi cretinesc, caruia dupa
cum s'a rostit veneratul comisar general al expozitiei,
d-1 d-r C. I. Istrati1)datorim att de mult Mat ar
fi lost o crima de a nu fi 'pus in vdere tot ceea ce
datorim ca oameni si ca Romani, credintei noastre
cretinesti ortodoxe ; acelei credinte sfinte, care im-
preirn, cu limba i neamul alciltui Treimea pentru
1) Monitorul oficiat No. 6R din 19 Iuoie 1905: Oiren1ara generail
a comisariatului expozipei geueralo roniloe..

www.digibuc.ro
care mosii i stramosii nostri au luptat si pentru
care cu Raffle au murit spre a ne rasa mostenire
aceste trei odoare, cu cari ne falim In prezent si
cari ne Intaresc in lupta dintre neamuri pe viitor;
si, tot ceea ce datorim, acelei Biserici, in care ca
intfo scoala s'a pastrat limba i credinta neamului
in viitorul sau i prin ale carei singure monumente
vechi i pilduitoare, nutem sa ne mai dam seama
despre jertfele ce facean inimosii nostri strabuni pe
altarul iubirei de lege, Deana i mosie ; cacise mai
rosteste d-1 d-r C. Istrati1) nnmai cnd se va cu-
noaste bine, grafie rnonografiilor, istoricul fiecdruia
din monumentele noastre religioase mai principale,
atunci se va eunoaste mai desvrsit trecutul nostru :
trecut ce a fost destul de maret, trecut ce a avut
o temelie culturala i artistica, trecut Inaltator prin
fapte vitejesti i pricepere ostaseasca, trecut din, care
reiese ca nici-odata nu ni-a lipsit nici constiinta
obrsiei noastre, nici greutatile ce vom intAmpina
prin situatia noastra geografica, nici cunostinta soartei
ce ne este salasatita pe aceast fata a pamntului;
si numai atunci vom cunoaste evlavia profunda a
strabunior nostri, avutia i drnicia lor, inima lor
curata In care erau sadite adne cele mai inalte sim-
timinte pentru sufletul i cugetul romnese.
Dndu-se aceasta demna atentiune i sfintei
noastre- Biserici, neobositul organizator al expozitiei,
d-1 D-r C. L Istrati, prin circularea No. 13 din 17
lunie 1905, a si flout im calduros apel tuturor PP.
SS- Chiriarhi ai Bisericii si clerului nostru romnesc,
si tuturor directiunilor diferitelor noastre asezaminte
1). Monitorul oficial No. 63 din 19 Innie: Cireulara eamisariatului
Expozitiei Generale RomIne No. 13 din 17 Innie 1906.

www.digibuc.ro
 43/

bisericesti si crestinesti, ca s" contribue fiecare cu

bunvointg, i destoinicie la reprezentarea cultului
sfintei noastre Biserici In aceast expozitie.
Pentru a se rAspunde si din partea sfintei epis-
copii a eparhiei DunArei de jos la acest apel al co-
misariatului expozitiei, P. S. Pimen, inc6 din ziva
de 21 Iunie a anului 1905, a adresat protoiereilor
cleruIui sn urnatoarea circular mnregistrat sub
No. 1119 :
Banal Dumnezeu, ii nepcitrunsele Lui planari, a
binevoit a oreendul, ca mu! 1906 sd fie pentru noi Romcinii
de cea mai mare insemndtate, intrucdt in acest an se
intellnesc intr'o singurd scirbdtoare cloud evenimente, cari
sunt cele mai mari mai strdlucite din estoria neamalui
nostru ronicinese
In anul 1906 se implinesc patruzeci de ani; de o feri-
citd $i glorloasd domnie a M. S. Dornnitorului $i Regelai
nostru iubit Carol I, in timpul cdruia, prin vitejle $i inge-
lepclune, s'a pus temelia Regatulai Romcin.
Tot in acest an se implinesc optsprezece veacuri, sau
1800 ani, de ccind Marele impdrat Traian, pornit din
Roma, bdtreina noastrd marnd ,in fruntea vitejilor
scii o$tent, a sosit in aceste pdrfi $i rdsboindu-se ea in-
drdznefil Daci, i-a birait, ll-a auxins fara $i a a$ezat
inteinsa eolonii din al sdi o$teni, din cari a rdscirit $i
a crescut neamul nostru, puncindu-se astfet inceputul
poporulai roman.
Cu adevdrat mare este puterea lui Dumnezeu $i ne-
pcitrunse sunt tainele Lai!
Anal 1906 a fost sells de insa$ degetal lui Dam-
nezeu "in cartea vigil nearnului nostru, pentra cd el une$te
intr'o singurd scirbcitoare doud din cele mai strcilacite
fapte istorice: anal scivcir$it de cdtre primal nostra Rege
Carol I $i allal de ccitre cel mai mare Impdrat al nea-
mulai nostril strcibun Traian.
Cu aceste cloud melt.* fapte std in legdlurci viata
noastrd religioasci-nafionald, odd cele cluntcli seminfe ale

www.digibuc.ro
 432

Cre0inismului au fost aduse 'in Dacia prin eolonistii

romani sub Traian i act, semdnate, au rdsdrit, au crescut
0 din ele s'a aledtuit sfnta noastrd Bisericd ortodoxd
strdmwased, ale edruia cele dint& centre de adminis-
tratie i organizatie bisericeased au fost tocmai n cu-
prinsul acestei de Dumnezeu pdzite Eparhii a Dundrei
de Jos: Vechiul Tomis, pe ale cdrui urme se ridicd astdzi
frumosul orcq Constanta, Adam-Clisi alte localitdfi,
au fost rwdintele celor dint& episcopii fi rnitropolii ale
creftinilor din aceste
Neuitate vor fi serviciile pe cari sfnta noastrd Bi-
seried le-a adus n decursul vremilor neamului nostru,
pdstrandu-ne cele mai scumpe odoare strrno00limba,
le gea unitatea tuturor Romani lor. De aceea strdmo0i
noOri au apdrat-o chiar cu pretul vielii lor i au inzes-
trat-o ou avutul bor.
De asemenea in timpul glorioasei domnii de patru-
zeci de ani ai M. S. Regelui Carol I-iu, Biserica a fost
pusd din nou pe vechile ei baze canonice i ale el awd-
minte sfinte, unele au fost ridicate i ineetate la vechea
lor splendoare, precum: Curtea-de-Arge?, Trei-lerarhi, Sf.
Nicolae (domnesc), Mitropotia (Ia0), Sf. Dumitru (Cra-
iova), etc., iar altele din nou intemeiate, se rddicd f alnic
pe vdile i cetnipiile tdrei, dar mai ales in noua provincie
Dobrogea, i in fruntea tuturor vom avea catedrala efiis-
copald din Galati, a cdrei zidire va incepe in curnd.
Se cuvine dar, ca la srbdtorirea acestor doud marl
strdlucite evenimente, sd ia parte i Biserica Roastrd
cu al ei der de toate treptele, ca asifel sdrbdtoarea sd fie
mai mdi'eatd. Cu alte cuvinte Biserica noastrd, potrivit
trecutului ei, bogat in fapte nationale, trebue sd lucreze
in mijlocul poporului, pentru ca Expozitia, ce tara a hotdrit
sd se facd in anul 1906, sei aibd o deplind i strdlucitd
izbandd.
Atrdgelndu-Vd luarea aminte asupra tuturor acestora
Va indemndm eu tot dinadinsul sd puneti in vedere la toti
preofii din aeel judg, ca, pdtrun# de insemndtatea rolu-
lui ce au i in aceastd fericit ocaziune, sit se sileascisi
cat mai mutt a lumina pe pdstoritii lor asupra insemnd-
tdtii i folosului practie al Expozitiunei, la slujbele bise-

www.digibuc.ro
 433

rice$ti din Duminici $i sdrbdtori, precum $i in relafiunile

lor zilnice eu enoria$ii sd dea acestora toate desluOrile
trebuitoare $i sd-i indemne a trimite la expozitie tot ce
au mai de seamd din produsul ocupatiunilor lor. Se va
inzistet in .deosebi asupra fiecdrei bran$e, $i mai ales
asupra prtii agricole, asupraindustriei casnice, ieseituri
$1 cusdturi, $i asupra feluritelor me$te$uguri folositoare
viejii sdte$ti.
Pentru ea preofii sd poatd cu mai multd
pricepere aceastd frumoasd $i patrioticd datorie, se vor
calduzi de regulamentul de organizare $i de toate circu-
ldrile Comisariatului General al Expozitiunei Nationale
Rometne, publicate deja in Monitorul oficial" No. 37,48,
53, 55, 56, 57, 58, precum $i de cele ce se vor mai publica
in viitor, pe cari le vor studiet cu multd luare aminte $1
vor utilizet spre atingerea scopului propus.
Acesta a $i fost motivul, pentru care P. C. Voastrd,
ca protopop, sunt6ti de drept membru in comitetul acelui
judet, ca impreund cu membrii sd chibzuiti spre
a coleclet obiecte, ce ar sta in legdturd directd cu viata
noastrd religioasd, cum sunt: cruci, icoane, vase sfinte,
ceirti,vestminte qi alte obiecte biserice$ti, cari prin frumu-
seta, arta $i vechimea tor ar ardtet in mod vddit evlavia
unild cu reivna strdmo$ilor no$tri pentru podoaba casei
Domnului. De dorit ar fi, dacd s'ar puteet, sd se colecteze
fotografii dupd cele mai frumoase biserici, zidite in acel
judet $i capilala lui, in timpul domniei de 40 de ani a M.
S. Regelui, alcdtuind un album.
Toate acestea ar putea on drept sd formeze o sect&
une bisericeased in Expozitie.
Avem nestrdmutata credintd cd preotii no$trii vor fi
ni$te infocati propoveduitori in mijlocul enoria$ilor lor
$i serbdrile, cum $i Expozifiunea proiectatd a se fine in
anal 1906, vor fi pe deplin reu$ite.
Aceastd circulard Vi se trirnite tipdritd spre a o
impdrfi la toti preotii urbani $i rurali din acel judet,
cu obligafiunea de a o citi in biserici in timpul mai
multor duminici $i sdrbdtori, spre cuno$tinta tuturor ce-
ttenilor.
5442 28
www.digibuc.ro
 434

Ditinnezeu sd bineawinteze scumpa rwastrd Turd i

al 43 poporr.

Totodara, In urma celor chibzuite in sediutele

conferintii protopopesti dela 20 August si 12 Oc-
tombrie 1905, P. S. Sa a hotArit sA se alcAtuiascA
o monografie a eparhiei P. S. Sale, In care sA se
oglindeascA trecutul istoric al crestinismului din
pA'rtile DunArei de Jos, Intreaga organizare a le-
rarhiei i administratiei bisericesti din aceste pArti,
cum si tot ceea ce priveste mersul i desvoltarea
lor In decursul celor 40 ani de domnie a M. S. Re-
gelui ; de asemenea a mai nsArcinat i pe cei patru
protoierei ai celor patru judete din cuprinsul epar-
Mei DunArei de Jos, pentru a Intocml, In acelas
scop, cate o dare de seam6 despre afacerile biseri-
cesti din protopopiatele lor, cum si cate doua al-
bumuri sou vederi ale locasurilor bisericesti urbane
rurale.
Ca rezultat al acestor hotArtri ale P. S. Pimen,
Sfnta Episcopie a DunArei de Jos, a prezentat i depus
in Expozitia GeneralA RomanA urmtoarele :
1. Patru Deiri, de s'eaind, ale afacerilor biseri-
ce0i" din protopopiatele judetelor Covurlui, Brila,
Tulcea i Constanta ;
2. eapte albumari. mari cu vederile bisericilor
urbane si rurale din cele patru judete ale eparhiei
DunArei de jos ;
3. Macheta catedralei episcopale din Galati, ce
se zideste acum, dimpreunA cu planurite ei de Con-
structie ;
4. Panoplia societAtii clerului roman Solida-
ritatea" din eparhia DunArei de jos" cu Intregul
ei personal de administratie si control ;

www.digibuc.ro
 435

5. Planurile de constructie ale azilului pentru

vdduve .1., orfani, al societatii Solidaritatea" ; si
6. Diferite alte obiecte si odoare vechi bisericesti.
*
* *
Cu acestea, Incheem cuprinsul monografiei
sfintei Episcopii a Dundrei de jos, scrisa si alca-
tuita, pentru intaia data, acum, cu prilejul plinirei
a optsprezece veacuri de trinicie a vietii nea-
mului nostru romnesc si a patruzeci ani de fe-
ricitet domnie a M. S. Regelui, Carol I, cqre,
avnd convingerea ca Biserica si credinta strabund
este izvorul a tot ce poate fi bun, frumos si drept,
si avnd deviza Niinic feird Dumnezeu In toate
actele vietii Sale, s'a Inarmat oil pavaza credintii
In lupta pentru Intarirea si inaltarea neamului ro-
mnese si, In deosebi, pentru propasirea sfintei Bi-
serici si a credintei noastre stramosesti.

www.digibuc.ro
 CUP U L.
souorec4
AuRsuciptum., Pagina
In ainte cuvAntare . III
06FIR5T.
CAP. I
Priviri generale asupra trecutului cretinesc in *tile Dunarel de Jos"
1. Inceputurile cretinismului i ierarhiei bisericeti la Ro-
mni 'And la intemeierea principatelor 1
2. Cele mai vechi urme ale cre.,tinismului in pdrtile Du-
nrei de Jos i in Dobrogea 10
3. Urmele despre vechia organizatie a ierarhiei biseriqeti
in Dobrogea 17
a) Mitropolia din Tomis 18
b) Dorostorului 20
c) din Vicina 22
cl) Episcopatele din Municipium Tropaei Trajani i Axio-
polis 27
4. Organizatia ierarhiei bisericeti din Moldova 28
5. Intinderea teritoriald i jurisdictionald a eparhiilor Mol-
dovel 32
a) Eparhia Mitropoliei dela Suceava 33
b) Eparhiile Romanului i Rtiddutilor 33
c) Eparhiile Hotinului i Huilor 34
d) Arhiepiscopia Chiineului 36
6. Eparhia Mitropoliei Proilaviei 37
Mitropolitii proilavi 44
7. Starea religioasd a Dobrogei dela fnfiintarea principa-
telor pAnd la realipirea ei la patria mumd 51
Arhiepiscopatele streine din Tulcea 58

CAP. II
Adminlstralia conzistoriali a bisericilor din linuturile Dunirei de Jos (1857-1864)
9. Infiintarea duhovnicescului Conzistoriu din Ismail . 66
9 Atributiunile duhovnicOtei Conzistorii 73
10. Fondul orfanicesc al Conzistoriei 77
11. Organe bisericWi in timpul administratiei conzistoriale 81

www.digibuc.ro
 4/38

CAP. III
Episcopatul Dunarei de Jos" intro anii 1864-1878
Pagina.
12. Infiintarea Episcopiei Dunarei de jos ....
13. Organizarea i administratia eparhiala sub episcopatul
84

lui Melhisedek (1864-1879) 91

Statistica bisericeascd a Eparhiei ,Dundrei de Jose nainte
incorporarea Dobrogei (1878):
a) Protopopiatul judetului Isniail . . 98
b)
c)


Bolgrad .
Covurlui
... 100
102
d) e Braila 110

CAP. IV
Episcopatu1 Dunirei de Joe 1ntre anii 1878-1906

14. Schirnbarile cuprinsului jurisdictional al Eparhiei Du-

narei de .1o, prin pierderea tinuturilor basarabene in schimbul
celor dobrogene 123
15. Stramutarea scaunului episcopal dela Ismail la Galati 124
16. Organizatia administratiei bisericesti In Dobrogea sub
obladuirea sfintei Episcopii a Dunarei de Jos t7i administratia epar-
hial sub episcopatul P. S. losif Gheorghidn (1879-1886) . . . . 127
Situatia numerica a bisericilor i clerului din Eparhia Du-
ntirei de Jos sub episcopatul P. S. Iosif 153
17. Alegerea i investitura P. S. arhiereu Dr. Partheniu ca
episcop al Eparhiei Dunarei de Jos 156
18. Administratia eparhiala sub episcopatul P. S. Dr.
Partheniu S. Clinceni (1886-1902) 162
19. Alegerea, investitura i instalarea P. S. arhiereu Dr
Pirnen Georgescu-Pitesteanu ca episcop al Dunarei de Jos . . . 169
20. Administratia eparhiala sub episcopatul P. S. Dr. Pinten
Georgesca 189
A. Activitatea administrativa 189
B. Activitatea pastorala 902
21. Conferintele pastorale generale ale clerului din Eparhia
Dunarei de Jos 926

CAP. V
Reedinia scaunului episcopal al Eparhiei Dunarei de Jos'

22. Catedrala si resedinta episcopala din Ismail 244

23. Catedrala episcopala din Galati . . . . 247
24. Noua catedral episcopala din Galati 250
25. Resedinta scaunului episcopal din Gala0 271

www.digibuc.ro
 439

CAP. VI.
Mezamintele culturale qi iilantropice ale Eparhiel Mar& de Jos
Pagina
26. Seminariul Eparhiei Dunarei de Jos . . . . . . . 288
27. Societatea clerului roman ,Solidaritatee din Eparhia
Dunarei de Jos 298
Situatia generala a p,estiunei societalli clerului Solidari-
tatean dela Infiiptarea ei 'Ana in seara zilei dc 31 Martie 1906 . 306
28. Azilul pentru vaduve si orfani, i Caramidaria So-
cietatii clerului Solidaritatea 309
29. Scoala de cntareti bisericesti a Eparhiei Dunarei
de Job 319

CAP. VII
ludecata eparhialA

30. Spiritualul Conzistoriu al Eparhiei Dunarei de Jos . 326

CAP.
Schituri I minastiri
31. Manastirea Cocos
32. Manastirea Celic-Der
... .. 330
339
33. Schitul Saun 342
34. Schituri desflintate ........
CAP. IX
Culte i aezAminte streine omodoxe

35. Bisericile grece, bulgare si ruse din Eparhia Dunarci

de Jos 346

X
Culte i aegminte streine eterodoxe
36. Romano-Catolicii 351
37. Protestantii (Luterani i Calvini) 356
38. Armenii sau Grigorienii 359
39. Lipovenii (Popovtii, Bezpopovlii, Molocanii si Scapetii) 361
40. Baptistii i Anabaptistii 364
41. NazareiiPocaitii . . 366

CAP. XI
Cultele I apzmintele necredincioilor.
42. Ebreii 373
43. Mahomc lanii 375

www.digibuc.ro
 44 ()

CAP. XII
Populatiunea eparhiali 1 statistica bisericilor, clerului i personalului adminis-
trativ din Eparhia Dunirei de Jos
Pagina
44. Statistica populatiunei eparhiale 384
45. Statistica bisericilor clerului din Eparhia Dundrei
de Jos 384
46. Personalul administrativ bisericesc din piirtile Dund,rei
de Jos fn preajrna infiintarii duhovnice*tii Conzistorii din Ismail . 386
46. Personalul administrativ bisericesc din partile Dunrei
de Jos in timpul duhovnicetii Conzistorii din Ismail 388
48. Personalul administrativ bisericesc al eparhiei Du-
narei de jos, Intre anii 1864 1878 . . . . . . . 390
Personalul conzistorial
49. Personalul administrativ bisericesc al eparhiei Dunarei
de Jos, Intre anii 1878-1906 392
Personalul conzistorial
50. Personalul catedralei episcopale din Ismail, fritre anii
1864-1878 396
51. Preotii i diaconii catedralei episcopate din Galati, titre
anii 1878-1906 398
52. Personalul administrativ bisericesc al eparhiei Dunarei
de Jos, in anul jubilar 1906 399
I. Personalul din administratia centrala i cancelaria epis-
copala
II. Protopopii eparhiali . . . . . . .......
III. Proistot:ii onorifici ai circumscriptiunilor protopopet4 .
400
401
44)2

cuprinsul eparhiei Dunarei de Jos

I Bisericile i clerul urban
. .......
53. Situatia nominala de astazi a bisericilor i clerului din
..
406
408

b)
Bisericile i clerul rural :
a) din judetul Covurlui . .
Tulcea . .
.....
...... . . . 411
418
c) Constanta 423
d) Briala 426
54. Sfnta Episcopie a Dunarei 'de Jos *i Expozitia Gene-
rala Bomna din 1906 427

www.digibuc.ro
 PORTRETE, VEBER! I PLRNURI.

Intre

M. S. Regele
M. S. Regina
...... .
paginile
IIIII
Vederea ruinelor cetatii dela Adam Clisi . . . . . 16-17
O alta vedere din ruinele cetatii dela Adam Clisi . . . 16-17
O vedere din ruinele cetatii dela Adam Clisi . . . . 26-27
Resturi din descoperirile facute la Adam Clisi .
Coaja si unele resturi din monumentul dela Adam Clisi
Eptscopul Melhisedek (1864-1879) 94-95
I. P. S. Iosif Gheorghian, fost Episcop al Dunarei de jos
(1879-1886) 128-129

de Jos (1886-1902) . . . . . ...........

I. P. S. Partheniu S. Clinceni, fost Episcop al Dunarei
. . 156-157
P. S. Sa Pimen Georgescu, Episcop al Dunarei de Jos . 174-175
O sedinta a conterintei protopopesti 190-191
Protopopii eparhiali i revizorii scolari respectivi in con-
ferinta sub presedentia P. S. Pimen 202-203
O serie din preotii jud. Covurlui in conterinta pastorala 230-231
O alta serie din preoti in conferinta pastoral& 234-235
Catedrala episcopala din Ismail
Re,:edinta a a a ......
Biserica St. Nicolae catedrala din Galati
244-245
246-247
248-249
Fatada principal& dupa planurile de constructie ale nouei
catedrale episcopale din Galati 254-255
Fatada laterala 258-259
Vederea nouei catedrale (dupa macheta aflata in Expo-
zitia Generala RomAna) 260-261
Primirea AA. LL. Regale Principele i Principesa Ro-
mdniei de catre P. S. Episcop Pitnen, pe locul unde s'au ri-
dicat temeliile catedralei episcopate din Galati 262-263
Actul de tondatiune depus In temeliile catedralei epis-
copale 264-265
Semnarea actului de fundatiune 266-267
Depunerea actului de fundatiune in temeliile catedralei
episcopale 268-269
Vederea palatului episcopal din Galati 276-277
Catapeteazma capelei din palatul episcopal 284-285

www.digibuc.ro
 442

Intre
paginile
Arhimandritul Teoctist Scriban 290-291
Scminariul din Ismail 292-293
Comitetul si comisia de control a societatii SoUdaritatece,
sectia centrala Covurlui 298-299

Idem sectia Tulcea

......
Comitelul i comisia de control a societatii Solidaritatea
sectia Braila ......... . . . . . . 302-303
. . . 308 -309
Idem sectia Constanta . . . 310-311
Caramida flgurata . . . . . . . . . . . 309
Fatada principala dupa planurile de constructie ale SAzi-
lului Solidaritatee . . . . . 314-315
Planul parterului Azilului
sedinta a Spiritualului Conzistoriu
Manastirea Cocos din jud. Tulcea
..... . .
316-317
326-327
334-335
Monumentul din Niculitel ...... 338-339
Manastirea Ce lic-Dere din jud. Tulcea ..... 340-341
Schitul Satin 342-343
Urna gasita la schitul Saun 343
Mormantul lui luptatorul de sub zidu-
rile Vienei aflat In interiorul wait-case mortuare din Baba dag 378-379
Casa mortuara In care s' aft' mormantul lui
380-381
Economul Zaharia Roclocolat, fost protopop al judetului
Covurlui (1844-1860) 384-385
Economul Gh. Teodorescu, fost protopop al jud. Covurlui
(1863-1864) .
Economul Than Sererin, fost protopop al jud Covurlui
(1864 1886)
Economul Constantin Caciuc, fost protopop al jud. Covurlui
(1886-1889)
Economul ,tefan Vargolici, fost pi otopop al jud. Covurlui
(1889-1895)
Biserica sflntii Arha ngheli (foasta giamie) catedrala
orasului Braila
Mihail Macedoneseu Dicheofflax, fost protopop al jud
Braila (1857-1861)
Economul Al. Suteteanu, fost protopop al jud. Braila
(1868-1800)
Economul Mina Bangefianu, fost protopop al jud. Braila
(1890-1893)
Economul Ioan N9tefeinescu, fost protopop al jud. Braila
(1900-19021 ))
Biserica sf. Nicolac catedrala ora;mlui Tulcea . . .

Economul Gh. Reiscanu, fost protopop al jud. Tulcea

(1879-1896)
Economul N. Gheorghia, fost protopop al jud. Tulcea

www.digibuc.ro
 443

Intre
paginile
(1896 1902) . . 384-385
` Biserica sf. Apostoli catalrala oraului Constanta .. .
Economul N. Rvcanu, fost protopop al jud. Constanta
(1879-1882)
Economul Anastase Frimu lost protopop al jucl. Constanla
(1882-1888)
Economul Radu Mircea, fost protopop al jud. Constanta
(1888-1893)
Economul Gh. Rdulescu, fost protopop al jud. Constanta
(1803-1902)
Arhimandritul N. Munteana, vicarul si. Episcopii . . 400-401
Diaconul Anyhel Constantinesca, revizorul ecleziastic .
Economul Gh. Popescu, protopopul jud. Covurlui . . .
Economul Rie Didicescu, protopopul jud. Brila . . .
Economul G. V. Niculescu, protopopul jud. Tulcea . .
Economul ban Grigorescu, protopopul jud. Constanta

www.digibuc.ro
www.digibuc.ro