Documentatie Proiect

BORDEROU
A. PIESE SCRISE
1. FOAIE DE CAPAT
2. LISTA DE SEMNATURI
3. BORDEROU
4. MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA
5. MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA
6. CAIETE DE SARCINI
7. NORME DE PROTECTIA MUNCII
8. AVIZE SI AUTORIZATII
9. BREVIAR DE CALCUL
10. CALCUL TERMOTEHNIC
11. DEVIZ GENERAL DE LUCRARI
B. PIESE DESENATE
 Planse de arhitectura
1. Plan de situatie A-01
2. Plan parter A-02
3. Plan etaj 1 A-03
4. Plan etaj 2 A-04
5. Plan mansarda A-05
6. Plan invelitoare A-06
7. Fatada principala A-07
8. Fatada secundara A-08
9. Fatada lateral dreapta A-09
10. Fatada lateral stanga A-10
11. Sectiune A-A A-11
12. Sectiune B-B A-12
 Planse de rezistenta
1. Plan fundatii R-01
2. Detalii fundatii izolate si continue R-02
3. Sectiuni fundatii si armare grinzi fundare R-03
4. Plan armare stalpi si samburi R-04
5. Plan cofrare placa cota +2,95m R-05
6. Plan cofrare placa cota +2,55m R-06
7. Plan armare placa cota +2,95m R-07
8. Plan armare placa cota +2,55m R-08
9. Plan armare grinzi cota +2,95m R-09
10.Plan armare grinzi cota +2,55 si +2,95m R-10
11.Plan cofrare placa cota +5,95m R-11
12.Plan armare placa cota +5,95m R-12
13.Plan armare grinzi cota +5,95m R-13
20.Plan sarpanta R-20
21.Sectiune ax A si ax 8 R-21
22.Sectiune ax 5 si sectiune A-A R-22
23.Plan armare buiandrugi R-23
24.Plan armare scara R-24
MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA
A. DATE GENERALE DE RECUNOASTERE A INVESTITIEI
1.1. Denumirea obiectului de investitii: Construire pensiune turistica P+2E+M

Loc. Moeciu de Sus, jud. Brasov
1.2. Numar proiect: 1/2018
1.3. Beneficiar: Facultatea de Constructii, Brasov
1.4. Proiectant general:
1.5. Surse de finantare: SURSE PROPRII
1.6. Valoarea investitiei: (Ap+Ae1+Ae2+AMx75%)x 669ron
total = 977.588 ron
1.7. Obiectul documentatiei: autorizare PAC
1.8. Timp de executie: 24 luni
1.9. Capacitati proiectate:
Teren (extras CF ) Smas = 2.768,50 mp
A construita = 481,7 mp
A desfasurata = 1550,57 mp
A locuibila totala = 1013.47 mp
A circulatii auto = 500 mp (inclusiv parcari - 15 locuri parcare S = 240 mp)
A circulatii pietonale = 180 mp
A spatii verzi = 1.607,03 mp
Regim de inaltime - P+2E+M
POT = 17,40% si CUT = 0,56
Prezenta documentatie este spre obtinerea AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE,

pentru obiectivul «Construire Pensiune Turistica P+2E+M» in judetul Brasov, comuna
Moeciu, teren situat in intravilanul comunei sus amintite.
B. TEMA DE PROIECTARE
Data fiind situatia actuala, conf. PUG, zona este destinata locuintelor si
functiunilor complementare. Prin prezenta tema de proiectare se urmareste realizarea unei
pensiuni turistice clasificata conform normelor in vigoare, la «3 margarete».
Pe un teren in suprafata totala de 2.768,50 mp; pentru aceasta se propune
realizarea pensiunii care prin materialele folosite atat interioare (faianta, gresie, parchet
stratificat, zugraveli lavabile) cat si exterioare tencuieli exterioare zugravite alb, invelitoare
tip «Bramac» de culoare brun-roscata in 2 ape, sa se respecte specificul locului, sa nu
afecteze existentul, tamplarii PVC imitatie lemn, fatadele cu tencuiele exterioare de culoare
alba, soclu de piatra culoare bej galbuie ca si pe imprejmuire.
C. REGIM DE ALINIERE, SITUATIA EXISTENTA
Terenul pe care se va executa constructia este proprietatea beneficiarului in

suprafata de 2.768,50 mp. Regimul de inaltime propus este P+2E+M, iar aliniamentul
propus face conform terenurilor si constructiilor existente fata de strazile adiacente adica
7,90 m. de la limita proprietatii spre interiorul parcelei. Constructia este amplasata conform
PLANULUI DE SITUATIE din proiectul nr. 1/2008.
D. SITUATIA PROPUSA
Constructia existenta are un regim de inaltime de P+2E+M.

- Infrastructura propusa: fundatii izolate tip bloc din beton simplu si cuzinet din beton armat
sub stalpi , fundatii continue.
- Suprastructura: pereti de inchidere din zidarie caramida, cu grinzi, stalpi, placa ba cu
invelitoare tabla tip « Bramac » cu sarpanta lemn in doua ape cu un
decupaj perpendicular tot in doua ape.
- Caracteristici fizico – mecanice ale terenului : conf. studiului geotehnic
- Adancimea de fundare = 0,80 m
- Presiunea conventionala = 350 kpa pt incarcarile centrice si 420 kpa in gruparea
speciala
- Adancimea de inghet = 1,00 m cf STAS 6054/77
- Intensitatea seismica I = 7
- Coeficient ag = 0,20
- Perioada colt Tc = 0,7 s
- Clasa de importanta conf. P 100/1/2006 - III
- Categoria de importanta conf. H.G. 766 / 97 - C
Constructia este structurata pe 4 nivele, avind o inaltime libera de : 2,40-m

partial 2,80 m pana la tavanul fals din gips carton la parter, 2,80-m la etaje si la mansarda.
Suprafetele vor fi structurate astfel :

Parter:
- windfang 9,09 mp
- hol primire 96,10mp
- receptie 8,13mp
- birou 6,58 mp
- 1 grup sanitar 6,60 mp
- 1 gr. Sanitar 6,93 mp
- sala de conferinte 59 mp
- depozit conferinta 5,78mp
- centrala termica +
depozit de lemne 17,71 mp
- hol vestiare 3,15 mp
- 1 vestiar murdar 5,46 mp
- 1 vestiar curat 8,60 mp
- grup sanitar vestiare 7,80 mp
- hol receptie marfa 9,38 mp
- receptie marfa – 6,37 mp
- depozit 2,80 mp
- depozit 2,90 mp
- depozit 2,90 mp
- depozit 2,90 mp
- depozit 7,38 mp
- depozit 8,10 mp
- depozit 13,38 mp
- pubele 3,09 mp
- spatiu preparare 1 3,09 mp
- spatiu preparare 4 2,90mp
- hol 21,80 mp
- bucatarie rece 9,09 mp
- bucatarie calda 9,09 mp
- hol +spalator 6,61 mp
- restaurant 120 mp
- depozit bar 13,21 mp
- scara interioara 9,90 mp
- scara de serviciu +hol 11,50 mp
Etaj 1:
- 8 apartamente cu o camera(compuse din : o camera, baie, balcon) S = 205,92 mp
- 1 apartamente cu doua camere (compuse din: 2 camere,baie,balcon) S = 66,80 mp
- 1 apartamente cu doua camere (compuse din: 2 camere,baie,balcon) S =31,32 mp
- hol S = 59,25 mp
- depozit S = 3,98 mp
Etaj 2:
- 1 apartamente cu doua camere (compuse din: 2 camere,baie,balcon) S =31,32 mp
- hol S = 59,25 mp
- depozit S = 3,98 mp
Mansarda:
- 1 apartamente cu doua camere (compuse din: 2 camere,baie,balcon) S = 50,36 mp,
- 3 spatii depozitare S = 11,07 mp
- hol S = 65,10 mp
Peretii exteriori- soclul va fi placat cu piatra naturala de culoare gri-bej, zugraveli

lavabile in culori de apa, gletuit in 2 straturi, zidarie caramida 30cm, termoizolatie de 10 cm,
tencuiala exterioara de culoare alba ,pusa pe plasa din fibra de sticla – tip Baumit. Peretii
interiori de compartimentare sunt realizati din bca de 25cm gletuiti cu 1 strat Gipac si unul
Euroglet pe un strat suport plasa rabit cu densitatea de 2.500 ochiuri/mp, sau din « gips
carton » cu vata minerala ca izolatie termica si acustica de 10cm.
Scara este in doua rampe in « U » din ba si placata cu lemn stejar de 36mm ,
prevazuta cu profile metalice antiderapante in »L ».
Pardoseli : - gresie : accese, windfang, holuri, receptie, birou, grupuri
sanitare, depozite, centrala termica + depozit de lemne, vestiare, receptie marfa, depozite
alimente, bucatarie rece, bucatarie calda, scara interioara, scara de serviciu, balcoane,
terase.
- parchet stratificat : restaurant/bar, holuri etaje si mansarda, camere si
apartamente.
Tamplarii : tamplariile exterioare vor fi realizate din PVC imitatie lemn « nature
termoizolate si cu geamuri tip « Termopan » , iar cele interioare din PVC , cu foi de geam
tip « Securit »- pentru evitarea accidentelor si tamplaria imitatie lemn « nature », Invelitoare
tabla tip «Plannja » de culoare rosie, hidroizolatie folie PVC – 2mm, astereala scandura
rasinoase de 24mm, bariera de vapori – folie polietilena de 0,2mm, termoizolatie-vata
minerala de 150mm – lambriu lemn rasinoase lacuit de 24 mm.
Nota : Ghenele de instalatii si de aerisire vor fi executate din caramida
240x115x63mm dispuse pe latura mica(63mm), si vor fi placate cu faianta20x30cm.
Nota : planseele vor fi din ba si partial tavan fals.
Constructia va fi racordata la retelele edilitare, respectiv apa/canal, gaze
naturale, reteaua electrica si telecomunicatii conform proiectelor si avizelor eliberate de
catre furnizori.
Constructia va fi racordata la retelele edilitare, respectiv apa/canal, gaze
naturale, reteaua electrica si telecomunicatii conform proiectelor si avizelor eliberate de
catre furnizori sau a contractelor existente respectind legislatia in vigoare.
Specificatii :
a) Instalatii sanitare : alimenatrea cu apa se va face dintr-un put forat, echipat cu
electropompa submersibila cu Q=1,50 m 3/h, H=15 m, printr-o conducata din polietilena de
inalta densitate PE 80 PN 6 De 40 mm, care alimenteaza si pensiunea. Presiunea de
utilizare a apei este asigurata de o statie de hidrofor complet echipata cu pompa de
presiune cu debit de 5-25 l/min si presiune de lucru de 4,5-6 bar. Alimentarea cu apa calda
a bucatriei si a grupurilor sanitare se va face de la boilerul pentru apa calda montat in
centrala termica. Conductele interioare de apa rece si calda se vor executa cu tevi din
polipropilena, montate ingropat, in nise tehnice sau in slituri practicate in zidarie si vor fi
obligatoriu izolate pentru prevenirea condensului si a inghetului.
Apele uzate provenite de la grupurile sanitare si de la bucatarie vor fi colectate
prin retele de canalizare din PVC-KG cu diametrul de 200 mm si se vor deversa intr-o statie
de epurare tip TOPAS cu filtru de nisip avand o capacitate de epurare de 10 m 3/zi. Apele de
la spalatoarele din bucatarie vor fi trecute in prealabil printr-un separator de grasimi tip
OTPN2 de capacitate 2 l /secunda si apoi trecute in canalizarea menajera. Apele pluviale
colectate de pe acoperis prin jgheaburi, burlane si rigole vor fi dirijate spre terenul si
emisarul din apropiere.
b) Instalatii de incalzire-necesarul de energie termica va fi asigurat de o centrala
termica mixta proprie - dispusa in demisol pe baza de gaz natural si lemne de cate 80kW.
c) Instalatii electrice- se va asigura alimentarea cu energie electrica din instalatiile
furnizorului prin racord LES 0.4kV.
d) Instalatii de telecomunicatii- va fi bransata la reteaua de telefonie si Tv existenta in
zona.
Constructorul si beneficiarul au obligatia de a lua toate masurile conform

legislatiei in vigoare, pentru eliminarea riscului de accidente si imbolnaviri profesionale.
E. EXECUTIA LUCRARILOR
In timpul executiei, lucrarile vor fi supravegheate de o persoana calificata si se

vor intocmi procese verbale de lucrari ascunse la urmatoarele faze:
1. dupa executarea sapaturilor si inainte de turnarea betonului se va verifica starea
terenului de fundare (pentru stalpii din b.a. de la accesul secundar).
2. se va consemna corectitudinea montarii armaturilor si a confectiilor metalice inglobate in
beton in infrastructura, in special la plansee.
3. se va consemna corectitudinea montarii armaturilor si a confectiilor metalice inglobate in
beton in suprastructura, precum si a realizarii golurilor interioare si exterioare, se va
consemna respectarea integrala a proiectelor de specialitate.
Proiectantul va participa la receptia lucrarilor pe faze determinante si vor semna
procesele verbale de receptie a infrastructurii si a structurii.
FAZE DETERMINANTE conform ordinului I.S.C.C.
- Natura terenului de fundare, cotele de fundare si dimensiunile sapaturilor.
- Receptia infrastructurii.
- Receptia suprastructurii.
Procesele verbale de lucrari ascunse si Procesele verbale de receptie a
lucrarilor vor fi atasate la Cartea Constructiei. De asemenea se vor atasa la Cartea
Constructiei si certificatele de calitate a materialelor.
La solicitarea beneficiarului, proiectantul va putea acorda asistenta tehnica in
timpul executiei contra cost si va putea participa la verificarea lucrarilor si intocmirea
proceselor verbale de lucrari ascunse, pe baza unui contract separat de asistenta tehnica.
F. OBLIGAŢIILE BENEFICIARULUI (INVESTITORULUI)
-După obţinerea Autorizaţiei de Construire să studieze atent prevederile din A.C şi

documentaţia anexată vizată spre neschimbare.
-Să anunţe, cu cel puţin 5 zile înainte, începerea lucrărilor de execuţie la Primăria
Moeciu şi Inspectoratul de Stat în Construcţii şi să achite toate taxele legale potrivit
legislaţiei actuale.
-Să solicite prezenţa proiectantului la fazele determinante stabilite prin programul de
urmărire a execuţiei lucrărilor de construire.
-Să execute lucrările de construire numai cu personal calificat (firmă autorizată,
diriginte de şantier, responsabil tehnic cu execuţia atestat MLPTL) şi să respecte întocmai
proiectul aprobat. Orice modificare a proiectului trebuie aprobată şi avizată de către
proiectant.
-Să respecte în activităţile de execuţie a construcţiei normele PSI şi NTSM -Să
termine lucrările de execuţie în termenul de valabilitate al autorizaţiei de construire. În cazul
în care, din diferite motive, lucrările nu pot fi finalizate, beneficiarul este obligat să solicite
prelungirea autorizaţiei cu cel puţin 15 zile înainte de expirarea termenului de execuţie.
-În termen de 15 zile de la finalizarea lucrărilor beneficiarul este obligat să se prezinte
la proiectant în vederea întocmirii documentaţiei tehnice necesare regularizării taxei de
autorizaţie de construire şi darea în folosinţă a construcţiei, respectiv obţinerea certificatului
de urbanism de dare în folosinţă definitivă / provizorie şi întabularea (după caz) a
construcţiei în cartea funciară. În această etapă se va întocmi şi cartea construcţiei.
MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA
1. DATE GENERALE
BENEFICIAR: FACULTATEA DE CONSTRUCTII - BRASOV

OBIECTIV: PENSIUNE P+2E+M
AMPLASAMENT: MOECIU DE SUS, jud. BRASOV
FAZA: PT-DDE
NR PROIECT: 1/2008
2. REGLEMENTARI SI NORME CARE S-AU APLICAT LA PROIECTAREA

STRUCTURALA
Pentru dimensionarea structurii de rezistenta a diferitelor tipuri de elemnte structurale

prezente in cadrul constructiei s-au respectat recomandarile din normele tehnice specificate
in continuare:
 CR 1-1-3-2005 “Cod de proiectare.Evaluarea actiunii zapezii asupra
constructiilor.”
 CR0-2005 Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii
 STAS 10101/1-78 `` Actiuni in constructii. Greutati tehnice si incarcari
permanente``.
 NP-082-04 “Cod de proiectare.Bazele proiectarii si actiuni asupra
constructiilor.Actiunea vantului “
 STAS 10101/2A1-87`` Actiuni in constructii. Incarcari tehnologice din
exploatare pentru constructii civile, industriale si agro-zootehnice``.
 STAS 10101/0A-75 `Àctiuni in constructii. Clasificarea si gruparea actiuniilor
pentru constructii civile si industriale``.
 STAS 10107/0-90 ``Calculul si alcatuire elementelor structurale din beton,
beton armat si beton precomprimat``.
 STAS 10109/1-82 ``Constructii civile, industriale si agro-zootehnice. Lucrari
de zidarie``
 CR6-06 ``Code de proiectare pentru structuri de zidarie``.
 P100/1-06 ``Normativ pentru proiectarea antiseismica a constructiilor de
locuinte, social-culturale, agro-zootehnice si industriale``.
 NP112-04 ``normative privind proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii
directe la constructii``
 NE012-99 `` Cod pentru proiectarea si executarea elementelor din beton
armat si beton prefabricat``.
 P10-2002 Normativ pentru proiectarea structurilor de fundare directa.
 Proiectare betonului structural – Zoltan Kiss, Traian Onet, Gavrila Muntean.
3. LUCRARI LUATE IN CONSIDERARE LA PROIECTAREA STRUCTURALA.
IPOTEZE DE CALCUL.
Pentru proiectarea elementelor structurale s-au luat in considerare actiunile

permanente, climatice, din seism si din exploatare, conform alcatuirii constructive a
cladirii.
 Incarcarile permanente s-au evaluat conform STAS 10101/1-78 `Àctiuni in
constructii. Greutati tehnice si incarcari permanente``. Pentru asigurarea unor
greutati permanente reduse in marea majoritate se va opta pentru materiale
de izolatie si finisaj usoare, eficiente.
 Incarcarile din zapada s-au evaluat conform CR 1-1-3-2005 “Cod de
proiectare.Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor.”Sok=200daN/mp
S-au considerat:
- Clasa `ÌII`` de importanta a constructiilor conform tabel 5.1 din
P100/1-06.
- Categoria de importanta conform H.G. 766-97 este ``C``
- Coeficientul in functie de zona seismica de calcul a
amplasamentului ag= 0.20, Tc=0.7
Gruparea incarcarilor pentru starile limita si ultime si pentru starile limita ale exploatarii
normale s-a facut conform CR0-2005.
Pe baza calculelor statice s-au stability eforturile in elementele structurale.
 Incarcarea utila normata luata in calcul la plansee este de 150 daN/mp.
4. DESCRIEREA CONSTRUCTIEI.
La cererea beneficiarului, pe baza proiectului de arhitectura, s-a proiectat structura
de rezistenta a unei pensiunii in com Moieciu. Aceasta are o forma rectangulara in plan,
cu dimensiuniile de 22.30x30.95 si regimul de inaltime de , parter, 2 etaje si mansarda.
Din punct de vedere al structurii de rezistenta a constructiei s-a realizat o structura in
cadre de beton armat.
Infrastructura este realizata din fundatii izolate sub stalpii de beton armat, legate
intre ele pe ambele directii de grinzi din beton armat, ceea ce asigura rigiditatea
necesara a infrastructurii. Fundatiile izolate s-au dimensionat pe baza incarcarilor
rezultate din actiuniile statice si dinamice ale structurii si a presiunii conventionale
rezultata in urma studiului geotehnic. Aceasta presiune este P conv=350kPa pentru
incarcari centrice in gruparea fundamentala si de 420kPa in gruparea speciala.
Terenul de fundare este alcatuit din pietris cu nisip si bolovanis. Pinza de apa
freatica se gaseste la cca 8.00 m adancime fata de cota terenului natural.
Inaintea executarii fundatiilor se va executa o decopertare generala, astfel incat
terenul sa devina relativ plat. Acest lucru se datoreaza si faptului ca adancimea de
fundare este de 80 cm fata de cota terenului actual si se impun umpluturi perimetrale
pentru a se asigura cota de inghet din zona Moeciu. In cazul in care in timpul executarii
gropilor de fundare se va strange apa meteorica se vor executa epuismente din gropi
separate de cele necesare pentru fundatii astfel incat sa nu fie antrenat terenul de
fundare. Aceste epuismente se vor face pe baza unui plan tehnologic, intocmit de catre
constructor si vizat de responsabilul tehnic al acestuia si de catre dirigintele de santier.
De asemenea se vor lua masurile necesare de sprijinire a malurilor pentru a se evita
producerea surparii malurilor. Saparea ultimilor 20 cm a adancimii fundatiilor se vor
executa inainte de turnarea betonului.
Intre grinzile de fundatii se va executa umplutura de pamant, iar ultimii 20 cm de
umplutura se vor executa din refuz de ciur sau piatra sparta. Compactarea straturilor de
umplutura se va face pe grosimi de 20-25 cm.
Structura de rezistenta este proiectata a se executa din cadre din beton armat.
Stalpii au dimensiuniile in plan de 45x45 cm, iar grinzile de 30x50 cm.
Din cauza neuniformitatii pe verticala, pentru a se evita schimbarea brusca a
centrelor maselor si de rigiditate a nivelelor, s-au prevazut 2 rosturi seismice ce separa
tronsoanele de cladire. Acest rost seimic se va realiza prin montarea unui strat de
polistiren expandat in grosime de 5, respevtiv 10 cm conform planselor desenate.
Zona cuprinsa intre axele F si G are regimul de inaltime parter. Este inchsa la partea
superioara de o terasa necirculabila, pe care se monteaza termo si hidroizolatie.
Intre axele A si F regimul de inaltime este de P+2E+M. Planseele peste parter au o
grosime de 15 cm si descarca pe grinzile cadrelor din beton armat.
Accesul de la un nivelul la altul se va face pe o scara principala din beton armat si o
scara secundara.
Peretii de inchidere se vor executa din caramida din grupa G2, cu goluri vericale,in
grosime de 30cm, document normative de referinta SR EN 771-1 f med=10, cu mortar de
zidarie M5.
Acelasi tip de blocuri de zidarie si mortar se vor folosi si la peretii de compartimetare
de la interior, grosimea fiind de 25 cm.
La nivelul parterului intre grinzile de fundatii si zidaria de caramida se va executa o
hidroizolatie orizontala rigida.
Invelitoarea luata in calcul la stabilirea incarcarilor este de tip usor, invelitoare de
tabla tip Plannja, tratata la exterior cu poliester, protectie la actiunea razelor ultraviolete.
Sarpanta este prevazut a se executa din material lemnons de rasinoase, alcatuita
din astereala, capriori, pane (de coama si intermediare), cosoroabe.
Avand in vedere deschiderea mare intre axele A si C a panei intermediare din lemn,
s-a prevazut montarea unei grinzi metalice 2U200 in peretele despartitor, prinsa in
grinda de cadru si in centura calcanului.
5. URMARIRE COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIEI
Beneficiarul are obligatia sa asigure urmarirea comportarii in timp a constructiei, in

conformitate cu normativele in vigoare. In continuare se prezinta cu titlu informativ, o
lista cu problemele care pot sa apara pe perioada de existenta a constructiei:
a. schimbari in pozitia obiectelor de constructie in raport cu
mediul de implantare al acestora:
- deplasari orizontale, vericale sau inclinari;
b. schimbari in forma obiectelor de constructie: deformatii
vizibile verticale, orizontale sau rotiri.
c. Schimbari in gradul de protectie si confort:
- etanseitatea izolatiilor fonice, termice, hidrofuge
- aparitia condensului, ciupercilor si mucegaiului
d. defecte si degradari cu implicatii asupra unctionabilitatii
obiectelor de constructie: ingroparea scurgerilor de burlane,
jgheaburi, canale, etc
e. defecte si degradari in structura de rezistenta:
-fisuri, crapaturi
-coroziunea elementelor metalice
-flambajul unor elemente comprimate.
Urmarirea curenta se realizeaza prin examinare vizuala directa si cu mijloace simple
de masurare, in conformitate cu prevederile din cartea tehnica a constructiei si din
reglementarile tehnice specifice, pe categorii de lucrari si de constructii.
Activitatiile de urmarire curenta se efectueaza de catre proprietar prin personal

propriu sau prin contract cu persoane fizice avand pregatire tehnica in constructii, cel putin
de nivel mediu.
Exploatarea si intretinerea cladirii implica aplicarea urmatoarelor masuri:
- se interzice practicarea oricarui gol sau slit in elementele structurii de
rezistenta;
- se interzice efectuarea de modificari la structura de rezistenta fara
intocmirea unui proiect avizat de Inspectia de Stat in Constructii (art
18 din legea nr10/1995);
- se interzice schimbarea destinatiei initiale a constructiei, in urma
careia ar aparea incarcari ce depasesc pe cele luate in calcul,
recompartimentarea spatiilor, prin mutarea sau indesirea zidurilor
fixate initial prin proiect, cat si suplimentarea grosimii zidariilor si a
planseelor in vederea sporirii confortului termic.
Proprietarul are urmatoarele obligatii si raspunderi:
 Raspunde de activitatea privind urmarirea comportarii in
exploatare a constructiei
 Asigura efectuarea lucrarilor de intretinere pentru a preveni
aparitia unor deteriorari importante
 Asigura realizarea formelor legale pentru executarea
lucrarilor si verifica, pe parcurs si la receptie calitatea
acestora, direct sau prin diriginti de santier autorizati.
6. PROGRAMUL DE RECEPTIE PE PARCURSUL EXECUTIEI LUCRARILOR, TESTE

CE CAD IN SARCINA ANTREPRENORULUI.
Pe timpul executarii lucrarilor, constructorul va incheia procese verbale de lucrari

ascunse si receptii calitative pe faze determinante, care vor fi semnate de catre
beneficiar, proiectant si inspectorul din partea inspectoratului de Stat in Constructii,.
Procesele verbale vor fi incheiate conform programului de control pe santier anexat
la documentatia de executie si vor fi insotite de rezultatele probelor de laborator si
certificatele de calitate ale materialelor puse in opera.
7. DISPOZITII FINALE.
Se recomanda ca realizarea structurii de rezistenta sa se faca cu o firma

specializata si autorizata, pentru a evita aparitia in timp unor vicii ascunse ale constructiei,
neobservate si neremediate inca din fata executiei. Trebuie avut in vedere faptul ca
inceperea lucrarilor se poate face numai dupa obtinerea Autorizatie de Constructie
De asemenea important este chemarea reprezentantului proiectantului de rezistenta
pe santier, la fazele determinante stabilite prin prezenta documentatie. Convocarea
proiectantlui se va face cu cel putin 5 zile lucratoare inainte de trecerea la etapa urmatoare.
Neconvocare proiectantului pentru verificarile dimensiuniilor elementelor constructive si a
pozitiei acestora implica asumarea raspunderii calitative a executiei de catre executant si
beneficiar.
Pe parcursul executarii lucrarilor de constructii beneficiarul va fi reprezentat de
inspector de santier atestat MLPAT, care va incheia la finalul lucrarilor Cartea Tehnica a
constructiei, prin preluarea de la executant a proceselor verbale de lucrari ascunse si a
certificatelor de calitate, agrementelor tehnice etc si o va preda beneficiarului/ investitorului.
Pe parcursul executiei se vor respecta normele de protectie a muncii si PSI, pentru
fiecare tip de lucrare in parte.
Orice modificare fata de datele de intrare initiale ale temei de proiectare, vor fi aduse
la cunostinta proiectantului general cat si proiectantului de specialitate pentru a putea
evalua ce modificari intervin fata de situatia initial proiectata.
Proiectul se va supune verificarii la exigenta `À`` -rezistenta si stabilitate prin grija
beneficiarului, un exemplar original fiind predat ulterior proiectantului.
INTOCMIT
Stud. ….................
PROGRAM DE VERIFICARE PE SANTIER
NR.CR Descrierea fazei determinante Document Semnaturi

T
1. Verificarea naturii terenului de PVLA B-E-P-G-I
fundare si a cotelor de fundare FD
2. Verificarea armaturilor din PVLA; PVR B-E-P
grinzile de fundatii
3. Verificarea armaturilor din PVLA; PVR B-E-P
grinzile de fundatii
4. Verificarea armaturilor din stalpi PVLA; PVR B-E-P
la nivelul parterului
5. Verificarea armaturilor din PVLA ; PVR B-E-P-I
planseu, grinzi si centuri peste FD
parter
6. Verificarea armaturilor din stalpi PVLA;PVR B-E-P
si samburi la nivelul etaj I
7 Verificarea armaturilor din PVLA’ PVR B-E-P-I
etaj I
la nivelul etajului II
9. Verificarea armaturilor din PVLA’ PVR B-E-P-I
etaj II
la nivelul mansardei
11. Verificarea armaturilor din PVLA; PVR B-E-P-I
planseu, grinzi si centuri peste
mansarda
12. Verificarea elementelor de PVLA; PVR B-E-P
material lemons si a imbinarilor
13 Verificarea tratarii materialului PVR B-E
lemons
14. Receptia structurii de rezistenta PVR B-E-P
PVLA – proces verbal de control al lucrarilor ce devin ascunse.

PVR - proces verbal de receptie calitativa
B- beneficiar
E- executant
P- proiectant
G- geolog
I- IJC
FD faza determinanta
Conform legislatiei instiintarea factorilor implicatii la fiecare etapa de control se va face

de catre executant cu cca 10 ziel lucratoare inainte.
Neconvocarea in timp util a proiectantului pe santier va reprezenta preluarea de catre
executant a atributiilor si raspunderilor privind calitatea executiei.
Convocarea factorilor implicat pentru intocmirea proceselor verbale se va face in scris.
Beneficiar Constructor Proiectant

Stud. …........................
CAIETE DE SARCINI
CAPITOLUL SAPATURI
1)GENERALITATI
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de
terasamente (sapatura, umplutura, compactare si transport pamant)la infrastructura
constructiilor curente de orice fel, la lucrarile de constructii industriale, agrozootehnice,
locuinte si social culturale.
2)STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
La lucrarile de sapatura se vor avea in vedere urmatoarele normative:
- C169-88, normativ pentru executarea lucrarilor de terasamente,
-P10-04, proiectarea si executarea lucrarilor de fundatii directe la constructii;
- TS - norme de deviz pentru terasamente;
- C16-94, normativ pentru executarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii;
3)LUCRARILE DE EXECUTIE
3.1.IN CONDITII NORMALE DE EXECUTIE
Inainte de atacarea lucrarilor de sapatura, beneficiarul va elibera terenul pe
amplasamentul constructiei de toate dotarile edilitare ce se pot gasi in solul acestuia:
retele de apa, canalizare, termice, gaz metan, telefonice, electrice,etc. Lucrarile se vor
ataca dupa imptejmuirea zonei si eventual sem-nalizarea pe timp de noapte, daca
deranjaza circulatia rutiera. Lucrarile se vor realiza prin sapatura generala cu utilaj
adecvat, respectandu-se normele de protectia muncii pentru taluzurile sapaturii si
pentru lucrul cu utilajul. Se admit sapaturi manuale numai in spatii inguste si pentru
corectarea taluzelor si fundului sapaturii.
UTILAJE FOLOSITE
In functie de natura pamantului si existenta sau nu a apei, se pot folosi utilaje ca:-
buldozer pentru sapatura generala si deplasare locala (miscarea terasamentului).
-excavator pentru saparea in spatii largi si inguste prin retrageri (santuri) avand
cupa pana la 40 cm.latime si depozitarea in mijlocul de transport. Daca exista apa, se
coboara nivelul freatic prin canale colectoare sau puturi si pomparea acestora.
-draglina pentru saparea in teren usor cu apa la volume mari;
-benzi rulante si autocamioane pentru transport pamant;
-picamar in teren foarte tare (conglomerat, stanca etc.)
-cilindru compresor pentru compactare, mai mecanic, mai manual;
3.2.IN CONDITII DE EXECUTIE PE TIMP FRIGUROS
Nu se admite executia ultimului strat de sapatura in apropierea cotei de fundare
pe timp friguros, fara a se lua masuri impotriva inghetului (pentru a nu ingheta
terenul)ceeace ar duce la schimbarea conditiilor geotehnice ale terenului, pe care
urmeaza a se funda constructia.
UTILAJE SI MATERIALE PLASTICE
Pe langa utilajele principale enumerate la punct 3.1. se mai adauga:-locomotiva
pentru sursa de aburi cu reteaua de tevi, sau reteaua de tevi cu sursa de aburi din alta
parte.
-rogojini sau alte materiale termoizolante impotriva inghetului.
4)TRANSPORTUL PAMANTULUI
Pamantul rezultat din sapatura se depoziteaza local si pe etape pentru umplutura
si numai diferenta rezultata se transporta cu utilaje de transport la locul de depozitare.
La transportul pamantului se va tine seama de:

- distanta de transport, act incheiat de beneficiar sau proiectant cu constructorul
- infoierea pamantului rezultat din sapatura
- utilajele mecanice folosite
- incarcarea mecanica a utilajului de tranport cu eventualele relee de depozitare in
cadrul sapaturii
5)UMPLUTURI DE PAMANT
Dupa executia infrastructurii, a eventualelor canale de instalatii, se executa
sistematizarea pe verticala la cotele din proiect cu umplutura de pamant ales din
sapatura.
5.1. Conditii de calitate si tehnologii de executie.- Pamantul ales pentru
umplutura rezultat din sapatura nu trebuie sa contina stratul de sol vegetal, urme de
radacini, deoarece prin putrezire in timp ar conduce la goluri cu tasari posibile.
Umplerea se va executa numai pe teren bun. Nu se admite umplutura pe teren vegetal.
Straturile de pamant, pietris etc. rezultate din sapatura se compacteaza in straturi
de 20- 25 cm. grosime cu maiul manual, maiul mecanic, sau in suprafete intinse cu
cilindrul compresor, prin treceri succesive de 2- 3 ori in acelasi punct, folosindu-se
pamant cu umiditate optima pentru compactare.
Este foarte importanta compactarea pamantului cu multa constiinciozitate pentru
a se evita eventualele posibile tasari ale trotuarelor, ale zidurilor autoportante care
descarca pe pardoseala.
6)TOLERANTE LA EXECUTIE
Sapatura generala si sapaturile locale se realizeaza numai dupa trasarea
constructiei si verificarea trasarii acesteia de catre beneficiar impreuna cu seful de
proiect. Dupa executia fundatiilor, inainte de turnarea betonului in pereti, sau executia
zidariei se retraseaza axele constructiei si se materializeaza constructia pe fundatie.
Se admit deviatii de 5 cm. pentru fundatii continui fara a iesi zidaria de caramida
in afara fundatiei, iar pentru devieri mai mari se va cere avizul scris al proiectantului, in
functie de importanta elementului de constructie.
La structuri pe cadre se verifica retrasarea inainte de turnarea cuzinetului, abateri
ale constructiei peste 5 cm. fiind discutate cu proiectantul, iar corectiile vor fi
facute fara a se permite la stalpi abateri mai mari de 2 cm.
7)CONTROLUL CALITATII LUCRARILOR DE SAPATURA, UMPLUTURA SI
COMPORTAREA PAMANTULUI DE UMPLUTURA
In functie de importanta constructiei, volumul acesteia, natura terenului de
fundare,sistemul constructiv,proiectantul prin obligatiile de proiectare, sau asistenta
tehnica va fi chemat pe santier pentru verificarea si consemnarea in scris a lucrarilor in
fazele ascunse a:
- trasarii axelor constructiei
- adancimea de fundare si latimea acestuia
- se vor lua probe pentru verificarea compactarii umpluturilor mai ales in zonele
unde cota terenului amenajat este mai sus de cota terenului natural.
8) CONDITII DE MASURARE A LUCRARILOR

Masuratorile lucrarilor de terasamente( sapatura, umplutura, compactari) si
transport se vor face la m.c. de terasamente, respectiv tone pentru transport, conform
proiect, scazindu-se pentru volumul de umplutura volumul canalelor de instalatii daca
este cazul.
CAPITOLUL COFRAJE
1. GENERALITATI
Prezentul capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile de cofraje pentru
turnarea betoanelor monolite de orice fel (simple sau armate) la elemtele de constructii ca :
fundatii, pereti, grinzi, stalpi,etc.
2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

3.
NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton, beton armat si beton
precomprimat(partea I)
C162-73 Normativ pentru alcatuirea si folosirea cofrajelor metalice
C11-73 Instructiuni tehnice privind alcatuirea si folosirea panourilor pentru cofraje din
placaj.
C16-84 Realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii
3. MATERIALE
Materialele utilizate pentru cofraje vor fi: material lemnos, metal sau materiale plastice
Materialele trebuie sa corespunda reglementarilor specifice in vigoare.
Pentru materialul lemnos se va utiliza: cherestea de rasinoase conf STAS 1949-86
calitatea C. Placaj pentru lucrari exterioare conf STAS 7004-86 calitatea I de 8 sau 15 mm
grosime, sau placaj de vagoane de marfa.
Suruburi cu cap ingropat pentru lemn STAS 1452-82 sau cuie filetate STAS 2111-90 tip
B sau cuie tip D.
Cofrajele metalice se executa de regula din otel pentru constructii STAS 500/1-89 si
500/2/3-80.
Pentru unguentul de garda aplicat imediat dupa curatire se face `èmulsia parafinoasa
SIN `` cu urmatoarea compozitie:
- parafina 20-25%
- sapun 1.5-2%
- apa 78.5-73%
4. OPERATIUNI DE MONTARE ALE COFRAJELOR
- Pregatirea si curatirea locului de montaj

- Trasarea pozitiei cofragului
- Transportul si asezarea panourilor si a celorlalte materiale, elemente de inventar in
apropierea locului de montaj;
- Curatirea si ungerea panourilor
- Asamblarea si sustinerea provizorie a acestora;
- Verificarea pozitiei cofragului pentru fiecare element de constructie atat in plan
orizontal cit si in plan vertical si fixarea in pozitii, si verificarea relatiei cu elementele
etajului inferior; verificarea golurilor.
- Inchiderea si sprijinirea definitiva a tuturor cofrajelor cu ajutorul dispozitivelor de
blocare (caloti, juguri, tiranti, zavoare, distantieri, proptele, contravintuiri, etc)
- Etansarea rosturilor
-
5.DECOFRAREA
Partile laterale ale cofragului se pot indeparta dupa atingerea unei rezistente in beton
astfel incit fetele si muchiile sa nu fie deteriorate. Pentru decofrarea fetelor inferioare la
placi si grinzi si mentinerea popilor de siguranta, se vor respecta cu strictete conditiile din
C140-86, punct 6.47-6 si tabelele 6.2 si 6.3 deasemeni se va respecta si STAS 1275-88;
se stemuiesc cu mortar de ciment gaurile pentru tirantii cofragului
se debavureaza suprafetele de beton si se remediaza defectele de turnare.
CAPITOLUL BETOANE
1).GENERALITATI
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate la lucrarile cu betoane simple si
armate,confectionate cu agregate grele, turnate monolit pe santier in elemente de
constructii curente de orice fel, precum si in elemente de prefabricate executate pe santier.
2).STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
La lucrarile de betoane se vor avea in vedere urmatoarele standarde si normative de
referinta:
 C16-84 Normativ pentru realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii si
instalatii
 C212-87 Instructiuni tehnice pentru aplicarea procedeului de vacumare a betonului
 C149-87 Instructiuni tehnice privind procedee de remediere a defectelor pentru
elemente de beton si beton armat
 C163-73 Instructiuni tehnice pentru folosirea profilului incastrat PVC plastifiat,la
etansarea rosturilor
 C56-85 Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
 C26-85 Normativ pentru incercarea betonului prin metode nedistructive
 C54-81 Instructiuni tehnice pentru incercarea betonului cu ajutorul carotelor
 C117-70 Instructiuni tehnice pentru folosirea radiografiei la determinarea defectelor
din elementele de beton armat
 SR 388/95 Ciment Portland
 SR 1500/96 Cimenturi compozite uzuale de tip II,III,IV,V
 STAS1667-76 Agregate naturale grele pentru betoane si mortare cu lianti minerali
 STAS 790/84 Apa pentru betoane si mortare
 STAS 8573/78 Aditiv impermeabilizator pentru mortare de ciment
 STAS 8625/90 Aditiv plastifiant mixt pentru betoane
 STAS 3349/1-83 Betoane de ciment.Prescriptii pentru stabilirea gradului de
agresuvitate a apei
 STAS1759-88 Incercari pe betoane.Incercarea pe betonul proaspat.determinarea
densitatii aparente a lucrabilitatii, a continutului de agregate fine si a inceputului de
priza
 STAS 5479-88 Incercari pe betoane.Incercari pe betonul proaspat.Determinarea
continutului de aer oclus
 STAS 2320-88 Incercari pe betoane si mortare.Tipare metalice demontabile pentru
confectionarea epruvetelor
 STAS 1275-88 Incercari pe betoane.Incercari pe betonul intarit.Determinarea
rezistelor mecanice
 STAS 2414-91 Incercari pe betoane.Determinarea densitatii,compavctitatii si
porozitatii betonului intarit
 STAS 3519-76 Incercari pe betoane.Verificarea impermeabilitatii la apa
 STAS 1799-88 Constructii din beton,beton armat si beton precomprimat.Tipul si
frecventa verificarilor calitatii materialelor si betoanelor destinate executarii lucrarilor
de ctii din beton,beton armat si beton precomprimat
 STAS 3622-86 Betoane de ciment.Clasificare
 STAS 5511-89 Incercari pe betoane.Determinarea aderentei beton-armatura
 ISO 9812 Consistenta betonului.Metoda raspandirii
 ISO 7031 Determinarea impermeabilitatii betonului
 ENV 206 Specificatie tehnica.Betoane-terminologii,cerinte,niveluri de performanta
 CEB-FIP Model code 1990 nr.205 Partea D-Tehnologia betonului
 NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor din beton,beton armat si
beton precomprimat
3).MATERIALE
3.1.CIMENTURI Sortimente uzuale de cimenturi: caracterizarea acestora, precum si

domeniul de utilizare sunt precizate in anexa IV-1 din NE 012-99.Pentru elementele de
constructii care au conditii normale de exploatere tipul de ciment ales va respecta tabele
IV.1.2. din NE 012-99.
Verificarea calitatii cimentului se va face:
- la aprovizionare conform prevederilor din anexa X.I. punct A.
- inainte de utilizare conf.prevederilor din anexa X.I.punct B.
- metodele de incercare sunt reglementate prin STAS 227/1986 si anexa IV.2.din NE
012-99.
3.2.AGREGATE NATURALE GRELE

Pentru prepererea betoanelr avand dimensiunea aparenta cuprinsa intre 2200 si
2500 kg/mc.
se vor folosi agregate grele provenite din sfaramarea naturala sau din concasarea
rocilor.Conditiile tehnice pe caretrebuie sa le indeplineasca agregatele sunt indicate in
STAS 1667-76 (anexa IV.3.);
Pentru prepararea betoanelor se vor folosi sorturile:
 sortul1)-agregate 0-3mm.;
 sortul 2)-agregate 3-7mm;
 sortul3)-agregate 7-16 sau 7-20mm
 sortul 4) -agregatele 16-31 sau 16-40mm.
Utilizarea altor sorturi de agregate se poate face numai cu acordul proiectantului.
Verificarea calitatii agregatelor se va face:
- la aprovizionare, conf.prevederilor din anexa X.I.pct.A2.
- inainte de utilizare conf.prevederilor din anexa X.1.pct.B2 din NE 012-99;
Metodele de incercare sunt reglementate in STAS 4606-80 (anexa IV.4.).
3.3.APA
Apa utilizata la confectionarea betoanelor poate sa provina din reteaua publica sau
alta sursa, dar in acest ultim caz trebuie sa indeplineasca conditiile tehnice prevazute in
STAS 790-84.
3.4.ADITIVI
In cazul in care se impune realizarea de betoane cu caracteristici ce pot fi obtinute
numai cu ajutorul unor aditivi - proiectantul va indica in piesele proiectului acest lucru.
4.PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI

Pentru cantitati mai mici de 10mc.beton/ora si un volum de cel mult 50mc.beton pe
schimb pot functiona cu acordul beneficiarului si a proiectantului sub directa supraveghere
a conducatorului lucrarii pe care o deserveste fara certificat de atestare.
La statiile de betoane va fi afisata la loc vizibil reteta corespunzatoare tipului de
beton ce se prepara. Betonul se va transporta cu mijloace de transport special amenajate,
iar durata nu va depasi valorile din tabelul 5.1. din NE 012-99.
5.EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETOANE
5.1.PREGATIREA TURNARII BETONULUI - se va face cu respectare conditiilor de la

punctele 6.1. - 6.5. din NE 012-99.
5.2.Betonarea diferitelor elemente si parti ale constructiei
Reguli generale de betonare
Betonarea unei constructii va fi condusa nemijlocit de seful punctului de lucru care
va fi permanent la locul de turnare si va supraveghea respectarea stricta a punctelor 6.6-
6.18 din NE 012-99 si a fisei tehnologice intocmita la santier.Pentru betoanele turnate cu
pompa se va respecta anexa VII.1.din NE 012-99
5.3.Compactarea betonului
Compactarea betonului se va face mecanic prin vibrare sau in caz exceptional prin
batere si indesare cu respectarea conditiilor si indicatiilor de la punctele 6.13-6.35 din NE
012-99.
5.4.Rosturi de lucru(de betonare)
In masura in care este posibil,se vor evita rosturile de lucru,organizindu-se executia
astfel incit betonarea sa se faca fara intrerupere pe nivelul respectiv,sau intre doua rosturi
de dilatare.Cind rosturile de lucru nu pot fi evitate, pozitia lor va fi stabilita prin proiect sau
fisa tehnologica a lucrarilor. La stabilirea pozitiei de lucru se vor respecta regulile prevazute
la punctele 6.33-6.39 din NE 012-99.
5.5.Tratarea betonului dupa turnare
Pentru a se asigura conditii favorabile de intarire si de reducere a deformatiilor din
constructie,betonul turnat va fi protejat pentru mentinerea umiditatii minime 7zile dupa
turnare,respectind indicatiile si conditiile de la punctele 6.40-6.45 din NE 012-99.
5.6.Decofrarea
Partile laterale ale cofrajelor se pot indeparta dupa ce betonul a atins o rezistenta de
minim 2,5 N/mmp.,astfel incat fetele si muchiile elementelor sa nu fie deteriorate (cca.2 la 4
zile).
Pentru decofrarea fetelor inferioare la placi si grinzi si mentinerea popilor de
siguranta se vor respecta cu strictete conditiile si indicatiile de la punctele 6.47. la 6.55. si
tabelele 6.2. si 6.3 din NE 012-99 si STAS 1275-88.
6. Tolerante de executie
Abaterile maxime admisibile la executarea lucrarilor de beton si beton armat monolit
sunt:
-la lungime + 4mm.
-la latime 3mm.
-la suprafetele de rezemare, lungimea sau latimea pentru elemente de
planseu si acoperis 10mm la 1=6mm. si 15mm. pentru 1=6mm.pentru stalpi la constructii
eta-jate 10mm.
Pentru constructii cu caracter special se vor respecta abaterile date prin proiect.
-Asigurarea marcii corespunzatoare de beton si a lucrabilitatii favorabile (spre plastic
moale L3-L4) pentru a patrunde in zonele dificil de controlat.
-Dupa turnarea elementelor, in mod special pentru a evita contractia betonului si
desprinderea de elementul consolidat, acesta se va proteja prin invelire si udare cel putin 5
zile.
- Se va evita incarcarea betonului proaspat cu sarcini intr-un interval mai mic de 14
zile.
- La decofrarea elementelor turnate, pentru a nu produce miscari sau solicitari in
zonele de contact, durata de decofrare se va majora cu o zifata de prevederile
normatibvului.Nu se admite decofrarea sub doua zile.
7.Controlul calitatii lucrarilor de betoane

Controlul calitatii lucrarilor de betoane se va face pe faze astfel:
- inainte de inceperea betonarii conf. caiet V pct. p2.5. C 56- 85
- in cursul betonarii elementelor de constructii conf. caiet V pct.26 C 56- 85
- la decofrarea oricarei parti de constructie conf. caiet V pct. 27
Criteriile pentru aprecierea calitatii betonului se vor lua dupa anexa X 5. din
normativul NE 012-99 si STAS 1275- 81 si urmareste evitarea livrarii sau punerii in opera a
unui beton care nu indeplineste conditiile impuse.
Calitatea betonului pus in lucrare se apreciaza dupa anexa X 7- NE 012-99 si se
consemneaza intr-un proces verbal incheiat intre beneficiar si constructor.
Daca nu s-au indeplinit conditiile de calitate se vor analiza de catre proiectant
masurile ce se impun.
Receptia structurii de rezistenta se va face conform caiet V punctele 2.13- 2.15 din
normativul C 56- 85, iar incadrarea in abaterile admise se va face conf. anexei X 3 din C
140-8. Conditii de masurare a lucrarilor
Masuratoarea lucrarilor de turnarea betoanelor se va face la metru cub de beton
gata turnat si compactat pe volum real ale elementelor turnate conform proiectului,
scazandu-se golurile cu sectiunea mai mare de 400 cmp fiecare.
CAPITOLUL ARMATURI
1).GENERALITATI
Acest capitol cuprinde sarcinile ce trebuiesc respectate de antreprenor la lucrarile de
fasonare si montare a armaturilor pentru elementele din beton armat confectionate cu
agregate grele, turnate monolit sau prefabricate pe santier in elemente de constructii
curente de orice fel, inclusiv industriale .
2.) STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA
 NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton,

beton armat si beton precomprimat(partea I)
 STAS 438/1-89 –otel beton laminat la cald
 STAS 438/2-91 –sarma trasa pentru beton armat
 STAS 438/3-98 –produse de otel pentru armarea betonului;-plase
sudate
 STAS 10107/0-90 –calculul si alcatuirea elementelor structurale din
beton, beton armat si beton precomprimat. Cap 6;
 STAS1799-89 –constructii din beton armat si beton precomprimat.
Tipul si frecventa incarcarilor pentru verificarea calitatii materialelor si
betoanelor;
 C 28-83 –instructiuni tehnice pentru sudarea armaturilor din otel beton;
 C 56-85 –normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de
constructii si instalatii aferente
 C 150-84 –normativ privind calitatea imbinarilor sudate din otel beton
ale constructiilor civile, industriale si agrozootehnice.
 P 59-96 –instructiuni tehnice pentru proiectarea si folosirea armaturi cu
plase sudate a elementelor de beton
 P 83-81 –instructiuni tehnice pentru calculul si alcatuirea constructiva a
structurilor compuse din beton otel;
 C16-84 Realizarea pe timp friguros a lucrarilor de constructii
3. MATERIALE
Sortimentele uzuale de oteluri pentru armaturi, caracteristici de forma si dimensiuni sunt

precizate in NE 012-99.
Controlul calitatii otelurilor se executa conf NE 012-99 anexa VI pct A5
4.CONTROLUL CALITATI
Controlul calitatii lucrarilor de montare a armaturilor in elementele de beton armat.

In cadrul normativului C 56-85 caietul 5 cap 2.4. sunt prevazute toate verificarile si
modul de stipulare a observatiilor facute asupra armaturilor montate in cofraje, pregatite
pentru betoane.
Documentatia pregatita pentru receptia structurii trebuie sa contina actele si datele
prevazute in punctul 2.11 din normativ.
La fasonarea armaturilor se va trece numai dupa ce otelurile pentru elemenetele de
beton armat au fost verificate conform prevederilor STAS 1799-81; constructii de beton
armat si beton precomprimat.
Tipul si frecventa incercarilor pentru verificarea calitatii materialelor si betoanelor si
numai daca materialul corespunde calitativ.
CAPITOLUL INVELITOARE PE SARPANTA
1. GENERALITATI
Acest capitol cuprinde specificatii tehnice pentru lucrarile de invelitori si tinichigerie la
acoperisuri realizate in mod curent la constructii civile si industriale.
Pentru conditii speciale de realizare a invelitorilor functie de specificul lucrarii de
materiale neutilizate frecvent in executie se stabilesc specificatii tehnice suplimentare de
comun acord, proiectant antreprenor si beneficiar.
2. NORMATIVE SI STANDARDE DE REFERINTA

 C37-88 – normativ pentru alcatuire a si executarea
 C56 –85 – normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de constructii
si instalatii aferente.
 C107- 82 – normativ pentru proiectarea si executarea izolatiilor termice la cladiri
 C58 – 85 – norme tehnice privind ignifugarea materilalelor combustibile
 D290 – 77 – norme generale de protectie PSI
 P118- 83 – norme tehnice privind protectia PSI
 STAS 3303/1.2 – 88 – pantele invelitorilor
 STAS 2389 – 3 /85 – jgheaburi si burlane , prescriptii de proiectare si alcatuire
 STAS 7771/1 –81 masuri de siguranta contra incendiilor , dterminarea rezistentei
la foc a elementelor de constructii.
 STAS 6793 – 86 – detalii de strapungere si racorduri la cosurile si canalele de
fum.
 Alte normative si standarde specifice fiecarui material si produs utilizat pentru
invelitori.
3. MOSTRE SI TESTARI
Toate materialele utilizate pentru invelitori vor fi testate in prealabil de furnizor si vor
fi atestate calitativ.
Inainte de executarea comenzilor si livrarea materialelor furnizorii vor prezenta
mostre de produse si materiale in special la:
- doua mostre material privind invelitoarea ( tigla, sit , azbociment, tabla , etc.)
- doua mostre de sctiuni privind materialul utilizat pentru termoizolatie
- doua mostre privind actiune de profil privind jgheaburi, burlane, etc.
Pe santier se verifica calitatea materialelor, concordanta cu specificatiile din fisele de
produs si in caz de dubii se pot face probe si testari in laboratoare specializate.
4. MATERIALE SI PRODUSE
Functie de materiale utilizate prevazute in proiectul tehnic si detalii de executie
invelitorile pot fi:
Invelitori din tigle si olane la constructii noi, reparatii si inlocuiri de invelitori
Invelitori din materiale lemnoase – sita si sindrila aplicate pentru constructii noi sau reparatii
Invelitori din placi plane si sita de azbociment aplicate la constructii noi si reparatii
Invelitori din foi de tabla plana aplicate la cladiri noi sau reparatii
Invelitori din foi de carton bituminat aplicat in special la constructii provizorii sau baramente
Invelitori din placi ondulate de azbociment aplicate la constructii pentru baracamente,
depozite , hale industriale cu sau fara termoizolatii. ( se utilizeaza placi cu ondule mari,
placi cu ondule medii sau placi cu ondule mici).
Invelitori din tabla ondulata sau cutata aplicata la constructii usoare sau demontabile,
precum si hale industriale (tabla ondulata)
Invelitori din panouri ROMPAN , cu invelitori usoare termoizolante cu forme simple.
Materialele vor corespunde calitativ conform certificatelor de calitate si standarde:
a) tigle si olane
- tiglele de argila vor corespunde STAS 519/89
- tiglele solzi din sticla conform STAS 2683/2-80
- olane presate din argila conform STAS 513/74
- mortar de ciment conform STAS 1030/85
Materiale auxiliare:
- sipci de lemn cu sectiunea 24 x 38 mm, 24 x 48 mm, conform STAS 94 – 80 si
1949/74.
- Tabla de 0.4 x 750 x 1500 mm conform STAS 2028 – 80
- Sarma moale zincata 1….2 mm conform STAS 889/80
- Carton bituminat conform 138 –80
- Tabachere conform STAS 11853 – 83
b) Lemn – materiale lemnoase – sita sindrila
- Sita cu: lungimi 300, 350, 400, 450, 500 mm
Latime 70 …..140mm
Grosime 5 sau 7 mm
- sindrila: lungime 350, 400, 5000 mm
latime 50….130 mm
grosime de cont. cu uluc 15 mm
adancime uluc 10 mm
Materiale auxiliare:
Sipci din lemn din brad STAS 942 – 80 si 1949 – 74
Cuie cu cap plat tip D STAS 2111-81
Tabla de 0.5 mm STAS 138-80
b) materiale din placi plane si sita din azbociment:
c) – placi normale de azbociment cu 3 gauri STAS 5584-73
- placi normale de azbociment cu 2 gauri STAS 5584-73
- site de azbociment NII 516 –80
Materiale auxiliare
- cuie cu cap lat tip B si cuie cu cap conic tip A STAS 2111 – 81
- tabla STAS 2028 – 80
- carton bituminat STAS 138 – 80
- sipci de brad 28 x 48 mm, STAS 942- 80 si 1949 – 74
d) foi de tabla plane
- tabla neagrea format de la 650 x 1000 x 0.40 mm la 750 x 1500 x 0.50 mm , conform
STAS 1946 - 80
– tabla neagra format de la 650 x 1000 x 0.36 mm la 1000 x 2000 x 0.80 mm , conform
STAS 2028 –80
- tabla din otel zincata la cald format 800 x 1000 mm grosime 0.40 …0.60 conform
STAS 2028-80
Materiale auxiliare
- cuie cu cap plat tip B pentru tabla STAS 2111 –81
- sarma moale zincata conform STAS 889 – 80
- materiale de lipit
- grund anticoroziv minim de plumb STAS 3097-80
- chit de minim de plumb STAS 429 – 85
- otel lat
e) placi ondulate din azbociment
– placi ondulate din azbociment cu ondule mari (177 x 51 mm ) , ondule medii
(130 x 30 mm ), ondule mici (115 x 28 mm) , conform STAS 5936/1 – 80
Materiale auxiliare
- accesorii metalice zincate pentru prindere STAS 9277 –96
- chituri permanente plastice tip ASROBIT in cordon prefabricat d= 6 – 8 mm.
- Tabla zincata 0.5 – 0.75 mm conform STAS 2128 – 81 f . pentru lucrari de
tinichigerie
- Carlige din otel lat conform STAS 395 – 64
- Bratari din benzi de otel conform STAS 908 – 65
f) sarpantele din lemn conform detalii
- pe scaune din lemn rotund cioplit ecarisant, pentru invelitori usoare
- idem pentru invelitori grele ( tigla , zbociment etc)
Materiale usoare
- lemn rotund, rigle de fag scanduri conform dimensiuni din detalii
Astereala se executa din cherestea de lemn:
- scanduri de rasinoase 24 mm
- placi din aschii de lemn (PAL ) 22 mm
- placi din fibre de lemn ( PFL ) 20 mm
In cazul capriorilor din elemente de beton armat prefabricate se folosesc:
- rigle din rasinoase cu muchii ascutite 58 x 75 mm
- otel lat ( inclusiv suruburi )
5. LIVRARE , DEPOZITARE , MANIPULARE
Livrarea tuturor materialelor se face pe baza de conventie intre antreprenor si

furnizor, acestea fiind insotite de certificate de calitate.
Transportul se face cu mijloace CFR sau auto luand masuri de acoperire a
acestora pentru evitare degradarii.
Manipularea se face cu mijloace tehnice din dotarea antreprenorului, functie de
materiale si dimensiunile acestora.
Se va ava in vedere ca la locul de executie sa fie aprovizionate numai cu
cantitati ce se pun in opera intr-un schimb.
Transportul materialelor pe verticala si prin spatii inchise se va face cu grija
pentru a nu afecta prin lovire structura si elementele de constructii finisate.
6. EXECUTIA
Executia lucrarilor se va face numai de catre echipe specializate in aceasta

categorie de lucrari si numai dupa ce structura de rezistenta este terminata.
Se vor respecta detaliile din proiect specifice fiecarei operatii sau categorii de
lucrari.
Inainte de aplicarea invelitoarelor responsabilul tehnic al punctului de lucru va
erifica stratul suport al invelitorii.
- se vor respecta pantele , scurgerile, planeitatea si aliniamentul formelor
- se executa in prealabil toate strapungerile pentru cosuri, ventilatii, conducte,
tabacheri, lucarne, etc.
- se va asigura o dozanta de minimum 100 mm, intre cosurile de fum si partile
lemnoase sau combustibile ale suportului.
- se va asigura conform proiect, scurgerile apelor in cazul ape de
minimum 150 mm, inaltimea pe planul invelitorii.
- se va sigura protectia anticoroziva si ignifugarea tuturor materialelor combustibile
- montarea tiglelor si olanelor se va face de la partea inferioara catre coama
- streasinile cu jgheab pentru invelitori din tigla si olane vor respecta prevederile din
normativul de realizare invelitori
- carlige pentru jgheaburi se vor prinde prin astereala inainte de montarea
invelitorilor
- dolia va fi alcatuita din fasii de foi de tabla incheiate intre ele cu falturi duble culcate
- toate lucrarile de taiere, fasonare si eventual preasamblare a unor elemente se va
face la sol pentru a se elimina pe cat posibil executarea acestora la punctul de
lucru.
Avand in vedere ca de calitatea lucrarilor invelitorii depinde gradul de asigurare
a protectiei constructiei fata de interperii, lucrarile vor fi conduse direct de catre
responsabilul punctului de lucru.
7. TERMINAREA LUCRARILOR
Terminarea lucrarilor se constatade proiectant si beneficiar numai dupa ce se
constataca au fost executate, toate lucrarile prevazute in proiect si prin dispozitii de
santier si sunt de calitate.
Se incheie proces – verbal de receptie pe categorii de lucrari.
8. ABATERI ADMISE
Nu se prevad abateri de la prevedrile punctului.
Abaterile admise pentru fiecare material sunt prevazute in standardele de referinta
specifice mentionate.
9. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Verificarile se fac de catre proiectant, beneficiar si antreprenor si constau in:
– respectarea prevederilor din proiect
- existenta proceselor verbale de receptie pentru lucrari ascunse
- existenta certificatelor de calitate pentru produse si materiale
- se veriffica uzual calitatea lucrarilor si se dispune refacerea celor
necorespunzatoare executate
-
10. MASURATORI SI DECONTARI
Invelitorile se masoara la metru patrat suprafata desfasurata real executata.
Jgheaburile, burlanele si elementele liniare se masoara la metru liniar.
Decontarea se face conform clauzelor contractuale dintre beneficiar si antreprenor.
INTOCMIT
Stud. …...............
NORME DE PROTECTIA MUNCII
Avand in vedere ca lucrarea va avea o perioada de executie marita, se va

asigura posibilitatea executarii lucrarilor si pe timp friguros, luandu-se masuri pentru
executarea lucrarilor in acele conditii si de asemenea masuri de protectie a muncii.
Se executa lucrari, care de asemenea impun realizarea anumitor conditii si
echipamente de protectie a amuncii (centuri, casti de protectie,etc) si de asemenea
scule sigure pentru executarea lucrarilor mai importante.
Atata timp cat vor exista lucrari de sapatura, locurile unde se lucreaza se vor
ingradi corespunzator, se vor afisa placute avertizoare cu natura lucrarilor si nu se
va permite accesul in zona lucrarilor a personalului fara atributiuni de serviciu, dupa
caz se vor lua masuri de sprijiniri ale peretilor sapaturii, in functie de natura
terenului si adancimea sapaturii. Executantul este obligat sa ia toate masurile la
locul de munca, astfel incat sa nu apara evenimente nedorite in ceea ce priveste
protectia muncii.
La lucrarile de constructii-montaj, pentru structura de rezistenta se vor respecta
normele din “Regulamentul privind protectia muncii si igiena muncii in constructii”
aprobat de Ministerul Lucrarilor Publice si Amenajarii Teritoriului, publicat in
Buletinul Constructiilor nr.5, 6, 7 si 8 din 1993, in special cele indicate mai jos, fara
a fi limitative.
Cap. Denumirea capitolului Articolul

0 1 2
1 Obligatiile si raspunderile administratiei 1-11
2 Responsabilitatile maistrilor si a altor conducatori ai 12
punctelor de lucru
3 Responsabilitatile sefilor formatiunilor de lucru si ale 13-15
personalului muncitor
4 Responsabilitatile investitorului 34-39
5 Responsabilitatile producatorilor de masini, utilaje si 40-50
instalatii pentru constructii
6 Organizarea activitatii de protectie a muncii 51-81
7 Controlul medical al personalului 82-88

8 Instructajul de protectie si igiena a muncii 130-
141
9 Repartizarea personlului la locurile de munca 121-
129
10 Propaganda de protectie si igiena a muncii 130-
141
11 Reguli de igiena a muncii, acordarea primului ajutor 142-
199
12 Riscurile profesionale in constructii 200-
228
13 Mijloace individuale de protectie 229-
275
14 Dispozitive de securitate a muncii 276-
278
15 Lucrari executate pe timp friguros:
-generalitati 279-
-sapaturi 286
-betoane 287
-zidarii si tencuieli 288-
-invelitori 290
-finisaje 291-
-functionarea utilajelor de constructii 292
293
294-
295
296-
306
0 1 2
16 Incarcarea, descarcarea si depozitarea materialelor
- generalitati 307-
- incarcarea si descarcarea materialelor de 324
constructiiin depozite, vagoane CF, vagoane 325-
CFI si autovahicule 336
- incarcarea si descarcarea materialelor
speciale 337-
366
17 Electrosecuritatea 387-
566
18 Terasamente
- reguli generale 537-
- sapaturi in teren cu pereti in taluz 566
- sapaturi in teren cu pereti sprijiniti 567-
- saparea mecanizata a terenului cu 573
excavatorul 574-
590
591-
606
19 Prepararea si transportul betoanelor si mortarelor
- prepararea betoanelor si mortarelor 691-
- utilizarea aditivilor (adaosurilor) 730
- transportul betonului si mortarului 731-
734
735-
761
20 Turnarea si compactarea betonului:
- generalitati 762-
- turnarea si compactarea betonului 763
- turnarea betonului in cofraje plane mari, 764-
modulate 770
790-
793
21 Fasonarea si montarea armaturilor de otel beton 794-
805
22 Lucrari de zidarie si tencuieli
- executarea fundatiilor 806-
- executarea zidariilor 818
- executarea tencuielilor 819-
842
843-
856
23 Constructii inalte
- generalitati 857-
- instalatii si utilaje specifice constructiilor inalte 876
921-
953
24 Constructii de lemn
- montarea constructiilor 964-
- tratarea materialului lemons antiseptic si 971
ignifug 972-
986
25 Schele, esafodaje, scari:
- generalitati 987-
- schele autoridicatoare 1005
- schele si esafodaje metalice de inventar 1006-
- schele, esafodaje si podine auxiliare de lemn 1043
- schele mobile 1085-
- schele in consola 1093
- schele interioare 1094-
- rampe si scari de acces 1097
1098-
1104
1105-
1112
1113-
1115
1116-
1130
26 Cofraje:
- montarea, exploatarea si demontarea 1167
cofrajelor 1168-
- cofraje unificate de inventar 1191
- cofraje metalice spatiale (tip tunnel) 1232-
1241
1247-
1261
27 Finisaje:
- zugraveli si vopsitorii 1262-
- montarea geamurilor 1278
- lucrari in placare 1279-
- invelitori 1285
- pardoseli 1286-
- montare mana curenta PVC 1297
1298-
1311
1312-
1317
1318-
1320
28 Demolari, reparatii, consolidari:
- generalitati 1321-
- demolari 1329
- reparatii si consolidari 1330-
1349
1350-
1363
29 Montarea prefabricatelor si a utilajelor tehnologice:
- lucrari de incarcare, descarcare, transportsi 1394
depozitare a elementelor prefabricate din 1395-
beton 1401
- montarea elementelor prefabricate din beton
armat 1402-
- montarea elementelor mari prefabricate din 1410
zidarie sau beton 1416-
- montarea utilajelor tehnologice 1434
- montarea constructiilor metalice 1435-
1445
1446-
1455
30 Sudura:
- sudura electrica si autogena 1466
1467-
1582
31 Izolatii si protectii anticorozive:
- topirea bitumului si prepararea materialelor cu 1990
bitum 1991-
- prepararea amorsaj bitum-benzina 2006
- transport bitum topit pe orizontala si verticala 2007-
- executarea izolatiilor la cuve 2010
- izolatii la acoperisuri 2011-
- protectie anticoroziva prin lacuri si vopsele pe 2016
baza de rasini si solventi organici 2017-
- protectie anticoroziva prin mase de spaclu 2027
bituminoase 2028-
2036
2072-
2076
2076-
2079
32 Instalatii si masini de ridicat 2230-
2270
33 Utilaje si masini de ridicat 2271-
2353
34 Dispozitive, scule si unelte de mana 2354-
2449
35 Utilaje folosite in ateliere 2450-
2492
NOTA: In cazul in care pe parcursul executie sau inainte de atacarea obiectivului

apare necesitatea luarii unor masuri necuprinse in norme, beneficiarul sau
constructorul vor solicita din timp proiectantului masuri suplimentare de protectia si
igiena muncii.
AVIZE SI AUTORIZATII
Dosarul pentru obtinerea avizelor va contine:

 CertificatuI de Urbanism;
 schita de amplasament a terenului la scara 1:500;
 schita de amplasament a terenului la scara 1:2 000;
 schita de amplasament cu pozitia casei pe teren
 cerere
Documentatia necesara obtinerii Certificatului de Urbanism

CertificatuI de Urbanism este actul emis de autoritatile administratiei publice locale
prin care se fac cunoscute solicitantului elementele care caracterizeaza regimul juridic,
economic si tehnic al unui imobil, stabilite prin evidentele existente si documetatiile de
urbanism aprobate.
Respectarea prevederilor specificate in Planul de Urbanism General este

obligatorie.
Din certificatul de urbanism veti sti ce aveti voie si cum puteti construi.
Certificatul contine referinte despre:
 regimul de inaltime a constructiei
 pozitia viitoarei constructii ( aliniamente fata de strada,, vecini, etc)
 cota de inaltime la cornisa;
 valoarea maxima pentru ProcentuI de Ocupare - (POT) - calculat ca raport intre aria
construita si aria lotului de teren (uzual, procentul de ocupare a terenului este de
pana la 40% pentru zonele de locuit)
 valoarea maxima pentru CoeficientuI de Utilizare al Terenului calculata ca raport
intre aria construita desfasurata si aria lotului de teren.
CertificatuI de Urbanism este emis de Primarie prin Biroul de Urbanism.
Avizele din CertificatuI de Urbanism se cer pentru a obtine Autorizatia de

constructie a casei.
Autorizatia de constructie a casei se obtine in baza Legii 50/1991 - Autorizarea
lucrarilor de constructii, republicata cu modificarile ulterioare, aprobate prin ordinul
1943/2001 al Ministrului Lucrarilor Publice, Transportului si Locuintei.
Aceasta autorizatie ete obligatorie pentru inceperea lucrarilor.
CertificatuI de urbanism poate preciza ca in vederea obtinerii autorizatiei de

constructie aveti nevoie de avizele urmatoarelor societati / regii (unele din ele pot diferi de
la o zona la alta):
 Oficiul de cadastru - Studiu pedologic si Certificat de scoatere a terenului din circuitui
agricol (dc este in zona agricola)
 exploatare retele de apa, canal - Compania Nationala Apele Romane
 exploatare retele electrice - Electrica
 exploatare retele de gaze naturale - Distrigaz
 salubritate;
 retele telefonice - Romtelecom
 aparararea impotriva incendiilor - Pompieri
 apararea civila - Apararea Locala Antiaeriana
 sanatatea populatiei - Directia de Sanatate Publica -SANEPID
 Admininistatia drumurilor si podurilor
 Politia - daca terenul se afla intr-o zona speciala
 Autoritatea romana de aviatie - dc terenul se afla in proximitatea unui aeroport
 MApN, SRI - daca terenul se afla in proximitatea unui obiectiv militar
 Ministerul culturii si cultelor - daca terenul se afla pe un sit arheologic sau intr- zona
de interes arheoloic
 protectia mediului - Ministerul Apelor si Protectiei Mediului
 etc,
Observatie - avizul Ministerului apelor si protectiei mediului se elibereaza ultimul, deoarece

pentru obtinerea acestuia sunt necesare toate celelalte avize
In functie de ceea ce doriti sa construiti, Primaria va poate solicita si intocmirea altor
documentatii cum ar fi:
PUD - Plan de Detaliu, care trebuie sa respecte prevederile documentatiilor de
urbanism anterioare,
PUZ - Plan de Urbanism Zonal
PUG - Plan de Urbanism General
Documentatia necesara obtinerii autorizatiei de constructie
Autorizatia de constructie este actul prin care autoritatea publica locala avizeaza
solutia prezentata de solicitant (are la baza certificatul de urbanism) si certifica dreptul de
inceperie a lucrarii.
Dosarul se intocmeste conform legilor 50/1991 - Legea privind autorizarea lucrarilor
in constructii si 453/18.07.2001( lege care completeaza si aduce modificari legii 50/1991)
si va cuprinde:
 planul de amplasare a terenului in zona (planurile cadastrale);
 certificatul de urbanism;
 toate avizele solicitate prin certificatul de urbanism;
 acte notariale (la nevoie);
 memoriu tehnic (cuprinde memoriul de arhitectura, rezistenta, instalatii);
 referatele verificatorilor de specialitate;
 referatele expertilor tehnici (la nevoie);
 actele de proprietate asupra terenului
 proiectul pentru autorizare - acesta este compus din:
 planul de situatie (cum se amplaseaza casa in teren);
 planul fundatiei elaborat de inginerul de rezistenta;
 planuri de arhitectura pentru toate nivelele constructiei
 planul de invelitoare
 sectiune caracteristica
 toate fatadele
 scara de redactare pentru toate desenele este 1:10
 cererea de eliberare a autorizatiei de constructie;
 chitanta de achitare a taxei de autorizare.
Autorizatia de constructie este eliberata de Primarie - Serviciul de Urbanism din
localitatea / sectorul in care se afla terenul.
Taxa de eliberare a autorizatiei de constructie reprezinta 0,5 % din valoarea constructiei
stabilita pe baza declaratiei dvs. si in functie de suprafata desfasurata a constructiei.
Valoarea declarata nu va putea fi mai mica decat valoarea determinata potrivit
prevederilor legale in vigoare privind impozitele si taxele locale
Intocmirea Documentatiei pentru Detaliile de Executie (DDE)
 documentatia trebuie structurata pe specialitati, respectiv: : rezistenta,

arhitectura, instalatii sanitare, instalatii termice, instalatii:gaze, instalatii
electrice (inclusiv curentii slabi de la telefon, TV,cablu, sonerie, alarma, aer
conditionat).
 Planurile pe sectiuni, fatade se intocmesc la scara 1:50, urmand a se redacta
detaliile de executie la scara mare: 1:25, 1:20, 1:10 etc., fiecare zona, in
vederea unei executii corecte.
 Toate detaliile trebuie sa raspunda solicitarilor de izolare hidrofuga, termica si
fonica, impuse de legile vigoare.
Alte acte necesare referitoare la executia casei :
 Autorizarea organizarii de santier

Conform Legii 50/1991, orice constructie pe un teren, chiar provizorie (baraci,
depozite de materiale, dormitoare muncitori), se executa cu avizul Administratiei
Locale.
Pentru obtinerea acestui aviz intocmiti un dosar care sa cuprinda:
 documentatia constructiei - proiect;
 planurile de amplasare in zona;
 planul de fundatie pe nivele;
 cerere tip.
Dosarul se preda la Primaria locala si autorizatia se primeste in aproximativ 30 zile
lucratoare.

Documentatie Proiect

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Documentatie Proiect

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

BORDEROU

MEMORIU TEHNIC DE ARHITECTURA

A. DATE GENERALE DE RECUNOASTERE A INVESTITIEI

1.1. Denumirea obiectului de investitii: Construire pensiune turistica P+2E+M

Prezenta documentatie este spre obtinerea AUTORIZATIEI DE CONSTRUIRE,

C. REGIM DE ALINIERE, SITUATIA EXISTENTA

Terenul pe care se va executa constructia este proprietatea beneficiarului in

Constructia existenta are un regim de inaltime de P+2E+M.

Constructia este structurata pe 4 nivele, avind o inaltime libera de : 2,40-m

Suprafetele vor fi structurate astfel :

Peretii exteriori- soclul va fi placat cu piatra naturala de culoare gri-bej, zugraveli

Constructorul si beneficiarul au obligatia de a lua toate masurile conform

In timpul executiei, lucrarile vor fi supravegheate de o persoana calificata si se

F. OBLIGAŢIILE BENEFICIARULUI (INVESTITORULUI)

-După obţinerea Autorizaţiei de Construire să studieze atent prevederile din A.C şi

MEMORIU TEHNIC DE REZISTENTA

BENEFICIAR: FACULTATEA DE CONSTRUCTII - BRASOV

2. REGLEMENTARI SI NORME CARE S-AU APLICAT LA PROIECTAREA

Pentru dimensionarea structurii de rezistenta a diferitelor tipuri de elemnte structurale

Pentru proiectarea elementelor structurale s-au luat in considerare actiunile

5. URMARIRE COMPORTARII IN EXPLOATARE A CONSTRUCTIEI

Beneficiarul are obligatia sa asigure urmarirea comportarii in timp a constructiei, in

Activitatiile de urmarire curenta se efectueaza de catre proprietar prin personal

6. PROGRAMUL DE RECEPTIE PE PARCURSUL EXECUTIEI LUCRARILOR, TESTE

Pe timpul executarii lucrarilor, constructorul va incheia procese verbale de lucrari

Se recomanda ca realizarea structurii de rezistenta sa se faca cu o firma

PROGRAM DE VERIFICARE PE SANTIER

NR.CR Descrierea fazei determinante Document Semnaturi

PVLA – proces verbal de control al lucrarilor ce devin ascunse.

Conform legislatiei instiintarea factorilor implicatii la fiecare etapa de control se va face

Beneficiar Constructor Proiectant

La transportul pamantului se va tine seama de:

8) CONDITII DE MASURARE A LUCRARILOR

2. STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

4. OPERATIUNI DE MONTARE ALE COFRAJELOR

- Pregatirea si curatirea locului de montaj

3.1.CIMENTURI Sortimente uzuale de cimenturi: caracterizarea acestora, precum si

3.2.AGREGATE NATURALE GRELE

4.PREPARAREA SI TRANSPORTUL BETONULUI

5.EXECUTAREA LUCRARILOR DE BETOANE

5.1.PREGATIREA TURNARII BETONULUI - se va face cu respectare conditiilor de la

7.Controlul calitatii lucrarilor de betoane

2.) STANDARDE SI NORMATIVE DE REFERINTA

 NE 012-99 Cod de practica pentru executarea lucrarilor de beton,

Sortimentele uzuale de oteluri pentru armaturi, caracteristici de forma si dimensiuni sunt

Controlul calitatii lucrarilor de montare a armaturilor in elementele de beton armat.

CAPITOLUL INVELITOARE PE SARPANTA

2. NORMATIVE SI STANDARDE DE REFERINTA

5. LIVRARE , DEPOZITARE , MANIPULARE

Livrarea tuturor materialelor se face pe baza de conventie intre antreprenor si

Executia lucrarilor se va face numai de catre echipe specializate in aceasta

9. VERIFICARI IN VEDEREA RECEPTIEI

Avand in vedere ca lucrarea va avea o perioada de executie marita, se va

Cap. Denumirea capitolului Articolul

7 Controlul medical al personalului 82-88

NOTA: In cazul in care pe parcursul executie sau inainte de atacarea obiectivului

Dosarul pentru obtinerea avizelor va contine:

Documentatia necesara obtinerii Certificatului de Urbanism

Respectarea prevederilor specificate in Planul de Urbanism General este

Avizele din CertificatuI de Urbanism se cer pentru a obtine Autorizatia de

CertificatuI de urbanism poate preciza ca in vederea obtinerii autorizatiei de

Observatie - avizul Ministerului apelor si protectiei mediului se elibereaza ultimul, deoarece

Documentatia necesara obtinerii autorizatiei de constructie