ji -::

i-:;. - '
I j,r
.' .. -i .'r . l;,'_, -ll '' ' ' '-:i
..-'.'.:' ., ''

.. '

'

CVu

'

.r. ' "

6e1

":ii,-

'.,.1,

..

ijsTAs 2925-86
l)

"
';
9I

.'-,/

Tnlocuieste':
j
5?,13. 29 25 -14

TEHNOLOGIE

INSTITETT'', ROMAN

Clasif icare_a alf anunorici,

'DE-

K02

STANDARDIZARS
PRESERVATION DU BOIS DANS

PROTECTION OF TII{BER IN

LES CONSTITUCTIONS CONTRE

BUILDING CONSTRL'CTI &NS

AGAINST ATTAC.Ii OF FT'hGI
AND XYLOPHAGE INSECTS

L'ATTA QUE DES CH,{I'IPIGNONS

t ET DES .INSECTES XYLOPI{AGES

IIbI IIPOTi4B

SAIIIIITA. APEBECId

ATAnr4 fPr4BOB rI APEBOflIHbIX HACEI{OMbIX B CTPOI4.

TEJIbCTBE

r6
N

tr

rE
qJ

tr

-g<,
ljr
B!

o
E
!

O
'cd

l{
!

O[ieet

1.2
1.2.1

Clasifieare

4J

U)
O

tr

forme1ec1eputregaipe-ba,reilproc1uc,|astfeli
i.z.r.r 'Putregai cubic, prun, cleternlina,t de:, Xlerul'i;trg tgc1gy.nanE.!e.rj., .QfpV.-PrinII qT"l"lu
cle crsii ; Coniltphot'a cbi'bUetta Persocin (Duby), bur-eteie cte'pivni!'H,; Pori,a aqilq,lti (D.C.) Pr.,

burete}e.{9subteranprecDmqiL8Mitessepiarea(\Vu1f)'Fr.';|'|i.:'"ll;},'...,.'^i.
itbg*tiporzts I Persoon
I.Z.I.2 Pntregai tare (fibros) ca, cle exemplu, cel cleterrninfi, de' Phel,i,nus
r"'
i"')''

-'
':":
ii ;i{"':Li(.
' ''
: .- ' , ":
, ,.
'" "1 ' : , " :': ';' : :l : - "-.
1.2:1-3'Putrjegai iriira,te'(ae tip mocler) clet-erminat de Chaetathitrn. globosara Kunze
r:z,z 'roirolt":a":a#;u"ti ri terrrnotui, cleteriniiatu iu 'ioiu"fgi'"it"de'suigtasgici, 4tfe! i
1.2.2.7 Degradf,,ri procluse cle insecte rilofage solitare, in slaetiy lartar,.care !f[igp.in lemn qi se
hrrinesc cu jesutul iemnos, puti:rcl a se succdda girneralii in'abileaqi piesd tle leinn giniL Ia tlegraclarea completd..
:

Principa,lele inseite cld,un[toare in stacliu

(!
tr

;i

Formele de degr,aclare a'lernnului detelminftte de ciupercile xilofage ie clnsificd, dupd,

(I1eim),

o.
a

^ao
OU,
/

domenitr <Ie aplieare

/
.
\
il
I
:'
protectie
a ]e-rnnuhli {in qonstruclii' impola
mfl,qirrile
cle
Prezentul stanclarcl -qe referS.
l
triva ata,cului ciupercilor si in.sectelor xilofage.

1.1

laivar sint :
l' j 1;:"-

' :

'

i'

'
spgciilor; rle 1{,ginqaSq, .prezgntintl
Hytotruptes bajztlus L. - ataci, in .geperal leurnpl
'
'
'?
mrn'81g'ofrarea suprafelei lemnului. '
gi,uri cle ieqire a aclu$ilor, oriale, intre 5
.

C}

lr

,'lycttts tiniar:is eoere

utadur esiL 'ciractgris{iic

c1iametruIi1d1.,'.2**:-..:::'..ii..'::...:,,

4J'

kq)

Pq SpSr

.,,.-."t,..-,.

prezint5,.
1'.---

!:

piin S...ri;,.i.".t.i9hii:,Fttil?I9
""
g{}fi 4p fe;ire qilqq}?{g, 49 2' :'3 mm clia'
-;.;

,,,,''1i.,..,,j

..f.:,'r{-i;::.i: !,j:,';i--i'-, :,-:1.;-"t

:: XeotpbirlTp qt(oijlpsum D.e.,Ggi",; prezinJ{, u4 atag. asemg,-nq,!"o1 cu.,pr.ecedqntuJ'

cu cleosebirer', cA'gd,uiile"tte'ie;ire ari'cliametrul cle 5 ' ' 'S mrn.
!:.2.2.2neeiad[ri'rlgteiminatel"ctii.iiirsectEl'tllofage sociale,'spileifice iennltgftir., cp,rg,fgrpeazfl'
colonii in'aTaril'ldrfinu]uil cliif a th,ror}rcrS,toarrj.atac'i leinnul accesibil{in conditii.qleumiclitate
;i temper'atufi;ipd'cifieettiihatuiiii flopical) ea'Ae eiemfiri': Beticuliiermqs sant"qn-eq,lis,de Fey=,
tand,, heticuliterlmes luci'Jugzts

Rossi.

i,, ,!I]tP,,rl!z{1-,qf rjo!99,t1-} re*--n}rul:5l9fcllp!}L,re-nuce ge+.:I{ire',;,;rj:!ii}i i;:,;'-''i :: i'.-,.

,:. ,,''r; st*.s, 93ozlz-* iPr-oteetia lerrinutu*'tmprd!ilhte:.y pfg9,PlS'ldi+,-b.rleijfgp.l1q,b*l**i
'i
:-

.j,.

. ' . ., .'.,'.

fliferite

:d.e presiunea atmosferid5,

'

1i;ogo,p.{i.r,

T
-:::,

Prescliutii tehnioe
.,
,
-\
epruvetel0r
penffll

2. MAS{}EI DE

2.L
'f

r
'd !'

Proteclia preventivi, a elementelor d.e'constructii rlin iemn se realizeazX, prin:

-- mi,suri in faza tle proiectare a construcliei;
\t

2-l,.1

ryE5gpi,lq !q,zq,--c1-er,e5qcu!ie a gsngtgucliqi;.. , .

misuri cle proteclie chimicd,.

r\{i,suri}e preventive care se iau la proiectarea construcliilor clin lemn constau

toarele

'I'

- t/,alegerea unui amplasarnent pe teren drenat;

solu,tiilor constructive respectind principiul
- p_roiectarea
dementelor (acoperiq''pardoseli' pereli

in urm.i-

asigur[rii ventilaliei tqturor

u'"

l;"'.

fatr, de

"g".*i..itnt"a

precipitati'o"

;,l

prevederea utilizX,rii de lemn. dinspecii rezistente la a,tacul ciupercilor xilofage (clurambn de -stejar, salci"rJ sau lemn protejar chimic (impregnat) in cazul c6ntactului crr SoluL sariJ

cu umiditate excesiv5. I
,\
'"' : : dimensiona.rea termoizolaliei astfei'incit
s5, se evite condensul I
-:
:..,
.,
'
pantei optime a acoperilului (care sil asigure ind,ep5,rtarea- rapi65, a pre-'stabilirrla
crpitafiilor)
qi m?.rlTea
;

.ltreaginii
stabilirea materialului de..
qi uscar, sub parcloseli, cu evi- (in.-e,ogdilii-faworabile infilfr'aliilor.de,ap?
lTtlq|y" corespunzS,tor
tVtea zgwei
qi de iritre,tinerL a umiait[lii ridicate).

2.r.2V Ua5urit'e"prevgnpv^e in'f1za'Je- execu6i"

percilor xilofage constau in urmd,toarele : ;

"prrt"ucliilor

noi impotrrtot*,u*i;

;t;

j amplasqrea
''.'.,

construc$iilor 1re teren uscat sau drenat ; d

utilizarea lemnului uscat, cu umiilit*!ile prevd,zute in reglementd,rile tehnice in vi-

goale ( ub 15%);

clepozit5,.rii lemnului p$.Eantier'deasupra soiului, a protedfiei impotriva.

*.^-,_..-._-.3,sigurarea
precipitaliilor qi a unei ventilatii corespunzdtoare;

..--cojirea qi sortarea materialelor lemnoase Ia sosirea in depozit.sau pe santier, elimiprezilti, nutresai Sau form.e d.e decoloru,re qi gilerii lcare'inciicd, iniestarea
cu ciuperci sau insecte xilofage);

r1are? Por,tlu61o. care

':- evitared,.
.raq. posibilitS,filor
nncihilr*U *rl^.
::- t^-^-I^r^- din
lemn !in timpul esecut5rir
-de umdzire a elomentelor
eonstrucliei sau ,asigurarea piisibilidlilor
ile uscare pe parours;
-

.]:respedbare.amisurilcrtI.e.protec!ieprev5,zute.inproiectconformpct.2.1.1;t
$g .p.ro-tec,tie chimj-cf,, upngtriva atacului _crupercilor gi'insectelor ritotage constau
?:L1(t.Yll,gile
tn'p^rotecffi,tt"gl"i95,
qi insecticidd pri,n pige,eedeele vicl-presiuhe sau tratamente ae-suDraiaid,
contorm S'r'AS 93021.L,213!f-8|i cu produse fungicide gi insecticicte simple sau sinErgefiA (fui. ,--'gicide,'insecticicLe 'qi ignifugej.
tn cazul utilizirii d-eprodusefungicidesau insecticidesimple, aplicarea *--'"t-, se face ante"" '.*" '^"i
rior ignifugdriir -conform iegle'mentiritoi tn vigoare-privind paza contra inceiadiitoi;:. -'- icestora

oFSER.VATIP

2.L.3-L Tratarea lemnului cu prorluse fungicitLe se erecutfi; d.upd, ua plan, in eare sint indicate'
elementele care trebuie prote;'ate
lo;il ."irt*"-tiii-il"- gi produsele de
"hi*i.,"duqtinalia

,proteclie.
"

?.L:3.2 Pgntru Speciile''rleiiinoi,.qe

.l-11t".=.?Igtl,u!jl.izg,te,11

cu'durbbilitatea natuid,H, mare'(duramen de stejar. salcim, '

u".ep.tiu-;;;'*iil;;
l!3r.q,qg_catl, nu este necesar6 protecfid, fulgiciai
care!iiqeria1ul'qonfine.qialburn.:;-.,',',..,:'..',....,..,Ls-,-.;'-.-"o
' z'{,9..Q:.uadprl4d-i$1,iiimnoase,-:nedurabilp. se antiseptizeazd.n;to, 'procedeut
vict-presiune (in ,
1'**{rz_Eet,e-impregnare}ranli_cind-regl"^y]f*ry*ritin, STAS "9302!2;17;prin-bii-caldejrtci;-imelsio - .'.,,
saq,pulv-eriz?Tjlltlj.:,1T^Pl*1q19r/3:* -81. Tratarea materialelp.q lemnoase cq sotulii. apo3,se,,,. .
. $l ul9lgaqe':prtn-iamersie,;.s!ropjre,'pgnsulare ebc'*afpoate executa'pe sdntier lOntrit .$ieileie':.de: . '

..'.

.,i;

STAS 2925-86
2.1.3.4 Preparar'ea soluliilor;i aplicarea a,cestora trel:uie sL se faoi pe qantier in locuri special
amenajate gi acoperite.
2.I.3.5 ln cazul ii. care piesele cle lemn tratate necesitzi untile preilucrf,,ri ulterioare prin cliltuire,
cioplire, ferdstiuire etc., suprafe-tele lespective trebuie retratate cu acelei-r,;i produse cu care &u
fost hatate initial.
2.1.3.6Api1caireaproc1useloruleioasetrebuies5,sefa9i,excIusivpelemnuscat'
2.L.3.7 Dupd, tratarea cu proclusele de proteclie, piesele de lernn se stivuiesc pentm uscarc in
aer liber, in spa$ii acoperite.
oBSER\AJI:
1 Pe suprafelele libere rlin interiorul cl:idirii uu se aplici trat,rrea
* substan!e fuugicide loxice;
:- produgi clorurali sau produse cu toxicilate ridicat{ (pe bazi de arsel] s:ru dicloruri mercurici).
2 in cazul cind lemnul vine in contact direct. in tirnpul e.recu!iei, cn lucrirri c$includ procedce uruede (zidllie,
ez
tencuieli, mozaicuri) nu se trateazi cu fiuomri de sodiu.

2.1.3.8 in anexiL la prezenLril stanf:,rcl st'r.i un exrn,plu cie protec{ie chimici pte\-entiTri.
2.1.3.9 yCcnstruc{ia (siart:i ei liztci) cir,1-'i ciarca in lcicsintir, trrl:uie verificatri perioclic, Iifficlu-se rhisurilc ro.pcctir e cle c.t n-i-attre.
f+
2.2V M5.surilecleccmbateresereferir,ciupi caz,Ia atacul ciupercilolsaualinsectelorxilofage.
2.2.L r\Ilsurile cle coinbatere a cinpercilor xilofage se stabilesc in ftinclie cle c&r'actelul, amploarea ata,cului, cauzele care &u plorocat degrad.area, Fazele de clesfilqurare a mzisurilor se stabilesc qi in funclic de anotimp sari conclilii microclimatice ;i constau clin : sonclaj, expertizir c1e laborator gi etapizare'a lucrtirilor. Rezultatele 'expertizei obtinute se consetnneazlintr-un butetin
de expertizii care cuprincle il principal:
-J dala apariliei sim.ptomelor;
- iocul unde s-a constatat atacul (pt-lt'doseaLil

s-au preler.a,t probele

plitrnrsg11, ptrrrfon

etc.)

;i

nireiul la

care

e-\tinderea atacului la suplafalir,

intensit'atea degracliilii lernnrilui

mdsurile cle asanare

;i

cc,mb:rtere.

DtpS oblinerea buletinului cie e-rpertizit se irnpun, clup:i cirz, ur-mirtoalele rnlsur.i
limitare a atacului, astfel:
intensi, zl inciperilor, a spatiilor. de sub parcloseli, plecrrn si crztrca
- aerisirea
curenli de
aer cald local;

2.2.1.1

cle

de

intels atacate qi sprijiairea prorizolie a construcliei;

indep[rtarea cor'I]tnilol fructifere ale ciupercilor apS,rute ;i arclerea 1or I
tratarea zicliriei nmede cu sribstanle iuilgicide solubiie in dp[, concentraie (de ex.

ev&cu&l'e:1 irrcd"perilor

clonrrS, cle zinc 75%).

?:2.1,2 ln baza buletinuiui ds srfertizi, lncririle cle combatere se erecutS, in general vara (anotimp uscat) sau in condilii speciale (de ventilare qi uscare cu aer calel), ilupX erin urmeazd, :'
qi indepi,rtarea clin inci,peri a pieselor clin lemn puternie. atacate de ciuperci,
- ascoaterea,
precum qi
celor parlial at'ac&te, c',tre pot constitui focare pentnr noi ataeuri ; trebuie si se elimine
qi porlilniie tle lemn silnd,tos lnvecinate pe o lungime cle cel pulin 40 cm de Ia limita vizibilil
a atacului ;
- indepX'rtzr,tea iqetLiati, a materialului lernnos ata,cat d.e ciuperci,,din.construclie ,i
d.istrugerea_a,cestuia prin ard.ere. in cazul pardoselii atacate trebuie sii se iiiaepi,rteze qi intrastntclura (tluqumea oarbfi,, g_rinz$oare, cit qi materiaiul c1e umplutur5,), iar in^cazll focarelor
localiz*ate numai ia piesele de lemn, din un,elg incXperi, trebuie sii se'indepi,rteze pervazurile
din camerele alX'turate qi si ,se, efectueze sonclaje de contlol sub parcloseal-5, :^
--' cu
- spalii pentru
- stivuirea materialului lemnos, s:in5,tosr rezultat clup5, secbionare,
uscal'e iaturald, accelera,tI, (sau uscarea in uscltorii in scopul st6rilizi,rii)!
clezintectarea suplafqlelor zid5,riei afectate se realizeazi, prin cur[tirea miceliului si
arde,rea cu larnpa de benzin5, (inclusiv a sculelor utilizate) ;
_ deooportarea zicli,riei intens atacate pe o d.istanfi cle 25 cm de la limita vizibild,
a atacului i
suslinerea
cu popi) ;i
---!--- lnld,turarea zid,rX,iei clegradato (_cu luarea de mEsuri privincl
'
executarea subiid.irii, eviiinclu-sd umezirile excesive;
colectarea si ev:r,cuarea din incS,peri a materialului rezultat ca necorespunzi,tor, in
--locuri qi la .distanfe pievd,zute conforrn rugiu*""td,"idt i;tui; i"
"ie"*;; ilin cauzele atacului
- efeituarea lucrd,rilor d,e drenare a solului in cazul in care-una
a fost qi umitlitatea excesivX a terenului la nivelul infuastructurii;
eventualelor clefeeliuni existente eare au'favorizat aparilia ciupercilor
- remedierea
qi degrada,rea
lemnului (;Sqtala,tii interioaie qi exterioare, hitlroizolalii etc.) fi caluf a"Fr-ae"ii

-4farcloselilor d.e lemn (partloseal5 cald[), peste materialui de -umpluturS, uscat in prealabil,
irebuie sri se toarne o plae5, de beton annat. Dupiu intS,rilea pleicii de beton alnat }e apliel
hidroizolalia cle bitum eare se racord.eaz5, pe o inflI.time de 10 cm cu zidEria netencuitd,. in cazul
clegrad.drii qi a zidi,riei exterioare clin vecinitatea inflastructurii afectate, se executir, o par4oseald, rece (mozaic, piatr5, natural5, etc.) peste placa de ]:eton almat, prevtizutir, peri{eric cu ianale
cle ventilare legate d.irect cu exteriorul.
- materialul lemnos utilizat trebuie sri fie uscat avincl umiditatea de max. 24o/o conform
STAS 857-83.
2.2.2 }Iilsurile c1e combatere a insectelor xjlofage se stabilesc in fnnclie cle pozilia piesei
sau elementulni clin lemn (fix5, sau clernontabiln) ;i ctupri natura finis5,rii lemreului, asifel-:
- sterilizare, prin cleshidratare lentl, in etuvit sau uscX,torii, func,tie cle climensiunile
pieselor c1e lemn, la ternperatura cle 60"C, (piin riclicarea t'leptat5, a ternperaturii in intervalele
de timp cle 24; 48; ?0 h).
duhlit cu produse insecticide, a pieseior atacate, clupir,-inli,turarea stra- pensularea
in cazul atacului cle lfylotrupes. De asernenea, se impune inlf,tnrarea stratului
tului superior
superior al supraefelelor tratate anterior tu procluse fungicirle san ingnifuge. In aceste cazrrri,
pentrn trata,mente se a'leg produse sinergetice (insecto-fungicicle si ignifuge.);
injectarea de procluse insecticid.e in galeriile active, in 2-3 reprize, la interr.alul
cleS-4 -zile, dupi, ultimul tratament obturinclu-se gflurile larvare cu chit antiseptic (clinfiind
de lemn, insecticicl Ei acleziv);
- pulverizarea cle emulsii fungicide (in rizurile przr,cticate in prealabil) la clistanli
cle 3 ' ' '5 cm, pe suprafelele elementelor cle lernn,la o aclincime cle 1 crn, in seopul difuzdrii emulsiei in zona cle atac activ) ;
- admisialcle ael calcl pentru cleshich'atalea i:isectelol in stndiu larr-ar.
cu bromrud, de metil timp cle 12;21; 48 h rle c5,tre echipe specializaie -si
- gazare&
autorizate
in acest sens.

t
A.

.ANEXA

DUR,ABILITATEA NATTTBAT,A

LE},N{I'JJTff

,I]UNXNUPLU

DE PEOTSCTTN, Piifr-

?e

a!

A.1 Din punct cle vqclere al cturabilitifii. lemnului, pentru a asigura pr.otecfia corespunz[toare a elemeni;elor cle 'lomn din construc,tii, in cazrii ?xploatirii i'cest;;G couditii microclimatice favorabile atacului ciupercilor xilofage, se recoma-ndd, lemnul *pu.iit-. O"-J"t^Uifiiii"
naturalfl ridicati ea de exemplu speciile cle stejar, salcim, pin (zona ceitral5, cluraminificatd).
. Pio lPe-ciile neclurabiie se poate utiliza fagul, care se impregneazh in profunzime, cu

produse

fungicide. )

A.2

Proeed.eele de tratare qi tipurile cle. substanfe qi produse chimice rle proieclie a pieselor
qi elementelor din.lemn pentru cdnstmclii_elasificri,te'cdnforin-Sfis gs?:85;;;;;;"I;*o
ficativ, .in tabel, in funclie rle utilizarea lor in interiorul sarr exterioml construcliei,
tin'ind
seama qi cIe conrliliile cle umiclitate.

Sortiment

Piese qi elemente din

Grinzi, eosoroabe, tdlpi

lemn ce urmeazS. a fi

cipriori, astereald,

dirii, in.contact cu solul

nouri de pereti exteriori

utilizate in exteriorul cl{-

sau in condilii de umiditAte excesivi qi de lungi

e.o""a"u de tratare
Impregnarea prin proce-

cherestea pentru cofraje, pa-

deul r.id-presiune

Grinzi, panouri pentru

Impregnare'prin proce-

Tip de substanlri
(produse fungicide)
Produse nelatabile

*)

de

tip cupru-crom sall cuprucrom-bor

durati

Piese gi elemente din

lemn ce urmeazd a. fi
utilizate temporar, in in-

dugumsls, panouri

multi-

strat pentru pereli interiori. usi gi ferestre de

e\terior

teriorul clidirii, ln condilii de umiditate exccsivi (cle exemplu proce-

deul biii calde-reci.

Produse nelalabile de
tip cupru crom sau cu-

Imersie de lungd duratd

pru,crom-bor
Produse greu ia\abile. de
tip fluor-crorn

Imersie de scurtd durat6,

Produse greu lavanile

deele umede din timpul

cxecutiei)

Piese gi elemente din

Dugumele ln lambi ;i
uluc, pgrvazuri, tocuri
lizate temporar, ln inte- pentru u;i qi ferestre de
lemn ce urrneszd a fi uti-

rioml. constructiilor pro-

vizorii, in condifii

umiditate exiesil'i.

exterior (de exemplu la

de

Pensulare dubl{

Pulverizare **)

tip fluro-crom

Ce

Produselavabile netoxice

(difluoruri)

bara'camente de organizere de gantier)

I

.creozot..

.t-

*) Pentru condifii de exterior sepot utiliza giproduseuleioase

**) Procedeul de tratare se poate aplica, dup{ caz, la tianpport gi

cu toxicitate ridicati., ca.de exemplu ulei de

{epozitare.

IGNIFUGAREA MATBRIALELOR COMBUSTTBILE

Conform Nonnativului de siguranta la foc P 1 18/1 999, ftecare constructie are un grad de
rezistenta la foc stabilit prin proiectare, in functie de riscul de incendiu sau categoria de pericol, de
destinatie, de categoria de importanta a constructiei.
dezavantajos privind
Acest grad de rezistenta ld foc este caracterizat de elementul cel
comportarea lui la foc.
Fiecarui element de constructie i se stabileste prin incercari o limita de rezistenta la foc si o
clasa de combustibilitate.
Materialele de constructii se clasifica din punct de vedere al comporlarii la foc si al aportului pe
care il au la initierea si dezvoltarea incendiului, in doua grupe:
. materiale incombustibile - cele care nu ard, nu se aprind, nu se termodegradeaza sub
influenta temperaturilor inalte notate cu CO;
. materiale combustibile - cele care se aprind, ard sau se degradeaza sub influenta
temperaturii inalte.
Materialele combustibile se impart dupa modul cum se inflameaza, in patru clase de
combustibilitate:
- C 1 - practic neinflamabile;
- C 2 - dificil inflamabile;

-C3-mediuinflamabile;
-C4-usorinflamabile.

Una din conditiile esentiale de protectie la foc, este limitarea utilizarii materialelor
combustibile care se aprind usor, propaga focul si aduc un aport mare la dezvoltarea incendiilor. Prin
normele specifice fiecarei activitati se impune utllizareamaterialelor combustibile numai din clasa C 1
si C 2 de combustibilitate.
Deoarece materialele de constructii din lemn, plastice si textile fac parte din clasa C 4 de
combustibilitate, este necesar a li se imbunatati comportarea la foc. Acest lucru se obtine prin tratarea
la suprafata sau in masa materialelor, cu substanta inhibitoare de flacara care pot intaruia aprinderea
materialului si pot reduce viteza de propagare a incendiului.
Limita de rezistenta la foc este durata de timp panala care elementul isi pierde capacitatea de
rezistenta la foc intr-un incendiu standard.
Una din conditiile esentiale de protectie la foc, este limitarea utilizarii materialelor
combustibile care se aprind usor, propaga focul si aduc un aport mare la dezvoltarcaincendiilor. Prin
normele specifice fiecarei activitati se impune utilizareamaterialelor combustibile numai din clasa C 1
si C 2 de combustibilitate.
Deoarece materialele de constructii din lemn, plastice si textile fac parle din clasa C 4 de
combustibilitate, este necesar a li se imbunatati comportarea la foc. Acest lucru se obtine prin tratarea
la suprafata sau in masa materialelor, cu substanta inhibitoare de flacara care pot intarzia aprinderea
materialului si pot reduce viteza de propagare a incendiului.
Substantele inhibitoare de flacara actioneaza prin:
- tbrmarea unui strat absorbant al gazelor inflamabile din descompunerea materialelor
combustibile;
- formarea unei bariere pentru flacari;
- descompunerea in gaze inerte care dilueaza amestecul combustibil;
- reducerea cantitatilor de distilate gudronoase si favorizarea producerii unui strat de reziduu
carbunos cu mare stabilitate la actiunea flacarii.
Procedeul de imbunatatire a comportarii la loc a materialelor combustibile se numeste

IGNIFUGARE.
Ignifugarea nu exclude aprinderea si arderea materialului, ci ii confera acestuia o comportare la
foc imbunatatita pe o anumita perioada de timp sau posibilitatea de a nu arde atunci cand se
indeparteaza sursa de caldura. Ignifugarea nu exclude si alte masuri de protectie la foc, cum ar fi:
instalatii de semnalizare, instalatii de stins incendii, rnijloace de prima interventie.

lgnilirgarea este una clin cerirrtcle plivind siguranta la fbc pclrtru itlbunatalirea gradLrlLri
rezistenta la fbc a cladirii.
O ignil'r-rgare corecta execlttata poate localiza un in$etrdiLr. ilr fbcarLrl initiai, prin limitarea
aprirrderii si arderii in continuare a rliiterialeior de constructii. jr-rcar-rcl rolurl de bariera, salr poate
prelr-rngi fazade ardere lenta. ceea ce duce la neafbctarea rapidu a strr,rcturii de rezistenta si totodata,
posibilitatea unei interventii din interior, thra a se ajLlnge lafazade ardere generalizata.
Ignitirgarea se trece din taza de proiectare, proiectantLrl flind singurul cu atributii si dreptr-rri de
a alege slrbstanta.
Ignifirgarea materialelor si produselor courbustibile ESTE RECOMANDATA la:
- constructiile noi. la modiflcarea sall schimbarea destinatiei sau a conditiilor de utilizare a
celor existente, precurn si periodic la expirarea perioadei de urentinere a calitatii lucrarii de ignilirgare
specificata de producator;
- realizarea unor elemente de constructie. cum sunt tavane. inchideri sau mascari
- tililltnrenle Icntriie .'.i llct.t:lire itiL:'l'iilai,:.
- constructiile provizorii corlbr-rstibile pcnlr'u atelicr c- renrizc. cicpozite. r'nagii;rii etc.
lucreaza cu sitbstatttc cottrb'-rsiibile sltti cii li': dcs'-iris.
-inr.cstitoi'ii sar,r proprietarii pot solicitlr igriifirgarc;r si in allL::ritr.r,riii.

IGNIFUGAREA NU SE RECOMANDA LA:

- materiale combustibile care sunt in contact permanent cu atmosfera umeda (peste 70%
umiditate);
- supralete aparente aie matcrialclor si proJuselor din lctnn, iirtisate;
- tamplaria interioara si exterioara, pardoselile, mobilierul, irnprejurimile.
NU SE IGNIFUGHEAZAZ
- constructiile cu destinatie incompatibila cu substantele ignifuge (depozite cereale, produse
alimentarc in vrac s.a.):
- partile neaparente ale finisajuiui in',i'rirrl :,itu alc rltor clctlcrtic de constructie rcsirective,
indif'erent de durata de mentinere a calitatii luorarii de ignilugare.
Condilii referitoare la personnlul de execu1ie
Lucrarile de ignifugare vor fi executate de personal instruit qi atestat in acest scop? cu
respectarea strict[ a instrucliunilor de utilizare elaborate de producdtor (tehnologie de aplicare, consum
specific s.a.).
ObligaYii pentru executant Si beneJiciar
Executantul lucrdrilor de ignifugare este obligat sd certifice calitatea ignifugdrii executate, prin
buletine de incercare eliberate de laboratoalle autorizate.
La receplia lucrdrilor, beneficiarul este obligat sd verifice buletinele de incercare gi asigurarea
condiliilor de eficien!6.
Cortdigii de pregdtire a suprafeEelor
Pregdtirea suprafelelor in vederea aplicdrii produselor ignifuge de suprafafb are in
vedere :
- curdlarea suprafelelor (de prai, noroi, var, vopsea sau irnpr,rritbfi, inclusiv proteclii ignitiige
anterioare), prin periere, rdznire etc. ;
- chituirea cu masa de ppaclu (realizatd, din produsul ignifug respectiv qi praf de cretd) a tlrturor
cr[patr"uilor. imbinarilor gi golLrrilor existente pe suprafelele ce se protejeaz5,
Pentru ignifr"rgarea prin iu-rpregnare, materialLrl lernrros trebLtie sd indeplineascd urmatoarele

condilii
-

si fie decojit

(sd nu aiba la sr-rprafa!6 coaja)

- sd nu fie tratat in profLurziute sall la sr-rpratbfa cu substaute cliimice care sti impieclice
pf,trunderea produsr-rlui ignifug in masa rlaterialului.
Pentru asigurarea unei bune protecfii, r"rn-riditatea materialului inair-rte de ignifirgare nLr va dcpirgi
l8 % in cazul, protecliei de suprafala cu produse ignifuge Ei?5 % in cazul ignifirgarii in plotirrtzinre
pr-in irrpregnare.La lambriuri gi alte elemente decorative pentlll amenajdri ititerioare. uttticlitatea
leninului inainte de ignifirgare nLl va depagi 10 %o pentrLr a evitit altarilia rostr-rrilor ditlra Lrscetre.

Condiyii de nplicure o 1:ror[uselor igrrifuge

Laalegereaprodr'rselorignitirge5iaproceclcclordcigrri1.r-rgareseauitt.r''edele
- esenta materialulr,ri r\i particLrlaritalile de irrtltregrtare ale acestuia ; '

- condiliile specifrce in care este utilizat materialr-rl (in irrterior sau exterior) ;
- dispunerea vizibila sar-r uevizibild a materialului,rprecr,rm gi roh,rl acestuia in constmclii (de
lezisten!6, finisaj, decorativ etc).
Lucrarile de ignifugare se execlrta in spafii iu care se asigurd temperatura de minirl +10oC.
Prodr-rsele ignifr-rge pebazd de apa nu se aplicd in cazul sLrpraf'elelor pe care au loc condensdri sau
suprafe{e ce nu sunt f'erite de precipitalii, care necesita s[ fie spdlate periodic etc. in aceste cazuri se
pot folosi produse ignifuge de impregnare solubile in apd, dacd sr-rprafefele respective sunt protejate
prin finisdri peliculogene (vopsele, emailuri, etc.) rezistente la ap6.
Aplicarea produselor ignifuge de sr-rprafald se face numai dr"rpd prelr"rcrarea defl-ritiva a
elementelor de construclie, netiind admise r-rlterior nici r:n f'el de prelucrari care sd indepdrteze stratul
ignifug de la suprafala (rindeluire, secfionare, cioplire, despicare etc.).
Aplicarea produselor ignifuge pe suprafald poate fi fhcuti atAt asupra ploduselor inainte de montale,
cAt gi asupra construc{iei deja executate.
in prirnul caz, deteriorlrile straturilor ignifuge provocate prin manipulare vor f-r rectificate prin
tratarea suplimentard a suprafefelor dupd montare, iar in al doilea caz este recomandabil a se aplica
ignifugarea pe mdsura realizdrii lucrdrilor, pentru a se asigura o acoperire cAt mai completd a intregii
suprafele lemnoase care intr[ in, construclie.
Ignifugarea prin impregnare se realizeazd pe lemnul fasonat in dimensiunile de utilizare. In
cazul in care pe gantier, Ia montaj, apare necesitatea unor mici prelucrdri, zonele respective vor fi
reignifugate cu acelagi produs, aplicat cu pensula pAnd la rcalizarea consumului specific stabilit de
produc[tor.
Operalia de ignifugare prin impregnare se executd numai in instalalii speciale.
UtilizarEain producfie a materialului lemnos ignifugat prin impregnare se face dupd uscarea
acestuia in condiliile de montare in construclie.
La expirarea perioadei specificate de producdtor pentru menfinerea calitalii in timp a
ignifugdrii (de suprafala, prin impregnare) este obligatorie reignifugarea intregii suprafele
protejate anterior, respectiv a intregului material ignifugat prin impregnare.
Teltnologia de aplicare
Calitatea lucrdrilor de ignifugare este condilionatd de respectarea strictd a tehnologiei de
aplicare .a produsului gi a consumului specific, stabilite de producator.
In cazul produselor ignifuge la care se utilizeazd aplicarea a doud sau mai multe componente
se vor respecta consumurile specifice pentru fiecare componentd in parte.
Consumul de produs ignifug se determind in funclie de suprafa!alotald desfrguratd a
elementelor de construire ce urmeazd. sd fi.e tratate ignifug, lindnd seamd qi de pierderi, care la
aplicarea cu pensula pot fi pdni la 50/o iar la stropire p6,ndla20%.
Suprafelele ignifugate pot fi acoperite cu vopsea pebazd,de ulei, emailuri alchidice, vinarom
etc., numai dacd incercareala foc a fost efectuatd cu aceste tipuri de finisaje qi dacd existd specificalii
in acest sens din parteaproducdtorului.
Ignifugarea de s uprafayd
Aplicarea produselor ignifuge de suprafald se face conform prevederilor din STAS 930214.
Aplicarea produselor ignifuge de suprafali se poate face cu pensula sau prin pulverizare.
Aparatele utilizate pentru pulverizare sunt de tipul Vermorel, Calimax sau pistol de
pulverizare.
Produsele ignifuge de suprafald se aplicd strict in conformitate cu instrucliunile producitomlui,
in straturile stabilite, respectAnd intervalele de timp de uscare.
In cazul ignifugarii cu produse de supraf-afd a materialelor de tip PAL, PFL, PAL-CON, PAF
etc. se au in vedere urmdtoarele :
- aplicarea se f'ace prin aceleagi procedee ca qi la lemnr-rl n'rasiv, respectdndu-se consumul
specific precizat de firma producdtoare pentru fiecare produs ignifug;
- uscarea rnaterialelor ignifugate se va realiza in tirnp cAt mai scr-u1 astf'el incdt prodr-rsele sd nu
fie degradate de r"uniditate.
Igrtifugarea prin intp regnore
Proteclia prin ignifugare ?n profunzime a lemnului prin irnplegnare se realizeazd, prin r"rnr.rl din
ulmdtoarele procedee :
- la presiuni diferite de cea atmosf'erici, conform STAS 930212 ;
- la presiune atrnosf'eric5- confbmr STAS 930213 ;

*,t?4

t
{*

'it

Receplionurcu Si controlul lucrilrilor de ignifugtxe

Verif-rcarea calitalii protecfiei priri aplicarea pe suprafafa a produselor igrrilirge constd in :
- verif-rcarea integritilii qi r-urifbrmitAlii peticLrlei de protec{ie, care se lace pe intreaga sr,rpraluf
tratatd

- veriticarea cantitafii de prodr-rs ignitirg Lrtilizatd, calcr"rlatd confbrm art. 3.3.3.

Lucrarea se considerd corespunzdtoare daci peiicr"rla de proteclie este continud qi uuriformd gi
dacd s-a realizat consumul speciiic indicat in standardul de fimri sau nomrd intertrl a prodr-rsului
respectiv.
Verit-rcarea calitalii impregndrii se face prin coutrolul absorbliei de solulie qi adincirnii de
phtrundere a acesteia, precum qi prin controlul solr.rfiei de irnpregnare conforrn STAS 930212 sr STAS
930213.

recepliondrii lucririlor de ignitirgare, la cererea executantului, se pot executa

incercdri confonn standardelor in vigoare (STAS 652). de cdtre laboratoare autorizate.
Epruvetele pentru incercari se vor pregati gi vor avea caracteristicile prevdzute in standaldele
?n vederea

''t
denetodd.PregdtireaepruvetelorsevaexeclrtasubsLtpraveghcrclrberreficiaruhri llitrt..t,,,.ri';, ,,
gi in aceleagi condilii cu cele utilizate in obiectivr-ri protejat.
Epruvetele se ambaleazd,inprezenla reprezentantului beneficiarului, firh a se deteriora stratul
ignifug, se sigileazd qi se eticheteazd..
Pe etichetd se vor specifica: denumirea obiectivului unde s-a efectuat lucrarea materialului
iglifugat, denumirea produsr,rlui ignifug. data aplicarii. modr-rl de aplicare. denumirea executantului.
Epruvetele vor fr insofite de un proces verbal de recepgie provizorie (conibrrn modelului din
anexi) din care sd rezulte cf, acestea au fost pregdtite de cdtre executant in prezenfa beneficiarului,
precum gi de documentalia privind produsrd utrlizat (certificat de calitate, aviz de expedilie de la
producdtor pentru intreaga cantitate de prodLrs).
Laboratorul care executd incercirile va elibera buletin de incercare conform standardului de
metodd.

Pentru avizareaproduselor ignifuge, precum qi la cererea beneficiarului, se executl incercdri de

laborator pentru incadrare in clasa de combustibilitate (STAS 7248, STAS 11357).