Sunteți pe pagina 1din 18

UNIVERSITATEA TEHNIC CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE CONSTRUCTII

Studiu de caz: REABILITAREA SI CONSOLIDAREA BISERICII EVANGHELICE DIN PIATA HUET SIBIU

Masterand: ORBAN ANDREEA PRC, anul II

2011-2012
1 1

1. INTRODUCERE Biserica Evanghelica din Piata Huet este una dintre cele mai importante locasuri de cult din Transilvania datorita valorii artistice, a istoriei, evolutiei si a unicitatii structurii. Preocuparea beneficiarului de a intretine, elimina deficientele structurale constructive, in decursul anilor, s-a concretizat in lucrari de consolidari ocazionale, care de regula nu au eliminat cauzele neajunsurilor structurale. Aceste consolidari la randul lor au rezultat pozitii de echilibru provizorii la care trebuie verificata capacitatea portanta si urmarirea lor in timp.

2. PREZENTAREA CLADIRII Constructia dateaza din secolul al XIV.-lea si face parte din categoria monumentelor istorice de importanta nationala, care necesita consolidari structurale. Este un obiectiv vizitat anual de mii de turisti si este deschis publicului in permanenta. In centrul pietei Huet, nucleul orasului Sibiu, monumentala biserica evanghelica este situata deasupra unei pante ce leaga orasul de sus cu orasul de jos. Edificiul conceput in sistem structural bazilical, construit in stil gotic, are o deosebita valoare arhitecturala si culturala. Cladirea este una dintre cele mai mari biserici medievale din Transilvania, cu o lungime de peste 74m, latimea navelor de 22m, lungimea transeptului de 35m, iar inaltimea turnului impreuna cu coiful are peste 73m. Planul, volumetria si structura spatiului interior a cladirii este foarte complexa. Biserica este o mixtura de tip bazilica si hala, cu trei nave si transept. Nava centrala este inalta de 15.50 m, nava laterala nordica este mult mai scunda, avand un singur nivel, iar cea sudica doua nivele, ajungand cu tribuna la inaltimea navei centrale. Navele laterale sunt mai inguste decat nava principala. Corul este poligonal, cu inchiderea formata din trei laturi ale octogonului. La nord de cor se afla sacristia cu plan dreptunghiular, iar la sud de cor se afla o capela accesibila din exterior. Transeptul este format din trei traveei de plan dreptunghiular, cea nordica a fost extinsa ulterior cu o jumatate de travee spre nord. Accesul din exterior in biserica are loc in navele laterale prin cate un portic de plan patrulater, amplasate pe aceeasi axa transversala. La etajul porticului sudic se afla o capela inalta, accesibila din tribuna sudica. In prelungirea vestica a navei principale se afla turnul masiv, cu plan patrulater, care la parter este mai lat decat nava centrala. Adosat turnului, spre nava principala se afla tribuna orgii.
2

Turnul este inconjurat de un spatiu denumit ferula, cu trei nave in prelungirea spre vest a navelor bisericii. Aceste nave au inaltimi identice. Peretelui sudic al ferulei este adosat din exterior un turn cu o scara in spirala care acceseaza podul si turnul.

Biserica are o volumetrie mai putin obisnuita. Turnul are o baza masiva la parter, fara spatiu interior. Trei dintre cele sapte nivele ale turnului sunt deasupra coamei acoperisului. Coiful turnului de plan octogonal, are forma piramidala alungita de dimensiuni impresionante. La cele patru colturi ale turnului sunt amplasate patru turle octogonale mai mici, din zidarie. Acoperisul in doua ape al navei principale foarte inalte se prelungeste si deasupra corului. Nava principala a ferulei are un acoperis aproape identic cu acoperisul navei principale, fiind tesita spre vest. Transeptul acoperit in doua ape cu coama la nivelul coamei principale, prezinta frontoane ascutite. Nava laterala nordica si sacristia au acoperisuri intr-o apa. Acoperisul navei laterale sudice este interesant. Fatada navei laterale sudice se incheie cu un sir de cinci timpane inalte, inspirate din timpanul sudic al transeptului. Cele cinci timpane definesc cinci acoperisuri in doua ape, cu coame perpendiculare pe acoperisul navei principale. Turnul poligonal al scarii spiralate, alaturata fatadei sudice, are un coif inalt de forma piramidala, sub cornisa careia se observa inscriptia de datare 1520. Porticul nordic are un acoperis in doua ape, cu timpan spre nord. Acoperisurile sunt invelite cu tigle smaltuite colorate, cu model in romburi.

Dintre lucrarile de arta care se afla in biserica cele mai importante sunt cristelnita din bronz realizata de mesterul Leonhardus in anul 1438. In 1445 pictorul Johannes de Rozenaw (Risnov), originar din Austria a terminat monumentala pictura murala cu tema Rastignirea pe peretele nordic al corului in tehnica al secco. Amvonul, realizat probabil de mesterul Andreas Lapicida la sfarsitul sec. 15., actualmente se afla in ferula, dar baldachinul de pe al doilea stalp din sirul nordic ne indica locul original. Altarul poliptic care actualmente se afla in transeptul nordic s-a dateaza din anii 1480-1545, a fost decorat cu picturi inspirate din seria de xilogravuri a lui Drer intitulata Patimile lui Isus. Clopotul cel mare, legat la orologiu, a fost turnat la sfarsitul sec. 14. si returnat in anul 1891. Clopotul care bate ora 8 seara dateaza din anul 1411. In interiorul bisericii se afla cea mai bogata colectie de lespezi funerare din Transilvania secolelor XV-XVII., respectiv altare si amvoane din diferite biserici sasesti parasite se afla in ferula bisericii. In interiorul spatiului liturgic actual sunt monumente funerare mai moderne de o mare calitate artistica. Dintre acestia se disting epitafurile in stuc, montate pe peretele nordic al navei
4

principale, din secolul al XVIII-lea.

3. STAREA SIGURANTEI STRUCTURALE A CLADIRII

3. 1. Despre structura de rezistenta a cladirii Ansamblul structural al cladirii bisericii este alcatuit din urmatoarele subansambluri: sarpanta din lemn, plansee boltite, pereti de rezistenta (diafragme), stalpi, si fundatii.

3.1.1. Sarpanta bisericii este realizata din lemn de esenta moale (brad, molid, si din lemn de gorun pentru cuiele de lemn ce fixeaza imbinarile de tipul tesirilor sub forma de coada de randunica), fiind alcatuita din mai multe subunitati, executate in etape diferite si suportand nenumarate interventii de-a lungul istoriei mai mult sau mai putin ample. Astfel se poate distinge sarpanta aferenta zonei A navei bisericii, zonei B corul bisericii, zonei C transeptului nordic, zonei D transeptului sudic, zonei E-F-H-J-K navei laterale sudice, zonei G porticului sudic, zonei I sacristiei, zonei L ferulei, zonei M navei laterale nordice si zonei N porticului nordic. Realizarea concomitenta a sarpantelor este putin probabila, existand trei tipuri de subansambluri de sarpanta bine conturate: zone cu caracter romanic, gotic si eclectic. Valoarea inedita a bisericii consta inclusiv in varietatea structurii acoperis si in elemente, detalii structurale purtand amprentele specifice tehnicii si indemanarii dulgherilor medievali.

Zona A poseda numai ferme principale, astfel este considerata zona avand caracter romanic. Exista in alcatuirea sarpantei din aceasta zona doi coltari de legatura dintre caprior si traversa, doua bare de agatare legate cu cate doi coltari de coarda si traversa toate acestea fiind dotari specifice sarpantelor avand character gotic. Existenta sistemului longitudinal de rigidizare

(chiar in aceasta forma incipienta) este de asemenea o caracteristica specifica sarpantelor avand caracter gotic. Prezenta concomitenta a semnalmentelor romanice si gotice indica o sarpanta avand caracter romanic tarzie, respectiv o forma de trecere de la sarpante avand caracter romanic la cele avand caracter gotic. Foarte posibil, ca este sarpanta originala fara calendar dendro-cronologic nu exista certitudine si probabil realizata anterior etajarii navei laterale sudice, datata de expert intre anii 1480 si 1520 (realizarea concomitenta a diferitelor zone ale sarpantei este putin probabila, existand doua tipuri de subansambluri de sarpanta bine conturate: zonele A,B,D si L cu caracter romanic tarzie respectiv zonele E, F, H, J si K cu caracter gotic, iar zonele romanice normal se realizeaza anterior celor gotice). Deoarece zonele A si D sunt cu imbinarea coarda-caprior tesite, sunt anterior realizate zonelor B si L, unde imbinarile coarda-caprior sunt realizate prin cepuire. Este de mentionat, ca la capatul spre turn in zona A sunt cateva ferme cu noduri coarda-caprior realizate prin cepuire. In lipsa calendarului dendro-cronologic concluzie ferma nu se poate trage, probabil sunt niste ferme refacute ulterior.

3.1.2. Planseele bisericii prezinta o mare diversitate a boltilor utilizate, cu exceptia unei singure incaperi unde s-a identificat planseu din grinzi de lemn distantate podite si tencuite la partea inferioara. Astfel se pot identifica urmatoarele tipuri de bolti diferite pe zone si inaltimi: bolti in cruce, bolti stelata, calote de bolti cilindrice. Planseul acoperis din lemn este realizata din grinzi de lemn, a caror caracteristici nu au fost posibil de identificat, din cauza existentei unor straturi suprapuse de izolatii termice. Deoarece elementele din lemn trebuie verificate bucata cu bucata, investigatiile vor ramane pentru faza de executie, cand se vor da si solutii de consolidare.

3.1.3. Structura portanta vertical

Elementele portante verticale ale bisericii sunt peretii portanti din zidarie si siruri de stalpi. Diafragmele sunt dispuse dupa cele doua directii principale longitudinale si transversale, si oblic la inchiderea corului.

3.2. Deficiente semnalate la structura portanta

3.2.1. Probleme majore la nivelul relatiilor dintre structura planseelor si acoperisurilor O mare parte din plansee boltite sunt legate de sarpanta prin tiranti, lucru totalmente necorespunzatoare. Deoarece cateodata tirantii de legatura au rigiditate si la compresiune, iar intinderea este preluata cu prisosinta, boltile zidite (inclusiv nervurile alipite boltilor fara tesere) deosebit de sensibile la actiuni concentrate sunt deranjate in permanenta, fisurarea lor, respectiv desprinderea fiind partial provocata de aceste legaturi nefiresti. Aceste legaturi trebuie eliminate obligatoriu anterior interventiilor de consolidare a boltilor prin umectare cu lapte de var si de refixarea nervurilor desigur cu luarea tuturor masurilor de protectie a fenomenelor de transmitere a eforturilor in totalitate nasterii boltilor, eliminand orice reazem intermediar creat prin suspendarea boltii de sarpanta.

3.2.2. Insuficiente la nivelul sarpantelor Neinlocuirea la timp a tiglelor sparte, dislocate permit apelor pluviale sa distruga materialul lemnos al sarpantei, facilitand degradari biologice, astfel in special nodurile din zona cornisei sunt degradate biologic si dislocate. Nodurile cedate rezultata pierderea locala a stabilitatii structurii fermelor, si reorganizarea eforturilor. Corzile fermelor incovoiate datorita cedarii nodurilor, sau a neconformarii structurale actioneaza astfel asupra boltii in linia cheii. Solutia sistemului de acoperire al navei laterale sudice prin 5 acoperisuri alaturate in doua ape, a condus la incovoierea excesiva a grinzilor de dolie care reazema doar la capete. Sarpanta si planseul de lemn al sacristiei sunt compromise datorita demolarii sistemului gotic initial (s-au pastrat doar corzile si capriorii, restul elementelor au disparut) si introducerii haotice a elementelor noi de sustinere atat in sarpanta, cat si pentru planseu. Acoperisul intr-o apa, are deschiderea de 10m, iar capriorii au lungimea de peste 13m. Acest acoperis, cat si planseul prezinta pericol iminent de prabusire.

10

3.2.3. Probleme majore la nivelul planseelor Boltile de caramida au nervuri de piatra care conlucreaza cu zidaria de caramida doar prin intermediul legaturii cu mortarul. Imbatranirea mortarului a provocat desprinderea segmentelor de nervuri. Unele nervure fisurate, dislocate s-au desprins de bolta si prezinta pericol de cadere. Uzura fizica a mortarului din zidarie, se datoreaza pe o parte vechimii constructiei, pe alta parte apei infiltrate prin acoperisul neetans care reduce semnificativ rezistenta mortarului de var. Pe parcurs s-au efectuat consolidari locale cu prinderi metalice artizanale, car insa nu sunt nici estetice nici nu rezolva stabilitatea nervurilor. Situatia cea mai nefavorabila din acest punct de vedere se prezinta in cazul boltii stelate a tribunei navei laterale sudice, care este prea pleostita si are nervurile foarte dese si desprinse, deci pericol de accidentare mult ridicat.

3.4. Interventii la structuri portante

3.4.1. Interventii urgente Situatia prezentata indica necesitatea interventiilor urgente pentru asigurarea sigurantei in exploatare a bisericii evanghelice, pentru care se vor realiza urmatoarele lucrari in regim de prima necesitate: protejarea spatiilor interioare prin realizarea unui esafodaj, care va fi folosita inclusiv consolidarii si finisajului planseelor boltite; consolidarea planseului de lemn si a sarpantei sacristiei, tratarea antiseptica si ignifuga a materialului lemnos, inlocuirea invelitorii; consolidarea nervurilor boltii stelate deasupra tribunei navei laterale sudice; Interventiile urgente trebuie urmate obligatoriu de fazele de cercetare si proiectare vizand: consolidarea generala a sarpantei - in locurile cu noduri dislocate, elemente de sarpanta incovoiata, consolidari metalice suplimentare, inlocuirea elementelor biologic degradate; descarcarea boltilor prin revenirea la geometria initiala a sarpantei; inlocuirea invelitorii si tinichigeriei generale; consolidarea generala a nervurilor, injectarea fisurilor existente, etc.

11

3.4.2. Interventii la nivelul sarpantei Se consolideaza elementele de sarpanta din lemn, ale caror cauza sunt multiple degradari biologice, degradari mecanice, cedari de reazeme si chiar sub-dimensionari. Astfel se trateaza consolidarile sarpantei pe zone. Interventiile propuse sunt de natura de (i) conservare, (ii) restaurare, sau (iii) consolidare si vor fi detaliate in proiectul de interventii. Mentionam, ca vor fi pastrate acele interventii anterioare la subansamblurile de structura portanta initiale, care sunt compatibile cu sistemul original de structura portanta, sunt profesional executate, nu diminueaza capacitatea portanta a sarpantei si sau a planseului acoperis si constituie valoare de patrimoniu. O remarca generala este consolidarea si repunerea nodurilor deteriorate prin repunerea sau inlocuirea cuielor de lemn din imbinari. (i) Masurile de conservare privesc tratamentele contra incendiilor si unele mici interventii legate ajustari de imbinari (fixari de cuie de lemn etc). (ii) Lucrarile de restaurare presupun: (1) completari de elemente lipsa, aferente fermelor transversal (2) eliminari de elemente sau dispozitive ulterior realizate, daunatoare din punct de vedere al mecanicii, biologiei sau fizicii constructiilor (de exemplu elementele care leaga planseele boltite de sarpanta), inutile, sau degradate, (3) inlocuiri locale de material lemnos in zonele degradate mecanic sau biologic, pastrand caracteristicile geometrice, mecanice si biologice ale elementelor la care se intervine. (iii) Se vor consolida elemente sau subansambluri de structura portante, care (1) prin conceptia lor initiala nu corespund cerintelor minime de rezistenta si stabilitate (de exemplu interventiile la sistemele planare longitudinale de rigidizare, local, in zonele prea flexibile), respectiv in cazul in care (2) prin inglobarea unor elemente sau subansambluri suplimentare sunt pastrate intr-o masura mai mare valori de patrimoniu (de exemplu interventiile la doliile sarpantei renascentiste). 3.4.3. Problema speciala consolidarea acoperisului renascentist

Acoperisul renascentist constituie o valoare de patrimoniu de exceptie. Alcatuita din cinci subansambluri gotice (asamblate fiecare din sapte ferme, din care cele marginale si cea din mijloc sunt principale, iar celelalte secundare, fiind legate intre ele de doua sisteme planare
12

longitudinale de rigidizare), este unica in tara. Deoarece din motive necunoscute, doliile nu au fort corect concepute si alcatuite, lipsa de capacitate portanta a reazemelor intermediare din dreptul doliilor a provocat tasari inadmisibile, solicitand masuri de consolidare de-a lungul secolelor. Aceste masuri au fost intelese in multe feluri de generatii de dulgheri, care au asigurat lucrarile de intretinere si reparatii, rezultand o structura portanta ne-controlabila, cu pericol de colaps iminent si cu sisteme de descarcare si rezemare instabile. Se impune restaurarea subansamblurilor gotice ale structurii initiale, asigurand sistemul de rezemare in dreptul doliilor prin perechi de ferme metalice usor accesibile, controlabile si de intretinut. In acest fel se pot elimina diferite subansambluri ulterior introduse in structurile gotice de sarpanta, total ineficiente si realizate cu grad scazut de profesionalitate si degradate cateodata la limita colapsului. Vor fi inlocuite confectionate in baza detaliilor tehnologice gotice, existente utilizand material lemnos de calitatea I-a, comanda speciala din paduri naturale (si nu plantate) de dimensiuni conform celor existente, prelucrate manual prin despicare si solidarizate cu cuie din lemn, utilizand tesire, cepuire sau chertare de la caz la caz intocmai conform tehnologiei adoptate in urma cu aproximativ 500 de ani. Perechile de ferme metalice, de aproximativ 6 m deschidere (avand astfel inaltimea de 60-80 cm, si dispunandu-se la distanta inter-ax de 60 90 cm) vor fi introduse pe inaltimea subansamblurilor de format dolie in spatiile fermelor adiacente formate de corzi si capriori. Fermele perechi se vor lega in planurile talpilor inferioare si superioare, prin contravantuiri fixate in noduri.

3.4.4. Consolidarea boltilor

Propunerile de interventii sunt necesare urmatoarele etape majore de consolidare si finisaj, in ordinea prezentata: (1) realizarea unui esafodaj, sustinand platforme de lucru necesare: (i) verificarii nasterii boltilor in vederea efectuarii transferului solicitarilor prin eliminarea legaturilor sarpanta-bolta, (ii) efectuarii re-fixarii nervurilor de bolti in urma efectuarii transferului, (iii) impanarii si injectarii matarii ale fisurilor existente in bolti si create inclusiv de primele doua faze,
13

(iv) efectuarii lucrarilor de finisaj; (2) verificarea nasterii boltilor in vederea efectuarii transferului solicitarilor prin eliminarea legaturilor sarpanta-bolta; (3) transferul solicitarilor nasterilor boltilor prin eliminarea legaturilor sarpanta-bolta; (4) efectuarea re-fixarii nervurilor de bolti prin conectori metalici, concomitent cu desfacerea tencuielilor in zonele fisurate; (5) impanarea si injectarea matarea fisurilor existente in bolti, concomitent cu rostuirea de sus a zidariei boltilor; (6) umectarea cu lapte de var a boltilor, imbibarea cu var a mortarului zidariei boltilor; (7) acoperirea boltilor la extrados cu mortar de var de grosime 2 cm; (8) completarea tencuielilor pe intradosul boltilor; (9) efectuarea lucrarilor de zugraveli; (10) desfacerea esafodajului.

4. Concluzii generale

4.1. Starea actuala de prezervare a ansamblului bisericii indica o abordare de ansamblu al intregului bazata pe un plan de cercetare si proiectare de ansamblu. Interventiile efectuate pana prezenta faza sunt artizanale si facute local fara a lua in considerare comportarea de ansamblu, au vizat doar solutionarea partiala fara inlaturarea cauzei degradarii. 4.2. Ansamblul bisericii evanghelice este unul dintre cele mai valoroase monumente istorice din tara, avand caracter de unicat datorita conceptiei spatiale o mixtura interesanta intre bazilica si biserica de tip hala, cu subansambluri de structuri portante unice. Pastrarea acestor valori de patrimoniu si de unicat ca si conceptie, tehnici si tehnologii utilizate este obligatoriu: 4.2.1. Astfel, sarpanta romanica tarzie, datata cel tarziu din secolul al XV-lea (peste nava centrala, transept, cor si ferula) este subansamblu de sarpanta cel mai vechi cunoscut din tara; 4.2.2. Ansamblul renascentist de acoperis, deasupra navei sudice este unic in sud-estul Europei, datand foarte probabil la inceputul secolului al XVI-lea; 4.3. Planseul acoperis, datorita tasarilor sarpantei este in stare limita de rezistenta si stabilitate, semnalata inclusiv de zone puternic fisurate, vizibile si pe intrados, interventia imediata fiind obligatorie; ferma care reazema direct pe bolta, care la randul ei este suspendata local de celelalte
14

ferme este o anomalie tehnica, colapsul putandu-se declansa la orice activitate seismica cat de redusa; 4.4. Deformatiile reologice ale mortarului de var din zidaria boltilor si ale nervurilor de piatra, conducand la desprinderea nervurilor de bolta pot provoca accidente prin desprinderi in orice moment; consolidarea planseului acoperis este o alta interventie, care nu se poate amana; 4.5. Sarpanta deasupra sacristiei este in stare limita de rezistenta, interventia imediata fiind obligatorie; interventia se va realiza concomitent cu consolidarea planseului acoperis din lemn adiacent; 4.6. Sunt o serie de mici defectiuni inclusiv pe invelitoare, umectand neintrerupt sarpanta si planseul boltit, conducand la degradari iremediabile si cu pericol iminent de colaps; 4.7. Lipsa accesului corespunzator reduce simtitor eficienta activitatii de intretinere a sarpantei si a invelitorii, fiind necesara interventii si in acest sens.

15

Lista ilustraiilor: 1. Faada sudic a bisericii evanghelice 2. Porticul sudic dinspre est 3. Portalul ferulei pe faada vestic 4. Latura nordic a bisericii: se deosebesc transeptul, porticul nordic, nava lateral nordic i nava principal 5. Corul bisericii dinspre est 6. Peretele nordic al navei principale cu monumente funerare din perioada baroc 7. Traveea estic a bolii navei principale: se observ o inflexiune la pornirea nervurilor 8. Bolta gotic trzie al tribunei nordice 9. Fereastr circular nzidit din podul sacristiei 10. Bolta gotic trzie al capelei deasupra porticului sudic 11. Stlp dintre colateralul nordic i nava principal: se observ extinderea stlpului spre nava central cu fasciculele care susin bolta mai nou 12. Detaliu din spaiul interior al ferulei

16

17

18

S-ar putea să vă placă și