Sunteți pe pagina 1din 6

Restaurarea Palatului Chrissoveloni

Scursala Municipiului Bucuresti a Bancii Nationale

Moiseanu Diana Daniela

Grupa 42 I

Restaurarea Bancii Chrissoveloni

- Bucuresti
Moiseanu Diana Daniela Gr. 42 I

La inceputul anilor ’90, dupa o serie de evaluari se hotaraste consolidare,


renovarea si reabilitarea Palatului Chrissoveloni. Decizia era inevitabila intrucat
cladirea arata semne grave de degradare, nu doar generate de varsta
monumentului cat si datorita incarcarilor pe care aceasta le suportase in urma a
patru cutremure majore. Echipa urma sa fie coordonata de arhitectul Gabriel
Tureanu, care , impreuna cu echipa sa dezvolta in detaliu intr-o prezentare de
specialitate, agenda de santier. Astfel este alcatuit un album cu valoare stiintifica
ce cuprinde un sir de analize, date sociologice , istorice si psihologice, economice
si arhitecturale. Aceasta lucrare de restaurare , derulata pe parcursul a cinci ani
devenie o lucrare de referinta atat datorita talentului echipei cat si datorita
spectaculoasei constructii interbelice, fiind recunoscuta prin Premiul Uniunii
Arhitectilor din Romania.

Scurt istoric al monumentului:


Palatul Bancii Chrissoveloni, actuala Scursala Municipiului Bucuresti a
Bancii Nationale, a fost construit intre anii 1923 si 1929 de unul din membrii
acestei familii de bancheri, originale din Bizant, care si-a inceput afacerile in
Romania la jumatatea secolului al XIX-lea. Arhitectii care au proiectat cladirea au
fost George Matei Cantacuzino si August Schmiedigen. O cladire din piatra
fatuita, conceputa in stil neoclasic, cu elemente din marmura interpretand forme
ale Renasterii italiene in interior, o cladire constituita unitar, de la detalii de
mobilare pana la structura, in stilul palladin, foarte in voga la inceputul secolului
al XX-lea in Europa, dar, adaptat perfect functiunii bancare. Palatul a fost
considerat una din cele mai moderne cladiri bancare europene datorita
autonomiei in functionare. Palatul a fost cumparat de Banca Nationala a
Romaniei in anii 30, cand Banca Chrissoveloni era in prag de faliment devenind
dupa 1990 scursala Bucuresti a B.N.R. Cladirea este o cladire reprezentativa a
„City-ului bancar” si una din cele mai valoroase constructii interbelice. In timp,
ea a mai suferit o serie de interventii, in 1961, operatiuni de restaurare esuate
datorita utilizarii unor materiale dar si tehnici neadecvate.

Lucrarile de consolidare, restaurare si refunctionalizare

In elaborarea acstor complexe lucrari, proiectantii au intampinat o serie de


probleme atat de natura inginereasca, implicand evaluarea starii de siguranta a
cladirii si gasirea unor forme de consolidare cat mai putin vizibila, care sa nu
inlocuiasca valorile estetice esentiale ale monumentului, cat si de natura
estetica, intrucat toate elementele decorative trebuiau repuse in valoare, dar si
functionala, cladirea trebuind sa rasounda la exigentele unei banci moderne fara
a afecta compozitia initiala de natura aplicativa, pentru repunerea in functiune a
instalatiei extrem de complexe urmand apoi completarea ei cu aparatura
moderna.

2
Moiseanu Diana Daniela Gr. 42 I

Toate aceste lucrari au trebuit sa respecte inalte exigente intrucat imobilul


era clasat in categoria imobilelor de importanta nationala, in Lista
Monumentelor, facand parte din patrimoniul national al Romaniei. Astfel, lucrarile
au fost facute in colaborare cu Directia Monumentelor din Ministerul Culturii si
Muzeul de Istorie si Arta al Municipiului Bucuresti.

In urma restaurarii din 1961, pardoseala de marmura din Sala Ghiseelor a


fost inlocuita cu un mozaic turnat, respectandu-se totusi modelul initial, dar,
aceasta fusese o interventie ce a diminuat valoarea si calitatea spatiului
arhitectural. Spatiul era gandit ca un tot unitar in care fiecare componenta avea
rolul ei, contribuind in ceea ce priveste forma, calitatea si pretiozitatea
materialelor utilizate la armonia generala a monumentului. Echipa de restaurare
din 1990, repara astfel de erori ale interventilor anterioara, utilizand detalii din
configuratia initiala pe care o descopera. In cazul reconstituirii pardoselii, au
conrtribuit urmele din pardosela initiala, pastrate sub sina de glisare a unei usi
turnate.

Expertiza tehnica:

Cu privire la consolidare, punctul de plecare a fost expertiza tehnica


asupra starii imobilului. Ea contine tote datele necesare pentru evaluarea
vulnerabilitatii, urmate de identificarea unor solutii de consolidare si restaurare a
constructiei. Decizia conducerii bancii de a cere aceasta expertiza a fost datorata
de avariile aparute in urma cutremurului din 1977, amplificare apoi datorita
cutremurelor din 1986 si 1990. Rezultatele urmau sa determine nivelul de
protectie antiseismica al cladirii si sa fundamenteze deciziile de interventie.
Lucru de asteptat pentru o cladire proiectata in acea perioada, proiectul ei nu
respecta normativele si cerintele in vigoare. Era vorba de o structura de beton
armat, in cadre, ce respecta
normativele date inainte de
cutremulurul din 1940 : calitate
slaba a materialului, flexibilitate la
incarcari orizontale, structura
conceputa in general pentru
incarcari gravitationale, inexistenta
de rosturi antiseismice la contactul
cu alte cladiri, dispunerea stalpilor
in plan gresita.

Analizand comportarea
cladirii la cutremurele anterioare s-
a constatat o comportare
satisfacatoare dar si faptul ca o consolidare era absolut necesara. Aceasta
trebuia sa constea in introducerea unor elemente structurale, care sa poata
prelua incarcarile seismice orizontale sau prin camasuire si refacerea
compartimentarii de zidarie de caramida.

3
Moiseanu Diana Daniela Gr. 42 I

Tipuri de avarii, degradari si cauze:

Au fost executate relevee si


elevatii ale tuturor peretilor in scopul
inregistrarii lor cu atentie. . A fost
intalnita o problema specifica cladirilor
proiectate in perioada interbelica,
conlucrarea peretilor de
compartimentare cu cadrele de beton
armat a generat avarieri avansate ale
peretilor, reusind insa sa evite
concentrea lor in anumite zone. Avarile
acumulate de structura si
compartimentare, apartue in urma ultimelor trei cutremure, zdrobiri de material,
fisuri, crapaturi, erau la acel moment perfect vizibile ele nefiind mascate de
procese de refacere a finisajelor. Pentru determinarea marcii betonului au fost
relizate dezveliri ale stalpilor de b.a,

ocazie cu care s-a descoperit aici absenta avarilor. Finisajele suferisera avarii si
degradari la nivelul rabiturilor, plafoanelor decorative si stucaturilor. Elementele
din piatra aveau si ele semne de deteliorare, generate de manipulari neglijente
din interventiile anterioare. La nivelul gleturilor si chiturilor, exista necesitatea
neutralizarii intrucat acestea fusesera aplicate nefast prin schimbarea echilibrului
chimic la suprafata pietrei. Tamplaria prezenta urme de uzura, datorita utilizarii
indelungate ce au generat degradari fizice ale lemnului si metalului, dar si
chimice ale materialului metalic din cauza corodarii alamei si unele generate de
accidente de pe parcursul utilizarii.

Interventii efectuate:

Lucrarile de restaurare au avut la baza interventii selective , ce au avut ca


scop redarea aspectului initial al elementelor decorative si punerea in evidenta a
valorilor acestora formale si stilistice. De asemenea, prin aceste procedee, a fost
conferita si protectia necesara rezistentei bune in timp.

Pentru piatra au fost realizate curatiri, intregiri, completari si tratamente


de protejare a materialului. Usile metalice si grilajele ornamentale au fost
curatate, tratate cu tratamente pofilactice, completari, intregiri, tratamente de
finisare si tratamente estetice. Tamplaria si lambriurile de lemn au fost reparate
si completate respectand maniera si lucratura originala. De proiectantul general
au fost coordonate lucrari ca: inlocuirea placajului ceramic deteliorar al peretilor
curtii de lumina, reconditionarea corpurilor de iluminat si completarea unora cu
replici ale originalelor acolo unde acestea nu mai existau, reconditionarea si
inlocuirea invelitorii, pe portiuni si reconditionarea tamplaria. Printre lucrarile

4
Moiseanu Diana Daniela Gr. 42 I

coordonate direct de comisia monumentelor se numara: reconditionarea si in


unele zone inlocuirea elementelor de piatra si marmura, reconditionare
lampadarelor si aplicelor si executarea de replici, reconditionarea panourilor
pictate pe pereti si tavane , restaurarea tavanelor, restaurarea vitraliilor,
refacerea pardoselii, coloanelor si a mobilierului de marmura, reconditionarea
fatdelor principale inclusiv braurile si elementele decorative din piatra si
reonditionarea mobilierului de epoca.

Lucrarile de restaurare a componentelor artistice de


patrimoniu

In timpul restaurarilor s-a ivit necesitatea refacerii unor decoratiuni


interioare executate in tehnica al secco , acestea pierzandu-se in timpul lucrarilor
de consolidare. A fost necesara si restaurarea unei picturi parietale, imitatie de
mozaic de Murano si reconstituirea unor motive decorative precum si a doua
plafoane din lemn pictat in tempera, in stilul Renasterii italiene si interventia pe o
pictura decorativa ce a generat reconstructia unor decoratiuni murale interioare.
Cel mai important proces a fost cel al restaurarii plafoanelor casetate din lemn
pictat din Sala Florentina si Sala Bizantina. Lucrarile de reconstituire a motivelor
decorative originale pe suportul de zidarie noua au necesitat operatiuni multiple
de executie in conformitate cu cele ale tehnicii originale urmarindu-se in acelasi
timp obtinerea unei rezistente in timp: pregatirea suportului cu mortar de
egalizare urmata de finisarea cu glet de var, specific executiei picturii al secco,
indepartare impuritati si degresare, identificare zone cu decor pictat prin
masuratori „in situ”, aplicarea unei amorse pe baza de galbenus de ou pe
suprafetele ce urmau a fo pictate, realizarea desenelor pentru decoratie la scara
1:1 ce urmau a fi transpuse, realizarea emulsilor, a tonurilor in concorcondanta
cu martorii prelevati aplicate in 7 straturi, aplicarea unui strat final de emulsie de
galbenus de ou cu rol de fixare a picturii.

Cercetarile pentru intocmirea documentatiei necesare pentru Comisiea


Nationala pentru Componente Artistice. S-au desfasurat la fata locului in cazul
tavanului casetat, datorita amplorii si a starii de conservare relativ buna. Tavanul
mic a fost demontat pentru o interventie mai ampa: A fost pusa in evidenta o
diferenta semnificativa de vechime intre cele doua tavane in urma unor analiza
fizico-chimice si biologice. Tavanul
casetat a suferit urmatoarele
interventii: consolidarea suportului de
lemn si completarea acestuia cu lemn
uscat de esenta asemenatoare,
consolidarea stratului pictural,
indepartarea depunerilor de praf, fum
sau resturi biologice, chituire, finisare,

5
Moiseanu Diana Daniela Gr. 42 I

integrarea cromatica a chiturilor cu materiale reversibile, vernisarea ansamblului


cu vernis de Damar si ceara naturala si lustruirea

suprafetii. Pictura, imitatie de mozaic de Murano a fost realizata prin procedeele:


consolidarea fisurilor suportului prin tencuire si gletuire, chituire fisuri,
indepartarea depunerilor, vernisarea in mai multe straturi si retusare cromatica.
Testele de consolidare si curatare necesare in vederea stabilirii metodei de lucru
au avut un rol esential. De asemenea, restauratorii au beneficiat de o vasta
documentatie fotografica atat de detaliu cat si de ansamblu.

Pictarea calcanelor

Datorita diferentelor mari de inaltime intre monument si cladirile


adiacentese formeaza calcane pe fatadele laterale. Pentru a se evita
discrepanta intre perceptia fatadelor principale, bogat ornamentate si
partile laterale, a fost propusa pictarea acestor calcane, realizata in 2012-
2013, tehnica ce s-a dovedit o solutie foarte buna din punct de vedere
estetic. Decoratia preia elemente de pe fatada principala si le transpune
in tehnica trompe l’oeil avand ca tema imbinarea elementelor
arhitecturale cu cele vegetale.

Ca gama cromatica, sunt utilizate tonuri de ocru, siena , auriu


pentru elementele arhitecturale ce constau in coloane, balustrii,
balustrade si profile si verde si ocru pentru elementele de vegetatie.
Culorile folosite au fost speciale pentru tehnica picturii de exterior,
rezistente la actiunea razelor ultra violete, umezeala si diferente de
temperaturi. Tehnica a implicat o serie de operatiuni de pregatire a
suportului dar si o etapa finala de finisare si protectie, realizata de artisti
plastici.