Sunteți pe pagina 1din 386

tng'

BARAJE PEHTRU ASUMULIH ilE API


Vol.

Seria ..Construcfii hidrotehnice

EDITURA TEHNIEA" BUCURE9n 1ee2

l his l,rrcii l)f('sclts lllc nt.rst a(l-/i!lcc{l acl)ic /cnlcnts itr lurtlr, llorrr:rrrii[ an(l alrroa(l cl(iittr acti ritits c(Jrtccr'tlirtg piarlrlirlS, (l('siglrirtg, fi)rrst|11(ti(,lr nl|(1 sllr'./(.\'i!)-{ nf rlirrrrs f,rr rr.;r. tcr st.rrii!( 'l lrt rtrLtct-iir,l o{ tllc l).xti ptc|irrcrl itr it |criocl trf alrorrt 2i vc-,s r\"r.s (li-/i(lcd in trto'rolurrcs I'lrc filst'/olunrc colsis'.s oI forrr clriL,)r(fs, as follo\\-s: gcologica) clrgin('crirl.i iu /fstiI:il ti()rs {or rlatrr cc-'rtstItrcti ()lr, darrr {orllttltitiorrs, thc lrirLite T.- lcDtcllt }lethod in (larn a]]ai\.sis atrtl cotrr:r't'tt'tiltrtrs.'lhc sccort<l '/()lu1n(r colrsists illso of Jorrl cllal)tcls, rcsDccti'rclv; crn, l)rlrlirncrlt (larrls, sl)ill\\'i!\'s itrr{1 clr(,rgv (lissil)atols, carthqlalic l,clrliior-r-c,f darns arrr_i tlaurs salstv iui(l cfol()gical, crt.'ilounrcrttal aspccts. lir tltis \rav all.tllc flol)lcnls associa,tetl \-ith r1:r]lrs cr13irrrcr-inrl:rr-c crrnrDltlrrrrsi'/c1\. ro-rcttrl ()I a logical arr(l Llllitirt-\. basis. Soittt tlrrtttirtrrrts 1ri1-1io.-:rapltJc rclclcrl(icS \!cIc studif(l atr.i p,,rc.r.,,iI[ ,,r''lr:r io l.t.rltare tiLt I ,:,c,]t tnilcfiill.'l hr'!'inclurlcrl thc classical trcirlrsrs irr this IiUl,l rtfil also thu rrLc,st-rajrLable l)ui)li. iiti rt()s i 1l '.hc (liitlt j ('ngirltc: i llg. i!llroDg tllertr Lrcirg ntcntiorcd : Irrtcrllational ClolrrItli.ttce c,{ J-:'.rge .!)ants (lC()l-D) C0nlcrcrtcc Ploccc(linS\. Lrtcflratioxal Societ\.of liocl< llc,c}ranics (ISilll) Coricrcrcc l)t occcdiltj_Js, Iuloltcau EartlLlciualic Iitrgilccrilg Crttrfcrr:rrccs (EEEC), iltclraiiorritl slnrposia all(l tot li:ltops clcciicat,-,1 'rt rliuls, Interlational \\-ater: pol,er & Dam ( 4,:fllLli, rr 1t triterl Iiirrpd,,rrr'1. lr.iraur lIrarrrr). lS]lLS Illt.rrlo l,rrl,lir.ati,rrrs, I Lrrcr.gia llll(trica (Italyl, rl5;.1.u1"hrricesl;oe Stroit(:lst /o (Sorict linion), Hidrotehnica (Romariia) f"lld so ol1. Ilecert acliic'zctnents jn dans coDstluctiorr aDd operation as: datrs on difficult fou'tciatiorLs, rol1c1etc danrs, concretc daDl cra.clis, spi llrravs ancl outlets \.ith Iarge capacity, dams earthqualie plo'zisions, daDls safety and their ageing \\'crc atterrti'/el-v treated. Special hced .''.as Pa,id to the dams coilputatiol and structu]-al optimisatioD, domain in s-hich the origilal corlribriions olthe autltors are rclativel-v importarrt. Roth, static and d1,nar?ri.c aralysis o{ daiDs .LIe llased o11 lllodern nulllerical procedures as Finite Element trIethod, -l-he autirors of the booi< are \rell kmol\'n and apprcciated consulting engineers.*-ith conside_table exp_e_rience,in the hldraulic structures field in Romania. The iirsi author isbeing proles,sor at Hydraulic structurcs and- Earthqualie Engilcering disciplines, head oI department at_ci.'il rangineering rustitute of Bucharest- He is currently a consultant rvorkin-g on dams iu Rornania a'd abroad. The second autho! has been an appreciated in site and designing engineer, rvith uumerous practical contributions at more than 20 romanian large daurs. For a long peliod, he has been seneral nlanagcr at H-vdraulic construction \!ork cd. and respecti'reiv, I{ydraulic Strucrurcs Study and Dcsign Co. t he book r'ould servc a-s a, guide {or all concerned rlith planning, designiDg, construction.or sur-ref irlg oj danls and provides the tcchnically trained. qua.lified engineer ivith specia,lized and technical infortnation that can be readilv used in the above mentioned actiiities, To the santc eld.ent it ma-v usefull for pcstgradualedstudetrts fron Hydrotcchuics faculties arrd, t hydraulic engiueers attending at darn tlailing courses.
:ttc
r

'

f: ,,r',::iil.

't:,'_'l-_' ..''. .' .:.1::r:ri


.::: :

;. .,: ;..,:

ir

;i.l*:!!l ;;.:'!

},ifiUr t)1.' a1':' ;,- .!ii;i,.''' ,,i;, ",!" 1'r!'"'


\

'

restnselor de af d , inchtzind ' ' utnuldri, se iar.ea des[dfoard, mai alei di\d s.fir;itrrl celtri de al doilrn rdzboi nondial, :' !--- ""^^-!-: i", ,nulte liti nle nto lrttnii Itr"-ii . Pe Ita -A!.: -1+o ldri -!.!.".4n lara ^,,,,t1, alte ionstrd rit silstlirtttt, atit l. . , ,inlr.un r:itm -).^':---.' ;i i.rt I . 1,,:-,- Lt--).,,,1-,, A.^,lo'."."^ ,lo f ilvnplp.lvi"i
schtme
baraje'

itt

mori

pentru actt-

"

^- situe&zd, ^it..---; (tm .firim plan -.".-,"^;;..;t" idrile pelltru protlucerea de ettergte energie hidroelectricd. Na|arIle stttteaza se "-""nip nldroetetLltca ,firine blan Se fenlrtr protlxtcerea '- enirgie ptntrrt crt a.pti tlittttttt.dr.'i si dar 161; pi nepolttatla regenerabild gi gabilc, tt,ttzi cotnbucotnbu-. de tiuri cdi cdi tabilc, regulari:dri deseidri, legultrirdri izdri,- iri iri ga!ii si ccnahzdri.salii ,i si dese;dli, 9i -tt,ttzi 'te/e6t efuctelor diitntcti,e ale afelor gi ale poluirii sint la fel de importan'te ;i
neces&/e
.

In,.aceastd. actiaitate continttd ;i de anploare, perfornanltle const]'ucliilor de baraje Lr. cresc t nehrcetat . S pre exenplu , intillinea celor ntai iualte bamie d;n 6.nie & clesatt |ntr-un interial de ciria 70 de ani, tlufd 1916, de 1a,707 rn. : (baraiil., alntit ArrowtocA S.Lr.,'1.) In 30Snt 9i respect'iu, 335 m (barajele (: 1?.S S.). In llont'iinia,i'n t'erioada.1950 .. 'ie fiinfint Nrrek ;i Rogttnshi ...|SSO, s-att cou,struit sitt se afld ht stare au.ansati tle reali:are cirta 73() dc baraje ru.in,dllirtti utfrinse it re 15 si 170 n) cele_raai rt-t're:ttttali'te fiird_baraiul aicuit Vidt;aru-Argeg (H:767 nt) ;i bnrajul tle l>iatri ctr rurcletr de _argilri Gura Apelor-llittl- L'Iare (H:1(;\ m) Ii:ptrien(a de couceplie ' calutl' exe' a.tlie sait exploatare ob!intdd In ttcslc Itrrrdri s-att concreti:at itttr_-o a't're ciotri scoali ronLdieascti dc baraie c(rre mni ycrutt yi-o arltts afcrtttl ;i la retlt:a.rtt uncr ltrct'dri de barnjt din nlte ltiri cu I ratt, Algeria ' Cortadtt, Roliz'ia' s'a' 'ltrtor'ir lttcririi ,ttt tt,'tti gatts,t, dt:-n hrtrlttl u pestt 2'1 dt ttri di tctiLtilalt 'itt dottt''ttitt , de a.bartici.hu dirt:t:t satt i.n crtlitcttt dt tottsttltrttt!i tclntict la rLdlt:LtiL'i L! t!M)It-

roaso'ditttri
*eascd.

ltrcrdri.. Disl>uri!ia trugici iit t'tlittri actitil,ttt ti fttttr. dLAlltci a nlegttltri. de gcrttrolic ;i .frielt';tttltri ntnt dr. irtg. Ldlitt I)of:.csctt, coc'tttt'u; ttl t'rc:iittti ltttr'iri, cr consttttri! o grct I'itrdt'rt t'tttit'tt ltidrotcltttita rrtntctccste

gitr Iitttt)ica (lialia), Gltidrotethltictsiroc Slrorir:Ls1rr., (f;/i.5.\), llilrolclntit,t (Iloitttiniu) ;i alttlc- O att:ulic dcostliti s-tr trt'ordtl . frL.;citlirii..r:ortlribtt!iilor in. tlr,rttt:ttiu alt: sf,tcitli;tilor rou,irti, ittlrr ttrt' ;t ctlt nl,' uttlorilor rt.[tritr:ar,:, nai ttles, Io tottct f lit ;i colctrlrtl hra.iLlot'. [,ttcrarta cslc sIrttcttrrutti, itL fritLtilt',t1, lttl,ti stlttntt ftiittt'i !tirlt rt ttrrstt!Lti tlc C,-t*trtt,!ii Ililrttltltttiti !i'tJtt! Ji l,ritttttl lt'ttltt 'tttlttri ltr I:,rcrt!ttl;rr li

Iirtrart'rt i;i firttJ>trttt: sri szs/elirttli:t': i h,t:tlr' lcoriticL si f>rtrc-tiL.t, frtcttut ;i ce/. tnt)i noi rcrrli:iri uf ft ,t'e t'latt ittlLntt!ioutl tit ;i tttlit:ttul itt tottt:t f!irr, calatlttl, t:ectt!iu ;i sulral'e;glrrta blrt.ielor ftntrtr at'tunttldri lt. afti. I'ttrtrtr eltLr,'rartu ltrt,rririi s-a- ('it(dol ;i '!rtlrrcrut o atnflti biltliotr,tJit ttt fritt:itti ttttttntulcle 1:1115i1'1: 'frt'r:trttt ,si telc trttri z'rrlttrousr' l>trblita!ii ditt dottttttitt,. itLtr'" c.lic sc. (itL,.d,:ti t,olttintlc dt ionttnitiri ult'. (lonlrcse lot' I t t t r t d ! i u c tlL )l urilor I:)rtruje (lCOLl) I'rocctdittgs), toltttitlt rtitislt'htr ll'tt,:t' l)t:tt't't' 3; l)aut Oottsttttciioti (Attgtia)''I-rtuatix (l;rotr!a), 't'S''rl1[s- &'rgc rno ]'lr blit a li-o-rt s.' l'litttrt t
r.t

tt

Ilidrotehnicri ditt Irlstittrtil dc Cortstruclii-Bucuregld, trtccfiind d.rtit, anr,1 ,OrO, Iit *le ittr f,irlil,i in tlotrd i'olttvte, Jierare ctr.frin:tnd fatri cafitole. In byitnul ro,l.trm st ltdl(.oiti les;prr cercrtdt'i gco logito-ingin eresii., tercnill dc fimtt1re, af licartu.ttt.ttlodti cltmelttclor./irtitc.in. niuli:a. staticri;i d,inaniod. a'barajelor gi btrtje.l.e bctorr . In, uohr.nul. al doilea ./>roblemcl.e lyot'ota se refe,rd In barofi lin iltLt.lttiLtlr lot:ult:, descdrcd.lor.i gi di.si l>alori h.idrau.lici, cotnporiarea la attiernu,r, si.gtrart!a.;i iutfaclrtl baro ielor ur. nediul o.nt.biant. Aceit tnod, de slntchtrare t ,trrnyiril, _f rtrtnlarct inlr-o ;formi. trnit.ard, eclil.ibratti ;.i, cu,l>rinzdtoa.rc a t'ro_ blemclor ditt. toolc clat'tle ctrncterisli.cc reoliztirii sau.' ethioatdrii bartiilor: slttdii., froitclarc, t.rcurlit, atfraarghcre ;i httrelincrc. li rtttt l''liJit,iri/t dirt trr priusttL Irrtrdtii ctr tttrnttyoasrlc bnraie Lli.tt |ioytrittia tru ar.fi.-fost fosilile_-firi nrttuca attttzi.astd gi dt: |t.alti tont'elcili ,r roltctiztelor d.c st't:cirtliSli ic ltr Ittsliltrtttl, ic studii. 1i Proicctdri, Hidroenergiticc, InstiLrrlul i.c ct:rc,'liri ;i ?t'oie cltiri dc _Gost'odtiriretr Ape Ior (in f re zettt. tlqtt*f roicct .s .,1 .), -Hidrototitrticlnr 'J.-.r'ttslttl ic .S.--1.) i; ,()onstrtc!ii Hidrouttrgeticc (ii frezcttt u-rttstul dc I-trcriri Ilidrotchnice speciate, toate din. I)trcttrc;ti,75recltnr. si a iti.ilor de cottstrtrctori ,,anoni.lti" care mt. dttrat accste nintuttrlc ltirdri. si'ctirora li sc.n.dtrx ctrL-ctti.lclc tnul!uniri. .l.tttorii nul!u.mesc itt ntod rtsft,clttos t'rof . dr. irtg. ,Jle:tttntlrtr. Diarort, dc tt cirrri .tastri c.vfericn.ld in.gitteretticri. att, bctieficial ut ocd:itL tL nuintrlosc e:vt'trli:t: la bnraje tlitt lgrd. .,llttllttntiri rclegi.oie tdresez l\e ntctrstti_ral_o t'ry1f. rlr itt.g. )Iuitt, Sdntlu,.t'ro-f. dr. ing. Dart Stimatitt, cottJ. r1r. irig. Nit:olae llddtticti,lr.,iug. Iott. Tecuci, dr. irt,g. Ibtt.Toma, dr. ittg. SteJ,ur Iontsttt t'utlrtt obseri'o!iile;i. sttgestiilc care au. t:otttt.ibttit la in&und-tdlirec Itrtririi. lrt nnd. sftecitl tttrlltrtlrc.sc,./d 0setnuten, tsislot!ilor ;i. colabornto,rilor n.tei nfroftirrli. itrs, Ir',([u, Sdrghitr!ii ;i ittg. .lltatt -lbdtrlarniL petttrrr eforlttrile defuse nai aks lu t'relucro)'ea or ntateyiale grafice, tnelc diitre tle pe calcttlatoy, rortttibttind aslfel la littata inghrcreascd a iucriirii. Lttcrsrta se adraseazd tu,tttor s fiecialistilor caye lu.creazd ht dorneniul bqryjelor, ctr, deosebire celor caye nctiainzd tri dotnerLiile .proiecttirii sau exear/eiIrt egald ntdsurd ea poate fi utild. studeu.lilot din, anii- tertnitrali ai facult,iiikr de Hidroteluticd precun, gi celor care trrneazd curvrri postuniuersitare sa.zt, de !erJecliottare in. donettiu,l, barajelor.
I'roJ. dr- 1rr g, ADRI:IN POPOVICI Seful catcdrei tle Conslructii Hitlrotehnicc . Institrtlul .le Conslru.tii - Buctoepti
BncureSli,

ittlic

1991

'.tl n:+ " !,{.1, ".r:,

llri\,i.iiv
tlr'!iJ. j:r 'i.. :

a.-_- -\
!:

',.,-,r'..,/

CUPRINS
Volumul
1

geologico-inginerc;ti pentru realizarca barajelor 1.1. Sistemul unitar baraj-tcren de {unclarc 1.2. Corela,rea prograrnului dc iwestigatii a telcDului de lrrntlare cu statiiul de realizare a barajului 1-3- Tipuri dc fundalii stincoase 1.4- r\'Ietode de itr'/estigare in situ a terenului dc Jlurdarc 1.5. incerciii dc laborator pcntru stabilirca caractcr i sti ci lor rocjlor . . . 1.6. Clasificare a ntasi,elor de rocir tlupir calititil(i lor cle tt'reluri de tundiu'c pclrtru baraje 13ililiografie

11

tt

lz
15 18

27
JD

39

2. Terenul de fundare a har:rielor 2.1. Selectare;r ampla,sa,me ntclor de baraje gi

ltl
calititiile
necesat'c alc

tercrlnlui de

fundarc 2.2. 'l ratarctt terenului de. fundare 2. i. I-ucritri (lc ctarsare ;i clrcttaj itr tcrcnut i stilrcoasc 2.4. I-uclirri (lc ctarllarc ;i drcnaj in tererrrrri lirrlintoa:ic 2.5. r\ncorarcil irt lor:i Bilrliog lir f it. ,{plicarea mctorlei elemcntclor finitc in calct lrrlhari.jclr,r i. 1. llazclc rr(to(l(i ck:rrcrttclor firtitr:

1l
46

)t
'71 81

9l
92

\2
i1)B

i:t)

'i.J.

zir <linarrrici'r ,\ '.5. S(llll t i-1. Pl('j. ('r)tar'r'a ]]ilr Ii()grafic


nu.l i

1l{}
1.5

l6l
1r13

{.

$a l,r jc rle irctcrr

L l. li rolrrlia lralajcJor (le l)ctol {.2. l}ctonul (:ar rllrtt(riill tll <:orrstlrrr;tit p( ltrr l)arljc ,9..i. )lcgitttrrl tclrric: al l)rtoirrclor irr lralajr: l.{. lrr.tcr:rr:tirrlcatLitttrcirrliltratiiLrrlr'i ;i sisicnrrrll,rr.r':rj-ttrlrr<lcfirrrtllrc. 4.5. ilcirrcr'1ri pr: birrajc (le l)ctol '1.6. Jlarirjc (l(: gr('ulirte. lilcrr(:rrtc colrs{I-tr(]ti/c ;i ttlt:iologir:t' 4.-7. Ctlcrrlrrl .)i optilr)iztrcl lrlnt.jr:ltrr' (le gr( lrtlt(l {.\, l}alajc <lc crrrrtla,[orti. ]'llr'rucltc colstllrrtirc ;i tclrrrologrc: 4,9. Calcrrlrrl si optirrriztrcir" lritrirjt:lol cr conlr'ilf()r(i '1.l('. Jlalaje itr-crLitr'. lik nrcrlc coustlucti/( r.i t( ||II('I()iti(rc -{.I l. ('iLltrrlrrl :i,,1)linii/ilfrir. lrittirltl,rL ;Lrrrritl '1. 12. ) lu.r'a1e d i n lol lcrr t )liblioglafio

ri.l

I S6

l9t
.

:() 6 ?21

242
257

zs7
-i0
.12

(j

.l r-t

38{

CONTENTS
Volume
Pl:lacc Chaptcr
I
1

l'l.
1.3.

Geological-engineerinB invesligations for d:rn construction I)anr-forrrrdatiorr unitarj. s\.stcrrr

n._
11

t.2. Corrclatiou ol tlre foundation irrzcstigatiols pr.ogmr-tr


sTa(c

rri

r datn dcr,,clopment.

t4
1.6.

Ilocli lourxlatiolr tj'pcs Forrndation in sitrr iwcstigatiol tcchuics Lnlx)rator)' tcslins {o[ roc!< propcrlics c/aluatiotl
Classilication oI the rocl< ntasses according to thtir ploPertie.s as danr torrn-

l2
15 18

datiolt

Bibliograp{v Chapter

30 39

2 - Dan foun4ations 2.1. I)aru siies sclection aucl foundation lrccessary proFrties 1,2, FounclatioD treat!':rcnt ?.3. Sealilg and clrailage l-orks in r-ock tourdations ?.{. Sealing and draiuage $orlis in earth {ourdations 2.5. Rqck arr,:horing
Bibliograph,'-

1l
41 16 57

7L
8,1

Chapter

3 - The Finite

Element l\fethod

in dim analysis

'gZ ,.,..,.-. , . . . .. :,,,.i. ;


gZ :.;:',
;,._+

-1.1. Fundamcntal of the Finite Eletnent Or",no{ .1.2. f inite etement types

3.'t. Static analysis . 5.4. Dynamic analysis . 3.5. Briellv presentation oI some cornputer cuuEs codes r. Bibliograpby
4.1. 4.2,

1I r ... .,.r.5'1j6 .... . ...*. 136


.;..-..a4

. ,,.. .,,.,.1 . i-.

{.j,

Concrete dams time de"elopment ....., .,;. .", :--, 'j;.:.:1 Concrete as dams construction material . ,i , . ,; . .. - , ': :! !;l- ?i: Temperature control of conciete in dams ....: .'..';:..,t:i '. ;j .

{:9r.. Butress dam

,:

1.12..

t.

1.1. SISTEMUL UNITAR BARAJ-TEREN DE FUNDARE


''.'
Aspecte generale. Balajul prol'riu-zis si terenul sitL de {undarc alcituiesc un sistem unitar inseparabil. In nici un alt domeniu al construcfiilor inginerestintL cxisti o atit dc dirccti si suiusi .irttettlependenti cri tcrcnr:l d(' iui.lor'"'ca irr rlonrcniul barajclor'. I)aii la :rceasti irrtcractiLrnc st adrugr-L ac!iunea apei cu efqcteie ei nrecanice, f iz ico-ch in-rice 9i biologice deopotrivi asupra barajului si tcrcnului dc lundare se obline un tablou mai complet al probl-emelor complexe care trebuie rezolr-atc in proiectarea barajelor. Condi!iiic naturalc geologice, geotchnice, hidrogeologicc, nor{o1ogicc, cle surse. de matcriale locale dc constructie ale amplasamentului influenteazi intr-o nralt' nrisuri asupra t ipulr.i i dc l-'ara j , alcituirii sale constrtict ivc ; i cornportiLrii in exploatare. Ele impun un pronunlat caracter de originalitate i,. -,-^1,-..--^ r-..-.,;-r^- +iecare L,rcr are constituincl r.rtr unicat. \ecunoastcrcir sar.r intcri;r-ct:n'ca eronati" a concli!ii1ol n:rt'.tlale clin antplasametttt' att contlus la celc ma"i grate acciclcntt: clin istolia constrncf iilol dt-'balaje. (lcrlarca iundatiei bar ajului llalpasset (19.59), alunecalt'a mrtnteiui Toc in lacul {ormat c1e balajul \-aiont (1963) , mpcrca prin croziunc:r umphrturilor- a barajulrr i 1'clol (1976) sirrt ntrnrLi cilctr ('\( r)rl)h c,ut sttlrlinilzi inrl,orl;rrrt;r curlu;,:terii apro[undatc :r t!'rcnuhri rlc fr-ruclare ciir.r :rm plasartrc'rt t c] e lr:rtiLjckrr. Cluuo:rstelc:r calactcr ist ic ilol rnatt-rialclor tlin torcnul tlt' funcl:u'r' cstc o plol)1,'nrii inconrplrrlLLril nrai clif icill'r dccit pentru matcrialclc din lraraj . Spr.' dcosclrilc <lc lr:rraj cirr-c cstc un volrrrl constrr.rit, trtcnr.tl dr {ruttlat-c cslc Lrn t'ollrn cxistt'nt. ]ivahralta calactclisticilor- tcrcnrrhri dc ftirtrlarc sc lrazr'azi pe invcstigatii in punctc srru z.onc iz.olatc rlin culrt-itt:;nl lui; tlltclc olrtinut., liind apoi e-rtllLpol:Ltc pentru intlcg tcrcilrl, l)irr nclcricir-c costrrl si tirrlatir lucr-ililol tle irrvestigalc a tclcurrlui rlc Iirntlarc sint rloi flctor.i clc-.crilajanli iu iLlrorclirrcir luolrLcnci. in lccste r:ondi1ii, sigurLnta lrarajului rlcpindc intro anutritiL rn'isuliL <lc t'xpericnf :r, abilita{ca 1i clriar- inspiratia geokrlultri si gcol chn ic iir.llu lrr i <lc:r ltirniz.a pt<.ricr:tantulrri tlatc ct:tccic 1;crrtnt atrtplasancnt. l)c'sigur cir proicclul sc va rLclaqrt:r, 1i Lrncoli nro<lif ica, in tlivt'rsc l:tzc rlc realizar-c :t lucrirlii in functic dc clcnrt'rrtt'lc noi ll,irnttt:.

..'''

Raportul llaraj * teren de funtlarc, I'roglcsclt ittrportautc ittlt'gistriitc itr uliirnlr 1;cLioiLtliL irr corrslLrre1,ia l.lrlLje lor', clLre pcLtLtiI Lt.iliz,lLrcrr LITIOI l),r1t

':..: .:

:,:

':1:_li

tlc fun<larc srrb ac!iunca incirrcirrilor transmisc dc baraj ; clc'zvoltarca tchnicilor dc consoli<larc rr tcrcnului dc {undare fii ansamlrlu sau a zouclot slabe rlirr rlcirl rr it c:t lr-t i Itaportul dintrc baraj si icr'('nul shu tlc [uurlarc a lo-.t iu rnorl str:ilucit sintetizat dc liall 7'cr::tglt.i in ulurir cli aln'oape (r0 ani. lt cr:onran diir ile lui sclisc in anul 1929 i;i pl"rstr-cu;:i rlL'lrlirrir r-irlirlrilitate in-z,ilclc uozrstre: ,,Pctrtm l cvita inr pu'fect iuri ilc asocialc clL'practica actuali trel:Lric inaintr' dc to:r1c rlc:r traducc clc o r.nanicrir colcctl-L rl:rtclc gcologicr: in tcrnrcni fizici si nrccanici. in continnare estc neccsal-r staLilirca cclol r.uai def:u or-abile ipotcze rnecanicc calc pot fi a;tcptaic in conrli{iilc gcologicc cxistt-'ntc, ;i in final tlclxiic sir sc considet-c in proicctul sti'ucirrt'ii cclc trmi clcflvorabilc ipotczr'. ,\cc-stt opt'la(iuni Inintale rc1;t-czitttir tlc <lc1-.1r1g ccle rlai ilnPortartte , cele rrai dificilc ;i celc rrai ncglijr,ti' prolrlcnre in rlourcniul furrlatiilor barirje.

rajc tot tnai inaltc pc tcrcnuri dc funclarc tot mti dificilc, gi chiar crcqtcrca siguranJt-'i lor, sc lcagi ncmijlocit de doi {actori principali iu cadrul problernci analizatc. Acesti factori sint: -- pcrfccfionarea lnetodelor geologice 9i geotehnice dc invcstigarc gi de t:rrentificarc :r carlctcristicilor tcrcnului dc lundarc cel uutin irt r:atlrul lirnitclor <lc incredcl'c (ccrtc), cle prognozare satisfircltoare a comportirrii terenului

.lor".

1.2. CORELARTRI pnOCnAMULUt DE tNVESTTGATil A TERENULUI DE FUNDARE CU STADIUL DE REALIZARE A


BARAJULUI.
Etapizarea programului de investigafii. Lucr.lrile de ir-r'r'estigare a terenului de fundare se desfdgoari continuu, in paralel ;i progresiv cu programul de reaiizare a barajului. E1e prcced prirnul studiu prelimin^ar 9i se continui pinl la rcalizarea f inali a construclici 9i umpler:ii lacului. In timpul exploatlrii lucrlrii, investiga{iile sc r.natcrial izcaz[ printr-un program de inspecfii periodice gi de supraveghere a comportlrii barajului;i terenului de fundare. In toatc fazele de proiectare si exccutic, proiectul se adapteazl progrcsiv cu cunostin{ele crescute despre telenul de fundare si pe baza datelor disponibile intr-o anumitl faz5. sc oiientcazl investigatiile terenului de fundare pcntru nccesiti!iie viitoare ale proiectului. Ite'alizarca unui baraj se schematizcazi intr-un nurnS,r de etape, fiecare din ele avind obiectiveie saie proprii. Prograrnul de investigafie a terenului

defundaretrcbuie,corc'Iatstrinscunecesititiledinfazarespectiv5.deproiectarc, evitind inr''estigalii premature, adcseori foarte costisitoare, utile Pentru .. , ; faze urmitoare de proiectarc. Aceasti corelare strinsi apare necesari din ca-, uzi ci la incheicrei {iecirei etape de studiu trebuie luat5' decizia de continua=' re sau abandonare a proiectului. Lucrlrjle de investigare d teienului de. fundare (prospecfiuni gcologice, foraje gi galerii exploralorii, incerciri pe teren gi in 'l'abor'aior etc j sini adeseori muli rnai cosiisitoare decit proieciul pro.-,: , ,1r,l'
',

'

priu-zis.

t,

72

't*-''ttlltt1
::
i ::l'

'

i':

1l'

'' '?:"l t''

'r; ,

prin"dc succesiv urmltoarele fazc: prefezabilitate execuf i-e,'continuate de un proglam de inspeclii Lilitrt", proiectare finall s-i -r;e durata: exploatirii Ill. Dupi normativele in ." " rieriodice- si suoraveshere

moduri. de schematizare a programullri se practici diferite. . In principal un asemenca prbgta* cur"i e"""i"i d" tL;11;"'" ,*"i u"t"1 (studiu preliminar), feza-

diversc

Terminologia foiositi in diverse !iri, pentru diverse faze, nu este totdeaTerminologia'folositi ..lna ilarificat probleme privind obiectidc Clarificat consecvcnt"i. Importante sint insi de una consecvent5. 'lor .,.^I-, ..r,ele,._de ,lc atins .+i.c in {:,24 s.i nc haza stabil it lllvtsItll nivelrrl sl si rllctuuurs de gi metodele u nivelul gi pe baza de Slaulrrt stabilit DaZa IOr Ior Oe ln fIi..,"^,'e llecafe iecire IaZa attns \relC_de {azi Sl problema general la problema cr.r raportul raporlrrl . investioatii acord ln 1n ale terenului de'fundare. de.frrndare. investigatii ,.Influe"nfa geologiei'9i geotcirnicii asupra proicctiiii barajelor'. Plezentat clc Itrrotlgnu! p:irchcr la iel-de al X1\'-1ea-Congres al }Iarilor l3araje (Itio dc Janeiro, t98Z) se fac mai departe rtuelc consideralii [l r.
.

Faza de prefezabilitate (studiu prelim inar). Obicctiue : Seleclia prclimirari pe bazi-de studii dc variantc a amplasamentului ;i tipului de baraj ; potentialc de maane-.'i: surse potenlialc or ane-.ii; rlisnoiif ia generalS si a a lucrirrilor generali a baraiului baraitrJtr i qi dispozitia 'de constmct ie ;compara,t ii preliminarer asupra costnrilor dir-erscior teriale variantc Niuelul in,-est'igaliiior lsrettrtlui tlt fundart: Determinlri gencrale a -geologiei amplasamentului barajului;i Iacului clc acnmularc ca parte.a gcologiei"globale-;i regionale. Identificarea conditiilor critice gi a di{icultalilor de conitrr.rclic, a z--onelor cu caracteristici incerte, necesitind explorir.i liitoare _suplimentare. Prina estimare a grosimii stratului cle acopcrirc (ah '.iuni, <ieiu\'ii), a adincimii zonelor alteratc ;i a ercaYatiilor necesare precnr.:-r gi alte
.

datc dc

bzlzir.

f,Iatodc dc ittrcstigulii.' Stuclir,rl liiLrtilol si aL lapoattelor geologict' c-r.rstente, intrrprctarea fotogr:riiilor- attricnc rr'lcvincl structura gL-olosic:I,- ll)clt1siv a fotogr:a{iilol prin satclit crL culor-i cLifcrcniiatc, fotografii in it-rfrarosu etc. llxzrr narcir reicr-celor gcologit:c;i cartografice. \urnai in cazuri specialc se {ac prospectiuni gt-of izicc ,1or:rjc, galer-ii tlc prospcctirttri ;i inccrcirli tlc reren.

Faza de fezabilitate, Oititclii.c: [iomitarnrea virrianttLor 9i luart'a ilccizic.i linalc asuPra amplasamcntului, tipuiui ;i ciispurlclii bar-aj'.riLri;i lLrcririlor irnexir. Ilafinarca soiufiilor clc proicctare ptclinriu:rrc pe baza nnol hitrti topo.traIicc srrf icicnt tic ltrccise (l:t scar-a 1 : 500 slui I : 200) col'cctntc l](r l)ilzil cunostinlcior crcscutc dc gcologit a tcri:uului tic lunrlatc. llvalttirt t'ir :tottclor cu nntcr:ialc exploatabile ;i a caricre lor lxrsibiir:. Iistimalce cosir.tr iior, :L ft'zabilitir!ii tchnicc 1i ccononricc -*i luarcli ri,rcizit'i tli: trcccrc lir proitctarclt
{ina11.

I,iiaclrt.l ittaesti galiilor tcrenului tlc fttntlnr,.: Idcntificalea conrplctir a tuturor caractcristicilor gcologicc ntajor,: czrt'c pot a{ccta tipul, dispozitia sart , conceptia bar:rjului plccultr: {alii, iistrli, ro.stttli satt altc discontiuui tii! i in forma!iilc dc roci, zonc slalle s;ilr cLl l)ernlcab il it atc ridicatir, aluneciLri existente sau potentialc ctc. Informaf ii cxactt' asuptagrositnii stratului de . acopcrire gi a excavafiilor in loci. Iivaluirri irproxinrativc a pararnctrilor de
TJ

c.irlcltl 1)r'tttltl iulalizc l)rclinrinare tle st:rbilitalc Iolosirrrl vrrior-i consct.r.atile tlt' I:r t|slc ltrrlerio;n'c |c nr;rtt'r'ialc sirnil;rr.r'. S{alrjlitca llrt,{crlclr,r- <lc tr tare a tcrc'nrrltri rle fnnclarc, rlacir sint ncccsal.e. EiconrPlctar-ca hirrtilor gcologicc- pe bhzx. .'lIt.toit dt: i.rttcsltgtrr.: .llc'iz-uirr':r tt'stc tlc forajc.tlc Prospectiuni (incluzirrrl dc |crmeabilitatc'!i "ti" i,iccrairi ,lc.orrtllLj.), u;r.s, (..,. |rrirrli.;i g;LIt'r ii. rlt.. pr.s1lt.c{iunigi'<lc ascrnenca pc baz-i (lr' lll\1r'slli{;rllr I.:Col lztc(.. I (.Sl(' ltz.u;tl(. (l(' lalrotillUl-si inCer.Cir-i in sitrr linri_ tirtc.
.Faza-cle proiect finll. ol,itttn'i: ._l)t'rrrljt'rta lrroicctirlni Irlrajrrlrri, a lucri;'ilor rlc cLanscitatc .si rr stlrrctulilor irr.rcri licnt;:u stabili.c.' ptnir.uilor rl,'lir'irirtic si sl't ciIicitr i.

' r i,,ntir':i :r .1');11;11;j161 ,i, .isrlorir, i,i, crn.iir,,.,,'si t il,rrl :rralcr il.lr.rr)I Ir1tlr); iir f;rlii.:iru.(r'il'itr.ni, i,l:l(L iir'(il tirnpuliri tLreuL tle ia ultinr:r nrisc:u't tectorrici 1i a liscuiui potcntiai <lc r c:Lct'ir.alc a. riuor- falii lrrin umlrlcle:L 1::crilui slti clatoritl"L activititii scismicc; rrilclul a.peloi srubiclant,. 1-.t-rnt cali i I it aterr (fenonrene carstice), pro<_- Jc IL,iziri srrl, ]'r'.'s.itn i Ic baraj si .s.prafcte potentiale cie rupcre, clL-urriu'ri ce llllrlir;rlt|', tl,,cill Sl ril( ltilJ, lteccsirc; maselor- de rocir potential rcstabilc de.lirnitate pe baza pla- Iinritelc nurilor de cliscont ir'riia te ; r'pc'i potenliale clatoratc incircir-il'or din biraj
r

i ,r.r:r,l;rs;rrrrr.rlrrlrri (J:rr.rrlrrJ) si Irrizlrrt:rrt,,r tlt,tlrli:rti irr r.;r|rrar tt,. lrir.ti, scctiuni sau nrorlclt-' tlidinrcnsionalc a tut'.ilcr datclor ."t., ," refcrir Ia: - l it c logia arrplasanrcniului; - grosinrt:r, tipul si cru':rctcristicile tcr.c.niilui clc acopei.irc; - rll-it'ttt:tt-ca si t-rl intlct-ta s1;atiali a fitrciuiilol si a pJartru ilor- rltr stririf;r r, i.
Ir

.\-ii', 1rri itt;'tstty,r!itlor ttrcitrtltri it fttttltrl l)ctclrniniu.ca trccisir a gcc, luli,.

lrrr

rl,

si jrc; cfo: tr:r'i r-zitlrral,',. ],ilr anrt'1r'ii.. irrgire[r ,. - - sl .ntirllt pcrnrcal) rl rti t l.
I

f]

1r1n1111

cl:autificxrca rezistertci, tlcforrnabi-

-\ltlr.tlc,i,'ittttsti1,,tr,.'.itL:tliu gtolngic ilt Jetriru pc bazi dc foraic suplirticrrtire cu olicntiri s|ccificc, {ransee, putu^r-i sau gaier-ii pentru claiificarea ir:cr-rtiiutJinilor rlnrasc,li:r faza anrcrioari. inccr.ciii in situ in dccopertrri crP)oraLorii, t('sie coml,lIrncntlr.c rlc Ial,orato,..

o dati cri incepcrea luc.dr-ilor de constrtrctie.se trece coir{irmi"riior pentru toate siudiile si prog.ozele din etapele ante. rroa,re. I)ecopertarea sLrprafe{ei de fundare, excaviiea diversclor galerii cle de'rerc, de acces, de adrcti''e sau a altor l.criri subterane, realizirea forajclo.r gi a injectiilor pentr'.r de etan5are cor-rst ituie. faze finalc si tle cea 'oahil mai c.prinzitoare aprof.ndar e a in'estiga!iiior in tere'ul de funrlare. lr nrmercase cazuri, proiccrul sufcri adapriri sau modificiri adeseori impoltanLe in faza de exccu'ric, pe baza elementelor noi din terenul de fundare . . aD.lrute cu ccazia desfdsuririi lucririlor mentiorate mai inainte. iSupra'cgberea comportirii ..; rcrr'nului de fu'dirre in timpul si dunl inche-. . ier-ca e-xcavaf iilor pcrmite qqpr4ala^rSg in.._timp ut ii_aicveniualqlor ienorpene...r anbrrnale. 'rercnul dg.{uridarb irit'u ie-.tsttet ..rrrpitt*, rpa.r"t"i;.aq misuri-' ' , gi c-ontrol corespunzitoare. I' rnod special se ioi urmeri. itarea de eforturi-i.i ,-:- iri
Faza de execulie.
ct apa

14

':,;

i, ',

1.3.

TIPURI

DE FUNDATil STINCOASE'

.
.

tLu. ].rlrrcztntlr,;, s1';f1;x1y1 a inclinirrii sccf nul r s r tlrrr ii ,,11,, ,lir, , tii.

caract erizarea rocilor stincoase. ]Iarile baraje in co'diliile obi;r:*iie necesiti terenuri de fundarc alcituite din roci stincoase masir-e . prin ,.siinSol:e" se inteleg acele roci magnra.tice, scdimentare si metan:orficc care poscdi. legituri tari intre granule (matricc cristaliue sau nrasi ,le cimcnrlrc) si au propricti{i elastice in masir'. }Iodulul de comprcsi}r iiit ate .Ii, al actstor':oci stincoase este de minimrrnr l0o/1, (1i > z 000... .t ooo )lJra) tlin modrrlui de compresibilitate al betonnlui. J)upi mirimca motluh;lui cle 'comprcs ib ili ratc, rocile stincoase se impart in slabe (Ii z 000 ... 7 00c llpa),^ clc <luriiate - mare medie (1i: 7 000 ... 30 000 trIPa) -.i dc duritaie (1( > 30 C00 lipa) tz1. -Rocile stincoase irt ansamblt'. alcituiesc masivele nruntoase si se ciiract cr ize:r.z- i dc obicei prin neon.rogenititi ;i aniz.otropii, gracle oifcrite cle c* tare 9r tracturare. ( aracterist ic i ie gcologicc si niorfolo5Jicc ale nrasivcior nlntoasc sint escr)tialc penlm alegerea iipirhri Lalrjrrlrri, a r:;orlrrliri si.rr dc c,-.nstrucl!., a dlSpllnerlt trl{lrror lucriLrilor din norlrrl IridrorLl:nic. in lrc('slr.concii!ii ap:rlc_cit clcoscbit cle utiiir o clasificarc a catcgoriilor ic roci stincrrase din -punctul de vcderc ai caliti.tilor lor ca tcrcnnri ilc lun<i:Lre p(,i-,inL li:irajc ;i aitc .constr-uc{ii h idroir:hrr ice. in f igulilc l.l . si l .l sc pr-r;riirla Lr:r lroilcl tle clasificatc a rocilot':;tincoasc carc p-tit corrstitui tr.rrnur j rir lnrtllLrt;';ei:rrLr L:u-ajc', iir lLrnc{ic dt' fo; nre gr:onretrici-L a rna:;iln1ti, cr,r'aciclir si .ru1rl'"ra.i-"a ricra njamcntcLrr tcctonic:c, ii:Llactcristicilt: clcformatiilo. r,,,,.'",',i.. ,,i.1-,,r".,Irtiti dcl-ivalcr tliir Ilu-ticularitirtilc gcostnrciuralc. i.orl:ri. r,cr,riri:tr-icr-r ll :rresl'..lu1, asa c.m_ r-t'z-u l k-r din figiiriie 1.1 si i.2, csrc l)r'r-zc^fa1i'unr:ri i' s._ct-lurnr lransvcrs:rli"L 1;r in valc. Si::icrrul ut;iirai cstc ci.l nrai sirr,1,.lir si e ,, iri, 1t mo(l (tt. r('l)r('z cll t.rrc t;ctrtru inclinatca strairrriloi clin rnasiluj'stiricos.

silatur.ilor

cl.:si.q.ur.

cir sint

i',-,:r-

nr,a,

slrc

,sltDrrillr:rl

(iolllcrrm iirotlclLriirj.:Lclt,lrtat, rrasivi:lc rii.Loci c:rr-i' r:ot clrstitui turcrr-lri ,^ , dc fitir<lar:t' Icntnr lrall.jr', iri rrrocl con\'oli.L jou:il pot ti clasilic:1i.. irr l3 clLteS'orIt. carrc irr ii.;r;t,r.l,l :itr Io::1. tiotatc cit Iiicicli,:t ... iri,l:iecltrccatceor-ic se

l.l c,rtr:i{,,rii rlc tt'rt'rrtiri rl'' frin,l;rrti 1,,..'. I | ' , r r,rri:r.r ,r. ..r', strrlclurftl, ctlc st' irupert il'. str,rri.lit,trt, r'rrr:rc{cri ,t j,,, r,tih,r' :! (lj1)( 1r:p(. ;I,nre,tarnurf icr', .,si uLnsi'te, caractcriiticc rocilor cniPlir c. (ir-'pa tcrcrrLrrilort c sc iln,ll4rtt'. itt srtlrgtrtpu sirrrr'luriior Jarir d' r';Lnjillrrt.n{r' (,,t t,rrrit.c ]t_r.i{;j.tc: si frrliilc si cca a srnictrrrilor cutarc si [r]ialc. i,r'rr1r;r lclr,rrrrlil,r *.:*l'ttl" ir.sclrcl)cil sc potrtc subdivitlc in rlr_ruir .sulrgrupc: ck, iclincirrre, srrb ;:::T"
, *('t'lc
'

tr l:r rirr,lrrl ci in 6 ti|rrri(fig.

1.2t.

:|

ri ,

rri

illlt tlzl*r_'lur (rr'urrt p.r trrici)-qi.rle supralaliL, Iorntate 1;rin rirci.cit J;l.ci tala ,pxmintulg.{r, i.n cotr',hiii lcrcistrc i"" r,,t,r..l,rti...
.iL

15

Grupo
I
:

fipl

fundaliei

UO

,g
b

is-

NFI
t--l]f fitl
f

pmft,rri crgloosq a&{c

nisio tu oietris
piehi| cu boloidng
catcdte

t-!..',l

d
.9

c
o J (J
e

ffEtH tonglonerale Wm .sedinente FlT-l gresri E?1 argilite Sisturi


aryle qrezoase (silicioasel

.&

's
e s s

re: sw'
T

Elri trsr

FC 5E
t-i

-J EE9] #' E FijA Ell?l l l ll; ffi. l: ".-.i . ffi | ,g I

g:ibLri +i arkidride

9t6ii

fine

islt)s1
gnaise

^:e1.rt,1ic.

sranile
diabc;e

bazeiiuii

tufuri parfiritice
tufuri
bozotice

gobraLri

zarc srarfinle rupturi tectnhe

a-7-t
'n

174
nonos

tisurl

Fig.

1.2 structurale - Tipuri de pentru categoriile terequri de {undare a barajelor.


Strucfuri neonrqene bi sat mltbtrdificate
Fine

.n

gructw onqeoe

fratiticate
Diferite

6r6ierc
c

6rosiere IlarYa

Diferite

Dubuar

%
A,lturniEk
Olq,mp-ehT$k

aftfisk

*.**ff.

16

catcgorie dc'ieren de fundare se subimparte in 6 tipuri stmcturale .,:gi numlrul straturilor cornponente (f ig. I .2). Accstca sint

:.

, '' :

:::

de fundare de categoria a cuprind structuri stratificate nedeianjate tectonic cu dispunerea oriiontali. a itraturilor. in aceste terenuri poi apare fisrri verticale in '1eg5.tur5. cu diferiti factori fizici (reducerea volunului, contractii prin uscarc, schimbarea inc.lrctrrilor in timp etc) si iizico-chimici (aclitmea temperaturii, dizolvarea substan{elor solubile, datoriti circulafiei fluideloi etc), independ-enfi de procesele tcctonice. Fisurile sint in mod obignuit intredeschise. In afara lisurilor verticale in accste tercnuri pot si apari gi altc grupe de fisuri netectonice legate de erpunerea in aer a rocii, suroare. dilat5.ri gi fenomene de surpare, si e){olieri ex{olieri din dir-erse cauze (descirciri {descirciri prin orin micgorarea incdrilrii titostaticb) . ln structurile geologice neoniogene pot fi diferenle mari intre rezistenlele diverselor- straturi. \'iile fonnate in astfel de structuri geologice, de reguL5. sint largi si au forma de Ll, iar grosimile alutiunilol ajung pini. 1a 20 ... 30 m.

..Teienurile

Terenurile de fundare de categoriile D .../ cuprind structuri stratificate cutate in care nu au apirut ruperi. I)up[ asezarea structural5. pot fi: monoclinalc (6), anticlinale, (c), sinclinale (ri), cu cutiri difcrite complese (e) si verticaie (./) . Fisura!iile la aceste categorii de teren sint legate in plincipal de intindcrea straturiior, conditionate de miscirile tectonice verticale ;i tangen{ialc. Prin accstc sistcmc de fisuri masir-ul se divide in bloculi. Depunerile alur-ionare in vir.ilc lormatc in accstc stmctur-.i pot avea gr:osimi <litcrite cc pot varia rle la citii a rretli la un rnal la .i0 rrr ;i ura i mulr la ccll-LIalt.

Terenurile ile fundare de categoriile ( ... 7 cLrpr:ind stmcturi cutate falir.te in ca-re s-au produs ruperi plin deitlasiLri or.izoniale si vcrticaie ale straturilor'. In confclmitatc cu geneza ruperilor in Proccsnl dc cutalesifornta.re a rn:rsivclor sc clisting urmirtoarelc categolii: prin alunccarc si tractiunc -alunecarc (q), prin tractinuc si tract iune,ridicare (/l'), prin r-iciicarc (r:), prin tractiuno, cutalc si co1)orire graclatiL (7). Categoriilc dc accst tip apar inspe.cia1 in zonc.Ic pntcrnic afectaic de miscirri tectouicc, scctoalele dc valc i)rozentind zonc altcr-nantc dc li.rgiri gi ingusti"ri. Li"rgirilc sc forrneazi. atit datoritir. eroziunii putcrnice pe orizontald. cit gi ca o consecintl a scufundirilor tectonice a masivclor clc roci, iar ingusti"rilc prin. ridiciLrile tectonice. ln prinrul caz prof ilul trausvcrsal prin vale cstc asimetric, iar grosimea stlatului dc aluvir-rrii poatc Ii foartc rnarc (100 m gi mai mult) ; in al doilca caz prof ilul trausvcrsal prin valc arc formi. dc canion (dcfilcu), iar:rluviunile pot si lipseascir san si aibit grosimi foartc mici. Arleseo;i scctoarelc dc canion se cotcJ'eazd. cu existenfa unor linii de rupcre tcctouice.
cda.
12

t7

Tcrenurile de fundare de categoria ft sc referi Ia structtrrile masive de netrr.ir crrrPti'ir carc sc 1;rczintl s.b fonrir dc batolitc, stoclinri si altele. Accste structuti structuli dc de rectllir regulir inflLrenteazir inflLrenJeazi. in rrrrln nalc nriqrrrX mirsnri crrer.lr'rictinilo car actcristicile me',.r.'canicc ale Iocilol in conju riltoare ieprczeDtftte prin roci scclimcntare sau me'inconjulitoare lrrrrtrriicr'. l\'irrc,il'alelc t fcct,' asuljra locilor sc nratcrializ.cazr"r. prin lransfornriu i rn incla) ogiit in zcnl arircolei clc contact 9i apari{ia {r':rc1 ur-iIol d:rtolil it 5:r:1,inrIilgc r-ii intnrz-iruiii.
^

in rncrlii tclcstrrr

Tcrcnurile

r1c

sau subnclatic. Itrin lircilcir lavei clupi rcr,irsaLea cj in nrc<litt tt'rcstt'u (l) ea se poatc stntctrtla in coloanc: cn scciirrni tlc |,rrr-riL lrcxllr.,naiiL trr lriu'inri inlr-c 1...2 cnrl si 1 rnr. Slrrrclurilc dc acr-st 1ip pi.czintii o 1ar3ii rlivcr-situtc (br-ccrii vrlcanicc, nratcriale piroclasticc), Iiind ioirclitionate si ,1. r 1'o:trrl , ir locil,' ir:r r,njrrlt-rluarc (r'r.iit..ir.i irrierslr-riiIi, lt,, ,.lri I,rrr si sirrrlrr inllc'rrirtlurrclcr i irr rocilc ::cdimcntalc r,ristcltr) . 1)ecri li-.circ;L' '],..r-ei si' l:ir',- itt tttcclii:,ul,riLcvlL1 icc (irr) sistcurui cic fi..,r,rr-i Sunclr,t irrL rr a,11art-ir.r (lL-z-(,rii, rliri. folnr:i l,iocur iior- c:rlc sc fonrca::ir f iinrl ne dct ernr ir:rtlh. Scctirurca. lrairsYc:slrlir a irlocur-jior r':u iazit intrc J...i0 cnt: ';tiirir la 3...-1 ntr. {- ilrrr:lstcr'i:a ani:LtluttliLlt a lrlciituirii struclrialc iL tr'r'cinrlui <lc irrirclare c(j1l:iiillr(r r.' concli'Lie cs, rtii;11,it l-;enirrt .siglut:rlia r iiloruh:i 1ranj. Itispun.-rta il zircimlt, faliilr-', iraciiitile constitlic:lclrrlirrete Iierosliie eile i-.toliei ictloil',i:t',lit,'- gr,-c'iogicc tlin r,trt1llis:..rlr-lt si :;c,r.lii si sr.rvesc 1a iljt-itgcr-ca i.itcciu]ui llri dr,. cc,lr-oii.ir(. :-r'l: ;i:cirrcitrilc tr:lr.r:ntistt cle 1--airj.

funtlarc dc catcgoriilc l,

lr silt alciLtlitc di1 l:rr.iL rirciti.

1.21,

h4EIODE DE
FfJNDA|R.E

INVESTICARE

IN SITU A.TEREIJUI.UI DE

iirvestiga{iiloi in sitn. Investigatiile asupr-a terenului d,: fundare - Scopiii tlt'bnie sir estincze capacrtatca sa de a prelua incilcir-ile transnrise de barai, rispunsirl si modui'ile po,.ibile de cedar-e. lle aserr:enea investigatiilc trebuie si concucir la determinarea cantitativi a pararnctlilor utilizati iir calculele statice,, diramicc si de ir{iltla{ii ale ansamblului baraj-tcr('n ie ir':ndare

[3,.,{,5,6].

urodul'.rl dc elasticitate Your':g E-, n'rodulul de compr esibii itate Ii, modulul dinarnic tle elasticiiate 'D,7, rnodulul de deformatie edometric -11, modulul de dclorn-raJie transr-ersali (rnodului de rigiditate) G, coeficientLrl Pcisson ,. lcli:tr.nra .la mpele. prin compresiune, forfecare, trac!iune, incovoiere. Confori.n tcoliei c-lasticit5.tii, in ipoteza unui naterial clastic, continuu, omo.qerl ;i ilotlop pararnetrii nentionaf i mai inainte nu sint independenti. Unele relatii dintre pararnetrii mentiona!i se prezintb. in tabeiul i.1. Alte date, ca: distribulia, natura gi starea rocilor, tectonica zonei ii=G special discontinuitiliie ({aiii, diaclaze etc), permeabiliti{i, cni de infiitra!ie, relatia nivcl apc subteranc_ - infillra!ii si altele, alc5,tuiesc descriirea gcologici a amplasamcnrului. In stadii iniliale de proiectare sc r.rtilizeazd. frecr''ent ,,paranietrii inde-x", care se pot mlsura relitiv comod gi permit o

Caracterist

ic

ile clastice sint definite uzual prin urmltorii rarametri:

I
3(1

2v) (1

de deforbatie edometric-

v)(1

-v) -

2v)

distanlare, deschidere, rugo -

zilate,
turilor
;

a rocii gi distanlarea frac-

seismice pent):n cartarc si per',tr'n indici ai calitif ii rocii; - incerciiri carotajul gcofizic al fcrajclor. Incercdri t'en,tru, froiccla.re : cle deformabiiitate; - incerciri iucercziri de forfecare directi; - per n-reab ilitate in tcrcn, prcsiunea apci su.btL'rane, controlul curgrii, recoltarea probelor de apir; dctertninarea elorturilol din loci; - urrnf,r'ireir deplasirrilor' gi dcforma{iilor rocii, a impingerilor pe sPri- a cfortrrrilor din ancorljc: jiniri, tletcrminarea r-ezistenf clbr uni, lii Ei triaxiale; - incerciri cle ancorare in roci. l\'Ietoclele dc investigare a tcrenurilor de fundarc sint extrem de diverse,

proiectantul fiind in sitrialia dc a face opliirni intre elc. Opliunile pot fi insd. ideseori controversatc, de altfel nccxistiird intotdeattna baze obiective' De aceea, irr continuarc dtrpd" Londe l3l gi Pircher |] sc face o scurt[ recenzare a celor mai nzuale rnctdde dc inveitigire a terenurilol clc {undare a barajelor,. insistlndu-se asupra lirnitelor si pcrspectivelor de aplicare pentm.fiecare'

[9

iuni iir irrf i alo;n 51111 f ,rtog L'at ier:r. prin satclit imbLrniriititI ajntonrl r--trlcuiatom|,r i (cotl|uter- cnitancc<l sat,-.l1itc inra.qct-1'). Faliilc. tiiaciaztlc si or-icare :ritr.r h-ar:tuli tcctonice trcbuic rlesir-isc cit l;. irl r,r','cis i:r r-aror tLil si cxlt.rrr':l !t'rrlogic:i. in cazul faliilor , geolos.-ul tlci,rrire s:. r''itzirlle -,-,1-itilt t t.r..ti ,,1e tiut.'clr lritzr-L: lrutsimta ci in af lorimt,ut (Iocul rrntle rrrtel's.'ctiazi srril:Lfr,trL pimintulLli;,.qrosinrca;,,olci laliatc, u:rtuta ltati'r-iaiui,,ri riL' r:l'.t;1cLc, arlplituclirce totrLlti (rlccalai'rr. iirtr-e .str.irturile faliate ) , ir,.,ziti;i ilil;i i in r-iLPoit ctl tc,--tonic:r regionul:i ;r \'irstlt :tccsteia. () ploi'icinr'i r1t ntaLe clificuitltc si r iLspulclt'rc estc ck idcntificalc a faliilol c:i' ' l',{,a ri, i rli acii\',j 1ii. ull crr.tlenlLtr s:Lu l)ot ii rc:Lctiyate itr-itr 1111;!.; ea l;.c'.iilti. -\t ti1.11.n111('111.1c in care cxi.:ti,L ascpteitea riscuri trcir-.tie piriisite, .c':1 ir'.itin Lr cazul mariiol Lrar-ajc.
{6'ir-rgr:riicrr ar'l
r:rr,

Invcstigafii geologicc gi hidrogeologicc. Dintre toatc rnetoclelc dc investigalc a tctcnului dc fuucialc, cartarca gcologicit {urnizcaziL cclc mai rnulte inlolnaf ii lrr irrctui clc..cost ccl mai scitzut. Clartarca geologicit trebuic sir se cxtinrlir |c o zour'r. su{icicnt dc rnarc, dcplgind amplasamentul lucrirr.ilor, pentm a.lclmitc cunoagtcrce Proccsclol gcologice regionalc gi influcn{a 1or ru-;rfla liitoarc.i lucrriri.Influcntr lor poatc fi liotiLritoar-c asufr.a fczabiiitirlii i i'l:rr ir'r' ;l l\roi/.c11lllt'. lrl rlt.t:r'ictclr gcnclalir gcologiciL a zotrci nmplasanreltrrlt i tlcbLric -sir sc ..rLlr1irirz.,: in notl <lcoscbit Proccsclc nrai lcccntc care AL1 apirr-ut clc obicci duiriL (,)tratct-nat ;i catc s-atr nratcri;riizat prin {cnourt.ne tlc tiloz,iunc, alunt--cirt'i tttajorc qi hitlr-ologia zottci. Sc insisti din nou asrl])ra nccesitirtii de crtiltk;'. tL'!iotlrl;L l irtr', st igrliilc'r' Itirlt'og, olorict'. si rrr;ii rlt.s in forrrretirrrrilc r l:'titr. rrntl ii;Ir'111;irl t r,'r'1 )a 1,r'ol'lr rrr, lt' IUz;rl,ilillltii lacrrlrri (ctarrsertat,.rt chirrvctci, legatir <li: r:-ristent;r pcstrrilor-, ca\:cr.1tr.lor, sau a altorl rlisconti:iuititi) i)()atr' 1i gitsit in zrinc -situatc la z.tci c1e l<nr clc aurpl:rsarnentul berr;r:lrrr. l) ,';1;;111. 'iir i, rrr.-t in irrr', .li-rrriil,. r,.liorr:rlr. sirrl t,,irrricilc u,ii ,lu

cazul :Lmplasantr't't t t-1ol situate in zone seismicc sau potcntial seismicc ireaz l'L istorra seistnici a zonei, par t icularitlit ile srismice ale sistcure;rl'r'ol)i3t'' si (lcl):n 1o: Ior tl, cic ialii i.rlii :uuoliatc det):utate il)ca t;rt('. . incadrarea ea in sistemul sistc'mul dc rn icro qi rnicro macLosi nraclr,pliLci tt'ctclicc. Pc aceasti bazir se evalueazi riscul unor cutrernnre de rnare inten.it ate.
-.e er::rt.tt

itl

si iruegistrate. llctoda relractiei undelor seisrnice estc curent aplicat5. pentru rocii alterate sau a stratului de acoperire. In aceasti. mctodS,releveul geologic in adincime se stabilcgte ntunai pe baza interpretirii mi.suri'mS.surarea grosimi

resti i4 - - Pln-;'.cf iri:r,.,t sr ijllticar cjlr. l)l iilu\. 11l( toclclc dc irrvcrtigarc cr',lc ntai il.. ct'.rtl a|[ir ri, i:i ,lonrcrriul gt olc'3i' i ingincr''.sti. Ea sc bazcazi 1tc interpretarea studiilor de luopagale a undeLor scisrnicc (elastice) prin tercn. Undele elastice generate artificial (explozii, generatoare de vibra{ii, socuri) la suprafafa pdrnintrrlui lritnrnd in tcrcn, rle unde priri fenomcne de refle-rie (r'cflrctic) sc intorc la suplafati fiinrl captatc dc traductori spcciali (gcofoni)
I

Investigalii geofizice. Procctluele dr irrtcsrigatii gcof izice sirrt tot nrai iiec\'ellt foiositc in dorne-;,,r r.^,.-;^r^,- {;;-,r -^ride si ieftine. procedeele au. {ost preLuate din domeniul industrici rniniele qi a petrolului si au fost a<iantaio la coudi_tiil" de inrcstiqalc specificc arrrplasamcntclor'^barajclor: inlestigatii detaliate de rnare preciz-ie pc arii comparativ reduse. In tabelul 1.2 sc face o sintezir a metodclor geof izice folosite in domeiul geologiei ingine-

20

Fnomere fiu icc

Proprictili lizicc
mlsurale

1n'/estigafii
geofizice- de

Prospectiu11ea

UDdclc elastice

Viteza, undelor
elastiee

seisrnici
Prospecliunca

Structura qi Proprieiilil dinanice ale terenului

supra.Iati

elcc!Iici

Cimpul cleciric terennlui


Cimnui

'tea,

Potcnlialul natu- Siructura icrenuirll gi rczisti-,rita- Iui $i apele subtcranc

Prospectiunea

Gra'/iiatca

gIa'zimetrici,

structura -ierellului. Cazititi il teretl c-,/cniual ilill_ plule cu a.rqill,Strr1ctura.

Prospcctiunca,
r,l1aglretical

Cinrpul geonragrLctic

Coulponcntele cimpului nlagnc-

terennlui
Sirtrti iira lcl a:llr1r)i ii al)cle su oierallrl
Structur a 5i r:r.l_p.ierir!ilc (ij:r..lrricc ale tcr'cnu Jti!

tic
Dr

Prospecti11lrca

radiometricd

Intcrtsi,'ita'tcit d ia.1ii lo r

Dcnsitaica
id ir.rtc&

li

u-

In'/estigatii lieofizicc in giut-i de


fornj

Carolaj sonic

l-rdrle cl&sticc

Viieza u[tlclor elasritu

Caroiaj clcctrrg
Cirr'o1itj railio1..1i'/

Cirr]Pul r. lcct t ic

aI
I t]

tcrrn'.r lui

rirl ij [( zisttrllnLca si)ccilicii


)cnsitirlce" llli(lilartciL
I

l-olt'tlliaJuI

rr?t1u-

St lctul a icl-ai1llui si al,elc s!)-ir:e-'


r'i,,llu

(liai

ic]lsitar.r!
ii l(,r

r'a-

ii u-

i'r ()|l icl

ar

ilc

tt tr'lirrlrr i

t(}rilor

r.itcz-r,lor. rrrrik,lor loirgiturlinal,. (l r") liri a :c liicr- iot:ri,' .:'.rtt giiir:;lrro:nc.tlc Ilros l,et.i irr n i . ( ) :r.lri.,r'ir l,loc :, i:rr,trrlu i ilc nrirtrrr':i:t vil)ra.i iilt,r irl rlc n'{rr-ll'ttrtr i Iig' l 't,,:iii in r:tt nrciu(l:r r1'fr:rcti"i 1lltitii.' .g' l))'i':/'(rIlit . s-a lfctotl:r t:.lincare. fi. ioi" ,, uif,tuliilor- si pr.rrctcic .1" r..cp1i. lrt'lxiie.si comparatiilc ,'})entrlr ,ioi",lit cxtrirn clc'.tilir pcnt 'u^ in'csiila{ i ilc t pret 1a 1111 z-ile citcr.i iiit." .lir.tr.t" iu'l)lasanicrltc. 1n ;i 'rclinrinare 4c co.si rtrirtinr,lxr.t I olrtirrrrl. irrfor rtr:ri ii rlc lrlrzi ilt ltntplasltltlcnin cotnpl' t i.ller i)l oi.it t c iLlttt'rl(i)''t Altt. l c.lorlt' lalg frrlr,silt' sc jrrclrtltc:rzi ilr itt\.r':lig:r{ttlc gcollT.tcc llI,A."lrI de foraj (caroiaj gcoiizic) . Carotair"rl sonic (cross-llult:) l'ni'jj i'- I llt'i']]]11'l].:" (l'r) St f iltt::',Y.1-" vitczclor'<le propigare ri undelor- clrtslice long-itu.dinale () tf til' rlcz'voltare (l',) nstt, dirr at'cist:"1 catcgoric ccl nlai cttttosctrt' 1:tt'-o,^i;t (lc / p-$l t llnde I(lI i accstor rnt'to<lc crr folosirlil ttttot' gcncralol i automat ' st: scrrrrrrleazi 1n ISi\lIiS - Bcrqnnti [?r. 1n figrrra l4 se- p-rez.i.t ir scitcma l.,loc :r al,ala{llrii in I)rocc(lcul c:rrot:rjtiltii sonic rPlicat 1a. IS}llj'S' rar inrII-

Bura 1.5'rezultateleirnoi invcstigaiii in rocir' Stratigrafia ,1 ::ll?11' 9l nlarllc cir'l(aii,,t.-,rtt strat srrLlitc <le alu..itrni, listuri lrsulalc si altcritie '9* roaic. tliesurlrtorili a1 f.rri ii..tu"tJ lntre <lou f, forijc situaic ia 5 m <listanlir
a1

-o-tabiu
Exploziv

lfe(at sn

narcarea non enlului

[)isltoziliv pcnlru

nJlti

tanal

Aeofoni
-&9.
I_.3

i l='-1_J-i

lj-r

AnpUficato

Sclcmiu bloc a rni,sulilii .riblafiilor ill plusl)cctiunilc l)l.itr Ilrcto(l& lcfrilclici.

Vitcze

_Fig. 1.4 bloc a aparaturii pettr.u Fig. 1.5 _lli.sur.itori pr:in - Schcma carotaj sonic [7]; caroiaj sol]ic utilizati ta ISIIlS_Bergamo [71.

gi p'e'iiz.ute cr tubalii cte,o!el Diametrur forajeior. se situeaze i'tre 95 si tto ,lr apliii pinr la ;ai;.ilid. 150 m chiar mai muti] '+1T^'-1iJ:"^.:t 1" si \ rtezere de propasare a. undelor longitudinale (.lir) to"i'."d" li,i ;i -rint in fur:c!ie db pira"rnetrii a;-i;;e;;:"cilor, conform relatiiior: "r"rtl.l

l--E"O -,) ,-1 'p- l/ (l


I p(1

v)

2v)

f/-

rocii;

v
Ld

Dd

(1.1)
, .... -r:!-EE modulul dinamic de elastlcltate; v

2(1f v)

..

22

.ie.to'i1. it"'iie :"^ryil:-i3l':l,1l3il;$ :id"'1;;1;;!i;Hddi{ffif! .'r,tl^t11,:11"",.:l:1 ,9:'-'":'iil1 ' ,, racarotajul cu izotopi (de umiditatei 9i 9:":t*lll':,1 I if;:il;it;;;i'il;t"i"T"*iii"'i.
'''urvevlr!.

Jl&'subterane precum qi a faliilor, direcfiilor de curgere, caviti-tilor, pororadioactiv serve;te-Pentru si-p..-*lilitn!ii'plminturilor.-Carotajul vitezelor de curgere si ionf inutului de apl, de argili' a

Iiii i;ili;il;.nsitntii -;:ri;;il;l;

cargtaillilli"::lil

dioactivi: , . .. ,, 'Metoila arializei micilor cutremure. ln numeroase. ![ri

in i967 [8] ' Proce_ -'l "to.l"i"r,"fi""i ,,;i"ii"r-."ii"-ot.' elaboratS. de Schneider r[spuns seismic (viteza
f

se_

utilizeazl me-

de ;;;ffi;**{r"r"r*l *"imulli.paramerri deulcorrst[inmasurareaamaimulliparametrider[spgnsseismic(viteza :Hi efc) care alcituiesc o am.ortizarea ;a;1". 6rrr"rr"l", t"igi-.u ae uirai,

a interpreti'rii rtnitare a datelor au tost st aJi" r4J de analizi a ,,miciror c*tremu.re',', 5i il?rit" intre modulul_de p^r"*"t.i l"sh.;J..;^-d"-i"l*r.'o ast{el de corelalie. de "ili a;i;ilii; it"ti."a r qi frecvenla undelor transversale propagare prtn

isi

a amplasamentului. Fe

J.iJffi'I;;il;#tri
f,
se

baz

amplasament

,,micilor cutremure" constituie o cale ieftini. de oblinere "n"fir.i gi"i,;i;-;;ufia cut".te.isiiciior mecanice ale rocilor dintr- ' * ,rrroi i.rior.r,"fii este ca in amplaS;ft;;;;;;a4ie de aplicare a metodei Iie sub formi de zi, 7a "*ir"t"-.tii. ". si existe . ,"p"r.t"ta itlrill."ta d! roc[ expusl sanr.ent aflorimente sau in gilerii.de prospecliuni' ' Testul RQD, Testul RQD (Rock Quality,Designation) este un indice refelitor la gidut de recuperare a carotelor orntr-un foraj ' EI corespunde mare raportului in"tre lungimea totaH a carotelor'recuperate cu lungime mai a.'fo .- fa!1 de f..ingi-e^ total[ a foraj*lui' Tlstul constituie o apreciere l...rr"n1.i iracturilor"in roci (inclice de fracturare) ;.i. s-a dove-di-t 11 l]1T:i:^" secazuri'deosebitdetrtilpentrtr,estimareaadincimiinecesaleaexcavallllor estc preful pi,J fn roca slnirtoas:l. U;;i diti avantajele de bazii ale testului poatc {i flc't exti-e.r de scirzut. frlaic"i" npO pentru iute c1e 'retri de foraj

Tifi"ioa"

prezinti in f igura I '6 '

Iie, 1.6 - I)iagranriL tlc corclafic irttrc -ttrodrr'luI r (tr) ;i frc'r' rrl r rrtll''l 'r'lrlt' sL.iiic,lt,lel,,rr,irlic vcisale (1,) pculru'difcrite tiPuri dq roci [3]'

u'il*;;*ffi{

llr cllcva ore, fic rlirect pc anrplasarncrrI s:rr'r,,

di, *.,.,',l,Tl,'.1;}|"iii,il,li|,";,1'l:l.l:,'l:il'-."'lrrcsrt.sittt rolosir,'Ircc'r'.r 1,c'irrr


rrarir 1,, sc rrctcrr'i',1 r.,

l,*

:riilti!li"::lj,'ll:i'ri'r' iliriif r.cn1a scn,nili.:,i;i,-1,:i;; :' :,lii,i:.iii,,,i

Iotogr:

Ii'or

coror alc

rnin

in.rm
<J

;:jiill,l;,,jr,,i",;:il,;,\,ili11;;l;Nl iilrlilli J'.Hfi ;;;"i;;;il,;l l.:',,1)',"l"rrt'llil:,lli,"i.il,lii.ii,::J..:1,,:

fi:l;li,ffill:r,.1:;

(1.2)

::,::'Ji"';il,;':iti;iillli;'::illii,:l,:iil;J:1"t,,1;:lli,;:1",,r,,,,r,,i,rcfrr'rl,re,
r\(

l:lTtl(, ol,lltutr,

,..\.]i(.1

.5-.i,..;,
,,;r,
1;J.,,i,

r';:ll*i;;ffi

j$Ili,Iilli:qJ"itr!nxl;t,rn*1i.:",r*d.l,i.*f
r

itrt,,ltl:ll i,rri,. .i.ir,l

#*i

:':'i,*l,l,f iJ",ilri:;ll

1..,,,',';';i;i,',,1;',i','llliill$lf i?l;: i'11.ii''li,T'::l:;llliil

:lr,i!$;il:l:;'I;,1;lt.*\{:Jl*i::i:i"i[ * rfiri " i:::ii : '''',.;.,,'l.1:lil ii:' 1;'rr t' *i;1 j,';'1"'::*;l'ilfi **f i:il#* jii::[llilry.:l*,t:

u,,,i.ll?l'.;'.1',il:irji,t'1,JT,il,l..J,$;l;:l:i,*1,lt.li;:liil:l;.i:iirl,,ji; ir:,T,il";r,:tffi tgiii{li,,,....rTJi',iii,{ri.l"i:"il;T:}i:l:t,;?};i; ::: : :. i:r'"1t t * :ilri1 ; *?i I rir'S jj r' ;?:: il; : # il ;5
1

;ilff:i+#

"i.i', "_(p) din incer- irrcircarc r* I p''...j ;"*_ ;"ill ":ll,,l':::, ;11iy**,""' pr""n';' iC, irrtr-o inceriarc Cq ; 1:'l:ili.r" _ curl)elor: Eo "., - pante alc. r",o"o.oii; _-:";^,;il;;j: ;' -.deptasare :,llll:riit elastic; D ll::t - zona aetormapiroi-rema-"eii" nlari ; l*ttl" n - zona rocilor conrpacte: b _ zol^ *"Jii.

I;;; .1,t;9"'-F,9:po.1'"

(3)

-"lf.i zoua rocilor cu rosturi deschise.

24

.r.l-8'-

Depeudenta Ja.in dc

iirnp a

rlctor-

<P"<4. 2 tLli,nl)

<E <2

Sistemc de inccrciri Drcsiometricc in Joraic s-au citzvoltat in nuntr:r c-r,se ldri. Iite au avantajul cii ptLmit invcstigatii-in adir-rcimea rocii, frirnizi-.rd informatii asupra gradului cle fisurarc ia clifer:itc adincimi si a trriaiici e;izotropici rocii. ['i lrctor in faloarcrL inccrciri]r,r r:r.sir,rnrtr ic, jri t.,:iijc consti in constatarca ci peretii lorajelor sint prohabil nrai rrurin ci-glr.,l:.ti prin forarc decit pcrctii unei galerii e\ecLitir.tL' cu crplozili. Nunreioasc incercir-i cu presa au demonstrat dc1:,endcnta clciollitti: jor rociior in raport cu timpul. In aceste conditii 1p:rrc just ificat a .c .tudia cc;nportarca in tirnp a rocii sr.lb incitrcarc constantl pclnrlrnrntir, dcsi llce.,tc inccrcirri nu se rcalizcaziL de obicei in situ din cauza cluratei si cosLuhii irnrrlicar. in ligtra l.8 se pr-ezintir rcz-ultatcle unor rn[suri.tori ci..'c]ciolrraf ii in t ir-lir sub incirci.ri pcrmanr'nte. Ilezultir cir incircarea limitir carc poatc fi srrportatide rocl corc'spundc unci viteze cie clcfonna{ic (rata cic crestcrc a cicformrttiei7 iineax'r in frinctic clr icgar itmul tirnpului. lnciu c:"Lli rrirri r.lrar i clccit inciircarca I jmiti proriuc in tinrp cccla.r'ca roCii {a funda}iei). Inctrcirrilc pot Ii r-,::riizalr:1rt'lterctii roc:ii s:rtt in forajc. influcnta Iectonrlui tlc sqlrrir r.)u ('str' (rlit.rscntir. fourtrt lriDi: rlltr- :L i).!i!.cir r.trr,,uLi r,itr ilt,pUrtautit, lLlcctintl r itio:rItlL ;itcitf(;.rIll 1irn i!

cstinut

Eio;turi reziduale. () iniportanli,r dcost'Lit:'r in slabilirea uarancir-i1,.:r,-le col"nl)ottirra a urrui masiv srincos au t:forturiie initialc sarr rczirlrralc. l,-icitutiir: jttrirrst' tle corislrrictic sir sr)t)1 .-)llI.l Fi.sti. trioltur ilc rcz,i<lnaic'. IIji-srrt::r-,,-l eforturilol rrz-itlrralc intr-urt rnlisir':rtincos st' Poatc fut:r,nnntlti i.r in inccrc:iri ,,in sitrr". \[:rsilt,]r: stiitc{rirsc, riatoritir misc:"rrilor tr.(:tollici', prcz-cn1r'r Iu]iikri si a tliscontinuitiLtilor, forntir-ii r,i'rilor t.tr:, sc carar;tcrizclzi in .tcnclLl pr':n stiu'i ric cfol-tr:r'i rczirjrr:r1,,' ir cirot tlirt;ctii 1;t.incipalt ;i rnitrinri silt -grcu rJc
.

ilor rczitlualc prin inct:rcarcl cu prcsa plaul lrc ar.antirniu'ime;r cfortului, rlar incercar-ea Jxraie {i cfecturrtir nutnai la o arlir:cirnt-' limiti. dc la su1-rrlrfa{a tcrenului. I'rccecleui consti in rtt<lnt itt-c:t intr-o fiLntfr rcalizalx intr*un masiv sth:cos a unei prest- platc,!duPi (c s-:ru {ixat in vtcjnirlaic dispozitive rle misurare a <lefornra{iilor fj s-arlllcr-rt citiri de 1rutrr:t 0. I)rr:siunea <lczr.oltati de presa Platil. care a antl:rt dcfornraliile rrodu::e r'hrpi realizrirea fantci i:orcsirunce <i.rrtului rez.rduel di;,r masiv {f ig. 1.9).

jul tlc:r frrlniza <lirct:t

illii.suralr:rL cfortur

a5

Fig. 1,9 - Scllclnlr lxitrtru <lctcnninarca stdrii dc s{orluri reziduale: - iurplarltitrea rcperelor (ftr...nJ $i u)lisularca. (listanl(lor U-,\, b realizarca fantci ti lllilsurarca rlistarrlclor (L'); c - relaccrea dislanfclor initialc; .l n'asiv de roctr,; 2 fantl; 3 prcsil platl;C - pon1p?t

volrrrrretricii: Jll - rnarronrclrrr.

Un alt procederl constii in folosirca de rnilci tensornctr-ice sau rnateriale fotoc'iasticc intlodusc in foraje, la care cirnpul efolturilor este apoi al1u1at pf in exccutarea unui foraj inelar in jurul forijului inilial. in acest mod pot fi detclrninatc efortulile in adir-rcimea masivullli sthrcos, dar modului dc deforrnttie (catc poate fi anisotropic) tlebuie misurat separat.
Lugeon..Testul I.-ugeon propus initial de llaurice Lugeon. pentru - TestulparametriloL' sta'r-,ilircl de injcctare a cipitat rnai rccent senrnificatii noi. Nuurerosi autori au ar5.tat cL absorb{ia de api sub presiune in r-ocd. nu este un paranetru intjinsec al permeabilitS.lii rocii ci hai curind al gradului ei de fracturare. Prin incerciri experimentale se determinb. curba d-ebitului de inlili'aiii i'func_tie de presiunea de injectare, Iirgind deci cadr.l e-rperimeniului propus de Lugeon care se limita numai la prisiunea de 1 nlpa. Dacb. se r-ariazi gi lungimea tronsonului de foraj in care se face experimentul, atunci inlormafii importante asupra distantei 9i deschiderii fisurilor (disconiinuitifilor) pot fi obtinute. Lin alt aspect care trebuie luat in considerare este ai influentei direcliei fisulilol irt raport cu cea a forajelor pentru incercare. Direc!ia forajelor (in.cerclrilor experimentaie) trebuie si-iie orientate cit mai perpendicular pe

'-26

In

acest

SC

O instalalie compusi din pairu obiuratoare dc scc!iune (packere) (fig. ce1 mai b-un control al .condiliilor de 1.10) propusi dc Lotris (1970) asiguri 'l'ronsonul jmpul dc misurarc (f ig. I .10) cste experimentului. cure'"i" in t marginale servesc iar tronsoanele packer, ai doilea do si aI trcilea intre al cuprins ",r.,-ti.t= experimentat. ca^ bariere impotriva .pierderilor de api" din tronsonul

iNCERCARI

LABORATOR CARACTERI STICI LOR ROCI LOR

DE

PENTRU STABILIREA

Necesitatea incercirilor de laborator' In condigiile cind conportarea rnasivelol de rocf, este putelnic in{1uen!atl de orientarea si natura -discorrtinriitiLf ilor existente in masir','numai un numir limitat de incerclri dc laborator sint relevante pentru evaluarea caracterist ic ilor in sitr.r ale rocilor. Probele de roci incercate in laborator au in gener:rl caracteristici mccanice superioare celor din amplasament. Totugi e_xistir dorii notiva-tii.principale in'utilizarea frccventi a inccrcirrilor de laborator pentru stabilirea calac-

teristicilor rocilor. Plima motivalic rezulti din faptul ci epruvctele cle rociL, adeseori c1e dimensiuni reduse pentru incerclrile de laborator, sint de fapt niste modele ia scar-ir mici" a maiivului clc roci pcutru ci- c1c ar.r trecut o datir cu masivll
ur

in :rcccesi istor ic ecologici"L si tcctoniciL. Astfcl rczLrltatele ob!inute in inceri..'Lliic p.' e'1Lvc-tc ririci dc rocir intactir pot fi extr-apoiate 1a nivclui inir-cgului naiiv in rlircc!ia obtincrii unor- i6foirna!ii suplirnentalc. dc. idc'ntificalc a cara.ctcristicilor masivuhri, 1tilc pcrttrr.r scoptrt iir: iil3-incrclti. O a douit- nrotii'etic csto cr'L incerciniic clc lairoliltor constituic c:Ldnti ccl rnai potrilit Jrcntl1 uncic dctcrminiu i specif icc, ca c1e crcnplu mir,iurarel lczistcrtf ci spcciirce 1a clclonnatii pc supr af etelc clc discont inr,r it atc clitL rrr:rsir'. scopul gi clasificarea inccrciLrilor de laborator. o garDiL lar-giL rl,: iuccrciu-i <ic litbor-aror' pot li ctccttratr:. Scoprrl lor- estc oricrtt:Lt cittrc stlLbilirclt ttatur-ii si stirrii rLctialc a locii invcstig:rtc, a conrportiLrii ;ocii llL at:tittnilctnccanicc san IidlaLrlicc cxtcrioarc si intt:rio:Lrc, a cvolrrlici plopritliLtilor c'i strl.r rctiunr'a rrlr.ntilol lizico-mccanici ;i 1;iologici. (lonrisirL tL,.: slaticlltl-clizirtc i6t c1lrL t ion:rltL '1in cl,lLiLl ISIill tL iucurciLtilor <lc l:Lbotator si in tcrctt pentlrt r-oci ;i :nasivc stittcoasc, dcsprc cltrc s-a tuai scris irr palagrtfLLl irntcrior, cllsif icii ;i inccrcr"Lr iic r1c lirbolitor- 1:r I|r1 ca cclc in tcr-cn, tot in clouir catcgori i : Inr:,:.rctivi tltt il uLt i"f icttrt'' ;i ctrrttltri:urc'.'i, ri clcns it tt c, unriditutc, polozitatc, :ilrsorL!it:; lozistcntiL si clcf omradil it:rt c lu cotttpt csirt ttctt rlllia\ilr1ii, incrrrci[rca .[a cornprcsiuncir llructlralir; irrriic i rri :rrtizottopi,:i: ' - dtrliLatc, ablazittuc, ttzttli-t ptin ticc;Lre, iollrlrilitatc;

pcrmcab il

iter

tc

27

cor)rilruarL'sc (k-scriu nunrai trei tipuri tle incr,'r'ciri carc ])rczinti important:-i ruai marc in practica clc proicctaic a barajclor: inccrciili <ie lczistt-nt:i la conrPlcsinnr:, rlc |cr:nrc:abiIitatc rariialir si clt' rczistcntiL la forfccarr: l_.c planurjle dc d iscont inu it irl i.
Testul rle compresiune uniariial.i.'l'cstui clc co:npLcsiunc uniariu.iiL cu rt r c lalcral:i ]iLrer:i a l)1obci cstc o inccrcarc clr: lalroiaior sirtrplir si icf-ob{lncrca t i ni'r cli-e Ir'r]nitc unor yraritrnttr-i cit] ir lL rttilir'ttrr. ;r tlLir'lirlUlui stiDcos, llultc altc inccrcitri <lc acL:la5i tilr nrai courl-.iicatc 1p,_coppatalir. c1 tcsIttl lir.ntiot::rt. I'rrlinri r':rlc:rt'' j,r'acr ic;l I'clli ir i1\estiSatjil, r11rtri 1rl.irstincos. Itt'zultatelc obtinritc jn rt's1clc rle conrprcsi'.inr, la. tcl ca toatL. incr-!ciIilo I'c ioci sirrt irrrotrl,';rrirr:r ril.1r, r':' . -\r^c:rst.r lxrsi'l (li:l)crs;rrr,ir rozultJiolur' rste ,latolal;r rtettrt'ji rliscontitttt,' :' rr-,cilor'. I'r'o1'rir'riiilr' jngjnclcst i sirr: Srrvcu)at( tk' r'rt iatr'lc ti|11si ,t. ,iiscontinuir.ati t.ristcr:t,. irr trr:iiir.Lrl srinc.,s. fcstclc clc conrpresiunt. uniariaL'r" cu deforntar e latcraiir liberiL a prol,'',ei sint Joarte utilc pentru stabilirca llnor parametri calitativi ai masilnhti stinCOS, ,'r dc n'iorrrrrlrr -r^-:f:-^.-^^ ^.....l^ -^ *.r,n (rdslrr\ I lr r.i r)n !rr(.r !rlrrlrrd:<1l|j ..-.. 1-,aza lalorii rtzistentei mcdii la I, cornpresiune; stabilirca etcrogenit z'rt ii a rupia.anrcurrrlu i pr i:r .r'".iai io rezistcntcloicl c

uurflarc qi dtrrabilitatc la lovirc; * r'itt'zn tlc propag-arc a srnctnlni, inrpnls yi rczonan{i; -- dcsclicri nr icro-pct rogr aficc. I ccrt: ri ri pcrtlrrt, proiecttrrt'. tle lcur-, iniil ca inilluriiori'i. rtz-istrnrr:i si lr prtiprictiirilur ulasticc (conrplr'siurrc ti iariali, binxialir ;i uniaxialir, fntindire,- t:"rier-c dirccril) a di-ccontinrritiitilor: si a plaucioi slibitc; - r'tzistrnf proprietarli dcpcndentc dc tinrp si cornportarc:t irlasticir; I)iu list:r It',ngir :r ilrccrcirilor dr. laLulator. l)rr)z_clttatc rlli inaintt, in
n
;

ltclt'rir

- o zonii ia ajta; dc ja

stabilirea anizotrooici ia scari naturall in functie de variatia rezis- cu teriici dircctia de inccrcare a epnrt"etei; stabilirea gradului de fraciurarc a rocilor din masiv care reflectl istoria tectonic:i a masivului pe baza dispersiei rezultatelor pe epruvete mici. Cind incercirjle sint efectuate pc carote de roci este posibil sir se er-alumodulul cle delorniat ie al roc ii . t.. -l^r^-:iv costxlui redus, simplitirtii si utilitlfii lor, testele. ^+:..-: u(!LurrLil .r!r. ..-prdLLrL.., de compresiune uniaxiali cu dcformare laterald. liberir atlt pe carote cit Si pe bucS!i neprclucrare ric roci de lonni oarecare, sint frecr.eirt foiosite p."tilt caracterizarca masivelor de rocir. Cercetirile trebuie orientate in direciia imbun5.tllirii corela{iilor intre rczu]tatele testelor si ceilal!i parametri inginere;ti cire caracterizeazii un masiv stincos.

Testul de permeabilitate radiali. Permeabilitatea radiali este de asemene& o mlsuri indirectS. a graduhi de fracturare a epruvetei de rocl... ln accst test carota de roci prevLut{ cu un gol a:iial interior este suDusl infil-

traiiilor radiale din exterior ale apei sui prcsione (fig. t.1l).
2E

Indiceie S

dr.t

elminat in

acest ttr:1 co_..i')r n do r:nnrtt'lrli:

1i(- t) A-lr\n\

(1 .3)

unde 1i(- 1) este irermeabiliratca fti:r11rati r.),!1'T-r t"^"" o c'11.opro s,rh o rlifgrgnf 1! de presiune extericari-interioarl (-\1) de i l''r. irr' /i1-:5nl :rr-nrrrr \ 6 no:tl ..\ t""/ cu 50 de bari. Cind S .ire valori mari, i)ermeirbilitatea rocii r.ste prltel'l.licr influcntati. de- eforturile aplicatc. Accst caz este tipic 1'ocilor fracturate. Semnificaf ia testului de permeabilitate radiall nu este dr a l:i.snra permeab il itatelf r.ocir, care in general nL1 are il)Iluen{i sernlilicati\-i asupra (onportirii hidraulice a nrasci dc roci, ci de a dctcrmina grrdrrl de fraiturare a- nlatcrialrrlui. L-n rnare numif de incelciri de permeadilitate radirlir ar1 aritat existenta unor corelafii strinse intre raportul S gi dispelsia rezistenfelor rocii pc de o parte precum si efectul de scar5. pe dc aitir palte. -I-estele dc pcrmeabilitate radialiL la lcl ca ;i tcstclc cle conrplr:si,.rne uni_ axiali cu deformare lateraliL libcrir pot sr.l'\'i peniru clasilicar-ca implasamcnluItLi.

Testul rie rezistenti la forfecare. inc..rcarc^ dc lczistcntiL la lorfccarc pe <1.' tiiseontinLritlti ptezinti o intfortant.l dcoicl-,iL:t. i,r'iu .,cuusti itice-rcarc sc clalucazir rczistcnttrlc la forfccale ale ciiscont inLt i t it iior plincipa1e clin masilrtl dc'rociL, accstc:L infhrentincl ciilcct stairilitatca rocii clin lunia{ie. Accste suprafctc clc tliscontinuitatc, clrm siut (le cxcml;lu planurilc clc stnti{ica!ic, nrat'i (liirclnze, falii sc. caraciirrizcazi prin tczistintc pr:rctrc Inlc la solicitirri clc iutinclclc (iig. l.l2) . Itczistcnf :L lol la Iollccar-c dclir-rdc dc

plarruli

llig, 1.12 \'ar iiLtii! rr.rislcrr(('i la firftccalc (i) tlc-a lrrrgrLl llllci (iisc()lLtinuitirti itr r o<;:'L IrLlLolic rl(: rlcq>llsate {d) ; lr rlilSrarrrc, ; ,l sr:lrcrtrir, irrcclclirii i I lrr lia Jorlr'<::rrr' P(. (lis(()lttillrritat(ir I!goilsii l:r ll-r <L.Plirsi'LIi arrlr.r'i0lrr.c; 2 -iorfccittc l)c <list:orr(irtrritir.to ll('1r.(lii pci caf(' s-au It<,rlLrs rrrtr-i tlcPltrsi'rIi i trccut; j rczistc rle lirr'[tcrr-t: <k' - virl: { -rr'lisl(.111?-lfit rlc Iollor.art t.t.zi- discouli[tlrtirlc <1Lratl-r,; j l)fcc!iistclltii. 29

rugozitatca supraf;ielor ln contxcf , rnat,-.r'ialnl <le umplcre gi nrodul dc imbilrarc a lrlocurilor individuale.. Su|rait.ft'1c.1:iane, neicde, umpirte cu nratcrial slair, dc intindcrc rnarc ;i fir-i inrlrini:-i ilc hlocuri stnt cu ielc rnai nrari, r-iscuri prodr'-cer.ea unol aitir-lecii: i. Accstr cste cazui majoi-iti{ii f aliilor. ^pcntm In aceste condifii, rezistenla la folfccare esLc in intreeime daiorati. frecirii de aiunecare pe suprafatl si ru estc influentat.i dc efoit.I de scarl. ln alte cazuri, cind discont inu it lt ilc nti au fost afectatc dc dcplaslr-i. tangeirtiale r-nari existi pe ace:rtc slilllafcte un anumit grad cle coeziu^nc da,r cale i:r ge neral este afecrat de cl'cciril c.lc rr. a:';-r. ('iud >t' cbrrsiccr.;-r i;tsiL stabilitatea ite telmcn lung, in par-ticriliir in sitriaf ia ui-rcr. r'11!-reri progr-esir,e, singlrgl factoi pe care.se pcate conta esr-r: ccef icit-r:t',rI cic freca'e -o:. cipulziitor r-ezistentci lczjdtale (fig. l.l3) Pe baza celcl piezentate mai ii.rainte rezriiti. cr rezistenta nasir-'lu i de-a luugiil ulor ciiscont inuitlJi uajore poate fi determiiatl cu suiicientd. eractitatc pe probe mici. l.raloarea gisitl prin testele de ]aborator este ciirect aplicabiii. la analiza ^ intregu'Iu i ansambll baraj-tcren de f'.in<iai e. Proba continind planul de strati{icafie sau falia se extrage din masir,-ul,. de roci prin decupare dac5. roca nu permite carotajul si se triiite pentru ln--. cercare in labcrator. Instalatiile folosite pentru inceriare sint cele de forfe-. care directS. care trebuie s5. fie canabile de a incerca piobe suficient de mari conlinind discontinuitate.a gi miteriai"t {"- umptuiurd t;;p;ti;idi'.it*,,., partea superioarS. gi inferioaiS. a casetelor. Ele trebuie si perniiti- deplaslri ]' : de forfecare suJicieirt de nrari pentru a atingc condiliile rezistenlei reiiduale
. .
.

1a

forfecale.

1.6. CLASTFICARE A MASTVELOR DE ROCA DUPA CAIFA-: T|LE LOR DE TERENURT EE FUNDARE PENTRU,,I,

?::-.r'-,3.. 4+'-i: - lr-ri', r:!'!t-':''

;l '.--.

'r ' :

de fundare' Unii din acc;ti din terenul de fundare. Din punct*1 de ;;r;;;ti se.iefdre la valori locale i"a"i" "t proiectirii barajului. intereseazi". nigte eval'lri ,cantitative _ale .o"a;t I itot geologice exprimate in . parametri inginere;t i ca de exemplu modul de elasticitate, modul de deforma{re, coezlllne, ungnr de lrccare lnte-i rioara, co"f i.ient dc pcrmeabilitate ctc., pe intreega .f rrndat ic. a, r'iitoarc rnrtlale lucriri. Evalulri cit mai corecte a1e acestor paralnctll dln stadllle consolirliile se st:rbilcsc baza 1or pe ai- pioi..t"t" sint esentialc, deoarece stnictive 9i concep{ia generalE a lucririi. pentru Sistematizarea rocilor dupl calitltile lor de tcrennri '.ie f'.rn'Jare -.co: rcli ' posibilirili s]'oIitn. 'i ' elc:"; baraie oferi. inginertrlrri Proicctanl 'Proicctului, alc in siarliilr inciii,'nre alc 1;rremctrilor iir3inr ;, s: i .lc .calctrl t",-.',r',rl,ri <1c'f..tlarc. llai rnulie sistcmc Jt'clasilicart l t:r:sir.lc,r' C.' ri ci "l ca.tcrUnuri tlc Iniiclait i,cntrn I'arrjc s-art t lal,olet dc-.t liit;,. lli. tin:tiilrliClasificarea f,ItrcIler, cla,sificarea Tittnh,: sx Olioniolc, i'rl'sir4 si r,/l:'i sirt nr-intre cele mai c,-ino.;cute din ltLmc. in celc ce urmelzii sc i.-;t-zi;: iii c i.lotiiL inetocli de clasificare cltzvoltati dc lii,trlil Ii:, Saito 1{ si lirrs;irroii r'i.-r. pe bnra metoclci f-attnhu . Autorii s i-au proprs si'- cle'z,r-o1te o r:lc'.cti:'L cle iiasifica,re cit mai otricctill gi sinrpli. i,arxta pe ob:;cllaiii (iir..crc sar-'. i'-':te cit ma_i sjrnnie. i)e a.seurenr::r, au ir r-rt itr r-ctlci-e ca nicicila s:'i iic a.pilcriliiir 1a toati rocile ;i |e baza ei -sir. se poatii c|a],-ia par.|lncir ii ii::ici ;r:3i;tcic;ti neccsari in Fic; iec tai-c.

caiititile necesare .ale terenului de fundare.al barajelor depirrd de . si climensiunilc construc{iei. Totuqi calitifile dc rezistcnfi 9i impcr'riiitate.sint necesare in tdate cazurile. Teste variate, aga cltm arl lost :ntate in paragraJele L4 si 1.5; conduc Ia obfinerea unor paramctri
,"o''ti.r,l

tiootfttitil" fizic6 ale terenului

I.:tctrtlii gt,okrgici cluc contiit ion e;rziL sili,tiilllit'ir t,'LclliliLii ,lt ii,;'.'lilt.' rliri ltitnr:trrl ,ii. .'"ij.,r,' lil rc;:istcl!t'i lLri tttlcltttiirc ::iltt: l.Lzi.l rrr;l si r'.'ioLrnal,ilitate:t locilor-insirsi clLtc alcl-ttttics,-: ltrts:Lltllrlttl si i:r'lrrltrl l' l 'l Il'r'i:rli'' Rc;tisitrlta si <'lc1or-nlrlrilitlLtL'lL locilot ills:-L;i ,lcpirlti ,1,'i,'lL'l: ril"t r1r'1lr ,lirt cor.;ltozitia |;r', cgncliiiilc rlc crorl:Lic qri lLlit'r'rtrc, rlirlrt'rlsiilll;i ' ;l r.il,il-.1t.,1, i[' iii lcgiLtur.ikrt" intirrgnrlul:rLc, :rst;:alclr 3r:r;trrk:lo;' colltlril:tttlit i':('cLll.ll str-atifit:i!ia ;i ;islrrozit:rtca. (irr.rlul rk: 1i-srrrLte ir'Ihtcrttcltzr"L stil]r;liiiIt.iL tercullui clc iur,il,,.,, pliu clcnsitrLtr', auizotrrilrir', cotttittttilalt'lL 1i rlL'scllicl,rrca fisur-iior, Droprict:ililc matcri:rlciol rlt: rurrilutltrlL rlirr lisuri ctc. l":tr'tot ii geologici can: itr [lur:n tclr ziL lrorntcalrilitlLtcli s'irlt lxrt r:2. it:t l clt locilor irrsi;i

lLllclt'.

;i

Acesti Iaclot'i rl,.r'il il' r'j1;rlril tatca roc ilor-,

clcnsitatc:1, .,.ni/.r)tt.ol)in, coutinuitatclL


1.r;1;;r11rr'r.;

si rlt,:r:hirlt,rctr jisrr iiot itt rr-;cit i ittlr'-o cl;rsili<'lrt,' rlr ivinrl c:rli:JI

ii.Roci taii I , o Roci defte

/,N 6L iu 2N J0 5n

2qn

Fit i.li - cor':if,tii i'|c la 'ezistcilta i.: ':: -, rrr' ,1'" t,.,.i rrrii.t',i:tl:i lr( ,"prLL.'.1c lii -iiar!' 1r:.ili:L sr il]ori'.riul (r,c elasticit&te.

-?:il-. 1,1,i - co.clrrtii irtre r.cristoirta l.r ro1111r1giiu1s^ n,liiI\.jr'.i l)c cpr ;i.lr, {ir: ti ce itr starc u-ccittir ;i urorlrilul c1e rle{or[ratre,

lietodi rie clasifica'e x r)rasivclor de roci. in r'.,d,.r-,'n ,.l.rboi:rrii uuei ilr:i: '{ic dt ci:i--ilicare iinlicabiliL pentru toate masivele de r:oci tr-c.b1ie stairi1it,' cr itci'ii uritrr0 rl. ti.alua'e atit pentru roci dur-e .ir qi pc"trl,i",,l.i ,r"il" a- |: o.priet:'L{ i1oI ior de Iczistcntri si dc dr.formatie ca facior'i rle,bazd" pentru siri,lliL rt ua lLnLLlatiilol l,arajclor. . in f igur iir-- 1 . 1{ ;i l.lJ sint ilLrst'ate corelatii intre rcziste'ta la compr.esirr::,.' urriar iali dctcrnr inaii Pe cprutcic tle r.ocl in stare uscati crr nrodtrlul d.'. oiasticiiete ;i rc.l''cctiv. cu cocziunea. Datclc prezentatc demonstrcazd. esi-.icnta lluor corr'ht ii strinse. iutrc _pararnetrii analizati pcntrrr ioatc tipu'i1e dc epL.r't'tc de roci, tari sau sl-abe, alterate sau neaiterate. Rczulia c1, ti:tul. de conlpresiu.rc uniasiali -efcctuat pe ep'ru-e te de roci in star-e uscat.:.. i;oatc li iolosit pentru o ciasilicare genirali a rocilor. . capacirat_ea- de rezistenfi a .'rasi'eloi de roci este influentatr atit de rezistenla.;i deformabilitatea .ocilor insigi cit si de gradul ior rlc fisurare. Fu:i:,it. dc ripui du rocl'L unLrI din cei doi factori rrien.tior:r.gi rn:ri inaiine poale {i nai irnportarrt. Dc cxemplu capacitatea de rezistcnii a masir.clor dc ruci si dc gresii diu Paleozoic estc influcntati i' special dc gradul lor 'nlcauicc dc f isurare. in tinrp cc pentru masiveie de argiiite din p.liocc' 'sarr Nr.,,rotr rnz i:f otrta .^.i1, :r insS.si guverneazS. capacitatea d!. rezisteuti a,

I'c baza considerentelol cnuntate mai inainte Kihuhi, sarlc,. si .I{rrsrrnt''ki .l2l clasificd. rocile in trei grupe de bazi: roci tari, roci de taiiemeJie si roci slabe, in functie de ti.ria ior in stare nat.rali de masir. de roci: anreciatir pe baze empirice si prin testul de rczistcnfi. la compresiunc un iaxiali. in stare uscati. Iaiecare I;iecare grupi la rindul ei estc divizatS. in 6 catcgorii u\j de LGLrrLd calitate [g -1r., B, -{,, .u, C,, D, E 9i F. In tabelelc i.3;i si l.-1 t.. sint sistematizate criteriile pentru clasi- ,
32

rnasir_ului.

Tabclul 1,3

: 33
';2

-".
Roci dure , Roci dc duritate medic

Rcci tdoi

..,BE

cu rezistente Rocile care dePigesc 80- Rocile 30 20rezis$i 80- 100 lrtPa de 100 trtPa in testul testul de comPres j.une tenti la comPresiune in star (r stare liberl uscati, e{ectuat Pc Prooe ProDe libere electuat pe probe dg rocA roci. proasP6tS,r Lovj.te cu

ciocan geologic emlt un

rct

n1etali. c

Rocile care nu dePigeso 20-30 I\'IPa in testul de compresiune in stare liber;, uscati efectuat Pe Proas- probe de rocl ProasPi't5" at Lovite cu un cloca!1 geociocan un cu pntd.. Lo'rite logic emit un sunet gros geologic, ele emit un si necompact ;r se Pol oar net foarte compact' gcnetal nu elnit un Suner ifitima. Se deformeazi ircta.lic. ltocile cele mai u5or la, suPra,{a,f5- cind
I

li uso!

moi din a.ceasti grup:r Pot deJormate lc su

sint to'/ite cu

ciocanul

prafafir cind sint lo'rit

iu un ciocan
Foarte Droaspete din Punct de vedeie a1 caracterului litologic. llineralele ca're lormcazi rocile vulcanLce tr granulele din care se consrlirrie rocile sedimentarc; nu sint decloc dezagregate sau altera.te. Distribufia fi rilor oste foarte limitati" ansamblu rocile sint

geologi

solidc, dense Ei
Pr-oasDctc

riurc'

rlin Purct cle're- Prolslretc clin Punct de al cara.ctcrilui liclcre ai ca,racterirlui litologic' vedcre Gran lcle constitologic. Nlincralelc cl,re {ol lllcaztl ro_ nr1 tucDtc Prczint.L scllgritlulc (ril( / lcirnice ;i
cli11

care se constituie rocile ne de dczagreg&rc Distribuscdimentilrc ; sirLt Pu!i11 irlte- ari si altcrare In fisuriior. .r liInitati-r, str-ii I) tie ratc;i tlezagregato. sosint rocilc b11tia fisurilor cste tcstrlnslL, ansamblu mol irsig(1rind o aclcziunc strinsir' ii.lc 9i drlrc. Iiocilc au cluc lor irr aLnsamlrlu rocilc sint so- sa.u aproP;rltc ProPriciitirc - "]"1]!.::1. I irlc, tl.crrs': si tltrrr'. nriri sns, csic lcsibil s:r ap.u tinr'! cirtcgoric i C.

Aprorpi Prorsl'ei1, 5 'l!rlc si durc '1in PLlllct lLc '/udclc il' c.Lractcrului titolo;ic. -Uinc ralclc carc lrlclLtuicsc l oci k' vulcanicc, {eklsPillii Si mrncralclc cololatc clrlll ar 11 mica gi anr{ibolul Pot Ii ugo

l'roilspOtc dirl lunct dc vctlcrc al cailalQtcrlrluL llI tologic. G ranrrlele constrtrr('ntc nu dau sgrnnc dc tlczlgt cgartl soculrdari! rsi aLltcrirrc, Iircc'/cntir, crilpitrrrilor cstc rcstrinsaL, ciiguriod o :rclcziurrc strin1 rar dczilgrcgil,tQ, altcrirtc 9i sint rocila scdinlcntorc, 1(rldspatii slr. i:r ansilmblu rocilc durc solidc a,Ploalo ti carc ii mincralelg color&to ciislll, . sccurtclltt ca! gtatlulc liocili rlLll r: rjirll llrloPr-

liocilc ciin accirsi:i grlrPil

sint aprotlilltq clc rocile dc dnrilatc mcdic (.rProximativ 15 IlPa rczis-

tcnlc. 13, comPrcsiuuc in starq lil)cri! uscatl-L a rocilor lroasPctc). Proas' pctc rlin punct dc weclere il caractcrttlui litologic. Granulclc co stituentc nrl ,.1::,rL s,.:rttlrl: ll,: alici;Lrc ;i

cda,

12

33

Tabclrrl 1.3 (cortlttruarel

constiluic tc l)ot fi lrtor.al- atc 1cfi1q ti deriLS[cgatc. l) is- Pci tri l)lt1ia IistlIiloI cslc coIlsi(lcr.r,ili irrf I,(rrlii.r!(slora sitrl ill ccit lllili tuitlc Irilr'1c (l('/niJr{!:r1i li a11cra1i, fiirrrl rlc( (rlor-ati. I'jr(.()l i n)aicljalclI arlcri supclfieial lir l)rr('1ji lisrrlilor. 'lr,trrsi Pc srr Pr;tlal a ,t r l)ii 1rr l ilor a(lezill Cir cslc in gclc|al frrartc s1r'iIrsi't. irl Itr:lrulrln r ()cilc silrt s(,li(l(
i-r

pot a.paftinc

rlczagrcgalc, iar frccTeDta

crirpirluri lor cstc

iinlilalii.

\i

(llrr c.

{ic .r'ipii'!uri
(lilIcSoriL..

it ric iD,.c )lsi zij , dilr rocilc ira.i ilirilte ori l)l.iutc satr l)rLut- a'rinrl o clul.italc lncdie j.,s!-1tc. J-a f.itilc scrlitllrlll)ir.r' ]lI)i l colllt \tul ui.irc lcidsl-.i!tii si rijt(.ralclc nci dur.it:rti ai,sollrtc. crlrrr':ltc raro c\is1it sfclllldar lJistribrlf ia cliipiliurilor ca !l.,.Lt lc cor]sti tuc te sr'1lt ,-src rr'rr:idr:rabr!.r, rna" il it,- r']ic i:i d,-.r qrcgalc liiltrl joriiaica. fiiurl pu!irr rlcsi'Lr ias(a L\[tr]ie sau l)uru-1os{:itlc cirisc. Criipiturile sir11 ciL r;t ca/nl locilor. ..7lilcalice. r!ltcr'atc ti dezaglegalc, Cf iir-.iLr1rilc siut (icscltise si dccololate $i aclesca contiil( iisaa c.lttin argili Sau;tia_ rlrnd stt aturi subiiri dc ier'jil rc (iezagregale. Roci rnateriale dczaSrcgatc. din accasii gmpi. a1r Rocile din aceastE, o ic!'-.a ricas;i. dc Jisuri fine. gorie au lisuli fine intr Lo, irc puie;-nic cu un ciocaD oarecare nd,sui-;-1. Lo-7ite i..ol.lgic (le ccle nrai Dlul cu un ciocan geoiogic, aoIi sc sfartrii:r. De linia desea- sc slarmi, pe linia lor. liocile ploaspete din IISUIlIOI. t.rrrrlct ,-1e '/cdere litologic, (jirr au o rctca consi(lera
t

lrt qrr tc a1 sr)r' {lf/ai.ll.cst1(l si iiltctiltc rlin lrurret ric vcl('i c al r'ilrilr:ictului liloloric. I a r',.c ilc vtlcalicc, fclrlsriiri ii si til](r'alclc colotaL a11 ar:fe|tia cu1rr 1u]ui si t (;a ra! l'r!i1t!-, fiintl ,-lc r:elr
r (

Iicl(l s I)a 1i i si nintr.aicle IrroasFte d jlt i-.rrrrct de col^f.1te c\istind sccun '..edel c a1 carr.cterului dal ca qlanule consl ilu litologic. Cr'.tnu lcle cotlcllte silt iu cca luai tDa[c sti tlrctlte 1tu dilu senlrlg fartc uior. tlczagIc.qatc, clc dezagrcga ic sccull(laf:r
I)czaglt glu t,a ltt
c:r1c

li arltcrale. I)islriltulia
clczagregare

dar in contc\lul rtnci drr'rtiiti absoir.rle par- riroi.


Ccle cu r:czistcDld,ola coirr!r star.c Ii ilera uscir,ti, ltrai mic.i de 6...7

sint.puliir

criillirturj loi csio r.cslrjr]si asjgurinil o irric:zi unc srlirlsii. ln ansarrrLlu roci le

Preslulle

XIPa, clase

nu apartin acestei ci grupei C.

dcschise

i11/i;ci c, stare sldrilnicioasi siri a(laica ilcluse in aceasti

l)ecalcce

miuer.alele

categorie , sin bnlie anrpli a unor Iisuri liue considerabil : dezagrega rar ie liDia iisu{ilor se pro- pe: linic fisurilor,,.. iar
aieast5,.

ciic :criiincniare sint considcirl.il drzagrcgaie, in ar]siirli:riu rocjle sint in g br rr.c seu bruil-ro$ca"te. CIirD;rruriic deschise arqil.i si nraLer-iale gite i[ caotit5li c bile- ln rocile din ciltcgoric se rernarcS. o distri

i0iirleazi. rociie',/ulcanice ,:ra:11l'ric care Cotlslituie r

eonsiderabile. : Rocile

lidare este foarte Rocile a,u o duritate die. CrdpS,turile sint moi. Cind roci fe sint plu distribuite. Ele sint lo?ite cu pintenul uuui deslhise ti confin. mate- ciocan geologic, acesta riale dezagregate ti sc infige in cle. turi de argile in cantiti,fi
: l.
:.'J

sira dezagregate gi al rate, iar gradul de

Grairulele constituente

constituente arlteraie 9i dezagregate, iar gradul de coDsolidare cste foarte scazut. Rocile sint {oarte

siDt pulin

Granulele

2t

Tabelul 1.3 lcontinuarel

cile vulcanice san gr{Lnulc constituiente ale rocilor

dimenta,re sint consr dczagregate gi se intilnesc adesea porfiuni nisiPoase gi a.rgiloisc. Di stributia cri.pi.turilor in rocile dirl i categorie este incertal.

si t ct'[siderabil gr.cgate 5i alterate, i

Granulele constiiuente

deza

Grtdr,rl de consolidare al granlrlelor coDstituente iste foarte scizut, majoritatea, liind Iisipoase sau. argiloase,

1-abtlul 1.4
lir.Ehiul erteSorir
Ce

ciccaiului
st

Ilodulul stetic
de elasticitale

roci

Ida\/cml]

de delormxtre IdaN/crnr]

Ccezirrnei

snilirlil
Ll2l

kl.r\ictr!l

ilr,rrjoar;

fl

a rocil ot

E0 000 sa!!r rlla!r

50 000
-<i!11,

l(,
salu 1lrit1 l1rr,]!

--l).r.b-l

rnult
40 000 30 000

ruu It

llla!r

5a]]

r1l i-

rlirl lt

2r) 00il

50

0(-)0

20...-in i0.. .20


10

1.i 000 40 000


1;

.t 000 2t) tl00


.5

30, ..45
1_5. . .3

't.

15 000

000

5
.sa

1,

satr ttlai
i)u!r
D

silu rlrli pulrrl

sau nllLi pu! in

rl rai

-;

15 sii

l)',riin

rr ]]l;.i ii..ri in

: : 'r:il lli('1i.'ri!l ficill{':r ll)a.ii\('lnl rl' 1'ri 1tt SlLll'^lo 1i r;rl'l'ril" ( .jasiiic:rrtrr i)iL'rrr'-ri' .:;i;;ii9 ;.t l)illirnrltri iugirr,,r-,;ii, cer,l.rl.i r.r llL tit'iclttlit:;ltr":i rll,aciiiitll lilrriiitt,i r:stt' ]'1etocla clc clasiiicarc 1r'rnit,,r':t iiII ii, .l ;1.' i ,f" r."r.lri"irii a t.ocilol ..I,.lr'ti,r,L,iliralr.;r rocjl,rr', r'.lll{. IrirrirI11( ilI i)ir)r:i i;ll'''lltiotlrtl car.c cotrditiollcazl stabrlitateir rnasivclol , a lost c-\clust"t ,.ir clilicr]iL. cii,osc[,it clcoarc.," c!irluarca ci csrc ,tll1 #i;;iii;';;^;iiil;;;, flctocla dc clasific.Lrc coulcntioralii,pclrt1'11 clttgi.rriil,', tit .t1t"tl!)1, -ll" roci cstc calitativir fi irr. l)utca fi afcctatil dc n allllllll.t.Elarltlc sLilrlccll\'1-l1l' ii'-.'.ii*"^ .i"et"rii obic;ti\ itil

i"l:L?lil,:i :r',lll'lii.:.il:,i::lr :':l'( I'l' r:l :ll it' irrt -l''- lli:::lll'lliiii a;i;;ir;Jiili;i".';i i.r;.t"i,!a'dctcrminaic |c epml'cte dc roci, clcnsitatca,
iLttorii, itliti
rrrlLi
r

SC

I l1

I'abclul 1.5
Tiit ia proprie

Con(lilitlc dc disiribulic a discontinuit[lilor I)cnsilaicil (liscontir)riti-rf ilo.

slxrr.lrrd

clxse

sr,,irtl

(lc

CIisc

Cr ilcr ir ircrislcr) 1a Lr

Clasc

Chsc

(radul
sul

j(ljficrrrc

d,r

Di\tinlll
dintrc
discont

D isi:r!r t:r

starrdnrd (lcschirlercx

startdard

Irh\rcnrrl

Irntru

nr

itili

i-

discont i-

nnitlli
Lnll

fisurilor

Iisurilcr

i,,,1

\r:Li-

tciat:.
Prac'.ic rcil i ic Iala!
.\ lt crat ii

)c

lr(L

Pufin
r

i-r.spirt-

>3,0

>

10,0

Inchisc

dilc

Conrplct ncaltela

ti

l\

Pract ic

soiid

Rare

0,5...3,0

2,0.

10,0

Practic irlchise

Putin alterati

ft
Pufin
slai)

dati
Rispindite
0,1...3,0
1,0...2,0 Deschise

coro-

terate adcrente intre pe-

Iiale alj

colodali cu mate-

Altc.afi,

reti
Foaitc altcrafi,
Foarte rdspin-

\<1,0

Foarte
deschise

Foarte

dite

'intre reti

alterati, corodati cu argile 9i ma. teriale aiterate


pe-

:ffi ',?irJ,#?: ffji-3ff ':"i:,,1?? i1"lrgiTl1 rr,--::il,_,


,

!i::!:'j:

unor

In

care

tuarea testelor tradif ionale.

).40alut ! .6
wiQt'5 ; ,i= ,. i,. !*-1i^atlt ]-'i a::'

7E tr.Astf

lc

ARf
I4T DlE

ffi*irui ,s-i-.fi l.:--1'.


.t'. f. r i'. ^: s i:--l *:t
,:,; - .,,

'1

ROCI DE TARI

RO:I SLAIJi
Slcrea

-i

I
.
'

Slarec

dr{mtnutlcrtlor

nnemta
rccii
UL-

tiscriatinuiicl.

lo

t'

ninercla c

racii
'

isccnl

inuitc!ilor

.r.

'

tt!i:1.

i !r."
:.

l'.,jf.-j

"!

-.3

sJ9

_:-,:, , :
..

r-j

-'d'

-'l I

-:

t,..

,c

lit li ;'.,:..-l; r;, -l


':: -.-

a.l

Ei

:1 ij

.._ :: i_i i

o
B ll

o
A

t
D E

o/ o/ ,/a
,/L

/L

^/ .:, ,./L
a
o

/L o
f.siad

L/ ,/a
a

^/ /a /a
a
a

% L//
/L

;,
/L

i'

o,/ o/
,/ t\'t

/a
a a

o
o
A.

oo ^/ /a _----,
a O / iO./ tr'E ,/L i ,/ i\
a o

lii
t/
/L

L,, I ./t

ai^
a

^// /a /a ^/
a

| L --^/ ^/ /a ,/a :,/a

7t

L// /4,

tfsict,

parametrii men1'4 s-au prezentat deja unele corelatii intre ;.- il"ri" a.. -.1.'AIte dati se prcz intl in ti."Jii "1;i in,i;;""e;';Jt'.s-; a"t"t*a{ie (/:-) si nodulul clc elasticitate f ignra I .16 pentru rnooufti'i^at stabilite pe (E") in fr.rncf ie a" ..t"go,li^'i;"tii; J; t;ciL'' Cortlatiilc a. fost in prezenE planir' incercarc clr 1)rcsa -srirdicntr"rl baz,El rezultatelor ob!inute iti rt,..to,ln c1e Ii[ici s-a obtir.rut din ;;;;;;ti;"ti.." li"Arf"i^i-'a"f";-"ti" io elasdc cl"NTcm" iar inodulul infi$urirtoarc 1r"nt.., 1rr"ri"';; ';;-;i;'";; u prei;;g.""t la crir b.a efort-dcfornrat ic-pcntr ticitatc :r Iost - mochlul lost a masimir "i,;;i;; i" cairul testnlui prcsiunea la tcnsinnc. nrar ,i.*.."a" f-ti arrN7.',r,. Cin,l ^."rrrl.f"t"t naI'ai.rile coit's'on<1ente <lc T0 drNi cmr, a-.., 'ricir x irniL at insiL.

ln tabelu]

1;;a. ].16 - CoLclatii itrItc ''ittlg'rt iir tlc 'rrli*i r ,l, t,rrI si car'.1' lr ritrir'il ' lr'/ "rrrrce: o - modul dc dclortlrttic; {, - nlodtll (1(': elirsticit'ltc'

0.

.la

'!5A

.'/ln

i)a
'i20

'; i:.:::i i5i fln8.: nitt


-iji5. i.1i - Crrclaiii itirfc c.rtrigor La (Lt) nrasi'/ dc iL,i:i-i si IL'zultatrle testcl.ri dc iori:caie il situ: 1..3.5..2;i 9 _ Ii;lisiTe de ioc:r I), (:. I), 1i si r.csrecti.r 1j; 2, <, 6, 3 ti !0 - lirnirele infcrioarc pe!:ru acL'ieasi cilrclcf:i de roci,
aqle
sL:Lrct

roilt-c i)alit1.Ll ca,ie?or.iilc de ltta_

A U l:ig. 1.15 - Colclafii intrc viteza urldelcr, pr-rurert iL caraclelisticilc mccatricc ale ruasi-Trrhri de roci: o de clcfor_ -clerrodul nlalie: , modul elasticitate. -

. Rczis.tcirf:r la lc:iecarc a rocilor de.pi.de de co'rpactitatea, grad'r de. alterare si.fisr'are. !e baza u.oi teste d'e {orfecare i' iigura r. ii J" pi"ri"te u'ele corelatii iirt'e 1a forfecaLe (r) gi diver-.e catt.qcrii de 'eziste.{a "tori"il..rii*r ("i;"r*., rnasrr-e c1e roci. corelatii i'teresante s-au stab it intre r-itezere underor elastice primare . nasive in de.-'ocl;i'aloriLc rno<lurilor cle defoi'ra1ie,;;";l;;';; ir"rii.i.tate (f rg. 1. ts). Pc aceastl- bazi ir.rvest igatiile seisniic" ilii-^-pi"r"",,i", (rnisruart'a rrrrdelor. clasricL,) il;rt" ;;i";;;ffi"ri:biii;.. pt'..linrinari 'irezelor. a Pararr.r,.'rr.ilor inginero..ti ^t^;-;; ai tcrcnului d" i;;d;'; fl"iiiri,,f .
din
de

-38

tari si de tdrie medie Pot {i imbunlttlite ,9i' utilizate; terenulile din roci slabe nu sint coresPunzlRea;

toare ?entru baraie inalte zonele dia vcin{tatea coronamenlulur baraiului, caracterizate de incirc{.ri mici trans-

itr

in ieneral nu sint
punitrtoare

mise
poate

ca fundatie

de baraj, terenul fi tratat ti utilizat

fundalii ie baraj ; se Pot aPlica mlsuri de lmbuntr tf,tire a calitetii rocilor $i rocile aoropiaie de cateSoria

ca

cores'

fj li pot li
Rea

impermeabilizate satisfecetoare;

Foarte rea

.'sistematizareadatelorgeologicedinan-rplasamentincadruluneiconde a* .f*.iil.lr""" ,"?if"t-.""riit;ie informalii utile 9i ugor ceptii unitare -i"ii""*r cotelor de fundare a bara-

i"i"i i*

;;t';.ii I"

co.tEiiii dd siguranlir-9i

pr"i".i""t

stabilirea ;;l;; economicitate'

BIBLIOGRAFIE
,
I. I,IRCIIER, W. Inlluence of Geologlt and Geolcchnics on the Desigtr of Dams, Froceedings XIV-th International Congress on Lafge Dams, VoI 2, Rio de Janeiro. 1982. 2. GRISIN, M. M., ROZANOV, H.P., BELll', L.D. q-a. Betonni.e plotini na scalinih osnooaniah. Moskva, Stroiizdat, 1973. 3. LONDE, P. Roclc Mechanics and Dom ltound.ation Design. Special Bultetin ICOLD. Paris, 1982. 4. tsANCILA, I, s.a. Geologie inginercascd., L-oI, I, II. Editura TehnicS, Bucuresti, 1981, 5. ANDREI, S. Mecanica rocilor - crrr.r Fi aplicatii, Institutul de Constructii Bucure$ti, 1983. 6. | * * Nornrdtiu priDind categoriild si aoluntul lucritrilor dc .studii rreoloeice necesarc padru lundamcntarca soluliilor dc proicctaTc rr conittucliilor hidroener gctice. PE 7 26/75, MEE-ICEMENERG, Bucurest i, 19;5. 7. CARABELLI, D., SUPERBO, S. Vs azd Vp cross hole ttreasurernents by uu"lotnatic qenerdtors. ISMES Publications, No. 202, Pergamo. 1985. 8. SCHNEIDER, B. Mogens norlaeatLr d.e reconnaissance des nrnssiJ.s rgciieur. Annaies de I'I.T.B.T.B., Paris, Juillet Aofit, 1967. 9. OBERTI, G., CARABELLI, E., GOFI|I, L., ROSSI, P.P. Study ol en orthotropic roclc mass: erperinrcntal teclrniqlLcs, conlparatiue onolgfsjs oj resulfs. ISMES

Publications, No. 117, Bergamo, 19?9. R., Cortstruclii hidrotehnice xol, I, II. Editura Didactici 1i pedagogic:i, Bucuregti 1974. 11. MOISEEV, S., MOISEtrV, I. Camenno-zemlianie plotinl-Oslro1ti IJroectirou nic i s!raitelistce, \Ioskva, Energhia, 1977. 12. I(IKUCHi, I{., EAITO, K., KUSUNOKI, K.I. Geotechnically integrated. eualuation on the st&bilily oJ d.am rocks. FroceeclingJ Xtv-th In- tound.ation ternational Congress on Large Dams, Q 53, Rio de Janeiro, 19B2.
10. PRI$CU,

UNDARE

A BARAJETOR

2.1. SELECTAREA AMPLASAMENTELOR DE BARAJE 5[


CALITATILE NECESARE ALE TERENULUI DE FUNDARE

Alegerea amplasamentului. Anplasamentele posibile pcntr'.r inscrierea unor baraje trebuie sI satisfaci rnai multe conditii lcgatc atit dr propriu-zis 9i construc{iile adiacente cit 9i dc lacul de acumulare. barajul {' r" In lungul unui riu, in sectorul studiat existi- in mod obignuit mai multe amplasamente carc satisfac asemenea condifii. -\rnplasamentul linal, alcs din -ompararca tehnico-economici intre mai multe variante, trebuie sl ofere' condi!iile celc mai economice pentru realizarea lucririlor ;i satisfacerea folosinlelor propuse. Eliminarca plogresivir a amplasarnentelor mai putin favorabile se recomandS. a fi ficutl din fazele inifiale ale invest iga fiilor. Pentm conrparatia economici. {inall pe bazi, de costuri a1e investi!iei sau de' cor.rsunlrr-i cncrgcticc sc relin rur numir redus dc anplasancnte, dc obicei doni sau trei dintrc celc ar-utc irritial in vedere. Clhiuvcta lacului de :rcuntularc trcl>uic siL Iic suficient dc puf in l)rrt)']cabili. ircntru a nrclucc. substan!ia1 chcltr.riclile cr,entuelc ncc('silrc pr'Iltrll '-'i.lli-seizarcn ci, liorlologic, trebuie siL pcrmitir rcalizalea ttnor voltune tle actttttularc- cit rnli nrari, din:rcc'st pr.rnct cle vedcrc litilc largi cu pantc lon.qitu,iinale r(',lns(' siru:rro irrrcdiat in amontc dc anrplasuttteutuI lrrlajrrlrri sirrl cL I" :tra i favortbilc. ltt:gilnul prccipita!iilor in hazinr.rl hidrografic asociat lacului tle acurnulalc tlclxric si irsigure umplerca lLri anLralli sau trrultiannllit in conlormitalc cn progr-aniuI prcr':-rz-ut clc lolosin!c a rcsurst'lor clc lpir inmagazinate. . i.n selcctalcrt anr plasirnrentclor rlc baraje sc Lt-cornatrtl:'r o scri!'(lc cr-itcrii
Prlnc r I)n.lc.

. \'irilc ingustc cu vcrsanli stalrili si iirr-r. tccjrlctrte mot'I<llogicc pronuntatc (ploicnrincntc, rlcprcsiuni) conclnc lu cottsu:ttrtri mininrc dc rrlirterial in corpul barajclor;i transmittlca corcctir n inciu-ca-rrilor Ia {unda!ic. liigolclc dc croziunc, :rscnnsc llncori sub patul <1c balast al albici ririr-ilor', pot afc.cta sclnni{icativ costul lucrirrji. Contli!ii gtologico-tcolcirtictr. l'crcnul tlc fr.rrrdiu'c tt'tlltie sir oi:rc rrz,istcrtir sulicicnti pt-ntru plclualca inclrciu'ilor rlatc tk' construc{ic, pt'rtneabilitatc rcclusir si stabilitatc la actiunca auclol clc infiltratic.'l'rt:br.ric cr-itatc amplasanrentclc'cu lirlii nrajorc, critpirtuii sall zonc rle 'altcurrc proir.tudc. lilc- pot r':cclsitl clrt'ltuicli ..1-ra.ri, j.,.'rrir Lr usi3urlrlciL r.:tirrr.li l iilt-rr adrc\ atc Condilii
rtt.r.trfo lo yi cc

dc frrntlalc.

"

41,

Contli!ii hidrologitoJritlrtttli,t. I)cbitclc allucntc si lcginrul curgctii pe lirr in[ucrrteazit asupt'a. solutiilol pcntru rlcsciirciLtori 9i pcntlu cleriiclca alrr:[rr in tinrprrl corstrrrctici. Costul Iucr:irilol rlc tlcscirlc arc- dis iparc cste lrrlltiv rcrhis in lapoll cu costrrl arncnaiitii, thr Po:rtc varia foat'tc Inttlt in tLrnc{ie rlc arnplaslrrrt'nt; Irrrrc!iona::car lor clcfcctuoersiL polrtc ilvrrr conscciltl rllrrin:rlic,'. In r'oris,'r'inii incir clirt flrz,'l, 1rlr'lirrin:rlL' r'or fi l,r-r'ir,-'r'el c :rn:nlasurnr'rrtcltr culc asig;rrlr"r sig.'urantiL s|oritir itr crPlo:rtarca lucll"rr ilor tlc
r

( rtrtlilti loctlt si ,1c ,rlcr's. In unclc rLnr l:ll sa nrcntc l)ot rr\ista cltutlrtti, ciLi ir'r:rtc, linii dtr tnrsrrort cn('1S-ic clt'ctr-icir, localitr"iti ;i :r1tc anrcnajirri :i. crilcrr rclnr1llasarc Iot alccta st'rio.-s cnstirl anrcnajirrii. I)L' ast-tnettcu. ccruclitiil, rlc acccs ill anrplasirnrcnt pot rLr-ca iu[1ui'nle sr'rllriiiilr.trlr rlllpra cosiuiiri. .\ nrples3nrcni c lL' Iili tlrunruri rlc :rcct-. allr.lrejiltr' snlr c11 ilcc('sr,' diiicilc

l' *, lrlr;rrL.,lisip;rr'

lti: r i pe cir rro'ilril clillitt'.

i.nlitati ncccsillc ale tcienului de fundare. Iaiiilitiic lltcfs.itL' pcl]tr!.r 11n tclt:r tle Jurdll-c sc rlilclcnt jazir in {Lrnc!ie clc tiirLri cic ltilaj ci: uurt-azii a :e te:.li;ra. (a1itl-Ltile tcrc.rului cii-, luuclarc sc poi S-nll):r 1x-'itttnr't!o:rit1t clirecr-ii 1,.rii--,.:itrair: cl.'f or-mabil it a,. c si ltzistt'tttir, stairiiitatr', i),:rtrrcrl)iiitir',c. iD geii,.iu1 ull tcr(-D cle Iunclari.] irile I)er)tir,r utt l,xr;ij tic irctoit sa cltl'act;:ii'.-:.tir ir';n '.rnrltoarcic calitr'rti i l : lr'z istei Li :'r s,.rlicit-ntiL Pentr u r.,t cltiar t'a lttcirrcir ilol d il con.<tfrlctle; conrr n'csii-l il itat L' rc(iusi"L si nnilornli; iu cazul lrr.iairioi ar-cu ite sar,r al I r,rlajelor (11' S-rcutatc srL'-L ctL coirtrrlorti rti iltiiitiutt clc 1;tste i0 rtr, tei-enul C,l i..-,nclale trr'buic siL fic plactic incompLcsilril; ir"fnr,'iibiiii:\tu t,.d.r:ir ;i stabil itrtc l.t :tctitrtt, a xl)r'loL' (l' irrIiltlatii; structr.rlir compacti. firi faiii Inejore', crirpitu':i s.lLl zoile Ce altcrare
siructuliL stabili firi pcricole potentiale de ainolsarc a rlnor- a1u- alc tcrsantilor sau a1e uncL structuli din fturda!ie, pribugiri etc. u;cJ.ii Rocile stincoase si sernistincoasc constituie tclenuri btLne de fundarc pent::rL barajele de greutate;i cu contlafolti. Telenulile nestincoase alcituite ciirr rrisiprrrisi argif.'pot fi acccptate ca tr'rcllttri tlu furtdar:e pentlu baraje-de gieurate cr.i inil!imea de ma-rimutn 30 m, ial cele alcS.tuite din pietli;;i bolor:-ni: rrerrrlr haraic rlc .rcllei, r'r' iniltinrer ,lc tnasitntrtn -10 tttOliontalca straturilor, in cazul tcrenurilol dc frrndarc alcitrrite din roci sisioase si sedimentare, influen(eazd- asupra stabilitllii ia .alunecare.-;i Ia pie--dcrile dc api prin infiitratii, in general asupra repartitiei efortur ilor in Z.l se fi fundare. Pentru exempiificare, erempiificare, in figura nblul baraj-teren de {undare. ansanblul geonecanice, terenul ter-enul ar-ind pe modele r:czultate lL-zuitate ob!inute oblinute pr,.zinti inti unele .de .dt: iundare alcitr.rit din stratuli de diverse oribntiri. Cu linie continuS. sint ilustrate cforturilc vcrticale o, mdsurate, din incS.rcirile r-eltical:a G sau hidrostaticiL P, in comparatie cu cele calculate dupl metoda elernentarl a rezrstenlci materialeloi rcprezentate cu linie intreruptl. Sint de observat diferenteie'rnari intre diagramele mesurate si cele liniare calculate dup5- rezistenta rnaterialelor ;i faptul cl in generai coeficientul de concentrare a efor(oi,'estc efortil detcrminat e-rpcrimental, iar Gt.'t turilor -/i , : , o'..1c',ni l', I efoltul calculat dupi rezistcnla materialelor) creste direct proPorfional cu raportul EriEl intri modulii de clasticitatc a barajului (fr) ;i a fundajiei iEl) . liodu"lii Ey considerafi au corespurls cu dilecfia de actiune a incS.rcdriloi.
DL C'11-l1l(le
:

-t!J!t:r,t

ln cazui barajelor arcuite, datoritir sarciniior unitare mai nari transmise terenului. de fundare, conditiile asLrpra caliti{ii tercnuiui c1e fr,rndare sint nult mai severc. Rocilc din versanti si albie tlebuie sl fic pra.ctic incomplesibilc, nronolito. rezisterttc. ctrnsc. .\semcnnr c.rlititi jrtdrplin '.'c in genelal r,rciie eluptii'e si mctimollicc rrnrl.'St'rrlr.tc l)r'r'cLlrl) .i c-in sctLitri"nBalajele de piatri si in special cele dc pirn-rint pot li lealizate, sple deosebire de ccle cle bcton, qi itr tercnuri de Jrurdar t' cu conditii geologice complexe -si nelavorabile. Totugi, tercnurile de funtlal-c trebuie sir satisfaciL un irli,ri-ir- dc condifii, care ie prezinti in contiur.rar-e 13 . Ast{el c1e trebuie sl dispuni de o capacitate de rczistcntir sat islic:"Ltoare pe ntrlL a putea prelua incli c[rile transmise de Laraj . fl1' 6nnrprcsihilitate iedusiL, c1e irerucabilitatc suficient de micir ;i de stabiliiatc'fizicri si chiniiciL 1a actiunea aprrlor clc infiltra(ic din bieiLrl arnontc. 'lt:rcnnrjlc stincoasc clc cliJeriic calititfi ;i chiar cclc alciitr.titc dirl Ioci mr.i shl '., satisl:lc c.riScntclc ccrutc pcntr,.r lur.id:trca lrarajclor clin nateri:',lr: locLlc. IJc .lsL.ntL.nca, tcrcnurilc ncstir.rcoirsr' a'lciituitc tlitr lrlocut-i tnart, pictr-is grosier-, bolor':"rnis, itr .qctrcrll tl,,1,ozittlu alLtviotlat-e l)iilc illdlrseLc io:,..tiitri. :Lt' trttti ,l..' iu:i,i.rit icc' l,lrl'ilc',li:r l)ltLt.l .l, r"l'r' ;r t' zi;1,.'Llt i, stal)ilit:rtii si tasiu ilor. 'l'ercnurilc alciLttritc <litt rti.i|ur i 1r'o,iL'r ':, at qilc rri-.:l.rl,s,l .o,,tl',,.tn lroi Ii ;rtt,'Illlr'1r, 111;1, Ittttri.tr,,: rtnnt l,;';,,.1 ' rr ir:i]tir'ti tle naximLrn 30 ...40 nr. 'l'crctrttliLt' Iortn:rtc tlitr rnrttcri:tlc litt,' si crt coczitlltl slal,l"L cutli sillt ni--.ilnliIc Iinc, lt'rt'nurilc nrilo:Lsi'sarr lurboasc, |ot tt'luia srtlr sat'cirtil'trausrrLis,, clLr lrellLj . in nro<1 r.xc:r'ptional r'lc iroi ii lLcccptrite triL iercttLttitlc futtcllrttr 1-'cntnr lrat:Ljc rlc pirurint ltlaptatr' irt rttocl 6il11,sprt nzirt oI-. .\s1 fcl, llalticlt: taltrzclol sc nriclorcazir pcntnL lcalizarcit Lrnui plo{il tralsr-ctsu1 lr1 lr:rtaiuirri ma.i cxtins iar'1a liicior-ul anrontc si avaL sc ptcviril lranclic'tc s1:rlrilizatoiLrc pcirtlrr 1ir-nituleir r iscrrlui rh: li'fulltrc a rruLtt't ilLiulrti tlitr tt'rt'ttrtl tlc lttntlarc. ln Iigura 2.2, lrcntlrr i'xcrnplilicalc sc 1>rt'zin1i scc!ittrtca ttettst'ctsltlit ptiu lrarajrrl llalilalrrrirli (l I =- 5? ur) fLrn<lat iif Lln tr'r'r'u tuilos ctt grositlca tle 20 rrr. .\crirl,'nir'1r' tL'ctonir'i |ot irrlltLt'n1:r .LrlLrt.il. tL.,tr:ttrLilir,. I'rttlltt e--rtltl.. plif icar-c, in f igLrra 2.3 sc plL'ziulir o sccf iun('tlarls\'(,r:ru1:r llrin [relajtrl I]rol'tr43

tare dc burul calitatc.

1;ig,2.2 - Ilarajul llaktahuilk - soctiutrc lratts r<"rsali-: I - nuclctr tlirl :nelclial argilos; 2 - ?.()t(' (7(i tlanzitic (lin halasl:; :l l]risrI]o dc rczistcn{iu; l - l)i^1fii llcrrtru lrr'olocliit lillrlrclor;

6 - l)lllilrll()lr illllolll( ; - barrchcto s1ftbili7il1(,:LI(; tnilr,s ctr l.lf,rsrttt( it rlc l0 trr.

/ - lclell

z=t- > ttl\ 5

Flg. ?.3. - Balajul Brou'ulce - scctiurlc tlarls-rcr-sali: -l - ecr'irD; J a'ror-allcil1e; -l filire; { - llrolcclie anlorl1e din anrocarlrcntc; 5 - l)ata.(lou anloulc; 6 -'roiLl de elar;are: falie.
7

lee (SUA, H - gO m) 1a carc inclinarea elementului de etan;are- din material arsilos iustificat prin evitar-ea unei falii adinci din terenul de fundare" in s-a majbritatea cizurilor, a rn pla sanrcntele de balajc nrr indcplinesc..in iolalitarc si 1:c intreaga lor arrrprizi cortditiilc de calitatc ilnprrse terenurilor tlc- {undare alc baraiilor. Sini necesale intcrr,entii pgntru imbunS.t[!irea caracterist ic ilor lor dcficitare, Prin lucrlri spccifice. Sinteza datelor tle proiectare asupra terenului de fundare-. In capitolul I s-au descris etapele proglamelor de inlestigare a terenului de fundare in acortl cu stadiul de reaiizirc i barajului' stringerea' studierea *'i evaluarea datelor asirrrra terenului de fundare iint activitXli cu continuitite pe toati durata .""iiritii barajuiui din faza de prefezabilitate pini la execu!ia complete a lucr lrii. Aprofuntlarca dateior asupra terenultr.i de fundare permite adaptarea pe unor e!'entuale eventuale prevenirea unorinformatii pentru prevenrrea parctrrs a proieciului cu noile informafii iitua!ii critice periculoase in comportarea viitorului ansamblu barij'161"o de {undarc'.

O harti gcologici tipic[ gi un prof il longitudinai , prin amplasamentgl unui balaj sint ilustrate in fieura 2.4. Cercetirile preliminarii trebuie s5- fie Drajore cu deosebire acelea
44

\i

Aliz.

P.egnolitd

Linia terenului

Limito probobili o rocii

Foli e

Metocuorlit

Yi P esnotiti

Fig. 2.4 - Amplasamcnt tipic al utlui baraj : a.- lartlr gcologicir; 0 profil axul barajului.

gcologic prin

. Raportul gcologic final asupra tercnului de fundare trebuic si. c.nri'di. descrierea amS.nunf iti gi prccisS. a rlrmhtoarelor datc priucipalc: orientarca, .adin-c.imca, grlsi_me.a, continuitatea f i compoz i ia tuturor ..,I ralrrlor , "-., * gi cr5.piturilor din terenul dc fundare; grosimea stratului de aluviuni gi dcluvii de pantl; i stratului dc roci.altcrlti; I - grosimca orientarea.gi. pLanurilor de gistuozitate; $;.*.. * caractcristiiileco-ntinuitatca fizice alc roc'ilor .Iin ;.;;Jilc lundare inclusiv ale rrialelor de umplere din falii gi cr-dpituri.
45

/-

?.2.TRATAREA TERENULUI DE FUI'JDARE

ceneraliti{i. ln mod obigDuit intrcaga suplafa(r-L _tlc IuI]cl rr c a, I'al.ajelor rlr, l,r,ion ):ii1l ir .lcnt.lttulLti tlL' clrnsarc i 1'arijcJol tlill nrrtrli:rl'' loc;rlc ttclrlic r-calizirtii l)e rocl sirniLtoasl cafabilir sir rc'zistc incircitrilol tlansmise tle balrti. lirc si silLrcturilc adiaccnte.-O considclabil'i atdntie trcllric acorda.ti. I'rr..r'i,r il,,r' riu r'strryltiii t'rr crplozivi.pclll) rl :l plotcja. toca tlc hrntlalc tlc,tlc'l'natn cxcava{iile rr';rtl,-rr i DIitt rttiliznr'.ilt rrrrcl e:r::tititi l.\ct..i\r'tlt'r'xirLrz.i\.i. 'I'otu;i uncoli pc nllsura ic r.ccontandiL -sii f ic conforntc liniilot din proicct. tlczloliirr:ii iucr-iLr-ilor si obtinclii de noi infornratii aparr: ucccsrr ;i chiar rl,',lolir.;-r.,'rirorlifjcc lirriik'irrilialt'rlin |roicct [)crltl-u ir(lx])lillr'x csca\-atiiIrrr lrr cotr<1itiile localc'. cxcirlaf ii gr-osit'rc -si exitxcar.aiiiic sc cxccutir in rlouir" faz-c de ll partcir superioar':i ir. \'e1Sai1car-:rtii cic f inisaj . Ct-.k: glosicrc se crccrttir 'r'inci'alc: rocji pin:i 1a cilc:r L nr deasnpra din indcpiutalta tilot :tI.,:- talr'r.g si constau ('tl' ,L'IiLri:;rj s.'r'\tcrrli J'la i''a:i l,alrLjtrliri. lini, illttirritir',i i Iurrrlrt i, i sr)rLr ('oronaurent prcccclind ctr trlixilllrtttr 11ll ill1 o cetllpattic tlc l 't loiletc' EIe ,l,t',.,t,iirr 1'r'olilar' lr 'ltiiui{ili lr l i r i L i I t t l ' iI'l il} iltlilllflrf':t tlil itttului ctrat ,lc ror'ir t:-ititas clul.'ir rcalizarca crc:rr-lltiiloi' grosier'.'. fcr.cnui ilc c1e lundarc. aicirtLritc din loci care sc dcgradca;rir. in contact C1.r irtlr.Ll si .Lpe isistur.i :rfgiloirsr-, calcare clctacice, ar_qilitc qi grc,sii) _se r.:cr,ntrr.ili. rL 1i trcetatc }a iota dciinitivr'r- irrlccliat ilraiilt0a acopelir ii 1or- cu lrcr6p. _-\lr.Iti slpraictelc c.rirusc pot 1i proicja.tc plit aplicaro:r r,ri-Lrii s{rat de lnoltal dc ploiect ie ctt 3r'ositrlctL clc 2 . . 3 ctlr. PItg'.itilca pcutlu acopelirca- cu iretott a snpraiett-lor de fundare Se lace rtr.i' spiiaita loi- succesi'ii cLr jct Ce api si aer la prcsiuni de cca 4 at.pini fitrJ.r'r. ip scrlige linruede. -r.itcrrtat iv ilitr'" sl)Iliii, iretcie ro;ii de.piritS,
r

ttt

ll

l,rr,.l|: qrll,e;re dc argili. sarr altc i;.:rpuIitr"r!i r'xisrc'ntc l)c supralaia de lLlncla1.e cu ur rii rne{alicc. =. cur'5tiL 'r-r.uo.r'o"-." a"711vi srr.plafetele de lundale a barajelor nccesiti trata1r-r tlcure soeciale locale sau pi aptprizc lal'gi ltc1tru aneliorarea unor calactcrisrici'alc lor improor.ii iicrrrni iundart e-Laiajelor. irr principal e:ist5" trei tip'.rri dif clitc c1e tiatir e a terenului de lundalc si anrime l{] : i)cnt iu red'.lccica dcfornralii)or;

Dentrrr cre"qterea rezistenlelor' ; Dentru conirolul debitelor dc infiltra!ii.

{to

nelor fiind obtinutii prin introducerea aiternatili pe conductori a unor eiementc tubulalc de dimensiuni corespunzitoale. Dupi inc[rcare, forej:le sint brirate pe intreaga lungime cu material curgind liber. Cind incirciturile dc esplozir.'sint dcton;rtc, irr prilrr f;rzir a r':rl,lu,rici masivul'de rocir se va fisura de-a hurgul srqlafetei mai slzrbe forntati de tes5,ttira cle gi.tiri. in acest nod sc formeazi- o ciiscontinuitaic carc {L-r'...ste zona extcrioali cxLrjrloala rlluct lirici ercavarttt excavatiei oe efectul 1ll1oelor de ereclur unclelor oc dc soc qoc ale elptozlltoi. erploziiloi. Datoriti variatiilor largi ale caracterist ic ilor locilor, disianiele dintre foraje gi incSrciiturile pe gaurir cle foraj lor fi tietcmrinarc rrrin incer-clri.

,,in situ".

Telrnica excavatiilor prin predecupaj a fost folositS. cu mult ..ucccs in excavafiile de shlrrafaji. cu giui-i clc {or:aj r-elticalc si g;'LLr-ri tle fora.j inclinate dar cu panta nu mai l cdusir decit 1 :1. I)e aselreneir accst sistenl a fost r',iilizat c1 slccesc lim'itatr. ci nnrrir-,, ..\'.-:,\ tr,',i, trrrr..11.l61 si giLlc.iiiiot'. 'i"-rlsri^-

suprafatir cu cxl;lozivi: cn gimli lt.itic:lle 1i c r.r g-inn i inciilatc, 1-.ar::rlt-i,-- la lirria tiluzrilui (l(. c\cr.\'r'r. Stllulrilr: u t1,:inoit-tiat rricicritt. nlili nra:.' :r sisterlrrr.iiri cu girLrri incliri tc [5]. i)LlpiL ltttri.i',.,.',' lrliurriljr le rrr-inciP:rlc :rle ticcstui sistr-ltt ::itit ui-iliitoari:ic : ;r:'.i rlnifornli 1,L!l Lr'1 LillllLrIlll(! rr rr 1(i,.r'1.11! 1a'r,'r'ai,.'cir loti cL,tu l: .,!L(rir'!r .! acoir,.r'rrri - '- ir r sr(-,5r1rrr.i 3;rosint'a rri.rt i _'_ jnciinatc o ittchrcrl.rc unifc|i]ri :r giLr.LIiloi riir';i r:cccsii:Litli ik'a crc,src l ll C il l'{-' :, I L' iL spccif icr"r cic cxplo;:iv ia funrhrl liirrr ii; (iislan::L irosilriliiatt':-, ri1 :L :r cr.:it,' an: rl;n'r|t lrrtlrj" 5i rcilr;,.'rrca l lLl)r,t I i1cr.:i1,' (iis1 I)osil)il;iatt,ir ti' - for-aii Itti nrl ruir ttilirlirt, !'ti{'irIirt, lcrtic'lli' c{)trLl)alativ c{)tfLl)aIat i\. r:rr sislr'nrul r:tr sislr,nrul cri 3iLrtIi lr'iuli \'crtic'll(': l -- sttIlaf1'1t' t\cil.,'a'.{r rtr:ri ;Lttctic, IirL rir'1-ii:il i t:otrririlc llc liniilo-. dc pr oicct lragttlr:tLiir Ir',r.ri]t, nr iir , :l lt,'r1i'tiiii nrat j jrtilri'r it r{,(rii (iiliL\ li1r' r':l ('irtrl rur (r\l)li).i-i', i:i1(' (l(.i.o]]iit i1)il--() l-.:n]] ii iOIatir, rrit l,.r rit s(jc sc iri l.), rririi pagir itr iontL' (iifcdlilir'. iliutr,: r,lc, ntnl;ti ;rceL.t,,1!.\' (l( llirrc'rz'' .r,Le fc'!cle lilrerc rlt' r':.:c:rr utici sinl L'ficit'nti' jrt rliz.lc,r:ar-r'l iocilL,r'. irl ,rlzu1 :rirrl'ilol iuciinatc o co1a, 1l:rft( ''ollrl).Lt;rtr\' t)1.,i itllr, rl ttn{:r rlirr t'rir,r'giu rrrrrllir,L (le soc sc tlr- l ri itst'liz lL slrrc Ittclc lilri'r'i. irf lircrlincl rlilcct ir::irl,rir .Iicxcit:lt,ii
.1
t

z^i'-i"'ii";t'i^';-i,;;.;''i;;;;;.'it.'tn'.'i.

1'rc.tr",r

rxca'ati,

cl,:

lo[.
(

'

Tratamcntc tienl.ale, -r\dcscoli Ior-iilcl,-,t.xi;lor-:Ltolii srur c)ic:rvltiilc f iralc o:l l",l ] . .: . ',r,: ri.,,. ui,\,r i.r.rl, i,.t, ri,r,..it, (ir. ,.rt, j ILi. :l,rlrt', z()l)c ;/. tobitc tlc rociL cxtiu:;c la adincinri crrc fr.c irnp,rrriLilc sillr n{,r'c or}ollr icc solutiilc
47

,dc indcpirrtalc a lol rlin tcrcnnl clc fundalc. ln accstc situalii, solu{iilc curentc siirt tlc c-rcavarc localiL a zonclor rcspcctivc pinir la o amtntiti. atliirciuic .;i unrplcrc'a golLrlilor lczultatc ctt bcton satt mortat. Ast-tttt'uca ;llocc<lcc tlc consoli<larc si stabilizarc a nrlor ascmerlcir zonc localc slirbe siut fre'cvcnt

'

nuuritc tlat:inreutc dcntale. Srriilii t,.or.r'ticc lrLr fost clcclrr:rtc pcntn u. o1'1,inc recotn:rrrrliri rr:tt1'l':t tlin-Lcns iuu iior si aclincimii tratamentclor dcntalc. in acorcL cu sturliilc clcctuatc pcntrn tcrcnr.rt'ilc de {Lurclare alc barajclor Shasta si liriant tlin S.tr '4., prcsclipiiilc USlllt rcconraudir. unnirtoarcic fonnuic pculru dctcrmittarca aclinc iruii tratalncrltclor dcutalc l6l :
11

brl 11 -- 0.3 I -l'


0,002

-5

pcntru 11 ) 1.50 ft'et pcntltr 11 < IiO fcct

(2.1)

rnrl: : 11 .'strr iul-rltintca irat'ajtrlui in l.ricioarc pt'stc uilcinl gcncral al Ir.urdali,-':. i - liLtimcl iu Picioarc' a zonci sl:r'bc; zl - nclit.tciurca in picioalc a cxr::i-,:Ltiei irr z-ona slabi misr.u'atit dc ia nivclul rocii siLnirtoa,sc atiiacctrtc; in ini,:r'calatiilc <ie f iloarc dc arg.,iliL ,/ tlebuic sir. nu fic nrai mic dccit 0,11I. ir iicula 2.6 sc prczintiL tipLrlilc clt: lucrini clt: plotulruc cfcctuatc itr lclcnrii dc Iundalc din Jlis carl)atic cr1 1tnlt1e[oase zottc <lc toci grczoasc c1c'giacir,ir si 1,.achcte tlc mar-uc delolmabile alc barajului I'oiana Uzuiui [7]. l'llinlrr'li t1,'; tif 1 s-au aplicat ircntru pachetelc clc maluc ci1 S,rosi1lli rnr: rlLri il,: --i(J cnr. I.lrtoirara'a lor s-e cfcctuat o datiL ct1 esccr.ltia e xcar"atiilor. Jtlrltl,.l.' rit lo.1 1-r-r'i'izntc crl lost,.r'i 1l distante clc 5...10 1lr llelltl'u a prf\'cll i i l5tl!ilfCir
lOL.

j)irl:rl.rtlc clc lr',i 2 silrt asociat,r zotrelor blecifiatc sau c1c gresii dc-gra,ili.:' ;r: qu:r:.,{ I crr ;,p;L si lcrttl, rr irtd loiul plimci larnele de beton. La lal '...':t lor ,sul,.clioari s-ari lllontat Inusti-ti de almituli" cu scopul spor iril
lt'Z i: -i,.

, ..,::r1,' 1,' i." lif .) s rrr :rl)l icxt i:t zona {aliilor cu nlaterial degradat Ei lrl.rir,.'-r.i)ii. .\tiincimca 1or a fost limitat5. in funclic de posibiliti"!ilc realiz:il .i .::c-r.i; ii i,:; ttrailu.ti, . .rionbr.1.' d,': ii.! 4 co: r'>irun(l zonelor de gresii slnltoase cu intercala!ii CL: l:::r'n. ar-5ii,-r:,',r cu grosimi de 1...5 cm. Intercala!ii1e au iost inliturate pe acli;r,:lr.ri dt- 10,..20 cm., crl jeturi de aer comprimat, iar golurile formate s-au uinri'.it cu l-'eton de granulafie fini. ,i:rLr'. i]" ,lr l;y' j .{-xlr apiicat in pachete dc ;isturi tnarnoasc cu grostmi .tl,: L..i rn. Fisuratia rocii adiacente a impus o executie in doui" etape, prima :oirs-.j:rii clintr-o -;erie cle stiipi la distante de 2...4 nr care pftrundeau pe o eri-,ircinrc rle 1 m.Sub protecfia 1or s-au excavat sisturiic pe adincimi de 3t)...:-i-' crn si s-:n cxccutat zidurilc de sprijin din etapa a doua. In mod siririil: s-au c\ccutat ;i zidurile de ti! A, dar pc tronsoane niai lungi de cca 5,1,'1-r ... 7,50 m. l-ionrtrclc de ti'p 7 s-at aplicat in zonelc de falii. Eic s-au realizat din mor tar r]e c incnt, uardJ u^ur Poiana Lizuiui este strlbS.tutir de un sistem de galerii cale pennite supravegherca directS. a comportirii ei si luarea unor me.>Ltr.

ltti

tartgcntialc.

...-:t opel'atile
4B

in caz de necesitate.

Fig. 2.6 - 'fratarea .terenului. (lc

{un-

Tratarea
<liscorit

la nivchil

inr.r it irt

nraj or-c it-t tclennl tlt' c:i 1tc'l icr.r!ei aclu:llt', 11ll ltlotl\- tiu cltrtlitlaLc

faliilor 9i a disconiinuiti!ilor majore' fll:l'-111".-']i,":.1::1i',-::'': lunciarc a I':rt-rrjt'lr't rlLL ltl;r.l t otlil lltlltl

ol)llSatorl' a irlllf t:i-

santcnttLlui.

rlc trat:rrc a zotrclof slalrt sltr't lr golrrlilol tlt:scltiscr i-',,t;l;i,;t . ;i,.t:-t itr crtriLti:.t rL,;i lt"'1,']:.''.1 1:t :rrLl din ttilltttottltlt :.1:.1':::'" l)1 111 saLr tnort:Lr-<lc c iitlc tl t llts i,t o1,,'Li 1rt-itl irttlcctL"'l'
['riLc t ica oli i;nn itir tcr:t'ntrl <ic futrdartr a

t''t(' .rr (r-tt1' "1'listtt:l].i::..1]:;,"..t::.i'i,:1iij1i co't:el!ii ; I: : " 1r\ l'1" ll\l'{'r '1ai nrai in:riutc pc intlt lg,rt sttlrl rLlltll :\ .\'Ltl siste.r*l dc traturi: tlcn!i91at g:Llt'r'tt sI 1)l11url ..,.r,,t,.,l'^'.1rrr'.'lrirrl:rrc ,''"i'', t' r'' 'r" il!'llyl'l:1'll-:l tlc iJiii'i,'Ii nii'i."ii.i,,*i,1.'i ----.,: 1,:,i::::1i.:i,f:iiilii

injr',-1erc.

i;]'i,;.r,' tll rt((rl

cLr.

i'.1',',.,1i". ...,., . .''': ffi:iiX]'iii'i,r;,,i'illil.i',ii'""''i;',,'li:'ii ]:.l:','l:l'f.,1]lll,::"'r'1"'^tnt'ttittr srtttslrLctt'' ' ir","li i,ii ,r..itit Il,,trt"t'nalcl (lr-r:urfa) ^ fl"l 9:fll:ti plin^ urllpll tt-:tt:Llc 1,'i'',.'l'll*:l:;,:".,11"::lll,,i,i stth"nr^ tL: i','t1"" )'1ll':l'r:;i;1), sc 1lr-cz'inti ;i',1;i',',i,, igttrlL 2.7 Iu fi'*liiii'! cristcirlcr i' fri.clati;r tlL: grantr '- i:'r *.,i.:;,iliiililrl I i,,riii"':'i;";i;:"';;,''"',,,Lsc ll..,: .r1 rlin X'll:::;i"i:i':ill;'l i l.,atairilr,i rtrctrit Nagau,"f,,'ilf llnt'll 1J '.:l\l i)r' i-'': rn) 'ri,r 'lrrlt'rri'rl::llllil");.)l:::lll]:,ll\l?il
,

^1:i;,",,,1,, i'lll:illliiil"::'lil:,.11;lii:i':'r'i',)'i..',r,iir,;ii','l,l:t.:.:i'l:1.:..t;,fll1',1'i"'.-1"i':llli licut p'ir#,tlii"i.'i,i:,:',;,,,,i,;i; Lii'.,.t"r,iir,:"'.,iic. I.rcr.,c1,tru.cr {aliiloi -s-a


19

,'lr

.Secliune

..,1

fiS. J..7 : narajrrl Nagartado rratarca latiilor prin urrrplcre cu- bcton! r.r..,1.0_ralii; I _ linia tclenrrluil 2 _ )inin Iuntlalici barajrr)ui.

o---

iuneie, pu!u

t;

de

a.ces

zo'elor oiin8.ti.'a" roci. aiteratd grosi'rea a excavatiei a fost de 1,60 m (fig. Z.g). Dimg']:,tunea pe orizontari- a,zoneior- de falii tratate a fost cre g0 m -,'exca'atiile au fost gr cxecutate in trei faze .".c..i"", i" ri.."i= circa i^ra *rliizi'du-se 10 m. Solutia a avut.scopul .a i;*iiJ^ l"raxarea, rocii jurul fai' liei datoriti reducerii eforturilor irfuil-ill;i-*' prin excavalii. umplerea c, beto* a fost erecutati imediat d;p;
-1:99, mc(lre

Dr'rtr'-ur -cistem dc salerii si pulu'i. Excar-area irateriarului cre uurprere ji,, falii si a rocii alteraii r-" t.!1i)"i.:t$ j;;;;;.i".ro pr..r,rrr. roar.teridicatE (10 lIPa), evitind {orosirea cxprorii'ilor'' i i l;;ii.t, consecintc{or posib'e _a :rii.iird degrada'ea rocii.,G'osimca,ratiiti,i iost a in general l-iu.ip"r. s'b r", dar pri. indepi'tarea

i;.il;il ;;"t'i;;;H

""iJillIiir,

B-B Secliune ^l*d-:

r: ftr3

faNaga\-ado; I _falie; de acces; 3 _ puturi qi : ; ]un",r suitoare de acces; { _ on"'oilirJ_ rensionate; j trorrson de Ialje be0. tronson de falie excavat; lon"t; r toraJe pentru injcclii de coaso_ lidare.

fiC. i S.- Sctrcrrra cJc tratare a xr lor, ta, barajul

t
De{o!i,J
C

50

j.:it

+i.r.1 ! 'r)t+!*'.
4r:a: ii!
n -, ),:

..

atacati

dupi, int ervalul de

specific

p9:tT:Tl:' ' ."t-'}T au fost --"- precomprimatg rr4rsrv q* z(,rlt-ru tratate r ri"'Jii lor,"t" tlco'?. rlr rrlrar, ^.^o. r0 4u 000 kN realjzati prin post_
,

Forta de preiompti*are totali a {ost tensionarea cu 2400 kN

-circa bare d: :ti1,1::i*:"':'.tt:# din ;'iii;;" ancorele au avut diametrul de 150 mm' ;;#';l'nT:f.;liJri r";;" '-;.';h;t't aproximativ normal pe'planul x;?## ;;^;,0 ...a0 ;;ffi i"lr'i'..i"iii.t" 4'rn oe orizontalit 5i 6 "' i2 m de, z

dc

"' faliilor. Distanla int," #"]J a-iosr c'1n 6 bare cii rliametrul dc 27 mm (iig' pe verticali. O ancori "'f""# "flet.ritl a'- fost an-co'atc in r.ocl prin injectarea fii. il;;;;;f ;i" i"i;;;;;;;l;

cu mortar dc ciment conforaiului'pe o lungime J;; ";' Injecliile s-au {lcut rc;rl izal in roca din veprccomprirnarc tinind pudri de aluminlu.'iiori,ri dc rle.clrca lurr r\r ir' 1o:t a rosturilor barajuirri cini.talea .Treifaliisituatela,oclistanlimainrareclebarajarrfosttratateprin au fost cxecuiate foraje'in lungime iniectii cu iapte.l".i-l,ti.i;';t;tt;;;p j tl'e cimcnt a fost tlc 56 kgi nrl de fora C""t'i-"f

toi.all

rle 22 81 I

ml.

-"airi

injectat. consoliclatc cl"il,t:l':::-d:.:*11:?i:,:Tl^ilil; LUIT5L'rrud'L! "':' .'' --;" tltport"r." Lonlportarea zonelur 19ne19r laculur execuliei timpul t3 ,'i d.pl prirna ttmplere a pt"t#i'#:.t;'11"t;* a fost pe dePlin satisficltoare'
ot

"-

",1?;'1'i,1;,'HHi3?;"i

",i'' .1,"T:".11::i,il:: ihfJtri'fJ"l"*q;i", if:::::1,1,:Il,l?; .'.' oi ,*::1'ji"=,il ; ;ri i# J ;#iii;r .ii' ?"":fr ^' " "'J"
"

s-Lt:lhtne

zoPrala u d/ I

Sect'ine A-A

'6

sJ
.'-';;3,i,,; j
I

nn.or. Frctetrsiolltc; 2 -

i l":1,\;iili,,x'11,"-.i','illi;"*'i; ?'I"*!"i!r':{:::l'lll:til: cilP'Lt illcor' corp Lalaj


t;:l,::,,1*:,i,;":li
; 'ii -

:fy'',"a.:
"",ali.ir

i"

,il:",iil:,i;'l1l,l,.'11,,I1X'l,,i,. ''ii"l i,,:""1'.""ln3lli'i"l,l','l,.r1ii:illi]::i:,', |i:_'...'",,ii"'li iij':':'i:""


D-l

Fig. 2.1O Sistcruc tle rcalizare - .lc lcgdtrrrtr: _ it i||jr'' IiiIr'| ,r (l() pc lalr].lc rlc bclon trrrrralc :l'|l(:1i()r', [-drrl>it l_)rrlotrarca rr*ii: ,l - laltclc (lq lx,torr, 2 _. tor.t1c l)cntru injcclii, 3 _ roctr,, 'l - Iruloarrc rlc 0ncor.aj eintctllat(|.

c()llihice. 1a cIc;tcl-ca r-igitlitirlii rrctsici zon(,. ;\ccst nlo(l (lo tr:rtarc cstc {rcc-i"ii.r." \'('.t ill)licat i. ca<l'rrl..rrLr il,'r' l,,L:-rrj,. ;i :rr, tl,rLri cfcct. 1,-ircip"l,_1, l,lrttr':r irtrt rrrl,il;r :r rl, lolrrr;r{iiI,,: r,,r ii :i lr:'rr,,.'1t, rrrorjrilrrl ,,i' ,f., ..f ,*tiai. tirfr .'\c('sl_f t'1r'ctr' |o1 ti olrtinutc nrrrr:ri in cazlrl i'ocilor iujecta5ilc cLr lisuri tL., lri:t'. l;lLriilul rk iljt'r:ttLr.t'('slc cot)tl)Lls i:r norl oIistrrrit r]irrtr_o s.ritr.iusi., sil1r. nrortal p,.' l;azir clc t-in.rrnt ::rn irr i.Lzurj si)r-'ciiil(, 'clin gcllr.i ac siiicat;, rl'rsiDi srntt'ticc ctc. Lrci.LrilL S! l)()t incurirr in tr-ci catcgor.ii: <lc consoliclart: sLrl..:riiciali.(lcSi'tturir),_rlc crirrsolitlar.c |r.clunrliL sl cll iiltlrlclc Igi. lnjcctiilt dc consolicialc supt,rliciiir:i (rcgr-ituri) ir tr s<:oj,1l s:-r'r-elrlrrciL ncolllrltllitnif:l si ltclrtreaLtlilrLtt;r sir-utrilui rl,i.rocr'L <lt' Ja srip;afati si sli asi3r11. rlll colltilct lrttn cir fLttttilLtirL. .trlincirltit Lrr lrr tlrltisc.stc .j .'..-i rtr s.tr coi:. lrrirrir[:r'i I'r'r'silniic rlt. injr:rtalc :ii]rt linrit:].tr lu ccic c-reatc rlc gt'uria_ tcl'. t-or:ii si clrtrittrtl li irctor,.rliri rk rlt'asupr:L zonci rl.'injcctar-c. tr.lntil. i.irlr,.1 l'r:sirrrii. 'l. inj,'ctaic ct scopnl olrtincr-ii rrnui g-r.acl'spor-it clc pcleti.arc rr lr:-rrr a lliLitirilnr cle injr.ctai'e , injtrtiilc rlc 1cg:'LrLir-i sc i,rer:utiL ciLrpiL tLri 1r'r( ir i: L.. .l l;rrrrcl'' '1,' I'r rorr :;rr! (lrn,;r l iLlnrrrit.r r,,cii la e,lirrcirni i.rr,. s,, 1lr f i.-1';r-ti rri,.,lrr! rl, irrj, cr;rri (li*-. 2.101 -l'rrcrLni cle f undarc' situet sul,:ruclctl. rrr' ar:gilir ale Lrar-ajelor clin rnate_ rialt' localc sc ti'atcazi p.in irjt'ctii r[. la supr.:Lfhta rocii. I)irP:L exccutarc.a 'lor.srratrri.sriPci fi,-ial dc loci iir.rriicir'Lrt iujcctat se indepir teiz.i. i"-1"),,.i izolrtc. irrj,.q1;11., s.a cl, p,. str.atui du|65 dc argili, in p"iioJ" a" 'caliz:rt irrr.c'rr1'e't- e d.prrrr.riror'.. r'roc.d'.'iri r)r'cz.inta risc'r dL'foririiii pii" :r rr.riie daro'iti .pirlrr.nd. rii fluiLluirii dc ilrjcclie |,. contactul nrrclcu de arsria-roci dc irrld;rle si al urnczirii r,_rccsilr..a argili,i. .ljerrsitatt'a fo'ejclor. tl. pintlc dc si sta'rea de f isu r.a rc-a lterar-c a 'atura l'ocr o( lLr.nuaro. tn col'l{trllr rrornrelc dr'nsirxtca cslt' dc I foraj la 6 ... l6 rntr supiafatidc fundare si poatc r.aria in acciasi a'rplasame't i.i'unclie dc sta-

;;;lur"

i'cn zouale;L

roc

ii.

cle consolidarc' p'ofr,r'di au scopul sr amelioreze caracteristi.- Injcc{iile til" fizico-nrccanice alc locrior'. .\di.cinr.a de consolidar.e r.ariazi intrc 20 ;i m, dePinzind de catacter ist ic ile rocii, iitimea f*nda{iei, nririmea i'circirilol
.>

ulcor i real izar ca. .in irrealabii de ecrane auxiliare ti timita zonei ce se consolldcazlr. Susl,enslrle l)entrll ccrallc au viscozitatc crcscuti gi sc irriectcaz5 cu presiuni.rcduse. I)u1>i. rcalizarc.a ecranelor roca din interior se iniecteazi cu su:pcnsii si nrorrarc cu rczistenti ridicati, cu viscozitate relativ'scizuti si la presi..i mari, in funclie de caracterist ic ile rocii si morfoiogia terenul'i.

si dir-cctia cle transmitclc:r incitrcirilor-. Suprafa{a cle locd_ .o.,.t1i dati dcirisc;tc ..cor-i ampriz.a funtlatjej barajului, extiniindu-se 9i i.. ion" adiaccntc de t-oci cu calititi geonrcc.anice nesat isficitoare. i'ratarea rocilor c* grad ridicat de fisurare si permeabilitate necesiti.

'

;49.f,!1i'LJ:i'rr .:r::;rr ( r t . 't- _ ::_.. -i -: ;i ::r : ,.'.1.'] '-}'i,.:,1j.\...

,,4.
Y
o

.o

Etopa

I
16

Il fotaj,/

nt,

o&--booo I 100 1.00


!

A rl-d ri

oo B.a
I
1.oo
I

Elapa II ll foroj/8ntt ttapa itt

Illor;j/1n2)

profund'I in mocl Dcnsiiatca {oraielor pentru injcciii cle, consolidare consolidari ^stpcrf iciall' ca obisnuit este mai redusi decit a celor pentru injec-taie ce se pot aplica . in n'rod frccr-cut ffi;;; o*t*"li- -"i*a'i dc 20'mz tle suPralatl consolidatiL' J"-it"tii i" s "' ;;;;i;;.';;i" crirpl""'"iq""f if"-a. u.,.,'r.op.rl <1e a.,mple goiurile 5i ca'erncle,

in spccial in tere"-p1.ri, p"i;-ltt" I;-t"it"tttilJ de.jundare" turile, crevasele care se face. Ia-presiuni mici nurile carstice' Injectarea i"'trlti'i""ttt pcrmeabilernatcrialc ttr:rt:,if:.:It-r'c .i ."" fi"ia" i.ttiti", cu iirlocuitori rlc ciinent-sari cr1 crsrtsl)f's!t Jolosesc n.rcclic-sc

i"iiin, .."wli.'i;;".;

cu permeabiiitate d,t]t 1' ,iniectiilc meni si aclaosuri inerte f ine'. Aclincin"rca la carc sc ert'cutit (r'' caracteristic*c dc'inzin<r r: 5 ;i s;;;;;i^ili}.

fo,ajelor pcntr' cerc trci tipL,ri crc inicctii..^ll:,r r['' ii1'rll tlL ttrc;-i l]iLt;Iti' zonal in catlrttl acL'lu,..i ""tpl""*t ttt irt frt;rct it luc''irilol-,i1^-111i111 Detcrminarea clensitllir oPiiilt"t"'fio"u'1 Pe'ereculii sc nlrcsoro:lril .'rt:'t {azir 2 l l) ln f itcare ;; i;l iare ,1. l*cr.r i.cce-si'e (fig' cxccrtl'att' clistan!a clintrc lorajcie tlc injectii l injt'i:iiil1;1' cL stLIr; frr[;i Ji'::1.:,,]l:.:,1:1'1!t' ^ lj-rccutarca,.,".,rr..-r1,"'n'-:liuarc r'l.t-.rttr'r li' -cir.r:rasa tlc rotir.ir.ttti,-'t.., ii I ..i".11;i;;-l,,rr"i.to, priii'i,i-iir.t"a ';;;;i l.; irr 1;r. ( :,irfOz jc si afuicrr'' :l)ff \crlrl)iu cle in{iltra!rr .,, t",run,,]n" rlrr]);-t t/1 .' \) r)rJ l,rleit,lc ('u ( onlr:rtor l, -,1.,, ili'' 3S rrr) ;i. I'uiaria I zrrlrri tlin.lac tll:lllll' dc..pi infiltr'atii "lrrtnlntc iili;; i,i .ilrroit-1. ^""up)iit't t'cd"t"a limitirii ]or s-:r i.tcrr'onLt cu lucr;Irr ltt -ro*,i" ;tii. ,;;; tlirr'ar'plasam"nt'' jirr inclinatc cxccutatc tlin ar'al rlr i,,ar:ri . snplirncntlrnr ,t" in1,,.1ri ' tlc suprafafa la barajul Alclntara' llrtt:ritrl AL;ttrt;rrrt-51r;tili'-:'''

;i:;; ;'.i.;;;il'l; fo.t;:i$:t;:'l;';iiff;t"

"'

tiii,li'i"lii",l ,i'..l"iit,,'ic,, ri'"si.'i ,i,iiiill;lll']il 'tn '" ii.l::i''-',i:::',1;' iio-iii. 1il 11';1t17.,':rzit ., imntt:tttl'i rtctttttttlrtt''.ltl',]i::] .l:^: ]l:,'li;i"Jli i:,,, rr fo:;t:fll];ill tl,i.rlli'ilJ'ii;'!ilt:i1
,r"

lniectii

i,. i'oit"gori,,. in ,,'n'1'1"'"'netrt ;;;";i; Ir,:uii. De nlt s-a' acccptat iiintlcir locit (lu ltlrl

r',o,l,tii clc 4elo.':r{ic 'a'itSili griu.{orsc fourt" ti,r"_,li,r"ili;;;;;.:";"ur"it li rczistcn!c r" t'"rrrjtt.ttti"t" tl" nrtnrai 8'5 daN/cnrtr ll0l'

il'i-.ii li -

ir.nDortante lucr.irri .r. lrig. 2.12) . I'rirarnctrii Irinci1rali "iil"t*" Iucrirr i atr fost rrrrn:ilorii: 3 7'53 ut' suprafalrr tlc rocl trittatlL

lrrscollultrric;or.iLrii5iuniformiziLriiclcforrrlallilitrltiiroc.iis-au.rcalizat ui :tccslor
130 !05 rrl3

r'olttrtittl dc

I r-rc:-L

tratati

ri9

-'L -'\

0_21!_L0- 30_J!__y
(

nar'i)

0.

,;/f ,'----------tE ''-----------------------)':

<lSFStrffi:Lls?F*'BSs-

L
r \ rr , , -t-

- i /f
I

--,'^\*\

\ ' '-f \ i '--,

u.
co::soiida.rc

pentru injecfil de ; :-;,9I""ti1 9i tnclinarea qirt""'riiaiiil-' stuozitd,tii; j' d ]rajclor petrtru injeclii de p."*o.diidur!. - scherna lo..

forajelor

forajelor executate de ciment injectatb. medie de ciment pe ml medie de- ciment pe m?

8,1

'Tobelul 2,7
s5 ldaN/cmll I\toduli de elasticitit' tn torxiul
cresteri [%l

lnainte de
iniectare

260 000 270 000

J350 000 400 000

J1
4E

200 000 240 000


330 000

280 000
300 000 360 000

40

z)
9

3{0 000

"

4?0 000

Tabelul 2.2
lnaiute de injectare
Dispersie
daN/cme

DupI injectare

ltodul

de

irpcriit

elasticitale
td.rN/cm:

dtr\icrn:

5,
Medie

t t

260 000 270 000 340 000 290 000 200 000 240 000 230 000 257 000

30 000 20 000 50 000

10,3

6,9

350 000 400 000 .,120 000 390 000

40 000
10 000

10,3

2,6

30 000

rtl

6,S
10,

57 000
17 000 73 000

1)
28

s5 I\{edie

o,o

280 000 300 000 360 000 313 000

4'>

1i,0

lo l

9,9

..,,,1u",""1'1t";i"'=ilT:1"T;1'3i1t,1,,T:jT]i!:ii{'"''lT::Ixi?'iii:i:'#ii

:';B,lii:ill"Jffi il;i]:,,',*n[l"ri:::i'J''.ilJ:l:oi::i':i;",11i,:;'1'':: i"'T:rii: ji!:r^".:,':^r:::


fl'"',t'Jt'''.;l;,.'31:

lT.i-fl:'l1""i*,iilft1.'t';:it;';"

'1;1i ::;'lu,*:.:.i;!ii.:1iliti*:'i,tJ.iluif;*i,*:i;*iri*:t\i{lli'j 'i", 'tiri iL col'jlrtrr ';o Ior'ti' 1,r

lu.'t

"t.tlucrat lc u'"''iiu :;t '*g.:;i'iurui' l'i:i]i :l?lf,tl,l"i"i,'i]":il":i"li; il'll'jl'' ]J.'l.lJii'a" "p'i'" c. acr,conrpLiill',,'*"lslll;ll;l*1,,'iljli mat tinrl cl--. I rtrin ''rr""'i'' '-."'ri "l'l'11-:i]l]iiil:,1,1:=1li"'\1.::i:''l.11ill rq.li: d..illl"i,,,",li,.i1i,T'lll'i.:,:;liiii;H;i"i.
etapit

'111

['

'.i"i,,'.ii,i,r"
:'.l-t;T'

t,,,i

a{,.,,11-,'c.r

"'.'"''i''r"'"i'" " "r'ii"",'u'o':.:iiilt; i::ll,',:'ll":li;: i]l'Xi,Tli: . I'eLilT' ij'J?i'':l;i;';"il";"i;;iLri'l U,n"uljl::i/tn"^!t)",1;"1:iri


Lralajului santului sting' tle tratiu-c n r-ocii tle flttrcllLrc a Itlogramttl ge nct irl a1 lLrctiuilor r clrPliris urrnitoart:lcr t'l:Lp' (r ig 2' t.\)
:

'I'iurpul totnl

:.-,i.ii'

i*

11

i\''i!;;;;

.i

i,'

".i".hn"

:,

',-

"t,' "

55

(s-S,,Iig., - IOstllri - -- /()iit irljr.cliilrr rlc t,!((,rrtsr)il(latrC; ,l _ for,ri,_ -...rllrrr irrjc.liilc ,lc r.,rrr,.iirliuL.. j .- .,...:;J' ,/'( ,\,.tr rlr. (,lrjl<.u..., j _ Iticir rlr. ,t.,,,,.,,

lii. 11t ,:. _ )(,cl;uJlc tralls./cr i,f_,, ptt)t r-rara;rrl ,\lc;rurar- .si'lr :.,Lr "rq'ru' r tlc r-411511,,"1;,,.' )

*/? t-

/.I

,,,,,,,.,i,,',lli,l,"];:.i 'liT,it:l:,t,i.1',,ll,i,"ii,f;,;ll:,,,,illi;,,,,....car.rii

.",,,"i,i::j;,i]i
,,,,',, i . ,

'',,' ri r .' ',''' lll"',,,'; j]" " ', -,"1,,, 1',,11,",,];'"li ,,j'r.;,,,,fr;i ,1i ,,r irr ;Ll :,. ,l:,, i ,, :,'''1r,,;'11 ,, , ll;,,*\:,, :;;:;;1,;;li ;ii.j:,,,,,1,,,.i,,11r,,i,,;1,,.,,.,.di,cir :; ,l;,ti i;;l,llll"ll,,i;1,,;:ll:,!,,:,1.,,1,:i;.,,::*j,;.ji Lil li ;;i;;n;;:,1 il*,1.

,i,l''iril,lii ir;rri j irr;: t;l;,1;llfri "'ii,i'', ,,, ,r, ,;i,il;i]ll:: ,;1 ,-'l',,, 1,, ;,Joitrrir,, rr;11xji;r11! ',,,i,,i]i,r

i;

jiliiiii:l,ii;l;i::l:liJil,,hjl

i,;riliar,,,

crar

rorlj; i1gc111i1re crc uc iiill,llrn:i,Ii,il,i.",, 1'ri,,,.ic..

jii:i
ra

nrri ip irr r til:iij;::.T$ li:?;:' i; ;.x.1;;:':"ui,'"",'' x'; li;l,;ll,I ti ;i;j:.i,.0 -,,.,',,"' ii.i"'t',""::i.j:t{#iqii i,',' ." il'.tlri:, .,,.,, l';,p ;;;fl, ::#i::t# " "
i, :1:_
t
.

iilliti;r{;:l'''li:l "lrf';':ll "i;,:r: r,i,,i i : l:,r!.i,:,;,r,,jl',i,,*ilfl l*i.*,:.+rl*iit{il


;;'1,'.;1

"

i":

i:::'fi r i'|'a^ i {u ::-

if;

lij,itl
f
i

'iiiJ ] l;if ;i',,";;o;::.1,':'.i:;11'l';1':.*j\


""

:i ";HlilJ,,f; iJ,,}
r

::

56

i dare. un c ::1fi :,: ", :::t"'1",',11..,.J: t e d a t c s t a r is r i c e lt',,0,:,:: :::, obtinutc rr l,arijc ,l,,'r,,l,l,l"li]"irriare, din nreru,cra"r'el'il.#;,::ii#,;: ",Til:.,ilhl**:,,""-"*.'-'.,*.!,:i't*ih,:ii,::";: -i."j, -aii;il:,# se dau in i.t,"tut j' i'i 1i';'; uli: j".u# :l t*Tif.",,'* I ;11',15'i",*' "ll,i,: ; : ;;"i*1, iii..-1; t'.-tl-,,,:..::':"H1,e"?#'i"ilrfl rajc l:t.:""i;uj:.,; dc ra car,., l;,;',i,.iJilj; a" il3: ;;Hlfi,q,#::_i{+f Jlra lrnrari, tn ke/rnl g/ml, rla

Jl"

f iri,i:i!:ilii,ff

I t*1f -;;,t"I':

,'i]"ii:
de

I
a,' ..

ikshotl

Lt<El!r-

Tipul.

ar_curt

de greutate '......-. '


de

lnrajului, . .\

I:

i :

_
.

I,

, [inl/br]

23
9

75

62
30

6{

19 8

JO

30

t9

l8
E

o,76 0,32

.o,16

o,7 3

Tipul nrasivului
.Iundare

- gneiss - granrt - calcare - tisturi

{
-

6Z

iz
z9
51

L]
6

ii6
20
2E

59
66
92

i0 l9 2l
29

0,7.1

{
-t
'7

0,85

86

0,28 0,10
0,,r 9

0,19 n 21
o,15

30

prezbntate in tabeldl 2.3 au o sc'nif icatrc sri ict orientat i,.,i., . Datele solutiile constructive si ef icienta lor la accste tip.,r-i' ri,: r".il.i'..i.1ri*l,ia in ilare misurii c1e coriciitiile specif ice naturak..

l?iiii;.1*;;:i":','j'*n';'l'.':I,I*;L'i:::iii?,T

co's<iii,rati: 1r

- den-

2.3. LUCRART DE ETAN$ARE 5t DRENAJ iN


STiNCOASE

TERENURT

Sistemul voal de etangare re{ea de drenaj. l,r.lictic toatc I,arriel,.i::,-r- dc derne sint prcvizrrte cu sistcnre ctarrsare si rirenaj , 1"i",''.,i,"'lor' ,-J" f'ndarc. Aceste sistemc .sirt_ conceput.. in rrori nnitar,' ere a'ir;i L;r ioi r,* tiritor a-srrp:'a sigurantci si Itunci irrnciiorriri iL c{).sll-ll( r i,.i (f i(. 2.r4). vollrul dc ctrnsar.- art' rrrnriLl0arr.l'. Irrrrclirrni 1rr i111i1.;,1{ : r),lic50)-;r:.,:.r d,'Litt'lor rle in{iltratlc dirr.lac, r."a,,.,1.", ,iu,,.i,,nif i,, ,,,. i,,ft,,, ,;.' i,l;:i,,,',.. ",,f a barajului, dirninnarca r-iscLrrLrr lle antr-cnaic h idrodinimiclii' . ri ,,.il,rl,'ii". de roci fini, oritntarca cit. nlri IalolaLiii jrid;o_ 1)( ntnl constnrct:c a fortelor staticc ;i hiclrodi'ar.ice ,-tin :Lpa inliltratiL Prir t.r.",'.rl .te'fr,,-rcla,.i." " "'" ' rlr.drc.aj c..rpretc.ziL gi if icir rrncle di.tr.c clrctclc faio,.,llctca.rL 'rnpr {un,^t iurri conrirlcrt. rilurre aI(' \oalulul rir: r:t:rrsiLrt', indclrlinintl rir: r{,i;u_ cr'rt'a ;,r,'siunilor din f isrrrilc s;rtr por ii rocilcrr si pr. tllp.r .l,l frr..l:,ti,, ,, i rajrrlrri, rlrt.nrlt';r irl)ci c.lr(. r ir-crrJ?i 1,riq nrrrsl 'r6cii ."1it,. in,l ,in,i,lli",,i,, l,_ .,

Fig. 2.14 - Sistr:tt (lc ct.LnSitte - drcrraj lir, rrn llr,raj de glclltilt( : ar - vcdctc irr Dl:rrr: b - sccl.ir rt' tr.Lrrsvcrs:rli1; I ._ voal dc lroni ; 2 * .roal (1,) l.rtg; J - retca cle drenir.j.

.5i nu-rlind coc{icicntii rle frtcrtlc tlc-r lurigrrl Iisrrrilor s,rrr f,rliilor, plcvcnirca lntreniLlii partictrlckx' finc rlc rociL :rturrci cind dlenlrilc sint.prcvirzrrte cu fiitlc irrycric, conlrolul fLrnctionirrii;i a stabilitiLfii fizjco-chinicc a voalului o|tt'rtivc in c;rz tlc ncccsitatc. 1,.clrnitincl ' \','.rlrrr inlcrvctt!ii ile tlt ,'tlrn;,,tr' 1'ot Ii rlc rhrtrit tiPttri: frottttIt reltlizlttc r]r'olticci .lriciorului aniontc al balaiului $'de I'i'g (de .r'crsaD!i) .situate in irr z.orra tle ctrrttsltLc a chiuvuLci l.tctrltLi. IittLlizltrca lrtrrl:r corlslr'rlc1rcr;r ar inrl scopul -Joralc:r unol ginn-i adinci si injcctarca lor la lorilllli clc ctauSiirc ncccsitii ltrlit ltlt'. I'l(.-inrri ' I)rcllLri.a tcrcrtllr,ri clt: {undarc sc Lcalizt'azir plin unul siur tuai rnrrlte r"ir.irLLri tic lorajc sart pt'itr galcr ii dc drcrraj

Influcn{a naturii rocii ;i a rnorfoiogici anrplasarrentrr lrr i. _ i Iociic -iiirr',,rr:r'iisLir-a!ia si in consecirrtit pcrmcabi1itatca <1c olricci scllclc in adiniiri,,. \'t,llrrl tl,.' t:trLrts;rLc stt txtitrtlc itl actstc collditii pirli 1a locil ctt _l)crlt,.:i1,ilitu1,-,ir sLrlicit'nL clc rctltrsit, l)acr'L in telcnul'dc furltl;rre c-'tisti Pacltctt: rir :lr-;rtur i aiciriuitc din r-oci practic impenlcabile (ntaluo-ai3 i1t-,. ;isturi :lrjt iii)rsc, sistLrr.i cr istalino conipactc ctc.) sc Lccomalcli ca voalitl sit sr: iirclriLli il accstc fcir ntaf iLuri i1 r.c-,,r i1.. cu p.crlrclbilitatc loartc mlrrc 1i irtiiucin'rc nclinritatit, r'olLhtl ,-,,Ji.its1fe tojnl de a ; cdricc dcbitcle dc infiitla!ic si g-radicntii hid|a,-,j "'-" ju' linlitrie adntisibilc. RedLrcerea -.Lrbpresilurii sc lcalizcazii Pl iu t'iecri,,-r:
.

iir' situ cll roci a\'ind |ernreabiiitate variabi^ii aLit pe o[izontaci ,i,-;i |. \.crricf,li sint frecr.cnt intilnitc in practicl. Irr accstc..situa!ii si clurirrcste evaluarea ca.racterist icilor de permeabiiitate pentru fiecarc zone si n ataiea lor- diferentiati.. Zonele foarte p6rmeab-i1e se voi injecta. in funclii. - ci,: i;r]por.tan1a lor; zonele cu permeabilitate redusS. dup:r identif icare vor fe
zr,iirlc
difuL

'ri,. i ,.1,1):rj lrl rocii ln,ut, Pcrttroabil,. adinc.ime - elirnitati, II Iocilc cn pclm.el,ilitatc slrL,iL 11 ..-i I-u) ;i .rcducer ..'c,:iiLl iLc t1c ctansdre irLr o eiicicn{i lcdr.rsi asrq>r a ii -.ubpl cs irin i lor .sr-i sc nccco'louiic s;, ic,rolrir-ii debiielor de infiltlir{ie. In acestc cazuri este i.,rifc:-i pcrnteab ilitatca ltatr',1'a1i sc:IZutit a 1'ociIol', fiind ncce:ale iuiec{-ii sl,-,-.cilLle'cu cimelt loarte {in, riisini sintetice etc. l)e obicei, -se retlnntl 1a iirl, iar {or-ajeie pentru contr.olul permeab ilit i.!ii rocii sc dispur coll\'enabii in veilelt'a reaiizlrii unei retele de drenaj tristenllrl r-oal cle eianlare-rclcx de drenerj tlebuie adoptat si corelat cu par r icular-itir! ile ficcirui arnplasantent. Amplasamentele cu caracteristili
n-,
.

Ul

:-41C.

.rlai.surate.

Daci zonele pelmcabile se gisesc 1a o, o,arecare adincime sub fundafie, in f,:nctie de inflirenta lor asupr:a debitului de infiltratie, ele se vor injecta sru cire'na folosincl fbraie mi-rie de injec{ii si drenaj ({ig' 2.15) . \roalul va {i disr[s zonat (.L srlD;afali si ca densitate in funclie de pcrmeabilitlliie

Paliile d in arnplasament adeseori intrerup continuitatea fornaliunilor impcr.meab ile sau iormeazf, cli preferenf iale de inf iltraf ie a apei din lac cu bericolul antren;_rii materialului f in zdrobit existent pe falie. De 7a caz la iaz se vor.adopta mlsuri speciale de tratare prin injeclii sau drenale a acestor zole (f ig. 2.16). 1', .on."p".:." voaiului o atentie egali trebuic acordate. combaterii infiltrafiilor piin ocolirea barajului'sau prin versanfii care limiteazi chiu-:
NQ

: e

ii

I;ig. 2.16 - Secfiune longitudinali frintr-un voal de etangare intr-un amplasament cu - faiie principali; , - gresii in piici 9i bancuri; 2 iisturi argiloase impermeabile; 3 {alie principali cu zone de zdrobire in glesii;4 - corp baraj ;5 - foraje pentru voal oprite in stratul de argiloase; 6 - loraje pentru iisturi injectirrel taliei i 7 - plombir de
beton.

letx laclllrLi. Uneori toalrnil.o sc [rr','1rrrr{csc .u:i:i{Lorxbil in tcrsrrnii (r'ol]uri C-' lrlg) l)rlllru a olri inf iltr,ttia r1'q l t,' ;,r znlld d ' r'oci llc.nrcirbilc. S jtirrliil' cclc nrri gr','[u s'' intilncsc 1r- ],rc'rlil,' rl, rt'rrnrrrllrc :itrr:rtl pt crlcare sau riolomite, unclc croziunea carstic:r l)oatc creir inrportantc ciLi rle in{iirrrLti.', lrin cll'c pJritiu :nruirlitc nilclrr jn i:rc sc fot l)icrde intcgrai ciebitt'Ie af lucnte (fig. 2.17) . Sc crlnosc si'Luir1 i'i cir-r11 l-rarajclc nu aLr l)Lrtu'. f i

::

ltig. 2.17 - Yoa'l rlc vcIsant pcIlirrr Ir'cr-zcJrit-co illIilllaiiiL)f (1iIltr-o acrr rular-c si1uat.l in calcaLrq calsticc lg] : I -- iar: (lc ircrtnllalc j : - ctl.care ca,r'sticc ; ii grcsii |ii tisturi ir)pqrrncal)jlci { -- I)urrctc dc infiltralic fi c:.Iiltratie; 5 - vorl do vcrsart DirrI It grcsii itltr'"r' r'..alrilc (lr _ iahc).

59

rnoclcrrrit in pr'oicctarca voalulilor <lc ctarrsar-c sc iau in consi(lcl'atie o scne rlc f:rctoli Ill, 1.3.1. sc cxtinrlc itr:rtlincitnc si latcral tinir in z.ona untlc roc:r no- \'oalul irrrlr'plintstc ct'itLrirtl ,k' l i-rr, ('r'ittr:irrl tlt' I I-rtgeutr rlcfirrtisrr' injr.r't;tti limita unci roci in)pcnrcalr ilc. ,.\stfcl, <lcbitul <le apii picrdut pc 1nrI de l,rrlrj srrlr o I'r't'>irur,' dc lf i tit' l0:rl lirrrP rlc l0 rrrirr nrr trclrrrit' sir rlclriserLscir I l/nrin. ln faz.ir initialir tlc ptoicct:rtc extindcrc:r voalului cstc allrcciatir pL: iraz:r lrirrtilol dc pt:r'nrcabiiitatc. in tinrpnl folirlii voalulni sc-{ac su< ct,siv tt'stc I-ugcon. it olajul ('stc cpl'it citrri sc indcpliut'stc clitcliul cltr rlc ctarrsarc lcalizatc in conditii dc rocir l'clc ntai nrr.ite rlin rrcrrrrll,, .riirt elcilLrit,: rlinii-trrr rirrrl tlr' {<,r:ri'' silrr:ri,' l:t -1...6 tn <listan(4, fulctic tk' r'ezultatelc prol;clor drr injccta:'t'. \tinrai itr zotrcle cu pielderi I
l-11
.

Concr.pl

ii

rrtorlerne in proieclare:r voalrrrilor rle etansare. iittt'-o concr'l,lie

pcrrlclcle

nrni urar i, r.rr,clc distan{cle intrc forajc tlcscr-t'sc Ie 0,-i...1,00 m si air,*orbt iile -sint iucf, urali se plevzicl dolri salt tna i nrrtltc rintlnri de perdclc. l)ircctia forajclor estc irr morl obi;nuit lerticali. 'l'otlsi, in rocile cu sistcnrc clc' r'ostur i, Jisuri crt olicntiri clotrtitrantc, lorajele sc recomandir si intcr-scctr.'zc accste sistcmc cu rurghiut-i t.rai mali cle 30' astfcl ca sl fie l)r'llt'llrtc cit rn;rirnrrlt, ,li:corrti:rLriliti, rrlinl 1:lt la rrDjtatce dc lrrrrgirnc rlt' loi'aj . intr-trrr voal de ('lansalu sc vot' pt'cvcdc:r cel ptttirt dorri directii tlilcritt pcntni folaje. \'erificarea contiuuititii loalului sc face cu forzrje de control cu inciinarc dc 30" fati dc celc care aicituicsc loa1u1. I.orajele care alcituiesc voalul se indesesc in ctape succesive in funclre de rezultatele injectS.rilor (fig. 2.18) . in rocile cu perme3bilit[ji aleatorii asa cum sint calcarele carstice sau dolomitele se recomandS" executarea voalului din galcrii distanlate Ia 20.. ..30 m in elevalie. Ele sint ciptugite si fac parte integral5. din sistemul de

J231323l,32

etantare si drenaj . A.vantajclc accstor sistelne ctajate <1e galerii obisnuit , orizontalc sint urmltoarele: acoperi prin suprafata lor 1atera15" cilca 10* , t5t/" din suprafata voaiului, servesc ca galcrii explolatorii suplimentare .lnaintea ciptu!irii, pcrmit accesul in zonele unde sint necesare lucriri speciale de tratare, reduc.Iungimile dc foraj si miresc precizia forlrj i ca urmare i a reducerii lungimii..giurilor, r.r;urcazi controlul lucririlor de etangarc si al interventiiloi ulterioare, permit o independenji sporiti a lucririior dc injcctarc ftli dc constrllcfia lrarajului. - Dupii'pra.ctica americanir 16l dispunerca {orajelor trebuie sir fie astfcl incit-baza voaiului cle ctan;arc si se situezc in planclc verticale lxin picioml L^-^i,,t,,i ^_^'-r^ ^t ud,dtr.^rrr. ..\tlincirtt.,a r ulrltrltri /.:1,. r,nl.rr.tic irrflrlonlrli (lc ciI_ dr racteristicile r-ocii din terenul cle furclarc qi sarcina iriclraulicir. In trrrnuri de fundare dcn-sc, rczistcntc, adincirncir lonlulti Pnlrte varia intrc 0,.1...0,4 din sarcina hidrostaticir. il tcrenrit'i dc fnnclerr'sl.rl,c vorlul va ii mli pro{un<1 putind ajunge la adincirni dr: circa 0,7 din sulcina hidrostatici. Conditiiie loca1e pot detcrmina modif icarea zrccstot- rccomanclir i gencralc.
.Date statistice gi parametri de control pentru proiectarea voalurilor de etangare. Pentnr acelcasi 47 baraje <lin llh'ctia, l)tniru care in tabchil 2.3 .-s-au prcz-cntat date cantitaiirc lrsu|r.r ii,j-r-tiilor clt: consolicl:rre, in labclul 2.4 sc dau clatc cantitativc asufr'z{ injrctiii'rr pcntru loalul dc ctansarc il1]. ln figura 2.'19 sc prczintiL schrnratic un prrrliL in iurg plin traraj ;i loalLrl <le etan;arc pentrn a ilustra r.rnii l)irrani('tri irtilizati itr s istemat izai't'a clatelot. Alii ltarrm' tri rrtilizati sint: co,.Iit jlnn]i (ll Irirtiur' 7- (;n(' ( \],tirn;l rirportLrl illtrc suprafata voalului dc ctar.r;arc {S) si :uprafata C ol,tintrti prin irrmul!irea inirlf imii mirximc a balajuir,ri (11) cLr lungimca 1ui la coionarrrniu u1 <lc baraje zrnalizatc; r' r'aloarca nictiie :r paramer-rt (L) ; rl rnctrului; .s - - rlevicrea st:rnclarrl; .1 - a1-,sorlrtirL -lirtiaril in kginrl cle iora3; -D - absor'btia spt:cif icir in kg/ni: clc r-or1 ; 1) rlurrsit.Ltr':r tL,r:'tjt l"r in ntlinr: d.. r-oal; 1 r-:rportul int;'c plrsirrni':i n1:ixinri rlc injcctalt-- s j inirltirncrL rr:Lrirni a balejulni. l)atele sint sistcnratizatc in Iurtctic <lc tilrLrl rlt' 1r:u-;rj 'i ca.tcgoljrL rk' r'ociL tlin nrasilclc tL' Iurtrlatc (LiLirclul 2.1.). .\nalizinrl clatclc tlin tairclul 2.-1 5r' l)oirtr ol,st'rt rL c:r (llr1ori1:r ,rllr i,.'riior' st:rntlartl nrali, r-alor-ilc rncdii -T rLr.r o sernnilic:Ltic t',.'stlin:ii. --\ccilsi :iLiLur i ai-atir cir nici o r--onclrrz-ic clar-iL nr.l sr' (lcsprinclc 1;r-ivincL inl lLrcntlL in:"Llt inr ii 1ra.r'ajulrLi (,Il) asupr:r palaurctlilol cic rLlrsorlrtic ( 1, lt) l)c c.'ienrILLr, plntlir 1,ar-ajclc cu 11 --' l0t) nr, r'akr:Lrcr rncclie .lr ..43 lici nrt si rlcvicli':L staur.lalrl s .- 30 ltg,/rtri sint asenr:-in:"riolrrL'crL i:i'lt' ol,tirlLl,.' IL' irctiilL gcttt'lLll'r. [)i::rsitlitc:L [or';rjclor' (/)) 1r:rr e si lic in]lrrrirl.Lli :t'rt.tl,i! ,l' t:Lt.tctt't isticile locii :rslL (:u1lr sinl 1tt'r'r t'rt:r si rk:r'lritlt'tt':L li:ntilor. J)in t:r1rt'lrrl Z.-{ rcztrltir tolrrli ciL vlLIor ilc rlr('(lii l)luticLLllui' nu ililcllL.st'nsilril (l{' \lrlolrrcrL rllLrciic gr'nerali -l ..- (),27 iaL <lt'r it'r ilt sL;rttrl:Lttl siLrt iinritltc. ('rlitlicn-tii tir:

f:i8. 2.1() St:lrcrrn rrrrLri lrar:rj si :L rorLlrrlrrr - r:lr 'dc ctitrrirrrt' lrrril l(.tri srrr.ciIi(i: /- Irrrr'glnreil la c(rr-rrltltn( lll // irr,ill irtrr,r rrrrr'.irlr a'iralajLrlrLi ; /r iLrlrrLcirucl ,roaltrlrri ; .t , srr1)ra.fat L| /()irl{Llui <lr. cttrrrlLrc:.

{iI

Tabclrl 2.4
'l'
I

,a

LI{s/mll

,r.l

Ihgr'rr!]

[rn]/m!l

T iprr t lratajului

- alcnit I 21 - (10 gfcrlatc I I0 - c / id..rt I I


I

l,l l,l
0,7

0,7 0,6

t63
127

I t6 7.\

5i
26
lLr

52

0.{

13J

u{

il
-li

1{

0,50 o,22
(J

0,

1.5

z4
N

J,,]
6,.1

.29

0,07 0,06

2,2 4,1
1.1

.t, I

'r'i I ipu1 rrasi'rrriu il


frrrr'lar c gnciss -- grari it

rlc

rl
20

-- sisruri
rr

irltiLfc

I t I ? I l.l

0,7 0,7
1,2

0,{
0,5
0,6

L]/171)

lli
i(,1.

t0i iz
.lt.)
1.r2.

-1J

lJ

t{
1t-

).1
.l

0,li
0.0f)
()
,

l._i

+,1
.5,6

)4
?
r-)

t). t9
(),

I,t

t,z
0,7 5

l.:
-ll

(r.l

l)

li

-l

()7

0. l.t 0.

ll

{,6
-5.

(l

lnr

i qclcnLlc I l?

I,02

Iiu

l() I

4)

{).:l

i,l

+.6

2,7

m:1i nrali pclttru 1)araiclc rtt-cttitc 5i cliclait: jrr:itiiiciL tt'rlciin!a de x redilcc distantr:1e dirtle loraic. I)e lisctlrct'tclL a1)xlc ln-stilicilt c;r itl tcrelllllilc calcaroasc..ir se obtili dcusiiitrlc ric foraj crle nrLi nrali si in pirrticular absorlrtiile -1 5i E iu acestc caz rj s:r lttt (liicrt'scn-sibil cle vaiorile ol-ltinute pclrt1Ll-alte catego|ii de toci. -\ceastir colllfortarc 0stc tiPjcir Pelrtrll rocile

iuiiltrrtic

afst 11lc:itc.

Prcsiulca r11aximi. dc injectare estc in Stucral in fut.rctiL: ile adincir:rc'a-' voalului ;i ir-riltirnea batajLrlui. I{ata prt'siLrnii (1) crprimatiL ca laportul intle presiunea 1raxirn5" de injeciare si inillirnea rt'LaximrL a barajulti nu plez-inte \'3riatii importante cu tipul dc baraj sau catcgoria de rocir. Valorile iuasinrc alc hii l air fost obserlitc la barljc de gr:eu"lale ;i barajc furtdate pe granit llndc 1 : l'{. Ilra din cclc 1])ai utilc valori pctrtt'tt cvaluarca pararnctriior D gi li ai pare a fi pclnreab.ilitatea tocii lriasurari inainte si lurui loal de etan;are r . , -1 rit relativ pinl in prczent au fost r-enlizate dupi lealizarca r-oalului. -Totu;i, 11n lrrrmirf rcdus de tesie in aceasti direc;ie. i:r figrrra 2.20 se rcfrezinte rez.11ltatele oblinute. pentru rnai multe baraje din Elvetia [11]. Ttebuie subliniat totu;i ci permeabilitatea singurS. (nisurati in Lu) nu poate li aduse intr-o corela!ie strinsi cu absolblia (A, E) . Alli pararnetri cum sint l5"rgimea si'frec1-enta iisurilor, consistenla suspensiei de injecjie, presiullea de injec{ie

o,'ii#l

::i ,rl
3al
,,^L -"t

1= t

ttul.

Lu

/nl,nin,l dl

.-

a.u influenfe decisive asupra rezultatelor prezentate in figura 2.20. Din f.igtra 2.70 se poate observa ci pentru pdrmeabiliti,ti I < Lu i 2,5 absorbtia, liniari zl este de maximum 100 kg ciment/ 1 ml' de foraj . Cind Lu > i,5 absorbf ia liniari. tinde c[tre valori de 200 kg ciment/ 1 ml foraj . Proiectarea'voalului de etansare se face in strinsi. legi.turi. cu refeaua de drenaj . La''b ard.j ele de beton fundate pe terenuri stinioase voalul'i de et-ansare i se atageazS. spre aval o relea de drenaj din forajc. In cazul barajelor de greutate cu ini"llime mai marc de 40 ni reteaua"de drenaj se reaIizeazS, obi;nuit din do'i, trei rinduri de retele caie dcbuseazil. in galerii
separate [12]. rrc

. I)iametrul forajelor poate f i r-irnoni de ininntin rniic"rrt3 -.i''

intrc 4J...76 nm.


.-,.^'r,,1

dc iniectar.e ohrsnuiti cste in tron-.oane i.scendentc dc 5 nr. Tehnologia dc irrjcctarc in 'Irolsnrne clcsccnrlcnrc sc apiici numai in situalii geologice speciale.

ra r0:r re r,lti:1ll?'J:il:JiX"J,l"l,,:r : r0 ..s) p.nt.., .orl-,'"ill::1il,i;li:il'lllrlYllli,""':':,,T',i,ji:111" (alc: 1...0,8). Tehnologia

Consistenta laptelni de i- -,.^,,{^+^ aPrr-cImcr)r rarrazi 3r(trtaru ^,,)l ^:*^.,, ..,

rJrj.=

cu Perncabil itate- relat ir. redusiL (< 5 Lu) si 19]: l-oci cu crevase sau fisuri largi, deci cu permeabilitate mare si foartc lrare. (> 15 I-u) . Rocile cu permeabilitate uredie (5...15 Lu) se in jectcazii intr-o pri3l etapi., _astfel incit prin reducclea pcrmeabiiitif ii lor siL poatir fi incadrate in prima categorie nrenlionati niai inainte. La injcctarca rocilor cu pcrmcabilitatc redusl"r trebuie sir st: ir derlincascir nr mitoarcle conclitii: c1e injectare siL aibi o r.lscozitatc cit mai t'i' t l u,.it, ilr'Oirrl-c.l - flLridul picrrk'riic cle presiune sint ntui; - srtsllt:llsiile san soiutiiie clrir-nice trcfiuic si ili.zintc srlrlrilitr,tl ridicat:-r in scoiltl 1lt'evcltjlii scclit.rrcntirrii -sa,.t al crestet'ii ill-cntiliut.-. li \ isaozi1.l1ll: .. -.tiurpul .dj -prizri sau Sclificarc siL fic urai lnng pcntr-u I r,--irr.l ir.; piLtt-nnrii'r't':r {lLritluiui in f isur-ile si microf isur-ilc din nr:isir'. . llocilc cu pcrmc:rbiliiale rcdusi (siur ncclit:) sint injc-ctattr frccvc':.ri il sistcrnul t|orr sor,LDr:l or asccnclcntc, tllLcir LorrL l)(.nritc f iiari::L Iirl;rr',.,L;r- 1r" aclitlcitlt-ca dor-itiL. Accst sistcnr rr, rir l 1;tjril- rl,r a s('l):lla o|r'.lrtitrrilL: ilc for:Lj de cclt: tlc injccta_r-c, pcrlritinrl litrnuri tlc luc: rr- nni lirlir:lrtc c()lll])rLl'atiV ctr altc sistcttrc ),ung-inrca. tr-on so:ur cior clt inject:ir-c nrr trelrrrit' si rl.-1it;c.rsciL 5 nr l.rcntlu lL uvilu JonurLrc:L clc scdirnt-ntc la lraza iorirju)rri. l)r'in folosilc:r ttltot'l,xl;p1 1' sIccialc crr:c :r:igrrli o cir'''rrl:rr ic t orrlirrrr;-L ir :rljIrr'l).{i, i pinii 1a p;u-tca irfclioar-ir a lorajulLri (lig. 2.21) sc pot acccqrt:r si t r.olrsc,:ur..: cle injcct:u c nli lungi. ,Sus1'rcttsiilc trclruic sit fic plcpar-atc. cu gt.alrrlc Iipr' (cir1c1t fi'1 si loarts^. fin, bcntonitiL, algiliL f ini;. itt caztrl locilor cu rrlrljo l5 l5 Lrr) ln ::{, l,.( irlr:trI.I:: jolosili',r rttlot stts'lrcrtsii Icrmcabililrtc itlrlril,' liirr'lci ori;ii li.r'rrl rrrcL corisrrnrur i nrlrri cte tlrater ial chiar la plcsirrtri ruici. 1n ascnrcncil sitriatii siut rcconranclirlii.le
63

. . Tehlologia lucririlor de injectare. Din punctul de r-cdere :Ll procccletlui.dc-injectare. compatibil, rocjle slirrcoasi sc |ot irrcarlra irr ,lbrri categorii cu fisuri.mici,. dcci

I
l:i,1. 2.21 - Sclrctrir Pcrlr'u inj(ci:rr'ca roaii()r' cu Pafrllcalrililalc Ic-

i - rtransoauc (le cauciuc; I --rarti (lc rcsiarc i. prt'sirrriii; -11 - rllailonletrc; 1, II, III - t[(]nsoauL'injectltc ascerrdent; I', ll', III' - tronsoaccndrlcta! r1e rciut ;

.|.:i: I

',:r.,:r i( i||i(,frc:

-'

I:ig. 2.22 - Scitcuri pcrr1ru irrjcctlrca locilor loaatc fisrrlate : I -otca'za tie 'lrrjcclalc; 2 - palicr l)alon; .3 - lur:trrn tle lcgirturit, pcntm u nrllarca laiieruh.li ; 1 - tr-ollsoD injectat.

c irrjectate e'lcntrial

descendelrt

susi)ensiile obignuite (instabiie) sau semistabile care obtureazi fisurile sau gllrrLile di' r-oci prin depu*crca tre'rati a gran*lclol claci viteza de ciri"r .onri.i"nt" fluidul'i ridlcati. Acestc fluitlc conf iniulatie cste 'rici, inlocuitori ieftini de ciment caracterizati printr-o granulatie Ce obicei f ini: argiiu mS.cinare, Iocss. cenugi f ine erc. _ ['roportia inlocuitorilor.din calttitatca dc cirnent creite direct propoltlonal Cu .pcrmcallltltatea rocll. Iiociie cu permeabiiitate mare ;i foarte mare (> 15. Lu) se rccomandi' susDensii instabile in care o parte din ciment se inlpcuiegte s5. fie iniectate iu --:^!-:^ ...i ^------! pietrig cenuii, nisip, .cen ie{tine alind granula{ie mai grosicri:: nisip, cu luatei'iale nlai poate inlocuito inlocuitorilor ttia ia Prcpt nelunt in amestec cu argili, loess, bentoniti. viscu atingc cie 2...5 or-i cantiiatea de cimcnt. Amestecurile trebuie sir fie coziiate ridicati pcntru a nu. difuza 1a distanfe inutile iar plesiunile de injectare sint relativ reduse (1 . . .5 daN/cm'!) . si foarte. mare se ' Injectarea forajelor in roci cu permeabilitate .''- mare executi de obicei in tronsoane descendente. Injectarea poate apirea necesard. -: si urgentl pe parcursul {ori.rii atunci cind apar pericole de surPare a pelelilor forajului sau pierderi importante de api din circuitul de,'forajLa injectarea rocilor foarte fisurate (f.ig. z.22) sc folosesc pakerctialon cu lungimca redusi (0,50...2,00.. m) gonflate. cu aPi sau aer comprim"t. ,,..

'i

Calcit

Cuartile

Fig..2.23 - Voa1u1 de etanFare ia barajul Letien (Iran) ; o - sectiune trans'/ersali. prin baraj ; 6 - rele.reu geologic prin voal', c - profil in lung prin voalul de etantare; I - ioiaje --cntru voal;2 de Llrenaj:5 - Ioraje - forajc pentru injeclii desuprafati.;3-drenaje;{-galerii de control.

Descrierea unor voaluri de etansare. Un exenplu cuDrinzltor de realizare a rinrri \oal dc etangare se prezinti in f igura 2.23 penirtL barajul I-cticn {H:116 m, Iran) . Releveul geologic in terenul de fundare a evidcntiat mai multe categorii de roci: cuartite, calcare, brecii putcrnic fisurate, ceea ce a condus la realizarea unui voal c1e etansare cr adincimi diferite. In zo' rLclc l)utornic tectonizare (malut tlrcpt) s iu construit gelerii rle in]ectii, ihcrraj ;i tizitarc pcntrrr conirolrrl direct rl iccitor zonc. Furaiclc irllost irl g'n(ral vr'rticalc del s-mr folosit si forajc inclinaLc Llc Lontlol s,nr fc)llnt in;.'r-''r'i:r',:r rurni Ii.rrri ,-" r rr''l'irrri rle in'i'lr rri.i cii ttrri trt.rt i,"1rL tiiir]ttt i \l' ""b" "" vorltrl ,lc cl;r:r.arc s-a itrch jj crL lorljn lcrli,el' ,'\cculirtc dc 1,'r'...1'::ri st'L cru {oi'ajL' iir cr-antai crecutzric din galeria cl.e 1.1 1-iriolLrl amonie aL i,rur.jtLhri. in f igurir 2.2.1 este ilustrat voaLril clc el,irnsarc al i-rarajnlui Poiana LizulLri {11 =..' iiO m) . \roalLrl, pLrtin c}itins ir1 r'ctsnuti, s-:r rcalizat pc o arlii)ciinc rlc 70 nr. liorajclc de injec!ii situatc 1zr 2,50 nr distan!iL itLtlc clc air {o:tt riispusc pc do..riL ;i in anumitc zorrc lr trui liniluri. (loirsunrtrl (lc cillrrlt .L 1'arial- intro 25 y Z 000 lig/n1 dc foraj, cott-suulrl mcdiLt Iiin(l tle circa j]00 li.,{ ci'rrcrri/[ rnl tlc foi.rj. I in cxctnp1t c1c pozil-ionalc optimr"r n voelLLlrti c1c ct:rtr;alc itt r:u:t:L 1rl-ra]elol alcuiLc sc pt'czintri in fignra 2.25. VoaluL dc ctangarc cjte rccollritlldabil siL se rcalizczc inclinat splc arnontc cvitinrl zonelc r.rnde in tinrpr.rl cxploatir.rii barajulLri al putea aperc cfortLrri tlc intindr'rc. Irt ntocl spcci:Ll ' 1lu sc rccomiurdir plasarca voalLrlui in zotra piciorulLri anronte a1 berajuhri alcr-Lit, unclc lzr 1ac plin apar cfortrlri vcrticalo lclativ irnportirntc dc intindelc care pot intrcrupc connt itru itirtea r.o:rlului plitr produccrc:r unci fisuri oriz.ontalc pe contactul baraj-{undatic. 'I'ot in cazul analizat sint clc subliniet c{oriLrLilc vcrLicalc tutpoiiantu tle coitrptcsiLtnc care apar itt zotta pi'ciorului aval 1a lac plin. Lltmarc a accstor conccntri'ri de cforturi dc com-

5-cd,

1?

65

ln .. I in, ''
6!

,t

ir-

1rs

eci i ic l lacr

'l

tio$

,1,

;x{

'
, -

i/i
b
I 5
n :^..- r'lL,llri u - plofi1 lorgitutlilal; l,arilj; 2 -- lirnila. 'rorlului rlc elar'lsarc i i (le1-u'/ilr; tll'crrl 'zoalrrlui; {i - glcsii; 7 - i ulclcaJa!ii- de ,sisturi r,.,1^..,
.

1*

l'oalu I tlc i('(lrfc in pla:r; l ir ir,ir l,.IIa ilrlui l

. 2.25 - Schcnra uuui -/oal cle etansale ia l1n balaj alcuiti .'. - sccliurle 1cent.ali; & - rlispuncre in pJan; voal de etantare; corp balaj ; 2 ioraje 3 - foraje de consolidar-e a voalului; 1 - foraje peDtru injec{ii de consolidare superliciali; 5 - foraje de drenajI:i
-e

inchidere a fisuriior formindu-se subDresiunea sub baraj. ln conarcuite se recomandl Prevederea

OD

I'
il -l

,i2

'Fig. 2.26 Schema voalului dc etangare la barajul Paradela (Portugalia) : a ,cectirrne tians- barai; A detaliu ./oal dc ctanFare; r: scctinnc in lnng prin -/oal versal5, prin fi distributia Iorajelor de drenaj; 1 ecrarr dc etansare; 2 vatri,; 3 asezate;1 -.Lnroc.Lnlente - anrocamente aruncate; 5 auxiliar amontc; -6 voal au\iliar a'lal; 7 *.roal de etansare galeric de injecfri de drenaj ;9 principal;6 - Ioraje -.voal ii drenaj ;J0 rosturi {le contractie; ' galerie de Jund. 11 - descircitor; 12 -

rate. \roahl de etansarc Drincipal a fost prececlat de loaluri au\iliare execurlr a reduce rcducc peraDoi in a\:al. ar,al. Elc aii a'.i avut scopul scoDul (le Dertate mai intii in amontc apoi tcrenul'-ri clc clc fnndare si dc irrjt'ctiilor' la lr voameabilitatea tcr-enu,l'-ri de l a .rcs1o crcstc cf rficienta ici4nle inicctiiior' 1u1 principal. I .. ln figiira 2.21 cstc ilustratir o scclir.ur. prin \-oalr.ll cic r:tansarc ri lrar-ajului lliul }Iale (/1 : i74 rn) din piatrir cn nuclell de argili.. Itoca clin teren1ll de fundare fornratir clin sistLu'i silicioase cu2rrtoase itc rralul chcnt si

ltig. 2-27 - Sct:fiuuc pr-iu vorlul (lc ctanfarc la barajul lliul Ilarc: .1 - nuclcu de argili; 2 - lillre in'rclsc; 3 - plismc dc piatri"r; 4 clc ilrjectiij 6 - injcclr: - bnlast nalural; {5 - galcric cle urnplctc-consoljdare; 7 .onsolidalc a voalrrlui; dc -:njec!'i 9 folajc ,5 (2 rinduli); voal dc ettntare dc drcnaj ; 10 , grlcric rlc tlIcrrlj.
6T

.:.'.' :.::,

'','\.

)1...

:'-,

..:],

}-i.r-i: :;.i-:.';'\!\.. , . ,.,rr,' '''r.".,'..': 1.;, :.:,i;:;.',., ,,,,,


'-.c:

'.:::\-.1i::.'.i:. 11,':,1',:;..,..
' . ,1.-,-;

1.;

'

.._

.'

-.,

..

..,.

.,;:

sisturi sclicitoasc gi filitc pc nralul stirrg a fost tratatir irr zoua nuclcului dc ctxn.tare prin plombarea faliiior, umplelca fisurilor cu mortar, rcalizarca rurrrri covoL rlc injccfii.tlc corrsoli<larc ciccrrlat dc pc roci pc irrlrca{a anrnrizrL rt lrrrclcrrlui. \'oalrrl tlc ctansarc a fost cxccLrtat pi tlouii'rinrluri dirr ttalcria dc irijcc!ic sitnatiL ra baza nucleului. Dcoarece in terenul dc -funclarc iu lost id'-nt if iclLtr' :rorrc clc 1eci1_,1)rL!in coczili dirr cauz,a gracinlLri rit.liclLl dc altc_ L:rLc si carc au fost dificil de injcctat, s-:ru luat mirJuri suplimcntare dc ch.cnalc a tcLenului clc fundarc. Astfel pc lingir sistcnrul crirent al r.ctclci rlc rh'cnaj care debuseazi. in galcria de la baza nuclcului, in filtrul inrlcrs clin ar,al dc nuclen s-a realizat o galcric spccialiL do ch-enaj Uu intclcsarrt cxcrnltlu dc lcaliz,alr a lrrcrir.ilor rlc cl:Lnsar.c si dr.claj pcntr u. ln baraj dc pimint cn nucleu dc argilir cste ilustrat in f ieura 2.2g |cntnL lnrajul llira - lbrtugalia (H - 83 nr) tl0]. Itoca in t ",n1il".,.rrr"u a {ost lrlcituitiL i* principal din sisturi argiloasc cu diferitc gi.atlc dc altcrrr, si cn in{,'r'crrIetii rlc grcsii. I.r baza rrrrclqrrlrLi irr tcr.crrrrl de frrndar.r, tlirr piarui arci baraj.f i s-a .' socl. <lc bcton in care s-a i'cl's o 'calizat gaiclie de injectii, r'izitarc si chenaj . in- Partca supcrioarii a socl.lui s-a 1ur drr:nant strat clin nisip cai-c clcscarciL in galcric. Experirnentele fri\':'rzut au icler':rt intr,-'rupcr-i^ in stl-uctur:r rocii atunci cind prcsiunr:a cle iljcctii (i.\'r iloa lori r ' rrrr|c. irr corrs,'cirr{i, II ,'jiun.a ,lc injcclar',' r'rr voal n t,-t ii. titititr.iL la 1,i cla\/cm:. Suspensia de injcctarc a fost constituitzi diir ciment -,L argill f api in i,r, '1.c,rtiil,' alitate rn figula 2.23, care prin iutir.rrc a folmat ,-rn rlaterial crr caliti!i plasiicc supcrioale pi'eferabil intr'-un tercn dc fundale la care sint cie a;tcpiat tasiri din grcuiatea barajului sau unlpler-ea lacului. Ca agent de tliiuclsai e r. fost utilizat silicat de sodiu.
.

'

,i/ '/..-'^].'....-...: ) 14111t.7 _: ' .:,,,

,'a)"

,68

: r;i
'J'

i i, .t

. '': ,. , ,.' 1 '

Drenarea funelatiei. Uzrial, drenaiele sint alcltuite din unul sau mai (hg. Z.Z9). z '29) ' ctanqare (f.ig. voalul de etanqare Jn ai'al dc voahil , multe.rinduri,de multe rinduri de foraie dispuse ^ rhn ._^ -i -t-+ plasate t^ I i----.-t^ r:^-^!--r i^ r< ,.t;"+.-tr.-d" ? 5 rn m, 3..'5 --la distan!e-dc iForaiele au diametrul ile zs.^..1b0 mm 9i sint -I^cn+o 750/6 ],Adiricimea'lor :variazi_ intre 20 si {0o/. din adincimea lacului sau 33 gi Execulia 1or se face dupi" incheierea r din adincimea,voalului de injeciii j injectiilor la vo'alul de etangare. [6]. ln {igura 2.29 se exemplific5. alcEtuirea sistemului dg etangare c1e adincime gi d'renaj la citeva baraje de beton din^Romania. T-ungimea forajelor dc rlrdnai se situeazS, in domenittl 5...15.rn. In cazul barajelor de greutate' 'ioiutia iu 2...3 rinduri succesive de retele de drenaj este prcfcrati. IIai t"."irt, asa cum s-a raenlionat 9i mai inainte, pozi{ion-area r-oal.I'i dc etanpare gi a're{elei de drenaj se coreleazi. cu starea de eforturi din masivul de frr.rdi.". Voalul {e etansire este recomandabil s[ fie poz.itionat in zoue comnrimatc mai ales pe directia I'oa1uiui. Pe de altiL parte, in cazui tcrenurilor he flnclare, alcituite din-roci cu pcrmcabilitate redus1 sau morleiatl, cor-tccntrilile cle eforturi de comprcsiinc dirr zona picionrlrri :rtrLi el_ l,elajirlLri conduc la dininuarea scnsibiliL a permeabilititli zonalc prir-r incliderea tisurilor. in aceste zone, amplificlrile.corcspunzitoare a1e prt'siirnilor intcrstiliale pot afecta stabilitatea masivului c1e fundare in zona piciorrrhri avaL a1 tarajului. Pentru reducerea subpresiunilor, aceastl zoni se_r'ecomandir si fie drenatd.. Pe baza celor menlioirate mai inainte, la barajcle arcr.rite, galeria de injeclii gi drenaj se plascazi in asu1. barajr.rhri, I'oalul dc t-a_ntale este inclinit ipre amontc si r-ef ca.a de dre'aj este ver-tical;- (lig. 2.29, c) . ln figura 2.30 sint j1'strate mis.rilc de drenare a r-ersant.irii drept

al barajuini arcuit ldu (H : ig m) pentru imbunirtit.irca stabilitltij. ln ansambiu misurile au constat din:' galerie cle drenaj cr.i {orajc racliale,
ancore, injeclii de consolidare si I'oa1 de ctansare E{icienla mlsurilor de tratar.e a terennlui dc lunclare se r-clificii pr in arnploarca subprcsirinilor, debii^ul tctal, rcspectiv debitclc specilice infilrr.,i" 1,r.irr tt'r.cnul tl,, frrrrdrre. ln 1;tl,cl l 2,5 :. l'tczinli r. -ri i.llillu':ri dctcrdi'rati la nrai muitc baraje din llo'rinia ll2] l' trLl'cl s-au' {olnsit lrnr)iituel t.iu rroialii: H, - irr:iltimtr l, rrlirrltri' H.- rrlittcittr"t l:rctr.ltri, ,!, l,jtrrl totirl inlilrl:nt, q" cot'Iit i, rrirrl 'lc rlclrjt :1,r'cjii' ' 'l't' rntjrt:lc

tlc ctln;ltc iii r''1'lelor l:it, 2.29 - Lrcrnplc dc lcalililrc it, 'rollurikrL -o Nlurltclui ; rihalair: dirr ltotlritnit: de"drcnai l.r, cite - Iz'rorul I * r'-lt'r' rle ciart;'utc;r,tl tlc I i'or!rlc ti,.r lirri l; r-: ' tcfcil dc drclaj a colpttltti Larajului' dlcnaj; 3 --'t)ti-Lgarr;
69

'.i . I r r.,Ii:i..::{;:r',1r1.
:, '.'i:

r,.::- r.!.,::lt

::i

j,ry.qJ

I:ig.2.30 - llarajrrl 'lirrr - drcnarca. rnaIulrri rlrcPl : J -- talclic rlc injcc!ii; rllcraj ;i viziliirc; 2 - linrit.! voalrrlui rlc ctaugalc; .3 - g;rlcrio <lc drenaj; I * foraic dc drclaj ; 5 - forajc voal

da

ctiurfaLlc.

Serlitna b-b

7'abcl

tt

2.5

I r:rLr::rirri i .,fr;Ilt:i

i'l:.r.,- "o

t'u |

,, ,i'i',,,

l,''-

,,]',.,, 1

-ri

Iicci din terenul

t- a::: ;! i. i ,:i..!ii! i i '


12,'oluI
Poi

liuntell i
1

r27
60,8

-57

2.10-3 1,1.10-1
5.

0, 318 0, 316

{lis

gtezos

tile de Fic-r

?o
22

,i

1,1,7

gneiss tectorrizai

:Qlllc S'li ( 3l(1

i 1,5

1,3
132

Turnu

't{

io-r 1lr1

anrfibolile glesii ti tisturi

b-

E::ra je
1.

arctiie
166,5 152
10

Yidr a:Lr

3,7

.10-:
10-r

grano-gnelss

2. Tarnita

80,5
49
60 45

0,8

Petril!1aru

1. 5.
1q
J,j

a.mfibolite

l0-3

filite
gneisse alterate Paragncisse paragneisse

:,

Galb';iiu
_Iidcaia

100
-10

i0
62

150

6. lJrAditor

4l

6,6

6.

dcbitui solieitat raportul

4i,t.u

ETANSARE

$t DRENAJ

iN

TERENURI

'fundate: ""rii".oirr., . mari .existente in albia riurilor. igrirsimi :DatoritS. compresibilitS"fii 1or ri{icate si capacititii portante limitate, ffT1:' ".' aluvionare sint acceptate de obicei ca fundalii pentru barajele din .; terenirrile i 4: ': '-l..1.. -....materiale .locale, dar nu exclusir-. Structuri de beton de barajc fluviale, , ' descircitori de suprafa\L, prize de api poJ fi de asemenca fundate pe aceste formaliuni. Iniltimea ior a crescut de-a.Iungul timprilui, in prezent putind .. '. fi citate frecvent structuri de beton de tipul celor mentionate nai inainte ,j',-,1 cu inlllimi de 40 m fundate pe terenuri aluvionare. Problemele ridicate de teienurile de fundare pimintoase, rlai ales in .... caVul barajelor din materiale locale, nr.r sint in general ccle legate de rezisienJa sai comprcsiL,ilitalea Ior. I'roblcnrelc principalc sint celc pr-ivind infiltratiile incluzind pierderile d" apir , presiunca apci din 1'ori, eroziunea .: .subterani 9i de supraf a{i. Aceste problene pot deveni eser-rt ialc pentrr se., curitatea constructiei ifi cazul unor terenuri de fundarc alcf,tuite din argile sensibile, nisipuri lichefiabile sar.L solr.rri refulante. Ilisuri constructive adecvate trcbuie si limitezc infiltratiile prin terenurile cle fundare plmintoase 9i implicit ef ectele lor negatile, ca pierderile rnari de apf, din lac, presiuni excesile a apei din pori, eroziuni interne gi de suprafall care jn tirnp pot afecta stabilitatea terenului de fundare gi a bara.jului insi;i. In principel cle consiau rlirr lLrcriri dc ctrnsale, prclungirea

;;tffii*i; iotr\Auctive. In ultirnclc pd te.""uri ai6r:'trr;ait":fd ter


Oate.
.

cleccnii a crcscut constant numirul bain special pe clepozitele aluvionare

drumr-rlui dc irrfiltreti". lrrcrrili rlc Jlenrj

necoezile (alnliuni) clilcliL considcrabil dc celc iu roci stincoasc. Astfel in tirnpr-tL ofclatiLrnii cle forarc trcbr.ric prcvizute nriisuri sircciale pc'ntru rlcutintr'.-a pcretilor- forajulr.ri (tehnica forajclor trrbarte, utilizalc:r c1e notoi de foiaj crc.). I)t rscrrrcnnl viL[ial il |rorrrrrrir{i a g|anlLI l i,'i si l,oroziLdtii accstor ter-cnuri exclr.i(lc posibilitatca utiliziLrii la injcctrrca lol a unol suspeusii obisr-ruite (instabilc) cn cincnt s.r11 chiirr cr.r argilir. Acestc suspcnsii Iru I)o[ |itrtrrrrlt' ]r: in nisil'rrr i cl:rioL'iLli s|;r!iilol intcrlrirnulaf( ].t't'l Iuici iar llrin bolovl"Lnisur i pcnctralc:r. sc producc loarte ncomogctt. (lLr toiLtc <lcficicntclc mcr.r!ionatc mai inaintc', in ultimolc douir dccenii tehnologiilc pcntru lcaliz:rlca. <lc t,o:Llur-i tlc ctans:rrc iu ,LItrt iut.ti Ircr-nrcabile plolundc s-au tlczr.oltat mrLlt si cLr clcplin succcs. \'ouluri t1c etrLn;rrru la lraraje irnportantc prccrun: Scn'c-PonEon, S1'Ir'cnstein, I\I ission-'l'clzaghi, XIattrnat'l<, I)ur lassi.iodcr-r sau Assuan sint lucriu-i carc au dat dcpliniL satisfactie in c.rploataru au constituit prrnctc clc rclclin!ir ;i an pcrn-ris obtinerea rnci cxllericutc cxtrcr.n clc utilc in clorncn irr. ln f igur-ilc 2.31 ;i 2.32 sc prczintir diLte:rsttpla voalnhti clc etausarc in nrate'r'ialclc aluvionar c cLin tcrcnul clc funtlarc al bar ajului -Sct'rc-Pongou * lirenla rlc pc t'iul 1)trr-lnr:c (11 I23 rrr). Closirnca stlaltrlui dt' aluvirrni ln albic a {ost dc 110 m si a avut urr caractt'r ctcrogcn, Ientilc dc ntateriale glosicr altcrnind cu zonc nisipolsc ;i crr intclcala!ii dc dcluviu dc panti..
nl

:i j)rntnl lc'luccrsr Ircsirrttilot'. 1'oaturi de etangare prin injecfii. l'rc,ct.le, l. d,.' i:rjcctarc it, lc,c,trr, i

'

i::l
,rrl

l'l
i.J, | @]3
,^8

lic4?61

Fig.2.31 - Voal de etansare in teren aluvionar la barajul ScrrePoDgou: a - secliuqe transversala prin ba.raj; D setfiune tn lung pr:in voa.lul de etangare: I - ecran de a,r.qilE ; . 2 -zote de tranzitie; 3 - strat filtrant; { - balast compact; 5 platlorm6 - 8 perete amonte; 6 - batardou amonte; Z- platform5 ava,l; din argili; 9 - nivel maxim in lac: 10 galerii de -injecJii; -

- din deseercetorul de ape mari; 13 - idem din galeriile iujecfii de deviere; 1..,D - detalii foraje.

11

f.oraje pentru voalul de etangare; 12

Ioiaje racliale pduiru

fiRqs
., 10-2

cm/s. Suspensiai deriajectare" a!;continut. -voalplui: s.au, injectat.r 65,

argilti

.Inoterialului'. in.'s'

fosq dqi[, zq0 q,i-, ,e irvr!j i \rv-..r de..5 tt : + rfost 10lL:.qmlt.ri.d, r,i ;, +V 99i i i,.ri.d,ecii

toraptor."

',,,Injectarea iaifqst,realiz..ati.;.

prezint5. etapeie de realizare a voaluhri de etangare ! ' l, hr figura 2.33 se i,,ll,r.ond d.in.albie a barajului As-luag- l_14t_' FCiq! ({:111 m). Bai l *-:-'raiul are b lunsime de B 600 m.din iare 550 m stnt ln albia riului. Roca 'de'U#e. ti aiplasameht'alcituiti tlin granite gnaisuri se aJli la 200 m ' ' . 'sub patulain albiei riului fiind acoperiti cu aluviuni. Stratul aluvionar de la . , sitptit"]+..g9..8-r.osl-e^de E0.m 6ste alcituit din nisipuri fine 9i mcdii. cu ;;ileabilitifi"de,5...20 mlzi. ln contirruare.'in adincime se gis'esc straturi

i 1 r-n

nisipuri medii Ei grosieie cu peimeabilitili de.105...200 m/zi care alterieazd- cu nisipuri argiloase sau.luturi. La partea cea mai de jos se glsesc .depoziib.de nisip pri.{os compact si cimentat carc poate fi considerat praciic 'impermeabil. Ii'nucleul a6 arglie de ctangarc corpr,rlui barajuhii s-au 'previzut trei galerii cu clptugeli din betori armat cale ser\-esc pentru realizarea in etape a voalului de etansare. Nucleul de etangare este racordat la roca dc bazii impermeabili printr-un .voal impermcabil din mai multe rinduri, exccutat prin rrrnplutuiile sedimentate hidraulic ale barajului din prima etap5. (30 m grosime) ;i straturile de aluvirni din patul albiei descrise mai inainte (circa 180 m grosime) . .' \roahrl de etansare are o grosime de 40 m la partea snperioarS, si descregie treptat la 5 m in zona de contact cu nisipurile prlfoase (fig.2.33,&) . ln zoncle cu nisip grosier injcc!iilc au fosL cfecruate cu suspensic de argild ;i cimeni, iar in zonele cu nisip fjn si nrediu cu silico-gel si alte adaosuri chimice. 1n primele etape s-ar injectat forajele cle la limitele amonte jar in ultimele etape forajcle din axu] voalului. Ei aval ale voaiului, Pe baza expcrienfei actuale, injecfiile cu amestecuri din argili-cimentbentonitd la care se adarigi diferite adaosuri si rcactivi in fr-rnctie cie con-

'.1e

.il

'itlt
b

-'

r l'/ it

Fig,2,33 - lie:rlizflrca i[ ctapc il 'uol,lului dc clan;aro rlc la lraiaiul -\ssuan: tr - scctirrne . tra,ns.zcrsali,; , * ct&pole (lc rcillizirrca-roalrrlui;1- Duclcrr (le nratcrial nrgilosi2 - filtrc , , inversc; 3 - nisip; { - lllocanrcrrtc; 5 - l)irlilst; 6 - il-lantlirdict rlirr lratcrialc alqiloasc;
/ - ptotccfic cu |ii.ttrir; S 6itlerri (ic irrjcclii;y - /,)ill {Ltr (itillisitLc; l0 - ptrltrli .' 11 nisin argilos: l2 - rne.r'nrali1;1 ' L..1''III - siruri dc foraic ilicctalc ir dc
d
r

cllrj i

i'iatc. O1-,iuiiie pl iriud prcsinnca clc injectarc in ter-cniuile alur-ionare sint rlrai p,.ttin dir.ergr'utc clc'cii in ca;eui injcctiilor iu rocj srincoasc. Erprimate
ltec
c-*

dit iilc localc sc llot utiliza cll succcs. Dc ascmcnca lezulttttc bunc arr clat ai silicr>gclurilc in tirnp cc lirlillilc sintcticc sint inciL I)f c:r sctunl)c. ^ i)upir'practica an"rcliciutir [5], in Iomratiunilc 'cu a1>ii curgirtoarc, injecliilc llri.' ciitLcLrI cIilLcLtL Ittt lllt uru tlatt ctL cLL satislnctii sit|lsrilcf ll ollL dirL ciLttzlL cauzir- cit, cir, itl)it ]altltc apa sl)a_tat spalll sr.rspcnsiu. sttsl)cltslltiriairite Ir'l{ cle !ntirrilca ci. In accstc situlfii s-au practicat irrjccfii cu asfalt f itrrlrintc, injcctat lit lllJcUt;tL la ttntpclairLri Lclllll(ritllttl dc l.rlt...l,)U Ltu 150"...1SO"C. t.. j\Sl:IlI111 Aslaltul CStC cstc injccttrt llLtCl il'iutr-o conclrlc poal.() poatt:1t-ccc 1l-ccc sl ductiL 'Pr'rtoratii ductaL pr'rforatir plrn plin crrlc si o con(hlctir contluctit tlc abur' li.,rrr ltcntru a pirst|lr aslaltul la o tcrnpcraturi sulicicnt rlc lidicutiL, r'cspcctiv suficir-nt cl':r {hricl pentLrL a pti.rctla in {onlatiur.rca injcctatl"L. O altcrnatilir pcuilu incirlz ir.c.a as{llltrilLri in conclncte pcntrLr injectii t:str: plintr'-,.rn circtrit cu rczistentirclccLLiciL instalatiL iir intclionri cindLrctci. I)upiL cc c111-gc1c,ir apci r.stc sio-' 1t;rtii. injcctalcl i)olltc contintia cu amcstccriLilc obisrtuitc t1e- cinrcnt sarr ,'irir."tt rrt1il,-r. Yoalirrile de eta:rsatc in nrod uzual sint lcalizate' rlin r.nai rnrilte rindur i, -+. ..+^ :.-r..- {^..^: ;l - ..^ Lrr..!..r-!Li intr-c 2 gi { nt. ('tosit.nt'a loatluhLi (rtumiir-ul rur.rJL 'rLrr ' "i.iinc1 clt' r incir,ir-i) d'Jsclcf te tlr:p^tat in adinciurc si 1lL vcr-sant i iu zcnelc clin vcc inirta:'..a cor'..tr al rcr rr'Lr lu i. In llr.ctic;r clir{)l)c:uti si j:rponez.ii voalul dc. ctausart sc erccutai dintr-o gal,.'r ie rt'alizatiL liL i.)aza clc.nentului clc ctansale. L)tsi qlLicria sclinliL.;te luclarta, ilczr-.irta ci estc de rlorir dcoartce ft'r'ilitc url coittrol dircct al contPrri Lilrii h-rcrirtii ,.i luci'iui clt reinjeclare in caz cle

geturilc argiloasc

lrrr'.

bilirea plesiunii dc injcciale rrcb,,rie precc(laii tle tcstc de laborator pentru a elita plodr-Lcclea unor evelltuale ridiciri a1e terenului sau fisuri in nucle.ul de-argiiir sau pe zona de contact, datoritd. uncr- ptesiuni de iujectare
e\cci I \ e.

in irali, presirurilc dc injcctale tariazi intle (0,3...0,1) fI GI inillirnea irrlrri rr) .. , si ,, rnleraL np tatiitzi cu cotx nLntcf rlni ,1o irricctrre Slal. irr b',,

Ecrane rle etangare. Ecranclc dc ctarrsalc sirrt pere!i conrinui realizali plin umplerea cu material imperrneabil a unor trang'ei slpate in materia- -le nccoczive acvifere sau care urmeazS. a fi inundate. Ele mai uoartd. denurnirea de perefi mula!i. Sprijinirea per-etilor tranEeii se face crj. un noroi tirotropic._ llateria,lul . de umplere poatc fi constituit dirr beton obisntit, LeLorr argilos, argili ctc. In conditiile in care perelii din palplanqe se folosesc foarte rar ca ele-' nente de etansare permanente a1e terenului de fundare a barajului, ecranele de ctan;ale au. clpi.tat o largd. extindere. E1e se exccuti deopotrir'5. in roci necoL'zilc, nisipur'i acvifere sau curgitoare, dificil de injectat, in pietrisuri ;i bolor-in$ur-i cu conditia ca blocurile si. r-ru deplseascl din-rensiunile benei folosite la excavatie. Nisipurile algiloase sau terenurile eterogene pot fi de asemenea etaltsate cu nerefi mrrlef i

Sect;one T1

riloI sLrb p:-otcctia noioitrlrri lirotLo|ic, Iltortlrc;. carclsclot dc arnrilrtri i, I'olor)at(.ir lletollal e:l llanor.rlrri si c-.;trl3t'rea si cofraielor dc rostlll'l rostr.rri lntre intlc panourr, _' colra]clor: s1 -_- oe -Y' a lr;rrajrlor nu si sint t rrr:r'ilc clc rlc fun fundarc a I b:'.raie1or ccfrajclor. Ecranelc clc ctansarc din rclenLu'ilc
__ _'.J t.t

in aite var-rantr: tchnologice lrc're!ii sc toiunir. contiuuu iili. rt sturi. Ir-L tuhnolo3ia de t-xecuf it' a pcrctclr.ri cliu parro'.rri, orclinc:r lor de betonarc poatc {i rtrnri clupir altul sart altcrlatir- clin doLtiL in douiL (panoLrri pr-inciprLlt si secunclarci, f ig. 2.35) . CoflajLrl de rost cstc constit'.rit dinti'-un tr,rb nrctalic alincl diarnctlul cgal cn glosiurea ecralrltitti (de olriccr 0,50...0,80 ur), ci,Lre se cxtrage clLrpir intirirca bc'tottultri pro:Lspit turnat' Itcalizarca pcrctilol mula!i este couditionatiL <Lc -.ncct'su1 opelaf itli c1t: sustinerc a pclcf ilot' siLpiLtLrrii crl noroi bcntonitic. I)c lin-ql'L loltri <ic a ll.lcllprc','I..zu1e cu alnri'Ltuli.

!ine

pcref ii sirpiLtuLilor sarL forajciol , uotoiiiclc lrcutonittcc inrpict)icr-r piLtlnnde'rca apci stLbtt-rutrLr itr itttt'tirxtrl sirlriLttn-ii, colttratitttI pcrc!ii cLr o

t llltsle.:!":,-

Iti.c. 1.3-i - OltlirLcir tlc c\ccuLrc a i ttt:: | ,t. ,...1'. r.t.-rr.l I l'' -1...); (i, 2, i, altrtl cltrplr r,,tt,l a, - illi('llitli/ <lirl rlotrii iu tlotLll (i, :1,:, -i,-1...).
JJ

gcoloq ic;"t ctc.

pcliculi impcrnrclrbilir, qi nrcntitr frac{iunilc linc in suspcnsic irnpicclicinrl, dcpttltcrt'a lor pc utilajcle rlc sipat. ,\i'csit. rroro:ric sc trinsforrlir in gci crr rigiditatc satisficiLtoa lr: in-.starc clc repaos si rlevin Ihriclc prin agitarii. Noloirrl se plcparir riin lrcntoniti qi argiliL cornunir riricirruJi,l)ronor,1c i;r br':rtorritit Putind varirr iutrc 33...100%, in Iuncl.ic rlc crrliiii ile'ar.l ('nrrrr.lr. (firr^tc Jn rrricirur',', corrtinr:t dc i,,rri lil,cr i'sarr . ' . t ), ;lil^i dc calitir{ilc ircntonitci, (lc natura tcrcnuiui stlirbirtut, dc sitrratilt Ii<Loi,,rr

,Ir

, :

ir

Noroiul, avi'trcl o tlc'nsillrit' rrininti lrsigrrrntl"r, clccazi o con tLirplc-s iune pc pcle{ii siLpirtLrrii calc cch il il;it'az.it intiringclt'rL 1-riLnrintrrlni si pit,sinneir a1rli. 'lirtorl;tllr_ sttsIc1;5i11 .l','trt,,ttiiir';i ;i 1.' licrrl:, lL,l lnirti Jl' 1', 1.,'1 ii trlrrr;cii ctccazir fortc olcctrocinctice <lc st:rlrilizalc supliltcnt;u't'. -l\sLf1l sc forltcazi. un cinrp clcctric r1c polaritatt: 1;oziliv:i i,r t".i si neg-atili-r in ror-oiiil bcn'r tol| t rc ( inr pLr l. ic. Iour:rt uctio;rcaz-l'l 1,c lctclc pi:liculci foinrltr: pe rrd.. sirpiturii .clirc tr letii (Lrncori aceastit pcliculi sc nrai nrimcstc -,1ilrt:"1 ') proilucircl pe _ r1c o par tc f enomcnui clc caiif oi czi, prin calc suspr.nsi ilc r:oioidale s,,inrlL'captiL splc polul pozitir., si lcnorrrr'r-ruI rlc lt';rctic o::nrot ici, in care ala tirtCc spre polul negatir'. DatoritiL :lci'stc'r- for-tc rlc urrturli clccilici, trotoni"lrcntoiritice cLr grcutrii spccificc ric riunrai l,l lig/clnrrr pot nrcntinc siabili perctii unol traii-sci .de 1-j...2() nr ariincinrr' l)c ca1'c sc r.rcr-ciLir prc.sin;rea iioti\-:r a uliol lt:rteliale cu glcutirii lclulrt'liicr. ntuit nt:ri nar-i. Iteali;rarea foltclor clc naturir clcctr:ic5 lllcntionatc nrli ir.iair.ite depi;:de clc stabilitatca suspcr.rsiei tirotropicc. Stabilitatca cstc |roirlictatea suspensi,ri clc n uu -<cpitr:l aPit sau dc a o scpal'a nurn:ii iirtr o cl,r,iitr,t..rrinri.-il.,ili. Iixpclintental s-a clt'tt'tottsti at ci cclrilibrui elcctiochiinic nccesal stirii dc.stabilitatc a suspensiilor tixotr-opice sc obtinc cin<l snspcnsia c--stc alcalir-ri ar-ind indicele 1I{ cuplins intrc 8 si 1i i15l. Itc{cra optim5., in condi!iile datc, de noroi tixotropic se obtine prin ircerciri de laborator. De exemplu 1rns dc noroi be'tonitic poate'con(ine: 50....100 1rg bentonitS., 15O...200 kg humi, 2...3 kg carbonat de sociiu (sod5 calcinati.), 1 100...1 500 i api. i' fu'ctic dc uecesiLatca cort'cih'ii unor prop'ietLti aIe susue'siei se folosesc diferite adaosu-r.i. Silicatul de sodiu, ^iu'oronoi.tie cle O.li...t9lo. . :.,^. r i.\!,r,-^..:uprd, -r-L:l:r-^Iitarea, r.iscoziratca ii'"ri"rirliit.." ;;;;;.;lrt. ",ohi Calb.oxilmetilceiuloza .si driscoz.a, adlugate in proportie cle 1,0...2,5 kg/mg dc fiuid, niresc stabilitatea si gelatia noroiului. -Aceleagi efecte are ioliacrilamida hidrolizatS. care. se adairgi in proportie de 0,5 . . . 1,0 kg/rn3 de f luid. \'i:cozitatea sc poatE reduce iu.iarbonat dc socliu",' bicar.. 'oroiului de sodiu etc. carbonatul l-'onat de sodiu, hexametafosfat de sodiu deter'rinio. nrir ire e capacit;.tii dc schimb ionic a argilelor si o crester.o a pH-ului. ('restcna. Srculi-tii specifice a noro.iului se poate bbtine prin adaosuri de pulbeli dc baritS. sau de calcar. lldrirea greutitii specifice a-noroiuiui apare. necnsari cind se sapi ccrane adinci sau in strate aivifere sub prcsiune.-. tot mai frecveati a etansS.rilor cu ecrane de adincime s-a;o. . Aplicare.a relat cu profilarea gi perfec{ionarea unor tehnologii de executic spcci{ice. fipul de c.cran cel,nial adecvat se alege in funclle de utilajui disponibil, 'dc umplutrir5_. Dripa uiilqtqra. rocii, scopul urmirit, natura .miterialelor lajul si forma slpi.turii se disting trei. categor-ii de ecrine :.: continue, din panouri slpate adiaccnt, din piioli forati. "
.

?6
,:,

'l-- t-'..,:,;:'
:'

',i...iu;

a unui. perete continuu cu instalalia ELSE stnt Instalalia Else de licenli italiani este de tip exca,'.--..._
sensul de olcc DOnoutul

cl

59,1:,jl-.-.

--,

O,1Sr,.e -

,A

noni e

ur-r catarg fix. ca(alg cxtt.rrsilril pc cirrc sc facc rlcplasarei Lrnui crrpir. printr-un sistrrn tlc. lrt:rtc ar:ticllatc. I)t'scirrcarca. *atcrialuI'i exca'at dc cupir sc {.cc irr btua schip.hri curc-l transPortir la rnalginca zorrci clc cxcavat. Siparta sc lacc prin,n'alor" frortalir. -li'hrroloeia rk' betonarc sr. aseanrirnir teh'oloeici rltl bilonare srrll :rpir pr in intlorluccrt':r bctonllui pe la.lraza tronsonulnl de betonat priutr-o culoaltii crr lril11ir'. lrrst:rllLti,r porrl,. fi utilizeti t)(,lttr. (,cri.lc,,.rr ailirrcinri crrpr irrs,, intlr: 5 si jt) nr f l7'. t rr rrlt rrir.lrrl rlc l-n alt utilaj dc sil';rt siLpat pu'cti l)clcli cou{irrrri ..tip Iilll.l.\- _ sc rircziltti" in f igura 2.38. Ilrca'ar-t'lr se rcaliz-caziL crr ajrrtorrrl aiutoirrl crrllci c.uci r:r'r.il,.r .rrit,.r-'c",.e .* cat (' se 'pr.oprii. irrIigc i. t,'r( r, ir. I\orif i,^ srrl, actitince grcurii ii Apoi, _\c]'tic,li ll'i,l1i_ ll.r_r'rr;,rrryli lrirlranlir';-L ll{'u,r s(' irrcrrlci-i c'rr rrlicr.ial ;l gi ".tc'ti,ticaili . arcir uu.i 1'rr'* sc facc i' <loui._iaze ,q,i .u,r, * p;.. i;r t'i. :l:::i:t."t |j)cir\ " irir rJr.1trrl2..ls.l. rruriL -" 2,.),\, l3r'run;rr'('A . r)( tult;tr(';t r, r,' IitcL. ircr'pr iu colr);lltir co1,r;rrr;L crr c pilnic tsa cLtl)l s_a l)I.czL'nlat l)l lll l)tlt)tc .ri.,i,i,,-i-,ri.r.lnirt jnsi.Ll.tria rr;ri inrrirrr,,' I,( n(nl ELSIi, Irrst:rlatia' li l:l_l-\. poarc I,(.n(nl insi.Ll.tria .ELSJ|, r,oarc Ii f i {olositi {olosit:r l:r'caiizarea rlror ecr.ir. pinir ier adircinri cic 24'r si c* giosinri .1e 0,10...

dc actionarc ai.pc carc rcazcnrir

' .., vator alcirtuiti dintr-o platfornri nrontati. pe


.

0,60 nr.

ntetotla Ilorlio-\[alconi tcoosili tli: filnt:L francczit',,So1,--tar.rche.,, meto<1a Ikos-Ft'rit'r Jolosirri in u.]t.S,S., sisti-'rnn1 americarn S.lr.T.c]'. .,.i altele
14-

in 1'1 ,,-1ic;' int, r n.rr iUr'rill;r :,' folos, sr- ;rlr, rrrrrn'.r'nrso ,'cillr);inlL'l)te si sche'nre tt'hno1o-<ice pcntLu c-rccular-ca pt'rctilor inuiati. intr.. ,,lc'se citeazii :
ls,

..irr li.lrrr.,. f i9 :' I'r( zill.-r o -*r ctiirr:c ripit.i 1,,.1-,i1.11 i,rr.:rjclt, ric pf,111j11i r'...li,rar,- irr llo:rr:,'re i:r zou' ic du ,l. li si iinrpit', L,,..rrir ir,irl irni lc rrrariru,.rnr 25.rrr. Ltarr;arcl ,i,: aclincirrrc so prcr'....Je d^c uiricci rrrrrrrui cild acjin( lllroa ilr)' l rJr s(ctrUlrUa r'.spcctl\:i rlcpisestc .5 rrr. lrr caz colrtr.rr se contcazS. pe colrnatarea in rinrp a golulilol din teremrl de {unclirre prin rctinerea par-

::
.:1..]ii-;li.i.-:,j

li.

ri:ij..ri

'ir:r'l: .;;.

ii '
l" .1. I ', i

i.' ,

' : ,;,r :

.r,,,

r a: I '. \

,' ,

')5

aa a-4lL?'7

:il,

!l

piB. Scc tipici a eia[Firilor de adincime ]a ]araje de pdnrint- din J.39 - Sectiune Fig. ).39 grinzi de ghidare; ccian r1e adincir.ne; 2 nonrrlnia:.1 - roca de bazir; 3 4 - linia terenului natural;,5 - balast drcnant; 6 - umpl.turi din nisip sau balast; Z coltracanal; 8 - masci tliu beton armat; 9 - taluz irrierbat"

-lf--;z
-

-=1:.--;==a Scua lunginilot .

t 2 1 t d' : lfl

;ii
. i : f

i I [ !

I 1 ;
, . , . ,

ticulelor solide din apa de infiltralie. Etan;iliie de adlncimc pini 1a 6 m di1 gel-beton, iar sipi{rrrilc crt cscavalonrl ctt crtpi inr ei'sii" r-calizcazi 1 r.,^:---:r.r"--.:^^^^ < -^ .1.--^+i^x doui.p;occdce practici .l^"X m se 6'.-.r-or1oo flA[18,' llql ^^ adincirnile d"cpi;esc Cirxl -t9 clansarc nristi cu lransce'cle gel L,cton la prrrtt''. stil:cti.:lri ii.roal c1e injcc{ie ia partea inferioarl pe doui rinduri, cu distanta intrc folrtje pinir la 75 cnr; cr.r L)creti continui rellizali r-rr ir'sialli';, ctt ctil'rr 31isanti, -U)ctansal-ca sau' cLr cupi 8r( ifcr (Ii ELL\ ). 1et.S La toetc cfangirilc de frrofunzimc, co'rpii ti'ilc.itt zotta i' 1, strclor i i" zotla dc contlrct ctl roca dc baza sc tt eliz'clrzi' l1l ln. \'o'rlrlrl dc lllllctII' ,q.it" do'ir exempie de ecrane cle etansaic it proi.nzitnc pentru lilLrajele f;"i".t (A: lz'm1 )Iichelbach (H :21nr) clin lir.zrn{a st' |i'ez'in'Li'- in
:
...s

11" \,.t,,n" clin balast cLr utu...cir clin lrcton bittrtrtiiros 6siii" Z l+0. Bar,r jui 'si s;trirt alur-ionar- roreiric cu ptturcalrilitatca ilc 2 10-3 ' ;.?" ilntlat p.r uri .; -. ---' . t .:-^ - -----.:-^-y ,r- on rr,,,.r,-,. ,, ,-.''..ir,, .,li'.r,.rr1:rr-a:r rri;,2,.i
1Q-.r 1n/s

-- I)rnh-u :r lrettnitc alilncntateit 1l:i,2.': iua;timir rle S0 ni. slosimca cn o gro:.ii'c dc i ,20 lll.ilrc o atlillcitrle tie api'fr.,irtic:i tlin a'a,I pr,.rctclc 'r.iat 1'trctcle nlliat a fost rea-lizat ill:titltc:r cottstr-rtiriitatrllrltlliui' .i" i:,Oo 'r. cl 1a sltrorta dcfornratiile t,-.;.cnuhii tlL' ftrniiatc ciill ittcit.r'-i-t-e i' consccinti,.Drogreslvir C1r grcut2lt(.a ConStrucl.lal, 1)ulli're:r ci srtb s:al citlit 1i r lrIilil-iil'; iri.i.lilri" i in irc'iir timpul crPloarririi. i't'r icoielc ccic ntai n)ali.aPir.l' l:r - 'lito, s.rrrrr.ri.rri r DCrct;iui mrriat rrrrrlc crisiir liscril ilactLrlirrii lliJ|arLlicc-. ri,.c pcrr:tt1c :L Iost r-r':rli;r:Lt rlitrti-rtu lrcton irllLstir:. ir.irtrli " ii..r'""i'ircest -1."i"r-1iit-cii flndaro a1 l;ara']rilrti lliclrcllxlelr ('5rc c.,rrslitrijt cliu tnat,ll l-1:l:t''l bancini rir: gr-csii nroi (rlisilr iiri) -'l'rl' cittr' tltrr t. clin t')liti.""it"r,.'incl \isit'trl Loct ll 'l'," lirr ('l (' 'lodirl'il :i rt"' I ' r I I ( ' I ' i I i t t I L t':l'iIiv Ii'ii';ri'-L i,,,,,1,r1 1.irii rpale 1it stilt llriliittt:rt' l'trt't tlt iolt'tc trcrnlt':tlriliiO] ",/.i. tlitltr rttt tlrirlc-tt i., ,,..-.ic'con,1i\ii clcurcllul tlc "tarrs,,r-" lJ 1r:rrnirririi (rLrlrll.\11:i rnirlii la ltrriotitc tc 1.cr crrl-tr clii'r' irrcti'at a f ost prcltrlgit in anrontc ca llr':r nl rL ctltlnllllltcllci\Ictlllvt'l-scaz,iriltirttl.cgitttcslrlLtltl:tIitr'itltlat.l(]ccl)t(cii-C11 pcrrotrirr,l in srlatrrl rl,' rtt;rrttt. lrr 1,r,'l,rrrgir' rr .l'irrl' rrtr.l.rri-'-a ii; ;; I I II I.II I.l1 I I- .r t :1 ^i;ri"r;.1 e-rCa,,t"nt rrrr i,(lrctc rrl,trlir[ |rtrlttr rr lirrril:r ' r i . t r ' . I I ] ) (\lllLrlL' 'rU lll rCduCC riSt.rtl' t'rodr-rrii rrrlttlialt'lOI tlitt I,ttrt. l',t,ltl,':'(' i.':u'ajului. in n al.rri iir vcclcrca elimilirrii iniiltratiilor llLtcnlir plirt or:olitca Peretele a fost r-calizat clintr-nu tnol ttlr <lc al'giiircirncnt'

si

cr.r

'l

ri

'

79

.,

Fig. 2.10 - Voaluri de etangare in condifii specialei a - barajul du corp baraj:2 aluziuni; 3 - m6reni.; { rocd. de bazi; lrerney:1 - teren natural ; 5- limita peretelui mulat;-6 - voal de etanFre; Z linie 6 -,,barajul trIichelbach; 1- marne;2 - gresii fine.slab cimeatate; 3 - aluviuni recente; { - limita pintenului de argili.; 5 - limita peretelui
mulat.

ub

1, Ia fiecare nou5. lnf igerer. si Ja rn]ectate ln vederea elrm,lr

./ J'

rI

1s0-_.

I r ,' ,,.
1'1']

'rr

: r:-,; :

f1

.L

IJL

Fig. 2,42 - Eta,pele de erecutie ale unui ecrair subfire; a - introducerea grin1ii': t - injectarL fantei rimasc prin sooaterea- trePtatd a grinzii; c - racofdul ecianului iu elementul c1e etan5aie al barajului; 1 - rigoli de colectarc a Jlui.dului de injectare ; 2 - grindl;3 -ecran sublire;4 - doP dc argila; J - pLaca ecran de etan9are a corpului
de r;r,cord; 6

'barajului'

rezultate deosebite in rociie cu granulalii mllunte sensibiic f* tiuiriii (nisipuri, pietriEuri nisipoase, pieti\uri mlrunte), cu gralrule mm ' carc '*- nr.t depisesc 90 . . . t 20 Crori-';ie otignulte a1e ircestor ecrane sint dc 8...10 cm, iar adincimil.e de S...12 m (f ig. ).121' .1,^ unele lucriri 1r id roener.gct ice din zona auitriaci O""e.li s-Lri at ins per f ormanle de 25 m aclinciinc cu diafragme a'ind " ?... 10 cm grosime i2 | l. oatentiedeosebititrebuieacorclatd{lu'iclrrluidcinjeclieiEla.rescoprrl a grlnlll atit rlc urnplerc a spaliIIlrri rimas liLer prin eslr:rgcrt'a tr_cl)1xtl a. },oItri'rcficr{'. dc tlin 1t'ren;i i""i"ii." cii si cle rt-1i1.." a r'l)ncll)lcir jocl;r1'' crl 1616']n37i1 l.ctiiol tiLictrri ii. PIcsiirnce nr.rsim,L 'oroziiitilo:i '[c in "-n I-a.accasti presiunc apa claN/cn-r:. c1e 15...20 f iincl a.'ini".ti." ^nelc'z.al irljcctarc estc elimiiratii, fLuidul transf ot'l.tr iuclu-sc it]tr-o *"til. iin fluiclul (Lc

Iletoda

di

PastiL. t-'-'

Drar,a-Ar-rstria pentr|r ccrane sLrLtiri 1a adil1c1c i'jccf ic a a'ttt ritntltoa,rca conpozitic: cimi 'ortar m3'nisi' si 83 I apir. ]lortarul a fost 0,700 i3O1.g .i","nt, 50'kg Scntoniti, injectat 1a prcsir.rni clc 3.' 4 at. ccotronrii iu cotupa' _Ecranelc de ctansarc sLrb!iIi rcalizcazit iurpoltautt rajic cu alte solu[ ii. coslul ctansirr.ilor rclrrczintl 10...25o,i, clitr costul totltl al barajtrhri dc pi,,r.,riiri' (1/ < 20 m) . Poir<lcrca costului r':u i:rzir cu a<lincimca lacului, g|o-

in

amenaj:ar.ilc c1e pe sLrb 10 m, refeta de

riui

iimea stlatului per:mcabil, scctiunca lrarajului ;i tip.l cta'sirrii'

pinteni de etangare. 1n amplaseDrcntelc j n cert c stratttl dc_ rociL inlpcr'tclcntrlui mc:rbili sc glisest..' ia o lclincidrc rclativ rt drrsit f;t{ri tlc nivt'ltLl. (l('llrlld.trc str:rtttlttt a ctlrtt5ltr.' dc (l'asinrrrm iO ... tS trr) o solutic fi'ccvcntl
accst scol) apol s(j illlllilu cal'e impcLntcabil pind. la coia strai-ului
sare
.

li;-;i;;".^r,:;.or1luir'i balajului.'lrr
6
cda.

l;.';';;'.';lli-.;,rsti

a ('lt'r)rc.tului lin tit.ri**i'.*-i'ri'J i" ttt"tui ii.1:''rrn.'abil tlcschisiL o It:tttgct' sc saplt


cLr

rtlilLerIut

Ltrr

cLillI-

-'

12

. )t

tl

B1

Sistemul prczinti ariantajul simplitirf ii, al cxccufiei la vedere Ei al climinirrii unor echipamentc spccialc ca in caznl altor tipuri rlc ctansitri, aga tate 111a1 rnai lnarnte, inainte. 'l'otugi curn au all lost {ost plezenrale Iotuir cxecutla cxecuf ia aeestof aeestor sirpatllrl poale siqri"ttut i poate deveni dif icilir -in.cazul aznl prczentei,apei rrrczentei auei subterane, subterane. iar preful nretul lucliLrilor clcgte clcste foartc mult o datir cu cregterca adincin-rii sip5,turii. litarr;alcl cu pirrtcni diu utatcrial pirrniltos (argili, algiliL pr.itioasir ctc.) .sc apliciL curcnt pentru etangarca tercnurilor de {undare ale barajelol cle piunint din S.U.A.. uiturint S.U.A., chiar hr situatii imnernre:hili se aflX situa!ii cind roca impermcabilii aflir la ar'lirraclin-2.43 iimi nrai nrari dccit cclc acccptate hr Europa, Iri f igura sc pfczilii o sectiunc tip prin barajul Andcrson Ranch undc adincirnea transcii a avut 35 in. Dupir iirpare trairscea a fost urnpluti. cu argilir. nisiiroasl- cbmpactati, rraterial folosit ;i pentlu nuclcul de etansale al corpului barajului.
-.\vantradicre, ln anrplasaruentelc uude stratul imperrncabil se Sisr.Ste ttrrt l;r '' rdincitrtc, lurrgirca druutrlui lirriilor dc curcrrt din lac pcutru r'((llrcercn inliltra!iilol plin prer,ederca unui covor ctans in prelurglrca L-lcrnentului rle etansare (nucleu, masci) din corpul barajului este o -solulie posibill. Solutia aparc in particular avantajoasl cind in telenul natural eristit asemenca stlaturi 1a cale se racordcaz1 elcmcntul de etansare a1 colpului ba-

lrjrrlui. in :rrnplasamcntc.le
asemcne[L stratru

lionrLlr-r siluatlL tlcdcsupr eristd in nrod frecven{ si pot Ii uiilizarc in ntod avantejos. -\stfel Ia l,arajul Plngiraf i de pe Bisir-ita (I1 : 8,00 m) , iu zona lcrftsci alulionarc a albici, ctansarea tcr.t'nului dc fundarc s-a r.czohaiprin conrplctarca gratului dc lclrrn cxistc:rt (cu grosir:rca de I ... j nr si ,'f : : 10 I ...10 7 n/s). Solulia a costat de 20 ori mai puf in clecit variar.rta traditionaiS" de etangare cu \roal realizal prin injeclii 9i a dat rezultate bune in

dc bar:aje situatc in zone de ciurpie sari pLemontane, supclf iciale mu]t r.uai pu{in pelrueabile decit nr:rsa alu-

cspioatale .l ].

Lungimea recomandatS. in mod obiqnuit a. avanti-adierului este de 6 ...8 ori inil!imea de retentie. Glosimea avantradieruiui depinde de presiunea apei ;i de natura terenului. O formulE uzuali" pcntru cltculnl grbsimii in metri a avantradierelor din materiale pdmintoase (d) are forma :

(0,60

t/100) m
lac.

(2.11

unde

este lungimca

in nretri a arrantradierului in

:' '. -'j Dczavantajul sistemului consti in cxistcnfa unrtj. covor itlpttlt:qPtl *"'tte ori f6r5" un f iltnr adecvat pc o fun-daJie eterogeni, solicitat ., . .a" ';'lfa;;;,t.,*-rnari ^"i ""t" din gre.it"tea apei pe care ie transferi lerenului de {undare i i"-'ir"aiiiii" r,nor grtd"idnt i hidraulici in corpul avantradierului extraordinar mai inainte cu tas'iri difereniiate' . .... d" A"ii.'C"-uin"r1"dt""i.1or menlionate .,-'r'in crrrnere crr consecinte dezastruoase, dezastruoasg, ',1,.,.--i---^-r.-^^lr-. ^-,^;+--,r:-. cratere ^."+^'." prin surpare cu i:' oott:ptoance in avaritradier " '''. irdirtiu siguranfa hicririi. - ., .___ l.:l.t,,, t,' . Folo.ir". d" dale de beton armat ancorate rle,.piciorul aTgnle al bara,,1

',',:1:::.

.; . . .jelor de beton cr.t siopot de a je imbunitl{i stabiliiatca la alunecare, oferi. 1,";"ii"l;;iie i" "t"it"r" negati'e discutate mai inainte, dar foarte scumpi. ' Dalele trebuie si fie drenate la fala lor inferioari' In cazul rambleelor de mici inillime in Japonia s-au realizat aYantra,diere din membrane de c1orur5" de vinil sau de cauciuc sintetlc acopeltte cu sau p5.mint. Ele au dat depiini satisfac{ic in exploatare nisip 'ln f igura Z .44 se prezintS. ava,ntradicrul realizat la barai-lll TarbelaPalrisian ii : tCS m) .'Strar.l dc allr'iuni sitttat pcste t-oca detrazd intpermeabill clin calcare, gisturi gibazalto-a avut o grosimc dc 180 nt Pe o Sroslme de 34 m 1a partea sdperioaii-, stratr.rl de aluviuni a fost constit'it din nisip .'.'.1) l0_s .,, oi"t'i. si pinrint pi"t'o' cu coeficient cle permeabiiitate -Ii-: (1 printr-'n realizal s-a ;;ir.-i;'"i;+" .o"ai1ii red.cerea in{iltra! iilor din lac .r:""it"ai.i .u lungimea spre amontc cle 1738,5 rn.mistrra{i dc la racor-tlrr1 cu nuclcul de ctangarc al corpului barajuJui. crosimca aVarlilacllofullrl s-a redus treptat ,pr" i*or]i" de'la 1-5,0 la'1,5 m. i r-r ar,antradicr au lost pusi in totll 16 ' 106 m3 de argili prifoas:a 9i nisip cu pietris' i"

balajclor de ltlcririle ctl 1or de fundare trebuie in mod strict corclate .i t"i"""iliot -il;;ziJ anaiirat al tcrcnurilor c1c frurclare nestincoase, lucrirrile c1ee;;i. sau a fcnorttcrteJi"ii"i ti"r,"i" si. pre'ini aparifir.nor s'bpresi.ni cxccsive rJ-c lttuciarc tcrcnnrilol cazui in io' .1,j r,,,fori" gi antrc.ar"'hitlodinamiciL. crtste schill.rb itr icacc, ,intu p"rr-r.,"uI, i1i, lucrir'ilc tlc ctansarc'sirrt i^t-t in ef inipoitan!a lucrirrilor de clrcrraj \Iirstr.ile tracli!ion:rle cor-rstau dil saltcle tltettalrtc ir-lesatc pc.c.tttaci.l bar.oj-tcrcn cle f.nciar.e la ar,al rle lucrirrilc clc etarsare. I:le tlcL'ic si aibii cote cau;.rcitatca ,lr, cvi c.,arc a Itclor- ittliltrotc clin lac f irl a clcpl;i anumitc pji'zortt.tricc ilttl,ttsc irr priirrrtrl si l,i,'Itrl arrl'

"p*l

Drenuri. Filtre' Pu{uri

tle tlescircare' LucriLrile de etan;alc-a

l
'J
Fig, 2.14 - Scctiutrc 1r'als'lct sal i-r pr:in balajul 'l arbcl.L (P^kisian) crt cxcnrplif icatca ?/antradierului: I - ccrln tlc clart'alc l,r'clrrrrcit ru a.rltrri:arli 2 - totti 'lc triltrril;c 'li:' rrisilr cu pietrii; 3 - lictrii; 4 - pli;rnirri rlriittnttlr': -5 - zotr! Jcentrali (lin l)alirst; 6 - pristn .l,r,r,i .1i,, piatri"r; 7 ti - stltca dl cuatrtii;', L i- pnf de thcnaj; l0 - galetic - a,rr,,co,ri",ite; irt grosittlc de 180 nr; 12 - bttardort arllontc' d(, drcnaj; .1.1 altlriuli a)J

Saltclele drenante descarci la piciorul aval al barajelor in plismuri' rlrcnantc din piatrS. sau bolovani sau ln pufuri de dcscircarc. I)ispunerca acestor elemente in ansamblul baraj-tcren de fundarc poate f i rrrmiritir in f igurilc 2;43 gi 2.44. Dcoarece sistemul clc drcnaj corp .barajteren de funclare este conceput in mod unitar, problcrna va fi reluati. ln capitolul tlc barajc din rnateli:rlc localc.

{,

2.5. ANCORAREA iN ROCI


Necesitatea ancoririi rocilor, Ancoralca constructiilol in r-oci sau a. rociiol insirsi pcntru irnbunltitirea cornportirrii lor rcprezintiL proccrlec ctu"cnt folosite in practica inginereascir. Elc si-au dovcdit de-a lungul timpului eficienta si cconomic itatc a. lz2l. Irr'rcc.f lrr;,'raf .,, rjor iac.' tciet-it'i ttrurtai la ancorllca rocilor stincoast' speci{ice tcrenurilor dc fundar-c a b:lrajclor. Ancorarca barajclor in tcr-cnurilc dc fluclalc la fi prezentatir in capitohrl de baraic de beton. E.xcavrrtiilc 1;r'iilnr fuurlet'('ir l,rraj('loI'-, i:rcircirilc trattstnisc de L,araj telenului <lc lunclirle sau moclificarca lcgitnuhri apelor- subterane prin umplerea lacului ixoduc modificS.ri importantc'ale stirii de defonnalii 9i efortui'i in masivele dc rociL. In nutncLcasc caznri aDar necesare misuli constructive pcntlu cor-rsoiidarea masi:,'elor ,.le t ocit pentt'u a le cor-iferi capacitatca nccesald si. reziste in noile conditii de soiicitare. Consolidalea rnasivelol de rocl i)r: in ancorare se poatc efectua dupl doui
ancor:e pasive (nepieiensiouate) care intrS- sub sarcinl prin des- cu masivului sau Ia tendintele iui de alunecare preluind eforturi de tinderea intindere gi parfial de forfecare; - -+ i,,- | --.,,,pretensionate) care se tensioneazi- din faza de execulie ;i care au scopul de a creste for'fele de frecare de-a" lungul planurilor l)aturalc de discontinuitate sau fisurilor din masiv. ln ambele cazuri ancorele sint reaiizate din bare sau fire de otel (fascicule, toroane, cabluri). Ancorele pasive au scopul de a impiedica eventuale deplasiri de-a

conceptii:

,i1li',.

, ' , i;;il;i;;;^f"4;i;;"".oia--uriu..Corpul ancorci este parlea.ei .." .-rd)r^-<r l;;;;l -. legdtura caPancoral prrn oelol lalrd :ria di:foJlajtt capancorai sl ir ., ,. 9i prin ',' care face t"gat"ir "J*!i:i_L'igtlt" ^p^'$l.l; ancorei este capitul peimanentei,J-;;;;.i. hncorajul (redicina) ;i;;;. ' interior al ei care este prini-in masir''ul de roci'. Prinderea;9 rea|l1ea1e nril dispozitiv deblel a . i,|';'i:;iiti.ei";i;r""-Tui"";'i;;;.;;"-mecanici injectare' 'nui realizarea unur la capitul tendonului, 'cimentarea prin "ropt.r"t de beton' bulb de reAncorele se pot realiza din- barc cle fier beton' bare de olel-aliat ln mod curent se {olosesc ancore din sirmi de zistenti mare sau t;;e;;"I. ;i;ia'Ji"aite i.ritt.nii aicituind {ascicule, cablurj sau toroane' it at ea Alcgerea tipului cel mai potrivit de ancorate dtp i-t!:, d"- ^t^1pac posibilitifilc oortanti solicrtata, Iune;*"o ii numirul de ancorc necesar, p"'it"' amplasarca' fixarca ei tensionar''a lor' :;ili;;]; ;-;;;i;.;;;;l din bare scurt-c (maxirnum 5 m)- sint indicate pentru {or{e'de Ancorele -r-"arr.. ioci rxl , de exemplu la consolidarea suprafelelor t.rr.irrr" 1-"ril"scurtc. lF." 2 .a5 ic prezinti^ citeva tipuri de ancorc masivelor de rocd". l; -.*"*pei jar dc lir ce sc princie in roci prin iniirlnare' Ancorele .cu pane "" i"n.i,r"r"rea. AricoK:le betonate sau injectate sc diver- capltul opus se f.l" #yiJr d";;;t1."d."t. de betonare sau injectare a {orajuhii' lcntrri pleluart'a Ancircie lungi pretensionate (15 ..':-?0 I) sint indicatedin barc rigidt'.;i unor sarcrnr -^,;5;i a;-00-... rOOO k\). inrr. ancor"le f din cabhrri iind flexibile, cele clin cabluri ,i"i?" t"""+"t"t |iu.r"t u1t imele.'Ancorele foraje de. zeci cle metri ;i dr introdus in_ sint mult -u, .,go, [. mici' relati! ;;;;il;.i.*. ;l at pe platiormc de dimcnsiunieste un otel in confecfionarea ancorelor pretensionate -tt::111t-t1"1']1,. de specificc unor consllmnri r1e calitate ,"p".ln"ti, tut" ptt*;itt oblinerea l). or.rn.rr"f prctensionarcir .n.i o{el <1c l^rniL cziiitirtt

din Tipuri ile ancore in roci stincoase. O ancori se compune, uzual, reprezinti Capul .ancorci trei ui'rti: cap, corp (tcn<ion), ancoraj (ridicini) ' l_. .i"r-irr"tia ei'cxterioirl prin carc se realizeazd prctenslonarea. ancorel. tl dc mijloc
,

'

.'i.i*"i'i"ai*-i.

'i'ir

Fig.2.45 - LiPuri dc- alcorc scur'tc: @ - itllcoral cll p:ni;.1 - tclclon;? - Parrtr; 3 * sistcm dc Piultlir 9i Iilct pentru prct0nsionarc; b * ancorlr lrctonatd; Jotel periodic; 2 - nrortar; 3 - colicr sudat: c-ancori injcctattr; I * corP ancortr; 2 tub dc injectic; 3 - tub- dc cvacrrare aer; { - dop tlc bcton; d - aItcorl perlo; .l corp anco' rtr; 2 - lrrb lnrforirt urnplnt initial cu mortar.

rJ5

de rupcre procluce o alungire dc citcva ori nrni rnarc rlccit cea crcatir prin prctcnsionarca similarii a unci. barc tlin ofcrl bcton. Astfcl in cazul barclor clc ofcl dc bunir calitatc sc rlirninucazit cornpalativ pierdclilc dc tcnsirrrrt. tlatolitir clcforrnal iilol rnrsivulu i dc rt.rci. in divclsc JiLli cxistS- nllnteroirsc t\iuri dc ancolc lrLctcnsionatc calc rlifoli irr{r'' '1,' 'l'r'irr ;rIlr'rIuirtIr c,'r'.,trrrt iir'.i .-i t, l,rr,,lugi'lr rI r'rt.urrtiu. lrr {igtrrilc 2.46 \\i 2:41 sc ptczintit douiL tipur i c1c astlcl ,lc ,ii.,.o.". - .Ancora prczcntatiL in figura 2.46 (ploctcletr Il13lt\/) cstc alcirtuitiL riin fascicrrlc groasc de sirrui cn gi 4 ... 12 ntnt dc intrltiL t czistcnti . Accstc.:rncor-c sc p.ot dinrcnsiona pcntlu {ortc dc prctcnsionarc iriniL llr lZ lI-\. Zotr:r clc ancorarc se ctanseazl-r" cll 1ln nlal)son, ial plindcrca in lociL sc ftcc pr.in inicctar... I)ttIr-L-1;11'1('11.i,'ltiLtC s(' injr't'ti'azi li slr.rt.iul intrt' cor1l111 ;rrrcore i 1i-pcrctii {orajLrlui pcntm .plotcctia ci contre cc,roz.iurrii. Ancor-:i clin f igLrr-a 2.4) (ptoccrl:u Losirrg-r:L (\'Si-) - Eh,ef ia) Prczintir o scr-ic cle onduiili il zoirj de arc(ii'illc Icalizatc pritr dispttrtctca altclnatili| la 30 cur distantit a lnor rozctc dcr clistantrrrc ;i colicre rie stringclc. Ilcalizarca cu ondLrliiri a capirtulur ancorti ir asigurir. o mai l-mni ilcastrale itr rociL. Clrplll 111661.i tste lir.otejat 1ir' 1o,tt:"1 lrrngirttra itttt-tttr tttlr tlr' rrr.rttli;rl irl,rstrc i;rr',. ;rsi3rrri tlcfor nraica lii'cli a act'stci z.orr' i1l Iitttlrrll n',a,.,,i''i ,]c .i - l,l'1,'rsiorr:'i,. |"" i'' lorrrr.zir1i1 r".'"" iolo,i:Lt:'r o j)lutc( !i. l nr ir'orioz i'r'li.

la punctul

,, ronft (il!util, IlllR\-r - orclonarea, lui; b - placil pcntlu firr'l"r ' r - zc,r.a .lt. cafil l !ca-rir, clc injecrarc; 2 - capul irrrL6r',:i : .i irrcl d'- sprjjin; - tlistribufie ! - p)ac:i de a sarcirrii; 5 - spilJlir de armare; 6 - rrrb dc protcclie o capului ; Z mangon de etansare a zonei - ancorare; de 6 - capd,tul ancoIei ; 9 colldlrctii dc aerisirc. rirLiL

1:i

:.t.

.16

,\rLcolr"i. fletcnsio-

irXli)

eY#

ta;"a"i"";;;;i;xploatirii : i'j"iii*i;iri.!.i".i.ti,r, DlatlorTna lll4ualarErur ;;:ii;T {;tiar:A ?":l J:**"-Argq ;'f;;;;;;iidaie.a ; |i;trJ'iil;E;;;;i"i;i versantilor dc la barajul Paltinu' i t'
1,

rtn"!i::: prctensios l't6'''it pirmite 'devenit necesari' Ancorele ., . I tu"rJi'.Tjii3Hi#;';";il"1 a ,i;." ,' ,},"arii:'"""#Li cuprinse intie 0'3 " ' 2 trTN: portante j sistern VSL se fotoseic"d;;;-*p";iti{i ia'ancorarea pachetelor dc.roci de la r-" "t'ilir"t ; i la lucrirle I uuru urcr .'
tle talcul al a"co'"lo' in roci stincoryt'.-q"lt ' ?t'-lil4l:ii" privind cafculul ancorelor in roci sint prezentate de L. t7o,sr sr J . LuJtc ILL).

;'ili,

;i;;itii

.'N;i;;";;"mentanumaiciteva.principiigenera1e. -'"'A;;;.;r;; dc-a lungul i,, ,o.1 stincoase trebuie sir previnS. alunecarea masitral'erseazi ce unuia- sau mai .".,it#pr"# J^i";;i;-J" disctntinuitate vul de rocl. o" otli"l;;t" g; de prer'f,zut.supra{ala.prob;Lbili-de^alunecare dc falier..' in acesre conditii' in afarl de caztrl;ili;-;itt;pt"i"1l =p"ti'le tJ orizontaia ' care urmcazi a se ciL acesl plan f acc rtnghllll
sc Drestlpunc

e.*"";i{;'i; ilii;'i.';: ,"shilf ;. inciinare aI taluzului ;i/ coef icientul : j#T[;i"li#:lit1lp*11il,;l;,::;"'ut':::*",?:,,?,u"',""-',:"".:''t:i


f
gllJeaza.

.cu

alunecale' de rocl rle greutate G de d9a1yp1 planului de - Zorap, alunecare pe planul se consideri-";;t-;;; iGiJ"ir"i in'tendintS" de c1e panti de alunecare io,t.."tJ-t"diu, 'nx care- apare ne supraf ata ;".ffi;;i.'Ei;tt. : 2'4E) rdlalii lIig' din gre*tatea proprle .;;;Z ;;;;;it":'1""1a'cu

presuplls

=-:+(ctg I -

ctga)(sin2 P

-/sin

p co'; p)

(z.z)

-"i:iitiiiiii:fTr':t*'6t#ll:iiilii';*l#i*T',Tl?t.",',.t.'t"#'*
:0

(2.3)

-r-l-.,t

J'

Un 40

ghi laluz d, grode

/0

a
DlarrrrlrLi criiirl dc allrllccatc la Iig. ?.-1S - Iiv;Llualca irrclirrll'rii 'do calcull D - diagrern4,

b
rlrl

lelrrz 12?r:

c-

scllenrll

DT

',rirlr
t'i:'4|;

i-'..

)
de-a

p qi reprezinti.

Ai

/.

Elc stnt

dc forfciar-c nra-

for!a act ivir totalir clc alunccare carc trcbuic sli o prci:t ancor.ele

/- ::

1.,

IT
f.{

qin
""'

I)

4\

untlc /i cste un cocficicnt dc sigur;rn{i care rlc ob. tiortir_p ." ii;iri',,'i. .g"r r,, i",,.,iiiir-,r" ."."r.]t:k'"J;::l;til"i:ir::,ii;: ]lfcctul apci s.rrtcranc,.tlac:i rxisti, ."-i,,-iu'.o*id.i; d;;;;,[:;il.. hidr<-istaticir c-icrcitati pc l,lanuriL'J".ir"r*,,t", pl.eslu',. care trtrilc clectiYc notrraler Pc.supralatir si in consccirii:-L stabilitatea r-crruce clorla al.nccarc. <.11.i11, ratrv_cte itin.onse ." i..iiri-"ri in zona stabili <le masir., ,,.,.., Li.:,i:]: .ccr r) arara zor('l orcsupusi ca instabili. ,\rli.cinrca a" iii"i. t."rr"il'=e :'Lsigttlc o siilicicntir iezistcnli. a locii la rmuig,*i'. l)c ascntenea trebuic ;r|a_ lizati posibilitare:r dez'oltirrii u'or ron" ..ii;?.j,r.; ;" ;,f*t..'.i riri"li"ilipl llrctelrs ic'narca artcorclor -.a* a ap^rifici rr.o'planc .ol dc alur.lccar-c imccliat sub nivclul ancore]or. . . ltczi-stenta inrpotr i'a snulgcrii arcoreror cste dcter-r'iratir clc rezistr.'t:r ta for{ccarc a rocii:", carcia roiirc.omp^.i. *" dirr rczislr'nta ri ia cornprcslLllle 6c,,: ^;l;-t;;;;ti.:'.s"il'.ii'liit
I .i ]L

(2.5)

In rociie izotrope, ancora actn'eazi o suprafafi de formi conici cu un unghi la virf de 90o-9i a'ind axa chiar ancori. ln icest c""ri".._ sar5,.de incastrare (1,) pentru o ancori. izolatx (fig. "ii".]"r". z.aq ;;;t;;;"e ., relatta:
,..

, ---lllI
v

k- t-t

(2.6)

undc P, este for{a de pretens.ionare a ancorei, iar -K coelicientul de siguranf funpotriva smuigerii ancoret care se recomandi. 2 ...4.

F;g.2.j9
corc

znulgrrii nrrei at_ - Schena dl!tr-!n m&si.r do rocd omoger,

',r

t.. .. .'

::;t;t:

! dc stratifiplanul lafi <lc trig.2-50 calie a1 rocii; o - perpendi crr lare ; b - paralele; c - inclinate: .l - allcoril; 2- planuri de stratificafie.
Schema zmulgerii ancolelor in luncfie de clircctia lor

rr .

Ll

Itelajia (2.6) sc va adapta in mocl corespunzltor pentru gnipc dc ancc:-e. De reriearcat ci in relatia (2.6) s-a neglijat cfcctul {ortelor de Jrccarc care pe suprafala dc smr-rlgcre. apar - 1n rociic stratificalc rcilstcnta la smulgcrc ;L rocii {'stc mull irtflrrrntar:r de pozilia ei in raport cli planurile de str'atif icatie (f ig. 2.-50) . Ideai ar ii ca ancorele si se orienteze normal pc planul <le stratificatic. l\lasivele dir.r rcci prezintl in mod frecvcnt;i alte pllne de cliscon t inu it ate (falii, fisuri, iiia-claze) cu orienteri diferite faJi de planul de strati{icatic ccea cc compl;ci problema orientirii ancorelor. - Aite posibilit5.li <1e cedarc a ancorelot sint prin {orfecarea contaclului dintre mortarul injectat 9i perelii forajului sau prin ruperea ancorci datoriiii deplsirii efortului capabil ('le rrlpere Ia intjndere a oteiului.
Exemplificari. In tigur:r 2.51 sint ilustrate lucrilrilc dc ancoi arc 1:r vcrsantul sting a1 l,a1n j111r.,1 arcuit I(alvamata din .f aponia f 221. Ancorat ca a avut scoirul si asigure conlucrarea nrasivului cle r oci,L cr.r o dialraqrrir rr:r1izatir in stopul distiiirr,ririi cforturilor clin nagterile arcelor la o ndiricinrc:nai mare in roci slnirtoasir. Strateie de rocir dc la supraf afi. de la mahrl st ing, alterate si faliate, nu avciiu capacitatea sr"L preia- incircirilc tl'ansmisc din baraj f iLiir luarea unor miLsuri ,spcci:rlc. -i\ncorele lolosite au .tost cle clolrir t\lrri : I)yrvidag qi RBil\r. Ancor eic I)y,'vidag au fost rcalizatc din barc p 27 ciin otcl dt: caliiaie srU)crioar2'r. I'or!:L dc pretclsionarc intr-o barl :r fost &' 0,4 ]IN, adiciL ti0Jf
Sectiu

neo o- (l

Fig. 2.51 - Schema armtrrii vcissntnlui sting al barajului

arcnit Iiat\'smata (J&ponia): J - dialragmd dc distlibutic

a tnc[rc6rilor la versant; 2 itnoore tip Dyrvidag;3 - ancote tip fll]ll\'; 4 zitl 'lt ' rpriiir talur oval'
B9

5ccit.;ne.l.i

)r-

crn,e Cc
| ;.!F

lnleraectie planuri de rupete


t1p.-t; .ld^,1a t,t^ata

Ltn!e .ie rupete lo

ccfi

/eren

l-

suprolal.i

Anacre prelensianole

Flg. 2.52. Schema ancoli|ii versantului stitrg a1 barajultti arcuit P;rcoima (SU,,\) dupd cut|emu|ul Srtn Feruanclo clin 9.02.1971 : c - veclele in plan ; b - secfiutte illtf-ut'I lllan cie ancolitle ; I coII) bar'lj ; 2 - cuiee n]al sting; 3 - Illasa aluneciitoafe A; -l - n.ras:r alunecatoale B; 5 planul de aluttecare; /j ancofe

l)

eten\loll

t'.e.

.iir.i iczistcnt:r ei la lupelc.,li iec are ancoLir a fost constituitir din r- ,\; r.+ ; 1-d^ +6 intre e1e priir sistelre de cuplare speciale. Capitul de aucolate a lost et ansa t cu un obturator gi interspafiul umplut cu mortal injcctat 1a presiunea de 5 at. Pretensicinarea ancorelor a fost r-erificati" si corectati- Ia o 1un5. dupd" roral ere au rosr fost umpl re foraiele umplute cu lnortar rortar pe De inin: pretensionarea inifial5- dupl care i r,'r s,'r lor' lrrngime nentru 1or lor pentru proteclla tectia anticorozive. antlcor( 1or lunglme ---'b--'-" r-^Ja pentlu ancorarea ancorarea picibrului zidului de sDrrf, Ancorele BBRV s-au folosit

jin ai masivului taluzat din zona nasterilor aval mal sting aI barajuiui. Ancorele au fost introduse in foraje de 100 mm diametru. Un exernplu de consolidare prin ancorare a unui versant care a suferit- .' degradlri proi'ocate de cutremur^se prezintS. in figura 2.52. Barajul Pacoima SU,\ (1/ - i 13 m) a fost solicitat in 197 i de un cutremur distrusitor cu accelcratia maximi orizontald de 1,2 g (g - acceleratia gravitafiei) . Pe lingi alte deraniamente s-a identificat amorsarea alunecS"rii unor importante mase

deroc5,delaversantuIsting.Deoareceproducereaa1uneciriiarficompromis culctr de la malul sting al barajului si chiar barajul s-a^luat decizia de consolidare a versantului prin injeclii, drenaje si ancorare. In acest scop au fost csecttate 35 ancore pretensionate cu lungimea intre 32,6 si 59,4 m, Ancorele au fost dispuse intr-o relea rectangular[ asa cum se.vede in figura 2.52, .distanta dintre ele pe cele doud direcfii, fiind de 3,00 gi.respectiv 4, 0 m. .Fiecari: ancorS. a fost tensionati cu 3,087 . lIN. llisurile luite au . condus ' :: ia stabilizarea versantului ',, ,1 -,..1

1.:.1,..,,:;-

Didactici qi PedagogicS'
vewL''" na 'ROZANOV' H'P' lj!;Lrt'. L'r-'' F'a' ' oct'vl"c plotini "a scalin1h ''.' 2. . M.M.; -: -- GRI$IN, o'""oiraniah:g{gskva,,Stroiizdat,. l9i5.' -, Usnoui ProectitouQnla pLUt/LtLt ' Cdmenno-zemtianie plotini I. canrenno-zemLzurlLc , g. MbISEEV, I' . MOISEEV, *ari""av. S.' S.. I\IOISEEV' .-' ,. .'
.

'' i stroitel stua. Moskva, Ene-rghia' 1977' p. no"t ' i4""h'ini"sr 'and' DanL 'Foundation Design' speciai 'Rulletin' " 195jjj ', -' -rcOlO, :;::: t)'"'a. ,; ,paris, . 198i, ;:" 5. PEURIFOY, R. L.'r ConstrlLction' Planning ' aqlLipm,ent and'^ Mcthorls' Secolrcl - -fii;i""itt". ctu* - Hill Book Companv' Ne$' York' 1970' * ;;-;"rig, oJ Grauity Dams. Bu.reau, of Reclamation. A Water Resources
6.

Technicil Publication, Denver, CoLorado' 1976 G' Ltt constrtLcf,to''t ?. PRISCU, .R., BANCILA, I.,- TEO?ORESCy' t'fLEGONT' jWtn Disicme Congris Routnante' de carpatique de d.eur barrages ii"i''rc 1970' lUontreai' des Grands Barrages' Proceedings X-th Internetisnal T. FatLtt treatment at Nagola.rdo "donl.^ f'UJII, 8. -' '. Co.tgr"rt 1970' Montreal' 37, Dams, Q of Large Tehnici' BucureSti' 1981' 9. BANCiLA, 7., +-a. Geologie ingi.nereascil, uol' II' Ed' Pre's'sLrc Grortino' throttlh [0. WEYERMANN, W'. J. Roch Conditions inprouetl ."' fol EngineInstitute The with cotlaboraiion ?;;li;;tlon ty noaio'Group in 1977' Ziirich' kolLbrunner-Rodio, Foundation nut",,."it 15-th "il"c 11. * * * Retrospectiue az Sroiss d.anl Joundation trcatnrent. Proceetlings 1985 Internatiohal Congress oJ Large Dams, Q 58, R 12' Lausanne'

t2.DIACON,AI-:.,GEORGESCU'I\{Traitementduterrotndeiondationettt'ue clrcz rluelqttes ba:de Ia reductioi iit aritti"tions et d.e ln sotr.s-pressiort of Large Dams' Congress ,igit a" no'u*aii. Proceeclings 15-th InternationaL Q-58, R 34, Lausanne, 1985' 13.POPOVICI,A.,SUPROVICI,P.Constru.c[ii-Hidrotehtlice,AplicoliiL'clulttiLlI' Institutul cle Conslmclii Bucure;ti, 1986'
14.SCI{NI]EBELT,G.Lcsp..roiS1|1'o1Lla'esrlcnslesol..fec}-rniclrteCiere.lliSafio]]. I'ISthocles cle calcul. Editions Eyrollcs, Paris, 1971' * * '' Telrnolollie cad'rlL: Pereti de ctrtn;ure rcatizati cu insialaliQ tiP KcII1l' tr5.

IA 13, Bucure5ti, 1986. 'f., VASILIU, M. LIodul rL:: cltntertsionat'c si. tt[t:(tltLirc Q dilitt] ilol [8. - UD]iESCU, amenajirtlor licLroencr<teticc dc jousir ciderL:. colrluniciifi 'silllfioziollut (la cligut'itriclroenelgetice,Vol.I.,lnstitutul(leConstrl-lcliiBucuresti'1981.1g, \TASILIU, M. Priuirc criticd eslL'pra etansdrtlor clc 7;roJnnzirnc IQ (lirJrLt i [1111' dete pe sl r tlLri ollL --ionur e. llitlrotehnic;r nr. 12' 19ti'l' 2C. * * * Ctts clc Iondati.ons cx ccptiotLttcllc s tlc b.lrraqcs. Proceedings 1l-th International Congress of Largc Dams, Q 53, R 56' Rio (le Janeiro' 1982' Geologll ond Gcotecltnics olr tlrc Desigtt o! Dottts' 2l. PIRCHER, W. InJllrence oJ 'Proceedii,gs 14-th International Congress of Lrrge Gcneral Report Q 53. 1982. de Janeiro, Dams, Rio 22. IIOBST, L, LAJIC, J. Ancorarea in roci (tracluccre clin linlbx cehir)' Editura
energetice,

]]IusttlLAntfepriz:iGerreraliicleConstl.uctiiHiclr.oielrrrice,I]\12,Bucure;ti, 1986. cr. e.l'cft* 16. '. * 1'eh"nologic c(KLrrL: Pcra,ti. ic etanr1rc cltn gclbelct-n realizati. Hi.lroConstI'u.lii .le Genelalii --utor cu cupa inuersd. TrustuL Antrel;rizi

Tehnicit, Bucuresti,

19B1.

1r1i

3.

APLICAREA METODEI ETEMENTELOR FINITE iN CALCULUL BARAJETOR

3.1. BAZELE METODEI ELEMENTELOR

FINITE

tode energet ic-e sau metodc rczldrralc. o forrnularc dirccti intuitivi, mai apropiatd gindirii ingincre;ti esre de asemenca posibili si se prczintd. p.,rtr,, inceput la punctul urmdtor. 'Principiul de ba'i al metodei consti in fragme'ntarea rnediului continuu _ intr-un numir f init de eiemente utidimensibnalz (bare), b'id,imensionala (suprafe{e) s'o tridirnens.ion ale (vorame), cu geometrii' standard mai simple care sint interconectate in puncte nodale. Aceite elemente care {ragmentelii sistemul se numesc eleme.nte Jinite, iar mediul continuu. astfel iproximat se numeste nted,itt. discretizat. ln cimpul. elementelor finite se aleg {unclii tip care dcscriu variatia unor-parametri. Aceste Iunclii.sint nurnite fi.oiclii de ,interfolare, de Jwini sau. de aproxinxare.iElemer'tele {inite din analiza'structuriloi sint cons-truite practic in toate cazurilc cu functii de aproximare a deplasi.rilor din cimpul elementelor. Ele e-rprimi deplasirile in chnp in funcfie de deplasirile 'nc.oale consrderate necunoscutc. lzolat au Jost consiruite Ei elemente finite pe. aproximarca cimpului deforma!iilor, eforturiior sau elemente P."1?t", rlnrte nlDrlde ln care lunctrrle aproximeaz5. cimpul deplasirilor gi al efor-

Introducere.llctodar clcmcntelor f inilc tlublat::r dc 1>rogranrc tlc caIcultl.ici,'nt, rrrlil" pl,calcrrllto;.rrc l)lrrncri(.., cll l,crlor l!ranl,,ri,li,l,,t., rlar.si I.i, c.rlcrrlato:rt' i,, r'sorillc ;L <icltrrir irr r:ltirn,'lr. ,lorri rlt.e lnii c,.lr r:rai ;rplicat.r nretodr'L numcr-icir dc calcui in inginclic. l[ctoda ofcriL solutji aproxin'rativc, rlar pe d111in sati-.ficirtoarc tiin Punct rlc r,ederc inginr.resc, in prcrbl,:ntclc r'. ediilor-continuc care se pot {ormnla sub formi veliJt:onala. pr.oj;lcme diirtre cclc nrai <liverse .si cu glaclc dc cornplcxitatc car.e lc fac inaborclairiie cu ;rltt' :l, lo,lc lror Ii rt-zolvaln Irr irr mcloda clrn)crijolot. finir,,. I:a s" epl jt;i iti cr'lt' rtr.t i Jitclsr. domlnii ca mccani, ,L str-r1q1111jls1 (anelizc staticc si dinamicc), rrecanica fluideior (hidrodinamici) t crrno dinanr icir, hitlraulici. sr,rbterani, aeroelasticitate., cimpuri electricc etc. 11, Z, 3, 4, 5). ' iletoda elemcntelor fi'ite poate fi f.udamentiti matematii prin me-

turilor.

Aceste condifii exprirnE simpla egalitate a parametriltir din d.iversJle ele92

punctele.de interconectare lntr-e elemente, la noduri, se pun condi-. ... 11 fiile de continuitate a parametrilor descrigi de functiile de i-iternolare.

Formularea directi bazatd pe apioxinrarea cimpului deplasdrilor. plane in dornenir-il l"rti. ",."up1ifi..r" sc prcz-intir inalira siirii cie cforturi triunghiulare, un nte ineleme pf"" Ji" Iigira 3.1. I)omeniul. estc discrctizat de{init prin f iind defirrit ent fiind ilement Pri nodurile i' i' 1,. 5J co"siderl ci cieplasirile dirr cimp.i unui clemcnt (ir, .u) sint unic !t;) ' I j' 1tk, 1tr, i)r). 1t i, ri, (tti, 't,, tt1, e nodalc (ti, rife in funcfie frrnctie cle de cieolasirrile deP definite Relalia dc leglturiL are aspectul: (3 t) Izr] : [-\'] [ir'] -unde fNl are semnificalia unei matrice a lunctiilol de interpolare (de formiL
s

au

di aprox imale) in Iormi dczvoltrti rclelia (-i l1 :'


.

scr

ic'
'Lt

f < >: |''l'r,\| \- \'' ,' / ,,

rr

(r;')')

/'-r',
I

ON,
t)

ln N, -._

t\" 0

o rYr 0'l
-\-.J

ll;
1l!

7j l{ t Tt
:

(3.2)

iu :ro,lrrril'' i. .7 i (3.2) si ii,. irrrI' 1'Iirrir,i ''l [,,l rr:i .\',, -\'r' .\', nrm'."rtoarclc I cstric!ii l)cntrLl JtrrrcliilL 1 \', (-t,, l',) ': o ,\',, (r,, -r't) " 6 r\', (.f.i, l'i.) i -\-* (r;, I'i) - 0 {) -\' j (:r,, 1';) A" (r;, l';) 0 ,\'; (t., l',,) -, 0 I-,, (rr, -l'r) - I A', (r,1,1'r)
Conditia c:r r t-lat
i

corr,lLLc..'

(.1.3)

l:i!. 3.1 PlolrlL'rui (l{ :jlirrl Jilrrlrii de cfortuti Icz{)l /atd . pl i]l ltr( todi1 clcrnerticLrl Iirritc-

/ i:l. l.l
r

llr'|r't ucrLl:irllr rlllrfi' i licr tle ioltrri -\'i

ll

lLlii_

93

Pe dc altir partc cxprinralca dcplasirrilol din cintp in Iunclie clc cele 6 dcpl15;i11 rro,lalc, corrrlucc lr lc:strictia ci tr., a pot fi cxplinrati in funclie de. 6 prranrctri iurlcpcntlcnti, ccl utai sinrplu sub ftirnrir polinornialir:
rt'

: 'tt -F azx )- a Y z' ('r:-rr) : a 1 -l- a'r"v l- aolr


\x1')

(3 4)

, (3.1) r'ezultir ci r.alolilc {uncjiei N, sc pot ob!inc prin intclpolarc liniuiL intlc vrtlolilc no<[alc cunoscntc (fig.3.2), ,r rr " ln,t Ir, ;^i N". in c'onditiilc cincl dcplasirlik: rlin toatc pnnr:trr1r: cler.nentnlui sint c11in
l,az-ir cxPlcsiilor' (3.3)

rloscntc pot

att'

In

dcterminittc clcfolnlrtiilc rlin br icc punct. lonrir nratlicc.alir relatil rlt: 1r-gittru'iL intrc clcloltnatii
f
:

asp,.'ctuJ

;i deplasili
(3 s)

lqJ

.l.

rrrtrl,' IL ( sl,' ]rr opclator li::ilrr cort'sl'rirrz.5t',r'. Substituind pc [r] corlolrn r-elatie i (3.1) sc obtine:

1-l

r't

r,,1
L"l

l.]
2

: Ir] [.\I] irr'l : itt) r,ui]


al stirrii rlart:
i'-\(
.\,

(3

.6)

Peltr".r cazul analizat


c.t
{^1 _

clc

clolt

crpr r.sie (3.6) clcvine:


1^\

0 r-\-i o r)t
--;.

ir

t:;

llt
ut

t'J -

i" i: !'i'r.l

r.'I

troo oy

tr)
c
\.'

i_\
e);
|.r.

r.

i,

c))

a\l
(1,

; \i
(t

/.'

ttj rj
7{

(3.7)
tt

)l

irl:,
cN t-)

i axj a\tj
(-l r.!

ANA
tJ

)/

'NA C.t

uk

dc fornrS. -Y,, f,-r, .\ r. dcja cLrnoscute, matricea [B] se obfine dificultate. Daci func{iile de fornrS. sint liniare deformatiile sint constante in cinpul Lfr elementului. rrlLrrLtlrur, In materlalul 1n materialul drl din elernent element pot exista o stare de deformatie deformafie initial5. in. {so} sau o starc de efor:turi lezidualc initiale {oo}. Atunci starea de eforiuri {oi va fi cauzatS, de diferenta diferenta intre clefoinatii'1e"?eaie cliferenta dcfornatiiie ?eaie defornatiile ieaie gi si cele initiale. tn..r: inotez^ initial". I; In l;.t;i ipote)a 9i ; ;,. '. ,. -: coirrportdrii clastice, cor)lportarrr clasttce, relatia relatla intre lntre dcformatii dclorntattl si sr efortur.i elorturl estc esic LrnrarI" liniari" ii gi are

{lri

(ir lunctiilc

(3.8) {"} : lrl {" - .o} + {"0}, nntle [o]? : {""t. 6t,, :*u-} ;i [D] este matricea elastici continind proprietitile . corespunzitoare ale materialului.

forma

in

ipoteza unui naterial.

'{.

dup5. preJ.ucrarea turi se obtine :

liniar elastic izotrop relafiilor diu teoria elasticititii


I

,l'\
1\--

LD]

r{
94

'r,\'

:.1

'-

-punct.
+r

In

cazur partrcular anallzat (\'ezl 1lg,

J.lJ:

ui
vr
{q.,}

UJ

lr,
Lik l, ,,

(3. 1o)

Iorlele masice.pe unitatea de volum din element se scriu:


{b}

b,'l

la,l

(3.11)

rrnde b., b, sint for!elc nrasice specifice l,e celc rlgux rlireclii ele sislcnrului global. ccl r ai sinrplrr |r'ocedeu dc a face {ortcle no,-lalc cclriYalenie staiic cu incirclrile distribriite si eforturile pc glaniti constir in impunerea rtnor cleplasirri nodalc viltualc contpatiL,ile cLr l, giturile elcncutului gi cgaiarea Iucrr.rlui nccanic e-rtcrr] si inter:n f ir.cr.rt dc dilcritelc lorte ;i eforturi 1-rc ciur ata. depiasirrii. SC consicltrir clcpla-.area \.iriual:'r a notlu|i1or Ia'rrr]. Atullci tlt'plasirilc si clcfor- ratiile in ciilpul elerncntuhri conlr,''nr rclatiilor (3.1) si (3.6) ror fi .fDir] : [,\'] {Eir,} si rcspcctir' {}e} : f1;1 {,}rt,} I-ricrul rnecatric ai for lelor nodalc cste t--glrl cu stttna Prodtis,-'lor .iol'icior notllllc compotrcntc ot'i clcplasitlilc lor nocl.:rlo col'csPondclllc i'irr,l1'^ ly,1f ' roLtrltt :tl , frrrtrrr ilor ;i irrtirSiniilar', l cjrrl rrr,.curric int''r| 1re ttttit:ttol, tlL ? ( L.t' ('\|lr'siir ' (,ntti''',bi s;Lrr

io'r',t7 ',ti crrrilol rlistrilrrtitu atc 1.33j itj tNl' [,]). Iigalincl lncrnl nrccunic t-xtcLn ;i intcr-tr oLlinut |r irt inte'glar-ca il!' intrcg volnrtnrl clctrtcntului sc olr!inc:

.id//ij

it1.ri

- i;r,l?

[i,

.,,.

tn," icf 'lt: :

!,,.,,

tt'l''

[']u')

(3

12)

Itcla{ia (3.12) cstc valabili pcntrr.r oricc dc|lasalc liriuaii conrpirtibili cu lcsirturilc clcrncu trtlr.t i. Atunci
\,1,,'i

,rl' iu.r.

io| Ju

- \u..,. L,t'.,',' {rl u,

(i.l-l)
t)5

In cxprcsia (3.13) nu s-a introdus nici o rcstfic{ic asrrpr.a rclatici defornrafii-cfolturi. l.)alt icular iz.inrl pentru cazul lin iar'-eilast ic, - coresptinzirtol exemplului analizat (3.8) sr: obtinc:

tq",r;.:

lll

{zr,}

l_

{l}

11 td'l (3.15)

urrtl,'[/Ll

Jt,."t.

lrr,' fnl iB]rl,r

cstJ Inatlicca <lc lici([itato a clcrncntului;i

i.l

rilor- nrasict, clcfornratiilor initialc si lcipcctir- cforturilor. initialc. plobicmir spccifici cxisti cLt clcrnenielc care au granitc care fac parte -. O gr-anita -.isienuhri, Pc c.ro se aplici incirrciri citcr-ioar:e clistr.i6uitc. din :c cottsitlL't'.'L ,Jc r's,:rtplu ittc;ur'arr'.r l71 1,. rrnit:rt, a rlL' r: in ,l,. llaniti a rrrtrri ascrl3nca clcment. .{tunci in r-cla!ia (3.12) t|cbuie :rdirugat 1ucm1 mecarnic

f | ,.,,,.,, , ; i , rl'../. \ .\ ii,f tli'- \ llJlt ll)) fsulrli,-]- Jt,.el. \ li;1,'lon,rdu (3.16 e) "l/tl. i' r'clatia (3.16 a) cci trci tcr-'rcrri rclr'c)i'tiL fo'tclc clatoratc incrrcir-

vi;tlr.1 rlroilu-s rc

accasta'L incirrca;.c:

5".",.

['t']' tt] u'


pe

(3.16 b)

und ir

sisienului global.

il.') It,l

co:

isp,,rnde

I'r'oic.!iilor irrclrcr'rlii

celc doui dircctii ale

, in ceie pr-ezentate mai. inainte principiul lucrului mecanic virtual a fost aplicat la-un singur elemenL si concepiul fortelo. nodale echivalente a fost restrins. In continuare sc e-rtinde acest concept la intregul sistem. general existi forle corrcentrate e-xterne cate se repartizeazi. la no_ .in duri, adi.ugindu-se r-ectorilor {q.r} corespunzitori elemen^telor din sistem. Se consideri c[ in {r} s-au esprimat in ordinea gradelor de libertate 'ectorul nodale aie sisternului atit contribu!iile provenind din -vectorii {g",} cit gi din fortele concentrate extelne:
rl
rD

t,,l

/1 l7\

unde.ra corespunde cu nurnirul ale sistemului.


Relaf

total de deplasi.ri nodale (translafii, rotiri)

ia (3.1) consideratS. e.rtinsi


J-\ ('" I -

li

intregul sistem are aspectul:

unde {ar,} cuprinde

nati. In
96

matricea

asociate elementului

in

care se cal-

{8a6}"

{r}

'

{r.1r {o} du \ {a'r}' {a} - ls{s?,}" {t} as a \ - rv Jj


d?,

(3

le)

Dup5. substitulii se obline o relalie

similari cu (3. 14) :


(3.20.)
cla (3 .21)

lll

{u1}

+ {/} : {r}
tD1

unde [11]
?i

tu,' 5,,

tal

{/}

: - l, tntl {a}dr - i" tr,'{i}ds - lu tu,' [D] {eo}da f

\3.22) +\ [B]" {oo} dz Jv ln relatiile B.2l\ B.Z2\ matricea IBl cste icunr def iniri- pe intreg sistemuL, iai integralele'se referi la tot-r'olumul Iui, I/. Ilatricea de rigiditate a sistemulii [K] are numirul de linii gi coloane egal cu numi.rul

total de deplaslri noclale ale sistemului (,,,). Aceeagi constatare este r-alabil5, pentnr numiml de linii ale vectorului l/). Li baza propriet[fii c5, o integrali.dcf initi pe un domeniu, . (volum, supr-a[ati ctc]) e!tc identicl c,r s.imn integralelor pe subdorncniile care ali,-Lirr i"sc dorneniul (in cazrrl analizrt el.tuentclc finitc):

\0u':r'\
-v

J \, ,eL.

o,r,

(3.23)

rezulti c.i:
f n-

I --

s
I

ifra,'l

;i

7]

- +, rr)
I

{.3.21)

(3.24) concluc la concluzia cir rnat ricc:a .[ Iil. se oLr!inc pr-iu siLIpIa gr';rdclor rle libclletc nodalc (i) a arlun;rrc uozit'iorr.ir'L tlrr'i

Ilcla!iiic

rnatr.icilr,,r rlu riqiditaf vector-Lr1 [.[]. l)aciL sc uotcitziL: se oblinc:

'r'n,'L'otl:'ca clcntcnlc16r c':rlc

11",

1. lrt tttotl sinril;rL' su n|iirrc


(J.r,r)
(3.26)

ilii:{,i-[/i tlil {t'} : {11}

care rcplczinti. Iortna cca uta i uzu:r1ir- dc scricre a sistemului dc bazS- pctltru ar..alizc sltrtcLulalu iLr nrctotlrt ehlllelrte Ior Iinitc b:rzatii pe 4to-xittrarca

clnrpului deplaslrilor.
7

cda.

12

97

iuclr,'it.rc la uccst puncI ur:ri sirrt ncccslt.c doul prt-ciziri: (-o.sirlcr';r't';r lrrc'r:lrri.r.r'c;rrric Pc intregul sisre'r ;i cgalarca 'irtrrar I ui ctr sttttta con-stribLrtiilor clrnruntclor pre sLrpunc ci. i]rtre clemeirtelE ailiac('nt(' sil)t r'rclrrst'rIisr''rrIirrrriIitilt., adicir iri intregrrl sislcnr c-ris{:i corriinuit;r1c:L rL'plrrsiililor'. I)lci st' tlt'zvolti o rliscorrtinriitltc atrrnci i1 t.xtrrt,sia luclului rrcc:uric ','ir.lrrrrl rr' llcllri :rcliuglt un ltinrcn cgal cn l,l.:,i,1 ,uicanic al cfor-trrrilol carc iul prorlus scpararci. , - Principitrl tlcplasirrilor ttorlalc r,iltualc in {onrra l>rczcltatir cxrrrinri. de 1a1-,I satis[:tccrt'rL con,litiilor <]c cchililrru pc clcmcnte -in cacllrl liniitelor stabilitc Irin d.plasirlilc ti1> PrcsuPusc. Conilitiilc dc cchjlibru ar- fi asieur:rtc i:i totali{:ltc irunrai rlacir cgalilatca intrc lucrul mccanic yirtlal iltim gl t'rtcrn ar t'risi;r pcntnr olicr. Icl clc <lcPla:irli, r.cstric{iile fiind lirnitate nrtnrai lir.cotlrlitiilc tlc granifiL (lcgitnli cu- tc.r'cnul). Cr.'stcrca ;lnirrnlrri fle par';rnrctli inrlcIcnrlcnli ll,l_,..:'clatia (.1-25), conrlrrcc Ja :rjl-oxinarca tot ruai l,.rrr-r ir c.'<litiilol tlt' cc.lrilibr' totalc are sistrr'uIui iliscretizat.
Formularea variatiourld excn-rpl ificati. pcntru curgeri stationarc in medii poroase. Pr inciPiul lucrul'i r:ccirnic i'irtu:ri a-sa cnrir a loit scris in explc:,ia (3.-19) priate fi rcluat inrr--o fornrir rlilcritir considcrincl cantiti.tile ..irtualc {3rr1i, {Err} si {):i.ca ni-;tc..r-a'iatii sn'.r cliferertiaie aie u'or c!ntitirti.reaic. -{stfc-1 de crcnrPlu,.lll'imii tloi tclrrcni clin re}afia (3.19) formeazir crrcr-gia potcntialiL a ir.rciLrci-u ilol c.xtcr:nc (iI.) :
)r frr,l7 l,

ln

I -l- ,r, lr

[/,])

Alt'

/1 ?7\ mater iale

[,]timui tL.rmcn al lelatiei (.j.19), pcntr-u anurnite energiei dc tleforrlatie a sisie'rtului figi:tpt;a"
I

'v

r\ )r. 1 r I ;oei- i6l oz' :


f

dL'

(3.28)

Astfel ecualia (3.19) poate

scrisd simplu:

8(U+rr) :8(;)

:o

(3.2e)

unile cantjtatea ; cste i-rurnit5. energia poteutiali totali.. ln co'formitate cu rela_tia (3.29) pentru ca echiribrul sE. {ie asigurat trebriie c1 pgt en t ia la. totali si-fie stationard. pentm r-aria{ii -conr"t]"rqi"._ parrD c ale deplasarllor. 5c ctfmonstreazS. ci in cazul sistemelor cu ccmpcr_ lare,elasricri, eircrgia potenliali totrli nu este numai sta!ionari. dar ;i?ninlma.

,. O. formulare lariationalS.. presupune stabilirea unei (lunc!ronala) ;:. carl' este definii5. sub formi" integrali.:

cantiti!i
) ')
,:1

scalare-

: .'!) ,,, .lon * w (", i r. (,,,i: c.v


\
)
Jl'

ot; -

1.'

,.-

fi

(3.30)

unde er. este functia necunoscu Spre exemplu prima integrali" condifii A(u) 0 in domeniul unor condilii -B(n) :0 pe granila formulare problema ." g'en"ialir"L
9B

tinue. Funclia necunoscutS- er poatc fi poten{ialul vitezelor in probleme de migciri pottlnliale, vectorul deplailrilor in probleme de anaiize structurale Solu,tii unei -probleme de mediu continuu est- o .funclie. rr. caJe -f199 funclionala r sta{ionali pentru varia!ii mici }ir a1e funcliei (vezi relaJia 3.29}
etc.

8r-

:\
'v

8r",4(r) do i

f \

. t-, t '- := drl- iJ\.r/ ur

(3.31)

sau chiar imposibili, se cautS solutii aproximative de forma:


r.

Deoarece

in multe cazuri gisilea {uncfiei rr este extrem de dificili,

r: L\-; a,

(3.32)

unde N, sint funcf ii dc aprox imarc iat r.', parametri independcnti. ln conf ormitate ct relaiia (3.32) functionaia ';; depindc nrmai"de parametrii independenli a;. Prin substitulia lti (3.32) in (3.30) si diferentiere se obline:

)-

trtr-"' -

,r.l_ .

'

Conditia de statirrnar-ir a frincfici conducc la sistcmul clc ecuat ii :

;: (a-;r:0) penim olice variatii

8,i

(;l
(.(!L

i;
an
oit

cr"

(3.3e)t

A.

d",
a, cirrui 1::u anrctr.i solulia problcmei.
.r

,,

rl,.'trint

in

lt i irlin r' ;rr:,lt 1r'ca ..i:,ttrllu1t:i, coilitiIuiL


99

Proccclcul rlcsc.is urai irraintc cste cu'oscut dc'rLrlti s.b tlcnu_ mirca tlc nrctoda Ravlcigh-Ititz...ln.accst 'rc're r-crafiiic JL rLrLrtL ' 1,.o..i.ir r. -.^.r;^;^,.*;l^, .. tl.lir-." \r..'&, ' ra rlnlrcg la Il l |c!.1 (tonl(.nlut clomcniul :rnai.izat {()) :lnirtrz:l[ ,..(!J) si r:ratr.icca cocficit,n{ilor'sistcrnrrltri -:-+;-,--..r..: uc 5i nrrt'.'i"",,

se"crtindc rrrnr:ri

,litorl,i,ci",,,.,,t.lo': :::1ljl:lJ mcutt-azir i:1.:;:1i^$i:l iu srrlrtlorncnii .in tip.(clc'rcntc firritc, o",, figpr'.1111 511lrrlnnlr1liu

*ilri finit",-,1';;;;,,;;";';l;#

t sti.rriagoiiali,'i,ii,'r,t-ii;;il;.;'tJ :lll]ll.1.i.,3rl 1..,:lll:l :r-..:1.:l sub forntir tlc ntatlice r:u birurlir ingrrstir. . Jrrrnctio:rlrl:r ;r (r't'zi :'clrrti:r .1.-30), irr cnzrrl cliscretizrilii in elcmente l".lrL(', sc sct.l| r't o srrrrri tlu in1,.gr:r1,., ,1,.[irritt, pc f it'carc din clcmcr-rtcle. {initc llt, :rslrrrri,InjnIrri

t"rii)lil:l;i'llil;ii,,l'.,:ll,;:i','",':"i,,'l,l:, cr,cmcSrclc adi:rccnr.,, lill 1l ia.- rnatr.jcca i"Jfi.il"Jif.. {rri ,iJ._ :l11ll:')t"ir,,l1un;11

rip

i'

irr ,,1,.rt"I"1 ,i,1'r,,ii,i,i.tiii )i"ar, '(i:1'1^ii^.rll:'li::ll

3.3), l,i,. i=l"iii,-1i.s'11

tc,,ncni

:l\

1'\Jc[

ri+i r,1rl
lftl l

(3.35)

unclc

!.-.1., cstc rlotnctiul {icciLr.ui clcmcirt ii I-",.- granila elcurentului ca par'1c diit .ilauitir rlorucniulu i. . L).rcir lLrnciionala ; estc pr-rtraticir, adiciL functiir ir. s i der iyzrtelc ci nu il-l;r;1'56 Iritrr't,.tL tlui. lLItLuci si\i\'nlll {i..j]t sc t.cclLrcc la un sistcm algebr-ic liri.,: d,. 1i,)ul (J )6) :

Se poate de'rorstra cir mirtricea' [1i i este tott]eau'a simetr.ici. etcmentcloi. finitc_ in for.mr,rtir.i r-ar ia!ionale constr" P ll::"1l.ll^";l l]llj:,"l.ii plobrema. U,r.lii 1:.-L:,:l'^"^l,l*:11:'1"]"'.T,."r", satisface , ji:l:.^. ialr roiali" (vezi ,"r^!i" iij:,lli|i:iji: ,:il:'si" l,orenr meca"ice i'. ecnilbrd, pl;;e;li;' ";"_ li::]::,,.J',:,:^t^1'^* 1:1.,.;'l: a'lfooi rl.r \.rc.^.cA | ,:.y,,rr, Lrc.. r.oTr.rst ^t^ stnt "il.s;"''1" problcrne de rnedii continue cu ccuatii '.:'jS.,,i: ,'

i;;,ti";;il";;r" r.)bli";;;i i;

Catoliti necunoastelii fuictionalei

;.

Fig.3.4'- SchemE de calcul al iD{iltratiilor .prin


te.reoul de tundare

hoi.

al unuil','

-.:-

ao\
ax )
l

lJ.5 {

'
a

unde

este

funclia de potenlial
iar E, gi

, a6\| : _ Rr_;_ cy I

la": -n,

(Q
(5

i,

coeficienlii de permeabilitate pe direc{ia! .t 9i res-

pectiv Y. ' Pe granila domeniului discretizat in elernente {inite patrrilatere se considert urm[toare]e condilii (f ig. 3.a) :

fr: @pel
'- o Pe f" sio@ '
tu

(3.88i
(3.3e)

(prin ale fCondilia (3.39) inseamni ci f,, ,constituie..o linie cle curent gerea co.eip.rriz5.tohre a conturului domeniului). Se aleg ca necunoscute r.alorile nodale (s-calari) .alc, func! ie i de,potenfial al vitezeloi {@r}. Pentr. .n elcment i, i, h, I r-aloriie in cinrp.l elernentrhi ale funi,tiei @ sc expriml cu relalia: QaUi : N ,\*yl b' * N,'\xy) git * N,' (ry) @,, i N lt'il @r :
: s-\-d Li-\i I
.l

Y)l

F,

(3.{01

unde N, sir-rt funcliilc cle a|roxinrarc, tir _@r.-..gjr, "'alor i1c rlL'cunosclrt. .l.lG lnncfici clc poteniial :rl vitczcior in uoclurilc elcnrentului' Sc consicleri ciL {unctionalir ; asociatr-r ccuaJiei (3.37) ;i coDdi}iei de granif ir (3.39) arc c-rcprsia I I ] ;

Il (i6'r" r: r \ l_;r,l'1-r J!)LL rir/


unrle

-i-

z'\,i, -n"r--r

, (iA|I

l,''n-\r',,nu''t

(3'-ll)

ln cazrrl.particlllar 8 alc scnrnificafia clcl-ritulu i infiltrat Ic granifa. ).",. r-a.irr t |oclr.tce clirect (3.38) sc. Con<ii1ia 0. ,l.Jioi cr.r f,, linic r]c cr-rrcnt, 4 = dctcmriuiL { @,} ' ln sistcrnul ilgcbr ic de ecualii tlin carc sc
.

J)ifcren{iincl qi intcgr.incl prin pirr!i sc iroatc clcnronstLa cir ftrnc!ionala z corespunclc problcmei studiatc Il ] sc irrloctrirste . fn expr.,.sia (3,a l) efcrc.iii srrcci,sir- ficcirrri ,.lcrrrc.t sinrpla 611 conforil (:.lo) . frtrrtclionala pc intrcg dotncniul se obf inc prin
10i

.nrul.

adunalc a f unctionalclor. clt.rlcntclor. lll l irrlrl sc obtint, .

f irr

itc

in care a fost discrctizat donie-

"

",; t",*".(l

jl

@')' aa*-"H,

[,.,

* ^,(+# *1'do (3.42)


cu

in (.r..{z), runctionala jj",rl;:i: u,i,rr"i ,1., r.:Llor.itc norlalc a1c {unctici , tlt'poteirf iel al r.itczr.lor " Difcrcntiiltl iu r.apott
@i sc ob! inc' :

- II

iil.\',2t,ttt'

{gi,}

un 1l;rran'Letnr t ipic

'-:\.I 0fr' ;
0;
c.L.

\ -l\' ':l / dN,ar"".l!.1 ?g,l *') F , I r,,,fr 4 '-'J "-a,'l L.,O [F )r :^,,,'l t)r f,,J.., \7 d.r' ,),'

-:I(lt tJ1,,,c! T'Niclr


+ t_ . lll jnt.rl tlrriri r111.,-,,,,i, iil,,

(3.43)

l0rllla

srrcccsir.c sc ol,ttnc

un sistc.m algcblic l inial


(3.4{)

LIi:!r7,',

unir [1ii

[.,{l

.-

t,

arr. -.curni{icatia nratricr.i cle inf iltr.atii: 1ol'ul r irtzclor. rrotlli,., irc gr.auit,r i..,.

sistcurrrlrri

9i il i

vr.c-

/{,, =

1i,, r I
t
1,

r,r

-r]..1

f1,, \

o-,\-' U \;

d]-,

/,:: I
sistcnru[ (3.'{t)

co'siclerat c' r'" linie de cur-eni r.ectorul [/, ] = 0. Totugi rrLr dc'irrc ornogc* pentru ci iu sc introduc'i.alorile inrpuse "i ale lu^ctler de potcutial iu .oduriie de pe granila fs. Daci in zr' 'odul f. fu'ctia de potential este e ec'a!ia- atasatl sisteniLrliii (3.4a) hLe 9" ll"
I

I' caz'l

clen J l t,c!

dN, dN, \ ,^ r., I t/-i AJ, c],, J --Et,a.

(3..{5)

(3 .4 6)

oLmr

-T,--t nV)n:

-l -= tt I{) ttz

l.crgcntacitresolufiaexact5'asolutieiaproximativcpecareoftirnizeaz5'. uul)ii clun s-a aritat nrai inainte, funcliile de -interpolare aproximea4e

undc rt cste un nunir arbitrar, care trebuie ales cu citeva ordine tle rnd"rime ntai mare decit cei rnai mare termen diagonal din matricea [K], pentru ca pr-in rezoh-area sistemrrlui (3. ,i) si se. obtinb. @_-B_. Ecuafia (3.47) se aduniL cu ecuatia afercnt.i- necuno,scutei gt_ ai;-;istind (3.44) . 'al vitezeror . .aflar-e.a 'aloriLor nodaie ale iunctiei cre poten,tiai ,," r'claf ia (3.40) sc pot dctermina -.,D.rpi funcliei in'orice p"".i al" lp,i 'alorile(vitez6 de infiltratii, debite elemertclor precum ;i alti parametri 9ill.lirl InI urrare/ rru lltrate/e.\t e-\r lttrate) r lt ratc) cu relaltlle rclatiile clasice din hidraulici.. hidraulici. Criterii pentru alegerea func{iilor de interpolare. Alegerea functiilor _. de interpolare ru.se.poate face arbitrar deoirece ele trebuie-si. asigurc'con-

. .

Funcliile de interpolare .trcb.ie. sir 'r.r perr]iti producerea corcsdc tlciormagii specificc l; ;i.;;;i'aiunci cin.l dc'lasirrile nodufilor n""%"];:.i,,?r'1'TJ,,''1i,,i."'5"'if,lt;'",^,".trcbuie si cond'cr" la clerormatii nodurilor at'nci cind deolasirile .p".iii.. .or,,tante in'cimpui elemint'lui. icl,constantir. 'Accst criteritt {orc6respund. unei sti.ri a.'a'.ior-"fi. spccif ;;;;i d" e"r;r*-Ei artiii" iso5 il1 inclutle ca lln caz particular si criI ter.iul '"""Crlirrlrt interpoiare trebuie sir conduci la deforma{tt 5. Fr,rnc!iile c1e -,ii"ii.
/.

,"^'*crTiial

Jlemente (chiar dacl sint nedeterminate) ' ti,rit" p.' i"tir.it"-"ai"i",ri" Acestclrtenullllprtcao"r-,omitlcontinuitateadeplasirilorintreelemente' elasticitaic, cleformaliilc specifice se-exprimir -i"tfi i;;;;;i^p-bt".,,,itor. plo". a" i .1. depiasirilor si este sr-rf icient:i numa a a. re incovoie cle ".an"j i,.rti. .t.tt.t.nie. .in pro6lernele "ri""'a"ii.=t"i" i""iiirii.t"r a"pi".a.iloispccificc -sint def inite prin derivatele ;i;;ii;; ;1;;" su'., ....bJ .lejoimaliile #';;;J;ft;l aie depras:,Lilor. in'aseninea probleme pc lingl continuitatca

Si sat isf aci de asemenca : c1as.1 conctilia cle cornpatib ilit atc carc ncccsitir cont inu it at ca cle ch-1 pc. Laturile acliacente alc eletnet-rtclor f inite; cale pl'csuPrLllc cir in intcliol trl elemcltconclitia c1c conrpletitudinc -corltinu itatc dc clasi L" o ..t" t elor '' '- ".ig,,'tt,.rir - '')'' crt ordinrrl dcr-i'f1lr l1ro[t /,, rl]ll lol lllttlill l lc tlc trlai ililLjlttc' corcsprtttrlc as()c 1ir l i' loiotl:r1t'i in crprcsia de- sr'ilr illtlglaliL a htnct vatelor- ant'a "1r"t. blcr-nc i studiate. arntonict (f ,'i 1)roblernelc calc l)ot Ii morlcl:lte' cu ccttntii dilcrcntialc (stirt = : 0ii;;,""." incaclie.zi. frccvcnt cclc car.c .rPar in calculul bu'ajirlor 4c_tt'r''pcrairliltratii..lnoi,itsifi 6.';i;ril,i rrfn,i sa* in .strLrctur.i 'rasi'c, irrtlepii'i.crr c".tr'urtittrl itrt 7r ;;r:,';.i;.i si'nt clc clasiL C", aclicit nt'ccsitir ;;^1";;;ii. atli:rccntc alc elcncutclor f initc. l'.lcttrcntclc Iinitc rLtr ca ncctrirosct tc valolilc {r-u-Lctici in notirLr-i' (g.rrr) crtnr -iir pr:iii f.u,,1ii tliicL','nti:rlc IIiaLnrott.icc I'r-oblemclc -J" ."pr"r",ri^t"' sat, cttrlrt' sittt clc cl:ts:-I ('1, rLclielt plicilc inco..'oicrc .i"t ."i. rL ltri rr cii si a tlcrir':rtt:i salc clc or'lari,, ncccsitiL intlcplir-rrrca contin'uiti(ii ritit

;;"1;;iL;-ir"ir.ri.'^.iJ".'"G .."t;"iiit"f..{ intre ele'nert-c a. cicri'atelor intii ale deplasirilor' de^ r - a--^,'---. -- orclinul F;;a; a asigura "o"'-"rs""t" solutiilor, {uncJiiic clc interpolare trcbure

lungr,rl iatut.ilor- .cli:rcc'tt' altr t:lc'rcutci.r iirtit.. fttrtcttct 1. accst caz clc*rc.tclc finite a. cil llcrltllIOSctttc rtotlaltr lLiiL r':Lk'ilc cit ;i alc clclivatclol ci dc orclinttl inLii' sinrPlt', P|tttrtt :t in practicir sc pr.clcr.ir utilizar.i,iL. unor clc rcntt't' Iinitc a|loaPe in tcrlurc iolLrr*rl c^lcrr'lcloi. i:ir f ,rnclii rl,' :rprtlritl-llt sc lolost'si: func!iilc 1rniino,r.,i.t. complcto si iuconrpletc, rleoalecc accstca <linuI

intii !,, ,1.-. d)t

Att

"*.iir.ivit^i.

103

sint lrtor rjc der.ivat 5i inl eg.r.at. polirroaniclc dc a|16;aj1n31c trcbuie si. satis_ faciL cbnditiile dc coirrnatib'itit"r", ,i. *"rrrLili,rairr. gi sI" asigrrre izotr.opia 'i,"i,.i"r.urar.c gcol'ct.icir, adiciL sI rnr. sc urodific; l"'" Iiniarir a sistcrnurni " "-'^-" tlc axc rlc coordonale ln alt sistcnr. Slructurn unui nrograrn de calcul in elemcntc finite. lrrogramclc de calc.l i' elernente finiti cup'inrl a""e a""bazi": mod.r.l cre date de iretil si .1" ;;ii,;;".""$i dc scoarerc a rezutratetor ;:lll,:. ^til-,l''.ct'sur) ''o,tului (posl-pt occsor)
poatc f i concep't foar t e complex, ,., clal>crc i'cipalc dc carc.r sc rlr' |r l,Islr.caz'i.-irrcrrii.;:'o'i;h;,1 i,i"i .;,i,ori_ lrcati a rrnui |rograrrr |c'iru a'ilizc siaiic;-;l;ucturarc cste irrrstr.ari in lrgura 3 5' llxtinderca ci ;i pc'tru.artc tiprrii Jc * pr.obrnurc tratate cir eiec
-

J,r pr acticir {iccar

di'

accstc mocrurc

caiir ''ii'ar'ic, 'e {olosind'ie date pe parcr.rr-snl calcuie.Lor.. "."i";ii.-oii; ;;;;.r procesarea nror dir-erse ln obfine1'ea. ullor reztrrtale. corecte p'i' apricarca nnrlcLoaselor Dr-ogranre clc calcul i' ere'rente {initc carc si.t i' il.p""rrrii","irri'rrr ;;;;; forosi'ii ri"'.or tipuri cre ere're're i,tlllli^J iTcore.sDn.d llcgerea,in'ede'ea rrnrte care rroblernci studiate.".iir.ii trIod'l de ai..r.t;l"i" i;; ;i;r;;;;;" {i'itc a do'.reniurr.ii dtudiat ..t" a.-ri.ir*ui* )r'rport"rrt pentr-' pr-ecizia

menie {inite nu necesiti. ilo,lif ici.ri ...l,-tiii". .I'rograrrcle de carcui i'crcmcnte fi'iic si.t car.actcr-izate de proce-.area rrnrri Iorrrc rrrrc cre tla{c, ...; .; i;;;;;;;c'dc obicci forosirca 'olur' li'li cca opcralir-!.. r" riric,ti'"i",ic,,o,.i" o|cratir.[rrrc'or.iei Pc'ilt'icc csrc a]o-

--itjeSte, n a1,r , ei e

n eni e, p. pr ie lo tt n o te q t) condlt de qrairld , ircdicort.


a

sau geoereozI dalele despre '

falculeaza nolricele Je ale elenenlelar


Asanb{ec?d natricea de ,iq glote ld o slrtcturii
(:
t : ;, I e o

iJi;i

zi,

",

to ru

iiiiiilii.-lJ.
.

Aptjcd condtfiile de gronild


fslcu.leoza
tezo
d

tycreo sislenului de ecuolii

e?iascri

le roarl" pr,,

e' r,!,,1Lu

e f o r i u ri, d e tn tern e in cinpul elenenteior'

fiiilll,

ro

s r0P

r04

,1.1i

::'1

:::

rezultatelor. Finelea de discretizare trebuie crescutl in cazul elementelor finite construite cu funcfii de interpolare simple, de tip liniar; mai.ales , ln zonele de gradienli mari ale parametrilor clutafi. Elementele iinite.vor fi bine proporfionate, prin limitarea raportului lntre lungimile laturii celei mai:mari Ei ceiei mai mici. De asemenea, ele vor fi de suprafele (lungimi, pentru a evita distorsiuni prea mari in matribea de volume) comparabile ^ansamblului, care influenteazi. negativ precizia calculuiui rigiditate a
numerlc
.

Pentru cxcmplificare in figura 3.6 cstc prezentati o schemi. simpli. de' discretizare cu elemente finite patrulatere plane (PLANE) in acord cr pr^ogramul SAI'-IV [7], a secf iunii transversale a nnni bar:aj de gleutate. In, continuare, folosind exemplul din figura 8.6 a se vor face unele scurte referiri asupra modului de organizare a acestui program aplicat foarte frecvent in analiza liniari statici. gi dinamicii a structurilor. Datele desprc noduri cuprinzind numlrul nodului, gradele de liberiaie in r-rod (translafii, rotiri), coordonatele lui, temperatura in nod, pot fi citite sau generate automat prin program. In matricea ID sint stocate clatele' prji'irrd gradele de Iibcrtate nodale in codificarea: 0 liher-l, 'g"".iJ - tlcnlesare -.-'i'i" marimum 6 grade de libertate in spaliu (3 translatii ;i -i rotiri) (f ig. 3.6,b) . Ilatricea ID in etapa urmltoare de calcui este utilizatir pentm stocarca numerot'irii ecua(iilor (f ig. 3.6,c) . In accst sens f iecdrui grad cle libertate actir', in ordinea crescirtoare a numerotirii nodurilor, i se atlibuie un nrirnir |,2, ... ru, unde r, este cgal cu nnmb.ru1 total de grade de iibertate a sistemului discretizat. In numerotarea nodurilor se va urrnili ca in cadrul accluia5i eicr-uent difei'cnla intre mrmerele cel mai mare si cel mai r.uic corespunzirtoare nodur ilor cti deplasi.ri liberc aie elementului si f ie minirnir. I-irtirrea seilibenzii (L B) a siiten.rului ilil !r]: {11} care {r.rrn izeazir deplasirrile nociaie se'
Atcd

i'*'i"pr?'1."'ir"*ta.

l"-;;';i;i

-^i

ln ri..ur" i'nii 1,"t

e d. ltbzt'ioie

55

..-A!,,taa
C

';

a 0 a 0 c
a

o
l( 4 --6
,'r.''!

a a

h
@tf. '-\
11

't

1i
12

c a
,)

2i

'tJ

c 21 a a a
a

/ t:

\e tc

A\rn e, @

rU\-

o \(1
19

12

t5 i5
1./

0 a
C

a a

0 a

I
t9

a a c a I
1
1

I
1

a a a

'a

c a a 0 a

1/

Fig, 3.6 - Schcrnil dc alisclcti?arc in clcrrcrrir: Iirrilt: (n) si ]]ralricca (lc slocarc a .1aJ.lor a:ulrL.I'gritdelul de liLcr t.!1e liod,!lc (ar) lulirsrli n])or fcl] LfLL Stori!l ciI lrulrleluLi!lrl ecrrrliilo! (.).

105

calculcazir din di{c'tnJa i,tle. numi.rul maxiru (If,t nuinelotalca nodurilor trnrri clcrucnt:

Q gi nrini.r (Nri)

clin

'!iei

GI.NU + (Ni1 (.1.4s) - l/ar.)l undc GIN colcsprrnde nunliluhri tlc. glade de libcrtatc intr-ur.r nod. Ilcclucc t.. 1.-Lliurii'st'nrilrcnzii sistcnrului ctirduce la Lctltrccrcit rrtcrlt,r ici lcLusare pcnttu stocarca tuatricii [1i ] sub formiL dc matricc bandi"r si 11 J irnpului rle tczolvalc n si:tcnrulu i. Calcrilul nratlicilol dc ligiditate alc clcnrcntclor sc {acc confortu r-claL

LIt

(3.1s)

LLl

[ 1l]lr ltLl f iJltti, - Jt.t

(3.4e)

irti.'Erarca se lace intL-utt sistcru local dc coorclonatc u:rturalc'alc clcnrcntului du1'-,. aplicarea unei tlansiormiui plin care cicurentui capi-tti o JolmiL simplir de l,i.trat in plan sau cub in spatiu (elemcnt izopar.ameti-ic) (tis. 3.7) . .\c.est alti:icilr arc ar-antaje irnportante datolitir sinplif ichrii intcgr:ilii nnm,:r'icc. llatr icea c1c rigiditatc fii] a unui clemcnt al-u clinrcnsiunjlc csalc= di nuli:Llul total . de grade dc libcr tatc alc nodurilor elcncirtului (;",) . in ex.lnplul analizat i/cl : 8. Iiiccidui elcnent i se atascazir un r-cciol de coirefiuni (I-'U) (f ig. 3.3) . in care sc specif ici" numcLelc ecuatiilor. in care elerentul a1'e contributii in matlicea sisternului (uiatricca cle rigiditate
g1o'bali)
.

unrli, nralricc.a IA]. c-on{inc ,dcrivatclc functiilor de aproxirnar.c, iar. ID] prc:l ic'tirti1e mater-ialuiui. . Cu erccpf ia elenrcntului -tliunghiLrlar- liniar?eliri rL calrc e-risti fo lulliri analiticc, r}atliccir [/i.1 sc dctcrtriinir ltriD inteSt..:..i uunt(rici G:russ a |L.ialici.(.i.+9) irr progr',rirr,'l,.SA[', si irr rno,l uz.u.rl,

YS

z,l

l-t.t)

Fi -s. 3.2 - Transfornarea clin sistemul global {.v, z), ir sistemul local de coordolatc {s, i).

'

tji-{

t;l

ltsl

tr

A)

l?l

w
@.

Fig. 3.8 - Exemplificiri privind continutul.vectorului de coriexiuni L\I pentru schema din {igura
",

::

,i. :- , u*,;icea de rigiditate globall [I( ] , o matrice pS.trat[ simetrici cu dimenr


ii'* siunile n, n, rnde
., .

'-.' .".:.

.j

I'sf obfinc 61r"g1-prin 'a matricelor


'
,,

de

rigiditate - a e Icnrentelor [i,1

a este.egll cu nrim:iiul gradeloi de libertate a sistemului, simpla adunarc. pozifionali conform vectorylui lill
.

tlfl::lft;J tfi] lti,l ale


t

(3.s0) (3.s

,,' - 1r".toml incircirilor nodale eciriralente se Iormeazi prin srimarea pe -gradelor de libertate nodale a contributiiicr din incirclriie externe :.directiiie : 'a ' 5i celor care provin din cimpul eletncntclor. Cc'le din-urmi- se calculeazi
cu relalia standard :

i']: .ln \ 1Nl"{s}dD


unde [N]
este matricea
f

(3.5 1)

uncliilor de aproxir.nar t' iar [s] -- r-ectolul f ortelor rnasice sau presiunilor distribuite in cimpui elernentului. Domeniui de integrare D este r.olumul elernentnlui pentru mirimi raportate la unitatea de volum sau suprafata lui pentru mf imi raportate la unitatea de sLrprafali. Integrala clin (3.5 l) sc face uzual numeric. Concli{iile de granitl se exprimi firi dificultl!i. Dacii o componentir a deplas.lrii noduh.ri estc nr.rli, ecuatia ei corespondcntl nu este ref inut'i iir ecualiile de echilibm ale strtctulii -si termenii corespondenti clin matricea de ii!;aitnte a elemcntelor asociate nociului sau leciorul inclrciLr ilor sint ignoili. Daci o clcplasare ncnull trcbrrie irrtpusi intr-rrn glad tle Iibcrtlte r, de .exemplu lti : a, atnnci o ecualie de forna
hrrt

l;x

(3.52)

este: adunati, 1a ecuatia

p" f

in

i colespr,urzltoarc -.raclului^ de libertate i, alegind 'terne,rl,l <iiagonal hin n.ratr icca sisternului (/r,, /ri, ;> "..ff.i z cotlcluce la ccuatici ccua!ia i). I'.t irt ^ accst altiJiciu sohifia Analiza staticit irnplicir t czolliLr-t'a sistenlului de ecua!ii dtr ccirilibltL:
incit

lilil
undc [1i] cstc nratricc.a

[,,]

: ilij

--

i:EE(3.53)

clc rigiditate a stlucturii, [11] r'cctolul incirrcirrilor .[rr] r.cctornl dtplasirriior ocllilc tcuttosclttc. noclalc cchir.alt'ntc ;i Aplicarca nrctodci clc'nrcrttclor f initc p''nt:-u rt'zoll':lLc:l rtnor plobletne conrlllcse cu nrii si zcci cit' rlii dc gr;rtlL' rlc liirt'r'L:rtc a Iosl conrlitiotl:rtil <le ciaborarclr unor' algoritnrc c{icit'ntr' pcntr Lr ttz.rrlr:rrcil ltllol lll;rt i sistcme de ccua(ii algclx'i<:c I iniat c tlt' {ornra (3..53) tr[atricca [/{] alc tliagonall plincipaliL <lonriuautir si poz.itii' tlcfillitir cstc sinrctriciL ;i r.ar.:"r. l)r-intr-o rr,",t,'rnt,r." r-6;'1.-sputtzt-r toa t'c - a tttldltr-ilor, bancla r.i sc. Po:rtc ingusta (f ig- :.9) . AlgoritDrclc rlc rr.zoh alc fnrciif icir Particularititilo mcn! ionatc nrai inaintc. in plogramclc SA[) sc utilizcaziL nrctocla clirnirtirii (.auss -pclttrlt t'czo\,ale:i sistc.rur,rlui (3.-i3) . llatricea [/{ 1 sulr fottnir <le trt:ttticc lralrclit cstc rtrtirrr.riiL in lrluctrri iir rrrc'nrr-,r'ilL calcul:LiurrtlLLi, tLirur'ttsitrrttlc lrlocLrlilur Iiind co'nclif ionate <1c. mt:rnoria opcratii.iL clisponilrilir. Accst rDocl clc' stcxrarc Pcr.

I07

LE 6^v |.--_:1:_j-r.l tt *.rrr1 {ln bf..!

orQ: *1:

!p\

,l .l

!! I

"1.*r'*o
''Y{'s.

:r r.t
t-;l :a ol ;r rl

.1

._*.*.ii

d,l

ir# .'t' ,F '4.. t


Jtnetltc

u ,"l b lrl

'il

H
lrl
l{
t

.s

i-:;l
;,1

H
.U

'-u
zzl
21l
El.
|3

-^t

.,/

Fig. 3.9 - 1[:rtricca dc rigir]iratc llolraliu fI(l si -/cctorul incirr-cir.ilor.{??} nc urt:' lr' iL rliD Iigrrr,, .i.6.

mitc crcstelea practic nclimitatir a lunimlui de ccua{ii in (3.53) . \rectoru} cstc dc asimenca fragncntat dupi. eguafiile afercntc biocuiilor-. {R} ' ' Algoritmul consti in descompurei-ea r,-iatr:icei [1i] irrtr-un triiriu produs rnatriceal LL)' lA) pl, matricea iZl fiind triunghiulari iar' [Jf dia]onali asociatl cu scr ierea sistemului (3 .53) in for na :

lzlri'r]:
{u}

{n}

(3,.54)

[J]

iI'l[r]
inapoi.

(3.55i
deforma-

Diu.sistenlrl (-3-5<) sc dcternrinl {a} (ciinrinare inainte) , iar din (3.55} . prin substitutie sint apoi calculate deplasilrile nodale

ln final se calcuieazi eforturilc fe'biza relatiilor'efortuli !ii.- deplasdri nodale si se tipiresc rezultatele.

{rr}

3.2. TIPURI DE ELEMENTE FINITE

4 eL

inlefn,

Triunghi linier I lu rner et s!

19571

Ttiunghi potobolic Poiulaler'parabolic I Veubeke ,19651 izaPotcnelric cu

'Polrulcler
{

liiior |
1

izoporothelric
l,/ i

2'2 Puncte de inlegrore (lrcns.Zienkiewicz el al 1965 I

lson.To/lo

971

.'n '),
b-.__d,t
/

l----r F-----/

Teltaedru

linior
196t

(Aallcgher el ol

iAd\ ei 5:r
lTutae. el
. T(iunghi pton kiunghi
cLt

feioedru parot ciic tiexaedru potaScltc i'!op.".mettt. cu lAtg)'ri5 19f5 )

l-lex ae

d.L! Iinio I

2" 2 p,Jn.:1. d! tn(egrare I liors.Ztenkiaaicz el 0l 19;tl) (Wilscn,fo"t.- i9'il )

ioliri

Polrulolet din Pclru ' Pokuloler lzapaton'ittc

ol

1965

,.c

'Pem];!a.-tal]to.||:u^;fu1l1hc'a2'C]1o|c'(L] lCtougi.rel't'ro.|3e?)(Z,c1k'e*'c.:clbl l97tl itSlZt

i;tg, 3,10 - Iil:Irente fiuilc epircatc iu &ualizir, sirriicii;ti ditlauric4 a barajcior': o - bidirncnsionalc;0-tridimeqsionalc;o-pcntrupl;lcisLrbfiripltrrc;icurbc(Gt-grijrdcdclibertatc),

t09

l)upi aprccicrilc <lin Iitr'r:rtur':i, faniilia de clcmcutc izolrar iunctricc clc clasir c' Prrtraticc (cn rochrli pr: nrijlocul laturilor:'qi polinoairc <Ic intcr.i'rolatc ctt 3 tclrrtcni) sint plol;alril cclc rnai clicientc clintic clcrncntclo cxistcnte itr ltrt'z.t'nt lli]. Iilctrtcntt'lc olrlintttt- pLin tlcgcntrirrca lrcxacclrclor izopalanrctricc crr 2() rlc norlnri irr.l,lii,'i (,-lcrjrtntc cu 16 1otl1r.i) (fig.3.l0,D) air rlat dc|lini satisfactie in anrl.iz:r lrar-ajcJor nr-cuitc s;lu clr itorf nrrrtiIrc.. crirnininrl Practic ncccsitatca intr-ocluct'r'ii unrir clcnrentc strccialc tlc ulacir crrrbiril'anrilia clc clenrcntc iz.opur arlctr-icc rlc clasir C., iiuiar.c (l.ajr.trlatcrc cu 4 nodrtli sau ]tcxac<lt'c cu li nctlur i) sint rlnlt ruai sirltrlc ca iolmulirri dccit cclc_ iritraticc. (au Pcrlino:rnrc rlc intc,rlxrlaro cu 4 tcrnrcrli) drr sc conrPor.tir in:rtlt'cr-at l:i incovricrc. hrtroclur:crc't unor gr aclc, rle libcrtatc suplimciitare ct Itrnctiilc tlc irttt-r'poJat r: asoci:rtc (tlolit i1 plan, sase ir-r spatil) 'pc.ltr1 rcPr-ocluc.rc:r corcctir a {cronrcnrilni rlc incovoielc, ei'adc <le iiljcr.iaie car-c se t'lirnini Irin coniltns:rrt: stuticr"L la nivclul clcnrcntulrri, ll crescut folu.tc nritit pcrlot.tttlLlttt'lc accstci llrnilii tlc clcr.ncltc. 1)csi inconuati|ilc, i1 scrrsul cir lllin itttt-otlttccrc:r Ilocliliiloi tlc rlcfornrarc .,.uuiincn'tarc p1 sc nrai inrlcllline stc cortditia clcr cornpat ibil it:rtc ir.rtrc. laturilr'acliacc.ntc rliptre rlouir. e1cnrt,i.r1r', accstc r'1crn(.n1c :rir slrtisiicut in rrurtrcr-oasrr tiliu-i cle ur-oblcrr]e l iirrl si loirflr' ( conoltic{ I)in c:.,1ti't'icr.tta utiliz;-Lr'.ii t'lr'urr'nt,--Lrr izo p:r r-ar ri,rtr-ic c linialc irconrir:rtibih an r-r'zuitat rnclc r-cstlictr i rrii, fonici r'icnrentcloL. Astfcl, sc rt conriucl:i tietttt.ltt,-'. iti ir;rltrlr tic ililrlclogL;rnr (|:rr'-lr'lilril.,rl) ar-inil riintensiunile latliliior.cit rnai :rplopiatt', , 11'r)r('r'(iir- ilistor.ionate'p'rLtind g-enc-r-a tr..ori sribst ilni ra lc. Lrlu . cic tip placir. sr,rhiiro (f ijl. 3.10.c) , in clonrtniul barajclor. ar.. lil'nrt'n c,ullr', lrl illl .rLit)j in 9, 11r'1111 lrcl'lur nliurt('lc t.Lernr':tt.,luL izolrar.lrrrciiicc 1rirli:rtr n..ro:rr lL doS,'ncrttu in piir.i cr1\Aj{, asi (.rltL i-il rrrtntioriat nrai jrr:rintc. )tt .a1r.orirtta;,;1 5n1rt rl.t,')o:' . t rrrl,r' l\iiir fctc l.,lar:,' (srrllr.a{elc crrtatc) (.ele mai cficieirte s-ari clor-edit elernenteie triunghlulare. Eiementul oatrirlater ciaborat dc Clough-Felippa, folosit frecr.eirt ;;i;,;i"fillt,f"iiJ.Uttri-"it. constituit de ascmenea prin asamblarca a patru triunghiuri necoplanare. Elementcle standard prt'zenlate mai inainte, datoritE- faptul.i cd- siirt consrmitc cu functii dc apro.r imart polinonialc nu sint capabile si nrodeIezc adccvat silgrr.lar-iritile (in Pa'ticuiar fisurile) ;i r.ariaiiile de cimp'ri inf in.itc.. o posibil itare mai sinrlili de moclelare a' sirgulariiet ilor consti in par:i icularizaica lrnor elemente izopararnetrice standard pentm a 1e face capabile si" nrodeleze acest fenomen. 1)entru niodelarea ciinpurilor in{inire sc pot utiliza clemcntc de gr aniii irrf initc coustrrrite cu func!ii de aproxirnare de tip erponentiai (-J e-"') [i]. Elementele izoparametrice se folosesc practic in exclusivitate si in r.Jtt' ripuri du lrroblenre de.cinrp din dnrneniul 6arajelor': inliltratii, propig5.ri de rcmperet':i crc.I;ulctiile de aproxinrarc are r:ojlor paramctr-i (p6t"titiitut vitezelor problernele de-infiltralii, ternperaturile in problerneie de ci'rp ^in sirnilare cu cele pentru apro-rimarea terrnic)_ _si't deplast"rilor in problemele de anaiizc st ruc t r,r ra lc. '---Elementul pahulater izoparametric bidimensional, liniar, Acest element este implemeltat in programele SAp, NONSAP,.ADINA, ANSYS fiind unul dJn'tre cele fdforli., a;;";iti ri-putllil qi i eficienlei lui [7,
.

il

9;'10,'111.
110

*"i

ta

'ic5.'+limbntuldi-

'.::i J.

:t.

. ".

llr:

ar

! asxl* a"yt!
a,,'l;z

a.nxt1:t

,. .,;., "."1,- , 1:.'{:''' ,.: .:;


.:.::i

.\

'

u;'= qt I . "'":'

aelz

* d$Ez

(3.57)

Din sistemul (3.57), cr...aa se determini cu rclaf ia:


t.
..

.I xq 3'+ rnJ'al l"nl "n coordonatelor Matricea fCl -. este o matrice de numere. corespunzltoare C r_ (3.58) in plima ecualie din (3.56) se ob{ine: nodurilor. Inlocuind (3.se) y.(,v-v) : l1 x y t;1,1lCl-1 {ir1} unde [1 r t' )i]) [C]-t : [N("1)] cste matricea frurcfiilor de intcrpolare: (3.60a) a(-t:l): 'Nrrrrt f Jrdr * Nrrr, -F Nrat Parcurgind accleagi etape de calcnl pentru u(ry), rezulti: u(:vY): iYlur
t

u'l tI l't rt 1 ''rt'l-'f xztzl l,'rl:[c]-'{r,,} l*!:ll ll xz lz J'z *al's I l"rl


f tl

l".l Lt 'b I

(3.s8)

Ns0g

N3tlr

iY{or

(3.60b)

k lxs,yt )

Itr+
;o.I

s'
tl h-_

x2,12

't-1,-t)

2!,,,1

x,u
a
naturalr:,

b.

Fi e. 3.11 - Configurafin geometlicit a elcmentrrlui bitlimcnsional, rzoparametric, li[iar: c - in coordonatc globale; A - in coordollate

[1t

$au sub folnrl- matlicealit

1lt

Ir\ ( ,--

\, ('y)/-Lo ,\r o

rr (e )'1 _ j -\',

.,'-,

A/"

^\'4

rr3

il,, o' Nn
0

rtz

Jl',,
u3

(3.61)

I lcl
Sc considcrir
ii L ;r

ltE
it

ci f uncf ii1,-. tL. irLtelpolare A',...i\;, sint valab iic si pentru .'lr conlurului t.lerrrt.rrtulni:
-l-1

0 f-,, 1_"\:f -." \,'/ L o -\r o

0 I-, o N,0l .\-. 0 o .\,,1

,],r 12
_\':

(.3.62)
:

iIS
,1'3

frJ

F.ciatia (3.62) arc sernni{icatia unei tlansformir-i de coorcionate diu .:isttlrlLl global :r:oy in sisternul loca1 al eiementului (s, l) daci. functiile de apiormrare Nr.. .Nn sint exprimate in lapori cu acest din urmir sist6m. De remar-.cat ci- asele locaie s, I nu shrt ortogonale, iar ecualiile laturilor elementnlui sint succesiv t: s : i, I : 1, s: 1 (fie. 3.1i, a). -1, Pl,'cind de la proprietS.tile functiiior de apro.ximarc dc i avea vaioarea Nr : 1 in nodul i ;i N1 : 0 in celelalte noduri (fig. 3.12), rezl'tltd. conditia:.

-i'l

Ni : 1 !i I

(pentru cazul analizat

n.

41

(3.63)

. Diu condif ia. de a sc satisface reiaf ia (3.63) gi simultan d" i face rrlatia (3.62) se oblin ulrnitoarele expresii ientru .rVr...i\iu: Ir:1/{(t-') (l-t) N,:l/4(t*s) (1 +i) Nz:
114

s"i.ffi
./1
64r

(t as)(1 - r) Nt:

114

(t

r)

(l +

/)

N,(s/):

-{

(1

s.sr)

(l +

l1r)

(3.65)

nodului

in

rl \\
unde ./(sl)

11

./(s, r) dsdr

(3.66)

rcplezinti un produs de matrice; .s.,. I - coordonatele normale ale eiementului 9i l* 1, 1] - clomeniul normalizat dc var ia! ie.

:1"t[gi^t"

(3.66) se er-alueaz[ numeric cr.r formulele cnaclratnrii Gauss


,l cl

\_, !_,
uncle

/(s, r) rrs clr

.-

s s -., (i I/^ ) ) ,! i ",, la'/\Jir

1Jl

r\

-l

| t\tr n

(3 .67)

it;, i:'; siut coeficicnti dc ponclcre iar 's;, l, - |Linctc dn.er-alttare. a integrantu1r.t i. llatricele dc clori Iin nu sc et'allcaz-:'1. hI condltll otrl+1lt1]te

(cite cloul punctc de integrare pe liccalc clirccfic) ' lixprcsiiLc tipice aic natricelor -si vectorilor caractcristici nnui element ao fo.t prcrcntatc 'rai i'ai'te (rcialiiic s.6, 3,3, 3'13, 3,15, 3'16) ' lr.r *ncle e.,rrrcsii'int",t'in dcriYatc a1c trnor func!ii in rlwort cu sistcmttl global (r, -t'), in raport cu sis.^i" i" cazul clcmcutclor izopara'rctricc trcb*ic dcrir-atc lLrnclic cLr / p'occ cura c1c calc'l este ier.r.rl locat (s, l) . Notin4 o
rrrmirtoar-ca:

:'2

"r",nct-tcn
d@
0.u

ta
ds

7,-t ar
,

0r,0@dy
d'
1)1

d6 At
I c(lir.
12

d@ 0::

dl At ' dr'

0@ 0:'

(3.68)

113

t tt1,:,,.'

i ..- .1

Sau matriceal:

do
ds

d@

0s 0s dt

0y
ds

a@

0x

0t

0y at

d6
0y

a@ -a; I_,,,/

it
0y ot ds

|-

",]

aa
0y

unde

[/]

cste <lenumit Jacobian.

Atunci

ao
0:c

0o
ds
1

0v
ds d.i;

da
ds

a@

aa

tJl

a@

(3.70)

0y

AA 1 (0y d@ 0y 0@\ 0.v l/l \ Ar ds ds 0t )

9E-:=]-(-ox
0y l/l \
unde

+!!_99\ dt ds. dt ds J

o@

(3.71i

l/|

este determinantul Jacobianului.

rt:++-++ -osorords
(valoarea absoluti
l,.rr

(3.72)

Jacobianul trebuie si fie finit daci transformarea este.unici.. Se poate ar6ta ci aria diferenliall. dA: dte dy se transformS. in:

d,{

l) ds at

r \J' /J,

Aplicind- relaliile (3.68)...(3.72).se determinE. matricele qi vectorii caracteristici elementului izoparametric bidimensional liniar. Spre exemblu matricea [B], (vezi (3.6) cu dimensiunile 6 X 8 are expresia:-'

X8 in ipoteza eazi cu expresla


0

stirii
:

de efort plan

[B]l/ldsdl

(3.75).

integreazi numeric conform (3.67) :

::
,

,:1 j:l

[B(-1, t1)]"

lDl

[B(s1, r;)] lf ,:,,1u,'zaI

t:,1

(3.76).

fenomenul de incovoiere. Conform ipotezelor admise in construcfia lui, cu variajii liniare a dimensiunilor si deplasS.rilor, la o-solicitare de incovoiere pur[,.eI' se deformeazi conform figurii 3.13, a. O intervenlie eficientS' in ionceplia elementului care a condus la performanle foarte bune in reproducerea corectS. a incovoierii (fig. 3.13, D) a avut lY/ilson prin introducerea funcfii de interpolare suplimentare care adaugi astfel noi moduri de' .. ' unor deformare. ln acest ritr. t" adiugi alte patru graclJde Iibertate pe elcment la cele opt deja existente. Funcliile de interpolare au {orma (vezi 3.64) :

Alte inatrice gi vectori se calculeazi analog. Itt forma in care ia fost Drezentat. elementul izoparametric bidirnen. sional liniar are marele dezavintaj c[ nu este capabii si modelcze corect

iar gradele cinrprrl elenrentului (3.60) devin :


4

(3.'11) gi I-r:1-1: n'i:l-se de libertate toi sint u5, ItE, 05, uu. Explesiile deplaslrilor din

u(x1')

: !r Nirr * N:u; * I

Ne

ruo

(3.

i8)

-,r(.v_:l):

* N;0; -l- .rYutr. frNrc'i I

Aceste grade de libcr:tate nou introdusc asiguri _clenrer-rtuhri posibihtatca sii reprezinte uu ntontent clc ilcor-oierc constirnt. EIe nu conclnc la cregtelea trurnirului de gtadc clc libcrtato a1e elcntcntr.rlrti cleoalccc clc sirlt conclcns:rte static ir-rainte cu matricr-:t dc t'igiditatc a clctncntulrti sit {ic asarnblatii in matricc:r glo) aliL. (lontlcnsarca staticiL cstc rtn pt'occdctt plin care

Fig. 3.13

* Statca dcdcformaiic la inco'/oiere purir: a - rcprotlusil rle clcntcntul patlulatcr lininr: , re

.r

l;1.

[ 15.

sistcruul ccuatiilol dc cchilibru al forfelor. clcrncnt {init sc inlocuicgtc cu un sistcm :'cclrrs dc nccrrnoscul c. nuo. gradc dc libc'tatc acliliorrale nelcgatc dc vrcurr rrod . I)r'i' adiLugaroa '(corrtlt'nsatc static) laturile dintrc elcrncntele' acliaccntc -n1 rlai rcsr;cctir conclitia dc continuitatc. lile sc pot suplapunc sall clepxrta, pentrrr cr-r.cle nu rrriri larnirr drt'1rtt: dup:L tJcforrrr;u'c, i;rl il,'grlasirrilc lor nu <icp.ind nrrilai tlc clt'plasiuilc noclulilol care dcfincsc latrir-a.-Ast{cl, prin artifiiiul utezcutat, clcmcntul a dcvenit inconrpatibil. cu toatir'iolarca conditici clc lornpalil,iiitllc, t lt'rrr,.rrlele iuconrirrrtilrilc s-irtr rIrlt'tlil rlcoscbit de t'Iicicntc'in nnaliza slr-nt{uljior'qi sillt irnplcmr,'r1a1c in accastir vclsiune in Programele nrcntionatc la irccputul act stli 1:rrrrct. ln. Plogramc esistir cld asicmenea olrl irrrrt ;r dc srr pr irrlrlu :r rrrorltn ilor incorrr 1,lr t iLr ilL'.

Dlcrncniul patrulater izoparametric bidimcnsional pitratic. Accst eleinipk'mcltat in programcle NONSAI', ADINA, ANSYS [9, 10, ^L,stc. 11 i. In sistcrunl global lo1, cl arc for-m:t unui Patlulater cu laturilc cur.be si 3 noduli rlintrc cuuc -{ rle co1{ si "1 pe rnijlocLrl l:rtur-ilor (fig. 3.1a) . in iiccarc nod se arlmit clouiL gracle de iibeliatc di tlanslalic (zr, g'i i,,), in iotal 62 grade de libcrtatc pc clemcnr. \orlru'ilc clc pc nrijlocul latirrii'iac posibil ca polinoarnclt- <1c aploxir.nalc aploximalc a dcplasiu'i1or dctrlasiu'i1or din cinrpul ciiluul clt:mentclor'clt:rn er tt:l or.- sir si fie fje iic glaclui 2 cu opt tclnrcni:
n1('nt
It i tt

\'):

71

.r'1:
I

i'(.\:1) :

a.l

* ti' -: ul.1r + s.. _r,| * zo.l': * a.rnt ! 2r.,1' * crr.{'} err:r,-t'-,i * z'ux2), i arcrJ''

(. i-ti2y

+ z.r \'2
(3.79)

ut:),2

Fuuctiiie de intelpoiare, obtinute plintr'-un proccdeu de calcul aseurlnitcr cu cel plezentat la punctul antelior au forrna: '

-s) (i-4(1 +s+4

-4(1 -s+r) +s) (1 +i) (l-s-t)


+s)
(1

-s)
(1
ar 6

(1 (1

+4(1 +s-l)
(3.80)

-s')

-4

^r- -

|o
I
L
1

-s'?) (1

r)

Ar_

fs)(l-t'z)
(l - l,)

Ns:

2'

7t.t

1l

ll 16rc,t

5|.tl
:i1 tl

I
l-:.:
)

i_
i- 1.-

'1

1l 2 t3,.:l b

3i1,-t)

funciiilor Elementul pirinte este reprczentat in {igura 3'14' b iar aliula pentru douir noduri in f igura 3 ' 14 , c ' de ^"c;;t.,ili "" {orm5" !i"*."t"r..i patrulatcr"piLtratic este stabilit de ecriatiilc':

5:!.N;r;
I

\':>.-\t-Ii
I

(3 .s 1)

iar cimpnl cleplashrilor este delinit cn rt'lafiile:

f"t il l:'litill-:t in lrroR t'artl,:i,: :ttttllioltltlt' i;tlr i it:;rilti,.,ltt tr'1'r'tl Ir-rr'-i'il ttnoL ltlt'. sittr:ttii. A,' i"io.';i"'" clcmcrr{rrltri l)rcz'rl1:it in ili''r t't')L lln']t';t]t" (.Lt ll itrrlllri.liirilL 'j:1 ,'i' l))' ilt.l''rrli a""t..', .l lroatl rlogt'trcr^ sui'ccsit' i'irrlL iir'.alto.re A;;;t" .r;s.;criri sint asociattr r.i'or rcclilceri si 'rocliiici',.ri cor.s't ale {r-urc! iilor 11c interpolarc Illcn.r.-ntcle Elemente hexa.edrice, izoparamctrice, liniare ;i pirtraiice' '\)i:\'i '1,' 9' in ftt"S'.t'T f""1,.ii; itlfsrt',''Aill\-\' (f sini ir))1,'l.'nrcniett '( .i,,.r' ii ltciil /s1 r, l)r,-z\'rtt;rr si-r,,rrrul Sl,,l,il lii. f iii .,,f i.grirrr!i:r. loi. r"\r '3 i"'r;,"ir:^ i.irrl lrr..ltt,",',t,'i li;i"; ,;" notluri sl 3 gradc dc tr:r'slalir De
)1r at

.,:l -\'.', ,,:i,\,,,, T" i'

(3's2)

l;jd.

3.15 - lilctrlcrlto gcncl'1tc ptitr l)i[t-ticularizirr,'lu r l.


Lttt

rrtrLlrri .ttilL IigtLt'L

r"-{,
l

3. 14 (pr:ogranLclt) NONS.\P

ri ADINA).

r- -_

i i---\ '-_-\ i
fl 1?

8t-t,.t,l
7

t-t,l,U

z,wa /

r,r/

t:

It,t
Vv

,A

*'----,,.(a!-t.-t'-t

il iA l,/

11,1, |

1t tt

's

n
.)/ | at,
f

vr,,,,,.,,t

'

1n
2

i-t.t,rt

Itg
J

,a

ZU

,^ ,f--l,n t+ '-.y

t--t.- 1.-1) 7r],.-,1 /

-i )

Y,V

8it,-f,-t,t j5

b
grade 1o,,"1 .24.r1e

I;ig.3.16-Eleinetrtehc-raedrice,izopal.anretrice;a_liniar,6_patratic.,

lgf.!i:

,^::,",),_,il

qlg: J" t,",ii"ii. *,iT:T total 60 3i",,rloj",^"9*:ll:r,^,_ de grade de iiber.tate pJ element. DeplasS.rile in cirnp se exprimi. in forma :
Iu
@, t,,

de libertate pe element. Elementul

ft *} i;;:; ;,:ffl.i;
w1

&, t', t; (r.y, 'rl: )


';)

')) l'i" 00&


lo
Lo

NrO

ffrO

0 0... ffo 0 0. I A'! 0... 0 ffn 0 -ly',.., 0 0 ,$"J

al
wr
:

1s.s:)

xl*
wn

Definirea conturului I'rtulilor elementelor, respectiv transformarea de coordonate din sisternul global x,y,r in sistemul locai dc te naturale r, s, I se face cu o relatie similard. cu (3.g3) :

1,

\z)l: lo L0

fr)

|rN,

0 0 At 0 0....]/" 0 0l N+ o o Ars 0... o n"o I


I

0l/r0

0 Nr...0

ff"j

elementul liniar

;i

20 pen-

3.16, a) cele 8 funclii de interpolare de aproximare deja prezentate in (3.65)


'.
1

/ /dl (r +

ssr, (r

tt')

(3 .85)

xt

: ZrN, u, a t : |tNr
1

.8

Nn

zrn

Nro uro

* -\r1 itr, * Nrr 1'1 1 N'


tatt
(3.86)

a
.a

ur

* Ns ?c *

ffro rro
toro

a :2r
I

Nr t r * iVn ',ro { Nro

t2unde Nn: 1 - 12: Nn: 1- s2; N' :1Grarlele de libertate nou introduse (ttn, an, us "'rv.') sint condensate static 1a nivelul elementului. in {igura 3.17 sint ilustrate elemcnte obt inute prin part icr.riarizalea hesaeclrului Iiniar, opJiuni posibile ir-r progran-rclc de cilcul menlionate mai inaintc. Elcmentul heraedlic pirtratic (fig 3.16, b) are 20 de funcfii de aPro\rnare. Peutru cele 8 noduri cle coi! (l ,2,3 , . . . S) {uncfiile cle apr ox imare ,se gencrcazit conform lclaliei: A'n:+(l n ir',)(l 1-ss,) (l + tt,)(rr,* ssr + lli- 2) (3.8i)
1

13,

l't'.t.r tocltirilc dc la rnijlocul latttrilor


1.5)

funcf

iile

in

caLc 11

c1e

aproximare au forna:

: 0 (nodLrrile 9, i 1 '

n no<.iurilc 14, 16) functiilc dc zrproximarc au aspcctttl:


l

(3 .8 8) -- ,,) (t -- ss,) (t -f //r) ==1(i 4 dc la mijlocul laturilor iu carc s, : 0 (rrotltrlile 10, 1:-,

A',

/i,
Fiq. 3.17 - Tilcrnonl.e [cncr'rte Dr in pal ticu lr,riza,rea, ele Lllcttt I ui i c*addti", izopa,ramettic, linr a.r (proglanrul SAILIV).
r.r

11t

N,:1
N,

(t

I
-1-

rr,) (l -- r,) (t
carc /r
-1- .ss,)

+ tt)
lr)

(3.8e)

iar in cclc de la rnijlocul laturilor in

0 (noclurile 17,18,19,20):
(3 . e0)

: -l

(1

rr,) (t

(l _

:11:11f:.:..11.,:1c pr-oblcrnir placticir.

ta Ict ca cct liniar, poatc fi particulari_ -U,f,'...r,.i1,.,]:l;;T,rl.i:.l1:ll.iti:, ni.'et.t rcrracdr..lui. f.ij..;ll'iiTll^.t:,:,:, l:. i,r ccle nrai cli'crse pri,., ;;;;i.,-iltr.irIr;:,.i""iJ_ rrl,tica ,ir""iiipoii',ii;';;;';,or';,r.i,

3.3. ANALIZA STATICA


generale-. J)r-iucipalelc catcgorii_rli: cajc'le trome'i.l ciectr.ratt- Pe baza inetocci clcnrerteror ri"iG

i:ill:;i toal'ftlc: "

^,

^.,fupb:*. r'ar.rjc'io'

di'

ii,ri'i,r-,re-

a.alizci

l;.':'il,l.:lj.l.:rttrr.intre in structuii (c,',,,.)


:

J,Xl;,,1.,ffi:? l,l,,l#".;,::*:: :::*,^._1,-,:l-J" ctort.l de ;";;;'-i")i'f;;i";i;ffi;i;l"J;'"":ili;


/1 q1\

[::fj;:'"_:".1*:,l"l:'-^.1p:l!lJ;ld,.;;;t';'te^;.il'.'t"#i"ii'riiiils',i,ll circiriie marirne ra care barajLrr p"it.1,-r"r.ii";fi';;:itiiri",1i,'ll',ifrr'r'li reziste'tetor(betcin, *.e d;i;;;;;;;,*;ilil,-,)'..'i a91,"a.1;;,,";i;i";j^;i;;;[-:;;. ru!u<rrc, uruprururlJ st pelitru -J.'apd _car J:Hli:l'r'J ::1::l:jli:1","1:.il::ill.l:, 1.uetci1, 'ateriatetoi '---'-,, defo naiia str.rctrlrii str'ct.rii si .letan;eitater ei roie fa{i de apdrirnin satisfrcito:re rdrnin s,"tLtecaloai.. f.:f1lt]fti. T_ -.^.r ..-..^r 1.^^x ^_ i. ."t1$,"riatea "r ,:i?,,*,taiii"e,if"r'i'i'J

statice linirr clastice; - analiz-L: arajize statice nt,lir.iiarc; - :ilaliza urtclinisntuini cle cedare -si elaluarea factor-ultii dc sigu_ rantit, - optlnlrzarea prorectirii urin procedee artomate. 1lqa.citn{ii de.rezisten!5 ei de 3"i;::::"t;::':.1i'^:l::,:ti:..9:^:l!ulT" ."",i-iiX,;i;:fi.i;';;'eJ":?,!il"3:1'",H,ffi1I*'.?fi,u_1: " :::,1,.,::*:f::,
""

;.t

'

doi

este

'

ln'bazul baraielor

de

efectele tridimensionat",,tJ11 t':t1:t^"1:t ;;;i;;il ptllgott"i" s'a. injectate, mai ales in cazul laiaicl<x inait.c inTIIIPUI ti ;;;;;i"ttd"ili-J;";l hldrostatlca '.'ai pot oevenl l-;"5tante In general pentru rapoa.rte Z"l,fl (. {- (unclc I" ingttste..ln scrise in tii ielativ ingustJ. i; .o-n"ament a Sarajului, H - lirrilt,rryta gi*"* este lungi l'-lllttlil^s1 1:: cu ""tti" chier !.'11-'u.t.,arejc i"i""iJii-tr".d;r;; ;;;; anaii4c tridimensionale, Piot.rile ior pot conlucra datolith foricio: de ' ;;ffi;il';1;;i"i.;i;;.

{recare pe rosturt. Barajele cu contraforti ciupercl sat diarnaut sint strricturi tridi::.ensionale, dar ele pot fi abordate prin analize biriilncnsiorralt in tlorrl i'l:.ne: unul vertical gi transversal prin axul piotttlui si un...1iui nolmal pe irara-

mentul amonte.

sint structuli tipic tridinx'n. ior.t:t i.' c...r"-' ;-ot fi rli::rt-tizate in clcmentc dg Phc:1 sublire sau Sroasi' Baraiclc <lilr ntai'r.iale localc sint s r:ctln i ir i,ii1'q, 1 rin'1 .. . J:'r;-r I , :itl'i 'i ''"1 l:' l.."r,lanl"'.t" .,'f i.,,f i,.' ;i contl'ortarea Int t'slt ltrr';tc'iitl| it;'r: ii, .i:i r';rl'.ia,.l,'il iir.ri-ir"t si a1'rali'local. Anaiiza tridinen: ir-rn rl:r r'ste rtc oll itt.stiiir:::ra fr.ecr'.,rit ca se cchiyaleazir prrn clouii il1:ilize i,iclin::nsii.'ila.i':: transr-crsaliL ric initltime ma;limi;i in seclitne in hirll: Pllll iii;l:i i):lr:rlrl:iL1' 1n to:rtc ti1>iuiic tie aniilizc inci'-rcarc:r rlin .qlcrttlttca. liloirl lu :rc \':l rl:r':'A in trcptc pr:i. simularcu const^rctici din 6...10 sttrtittrt -cllcc{:rl\ i. 1l'i ii"rl rc:
)Sdi.ajelc ar-cuite

:-tr ,...,,,i1[ istra'r nor atliLugat) se anr-rlcazir ticiriil:--:ir-i1e ltltt cL iolrLtl, l:r L "':'-oii'lr-;ri tit:pla:l"rt (ta:;iLri, clctlasilil,.l; f ilin'eclunarca cfort. ric treazit'star.ca i)i;1r'.i(!aL talc) calculatc in fiCcarc sccr,tr'.lit- st t,'i;tin ,lc|1ir-.iLIi1,: 1{)iillf ir'-r ( inli,r. u r iic .orritr.r,,1ni :16 cor'ului lra.aj'1ii. 1. ligLi.lt .l,lli ;,'

l,r :rnilllzl. r; itll'r.'zrr,L intr.c cfortnrile oiiz,otrl ale rlin grc:utatca j)iol)flc cirlcLllxfe rncnsirtnali ;i <:orn':':rtiv in ii'aliza b iiiir-,ic's ion al ii ii-, r;,.lctittlx'a , in iir:g plin rtxul b.uajului' [131. Dc;i in cltzr'tl lLtnti .corir.olnogclr icztritalc]c :'nt intr-o corcsponilcn!iL br,l'i':t, "1,: pot <lilcri s<'nlriiitat ir' pttrti tt alr i'.trt iri sl.ructur-alc <1in clortit s:ur rnai multc nrr-tct ialc. lixtinclc'rca;i nrodul clc morJela.re a tcrcrtului dc Itintlalc in ctrthui tliscrclizi.LLii iLrrra tlri-,lului irllta.i-[crcrt t.le iLttriai'' l'rLL 1j'rlLieIlL! ciiiuettr, 'i"'''i" acurartclci rczr.rltatelor. 1n rito.l 1ra4i!ional_ i' iliscrctiz.are se ittcltt<ic o :;tlpr.afa!ii' (r,olum) <lin tcrcDul rlc {Lrnclirc (lig. 3.19) :rstfcl incit dt:|lasitrile
12L

f^-2oMD^.)-n:.i e , | _v

.- ,r - . Lr]

-----!,' lp'
0

C olc,-tl I rid im ea sionoi Cclcul biCinlnstcncl

-2
50

r-ra. e'.1o Fig. .3.18 St-udir1 sompaf.i,llv comparatiy_ ar al ero.rlurltor eforturilor orrzontale orizontale d,t, greutate proprie la un baraj o, din greutate - JLLrulu -. din materiale locale, rezultate in analize bi- qi tridimensionalei a de discretizare 'tridimensionaiS; - sctrimi trlqlmenslonala i 6 b - idem id.em bidimensionald; bidimersionala; a o diagrarne de eforturi ou la nivelul coro'a:nentului pe'tru diyerse rapoarte Erlpo @"- modui.de elasticitate in nricleu f E, _ ;6"_ 1o prisme, + lntinderi). htinderi).

722

''.
-:

considerati satisfdcS"toare f2l. '"lf: ibate:fi i :: pto""deul..dcsctii/conduce

la limita domeniului terenului dc frrndare sI" nu denatureze nule limpuse ' ' rezultd tele din zonelc derinteres. In. condi{ii normale o extinderc lalerali gi in a_dincime. a terenului.-de fundare de 1,5...3,0 ori iniltimca baraj.lui

'

. la cregtirea sensibilS- a nlmS"rului de nod.uri 'iespectiv a num5ru1ui ln - discretizare, de grade de libertate a ansamblul'i .ti in consecinli- a-efortului de calcul. Desi oferi. avantajc reale in analtza irnitari .a ansamblului baraj-teren de fundare permilind' l"troJ"..t.u g"u.. rnetriei.reale, a neomogenitd.lilor sau anizotropiilor masivului de {undlre, ' procedeul este recomandabil ia fie aplicat n.r.dai i.r fazele finale de proiectare atunci cincl exisiS- date suficient de prccise dcspre masivul de {rindare. AltfeL, efort.l important de calcul impus dc aplicaica procede.l'i n* este

"

cind gcologia arnplasarncntul*i este . rnai pulin cunoscutS", considerarea inter-actiunii cu terenril de flndare este de dorit sL fie modelatS. simplificat, limitind efortul de calcul. Obtinerea unor'. solu,t-ii analitice pentru semispaliul elastic infinit pe L,aza teoriei elasticitlfii si echivalarea 1or cu coeficienfi dc rigiditate in nodnrile comllne baraj-Iunda!ie apare ca procedeul ccl mai ra!ional pentru asemencr cazrrri. t\{ai recent s-au dezvoltat .elemente de granili in{inite, bazate pe funcfii de aproximare exponenliale si carc oferi. a'antaiul unei mo delSri- suf ic ieit de exacte a comporti.rii semispatiului elastic-infin it, "f ere a creste nnmd.lrl nec ttnoscrttelor in ansamblul discretizat. Proprieiitile tcrenulrri' dc frrnclare pot varia in cadrul fiecirLri elcment infinit. ' Imbun5"tllirea preciziei rezultatelor furnizatc pr-in metoda elementelor finitc se face uzual prin cresterca {inetei de discretiiare. ne asemenea zonele cu gladicl!i mari de efort, cum sint cle exemplu in cazul barajeior dc beton zonele picioarelor amonte si aval, tlebuie cliscr-etizate mai'f in pentru a rproxima srtisfdcitor r"arilfii[c nrali;rlc t'forrrrlii,,r zonric. .\cc:r;ri alr"rnativi cale in contintLare se r.a clcnurni r,arianta 11, consti rleci in nirirea succcsivir .a {incfei rle cliscretizare pistrincl corstantc- tipurilc c1c elcnrcr-ite, lespectil func!iile clc aplorimarc care in nrocl obignuit lint liniarc l-1.1 1. O n ,lor.ur eltcLrtetiti, cal( in :rcolrl crr rlatelt. din litclatrrri i.inutiL . c,'llolllii inrpori1111c tl^ ti:np ,[c crlcul Si o cd11\'clsqrrir't r;:ri rapidi c1r.u solLr{ia cxactir, constiL in _pirstralca discrctiziuii grosicrc initialc si crcsterea -.ucccsiYI" a or-dinLrlui polinoamelor cornplc'Lc ca|c moc.lcle:izl"L firnctiiLc clc aDLo-x imaLc (fig. 3.20) . Pt-. accastil alternatii.l nurniir-L r'.rrienl;L 1,se lr:rzcazit programul IiIllS I'A claborat dc ISr\IfiS l3c;'grrnro si carc sc aplicir. plollicnrc,tle staticc in anaiize si tcrt-nicc alc stlrLcturilol rrni, lri srur tridilu,-'tr:; ion:rlc... In ltrograurul lilIiS'|,\ |cntm cxplinnlc:r lrrncliilor tir: rLPloxrtuirlc pot Ji utiiizate sasc nivclt: <lc aploxirnarc, ccl rnai inalt dintic glc baz-indr,r-sc pc functii polinomialc clc ordinrri IV l1.t]. 1n 1iguia 3.21 .se ilustrcezir f on\.crSelltit ,oluliilor: in lariantclc ,I1 9i l) pentlu cliscrctiziLrilc din Iigura 3.20. Se obscrviL cir rata convcrgctrfci lczuitatelor in vzrriatria P cstc dc tlotrir ot i ttni ttt:rrc <l"cit rata, convr:rg.'n1ci in valilnttr .I1, P,.rrl lu rlisclct izili ctr Iint'f<' urrilor nriL do I iptrl cr'1or tlirr f igtu h.

-tstificat ln fazcie preliminare de, proiectarc,


i
.

.Iatu,rt gi nrodul de aplicare a itcirrcarilor'. Iu corrsLrrLcfia tLLturol tipLrlilor dc baraje sc foloscsc uratcriale (bcton, aurocarncutc, balast, matcrialc algiioase) cn un anumit glad clc porozitatc, iat apa so infiltrcazir prin
t23

Vorionto
t'looEL

11

Varianto P

!04
r,,iODEL A

/^'----,) f<...--,r1

IL

,ffii
5t2

,\;nVl''
:

f,o XI/.I

:a

|
6rode &liberlole

"'-

'lo

Er
cl -l
sl rl

i.

r
I

oclite

P= 6 1000

. 100

Fig. 3.21 - Itcprezentarca ratei convcrScrr'1ci licnlru (liscrclizirrile si'/arirLDtels tiirt figrurt. 3.20 il5l.

""@; c@*
EL
I

:.

',/'.
o"n

-i-r

-r' r

.t
,

I I
I

e
ja

n r rgcn lc \"2

I I

,aii. i.l0 - \iariarrie l.cntru obtinerea co11;ergcnlei l ezultatelor ci.tre solutia exacti. in nrctoda elengenteior Iinite [5],
stincoase

porii (goluri1c) lor 9i gencleazi presiuni ale apei din pori. ltocile

rlin tcrenul de fundare sint calacterizate dc ntt anumit grad de fisura!ie, apa se infiltreazS- plin fisriri sau microfisuri generirrd presiuni interstiliale. La scar 5. g1oba15. comporiarea unui mediu f isurat poate Ii echivalati printr-un mediu poros. Comportalea nediilol poroase este guvernati de starea de eforturi efective {c'}"y care se defineste conform relatiei:

{6'}a: {ol, f
unde
r

{ru}p

(3.e2,

^t1T _
aru

,rz ' rA , tz

-,-,t

r.Jz

{o}f : {o"

este starea de. efort

total

000]

124

r,

mccanica pimintului existir

trei cazriri

distincte

dcpinde ea insigi dc dclor-

se dcterminir pe baza ecriafiei

cazuri limifir mcnt ionate mai de timp ;i sc rezolr'i pe baza

de.consideraie a prcsrunrr apel din poli c onst5, in ecua!iile cle cchiiibru al s isicnrului de

{f}: *
,

:Rczultl
tel tllcll

{b} c1r !" tx:"


,s

u. \, t^vl' [i]

{':} c1i' : [B.r !"


(3.93)

t [N]" {b} dl -\ Ju

J;1. *" |\'rT " L^'] t-J .1

*5, [B]r {o'},r cL.' dit

-t, lBlT' {n} p


u11111

rl nC CCS rt: )L'l iditln Por 1U1111 a ir apL' a ntr< .ro( r cl, L11Ce cerea pr cs1ul: cir 1n
110u

ucierca ti: t11trorcln


<

czIrtl lC:L tcdlin rllccu edccl 'lc oc riL cl clLr 1 .1ea; ar.it po:li se cal, calcul ca lin ir 11 p{ ii ap ei l cl 1n1 ..pe ])1'c ib r-rt ia l)r It1 PiL P ) It rtra iL tlttrpir norl^,r1' I rr ii zrt lr dcr )1ls l{l St) co SALI Ll 51 iutc, tltc s mal ll raiut r-latLg e ma lnc cnl rtio lon r il ulrintrLrf pi.tI pr I .. aje'1or' s1-' : onsi icl clclr it l lll D('f :.C o lrr,ion aI' l tLlre conlul )rl)1r d c b'-''i Irc 1lt cilren nttco rc1 ctL 1() '-'i o ma at. t\.e. in I11 b; I. in ploblcnr:r inciu.ciu ilor clin grcutatca |r'opt'ir 1i e cfnituriloL 1tli1ialc ,r., ,*trr" iubirrciLrilor plezintir irrti-rcs ci rnoch,l- k,t _c1q ..rqlic t1rt, I u t, rctrrrl " a lrarajclor existit d intot clL'aunar. o stalc initritiit cit' t'lot tttt t, lrLlnlll c de {ulclart eJort.ri litostaticr', in calculc, grc,.ltatca propl it' ;r 1t'tt'ttrtilti tlc funtliLlc nu ir.l1r.,i" :LltlicatiL sirtrultarr cLr gr:trrL:rttir sLltlr'tril ii tlrI cstt: ilrtllort:rnt si.sc atlLr .,' ,li.ctrrl ,'forlrrIil r irriti;'1,' I:r r'lo:ltuil ,lirr iLt,irt:rIil. tolr:l|lrr li"i

llzt rnlzr del :fc for -

tB nr: 1lI n,\ 1 , Li)r {tn L-,


1

il'

clrr

l. l)ishilibrru. rinl CCll i1 ile ci( rle cl c( : ecl nal!ii

.i

tlclittiat'c. iuca'ucalcu tlin g|crLtlttIiL ProPt ti irltliIt'ltnt tLr l iPui lxLIaitrlui sc tca]izlazia ir-r trclllc, g|cutatca Iatticlcior- itr clLzttl lrlrrrit luL-,tlc l't t"tt sittt ir ,'\1r11lurlilo, ,,u,, 1,,),","!l,tc irr,;rzrLl l,:,r,,i,. lor',lin rrr,Ll"ti;,1,'lrrcitli'.5ttr'tticl'' tltr .or.rtt,r.ti.'1tot f iirrPr-insc ilr irDaliz.i tlat tfottul clc calclrl clc;tc sr.rbst:rrt!ial. problcrla .ir" ,,1,^.., t:stc <lc a rlclinlitl cazttt ilc itr catc alllicalcll" incr"rl'ciLIii (lcl]iLdin grcr.rtatca Irolrric intr-o singru l"t scc\t'tttiL Pc intIciLg:t -stt-ttctut:-r llu tulctr.zit lcz Lr I t:t tclt:. Star.clt <le clortrrri in sccf iuDca t|ausl'cls;r1l"L lt,1,;ttlLj,.'lt,L rl' gl('tttlttc,SaU cu corrlrirlorti rrzrilti itklilicii lttiL irr i|t.rtt.;.1 ltl,li..rLii trttrrsll SL(llLil!L lt
nu. 125

i alcs in calctrlclc

r""rrrrrr ciLtuitc din rualcr.ialc cu courl)or.tarc pronunlat ,l"tin;"ii. "i_ Sta'ca dc tlt'Iorr.atic c-stc-irrsii p.ter.'ic afcctatir dc sccvcnfclc lrucf ic. l. c.zrrl ba'ajcior'(lc g.".lt.tc pr<ibrcnr. no p."rirrt!, r,ii.',.",'. rrc cons_ ill ."^r lrrrr;r j.lo' tlirr rratcrirrlc l,x elr:,. rlt1,l:rsirii" .i"ptur:,ri .,,:;r.u;ii;i.;;._ ii,;;,1,.;, plLriruii pc.ioada cons{mct i.i .si't trc rti,,i" iurportorrti.; sin'rlar.c.r cons_ t'uc!ici ,Pe ba'ai'l.i sc {rcc tri'(r...r0 -st'lrtur-i rrc'trir a orrtiuc o r.-"' 1rr"ai";"".o_ tisfircirtoalcincstinrarcarlcplasiirilor.. in analizclo tridinrcnsiorr:r1,, ,'f.ct.l,, irpl icir.ii sccr.cuti;rlc :r ilciir.cirrii di:r grc'tatca ,''op.ic rrot fi nr.rr nr,i irnl,tr.triiit". si,; ;-;;;riri""i,r'."1"r halejcloI rlin riutirialJ localc iuscrisc i,-, ,.i,i,;i,,ir., rnguste, r.crsarrtii rrrrlt nrai r.igizi dccit matcriarclc din t:o'pu1 bar.ajui,;i p;i"^;;'.;,ri";;:;i.j'.i' a.aliz-clc 1ritli'rcirsior.rc lr sr-ct^,ca ti'rLnsr.crsirriL :r barai.rui. arc.ite.p'ezintii^o sit.a!ic spccificiL. Iile,se.cxecutir dir-r prot.ri ,lllraiclc - rosturr cu ca'c,se i'jecteazi- i. iaza finarll a co'strrrclrcr. tpotcza acce'tati cet r lLccr:cut cste de a aplica greutar.a or."li ,-,."ir'n P.'Pr-ic a 1>ara j.lni r ,,", ",i.,i,i".i"trf 'r:l (calc*l lridirrensibnal)., ' 'trirt corsolc corsirrcrirr[' .i , or-t*ii. <lcschisc Pcrr'anc't si nu apar l.r'tr. clc f.".nr. 1i" 1-ostLrrl. rrtr-'r1 caicur :rai c-ract t'c-buie.{inut i'ont clcj posit,ilit:itii"-.",,r,i..i,-ii .ri,rtr" jiroi..l';lr;;;';., rosrulilc r rc in icct at c. -\plicarca actiunii tcmrice (sau a contractir-i ,le int.'rr.ire a 5cto''j.i carc sc cchivalcazl cu o .:i,j.: e.errr.rr li tJr' rlo ion'ro..t,,,-x\ -r.,.. tcmperatrrrir) ,".. nu .-.-^-:---y prcziniir rlifi_ fll " scirict-t: g-encral;i

'i,,iTii ii"[iriil,i::_ [:l]ilrtti,.l:l,l[ 'ir"*rii 'i,. ."r-i t,nrni"r.r.",l" i',ati:r cstc adc*irrati crriar- 'si ill':l;:i,:i;':?..?11{;,i:1.'i;;./;: -"- q"
cir.rca.c. Af

i'ci,c,i'c, .unau.i'iii-t"'rczi,rta1. suirsta'ti,rl ,rJ"]ll:'1]:'..iit'i,li?,lli"uill

:t1ii,]:.i::.1. d.'l:'1'11_tlh i'i!iale ."u,"i"-a":"air;;"-t;i;';;',#;,"1;1,J; j.]9f':l:"t^*_:1, I::lp:Tt*o'a",'"i"ii"ia ft-;;;;;;;'i"?r.,:rll,fu".X'ii.la punere" t" ;;;;i l;;;i;#;;,=i#:i; **:,:"-^,.:"1y..'?1'-'_1 ]1.,,:fl"lui sau cu temperat'ra de inciriciere .ostirrtioi-1" ."""r-#..3"r# f:::11"," arcntte. "
tpor"ra
".',,."trl,,

st[rii

de efort plan defor-matia speci{icd. ternici ([eo]r6) are t.]" fct lO'l ( ,.) : {?"} 1o {eo}ro ={, (J.v'rJ

I oJ toj

rol:{,lto

rcla{ii1e (:.ro rr) (3.22), rieformafiile specifice termice se i-l i:."id,.rprin -9i nraterializcazd 'Ilallzcaza prrn lortc e .noclale la nivelul ni'elul elementului clcnrcnt'hri ii srrrrcr,,',.ii La a stmcturii. $i e 'orla.le nir-elul elementului relatia de calcul are f"il;-i.i;i3.i;;,

termici a rnateriatutui iar lo diferenfa :1,T":'.::::_:::tt::..':."1j".^1i?,.f,. de temperaturi. fali de temperatu.* a. ."t..i"ta.

uL::

\u",r"t'iDt {*}

Ao

ctu

(3.e5)

'

726

.l {

problema planya are poroase (3.37):

formtr (3.e7i

n-o

in cimpul elementu-

tu(rJ'ri relafia (3.95) are in'Jinal aspectul:


{,f

r \r1 r^ )
L./v

.l trerJ

(3.e8i

}^o:

1,.",

t"l'tlrl{"} till lor iBl"

o,]
du

clz'

:
(3
.

ee)

=\
in

lrl

{ct}

[N] {Ao}

pc drrrate lungi, fluctua{iile de lemperatrlre pc perioade srtrrtc (rlirrrne, lipllminale) neavind capacitate de penetrare in intcriortrl ntasei dc Lrt'ton (tig. 3.22)
.

calcule se recomandi. s[ se considere tenrperaturile medii lunare sau

I\Ioilelarea comportirii materialelor. in calculele ctlrente sc admite' uzual ipoteza conportirii liniar elastice a materialelor care alcltuiesc ansamblui discretizat baraj-teren cle fundare. In metoda eiementeior finite dcplaslrilor, ipoteza conduce la un sisten bazati pe aproximarea cinlpului 'Jornra (i'czi 3.26) :dc ccuaqii ilgeLrice nvincl

[(] {i,;}:

{/i}

(:i. r 00)

unclc f 1i.l estc tnatricea dc rigiditate a sistcmului; {rr1r1 - r'cctorttl dt"'rl a"i.rilor uorialc; [1i] - r'ectoruf incirrciLrilor nodale echivalclrt,r. Betonr.rl ,si rocilc stinco:rsc mai ales in stadiile iimitir dc solicitar.- sari per-rtrl orice nivcl dc solicitarc aLr () .olrDorpiplintlrilc.l ",,, "ntele "nr.n. iarc l,ronUntat ntliniariL 116,-17, 18]. Ndiliarit:i!ilc- pot plo.r r'ni atii rlirl cornpiD-t:rrca r.n:rt cr.ialclor cit;i <1in cauza dcplasir ilor. (dclorrr a! i ilor spcc iiicc) rlar-i :rlc sistcmului (nclinialitir!i gcomctr icc) carc itttprtt-t, Iornrttlar-r'iL . tcrtasistcmr.ii clcJolnrirt. In tnctocl:t clcntcntc'lor iiuiie, tiilor dc cchilibnr uc ^-sc ltoclclczrzir ccI nrai freclt:rtt pt'itt alilicrrlca itr ti','trtc astfcl (lc colrtlor t irli
Le - 6t-61

I;ig.

3.22 - Sci'rtlctca i,t adirtcinrca bctorrului .r, ./a[iatici anll)]i-

50

'

365

hle
Adincime ihl

trr,lirril,'r' ciclrcc dq l crr lrc Irt t rr rir (01,) in raport cu tclrrpcratur:r dc lt lcr iulir (0,) .
r

=r

l.+.!j; .t..

a incir cirt ilor,


{ rca

ptir (s) in dc ccua!ii in

in
[1{(r,)
1"

corcctatf lrr ficcard


sistcm, SistcmuI
.(3. 10 l )

IArr;],

=,==

[A1l]"

11prl.'

calculnlrri ncliniar'printr-o succcsirrrc tlc calctrlc lir.riar: clasticct. pc llarcursul unui p:rs tir' calcrtl (trcaptl"L rlc incl"rrcarc) , sistcmul f iincl consitlct'itt ctl conllloriuie liniar-elastict"L. Sc sLririiniazir ci nut.nitrul clc trePtc dc incilcalc lrctrui" ai.'s -sulicir-nt (Lr nrarc asilcl incit sir se motlclez.c- satis{ircirtot' tuocli{icirr ti, cl(-' r'i3-idilutc a1t: sistcnului. I)c aseurcnca incirtciu'ilc trebrtic cottstdr.:'i:i!' itr oirliir,.lt lor cronologiciL, in ctlcult'lc tr,.'littialc starca clc c[Ortr.rIi liin,-i clepnrclcnta'L dc istor-ia inciLlclrii. () schcnratizarc 1te baza relatici o in problctrul ulr iclintcusiouaiir er -li cstc ilustratir.in. {igura ntatcr-ialclot-. :r pr.ir,c ipa icior. ntor]|'lc-dc cot]]por taLc 3.2-r. -\Ioclcleh linial clastic izoiloPic, sart t,rtotropic (lig 3.23, a) silt cele rnai iiecleirt Iolositc, ccl dc al cloilie Jiintl {olosit nrli altrs pcutlu rllotlcl:rrea

r7r.r, 1. l-\rr''l.;illrl . j, f lf tr cotesl'nltrzinrl crt trrrnrirrttl de !l trc ' t:tc in cirrc ..-ir {r'a gr trt'rt t ttt incirlcal'oa. Ilclatil (3.10i) lxratc Ii intcrplctatir ca rur pt'occclctr .dc cchir':ilu'c a

rociior strat il icat e. ,"iotlclei.' utiiniar c-lastic (fig. 3.23, b) si cilsto-plastic (iig. 3.23-, c) sc iolost:, Iutttt-tt tttodr-'latt'lL cotttl:ol'tirii Lctoattclot', lrlc'ralclol , t'ocilor ' pi'ir-rlintur ilorl. lloclelul eiasto-plastic c,qtL. caractcrizat dc' o conlPoltare linial'ilaslicii pinr-L la atingc'r:elL cfortului limitii o.,. Pcstr accastS- Iir"ni.ti colllpol'talea estl lrlastici, ajrAr-i'd deforr'rafii permanente la descircare. In modelul id,:r1 piasf ic E.,:0 (rnodulul de elasticitatc piastic cste nu1) . llodclul r.i.co-eias to-plastic estc' caracterizat de dependerlfa deformafiilor- de tir'p

in continuare sint prezentate pe scurt mai rntllte modelc neliniare de compor tare a materialelor din siitemul barajteren de {undare care sint impieineutate in prograrnele NONSAP, ADINA 9i SIIIEX [9, 10, 19]'
'rodif

{fie.3.23, ' "

ri)

Betoanele $i uumeroase roci din terenul de fundare a barajelor sint. ca1-acteiizate de dbgradar-ea rigiditililor lor in funcfie de cre;terea defornlaliilor. iciriie modulilor de compresibilitate ln f igura 3.24 sint .epr"re-ntute

Ep

Fig.3.23 - Diagrame o - e in problema unidimensionald pcntru diverse modele de comDortare a materialelor: a - liniar elastic: b -,neliniar elastic: c - elasto-piastic; d - visco-elasto-plastic (incircare-lioie coritinui, desc{rcare-linie intreruptS.) ; E,s - modul elastic; -E;r -' modul plastic. ,,
-128

Fie. 3.24 - Curbe de degradare a- rigi' diiatilor materialelor (1{11,,I{46, Q11) ln Iunctie de deformetia volumetricf, (e,J: c Aresii de Tarcf,u, b - bton bii zoo- (xr' - modul de comnresibili'tate la inci.rcare, X6" idem la descSrI carc, Gi" - modul de -deforma,tie transversali la inctrrcar'e)'

o2r 0

rt
Betoh 8H 200

::'
00c

\ ;
6,o

9000

t\
,o-r E,

700t
I

500c

0 t5 0.3J

ta

t9

la inclrcare (1(,'), descircare

(figr 323, i" i" "oi.!oti"'..to. "6finlo'te elastoliasticg li.i"f"i"-.] ii.rc.'ircare rle ni'e1 oricc la ";i;i fiind caracter.isticir ,';;;;";;"i""

ice anrptff.Ittllt]bazi tle inccrci.ri de terl'j pentrtr. gresiile de Tarcr-Lu {specif zuu Lr / j' trrlLri barajrrlui -l"r"r Izvorul ]Iunielrr i-Bic a z) ..$1. lctltrLr trctolltll lJtr h

il il;;;;;;\c,"1'r"

r"".1i"

(1(d") 9i a moclulului de deformalie transversalir i"-i"iormali'.r'olumetricS" (e.). determinate pe

"lii"l"ii c{ectc remanente j...r'i,,:i"r;'i;.r" r:.-itri.ra


ii-roti" t.r.rtr""r'sa1i. la

(1(a, > 1l;") ' nlodulLl de cLciorclesciucarc (Ga,) se calculcez''L cu rcla!ia:

-/vu:

ri,
win r\fr -

(3.102)

Ie cicntLt i nlocle 1 iLr modc.lul clttsct is tniri ir-raintc, si calc iu cotrtittit:rrc sc itl 1l|ogramclc motcrio1u1,.ii, itr fottlril itnplcrncntatii rrc1!\!rrr{!rr !L r.igirlitiitii !Lr 'L' Sl(lrr.tr'! rt_-:ry _1.. ,.,.,.,".-...,. ll,. ".,, ,t,,,'r.rrlercl i," c.stc- .tilizati o coirclific :1-1.,]::.i::,: rLuirilt i rliu. (lcscircat irt r-czr,r1t:'i ascnfortr-'ir i:azr.rlilc l'ratcrialulLli inciLrcltt sxu biciinrc'i' a.alizlL trlodcl'L se aplic:'r. atit i'.to.i. J.forr"rr!iilor

ilbiS;i;";i'tirli,rr
s

:.l'li.,ll'l
i

l]:

ioualir

ltc1a!iilc clcstc,t'i1or sccr'cn!ialc


modcl alr asPectttl:

cit ;i

'ol*inctrice. tr idirncnsionirliL '

cfortur i-dcforrnaf

inrplcmcutatc itr

AD/,r == 2G, LIl,l

si

(3.103)

Ao,,: 3(,
cda. 12

Ae" L29

rclat rcl :

.'.: i1,ir.1"...,""ii,i''r,,iilili., l,;,;il;lr'?"',li'li iil'ill,",(.''1 ..r:^c.rcrrr dc pa.si rli' calcrrl, s e rl, rl). -\lotlulii /{" 5i G, sint functii tlc courliliilc irrcil-cirii (clcsllr.r., 1,,,-^\ rlcscres_ t('l(',1 .: t (l( Iorl ilt lrlt. r'ulrrrrrt.l:.ir.t. ru pasrrl rJc crrlcrrl s(e,...) , rluiinitc cor:forrh .ir. 'l('
(3 . 104)
e

; t:'I'l[;l:l; ;ii];l[;ttrTrr#'jilil*'t,ll'iii ;i;i"';;;ii" ,'"i,;t",X;ri i,i'::lliii :li::ill',lf ,i?:ll;:,:ir'il:1t-: ii,,i...l".liL'i; (inc:ircil ir.
1

llii:1i.,^3^l,li.,jlll i,,l;,". l1i, i., r"i"i'l ll l.ir,.-l ; ;:"1

.j;11.,:?l:r,:l'.lllli: .':;.tclitor' rcnsor.ului dcviator ai cror"iiliii,,ijiil:l'iT;


i

lillg,r'ril

dclo"r.tirL-s'ccificiL'orumctricl (l.atir- pozitir') produsi <te rrodclati ca' lxcsinne grar.itaiionali .tc t;ti tiiaro-.tntr., )in' }i ,,,, ,, tlclorrnati^ spcci{ir:ii niedic cri'- in.:u.iiii.i-.i-ri*i"lr" .,-."irt;,J grtrrt:rtclr il-oplic, in irasnl s:
grdutatc;r l)rol)rlc
,,,o,.

tultlc

t-s1t'

(3.los)

l' r ecicrea clctc'r-rr ir.riu ii motluliior- cnrcrti irtr-u' Iras de carc'r s se clriinc;tc.:,,,n clt'forrr:rtia nredic caic f,o.t'i tl,1.i in pasrrl dc calcul a1_ -_ terior (.r;-l); corforr.r " (3._r0{) sc oir..,t.:i .i nrater-iahJ t"-p.,r.t"i-acalc.l co.siricrat estL.'t-r*tici incirrcai daci- e ,,,,, g .,,r, ii"".t" .t.s.a,r..at daci e,,,,
)
t,,,

nL. R,-'zgltli:

..

l(Cvs

(I{,u ciud

( e,,;u UL^ cind er,,,s ) Eu,i, l\jtu cind e,,,, ( e.i,, " lGn. cind:,,".>"io
e,,,,

"

(3. 106)

in cazul betonuhri, cleformalii1e speeifice (er) 1a compresiune riniaxialE pot {i <L-tt-rninate cu rela{ia (r aiabili.' pentru ea ( 3,59.60) :

jn

e,:l,r.R"inir_1_glj Eb \ 1,1 n"J


cale: I'o
11" este

(3. 107).

itp;

conl]l.reslLllle . 1,,+- ,,., ..^ - de ca1cu1 rrtLi-rLrr (s) se accepti c6: P.rr

moduhl de elasticitite aI .compresiune betonului; oo

rczistenta de rupere la

deterninatE. pe epruveti

efortul cl6 caicul de

SI e,,s.:
eL'

eD(i

r !

unde p tstc Vaiorile


respectir- de cu rclat iiie
F

3(l

2p)

ili

ibilitate la descircare (1i",

.''.'..j'''

u")

al betonului

se consl-

ric!iile:
1,5F{.,,,:
(3. t l0)

drastic pe diforturile de intindere apar atunci rnci cincl ef eforpozlrr\ie indere itive sint slnt de eforturile e cle intind int considerat consloerate anulate anurar( litostatice lltostatrce turile turrle .i- ,. ..'... ..,. . ,{i- .+-^x*x-;lo n"rpn+p Condif Fnn plrne prin simuiarea si Condilia ia se pune unor f isuri pe di:incircd"rile curente: r: incirc5"rile curente. din din :. ' 'reclii principale de intindere care apar intr-un perpendiculare...la eforturile pas ..rienl ,1" calcul i. Eforturile iint cliterminate in punctele die integrare

l{odelele elasto-plastice se aplicir frectent pentrtr simularca comportlrii . materialelor geologice sau structurale (roci stincoase, piminturi, bctoir, .beton armat, o!el, mase plastice). Problema de baz5" in descrir'rea comportirii acestor materiale pe baza metodei elementeior f inite consti. in def inir t'a .natriceior efort-defonnat ii pentru diverse stadii de inclrcarc a sistemr.riui discretizat. Dcscrierea comport[rii unui matcrjal in analiza elasto-piastici licccsiti trei criterii suplimcntare asociate relaliei efort- def ormat ie din domeniul elasiic ;i anume: condi{ia de curger-e, care spccilici starea tr idimensionalI dc eforturi coresplt n zit oarc inccperii curgerii plasiicc; legea tle crrlgrrc l.rrivind crcsterilc deformaliiior plastice cu clortur-ile curcnte si crestcrilc dc efort care succed curgerii; Icgea dt' consolidare car:c speciiicir cumconclitia de curgcre se nodif icir pe durata cr.rrgerii plasticc. in conrlrluerrc continuare sl si carc cirfr srilr siirt rmillc]l]('u imirlcnrctitate r'.rr e elaslo-plasllce {lescfrsc descrise ln Ilodelele eiasto-plastice Itooelele in programele NONSAI' ;i..\DIN.'\ corespriucl cor.colitiiLrii izoie'rnre-cint'nraticc sau izotropc, i:r carc condilia rle cu;-gcrc initiali si pc clriiata crrrs!111 arc Jorrtra Ll6, l3 :
I:(ctii, c,1, z)

oc ' element.

- 0

i,

j --. l, 2, 3

ii.1

r)

tr4i undc Lt trLru c,-i i reirrezintir matricca rlcft,r nr r i i ilor- plastit:e totaic; o,i -' in:lLri{r.a eiortrililor iotalc: .i - o frrrr< (i,' rlc cf ; inrrznl ccnsol itliLlii jTctrc)p,,' si o crrlssi viscoljie :ilt lctantl in cnzul colisolidiirii cincnraticc. Efectclc lcrmicc ST glijatc. L]nclc r-cstrictii an fost it.uPuse' asupra lcgii tlt'<:urgcLc in acolr.l arL nrirtcrialcie clasiicc itleal-piast ice. A.ctlel a fost ..rccc'ptatir con<li1ia rl' liiatc. Accasti" condi!ie iu-at.ii cir litcza clc[ornrttit:i plrsiicr: ,.'r]; st' in spatiul clorturilor pc o dirccfic uorrail-L irL :,upiuf:itl-L rlc ciiir-r't'.'

al intl foruta

ir,,: i. o!_
UCi

,,

i .. l,

2,

(.j.

|2)

nndc ), cstc o constautir clc ploporlionalitatc'. Critcriul clc curgcr-c Corrlomb {ic in formulart'a clasicii, Iic in lorurtLlatt'a I)rttchtt-J'rngt'r (1952) (str' it('( \'crti :rpliclt lrcnIlrt ttlotlt']ltt t':t c(,llllr(ittil ii rocilol stittcoesc, Dirrriltlrrrilor', I', IltIrt1rti. lil tltll,r'lt' [ol-ttltllilri 'r' itlitrrr]rlec nncori o condi!ic suplirncntalir 1>cntru lirlitarca cfoltr.rrilot' <lc irrtirt<lcr-c.
131

In critcriul tlc curger:c Coulonrb,


dat prirr rcla!ia (fig.
3.25)
:

lcl(otgs+c
r estc efortul tangenfial: o - efortul nornral; o - nngn tul clc interioarit; c coeziunea matcrialului. ln sistcmul tridirnensional ortogonal (o1, or, ou) r-elalia (3.113) se repre:zintiL i printr-o piramidi hexagonali. neregu neregulatir, dreaptir, a clrei axd. este.6gal te.egal inclinati fafi fati de axelc sistemului (f (fig. is. 3.25, 3 .25 D) . liunclia de curgere F, in caiul unui material izotropic, rezultatir din prelucrarea relafiei (3.113), pentru starca de deformatie planl, arc aspectul: F == 4-A * (o." - o)" - LGn -l2c ctg clz 5i11:i e "r) + - 0 (3.114) Dacir se introducc conditia de limitare a rezistentei la intindere a nateriaiului (p"), relalia (3.1la) se nodificd astfel (fig. 3.25, c)l p :4=2,1t * (o" or)'- (o, * oy * 29") :0 (3.115) Cliter:iul de curgcle Drucker-Prager, rczultat ca o formi. extinsi a conditiei Coulornb, are aspcctul [9]:
uncle

F:3rc.+$-l':o v)
,
,unCe

i,j:1,2,3
i crf a")
-v 'tr,
a

(3.116)

,r

esie cfortul rnediu, iar S,1 - efoltul der.iator:

o"

:1

(o,

| '." L 'tra

'.v I 6z- o-l


,

Param'etrii a gi ft depind de c Ai i 9 gi 9i sint constante pentru gn l11 mlteli4lii-; .. TiteI4Ji;..;-,

*:

_.:3.h9____ i(3 sin ?) It(3 - e)

j .tfirsi, =:6c99:_g_ (t - sin )i;":.il,,l{,-,11, 13 1t Is 5in e; l:', 9) . . ,. , ):*il


.,

'

"'-

lt-.',ih' ".' ,'-'-,;' ".*. .*#;; l:! r:ll ;,c

.' Ir'!L t\'

.. i'r - ''
.

'

i S'

Kt

o.(9 -r?":,n
'

..;

**l]
'

"...

.--. *-+*-i,

(cft) cu cercul iui tr'Iohr;

:lr':::r-:'l!'",3'r'1

:j'-:i:,x:.!'

(3.116) repredeviator o, f un ccrc tnscrls ln'

(s11- a,1) x i, i: fts, - *)


l

r, z'

(3.11e)

unie i.,, este efortul der.iator; a,; -

r-:i?*i.ii.-a"
axlala. - ---i;

"tott"r-J.

i,"i!.t" ia solicitarea matcrialului cu intindere

ensorui. translat iei s.prafctei de curgcrel

sislemul lridimcnsional ortogonal G1, G'' GB conditja dc curgere,\'on llises reprezinti rrn .cilindru nelimitat avind esa 6t - 9=.1^".;rll P"rar|\'

deviator.ol*.cz*oa:ct'criteriulcorespundeulrulcerc(tlg..'.2/i. functia incircirii.. Ealirncrii de iu.g.i. F mai estc numiti'rrneori qi deformalie precum si de istoria inci"rcirii' In a"oiiJ"-t"*.t"t""-aE
"roit o s_uprafaf I inchisi..Nic.i o crcliiiili"i*,"?1# ;;i;;'i^:n"i.pi",i,i'i atii rimp cit F"<0. in modelele descrise

i5;;rt""';ffiil'[-;produce inainte cind _i, < O -"i"il;.ir ." .o"iportl liniar-elastic. Deformaliile oiastice se produc at.mci cinO F: 0. Ci.."'.1 F > 0 nu se poate produce gi n.t are nici o semnif icat.ie '. iti.iod^te - -lioa.f6fe rlescrise ," d"f in.t. in catlrul programelor NONSAP ;i ADINA f inite atit in ipoteza uz'all a J;ibt rleforma!ii.it gi"itt cazul deformatiilor stadiilor
(formuliri Lagrange) .;;" ;";;i-;;telpttttd'mai bine modelirii ultime <Je sol"icitaie care preced nrperca [9] '

I-ig.3.26 - RePrezcuii.ti a1 criteriului dc curqele Drucker-Prager: c in sistemul tridillrensi6rral (o1, oe, o"\; b - in i')anui dc'/i&tor qr -i o: * os:colistant'

tttt
1;ic,
critcr:iului cle 3,27 - llePrez-cntare.r cuigcre Von IIiscs in sistenxll tri(limensiollal (ot, 03r O3J'

.(,c,

- ,irl
eo

a{beo

rrnclc a 9i i, sint constarrtc crrqrir.icc;

turile piincipalc.

--

dcforrnatia axialii; or, o,

efor-

.,",.';"i:l:,:#'itli'1J,,fr1,1'liliil..yTfillJ.fl,'i;;H'ii1l'1,1",'.r'"
I:
I

c,e pre-

k1,,,(!\"
\P"J

(3.121)

este nn numirr rnodul; ri ur1 exponent car.c expr.imi rata - numer.e birii ,[ lui E, cn o,.(atit /c cit;i., sint a<Iimensionalei: i;_

]ttlqq

i;;;i;;.. atmosfeljci" exprimati in ac'eleasi uniti{i de misura ca or. Rezisterrta la rupcrc sc expri'ri. dujri criteriul )I ohti-c o,lontD cu rela{ia: (c7- o"\ ,,n: 1.9or p f 2o, siir p (3.122)
in
lcare
1-ai.roItu

schinr-

c esre coeziunea I ruperii (Rr) are

de frecare inierioarS;
o

(3. i23)

lDl

G +-- G 0

0 0 GJ

Ll

p,)(1

Si G:

2(l

Fr,)

curba efort-deformalie (E) 9i cocficicu rclil iilc (duPi ,Iirr/lazz.") :


)

sin 9)(o' cos p -| 2o3 sln

l'

kr"e)-I"
1

r7:
irl -

1og(o,/1")

[L *

I
termini" cu relat
ia
:

^,"1-)"1,

D(o, - c"l Rr(or - o,r)(l - sin e) 2c cos c f 2o, sin c

|)

5\

I
(.i . 1z 6)

in care: h, tt, G,.F, D sint paramelri detcrminati prin incerciri i.riasiale' pentru cazul dcscircerii,' mort.lLrI <.lc elasticitaic tangetrt iE',) , se rle-

E,t.:
in

h,,,

/ - \u p,l3l

\t,"

care numlrul modul ir,- se cieterminl experimental si cste mai mare decit (v-ezi rclafia 3.121) .

selectarea modelelor rle analizi statici. Aplicarca c1iverselor modelc netiniare-ln anallz-:r statice prin elemente finite a sistcmelor bala.j-teren de funclat e nu implicir dificultili majorc l'r'oblema tit:''"1.1t" este cle a delimita cazurile in-calc sc itllplrn analizc llcli:ltale Sl nlochrl cun-l reztiltatelc furnizate de asemenca analiz,c Pot fi itltctpi-ctatc iD tc1.i. rt-ni dc sigurantir. ;i performanll a stmct'l'ii. nlai inainte s-a subliniat unit:ttea miltcrialclor ctr.r'c alcituicsc clivcrscle .sist.:urc bar.aj-tercn clc fnndare, toatc fiinri s:rrr putind fi cclrjvaiatc cu rllcdii notoase. La iccst p.'ct sc scot ins:r i' rr'1icl'.tnc1c tlcosclrit'i itr coi.pottarea valorilc cantitativt'aic r.tnor paramctri iii mai ales prin i.;;;ilt';;llt"iii" 'clc c1i. p'nct.l de r'.-clel e cclc clc o,*a ia.1*.i str ucturile cle bcton Pimintr-r1, artrocamcutclc 'irmin_t a i ulir&ahiliti!ii lor Ia clife'itc nrotlnri c1c ccilarc. slab coczil'c iat-stntctusau nccoc-zivc ai.hin. rocile Iisulate sint matcrialc ste ine it Jitt u.c.t" matcrialc art lorutrt a<l'r|tatir' estfcl iir".rct (llll ilccilr'rllir"i"1..i"t" sir Iic solicitatc nnmai J.:l compresiunc. Sttttctrtt'tLt matc'r-ia1e J. oa,,ptarc i:rr <lcIo'.r:rfii corlsitlcrrllrilc;i lrr.tlLrl tcr.ialc aLt o capircitate i'tintlclc i''caznl lor- cstc 'c'crosit.il. I)t'itr cotrtrast ii" t:iiptrt. Ir^gili ptitt "i"t. Lctorrtrl si r.oJil,' al i,ran,,r" sint n)iricr iillt' Pttl,.'tttii' tu|'zi\'t (alc lili't ltrtttitttri-t l)rcz{''tit ;i'i;l;",i; ;'iir,ii. io t,in.rlcn Ir':rqili s:rir ]a ci.,rtrr'i rlc irrii.tlt'r,. rlirL rrnor. lisrrr.i t[c irrrirrt]cre fio"t" y,r.,"r',,.,. llrl)crcr lrttts.it tt ttn"i s1 Ittclrrri bcton clar.\'a avca in e"n6r?t efictc rcrlusc^asu1)ra co''tlortirrii unci sttrtctrni

criterii pentru

lrarajc. dc I rcLon stlttctrc.lruie sir aualizczc atcirf posibilit:i{iitr clc ciczvoltat'c a ttttor listtt i in clc baraje tLrrl si rl, 1r1'n,1111 ,'1,',,r.,'1,"iii fr':rgil'" 1't itt ';nnlr:rst lrt'oi.ci:rrttrtl.rl'' piurint trrlbLri. si-si conierrttczc itcnliil pc dcfolnreliil( l)r'ol)iIlllIc alc stlucIJJ

diir l,irniint lSl. l)c baza cclor tncutiouatc nr;ri iltainte Proicctantr'll dc

.-i:.:t:iii.

tlc exploarrrc. pimintul {iirr<i un nraicrial mai stab, fac_ :9ldi1illS compresiune. este rnuu mai mic ai chiar rn ::::]i,j:: :'S.lTlll.:]i1,11"....1p1-u' cxpj:1!ar_g, pot fi icccpiatJro". ai"-.o.pi,lt^."1,,r"i# ;;;;'. ::l]jlit'l !" ,,prastrca". u ascnrcrrea starc a ns srarcft " srrb inir-rrcirrile <Iin c.x,,plastici't t;':l;lli;":,'"li.lJ.'jl:J:pcrnrrsi ra bat'ajelc din l,clon, fijndcir ea ar co,rrluce la

ll:il ll

(-omisia tlc calcul din cadrul ICOI_I) rccomandS. nrnrirtoarcle tipuri de izc prin clemente f in itc 18I : 1n1l aralizc ncliniarr: pentr. c.l'alnarca dcplasirrilor barajelor cle prmint, - nrotl carc.in obi;nuit si't r'ari ; aniiize tt"b"il.rii,;r,ri;;';;;i;r_ nratll sr asupra mccauistnnlui ^scrner.rca dc ccdarc; * aralizc liniar clastice I:r i'ci'ciuile din exploatare pcntru cr.aluarea siilii rle r'{oltur i in balajelc dc bcion; dacii prin ."i.,rt" .i,it'r,l,,..1" .,,ij",,ta zorc cu i'iirrdc'i untlc so |ot dozvoha fisriri atunci o n,r^tlri -,r.ii;;;;r'll_ nrilali rlcr.irrc,cscntialij in irrtcrpr.elarca rczultitelor (lcl'Ar('r .'lortlrrilor plirrcipalc.maxinre_ de corDpresiurre sc l.cconlAnrli coirsr_ irr strrrctrrr-i ;i a rrnui ,rIlS-1"1 de siguranib." fa,tir cte efortrrl limitd] trcbuie fir.cuti as'pra analizeior pri'incl pr.esinnea 9,tt.r!Tnt spcciall s-arr tlt.lirnilat c:tzur ilc'iu cr:-c pr..siuirc" .p.iOi"'p"r; :fljj:, fo\i ):tfd ecualiei infirt'a!iilor in t"gi"r p.r-",,.";.-F;,i;,, 1.* J1 e'alr-ratii pe baza aitc rnateriale pu!in permeabiie si'p,o,r"iilii :.l,ili.iil:1"^:ltill"l:".1i 99;rtlr* srbrlc. sibile,..n_catcnt rr:r. caicul. ir in _tlnp {inryr at a) dezvoltl,:ii dczrolti.ii gi disiperii disipirrr presru'll p.d;i;;i";;Li' aDer j;"^i_.i dr' rrori plor irr:i_ de laliatiilc r-a'ia-tiile rapide :apidc incircir-i inci'cirilor';l a1e ale aei'otnraliit.r..r,.l"tirrl"; f^tiJt.tt.,

solicl

al

nratcrialclor esie strict

necesar.

g\u\*ut 4
ANALIZA DINAMI CA
Ecualii de nri;care. tr'Iatricea maselor. trfatricea de amortizare. A'aliza ,. ranrlca d a balal c,lor se. identi{ici de obicei

bala

cu analiza seismici f iindci ac-trul)lre sersnllce sirrt srngurcle acliuni dinamice importante care solicit6.

jelc

ln.principiu", analiza dinamicii poate fi consideratd. ca o. extindere_ a lzcl statlce, ln care in ecuatiile de eclilihnr arr fnst.in.i-rn.t,,ce {n-+- -,, mi;car." !t*.t".,q'A;;.;"--r*t"^iln,i. :::1:,::"::-::l:i::.,l"j:rpte.rrin. nlcntale dinam ice sirrt dc..incrltc ;l cte amort?a-r.e. Astfel ecuatiile de echr_ , itc c u ecta ila r::y Lvrrfyr ! rrt ;;i;, Pr ur_ l1l::1, ::, r) ;:, .'lt'r!t)i)r..5oiurra i) 1:;.1 ] " crprurrr problcmei de analizb_ dinamici nu-mai^este unicir a;a cunl se. obtinea in analiza staticd" ci o succesiune de valori cores__ ptinzitoare la divcrse momente de timo.

itl

20_.

4;;;t1-il;;;'";_:;i;,_
in anariza dinamici

de

?:4";:::t: : iil,l"1. "l.m _sint timp (r'ezi 1.1, r.cla!iilt 3.2 sau 3.61) :

entelor

dependen t e

lrr (.f, J" t) j : Ll\\x,


unde {ir,(l)} reprezinti vectorul deplaslrilor pendente de tiinpul t.
ll

Jo

lB(x, _y)lier,(t)]

(3. 128)

relaliile
(3.12e) i,v111a1a' [.\-],{l} ds [ Jv.t Js,t ri* la rindui.tor depcndente de timp (r.ezi relatiite 3.8 qi ,""Tto:l:rit._j:l masice specifice {b} se determini -conform principiuhii " ";llY:^^i1L,lorlete u ArcrnU(rt, cu crDresla:

element

{q"}

:t

tBt'{"}

consioerat:

{b.} - p{zi} - i,{?',}: {0,} - ,olrlir?,} - tptill{z?,} (3.130i. {.arf rcprezinti. Iortele masice gra'itatiorrare; p dcnsitatea rnare".n9., rlalulu1;. Lul - matrrcca de care modcleazi ar'ortizarea r.iscoasa 'iscozitate (propor{ iona li.- cu dc deformare) in cadr.'l clemcnrului. eiprl..i." 'itezr {rr} din cinrpul .r"-"niiir,ii ._" ra*i'pii""ae_ :::^"]:l"tlil:i,!11,.;i.:ll"i.Ior rt\.'ar^ea relalret (3.127) in raport cu timoui. In rela!ia (3.129).-sc^inlociric;te (J.130), (j.S) ;i (3.12S). Rezulti urml_ toarea exprcsie .alabili in ipotezi .o-poriarii riniar'erastice

{D}:

" "i.r*"]"i.,

{l.,}

\,.,,r-af

el

t-Bl rla{u,(t)}
cru

\,

der

",1"i',-ol{so}

- i,-,, i"l"{o,} oo- 1,.., iNr"{&o}


J I

i\-t'f f., r r-\-r -r-,r,',

iYt"iil,t( t I!_rL'J'" - .'-srJ


r) poate
f

(3

131i

Intr-o forrrir
unclc:

co.clcrsati-r" r'elatia (3.13

ltn",)t'ii,(t)l _F k.il{?,,(/)} _F it.,liL,(1)}


prr.,1

i scr-isir s*b Iorira _ {1'.r}: [0] (3.132)


:

: [ t,I
-

[n-]t' p [N] du cstc nr:ltlicca nr:rsclor clr.nrtntului;

l'tt
I

ll:;rtr,

[,\ ] du

rnatlicca dc artrort izarc n e.lcnrt.nrnlui;


nrirlric,ra dc rigiclitate a clcnrcntului;

[/t,,1

UJ]"1/)] lBl
F

dc'

{r",}

ltl',[ru] u, i,..,
-r

f-r

.)al

\ fNji lt|rls - Jttl \ pij?'[/)][eo] rl-u -1iorl dr

{,..,

lr,r'

1q.11t

13r

:"
cclrivalcntc J)r) r.'lrt.ticlLt cat r-r--ctotttl l/".1) rcP|czcntirlrl forfclc totalc orlrr:., t"ll_g sli.l.rr i nrp. t opl;,,,,i" i" ,-l,'J,r,,,-ir" "t"n,,r.,t,,lrri'tiirit "ri" dcpcnrlcnt_cli <loi.tcl'trtcnt ptinrii i.,'r'l i:rlc rlc rirstrtttts ('st(r rirl)i(l r':rriabil in lirirp' Ncglijintl leit,-..,,,,i;,, (.;. t.iz) :. ol'tint' cclr:L1il tlc ccirilibt'tl static |c clt'r)rcnt (\'czl lal ir 3 l'l). corcsIrritr 1<i5nltc1 lx)zl!iol)a1at I:1. rrive'lttl stntcrttrrii rt tltitlticcitrt. itlcirt'vcctolrrhti clctnentrrlor si lrl 1,n',,1,'nt" i)),", l, l,rr: I ;/,,,1 ,l". lrt nivt:ltrl (3 23 "' i,i.it,,,: i.,t,,i.l ,t;n iii.,ri,,rit,, l1:.,1, a;a c.rrr s-i1 prcz.t:ntat i. r'tizr{iiltr. :..'i.;i,'..: ;;t,i'i,'" .istc,r'Lri ,t.i .li u,i1ii tl,: ccliiibru dina'ric (cc".r11ii t1c trtiscal.i j ;L slil!'lll"lltl l:

(i. r3.1) t,r1.Iii.l -.i- ic1[ii,l -]- i1{l{rr1} - iIi .ittt tttlllt ic':L 11';15{'1ot, t'trLt ict'n (l' illll{iltizlttt :i /r ir,, , 1i ' l' "riSl.iii"L,, u sistcnrului; 1.1;l -..r'cctor-u1 .l'olt.t:Lri' tltil ..'.,,iir ',,,.',,j..,, ,t, lcs|ccn,,,-,,i.. noillllc cclri\'e1.rnrt, iii l' tili, frz.| -,acc':lciatiilt-'.r'itczclc ;i t;r: ,.i"frf"iirlii" nodalc rlc risltutts alL- slstenliilLri cet't- c.i-istiit'tie ltccntroscutclc tui'i tl,.' arl:rlizl-t clirlar.rlicl llr>l (3 132) ' rlt c'a1:er"^ r,,"t.i.ri',,rniJot .t.tt.t""trr1.i -rrr,,; colrfot'll't lcla!ici i, '.,r,,.iit,:nt i.nctii clc a'r'oriurarc 1,\', iclcirticc cr,r cclc folositcmirseloL ._",.r 'ttitl. ..:;.i;..;-;t"i,i:rsir.iicir ;"'.iirip ,i eIe,tt.',ti,tliti (ii-q, 3.29, it). )Iarricrri colsismast'lor 1'atrice^ nrttt-taltc ...c tttotl (l(,,tc.'.ratar in a'ccst r.l t.-,.,...1r1* i

consistb.tc a1L' .-siste'1u1.1i 'czult:rte -a ;:;,,..':;.,;;r.'i1*tlL,il". -\latriiea 'ra-sc1oL consistc.tc alc cle*e't.1ri ntasrlor ,1otrii.ln. pc,r_ il iorraii, r*."r.n' ".ru,r ,5siu ntetr jcc bantli clt tcLttreui cxtradia-sor lLl i .. " o clc aprorilna'c a rnatricii i,r';;;riii ir.'.i ae oL,icci pc.tru furictiilc ,toi'rittipl" cLecii cclc 'tifizatc i' aproxiurarea irli1sc.lo1. sL. tolosc.sc \'aloa[L' rrI]i"tpr..ii .i,i,r,,.rfui Jeirl;r.r'LIilor'.'.\sti;t a;,; trtnrcl ii.sc. aiug succ'"siV d(' in extetiorul n'11 i;..a; ;;;,"ri;- Ji,,.l"rrr.,ri ^f.ren6"un.,i nocl;i de.-r-aloare r"r,.i iii*, j.29, b). flatricea obtinuti in aiest mocl se nume;te latrlcea

aic elementuiui 9i este o matrice diagonald' ;r;r..J"tr-:o";.utrate ""-l,i tcgitr'ri c* e'aluarca matricii de amortizare a elc'reutului ic.tl, sau si se determine malrre.c.ic nu cstc itt g"rl.r"i ^potit,it s.i se defineasci rnatricei .[c"'1 sc i1.9".ttt i':i*"il.'., ii."rii"ii ilj. in practicl, exprimarea maselor[rrr"'] 9i de rigidiiatea .i,..'.i^- nu,lr;elr, i,t'tn"cti"'a" matriceie elinientului -li.,l : (3'13-{) ic,,l -o.ttn"1) * I Lfrul ,rncir v.5i 't sint paranlctli scalari care 'ic deterrninS" er:-^eriment a I. j.n forrni dczioliati rcla!ia (3.131) se sctie :
,.",1

\,_-,

lr,t.rpL iffl

c1u

\,,,,

turt ptDllBl

du

(3. 135)

,'.' '

lJo

. :.

. !,'

''... ,'...,:
.-:

1 ':;

;':

,jiil i. .,,, , l

.' .,""',' '. DEi cvidcnlelc di.recte. intr-u n i.-,araj rcal asupra corelatici liniarc intrc r,:,* rezlsjenla vlscoasi locali.gr proPricti{ile elasticc si dc rnasr alc slrrrcturii .-"1._rug.;n1", rnatrrcea dc anlortizare cvaluati conform rerai ici (.i. li _1t_il ' aslgura o m<;dclare a amor{izirii carc cste conf irrnatiL satisflcirtor dc 136) ' suritori. un ilt a'anta1 .r -oJ.tutiii itrti"igrr p.nt*'",noilirl,i,jl..t..,, rrril nu

' ,' lcl': dinll + pt1{l

elcmcntelor din sistcnr sc obtine:


(3.136)

,.

"

introduce cuplaie intre-moduriie proprii-dc \.;tr'ratic . airi;il;iiJi-r-alorile gi B 1>ot f i .selectarc asr-fel inctt' .a'asigrrrc o np.o., irnrr,:- i^ i irri.i r our" I {rac{iunilor din arnorizarca crilici (r,.) 1,ir11;11 loatc rr:odtrrjle proprii scrnnr_ " Jicative, (f ig.. 3.30), in metodeie cie .niriii rnocrali .rn,r,r;;-;;r. ii-,.,i'..r ,,-.'ni trecvent.ap.llcatt in analiza dine.mrci l)tr alalc nac(,stri cr.aluarea corfjcicn_ 1tlor ;i p sau ob-tincre'a expliciti a e.rpr"sici iratricci lCl-crjt rnctocle ;- i.r -1 slllortrzarea este detlnlti "...t. fractiLrnile din arnortizarea icir" pent.u .pt-ln .dtrrile proprii scmnjf icar ii.c. 'ro-

{i. ipotczi if,,;,,(1) I

,. L*l,i:,:_:Jl.:1:_1.i,*:.^l:ll:,lL:,1..1 (3 133) p.'ntrir. cazul_actiuniror st'isnricr,. Acti.nea .{F(i)} ;"r;;;ltia'.il"rlli \'r.ct festi, prin ruiici.i rapidc sr rll(i iclll ; ii._.reatcrii ale l" 1r.1rd:iti1,i {urrci:rtici slrrrcturii. lurrcl:rtici structurii. \-,.r.Iorrrl r'".i"r.r oru l forfel.or echir-.ilente scismicc' ' iF;r,,. dirr rt (1) Iatia 133) (3, c:tc [I,"r, ; t.r.rlurrr de baza ipott,zai.ci,|s a1i,,.ir'.curr.,,nr.u.rlrri, trnJlti,, tf,.r.l'1,"*: lli:ii..t" o, s'prifalri rigidi arir:d rrr:scriri ,1. rr,,,,.l"tii.i;li.. l; ]llli ::,::
rrr!. (-\lrreri:r:
";;,;,:_

a.slrpra,vecto,uiLri

c.li,r rer.--

{F,"n(r)}

care : a7(l). estc accclerograna c.trcnlurrlhri; . . [r] - r.ectoml proiectiilor de?lesilii nnitarc (r'7 _1) de pc tlirectia cutrcmur-rilLri pe clircctiilc- -el.nil.,io, (ir ltltc1 l111q al, qi.l'.ntrrlUi rliscr'..Liz_.11. I)upir introclnccrt.:r erpresici (.1 137) in sistemul (3.1.r3):

in

--

ttr){r}ur(,

(3.137)

[.11]lil,] -l- iClIi,l r ili irr,] - - i,,],jl[/]t;/(r) (i. r 3s) bazr atlsamtrlLtlLri disclctizat cstc considelati !n calculclc ur.nriLloarc ii-ra :u tl '1,lasar,' zuro. -\c('il:la iirscltrr;rr;L ci 1,11111nr..1r.11 dc r.L-l,trrr- .j i;l. lirl :r {it] c^;rlctrlrli ,lin.r', lati:r (3.13S) sirrr ju r.lil,-,ri Itl,rtirr' tl,,r::,.1,r:rri. ' In arleliza cliuanrici a lrarajcior: in matricea mirsclor clin sisttnnrl (i.l.i3i se iitt:hrcl clc olricci clcctclc incr-iialt';rlc apci rlin I;rc. I'cutru crLz-ul ti, lirtltrlrr idcal, irrcontplcsilriL irtclutlctr-a sc Ilrct colfolnr plincipiului nrascic,r. <11 lip:l aclitionalc. Corllorru :rct'stui lnincipiLr, nrisclLLc:r'l,arlrjrrlui r,ntr-cn..arit nis't. r::rasc dc a|iL vir tiurlc rlil Iac, clrlc- p:irticijriL cu :tlt:cirrr-l la rlcscr.il.r-ca ris'

l"i,l. :l.:lO - \'ar.ialia lrirlll(.tlil.,r scelrui :r si 3 ilrrr ruodelul Itaylcigh al .rnrortizilr.ii (3_ 1J6) cu fracfiuLrile dirr anrorlizarca crit icii (vt).
139

r)un,sutli..l\Iasclc

i,r..i",ii,r l.i,

acli{ionalc-::..:*:":;"1i\.:1il.tlt:::':11}:-]'l**l1;T:,{: <lc cult't'nrur ;i crrlc sist olieniate pcrpcl tl icrr lrtr. pe "tfl,i,:.i" illltollt(' ;rl lt:rr:tit'lor' Iin lcrtttcrt .ll/i, (llll llratl'lcca sirurlf;r1a llittl:ttttctttttltti

,.,,irclo,l [,rl,lrl lt.lrrt'ziuti fort:r lrirlrorliuitrrtici-t rlitl trotlul ? cil](l ll) llodrll ,' utritlri Pt' direc{ ia.rtolnrrlt i la strpra;;ii;;";^; ,;;,,.r.,11,'r rrt i,, uotIrlr-r 1ot:rlh ,.crratii ,1,' rrrilc;rr',' (3.13S) tnntttt'(.';t nlasclor {rii (f;,1.3.11). irr -j<j c111111 rl'. olntre atliti,rrile fllol <lrrpir ce :r fost t'ctlusir cu cosirtttsnlile rrngllltlrllor crrtlctJir'c{ia amorttc 1i ;;;;ilr,'i;:i..ti, iiiju,,t.lr,.t,' rh,:rPlicutc l)r' l,itlirrrrclrtul I illa lit sll Pr:l rrruIrrhri lr., "l st. pltiit'cic:rz;r rl, 1'r' rlilct'tiilt' nrlt'llralclrlr _ l)aril(118rlt' ill('sls1(lllllllll lil,rttitt(' l,'t l/'J <liycctiilr' rL)l)onic irc -r':r,l, 'l(,llt,llri 3.32). Rclatia Iinali alc fortrra
:

ttn,ll

[]I,,llr.,,lir,, :

1llasclor t'oncc'nttatc (dirgonalc) matricea itsoctate urasr,lor- actiiionnlc arlc I'al'ori nctrttlt: tttilnai in gratlcic dc libcrtatc hidrodinatlice norlurilor rlc la paramentul aruoDtc in catc acIioncazir for'{c ain lac. tn ipoteza rnaselor conrpatilrilc (cr-rnsistc'tc) t.tr:rt'.icc:r .rase?i}i i,,r" ^rr" ,,ifl,i"i*i" arc .ilot'i nenult' itt uoilulilc asociatc clcnlt'rltt'1or carc au grar i!ir' 1a pat'attrentr,l arllotltc.

ln rclatia (3.i39) in iirotcza

iii,i i l{'liii,l -i- ilil{rr'}: : - ;;rl lr I - i-)tt,'it',,1;r,,, 1r;,1t;

(3.13e).

procedee tle analiz5 dinamicir. Proccdccle stauclarcl de analizi- dinaruici ..rri,r u.,,lto,l^ elcrncnlelol Ii:ritc sc grulrcrzit in doui catt'3orii 15]: pc .analiza modal i' carc. constan i" :|tT!l]tf^tl:'."^f? lr-|.a." bazatc -' dLrpl modur-ile ryqriil !".crll!ii ,i.t",n'iLii-li.i:o) \"__-_/- i" "c.iu1ii inrlepcnden{g, rasl)tlnstrl de nriscele dccuplate) Fl. dctcl'nl1l'lal(a lispuniurilor diri trlodu::ile proprii ;

-uroce<leebazatepeintegrar.eatrunrer.icidir.ectiirrpa;idetinrpai (3.139) Ei det6rrninarea rlspunsului pas cb pas', sistemul'ui

,,o ir') n"

- acceleia{ii rotali Pe direc,tia normale !a prramentul aDlonte)'


i

Fig.

.3.i1

baza relaTiei \\'estcrgaard (r'i,

E'raluarea' lnaselor edilioDale

[" o,",.rrte_"

7/8 lti !:n "ty:= ,....",.' n'h tY,) j1e r'i7


=

_)-

1{0

" I r/.-!..i-:!ir*;.ii|ia!1*i,,':,;ri

...

r.,

., .i ,;1. .

tr

din terenul
mas5.

si formularca

la ni-

sistemului baraj-teren cle ale elcmentelor Iinite la

(3.110) o'fMl){A,} : {o} i : 1,2 ... tt unde co sint frecventele circLrlare ploprii; i/,) - amplittrdiniie I'ibla!iilor

(|1{]

libere ale sistemuini (r'r. este cgal cu numS.rul de grade de libertate ale structarii) ; in matricea [.M ] s-au inclus si masele adilionale aie apei din lac. Sisternul (3.140) adrnitc soiutii nebanale pentrir {@,} numai dac:i deterninantul matricei coef icientilor' -sistemului este nul:

[l_1i]-c,r:iilll

:rr

(i lli)

Ecua!ia formati. plin clczvoltarea cletc: urinirntului (3.1{1) sc nurncltc ec,.ratia frecventelor circnlarc uloprii (ar) sau a i'alorilot' pr-oprii (c,;r) . Ilcitaiia esrc c1e gradrri lz. in rol. Irr-in rezclr-area ei iir Itnctic de r,.rr si e-rtragelca riLd:ciuii rLin.cele l soluiii ob{inr"rtc lczr-rltiL i'recvcntele ciictilaic p.roprii (c,r) a.la s ls'L c l11111L
f

atgcl)ilcc Iurli['c sr omogellc :

iecarr-. flct:r'cr-rf

I)t|ir dctcrminirrca fil.cvcnti:lor circuiare plopl.ii rlin (3.1i1), pcntlu it c.irculaliL proirr ic t,;1,,, r..z'.rlt 5- urmiLiorul sistcu rle cicur{ii

irii)lt/ir')l
in

ff)] tlndc U];r)l --= [Iit

iu vrl,,r i r', 1:riivc flill rrpoaltc intrc urtrpliiuclini, trIitu,lin,' ,1,rj lrt" -r all,iirLr:

sistcur',ri (:.1+2) r,a1,rLile vcr:iotrLini lr1"/'l] pot fi (irtcrltril.rtL. luntiri clc c:;crnpiu Ia!iL dc o arn-

o;i_11]

(3. i-12)

{a,!)}: )- i,t! ,, j -= 1 ,2 ... tt


trn,1.'

(3.1-13)

{gir'L r':tc lcctoLLrl l)rol)r jlI slrrr f,,,r'rrr:L Plt'pL.ic :rsoci.rtl-r fr','cvt'n!ci circularc to1, ial i se referir ll grarlrrl rlt lil,crtri,' al sisietnulrri.
r\naliza vibra{iilor liberc cor-rdrrce in final 1a cvaluarca rnatlicci spcctralc |f)] carc continc I)c diagonai:r frccvcntelc circularc ploplii in ordine
),.

141

dcscrescitoarc gi a matlicei modalc [@] proprii in orclinea crcscirtoarc a valorilor

f-c,, 0...0 | .--. | 6,, 6"" ... 6,"f : ...ig,ll: tol I 0 ... o ILA): tig'|{@,\ ... @,,1 I A^ fr,, o o ... conJ Lfrn e,z ,ti".lorl
coe

Trccerea de la coordonatclc gcomctlicc alc elerncntelor fir-rite la coordonatele nornrale se face prin aplicarca in sistcmul (3.139) a unei substitulii

dc lorrna :

(3 . l-{s} {r,(t)} : L@l{Y,(t),\ untlc l@] cuprindc nurnai un nrrmirr lirnitat dc tcctori proprii, rcspectiv numai vcctorii asociali cu {rccvcn{ele celc nrai joase cate au influenfc serlrrif icativc iu rirspuns ; i r",(4 ] * r ector-ul cooldonatclor normalc def inind ampiitridinilt- in tinrp ale vectoriior proprii consiclerati. Ed!;. Prin substitutia (3.1a5) in sistenrul (3.139) gi apiicarea coudi{iei de ortogonaiitatc a vectoriior proplii in laport cu lt14l, tCl, U(l se oblin ecuafiiludccuplatr., citt nna pentru ficcarc mori plopriu (r'aloare proprie + vector

'r''n"ri"\,'nncirlnra+

explesiile:

MrY, lCaY p + 1iay" : Pr(l) (3 . l,{6} r.rrrde ,'llp, Ch, Iih si P7, sint masa generalizati, aurortizirea generalizati, rigiditatea ger-rer-alizatd. 9i forla ge neralizatf, in n-rodul propriu ,6. Ele au

: {@*'{F*n,,(t)}: - I@,},lM){r}'a',(t) (3.1{7} in care v1 este fractiunea din amortizarea criticS. in rnodul propriu E. l ^ r Tabloul complet al deplasirilor de rispuns in modurile p-roprii .relative . selectate ale sistemului are.aspectul: ..,,. ...,'t ,.,.J ,. i.i :l {u,(t)} : L{@}Y,(t), {@")Y,(t) ...{fr"r\Y" (t)l (3.148} ::1
Pn(t)

iVa: {@p\'lMl{@r} . Cn: {@*'LC){6n} : KE: {@u\rLKjl@p,\ . ^"rMo

Z,,^ntvl,

'

:1..

ln metoda ana-lizei spectralc sc determinS. nurnai deplasdrile relative r..1 ma:iime de rispuns (deplaiiri. spectrale) propiii, pe.baza spec- -,.t -in _mociu-rile ',i trelor seismice de rlspuns. Relaf ia de calcul are forma :

r2r2.f7
-

1,0

2,c

3,0

40

Efort.rile maxime de'risp'r-rs in moc]ul A se detennini. prin multinti-, carea deplasirilor_ nodale .maiime din modui k, Irlp|,,,,, ..i -rtii.*'.alegit.ri efo-rt'ri-deforma! i i spccifice [D] 9i cu *"i.;cdi ii" rigir,",i, ,l"ior'' uralii spec if ice-deplasiri noaale iBl lreiatiite J.S, 3.6) : r J-(I)l n-r pr r,,{kJl | ulJr_rrlrri'lxjr'.r (./ i ,r{dr (3. i5 !) Ffort.rile totale se ob(in pri' sumarea probabilist icr'r a efortnriior m1:iin.ig -din modurile proprii, cel mai J'ec'ent^prin r:'rdacina i,,ur"i rriir"telol (1(i115 - r oot nrcan square) eforturilor maxime di' moci.r-ile prol.'rir :
i-.

{:'i [o,]n.'''r: {t^:, t (o{'*')'l I

( t

\1,2
(3. 152)

in tr.nsforin:ucr sisicrntrlui (ii.l-jg) iritr-.ir1i.i;trt ;.;;.;;;. stittic tclrir':rlcrrt (r'czi 3.100)


clirectc co,stir
:

[1) ('irzlll :r.il('l]l.lrrr r. nlullr. lr;rrlL.rlr, Iilr, 11;1i,,. Accclcraf iilc rlc r':isPuirs i ii,(1) l iltr-rrn t,irs (le calcui so Iot consiclera const;rrrto ;i t'gaic r.u nrrdi:'. acce.lcratiilor tiu la ir-,cr.pulul (/) .,,si i{ir;itul inrt-rv lltlrrl (h. c;rlcul (1 -l l/). Jrr irltl'r sclrr.nri ,.L l,r,t Ii corrsi,lerlrlt, t rr r.lrrialic .lrrrrar';i (lrg. 3..1,1). o rLltc''atir.'i iu,antajoasir clc aplica'e a nrcloclci intcgr.irii nunrr.ricc

('tort (l{.c:tl.t:l

in nrctocla s'.lni.rii in tirnp a rirspunsurilor modak', rispnn-.',ii sistemrilli se calculeazzi pr-in sunrarca 1a-riivclsc ir.rten'ale de tinrp a'r'aloriloi pc linii dtn nlatrtcea clin menbl.ril drept in relatia (3.14S). in irrocedeelc bazetr' i;r-' intigrarea .rri""tifi ,iii"ctr a ecui..tiiror- cre :r.usc.arc in forma lor' |rinri.i-i- (3.139)-, rispunsLrl cstc evalnat ia irter-.,-:rle scui"L d:,..lt,^,i t <lt' trmp ,\/. stlLirilitatea sohitici n.nr.ricc si se |rtcizia <lc caictl :r i,in, corela!ie tlir,.cri c.rr_,lrrrafa l)airrlrii ,1, tir,ip li ca:c tr.t,l,tLi.. a jL,; :rrii_ clL'nt d. nrc. l'e intcr'ahr.i cle pas- dc.cr.JcLil ll ic aleg lcgi tlc lariatir aje acceleratiilor dt' rispuns. I)trpiasirilc gi vit,.;:ele de ri-sprins )n pasll 4,r'clltlr:l se dcternrini"r Pt baza rt'lntiiior din mecanici'1, in lunitic der jccclcratiilc cie risPuns. \-niorilc rl,-: r-irslrr:ns tlc la sfirsitLil unuri pas rlc calc11 {cr.;1 r,ajc,r.i ini{ialc pcntrn 1ra.:r1l tlrt c:tlcu1 rirnrirtor si ,;t,cr-cr.tt:ic rjt c:rlc.l ."f,.ti =. succesir'. Proccrlctrl cstc s;lrl)iu ca alLr;r.itrr,:rrr si nu nr.ccsitir antcca'lc-gl ntntjrrlilot' ,1'roprii (r'ir l,'r-i -- rccr,u.i 1lrr,;;r :i1 r.;rrc irnIrLrrclr rrn in.,.,rrrrrlt

[R] {Az,} : {I7t}

(3.rs3)
t.t r)'

,unde in'ipotcza accclcra!iilor 'calcul (Al) :

c1e

t'iLspuns

ct

variatie- liniarir intr-ttn

ti(]
{\1ri

61 " " :f/it+ "'41:t""-\1l-111 +


ir.,)

lcl "
-1- 3

: - t.rrl irl(it,,,*o, -

+ t,rfl[*t;,,],

i';,],) +
(3.154)

[c](3i/;,],+firr,t,)

Sistcrrttrl (3.15i) sc tczollit rlttpr-L 1'loccrlcelc starrtLaril tlc analizit staticir ., stLuct,,titoL.'ltatL icca IK] poate ii interpretatii ca matrice efecti'it dc rigiilitarc clinamiciL, lArrl] ;i illll vcctolii crc;tcIilor' -deplas:irilol 11odale ,;i n ir'rc:,.cir.itor noclate iic ,luiata'pasului cle calcul. Valorile de l'irsp'ns. de..Ia .f fu:.it.rf ur-ru i iutct vai clc calcnL sL clctenniniL pr in a<lunai'ca crc-ltelilor de lis;;i.'i; ilnio.ii" asociatc dc la inccpr.rtul intcn'aluhri clc calcul:

t//iir= Ij
".

{z,j i+rr: .'tl.'.. ., : 1 - ar

t,,t f \', I ' lrrtii I/rij, -lrtl}r f i.1'rr," (


t ,f ' 1 ., -,-rr:r;

(3.155)

Acceieio!;i cohsianl?

tii lt

I,

iI,;1 +

i4iArl

ldfe:c lniclc

]}
Srplosdrr'

i'

,elrei&e

u;,1t1;,1trvpf

tff#,

J14

erorilor cn." s" cu*.tlcazir pas crl Pas,'ultilna rela!ie din (3.155) sc recomandi si' fie inlocuiti cu t'clatia de echilibru dinamic a (l -l- A/) : . sistemului la uromentul

' hl scopul climinirii

' {r?,}r+ar: [rr1-r ( ,'tn1]{r} :i1.,*o,- lcl{?;r}'r.rr

- [/i1lr']r+rr)

(3

156)

analiza iiniarl a rispitnsului seismic o alterrrati'iL este analiza in docrua' rneniul frccvcn{elor, care consti in aplicarea transfornatei Fouricl in Accelerograma cutretiild eenerale de miscare a ansarnblului discretizat p I ]. ;"";"i;;-;.f; expiiriiati ca o sumi de armonicc in domeniul de {rec'ente

ln

sernnificatilc pcntru lispunsLil sjstcmului Risl'unsul total al si:tcnrrrlLri desc(,nlestc obtinrrt piin s,-,-".ci rit sprrnsrrrilor la arnron icele in carc a lost ;;';;;i;;Jsrama. lletocla'are a'antaj.1 eliminir'ii ca1cul.lui modttrilor I)roprll. Analiza clinarlicl- neliniar i se ef ectueazi in gcncral- prin pr-ocedee de

eventuiniesiare n*mericd- directi., caracter isticile structurale cie rigiditate 9i {r'rncale sistem.lui f ii'd corectate iir f iecarc pas de calcul, in ;;.";;;;i;;ie l'r inceptrtul l)x:ttlui tlc ii"l.i-.ior." tlc cleformalii ,"., d,' "fo,to'i erisicntiL cste tran-sformati in ;.iJ ."]"..,ir.. Rezultl cL analiza clinamicir neliniari liniar elastici. O alternzt;;;.:.J.;;.lt-e ale .,noiiisteme cu comportale barajclor di' ;iril;."^iirl airramicl neriniarn, spccifici nai ales fre*-enfcior 'rateriale cu i"..i."."rfi in combinai." ^.r"1ir.i in clomeniul 'rotoda (1970) pentru *3.d*,T1 t"T-1'l"rss propusi S;irl de 9i echivaienta liniar : por-tirrii neiiniare a matcrialelor [Zl]r

problemrlor de a illecanismul de acliune seismici' Tri;itirra c1: brzir a in fapiul ciL nicinaliziL scis'ric:r, a9a cuir s-a mentionat gi mai inai.te, consti p fortiL clir-ramici nu se aplicit tlir '''c t structurii, in -schimb nodulile cle Ia baza ansarrblului cliscretrzat'a,-r mi;citri rapiclc si :"lcatorii provocate. dc-urlclelc cchir-alcaziL actiuseisrnice carc sc pl'opagil pr ir-r tcrcn' Foiicle dc inertic care ir7, 3.13s) sint cfectele miscirrilor clc Ia baza aDs.rmio^^..-i"ri.,i 1Leia1lile"s. 'Dif icLrltatca .rajor-i" care apirrc in clcf inire:r rnecanist'nlr'r i frfrrl..i Air.."tizat tcre.ul c]c ltrna" n.tl.rn" seisrnicit cste clatoratir interacli.nii strnctLrrii c,' r I I.,, L. dir'., 1,o L[u]itl ir acti(lllii sci.'rnice' -\stlel' accelt'r'oqtl]ll't ""'l::''-1-o1].:ttl^' i'i in ipotcza barajnlLri constr,it cstc cliferitiL de cc:r ca.c s-ar 11 l)ro(lr-ls 1n iil,cr" aclicit i.ainttr tlc constr.rtirca" berajLrlLri [22] ' ilrit.t-',ritlfrul*i ' 1,, ,.o.1r,il cor-rsicicriLrii cfcctclor int.racfi.nii st'Lrct'rir tcrcil clc Jtttltl:Lre f tttltl.Lrc. in rliscrctizar.c sc rncluclc o zonit colcspunziLto et't: clitr tcrcuLrl tl,: tcrcllr'lalc IlitsDtinsul scismrc cstc influcntat dc cluactcristiciLc structurnlc i,ciLrcirIor!clc. pe cotrtact*l_sttrtctnrirfr.rndatic.-din ili:i;;.;;;.k"" .i,u ;i ,1.'l'otoclat'11 tercnttl dc f uucl:rrc poate rnodif ic.x paranlcrilc transntisc <lc baraj . lcqlcctiv Astfcl. nri;ciLliic trii undelor scisuricc Jo'.. ,* p'o1'ngi Prin nrctiiul discrctizat scis'ticc <1e la Lraza arirn,,-,b1it lu i fr"ntil - tcrcu tlc irindarc 1n^ci]:-tt\:,i.]:1'otIi cscnIial cliferitc cLc cclc cat'e sc plocluc h stqrrafa!t tercmrlui ,.c.,t',.'lt"jus::'ts.'cottsitl.'LL.c;llc!iltlle.s..isrttit.iLIlIls(.1\l.l.it'.,]'.,]ll]].'l]',.'. r[of sclslll lcc cafc cleoet-ccc sint foartc Pu!inc obscrr"a!ii clircctc asttpta luisc."Lt se trlr-rdric in:ttLirtciritca utrtti tclett dc ILLlttlate'
10

ccla. 12

745

Rispunsul ln bazir (Ii[. O.Bs, a)

ma unnetoal'e
unde sen'ul
de risnuns.

/1 I t"\ {p,a,iu}, Jn carc: scnr'.I -*- a'atd. ci..rnatricilc tJc Pr.opr.ict[f i structurale corcspundsituatici dirrai'tca constrrririi lrarajul'i, iir iepr"ii.ii.-irtJr,r"-.r,ri-;iil;p lrL,.r'r' ; {J'",1;,}, Jor'!clc incr'!ia.lc prorlusc in'nrodelul in elemenic'iiniie IrrIll Drrscirrllc roc (l(. l)azi. Itclalia colcspolclcntit dupir construirca barajului poatc fi scrisir in for_

liiyii,y + &'ti;,] + tdtt;r)

tMliil,l + tcl{a,} + tEj{rd}:

{p.,r,io.}"

'1:-r5si

arat.l cir rnatriciie de proprietrfi str*cturale corespnncl situalici tlu|i couslrrrirca barajtrl'i (d:.fl..tivl: Lr'ul * t,i/l, un.lc i-irl estc r)asir srrl)liurcntari datorati structurii) si diascnlcnca
,teptas,irite

nobJ"

conslrulrca baraJulur i//i

Di:plasi'ilc de rispu,s {u,} sc cxpri.ri i' co'tir.rtrare ca o sunrd. 'oda1e i-9:plr:irilgt !'.,,cirnp libeL" {r7,} si a dc|rasiirilor srrprir'cuiarc procruse la
(s/

f:

ia,]:{;,}*{z,t'ty _Prin substitiifia reia!iilor (3.157) ;i (3.159) in (3.158) se obtine:


[M.1{zi,r'r1

(3.15ei dupd preiucrf,ri

ie]i;,itu)}

L}i11,,,,o1

-trl1li;r}

tcl{;,}

_ l^lt;i}
(3.160)

exprim5. d.eplasi.rilc suplimentare produse de construjrea ba_ . ,Iq iinil se rajulul c.a o, sum5. intre deplasirile dinamiie relative {zr,} si deplasi._ {1i,')} lr/,url produse de aplicarea nesincroni. a.ii,iiil seiimicel1:_li:rg".rtitrce r ermenul irli(r,' se determini. cu relaf ia " [5] :
{u.,0)l

: _ ltrl-' l1(l{;,1
I il l,lHl.tfr I 'tcl.tct,ier

ProprielS

; sl ruclu r al e : IMl .. Icl,tKt


I

uePtosolt hoqoe

- t. , It v;l

Ixt.lkIt!il

l,'il'{,,1 :,tfh

?7 Iu;[

T'
11u;1

Roc

aozc

'146

ln

(S.t6O) se obline

':

'

tnlrl{;,} i(3.162) 1tr1{zr,} I t*rvi l alil-1 [K] ''R"lrtir (3.162) es{e cchir.alcnti cu (3.13S) c' obser'a! i a cL. aci ittnea se tssprc deo*i.a * lo'ri e)rprimati. in functie cle accelcrogiama in ,.cimp I iher" i.Ui.e A" (3.13's) in carc ac!iunca seismiciL a fost e-x'rinrati- irr frrnc{ic de acd"i^ ;; de bazi (limita infcrioarl a ansamblulrri discretizar). ;;i;;*d; D"esi in principiu pot fi consjderate orice r-ariatii alc componcntelor mi;cirii in ,,Jimp I'iber'l dc la nod ia nod, in Practici deplasirile i.r '-ti"tl libbr" sint pr.sofrrse identice pentru toate noduiilc de contact. barai-funda! ie.. tr_tt J poteza, coiespunzin<J .nci comForriri dc corp.rigid, csl('saiislacirloarc barxl unnl 'c' cazul suprafelei de contact cu funda!.il |rofihrlui tral)svclssl ai ii acccl)tate nrr liL'cr" in cimp ntiscirile l)ot cle greutlie' ie de alti' parte' ' rrnif ormn srrre creml]ll, cle-a Irngrrl canionulrr j uitni r ii iorttrind srtpl'aflta de contact cu strtictrlra unui bara] arcuit si nici o miscarc sat isfiicitoart- cle cirnnliher..nl noale fi StaLiliti pcnLr,.r o a.s.n,en"e sir trl tic. Ca o corrsccirlti, tle. nrodt.tare, r ir.( lilr.ii_s( is,nrice .e jnJer ioarh bazeazh" pe trinsla{ia de corp ligicl 1a nivelul rocii de bazi (limiti a domeniului discrelizat), icsi ia a.lincin'.,'a respcctilir car acteiist ic i1e r.'ir1e ale migcirii seisr.trice mr sint in gencral 1>ilic cuttoscttte'

i;';ili;;r"l;;.";;;i;-iloi,"i,,r.,rri

Interacfiuni ale structurii cu terenul de fundare 9i apa din lac', Colsidelrrer inlnractirrnii slrncturii-telcn dc frindare, in nrcibdr elctttetttclor finite se poate f ace simplu prin inclr,rderea in cliscret izare ii unel zolle rnlportante cli1 tere11l dc firnclare pentru a limita influen{a conclitiilor d.e contui: (granit:t rigidi) asupra rdspuisului structurii. (fig' 3'36, n) in analiza clinarir icr-L tiebLiie ai',ri ii lt.dcrc si .,efcctrrl tle crrtic' introdrrs tlc o graniti riSidi, inrpoi in sisiettt a ttntlclol scisnticc. Si.tetnuL attalizat r'"'c l,rin rcllcctnrcl sal isf icitor pr:nt1r itrodelat ea cazur-ilol cind structrira gcologici a t-tl:rsivului :i;'i,.,;;1.;;-J; .il;.;;ti;li:,t: t,..'=t" <le rigirlitate la o iclirclnrc convetrabilit fa{ir c1e sr.rprafatir. A;;;;';;;';^;i*l rit,ilrcirentc 1a barajeic cle pirr.trint lrrnciate pc telennli n cst incoasc.

"

MoCc lo

inlinil, anatPn,anottttc sou cU

rao

senl'i s Po

rului eiosl

c,

^/ toc'ittap nrtd s;-fi",.-t

Zond ae conecta'e st',uc! - fd'd6lta .

v,],ul

r,oc!l,tr

irilnrr' {iLrrrii,l'alli ifr'. n rr('frlrlrrt : ir. I iltcrPrctarcir. lizict\ a nratlicci [S1{rc)].

t17

? i.::]"1::1._::]tltlitcrirgl

i.il.jl.::::"1,1:l1il'li!,lli'.;i-:rrucrrrr.iicu dc uu.liziL n'srrlrsr'ucttr.i'.ti,,.trilo'"i.itli:l ]1'1z19orre;lntrrlrri Iicua!iilc.tle miscarc Pc'tr'substrn.trrr" ir"i:"J, i-,]14,";. nrcnlo { irr il n. nrr folnr:r:
f,lI{41[ri_(.)]

ca sc'risparii.clrrsl rr.rr,r)rr((-, i,.e,"or.ogc'c, uut()tirnc, urllllttc i,iri"it" (ltg..r.J0, i.s'b',"Ai. ,). tcr.cnul dc fundarc Poato firratatii pe

liii.

iii;;;;rr Ji*;til[-i;;i"_

5;

j_

[cr,'i]f ri-r"rl. J_ i/ir,)l[rr,rr)]

: -- 1,11(.)l [rto];i(t) + {1r/(4}

(3 . 163/

da.{ir; r(l) coresp.'<lc acccltrog.anrei in.,,ci'rp libcr", iar{1tr(r)} estc'c.ctolri lortclor notlal: rlc intci'lt!nirc beraj-firncla t iu, cal.c are comporlente nu-' rtrtlc nurnui |cntrtr Sratlclu dc libcrtatc it" la L,nra trn."iiil,,i.-

undc simlolLri (r) alatit cit in nratr-icoa sau vc.ctoLul lcspec-tiv s_au incius si g.adc'lc..dc liirertatc rlc lrL lr;rza lrarajLrlLri, dc pc supra{a1ir cle coutacr;i; i;rr.:_:

in

ILispunsLrl 1a o niscar.e ar-nroniciL in ,,ci,np iibei';;] i1t1 {unciii colnitlc-xr., are: for-ur:t:

,,.,,expriruati

; :1i,.rlIit-..,1. : -i-11 .t {,.ytrt1. , [1], (c,r)] (3.16,1) titiottitrJ lrilIlitrrriililt ri(.Il:rsit:.ilol. :r:rrrorrir-,.. <Jc ri.;rrrus si anrnli_ ,.I',,tr iuLlil,,lq 1o:tuior ,i(. rr)r"r'actiurl.' ilr trr.nr. lli ;rsociatr crr gr.arlllc de'lilrcr.lete 'Je la trazii (iA,r"rl,. [1lnl)-:i il tclnrcni asociaii....il"l"lti SrJ; J; iif."it"t" alc stmcturii (it,l, i0) ) sc olitrnc: *
i<,:1Q,,,,

.(-cr:i,11{cr

{11ii.)}:

ifrirll.t
gr ade,

,FoLfgl,c

d:.i'te.ractiu'! [??ai se cxprirni i'f*'c{ie de. deplasi_ri1e nodale be'ajului care sint identice cu cele ale suprafelei semispatiului
{R, (o,)} :
[S1(co)]{u,iat}

{},,, i

irt (.)}

{^,L,}
(3.i66)

o, matrice patrati cu dimensiuniie egare cu de (e libertate ale interfetei baraj-fu'datie. Un term"en sr.n., 'umerui. ,'ai"--a.t.icea fs6(or)l reprezinti. Iorta armonica i' gradur de libertate *"ilila".a a" a"pla,sarea armonicS. ei'' impusi. in gradur -de libertate i,. toate i"i"i.iG *r.a" dc libertatc aie .odurilor dc. interfi[d. baraj-fundatic fiind. ulo.^ie.-iot8a"ta d-e pe sup'afa{a de fundare ncconeitate cu baza t 'odurile s5. sc deplascze (fig. 3.36, c) "r"i"t"i.i"i hL"." ir f inal mairicea [s,(<,r)r se incorpo'cazi" intr-o nratricc de dimensiunr egale cu nunrirul total de grade de iibcrtate ale sistemului, '.1d.inclusiv cele

unde [s6(c'r)] este

de pe intelfati:

0l
Sr(or)J

sl

se
<os

,(

[i/{")1

ior [Ctc:]

[f<,"t1

[Si"r (o)])fZ,r.r (oi))

: -.

rrnde [s(4 (o)l reprezintir coniribufia in rigidiiatc dependenti de frecvenla semispaliului'ilastic, care incii urmcazi" sir fie elaluatl"' it pr".ti.l matricea [56(.)1 carc cor('spunde lrnei prob]enrc dctornrrne f"- ''lilgii de granilE mixtl (baraj.li tcren-dc frrnrlar,') este convenabrl sl se ,rriitr-.tri calcul in dori5.'etape. ln prinra, matricea de rigiditatc stantlard in ioate gradcle de libertatc dc'la sLrpiafaii este obtinuti pc substnrctu.ra tcren numai un sin3,ur grad de libertate. de furidare. considclind succesir in-migcare 'probleme de Yaiori de grani{i, dioarcce Accasta necesit5. solulia unei singllre coeficienfii de rigidiiate pentrri- celeialte cazuri sint ob!inu.1i p.rin simpla translata're a. sistEmului cle axe <]e coolclonate. Apoi rcstricliilc- la nodtrile cle nc snorafata tercnului dc iuirdarc t]ar,lin afirra bazci lrarrjului :'int atrttlatd Si nratricca de rigiditate este rcdu,sir pentru graclele de libertate de contact prin condensarc statici. Dupl cletcrmir.iarca ntairicc'i iSl(6)1, rczoh'area sistcml lui- (-3. 168) poaie {i e{ectiratS. in doneniul frecr'.-nlelor ilupi, procede.'le standard, aproximinci cleplaslrile {7,i.)((0)} a1e substmcturii baral-cr.r un sct linritat de coordonate normalc |, S-. Conceptul <1e analjzir pe substiucturi. clcsclis lre.scnrt mai inainte, Poate fi aplicat in principi. gi in dorneri.l l'arajclor.ariuite Gr-onetiia comple:ir a cdntactului clintie baraj^ 1i funtlatie co ncliice_ i-nsir in acest caz la tliiicult;iti considerabile iir. anelizi. in cons"cinti in crzttl L,irajclor rrcttitr tttrirxl i(llrl apilr(, trn morl*,1 dc c:rlcrrl care si jnellrrl;r sllplill:cnttr latlr rl,'1,;LIli c, zon.' Ji;l t6rcnul c1c Jrinclarc pc slll.ort rigicl, a;a cLrm s-a mentionat ia ircc'putui acr'si11i
i - ,,t-i; l;Lc rlerrtlls 1r'lr:r, crr.41a.,]in, apa_o1n- lile t t11nta structrrlii strLiclurtl cu inILrlciiun,'r plin, tnt'.'r:Lc lacul.ui plrn, In ipo,"r. ipoteza lacrrlrri In ii'c'{qnda.r-'-' tlt' consiricratir suplintc.ntai fati de intcrac!inrt'a cu ter-eilll -r -bara j-1ac corlsitlcrr'.r tczzr lichiclului iCca.1 ilcon4tresibiJ , iirirr:rctirttrt'a -cs'.c 1,':'.lric' i,,

cic o|icei conioirn principirilLit ntit.i it.,r. cit' ar-'l'r acliticltlalc. l)t't.ttL.tl '.lt: gl:C1t3tc ;i c.rt Cor;ti:r{r,rti iri ltar':,1t'.tttr-r plfiltt' \'('ItiCalc satr. ef,l opiir ii . tl" i-' t iical:L nttiir ic,,:r nr:iseloi r.tiiiionale -l1i,r (1.139) poatc ii (l,. tlilrritrilr:r r'u :r-1itl c;l;ltlj I'r l:1,'iicictrtii ircllt-ilt!ir'1rl: 1,117;1 l.,,l"tiiirrt Ii',:il.;1,:'rlri :i1'r:' Zi;it:':i j'i l'l ltl 'li ':' ll'l ': lcli arcrrite, --1 . j',) hi,t;i':i it clalro;:ii ll(' i'r;.:il irltcgr.iit'ii r c'rlr'r : tr'' l"ll Ii.'''t,; I.,' rlll,tlrtt. rittti'. ;:,;t-o t.rr'rt 1:.'Ii ,r' iii-;i-'ii; '' "it , . '"1 calcuhLi 1ui i-;117,1 in {unc{i..' rir: i,-,:ilie i'lrallltntr-ll'.;1 illllir: l:", " jr-r1l l' r-i-Lii si <ltlt':cf ia c1rir. !r tlri1h', i i2.lr. jtl' i ,\fr-totllr eltnttrtti'lrtr iiniir: si iil g.'tle:trl ;l-,t1t;cll1t' 1:lllll''i ''l';li 1i':li t liLi-r{i ilrgi <li' ltorlcliir.c :r. irrtcraci irinii i :n.aj-1:ir:. in r'' irciliri rlr-,:;i iii i:l

dc tlaliu i siri i't,siirilc t20 1 : -- rratltrc irr ctLtc licltidrrl rt::tt ntoriL,lr,l ,.t:t:rrlitl (L Il,'ili l:ii' .tr:trr: lll'..'drilril ilr tit'f.t.:itlrticl 1:rrl3L rll.ialil lrlll Liiti llrr''rhiltri i1'" r'' ttI1'f iiIiIi1.;11I rl-.''': lorntrillrL, .. I i,:ti,il,ri,. .irri tl.lrlll:l,riil i:rlLil:ll-. lr:irc ijriitiL; itirio "-.",i,",,.." lLri; -- iiatarc iu cn::c conciitia tL: i,folrrrri iuri't'rrtilrlc lirtltr jtl Iichiil r',tlc lr;" jnitial 5i itr calc clccttlc cle conrirr',rsil,iliilitc-|or'1i corrsit|'t:rtt'ul,!i1l:l:tl)us:r ltt cotltitit-tltrc sr: r'ir llLczcutil 1rc: scrtlt l-'rinllll lllod tlc tratarc' (l{Ifc t':'lc lraisimplu r'lin ptrnct tlc i't--dcr c al nrorlcliLrii, tlat irr gttt.tlLl llllLi l)tl.tilI L(oll(rruic tlccii ct:1 <lc-il <1c-,ilca. In iigura 3.37 tstc ilusir-at utl lLr):r1l)L,lu l'l(llrrlcllsro'itttli tlc iLiritl,i,,' rii;r:r'.i,'.Li :Li,l.r,t.r,iL illli'ir'(lilr fil:1 1 r: ttril llLr';ij l;Lr tru ilrccpLrt nc \:o1l rcfcri la clorncttitti Iacultli. [49

1jfg.- 3.37

baTa conccplului de arralizi, pc srrbstnrcturi; 1 -- substructura baraj; .I1 - substructlrra lilc; 11f - srrbstrtrctrrra icrcn dc
Jrrrtllr: e,

interacfiu- I{odclarca llii lraraj-lac-tclcrr clc fundare pe

c
Cronilo rigid6 _.,a.'.-** -.
,

,...,,,

,'ll|f:]

n_r

:liii.

'oti.d i:5.,1,1':':\:':1":*','i,'i,\Jfii,liil"j'J i1;ii,$',i^lfl::i,s.i c* {e,{,'/} derla'rctocla


{rrlr)]

Procedrlf

ii

sta.clar.cl

i.

clcrucntclor f inite,

cu

[Art1l]{rrllr}
c1e

t;i.:,i,tril;ii.
i)t
-s

este

nrtricea {rurctiilol

nlrt \".--.'

aproxirnarc a cleplasi.rilor. clin cimpul

cnzul dcfolnraliiloL- rrar i poatc f i inclus in ascmenea analize. ioo_ tL.r ctrlcnt p sle a ,l..Iolnraf iilor ruici, liniarr, ."r" .o,i;;;-io^'u;_ rr:itot'u1 sistcm dc ccuiltn rn dontcniul ]acLrlui:
t

L';a:r ilcCe ]ri

[Kr|]{iu,r1)l: {rur } (J.170) dupd. procecreele standard din metoda ele:]i* i]1'1] ti [1((4] sint^evaluate se efectele lcurl ,r1*;;.;-;; :i:i.i::?.":'.T"T;j,1i^t:_ "on,idei;. granitei \!wL .art arnortjzanle LIJLL\/'.LLILi.i U]J CD . "".o.iira,.it " ?.
irI rL,r.Lurdrtri:r .r lorrnularea rrdLr matr icii rull f,r-"'' dc suprafaf Ll\,,,l, valurtle suprafaf5 ya1u119 .dc. e (.{C) pot fi fi consi@C) pdt ,a {x..: _r:r:^..,r^.^ o-. .__;i\,',.J, delate firddificultate dificultate, in i* ipoieza var"t"i ti"i.rir"t. .derate.firdt e ,,suprafhfa orizontald. lrlrc'i _ presiunea verticaii 1 corespundc presiunii.hidrostatic6 prcsiunii tr idroslailc6-ai"-i"x din indltiri i'

Ult.r)l{ii:q}

y5\tl{illt)}

lL1"::P"::1..*:,,"1i (mi5c:':ea I'alului) :

formati. prin'deptaslr.o

,..fi."ii-1r,dj'" ri.nijriii
(3 . 171)

p:Pu).otul

unde p(4 este donsitatea lichidului si g acceleratia graviialiei. . \,-ectorul plesiuniior orizontale si verticale {7} pe supr.afata iiberi. poate fi evaiuat cu- relalia:

tlt ttt

:
:

l {o}
f0

:
i

si rigiditatea adifioaalir datorat5. valurilor de suprafatd.


e-\presia (vezi 3.16.b)

lo

l0 0

l(u,tt)1

o,"rl\',,r1-

[r/r{u

(1)}

JAc

rigiditl!ii ailifionale datorat este redus 9i in general se ne-

chidul ABD
fut.rlr

ale structurii Pe interfala cu Iiaceasta lnseamnl ci Pe granifa

{2,{')}? {n} unde ra este versorul nomalei la suprafa!5' in nodul (i) considerat; "2j 'i - componentele fortelor tangenliale pe interfa!5" sint nule; , .- de nodurile pe aclionind interfali pe normale forielor i '- componentele contact sint identice. In cazurile cind. d.iscretizS.rile I ichidului gi structurii in zona de intcrfa!1 .int ld*.tti.e, condilia (j.Lzaj s" introduce-.direct.;i forfe.le "9"11,911,1t",d" sLrbstitu!ie. Re;;i;ri;it i" ambele .irt!*. d'e ecualii pot fi eliminatq.p..ll zul1l un sistem unic de ecuafii pentru structuri ;i lichid' general, considerarea interacliunii structuri-lichid - teren de ' In mod frndare se baZeazt pe conceptul de analizi'pe substructuri. Sistemul de ecua" miscare pt"it" .i*ii*iluia baraj 1fig. :.:z; are forma (vezi 3'i63):

{n):

/1 rf4\

"!ii

[i1tc)]{d,tc)}*[Ct"t1{r;,tct1 a[I{i')]{zr,{")}:-l[,11tct]{r(')},,(l) + (3 . 175) {n, (/)} {nr,(r)} unde: simbolul (c) aratl ci in matricea sau vcctorul rcspcctiv. 1au,ing|t;,;li cie. contact c.u f undat.ia gi lacLrl; {R,(1)} q,".1*t. tlc libcriite clc pc granilele -do l- t...ctor-ul forfclor. norlile interacIitrne baraj-lac carc are co]nI'oncnte nenule nnmai pentru gradele de libertatc asociate nodurilor de pe paramentu1 arnonte . S.istcmr.rl r1c ccualii (3. 175) poate Ji, rczolr'at iterativ-, prin. arra.lize succes*r st1si'c i. caclrr.il s*bstrtictririlor pinl la oblinerer unor valori identicc coll)Llne ficicnt c1c api-opiatc pcntru foilclc norhlc de legi"turi. pe grani(ele (i1+(r)l ;i {1i,(r)}).

1_'

3.5. SCURTA

PREZENTARE

A UNOR PROGRAME DE CALCUL

Programclc de calcul SAP. Ilrograrncle dc calctl SAP (Structurll qi sittt Bcrkcley -4"1]I.i. tir.lg?^-) sint clnlrora{e lr t hiiversitatea .Cal.ifornia dezvolt-iltc {ost i,. pr.rbrt foarte utilizate i' lumca i*trcagi. Pe baza 1o' au vci-siuni. Pri'Ia versiu'c a prograrlllllui SAP-1 i;, ;ii;-ii.i";i;

",i*.itor"

151

tlificrrltr'r!i tk:osclritc. I' r'ersi.'c'ir sAP-Iv. a programur'i, str.ct'rile sa* ansamblnrile t'ralc i' r'ederca a'alizei. ior siatice sau dinamice, pot fi discretizatestrucintr_ r'ilrl sau in{r'-o combina}ic conrpatibili dintre ul"riitoaiit"-'n;i;i'tip;.;'lr'
elcnrcntr:

turilor I irr iar-cl ast ic-c uni- bi- 9i tridimension"t" tii. - -=' . , I'rogrnrnrrl t:stc codifica_t in timUaj FOIfTRilt IV pi conceput pentru In RomAnia el a fost.".l"pi;tp;;d;;i;i;_ ::_t-1lt:rt-*",catc'tatoar-c,CDC. ioarelc FIll.TX, conrPlctri cr rr'oroirs.: srrlrr.ut i'u-or.iIir"r[ -i i-.i,_r,r"ji".. l'rog'ar'.I :r rost conccp.t dc la inccp.t in scopuri dc iercetir'c gtiintiiice" :rst{cl incit poatc fi cxtius, rnodif ica t,'pcrfect ion'ai pc structur" pdt".ni. ffui

finitc (f ig. 3.38).

sisrcnr rtc a-rc lrltlinrc'sionnl si cri

Eltlrcrtr

lt grinli rr.t :ibttrc (?'Ri:ss), a'iurr dirccf ie arlitr-ari i'tr--un


'igiditiie ".,";;i;;-dt

(rigiditatc a-riali).

jii..il"'^*i'-.^r"

Eltm.tttl dt ttlr.ti (BEAlr), de forrni prisnratici dc dir-ectie arl-ritrari. . luu'-'' slsrcnl t rldlnlensronal. Arc rigiditate axialr, Ei ile forfccarc drrpi cloua dircctii ortogonalc irr plan'1 normal 1-a arul clementur'i, 11" 1ii."r"iit, jipa -in accic;t+i cloua dircclii plan'l nbrmal la axui .t.;;;;id"i,;;;"";;.;;". " EIe ntetrl ric tntntbrattd a.rial.sitrtttric (prd.\E) . Are forni arbitrard. de sin,ctric in jurur n*ei z ol" sl.t.";;i-sr* j]:l'*l.l-.111 l'llllrli..-Eiie.a.xiat Dal, rar' ) (stc orlcDlati radral.

&

cot

dtklo ftdilinie sg{r ofc d sfc

Fig.,3:38 :::

' lElcmcnt plan. fttttrtt stareit tlc dtforntalii ;i cJorluri pLrrz.: (1'I-J-\-E). Are foirrrE arbitri.ri de patrulater sau triunghi in carc materiirlLl are proprietili ortotibpe. Elementele pcntru starea de eforturi plane pot avca grosimi diferiti:'9i pot fi localizate.,,in planuri arbitrare in raport cu sistcmul dc referinti tridimen-*ional. Elemenlele pentru star-ea de de{o}ma{ii lrlane sint localizate . in planul YOZ. Elemcntu I i'stc iz.oparametlic de clasr'r C'. llodrrli de d,-'piasare' incompot ib ile pot fi incluse oplional in lormularea elemcntului pentru a.modela cu acuratete Jenomenui dc incovoierc. Element tridim.ensional, de tohtttt (BRICIi). Are forml prismaiici iridimensionali_ c1 4...8 n66lyri .i i c'rrde rle lihnr-f afn de transl:rtie pe liecale nod.

i;i;;.i"';;

rialul din element estc izotropic. Elcuttrtt lc t'lat,i strbtirt \f Hlf SHELL)..\t'c Ior':tta itntti .,-1.;r.^-x f^---+ ,.-i,, ..-^-,1,1-,.^^ ,r^ ,-i,.,,..|i,,,

I.,i ;,, i;;'i;.r".:" l,'"a,*ti;'i1. li'plasare inc.nrlatibiie. llatect::ttlL'iic.tcL

I ,.^-,n LU,Lli-ri'l Itofmef l)f Ilt asanlDialCa lt Pilr.ltl tl jr.li{irlllr i -^^-,-r-i^ ur bLv,,,L nu cenirai nodului interior In cazul cind coordonatele bile dar necoplanare. se dcclari esplicit clc se c:rlculeazi automat ca nreciia coordonatclor a-<cclate de la cele patru co1lLrri . Eiementul are 5 SI aclc dc libcr-tatc lc trotl (3 tri;rslatii Si 2 roi iri) in si5tcnrul Iocal dc rr'lerirrli, fiinrl nt'--)ij:rri 'nr:irrrl':L ilr -lil-

nui plicii. Eltneni


16

uodlli, cLr 3 gradc' dc libertate de translatie pt' rcd. Estc tlc tip izoitaramc.tric si are inclusc rilodLrrilc dc tlcplasare ilcom]-.lr t iLiir. llateijahil din

d.e

placti groasa (THICIi SHELL). -{rt latnri cliirt' si:lr.sir:.iua:

'1, ir.,,,r'r-i"r' .i ,1,' lr'..-irrr:'. iir lLnliizr static:"t lot ii cirirsi<lcr;ite scr)nrat nriri lt,ultc -rii'irri tlc it:cJilihli ,ir )i tlir'' l-" c,'nrl,i:r;,iii iutrr ,l l : .rn::iizlr ,-liir;Lrrtiti l rt iin'rt':.i' . i. patrLr oirtinni iror tt Ii liLcutir la o lrllLr',-.: crlculul r'rLrrilor ; i vrclor-iL'r' -,-i..l1rrii, arralizr-i tlin:rrrricir plin -srrillir,:a risirurtsuliku- irt nr,rrlLtril,.: irt otrii, :Lr,'r,iizir spcctralir, anaiiz-iL lrrin intesr-:Llt'a nuinlliciL clir-cr:iiL ;,, Lrcltii iiior ,ll nr j::,rt:la. Pro';rlnx:Lr rl.i' ciLlcul NONSAI' 11i .{DIN;\. I'roqlrilrui ,.i..' ,'uk:ti1 \o)i:l'\I' r'lnbonrt in pt irrr;L vi'rsiurrc ll l:nivcrsitatca rlin ['rrlifouria -- ]lcriiclc'v iu 1974 [9 I :;i prolla.mu1 tlc caicr.i L .,\ l)I N.\ apiLlr,rt la ]lassaclrLrst'tts Institutc of 'lir:lruolo;11', {'arnll-itlgc iu i976 li{)l siut intre ccl('rtt:ti rrututicut,.'fi :r1ri1s.i11; l)l08r-illlrc gt'rrcr';rL: in clcnrcntc firriit: |cntru anrlizc strr,-trrnl,: trt'lirti;rIe
statir:tr 1i rlinlrrricc. l{cliniaritir.ti1e irclusr: in algolitrrclc rlc c:Llcrrl siut tlatoratc:rtit cornpor'lirrii rrretcrirlt.lor cit 1i rnorlificirilol tk' gconrr'lt ic rL slrLtctulii (tlcplasri:'i 1i rlcfornratii rnari) . .r\rtaiizr,'le rielruiare staticc siru rlilanicr: sti elcctuc:rz.i1 ireratir', itt 1ra5t <1c c;rlcul irr clrlc sc cousidc'riL nroilificirilc matricilor struclurerlc l'czultalc
1R?

elcnrcnt cste izo t ropic Elenutt tie grani!ii (BOti-Yr) . Elementul cste riti i clinrcls ion a1, dc il;rectie arbitrarir intr-un sistem cle axc triclimcnsionaie ;i alc lig-itiitatc :'.:'.,aii. sau de torsiune. [iocficicnlii matricii de rigiciitatr: ai r'lult:ntuiui se rduri ciirect 1a r.n:rtriccir cle i'igiditatc globalir a sistemnlui f iu:i a intr-odi'.cc n!'c1',r-!o-scuie .,.uplinenta rc. l)crlite li folosit in urnriLtor.rclc caz,tii-i : irlt':li i;::tLca ,.,lut sriror.-t cia:.iic i:1 noriLrlilrir', icicalizLlcg rumi sril.rolt r)rr lola (r.i rrzcttl siuti'irr) r,,t. ,-r:tii ilcliiint, liirlicalca r.rnor rlcirlasirli ir.rpusc rlt' no'-itrt ili,r', lrcrl, -ilirlt:r SilFI-I-. in rIanul rliLcilor r;lrLi..c sri'l,tili rliscrctizatc itr t'ii rrL'trt'.' il\ 'Jrl.:;t.,i!,1 ,,,r,,:r,J.i (l'lt't::. \lL l,,tlr)illr't,l ii:,rl ,:' .,:\ (1, ,.:\ (,: ,::1;rt :ril-ri'Lrrrr irir'-iLn si"tr--in tli<linrr,'rrsio;n1. ,\rc ligiriit:iic lir,illii, ilt ltl,,-:rt.',

din conrPoriarcl nclini:rri a matcrialclol sar.r clatoritir unor dcplasrri rsau tlcfolnratii nrali alc sistcmului. l'rogramul NONS;\P cr4rrintlc tipuri variate rlc :norlcle cL' rnatcr.iale cirl\;lbilc si^sinrulczt' ctr aculatclc conll'oftirri clasticc, hipcrclasticc saulilroil:rstico. lrr i'olsirrrre;r initirli r prdr.r'rrnulrri rlirr lb7-{^exisii 1t'i liFrrr.i
dc elcirrcr.rtc izopalametr-icc carc pot motlcla op!ional ulnriLtoarclc cazLrli dc comportarc a rnatelialclor: 'fRLrSS (elcmcnt tridiurcnsional dc grindiL cn zlbrelc) liniar. clastic, ncliniar clastic (cu dcplasiLri mari clar dcformatii mici) ; 2i D CONTINUUtr[ (clcmcnt bidimcnsiorral cn 3...S nodur.i apiiiabil pcntru.starc <11: clolt plarr, tlc dclornraf ie planit ;i axial simetrici) - Iiniar izoi:ropic cl:rstic, linial ortotropic clastic, rnodcl nelinjar cn modnli r-ariabili ta.3-cirii, nrorlcl ncliniar cu curbe t1c clcscriere a moclulilor dc cornprcsibilitattr si clc rlciormatic tlansr-ersald. (optionai sc. poate ir.rtrocluce cotiditia no t' rr-;ui)), nro,i, lu clasto-|lasticc (corrriilii tJe crrrgclc Vorr lli-cs si i)ruclicr'Pr-:iicr), tnoclcl ncliniar', izotlopic, incornprcsibil clastic (nreLrr-iai tr{oont,5-

Ililiirr't

(clcmcnt tliclimcnsional cu ,{. . .2 t nodur.i) liniar izoii,rlic t-iastic, nro<1e1 neliniar clr curbc de dr.scriclc a rnodulilor.dc conrlle':':iLil;iate'si iic de folmat ie tlansvclsalir. ii.r plograntul AIIINA au fost intr:oduse r.noclelc noi c1,. rnatcr.ialc in c:rdrLrl tilr-,iiioi clc clemente rlcja rucntionete in prczcntalca progralltului NONSAp. -.\-qifr'i lrcr'Lr:u cle'rertele izopar-arnet'ice bi- gi tricliireris ior-ra1e (2/D COfiTi-\t, t-\i gi 3tll CONTINULIII) sc menliondazl., urmi.toar-elc nodele nor: iz_otlop ic-ten-noeiast ic, rnodel penilu beton, model cu curgete si ter-mo-clastoplastic. elernent,, BEAII (eLement ( irlast ic. De asentenea a fost introdus un tip nou dc elernent ilicl irrens ionai de grindl) cr1 modele de rnateriaie izotrop ic-elastic ;i elasto.-I
^ -r-:^ L rL . Prd:

3l l) CO\TI\Utrll

de ilaterialc, perl-cclioni.ri perl-cclioni"ri in algoritmdri algoritmS"ri fiind fiirid posibile firi. firl dificultd.{i deosebrie. Aplrcarea sebite. Aplicarea_1or Aplicarea 1or iu Rom6.nia, incepind cu anul lor anui 1978, 197 prin adaptare pe calpri cularoarele FELIX a evidentiat necesitatea necesifatea de e se I a sr: lucia iu dubl5" prec iz ie ;rrri alr.q _-_ i:r r-.zrrl nrnh196916l de dinrensiuni mari. '""__ l" "'_'
?rogra_n'rul de caicul ANSYS- apartinind {irmei Stanson Analysis Sysi.cr:r:, Iuc. rl[] estc in prezcnt cel mai courplet program gcneral in biemeirte f inir: folosit in Romdnia. Vcrsiuni I-\IT aie brosiamului s-int rulatc Dc calcule',oarcle CYBOR-IB\I de la Centrul dc llicanica Solidclor - Bu&resti si Insiitutul de lieactori Nucleari-Pitest i. I'rocedcele c1e analiziL impiementate in pr-ogram sint urm5toarele: analizi statici, analizl dinamicl tranzitorie neliniard, analizd, dinamicd. tranzitorie s_implificat5-, analiza vibra{iilor libere, analizS. spectrall, analiza rd.s-. punsului armonic, analizi- ondulatorie, analizS. tennici., arraliz| pe substructuri (formarea de superelemente) . Yersiunea programului ANSYS aflat in exploatare in Romi.nia cuprinde o bibliotecS. cu 95 tipuri de elemente finite caic se prezintS. in continriare in ordinea codifjclrii din program: element bidimensioiral de grindi cu zi.brele, -de element bidimensional bar5. elastici, element tridimeniional de bari. e154

pr ogr airul NONSAP. cit si programui ADINA au fost concepute cr.r structur iructuri f1e-ribile, flexibile. introducerea iutroducerea unor noi f inrrri de elenrpnte s"'r.r t,.,7"1" tipuri elemente sau modele

Atit

:::.i: . ii,,:.::.

grindi cu zibrele, zaDtere , element oe de conoucta ionducti qreapta dreaptl elastlca, elastici, de trrncla trlolmensronal oe tridimensional '' element tridimensional cu rigiditate ixiaii. de compresiune. sari- de intindere, . element de p1ac6. conici axial simetricl, element bidimensional de interfafi, . element resolt-amortizor, element de conducti T elastici, element de conducti dreapt5- plastici, element de masl generalizati, elemcnt bidimensional plasticS" cu perefi pereti subliri, subtiri, tridi cie barl plastici de barl plastici, olastici. element tridimensional ' 'axial element nesimctric[, elernent de solid structural simctric cu inclrcare de modelare a rigiditilii, masei sau amortizirii, clement de conducti curb5. eiasticl, element de leg5turl cu radiafie, element bidimensional de barl de pr.opagare a cildurii, element tridimensional dc barl dc propagare a cildurii, element de legi.tur5, cu convecfie, e]ement dc conduct ib il it atc hidraulici, elernent de control, element de cr-rplarc in dinemica fluidelor, elernent dc modelare forfi-deplasare neiiniari., element c1c combinare, clement tridinensional cuadrilateral de membranl, element solid bidimensional izoparametric, element rectangular de plac5. curb5., element tridimensional dc bari ncsirnetrici de forrni" conici ingustati. spre virf , clement solid tridimensional izoparametric, eiement dc placl curbl termic transversal, elemeut c1e piaciL curbi triunghiuiar plastic, superclement (sau substructurl) , elemerr.t dc placd curbir coniciL axial simetrici- plastic, element de interfatir tridimensional, element de placiL curb[ iaminat[, element de bari. nesimetricir bidimensional, eierncnt solid izoparametric bidim,nsional, element cle conducti. pentru crilgerea f iuidelor 9i transf er de cilduri", element de placi. curbir termic, cuadrilateral, izoperametric, element de articulatie plasticir, element de cablu (conducti.) submersat5", clement de conductS- curbi. plastic, element de placl curbi conic i"L asial simetric5" cr,r incircarc nesimetricir, element de placiL c',"rlbir cnaclrilater-al, elemcnt solid tridimcnsional, element tridincnsional solicl c1e beton rl'rLrrt, clent^nt rle contlucti pcntrtr cllrgcri tctnticc Ircnzilolii. t l"tttcttt r:ttidimcnsional tcr rno-electl ic, clement solid tr iclimcns ion:r1 t ct-tno-clcc tric,' element solirl tcrmic izoiralametlic, clcmcnt clc masir temriciL cottccntrati" cu g,-.rlcrare dc cirlclurii. valiabiiiL, clcmcnt so1ic1 tcrmic arial sinrciric cLr irtciLr{'..1!. lrc.jintctlici, clonLcnt solitl l-'idirrLcn.iorr:,1, tLnnic izol'.trattt.'Lric tttrrltinocl, clerncnt solid axial siuetric terrnic mlrltilod cu inci-r'c:lrc ncsirnctliciL, cienrcnt bidimcnsional de lichid, clcment tr icl irnens ionai c1e licilid, c1!'r11cnt :,u:ial siiuctric dc Iichid cu incircalc ncsirnctriciL, cletnci.tt soiicl birlinrcnsionitL iz,tP:rrlmch'ic rnultinocl, elerncnt solid stlLrctLrrai axial simcrtic rntrl',.tnorl crr ilcitrcarc ncsimetricit, clctncut solic1 cu fisuri pe Ic!c, clr:lt.icilt d,l i)]ilcri tcrrnic i;ropatltlttL:3r-oas:-1, tcruric, izol)arillnc tr ic cLr l6 ttoclut'i, tllcnrcltt solicl tLi'-., tricliltclsiotral c1 20 nodLrli, cictuetrt soliL1 tcrrlric, izop:rr:r I trctt.ic cu 3 l,rrluli, clcmsnt dc pl:rcit groasi izoparatnettic crt 16 troclttli, clcnlcnt solicL izo1,:rr;rtttctt'ic lritlirrrnttsional crL 2() irotlLtr i. Sinrplir cuulncrarc a tipr-rrilor clc clcmentc clirl progLanrLtl t\NSYS lcIirlcaziL lros ib il ilir! ile largi dc tratarc in elcmcntc f initc a rttror pt'oblcme dintr.c cclc rnai clivcrse dc rnedii continnc. I'r'in rnoclcle implcmcntatc in plo;;r.L:n ltot Ii colsidcrirtc neliniu'itir!i gcotnctricc ca: clolturi clc consolidarc' ,i.,,"t.,."t i rtr;Lri, r1;Dhsirri ttr;rri c,L ,'f,u'tL,t i tlc cottsolitl'rtc. dcforrlratii nrari' irr ncliuiatitiif ilc clc corniroltarc a.maieriaielol sint cr.tpt-itrsc _nrodclo clastocu rtm{larc. Ntttncloasc prr:si ctl pla,<tice , ncliniar elastice, ctl ctlrgorc lcntir sI
,.t&rs;"tjlll,llill,f::.:-1ii,.
.,
r:)

gi

pentru tlilt-r'crrticrc qi innodalc, tcgrarc', calculul cfortulilol sunritri l,'orrriel ctc) asiguri 1x-clucrarca rapidit a rlatclor in folure usol intclpret abilt'.
post-ploct--soarc ata;atc prograntului (proccdLrli

Programrrl de calcul FLUSH. Ploglar.nul rlc calcnl ITLLSII si cclcialte tlin ::t'rir': T,{-SII, .\L{ SIT, 'l'Iqt'Sll, 1'I-USil , rLu lost elabor;ttc la L-rir,-isrlatcl <liu C:r l iforn ia-Rt'r liclc,v i24]. Progranlrl FI-LSII a fost arlaptat lrentln ca lc: ul:rtorrrcl,-: IiELIS in catlnrl Catctlrci rk: Constructii IIirlroiehrice rlin Irrstittrtui clc Constnrctii - lJucrrrc-sti l2l, 221. Itroglaurrl a {ost cl:rlrorat in pr incipal cu scopul cr-alur-rlii cfcctclor jntclactiunii sr'i:rllicc sl t'uc tu t ir-t c't'crt cle funtlare ir-r ploblcmc bitlirni:ns ion:rlc sau tlid itn e'nsional c cchivalt'trtc, l)cntru cconomie de calcul. an:rliza Li'rsLruusrrlrri:r.i.-r'rtir' .,. ltrt,'in ,lrrtrrcniril fi'ctr.'r'n1tlr)r', lrtin itlrlicltr,.;L U-iln:Jot.t)t;tt!'i lioitt-i,.lr'r':r1-ii1c (FI:1') in ccr.r:rtiile iic r.ni;carc alc ansaitrblului rliscr-cti:-r:t irr clcrrt.nlt'iirritt,. llc'rod:r linial cchivalentI propusir dc g;ap $i /,/,.?ss (1970) cstc ai'licltr-r i;cnnu nroric.lilygn r'om|ortirii ncliniarc a m:rtt'r ialclor. in figLu a 3.39 :re ihrstieazir o schcmir logicl :rinrpl if icatir rL plograulrir i.

C;rplcirritilc
tollr'a i.,' :

c,:1c

niai

jnri-,o',-tantc

alc plotrlntLrlui iiI-L'Sli sint riruriL-

- uilliii.,:a intcractiUnii sL.i:rnricc trcliniltic -ril lictrtr:t-tr'ren rlc lnndarc corsiiltl'inci liriiatirle rlc lrl ,.tlclttr:trt 1a clcucnl:ilr: c:u ucter-i st ic iiol de lieiciitarc si rlc aDrortizrre irr riislriliri l di-sclctizai,; - !i'i,.luirir.a si a|licaleli crcilatici scisrniic 1:i nivciul oricirrui -stlet ditr l.-r'ctruL .1r Iurtclale piiu tlrconlolutil /'couvol-LrtiiL senurirluili pe aclincirlL'a terL.irrlui dc ftndare; o i,--piL.zentaie schcrlaticir a nrodclliii plopag:'rlii rrt:,1.ioi 1)ri:r ielLn s.: ricziitliL in f igrrr rr 3,.i1: a nr-o irrar e; efecteior tlidimensionalc de iutc.ractiune seismici. in*l '" t""""_* tle eleiuentele din planul de calcul si ccie dil planele adiacente; - corL.ctarea linic.i cie bazi a accclerogramelor de ercitatie gi de ri"sprius j]tr tru er.iiilica crorilor ;tt .r'alirnrcr vit,zr-iot' gi tic1ri3.i16.i|61 dc rdspuns care ar apare in cazul ntcorectiuii linici cie l:azi. Ipoteza c1e calcui admisl in plograrn este a stirii de deformatie plani.. Doui tipuri de elemcnte reale sint folosite: PLANE bidimensio- clenrent lurl, cladrilaieral. izopara;netric crr drplasiri ccmpatibilc, de clasi C" 1iniar si BE,\II .- elerncnt b idjrnc'i'rsional de barS- Iiniar-eiastici. cu rigiditate asialir. de foi'fecare si cle incovoiere. Pentru modelarea zonelor erica-\-ate in plauul (fisia) ie cairtl penrru coustructia structulii gi a interacfiunii cu {isiile iaterrir adiaceute Troatc li utiiizat elementul \'OID. Calculul rist--runsului sei-.tlic poate fi cfectuat in domeniul frecventelor siiiL in anrildoul- dorneniile: frecr-ente si timp. I,tispunsul cste evaluat prin: evoluiia graduiui Ce dcgradare a calacteristiciior materialelor (moduli de def ormat ie rrausr-ers:r15., r,iteze unde seismice, fracliuni din'amcrtizarea critici), amplitudini irouricr de rispuns, accelerograme de rispuns; spectre de rispuns in acceleraiii si viteze, deformatii tangentiale maxime, varialiiie in timp si maximele eforturilor unitare in elementele PLANE sau a eforturi-. ior secfio:rale (nomcnte incovoietoare, forle axiale, forle t[ietoare) in ele- ,r,. mentelc BE-\]I. ..
..

I56

d,:

{)

'W

b- d'

t-* .?

-o Itr

|:

It | ()a
Ito

t! I EE 'o tj--3 IJ

----1

ts s$
o;
I
I

rj'i
c
:=9 .-=

3S
i,

a
+

,] : o

.!;

q,'

P\
-!
$

t
ri'

S ratr"/"-y' -:--___!

-6 'i+
t.. a

:.4
:r-

--

(J

ls
la-

!!loJaPzJV
.e .a
.N

-:
E.

z'- !

ioc
(4q

=.9 qrd

'.::E
u)a

<

9' o, r{Y

lJd

';
!!iaralaJJV
tuoralas2v

!.9

l.

"'* lss'g
35
EF
'I i'
d,

.:
g

I
o

LtE.. 8 !Fdi

3'{

.:Fs$
o.; p,L g 3 \q

3'r

\) (t

g.v
-s

$'{ 'l

fd;d 'P s.;. !s 5

ro-S r- *

Iu'i.r

(
1

ai

r57

Programul de calcul SII\IEX a fost clabolat Ia Catedra de Consirrrclii Hidrotcllnicc clin Institutul dc Construcf i i-Iluculegt i [19] folosind ca bazi-r stmctura ploglantrlui ISllIl-D claborat lir Urrivelsitatca tlin CalifolrtiaBe

rkclcy

Programul calculeazii cvolutia dcplaslrilol qi efortulilor slaticc din si,rr,r1"rc"".r,:cu!ici in.stllrtrrli lt liat-ajclittt tlitr trrlitrirlc loc:rlr'. (rrrrr|111{111 iin gcncral) gi din incirrciLrilc aplicatc dtrpir tcrn-rinarca constnrc{ici (for{c nodale, plcsiuni'uniforrne, presiLrni lridrostaticc tlin simrtlarc:r umplclii in ctapc it iacrrlrri) . Ilotlclul lr\rcrbolic 1)ttrtt,tu-('ltrtrg cslc folosit pcntrt ruodclarca conrPol'tilriiniatcrialclor. in ansarnirlLrl discrctizat l,r't 1i iriclrrsc tcrctrul <lc funclarc gi stnrctirrile prcexistentc (fig.3.a1, l) . ('onstructia barajulrri in scopul obtine'r'ii urrol'1e2u1ta1e suficicnt dc aplopiatc cu tr,orlt'lttl fizic, sc rccotlantlir siL fic sinruiati din (r...10 stiatnri. liiccarc stlat nou (i) intcrvine Plin glc'utatca s:r pto|r'ie asupra colpului lralajului dcja exccutat piniL itl ctaprr lespcctili.,\Jgolitnrrrl clc ialcul cirrc sc lepetS" pcntrn ficcare stlat 11ou (r.) consiclelirt in t'xccuf iabarajului clrpr itrclc ttrrnitoalclc ctapc plincipalc: claluarca incircirr:ilor locl:rlc dit.t gt'cutirtca proplic a elcnrcntclol firlin stralrrl rtou adirrgrLt j l/irl rritt clahrarea matricilol r ior-t -tlt'fornr af ic cotr{ot'ur noclclultri ])tntc:yrC/zarrg (fig. 3.-1 1,,r) in {iecarc cler.ncrt iinit pc l,e;:l cfot'tut'jlol r'risir'nte inainte cle apiicalca ir-rc[rcirilot' diu stlatr"tl nou; : elalLrarea rr atlicci cle ri.qiditate a strlictririi [.Iir(Ir, y,,) ] itr {rir.rctie de stalea c1c c'lcforn-raf ie inaintra aplicf ii incirrcirilor diu st,atr,rl noLr (E, si p; sint modulul de elasticitate taugeut ;i coe{icicntul Poissctt ccr-cspunzitori st5r' ji t.lc defonrratii curcntc): - detelminarea cregterilor- de deplaslri {Arlr} respcctiv a cresterilol de efort {,\o,} in pasul de calcul (l) pe baza rezoivirii sistemului de ecuatii de
;

[251

echilibru strrrctru:al

[I{,1{t?l,}

: {la,} --*

{-\1li}
{Ao,}

(3.176)

Skolu.J

f,

prcexislenla

Fig.3.11 SIIIEX: a 158

{ao,}. n noile"condif ii.a matricelor efort-deformafie gi a]matricei de structurii 'll{Ytl; ' .' -_;-]::|.' a cretterrlor de etort

*ln

elemente {ofr}

{o;-1}

-n
'.
I

[Kyt]{Lul}: {AR,} {Azrfr}.------ {loil;

(3.1'77).

deplasirilor,si elorturilor totale in etapa cure'ti. de calcull - e'aluarea (deplas[rile din nodurile de la suprafata strat.l'i adiugat i sint nule) :

1",) :{"r-'}+{A"(i)} Analizele se efectueazi in ipoteza stirii de deformatie plane. in prograni. sint irnplementate doui tipuri de elemente: clemenr plan patnrlater"sari rriunghi cu {(3) noduri de clas5" C' 9i liniar gi element de contact de tip resort cu rigiditate axiali. la compresiune si care se dezalecteazb, arltonlat citr,l in resort. apo.r eforturi de intindere (condilia no tension).
Programul de calcul ELFIGEN a lost elaborat la Catedra de Conjiructii. Hidrotehnice din Institutul de Constnrctii Bucuresti [26] folosind cahaz:a srrrtctttra programr-rlui FEAP elaborat de R.L. f o1'lor 1a Unir ersitatea din California-Beikeiev I I l. -.orl..prit Programul ioit pentru a rezoh.a probleme b idiuicnsior:ale " continue : analize structurale in domeniul 1iniar-elastic, peirtru divcrse medii statice ;i dinamice prin integrare ,rumelicS. in tirnp a ecuatiilol cic r.niscare, inf iltlatii.prin mcclii po.oasi in regim p..nor-r"nf si tranzitoriu, proi,i.,:ne de nrecanice 1luidelor'- (cuigei-i N,zrier-Stolr,,s sta!ionarc') In toate tipurile dc probleme de rncdii continuc rncntionatc rtrai inaiirre _ sc foloscste acelasi tip de element bidimensionai izopar-:rm ctr-ic cri 3...9 tioduri,- contmit cu functii dc aprorimare liniare sau patratice (fi.q 3.a2). ln scol-''ul utilizirii pentru toate tipr,rlile c1e proirlenrc dc mcclii continue a acelcia;i structuri dc iraz:'r comrine linui program in clcntente finitrr, a iost introdLrs tn linrllaj dc nraclo instrucl iuni. I-imLrajul rie macro iu stnrcl itn i
.

{u1}

fut;1} -i- {Arl)}

(3. 178)

Fig.

3.12 geonretrici'r a - Corfigura!ia elcrnentului bidinrensional tliI progran:ul IiLFIGIiN: a irr sist.^nrul gloJ:al; 6 - in sistemul local,

159

BIBLIOGRAFIE
cZ, o. C. The Finite Element Method _ 3-rrl eclition, ]\Ic. Grawtr. -- ZIENK]EWI gltt, Book Company (U'K.) Limited,-London, 1977. :. S1n-MaffU, D. Calcilui stflLcturilor lzid,rotchnice prin lnetod, elen*ntelor fi4.

. Academiei -- R.S.R., Bucureqti, 1983. IV;N, i\L nir"ii' catcutuiui lirin al strttcturilor. Eclitura Facla' Timi$oara, 190c. pOpOVf Cl, A. Catculul structurilor hid't otehnice ' AnQLizd' dinamicd prit' S. -' - - ietoAe himerice.Institutul de Constructii Bucureqti' 1978' Fluid Flotu' . CONNOR, J. J., Brebbia, C. A. Finite. -Elernent Technic\es Jor Butterworth & Co. Ltd' London, 1976'
Prolrant for Static ntt'a iyin"ic
1973.
Response

nite. Editura Tehnica, Bucure$ti, 1988. Edilufa 3. BRATIANU, C. Metod.e cu elemente linite in dit,.anica 'tluidelor'.

7.B.\T}IE,Ii.J.,WILSON,E.T-.,PETERSON'I'Ii'S\P-I\--AS{rtciural'ltnlys'r Lin'ear Syslarrrs' Uni'/ersity of Californ/a


of

tlerietey, S.CLoUGH,R.w.an(lzIE\KIEwIcZ,o.C.FiniteElelllent]IctllodsinAtnll,sisaluiDesign " - .;"1_ri. -Repo* oi ICOiO con,r.riit"" o[ Anal1.sis arcl Design, ur1i.rersitl' college of Sl'ansea, IIaY, 1976. Dt'itaittic Gcot;:elvic atrtl H. \\'IL- ' -'A"ilyttt9. -rrTFIll, Ii.J., OZDEXIIR, ,-l':ti..tlt.l of Califorui.' Univeisitl' zrs,rg NOIrS'1P' ,l(rt:ri(d Nonlitlear
10:-

sachusotts, 7977. i',Ittttttcii. 11. i(oHNKE, -- -swanson P. C' ANSYS _ E!|ginaering AnQt!]si's 51,s'a.j.":l.he1fct't'ccLl --' 19ti3' Perlnsyl\':tr1ii1' Analysis System, Inc. Flouston iilL:L]. 12' PASCARIU, I. Elen|ente J|ntte _ Cottccptc APIicaiii' Dditufa xlili,.i.i.i,

Be.keley' 1974' I futeriat Nontinecr i!'alysis B'\THtr, Ii. J, Storic oncl Dynrtntic Geomett'ic 'll.cl,noloA) -atld (:Ln]l)l'r'tgc o[ lsclts lnstitrtie NIflss3(l llsi]lJ .1D1j\"4. - rt- t1'

reiti,

11. T.]SItNS'I 11.

Bulletin, Paris, 1983. Plt-\,\O,.\-(;,, \\'.\T.Ii ll ti, J.\\'. Ita,lclling oj

ltlN, z. IL\Yl.Olt,

1985.

l).J.,stalic ,-l;lcl-vsis oi Il

inttttiLl; we

t ! D'irrls OCILl)

ii. .'.)i(:1lI-OliI, l'. IIOCCIiI-LI\TO' li, IiIES'IA: 1hc f' - L'.r!ia]t dllrott.l!

so!i,l t,'trlitLtttttL by litc i) 19:'{l' _[ittiti: t:]tntcr! rr;r:llr;r1 l S\IIIS I)trlrLicatio:rs, l{o l-1-i, Ilcrg:ti1ro,

i't;i'tiL oj ihe

No. 2 {5, I}r:rgiruro, 195.5. A. strnulcu ea ntecttnisntelor d.e ccclttrc.l 1tlloI srlltcllt|i hiclrolc/irtice POPOVICI, 16. prin trtodele clasto-plasttcc. I-Iid|oiehnicit, nf . 4, 19ti3' x7. popovlcl, A. Model d,e analizit staticd. neliniord n ttttrti sisfcl)t bi(li?rlir}lnio?lrll baraj-teren dc lundare. Hiclrotehnica, nr' 3, 1986. it8. POI)OVICI, A., A., I';\I{HON, C., SUPI{OVICl, P' }ilosto-Plastic Anall'sis ol thc St/rs';' state A.round, a Larcte IJnderqround ccrern. Pfoceedings of Intefllalional Sylnposiuln ori Lalgc lJoclt Cuvc|trs, IIelsilli(i, r\uguil", l!)lJii sinurlarcQ creculte celclLl petltrtL Qe c(LLCILL de liei L]<'tLLt A. SII\IEX SII\{EX - Un prograllL POVICI, A. Pr t9. POPOVICI, 19Bl' llucurcati, Construclii de Instifutul imrpluturt' -d.tn Airiiito:,
'11

lloNAct )iA, Ia., P-\SINI, .\', 1'lr,\\o, .\. irt. Jittit,: t:lttttctt't anal !'sis. ISiIl1S Ptrltliciiliotrs'

ccla

12

161

20; ZIENKIDIiTICZ, O. Ct, CLOUGH, R.W., SEED, H.B. Earthquahe Anab,iis Plotcilurcs lor Curcrcle anil Ea?th Dans - Slali of thc Art.IJulletii (ICOLD, Augrist, 1983. 2I. POPOVICI, A.' CRISTIDIS, \'. llelodologic de analizil ilhnmicil rtelhriard a barajclor itip *. . , rtalrtiale Inirrlr. llirlroichrrica, :rr. 9, l9S{. 22. POPO\IICI, 4., CORDA, I., CRISTIDIS, Y. Soil-Slructure htto.adiat EJfccts ort Scismii Ilcs.ponsc oJ Earlh Dants. Proceccirgs 8-th Europeau Conference on Earthqrake- Engincering, LisLon, Scptcnrbt r, 1986. 23. POPOVICI, A, Contribu|ii la calculul sei.s?rlic al barajelor arcuite, Teie de doctorat, Institutul de Construclii-Bucure$ti, 1976. 24. LYStrlER, J., UD.{liA, I., 'JSAI, C. F. SEED, }I.D. FLUSH-A Co1)tbutct Pro1tan Jor Af.froximatc 3D Ana.lysis oJ Soil-Strttchue Interaclion Problcns. iienort No EERC 75-30, Univcrsity of California, Rerteley, 1975. 25, OZA\\:4, Y., ])LlliCAN, J. II. ISBILD A Coutfnt,. prograuz for ,4iat1,sis oJ S:riria -q/r'.s-(.J a'd XIorg171.tr1t in, Enbqnhnzcttts. llctort No. '1'E-73-4, Uriaersily oI California,

llerkelcv, 1973. 26. POPO\'ICI, A., c11OZ.{, G. ELFIGITN - url .ptogran gnn.at it elctnudc Jinite pniru analin frotlcutlar de cin! y','ane. Institutrri dJ Consiruclii - Bucure;ti, 1986'.

....:.,.

1,.i,

'r, , i:,
.;.:'

.:; ;: I,,i.

.. :,:: i;" t. .'

BETON.

4.1. EVOLUTIA

BARAJELOR DE BETON

Aspecte istorice. Reglcmentlrite Comisiei Internalionaie a llarilor Baraje (ICOLD) asociazl denumirii de baraj mare, construcliile de barare cu intl)limi mai mari de 15 m, sau cu iniltimi ctprinse intre 10...1-i m dar

care l-ndeplinesc cel putin una din rirmltoarele conditii: au lungimea la cotonanent mai male cle 500 m; formeazi un lac cu capacitate mai mare de 100 000 nr3; pot descirca debite mai nrali ele 2 00C n3is; prezintl dificultlli speciale cle funclare. Constmclia de baraje, cu sc(rfnl cieierri unor aclrtnilirri t'le alir ctr folosinfc in specl.al perrtru irigatii s-:,1 practicat cu nrultc n-,ii <ic ani'in urrli. Prinrcie barajc au :rvut corpul aicaiiuit din pirnrint sau pir,irir. ['e1 ritai I'cchi baraj marc cutroscut cste Sad-t'l-li l f at-a situat la cir-ca 30 linr sril ric C1irg, construir in anii 2 000...2 lrt0 i.".rr. si :,1,' cir, i \'(.st igrr ,:: i.r;i si irr 1 i.cz,.L:,. Corpul siri cn i'rii!imea cle 14'r, iiiti.rt:a la bazir ii. s.l r,r ii-i,",.ir-*i'.f .
'106

ei

m t'ra alcituit din doi pcrcii rlc piltiir

cLt

tnt|iutuiiL tL

irir

trir

i:rtl-e

llar:rje1c avind corpui alcituit clin betorr an alrirnrt la slirsitLrl sr.colrrlui xIX, iniocr.iind z.iclu'Lria clc piatri rrtilizat:"t cu :lu1tc sute rk: aui in1i1t..

i1'1.

lui

lnccputul sccolului XX colcsilrntlc cu o cr'cstcr'o cxiraorclilar:i a irtr'rL\Lpcntrr.r constnrc{ia clc birr:rjc pcniru loloiilca a1;r:i in scolrul pr.oriuct rii
dc. clrcrgic clcctriciL.

brocompactatc. DupiL 1970 au apirnrt Larajclc r'lin r ullcr.ct (t-olll,(,tor)). I rczvoltarca continui a construc(ici clc lr;lrirjc sc corclcazir tlir-cct cu t,crli,ctit,trlrca cunostinft'1or asupra cornportirlii rralcrjllclor tlc construciic-si iL icltn6logiilor tlc ext'cu!ic, cu <lczvolliLrc:l rr)( to'h lor' ,l'' t:rlerrI a] ec,rrri,r,r tirlii lizico-niccanicc a arrsanrblului baraj-tcren dc func]irrt'. l)u lrccasti i,:rzir :-nr pntrtt_ construi bar-aje clc iniri!inii 1ol nrai mali si courparativ tot nr:ri inrlr-irz-nete f[ri. ir pune in. pericol ]ropul^ti:r si lrrrrrrrii'' rraicria]c dip ar.al rli. clc. J3arajelc de beton sc iucaclreazi" in nrrnirtoarclc irei tipuri coustmctive principale: dc grcutate, cu coDtr-a{orti si arctritr', (1ig. .l). 1):.irnclc douit tipuli sc bazeazra in gencral pc prcluarca incir.cdrilo' in plan.ri 'cr.ticale
163.

lajclc ric ltimint conrpaclat

ln

lraralcl ctt lratajclc dc bciori iur apiLr-rit strcc.-siy lr:r..au

scdjlrlul:rt lrich-aulic -si di anrocrrnrc;lt. r i-

.i

::':"-

11'.

q
Fig.4-l -

'::

'I'iprrri constnrcti'rc prirrcipalede lrarajc ic bcton: o lorfi ; o - arcuilc.

- dcgrbulalc; lr -

cu cortra-

nornale 1)e axul barajului gi pe acliiurea foltelor de flccare poten{iale din fundafie care impiedic[ alunecarea profiluiui spre aval. Barajele arcuite sint lor cuPorata iau rn priu rorlna forrna ]or cuPolati plerau in moo mod avartTalos avantajos care prur r-ezisicnli cale structuri stl'r1cturl de 1zlstenla irnpingerea hidrostaticl gi o transmit tlidimensional cirtre vei'santi 9i funprefi bar-a'ic diu bcton au fost prefigurate cu multe inodernd dc bar-ajc dat ic, iariantele \'-ariantele rnode::ne Drefigurate tu'multe datic. sute dc ani inainte dirr altc nateriale de constructie cum sint piatra, zidirria de piatrir, lemnul.

4.2

lor

rens din Franta, construit intre 1861-1866 de greutate moderne [2] .


3,75.

;i

considerat .prototipul:

'

Desi betonul bazat pc var hidrarrlic cra cunoscut in forma si plflUif folosit la consiruc{ia barajclor,prima dati peitru li"i."i"l- Fottland el a {ost folositeite.sit'it km nord de Ne\'-York 80 la a;;;;t"-B;jai cor".r. Barajul (S'U'A')' - ,,- t^-t -^^ri..^+- -nnt Barajele cu contraforli ca 9i barajele,arcufte-11],"t^t^tt-,1*i1:"P:i:t1t1 1or se, Darc cI. s-a dez'oltat de 1a p.i*l''iiii i""i*p*l-fr.il;*"".'io"l"ft'Ll i perelu de rerrnere , p.rl,rri.toi consolidali cu.contiaforli. Intre ceLe-mai r.'cch 9i Psparragalejo' anrbele irr,Spat;;;i;;" contraforti t";li;;;t r{urrandirz alcdt'jte din percti'ertica r r prasaf i o ;il:';;;;i;i;'i;';"i;';;; "p"i"'^" 11111 r" p'ti*i'r i'^'"; 9i din bol{i.cu-paiamenlul "'o111 cstc 1ls'anrsalclo baralul Astfcl ;;;;-1"g"" contiafor{ii le cc1 dc hl',loilcr. cunoscut' Stmctura 1"i .1:"lT"l'l.t^" ..i"*tT i".fti baraj' in io(i mirltiple zitllrie cu beton cicloirian llL lctcle cxtcriolre a lust rccol]sll llllil lIr rYJv' liuropa a Duoir clderea lmper iului Iloman, constructia de -baraje irl ct1.. contraar.ri.si.conccptril cle-baraj, ,toei;ftri . p".io"Je 'dc circa 1 000 clc \\'I;i Llcui s cole i"rii'r'i5r, pi.ra"f. rr i..p"i","t in Sprnia-in-s"colul o scltt4 rnui tittio in coloniilc spaniol,.' Jin \nrc'icl lrl Ji:u'r 'l 'e l':L'zt'tt:t Trtrricrito, atribitiL 7ti. Lttintlo ti. rte-baraj cu bol!i -;l'ti;i; ioir.iL i.Ool ja regelui Spanici. cnrtce ;;#r*t;;f J. .""r".i gi liitlraulician Aplicarea bctonului armat it-r domcniul bar-ajelor cu ^conllatortl -:-a in Statteic L Lllte concreiirat prin baraiele cu pllci din beton armat patcntate 1.rar *'opuse aj c1c f r;J;;,1.,1 ;"r,,i" i xx''in rapt' : 2;:;b;,;;;i i'araic tLtn de A tbtnsen' sint o extind"ri ir-, b.to''t armat a tracl iiionelelor i.-n iototit" c1e r ult timp in Europa si America (f ig' a'+) 'beloat.relol rratelnicilor n-rccauizate cle puner c in operir a I)czr,oltarea -rf9ii'ele deterior}; pierdiride au'' clin lac) api'r'tc la ba,iu" iiii*i;i sclere raiele cu plici clin beton armat sitiratl mai ales ii conclitii cliinati-ce conc"1,!ia conrralor(i ,*"..*ritui-l;..;l;;r-il*-;,ii ,*., tip clc baraj crr :r:ttottl " t'r": lot lrri se 5ezc:rziL lt. i,tg,oj"'"" torrrrllor lilor' ll |;r11nj .'litt l ^ (lc lLlrrc'i'r-. Yin joantivi. Accast:r solutic a fost iLrtrodusiL dc ^\oil:/u Pclr'oru st'cl 2-i r.n inirl(im" n .1" r. er.or-.rhi i ltarajului \-cirustiano cat't-atlza (rlcnlinlit -illitial Don liartiD) .urtrtr.,it intlc anii l()27 -2E ir-r llc::ico' (tig ' 5' ir) ' I:or-

i;i;";;i;;iotti

;;T;ffi

/:iq. -i..'j - Slhi'1iL rlc lralaj crr l"'lti rrrrlliplLr .rtliliuil:t lrri .7'ti,rt;' ir' 1 t'i ; i'rttc
I1.i60)

0 |

3!rn!

l:ir. 1.4 - Sccl.iu i 1r.rl)s-,'crsal(r Frinit'-un l,lrrlai lrarliii,itral tlc lclLrrL (,r) ;i rrrr llaraj .,, pii.i rlitt lrclon arlllat tip -\rnlrrrls'..lr (l): J - contr.[fort c]ilr grilrri dc lclnll; 2 - grirrzi tr: izorllalc; .'l - llliillr" dill 11rr1;rpi tlc lt nttt; 'l - lttlrpltrtlrril dc pi-t lrirrll; 5 - corltrit[r]ri (lirr lrctorlj 6 - placil (l in I clri ant)f1.
165,

';/ :)

Fij. {.,t - Slctiurri tiDice tral15/crsaje si .,t.izon1alc pr.irr lrar:rjc r:rr coutr.aforti ilgrositti la anlcuic: 1? - \'l]lrlrstiaDo Ca|ra za (1921j) ; ,.- Di-re[cc (19j5i; ,, _ Bo,, 1f,,g3",]i-l (idily ; i - ilt.:.1..' r':rrrt .: -) sr:r'rili j.'-,t(t.t: , 1,r,.,,,,,,,,,,,. r,.,,rr.irrt- a,l 1r(,1,,i11,,.,lo l,:;rrt.itj j iulilic de clrcitaj; ,; - il(,rrJiir !(Jl ililc.i()r-rlirr p1,,1; 6 _ rLrsl cr.rr1sirt.

DC

a-i:rrr.i o lrarr,rrr jrc:.c ir\ irurrrjrr.r:i , 'j I r tL l:.o: i. I i,., climatic,u.sE\ L.l-r, :il,. nuni IrrrPiasamcnt clin ;\11tii clr-cticni . In, ccndit situat la cilca 2 200 rn alti1rr,linc,.,L,.rr-ajuJ. tli."." iff : :{;';:"is;iiirs. t').a Joii corrccprtt .dc. -Jl.[r.d sit:,r:.1: din LInru'i co]r)r)*sc ..lin ciic',loi 1-tr ry;olt'trlrzati ;r crr. irr:ro-1iLi arit Ie allrontc cii si la er.al. ,\ccst :.?ii'-11:'ll Dou tlp s-a dr''u.rit baraj e'idat. parameirtul arno'te a1 blraiului Dixence 1,llt99ll. r'e'ticel dar irr plan Larajrri a fosr crrrbat lrcntr.u irnbunitiiir"o "]'", stal)rlriatrr. ln deccniu[ .rmiio. italiarru] claulio )lircclto inragincazi un baraj cr idet cu pantc siurilare. de 1-.: 0,{5 (.t : 0,i0) f u 1,"r"*",,t8i" ,-lrt" sr,a'al s.r deschrs a'al. S,ornIia_ apiicatd. i.itial ]a barajelc Trora (fr:54 : Infe'no (lr 4r n) din ltiiia se extiirde ;i nltcriorl p."t.o 1n) a" balajc din Italia ;i alte !ir-i (fig. a,5,c) . "itJ^r"ci Primul bar aj^arcuit se- pare ci" a {ost constr.uit de ronani i' \,rallon de lJaume ir sudul r.rantci. liundatia lui a fost descoperiti. in secolul in amplasarnent a fo-rt constr-uit un biraj d;;;;;i;; xvIII, .".t"t. St,jl,-139], :chrtcle arati cd bar.ajul,antic c. o iniltirne maxiin5 pr"obabili dc I2'i 'cchrcurbat, urr ciiindru_ gros era pure'nic alciruit din doi p..tti.o".*iii.ia" zidiric cu impcrnrca.bil dc pinrint jntr.c ei. R.ti;;i;;";'."r.i.r.tii 'rrclc* clc aceiasi tip pot fi obse'r-ate ra ronanc o'iikaya ;i ca'darhisar $ liiil: ltt l Lircra + I'l jl'l:llyj arcuit,l.rrobat.isioric.cs{e.considerat un baraj pe riul Dara . f'urcia $j Sir.ia..on.t*it J" cr1.L"Ji"';H;; ll':ltjn timpul li flll1t.".a'.'rre dria donriiei impiratului Justinian 1527_iOly. '" ' . ,-..; constr.uctia de ince,tat in no_ l. ,.ii, -baraje iL t;"-qi,9T ";t.".:9::::..1'1p^.,''it1ll'lloman a cortinuat sd.^i'ftor.ealci i* Japo'ia, r.ai. ; JL-S"J,'i.i"i"rt", Arabia ;i i* rnod special i' Ira'. cer rnai *chi u"i"; , erf'il"] i,
]]].1...

1\1'lll

I l)!-cSll ) .iI -(()nIrt!'itLl jilc


.:]ili

l.

.i1 :",

crt'1yl.,ri conr1.,fr)r...:l.r:i
r

J":{l

"r-.oii

";irt;

.t

tlt)

ft":ilff
ail

t{*T#iil.,;-;il;;hl;ffi i iii" iJi;"".;ff;'1. I ii6l) :bi


ci
grosimea uotl]ttiui

',"n-"T'l-:1..!I^i:il.li'.,:-r;T a barijului Kebar^[4]' , ., r"i't",,,'"ti)"-an5' cu ^:.r.;.:..:id(IIL,Structura ''t constmclia de. .*l:::,,":3^"ti':l'^l?:"1i;t:11,i'f:l:ttlj tlarale arcurLc rt'<rPdrv d" u?3j"""'g"l* " ,,. ,!i :': -r t.. -:-;'.___Corytmcfra pc riul Fcrsina XVIL O conltruclic tip'ici dc. baraj arcuit tr#'pi"t"-,ltio , ",:linse rrento din'noid".iiii"*t*St"tT1:t*::,'l:;f r11%'Jt:"tilttti:iX de t1i$":,l r o^i r. ;i a rost stprdinirlf atl fitiJi.'iJ i:lillii,?# de la 5 m iniliat ia 15'50.n ;";;iiili .t"ttina ari;""ie un alt exempiu reprezenl-"o..i est"1 Spaniei) este ffiffi;;".,ir*i" a inceput in 1632)'. iliir; lci"strucfia (H : 43 m) din Franta Primul t'*"1 t""iiia1"ulat.este,baraiul ZoIa scriitor rtancez Enitc proiectai in 1847 d'J"i"i'9i"ii'2'/"-.ilill.::l;*itut'ii p. ott" independente dupi iorZola. Cllculul sc prl=op.,n6 ci a fost e.fectrrli iorpul barajului de mula cazauelo, t" tL'.?f.r*; d;;;;;il;a-hi',irostatici

fl :r;'"-';lrc amestecaf. il rlOz m situat la 620.km tud-est-

;.'d";i;Gi;ffi Z'-qe'i.d;;t:iil:':f lTI-'1,:"::?:f.:,:'t"i'l*^:secolului ,ll,t'.::;ilr; l;'ffi i'#:!".""l:".y,1.ii1j'lil:*:":1'i"tilJi^1"":f --"'"-'iff;,Id:;^iilT'"t;;;n di 9i construit la-sfirgitul ''"--

astfel

";

Jricn iar ia1 a avar J i.'" i r' i . la 9 m coronament titqtc. dc la 6'm la

ilild;;:i"

;'i;;;;;;"."''""",';j,#li'Li:i:iru*,*i"1'i:1:Thilli:l"ii,i'f 'T"'': rleprasirilor intre "s"le;ii i;1iil,l.:"il:';ff#!1'a?:Ui.:i;l:';,iil;;;;i" cenirail i4]'


;;;;;i
sdcliuuea
5e.1,t.e.

*rffc,;,-rs;iii

chgit

,o51e

t;

a2 t6A 2o2L-2A2r,
Saa/'!r.a
f1

il)iij !f [!i,*'
Arc?

,,'il

fi

chaia

ngslati

I I
I

I I
!

ltCotl
;ol;nCerc Oc o n Pr t si u neQ omcnle -__--_ oval

l)iagrartlc dc cforturi - rlaNTirrre (lirl incilcirile i,t ,roi'rratt propiic ;i presiunc lLidfogt "r, itt lilalclc aLcrritc: a - El.i"ii.i"l.rttte

1;;1.

4.6

-a-202168-1,-202163

7.oft', I - zirlitric (lc fiatri crr lllortar; 2 - Salcric dc vizitare; -l - galcric dc sPllarc' ctrc: f,

Il)
I

10 20

3Ahl

Fig. 4,7 - Plan dc situalie ti scclilrnc centrald - ba: rLjul Succtrvaler ( 1888, Cali{olnin - S.U.A) ; I -o c1.rle dc srrlrainlltirrc

l;)'
(',
\

bar:rjrrlui ; 2 dcsciirctrtor dc apc nrari ; -3 - golire de

fun(l fi achrctilrne.

\\
s

})a'tc.a sccolului XIX si nlai alcs i, pr in.lc dr.cc'ii ale secodc ba'aje rrc'ite iru'egistrcaz:r. P.ogresc notabjle in Stl.\. Progre-sele se baztazi. pc noilc rcaliziu.i-in tchnicir, clc.z.r,oltarca nreto_ ticlor ce1cl1 analiTe stmctur alc, libct tntca c1e alegcr-e lr,,n11n a fornreior ..cle. olcliti dc {olosir.a l,ctonuhri. I\-iniclc lcaiiziLri sint irarajc-lc Iltar'\'allev { olrsriuit ilr 18,83/s4, l-lryir'1 Qi31' si Srvcctrrrtcr', to.rrc.lin (':ilifornia. lJar-airii S-\\'cet\ra1cr (l.rg. .l .;) arc l)eran)pt)tclc rrrrorrtc 1i aval dc incli:rir.i csalc astjrl cir axele alcclol au r-aze dc cur-L.ruliL idcnticr-. Baraiul a fost surl ahiltat in cloui ctape. Scrrrl tirup du|:"r terminarea constructici bar.aj.1 a iost ,j.lieisat liri si sule'e l'reun si co'firmind o co'rjrortare excelenti. 'eajnrrs permis aplicar.ca soiutiilor dc l,xr.njp arcuite la ^ _,,Frfqti"ule.acrunulali.a inal!Dnr.tot.ma_i.rari. In i910 se incheie construc{ia barajului Euffalo BiIl (denurnit ini{ial Shoshoue) de. 99 iar fn 1916 a barajului Arro_m ind.l}ime, 'din r'rock de 107 rn inSltime, primul baraj lume care dcrrisestJ iniltiniea de t00 m. -\mbele baiaje ari rosL reatizJte;; B;;;"";f rt"'ili-l,;"" ii,Tii"l9q? i: cr,rc \ A delcni principala Iir-mi specializatb. in coustrucf ia ''!"'t.iT Da1'alelor on1 5.L.4. , _1n prirnul decer irr al sccolului x\ Gardtter lvirliants, atnuci profesor de. inginerie hid'aulici la uni'ersitatea cornell in Ithaca yoit - xei' razele rcinnoie;te ploplnrelea unui inginer -Iranccz pellelrcatt dc a dcscre;te de curburi ale unui baraj arcuit de Ia coroname't spre lare. avaritaleie ae comportare al.e tii.fatn forma cilindrici.'sau barajere ;.;ii; ;" 'oului la aceade razir constanti cunoscute vreme erau evidente. propunerea este notcnlxti iu.SL'-\ dc Zars Jorgctts,t sub denumirca dc baraje ircuite .o .r'!hi constan[ (rzogone) sru razc rariabile, cale devine jmcdiat in I9l4 rcalizatoiul irn'1ui baraj prrmulur baral de acest tip : Salno' salnon creek Creek di' din Alaska (fig. r.g) f .g) . pent.ru a perper rnite contractla betonului barajul Salmon creek a fost fragmentat in irei . blocuri prin doui rosturi .r'erticale, o alti inovatie in ingineiia barajelor ar- -j'.,1:: cuite' La barajul Lake spauiding din California, ionstruit"in aceea;i perioaae, " ,'...; 'l^-+^ ,t- ^;-^-+ rle corfr':rcf ie au err fost_ fncf injectate inipnlota cu ,-.,'-: rosturile de contlac!ie -^r^^^ .,.1 ciment -^.-.r--.. perrtru ^ ^,, lapte de a ,.1".s continuitatea str-ucturali, iar talimea ilii.':'!,;o de 70 m ia Salmon Creek.
.ln -ultinra l,l1_" i IX constl'uctia

u;;t;;;ili-,tJ#i.-so *

168

a0itl

. liput. de baraj arcr.rit propus de Jorgcttsnt. - priu alanta.jele tehnice gi cconornice pc carc le olerea impns in scurt rimp arir irr Sirtelc l'nitc - s-a cit;i in Europa. Realizarea tnor baraj-e.arcuite tot mal indrizncte a ar-ut la bazi perfeclionarea metodelor lor de' analizl stmcturalS" pr in introclncerea conlucririi intre arce si console. Ea s-a modelat irrin egalarea cicplaslrilor din noduriie comrlne aie rejeici clin arce qi consoie (Iliier, 1913),'sau orin r-epartizarea iterativi a presiunii hidrostatiic pin5 ia obtinerea unol depiasiLri identice ale arcelor si ionsolelor (Trial Loacl trIethod mctoda sarcinilor - au apirut nrctocle probi Noetzli, ilZ t). Ulterio| i" p*;"^at interl..relici dele de analizS. bazate pe teoria pliciloicurbe. Progrese importante hr calcul s-au rcalizat prin aplicarca rnetodelor numerjce in difereirfc finite si mai
(Anglial, R. Clottqlt, (SL]-A,) 9i at!ii. D"p1 1 930 constmclia de baraje arcuite inregistr eaziL un oarccare cleclin irr Sl .{. in Iavorrlea bnrajclol ilo urnl,luluri. }larajclc rlcuijl co:rrj:rrrir. s5" se dczvolte in Elr'ctia, Itaiia, Franta, .iaprnia, lltiur,cla Soljtticii, solltiiic: de :rccst tip fiincl prcfctatc mai ales pcntlLr barajc dc iniLltinti mar j. l)c tt'r'itor-iul Ilominici, in urod cclt prirnclc lralajc au {ost constr-uite in printelc sccoler a1c ctei noastlc cit-rcl lcchei l)acic a rlc'r'enit pr-olinci,-. a Iltrt:litrlrri llonran (106-214 c.u.), Lnul cliltre cclL. nriri lcchi bar-ajc tstc ll'ilrl lIare din localitatca Ilogia llontanit * .Tud. -\lba. Ilarajni a losr r-ccor,strr',it in 1119 prin supr:r initlt alca urrui balaj datind din anul I .5.50. I)c accst alni)lasanrctrt (r'a1t ingrrstiL ir.r fornrir de Y cri loci de lmniL caliiatc alcirtuitl"r rlin r-ioIit conririrct) iru cxistat lrarajc in timpnl ronranilor, cu'c asigur.au apa clc 1lotale a n.rincrcu::ilor aulifclc clin zonir ;i acliounu ;te'ampurilc. i',alajnl cstc dc grcutate'crt contlaforti si cstc alcirtrrit <liri zidiu-ii: dc piatlir si ctunialc rlin tnatclill ar-gilos alcitnincl prisntrl lnrotrlc. -,\r,: iniLl!intta nurrintir dc ?.3 nt, )un3.itttt.t liL (o|onirl r'rt 60-rrr 5i lif irrr,'e la r r,lorrarrrIrrl \ rrr. Il;rr ljrrl , :tf ('-\ploatat in irrc.zcnt dc o intrelirindcrc minicrir localir. l.:arajc vr.chi sc girscsc in jutl. Caras-Si.r'crin,. constrlritc in urnrir cu '\ltc pcstc 300 tlc ani pe.ntlr.r :rlirncntarcur cu apiL a {r.rrniLlr.lor si ir c-rp1oa t iLr-ilor tniniclc. .\stfc1 l-ralajclc I)ognecca-\I icir, de g;cutatc cu coltrnfolti , cu lJ,,,,,.:
12,50 nr si 1)ognccca-)Iar c, tlc grcrrtatc cu II ,,,,,":= 15,00 rrr au intr':rt l^n folosin!i itt l7.iS. .\rttlrclc l1x;'21.' art Iost it-r ru:ri nrr.rltc rincluri lcyrar:itc dc-a lungul I iurpulLri, ultiina dati. irr 19ij-1-3J gi sc alii iuci iri iolosinlir.
169

';Il:';:;ll:;l' nia), O. C. Zietthiewic:


ll:i',ll tilll:'l:,

j",i"1,?f!;ni?ts1liiljjI i*!u;i,:,l'(,1:*!l

ln-'ei'r*';" itente lir pti,tcipalc'ali barajeio'riexiste.nte ' .ii"'at.i'i'.";';;;;td;i;I"'t"iiri." i''' i 1979 pimintest'*Ftli!'gdin ,;il;;; t^,; lttot" t"'.on.i;t*t; i" qltbli iegistrului ."r. ,.".tunii",*'o,.i';iti; f,inn lu i.i g:*l*'i: '^n]l :1"^;1t"".,?. 9i art'c zz5' ;;Tt'i';r';14 ;-^;;i;,1i; ;;i. it 1n'i riernbrc alc lCor'f) plccrrm comisici interiraJionalc. I' cateil"ili" Af,i tiri'li ieritorii ncmcrnbrc ale65e i;;l;j;;'.n.1].:ii'iz,rll, rlirr ilrsorju rrarajcro, ,r" tsr"ui;L:- ;i,,i-."iiii"r.-s
S'S '

irnrnl totil ;s, rr].

Statisticilc alatiL cl rlc9i barajclc dc grcutatc rJc!in in .corrtitrrtare o po'dcre i'sr'nlnati p" ptnn i'onttial, ele .iriregist rcazi" irr ultimn .'c-r'ioadi locale' inai aies b"ar^;elot' di' il t*i';; "" a.filti ."Ofn?l lntiietatea 'rateriale cl" const*rclie con'rplet il,".t# &;;,i;;Japteazi nai usor teh'ologiiio' af ir:nraf ia dc mai 4.9.-ilrrst'caziL Diagranra pleze'tati in'Iig.ra
rnecarrizate. iua inte. in figura. 4. l0 sint rcDrczentate tipurilc plincipale de baraie de greirtate '

Ele sint "urmirtoarele : ' tipul clasic (f ig' 4.10, aJ - avind formi dr-eptunghiulari intr-o sec! iune 6r'izontali printr-un bloc; cu losturi lirgite (f ig. a.10, b) - c.ar.e au. cfecte impoltante dl -t;q: ducere a sub|rcsiunifpe talpa baraiului gi impiicit asupla ccononrcrtalrl
,

profilulu

i;

c)

- cu efecte asem[tlltoare
4.10,

rossau

ri) urnplute cu balast

,alt,;

unel
,de

4.10, e), bazate pe. barajului prin forle

.1-

::il

rj:f i

.!'

.:'.'

tr

ale celor mai inalte baraje

aI

a.sigurind o inlllime de re{inere de 180 m. Studii speciale.au fost-efeituate


Tabel,ttl 4.7
Anul construcliei

Derum irer Tara

indltime,

lolum

de

Yotum de aptr

[m]

00itnr

ircumulat

[10'mri

(Dlvetia) 2. Al?aro Abregon


.4.

t. Grand

Dixence
1962
19'16

2E5

260
226

695 83

6,000

0,0i0
4, 130
3,36S

0,{0 I
0,0 r3

BhaLra (Indi a) Hoo'rer (SUr\)

{Ntcxico)

1963
1936
197 3

5ls
379
1002

9,621

221

Lorver'I'unguska (URSS) s. Leichrvar (hrdia) {. Shasta (SUA) :10. f-ongl.angxia


112,

't

5. D\1'orshak (SUA) '6. Tohtogulsk (UltSS)

2lt)
?15
200

1978 1994
198 5

?o1 6200

{,9i 1 1it5
23,000 2,000
6,660
1,5

3{,852 J ?50
.t5,000

t9,500
0,580 5,615

t92
183

,t{0

r945
198 7

105t
342
528

t75
174 174

'11. AIFe (;cra (Italia) Piedra del Aquila


(Argentina)

(China)

{0

24,700 0,06s
12,800

1964 1990

1,700

795

2,764

0rot:

veF's,4.11- Baraiul Grantl Disctrce : a - secfiurte trftrls"'ersald;3D - surrosturi belonate; 2 constructic; I de I i"i" i"-oft"; -'etapa pfontfrf; l'- rosturi transrersalc; i - priz:r' de api"

de stqrrairrirl{a1'e., perrtru^ca':J:,tl asupra rosturilor dintre etapele ',t]-^ttjlll? ' " surrrainiltlri. :""v'','""""^"' :;;:- i-'-'--In acest inci.rclrllc. l)l'olcnrte orll ln mod corespr.tnzltor ^ b"ll'L1l:-?::ll::.1: , ! .- ^ ^--r:^^+ r'ostu.i. Iirgite carc ulterior :-;l' f tl,Y! zonarea bctoanelor in corpul r- balajului, betoancie de la paraureit: "" 250 kg ciment/m3, iar celc interioare. 160 kg .ciment/tn3' fl"i:"',^-Tl^:17 il*?dt;'.1""!l-r| .""Jitii ,.ortt"le de explJatare, ljunce. 1a ?0 daN/cn'' 22r n) qie; ini,tial Boulde:i Baiajul Hoover' (denumit \--""----- ' lizeaz\ o inare acurnularc pe riul Colorado (5 U 'A') in zona unde el constituie 'oatare in 1936, barajul a granifa dintre Nevada 9i Arizona. Intrat in expl- :--!y ^ ^---L.,rx

;;";;; ; ;;;i;

({

-':lll,f?:

(;
/-'!YF

ito
I

-redc:e jl plan; I ,Fig. 4.13 - lSarajul Toklogrrlsli: rz ectiune transrcrsali; b -5 - corp (le baraj ; 2 pt iziu de api: i - cond :t; foriati: I j-.lif. Lc tralii l.idloclcctri"i; 5 fund ; 6 - casa valnelor de 1a golirca de fund; Z rosturj longitudinale;3 transrosturi - contraclie; 9 zona injecfiilor dc consolirlare: veI-sale de 70 zona i jectiilor pcntru'/o:!1ul de etangarc; .1'1 - galeric dc dezierc.

hidrostatici. pe arcc c5-trc r,ersanti, clescircind consolele r-erticalc. Acurnulalea scrvcstc unor foio..int. rnultiplc, cta iri incipalii- liild pi'ocluccrea cle fnrrqi.' L'1,,,'tlic5. i:rt t,'1,'l;rit" fiin,l irevigrLir'. aL('ilLl'.Lli'l r iitlLlilor', i:'i:,ttii si agr0nrent. -l'okiogulsl; (11 -- 2l'; li. ) r.r'aii.z.-':r;ri rJ r)t!af lLCLlnitllilc i, ,. i)L1lL 1i:rra jui 1, {o Los ir-rt iL 1rirh'oenergcLiciL irir lirrl \ar- in rcgiuui':r Iiirsirizs:ur tlin L.Ii.S.5. in corttiltii ttar;irtatr' con.iplc-'iL:. frtst t,:e1iz:tt ,''Iod.rlii a 1!elajLLl i. l3) . iii3, C,: ihf omr:itic ai locii clil tci-cnLri th f'.tn:hlc l)rtz'-'nia1t lar iatii c\tle il cl. irarf i ilrtle rlilr.r'sc zorlc d. 1:r i 0C0 lx 15 O(-ri.) -'rli'u, iai r-cc:r itrsr'rsi crl ilrlitrllc
Ji-rLu-etii.

.Ftt. L I l '- IlarajLrl Iz rolului nluntclui Ilic;rz; rr, - sccfiunc triurs,relr;u,1ii; | - 'rr:clurc iu plan; I - tulruli (le (lrcrr.lj; 2 - voa,[ tJc cl;rrrsitre; .)' .- l{:tc.r ,-Jc ,lrcrraj ; -l J - pioLufi clc- uittiriirLLri.i; ploturi vcr.srntl.l ; 6 nctlc'zcr- dc fuucl; ,9 sanic; 7- ipliri i)azin disiPai or (lc clrcrgic.

n
173

tccor(ltll clc iniLlfinle 1a catt'goria barajelor dc glentate cstc dcfinnt dc b:u'ajul Izvontl lluntclui * llicaz pc liul lllstli{a-({ig. 4.11)' Cu cci 127 rn inirllinrc, lrar-aj l sc situcaz-il pe locul 29 in iunrc. Ia ctegorta I'lt ajr,lc.r rl. glcrrtltc irr stliisl icn T('OT;I) rlcntiorlet:"t nlai lnainte. Rarajrrl ar.e lituciutca la coLonat.ncnt tlt ,J3-5 ru si un volnm <lc bcton dc 1 62-5 000 n3. lrr t',.oiil tr.rlsyt'r'srl sirrt Lle rcnr;rlcrrt schirrrl,r-u ile tic pantit 1;L ltnl,r, lc pai'arncntc inti.-o z-orrr-r sitr.rirtir aploxiut;ltiv Ia jumiriatca iniil(intii nraxirnc a l ( tr;Li ;rlrt ttPtc a fost alllicat 1lc vcrsarrli' l,ar;rjtrlrri. l,r'ofilul ('u | | l infcrioiue alc barejultri a1 {ost indulcite pl'utii 1,r r.oria ccntrirlir pantolc pc1tL1 asiguralca contlitief dc stabilitatc. It6ca de funclaLe cste constituitir ilin grcsiiiic'l'arcim, <lisprisc in stratut'i, cu intcrcala!ii dc;isturi argilolse' ,:lc ltirrat ca'r {oiljt.lc rlc rlrclaj cai'r: piLtnrnd itr tocn rlc {ttnLliLc llclttrtl ltllc.scrrLr-ir:i su lril cs iul iior'. Ii-acu:rtorii tlc apc urtrr-i sint alcirtuiti clin._patru ci;n1,r1i .l.r't'rsrintL' {iccrLi,: dc t 1,-i m deschidctc echipatc cu stalile segtneirt si rr:rrLu loliri tlc irrnrl cu rlir.rttctttrl rlr' 2,5 ttr. L,n alt baraj inrportant dc tip fiLlvial a fost rcirlizirt pc Dtrnirc -1".1?ttrlc tl,' I;i,'r' t (f ig.-1 l.i) S l3;l:ajrrl rlr',ct':ot', arnplasrt in ltijlocrrl :rllriri nrinor',-.e Iluniiii;i alcrLrult-ciin l{ jrlotrui di:r-crsautc ale scopul cle a asigr.ira

ln Ilominia

\i

rrr('l

:i
Fr t:,

.,?'
?:-!:: ASIFFiAa l

o\
Y/.:

;*A

,;
'i

:':j.

, a:+'

ij:r

a)

2::a:.,!..
p,+q4!.i'r-

t
4zaod

J5.1i

I;;o 4 15 _ Sistemul hidroenergetic 9i de na'rigalie in plan; b secliuni. tip prin

t71

Evolufia barajelor. cu contraforji. O clcscriere cronologicf, a aparitiei ." 'f tiptrrilor frincipaie cle l-rara je cu contrafort i s-a iicut la pr-"rnctul I ] I;r i' gura 4.16 se prezir-rta' schernele variantelor moderne cir' Laraje cu cot:tra-

'

.i|...,

d
Jtig. 4.16 -- Schcrnclc v&liani(.lol ltorlcllc dc barajc cr conlleforli: ir - c,/ir.li!te ; /-, - cu col]tr;t[t,rti ciul)c]rii (dtallal[) j ; - cLr Piilcr tir i)elon arrrnat; r/ * cu Lolfi nlultil)llr; ? cr cnpolc nrulliPlc; I lub dc - armat; drcrtaj ;2 - cirp coitrnfort; .3 rlc corltri.rlori; I lrctotr Placll - Z * grlndf, de - rigidjzarcj J - vatrir; 6 *.rrth dc rczcurarc; 8 - l-rolti; 9 - crrpoliu.
175.

i.:

l.:':

tor-!i. Iilc si;rt rrrnriitoarclo: cvidatr: inclrisc satt rlcschisc la aval, c1l colltrafor'{i ingro;ati ll anroutc sub lorlrlil dc ciLrpcrcir -salt (liarrallt, c1t Pl:tci dlll bcton arrrrlt, cu irolti nrultiplc, crt cr.rpolc mrtltiplc. Statistica ICOI-l), ttrcntiouatiL mai inaintc, itn'eutariazir 318 baraje cr itilrtc ;i crL cuntttL[olLi, i9l Lralajc.cit l,rlt-rc i din_Le totr atttrat ;i 1Zi Larajc cu l,o1ti'multiulc. lirccvcn!;t rlc aplicarc a accstor tiput'i dc barajc t:stc rclatil lr,r,lr'1rr il.'si sint constr-r.rcf ii spcctaculoasc cu gr:ad irlalt dc lclruicitatc si crrr,' in rnrrllc oc:rzii 1i-arr dovcclit cficicn!a. lirplica!iilc pot fi giLsitc in ([c balajc jrrcicrin!cic inircuflit tulllci]. lllrrcaslia corlsll'ucrol constlrrc tor ilor ltor clc Dal'aJc {1111 din lurtrcir ntajoritit!i lr rrrarii ltlillorlttrtl llfalcflntclc n)arll gratl tlc nlaxiur la aclaptare tt'lrrlologii conllllct punLlrL solLrtii :irnpLe si ctt
tltt'ca|l
izall r' .

lrr lalrclt'lc '1.2... -1.-l s,r |r:ez,inti ptrametlii yl'ir-iciPali ai rtuor:r cliuttc ir:ri rtlrt'zcttt;tlivt llLta]'r cLr cotttrafot-1i (sutnilif icl'...i:L r)lii-xlrlr'trilor sc
1'ab,l
i rrr

rl

4.2

ll i-

I-iLlil.,c

I)r]rl.i
/,

I r..r
1/ llnl

.lr inr; 0.53


0,-15
0, :,0

t,l,i

ir

liaiDu - illazrlia Faragul\' -,1,- ill lr a - !lj,aria


-

Its6
Itr6 9 19S0 52

190

3-1

0,

-:16

6,0 0

i2.1
7, C0

0,51
0,6 I

1i0
1l-.
112
90

22
(2 3,,5

0. +.i

j,00
5,C0

':

-:i ij t u r: l;r.

il,. LR'qS
I,.:!l ia

25, rJ, i) 22 21
2Z

i.

-\1r.

jiri

19 19

n J5
0,50

0,,15

4,00
,1,00

0, -i5

5. ll:i

iira Ran:a - iugosla'/ia 5, lialga Riss:ra - Italia 7. Li.1i 1'an - Itan

69

0,6i
0,.1-i

1957 1967

87 87

0,{5

4,65

,00

0,60

22

7i

0,i6

0,60 5,00 8,0 0 19 3i 0,81 81 26 0,0,1 3. lilrerce - El7elia. I-a-'? -l : coc{icieiltul de e'lidarc s. s-& calculat ca raportul inire supia,fata, ol'izoutali de betoo 1a L,aza plotului de inillir c ruarimi, a bara,jului gi supra.fata dreptunghiului echi'/a-

lerrL Ljrcrrni!cl is
1 ADet.U

t a.J

D.

n'J

:r lre r.

-'i':,ra

telmiri' rii ccn


strrcliei
796? 1964
1959 1978 1950 1957

.A.rui

lnntli.

I I
|

-?" -

Lelime plot

Hlml
125 113,5

Panta

Ltrtime contra-

Coei

ici. ent de
eYidare,

[m]

1. Iiataragi-2 J afonia 2. \'alle Grarcle - Argentina

22\16)
12

3, Santa, Giocoma-Iialia .1. Ze-ra - I:RSS 5. trIenjil-Iran

tlz
111
106

IJ l)
14 15

6. lliarra"-Japcnia, I- Po\anl Lzulul - ]{cmdnta S. Cura Riului - Rominia nroru:


176
.) baraj cu contraforfi
rv(4r4 4 Prw\ urur,

0,50 0,50 0,-i0 0,15 0,40

0,50 . 0,50 0,50 0;80 0,60 0,15

,32(5,12) 4,20 ...2,80


7

0,66 0,70

10,00

o;33

103,6
80
.71 5

o;i5
0,50
0',57

t97Z
1979

- ': 5,80 ' . 5,00

6,00 5,00

" 0,64'
n5R
0,66
0
:.

0,60

i5

0r28... 4,45...8,00

'70

de
c(

coeficientul de evidare

Tabelul 4.4
Obscrvrlii

Grancval-.t ranIa

formi torice cu a\a de rezolulie orizonde

Alcituit din

35 cupole

-uc5.tuii din j cupole cle forma unor suprafete de rotaiie in juml unrri as inclinat.

Tabclul 4.5
termiIndltimea
maxi!I.S,
H

Dijiinga

Pinia
>r

Pania
p3rarn,

Gro:iIr).a

nlrii
tiei

ilfrl

Pldcii

Grosimea L'1,

L'nl

i'nl

Esliaba

19-19

37,E0

rz,20
6,70

1,00

,21

tn1 I ?it

2. Rodriguez l'Iexic o
3. Possem

19

i5
I

76,00

1,00

0,20
'/41-1i1.-

Iiiusdorrl-SU^-\
4. \Iuda-]Iala','sia

19i

i7,30
3

t2 ,20 6,

t967

i,50

i0

brlil
1,0 0

prot

(lc /ersant

*) b:rlaj arrcola,l in tclen

(r'oca, <lc

lundare - argilit:'L)

poatc vc(lca in {ig. 4.16) i6, 7,

baraje cvidatc (cu contrafor!i <tLrbli) (tairclul '1.2) , lrara.jc cLr corltraforti ciLrpLrti (rLiem.rnt) (tal,clu1 4.3) , l.ralajc cLr lrolti nruitil)1c (ctrpolc rrrultiplc) (tal:clul 4.4), barajc crL pli"rci din bcton :tnnat (trl)trluL 4.)). Amcn:rjarca Itaipu dc pe IIuvitll Paratur, cca rlrai rlarc nzinit hiclroclectricir din lrLmc (P; : 12 600 ll\\':) , alc bar:rjLri in lungitne de pestc 7 km alciituit clir-r urai nlulte tipuri rle stluctuLi, lxrtca PrincipaliL fiind dc t\rttl ci'idet (tig. 4.17). llalajul , r'irlet :rrc o lungin)c dc [ 064 rn ;i inillinri lariind intr-e 100 si 18-5 Iu, dc!inind rccorclLrl dc iniilinrc le accestir catcgot ie. tn raport cu r.rn barirj clc grer.itatc clasic soluf ia a asigurat rcclr"rcer i irnllortantc a volLlnului de bcton. l-ilimca plotr.rriLol dc 34 rn, (le asenenea o litunc lecold, a iost adopiatiL clin corrditia dc plasarc zr gruPuriior turbiuagerlerator ia piciorul avil al barajului. llisuli spccialc privind rcteta dc
12

9, l0l. Tipuri.lc iuczctrtatc siut rtrmiitoarcle:

cda.

12

11n

SRAZIL lA

? t90

;
i:ii.
-1.17 -\:'cirajarca hjdrocle;tricii Iiaip.: a - plat gencral dc situalic; I baraj e,ziclat prircipalj- 2 - ce.tral5 hi.lroclectrici; 3 ar.ipi din bar.aj c' co'tra"{orti; 4 - prize pentru c\tir(jcrc.L ilr'/iitof a certr:rlei hidroelectricej j - descircdtor de ape urari; O _ laiaj 3e

9 - batardou arnorlre; l0 batardou a.'al: b - secliuns tip in zona, birajul'i pri'cipal de tip c'lidat; 1- galeric de- dlenaj; ? - retea de dre::a.j;3 * voal de ctarr-taie; { rosturi - r.o;7 lougitudirrale de contractie (pro-rizorii) ; 5 galerii; conducti 6fortati 10,5 o platformi. ds montaj; -8 centrali hidroelectricll . ,,-

lilrrirt

dc irtchiticrc ;

baraj dc aurocanleDtc; 8

caltai clc de./ierc in pcr-ioarla

co struciiei ;

bctoant', prcpararea, prlnerca in operi. si protejarea betoanclol puse in operd. au lost lua[c ncrrtrr-i a Iimita pericoiui f isuririi ploturilor. 'Din acel'ea9i rDotite in ploturi s-au prer,lzut rosturi longitudinaie care in fir-ral s-au inlectat. LucldriLc la amenajare au inceput in 1975, primele grupuri hidroenergetice au intrat in exploatare in 1983, iar in 198-8 amenajar;a va functiona la intleaga caDacitate.
cu bolti multipie a.lB)- . Este alcitnit dintr-o bblti centralX. cu 16l.im deschidere si 1 2' boit i"curente de 72 m deschidere fiecare. Bolta centralb, reazema pe doi contraf6rti. inclinaii gi este_ definit5. de o suprafatS. cilindrici. la fali amonte gi unJ conici la fata aval. Grosimea ei r.ariazd. de Ia 4,50 m la coronament ia 22,50 m ln furrdarie-; conrrafo::-tii ccnrrali. au grosini de 30 m la partea superioard.,si 42 m la bazi. Boltile curente sint cilindrice atit 1a intrados cit Si ia- extrados ,si.au grosime" r,"riabil5 de la 3,00 m^1" coto"am.;tl; . rajul a intrat in e-\ploatare ln 1970. in 1984 au fost" identificare numeroasq, . r:^_--: :..f isuri in ^ zona din vecinitatea fundatiei, chei. amonte, nai, ales la bo[ile. '. ,.

(trIanicouagai 5) cu cei 214m, inb"liirne ma]imd. , . BarajLrl- Daniel de!ine-recordul de iniri!ime 1a categoria barajeior (fig.

-lohnson

7,bo;'i;b;e. B;:

adiacente celei principale. Cauza principal5. adtacente principall a, a apariliei"{isurilbr., apariiiei. fisurilor alr*. f'ost .j . . au fost variatiile mari de temperatur5, temneratur5. caiabtdristiie caiacterisf ice ?lirietrlltri erid al: el'; regiunii:,',, regiii;iit','.t ' aliftatilui arid
.

!i:tj prin

realizar-e misuri de. consolidare 3 ,:g.r,de. .l.Pql!ilo.l. aIectate; bolf i plonjante atasate la paramentul. aval.1 la bazd.-

de"!i$ri:

. ,;. : .,:,., ",t


,',:,i
,1i1,1

:.,

'., ,' ',, ,. ,


1
. ,. -,'

, ,. - ... i '"

::':r,.

,,' :' ' -

-u...

,i:,1':,...

.:

Rh

- .Ffu, 4.18 - Bara,iul trIanicouagan-5 (Carrada); n - -rcdele in pliln: 6 .c I sectiune prin cheia, bo4ii; i * botti centralS;2 - bolticurentii;3 4 - prj,zE" de api; 5 - e'Iazatea colrtt a{ortului .

/edete din

/al;

galelie de dre nir,j;

Cel mai inalt barai cu contraforti din Ilorni.nia este barajul Poiana Uzului de 80,40 m inettinie maximi, intrat in c\ploatare in 1972 (fig. a.t9). Ploturilc de l5 m lItime Si cu contraforti de 5 m grosime sint pIc\':iznte cu radier general. ln acest fel sc realizeaz.i o frlndatie continui, ccre scollcre si proteieali terenul de {undare format din roci grezoase 9i marne. Radierul ieneral a fost lestat cu materiale din excava!ie, care all inlocuit o parte din . [reutatea necesarX de beton :t piotulilor'. ContraforEii sint prcvazuii la pi13

>i

l;j

3-'.

Sec tiune 3

t
r3

Secl;une

1,

1,

g t0

IIig, 4,19 - )3alajrrl Poianir, I-iz[lrri; .r - Tcdcrc irr plan; /-r - scc]iuDi caracteristicc; tlc'rcrsor; i capa'rc,,rLc;2jb.totta'ral;3-aclrrcfiultc;l-cerrtr:aliiltidfoeleclricd; 6 l- ,lisillat,,. rlc crrcr.git; Z, trl,rt ..1,..j s 1ir:iila l,rirrr-i cia'c; 9 - kr:;t, J0 3,!l'rfic
dc tll crraj,
179

t
rri* i.irrti'rca 1>lotrrr.iror. A_ 'rl"li;i;r,1, iliill.i,ili:1;l, j^",:::lll:ll1 inrl';.nirrirtinrl ,r1r'a,::,; li{i_4it"r",,-i""sii".r'i*i,r'',, co.roorrareir'i,ri:ri_-"gli!'r'' .;;il,il;.tiH,lilil,;'""i;1i"'i'"'i^': ,iului,sc irrcad'eazi i' gradur vrrr riJii- a.l'lni"n'tot" seisrnicir. ..,,,.'i1l,ii"j.:illl,"Ti:":1i,,111;Ji;ii,,lll)n:i1",,:,,,,:enf,rqrorti ,/,c,eresi,,,e teto I_t r. rz , (tig. -r 2ri. \,",i",""' gr'ort,n;i".,,;,;i;;iiif ;' ,i"1f,iJ'i:, 'i rlistrilrrrtic rnii r-ritioral:i a. ciortl rt'irl crr lrrrtorri
rirl rczcrr.r'c Pt, urr.sft.r.t

rrctouul.'i i, .uip,J"rrorajuru i, c' cco'omii i:r. rlc bcto' tlc circa r2,ll cor'par.atii: J,,'.or,rpo obisnuitri c' contr.a_ 'olLu..l {orfi dc grosir.e' co.sta'tir. r;""r.;,rr',iii""^i.li'it n,n zz plot'r.i <lc 15 rrr liLtir.c liccrL't. Gr'si'.rt:r contr.afort iior- , la 4,45 .r ra cortactul 'i-ian1i c'irl:rca arno'tr la.s,00 r' ia.pici'Lul a'at."il;;:,':i" rle barajur a fost fu'crat pe iociL sr-'riroasiL iornratii di. graisur.i ." i,rt.ii"r.fii;;;.;' ^J"lrir,"r,i" ,r" iu irll-rit', ,ri^1o'iti' ,, a.". t.'. i.t ic iit,'r i], i]r,:']r'l1il:, ,,:"llllr, ilr ;,.,1i, .rnai srabc aie r-,rcii, s-:r irr:1.:':,I t. (.un.t iltur'l I,r. I,i1.l....r rii:t si o li.gi.t rL c,'t.alortului cu {,00 t.ir iirt.l ,,;;J flti :rylr I ,l,. l.tt, I,lrr.aitrlrri ,t" ti'.

;lllrl"ii::r:i:-=:"litil:H,::tll:ltillli{ix"'::t#i:i,li{l
l
l

,.-,.

E"oluiio

_bar:r.ielor arcuitc. llcgistrLrt rnonrlitrl

'iotul

I
I
I

t^

)1

7nt

nt

180

continuare

in atenfia constmctorilor de

(cu curburi atit in plxnuri mult dau mai putin cupolate 1;;1si$i mai 'vertiiale). -al baraiclor prototip modernc este bara jul Un rtaiel.cit si -in jnira.t exploatare in le3e llle,1_til {;e{ii ietta.:(Itbiia) din grctrtatca propric preconrprimarca asiguri a,barajului ,inferioare t spre aval a pirtii gi retragerji din cfeciul iompenscizi i.piciotului amonte in conditii prcia totodati rczultati . r.su^pe.iortc. Structura cu diibll curburd : oDrrme preslunea rrrdrostatici. -\lai trebuic sul,'liniat rostul pcrimetral . carc -l^ -- --a-,i-,-:l^ ::l' separl darajul propiiu-zis de soclul de lundaJie de ,s-i -care reduce eforturilc ' lniindere di-a lungul nagterilor amonte ale baraiului. '.. : - Rostul perimelral aplicat initial ia ]'arajul osiglietta a- der-enit o solutie curent iplicati 1a multe barajc arc.ite importante din Italia rcalizate . . ln'.soecial de^Carlo Serrcn:a (1s93- 1961) 9i Gtiidl Oberti,. JIai rar, aceastS. soluiie s-a aplicat si in alte lari (in Rominia la barajul Paltinu, Il : 108 m) . In Franla, renumitul constntctor de baraje Andrd Coltte (1891- i960) ' aplici o ti.ieturi intre soclul de 1a bazl ;i_structura c11 raze variaLile a bariiulni arcuit, crescind astfet cota trarie din incirrcare preluati' dupi arce' So'tu1ia a fost aplicatd pentru pr-inia dat;t 1a barajul liardges (ll -- 90 rn) pe riul Dordogne intrai in cri,lo:rtarc in 19i5. 'Attdve Co.t;tt tl;-lrorcazi b mctodi de calcul a barajelor arcLrite I,'c alce inclependentc plonjiintc spre aval. El se face remarcat de asemcnca plin proicctarea 11nor bat'lLjc arcuite , {oarte subliri (Gage cu H : 17 m, f olla cri -F1 : 90 m) ' De;i- in scuri .t iiup dupi intrarea in exploatare ;i aparilia riuor de{eclluni, ambcle barajc el fosl consoiidatc prir ingro;are, e:spcrimcntul a piilci.it nrint-toasc invi{lmir,te .Rupcrea^barajuliri ilaipassct (II - 66 m) iii. 19i9 a i.ris in er.iclcnlir importarrta clliti!ii teltnrLlLti t,, it.tllrt'' l)r'lillli :iSll:;rl,::r l ';,'j,lc,i li iL irnfulsionat dezvoltare:r n.recanicil roc i ioi. Altc idei in tioltlcninl irroii'clillii 1-'alaj'''loL :icrLiiit' cll'tt-';rr'"' 'il :1 "iai lui :1. Sllrc/r;,', :ipar in IllriclilL ultlc nlut:L tita]c,i'itar.. :t lr.,riti. l{,f 1,r( iriiL-

S-lll]"l!I:i

Fig.

- :a glietia (itrlia) -'rcdcre irr plln; 1,, - sccliu[e cclrtralit; I - c,orp l)llr,!j; 2 - rost fcrilnetr.\lj 3 g;rleric de clc.riere ilnrcnaja,ti, golirc tler fund; { descirrcirtor <lc :rpc rnlri; 5 --- aducfirrnc; 6 - lrrrtcl
dc arcccs la! casr! d0 vanc; 7 * ctlee.

4.21

llarajul

Osi-

181

'^;;;iJi coLon:Lnrcnt.(deschidcr.ca..ilij Z") ;i,iniLltirnc.atr:tl.:i,i"i-iffj,, i',11i': s,s rai' tcrcuul lui tlc {unc1ar-c cstc; for-riiai din gr.esii sl:rlrc. irr S1t111i11 si I'urtllg;llix s-utr d"z'oltrt"hilr.;rJL. cll irrc{r crr trci cc'tr.t. si rastc'i ing'os:rtc sr)rc a'al. rrg'olar-c.rL arccror ra'a5ttrr se j.stific:i pri,rta]o -;t;r"-'i.iii,l"i;. lrius:rriit'r'r' irnl'r.:'Lririitit a iiiciicr-,riro,l ,ri,,,,-.,..:'i;,,.,,1" :r'..i1t' rir l.st mai,ales i,, il;;ri,,'i";;'ccptia :,.i.ce ror c. tr.ci ctrtre, r:ri rr:ii irr:llt 'crLlizut. Iiind r\hncnclra cLr 11 : 202 tt. irliirrre 1.,,'r.io:rr1i .-irri tl,, i.t;:t:,;.c;ri tclriricri,, ,1,, r r : : , I i , r r c tn.irr in_ . .jrr l(crl :r. tfic.n.ur-i1o.r. ric. {un<lai.c, cu calititii nrai slal,r, ;i ,,tt,irti,, siro,,;i:,'.,,r" i - i coro-r s.t.tct.tlclor de cL:cna j a tclcr.nrr iltrl de funclai-c a l.,lrr.lrjclor a. i'rogrtLllc irci clc oirtinriz-ar,' - t , I t t r i i |;rra.j3ior aaa,,ii" dc "ra...i fol.nii -.r r; -. rj.r'iri lil ,.i;i) i xrr ,l,z\.,ii ,, 1. i.:,ze tr lti,,iiilc,r. ,k. r.rlt.rrl ,.,,,i,.,,1,.i" .. , j1'o:l;,l.rr] , i,.rrrcurL.j,rr tirrir, .i t,r.iu.irrrl ar;.;rrri,.i,, i,.u,ii." ,,1,., ir, I r. ( .,, C ]., ! I i I , a I I l, , 1, \'t: O'ir, L.. i,r, tlLbclul -r.6 s. piczintiL r'rcrc caractc'istici cie b;,;u:-i aie cr,lor- 111;1i , 1iii,i! lr:li:r'1. arcurte r-ealizate phti'L in l9g6 l7l. lla.aj'l In.giiri de rc-r-iur c* accrari ,tu'c cli. ci,.rzia (URSS) a fost dat i;r {':Iosir-rtiL ir anul 198.0..construc1ii bar-ajuiui a rost prer-iLzuti i. doui. etape: de 174 m i'iltir'e si a doua c* in[lti'rea iriaximi_ a" _prina [r.."i.,] .orr pc,ri,n.t.^t ..i ,,r lmportant sislcm dchi-^. drcrraj :'ll. de il:l a1 i.:ii-'n'-iilll lu'care i. acord cu cele rnai conceptii in clomeni' lfig. j122)i Studii intense de laborator 'oi au.fost eiectuai;1;-i'"*llc:;:;:;;;;r\;;i; ...::: f.'':rirrrr'ad asur.a fcrrnei .optinrc a a'ccror tr.ij"r*.' slr. crrcillaie c. trei ce'tre si cu i'grosiri "1t1,t"'ir*" ra in prezent barajril rngur-i
,

.,ir,ii 1i.;'.

.rr ,'ii .olirr,:i,ir-i" r,,itl:.i',r,,i,i,'in:.i".*,,r ,,..i':) _t;'ili.'.,'.(H.; rr' r,i,r/ cst(' i)'i'llt L'ar:rj.ct.l rrct: lxrr.llrolicc. Solrrlilr si_tr tlo*cdit r.alalrili_ tatca i' r-iLilc rclatir' larli in fomri rle.\', 'as igLrr.irrl '.";,,iit ii rl,' irrcjrlcrrti a llcctor crr. iiorsnrrfii. I lrr,r.inr.. jr. i,,,.,, :rc(.1.,r.:r:.j ,,,,,,.i,I,ri.,,,,, "ri""lo]uor" t'icol i.r.odrrc(' ir'(cic cliPtict' la rrrrrnjrrr t..i 'ro,,i.* (rf, = i',(,,;,'j i-,,,ri,,", in 1963. iu acclasi an

sint tlc tirrul cu razo variab c si cu'rru'i rirorlcratc <r.pir r.crticarir, IlarajLrI j,"ii,r.r.

;ii"ilill;i'1":":lii:,,111i,i.'lllt:l::Jn";;'il'J,,i,",,i'ii:

I;

rrr

l,l::::]

'asteri.

Tabelul 4.6
Lung;me3

arcului

de

Volul]l

Ce

ttml -. \ -::o:|l (IlaL:i) i. :'-r-ri, -Shusircnsl; ,fl{Sg; a. tla]./ois:n fEl?cl:a) j. (.rirke:sli IUFSS)

beton [ 10!ll3J

iat

apa acumo
IrOrE3]

\tolum

de

l. ir::u|i /URSS]

I
I | I |
|

ly,rt ,;i,i f

ff',r

2i2
262

6EO

5, -150

190

245
237

0,i51
9,0 75 2,0 30

1, 100
.

0,169

1066.

(. El

i. Ui.:,1?f,1,i1,-",''i,ii)
zz. iiia.oro
T82

j ::"1* (EL"clia)

Cejo:r

{Ho;rduras)

(Romania)

,nu, | t---

I lt1i

;;;" ;;"; ;q;;

1957

3r,300
0, '2,780
181

233
226 220 220

-333
380

520

1,358

382

t,lE0

5,650
0, 105

268
47 5'

z ltJ
166

o,vi2. , '3,747
0"4 80

0,660

0,880
33,305

1q5

0,465

tLa,,cG

bieful a"'ra7', b - secfiune centrali; I - rost 3 - soliri de Iund 5i interulediare; 4 - golili pro.rJ"t d" etansare; 6 - sistem de clrenai '
clj.rr

'detinerecorduldeinillinrela.categoriabarajelorarcriitedarcxistiPl.oiecte dintre e-le este proiect[1 de'baraie arcuite "o i.tbt1i"''i de p&te 300 rn' Unul in Sudan Albastru : sr's m pe \ilur sen;;;? ;il ;:';;i,iir; \-E 'Balaiul \/aiont intrat in frlcslnti in l960,Jicca l)1 Lc din, tis,'t-rrl, (Itaiia), PSrit'lt j:11il1$::,!l;K,:'",t;,1ii. .r ",i*"ir,ii ii,iuiuroi Piavc (calcar dol-omitic) de,b ;i ;;;diil amplasament Srrrlc{ura lorrre zYcltl (groreaunur baraj ce -".""i;1111;; (fl : 2 6'2 nr).
simea la
peJrri rosturi 22,n;) a fost previtzutiL curost perimetral.;i incirlcirliioi (Iig. +'23)' orizontatc ca1.e aLr .n-;;'",-;,ri {i!91"t.11 i,-re1'Lrar.r'a rr:i3 s-a clcsirr-ins tLilr \ctslutnl

baz6':

o masir clc rocir rle cir ca 250 milioane lacLLlLri i6? r^i1ioa.,-''rT). '\ixi dizli-rcuitiL sting si ii alr.rncc^t i;l;(,-;i;,ri;i a., to I'l,l'::l;, n il.''",.nt b"',,j;i :?i:lii;:':t" omcire;ti victit-tir: de circa 200b i't-t.,. i l-g" t a Iosi sir',.-t., srlicrincl ca'i: ";i ex1'aorcliniLi.,lr a slLi)ort.t L.\cclenr sotlc i.ri,r itc sti's. ;i.totodatiL cierie la i.i;.i;;l;; ;i;;i; "r"],,,i'"i" rr"iustracla tie 'rairil il;:i;i;,i rrr-rictic ."p".ii:,fi" cleosebitc tt'zistcn!iL ale iiaraiclol ai'criitc'

ln

96.1

;;1^t

;'

;'i;il

ii:J.tll

r:ri61 \r id-.a11 (11 - ifi 196-t) sc :rtla cl intiti',lrl'

lrlitrllliniacclnraiinaltllaraja{ir.tirlclillcratarcinl.iczr::rt.cstc]li.i (l9fit/ ,i. 1rc iiLr1.-.\t11ts l-a clttta coir-.ii.lc!iec-att'gur-ia -1 f,r."i-+ 1ir tr,tt,,i* :;i ii-9 iu ltitriL:, lri f,] cli. g.,ii:;,," cic (.ozirL, rtrrLr;ii c Yr'lc:r rci;;;1"i.;r';;;,;ii..'-il;;;',,,ii" i"'i'',,.:' ..',,rs.rri-,.r1 ,.lriirt i..i iil-iiti,,t :,.lt::J''. 1n il;'iiif"i',;,;r,r,'il_"lii.-,'i,,1i;^t1 i.. Lr -1-2-i) (ii! J3rLil]ri1 ari, " Ir':r:r:u.i'rL lLr)cl st1''.lctiiri ti:;'ri r'':'itulirittc ..<r.fi11.":r t;i"oilttlucnt 6 rtt s'i lttnginrerr ltlt:11tt.1..u:..:-:""'"-,1.,r.tot h;;i ,i; 25 rn, grosin-rt't itt lll'.Lr-i .sc Jac'' prirL ivaculrtolii tlt-' slrpraf alit r.c.t 3 L7 '-r. tlt'r,,irc"L',t cl- {,":lil (3, cirn|Lrri ,t,, q ,tt"iittttltlii"tt' ti"t-"tt') ,'i.rkruii 3'riili ,i::.:l]:l"t*t' ll ILr t(t(lltrL tl' t,tll]l1:." *o" )t",f ZO rn si 5,21-) itt, :LliL'ill'.;et': in vt'r:':all l ''il.sii iL-. t1e ;._.;ffii',1i,;';i;i.;i':'""i,;,:;l(' ;'c.fL; *.'rLl'r1 ctn'sa'c c. ndi'cimca
rr

circir- 100

i'

r1r).rlr: pt r'itrl llr:trj:ll',li]:].i.1,.i:1.::Illloot"t' LraLitjr'luL irreLtllc dllr 19ti4 se sit*eirzir ci. intaLgirnc pe locui z i, c.Ituliurr.t l)r'ir11ln (11
1211

'r, lirr-rjtri

i:rr.

1i' l,,l".ii

,-

.-,,i, t''.r.c.tat lo.trjr:

c1c

dr.'niij in eliric si

'c_rse'ti'

183

-.i:. ,'.ii:'i, :; ,i i:il:::ii ":i:1. rjl"i:; r -1

t
estc const itu i t i i i; ;t;,ffi1iry,'ffff.' l;i-...&iir",'n," au gnlG';;i,bJiifi.? :, il',:T;#:ilT:'i;;;1.;ill.r.'p?'..^";r; rnalrr"l stirrg;f i0 00?t'-. ... re marur )li^j-" 199,0^ ;1099,\l,P1la ". rz 000 tpa ra drcpt. v"r"" o"-io".",f ;r;il;;i;:il'lly l',1,"t,".11 ',.",,,, albic rlc 30 'pa nr si pante ate'u..rffiiJr: il';il.40. LJH,:.3,6.1 .,. fapo.rt.'.utl1i.' io,iJitii"ii,n,". Barajirl rre grosin,rit i,T:,1:I l1:it:l:"^,llll,..!"1"; ur qr. uruu u).lat.,la l__,aziL irr scc{iunca ccntrali. a," ZS,OO_. iu"_ "e*.,.,retrra grnrr.a arcrrlu i de cor.onarrc.^a, 4t4';. barajului a fost studlatlr irr nrotl T_:,,.9n,:,-,
fr

Rom

nia

Ir3

. Roca d in

_amprasamen.t

apr.oful]dat si optinrizatrl jntcractrr. cu progranrc de calcul

I
a

'3 -'t

t,

o't0
.

u. Fig,4.24.' Bard.j Vidraru: a - plan de situatie; b - secfiune centralA,; c razelor; d curba grosimilor la cheie gi naF- curba teri; e-- curba unghiurilor; I dc ape niari;2 - desclrcdtor hri de lund; 3 - tunel de acces la casa de vatri: I-drum-.godc
acces

N,

r20

0 fi n30

la coronament $i pe conturul lacului,

bazate pe rnetoda elemcntclor f inite (SAP-I\', ADAI)) . Pc bazii accstor studii structura are o pronuuta"ti curbrlr:r in pian vcttica.l, iar ilgrosarea la nasieri a arcelor s;a realizat prin trasarea paramentuhti alal cu arce ctr trei centre. La prepararea betoanelor Deirtrli baiaj s-au lltiiizat in mislri 1arg5. si cu bune rezultate agregate concasate din calcare doicmitice (5 sorturi) cu adaos de nisip natnral pentru sortul de nisip 0 ... 3 mm. Corpul barajului a iost realizat din doui tipuri clc betoane: de paramenl cu dozaj de 265 i;g ciment/ /m3 beton si de intclior cu dozaj cle 225 kg ciment/nr3 beton. Roca tle {nnclare fiind omogenS. qi Ioarte putin permeabiliL, r.oalrri dc ct:rnsalc inclinat cu circa 30' sprc amontc it avut in spcci,tl scopul si realizeze o rlistribulie Iavorabil:L a prcsiunilol interstifiale in funda{ie. in sbhimb a fost realizat un arnphr sistem dc drenaj sub structura barajului gi pc I'ersanli in aval di: baraj. Toatc aceste misuri an avut scopul si. asigure condilii cic stirbilitate favorabile pentm versanJii din aval rle baraj. Dupi o statistic5. rlin 1984, in Rominia erau in cxploatare san ln cons-truclie 20 dc baraje arcuite ctt II 2 30 m dintrc carc patru cu iniltimi de pestc.'90 m: \Iidrrnr (Fl .- 161 nr), Drirgan (II l?-0 rn), Plllinir (11 : : 108 m) gi Tarnifa (I1: 97,5 m). 185

4,2. BETONUL CA MATERIAL DE CONSTR


BARAJE

carc \/ir1 in contact pcrrnanent sau temporar. Apa exerciti. asupra betoanelor o ac{iuuc complex[ mccanicir, fizico-chimic5" 9i biologici. Betoanele hidrotehnicc sint supuse dc asernenea valiafiilor de tempelaturi gi celorlalli factori clirnatici (inghe!-dezghet) caractcristici ai mediului ambiant. AIte palticularititi lczulti din nasivitatea structurii barajelor, car-e impune rcstlic!ii sevclc asupra cildulii degajate de priza gi intirir-ea betor-rului, ntai :rlcs pcutlu bctoanelc din interior'. I3alajelc sint construclii cu dulati lungir de execufie, betoanele tulnate

'

calitatea tretoalclor (rezistente mccaniie, irnpcrmeabilitate) trcbuie r ealizate la 90 -sau 180 zile de Ia turnare gi nu la perioade mult mai scurte (7 zile sa-,r 28 zile) ca in cazirl altor categorii de constrtctii 114]. Calititile lrccesale ale betoanelol depind de pozijionarea lor- in corpul h;irejclo:. iir {igula 4.25 se plczirrti o scc!iune trarlsvcrsalf, tipicI printr-un baraj dc betcn cu eviden{ierea zonelor de caliti!i distincte pentru betodne. Betoalele din fundalie gi de la par arnente aflate pennalent sub nivelul apei trebuie si fie rezisteqte la acliunea agresivi. a anei, impermeabile si cu i rezistenle mecanice ridicate. Pentm betoanele din zona Daramentelor care se gS.sesc in zona de t'arjati.' a l ivelului. apei pe lingi. ialiti!ile rnentionate mai inainte sc cer calitlli de r-ezisten!5. li gelivitate (inghe!-dezghe,t). Dacl paramentuJ. a1'11, e$e .. amenaiat ca Drofil deversant betoanele resDective trebuie si fie rezistente la cav'ita!ie gi eroziune. Betoanele din interiorul corpului barajului trebuie sl f ie in'primul riiid .'''

intrir iu exploatale la virste rnai inaintate. Astfel conditiile tehnice privind

cuexoteImicitateredus69icucontrac!iicitmaimici.

''

,...

;'.ir,

tului situate permanent pestc n ivelul


ralg;

'betoanele hidrotehnice. Betoanele pentru baraje de vedere ai rezisten{elor mecanice, compunctul din L _.pactitilii -9i irnpermeabilifntii, rezistentei la gelivitate.9i. la actiunea agre-, j,. . a ipei, a"gailrii reduse de cildurS. gi coniractiilor limitate prin intirrire, j 'ii,re i bonsistenlei ,' 9i lucrabilitdtii betonului proaspit etc. Rezistentele mecanice ale hetonrrlrri de tilsti tiniriL treblttc sx corcs. lund[ incitci.rilor din l impLrl constrr.rctici, iar ]a o 1.irsti dc c.irca un an incircb.rilor din e.xploatare.-in Ilonrinia rcz jstentclc mccanic,' el, betontrlui lidrotelinic sc coniiderl cele obtinute pc plobe la virsta de 90 zile. DLrpiL Laloarea limitl de rezistenf i Ia compresiune, in daN/crn:, a cuburilor epruvete incercate la 90 zile existi opf mirci de betoane hidrotehnice (BH): 100, 150, 2o0,25O,300, 350,400 ti 500. I)upl taloarea iimiti de rczisten{1 Ia intinderc in darr- /cm: a cprttr-ctelor inccrcatc lr 90 zilc c-risli cinci ca(TH): 15, ?0, 25 Si 30. tesorii ' t" b.U.e.10, 1a {or{ecare a beton.f i se fac determinlri asupra 'czistentei interni, efolturilc intre'frecarea este o combinatie de baraic, rezistenti carc tl.';eiuccrcirilor Pe baza l,','lorrrrlLri. no,inald dc compresiune 5i coezirrirea cor'pt czistenti la f orf etare pent'r'.r diferite .'a1ori cie eforturi nornale de siune torespunzind si't'atiei din natnrl se ob{in curbe dc legituri intre rczistentcle la foifecarc si eforturile normale 114]. Iiealizaiea unor beioane impermeabile ne cesitii conpactar ea corespl1'lin opcriL er-itincl defectc str'-tc'Lilralc zitoa1e qi rtlifor-mi a betonttlni la p'.rncrea -lr:rxirtlnrn a p'rl'ozitlf ii ca.pilaie a. pietr ct la r-cchrcci-ca (pe1,r 6. Segrcgare) , ii., ci*-re',. ii-r Gto1, cr-itar.ca flctoiiloi cr.rc Irot irr'.i'ocA s.:r'c.q;ri', ir r.lr, itLct'.lui r1t- 1-',-'ir,n, sau a fisurilct'd:. rtll1r:t.l:ill:lil'. i1i' n:itrll'i- tcritlic1. J)rl;;il i-air.i:iLtilc ci': ini-r,..:rr-lrr:ab iI it at i: bi:tour1 ltirii'otelt:rir: :;L' inrirartc itt Iatrr-i gracic': j'..i',, j'r, 71r,, {r,ntctir c1c ilrcsi^Lrnclr alll:i !rl ti:l\illllr ciLt('nit st1:u)iirlgc'iflu\,:i,-L. j1, r.r( irit. l.r ', irst:L ,l ' i,t ri.' ,.ii . l 'iirl ll";:ji' ' si .l t' i,Lr'Itti -i .7 s.' 1:,,:i,,1:' ('{l;ll]ra.i i;" 'l'l' ' ljoli'l i..p..:1.S. gradul dc irnpt rt,rrab ili tlt' inlnit:. l,"tuatlcioi iii iLiliclie rle ,qrliiiicDt'r1 hiil,.'aLrlic calc lc solicitiL. Iiez'i:;icrll'a 1:r gclivita-Lr: (ingir e!- rLrzShc!) coicsl-'111111'' itrtrrrr-Lr't:l.i ::r'rrittt - r'c.j,-. cir:lLLii sncc,::'ivii dc inglic'!- rllz.gJrct 1,,: r:atc ir' 1"'t 5 Li)()ii" 1 .lr ( I ri|s'irr clt: 28 zl\e liLl'ii a sufcri drlcriot:rri sirttt ttlrltlc 'tl' s I 'r''l: L llL: -- tLtitict'ti';r tnoil.t,LLLlLti <il' r'1lLr;tir:itlr-i' rlitr;Ltllic (-tl irr':ll(' 1''''',, i:li'': tle:
t-iii,..rnl,'lL

il

ii

ia

r.li.

')''ti;:I

ttl 4.7

(ir

:r"d

tl

i-'

ilr
:

rItItllca1ri lit atr:, lLoflllc

Crl'l

ItOll:\r.,* I A
r:r1'r'r|lr,'i|iri1i I:'.1r',

l'.t
t'4

I'rt
t,"

1"" 1""

u.

lt.s.s,

L87

|:rt
;r t

lnartor. i. Itorni.ia, bctoancrc sc crasiiici i' t'ci grarrc tle gelivitatc: G 50, .. 100 {; ;r G 150 (i'<licelc reprez.inti. ,umi''l <lJ cictur-i ,'i.. ins},;i-,r"I*h", Il r';ir,- iicLuir: sir icziste plollr iri scnsul rncntioirat rrrai ri,rirrtc). oatliii ae gcli'itrt,,' itttPtts rl beiorrirlrri sc stalriL,qic in firncfie i" l"'iiiiiiir".r'l,ir"i;.., al, ;lrtl)laslrt))r.nlultri si rcgilrrrrl tJc c_tIlo:rtar.c. r.rcil ag'csr'ii il apel iis.pra bcton.lui sc Poate sirtetiza i' urnirtoa_ _ Act rclc tr-ci rlilcctii !9_l: lrr irr ],r-1orr.;L rrlrclor ,lu)ci (inoi) car.c tlizolr.i hiclr.rrii . , irrIiilr;,t^.1 oxlzti(,1 {1,' c;rtc,lit..,( ;i{t rll}"..sr lll,., suhstantr: SOIrrbilC (.arc COI i)u1.1 l)ixtl.a (r,' cn1)( itr '. lr:' {irtstt Llrz,,lr..:rli sirrl i:rns1;ortirri tlc al.llt irr r._rtt rior, 1i[o,'lrrci _ 'l'l--r :n rnn;: 'l:: rrtl;rr-r'iL ],r,rrr{ civjL lr r.orr|;rr-tiiiiii, irrrl'tr.ll).,ai,iliritii si t czrstrntl i ltL'irtinilr ri ; . _-. I'r',2'-r.tr;L ir' .rr.ri:rL'r'll, h. tlirr l1:a e sii.rrr.ilnr. tlu .,r]I 5i rrritgnlzirr clrrc rr)ri;r.rI r':,rcirr'.U l,rdrlt.rr n:riz-iicr ri' crlcirr rlirr I iat:.:r rie t.ir:r.itt Ii Ior.:rr,.,rza :ir,r:'.1 ri'r r :rl::l'.ilc i.rr1ie1i, cloriiil 1':,crrrrr ri lri,lr'{i r t c r s t a I i a t i "r;_ "i irrtr.i 'l' lr:i ,', tl;l;r., ztu c. t('*iri1 ,:.r.r :rr.illii..rlil lr. lrr11. 5;-11-i11jln rlt.srrliefi iti t.tr,cti.'t..i-irithcrhiininritul ilt'r:lilciu clil piarile dc cincr.it r"r.rfill J'.i.uri co;-,rirli'i:c drr Lidlo..liioeli;iriilal i cic caici'.r iar-e ic:rgiL rlar.i. cantitirti de aPi irnirorralrlc :r,iri.iri :rrr: r'orrrnr.ihii irictrlei de .;-.",i il ,.i'i,-, f i,*r. (llSlfLlg(:lf(':r r't 1A ::lll.1::.1i
r
,

-ir' crr |rolrl

r'e<luccrca gre'ti!ii cu pcste .pol-,ei tt'rlrrct rca rezistcntci Ia comprcsi prcsinuc

5/o falir cre irifiali; 'aloarea cuburi cu pestc 25)i cont, 1tc

z.

ir;,1 rc zi.lnI lrr.i,:, r..rii lri,, r;, irr pr i,:.,:rl .t ir:,1 r;r. Lrzi dc cir.brrr:i ,- l.'r.,r. drr.orvuLr lr. irfi ca.'r rilirir in Icactic cu hidr-:rtii o;rizilor. cle calciu din triatra i,...lir.'1r.,. siruri u-.oijl:j,,]n.']..:.1 .solubrlc. ale acestor ircizi, cle cx. Ca(HtO")r, ( a{ r" sr caic i.cicpi,r rirtc tri' Leto.r pr i' spilirrilc de 's*. -"iiri I .1l5,u,r: ,altt'l'', sa iDltltiat lc de ap5. pr.in corpul fraralil coiistructiel.

rnul.pioecsirlui rle dislrugcic e lr,.iorrirlui. -{ccsre cIt,ct.,nr'gati\-e se rcduc prrn rcarrrar,'a rrn;rr: heroane c.rr co: i)acr iriri ridicalc si .]iri{oimc si crr gradd srr_ pcrioare de jnr r,crr trca b il it a tc. Beioa.nll iolo:iic in const.:ctiilc rr:rsi'u (crr q'osi:riea 2,5 irr) trcbuie si saiisfaci i' striciir riu e-\orclmiciiatc ;i coni:-ectii ae i"ierl." tr"iii,tii* 1,ri'irrd dc5rja.ca reJu:i de cilcririL iir iinriiul irrL.ir-irii b.io;;i;i i"-"rl*rjri .pIln rotosrrc:r de crn-.elruir.cu cildurr Je hicjr.atarc rcdusi si limitarea d"czajclor de cinert in beton. in mod obisnuit se {olosesc ciminturi ." .era*" hidratare de rnaxinum 50 cal/g cr'-rpi -i zile de la intrriie ,* o-o ,"rig J;pe
I ZI]E "de

..^.Dcgradarea pliiici acliunea de coroziure chinici

{izici. a.bcto'urui prin actiunea agentilor atmosferici anpro cl'-s;- cle apeie 'osr"ri.,", ;eiiira ,it-

. .L'rLoi.:ru;incic :.o,. iri;cc scur rdr,.r lirria'i a prol,r-lor dc' Leton hidroteirnic la virsia.d9 2.S z1l^c.pistrare in aer la urniditarc'relatir.[ de 609,^ .it';;;;;rtura aerul r de rE'c ntr ircbuic.si depdqcasci 0,3 mmim, iar la viista di tso I iniara (umf tar5) ::lit.9: 1=ry:/I:,l]ylsT* 1 probeloi F.t,"t;-il"pl depdseasci g,J ia r]irsra dc zs iile Fi 0,f ;;A; r"'r]"0*rir, i:.b:l:j[ T-inl in comparatie cu uscat echivalent etalon ft i;;t;;G"-a" '6d"C] 'rodcl*l se pun condilii de deformarii minime de j:l 9:p: yqrlele ,.g',1',"ti:: care betonul hidrotehnic si. nu fisl,reze. A.tf"i;;;;;tra"-t"t"" ilr-il*:",11 la virsta de Is0 zile incercati standard nu trebuic rtll;;;;l;'" a]"irr-rii.

;,

1BB

abclul 1.8

Betotr cu

ddiliYi

BctoD

adiliYi

flrl

Lucrrbilitate

1,0...5,0

arma,t cu con{inut de arrnd-

qi-a" -1"#;;o,di;,",i,"'r,I",t" "i. .";!i*.tl.i terl0are. Condi!iile lehnice privind lirniiar','a '..:orcrnrji'j. a cor)Lracriei tl, inti:. ire sau atingerea unor de{ormatii minime de intindere la care s5- nu aoari. ltsuri in brton sint inrportante ptntrrr linritar'cr. riscirlui d,.. irls'l'16g1 1.. 111.6tJisuri in corpul barajului in tinipui con.tmctir-.i sau exploiti.rii. Consistenta si lLrcrabilitatea bclonului froi:slii se stabilcsc in functic de dinrensiirnile constnictici si grarlul dc lrnirr., ile rriilncrrl rle ,r'rn*rrn'r si -'"i""*"J. i"i,.j,,j cli :;'',r;; ,'. 'r. "'.t"J^ "-rrliJ",ii,,i. diri asupra consistentei si lucrabilitirtii betonr,ilr-ri proaspit apiicate in

'de intindere de minimrrm 0

0i

mm/rr.r rr,.r1r-rr 1',l611yeic ciin zonele intertoare betoa.cle c1i' zonelc ex-

."fi";i";;

l"

RornAnii

t1.5t.

Lucrabilitatea bctonnlui st detclminir rrrin l ji:r-area starrciarcl a plobci de beion in formi de trunchi cle con introdusir intr'-rur tipal dc 20 ><20 ;.'20 cnt pini la nivclarea ei. l'irnrLrl dc librare n..cL-s.rr Pin:-r la nii'clulea plobri <le .beto;-r, c-'riri-imat iir s:rcrinrle, tcprczitrtl'L 1,-:cilil,iljltrtelL 1rr:ionuhii ll-i Cunoaltcrca pai:ulctriiot' l izico-mec arL ic i ai lrr',cnuliij cstc inltorian.lir iu leclcicrt tlccttrilii analizcior clin proi,:ctiir-c. l)c;rtLLr' strLclii 1rr rl'jmilar-c, ciacir ntL sint <lisponibilc datc rczr.rll:itc cliu ilccltirt ,lt. l:rl ,,'r'etr,L, ,-r ttof cot.ts iclcla nrrnirtorii paramctli l)(.ittnl bctoancLc rlc ber:aj t1i: iinrith la c:oniprcsiunc: 190 ...317 da\,/cmr; - r-czi-stcnta r'czi-stenta la intindcrc: { ... 6'r,o diu lczistcnta LL currrDle siLurc; - r'cz,istcr-r{a la fot-lccarc: cot'ziLrnttL s,-' cousi,itr-,i j0",, tLiu rt.,-i.-tcure 1:r conr]n'esirlnL si cr'.'f iciuntrrl clc lrecrrrr' jnt,.'rir;:Lr-i cst,r cgal crr I,0, dc c1a:;t icit:rtc :Ltlnris: 19i) i){ri) ill),/crnl (plrrtlu inciLtct"Lri - rtrociultrl incluzincl c1r:ctclt: culgclii) st:rticr-: Inotlulul tie clastir--itirtt: in-i'Larrt:ilri rr : 3li {}l)0 rh-\/cur: incntlir irrciLrcirri clinanrice sau r:tr act irurc in t inrp ,.curtiL) ; - cuL jici(nlrrl 'lt' rlrli' t.rr, icrrrrir'i: l),-\ Ir) ' l)oisson: 0,20 (rlLrlri-L n'corrr:rrrrlririlc sor icticc 0, t5) [9]; - r:oclicicntul grcutatca slrccilici a l:ctourrlui: 2.1 li\/rnrr (clupir lrconran tliLr ile - 23 ... 25 liN/mrr I6]). ICOI-I) I
. ;

Datc sintetice asupla cornponenlilor hetonulrri. I)roplietirtikr rlc lrazir ale betonului, ata culu s-:r alitat, depind rlc caLactcr-isticik: c:inrcntuhri utiiizat. Clinchelr.rl dc citucnt conlinc putru conri>oncnti nriuclltlogici clc baz,ir: silicat
189

tricalcic (alit) - C"S, alunriuat tricalcic (cclit) - C.,A, silicat bjcalcic (bclii) CirS gi leloaluminat tetracalcic (brorvnmillcrit) C,AF care
tlitioncazS" propricti.tile pictrei de cirncnt.

con-.

tloz:rjc lcdtr. t. .\tlititii plastif i:rnt i rLnruliorcer.a :,zisrcnla,l,L ilSIr,. t-dr zglrci. irnlrcrrrreabilitatca, rr.zistrntele rrrccanic.' alc lrt.toanllor. irrtr,' .r,litivii plastrf ianti dispersanti lolositi in Ronrinia s!. ciicazi: L.S.( ., S.S.B, lrlasr:luent ctc. iar aditir. antlenatoL de aer ])isan. utilizatS" pentru prepararea betoanelor trebuie si- aibl reacfie neutri, . siAp" nu conlini componenti cale s[ diuneze reactiei normale de iniirire a ;i cimentului in beton (nimol, materii organice, alcalii, siruri sau alte impuritit i). .{gregaLelc reprezirrti rnaterialul cu volunrul cel urai mar.e din alcdtuirea betonului (circa 7 5o/o din volum) si cu inf luente esen! iale..:asupra tlrourictatilor Iui. Agrcgatt.le pentru betoancle de baraic se clasificb. in:^nisitruri (0 ... 7 nrm), pietri; (7 ... l5 mrn) piatrl mici ( t5 ... 40 mm) ;i piatri rna:.e ({0 .-.. 120..mm). In f igula 4.26_ se_ prezinti curbele granulomeiri-e ale agregateior utiiizate pentru betoanele de la doui baraje din Romj.nia. Se remalrcf, dimensiunile granuiei maxirne de 120 mnt la barajul Vidraru gi 70 mrn la
I
80

lal,uflnl ,r,',. .\diiivii 1'IastiIiiLnti dis|' rsrLnti s,. ri'corrrarrd;j irr'spt'cial Ia betoancle cu dozaje ruedii si rnari, ial cci antrcnltoli dc atr la bctoancle'cu

dispcl'52111i, arrtlr.ir;itor i rl, :rLl Si nrir'sti. Arlitivii Iltsl iiirtrli rlispels:rnti micsoleaz.'r r-iscozitntta aurestt'cnlui clc bctorr, rlirrinclu-i lrrcrabilitarca si on-rogcnitatea. Cei plastiiianti :rntrcnatoti de acr lornte:rzi btrle cle acr in anrestec, milirrd lucrabiliiatca si cocziunea betonulLri si reducinrl

Cimcntul obiyriuit utilizat irentm barajc cstc cinrcntul I'ortlantl cu -sau {irriL atlaosru'i incltc sau ectivc (zguli granulat:-r dc frrlrral, ct.ntrqir, trrfuri vrrlctrticc) . Scidcr','a t'solcrttti, i s,' r,'rlizclrzi ltrirr li:rrilali':r r'oritinrrIrrIrii rlc t'rA qi (',AF dirr cirncnt la uraxirnnnr 5 ...8"r'" si printr-o Iirrct,' rlc rniicinalc rnai rcdrisi. I)c asctnene a l jmitarea alurninaiilor iu cirncnt asigrrr-i crcstclcir rczistcn!e-i la, ape sulfaticc. Pcntru bctoanclc solicit:Ltc li inghetdezghe! sc lecorrandir c.imentriri I1r ir a<laosuri sau cn ccl ltult 15(]i tras si sc interzico Iolosirea aditivilor autlelatori cle aer stu mic;ti. Aclitivii silt adaosuli. iutrotlusr: irt Letou (mort:u') , ln clntitirti dt' citcva proccntc clin glcntatca cimcnlrilni, cu scopll dc:r nrirli lucrabilitatca si rrrtrogr-.n it atr,a, amestccului rcducintl r:rpoltril a1:iL-cintent (a/c) . Aditir-ii poi li: jrtr1rr'r'trr, itbilizlrrti, eccr'lcrrrtcli dt 1'r'iz.ri, irrti:zietot'i iL. r;r izi. llaitililnri. irr c:rlrgulia lrliijvjlol inrl,,:'rn,,il,ilir:rlr1i il)tri elr:rrrirr:rtul ri,"sodiu, a aditivilor accclctatori cIe prizir, clolur-n clc calciu, i:rr a aclitivilor intirzictori tle pr-izir, sir.mrilc acizilor' lignosLrlfonici. '\ditivii piastilianti silt cle
t.r'r'i

til,uli:

l%

t/

\-t

50

t0

'?-r
/

Y '"4
7
t5 3054

dlnn!

q,

Fig- 1.26 Curbe granulomctrice ale. agregatclor- utilizate Ia preparara b-toanclor pentr-u barajele" Vidraru (linie contirud.) Si Negovauu (linie iltrerupttr); 1 - liniti inferioard,; 2 - limite su-. IrcrioarA.

190

se acccpt5.

dimensiuni alc granulei

fracfiuni 0,1 ... l,i ... 3(4), 3 ...7 mm) penlru a control.r crL pri'cizic spolita dozarea pirlii f ine a agregatelor.. .Agregatul grosier (pietrig, piatr5. mici, piatri mare, piatri concasatS.) preiuiir rbnir: roci dure nealterabile. Iiocile cale nlni Droduc provini din roci trebuie si nrovinS' :-lr',-irrl-_'*""rc Lr t. ' _" prclor fi etjtrtc. .\glrg,rttlc crare gi transport prca muit praI sau fisrrrceza venjtc din roci erupl ive poroase pot f i admise numai pe L,aza ttnot' r'erilic:rri
r

de laboraior. Pentr:u a asigura o compozitie constantl a betonului se rr'comandir impir!irca agrcgatului grosier in minimum 3 sorturi cind SranLrlr rnarintd admisb" este de 70 mm si ninimum 4 sorturi pentr-u granrrle ruaritle cle.
120 nrm.

Prepararea, transportul, punerea in operi ;i proteclia bctoanelor de baraje. Problemele enuntate Ia acest punct sint desct isc pe I.rrg- ilt i.it:rttrirrlt'le de s1>cciarlitate [17]. Aici sc r-or plezcnta nutnrti ttnelc cl:Ltc gcncralc'. [)rcpararca betoanc]or dc barajc se face in fabt'ici tic ltetort cltr-c asi-Q'.tr-i. autor-natizlrea procesr.rhri dc ltleparalc a beton'-rlui qi rtn contr-ol r.lcnirit1rtn1. ;,1 1'r,1'lLtirii. ItrrtJta bctoancloL se clctermiui. po baz-:L dc' siudii clc iaboi:rtot' si s,: '.'.-lilicir per nrancnt de ciitrc laboratoarele de ;antier'. -{grcgatclc si citrrt'tttril s; dozc:a.z.ir in :.ucrrl obligatorir,r gravimctric. l{aportul rl/c at'c cfcctc foartc irlportarttc rsttltta traL:rcicr-isticilol 1,.-tortnlui. I-alrorator-ul dc;zrnticr la ulmiui 1)crnranclrt r':n'iatia clc unticiitatt: a aglcgatelor pentt'n a cot'ccta cant itatca dc apir utiliz:rtit l:L irt'cp;r t'a rt'ir irtltonnlr.ri astfcl incit siL pistrczc raportul a/r; prcsct'is. Ilapot'trrl rtir' lLrt' r'aloti clc 0,'10 ... 0,60 pcntrlt lrctoittrclc txicrioarc si pontc rtjrttrger 1;irlr't l:r 0,70 lrctor',nc1c intcri<>arc. rrcr.rtrr - Sisternul dc tt':rns1;ort al bctotiuhti proaspirt l:t locul tlc lltrncrc irt ollcrir tlclrr-ric .sir asigure: ploclLrct iv itatcir ncccsat-ir pcrrtt'rt lcaliz.arca I-ittnttrilor dc Iucr-u plcvirzutc, inscricrca in tinrp 1)cntnl I)lulcrea in opcrl-L a lrt'totrului irt:rintc rl'-' inccl'c11'1 plizci, cvitarca scgrcgirii ;i :L picrdcrilot-|c trasctt. J'rarlsportul bctonului se {ircc in mocl ol;isnuit cu lrcrtc'avincl volrttnttl util cgal cu un multiplu a.l volumulr.ri unci ;lrr.jc prcpat atc, lrt'ttz i iraltsportoarc, arttovchiculc pc pncuri, vailonctc. l'ttrtcr.ca itt olrcri a bctoltrhti cttpt.irtdc tlottii eL;Lltt l,Ltrttil,a.lu: 1,t,-3.tt itea suprafe!ci dc tuli;Llc ;i trit-Itatca l-rotouului. r\su1>ta prcgirtirii strpralL'!clor
.1

0r

.tt,,..

:.-, r

f::.;r-.'ia fl .';' '..:', . ....: ;--:,. ';

-:" '

: t,,.t1 :i. :

Lr--: i

,:if.=.

i'-

;.1,.:":':,;:

rcs|cctir.'. Prin tratalc.sc iudepirrteazi laptclc rlc cinrent ;i pinfilc slabc de Inor ta| dc sturrafatir si ic formeaz5. o suprafati lugoasir cu jx"rrli il-oemincnte i)lr' riillr'giilcl(')t' ,rt,i,i.'I)acir tlatarea tlupi' sisicmul dcscris rrrai iri:rirrte 1 lost ratatii, rLtunci indcpiutarca laptelui de cimcnt si a rnortarului dr: suirrafatir :r' \'r irLr',' I'r'irr sal,larc crr rrisir sau brrciartlart' si lrccare t.rr 1xr.ii rlt,'sirnri. l)Lr1-'i1 {1x111p, srrprrfctclc r-cspectivc se vor intlctine Prin slxiliri pcr-ioclicc' ccl i;rLtin o ciati la 3 olc. ItrLuzt'1c tclrrrologicc irt.t: ]retorarc:r a r1o.I la'c]c sirrt dc 3- -5 zilo yrt'nr Iu. str ])r':r{e {r' o|izont;rlc si- dr -i-8 zile pentru suprale{c latcralc acliac,'nt,'. SLtltrafctclr- orizoittrl,. ti,. l,cion sc pr-c-girtr:sc Pcntru bctoniri,e, clurl'r ct: irr :,r';'1.'i,il ; rr l,'-' jlir L'.1, , 1.tirr -f i)ar,. cir i, r ,l,. :,lri i i,r,l. r,,nr1:iiir::,1 I'r:r., l:r , i.ti:r,i,',' rr.cr' :ul)r:ri('tt c,'int, ; sr:l'ril,.t,,l.. lr.t.,r.:,lc (r., : r i,^a'i,., irr_ clir:Lic) srr .l)rc-qi i.csc l.,r'in frt-carc cu perii cle. iiimi' si sril:ire cLr' jct cle api -j:rt'L coD]irLirllilt. Bctonar-ca inccltc ltrin intinderca' 1;c; sulrrafaia suport :t uirrri strai cli'morirr rle I ... 3 cm grosim,: si ct acccisi conrPozitic c,, ,r,urt"t-iil ciil l;eir-;r:r.r1 cc nr-rrrc:,rz,iL n fi tl,.rs in oncirii. i'iilrri; ra irttonnlui s'' r',-r1iltazi.. in-:ilatuli c,r izc)r-r'Lal,r cu grc:iilirra (lc .. -qC 6-i cn'. i:.i irritcrie (it i')clionnalicic vibraioaltlr,i-. l'ci-mirr.lre L,rtoiiiii-ii ur:-r strr'L tr-,:l-'iiic s:'i se ir.rsciic intr'-un inicr|al dc 2 ... -,1 O:.c, irnir-rtc ce betoilri dirr stiatul su|cit sir fi inccprit priza. 0lrci-etia cle. r'il;rarc cuDr-intie t;il)e : il'l ilrll i;ticrc in c:i;.c liblaioalcle ie malipulcazir i apid cntr-u f ^doLrai,f im1:i-:,,ir irr r!'a grlnrczilor: clc Leiou intr'-uu strat clr , r'csirjr.. apLt,:iiriretii, pnrfor-n-rir ;i cic lilxai'c prcil'i'.r-z isir, iir calc viblatoareli se introciuc aprorimativ lc1'.ical iir strai ,si sc rnentin pc o pozitic Z0 ...60 -s pini Ia aparitie laptclui
c1c

dc stincii pcntrtl bctoarlc s-au prczentat-.clatc in capitolul 2. l)r'cgirtirea pcntrl lrc{rlr:rrt':r rrrrr'i srrpr';rfetc rltl lri.ton se incc|c Prirr lialart,a ci crr jct ,lc aei.corr:lrl llll;ri.-i- :rl,ii lrt 4 at ltr 4 ... tl orc rlc la tclminart'ir. bctonlrii sinLtului5rrport

tentc tle.50 -.. 60 cnr pe suprafa{a lamelei sc stabilesc pri'schema c1e r-ibrar.e. o eti.tie deoscl-,iti se va.acolda punctelor din vciinitatea pararnentelor sau a suprafetelor care limin la zi, puncte in care se recomandj- r.ibriri suplime'ntare .si rer.ilrrale (r.iblare in- momentul inc-epelii pr-izei betonului) . BL to'.1 p.-. in opc'i1" se pror cjeazi. conlla pierd(Tii apii prliir c\.aporar u, carc Lrr g..'nere fisuIi de suprafati in beton. Prbtect ja se iace prin sti-opirea pcirranc:11: cu api e sriplafctelol crpuse Ia zi ale l,,..tonului pind la rlirsta dt' I-l ... zs zile gi acope.irea lor'. cu prelate sa' rogojir-ri. pe timp friguros se. r or il'.a mi"Lsuri pentru protec{ia termicii- a betoaireior (se consi'cieri. "tirrp tlrguros citid tcrn|cratura aer-ului este sub +l"C) . l crn_pe'atura pus in operi trebuie si se incarlreze in interva. -b^etonului lu! -6"C ... + lS'(-. lrr acest scop pc tirnp cilduro-. sc r.or lua inisuri de ricire a ag'cgetclor, apci, cirneniului. Pc'iinrp frigrrros si' r'or- lira misuri de inciizire a agregatelor ;i apei. In cazi'ri luslilicJte prin calcule termice, betoanele puse in operi sint rlcite artificial utilizind-rctele-cle serpentine de riciie rnontare i' lamclcle Larajului, p'in ca.e circuli. apa de rdcire.

cimi''t la sup'afati. P'ncielc b. ,ribr"r" ,it"nt" ai ."oi"iti ii;.". ji'iir-

Exemplificiri privind realizarea betoanelor la doui mari baraje. unele . date privind realizarea betoanelor la doui- mari baraie: Itainu rHl- tgo,r, date.prIv'1ndrealizareabetoaneIor1adou5-maribaraje:Itaipu1F1:190m,. Brazilia-Paragua.v) ;i Drigan (H : 120 lZ0 m, Rominia) RomAnia) sint piczentate prczentate in.: in: ,cont inuare

ln
,792

110, 13, 181. figura 4.27 se prezinti- zonarea betoanelor in corpul celor

tet,oo
a

"

rezistente mrcorpul barajului eviclat Itaipu s-au folosit betoane cu daN/cm?;i cu nime la compresrune it .:i.tt" a" :6s zile de 210'.180.9i 1.40^ at l5z mm (indic6 '4 in fig' 4'21' a) fig' 4 '21 ' a) ' sau ?6 mm (irrdice B in "st"!"ta"i A-180-f care inseamnf, Cantitatea predominanii de beton in baraj a fost 9i Jt iso dart/9*i la virsta de 365,zile rezistenli minims. I":;;;;tiJ" capului zona ln mm' 152 utilizarea de agregate;;t"dit";;;i;";a maximl'de cu permeabiliti! i amonte al contraror!il*'ril"i"i* ."u1i"*ii unor- betoane mari dimensiunea maximi a agregatelor #;;; Eir"rirl""t" i"niilra.i" -ri mm iar dozajele de ciment au fost mlrite' * i.tiiil"lt"tLlaT6 --ompori;ia " pentru-f mt de afiestec de beton A-180-f a fost urmatoarea:

'iiii'""ti""#"-J;;;

ln

mm .!r"!"t" ?6-38 mm , a!re!.t" 38- 19 mm


agregat"'15i'-16

'

recitccrii riscului Lllimea ploturilor labaraj "{":i-9.:-:4'.T' in vcderca la prtncrca- in operir a clc tisur:r-re a mascl cle bcton, iempcratura b.etonului cimcnt a flst inlocuit fost lirnitatit f. i"c, ;;;;i""'ii"p"rt'."ti clin dozajul dc ti% ain cariz:r dificultir[ilor cu ccnugi zb'ritoarJ G:li"i'i't;;i'f lo final situitc lingl I[nda!ic,a fost clc obfincrc n ."r,og" ii'f i' groriri.L alrrclclor a {ost de timitati la 50 si rs-J,,.,t' t"" *,iliiiii *iinalc grosi*ea lirnelelor

zbur5toarc rapoit aPi/cinent aer antrenat tasare con


ccnugi"

ciment

nisip

'

643 kg 465 kg 129 kg

ll? l'5 ltJ i:i


13 l<g 0'61

'-'f 'i ')

i
cm

2,5 m.

ia !ll: trrrdc i.l' ;l''ll' r.rpi ease ilu'i ;lu' ;:'$l1i:': :l ob'*.'u".ci s;;;;i" i ?ff Ti ::llill li'i:3"1 T:* i,i'fis,;?:;T. dccit rcdtrsit nlai ii. contraf or'[i a Tosf ",,"it;:iliii --^..--,;';:;^l"r'"; din
;;;;i;'iempeiaturi

ma*v "].'9{'-{:.'t*.T:j::": 'ii.i"^ 'op"r"i iifTiilii'iiii;;.'E;"i;i'; air*iir " tcirperairtrilo' :"1"^'l::i-':i:': 'rll!:' ei a cauzat uuelc care le separa $'"';';lf"i$tli##;;;i;ht'i"'i""t-"f'" "llTiliii"ihf?lit,'i'iir'i'p
13

i bctonului J"

"onrraforti

;L

:t-

cd8.

12

193

1979

Itig. 4.28 - Ii.rolufia tipicir :r. rc,.npcratllrilor irr lrctoanclc tlin co:.pul lralajrrlri Ilaipu: a irr urcdirrl Crn- LrarajrrJtri iriart I 6 -- in corPul ;I _ lrt (( r'l)rrl ( n I Ia [(r r t i l{ l. : ? _ irr 1te-

rctii

Ir

corr

il.aJolli l()r..

'

'I3eiajr:,1 l)rii.qau_csir: primr:i }-'a;'aj alcuit cliu Rornhia la car.c s,il a'licai -L;ctoalrclc;' ;:{,,,'lr'( ii ;'l ,:or pn1 l,arr jului, solutio carc a con(11; la- .icc'onrii -i.'.i:, rlr,,:i.c:r. 6 ()(jc t ciureri. .\ir rost ntirjzatc doui tip.ri a" t,) , l" r.,r, ,i. r: rlr':,;"irr r:rr ,iorrj rrr 265 l;g cirr< rriirr.rs ,lis1,,,'r ,'

'irc}isc pr-irr 'ir:ie ctii *r'rtio.irtc r,:ai ir:.irtc. Fis.rirc ail fosi ii;,r-',fi{;;;r;i"io'..1,-. l:.t,lf:::l1,r.i I L: :;:- l I ( I'L'\-\'.

rlelr>t'rlllttii iclrtticc. l.itelt' 1;.r;ii rrr lc,::t irienti{icalc in cllxI contrafor trr ili i ';' 111 :'7j1 l!Sl,.lol ,l, 1,r'Csit i:, l;t r', trrrr:r ri,. ,li.rrlj. (.;,r:2, t" ,,..i.t oil i i*,r'l .,,, 1.si i;r::r'L atlil,Lr.itc dtl'orn:atiiiti.ir,t.!.rL: rilu iunclirtici

(i

. (l' r' ::;:'


i

-J

r,ltrli:i i,

1.,. r) J:l uo J.r s rrmi(lr Ic clrcl ioalc si"1 o 1,,i,rr,.li* -r-'6 r.,u..,r,,

,'

f.i",i lrif

i" betoane, dimensiunile reiatlv mari a1e la partea iirt..iorra barajului (lungimea lamelei normal6. pe suprafafa fir;ii 28 " _1 . lfa."ri ca stropirea continui cu ap5 a betoaneltr de'parament pind. Ia viiste mari (120 zile), micgorarea dimensiuniior[in pran aie lameleior si reducerea- vite
r94

(-< 19,;) i,r] pl-rn1-a pa.tc a. e,recr-rtici lucriL i10r: au a.pi.rut nai multe f isuri de su" raraia f l)e {lrcctr orrzontale 1pc rosturilc de lucnr dintre lamclc) si .r.crr i_ ca r -' (pararere cu paranicrir.le i' supiafa!a medianr a barairrlui). Etc arr ftst oDScr'a1 c toarnna- la sciderea tcnrpcraturilor extcr.ioarc. iiis.r.ite orizontale a'eau deschider_i de 0,-1 ...0,3 mrngi adincimi pini. la 12;;, i;i;;G-;;;; t-ica1e.-deschideri de 1,0.- r,5 m'r extinderi a.-r ... 5 riisurile orizontale au apirut cu prioritate pe rosturile'." i"ti.r"rr"ii mari in betoane. P'oducerea l-or'-s-a exp-Iicat prin'actiunea i-i-rrt""a de tcmp.cr_aturx. si a rnoduiilor dc'eiasticitate cu'irsia bJ"""i"i.*1.*"ii"""r a fost inllturat prin inci.lzirea cu abur pind. ra 15"c a betonului tamerei suport dupi" pauzc rehrologice mari (intrerupcrile din timpur i.rnii;. r;.,rrile au avut drept cauze posibire iontrac!.iile de interire'reiativ mari'erticale ale betoanelor cu nisip de concasaj, gradientii mari de -raireleror'de

clozirj de 225 kg cime't/ms, ciisp's i'zol:ere aie grosjmcj de niinjmum 12'm. ..igregliulL. p{.rrr.l betoane s-a. oL{inut prin co'casar.c din do, i'nrri.i''c (J sol rrrrlJ. crl adacs <ic rrisip aatural pcrrtru sortur 0 ... calcare 3 mnr. Di_ rr('r,sii!ucA sranutcr nra\lllre s-a linlitat Ia 70 nrm. cirncrrLul a fost <Je trp aiitrc, lIJ 35) c' crldrirr dc hidr-atare r-edusr si ." .orrti""i,,r-.r, J" *'r."ui

bcto' de irte'ior', cu u' rr;-Lrljoarc urde barajui

ji

r"r#l

"i

i"-"i". ,li*i"iiil",

t"-p"ot".l

termoizolante gi protccf

ii

:-;

-1,'1lt

rtltdt verticale.

j.

"',,.

.Incidente produse.piin umflarea betoanelor. Analiza cauzelor care. au condtrs la producerca unor deplasiri anormalc qi fisurarea betoanelor unor a aritat ti pls sint o consecinll a ;;i;ii"'StA'-C;;aJa si Fia"1a L"ioo.t.lot. Fenoinenul este lent, progresiv ;i-ireversiPiI..Ll9:l' ..^.^ grt"jul American Falls pe riul Snake din statul Idaho (SUA)a intrat "-tfktii in t9Z7 t20]. Biraiul a fost o combinafie de.stmcturir de beton ; in (lttl)a Intrarea "*pio"i"r" (barai de g'rcutatc) ct H-o,:25 m ;i baraj dc plnrint' I)or-artt a barajrrlni' i;;;ib"i;t; a" tfrt oiric?uatc nrai.nurlte ii=.,ti in zona dc heton dintre rcactici IIai iirziu s-a stabilit ci acesie Jisuri s-au produs datorita pro3resivt' alc aicaiiile din cinrcnl gi agregatt.' I)in carrzi d.'tcriori rilor. (scibarajuiui in 1972 s-au'inticltls rcstricf ii asupra nitcll'lui admis in 'lac derei at 3 ,44 sr,rb nivelulCe rctcnlic normald) . D in .cauz-a. nc\-ollor cres''' zoni, si deterioririi excesile a ha-rajillui reclLi, intre 1976cincle cle apir in 78 in amulisament s-a'construit un nou barai de a'pro:iinl it ir'' acecasi inll!ime intr-.u .";"irdni. O parte importantl din r.echi'l barii a fost irc.oiporati lrrralua-i er al i" ."l1llt'." de pinr'int plrsrti Ir- paramrntrrl Pu.roj 9.. pi"tte Iul orl8lnal \1r9. "de 1./9) Ia imenajarea hi clrcclcctrici. de tip fluvial Beauharnois Be"toaneie
.1"

unind din conIin;t il;;ireai (Canada) au fost realizate cu agrtgate pror[21]. f-onstruc;;r;j;I giesiiior de'Potsdam excavate in tirnpul construcfit'i in to,atc betoanele

1950, dr'r 1i. J foti realizati in trei etape i-ntre anii 1.?.30 Potsdam. Si.clii .rilterioare i-au utilizat ogr.gnt" p.orr"i.,ind din gresiiie cic au aritat ci intre alcjliile din cimc'i si anumiti componcn{i n-rineralogici cie exaL gr"ilif. de l,oti6am se prodrrc r-eaclii (alcal i i-sil icei ctt {cnonrene poi-,r]"n", exfolicrc, fis'rari Ei dczinlcgr;,ic a betoar,clo.. Iiata anralir dc brindltare:L construciiei clin cauza limiliiii betoanelor a- r'ltriat cu lirsta impus ft'r<'nlcnului .a tonriltii situinchi-se'ilitic 0,5 . . J,5 ltlmlali. Iivohl{'A ' g t i l i r c (ir:jcctii.l""tt" t I c c I t c linrir:,r''ia in tirn1,,,rtln intcrrrnqii l.cntrrr lr.t'.ct ie, rlei"du..i"o i.filtra! i itor', '.,rinirlerca c. asle.it il r..ni-,i io:1 cic cc,us Iiliriilor iiijc''llrr:r fi:tlratc si 'tc'l ccn)pl-iln.rlia trt clt['lrtri .,no,,o,t" irr l eic'rrt r'ro)turi r:i,( riit'rc'r s-a* apiicat clc solutii 1973 rnul i;;;;;j;..f-;', rtnrfialca a,,ra'-..r rr,-'t-tlil'.. o liitcrtatc mai marc clc niiscarc a strtcir''rii 1'rin
t ,tr

l-.retoai:cIor. ""'"iriir."1,r

an iost pusc in e'iclc'tiL {cnomcnc c1c rn,flarc a Lrttoanclor la cin.itr"rojc.'O sintcziia datelor' lcgatc ,ic rmJlarca Lctoanclor 1a ccle cinci barajc sc prcziniiL in tabehil'4.9 !91.

t:ic. 4,29 - lncotporarca rrrLt'i pllJi ,lin Larajrrl ,\ntcticatr lialls tlL' i,,it-o aontrru.lio^ noui: I - lrarljrrL'oriqirtall 2 -.ptisrrte trltrantc: strallrri 'l anl,aclnrcntc; 3 - n,tclc,t ilnIY'lnlri\l'il -

5 - umplutrirtr pcntru auto-st;dn; c' - linia lcrenultri j 7 - li'ttt& roclr. dg {lurdarc

I'abclul
baraJului

4.9

Paramctrul
.r\ttu i sa Ic ilt

Castcl|rair

1cm1,lc

'I'iprrl barajrrlui

Iurrclii
a"I

s.cljtalc
L_r

gfcula tc

su

aIc

rr

it

1rcui t
1917

stii

r i lir.r 19.51

r iltLt tcil rnaxirrri

19..r

ls50
60

195? 87,50
180

lnrl Lurrginca cororlanrcttl

23,70
185
37.1

ului

Nll lir, f
Lr

fnr]

294
Lr

rrr

la f

ici

gncise
tali r(!,
t

(loloDri

ca$isturi

glrcisc, mi-

lE2

calcarc

Sran

lte

cl)

l)lartrc,
nlolasi'r,

nrali

(lc
l)c'za

ico

c:

it) )( rLt

ci nrc rrt Ilrg/rrrrl Na t tlri] agrcgar lel{,1.

Vica t dc Vll j
150. . .2.r0

CPA

CPA dc Lcxos
250,..:i00 gncisc iri
rrri

CP.{ dc
Valdorinc 275...300
calcarc

t"\
250...300

CPll

rlo

I.afalgcr

glrclsc

cafistul

grant tc

inte.es Irn] Iiidicarea cotollallt. I)cplasiiri orizonialc


Inrn,/a
n

bilc obscr'/aic ini lgimca plotului


furmi'an

I)efollratii

250...i00 uar9, l)i!/a,lt, Srtcis, cal-

i1c./crsi-

tlc
i.5
2

{l
1,2

20

20
1,0

2,0 o.2

0,8

0,8

.",.,?i1""?!:$ni:9.Hf',i,,:",'; il1|jl,'Ti'"""X",llr.JJli;i:jt"ffillj,.,'j:"X lui actual' de fisurare. Fenomenul dd dlG;"-i;;6 rrlJ4 persisti. (la
dc diminuarc
yuf -r5r<r fdr-d rar a

deforma-t ii .r".""iJ"ri.^"i.sibile 1950' Aparatele' de rnlsuri de rnare preciri. .o".rr. au fost constatate in a fost echipat barai'l i au pus i rr idJ;F ;;;;;orr"r" -a.pr"r* i'I*""J[ir" 1.: I semnlllcatlve: l"jgyJ, limpulu mat ", ridicarea coronament-ului barajului cu rata - deplasarea olrtii de,ta de 2,6 .. .4,0 mm/an ; mal"l ,i.epi .tt.; b-,0....^b",2-_#7." gi spre mil''i rlrepf c,i O,S minju" ";.i;" nirtii ,de.la maiul_ sting prin basculare spre- amonte. cu - dcplaserea 3,3 mm/an.la coro,iament 9i .pf; ry{ili,.[';; I mm/an. Acumule.rea in timp a accstor.defor;;ili ; produs o stare de eforturi specif ici.' liiisuritori efictuate in 198r/r9s) .nor cfort,ri de compresiune relativ tiai."t"-fsd. "'i;"'. .so ^i.r.""id*!e.."*"iri""1, aaxl.*ri] r"i""..ui . Ia partea superioarr.i b-ar1jului. Ni.i;;-;;.brre notabilr. a terenurui de iurldarc'u a fost refinutd.. sub efectul tr.to.rurui in timp au apirut "mitairi
(f
.

,^:..-,Jli.l" pe zl3.din rlnsimea sa sc inscrie in 3;:lili,,?l1o:"j::: ei sti's cu o mare curbi care'-cr$it*iJ ai.."ai&1"#i:::il::}""i; 'e'sarltul

ig. a.30). primele

a da sem sernne
betoanelor,
,
..

i""*:fff

apelor de infillratie au fost 1;; la'barajui

Studii cuprin"trou*_.aslpra agregatelor, cimenturilor,

:,rt

crdb;;;ti;l"

efe-ctuate*

pJntru a determina cauzeie . urrrfririi : . -..i.i"u. baraje menfionate tn, 1 1.,.


.

- t.! _j; .':

.:r_I

re6

:.j'.

'.-r:;.i.,*i-'

dllL*--jt't
.l5,O.An/d!'I

Fig. 4.30 - Schcma deplasirilor produse Prin,-umll1:t-*::.::t?":1 in pian; b iii.iJ ci't-t"rn,'- o ;.1"^pl1*,:^.1:,::":l:::"::::

i'?,::i11i:il::; f:':"ri,;;-*pl*::g:i:iirs:lli"l;"1;l;t,l,ll#f seciiune rr llr ssurrurrL deplasirilor in rnra (leplasallror tutui; 2 - linit atal'
".Lt
a6 a"t"t"or;

-.'""a"'"

{ - lisrrri pe Paramentul
cr:a

la Chanrbon-9i 12,5 la Castclnau)' parlicularl; pr<'cimentului ntt alr televat nici o auomalie Analizcle -oi.alii 'Iemple si Rimont si de pcntm a fost practic neglijabil ."rrtoi-^a.
(12,1

i'trrl r,'l ii s,2), y'H-ul "p.i lnlittut"

Analize]c arr stabilit ci tlegi apa clin lacuri

llraatic nctltrir (/I{ crrprins in bctoe'i' a fost dcoscbit tle ridicat

0,6 ... 0,8% Pentru Chambon. Studiiindifractometrieaucviden!iatprczen!arrnore|cnrl'ntcargiloase rocilor dc caricrl ca ;i d" ' hiJrobiotit) in c.o-po''i1io i'k";il;,-;i";it (''anrbon si Castel.att, clemcnte i" "ii;;;;; s.";iil"t)"- t"toor,"lo'. <ic la barajclc'. carc" tlemonst rcaz''a o transf ormarc a roc ii or iginalc ' I)ttuiLcutrls_aarirtatt-naiinainiclcnonrclrc]c<lcttnrllart-.abctoanrl]or alcaliilor t".,,;;iy;^;;j.: ii" sij,t-ii <ionna. au Iost provocatc prin acJiunca din cirne.t as'pra unor nr-,..,n.rit" roci siliiioasc sau silic'!i. Con!inut.I .in alcalii al cimcntului depinde dc conlinuttrl tlc oxizi clc natrirt si _lxrtasiu, i rr prin explesia NarO * 0,65 IirO' cintl con{inutLrl dc alcalii iont rcacf ".f,i""fo{i ;;;;;t d"pi.Fcate d,o/o, cirncniul cste ,,ptrternic alcalin" 9i poirtcsttspt'ctirtt: r\grcgatclc iu ttnc'Ie ag.egatt'' cu anumitc ioimc <lc silicc alcaliilc din cirncrrt irrcltrtl opal ' calcc(lotllc' 'rcz.cntc ci ar prttca gc,nera reacf ii cr.r tridiniiit, criitobalit.;, zeolitc, riolitc sticloasc, tlacittr, irndczitc 9i atrunrtto
197

proirunlat bnz.ic al'fr.ioi, f.arceze bcroa'eror a fost "i'nitni;,;rlarea iLicalii-sr.a'ulat'. r\ocesui..a* r,rteiare se ;;";ii;;;';llr"li]"ii,1,.;i ",.11::"*ti,':,'1'i,::,ll,.uiiij:]" liiii'J gt'a.ulat'lui ca.e orccioitiL rui, a. ra pcriferia _for,rri sJ';r"fr"t acest.i.. Ileacfia dc urnfrare cstei rarg r,i.irii"l:' rocii.r' cotrstit'ti'e, cla' p",Ynm"t.,tt r;;n-ri";:; de artcrare prcaiab,ir a apc.i in bcton. ".'';;;i;T f:,r"'ren*1ui esfe circulatia Iipruvctcic tlprurttcic cxti'asc cxti-asc d,: la la bzrrajur crrarnbon a' i'cctat si,L sc ,r'f ic ci'cl ^' _ ;rtr ioit llscll('i el..atl-ios-t uie uscetc; proccsLrl rt a fost fosl reactir,"t .cectivat .i,'.i tlupd rarrnri-li{i^^-^ -r_, . r., rc.rrr ^: i;,;,i ir I iIica rc ,ri 'roccsu) |,':'o.trii rl.'5IrLrri r.iirlrrl ,[,, uirrllalc rrirrflrr.n,, ,,i,,,,. itlc:iric ;.r-1-,^ crr |^ r rL rLjurr; ^_, ..r -., r"i.illi'i,Li,li.,, ust- il i i cptuvctclor. :.:'[111]'l :).,i.lir.l cu;n],irtpr.na rrn:flir.ii br.toarrr..lor. l:r l,;rr.Lill ',..,,ir.rla1-: .!:'.:':11:'::".lll"'"\'i ?t.::l:Lr..'" r,, rr'.rii"".or.i"r"t 1,:rr.aj.t'i (r;g. .r.:1y.'1i" P31':rnleiltrll aIr- ci.rtc ai llr.r-a jtlu i sc pr.er-crle o rnascii de ctalgai.cr din Loiti d-' irctor :L'u.',t dreira';c .:ir;i"rrii"]-;;;;;; ,ti .,1.".",, bctoe:rcjoi iii c,,i.irri1 br.raj.i'i s: irLecorizeazi ri r""ii" r.ffi(ff ..'20 de aui) c1c etiiii_ srre a fost i;i-ciectatr-r- si poaii_Prch,r," 'r:isca a.-.irfjr_ii" L_raraj,.rlui 1;in;i 1a siinpcii:a uiniii-r'iloi iir'.'c'..' ;i celcl i,.o,li.,, ,1" sr-.-.ctiL",1" r;r",,1;;i,i;ii;i ;.;r;i.;. .::,^io.! constatatc t:r bctoairc hicii.otcir_ ,.,._ 11acii1 ,.^.1:t]i:,.1i*.llial ]111:.".r.ir-lin:li3 itr zoitt
ris.ir-i ;i"".,'p:".riLii"i"r,i,il:.1'i11ii* ti:i,T:i;; ,.":t"XtJ,:.:1?,i#lTfi:: \:erscare. Ilatele deplasi.rilor anuale aii.tr= celc patru pile a1e crescircitoiuiui gi marur dting, ideirtifi."t. ir^lsdf ""* an i" opt urri dup' te.rminarea ccnstruciiei si rni.su.ate cu^atenfie timp-ae1,5 mr'pe or'izontali s.i 1,3 rnm p..,"itlJJe.^igregatele o#-",i ri.t"'a" pentr' betoarre di. concasarc" .tln.ii i*ro"ii"i" a? rn..--obfinuic a^"'""".",y"tii la descdL-citor. Analiza I9r pus i" .,,id;;tt;;me 3. d.e opal, ceea ce le face potenf ial per-iculoasc pentru rl".;ii

ci ele'rentclor arcalinc s',1i,lllliloL'alcarini, .rib.';ii-;i,;J.ri'pl,ii'iirnicir rrcja rrrcr.ari rrarurar :']:. sarr attcra!i jn mcdirrl

filite, Calcarcle gi dolomitclc nLr sint rcactivc dar conrrn opal sau calccdon ic. In Franta canzclc nrr..se cratoreazir cimenturui

pot deveni atunci cind

l*.. :cc:rstatat :l;:::r :# e :,;y_ :,j r\ei1i-3 s-ai1 r

Afr

:,li' i,,

..1i

:l .i

""lff 1:.i t'Jl:,l il,,i*:l.!':i:

rr

*?i'-rtgi' rill.r.!i"

"ic"iii_s'iii.l.'

1@ e,@

t@

"-1------------f-+

-:r;-4-i-----.

: .

]}Iisuriled'elimitareadeterioririibetoanelorreactives-aubazatpesea fost consolidat : pararea lor de corrtilttil"; ;;;'-V;;1ul.de etansare existent de resorcinolri5ini si orin iniectii "o .iil"i'"ifi[-"i""iledus de a'lcalii a a versaitu'ii iost redus,' de iormalciehidi. Attf;i;t#t"t;it"t"" it""rali
16 ori-

"_oirilili"*i"""ra. ;i;;i;J.';;#ilir;';i"?it ai" iac'cit ei din precipitafii'


4.3. REGIMUL TERMIC AL BETOANELOR iN
BARAJE

impermeabilizati cu un str?t de Fata amonte a' clesclrcE-torului a,{ost de drenuri forate in versant asrgura
Suplimentar o_refea
'
.

in operir suporti ef ectelc {enomeAspecte generale'. I\{asa de beton pusir i" tl-t" ttirtt i ;i ai'e variaiiilor'dc lcmperaittri n nului exotermr. auumitS' ", 'a'iii'i Iotodati intf,r.rre-a betonurui este insoliti de o din merliul ambiant. te gll\'erna volurnetricc contractie a masei Ae neton ' Atunci cincl schimblrile ;int impicdicate' in masa de beton
de fenomenel"
deplgesc

;.' ;;;;;;;t*ioii
lute

.blrir,olumetricein-"."a"betonapardatoritlschinrbililorcletempera. 0"',t
turE". Deformalia-

. .1.,-,:r-. -r^ r-+i-Ao.-a r FisrrrareabetonuluiseprocluceatuncicinclefortrriiledeintindereapiLschimrezistenla'1iidt;dt;; a tetonului Ceie mai irnportantc

l;;itttt *.n1io""ii';";i 't.t-itt sau de cor.rtraclie'

limitl de intindere ld calc betonll nu f isLriea-zi:tl:-$: reologic !'.1.qu'qttt lcnta ll se :.:^;,t'"1iF.-fi"to,'ol ;;; i;'t un ma'rerial oro-oa"^re .o .I.tor*i!ii *"i -"ti c1a' care tt-.1i::1t'i]:]',t u" r,nr.,,., ,i,,t E{cctelesclrimbirilordetempera'r-r.rii.asrrprarrnulUlr:i](lti'juLUlr: bcton'"rlui' Illc sint r'ii mir"toarcle : cl.:Dcr-i..1'nt e a" propri"f:i!i1e tc'nice alc c1c cr:rrluctiiriliratc tei'rr.riciL cr:eficicntr.rl de clilatare"iiii"f;i'i"j,i;iicicntul
(,4)

Coeficicntul rlc clilatarc do tlll iltiLu \ '/' "''' teica rlc I'tngirrlc l)cl)1ru o scirimbllc dc.tcrnl'cratttrit (l) cstc raPo'r,t1l ciritertnicir ... 1,0 ' 10-5) . Coeficie;i;i;;;A"ciibiiiia'te grosiurc cgrii cLL Lttttl;Llc'' l'-' clrrrii tritnsnrisc i'rr-o ;;li"i; ,lc r-inr1, pr irr1.r-o dc tcm|clrttLlir c'::rlir ctt o srttrr:alati cgaii ctt ttnitatca sttpttsiL'la'o difercirli fcle (/L : 1,1 "'2,0 lcrl/m lr''C) -"^"Ci1,1;;; "ritii""-it,tI,p""'ifi":, cste'cantitatca dc'ciLlduriL lc:"i""'i ".:#-lJ,) *tt\lJttilrit"i*',,;'.;"ti;*;i'*f']';tl'jt:l un gra<I tcrnperatura unei rnase cgalc cu (11 '" /kg,""C) . Coeficicntul dc difuzibilitatc a betonurul .:l::^l:il,ii-:;';;, icLttrrcrL 'bai dc'cottdLtctibilit:rtc i' Iu.clic.f".:,fa,"""ri..lii.j,,.o.l.i."trt,l ;i;;;rii;i;;-rrcio"ur.'i (p,': 2300 "' 2500 lig/rn3) ({.
c Pt
1)

;i cildura specificir" (c) ' termicl (a) cstc *ll::';":,:',,*ttillfl):n;:'il. .r^ r.,,.o.i,)1^ n.,
1

IjctoanelclriclrotelrrriceaucocficicrrttrlclcdiftrzibilitatccgalcrL0,0025... ... 0,0045 m3/h' tcrnl.rcr atur ilol itr tr-utt 1u {isura n.iz sc prczitrtir crrrbr tipici'- a valial.iut Defajarca dc clldur:l ,rt,..i"Ai,i .*ptti1*,ti baraj dc bcton-ritcit artif icial ' [99

' j

.lt

Perioodo ldrd t6a,te otlil;ciold de dutolo 2 ..12luni lunclie de

ptogronutde iije.lote

-"-1
$ ,+

".
c{

'.!

l^t
Fig. 1.32 _ Istoria .intr_un punct <tirr r-un Laraj de bcro,r l:-!_"Iilrrlig, rtrcit artrf.icial: I _ temperatura inifialtr de'Iurlere in oper!, a bctorrului (5"...16.C) ; 2 _ curbe de varialie dcpinzincl 'ic.'supraiefele la zi, Rrosinlce .-....* secliunii, difuzibilitatea betonului, rlozajul de cimenf. , .

pro-dusi prin hidratarea cimenturu i producc o crcstere rapidr cre temne'aturi dupa puner'ga in opcri a betonului. \ri'rur tcimic .;i; A ta z ...6 zrlc la betoancre rdcitc artificial gi la 7 ...20 zire in structiirima_ sive de beton care nu sint ricite artificial. Ritmul zitnic de raturii dup5 ati'gerea virfuiui este limitat la 0,5"C ...]rc *ed;;;;;;;;* ;;;il"U?to"#te ricite.art,rf icial . Aligurarea u'or ritmuri lente de scicrere i.*p"r"t.r.ii tmportanti pentru limitarea riscului de {isurare a betonului. " "rt" Perioada de ricire artificiari inifiarb. a betonului poate dura r0... . 16 ztle.. A doua perioadd de rlcire artificiatl este regatb.^ de rdcirea finarl pentr* injectarea rosturilor de.contraclie. Ea depinde d"e stadiul a".*.."Ji" a- construc{iei, metoda. de rXcire, -'-- -r .temperaturile exterioare din aer ."r, (dacir trecut la umplerea parliall "pi i lacului), ^s-a . .In paragr af:iJ 4.2 s-au. prezentat_;i alte, misuri cu scopul reducbrii gra_ dien{ilor termici in timp si in masa betonului. Alte misuii se referd. IaiJimensiunile blocurilor;i a lamelelor de betonare, diferenfele de inr.lfimeiintre blocuri, pa uzele tehnologice intre betonarea lamelelor, limiterile: :sezonale in punerea in oper5. a betonului. Ele trebuie stabilite prin analize tehnico-

"l;i"l'lii^

economrce

Determinarea cimpului termic intr-un masiv de beton. Determinarea cimp'lui termic intr-un masiv de beton necesit5 rezolvarea ecuatiei termoconductibilitilii in care se considerd. cantitatea de ci.lduri eliberati orin hidratarea cimentului :

ot
-

d0-t8o :4V20+

-+ cfu

dt

(4.2)

'

unde: 0 este temperatura in masivui. de beton; a de. difuzibi- ,:' - coeficientul litate a betonului; c chldura specificd a betonului; p6 dens itatea beto,,i,.

"

l .:i

.'

i.
...;r )..:!,
&

,t;-.,i;-:J.,.';

' t '

']4!: i "" ' r'1 :i';!jr- lli' r:r. , -rr \!: : i-jr.,/.,i e r,.r.:-!,ri

: .r':: 1r'n'.!:r_:' rr '1:'': .: '-2.:-ic:' .,::i , ," :-lj, i 1.: r.: -,, ,. , , -.:, -i*.,1..j. ;

.,

cantitated'.de.iilduri degajati la momentul de timp -pd o unitate. de volum de'beton; ys - operatorul Laplace. .;:-;: 30-40 zile ;i . 'iD4LA ecuatia (4.2) se'analizeazi intr-un cimp in carc au trecut !-'dd (4'2) devine o ecuafia fi neglijat gi la turiarea bbtcjnului, atunci q poate
:

ecuatre;oe ttD

JJj r ri
:j

", ot

nn?A - -v -

..1'

Rezolvarea ecuafiilor (4.2) sau (4.3) necesitl cunoagterea condiliilor iniliale gi de grani!5,. Temperaturile ini{iale se considerl egale cu temperatura betonului proaspit in momentul turnirii (ecriafia {.2) sau clr temperaturile reale ale masei de beton Ia momentul I : 0 (ecua{ia {.3). Condiiiiie de granili pot f i in mod. general de urmitoarele patru tipuri : pe conturul corpului se descriu temperaturile care sint cunoscute in orice moment de timp; pe conturul corpului se descriu intrlrile/iegirile debitelor de cllduri ; - pe conturui corpului se aplici legea schimburilor de cilduri sub forma:

- ft-:

.d0

at \tt

lnt.

(4.{)

litate termici;

unde

este direclia normalei


cr,

suprafelei; f,o - temperatura mediului exterior; pe graniJa dintre doui corpuri existir un corriact ierntic inl irn, c-r-

la suprafali; A - coeficientul de conductibicoef icientul de transft-r de cildur5; l, * tempL-ralura

- prin relaliile: primat

0,

0r'

00, on

/4

5',|

ln care:0r gi 0, sint temperaturile cclor doul corpnri hr contact; tr. /i" - cocficienfii Ior dc condtrctibilitate tcrnticit. Ecua$iile de tipui (4.2) sau (a.3) in cnznl problctlclor tritlimensionaltr se pot rezolva numeric prin procecJeul clemcntclor Iinitc f23I. In accsi ntotl
sc uot modela matematic fcnomenclc tcruricc cAre

:Ill loc Ia nivelul llinrtlclor

pe durata construcfiei sau cxploati'rrii barajelor. Numeroase problemc din domeniul barajelor (pcrc!i sau altc clcr.ncnte structurale) se pot trata insir in cazul nitlirncDsional al ecuaf iilor.(4.2)_,sau (4.3) . Acest model estc valabii atunci cincl o tlimeDsinne a corpului anaiizat irls cle cel puf in 3...4 ori n-rai mici dccit celclaltc douir. (lonsidcrind ci fenomenul termic sc dezvoltl in lungul axci Or, reln!ia (4.2) t'lcvine :
_:--

a0

---

at

a20 l 0x2 c Fr

0q

(.1

.6)

dt
201

j ,'

i,-"

i;i

condiiiiior dr: grarritS.

de

0, ecuafia (4.6) se poate

tipul 1gi al neglijErii termenului analitic conducind la solulii de

discretizat: gradul 2,

' ? Elemente privinil , evaluarea,.. clmpului termie se Doate trece-,la

':-1 ,1::1-'

i:i6..

Ali'i ^ - '

Ea'

a0

di

vE ti'$,.:--: lln relatiite '(a.ri..l. : ' si G: .:-:ri.;'.,. r, , ' ': ) 1,.' ... (1 ..i:=-','.,::,. (l 2lr) + 1t 1t+r-.) ft) -2lr)'de elaiticitate; z. *f .:.t*t.I" lui'Iam6;,,E mbdulul
tu, a, u
'
r

legiturile staticb ale

dilatatia vol'.rmici; z; ; - coeficient y y respectiv deplasirile termice pe axele x, "'i: de Poisson. \r.lJ)vlr. liniar! ;, + coe{icient r rllin!3r!;, ; LlrgllLlcIIL ,,.,j;,,;, .,j.',,;, dq .-git*tar-ei ._dilatar-'e, l.ll-uldrdri 4r.,,Practic rlntot9.*"1 rlntotdeauna se admite ipoteza ca suprafa.ta corpului si Jie eii'., 1 ,. - . (4.7) aceasti conditie ur-.1.1,

(t +

p)

sint

con-

i.,beratd. de eforturi. Pentru rezolvarea sistemului

:.;' ,t : meazi :a , se 'exprima

." " .
.

'-":

''

'

deplasd.ri. ' -ln locul unde corpul analizat se leagl de fundalie sau de betonul vechi :trebuie puse condifii de egalitate a deplasdrilor celor doui corpuri in contact. ,Rezoh'i.rea problemei puse se ,f ace de obicei in doui etape ; inif ial. se 0) cu ajurezo1vl sistemul-(4.7) in ipbteza ecualiilor omogene (pentru 0 torul ciruia se satisfac condi{ii1e de grani!5. Prima parte a problemei conduce 1a introducerea potenlialului termoelastic aI deolasir iior. Cr cn rezch'area ecuatici Poisson:

prin

'
din teoria elasticititii:

(4.8)

Dup5. evalualea }uncfi,.'i O eforturile se detelminZr cLr rcla{iilc clasice

o'":

o;:-*(#.K)
o,:_rr(#*!g;
ln condifiilc rclaliilor ({.8),

-*(#.#)

A!

(^
v)
d

o)i oy

' 'J:
'.

^^ !v..
-

u-

11.)

^^

^ cty o! A2d, v XJ

(1.e)

dx dr

(4.9) pc suprafafir sau pe plrfi din.suprafafa corpului.pot aparc efo*uri care in confbrmitate cu ipoteza adrnisir inifial uu trebuie s[ existe. Aceste eforturi trebuic sd. fie anulatc, adicl pe sttprafala corpului trcbuie aplicatc incirciri egale ca mirirne crr cforturile inconipatibile dar de semir contrar lor. Evaluarca eforturilor plodusc dc '"'-acestei inci.rci.ri con.titni,,' a dorra partc. a problcnrei. Sumrrci algcbrici ':.-*, a'e{orturilor ob}inute cu ccle evaluatc din rclaliile'(4.9) corespunde stirii
203

+-1

l)]qI

Ior terrnoclasticc intr-un Ircrcle: 4 - schcnlo prcretelui; & _ di _ grama tcmpcraturilor pe grosi_ mea, pcrctclui; o di.lRroll]a -: cforturilor (o,
"J,

Fig, 43a

Evaluarco cJorlurr-

rcalc dc eforturi tcrnrice in corpul analizat in ipotcza compor.tlrii liniarclastice a rnatcrialului. N'nrcroase probleme dc eforturi ternrice dir donrcr-riur baraieror, asa cu'r s-a aritat, se incadreazi in problema unidinrcnsionali. 1l icest caz, in.acord cu rela{ia (a.8) ;i figura 4.34 potential.l termoelastic al rlepiasarllol' are elipresra:

f,

In

acord cu (4.9) cforturile au aspccrui:

I r,, f r @: a_:_-!_ \\0 r - !r .rJ


*'_-'.r.!, _
r

(L)

dr

tt_r

(.1.10)

!.].1

-'_n
F-

cr:6":--"*

r-i-[

(r)

(4.1U

pereteie din figura 4.34 se fac ipotezele cL tempcraturile slnt - Peniru funcfie. numai de timp gi coordonata r 9i ci felele lui slni eliberate de clorturl. 5e poate insi remarca, cum de altfcl s-a aritat si mai inainte. ci rela{iile (4.11) nu indeplinesc a doua ipotczl, pe felele p'eretelui acfionind eforturile: l;or:cr:0 (,t) ({. r2) t--

.u:-u2
x:
ll2

erorturr egale cu:

Pcntru indeplinirea condi{iilor de grani(i. late, adrci pe perete trebuie apiicate


oi'

aceste eforturi trebuie anusolicitiri care se produci. pe fefele lui '

o','

l:: + ---:::r-9.

0 (.r)

(4j13)
,i ja-

In conformitate cu principiul Iui S aint Venant intre foda-'axiald/ml: gi momentul incovoietir/ml' ,11 din secgiune gi eforturild' nn!1a1i. A.iri:
bxistd relalia:

1t L/
13

*-,:,1:

.i:r":

l*
204

.i-'",...",,.

planir, cfortur ilc sect iurra ie 0 ('-) dr

Nsi

11

se

Tt

0 (.:r)

(4.rs)
d-r

in sectiune, iar S,
din

mo-

c) (ou, o,)

rczult.i-

6u-6,.cyiov':.,nu
r

- +f L-,trl

+?+!*rl t t"

(4.t6)
I

. Eforturile termice din beton, af lat in cimp constant de tempcraturir au va-rialii in timp datoritS. comportlrii reologice viscoase a betonuiui [9].

'

. Considerafii practice, Cunoasterea ami-nun{itl a variatiilor cle temperatu-ri. care se produc in corpul barajului pe durata construc!iei sar-r exploatirii este importanti pentru prerrenirea gi reducerea efectelor lor negaiir.c. Unele date in aceastS" problemi s-au expus iar alte date se cxpun in-continuare. -Dimensiunile 9i forma lamelelor de beton precnm gi condif iiie cliniaticc pc durata. lxrioadei de construcfie sint factori cu infiuenli importanti asupra ploduccrii f isurilor- tclrnice. Prin larneli sc dcnnmestc un r-'oium clintr-un grlot se. .bctotrcirziL cu continuitatc intr-o singuii. ctap:i. ln gcncral o -carc la-melir cu clirncns'nni cL rnasimnm l-i rr prczini:'r riscurl n.rini;rlc clc fisuiaie termicir. l)r :i.scrncnea, jamcic cn -lungimi piniL ia 60 u-r la cart: s-:tii luirt mitsrit'i noltttalc d1 !incre sub control a temlteraturii au tlat satisfactie [14].- I)iLch dimcnsiunilc blocurilor dcpirgesc 60 n in hrngirnr,, sc: Ir'CtrlIt3lldil Irlgltt;.'tt].rtla )or' 1,1-j11 rostrrri Iongiturlirr;i1,. c.rt, -. injL Ctr.;LZi ina intea punt r i i sub strrc ina'L a bara jului Iixpcricrr{a dt: 1:r llureiln of ltcclarnation a arirtat cir cfoltulilc rlt intirldere in rnas:r de l:reion carc in f inal geucreazir {isuri pot Ii intr -o aulrmiiiL lnisttri. controiatc lrrin litnitarca scirtlcrii gcneralc dc tcnrpcriitnrh in bcton cl: in tcmpcraturir ni:rximir l:i icmperatura ie inchiclcrc .r rostur ilor', .L lirtr'i dc. sc:'rd'.:t'c a tempcratut iior ;i a ccjof icicntuiui clc clilaLtic tcrnricir prccunr )i prin crc;tcrca virslc_i lrctonulLri cincl cstc solicitat cle sclrinrbiu'ilc ilc lcrrrprllltttri. Factori suplirncntirri carc :tfcctcazS. cforturilc sini nrodulul clcctiv de clasticitate intrc bloc 5i ftrnclafirL Iui, propricti!ilc rcoiogictr alc bctonului, r':.;ltirtgcrilc t:rtcr-nc alc dr.1,1:rsirrilor blocrriui. Efortur.ilt:-lcalc .r..ariazir in irrniL,: l;rlgi;i tlrioliti rrnoi carrz.. lt,crrlu crrrrr lrr Ii plo,.rr:irrr.rrl,'1,, ,lirr Irrrrdaf ic u'clc se poi prodLrcc conie'trirr-i localc clc eforl-uri. l' t:rbclul 4.10 sc ilustreazir rcconrandl.rilc Burcc irsupr-a restricfiilol tcrmicc in func!ic clt: lungirnea lamelclor. I-iLfirrrca laurclelor (blocrr'i1or') yi dcci disLarrfa dirrtrc rostu.iic tlc cou.tracf ie. sc. alege in rnod obignuit dd l.i rn, dar ea poatc r.aria in nnumitc zonc din baraj pentru atnplasarca golirilor de fund siLu .r conductclor- for.

205

'l Ian'Icl ci

ulttlutr

4.10

peste Iundalic lnll


Lungimce

"cciidcrci

r.;r\;rn:i (h lirrnlrrilr.Lrri ill h(]1.]ll (]e Ia virful icrr)ic l,r l.ll,Icr.rtrNil ,lri i,rj..llrc rr roslrlrilnr i"Cj
rn.2. o.i)/_

L lrr

<18
18..,27
z7 ...36

25 22 t\)

Iit lir, Iii r-Jr,

liirir rcstlic{ii
IiiIi-r rcstricfii
25 2Z 25 22

56.. ,^ri
r
-5. .

t(i,5

Iaui l'cslriclii

.60

l.t

t9

>

r;r)

S{r

Iosl r'ilc

Iac r,'s1ui

:^o rl(cal(a?_il

i loniiitu(li]]ilie j intrc blccirr.ilc ildiac:t:ie crl l illin[rul 9 rtr

n1r01' lrcrcglrlalit:ii i s;rtr iirscol',irtuiriLti itr t r.r-cnrr.1 cic ir.trdarc. In pfactict"i lirtitlca lliutclr:k;i- il;iocltrilor-) ir. vat'iat iltt c 9 si 2.5 n 'clc-:r nr:r.silrlii hingul a.t{ul11i Li..iajui-.i1. ( in(l liiintr.a lanrclei csrc iriir li:n o -sciL(L)-{r (jc ta'ilit;craii Lrrir ntci n',lii.' rlL'- ii t.,;, r,i,;t1,,r11L i)oalc {i uaccsar:i Lrtnilu a cbtiirc o clcschicielc riijcciabiiiL a'! I c,:.ir.rri1(,i ile conlraciic (cazul i,::rujc'lcr :rrcriiic) . ,\ccastli sclclcrc t; clur jr: si-L lli: criml-.:'.til,ili t,u r-lta arln j--i t,.niili 'iir::r:r.:,'rirt:r ir: irr:,S a l; rrr, l' i l;.:l r Jirl i.lr)j. Iial-'crt'.,1 hrnginci.liit ii'ne h.r:t'l:i irirlrti': limiiat la n-.ir,imunt 2 in 1irurile posiLi)ititilcr. Uac5. :ai:!:rL1ll 'lL I lr;r'.rr: j.j t:rc il'ol ;rf il cii r or 21,i;c'2 f isur i in tr eimea centrali 1rc liltgin:e. Giosimca 1ame1e1or se stabilesic trc corsicir.rcirte tejinico-economice. Grosiniie reduse conduc la un nunil slicrir du rosturi orizontale de hi.cru (constlucfic) care trebuie prcgltite si reprezinti in general zone slabe in baraj. Grosinea lameielor si prograimrl Ce betonare se corel.eazS. de asemenea cu misulile de contlol a tempelaturilor in beton, cu temperatulile merjiului anbiant in special pentru leduccrea virfului tern-ric si a gradienlilor ternici ulterior-i. Iir mod clrent grosimea lamelelor se alegc de 2 sau 3 m. Dilelen{ele de inil{ime intre blocurile adiacenie se limiteaz5. Ia maxirnum 4. . .5 lamele pentru obtinerea unui cimp termic cit maj. uniform in intregul baraj gi pentru incel'carea gradate si uniformS. a teieriului de fundare cu greuiaieJ barajului.

taic sau t]aioliiir

4.4.

TNTTERACTTUNEA DiNTRE |NFTLTRAT|A

ApEt

BARAJ_TEREN DE FUNDARE

$l

S|STEMUL

206

.:,

1.:

intcrstifialc in rnasitcle de roci (sau prcsiuni a :rpci ih i)ori in mcdiile popermeabile) cu cfecte extrcm de importantc asupra coniportirrii ansamroase .
barai-tercn dc fundarc. blului -, f

In acest paragra{ ne vom linrita la prr'zcniarr'a cfr'ct('lor nrccanice aic . r acliunii apei de infiltrafie retinincl insir cir uneoi'i si cfeciele ei fizico-chi, mice pot f i de importanti ega1i. (dizolr'arca unor n.i inclale componente. alc 'rocilor in apl, actiunea chimicl a apelor agresivc, rcducerea rczistenlei rocilor saturate cu api etc).: Prezenta apei in rosturile sau fisurile ma-.ilclor rJe iocir stincoase, iespectiv in porii mediilor poroase permeabilc afccteazir starca <lc echililrru intergranular. O interacliune strinsi cxistl inire comFoltxica rnccar,icir 9i fenomenele hidraulice: clrrgerea influenteazir starcr. dc cfortiiri care la rindul e i mo<lific5. paiametrii hidiaulici ai nrc''clirilu i. I)irccr, si:rrca tlc c'Iornii i jrtflrrnnfnazi or.nrneiriz discontint:itirtri,,i irr rnr'tijil,: triicll,liaic sur :l:i:-nrca spajiiior intergr-anulare in plmintur i sau rlcclii iroioase. Fenornenele mentionate mai inainte sint foll tc conil;icsc qi i-.ol puirc
in pericol chiar existenla barajului. in r.lranr;ri icui ^rcnrl,iir r:i rir1.,'r ii , .,r,rjului nlalpasset s-a aritat c5 srib incirrcirilc,lin Lr:aj . r, 'r',r cai., il j'.iL: ilc in fundafic au fost redusc irrtr-t:n lr1'ur i dc r1'ro:i;rrlri'. li)r. { r rczr:;i;1, rr fost creati, ,,o baricri hidraulicir subtcranir", pc c:irc s au a.plicrt ir,rlclc 'cle infiltra{ie, contribuind la dizlocaiea prin aiuncc:ile a urci p:Lrti {iir: 1crcnul de fundare a balajuiui de-a Iur-rgril rir,ci faiii:inrpklsaic srb sinic'irrrir. Prezenfa apci in mcdii poroase san :tincca:e fj-srir:lte e:.rs ilxporiar)ti! nu nurilai in analiza comuortirrii baraieior clar cie ascnicnc:r in alte nunrcroase domenii de inginelie civili. nriniei-i sau petroLicriL. Sia.bilitatea ralrrzeinr si ver.ttrtilor r orcarr.rf iiln" ,lr,..hice s:,rr .r'hi, rrr'. -i!-1i n,".,;ttic ' "" "'i ""' afcctate <Ic cr',.igcLca apclol subtt'r'ane. l'r':re ica :ilLrnccarc clin 1963 ir vi';'ser ttrhi siing a1 lacului ile acrimulare creat dc ireir;,jll r'':iicirt, l:inc1 3lrl) rliliiir iac. a fo.rt irmcir'.-;atir rlr n,:<liiirirrii,'i:r tcirioane mj de rocii au alirnccat 'itr<hise
I

ibi..ul maseLoi clc rocir

ln rcglcmcntirrilc cut'ente, acl junea ai;ci rlc iriilt;-rLtic <liu iti: l,.rlr:r barajcior se redricc rzual 1a nistc foltc cit: sii.l.'i;icsiurii-':rctiri:rinci rrt ;:,i1,e I'errjeior, crelurtc <ltr|l'r t'cqrrli Llis rrtalrrl,'. lrt r..rliiri,' i('ir',rLL;:, 1. :::ri irr.i mt:lt " __ a6n11rlIro .-"" l','- -'" (i c,rnci(l{ rr-.;{ lo,- I'iOli;11:i l,,l.ii,' .l\(.1 L(}:|:(, iII1'' -t1 ,lczastntoase pcntrtr constructic. J)e accca -c(, inrpii:rc o rLliali;,-ir cit crai L'r,..( 1il a efectclor lor.
Caracteristic ile hitlraulice ale masivelor dc roci. trI:isivrlr (lL' r'oc:r sc incaclreazl in gencral :rtit din punct dc vctlci-c a cornpoi'tiLr-ii .bidrarrljr:t cit ;i rnecanice in categoria matcrialclor- cliscontinrrc, ctt'rog.:irc ;i anizoiropt'. J) iscont inu itiLt ilc in rociL se giiscsc la rnultcr nivt'luri difcritc, rie la il,:l:ciclr: microscopice in cristalc la falii rnajorc hilornctricc in {ornratiruriic gcologicc [26]. c1 nrod sirnlllificat, practic sc considcrir clouiL tipuri nr:rjorc- dc discontiIn nuitlti: micro-discontinuit1]i si rnacro- discont iur"r it ir f i. l\iasivul dc'rocir i:stc considerat alclttit din blocuri de rocir scparatc prin rnlclo-<liscontinuiiiLfi, Iisuri sau fracturi. Iliocr.rl dc roci. (:stc j)rcsul)us alcirtuit tlin rocr"r int:rctir", poroasi., adicir frirri fistui aparcntc. Accst nlatcrixl este nrrnril ,,rn;r trict' r'ocoasi". Asamblajul blocurilor de rocir la scara stmcturii iugirrcre;ti sc numegtc ,,masa rocoasi." sau,,masivul dc rocir", I)enurnirilc dt-'fjsuri sau {rac-

clc l:rcui tj,-: acu;i.irj,,r,

turi (cr.irpirturi) sint utiiizate in scnsul gcncral clc a include toa tc.. defectelc qi tti;cont inrr itiig ilc indifcrcnt ile natrrra lor gcologiciL: stratificafii sau gistuoT: it:iti, rostuli, lalii ctc. ljisrrlilc si fracturiic, caLe tLln'crscitzir maselc dc rocir., ofcri ciri plefcrcriti:rl,r rcrrtiu nrn subterani. D iscont inrr ititilc din maselc de roci sint in con::rcirrtiL un firitol tlctcrlninant in caracterizarca hidraulicir a rociior. Se <lcnronstrcazi, clc c-xctnpltt, cocficicirttrl dc pcmrcabilitatc a unci masc de r-oci clr iar cu f isuri liuc carc cstc cotttparat ir. rlai marc rlccit ai matricci ci
.

IOCOT_ie.

() analizir cautitativir gcomotricir si f izici a golurilol <lin tnasa dc rociL (1ltlli si flactrrti,; aratli cir it.t gcncral utasclc dc roci sint caractcrizate dc ilr.iirritii itatc hicilaulic:r inaltii-9i porozitate redusi" a fracturilor. ln schimb, nrail'i,:r. lc roco:rst sint c:rt actr:ri;'.xtc dr' fcrlttcabi I itate joas[ ;i Pol'ozitatc
I l1;i

il l.

in iabelrrl 4. I i sint pi'czc-nta{i cocf icie n!ii de permcabilitatc ai matricci si i,:r,:1,rtctiv ai masci l'ocoasc pcntru di\-erse categolii de roci [27]. Sc constat:t ii, it-.iliru matcriaicic ciin taiel matricca rocoase poate f i consideratit pr actic in: i-:i'i:rea b iiir Llnelc e-rceut ii rlc la datelc prczcntatc mai inainte aPar in cazuriie cind fra,-r'-i; iLr stnt umpiLrtt cu natclial argilos impermeabil care forrneazir acleli:::,rt balierc .l: idiaui ice sau chrd matricca rocoasi cste foarte permcabili cri ,-i'i excrrphr it'l cazul unor pictliguri cimeutatc sau conglomerate' C:iractcrizarca hidraulici a Irasivelot de roci necesiti ini{ial o analizi sti'lituralir a ncdilltri ircntrrr a ol>tipe o descriere tridimensionall a stirii Iui de fractuiare gi apoi o analizi cairtitativi a tuturor parametrilor. care g!1vernr..azir curget'ca litin masir'. in f igura 4.35 sint ilustrate cele cinci rnodele de bazi adniise uziral pentru a caractcriza proprietl!ile hidraulice, ale unei rrase dc roci 126 1. Mediul potos general omogen (fig. a.35, -a) are matricea rocoase la scara nicrosioirici Jlcituiti din pori de dimensiuni reduse gi cu dimensiuni relativ identic^e rre cele tlei dirccfii. La scari inginereascl- 9i in special la adlncimi reduse naselc de roci siut itt general totdeauna fracturate. Acest
r .

Tabelul,4.11
I\{aLrrtea roco:154

llasa de roc: cu o fisu!6 pe fletru


CoelicieDt. de prEeabi de-a lungul fisurii

Nalurr rocii

litate

'rIcd/sl
0,36...23 .
10-13

1.

Calcarc

2. Gresii

- carbo[ifere - devoniene Gmnitc


Calcare

0,29...6.
0,21...2

$isturi

Dolomitc

0,7...1,6 . t0-r0 0,7...120 . 10-8 0,5...1,2 . lo-E

0,5...2,0.10-ro

10-rL

10-lr

L'

l,r".r;li;"*t5":.":"i::',:,:lg:',tin;ti?:'!l,lii"r;:q4"9"'.1;

:+""H:*?';,1':"*;:

jj,,nlr+:r*:::g; i - 3""iil L1t:


mare' unele' f isuri marr de la

straturilor de adincime tio d.c model este caracteristic i^irtitt din cauza comprcsiunilor ;"" i;.ffi;"i-."itt" a"i'ti"i nivelurile respective. tr{ediul-'poros fracturat cu seturi- diferite
,rle-

-!:---:rx+: p11,1-1l.t' -^,olplo cliscontinriitlti

pr.""'1rlg+ii,"lt^1.-.;.t':i*X$S,.i;ii..lijTffi ,3i#i"f 't:t"ii?','""'::e cazuri., inrluenf a ;IHill;i' i;',!l;: T';i r;rt lii,S"iiil?'; !.T::11i."" fi este negl,ijabili' Din lunct.-;te 1311e ii?i"""rriiriatii- *"lii.ii rocoase cu matrrce lmperfi^;;dei;l;i-a. ."r."r t" fot alttinge medii.fracturate meabiliL ;i respcctiv' m"diii'ucto'ate-cu matricp.p-o:o"tl l:trnt^:1l,:t .. -,.. vcc) clin pLtuct de (f ig' a 35 ' \Iecliul t,oio, .,t bariere impermcabile tl'l-t " rlcle a1 calcilu'lui poate fi cvchivalent !: t-n dcscris le
trIeclir'rl cu canalc

itlentic crt cci lledirrl poros cu cattalc mici (fig 4'35'.d) cste material j'lp"'i"1!11-,:-^11,Lo.'^T"t 'n,. adr:'i;'i;.';,'rii"'i"rgi 'cu -circuialie "-plute'cir model este rar menlrorlat' api' iLe l*il''.L.."itlt" -Acest rocir in apiL
uLrol tttittcl:rlc solubilc constitucnte elc forr*at canalc rle d i'reir"sr, "^i' L"iL-l pi c*

din t";*tJ ptittti'oiittt" unor minerale in tirnp itt-,tqi a s-a incadrat inilial in;lt;ti;;, *,t nt'".,1]'91varea rocttor. icarbonati' gips' slrcl s-atL

o.disiribrrlic rricit6't" ]lodclrri

urcclirL 1,oros.;i cu "',. -ii:,i,ti:':'.ji,i':tji:"ll:j,"'",iit','.1."1i "li,i',;t.'^,r 'u Irccvcnt aplitr.rai cclc ,,,;"rrre;ii {racturat silrt

catc

b in

Lceilc cal'c Rtlvcl llcirz't c\ll'ge Lesile dc ctlrgere a apei in masele de.rocd' aitJrlte dcpi;zintl tlc sc'''ttra f"r-"f,nii 'ao-nlit*.t rca,.ocli i. rnasivclc d;t';;*",. "., i"otg.re piin f ractuti) ' aleasit : rnedi* poros ,J.. "r"il" guvcrnati dc bittcctt<Ic curgcrc in meclii Poroasc cste
.

car.c sc echivalcaziL';; in protrlcmelc cutcnte '

Starea laminari rroscrtta lege a hti Darcl':.

.,-

h(

(4.r7)
209

1.1

cda.

12

..

.'iii

se poate expr-inra

)* a, lo" E )+ t : o (4. 8) qole'tial a vitezelor; s debitur specific de aliT^:T:: mcntarc 1 a "jt:lll.jil domeniului f9 (f iufiltrar.e, _ cxfiltrar6)
d-"

*' rs?6)i""'^d tt, dp\, 0 (^ dq.l , _t,l A t. do\ ---:_l (,. l+_tnj -0;\'"' prin-rclafia (srtuitteii

rr-5u'1.

>t

\"'

d;

)-

oy

* n3tl:"*

mediy omog^en.9i penur-r"-a"li,, specific ific de cle alimentare a 1;f:_1:l-nyi I s; a." i'n" r" tr;i y"t i.o3:'L?t:l_l ^";1,_"!1. t" r,erterea ..,oiueii ". i .".,"i r. iair.?""f r# irl is I sint urmitoarelc (f * ig."l.i:1. ^.:, 4.36) :

;; ;T;;;;. ffi;i:;i"

o 4s: olr

(4.1e)

adicl' in exteriorul discretizdrii terenur este impermeabil sau conturul discrctizdrii terenului de fundare este o suprafaff de curent: filtrante: pdr<rrrrsrrL aulurtre amonte (t5), (.,4.B), parament aval sub ) i j."pt"f"lele ,._r-_-_r,:"_:i.*-.,.,. -parament cota l^^!. apei rper drn aval (CD), suprafa{a teren de fundare (fb qi Df):
.

9:ct

cstc in regim permanent o atmosferici. si pcntru care


A^
0n'

(J )

1\

di.scontinue) gi punind condifiile de grani{i aga cunl s-an menitonat mat inainte. Fenomenele de curgerc a apci prin rnci {racltrtate art IL,:t stud:ate teoretic gi experimental de numerogi aritori, iutre carc se menlioneazd L,"rtis (1967) l25l qi Diab (1914) 1261. Studiil" ntt rclcval ci in tirnp cc curs.rea prin {racttrrile netede rcspccti lcgiJc clesice rle Ia condr'icle (Poist;tille, Nifunadze), in cazul fracturilor cu rugozititi apar diferenlc insennate in raport cu aceste legi. Probiema de bazir consti in a analiza condi{iile !n caie mediul fracturat discontinuu poatc fi echir-alat printr-un nediu poios continuu. ln literaturi existi rezolviu'i l-razatc atit Dc consir'lelarea indivi;r;it ; f isurilor cxistentc livilsou si lV itltirs/,,tutt , 1961), t it ;i pc c"nsiclerarea lor statisticiL dcf inind conducti|itatca hitlraulici glo.balit a u3-irr.i sct de fisrrri clintr-un clot-ucniu clat (Sirozr, 1'9(tl , i-oi|is, 1976) ;i irrtiticl :}e-

]tig. 4-37 - Ilcbi'zirlalt-'a artsanrblultri lxrraj-tercn dc fundare: rr, D - rrrctlii c()lrtiullc; d, d rncrlii discontinrc cu rclcle do
iisuri,

di'l f isurat ca u' mcrrin poros echivarcnt. I)c asemenea cxisti. qi rczolviri ll:111. p" combinarca celor-'tio'iL morrcrc ,"ni i"or 1963) . "niir4ot. "i'J(iiilrii',"iirirt, ;ri:itlt:':f"':'1"*1,"tl,t,,ij"l,l;,1?ii:l? ;'iliifi:,,:lilil"lil:.f;iiii:,-'f (f ig'.jrB;;. i'hidr:rulica rocilor cfcci.l
In acord cu fr'gura 4-37, sprc cxcmpru cstc corect ca mediu facturat sI" f ic consirlerat ui mcrli'-.c.oirtinrru J;;:, mcdii <rintre fisuri pc
toatc dircc!iilc sint
4.31

ltcregti trnportant [25].

dc scar-d ;o".:i ii"-i:oi'ro^i."

nodclc tipicc. nrediilor discoutiuuc l.Jil-^.j^ ii dacii nirmirul fraciurilor "niili," ('stc c\ircrr rJc .ctrus f.-r0)-si t.rr.ft,C. sinr crraclcrizatc a. l""J"ftl.iilii'i,i_ draulice im portante,_ {iicarc,'f r.trc turii tr"f,ui. ";11jirj,<Iualizat5" in modelul pra_ tt'rnatic sarr fizic rrt iliz.ll C,1rr-fo:rLr srabilit ccua!ia curgerii intr_un rnediu poros .,,.,..:T:11?: 'op rn ;:^.!,tl ar"uzo regtnl ncperlnanent. Ilcuatia arc aspectul [26] :
.

climinsiu'it" .o,r.tl.i.ii;;'if[: 'eglijzLiiilc , b\. DaciL accastii ipotcz:"r nu es't" incrqiriniti, ai"li.i t,-.i,ri.
r-apor-t cLr

in

;ii;;;"re

u'

0J, ah" db /,,!2!!!-! + h" '0t': t,, +!!. +.ahL 'd)'"' ' .!::ll a)." ' i)" U- al, 0l-,- a, E* --_i_ --L

dh
ot,

(4.22)

i.

ca.c:

presiunea atmosfcrici; .spccif p _ comprcsib ilitatca r.olumici. a apei; ao _ procentajul golurilor ocupate de aer; u _ porozitatea rrolumetrici. a mediului Doros: E _ nrodulul de elasiicitate a mediului;' '' ,r - coef icientul poisson a mediuiui; ,,: ,' . P - prcsiunea apei; Po -- presiunea atmosfcricE; 1 - timpul o - suma celor. trei efor turi principale (o-,, or, or) in mediul poros
.

.r.,,

cstc greutatea

icd a apei la

r- t::r, tr:., k:
Il^:^r:-

lll. url asupra cimpului curgerii dc_a lungul rn"dirrtrri.


forfelor de curgere a . Evaluarea etectclor mecanlcc ale curgcrii aoei tincte pcntru cazul mediilJr po-'"r" dnlor I lsurate d iscont inue.
.

/r 1r\ (r.z/) poatc lr integratd. prin metode numerice. Stud :.r"\," p" baza integlirii ei au ,Et"""t'i"tt"."iJf,eosebiti. a

cocl rctcn!ii dc - :ffii:'Tl,:_::Ji:.fr iiprin:"i*'5?:i"L."",t;,:*'direcf --- r

212

-'volumici (F) daiorati. prezenlei apei intr-un m

1," grad g f 7, grad. i impin gere hidrostatici gi

s+

,.1

(4.24)
de

S forta hidrodinamici.

/l - ilc grad :
S

I - acceleratia gravitaiiei. Celelaite notafii au {ost Drezcntate mar lnalnte. produse de -curgeIn aiord cu studiite |ui Lotris [25 -f ] f orlele volumice rea apei .intr-un mediu tridimensional isuiat pot f i exprimate astfel: ' - {or!a tangen{ial5. datorati. r'iscoztitllii apei (pentru un set de f isuri K,): Tt: ?t;"(," Ii $'26)
p,
densitatea^ apei.;

: -

'1. grad

?:'i," I

/r )5\

un<le

.impingerea

hidrostatici sau impingerea Arhimede:

A:-p,(l-r)g S:y,(-n)I

(4.21) (4.28) gradienttrl

for{a hidrodinamici sau {or!a de inf iltraf ie:

grld .S) : I ,. . activ in setul-de fisuri I{1 ; rri - porozitatc:r scttrlui de fracturi (n1 : ellb)" factorul clc corec{ie I - rr. se referf, la porozitatca giobalir a intregului masiv. ln cazul unui masiv de rocl a'ind trei seturi de fracturi, porozitatc'a globall (ra) se expriml prin rela]ia:

1 este gradientul ]rich'aulic global (1 :

n:l-f

3 |

ln carc r, gi b1 sint <,lcsclridcrilc si rcspcctiv riistanlelc mcrlii pe cclc trci <lircctii ortogonale intrc fisurile setuhri ,Ii;. ln ccncral sc acct'tlti cI Dorozitatca in masivclc tic rocir cste ncglijabilir in rapoit cu unitatca.'1n accit caz, iorlclc tlatc' de cul.gcrca a|ei pl'in merlii f isurite discontinuc sc cxpriml identic ca in cazul mcdiilor poroasc continuc:
7'1 c:. 0

'trr

lt-.1 br) \

,..

\4.2e|

A:-p,,8
" -

(4.30)

c-.,

lntr-un sistem 4iscrctizat in apci trot ii considclatc in douir ruoduri:

tu' f clementc

finitc, for{cle datoratc curgerir


213.

Suhcrnc (lc c/aluare nlccanicc a. apci i!r lirc(lll ])ut(,asc sall fisufatu: .t _ Prin [''r'1c../o]urtlicc l){. clcIllclltc u - Ptrn 1r)l1c cxtcr|]c r('rlrltalrlc alc plcsiunilor alrci pc laturilc clctuclttultli.

Fl6'. {.JS a artiunii

f. z. dw
F=/istda

a
c..Liculatc

,,=

Iorfc volurnic", :I ,;i.,g, asa curn ari fost prczcnt:ltc rnai initiut", in cimpuI clemcnturur ; extcrne' rczultaLc rJi^ prcsituica apci aplicati pc lattrr-ili , .-- :n .fortc 1ir:rrmetnrl) eicnrcntului consirlcrat. ig'r-a 1.38 si*t ir.stratc scircmatic pc u, cleinc't f i'it patr-ulatcr. . lln -f ': -_- -' ,l^+^_^*^ posibilitirii dc cclc cclc.orlir clou:'L poslbrlrti-rtr 1.1:-n c1c consicrc.are consirl.r.rr. a e i,-,,r.l^,-,_..: fortclor rlatoratc cur[crii ^...._^..:: apei. .r LrL col.il(crarca 1lt in calculc catcutc a iortelor dator-atc cur-gcrii ape., ; i]],1"q0j1..,.:.-:'.r _c911iqtc1arc1 scircr.netic celc".ro.i"ro. <touj ipotczc p".ilii"?" -,::.,:iy"j:' ll':g"ntate <t',rii .l^{^,.-.^r.a: ..^..! 11 .l^ ^: efort'.'i uu 1^?..._l'll uururmarr --r!,, sr l i'tr-'' sistcm bari;-tercri a" t.r"a",c "rii;. , fJs; t. cazul nlimei apci di* 1ac acrioi,ind

_-

ca.

;;;;;;; ;;il;l
ie din api

,,;;i'.?l,n:,','i'"i,:''l|t:ijj'1i,':iif ii:,:ti1T:illii"

'

;.' ii"i*::Jif Uzual

in caicule corpul bar.ajului

i,?:-:l'ff:i,,1'ttJ"i,T

rorte
o"l,.t.

distr

ibuiit

se consideri. impermeabil.

I ') -t6

Jct

: \ait -r

\ltrJ

unce:
(

(4.3 r)

rjc remarcat cste r.alabili. penrru piminturi (medii porcase cu |ori comunicanf i) si stratificate. 'oci I'entru matrici rocoase cocficien!ii dc pc diagonala principali din irrr] dcr.in subunitari. ln cazul matcrialelor impermeaiilc sair a materialelor rroroase cu pori care nu comunicl intre ei frll der.ine nul. . Un program gencral b11o.t p" procedeul. elementelor finite (ELFIGEN) gi care pcrm_ite _evaluarca stirii de e{orturi cf ective pcntru problemc cle star-e de deformaf ie p1"1. fost elabolat de A. Popot:ici ;i G. Gioza [29]. Schema iogici a ramrrrii din "program care sc referi lzr evaiuarea stdrii de deformatii si r:iorturi cfecl ivc intr-rr:r sistem discrctizat iLr clcmcntc finitc se prczinta in figura 4.41. Etapele plincipalc sint urrnitoarcle: gradientilor hidraulici I grad c in ansamblul discrc_ . - incalculul - - iniqiall tizat elcmentc {init,l si pcntm o mat,ricc lr a coeficientilor cLe pernrcabilitatc; cYaiuarca {ortclor nodalc din infiltra!ia apci priu sistern,

irtrj.r:{l I I 0 0 0} ci e.xpresia lui l'r. i prczentatr mai inaintc

t\T a , ic iil )ro" o, o, -"r:,,=urj ioli : GzG!oz=.,,,:,, lyzr\

"ii-.r'S la

*i;.:

de

d.:'r,:zotc i, eten).lP l:':''


tccl eti slici I c.

bilireo necanicp

I co reclc r ec) c1

si hiitotlice ole mcle'iclelar


n

Fig.

4.40 - llr:prczr:qtaiclr. cfoltrrrillr 1'ro,lu:c ,lc irr,..ir lc:r .r1,ri ,lirr lrrri

(ir' iitiliclii) (t) t,, s. Ir.l rrrl I - por ctr iupi, sub presiulc; 2 * lct solid.

s rlLd:

J',aq '\

scir,:-

a 51.6"1r: I tr.!or!): t' ci'lJl;. J s:slen1 +i o lo.!etot fioddie d" ;nltll/el.'e

x'_-|.

: . ,t'.'o,"o sldrii de elorluri

elt'lire in 5;slen

Fig.4,4l - Scheirr"r pentru o.rilluarca stltii dtt efortrrL'i ofciti,,.c ?1t!--11 sl:jrcnl discretizat in elcqrentc Iinite (ranturL iB prog-rarnul ELFIGI|N [29]).
215

:,:: i:

-J "

sthrii dc cforturi cfcctive in sistern considcrinrl incirlci-rrilc - cvaluarca cxtcrioarc inclusiv {or!clc nodalc din infiltla{ia :Lpci -- lnarca in considcratic, daciL este cazul, lt variatici ntatricci cocficicnlilor rle pclnrcabilitatc din cauza stitrii de efolturi cfcctivc si rcluirrcir rrrinrclol - i,r douir t'1nuc. 1l'.,g.,rnrrrI- l:l-l;l(i[',N lirttctialtlc siut cr-rnsidcratt cu conr])orlart: liniar clasticir. I)r-ogt'anrul I -FI(;EN sc 1;oatc: insf, cupla cu altc l)roglarnL' (N()NSAI'], Al)\-)ii\ ctc) pcntnL a sc alr.riiza starcrL dc cforturi t'fcr:tivc in sistcnrc alcirtuilc rlin nr:rit't'iakr cu legi neliniare <lc cotnportare. ln gcncral pcrmcalr il itatt'a (conductivitatca hirlraulici) nrccliului rlt-'I'irrrl': rl" s1:rr' r rir' t[ortu:i, c:rr( ir)f]u('n{cazi ntitrinrcu sfa1 ii}ol intetgr;rlulalc :uu rlt'sclrirlrtca fisurilor l)rccrJm gi compactitatea scheletuhri solid. I)c u:,crncnt'l tcrnpclatru a ar-t: o irnumitlL influcn{ir asupla caracte risticiIor gconrctricc alc nrcdiului (i nch idcrca-dcsch iderca porilor sau fisr-rlilor datolitr'L rliletrrlii - conrpri:nirrii tcrnicc) gi chiar asuprlt curgcrii apei prin virliati:t vi-scozititii apci. IIultc lcstc cu apir ,,in situ", in gimri la diferite acllncimi in lolrnatiuni {i-suratc onlogcnu lLu conclns la urmS.toarea rela{ ie einp iric r-r de lcg,'rluri inlrc cocficicntul (le I)rnrrcab il it atc (/, ) y i st ur ce tl,' cfort ut i :
;

li .- /i, c-"o"t

r.rndc

o., :

'i,, ,:

,f

t,4.32J

uirde li,, cste coc'licicntul ,Jc 1't'111c'xbilitatc sLrpcr{icia1 sau cocficicntu} (lt) 'i,: - greutatca straturilor dc dclsupra prrne1', r'nrciLl ' il I r al c dc ruf, rint:i | tnlni con.sidcrat: t' - prcsiunea interstifialS" in punctul respcctiv; cr - un l)rIanrr'1rrI (l('t.rnl inst cspcrimcntal Relatia (a 32) a fost con{irmatl 9i de teste in laboratc,r 1251. Colduct ir-itatea hidraulici a unui set de fracturi pcntru curgere laminari poate fi evaluat5 cu relatia:
.

r,

/A\

- 17vC

(4.33)
b

cstc accelcratia gravitaliei; v viscozitatea cinematice a apci; rurrtJe a lirgirnea medie a {racturilor; D distanfa medie dintre fracturi; C

(1967)

-un coeficicnt carc depinde de rugozitatea relativS. a fisurii.


[25.1

coeficientul C se poate calcula cu

relalia:

DupA larris
(4.34)

c:r+

8,8

(AriD,i)''s

in care: A, reprezintS. inllf imea asperititilor din fracturi; D1 - diametrul lridraulic al fracturii, egal cu dublul deschiderii fracturii. Relatia r'lscozitate cinematicS. (v) - tetuperaturi (0) are aspectul:

':

2,r.r8z t(0

8,43s)

[6078,4

(0

8,435)'j]

120,00

(4.35)

unde 0 este in grade Celsius gi v ln stokes.


Exemple practice de analizi. ln figura discretizarc a unui sistem baraj de - teren pe clinarea optiml a voalului de etansare
91R

Liniile echipo"tenliale gi'de egali presiune..in ipott-za lac plin pentnr ,Jrna 6in.variantile- arializate sint ilustratc in {ignra 4.{3._Sint.de_relcvat . .eradicntii mari de iotcntial si presiune in zona din tcrcnul dc fundare Pcietratl'de injcc!iilc pentiu r'6a[. Rc]eaua dc drenaj arc inllucnli notabilir asuDra.alurii liiriilof echipotenfiale gi dc cgaliL prcsiunc- mai ales in zona din terenul de fundare adiacenti ci (razi cle inf itrenli in jtrr dc 100 m)'
Efectul drcnurilor scarlc proporlional crr cr(.st('rea clistahtr'i a punctelor analizate.

iuti

tic drcnrrri

(lc discrctiz&rc a unui sistenl l)arilj-tclcn Tis, - 4.42 - Variantf, etaufarc inclinat cu 15o Ialil de Yerticall ii r(!1ca

dc IuI]clarc pr-tt'r:.1zut cu dc drellj.

voil

rlc

'l'obtl
Caraclcristici lln1:.rnicc

irl

.12

Cc(licieut dc l]cr(le)bil illle

9i rolrarca In 6isienr

'lipul materialului

Itodul

dc

Colicicrt

l*/"
I

l; Dllial Bcton ln corpul balaujului Itocl de lundare irt zonil dc Pcltetrarc a voalului dc otallFiu(] Idenr irr zoll& c.{tcrioari\
24 000 :l 200

lI

ori,..nrnr
0,0

0,lrt
0,2.1

li0{l

0,25

2 . l0-{

^ 10-

I . 10-rr ?. t0-6

217

'f, hr

't!v.,F
:>.'-__ _____l:ta__,

ll:=-=--{.^.---..Jr_-

rro

,r^

---_-\
,/

,i
ta---;

\'t,''-*---.Ri3r ' ".r,^ '{ia


't--.--t..

I,i-r. 1--i3 I-irlir c,-'hipotcrl!jaie (.) si rlc egaltr presiurrc (t) in - si:r.etui crr voalul inoteza. lac plin p':ntru ilclinat cu l5'-fa1i dc .rcrticald. gi cu rctca (]c drclaj iliDie ct,:rlillL:J.) sr.u {d.ri rctca dc drenaj (linie intrerupti).

4.ii :;c pi'czinti cliagram,-,lc de eforturi. r,ert icale efect i'e (ou) j:lin pcntru t,rranta c* voal inclinat cu {:,r) .i. i:,gi.rr.trc 1j..i;'1;;5ntiai,ru i'rorL.Llrlre:l1l ic._l ii,,tr,rnltnr{c in ipcreza liniar clastici de comDorta|e a. b,,1!crului si rocii d,: fu.darc'. Atit i.'cazui il"rt-i.ii'il..irii"r.i"it""i.."_ ri:rntg. cforturilc;r-'rticar,:,eferti'c,si't.r"..;t;;;;."ri'iiit."ii.T.irti". ' ; i se poatc lcrlarca aiLl ia diagramelcr carc diferi toarte mult de cele tradi_ iionel: dcttri'i.att. irr ii;otczi *nriatiei liniarc a eforturiloi-i,erii..i".'2"-"i tiin tcrc.ui d,' {uriaic,'i'jectari cu ocazia rerlizrrii ,.oTir:t",t iu: rna i r igidi are cfcctc im1:ortantc Ae reAiitriluli;; "."lrlri;;*e;u;;ii; Lf";i;."ii;.. pa5tca infcrioar;i a barajllui cresc spre p"r"_.r,i", ::::1.j:,'_,1""t1",,o:,. .r,u sorrcitat. lrfo'iurile mlczur rrnd rnal p'trl ;,, (teorctice) c^rcsc'spre paraunde aiung pini.la de zz,i'a'"XJ.-r"."'A;il; i""""3iit 1113t1l.aval 'a.tori rnsa purcrnrc comprlmatc sr ctorturile de. luneca_re reale sint mult. d.iminuate ' ::',: ." ' ll'": ' ':t'":o 21g 't'
r:: trgu'a
_

:i

i'

r:::T:---

*:l':

i- "

$.4.'.':r.r'!-'-1..';:.':'\'

101c-

lk f,c:

'/_

t7L0
2

::J

i2.tl,

?50

25LA

t?7tcl

t3c

cl,r cfcctul J" (l -, o 'f ici. rr: ,l 1r'r'car,. ii,ltic;, c - , for'1 (j,' (or'l)1)r ,ii,rr't.' in L-.tInctul rcsptct i\. nonlal prr (lit'cctia cf ortului :) . SingLrrLrl crit'jriu lrctilirr ,hpartrtjrrrca varirntcior r:rntin{r cfortul cfrcttv orizonta I (c,) (f ig. 1,4.1) . I-a baz.;r- barajului irr c1e nrcutcL: tlin rn'al di-r voul aDar cforturi o.- <lu intinrlcrc. Ijforturilc ,;- rnasiirtc ating in a.castlr. zon:r 2,-i (-5,0) da\/cnrr pcntlu l,rri la 0", 3,0 (.5,.5) daN/cnr: licntrLr rcai 1a I-i' si {,{-t (6,5) cla\/crn: l)c!}tlu vo:rl 1a 30". Jn parantezc sint valorilc cfortu

rile vclticalc gi orizontalc sint conrpicsiruri in toati! \'ari:r.ntc1c (la cfolturiit: r",-'prlz.cnt:r tc in f igurilr: 4.4{ ;i .1.45 sc arlaugir cfortu'ilo litostaticc) , I:r zona dc cout:rcl a volLluLui cu lraruiul, in ck'nrcn[ul f init din l-rctorr siluat iurt:ciiut deasupra voahlhli ap:rr cforturi uLi/-ontulc cfectivc c]c intindclc dc 2,0 (a,0) daNlcnr': pcntru voal la" 0",2,5 (4..5) daN/cm, pcntru !,oal Ia l5' qi 3,.5 (5,0) daN/cm3 pcrrtnr r-oal Ia 30'. in iraranttze sint valorile cforturilorjin ipoiczrL f[ri. relca cle dlcnaj IIt zottl tlirt {.crcnul rlt: fund:lrc situatiL inrediat in rrnonttr dc lrr.nrj :rrnr cfortuli orizontalc cfcctii c tlc intin<lcrc dirr inclrcilile drioratc consl.rticIici,
.

rilot.irr ilx)lt.z;r liti rt.(r':r rJ,,. ,lr,:rrj. In zorr;r din tc'r't:nrrl tlt' furirialc lrcnctratir

clc r.oalul dc ci:rrlarr: cfortu-

219

'2520
126301

2t90

lfrxl . ' lkPal'


2650.
680

t72 2l

'

Fig. 1.45 poteza lac qi 30o, cu


i

atenuate

de eforturile orizontale

4.5. INCARCARI

PE BARAJE

DE BETON

Clasificarea si grupdrile inclrcirilor. Clasificarca incircirilor gi grupirile lor se prezinti in conformitatc cu rcglementS.rile actualc din tara noastri. [3t]. lncircirilc au irrtensititi normrtc stabilite prin reglcmentlri (STAS 10100i0-75, PE 729189). Pentru verificarea siguranlci barajelor in ipotezele cele mai defar.orabile, incS.rcii"rile normatc se multiplicr-L cu coeficienti dc cort.ctic siabiliti fe bazc probabilisticc. ln functie. de durati si de frecvcnfa de apari!ie, incircirile se clasificii in : permanente (I']), ternporare-cvas ipcrmanentc de lungi dr,rratit (C), ternporare variabile de scurti durati (tr1) 9i excepfionale (E) . lncirci.rile permanente (P) se aplici in mod continuu cu o intensitatc practic constantl in timp. In aceasti. categorie se incadreazl: greutatea proprie a barajului, greutatca icsturilor pentrLr asigurarea stabiiitirfii, forJclc din precompr irnlri, cforturilc inifialc la inchiderea rosturilor. lncitrcirilt' lcnrpr'rarr'-cvirsipct'rnancnte rlt' Irrnei ,ltrrlti {/ ) sc rplicii cluratc lr,rngi sau in nrocl frccvcnt ;i variaziL iu tirnp sau sc aplicir crt ire intcrmitcn!:'r. In anunritc intcervalc clc tirnl; accstc inciucirri (actiuni) pot srr lipseasci. I)in accastir c.rtegoliL: fiLc prrte inciLrcin'i c:r: ptcsiunea ltitlt-ostatic:"t din amontc, zrval 1a nivclurilc normalc, irresiunca apci rlc infiltratic (inclusiv subprcsiunca pc talpa lrarajului), inrpingcrca actir',"1 a piLminlulLr i (din colm:rtalca lacului), aciiunca var-iatiilor-clinraticc clc tcnrpcr:Ltltr:"r, iucilcirrilc rlin cCiripamcutc urol,ik' si dcnrontahilc (stavilc, r'ar.rt') , tft'cit'lc rlnor dcfornratii inrpicdicatc (contlactia, tuuflarelL lrctonului corrririnatc crr curscrca lcnti), rlcplasiLri tLiicrt:n{iatc alc tcrcnului ric lundrLlc Iitir clct:rttjatta stt'r-Lctulii 1ui, cfcctcic rirfolrll"u'ii vcrs:Lntilor la rrttrplcrc:L ]acttlLti. ' inciLrcirr-ilc tcttrporat'c'- r'rLl iiLlr ilt' clc scurtr'L dtrlatiL (l') st' alrliciL pc in{cr'\':rlcsctrrtc satr lxrt lipsi pt' intcrr':LL' lrrngi rlc tinrir, iul iltt'nsitatc:L lorr';ttilLziL st'nsibiL in timp. l)in act':rst:"r c:rtcgori,r lac pru-tc itrciLt'ciLri ('rI: lrl','sir"rnca hiclrostaticir pcrrtrtr uivclul :uaxinr rlin Lricful arronic iu coutlifii noi'rnalc <lc txploatnlc rL lrarajrLlrri, plcsitrncir lritlroclinarrtit:l"r asupra tlt'r't'tsolului in cazul cvacr.rirlii apciol nrali, irnlringcrca ghctii pr'rrtlrr grosirttt'a rncdic. nrultianualir, llrr:sirrnc:L valtrlilor dctcrrrrinalr"L pt:trtt-tt vitt'zrt tttt'tlit: rnult ianr-raliL n vintrrlu i lnciucirrilc cxcclllioir:Llc apal forr.rtc rar, cvt'ntuu1 nrt al)rLr IriciotiirtiL in r'iafI barljrrlrri lu intcnsil:ili ::r'nrnif ic:rtivc. lil' s,' i:Ltr in t t s i t t l t i nutnai in cazul grupS.tilor <lc inciLlcirri spt:cialc si {irrir a sc su})ral)rlnc, l'cspectiv intr-o grtll)atc se inclLrclc o singurl incircarc c.\ccpf ionalit. lIr tLccrLstiL
. rrl lt' i
r

221

l,]:1il].:-l ]...

catcgoric sc incadr-cazir: p'csilrnea lirrrostatici qi hirrrorli'amiciL pertrLr ni* nrariru din biclrrr i' co.<rilii'i1"..iur" crc c_\r)Joatar-c, prcsiur:ea 'clul _ai'ontc apci de infilt'atic (inclLrsi.r.' subp.csiunea'p.r ialpa r,",,,ji;i'.,i)'l;;";irr,,i'i*r,,,,_ c[iorirrii no'nr.]c a lucriL'iror dc'cta'sarc;l a."iii] actrunca , scis,ricir, efeciul -- ""'-.., -r!r variatirlor clinratir:r: c,.xccpiionalc f ,,ri-11,.i.i,,i,.i utici1.. .Ai ;i' l'cutrLr r.crif icarc;r -sJgur^zrrr tr i,. barnj1,l6l fac grLririri (conrbinatii) Cin -s,,. inciircirrilc tllctrtiotlaltl ttt:ii irtaintc. Iil,r {r,lr.i,r sl-r crrPr.irrrlir ccic nrai licfaloral,ilL: corrlriratii a"., in.tir.iitl, 1,t:.,,i ;i"1,"rii,irc. (,nrr;iu.irc r,|c inci-rrciri au i' r'cclcrc di-stirct cri'crsr:rr: perioarl.,rriri c-_t_ ,pcr:tr"u izii, ,si 1..p21 1tri... inrcnsitatr,,i^ lnc:,,.ci.ilor 'i.ta barajulLri: cxcc.tic,

])reslunea a]-et olll aval; - ( \ccptio.arc. ci:nrinzind courbi:ratia trc incir-ciri uz.uarc Ia car.e se " atJarrgr-L efccicle currcmrirr:lui ;;;t;;J. -.-irtc'gleircntirile america'e acorcri ubeiioie- proicctantului a l.r,ra ;i aite gruplri de incirc'ri ;"JiilJ,*rii-t" p"ot* cle barale de ti".ur" f.di..t. I.n pLrnct de vedere .aseminitor este expr.irnat si cie Comisia pelltru anatiza barajelor clin cadrul iCOi-D iTl:::lTi;i i161.- t.rnlr;r"*i"l"an starrlrrc:r unor gruuirri de incirciri i. condilii no''al'e gi .".p..t ii1- iii .""" riit i i

incircirile moarte..corespunzdtoare, ;.ri;;;*;r;;,';;il", al'r'i'ni jor', a*iunea ternperatu.ilor j''].:,:.t,lijlli j,"i*i;;;;;'J;"i;;,: uiica este caz'Ltl' l'lr4tuartul lrrrrrrrrs

,1.r,lli.i1l,il,r,,,lc i)1,1.rit Ir'{1cnrt'rltiril, tlin Jiolninia l.i I l .cnrtrirrrlr. cjc incir.r:iri sc ir.nl,art i:r 'j'.'t. I ,-rr-.:.,,r.ii 1.,r i;r,r;:11,,: llll(iirnt(.r:t.irie :i :llt.ilLL,. L 'r:ir''ir r1'' rirrrrr1rll11lialC sint arciLt.itr. riin:"i'ci.-c:ir.r'. pcrrnarc.iitc (r)), t.rlrlloraf{r .c\'asip,:r manent" (.1. t,,u,li|' (lur.atar ((_) a ciiror_ actiri;:c :l:_lll,n:)" sr:riili.niL cstc posibiiir t,._,rrFor.,,.c',:a, i,,lrii,, ,i;i..,,,i1',ir,r"ii.iff a ciror :rctiurc sin.iirltanir :,rt,]::i:.^i:i cu _ccle crrasiPcrnr..n a rl t tr cstc po,sirriJi. s'eciale sirt alcit'itc <rin: iuciiic:,ri - -('r-rir:iiilc 1,",.i,,,,ii .,,rtc (1,), :.c:Lrc;"rri ienr;;c-rrare c'asircrr'a'crte <lc l.ngi ti.rati (C;', i;r;tr.;i,r;;.'.;;;.,,.* r.ariribile clJ scrirti ,lnrirt:L 11,-),. o ,i;,*";i"i;Jir.n,." (E) itcglc;..crti.ile rJ.rcc 15r,.1; .t,,t itcs,, i,i,,'.iionr.r" "-r."1,t;nna1ij. I ( r! t'i;i,r,:;',r.. t ri't'/ {r'' I JLirL,in.rii OlllDlr^ ,l, ir;e;rr-rili IJ : carac t cr i-qt icc.{ azurui.cLr, rac.l pli' ra - si i:zulilc, rrir.t,1'r r.ctc.'tici. r:,.r.cuPrinzind: incircarrre moar-te. (per-manentc), ':ric subprcsiunca, presiunea i'.e s*l'a,a irichostatrci" :u.nont(_., glr"iii o gi 21 .aluviunilor, daci sc.con-sirier-i actiurica iatiiror "f"i'ai"" cre tcmpcr:aturi se inclr-r<re cazur".:.r; Li{zur tts.i e;:r_ 'ar pcratu'ilol nri'i're; 'zuaie - nenz.ale, criorinzind: , presiunea hiclrostatici pentru lti'elul maxi.,_ aI rctcnlici,
.

lrtlrrrit stabilitir'r

tr:iz.a

co.(litiito;-;oiii.i.,""i,r"i,.i;""C.

iactiurilor)

cxircnrc.

leste
222

:a-.ljL .1;::tril a*_-i . -

urmi.toar ele

\ Li
1

-ri

'r-

c.

14.36)

unde

(tr,
sau

i/
II

- f n,)'
i

..

penrru

13

<

30

tI tl s
II

(-{,

- ,\.).

peiltiu >

30

unde t reprezintS. numerul de detcrrriniri care s,' prr-luciraz-i sta.iistic. Coeficientul de variatie este un indicator sintetic adimensional a impirrtirii statistice a valorilor din 9ir, deci iri cazr.rl anelizat r:n indicatoi gli,Lai al calitilii betonului. \ralori ale lui c, cnprinse intre 0,001...0,005 sirt pe deniin '+ saiisfi.cS"toare. ln lipsa deteliniuiLrilol cspclirnr'ntalc r rrloi iic prt lintiuare alr ;;crititilor volumetrice a betonuhii care se pot folosi in crlculc art fost pr1z6n{3{g (r'.4.2) . Conform lillor rcconrandiri rcccnte aJI t.Irtl'u iretoene sir::i'1c .. ibrate cu agregate cu glannla narir.nir clc .l0;rnr s. Doatc consir-lcra 'r -2i,0.. 24,.i liN,m3 iar le cL'ic c lSr,'Sxl,' crt gt;rrrtti;l rni:iinr.r rlt' !10 rttr:r .15,'1... 25,5 kNin3. Greutatca proprie cstc o inciu-cirrr-- car0 ill)arr irirl,t;ii 1;c nrii:uLe i:,.critbarajului. lbtoclatiL sistcmul .it:itic ill l,rir;rjtlLii F(r i-r'Jrioada !i:.ir.rii.i !iei poatc fi difelit clc ccI clin pcr:ioati:r (l(' e-\plirirtalrr lrJc c:itnrpiu, crli;:r.j trri:lLjclor arcuitc cu rostnri deschisc iir ncrioacla c-\cciliici curc s't injccic:iz-ir::,:,jntc dc intrarea barajuhri in cxploatiu-c). Ii1 tr'rcrlr.rl <lc Iunclal-c i',ristri l : iart: ini!iali. dc elorturi (Iitostaticir) ;cu ocir,/,iir .nciL\':iijilor- s,' l,roth:ct: tr..l.riinrprinrare lt tercuului iar irc rnir-.rrla ercctrtili l,ltLjrrlir: ,.r rt'ittciirll::.'. ln accste condilii aplicarca iustantanirc rr intlt'gii !:'L ntijti rrrr.,1;f ii 111 :isl,'tttttl static final dc cxploat:L-rc al b:nljului i)ouirr con(iilcc la rrrz.ultaie -:ir:--:ltrr. ln capitolul 3 s-ir clcscris mctorlolc'rgia rl,-- calcul pr in clcrtrctrrc f i:ritc ir cforturilor din grcutatca ploplic unnirrinrl str:r'cutcl,-'(lc ('rccutic. -{1i}ir'art'a mctodologici sc lL'colnan(lir in ca;rurilc cind in iit-ric-racla,r:t-r:utit'i lrunrjulrri apar decalajc nrzrri pc inilf imc intlc yr'loturi, la l-raraiclc p:-cvitzutc cu ro-.trtt-i Iongitudinalc dcfinitivc si nrai alt's in cazrrl lrar;r,ici,:rt' irrcuitr' la crir'.'ciot'turilc sint dilcct dcpcnc.lentc clc yrrograurui dc l.retorrarc, irrjcctalc icsiriri. irr'Iigur.a '{.'{6 se prcz,ittti lrur)tn-l ('-\rIll lll ii rr: lrrc, tlot Lrtt ilt: \'crtI!;i,,: tiill greutatca proplic pc fiurdrrtia Lat'ajului s11 66n{1n{r.rt!i (iura Iiiuh:i (71 :
o

t.)

A_ (!,.
(4\
/1,,

Fig. 4.46 - Barajul Gure Riului -pc fundafie din elorturi vcrticale greutatc propric: o - sectiune tipt
sccvente de execufie; I ._ rospcrnrencnte de contftlcfie; 2 etorturi vcrticale in ipoteza a.plicetii sccv{.rrrlialq a grriutir.}ii proprii; 3 idcnr in inotcza aDlicirii insiantanee.

turi

/f^

"

t F-'--r-:t1r
5

/ln
#, /1 )\
U

f^

tl
i5

Iongitridinalc a.ciivc alc barajului. Iicste starea de cforturi din greutatea riin cclclalrc iucdrcir-i. I)r'ol-1 i,. ic .iuprapun tiorturilr (ircrrtatea propric in cazul barajclor arcuite construite din ploturi indetrendentc cu rostur i lirrgitc se transrnite numai dup5. vertical5.. In cazul baiaielol arcuite modcrne cr.t formf, plonjanti sprc aval, greutatea proprie cont;ibuie ia inchiderea rosturilor de contraclie inci. din perioada constructiei 5i are tendinfe de transmitere tridimensionald.. O situalie similarS. aparc cind in tirnpul betonirii barajului se procedeazS. la injectarea cimpuriiol inferioare, zona iniectati devenind monoliti. Itaportul l./H (undc I" reprezintS" lungimea- corzii la coronament iar t1 - inalt imea balajului) influenleazi ^ in urare misurS- modul de preluare a grcutetii ploprii a barajelor arcuite. In figula 4.41 se ilustreazi influenta ."B"tl"i;i-f",-,{ ".trpr" st'ir-ii de eforturi ind"use de greutatea proprie aplicai5 pe'ploturi independente (o,) , P" str ucturi monolitS. (oJ ;i p. ploturi inde' pendentc conlucrind. spalia1 (or) 133]. o' o., op sint eforturile unitare veriicale ia piciorul amonte a1 barajuiui in sec{iunea maestre 9i respectiv pentru un plot pe versant. S-au considerat trei baraje de aceiasi in5.lfime inscrise in r.[i cu descirideri diferite. Se constati c[ pentru L"lH < 1,5 se poate adopta ipoteza structurii monolite, iar pentru L"lH > 3,5 cea a ploiurilor independente. I'entru- rapoarte 1,5 < L"lH < 3,5 se recomandS. ur-

i2,0il ni) calcnlatc prin :rplicare instantance si secventialii 132]. Se evrrlcntiazir discont inu itirt ilc 1i conccntriLrile de cfor-turi induse de rosturile

b" 5m

L. ZJU M

L" 350

n
E

!tu
100

lv"

0-r

/(l
r\) (i t,
'T

8A

r,(\ ,{"' /

70

60
DU

;!-F n- u!-!!t,5 2,5

3,5 L,

dii grelrtrtea p.opri. a barajelor arcdite: a - Ix'raje analizate, 6 - diagrlmc do e"fortuci vc;tica'lo rolativ; din grcut.tea proPrie; 6j - iPotcza Plotxrilor iridepondooto, 6d - ipoteza. structurii moholitc, o1 - ipote-za-pl-oturi indePendenb cu conitt"t*ie sPafia,ll; Q - punctui la carc sc referd' diaglamelo'

Fig.4.47_Influen}adesohideriiveiiasuPra,'IePartilieieJortufilo]:.vcrticale

lacirc6ri rlin ap.i, lnc'arcSrile din apli. (di[ bieful amontc, din infiltladinbielgl aYal) constituic tiilc prin terenul <ic fundrre sru corpul barajului, Elc actioncazi' norbrtajelor' asupra iolicitarea princit)ali carc actiones;l

ooincr"flt l.+ s'-a prezcntat modul dc cvaluarc a cfectclor mccanicc ot" ,p"ILi ai infittralic. fcnsorul prcsiunii apci intcrsti!ialc sau din .pori cstc sicric. Presiunca apelor dc infiltra{ic pe conturul subtcran al. barajulur al, ;;rii;;;t eiang sc dinumcgtc rrzual subpresiunc. conturul subtcran i"i"iJ"i .rt" o'Ii,rir d" cureht. Subprcsiun-ea, ca oricc Presiunc hidraulicl actidneazI normal pe strprafafa de aplicare. *-''-pi"ri""".
1".

mirl De supiafata rlc aPlicare'

hidroistatici (p) aciionind asupra pxramcntclor baraiului variaztr liuiar cu adincimea:

(4.37) ]at - l10 kN/m3 rrn<lLc v estc grcutatea spocif icit a apci consideratl frccvent- egali cu plrnul' dc fafi' puncttrlui acllncimea k1i/rnr It6];'z oglinzii apei.

;l';"!;;;:;

tgi

925

Fi g. 4.48

- Schema inctrrclrilor din aptr in secfiunea transversal5, a urui baraj de greutate: I - linia voalului de etantare; t drenuri; - linii 3 presiuni reale considerint,,X;::::.ii:",""t_"::ive prin infiltrafii tn -

In

exprimS.

cazul unui baraj cu paramente inclinate incircarea hidrostatici prin componentele ei orizontale gi verticale (f ig. .a8) ;

componenta orizontal5. amonte Po

:.;
1

^t

Hz

aval Pi,:T^r h,
componenta vertical5. amonte

(4.88)

P":ly \Hz
h,

aval Pi, - : !y^ z'


unde

L,sint inclinS.rile faJi de verticald. ale paramentului amonte-gi : li ll *tn:Tilr"Jt1nea se poate descompune ln doui. componente: statici.si ,; dinamici (fig. .a8). Subpresiunea statictr (.SJ depinde de nivelul apeidih ' t; bieful aval, valoarea ei in orice punct fiind egalE cu lnilti'nea coloa^nei. de . .:1j.. ;1..i.!,.,.:ii ,'. 226 t,.,:",1.',';"'j:i .:j
.

'r':iia r:;il^'' :1
.

' '

.1:

respectiv pini la ni'".elul apei din bieltrl ar.al. Subpresiunea talpa apei din bielul aval :: ' ':: .' Diagrama de subfrcsiuni pc ta)pa barajului se poate determina direct t.''; .di+ spectrul'hidrodinamic al iurgerii prin iercnul de fundarc- Proccdcelc . .. - de ideterminare a.apectrului pot f i matem'atice (eiemente f inite, diferentc nsform;.ri. conforme) sau fizice (analogie reoelectricl) . in fazele e de proiectare a barajelor sau pentru lucriri de importanti.

presiuni depind in principal de misurile de etansare ii drenare a terenului de fundare, de natura, gradul dc fisurare si de peimeabilitate a terenului cle fundare, de adincimca de incastrarc in 1eren,- dc indltimea barajului cic. Diagrama de subpresiune, in acord cu reglement[rile din Rominia [31] se traseazi pe baza presiuni]or din punctele caracteristice (1.") et'aluate cu relatia (f ig. .a9): /I 10\ p": ^1I1" I m17H6
coloanei de api din punctul respectiv pini 1a cota biefului aval : H a diferenta de nivei dintre bie{ul amonte si bieful atal; m1- coeficienii -de subpresjunc jn punctcle caracterist ice.' Punctele caracteristice si notarca coeficientilor de su I'unctele subptesiune sint urmbtoarele urmitoarele: : piciorul amonte (m,,,) ecrant I (rllo), (lro), primul qir de etansare gir \m,r,) , de drenuri Q;tr), al doilea,gir de drenuri (rzr), piciorul a'r'al al barajuiui (n.- in general (moo gen egal cr.r cgal cu zero). In tabelul 4 . 13 sint prezentate dupi 131 ] coelicientii de subprcsiune pentru baraje importante cu I{ > 50 m fundatc pe roci fisurate pu}in permeabile. ln ciznl barajc-lor dc importanii rnai rcilusi. coeficien{ii^ din tabelul A.t: se pot lcduce cu ma-ximum 15)i,. in figura 4.49 sint ilustrate cliagramcle de subpresiuni ct,aluate in acor<l accleasi rcglenrcn t i.ri. crr

in care: I1s este inll{imea

Fig, 4.49 -- Diagranc 11c srrlprcsirrni pcntru condifii normalc dcr {unc}ionare a elemcntclor de etan9are ti drcnaj, pe baraje importanle cu in?illimi ll > 50 m conform reglementtrrilor din llonrlrnia [3 I ] : I - Ii nia voalului de etangare ; 2 * linia primulul rind dc drenuri : 3 - litria celui de al doilea rind dc drcnuri.
227

.
llllsuriie (le ctartare

Tabetrui 1.13

f inrl

barajului

Coclicienll (lc subprcsiunc


drenai

ti

I. I)itrrjc dc tr(Jutirtc ti

ail(., construclii hidro n.rsivc din bctou carc clceazi rctcntii: - Ji.rf ccr'ftn de elan;arc gi Iir:i

ch'enuri j cu un sirrgrrr ri:rrl rlc drcrtrrri;

r,00
1,00 1,00

- crl ccran dc ctarll5ar'c; cu ccllln tlc ctau;arc 5i un rind clc drcnuri j


.5i

-rTo,rs0,40*

0,0c)

0,00 0,00

0,601,00

0,40

0,20*
0,

0,00

cu ecr.an tlc elangatc - duri dc drcrmli.

doul rin1,00

0,60
0,40 *

0,20*

0,
0,

t0*

0,00

l.

,Seraje dc glcrLratc

sau cu contraJorfi:

c rosturi lirgi(c
1,

0,60
C0

i5
0,00
+

- cu ecran de ctilniale J.
lJJ.rc.ic arcul tc

cu ecran de ctalrsare gi un rind - dc drenuri

1,00

0,40

,20*

0,00

,60

*) Valorile de la numdretor corespund ipotezei de functionare normale a ecranului Si dlerlurilor ; valorite de la numitor corespund ipotezel de ddtertoare a ecranulul sau colmat5rii drenurllor (situatle exceptlonall) ; t.) Coetisientul de subprsiune de la plciorul aval al ctupercij.

1r1ea subpresiunilor.
i

In {igura 4.50 se plezinte comparativ diagramele de subpresiuni inregistrate ate gi considclatc in calcul pentru si c.onsid.erate Dentru doul mari baraje: baraie: Izv6rul Tzvinrl Muntelui Mrrnfcl'i diu.RomAnia.gi.Shasta diu RomAnia si Shasta din.S.U.A. din S.U.A. Se Se.menfioneazi..cl mentioneazi. ci ia ambele. baraie s-a -ambele.baraje s-a utilizat, drenajul forf at (prin pompatc) care a diminuat {oarte. mult iniri2..n

2ac2 3 \tc

+
Pt
10,39 Ho( PZ'0,27Hov

Fig.4.50 Diagrame de subpresiuni conjid.erate misurate la barajele de greutato: a fzvorul !{ur - in calcule diagrame couiderato . 6 - Shasta; I

'

Etrsur&ts.

an

riier"-ete_ de subpresiuni se coreleaz[ direct

ir""'t"-;i"el.;;t:.8q1;t!i:,1._.:l:-llnl:'-t:::::*",*9::il':::

c'

nivelurile apci .in

, , ,... ; " t,'

rr

-iar.strbpre"*roti-in-t"*tir" taipa Iundatici' ln calculul barajcior arcLrite dc obicci se ;;;;-;d;i;;

pinl la oiciorul amont'e

(ar-al)

al barajului,

je)or rle ;;;iij"";a 1"fr1"""1o' subpresiunii.' . in :"1'l bara ll]tit. '*:f - :rumai'pini 1a ni,;";;i;*.o"ria*"-.e pii.i""." hicirostatici aclioneazi S'b aceast[ coti presrunea

velirl terenului in care-este incastrati strtctura. friaiosiatic1 se redirce in corelafic c. pierderiie de sa,rcinl pr.in in{iltraiii}e peliniadecurentcJc-alrrngulcorltunriuisrrbteranalba.rajrrlui. -l;;;i bieltil anront. i'cstc l'rof ile le der ct'sanic ale '" ^pci"tii't "tttu;tii U"r"l"f"i ." manifesti presi'nea h iclroclinarniii ({ig-. a.5l). Datoriii vitezei de acces pe deYersor, u, sc prochce o coborire h": !- aL nilci iui in
cie niveh..l din zona necleveisanti, r]lalcat lac in zona deversorului fa{i 'Diagra'-ra prcsi.nilor lidrodinamice in rno." fi"l" i-S i" {ig'.ra 4.51 . ,*"i"i-a"""tslrii rirmeregte contrirul c-l4-S-2, dar in calcule in r-.od se consideri con'turul 3-7-5-2' otlt""it ""'t'ii--ro"t--J*,rcrso.ulni, a'al tle ct't'rstI, apar prcs iun i/depresiun i pe

suprafata paramcntnlui crre depinrl dc I'iracteristicilo si dc lorma deversoruiui. Ele'se pot dcte'rnina prjn incerciri-pL' modeJc seu calculc nllmerlce

prin

elemente^

Iinitc (vezi capitolul 6, r'ol. 2) '

Presiunea aluviunilor, Ahtviunilc crre se clepnn in lacuriie de acumulare datoritS" r,itezelor- r-eduse dc circrila!ie a apei constituic o inci.rcarc tcm.oorar1 cvasipcrmanc.tiL <1e l'ngl 4r,raiir. EJcct.] lor esr.pre 1-taranr,'nt.l.i ';;;;;i"-"il;'.iajrrlli sc calcr.rlvrzil t u forrnrrlrl,.' irnpirrgc.r'ii rtciivc, I lrirttitri"-tllrinl ." lrrlrri, conformicori, i cthiliL,rrrltri lirrriti a ntrsclot. rl'- ntorl llnllorll:' llI Alur"itrrrile jrr 1a-tr baraielor' :,. ,lc1, n in gt nL rlrl in

straturi orizontlrl''. illcsirrnca lor' (p.,,)' l)o tln l)xrirj ctt 1r;itlnlcnl lnlontc aDroapc vcrtical sc <lctern,inir cu l-clafia: (-r.-10) p,,r : ^,,',,i i, r.r:(-15 - 7iz) in care 1^lot: i,"r T(l rr) cstc gretrtatca vohintctricir a alnviunilor in

1;ig. 4,51 - Scltcrrrir. pcntru dctcrlrrjrtartcir presirrl1i1or lli(llo.litlnlnicc tn clzrrl nntti prolil dc /orsilnt.
229

1r -

';i. ',rii
.

_,1:: ;i_, .. '::i,,'r, rlr : ;" r!?. _': I'r1;

. ."u1f;'J,'iii","u.?f,,i:tf'"::"#ar1ilr,,i" u^,,lt jlt:,:;:i;r1g#fi idltpTll.ifJ'iY;:*'**""u;.0';",:'i;';'


lr"l*tls*p.o',"'o,;*i,*,.:l*;l*#;t'

,.^

(4'41)

j*i'*i",'*t'!:"iioi::,;:;',.r."

li,iiiriSru*t"rii1t.*?iis?,Hi.1*

;:l;,ryi**

"',{{{"i:,;

li#*,i.ffi ,ik-ffi1i:*:l.;'*,''#;i*BH*H*::$#t*
It,',1"itf ii'"..i1"":'#:ll,:t",?:'?l;.:,1l,li:,y:t"t
. Pre.siyleg

Pot: T'atn .L I - rr
apei
t]r

(4 4)\ \- ^-/

in avar

s-a cousiderat

valurilor.. \/alurilc sc forrneazi

3"'";!:'v"!'"'..::-1."1",#iit.".',1,'i.".x^-:fift

orientate perpen:?:fil'J JJ"rlffHilitii peste'p,."i"ltiT,ilidl,i.",i.;:l;J,t1*?,L';,3j,,011?;,?:f1ff"-:.:lpia_pun barajcle inalte, dar import*t^-i.,,. qoltl rmportante pentru 'I"'i"airi#i ,o,.,J::.!:t*-."r.,ro?'11:li,iij;.;:u,:"i".1jft'"r,":"r" "";:'i.':':-tl:.. ",.i ,-, _ .,y.,_r'rto varurltor estc.-o inci.rcare tempor:

,rJ.1';t:iilfj,f ;if pulsatoti i rp'.'-i* i i"p'esiuni)

,,,;

,-q*'i1Tii{'.""f

ffi {l.*;;*tllnit;*llxyhiii,:;ff ff ?r:tr,:'l

i#ti;**,'t:;':"r,,f#q#{**it-tTtffi {ii#*i,tr

230

'90
v2 l.t.l
l

'll'rl -n'
q

!\ffi ./
0t

,. r' -z
.z

+ 0,08 J

l--'l

NNL

-,0,02

,p!t
0 p1x

I
a
.rr

1.,'lj'

I er/,i
s \' cr s(>-: \L $qtx \ \' bc.
R

0pol

{ \o as ds; s d,i

sEsF R ssB:

Fig. 4.53 - Diagram1 Pentru determinarea elementelor valurilor de vint dis lacurile de a,cumulare.

valului ([) 9i pcioada lui medie "(q,) X,de,ter;rnini +.5j. asitet pqrageiri! 1l:ly' 9l gT,la (h in.m' .onfoi- ai"gi"*ei din figura Y vrLEzd' (unde ghlaz z este viteza il i g.ttla".(unoe Phitz gDl!' gi functie de lu_ncfIe determind in lunclle determinl ?"- in secunde) secund"e) se determtne ADhx To T, ,. , (r;d; ,. , ?,7.esre 9, 11 {e_gDl!' , -: In vintului, in m/s; D lungimea liberi de b5'taie a Yintulrll La oghnda,aper
1n61!imea meclie a
4

/f^+^L\. IJ l"n''l'ri in m ^.li-^ina. lacului. - (fetch) ; 11 - adincipes. m; g - acceleralia gravitaliei, m/s')

.rnn.t iniltlmlr valulul ln calcul a inlllimii de celcrrl zona (1e


sc detcrmini"

I-ungimca.de tindi medie a vaLului ().') medie a 'r'alulu i (f .) cu rela! ia :

functie dc perioada
(4.41)

),,,:{'i - "2r :1,5673


suprain5"ltarea

apei

iinltite

liniei meclii a valulr-ii fa{iL r1e nivelul normal aI oglinzii (lo) se determinii cu relalia:
Ito

2 ' l0

I') ",2 6=

cosa fm]

(4.42)

.\^-

unde cr estc unghiul {ortnat intrc axtLl longitudinal al lacului;i direc! ia inaint notatii f ind explicitate mai inainte' vintrrhri- celelalte nota{ii vintului, prcltrcrirrt 1* pr.ivinta clrac tcr.ist ic iior 'i.trrlui, clc se stabilcsc dc thtrat:-r o insc int 'rin mtnlmulll st at ist ici I miis*rltorilor din a*rplasarne.t lJ dc anl. 'c viteza cle calcul a vintului, in lcla!iile dc rnai inainte, se ia 1a inlllimea clc 10 m dcasupra nivclului apci ;i sc dcLerrniniL cu folmula:
u : hr'?),
(.r.43)

231

u, cstc viteza vint'lui misurati._la inilfimea e, iar coeficie'tul de 5-rn; 1,0 Pcnt'ri i'tcrmecliare ale iui'2, cocf icicntiir /r, se poatc caicura prin 'alori intcrpolare I iniari. acor d cu regler'cnt iL'ile din Rornirnia Ia stabirirea eiementelor va',.-''_,.I,1^ rtl.lttt (iniltlnlea nted.ic, per.ionda medie, lurrgirrnr de .,rn,.li 'rtrcrli,i- irrlie_ 'rrr(rrriu(,r rlr,,( l rDe0rl ir vir.rlrlu_r) dcscrrsc rnai inaintc asigurrrilc dc caicrrl alc vintrrlui sc alcg in functie ,.rc clrsa ,i" ;*poi:i"iJii.. 'itczci asifc.l : 75 z% Ire.t'u corist'uc!ii,ic crasa t fi li1/ =.'ri;'i.,,,ii,"ir,i'.lrl,ri "'-.","tr,*ti.i '-"" spcciaie, justificate) ,i p:4o/o pentru colstlrctii'ilc .t"riifi EiiV. .lnillimca medie a r.alrrlui c' :,sig'rarca dc calc.l lro/, (trr:r).* J.t"rrrrini, cu folmnla :

li_:il,.^' corccfic

h,: t,t cind z:

ir;a":-ib;;ib;t^.i;J';;;O*.

rapoltul gD/r1.
aJ.

r-rldc <:ocficicntui

l, sc dctcrniuii_ rlin diagranrl (fig.

It,rY"

l1J1

(4.44)
4

.54)

in

fur.rct

ic

de

::^^l]:t,d,:t.:Tina

dctcrmini in functie de inii{imea fo1,o rnedie a I'alului avind aceeasi asigurarc /r"nt; per ioada medie a lalulni li 2,. Acceptind ci .Fl > 0,5).", se utilizcazi rliagrama clin trgLua 4.55, in care sc rclrlczirrti" corela!ia irrtlc 1,, ,2;!ltry,1t i,,::lg'ti. I juhri se s produc pcriodic in timp lr .l-9!a. faralncnlulul arnontc al bar.ajului suplainil{Iri, respcctiv cobor.iri ale nivelului ului liber al vilurilor v ilor (1), i.,..) cale cu urmltoarea relatie aplicabili. p..t.,i-p"i^*.[1,i ver-

S,]p,.."i:rlllarea. rnedie a crestei valului clcasupa , apci linigtite (/r,.) cu asigurarea se

nir.elulu

i de calcul

l(r)

: -

2nt LrorZlt

Rela!ia (4.45) ser'egte pe'iru determinarea suprainiltdrii maxime gi colioririi maxime td-\tt \tv (i,,",) (ir1.,,) a lrrysturur nivelutuilibei;i;;i;t;i#"#ffi; troer al valului 9i coboririi valulul la ta parament llr,...q") \ttt mdcl d 'Di::' 'q;) fa!5. de nivelul apei lin\tite. liniqtite. De asemenea inl.ereseazi -suprainl{area su_ a vilului (.1"J p.nt* care incdrc.rrite di; v;i;;';"i-i.rirr"t L.:L:!:ilibere maxime. Aceastd situalie s'e- obline atunci

- "l' ,1p'l-!.orr2'1. lD

alt,

(4.45)

tn, :-'i;rr--i tro .or -?.


to -/rl-"" ""| .
\Au

cind:
"l l

xl

0 2c.fl 4@0

6M

W-4.54 - Diagraml pentru deterainarea lntrlfimii valului _cu. asigurarea

Fig.4.55 - Diagrarnl pentf,u determinarea preinl$d,rii medii e crestei.valului cu a^sisr . rea p% deasupn livelului apei lidgtiie.

valuri pe baraje cu Parameni - laLza' da depresiuni.

-Jilir lini;titc din lac. sart.sub"cota Presiunile din val sub cota oglinzii rpci srrb'coia oglinzii apci liniltite se libere a .,;;l"i;i.i;J supraJetei -determina ^c?sta cu relatia ({ig. 4.56) : se^ pot - 4irt 2E -# 1-1 | )-t -l'2 -1,9 e )i cost -"cosL'i' - '. -:11 - e-\ f,' p (z) : yhe ''v """ +

T,

'

7.,

4rt
ta

2r2
-r/-e

lt3

Cind cota suprafeler libcre a va1u1ui. se apei iinigtite, presiunilc din val sint pozitive (f ig. a.s6) :
?(q)

) T,' - i', \ 4rt cos Lrt (4.41) cos T" -To - cleasuPra cotei oglinzii
1

afli ;i se ileterminiL cu exPrcsiile


/J t

: 0

pentru .: :

Tl

a trltrlrri st' r.lliL :rrb cotrL oslinzii apci linistite, incirrcirilc din val sirtr t[Llllt.ilrtri (nr'.sitrrri n' {at)r'' ) sl s('d(t('lmlIIi'l cri cxprcsiiic (fig. a.56) :
Cin.C cota suPrafefei libt-re

?o: !F)
Po: O

--^- + r,, '- -- 0 l./rrrLrrr -

5l\

pcntrr"r

caracterist ice.

llcsirrrrilot iilc (4.47), (4.13), fl.'{9) st' Iuluslsc l)e lrlnt cirlclllLrl ttiontcttlc si h j,,,',,i,,..',tt,,l l'er'''jului l,l rtlront.l din val in diverse Punctc 1)c
Rcla!

fh):

t@

r:0 pentrLr 1 : :

(.{.4e)

Prin intcgrarca diagraureior astfc'l obtinutc sc tlctcrt.trinir {oricle ptllsatorii din valuri carc solicitir l-,arairrl. construc{iilor hidroFresiunea ghefii' Ac!iunca glrt!ii -su6 asupra balaielor ;i Iorttrc ttttttlttoat-cl('lorlllc. in gcncial'sc rrnnorrl sc mah menifcsli if cstl"t sttb r.rlnliitoale-lc teh" i.^ icc-in i"r'ntir:c r slra-- irtttringcrca stlLticit tllitcl:itIL intpitd!cirii rlil:rtirrii clcstcri rirpi<le alc" tcmpcrattrrii acrului; Ia clc;tcri a" irtei'te la tuluii a"liit."'1"
:

235

- irrpingerea dinamicir a sloiur.ilor de ghea{i. tirlte de vint; irnpingclca staticl dirr irrgrirnidir.ce cimpului de gheald. in . ac(lur)(.ir slrl) curclttului rlc allf, si virrtrrltri;
srrl.rusiL

plutire

.grosnnL.at nra_rintii_

ghe{ii prins.^ clr. c1.tr,"r-t," str.ncturale clin constructie _ acfurnca - --'-*-i^' gi valiatiilor dc n i.,.ei in lacul dc acurnularc. I)Lrsirrrca ehetii constitric o ircircar.o te'porari. r,ariabilir de. , sc'rtrr" cl,r'atiL. (l')_ cind sc calculcaziL pc't'rr grosirnca rnedic ,nuttianu"tli ;-;;;"_ t.lur dr: gircatit_;i o i.cftc'r'c cxccp!io'alii (D) ci^cl i,r;;r;;i-;;-;o,lrid..i
nrrilt ianual
iL.

6 ore; 4 ioefic'icnt-a".."l.i"rlt"i'"'";i;iii :'11.:.'.-:1.:l:^:11'-'t"d:.1,,1:ill'Il" carc se rlcterurii.ii cu r-elatiilc: i : (i,3 - 0,281i,i- 0,013 1.?)10: pcntrLL ti > _20"C

Iici< rirr] ,l, rlili{r.c {r.rrr,ic;i , r:rnrrrrlrrl ir..,t,rasticiratc;i;.riJ;,rt;?ldii fiir. l)upi lr',qlcnrc.tijlilc din r{onriniir plcsiur.rca p" i;i-6"; iri Ixrrnri. i, c:rzu,l- ci;rii s'li,iiiriLr:r glrctii crslc rniciL cl., ili,n, .. aii'.'iiii,ri '.,r''r"1.ti,t il 'rai p.,1 (4.s0) - lo ,,,,. i,'(0,05 ]- 11 . 10 5 . ,t,"-4?) l1 c_'1,; l, ,. r':tt' ql.::ir.c.r r,r.rrirrri ;r.srrlLitrlrri ,.J,, 3lrca{j. rn; ,t _ u' coc{i_ Llc1r (.iiLc rt1ouctcaz:,- lltlllrcllt:t .tultgltl11t podrrlur de ghea{i gfr""!i (I) si anurnc _irft*cut:r. iu'gi'rii,po..t"i'ii" iil El'""","i :.i"n,,:-.1*.1]]:delcaa it - 1,it le.t.u_ I \<.i() J,, rrr, rir, v,() O,ti pcritr-rr l/!rrlrrL ! :: 1,':= l, 50 .)(., m, m, 0,d U,O pentfU l)uirLrlL L > 150 l-r1; ; lsii;;, t;;1il7 ttraxinr .dr: ci.c.ctclc a tcmperatruii aeruiui, :,..1:li.]llu1 i'.C-fh i";-;,, l.ll ^_
:

sirrlic'i rr illrr'iii ,l;rtor.iti irrrpicdicirii clilatirii ci tcsnicc , o' l)r|lr:(' (rr' crr'sler'(ii 1cI)r|'rlrirrr ir ;;JrcLii, grosirrrea str-atului de gheati, coc_
irrrpingr.r'n;L .

'4 .== (3,3

glr"tii, l,t i f . coelicicnt subuniiar (0,2 ... 0,8) ll..rl,. ll c:l,'lcirpor'3fura clrc clcpurdc dd groslrnca srratuhri de glrea!L gi dc cfectele acoperirii lu'i cvcrrtualc cu un stiat de ziua<Ii_ in calculc p'eiirninarc,.l,r"siuu"a statici. a gire!ii, pentr.u conditiile ,. l{otlinia, tlrn sc l)oate admire i:rtrc 70...150 kN mi. ' l.mpirgerea dinarnici. a sroiurilor cle gheali. tirite de vint este dependentd. , dinrcns.irin.ilc dc si fo'ma su))rafurci de rugozitate, ;o;;i;;;;.'1" "-*f,use, vricza. I intului f l4l. Conform regiementirilor ;r din Romania, :llec!ra rmprngcrr'3 cllnamrcii a sheLll asupra conslruc!iilor hidrotehnice cu parament vcrtrcal se e'alucazi cu ccIL' doui rclatii plczentatc in continuard, din re. zultatelc obtinutc adoptiudu-sc r.aloar.ca iea nrai mici.:
P0,,,,

1,E5 li)

itl:r

Pcrri.u

l, < -

20"C

(4.51)

0,07

''t ' hr{,'t:8"

(4 7)\

cazril opririi sloiuiui de paranentul barajului: I'.,,o,n,:0'50 Ito,rornr:0,50 ' n" 'D ''q []IN] (4.s3) "1i" ln rclaliite (1.52) si (.{.5J) r' reprczintL viteza r.iteza :eza sloiului sI< de ghea!5., m/s dc l-nl ,r:- -:, (J"/o drn I'rtcza r.intului cu probabiiitatea dc 19/o in perioada cu sloiuri de gheaf i., dar nu nrai r.a'e dc'I m/s) ; h, qr b Ei taii-", ,G"i"i, - grosimia nr (sau litimca frontali a suprefeiei lbvite dac"d. lif imea'.t"ilti;;t;;;;: mare) ; ,t _ supratala suprafala- slotulur sloiului_determiiatd determrnate pe baza. pTitit'mai lrdrdLrv rrrar rrlare,l baza observafii_ .ti"i""gii: tor rn natura, mz; 1,4 ll" - rezistcnta norrnati la cornpresiune a ghef ii, in Mpa;

a,1

inghetat .

,,'

care pentrr,salinitatea ghefii intrc I 9i 29in si temperatura rnedie ziinrcd. a aerului intre -30'C ;i 0'Clse poate considera de 1,35...0,40 III'a. Irnpingerea static:-r asupra l)aramenlului barajului din ingrlmiciirea clmpului de ghea!5" in plutire (P.,), pentru lacuri de acumulare in care viteza apei este mai mici de 1 mi s se poate evalua cu relalia (f ig. a .57, a) :
(4.54) zr:OsinP [kN] in carc : zo cste viteza maximS. a vintului cu asigurarea de 1% , n/s ; O suprafala cimpului de ghcati, nr:; 3 - tLnghiul dinrre dircclia dominanti" a r;iniulrri qi frontul construc!iei. In figura 4.51 , b sc preziutl schcrna incircirilor pe paramcntul barajului produse de varia{ia nir-elulul apei in lacul inghefat. Relalii pcntru P"o
10-r

: 0,2'

calculul forfelor velticale gi momentelor incovoictoarc care ac!ioncazi asupra barajului se pot gisi in literatura de specialitate [31].

Acliunea variafiilor de iemperaturi. \-ariatiilc de temperaturS.. a1e mediulii ambiant genct'eaziL elolturi sttplirncntare in corpul barajelor nonolitc, i r-r spcciai al barajclor alcuite, l:r cai'c sipt irnpiedicate deformatiib libcrc indirsc rlc r-ariatiilc lcrnricc. Ilosturile de clilatare pcrrnit clcforinarea iibcrS. sar.r Iir-nitatr, nrrttt.ri 1r. enriuritc direcfii ale ionstructiilor' hiCrotchnicc si lcrlLrc cionLrlilr trrrrrir:c ltotcntiale. ,\r'tiu.rrr., t'lLr i:rtiilo:' tl.' tcttti,ctittttt:L cito tcn)llorlri cvasipct'ttrattcnl:"1 dt ilrr:gi drrratir (t ) rlucir iir cirlcttl s'' cuntid0l; r'arjaliilc tlt' tcntpcrlttltrit" I)r'ntnj :.rnul crr anrplitrrdiilr';r ll)cdi, tl,.' r':rr il!ic a lcttt|crlturilor Iucdii Iunarc. Iia dcvirrc crccpfionaliL (1i) daci sc considcrir anul ctt amplitudinc marimir c1c var iaf ie a tcnr pcratrtl ilo r mctlii lunarc [3 1]. Ilctermin:rrca cimpLrlui tctrnic clc calcui sc facc in douit ctapc: cvaluarcll valiaf iilor: r1c t ctnpt:rirtlttiL :r1c lucrlirtlui arnbiant (acr', apir) si cvalnarea clistliiru.tici tcrnpct:irt ttl iLl' itrclusc in corpul barajulli clc teurpciaturilr: nretliului :rtnbiirnt ctr cvidctrIicrc:t celor mai tlcfal'olabilc situa!ii pcnlrLr
stt'ncturir. ln ligLrra 4,58 sc prczinti. pcnttu <1or:ir mali barajc clin I{omiLnia prclrrcr'u'i1,. Jtat ist icc 1',. rrni rnrilli aui :rlc i eriel iilor tcrnpcratur ilol rlcclii Iunarc alc acrr.rlui;i apci clin lac. Sc cotrstatii caractcrLrl arnLonic ctl l)crioada de un an:r var:.ia! iilor' <lc tctn pclirtr.trir in acr si in lac. Apa lacului urmitrL'itc cu o a"nutnitiL iritirziclc varia!iilc <le tcrnperaturi clin acr cu alnplitudini ale oscilajiilot r:rrr: scnd in arlincinre. T-a. o adincime in lac ric citca 6O rn, tcrnperatnra apci sc mcn!inc constarttit si cgaliL cu circa 4,5'C. Irt cazr'rl bara235

500

t50
20
i0

,cn

,\

I
'c.\
0 t0

J\

/\
IJ

V---'/

.,za
/^.\e

,n

rx

-;\_
t,rE)ouANU

fiEA.iAI7;

I
iril 1100

vy

/lq.
Y

k\
I

ln

20

"471

/\
s
10

n A
I
I

h
M

/
v

/b
/.\

I\ Er

it

Fig.4.58 - Variafii tipice ale nivelului apei in lac, temperaturii apei gi aerului $i deplasirilor la coronanrent iu sectiunea, cenlrali Ia dou5. mari baraje din RomAnia: a - nivelul in la.c j b temperatura aernlui; c temperatura apei la 20 m sub uivelul ogliuzii apei; d - tempera.tura apei la 30 m sub ni-/etul oglinzii apci; e deplasdri ale coronamentului.

jului arcuit vidraru se mai poate constata ci deplasirile coronamentultri se coreleazS" cu variatiile de temperaturl si mai pulin cu nivelul apei in lac
pe durata unui an a temperaturilor medii lunare a. aerului - . Varialia 0"(t) se determinS. cu relatia (fig. 4.59)
:

[23].

0.(l) o.(r)

B"

Ao

c9t2+ fcl co-s? fcl

, ,,.(a.sll

-.

236

:; i.,:' ;,r'

,lr:

r,.

r'. ,.- 1

/!

ln aer

t1

n":---T" oor, f
;

o,

(4.s7)

timpul lncepind de la rnijlocul lunii iulie pinl ln momentul de calcul considerat, ore I - durata ln ore a unui an (8 760 ore). In RomAnia 0" se poate considera lntre (5...10)'C iarlolntre(12...15)'C
Variafia anuali a temperaturilor medii lunare a apei din lac 01(/) intrun punct ia adincinrea z i'n m fafi dc oglinda apei se determintr' cu rclaf ia(nevatabill in ipoteza z 2 60 m cind temperatura apei este constantl Ei egali cu {,5"C):
0,(0

t6l.

\ -:Lz

r\fi-.f :-l "rrr ll * 60) zL 40'[


-.{-

lt

cos

Znl* - -i' l tr 240)

I t

(4.58)

dc forma:

Rclafia ({.58) estc o formi particularizat[ a unei rela]ii mai generale

'.,, .. ,U, I ....ttI .

J;ig..

4.60_

sccliunc dc gr.osinre I_: I _ di.stribulie tlislriLuJie liniari'r cchivnlcirt.I,

* liclrivalorca cinrpului tcruric .*ll

lntr-o -il---_]

pcraturi A0 intr-c fefele arnontc sr .l .Oor ar,al (f ig. a.60). si ir,al ('nt pr'ra tura mcdlc u," r LrrrpLl'1rLu<r U,,r ra la 1ln trrr rrtotrtcttt o.rcc,r.c o:Ltrc;rrc cre rlt, timp se obti.e din c_ 'rsulc 'lonrelrt diagiamei rearc ql]it-lt";, sup'afeJelor si ..rii"ni..ut,,. Relaf Ireratia ia de calcul calcr.l ar.e are
aspectr: I
:

solicitat ..i,,ii.l''."iii;;f'tJil1,J'i;p crc.r,.ariatii ric ten,pera_ !9 bgton t.ri. !';'lt::,"i:::l*:::,:*:..lljv ia Lrararrenrc sc detcr'riniL pti, i,,t,l.q,?i"" i.,,i;i;;',ri.iiil',iii"'iil'l;:':;";';;,il,l 'ri.i'irl'"r'".l:ij:_irtli:' 1"",:li:.,,11.;,.Tllil,l;jl;"i:...1':l:Il: tcrnric t [:?:1]:',ll]i'#llll;i,'iJ;.':,,'l'i:llij:,illllili'" crnr ic 0 0(-i;,t) -i; sc cchivaleazir cu o tc'rperiLt.;t;i.;ii;';i;;i;fi.;:,t,i'i:ti::;r_
f

ArA 0,,:A" + A'll 4rhyf - cos Jr.I-) 7vL I chgl l cosp.L , t1 : lln. ; a _ coeficientul unoc de difuzibilitate al li a1 _I

(.1.60)

betonilui.

.""Ji?J:"tt".maximd

lui 0',se obtinc la monentul t, cind se indeplineste


arcts shirZ

f :
a-

) *l

shpl 1

sin pZ sin pI

(4.61)

Diferelfa de- temperaturb. A0 se determinr. din condi{ia de egalitate momentelor staiice in raport- cu axa mediani a ,."ti""ii, ale gi a cerei ecriivalente.--E" _respectiv

fai;;;"#i;"_ ""'"" ;" a;l;'il'Lr' ;tlt;"'


pL )'

AO:

3 (A"

A)t

lt'h ,la

sln vL
cos

2\2 -a)
(4.62>

+
Valoarea maximi. a negte conditia :

(T"

lui A0 se procluce la momentul l, cind se indepli-

- d;)

calcul (7", AI") trebu ic raportIttc la iempea rosturilor, o'J. Rcla!iile de calcul au aspec-

?"
Contrac{ia

: 0,n - uit 47"": A0

\4.64)

si

umllarea betonului se pot asimila cu o scldere uniformi.

Acfiunea seismicd. Ac!iunea seismici asupra barajelor este un Jcnomen complex de interacliune structuri-l ichid teren de {un<iale [3,{, 35 i . Analize gi elemente de calcul mai precise ale -actiunii seismice pe baraje sc prezinti in volumul 2, caD. 7. In continuare sr dart ttrtmei citcva datt' .r'n,'rr lrr si simolif icate. lncS.rcirile seismice sint inci'rrciri esccirtionale care se inclucl ntrmai in cadrul grupi.rilor spcciale. ln cazul barajcior, incirrcirriie pulsatorii rezuitate.din actiunea cutremurelor sint de doui categorii: de inerlie din masa construcgiei; - for{e orientate perpendicular pe paramentul amonte - forle hidrodinarnice al barajului, datorate undelor de presiune clin lac. Determinarea incirci.rilcr seismice neccsitS. Ilarcurgerc.a a doui elape: _- stabilirea caract erist iciior cutremrtrului de calcul; - er.aluarea iricirciLrilol seismice sau clirect a risDunsului seisrnic al structurii. Parametrii clc bazir carr-. car-actcrizeazir actiunile s('islrricc sint: r.ccelcralia maxim5 (c) (e,rprimati si prin coeficientul de inten.sitate scisnicir,r: c/9, (nnde g este acceleraJia gravitatiei), pcrioacia clonrinantiL, clura.ta oscila-

avind frecvenfa de apari{ie o datii la 500...1000 dc ani 9i care se consideri ln calculele dc verificIri ale barajului. Barajele trebuie sii suportc firr5. avarii acliunea cutrcmut'r.rlli cle proiectare. Ille pot suferi uncle avarii la actiunca cutrenrunrltri nraxim cledibil dar care sE nu afecteze siguran{a lor gcneraiir. Un parametru global de caracterizare a intcnsitir(ii migcirrilor scjsrnice in[r-utt arttplasantcttt t'str: gradul du inturr".itait' scisrrriti ;r ;rrrrl'].r.r,rrrrtnlrrlrti cvalirat drrpi. sciri dc mS.srrrir a intensitirlii seisrnicc (JttlII - I\Iclcalli nrodif icatI, IISK - I\Iedveclev, Sponheur, I(ar'nili etc). ln Rorninir gradul clc in239

a Daralulur; cutremurul maxim crcdibil (X{CIi - rnaxirnurn crcdiblc car tllqu- care corespunde cutrcmurului nraxim posibii din amplasanrellt salr ake),
nare

In calculul construcfiilor ]ridrotehnice se au in vcclere in n-rod obisnuit doui nivclc dc acf iuni sr'isnrice: de proiectare (DI3E dcsign b;isic earthqualic) , un - cutremurul cutremur avind probabiiitatea de aparif ic in amplasament dc circa I ...2 oli pe durat-a de.viali a construclici gi care se considerir in calculele de dimensio-

{ii1or, con{inutul cle frccventc.

7'abelul 4.14
(;rirCuL

d. prol0{r!ia anti+iirlicat i construclici h idiotrillrjcc tc s.xrr tlSIi


('

Cbcficialllul dc intcnsitate sri. mictr,

0,07 L!)
0,0 9

6
't

o,l2
0, 16
0

'7 t,
ti

,20

E lrl

0,26
0, -j2

torsrtlitc sr:isuricii :r1 anrPlaialrlentulir i sc stlLbiL'itc pe baza prcvcderilor dilr 5l',\: 1ll()0, 1 :; ,./,utt;ttt'? sci5rlriclr. ljacrozortrit a ielitoriului Ronrinici',. I)crrtiri batajc tlc irul-',ottanii dc'oscl,ritir sc fac studii speciale asupra seisnticititii l,.nl|ia:,li n',e'tn ir:. i. (i.adul cic p'otectic irntiscismici. a unui-baraj sc colc1','az:i cti iSlciui cle intcnsitatc scisuricir n amPlasamentulrr i, in mod uzual cclc douri ruirinii find idcnticc. La irarajclc dc importanfi. deoscbitd. grad,,rl tlc 1..r-o11g11. airt i-.c i.;micir 1:oatc fi cLr l/Z sau 1 gracl mai mare dccit gradui dc intensitat,: sr-i..inicri. in tabeiui 4.1'1 sc irrezintir coeficicntii de idtensitatc scisnlic:r 1lo caicrrl /a) in func!ic tic gradLrl dt'plotectie antiseismicr a construct

i,

!ridrotchr:rc,-'.

s5. acfioneze pe toate celc trei c1idirecf ii rcctan6iulare in plan orizbntal gi direcfia verticali) mai alcs. in amplasamentele situate in vecinetatea focarelor seismice. In am;rlasanientelc situate la distanle suficient de mari de focarele seismice, in mod uzual se considerS. numai componenta orizontali amonte-aval in cazril barajclcr de grcutate gi componcntele orizontalS. amonte-aval $i perpen-

rccfii irl siratiu (doni

1n

1-.ri11qli;1u.

actiunca se.isrnici 1:oate

dicular!. pc vale in cazul barajclor arcuite ;i cu conira{orfi. In figura -i.6 t sint ilustratc lncircirile scismice din masa proprie 5i din urrdele dc presiune din lac, ploduse de un cutremur orizontal pe u:n baial de
P

fCU t & tr-.

Iror{a totali de inerfic din rnasa barajului (F) se poate determina prin integrarea iniliimo a forfelrr inertiale elementare fortel( r inerfiale elementare de Ia diverse niveluri Jrarea pe inil!imo nivelrrri .sau iir mod simplificat
r

F,:

l\y'o c,

_-:- a.

:C.a-

(4.6s)

de greutate al secfiunii. Paramctrii cb, db pot f i dcterminaf i dnpi, metodele din. din"-ica structurilor (analiz5- sDctralf,. integrare numcrici directl) sau in. calculele preliminare pot fi corsideraf i idcntici cu valorile lor de Ia nivelul fundafief(merooa pseuoostauca).
..

nnde i1{u gi G, reprezintd. rnasa gi respectiv greutatea barajului; cb, dt acceleratia de rf,spuns, respectiv coeficientul de intensitate seismicl din-centrul

J40

Fig.

1.61

Evaluarea presiunilor hidlodinamicc pe para,mente incliuate alc banjelor, din cutremure orizontale.

dicular pe paramentul barajului, se calculeazi cu relatiile:

Presiunile hidrodinamice pot fi evaluate cu clasicele relalii lVestergaard, sarr Znlrgdr [6] . Dnp5. Zangar presiunile hidrodinamice (p"), aplicate perpen-

f":

CaIH
(4.66)

c:s-!-l+|,-

,1.V+?-a I

in care: coeficientul adimensional Cn, se determini din diagrama din figura 4.61 iu f unclie de panta paramentuini amonte, corespunzincl cu valc arca max imi a 1ui C pentrn o panti datl; : adincimea punctr.rlui in care se calculeazi. presiuiea hidrodinamicf ; 11 - adincimea liculni ; rr - co cf icientul Ce intensitate seismici. ln cazul barajelor arcuitc presiunile hidrt dinamice orientate normal

tiv

antisimetric pc barai sint ilustrate in figura 4.62. Intr-un punct situat la adincimea z f a'ti. de siprafala oglinzii apji, presiunea hidrodinamiciL (p,) poate

pe suprafata dc aplicarc gcnerate de un cutrcmrtr orizontal simetric si rcspec-

fi

cvaluatii'cr.r

relaiiite:'

pentrr"r cutrcmLrr orizontal simetric p"

a'(t

: at I I
7

tl

Hz

in care: 1/ cstc adincirnca maximi a lacului; Z - Iungimca arcului adincinrca z; x - distanfa c1c la chcia arcului la punctul considerat.

de

la

api gi carc atagatc masclor proprii ale barajului concluc la dcscrierea aproximitivr-r a rhspunsului seisrnic considcrind intcractittne:r strrrcturi-lac. (Accasttr aretodoiogic se prezintS" in volumul Z, cap, i),
16

I>e baza prcsiunilor hidrcdinamicc se determiniL rnasele adifionalc dc

cda.

12

241

''

.. ,i::

i.i.,:,

!:.:.-.a. .. ; ::'.r,

r ' . . '::.': i :r' l - -..,.1 j'tl r' i :l l,


'.
,

--

Fig. 4.62 - Prcsiuni hidrodinarrice proyocato dc cutrcn.rure orizortale De baraje arcuitc; a cutremur simetric (amonte aval) b cutrcmur antisimetric

(transversal pe vale).

4,6. BARAJE DE GREUTATE. ELEMENTE CONSTRUCTIVE 5l


TEHNOLOGICE

Profile caracteristice. Alcituirea constructive. Tipurile barajelor de greuta're noderne au fost prczentate in f igura 4.10. F rma profilelor transversaie este in marea majoritate a cazurilor triunghiulard". ln figura 4.63 sint r-.edate profilele transversale ale unor baraje de greutate reprezentatite. [36,
87l.

rlstrcl ca:
:

.Forma profilelor transversale a barajelor de greutate prezintl caracte-

paranrentul aval face unghi cu verticala mai mare amonte

decit paramentul

iu nnele cazuri, paramentul amonte sau amindouS. paramentele prezinti fringeri; raportul intre lltimea la bazI, B 9i inilf imea barajului H, : BlH, ^ arc lalori cuprinse intre 0,75 ;i 0,85; * lirtimea Ia coronament variazi in mod obignuit intre 5,00 gi 9,00 m; pot fi amenajate flri- dificultlli ca profile deversante prin - plolilele inscricrea in profil 1a cota nivelului normal de retenlie a unui deversor.
Elcrlentele constructir.c tipice ale unui baraj de greutate sint ilustrate 1,6-1. Corpul barajului se fragmenteazl, prin rosturi transversale de contractie in blocuri sau ploturi. Prin aceastS. dispozilie constructiv1 se

in f igrua

;.:.'-

Il rll ..cl
'at bl:l

i! | -l

DWORSHAK
I I

!ig. a.fi -

Exemple de prolile transversale ale dnor baraje de greutate.'

rt_

J,

Sect).ine

l -L

Seclrune S-S

IJ

[anele 15,15,2n

Fig. 4.65 - Alcf,tuirca baraiclor de grcutate ln sccfiuno transversali,: a - cu pinleni amonto gi aval; 6 _ cu fundafie lnclinattr; ZTN - linia terenului natural; I,l?l liniarocii alterate; /-nS linia rocii sinlt.'\ alterutd toaic; 1-l -- lirria {uudalici. 'aoia'liiiitoa'a

4'"fl:!n
Rocd sdnatoasd

Plotulilc balajului pot fi dcversante sau ucdevcrsante . sint sau nu atnenajate pentru devcr-sarc la partca

lor

dupiL superioai-i..

curn elc

construite inaintc de 1960. 'Barajul propriu-zis se extinde in adincime, in albie gi in versanti' cu un baraj subteran realizat prin injecf ii cu lapte de ciment, di:numit voal'sau perdca cle etansare. \roalurile de etansare pot fi frontale sau de larg dupi pbzi!ia. lor faf5" de baraj (vezi capitoluL Z). La marea majoritate a blraiiloi jmportante, perdeaua de etansare este dublat5" de un sistem de drenaj, -executat dup5. incheierea lucrS.rilor de la voal. Ele pot fi dispuse vertical siu inclinat pc mai multc rinduri in ava-l de voalul d-e ctansar-e si debuseazi in galerii longrtudinale din corpuI barajului de unde apele'de infiltrali'e sint cvicuate in bieful aval.

Suprefeta dc fundafie sc excavcazir nclegulat, cu l)rocnrincnfe si adirrcialunecarc a barajului (fig. 4.65). Cota \rc r Lrl u<u E \V!-l se stabilqte itdrJrlt5((j in rt( genelal i--; lll roci siLnitoasir pentru a reduce UUrlUr.tr in iLF),i 5(; r-iin lucl'drilc dc consolidarc cvcntual rrcccsarc. Uneori neorr suprafata suprafala de fundare se iuclini spre arnontc crl pantc dc :20 ... 1 :10 cu scopul imbunntlf irii siabilitltii 1a alunecale a profilului. incIinarea poate fi generalS. sau in trcpie. Irr sectiunc lougitudinali. prin baraj , linia de fundare ur.m[reste in gencral profilul I'iii barate (fig. a.66) . Suprafctele de fundare pe vcrsanli se exJcavcazi cu neregularitdfi, dar avind o Continuitate generali. NIai rir fundatiile se exccutS. in trepte. Ullipa alc5.tuire se intllnegte mai ales la barajele vbchi

tnti carc si. rnireasci. stabilitatca la


I

.t

- sectiuDe lougifudinala: greutate in 4 - continui; D-in trepte; Ilinia {undafiei; 2 - linia-tcrenului natural; 3 rost de contractie. 244

Fig.

4.66

Alcituirea barajelor de

corpul barajelor. Rosturilc din corpul barajclor sint in c'senlir Rolturi- in co Rosturi'in -: r-^r^t^ ^^-.-^1^1^ gi ' astfel inbit si-r poati J: tratate pentrrr fi controlatc -^-+-,. isuri nroiectate, . Ibcalizate trei tip'ri sc utilizcazl barajelor ln.corp.L efecte negative. oricc . inlitura I deconstrucfic. si de expansiune contrac(ie, :!:,, rlprincipale de:rosturi: de

i' '

iltoc,oti) independente, prevenind formarca

de

fisuri in planuri perpendicu-

,, ' rire iie betonuldi, varialiile de temperaiur5. exterioare salL tasirile i*regale . - i ' .t. ale terenului de Jundare. l : , Rosturile de contrac{ie transversalc sint jn mod obignuit r erti:.ale-;i se extind din fundatie pinl la coronamentul barajului. La barajul Pardee (,H:107 m), previzut cu rosturi strplimcntare in z.ona sttpcrioar;i, s-att

produs in mod iistematic fisuriri in prt'hrngirea rosturilor pini in fundafie jO1. I" condilii medii o distan!5. intre rosturile trans\-ersalc de 15.' 1E m este satisfici.t6are. La barajele cu betoane in carc s-au foiosit aclaosuri ptzzolane, cimenturi cu contrac{ii reduse sau altc mirsuri spccificc sc pot acccpta distanle intre rosturi pinl la 25 m il'l 1. . Sitrimtari ale caracteristic ilor mecanice ale rocilor dir tcrenul de fundare, neregularitS.ti geometrice in morfologia !iii pot genera fisuri carc uneori pot fi -preveniie prin plasarea adeo'ati a rosturilor (fig a.67). In figura rosturilor in zonele de contact intre stratu4.6i, a se poate remerca piasarea ^cr,r caracterjstici mecanicc mult dcosebite. Plasarea rile de .o.i din funclalie dc lersan!i abrup!-i cu n-ruchii intrinde rosturilor la distanfe prea apropiate -f beton amorsate de proeminenlele din in isuri b) poate $enera $ig. a.67 , versant. Este necesar sl se prevad5" rost in zona proeminen{ei sar-t in zona de pane (zona haquratl din fig. 4'61 , b) sir se toarne scparat;i sii se rS.ceasci la icmocratura rocii. Rostul or iz-ont.r I dinllc prrri;i blocrrl rle d,'asupra trcbuie s5" indcplineascii condifiile unlri rost lcce (rost dc stincir) .

lrig, 4,67 - [xcmplilicir.i esupra loTiliorlirii rosiuri]or transvcla - in zoncle tlc scltilnlarc lrc&rncicristicilor saL dc contraclie: dil tcrclnl rlc irtrLdare; l - lrl zotrelc cu tocilor [reciurica alc procmincnlc ntorJo]ogicc; I - rojit (le coritraclic; 2 - {isuri; 3 - rost lir zona procrniuetllci; -J - p:rrril clc Lctolr, riiciti lir lcrnPcratura rocii; J - rost recc.
245

c
e

h1g 4.63 - Tipuri dc rosturi traDs-.rcrsalc _ scctiulli orizoDtalc: joa_ tize (barajul Curi); 6 (lnrajrrl Friant) - plarlc - frinte 1 baudi PVC etansarc;2 dc nrastic bituulinos:3 bjturuiDos trrl)atiu -a cald; 4 pu! dc 'rizita"rc; - 5 toli, netalici,; 3 - tulnt,r' de acr dc etangarc; rost ftinL; / - ranrp:i oliroutalii- .., I llZ,, Llc inicctii: S 6 raDrnd ,/crticali-r o t,, dc irrjeclii,

cc.l mai frecvent pl"l_" Si joantir.c, fiecar.e T,::t.,r:1:111,".s.:ersali,sint ta solici'tirire ioi" .pi,.'ri"i-i". li::j:t9"._"t"lll,:.t,',:l;i:j: l'1,!ry:q""t considcrcntul s-au.rcalizat gi rosturi.f irrtc (gicanate) oblineiii"""iiniiPe ploturl (fjg. (ttg. crarl ploturi 4.6E). 4.63). S-a dovedit inqi rX fXrX . <gri-rf lntrc inra .; o*ar,,r^ int5c.. legi"tur5" legatura rntlma, int imi, prin prrn in rnjectarea rosturilor cu suspensie de ciment, ciment_ continucontinrr_ r" estc asigurati. Ultima s.olu(ie, crr. injdctarea rosturilor pe toala ili\:+ indllinrea .rrrdrrrrrsd. sau rru'ra 5iiu nunra r i in rn z'na_ zona_ lnrerloara inferioard pe clrca circa 2J_30'r 25-30o/o din ai" iniltirne r"artirr" s_a .-" aplicat Ia Ia.numcroase numcroase baraie baraje de g-reuiate S.U.a. (Gr"i''".l F:reuiate ain S.U.e. (Grairi a;ri"" a;,,1"" F;;;;y, d;;;;,, lplicat Friant, Hirvasee I-Ilvasee etc.). De asemenea, barajul Grand Grand Dlxenc" din ai" Eivetia Bi"Ji" are rosturi injectate pe toati. inllf imea. ";" Eleyentelg componente^ ale unui rost de. contractie obignuit, de I ^ -^ spre aval sint. urmitoarele (fig. 4.69) i pana a" t"io" :lr*l"1."t"gnte tola sau banda de etansare, pulur de vizitard, Zon*.irr.Lie-" "i-'.t,

.idra ,

;;;;;i;';

*tri;t:-il;;

'246

Fig. 4.70 - Benzi de ct&u;are din PVC: a -- tiPuri; l, - prciuarca iutersecfii dc etangS.ri; I - rost simplu; 2 - mastic bituminos.
de-beton armat impinsi de presiunea hidrostatici din amonte pe umerii ploturilor adiace.nte realizeazi-o primi barierl in drumul apelor de -inf iitraf ie. Pentru o bunl etangare pe suprafefele de contact ale penei cu ploturile, se aplici 2...3 straturi de carton bitumat sau pinzi de iutd. bitumati. Tolcle nietalice au f orme de \t ,\l,Z, care le permit prcluarea contracf iilor termice ale ploturilor fird afectarea funcliei 1or de etangare a rostului. DLrp5, 1960 se folosesc tot mai frecvcnt etanglrile din mase plastice, de obicei din polivinil clorid (P\rC) . Acest material care poate f i {abricat in diversc forme si dimensiuni 1iig. 'i.ro1 s-a doveciit absolirt impermeabii, ugor de montat fe santier, durabjl gi capabil s5 rcziste la presiuni de 20-30 at. Putul dc viziiare, de secfiune circnlar[ sau pS"tratir, poate fi pret'i.zut cu dispozitivc pcntru realizarea unei ctangiri de rezcrvi in situatii ciud clcmentele clin arnonte r.u cedat. ln siiuatiilc cind nu sc prc,.'irtl puluri dc I'izitarc in rosturi, sc rccornand:i drcnarea ior cu tuba{ii carc debtt;cazir in galeriilc clin corpul Lr;r-

':

pcndicular pe l)aramcntc. fot dupiL practica american:"r rosturile se realizeazir$icanat pentru a cregte rczistenfa la forfccare in planuriic vcrticalc prin rost ;i in {inal se injccteazi. .In ultima perioadS. existl tendinfa r-1c a rcdttcc nutnlrul rostr:rilor longitrrdinale sau chiar de a le omitc. Accast5" tendinf ir sc iustificl prin recluccrca costurilor barajelor gi prin indoielil: existcttte asupra comportirii unor baiajc rcalizatc clin coloane. La baraje de greutate rnii rccentb din S'U.A (Dc247

raiului. rclative mari s-au loloI'cutru r-osturile in car-c sint posibile cleplasirri -lIr ctarrSililo cu asfalt lrunc din cauciLrc. scirirnb rezrrltaic crangiri sit crL rru arr drt sali,;facqic in cazul rosturilor dc contractit lie lrerljclor tlt: hctott. ln func!ic dc Iif imca prof iiului transversal al barejiLlui poatc aprtrt'trcccsitatea unor rosturi dc contrac!ie longitudinalc in plotLrrile folurate clc rosturile dc contractie transversaie. Astfcl corpul barajului dn'iuc alcituit ciirrtr'-un nurnlr cle blocuri coloani- adiaccntc, ficcarc bloc coloanit fiind libcr sit-gi nrodificc l'olumul. I)up5 prictica amelicanir rostttrik: Iongitudinalc dc sint oricntate vcrtical gi palalcl Ia axa barajului la distanlc_ simrcontracfic 'celc Iarc ca transvcrsale, adici 15...18 rn. In zo.tir paranentelor, in lirnit:r unor distanf c dc 1,0...1,5 m, direcf ia rosttrrilor cstc rlo obicci oricntatit pcr-

i,t i i.],i

unpkrrc _clcpindt: cic amyrliiudinea deplasirilor procluse dt-- !nciLrcirri. iio-stu'iic dc consiructic sint previ.zute din conii<icr-entc tcllnoiogrce (pauzc rthnologice dc l;clnnarc) pc iuprafctcit- orizontalc dintrc ]amcle.' '\u|r'a{etele de br'ton ,:rlc lernclelol infrerr-rPtc din dir-crsc rnotir.e in :jntlil LctoniLrii constituic rle asemeneir rosturi de constructie. jrr rrirrol.giilc ceiu rrrai rcc,..'Ic Lrazatc pc folosjrca rollcrcrului (bero. rrrrh;i r-iiinrlriri), punclca in opcr.i cstc continuri in str.aturi v ibrocornrracl a I c '15.r'iL Plc'cdcri a dc losturi.de coulractie transr-ersalc serr longitudjnalc. unul dintrc ]'r'irnele lrarajc, realizate dLrpi aceastr meiodi. .lc coistnrcti. ,r,.o,,cste Alpe Gera (in5.l{ime maximi. 17g m si lungime la coronament 'entronali'L 520 rn) din Italia.
d.c

I)):evi(l 'n pluti sau altc matcliaic elastice <lc umplcre Jarc galnituri dt: caucir-rc_, siL plcr,iniL tran-qft:ruri de cfort intrc structnrilc:rdiacentc. Clrosimca :.r.iaterialcsL-

siL

I)rvor-slal<, Libby) nlr s-au pr.t'rz.ut rostnri iongitudinale dar s-au lnat rnir,srrri pcntru rcrluccrca. tcnrpiratruilor de puncrc'in opcrir, a qocului lcrnric ;i a contracfiilor dc intirllrc a bctonulur. . . lirxt.rilc clc cxpa.siunc sint. prcvlz.ute in pri'cipal pcntnl a pernrite sclrirrrbili ',olrrr:rr.1ricc i'n slnrctrrri-datoritir crcgtorii rle ierirl,,rairrriii Sirrrli* rn.-trtrr, lLscrrrcni:r |osluli au irccYent funcfia dc a prevcni tran-.fcrur-i' <1c cfort rlc la o stnrctulil Ia alta. Iu domeniul baraielor rle bcton lrot alrarc urrriLioalclc situa!ii dc tipui cclor mcn{ionatc niai inaintc: ' s.pararca- ccntralci Irid|oclcctricc dc Ia piciornl ar.al a1 baraj.lui _ dc corpul barajului; -- .scl)ara'c:r ?r'elurgirii tlin alal a conductelor dc golir.c inglobate in _ lrcion rlc cor'prrl barajulu i. r\rnl'Lturilrr r-'iistcntc in sirLrotLrrile adiacente se intrerup in rostur;j,: tle cxllri.r-sirrnc clr si in cclc dc contrac!ie, astfcl incit intrc _.tmiturile ad;acente

t.oit,

n.

cxistc rrici

f.l

rlc legitui'i rigide. ln rosturilc'de expansiunc

lol

. . Galerii. gi sisteme de drenaj in corpul barajeror. Galeriile din corprri barajclor pot fi lo-ngitudinale sau trans'ersale fati de axul barajelor, orJo"t"t" sau inclinate. unele dintre cele mai frec'ent6 func!ii are ga'teriiior ;;;-;rrnitoar ele : asigurarea unor cii de drenaj pentru apele infiltrate prin fata anonte sau fundatia barajului; asigurarea spatiilor pentru lucririle de forare si injectare a terenului , lundarc: "de spafiilor pentru instalafiile de ricire artificialir- a betoa- siasrgurarea nelor eventual pentru injectarea rosturilor; accesului direct accesulur drrect in interiorul interiorul corpului baraiului Dentru - aslgurarea comportdrii bctoanelor, a gradului ior'de fisuratiL, a irinclio::p,11t-:gh!l:" llalrtr't ststemelor dc etansare a rosturilor: spaliilor instaiarea aparatelor de mEsurl p;;G - asigurarea suprat'egherea comportirii -pentru barajului; cu echipamente mecanice si elec- - asigurarea accesului la Lamerele -descdrcitorii trice oentru menevra sfawilelnr i/rr"naln.l ,lo l^',t--^x-^x+^-:i J^ stavilelor (vanelor) de la ^--'--^r*= de sulraJatd !:l1T T*."tra
distant^5. :.1 {g 5...0 m de par_ament ln lf_ljylyi,'lao elevatie. La barajele inalte se prevedd ad.eseori

9i "raron-te r, zo_sd-o'galerie de drenaj gi

248

i i:....

-...'!t

:,

.-'1

"'.r

;..

dc vizil.Ire: J - rigoli {.7I - Sectiuni transvetsale pentru galerii de unrPlulura' cton colectaie api dc intiltralii; 2 - I

tlin albia rirrlui' Yeciriltatea piciorului avai al bar ajultri, ntrrnai lit nloturilc o."t* drenirca zonei aval a funrlatici' limitaie de obicci la oirrr."rl"niie minime ale galeriilor o.i,i;nuiic sint jzi{aLrilc. f ornra scctirtnii l).rca Ii r 1,20;;if't,i*; i^i,Ob - iriftim; pcnrr.rr arl,lirnirar,. a cor)c('n1rir ilor dc ,.lorlor transr.crsale se alegc f. ion.ii"r"ntesi de t chnoloqic I t'.rccut ici turi in jurul goIului.,".*i- irr l"^rir.u1 dc I,ctoncr:lc nrrj .ecomandabile. I;or'(fie.4.7 1). Formelc.i..i;;';,;;ro;a"f" sint mai \cchi I)t'lrtrtr rr);i ;;i'""s;;;i".i ^ i"tt uneori prt'fcrarr.l.a.l'rrraiel'' tle la coltrrri' ln surinta colrarl1, o"t "u pit'ittti ris'cul apariliei r'lrlor lisrrri ir'^t <lin tlcnrcntc prcf abricaie 1'ottr;i iri'"'Jii.i *ii'fr"fi" S"i*ili"i .l *.r ru int reagzr sL'c ! Itl"i f o1o.l..o unor elem en te prcf aLrr ic at c r-'ent il;;;^;.;i";;de Jisurilor si a infii- , ne a galeriei pentru a ," i.ri"."'..rp."-,'.'g5Jo di.cct oiror:i1in trat i i'ior prin- betonr'tl monolit' tttt-coi"riit. din zona funclaliei barajulLri care servesc pcntru rcalizar^ea voainai r'rari (2,50...3,00 l*Iui de etan;are."., o,.f"i.i'a. ai.nL1 .,.t. climensiuni forczelor (Iig '1'72)" mx3,00...4,00 n,; p",ttr""a" pti"tttt: ii"i^farea si lucrul in rosttrril e de Puturile <le leg:aturir intie galerii sc plrLscezir rlc obict'i ,1il"t;ii;';i;ti .".!i,ttt. circulai" ctt cliamttrtrl Llc 0'Si) 1'20 n'

Saletii^ dc i jccJii ;i I;is.1.72 - Sccliuni ttaus rcrsa'lc pLr|ltru ):::.,:,.-. -'*,.,tr,, Iorczit I(AtrI-3001 I - lol"t; ? -- trraltctir dc a" { coloaui;5 - rigol}; 6- ---.1'-"j"" ll iilr"i" i"l -''^ona'iur; : ::,...,.;:;,:,;. r, __ ,'r'tL,r -folc/:L ] ON C yli.\R-\\'oI.\'tiRIN intpinarc; tlc 3 brn| manclrintr; ? l e*tcntilittr; i'l iiirirlt -

rigollu; 5

lrctoD dc

urnpluturl'

249

'ruitericirca nrai buni- a betoanelor posibisuop.rsuurrlor- pe. talpa dc fundatic, .utatr rnar targl dc suprar.cghcr.e dirccti a comportirii barajuiui. si

in a va I Baraje cu rosturi ldrgite. in acord cu cclc prezentatc (vezi fig. 4.10), . lra.aj,;[3.dc grr:rtate cu.roituri l;irgitc reprezintr o ctapiL in cvo]utii bar-ajclot nriisil c c:itle sol-uJii cu Dcliorna'te iehnicc gi ecoiromicc imbun:ititiie. ln sictrur)o ira'.r.'r'sali, Ploruril, barajclor crr rosturi ltrrgite pislrcazi forrt;r. triun6hiulari.. dar- r'osturii.lirrtrc 'elc dc'in rdrgite priiretrigcrca fe{elor lateralc ale ploturilor. Li{imea unui rost lirgit "poaie atinge 5...5 m5 efccte favorabile cum sint: reducerea . Rosturilc litgitc au mai
e

rl'' -5" di:r:ncl.rr plasatu Ia distanf r' cor)starrtc rlc circa 3,05 m ile nararntntul .amo;r'.c. irr .Planuri vcri iceL'. irr lungul axului harajuiui clistinta dintrc trrbu.i tstc dc ascrrrc.ca rle circa 3,0-; .r. Iile clcbugcazii in galeria tongiturliarrronk;, apcrc de infiltra!ie {iiid r.,rai d8parte.o"a""r" i" li a\Ia,Picio'rrl llf];i r)rcrirr rl prr' ,galc'ri tra,:;r.-c'salc sau co'rluctc orizontale de drc'aj . I-a partc. do srrs tubt'iic dciruseazir la cororamcnt pcrtru a putca fi c,tt1i1it" mai usor in caz de infunddr.u I l1l ln f igLrra .4.73 cste p'czcntali .etcatra rrt rrrcnaj a l--arajul'i s'r.iana. .J:la ''sLc alcr'itrritl din puflri r.crticalc,l" 70 .,-,-, diamitru o."r'.1" la clistantc d,' 6 ;:r gi.care rlcl'ust ezi i:: t; ci galcrii orizouralt,. tlc undc apolc sint :r1.,ii
.

r'lr f.rr I l:ttnntl (lalcriilo trcbLric si fic birc ilunrinatc si r.c'tilatc. n:rcii clc sc cxtinrl in nrlsi'ul clc fundarrr (rer.s:rnti) si si't ncciPtrrgitc, trebuie cfcctuatc icstc llcliorlicc tlt' coptrol a g3z(.1()r rri,cive ."rr rix;,lt,zir.t,. [inch . ba'aje sint Prc'riz.r.t-' cu sistcnrr: <lc drcnaj alc masei dc betor. ,l.,1rpl Iractrca amc'ica:ri sisri'rr:'.1,' si.f alcl-rtrrilr, tlirr iubrrri <le hcton noros
I)a

/\lnral..,a conlrn'uhli galcriilor cstc rrcccsarit in cazul llnor scctirlr)i dc dcsclridcrc Iarg_ri ciurl aP:rr:concr'ntllri rtc cfor.irrli rrrari rlc inti,'1.ler" iau cina tiltcl'llle sillt l)lasttc in zotrr: din balaj in calc sc plocluc cforturi dc intilcicrc. (ralr'rurr' I)tasatL- in Vccrnitatoa lraranrcntuhri amontc sc arnteazi. constructiv i aparii ia unorf isur.i din galeric carc sir" sc propagc pini. la 1l:11]..t1 :,, |rcr.cn
rr::t

vac'.'.atLr

g
Fig, 4.73 - Itefeaua de longitudinal; c - detaliu 2 - galerie de vizitare; 3
250

Sectiune a

-o

Secliune b - b

ti

lti\ t'i..\

/r\

r; t tt

ii
f.t-'

ln fieura 4.74 sint rcprczcntate diagramc de repartilic a subprcsiunilor pe talpa ie fundalie a unui baraj cu rosturi ldrgiic. Se renrarci. rcduccrrle

l){' subpresiun.ilor are o baraiului, diagrama -formi parabolici. Rcduccrea rclatir'f,.a lortel totalc dc stlt,llrctraniversali o neccsarc. pctrt rtt, ltii"rr"," concretizeazl in reducerea forlelor gravitalionale sizurarea stabiliti(ii la alrrnecarc a barajrilui, impltctt a vo.lumulul dc I'clon a unei mari pir!.i din ;:;;;i,rt;i. b" "r.rn.n." menfincrea in starc uscatd infiltra!ie de apelor 9ia inglir:tri;";t;i't;;"j"Iui fercsrc betonul dc ac{iunea Iui. R5'circa mai buni a. betoanelor, uimare a faptulrri. ci fe!ele latera'le ale oloturilor sint espr.rsc Il zi, condrrcc le atenuarca virlulul tcrmlc car( ap3-rc ln de fisurarc. iiir""r" ll. ae Ij turnarea beton'lr.ri si la redrrcerea riscului t"^^ posibilitatea accesului dircct in o-i-"t.ii""iic r.osturilor' llrgitc olcri Astfcl eventualelc {is'ri si fcnoirltersoatlilc latcr:rlc clcatc intr-iJ plot'ri.

dc greutate,otri;nuit ' ilp*i;"t" dc subpresiuni in comparalic c-u un.baraj fa!i dc axrrl ;;;i baraj cu rosturi llrgitc, pc dirccf ie_ Iong.irudina'ti i;;J dr;tctrc Jormi hinerboltcl lar

a unor srpot {i obscn'atc dircct si luate mirsur i dc 'revenirc tua!ii pcricLrloaic pcntru siguran!a lLrcr'hrii' llalajelc. cu ro:tut'i reaiizeazir Ie Economiile cic volr-rrD de beto:'L pc carc dL'i:rvt'iti,trr Iir*iic in r:t|o;l ctt cclc <1c g:ctttatc sirrt dc T .l5lo Ecorrcltliilc sin'i d,, cir.ea 5..,121.,,, 'tai rnici rlccir t conomitlc dc bcton, ll) |rrll)Cl[]:tl rtlrr crrrza sporirii suprrlcft'i tcl:riivt' ;r cofrajulor L9]' lntic ln,.r-lLriic rclltczclrfatiVc tJc L,;rrejc ctt tostttrt lirgth':c nlt'nl lol)('az.r 1.00.-),:i All'"g"",(1,{--t-1" lz rn), obcraar' Rdtl;i;l'J;dcn (1I : .l lu nl) (lrn losta (fI si Iirasnoiarsl< -= tzl nr) tn) din lilvetia, I"ratsl< U.lt.S.S. in f igurr .{,75 cst., ilrrstr:rl rrn prof il trrlIS\'( rsxl I)rln I'rtriljtrl {:,,tll: Acest bcraj cstc elci"rttrit ,1i11 lrlotrrli tle 22,00 tn.lr-L{ tttrt', 'il totlutul. f.ilHll" a L)lrraltllll' (l(: rlintrc plr,iuri irrr tlt'schitleri dc 7 '{t0 t:r' Lr'tngimca totali clin catt' 242 m sint amenajaf i ca z-oni dcvcrsantr-r c1c 1441 t,"tnt', 'r, "it" llcntru a :rsigr.rra dcscitrcarca :t l2 600 m3/s'

;i;;;;;"r"ic

(H:

(i]:

Baraie preconrpritnatc. Conccpfia Lrarajelor prcconpriuate sc bazcazf, Pc i.locuirci rrirci 1''rr:1i di' grcutirtca lo' p_ropric_ nccesartr l)cntrtl aslSurar('a statrilitX"Jii Ia aliruccare a prof ilului. cu forfe dc precomprtm^-tt,,lln:tl:t" 4 76)' rrlofihrlrr'i l,rirt rncol ,' lensiottlln 1'r'irtsn in lercnrrl de fttnr'llre (fig' prctcnsion:-taI inc6si' !ofiiii".ttt "conorniciL:riit timp cii costul ancorclor
251

IiL. 1.75 Sci!iur:c fr.jrj r', slul )iirqir nl rrrrrri 1,lL.i dc rt rslnl dc la, l r,rajul bratsk: / _ gult.r.ri rlt, .rrzi_ -' -.gaicrie de i,rje.rii: j - qnlilrri rlc ,lrcr,iri; :larc; -.l.uturl Lic rlrctrcj a cor|ului l,oraju)rLi : 5 . I it_ sarclvt; dcvcrsrnt;i: ,7 - rra:ll,ulii.il; lla(i ^6 - sravill'; 8 9 _ portal de D]anc./r,i. -

Fig. 4.7o Scherna unui iraraj de grcuralc^ prcconrprinrat: 1 _ corp Laraj; 2 - ancer."r tensionaii.; J i
Lrulb

rle

ancor.aj

1_)cti1i-u tenSiO

; { - cap are,

ancortr.

ior este nrai redus dccit a1 r-reiouulLri pe carc i1 i.locrriesc. ln calcule irebuie de asemenea avut jn \.edere ce'prin sectiunca mai zr.eltd, lll] barai or".ornoii_ mat conduce la economii prin i'educerea subpresiunilor,'* .Jiit'afii;; criri de excavalii gi cofraje preculn si prin^ scurtar"r ti-poi"i?" .""*1i". p,recomprimarea s-a aplicat pcntru supraindltarea sau con_ -^' , rr^:^!t_1:!r_.1 .?arale exrstente sau pentru realizarca unor barije de inillimi mrcl $t mr1loclr plne Ia maximum 45 m. lucrare de precomprimare cu cabruri pretensionate a fost reari- frim-a 1ltn in 1934 de Andri Coyne pentru suprai"dli;;";9i .o"*fia".", l"i"i.rf"i

rii

d"'ll

:l]:1Tl:l9l

*:'{::

::l:"-Lt_*t::"entati'e

iabelul L rs s1.: p.e,i.iia 9^1l-gs.'1. lnbaraje suprainailit"

;;ft"d';;d"';il1," ,"" ."i.iriit" ir-i"'ir'.i.Hili

;;d

prccomprimare aplicate pentru suerrstente sint prezentate in figura

ca

.l

x:, rJ tr=q.:r+ .3rido

Kr

;i

2
.l
,1

c.

.tri

c.

tr

c'aococ <c.lclF

l.)

!l.) v) oro(J rldral !(.)qio \? (.)

r.1

lrt

r)

;: * i''r 6 c3; .i ;rl g J,,flEgi a


n ol C.il 6 cA alo ^ :O I N \.,:srr_)HYt
.O

> s;
tF

*
? :;
",

: ,:

\c

.7)

\t

\t

.l (r

r-o9 ft .1 !4..1{.E u
I

:^5 F )i.., 9 ,:

!t- a- E: -: o^ .aHe\o(it.rarraooco (a tr !. * c<)oeoe r.v:o-ct5 {1 -r

.^:

J I

\o_ \o_, rt a.t

'9.x=

ar
E:.

f.=)ooc-'-o alc<>coor)o ra r) c.t at .l:r:c-)at(.(\J

=i

:l-

rc

ol

.a- ra ,.) ^ c ca a- .a r\ ^ H c,o 'a ar .-) c.l ra ot ra r^ co..J c\ 'a c s c\o:orca3 0,,:^d o <t

r:/: F- T 'a a) 1., t.. 'a c_.:\ c a\

' \a ci

u:; ,.2 o{

c) r,] 'aro olo .-l \c i \t N \? o\ c\ 3c,50,

o \9

01

F*

..:-

2.-F?

ry y; = 3 3 F

E*

q n^i ,l ! ! "t Ae tr " n.? t I -i i7 -.t'-" {. a i 9ra 9.t i^ t .2 ';3 = /: _') d ^ :"r^ -- 7 2 ; "u.t :1 C F. r:

s- z aE ; ;7 = V a a a ; E ,; "-?! "; '1 ! 3 :L; ! a 3 s 7.- E ; ! i 5 ? t ii:g e


E

.s

i "i ia E E

a
z

P
V1

-:3:

j i :'1 \ =: a i ,r

Lf. p 7:lY
253

s!,40

Fig- 4.77 * llarajs suprainlllfaie prin plccorupri:rrarc: r-! *- Stccrlbrirs, I - srr pra iu i"Llf a rc lriu lilrgirea sccfiunii; 2 - supraini.ltare cu carrte tip fca; .l - alcoril lrcrclsionl\tli; { - alrcotaj : 5 - intefspaliu bclor&t; b -,\rg&l; I - corp l)ar&j i itial; ? arrcorir. diu cal)hrri; -3 ancoraj ; { - corecta,rc dcrcrsor dup:i supr:rinirlfa;c:6 Slrullcrscc; .i - cory Lalai iliijal; 2 - ancori (iin cal,ltrri; -i - ancolitj.

cite dou5. in capete tip sea arnplasirte l)e cot'on anlcutr.ll lrarajului. Presele au fost montate sub capetele tip;ca. Cablurilc an fo,st pretensionatc in pt'rechi, fiecare cablu Ia o forll dc 770 kN. I)upi 28 zile cle la prctcnsionare, m;snriitorile au aritat pierderi de pretensionarc dc 70 kN/cablu. Interspafiile create intre cororanentul barajului si capettie tip ;er, Ixjn pretensionarea cablurilor, au fost completate cu beton armat. Ll {inal {orajele au lost injectate cu laptg de ciment la o presiune de 1,4 trIPa," pentl-u proteclia anticorozivi a
cablurilor. Barajul de grcutate Argal de 12,00 m inii{in-rc a fost ulterior suprairlllat cu 3,00 m. Stabilitatea barajului suprainiltat s-a asigurat plin 47 cabluri ancorate in tercnul de fundare, alcf,tuit din gtanit reiativ -sen5,tos, pretensionate {iecare cu o forti de 2 lIN. I;n cablu a {ost alcltuit din 102 {ire de sirm5. a {,5 nrm diametru, di:pusc in trei rinduri coa\iale gi distantate prin rczete. I n centrul cablului s-a introdus o condticte dc in jcctare de 12 mrn diameiru. Ancorajui a ar.ut o lungime de 4 m -"i s-a realiz.at plin injectare de suspensie ,'t- ^i,_--r /--^^-+ ^..x / vrment egal cu 0,^1) . La partea sr:perioarS. s-au executat 1 ^: caDete de ancoraj din beton armat in for rtri. cilindrici cu diametrul de 60 cm si inll{imea dc 45 cm. Pretensionarea cablurilor s-a ficut in trei tlepte de incircarc, la 2i de zile dupl- betonarea capetelor de ancoraj . Balajclc Spuilcr:sce-Nord si Spullersee-Sud iormeazii rin bazin de retentie comun irentru o centlalS" hidroelictricir cle nare c5.dere. in perioada 1953... 65, _anbele baraje au fost suprainlltate cu 4,60 n. Stabilitatea barajelor suprainilfate- a asigurati cu 119.cabluri BBRV pretensionate fiecarecuo-, . -fost forti de I ltN. iorli" f[N. Ancorarea cablurilor cabhrrilor s-a s-e ficut ficrrt in strafrrri ,' straturi decalcare cle calcare cretncice cretaciie .,' la circa 8,00 m sub talpa de funcla!ie a barajului. Lu4gimea ancorajului be-. tonat a fost de 2,50 m. ln figura ,{.78 sint ilustrate pro{ilele unor baraje realizate prin precom- :; primare. I3arajul Catagunl'a (H : 45 ,00 nr, Tasmlnia) def inc^ reioiriul cle I

i,i.r '.:

Fie. 4.78 - Baraje dc greutatc PrecomPrinratc; o - Catacunla; I - blocaj ; cablu prirrJ l atr"oraj; 3 -'de'rerior; 4 - lrambulinS; b - fntestir'a; II - ancorS di:r lhossfell; c ancoraj; 3 .l*tt e -'iabluri Frel'ssinet; laicicul de bare; 2 - bulbclc ancoraj ;3 - rosturi de lucru; 4 - pu! erca'/at'

irul cablului

nnor g61ui de 10,2 cm diametru. calculele economice comparative atl aletat .i- pre".o-pri*area a asigurat o redncere c.50-o/o a costultli {a}ii de variatlta
dc

prcriz*t o conductl dc 2,-5-cm pentru. inje-ctarc. Girnrilt'. anunor tub.uri ;;;;br-;'l""ginil ae pini la 58 rn s-au_ realizaf prin inglobarea iu roci a. {orarea prin si baraj.lui de 12 cm diairetru in timpul betonS.rii
s-a

inilti.me ln domeniu. Cablurile cu diametrr.rl de ? ,5 cn-r au {ost alc_i_tujte din iOi iir" a" sirm[ a 5 mm diametru, prctensionate ct o foite de 2 trIN. Ir cen-

-lhossfcil si Nc[cnsa]z ((icrmlLnia) l'tinrlatc lrc roci (lr'. Lrill:L.cainar-i si irlioctrirca r','lliir'. Iitate au'permis incirrcarca tcrcnuliti cu clolttlri unci piirti din grcutatcr I'ulljLrlui cu lori,' t1, 1r1,1',It|:'IiillIII( lr.tlt:litisL' tlt rncori. Ancorcli lu lost rcaiiTatc din firscir:u1l tlt' lrltr..' tlii, ott:l tlt- clrlitatc tlLr lrclrtn suucr.ioarir, cu dirncnsir,rni r';rlirlrilc in hrttcti,' tlt irtiiltirll,'l cot-lrLthii 'rtrci. itt La ntt'Ctrat. llaSCicLtlclc nr:rLi arr lost inttorlrr:rr' in putut'i c\clLlittt' llrici itrtrloturilc lurginalc.clc irrchiclcrc in lcrsan!i s-irri rrtiliz-llt 5i Iasciclrlc (\11(lllil:t l'tlrlr'l' irl iost firl't'' t'r :ltt I'itrli!' iro,ltrsc irr giLiri [or:ric' lJirc],.' tlti pc plii.i .lc ofcl dc distlil[rtic I iDciLrciLlii. I)c tt'on:;oe. tt c].- ])rctijrslonatc trni"ir,,,it fost acopcritr cu lrslalt;i iniciitc cu talrliL strlrtilc tlc otr'l l'rotcc!ia anticorozivir ii fost sr.tpl inrcnt:ltir cLr irrott'c!ic catotiici' Pe baza cxcnrplclor prczctrtlrtt t-rz-ulti ci iiilcor(rlc 1;ot Ii. rr'aliz.;ttt- rltn Irate san cliri ca61Lrii. r\11cor,'1,'s11lr flol tl,-t tl' c:tl'lrrri ;rlcitrrilr: tlirttr-lttt Irtttt:ir t1ta1.c de {irc de rtrarc rczistctrfi-r (10...12 ()00 tlaN/cnr-7, ttt tij:ttt,tttc tlc cttclt 5 rnrn, sint lrlclcrlrlu tl:rtotiti llllol il\.)lrllt.i' ( it: Barajeie

baraj ncancorat. llaraiul Ernestina (Illazilia) , intlat in c-rlrlontart: in' t 9-5'5 cste !iinlul l,eraj de'grcutatc rcalizit prill Prccoml)rintltrr'. Ij;'i-:'ilr'l ' tt ittilt.inrt:' dt' 2t) ln dd la co"t a dc lundarc (13'nr tic'le telri'gtrl rirrlrri) : i..l0O rrr. lrrrrgirri,' llt t otoCa o CunSOl.i iltcastr::ti ill rot lt (L( tllll(litrc :oltltliL i)rlll lalilCtrt SC comi)Orti -a condus la rcducerca loluinuhii tL. lrciott al blirajului dc la or-ecomDrirnarc yarianta clasicii Ia 7 300 lr-r3. ittcor(tlt tr11 n'-cr'sitat I'i(l t otcli,Z OOO'-. in

barclor dc <tianietlc curcntc: sigru'ar-r(i siroriti in cxploatarc, rleoarece ccdarca unui {ir nu compro., -c:rprci11l";r rln t'czisiolt!:r fl irncorci: mite rlicmnsiuni r-r-rai rnici si adaptal:ilitatc ridicatir la conditiile obignuite de tcirnicitatc pc ganticlc. dintrc ancorc.,ce stal;ilcste in raport cu folta totalir de precoltl. Distauta ncccsar';"r pcntlu asiguralr.a stabilitirfii balajului. Cablurilc se pozeairrimarc zir in forajc cxccutatc prin proccdcc pcrcutantc sau rotativc. Irrocedceie percutautc,:rsiguriL un contact ntai bun la ancoLaLc. Elc sc pot cxccuta pinnla 10 crn diarnctlu;i cu lurrgirni de piniL la 60 m. Pozarea dc bare in puluri excar-atc s-a dor-ctlit irr gcncr:r1 lrra costisitoirrc si sc aplicii rar. AncoLarca cnbltrriiol in locrr cic funrlalc sc facc pi'in cimentarea lor in zona infclioarir a forajuJ.ui. Partca supcrioarir. a cablurilor se inglobcazd. in blocLrli de Lcton armai, iar tensionarc:l sc lace prin inter-calarca de prese plate. In zona dc coronamcrrt, acliacentiL ancorcloL, ie previLcl armdri coiespuirzi.toare (crizinc{i) pentlu a asigura plcluarca eforturilot' locale foarte miri. Protcctia ar-rticoroz ir.!. a ancorclor sc lcalizeazl prin inglobarea lor in bitun sau plin injcctarca {oiajclor- dupi tensionarea cablurilor cu mortar de ciment . Cr-l de al doilea proccdcu rlesi nu ma i permite retensioni.ri ulterioare cstc prcfelebii deoarcc.' a.sigurii protcc!ic ariticoroziti rnai brrn5- a intr-egului sistern si lczistenti supcrioari la smulgclc. ft-r cazur i izolate s-au aplicat 9i sisteure dc ancorare a barajelor cle beton cu ancol'e neprc tj:nsionatc (ancorc pasivc), spre cxemplu la baiajul Aventino din Ltalra dul ltalia LJ9 Sistcmul prezrnti. prezinti. dezaYantajul dezavantajul c5. c5. punerea sub sarcini. a anl. 5rstcmul [39 1. corelor se produce dupi- rupelea par fiali. prin forfecare, a contactului barajO solufie particularS. dc asigurale a stabiliil{ii unui barai prin ancorarea avantradier_ se prezintS. in f igura {.79. Astfel, stabilititea barajului Rauscheribach (H : ,{8 m, Gerurania), a fost asiguratS, prin prevederea unui avantradier ancorat in roca dc bazi ;i lcgat de baril prin incorl pretensionate. La limita amontc a avantradicrului s-a realizat un vbal de etangire care a con-

flcxibilitatc care pcrrnitb rnancvrarca uit lor la lungime totald., lnlitutrur rrlrLu rrl.lrlu vI rind innidililc, carc sirrt sursc potcnfirlc dc ccdarc ; - r-czistcntiL 1a r-utcrc mai rnaic a filclor trase la lccc cornparativ cu a
irtL

unui

0 5nEztrn hE=hJ=ar't

OPTIMIZAREA BARAJELOR DE GREUTATE

calculul eforturilor ilupd metoilele din rezistenfa materialelor. Rolturile transversale fragmenteazi corpul unui baraj de. greutate rectrltnru ln ploturr i"a"p."a."t". l"n condifiilc cind incS.rcirile-nu variazi pe ld!imea pioturilor, acccpt6rii .ipotezelor it"r& a" efort poate fi consideratb. p1ani. ln c.azul suficient a se coneste eforturilor din rezistenfa miterialelor pentru calculul al .id"r. o flgi'e cu lllimea dd t m dupi axul longitudinal barajului' ln fisura 4.80 se prezinti un profil triunghiular care schemat izeazi' prof iiul real" al unui baiaj de greutite. Incircirile consideratc sint_ greutatea proprie, presiunea hidrdstatidS. amonte in ipoteza cu cota lacuiui Ia cota cointr-o secfiune orizontall. io"l-.irf"t"i 9i subpresiunea avindvariaf ie Iiniare gt*i"iii" t:.rticii"'tr paramente oi'if; ,'intr-o secliune.arbitrartr".situatl la dln reCota. z, Se determini cu JOrmUla cUnOscuttr a compreslunll elcentrlce zistenta materialelor:

, ZAIQ+ "z'aD- A w
2V++

2V * (r1 +r)z
I

XM

(4.68)

unde: EZ cstc s;rma fortelor verticalc situatc deasupra sec!itlnii curcnte; EM suma mornentelor-' f or{elor dc deasupra secfiunii curen-tc calculatc in centrut cle sreutate ol ieiiiri"ii; .4 - aria tecliunii curente ; I4l - modulul
de rezistcnff, al seclirrnii curente'

-t

.Ffu, 4.80 - Schom5 pentru calculrtl cldituritor lotr-un plolil do barnj du


grcutats triunghiular.

[7

cda.

12

257

oi:i1:

ta+={(7, ^c\^r t
^,1-

rry)(r,

* r)'-

r,y (r,
_1_

^)

T.

["ra

(r,

*lrll

i_'.

-f

.,.7,r(t,

3)J -.rrri(I,

L),

_ 4ilz

(4.6e)

ln ipoteza lacului go1, cfortur.ile sc oblin dircct din relafia. (4.69) tn gare se considcrir 7:0:
6z,o,n

,t' : -j=_l-'( cz,ur: --L -l- r. t't trr*tr ^r

-16?

(4.70)

prin
cum

IA -'rtt am - \P 'ztt An -

;**sj

-Zxzsia4ds

.,,.1*

,,::

rrim[-printr-o f uncf ie .'in' condifiile (4.?l),


(4.73)

+ L-6.,

aN

n= IJFfFe
a_ v1
\o",
no

311^2

r3)

(4.74j
'l

),.p

(r,
C"

r?)

",

n-- fl',

fl,

L"-"--------'-:C

'(rl + i')I{

etapa urmS"toare se pot determina eforturile normale 6' considerlnd eforturiie prin .oip"l aiu"ir. -.#" profilului 9i avlnd cunoscute "; o'(e) efortului determinarea 16"a"c la :' R;i"iiii" ;" 'urmltoarele: lri iecllineJ Nre-'1(r sint

--

),o,,no

Cy),II ''-

L]'zHz

ln

;;;iidi;;;il."r. ;;?i;."4.;i

'lv
LIJ
I
I

t.

,le3

lt

.t..,,,..'-. -',. 4.

' r' "

Fig, 1.82

Schemtr Pentru determinarel elorturilor -normale oi" ln secflunea t : d'

T"F
t59

cvaira'ca cfo'trrlrr.i .q,,r,e.rrl rrazl ccrrilibrului pc or.izontall" al for.clcnrcntcrc irifiiritczi.r.rc clcc'pate li 1,,,.o;i;;it;1"i*".* felor acfioni'd pi fieurii 4.81 : (paramcnt aval)
(par-anrent aurorrtr.)
6r,5r,p

7'i21

').r rr2

j,

/.L:,,

(.1

.7s)

conditi.i rlc ccrrilibru pc orizontaliL a for tclor carc act ioncazii - scric'ca pe partca stingiL (dlcaptn a pLofiluh,i:;;il;;;;'-

l'i

I-..r,, tt-

t
)t.,

r-.

(rf,:

coudif ici rlc cchilir-rru .rtafio'al aI fortelor.carc actioncazir - scric'crt st')gar 'fortclor (d*'xpti) a p.ofil.f i scctionat, anulin<i l.nrLca l)c lli lll)(,tl Cll .l (.11r 'ro'rcrt'l 0)

(-( | -1 l',',,',,,.t,r- rl\ : r,| )t, t ".."

(4.16)

i.rI{+r) -c,(+*o)tt""l. j tt' ^|HrIL l.3


I

i -,"/H\

-d - .', T -7 62, ani

().,IJ

* ,ll" -,,/_ \G"' n,

_ ,(i,/1 +d)3 - G, nrr);;- _l_ , J(^1 )') 11 o


ru,

urrde_

cu f o, s-a notat .prcsiunca din porii bctonuiui

! r,,,..,., (a - *)" - I,., )". (u - :) rrs:


f;ii
i ?;,
(

(4.71)

in scctiunca
{unc!
ie

. r.g.P"o

ilxld:tltJ'

c,(z) : Cnz2 1- C; a Cu (4.78) Cr, Cs, Co sc dctcrmini din ecuafiile de condifie (4.75), ,,, r.!"?tj.-lgittii
o". in p-rofilui aarajului. procedeul descrii se poate aplica si la .1{,.,", protrre dc alte lornc dccit cca sinrplificati. triunghiulir5 con^sideratd
Pe baza metodolo.giei prgz9'jatg rnai inainte se

l;ii} tl#l,'*n""a

-!t: o,(e) se Poate

pot determina eforturile

analiz5..

in

",,,:
'ttdx -

i
,ltl

(o"

o,)

+u6=;Fl4;
..

..,..

=T' (o,- o,)t +44

?60

--j;:-*+.:-j;*-,.

,.,-r,

..'r'.',.,'':.t"-.;'..,,-t.'';;:i.;;,,,,"',,;; : .''- ;. ;.r''. :'''-' :.-: t :..... .', ".


:

-....-..

:: "

Zmax
Z ef.max

vt

?u.nti- -);
L

:.!!/1'-f/?i
,< - J..,.2./

O,t1cr

a
o' au a'cciasi Variatia eforturilor in jurtil unui punct' i1 calyl tiLg "t 9i ..*",liJT--e a" "rlp'i- l']. fn'"i "*;^]q.{"Lgl5!*c,-p-1111;ipg1"""= ' -dd a lunecare t eoret tc' t J-;f dii,l ir .s0)-F;itrtilGt{.;e' scazrnd din valoarea lui t' efecttll etectiv t.1 se obllne de alunecare Efortul alunecare car se opun alunecirii datolitSpot",'1i"l"'de eforturilor unitare -; ;i;ili;ft" .o*p.tti""'i.normal pe plan'l de alunecare (o): ('{ i$ i7' 's l) a et: : - otgs EijI $,+ iS,I*; Fi"i (beton) ' ' uncle tgg este coeficientul de frecare staticir a matelialului ln relalia (4.81) se lnlocuiesc o;i;.in,funclie c1e c'' 9i "',?1,1.t^'1111i

* ;;*.t;

^",a'.ii"4i".*9:*#*;''";tt''i;';*;*rl;llri",'1ffi:.i"J1ii:i,tili ;i#l'Ji'liiJ,"-L#$i:i:;#Flffi 'l'.r:Ti*i*,*':X,il":;:


principalc ale c{ori'ulilor t,1 fac unghiurilc

:l la-'83' ll) tului principal de compresinne ot (figlcl.ltla: caz ctr


trrlui
1"7 sc

) \raloarea rnaximir a elor'(o"

"

calculcazi irt accst

2 cosq cir la pat:rntcntc Rcvcnin<1 la efortrrrilc plincipalt'c, '5i or'. st'cottsiatl cc ac1 io.cazi clc pot f i calc.larc Oircct^aiit'ccfr'iilfrt:,ri'ftf'veriicrli ai iortelor in f iprez'intiLltsil crlrll sc in ilcmcntc inlinitcz.inralc lirisrrtlt icc iicctrpel.c (irl lrrngrrl ii "t,"1 sint rlircciii ,rincipilc gura 4.g4. I).rarncutclc cr]chltc 'liLt'ctii ",r',iu," it r eforturile ,1. ol,t,,,'."r."':,iut tutf'J ;i irr corist'cintr'L principalc sitrt ttortnalc la parntttctltc' ^ Eforturilc priucipale (il,;rf;;; (ot estc e{ortul nraxinr dc
compresiunc)
:

o,) sin

9]

('{.82)

".prcsiilc

paranrent

a,rro'tc

{1; !o,
\o,

__

!,-",
t)

_1,

_
^i)

/J R'I\
.p
1

1.laratrtcttt itval

:'o,,"

o, (l--F-i,')

26r

o ,:an,
l9
19

o,
|

ii.
d.

1.'^

. l,/A

[z,ov ds

I
I

z,-ds t-"

tg

2u,: ''zx
6a6e

tg ct,r

f.d

/'*,/ i '

/i\

/ra.!

/A i);

\zr!^*d )

\''------

lX"-l

f,

j;."91';i j?"'"f $trr8iij'jrli*il'"lil-gil: -':';i,$;.lii ;i;1 (;;i; Ae bizi:'v6:23 k::/rn'; n' -- o"'5t J : a'65)'

Conlorm relaliei (4 35) se obsclvS.

ci:

tgat'tgar:-1

/i

cr,\

in rciatta adici- cele doLrlldirecf ii principeie sint.ortogonalc' S''mnu1 (1) (4.85) corcspirndc primct d lrcctl t f rlnclPalc (/tr l. o'-]11:-it-1^p:i:]::91::*?:: i.' ipotcrn tncntqi plin, traicctoriile.efoltului asimptotit a'lnil panti 1:,:ira'rent'1ur o. ol'r'.;,i;;;;i #;;i; $i tira ciLtr.e oefo.tilui pe pe'pcndicLrlarc 1e plcaciL pe'pcndicLrlarc o, .plcaciL 5;"i. il ;;;asi ipotczi. traiectoriilc efo.tului o, avar; I;.I;';;";;;;;Fl'l;;i",i paraleii" ctt paramentltL amonte f "io-entnl "".t ; i t incl cltr:e o asimptotil
(fis.
a.86).

Lulilor principalc si in spccial cqls rl: ordirrrrL 1 i':c:rlttzinti rrn irrtcrcs practic detotiti [apttriui c:-L iri hrrrgLri lol c[ort trri]c rlr

'fraiccioliiic

clot

elxrzt

L,-

Fit,- 4,86

u.urturilor prinu'palc i[tr-trtl profil triungbiul'lr: 'r -'raiectoriilc punct oarecare; 6.- lajgoll t - lac Plin' intr-un princiPals directii

263

r slnt nrrle' ln m.od obi;nuit rost'rilc lorgit'rlinale oricntate d.p5' traiectoriile eforturilor or'ra 1"" piir; p";1;. a rcrrnccsint ra minimrm sli.birea rezistc'tei corpului biraj'lui prrii ,iisconti;,,iiilli; iirt,"a".. o. rosturi
necarc
-

calcrrlrrl efortrrrilor pri' l'ctorra crc'rc'rtror finitr, starca t,e ( rorlurl grcutare.difcrir subsranlial .i"..,,..ilc.,i"i:, ar,t,i';._ l,].1::t',],lb_"11i:!-:!. roocre dc rczrstenta matc'ialelor-, i' car.c so acccpiir clistrib'{ia i;iiio,l- o cfo'tirrilor. Starca'dc efortu'i poi.tni. irifluenlaii de car.ac tcrisi ic ile "ri" infillratiirc ,r;" Li.,i"i or";,;tu;';lr;;,r_ r'ccarice a1e te'.en'l.i dc Iunrra.e, anizotropiire carc apar c're't in r""rr.'ui a"-riir,r"r.. ' r,ii.r"._ ;i lilllilitjl" rrurca uar.r-rcrcn ue lundarc arc u' r'or osc'tiar in rirsprrns.l sisitnrurui ruritar atit- in deplaslri (defornatii) .it ;irii"f6ii,irr, crar acest fcronren r'r c-stc considcl-at iir metodcrc bazaie pc ipirtcz.rc,crirtentei nrateriarcroi=. l)crrtlu c-rcrupiificarc in.Iigura 4.S7 silr{ ilLrsir.atc . cliagrantc .lc nforrur.i dctcrminate u'i'-nrisu.irtori ri doul t"nt:i"rrni-o1" .urr-s.T;.-D;g;;;;;r" de e{orturi vei'ticale /"-l qi tangenliar. rr""j..-iiijirrirrtcazi t ribtli-ia I in iar, 'r'rt falir de cris-

^.

. --Dia-grame c.lele de cfortu'i

'ajelor tridi'rcnsionalc alc stirii dcforna{ii si efort'ri 'i' o,rt"*t iui rrr,":"-1.i.; -dc dc f*rrdarc la rli'ersc co:nbiuatii dc inciiciri, p",rttii . i-uiri..^.""rotrie.; i i* furrc!ie dc ctapizarea c.recrrtici p'irr aplicarei in trcptc i,.'.li.liiri.'Jin greutatca.p: opric, pentru cvalnarea cimpului tcrrnic'clin"corpul baraiuiui rn.perroada c)iecu!rcr gr pc aceastS. baz;" a eforturilor termice, pentrr.i dtter_ mrnarca spectrelor si {ortelor de inf iltra!ie in sistemui unitar'bara j_teren de

de for-ma celor prezc'tatc'rai inai',Lc rez.itri frccr.e't in carbazate, pe-'retoda elcnentelor- finitc. ao*""iiii t ude.g'eutatc, metoda- cle'rentelo' finitc se aplici" pcntru .oi.iii"--nisi

l"

6.

----]----.flTi

264

f6=21kN/n3

t]=tortn3

t\

L;;)

zq
I

''

t-+Y

Fig. 4.88 - Schemd de discretizare in eiemente linitc pentru un ansantblu baraj-reren fundare gi considerarea presiunii hidrostatice ca incircarc exterioard (prirna un:p)erc)'

de'

de eforturi cfccl ilo in sistenr, pcntrtt elalttarca la5pllninlcr':,cf iunc;r [-'ar lj-)ac lcrt'n rle frrn,lalc, ircnttt"t considcrind sului scilmic simularea unor Inecanisme dc ccdarc aie ansantbiului iraraj-telcn de furldare cu scopul evaluirii l'ezervclor rcalc t1e rezistcnt:t alc structurii, 1)elltlu optimizlii structurale pe baza cr.:rlr.riLr ii ctl acllratctc a stirii dc cfortur-i t'tc. ln modelcle obiinuitc cle calcul sc acceptai. ipotcz.:i. conportirrii liniar jltlc elastice a materialeloi (beton, roci) ;i nu -cc lilre co':tt rlc interactiunea tl curgerea apei prin tcrenul clc luttdarc ;i conlportarca -':r ntccanicir. ln i.1 ,-a.i rr.eretitat hodcle in elcncntc Iinite in catr: matcrialeic din sistcnr sint rnoclelate ca Dredii bifazicc (solict -; apiL) ;i -sc corrsidcri r:fcctclc infiltratiilor asupra compol'tirii mccaDicc iL sistcnlului. '\[odclelc ncliujart, c]rstotensio|r", crilc simulcazir Pr!rhrcclca irlastice iau visc6-elasto-p1ast icc, ,,no jui bl'ton Iiinti aplicatc nrri barajclor-dc tlorucrr t|cptat in c-rtincl se iisurilor alcs pcntrtt artalizc spccialc [28.] Posibilitir!ilc de considclarc in :rnalizcie .plin t'lctttctti,-: linitc a iortclot' datolatc curgerii apei au fo-st ihrstrutc in ligurilc 4 3E ;i t '39 ' l1 {igura 4.88 sc prczi:rtir o schcnri dc discrctiz.are ^pcntrLr analiz-iI .siirrii rlc cfortLri'i irr 1,rofihrl'rrnrri I'rriLi tl,' ilrcrriett' crr 1/' 97 rrr, i, ' 0,ll{) ')i lo.l tli:clL tiz;Lt irt ).:0,406 [{0j. Ansarrrl,}rrl Irarirj-rtr,'rr rl, fuurlur',' ;r (.o, tlct[tntittr ]']1-,\Nl'l clasr'r <le clenentc.planc izoparamctricc iniontpatibilc in rrrograinul. SAP 1\/, rttiliz:ii in calcrrl -,\ttrtliz:t s-rt cfct:tttat i' ilxrt"cza st:Li ii ic <lcfor.rl]lf ic pl.rni ;i 11 cornPortirrii lirriar,'llsticc a rlllitcrirlolor' 1.t tot,"t.tt 4.16 sc'Dr;int:\ caractcrisiicilc tttt'catricc lrlt' nlatcrialt:lor consiclaratc ir-r calcul.

fundarc $i a

stlrii

2ri5

,..rri,i.r:;; :..r. r .: t.,.lidi;:ri,.,...,.,,,:'r'.., -'

,I

i,..

l
1

;., :. j.

Tabclul 4.16
Crcutatc YolurEetrictr trlochl do clasticltalo
[1{N/ms.]

IkNinrr]

Cocllcient Poisson

Beton corp lraraj l{ocii lcrcll dc lurLclale

?-4

z, | /.
0,ti

107
107

0, 16

261)

o,22

1) lilcctul Sreutarlii rocii s-& aplicat 5qPirrat sub forrra pfcsirrDii litostfttice; irr ca'lculele pc iirsarrLlrrl discrclizat grcutiltea .roluructlicl'r, & r'ocii a {ost nrrlir, (f" : O).
r. -1 ..lr) ;-;rrr lrr IigLrlrr l)r'r'r.ntrt .clr.'nr, lc Lrosibilc de inci-Llc;trc dirr prcsiIr c]{crr1)lr.ll llraiizirt, plcsiul)ca hirlrostat ici'r. s-a aplicat unc:r lll'(hosir.tir;i. <lrr1ri,. sclrem'.r 4.39, t. sitrra{ic cu1'{) .rL' colcspurlde pf inlci unlplcri. I) i:ig-t artrL:1r tlL: r:iorturi lertical,.r ia-), otizontalc (o,.) 1i tangcntialc (r.-,) Lcpt'czcutr.ie ctr iirrii irrticlui-'t1 iit f ig-ur:L '1.89 Icplezintir- stalcit de clorttui totalr: ciin grlttatla l)ioirric, r'rcsi,.in,ra hidLostatici apiicatir duirir schema din ligui-a ,i.SS si prc:,ir-rlea Iitosiaticii. Infiltta!iilc ptin sistelt corupus diu rnetr-iiale bii;rzicc cc,liiilce ia r-r-rocli{ iciiri iliportantc in stalca dc cfol'turi, in :citclL t,:l s.li.i :clri,rrr;: i iolrrililr r'l'' 1ir:', iir lccielca clalui,rii stiLr-ii ci,: cloliuri cl'cciiltr, s-a rleierurinat sirectrul lniiltratitlor ii-i i,:gili Pculr:'Lircirt cii l:rc'Lrj plin si apoi for''re1c rodale din iliiillatll clrl riL si:i',i:i-;,:i din iii{rr;.a 1.3,i,ir. ln uroclclul r,rtilizat sc atragc iridroatc.ntia cle l irii se corrs ill.l-a ci'l clcui ori incilicarea din plcsiunca 'Cr'j.r s1r1i' :i rl' ,'r c,,:ri lr'rl lirll al srr;1 1' ;i ir 1111 i . l:nrlc cl a Iosi cousid('rxt5i ir. irlc:r.r. c:ri. oriicriu.r.i:: i:r 3iriirr-r t-r. ititiaii. ' i;o:!tl' din iuiilili.iii s-arr ir.pl:.f,t irL sci.ciurL dc disclctiznlc dirr Iigura 1.3S, iai' rioltuiiic r':nitarJ 1cl1rl'-:rtc s-::rr sumri algcblic cu c[o1'tulilc tota]e (Iinic ....- "- *.. "*/ dit _-.- r.":. srur;aic:L Cc iuciicili rncntionatc nlai inairite. In final \-.,.." i;rtreruoti) ^.. ....-,,1,^+ .ri^-,.--. .l . d^ cforil,.i eincti,,.n lonrezentate cu linie continui in {igura 4.89. Se prate obseiva distlibu}ia neiiniari- a diagrainelor de eforturi uilitare calculate s i aseminilea lol cu diasramele determinate din m[su1'atolI ( g, 1.J /J. i

tj/
lfl
!r,,2 i t:L?

oon
cn2

2()t)

=-..'.:_--:
Fig. 4.90 - E{orturi ./crticalc 62 din'/aria!iilc r1c teinper':r,tu ri,, calculaie priD nietoda elementelor Iinite in sectiunea, tlansTcrsali a blrajului liurpsaisk f{1]: a cimp termic misurat in martie 198i; b - e{orturi -rerticale diD .,.arialiile de tcmpelature inreqistrate iniredecembrie 19S'l $i mar-tie 1935; a - iCenr pcnrrr.r T.r.riatiile irrtre martie 1935 9i iuoie 1935 (i comDr{t5-.u1ril.

Aplicarea meiodei elcneirtclor Jinite in evaluarea sti.r'ii de eforturi termicc s-a discutat in capitoh-r1 3. In figura 4.90 se prezintl rezultatcle rinor calctile !l eicmente Iinitr' 1;cntrLr r.i rrLLrarfa ciorttirilor din varia!ii1c c1e tcmp3rat1rri,. in scctiunea tlansvcrsali a, barajului Kurpsaisk (H 113 m) de pe ;iul \arin clin U.F-.S.S. [111, I]alajril a fost construit in perioada 197E IQ\1 Srrcclrrrl lnlrnic n. i.'tr rrt iir .rrnrr{etr n.nfilu]ui barlinlui irt rnariie i0S5 r'iJe ilrrcirrl ir' fi.rrra t Qfi n I )ir-rrrno!^ de cJorturi tlin laliatiiic ""'5""' ,1^ r ----.^-^r..lo,ri r,.,.ir,.,1r' r-rrrclr'r.i.i ...rr.i\ ilrrslr-e;zr.r l:LI!- ic,. /ia,ni ( '^ci r-eln:ilo -.,..,. ma.i i. 1111lc''r,r1 ii lLl,- c o l l i l r enaliztlo I r n:r:rmlnlo cr)rn rr.t (l: iiltul-ill so iiln'gijiroaz;i l;irIl,iiiirlrrLilr. rnirirnc. c[oltrrri]L t.rnlict sczo. ,ri. .'r:.r'iir:J iirtr',r j,\ r. .1,: \l[';r. lrL 1,1 .11 1i.i, r: ri,i!iil, .i. i.l])prl., turi'. f iincl 1entc, culgclca lcrti a ircionLrlLr.i clin coi-p,,'.i barajului .riclnlcilz,i r-tt ci:-,-: .i0 -50' r'rl,''ill r i,rLtL: i.lu: i,tttri.t' 1l-lpr ;,1i11;rtp r, itit-'ttt r-rlcttl lil:ar c'laLstic, carc r.imin toi..rsi imDor t:Lntc. Re;lLltatclc plczclta.!.., irr f igLl'ir 1.90, L, si c iu'atir posil)ilir apxritio in tinp'.r1 iernii a fisurilol tclmic,: ia par-arnr'nttle ba,rajLrlui 1rc rostiiiilc clc lucru olizontalc, incleoscLi intr-c lamclcic lrctoirate in tiupLri lclii. O altir plol;lcm:'r in cai'c mfi()(La clcrncnteiol finitc s-a lolosit crr srLcccs Icn'(1!l i lltcrprr'tiLIca. unor rJ.i:Plasirri aDarcDt surl)rinzitoarc :r lriua jcloI dc glcutrLte cste ilustrairtiL ir-L {igula 4.91 l4Zl. -,\stfe1 nriLstrirtori 1a 1r:rlajc cic gi'eutatc at1 r'clcvat in t.nai nrrltc i inclLrli ciL la priir-ra unrplclc si in pcrioacleli: ultnirtoal'c coro arllcntul blra julLri sc dcl)lirscaz:r sprc i,u.Ilontc silrr itrc cLcnlr,sili sprc alal snrpr inzirtor dc r.nici in compala!ic cu ccLc astcptatcAccstea clin ulrtrir- erau ca1cn1:rtc prin luarca in considcrarc a infLucnfci prcsiunii hidlostaticc, a var-iatiilol tclmicc clin corpul barajului si u ciLlactcristicilor tercnului clc ltrndare din amplasamentul barajuhri. Analizclc plrn clcrnentc finitc:ru con{ilnrat cir dcplasirilc aparcnt inexplica'l.lilc rncnf ionatc rua, i i na intc :rrr ul'rnirtoarclc c:tr:zc : paraurerrtului aurontc 1;r'odr"rsii dc apir lir pliura rttuplcrc, - rircirca iir 1lutir c0 rui('zul biLrajrrltLi lirnriuc clLld dltoritii ritnrulLri rcdLrs rlc clisiparc a cilclLrrii clc hiclratalc:
i.
r '

rr

r,r

267

Ii

Fic.4.9I

- Sclrcnri! dc tl iscrctizarc inclcnrente ite pentru analiza inlluenfei lacului de acurnular.c asupra deplasArilor barajului [{2].

dcplasirrilc gcncr':rlc a1c chiulctci iacului tlc ucutlula:'c sub actiurtea grt'trtitii alrci ilcrtlttr.tlatc i:r hc. " .\r'nl'clc (;rllz,' 1)r()duc dcplasiui slrLc nntol.ttc aIL' ccronail lcutLrlu i i;arajului, crt'c irr;r. Ii prLic in cvidcnti prin nrodcliu-i aclcclatc in elcnrcnte linite'

--

rS.stnmarc si .tllut ire. in figu'ra"1.92 sint prezentatc supra{eteie cL'itice de alunecare valiantc de alc5-tuire a fundatiei baraiului dc greutatc. ahrnecare se erprimS.

Stabilitatea la altlnecare, Schcln:rtic, ce lla.rca unr'ri lrar a j dc gl:eutate se poatc producc plin : alLrnccarea sprc aYal Pe contactul cri furtdatia sal1 Dc o sriirrafat:I slalri din tct'cnnl clc ftndarc, in juml piciolului irlal; - rr irsturnalea iciicale:r dc yre fundatic sub cfr-ctul s,uLprc-* jrrr ilor- (plutir"ca cotrstruct ici) . ' 'in carzurilc obi;nuirc, incleplinirea conclitici dc stabilitatc 1a alnrecare asigurir irupiicit =.atisfaccrea si a celorlalte dou:i conditii dc stabilitate la

in diverse

in

cazul fundaliei orizontalc (fig. 't 92, a) condifia de stabiiitate la

prin inegalitatea:

,H <f >V

(4 R1\ \ "- '/

unde X.II este suma for{elor orizontale ac}ionind de-a lungul su?rafetei de alunecare; Iy' - suma forfelor verticale; /- coeficientul- de frecare static5. lntre beton si roci. Dac[ se introduce coeficientul ,& dc siguranll la alunecare, expre;ia (4.87) devine:

hzH.: fzv

tgg estc coeficientui dc alunecarc al se pot scrie: ts?

<,f

(.{.8e) de stabilitate La alu-

xr </>N

(4.e0)

unde "Ef este suma f ortclor tangen{iale acfionind de-a lungui suprafelei de ^----^J^aY alunecarc, iar -XN surna forfelor lormale -^ P(, su Pr drdld, Considerind in mod simplif icat c5. in cazurile ilustrate in {igura 4.92, a si b, rezultanta Il ri"mine constant5., se obtine :

>T : 2H cosr. - Itr/ sina >N : XIl sine f Xtrl cosa


s1

)7'

>tr

I.l{ cosa - EI/ sin a IH sina ; II'cos a

\-U Tr.r
-

toa* "b

\- Lt fctrt xI/.o-

(4 .e 1)

| -+-

{n acord cu relatia (4.91), inciinarca spre amonte a tllpii de {unda{ie a condus la micgorarea coeficientului de alunecare a construc{iei (tf/X.Nr) si consecintl a imbunitS.fit stabilitatea la alunecare a profiiuiui. ' inCondif iile c.'iplimatc cu'rela!iile (4.87), (4.90) cor.rpoi.i situaliei cincl barajul ar fi un corp independent care reazcmi pe suprafa{a dc funrlatie. In realitate supr".rfat:r dc contact b.ton-roci cstc capabiil si de eforturi dc cceziune (aclcrcnfir) . Condifia dc stabilitate la alunecirc, corrsidcrind efcctul dc adclcnf ii sc scric srrir forma:

ltZI{-fWlcA
sibil de coeziunc fi

/t

o)

belul {.1? f9l.

trttd,: parartr,'trii rroi carc ;rrr ap,"rrut fafi dt: (-{ .67) sirrt: c - cfortul irtlnri,4 suprafefei de alunecare. - miirimca Paramctrii tlc'calcul c dcpind in principal de natura rocii rlin tc./ ;i rcntrl de frrndarc din punctul dc vcdere a1 rezisten{ei, gradului dc fisurnrc, t:aractcristicilor dc deformab iI itatc, stratifica{ici. E.i sr. tle'tcrrnintr c-rpcrirnental gi pot {i inrbunit:1!if i plin rnirsLrri constrnctir-c itclccr':ite ala cultl s-arr prezcntat in capitolul 2, ln caiculclc prcliminare se pot adr-nite urmitoarelc valori pcntlu /[6]: tcrcruuri stincoasc: roci cruptive 0,6.5...0,75; roci scdimcntalc (calca rc. gr....iii) u,.50...U,6.5. terenuri scmistincoase: narnc, gisturi argiloase ctc 0,30...0,50; - tercnuri ncstincoasc: pietriguri gi bolov5niguri 0,50; ptr"urinturi ni- 0,40...0,50; sipoasc argile 0,20...0,30. Pc baza unci cxpcricnfc indclungate in practica de proiectarc din fosiul U 4rS.S. pentru loci stincoase sc rccomandi' pentru / ji c valorilc din ta269

' ...ti$
l-abcltrl 4.17
NAI\)rx tcrLlrrhr

i slln.os
1,00

tIl

l'il

Ilczislerlt, cotr|act gi neJisrtrat sau corlsolidi\t 1)rirr irrjcc'lii. trIti pu{iri rczisicll, i:orrstrlid:rt plilr irrjcc{ii, crr ljrtriiil (lc rcrisl(rr1i-t lil corr]prcsjrttt(t (lc l{) .ll l)ir Irlclr'r, corrsoliclat Plin irrjcctii, crt Iczistcnic 1a cc'rrtrPtcsirtnc irrtrc .5 ... .l () Ill)a

(),.5

0,90 0,s0

0, i.5 0,2 ()

llirsurirtori l)c t('rcn (:foctuatc Ia lrarajc din-S tl A' -1xivincl cfortul dc lrrlt'tcntir {; ;lu iirdicxt \-xloI'i clrl)rins(l illtrc l'5 -si '5,0 }IPa' l'-r:rnr jninrl lt llr{ia (l.tZ) fc collstati ci in l inrp cc I11 9i Il' .clcsc (u t';ltr.;ltr I irriltinrii I,lri,rjUlrri, slrl)lrliLl-l rlc lrtnrlltlic [) crcsic ntlnlat -11]ll:ir"

Ilci..lir'L cir inlhrcnta rr:lafir ir :r tcinrcnului. (latorat cot';:iuttii (cA) :carl'" ;':'o1;oltional cu ciL-stL'rca iniLitinlii lrar-ajillui. clc r,n..-....:.-,-sigur.entir 11 aiuir|c:it-c (i) sc alcgc in {unc{ic 1lg ''i:l-'lt coclicientlil !r! : ; .; ,1 , "-ii, tlt it|, litr'.rti r'(,1)5iti( rll(' itt caicttlc lll rlt'(l r : i:-(ulr:alLL.t "-i,-i*riir:.. ,i. fl, 1,30...1,-10 l)r'1rir cotstr.c!ii dr: clasa I si gt'.r-ii.r ,*ii fnu dar.ne trt alc, la I ,00 .. 1 ,0.i 1;crltru grllll:lri sPccialc pcnrt-u I) pir r.cglcn.relrii r-ilt' clin St---\, /L tlcl-rr.ric sir f ic rrai marc clccit 3,0 nt-lrzualt+ inciirc[ri cle ntru coltlbiratia conlbinatia cle incilr-cip i uz.uah, 2,0 1]e ;i 1,0 1-'c'ntir-r conbinatia clc irlclrciiri c)itrcrlrc il'lr ' (E :.3"-5 GPa) )iiperierrta a ai[t:rt ci in cazrl rocilol slabc" ,ai''-::ccarea p;atc s[ se plodricS- de-a iungrtl unor suprafetc prin tcrenr]l tll :fl; dare. Faliile, fisulile, cliscont inuit lt ile prezente criletrt in pa9l91ele d.e roca ,lin terenul de funciarc, i1 fragmenteazir" in biocuri a ciror staL)Illtate la alurccare Doate Ii scr.ios anr..rLiriiatl dc prcsiunilc interstitiale pl'odusc 49 "p. se infiltraii din lac. Arraliza stabilitelii tercnului dc fu'dare 9i 'ersan!tlor in caz de nccef ace dupi metode spe cif ice din mecanica rocilor I l'1] , iar iitut. td iau misuri constructir-e de consolidarc a terenului'
PracDimensionarea trarajeior de greutate. Criteriile uzuale admise : 4-.93) ({ig. sint greutate de berajelor tica din Ron-rlnia 1a dimensionarea {unde in sectiunea conclitia de stabilitate la alunecare a barajului obignuit a1 fundaliilor orizontale; dupe cum s-a Prezentat du1i.; i" condit ia se sct'ic:

in

i"t"i

ZH,-,
:I' - conditia de stabilitate normal vertical de la piciorul
fie compresiune sau cel- mult iiniare a eforturilor verticale
L
-'I'Prin - e.arn
.

(4.e3)

2Vt+

semnificalia notaliilor {iind deja ar[tat5..


275

punzitoare a lui

la piutire a constructiiror hirrroteh'ice 'erificare sub acfiunea subpresiunilor .iL Lod acopcr-itor in cazur barajelor'de greutate si nu se veri{ic[.' jent de siguranll sau ]uarea Introducerea unui anumit in conside_ ralie a coeziunii dintre beton si.coefic roci. se poate tfect.i prin t"odifi.;;;;;;;.-

- o a treia conditie de

i"J.fi$il'i;

de\'rn: =

condi{iilc (a.93) pi {4.94) sint s'ficicnte pcnrru tlimcnsionarea unui . profil triunghiular cu ambele paramente inclinatJfali d";;;ii;;i;';i .r, t"io, de fu.ndafie orizontali, necunbscutere ri;nJ inJlni.ire ceror J;;t i;;;;;.ir" (1, 9i ),).. pentru profil*t.9i incircirite prerentaie il iid;" ;.g.t,T,".iiii-'a -ir*i".ri.i, ir lr * I: l, relaliile (4.93) iespectn. (.i.94): J..p,t 1t

/.

"

-. fl-:-uly-lt \7 l

- I>o
1

(1.e5) .

l--,,,ly,+lz_llry \Li \ \,
t+.r
\,'

I "!-

^, \

-r!-1)o
r l)

ti

.:! ^d
.t1 a

'0,7.

0.6 I .' 0

Fig, 4.94

Dimc.nsionrrea protilelor triunghiularc: a _ schemat qe calcut; O _ detcrmin&rca prolilului oplim.

27t

lrrclalitlri|rL (4.95) , Ir'o\.cniti rlirr conrli!ia. rlc stabilitatc la alrtttccarc, rrnci d'cptc, ,,.t,, ,;iT*iir.;,,ii ,i" p.'i..irilc rl. r'llori r, r' sitrtatc rlcasupra mai marc ca 1,,. i,r.S^iii*t.. (a.96) p'or.critir din con<lifia ri. cfort vcrtical tJgl-tllptl r."r,, t,i rriciorul'at,ronic cstc satisf;ictrtir clc pc.r'cch i v' y situatc tncgalrtatt ambclc satisfacc 91 iiir"i l,irj, Lt,nl,' (iig. 4.9-1, 1') . Solrrtia carc

"u-t "lurirliri,,i,,r fiL profilul optinr satiiiacc'.la lirnitir celc douir. incgaliti{i' ir"i".'li"),tri:t ril,,i 1,oat" fi rcmaicat ci iri.cazul sirnplif ic;-Lrilol admise, incli'irile para-

,,..".,i"'

,1"'l-rctou sc giisugtc La irrtr:rsccfia drcirtc.i cu 1.ipcr'-

in.l,,tilor

rrrr r['pinrl tlr irriltinrca l:ltllrjtrlr:i (fig..4.9-5) in caz.ul dimcnsioniLii prof ilului ctl prtrat]lclttttl amot]tc frint p. Criteriilc clas-icc de rliii trr:i valori:), .,=t,, ,.,...r^ie ii.i".,-,.in "t""r.ncnf ionatc mri iniiritc'Imnizeaz1' do'I ccuafii' ;rr;;r.i;;r;;;;aic'nr, {ost '4.95, contlitiilc- dc stabilitate la alunecarc si ;i:li;.i";ii-rr"io1iit,' oi'.' f igura t.,rir",tir: tlc clolt vcrt icai. all-totttc lac plin urtl sc scriu:

fr.;i

_-.:-

iop (yrp
(l,u

nt^i

Z'i

":p)

4'1)

(^1,

- ttt;J)l':
71x'(

(4.e6)

i- -

Znri --

2"1p

2';1,,o

P tr0tr

'(b

'(o

ffLY

[(l-tn)pti.j-1]:0

(4.e7)

ipoteza lac goi' cfor.\ ucia rclafic sc 1:oatc olr[inc-din condifia ca' inin sec!.iunea r-.n. (fig' incovoierc turir.'oiirJniol.,',u"*i-r dc iniinderc din admisibil[..(o"u')' Scriind .tTdi!t: d" 13;, b) ; tiu- depigeasci' o valoare centrul , .*iliiiil., *t"gi""Jii,".p"rtea din stinga sccliunii x-x, in raport cu

dic sreutate al sccftuntt se oDllne:


l1/n

- i1{"0: ;o

V2Hz

c^ot, ,-,

ctt| 66atr ,o {

6oa,t

(4.e8)

^*.,".,,i.',

NAX X-X

t I
I
I

ls
I:ig. 4.95
z'.t2

Scliime do

;i

: *-

:-.""i '':r;:;l ';'' t' r . 'r.-:':-i ! - /, , - 4.. j rjlr,


.

ritl.'"i:i ,iti f' ; .1:: 'rr 'rl.,t, -.r l;-,: ]i. ,.: i j
.i.'1

Alege

-- r'

"-l tolculeozd,lo si ,1 din r. 'r--!--ll= ...: .. )i;i I ' fn"k"tr"* (..,.,

l .l

l-

. ,t olil le l1-t0^.ttl I ( e-tt^1

t,-98 I

00 -l

?=?,,_9

-<-< Iu
,-E>-'g
-\-/
LVt st0P
Scheml logic5 pentru dimensiotrarea .Profilelor greutaG cu parementul amonte {rint'

e' ? -n?

Fie.1.96

dc baraje

de

unde ll[s este momentul dat de reacfiunile terenului 9::'^:.f-*-*:*ljtl greutatea ProPrle a momentul dat de Go din stinga secliunii ,t- n, iat Mn^ ranforsei. Ecua!ia (a.98)

duPi Prelucr6ri are

forma

r,If; ftiHi; (3)' (i'o t P/^o

pH

3roP:

- i,p) :

6n1nt':r-z

( onu"

(4'99)

* #i;'i";;lt;rativ.
zinii. in figura
4.96.

Dvaluarca pararnetriior

Io_9i.9 ilin rclafiilc (a.96) ,,(+ 97) qi ('{'98) osctremt"ttigicl pentru icest mod dc calcul se pre-

I,

cle'efort*ri verticaic dc intindere la p,",;;;i;^;i-i",i,rtl ;ili;;li;ii;i; sc admit' Corectarea se poate tle ot'itti iaramcntttl amonte, "tott"il "ti" 'u gsL contlilia ca cfortul vcrtical arnonte ffifi;il'i;i;"iiii." ,"i.ii.i is prin adincimei (t - p).r/. de la colo11l:nt il; ,rii,'';;';;;tj"''.* nul' 'ii'i"il'ri prclucriri aceastir condilic arc cxpresra: d;.";:;i;';i';i'..il "-i, DupIL

Calculelenumelrceauevidenliatciiprofileleditlcnsionatccu.rclaliilc

iuniloL' in betou' irr cale tnu estc cocficientul de reclucere a srtbpl'cs unor {ormulili [rult Folosirea calculatoaielor digitalc a creat conclitiilc plivind atit gconrctr'ia -.rt" mai cuprinzS.toare alc ;t#it;;d;';tt Ji'n"'oiol1orc ait:.i:it.ii" iornl'ina;iiloi rlc incirrcirri' Astfcl

#:/

Y ^(L

(4. 100)

t'b'(

iliiiri.lii"'"""iir"t.
18

1"i"

cda.

12

273

.1 L

Fi

:-*-J

ilI
!Ht

l'

- pro{ilulrri qi inctrrrnctricc alc ci-rrile considcrale ln diDleDsiouarc in prograrrrul DII\fDARG


4

g,

.gZ

Elemcntele

s"o-

. '

':

['{o].

JI tl

6l
q0s

r
{

tr *lA

Ary

t
{ Hay

scctiunilc str,rdiatc pot urniri cu fidelitate pe cele realc nenaifiind neceic i, iar icili, irr _rrurrriru-l nnmirul dc_ dc combinaf combina ii dc inclrciri care se pot colsidera estc practic nelimitat. In f igura -l .97 sint ilustrate elementeie geome.qeome'tlice rrlce are greutate 9i incirclrile considerate in cimenale profilului de balaj DaIaJ oc dc greutate Prorllulul oe sionarc in programul DIMBARG 1.101 . lncircS.rile considerate sint urmitoarele: greutatea proprie, presiunea hidrostaticS. din amonte pentru un nivel stabilil, presiune^a hjdrostitic5 din aval pentru un nivel- stabiiit, sr''bpresiunea staticS. gi dinamici. asociati nivelelor din amonte si at,al, acliunea cutremumlui (datorat masei baraiului ;i apei din lac) pentru o intensitate stabilitS. de utilizator. Presiqnea hidrodinamicS. a apei datoritS. cutremurului a fost evaluati dupi reJatiile \\restergaard in ipoteza repartitiei parabolice (fig. 4.97). CoeIlcrcntul L ,, sc determtne cu e-\Drcsra:
ca) e simplif sa::e

8,17

ikNl
L

U'-T#(+)"
murului,
i1 In

-'J

(4.10J)

in care:

Ilon, este adincimea lacului,


s.

nl; T -

perioada dominanti a cutre-

evaluarca subpresiunii dinamice se considerl efectele

lucrlrilor

<1e

-.-.-Sinl -'---!
lxn
\1

in depli nile a
_rl<TFLi
^

lla-

:y,1,\= yn; talcukazt

; nPaftlle rezutlatcle

Gf- :i

uolunul
^

necunoscute

It

gi

I, listemul de
(4.r02\

F (r' y):

G(r'v):o

gi se consider| xo, yo o solulie aproximativi a sistcmului. Prin dezvoltare in serie Taylor a-funiliilor F(*, y) qi G(x, y) cu considerarea numai a termenilor liiiari in x ti t, sistemul' ('1.102) devine un sistem liniar, care dup[ preiucriri are aspectul:

AF AF AF .OF : I' + -to-F--.)b * :-A ox oY . =-x Ori dy AGAG^OGAG jv G ox *---to oY =olt Y': - + =-xo 0x + =! :
Derivatelc parfialc Ai funcfiilc J? gi G sint cvaluatc pcntru !o. In prima itcraf ie solu{ia sistemulni va fi:
aF ^ --rl' -=- - G oy oy

(1. 103)

r : ro li

-e;

frr: !%-

lr: lo t

'0r

_aG

AF dx

(r. r04)

undc Jf cstc jacobianul sistcmului:

, 0G all (t1,dG .l : -:- -:- .dy dr 0y 0t;

(4. 10s)

Solrrtiile (4.104) dr.r-irr solntii Ir.o|usc rlo sistcrnului si clllculul sc lgta cr.r rtcrittra unrrI'rtoar.c. Ast{cl in itcrirtia (rr) sc vor obf in6 solufiile:
7i "_' o);
o11

.I

r_ac .0F r--i--Ll-.=-_


4l-atl Jtt -

'

(4. lott)

J' -7 -1'

oy

o)l

undc fLrnc{iilc F, G,
tun L -ir J :
-t

J si dcrir.atclc lor partiale si't

cvaluate pe'tru :r

in problcrnei sruolatc ^.,,r*lq"lt,,-T,,rl I'nd srtrclentc 3...4 itcratii lientr-u cbfineria .rci caz.ul sol*tii c' grad de eroarc mai rnic dc 0,001...0,000't f;fi.I" *t;,iil;;;;i;. """''" "" ''" 1.99 slnt prczentatc diagraure dc dimensionarc conforrn morlc_ , , .rl),rrgu1a rurr' clcscr',s nlar illarnfc. Din primclc dou5" cadranc sc determinr. direct irclinirile 7.r.9i )., iar din ultimui efortul i,eriicaf ae fa picfi;f;il ;il; . / ir\ ra]u.Ltrr 16"{l pcntru grxparea de inci.rci.ri ilustratl" in figura 4.97 (Iac

a-r. p;czcnta t^cstc iu gcucral rapid convcr.gcnt,

plin). Plofilele dimensionate cu metodele simplificate descrise mai inainte sint verificate gi la alte grupiri de inci.rciri,-de preferintd. folosind. rnetode dc caicul mai exacte (metoda ele-nrentelor finite) sint'corectatc succesiv ;i in {uncfie de rezultatele noi obt inute.
Optimizarea. profilelor .cu reshicf ii formulate dupi rezistenta materia_ relor, Lrrterlui. (lgnc_tta obiectiv) admis in mod uzual pentru optimizarea greutate este votumul minirn dc bbton. O llt."lii.i:: !:ra,leiorde |rimh. ten_ tatrvr. lr accst model s-a prezentat (v. fig. a.9a) . ,Il.,Prigc, 1i _A..Polttuicl [43] analizeazd. economicitatea profilului tri_
_

" ",/

!t| iundaqre inciinatd. considerind inci.rcirile din greritate prop;ie, :lC]]l"r"r,hrdrostatice ptesrunc gi subpresiune (f ig. 4.100) . ln modeful analilat^ necunoicutclc sint incliriirile i;elor aouh "p"r"m.tiie Trno"Ti" 9i a tarpii ,.', s)..Primeie dou.i condilii rezultd. 'scri ind .onhitiil"-.i^ri." . a"'rj"liIl:t, ruare la atunecarc sr dc efort normal nul ia piciorul amonte: .

t"

EI- , EN -,

276 -

do

N/cm 2l

o,7
.._-. -----

0,6

o,r. o,z o,s 0,r. 0,5 0,6 C,7 0'8 to


H6 y ,10,0 m

Hb :50

H6,t00n.
Hb.tSOm

F.a,l

b.6,Am g ' ?,0 n.

T,.!ii,,) ii=-+-

o;vldoN/cm2l

0,8 q7
Fig.
'1.99

0,6

05

alL a,2 0,3 a,L 0,s q6 0/ 0,8

to

30

r,o

grcutalc dupir Progt amul Diagramc de climensionare a. plofilclor baraielor dc DI Il BIITG.

fie rninim:

A treia condit ie

cle bcton al profilului sir --'-' I ^..^^:lic sI'Lrr lmpunc ca voltlmll


(),.1,

tr1

).,

e) =-

trrntinnn

(4 . 1oe)

Din ecualia (4 10?) sc cxplicitcazit 7'

1:
qi prin subsiitulic in
(a.10S)

1;

(1,,

e)

(4.110)

9i (a'109)
+(e, )'J
,p

se.

ob{ine:
o

(4.111)
(4. l 12)

(., lr ) --

9lntrtr,

277

;,iti. ": "

A.

IH

o,: i,.i,,.,_ _opti gllllll;lIc crr frrnclalic illclillirtil.

tli u |

r:rizirr:ii protircf

[il,'
U

solrrtiile ),, 5i

Itezolr.area .se face


e

pc schcnta unei problcmc clc minirn cu iegituri, r.er:ificind sistemul ordinar neliniar:
{(u,

r')

:o

(4. I 13)

dq d* ds dl,

0p oa.
---..:-

ae fundaf ie conduce ra -a".li';;;ii"l" ,rolrle avind de.beton'cu 5...r00lo rn"i ..J". -iri&n"i". .tr "'olumur talp5. orizontalr in condilii ..hiu"G"t.. ,p." amonte a tilpii se rirniteazs insi. la L > 9,..d Ji" ;;;;;;;"".ti""tii=-!T a; il"ii't;r" a r.olumului sporit'alori de excavatii. LIn alt model de optimizare a fost claborat de R. prisc, 9i A. pobouici 1 1 [ 1 plecind de la obierv_a1ia ce parrtnet ,1i" r, \i f .ioi'airJ.r1l i" i{"r""r barajuiui ;i in fundatic. se admit'i ailaiii'"r"" p"t"-etrilor r, si / in erc.'af ic inrre valoriie de la coronament gi d'e la-biJls""."riia"ri'.i tiii"'i" grosime d: decupat.i. din barai ," 1tig.-i-.r0zipJlu." scriu conditiile de dimensionare claiice. Dupa tre'ceiea r"'ii*it{ii'"eglijarea : infinitilor mici de ordin superior se obfin: . , - condifia de stabilitate la aiunecare

ei mijlocii

Solutiilc i,, si e se o,bfin printr_un calcul iterativ r' in (a.lt3) \1'rtJ,| (a.lla) {'r'rrt, gi in final L se ciliuieazi d.iiect'din (4.iidi'"-' -clicuiate citeva profilc cu tarpa i'clin|.ta prin apiicarea moderului descris mai i'ainte .* pr"iinta.ottrp"."iii:." pr"t'ele cu taipl- orizontari i' figura 4 r0r' se coristati c; i" iomenrri...5.ir.i.rrtil", J."irJ*J'-i.i

w,.| ^r

de

(4.114)

(/ <

0,62) incfinarea

,p;";;;-;;;iXipii

----i_

f-

zr d,

zdf J_ .my,ntdy,Idm _:!_ -L:j_.:a I

-i;+T

du

+;*
., ,-

v,v Ib.y t-;;:;

',1i.
Lr-r

'.

(4.n5)

zr.

.,,ir .' l

-::,.

. i.,.' :

13

KJ

!F

tR-'
cf, i:"''

6)
a]

^I,tl =r
IF cc
II

\1
+

fa
.

rt.

I 14

I
dg

_t
)+il
I

{al .il It a
ls?
I

*8

,, tr'

o:

I'

RI EI
pl

;o {r !=
io '.F

t!

;l
l.l

,q

tc

U
blr

r.d

{tr

..':

)Q

!o

'279

con(litia dc cfort vcrtical anlonte lac

| ,r(

/I
2)' . nl

rl v

))1.

'Z:

v'

\3/de

J' ,

'(u

br

!'

l-67,t.J-=.tt

/ rx drrr I

rl.v

(.r. r 16)

irrill ittl, ;r..1'trrajllu i.irr trtotlt'lttl corrsidcr:rt prof ilelc rczultati arr parancrrle (|oligourle) . l)riPiL.cuur- sc. poatc obseiva rlin figura .{.103 i; care s_alr ilustr';rt rrnr'lc rcz.rrlt:rtr, di-stribLrirca mai pronunfattr "a Lrctonului clin corpul I,.rr:rjuhri cittr: l,uzu 1,r-o{ilr,rlui cLr includcl-ca unui vohrnr m1rit stabilizaior tlr' rrpr't.1rt'-lrrrriuncntul lmontc conrlucc la econornii d,c 2...60/o in comnaraJie cu pr-of ilnl clasic tliung)riul:rr. opli.nlilarea profilelor cu restricfii formulate dupa metoda elernentelor ". . L ttltziuc:t nretodci elcnrcntclor trnrte, fjnitc in oDtimizarca rtrofilelor bara_ jclol tlc Sr(-tltatc olct'ir instmlrcntuI tlc cvaluarc a stLrii clc'uforturi jn unsanrlrlul^ bar-aj-tcren. <1c. fundarc cr: prcciz-ic supcrioarir gi posibilitat.:a de a hrclL ir ef<.irturi efcctilc. llfortui <ie caicul cre;te insir'sutstantjal pcntru irccarc. pro{il analizat si in consecinlir rplicabiiitatea practicl'i 'a nretodei chpr:rrlc dc posibilitatea gisirii solufiei aniliziu,l ,rn n,.,oii., relativ rerils de , rliiLrrtn. L lriuta |rol.rlctnf, |6xi6' Ii. r-czolr-atI aplicirrel un algoriilrr :rri:itl <Jc ttlt q',,.1',',tt ilt p1661.s111 tlc ollt.itrrizarc , I),. S,tr froii, i [15.'] dezvolti o mctodd dc optimizere, inclnsir. prcgramul crc cilrcuj asoclat, avind la b-azi un proccdcr,r dc tip gradient dc rezolvare a..uirci clase.de prol-rlcrrrc de programarc neiiniarl. Ltit funclia obiectiv crr.$l_restrlctrrLe s-au presuplls convere gi analitice. Acestea se dezvoltS. in stt.t' I4)'rov rn unui punc{ ini{ial din spafiul necunoscutelor si prirr tru nc^lr ie.e_ 'ecrna{atea obtine o legi.tur[ iiniari intre cregterile argumentelor ;i .se cregter ile n.c(.iiior cupri'se in. obiectiv si in restriclii. se impun condifiiie .fu din. rcstric!ii iar pentru a asigura corectitudinea aproxima{iei men{ionate mai i'aintc se limiteazi. in normb" cregterile argurientelor.' In acest mod problema devine de programare liniarE fn cresteri-lc argumentelor, care este

s.lrr!iilc ccuatiilor. (.l.l l-5) , (4.116) au fost detcrrninatc in caz_'ri co.rl.' ;rllltl.iz.r'L.1rt itt tttclodu diftrcrrlclol Iinite. Sprc tlcosclrirc tlc lrrofilrrl r'lrr...ir' tIirutglriullrr. c;rIt' r'on's1ru11dL. urror pararnci ri tu, qi / constanti pc

f.lf

clllrt

t5:Q8 n6=Q75

lh=q8 nb.q25

-' i,n,. q75 1,.0,6

EJ

t1 =,B -t

(',0,6 n7, Q75

lb '98,90'/6V;

vb .91,03%

v:

Fig. 4.103

Prolile de baraje do greutate diEersionate tn divers iDoteze de variatie a, coeficienfilor zr 9i /. . ., :

280

0 +

lO

23 CoN

-;T

Fig. 4,-107 - Profil cu paramente liniare optimizat prin ncroda elcmcntelor Iinite iJ5r a - diagrr,me de subpresiuni; 6 eforturi yertical; (linie continui) si tangentiale alini; - (corrprcsiruri Iinic conrilrui, 'intindcii rinie drrr: intrerupttr); r eforturi principale

punctc).

rezblvabill direct. Prin iterare se obtin solutii intermecliarc, din cc in ce b"3": care respecte toate restrictiile si care ccnverg in nornit chtre sol"?i lUI la Caul ata. ln rr6rrl'd rrr figura -r.1u-1 4.104- 5c se pLcLrLrLar ptezint1, urr profil llnlar un protu liniar Oe de baraj Dara] Oe greutate Care de gletltate care a fost optimizat pe baza p.rocedeulu i'descris mai inainte. iiestriiliile a. fost impuse sub forma eforturilor efectir.e. orincioale principale ir p.ncte caracterisfice in nrrncte caracteristice din <iin sistemul. baraj-teren. de fundare, atit in ipotiza lac plin cit si lac gol. Alte restricfii g-au rcferit la indeplinirea conditiei cie .statrilitaie la illunccare peutru mai multc nir.ele din cor-pul l-rlLrejului si pt: 1alpa. dc funclatiL,. O. a treia.categorie de restric!ii a rezuitat din liniarizarc.a problemci. Funcf ia obiectiv a f_o,st specif ic minim clc betcrr al prof ihilui. DupiL cum- se obserr'5. prolilul'olumul -optimizat a rezultat avinci permanent efortrrri principale minime de intindeie, stare care nu cste coniirmatir de mrsnrirtorile. din.raturi" {vezi f ig. 4.87) . Deosebir.ile 1'r6f i6 probabit din ipotcza discutabili admisS. a permeabilitdtii corpului baraiului.
I)imensionarea barajelor dc greutate cu rosturi lirgite. Conditiile uzuale admise pentru dimensionarea balajclor dc greutatc c-u rosturi ilrgitc sint cele clasice: stabilitatc Ia aL"rnecaie pe talpa de fundatie si efort"r.ertical

explicitat cele doul condi]ii clasice [6]. S-olicitlrile consitlcratc au iost drn greutate proprie, presiune hidrostaticiL a apei din amontc .,si subpresiune. Diagrama de subpresiune s-a considcrat in mod acopcritor dc formh triunghiular5. cu valoarea nr1H la piciorul amonte gi 0 la piciortrl aval. Coeficientul de evidarc (cr) este raportul intrc lir{inrea rostului lirrgit gi ld{imea totall a irlotului. ln domchiul barajelor dc grcutatc cu rosturi lirgite a are valori cuprinse intlc 0,00 ... 0,30.

iac plin la piciorul :rmontc egal cri^ zero. lntr-o scheml- de ca.lcul confornr figurii 4.105, d, it. P r i s c u

!l
ti

ii

Condi;ia dc stabilitatc la aiunccarc arc f

i: + Il"
l+ f (*'*
undc /;r: (i,,
,,

fi1'' r,/(y f

/r,)l

ln.corrrliti:r rl,: r.folt vcrl ir-;rl atnor:{n rrrrl se inlocrricalc }, din :sc obf ine urrni.toarca exprcsic in i.,:

+pl++ +;-*) . , (n * z('r,, - rr71]r., i[Orrt - + +)* -,''v)1,: o (4


/.,,

* i,,fr,)- (io - -v)]ii


fl)

118)

- i'r() + unt.1(l * t-s(t-P)


i-a(l-p)3

ai'o(l

P)'z

'r3

figura 4.105 sint ilustrate diagran-rc caracteristice pentru dimensionarca balajelol de greutatc cu rosturi lirgite, e.t.aluatc rriin apiicarea relaf iilor (a. t I7) 9i ({.1 l3). Calculclc arat5. ci economicititea baraielor- cu losturi ltrrgitc iri raport cu cele de greutate clasice cregte sensibil iu coeficientul de evidare (z) ;i mai lent cu coeficientul de frbcare staticl (f). Ea cste dc-e-xemplu dc circa l0lo pentru a:0,20.ti/:0,50 qi llo/" [6ntru
In_ s.

0,20 9i /:

0,80.

.a unui baraj precomprimat cuprinde .propriu-z is gi caiculul ancorelor.

Dimensionarea barajelor precomprimate. Dimensionarea in ansamblu doud. faze : dimensionarea barajului

ql
I

f f
I

al i.l

rl
r,1,. ',.

*l

-,1.

4rtt '^)H
!:.:1t.:!J

'.282

.mlJ

tkN.7

v21 tI[

0':

,.

criteriile de dimensionare pentru barai,.tinind scama de cfectele fortei de precomprimare pot f i sistematizate asi{el (f ig' {.106, a) _ eliminarea eforturilor de intindere la paramentul amonte in ipoteza 'pe toatl inil!imea barajului;
:

frndatie-;; Siicarc altit ..ilitttt"

_ plstrarea eforturilor maxime de , compresiune in beton in. special a paramentului aval in ipoteza lac plin in iiin zona'coronamentului sau .in beton ; mita eforturilor admisibile _ indeolinirea conditiei de stabilitate la alunecare in secfiunea de
i'il{imea profilului; eliminarea sau limitarea eforturilor de intindere Ia pararnentul aval in ip<-,tcza lac gol pc toati lnilf imea barajului'
orizontalS. pe

lac plin

Condiliilc asrlpra e{orturilor se scriu de obicci. pcntlu c-forttrrile \:cr-ticale clar'cstc posibil sir fie formuiatc si in eforturi principalc' 1n cazul simplificat al profilcior trir-rnghiulare, inclinirriie parilnlclrtclor. ;.r gi ). sr: d'ctcrmi'i <1in cele do'i conditii rle dimcnsionart' clasict' rr.nii" 6"ioi.f" a" gr..ii"i. i;i;"ghi,ra;, consiclerind cfectul forfei dc 're' iomprimarc-(kNiml) ({ig. a.106, b) [6i. a, 4.106, ligura in ilustratc critcriilor in tr-oschcmir 4c calcul co'formi. beton din ilului prof rl 9i h carc s-a adi rgat condil ia dc cost total mininr gj C,..Slerc,146) D..Stlnatht /1. PriSctr,, li'iar, la met'r-u urr*i"fo.iaporta"tc analizeazi" f'orma;i economicitatea barajelor prccomprimate. In,figura 4 107 optimizite incazrrl unui b^araj^dt 30 m irril,ini pr"r.ntrtc forimc dc c specif icc de precomprtmSre (.L)' I n calcrrlc s-:1 timc- pentrtt divcrsc forf 'rofile admis- cocf icientrrl dc ft'ecarc bcton-rocit / : 0,65 9t rczlstunla ia. colnl)rt]ii,ln. . bctonului 1t6: 100 daN/cm3' Giosimea la coronamcnt a barajrrlrri (lr) s-a detcrminat din rtrmitoarclc doui restricf ii:

)
. b: rnaI

1,50 m C
D

(4.1re)

283

}/V

nl
I

'nJ

rt
I

I
| (H: 0,?5. I:ii.4.107 - licrlnrc de prlrfilc op{inrizltc J;r- rrn I'lraj crr J.l : .10 nr in Irrnciie lcrrta dc prccolnPrinralc spcciticii (/: 0,6-i, ,fl,/ == 100 daNicmr) [{6,].
B,/H,0,/,9
<ic

Studiul a cvidcntiat c\istcntir" unei lortc de precomplintare spr-ciJice (c) llentru carc econonricitatca solLltici csto lraxiltt;i in raport cu un barai c1e S-reutate obignuit (fig. f .10li) . Econonrirlc ntarinrc nu 1'ariazA senrni{icativ cu inlltirnea barajului ;i sc mcn]iu la valori dc cilca 60o7io. Cca dc-l doua ctapr'L cuprindc caL'rrlul ancoLtlor in conditiile cunoasterii din prima etap;" a fortei specif icc dc precornpriuart' (C) . lior !a dc prc,telsionare intr-o ancor;. in condilii normale sc poate alege intrc 1 gi 20 IIPa gi depinde.in principal de tipul ancorci. Studiile au pus in eviden,tS. ci forta de pretensionare din ancorS. se transfer'I rocii in zona de cap[t a ancoraiului chiar in cazul ancorelor cimentate !e intreaga lungime. Criteriile uiuale de calcul a1 ancorelor pretensionate sint urmS,toarele: asigurarea impotriva ruperii ancorei prin limitarea e{orturilor unitare de intindere (pretensionare) si alegerea adecvati a secliunii transversale a ancorel; - - asigurarea impotriva cedS.rii contactului dintre ancoraj ;i roci, prin alegerea corectS. a lungimii de ancorare; asigurarea impotriva smulgerii (cednrii) rocii sub acliunea incir_.,lor oe pe Daraj ;r drn ancoral . ca
_

Fig. 1.1.03 - Varialia economicitdtii lilelor precomprimat ln Iabort cu.

284

condifie. nu depinde de adincimea ancorei 9i ea _sec{iunii ancorei (or) :


. 6):-QtF
coa].

se folosegte

pentru
(4.120)

la rupere bgal

cl 2,0 ...2,5i F - forla efortul admisibil la intindere

,,F
i:D;oa

IA

1''

I\

unde c, este coeficicnt dc siguranJir la smnigere egal cu 2 ,5 . .. 3 ,0 , iar D diametrul forajului. au condus la concluzia c[ in cazul unor Experientele din U.R.S.S. f9l -I\{Pa cu diametrul forajului D : ZI9 mn ancore pretensionate cu .F == 6 egali cr 25 D. {ie lungimea ancorajului I trebuie s5. ' \rerificarea smulgerii rocii (condifia a treia) se face uzual pe suprafete de cedare conice (fig. 4.109) cu virful la limita inferioari a- ancorajrrlui pentru cele de tip iuf-b sau la limita superioari pentru ancorajele cu diameirul egal cu aI intregului foraj . Unghiril de Ia virful conului (24) poate fi ales dE maximum 90; sau mai-mic in cazul ancorelor dese cind este limitat la raza lor de influen{i (conurilc devin secante la su.prafafa terenuluil . Conditia de verif icare a'smulgerii. rocii poate f i folositi pentrtt- determina-rea preliminarl a adincimii clc"ancorare (lr) misuratd de la-suprafafa tcrenuluipe suprafa{a laterali a contritri de baci se neglijeaze cfortnrilc care apar jimplaegaiitate intre forfa de presmulgere, .6"[i1i. poatc fi scrisl piin o tensionarc a lncorci (I) ;i grcutatca conultti:

I; : ll3h'i,nrth

(4.r?z)

unde : I este raportul intre adincinea conu.lu i 9 i adincimea ancore i (ft : : It,rlk in fig. 4.109,r) putind avca vaiori intre 0,50 ;i 1,00;i..-. grcutatei 'r'olumitriciL a .b.ii; r - r^za conului la suprafala tercntthri.

I;i9.4.109 - Scltcruc porrtLu calcrrlul adincimii de ancorarc: o - artcoraj LiP bLLlb (Lai,rgiL) j r'- arLi:r.,t'lrj irr folaj crt tliarlrttt-rt corLsla t lc tc,.lth lLrllSirllc& aucorcr '

285

urrdc (l

Dacir sc iau in consideratic cforturilc de adcrcnti (r) ll oe lrecare (Jo) calc apat pc sLrprafala conului dc smulgere, condi{ia de vcrificare dcvine: :rhhrt | -f,((,.- 1i)sirracosa (G F)sin?a (4.i23) -(;

C<

In lrlrrtirL

pr:utnr di;rbaz. I' co'ditiilc concretc alc.,nui baraj prcco'rPri'rlt, reia{iile (4.rzz) si (a l2.l) Ilol fi :lcct l)llrtr: rrunlri (u rcz('t\.c si r.r'rificiri sultlirtrcritar.c. Str:rlii iprof.nrl:ric ,,s.1tt:r siirii tlc efo.rt.r'i p'ocl.sJ clc ancoraj i.ri at-t."mft.it bai."jtr:rc;r tlc frnrrlalc au ills iir cvidcntl'L plorlrrcelca nnor- cforturi de intin<lrrc cL'l lrurgul rirror supr-afctc carc pl,:ac:i dc la picionrl :rnronte aI bar-ajului citrc Punctul <lc :rncorarc. Efoltirilc crcsc pe ''-risuri cc adincimca de ancoraj scadc (fig._ a 110) [38]. Iiezultir. ci z-ona <lc ancorarc trebuic air-asIIa o adinciruc suficicnt de tnarc pentm a r(.ducc I.i rr-ririirrurn riscul aparitici unor irtindcli excesivc. Pc de altir partc, pe rlircctiilc normalc fati cje cfortr,rrilc dc' intindere se pot dczvolta lisuri clcschisc ilc-a lurgnl ciLrora Dresi.r''.1 llidrostariti tlir: errrorrl.,' st';rIlici la rrLlo;rrc in1(Erali.-ln;rct'stc cLnl.:1ii se recontanrli ca punctul de ancorarc sir sc aleagir ln o adincimc car.e cleptiscstr: cu pnt ir-r lltin-rea la bazir a barajultri. Pe baza consideratiilor expusc n.rai inaintc s-a dezr.oltat o sche:ira placticiL de calc'i ."."'." poati aplica pc't.u dcterrnrnarea adincinlii de ancorare_ (tis. l.lll). Se dLrccirn.arc de- cclc. (c'-,{) cu. ccntnil in piciolrl avai al barajuhri gi calc irecc priu prrnctul de arrcoral, care sc DrcsnDunc a fi traiectoria urrci fisuri deschisc. in iungul iis'r'ii, piesiunca hihrostitica ac{ioneaz.i la. valoarc intcgralii iar din punctul ,4 pe linia ,{B ea are o distribu{ie triunghiulari. ajungind ]a 0 in punctul E. se consideri. solici-

pentru granit

llfoltul

/i

cstc grcut:rtca conului dc smulgcrc a r.ocii, (-1 .IZ.1) cocficicntLil dc flccure slaticir rocir-rocir /, : 0 daci .= 0,30 ... 0,80, dcpinz.inrl rlc calitatca rocii,dacirG>F. ;;i l, <lc arlclcntir r poatc fi consirlcrat dc I ltl)a pentru sisturi, 3 trIPa

;i 5III'a

D'

D..'
d
D

=0,2s

tx '+ .l
.i 286
Fig. 4..110

'),i

-. EJorturi principale din forta dc precomprimare, greutatea proprie Inesiunea hidrostaticS, intr-uo. ansamblu perete-cu dimensiuni & ti l _ teren de fundare, io luucfie de adincimea de ancorare (d).

barajtrlui si ,a rocrt tarile din presiunea hidrosialica, grcutatea propric a rczllltantcl Iatit oe sI io?.itia valoarea ii calcr.rleazi valoarea l)o7-11 lfl ltl"tlittfi ne conturul CBA si sc ."lc.tl.""i pe 5i-se 11i:: -d,: -GJa intcrio^rl sec{iunrr in se.d.is$te pozilia rezultantei i,ip."ili"'7A. d:ttl:l: ,48, adincrmea ancoralului se considerir sati:liciioarc',To.todatl. treb.ie siL Jie limirate
clistribu{iei liniarc, i;i;.iil;;;"I.;t"t"j;ipoteza de roci lrrara in masivul rrr

admisibil LOITllI alrrrtrsru.rr la efoitul

I\Ietoda prezentatir n.rai inainte .estc. ascminirto?t" t". ryo::J":l: ^T]l: stat-,ititlli; la alunecare " oi':i:11'. .it" -d.ll ^ll*:::]: pe modele realizate pcntru barajul Cltls,unt^ 1\t l:l:]-1t ".*i:tri"".l"....iti similar cu cel considerat iri modeli.rl de calcul p'eil;;;;il;-e":;dt. zentat mai inainte. Se reamintegte cl for!a, de prctensionare. inilialir .d'l llt"l: Y9:-^':

'

t;;;^ i;fi.;;;;

o."ni.-.".", iiiii.tl"J'i"l, nu dcpiisesc 101; rlin for.ia initialiL rle i'ctc's'on:'c-.


iic reduccrilc

ctirscr' 1.:"11^it-", 1'l':]l'll:l,l:'^'"11]]ij3'iliilti'";l"i;;'ti i"it-"n"io'.lcc,a eiic.influ9"l:i'],'1:'illi?!iilc ierpice' Ilrac-

4.8. BARAJE CU CONTRAFORTI.


SI TEHNOLOGICE

ELEMENTE CONSTRUCTIVE

ttr alc Baraje cvidate. ln 4.1 s-ltu ltt cz.clltat asPcc t c istot'ict'si corl ccp s-atr l)ar al crt)l cu c c.,ni ra for I i incltrz-iIlrl p,: ctlc cvitlatr-- 1i irr l,arajclor prlvlnd evolrrJ Iir ivind evoltll iicut unclc cxt nrplif iciri. apalc 1n cazui barafelor cle grc.tatc cilca r,rn s{crt din 'olttI.t'rl rlc;cto' p: ni es in {or f t i' lt strLpt ;;;';;-;;il;;i,;i^';rrrc* :l: lllactr(itrrr -l'lil]:l- :l: -{:::" trrrr l(lt'cil l:t:tlrttrt'c:tr('. "*"ralu1ec151,-l-*::.1:l'1:flll':lll: rl,, stabilitarc.la stttbilrt:rtI tlc contlitit.i cadr.trl 1"";,,;'"r-..",riii"; ;;ii;, in daiic. .o','itn1i in z.ona tJc Irrird:r{it'.t l':irrtitrlr.ri,,al:l slon1111t]":.'}]:::.:'t^].:i:':;:.,i)::]_

grcutiiii l:.1::l:.1, l'-..filll.,::,':1,111,.l'i'l; -i,i-,.i]'.r" i#"J.iinl,-;i"l;;pri.ll "c"':rtltil;'^';;'-;;,,ii;;",i, ';"i"iif"i." l'i|". .ciin intcrio.rl .i,':tl]lltlli.,.::l:' .11:' rtirLi gcil siiit Lric i'i.1i-,;i irtrf i. srilir:it.1i' r1'cit z.r'''lr ''xi"'il';p"i;l,i;^if
rloare.
287

' :

,r l,li,,,'-,:,i-r,f,il

Sirnrrllau |r'ofilrrl crr cavitirti trcbrric sii asigrrrc o transmitcre echililrraliL a irrcilciiilor ptil sttttcitrriL cirltc lcrcnrrl dc futrdarc. Includerea unui prisrn tlc arri stab iiizator ntti r-naro priu indulcirca pautei paramentulgi irnonlc arc'cfcct,' pozitiv,' atil asttptrL i:rtlcplinirii condifici dc stabiiitate la alurccarc cit ;i istrPle rlistrilrtrtici cfolturilor pc-.talpa- de frrndalie. ,\p1i<:atr'a critcriiloL' dc Itr;ri stts rr condlts la tliverselc 'variante struciLrr';rlc carc vol ii rLriaiiz:ttc itt acesl lraLagral, Ijconomiilc llt voluttlul tlc lrr:ton nrr -ct' concrctizc'azir atrtotuat it.L ccontitnii cchivalcntc l:r prclul de cOSt. costur ilc suplirncnt:rrr: alc cofrajclor', aic tLrlniLlii bc-tonulLri -in -spalii ingtlste srnr all rrrniirrii cltrttc,tt t t'loi stiuctul'alc sLrb!iri solicitatc 1a intilrdcrc din ,ilcor.oicrc pot lnr.rla uncor i intcglal cconomiilc rczultatc ditt r-.cducerca vohrrnulrri ilc lrrton lafii tlc soluf ia dc balaj dc grctttate obignuit. irr contlifiilc nrcrtfionatc nrai iuaintc, C/qudio,trIarcello a, optat -peutru 11 prof il ilin'lrctc;rr siint.,lrr c,rr coutraforti rlnbli, <leschis aval, aviud inclirrirlil, |:it-:rttrctrtt lot atrtrtlttc ;i lrval sinrctlictl gi cgalc -cu I : 0,45, cc-ea cc 'conrluci-' i:r un t'aport bazii pc inirlf inx: dc 0,90 (vbzi {iguriic 4,5,. c 9.i 4.16 ' 4) ' l)r.ofiirrl inlLginrit tk: Oluilio llarcclkt r'stc considelat prororipu.I b,arajelor t'r'iilatc r19,icrpc. lii r:orcspuldc iu tlrocl acopcritor ului domeniu larg de conrlitii gcotcl)nic.: (.[, o,,,\'1i a fost aplicet friri rnodiiicili-de geomctrie in zcci ci.' anrplasanrcnit tlc t,arajc diu Italia si din aitc !:rri [38, 6] ' .{nci1,.;i (1i3. -l.l lz) (lt - I l2 m) construit in sicilia in pcrioada -l"arajui 1g19 .i2 cstc un c-.lcnt1,hL rcIrL'zcrltati\ f iincl ce1 rrai inalt baraj- evidat rlin Italia. \-alca cu o rlcschiciere dc 25-i m la nivclul cororlamentului estc Lrarar:r cu 9 plotur-i clLr 22 1]r lirlinic;i cu aripi dc hrchidcre la ambele maIougitudinale de^contracfie calc urmS.resc luri. Sint rii r-c.marcat.ro.tut'ilc -Prirrcipalc dc or'..iinuI I[.. lir pcrioada de explortarc traiLctor iilc cforturilor tcrnIcraturii.din contrafor!i gidin golrrl .ltccial cvolulia s-a rrlinirir in ntod p[otrrr.ilor'. S-a constalat c l"L variafia tcrnpcratttrtt aelulul cste puternlc rcimpor-Sintiti si ci. cforturiic terrnice di' corpul barajului ating
tante. Arnenajarca lt;,ipu, a cdrci baraj plincipal cu.inllfimea maximl de 185 i1] este rle tipui ci-idat, a fost desciisi pe scurt ;i ilustratf, in figura 4.17. Aici sc i-or facc in conrlrlctarc unelc lefcriri asupra cclor tnai interesante solu{ii constructivc aplicrtc ia barajul cvldat ai,amenaj[r.ii, baraj de consrruclic rcce'td (lgEZj si carc dc!inc rccordui de inllf ime la categoria celor ele solutici cu Laraj cvidat in locul celei cu baraj ,dc grcutate clasic in amplasanrentui Itaipu au fost urmitoarele: circa 25'1i rcdLrccri ale volumului de beton;
101 cvidrrc - --ij,lini'it,.t"1,,rvarrtajc .

'alori

se degaji cildura din interior; numirului mai mare - flexibilitate rnai mare de construclie datoriti
de blocuri;
recluccri ale subprcsiunilor pc taipa de fundalie 9i un drcnaj ma i cf icicnt
;

stabilitate mai bunl impotriva rlsturnsrii datoritl indulcirii pantei paranentnhii antontc gi miririi li{imii la bazi; disipar-e mai l;unii, a cildurii dc hidratare dat-oriti grosimii ma i red.use zr co'ntr-aiorliLoi- si a numilului sporit de suprafele la zi prin care

- circa l2lo- reducere a prefului


2BB

de cost.

J..1

oo

!, 11

o:l

t, !:
:
'a.
1

Si-cliune

x. x

b
Ancipa:a - vcderc in plan;} - scclirLni caracteristicc; I - ariptr' cle Fig.4.I12 " - &.u&ju1 inchidcre; 2 - rost dc contraclici i - galerie do drcnaj'

intr:-o analizi cuprinzS.toarc intrc cele doul tipuri d': barajc, trcbr'tic con:ridcrate si unele dezavantajc ale soluJiei c\:idate ca: dozai lna.i nlirrc cie cirncnt pcntru unel'J pirli clin strtlcturir; - consun mai mare de cofrajc; - posibiliL specilic i:d.cerc a ritr-uulLti de puncre in olterir a betoutriui datorii;-L-complcsitilii formclor la capetele atnontc 9i aval; * dif icullii i in excirvarea tre ptelor clc re;remarc a blocurilor I)c vcrnccesitatc:r prcvedel.ii cle amrituLi de ofcl in sau la limita rosturilor <1o contractic. cforturi dc sanfi
;

zonclc de concentf:rri

ln fieura 4.113 este prezentat sistemr-rl de etan;arc ;i rcleaua dc drcnaj barajului ItaipLr. tlirr rostriilc tlc contraciie tra.sv(.rsalc rlirrtrc I'\rcl. bcnzi cianglri cu prcvirzute du trei rinduri Arr fost 'loturilc Prirna ctantare a m la bazii" la I,00 m la coronafost olasitlt Ia o distantl variind dc la 7,50 irr.rri, f"tl dc margi.ce amonte a rostul'i pentru a bc'eficia dc efcctul rroz.itiy ai prcsit,,rif litlrostaticc latt:rirle asLipr a strlrii rlc cforturi in.placa i,-no"te i biocutui. ln intcrspaf iul format intre al doilce gi al treilca rind de
ctanqarc s-au previzut rampe do injecfii pcntru cvcntualc rnJectirr ulterloare
19

cda.

12

289

Fig. 4.113 :- liost 1r'ansvclsal dc conilaclie ,a l)arajnl ltriprl i 1 berrzi dc ctanpre PVC; - @ 20...30 cnr la 3 m dis2 * lul\rri dc (lrcnaj tarrlit; ii - r.arlrpi"r pcntru c./ctrlrrala irljcclorc n roslulni.

(llci-r vor :rlriirca itccesarc. O 1'('trl <lc <h'c.laj alcltuitir clin ttbur i @ 20...30 cnt aicT-at.c 1a.3 n distar!5. cirptcaz.ir infiltlatiile l)r.ir bcton si le dirijeaziL in .q:rlcliilc din corpul barajului cle un<1e sint ctacuatr: in bieful ar.al. a stailii _ iiot'itta pll"rcii amonte l fost Iinisttir. 1;rin analizc: cul)ril'tzittoare -

rle

cior

-l.tlirru ri lost irrt'r'lizui cu ro5turi l'ngitLrdiirale de contractie. Ari {ost analiz,r',: :,, l:lr r'..'r.rilrric rii riisIrrnuri lr lostrn'ilor. iongitudinaic dc con.irrctic i. licorel crr sistemelc uzualc cale se aplici Ia baraieic cu contraforti (Ii,a.114). Ori.rt:''ca ros'iurrilor i-.c di'cciiile traiectoi-i ilor- efor.triiiior.' p;i;c ii--,llc ili l:ic pliir. a_rc iLvantajul sli'rl:irii minime a rezistentelor in scciiune, t,cirt'.irile tiirgcntialc Iiirril nule I)c acesle direc{ii. Rosturile lcrticalc'ar {i r.\ rrL irrartJi'ri siinplilicirii cxccrr!iei. Sclicrna care s-a adoptat (iig. -{. tla, /r) cu itei ro-\ttlri paralelc c'.1 paramentul at'al 9i un rost aproxirnativ par..alel cu parantcirtul amonte a prezentat urm[toareie avantajel iragnrenlarea suprafetei orizoutale a blocrrlui iir mai mnlte lameie carc pot -f i .tun:ate simuitan (cea mai mare lameli. poate f i turnati. cu o rnacara firnicuiar in 24 ore); compa t ibilitatea intr:c dilectia cabhirilor n:acaralelor funicular. si forrna lameielor; . :,lrlgmentarea. optinrS, perltru' transntiterea chtre fundatie a prcsiunii hidlostatice diir amonte. Rosturile de contraclie se injecteazi inainte de punerea . sub sarcinS. a -long.itudinale barajului, in vederea obtinerii un'ei structuri monolite. Iniec-

prirl nl('iod.r eicrncntclol f in itc. IJetorit:"1 cl ir.nensiu iiol nrari in -scctiunea tran slcr-sa lr-t, l,ar.aiLti cr.i,-lii
cicctuatc
r-r

ttr-i

t schcno

d,doplot;

longitudinale: Fig-'4-115 - Barajul lta,ipu - Scheme de cimpuri tle rnl-ccrale rosturilor awal ; 1 - tamPe cu paralele, rosluri 6 amonte; Pa-ramentul : param&tul o .o"t paralel cu4 - dren a" i"l""iii; 2 - cotiaocta tle alimentare @ lll?" i 3.- conducti de control iegire; prismatlcc nte 1112"; q rezerv6 o de injecJiede - ttl"-Tl "." ;;;t{ J;;;i ap5.; 5 - cooducti pentru ?reluarea efoftriril'or de lunecare pe rost; 7 - bandi PVC dc etanFare'

(dupi tarea se face intr-o perioade de deschiderc satisflcitoare a rosturilol rosturi. anotimpul rccc) peniru i""i;r"r.u lcneirilii laptcl.i de cjmcnt ininjectarc dc dc.clmpuri tipuri ilustratc schemele a tJciri i;E;i;;.iii"i"t I niltimea unrii cinrp de rniectare a ,lo.st qleastr longitudir-)ale. a roiturilor injectat a.-12,; iI}. p..rYorr"n de injectare la partea .supcrioar l a cimp'lt',i gleutate in a cle cinlent liirtclti aI s-a limitat 1a -;l3 at, iar 'aporit l a/c r,,in'jcr.iart gn t.r"' \'i 'a'riat x rosrrrrilor dxci cic ;.1; i--, l .. ,'t. t", tic ascmcnciL cI,: se rc,lcsciicl cl.piL umplercir "i=i.- lacnlii'- icst 'in Iigura '{.116 se prcziirti. 'i-c'irz-tt. a unor interc-':int c1e corsolidare -rin -sistcn zone mai slabc cli. t.t."ini c1e {u'cla.re :L cclol patr. blocur i din 11iric alc 1rz:alt prczcnta riiscontif"i.i.ri"i Itaipu. t".."iii'ii" frin6are aiciii.it <lin i ::labir I ji.<1 ia" cota 20 rua cca ,i"lfLii -";"; ;i straturi de brecii, zox. r.aporiatl la coth 30 ca.re cra cea mai coboritir cot:r dc {r.rnclat-c a lrlocnrilor cii-' funclarc ;i inciepit tatc i;l".iii rololi.i conser'atir-e dc co5o'.ir-c . cotciYolumrti cxciiva! i ilor: . 5i a1 a straturilor slabe car-e oi: 1i .pot it sul,.,trnl,iel s-a acloptat riu sistcm ;.;;;;l;.r;" iirgL intirzicrilc'in ii.aliz:Lrca lr.rcriirii retca dc tuncic rtltr|lt-'11 111 lrctoll Rc(eaua cle consoiidlrc a Tonei printr-o -int.cstigaf ii ;i r.ltDplcrca r" ( LL I,( t.rn s-a {jLsltrstlrai a selvit ini{ia1 |cntru s-a.rt sirn.lta' cu iuorl;ilc de Setonaic dc iripratalr"L. 1)ti1r.i r:tttf ir tcr cr'1 .lJctun, .11 alllllclL'il sJgtlriLl)lcl clcitt Iicut injcclii pc contJctul bcIon-tfici lrclr.iru Illrloare' carc gi rcducerea clelorlnabil it ir ! i i tert nnlltt dc ln sintezl, comparativ cu i;araicic <lc g'e.tatt'oSisritlitc-,5ar:Ljclc c'idatc -."-- au rtt'mirtoarc.lc avanIaje: p. talpa he'ejulr.ti cilrc sc .,- .tcr1alizcaza-t' subprcsi"iilo. -"r.a"."rci al" volurnuliri rrcccsai tlt' l,ctr,n :rI Lalejrllrri; r('(ltlcrr('.1 plnsittirr rcduccri p"ili bct'nu1ii carc asig"ri, ''-'..ntinerca li usc.t a u'ci pir'(i in"if"i-,ii" ualalulul; corpul barajului; ,atc drn dirr corl)ul seinrratc : :r--. si ^: :";;;.;-!t"rririifii lo' olur,..u." prin.redttccrc.. .sulrp'esiu'iior Drln e{ectul incastririi laierale a contrafor}ilor itr tercnttl de fundarc;
.

29t

-J

)
I
i

.ffi
Secliu

ne

A-A

Sectiune B.- B

0
Scorc.

t0 20

30M

lungimilor

Fi4.4.116 - Sisten.r dc consolidarc a tcrenului tle fundare a ploturilor din albie la, barajul Itaipu, pri' retea de tunclc I - tunele umplutc cu beton; 2 _ tunel de drena;; -bctonatc: 3,{ - pu}uri de acces folositc de asernenea, pentru ventila}ie; j _ drcnuri forate.

. - dcgajalca rnai usoarar a ci.ldurii t1e hidratare a cimentului, rnate.rializat5. prin reducerea virfuiui termic i' corpul de beton, micaorarea contracliilol clc intd.rire a betonului si a pericolului de fisurare: supraveghcrca direct.l a conpo;t5rii construc!iei cu interventii facilitaie dc posibilitif ile largi de acces dinspre aval. ' . Dezavantajele pri:rcipalc proviu din stabilitatea longitudinali. mai redusi. in spccial a ploturilor fundate pc vcrsanti puternic inclinafi gi din pericolul dc fisurare a elementelor structurale componente ale umri' plot evidat. impiedicatc si_se deformeze liber sub efectul irarialii1or de temperaturi ale rncdiului arnblant. ^Alic deze'autajc au fost amintite la dcscricrea lrarejLrlui ccntral cr.idet dc la arnenajar.ca itaipu. ln fig'ra 4.117 se ilustreazS. rezultatele unui studiu efectuat de'claud.io Xlarcello asupra econorlicitifii barajelor evidate si cu contraforti ciuperci. in raport cu un baraj de grcutate obi;nuit in funciie de inillimea barilului si de forma se constatl ci- cconomiile procentuale creic cu cit valea se apropie dc'i.ii. forma drcptunghiulari.9i c5. bariiele cvidate conduc in permancnfi. la economii nrai mari decit iele cu contraforfi c iuperci.Ecoriomiile devin importante pentru baraje cu ini.ltimi de cel prilin 35 m si se mentin practic cbnstante in jur dc rb"/" penlru la volumul de beton nu.se regdses- insd. gi in -preful de cost datoritd. facto-. t rilor care au fost menlionaf i mai inainte.

t"t;j" ;;'ff't;0;.'r";;;;lil

l,

2g2

'

90
8C
7C

.'/ z\rl H lHl


501/a

\.----+-----l

60

."1
O O'

\-

"0
I:ie.
4.117

i.iir,,i.'ir -(1.r1-ii raport;. r"'^:^"iJ s'"-"l,.t"Jti]:l;',1i.l1tl

a i)a-rajelot-cvidate (1) 'si cu Diagrarne reprezentincl econonli& dc "'oluru de bcton in ru'cJie de {orma vi'ii (1'

l)Y"

2A''/"

rtJ 70

ciupercl' sint Baraje cu contraforti ciuperci' Baraiele cu contraJorti ingrogali ti nart11 ,l11iin alcituitc din contralorii-;nJip.natnti c:ire sint s:L asrgure transmrtetrebuie Forma inqro;irii i*""i" pt"a deYin joantivi. jiin-.tott.rti'.al _conpresi.rne, aces-te taraje f iind i"."oi.ri""ii -ai" f.iai.ri"ti"" L"lor, ,irr-rirt.i. c.,rb"re^ dr.rpi .n- arc c1e ccrc .a felei amontt: ,"^ril"t" ciupcrci' irart icular itate care r"s.t*rii aspcctll- rtnci ifrs. ;.i1s,-;l",il ."t,,',t"tiii"o (cbntratorli cir4rercir) ;i asri'raiaj iiliui"l tlc scrvc$te gI peilrlu hidrostaiicr' a ei":, ;."i""i.a raclialir pii.r "iu.i.,.i clt comprisir.rnc c.r5 se inloc.icgttr t-.rccritici, couturtil 'rcsi.nii ii;i'i;;;i.;;., .p.,.,t..., .'i"iptiti."r"o ({ig.-;:ilS, Ir) cl.'rtrtri.c:r. schitnbirttl.'-sc ir.r contra{orti

;i';;r.,i fr"irg.j*,f
di:r manl
.

L': rajrlt' cvidltc: RlrlLiclt' ttt cntrtrltfor!i of''r'r :rc'lt';r:i :Lr';LItt:ti'' ' lr :i:tirlrllll:rlll lil :rlt:' Iliirlr(i! t'edltcctca'sLibprLsirrnilot pc tzrllta Ll''. irr.rr'llLli( '

de sttpranccare, ctegalilrc:r ,.,tar ,..,so'ari, a i:-rtlur.ii rlc iriclratart, posibilitatca .nnrir*1i"i. Irc ,1,: eltiL p:'te .ricl,: clin clcza'antaiclt: direct:-r , " 'cglcrc sc atcn'caz.iL i' cirzul Sairjclor c* conlra1orli..-"\stIcl i;?;l;;.-;"latc r;ltrrriti fic in solicitr,tc.r.ltr t'frir'lrrri secrtttrlrrrc' ..."ri" t^*;"-.irrt ,r.r.i in sr:irinr5, lrar:tj.lc r,:rr.iatiilor ric tc'r'cratJrii', 'r.,f Iic inclinirrii_r ersentilor'. l.ngitr-rdirralir nai slalr'i' ..r'.";ir.]"ifi =i,rt' cr.raii"iii"i. a" o st^l:iiitatc t.rr irrr:r.o1iri .in ltr'll E'conomic it u tCiI l,ireiclol. (.tl c()nIl:llol t i , irtl't'Ii..r \'olllll) lll ('irzrrr a lost ilustrltl-r in tlitrglrrrtt'1c tlin f igrrr';t 'l .ll7 l"r oltottrlit 'lr'

t:itc yrcntr'.r ,o'ict: iniLltinrc tlc laraj c* ;.rE;b;";i; .oi tr.ntoili ci.pcrci (l('cil ('c()l)ollll;r r'' lrliz-:it;i rit' lrlrr'rj''lc irl:rt' in

citc\'.r Droc('lItc tttat t'crltts:-r 'r 1ln (lirritclel' iIl)soltlt llrl :Ill irtaintc drl Aptccicjilc cchivalcntc. ii conclif -.".rri*"li.lt .lnni i'sattlinatit itl al ea solu'1ioi rll lr;tl':lj ctt t'nttlrlrlot'ti irt'lltiL' .; ionditiile rrarticulalc cottcLctc alc {icc;itrri :rnrplitsttrlctlt'
293

lt-xlL

Fif .

Scc,rti olrzontalc prin bafaic cu cootraforti: a. _ contr.r,forti ciuperc:rj 6 contra{orti alamarrt; i_ L,.,rj,f pVC - 2 _ tubafie dc cta,ntarc; de rlrcnaj.
4,113

b."

iqteii i for{elor de subpresiune. celc *" i *".i1.o]i omii (14 ,zo/"r se rea|aeazd in III cu piramente_polig;na1e-gi-*"t"oro-rgi dc grblime variabii'e1 'arianta propusi de .A' poiouici. sporul rcdus de economie' frajelor a dus la -adoptarea primei variantc -'fqtt. .. qi-."-pri.ir#."Lestarea contraforiilor, .ir" u,, .onJ"i'o' lconomie de beton echi_ valenti greutilii restului, i tosr.otet"ti*J" i" il"L"r"".unui pran.,d.."lorr"-. 2g4
.
. i

r-aloi'i1c mai rccr-rse cjecit celc crlrcnte .r" :...iirrair:iil pi..?*l"ro. si aval (1 : 0,5J). Coeficicntul d" eviJare a : 5,g0i 14,00 : 0,58, suficie*t de asieuii--_o forosire rnai- r"iiL.ri b"i;;;i;i'i*o"rpor 'rare, barajuiui, eforturile de cornpresiun6 alungind " Ia 3,95 *[pa. L3arajul este fragmentat'laxirne de_ rosturi de .onttac.tie i,i"giildi""1":,i"ia'1.li".to_ riile eforturilor principale a" .otai".ti ii.-iliio9"r.. rosturilor transversale dintre contraforfi se r.calize"re .o aooili"l,i."ita" tol" d;;;;;,; p"p ca fi 20 cm umplut cu bitum. Ir avai de sistem*i i.^.t*g"iJ.l"tiiriarot "" o tubatie de drenai pe rost. La paragraful 4. I ' s:au -descris doul importante baraje cu.contraforti ain Romanii: poiana ;iiy"9i" b*" Jtiutui (fig. 4.20\. La ,ur"r-i-liig a*rbcle sint aplicrte solu.f ii..originarc romdnegti a. *"'.'-r t.rlir."ili , In, completar-ea descrierii, pentru barajut boi"rr" uzului se comcnteazi -s"r*a md'sur-ile adoptate pe'tru- redulerea de beton. (fig' 4.120, rzl cLr. contraforli a'i'd 'orurnului tnipi-a" r""drfi" "i"J"ta balast a rezultat dintr-o.anaiize t.n"iio-i.o"'.o*ili. intre i;";ll;L]"liJi" "., rnai murte variante (fiS, 1,tz.o) \rarianta adoptatr. . .;;a;il;'..ooo*:" de beton de t3,zlo in cu solutia clas'i_gd de- baraj dc. grcutate. A doua dc 'aport fundaf ie inclinatii realizeaz,- economii- de numai..r "u.irntl "rri"ip" r r;7, ai" .r*-"

rli Ilgu'a 1 119 sint.ilustrate,src!iu'i trarsvcr-saie pri' p1ot.ri1c crc'tr_ qi neclevcrsantc^ a]e^b:r.ajului'Iliarva iii._: io:,oo m) diir .|apoura, ;a1tc r;rtrrt i:r e-rplo,L{a't' iir r957. Sf r.r;113i-1-1 riLpir. .i i'c n idc'ea co'traf or.tilor la ar.al,,r.,[r;i ;o;;i"rt a""irni.ii"'l"J"i,ii" "i'''iilj i; ;;;;i;J#; niitifirea stabiiititii lcngitudinale ;-j.,"j;,1;i ;_;il.;"*iffi"?tii,i ." ul g-rad se seismicitate : 0, i2j--io, nr1 aceaste cauzii a* re_ ,ridicat ^(c/g zui'o-i'i
anronte

;i

,
':.:,

,,
:: ' ]

'l

'

'::ir '::.''

'l ': '

as 1-

I1

s,

i__--?
.

c,-l-

ol

'-.1.

f1 '-

4 - plot dc/crsenL; l' - tlctalirr lost trans rcrsxl dc contractic; Fig. -" .]- 4.119 - Barajul lka\\'a,: rosi IoJgt.,..linat de co'traclic; 2 - sta'/ilit segmcnti 3 - Salcric intoi r.,.O"r"rsa'nt: " - "';;';;i#t .i,i;u; r- - mastic bituminos; 6 - tub cle drenaj' ?' t.ra-a"

,auL
Fig.4.120 - Variantc -pi"i"r"ti"" testati; 6
cu ttrldc profil stucliate pcntru -a'rajul.rolana Uzului:4 - contraforfi vagrotimc cu cu titpa t ncl i naid',.lestali ; c - contralorli - c6ntrafo4i lcstaft' polig<-'nalc paramcrrtc riabili' 5i

295

\ -l----l. ,s.io |

1s.oo

"A

I '.'!.

'D

J:i9.4.121 - l.csiarco contra,Iorlilor : {.? _ !u |lan oLligat r1c alurccarc iD rostul (lirltre c_orrtraforli; D {irtr nrisuri spccicle; 7 .i plot curcnt; J _ - { rnasr j cl:.i_j -q..- zidhrie de piatri; biturn inos ; 5 _ prorectie dirl cirirmidd; 6 - pcreu rostuit; Z - plcn dc alunccarc prirr ' urnpluturir; 3 - contrrr l,lot lr.,at.

la barajul Poiana-uzului. Rbsiurile tongituhinale ,riJ p".r'i"?" .;;ir"rnentnl"a'al .9i sec{ioneazd. contrafortur i;{isii de l3,z m'reti;;. .ili.*i_ tt'rca ctorturilor de alunccare in planul ai"ii" liiil'"rt" 'ostu'rilor de radane p-rer''izute. Rosiurile de contrac{ie tr""ii'".s"i" ".i*ri"ri ;r;?;":pecial cu doui rinduri de benz i .de _etansare c". di., amonte a" aopru,t 'izulc ' Zona ai"t.c dirr r'al din nrarerial plastic (tip Sika'rI 35). ". ri e'erlu:lr rnjectata .dupi consumarea deformaf iilor. 1n rost u"nrl-i""i" previzut cste 1ln orcn colcctor. r(osturrrc drntre soclurile dc fundafic sint de asemenea prer'5zute cu sistem de iniectare. In Romdnia in domeniur barajelor cu contraforti mai not fi nrentiobarajcle Secut-Birza'a (11 m, 1963) ;i Stri"rtori_ni.;;-'id: 'ate :49,50 m, I964). l6J. In figura -.1q 4.123 sint irus'trare sccrirrri prin ploturrle gr deversanrc ale barajurui Srrimtori. Barajul ^este'alcitrrif ll9dey5rs3n1c oln l)_proturr cu contraiortr ciuperca dc 3,50 m grosime, deschi5i in aval. contrafortii, sint prer'i.zufi cu l-osturi longitudinale a.rn-iti""t- o"rlia. cu paramentul a'al gi-cu un rost de constrirctie gicanat t" .o"t^.iJ lirrperca-conrrarort .p.aralel , cu paramentul amonte. Rostr.rrile def initive sint .9"1:11t",qo,lu!grleder (fig. a.113, c), avind fig iile laterale separate printr_un slrar oe nrrrle rntre doui straturi de bitum gi fipia centrale & fetell in con_ tact, bcton-beton. La limita superioard a r6stuiiro. aerinitire-;-;-;;i.i"".
296

-qtlat de lnastjc bituminos dc 5lnnr gr.osirnc protciat cu zidirric dc cirirnr id ir (lc 6 cn1 grosimc, pe un stlport alcituit tlintr.:-un perctc de zidirrie de piatri cr.l 1tlortar de cl1nent. o rlri lrisD'i crr scopul micgorrLrii s. bpr.csiu n i.lor r)c tell)a contra{or_ tilor a constat di' coborirea. talveguJ.ui riuhii uz gi tirlirca Jirr;"i'"r;"r." anrcnei.rte inrediat in a.al dc Lrraj. Accrsri misuii, t"ior;r"ii, c.l,",li" ,t" ,i:; " riului. in amplasamenrul bara jurui, a cond.s r,, t.ia.i." i,l',..,r,. I 4.,00 rn a colei apci la.pi9igru,r avar ai barajurui 9i ca o .on.".;"fi' rL' ,.._ ducerea cu 900 ]IN a fortei de subpresiune'pe taipa contrafortilor. ln figura 4.122. se dau detalii asupra moiului de realizar.e u ro.turito, . contractie lonp itudina)c (Iig. aJZi, de c) si trans1.ersalc (fig. 4.122, b) _

i :i., . -,.- '

a1

Det&lii -.l de longitndinal; D - tratrsrersal; 1- tolii U""f i"ipoii]"" "i'' tub de injeclii; de cupru de 2 mm; 2 - nra'stic bituminos; '3 de bcton' ^scmitub 35; 5 trl Sike Ltattgnt" t1" { l>ancltr Fig.4.122

rostuli pcr'Illarcnte de conttaclic lil l)ari!-

li{imca rostuhli i]-lltl,..l:']:" netaiici clr gj 1600 rnrn pc toaiir Ilsural'c ;"t;;;;";-5 A 3cl;l pentru a pre|cni cr:tinrlcrea rostuhil l)r]n
teavE.

citre paranentul

amontc.

Barajecuplicidebetonarrnat.I3arajclcllo.lL.rnt]crriliirciclclretotrar. baLiL;;;-t;i,;;prezinti'r t.extincl.rc in l]cion nnuat a ldeca n]at, dupi cum s-a r".";;;i;i;.;',i. ti-',tit iirnp i' li.r.prL ielor.rlin lemn carc "t^t "'i,,.\-rncrica ,.';;";i;;;i^i;i xx :r co'st^rit N;ri; ,'titi,rrr,, carc ta inccpiriul sccolirl.i cic l)ctori trr'lat cu ,liLci ,,..ri1if 1" sfr.^l tl.ti llnraj.r:lc ili';;i,It;i;i"i" a" cclc-cle gr-etlccit rriici nrli lleccsitir volnrnc a" frcto.,'rii,,r..,';.f" L,S . lf,O ori coirsrtrnLrl rart' tlL: otcll 1""tt'ttiit'^tc utatc, dispozi{iilc co,lst,'t !;it'; ,"urli,ilit,it"n crcscntir ]a .solicititrilc il;;;i, ;f,;[ilti'"i"- r""gii.,ii.,ii-ri^rr:i, Ilarajt' tlc. accst i;; ii,il-l",rrtc rnult r.irspinclirca lor.rclati' seisrnice si tcrmice nrai lrcci,, m:rxiururn s7,80 r' s-f. co.sr.rit i;" ;.i'ilLlt;;i^^irir:."., mcu{iouirtc nrai inavent intrc 1g05_ lg50; .1,,;;r-;t40, clin considcrcrrtclc tlin rliil, ,lir,ri,,r" i" L**i. fri:,.i cle bct'n u,.mar an clis'irrr.rt tre'tat

tica curenti..

cstc tlttlt rlcost'bitir tle cca Cuneup!ia blrrtjL:1i.'r' crr Ilirci,rlc l'"*rln, tt]lt]:ll un cletrtcnt slrttctural a baraielor rnasrvc. t,tn." ,i. beton armat constituit297

'rac-

^60

Secf i un e

ts1o0

ts,00

Fig.4.123 - Barajul Strlmtori - Firiza: a plot nedeversant; 6 plot deversant; c - longitudinal;.2 _ trimbulini; 3 _ contact -detaliu rost lorgitudinal de contractie; I - rost
beton pe beton;

{-

hirtie intre doud straturi de bitum.

ffifffiffiwryry:'.i i

ri,,

: gif.i,:f;.f-*

T.' 1if;u$nffif;: I l.??ii::Tla' ! -r.i


,i

rrr;a.r..+.*l,

't:r

- '

' i

. ticabile din cauza eforturilor de intindere pe fetele amonte ale plicilor (fig. . 4.124, c) sau contraforfilor (fig. 4.124; d) carc apar din solicitirile curente ' si pot genera fisuri. Fisurile;.o dati amorsate se dezvolti in timp, in special -armltiti ."rir" inghe!-dezghcfului ;i constituie cii de pltrundere a apei ia
turi. Aceleaqi considera{ii
se

, " eliinin[;eforturile de intindere de pe fala amonte a plicilor gi se adapteazi -'.'iu "li*ine, eventuale tasiri diferentiate ale contraforlilor; Celelalte sisterne sint cri-

'"

aplici gi in zona de leg5,tur5. a plicilor cu soclul de {undafie. La barajele construite in Europa s-a preferat in general sistemul ce constructorii cu simpl5, rezemare a plicilor pe soclul de fundali6, in timp -efectele negative iegituri rigidi subestimind pentru o optat SdA au din diferentiate ale contra.posibile ale vaiialiilor de temperaturi- sau tasi.rilor {or!ilor. ln privinla grosimii plicilor, ea variaz:"r de Ia 30...40 cm 1a coronatncnt la 60...150 cm la baz5., pentm barajcle cu inilJime de maximum 35...40 m. lnclinS.rile pararnentelor ca si grosimilc contraforfilor se aleg astfei incit eforturile normale;i cele tangenliale sii fie cit mai uaiforme in orice secliune orizontali" prin contrafort. Pentru o, sc admit valori pinti la 40 daN/cm2, iar pentru r,,o, pini- la 20 daN/cm2, dacil contrafortul este prevXzut cu armirturi. Practic grosimea contra{orfiloi poa-tc varia de Ia 0,30...0,50 m la coronament pini la 1,20...1,50 nr Ia irazir., iu caz-ul barajelor cLr inillimi pirl la E5...10 m. Distanla intre contraf or !ii tnLri baraj c,-r pldci de beton armat inf lucnfeazd" in rnare misuri economicitatea cor'strr-rcliei. La distanlc rnai mari cresie cantitatea de beton armat in irlicilc amor-rte, in schimb suprafaia cofrati" pc metru liniar de baraj csie mai redus[. Distanla optim[ corespunde situafici cind suma tuturor costuliior estc minirlir. I)aci terenul de fundare este constituit din roci" sinitoasi" 9i lezistenti, distanla dintre contraforfi poate fi aleasi con{orrn tabelului 4.1S. ln f igirla 4.125 sir-rt iiustt'a'te mai nr.rlte sccf iuni prin bat'aiul Eskaba (Argr'ntina, Il:87,80 m), c:,.rc ai:r cr,rrn rezultir clin tabclul 4.5 detine l'ccortlul dc inil!ime i:r czricgor ia i,i.rrajclor cu pllici clin beton armat. Solu!ii1c

aplicate Ia baraj sc iiiscriu in couccptia, con strlrc t ot ilot t'nrot.t'iti: piiLcile amcnte sint simplu rczcnratc pe vutc'lc contraforiilor si s-a plicticet nn rost la contactul dintre plici ctL soc1ul dc fundatic. ('rosimca plircilor- r-ar iazir di la I ,50 m la coronarlent la 2,[]0 nr la ira;;il , i:Lt' a contraiot {i1or dc irr 1 ,07 m Ia 2,ZA m. La bazir contr-afor-l;ii rrrz-(mr l)r' o i:Llpi"r dc funda!ie cu lirlimtra tic E,20 m, carc iimitcaziL cfortul tic conrprcsittuc maxim trartsmis 1:L tcrcn la 28 claN/cmr. in contla{or'f i s-au plclirzr.rt lostLrri longitudiuaic dc contlac!ic <lupir traiectoriilc cfortLrrilor '1.lrincipalc clc ordinul I. Sini clc tcnralcat tic
.aserncnea grinzile longitLrdinlLlc crr s,,rc!iunc'f , carc Lcazcuu"r liber in n isc spccial

Ilbltl
Inll!iurcr barajului
lur ]

4.18

D;jtanla letre contr:riorl i h)l

30 ... {5

15 ... 30

>'

.l.t

.{,50...6,00 6,00... 12,00 12,00 ... 1i,1rd

299

Eskaba: a de - dctaliu rosturi Iongitugrinzi de ri- nrastic Li-

tts.
{;J
['; i.1l

s,to

,Ls

n+ tl
\'.i,i .'.t.7

\*l
l:,1

t\:1iJ.:/
6

\:i;i:/

previzute in contraforti si care imbunitifcsc rigidiiatea pe clirectie io,gitu_ dinalS" a barajului. d" beton armat pot fi amenajate.cu..ugurinli ca baraje ,^.,^9i.^i,:t?_.i^*:i delersoare. In aceste cazuri, placa din anronte se iontinui si p";;;";;;;"1 L" piciorui llLl:j"?,^l]t:*d_lTi"^,1"",.,.:llil. cordeazi cu sistemul de disipare a encrgici, ^.,."i-"J;;;i"i.5i

;ff;';';"-

Baraje cu bolti inliturS. o parte din armat. Distantele


300

(tl

(rr

i)

-Al
ii]

F-ig. 4.126 - Uarajul [{uda: a - secliune transversaiS; b ]- secliune orizontali; 1- contrafort; 2 - dia-fragme de rigidizaie; 3 - plici deTcrsante; -l - soclu; 5 - ancore t - voal de etan$are; pietensiouate; 6 - caPb

T.it"l;l

intindere d.in incor.,oierc in p1ici, s|oresc r,lult _costul constructici mai alcs din amontc conclucc la i;";;;;i Ui.o;"to'. cu inil{imi mari: -\rcrlirca.pl[cii prin eTorturi dc contspccial rrreluarra ar.'lirtr].,asi'.r i:rcircilii hi$rostrtic,' in irresiune. Distaniclc di'trc coniraforti de'i1i atuncr Inat mal t I:tt contralorde'in mai masivi nemirif iind necc:'ar ilili,"J r"ri.li.ii a" incirrcr'rri siroritc ii {ic rigidizati Iorrgitrrdinll (iig -{.lZr) I)upii cum :ia aritat, buraic in iroi!i rlultiple din zidarie dc piatl:t crt \ as hidraulic s-a' *alizat i'ciL cliir \.rcrnca Impcriuiui Romatt. -[n vattantc mo.

l;ig, 4.!)7 - Schilo tlo alctrtuiri structurale comparativc:-a - baraj c,t-plf,"i.llu botoriarurlt 6 - blr.ij cu bolli multiplc.; l. - placl; - 2 contraforl; 3 - botti lnclinatl ln plincintru'

30r

r.,;'i"i,i,.1 i,,.r;i;;; !;],; ?,,,r3..",,:Ji'li:l.;,:l; ";'..;J',,i",'',1;1fi:,11,:lill;";ii,1 rlccit c.i ..i lra.ajclor c. pliLci.din tr"tnn r,,-,,i,-g,.n-.,n,"* ror rzr bcto..

au grosinri dc 0,50...0,70

a<rcscori c. rrr.i.cti rlulrli (c.rtraIo;ti crsctati). lir\raiclc.i1rt.r",,iurii:" c.'str.rritc i, accasrir pc_ lioa<li tlinirc .a." -.c Itif I)aitlir ., : li .ii if.ii.;i (S.lJ.,.\., II : SZ m, "r'.,ini"sc 193.9,), I,crr'iacola lSif ;,i.,'ll _ 43,50 ";,-i'q)s),i,,.i,.r, nr, 1940), l)uni Ilalrdcl (Algcria, II : 62 nr, 19.16) ,llri .*r,,.t"rlzatc ig, clc <leschideri !Si nrodcrate de r5...25 rn intre contrafirr-ii'B"riii"'rl,rt rcariz.atc crin trcton ar'rat

beton clc au apir.Lrt irrsii_ ra inccFrtul sr,corur'i XX (1910) gi ccva mai tirziu in l.rrrrri,i. "^ 'rai intii i' In Pcrioada intcrl-lclicir, s-au l)rcfr,rlt irr_gcpt:rel sol.tii crr loJfi cilin<iricc inclinato, r'czcrrate pc co'traforii.,t 1,-frtTiun,grri.1a,.,

S.tl.A.

<lc''c

di'

caz.i contr;rior1iior ..i il;ii';i,;i,lr, rir{irnca totalir p.r....re ii j]1.-1.. .f .r|r i;u g'o:sinea pcrot jlor prc'iiz.ti crr rli.fragrnr. J"'.*,rll.rl.'''".t" (ro 1a coronamcrt cit.c socrril dc fui.datic i'rr-.j'0, (r(). ,. r,io..r"l-i,,ri 'ar1:1 t'tttclttt'rrlt corrtla[or tilnr sint rl,, I : t].g() j:1 ,,:rr;rntt,,t,,i "i" ,,,,rn,rfc;;'i ,',; :+.'. 1 :0,30 la par.arncniul ar-zil.
irarai c. l:.rlti dir rrrure rr;.q r,riii-i:7;;. l'i,ri.,t! i-,.",i,r.,i .1',,. 'iurtilrle :0,9C amo.tc ;i ; : il,:O J:r'1;:rr.a'ienl.i a'al. Cor.irra{ci_ 1:ii sint cir pe'ic1i. 'a'arar'c'tril dubii r-igidizagi cLr clirLfra-.qn:,,'.,1"rti.,,i.. trcir',: c o dcschidcle la ccron:.i:rci.rtL-.i rrar:rjr:rui <le rs0 1r, i;J,.;'^ir,;r,;;;;;;..,.1 i,..ii,rriirit" .'l"r_ santilo' cle 45...--:0'. rioca de lurdatie ..t. i.,r grr.,rit ,t. i,;Ji-;;;;.;i",r,l'o". care s-a cio'edit aiterat Ia o,ricr atiincin,. .,+'.ot" .r";.;;;;;;.'Drr;j;t;o;l._ rea lacului *ai rnulte fisuri s-au dez'ortat ra ,rr6ii;; is?"tr;1i"" .a.pt".liii respectivS" au crescut bll 'iai.i iilc p.oa', ;i.i_au", aic contrafor!i1or ^r,rll]1."t de ar'orsarea 'a'uneciLrrr r-ersanturui. S-au """r"*f.' -cauzate ruat mis.ri de co,solidare a zorei pr in , r"pri-.ri"i"u de etansare, r-ealrzarea.unui a'antr adier, din 6eto' prbtclat ." rit"* 'oar.rui i" pi.i"*i plotuLilor de,.pe'ersant, e-recufia "-"rit.'"r i in teren pentr' rezemarea raterard a contrafortil0r,'extinderea "#. tr.lioni:^ncorat ."i";;l"id" il-i'ti,"s.a.1r8,;).
O lucrat'e rcalizati in.c.onccptia l,r.r,zcniaiai inai i;ain+.c cstc barajul lI,:i_ slan. (/1 8s-,3 u) din crhina cai't: li clata .ntr*iu.t,., (r 9.-6) cra ccr .ra.: inait

rrir.cr-sc ::r,rc <L'Pirrz.i,tl de rlcsl'.rridcrc.'rroiiil,r-., rn:rrtrri,::r firto,iu.,i ,t" ,,1r1, .+"r-t.r',r,i,rr;rr_ iril in

i,

dc

solu!iile menlionate mai inainte. In f igura 4. 129 sint prezentate planul de situa{ie si mai murte sectiuni ^li caracteristice caracferisfine prin nrin 1-^.^;,-t a-^-r---r /barajui. Gr"";;Ji . :*sb' este alcituit din sase bo\i rezemate pe cinii .ontr"i*1i-"ri"ilarJ#iiii., ., m. contraforf i sint p.";"t"-;;.;;ri longitudinal" . ,i , 6" de contrae-, ; ,,; 6sn1i3c__, ll^,r:-_"1'-.,19 cremalier; pentru-a transmite efoi;;;li;'d;, lie cu profil tip 'n ecare intril ;:. .1r..;.

p"11' temperaturi si suficient :Tt?:lllt:, !lt" -1i ;g1srr.,tel"i.i*.tiii""ie de rrgrda pentnr a fi aplicari..la indllimi ma.i. Solrrtia il ;;lii;"i;iJ;;" accasri .oui r-ariauta der.ine arractii n peutr.i , oilc'r".gi' .;; ;;;;;'i;;r,. {. r s-a. j-"t'1,"r. barajut trranicougan 5 l,:"'].i li, ry..F::llt (Canada, H -. zI4 "l'.,r,pi.iriJ"t n,, io;o;, cea mai l-po.r'o"ia-ir.r;;;i;

l"!:i,T;1 de.baraj . Astfcl botfite de,.-1t1r.rra ': din beton simplu iar des_ chiderile lor cresc la 50...16i,i rr.. co"i.?ioiiii,'ln .on...i"tj,-'E."i.iaJ.senenea masi'i. Structura rezurtatb. di'beton simplu .or,ari." r,

,r,

l,' ri;:ff i1"i:,.fll f*t*.[xt;,,; ff ,lilffi llii :",*iliol;d;;;';

llo"ir"ii

.;;r:#""il.i

F;*".

;:'r;:;j:;:il'ili

302

-\
6

\\\ jit

/4t,,

fi r{

*-qdj!++s+FL1!fi"S
h
b^- scclilrris lfrirs/cf-'a-lii; ' - -c'ctrunc Itie, 4.128 - llarajui }leishatn; lr - plan de sitLralie; * ? - corrti:{o::; i - itraj (ie grcutalc; boltir; 1 rrin lrrcrl,rilc tic consoiida,Ic ro ,n,rt,ttir"pr; 6 - saleric-cic,gt.'-'.'':.: 1,^,"ill*",'.,u"j""ti::, !'1'';";i':;,;;.; i:ii""JiJ'i"'a"""i"r.ti' ri ; JU - 'lirt[r'rtrtrr '11 ]r:rdr/i1r': rr - :i rrll i - priri ,Ic apr-u; 9 - cclLtlJIl ll i(l roc Lrc I I i' LLc cr'rrrfrrc: l l - lir'rr' r'tin'i Jisur'rii: li ac[arc; I-' - girrri 'i. ,r'"i'"]ji ;"i: -';;;i clc -" *fini" ttincii cc'nsolitlaitr; - t'"totr 'lc rinrPlrLttrrri; JZ - arrr:orc Pretcl'siolrarc'

pirf irc arliirccnte alc contra{ort.yr',1 {11.fr.1_j1lll;1..T1:::l;i *.:.1::'l]:',1,]l1l i;i.ii; u,iio=t o,l;stt'ate la contraforJii cytlli *.^::.1::'lt':.:i:iy?:#:":::
i1r'u pr'L1rr

rraLt lil'iii,:'.i*"ti;il i,..' ,;.i".;;;"i; .l'-r 'l' r';'f i'il ' '1"1.1:ll:'^i :ii"l!t:],ij:,1":li! piciorul a'al Pentm remedicre s-a turnat t'tll blo: ttliiiricntai la

in slctiune.

it

l'lot rrl strplinrt'.ntat ' :tcestrt rri.*'ni"t" 1r'lasatc i,,tl."'conrtlntnl.irr'l ini!ial si tii;':,t|f,{..: I't'ttr.nllrri 9i ct,ntraci-iil'' I'cttrn.lrri.gi :it;-;,ri;t'; io.t i"'J,- p"r'.,tu"t.t.itl rrur s.b salcini qi s-att coLttp,:ns:rr ct'ntraciiilt' dtrpiL lrrcrirrile lortsiluclinale tongitudintle d.,fi:1ll.l.ll:1"
+ac..,./.!r

ifi;:;ili;;ilr;;,1.;;;i

-i,,';i;];,ii] ,urui.siiicnr,crin l],.t, -.,-- .,,^ tloui,_ri.o::1..9: .,r^,,.: ,i,.,1,.ri rt.

rostrlrrlor rncii de frndarc. a;;;p;;#., Cornoortarea rostu.iiu. il:';$ffi;i:i'fii;;;: us iniec(1962) a fost pc deplin satisliicirtoarc;i in 1972 t-" tttspll:1']l^t::

;;;:;;,fi;t"
1481.

f*:TJ*{f'3}:'*::i'"4,.1'J.'il,ixllil'1f.1':,1i,'l"i?Ji;1J;i:iJi: lJff;
"

..;;i;';;;lii.iif is.';lii6i.'i;l;;

ln legltuli'

cu barajul Grandval

neritit rcm:rrc.nt il l'fi*:I"it;*:11: .;' planul t"'n.'inai ar bol.tlor s.:r {ie orr303

tlt
Secliune 2 - ?
Secliun e

descdrcdtor

5.q.

?5
v(.

4fi
.,v

?s
Seclune
J

+?
3

Secliu e 5

-5

{'
1

't-

-4r

.a+ \\r.

e.lZC Roj"! G-randvat: c vedero in ptan; D _ seifiuni caracteri aripd. do lnchidere; 3 - prizi pentru contrata bidioelectrict; { lltol; i - tmonG cu p!se plate disDuse De trei et, .dinale in contraforfi; 5 rost.antiv -

f!9,

izontal,

qanjl tqq!T19,ttil9l;,Snt111: inchise. cu pereli masrvr #ff;; i"ti- ;-"ii.rii;'ililitjf ii;;"traror;i'au iost de beion, a ciror er""t--"ki ;ii.'io"ta in calcul pentru asigura'ea stabilitn!ii la alunecare. ln aEest mod s-au realizat economll .lmportante oe Deton ' __oo,.o.oo.'"u".r'"i"domeniul'barajeloranalizate.laac.estpuncteste
ca

la alte baraje,

acesta este normal pe

i,,

fori.l^.i.r"5"iJlor -'situafiilorcums-auae..'l'-"iinaintes-auadoptatbollideformicilindricl' ".

de inchidere care reazeml pe contra{o.rti. In maioritaiea

p""'e'itul 1T:T.t"; ;"tt"t!- r" ii"""ii'""t*1lt -pt ;;;';i;s;t foima "s-i"diil" , 5" i.t*"t insl ci

iJ"*ti"""9i 9ltim1_Yl1!i.!1.*T,:greutate proprie gi presiune hid.rostaticd prezlnta o curDura rmclrclrile iu ""1".ir""**ri" de fapt o cirpoli. Totueipentru a 9fif; pi"""i;r*.rIdl;.i, ;"srir_t,ind ;;ii;;;r de baraje.cu cupoli multiple se acceptl' cvrra comp'crrr,," -."' -p"r" ^ """i"ti"."friiii" *'1.tipl:^ :it'. rconsiderat cool idge I P;t;;i" ;l;;1 ;i;;* #';;; (S.U.A., H :16,50 m) intrat in exploatare. rn lvzb lrdl'
tr{airecent,maimultebarajedeacesttips-autealizatin-S-paniagi,Poru.ar{ u} A!'ieira dc pe riul Monde go (Por4.l "o^i"iffi. ;'iiiita t"e"iiJ.^ t, destt'"*i*{ ar 8? m qi estd alcituit din trei groilE;ii;j.-Bd1"r "r" de contrafor!i rorrira ."ior"ti-l"por" centrali- reazeml pe doi sub un unghi de "ilTi"il'a. sime variabi.e .f" ;ailt pi.iriuri mediane se inters6cteazS. pr,in metoda elevariante anaiizate 00o. solufia f".t ;;;;ii;-"r"i*"rt" Nacional de En-

iigil

ti;

" ;;a;i; ,C.i"ii.r. incercate ia Laboratoria #";;"i;;i;td;l g;nh*.ir Civil (LNEC) - Lisabona [49]',osolutieizo]atd-cucupoliavindcur-bur5'inversiceleiuzuales-aaplicat

s2'? m' 1e60) (Argeria' H. [*-njcn I" b;;;i''b;b;;;;;"";.-ir"i dc = dc 35 m, aii ls iupoli c"u deschiderea ifi-.;.j:;i. e"r"jri?rl. cupocurburii a J; ^i.etritorizontali"Forma orig'inall l;;?'ii;;;;i,;;;; ;"-i*l;a;;!;;;"i.ptitq ';;;i;!ie de api stab-ilizaior pe paramentul
Ielor este motivati amonte mult mar

dforturi de intindere' ryTi:: ;;t;' S;i;ii; deqi iintro-duce In plus risiditatea tr"r]rr.r'Jla- ;;,;i;iri ii eviti flarnbarea contraforfiior.
loE

\-.)

..

. 9"--

{._
Fig.
,rcdcre in plao; r, sectiulre -contrafort cu Paramcnt Ba,ra'jul Agrricira (Porttrgalia.) o 4 loteralir; bolttr 3 centraltr; 2 boltd axul barajului; Idc'/crsant' a-r&l dovclsant; 5 - zitluri do dirijaro curcnt 4.131
:

tralrsvcfsali i

20

cda, I2

"j','

: . .

'l

x
,.i

?,c

!i.9.4,132 - Irarajul d,Erragrrene: i _ boltd.; 2 _ vatrl; .3 de rezemare; j _ rost activ cu - contrafort; { - soclu .prese plate. este dirijat[ spre piciorui aval undc s-a reacu alutorul unor presc plate. circa I/3 din presiunea hi_ drostaticS. este transferati.'reazemului activ, ionduclnd ia ale volumului de beton. volum*l de beton rn baraj rrs din cel necesitat pentru arternativa cu baraj de greitate " D,,ii trarea In exploatare in 1960, comportarea structurii bar.ajului a fost caracte_ rrzata ca loarte bune.

presiunii hidrostaticc flzultanta rrzar un reazrm actrv

importi;i;;;A;; t.p.;;;;t;i1li." itii"r;i. il-

CALCULUL FORII

gt

OPTTMTZAREA

efortului I'ertical aval lac plin la valoarea rezistenlei admisi6ad,f (4. 126)

ooltiltir*rr" 4.133 se prezint[ diagrame pentru dimensionarea- barajeior c* pentrrr. L,arajelc evidate- (ctr con.""1;;;r't"t.;p"i.l . Eti pot fi rrtili"zare ;ici cei doi pereti sint aldturatt'

ii.i"tti*;;fiitblil,

fici'nd aproxima!ia

*{r
J

U-d,)L

lh:tJ,u

*Lt
0,80
2,50

f
a,7c

. c,t;s
a,65

a= b.z lotta.o |----l_-----.-i_0.6

2,50

16tc,""o
2,A0 1',lq

4,70

?,00
1,7s ,, qn 0,4

./r= 0 7 .,

:!!4.5
0,4

a,t 0
n

t.:

--!,3

125 bnEn

/=
0,70 0,80

1,fl
125b0,60

5,
.51 0,50 0,40

0.3

'

0,60

n,70

-t-

0,80

tio

r'ii-c IiuPsrci upsrca : rato l-fl-c cont [alo dittlcltsiotrarca sccJilrriii barajclol cu colit r'i g. 4.133 - l)iagrautt: pertttu 'Irri[tt'r'JiLrIlirliolttLllli lirliolttLllll /illllllli! ./atfiarfiir a ,,'i",Lirti',i lrirlrtlll(:rl(tl',f; ilL:li:l-rrii lrirrlull(:ll(tl,,f; 'ilrilrlii! ile volr'rnr lrrncfie sclelrrl cle c;rlcul; 0 - _^^^""1": ccononria nrinc;l)alc: r tftrtlrtrilor raportului "t"'1"'itt't Prirrci])alc; rilor r"iii""f"; d - vtrialia clc coeficicrtlul tlc c'rirllt c '

307

...'.'

I I

-lL U-t--

l"-

JIE--t=:-t *---=>-J ilq +:- -

1;.ig-'-4 134 Difcritc iipuri dc cortraforrii a cu g.osi.re corsta*ti-[; , abiiir liniaI -fi collstantii_it1 pllnLrr.i p&rr,lcle-cu - cu grosirne va!.i1.rara1i",,io1 arnontc; o _ cu grosi-me variabitb. liliar fi constantii in 1la11g1i orizonlalc.

pale cu 700/0, pentru a : 0,65. qi A' , .,, fl; Prigctt -Pofovici anarizeazi ro'rnc are co'trafortilor avind o drst, .af ronaii a materiaiului . r\ceasta se realizeaz/a' prin redistribu_ :-t_] !"!]9, i"? rrca r))aterlalulur in comparaf ic crr u' co'trafort cu gros ime'constanti_ (fig. 4-134) citre zonele solicitate ale pr-ofilului. a" r""J ioun'uu'rai rlante oe contlatortl: "r"rir"l. - cu grosime variabili. iiniar si constantd. in pranuri pararere cu paramentul
amonte

aralizs diegramei d.i' f igur:r .i.133 sc corstatir cir_ inclinarca par:r,tJ'. rncululur xn)ontc 1a{i.rlc lcrticali }., cslu influcnfatir dc cocficibntLrl c'' l^rncilrc / ir crc coclic jt'rrtuI tJ'. L.r'iLlar '' 1,rrt,.r.nic r; r'r rezlrlti cu arit mai nrarc cu c)t I cstc mai rnic si a nrai nrarc. -Elortrrriic carc actioncazii ll uiciorui ar.al al L/araJulut cresc cu cocf icicntrrl d,. cvidarr.; in cornparaIic crL'un bar.ai tlc grcr)taie obignuit. cfoltulile vcltical' sirrt:rrai rrrari cti r r0"7" i"r."re'fiin.i_

cu grosime variabile. Iiuiar gi constant5 in planuri orizontale. Parametrii carc dimensioneazi prof ilele sint 1,, J\ si q respectiv L,. I gi p unde^9 reprezintd. tangenta unghiurui intre axa'cont"'r"r6ri"iIi1Ti"il'r" 'lateralir, lr).pran orizontar, iar p tangenta .nghiului intre axa contraforiurui sl rara sa lateraif,, in plan vcrtical. Schemele de calcul in cele doui'ariante sint piezentate in figura {.r3J, iar ptttru dimensionare s-au aplicat relatiilc u.fzil,"l'i.iisi^ri ?l.izaj. Pentru a ilusrra elicienta doluf iiror pfopuie a.i:'6 J" p..li"te comparati' rezultatele unoi caiculc de ^dimensionard pentru un b'araj de

i"iigiir

80 rn iniltime cu I: 1r-_+, .i: t0 " kN/me, -" t"' ' :0,60 25 daN/cmi. fi "r,r: "f

\o:Zt t0

kN/1r3, p

O,lO,

308

''-.,. r.iii i4;.,"' -:/7/


,.S*

tri: (t.t

,-i:--I
u,{

_-,:_!.

lv

l/

'H

-+

+,/r'.P)/ll.I,H, I lt - q)L

I
I

'lt \.*!'rtt. ltt-P ll-

1H.

ptrx1,),tu

\ t$-t'lt t -P.r)H

d.olL+2

Xt

n2 tt-Ptttv'X

b
I I
L

de srosime '/ariabili: a -'larrSchcme de calcul pentru blrajelc cu contraforli Fip,4,135 '"iiiali"i., -si constanti pr*""i'1"iJ''''"*m:ru1*l,tltnt";-& - variabiltr IiBiar $i co'r-

'"

'o-*o1 :

za,90 daN

li42

'firo1'4naaUlcn(

.\.e,sse

vf

:100Y,

T6 z 90,39%v{
LJ

Vb:- 8t,01"/{b
I

n
L
Fi!]. 4.13A - Profilcle unui

.1,: gt,,r

'itne r';rlielrilit linirr' 1i """"J,'AxtTti;"'J,tf'1i,1'#,;'iil5i":tT;3X'i:l'ii; pr"""ti paralele cu paramentul amonte' .t,oiabild liniar 5i constanta i"

Icraj

cu

(i,i,
4.:an

z,0v
.-:l
i

i//

(z,ov

-.

;;a;++

al eforturilor normale orizo'talc o, gi tangcnfialc;,, crin condi{iitc de cchilib.r al unor. fiqii (fig' {.137}. aprica atit la-baraiele -et":baza e'idate cit gi ld ceic-cu contrafo.t "ilI-.i.t9i;;i;'$}latc i . upEi.e. eforttrrilor

i;;,;;'iir :tfi ll*:l',1,ii,llh l"'"'-inl


ln conformitate crr figura

p.r";l;;l; "to.tu.ir"
p*".i'i",'d,,r

;;;G';i

cunoscutc

ti"

;;;i ;i ;;f#";:,;f;:;,t3,:jji,"":lY"::1"*,:*,* tical pararel cu axur ploturui. llrtrlrl-.-t sri_"ir"piJliri;.ibffi"";f:;toJr,tru-i:1,#i; o, pe fefere suDerioarS ii i'ferioari..at" irrlir";'i,i;ilnd cu h,A, ariasectiunii a. ..niiu* pl'i"iiri"L, forfa de forfee*.",rr p. l:,'jt.ff f;;J,;;,*"utii"

4.137. sc consideri" o

fi;ie a, b, c, tl degrosime

"n: Ta-

tangenjiale 1a fefele

u"": \"'o'
,
IIo6 -! H"6 o,: __Ttr_

(4.130)
.

(4.13r)

recomandS' ca' pentru baraje ' ln vederea limitirii erorilor numerice. sc a" calcul sl fie iuprinsl intre de inil[imi medii (60...80;i;;";il;ii9i"i

Geometriapllciiamorrtelabarajeleer,idatesauacapuluiciuperci'(diap9 baza analiici stirii de eforturi mant) la baraielc .t t""itJ"iliit lttiti*ita fic tliminate sau limiiate' Se rcmarci ;;ii:Y il.fi';1;t*ir" a" intiridere si at-" plasa etan5area dintre ploturi Ia mai ales la barajele "t'i;"t" i;;;i;p '" iaterale a plicii penextremitatea aval a ti;;;;i"j-"J;ti"t ot s,lpr"tclei presiu"ii hidrostatice laterale [6]' t#tl;i^;;;-'-;1 d. beneficia sc a tru :' - ir.i" a. . i.-. nt ao' ii"it""* t . eva-luarea mai PrecisS' a de creiu!ie' solicitlriie re. considerind efectele it"iairniiill""it' a'r" "t"paot frecvente care apar in termice, efectelc i"filtt;i;i";";;o tteo-ogenitililor forniei diverselor elemente structerenul dc fundare. O" tJd"tt"t" opti*i'"tJ" ;i;;t.* prictic nu este posibill frrir utiiiza"i,lrt"i,ie.ii^il iea '"- rnetodei clcmcntclor f initc '

1,00

si

4,00

[381.

il'HJi"iiil,llltltlil: t,}fi. ili!::

i;;r&;;;;"

T"irs"iii"4-33ii4'46;:n'iito't'otdeja.douicztritf*':r:tl'-'l*1"ff1 cu contrarorri. ,"I.'"i'i!;i;'-.r.::l: r::l;:,:"ii':ll.'f,;',-ii'il1".:t"," "4;' *" ;;"iu";. "' ii.c t"lor t r idimens-ionrre. a "8';,1"f;',liJ",,Jtii,ti.i ;;;;
sau cu contralor[i'S-'l:ilt"' stitrii ,1" "fn,tr."i'iiit-U" f'"t"1 cvidat elementelor finite comDarativ cu una bldlmcnsl;;iii;;;ri;;.liL prin

surrra

"r.toa"

*-,'i$iHiHiitil':tr$;T''il#i',1*x':l*ii1{]i"J'lii,::l': pcntrlr zona d.isc|ct izatr"t tiza birlimensionali in i'tiote#;iL;ii .i"- efort plan
clin

ili;;;';iil';;;;*"ttrn ji;,,f; anontc (

dc funclafie' l)c ascmeplot 5i a stlrii at tli"t-:r1it pi"n:'' p,ttttt'"t'zona^ cap'ri contrifortttlui sc.;'o:l{c r'[cctttii-tot.irr '1rrorrc-r itudiirl sLr-rrii c1': "roiL-itt

.t,'1,,*':,i'I;"JJ",il';::,,L":li'\:i::,lili,Ji: paramcutul. (fig' 4 139) [50] sint acopcr-rto"r" 9r' 1"'litii-in satisflcirtoarc dc fundafic conln lcgl-turi cu distribuiia cforturilor verticale uc talpa to'*-iiso?ii 4.r3e, sc;;;;i;t1"'rti;*'4:l:.,"::it*lli::;llll;:lt"il'ill'.lJ a conccnt"rirrile de efortnri itl zona de racord P nrrri a plilcii iir L&Pott ctt rclatir-c,m:Li conccntrlri aper ,tatoriti'iigiaitrlii Jc iigi'lit"tn^ tercnrrirti rle fttndarc |tttt ctrrrLrafortLtl si *t" ,i"i'i'''it"llitt;i; injecliile peritru voalul de etaugare'
311

$'

in
-1A40
-2AA0

kIl

,inz

Zxy - in kll/n2 ,,x- --rv\

t0!0
2004

carcur?r1c Pljn rncioda. crcnrcDlcror finirc intr-un bara,j cu contralorli - leIiloriuri din greulalc cu proP[ic;i prcsiunc hidroslaticii: a anariztr tridi nieusiorraiir ; r, .incl.rca.ri arralizi. bidimensionalh; c * cforturi -/crticale in scctiunca ,t_nLi d _ eJorturi ranceDtiale j. sccriuuca rr-rr (ri:ric corrtinu:i bidinrcrrsioirar, linie inir eruptJ-l';;i;"iiri;;;.;"-.calcu1 siorral) (-comprr'siunl).

1:ig. 1.,l-rJ

(incirctrri din presiune hidrosta1ic5. ti greutate proprie)(f intinderi).

torli: o - calcul bidimelsional (incirca,re din presiune hidiostaticl); A - caliul tridimensional

Fig. 4.139 - Distributia elorturilor 61i2otr1"le o, . in . axul ciupercii unui baraj cu contra-

rezultate ale calculelor prin elemenr pioturilor evidate de la baraiul orizontale de lntinderi (o") pe dia pl5"cii (vezi detaliu). Viiiintete au condus .la rezolvarea urmitoa-

lu arnonte

PI

ll

312

.b

1,7

MPo

E{orluri .*

0 20 10.
[Upol

.4,

[un.oini

.45rc4

I.]
L

. Fig. 4-140:- Analiza prin metoda elementelor Iinite a depla-sd.riior Si e{orturilor in sec.!iun orizontal5 in placa amoute a barajului e./idat ltaipu: a * depl:usiri ti e{orturi r'n sccfiune orizontald, la 170 m sub nivelul corolamentului; b - scllema de inclrcarc; c - dctaliu e{orturi (+ intinderi ).
Model gi program de calcul pentru optimizarea barajelor cu contraforti ;i program de ca]cul pentru optimizarea drlpi prinipiile programirii discrete a barajelor cu coniiaforti si de greutate in ipoteza repartiliei rpartitiei liniare a eforturilor verticale rl2 o, au fost elaborate de 11. l)ri,sr't r, -Z)risczr. A. Popaaici gi P. Suproztici /a, 5\. Modelul se bazeazi. pe gcnerarca unor pro{ile cu iraramente pol igonair: intr-o re{ea propus:r ini!ial (fig. 4.1a1) din carc sclectcaz:r succesiv prolihrl cl1 volun minim de btton care satisface rcstrictiile problemei. Scherna logici a programului de calcul OPTII{DAI{ cste i;rez-cntatii in f igur.r {..l{2. Reteaua in care se cautii solutia optimir sc gcncrcrzi sutomat, inrlcpendent tn amonte si in aval, in cadrul unor domenii alesc. Noduriie fitci"rrci retele sint pusc intr-o corespondcntiL binnivocii cu o ,subir.rltinrc ordonati de numere naturale, astfel incit unui nnmil din subnultime sii-i corcspundi un singur paramcnt poligonal qi nurnai unul, iar prin parcurgcrea sul,inul!rmii sn fie gencrate toate paramcntelc - linii frintc posibilc care trcc irrin nodurile retclei. Dupir c'e a fost glsit profilul clr volun] minirn colr.spunzirtor retclci ini!ia1e, calcnlul se contirmir prin gencrarca ulci re]clc nrai finc, in vccinltatc:r soluliei obfinute in pasui de calcul anterior. I)imcnsionarca -.c inclieic atrinci cind abaterea rclativi. a volunelor solutiilor a douir iteratii succcsive estc mai mici decit o lirnitS. impusiL Selecfia profilelor sc face din fazclc inilialc dc araliz.ir, col mai frccr.ent pe baza satisfaccrii rcstrictiilor 5lcomctricc -sau a con)l)ariirii volumului profilului nou gcncrat cu cel al proliluiui optinr rcjinut in ctapa rc'sy;cctir'I tlc calcul (fig. 4.142), pentru economic dc calcul. Func{ia o1-,icctiv cstc volurnul rniuiru dc l)ctolr din plotul dc cuicul (ll') . Volumul I7 este o funcf ie neliniarii <lc z valiabilc (ar, a2,...,an), inclinirile

$i de greutate. Un model

313

'

iia,

..,Fii,

7.141

ttctca, pertru gcnerarea


Profi lelor.

-.FiA. - 4.142

a programului OPfII{DA}I.

Schcma bloc simPlificat:l

'Restricfiile pot

fi

grupate.ln doul categorii::

Restricliile, de tip geometric - limitarea sau eliminarea surPlombelor

(rr,r,,\)

)o

(i:1

crelterea obiigatorie a

Br*r)

'{z;,a

nll2;rrzi,al

-r ,

n{lliu-Z;,al

J.
-.--_
EL,8

naf

lz;,a' Z;,6) .

Fig. 4.173 - Schema de calcul gi diagramcle de subpresiuni in fundafie $i la cotole tronsoanelor de calcul al profilelor potigonale de baraje cu contraforfi Fi de greutate,

firarca grosimii maxime gi minime a plicilor amonte.1i aval pcntru ..'barajele cu rosturi l5.r$ite sau cu contraforti; grosimea plicilor anontc si aval vrriazl Iinial pe iniltimea barajului; radic::ului geueral pent'.1 cazul cind acc:.,ta existir. - {ixarea grosimii dc tip mecanic sint urmitoarele: Resiricliiic . * inclel-.linirca conditiei cle stabilitatc la allrnecare pe talpa dc funcl:itic

fixarea coeficientului de evidare in cazul barajelor cu rosturi lirgite, evidate sau cu contrafcrli;

bara iulLr i :

xH

</xr

(4. r36)

cfot-ttit'ilor verticalc de intindere 1a paranentui arnontc - climinarea al barajului gi linritarca eforturilor verticale de cornpresiunc la paramcntul aval intr-un numir;rrtritrar clc sectiuni orizontalc stabilitc iniiial in carc -su verif ici. relatii clc forna: ot ""c '------L

EIi
Ai
_ A L

-I

111r,, ''

Iv

.1

,. t'i'o,, \
'ou

'2

i: i:
:

1,2 ... n
(.i
137)

IIr,

LAI t,, '' (;t -7IU

6ad'c

I,Z

,,,

lirnitarca I;r paranrcnttrl artrontc (av;rl) irr sccliunilc turilor principalc de intindcrc (comprcsiunc) 6lli: "$li(t * ).f ,) - "iii1,21,; ) oo,1,, ojl;: oiil(l f ).f) ( oou," (r:for turilc dc intindorc sint considcrate cu scntnul -).

dc calcul al cfor-

(4 . 138)

315

Itestric!iilc sint vcrificatc pc inli;ur:'rtori, arlicii sirtt re{inute nunrai'acclc profilc carc indeplincsc restrictiile pctrirr.r 1o:ttc cornbinaliile de nivcluri

dc apir anrontc-aval inclicatc in ti:rtclc rlt: itttrare. Solicitlrilc luatc in consiclcrarc sint urrrittoarclc: plopric; - grcutatca hidrostatici :L ;r1rt'i rlir: :rtrotttc rli alal l)clltru r.tll ltlitttitr lrrcsiurrc:L iu l:itral dc nivclc ; plcsiunc:r aluviunilol rlin lac; clc sc considcrir iu stirrc subtlcrsatirgi curgr"Ltoarc (p : O), ac{ionind rlup:"r o lcgc cle tip lridrostatic; subprcsiunea pe talpa clc Iunrla{it' sau in scc}iunile clc calcul ln bctolr; <liagranrcle dc subplcsiuni sint modclatc ir Iunctic tlc nivclcle apei din:ltnontc si aval, cfcctul voalului dc ctangarc qi al sistemclor rlc <lrenaj ; in caznl barajclor cu contlafor{i sau c\:idate -sc con-siclcrir. efcctul <lrenant al evidirrii; culrcmurul orizontal;i vcrtical, dupi mcto<la sterticir prin Iorte ineri i;,1r. r,r or 'r ii .i nr' rirrrri lridtodinartri,-,'. _,'1'_'-""' I'rolilul dimt'nsionat optinrizat poate optionai Ji vcrificat la gmpirri clc incirrciu i suplincntare, uumirul ipotczc.lol dc lt'r'i{icarc f iind nclinritat. in figula 4.144 sint prezcnt:ite pI-of ilclc optimizate lczultatc pcntru dalclc tL.' f,r-o icc tnrc corc-spurz'itoa rc balajclor Ilositas (J3olivia) gi Itaipu (tsraz

il ia-1'ar-agua.,')

,\plicarea:rodelului dc calcul in riifcritc cazuri concretc a reliefat c:r pro{rlelc optirnizatc cu paramentc poligonakr au \,olunie de beton cu E ... 129./0 mai rcduse dccit pro{ilc1e cr-l paranl.ntr' iinrare dimcnsionate in con<ii}ii cclr

i\

alr'r

IrroIilul optiniizat al harrjrLiui Iiai|u, in figura 4.145 sint ilustrate diagramble de eforturi o",':,.gi liniile de egal efort o" din incircirile cu greutate proprie qi plesiune hidrostaticir, caiculate prin metoda elenrentelor

c. I).'rrtr-u
)t

H:llQM

A-A

4,tao,ao

A-A

a
Fi9.4.141 J10

Prolile optimizate

@
5p

E2t6t
.T

25it0

E14

o20r0608a Idotttcnzl'

.Tfrffi

0t020jot0

.-+-:.::',r'

Fig' 4'1{5 -.E,or'iil,i1l"if;I gi:"i\l:11,$:li::l:'T

'l:T'ffi'ii.i;i"1lii.;'lii.rizat fali
de

finite.

eforturile qalcularepartif"-a"pi formula co*p."iiunii excentricc'din rezistenta materialelor, aieastr etapi, rf,mine'frec'i'ent acceptatr pe.;i';5;;;;^;';i;.i;;ifi;,;l'; irr calculele preliminare de dimcnsionare '
DeEi se constati uneori rliferenle ap.reciabile

Asoectetlecalculalbarajeiorcuplicidebetonarmat.Calcrtlelcpeniru ;#at rtif eri subsran! ial de calculele caracteristice b"r"i;iil;"p;"il;;"t.; barajelor de beton masl\re sau semlmasl\'c ' t?lt"Placa amonte cste lln elemcnt de rezistenJi independcnt :ol9 =1 Dal2r cl:r. lncircirllc, leazi. in acotd cu legiturile ci cu contra{orlii de reazem'

:#,":r*Ii:",::,'.riti*ll,*:l*;i::il"',1:"il'.:l:iii|.:nxl: ;;i.,i;ri; p;;zcntati i'''ii{,'i:" +.tqal l. obicci grdsimea pllcii este dctermrr, j
ClS c{l

0
.tl \-I' I;it.
lr, I

cra,luilt.,r

4,146,

Schcrlrii 1rcut(rr calCuluI

ltL(.trL.!lil,,L (ltll ttclllJt{j lrrLrIrit rri I'lciiullL' scllctrla sli'rt ic'1 dc calcul

plicii siurplu rczcmatc. .pe cortrit'{or'f i: l)r(llu'-ratl!'i; /)


-

317

surati pc oliztxrtall.

nat:r dc nrorncntcle incovoicfoalc in cimp pcnttu zona supcr-ioar5. a barajului qi <lc fo:'fclc tiLietoarc dc pe rcaz-em pcntir.r zona dc la iraz-i.. In elevatie grosinrca pliLcilor vxriazl liniar, nrai rar in trcptc. Calculclc sc efectueazi. in acord cu tcor iir 1>ctonulni arrntt. [)]ircile rcazcml pe vntc plo{ilatc la capctele amontc ale contrafortilor (fig. a.la7). l-i{imea ietei tle lc,rz.cnr estc dc C),5...1,0 grosimca plircii. lteactiunilc din pl:rcl. sc admit tlc obicei du1;it o diaglalrtir triu Irgir iul arr"L. Dacir se ptrnc conrli{ia ca, sub actiunca uccstotu, cfolturiic nrcclii dc forfccarc in divt-rsc sr:cf iuni sir Iic unifornlc, cc)ntllnrl clinsprc ar,al al vutei lcz,ultir para}oiic (liria intlcluptiL in fig.4.147) . I'ractic, r'rtta sc rcalizcaz-it tiin scgncntc de linii rhcptc, l:rtura rT sc ia cgaliL sall ccla ttrai r.nilrr'dtcit Dc, iar 77 tangcntir la contnml ttrorct ic parabolic. ('llcrhrl conlrllor-tilor cul-.r'inrL' clou ir. t:tlL|c: tlci.crminarca fornre i si tiirrirsinrilor' pc birza unor incclc:rri sricccsile; r'cli{icarc:r lor la stabiliiatc la rrhinr'carc. stuc clc cfo;:tuli si evontual staLrilitatc Ja flanrbai (stabilitr.ie' 1at, rrrli), in q'1 j;11 , cinj'iL contrafortr'rl r(' collsid''r:r ;rlcirtrrit (iir)lr-o sclic tit' stilyri r rrrli;rti irr,l' l','r:.i,.nti. dcljnriia{i rh' tlailctnriilc , forturilor lllirrciPal, tlc orrlinul I (liS. ^1 .l'18) . I-l1inrca rintri stilp sr'cousitleti de obicci 10...12 nr nrirsc dinrcnsionclziL succcsiv in dilcrsc scc{iuni, l:r coilprcsiutlc centricir sub actir.inca rczultantei presiunii hidro-ctaticc si a grur-rt1{ii proi::.ii afclente. ln accsi- sistcrn sc pot calcula contratorti de cgal efort rlc comprc.ir::-ie. l)upir dr:f initivarca formei contrafortilor sc lrr.c o scrie de calcule cii leri-

Sii$ii

{icare asa crrm s-a rncnfionat mai inaintc.

I
I

forfilor la barajele c_u placi de .beton armat; 1 - 2iuci.rcare din placi,: contut palabolic; .i traiectoriile eforturilor principalc,

Fig. 4-147 - Schemi pen./utci coutratlu calculul

Fig. 4.148 denfi: I

cl

Jal/ir, j:.t

1r,

.1..

(r, Stabilitatea la alunecire a contraforlilor se calculcazS" pe- baza. pr inci-.. cu . piilor care au fost expule in cazul bar-ajelor de greutate. In c.azu1 barajclor altrnc-

iontrafor!i gi a contiafor!ilor indepcndenfi in special. stabilitatea,la carc cregte prin incastrarea in tercn a contralortllor $l a peretllor. ocrcllnefe sau vutei'din amonte.. Legitura rigidi intre accste elemente arc clectc lnsemnate asupra cresterii capacitilii de rezistcnll la alunecar-e '
Pe baza argumentelor expuse mai inainte scelkanot Ploprlle urmartoareir rela!ie de verif"icare a stabiiit:rtii la alnnecare a coniraJortilor (fig. 1 149)

tI, , 2oil'-'l . -., , (4.139) h12H hzLH tilfii contrafortului, ctn2; "ir : !7h a -i1,)/---,s'rundc ,4 este suprafala 'inferioarc ---^{^ ^ pirtii a contrirJort.I'i incastrati in roci si-rna-Ltoat;C -x --.: ' suma {or{elor orizotrtalc lle contra{clt, cla\ ; i: - cocz-in c
+

[6]

nca betort-rociL, daN/ctu:;

i, - ciortnl ntt'cliu leriica r-t,it l 'i /1, si /Ln - cocf ici,.rrti ri', sisrrlattliL cgali crr 'l si rt'..1'' daN/cnr:; 'I_fortrrr'ilc jn:rIr'colli\:'1.;:itt.rrtr'1,''lr '. 1(lll(llin-conrr-alor t i 1,q1 fj rlc1,' telor- Iinite clar.cxistiL;i rcioric irazatc pc t|oria tlrsricilirtii i6r.
o,,

cchir':iiind c<'iil trlLt or'11r ,."-,"f"'iit,.r Dc contralorti liot^j.fi t:alcltlat,' ', cr, rrl rLl l'oltiint :r,rt crr' 'artlt lt. rtt:ri ;;1,;;;;";i" rlgitlc serr .1,,,t i,i.'. crzrrl tttitlt 1ti'l'trit: {r"tcrti;;i;l-.'ft*t;J.%rp io".r"" (lcgatc ligitl) ctr cotrlr:tiortii, an:Lliza iirtlegr,l ar\s"iublu iiaraj-tcrcn tli'trrltlartr' Asctrtctrcrt atraliz'c ii;.;;til'ilrtru (1,, cirl(.1 l,.r;/.;rrL' l)r. 111, {e,111 l' ;; ;;;'it,i";iii.r,r,^tJ, rL1,li,.irtl 1,,.n.,1,".,,, (.1noi.nl(, I,rnitiu)rt lr(r,tltl l:lolrl{ t))( lr' ira,rt.f"i fl.ite. in llorrriini:_r ct.l,j r1;Li titl sint SAI,I\., N()-\S^I},.'\I)\'\,\' '\\S\.S ('t{'. (\(:i.]'(.i.jIlil)llll .1J. tlc "" lrccst "I\i;i;i11. Jcz.r'oltati, clc -Iir'/t'rr. i(r l pcntru cirictrhrl :rlcclor' .ilt1tpt'ncletric alc bol!iIor'|ot Ii considcratc itr prcz.ttll 111cto(lc lstorlcc col]1lloncrltc ' lncirrcirtilc consi<icratc rtzr.tal in calcul'r s'illt ctl.' clin gtr'(ltlttlit.IloIrtc' pr".i"n"o friJiottoii.:,, r.a'ia!iilc clc t ct''cratttt'ir, rrc,tir.r'cir scisnticr.'t.
L

Asoectedecalculalbarajelorctrliol}iSauculolenrultiple.l}o11ilct.c;.

I) I)crrtltr barajui cu ct11r,-ric rrtrrir ilrlt' ,\6tr i, ir,t 1r'. I r;;. 'i. lJ "l ]lpt'fll:..:.],t" jl) qi 4..151 sc ilustri'trzi. rt.z.rritlttclc rrrri,:',:tlcrtl' Lfc.lllirl.. l)l lll( to(liL cl( ll)o1ll( 319

"':'i

+
Scit a' ef o r t u tiloi

0. ls' t-.zc

So[daN/cT'] . i,t;nau,i -!,'

J;';.tut p. )
I

oa

..:---!yyes I

unt'

cu elenenle linitd

".1,

tu tt

*a

t'

-Calculale

Fis. 4.150 - Iifofturi principalc clil1 greutatc proprie gi presiurre hidroccntlili a lrarajului Atjuicira (Portugalia') [{9]: o sta-tici in cupola, - paratncnt amontc; , - paramclt a'lal'

75.00
Cniculote cU elem. finile

dIs.oo
--Mosvrole Pe model

rlnltnderi "\-iYompresiuni

(\\

ir

0,0C

#t;)
r6it;
6

50 ' tffi [doNtcnzl b


$i

hidrostatictr in contrafortul Itig. 4.151- Eforturi plincipale din greutate-proprie 9i presiune j arc ceni ral contra.{guicira ( Portugili a) [{91 : a ,'.'al dreot al - baraiutui
cu umitate - schemd la'teral $i contrafort' l scheml ci junr*ate arc

320

..errrtizaeforturilorprincipaleincupoiacentralidingreutatcaproprlc ' .si presiunea hidrostat?e'l;t;fiit;td (fig' 4'150) nunc in cvidcn{i atit d. .io'io'i principaie de intindere. La Y;Hffi";;;tt ;i;;r;';;;i";;;; la bazi pe direilie an1o1rryjlv verr,- 1L .#i,ili l" i"tl"att" t"t" fata amonte in eievafic sc apropic'trep{at de "p", pt al?tltii"ii'oni"I" ticali qi la nd;teri de. intindcr'e pe orizontali 9i vertiverticali. La la{a "t=i tilil;;9f"*9t1 inc.linate cu 20 " '45" {atl de verticall calf, la cheie ,ir, ,or,tloilrl"i"iitf Ui
diatomiti. -^*'f.
Contraforfi eforturiic principale de ordinul

cu metoda clementelor la nasteri in jumetaiel"i;i;"i";;e. Ei;?turile calculatc -.{inite au fost confirmatc de cele misurate pe modelul structural din gips 9i

sint in pcrm1n11!1 com-

l;T::l;;:T;"f"I;T"'lHf ,ii.:;*inll:lil'JJ'l'?Tii"i'3'::i:ii;:::'""" al Ltt"l" ""titittfi din punctul de vedere Contraforlii de cea prezcntatl pcntru '.";i;;^;;;;jt 'i ' S;h;;- de calcul nu diferS' stabilit[tii la aluneca*ie ' .""itJ"itii barajelor cu plici din beton- armat (cupolelor) 9i vcriticirile abolliior
condi;iii" de inscriere'la r-ersanfi.a
suDra compor,arr,

"ilr"riiiroi,i"i-ri-il"te

cu cele'c1in cazul barajclor arcuite.

TEH4.10. BARAJE ARCUITE. ELEMENTE CONSTRUCTIVE 5l

NOLOGICE
Criteriideclasificare'Profilecaracteristice'Baraielearcuitcsintst::uctU'hidropri,.,'roiil" i* de boltn preiau spaliai impingerea lJ transmit cltrc versant I si"atici., grcutatea pto-p.t"'ii-:lf tJnclrclri p6,:3t," vcderc De ling5- calitatea si cltrc bazi in roca cte t"riLi". Din acest punct de concli!ionate ;ide morfont ilt",ttnt i'oarrc bunr- a rocii dc f,r;il;,;;;l;i" sint'cele mai favorabilc logia r'5ii. \iiile inguste, ti-titltt' *f' lormf,.t1e chei baraj arcuii' umri int"'itt"a din punct de vcdere "t"'fcliogi;-;;ttil" "a se Poatc' face prin t^pjl:ltll-llltl t"o -"i sirnpll clcf inire fottt't"i r'lii (lungirnea titirnc"a Jii f" n'iveiul coronatnentullri barajului "9"t9tt,']ii::tt' (rc r'I(I1) ' Cheile sint caractcltzftte barajului iniLlimea i"; ;il;;;;;"i, ;i
de rezistenll care

ri

pottrrl

! < 3, r';'Lilc ingustc de raportul t # < 6' iar virilc largi dc ' II
T

'-:>6.
li{ tmca <lef inirea dc mai inainte nu s-a .cttprins ln :---^!-:^ -.^-.^,.+il^r rl rolaiin crre i:r in collsldcrarc tl],t it.,t1::,i." I i u.imettia v^ersanliior' Q (fig 4 l5z): i""prir a; Sarhar'it t37l r{ _, d 1 Il(sec

il

(lln alblL'l vltll ((l) accsti {actori a fost


(4. | 40)

:, 1

$,1

ft

','.I,l:i
12

f ft "

;,:lJi' iii

";' iTx

ili i i i l iil?il

iJ {; L #

i'ff:

i b1 :

Hi

2l

cda.

32r

i'.."-j

j.

i.

\#=+/ '+-----.-J/
\

ffil'\1/
6,
62

o' lo.,J

\t,
iL
o''15
o

"/
61'35" 02,35"

qr'

15"

{,. J5o Qt. 35"

';so 'i5o

o:']s'
Fcrmo cornbinolo

Fornd U
/.;,, ..'li-)

t orms

tngusto rc!gd
lr.,f:,.:,,,^

UV

Vole lorgd SarAaria).

Ilclorilol

clc Iormir a

'ririi (dupi

normale barajcl-c arcuite sc rcalizcazir in viLi in care ralloitul L,f fl nt depiigcgtc 3,5 ... 4,0. In ultimc.lc dccadc soluJii cu baraje arcuite s-uu aplicxt in liii tot rltai iargi. Irrcntplc sint numoroase : Iilendril< Ver-tvoclcl (11 wocrcl 90 m, 1i : 11, 1l . Alrica ica dc Sud, Sud. 1963), 1963). Pievo ..Pievc di Cedore Cadore 1FI (11 : itt, Ii -..-- .5, Itaiia), Auburn (II - 207 m, 1i '- -5, cu lungin.rc recor<l a =-. 31 arc:rrlrri (l(' coionilnrent i066 nr, SUA), Iiariba (II : 125 m, K:_ 4,9, Z)nirLbrlc), Ilichrrrt (H : 1l I :n. ,/i : 4,2, Japonia) gi altc]e. [n critcrilc dc clasificarc ICOLD sc inc]ud in catcgoria bar-ajelor- arcriite toatc barajele culbatc a clror g1'osime la bazi (B) c,ste mai micl de 0,6 fl, nntlc 11 cstc inirllimca balajului. O ciasificare rnai cuprinzitoare se ba:zeazd. pe raportul (I) intre grosin_r.ca. la lnzit (B) 9i ini\imea barajului (H) . Dupn raportul'1.: B/-Ii se Llrsl rng: baraje arcuite subfiri 1a care ). < 0,20; baraje arcuite cu grosimi medii cu i : 0,20 ... 0,35; baraje arcuite groase sau baraje de greutate in arc cu I: 0,35 ...

iu conclitii

considerafi pentru clasificiri sint H2l Br" coeficient de indrdznealn [6]. ln rapoaitel* ,i de mai sus s-a notat cu i,c raza arcului de coronament, Lu - lungimea desfiguratS" a . arcului de cororament, V voiumul barajului. Baiajele arcuite obignuite au raportul H2lBr" cuprins-intre 2 Ei 8, iar- coeficientui de indr5,zneat5. intre 1,5 gi6,0, mai maie la barajeie inalie. Pe scara evolutiei barajelor arcuite, la paragraful 4.1 s-au amintit barajele cilindrice (cu'raz5 coristanti), baralete'izog'ott" 1.o a"i.f.ia..i unglriulare constante) si barajele cu unghiuri li ceniru ".."-.,, 5i raze varjabile. I3arajele arcuite moderne se intadreazi in general in ultimll tip, linia centrclor unghiurilor fiind in acelagi plan sau in plane diferite ffil.a.tS:). In cazul al doilea dispare restricliir unei structuri arcuite simetride sau c;asisimetrice.

A_\i _coeficienti care pot fi . LgH:lV, _ ultimui denumlt;i

322

t-

:j:,

4;.

' ln fizura 4.155 slnt ilustrate mai E.ulte scheme de alcituire structurall b; mai frecventl Lste structura monolitl realizati din . #;i;i3;;;it*
I

CACHI

tost o. Rico.1965

Le./H =p,7O.
H2,/ Br = 23,7

0,'

.4=qoo?

w
,,b'

puternic

. . ' '. ,i

Ez'El

*t7

'd
Flg. C,I55-Schcme de alcd,tuiri structura.le ale bara,jelor arcuite i d_struc_ turtr monolittr; b - cu rost perimetral; c cu rolturi care lragmenteazl - d cu rosturi structura ir arcc articulate ir soclul lundatiei; parfiale (limi_
dere

tate) Ia paramentul &monte; c cu arce plonjante; /_cu culei de inchi_ in versanti; g cu soclu la bazd,; l, cu percfi rezemare; 1_ losfuri de injectate; 2 - de-rcrsor; 3 -rost perimetial; 4 - rosturi de centur6; 5 - afticulalii; 6 rosturi partia.le (linlitate\; 7 rosturi vertica.le des- * rosturi de contracfie; 9 culee - de chise (neinjectate); I greuta.te; 10 _ aripd de inchidere', 11 soclu; 12 peicte exca.rat in - calitate; Er, E" _ ioc5.; 13 _ falie: I{ - rocdslabi,; /i -- rocidebuni rnoduli de compre_ sibilitatc a rocii din fundatie.

324

"pai cu arce ploniante cxempl if icat- prin solutia d- u"rrlJ"i ifie. +.ils, ri). Sistlmul japoni.) esteiipicampiasamcntelor 'rt'rliidrtelib?rajutKrriobe(II:136m, ' ii:."i.:t"i" de iundare la nivelul coronamtntuhri cste de calitaic mai slabiL deschisc dc la coronament asi?iil;.155, ,i. a.."f. plonjante si rosturile inciicirilor pe arce citre zona ctt roci <le calitatc h'ni. it".,s-it.t"" Srie . t: ,'- Schema cu inchidere in a barajul*i la partca s'pcrioar5.. prin 'ersanli sc lirgegtc foarte carc ."t"ia. greutate este tipici amplasamcntclor. in 'ajce rigolcdeerozirrne crL riilc Irr (iig.4.t55,/) ;;ii i"?on".oronn*.iltt,lui a .CI".i t. o""te aplica o schemii di -baraj rizcmat pe rtn socltt dc inc.hicl'rc rigolei dc'eroziune (fig. n.tir,.g), Irt vctsarrtii cu 1'achtlc 9' lgtt de-clri/rrfaTI deeradate, l rar:eria-t i de fa"lii actiIc, se T'ot aplice ''clr;lii-.slccia:' cl.' inJrciriloicirrrczonclc rtc rocibuni'prirr pcrcti (f ig. 4.1.-r5, /r) i;;;;i;;;;
.

', Sistemul cu rost parlial perimetral satr orizontal limitcazi' fenomcnul ri barajului prin eforturilc a" a.io-Jii-"." " st^incii la'picionrl amonte ' 'r"rtt"i. joari al amonie *."'-la inf cr rrr zona c"tr dPdr in intindere Ldrt r*^::::"".*^ 6e lllttllucru '* paramentul ,,', -Vcftlcale Oe r, '\Jrrd "'1'"y''j,

sau coloane forate. I,Iai multe exemple de secf iuni centralc clt' bar.aje arcuite crr ^inirltimi sint irrczentato In ilsrrra H . 86... 236 m si iapoartc L,lH -- 1,7'i "-.5,3'i in f igurile. 4 .22, .4.23 , ilustratc iost r.. rcprezeniaii'e + tS6. Att. "".-pi" la q.iS si O.IOS (vot. Z) . Sc r.marci rostrrl or izontll de pa: tca inie'joa'i cr.r,: crcscincl cota partc drn lncirrcarl impaite baraiul Cirlieisk in doriir Dongjiang realizat_ pc graniie jnrastcc ."ti r" transmit pe arce. Barajul 'iLrti, constructorilo' chinezi in proiectarea intr-o val. simetrici. reJlectl prurlen!a 'Rarajtrl ciic in cr.rrs de construc.tic. )3rlajul baraielor de marc inb.lqime. conceplie d.pir. carc al-l"at", realizat clin arce c.L treii centre i1'strcazi ol)Orlugalil. Arcclc crr s-au realizet nllmeroasc t,araje mri r,lcs in Spania 1i la barajul'i'rrl) (iplicate irci ..ntre 1a fcl ca arcele p;rabolice sarr clilitice arcele circularc tradi." ""ehiuti de incidenti cri lcrsrntii nrri rrrari decita iio"otE in conditii echivalente. Scc!i'nea ccntrrlir barajuf i Contra st: in..ri. i" prefcrintele constrric torilol eh'ctieni pentru iraraje cn cttrbttrir reclusiL faJii de verticail. -ful escmtrlif ici po:iilriliIloclui cle realizare in cloLtir etapc a'barajului zrtri:-r tirtilc cle suprainillarc a Lrarajclor arcLritt. Strprainiltrrea lot .nri.|ir }tr rctliiicuttiL{i deosebitc, Ia contactr.tl clintrc lrctolLncle cLc \'lrslc tlllcrrtc l3rrajnl luntciu-i. permitir sir prcr.cclerca carc dc rosturi -Paltinul, c.r,r .rndi' ;tle rrc''1t'i i'i",ii.iur i,, ,n=, p.rinr,'trrl, cscrrIlif icr"L'l,osibilititil, :LtIctio-ttr- tl,'.fttrr,L,r,', rtlt lcrcntiltti ii,it.iuri rlc l :.n irconlodu crr rJt'plis:irirliiLrtnti;ttc jrl jllre i ct".rc'rzill probat b"t"j l. ,,.,=t l)tlncri-srll).saIcini'. aspcct I'; .slirsii r',rbf ilrri cu curLlri rcc"ntr-tc1i"L I),' \('!rjcal;i si lolmil ltl'cri-t ir ilrc('lol (i -\l'rlrelloctir iii"t" ir.i" f.'nctii si'li1c cic intt:rpolarc) <lc la barajul l'oiatra prolcctarca 'lusciL t,osibilit:Ltilc lrp.gi ofcritc dc tchnir:ilt-. rkr cnlcul autorlat pcntru opt irnizatiL a irccstor lucriLli.
Probleme dc bazi in proiectarel structurii. I)roit'clarc:t strttctttt ii rrnrri baraj arcuit se desfisoari in ntai multc ctirpc carc -sc llot scllcnlatizir astfcl: axului barajr-rlLr i si a scctiunii ccntraltl; - :rle,3clc:r tlasar-ca inifialiL a barajului si calculul stiLlii clc clortuli, - corcctal'c.r succcsir,l a Iormci barajului irrclusiv t scc!iunii ccutralo pc hez.a interpretitlii iezultatelol lrslrprl stirii rlc clortrrri ; ,
32rr

,00 .#

CIRKEISK tu.R.s.s.
19761

DCNAIIAN6
lnP.cHtfiEzA,
t99o

ALNENDRA
I
]'SPANIA,I9'O I

CONTRA

L6

' /H

0,21

,0,223

.1,41

^ Lc/H

'

2t50

L, ,tH : 2r8O

0,t78 ^"

8r -'"'

p2

35,00

E&-rys
TUL
( ELVET|A" t96?

'fi*'ut'oo
PLACF
14

tr If f ss,oo
6,00

OULITI

TAR

NITA

POIANA RUSCA
! aoi'tAN!a , tsgt

II

tALlA, t9t5

( aonAnt,t,.tgzt I
=

^.0,23? L6/H=5,35

0,u3
2'09

\ -n)1<
Lc,/H
=

Lc

/H 3 3,90

8.

-:_:_

u?

t/H '

3tl0

Br

,6.20

lwr.oplimizotoJ

?e.50

.:i----------r----

35,00

, t1-o3

Fig.

4.156

Eremple de sectiuni maeske de

Amplasamente necolesPunzetoare -lnrgilia bruscS a v5,ii im;diat in aval de baraj ; 6 - ripl "iJoit; in bie{ul a'val lingtr' barai i a - schimbare bruscS' a adince ia malul ;ting diiectiei v5ii imcdiat in a"al de baraj '
4,157

Fig.

inscrierii unui

baraj

simetriza printr-un rost perimetral sau se poate concepe ea instsl aslmetrlcaAleeeiea axului baraiului se face pe baza comparirii tehn ico-economtce intre mii multe variant6 posibile. Criieriui dc departajare c.cte de l'olum apropiate ;*i- J. beton. Din acesi prlnct de 'cdere sint preferabilc,viile de forma triunghiulari fa!1 dc cele trapezoiriale sau dreptirngnlu lare. a.tSt rint ilustrate cite'a erori posiLile in ale-gcrea amPlasa[n figura "barajelor rrcuite.- O atenlie deoseb.iti trebuie acordatl capacitetii mentelor ijersantilor dc'a prclrra incb.rcirilc transmise de corpuL barajului arcuit. Lfueirda brnscl a v1ii imediat in a'al de baraj (f ig. 4.157, n) Itmlteazar por"Lc i toare intre .iiiTitetlr" de realizare a 1lnor unghiuri de inciden(i .sat isfsiirtatu in,aval ad.inci Ilipelr nir.c]. de cLrrbelo"r ir^.t"iir[lt..ioi si alrectiilc '(f Vcrsantullrr stabiLitatet bai-aiului ig' a.157, b) inriutdqesc in'"p-nIt." -;-t.";"ii; ir"ti=tii.,i d: brraj . 6 esetncnca cazttri se. impunc be;;r;"'.tii devinc astfel ;;;i;; tlp"i i; ;; a. t"tol , clacl. in ansamblu solutia nt1 (fig- 4.-157, baraj in a'al'dc v;"ii neeconomiiiL. lloclificarea bi"".:t Jircc{iei " de stabilitatc inainte c) Du.ue probleme aseminir-to:ue cclor menlionate rnai a riersan'tilor sub serc inilc tlnnsmisc tlc brraj . Un nmplasamcnt optirn pcntru inscrierca unui bar aj arcuit ,sc prcz-intir a'xl, pcr^milind l" {;;"-;.:5g. ci.,ru"ld cle rr'ivcl sint rsor convergcntc citrc Ar:ccle in plan 30'. de minimutl iinoi i..ia."t" cu nastcrilc arielol ,;;;;" si,]ll9trcb[ic ;i ,iir""t"f ale barajului in rnocl'obipnuit :ru _formc c.ircularc zinte cleschiclcri unghiulrr:c cit rnai 1nari, in conditiiic rcaltzir.tt tltol:ltcl: o dr:nte sat isf r'Lc itoarc crr vcrsatI{ii. Arcul dr: coronamcnt tlcbulc sll alDir s-att realizat J.i.iii.*-iitifiriuf"'i 2a,: 1b0... lz0'. Izolat, in practicirnai rnari{Boil"Ai; ",, clesciri<Icri .ngliularo alc arcul'i de corottr.mcnt ;i 130", Itio lireilo - 131"25') tlar ;i mai urici (Vaiont - 95'15" ."g*i
Secfiunea ccntral[ sau scc!intrca llracstrir- estc secfiunca transversalL prin baraj in planul in carc irliltinle a lui cstc maxirnll. Iia ser ve ito Ia trasasz?
I
i

adect.ate.

In cazul vlilor pronuntat asimetrice, stnlctura barajului

se poate

tififfii[Fso1.1

Fig. 4.158 cuit: .l


tului;
d.incinri

rce si

def

iltircx formei seomr,trirn . l,-.^i..r.-: ? -,

ll:i;:ll,riilru*if ln cazul baraielor


.

ll:'Ji;l^lx;ii,Tu:l rul,:ll',"i:}*,:'{"Ji#tf, i,'iili:lrn-:ft


";;;i.;,:;i.il;'J"",'1lii'illf cu ringhiuri la ccntru si raze variabile tinrrl jtf_',:':x.rtr*1ff
:11;T::,li'ilt',X',-$
rol ,

tfiiifflff
b=1 .6n

il:-""illi9"iiqlJ$; .,t1 "._:1r^._if,:,ii=,ffi ;:l;t#,'""J""iX','i1,H,"n1':t:o"ut'idrosiatic"a*p;#:i:1""ef"1ilt:'!X11,::f i m on t e r.. p" il l"i" J3" "" *:i:!;l flT r ::"11"H,J :'Jjt rul; "ll. lia

U:;ilil*

;:; :;:'l6t';i....:,1:;...,';iii;l".J.t#,j"lll1iUiiruig,t

il:,11%:"il'Ti*nuH*";:niT*$ilh'r*t"i"i'r'i"i"'i.?!i,i'#'.*-

-T==-

' --'e'\e r' 'ry

Ie

3 ,
328

rezultdte dn presiunea ndrastahd ^:j-!,u1u_ertkote y greulaleo prog.ie

o diagrami pcntnt e'al'rrca 3rosimii rclafrinctie ilc lr.rngimca rcqijri de:tive ia bil a br."ielor'arc.irc (i.: El61 '1 fisuratl. 1a coronainen t (LdlII).' Curbelc , ?. i ,i ar.r fost corst'.ite prin statistici a aatetoi cle 1a i{2 traraje arcuitc constmite in ireri;;;i;;;;t"; 5"a. lisse-r964. Pentru barajele r.rcr.rite iniltc (tJ >.60. m),. grosimile

ln lieura

4.160 se prezinti

,'.

mici sau raeclii i"r"ii"" sint mai mari decit pcnt-ru harajele arc.ite d.e ini.ltimi sciderea remarc1 se I'otodati iff < SO m) (curba 2 con.rpirati' c. cirba J) .arcrLitc raport-cr.L moderne,in ipeciac.tloai1' a grosimii relative a barajelor dc beton ale baVo1:melc (crir6a l) .if" .o"it*iie iri perioada anterioarir barajelor' <le

raielor arcuite sinf circa 20 ... 50-1/0 din voirimcie de bcton ale gieutate in condi{ii echivalente 191. Diagrama din Iiglra {.lc' I pnrrnitc tlct''inrinatca.grosinti.i medii i L'a,ra;i inillimc (H) ' i"I"iaB;tl;nc{ie d"e lulgimci i:r,tlic dcsfisurari.(i,,,',) Lungimea'medie desfdsrirate se calculeazi cu relatia: rJ 141\ La,^: AIII
este aria supralc!ci ]ll(.(ljln0 tlesJitsrirlic a'Larajrrl,rri.^Diagr'lnta r fost construiti pe baza preiLrcririi ili:trsticc a tjatc'lor dc la iJ dt L)alal('

in care ,{

l construite in perioada 1954 1964. Ptntru lu figura 4.162 se prezintir, drii--;, n' Sclirbdtr l9l, o nomograma lt' tl" l)at., lo" () rr /JiH) a.t.-iino-t.n grosimii rcl'rtivc .rLt'cttilc -l-':rrr'1' lri corocolT-rr lttngtmc-t intrare sint: cl"eschiclere relativiL e r''.rii (/-i]l, 1- trsale transr. ,r"rr*n1t, inil{i'rea relatir.'iL a ccirtiului dc grc.trtc :L ..rtctirinii (i -.till,.. - .initltinrcrt ;;i;-i.;i; sau'coelicientul dc formir a sccti.rnii.r'iil -'.rlc) si tlcschitl':rt'a rn-rpi-in iunii sccf cc1trl1ui cle greutalc a

i.ii. a".ff i"

0,4

4,2

a,l

Fig, '!.161 - l)iagrorrri-t. pcrti: n rlctlrlnirlltr:ca grosilllii lllc(lii (Brr) 'r baiajclor atcuitc f9]; J--,1,,,, - lrrrtgirucl 1nc(lic (lcsfisrtri.tlii :r. llarlLjuhri; I - tria sripritftrlrii Ilt:rli:rtrt: (lcsfiliurirtc; // - irrll!intcir l,,ilriljuLLlt.

329

iulali,- ..1 arculu i Cc coLoname u t (Zar) Coef icientul ).0 se r-efer5. la cazu I ; estc cgal 22, : (1' (cazul barajclor- dc cu O,OS). -ercutatc ,ii Fentr u viile de formir tr.apczoidalir cu cleschiderea la coronament Z si ci:sci;idi:rr.a in altrie Zn, cocliiicntul tf sc poatc calcula cir reiatia:
glr

3 | + Lal L
_ dr'
,. U:unde. z ".azul r-5.ilor

z),-Lol L
f

(4.142)

lra.ci foima sr'ctiunii trairsversale pr.in vale toate Ira;-a],jolir", coe{ic icrrtul i ar.c aspcci ul :

aproximatS. cu arce'
(4.143)

rt1'l

pentru parabold. cubici. f, se fac succesiv ,In penif u cu dcschrde'ea Ia coro'arnent 2I ' si respectiv 2L' (vezi !.ig. I .rc1)t. - --' Iu final'dr se adopti pentru ). r,aloarea *.di".'ln figura 4.162 se iiustreaz[. de asemenea un exemplu d.e folosire grarnei in cazul ba-rajuiui \ral Galiina (Italia). Datdle de int;;e a nomo. tl ,^=.rrrr^ : 87'. Din nomogramb. se determine""^i"rt, I/\ : i_=r..,-?^i:,zar : u,.4tJ. ln tlnaL r-ezutta
u,

: 2 penir.u paraboli. pitratic5. gi :3

/.n+|

pronu'lat asimetrice evaruirile rui -

).:0,245x0,65:6,159 (4.r44) valoarea realS- a lui ). la barajul vai Gailina a fost 0,160. Autorul arati. lo-mograma penrr.u 50.de baraje, in 39% di;-c;;;";;;;il"-i" 1i lpiici.d evaruarce" rur l au lost sub 15.o, in
4 baraje erorile au depigit 500/0.
7

60/o cazuri

sub 300/6 gi numai pentru

' Arcele F"ojllqi arcuite.mode'ne de obicei sirit ingrogate c6tre nasteri , pentru.a imbuniti{i condifiile dc rezcmare Ei a redu"ceEort"iit" ilit"r" tra-ns.mise la-versanf i. I\Iai multe forme de realizare a arcelor cu grrri*.- [-, riabild. pot fi urmirite in figura 4.163. lngrogirife i"poi-ieaE; #;;t,;"

i ,'

,.

., ,,rta

'av
-l- - ._I

-e

.T.
I

"*--i---'
lntreaga-lungime a arcului (fig. a.r6J, b, c, /) sau numai locai in zona nastcrilor {fig. 4.163, c, a;.. Asi ium s-a rnen[ionat mai ineintc, i" pfn" fo."*, ce?r rnal lr'ecventi a arcelor cste circularir. Pentru viriic largi, in r.eclerca realizirii unor inciclentc corcspunzirtoarc cu -,'crsantii se foiosesc .rneori'ar." crrcu.Lare cu trer.ccntrc (Tj19r qc co;) (fig. 4.163, d), arce clipticc (fig. a.163, c), r.rcc l)arxbollcc (lrg. -l .16.1, /) ctc. Cen6gpt ir de alciitiir.c rr :Lccstoi. rr.cc .u bazeazS..pe rcducer_ea curbLrlii lor irr zona nastcrilor. pcntm imbuniLtitirc;r ulllhiurilor.de incidunti'L cu l.rsantii. l-l acclrsi I,au,j, frrnctic dc ior.rna r iii, l)oi (.1 Iolosrtc i)e dr\-crs('zone - inillinrc iLrc(' (lc [or.rnc ,lift'ritc. in r-i jlc relatii' deschise sc rcco manrli l)c ,i,rc .'.rcrnp1u folosirca ilrcclor circulare la paltea infcrioirrir s i a arcclor pliabolicc la partea supcrioar-:-r. .. Fundaf iilc rrastc'ito^r irrct'lo' in plarr orizontrr so orir'icrz.r-L tlc obicc i rxrxrat, (1r3. 4- l-61' rr). In. crzul a'ct'lor groitsc accrstr-L rli:irozilir' r.ondrrcc lr flui)oltantc Crca\-:rlll suplrmt'nIluc irr loci sirnlLtoasi si rrspcctiv col)(unl suplirncutaI dc lretolr, riatoritiL conditir'i crL pici,rrul erjrrl rrl'r,rculrri siL {ic fundat pe rocir siniitoasir. I),e accea ra barajerc'i'altc sc aclopll gi riii"^" cu scopul rcduccrii volurnclor dc cxcavalii si betoanc. tin asifcl "it" dc sistern sc plczinti. in-figura 4.164 b si consti tiin rotir'ca sprc albic a jumiLti!ii aurontc a srcfiunii. Un sistcrrr irrtclcsarrt;_i cnrc corrrlrrc.i la ccot'oniii rnaxirrrc, :rplicat la ba'ajc arcuite din liranta 9i Italia (\ro.gl.n rr 130 nr, -rnai.nrultc Placc }loulin rr: t5i rn) consti.dir. c*cavor"a funilalicl ciupir urr arc dc ccrc (fig. 4.164c). Pentrti .siuPlificarca trasirii, conturul cirrb sc poatcr r"l)t'o.rrtna cu un corrtur. poligonai din trci segrnentc de drcapti.
JJl.

li
,l

i,

;I II ft

ll'

3.i

I:ig..4,.164.^. Fundarca ragtcrii arcclor: a _ racliali.; 6 _ rarliali, partial rotitii; o cerc; 1 radiali: 2 _ liDia -dupia.rcde -direcfie tclcnului; 3 _ linia rocii strnitoasc.

iilor. . Exca'atiile unui baraj arcuit urmrrcsc in gcneral rcalizar-ca'nei co'tinuit'a1i a f irdaiiei in profii iongitudinal ;i o i*entuali simctrizare a vdii. h figura 4.i65 si't ilustratc aceste tendinte in cazul barajului llossvrock (1J : m, StiA) . ge remarcd grosimile cle pestc g0 m a.le dep''erilor -185 glacialc din albie care.au fost excavate ;i existenfa a cloui albii de ^eroziune. Pcntr* a asigu.a stabilitatca longitudinali. a ploturilor pc durata constnrcfiei, ele-se executS. dinsp.re vale spre versanti sprijinind u^nele pe aitele,. cind rosturile sint joantive (fig'. 4.166, a, b) sau pe 6utoni speciafi de reze= mare intre ploturi, cind rosturile sint duble (fig. 4.ree, c). sistemul cu rostriri duble a dispErut in general din practica cuienti. datoritb" complicaJiilor de execu!.ie. In cazul versanlilor foarte abrupfi (inciinare fa!5 de orizontald_ mai mare de 50 ... 60o), o misuri. curent[ este de rotire a rosiurilor la-nartea lor inferioarS. pe inillim"a a 2-....3 ]amele pe direcfie perpendiculara pe suprafafa fnndaliei (fig. a.rc6, b).
c'xcal'at

I)cfinitivarea oricntirii nasterilo' arcelor Fi nrodul.i de pro{ilare aI c-rcava(iilor- sc.corelcaz5. cu stralilicatia si sistuozitatca versantiiior- .i, ploarca.injecfiiior de legituri.-consolidar:c si c* ichnologi. ae cxccrrl;; "rrra

'.

"..t'-.r.

*,9 :rL'

1,

.':

Fiz. 4-166 - .\lcituirea ploturilor Pe directie longitudinal5: a - cu roJturi ioantive drcpte; b - cu rosturi joantive lSrgite; d - cu rosturi iundaliei ; 2-rotire locald' ; 3 -rost dublu ; d -buton' duble ;'l
-conturul

Trasarea barajelor arcuite. ln vederea trasirii unui baraj arctrit ^c-ite necesar planul de situa{ie aI amplasamentului ia scara i:500 sau 1:200. F"i-, ii spatiu a barajului este determinati in mare misur1 de configuraj ia
l\,letodoiogia de trasare care se descrie la acest punct se referi" Ia barajele cu arcc ineroiate si unghiuri la ccntrn gi raz-e 'i'ariabile, accstea constituinrl ."f" i*" i it'".tentc' soluf ii in siadiul actiral. ln vederea tresirii se cottsidcraL axul barajuliri (al arcului de coronament)- si. va efectuat un profil .:.,-. ,* i";i "f"r fundal ier delimitat linia -L!rlc1 aurrudLaur s-a LlclllrllldL in,.care ln cale 5-a )aralulul desfdqur at pi-in arul barajul'i curb'rrir c]ubll c.ur:b'.rrii prafa{a medianl a unui baraj cu .c,lubll. iil" I i e tt. Sl suLrlin iaz.r ci suprafata Se suL,liniazir (f ig.-{.167). citlfd:i:i o supra{afi" se aclmite in ;i"';.;; Jcsfi;r.irabili'. tlar- liracticii "-:lt red,iai prrnctclu i;"r"rii p;i,i;t;i r.icuirri c,'co'r'onanreut lc carc sc.proiectcaz5 pri" on1tgS1L;,1."l'tf -iJrLiraic i""r,-, Sec!iunca centrali se stabilegie in cor.rclilii naturalc asemini.toare, aga cum s-a aritat la i.Lrtri punctul antcrior. lng-ro;iriic la na;teri ale..arcelor.sc alcg..variind ru]:11: 1l:.ll11lll"..: I'arajuhri ri in*roiirlii n.'axir..' s,l silrr.uzr-r irr tr','iruca rniliocie a inilIin:ii tii:1l chcie,,in 1,oi iug" circa 30n,,,tiin. glosirnea ctttcntr"t )rL l'?^t'l::-t;'1]^t'. lactori, t r: dt' trr:rncro;i

r'[ii.

cll';; $p*f"i"

frLnCarc, scisnt icitatcn zot-ttli ctc. Pcntr trasarc sc alcg .5 ... [0 arcc e5]louatc I) pir rri:rtcrielizurca at'cclor in tinrea bar:aiului, -lii

"i a.iri, .).'ru;r'irirca irrgr.rii1i16; ll.pinde :{0%'iiil. lcrcllLll 'l'.' din 't"r"t1111 neOmogcnttltllOr dlll t.,.',,".''' irrrrl lrrreiulrri. rliitriLrr!ia distribrrtia neomogcnitl!ilor i.rii.rr'-i:iii, 'iiii rripirl'l,erajului,
r1

,. 1'r:oi".,""r;-L |c ;t"ti*ii. ' (11 . .r,-, fiA. a.167,'a) s'- rcconstjtttit'-Pc axrtl rrcLtlui tle cotort.';i'li;,;i; irt.rr'ot t ttt *it!ll]]]ll"

cit rnai cchidistant pc inirlprofilul in l!ng desf.igtrtat r''rtonatnentul prof ilttlui' I'ttucLcl'' astf.'l

'

Irrcnl irr lilsrrrrl tl : -ittrrrlic. l)acli I'erajul 6'516' 5j;pr'iric central.i,^ arcclo r.rrmirtoare sc trascazir punind llentrtt i tccarc arc collttltril i sir trcaci l)rill trci punctc cuuoscutc. Astiel, pcntru contLrml amoutc al unu Iezrtlti din sccliuncir ;;.;^;;i; 't;;i pt-.i; .sint ilrrntrtoarclc: pLrnctul carc dc rc-pcr'.(purr t:vcrtica'1 a't raporiat iu lrlanul dc situafic {ail de utt ';i mal sting iLlc "",ri.oto, drept5i dc la nagteritc mrl i"'i'd,-lis.'l.ici, a) ca ln sccllunc de la uagteri se dcterminf, asttel arcului a*nalizat. I'Linitcic 'unctcle
333

- arcc cirunui baraj crr crltrc dc grosimc vatilgurat prin axul coronamentului ; b

Fig.

4.167

'frasorea

riabili:o-prolildcs-

.,(1)

)I,a .,I
',1!3)

lagtcri;{ - grosirni io cheie; 5 - grosimi la nc.ttcri ; 6 dcschideri - la rrngbiularc malul drcpt ii nralul sting; 7 - liuia tcrenului latrrral; 8- linia r.ocii siDil,toasc; 9 - linia fundafici.

Ifasarc; .l - linia ccntrclor alnontc; 2 liuia centrclor a.,/al ; 3 - pro- la centc de ingrosars

in plan; c - -sectiunc centralir ctr elcrncnte dc

vcderc

TIut
6,1

(1)

(1) i

ii
i"

t\ It

li

ll

ii
t','
.l
2'

J
/,

5 r,adr_ali

prin nagterea arcului

9: i", 1,:*.^9:

if:l

nu se realizeze surplombe cu pante mai mari (fis. ;.i;8). 1" .o"a4iir'" .r"a f"n t"r !r-1:"1 interior
sd..

e)

permite cohtrolul corectitudinii

traslrii qi eli-

succesir'i" -a surplombS"rilor se aie in vedere obfin_crea unor "legerei armonioasc a centrclor de curburi amonte;i aval (fig. {.167, curbe contfiue, . des.- fj"- .r"-"nea deschirLerile unghiulare ale arcelor, in mod obignuit, mcntionat' mai "i Jresc treptat de la coronament c-Ltre lunda!ie' Aqa cum s-a .ra"i a" 'coronament se recomandi sir f ie cu o dcschidere ttnghiularl de 100 . '. :..-ito;. Arcul ccl mai de jos se rccomandi sL f i,' c. o. dcschiderc. rrnghiulariL de 50 ... 65', aceista depinzind 9i de configrrra!ia vitii' In practici s-au ic:rlizat si baraie cu deschideri unghiuiare ;i mai mici ale aicultti clc la cota cca

'

ln

Rio iiredo 2; : 13"10', harajul i)ubliko 17. : 3'i')' rarc s-at. comportat bine !n exploatare Fornia de trasare astfei oblin*ti, c* elementeic geometricc variinci tiupir armonioase, se' calculeazir Ia combinatiile incircirilor de t.ei co"ii""", i,"?; in"",rt.ie propric, presiune hiclrostatici, r'arietii dc tcmpc*luri .9i eventu;I cutrcmur). Pe baza interprctirii stirii dc eforturi sc acittc strccesrV imbunltd.liri aie iormei spaliale i barajul.i, piniL la indcplinirea tuturor privind starea de cfortrrri' restrictiilor ---criteriil6 asupra stlrii de efort acceptate in marea najoritate a tlrilor sint urmltoarele [37'l eforturi miximc de compresiune (o";r,J in funciie ric rezistenJa la - prin conprcsiune a betonuiui la virsta- tle 90 z'ile (I?r) ruperc i4 1'15) 6oa," ( (0,20 ...0,2-t)ii, pcntru gntpirri tlc incircirri lzualc dna," ( 0,30 1iD pcntru gruplri tle incirrciri nctt;zilelc eforturi naxinlc cle compresir-rnc ("",,,") si de intindelc c(.a't) lc arce si pe console (orizontalc si verticale) 6 IIPa fiiriL considcrarcir clot'ttirilor tcrl;lrce (.r r46) !,d,c tcrllllcc eforturiior cu considcrarca \ < 7 I\'[Pa

*"i ib"ta (6araiul

/<

6ad,t

(4'141)r o, ( 8 IIPa - eforturi principale dc comprcsirtnc raportul intre efortul principal maxim dc intindcrc -la pirralricntul amonte (ii^",*^) gi cfortul priircipai ntaxiur 4c complcsi.trc l.

t<

r< 0,7 firir considcrarca efortnrilor tcrmicc

1,0 I'IPa cu colrsidcralea cforturiior termicc

aval

(o1 ,,n., r")

loz rnor,or, | /o, ro",,,,,, .-( 0,35 ln final se fac corccfii alc sunrafetci dc frnidarc, 1rc lrrzlt llllltlizci frrll<iirii in scctiurti rtrticalc radialo (cuit-olc) qi sceli:rrri c,iiz-'rtrt;rl'' (rrlt '') llrrrejrrl trcbui6 s[ fie ftrndat pe roci iintrtoas:t'pe iritrcaga supralaJir dc contact cu terenul de fundare.
dJJ

'aranrcntr'rl (4 1AR\

-3t

$"

-t .--,.

t2stj

tilt

-8

tua0

!ul Fig. 4.169 - Sr:hcfira de trasare a bara.jului 'l'achien (Tai$,an) : o -.rederc irr plan; D - secliunc ntaestrS; 1 linia centrclor - 3 j- linia, cenzoDci certralc; 2 liuia centrelor aval mal drcpt; trelor arnorte mat drept; 4 -linia centrelor a.,ral nal sting ; 5 * linia ccntrclor atnorrte r)ral
sting.

In situafiile cind alcele barajului nu mai au axul circular, structura se clefincgte dupi legi analitice, in laport cu un sistem de coordonate local. In cazul barajelor cu arcc cu trci centrc si na5teri ingrosate spre aval se Doate uiiliza si tiasarca clasicS, in acest caz existina o linie a- centrllor pentru^zona ccntrali gi citc doui linii de centre pcntru intradosul qi extradosiul fiec5.reia dintre zo'nele laterale. tn figura 4.i69 este schifat bJrajut Tactrien, trasat dupi aceste principii.
pe ling5

a) s-au
vente

Italia

dintre cele mai frecfolosite initial in

.336

ed

"tti.t a.vdji i tdre.:de,simehlzarc a structurii in spafiu qlO..1urii barajului dtn tuele. Prei.'?, C=i defiiitivarea.formei i; Tttiu-a proiectirii,'eventualele adaptiri la teren Pe parcrrsut realudlf lkiri.i" at" proiectirii," xiavaf iilor-riodificindrumai soclul:ru f i stT::::.11'lT:T:::-1.'"3:?*l:: : lre"lirrrea.sociolui in^ avans falE de strucfl'ra baraju6i;. astfel beto:tn rigularita.te, elimintndu-se intirzierile care apar "ti*.1*ii.tgqg' li:;,''uneori.:Ia, lamelele' fundate pe stlnci. 'I' j.t . . Adr,"rsarii iist'emului cu rost perimetral critica redrrcerea generall, a-rigiditifii barajului prin. tiietur: 11!:"i":?^ff._:,"1'11:. Yijiili*;"lu'l5i : rostulul Derlmerrar, ritf.l ." rezultanta efoilurilor din secliune si aclioneze ."p."r+1, tnllturi. pericolul de luriecare a barajului ;;[#ti;-""r-J,jiTr1"tt"'ct"*'piin rost. R'ostul perime;rai la muite baraje [i J'i""!"r^ili.trril

tstructuiii barajului prin rostul astfel'ex.perimetral;. pinl la rol.a..sinitoasl, economisindu-se exi",i..

;;;i

lil.{f:]:

,i ' ti:i-l{*;i.".'.:* '-:ri:*::::""??:Ttii::l'l-"i,:*i,?'#ili'ff:'?"Ji$: ;t*cturii monorile'- ln arte il;:';?;i';;;#; -t;t"i'plli-| ti;ffifid^*q.-;Ei;ii;;" e ef ctul f avorab il J-j ia-ar aet"ln it iv,contindu-se eforturilor #;tJ: normale eliminarei
p
e

,f ,i-bf"i t"""ioAri " .t*"t"i[p. soclu, prin de intindere pe suprafala de contact. barajul Osiglietta' primu\ baraj .arcuit ln f isura 4.21 s-a exemplificat 'o. cele riai inalt-e baraie arcuite din or""#"i'3iioJ;;r"irr"i;;i. "..*ir."] (H:n;;,-i[ iii Valont (H : 262 m' fig' 4'23) sint

Iume Insuri 1l de tipuf cu rost Perimetral. Ln RomAnia baraiul Paltinul (H: 108 m, fig' 4'170) pus parfial,sub valea sarcini. in 1971, se inicrie in categoria barajelor cu rost perrinetral. sting, malul la situ;te terase ;;;;A' ; o asimetrie pionunlatl di' carrra unei ln aceste concoronamentului. f" nivelul * arlOO ;;i;d;drr"hia".. totlii rost- perimetral ditii corpul central "f f "olut"i a fost simetrizat printr-un m de inchidere 35 de maxjmx" ins.llimea Ji!:;""";"1,;;il;ip;t";"dpri.a "" ia vcriantul sting. 'ferenul d.e fundare alcltuit din roci sedimentare detritice: gresii cuar[ofelGpatice, marnoargiie, microconglomerate cu elemente de. gisturi c.ristaunui soclu de fundalie -d-in beton i;;;";;;;" ii gt.tii";;ec"titat reiiizarea .i-lt. S*iri a"fost realizat in trei variante constructive (fig. 4.171) : nor-

mali, cu pinten aval 9i contrasoclu ancorat' 1o iunie 1974, cind nivelul in lac a atins
.,-,

de Ia malul sting' .oit*l a.piasaii ""*-"r" la l:aza' 9i in zona teilseiDeprasiriie .radialc ffifti-;;;J'd.;ileri- ;;i mari dccii coronamentur.

92o/o din- sa;cina -maxim5''

#il"i;';i;
;*6iti ;

respectivn au atins valori riraximc de-circa au crescut pin'1 1a,15! l/s' I cm, iar debitele i"i+f"i-4. drinaj din zonl b'ir# s"ltt."-i"pian iacului s-a constatat in general g l:it*i:t^1:1to[ ,oiii ai bazd" p tot frontuf afeciat de impingeria barajului. Jienomenul s-a

l"Jfrf,ti-f"-r"na

datoratunorcauzemultipleintrecaresemenfioneazi-:morfologiadefavoveisantului stitr*,';t".i"risticile relativ modestc ale rocii dc-fundarc mult sub acliunea apei dc inf iltraf ie' ;;';;"b;til i-"" itie,iiatit 9i mai de fundare sub'formi d-e presirrni exerciili"fi;;-Ji;t* .

i;i; i;
22

"plil.'tcrJnul pulin Permeabile' zonele mai princirralele lucrd.ii de remedierc, an fost cle impermcabilizarc .gi drenaj a tcrenului de fundare cu deosebire in zona terasei mal strng, rclacerca 9r
cda.
12

337

\+2
-=

o:aa .-.+-|-

to to

Sccl;uhe l-

situatie; D proril desltreurar ei fl'"t;*1t3";"*:,:i:l-l"ltt*-: _^^:1?,:"t,.,ir1 - -?lil'd: p.'""tijiili?T.LlrcJ] i"itll,_ ?:i::*::i:",., ., _ aii;l l"[lii',:"i 1 1T"l.l^l-.:..1:j: i . .:#d-;;J,;;;;:'i" 1_".:::::".^*;-;,lp;;d";'r#""#H::;"":fiTi'r'_;"t'.Y'.."ti":Ji::H"; vcrsantilor; 9 _ galerie de viiitare. baraj; _ gif*r. iJ .J""Jr. """#";,#;l _i0
go)ire de lund.

I\Iardges (Franfa) : 2 - soclu ; 3 conbarajului pe dumta a lacului go1.

-*

so.c,o.

::_:

|,gO

x, !=o,ztt.
. ':-- t L.40
Brc'

i]oJa_

suplimentarea voaiului de etansare, anplificarea sistemului de drenai in aval de voal si de consolidarc a versantilor in alal tle baraj, coreclarca viroagei $i placarea versantilor cu dale de beton cu grosimi de 5 ...8 m ancorate in adincime. Alte lucrlri ?.u fost de sporire a capacitetilor de golire a acumulerii pentru controlul sever al nivelurilor in lac (r'ezi fig. 6.47,i'ol. Z). ln paralel cu lucrlriic de consolidare, barajul a fost rcpus trep"tat sub sarcjni avind de aceastS. dati o comportare normali. In fenomenul descris mai inainte, rostul perimetral a avut un efect Dozitiv de protejare a structurii de efectele negative alc deplasirilor din rcrenul de fundare. O. alti solufie aplicatn inifial in Franta consti in fragmentarea baraju_ lui prin rosturi, in arce indepcndcnte ampli{icind aportul r.ersantilor in prcluaiea incircS.rilor. Barajul j\Iardges @ : 20 m) (f ig. 4.11?) cslc prima' hrcrare la care s-a aplicat aceastS. c-onceptie. in figuia",t.t56 sla prez^entat barajul Cirkeisk (H :236 m) cu o couceplic sim"ilari. Solulia poate fi asociati cu rostul pcrinetral. In figura 4.23 a fost exemplificat birajul \raiont la carc pe lingi" rostul perimctral s-au prcrrlznt patrr rosturi orizontale. Cnnoscutul constructor francez Andri Cottte a erDerimcntat oosibilitirtilc de rcalizarc a unot structuri clc lrarajn aliuitc foaric sulrt iri. in figrrra 1.173, cr sint prczcntate lrara jele Lc Ga.gc (/i 3.5 m) rcalizat jn 19.5.1 si folla (11 : 85 m, Corsica) ir-r I 959. Anrbcle baraje au fost uiterior consolidatc. Sistemul de consolidare a barajului'I-olla este ilustrat in flgura .l .173, D. in vederea mentinerii in serviciu':r barajului original, clupiL lrroduccrca unor scvere fisuri in z-ona naqterilor, intrc 1963... 196-5 a fost iealiz-lti o structurir, masivi. sccundari atagatir la p:Llrnrcntul aval. Conccptia dc corsolidarc se bazeazit 1tc fomrarca unci bolti activc in stmctura sccundat-il car.e si. transmiti" inciircirrilc cltrc t'crsant i Solu{ia cu rost practicat pe toaiii liLtintca scc{iunii transvclsalc u bar-ajului carc a fost comcntati mai inaintc a fost inlocniti la unclc baraic nroderne cu un rost nuntai partial extins. Accst rost uscat printr-o ctaltsarc elastjcir sc extindc c1e la paiamcntul amontc al lrarajulrri fini la galcria tlin vccinltatca piciorului amonte, carc arc Iunctia dc'a inlitura riscul dczvoltirrii sprc aval irrin fisurarc a rostuiui initial. Ulrcori in zoncle :rdiaccntc sc prcvircl gi armirturi. Rostul partial extins (limitat) arc scopul dc a rcduce nromcntclc incovoictoarc pe console, rcspcctiv c{orturilc vcrticalc dc int indcre carc lrpirr la piciorul arnontc al barajclol alcuitc tradifioualc. Ilirsura cs teln particular rccomandatl pcntru balajcle arcuitc ir.rscrise in 'r'iLi largi cu
.

339

tiri:
5

lidarea barajului Tolla; I -- barajul original; 2 - bcton dc consolidarc;3planul secfiunii centralc; 4 goluri; -

Fig. 4,173 - Barajc arcuite foarte suba - secfiuni ccntrale; D conso-

s
-Lpfu:ao

.-{-{lpo

arc activ in betonul de consolidare.

#!2" l\ +'\tqPs
LE
..,+o
GAGE

ll- t:'::, ,-"' ll


lt9s3 ),

/l q028 IJ L, ',, ll -;-' ., '1Pr' Y, "'


Lt

ll

dk

,z,ro

-U*sse
u
T)LLA 1t959 )

velsanfi abrupfi. ln figura_4.174 sint _cxemplif icate doui baraje la care s-a aplicat acg?.stn concepf ie: Laouzas (H : 52 m, Franfa) gi Sciffenen (H : : 57 m, Elvefia) . Precomprimarea structurii poate deveni o solutie economici pentru barajele arcuite cu inS.lfimi mai mici de 70 m insirise in vb.i cri raDoarte L"lH > 4' scopul precomprimd.rii este de a reduce eforturile veiticale excesive de lntindere care ?par in aceste cazuri la piciorul amonte al baraiului gi eforturile orizontale de intindere de la naslerile amonte ale arcel'or. Laginha s erafim sugereaz5 realizarea precomprimi.iii in doub. etape qi anume : intii, 'instalarea unor prese plate in rosturile radiale ale baraiului pentru a forfa deschiderea rosturilor yi deplasarea barajului spre amdnte;

^rq2s,
5,35

a
340

::i:11?l: ,u-r31'._^;--_ll"i.-"

r-;-_', ' ,,,

fi_.

a il-l - baraiului. ''; "rirorrtriS ci.efectur menfiol,^i.'iii:f,l* p":.1Tli -aval f.'-iattur.zratd. : barajului pe al l:illli,,?'* piciorul la p;;e'plate) , ,"^tlriu)""""t l"ri ;i;-i; -Pii" indrodice.ea^.tnor for{e de presiune in rostul activ ". ;ifr,ffi'" ;;;"1* amonte (fig' 4'175' a)' Ace-Iagi autor ;;';;;it;r"rre 4"p1..".ea arcului citre propune introducerel.-l a intradosul arcelor a unor E{orturi radiale de. comPretilff;;t";;tr"ii pr"t""rio"ate. Se conteazl pe efectul pozitiv.al eforturilor -i*i.a"r"-"t"pt" stirii zonaie de eforturi tridimensionale il';H;;;Ji"*

pi"t.iri"""i.

care prodoc deplasarea c5.tre aval a

pirlii

superioare

(fis. 4.i?s,

secundare p'osib ile tor *"f* tructorului."i".t"lor

necesiti un studiu cuprinzlIntroducerea solutiilor de precomprimare -,si a conso cali{icare corespunzitoare

D).

i;;il;t,i;tlt

lor-' In practica curenti barajele.arRosturi ile contracfie 9i injectarea -independente radiale p'i" rosturi aiii piot#i independente ieparate prin ;;';;;'ft-i".;se. construiesc din rL Lurrt' criite P'-ty'l ploprin medianl ictiunea de contraclie distanlate la.circa 10 "' 15 m in s( ::.- --- --- ^^-^-+;-.^,,;9t^":J"-.,i"it"iiie in cazul barajelor arcuilg au un.ca111!91 monostructurii realizarea in1".t."zi .i.-r" ientru barajului. a Iite l*gl19: Varianiele constructive de realizare a rosturilor -sint : drrble dnble-lirgite . Ilosturile. ({ig. '{.i76) joantive poligonale 5i joantive drepte nat.rile a beton.lui din corp'l i;rd*";t" usupr'a

jlq?l'

l;ili;;t'i;i.;r;;ii;

'ait'ii

Provizorii Variante constructivc c - joantive .r,'riti"ii" - a - duble lf,rgite; D - joantive poligonale; joantiv poliSonal; rost ' tosi trrgii;Jpt"otl2 I 4.""i"- i"irc"ia"r"i
Fip. 4.176

de rcalizare a rosturilor

de

' - i;'l;"Jil;";tt;dt"pt;

parament amonte; 7 - parapunctlix; 6 rrrcntaval:ti-rostlacoronlmsntil'-1,"-'IL'-II'secliuniori/'orrtale'


341

li."lH,tfi

;,

-sint rcalizatc crr rostriri joantivc.

gi ncccsitatea ",1'J.Ti,i'iiiit"",1.:'.::1:giT.x'::::ll.:", J, ic. Ilarajelc


f

rnodcrnc

"

(lclc frcc'c't forositc,in spccial pcnt.r b.rajcrc arcuitc cu dubrir 'rai curburi sint rosturilc rosrrulc sint pran-r-crlt?;',lt:'::,ii:*;; linlii?o"l' de iu;tlf imc rnicii si meclic, tr.eg barajul. i.'r,",.1"r" inarte (n > 50 ... uotlill"],i".'ili,:,1:l'.rJ:111i1ilt:: c-xccutir sub for'ra suprafctc ericoicrare, air'i""aifi.;;;;i"r;; 'norcliali a rostuiui pc'tru ficcaic cot'i a t,uraj'.,rlui. i,r.,,rirf.iiia .",iait'.,,_ i" Ia surplo'rbe.mari in_s'pra{a{aiostului, t" iut,",t";;;iili,ri*ii;-.. "..".i!, lglrtucc sc duc paralelc la dirctriitc'radialc 1i;g. a.1i6:'ri. c"r,iili,it"rii ]11"11,,."-'." et'cllenl recornandir ca, la trasarca r-ostru- or pri'*p'nctc fi:lJ, si ,.i iii,i,t"r" rotrrile cliu suprirfala rostulLri ia 0,5... L,O; f rn ini_ltinre. i" Rosturile dc co'tractie sint ,rc'iz'tc il amorte gi in aval cu ciistrozij:l:.,g: :lT:i1..:1'" au un.ror ai,tr", a" ;-;;,; i;i;rd*irl"'a" aslsya etanteltatea rosturui pentru iucririle'd'e etansare.' "i,{i'o" ^ Dc asem'enda si't pr*'izute orizontale care^ fragmenteaz[ rostul i" .impuii - a" i"^etgn.;eyj ini"lJimi ;eciare avind -;;-i3^., dc 12 ... Z0 m] Etansar tole_de cupiu 2,Q srosimc, ."il tablii zincati. (fig. 4.t77, a)..rym "?i*"1:,"r"1irlrl"li, La 6'arajel"'."".1*it" ;iffi;il^;iiriitr",rzilc dc PVC de eian;arc au'inlocuit .Ji.r"it"'.i.t"me i; f iind mai ief tine si mai ugorde pus in operi (tig. l.tti,"ii Iir rosturi se dispurr. instalaliile de injectare (fig. {.17g). Ele cupri'd rampele dc injecrarc si dispozitir-cl" a. in t impul inii:ctdrii. ' "t"iu"i. . ip?i ii ";'.;"fi ii,f .o.. de irrjccrare sint constituite din condu itc .._,., T_"llO",J pr* carc sc pom'cazr suspcnsia dc cirncnt in cimpurire cu @ 1,5 ...2,0,. a" irji.i"L. i";".tarca propriu-zisi se face cu ajutorui *"n;oun*ioi ,i '.t"p"t.io, ..ioiiii" .ii,r" i .niform pe rampe, re'cnind un manson ."" o .iJliii';;;rffif;#'!
1

srrlll imctrtar c.

. Itosturilc joantivc.asrgurr i'ci. <lin fazr clc construcfie rczcmar-c.r recrp'ocii a .ploturilor, gi dccf_.adoptor.u ,rno. str.uctnri plornbe rclativ pronungatc. RiLciria tretonutui sc facc ".bno*i.",' .., ,rr.ins;i in conclitii mai ',rl."rn.:, grr:1., la gr..sinri' alc l_,aiajului,,,"i.;";;-;i;*i)'... rs il;ir rirc irca art ific iali, Rosturilc ioant ivc po,ligonalc (cu r.cdane sau gtrcpi) (fig. 4.176, b) i;i lrazcazi concerrtia rc asiguiarca..nci rnai bunc conlucriri intrc rutliaccntc. llu;hiilc'sint.ii.,i puii.il'it. .o".Jniriri cre cforturi si cre-uosibile 'lotrrrilc a'rorsirri atc uno' fistrri. ln lrlus rcarizarc;;a;;"t;.";rpuiJ'."""i1,ii."1ii

;ff

i:n ;:

';...'i-

b.

Fig, 4.177 - Detalii d.c etanrarc a rosturilo_r,. 4 - cu told de. cupru: 6 _ cu bandd, told de cupiu; Z _ ,._ lYCi { raltat "a*o" fi bitum; J _ bandE pVC.

342

g+-r

3t -] lsi Sls.l tl et ..-Jl

nl tl
I I

-li

:f+

.D
F]ig. 4-178 Schemc cu dispunerea instalatiilor de injectare irtrun cimp: a- barajul Vidraru; 6 - barajul Tcliuc; I -etangare - etan5are aval', 3 etantare orizontalS; 4 amonte; 2 -dren; 5 - rampide umplere; 6 - mangon.

-.. 15 m2 de rost (fig. a.1i9) . Dispozitivele de evacuare a apei gi a aerulur din rost se prevS-d la partca superioari a cimpurilor de injectare. Practic ele sint nigte fante e-xtinse pe toatS- lllimea cimpurilor care pot fi cofrate cu ajutorul unui furtun de cauciuc mentinrlt plin cu ape in timpul betonilii lamelei aferentc. La iucririle mai noi evacnarea apei gi aerului se face prin sinple foraje orizontale exccutate in planul rostului dc pe par4mentul aval sau din galcrii. Injectarca se execut[ pe cimptiri (ctaje) de jos in sus (fig. a.180). Injectarea trnui cimp cr-rprinde urml-toarele etape: punelea sub presiune cu apil ti ver-ificarea ctangirii rostur.ilor, injectar-ea propriLr-zisir, spirlarea instala!iilor pentiu a face posibili reinjectarea.

Fig. 4.179 - Dispozitive perrtru iujcctarc: rr - rnantou; b - clapetlt simpetf, cu traseu gicanat ;

pltr; c - clapctal inglobat1.i d - claI - |eavL de 7" ; 2 - tcevJ. dc l"; 3 - cauciuc moalc; { - orificii de difuzare; 5 - tabli rno&le; 6 - gaib[ crr Surub de prindcrc; 7 - ylcantr; 8 - braf de prindcre; 9bulon.
343

{ fiv xfr td n,/ x \ \


15,4.

rx

tmw
-c: 11,9
?._
11'o-

w v rr/iE
'!1,!

II'l
;5.01

112

5,0

1.1.q

!t,q

;;
_*1
I

\
L.

'-1
I

/{ r'iJro

t-

!-r_
C2

880

e60

Cl

I -r

-_.--

50,0

_ -f

.4

Bt5

a
J:i,q-. 1.1.\0

b
r'n prolil etarrsarc

cimpurilor dc injcctare la un barai de 95 nr inilgime; - S!ircn)a rr llrng,lrslisUrilt; I - in rosturile ploturilor dc,zersanli; I rost ioantiv; n 2arnonte; 3 _ etaniarc a.tal; I _ ctanirlre -orizon1al.l. -

c;rtr'.rinifor

" "f"1r"U"1" .:?l'-,?:llit1,g"f.?f; '"T,ff fi : d:: iT: b. to"" f ai" pio j ii ;i :,1.f ':,, :l_'o::i t,i if . ly, + ili',jir"i"il#iii" turd. cit *: mai joasi. in SlT mod idear situati cu tr ..:1;6;;; rrueJru LrJrl(rtLrr irii sc ." rnoepllnesc i" d;;i i;;;; h"ia dupa anotrmpul Lr,"vu^ I rLLE rece c'r aI d'LrrL', anului,H ln 31T11, ji:'l.". _._"id Romania in runa ""iir*p; aprilie.

JL":1.']1.'^..:_1 (ic rnlectare. Ilresiunca maximi. clc injectare conform practiciior internatio'are sc rirnitcnzir iri .gcneral la 7 at. injectarea cfectiif se Oerfir*re"i;'a"r:. i"r.., j^"lTi drn umplerea cu. suspensie a rostuiui, opera{ie cxecutati cu ]l:lT1 c(' /.u ... JU mtnute, pentru sedimentarea suspensiei, 'iar a doua din lrauzrinjcctarcu sub presiune. pinb. ra obf increa r.r*u"i. 'n.l*ur,'"iuieliit,.. crn l(omanra, sc considerS. oblinu_t atunci crnd la presiu'ea '*"ii-i d" injectare pierderiie pc un cimp riu dcpi.gesc O,i ... t,O l/i min. succcslv urmatoarete trepte de consistcn!E exprinratrl prinSr,spe'siill ",-r rafortul a/c: ' --r 511,311,711 si llt. ', cimpul superior celui aflat in injectare se recomand[ a fi sub presiune oe apa pentru a aslgxrx o.dcschidcre. corespunzltoare a rosturilor.'Experi_ mcntele au aritat ci deschiderea minimi - ;";t*;i;; frffi".;;ri;;;;i;; -- -- -r tate cu suspensii. fine trebuie s[ fie de minimum 0,1 rim [371.' . ?"pi practica international[, cimenturire utilizate 'p.]"t* susoensii trebuie si fie de rezistenle.initjale mari d" j".ii"ibij"z" JJi"I ti din gramrlc sd treaci prinsita de0,l5 *r,itt ssil-pri''';;i;;;;;Ad'o'-'irrL. In Romin.ia s-au.u.tiliiat insi cu r"n. ..r"'ti"tr'ifi*t"ri-Jr"ri""i"1-"#"ra. Lonsumurrle medii de ciment realizate de 4 ...5 kg ciment/m, a. *.1-i"_ jectat se inscriu in cadrul varorilor normale ..;;"i;i. i;lli!i"t#.'""' Prin injectare se obfine structura monolitd. a barajului si se ingheafi starea de eforturi existenii in structura nemonoiitrzatd. rntervalul minim de jliq^l:t* betonarea ploturilor 9i injectarea io.i*ito, ai"t ,e

loalc i'.stu'ile 11nu.i cirlp se injecteazi simurtan pentru a rcariza o ilrciil-nri a L,arajului Rosturiie carc nn pot fi iil.icctai" =int i]ni,i. ,ut, api .r'mirind.-sc acclasi regim il prcsiu;riror ca;i ri rosrnrirc

;;;-ii;;i!

:iif,l,:;;"t'T,:1f.""":*.,ffff ,lTi:i"'T:1""fi

i;;;'i;il;._ ;';i ;;#,

.,

BARAJ ELOR'ARCUITE

:Unghiul la centru optim'

IIn tlil:li'i,9:

: l' irasteri,'solicitat de preslP;"rJT.T;H';ilJJ;," a"

: ." iezemirii, ceea ce P( 'Df-::'$!:f,"'::'#;?i*yii#.'J:ifi


din secliune ;i se anuleazi'

:linlt*trif
I
^

".},liu.ror" "*"
it<rircctia

f.i.-.rn punct curent A[(x, y)

se scrie exprcsia momentului incovoretor

17:VxDupi prelucriri
x2

HY

-*1""-*P*:
cig

o
0
:

(4

150)

se obline ecualia:

centrului care reprezintl un cerc avind coordonatcle xs : I

* !2 - LIx lZly
lo:-lctga

u:

(4.151)

(4 . 1.52)

sr raza
Forma c irculari reprez

r:t,{Tactgi
in t iL

(4.153)

o sohr!

ie'g":'n:

l;1i n1!

liil?

i"i*n,
tantl.

il::i::i#":1".11:illiF;'1!11':iffi !:1:;4ti:,r.:"3'"""11 care nu au {ost consideratc ; gro:


cutremur) ,

deoarece: versan! i ; de temPeestc cons-

I'i8.4,131

Scltctntr dc calcul rezemat'

penttu lrcul

sinrpltr

345

', ;!: :iti ,...' .i:

;::

-.

l;ig.

4.182

Sclremit tlc

pntru unghir:l .calcrrl optiur.

ia

ccntru

Jorrr,.rs.rr a rcz.olve,-^u,]l],1,9.1"" problcrnir irr lcgllur.i. cu urrghiul ,- ccutr..913iin1..ar - !,., la unui arc circ'lar' roli.itat dc l)rcsrunca rritrrostatic:i cfortul .raxi,n clc cornl,lesiui'" ,[r$;i"i;i,s"]f; 1:l.,i..tf.l ";"r.'r.[-l;;:;;;.la centiu 2a, astfel ir;if ;;;;f4" orizonralir a arcurui .r,t;i;"lff,rTi]riliul Iixptcsia suprafcf ei or.izontalc (.g) a arcuiui arc forma:

Zurt

i4 ls4\

irr carc inlocuind

1tc

: lt , sc obfinc:
C

hv2 ),, r'

f)a.r'r'

1,/sin

r,

(i
t2

(4 . 1s5)

astfel ci:
< .-')]. i'

o
(a. 156)

'

/-

sin:

sins a

(4.t56)
cu

Pcntru gS"sirr':i optimuiui


:

-se

anulcazJ. clerivata

in rapor.t

a a rclatiei
(4.rs7)

cs
d.r

sins a

2r sina
siue a

coscr

-n

gi in final r.ezuiti
l.ryn )-

de unde:

(4. 158)

(4. 15e) 1?O

unghiulare ale -ar...10") datoriti

J46

'':1: -'

:
.

elastice se obtine dupi. Zogl prin prelungirea fictivtr in roci a nagtqrii ar-c-ului- p?ni in puirctul de incait.ire perfecti--(fig. 4.183). Illai tirziu ariificiul l/ogl in forma din figura 4.183 s-a aplicat si lin tazul consolelor.. ln etapa 11 se. introduce conlucrarea dintre arce 9i console, aprosimind structura darajuiui cu o relca de grinzi interconectate in noduri: arcc oriZontale incastrate in versa'n1i gi ionsole verticale incastrate ia baz-i' ln rnodel trebuie rezolvati problema repartizirii pe arce 9i pe console- a presiunii hidrostatice gi a ielorlalte iniirciri. Rezolvarea s-a dat prin douir rnetode. In prima, denumiti metoda egallrii deplasdrilor, se exprimi deplasirile arcdlor gi consolelor in {uncfie de sarcinile necunoscutc 5i se pune consi fie idcntice in nodurile refelei..h tim_p au fost dilia ca aceite deplaslLri ^variante ale metodei, egalarea deplasirilor aplicindu-se elaborate diverse nrlmai in secf iunea centrali. (trVoodgard - 1904, Ilitter - 1913, R' Pri;c.tt ;i M. C on'statttinesctt - 195?)' suu in toati refeaua (A. Stuchy - 19Zz) ' Cea de a doua, <ienumitir metoda sarcinilor de probi-, constl in admiterezr inif ialir a unor repartifii arbitrarc a sarcinilor intre arce 1i consolc. 1i cot".tateu 1or succesivii- piniL cind deflashrilc din noduri devin practic.idcnticc. Metoda a fost initiati dc 1t. ,,1. it oetzli in 1921 9i dezvoltatiL ultcrior in cadrul Iirmci iJrrlia'r 6l Jlcclarnrtion. ln continuarc -st: prczittti. pc scurt metoda egalSrii dcplasiLrilor in varianta elaboratl dc 1t. ,l)zi,sclr il XI . C onstattti esct,, i-6f . In tariantir sarcina hitlrostatici se re;rartizelzi arcclor 9i consolelor ptlnincl condilia ca itt st'cjiunea maestri deplasi"rilc raciiale diir nodurile comune sl f ic eg:Llc. Se admitc cl repartilia cletcr:nrinaii in sccfiunc:r macstrir (consola centrali) se mcnf inc -si in-celelalte consolc. Aceasta inscamntr ct"r arqelc sint ilcirrcatc ctl o sart inl constantS- pc cxtraclos. Sc consideriL c-cLra{iir ciifercnfiali a fibrci medii defornatc a scctiunii maestre , f ibtiL rncdic c:onsideratlL vcrticalit in starca inilialiL:

{henta deformabititifii ,.rocii de {undare - Tfectul incastririi

dluAI ,edQ ,tt": Iit-GAE

(4. l6rt)

uude: ti' estc depla-sarca radiali. orizontali.; z - ordouata curcntir; ill momt'ntul incbr.oictol irr sec!iunc; p - forla tiie toare; ,4 - aria . s''c{iunii; 1 - rnomentul tle inerlic nl sccfiurrii; I - modulr-rl de clasticitzrtc al lretonulrri ; C : ---!:-- - modulul de deformaf ic tangcntiali; ? = 2(l + p)
Jal

Ga) "-t considerati.: unde y'o estc presiunea ce revinc consolei in secJiunea lntr-o rurr-() scnema schems ce de calcul conrorm conform tlgurrr fisurii 4.194, r. rsa,'i; in care i"r" consola .or,rol" se ,e imparte ln r]^ilg".d.,:,Sale.de lndlfime D, ectiif ia (4.t6t) se scrie i" aitcre"leinlie ln secfiunile (0), (l), ... (z). ln secfiun6a i'rezulil:

IuI

EI (-d'*-

\dr' -

eP"

*,
' ..

: u:,1# (w3-r-

2w,

* u,*t) - #"-)

(4.162)

Al doilea grup de ecuafii se obline scriincl cxpresiile momentelor incbvoietoare in funclie de sarcinile riecunoscute.ce revin console i: !",o, f ,t . . . r. ,,. .i.. y'",o. Rezultd. succesiv : ' . ,,1q 1[ -._ n
"
h.. Mr::-(4"o

-t I

c,rl

(4.163)

:
h2 _ lP"o* 6(i-r) pc,r+ 6(i-2)pc,z+ ..-*6h,,rt*f*l 1 AI.: +l(3i oL tl

uniform.la extrados cu

Deplasarea radial5,

.:_

a,

depinde

Pc,itl

prin care se (p",,) intr-o

'f"t: t't-

Ea.
41

(a;16s)

{3u

3) necu-

+3)

wn:0 tl
---------:
d?

ceea ce conduce 7a
U ceea Ce

p",n: f*
&o-l
(.{ . 166)

dw"

rcl'tne Ia &n.t:

ln figura 4.185 se exemplificS. aplicarea metodei egailrii deplasirilor variania expusS. mai inainte pentru un baraj cu iniltimea H : 70 n' in raza medie Ia coronament 115 m gi unghiul la centru 122o. Etapa I I I gi ultima pc scara evoluliei metodelor de calcu-l aI- barajelor arcuite ior..porid" modeiirii barajului' arcrrit dupi teoria plicilor curbc.
0 I

3
T

,/
//

r
r9 -:
I
/0
l

,n

0 q ln l<

x1 ).: -:n

Fir. {.I85 -- I!-xcrlrplu dc aplicale a mctodci cgali.rii dcplastrrilot o l- scctiunb rDacsti.i; l, - dcplasiri radiala din prcsiunca hidrostaticli; 'c rcparti!iit prr:sittnii hidrostaticc lntrc arcc ti consoli cu considcra- efeitului rea fortclor tiictoare (linie plinl) sau ncglijilld efcctul lor (linic intrcrupti).
:

349

l.a nivclul enilor '60, intcgrarcr ccrret iilcr tlift,rt.rrtielc t)clttl.li ';_.1;-rci ..:rbliri sarr grorsc scrisL' irr crz.ul*lrerrrjcror a.cuil. i;ri; ;,;;i"i.' ;iii;;;ri';i". Irrftc s-. crtlns loaric nru.lt. I' Itornirrin Ii. J,riyu, l). s'tcrtaritt si -l .'pu_ nrndiani a t,:irajct'or'.rr.,,ir" f,, i,,;r.i"r,r 4:,,:1.:l:li:T.1i_:'p',nf"t+ rc,tit.]:.. delinritati tle. planur cororanrcn iuru i si conturui funrlatiiior i1:_ l-531. fcua!iile_ de ca]cut detcrn.rinatc ptccin<t .t" t" lt],{: 1 ]lul cclc *a l, ge't'rale alc. p)Lciior- cu'be de grosinre mc<lie, stabilite "c"i11ti" ae ,sjEll Lo'ie srnt tnl.gr.ate prrn metoda difercn{clor finite. . Treptat metoda elementelor finitc c. avantajeie ei binccu'osc.te a. fost preferati" metodei diferen{eior finite, inlocuindio treptat r.""-."*i.ji"a in paralel.,Au fost etaborate eieme'tc {initc tot ;.i;"fi;'"i;'p;irt'i, iii.irjirr plicilor subliri 9i groase (F-elippa-Clough, ,El,r,rni_irirri_i;;ri;;;';r;,:;;;;;*

.Aplicarea. tcoriei pli