Student arhitect Cmpan Ioana - anul VI An universitar 2013-2014

RESTAURARE, RECONVERSIE I EXTINDERE CAZINO- BILE HERCULANE

Str. Cerna, nr.6-18, Bile Herculane, Jud.Cara Severin

TEMA DE PROIECTARE I FUNCIUNI

CURS: LEGISLAIE Lector drd. arh Corina Lucescu Aplicaie examen scris Sesiunea iarn 2014

DENUMIRE PROIECT DIPLOM: RESTAURARE, RECONVERSIE I EXTINDERE CAZINO -BILE HERCULANE

INDICATIV PROIECT:

101-PD / 2014

FAZA :

TEMA DE PROIECTARE I FUNCIUNI

LOCALIZARE:

ROMNIA
Str. Cerna, Nr.6-18, Bile Herculane, Jud. Cara-Severin

BENEFICIAR / PROPRIETAR :

Verbinschi Valeriu

ADMINISTRATOR:

Crciunescu Nelu

PROIECTANT:

Stud.arh. Cmpan Ioana

DATA:

2014

- Exemplar 01 -

PROIECT 101-PD / 2014 RESTAURARE, RECONVERSIE I EXTINDERE CAZINO- BILE HERCULANE

TEMA DE PROIECTARE I FUNCIUNI

LISTA DE SEMNTURI

PROIECTANT:

Stud.arh. Cmpan Ioana

NDRUMTOR ARHITECTUR: NDRUMTOR STRUCTURI:

conf. dr. arh. Nemeanu Ruxandra

dr. ing. Tob Stelic

NDRUMTOR INSTALAII:

dr. ing. Biro Ana Maria

PROIECT 101-PD / 2014 RESTAURARE, RECONVERSIE I EXTINDERE CAZINO- BILE HERCULANE

TEMA DE PROIECTARE I FUNCIUNI BORDEROU PIESE SCRISE, DESENATE I FOTOGRAFII - Foaie de capt - Lista de semnturi - Borderou piese scrise, desenate i fotografii PIESE SCRISE, DESENATE I FOTOGRAFII Cap. 1. - ELEMENTE DE RECUNOATERE A OBIECTIVULUI (CLDIRE EXISTENT - ISTORIC/MONUMENT ISTORIC) Cap. 2. - LEGISLAIE I STANDARDE APLICABILE Cap. 3. - DATARE; SCURT ISTORIC Cap. 4. - DESCRIERE / ETAPE DE CONSTRUCIE / IMPORTAN Cap. 5. - STAREA DE CONSERVARE / DEGRADARE Cap. 6. - DOCUMENTAII I LUCRRI ANTERIOARE Cap. 7. - NECESITATEA I OPORTUNITATEA INVESTIIEI Cap. 8. - ETAPIZAREA PROIECTRII Cap. 9. - PRINCIPII DE ABORDARE FUNCIONAL Cap.10.- OBLIGAI ALE PROPRIETARULUI / BENEFICIARULUI DE FOLOSIN / ADMINISTRATORULUI Cap.11.- ANEXE LA TEMA DE PROIECTARE PIESE DESENATE I FOTOGRAFII- Releveu-existent

Plan demisol existent

Plana nr. 01/TPF

PROIECT 101-PD / 2014 RESTAURARE, RECONVERSIE I EXTINDERE CAZINO- BILE HERCULANE

4

IMAGINI DEMISOL

Plan parter

Plana nr. 02/TPF

Plan parter existent IMAGINI PARTER

Plana nr. 02/TPF

Plan et Planr. 03/TPF

PROIECT 101-PD / 2014 RESTAURARE, RECONVERSIE I EXTINDERE CAZINO- BILE HERCULANE
5

Plan etaj existent

Plana nr. 03/TPF

IMAGINI ETAJ

PROIECT 101-PD / 2014

PROIECT 101-PD / 2014 RESTAURARE, RECONVERSIE I EXTINDERE CAZINOUL BILE HERCULANE

TEM DE PROIECTARE I FUNCIUNI PENTRU CAZINOUL DIN BILE HERCULANE Monument istoric categoria A
Str.Cerna, nr.6-18, Bile Herculane, Cara-Severin

Cap.1. - ELEMENTE DE RECUNOATERE

MONUMENTULUI 1.1. DENUMIRE: CAZINO Monument istoric, categoria A nscris n Lista Monumentelor istorice/ 1992, la poziia nr.37, sub nr. CS-II-m-A-11004.01.

1.2. LOCALIZARE: Str. Cerna nr. 6-18, Bile Herculane, Cara-Severin 1.3. FUNCIUNEA ANTERIOAR: 1.4. FUNCIUNEA ACTUAL: CAZINO si STABILIMENT DE BI (Casa de Cur) 1864- 1954

LA PARTER ETAJ

- SALA DE EVENIMENTE - COMER

1.5. FUNCIUNEA PROPUS: 1.6. PROPRIETAR:

CENTRU MULTIFUNCTIONAL Verbinschi Valeriu

1.7. BENEFICIAR DE FOLOSIN: Verbinschi Valeriu 1.8. ADMINISTRATOR: Crciunescu Nelu

Cap. 2. - LEGISLAIE I STANDARDE APLICABILE

Legea Nr. 422 din 18 iulie 2001 privind protejarea monumentelor istorice

ORDIN nr. 2682 din 13 iunie 2003 privind aprobarea Normelor metodologice de clasare si evidenta a monumentelor istorice, a Listei monumentelor istori ce, a Fisei analitice de evidenta a monumentelor istorice si a Fisei minimale de evidenta a monumentelor istorice

Cap. 3. - DATARE; SCURT ISTORIC

3.1. DATARE 1862- 1864 Constructia Cazinoului - arh. Wilhelm Doderer
Cazinoul a fost ridicat n perioada 1862-1864, dupa planurile arhitectului Wilhelm Doderer,.la Conceput ca stabiliment de bai (sau Casa de Cura), denumiri care apar pe ilustratele de epoca, este un edificiu de tip istoric (eclectic), specific secolului trecut, stil care dezvolt ndeosebi n decoraia de interior, o paleta larg de stiluri istorice : de la romanic i gotic, pn la baroc i rococo.

3.2. SCURT ISTORIC

Cap. 4. - DESCRIERE / ETAPE DE CONSTRUCIE / IMPORTAN

4.1. DESCRIERE (Descrierea general a cldirii existente, cu imagini de epoc i/sau imagini actuale, descriere pe corpuri i niveluri cu planuri aferente) 4.2. ETAPE PRINCIPALE DE CONSTRUCIE: (

Imagini ale Cazinoului 1870- 1920

8

3.2

SCURT ISTORIC
Cazinoul apartine celei de a doua etape de sistematizare (1860-1875), numita si

etapa Franz Joseph, deoarece constructiile au fost ncepute ca urmare a vizitei din 1852 a mparatului Franz Joseph, care, ca si predecesorul sau, Francisc I, a apreciat calitatile curative ale izvoarelor termale. Initial stabilimentul de cura a fost construit pentru soldatii din armata imperial Franz Joseph, ce erau adui la tratament iar ulterior a devenit destinatie pentru odihn i tratament, pentru o seam de oameni de art i cultur : Goethe, George Cosbuc, Nicolae Iorga, H.Ch.Andersen, Dinicu Golescu,mparatul Marcus Aurelius si mama sa Iulia, mparatul Franz Joseph i mparateasca Elisabeta. Ansamblul cuprindea la parter spatii comerciale, restaurant si salonul de bal iar la etaj salonul de argint ( sala de jocuri de noroc). N acest Salon de Argint se regasea in trecut axa vieii tumultoase din Staiunea Bile Herculane cu poveti despre distracie i rsf, dar i legende despre perzanie i desfru. n anul 1956, ntreaga cladire a fost cuprins de un incediu de proportii, n urma caruia au cazut cele cinci statui de pe frontispiciu. Nici refacerea interioara nu a mai redat ntocmai aspectul initial (de pilda, au disparut balcoanele din salon). S-au mai pastrat totusi picturile din Sala de Argint, care reprezinta figuri mitologice, precum si zugravelile, reconditionate n urma cu 30 de ani. n present, Cazionul se afla in proprietatea lui Valeriu Verbinschi din anul 2013 si este in process de restaurare, momentan are urmatoarea functionalitate: Parter - Sala de spectacole, cu capacitate de 500 de locuri, cu balcon neterminat, patru cabine pentru actori, foaierul, pretabil si pentru expozitii si jocuri distractive. Etaj - Muzeul de Istorie Nicolae Cena al Casei Orasenesti de Cultura . n prima sala sunt expuse obiecte arheologice descoperite n Pestera Hotilor. n a doua sala (fosta Sala de Argint) sunt prezentate vestigiile romane si feudale, remarcabile fiind altarele votive si funerare. Sala a treia, nca nefunctionala, este destinata epocii moderne (litografii, pictura, fotografii) pentru redarea imaginii de odinioara a Bailor Herculane. De asemenea, cladirea Cazinoului mai cuprinde spatii comerciale, restaurant/cantina SC Hercules.

9 Imagine Ansamblu 1930 Imagine Cazino 1940

Cap. 4. - DESCRIERE / ETAPE DE CONSTRUCIE / IMPORTAN

4.1. DESCRIERE
ncadrarea stilistic a edificiului este eclectic cu accente clasicizante. Cazinoul are forma de Y n plan, parter, cu exceptia corpului median- n rezalit cu 3 niveluri n retrageri succesive. Spre parc colonad cu coloane i parapet din font, cu exepia corpului median, cu pilieri de zid i arcade n mner de co. n jurul dechiderilor trigeminate, semicirculare la partea superioar ale corpului median, decoraia sgrafitto pe fond rou englez, siluete antichizate, de pe tambururile cupolelor corpurilor laterale. Colonada, pstreaza decoraia pictat a pereilor i a plafoanelor, reproducerea a celei originare-medalioane i reele de motive vegetale stilizate, paviment originar, cu motive geometrice, Plan cu ncperi n fil, cu accese directe din colonad, cu excepia corpului median, cu plan compactat. Decoraia interioar, modificat, cu excepia ncperilor din corpul median care adpostesc muzeul i care pstreaz pictur mural- panouri cu subiecte alegorice, i a restaurantuli.Cldirea parial denivelat fa de parc, acces prin scar median monumental, din piatr i scri laterale.
1

Cazinoul se prezinta ca o compoziti simetrica, avand un volum central, suprainaltat, unde se gasea Salonul de cura, o sala ampla, cu galerii laterale sustinute de coloane din fonta, care urmareau peretii laterali ai salii.Salonul este flancat de doua spatii dezvoltate doar pe parter, unul destinat unei cafenele, celalalt unui restaurant. La etaj in afara spatiului celor doua galerii din Salonul de cura se pastreaza asa numitul Salon de argint. Cazinoul a fost legat de cele doua hoteluri, Hotel Decebal si Hotel Traian printr-un portic catre care se deschideau pravalii, in fata caruia, terasa ampla era acoperita cu o copertina pe structura metalica

Nemeanu Ruxandra, Inventarierea patrimonului arhitectural termal, pg 205

10

FAAD PRINCIPAL: CELE 3 REGISTRE CU DETALII REGISTRUL 1

DETALII REGISTRUL 1

11

DETALII REGISTRUL 1

DETALII REGISTRUL 1

12

REGISTRUL 2

REGISTRUL 3

13

CONCLUZII IN URMA ANALIZEI

14

Cldirea, monument istoric, este format dintr-un corp central , Salonul de cura si galerii laterale susinute de coloane din font: DEMISOL: - Este construit in 1862, se desfoara sub terasa de la parter i a adpostit la nceputuri o zon principal de comer cu deschidere spre Parcul Cen tral din faa Cazinoului,avnd o terasa cu ramp pe unde se face accesul dinspre parc. Demisolul mai deine zone de depozitare i grupuri sanitare. Ulterior zona principal s-a transformat in disco-bar, cu anexe- depozitri si grupuri sanitare, pastrndu-i aceast funiune pn n zilele de astzi. - Se poate observa doar modificarea functionala a demisolului in desenul de mai jos.

Plan demisol- Plansa nr. 04/TPF

PARTER
Este construit n anul 1862, planul parter are cea mai mare intindere ca suprafat dintre planurile cldirii, n mare parte cuprinde spaii comerciale, restaurant, buctrie, depozitri, inainte o parte din aceste depozitri erau destinate personalului. Salonul de bal este cel mare, este accesat dinspre portic si ocupa o pozitie centrala in ansamblu. Acesta este cel mai amplu spatiu din cladirea cazinoului si era locul de desfasurare al spectacolelor si balurilor. Aceasta sala a fost convertita intr-un cinematograf, iar in prezent spatiul nu mai este functional si prezinta mai multe tipuri de degradari si probleme. In faza initiala sala era puternic vitrata prin lateral, atat la nivelul inferior, cat si la nivelul pasarelelor laterale. Stalpii pasarelei formau arce in maner de paner. Acerst arc se regaseste si in profilatura peretilor si incadreaza si ferestrele laterale. Majoritatea ferestrelor prezinta arce in plin cintru si aveau tamplarie din lemn. Incaperea era ritmata prin ferestre, pilastrii de pe pereti, stalpii pasarelelor si tavanul casetat. Inchiderea salii era din tesatura de caramida cu piatra. Initial salonul avea o nisa cilindrica situata central pe intreaga inaltime a unuia dintre pereti, dar si doua pasarele sustinute de stalpi de fonta de aceeasi maniera cu cei ai porticului. Pardoseala era din parchet, iar planseul era casetat si decorat cu modele geometrice.
15

Una dintre primele modificari care au aparut se datoreaza incendiului din 1954 care a distrus pasarelele din lateralul salonului. Nisa cilindrica a fost acoperita, la fel si celelalte goluri de pe acel perete, dar una dintre usi s-a pastrat. Golurile laterale s-au modificat : au disparut toate ferestrele, au aparut cateva usi care nu mai pastreaza forma initiala de maner de paner si au fost realizate o serie de ferestre inguste in partea superioara a salii, folosite doar pentru aerisirea spatiului. Odata cu refunctionalizarea salii in cinematograf, s-a construit un balcon pentru public si s-au adaugat stalpi laterali de beton armat care au pastrat ritmul initial dat de pilastrii. Structura initiala este de tesatura de zidarie si piatra. In timp acestea au reactionat diferit atat din punct de vedere mecanic cat si chimic. Din aceasta cauza gradele de degradare a celor doua materiale sunt diferite, caramida fiind mai porosa, a absorbit mai multa apa si se afla intr-o strare mai proasta. Peretii preznita fisuri si perforatii in zidarie datorate structurii de sustinere a ecranului. Structura este degradata si la partea de beton armat, armaturile avand grade avansate de corodare, iar in anumite locuri sunt dislocari ale materialului. Tencuiala are diferite grade de degradare : in unele zone ea este complet degradata, zidaria devenind aparenta, iar in altele este exfoliata sau pastrata cu degradari. Se observa o respingere intre materialele folosite pentru tencuiala si zidarie, dar si umiditate provenita din ape meteorice din cauza neetanseitatii invelitoarei si a ferestrelor, pete de vopsea si eflorescente. Pardoseala originala a fost distrusa de incendiu si a fost inlocuita tot cu parchet, dar care acum prezinta unele degradari. De asemenea, in planul pardoselii se observa urmele lasate de scena care a fost instalata pe perioada functionarii cinematografului.

Plan parter- Plansa nr. 05/TPF

16

Plan parter-sala de spectacole- Plansa nr. 06/TPF

Evoluia Slii de spectacole

Pe langa aceste degradari, au fost aduse modificari si de interventiile tehnologice din sala, prin obiecte precum : cabluri, panouri electrice, tije metalice pentru deschiderea ferestrelor, calorifere. Printre elementele valoroase care s-au pastrat se numara nisa cilindrica aflata in spatele zidului si stalpii din inima plina de fonta decorati cu vita de vie din zona de acces.

17

ETAJ
Construit in anul 1863, planul etajului deinea Salonul de Argint, unde se desfaura jocurile de noroc, destinaia principala a Cazinoului. Un aspect sensibil este acela al accesului n salon. In prezent, singura cale de acces este printr-o scara de serviciu. Fiind un salon atat de imporant, se considera ca initial accesul era mult mai evident, insa, cu toate cercetarile efectuate, nu s-a aflat nimic concret in aceasta privinta. Analizand forma initiala a cladirii si in special a salonului de cura, consideram ca accesul in salon de argint s-a realizat prin intermediul pasarelelor din salonul principal. Degradarile din interiorul salonului de argint sunt relativ tipice cladirilor vechi de cateva sute de ani. Infiltratiile de ape meteorice sunt la nivelul plafonului si in partea superioara a peretilo. De precizat legat de acest subiect este faptul ca principalele fisuri se intalnesc in dreptul golurilor, la zona de arc in partea superioara. Fisurile urmeaza linia pietrelor ce alcatuiesc arcurile golurilor. O fisura interesanta si care ne ofera informatii importante este cea din dreptul usilor de legatura dintre salon si buzunarele laterale. Aceasta are forma aproximativa de arc de cerc, ceea ce sugereaza ca initial si usile aveau la partea superioara un arc in plin cintru. Zonele cele mai afectate de degradari sunt cele de a intersectia dintre pereti si dintre pereti si plafon. Salonul a fost restaurat destul de recent in anul 1967-1970 de catre familia Huss. Acest aspect este notat deasupra usii dinspre scara de serviciu. In privinta acestei restaurari, consideram ca unele elemente sunt de natura destul de proasta in ceea ce priveste combinarea stridenta de culori, asocierea cromatica si ornamentala nepotrivita. De apreciat este faptul ca s-a incercat pastrarea detaliilor si ornamentelor initiale, acest lucru fiind confirmat de anumite decapari realizate in unele zone ale incaperii. Elementele cu caracter valoros din salon sunt: panourile cu picturi, impletiturile antrelac, motivele florale inserate in benzi in mijlocul panourilor, pilastrul cu consola si detaliile acestora(elementul in sine, nu zugraveala ulterioara). Salonul de argint este o incapere pretioasa pentru cazinoul din Baile Herculane care sa pastrat intr-o stare destul de buna, comparativ cu celelalte incaperi ale cazinoului. Cu toate ca actuala forma, restaurata in urma cu 40 de ani, nu este cea mai reusita sau valoroasa, consideram ca se poate realiza un proiect de restaurare foarte bun si de o mare importanta, in care acest salon sa fie o piesa importanta pentru intreaga compozitie a cladirii.

Plan etaj- Plansa nr. 07/TPF

18

SALONUL DE ARGINT

ELEMENTE VALOROASE ALE SALONULUI DE ARGINT:

19

20

21

4.2. ETAPE PRINCIPALE DE CONSTRUCIE:

-1862-1864 Realizarea constructia Cazinoului dup planurile arhitectului Wilhelm Doderer - Muzeul a fost nfiinat la 28 iulie 1924, prin grija seciunii regionale din Banat a Comisiunii Monumentelor Istorice. Dup 1960, muzeul a fost reorganizat. Aflat ntr-o cldire monument istoric ,Cazinoul cu Coloane, 1862, arh. Daderer, muzeul prezint publicului descoperiri arheologice din zon: piese de ceramic roman, monede, podoabe, altare votive, inscripii, basoreliefuri din castrul Ad Mediam, arme i piese de harnaament.Muzeul nu mai este deschis publicului din 2009. - la jumtatea secolului XX ,sala de spectacole a fost modernizat, n aceei perioad se pare c a fost recondiionat pictura de pe plafonul galeriei.Toate aceste modernizari au survenit in urma unui incendiu din martie 1954,unde au fost distruse Salonul de spectacole i latura stng a cladirii Cazinoului. Modificrile pe care le -au adus lucrrile de reparaii au sczut mult din caracterul arhitectural iniial al cldirii i iau diminuat n acelai timp din valoarea estetic. - 2013, Cazinoul este cumprat de Valeriu Verbinschi i incepe restaurarea fatadelor i a interiorului si anume: restaurantul ,dar schimbarea instalatiilor electrice i cea de inclzire. Proprietarul dorete s readuc construcia la forma sa iniial, prin refacerea balconului impratului n sala de spectacole, care n urma modernizrile din jumtatea secolului XX nu au mai fost refacut ci modificat sala complet .Deasemenea refacerea picturilor din Sala de spectacole si din Salonul de Argint.

4.3. IMPORTANA
Statiunea Baile Herculane are un patrimoniu istoric de exceptie, memoria vie a 1851 de ani de existenta (153 2004) neintrerupta a statiunii. Din timpul romanilor au ramas numeroase vestigii : apeducte, bai, statui, monede, tabule votive ridicate ca semne de multumire aduse zeilor pentru vindecare. Dupa 1718 (Pacea de la Passarovitz) incepe istoria moderna si contemporana a Bailor Herculane, in cadrul Imperiului austriac. Din 1736 incepe reconstructia si modernizarea bailor, a cailor de acces, granicierii banateni construind aici majoritatea edificiilor din statiune, care poarta amprenta unui baroc austriac impresionant. Statiunea este vizitata de-a lungul timpului de mari personalitati, intre care : imparatul Iosif al II-lea , imparatul Francisc I si imparateasa Charlotte, imparatul Franz Iosef si imparateasa Elisabeta. In 1852, imparatul Austriei considera Baile Herculane ca fiind ceea mai frumoasa statiune de pe continent, iar imparateasa Elisabeta pasionata, indragita, distincta, si armonioasa Sissi scrie un jurnal intim in care Baile Herculane sunt o prezenta distincta si incintatoare. In statiune exista Muzeul Nicolae Cena, ale carui colectii au inceput sa fie constituite incepand cu anul 1922. In secolul XIX statiunea Baile Herculane ajunsese sa concureze cu celebrele statiuni Baden Baden sau Karlovy Vary. Cazinoul din Bile Herculane, situat pe strada Cerna nr.6 -18, monument istoric de interes naional, este o emblem a staiunii Bile Herculane ce poart amprenta unei arhitecturi de tip austriac, specific secolului XIX, din perioada impratului Franz Joseph. Importana acestei monument este mult mai puternic datorit amplasamentului su n zona istoric a staiunii, dar i relaia sa cu Parcul Central deasemenea clasat ca zon
22

protejat, aflat in proximitate. Intreg ansamblu reflect adevarata valoare a acestei cladiri. Valoarea arhitectural se poate observa si din ncadrarea stilistic a edificiului, stil eclectic cu accente clasicizante.

Cap. 5. - STAREA DE CONSERVARE / DEGRADARE

5.1. STAREA FIZIC ACTUAL
Cldirea prezint o stare extrem de degradat a componentelor arhitecturalstructurale precum i a finisajelor exterioare i interioare

23

24

25

26

Cap. 6. - DOCUMENTAII I LUCRRI ANTERIOARE

6.1. FIA DE MONUMENT
Fia de monument istoric, Indice:37, realizat de DIRECIA MONUMENTELOR ISTORICE - C.S.C.A.S., n anul 1992/09 Arhiva Institutului Naional al Monumentelor Istorice, Bucureti.

6.2. PLANURI ISTORICE

27

6.3. LUCRRI PUBLICATE

Negrea tefan, Negrea Alexandrina, Ad Aquas Herculi Sacras, Ed. Timpul, Reia, 2002 Nemeanu Ruxandra, Buletinul comisiei Monumentelor istorice, ITERInventarierea Patrimoniului Arhitectural Termal, Metod operativ de abordare a zonelor cu potenial balnear, 2005 Blteanu Dorin,Herculane- Arc peste timp, Editura Info, 2007

6.4. PROIECTE ELABORATE

I.P.C.T.- S.A. Reabilitare fond construit, Faza S.F.-2001

Cap. 7. - NECESITATEA I OPORTUNITATEA INVESTIIEI

7.1. NECESITATEA I OPORTUNITATEA INVESTIIEI PROPUSE
Statiunea Baile Herculane una din cele mai vechi statiuni balneare ale lumii (atestata documentar de cca 2000 ani ), prin elementele deosebit de valoroase ale cadrului natural in care este amplasata, reprezinta un potential turistic de interes deosebit national si international . O mare parte din pavilioane si din bai nu sunt folosite in prezent. Cca 60% sunt declasificate, celelalte fiind de categoria a II-a cu grupuri sanitare comune pe nivel. Valorificarea superioara a produsului turistic natural oferit de Baile Herculane in conditiile economiei de piata este conditionata de ridicarea calitatii serviciilor oferite turistilor in toate privintele: acces, cazare, tratament si distractie -prin modernizarea si dezvoltarea bazei materiale existente. Cazinoul este marturia vie a unei perioade istorice valoroase, prezint un potenial imens atat arhitectural cat i estetic att prin construcie dar i amplasamentul su n zona istoric a staiunii, dar i relaia sa cu Parcul Central deasemenea clasat ca zon protejat, aflat in proximitate. Intreg ansamblu reflect adevarata valoare a acestei cladiri. Valoarea arhitectural se poate observa si din ncadrarea stilistic a edificiului, stil eclectic cu accente clasicizante. Este necesar un centru multifunctional, dedicat comunitii dar i turitilor ,unde se pot desfura evenimente culturale, sociale. Extinderea survine n urma analizelor efectuate observnd lipsa unei functiuni moderne destinate turismului balneo-climateric cu dotari de actualitate, confort si programe ce pot atrage turisti in zona.

28

7.2. MOTIVAREA FUNCIUNII PRINCIPALE PROPUSE

Mi-am focalizat studiul asupra Cazinoului motivat de monumentalitatea constructiei, perspectiva creata de ansamblu si amplasamentul constructiei in relatiei cu Parcul Central aflat in proximitatea rului Cerna Reconversia pe care am ales sa o fac vrea sa aduca in actualitatea functiuniile constructiei, pastrand funcia de cazino la care se vor alatura functiuni de factur cultural, social si curativ prin extindere propus, fiecarei functiuni in parte I se atribuie zone clar definite, destinate comunitatii dar si turistilor. Aduc in completare o extindere ce contribuie la specificul zonei, deoarece in urma analizelor efectuate am observant lipsa unei functiuni moderne destinate turismului balneo-climateric cu dotari de actualitate, comfort si programe ce pot atrage turisti in zona. Complexul balneo-climateric se desfasoara pe S+D+P , ce comunica cu constructia cazinoului printr-o trecere la nivelul demisolului. Complexul beneficiaza de o panorama spre valea cernei si dar spre zona istorica a orasului. Functiunile sunt destinate cu precadere tratamentului balnear, avand in completare zone destinate comertului, consumului dar si animat de prezenta unor Sali unde se pot desfasura evenimente culturale ale orasului.

7.3. COMPATIBILITATEA CU MEDIUL

Ceea ce remarcm este faptul ca toate staiuniile cunoscute au nflorit n baza unui cadru natural extrem de valoros, care a creat o ambian ideal pentru practicarea curelor termale.Astfel, factorul peisajului este esenial n evaluarea calitilor i potenialul siturilor de vilegiatur.Coborrea elementelor de peisaj natural cu arhitectura monumental a Cazinoului creaz un peisaj cultural unic. n acelasi timp, potenialul terapeutic este mbogait de ambientul creat de cadrul natural. n Bile Herculane, de exemplu se remarc contribuia luminii la punerea n valoare a arhitecturii faadelor.Percepia vizual a acestui monument istoric cu peisajul inconjurtor i cu proprietile curative puse in valoare, creaz un ambient ce d sentimentul de linite i contribuie la procesul curativ.

7.4. RELAIA CU COMUNITATEA

Conversia Cazinoului ct i extinderea lui urmresc n primul rand s creeze o compozitie unitar cu funciuni destinate comunitii dar turitilor . Cu zone destinate desfurarii evenimentelor culturale, sociale dar i curative prin valorificarea potenialului zonei.

Cap. 8. - ETAPIZAREA PROIECTRII

8.1. PREVEDERI ALE DOCUMENTAIILOR DE URBANISM
Din analiza P.U.G. situl studiat se afl n categoria CA2. Se permit funciuni publice reprezentative: zone destinate tratamentelor balneo-climaterice, zone de cazare, zone de comer/servicii, muzeu, expozitii cu obiecte arheologice din zon , dar si manuscrise, timbre din perioada imperiului austro-ungar.

29

8.2. CONCEPIA GENERAL DE PROIECTARE

Aria desfasurat- 6445,00 mp Proiectul are n vedere conservarea, restaurarea i punerea n valoare a monumentului istoric denumi Cazinoul ,n scopul reintegrrii lui n circuitul socio-cultural. Prin repartiia spaial i partiul arhitectural, soluia de conservare, restaurare i punere n valoare a monumentului istoric implic intervenii diverse dezvoltate pe paliere diferite: - Consolidarea pereilor prin cmuire cu plase din oel beton i beton torcretat - Consolidarea stlpilor de la sala mare cu beton armat - Consolidarea local a arpantelor. - conservarea i restaurarea componentelor artistice i arhitecturale - reabilitarea echipamentelor i instalaiilor interioare Soluia propus centru de cultur multifuncional pornete de la ideea de a pune n valoare spaiile interioare cu caracter de reprezentativite ntreaga cldire va funciona ca un centru cultural multifuncional cu activiti integrate sistemului cultural european. Soluia funcional propus pstreaz integral structura constructiv existent. n zonele structurale care prezint o stare extrem de avansat de degradare i instabilitate, s-a ales soluia refacerii integrale, pstrndu-se forma i volumetria actual.

8.3. DEFALCAREA PE OBIECTE I CATEGORII DE LUCRRI:

STUDIU DE ARHITECTUR: - Releveul situaiei existente - Releveul degradrilor documentar fotografic - Releveul interveniilor STUDIU ISTORICO-ARHITECTURAL STUDIU COMPONENTE ARTISTICE

Cap. 9. - PRINCIPII DE ABORDARE FUNCIONAL

9.1. ORGANIZARE FUNCIONAL
Functiunea principal a Cazinoului v-a fi pastrati, prin propunerea de spatii destinate jocurilor de noroc.La care voi adauga spatii destinate comunitatii si vizitatorilor: restaurant,cafenele, sala de conferint, muzeu, galerii de art,sali de work-shop, spatii comerciale la parter . Extinderea vine in completare cu un complex destinat tratamentului balneo-climateric cu dotari si tehnologie avansat ceea ce in momentul de fata nu exista i n statiune. Cu o bara de cazare destinat turistilor, zona de tratament cu cabinete medicale,bazine cu ap termal, cafenele,sala de evenimente/conferin.

30

9.2. ELEMENTE COMPONENTE / DESCRIERE FUNCIUNI

PROPUNERE CAZINO

Plan parter propus- Plansa nr. 08/TPF

Plan etaj propus- Plansa nr. 09/TPF

31

PROPUNERE CAZINO

PERSPECTIVA AMENAJARE Pastrez funciunea de Cazino cu spatii destinate jocurilor de noroc amenajate atat la parter cat si la etaj. Propun spatii de consum, comert, servicii, zone de loisir, sala de organizat evenimente,galerii de arta, muzeu, terase in aer liber unde se pot desfura work-shopuri.

32

EXTINDERE

Aduc in completare o extindere ce contribuie la specificul zonei, deoarece in urma analizelor efectuate am observant lipsa unei functiuni moderne destinate turismului balneo-climateric cu dotari de actualitate, comfort si programe ce pot atrage turisti in zona. Complexul balneo-climateric se desfasoara pe s+d+p , ce comunica cu constructia cazinoului printr-o trecere la nivelul demisolului.
33

Complexul beneficiaza de o panorama spre valea Cernei dar si spre zona istoric a oraului. Functiunile sunt destinate cu precadere tratamentului balnear, avand in completare zone destinate comertului, consumului dar si animat de prezenta unor Sali unde se pot desfasura evenimente culturale ale orasului.

EXTINDERE- COMPLEX DE TRATAMENT BALNEO-CLIMATERICPROPUNERE VOLUMETRICA

34

Cap.10. - OBLIGAI ALE PROPRIETARULUI / BENEFICIARULUI DE FOLOSIN / ADMINISTRATORULUI

Conform Legii nr. 422/2001
Pn la deschiderea antierului, rmne n sarcina beneficiarului de folosin i a administratorului de cldire asigurarea pazei obiectivului precum i ntreinerea acestuia dup recepia final a lucrrilor de execuie

Cap.11. - ANEXE LA TEMA DE PROIECTARE

Propunere........................................ Plansa nr. 10/TPF

. Analiza SWOT

ntocmit, Student arh. Cmpan Ioana

35