Anuarul de Geografie

ANUAR
DE
SI
ANUL AL
DIRECTOR :
S. MEHEDINTI
CUPRINSUL
C. Brdtescu. - Dobrogea la
N. A. Constantinescu. - Intinderea raielelor cu
privire
la raiaua Giurgiului.
Mironescu S. Cristofor. - Hotarul
Moldova
Muntenia.
Radu I. Perianu. - Raiaua
N. M. Popescu. Dmbovita in anul 1810. (Hotare, sate,
D.
- Observatiuni
privire la terminologia geograficA
toponimie.
G.
din
Serbiei.
G. Giuglea. - Romnii
Serbia. (Vechime.
etnice).
BUCURESTI
Atelierele Grafice SOCEC & Co., Societate anonim

1
www.dacoromanica.ro
CUPR1NSUL
S. Mehedinti. - Apliiri antropogeografice

istoriei
C.
altor
sfera etnograllei,
invecinate.
- Forme de relief din
G. Giuglea. din toponimia

V. Hane. - Literatura didactia a geografiei in
Principatelor
la 1800.
N. Orghidan. - Urme de ghetari in
Rodnei. -
tricioarei.
E. Prvan. - Schimbarea granitelor Bucovinei. (Cii o

G.
- Bucure5ti
punct de vedere geografic :
Bucure.%ilor. (Cu
www.dacoromanica.ro
Bis-
ANUAR DE GEOGRAFIE
ANTROPOGEOGRAFIE
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
DOBROGEA LA OVIDIU
Din lunga serie de scriitori elini latini ce se peHomer pana la caderea Romei - poeti, filosofi,
istorici
geografi - ahia se pot
care
fi
vorhit din
despre tinuturile dela

nordvestul
Negre. Din intreaga Europa aceste locuri
au ramas cele mai
cunoscute in tot timpul antichitatii.
la Schiti, prea
inlauntrul stepei,
mai mult prin porturile

greci cel
ne
o suma de inforrnatii pe care totusi urmasii le
in parte fabuloase. Ahia pe vremea lui
2),
patru
mai
se face un progres mai insemnat,
in urma razboaelor ce
Pont. Totusi,
riseste geograful grec
e greu de spus ce neamuri
mai ales
ce hotare
dela Albis [ElbaI
Caspica
lui Arrian 4) pe langa
la
mare, aduc mai
Negre
alte periple in
multa
dar mai ales asupra coastelor care
noapte
resau pe navigatori. Stepa dela
mane tot locul unde

popoare noua ca
lumina
deasa
de unde rasar
pe
anume hotare. Lipsa de exploratori
ce
') Contemporan
Pericle, sec. V a. Cr.
Cristos.
2) Contemporan cu August
3) Strabo: Geograph. VII, II, 4.
4) Cltorie fcut din porunca impratului Hadrian la 137 d. Cr.
5) Patru periple anonime,

lui Arrian.
data nesigur, dar posterioare
www.dacoromanica.ro
dar
C.
de pastori
schimbare a
pe geografli antichitatii
aiba
a acestor locuri.
prin urmare un
Romanii nu
multe despre
precum
din stepe, au
mai
o
2)
tinutul din jurul Bizantului din pricina departarii,

un
in Pontos s'ar
ce ar
la
Cicero afirma ca
ar
fel ca
in Ocean, - nu e de mirare daca
Ovidiu, poetul latin exilat de August la
4), se
coate alungat la marginile lumii:
Aeger in extremis ignoti partibus orbis,)
Intr'o alta elegie exclama:

quam vicina est ultima terra mihi
Comunicatia pe uscat
este destul de grea in
aceste vremuri. Rareori se iveste in Tomis
o corabie
latina 7)
pana ce vie scrisorile prietenilor
Roma
sa se
inapoi raspunsul poetului, peste
mari, se
anul:
tua pervenit, dum littera nostra recurrens
Tot maria ac terras, annus abit
Cu
mai mare va prin urmare
Ovidiu despre Dobrogea,
ce le culegem
cat ele ne
care pe timpul lui
destul de rau
vin dintr'un
cunoscut.
Daca acum am
pe scriitorul nostru cu
Strabo VII. II, 4.

Cartaginei IV, 33)
2) Sec. II a. Cr. cam pe timpul
Rmer.
Uckert: Geogr. der Griech.
Caesar. In Tusc. 20 Uckert.
3) Contemporan
4)
50 ani cnd fu trimis in exil. Moare anul 17 d. Cr.
sub Tiberius, in
58 ani.
) Bolnav la marginile lumii necunoscute. Tr. III,
3.
ce aproape de mine marginea lumii. Tr. III, IV b. 52.
7) Tr. III, XII, 37-38:

Quod procul
regio est et ab omni
quo quis quam, nec rate tutus erat. Ex. P.

P.
XI, 15-16.
www.dacoromanica.ro
cursu. Necpede
27-28.
DOBROGEA LA OVIDIU
latini,
poeti elini
opera se
Sophocle ori Horatiu s. ex., de

geograful pentru micile
risipite ici colo printre versuri,-Ovidiu se
cu un
pentru istoria geografiei in genere pentru
noi
special,
nu
auzite numai ne da
cari ni le
ci
destul de lunga
de
a trait printre barbarii dela Tomis.

este singurul scriitor al qtichittii pc care
poate
vretinde provincia dintre
mare ca
al
un timp mai indelungat2); singurul a
opera poetica din
cele cinci
de Tristes patru de
tulae ex Ponto, inspirate
Dobrogei,-se poate
in laturea ei geografica
pentru acest
Ce valoare obiectiv pot
culese din
unele
elegiile sale, e o noua intrebare pe care trebue s'o avem
in vedere. S'a zis de
Ovidiu a exagerat tristetea,
in care
de sigur,
asprimea
pentru ca s miste pe puternicii dela Roma sa-i ridice
mai plcut3).
putin
i-lschimbe cu un
exiliul, sau
Prea vede negru inprcjur; prea mult se

geroase; un
primea
de
mai trist
brogea nu se
sub
polii:
Mitius exilium faciunt loca: tristior ista
Terra sub ambobus non jacet ulla polis
Sa
trimis
chiar
Syrtelor,
daca alt
i se va
spre Charybda; putin se
da ca exil, numai numai sa scape de
care
se afla;
Styxul,
exist, prea bine s'ar
1) Din poesiile sale
CS se
asea Ex P. IV.
39-40. Poetul
exil: Tr. IV, VI
Tr. V. X 1-2; Ex. P.
27-28; Ex P. IV. VI, 5; Ex. P.
X,
2) Naso Tomitanae
in Dobrogea in iarna a
pe
anii de
28; Ex P. I. VIII,
non novus incola terrae. Ex. P. I.
3) 0 cercre in repetite
VII, 63; II. VIII, 36 etc., etc.
63-64.
Ex. P. II.
Tr. II, 185, 577; Ex. P.
www.dacoromanica.ro
1-2.
I, 79;
C. BRTESCU
la Istru 1). .Asemenea afirmari, in

Tomitani cari-i
consideratie, oferise
ospitalitatea
au suparat pe
multa
ba
o
sacra ; de aceea Ovidiu se simte
revie asupra afirmarilor sale
palinodie 2).
daca trecem peste asemenea isbucniri eleOvidiu n'a
giace
ne oprim numai la fapte, vedern
nici iernele viscoloase gerul Dobrogei mai aspre
de cat sunt in realitate nici mai triste de
sunt,
nevoit
arbori din vecinatatea Constantei. Pe langa

aceasta, chiar de s'ar
fortat ici, colo, adevarul,
exagerare se poate motiva usor. Ea

din contrastul
in care se
acestui poet
dela curtea Cearului Italia
Dobrogea. Venia doar dintr'o
frumoasa
calda ca aceia
dintr'un
bucurii ca Roma
- cea mai
cetate a vremii de pe glob - in
turile
gerul
al Pontului scythic 3),
diforme 4) ale unei
rascolite de
printre barbari
cruzi, iubitori de
Abstractie
dar de partea subiectiva a operei
numai la faptele ce se pot spicul aproape
sale
din fiecare elegie, Ovidiu ne apare ca un isvor pretios

pentru
dar mai ales
a
brogei pe vremea lui Cristos.
Scythia mica7). Se pare
lui. Cele mai multe
in toate
la
Roma,
de sigur le scrie
epistole trimise amicilor
in Tomis8). Numele acestui
din vremea Aratunci
poetul 1-a
se
1) Ex. P. IV, XIV, 7-11.

2) idem
3) Tr. H, 195-196; HI. X; III. IV, 46 etc. Ex.

4) Tr. V. II, 63.
5) Tr. III. IV, 57 etc.
15-20 etc.
6) Tr. I. V, 74; III. X, 4; V.
zice numai Scythia: Tr. III. II,

IV; I. Tr. III. IX etc.
S. ex.: Ex P.
7) Ovidiu
www.dacoromanica.ro
III, 37.
DOBROGEA LA
cari rapese pe Medea din Colchida
gonautilor
fac un
popas la Constanta;
dintr'o vreme care
preajma rasboiului Troei. Orasul abia se poate
de
barbari, mai mult prin asezare decat prin zidurile sale
slabe2). Se mai
Ovidiu
e
be apa dintr'o
balta
care
marea :
Est in aqua dulci non invidiosa voluptas:
Aequoreo bibitur cum sale mixta palus 3)
Alte elegii le trimite dela gurile

4)
uncle se
vara
priveste
fluviului se
cu cele albastre ale
la
apele
Quam legis, unde tibi mittatur epistula. quaeris?

Hinc, ubi ceruleis jungitur Hister aquis 5).
Dar poetul a
tirnpul iernii,
acoperita cu un pod de
peste care
carele
grele ale Iazygilor Sarmatilor 6);
elegia
amichiar dela Istrul
cului
Atticus,
Accipe conloquium gelido Nasonis ab Histro7).
In a patra toamna a exilului

Aegissus, Tulcea de
Ovidiu se
la
expeditie militara. Orasul
pe atunci se
prin
1) Medea legend de
ei, regele
tae pe Absyrt, fratele ei, in buctele [tornii
risipeste
mrii,
capul
membrele pe
mnile i le pune pe o
pentru ca,
ce regele ndurerat
inmormnteze
copilul, ca s se poat indeprt
Tr. III, IX.
fu colonizat de Milesieni pe la 630 a. Cr. Se gsi cam unde
e azi Anadolchioi. Sub Romani a fost capitala Scythiei Minor.
2) Tr. V. X,
...tumulus (lefenditur ipse Moenibus
exiguis ingenioque loci.
3) Ex P. II. VII, 73-74. Ape rele de but: Ex. P. III. 17-18.
4) Tr. II,
: solus ad egressus missus septemplicis
Tot
Strabo VII. III, 15.
7
5) Ex P. III. V, 1-2; deasemenea Tr. V. VII,
Ex P. IV. VII, 9-10; Tr. III. X, 29-34; III. XII, 29-30
7) Ex P. II. IV,
chidei,
www.dacoromanica.ro
C.
cu greu
fi cucerit; probabil
amfimai spre apus de valea unde se
pe Caspios
teatru. Traditia da ca intemeetor al
Aegipsos. Fu cucerit de Geti dela Odrisi, dar peste putin
din nou sub
cea veche ').
In
poetul mai
- poate in
unor militari romani-si stepa trist a Dobrogei,
goale acoperite cu pelin :
prin ziduri,
Tristia per vacuos horrent absinthia campos2)
nici un arbore care
diforme 8), unde nu
cu frunzisul
pmntul
4)
unde
...et in terra est altera forma

dar nici pomi cari sa
roade
crcngile grele de
fructelor
regio" ) ; nici slcii care
cari
poma negat
la
nici stejari pe coastele dealurilor

nici vita de vie ce
se'ncolceste
jurul ulmului
nimic din toate aceste
daruri ale Italiei fericite; doar ici
colo peste tristetea
campiilor de pelin
un copac chircit de sete 10).
Ovidiu a
prin frumoasa regiune
deluroasd dela
noapte, unde
inveselesc
vile vechi,
pdurile de tei, stejari
alte foioase
coastele dealurilor, se poate numai
Ori
cum, in sufletul lui intristat cuprins de
pentru tot
ce
jurul lui, imaginea mai luminoasd a unui
Ex P. VIII, 9-14;
2) Ex P. III. I, 23.
Ex P. III. VIII, 15.

4) Tr. III. X, 75; Ex. P. I. II, 25.
5) Ex P. III. I, 20.
6) Tr. III. X, 71-72.
') Tr.
X, 73.
8) Ex P. I. III, 51-52.
9) Ex P. HI. VIII, 13.

Ex. P III. I, 19-20.
www.dacoromanica.ro
DORFIOGEA LA OVIDIU
clobrogean care nu-i

frumusetile unor
mediteranee, n'ar trezit multumire, sau mai curand n'ar
avut ce
in niste elegii trimise la Roma.
De
rele se
mai mult
de barbari. In afara de aceasta prea putin s'ar

gsi in opera sa privitor la Dobrogea.
Despre arsita verilor nu
de
Italia. Ceeace e nou pentru
doar aveau
ceeace poate impresiond la Roma este iarna
despre aceasta vorbe.ste el prietenilor
sentiment
care ar vorbi cineva astAzi despre regiunile
polare
mai apropiat de stelele ursei ErimanPmntul
tide m are,
sus se
nu e
gerul aspru. Mai
Bosphorus ')
nume ale unui
frig
marginile lumii
Cata vreme
2)
Scythiei
abia cunoscut. Mai departe
Vai, ce apropiate-s
mine
4).
e desghetat - zice Ovidiu -
apele fluviului apara

de barbari. Dar cum soseste
iarna grozava
asterne ninsori peste ninsori, pe care
nici soarele, nici ploaia nu le topeste,
le
treste apoi
marmura
atunci
barbarii
tara. Puterea
pe cai iuti peste ghiata fluviului
turnurile
la
vnturilor e
de mare
sloi
pstreazd
in cojoace
li se mai
obrazul ;
barba albite de ghiata
le
din mers.
se acopere
un pod
de
pe unde mai nainte pluteau
acum
mergi
piciorul;
sarmatici trag peste
carele
acoperisurile. Vinul
forma vasului; iar oamenii
Bosforul Cirneric, azi Cherci sau Ienikale.

2) Fluviul Don.
3) Limanurile
(M. Azovului).
4) Tr.
IV
47-52.
5) Tr. III. X
www.dacoromanica.ro
C. BRTESCU
grele. Corbiile iWpenesc de get-
- stau
Vidimus in glacie pisces haerere ligatos
atunci o parte dintre ei ramneau vii. Ceeace

mai ales surprinde pe latinul care
numai Mediterana cald,
marea ingheat:
dar
Vidimus ingentem glacie consistere pontum
dar a
de ajuns s'o
nu i-a
umblat pe ea:
vidisse sat est; durum calcavimus aequor

Undaque non udo sub pede summa fuit 3).
din elegii, Ovidiu ne spune:

sumus in Ponto, ter frigore constitit Hister
Facta est Euxini ter unda maris4)
Tomis gsesc
chiar
una din ierni a fost
mai grea ca
Longior antiquis visa Tomitis hiems 5)
mrturii tot
de adevrate pentru vremea lui Cristos
ca
pentru a
uneori, marea prinde coaje
cteva mile spre larg, priveliste familiard locuitorilor de
Dobrogei.
Pentru noi, asemenea

interes destul de slab : nu tot astfel era
vremii. A spune c un fluviu ca
Pontul
toat puterea frigului Dobrogei. In

dar nimic nou nimic exagerat,
vers
care
adevrul,
in multe locuri
ani:
Et solet in multis bima manere
Tr.
X, 49.
2) Tr. III. X, 37.
2) Tr. III. X, 39-40.
4) Tr. V. X,
5) Tr.
6) Tr.
2.
X. 16.
www.dacoromanica.ro
un
pentru latinii
concret
clima
doar de un singur
zpada
DOBROGEA LA OVIIMU
11
afara de surprinderea cu care o
dar aceasta
foarte explicabila la un poet care par'ca umbra

are vesnic
: voi care
tara
de binecuvantata, vedeti in ce locuri grozave m'ati
exilat.
Ceeace intereseaza
grad mai
este faptul
poetul vede cu ochi de geograf causele
Pentru ce iarna grozava
marea Sarmatica?1)
Pe deoparte fiinca locul se afla foarte apropiat de stelele
frigului
uncle se
boreas (crivatul), familiar acestui
tarm, pe
cald
notos, care
spre
soseste
De alta parte:
Adde quod hic clauso miscentur flumina Ponto
fretu in multo perdit ab amne suarn -)
fluvii
e ca un vas bine inchis

care se
ap dulce,
mult
puterea
De jur
in
Lycus, Sagaris,
Penius, Hypanis
Cales, Halys
intortochiat
vijeliosul Parthenius
Cynapses care rostogoleste
Tyras cu apele repezi Thermodon, apa Amazoanelor
Phasis; apoi Borysthenes, Dyrapses Melanthus cel
altele
3),
peste toate Danubius, care nu
de Nil.
apa dulce :
se lasa mai pre
...adulterat undas
Nec patitur vires aequor habere suas 4)
Ba
uneori, asemenea unei balti lenese, marea

Ex P. IV. X. 38.
2) Ex P. IV. X. 45-46.
8) Lycus: un
neinsemnat
Heraclea Pontica
Sagaris sau Sangarius, azi Sakaria, la E. de Bosfor; Hypanis=
Hypanis; Halys, azi Kizil
Bugul de azi; dar Kubanul se
Irmak, la E. de Sinope; Parthenius la E. de Lycus; Tyras-Nistrul;

Thermodon,
la E.
; Phasis, azi
Iris, in Asia
11. Rion in Caucas,
Poti; Borysthenes=Niprul;
neinsemnate.
celelalte sunt
4) Ex P. IV. X:59-60.
www.dacoromanica.ro
C.
apele dulci plutesc peste
pierde culoarea albastr,

apa
a
mai
:
Quin etiarn, stagno similis pigraeque paludi,
est diluiturque color;
Caeruleus
Innatat unda freto dulcis, leviorque marina est,
Quae proprium mixto de sale pondus habet')
Aceste dou cauze: crivatul

alta apele dulci
usoare ale
pe deoparte,
de
impinse de vnt
sub chipul unui curent de coast
2), au fcut ca
Constantei
poat
uneori marea
departe.
Mai pretioase
asupra climei vor pentru
Tornitanii lui Ovidiu, precum
privitoare la etnografia
de srace sunt
Sarmatilor,
la geografi amnuntele vietii Getilor
trebue
cu multa multumire cele cteva
pe care le gsim elegiile lui Ovidiu;
mai ales
pentru
prin
putem implini oarecare lacune la
contemporanul
care povesteste cele ce le
n'a avut
sau din auzite.
prilejul
din Amasia pe coasta
dincolo a
mrii Negre.
cat marea vecina poarta la Ovidiu
diferite nume, mai ales dupa numele popoarelor.
Marea Neagr se numeste Pontus
Mare
4), desigur pentru aceleasi motive pentru care
mai
s'a numit lac rusesc, lac moldovenesc sau, cu
mai multa dreptate, lac mongol. Se mai numeste
xinus falso nomine
poetul 5). In vechime
Axenus,
neospitalierd,
din
pricina
furtunilor de
se
a barbarilor
pe mare, a lipsei de porturi pentru
noi
') Ex P. IV.X. 61-64.

2)
curent car
Constan0;
3) Tr.
IV.
N.
nisipul dela gurile Dunrii spre

dela Mamaia.
43, etc.
4) Ex P. III. VIII. 8; IV. X. 38, etc.

Tr. XIII.
27-28:
13, etc.
www.dacoromanica.ro
13
DOBROGEA LA
o numeste numai Pontus2),

astfel :
vremuri mai
oamenii socotiau Pontul asemenea
al
in el
doilea Ocean
ce
se
de lumea
ca cel ce ar trece
loanele lui Hercule
Ocean ;
socotit
cea mai mare dintre
apropierea
aceea s'a nurnit Pontos,
Mare prin
3).
veri
Ovidiu ne spune
se
de
Intr'una din
pe
nume grest pentru coasta
brogei intrebuintat de poet pentru efect,
se tie
Cimmerienii au locuit prin Crimea
de Schiti,
ei
in fata invaziei
in Asia Mica ; iar pe vremea
1). De multe ori
nume pe care Straho
lui Ovidiu nu se mai pomeneste deasemenea popor de

ca de un nearn care a fost; de alta parte nici Ovidiu
n'a
Crimeii. In
poetul mai numeste apele

Negre ape
dupa numele poporului tracic din apropiere.
Tara in care este exilat, o numeste
dar
Sarmatic7)
multe
ogor
sau
getice Intr'o aceeasi elegie o numeste
getic
scitic
sarmatic 9); ceeace
avem
Tr. IV. IV.

Strabo zice, reproducAnd afirmrile alnu er navigabil s'a numit Axenostora: Aceast mare
din pricina iernii a
popoarelor din
prejur mai ales a Schitilor cari ucideau pe streini, le
carnea,
din cranii
cupe de but; mai trziu, cnd
fundar colonii la coast, se numi Euxinos ospitaliera.
VII. III. 6.
2) Tr. III. II. 8; IlL VIII. 27; III. XII. 32; Ex P. H.

III. VIII. 17, etc. etc.
27;
4) Ex P. IV. X.
5) Tr. I. X. 48.
II. 1; Ex P. IV. VI. 5, etc.
Tr, I. III. 61;
72, etc.
13; Ex P. L II. 60; II.
7) Tr. IV. VII. 16; V.
Tr. V. 1; V. XIII. 1; Ex P. I. 2; X. 32, etc.
9) Tr. V. 1-2, 13, 21.
www.dacoromanica.ro
14
C.
Din prirnele timcu o populatie

puri ale istoriei sale se deseneaza astfel soarta etnografica
a Dobrogei.
la
se intinde imperiul Roman : dela
fluviu spre nord
de-aface
Hactenus Euxini pars est

sinistri:
Proxima Basternae Sauromataeque tenent
De peste
et
alturi de acestia, mai nvlesc :

(!), Meterea
turba,
que 2)
alte neamuri
quaeque aliae gentes", pe care
le opreste fluviul vara, dar care, de'ndat ce
iarna, alearg peste ghiata
pe cai iuti ce rabda
foarne
la sete
apar ca cetele de lupi in jurul
oraselor 4),
s le pese de Roma
de rnilitarul roman
Sarmatii
inghetata 6) un
de
pe cnd de
parte Iazygii
cari trag carele grele
scurgere pe nesimtite a neamurilor barbare catre
7). Acesti
pe cari Herodot pomeneste in sec.
Tr. II, 197-198.
urrntoarea
a
Tr. II, 191. Strabo
neamurile tracice, amestecate
regiunii: in sudul Dunrii
spre
Schiti, Sarmati, Bastarni
cu Geti care-s ei
traci;
la apus cu Celti. Prin Dubrogea se intind Mysi [care-s
Crobyzi; acetia
se mai numesc
Trogloditi,
in
prin
din pricina frigului, tresc in bordee
imprejurimile
Istros, Tomis
Despre Crobyzi
Ovidiu nu pornene7te nimic. In
Peuce dintre bratele Dunrii
s'au a$ezat Bastarnii Peucini. un nearn german. La N. de ei vine
pustia
I3ugeacul de azi; apoi Tyrigetii la Nistru mai sus
de ei
mare al Bastarnilor, iar spre E. Sauromatii alte
neamuri, pentru care granite sigure nu poate da. VIII. III. 2,
13-15, 17
VII V, 12.
3) Ex P. I.
81-82.
4) Ex P. II, 19-20, etc.
II, 83-84.
5) Ex P.
6) Tr. III. X. 33-34; Ex P. IV. VII, 9-10, etc.
Strabo
alti geograli numesc
7) Iazygii sunt
www.dacoromanica.ro
15
LA OVIDIU
de Tanais, dupa ce
a Cr. numai
Schiti, se 'ntind dela Don
la
pe
parte
se risipesc printre Tracii din peninsula Balcanica.
despre Schiti, acestia pier cu timpul din istorie: ei

devin material pentru alcatuirea altor neamuri. Meterea
turba", apare nurnai o singura data in Ovidiu:
un neam Sarmatic;
pomeniti la
eo
exagerare.
efect aveau asupra populatiei Dobrogei asemenea
eligia X din cartea
invasii, ne-o spune poetul
Tristelor, precum
alte
fug; nirneni nu-si mai
ogorul
casa;
ale unor
carele
parte sunt
dusi ca robi; altii sunt ucisi de
averile nepazite sunt rapite, putinele

oameni
vitele
cot la cot
otravite; iar ceeace nu poate
cu sine barbarul,
distruge
arde.
revine pacea,
de teama
De aceea rar
cineva
mai cultive
cel care o face, cu o
armele de
plugul, cu
Hac arat infelix, hac tenet arma manu 2)
Orasele abia se pot apara. Barbarii se apropie

pe cai iuti ce necheaza3); acoperisurile caselor stau
de multimea
Tecta rigent fixis veluti vallata sagittis
pe care poetul le culege chiar
pe
orasului
Amaxoci sau Amaxobii pe acesti barbari din

case. Acest
de
cari tresc in care, in
a durat mult vreme
stepele
in sec. XIV
ttarii din aceast parte geograful Arab Ibn Batutah.
Tr. III, X, 53-68.
2) Tr. V, X, 24.
secolul lui
77-78.
3) Tr. IV.
23
4) Ex P. I,
caracteristice
www.dacoromanica.ro
pentru
16
C.
trimite dintre ele un manunchiu ca dar la Roma 1). Din

toate partile se vede Ovidiu incunjurat de barbari
cari, cand nu poarta razboiu traesc din
2):
Innumerae circa gentes fera bella minantur,
Quae sibi non rapto vivere turpe putant 3)
stare de lucruri as de obisnuita in Dobrogea pana la

cucerirea Romaneasca, fiindca parnantul acesta, cand
inceteaza a fi drumul barbarilor, devine drumul armatelor
nurnai
timpul din
a putut
o
asezata locuitorilor.
Care este populatia regiunii
a orasului Tomis
.
ce obiceiuri are ea, ne spune Ovidiu

elegia VII din
cartea V a Tristelor, in elegia VIII din cartea III ex
alte parti.
Ponto, precum
In
se
mai mult Geti
Sarmati, cari
pe toate drumurile.
Geticaeque frequentia
Sarmaticae
Nu e unul dintre
care sa
arc
coryton.
cu venin de vipera:
quibus est nemo qui non coryton et arcum

Telaque vipereo lurida
gerat 5)
e salbatec, privirea cruda,

a lui Marte:
Glasul
Vox fera, trux vultus, verissima Martis imago
Cele mai multe
privesc pe
Acestia
1) Tr. V. X. 22; Clausa tarnen misi Scythica tibi tela pharetra:

Ex P. III. VIII, 19.
Despre neamurile ce locuesc
Haemus zice
Strabo: Toate aceste neamuri sunt de
Bessi
cari
cea mai mare parte din Haemus cari de
hoti sunt
hoti,
colibe
VIII. V. 12.
3) Tr. V. X, 15-16.
4) Tr. V. VIII, 13-16.
Tr. V. VII, 15-16.
VII, 17.
b)
www.dacoromanica.ro
17
DOBROGEA LA OVIDIU
plete mari
barba netunsa
braca",
cojoace din cauza frigului 2)
pentru care Getii se numesc

nu se
dea moartea
cutitul pe care
barbar
la
brau 4); sunt mai cruzi decat lupii ; nu se
de legi
chiar
for
dau
Sunt foarte buni
;
lupta piept la piept se bat sabii lubesc peste
incontinuu, pentru care Ovidiu
pe
numeste marticolae Getae"
ivimus assiduis expertes pacis in armis

Dura pharetrato bella movente Geta8)
Nici un neam nu e mai neastamparat
mai crud ca Getii:
Nulla Getis toto gens est truculentior orbe 9)
a trait mai mult Ovidiu

pe
i-a
mai mult, deaceea Getii se
la Ovidiu de
multe epitete
de un mare
10). Despre Sarrnati
sunt cruzi "); poarta ei pharetra, arc
au plete
rnari;
in cojoace, etc.
In
de
Sarmati Ovidiu mai pomeneste
in Dobrogea, sau ca vecini, pe
un
blond,
care deasemenea se
cojoace; apoi
popoare tracice care,
Strabo, locuiau
afirma
1)
2) Tr. V. VII, 18, 49, inter pellitos Getas", Ex P. IV.
X, 2, etc.
8) bracata turba Getarum", Tr. IV. VI, 47.

4) Tr. V. VII, 19-20.
5) Tr. V. X, 44; V.
Ex P. II. I, 65-66.
7) Tr. V. III, 22.
9) Ex P.
VIII, 5-6
9) Ex P. IL VII, 31
45-47.
Hirsuti, intonsi, duri,
inhumani,
etc. Ex. P.
102; III. V. 6, 28, etc.
yera gens", Tr. III. X, 5.

12) Coralli: Ex P. IV. II, 37-38; IV. VIII, 83-84, Bessi: Tr. IV.
I, 67, Bistoni: Ex P. I. II, 112.

2
40430
www.dacoromanica.ro
18
C. BRTESCU
vremea aceea spre Haemus. In

Ovidiu vorbeste
destul de des
despre
alaturi de Geti :
adest scythicum bracataque turba Getarum1)
neamuri :
In Tomis
se gsesc numai
Cine ar crezut - zice poetul se afle

orase grecesti ? Colonisti Milesieni
aci casele
de
:
barbariei
i-au
quoque Mileto missi venere coloni

Inque Getis
constituere domos 2)
Graiul getic
pe
grecesc :
Graecaque quod Getico
putini dintre elini

aceea
loquella sono
mai
In paucis extant Graecae vestigia

Haec quoque
Getico barbara facta sono
nu e un singur
despre
care
Unus in hoc nemo est populo, qui forte latine

Quaelibet e medio reddere verba queat5)
din care cauza poetul, ca sa

uite graiul parintilor,
vorbeste tare
sine
: informatii pretioase care ne
spun ceva
privire la progresul limbei latine in
parte a peninsulei Balcanice pe vremea lui Cristos. Provincia
nu
de multa vreme sub Romani din pricina

sub scutul imperiului.
atacuri abia
Haec est Ausonio sub pere novissima, vixque

Haeret in imperii margine terra tui 6)
Ovidiu la
1) Tr.
e nevoit sa se'nteleaga prin gesturi ;

47.
2) Tr. III. IX, 3-4.

3) Tr. V. II, 68.
4) Tr. V. VII,
5) Tr. V. VII, 53-54.
53-54
6) Tr. V.
7) Tr. II, 199-200
www.dacoromanica.ro
19
DOBROGEA LA OVIDW
cand
printre barbari ajunge s socotit el ca barbar ;
vorbeste latineste,
zmintitii Geti de graiul sau:
Per gestum res est significanda mihi
Barbarus hic ego sum, qui non intellegor ulli,
Et rident stolidi verba latina Getae 1).
Totusi,
ani de exil,
cu sarmati
.amanunte din Crimea 2).
poate sta de
le
cari
limba
povestesc
Nam didici Getice Sarmaticeque loqui3)
ba, ce e mai mult, scrie

pierduta din nefericire barbari de faima
limba getica o opera

incepe a se
printre
poet:
A! pudet, et getico scripsi sermone libellum

Structaque sunt nostris barbara verba modis
Et placui-gratare mihi-coepique poetae
Inter inhumanos nomen habere Getas 4).
Dintre particularittile vietii dela Tomis pomeneste

Grecii din
in
sa poarte portul strmosesc
se'nbracd in braca
5);
femeile gete nu
lana aspra a
din acele prti; ele se ocupa
cu macinatul cerealelor
vasele cu
:
Vellera dura ferunt pecudes, et
uti
Arte Tomitanae non didicere nurus
Femina pro lana cerialia munera frangit
Suppositoque gravem vertice portat aquam 0).
Ovidiu este singurul scriitor al antichitatii care ne

da acest
despre Geti. Obiceiul de a se
vasele cu
cap
astazi
Ins de unde pe vremea lui Cristos el se
l) Tr. V. VII, 36-38
2) Ex P. III. II, 41-42
Tr. V. XII, 58
4) Ex P. IV. XIII. 19-22
5) Tr. V. X. 33-34
Ex P. III. VIII, 9-12
www.dacoromanica.ro
C.
Dobrogea, la Getele de
dupa
de veacuri de schimbari se gseste limitat
etnografica care cuprinde
Oltenia de
cateva sate
spre munti
de
din spre Dunare
pe sub Craiova
la o linie ce ar trece dela
Muntenia judetul Arges, aproape tot
Caracal
judetul Olt
o parte din Mused, Vlasca
In alt parte a regatului
Teleorman 1).
de aceasta
nu apare obiceiul 2). Deasemenea nu apare nici

in Ardeal3)
probabil nici Banat. Peste
parte a Romaniei, vecina Transilvania, vasele se
Tinuturile din spre
Nistru au
mutat cobilita slava. Am
dar trei centre de
pandire pentru cele trei feluri de a
vasele cu apa.
Daca obiceiul ar aprut peste munti,
pe
mai intens colonizat de Trajan, am fost
credem latin, sau
de oarece marturiile
familii din
Dacia a fost colonizata
azi se poate conItalia de langa Mediterana :
in Egipt ; deasemenea a
parte a
existat
Grecia veche, dupa cum ne dovedesc vasele
pictate rmase de atunci
poate ca
n'am
avut
lui Ovidiu, am crezut
tenia
s'a bucurat de colonisti latini.
se dovedeste a getic. El nu pare a nici dacic, nici
nici tracic
genere,
atunci nu ne-am
de ce nu se gseste
probabil un
Cum se face
Ardeal. El este deci
getic.
astazi apare
Oltenia
partile
Vezi harta.
2) In regat rezultatele sunt date urma unei anchete
in vara an. 1910.
Pentru Ardeal s'a tinut
de
dela ardeleni din
Sibiului,
de pe Mure. Presupun
satele de munte
,Oltenia,
care nu se
obiceiul
Ardeal
pomenit, sunt colonii
poate din Banat.
www.dacoromanica.ro
SOCEC BUCURESTI.
www.dacoromanica.ro
DOBROGEA LA
21
ale Munteniei, nu e greu de

Ca popor
tracic deosebit, Getii locuiau pe vremea lui Herodot
-sec. V a. Cr.Bulgaria
de
prin Dobrogea
Mai
gsim
nordul
din pricina expeditiei macedonene
Marea
potriva
2). 0 parte
unde gseste Ovidiu, la Inceputul sec. I d. Cr. Din
tile Basarabiei
Moldovei-unde mai apoi se pomeneste
Bugeacul de azi - Bastarnii, un neam

german sosit dela
noapte,
spre apus,
spre
de azi, unde gseste cucerirea
unde
feriti de multele peripetii la
care au fost supuse celelalte regiuni romnesti.
pustia
al Carpatilor, ei
pierdut
fata puterii de desnationalizare a Romanilor, dar unele
au ramas neschimbate
dintre toate neamurile tracice numai
Cum se face
s
avut acest obiceiu, e mai greu de
Srace
ne-a lsat antichitatea in aceasta privinta.
Ni se spune totusi
toate neamurile tracice au
obiceiuri,
de Geti, Transi
de cei ce
mai
sus de Krestoni
ca Getii sunt cei mai viteji
mai
Traci
unii scriitori numesc laolalta
Dacii, cu care-i
confundd, altii
arat
deopetecul de
pe care locuesc.
sebiti, hotrdndu-le
la cascade
s. ex. Strabo [VII. III, 13] zice
se numeste Danubius
curge pe la Daci ;
cascade
la Mare se numeste Istros
curge
de aceste putine
nu mai gasirn
pe la Geti. In
vreo
chestiunea
ca un
punt de intrebare.
arcul
IV, 92, 128, V, 3.

2) Diod. II, 43; Arian An. 1, 2, 4;
9, : dup Forbiger:
Handb. der Alt. geogr. 1877,
III, p. 756, nota 91.
Herod. V, 3; IV, 91. Eust. ad. Dionys 304:
Uckert:
Geogr. der Griech. u. Rmer. III. II, 1846.
www.dacoromanica.ro
C.
TESCU
cu ce probleme stau legapoetul latin exilat la Tomis,

de mult. Aproape nu
pe care a
despre
nu se
de asprimea ci
este elegie
care
sa-i
parte, ca nu
nu
a dus
nu-i
calce
cenusa
oasele
sarmatic ori scitic,
nu-i sperie umbrele Sarmacopita cailor Bistoni
tilor morti ')
severa a
la el informatia
Sa nu
in
; faptele ce ni le da sunt
omului de
aproapehaina colorata a sentimentului care l'a
dar ce
ce ni le
opt
din
Ovicliu
la
Totusi, pentru motivele
ca informator, in istoria geoun
C.
') Ex P. I. II, 60; 110-114.
www.dacoromanica.ro
INTINDEREA RAIELELOR
CU DEOSEBITA
In
GIURGIULUI
LA
de supus musulman, de
mai
lege",
teritoriul dependent de o
cetate de margine,
mijloacele
aprovizionare. In acest din urma
titlul, lucrarea de
se
ca o incercare provizorie pentru ceea ce
ar trebul sa
atunci,
tot rnaterialul s'ar
in acest seminar,
in alte cercetari
scopul este proectarea materialului istoric spicuit din
arhive, in
cercetarilor geografice,
cu
ceeace priveste diferitele feluri de granite: politice,
Ca
nografice, biologice.
Numai
aceasta lature de cunostinte se va
bogati
se va sistematiza in deajuns, se vor putea
trage
uncle
concluzii hotaritoare pentru viata
de
geografice a celor
state
in decursul vremilor adevarata istorie politica
a
se va patrunde, credem, de o
Raielele formate pe
stang al
cele mai importante puncte strategice
ocupau
centre econo-
mice : Severinul cu Orsova, Turnu, Giurgiu,

la hotarul Nistrului : Cetatea-Alba, Benderul
lia,
tinul. Aceste puncte au fost luate

dupa un
plan bine chibzuit
cu deosebita grij, pentru
ca cele
cat se poate de bine
principate
www.dacoromanica.ro
24
N. A. CONSTANTINESCU
de puterea suzerana, care-si

printransele
se caportile" pe unde toate produsele
nalizau spre capitala Imperiului.
Dupa ce se va
trsaturi
rostul
in
punctelor
jurul carora s'au
desvoltat raielele, vom trece
revist alcdtuirea
o deosebita atentie raelii Giurrolul ce 1-au jucat,
giului, pe care am cercetat-o mai de aproape.
hotarelor
ca granit
I. Importanta
greu de trecut,
Din pricina albiei sale
Moldovei de
nrea a servit
tural relativ usor de
despre Turci. Larga
a regiunei inundabile ce
fluviul pe partea
acoperita de blti, braturi, mlastine vegetatie
atingand
locuri
de 20 km.,
un obstacol
serios pentru nvlitorii
Sud,
ales cand
bine
aprata de cetati. La acestea se mai
lipsa de drumuri bune pe cari s
cu usurint nvalitorul
interiorul
din cauza
din Oltenia sau a
durilor
ce
terasa danubiana
vreme
din care n'au ramas decat o vaga
amintire
numele : Teleorman
espresia marea arborilor" ce
la un cronicar turc pentru
1). Din concursul acestor
ce sufereau osti
se
usor
Insemnate cand
Tara
de
cu care locuitorii de pe
parte relativa
incursiuni peste
stang puteau sa
cu
existenta
tari de pe
drept.
hotar
de
cine
sa-1 stapaneasca
maluri. Mai ales
sigur de acest
intregimea sa, adica
prin posesiunea
Ist. Chiliei i Cet.
www.dacoromanica.ro
p. 60.
INTINDEREA RAIELELOFt
25
o insemnata cale de
din care se putea trage mari foloase.
Astfel s'a prezentat
pentru Romani cat
pentru Turci, mai
Limes Danubianus" era format
din cetti insiruite pe malul drept - care domina pe
- avnd intdrituri corespondente pe
de
dincoace,
locurile unde terasa campiei muntene se
capete de poduri sau
apropie mai mult de apa,
vaduri. Insemnatatea acestei posesiuni au
domnii
Tarmul drept al
a fost,
parte,
puterea
un
vremelnic. Mircea
timp
grija cleosebita
purta
asupra
se
titlul
: dornn
Drastorului
pe
rarea jugului pagan,

maluri"
malurile
Alti Voevozi cari au
cetatii
scutu-
de a
distrugand
de pe
care
ca
inteun
de fier.
ce au ocupat intreg malul bulgaresc
Dar Turcii,
au
vechiul sistem bizantin
luate din
Bulgarilor sau Rornanilor (Vidin, Nicopole, Silistra,
Isaccea, Ienisale) au simtit folosul ce rezult din stapanirea fluviului dimpreund

porturile
romanesc,
dela primele ciocniri cu Mircea
urMihail au asezat garnizoana
Turnu
pe cand Severinul le
din
pentru
un timp prin interventia Ungurilor.
In
de
hotarului
comerciale
a
punctele
de Turci pe
slang
un
mai insemnat
istoria legAturilor dintre Romani
suplinind neisbanda pe calea armelor,
astfel
se concentreazd dela un timp schimbul
de relatii
cele 2 popoare. Domnul avand pe Turci
mai servil pentru
spatele
mai putin
Raiaua ce s'a format jurul punctelor
interesele
ocupate,
foarte mult arma desbindrii pe care au
www.dacoromanica.ro
26
intrebuintat-o Turcii impotriva

prin care au
isbutit a ne stapani cu totul. De
porneau deseori
tendenti la tron in contra Voevozilor din scaun aici
gseau
domnii detronati.
Comandantii raielelor aveau anurne insrcinarea de a
pe principi impotriva rivalilor sau a

rasvratitoare. Vom
pe larg influenta exercitata de
nemultumite
mai
IL Consideratii geografice asupra punctelor alese pe

malul stng starea comerciald a
momentul ocuprii
de Turci
regiunea impracticaLa mari distante
in patul
slang al
se
apa fluviului,
cidentat din terasa Danubiana podete
locurile cele mai favorabile trecerilor
find interneerea de statiuni conjugate cu cele de pe
opus: Bechet-Rahova, Turnu-Nicopole, Zimnicea-Sistov,
a
Giurgiu-Rusciuc, Oltenita-Turtucaia,
etc.
la acestea punctul Severin-Cladespre Banat vadurile Calafat-Vidin
cheea
vadurile
Isaccea (Oblucita),
strategic
de primul ordin.
care prezinta interes economic
rostul de porturi favorabile la
Importanta
sta
legatura cu drumurile ce se impreunau sau
nre, stand
se
cu aceasta importanta
de negot, apoi
pentru apararea hotarului a
in rolul de cetati
cele mai multe dintre aceste puncte stau in
In
legatura directa prin vaile
pasurile
Carpati
Balcani, punand
legatura Europa
peninsula Balcanica, sau, ca porturi mari catre gura fluviului, se

asezate
drumul
Levant.
- Istoria Armatei
mestesugurilor'; Istoria Chiliei
du commerce du
www.dacoromanica.ro
Istoria
Albe"; Heyd. - Hist.
INTINDEREA
27
1526 a format
ce fu cucerit
Orsova un sistem de
Portilor de fier avand aproape aceeasi
de Turci. Mai
Beigradul pentru Ungaria,
Severinul fu
luat puternica
rolul
cetate
din ins. Ada-Caleh, alipindu-i-se
in 1741, din teritoriul din

Turnu
langa un vad principal pe unde trece
cel mai drept drum dintre Bulgaria
Ardeal pe
Oltului, Vidului
Iskerului, drum utilizat
de Romani.
Pe aici scoborau negustorii din
(Sibiiu)
tot pe
aici
mai usor Turcii
Ardeal. In sec. XVI
cetatea Nicopolei de care
Turnu,
pasei care
hotar
supraveghea pe Domnul
Giurgiu e asezat la un vad a
importanta a
observat'o mai de aproape Mircea
zidind
prima cetate, castelul din
drumul pe
era
bun nu
prin capitala
Din Curtea
de rges, scaunul domniei s'a mutat
mai
la
apoi la Bucuresti.
pe marele drum
deschide valea
pasul Branului spre
Ardealului. Din
pe unde erau siliti a trece toti negustorii in vremea
drumul
mai scurt care Constantinopol pe mare
prin Varna,
duce mai
pe uscat prin pasul
pe la vadul
bun al Giurgiului a
imo vorn
mai in
La Brdila
mai bun de
de trecere. Aici se concentr
miscarea comerciala a Tarii
pentru traficul dintre Apus
cheea
Genovezii care
negustorii Ardeleni
din Marea
venind
cu
Levant. La Braila mai vene
drumul
din Caffa
destinate
din Moldova
Turcii aveau in
Orientului. Prin
www.dacoromanica.ro
28
comertul Tarii Romanesti,
tot venitul insemnat al
Un alt vad, de mare importanta pentru Moldova,

sau Oblucita, pe unde
drumul
Imperiul Roman, drumul
geacului
Dobrogei. Pentru
lui Turcii au ridicat
pe
o cetate mai
a
Pc
Moldova,
aici treceau adesea expeditiile turcesti
tara
surori
cheile Moldovei erau cele
de egala
Cetatea
pentru Moldova
porturi la Marea Neagra cu
toate
nu sunt pe
Ele au rost
porturi
maritime
stau departe de mare tocmai
ea nu
ofera locuri mai favorabile
Lungul
al
Nistrului
cel mare al Dunarii
ca un. fel
de golfuri,
de termul neted (term de cornpensatie)
dela
mare al Barbarilor
cu apa putin
Chilia a fost
de a
port al Tarii
de Moldova,
numai port moldovenesc.

pescarii, ca
Cetatea Alba. Prin
drumul Lembergului spre Levant. Ca
strategica ele au
rol ca
Belgradul
bilor
lupta dintre cele doua lumi : musulmana
Mahomet II
atata vreme cat Chilia
Cetatea Alba sant ale Valahilor, iar Belgradul
al
Ungurilor, nu
pe ghiaur". Aceste trei
erau
granitei dunrene,
pe Turci Peninsula
Pentru
ce aveau in ochii contimporanilor, mai putern cita
cuvintele foarte semnificative ale lui
Voevod cel Mare : Aceste doua
Moldova cu aceste
cetati sant
Moldova,
e un zid pentru Ungaria Polonia" ;
Baiazid II
Chilia care e chee
care a isbutit
i le smulga :
a
dela
poart la
Moldovei
locul,
foarte
www.dacoromanica.ro
Dunre (Tara Romanesca).... Cetatea Alba care e chee

pentru toat
Marea
Rusia, Tataria
1).
pe
sec. XV nu
de desvoltat,
din cauza stancilor dela
le
Fer, comunicatia pe
lungimea fluviului
drumul din Europa
spre
gurile
se
numai pe uscat. Astfel
vamale dela vaduri nu devenisera porturi
de
lia
Cetatea Alba, la care veneau galerele genoveze.
Pe
parte, forma de
predominanta
XV
din sec. XIV
Apus
patriarhala neingaduind desfacerea de
insemnate. Se exportau
prime, in deosebi,
din
bogate ale
;
apoi graul,
Dunrei dela
mai
genoveze pentru Caffa
provinciile Imperiului Bizantin.
Moncastro
mai ales
ca Lycostomion
din delta Dunrei, cu titlul de
de unde Caffa
faca aprovizionrile de
2). Ce schimb
se
face
produsele
cele indigene, se
tranzitul
veniturile
noastre.
Negustorii cari sustineau
deosebi acest tranzit
erau Raguzanii cari aveau pasapoarte
Sultan pentru
liberul mers cu caravane
la Bosfor, la Marea Neagra
mai
la gurile
3). Vin apoi
din Sibiu pe
Oltului
Brasov pe
valea Darnbovitei, la
Prin Moldova veneau Germarfurile GermaArmenii din Polonia,
Levant, drumul prin Moldova
spre
In fine,
mai sigur
din stepa
vezii stabiliti
Marea Neagra dela
Imperiului
Miscarea
1) Iorga. - Istoria Chiliei

2), 2)
- Op. cit., p. 398.
www.dacoromanica.ro
N. A. CONSTANTINESCLI
(1257), aduceau la
produsele Levantului
ale Orientului.
Comertul de tranzit, infloritor la
in sec. XV
ar
introdus mai de timpuriu civilizatia
in
noastre, inlesnind formarea unei puternice clase negustoresti nationale, daca Turcii
ocuparea porturilor
n'ar dat lovitura de gratie comertului prin
lacomia reaua
nu s'ar adaogat
gurilor
apoi
III. Hotarul Nistrului

Rolul Dunrei fata de Tara
are pentru
Nistrul,
inconjoara
paralel cu Carpatii, despartind-o de stepa cea mare a Rusiei sudice, lointotdeauna de popoare
Nistrul prin
putine locuri bune de trecere
rnalurile-i
de timpuriu Domnii Moldovei au
in apropierea
la limanul Nistrului, Tighina,

Hotinul in fata Camenitei din Podolia.
acest hotar
cu timpul
Prin
Imperiul turcesc stetea in
Nordul
directa
vasale
actiunea comuna a ostilor turcesti
Polonii, Cazacii, Ungurii
in rasboaele
Austriacii.
Chiar
erau mai bine tinuti
ascultare de
comandantii
cetati.
ridicat
:
Soroca,
Ele asigurau
Tighinea,numit de Turci Bender, ce

in limba
raiaua Basarabiei a fost ocude Turci
mult pentru a tine in
pe Poloni
neastamparatii Cazaci. Pe aici
drumul
din Moldova
Crimeea.
In
luat de Turci tocmai in 1713
pentru a se despagubi de
vreme - ca
Camenitei de reazim impotriva Poloniei
Rusiei.
www.dacoromanica.ro
31
IV. Formarea raielelor

Cuceritorii
de pe
se puteau multumi
ceeace
ghiaurilor nu
cuprins numai
ziduri.
Garnizoana aved nevoe de aprovizionare lesnicioasd

de
mai mult in vreme
timp de pace
cnd se
osti multe.
greu sa
de peste
din provincia
de sust,inut destule alte
de
a
populatie
Astfel se
e mai
se
aceste
musulmana care
margine (serhaturi)
spre binele
potrivit
se
din
care
chiar aici un teritoriu

indeplineasca sarcina
numai
arma
Jar folosul celor ce

de locuitorii pasnici dinprejur cari o luau numai in zile
faptul acesta a fost decisiv, in
de grea
teritoriului din jurul
domnul adus in scaun
El se
mereu,
ajutorul
faca concesiuni
recudistrugdndu-se toate drepturile
de proprietate anterioare ale statului sau locuitorilor.
acestea au fost ocupate prin silnicie
mult
de recunoasterea
de care Domnul
poate chiar curnd
cucerirea
de zidurile
nu se mai
crestinul pentru apararea
bunurilor sale. Se
una din cauzele rasboiului din
1462
Turci
incercarea lui
zabeg de Nicopole de a
din nou raiaua
ritoriul primitiv al raielelor e mentionat se pare

in
tratatul ungaro-turc din 1479 - Ungaria cuprindea in
tratat
Romne ca vasale de drept istoric-. Intre

ce
Turcilor se
:
Giurgiul cu
dintele sale, deasernenea
anume CeScrisoarea lui
Bogdan:
www.dacoromanica.ro
Chilia
toate
tatea
'). Asemeni
1519 :
la reinoirea tratatului
Giurgiu, Chilia Castelul Akkerman sau Neszterfejervar
i vadurile
Incercarile
domnilor
de a recuceri
pierclute au
Pentru putin timp sunt reluate de

de Dan II
1432.
cu
dela Varna ard Giurgiul, dar Turnu e destul de tare ca
sa le reziste. Afara de
Mihai Viteazul
nimeni nu mai
Dupa
recucerire Turcii
zona de staa
1505 fac un lagar la Turnu, iar in
:
1507 ei ocupa mai multe

In
cronologica raielele s'au
astfel :
din sec.
Turnu
Giurgiu, cu raiele probabile
sec. XVI la
XV, desi nu sunt numite
delimitarea din 1545.
s'au format raielele Chiliei

dupa 1484 data cucerirei
constatate in tratatul din 1519. In 1538 ele se
insemnata dintre Prut, Nistru
adaogandu-se o
raiaua cea mare a BasaraBotna, din care se
cu scop de a
cele doua
mai in
In al
a Ismailului. Prin sec. XVII, Basarabia

cetatea cea
Bugeac de noii
locuitori,
e consi-
derata ca o provincie aparte
Tatarilor,
de o fasie dealungul Dunarei Manii ce

ca
celor trei
In sec. XVI este
raiaua Benderului
1538,
cu ocuparea
raiaua
in 1546, cand
s'a luat
stapanire orasul.
Numai
doua
sec. XVIII s'au alcatuit cele din

lunga durata: a Hotinului in 1713
- Doc. II",
')
p.
- Ist Chiliei", p. 182.
www.dacoromanica.ro
p. 20.
INTINDEREA
33
IELELOR
Orsovei in 1739, inlocuind cea

prin
parasirea Camenitei
districtul sau din Podolia,
prin 1580
cealalta, fosta
a Severinului,
in parasire dupa
din
V. Organizarea Raielelor
de sec. XVIII,
din Tara Romaneasca
nu aveau comandanti proprii precum eau
de sangiacii
de provincii (sangiacate), ci
sau
cetatilor de pe malul drept. Severinul
de Vidin, Turnu de Nicopole, Giurgiu de Nicopole prin
intermediul Rusciucului, iar Braila
probabil de
Silistra
pana prin sec. XVII
sangiacat
deosebit 2)-vadindu-se aci influenta faptului geografic al
superioritatii topografice a malului drept.
Aceste raiele se mai ziceau
nume dat
altor
din marginea Imparatiei, ceeace insemneaza
de
3); ele
hasuri
nu erau deck
sau districte turcesti 4).
Administratia
Stat militar ca
otoman se
confunda cu comandamentul militar, chiar
perceptia
ca numai sensul absolut al cuvantului nu
impozitelor,
poate explica atributiile titlurilor
5).
Raielele care nu formau un sangiacat propriu ci haII p. 3. seq.
1) lorga.- Gesch des r.
2) Hammer.- Hist. de l'Empire otoman a, XVIII.
8) Dela serhadd = granit, soldatii
se chemau
serhatlii".
len. Vdcdrescu in Tezaur, vol. II.
Inc din sec. XIV impedul se
in provincii mari,
sangiacate, comandate de un sangiac sau beg.
Sangiacatul sau
se subdivide in cazale" sau
(districte), conduse de un mutesselim sau de
toat autoritatea
uneori de un emin sau voevoda. Aianul
Judecata se facea de cadii de diferite ranguri.
intr'o
www.dacoromanica.ro
34
suri dependente de provinciile de peste

nistrau mod neregulat de muteselimi, naziri
se admiaiani 2);
mai demult un
Giurgiu
chiar un
voevoda" 4). Aceste capetenii erau
cornandanti
ai garnizoanei
pentru aceasta uneori
titlul de mahafizi.
sunt provincii
ca :
Cetatea Alba, Tighinea
Hotinul, se
ministrau ca
provincie. - Garnizoana sta cetate,
pe
pe pamanturile supuse
posedand
feude
ca
sau mari feudali ce
oaste
Raielele
timp, Chilia
5).
pentru muncile agricole

cari
aceste raiele pentru a
de birurile
veneau voiosi
angaralele cele grele din
Acestia locuiau in
Ei
care nu se pot
sau Ienicerului,
sate, pe langa locuinta Spahiului

haraciul dijma
care
erau mai usoare ca

cari nu mai voiau
Domnului roman 6). Tiganii

robie,
sau
liberi din pricina

se refugiau
administrati de subasi instituiti de
zeciuiala din produse 7).
o
Vecinatatea raielelor
unde erau
ca
calamitate pen-
tru
De multe ori
nu se indestulau
proviziile
scoase din
principatele, aveau datoria de a le apro-
zaherea mai ales in timpul rasboaelor. Moldova aproviziona Hotinul, Tara

Vidinul
') Nazir la Rusova, Cul, Giurgiu, Brila, Chilia, (Sdineanu.
Orientald",
2) La
Giurgiu, (ibidem).
3) Dominus Castri videlicet Zabas (I. Bogdan.--Vlad
pag. 82).
4) Condica 1693", p. 189.
5), 6) Iorga.---Ibid.
7) Fotino.-Istoria Daciei", p. 154.
www.dacoromanica.ro
35
Rusava, chiar
timp
pace.
pentru tari
mai erau din pricina deselor
de hotare, a
furilor
neoranduelilor ce se
de Turcii
sele, mai ales
vremuri, se gaseau pe tron
domni slabi ; ei largeau hotarele ca o
de conla raiaua
Giurgiu, Braila
Basarabiei mai ales.
1. Raiaua Turnului.
Tarii
Hailyk-Kule).
Turnul a fost cea mai veche cetate la Dunke a

numele de Nicopolis
cunoscuta
cea dintai
ocupata de Turci,
timp, chiar la inceputul domniei lui Mircea.
Raiaua sa a fost cea mai
dintre toate - afara
cam
cuprina Orsovei care
in sec. XVIII numai trei sate. Nici cetatea pentru
garnizoana ei, nu
nevoe de un teritoriu mai
ea
considerata mai mult ca un
fort
al
precum Rucelei mari
sava veche
fortul din ins. Adacaleh
fortul Elipe
din
Teritoriul Turnului a fost smuls
dela
care se
in Dunketurnul din
e semnul acestei intinderi - in
se
hotarul raielei. La
raiaua se
de jud. Teleorman.
Generalul Bauer
un sat Magurenii"
doua mosii: Perlaenii. la gura
Romita, ambele vecine cu Dunkea. Sulzer 2) adaoga ca
Perleni" sunt sate cu
pe
nume". Pro-
babil
de sec. XVIII au fost mai multe sate

sau vetrele de sate de pe
cum dovedesc
B.- Memoires historiques et geographiques sur la Wa(Neuchatel 1784)".
2) Sulzer.-Geschichte der Trans. Daciens", 1781, p. 363.
www.dacoromanica.ro
36
acele locuri '). Dealtminteri Baksici episcopul catolic care

tara
1640 ne prezinta aceste locuri ca foarte
rodnice : Cetatea turceasca Turnu,
in juru-i un
rneniu de 6 mile lung. (vr'o
km.)
mai mare
in largirne, sub
Turcilor. Pamantul acestui
meniu este de o calitate rninunata
produce cu un
care
productia tuturor
arabile
I
din Bulgaria" 2). Dupa

ceasuri.
satele raielii se pot
Turnu era asezat sub terasa

de fluviu.
in vale, aproape
un castel sau turn"

garnizoana In
rol
In rasboaele ruso-
timp de pace,
turce 3).
La schela Turnu se
reale, lemne, oi, vin,
la Nicopole
mare, avand
targ veneau
un
de
; negustorii Raguzani veneau

Turnu
cumpere
sa vanda, in
o biserica a
Nicopole 4). Tot la acest
mai multe drumuri de

vechi ca
drumul untului,
etc., din toate
Fortareata Turnului nu poate cuprinde mai mult de
500 oameni
se poate aprinde usor: o parte din Imbracamintea zidurilor sale este de
Asezata
inundat uneori de apele Dunarii, nu apara bine
cursul
nici pe al Oltului,
la
mai
de o
jum. de ambele
Comandantul sangiacatului de Nigeboli" (Nicopole)
titlul sau
adaosul de Cule" 6). In timpul ras') Dict. geografic jud. Teleorman".
2) Gion.-Romnia
sec. XVII".
3)
op. cit., ibidem.
4) Gion, ibidem.
5) Langeron.- Mernoire" 1790

III, pag. 67.
Selim Pasa
3 tuiuri
Hum. Doc.
capigibas
Nicopoii i Culii
www.dacoromanica.ro
I,
dAduse Imprtia
ibid)
INTINDEREA
AIELELOR
37
boaelor ruso-turce va fi avut i un beg de rang inferior,

timp, dupa desfiintacare a perzistat dupa 1828
rea
a Turnului,
mari neaneferilor
junsuri prin
Cea
recunoastere oficiala a raielelor o avem
la hotarnicia
de o comisiune mixta
timpul lui
s'a
marele
Mircea Ciobanul (pe la 1546)
port al
La Tunusli 2) se face o confuzie ; cronicarul zice
au luat acest an
Giurgiu
Turnul. In
acestea doua din
erau staacum
se
de multa vreme de Turci
raaua.
un domeniu de
Flotarul tras atunci s'a numit drumul Banului" dupa
titlul boerului care luase parte la delimitare
se pur-
tase necorect fata de patria sa. Dar hotarul n'a ramas

mai
Turcii mutau
ci mai pe
ca
de hotar, cotropind locuri de
sau de ogor. Voevozii mai
se
la Poarta
prin daruri
obtineau o cercetare
restabilirea granitei vechi 3).
dupa 1546 Petru Schiopul se
de intinderea
raielii Giurgiului,
fratele sau Alexandru (1568-77),
cumpara pe un imputernicit al Portii
impinga
a Turnului pe vecinii sai
in regiunea Giurgiului
prea
reda drumului Banului vechiul
sau caracter de linie de

chiar un
sau
Mihnea
fiul
de intarire a acestei
Mihaiu Viteazul recucerind

desfiinteaza
raielele pentru timpul
In sec.
domnii
se simt mai puternici
incercarile Inceteaza. Matei Basarab
sai peste tot unde era
Dict. jud Teleorman".
Genealogia Cantacuzinilor".
2), ') lorga.-Gesch. des r.
ibid.
2)
5)
doc.", V p. 476.
www.dacoromanica.ro
38
granita de
in sate privilegiate dela care
si-au tras numele Rosii-de-Vede
').
Sub urmasii slabi ai acestuia, Turcii iar inainteaz
Antonie
o restabilire a hotarelor
Tunusli
Fotino ne dau hotarul
alegerea
pe timprin paeea din 1741 care a suferit
(1761-65): ,,altul a fost
(hopul lui tefan
tarul Turnului), dupa carta ce s'a facut in timpul lui
fan
hotarele dela Cetatea de
precum se
ce este
malul
2. Raiaua
a disparut dupa 1546,
Parte dintransul, s'a dat jude-
Cu
iaua nu
tului vecin,
care se
Dunare ocolind raiaua
vreme,
tea
Sud de
s'a dat mai pe
Raiaua se
cuprinzand
par4).
intre Dunre, Siret,

Calespansiunea ei cea mai mare,
ritoriul dat jud.
astfel
Ea
un spatiu de 6-7 ore, in care se afla 55 de sate, sau

vetre de sate parasite 6).
Raiaua
populata de cele mai frumoase
mai
bogate sate, lucru obisnuit
raielele turcesti, locuitorii
bine tratati
mai fericiti ca cei expusi la jaful
Moldovei7). Cu
imoralitatea
Valahiei
- ibid.
2) Hrisov pentru hotarele despre Rusava
Giurgiu (Uricar,
IV), pag. 361.
O parte
in
Muntenii" (Miron
Moldovei": Poema
4) Fotino, la raiaua BrAilei".
Costin,
5)
pe timpul gen. Bauer, (op. cit.).

op. cit., Bauer ne
lista
7) Langeron,
p. 165.
www.dacoromanica.ro
de soarta erau
mai
cand isbucneau
39
;
aici deadreptul ca pe teritoriu dusman

distrugand satele
atacurile asupra
zadarnice
Ocupatia de capetenie a locuitorilor raielei
agricultura
pastoriea.
ciobanilor numite
se
locuitorii,
ne
erau numeroase. Se
pe teritoriul raielei-populatia se
garantia
turcesti - sa napaprin siguranta
in judetele vecine, tot ca supusi musulmani,
Bostarigii" (vechilii acestor
cutreerau toate odaile ce
de Odaia-Vizirului,
o
de neorandueli prin
Ad, la odaia
sau
mai
zirului se
pentru
un
dintre
era singura
la
pentru
dova dupa 1484.
ei crescu dupa luarea
de Moldoveni (1465), imbogatindu-se
pescariile
vamile sale.
In aceasta
au luat-o Turcii
1546, daruindu-i
pe malul
strain nu era favorizat de Turci, orasul stransese
untrul sau mari bogatii, din care se
dornnii
de
de Turci. Mihai
no$tri, pentru
impuse
teazul
loan
cand au cucerit-o multa avere au
luat, dupa spusa cronicarului3),
era bogat acel
nefiind prdat niciodata de
l-au fost dobandit Turcii
portul dea capatat apoi, pe

mai mare pe care a pastrat-o
totdeauna, ca punct important
de drumuri.
-o
in
pe langa alte elemente
Idem. La 1809 in raiaua Brilei".

2)
o.
Costin. Letop." I, p. 460.

Bandinus, (An. Ac. Rom.)
www.dacoromanica.ro
40
negotul, in deosebi orientali.

streine ce se ocupau
sec, XVII un episcop armenesc ');
Avea 15.000
populatia nu cre$te mult, ba se pare ca chiar scade prin
informatiile ce se dau Ru$ilor
secolul
2), caci
de catre boeri se spune de 6-7 mii locuitori. Pentru

vremea ca orapartile noastre se
totusi in
mai important prin comertul sau,
e laudat de
piata erau
Mahalalele ce inconjurau cetatea
la
gard pe timpul lui Joan

Mai
ca prin 1809
La
listriei,
Braila
direct,
mai
de
prin sec.
13.000 locuitori
5.200
sau
incorporata la sangiacatul
un comandant inferior, ca
din 1575 ). Braila
raiaua sa forma in
un sangiacat propriu
In sec. XVIII
mai mare
i se da un
dupa aceasta
(1726)
pana la
ei, nu mai gasim aci
un Nazir de
ca administrator al raielei
comandant al oastei de acolo
Cadiul
ca
cel din Giurgiu, aveau o deosebita importanta
relatiunile de drept dintre Tara RoPoarta. Subasii" ca administratori ai satelor
se
7).
resedinta Mitropolitului
In
eparhie s'a intemeeat dupa 1546,

jurisdictie
pe la 1641 -e constatata mai
asupra tuturor raielelor din Tara-Romaneasca din Mola
1) Doc. Hurm." IV, p. 569.

2) Genealogia Cantacuzinilor".
3)
Costin.- Let. Il, p. 460.
4)
Doc. I, p. 393, se
un sangiac in
o pune intre sangiacatele din juSec. XVII
risd. Guvernatorului Silistrei.
5) Pasa de
1716 (Letop.", II,
Langeron, 1. c., p. 165.
1) Fotino, p. 146.
www.dacoromanica.ro
41
Mitropolia era in oras, pe malul Dunarii ; biserica

a existat
la 1846.
granitei.
ca
de sec.
au
cu
mai
XVIII
sau nepresub domnia
dova
domni" care nu mai dispuneau de

lui
Mavrocordat.
Brncoveanu sau de trec('rea lui
odinioara,
la
pr-tentiunile
Turcii au
raiaua
cea mare care

e
s'a
Cantaeuzin (1714--16), cand Turcii
de ajutorul dat
fratele acestuia Rusilor
triva
intrau cu hotarul
de luau
mult;
din toate hotarele, din toate satele
pe margine
de luau vwnd ei din balti
la
oras, la
alunge pe subasi din
timpul lui
satele
In
de Turcii din
fost
3).
aceasta
facuse
regiuriea
mare greutate 4).
Dar cea mai mare
de unde au
aceste parti se
de Odaia-Vizirului (Vizir Kislasi),

de un
Vizir
raiaua
pe timpul lui Brancoveanti3). La
inceput
80 de case locuite de pri
din
Odaia
care o
apanagiu Sulta
rninistrd prin bostangii ca ispravnici ai satului mosiei
Sub protectia Sultanei satul se marea ne mai avnd
destul de multimea locuitorilor ce veneau din
din
ce veneau
oile din Ardeal
se numeau dela Odaia
pltind probabil dijma
garantiei ce primeau din partea Turcilor 1) Cronica Husilor',
o. c.
3) lorga, stud.
doc. III, 25.
4)
5) La 1690
II. 140).
www.dacoromanica.ro
42
N. A. CONSTANT1NESCU
prin judetele vecine

veniturile
sau
locuitorii
foarte
Scarlat Ghica intervine in 1765 isbuteste a o

de bine era inchegat aceast clienca feud
- in schimbul a 25.000
anual Sul3.500 Nazirului de Braila.
atunci
in schims'a dat
s lucreze
locuitori crestini
nu
ca mai
cu conditie
peste 1.500 70.000 oi 2
1).
In 1810 Rusii cucerind
o administrau deosebit
de
care
Divanul insa o
cu
sate se
acestei cnejii a Valahiei"
tot
sau pe
ce este
mosii boe-
resti imnstireti. Ei invocau precedentul de pe timpul

Imparatesei Ecaterina ..ca sa-i stapaneasca
mosia ce va fi fost a sa din

in trecuta
mosnean
precum a fost
de
niturilor
riraturi
care ar
mult vistieria".
Pe
aceasta,
de
multi
vor nazul acolo, fugind din satele
locuitori ai
2). Ultima hotrprecum
acum au
nicie amanuntit ce se
se
in Tunusli, la
pitolul despre granitele
alegerea din 1741.
3. Raiaua Severin-Orova
e luat
1526 dela Unguri, pentru ca
cu
numita de Romani
cu
unde se zidi o cetate : Rusava
insula
pzeascd pentru Turci
de Fier. Pe aici asigurau
ptrunderea
Temisana
pornind din puternica
cetate a Vidinului.
In 1580 i se
un
care
1) Bauer, p. 87.
2) Ureche. - Istoria
www.dacoromanica.ro
IX, 691.
INTINDEREA RATELELOR
43
veasca de raia, din regiunea

'). In raportul unui
consul
german din 21
acest an
citirn : In Valahia
s
un
care se
pe care Voevodul
meste Severin
avut
stpnit
acum; Sultanul
acum s
sub
pretext
nu
Tarii Romnesti, ci este o posede spada
2),
siune
de aceea apartinand
e gata a merge acolo
va supus
pentru a
locul care de acum
intealt
raport
al
dintre 10
la bir sarcini'.
9 Martie 1580, gsim : Severinul din
hia a fost luat dela
nu-i mai apartine 3)". Este
dent
aci nu vorbeste de cetatea Severin care
turacum, ci de teritoriul denumit rSeverin', ca
raportul precedent. Acest teritoriu nu
luat pentru
alt scop
ca
serveascd de
cettii
verinului poate chiar
Orsovei vechi, sau celei
Orsova
importanta din vremea aceasta
dauna Severinului, caci acesta fu neglijat chiar
de Turci - pentru pozitia mai
a Rusavei
fra
s
ce
imprejurari,
dar
din
babil
prin sec. XVII.
4). Poate
Severinul
de Vidin la
numirea districtului dat cettii Severin, confundatd cu
numele de Tara Severinului ce se
sec. XIII
a contribuit la eroarea repetata in toate
hrtile din sec. XVII
cele care le iau de model,
facand din
Oltenia
o
parte din Tara
neasca un sangiacat propriu zis Transalpina Sangiacatus'
1) Un district al Severinului se gaseste citat in 1521,
844.
2) Eine absonderliche Herrschaft -poate c Turcii

geau regiunea din Oltenia ce
de Banatul de Severin a
crui re$edint se
acum in
3) Sinzendorf ctre Imprat (Hurm.,
643
nota).
4)
- Gesch. d. r. V.",
p. 3-6.
www.dacoromanica.ro
44
la
: Oltenia cu Severinul,
Sangiacatul de Vidin,
partea
a
Rola Sangiacatul de
Nu cunoastem ce intindere
acel district, rapit
'semneaza
nici, o
amintire
1580 ;
nu se mai afla.
sau
Pe la jum. sec. XVII aceasta raja disparuse,

cetatea, de Turci, care nu
o garnizoand
punct
pierduse
Astfel, in docurnentul lui Antonie Voda din
1669 pentru delimitare, nu se pomeneste nimic, hotarul
Orii despre
din Rusava
sa
Cerna
Raiaua
se poate considerd ca o continuare
Severin
rost de paza al Pora celei
o parte a
tilor de Fier
avut
poate
teritoriului va fi pastrat continuitatea vechei raiele. In
de Pasa
Or,ova se stabili un beiu3)
1717 ea cade sub Austriaci
4). Dar
pacea din Belgrad (1739)
cu Banatul
Oltenia.
se retrage dela
hotarul
la Cerna,
Inca
Orsova cu o banda de teritoriu, Turcilor. Aceasta
cetatea din
raiaua
Teritoriul raielei se
culmea muntelui
satele: Pecineasca, Persa (Brza),
Cerna
Toplet, Carabinic, Furfura, Jupanec
Mile Mehadiei (nu
orasul). Turcii aveau conditia sa mute cursul Cernii pe
la apus
Orsova, pentru ca
insemneze
') Eroarea se reediteaza fr temei in Atlasele istorice moderne.
2) Uricar, IV, 361.
Beiul
4) Era pe vremuri
aceasta e
a fost pe Cerna
dela Rusava".
un nazir
$aineanu, o. la
Banatului - desi
(Hris. lui Antonie
www.dacoromanica.ro
hotar
INTINDEREA
IELELOR
prin dibacia"
la stabilirea
schimbat infatisarea neralului Engelshofen, raiaua
spune
- acordandu-i-se pe langa Orsova, pe care
hotarul o
la o
de pusca2), numai locul din
munte
Severinului.
De
care
a
hotarul ').
printre raielele muntene, nu e indestul de sigur despre

capitolul cu presupuneri : Orsova
trebue
aiba o
pentru simplul motiv
Turcii nu
aici o garnizoand, care s se
sustine
gradini de livezi paduri".
Nu e sigur nici
ar
sate proprii
urma dihaciei" lui Engelshofen care a
eludeze trac(atul.
Orsova veche
un
destul de
locuit
de Turci de Romani 3);
ei
in cetatea din
de Turci
la 21/2 leghe mai jos de Orsova,
Kitab (Sippalanca, Elisabethen Schatzen, Orsova
cu o garnizoand
Raiaua
prea
zaherea
garnizoana o
mica nu
lemne,
legume,
dela cele 5 judete" prin incursiuni. In 1790 prin tratatul

Austriei,
Orsova veche cu teritoriul se
de
pe
care au
Turcilor numai Cetatea din
pstrat-o
1878.
Raielele Basarabiei
Intinsa regiune dintre Nistru, Prut
valul lui
a servit de raia vechilor cetti moldovenesti Chilia

Cetatea Alba, cucerite in
cettilor mai noui ridicate
de Turci : Ismail, Reni, etc. Cucerirea acestui teritoriu
posesiunile ttresti
scopul de a
Imperiul,
de toate prtile ca un lac turMarea
o. c.
Reise, p. 17.
3) Kleeinan, ibid.
1)
2)
www.dacoromanica.ro
46
Pana
comunicatia
erau de sigur anexate sangiacatului
Silistrei.
la
data
Cetatea Alba
Basarabiei, cucerite
transformate
Sangiacat.
Se pare
la
Sangiacul Benderului a avut
el
o parte - poate
mapele sec. XVII din Basarabia, deci erau 2 provincii, in
raiaua
Benderului se
intre Botna
esind
Basarabia propriu
o
care se
de minune cu stepa
achizitie
hind o continuare a aceleia
se stabilira
transformand-o
provincie
de felul
cesc, dela care se

la 1538 cele 2
lorlalte.
- Nu se cunoaste bine din cate vechi

tinuturi
provincie otomana.
s'a format
a lui Brzeski (1560) ne da numele
Cronica Moldo
in care se
Moldova
a tine socoa 24
de
din 1538). Intre acestea
: Cetatea
Alba, Tighinea, Chigheciul' peste care trebue
credem
s'a
aceasta provincie. Brzeski,
ca dupa
Lacusta Voda, Moldovenii
dela Turci inapoi toate
pe care acestia le cuprinsesera
mai
la jumatatea
E
atunci
voise
cedeze Turcilor
din munti pana
tara de
tot hotarul Nistrului - aproape
ciopartire a
dar boerii au impiedecat
1541, trebui sa
Basarabiei
la valul lui Traian cu Benclerul
Miron
Albe, al
Costin, Turcii cucerisera aici : tinutul
Chiliei cu
Cartal
Smil
din
mai
cu
Codrul
Traian. - In acest
care desi nu
Turcilor,
Reni
Letop. M. III, 481.

2)
Bogdan. -
www.dacoromanica.ro
47
Nohaeni
putem
ici colo
Mai putin crelui Cantemir care vine

mai
Costin. El imparte Basarabia 4

de anexare 1): Ismail,
districte vechi ce au existat
Bugeac.
de Chilia toate
lia, Akkerman
aceste nume sunt turcesti, deci evident posterioare cucerirei. In realitate acestea erau niste
contirnporane cu
niste
sau Caza-le, precum le
mai
general, Basarabia se
de Moldova prin
Prut dela
la satul Traian,
de
prin valul
lui Traian
la apa Botnei. Acest hotar n'a fost
tornic, suferind dese schimbari.
Organizarea.--In 1538 Basarabia e
in
Sangiacate cu
Akkerman 2)
Chilia
Sangeacul sau
din Akkerman a perzistat mai multa
in docuvreme pe
Chilia nu se mai
pentru prima
un
mente. In schimb in 1593,
Chilia de
sangeac
Bender,
i se
din Basarabia 4),
proschimbare de
a sangiacului
babil o
mai
importantd.
punct care
tire se arata pe
din sec. XVII
va fi conla Cetatea Alba
tinuat acest secol,
timp
cu
la
la 1618 aceste raiele faceau parte din guveraceasta

sau Beglerbegatul Rumeliei ;
scaun
de
Beglerbeg
la
la gurile
un
sa provinciile Dundrene, DoSilistra
sub
,.Descriptio Moldaviae", IV, p. 5.
2) Constatat
1539
,.Chilia
Cet.
3) Malcociovici, constatat in
(lorga, ibid.).
4) lorga. - Ibid. (la sec. XVI).

B. Hommano.- Danubii flumini pars...
Russiae magnae, etc".
3-12.
6) Iorga.- Gesch. des. r.
www.dacoromanica.ro
Tabula geogr
48
brogea, Basarabia
Oceakovul. Rostul acestei noui gruapere

de
serioase ce se iveau
aceste parti.
Basarabiei
capatara
ele o
a
pari de forte
de
In adevar Beglerbegul sau

este numit in
persoana Pasii dela Bender, incepand dela
1685 1),
pastreaza demdupa ce se dela paa din
o trece Pasii de Roan 1713.
nitatea pana 1711,
provincie i-a schimbat
Asezarea Tatarilor
organizarea administrativa. Ei
de Hanul Crimeei
aici o
Tartaria Budziakensis"
de pe inceputul sec. XVII.
Tatari Basarabia
mai
Vremelnic, se
ei,
servind in
sub
pe timp
in cartiere de
patriei
pentru a mai la
regiune
la prada.
la
precum
in
motive
venind un flagel permanent pentru

desi numai 15.000
creste prin noui veniti,
definitiv,
Polonia ;
dealungul Nistrului,
cea mai mare

parte a teritoriului celor 2 sangiacate basarabene. Astfel
pe vremea lui Cantemir cand
turcesti nu
o
dealungul
mai ramasese
pentru
stepa
stapanita de Tatari
ca provincie autonoma sub numele de Bugeac", Basarabia
compusa din
mai
..Basarabia
Bender, Akkerman,
Ismail cu
sau raielele
Letop."
p.
486.
2) Deosebirea dintre cele 2 Basarabii se vede
din
toarele: Prin 1695 -1700, rasculndu-se Tatarii din Bugeac impotriva
ei au
oaste impotriva
Hanului nou Poarta
Smilul
la Reni satele de prinprejar au
au ars au
fcut multa pagub
olaturite (districtele)
(Letop. III,
www.dacoromanica.ro
49
Raiaua
Numim astfel districtul cetatii Ismail, care
de cetatea sa ca celelalte raiele
de Turci pe
romanesc. De altfel Langeron ')
rost
printre celelalte raiele :

[pe
: Hotin, Bender,
Kilia, Braila, Giurgiu Turnul pe care
le construira anume
le-au dat o garnizoana. Aceste orase au
la 15-20 de verste
zidurile
separat
un
care se numeste raia

tine in proprietate Turcilor".
de Moldova
Valahia
apar-
pe locul vechiului sat rnoldovenesc Smilul,
Renii din
sunt singurele orase noui zidite de Turci in Basarabia. Din secolul XVII capata din
ce in ce mai multa
dupa asezarea
rilor
i se da un district o garnizoana cu un
teweli 2). In 1621 i se
Renii
sate- luate
dela ocolul
Venitul acestui
al Ismailului
mormantului lui Mohamed. Bandinus
1646 face din Smoila" capitala Bugeacului. Dupa 1774
devine cetate de primul rang in aceste
resedinta
obisnuita a Seraskerului
18.000 locuitori 20.000 solca
dati 4).
In acest district mai erau
talul 5), Renii, numit de Turci
privilegiul de a
numele
Car-
Tomarova,
de o garnizoana
sub un Besli-Aga (tot Roman); Tobac
Troianul
la 1728 s'au apucat unii prade Chilia Smilul

p. 27). Tot
peste
olatele
(Letop. III, p. 161). Din
reese
sus numite ci
ei nu prdau
care
erau deosebite de Bugeacur provincie a Hanului.
In jurnalul campaniei ruse$ti din 1790
p.70).
2) Administrator al Cazdrmilor Ienicerilor (Cantemir).
Letop." I, 283.
4) Langeron, Harm. 1. c. 158;
o.
5) Cu un
castelan, dizdar.
40430
www.dacoromanica.ro
50
N.
CONSTANTINESCU
b) Raiaua Chiliei
caderea
vestita cetate a Chila Bender.
mana
decade
se
folosul
Miscarea comerciald scade mult

laWor cari se
deacum
jar importanta
tegica este eclipsatd acum de a noului Ismail. De aceea
o
mai totdeauna
nu
un
garnizoand de Eniceri. Districtul
se
lui Bauer, Schutz Schmid Dunare,
Cogalnic.
Iasbunar
Valul Traian de jos,
Raiaua Cetitii-Albe
In secolul XVII
pierde
vechea Cetate-Alba
mult din
comerciala - marea Neagra
acest timp mai mult o mare
de miscarea
comerciald a Europei civilizate. Ca punct strategic la

Nistru de asemeni
de
portanta ce
Benderul. Astfel
dupa ce-si pierde
Sangiacul, e
de un simplu
de Eniceri '),
in calitate de Musselim al Guvernatorului Silistrei
covului. Astfel a existat
la
sec. XVIII
chiar
1812. Districtul-raia se
Nistru.
d) Raiaua Bender
Aceasta
de unii
o scot
Basarabia 2),
din hotarele acestui

2). Dar
de stabilirea Tatarilor aici, Benderul
provincia peste jumdtatea Basarabiei, retrgandu-se
- trebue sa-1 socotim
Botna
urma numai
') Cantenzir
2) Cantemir,
2) Peyssonel,
op. cit.
op. cit.
www.dacoromanica.ro
51
in aceeasi regiune a vechii Basarabii, raiaua sa

o continuare geografica a aceleia.
Importanta acestei cetti a mers crescand. Dupa
Sangeacul
begul din sec. XVI
XVII i se da pe la
totodata
1685 un
functie de Serasker al
rene. La 1713 Seraskerlacul" se trece Pasei de Hotin,
Pasa de Bender, care de obiceiu avea 3 tuiuri - un
rang mai presus de Domnii nostri - are mai departe
autoritatea
asupra
cea mai tare din

garnizoand,
comerciale
ridicaserd
turcesti.
Basarabii '). Cetatea

cea mai
acestea
de 80.000
rangul celor
orase
raiaua din .,cele 12 sate" luate

odata cu cetatea Tighina pe timpul lui Aron
mapele din sec. XVIII, ne arata raiaua Benderului
de Bacu, Nistru
in
Botna.
Cantemir, acest teritoriu a fost luat dela

nutul Lpusnei.
A mai ramas
ce a devenit acest al
trulea
al Basarabiei robite, din sec. XVII, sau
vincia ttreascd,
deosebire de Basarabia turceascd a
raielelor
In
de cei ce
ca
op. cit.
care este autorul acestei

prin cele 12 state" intreaga Basarabie
in 1538 ;
se dovedeste
Basarabia
putin locuit;
pului
poate
acest
tim-
campi deserti" sau deserta inaquosa". Se

Botna
ca cele 12 sate"
fost in adevdr
unde se
raiaua Benderului. Data

este evident gre.Benderul s'au luat 1538; dar s'ar pute ca pe
vremea lui Aron
se
o
a hotarelor sau chiar
raiaua Benderului cea dintre
Botna s se creat atunci.
Basarabia
www.dacoromanica.ro
52
acestor
de
Tatarii locuiau
in raielele
din care cauza numele provinciei locuita
ei, care e un nume curat
Bugeak", se
extindea In vorbirea curent, asupra intregei Basarabii,

sinonim cu acesta '). Deosebirea
acestia - dupa
putem
- nu aveau organizatia
independent ca
din provinciile Hanului 2), ci erau
supusi direct ai administratiei otomane, aceeasi situatie
conationalii din Dobrogea : Tartari Dobrugenses". Locuintele
viata
sunt descrise destul de bine aiurea
nomazi din
ei au devenit aproape statornici, cu timpul,
satele
4) mizerabile. Orase nu
de
25-30.000 locuitori Tatari, Moldoveni, Armeni, Evrei, etc. b).
la HanHanului, Kichelle la Peyssonel) erau sindin Bugeac.
piete comerciale
de
din Bugeac erau
In sec. XVII
mai mare, supus ordinelor Hanului, sau de

cu numele El-Agasi de
sau
Sultan").
din Ttarii Nogai se stabiliserd
Bugeac :
pe ambele maluri ale Nistrului
tribul de Bugeac interior. In sec. XVIII triburile erau
dupa
guvern
4 cete de obiceiu,
acestea in
sau sate. Vechea populatie
marturisesc nu numai relatiude prezenta
nile calatorilor, dar nomenclatura pe
roa tinutului, se mentine
cu acestia in
insemnate
deprinzand pe
un
un print
Ei locuiau mai ales in

Akkerman sau Bialogrodul"
care
un nou nume provinciei
Tartaria
logradensis".
2) Intre care
Bugeacul (Peyssonel, p. 304).
Cettii-Albe".
Chiliei
3) N. lorga.60 Sate pe la 1646, sporesc la 300.
5) Peyssonel, L
B) Letop." III, 24 87.
www.dacoromanica.ro
53
acesti nomazi
care sat
acesteia. Fiecare
viata
feudalul
Care 1700 se desprti din aceast provincie, 2

tricte
regim special : 1) Hatmania Dubasarului
40
sate
Nistru
raiaua Benderului ;
cu regiunea din jurul
desi dincolo de Nistru se
prin locuitorii care erau Romni jurisdictia bisericeascd
depinzand de scaunul din Husi -- tot de Basarabia. Hatca locuitorii satelor
rnanul
nesti de sub dnsul.
2) Voevodatul Iali-Kioiler
al satelor de pe
care cuprinded tdrgurile satele moldovenesti de pe malul
drept al Nistrului. Peyssonel numeste pe cele mai principale : Palanca,
Sultan-Suvat, Cirbirta (Ciubrciu),
In mapele din sec.
XVIII
adeseori acest
separat de Bugeac impreunat
regiunea
de peste Nistru. Voevodul
cu titlul de Iali-Agasi numit de Han schimbul unei
pe care o
Hatmanul de
Satele dela
le
tot un Subasi"
cu
2). Peste
satelor
de teritorii
autoritate suprem Caimacanul- Hanului care purt
ca comandant
titlul de .,Seraskerul
in
deosebire de functionarul similar turc. Resedinta sa
Cnd Hanul
aici
in capitala provinciei :
Granita Taarilor Bugeacului a avut diferite
tiuni de
Moldova
nu ar
dent
cercetare speciald.
6. Raiaua Hotinului
Hotinul fu cea din urm cetate
de Turci. Atunci la 1713, i se reconstrul zidurile,
N.
Ist. Chiliei
Cet. Albe".
2) Peyssonel, ibidem.
www.dacoromanica.ro
54
du-se mai mult fortificand-o mai ales despre Nistru

Insusi Seraskerul oastei care
expeditia in Polonia,
fu numit
al
2). Pe acea vreme
se
mai mare din Moldova Cantemir nu-i
considerd ca
care nu s'a
la luarea cettii, ci
numai
in 1715, Octombrie, cum
doi ani mai
vesteste csinte Uricarul 4). La luarea
domnul
dovei a isbutit a face
se
moldovean in
ca sa asculte de
oamenii
de
ca
nu se
Moldovenii
steagurile turcesti" 3). Dar
Octombrie 1715, Vizirul au trimes ferman la Pasa

se ia tot
Hotinului de sub ascultarea
Hotin ca
domniei Moldovei,
toti oamenii ce au fost intr'acel
tinut
toate bucatele
Doi boeri
doi Agi au
cercetat hotarul tinutului
s'au
i-au
inventarul. Atunci
Capitanul
capitanii
ludndu-se in primire
1718 dintr'o
a Domnului
din
din cauza locuitorilor fugiti din sara de greul
birurilor"
pe locurile acelora
- erau ca
la 4000
Spahii nu voiau
restituiasca - s'a produs
o
incalcare de teritoriu. Acestia
ca la 1715
s'a luat
stabilindu-se un hotar mai ingustat
vechiu al tinutului care se
dela Prut
Nistru". Atunci se face o noua delimitare incepand

dela
a se
jos, au luat tot
Cerpana Prut, unde e
ca
in partea Moldovei
iarmaroacele,
stabilind Pasa ..judecatori
vamesi" iar Tefterclarul
strangatori de venituri la
Abia dupa un an s'a
Cantemir. o.
La 24 Oct. 1713.
3) Sulzer. o.
4) Letop.", II, p. 170.
'
..Letop.", II, 161.
Axinte Uricarul Letop." II, 170.
www.dacoromanica.ro
restituit aceasta
Pe langa Tefterdar, Enicerun SalcolAgasi, Cadii, Subasi de sate mai
Agasi, comandant de oaste 1) probabil peste Lipcanii sau
Ttarii
raiaua
2) care
cu Ienicerii 3).
Ttarii Lipcani sunt
pe toate hartile. Comandantul

raielii
totdeauna un Pas cu 3 tuiuri-purtand functia de Serasker
1713
ca la
la 1728, pentru tot guvernamntul de aici. In 1740
se restitue lui Grigore Ghica tinutul-raia" al Hotinului
oras,
dnsul institui
din nou
moldovenesc. Dar nu pentru mult
un an Lipdin nou, sa
iarsi
canii au isbutit
turceascd
ca mai nainte 4). De sigur c acesti Lipcani
cu
Spahii posedau
au fost lipsiti
de stapdnirea
nu
boerimea dar partea bisericeascd altiiToti cronicarii ne spun ca Hotinul a fost luat ,,cu tot
nutul
sau cu tot locul
Nu se cunoaste
din 1715, dar
hrtile
pe
mai rmne in
din sec. XVIII vedem
de
Prut Nistru un teritoriu zis districtul
Hotinului". Din raia au luat Austriacii la 1775 cea mai mare
parte" dupa mrturisirea
a lui Sulzer-si chiar
numita pdure Bucovina care ajunge
la cetate".
Aceasta bucat
i s'a restituit
raelei,
garnizoana dela
ar
din
lipsa de: lemne"
Raelele
Hotinul au mai revenit in
Moldovei numai
pentru cea din urm

1) Letop.", III, 134.
2) Lipcanii triser
la ascultarea
Letop.", III, 184.
Letop.", 412.
5) Letop." III,
op. cit.
timpul rsboiului din 1806-1812
Ele se ocArmuiau de Divanul

timp in Polonia
www.dacoromanica.ro
acum se
56
parti integrante ale

aduceau
nate foloase vistieriei, mai ales iraturile
Basarabiei-,
fostii proprietari
din nou
ce au avut
in acele locuri
Moldovei
Acum
Moldova
ultima
vremile cele bune, in spre

intregita precum fusese
Acel care contribuise la acest
tarul Nistrului
fericit eveniment a srnuls
mai mult la
pacii din 1812, aproape jumatate din tara Moldovei
teritoriul dintre ele.
Prut Nistru,
pentru
purtarea a extins fara temeiu
numele de Basarabia pentru
portiunea
cum a procedat Austria
1775.
partea de sus a
Organizatia bisericeasci a Raielelor

Pentru
situatiei raielelor fata de princide Imperiul otoman vor aduce
pate
stiintele ce avern despre organizarea bisericeasca. Raielele
de a fi considerate ca
uzurpat'
prin dreptul
cat prin populatia
de a
care n'a
in cea mai mare parte.
Ca atare raielele aveau nevoe de o erarhie bisericeasca
ortodoxa,
nu puteau depinde de biserica
intru
fel de legaturi ce ar fi
Poarta
ruperea
o apropiere intre
; pe de alta parte
unei jurisdictiuni streine nu se puteau supune din cauza
dreptului istoric
a populatiunei deosebite.
la 1538 se vor
legaturile bisericesti
de locuitorii raielelor Giurgiului
Turnului. Dar dupa
nu
acest an Basarabia ca provincie mai

o organizatie proprie bisericeasca 2). Dupa
episcopul sau Mitropolitul basarabean
titlu de
1) Iraturi=venituri;
2) Iorga.-..Ist. Chilie
,.Ist. Rom:, IX, 691.

(in sec. XVII).
Cet.
www.dacoromanica.ro
57
RAIELELOR
..al Brailei
al
Renilor"
numai al
Ismailului" ori
sau Proilaviei-
Resedinta sa
la
Reni sau chiar la Galati 1).
atesta existenta e din 161-1
XVI. Mitropolia era fara
uneori la
la
mai vechiu document care-i

din sec.
cu biserica romana sau
alta vecina, ci
dependenta de Patriarhie.
Reni, Chilia
Eparhia sa cuprindea :
toate
Bugeacului ttaresc, adica
Akkerman
sarabia
lui Traian spre
Mare, Benderul
Hotinul cu
Toate locurile ce treceau sub
a Turcilor sau Tatarilor se
instreinau
bisericeste
la Eparhia
Eparhie mai
de peste
Nistru cu tot teritoriul ce nu fusese inca ocupat
Rusi
pana la pacea
1791
Hotinul dupa 1713, forma o eparhie deosebita-neftind

atingere
celelalte raiele, adrninistrata cand de un
de al Proilaviei. Dupa 1774 avu
episcop propriu,
episcop propriu
In timpul ocupatiei
la
Akkerman o Episcopie speciala
de 1791). Dupa
dintre Prut
Nistru la Rusia
anexarea
1812,
creindu-se
o noua Mitropolie ..a
HotiMitropolitul
primeste drept compensare in
administratia sa Eparhia Silistrei (in 1818). Eparhia
Silistrei
jurisdictia asupra raielelor din
Idem ibidem.
Melhisedek.-Cronica
135.
Idem, ibid.
4) Idem. p. 98.
5)
la anul 1771.
137;
murind Mitropolitul Proilav,
Cr.
eparhia, o impart la episcopiile de care
Rusii care aveau
inuse
teritoriile sale: Basarabia turceasc ttreasc la
Eparhia
Eparhia Hotinului
la
la
pentru scurt timp
pace (1774) se
www.dacoromanica.ro
58
N.
CONSTANTINESCU
Tara Romaneasca. Mitropolitul

exarh al intregului
Grec,
mal
cu toate
eparhie se
in
de preoti
Domnii
romani
decursul vremilor legaturi spirituale
cu raielele, prin daruri de
zidiri de biserici, etc. ').
Insemntatea economia a raielei2)

Una din cele
sarcini ale raielei este
nerea garnizoanei din cetate sau a
concentrate
de tot felul : zaherea. Mai
necesitate se simte mai mult din sec.
se pro-
duce o mare miscare de osti pe

Polonia
nesti. Razboaele periodice
Germania.
Rusia au dat o
principatelor
resursele
sprijinul ce puteau da Portii
puterile crestine.
cele grele pe umerii
munte pana in
au
se
se
sarcinele
noastre. Din
tara, dela
zahereaua mai mult sau
Punctul de concentrare al
acestor aprovizionari, in timp de pace sau de
raaua, care
de cele mai multe ori baza de .opemai
ratie sau punctul de concentrare

importanta strategica
economica,
acestea ca comandanti pe cei mai
demnitari - pasi cu 3 tuiuri.
aveau acestea prin
nirea ce puteau aduce ostilor, putem
ce dau boerii munteni
1769 :
oaste poate
numai 20.000 poate

ajutorul lui Dumnezeu
turcesti prin
pe timpurile
mai
din
Rumiantov
Rusilor, dar
de
zaherea;
luandu-se
cu
Giurgiul, atunci
Ibidem.
Iorga.-..Gesch.
rum. V.",
Cronica Husilor",
www.dacoromanica.ro
Bauer, Peyssonel.op. cit. ;

Chiliei Cet. Albe.
59
poate sa
de
nu numai
40.000", deci un
erau datoare principatele a
serhaturile dela
Nistru
zaherea,
obiceiul
ci se
in timp de pace, multe
raielele prea
pentru a-si
garnizdana.
In acest caz erau: Rusava, Turnu, Hotinul
Benderul;
Cladova erau aproviziope
drept: Vidinul
sarcina pe
nate de Oltenia. Domnia Moldovei ave
puternicii pasi din Hotin Bender ca pe subordonatii
din Cetatea Alba, Chilia, Ismail chiar pe
din
Oceacov 1). Zahereaua se
ce e drept,
pe preturile impuse de cumprator - preturi mai totdeauna inferioare valorii obiectului,
Domnul nu
raielele
de servil pentru Poarta ca s o faca pe socoteala

Vistieriei, sau cand Turcii nu uitau ca s o plateasca.
Proviziile se adunau din timp de pace, pentru
boiul eventual
se depuneau
hambarele
1787 se cerea .,zaherea multa la ambarele
Astfel
xiei" (Isaccei), salahori cherestea la
(Oceacov),
cara, salahori
cherestea la Ismail" 2). Zaherea
de provizii:
orz,
erau bucurosi s care zaherea
punderea o
un boer cu trecere pentru garantarea
bor.
ne face o descriere caracteristica pentru

transportul zaherelei
In hasul Giurgiului,
milii
cu carele
din Ilfov, Vlasca, Teleorman
haladuiau sub ocrotirea mea hasu ca fie slujba
pe unde locuiau in has le facusem sate

un harabagiu
prin toate
satele ca sa nu-i supere cinevasi pe
ziva aduceau
1.000 care
de
cum
Gesc. des rum. V.", . II, 148.

,.Istoria" (Tezaur II).
3) Idem ibid.. pe timpul rAzboiului
Austria 1788-90.
2) len.
www.dacoromanica.ro
60
feluri de lucruri :
lemne, zaherele de tot felul
cu indestulare".
ceau
raielelor in
pe
aprovizionarea
vederea campaniilor militare, o necesitate de capetenie

special a inimii
aprovizionarea Imperiului
acestuia : Constantinopole.
Dela declinul puterii otomane,

sec.
XVII nu mai soseau regulat galerele
de grau
din Marea Neagra
Egee la Stambul, din cauza administratiei corupte
a pierderii unor provincii. Sarcina
de a fi
sau Keler"-ul
cade
pentru a nu
de
Poarta
monopoliza tot
de export al Principatelor, interobiectele ce se cer la
zicandu-le de a vinde la
Constantinopol.
acestea se intrerupeau din
cauza vr'unui
principatele find ocupate de o
Turcii sufereau foarte mult caci scoteau
putere
o foarte mare parte de proviziuni pentru
din aceste
capitala
Ceeace
in
pentru zahereaua ostilor, premai
erau ca
ridicul de mici stabilite de ,.Capanul" din Tarigrad.-
pentru acest fel
aprovizionari raielele aveau o

pentru recoltele ce se
adunau
pentru Constantinopol. Negustorii turci
deau tara arvunind recoltele din vreme chiar cu deasila
ca
Neinchipuite
din Trebizonda dupa

briganzi,
se comiteau de
; Lazii
contimporanilor, erau niste
abuzuri sub nasul autorita-
tilor. Organizati in companii ce se obligau a hrni

raiul,
nu
reclama impotriva
ce
aduceau
la Braila sau la
erau bucurosi daca
scapau
ori
carul din
Negustorii
(cereale,
acestia erau de 3 categorii : 1. Negustori de
legume uscate) Lazii aveau
specialitate. 2. Ca') Gen. Bauer. Op. cit.
www.dacoromanica.ro
61
pastrama,
panlaii ce adunau : seu, unt,
altele. 3.
de obiceiu Greci, care
miere
geau numarul de berbeci cerut la Stambul de Casapmacelarilor; se cereau la 5-600.000 din

bele
vaci, capre
sare. Aceste companii aveau vasele
pe langa aces;tia,
cherestea
ce soseau
porturile dunarene, precum
corespondenti turci prin
cetatile dela
pentru arvunirea produselor.
se
la
de unde se
de
Nazir la Constantinopol. Giurgiul

serveau pentru
Tara
de
generale marfurilor ce
Turcia
pe apa, pe
treceau din
drumuri ale Balcanilor.
Mare,
pe uscat, pe
miscarea comerciala a porturilor
La
se
noastre. Pentru Moldova acest serViciu il
Turcii un
:
mahalaua
unde ocupaserd
lanului".
activitate
a
Drurnurile.
care se concentrd la raiele-caci putin se mai

exporta
alte
numai pe apucate - crease
drumuri anumite pentru transportarea produselor. Nu erau
acestea ni$te drumuri ingrijite ca
ci-putem spunenumai batatorite.
Pornind din toate
mai ales din regiunile mai bogate urinand mai ales cursul
catre
sau
prin centrele comerciale ale
toate drumurile vechi
port dunarean,
Giurgiu, Braila, Galati, etc., sau la o simpla cetate : Rusava,
Turnu, Ismail, Reni, etc.
punctele alese de Turci pe
S'a
mai
economica,
malul stang, erau de cea mai mare
cele mai bune vaduri de trecere peste
identice
Nistru. De aceea toate drumurile vechi corner-
dale
la aceste puncte, sau mai bine zis la acele
vaduri unde se
un
de porturi. Turcii ocuaceste
au dominat peste aceste
www.dacoromanica.ro
62
vechi drumuri. Atunci comertul de tranzit ce

din
spre Orient, a primit lovitura
dupa care nu s'a putut
foarte
mai
schirnb
Turcii acapareaza tot
drumul
comertul de export al
noastre
numai catre
la raielele turcesti,
antrepozite de zaherea pentru ostile turcesti
pentru Stambul. Drumurile urmate de aceste produse erau
cam
ca
In
Sec. XVII Ucraina
drumuri
terra Cazacorum", se
:
pe Ialomita
jos,
dela Cdmpu-Lung la
trece
Cetatea de Floci spre Silistra. In Moldova
drumul
mare dela Hotin
Prutul la
Cotnar,
aproape de
trece Prutul
la Tutora pentru a tinti
la Bender.
drumul
De aici se continua spre Oceacov Crimea ;
al raielelor continua de
jos pe malul
Ardeal
drept al Nistrului prin satele moldovenesti, la Cetatea

Alba, apoi pe
la Chilia
la Ismail,
marele vad al Oblucitei se
legatura
drumul dobrogean spre Adrianopol. Pe langa drumul ce
legatura directa toate raielele, se mai arata unul
dela Ismail direct Iasi prin
In Tara Romneasca,
raiele se
mod firesc, pe Dunare.
legatura
lung
olacului" ce
tara
de
In lungime drept pe mijloc,
Bucurestii
cele doua
: Rusava Braila eu raelele respective, ne-a mai ramas o
amintire
clatura topografica, relativ la vechile drumuri ce deserveau
raielele. Astfel avem :
1.
care vine pe
jud. Olt, prin
uncle
satele :
Otesti, Urluiasca,
Opo-
trece in jud. Teleorman la

geni, Dorobant, Segarcea din deal, pana la Lita aproape
-de Turnu.
se cunoaste din acest drum ; insa el
numerosi afluenti, venind din munte
'ca un fluviu
de
Priseaca,
www.dacoromanica.ro
sub dealuri, pe unde treceau oile ciobanilor toamna la

ernatec
balta, sau ale Saegiilor spre raiaua Turnului.
2. Drumul
ce
prin
dispre Ocnele
Mari pe valea Teleormanului
pe valea Tinoasa pe la
Licuriciul, Mavrodin spre raiaua Turnului spre
Zimnicea.
In Prahova deasemenea aflam
Gherghita
Petchii un petic din drumul numit al
care
sarea din salinele Telegei Slanicului spre
Giurgiu.
resti
3. Drumul
venea tot din jud.
jud.
probabil pe la Casa Veche Dudu, in jud. Teleorman
pe la Lita
al ,,Cerii" ce
la mosia Segarcea, se
cu alt drum
de peste
din jud. Romanati, se
prin mosia Piatra, la Dracea-Ologi - unde se

opre drumul
Piatra), de
la Viisoara Suhaia, pe deasupra
tnelor la Zimnicea.
dela Turnu la Giurgiu
4.
pe d'asupra satului Piatra, pe la mosia

Bragadir
Drumuri de felul acestora, a
judetele
Teleorman, au fost
amintire s'a pastrat

mai multe ;
la fiecare raia duceau
pe cari se
toate
dusele proviziile la harnbarele raielei. In harta lui Frantz
Weiss ,,Europeische
1829, se arata destul
de
raze
de
cum convergeau drumurile ca un
toate
catre raielele Turnu, Giurgiu
Rezultatul istoric
geografic al
Din punct de vedere politic militar am

er rostul
scopul raielelor. Aleatuite la
1) Dictionarul geografic al jud. Teleorman.
www.dacoromanica.ro
care
numai
64
impotriva Tarilor
voevozii doritori
pentru intarirea granitei de
stapanire larga, ele

un rol
important ca punct de
relatiile Portii cu cele
principate, asigurand pe Turci de stapanire
testata asupra acestora. Ele erau cuiburi de turburare
politica
prin adapostul ce ofereau pretendentilor,
intrigantilor, jafuitorilor
domnilor isgoniti de boeri. In
acest mod supusii cei nesiguri dinainte, erau mentinuti
ce mai mult
catre
in ascultare aserviti din ce
turceasca nu mai
sec. XVII
XVIII,
este discutata de Voevozi cu armele ci cu protectoratul
strein. In aceasta noua
politica a Tarilor Romane,
Turcii
mai bine raielele, considerandu-le ca
primul front fata de atacurile
Rusiei. Mai din
vreme au avut acest rol raielele moldovene dintre DuNistru,
a
granita fata de Poloni
Cazaci, din a
pricina s'au asezat Tatari in Bugeac.
Mai cu seama din sec. XVIII,
despre partea
Romanilor nu se mai
la nici o impotrivire
serioasa, raielele au fost prevazute cu
mai bune
dupa modelul apusean,
cu comandanti mai siguri pentru
a tine piept ostilor nemtesti rusesti. In consecinta

rolul insemnat ce 1-au avut aceste
in planurile
de razboiu
din sec. XVIII care, cele mai
multe se ispraviau
raiele,
de a trece
Daca din punctul de vedere istoric se pot

nenumarate concluzii date, rezultand din
tenta raielelor pe pamantul romanesc, nu tot
usor
se pot gasi
domeniul geografic,
o
generala
nu se poate
de a se studiat amanuntit
raia,
documente sau la fata locului.
Este incontestabil
elementul
trecuse de
granitele
Nistru)
partea de Sud Est
in expansiunea sa, pe
Turcii au venit in atingere cu
noi. Astfel ca
raiele, elementul etnic primitiv a fost
multe
www.dacoromanica.ro
65
acesta, care niciodat n'a

curat. Pe
fost inlturat
totul,
serve ca instrument de
ploatare a pdmantului
conditii mai suportabile chiar
restul trii - se
de nouii
un element
suprapus : Turci
Ttari ;
in
al doilea
ca EniGreci Bulgari. Fie ca Spahii, feudali turci,
din cuprinsul raielei - ori ca
ceri,
toate
simplii negustori stabiliti
orase sau
centrul operatiunilor
in aceste orase, Turcii formau ptura
destul de numeroas in raielele dundrene. Elementele balcanice venite odat
stapanirea turceascd
erau in numr mai
Grecii tarigrdeni din Fanar,
Bulgarii (negustori din Chiprovat), Raguzani, se
prin raielele muntene.
cele din Moldova
dela
s'au ivit Ttarii, transformand in
Bugeacul
in provincie ttreased,
din
de vedere etnic.
numiti Lipcani, n'au lipsit nici in raiaua Hotinului, unde
stpanirea
Spahii turci. Astfel
raielele din Tara
influenta turceascd se va manifest
Bulgaria, in toate domeniile
ca
:
graiu, obiceiuri, nomenclaturd, etc.
In Basarabia
Hotin
turceasca e
de
cea ttreascd. Este lucru evident
influenta turceasca
s'a exercitat asupra
putandu-se dovedi prin
vocabularul din graiul popular sau din
oficial.
Dar asupra poporului de jos
mod nemijlocit n'au putut
pe teritoriul raielelor
numai
aveau dreptul de a
statornic,
ridice giamii,
fiindu-le
terzis prin capitulatiuni.

Populatia
persistand printre Turd
ca element muncitor pe mosiile acestora,
nafie influentat de
toate
tural
de
multeori locuiau in
deosebite de ale stpanilor
Bugeac.
precum
Influenta
n'a fost fundamentald din cauza
40430
www.dacoromanica.ro
66
deosebirii etnice
religioase a celor
domeniu al vietii ea a fost
in imbracdminte, in limba sau in felul de
popoare. In
trecatoare,
; de aceea
a fost destul ca
factorii
efectul
s'a
dupa oarecare trecere de
Din ce se mai poate
descoperi inca astzi,
viata, in traditie sau
arhive
de mare a fost
s'ar
torilor. Indata ce teritoriul
a fost restituit Tarii
Romanesti, Turcii s'au retras peste Dunre: ostasii din
cetti, negustorii din orase,
restabilindu-se
urma
statului asupra
domenii a
stapani nu se mai
s'a format domeniul
Brilei.
stpanirea
dispare
aspect al satelor
de sate turcesti,
jurul conacelor de mosii, dispar
desfiintate in 1829-1831 prin schimbarea regimului. In
cursul a
trei decenii,
s'au
complect
Giurgiului
de orase moderne, din
create, prin
alinierea strdzilor popuhirea cu

Turnu-MAgurele
este
nou, deoarece s'a mutat pe teras d'asupra
vechei cetti; Giurgiu
au primit o
cele mai moderne planuri de orase. Portul

celelalte
pe
ce
obiceiuri streine sunt prsite cu
contact
generatia care
vechi. In satele dunrene,
in raiele, oamenii
numai
radeau capul ca Turcii,
ce se
de par. Portul semi-turcesc s'a mai observat
la stenii
din aceste
: ciacsiri,
vari,
zabune,
poturii turcesti, etc.').
lucru s'a petrecut
raielele din Moldova.
Disprand elementul turcesc
ttaresc,
cea mai
mare parte s'a schimbat aspectul
Din
nenorocire
aceste raiele n'au avut o
mai
1812. Prin mutarea granitei
Nistru
Pruti
o
de
1)
geogr.
jud. Teleorman,
www.dacoromanica.ro
1NTINDEREA RAIELELOR
67
au dat drumul puhoiului ovreesc ca
Austriaci,
in Bucovina. Hotinul, Benderul, Ismailul,
a mai
de Cetatea Alba, a carei
timpul din
scazuse
- din orase orientale cu ziduri case albe
jurate de gradini frumoase cum se
sub Turci,
devin ni*te urate
murdare targuri evreesti 1). In aceste
vine influenta
locul vechii influente
noua ruseasca. In ceeace priveste nomenclatura topografica a acestor tinuturi, influenta turceasca se dovedeste foarte u*or, caci a lasat urme ce se pastreaza
unele dintr'insele
pana
numirile vechilor
:
Ada Cale (Cetatea din insula), Cule (azi Turnul), Bender - fosta Tighina, Akkerman (Cetatea Alba), Ismail
etc.
deasemenea o multime de
(din vechiul
;
numiri de sate locuri

din ele pornenindu-se
multe
in amintirea silistilor satelor
disparute.
onomastica se poate
foarte
usor cu o harta amanuntita pentru

raia
parte
s'ar dovedi
de mare a fost raza de
a
judetul
raielei asupra regiunei din jurul sau. Astfel,
spre N. pana
Vla*ca influenta se poate
valea
Neajlovului. In vremea Turcilor
Glavaciocului
de caracter pronuntat strein, cea mai
mare parte
luata dela
personale, sau de
-demnitati ale stapanilor ce au posedat mosii sau sate. In
raielele Turnu, Giurgiu
numiri de Agi
Pasi, iar
Bugeac de
satelor), care
majoritate au disparut. In
de cuprinsul raielelor am
mai
intespus
se poate urmari
Teleorman,
Vla*ca,
vecine,
precum
riorul
pentru
Braila, Buzau
Ilfov,
:
Tara
Z. C.
Basarabia...
www.dacoromanica.ro
68
Raiaua Giurgiului
in cercetare mai de aproape

nu
putem considerd aceasta ca o monografie complectd
ceeace priveste utilizarea materialului necesar,
altele
in adunarea tu-
din cauza obstacolelor ce se

turor
relative la subiect. Va
se
complecteze
noui cercetri
contributiuni la studiul
din punct de vedere, geografic
istoric.
raielei
cea de a doua
a
muntene
sau mai bine numit - terasa de jos - ce apare ca un
lunca Argesului
a
o frumoasa priveliste de pe muchea acestei terase,
bulgaresc. Subterasa danubiana sau lunca
are
spre
se asterne jos ca un pat parasit din vechi vremuri, de

fluviul care
apus
mai mult printr'o

principala,
ce se
la
tocmai sub malul de dincolo.

se intinde la
secundard
Ingustandu-se
din cea
se acopere de
fluviu
de viroage
sub
de stejar cu copaci mici
rari,
sate,
de
- cu aspect nu tocmai vesel
pe cand langa
toamn,
monotonia
fluviu
In apropierea
vegetatia puternicd dovedin malul terasei,
deste
puterea de
mai
bulgaresc, tot
privirea se opreste pe
astfel
din portul Ramadan, sau dela Giurgiu, privirea
se
de
se intoarce spre
orizontul
linia
a peretelui campiei muntene, Malt de peste
60 metri d'asupra luncii.

Acest perete de o parte,
numeroase de alta,
Vieru
Paripani, au format oarecum un hotar firesc, pentru
apropierea de fluviu a unei sub terase
posesiunilor garnizoanei din cetatea cea veche a Giurgiului,
pana la aceste hotare naturale numai, impiedecand-o de
www.dacoromanica.ro
69
a se
ca la
poate,
cum s'ar fi
unde s'a cotropit aproape un
; mai ales
pe acest drum de comunicatie
mai departe
supus
suzeran, interesul
o
acestuia din urma
mai mare
parte a acestui drum principal.
trecerea Turcilor peste
a alarmat
deauna spiritele
s'au
toate mijloacele de a-i opri
acolo
; astfel
variatiile de hotar s'au petrecut
mai mult in partea de apus sau despre
Bucuresti-Giurgiu
In dreptul vechei raele, regiunea inundabila a
unul din prrincipalele vaduri

este mai
ale fluviului. In
Slobozia
Giurgiu,
regiune se ingusteaza foarte mult,
cu
o ltime mai
luncii
de
km. Dincoace de
o productie abundenta,
nefiind
de
cazuri foarte rari e
credem povestea unui mosneag de peste 120
ani din Slobozia, care
mai aminteste cum a plutit
la Vai-de-ei
Vieru).
cu
fertilitatea lundi este
pe deoparte
De
de
prin patrunderea apelor fluviului in stratele
aluvionare paralele ale luncii, lucru care se poate constata
nivelul apei din
relatiunea ce aproximativ exista
puturile ce le-am putut
cu nivelul apelor
mai
Numai o observatie mai
ar
stabili corelatia dintre aceste niveluri.
In
caz, trebue
de tributul ce-1 aduc

muntene, a
stratele inclinate spre S.V. ale

ese chiar la
in
insemnate
terasei
de isvoare destul de
de alte regiuni, care flerestruesc muchea
locuri, inlesnind comunicatia dintre lunca
aceste isvoare, din
directiei orizontale
a luncei n'au putut

conuri de dejectie la gura
pierd
ce au format
ci
despre
lacuri (Ghisdaru,
www.dacoromanica.ro
se
70
acestei regiuni aluvionare,
mare parte din nisip acoperit la

cu un strat
subtire de
vegetal - ne dovedeste dela prima
vedere
a fost aici o albie,
sub terasa, a unui
ce s'a micsorat
fluviu mult mai mare. Ca pe
viul, s'au format urma lui brate,
mai
urma
cum avem partea inundabila. Urmarirea
curbelor de nivel ca a braturilor moarte, parasite mai de
de curentul fluviului, ne poate servi ca dovada

despre
afirmatie.
Caracterul petrografic al luncii de asemeni se deosibeste de al

muntene ale
straturi cuaternare
se opresc
de fluviul vechiu - la muchea acestei
terase, care se
la 10-12 km. departare de fluviu.
Straturile acestea inclinate
directia NV - SE aduc
de apa pentru
un debit
de sub peunde apar.e
de
rete,
dela jumatatea
asternut pe stratul de argila, ies isvoare

ce alimenteaza lacuri,
chiar mori
vreme, cum o dovedesc numirile de valea morilor"
a moristilor" din jos de Odivoaia.
nisip
In aceasta regiune fertila s'a format raiaua Giurgiului,

langa
mai utilizat vad
pornind dela cetatea

al Dunrii
care
aci una din cele mai insemnate cai de comunicatie

Ardeal ca regiune a Europei
centrale
cetatea imperiala a peninsulei Balcanice.
Drumul acesta este
mai scurt
aceste locuri
avantagiul ca scoborand
Bran Rucar
prin
de Scaun care
au fost pe
Bucurestii, unde li se
negustorilor
domnii
alegeau
din
pe
aduse.
catre Constantinopol, drumul

mai
mai comod trece prin vadul dela Giurgiu, pentru
a se
prin trecatoarea corespunzatoare din Balcani. De aceea s'a ridicat langa acest vad o cetate pentru
Din
drept
www.dacoromanica.ro
71
apararea lui
pentru a se opune
dincolo a
cauza s'au dat silinte multe
Rusciucului-*i din
pentru stapanirea acestei importante
a Giurgiului.
cetatea a
in
mane
teritoriul din raza tunurilor
incursiunilor garnizoanei. Expansiunea
natismul cuceririlor, nevoia
cauze :
de a sustine cetatea
prin aprovizionari din tara necucerita - caci
butari cretini de pe teritoriu musulman nu trebuiau vexatia. Atunci feudalii musulmani spahii, deposedand cu
forta pe vechii proprietari, introduc mod brutal regimul
colonizandu-le tot
cretini muncitori de
calitate
coloni ca in Apus,
fara cea mai mica umbra de drept asupra pamantului

lucrat de ei.
cum din fdurite imprejurari tot Romani!
au format elementul principal etnografic al acestor raiele
siliti de
a gas! la
o
mai
suportabild
o
mai neasupritoare.
restabiliri ale acestui
Intre necontenitele
hotar, cea
cunoscuta este de pe vremea
lui Mircea Ciobanul. In mod vag ni se pastreaza de atunci
amintirea
, care
hotarul
tras de o comisiune mixta care, din partea Voevodului
nostru,
Ban. De drumul
ca hotar se
pomenete la tustrele raele muntene (Turnu, Giurgiu Braila).
Se pune intrebarea acum: pe unde trecea acel
al
dela 1546.
toate hotarniciile se vorbete
Turcii
peste hotarul
odata cu toate
astea tot la drumul Banului
E incontestabil
permanent,
neflind un element topografic care sa
tarul se
foarte
Turcilor li se
de
numai semnele
mentul oportun,
consemneze intinderea
hotar, nefiind
cari
pe planuri triangulate, puteau sustine ca acolo a fost
drumul
unde 11 arata ei.

Drumul Banului ajunsese mai mult o expresiune ab-
www.dacoromanica.ro
72
stracta prin care se legitima
incalcarile, de cat una
concretd.
Astfel, drumul Banului ajunge la marginea jos a terasei peste care nu
mai treaca acest mobil drum,
avand aci un element topografic decisiv : marginea terasei.
Dovada acestui fapt o gsim
plan,
nu tocmai vechiu, dar care pare a se

de un altul
mai vechiu: este Harta hasului Giurgiov ce s'a luat
din Arhiva Sf. Mitropolii unde
in pastrare, care s'a
adeverit de Comisie la
numirile
Aceasta
2 limbi,
traducerea
de
Comisia din 1832, credem
exista
putin din secolul
XVIII. Intr'insa se consemneazd drumurile, cum hotarul
care coencide aproape
totul
hotarul aflat de
comisie
1832.
pe un drum
hotarul numai
parte,
numit drumul
vechiu al Banului" pe partea dela apus
de Baldnoaia;
parte a drumului
afara
din hotar,
care Frasin (Marotin).
la care se mai
de acesta se mai afl

un drum numit
tot al Banului - acesta
mai nou 2)
de
numit cel vechiu" - merge pe muchea desus
Vieru. Avem
consemnate
a terasei
Daia
doua
mai
urma corora
altele
1829.
probabil ca nu s'au mai
In documente ni se amintesc urmatoarele
Peste vre-o 20 de ani
prima hotdrnicie
cunoscuta (1546), sunt respinsi
la
hotar peste
care trecusera, de Alexandru Mircea care obtine un firman
de
a hotarului 3):
dela boazul
din gura garlii Moarta sau
prin niste
movile al
nume s'a schimbat
(Kucciuk His1) Se afl la Arhiva Minist. de Externe.
acum al Banului.
2) Acest drum
i doc.", V. p. 476.
3)
N. -
www.dacoromanica.ro
73
sarlik,
intorcndu-se spre ezerul Chipe locul
riva apoi pe drumul ce merge la Marotin 2)
Suniia3); de acolo intorcandu-se la valea ce vine dela

Cosova, al
la locul unde se
drumul
Banului cu numita vale,
pe drurnul Banului
la capatul
Apoi
spre Ului
Paraipani Bicekiviu s'au pus semne peste cele dinainte,
apoi la marginea ezerului Mehri5)
de aici drept
(Ezerul Mehri
al Giurgiului). Deci
peste
acesta este tot una
hotarul cel din 1546.
a hotarelor, nu
in ce directie
se
a Turcilor, e
de
restabilirea hotarului vechiu" pe vremea lui Antonie

1669.
foarte neexacte ce se
vreme, in deosebi cele pornite din
editura lui loan Baptista Homman din Nrnberg,
celelalte care le luau ca model, ne
o
Suntem in sec. 17.
pe
In posesiunea Turcilor pe malul

considerabila,
titlul propriu de Transalpina Sangiacatus,
Oltenie,
Baraganul pana
Socotim aceasta ca o
carto-
grafica, care s'a mentinut multa vreme, dar nu putem

admite
Turcii pana la a 3-a
vre-odata s'ar
parte a
Hotarul restabilit la 1669 este In parte identic

din 1574
prin urmare cu
dela 15466).
Dela
Paraipani
Receni ale M-rei Radudrept la moia Odivoaia,
dela malul
dincolo de balta
la Mov. lui Mihnea
d'acolo
1) In harta hasului e numit
Oinacului.
2) Frasinul.
creion in harta Hasului".

apropiere de
A se vedea pentru hotare,
3)
4) Captul
5)
IV.
IProbabil
www.dacoromanica.ro
74
N.
CONSTANT1NESCU
devale la drumul banului, la capetele mosiilor 1)

Fratesti
?) Gurbanul, Otesti (Oncesti), Cosoveni,

la Stiubeiul aproape
de un lac, apoi
la Dundre la gura apei Cumasea".
In definitiv hotarul nu este tocmai
definit, pentruca
capetele
puteau
acolo
unde se Intindeau
sigur unde e
desi e scris
Turcii. Apoi nu
pe ,,harta Hasului",
cu creion.
Gasim numai hotarul despre Rsdrit mai restrns
chiar
cel din 1546,
la gura apei Curnasca".
In urma lui C.
Tunusli mrturiseste
dupa spusa batranilor, Turcii s'au
au
locurile
spre
despre apus,
sinete
ciftilicuri", lund ca hotar
gura
Glavacioc
Glambocelul)2),
pe din dosul Branistei, pe
Balta Socilor, la Pietroiul in drumul Banului, (ni se
alte numiri ce nu se pot identific3);

mai
probabil
hotarul despre N. trecuse pe muchea terasei
Daia, Hodivoaia, cum se
satele :
cuprinznd
vede In o mapa din 1744 4).
nu erau
Acestea
cotite ca atare de
popoare,
mate niciodat prin firman.
nelegitime,
nu sunt
Capetele mosiilor erau de partea aceasta
in drurnul
2) ,,Unde e o movil Hissarlik aproape de biserica

cenilor ce e pe
romanesc, de vale de
Vornicului, la
groapa Lacu Parvului".
3) ,,Deroaia (?) Cosovenilor unde e piatr hotar, Canalul
pe
lui Stoian
3 pietre hotar in
din Hodivoaia. Moara Odivoaei la zgazul lui Ghinea, din jos de
Drghicenii
la movila Timoar; drumul ce merge la
satul Drghicenii; de
drept la Zalhanaua
ganului unde
Dunre".
Nucului
4) Carte de l'Hongrie
A. Hasius ; deasemenea
a lui Schmidt reeditat mai tarziu la 1788. Karte von der Walahei"
se cuprinde
Bneasa Cartojani probabil Gojani de
melelor
www.dacoromanica.ro
RAIELELOR
Hotarul
cu totul arbitrar in epoca Fanariotilor
(1761-1765) isbuteste
restabileasca hotarul
vechiu.
Slabirea progresiva a puterii turcesti prin
deacum
ce avea de purtat
crestinii face
tentativele de largire a hotarului,
se
(probabil Glambocelul),
pentru totdeauna la E. Gura
la
la IV. drumul Banului
Apus din
movila Odivoii (=a lui Mihnea
pe la matca
in Balta,
din balta drept in Dunare.
In
faza pe care ni-o
harta
Hasului hotarul
pana la 1829
se
raielele transformandu-se
domenii ale Statului.
avem ultima
In
la desfiintarea ei,
ce
de o Comisiune a Generalului Kisseleff. in 30
Septembrie 1831 1), care
harta
hotarul
in
: Dela gura
Glambociul sau apa
in grindul lui
(care poate Hissarlik din
spreApus prin movila Viisoara

alte hotarnicii vechi); de
prin
viei Beiului" dela Braniste,
pe marginea
ezerului Oglanului 2), apoi gura paraului Secu la movila
din drumul ce merge din Oinac la Marotin (azi Frasinul),
Pietroiul sau Pietrosul. De
drept
in piatra
pe valea Cosoveni,
prin silistile lui
de turcul Dandar8),
pe d'asupra satului Turbatu ; apoi pe vale pana
unde se
cu drumul Banului
vechiu ce vine
dinspre Daia,
merge acum pe drumul Banului din
silistea veche a Bdlanoaei4) prin silistea Hagi-Sale pe
d'asupra
vechi a Ghisdarului
Tongarului
aflat consemnat in planul triangulat
') Hotarul acesta
in 1874, de Ing. Zefchide
insemnat in harta
2)
ezerul Chiriva, azi disprut, in locul
e un teren
mlstinos la E de
3)
locul bisericei ce este peste
sec, in
4) Satul de azi rrnne
din has.
www.dacoromanica.ro
76
in piatra Bazalaului. De ad
drumul Banului
pe sub Vieru
peste
se
Cacaleti.
dupa harta Hasului
hotarul, mergand drept spre apus

drumul Untului la trecerea
Dupa hotarnicia Comisiei

consider
hotarul mai
drumul Banului se
spre S. V.
pe la Silistea veche a lui Parjolea, aproape de putul lui

satul Parjolea
de acum 2)
din has-pe la
pe la Coliba
Ibrahim-Beiu
4); apoi despre
Nasii
la
fundul Corcii 6). Despre mosia Paraipani se
pe
la movila
azi a Geantii",
mai
a
de aci la coltul tostei vii a lui

mosia Odivoaei, pe la groapa
pe la movila TigaOdivoaei sau a lui Mihnea

nului movila
drept la
pe gura
Cama.
de a trece la descrierea situatiei acestei
raiele pe vremuri, e
a ne da seama
de evolutia
Giurgiu.
pe ostrovul numit pana
Sf. Gheorghe",
de mare
mult de
asediatorilor ; de obiceiu nu
dupa
Rusciucului de pe malul opus 7).
celelalte ale Turcilor erau de moda veche, medievala,
turnulete, ca in sec.
turnuri
neputandu-se
cu cetatile de rangul IV europene din sec. XVIII.
Turcii le reconstruiau exact cum au fost.
Cand se
care e un castel cu 4 laturi de obiIn jurul
ca
1)
la zagaz sau Fundul Corcii.
2) Din 1831; astzi a disprut, locuitorii strrnutandu-se in
Stanesti.
3)
azi ca
vai de ei care rmnea
din has; a
Parjolea.
4)
e piatra de din sus a mosiei
5) Azi e padina Nesii.

Sau la
cum se zice in harta Hasului
drumul Banului.
nicii vechi unde se
7) Langeron, 1. c., p. 67.
www.dacoromanica.ro
alte
77
ceiu, este o mahala
'),
cu
dela Tabia din
lung de 6 verste,
un
Mahala
pana In
despre
ceva mai
parte de Apus,
de
se
a ora$ului actual,
zidul
cu mai multe
Trei porti
erau despre uscat - corespunzand drumurilor despre
Naziru
Slobozia,
pe care le
botezate
cu nume ruse$ti, inteun plan modern. Despre
Poarta de fier. Nu trebue s
ad-literam afirmatiile
lui Bauer
Sulzer
Giurgiul
un mare oras".
la 1769, 5000 de locuitori,
niciodata nu va trecut
peste 7-8 mii 2).

In secol. XLX,
timpul marelui
(1806 -1812)
o
in oras, in fata
cu Rusia, se mai ridicase
care se aflau cazrmile trupelor. Cecelei din insula
ttuia din
desi nu
500 pa$i de ocol 3).
oarecare miscare comerciald.

La Giurgiu
Giurgiu
principala
a Valahiei, ad se
barca mdrfurile Valahiei care merg in M.-Neagra pe
sau in Germania,
susul fluviului. Tot
trec
mrfurile spre Varna pentru Constantinopol 4)".
Se
de asemeni
de import. Vama
giului
2
: unul turc - depinzdnd de
din
Rusciuk
un
;
pentru Valahia se reduce
la prea putin lucru 5). Iluzii despre
comerciald
a Giurgiului
nu trebue
ne facem
cunoastem
administratia turceascd: Comert, libertate comerciald
administratie
sunt Giurgiului
totul neIdem, p. 70.
2) In Europische
harta lui Fr. von Weiss, 1829,
Giurgiu, are 7000

p.
5) Langeron,
nici o giamie necum 3, cum
4)
; cred c nu
harta
- Trait du commerce de la M. Noire".
5) Idem.
www.dacoromanica.ro
78
cunoscute
de 1829. Ad era numai un
Lucru era
mrfurile ce treceau pe
priveau
primul rand interesul Turcilor cari le
drumul Stambulului
ce le conveneau bor.
Comandantii acestei
au fost de diferite rancetatea: subas,
ce
voevoda 2),
vrerne nazir sub ordinele Pasii din
Nicopole. Numai in sec. XVIII
a fost nevoe de o
mai mare
a granitei dela
s'a stabilit un
la Giurgiu 4).
din Giurgiu
o situatie
deosebit de a altora in ceeace priveste sanctionarea
a actelor
dintre Poart Tara RoIn
carea
de participarea la hotarnicii
de jude-
supusii musulmani, gsim c

pricini numai
Romani,
apelau
cand acestia nemultumiti cu dreptatea din
Poart ; Sultanul
la acest cadiu ca s se caute
acolo
5).
De sigur
teritoriul acestei
s'a luat de pagani, au fost sate
pe
Dar la
acestui
dros e lucru firesc
se
spart satele
populatia sa se risipeasca
girnul propriettii find schimbat
folosul stapanilor
celor noi, acestia
atras
diferite mijloace,
robi, sau ademenind locuitorii din prejur cu
sabia
de sarcini
tratament mai
astfel s'a
populat raiaua care capt
vremea o faim bun penivite
1) Iorga. - Gesch. des. r. V.", I, p.

2) Ibrahim Aga voevoda de Giurgiov", (condica, 1693,
180).
3)
op. cit., vol. II.
4) Dionisie
Tezaur
pentru an. 1814.
5) In Dosare administrative vechi, la Arhive;
gsim niste
Pantelimon.
niste mostenitori ale M-rilor:
pricini
6) Lucrul acesta se
Rusii, chiar in 1829.
pe vremea rsboaelor cu
www.dacoromanica.ro
79
tru toti obijduitii din
a raielei,
cele trei ocupatii de
de
cdpetenie ce
: agricultura, pastoria
pescuitul,
in
feluri de
:
in localitati
rale care continuau vechile sate
administrate
in
(cifagricole numite
de
mosie, conac de mosie)
urul vilelor sau
tilic,
proprietarilor turci : spahii, agi, pasi. Pe langa acestea
mai putem socoti
sau oddi.
Acestea din urm
cele mai numeroase din
Populatia
- din prima categorie de sate vechi nu putem

mai mult de doud-trei - aveau mai mult un caracter
provizoriu, legat de interesul exploatdrii unei mosii prin
cultura cerealelor sau vitelor.
Nu erau
locuitori
de
de casa parinteasca prin o traditie, legati de ohaba"
fie ca
la un
sau liberi. Din
moment dat o lista de 35 sate" pe o intindere pe care
abia vre-o 6 sate
un oras. N'avem cel
astzi se
putin liste de acestea din mai multe epoci, ca
vedem
numdr a fost totdeauna,
la inceputul
harta hasului nu sunt mult mai putine,
sec. XIX,
pe cele dispdrute sau
hrtile mai
a mai
Cele date de Bauer nu se potrivesc cu cele din

nici acestea
cele din 1829, purtand
harta hasului,
diferite timpuri numiri diferite, luate
cea mai mare
parte dela numele proprietarului ce
De
aceea nu
putem considera ca sate"
din
restul
ci ca
cu populatie vremelnica
caracter durabil.
Asezarea se
sesor care,
interes
placul acestui mare pomosia
valoare,
sabia robi de ghiauri cari

ocupatie injositoare pentru
Sulzer
rdzboinic.
Bauer.
www.dacoromanica.ro
80
N. N. CONSTANTINESCU
Nu mai este nevoe sa amintim de fertilitatea acestei

pentru agriculturd
bogate in peste,
care aduceau mari resurse Turcilor stabiliti aicea.
In Charte d'Hongrie" unde raiaua Giurgiului
sunt impreunate,
dela gura Vedei
aproape de gura Siretului, pe langa satele
:
divoaia, Daia, Greaca, Prundul, gasim in
la Apus
de Giurgiu Ali-Bassae
2), care poate
AliMalu sau chiar la Slobozia, unde
Bei de mai tarziu
mai bun
de
fata Rusciucului.
In Karte von der Walachei raiaua cuprinde : Cartujani vechi
noui in partea de apus, probabil
de azi, Mudes, pe valea ce vine
Putineiu, care poate
Nasinibas spre N. care este Nasin
Cioflicul lui
Ibac din lista lui Bauer ; inspre rasrit Odai"

In lista lui Bauer avem : Solari, Ismail, Mutis*,
Scantee*, Bostanolu*, Nasrul*, Pegul*, Ciogatorul*, BeiIbrahim Aga*, Dulgherul, Ciungul*, Slobozia*,
tinceana*, Ali-Bei, Catschischali,
Dungurul*, Baltukui*, Uzunul*,
Pasa Leul,
(sic),
Aga*,
Turbatul*, Abdulah*, Dilvan Efendi, Zichirul, Belivarnu,

mirul (Emir ?) Iencul*, Hassan Aga, Bostanilu, Krista
Cocir Nazirul.
alte 2 sate : Tirat
CadiLangeron
rolu (Ceadargioglu, Oinacul). Acestea existau sec. XVIII.
1800 au perzistat abia
la
care se
altele din nou create sau cu numele

1744.
1)
2) In Le Theatre de guerre par N. de Fer 1775", e numit

Choulucinich.
F. Schmidt, 1788.
4)
harta Hasului.
*) Insemnm
* localit6tile ce se pot identific pe harta
hasului: Hagi-Mutis,
Bostanoglu, Nazirului, Alilui
Beiu, Ciohodarului,
Ibraim-bei, Ciungului, idem,
Chateau
De
geana; Tongaru, Baltagului, azi valea Ozunului; poate Selima de

mai
Turbatu, Abdulah, Hagi
(?).
www.dacoromanica.ro
81
RAIELELOR
harta hasului vre-o 25 sate
avem astfel
schimbate
cioflicuri, asezate aproape toate pe marginea raielii,

un
dela Oinacul
la
lu;
nu
se mai pomeneste despre
nimic dent numele de
silisti" a ultimilor posesori turci. Din
sau
numele schimbat avem in aceasta
lu,
lui Dudus, al Parjolei, al Nazirului, al lui Hagi Sale,
a lui
Balanoaia, al lui
Aga, apoi
case
Ada (ostrovul Cioroiul). Afara de acestea mai
cunoastem
s'au descare existau la 1829
pentru a se
islazul
Giurgiu : Muscu vre-o 4 case, Selina cu 15, ambele la departare de 500
rusesti de
Giurgiului,
case
250 st. spre E..
Groapa-Hogii.
Ciflicul
un conac de mosie, format
bordee
jurul casei de lemn sau de zid a Turcului. In
bordee locuiau muncitorii
robi sau
situatie
caz mai supor-
din
de vreme ce era preferita de
ca
al
prototip
gasim aici mai
zirului din raiaua
din lista lui Bauer ; apoi
de vitj,
Din
nurnite cu
un nume intrat mai de

vor fi fost multe
ale Turcilor. Tot din influenta raielei se poate ca
ramas
termenul de perdea pentru
Oinacul dupa
intemeeat de un cioban pe locul
locala s'ar
turcesti. 1) Drumul Untului
unei
Buruazului printre o multime de

tesc
prin
de vite. Se amin-
locuri 2).
vii
tuturor raielelor n'a
sigur
Se
cetat de a fi
se dovedeste
intotdeauna. In raiaua Giurgiului

prin numirea curat romaneascd a
') In Ciflicul Ciadargiu
un turc ce strnge oeritul'
(traditie).
2)
dela Bran*ea Beiului, Via lui Omeric, Vieru, Viile
Ciungului, etc.
6
www.dacoromanica.ro
82
Dulgherul, Ciungul, Slobozia, Tur:

batul, Kristea Vamesul, Malu, Vai-de-ei ; apoi celelalte
nume din lista lui Bauer sunt romanizate, ca proba le
o populatie
: Ciohodarui, Begui,
Pasa-Leul, Cocir
Mustafita, etc.
Pe langa probele ce am adus
acum, mai este
marturisirea btranilor din sate cari spun

Turcii
din vecinatatea raelii
se mute
In
langa Ghisdarul o
veche
a Ghisdarului", o
veche a
mai jos de
sileau sate
satul de azi, ambele

menea in 1829 mai
satul
hotarului turcesc. Deaseveche a

pe
din has. Acesti locuitori, trebue
ce
credem ca nu duceau o
tocmai
n'aveau voe sa
Bisericile
lumina
aveau tot forma bordeelor ca

1)
Populatia de pe langa
Dunare
mare
parte formata de
; balta Maharului
totdeauna
a Giurgiuvenilor". Clasa
turceasca
mai mult
mahalalele Giurgiului ca negustori sau prin
sate ca mosieri,
de
care
cetOle.
Negustoria a fos
de Turci mai ales vrezilei
a pierde regulat in
mile din
diverse din Orient adunau, ca aproEi aduceau
vizionatori ai Capanului din Constantinopol, zahereaua
din
centrul
in
Giurgiu
activitate de transporturi
Se
astfel o
satelor invecinate sau indepartate,
de
care intrau in
mai mare cu Turcii pentru a suferi
diferite influente
port,
obiceiuri 2).
Din toate judetele
locuitori breslasi, birnici,
slujitori
poslusnici
zaherea la hambarele Giurgiului.
1) Se mai
2) Se pomeneste
o lu un
de
cea dela Oinacu

de 2
una
Giurgiu.
de car pe care
turc stabilit pe muchea terasei la Ghisdaru.
www.dacoromanica.ro
RAIELELOR
Vlasca se
pe
an
la 1392 chile de grau
aproape 1000 de orz,
vite
se adunau la 3340 capete. Drumurile mai
semnate erau, pornind din Giurgiu: 1) Drumul olacului,
Numai din
sau Marotinului,
Oinacu, Frasinul, Baneasa,
Pietrile, Comana spre Bucuresti.
2) Drumul
drumul Postei ce da prin
patesti (Daia) 1)
ca
Vadul Calugarenilor.
la Bucuresti
Pitesti,
prin
3) Mai erau drumuri spre
Odivoaia. 4) Drumul Untului ce
spre
5) Drumul Banului pe hotarul dela
Zimnicea
Turnu
Nord al raielii
Daia
Odivoaia.
Alti
veniti
acesti
in
nu
au
nici-o
destul de restrans.
Bulgarii din satele de langa

ca
din alte
parti sunt
dupa 1829. Mari nu au venit aici decat
sporadic ;
poate
fi
numele la 2 sate
vechi pe Vedea : Ali
Influenta turceascd nu se
numai
hotarul
o
mai mare dincolo de aceasta
ci
numai prin relatiuni comerciale politice
nu se
ci chiar deadreptul ca
Turcul obisnuit
vecinatatea
a
departe de acest hotar pana

lucru
bine.
chiar harta
judetului unde-i
la apus de hotar : Silistea veche a satului
.
Hakki- Ahmed-Aga
Paraipan de
de Turci le
Asemenea
nomena face
clatura satelor
locuirilor pana
apus,
la N. pana la Glavacioc
mai jos de Putineiu, Beiu, Ali Tatar 3) pe
1)
arab, inseamn o depresiune
(E. de Martonne: Gogr. ph. p. 662).
2) In Charte d'Hongrie" 1744;
3) K. von der Walahei",
www.dacoromanica.ro
Vedei spre
:
Turcestii 2)
Teleorde psune
84
Tangaru erau
(Gostieni), Toporu
manului ; Asan
sate de ale Agilor 1); Daia; Uzunul vale pe
sat pe valea Glavaciocului ; La Trestenicul de sus de
jos au fost mosii
sate ale lui Aga Trestenioglu ; Cioflicu (catun in Naipu) Dandara
de jos), Manafu
Carapancea
corn. Prunaru);
Osman Aga Caraghiosu ; Caradjec, Zotun ostroave, lacul
Tosun
altele. In
cu negustoria de miere
ce
Turcii, avem : Hanul Stupii Turcesti (la
Toporu de
Valea Balgiului2) la Oncesti.
la 1828 raiaua fu
pentru ultima
de Rusi, Turcii s'au refugiat pentru totdeauna de

3),
risipindu-se
cioflicurile
satele s'au spart,
ocupatie militard. Ispravnicul
printr'alte sate unde nu
pogorandu-se
Giurgiu pentru asezarea locuitorilor
de zapcii", a
,,pe
numai
satul Malu,
celelalte risipite" ; locuitorii
Ilfov abia s'au intors
ce s'au gonit
prin
rile din satele
4).
rdzboiului, comisarul raielei numit
dela
are ordin
fuga pe
locuitorii
de schimbarea regimului
de greupodvezilor necesare
tatea furniturilor
de
Locuitorii cer
dite
pentru
afanisirea" sau stricdciunile ce au suferit, lucru ce li se
de Generalul
6). La
rdzboiului Divanul
cere s se
anexeze raiaua la judet.ul Vlasca,
s se mute
la Giurgiu, dar Kisseleff nu admite mutarea ispravniciei
') Jud.
Stud. economic
2) Balgi=ciard.
de I. Boldescu.
2) In urma rzboiului cereau voe s se

pentru
datoriile
(Dos. Adm. vechi, la Arhive).
Dos. adm. vechi No. 237, din 8 Ian. 1830.
11
Dosare a.
1828.
Idem No. 191 : locuitorii raielei sunt scutiti de dijm
din
de bir pe 8
www.dacoromanica.ro
cei
INTINDEREA RAIEL ELOR
mai
din
Cobiei la jud. Dambovita
85
cnd s'au dat plsile

(23
la jud.
: 1) pentru
sunt
Noemb. 1830)2). Motivele

inlesnirea locului",
2)
acest
precum
pozitia locului aduce insemnate foloase pentru
aceast
despre neguttorie". Tot
pentru
lesnirea ocArmuirii neguttorilor,
ispravnicii nu mai
gospoddria orasului pentru
puteau
a se
s
vechilii
deputatii
in pricinile
folosurile sale - se
separatia
muirii
1) politieneascd
un polismaester",
gospodreascd cu maghistratul" compus din deputatii

znafurilor" sub un prezident". Orasul primi acuma o
viat
Neguttori din
de aiurea vin de
se
se grbesc a
dughene, case
plece. Ei cer
dela Turci,
se sileau
guvernului scutiri de diferite havaele", angarale, taxe
biruri
recunoasterea cumprdturilor fcute de ei prin
3). Se
o comisiune pentru
frumusetarea
sub conducerea Polcovnicului Nilson,
care
insrcinat
cu drdmarea cet4i4).
Micile sate turcesti dirnprejurul orasului se desflino comisiune

cerceteze hotarul
fostei raiele pentru a o transforma
domeniu al Statului
din care o
parte se
Giurgiu.
Vechile ciflicuri de pe marginea raielei dispar cu totul
nu mai
urma
satele:
Turbatu, Malu
Bldnoaia, Ghisdaru
din drumul
Pe langa acestea, popu-
din toate prtile este atras pentru a

noui care sunt complecte sau pe cale de a se
1) Dos. No. 3093
2) Idem No. 284.
12193, din 1829, Dec.
din 27 Ian. 1830.

4) Idem No. 81, (1830. Oct.).
Protocol din 29 Sept. 1830.
www.dacoromanica.ro
sate
:
86
N. A. CON STANTINESCU
Florica, Gutu. Au venit

Branistea, Remus,
Sloboziei, pe cale de a se
3/4 din
gari care
apoi
o
port 1)
romaniz,
Mocani
Olteni, cum se dovedeste din numele multora.
pe acest
de
Viata
punand
aproape nirnic nu se mai simte din vechea
turceasca ; abia de se mai gaseste
un mosneag
mai
ceva din vremea Turcului de care
care
amintesc
oarecare Were de rau, ca de o
patriarhala.
se mai resimte in
multe numiri turcesti s'au uitat
ruinele cedela Giurgiu
amintirea
Orasul Giurgiu nu
mai nimic din starea
anterioara anului 1829. Zidul despre
poarta de
un
de
o
raspantie de
de bordeiu ce a fost pe locul Bisericei
de
s'a
onomastica
se
: loan
personala : in
locuitori
Voicu
Tudor
Durnitru Asan, etc.
N. A. CONSTANTINESCU.
de
ce-1 poart
cunoscute este
mritate pe cap sub baris.
www.dacoromanica.ro
un
de
HOTARUL INTRE MOLDOVA
MUNTENIA
Studiind hotarul dintre Tara
Moldova.
nu numai s arat pe unde trecea o simpl

am
linie desprtitoare, ci pe baza mrturiilor documentare, a
traditiei, a evenimentelor istorice, a
lui de
plsmuirea pamntului, de modul cum
duceau
locuitorii mrginasi cu acest hotar, a pazei a
ce
a relatiunilor dintre state
se
locuitori, s dau o
a granitei
se poate mai aproape de adevr.
Cnd studiem un hotar, nu e destul a
localittile
pe unde a trecut el,

de exacta ar fi aceast
siruire, nu vom intelege nimic
nu
stabilirea lui de formele
ale pmntului, de cauze
nu vom
a
strategice, economice
ca complectare a arata
loasele esite din stabilirea lui,
felul de viat al locuitorilor megiesiti cu el, care
de cea a restului populatiei. La hotare avem de
obiceiu elemente etnice amestecate.
Pentru noi mai ales, studiul vechiului hotar are
un interes special,
nu numai ca a fost o granita care
mai bine de 6 veacuri a despartit populatii de aceasi oritrai este supus acelorasi imprejurari
gina
al
care se
ale naturei, dar din studiul lui, hotarul
o
parte din istoria principatelor romane din timpuazi, vom
a fost
rile cele mai indeprtate
dictat de interese Moldovenesti pe cari nu le gasim scrise
cronicari, nici
istorii vechi, nici
documente,
le
www.dacoromanica.ro
MIRONESCU S. CRISTOFOR
vom scoate numai din un studiul tormelor fizice ale

giunei unde s'a
acum nu s'a ocupat nimeni cu acest studiu ; nu
s'a spus despre vechiul hotar
rte
aceasta
In mod incidental,
istorii vechi ca Fratii Tunusli 1),
Dionisie Fotino 2),
cari au fost
hotarul ca Rotta D. 3).
cartea sa despre judetul Putna,
Agricultura
Ion
Putna 4),
raposatul
Istoricul oraFocsani 5). Toti acestia se marginesc a
Caian F. D. fost profesor la Focsani
Moldo-Muntean s'a schimbat dela

la
Siret
nou tras de Stefan-cel-Mare incepe dela muntele Furul Mare, pe
Milcovul dela
ca
Milcov
isvor
la
de
de
Balta
cel-Mare care trece prin Focsani da
de se
tot
Milcov,
de aici un
care merge
la Lamoteasa, Argintu, Gologanu,
Malurile,
Bolboaca,
Blehani langa
da in Siret la
Corbu. Acest
care a servit de hotar prin trecerea
aratate mai sus
numele de Siretel.
zice : Hotarul dintre Moldova
Muntenia
dela Odobesti in sus
jos
Milcovul,
dela
satul Floresti drept hotar s'a tras o garla din Milcov, care
la Nord de
de
in
aproape de bariera Corbu,
mai multe curbe
prin oras,
in Bahne aproprierea bisericei din
din oras, hotarul
pe malul nordic al
mahala.
vechii albii a
ce se intinde pana la
la satul Rastoaca, tine malul drept
din jos de
Milcovului
la
acestui rau
Putna, apoi
Trei
trad. de V.
Tunasli.
n.
2) Dionisie Fotino-Istora General a Trei Muntene$ti
a Moldovei", trad. de V. Sion.
8) Rotta
4) Ion Ionesca.- Judetul Putna", Bucure$ti, 1869.

D. F. Caian.--,Istoricul
Foc$ani", 1906, Focani.
www.dacoromanica.ro
MUNTENIA
89
pe malul
drept Suraia, de aici

o limb
spre Siret din jos de corn. Nmoloasa se abate
Siret1)." Tot Caian e cel
care cauta sa
o
explicare a cauzei ce
sa faca
determinat pe
aceast anexare a tinutului Putnei
a
hotarului
prin o
tras din Milcov nu
Milcovul pe
care o
in respectarea drepturilor de proprietate
mosii nu mergeau
ale locuitorilor acelui
ale
trasa de
2).
in matca Milcovului ci pana in
Atat s'a vorbit pana acum despre hotarul care
veacuri
de
de
a fost linie politica de
a
populatii.
id ca punct de plecare aceste date foarte
putine pentru un eveniment

de
din istoria
am
ca
conditionez hotarul de
giunei in care s'a tras
hotarnicA, sa art motivele
cari l'au determinat pe
de a
granita de
la
la Milcov-Siret, care vor fi prima linie
tegice
economice ; am determinat prin cercetri la fata
locului
hotarnicd
pe
am controlat rezultatele
toate datele documentare istorice

ni
s'au pastrat
le-am putut
un
De multe ori granitele politice sunt pe
zultat al conventiilor incheiate dar cauzate de forme
de teren,
stabilirea
caut sa tinda
acele
forme cari fac pe popoare sa intrebuinteze mai putine
suri pentru
Acolo unde morfologia solului
va permite aceasta se vor
granite cari vor mai
cu greu supuse variatiilor ce
tocmai din lipsa de
aceste elemente.
Dupa Ratzel 3) cele mai bune granite politice ar
fi muntii, precum
cari despart regiuni ce
cari cer noui conditionari de
Rurile desi nu
1) D. F.
2) D. F.
op. cit., pag. 39.

pag. 40
op.
41.
3) Ratzel Fr. - Politische Geographie, Die Grenze".
www.dacoromanica.ro
90
pot in majoritatea cazurilor
granita
naputernica, totusi in
cazuri pot sa
un rol destul de
cum va
cazul
o
retului-ca
dela
prelungirea liniei
formeze o granita
Siretul pana
Prut, nu
pentru Moldova - trecut Siretul in jud. Covurlui
astfel in
erai in podisul moldovean
ca
Moldovei.
descriere de geografie fizica ne va lamuri

bine
asupra
schimbarei hotarului.
Moldova
din zona subcarpatica prezinta
forma unui
din ce
ce mai aplecat catre Sud ale
au o afmitate relativa cu
romana,
prezina o
presiune 1) foarte pronuntata catre care tind sa devieze
mai toate apele,
cele Muntene
cele Moldocare pe
Cotul
vene. de Sud.
Moldovean
depresiune prin
in terasele Siretului,
in
Covurlui
de 80-60 care ajung

iar in judetele Tecuciu
Putna campia romana

larg
forma
catre Nord
de golf se
din ce
ce
ea chiar are afinitate
podisul
aproape de
moldovean. Linia care ar margini acest golf ar
cea
Oclobesti-Panciu-Ionasesti-Corod
se
dusa dela
la Sud pe paraul Geru
in Siret.
peninsula, continuare a campiei romane,
aspect
stepa
de apele care a acoperit-o
viuni este supusa foarte mult divagarilor
aluinunda-
Murgoci.- La Plaine Roumaine et la balta du

international du Ptrole; troisime session.
Mrazec L. - Quelques remarques sur les cours des
du Valachie (Extrait de l'annuaire du Muse gologique de Bucarest 1896).
De Martonne.- La
1908.
www.dacoromanica.ro
MUNTENIA
91
Putna, Milcov, Siret, nu-si au
bine
INTRE MOLDOVA
tiilor
patul aluvionar pe care

l'au facut singure prin materialurile carate din munti
stabilite albiile
din acel adus de Siret prin spalarea dealurilor Moldovene de apele

Aceste
au ca rezultat :
de albii, brate
moarte, scobituri
apa
esuri peste care se
adevarate inundatii in timpul primaverei la topirea
zapezilor
a ploilor
Cauzele sunt : lipsa de
slaba
a rocilor
care sunt sapate
precum
brusca
de nivel dela isvor
lungimea apelor. Pentru Siret cauza ca
campie
se
in
de multe brate mai e
de
directiunea ploiei, care
despre vest rupe malul
drept
expus
fata ei. Valea tinde
de
catre est
daca roaderea coastei ar merge paralel
toate bratele
cea a
s'ar concentra intr'unul singur. Surpaturile de pe coaste care sunt
se mute
luate de ape fac ca niatca
din nou catre
generale geografia
apus 2). Aceasta e in
a regiucautam acum
nei hotarului pe regiunea
o punem in
cu hotarul. Siretul prin caracterul
lui inundabil
divagabil, malul drept
greu
de suit,
de aici
jud. Covurlui
podisul,
peste care nu se poate
este un
deci alte
trece cu
de
de vaduri
dela
la Vadul Rosca, unde incepe
Tecuciului nu se gasesc
cari ar
intrebuintate de armate. Cu
ne suim in sus pe Siret el se
in dreptul
apropie de Focsani,
distanta
dintre Siret
cotul Carpatilor la
de 600 m. ar
de vre'o 30 km.,
la
800 m. ar
de
35 km.,
astfel o strAmtoare care prin o
R.
- ,.Raporturile tectonice
campia
regiunea colinelor din Moldova. - An. Inst. Geolog. Buc. 1906.
2) R. Sevastos. - Op.
www.dacoromanica.ro
92
prin o cettue
voit s inainteze
celor ce ar
Moldovei '). Aprat
vaduri bine practicabile pe distanta Vadul

Siretul
Rstoaca-Galati
cetatea Crciuna,
de
mult mai
Mare, Moldova
o
pe aceast linie dent la Trotus. Impracticabilitatea
vadurilor Siretului au fcut pe Turci
gseasca de
valurile acestui
azi regiuori moartea
nea prezinta o important strategica foarte mare,
prin forturile
ambele
romnesti.
Istoricul
de anexarea
1482 Martie
de a
rezultatele obtinute, e bine pentru
studiu, s
o mai complectd desvoltare dat
un
istoric al regiunei
care a variat granita MoldoRomn, al populatiei modului ei de colonizare.
e
mai necesar
avern de cercetat mai multe
controverse relativ la
ambelor principate
de stabilirea hotarului de aefan
Mare urma
luptelor avute
in jurul
Regiunea ce studiem se
de celelalte
regiuni ale Munteniei Moldovei

din
de vedere
al solului
parte din ea
asemnare
stepa
Ruseased, precum
din
de vedere etnografic.
istorice cari spun
Aceasta ne-o probeaza toate
regiunea aceasta era populat de Cumani, Ttari,
lati (Romni) Slavi.
de deas populatia aceste
prti cari se Intindeau dela Tara Brsei
la Tara
era trebuint de un
de
catolici pentru propagarea
crestinarea
regiune e numit mai
Cumania, care
nicilor,
1)
facut poate
Aceast
nu-
Odobesti pe dealul Mgura a fost Cetatea Craciuna,

acest scop.
www.dacoromanica.ro
93
MUNTENIA
mele dat
Muntean dela
in Nistru,
supus dominatiunei Cumane ; mai
ce domidispare, numele se mentine chiar
natia
ce
Muntean
numai pentru
partea de sud a Moldovei. Pe aici mai ramasese Cumani
cari
cu Slavii
cu numerozii
mai
s'au contopit, elementul
a treasimiland sau gonind celelalte populatii.
buit
In aceste
s'au concentrat treptat
scoborarea
sud, populatiile nordice ce nu voiau sa
se
dominatiei voevodului Moldovean-Maramuresean. Supuse de Moldoveni,
s'a recunoscut oarecare
autonomie a
vechime se mai aminteste
prin
sec. 17-lea
privilegiile date locuitorilor
Din punct de vedere geografic e o
Mol-
dova de nord
cea de sud care
din punct
de vedere etnic. La nord avem pe langa locuitorii vechi,
locuitori noi
Transildin Maramure
vania,
la sud un alt soi de locuitori, Romani amesteSlavi, poate prea
Slavi,
cati
de Cumani
Mari.
Incetul cu
s'a
apoi
spre sud, s'a oprit un moment la Trotu, gasind

pe
din necesitate de
o mica diferent etnica
rire de teritoriu prin desime de populatie s'a
spre S.
E.
a ajuns la mare. In acest mers s'a
minatia Statului Muntean,
cu care a trebuit
veche
mai intemeiatd,
lupte. Sa ne oprim un moment
studiern cam
unde se
Statul Moldovean
cand
intamplat ciocnirea
Muntean.
Chestiunea desi
a ramas tot
de
care trebue cercetatd.
unde se
Moldova
de
nici un indiciu sigur,
Mare (1482), nu vom gasi

cele
date se contrazic
unele pe altele. La concluziuni mai sigure ne va duce numai

a evenimentelor istorice din acel timp.
o
www.dacoromanica.ro
94
la Mircea
de sud a Moldovei pare a
timpul lui, partea

in stapdnirea Munteana;
cronicarul Chalkokondylas, spune
tara
se
intinde dela Ardeal pana la Marea Neagra, la dreapta

Istrul pana la
la
Moldova,
Moldova de jos are dupa el de vecini pe Dacii dela

Istru
pe Sarmatii,
Rusii
Lituanii".
Yoevozii Munteni
asupra
de
a gurile
trebuiau
stapanirea teritoriului
de pe marginea
din jurul
cat cel
din partea
a Munteniei. N'am
a
dela Gurile
din jurul
teritoriu care
chiar
azi de ,,Basarabia", ca o amintire a vechei
numele
au purtat numele de
Muntene ai caror
Basarabi. In titlul domnilor Munteni
pe
de
stapitor al pdrtilor
in care ar fi
din Moldova inferioara, poate
mai joase ale
Siretului
Bdrladului inferior
la Galati. Ca
documentara mai sigura,
de titlul lui Mircea,
avem contemporan cu el un document
Alexandruvoevodul Moldovei din 1407 Oct. ') prin care
panirea
cu Lembergul, document ce pare

ca confirma titulatura voevodului Muntean. In privilegiu
se
de
launtrice
pentru exporlatiunea
postavurilor la Unguri Munteni e sloboda, anume: pentru
exportatiunea Munteneasca se va plati la Suceava dela
ca
se
,,confiniale"
sau schelele - caci se
la fruntara la
dela 1 grivina-2
din Valahia cu marfa de acolo,
se va
Bacau la fruntaria" dela
12 cantare de argint. Lembergienii cari vor
merge dupa peste vor plati cate
grosi dela grivina la
dela fruntaria la
sau la
Trotus".
grivina-3 grosi
grosi
piper,
1)
apoi la
,Arhiva Istorice.
www.dacoromanica.ro
INTRE MOLDOVA
MUNTENIA
95
E de observat in acest docoment ca voevodul specifica numai

vorbeste de comertul
Muntenia
lad sunt vami de fruntaric, adica primele
orase care erau slujbasi de ai Statului Moldovean care sa
perceapa aceasta taxa ce
veniturile voevodului.
in inteles
Nu vom
zicere a
cumentelor,
nu
fruntaria Munteana
chiar pe marginea acestor orase. Ele nu erau
numai
mai apropiate
centrele de populatie mai veche
din cotro se
comertul sau in drumul lui.
de
Trotusul, Bacaul, Barladul, sunt orase mai vechi ca
intarea Statului Moldovean, erau bine cunoscute, asezate pe
drumurilor de comert,
puteau luate ca puncte
vamale. Vedern deci
pe cand voevodul Muntean se

voevod al
de pe ambele maluri ale
stapanitor al
contemporanul
fixeaza ca puncte vamale fruntariale
sud:
deci ca teritoriile care ar atinge
domnului Muntean,
aceasta fruntarie fie sub
dupa cum
nu
pana la
Cu
tirnp mai
se pare
Moldova sub domnia lui Juga Coriatovici ar fi vrut sa se
dincolo de regiunea
o populeze
expresiunea cronicarului :
Au descalecat orase prin
tot la locuri bune
ales
sate le-au facut ocoale pen prejur.
a
prin
la voinici ce
Aceasta
vitejii la
nu place lui Mircea, ceeace contribue
altele
iar moartea lui Juga
de jos ale Moldovei indica
o
de intindere a domniei2). Dela 1412 Kilia e
Moldoveana
poate
a venit
Moldovenesti
teritoriul din jurul ei - tot atunci
ca
Alexandru cel Bun are o
de conflicte teritoriale
voevodul Muntean,-poate aceasta provene din do')
Ureche.- Cronica
Kilia Cetatea
editia Cogalniceanu.
2) lorga
www.dacoromanica.ro
96
rinta de cuprindere a regiunei ce vine

Muntil Vrancei.
Despre hotarul cel mai vechiu
dela cronicarul
Ureche,
era la
; vom cauta a
pe
va
posibil
restul. La
nu
aici
hotarul,
cu mult mai la sud, mai la sud de orasul
Tecuciu, constatare
din un document al lui
voe-
vodul Moldovei din 1434 Sept. 1, prin care imparte cu

fratele
tara in
Stefan
Chilia cu lacurile,
Vaslui cu
regiunea sa,
din
orasul
cu
regiunea, morile Covurluene", orasul Tecuciu Oltenii".
Iat deci cum
la
hotarul la Sud de
Tecuciu-de
Covurluene
Olteni. Afirmatia raposatului Hasdeu ca Muntenia se
la
aceasta
pe numele unei mahalale din
care se
Muntenii" pe urmele unor
: valuri de
par a la fel cu cele dela
pe care le atribue cettilor de granitnu poate

Intarituri de felul celor dela
vestul Barladului le mai au
de ruine mai toate
Moldovene, se numesc cettui,
pentru numele mahalalei de Munteni, de ce nu am raporta-o la timpuri
mai noi, atribuite poate acest nume locuiLorilor veniti de

la munte. Numele de Munteanu foarte des ca pronume
Moldova,
nordul ei cat la
In judetul
sunt sate
in care acest nume
majoritatea pronumelor. Cred deci
e gresit de a
explicarea numelui Munteanu
Moldova prin o
pansiune a elementului Muntean, care nu
s
de puternic ca
un caracter
de pronuntat.
Explicarea o vom gasi

mai noi, de
trei secole, datorite elementelor de la munte
Doeumente 12 pag. 856.
a Romnilor.
2) Hasdeu. - Istoria
www.dacoromanica.ro
97
MUNTENIA
deal, numiti de locuitorii
la
ai colinelor
oameni
munte, muntiani".
Se pare ca Hasdeu
dorinta de a da o
mai mare dornniei Basarabilor Olteni a exagerat
aducand-o tocmai langa
Chiar daca aceste nume
nu
origina dela locuitorii veniti dela munti,
daca o au dela Muntenii
apoi ea e
se datoreste
mare parte secolului al
vom
XVIII-lea,
locuitori munteni din
XVII-lea
aproprierea hotarului veneau dupa lucru Moldova, unde
erau angajati la munca
sau a viei de Moldovenii
cari o faceau pe o
mai
ca Muntenii. Poate
origina Oltenilor din
a celor din sudul
cuciului cari azi nu mai sunt, nu e dela Oltenii alahiei
mici, ci dela Oltenii cursului superior al Oltului. Din stulimbei locuitorilor satelor acestora, obiceiurilor,
carnintei, etc., s'ar
ghici poate adevarata
origina.
Limba
dialectele : moldovenesc muntenesc ar fi aici
cel mai bun
de a
inlesni
unei granite
dere
etnografice.
Hotarul Moldovei era

mai la sud de
indicate mai sus.
pe la sudul
Oancea din
Covurlui '), pe care desi nu o gasim documente ca
a
parte din ea. In mai multe documente
dela Voevodul Moldovei Ilie, din anii : 1442, 1443 Mai
Moldovei, totusi
1443 Martie 6, pentru niste donatii, printre boerii marturi

pe un
Oancea". E de observat
gasim martur numai pentru donatiile ce se fac
partea
a Moldovei.
Aceasta ne face
credem
domnul pentru donace
consultul boerilor de divan,
functionari
anumite regiuni
care
recomandatiile.
din acestia era Oancea Logofatul care
numele dela
Oancea din Covurlui. De obiceiu
gasim
1)
- Documente I", pag. 877.

7
www.dacoromanica.ro
98
boeri
au
Milcovianul.
pe unde
iau numele dupa
Barladeanul, Putneanul, Trotuseanul,
Daca Oancea nu ar
fost a Moldovei, nici boerul

n'ar avut
Concluzia la care ajungem
e ca un hotar in stanga Siretului nu putem
- domnia
odata cu ea granita-merg catre sud pe
ce regiunea se
de voevozii Moldovei,
dupa cum
din toate docomentele lui
teritoriul din dreapta Siretului, dela sudul
Trotusului
Milcov, afara de marturia
Ureche
de divan
mai
al
nu mai gasim
spusa aceasta. Aceiasi
efectiva au avut
Muntenii asupra acestui
ca
din dreapta
retului. Ori
cat de
ar o
daca
urme - slaba
a fost efectiva,
regiune reesa deci din lipsa de urme. Mai
peste
lire aveau Moldoam crede ca mai
asupra acestei regiuni, mare parte
pusa din Vrancea". Stefan
lui Alexandru
Bun
acest
anul
1445
Aug.
18,
face o donatie tocmai
cand cronica da muntean - di pe apa
unde a
fost panul
unde a fost casa lui

sunt
Numirele de
Andrees" ').
azi
Putna; in Vrancea avem satele: Andreasu de sus
de
jos, tocmai
hotarul Moldo-Muntean, pe apa Milcovului
nu a Putnei. In Oituz pare ca voevodul Moldovean
multe drepturi de
Mare
traditia spune ca
a
zilele lui s'a mutat vechea presedentie
la Grozesti, care e pe
dela
in modul urOituz 2). Bazat pe cele spuse am

evolutia hotarului. Plec din munti de unde apele
se scurg spre noi
aceasta era vechea hotarnicie spre
Uricar", vol. IX, pag. 1317.
2) C.
- Salinele noastre",
3) Canteinir.- Descriptio Moldaviae".
www.dacoromanica.ro
1901.
HOTARUL
MOLDOVA
99
MUNTENIA
Transilvania,
de unde izvoraste Trotusul, urm cursul
Siretul,
de aici
lui pana la confluenta
zele aratate se
la Prut.
Aceasta a fost situatia
a regiunei
de
Stefan
Mare, ea nu
nici Munteana nici Moldo- deci
Mare prin buna
boerii Munteni a
anexarea1), n'a facut o
pare, ci a cautat
langa multe alte cauze care l'au
terminat la aceasta
cari s'ar
curme
iscat din pretentiile de stapanire asupra regiunei,
care
le-ar
ridicat fiecare domnie.
tot odata ca
nu arate
pe locuitorii regiunei anexate le-a recunoscut mai multe drepturi cari s'au
In parte pana
s'a
zilele noastre. Traditia

foarte bine
amintirea lui
Mare
aceasta regiune, mai
Vrancea, - tocmai din
poate
de
purtat armatele victorioase
aproprierea
multeori
din care multi vor
parte. Pentru ei, ori

e privit ca ceva
ce uric vine
Mutarea subt
Dupa ce am
tean
s'a
Mare.
care a fost
Moklo-Mun-
Mare, s vedem mutarea ei:

cauzele pentru care s'a
pe unde.
Anexarea
Moldovei inferioare a fost
deplinirea aspiratiunilor predecesorilor
ei.
la
Din primii ani ai domniei sale,

a
aceasta. Se
pentru a
Kilia ca
n'o
ia Turcii; dupa o lupta din 1462 Aprilie 2, incidental cu
campania Turcilor contra Muntenilor, o ia o va
In 1484, cand o va perde luptele
Turcii 2). Kilia
1) Cronica Ureche", pag. 162, Ed. Coglniceanu.
2) lorga N. - Chilia
Cetatea
www.dacoromanica.ro
MIRONESCU S. CHISTOFOR
Cetatea Alba,
orase comerciale au jucat un
mare rol
istoria Moldovei daca ea a prosperat acel
usor de Turci se datotimp, daca nu a fost supusa
reste
Tot
care mai
Braila, acum dupa ce aceasta cade sub Turci revine
acestora din
Privilegiile de
date Polonilor
de domnii Munteni nu mai sunt, ele revin voevozilor Moldoveni. Prin
lon se
ca tot
nord-vestic European se
prin Moldova, ceeace
un castig foarte mare pe langa importanta comerciala o mai aveau pe cea strategica.
cu Lembergul se
prin Kilia,
drumul e prin Moldova
pentru a ajunge la Kilia se
la mai multe schele,
un venit al domniei care
mai
intens; tot odata
valoarea produselor Moldovene: a
a vinului, a vitelor, centrele comerciale
se vor
nastere la targuri orase, va creste
vaza politica
timp ;
state nevoia
de
desface
trece produsele pe acest drum, vor
sa fie
se poate mai prietenoase, ca sa
libera trecere
scutire de
de mare era comertul schimbul de
ce se
prin aceste cetati,
veneau
de prin
Spania
marfa din colonii ca sa o
estul Europei
find drumul mai aproape ; tot pe aici treceau atre

vestul Europei marfurile indiene aduse pe camile
porturile
Negre
Vedem deci ca prin cetatile
acestea se
oarecum comertul
Orient
Occident.
Importanta strategica
mai mare.
o recunoaste
face
mari pentru a le mentine subt
stapanirea sa. Pentru el aceste doua cetati sunt ,,toata
Moldova Moldova
aceste doua
e un zid pentru
(1477)2).
Ungaria
N. - op. citat".
2)
pagina 5 3-5.
N. - op. citat"
Doc. Hurmuzaki, volumul
www.dacoromanica.ro
FIOTARUL INTRE MOLDOVA
MUNTENIA
101
Chilia supra mult pe Turci toata puterea

fu
concentratd contra ei
a Cettei Albe. Ei voiau
cuprinderea
dupa cum au
cu
sa paralizeze
comertul Moldovean
face. In 1483,
zidul care
Turcesc prin o scrisoare din

2 August adresat Ragusanilor le spune
prada
Munteneasca
a pornit contra lui
hanul
70.000 soldati
cu Munteni a ajuns la o cetate a lui
Chilia, care e cheie
la tara
Ungariei, ca
Cetatea Alba care e
la
Rusia,
Tataria Marea Neagr.1).
Frica lui
se indeplini,
cetati, care
vor adevrate chei pentru Moldova, Ungaria
prin ele Turcii vor introduce armate cari vor sui

Nistrul catre
vor
contra Ungariei prin
surile muntilor. Nu numai aceste
aveau
de mare
importanta pentru
dar intreaga linie a
Siretului
Un port comercial la Imbucaturile Prutului
cu
ar adunat comertul Moldovean din dreapta
Ungaria prin cetatile
Prutului, comert care se
Bistrita, Brasov
care va
mai
prin drumurile sdrei, cari se vor
toate spre Galati. Un nou
port la
necesit
o hotrnicie in care s
intre in linie
regiunea
cuprinded
munti, urmnd cursul inferior al Siretului al Putnei,
Milcovului
curbdtura Carpatilor. In aceasta linie
ar
Oituzul.
la
cel Mare
timpul
Galatii nu
sunt pomeniti
ca un sat mic
Cauza slabei desvoltare
la acea vreme e Braila. Imediat ce Braila cade
sub Turd, Galatii iau

sa faca un
mert foarte
Lembergienii, Armenii
chiar Vreii
negustori fac drumul de
la Galati
1)
2)
N. - ,Chilia Cetatea
N.- Studii documente', vol. 16, pag. 25.
www.dacoromanica.ro
102
furile pe
Moldoveni. In timpul lui Petru
Rares, Galatii
destul de
cauza cresterei
sale repezi
In aceea
nu avea nici un alt port liber
care
rival de oarece :
Chilia
CetateaAlba erau ale Turcilor, precum In pozitia sa geografica
Siretul pe
de
naturale: Prutul
care se coborau din Moldova numeroase lemne de constructie. Ceeace erau mai
amintite mai
sus, erau acum
Veneau
din Crimeia, Constantinopole, Trapezunt, Sinope, ba chiar din Egipt, din
Barbaria
de
trei ori pe an, ca
mai ales grane. Un alt produs al

care a facut
mult acest port a fost sarea
foarte mari In Turcia. Drucare se exporta
produsele
erau privilegiate de domnie, bine

pentru care se
porunci spre a
erau drumuri domnesti cu dejugatori libere, cu drepturi de pascut
vitele
a
Alt
ce se
prin Galati
al cerei, untului, ce mergeau Turcia
peste
Polonia.
desvoltarea comertului GalaWor s'a
desvoltat o
meserie a Moldovenilor a
')". Se transport dela Lemberg la Galati marfurile pe
care oldovenesti care mergeau pe drumul
ce luase locul drumului Brailei". Importanta acestui

port
de mare,
i se
stapanul
2).
Un alt motiv care a determinat pe

tinutul a fost ocuparea pasului Oituz
a
a tinutului
cari
avut un mare interes pentru Moldova. Regiunea
aceea a dat sarea de export Moldovei, precum un
pas pentru Ardeal care

practicabil nu numai
pentru trecerea in
ci
pentru armate.
Pasul a fost cunoscut din vechime chiar de ordele
Relatiile romne
2) lorga.
Studii
Lembergul".
documente", vol. 16. pag. 25.
www.dacoromanica.ro
MUNTENIA
103
Tatare din care un trib
1241,
Ardeal
ce le avem despre Oituz
prin Oituz. Dupa 1500,
sunt mai dese ;
la
doar daca
va
trecut
Ardeal
armatele sale.
1538,
Maylat, voevodul Ardealului, invita pe
din
Brasov sa trimita proviziuni pentru trupele cari

Oituzul
ca sa
de a trece in Ardeal. Petru
Paza
armatele Moldovene
1542 da ordin Sarepare drumul Oituzului ;

cuilor din Transilvania
drumul
1542 Aug. 5, intra
Ardeal
armatele
de prielnic ostirelor,
a putut
treaca o multime
ca
locustele 2). Dupa doua luni in Oct. 7
venirea Turcilor, ca
navaleasca in Ardeal
se
prin
pas odata
un alt corp de armata ce
prin Predeal.
Importanta strategica a regiunei in primul rand
cisese pe
Mare de a
regiunea,
toate
motivele
: Oituz, Galati, au contribuit la
intarirea
deciderea anexarei. Ca rezultate ale
au urmat:
fortificarea Craciunei pentru a
ori
ce trecere
in Moldova, un nou pas militar comercial, ca un punt
mare de comert.
Verificand data
din cronica lui Ureche 1481
8, pentru razboiul dela
1482
de 1475
Martie 10 pentru luarca Craciunei,
Mun13 8) am
dela acea data un alt hotar
tenia
Moldova care nu se va
pana
anul 1859
24, cand el va
ters. Stergerea n'a
a
ramas
pe unde
nicaeri prin o
a trecut, ci numai
ea nu mai exista prin unirea celor
principate.
Documente-Hurmuzachi", vol. IV, pag. 169.
2) Idem
pag.
3) Ureche in Cronica sa d aceast
www.dacoromanica.ro
104
Fixarea
evolutionarea hotarului din 1482

1859
24
Stirele
evolutia
le avem pentru fixarea
de
Mare sunt
tarului dela demarcarea
e
putinelor certuri ce au
foarte putine. Lipsa
pentru el, certuri cari aveau un
fost dela aceasta
caracter local
se
locuitori.
stabilire
evolutiv s'ar face cunoscdndu-se toate
precisa
documentele, chrisoavele de hotdrnicie ale mosiilor mrginase
schimbrile albiilor
: Milcov, Putna
cercetri
Siret. Fixarea mai
am reusit s'o fac
la fata locului, 1-am
spusele locuitorilor cari
inca pe cand
hotar desprtitor intre
mi
aratat cu amnuntime
cari au
pe unde au fost picketele,

conacele de post. Am stabilit vr'o 60 de picheturi ale
urme se vad
azi. Dupa cum am
in capicari
pe porfoarte adesea ori Siretul

tiuni destul de mari cursul,
din aceste schimbri
regiunile ocolite de
reveneau
Moldovei cand Munteniei. Rupturi de Sireturi, Sireturi vechi,
tolul
coturi, colacuri,
brate moarte se intalnesc
acestor
Cand
o sinuositate
de a face
roade malul
ajunge de se
curba, o
parte de
uneste cu
astfel sinositatea,
un brat mort care nu mai are comunicatie cu
Putna a curs schimbandu-si mereu albia care

care
Sud; vechile ei albii se cunosc au
Ca
aceast schimbare : Putna veche, Putna
cursurilor
acestor
a contemporanittei schimbrei
odat cu ele hotarul, avem chiar docomente
cari ne spun aceasta. In un suret din 1706 Mai 9, se zice :
Hotarul
pe unde a fost de veac pe acolo trebue
sa
neclintit, iar
dela mutat cineva din matca
www.dacoromanica.ro
lui, trebue
numele dat
105
MUNTENIA
INTRE MOLDOVA
pe unde a fosta i).

dela confluenta
Milcovul
varsarea in Siret2). Tot
brat mort.
ajungerea la
b)
mai multe
se
a) Vechea albie
la
Curs.
albii
sau foste brate de divagare ale Siretului.
raurile
din
Muntenesc
spre
daca
.Moldovei,
din cel Moldovenesc
in
al Munteniei. Nu erau mari aceste portiuni de teren,

tusi puteau
neajunsuri
rectificari la contestatiunile
Numai prin modul acesta de explicare ne
mintea loputem
sinuozitatea hotarului care
cuitorilor nu
gasit
traditia
la hotarnicia
explicare
cea
prin
acesta a pus un
orb s
pe unde va merge el acolo
hotar
Intre Matei-Basarab
Vasile-Lupu au urmat negode hotar care s'a asezat pe unde a fost din veac4).
Dela
data tocmai
1706 se vorbeste
de el3); porunci catre ispravnicii de
starostile de Putna pentru
avem multe, nu se arata
de
Buletinul Soc.
lorga, anul XX, 1899, trimestrul IV, pag. 67-68.
Cantemir. Descriptia Moldaviae".
N. Iorga.-Buletin. Soc. Geogr. Rom.", an XX, 1899, pag. 66.
Idem, op. cit." pag. 66-70.
www.dacoromanica.ro
106
S. CR1STOFOR
Dionisie Fotino,
care e hotarul. Tunusli
hotarele Tarei Romanesti ne dau mai
pe cel
Moldova care
curmatura muntelui
Giurgiovului de unde Incepe apa acestui
acolo se
chee hotarul Tarei Moldovei cu Ardealul ; pe

dela poalele muntelui Ciurciu pe sub poale merge hotarul,
merge
cum s'a hotarnicit de boerii ambelor
Muntelui
In
Furul
pe Slemne, In
Muntiorul
de
Incepe hotarul cu al Ramnicului.
la
Muntele Munteorul se desparte apa Milcovului care face
la
hotar pana la mosia
apa Milcovului
se face hotar
care curge apa Milcovului. Acest
trece prin
orasul Focsani
se duce la
unde da In Siret 1)."
Pe baza a
a
2)
unele de altele
Putna3), am
satele
printre ele am dus o linie de despartire care corespunde
hotarnica a lui Fotino cu cea
de mine
prin cercetarile la fata locului, prin
pichetelor,
Imprejurarile istorice ale anului 1812, erau aproape

sa mute acest hotar tocmai
Cu luarea
Basarabiei de catre Rusi s'au luat regiunile cele mai bogate
In imasuri pentru cresterea vitelor, mai ales oi, care se

transportau la Constantinopole. Prin o interventie
domn a boerilor Moldoveni, proprietari de mosii
sarabia, se plang
Basarabia s'a luat isvorul vitelor care e peste Prut unde se
mai bun
mult pentru dus
Constantinopole,
Dionisie Fotino. Istoriele

ducere de V. Sion.
2)
Slam,
Maiu 22, Academia Romn. Dionisie

nele din jud.
Codrescu.- Uricar", vol. VII
crat pentru domnul Moruzzi, 1803.
Romnesti",
Ms.
No. 52, anul 1822
VHI.-Condica linzilor lu
www.dacoromanica.ro
HOTARUL
MOLDOVA
MUNTENIA
107
Tecuciu,
Putna au
numai cateva ocoale sau sate din care nu se poate scoate
nici o zaherea,
cele dela Nord se
mai mult
papusoi. Peste Prut este comoara
prin vite
ghelii
acolo sunt suhaturi multe bune ;
Moldova a
mai
populatie ca Valahia
turile din sudul Moldovei :
i se
in apa
Slam
Buzau, Scuenii
Ialomita, ca s aiba suhaturi de unde
scoate zaherea
Moldovenii credinciosi cu vitele
acest
tot e stricat risipit
s'ar
Moldoveni
felul acesta
Dupa perderea Basarabiei s'a resimtit foarte mult

suhaturi, lipsa care face
azi pe
in Moldova lipsa
locuitorii ei de a duce pe distante foarte mari vitele la

suhat,
la 1812 decise pe boerii Moldoveni a face cererea

domn, ca sa intervind la
amintita mai sus pe

pentru a li se da
Daca se
la apa
regiunea cu islazuri
cererea am fi avut alt hotar
dela
alta.
Cea mai exacta stabilire a hotarului se poate face

prin
liniei de asezare a pichetelor,
Muntenesti
Moldovenesti.
In cronica sa Ureche
noteaza in modul
evenimentul
Putnei. - $i
acolo
a se strangere
toate,
pre multi
boeri
oameni de
de au vorovitu au tocmitu,
de au desprtitu din Milcovul cel Mare o parte din
ce vine pre langa Odobesti trece de

in apa Putnei
acela
azi este hotarul
Moldovei
rei
mai
era price
Munteneasca vrea s
hotarul sau
apa
Moldovenii nu-i
de s'au tocmit
luat
a vrut Dumnezeu
Voda cetatea
Alexandru
Ureche. - Anaforaua din 1812 Oct. 11,
Calimach, domnul Moldovei", publicat Analele Acad.
Seria II/XXIII, Memoriile
Istorice.
www.dacoromanica.ro
108
ciuna
tot,
se
lipitu de Moldova
au pus
Putnei
1-au
sai pre
Cronicarul ne da
date, cari complectate
mai noi
cercetdrile locale au putut
tregeascd noua delimitare
de
cel Mare. In
felul in care Ureche
despre hotarul acesta,
stiri mai bogate, nu
in decursul
cand se mai aminteste de el, fie cu ocazia
luptelor ce se dau in preajma lui, fie
ocazia trecerilor
de armate, popasuri
etc.
de unde
hotarul
dela Muntele Giurgiul", poalele
muntelui Ciurciu".
documente istorii vechi, acesta
ar locul de
intre cele trei tari : Moldova, MunTransilvania. Cele
date ale lui Ureche,
tenia
respund aproape exact cu
mai
cele culese
de mine la fata locului din spusele oamenilor.
ne
dovedeste
acest
nu s'a schimbat mult dela Ureche
timpurile noastre,
el
cum 1-a
cel Mare 11 avem aproape neschimbat de atunci
acum. Cred
linia de pichete pe care am
pe unde erau
putut s'o
prin aratarea
asezate, voiu reusi
hotarul
cum marele voevod
Moldovean 1-a stabilit.
locul unde a fost satul Blehanii
la Corbu,
cari azi nu mai
hotarul era Siretul
dela
Vadeni, dupa desfiintarea
atunci Siretul
pe aceasta din urm de Moldova.
Hotarul
din malul Siretului din
nora Corbului,
Cohalmul Rusului, din locul unde
a fost satul
risipit de mancarele malului de apelor
Siretului. Alt pichet
in partea de apus de Corbu tot
Siret, tot
partea
mai
un pichet
Din cand
numit Piscul Corbului, apropiindu-se de Corbul, hotarul

marginea lui pe drumul ce vine dela Navine
Cronica
p. 162. Ed. Coglniceanu.
www.dacoromanica.ro
moloasa in
se
de
109
MUNTENIA
in marginea Corbului unde
drumurile ce duc la Namoloasa

Maicaun alt pichet pe care
numesc Ratesul
nesti
Corbului sau
urmele pichetului se
azi.
de mare sinuositate se
spre
in apropierea Cohalmului zis al Barlatului 1)
(Barladului) unde a fost un pichet cu
;
borindu-se spre
paralel cu linia de suire a sinuosiDe aici in
nord
zis azi
apropiere de pichetul Ratesului a fost un alt pichet

; de aici se
spre N.
o
la intoarcere spre S. pe aceiasi linie cu cele

pichete, Ratesului
Comoarei, a fost un alt pichet
in mod
numit azi
Corbului. Se
pe
foarte sinuos, forma unei vechi albii de rau, sub numele
de
modul
: Face hotarul
Corbeanca a Eforiei Spitalelor Civile, la
e un alt pichet in partea N. V. a
numit al Corhotarul
De aici se coboara la Sud,
mosia Contelui de Roma,
;
han Mititei avem un alt pichet. La
pichet
(conac), spre sud se
catre Balta Ioneasca,
moarte ale Siretului; dela
spre
Cospeste un alt
tieni
de Vii,
un alt brat mort al Siretului, Ruptura
pichet.
Munteni de Moldoveni, unde
la Ovrei,
era un alt pichet numit Cotul
spre
Sud Vest
dreptul Moarei Huroaia era un alt pichet
Moldovean, se apropie iar4
un cot al
tilor Vii, cot Moldovean, avem un alt pichet,
pe drumul mare, spre
un alt pichet al
Raducanului,
spre apus de Bolboaca
era un alt pichet, zis la
lui Robescu
Bolboaca. In Bolboaca era
1) Pronuntarea mai veche a
forma aceasta mai veche s'a pstrat numai
E de observat
aceste
www.dacoromanica.ro
110
petanie de margine. Trecnd peste Ramnic

ralel
drumul Mare, nu mai e azi,
in
sate : Muntean
Moldovean ; aici
Belciugul
peste un
alt pichet. In Belciugul locul pe unde

hotarul e
ocupat de
grdinile stenilor, pe unde se vede o
care
timpurile ploioase se umple
Esind din Belciugul tae drumul mare prin partea de
se abate catre
marginea de apus unde
Leica
la apus de Botesti la
erau
picheturi,
cu drumul
a fost un alt pichet
Urmnd cursul
al
desparte
mica
Tuguiata, unde a fost un alt pichet. La Viisoara

prseste Leica, o trece
partea
a ei
lurile
un cot moldovenesc, se intoarce, o trece din nou

partea de
un cot muntean,
un pichet numit al Viisoarei.
Din Viisoara
aici avem
un mers de 500 m. se indreapt spre
un cot in dreptul CAlienilor la
lui
de aici se indreaptd spre Vulturul, la poarta

un pichet, tine
de apus a Vulturu ui Moldovean,
partea extrema
un cot
cele
Vultururi
din spre
a Cotului
un alt pichet, la esirea din
Vulturul
un alt pichet pe
spre
unde
un cot zis al lui
un meandru
marginele
mult in forma de peninsula
foarte apropiate,
cutit Muntenia, Mind
locuitorilor.
Aici in
erau trei pichete, pe cari mi le-au
ce
fan. Dela
hotarul
malul Putnei
la Rastoaca, unde gasim un
pichet
spre
de Gologanu, un altul la Crimindreasa unde
a fost han trece pe la sud de Rstoaca, o lasa Moldovei,
unde
urme de
; pe la apus de.
gasim urme.
Mandresti
Moldoveni
Munteni unde
din
nou peste
luncei Mandresti
pe urm
Focsani.
www.dacoromanica.ro
malul de nord al
INTRE MOLDOVA
apropiere
111
un pichet numit
Focsani avem
la
spre apus de
Bahne, partea
lei unde se mai
mai
malurile
MUNTENIA
Focsani prin
merge pe strada
in
strada parti
intra
a
ca
se vede bine cum

oras.
hotarul
ca celelalte
da in strada
de aid pe la biserica Donie, pe
la biserica
Ion pe unde e gradina
prin fata
primariei de azi,
pe strada Bumbacului unde
un cot zis al Bumbacului,
in strada
(str.
Mare)
cafenelelor unde
vama mare,
un cot care
piata Moldovei,
pe unde e azi
strada
cel Mare, care e mai joasa aproape cu
30-40 cm. ca celelalle
pe
gand din
un cot spre sud strada
urmeaza calea spre strada Bis. Ovidenia Armeneasca. De
strada Ovidenia Tabacari n'am putut gasi

mijloace de a
localitatile pe unde
curti de ale locuitorilor.
case
Mergand prin strada Tabacari, Pielari pe langa
rrie unde
picheturi
din Focsani prin Tase
spre Odobesti pe canalul ce vine din
Panticesti. Hotarul urmeaza acest canal, trece mai
prin Valcele unde
picheturi, prin Gugesti, la
Paraschiveni, pichete muntenesti ale
urme se
azi prin locurile izolate din preajma satului. La Slobozia
Carnpineanca avem
mai multe pichete,
numit
al lui Asanache unde a fost han mare. Suind cursul
aici
covului pe
ce satele se
pichetele devin
mai dese. La Odobesti

erau
de dese,
locuitorii zic de acolo se
pichefurile ').
In aceste
erau
capetanii de margine. La Botesti,
partea Moldoveneasca se
pichete mai rari, se
la
Ei pronunt becheturi.
www.dacoromanica.ro
112
M1RONESCU S. CRISTOFOR
Vinesesti
viata
la Andreasu se
urme de pichete,
mai intensa s'au perdut locurile prin arare.
erau destul de multe pichete, la
In jurul
Priveghiu pe Milcov,
partea de apus erau
unul
Milcov,
numit la Ferstrau ; unul

unde Valea Sarei d
la Podujani, sat ce tine de Andreasu
alt pichet. In partea
Moldoveneascd erau pichete la
Turburea, Vldaia.
Incheindu-se la Andreasu excursia, numai
aici
am putut da de urmele picheturilor, mi s'a spus

la muntele Furul de unde incepe hotarul celor 3
multe pichete : la Bisoca, la poalele
judete erau
muntelelui Oru, etc.
Paza hotarului. Ca toate regiunile mrginase

giunea se administr de un staroste pentru Putna
Ispravnic pentru R.-Sdrat.
Ei trebuiau s supravegheze ca hotarul nu se calce
de locuitori, sa micsoreze vagabondagiul, sa nu se
hotii
s se perceap prin functionarii vistieriei
se observe
sa nu se introducd in
marfa de
contraband
s judece
dintre locuitori.
In orasele de resedint, ambii Foc;ani erau
vamile
numite cele mari. Vami mai erau pentru Munteni : la

Vadeni, dupa desfiintarea Raeli Turcesti Brila,
nesti (Bolboaca), Focsani
tot aici erau
cdpetniile de margine.
In Moldova avem
: cea mai mare
schela
Galati, la Vamesu, Focsani, Odobesti ;
erau
de margine. Pentru timpul cand se
marele
maroc dela Odobesti, nu se
pentru trecerile
mrfurilor din o
in alta 1).
staroste ispravnic
veneau ca pzitori ai hotarului capitanii de
la urm pichetasii cari
paza fr plata. Pentru ca
s nu se
neregule, mituiri, nu se
neajunsuri
1) Ms. 83, Acad. Rom.
se
mare precum s'a asezat
(1760.
www.dacoromanica.ro
MUNTENIA
113
lsau ca
din un sat
sa faca paza
satul sau, ci
pe la alte puncte foarte departate.
tocmai la Maxineni, cei
Cei din Belciugul
din Corbu tocmai la
etc. Paza nu se
pentru a
locuitorii satelor
nase, cum vom
ci pentru ca nu
mai ales
marfurile din o parte In alta pentru ca sa nu se faca hotii.
e interesant a aminti felul
satelor
hotarul care e acelasi
al Focsanilor,
la mijdatorit situatiei sale de asezare la margine
locul trecerei din o tara alta. Din cteva
ca o necesitate de comer
pentru
a trebuit
se
nasca Focsanii de azi
Sate formate la fel
din aceiasi
nevoie avem :
Vulturul, Malurile, Belciugul,
cari pana la unire erau
Muntene Moldovene,
Erau la
puncte de
vaduri sau conace,
In jurul
s'au adunat locuitori,
cum din
izolate s'a Intemeiat ca o necesitate de

orasul Focsani.
Prin stabilirea liniei pichetelor cred ca am reusit
gasese
mai bun
de
a hotarului MoldoMuntean.
Regiunea de transitie Vrancea"

La inceputul acestei
am amintit regiunea
Vrancea ca avand oarecare autonomie mai
Vom
da acestei regiuni un alt nume, care
o notiune
mai relativa autonomiei de care se
o
vom
regiune de transitie
cele doua principate.
Ea va
tabloul acestui hotar.
a fost o regiune
totul
din
punct de vedere politic, cauzata de asezarea sa geografica.
D. F. Caian, Istoricu1
Focsani", 1906.
8
www.dacoromanica.ro
114
MIRONESCO
CR1STOFOR
din
Ca
de
azi din toti locuitorii

ei au
sare din munti pe care s'o
sa
tru
ave4 dreptul s'o
sunt drepturi vechi ale
recunoscute
privilegii pana
firmate
voevozii Moldovei de mai

noastre.
ca
penconcel
au mai toate drepturile de care

se
le-a
aceste privilegii
ca ei aveau
drepturi mai vechi, dobandite poate odata
Mare, dela care zic ei
tarea statului Muntean

Moldovean
nu sunt
de
numai situatiei
de langa hotar,
au oricum s'a incercat a se da o explicatie, ci
gina chiar odata cu formatiunea politica a Statelor roE un
care are multe deosebiri de restul
;
studiu amanuntit al
portului, traditiei pastrate
ne va arata caractere
regiunei caracteristice mai ales prin arhaismul
: se
Puhna, Pucna
In
Putna care e forma noua a celei
Tinutul e locuit din vechime ; prin sec.
un
episcopat catolic e necesar pentru el. Marturiile istorice
ne arata
acesta ar una din acele parti din
unde din cauza pozitiei geografice s'au putut
omenesti mai dese
o formare politica
sub ascultarea
ca
pe valea Oltului, cnezatul
lui Lytovoi
Situatia geografica le
aceasta ; in
acum se cultiva la 600-700 m.

cereale. Sunt
apoi plaiuri
unde e
multa foarte necesara
pastoriei, care-si are aici o mare desvoltare.
In acesti
unde se
duce o
mai
in depresiunea sub carpatica" foarte bine marginita
s'a desvoltat probabil un
cnezat romanese a
D. Onciul. - Originele Principatelor
www.dacoromanica.ro
INTRE MOLDOVA
MUNTENIA
baladele populare
prin cei trei pastori
Moldovean,
Vrancean, formatiunile
politice
mai clare
constiinta localnicilor.
Desi
Muntean se
la Trotus,
efectivd, ci numai
nirea sa pe aci, de bun
nu
prea dosnic.
nominala, poate nici nominala,
amintire
ca Miorita"
vechime se pastreazd
in care se
Pentru vremea aceea hotarele nu se fixau ca acum prin

prin
artri
ci in mod
ajungeau sabia
armatele voevodului
vag
sau pascutul turmelor pe munti.
de stefan;
Aceasta pare a situatia Vrancei
centre Muntean
ea
nu e nici a uneia nici a alteia, iar cand
statele
au ajuns
preajma ei
disputat-o.
situatia
Cand s'a fcut anexarea s'a
mai veche
a lsat-o
cum
ttile ce le avusese mai
i s'a dat in schimb o
atributiune foarte onorabild pe
aceea de
toare a hotarului. Drepturile unice azi Romania, ca numai
Vrancenii
voe a se folosi de sare, sunt vechi.
: prin mai multe hrisoave li se
aceste drepturi
schimb
malurile,de sare, ce es la suprafata
drepturi li se
chiar atunci
de unde scoate venituri pentru

cand acestea veneau mai mult din
ordine severe
care sens se
s scoat sare nici
nimnui nu-i este ertat a
nici de vandut, ci numai Vrancesa
pentru
Vrancenii indatoriti
nilor este ertat a scoate sare
nu mai
plata nevoilor ei
sarei
apoi a
nu treaca peste hotar Moldova dela
ca
nici ei
a
sa
megiesitele locuri sarea,
1) V. Alecsandri. Poezii populare". Opere complecte, edit.
Minerva. E interesant
V. Alecsandri a cules
din aceast regiune.
www.dacoromanica.ro
balad tocmai
f16
MIRONESCU S. CFUSTOFOR
sarea peste hotar

o vanza" 1) Privilegiile nu
la alte venituri,
sare, ci se
erau numai
biruri, de care erau scutiti: oerit,
erbarit,
ort starostesc2).
strdngatorii banului
a le
biruri se jeluiau la domn
i-au
din obiceiul
Despre
care 1-au avut dela
individualitate a Vrancei
la
noi cercetari localnice ne vorbeste destul de
o
a Mitropolitului Veniamin Costache
boerilor
domn, din care
vede
ei tot pastrau
justitia
cnezeascd,
erau scosi afara de
autoritatea domneasca.
Moldoveni
Dupa ce se arata hotarele Vrancei cari treceau de

anaforaua vrea
Soveja
ajungeau
la
combat pretentia lui Calimah
Vrancea ar fi domneased
: Dan Vrancea ar fi domneasca atunci domnii

Vasile Lupu, Matei Basarab, Cantemir, cand
au zidit mandstirile din Vrancea : Soveja, Mira, ei
nu le-ar fi cumparat
dela locuitorii
;
din punct de vedere juridic se
obiceiu
cei
afacerile
se
de ei
acum ,,obiceiul muntilor" ceea ce e numai in Vrancea sunt
liberi de
muntii intre ei cum vor
Acestea
ca
zice hrisovul ridicd din
macar indoiala
Vrancea ar fi
de a
Cand zicem
Vrancea nu era domneascd,

pe baza
vechei ei autonomii, a vechilor privilegiuri, ea
individualitatea care se observa
azi prin
origine ar
tere cari sunt numai in Vrancea
a
din timpurile vechi ale istoriei Romnilor, precum din
Anale parlamentare" tom. III, part. II, pag. 213, reprodus
de D-] C. Brosteanu - Salinele noastre", Bucuresti 1901.
2) Ms. Acad. Rom. No. 237/483, doc. dela Mihai V.
al Moldovei.
Acad. Rom.", Seria U,
XXIII,
Istorice.
www.dacoromanica.ro
MUNTENIA
117
geografice,
departata de cele
cauza
centre : Moldovenesc Muntenesc, inchisa in partea Ardetrecatori, a fost ferita de
influente
care au schimbat
pe
celor doua
principate. Din Vrancea de
azi n'au ramas
satele din Valea Putnei superioare, a Milcovului, Zabalei
din cotul Carpatilor. S'au coborit
ceni spre
ajungand
populand regiunea subcarpatica a Vrancei,

Covurlui, Tecuciu, unde numirile
de valea Vrancei, a Vranceanului ne dau cea mai
tergerea granitei
Stergerea granitei
aceste doua principate a fost
o necesitate de apropriere politica, de afirmare a
care erau de mult intre locuitorii
daca granita
exista pentru domnie pentru administrarea
tru locuitorii
ea
nu
Viata la hotar se
in cea mai mare libertate ;
era o comunicatie
locuitori. Erau
mai multi rude,
continuitate deoparte alta a hotarului : de elemente etnice, de ocupatie,
diferenta
plateau
la domnii deosebite.
comunicatie, unii domni ca
de
de ex. Caragea nu voiau permita aceasta
de mare
Comunicatia se
cu cea care ar fi azi
sate vecine cari se
unul pe altul prin
de
Imprumuturi de imasuri,
de
lemne,
cultura, etc. Administratia dornneasca n'a oprit chiar
se cumpere de locuitori proprietati mosii
vecina.
Prin un suret din 1706, Mai 9 ) s'a fixat hotarul pe
unde a fost din veac pe apa
se
galcevile
celelalte
ce ar
pentru mosii",
Bulet.Societtii GeografIce Romne", an. XX, 1899, Suret
publicat de D-1 N.
www.dacoromanica.ro
118
S. CRISTOFOR
lsat la
vor vol ei; vitele
paduri, mori
chestiuni de
tdrilor a
de pe un
altul la
trece
pentru
dupa
gradini s se
cum vor
Moldoveni la Munteni
fugiti
aseze acold ; mosii sunt liberi
cumpere
s se
Moldoveni". Muntenii cari voesc

lucreze
sunt liberi, cei fugiti liberi unde vor Voi
se
duca, de aici Vedem cuni ne putem
prea marea
libertate de trecere peste hotar bejanariile citate de cronicari
sau plecarea din
a celor ce nu puteau
darile.
Libertatea aceasta
are o explicatie de foarte mare
interes etnic pentru noi, de a
tu fugitii
vecine
locurile goale ce erau
Toate acestea sunt
prin conventii
In 1813,
Agtist 23, cand Voevodul Caragea
sa
un
care de veacuri
opozitie 2). Oile
Moldovenilor trceau la
la
a
o foarte mica sau de
dare
Opozitie
de Caragea, cand
sa
obiceiul, e
in
:
se opresc oile Moldo-
de a trece la Munteni
bani
se
cea
raspunde
strich
Caragea
lipsa unoa
armonia nu se
au
sau
schimbl
zile".
ce
de edilitate se
la
faceau pentru locuitorii
diferent de care domnie,
belor
Btancoveanu care
Ori
Dela
muntnesti ale
apa
Pitulusa
se
2) Ureche.-
Acad. Romne". Seria II. Toni.
pag. 127.
A se
reproduse
targtiri una
publicate
de D. F.
Uricaru1 lui
in Istoricul oraului
www.dacoromanica.ro
pentru
HOTARUL
MOLDOVA $1
119
Focsani se Indestulau dela cismele satele rholdovenesti

muntenesti din drumul
ca
ambii Focsani.
Dorinta locuitorilor
hotar
a
uniti e viu
11 dau Slam-Rmnicenii
la apelul
zicnd : Unirea
dela
prin origina locuitorilor
Am pomenit acestea
ca
art c nU erau
mari
locuitorii
Moldo-Muntean, ci ei duceau o
atunci
vom
istoria noastra
cronicari s nu ni-1
amintirea lui sau
ca un zid chinezesc cu strashici pzitori,
imposibild
comunicatie.
principate a fost numai din pUrict de
vedere vamal aceasta la unele produse cum Vom
ele la
ei pentru ca s poata
cari vor contribul
cu mai
exportate.
timpurile cele
pe
indeprtate vedem
Intre principatele
e
mai
de
rea care se
In comertul cu celelalte state.
Alexandru
Bun
pentru comertul cu Polonia 3
Muntenia
2). Ca la ori te
grosi vam, pentru cel
granita de
la Odobesti un iarmaroc mare
ca
dela Snyatin, cand nu se
Pentru timpurile
mai vechi nu prea avem conventii de
intre principate din care s
o comparatie
care
dintre ele fat cu cea luata

cel
alte State ; pentru timpurile mai
vem conventii
se
diferende corrierciale.
Moldova
nevoit de
duce marfurile ei peste
nu
Muntenia
s lase deschise porturile
ei Dunarene
prime
aceleasi
cele
Muntenesti. Dupe luarea Basarabiei de Rusi, comertul
vea
mult din cauza lipsei de debuseuri
de aceia
Sturza Cotescu
Documente relativ la
kotnniei'.
2)
citat din Arhiva Istorica".
3) Ms. Ac. Rom.-Vama cea mare precum s'a
An. 1761.
www.dacoromanica.ro
120
cauta a se
spre porturile Muntene cari nu
aceasta de frica concurentei. Sarea se
de un principat
de altul de a trece peste hotar

sare de fata sau prin
vericare va
pe la schele,
sate targuri din acest principat (Moldovei) va considerat
contrabant
In 1832
26, Muntenia trimite o dele-
la Moldova pentru regularea exportarei sarei : conpuse de Muntenia ca 2)-,,sarea minelor

stat
sa nu se exporteze
catre
dinpotriva hotarelor
a
serea pe Dunare la Braila in jos precum nici Moldovenii de a
dela Braila
nu sunt
primise. Alta conventie din 1835
tot relativ la
comertul
zice : - negustorii
fie slobozi
ei
cat
de a trece peste hotar
a plati
pentru productele solului principatelor : animale, seu,
sare, acelea nu vor

niciodata trece din un principat
altul". In Septembrie se
aceasta conventie
modul
Obiectele a
introductie va
comertului unuia din principate
animale
duse spre
la iarmaroace, sarea, seul Moldovei
vor oprite
totul de a
transportate la Braila sau
alte porturi ale Valahiei".
Vedem deci cum Moldova ar fi fost
mertul ei, daca granita
ar mai existat inca
mult timp
cum se
marfurile spre
porturile Muntene de aici
sudul Europei.
Prin unirea
s'a putut Indeplini unitatea
romanesc. Se vede lamurit cum imprejurarile economice
:
au contribuit
ele la stergerea granitei care s'a facut
prin alegerea aceluiasi voevod Alexandru Ion Cuza ca

domn al Principatelor Unite
1859
24,
prin
unirea definitiva sub numele de Romania,
1862
1) Salinele noastre.- C. Brosteanu", 1901, Bucuresti.
2) Conventia
Muntenia Moldova publicat
in op. cit. pag. 531, extras dup analele
III, p.
3) Idem pag. 535.
www.dacoromanica.ro
MUNTENIA
121
Februarie 14,
granita
cea politica, cat i cea
dispar,
granita etnografica care
tinde
iea
dispara prin contopirea elementului muntean
moldovean. Cea politica a
mintea
locuitorilor
cu vremea va
istoricilor dreptul de a se
de ea.
Evenimentele istorice
cu hotarul
Dei din regiunile

aceasta e cea mai
evenimente
amintiri istorice, date
de
bogata
cronicari, citate in documente,
in toponimia
locurilor,
un vad de scurgere al tuturor
ce
nord, amintirea trecerilor a mai ramas
veneau dela sud
prin transmitere din generatie in generatie mintea loin toponimie : Vadul Turcilor, Ruptura Turcuitorilor
cilor, drumul Tatarilor, movila Tatarului
alte movile
a
origina e
nume
evenimente isne arata aceasta ; nu le voiu reda pe toate, multe
celelalte parti ale studiului.
Acelea care sunt conditionate de hotare trebuese
un punct
spuse
ma voiu margini numai la ele.
spuse
strategic foarte important,

locurilor dintre cotul
Siretului
al muntilor Vrancei
din
cauza micei distante,
Muntenii
Moldovenii
luptele dintre ei vor alerga
apere intrarea. Astfel ne
multele lupte la hotarul acesta.
de
unele lupte s'au
Dupa demarcarea
lui
purtat la hotar
chiar pentru el. Bogdan
Stefan, poarta lupte
Radu voevodul Muntean care
valise ca
la Munteni
Putnei. E invins
de Bogdan
nevoit a primi hotarul
cum a fost hotarul
pe unde a fost s'a

Mircea Ciobanul are lupte
1).
Toma care
1) Cronica Ureche. -Editia Coglniceanu I, pag. 181.
www.dacoromanica.ro
122
domnia Moldovei, lupte ce se dau

Milcovului Alexandru fiul
Focsanilor
Tot In
batut strasnic de Ion voda
Cumplit,
Chiajnei
mare stricaciune s'a
La Mil-
lupte,
Mihai Viteazul tu SiCu venirea la domnie a lui Matei
Vasile Lupu luptele iau caracter mai
mai
cu
acestor domni
luptele se
dispar
Situatia strategica
Rusi
pe Turci
1788 ca
pe Austriaci
de a
in Moltocmai
aceste regiuni
covul
meon
Mare
dova. Din cauza multelor lupte

se stricase foarte
rnult satele se
se
Acestea
numite
intemeieze noi
pe voevozi
nu sunt
ca in
de multe sate care
numite slobozii. Pe la 1800 erau vr'o 30 de slobozii.
Chiar numele multora din ele : Risipitii, Fugitii ne
omenesti. Astfel
o stare nu tocmai sigura a
analiza
devine un isvor pretios pentru cercetari
geografice.
Mironescu S. Cristofor.
1) Cronica
Idem.
3) Cronica Miron
- Ed. CogMniceanu, pag. 219/1.

Ed. Cogalniceanu, p. 255/1.
www.dacoromanica.ro
us
VECHIUL HOTAR INTRE MUNTENIA $1 MOLDOVA
VoineSci(
flotarut
Pichet
www.dacoromanica.ro
1. - 1859. D.
- Istoria
2. - 1863. Fr. Tunusli.
a Daciei.
geog
a Trei ro-
a Romaniei.
Fragmente. Vol. I, II, III Luptele
Turcii dela Mihaiu
incoace.-
3. - 1865. B. Petriceicu Hasdeu. - Archiva
4-
- Acte
N.
5. - 1898.
6. - 1902.
Chilia
Cetatea
Turcii
la
Bogdan. - Luptele Romanilor
Mihai Viteazul.
Bogdan. - Documente regeste privitoare la rela-
Brasovul
i Ungaria in
XV-XVI.
7. - 1904. M. D. lonescu. - Dobrogea.
8. - 1905. N. lorga. - Geschichte des Rumanischen Volkes.
si Mestesugurile
9. - 1906.
10. - N.
B. Demetrescu Oprea
jud.
Delescu. - Dictionar Geo-
- N. lorga. - Studii Documente. Vol. XI.

12. - Sturza. - Documente privitoare la istoria
Romaniei.
13. - Priviri istorice administrative asupra judetului orasului
14. - Dmidoff. - Voyage dans
Russe mridionale et la Crime,
1839.
Dosare
- Dosarele judetului
Arhipe anul 1829-1830 aflate

vele Statului.
2. - Dosarele cu acte administrative vechi dela 1810-1832, aflate
Arhivele Statului.
(Biblioteca Academiei romne)

No. 422.
Lapie. - Carte gnrale de la
F.
M. - Carte nrale des limites entre les trois Empires. No. 526.
- Harta Imperiului Otoman No. 609.
da Vignola Giacomo. No. 445.
Papazoglu. - Districtul
No. 649.
Harta
No. 470.
Sontul I. - Hart a
No. 431.
- Numirea
No. 726.
la 15
1843 No. 722.
No. 12, 19, 25, 30 din colectia de
vechi a Seminarului
geografic al Universitatei.
1/50.000
ale Institutului Geografic al armatei (foile privi1/200.000
toare la judetul
Al.
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
RAIAUA
Intinderea raialei
dupa o cercetare pe teren
nu s'a putut
raportarea rezultatelor
la isvoarele scrise.
Prin
raportare numai, s'a putut
con-
cluziuni verificabile.
Marginindu-ne cadrul acestor
vom deterprimul
viata comera Principatelor Romane
timpul
Turcilor ;
ei din pricina
Turcilor
linia
statornicirei
acest punct.
- cap de linie
din
secolul XII-XIII luase un
derabil navigatia pe
Pe
vreme, mai tot
consi-
Mediteranei era
Italienilor.
Cele
domnia
Geneva
Venetia,
disputau
drumurile ce legau Apusul cu
Prin
in special prin
se
drumul cl mare din
ce
din spre Tigru
Eufrat, Ninive, Trebizonda, Marea
Neagra,
Cetatea
drumul din Apus :
Pesta, Viena, Ratisbona,
spre Geneva.
la noi
Viata
era alimentata
o
www.dacoromanica.ro
126
I. PERIANU
de negutatorii ardeleni RomAnii din Sibiu

Brasov - de o parte Lioveni de alta parte, care
neau schimbul de
Apus
Levant.
aceasta
comerciala se scurgea pe
doua
mari: Calea tatareasca pentru Moldova calea
turceasca pentru Muntenia, care
cu altele care se indreptau
Sibiu
Brasov prin
pasurile noastre.
Toate drumurile pe care le strabateau

Sibiului sau ai
se Indreptau spre interiorul

tarei, spre Braila, unde
de 1350
corabiile cele mari, venite pe Marea-Neagra din
partatele
In 1358, Ludovic al Ungariei
Brasovenilor
umble drumul
Prahova,
urmeze
calea ce
pe la Campulung spre interiorul
spre
sau pe cea de pe
apucnd pe
valea
pana
Siret
de
la
Drumul, pe care
regele Ludovic, e cel al
Brailei.
Acest privilegiu e
de Vlaicu
la 1368,
Tot
ca
la 1422 Radu
Dan
II-lea la 1424,
Brasovenilor drumul
la
dela Rucar
mai
ca punct terminus de cale comerpentru Lioveni.
Acestia atingeau Levantul pe un drum, care,

sc. XVI, poate considerat ca muntenesc, de oarece
tot la Braila.
de a mai
ce se
Galatii, el
De
muntenesc
devine moldovenesc.
Negutatorii cari veneau din Lemberg duceau
pe care moldovenesti,
intreaga vale
a Siretului
mergnd Tara Romneasca unde-i astept
portul
Actul lui Alexandru-cel-Bun din 1407 al lui
www.dacoromanica.ro
127
de mergerea
care se
venilor la Braila
peste, intareste cele spuse.
vaei Siretului, Liovenii aveau
negutatorii ardeleni ce treceau prin Baia la
cel-Mare din 1460,
Tulhe
Bicaz la
Din acest
cu
Ghime
Oituz la
vietei cornerciale se vede
se vede cum toate drumurile

tindeau spre acest punct de raspantie. Faima ei secolul
XV trecuse granitile.
Istoricii bizantini o
Proilabum urbem
corum, quae totius Daciae forum erat celeberimum".
: terra
Barcelonei se
Pe
Braila
principalissimd Valachiae".
inaintarea
aezarea Turcilor
Cu asezarea Turcilor in Balcani

inaintarea
situatia principatelor se
Imprejurarile istorice au facut ca
apara
tocmai in momentul cand
in
a
acest neam barbar, ramas la
in drumul de
cucerire,
facCi aparitia, tinzand
stapanire tot mai
mult spre centrul Europei.
Situatia Principatelor a fost
in
aceasta lupta mare ce aveau
o duca popoarele
crestine.
In
Turcii
Peninsula Balcanica
din Tara
in
de pe timpul lui Vlaicu

1364, isbutind ca dupa
rate lupte - 389
1393 - s'o supue defmitiv.

necontenit o schimbare
ei se
se face la hotarul nostru,
ce priveste negotul.
Cu inaintarea, puternicul
din veacul XV
tot comertul de tranzit ce se
pe atunci
oprit.
sa
Turcii, pe langa tribut,
in mana
www.dacoromanica.ro
128
RADU I.
de trecere peste apele

vadurile unde
se culegeau veniturile bogate ale vamilor.
In 1393
de Mircea, la intoarcere
ocupa Turnul, pe care Mircea
ajutoarele
lui Sigismund.
Mahomed
1484 pune
1416 ocupa Giurgiul defmitiv, iar

Cetatea Alba.
pe Chilia
piciorul
Caffa,
Cu
ani
Turcii
punctul ultim al drumului
ce
prin vadul
Hotinului, al Tighinei
Cetatea Alba.
cartea lui Wavrin asupra cruciadei lui

Filip de Burgundia,
Dracul la 1444-1445 a dat
ajutor la luarea din
Turcilor, a
Silstra,
Turtucaia, Giurgiul, Rusciuc Nicopole.
Prin urmare, la
data, Turcii erau pe deplin
stapani asupra malului drept
stng.
Dracul din 1445 se vorIntr'o scrisoare a lui
beste de Giurgiul, pe care Alexandru Aldea 1-a pierdut
Aldea
la 1432, in timpul expediOunei turcesti, despre
pe Brasoveni prin diferite
ajutoare.
Vlad se sileste
explice
Giurgiului
luptele viitoare
Turcii
spune
cetatea fusese
de
rit,
Mircea.
La 1550 vestita
begul ei.
La 1538 Soliman
pe Nistru.
poarta
Mare
spre
Benderul spre a
Severinul f luat
1523-1524.
Aceste ingustari ale
romnesc,
retezare, e un fenomen politic, dar
are
urmri
nomice pentru visteria noastr, pentru negotul
Vama o
acum Ghiurumcgiul, un nazir
grija pescariilor
a celorlalte venituri, cari devenisera
vecinii ne
economicA mai
www.dacoromanica.ro
o stare
129
RAIAUA
pentru
la rolul unui
de
Braila
ale Turcilor, devenise un
negustorestele
turcese,
de caice turcesti.
Acum
nostru, rmne numai cu
spre
Ocuparea
Turcii,
ce au ajuns
pe tot intinsul
au
resflre galerele
intrebuinteze
de
un sistem de aparare
de exploatare, pe care
intrebuintaser Romanii
de Daci
Bizantinii
de Slavi.
luar
de pe malul stang al
Dunrei.
In jurul fiecarei
se
o
de
zece,
de sate
se
din ele raiaua pentru
hrana ostilor.
de Mahomed al II, cuceriSistemul fusese
torul Constantinopolului.
ce se spune
.... Dar
memoriul boerilor Romani din 1821 :

tirana
nea-
cinstea legaturilor
jugul rooarescare pudin vreme
vreme,
toate
salbateca tiranie au
hotarul
ce
apa Dunarei au
trei
pe
nostru:
Giurgiul Turnul
du-le
oaste turceasca
artilerii,
locuitori de familii turcesti
acolo vecinica
politiceasca
a legilor
duire turceasca
geamii
neam grecesc
Mai departe :
Slobodul
al
1-au
de tot, a nu trece
pentru al
peste granite fr numai prin vointa
mului crestinesc,
sale, de multeori s'au pornit ca

ne
tara
stare
biei;
tere de oaste
s'au tot
40130
www.dacoromanica.ro
130
RADU
Turci din serhaturile
PERIANU
Giurgiului
Turnului,
Tarei, au cuprins multe mosii

boeresti
sate
de locuitori
manteni, desghinandu-i din trupul
supusi la acele serhaturi
aceasta s'au isvodit alte
lucruri rele
vatamatoare obstii
:
Turcii
Una
voesc
preurnbla prin tara,
facand multe
alta
hotii
turcesti
la aceste
ce
izvodesc in
scaparea,
Inca de multe ori cu Turcii
fapte de
in
data
caz s'a luat

Se
a luarei
nu se poate da.
1540, poate la 1543.
pe la anul 1546
dupa cronograful
s'au
un boer, mare ban,
tarele
vornicul Constantin, care a
fost asasinat.
Aceasta se dovedeste dupa hotarele acestor locuri
ce
numele de drumul banului".

Un chrisov al lui Radu-Voda, ce se afla la Episcopia
Fr.
de
moartea vornicului
cuprinde,
doi ani,
de
nu
Hrisovul e din 17 Septemvrie 1544.

dupa
data
a devenit
Ca atare
raia propriu
Cea mai mare parte din
s'a
jud. Slam-Rarnnic.
Exista o
care se vede
se
jud.
Fratii Tunusli zice chiar

se
despre Turcia
Odaia Vizirului.
Hotarul raialei
Hotarul raialei e dat de Dionisie Fotino
prin insemnarea mai multor movili unele
www.dacoromanica.ro
Fr. Tunusli
RAIAIJA
131
pe ici colo a unor sate, cari greu se pot conazi pe

In
vechi,
ca hotar al raialei nu
de istorici amintiti.
corespunde cu cele
s'a zidit o
Nu am putut stabili
punctul
unde
se
de spatarul Mihail Cantacuzino
mai
ca amintire 2 cruci mari de
din 1818,
inscriptii
de vreme.
hotarul dat de Fotino :
Apa Siretului face
unde
cuprinsul
Siretului, unde se desparte hotarul

vei
muntenesti, se
hotarul Brilei.
Pe marginea Siretului s'a
hotar dela sine o
din
la
s'a pus
de
acolo la Zadna, spre podul Badea, s'a
de
acolo in
pe marginea Turluiului s'a facut
pe
vechiu in
s'a pus
pe dinnaintea
lui Sar-Hai-Ali Celibi, in cotul despre Sud,
pe drurnul Baldovinestilor despre
s'a pus
s'a pus
pe locul bisericei dela Baldovinesti
dela Baldodoi stalpi de piatra s'a pus
vinesti spre Sud este o
De ad mai
sunt alte trei movile pe
pe movilele dela Gemeni
uneia din ele s'a pus
piatra
unde se
movile, este
drumul
la odaia lui Sari Suleiman, pe
cu satul este o
alba veche
piatra aceea o
satul
Ciutacii la
unde se
Turcii este hotarul
vechiu
pe
odaia lui Suleiman Aga unde este o
veche, in dreptul ei s'a
pe la odaia Oenesti
este o
in
s'a pus
despre
partea
a Tusului unde este o
veche mai
pus una
pe coasta
unde este movila
pe movila Sao
veche rosie s'a facut
patul despre coasta Antii unde este o
alba veche,
Din
al
www.dacoromanica.ro
132
RADU 1.
s'a facut aproape de ea o
Silistea lui Sterian

la pod
pe la locul
care se chiama Lesinata
pe
movilei este o piatr la lovaneli sunt trei
din ele s'a pus
movile, pe
s'a mai fcut una.
aproape de
Odaia Vizirului
Cinci Gorgani este tot pe
partea Trei Romnesti, unde este hotarul vechiu
din
aceste cinci movile una este pe la mijlocul curtii
pe movila Calului s'a pus piatr tindu-se movila
jumatate a Turciei jumtate a Trei
este tot a Trei Romnesti ;
sulei lui Emir este o
Romnesti. Movila din coasta satului Cuptoru s'a pus piatra,

de acolo
merge
la locul unde se
sipurile sau Solinu, pana la locul unde se

de acolo merge la satul Boul sau movila
unde
chiar pe hotarul
Romnesti a zidit
Mihail
Cantacuzino o biserica.
De
se
hotarul
la marginea
la odaia lui
Suleiman,
la
de
pana la
Tiganului, unde este o movila
o
cu
de
putul Batoiul, unde este
la movila Catdrului, unde
acolo se
este
carbuni
se
la
drumul Brilei, unde mai este o

carbuni. De
chiar pe matca ei".
aci
colo hotarul se face de
Stirile istorice
insemnarile geografice nu ne pot
da prin urmare
exacta a hotarului.
Numai cercetarile pe teren pot sa-1 determine. Pentru
searna de rdspandirea
vechimea
aceasta, am
de amintirea legata de diferite locuri fapte din
viata celor
de
in al doilea
de
de oameni.
Fiecare din
puncte au contribuit
ceva la
gsirea adevrului.
Raspandirea satelor au fost un indiciu puternic.
timpul stpnirei turcesti nu erau satele ca astazi.
www.dacoromanica.ro
133
atunci
una, altele grdmdite
Nu
case rdspndite ici
colo
jurul casei subsului, colgiului

sau pasei,
la drumul mare,
in
pe mosia nelimitata a turcului.
Nu erau
zise
sau
Viata
propriu
nu a
luarea
din
Turcilor.
Privind harta alaturata cu insemnarea
gruprilor de acum
de atunci,
se mai pornenesc,
vedem
punctelor se
la Nord de
Siret,
apropierea
sau, mai determinat,
crovurile ce amintesc vechiul curs al Buzdului.
Aceasta explica un singur punct : Raiaua nu s'a

dincolo de
riici nu a ajuns
in
Vechimea satelor dovedeste

1828 s'au
actuale.
mai
la inceput
sau grupuri de case, care
deca
nu au
la un
astfel
Comunelor
Cele mai vechi comune sunt acele din cuprinsul

raialei.
Toate celelalte sunt

formate de odat
gruparea locuitorilor improprietariti
veniti din alte. locuri.
format din Cazasu, Izmin
Aga.
Cuptoarele, Ceatdrul, Ciurtu,
Rama,
din Gropenii
de camp
din
Parlita.
din Palivan
Vechiu din Deli Mola
Dinghiliu.
Cosoru.
F'rumusica.
din Salcia, Haimanalele,
Adunatii.
din
din
lista data de Bauer
memoriile sale
www.dacoromanica.ro
RADU I. PERIANU
134
acea
Verificand satele date
tente azi, gsirn
cele mai vechi
cu cele exisexistente in timpul
raialei erau tot acele cuprinse

Siret,
vechea albie a Buzdului.
Amintirea
de anumite puncte fapte
cute in
a inlesnit mai putin cercetarea
:
Trecutul istoric al Brilei a fost

de frmntari.
de tosi vecinii din cauza desvoltdrei vietei
din stapdnire
injghebat
din gramadirea bordeelor de
ridicat
ei geografica
la o cetate Intrit,
ei strbtut
comerciale,
de
osti dusmane, toate acestea au fcut
mintea locuitorilor sa se transmit

amintirea
fapte
de
o confuzie
cele petrecute
sub Turci
cele petrecute sub Rusi.
Mai mult inca, aceste fapte mai vechi s'au
ca
locul cele petrecute mai de curnd, cele dela 1877.

aceasta,
care s trait
itul dominatiei turcesti s'au dus de mult.
Acestia de astzi, a
limita de
nu trece
peste 79 de ani, nu pot da nici o
aduc aminte numai cu oarecare parere de ru de
timpurile disparute, de acea dijmuiald din zece,
prin uz
colgiului.
Din amintirea limitei raialei s'a pstrat foarte putin.
In timpurile acelea, ingrdirea, limitarea, era
neobisnuit.
Limita
hotar.
Pasa
zarea, iar
protocoale
Mosia turcului nu
Vizirului
unde-i
cuprinded cu
Fixarea mai exacta a hotarelor a

plecarea Turcilor,
surtori.
nu ne-am
au
www.dacoromanica.ro
mai
se
cum unii cred
135
RAIAUA
raiaua se
domeniul actual al Brilei, altii

sate - Chiscanii
Cazasu.
Cat domeniul actual nu se
acest
tinut nu corespunde unui teritoriu
de Turci
tinutul
limitele actuale.
Domeniul este ceea ce nu a fost reclamat de nimeni
plecarea Turcilor.
din dosarele jud.
aflate la Arhivele Statului, ne poate sprijini.
In dosarul pe
Mart. 17, pag. 56, e o
a Divanului catre isprvnicia de
prin care se cere :
Incheindu-se pacea dela Adrianopol, s se trimeat documentele pentru

se va
troavelor dela Turci,
pmantului
o comisie cu
regularea
Cercetand starea de proprietate a diferitelor mo.--ii,
gasim
domeniul actual nu e deck ceeace nu a fost
reclamat de nimeni
plecarea Turcilor
Rudele lui Ipsilante au reclamat mai multe

:
- Flea*ca, Lacu Rezi Viziru -, care apoi s'au transmis
mo*tenitorilor.
numai mo*ia Vizirului se gse*te in posesia

mo*tenitorilor
o parte din Lacu Rezi,
Vii*oara.
raiaua se
am admite
domeniul,
nu ne-am
aceast posesiune
Vizirului.
raiaua se
peste hotarul
actualului domeniu.
privim acum
aspectul
Brila, din punct de vedere geograflc, e o
Buzau,
Siret, intrecampie
rupt
spre Sud de lunca
cu malul drept
ridicat
format din less nisipos,
mijloc de crovurile
vartoapele
Buzdelului
Buzaului, care nu sunt
urme ce amintesc
acest camp a fost udat pe
timpuri de
care
apele sale
spre N.
N. E.
valea
www.dacoromanica.ro
136
RADU I. PERIANU
In partea de Nord de Calmatui pe terasa

bun pentru agricultura.
cuprinde un
Turcilor
vedere exploatarea
Cum
pentru urnplerea haznalei, e explicabil limita
raialei
nu se
dincolo de Calmatui, unde
pamantul e nisipos lipsit de umezeala.
Peste bratul
In
nu se
prin
lui atunci ca
acum,
imposibila asezarea satelor ori unde.
au fost candva asezate
Sate le de pe malul
Filipestii, Dedulestii, Surdila Gaiseanca mai pe

din cauza deselor
s'au retras mai la camp.
mai intervine
capatate din cercetarea dosarelor administrative vechi, aflate la Arhivele Statului,
dela 1810-1832, din care se poate
aceste sate
de pe malul
Buzaelului
alta data parte
din
altele de pe malul
din jud. Rmnic,
jud.
Ialomita.
In dosarul 2210 e, care contine tescherelile turcesti
din anul 1819, e dat ca cuprins in jud.
plasa
satul
din jud. Braila.
In plasa
jud.
satul Sutesti, Friguroasa, Domnita, Piscul Negru (Filipesti).
In plasa Balta, jud.
satul Slujitorii-Alboterzti,
Chichinetu,
In dosarul 2210 i, sunt cuprinse
plasa
jud. Buzau, satele: Largul, Rusetul, Jugureanul,
In dosarul 2210 1, anul 1819, e cuprins

mita, plasa Hagieni, satul Bertestii din jud.
satul Cioara.
In plasa
harta
la Academia Romana
F.
de
des limites entre les trois empires par
Carte
M. 1788,
jud.
526, se da o
se vede ca jud.
cu hotarele
administrativa
intrau
Tot la Arhivele Statului se
www.dacoromanica.ro
HAIAUA
137
ILEI
un dosar
acte administrative vechi
din 1828, care cuprinde :
No.1007
Catastih de toate familiile ce s'au
la Cata-
grafia de toate satele
de orasul
cum de
Plasa
Baldovinesti, Pietroiul,
Fulga, Scortaru,
Pasa,
Cosorul, Ciucea, Gropeni de camp
Satele :
(?)
Plasa
Satele : Silistraru, Muftiul, Chfscani,
FruValea
Gropeni
Cuptoarele,
rosu, Porumboiul, Ciatarul, CiurtU,
Vizirul, Satu
Tufesti, Palivan, Rama,
deoparte satele din
de alta
satele care acum fac parte din jud.
jar
putem
trage
din judetele
tarul
aceste
turcesti
de lie vremuri.
Linia
pe diferite
vechi,
la Academia
colectia de
vechi a Serninarului geoal Universitatei, se apropie mult de aceasta
din considerarea acestor puncte.
apoi seama de port, obiceiuri
de
nu tocmai
unele indici,
oameni,
general e cam
in tot judetul
Portul
Aceiasi
largi gsim peste
singura
sebire
satele din apropierea de
mai mult,
cele de pe marginea judetului.

Explicarea o
in faptul
nUit
poarte acest fel de
greu o pot
urma
acei care s'au

apropiata de cea
cei
ce au
au
in fata uhei alte
www.dacoromanica.ro
au deprins-o
138
RADU
PERIANU
Astfel, in satele de pe malul

precum in Chiscani, Tichile$ti,
Gropeni, Viziru, Osman, etc.,
gasim
albi pe
cei de dimie
porane, care in celelalte sate nu se gasesc.
acum obiTot in satele acestea se mai
ceiul de
rade
capului, in frunte pe la
obiceiu practicat numai la sdrbatori mari numai de cate vreun

pului o
Femeile au ca
zic fes.
alte sate nu se gaseste sau se

foarte rar.
In Chiscani mai mult, in Tichilesti celelalte mai putin.
Din cauza timpului
care s'a scurs
panirea turceascd
acum, se
prea putin
din portul turcesc, sau
sub
turceascd.
Astfel, o limita a portului care s'o echivaldm cea
a raialei nu se poate duce.
s'a mai
apoi numai
din Dobrogea
apro pierei
contactului poate
Turcii din
au
barsanilor
oile
colinde
tot
Inlesnind prin aceasta o
a
procurarea
Portei.
Urme care aminteascd trecerea barsanilor pe aceste
hi numele unor oameni in oculocuri, nu avem
oeritul pe vremuri.
patia
gasim nume de - Mocanu - unele sate care
limitele raialei.
sunt cuprinse mai mult
Numele
locul venirei
Cu aceste date consideratiuni credem am putut
o limita destul de aproximativd a raialei.
Vizirului.
raialei erau
numitele
(case ale
dimprejur). Erau
stapanite de Turci
o
mare la Viziru.
la Gropeni
sau odaia Vizirului se dete
Pe la 1765
In
2
www.dacoromanica.ro
139
RAIAUA
plateascd 25.000 lei Sultanei, al

conditiunea
apanaj
Din vechirne Turcii,
Lesii, au adus
mai multi robi din
cartea lui Bauer -
au fcut un sat ca de 80 de case
care s'a chemat apoi odaia Vizirului.

Acel vizir
satul.
trecere de timp se
foarte mare,
1440 de familii. Astzi chiar e
pe la 1763
mai mare sat din judetul
mai vechiu
prizonieri erau din raia din
Locuitorii pe
care coborau cu oile din Ardeal se
In Odaia Vizirului.
ne mai
Adunandu-se populatie
in tot
raialei.
se
se
de ce avem mentionate mai multe
sau
lui Suleiman, odaia lui Osman aga,
etc. Ba chiar prin
se pare
s'au facut
Odaia Vizirului s'a
in
lui Scarlat
hotarul raialei.
Ghica, facandu-se
hotarnicire a raialei se
timpul lui Mircea Ciobanul.
Un hotar al
Vizirului nu se poate
Ea
administratd de colgiul Vizirului sub dependenta nazirului
sau a Pasei din
Satul
Drumurile
amintirea
nu a ajutat la
limitei
raialei,
schimb a
tragerea liniilor drumurilor.
In mintea
a rmas fixat amintirea drumurilor
pe cari le
jud. Buzau
In jud.
ei
mosii
la
din
Ialomita.
nu se gaseau mori, erau cunoscute
numai
www.dacoromanica.ro
140
I.
Drumul spre
din Ialomita
zic localnicii, cu
dela
pe mal",
pe malul
posta la Tichilesti
Arama.
Alt drum pleca dela
spre Silistraru-Bordeinurnit drumul cel mare

care se
cel de sus,
pe la Silistraru, Liscoteanca, Slujitori-Albotesti,
Ciocile- Ialomita. Altul se
dealungul
ferate de
la
unde se amintesc
salcmi
hanul lui Toma
Tdmpeanul.
Tot pe aici
la Movila Miresei, TuCdrligul, Meteleu, Urziceni.
Drumul la
din
se
fie spre Cotu Lung, fie spre
Drumul olacului, care
la
prin
Mihai-Bravul.
Tichilesti, N. W. de
Drumul spre Slobozia
din
Tudor
Vladimirescu, pe la punctul Uzun, pe la Hanul Tornei

statiune un bordei
Tampeanul, Bordei Verde, unde
acoperit
Bordeiul Verde".
poposind
: La
la movila Bechet spre Est de Ulmul, unde

statiune,
movila Turcului spre Sud de Ciocile,

jugarit de
un
Cetatea
din urmele
Ceeace a mai ramas
turcesti
sunt pe
legendele
amintirile ce se
de unele ,puncte, urmele
de pe vremuri care azi s'au
totul.
cteva
cu
Numele cartierului
nume, mai insernneaza locul
s'a ridicat bastioanele
pentru strajuirea
spre
de
din
la
Galati.
Temelia acestei
pe malul
la
www.dacoromanica.ro
RAIAUA BRILEI
141
s'a pus inca din anul 1462 de Mahomed II,

timpul
a construit o
5 bastioane.
lui
Nici nu se
alege un
mai bun de
Din toate punctele de vedere, regiunea Dunarei
la Braila,
confluentele bratului Macinului
Prut
Siret, prezinta un deosebit interes.
Aci se
trei
: Muntenia, Moldova
Dobrogea.
Dupa ce Turcii au pus stapanire

pe
transformand-o in
dimprejur, au
ce in ce cetatea,
o
din
forma de patrat inconjurat de
5 bastioane.
Orau1
Judetul
In trecut intinderea
se
la jumdtatea
celui de
privire aruncata asupra diferitelor planuri din diferite timpurine
treptat a razei orasului.
Din anul 1835 avern numai o
insemnarea
a spitalului a carantinei.
planul cdpitanului rus Von Berroszyn, ridicat
anul 1834, din ordinul generalului Kiselef,
se
numai
la Bulevardul Cuza, pe care in acel
timp erau construite numai bordee
de lemn,
toate pe partea
a stradei,
dela malul
Dunarei
la actuala strada a
publice.
Pe
intinderea
a stradei
la
nu se
nici o cldire.
genere era putin populat. Bandini

erau vre-o 5000 de case.
In
de
de
erau campii
vii bogate.
Bulevardul Cuza forma
iar pe strada
ale cArui urme au existat
la 1885,
Unirei era
in partea dela Biserica Maicii Domnului.
www.dacoromanica.ro
142
RADU I.
Tot astfel e
orasul
in planul dela 1836 al
lui Acudinsky, Insemnandu-se
: Grdinei, Sltineanului, Lipovanilor, Carantinei.
Intr'un dosar
1841 al Primriei Brila, se spune
s'au
primele bariere la raza orasului, la
santului tras Imprejur.
La 1855,
15, Brila
planul lui Kuchla Calea Rahovei.
novski se
numai
Planurile din anii 1888
raza
1898 dau Brila
Acest lucru e dovedit de
aflate din dosarele
Primariei, din 1844, 1850, cand municipalitatea a
barierele mai spre
pe unde e strada Grivitei, mai
strada Dorobantilor
catre magistratul orasului).
apoi
lui G. Bibescu
Prin urmare, din mica

de odinioard care cuprindea cartierul cel mai principal, portiunea dintre strada
Dobrogei, strada Rubinului, strada Danubiului care era
mai des locuit, s'a ajuns la un
cu
caracter
cidental.
Caracterul de cetate precum
o deosebitd Ingrijire
preocupare din partea ocdrmuirei locale
a departamentului din luntru, au fcut ca orasul s
o raza
determinatd, tras printr'un
colector, nu ca alte orase,
la care raza se pierde prin satele dimprejur.
G. Bibescu in 1844 scrie magistratului
:
cum orasul
Este de
de a se
pentru acest
pentru
celelalte,
dupa mijloacele ce ar
spre a
a
inflorire.
pe
intinderea unui
va
acele mijnici curtenia Indestularea nu va
loace,
Deci
a chibzui acele
Ingrijind din
vreme a pune bariere pana
orasul nu este prea
a se
raionul, peste care nimeni sa nu
a cldi sub pedeapsd".
www.dacoromanica.ro
143
RAIAUA
Am vazut
Turcii nu cuprindeau
raia tot
de azi, ci numai o parte,
cum se poate vedea
din harta
Partea
la
judetele vecine.
raialei a putut sa se
Numai dupa
marginele-i
gratie unei dezvoltari a vietei
de natura solului.
munale rurale,
Cat timp au
Turcii, o viata
acest senz
Ei se opuneau ori
era
tendinte de desvoltare a vietei rurale.
Cele mai multe comune s'au
1828.
In 1833 judetul
cuprinded dupa harta lui
I, No. 431 Ac. Rom.,
trei
:
Balta
In 1863
1869,
harta lui Papazoglu No. 649 Ac. Rom. cuprinde numai
Locuitori erau 66.490 in tot judetul.
a
Raiau
pana la 1829, cand prin tradela Adrianopol, s'au dat
toate inuturile
ocupate de Turci.
In tratat se prevede : Cate locuri a
a Moldovei se afla acum sub nume de raiale

inapoi".
RADU I. PERIANU
www.dacoromanica.ro
se
www.dacoromanica.ro
GRANITA RAIELEI
Jud.
or
www.dacoromanica.ro
IN ANUL
www.dacoromanica.ro
SOCEC BUCURESTI
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
JUDETUL DMBOVITA IN ANUL 1810

- HOTARE, SATE,
Condica manuscrisa No. 1457 dela Academia

cuprinde catagrafla alcatuita anul 1810 !) a satelor, bisericilor,
credinciosilor din eparhia Ungro-Vlahii,
condica No. 1542.
numai
Muscel este trecut
Aceasta catagrafie cuprinde date importante. La

parte este
biserica cu hramul odoarele ei,
sat
este trecut
caselor al farniliilor cum
sufletelor respective. Clericii sunt trecuti cu
origina,
din indemnul trebuinta

1) AceastVatagrafie a fost
Rusilor. Acestia
ocupate Principatele Romne
din
1806
cum
er de a rmne definitiv
ele,
msuri potrivite
gandurile ce nutreau. Deci, inlocuir
pura
pe cei doi mitropoliti avnd nevoe de date precise amnuntite asupra strii morale materiale a bisericii
oranduir
de catagrafii. Au
eparhia Ungro-Vlahii
ar
urmat
catagrafierea celorlalte eparhii
imparatul Alexandru, amenintat de campania lui Napoleon, nu

chiemat trupele
ocupatiune din Principate
nu s'ar
din Bucuresti (1812). prin care deslipi
imprejurri a
catagralia din 1810 a
se explic prin interesul,
eparhii Engro-Vlahii, ale crei
pe care
aveau
cunoasca
mai precise asupra
din care nu mai aveau gnd
aceast catagrafie publicat Alex.
bisericilor
la 1810 (Bucuresti, 1908, Extras din Biserica
de un sumar statistic de tabla arhiereilor hirotonisitori.
prefata acestei brosuri este extras nota aceasta.
la
Din
www.dacoromanica.ro
146
N.
POPESCU
anul
nurnele arhiereului hirotonisitor. Nationalitatea
credinciosilor este
cu ingrijire
unele
judete sunt amintite diferite
de pret ca bejanaria
satului de frica vrjmasilor, arderea bisericii sau a satului,
alta parte, a.
mutarea satului
Toate acestea fac din zisa catagrafie un isvor

insemnat, mai ales pentru istoria asezarilor
poporatii
stenesti dela inceputul veac. al XIX. Cu ajutorul acestei
s'ar
harta din 1810 a eparhii UngroVlahii,
a unei
parti din Tara
s'ar
intinderea raielelor turcesti, cari nu
parte din eparhie. In rdndurile ce
se
lamuriri privitoare la satele din 1810 ale judela
citate
aceasta catagrafie, cum
dupa aceste sate '). Tot dupa
harta judetului
statistica din
mica
aceasta catagrafie s'a
locuitorilor
1810 a bisericilor,
dau
Hotare
mare parte
In anul 1810,
alte hotare decat cele de azi. PrecizAnd satele din aces t
an ale judetului tinndu-ne in parte de hotarele actuale ,
putem trage cu oarecare siguranta
din
1810 a judetului
Harta astfel
se
de cea de
Ca o
slujit de
,
Bucuresti, 1789, cum
de
tom. III, p. 217, Viena, 1819.
lucrri vor citate in cursul
Pentru prescurtare, aceste
lucrrii pe scurt: Perigrafi;

lui Fotino
Traducerea
a
de G. Sion (Bucuresti, 1859), nu poate sluji
e
de greseli, mai ales in citirea
lista satelor dup judete, cum er in original
nici nu
Dicfionarul geografic al jud.
de D.
teanu, 1890, este o lucrare
nu mi-a putut
mult.
numelor
www.dacoromanica.ro
DMBOV1TA IN ANUL
se opreste in spatele
patrunde
pe langa partea din dreapta
in jud.
a raului Arges,
nurneroasele sate de pe
se lasa in jos
Valea Cobii. In schimb jud.
pana dincolo de hotarele satului Bolintin in jud. Ilfov,
Ialornita,
la
jud.
dincolo de satul Pucheni. Hotarele acestea

Puchenilor le veneau
tot as
mult mai iproape Ploe$tii
Targovistea
Bucurestii pentru cei din Bolintin.
aveau mai la
lar cei din
govistea
Pricina acestei hotarnicii nefiresti
nu
raiaua turceasca a Giurgiului. Judetul
Giurgiul
satele din jur, cari alcdtuira
raiaua, s'a ridicat spre munti,
capitala in
cuprinzand in cercul ei luncile
Valea Cobii.
Ca o compensare a celor pierdute, jud.
raielei
Prahova ').
in judetele Ilfov
Giurgiului-dupd 1829--jud.
Gaestii,
curbtura de
Valea Cobii
de malul drept
al Argesului,
cele doua colturi din
la
respective.
amintire a intinderii
in aceste parti este
numirea
, pe care satele din jurul Titului
o dau
astazi locuitorilor de dincolo de raul Arges.
Portul
ghebe, inflorite de gitane albastre, din aceste
prti ar
iar$i o influent a portului mai din josul
Coltul
satul Puchenii din susul
bovita a fost dat mai
judetului
in
tile de pe la jumatatea veacului XIX, apartine tot
Satul Glmbocata, azi
parte
1810 din Muscel
Catagr. cond. 1542 Ac. rom.)
Prahova
Hotarul de partea Prahovii s'a miscat mai des. In anul

jud.
mai mult in Prabova, cualte sate.
www.dacoromanica.ro
N. M. POPESCU
Jud. Dambovita in 1810 era

cari sunt socotite la un
cercul acestor
Sate le de pe
tot
Numirea
administrative este foarte
formeaza plasa
cele de pe
Valea
einovului, va cuprinde satele din plasa cu

Sate le de deal vor forma plasa Dealului. Cand aceste
distinctii
lipsesc,
capata numirea satului de
capetenie:
Sate le
1. Dupa aceasta catagrafte
171 sate
aci aceste sate, care se
tarea spatiului nu mai

pot
mirea de
al caselor
in 1810 in
Pentru cru-
un
alaturata
Nici un sat nu
sau
Nu numarul locuitorilor sau
nici intinderea
n'au
mentionarea unui sat ci numai biserica de care

sate vor
locuitorii.
un singur sat - Valea-Lunga
cate biserici se gasesc ;

are
biserici.
daca un sat n'are biserica, el nu-i trecut

catagrafie. Nurnai
se poate
sate, care existau
In
sunt socotite
dou
administrative deosebite: plaiul Ialomita plaiul Dmbovita.
In 1789 (Perigrafi) Dmbovita aveit opt
dou plaiuri. In 18
tot
(Fotino)
dar cu unele numiri schimbate.
2) Pna tarziu,
noua
administrativa, plasa
lintin a
acest
desi satul Bolintin nu mai face parte
din
de
vreme. Numirile
de
azi sunt nefiresti
lipsite de simtul trecutului. Poporul ins va
spune mereu
de pe valea
nu din plasa Dracei dela vale se vor duce mereu .,la Deal" nu
plasa
www.dacoromanica.ro
DMBOVITA IN ANUL
149
in 1818 (Fotino) care exista

catagrafie 1). Ele n'au avut
probabil
la satul din
cautau nevoile
religioase.
in 1789 (Perigrafi)
astazi, nu sunt trecute
biserici
locuitorii
apropiere, la a carui
2. Pentru
pe harta a acestor sate nu pot
folosi in totul
dictionarul geografic de astazi.
Cu vremea,
au schimbat numirile mai vechi
ale unor sate ; alte sate s'au marit, au adaugat
un
epitet nou sau mai des un nume
la partea
formata,
alte cazuri mai multe sate s'au
Un ajutor bun pentru fixarea unor sate ne aduce

conservatismul ei. Parohiile bisericesti
respund mai bine cu vechile sate au
mai des
totul sau
numirile vechi. Bisericile nu s'au
altele noi s'au
apoi hramul vechiu s'a
chiar
biserica
la biserica cea
Foarte rar s'a dat unei
biserici un nou hram, dar oricum hramul vechiu nu s'a

sters, ci numai
acum
hramuri in
de unul. Comparand deci hramurile bisericilor de acum

cu hramurile bisericilor din catagrafie, putem
unele
sate. pentru a
precizare
er alt
2).
s'au precizat urmatoarele sate ale
Puchenii, azi in Prahova, corespunde dupa hram
Puchenii-mari.
sunt
biserica Nasterea Sf. loan Botezatorul

de azi.
sunt
nici de Fotino,
apar
dupa
1) 0
a acestor sate netrecute in catagrafie se
la vale.
2) Vezi Adrninistratiunea Cassei
Anuar,1909. Are
greseli. Relevez nurnai
din
Dambovicioara,
rohia Titu. are
Nasterea Maicii D-lui, care se
in
catagrafie, hramul Sf.
la reparatia din 1825. Bisee
rica din
nu poate fi cldit la 1313, reparat la 1391 . . .
www.dacoromanica.ro
N. M. POPESCU
este parochia Bolintinu-Mosteni din corn.

Bolintinu din Vale.
corespunde cu Poiana-lunga-de-sus
dupa hramul bisericii.
este parochia Butoiu din corn.
Butoiu. Hramul Bisericii ar
ca
Bulgarului corespunde
Brezoile din Dambovita,
Brezoaa
Brezoaia din Ilfov.
Nu se pot
urmatoarele sate :
Vleana 2) n'are citat hramul bisericii. In Fotino
1818, apar
Vlcana de sus
jos Gura
c
din Catagrafie
nu mai e citat
dar catagrafie vine dupa
citat
de
Butoiu
nume, poate
este actualul
Butoiude-sus.
ar pute fi
langa Lunguleti,
catagrafie e asezat dupa acest sat. Apoi mai vedem

mai toate satele de Ungureni s'au oprit pe valea
chiar hramul bisericii corespunde cu una din cele
patru biserici din Lunguleti. Nu pot
din
plasa
dupa Balteni.
Sate de Ungureni
catagrafie nationalitatea locuitorilor este
In acest chip putem
satele forse
in sate mai ales putem
mate din Romani veniti de peste munti, pe cari catagrafia
In
mare
1) Poporul
azi pronunt Breazoaia.
Desigur pronuntia poporal e cea indreptatit,

aproape de vechiul cuvnt
scriu Brezoaia.
e mai
- care st la
baza formelor romnesti.

Catagrafta
poporul zic Vlcana; autorittile
crtile
scriu Vulcana. Poporul are dreptate
prototipul acestei forme
este
www.dacoromanica.ro
JUDETUL DMBOV1TA IN ANUL
151
numeste Ungureni. Este vrednic de notat atentia pe

in mentiodat-o alcatuitorii acestei
narea Ungurenilor. Pare
i-ar fi socotit de alta natiocare
nalitate
cea
alcatuitorul
din iuteala
dupa control
un preot e ,de
neam
cu ingrijire
deasupra de neam ungurean". Atentiunea aceasta
nu poate proveni din deosebirea de credinta, care este
satelor de Ungureni
cea ortodoxa rasariteana, caci
chiar se
au carti de preotie date de archiereii din
sate forgasesc preoti de neam ungurean, cari
mate numai din
1).
Sunt cinci sate de Ungureni :
.
ungureni,
pe malul
at
fata satului
pe malul drept al
2.
deasupra satului Lucienii
3. Ungurenii aezati tot pe
langa
Lunguleti.
pe valea
mai jos de
Aci se aflau Rumni", dar majoritatea locuitorilor-18B
aveau preotul
de
din 272 - erau Ungureni"
neam ungurean".
5.
pe valea Potopului.
4.
Curn aceste sate nu se gasesc trecute in Perigrafi,

putern
ele au aparut
data
1810.
Drumul de
al acestor Ungureni a fost
larga
din vechi cunoscuta a
Parte din ei
s'au oprit pe
vale langa sate mai vechi, au
au
numirea satului vechiu adaojghebat ei sate
epitetul de ungureni",
cele vechi spre deosebire
pe
de
Altii s'au lipit
; un sat a fost numit numai Ungureni.

totul
satul mai vechiu Lazuri,
1) In Lucienii pmanteni unul din cei doi

ungurean".
www.dacoromanica.ro
e ..de neam
152
N. M. POPESCU
pe
Ialomitii pe care l'au
Unii - Basesti au trecut
valea Potopului. Ca valea Dmbovitei le-a
slujit de drum,
aflarea de sate ungurene
susul
ca Badenii-ungureni, Berivoestii-ungureni din
Muscel. Nu gasim nid un sat de Ungureni pe valea

in sus de
de trecere.
Pe
Sate
mare parte
In fiecare sat
tigani. Sate nurnai de
uncle
cari ei
putine sate, cari sa nu
tigani.
satele.
locuitori surit
nu se gsesc dar se
majoritatea locuitorilor. Sunt
putin caeva familii de

cari sunt mai
:
-Targovi*te-cu 293 Tigani
Mahalaua
Schitul
vale nu-i
Fusii
Butoin
--Carcinov -
,.
-Cornke1
Butiman -Ialomita
,.
Potlogi
de 44 Romani
-Plaiu
-Bolintin
129
94
110
69
72
77
115
109
48
,.
,.
127
129
58
98
72
88
.,
"
131
240
761
,,
300
111
satele din jurul

1). Ei vor
multi locuitori
nstiri ca robi.
cele
mai
fost dati acestor
mosii brncovor fi fost robi domnesti. La satul

venesti, unde
Suduleni catagrafia chiar insemneaz: jigani ai BrncoPotlogi
veanului" .
n'are deck 4 familii
1) Dar
tot 4,
www.dacoromanica.ro
6.
153
JUDETUL DAMBOVITA IN ANUL
Sate cu nume schimbate

Unele sate
schimbat numirea, fie prin admia luat numele vre-unui

proprietar,
vre-un sat nou format a ajuns la
desvoltare
a
se
numirea satului vechiu,
care
s'a impreunat
Sate le din jurul
au
epitetul
Poporul
multe
numirea
veche.
aci lista satelor
nume schimbate
Mdgura (la Fotino Mdgureni), azi numit Bela.
porul zice mai des tot
azi intrat
Sehitu
cercul corn. Vleananistratie, fie
Pandelii;
Vdleneni, azi numit Vdleni (tot
de Perigrafi
Lupoianu, azi numit Dobra (tot

porul mai des tot Lupoianu;
Breazoaia
poate
este satul de azi
Ursoaia, azi nurnit Speriefeni, dar
cu nurnirea
veche;
azi numit Nucet;

Mdndstirea
azi numit corn. Vif
Mdndstirea Butoiu, azi numit corn.
Gura Potopului, poate azi numit Potopul;
poate azi numit
de sus;
(arnintit de Perigrafi, nu
de Fotino
Dict.
azi numit
dar poporul
zice mai
des tot
Un exemplu de schimbare de
Catagr. este numit de Fotino, Podu
sat format
cel vechiu.
mele in
dupa numele
Satul
din
dup numele noului
schimb a doua
in care se
www.dacoromanica.ro
nu-
154
N. M. POPESCU
Sate disprute
Sate le nu pier
ca
nu li se mai $tie de urma.
Chiar daca satul piere sau se muta
schimba numele,
mirea veche a locului de cele mai multe ori se pastreaza.

Din satele citate in catagrafie urmatoarele au pierit :
in plaiu - (nu-i amintit nici
grafi, nici de Fotino). Azi o apa o vale
acest
Dict. geogr.);
.
Plaiu:
plasa Ialomita
geogr.);
2.
3.
litzi), azi o padure

4.
(la Fotino,
5. Bo.9ari - plasa Bolintin. -
acest nume
jurul caselor General Florescu" langa
campul
Titu ;
corn.
6. Ungureni- plasa Bolintin ;

7. Valea-Mare - plasa Carcinov, - care
din Bogati.
geogr. nu o da azi
parte
aceste
comune.
Sate netrecute
Catagrafie la 1810
Urmatoarele sate citate
Perigrafi (1789), cum
in Fotino (1818)
cari exista
azi,
se gasesc citate
catagrafie. Sigur
aceste sate au existat
in 1810
cand s'a
catagrafia,
nu vor fost trecute
nu vor fi avut biserici. Cum am amintit mai sus
catagrafie s'a
dupa biserici probabil ca satul care
n'a avut
n'a fost trecut in
locuitorii
vor fi fost socotiti
locuitorilor
vre-un sat
invecinat, care
Lista acelor sate :
fie
nu-i vre-o
de
de
de scriere, poate
Catagrafm tot
acest sat
acest
sat
2) N'am avut putinta
precizez pe
www.dacoromanica.ro
aceste sate.
ANUL 1810
JUDETUL DMBOVITA
(in
2.
plasa
Pretesti),
in
(Fotino nu-1 citeaza, dar satul
3.
azi
langa Gheboaia);
plasa Bolintin - (in Fotino ar
4.
(?)
5.
6. BrezoaiaClucer
(in Fotino:
azi satul Cluceru langa Breazoaia ;
7.
8.
(Perigrafi scrie
azi pro-
;
9. Colanu (Perigrafi
Colacu) langa Priseaca,
care nu-i
aceste doua, dar
catagrafie;
O. Raciu;
1789
mai de munte
azi ca
11. Muscel
;
sat
12.
13. Nisipoasa (Fotino
dar probabil
azi.
bisericilor
Targoviste
Plaiurile
Plasa
20 (mahl)
20
Ialomitii .
Corntitelului
Bolintinului.
Dealuhii
clericilor din jud. Dambovita in 1810.
21
28
29
28
29
15
15
15
18
18
192
12
12
9
19
12
59 16
6 - 36 10
11
14
9
13
- 32
7 50
2 45
6 - 23
10 -
6
8
-- 29
14
325+86
411
www.dacoromanica.ro
N. M. POPESCU
In 1909 jud. Dambovita avea 270 de biserici

din
19 de lemn, cari erau mai mult biserici
acestea
; tot in 1909
218 preoti 2 diaconi
Anua
rul Casei Bisericei pe 1909). Deci
bisericilor a
al
mai ales al diaconilor a
crescut
mult In acest interval.
jud. Dmbovita
anul 1810
Ialomitii
Plaiurile
Plasa
(mahl)
.
28
29
15
Dealului . .
Carcinovului
=5248 465
2365+3 =4734 590
2731
=5198 339
1491 2437 2811
Bolintinului
662 1285 1182

=2467 372
1314 2412 2362+3
517
1060 1701 2029+8 =3738 328
1402
1464
989
864
662
2366
2467
1495
1530
1002
(oras) 9246
1696
1037
191
1039
19
124
33263 3248
La aceste 171 sate mai trebuesc adaogate cele 13

catagrafie. Dupa
sate, care nu au fost trecute
Catagrafie in toate satele
ar fi fost
anul
1810 numai 19 Greci, ceeace nu prea este crezut.
catagrafia
la satul Baleni :
de aceste
catagrafie
la anul
Dupa
1810 erau 33.263 suflete. Fotino 1818 da 47.848. Ultima
de
da 241.728. Cu ajutorul cifrelor
nu numai hotarele
cresterea
putem deci
populatiei, ci
uncle curente de colonizare interna

continua a Ardelenilor.
Diaconul NIC. M. POPESCU
www.dacoromanica.ro
JUD DAMBOVITA
deal
cum
.
o
o
o Pod
o
o
o
nea
o
OLn
mare
o
a
&Ca/ o
)6
\S
a
o
o
dejo
esh
raw
o
o
www.dacoromanica.ro
SOCEC
OBSERVATIUNI
PRIVIRE LA
LA TOPONIMIE
TERMINOLOGIA GEOGRAFICA
chestiune, care intereseazA pe geograf, este

statornicirea unei terminologii. Ca
in
geografie trebue s se
la alegerea termenilor,
de limba poporului.
chiar este mai lesne s
acest lucru.
pe cata vreme un cercettor
in alt domeniu al
ce
format notiunile
- adesea prin studii
limbi strine,- se izbeste de stermenilor cnd vrea

exprime cunostintele
limba sa, geograful va gasi adeseori o
mare
termeni populari pentru fenomenele cari fac obiectul

cercetarilor sale. Lucrul se explica, intruca omul din popor
se izbeste
fiecare pas de fenomenele
preocupa pe
ele
atrag luarea aminte ca
o irnporpractica pentru el,
mod firesc a ajuns
le
nume fiecruia. Dimpotriv,
cercetarilor geologului
structura scoartei pmntului, cade prea
putin in sfera preocuprilor omului din popor.
In cele urmtoare se
observatiuni
cu privire la terminologia geografica popular, din cari
cercetrile de
ne duc spre chestiuni istorice, ca
toponimie.
pise,
Poporul deosibeste la un
nare,
deosebite prti :
www.dacoromanica.ro
etc. Apoi sunt
158
D.
costis, curmezis, piezis, cari se intrebuine vorba de un munte sau deal.

Cea mai mare parte din aceste numiri sunt de ori-
derivate
tot
poale sunt slavone. Corespunzatoarele

anume
n'au discel
se
chiar in toponimie,
de deasa lui intrebuintare trecut. In ce prive*te
cuvntul poale, chestiunea care se pune, este, care a fost
corespondentul lui latin.
In latina
poalele muntelui se numiau radix,
deci
muntelui. Dar limbile romanice se
cuvntul care
picior, de
franin latina
le pied de la montagne. De sigur
pes designa partea de jos a muntelui, se
gara
ale celui
parut din
deci pes montis.

Limbile romanice continua in aceast
latina
Folklorul ne da indicii asupra limbei romne,
de a
o
larga cuvntul
poale.
Cunoscutele versuri :
Pe un picior de plaiu
Pe-o
de raiu...
ne arata ca vechea romneased

insemna poalele
unui munte sau deal. Cum
in adevr e vorba de
tima parte a scoborisului, ne arata versul al doilea,
rai
vechea
nu numai grdina biblica,
in genere
de
Cu
acest inteles a trecut
vechea romneascd astfel
o
de
vrea
o deschidere spre un
cu pasune,
piciorul de plaiu" este ultima
ci
parte a scobori*ului.
Prin urmare, limba
s'a departat de latina
au ramas mrturii despre exisPierzdndu-se acest

tenta lui
numeroase nume de localitati; sunt multe sate
nuchiar o parte
mele Raiu,
jud. Botosani, Roman,
Geografic).
din orasul
acest nume. (V.
www.dacoromanica.ro
TERMINOLOGIA GEOGRAFIC POPULAR
TOPONIMIA
159
a pierdut
pes, dar in ce
legatura de
ea a ramas
acelasi
care numeste membrele ce sustin corpul, numeste
partea dela baza muntelui.
numirile
unui
Dupa cum s'a putut
munte sunt imprumutate dela
corpului. Aceasta
procedarea
crearea de noi
legatura cu
Lucrurile noi trezesc mintea
nurniri pentru
imaginea lucrurilor din experienta anterioara cu cari
vreo
pe baza acestei asociase
nurnele lucrurilor cunoscute trec asupra celor noua.
Astfel, limba nu creiaza de obiceiu cuvinte noua din combinari noua de sunete, ci se foloseste de materialul existent pentru a da o noua numire,
cand lucrurile noua
sunt cunoscute
contactul cu alte popoare, odata cu
lucrul se
de obiceiu
numele.
s'a petrecut lucrul
cu formele plastice ale
renului ;
nu numai
limba romana, sau numai
bile romanice, ci pe o
mult mai
Astfel in
slavoneste griao
acelasi timp
de teren, prin care curge o
;
in
deci o
spinare spinare de munte. In
nurnai
tea omului primitiv formele plastice ale terenului s'au

cari
asociat cu formele plastice cele mai familiare lui
l'au interesat mai de tirnpuriu, anume
formele prope langa
priului
corp sau ale animalelor ce le
sine ca
ca urmare a acestui fapt numele unora
le-a trecut asupra celorlalte.
este
Ceeace este de relevat pentru limba
tocmai
de termeni
continuarea acestui
piciorul muntelui radix,
lingvistic. Latina
lucrarea
De
nurnire
menea
limba
unui munte la
Gipfel se
la
unui porn. Latina balcanica a pastrat
catava vreme cuvantul

pes,
l'a
corespondentul latin clasic
petiolus, picior, ca numire
www.dacoromanica.ro
160
D. PUSCHIL
pentru partea corpului, s'a aplicat acest cuvant la partea

asociarea de idei
de jos a muntelui, ceeace dovedeste
persista,
vie. Aceste fapte ne
contactul des al
regiunea muntoasa, ochiul sau
poporului roman
toate aspectele variate din plastica scoartei
pentru fiecare
la
o numire noua.
Reprezentantul latinului pes n'a disparut

din limba romana, el s'a mai mentinut
tocmai in
latin
aplicat la teren ; este forma
Aceasta forma n'a
fost socotita drept un element latin. Totusi faptul
in
Moldova se pronunta
z aspru
ne
gasim originea
fondul vechiu al
ca
il are forma in pieZi, care se aude prin
din care s'a derivat

serveste la derivarea de
adverbiale (furis,
dar la origine
forme au fost adjectivale, cum ne
arata
In arom., cal
cal de
munte,
de camp 2). Tot
vechea
s'a zis
de pe
Muscel
de pe vintre apoi aceste derivate s'au

trebuintat adverbial expresii ca a
un (lerivat substantival
iar pe de alta parte s'a
Daca *piede a
picior
veche a
forma de azi
avem pluralul acelei
de munte,
forme pierdute, dela forma de plural s'a derivat pezis.
Intelesul de oblic se explica prin conforma0a terenului,

la poale
e de
mai darapanat,
nisul mai repede 4).
o comunicare din partca Diac. N. Popescu,
in
jud.
f. rum. Sprache, p. 60.
2) Weigand, XV Jahresbericht des
3)
o comunicare.
inseamml in Tara
un
mai bombat pe un munte (late
pantece); a merge
merge in
pe un asemenea
4) Tot
trebuie rcdus
in
www.dacoromanica.ro
TERM1NOLOGIA GEOGRAFIC
TOPONIMIA
161
Unii din categoria aceasta de termeni

nu
oarecare legadeadreptul
ale corpului, ci lucruri
tura
corpul animalelor, astfel
o
in
peste coastele unui munte sau deal. Se poate
observ deci, consecventa
care poporul
faurit ter-
pentru diferitele forme de teren de care ne-am

se poate trage concluzia pentru terminologia
geografica, ca este in spiritul
de a numi formele
plastice ale terenului
numiri ale
corpului.
- Prin muscel se intelege o
mai
mica
un munte
un muntisor.
este identic ca
cu mtuwel, foarte apropiat ca
forma, dar a fost
daca este vre-o
etimologica
cele doua forme. Ceeace se
este
ocupat.
forma muscel se
ca nume,
in
de
in judetele
Prahova,
Buzau, in cari se afla nume de localit4
acest nume,
pe cand cea de-a doua,
a fost intrebuintata in
Moldova, unde a
urme
toponimie, de asemenea
in jud. Gorj. Este vre-o legatura etimologica irare aceste
forme ?
Forma
s'a
are
lat.
in mai toate limbile romanice :
ticello, franc. monceau, span. montecillo

forma foarte apropiata
cea
mon-
in vegliota
Din
forma normala muncel,

ceialalta in niste impredeosebite.
Judetul Muscel este foarte
in muncele, o
parte din
chiar numele de
Cu forma corespunzatoare
s'ar
zis
de la Cronicul lui Cantemir
presiile
rea.
inteles, deci
ne
forma piezi (piezi buni, piezi rai)
augur se
probabil
de masculin plural. Intelesul
pasul
cu
prin credinta
in popor,
drept sau
e semn bun sau
Etimologia 'ladea,
de
Puscariu (Etymol. Wrterb.) e greu
sustinut.
40130
www.dacoromanica.ro
D.
derivate
se
epoca mai veche
dela forma de plural,
nu
nu delos. Motivul e lesne
Poporul are
in minte nu notiunea abstracta
eu cuvantul
-de
ci reprczentarea
a unui
cu multe
dela forma de plural
acea reprezentare face
derivatul
Tot
s'a putut petrece lucrul
cu forma
A intervenit forma
de plural munti, care a schimbat pe *munticelli
mai departe a
care
(prin trecerea lui
la s, ca negutitor>
custura); din
unde
negustor,
dinaintea
s,
grupul de consunante nsc, a
;pentru usurinta pronuntarei (ca
un singular
Forma aceasta de plural
-corespunzator muscel, care a
pe muncel cele
ce e dreptul nu se zice la
judete amintite.
plural muscei ci muscele, prin analogie
dupa
unele
valcea a fost
de muncel
un singular
In felul acesta
este un produs al insusi terenului judetului ce
acest
un relief
de caracteristic. Este o forma
teresanta pentru rgeografia limbei" (Sprachgeographie)
care ne
un indiciu pretios
chestiunea
cari se aude forma
populatiei
In judetele
:aceasta, populatiunea este
mare parte din
se vede de altfel
din potrivirea unor
Muscelului,
In
nurne de localitti din acele judete din
nicul-Sarat cuvantul e cunoscut 1), desi nu se
numele de Muscel,
localitate
se poate
din Dictionarul geografic.
Regiunea de
a acestui cuvant nu se
parteaza mull de
azi a ajuns a fi
')
tionarul Hasdeu,
colind comunicat ca
Acad. rom., manuscrise).
www.dacoromanica.ro
TERMINOLOGIA GEOGRAFICk
TOPONIMIA
163
nume propriu pe tru cutare sau cutare

sau pentru vre-o asezare omeneasca din
tatea ei.
lucru s'a petrecut
forma ceialalta munmai mull
In jud. Tecuciu este un sat
de deal, ce
nu mai simte lega-
un
numele Muncel ;
tura dintre munte
dealalui i-au zis

pe care e
satul
nici
muncel,
oarnenii
zic adesea
Muncelului.
De ce a disparut
lui ar putut
neze deal
scoborarea
ar
din intrebuintarea zilnica?

putut ajunge
a Rornanilor spre
corespunzdtorul francez monceau a ajuns
deal, gramada de
insemneze mai
genere
Pricina,
aceste
forme
latine
pierdut terenul din
trebue
in
faptul
Romanii au dat in regiunea dealurilor de mase
mai compacte de Slavi astfel s'a impus
slavon
care s'au impus
nume de
aceiasi tarie
deal
de
ajungand
astfel ca se zice la deal
de
sus, chiar
regiunile muntoase, inlocuind forma amunte care se
mai pdstreaza numai
unele regiuni din
Prin
patrunderea cuvantului slavon
alt cuvant din fonvechiu al limbei a suferit o modificare, este
mal. Corespunzdtorul lui albanez
munte, in roa mai pastrat
de
deal, in unele
parti,
in
dar
lui este
surpatura unui deal
unei ape 2)
Tard.-Astazi suntem deprinsi sa punem acest

vant in opozitie
sat, sau
oras,
o
') Aceasta ar corespunne formei franceze amont, en amont
De sigur pentru forma
la vale,
in vechea
avale, corespunzfind formei franc. aval, avan.
2) In unele
din Ardeal (comit. Sibiului). mal inseamn.
clisos, mai ales pe marginea unei ape.
www.dacoromanica.ro
164
D.
de colectivitate, teritoriul ce cuprinde mai multe sate.

Dar in trecut, cand
mai mari de populatie nu
aveau
importanta,
un alt
contrar in
anume inwzle. Tara
in opozitie cu regiunea muntoasa,
locuitorul
camp
opozitie cu munteanul. Acest
mai vechiu al
tului a lasat
urme. Se
Ardelenii numesc
mai ales Muntenia simplu Tara.
azi Romania
Tarii Romanumire dateaza dintr'o
veche.
de pastorii ardeleni pentru
neti a fost rnult
natul vitelor
a trece in tara"
pentru ei a se
de ceastlalta parte a Carpatilor. Astfel
scobori la
dupa ce s'a
statul muntenesc,
de din-
coace de Carpati a ramas pentru ei tot numai tara".

De
stare de lucruri se
poezia
populara din
astfel :
..Se duc
duc
'n tara,
nu mai vin
Costandin...
de
E de observat chiar ca Marginenii" nu dau numele

ardelenesc, ci numesc camp", iar
cuitorii lui sunt numiti
nu
Numirile : Tara
Tara Motilor, se leaga de intelesul

de stat organizat" pe care
luat
tara. In
gatura cu in telesul celalalt de camp,
de lucrat,
o pierdere care nu
sta expresiunea cap de
Oltului,
rita multa
se zice ca nu e un cap de
pierdere ti-ar
nu e un capt de pamnt, de a
rau
- Vanturile au in popor nurniri diferite,

dupa rcgiunile din cari vin. Ca numiri mai generale sunt :
Austrul, Baltaretul,
Munteanul. In
din
Lxpresiunea
aude in
Ardealului.
www.dacoromanica.ro
TERMINOLOG1A GEOGRAFIC
TOPONIM1A
165
Muntenia, Austrul este

ce bate din spre apus, Balce bate din spre
din regiunea baltilor
e
din spre
Munteanul
de miazanoapte, din regiunea muntilor.
Din aceste nurniri, Austrul e de origine
nume
din spre Mediterana,
ce se
la
tiunea
din Peninsula balcanica a
probabil a
astfel a ajuns
se aplica
din spre Adriatica
uscat ce bate din spre apus pentru populatiunea
din Oltenia Muntenia. Celelalte numiri sunt
e chiar un imprumut de la
formatiuni recente,
crivdt
Slavi. In limbile slavice
ar deci tot
i s'a zis acestui
de
Slavi, probabil
un
vioputere copacii; de la efectele
lui
lent,
la
i s'a
gluma, dar cu vremea s'a fixat
poate in chip de
limba '). Ca nume al
pare a fi patruns limba romana dela
caci
Slavi, pe cat
putut vedea din dictionarele avute la indemana. nu numesc astfel nici un
Numirile Munteanul
sunt formate cu
sufixe de origine
- ean et. In unele parti din
jud.
se
In jud.
a acestor
de
Muntean
forma Muntet 2).
se face o stramutare completa

anume
de sud e nurnit
de nord sau nord-est
din spre apus. Schimbarea e
situatia geografica a judetului, muntii vin acum
de
partea
baltile
partea de rasarit. Ea
de apus, iar Dunarea
numirile nu erau date in mod mecanic,
ne dovedeste
poporul din aceste parti apropiate de munte a pastrat un
contact des
regiunea
Dunarii,
de
bate din spre
I)
analogie
in unele
vantului de
2) Chestionarul
ce se
ce produce secet.
jud. Rmnicu-Sarat, pag. 133.
nurnirea
www.dacoromanica.ro
166
D.
Afara de aceste .nurniri mai generale, sunt

Munteanul e numit in Muscel
locale,
ea rnarturie de desele
numire care
Brasoveanul
relatiuni ale locuitorilor din aceste parti cu Ardealul,
deosebi cu
comercial
Pe la Severin
acest vant e numit Hateganul,
Hategului fapt care

rile
bate din spre
ne pune in vedere legatu-
aceste
regiuni.
Dupa cum vntul

e numit in jud. Suceava
Rusul sau vantul de
Cazaci, tot astfel cel de nord e
numit Leahul 2)
de la Lesi. Aceasta numire ne duce
in trecut,
Moldovenilor cu Polonii erau dese,
se atingeau prin granita Bucovinei
cand
daca locuitorii din
Suceava
din spre Galitia.
i-ar zice Bucovineanul. Tot
i-ar schimb numele
e numit
din spre
in judetul Suceava
din vremea
numire care
din partea de jos a Moldovii
Ocnii era un centru
relatiile cu el numeroase.
Pdare.---Se
ca
dure, silva, a disparut
prin
tot
ce
limba
inlocuit
fondul latin, rezultat din
printr'o modificare fonetica

palus se
un fenomen
geografic, schimbarea de
a fost pricinuita
de mediul fizic, sta prin urmare
cu
tuatia geografica a poporului
trecut. De aceia
oarecare atentiune.
acest cuvant
o prezinta
Schimbarea de
baneza, astfel
putem
ca s'a petrecut in sudul
semantica.
de acolo s'a propagat

') Chestionarul Hasdeu.
Hasdeu, jud. Suceava.
2)
Tot acolo.
www.dacoromanica.ro
nord.
modifi-
TERMINOI.OGIA GEOGRAFIC
TOPONIMIA
167
fonetica a lui paludern in *padulern o prezinta

alte forme romanice
padule, neap. padula, sard.
paule, vechiu span. port.
Forma paludem este
reprezintata prin franc.
prov. paint,
Faptul
nu toate formele
pleaca dela aceia$i
forma
ne arata ca forma
*padulern nu
dateaza din epoca latina comuna, ci s'a nascut mai

raspandindu-se numai
unele regiuni ale domeniului
romanic.
De unde sa
plecat modificarea? In Italia trebue sa

forma *padule,
este reprezintata multe
dialecte italiene
de aici a putut sa
pe deoparte
spre apus in Sardinia Peninsula
pe de alta spre
in Peninsula
Ea este explicata de obiceiu
in forma paludem.
ca provenind din
adevaratul ei
este stramutarea
metateza
de
langa
o
consonanta
langa alta.
din licidele r
Alte
de sunete
se datoresc
se
totdeauna unor contaminatiuni cu alte cuvinte apropiate

ca forma
ca
aceasta
urm
a
fost pricina schimbrii fonetice
in
pains.
Forma modificat apare mai ales in dialectele
din
nord, din preajma Padului. Se
Padul
pe-
mare intindere pana la varsare o salb de mlastini,.

astfel ca
aceste regiuni formele palus Padus aveau
prilej s se intalneasca des
vorbire
s se produca
o contaminare
ele, din care s'a nscut forma
Dar nu numai apropierea fonetica dintre cele

forme a putut pricinui o contaminare intre ele, ci a putut
exista
o apropiere in privinta
Numele
prii geografice au avut la inceput un
asupra
intelesului numelui
ne dau
in vechea franceza:
niste forme-
= a paste
Etymologisches
www.dacoromanica.ro
168
pasune a obstei, multe alte

rivate. Din urmatorul citat se vede bine
trebuintana
citate: Il est permis...a un chacun
des dits voisins faire mener praistre son bestail que l'on
appelle vulgairement padoyr l'un sur l'autre" Du Cange
vocabularul sau da forma
din mediolatina
explicand-o prin locus pascuus et palustris".
dar
acelasi timp. Aceasta serie
de cuvinte din
franceza nu se reduc la
forme
latine, ele sunt cu foarte mare probabilitate
din
fondul celt al limbei franceze
s'au pastrat,
cu
2). Numele fluviului Padus se
poate pune in
cu aceste forme,
se
de populatie
partea nordica a ltaliei a fost
s'au putut trans(Galia
nume de
;
mite in limba
cand acesti Gali au
numele orasului Padua
in
categorie. Apoi
valea l'adului cu
s
este foarte potrivita pentru
bun de
psunat, mai ales pentru iernatul vitelor ce pasc vara in

Alpi. Prin aceasta s'a putut face ca
fluviul
primeasca drept
un
al
de
sau chiar
in
mlastinos. Aceasta n'ar
muntilor apropiati de Pad,
un caz izolat. Chiar
Alpii, a servit de baza la numeroase derivatiuni ce au un
cu felul de
ce se duce in ei, cu
pastoritul. In
franceze apropiate de Alpi aup
=a
forme cari sunt
dievale
pe, alpagiare
in
Elvetia, Alpe insemneaza

') Formele
drept de pasune
in documente
alpeare,
dialectele germane din

de munte.
aici avem
citatul dup Godefroy, Dict. de l'ancienne langue
7) Pastrarea iui rl intervocalic se

expresiuni sunt intrebuintate mai ales in
') Du Cange, Vocabularium.
www.dacoromanica.ro
faptul
Frantei.
aceste
TERMINOLOGIA
de aface fara
TOPONIMIA
169
insemnare primitiva a
melui
dar, prin
amintite, viata pastoregiunea mlastinoasa a Padului
apropierea
fonetica dintre numele fluviului cuvantul palus, cuvinte
cari se aplicau la reprezentari inrudite, s'a
nirea foarte
in vorbire a celor
cuvinte
fenomen
terea formei *padulem prin contaminarea
o
e vorbita de o
care e
atat mai des,
populatie mai primitiva,
mai
disciplina
acum de explicat evolutia
acestui
cuvant in Peninsula balcanica.
s'a ajuns de la
lesul de
la cel de padure? Trecerea
un
teles la
s'a facut nu
regiune mlastinoas ci
in trecerea dela o regiune
spre o regiune munSchimbarea mediului a zdruncinat fixitatea notiunii
aducand
planul
pe alta. Mlastinile au
tergand
de obiceiu o
vegetatie
e foarte
Prin chiar acest fapt nota
trivit pentru pascutul
intaietatea pentru un pastor,
padure
insemneze
bun de pasune, chiar
a putut ajunge
stdtatoare, iar de aici
departe de
la
de
nu mai era
un pas. Astfel acest cuvant, care
de
o nota a lui
un fenomen geografic de
a ajuns
un fenomen ce apare
deosebire in regiunea
muntoasa,
acelasi timp deslusiri asupra
prejurarilor de
din trecutul poporului
Din
contactul
nordul Italiei a imprumutat forma
mai
jar cand drumul
acea parte i-a fost
prin navalirea Slavilor, cand a fost
mai
vreme
regiuni mai departate de
: nota de apa statatoare s'a
sters
totul.
locul cuvantului latin silva, a fost
la
sau inlocuit prin
de
straina
pe care au
Bulgarii.
www.dacoromanica.ro
170
D. PU$CH1L
chestiune laturalnica ar mai daca

silva
din limba
a disparut cu
silvaticus. Silva ar trederivatul
Salb este nubuit sa
sealbd,
mele unui arbust, salba moale (Evonyrnus europaeus). S'ar
geografice, silva sa-si
ca, gratie vreunei
numind acest arbust. Chiar in latina
uneori
in locul numelui
anumit
sali x, a. l).
Din
ce preced, se vede importanta explicarii
istorice a termenilor de cari se foloseste poporul pentru
nurnirea fenomenelor geografice. Ei ne pot da deslusiri
asupra legaturii dintre
in
asupra
de populatiune, cum s'a

a fost
muscel. asernenea cercetare se
cu cele asupra toponimiei. Numele
ne spun
regiune. Ne vom
mult asupra populatiunei dintr'o
aici de un singur caz,
numele
al celui
mai mare curs de apa ce
tara
mult la toate popoaNumele
nu se
de
rele Europei. In limbile romanice se continua nurnele

nu totdeauna sub forma pe care ar
latin Danubius,
luat-o
graiul poporului. In
nici nu poate
vorba de o continuare a numelui latin. Totusi nici un
de la popoarele
,
numesc Dunarea
Bulgarii. Dunam.
nu este. Caci Ungurii

grupul
de sud,
forma slava, dupa fonetismul ei,
anume trebuie sa
dela Goti, dela cari au
alte elemente germain limbile slave; forma gotica Dunavis o da Cesarie
Forma
Nazianzul
este Dunaj. Forma turca a
numelui este Tuna, putin deosebita de cea ungureasca
de cea pe care o dau geografii arabi (pana prin sec. 14)
este o forma
') Georg, Lateinisch-deutsches Wrterbuch.

V. Archiv fr slavische Philologie", 292 urm.
www.dacoromanica.ro
171
TERMINOLOG1A GE(1GRAFIC
Chiar de forma
'), se
forma ro-
(fluviul
albaneza, care
mneasca. In genere, formele numelui
rele se
prin partea
a
toate popoa-
Este totusi greu a desparti forma

Fata
acestea forma
cea
are mai mutt
re la sfarsit. De unde ar pute
proveni acest adaos? Folklorul ne poate da deslu$iri in
aceasta privinta. Dunarea este
cantata in poezia
populara, se
chiar in versuri copilaresti; in
tecul
se pomeneste de apa
a
o
observatiune
ne dove$te
acest fluviu
a
o impresiune puternica asupra irnaginatiei
rului 2). Cam de ce
este acea impresiune, ne
ca
Dunre,
Drum fr pulbere
de
urmare Dunarea turbata" a
o impresiune de
asupra poporului.
Este cunoscut procedeul
care poporul
face
poezia mai vioaie: epitetul. Unei ape care face
ciuni poporul zice
; sunt
Vai rele" pe
romanesc. Daca admitem ca forma
Duna, in poezie,
primitiva pe cea aromna
se
epitetul rea, se
Duna rea.
este cantata
poezia populara a Slavilor; la Bulgari
i se da epitetul bl%
3), iar intr'un
croat
se
: vu
zernlicu k mutnomu Dunaju" (in
de jos. la
turbure4). Din contopirea celor
Comunicat de un
2) V.
literatur
monografia
Al. Papadopol-Calimah,
in traditiune.
f.
3)
Philologie,
301.
302.
www.dacoromanica.ro
in
D.
doua cuvinte s'a nascut in

forma Dunarea, care
ne mai
ca un compus, a trecut in vorbirea de toate zilele,
a final
socotit ca
s'a refacut o forma nearticulata, Dunare. Contopirea celor
ele se
doua elemente a putut inlesnita de
gasiau
in versuri recitate de copii, cari aglutineaza mult mai lesne cuvinte deosebite, pastrandu-le
generatiei ce vine dupa
Sunt
transmitandu-le
acest
Astfel este
numeroase formele
popor se
undelemn.
untdelemn, care
cand
la
Nu oricine se mai
din cari s'a alcatuit. In vechea
la Coresi Dosofsirnplu
mai
teiu, se
acest
s'a
partea a doua. Pe inceputul secolului
al XIX-lea se
untal de lemn. ceia ce dovedeste ca se mai
constiinta
din care se
numele.
cele trei parti s'au contopit
bine
singur
chiar sunetul d in
pronuntarea
adaogandu-se articolul la
tul cuvantului,
luam un caz chiar din toponimie. Intr'un
numele acesta
din Ardeal ') este o parte
mai des
fraze ca:
duc pe
stau
se
pe
etc.,
adeca prepozitia pe
Partea
oraselului
astfel este
peste
morilor,
pe
nu e altceva
peste
sau,
pronuntarea
faz.
cuvintele s'au contopit, considerandu-se in acelasi timp
putul drept prepozitia pe prin analogie cu numele altor

cartiere, cari primesc
prepozitia pe, spre a arata
contopirea, lolocul: pe Brata, pe Gruiu Odata
2)
comit. Sibiiului.
din
are originea probabil
slavon al cuvntului
cerut de
locul. Insusi numele Sliste ne arata
o
Slavi
caz
slave ce
la baza
sli;te-asezare).
www.dacoromanica.ro
a fost
TERMINOLOGIA GEOGRAFICA POPULAR
TOPONIMIA
173
calnicii, desi au iazul

ochilor pana astazi, au
pierdut legatura dintre numele cartierului
faptul
el
este asezat peste iaz.
cuvinte cari sunt
Din toate limbile s'ar
singur,
rezultate din contopirea a doua sau trei
cornpuneri.
psihologic
e urmatorul: Limba are de
un
pentru
ca o reunire de
sau
un singur
reprezentarea unica ce le corespunde este ca un tipar, care face
se
lucru.
multe cuvinte
din diferite piese fonetice un singur

elementele die deajuns o cat de mica
ferite se aglutineaza
care fonetica, pentru ca constiinta compunerii primitive
forme noui in
se
se
nu se cere vrerne indelungata pentru nasterea
asemenea forme, e lucru de o generatie,
ce s'a
odata
intepenit ramane, mai ales
paralel cu limba poporului nu exista o
literara.
forma Dunare nu ar fi un
izolat, ci se
pe un proces, procesul de aglutinare, care
paneste
limbile de pe fata
de
limba chineza. In sprijinul explicarii de

aduce
in Moldova se
sus, s'ar mai

forma
Dunarea, chiar unde

cere o forma nearticulata
aceasta este forma primitiva,
(d. ex. pe Dunarea),
care de fapt nu este articulata, ci s'a considerat ca atare,
s'a refacut forma
Forma
este
dar specific
Asupra
s'a
din nord nu
se poate spune mai mult
ca ea apare formata gata
in secolul al XVI;
mai vechiu monuin
ment de
scrisoarea boierului Neacsu din
Campulung (1521)
in cronica lui Mihail
Moxa.
Am admis la baza ei forma albaneza

Duna. Nu s'ar
ca forma
www.dacoromanica.ro
aromana
impru-
174
D.
mutat-o
dela Unguri,
ar fi vorba
dela Slavi,
de un imprumut, el s'ar fi
cari ne-au dat numirile multor ape din bazinul Dunarii.
Astfel Oltul
ce e drept, de vechiul nume Alutus,
Jiul; chiar
dar numai prin fonetism slavon,
de
pe
malurile
lui
sunt
slave,
numele
Jiul de sus, Dol-jiu= Jiul de jos.
legatura formei
Daca se poate
a celei
albaneze, fara
toate
a
au izvorul in nurnirea folosita
populatia de
tinuturilor Dunarene,
e vrednic de luat aminte,
pulatia acelor tinuturi,
romanizata in cea mai mare
parte, n'a
numirea din
a fluviului
neamurile asiatice, pentru a
european, vestit pana
pe aceia de
din limba cuceritorilor, care devemai
nise
Chestiunile cele mai interesante sunt de obiceiu

acelea cari stau la granita dintre
De mult
istoricii
avut nevoe de datele filologici pentru
Prin
garea unor chestiuni importante din domeniul
a se da uncle contributiuni
cele precedente se
ale filologiei
studiul geografiei,
domeniul antropogeografiei. In
dintre
nu poate fi vorba care este
fiecare da
primeste la
speva
folosi totdeauna din cunoasterea precisa a relatiunilor

a cerceta numirile relative la teren
dintre lucruri.
mai greu
se
conexiune
formele plastice, ar
S'ar mai putea
spune despre
forma curmezi. Ceeace s'ar
Dar daca laforma, este ca sta in
a
ne
curmez trebue ne
sam afara
la un substantiv.
seama de cele
a fost
de
unui munte, se poate
avem a face
un derivat dela forma
siguranta
in
de
curmaz
curmaz,
gaseasca
www.dacoromanica.ro
175
GEOGRAFIC
este prototipul formei grumaz, ce se

sub forma gurmas sau grumas'). Astfcl forma grumaz,
un derivat albanez, este
cu verbul a
din romneste
se poate
mai larg pe
chestiunea imprumutului dela o limba la alta.
Acestea sunt
fapte
alese ca exemple
pentru a pune in evident folosul legAturilor dintre geografie
filologie; dar se pot
chestiuni
mai
sante.
D.
G. Meyer, Etymol. Wrterb. der alb. Sprache".
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
ROMNII DIN CRAINA SERBIEI

(Marginea) se numeste ocrugul"
din
Ca ocrug",
administrapana la Timoc,
spre V.
spre S. se
pana dincolo de minele Maidanpek. Autorii lucrarilor de
fata pana
au putut
sat cu sat, aproape
intregime, numai partea dela
de
Miroci
partea Crainei care priveste spre
Deli
Romania. Cercetarea s'a facut in special
punct de
vedere etnografic rezultatele ei complete, precum
zultatele altor cercetari posterioare, vor fi date aiurea.
pitolele de fata au vedere numai partea din cercetari
legatura
geografia.
spre Tara
Privire
antropogeograficd.
spre E. de Dunare in dreptul

ale sale chei,-Craina
se intercaleaza ca un colt al statului
intre Banat
e
de
Oltenia. In cea mai mare parte
masivul muntos care face legatura intre Carpati Balcani
care, cat tirnp directiunea e SSV. se numeste
400-500 m.; exceptional
Ocolita
acesta
N.
prin cele mai
iar
culmea principala,
de
coteste spre SSE.,
numirea de
(cu trei
la
distanta: Golu 1100
Tarni Vrh 1201
Deli-Iovan 1058 m.). Din aceasta culme
m.),
adevarata
www.dacoromanica.ro
G. VALSAN
scad
in valea Timocului,
care
spre interiorul Peninsulei
ce deschide un drum de
balcanice, vine de se
Dunare, la marginea
de oarecare intindere al Crainei.
Negotinului, singurul
a CarCa geologie, Mirocii sunt continuarea

patilor. Ca
la N. de
in Miroci contactul intre
roce prezinta curiozitati care nu s'au putut
mai verosimil
prin admiterea unui
care a
fost general pentru mai tot lantul Carpatilor meridionali
In vremea cretacicului o resfrAngere a scoartii ar ft asternut
peste rocele preexistente, aceasta pe mai toat intinderea Carpatilor meridionali, o
de roce. in majoritate rnetamorfice,
aduse dinspre S.E. sau mai probabil dinspre N.V.,
care s'a
spart
a
in
numai suprapuse. deci
nici
o rdAcin
Indiferent de explicarea
regiunea
urmatoarea structurd
cretacicd cu directia N.S., cuprinde mai
muntoasd. Centrul
partea de V., despicata de
restul e format din
sunt calcaroase, pe
care ne priveste,
turi negre foarte cutate.

gineste spre E., dela Glamia
se
spre V. dela
de micasist,
aceiasi
directie spre S. Un al treilea
cristalin, continuarea importantei
care
hotarul
Banat
Oltenia,
in
pe la
Petrosel. Restul care a rmas
ca o
numai
la
de o marspre
e acoperit,
gine neogena, de aluviunile moderne. Asemenea chiar
regiunea de roce vechi stanca de multeori nu se arata
Golubina,
alte
mare parte e
usor,
de nisip, uneori aluvionar, chiar pe
strat
de cele
G. M. Murgoci: Tertiarul Olteniei in An. Inst. geol. rom.

1907.
www.dacoromanica.ro
HOMNII DIN
mai multeori
provenit
a rocei subsiscompunerea
tente In multe locuri s'a format
un strat de terra rossa.
vaporul prin Cazanele

pe timp de ploae, povestesc
uimiti de peretii albi. de calcar, din
ca din niste vine descare
chise, ape sangerate de terra rossa 2).
cari
ca o continuare a
dela
N. Dunarii se arata Mirocii si din

punct vedere
In serile
limpezi cand cerul in apus e inca
bibat de
muntii
veniti
ies puternic in
spre Severin, sau spre

de te-ai
Negotin, sau mai ales pe
la
cotul ei. eel mai adanc din dreptul
ostrovului Corbu,
priveliste se
Dinspre varfurile Godeanului
pana
apropiere de creasta
,
vanului,
muntilor
aproape ca o
ondulata.
Ici colo numai, se

un perete
un
mai
mai repede sau se
(Stirbtul). Cele mai multe
au crestele retezate.
monotonie a
se prezinta
te-ai
chiar
regiunii muntoase.
1) Em. de Martonne: Evolution morphologique des Alpes de
Paris. 1907, p. 124.
2)
Id.:
Trait de gographie physi-
ue". - Paris, 1909, p. 347.
www.dacoromanica.ro
180
se simt cand nu esti in apropiere de

chiar
pe unde curge acest fluviu mare nu se observa. Ai crede
Mirocii sunt legati fra intrerupere de restul
e aproape un
tot acest
Pe coama
a culmilor, care se
mai toate la
(fig.
2).
poti merge ore intregi
urcari
ad se arata
numai pe
al doilea caracter morfologic al regiunii - desi intotdeuna,
privesti
sectiune transversald, in partea
incep largi
maluri foarte tesite,
se
de odata ascutit,
stnca
patul
unde
e la Dupliana,
prin
(Cazul tipic
a vii
se
ca o
un
cu
att de
nu a putut folosit nici de sat nici de drum.

satul cat
drurnul sunt sus pe
Adeseori
se ingusteazd
de mult
chei"
(Recita, Reca, Slatina, Vratna)
aceasta uneori (Recita,
apropiere de
unde paraele
Reca) chiar
ca
cum aci
a slt mai repede, pe albie
care accelereazd
un
de
panta
timp aproape nu
curgerea
in
nerea de aluviuni. Activitatea apelor curgatoare e
au caracter de torente a
de mare
mai toate
ochii.
inrmurare spre munte creste
repezi,
Marele sat Iabucovt e

actuatmente de
spre in
an. Pe alocuri drumurile
inaccesibile,
lovani
pe care
covat-Geanova).
Netezimea culmilor,
abia pot
toate
care
aproape
umplu
de
(drumul
roca subsistenta
intense, a dus la concluzia

in Miroci cat
in M.
relieful de altdat,
a
Pe Reca, aproape
vrsarea ei in Dunre s'au putut
construi trei mori, una dup alta, pe o
www.dacoromanica.ro
Vedere spre Gherdap, de pe

Inceput de terase pe malul
- Perfect
Fig. 2.
maluri.
3.
Terase la Varbita
inceputul de vale - vechiu brat al
Partea mai
-de pe coasta
DunArii.intre ambele
Se
?- care ocoleste Costolul.

sunt nisipurile pe care le asterne
superioare 115-120m.
www.dacoromanica.ro
181
ROMNII DIN CRAINA
inutul transformat
fost ros
peneplend, care e
destul de veche (descompunerea chimica a rocelor foarte
pe care odata au
domoale (aluviuni
pe altitudini insemnate). Evolutia nu s'a oprit aci
de
obosit al culmilor actualmente e
repezi, cu vai
cu chei numeroase.
regie o peneplend
unea rocelor vechi din
Asezate
Tintul aluviunilor are o morfologie
terase
cum le numesc
din
aceste aluviuni sunt urmele unor vechi niveluri ale
- pe care uneori
prin netezimea suprafetei
ape stagnante:
se
- continua
aspectul monoton al tinutului muntos.

Pe hrti cu curbe de nivel se poate observa
a teraselor spre S.E., ceeace
la
problema
Incep a se
ave
(fig. 2)
o usoara
pentru
au cea mai
mare desvoltare unde

crutat mai mult
rinduri
terase,
se observa
care cea superioard
e cea mai
de malul actual, care pe alocuri are el
aspect de cerdac
care
ar
(Fig.
- Desenat dup originalul de sus.
Nu pretutindeni
in
sale
aceste terase.
mai accentuate
oripstrat
') Em. de Martonne: Rech. sur l'vol. des Alpes de

p. 124.
e vorba
terasele care prin intinderea
prezenti
o important antropogeografIc. Totalitatea etajelor de terase,
I.
unele numai crmpee
neinsemnate, ar dc
(Entwicklungsgeschichtliche Karte des Eisernen Tores-Gotha
Perthes.
2)
www.dacoromanica.ro
182
-a ros parte din
unde
Palanca
4)
vechi
terasa
La
de regiunea rocelor
se
inalt,
numai ca o fasie
adevarat
gradini
de pe care
ascuns
satul CupuzAstea.
lucru
sigur s'a
Negotin unde terasele
a Ne-
golinului trebue
cire care
fi
fost pentru
un
a fost parasit de
retezate.
Dealurile se
brusc
ar
foarte jos, e acoperit de balti
mai ales
dealuri
altitudinea e mai
aiurea, ca
un cot de
ar
ad mai malt.
care
din munte
picrd
nehotarite
printre trestisuri. Chiar
Timocul incepe a face insule
lasa
moarte.
tinutul e prsit
o
locurile mai naltate
in
Negotinului (Praova, Raduievat.
Bucovcea)
care sunt ni$te
izolate
vechile terase ale
pe care acum
le n ade
le acopere de nisipuri
albia
ratoa re.
Un alt
din acest punct de vedere este la
dova (Fig. 3
5).
din sus
la satul
tinutul
de terase se
Dunare
arc larg.
prispa
a Dunarii care ea
aproape
la
izolat ca un ostrov,
atat la V. de
de mull,
timpuri de cre$tere a
bita terenul se
ajung
apele nvillesc din
spre
langa
de se unesc cu balta Costolului care se intinde
Solul acestei
e in mare parte
spulberata de
Aceste nisipuri
a$ternut in dmburi pe coasta
sunt cauza care va intrerupe
totul comunicatia. chiar temporara,
balta Costolului.
intre
a fost
spusa
Tata
se legau
de pluta de colo, din balta Costolului". Lucrul nu ar

o deosebita atentiune daca in dreptul acesta n'ar ruinele podului
lui Traian.
Costolului e un vechiu ostrov, asupra
construirii podului tocmai in punctul acesta se poate
in
traditia
existent la
din marginea
zidi podul, a
din apele
Traian cu soru-sa" ca
prin balta Costolului.
a fost gata lucrarea
s'a dat
drumul apelor pe albia veche, s'a rapt podul a trebuit
fie
www.dacoromanica.ro
4.
Palanca.
se apropie mai mult de
din E. Crainei
vechi.
www.dacoromanica.ro
care Dunrea
au chei...
Cern
-'3,
3
Fig. 5,
departeaza de Dunare. Ostrovul

in care pe malul
se
Ocolina Severinului.
Pe malul rornanesc e de notat
pare un crampeiu din terasa
docul podului lui
harta Stat. Maj. Sarb 1/75.000)
unui
in descompunere :
www.dacoromanica.ro
184
G.
existenta
zidit a doua
se mai poate pune intrebarea
asupra statorniciei
acestei legende cu Traian are vre-o valoare
elementului
in
Crainei.
Cauza care a intinerit peneplena a
tera-
sele. Acestea incep a se narui pretutindeni.

cari
abia scapa din cheile rnuntilor si vor
aluatrase
de
niviunile pe suprafata lina a teraselor.
Dunrei
dupa un timp de curs
adevarate
vaiugi", care
mai pretutindeni terasele. Faptul nedeplinei racordari
cursul
scadere
superior
inferior al
dovedeste o
a nivelului de baza dintre care ultima e dcstul de
Mai e o serie de fenomene care aduce variatie in

regiunea
monotonia tinutului. Acestea se alla
a Mirocilor. Intinderea destul de mare a
calcaros,
asemenea nivelul de baza atat de apropiat
450m) fata
suprafata care primeste ploile, au
facut ca regiunea sa
puterni
Fenomenele
carstice capata o mare desvoltare. Regiunea nefiind cerpersonal, aci se va da rnaterialul rezultat din spudin cercetarea hartilor
de Cazane pe culmi", de Ape
Bigarul de
apa ese ca un
din stance, de Panuri (Ponoare?),
de pesteri".
Harta (1/75.000 St. Maj. Sarb),
arata peste 70 doline
22 adevrate bazinuri de
0 localitate
tinut care
mutt
Chei
in
pereti verticali de
este M-rea
Ialomicioarei (Buceci).
care se dcschid
rocascade care adfincesc

de subt
mai ales
caracterul romantic
care atrage pe
unii excursioni$ti-deasupra
de
mai multe la
deschideri enorme.
niste urme ultime
rmase din
boltii
vechi pesteri uriase, de
care
fameux pont
de Ponoare"
etc. p.
127)
putin lucru.
pesteri,
tunde, un
care
www.dacoromanica.ro
185
ROMNII DIN CRAINA
pe fundul carora curg la lumina zilei, uneori

pe o lungime de 5 km. rauri cari
afluenti,
fac
cotituri apoi dispar
E de observat
adancimea depresiunilor, dupa cum arata harta, nu

pare a mai mare de 100m.
patul pe care curg
cu
putin 200m.
apele din aceste depresiuni s'ar
mai sus, ceeace poate da o idee de energica circulatie
ce trebue sa se stabileasca
cand aceste
s ajunga
Privind harta,
de
explicabile intr'o astfel de regiune, ai impresia
unui
directia S.-N.
in crarnpeie, care
satul Miroci
se poate
cepe din apropiere
destul de bine pana la o anume distanta. Impresia aceasta
e
de relieful tinutului, o platforma rninunat
marginile din spre apus
chip de albie inclinat spre N.
desehiderea spre
ostrovul Ogradina:
bazin de rau.-Mentionez faptul, nestiindu pomenit aiurea,
poate sa
cu problema
(cf. curioasa
aiba oarecare
vale paralela dela Dubova, pe
mal al
Martonne : Evol.. etc., p. 133).
marginea acestui tinut carstic. Fluviul,
.acum
caractere de apa de
din sus de Milanovat. un curs regulat. Cum
in
giunea
a Crainei,
regularitate se tulbura.
Malurile, devenite pereti verticali
pesteri.
apropie mai mull
ori unde in
la
dea nastere la largiri
ca din
in
ale
suprafetei de
(Dubova. Mraconia, Ogradina),
care corespund
mari
ale fundului (in Cazan
53m, sub nivelul
mai
apei). Aceste caractere
au dus la presupunerea ca la strapungerea defileului au

avut o mare importanta fenomenele carstice ale regiunei.
Orsova, unde apele Cernei, repezi capricioase, rasfira un puternic con de pietrisuri, Dunarea ramane
o apa de munte
multe bcuri"
www.dacoromanica.ro
G. VLSAN
scafe" (vartejuri care trag
a apelor din fund)
fund).
ocoleste gradinile urmele de cetate ale ostrovului

Ada-Cale,
cand
cununa
a Gherdapului, unde
timp de ape mari, cand vine
e o fierbere necontenita,
cand apa e
aproape poti trece cu piciorul"-Dupa ce iese din Gherdap
sau Poarta fierului"
incepe a se linisti. Apar
ostroave mai numeroase, intinsuri

apa e mai
,
tot
mai
din caracterele sale de apa repede:
de torent pe marginea
(curge printre adevarate
in partea Serbiei se schiteaza terase
pe maluri
; iarna nu
depune numai
pana spre
ghiata rpoarta
(sloiuri) de
mult
Dela
Cladova dispar
cale de apa usor
de trecut,
a-si forma
nu a
serpuirile viguroase printre tinuturile de terase,
mai monotone ca regiunea muntoasa, dar mai fertile

langa malul apei, pe
mai populate. Sate mari se
zeci de
din temelia
ultima
izvoare (Ratcova). Numai pe alocuri vanturile din
,
Gorniacul
care
un
au
intreg tinut aluvionar intr'o regiune de dune, arunca

sipul
pe malul drept, alcatuind
destul de
care
drumurile
lo-
cuitorilor.
intregirea icoanei
amintit ca regiunea de
e de
mari face parte din

madia (sarb.: codrul de stejar) care cuprindea o mare
mai peste tot
parte a Serbiei nordice
e despadurit, ceeace face ca actiunea distructiva a ploilor
deoa raurilor
fie
mai puternica. Batranele
maques
sunt reduse la un
care
uneori nici nu-si poate intinde
peste
Serbie contemporaine", Paris, 1902, p.31, vol. I.
www.dacoromanica.ro
multele rapi
carsii" pietroase, printre care
turme
capre. La acest caracter mediteran se
nucul crescut
stare
adesea
Nu rar se
(Urovita)
smochinul crescut de
care cunosc
il
pripas
prin grdinile
mesc astfel. (Trece dincolo de Dunare-Cerneti). Ase-
menea liliacul, in stare naturala, a

ca
localidealurile dela V. de Negotin sa poarte numele
acestei plante Trebue adaogat
mare cantitate, amintind de nurnele
se
spre S. Muntele mai
toponimie: Tisa
poala dealului rno.:vnolul".
salbatec, in foarte
Dardanii care
inca tisa
langa Stirbat)
),
jneapcInul nu sunt
cunoscuti. Regiunea teraselor,
de multele gradini
poame, e caracterizata prin multimea
Mai toti
avem vii"), a
cultura se face rational in jurul
gotinului.
Ca
ciute",
gonia
nu mai
caprioare".
Asemenea cerbi
odata au fost multi;

carne de
apa Dunarii
de peOi (care se
mai multi
oriunde la
Cherdap). Ca animale domestice caprele
mult
mai mare ca oile, caracterizeaza
acoperite
tufe,
porcii vacile campul".
De rnentionat, ca interes antropogeografic, este
musca
dela Babacaia"
stanca esind
din
in primele cazane).
Poporul o localizeaza aci
un
povestete despre ea legenda

a izbutit
coada toc-
cit.", p. 30: Principalement dans la valle

') Cf.
du Timok on trouve le noyer en si grande abondance que la culture de cet arbre pourrait y devenir la service d'une utile
tation".
2) Harta Stat. Maj.
I 75.000.
www.dacoromanica.ro
G.
acesta
in pestera dela Babacaia. Ala" (balaurul)
tu, dar eu dau musca
l'a amenintat:
omoare calu.
van a
Dar eu dau fumul
omoare musca. Ca interes
geografic, am putut culege dela
urmAtoarele: Musca e cev
mai mare ca cea de vin. Se
cum
in
in Aprilie.
tine vre-o
luni,
astfel timpul muncii campului.
mai
Ese pe su'
cocoloase
de
bate
multe pe fata
de
se
Vantul acesta o
la Belgrad. In
Gorniacul o
dincolo de Timoc. (In Olt('nia
prin
dealurilor
in
ei
fum
numai noaptea
vita. De aceea vitele sunt
tinge
omul trebue
munceasch la
catran
numai
munci.
ies la
vita
Para lel cu multe din aceste note care dau fisionomia

a regiunii.
omeneasca pregeografica
anume
pe care nu le cred lipsite de
interes antropogeografic.
Ca
muntos
Carpati
e
de
Aci arcul Carpato-Balmai
ad se apropie
mai mult
geografice
pentru cirpopoarelor:
stepa Ungariei.
Aceasta situatie de sigur a contribuit
atraga pe
diferite curente
nearnuri. Chiar
pentru popucare
dinspre S., ca
pentru cea
din
geografice ale
sau ale
incurcate, cu vai
muntos, cu
intreg acest
impracticabile, a fost un
care nu se
mai lesnicios
Moravei
feluri: pe
in
a Timocului,
foarte putin prin defilcul
de
intensa in
al Dunarii. De aceea drumurile de
Moravei drumul care
lumea veche erau eel de pe
lung valea Timocului unde, pe timpul Rornanilor
')
C.
Geschichte der Serben', vol, I, p. 8 (Gotha
1911).
www.dacoromanica.ro
ROMkNII DIN
SERBIEI
mai ales al Irnperiului Bizantin, cetatile se

drumul Moravei poate fi socotit excentric pentru
regiunea de care ne ocupam, drumul Timocului ne intereseaza mai de aproape. Pe
toate clisurile, a fost
de infiltrare spre V. S. al populatiilor ajunse pana
in marginea de apus a
La trecerea prin
acest
in Peninsula
contribuia
faptul
malurile
in aceasta parte
nu mai are lunca,
sale sunt
ca innaltime - caci campia Timocului,
Pe
spre Vidin, e un
al
romane pe care
trece peninsulei Balcanice. Urma unei miscari
azi in hrtile etnografice,
mai vii de neamuri a
pe aceasta vale a Timocului,

satele
ori unde spre E. sate sarbesti
au patruns mai
(pana in jurul Negotinului), precum, probabil tot pe ea, au
sarbesti din
putut
jurul Socobaniei, centre destul de insemnate de Bulgari.

popoarelor streine au lasat neatins
care a putut
nevoe
care
de munte: pastorii.
puteau
pe culmi, sau
S. sau dinspre N. Cercetari ulterioare vor dovedi
au inaintat
au inaintat pastorii din S.,
li se
drumul Timocului, una din
zele care, prin faptul
cale de invazie straina -a
la ruperea
intre
Carpatilor
prin dovezi
Balcanilor. E sigur
etno-
in dreapta cat
grafice,
regiunea
in
populatia e aceeas: pastori
Ungureni".
cucerire e
prin faptul
muntele e identic de-o parte
de
alta a Dunarii.
trecerea de pe un mal pe altul se
poate spune
e mai
trecerea
dupa
fileului,
am
prin
de
deschideri
care s'au
sate
chiar
(Dobra,
zasca, D. Milanovat, Golubinie, Ogradina, Orsova, etc).
www.dacoromanica.ro
Asemenea faptul c acest

Banat Oltenia, poate
s'a putut mentine
azi o
ca o
parte de ce aci
a
populatie care aiurea in peninsula
putut asimilatd. Regiunea a fost alimentatd necontenit
din Banat.
din Oltenia
cu Rornni
evident
in
Crainei
alimentare iese bine
de care ne
unde ,,Ungurenii" pastori au ocupat

a
multe
tot muntele
unde pe marginea
sate au fost
de curnd
Olteni veniti de
peste Dunare
Barloaga, Praova, etc.).
Se pare
e vorba numai
o
a
Lucrul se vede prin caractere particulare
etnice, mai ales
port, care nu apar nici la
nici la Olteni. Chiar locuitorii au constiinta amestecului. Ei nu-si
zic Tereni cum zic celor
ci Mistritoi, oameni de
amestec. Numirea nu pare
unui amestec numai de Olteni
probabil nu au intrat formarea
Ungureni. Acestia din
pulatiei de Mistritoi deck
cantitate
Pretutindeni,
ca asezare stapopulatia ungureneasca a
spre
granita intre Ungureni
nu
mai mult cu limita dintre munte
corespunde
granita
de
cazuri, fuziunea
dealuri,- pretutindeni
se face greu caracterele deosebitoare
nicie, chiar
satul a fost
totul izolat, ca
brogea. Acest caracter foarte conservativ au
Ungurenii din
asezate in regiunea contact a
muntenilor, sunt
etnic vorbind, in
bine distincte,
a
populatie nu se
Mistritoii
sunt un amestec din Olteni mai putin
-care totusi au
intrat
amestec mai ales in
de N., unde circulatia pe marginea
a usurat fuziunea -cu o populatie autoctona sau
dinspre S., sau
acestea
Cineva trebue
locuit
acesta
destul de bogate izvoare de traiu.
au
venit locuitori
dinspre S. au inaintat mult spre N.,
in
timpuri recente, o dovedeste faptul
pe terasele de deasupra
Costolului-deci chiar fata Severinului- a existat
nu de
veniti din
din
mult un sat, Osoina,
totul deosebit de al bastinasilor.
din
un port
cina atractiei
din pricina
din
a
www.dacoromanica.ro
DIN
SERRIEI
s'a risipit cu incetul, curn s'a risipit individualitatea

a locuitorilor lui. Din aceste note iese constatarea curat
antropogeografica:
de margine
alte mai mari
este
timp un
de
amestec al populatiei.
fost
poate
ea contribul la lmurirea
In acest sens e interesant

calcaroas e lipsita de sate, desi
o astfel de asezare.
(Muntenegrenii) adusi
de
care
asezrilor omenesti
de observat ca
titudinea ar
pe
un sat Petrovoselo, sau cum ii mai
zic Romanii Petrosel, inconstient au respectat harta geosatul

nu
mai
de capatul
limbei cristaline care
in
pe la Ada-Cale.
Alt sat. acesta romanesc vechiu, Mirociu,
el a evitat
carstul se afl asezat tocmai
capatul
S. al
carstice.
Mai interesanta este asezarea satelor din

E.
langa Dupot observ doua
de sate : un
in interior format din sate ascunse pe
rAurilor. Ca s
la ele din spre Dunare
treci prin chei foarte
adesea repetate, chei
prin
cristalina
neola trecerea
care margineste centrul mezozoic al Mirocilor.
pe valea salbateca, adesea impracticabila a unui astfel

are impresia
din ce
ce
de odata, spre uimirea
pustiul muntelui,
mai mult
lui, vede
valea se
din
gradinilor
apar acoperisurile de
ale caselor.
de
roce cristaline
neogene, care prin prezenta ei a deterformarea de chei, a fost
de locuitori ca un
fel de pavaza spre Dunare, de unde intotdeauna veneau
nenorocirile
forma de incursiuni ale paganilor 1). In
de
paru'
,.Milionii (o familie)
nu s'a putut
fugiti dela
(Reca)
www.dacoromanica.ro
192
G.
sunt satele cu cele mai multe urme de vechime,

acest
sate ramase
cea mai mare parte sarace putin locuite.
Restul satelor dinspre E. sunt asezate obisnuit

sau
terenul aluvionar
rodnic al teraastfel
de darurile fluviului
In
regiune unde
vremea
de ale
Turcului erau bordeie
(cf. satul Bordcie), sunt
malul
selor,
mai bogate ale Crainei.

acum satele cele mai mari
Din punct de vedere morfologic
aratat ca in
tinutul muntos culmile sunt in realitate niste
de o
mediocra (300-400m). In
nalte
aceasta o prima constatare de facut e

in
mai mare parte fug de vai
urmeaza
tura
domoale. (V. harta St. Maj.

1/75.000
sate nu exista
aceste
afara de al
(populatie straina de
fig.
6.
al
Mirocilor).
Mirocii vin
tocmai pe culme, para
cursul Dunrii drurnurile
al PalangAi. In trecut satul
vestit pentru haiducii lui, iar azi
caltorii se feresc s innopteze in el.
de mentionat
din
interesanta pentru antro- in vre-o largireca la

ca la Slatina sau la confluente de
cita -, are colonii pe culmile din jur,
pe care stau
sunt presarate
Exista
pogeografie : satul inghesuit
la distante uneori destul de mari
de
unele de altele
7).
omul are casa lui pentru

La
de vite
(vite). Aci
face
uneori tot timpul anului la sla$, desi poate
sat numai rar, in
Unii
(veselie)
trebue
merg in sat
pentru stoac"
sat.
de srbtoare la svecin"
purzul (birul). Stau la
caut sudu' (vtselul)".

din
care
Muntele are
multe
sunt numite lot
lucru care dovede$te mai bine rudenia
aceste
www.dacoromanica.ro
Fig. 6. icsind din
drum
acoperisurile a
Fig. 7. -
lase pe
in
(pe
Fete,
se
la
www.dacoromanica.ro
dealului
din primal
unui alt
e un
arata exis-
193
DIN CRAINA SERBIEI
feluri de
nu
grija lui e numai pentru
nu atinge proportia celor din

capre
pacurarul
care nici-
obisnuit ciobanul
La
familia,
oi. (V.
din multe
11).
Deci, satele muntelui au o formd
o parte a
alta risipita pe
pe
jur.
mile
In Petrosel sunt Ungureni, dar

in sat. In Trnaica 200
In Reca: Sant 70
jite
pe-atdtea"... Povarsca: La noi
pe sus
pe vales, etc.
(de bir).
mai
acestea esti curios
prin
impresionat de viata
Numa
de
restul
desi
pe care ai venit din spre
vale
de tufe, cu drum zbuciumat,

mai mult prin
albia
te-ar face
crezi
numai
cuprinsul. Pe
care obisnuit
sunt risipite, se mai
(pe drumul Vratnei
s'au acumulat vre-o opt
; pe drumul Urovitei
tot
Par
ar un inceput de sat viitor, o forma
primitiva a
pe
De
e legat un alt fapt

Curae
sapi cu sapa 'n
ca
faci
de arat. Mai toate culmile Crainei sunt
de
de multe ori se
vezi muntele
:
coastele
cu varfurile goale, acoperite de

chiar de vie, Indeletnicire care poate
In tinuturile
foarte veche : Mai tot natu (omul)
are parcelul (bucata, petecul) lui de vie" 1).
vol.
1) Cf. N. lorga: Geschichte des rumanischen
p. 152, Vlahii din peninsula Balcanica, amintiti in sec. 14 ca
sesori de
40130
13
www.dacoromanica.ro
194
G.
E de rnentionat
observata de
'), pe
care o are populatiunea
a muntilor pentru
forma
a satului (comuna In toti muntii
pentru
pe
2). In
de Romni)
apar ambele caractere
ele sunt asociate
forma
de sat de vale. Acest fel de asezare poate

e o formatie intermeo important deosebit,
agricola mostenit din timpuri
de asezare
mai vechi. Forma aceasta ar
un fenomen vechiu de viat poporan -
de
ditiuni geografice prielnice pricinuita tot de un fenomen

populatiei. Sunt
date
care
geografic :
se pare ca
a existat
de
o asezare omeneasca destul de insemnat pe
A fost satu de
mai In deal, nici nu
di ce a fost vreme
miei mai
sus, a fost un sat odata

a fost
Seineni"
a fost sat de
de
Din harta Stat.
1) V.
(Stna Ciocoiu), ,,da
munte o culme se
gata
(Slatina)
e o vale
Oamenii se ziceau
se zice
a fost
(drum)
Cracu Bisericii". -
1/75.000, culeg urmatoarele numiri, toate

T.
Coloniile
din Bosnia, p.
146,
147, 264-268. Aci se

observarile in
sens ale lui C.
Jireeek
ale Dr. I. Cviji, care numeste tipul de sate
tiate:
Tot
pomenind de
katun
e
verosimil al populatiei
spune: Acest
site,
(dar
din aceasta se vede
fetal acesta de
poate fetal ocupdrii
pastorital) n'a fost
inceput
(Apud
p. 147).
2) Mai ales la
macedoneni
Filipescu, p. 146).
trecut N.
Geschichte des rumnischen Volkes
I, p. 148-158. E de
(Gotha, 1905,
in special, pentru ase-
din Serbia. cele ,,Zwlf Drfer

oder kleinere Ansiedelungen und etliche Berggruper" care au
existat
la
curaturi (lazuri,
pentru turme
pentru nevoile
(p.
Bucovinei. Locuitorii
securea
Sus aveau
se coborau foarte rar pe
le dedeau o recolt
www.dacoromanica.ro
195
DIN CRAINA
Valea
intre
azi nu e nici
un sat (poate aici
vechea
Bordeli la E. de Mosna,
la S. de Vratna, Bordei la S. de Palanca.
deadeasupra
nu e nimic; - Grdi.ste
Oraie (?) la N. de Ciubra; Culmea Slava (715
la N.E. de Tarnaica 1);
deasupra Sapului;
la V. de Mosna; Zbeg 2) deasupra Topoln4ei (pe Porecica).
pe
Corilova
de
slase pe rnunte la S. de
ca sat (Harte von dem Konigreich Servechi e
reg. Berolin
vien, von F.
1808,
Tot prin o asezare mai veche
se poate
un fapt geografic mult mai complicat,

care luat
izolat ar
curios: balciurile (nedeele, slavele, rugile)
pe
Obiceiul e
Banat
numirea de Slava,
in
cu toate
nounei culmi pare a
aceast
informatii
tele noastre nu au
recte.
este
cunoscuta
crucea la sf.
bine
de Romanii din
deasupra satului Gura
Ad, pe culme, se aduna locuitorii din mai multe sate

fac
apoi petrecere". (Cu acest prilej se leaga
Obiceiul balciului pe
pustii
multe
exista pe alocuri, dupa cate mi s'a spus, in
in
acesta el poate s
una din ultimile urme ale unui
de asezare foarte veche, urma care s'a mai putut mentine
nota religioasa a hramului unui sfant.

de asezare pe
4), e explicabila pe langa conditiuniie geografice
asociata
Persistenta pana azi a acestui
la
din Serbia, inseamn
hramului unui sfant.
unde se
la gluma
tinerisurile".
Zbeg,
la
Mai e de notat din aceiasi
numirea de
care
1) Slava, la
apare de patru ori in munte, destul de departe de satele

La
afara de satul
pomenit, harta
trei ori numirea de
de
4) Pentru persistena unei vechi

pe culme
Craina
Banat se pot aduce ca sprijin cuvintele marelui geograf Marcare la 1696 s'a
pe
la Rusciuc. El
www.dacoromanica.ro
196
G.
de prielnice fenomenului
prin imprejurarile istorice ale

a fost pana
tinutului.
secolul trecut direct stapaire turceasca, a neprietenului",
centrul Tachia-Orsova
Locuitorii satelor, mai ales de langa Dunare,
au pstrat
foarte vie amintirea acestei epoce de robie.
Adesea
in cntecele
aduceau
populare),
susul apei; satele de
turme
Mare (care apare des
pue
la edec vasele
de
munceau, pentru o
turcesti; fetele umblau cu

grdinile
sau cltorilor
ca s nu atrag atentia
jite
musulmani;
vremuri de incursiuni, din spre Vidin sau din spre
a sate
- unii
Tchia
Cladova, se
steni ca
scape se ascundeau in gropi.
explicare, forma mixta a

de multe
a familiei pe
varfuri
desamintiri ale unei locuiri trecute, culmile
drude
padurite
sub forma de slave
adundrile pe
muri, precum
ca note distinctive pentru partea muntoas
rugi,
Indiferent
tului, locuirea
de
a regiunei de care ne
Aceste note nu se pot
numai antropogeograficeste, dar desigur felul de

existenta populatiei romnesti pe malurile Dunrii
Ramis montis Aemi a Carpati o situatie
a
iden-
cu cea de azi,
aude vorbind (corruptoque nomine
vocant; & Lingua ipsorum, corrupta Latina, aut
Lingua est,
p. 27),
aude dela ei numiri de
pe malul
(Portetza, Banul, Palankutza, Deez
?) p. 22-23). Cu aceast
nostint despre populatia
din muntii
de
nre, iat cum caracterizeazd el pe
genere: Ii (Valachi)
a Ramis montis Aemi
Danubii ripas accolere incipiunt, quae
vivere
i departe: Montes
,
& Carpati, nec
ob
usum . .
& sagax eorum
indoles, rusticis exercitiis dedita, & praecipue studio propagandi
armenta, ipsisque adest quxdam modica urbanitas, & subrustica
(Danubius pannocomitas, qua al Hungaris & Rascianis
ab Aloyso Ferd. Corn. Marsili-Hagae Comitumnico-mysicus
Amst. MDCCXXVI. Tom. I, p. 27).
www.dacoromanica.ro
197
CRAINA
ROMNII
alcatuire al tinutului a favorizat persistenta acestui fel

particular de asezare.
la regiunea teraselor la marginea
prima constatare de
coincidnd
schimbarea
liefului, este disparitia formei mixte a satelor '). Acestea
ale muntelui,
sunt
genere mari mai adunate
ca multe din satele noastre de

multe
cotite, inguste,
satuli. Un
marginea satului.
din
curtii, ca un fel de val,

camp au
sau
ocol,
vitelor
Le
cu
mai
inteo raspantece",
gospodariile din
se
e trecut in partea
aceasta acoperita cu
toate satele de
pentru
circular ocolind satul
pentru porci
E
el cu
are
fel de
spre
Dupa aceasta
cdmpurile
sau vii, din
ici colo, rasare
cate o
cu icoana
de
(acoperisul, streasina) plecat de vnturi.
Aceste sate au avut existenta cea mai zbuciumata.
Subt stapanirea neconditionata a Turcului, ele nu puteau
prospereze, nici
se risipeasca. Devastate, arse,
se
ar fi
din nou,
bratele de
De
urme vechi, mai ales
in
nu se
A ramas
urma stapdnului
poduri arcate, in
frumoase,
in
care se
mai ales de-alungul
unde terasele
dau drumul apelor adunate
aluviunile
Aceste
mele in forma unor
de
trainic
proportii armonioase
uneori chenare gingase de
sunt lucrate
grija
iubirea pe care o
la
fntdnelor
popor oriental, venit din
Ca o
poate socoti
faptul
pe crampeele de terase
asupra asezrii omenesti,

Negotinului, satele s'au
de Dunre (Praova, Raduevat,
Bucovce).
www.dacoromanica.ro
198
G.
insetate, pentru care apa e aproape

Aceste
de apa au
ca
sa pastreze pentru
turcesc bunar.
Aceste note de antropogeografie se pot completa

seama
de un alt element geografic esential
al
: Dundrea trecatoarea
Ferului",
de trei parti
acest fluviu impartesc care
multe cotituri,
Crainei, e de
asezarile omenesti din cauza puternicei sale
o arata harta:
geografice. Prima
19 sate mari, dintre care trei

Cladova,
Palanca), sunt atrase de fluviu se
dela
Tchia
la Raduevat. Lucrul e explicabil
in
vedere in primul
e un izvor de
un fluviu
de mare a fost
al doilea
totdeauna o cale
Pastorul oricat de
nu
nefolosit
el acest
de
de aceea chiar defileu,
pe
malurile apei unde s'a nimerit un
mai
ses, s'a alcatuit un sat, care se
cum poate
e subt
munte. Viata omeneascd
geografice : locuipendinta a acestor
In casa pescarului de
sunt ciobani
malul apei se
carnea de capra pentru pastrama
se
pieile de oae (Sap),
ciobanii pe
din linguri pe care sunt
pesti (stana
Ciocoiu)
: o pun pe
expresii
anul asta (imi ese bine)". - Fireste o caracterisau satele

locuitorii sunt agricultori
asezate
Pentru
pe care a avut-o Dunrea, e
cum se povesteste facerea lumii: A dntAilea zi, a facut Dumnezeu
lumina ce vedem... A de cincelea z a
Dunere. A
de-a
a fcut
iepurii, toate jivotinele..."
etc. (Costol).
www.dacoromanica.ro
199
OMNII DIN
Ca drum de comert,
timpurile vechi a
folosit economiceste locuitorilor prin faptul
corabiilor
susul apei se
greu
parte
unde cursul e repede
chiar periculos la trecerea ,,Portii
De aceea Corabierii erau nevoiti
tocmeasca
care
traga, ei sau
la edec
Poarta
Aceasta a facut ca satele de
sa prospere
deosebi.
saparea noului
canal
au
povestesc parere
de
de vremea de
de
Aceast circulatie
de
pe locuitori, mai ales pe ai muntelui.
Haiduci cari hoteau caravanele (uneori
sau
de pe
nu erau rari. Tinutul e
de
legende, de
populate
numiri referitoare la
haiduci (mai vestit a fost
Otu), care ar fi
prin munti multe
2).
Acestea sunt consideratiunile pe care le sugereaza,
asezarea omeneascd privita comparativ
geografice.
nu a
sa inainteze aceste
Cercetarea de
ca niste coincidente, care trebue luate
ele nu par accidentale.
In
caz, cand e vorba de cercetari asupra felului
se
un popor, ca in cazul de
nu pot
de oarece ele de
inlesnesc sau
multe ori sunt cauze care, prin faptul
anume
anume indeletniciri, determina
sens aspectul unei populatii.
date
1) Se
4-5 lei. Aci se varsa chesa (punga) cu
de
poli a negustorului...
nu s'a innecat!"
2) 0
caracteristica pentru faptul
imaginatia
de
Dunrii
a fost izbit
Cazane:
vrernea
aci o punte. I-a

potera.
(capetenia hotilor) a zis:-Treceti voi
mai
eu
piept. Au trecut hotii eu
au rupt puntea in
atunci s'a priponit in
a
dincolo: voi pe mine, mai bine eu pe voi.- i-a omorit.
de de mult
www.dacoromanica.ro
200
G. VLSAN
cercetarile antrode aceasta, chiar

in
pogeografice nu pot da
rezultate generale sigure,
care In starea
putine
concrete
- lucru
special
- astfel de cercetri pot
se pot
pentru etnqgrafie
poarelor putin
mai
ca
pentru etnografia
un cadru o direc-
o deschidere de
mai precise de studii, precum
probleme, care sunt un ajutor nesperat pentru o
mare parte aflata
epoca de acumulare haotica
a materialului.
G. VLSAN
www.dacoromanica.ro
Fig. 8. - Vederea Sapului, sat
Fig. 9. - Vederea Iabucovatului,

Inc.) Forma
(cirer
Poarta Fierului" (Gherdap).
mai mare sat

a
www.dacoromanica.ro
din
de
LEGENDA
m. altitudine
CRAINA SERBIEI
Dela 50-200 m.
Dela 200-350 m.
Dela 350-500 m.
2 Orsova
3
4 Ograaina
5 Dubova
Peste 500 m.
7 Mosna
8 Toponita
9
11
12 Severin
13 Cerneti
14
15 RAtcova
16 Corbova
17 Batoti
18
19
20 Ve1esnita
21 Crivina
22 Bordeie
23 Barza-Palanca
24
25
26 Urovita
27 Vratna
28
Malainita
30
31 Plamna
32 Popovita
181
34 Carbulovo
73
Ciubra
37 Mocrania
38 Bregova
a
0408
42 Bucovcea
43
44
45
46
4 1asenita
48 Dupliana
49 Geanova
(Peril)
50 Praova
51 Samarinovat
(ArW)
52 Camenita
53 Mibailovat
54 Miroci
Reca
56 Grabovita
Camenita mare
61
652
o
66 Vrbita
98
mare
cuai
Deveselu
de
73
74 Gruia
www.dacoromanica.ro
ROMNII DIN SERBIA

(Vechime. Stratificdri etnice)
Seminarul de Geografie intreprinde de
va vreme,
membrii
oblifiecare an, escursiuni nu numai
gatorii,
cu cei
din universitate, licentiati profesori. Astfel se
interesului
dela cei
care
la cei care
dela cei care au
plecat,
cei
ce au prins ceva din metoda unei
ce se pregatesc
pot
ceva, nu e mai putin
vrat
legdturile
universitatea, poti prinde
mereu nu numai
dar mai ales noui perspective de cercetare.
Astfel in vara anului 1909,
o escursie
alungul
Giurgiu la Vidin, cautam, profesor
elevi,
ne dam seama, intre altele, de vechimea elementului
care
sud, dealungul marelui
fluviu. Acest element, se
tot mai mult spre sud,
inaintezi spre
de
al neamului nostru,
din sud
care e
Severin-Or*ova-Belgrad
nordul
Se observa acest fapt, daca
unele
etnografice,
din
Timocului
spre apus
in valea Moravei,
Serbia.
acum despre
romaneasca
se
de
lumea dela noi Informatii fugitive se puteau lua
din o mica cercetare a unui
1), sau din cercetdrile
cu
(Intre
noWii) de T. Georgevici,
Belgrad, 1906.
www.dacoromanica.ro
202
G. GIUGLEA
dialectale ale d-lui Weigand I) care,

calatoriile sale
a vizitat cteva sate romnesti din Serbia.
se invedereze
Din asemenea cunostinti nu
toata importanta pentru cercetari
a Romnilor
de acolo. Privite
lucrurile mai de aproape chestiunea
aceasta
o
de interes.
din multe puncte de vedere,
dintre Hateg,
confluenta Tissei
a Oltului se
ca o unitate
geografica, prelungita la sud de
: aceiasi munti,
aceleasi magurele",
vegetatie, aceleasi animale,
populatie. Pentru neamul romnesc,
pomenit mase sudul
din vremea
jugul acesta de munti care leaga lantul carpatic
de cel balcanic, ese In relief ca un
de ..tinut de
Rornnii din cuprinsul Carpatilor Aromani cari ca
au roit
de
aproape pe toatc culmile
deci o
peninsulei balcanice. Se
litate
gsim, cercetnd acest
de
cele doua ramuri, de nord sud, ale
mai veche
poporului nostru.
Aceste preocupari dintr'o escursie,

care voiam
numai sa facem un
de Jecunoasteri" asupra regiunilor
care ne-ar
anume probleme de cercetat, ne-au
demnat mergem doi colegi
de care e vorba.
Planul a fost sa intreprindem o investigatie linquisticageografica, care duce, credem, la rezultatul etnografic de
a
cu mijloace mai complexe
unui popor.
studiem
omenesti, port, obiAm voit
ce chip se reflecteaza toate acestea
ceiuri, etc., precum
in limba 2),
bine
fiecare din noi
deosebita
privire partea care este mai accesibil pregatirii sale
Die Rumnischen Dialekte der Kleinen Valachei, Serbiens
und Bulgariens, Leipzig, 1900.
2)
ca astfel de cercetri vor
intinderea teritoriului locuit de Romni.
www.dacoromanica.ro
intreprinse pe
DIN SERBIA
203
ca pe langa acestea n'am uitat

speciale. Se
trebue luat in vedere
ceeace ar putea
istoria.
Materialul intreg pe care
cules, il vom folosi la
un studiu mai intins, pentru care speram sa putem
restul teritoriului pe cat vor locuind
in sudul
calatoria din vara
am vizitat 30 de sate,
ce
avem, din fiecare, raspunsuri la
formasem
ca
putem
elemente necesare, caracteristice pentru
mai multe puncte ce le impune un
studiu etnografic.
Aici ma voiu ocupa mai mult de chestiunea vechimei
lor din
sa justific prin toponimie
concluzia la care am
Cand e vorba de o populatiune,
ce ii
tinderea, trebue te ocupi imediat de vechimea ei. Acesta
starea,
care se
la
este punctul cel mai greu,
noi aceste studii.
Punctul de razim, in lipsa de documente, ramane mai
ales toponimia. E
dupa cum cand se naste omul
cand se
un sat
se ocupa un
care n'a mai fost locuit,
de toate trebue
sa li se dea un nume. In aceste documente, care sunt
tot
numirile toponimice, se poate ceti uneori timpul, cand au

nearnul care le-a dat. Cate
fost date precum
cineva in aceste cercetari o spune mai lamurit
lipsa de studii dela noi care trebue
ne folosim ca
drumare de ceeace a dat Miklosich pentru toponimia slava.
reese
Din privirea asupra numirilor de pe harta Crainei

toponimia e in mare parte, ca
nordul
din forme slave. Astfel avem
care
V. numirile,
care va fi vorba mai jos,
de G.
www.dacoromanica.ro
harta facut
204
G. GIUGLEA
satul de sub
deal ce
prin
flindca se afla langa un

lui imprejurimile :
in documentele noastre
Gorj,
de deal.
se
vechi de prin Mehedinti

Sunt apoi numiri care numai ca cuvinte sunt slave,
dar
limba noastr, ele
socotite
mai curnd ca
date de Romni. Astfel sunt Rem,
sat
un parau, care se mai numeste aici
reka, fluvius); Slatina care de asemenea mai exista
unele
graiul viu, cu
de
numiri curat
: Vdiuga (sat), care
e un derivat din vale (ca buturuga din
er
limba veche
astzi numai
unele regiuni
curent
dialectale mai exist& Numirea e data deci

care e asezat satul. Tot
sunt:
locul, lespezile de
pe care se da sare la
pe dealurile de lnga
Cert
locul
cu cer);
Peri
cu peri, care sunt presrati pretutindeni

apropiere de Geanova, etc. Mai ales numiri
de sdlae" sunt multe romnesti, ceeace arata,
au fost
mai mult de populatia
Acest fel
de
este caracteristic pentru locuitorii de munte

dealuri, unde
destul
sat
vitele
fac
tarle mai departe de sat. Acolo
agriculturd in Curaturi".
Nu ma pot ocupa aici de

toponimia, pentru
am
s
date la fata locului,
numai
ne putem da seama
pronuntarea
rect a numelor. Pe hrti, mai ales cele
in limbi
care
streine,
de cele mai multe ori gresite 2).
Intr'un document (Acad. Rom., pach. CXXXVI, 104) hope deasupra unei
ce vine dela o
iar mai departe i se zice
Deci a
cu
2) Chiar d. Weigand, desi filolog, se las indus
scrie intre altele Cecerac pt. Diegerati
www.dacoromanica.ro
eroare de
DIN
Voiu mai adaoga

numiri care sunt importante pentru aflarea vechimei 1) Romanilor de aici
Acestea sunt Corbova Geanova (sate), cum le pronunta
Rornanii. Pe harti sunt transcrise : Corbovo, D2eanjevo.
sufixul
(sarbo-bulgar)
e Corbu
Cea
-ova.
se
des
nordul
ca
de sate, munti, dealuri, etc., ceeace de altfel e foarte

e una din cele mai
natural,
noastre.
meroase
Numele
trebue explicat mai de aproape. Ca
nu se
apropiat. In limba
Geand, care sta la baza acestei forme, e
una din numirile care se
la forme de teren, la deanu e de origine
neste
nici o
din faptul
balcanica
maluri de
2), etc. Poporul numeste
unui
sau munte dupa cele
ale corpului
omenesc : cap,
picior, etc. Antropotopomorfisme de acestea se
pretutindeni
pentru a nu
nimia noastr.
care se apropie mai mult de cazul nostru,
din cele
Buza
In
aceasta comp. colectia d-lui Picot, Chants
pulaires des Roumains de la Serbie, (Paris, 1889), care nu sunt
culese de d-sa. Autorul crede
sunt veniti in s. XVIII, din
tenia
Banat, bazndu-se pe numele de Trani"
Ungureni".
Vede, pe
acestia, locuitori mai vechi, pentru ca CernaReca nu exist cele doua numiri.
D.
in darea de seam asupra acestei colectii de
lade,
ca emigrarea, dupa unele indicii din balade, a trebuit
se intmple
la sfr$itul s. XVIII mai adaog: Sau poate
locuitorii dintre Timoc-Morava, alctuiau
intre Romnii
cei din Macedonia..." (Arhiva din Ia$i, H,
din Dacia Traian
p. 368-399). D. Weigand (o. c. p. 19) nu admite asemenea punct
de vedere,
spune
a fost
o
ca cea amintit. Ceeace credem noi
aceast chestiune se va
mai
parte, in text.
2) Intre alte regiuni in Oltenia (Dolj), cu care se aseamn
comunicarea
limba Romanilor din Craind, se zice C.
- pe geana dealului".
www.dacoromanica.ro
206
GIUGLEA
(deal
Mehedinti),
Piscului, etc., Sprancenala (sat sub malul 01sat asezat pe

tului, jud.
care
de mal; Frunti le
in Gorj) a.
Geand de deal, pe care
In cazul nostru
s'a asezat satul,
s'a zis satul Geana (cf. mai
In macedo-romana
sus
care
populatie de care ne
are unele
comune,
de ,,deal
dzcand (= dacorom. geana) are tocmai
a fost la
nurnirea
A venit
apoi o populatie
care a
sufixul
i-a zis Geanova, un fel de genetiv in care am
complet satul
E
caz ca in forme unguresti cum e Cerndtfalu (= Satul Cernatului),
neste simplu Cernatu
Brasov) alte multe cazuri
venind
cari arata
ungureasca peste una
a mai adaogat un falu" (= sat) pe
vechiul
nume romnesc.
In
e
instructiv al
unui sat
de Muntenegreni,
graiul romanese)
care se numeste Petrovo selo (satul lui Petru). Cu vremea
poate
dispara selo" precum dela o .vreme nu s' mai
Corbovo
pronuntat nici la cazurile noastre. S'a zis
selo"
(satul) Corbului, sau numai s'a
pe
de Rumani
numai simplu Corbovo,
(cu
prefacut in
- in hiat)
stratificare de element
peste
nu se
numai aici,
regiunea
a Crainei ci
spre nord, peste
toponimia jud. Mehedinti,
In Banat, de care
tot
nu ne putem
ocupa
acest caz nu
care au primit
dent
pomenit mai sus, pentru
In fata lui, in Dunre, e ostrovul Corbova,

Corbului",
are
explicare.
www.dacoromanica.ro
Ostrovul
207
DIN SERBIA
ca numai acestea dovedesc

mod absolut evident procesul linquistic-etnic de care ne
Astfel sunt :
Cucuiova
jud. Mehed.) care a fost
sufixul
sau
forma de
:
lat. *Cucullius, din cucullus)
2) (sat,
Pe langa acestea de mai mare

este
Vdrciorova, care
document
din sec. XVI e
sub forma Varfciorova").
interesantd
intermediara ne duce la forma primitiva a acestei
jud.
numiri, care nu poate fi alta
4) (din
Comp.
:
etc., care
alte
Pe
trebuit sa se
a
carucior,
porsor
porcusor,
mes-
cum cade o consonanta
tinderea pe care sunt aceste

a
o populatie
care, desi dispainteresanta
in toponimia
Cnd s'a putut

o emigrare de populatie
din sud, ne
fi dent
care nu
va
cazul toponirnic din
Numele
este atestat,
am putut urmri eu, in documente
nesti din Ungaria din veacul XV. Astfel
un doc. din
1447 (Hurmuzaki,
DCVIII), e dat sub forma
Comp.
din un mai vechiu Cuciulata,
deal sau sat de pe un deal in
de
(ca formatiune
linguistica comp.
Anuarul de Geografie, p. 51.
2) Cf.
?) Forma aceasta mi-a fost comunicata de D-1 Nedioglu, subdirectorul Arhivelor Statului,
a-mi putea da
asupra
n-rului sub care e inregistrat amintitul document,

personal n'am putut
Totus, chiar
acest dat, caracterul
al numirei se vede precis din terminatiunea dimi-
pentru noi aici mai important ca ori ce este

existenta unui element
in aceasta numire, care a suferit
apoi o in
nu mai e posibil
4) Ca diminutiv, in toponimie, care
a (diminutiv din Rosia") in jud. Mehedinti a.
comp.
www.dacoromanica.ro
208
G.
chorwa (= Vorcior(o)va),
altul din 1448 (cf. tot Hur-
mazaki) e vorba de niste nobili

din Worchorowa,
care e redarea
litere latine a formei,
o
pronuntm
: Varciorova. Adaug ca -f- din Varfciorova",
exista in document aceast
fi
redat
document
dar nu
prins de un
scriitor latin, a carui ureche
de limba romana.
In documente din anii urmatori se

acest nume
de mai multe ori.
pornim deci numai dela acesti ani,
ca
nu ne folosim
de date sigure
explicarile
ce
numirea noastra a putut
mai
sub forma
mai sus.
populatia slava ca s
de toate
acea
poat
se
(ovo)
in toponimie, a avut nevoe de oarecare vreme,

putin 70-80 ani, timpul
trebue ca sa devie
legata de
mcar o generatie a celor
emigrati. In felul acesta ne ducem dincolo

s. XIV cand
numirea
a
s existe,
mai
forma
Daca socotim apoi

la numiri rspandite pe o
are
Mehedinti,
dere destul de mare
fenomenul
caracter, mai rezult urmatoarele
a trebuit
a trebuit s se
in
timp
vie o populatie numeroasd
mase chiar-ca poata
pe o intindere
de mare. Daca venea
la timpuri deosebite, sau
numai
numiri noi pentru asezri noi sau
numirile vechi
ale
existente. In primele momente, necuadaosul sufixului
limba
slavii
le-au pronuntat
cum erau in limba
apoi ca elementul
al
minoritate pentru ca sa se slavizeze
numirea slavizata ). Elementul
mai
Astfel s'a
ca
www.dacoromanica.ro
citate,
in
A
sa se impue
n'a putut
refer la un caz citat, cu nu-
209
DIN SERBIA
prea mult
tiunei
tezate
rova)
a disprut masa cea mare a populanumai nurnirile oarecum
una din aceste numiri
,ei.
s. XV, ne duce
vedem emigrarea pomenita, cel mai apropiat
s. XIV,
vedem
se
atunci.
evenimente care au
In acest veac sunt
putut determina o miscare
balcanice. Cauza
au fost Turcii care prin cuceririle
repezi ingrozise
treaga crestinatate.
Dupa moartea lui
Dusan al Serbiei, se
turceasca
la
Au urmat
tinde
care
cele
trei
popoare
vecine
Bulgari,
noscutele lupte,
au luat de mai multe ori parte

Pentru regiunea de care ne ocupam aici, s'a dat aceste
deosebita,
Bulgari
Turci pe
vremuri o
o-parte--Unguri ajutati de
pe de alta (1366).
partea occidental, ce fusese bulgreasca,
era atunci sub Unguri1) cari opun
timp
Turcilor, cari ajutau pe
al Bulgariei
cucereasca
acea regiune.
In
prin
cea mare dela Cosovo
(1389), Turcii pun
definitiva peste peninsula BalAceste sguduiri, cari se cunosc
de obste,
rite mai ales de
slava din sud, erau de
a produce o miscare inluntrul acesteia. inaintare
a unui element
spre nord, pana peste
pe
intinderea ce ne-o indica toponimia mai sus mentionata,
mele satelor din care se compun
Brasov.) Satulung s'a tradus in ung.
(cele 7 sate din comit.
Cernatu s'a
(satul lui Baciu) a devenit
ghiarizat:
Forma din urm s'a impus apoi

unguresc,
preponderanta elementului
ii
zic as. - Acest proces il
in popor,
nu ca ceva nou, oficial.

i) Acest fapt este interesant,
trebue pus in
cu numirea de Ungureni", de care se va vorbi mai departe.
14
www.dacoromanica.ro
210
G. GIUGLEA
apare deci foarte fireasca in aceste vremuri.
cum
sec. XV a satului Varciorova

atestarea in documente
cautam serni-slavizarea numirei citate
ne
mai de vreme in veacul anterior, vedem
dam tocmai
atunci de imprejurari istorice priincioase pentru
populatii.
nostru
cum se lamureste timpul - pentru
- cand s'a suprapus un strat de populatie
slava peste cea romaneasca, lasand, dupa disparitia
mai
vedem
acele urme in toponimie care ne-au
s'a putut
timpul
o asemenea stratificare
Urmele acestui element

limba
toponimia
prisosinta
Serbiei, care ne duc

piate
amintit. De
inaintari de grupuri
de
sudic se observa
din Nordul
la timpuri mai aproe lesne de

balcanica s'au
intamplat
de
Trebue
mai adaogam ca tot in s. XIV
care
cazul nostru, se
docune-a dus toponimia,
care
de
Serbia I).
mente
ce spune d. Weigand (o. c.,
mai alaturam
p. 19)
pastorii
cu turmele
la Suha Planina, aproape de Zaiciar pana
unde se
din Serbia
sud, se
Daco
Macedoromani, intre cari
din
Serbia au putut intermediari. Cand studiul limbei
altor parti din flinta
vor arata punctele comune cu
cedoromanii, fara ca acestea sa se
nordul
Cf. doc.
de
in Arhiva
III, p. 85, sqq.
De asemenea Hurmuzaki, I, 2,
771 sqq.
spre Macedo-romni a Romnilor
2) Intinderea
din
care se
Serbia o arat numirile care
acestea se va pute reconstrui
nesc in prejurul Nisului.
de care e vorba. Numirile acestea pot
de
pe hrti
scara 1: 200000.- Cf. mai
(p. 196) nota despre
atestarea Rom. din Serbia, in s. XVII, la Marsigli.
www.dacoromanica.ro
211
ROMNII DIN SERBIA
atunci chestiunea aceasta va pe deplin

Dar despre astea nu se poate vorbi aici ').
in legatura
vechimea
originea
din Serbia s'au adus
discutie
numirile ce le
le
au acestia dupa diferitele regiuni, trebue
vedem ce valoare au pentru chestiunea
discutie, ca
Numirea de
ce se da unei parti din
manii Krainei
celor ce se
vest - spre Mo-
rava, nu e numai
din Ungaria. Ca
mai
data
Se
- sunt veniti de
limba
numire
- precum
etniceste - tot astfel
a
de masa cea mare a
care este
sub
adeca ca o parte din nord a
Serbiei,
dela Vidin spre apus, a

mirea de
apare
s. XIV de Unguri.
ca o
a vechei si-
tuatiuni
mereu
ulterior a fost
prin continua admigrare de noi elemente ungurenesti, cari,
potrivit pozitiunii geografice,
astzi tocmai
in regiunca unde
numirea.
numele teritoriului
o populatie
care
a
parte,
poate
din numirea dc
locuitorilor din un
ce se
al jud. DAmbovita
care odata
parte din jud. Vlasca 3). Tot aici trebue
') Citez numai existenta formei

in care u a evoluat la
proces este in macedorom.
=
- Cf. cele
spuse
privinta acestei legituri, in partea
a studiului nostru.
austriacd
2) Regiunea aceasta a mai fost sub
pacca
Paszarovitz, dar numai 21 ani (1718-1739),
accasta
n'a putut da na.stere numirii de Ungureni", ci
cea
3) V. studiul jud.
acest anuar.
al diacon. N. M. Popescu, in
www.dacoromanica.ro
212
G. GIUGLEA
arnintit faptul
in
numai locuitorii de pe o sinsunt considerati ca Ungureni, desi satul cade in
regiunea cu
care se cred a veniti din Banat.
Deci in
cuprinsul
zisilor Ungureni" se face
deosebire
locuitorii vechi
cei noi, veniti de
din Ungaria, care fac
perziste astfel numirea res-
de ce cred ca nu poate servi ca argument

dintru
pentru sustinerea
acestor
din Ungaria. Ei se mai numesc de
Numirea de
care
de cea de
(= cei
margine, din spre
mai
de explicat. Numirea aceasta se
prti ca aici locuitorilor dela
plugarilor,
spre deosebire de
cum se numesc pretutindeni
locuitorii dela munte '). In Bucovina, care geografice;te se
cu
Serbiei, exista aceste
numiri cu
semnificatie. In ambele regiuni
trecerea dela
la
e foarte repede,
e
foarte putin.
parte
in alta
ce se ocupa cu
agricultura foarte putin departatul
- numit Tard2)
se
cei de sus dela munte Munteni.
Deci nici aici n'au dreptate cei ce cred
numirea
Tarani ar indica originea acestora din Tara Romaneascd.
Emigrarea dela Nord la Sud peste
a fost
totdeauna
se observa
fenornen se
dealungul Carpatilor
a altor graniti.
Dar, precum am spus, numirea nu poate sta
legatur
in care locuesc
cu emigrarea, ci cu caracterul
Tranii din
nu se poate
granit
curente,
se
Astfel un argument
') Vezi
aceste
un amestec continuu
ele.
de inaintarea populatiunii
articolul d-lui Puschil, pag. 182 a.

1911, p. 144
revista Transilvania.
www.dacoromanica.ro
213
ROMANI! DIN SERBIA
de caracter
din spre Vest spre
- ca un exemplu al amestecului amintit - este
numele arborelui giugastru.
inregistrat cu acest
cu
satul Reca, care e asezat

interesul vietei
duce pe
fonetism
cu
spre Munteni, dar are esire
vale, de unde
- mai
la Dunare.
Dupa fonetismul graiului de aici

sune jugastru
fonetisrnul populaVei care l'a
j). A rmas
importat din spre Vest
care nu-I
acolo unde creste acest arbore 1).
D. Weigand
cules tot in forma giugastru in
a-1
2)
(regiune de Margininti)
nu s'a
la faptul geografic amintit mai sus.
cum se poate
infiltrarea de elemente
din o parte
alta.
fuziunea de elemente ce
produce acolo
unde
populatii se ating,
o
se poate
trage tocmai pe acolo pe unde se produce acest fenomen.
In cazul nostru granita sau mai bine zis linia de fuziune
Reca, Vratna,
merge astfel :
Plamma, care sunt ultimele
apoi se pierde spre Miroci
Cu
punte de unde am putut culege date. In unele punte e

ex. cel din vest)
mai puternic un curent. (In Vratna
iar in altele
este Iabucovat.).
de acestea trebue
numirea de Mistritoi3), care
giunea aceasta.
pe ambele maluri ale

sunt cei cari fac
mixte :
Comp.- in
aceasta -- cum deduce Schrader(Die
Indogermanen, Leipzig, 1911) din existenta numelui de peste lipar
la popoarele germanice,
acestea au locuit pe
Marea
care
acest peste.
este
cl un
fcnomen etnografic
studiezi
geogralica a lui.
2) Nicht zu
vermag ich
(cit. giugastru)...
trotz
etc. (cit.
etc.).
e derivat din
(mai vcchiu *mistct), care
e latinul misticius,
d'une race mlange"
atestat cu acest
inteles in Hieronymus). Corespunde francezului
www.dacoromanica.ro
214
G.
un tanar din Serbia
o fata de
sau vice-
se
Avem deci in
versa. Tot
numire ideea
amestecati", fenomen care se
dar in nici-o parte, dupa
totdeauna dealungul
Aceasta
nu e
ca
de o numire
arata vechimea notiunii de granita ce a existat
Rotimp amesdar in
de pe malurile
se
populatecul continuu ce a trebuit
tiile de pe un arm celdlalt, ceeace
mai mult ceeace spuneam mai sus despre Trani.

Ideea ca sunt sub stapanirea sarbeascd, face ca de
multeori acesti
se
prin asta supusi,

pe
De accea
care convorbesti, ce limba mai
ca copil, pentru ca
ajungi,
stie, ce
a
incetul cu
s
s declare singur e
va spune atunci
dela muica"
a
dar
el e Sarb,
limba
e
nu e ca cea din
(sau
Acest
ne arata
de atenti trebue
asemenea
Ne mai da de
numirile din
autorii vechi despre popoareie ce locuiau
noastre,
de Bulgari, Unguri, etc., au putut s fie
stapanite
date in chipul
panitorilor
mai sus, aplicandu-se numele stla supusii de alta
Din cele discutate

din Serbia reese
Slavi (Sarbo-Bulgari).
vechimea
au
s'a
lor
o parte mare
mai ales
toponimie.
Dar jertfele acestei

de asimilare sunt multimea
slavisme noui intrate in graiul romanesc, socotind nurnai
cele ce am constatat
De aici
situatia se va
Nu vor mai
numai puterile proprii ale
popoare,
ci
vor ajutati
pc care
statul.
www.dacoromanica.ro
215
DIN SERBIA
vor
nu
pe un nivel tot mai jos, pentructi
or pute lupt mai departe,
tot cu vechea
a rezistentei de
care
de puternica ar fi, cu
greu va mai
arrnelor moderne de asimilare :
armata. Pentru
in mornentul de
tocmai
situatiune este priincioasa. Dintr'un
unde nu s'a
niciodata un cuvnt romanesc,
carturareasca prin limba
nu
se pot
date mai pure, mai sigure, nu numai
dar de tot
e important ca vechirne
vieata
unui popor.
G.
www.dacoromanica.ro
Pug.
Dobrogea la Ovidiu
cu
Moldova
privire la raiaua Giurgiului
Muntenia
Hotarul
Bibliografie
Raiaua
anul 1810. (Hotare, sate,
Dmbovita
privire la terminologia geograficd populari1
Observatiuni
la toponimie
din
din Serbia. (Vechime. Stratifictiri
.....
www.dacoromanica.ro
87
123
125
145
157
177
201
www.dacoromanica.ro

Anuarul de Geografie

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Anuarul de Geografie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

ANUAR

privire la terminologia geograficA

Atelierele Grafice SOCEC & Co., Societate anonim

S. Mehedinti. - Apliiri antropogeografice

- Forme de relief din

G. Giuglea. din toponimia

N. Orghidan. - Urme de ghetari in

E. Prvan. - Schimbarea granitelor Bucovinei. (Cii o

geografi - ahia se pot

despre tinuturile dela

mai mult prin porturile

mane tot locul unde

5) Patru periple anonime,

data nesigur, dar posterioare

tinutul din jurul Bizantului din pricina departarii,

Intr'o alta elegie exclama:

Strabo VII. II, 4.

7) Tr. III, XII, 37-38:

quo quis quam, nec rate tutus erat. Ex. P.

Sophocle ori Horatiu s. ex., de

a trait printre barbarii dela Tomis.

Prea vede negru inprcjur; prea mult se

non novus incola terrae. Ex. P. I.

Tr. II, 185, 577; Ex. P.

la Istru 1). .Asemenea afirmari, in

arbori din vecinatatea Constantei. Pe langa

fortat ici, colo, adevarul,

exagerare se poate motiva usor. Ea

din fiecare elegie, Ovidiu ne apare ca un isvor pretios

1) Ex. P. IV, XIV, 7-11.

3) Tr. H, 195-196; HI. X; III. IV, 46 etc. Ex.

zice numai Scythia: Tr. III. II,

cari rapese pe Medea din Colchida

Alte elegii le trimite dela gurile

Quam legis, unde tibi mittatur epistula. quaeris?

In a patra toamna a exilului

Tristia per vacuos horrent absinthia campos2)

nici un arbore care

diforme 8), unde nu

...et in terra est altera forma

nici stejari pe coastele dealurilor

Ex P. III. VIII, 15.

9) Ex P. HI. VIII, 13.

clobrogean care nu-i

de barbari. In afara de aceasta prea putin s'ar

gerul aspru. Mai

e desghetat - zice Ovidiu -

apele fluviului apara

Bosforul Cirneric, azi Cherci sau Ienikale.

grele. Corbiile iWpenesc de get-

Vidimus in glacie pisces haerere ligatos

atunci o parte dintre ei ramneau vii. Ceeace

Vidimus ingentem glacie consistere pontum

vidisse sat est; durum calcavimus aequor

din elegii, Ovidiu ne spune:

una din ierni a fost

Pentru noi, asemenea

toat puterea frigului Dobrogei. In

afara de surprinderea cu care o

foarte explicabila la un poet care par'ca umbra

e ca un vas bine inchis

uneori, asemenea unei balti lenese, marea

Irmak, la E. de Sinope; Parthenius la E. de Lycus; Tyras-Nistrul;

apele dulci plutesc peste