UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA ŞI URBANISM „ION MINCU” – BUCUREŞTI

UNIVERSITE D'ARCHITECTURE ET URBANISME "ION MINCU" – "ION MINCU" UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBANISM
Strada Academiei 18–20, Tel: 30.77.178, 30.77.176, 30 77 186 Fax: (40) 1 312.39.54, 010014 BUCURESTI, ROMANIA

TEMA PROIECTULUI DE RESTAURARE AN IV

– martie / aprilie 2019 –

Fortificațiile orașului Sighișoara

Exercițiul are în vedere aplicarea cunoștințelor teoretice și metodologice proprii conservării și restaurării
patrimoniului arhitectural în cazul concret al unui ansamblu de arhitectură militară istorică, cu scopul protejării
și integrării sale în viața societății contemporane. În special, se va urmări aplicarea cunoștințelor predate la
cursul „Protecția și conservarea patrimoniului arhitectural”. Alegerea temei pentru acest an – restaurarea și
introducerea în circuit public a unor turnuri și bastioane aparținând fortificațiilor medievale ale Sighișoarei –
este motivată de valoarea monumentului istoric care constituie subiectul proiectului, cât și de necesitatea
urgentă a găsirii de soluții pentru salvarea acestuia.
Fortificațiile Sighișoarei constituie cel mai extins ansamblu defensiv urban medieval păstrat pe teritoriul
României. Dacă fortificațiile similare ale altor orașe medievale transilvane – ex. Sibiu, Brașov, Mediaș, Sebeș,
Cluj – au dispărut în totalitate sau într-o proporție considerabilă odată cu ieșirea din uz și cu extinderea orașelor
moderne, la Sighișoara s-a păstrat mare parte din ansamblul fortificațiilor Orașului de Sus, ceea ce a continuat
să condiționeze existența orașului și a conservat o structură și o imagine urbană unice.
În pofida valorii indiscutabile a ansamblului de fortificații – care a contribuit la înscrierea în 1999 a sitului
urban în Lista patrimoniului mondial UNESCO – acțiunile absolut necesare, de întreținere și reparații sau, la
nevoie, de restaurare au lipsit pentru o lungă vreme. Consecința acestei lipse de măsuri concrete pentru
protecție este starea generală gravă și chiar critică a ansamblului, care s-a manifestat în ultimii ani prin
prăbușiri de curtine în diferite zone ale fortificației. Cea mai recentă prăbușire a avut loc în februarie 2018, în
segmentul cuprins între Turnurile Croitorilor și Cizmarilor.
Ca răspuns la această situație, în prezent se află în pregătire un concurs internațional de soluții pentru
restaurarea și punerea în circuit public a ansamblului fortificațiilor, care va fi organizat de Institutul Național
al Patrimoniului, în colaborare cu Ordinul Arhitecților din România, Primăria Municipiului Sighișoara și
Parohia Evanghelică C.A. Sighișoara. Etapa de pregătire a concursului – care constă în elaborarea de studii și
cercetări de fundamentare amănunțite, ale căror concluzii sunt coordonate prin studiul istoric-arhitectural și
vor fi integrate în tema de concurs – este o etapă de durată, estimată să se încheie spre sfârșitul anului în curs.
În acest interval de timp, starea generală de nemulțumire față de situația fortificațiilor nu poate să se atenueze.
Pe acest fond, exercițiul didactic pe care îl desfășurăm împreună va urmări să răspundă corelat atât aspectelor
arhitecturale și de conservare-restaurare, cât și celor sociale, în vederea integrării monumentului în viața
comunității locale.

OBIECTIVE
Obiectivele principale ale exercițiului sunt: activarea cunoștințelor teoretice, corelată cu aplicarea tehnicilor
de analiză – istorică, arhitecturală, de degradări – a unui monument istoric, pentru a genera informația și
evaluările necesare definirii scenariului sau scenariilor de intervenție; integrarea în procesul de proiectare a
datelor istorice și sociale ale amplasamentului – în vederea identificării celor mai viabile soluții din punct de
vedere al integrării monumentului în viața comunității locale.
 2
SUBIECT
Proiectul propune abordarea unor probleme specifice restaurării monumentelor în cazul concret al unor
elemente ale Fortificațiilor orașului Sighișoara, ansamblu înscris în Lista Monumentelor Istorice / 2015 a
Județului Mureș cu codul MS-II-a-A-15805 – la alegere dintre cele enumerate în continuare:
1. Turnul Cositorarilor și bastionul adiacent
2. Turnul Măcelarilor și rondela adiacentă
3. Turnul Croitorilor și ruinele Zwinger-ului
Proiectul cuprinde cercetarea, evaluarea și propunerea de măsuri de restaurare a elementelor de fortificație
alese din lista de mai sus. Aceste cerințe implică realizarea cercetării bibliografice și arhivistice, a analizelor
vizuale și evaluărilor și utilizarea tehnicilor de cartare și de relevare cele mai potrivite.

TEMĂ
Prin cercetare, documentare și evaluare, susținute prin vizita pe sit, studenții vor trebui să răspundă,
argumentându-și teoretic opțiunile, următoarelor cerințe:
1. documentarea detaliată a structurii constructive, a etapelor de intervenție, a materialelor și a deteriorărilor;
2. restaurarea suprafețelor arhitecturale interioare și exterioare, inclusiv a componentelor artistice (metal, piatră,
pictură murală); se vor urmări următoarele probleme: integrarea lacunelor, întregirea modenaturilor; tratarea
suprafețelor arhitecturale (material, textură, tratare), a elementelor decorative și a elementelor de tâmplărie;
3. tratarea elementelor incomplete sau dispărute – drumuri de strajă, scări de acces și de legătură între niveluri,
copertine, planșee, fortificații secundare.

CONȚINUT
Metoda de abordare constă în:
1. Analiza și interpretarea informațiilor conținute în:
a) documentația istorică;
b) analiza arhitecturală specifică despre edificiu, documentare la fața locului;
c) bibliografia despre construcțiile epocii și
d) relevee;
2. Identificarea elementelor valoroase din punct de vedere istoric și arhitectural;
3. Stabilirea modului în care se păstrează diversele elemente: conservare, restaurare, reproducere, precum și a
limitelor în care se pot modifica sau se pot elimina / adăuga elemente;
4. Stabilirea rezolvărilor de arhitectură și a celor tehnice de conservare și punere în valoare, în relație cu cerințele
temei.

DESFĂȘURARE
Studiul se desfășoară în perioada 18 / 20 martie – 15 / 17 aprilie 2019, în cadrul orelor de atelier prevăzute în
orar, în cursul zilelor de luni și miercuri, pentru seria A (grupele 40-44) și respectiv B (grupele 45-49).

ORGANIZAREA LUCRULUI
Proiectul se realizează în echipe de câte 3 studenți.
 3
FAZELE STUDIULUI
Studiul cuprinde 3 faze:
Faza 1 - între 18 / 20 martie și 25 / 27 martie (două ședințe de atelier)
În această perioadă se vor forma echipele de lucru (câte trei studenți) și vor fi parcurși următorii pași:
a) Documentare directă a monumentului:
 schițe și notițe;
 documentar fotografic interpretat;
b) documentare bibliografică; organizarea și prezentarea bazei documentare:
 documentare a istoricului monumentului;
 documentare arhitecturală – analogii pentru programul arhitectural;
 documentare privind intervenții de conservare-restaurare – analogii;
c) analiză arhitecturală:
 releveu (pe suportul anexat temei), actualizat, prelucrat și interpretat;
d) sinteza studiului și stabilirea tipurilor de intervenție:
 planșă la nivel de schiță de lucru, cu marcarea concluziilor studiului – valori și probleme;
 planșă cu propuneri de utilizare – scheme funcționale.
În data de 23 martie se organizează vizită ghidată la Sighișoara.
Faza 2 – până luni 1 aprilie, respectiv miercuri 3 aprilie (o ședință de atelier)
În această fază se va realiza cartarea materialelor și a fazelor de edificare și transformare și cartarea degradărilor.
Faza 3 - până luni 8 aprilie, respectiv miercuri 10 aprilie (o ședință de atelier)
În această fază se vor discuta propunerile concrete de soluționare a cerințelor temei, detaliind propunerile și
motivându-le prin analogii (exemple), documentare și teorie.
Fiecare colectiv trebuie să realizeze 2 corecturi. Colectivele care nu îndeplinesc această condiție nu vor fi
primite la judecată.

PREDARE și susținere
Luni 15.04.2019 orele 8.30-13.30 (seria în limba engleză), luni 15.04.2019 orele 15.30-20.30 (seria A) și
miercuri 17.04.2019 orele 15.30-20.30 (seria B), la atelier.
Proiectele vor fi predate și în format digital, prin încărcare pe un server de transfer și trimiterea link-ului.
Predarea formatului digital condiționează notarea proiectului. Dimensiunea arhivei nu va depăși 20 Mb
(condiție eliminatorie).

CONȚINUT
Caiet de studiu, cuprinzând schițe, fotografii prelucrate, fișe de documentare, planșe de lucru (piese format
A4 sau pliate la format A4, legate/îndosariate);
Expunere scrisă a ideii și principiilor proiectului (format A4, adăugată la finalul caietului de studiu);
Planșe redactate pe format A2:

1. Planuri – releveu cu marcarea materialelor, a degradărilor și a categoriilor de Sc. 1/50

intervenții propuse
2. Elevații – releveu cu marcarea categoriilor de intervenție permise Sc. 1/50

3. Secțiuni – releveu cu marcarea categoriilor de intervenție permise Sc. 1/50

4. Planuri – propunere (cu mobilare) Sc. 1/50

5. Elevații – propunere Sc. 1/50

 4
6. Secțiuni – propunere Sc. 1/50

7. 2 detalii semnificative pentru soluția de restaurare propusă dimensiune sau scară

convenabilă

Planșele vor fi color, cu explicații și scheme în tehnică la alegere, cu condiția lizibilității și vor avea existentul
prezentat după caz în colaj fotografic rectificat, prin colorit diferit sau prin hașuri.

CARTUȘ

Fortificațiile Sighișoarei, Turnul .................. – STUDIU DE RESTAURARE

COORDONATOR UNIVERSITATEA DE ARHITECTURĂȘI URBANISM „ION MINCU”
Departamentul Istoria și Teoria Arhitecturii și Conservarea Patrimoniului
CONȚINUT PLANȘĂ Scara:
Scara:
ELABORAT Stud. / Stud. Grupa:
ÎNDRUMĂTOR Data: 2019

ÎNDRUMAREA STUDIULUI

seria A – luni, 15.30 – 20.30 seria B – miercuri, 15.30 – 20.30

grupă îndrumător grupă îndrumător

40 arh. Daniela Enescu 45 arh. Iosef Kovacs

41 conf. dr. Petru Mortu 46 lect. dr. Irina Iamandescu

arh. Iosef Kovacs dr. arh. Daniela Enescu
42 lect. dr. Irina Iamandescu 47 conf. dr. Ruxandra Nemțeanu

43 asist. dr. Alexandra Teodor 48 lect. dr. Adrian Crăciunescu

44 lect. dr. Gabriel Panasiu 49 lect. dr. Gabriel Panasiu

seria în limba engleză – luni, 8.30-13.30

4E conf. dr. Ștefan Bâlici

PREZENTAREA: Prezentarea temei este programată luni 18.03.2019 și miercuri 20.03.2019 ora 15.30, în
ateliere. Pentru seria în limba engleză, prezentarea temei are loc luni 18.03.2019, ora 8.30.

CRITERII DE APRECIERE
 Respectarea statutului de monument istoric al clădirii – criteriu principal. Din acest statut decurge
obligativitatea conservării valorilor istorice, arhitecturale și memoriale, în spiritul Cartei de la Veneția și
al legislației naționale.
 Păstrarea valorilor istorice, arhitecturale și memoriale nu exclude posibilitatea sau chiar necesitatea propunerii
de intervenții noi. Calitatea și utilitatea intervențiilor contemporane reprezintă un criteriu important de
apreciere.
 Gradul de aprofundare a studiului și calitatea redactării, din care să se poată desprinde ce și în ce mod s-a
păstrat, care au fost intervențiile propuse, precum și relevanța lor pentru respectul autenticității.
 5

Bibliografie
Teoria patrimoniului cultural
Carte și convenții internaționale (enumerare selectivă)
 Carta de la Veneția – Carta internațională pentru conservarea și restaurarea monumentelor și siturilor,
Veneția, 1964 (adoptată de ICOMOS în 1965).
 Convenția pentru protejarea patrimoniului arhitectural al Europei (Consiliul Europei, Granada, 1985;
ratificată de România prin L. 157/1997).
 Carta ICOMOS privind analiza, conservarea și restaurarea structurală a patrimoniului arhitectural
(ICOMOS, Victoria Falls, Zimbabwe, 2003).

Cărți și articole
 Brandi, Cesare, Teoria restaurării, Editura Meridiane, București, 1996.
 Muñoz-Viñas, Salvador, Contemporary Theory of Conservation, Elsevier Butterworth-Heinemann, 2005.

Sighișoara și fortificațiile sale

 Baltag, Gheorghe, Sighișoara – Schässburg – Segesvár. Istoria Sighișoarei de la întemeierea orașului până
în 1945, Editura Nereamia Napocae – Cristian Matos, Cluj-Napoca, 2004.
 Drăguț, Vasile, Cetatea Sighișoarei, Editura Meridiane, București, 1968.
 Dubowy, Erich, Sighișoara, un oraș medieval, Editura Tehnică, București, 1957.
 Leonhardt, Kurt, Waltraut Eberle, Gabriele Frank, Schäßburg. Bauaufnahme einer mittelalterlichen Stadt,
Honterus-Verlag, Hermannstadt, 2009.
 Machat, Christoph (ed.), Corina Popa (coord.), Denkmaltopographie Siebenbürgen, 4.1. Stadt Schäßburg -
Topografia Monumentelor din Transilvania, 4.1. Municipiul Sighișoara, Rheinland-Verlag – Editura
Rheinland, Köln, 2002.
 Niedermaier, Paul, Atlas istoric al orașelor din România / Städtegeschteatlas Rumäniens, Seria C,
Transilvania / Reihe C, Transsylvanien, Fascicula 1 – Sighișoara / 1. Lieferung – Schäßburg, Editura
Enciclopedică, București, 2000.
 Stroe, Adriana, Aurelian Stroe, „Turnul Fierarilor din Sighișoara. Studiu istoric”, în Daniela Marcu Istrate,
Angel Istrate, Corneliu Gaiu (coord.), In memoriam Radu Popa. Temeiuri ale civilizației românești în context
european, Editura Accent, Cluj-Napoca, 2003, p. 361-369.

Rapoarte de cercetare arheologică

 Iosipescu, Sergiu, Raluca Iosipescu, „187. Sighișoara, Jud. Mureș. Punct: Turnul Fierarilor, Cod sit:
114523.05”, în Cronica Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2000, București, 2001, p. ().
 Marcu Istrate, Daniela, „Archaeological contributions to the history of Sighișoara. The Tinsmiths’ Tower”, în
Corviniana. Acta Musei Corvinensis, XIII, 2009, p. 237-261.
 Pascu, Ioan Fedor, „184. Sighişoara, jud. Mureş. Punct: Turnul Cizmarilor. Cod sit: 114523.09”, în Cronica
Cercetărilor Arheologice din România, Campania 2002, București, 2003, p. ().

Fortificații medievale în Transilvania și în zona de colonizare săsească

 Amlacher, Erwin, Wehrbauliche Funktion und Systematik siebenbürgisch-sächsischer Kirchen- und
Bauernburgen : ein Beitrag zur europäischen Burgenkunde, IKGS-Verlag, München, 2002.
 Anghel, Gheorghe, Ion Berciu, Cetăți medievale din sud-vestul Transilvaniei, Editura Meridiane, București,
1968.
 Anghel, Gheorghe, Cetăți medievale din Transilvania, Editura Meridiane, București, 1972.
 Băldescu, Irina, Transilvania medievală. Topografie și norme juridice ale cetăților Sibiu, Bistrița, Brașov,
Cluj, Editura Simetria, București, 2012.
 6
 Fabini, Hermann, Universul cetăților bisericești din Transilvania, Editura Monumenta, Sibiu, 2012.
 Fabini Hermann, Atlas der siebenbürgisch-sächsischen Kirchenburgen und Dorfkirchen, ed. a 3-a,
Hermannstadt – Sibiu, Heidelberg, 2002.
 Fabritius-Dancu, Juliana Cetăţi ţărăneşti săseşti din Transilvania, Sibiu, 1980.
 Greceanu, Eugenia, Monumente medievale din Mediaș, Editura Meridiane, București, 1968.
 Niedermaier, Paul, Geneza orașelor medievale în Transilvania, Editura Academiei Române, București, 2016.
 Rusu, Adrian Andrei, Castelarea carpatică. Fortificații și cetăți din Transilvania și teritoriile învecinate. (sec.
XIII-XIV), Editura Mega, Cluj-Napoca, 2005.
 Rusu, Adrian Andrei, „Țigle și olane la monumentele istorice (cu privire specială asupra monumentelor
religioase din Transilvania și vecinătățile ei)”, în A. A. Rusu, Investigări ale culturii materiale medievale din
Transilvania, Cluj-Napoca, 2008, p. 211-230.
 Vătășianu, Virgil, Istoria artei feudale în Țările Romîne. Vol. I. Arta în perioada de dezvoltare a feudalismului,
Editura Academiei Republicii Populare Romîne, București, 1959.

Bibliografie – Restaurare
 Szabó, Bálint, „Mecanica șarpantelor istorice”, în Transsylvania Nostra, 1, 2009, p. 22-43.

Glosare și dicționare:
 Szabó, Bálint, Dicționar ilustrat de structuri portante istorice, Editura Utilitas, Cluj-Napoca, 2004.
 EwaGlos – European illustrated glossary of conservation terms for wall paintings and architectural surfaces,
English definitions with translations into Bulgarian, Croatian, French, German, Hungarian, Italian, Polish,
Romanian, Spanish and Turkish, Ed. Angela Weyer, Michael Imhof Verlag, Petersberg, 2015.
(http://openarchive.icomos.org/1706/1/2015ewag.pdf)
 ICOMOS-ISCS: Illustrated glossary on stone deterioration patterns, Ed. V. Vergès-Belmin, 2008.
(http://iscs.icomos.org/glossary.html)

ÎNTOCMIT,
Martie 2019 conf. dr. Ștefan Bâlici