ROMANIA ADMINISTRATIA NATIONALA A DRUMURILOR 8-dul Dinicu Golescu, 38, 77113 Bucutest, sector 1 Tel. 0-040-1-212.62.01: Fax: 0-040-1-312,09.84 DECIZIE 10 ‘din 09.01.2002 in conformitate cu requiamentu! de organizare si functionare ol Adminisratie! Nafionole a Drumutior, stabilt prin Hotérdvea de Guvern nr. 1275/1990, mocit- cots s| completata prin Hotéarile de Guvern nt, 24/1994, 276/1994, 250/1997 si 0612/1998 si Tr baza Ordinului Ministrului Lucrérilor Publice, Transportutlor si Locuinfei nr. 966/27.06.2001. ing. Aurel Bétut - Director General ol Administratie! Nationale a Orumurior - RA. emite urnditoores DECIZE: [Aft 1.Se aproba .Normativul prvind proiectarea hidrauicd @ podutlior s! po- etelor’, inc. PD 96-2002. ‘Adt.2.De la data emitent prezentei Dect i Ineeteazé apicabiitatea preve- defile Normativulu privind proiectarea hidrauled @ podutior si po- detelor ind. PD 96-77. Att. 3. Aducerec Ia indepinire « prezentulul ordin revine DROP - 7 91 CESTRIN.AOMINISTRATLA NATIONALA A DRUMURILOR, — NORMATIV VIND PROIECTAREA HIDRAI A PODURILOR $1 FODETELOR Incleaty PD 96-2002: Hlaborat de: S.C. IPTANA 5.4, Director general: ing. Come! MA Eloborator; Bake iea feat ing. Comet PETRESCU CUPRINS Copttolul |. Principli generate Sectunea 1. Obiect si domeniu de aplicore: Sectiunee 2. Presctipti generale: Capitol ll. Ciasificarea podurlor si podefelor Copttoiul Il, Studi $1 date necesare proiectén! hidraulice « podurilor si podetetor . Sectiuned |, Studi necesore Sectiunea I. Stucl topogratice Sectiunes i. Studi hidtologice Sectiunea IV. Studi geotehnice Capitolul V. Alegerea amplosamentului podului CopitolulV, Determinarea coracteristiclor de curgere a apelor in regim liber Capitolul Vi. Dimensionarec hidrauied 6 podurilor Sectiunea 1. Stabilrea lungimii poduk Sectiunes 2. Coleutul attietior... Sectunes 3, Calcul suprinaltatiior de nivel Sectiunea 4. Spores capacitati de debit prin decopar Sectiuned 6. indilimes de liberd trecere si Impditi~ea hungimi ‘podululin deschideri Sectiunec 7. Ihdttmee de siguranté (garda) ic terasamente de ceces Sectlunea 8, Podulln cazuri specicie Sectiunea 9, Terasarea digurior de dirjare Capitolul Vil. Colculul hidraulle ct podefelor Sectiunea 1. Clasftcarea podetelor Secluneo 2 Stobiiea srobobital cnucie de dep s a debtor de calcul Sectiunea 3, Dimensionarec hidraulict a podetelor cu aibie neatulabilé . Sectiunea 4. Dimensionaiec hidraulicd a podetelor cu albie atuicbilé Gr regim de liber curgere) .. Sectunoa 6. Stablites tumini podetalo Uy: B) wns Sectiunea 6, Stobiirea inéitinil podetetor (hp) Sectiunea 7. Determinorea dabuyeukii podetelor Sectiunea 8. Dispaziti constrictive Sea 2 4 75 9 1 81 a 94 94 9 orNORMATIV PRIVIND PROIECTAREA HIDRAULICA INDICAT ‘A PODURILOR $1 PODETELOR CAPITOLUL 1 Principii generate SECTIUNEA 1 Obiect si domeniu de aplicare Att. 1. Nermativul pivind eaicului hidrouic ol podurtor s1 podetelor contine prescie a recomandétle eu corectr ft ric brocum # metodele de ecu pentru rezolvarea urmatoarelor probleme fiemietitg Si stobivea propablatk arvale Ge deptste c debt moxme de dimensionare; ae ©) deteminarea condiicr de scugere aapeor zona de apa. in regim nemodificat; Sones 6) determines debuseuu sa king poder ri podttor 8 odetlor cent seu debitelor de calcul, eee ch oveuarea chieror ©) resereo douror de cre. At 2. Aces norte apc la prlecterea poaitor 00 posi poder de sosea st io coe forte peste cus Ge op6. 0 parca 3 a hovescrcy de conde bese Su precum sla actu econo ects poet entra 3: Nomatvl ru $8 apt prolactorea wuoravonnle cvoraror de coreuch instalafi subterane. i Al 4 Laprciectarea luce de opéec sf egulsttle bios pe cusute de cpdinteoare se va toos.Nemtielotbnd prosctoroa ctor de opr. rea crumutior, cor erate # pod nctc PO 161-2001 ‘SECTIUNEA 2 Prescriptii generale At. 5.» (0) Bimensonatoa hiouled 8 podusor podeeior se va covele cu stuleshctria de omencjare obaaneorncrogatce de ururor de ood ho Versce, pind reqiareaee, helgutea, crectea de Ocumndar, guise Con Gor de navigate oe ae |ADMINSTRATA NATONELAY ‘4 DRUMURLOR ce ANAS, ‘cu aveui ne. 99/1290/5.12.2601 SULETIN Teva RUTER i 3 anuaro 2002 2 Catele de bazd necesore proiectéri podutlor 31 podetelor afiate th zona pentru care sau intoomit sau se Intocmese documentati de amencjare vor f furzate de insttutele de specicitate elaboratoare. AML. - (1) Metodele de colcul recornandiate ih acest normativ au Un caroc- ter orentativ, datotild complexitéti fenomenului de scurgere a pei in zona podulul sau podatuli. (@) Ih cazut pocutlor importante peste cursuri de apg cu condi de scurgere Geosebit de complexe, core nu pot fi cupinse in schemeie de calcul indicate in prezentu normativ, se recomanda co rezultatele colculelor sa fle veriicate prin studi de Iaborator pe model. (3) In aceasté cotegorie intra: podutile peste Dundre. podurile peste réurlie edi ofiate in zona de confiuenté sou in zone in care sunt ce asteptat modifica Impostonte cle abblel etc. Se vor determina: viteze, nivele, remus, cfvier, stabi: totec tucrésilor de apérare ete: ‘Att. 7. Debitele de calcul pentru regimul natura! de curgere stabalite conform ext, 12 vorfifumnaate sau confimate de Insitutul Nationa! de Meteorologie si Hi: ctoiogie. La determinores debitelor de calcul se vor folos instructiuniles stondordele in vigoate. ‘Art. 8. Se numeste debi de calcul voloares debituiui maxim teoretic in conait noimale de explcatere core trebuie lua In considerare pentiu dimensionared cconstructiet. [Att 9. La debiful de colcui se determing toate elementele principale ale po- ‘dutlor s! podetelor Gungime, nivelul opelor, vitexa de scurgere, adancim’ de ctulete, diguri de diljore etc.) La podetele Inchise se verificd garda fata de nivetul piatformei [Af 10, Pin detuseu se intetege debitul ce se poate scurge prin pod sau po- det in conditile fimitd fate (nivel, viteze, aparén, remy etc. ‘Att. 11. -(1) La podutle $ podetele peste clbil cu feren erodabil se vor lua mé- suri pentru asigurarea stabiltét intrastructutior impottiva afuleri; STAS 10111/1-77 tecomendé ce infiastructurle amplasate in zone atulobile ole aibiel curstui de ‘op, a care nu $e iQU mosUn pentru asgutared stabIlfStl, sa fle coboréte sub ANelU aftierlor generale si locale maxme. asfel 1) la. 250 m sub nivelul atuietlor dacé adéncimed de fundare nu depayeste 19m sub fundul albiei; ) la 5,00 m sub nivelul fulerlor dacé adéncimea de fundare depageste 15 m sub fundul abiei: Intre aceste valor se interpoleaz6 lini. suet Tew AUTER ara w fi wware az 49@) Iv cons i core ve consol’ ct oast6 © lencinta generaié o cobsrér tolveguiul cunulul de apd taversat, valorie de mal sus vor fi spotite cu 40%. Aceasté prevedere se vo apiica sith cazul funder in toci ce se pot degrada i uma contactului cu ape si cerui co urmare a cobordl faivegul (3) Lapodejeie cu radier general sau cu alia protejotiia care nu existe pose biltotec de afuiere, adénemea minima de tuncare sub nivelul talveguli va ficel putin adéneimec de inghet stabilté conform STAS 1709/1 -90. () Fundatile aripior se vor incastra minimum 1.40 m. far fundatile sterturior de. con minimum 0,50 m sub nivelu! afuleri generale @ albjet calculet’ In dreptul ccestora. CAPITOLUL 11 Clasificarea podurilor ¢i podetelor Aft, 12. - (1) incadrarea podutior si podetelor h categoti si close de impor tanta din punct de vedere hidratehnic se face contorm prevederiior STAS 4273. 83 tindnd seama de coracterul defini sou prove al luce i de tou! s impor tanta cailor de transport pe care este ompiasaté In functia de clasa de impor fant a podulu’ sau podetull’ se stoblleste, in conformtate cu prevederio STAS 4066/2-87, procabiltatea anuclé de depésire a dabitelor maxime, @) Infrastuctura podutior $1 podetelor semidefintive se prolecteazé la ‘aceeasi prodabiltate cnuaid de depésie casi poduile si podetele permanente, (3) Trecereo poctutilr si podetetor de fa 0 clasdlo alta, h cazun justicate, se vo tace conform prevederior STAS 4273-83, At. 13, Din punct de vedere al duraiel de exploctore pod rte se cicsifcd ost: ©) podun defintive (Sermanenta) care au duraté de exploatare indelungata dpésind 50% cin curcta lor de serviciu normata, dar nu mal mic& de 10 ani ) podur provizori Gemipermanente), care cu o data de expioatare mai mice de 60% din durata lor de serviclu normaté sou mai mio& de 10 ani ©) podur semisefiniive, core au infrastructure defiritiv’s ‘Art. 14, Din punct de vedere al lungimi lor inte fetele culeior, podurle si po- detele se grupeazé in umdtocrele categori @ pocete: Lesm: ©) poduri mici Smslssom ©) podut miloci 80m 100m; Unde L este distanic inte felele interioare alle culalor io nivelul cuznetior. LETIN TERE RUTIER ‘anal 3, ase 2008 50 Al, 16. Lumina lo podut s! podete se Gefineste asttet 2) la poduri si pedete normale pe Gitecta curentuluilumine este egald cu ung mea | cin care se scad grosimile .0" ale piletor; ‘p)la podutile si podetele oblice lumina se obtine proiecténd pe normala ia a rectia curentUus luming determinatd co mai sus, din care insd se scad stele pilelor proiectate pe normalts, conform art, 55. ©) a podetele bottite (circulare, ovoidale etc.) lumina se consideré distanta maxi ma intre fetele inteioare. Att. 16. - (1) Din punct de vedere hidraulle podutlie se clasficé dupa exiterile desctise in confinuare. (2) Dupa forma geometricé a aibisi rGulul in zona podulu pot f Intainite: ©) podurl paste cursuri de apd avand numa’ able minor. sau numGi Gibie majc~ 1& (albic minoré find nesemnificative); b) poduti care au até clbie minor cat si able majoré: (©) podut cu albie minord muttipla (cu dous sou mai multe brate). (@) Dupd coracterisicile scurgetii ape’ in zona podului pot fi intainite: @) poduri ia care coeficientul de rugezitate si adéncimea apelin bia majora nu ‘itera sensibil fate de atbia minors: 'b) podutl Ia care caracteristicle scurger in caie doud aibii, minord si majoré, iferd sensibil (@) Dupe gradul de stabiltate a! albiei réului in plan podutile se clasificé th: (0) poduri peste réuri cu albie stools: 'b) poduii peste rauti cu cite installs, care isi modific’ traseulin cursul uneia sou mai muttor vit, © Dupa gradul de atuiere @ albiel rOuiui podurle se clasficé in ©) poduri peste réuri cu patul aibiei erodabil (sau partial erodabi) si afuiabil: 'b) poduri peste rduri cu patul aibie’ neerodabil si neafulct. (© Dupa regimul de scurgere ai rdului pot fiintGinite Umatoarele stucti 0) poduti peste vai de munte in regim torential. cu viteze mal mari de scurgere (v23m/s) téréind material oluvionar cli diametre mari, d > 50mm: b) podurl peste réuri de deal, cu viteze de scurgere de 1,5 + 3 m/s, térénd motS- fial alyvionar cu dlametre d = 10 = Som; c) podutl peste rauri de cémpie, cu viteze de scurgere v < 1.6 m/s, tarand mate- rial aluvionar cu diametre d < 10 mm. @ Bupa regimut inaitimiliibere podurle se clasificd In: ©) poduri peste cursuri de apé care transportd flotanti (piutitor); b) poduri peste cursuri de apé care nu transporta fiotanti (plutiton); )podur paste cursuri de apé navigable. BULETI TeHWNIc RUTIER sett e 15,eruare one 5CAPITOLUL 1 Studii ¢i date mecesare proiecticii hidraulice a poduriler gi podejelor SECTIUNEA 1 Studi necesore At 17. -(1) Pentru efectuarea coicululul hidrauie a! podurtor sunt necesare: ) studi topografice: ) studi hidroiogice: c)studi geotehnice: <) date reterteatele comparrea hte © peciox xsent pe cuss de aps respect @) date ptvind comportarea luctBtlr hidkotehnice din zona Hroverstr fi dota privind morfologis abbiel, et. (@) Volumul acest studi se stabileste dupd importonto cri s!th ura recu- noasteri pe feren SECTIUNEA 2 Studi tepografice [Ad 18. - (1) Plonu de stuaie in zona thaversi se ‘ntocmeste fa score 1:500 - 1:2000.in functe de configuratia terenuiul side importante lucréti {@) Plan de siuotio serveste lo Glegerea ampiorementulul pect, io colcull ticroul sit rosares luctéor hictotennice de omencjcre c biel cusui de apd, {@) Planul de situate cotat sau cu cube de nivel va confine: contur albiet minore. conturul dbiel majore Ia vitutle cele mai mari, rivelul meni al opelor tezutat din informatt, zonele de depuner $i erozin, zonele acoperite cu vege- fate cu plecizorea Tipu de vegeiate, consirucil hidtotemnice existenie, are construct! si instaloti, pozitia profile’or transversale si longitudinale, precum sio % oma sou att reper de nivel cota user de identiieat pe teren (2) Panul de stuate vo 1 exins pond ia tite de infuent® hidraullca a con srvctilor (God, p10g, ete) exstonte sou avute in vedere a se realiza, care pot produce supicingl6r ale nivel apelin sectunea pod 4 {@ hilungu cusub de on, planu de susie va cupince ozond avind lunges: in cans abilor stable: \atimi de afbie minor’ sou2- S1atimi de albie major din care 2/3 ofato in omonte de pos: 3 5) 'n cazul albilor instabile, zona pe care se prevéd lucréi de regularizare, 3i cet ulin lungimile recornandate la aie stabi; in canul bilo! CU Bante Mic, ikeéitle £0 vor extinde ostel neat sa se obi o cterent® de nivel ne punctele amonte s| oval de minimum 20 cm: etn Teac auTIER eu 13, ue 07 p In cozul raversértor peste ciluentlin zone de confluent, ridicéile topogratice \vor Cuptinde si zonele de confluenta pe amibele rus, ‘Art 19. - (1) Profiele tonsversale se Tntocmesc ia scare 1:10 - 1:200 3 serves lo.colculul scurgert apelor in regim nemodiiicat si modificat. (2) Pentrs flecore vorianté de omplasament se va face un profi transversal fin cxul traverséil si ca! putin cote doud profile avot ¢ unul amonte, la clstonte Ge 20 - 200m in functie de contiguatia albiel s importante raul sc lueréi ©) Profiele fhansversale vor cuptinde Intreaga latime o aloiei majore, cove. spunzétoare celor mai mati vituni cunoscute, (@ Proflele tronsversale vor f normale pe directia curentulu in albia major’ in cazut in core debit acesteia este preponderent Io. ope mar, sau normale Ne Gitactio curentuluith alba mines’. in cazulin core dabitulin abla majoré este rer atv mc, in conditite axatate la oF: 24. ‘Att 20, - (1) Profiul longitudinal al abe! pe tinia tolvegulu. a scora 1:50/1:5 ~ 9 :2000/1:200 se Tntinde pe ineage lungime roportaté pe planul de stustie # cuptinde pe langd linia talvegulul. linia ogiinzi ope’ Io data ric si nivelul mor sim al aoelor rezultat cin intormati (2) Profit longitudinal serveste Ic determinarec caractetisticlor scurget ape Joe h tegim natural sin tegim modifcat (variatia adéncimilor opel. variatia co- telor suprofete!libere. variatia panteter hidroutce, etc.) Secfiunea 3 Studi hidrologice [Aft 21. Stucile hicrologice se efectunaza in vederea obtineri umatoareior date de bazé ©) Debitele de colou' # nvelutle jor corespunzdtoare. Debitele de calcu vor fi determinate de regula de c&tre INMH, in cozulin core Gebitare de calcul sunt determinate de alte unitati este obligatorie confimerec volorior lor de céitre .N.MLH. b) Date asupra rugoztti able! ©) Pontele supratetelar bere ale ape’ la debitele de calcul care servesc ia deter- minarea niveluui ope’ in dreptul poculu @ Repartitia debitelor de calcul in abla minor si in albia majoré th zona tra: versal, ndnd seama de costicientul de ugozitote: 8) Elernente privind morfologie albiel féululn zona de amplosore c podul, Pen ru determinarea graduiui de stabltate a albie! {in cazutin core exsté bolastiere in zona podului sau lucid de rotinere @ alu viunilor pe versanti. se va avea in vedere actiunea de coborére c fundull abel tat pentru proiectaree podulu cat si pentru lucraxile hicrotennice, BULETIN TEHNIC RUTIER are nace 2502 5S9 Cote aie fegimulu de ian cf cio d Ie csiguotea mésy necescre scurgeti ghetutior Paar eee Se vor determina zonele pe ru unde se foimeasd z6peare, nivelul ape vercada de seurgera ghohor lose gro ensictesseagelighatonce SECTIUNEA 4 Studi geotehnice At. 22. Stucilo gectehnice sunt necesare pent clegeea ompiasomentulut edt, deteminatea cfietor ce se produc cupd erect peau, tases ‘adéncimi oe fundere 9 defintvared luccilax de reguictizate si consoidore o albiei ‘As. 23. - (1) Studilo geotehnice ebuie 36 continé profiul geotehnic transver- s01 pn cite in dreptul oct. cu descreren straturlo: de teren (naiuce terenulu Cotactetticl fice si gectehnice, cube granutomatice ole matetiatlu!intsinit), @ Le podurle cmplesate poste o albie stobilé si neerodabiid. precum s! la poduri cu 0 singurd deschidere, pentru coicuiele hidraulice se poate renunta la Profiele geotehnice, find suficiente unul sau mot mute foraje, in tunctie de mé- mea podulul, amplesate in axs cai ©) Adéncimes forojelorse stabteste dupé natu terenul importante luc CAPITOLUL IV Alegerea amplasamentutui podului Af. 24, La olegerea omplasamentuiui poduii din punct de vedere hidraulic 50 vo uma realzatea unot conditi care s6 asigure stabiitatea constuctiol cu lnvestii cot mci reduse. si anume ©) Traversotec ih zona rectiinie $i stobid o cursului de opa: ') Latimee c&t mai micé a albiei majore si malur bine contuate: © Wevencres dupes o dkectie ct mal aeroniaté de perperdicucra te recta scurger In cazul une) albii minors core scurge cel putin 65% din debitu de coteut, axul odului vo urs traversares c&t mai normals foté de albia minor. in caaul unui debit cferent aibie’ minore mai mic de 36%, oxui poduul ve fi cd! mai perpendicular fat de albia major. ©) Evitarea traverséri in zona de confluenté 0 dou’ cusuti de apg ©) Ih cazuttn cate nu se poste evita traversarec Tot-o oné de confluenté, se va da priottate variontei de amplosament a podului h amonte de confiuenté, penttu c evita opaiitia nor ostroave in zone poduli Taversare intro sectiune a cursuisi de apd cat mel depértatd de zonele th core se formeaxé zapoare, ByLeTN TenNic AUTIER 54 Seo 18 amare 2007 [aft 25. Ampiasamentels podutlor § podetelor se vor coreis cu plonurle de omengjare ale cursutlor de opé traversote, It, 26, Se recomand® co podulle provizori so fle ampiasate in aval de po- durie definitive CAPITOLUL V Determinarea caracteristicilor de curgere a apelor in regim liber [Af 27. - 0) Penitu stabliea lungimit peduki, este necesar #6 se determine mai inidi condiile de sctagere @ debtui de calcul in abla naturals iu zone ravers {@) Datele hidrouice ce bazé sunt: dabstul de calcul, cosficienti de rugaztate sponta sunratete: bere a opel. "Ad. 28. - (1) Coeficient de tugostcte se determing separct pent ibio minor 9 bio major (2) in cazul in care se dispune de masurdtori Ge debite si pante ale suprafete’ tere a opel pentru cel putin ret nivel, volotie cosficientuui .n* de rugoxtate se vor statis trasdnd cuba n=f@O, (3) In lipsa acestor masurétori, coeficientii de rugozitate se vor lua din fabelut 51. cvand le bax’ constatéle de pe teren. (@) La podutile peste ruti mari, cu debite de calcul peste 2000 m%/s, coef: ienti de ugcetate vor fi confemati de catre oxganele de speccitate (NMH sau fifalele teritoricie ale CN Apele Romane). ‘a. 29. (1) in cel putin frei profile trorsversale prin alole din zona poduks se colculearé nvelu opel si vitexe median albie minosé si mojord in regim natixal corespundbtoare debttuul de catcul precum § repartitia debitull de caicul Tne ‘lola minord 3! alble major’ (ig. 51). (@) Electuarec calculus hidraule se face ih fiecare prof incepénd din aval ostet ‘o) h profiul oval se determind. prin Incercési nivelul apei care asiquié seurgeres debituli de calcul considerénd coreetd panta hicraulcd inregstratS Io data ‘ick fe panta medie la ape mon fe Io ope mick ) cu aceeas ponté se transmite nivelu opelih prof umator sise verified dace ta ocest nivel se osiguid cebitul de calcul @ fh cazu fh core debit sous fo nivelul vespecty prezinta © abatere mal mare de + 5% sou -2% fo16 de debitul dat se rela colculul modificandu-se ponta hidraulic’ pOnd cand se gSseste solutia care se inscrie In abaterie limita, BULETIN TENG RUTIER soaltior Henne 002 5°Tobotul 5. \Voloarea coeticientiar de rugowiite .n" pent alo naturale Coractersteo albiet Vaioares “Aibi naiwele h condi foarte bune (Gute, rectinl, olbl curate do pmént. cu seurpere tert) bE cis cursutior permanente de Campi, jh specu) Glo rOurlor mat mijoct. in condi nermaie ale pati g de #2: Albi ela Curate die (Gurior Ge ses. ofcte condi nome, HUG, cu corecan noreguiatttin scurgereo opel sau réut rect, vind relisfud nereguat (contun putin edéncl. gros. uneoripietre) ‘Albi reguote, din pets, cate in bune Condi In portes fr Inferoar® Abi ds pamdnt cle utr periodice (aba vicats) In Bune condi de ecuscire, ‘AI ale Gurlor mon # MiROEE pum IntunGote, nua, BorISh ecoperite cu vegetatic, abi pietioare cu scurgers neregulat Albite moore ole ;Gurtot marl s mBloci, mn stare bund, acoperte cuvogetotie orbs. tf) Albi sinwoose ole cusurlor Ge ap8 periodce, pulemic Inuncate | ator acopeste cu vegetata abundant ‘Alo! mojote in stare toa, acopetta cu vagetatie cbundonté (futur ctbor) avnd mal mute brote Portuni cu progui cle ruslor de comple Albi cu botovon! ale urierde munte, evénd suprafote ibe’ | cape\ nerequcts FRdut sl obi mojore, aoundent ocoperte Gu vegelatie, 6u urgere fanté s'cu gropi mar # odanct Abt de munte. cu scurgate rapide, aerate stoginda opel nereguiaté (Iropi de opé eruncot ints) ] Alot mojore. i fe! ca cele cescrte in calagota pecedents, ‘cu seurgere neregueté, got ote Albi de munte, CU cascode, cu pat snuos alostut cin botovand meri (ca:cade-asrate ot6t de puternicd, neat apa fi prerde Hransparenta 3 capa o ccare aba dn cauze spurret zg0matU apel domind toate _celoiate sunste Impiecicond convorbitie) Rut de tip miGstinos (vegetate, albi cin cooj6 de paMaNT CrGD I mte locut 996 aproape statatoare, ete) Ale majore paduroase..cu spat mar féxé scurgere. adncitut Jocate, lacut etc Toren, cu alba mobI6. formalé dh now, pet otc, All mojore 14 comunicale, nTntragme impacts Moturle bozinate nature 56 pusmrewemmen enuf ae 13 cre 207 (@) Caleulul se contined Ih acelosi mod sin protilete urmétoore. (©) Nivel ope’ in dreptul podului se stableste prin interpolare, tindnd seoma de nveluile apelin profiste de calcul adiacente si de pante hidrauiicé rezutats din calcul Inte aceste profie. ‘Art. 30, - (1) Viteze medio c ope’ si debitul scurs se determing cu relate er Co) ervAsAc RT 62) unde | = ponta hidraulicd @ opel Cegalé cu pante suprafetei linere, la albie cumiscare: Uniformé sou gradual variate ) = taza hidroutcd, (rm) A= supratata sectiunit de scurgere, (nr?) C= coeficientul lui Chézy (@) Reza hidraulo’ se determing ca toportul dine suprofata sectunii de sourgere A i perimetrui udot P. A Ree 63) (@ Penh abi care adanamea medie .* este micah rene culated otek 8.reolztrcuseretata © > 29 se ose consideratea h cove P= 3818 La caloulul viteze! meat h albia minor’ a cursurior de opé cate au si Gbie majord, se determing valoarea lui Pca find perimetnu udat ai albiei minote cores: ‘punwiitor rivelulul dh albie minora de fa care incepe scurgeres sin abia major. (@) Cooficientul C = +R” A) unde exponentul y poate lua diverse volar functie de coractetisicle cur suka de op y=25yn -0.13-0.75.f@ (Jn -0.10) 65) in coicde se admit valerie constonte 1 : y= pentru cussui de ond ta ses yak pn eumside cod tea \tloueo coetclertau Cie pact deter eednd dagmel dg cascuctepentuvacree Y= eULETIN Tenic RUTIER Sra, warm 0c 5(8) Calouvi ctevt el vitezes mecti se poate face cu ak:torul no mogremelor cit fig, 5 8 tt Se determing mai nial viteza mee corespuneétoare pantel suprafetei libere @ ape! de 1% folosind graticul 8:1. 9 apci se apicé coaficientul de cotsctie Kv cin groficul 5. pentu pants | corespueétoate o oglinai ape Af. 31.n az cursutlor de apd cate au cibie minora §! alble major’, e eal- culeazé vitezele medi Gie ape! vin si vy si debitele ccrespunzttoate Gr, $1 Qy. n= Ym Am 64) Os A 67) lar debitul total este: =O t Oy 6.8) Volotie natate cu incicele .m" sunt penttu olbia minoté iat cate cu incicete M entry abla mojord ‘Aft. 32. In situatic reali uner solufi mal eficiente prin amenaiarea cursulur pe 020n4 de 3-5 16timi de alble, cin care 75% in omonte, ic caleulul hidraulic se ver lua cosficionti de rugozitate corespunzatori carosteristicllor amenaiditi escent eae Pe rE eeepc ae ea Rim) eee eee fa } Fig. 5.il. Diagrama pentru coicuiut vitezei v; = f(R) corespunzétocre pantet Fig. 5. Coeficientul tui Chazy {C= RY] pentu y= > suptatete tbere c opel de I%ke s valcarea coeficientulul iui Chezy C determinaté q din diagrama 5. 08 Nota: pent n > 0.04, vote C s0 determing curolotia ¢ = 9S C1 corespunce valor n = 0.4 valor R date. Tee RY user Tene RutigR se = 4 Tair Tannese 59 arate 13, anaes 0007hives ap! a feb de ca a: Aan Ya ae Fig. 51V. Regim natural cot CAPITOLUL Vi Dimensionarea hidraulicd 2 poduriler SECTIUNEA 1 ‘Stabilirea lungimil podului ‘Ant, 33. stobtirea lungimll poculul, R mod conventional, se aden ummétoa rele ipotere a) nivelul ape’ in sectiunea poduiu este nivelul determninat in regim natura! de scurgere in dreptul podulul (art 29): b) vitezele Med Ving $ Vip Sectiunes Podului penttu albia minor’ si majors se determina considerand ca nu s-au piodus ater: ©)1n omonte de pod se pioduce un rermuy din cauec reducer sectiunt de scur ‘get@ in creptut poculu: 0) reducerea sectiunii de scurgere « poduiui produsd de dbstructos 1 contractia, date de pile 9 culel care se introduce ih calcul prin vatoarea unui coeticient p, scare difers a pile fata de cuiei, ‘Aft 34. Lo stablirea lungimil podulul se vor avea tn vedere urmdtoarele : ©) asigurarea scurger debifului de calcul care deterring toate elementele pri cipale ale podtuiul (art. 9: ») evitarea atectéiti obiectivelor economice importante aflate in amonte de pod: ©) asiguraree stahiltstialbiel in zona podulul: 0) cxig.tarea gobariulus de navigate la Traversaile peste canale ¢ }urinavigabile: ) fealzarea une! solu economice in ansamblu Gungime pod, numér de deschi- deri, adancime de fundare. rampe de acces. lucie de apérare, de difjare si consolidate 6 albiei.lucraie necesare restabiii gradului de aparare a objec: tivelor afectate etc.) ‘Aft. 35, Lungimea L a unui pod se determing prin Incercéri pe bazd de dis- Posi generale, in functie de urmatoarele frei cazul de forma @ albiel rOuki ©) curs de apt numal cu afbie minord sau majors: BD) cuss de apa cu alble minora $! albie rrviord smetiicd: BULETIN TEHWO RUTIER, Tru, 15, larvae 2002 Fig. Sul Nomograma pentru determinares coefcientuui de corectie Ky Calcul viteze! medi o curentulu n= coeficient de rugazttate R= raza hidraulicé a sectiunii de scurgere = ponta suprafefe! libere a apel 1, cu valorile n gi R se determina marimea v, (conform fig. 5.1.) 2. cu valoared i se determing coeficientul Ky 3. se caiculeazd viteza: v = Ky* ¥) BULETIN TENG RUTIER vr 3 nate 2002 60 6) 6urs de ope cu cibie rhinos si cibie ment comer Aft. 36 - 0) In cazui cUrsulul de apa numa! cy albie minoré Cg, 6.) 8 oplieg, Amp = aria sectiuni de scurgere in albia minora ‘n sectiunea podulul ihainte de producerea afvierlor, din care nu sa seazut supratata ocupata de pile: j———_2iicaimnatue) 01).4ur 6 ase coeticleniul de shanguiare geometticé a sectiunii datorat pics, 63) +8 Penttu deschidet inegale. se va lua medio atitmeticé a valotlor cosficksnt¥or I. (2) Penitu podul cu o singurd deschidere. la care numai culeiie influenteczé scurgerea ape, se va lua Ul = € reprezentand influenta contractiei, E-1epiezinté coeticientul de afuiere genorala medie. KY FA = Ver unde A’ este sectuned de scurgere dupé afuiere. ior A sec- tiunea de scurgere inointe de producerea afuieti (determinate in axul podulu. Vu = viteza medio ih regim natural th albie minor, calculata numai pe léea oconerité de pod Gntre fetele culelon. Vine = viteza medie @ apel In aibia minora in secunea podukil hainie de pro- ducerea attietilor. @) Ih cazurile curente, lo proiectarea podurior se face verticarea unor lun Gimi de podutl alese in prediobi, prin determinarea Coeficientulil de atuiere Fig. 6. Serinificatta coeticientior € sie. hiap = adancimea medie a apelin sectiunea poduli, im Coeficient de reducere a afei sectiunl de scurgere datorité obstuati pi si contractiei produse de infrastuctué: I= € + @ (ig. 6ll), unde € este coeficientul de conttactie hidrauicé (taball 62, —BeNTEeRUTIER nul 13, aruane 2002 Cosficientul de contractio & vena) Toman m ews wee [| 8 | 0 [a Tso Tos Too [2s 1.00 0.98 | 099 [1.00 [1.00 | ,00,[7.00 [1.00 {1.00} 90 1.00 | 3.00) 125 1097 | 096 | 0.98 [099 [099 | 100 | 1,00 | 1.00 { 1.90] 120 | 3.00) 150) 1096 | 097 097 [ose [ose foe |o.99 Tose [os] 1.00 | 1.00 200 ‘094 | 095 | 096 | 097 [097 [098 {0.98 | ose | oge|os9 | 1.00 [250 7093 | 094 | 095 10.96 | 096 |o97 109 [098 | o99| 099 | 1.00 300 ‘01 [93 054 [0.95 | 096 Lose [097 [ose | age] ose | 0.99 350 [0.80 | 090 | o92 | os3 [ova | oss lose To97 [ose | 058] 099 Loge ‘400 | aa | 0.87 | 091 | os2 fo.sa [004 [095 [03 | 0.97 | 098] 099 | 099 general E care frebule sa se Insciie tn prevederiie art, 42 ‘Ari. 37.» (1) In cazul cursutilor cu abbie minord simetricd calculs lungimii pou luiL si ate sectiunii de scurgere a albiel majore Ayp famasé sub pod (Frc 0 se scddea supratata pilelor din albia majord), inainte de producerea afuietlor, se face in mod conventional cu relatile: 4) 65) BULETIN TEMNIC RUTIER. anor Farrar 2002unde: By, = Katimea albiel minore in regi noturc! nemoditcat: Pulp = adéncimea medie a ape’ ih albia majord th dreptul pooulu, nivelul pet Ldungimea, Awe Be. tw | Ane B@rregimnoma) Fig. 61H, Curs de apd cu able majord asimeticd, find cel din atbia natura. @) in canul cOnd Ay, fezultd negatt, se apicd relatio 6.2., ungimea podulu cedoptandu-se cel putin egald cu latimea albiel minore. ‘Aft. 38. + (I) in cozul cursutior cu albie majors asimeic’ (fig. 6.1), la verti: ‘cotea cisposttilor generale de podur propuse, se apiicd relatiio: By + AM 5 Aves, Ls Bye Se 6) A QB Qm'E | NnltinE 1+ Va Me Vit Ven Fig? B= 1) ME VE = 1D + Vy Relat (6.7) serveste la determinarea cooficientuui E cénd se CUNOSC Aya si 67 ‘una din aceste valor. @) Atunci cand este ales numa! coeficientul E. pentru deterninarea sectiun lor de scurgere Alps #! Atips 3@ foloseste sstemul cu doud ecuatt alcditult din: telatia (6.7) s relation Auto = Busca + Antpa Ait. 39. La albile cu forme complicate (mute braje addncimi diferite. coeficient!” de rugozitale difeifi etc.) coiculele se vor face findnd seara de caractersticle” eometrce $i hicrauice ale partior de albie verficonduse in final debuseul total. Q=0)4Q,+Q)+..4+0, 64 —SUETRTEHC RUTIER anal, ne 13, nuare 2002 (68) 4 ‘n coe Q, .. G, sunt debitele partioie scurse prin albille respective, Att. 40. Veriicorea debitulul scurs prin sectiunea podului pentru o suprainatte- re de nivel 42 data, se poate face cu formula ii Ruhimann’ eeu {2g |2[az+K"?-«”] +n Jared 3 (69) h = naitimea medie a lame! de apa in sectiunea podului in regm mocifcat. Voloarec 42 introdusd in formula este in general mai micd decat acsea deter- minaté conform art. 44 SECTIUNEA 2 Colculul atulertior ‘Att. 41. (1) Afvietie in zona poduiui se colculeaza fa route cu pat sou mak ‘erodabile.n scopuistabilii adnciml de fundare a inftasiructuri, a tcralor de ‘aparare, consolidae si cifjore, precum sc lungimii podtulu. @ Atvietis teprezinté amploarea sou dimensiunea erozuni terenulul dnt-un ‘anumit punct din patul albiei @ Aluiered maximé fotolia este aicatulté din afulerea generals # afuierea loca (@ Atuierle generale se produc in caau th care viteza cin sectiunea strangu- latd a podului este mai mare decat viteza ciltic& dat i tabelele Gio, s 68. Att. 42. - (1) La albile afuiabile si instable 1a core nu se iou masuri speciale pentru protectia Impottiva cftietl sau de stabiltate a malutlor, se pot produce timp modificari ole poztiel albiel minote, asttel ncat atfulerea general la pile ¥1 cule poate atinge valocrea marimé deterrninata ca pentru clbia minors. Incos- frarec fundotitor pilelor si culeior so va lua conform prevedetior at. 11. BULETIN Tentc RUTIER ar a OB‘ul "3 ome 200 oT 1, amare 200 7 ar i : alelel [T EE 4 TTT 4 i 7 sis alala : og s | (@ Calculul atuieni generale se foce cu reiatic © /aelsisleialalatala aala i 3g |e Nm net Nee na , jeeceisdaaecla (sis: ; i ace aleisietstels} I $ ae ee esse iaslala sap |silals | nde fiqaciselsalsalsaiaclsa 5 vgs uileze medic de antrenaxe (conform tobetuit 61.6 ) ideal t ‘ . nCopmeieace rin pie ogee aaah de oan ra ce ' galalsalsalsistelalalste i 8 irs 3 |g hy-= teptezints adonemea apeilh punctul reepectv, dupé producered aftuert . Ssahbteaasasdacels 2 él Soot 5 aessaaees|: coer, relate 10 poate earul ia over ie 9 ered genes . | Carella! Bale moar. i S| (isicls aaaletslelelalela] § ue f 3 3133191 3/8/5)2 ‘Afuierea gonercid maximé se obtine din diferente ham -h= cfs 610: 3 o-neotg 100) | Pe dseelseeaeeee || ¢ Gye aoe a co abi etosebie velocres CoocieniuulE de afire genera . | EEEEEEE a dug a ls yntosorocomencse3 mu depesecicd 14-8 pant ewioren unorconshueth iP si HE Go option 1 aitae cosatoors j | BEG 3 bf 8 (@ In catu albitor lo care crestetea adéncimil ape’ in albia minoré prin pro- ' ' ad] Beale usareg aulencr gener eso rice (05 C8), 2 poote dente! vaca de » Hal alt | mans i 2 I : i 3 (5) Deposirea valor 1.5 @ coeficientului E se poate admite. de asernenes, lo F LEE Zils a is pocle pastono, docd itoschra este ongucts 9 nu 98 Produce Terma | ) Si ld , se fs Prosar cares afeceze cbiocvte dn amcnto i i ae | es ||) “o) Alogareo unel crumile volo € sub imitele de ma sus, s0 face pe Baza ; aa Bog | nei onaize tehnico-economice comparative a soluilorstudicte. ! r 3 zl fi z z "At. 43, - (1) Calcul afuierlcx locale at, la pilele poduul se face in Inateza c& 3 3 | 3 2 El; fierele generale sau produs fa valoored lor maxima daterminata conform ar a8 884 . erfor a eos ye 3 encmramea maniné o atuerot locate of ple pod se elcueers z Hee 5/3 ol aproximetiv cu tormilele (6.11): r 2) | (gece eed Pee ie e| lddgaaaage Re Placed conv aNC RUTIER an 3, are 2002 SECTIUNEA 7 Podutl in cazuri speciale. Att. 51. Caleutul podutior peste atluent in apropierea iin omonte de contu- ent va tine seama de coincidenta vitutlor sic nivelutlor de ape cu remuu core- spuniétor ipotezei de coincident, efeciuandu-se in uméitoarele ipotere * ) pe raul taversat se scuige debitul de calcul @;. lor pe ru principal debitul corespunzétor @, care insumat cu debitul Q) foineazé debitul de calcu’ @y Gin avai de confluent (; = @; + @) la aceeas! probobiltate de probobii- tate de depasie: b) pe raul principal se scurge debitul de calcul Q,, jar pe raul taversat debitul corespunzaitor @}, care insumat cu @, formeazé debitul de coicul Gy din aval de confiuents, jn cazul podutlor mati se vor face stud speciale privind colncidenta viturlior Att. §2. - (1) in co2ul in cate podul se offé in amonte de un lac de ecumylore |a'0 distanté mai mare de 2.5 - 3.00 oF By, (atime medie a abe! majore din sectiunea in care se stinge remuul icculi de acumulare ia debitul de calcul ol oduluD, caiculul podull se face co in regim natural conform at. 33 - 49. (@) Dac8 iimita tacului depdseste podui sau podul este situat ia o distant mai mic& de 2.5 By de zona de stingere a remuuui lacului de acumulae, calcul! podulti se ve efectuc in concordanté cu niveluile corespunzétoare din facul de acurnuare. ‘Aft 53. « (1) n functie de conatile locale, un pod nou poate fl omplasat ime- diat in amonte sau in aval de un pod existent (@ Dimensionarec hidrauticé & podutior se va tace tindnd seama de influenta reciprocs. (@) In ambele cazutipilele se vor prevedes th prelungied celor exstente yi se vor executa luctési de difjare & ope’ intre poduri, ctunci cand podurle evistente ‘se mentin timp Indelungat In expiootare Dacé podul existent nu asigurd scurgerea debitulul de calcul in conditiie prezentului normativ, se vor lua masuti pent. sporiea capacitti prin decapa, omengieres albiel, spore lungimi, supraindiare, ete, in functie de valoarea lnvestiil ®inceauh care invesiiie sunt importante, se vaiinterveniia titticrulinvestiie! pentru aprobareareducetl naiml bere de scurgere sub pod. pe duraté iitats, Ondo refocerea podului corespunzdtor conaiilx normale de scurge’e. Att. $4. - (1) Podurie de descércare se prevadd numai in mod exception in cozulin care rampele de acces ‘a podul principal intersecteazd un brat de mici BULETINTEHNIC RUTIER ana 19, ere 2007 78ioperi of uli cu dia conker sau 8 Pa Sates: Gu nig! mem, pI ae remotete 19 care rompele de acces obstuiazS mult aia majr pro Gucand dterente de nivel aonte - ava @ te soit soliTei se va analiza # vaontaf818 pod de descorcate, cu \uctot de aijore a opel la podul principa. 1G) Veloorea debi de colcut pentru pocurle de descércore va f stabs intuncte de condiile locate (sectunea abel, pant rugozitate. etc) ayn stuoile care pod de descéxcareoreia mal ruit de 20% dn debit total debitul de catcul ol poduul principal se va reduce. operat debtor de dmendonare pentty poduile de descércare pot vate’ timp darorté modticér ciel, infestucture poduli va fl ncasrata suf Rent de adone 3 89 vor lua Masur de opdrate a abel n zona pod 3 tr 85. () Se recomanda cc inftasnuctua podurlor care haverseaza obtc cutee de op8 36 abd pile s cuieie paraiels Cu diectia de curgere a curen- tui (ig. 62D. : 0) hr ocest caz, cond toate pilele cbstuiotd obia rOuui (ver at. 57). ng mea lq, @ poduLi obic se determing prokectend pe ax ravers ngimen L 4 stabiltG ca pentu un pod noma, 1a) ol § Fig. 6.0. Poduri oblice cu infiastructura paraiela cu cirectia curentubt. BULETIN TEHNEG RUTER, 76 ~ Sr tor 13,arsane 2062 [56 - (1) in cozut sficote n care ntstuchuta pocull este normale pe xu poduli sou este oblca 616 af pare cu deca de scugere a curentu lu (ig. 6X8La), lngimed podulu obi mésurata inh fofole culelor so deter ming cu formu boo yt ee inv" ov unde ¢ este tates nfostuctut (6.15) ba Fig. 6X. a. Podurl oblice cu inflasructura neparalelé cu directia curentuki) (@) Adéncimes ofuietior locole ia pileie care nu sunt paiaiele cu drectia curentului se determing finénd seama de unghiul de atac al curentului pe pila (formutele 6.11.0 sau 6.11.b), GULETIN TEHNIG RUTIER Tal 9, ae 2002 77I Se, Se ae 78 Att. 87, Lo podutie cu obicinte move Gene ini suite deschicien, ete bstrudi produse de pile se calculeaza ostfol: @) se admite cd sectiunea de cclcul rece prin axu! unei pie si axa normaié pe directa de curgere: bv) se proiecteaza elevatile plelor poduiui obic pe drectia curentuli i normala, pe directia curentutu: ©) se noteaza proiectis pile pe normale Ia directia curentuli CU Desse: @ lungimeo podului Loblic se determina cu formula 6.1, hnond seama numa de pilele care, conform prevederior ccestui alinict, obstuiazé albio: ©) se considerd ih sectiunea de calcul c& obstructed este produsd numai de cele pile la care lumina dine ele si pid infersectaté mésuraté pe drectia Ccurentul este mal mica de 5 Dees nocest coz, .° 51.07 se stables: functie de valocran deschideri medi fig. 4XLb) BULETIN TEHNIC RUT eal 1, once 200 SECTIUNEA 8 frasarea digurlior de dirjare. Aft. 88. - (1) Diguile de dinjare a curentilor se prevad pentru reciizares une recordar histoinomice a scurger din sectiunea podului cu scurgerea cin amonte si aval de pod. uniformizarec vitezelor in sectiunea strangulats, reduce- rea atuietlor in vecindtatea culeilor si pent protejarea moiutiior si asigurarec terosamentelor impottiva eroziunilor. @) Diguile de ditjare se prevad 1h cazul albiior mojore de latime mare, ta core constuctio poduli realzoazé un coeficient de nchidere 0 abel 8= A= moi mare de 02-03 unde: i ‘A, = offa sectiunii corespunzétoare porfiunii de alble baratd de rampele de acces: A= aria sectiunii de scurgere ¢ albici @) Forma 31 dimensiunile cigurlor de difjare depind de cinematica scurgeriiin zona podulul, de geometria albiel rGului i de roportu! atilor sectiuntior fransver- sale Gee aioilor majore si minore prin care se scurg debitele in regim natural ‘Art 59. - (1) Se adrrite pe sectoarele rectiini ale raurilor ca digurile de dijare sa olbd forma eliptica (fig.6.XIt.. @ In dreptul culellor diguile de ditjare se prevad amplasate spre albie, in vecinatatea elevator. % Ty tp<02 7 : a HEA oat oe? 0, | - 0g 7 [o=t) | : OQrares oss oe 6 Vole 'b' cin ig, XIV Hod tabeuI BV. Fig, 6Xil. Fig. 6XIV. QULETN TERMI RUTIER_— 7 Seal £3, naare 202(9) Trasarea aigulul de didjare se face asta, As 0) se colculeces coetcientul 8 = NE cu ojutorul céruia, cin fig, 6XIV. se deter. mind votoates coeficientuui D: bb) folosing relotia b = D +t (6.16) se stableste semicxa mica -b* a eipsei ) mévimec semiaxel marl a elipse. core este parcies CU directa curentuUl. ve de- temmingin functe de volocrea‘oportuki &. ga coeficientuu 8 din tabeluinr. 6. robes. Valet repeat 2 Ae A | 01s | 016-028 036 1S 187 185 200 tobelil 6.1. se dau elementele de trasore a gui de driore de formé etitic’, Tabetu &. CCoordonate acimensioncie ale cigulu de dlijare de forma oipttcé, [aba gis iis a= 70. we | ye | we | ye | xe Te Q o. 0 0 0 9 920 | 010 | “0201 008 | on00 | “ona (0a | 0930 | 040 | 0023 [00 | 0020 040} 0085 | 040} 0058 | 040 | 0048. ogo | 0.18 | 020 | 0.109 | 080 | ngs, 190 [0.198 [1.09] 0.163 | 1.00 | 0.135 120 | 0905 [129 0240 | 129 [0200 Vo | 0358 | ao [0356 [140 | 0285, 10 [080 [140 | osia [140 [040 jeo [72 | 170] oa | 180 | 058s 142 [0761] 178 {0710 | 190 | 0.680 tea oaig_| 178 [oer | 198 [0776 166080 [10 | osie | 198 | owra 1.67 1.00 38)_| "0832 [200 [1.00 qs | 100 ‘Af. 60. In eaaur speciaie se recomanda ca proectarea digutlor de airjore sé $0 {000 folosind literatura de speciaiitate dupé file de curent potential sou pe baxd de Incercéri pe modele (cénd coeficientul de strangulare este mai more de 0.4 aibia mojord este instabis 7 uLeTa TEHWC RUTIER ‘nul a 13 oun 20 80 CAPITOLUL Vit Catcutul hidraulic al podetelor SECTIUNEA 1 Clatificarea podetelor ‘Aft. 61. Din punct de vedere construct si functional podefele se clasticd In dous gupe: ®) podete deschise la care caiea esto asezatd direct pe grin si care functio- eatin regim hidroulic cu nivel iber de scurgere: ©) Rodete Inchise (nglobate in terascmente) - cu sectluni dteptunghiulare. clr culare, ovoldaie, bottite, etc. si care pot functiona Th regi cu nivel ber. Inecote sau sub presiune la cebitele de calcul Ad. 62. ~ (1) Din punct de vedere niarauic podelele trebuie s6 Indepineasco conaitiie descree in continuare, (2) Pentru podetele care functioneazs in regi cu nivel liber de scurgere’ © ih acest regim trebuie 38 se asigue trecerea debitulul de calcul. cu Ment Nerea inettimilidere (An) {ofS de nivelul inferior ol suprastiucturli, conform tabeluki ne. 7.1 b)nivelul opel in amonte de podet sé nu depdseascé nivelul maxim admis ia Inundotie de obiectivele din amonte si cota de sigurenta (garde) fata de plat: forma c&ii (valorle din tabelu! 71), iar durate de inundatie pentru terenuti agt- cole so nu fie mai mare decdt durata la care plantatiie din zona Inundaté ‘incep s0 sufere (veri tabelu 7,1); ©) viteze ane! in poset sila capatul aval s& nu depaseascd vitezo admis de Natura terenulul sau de protectia albiel (ver! tabalele 6.1. a. s 61. b @) Pentru podetele cate functioneard in regim ‘necat sau sub presiune @) nivel opel in amente s6 nu depdsecscd cota de siguranté (garda), fetd de nivel muchie! platforel cdi, prevazutd Th tabek 7.1. s nivelul adrnis la nun- date, lar durata inundatiel so fle mal micé decst durata admisé pentru plan: ttle cin zona inundaté (ved! tabelul 7.11) v) viteza apet in podet si ia capstul aval s6 nu depsseascé viteza makina ad- misé de natura terenului sau de protectia albiei (vezi tabelele 6.1.0. #6. b». SECTIUNEA 2 Stabllirec probabilitafil anuale de depasire sia debitelor de calcul. Att. 63. Probabiltatec anualé de denésire si debitul de calcul se vor stab Ccontoim incicatilor mentionate in prezentul nomativ att. 12. BULETINTEHWe AUTIER salty ta.ensare 2002At 64, Detitln de coculye Haerernina!s oF te 2 care cebiala de calcul sunt determinate de ate uti este obigorote con fimarea valoriot lor de Cate INME. vat, 65. in cazU! COnd in omonte exit tate de refnete @ apelor (bard, ian, ete) debitee pentiu Gimensionarea poste vor fi cole maxme cle fevacuatorlor (acestea se vor obtne de la adrnnstrtile respective). va 66, La Dodele stato h zona de cantuen'é a c&tor copacitate de dobit este inluentotd de nivelul ape! dn cursu principa! de apd. nivelele de calcul se vor determin cao at 51. Ait, 67. La verificarea podetelor existente precum si la prelungirea si 'econ- structia acestora Gin cazul cénd lucrarle anexe ar fi foarte costisitoare) debitul Stonvar! prin acumcicre nu poate fimai mic dectt debit afvent care or ren ta pentru durata de inundore permis de plantele cin zona nunca. ‘SECTIUNEA 3 Dimensionarea hidraulicé @ podetelor cu albie neatuiabilé. Art. 68. Dimensionarea hidraulicd a podetelor ore ca scop stabilirea urmd- toarelot elemente {) liming podelU necesaré scurgert debitelax de calcu, cu respectorea pre- vodetilor din acest normativ Gnaitimea de siguranta, inaitimes de liners he- cere, iteza cdmisbia) si ducata de inundare: by nétionea podshutl th): 10 - oat {0 az} a L 1 L. Ogres asad os os 07 ce Os WIT regim liber de scurgere (,, < Q,) la sectiuni pine, BULETIN TEHNIG RUTIER. paar a ston ce apa hare pode Op dh ove pact Cg) 4) fipul de tucr&ri de consolidare c albiei sub do ire a cieab podelsnDetu ava conan do pdsite vitezele admisibile). er a8. () Pinlumine pode ou o sng deschidere se Hoge cna bite oti ntooate at anal corpunacor Seba de eu vo poset desc lumina so Getorana taro canoe @) Lo pede cu mat alle Gusher, uring se obthe scbzbd sue btn ide cin daa neato rire do cab ea 7) Podetele oblice, cu fefele culeilor paraiele cu ditectia we lumina rezulta i eer fa = low sin in care wigs" este distuntu intre fejele culetlor pe directia cai de comunicane i Woblctatoa pose unghie drcto descuagre sox CON 9.7) estioe $0,845. 4, Fig. 7. Grafic pentru determinarea valotiior Q.. Vn shy. !a sectiuni circulare cu diferite grade de umplere, in functie de Gp, Vo pent sectiuni pine. in regim oer de scurgere (vaioriie Qp, Vp se Iau cin tabetul 7.xV) Qo Qo Qe = Ky Qo Vp = Ky Vg :$=Sectiunea = Key: R = raza hidraulicd = K,,* ¢, BULETIN TEHNIG RUTIER. “ul, 15, are 2002 83Exempius Date. @, = 10.0 miss: = 40%: 2.0m: Hoan tie Din tabelul nt. 7 XV. 67Utt®: Gy = 14,86 m/s: Vp = 5:28 mss @e 109 = Be ay 007 Penttu Ky = 0,675, din figura 71 rezulta o = OF 59 rezuita K, = 1.07; TATSIT IT Leas eA BF BEDS oe eI ITI a Ag. 7.1N, Grofic pentru determinarea hq, iS. la sectiuni trapezoidale. : : . a Fig. 7.V. Coeficientul de conhtactie .£* s! cosficientul de debit .1* pentru mab cooticient oz A= sprato}a ccd esecfuniih m: he =Tnatimea ag # pedetele cu doud desctider. ciffca hm: by = Baza tropez (r); be = latimed sect ia her nm: Q = debit Noti: La podete cu o singuré deschicere (tegim cu nivel ben) coeficientul de aula ee [contractie .£° se ia din tabelu 7.V. Valotila su determinat cu telatile: Ag, # (Dg + m Rees 3 ‘Af. 70. indtimec .h*, th podet. este distanta de ia tadier la fata inferioardé a . rostructuri, In cazul cénd inaitimed este variabild in ungul podefulul se ia va- llocrea cea mai mica. Aft. 71. inéitimea de liberd trecere -h” Ia podetele neinecate aval, se deter- rind fa inrarea ih pode! uandu-se in considerare portal si remuul (Pt, unde hr este remuud nfrucét ridicarea nivelului apei are loc in mare parte ih afara SULETN TEN RUTIER’ BULETIVTEHNIC RUTIER F “ach 33 trie ZOO nul er 13, aan 2002 é 7 85podetulul iar ia podele inecale aval vo deterring iat copatul ava. unde ing jimea liperd este mai micé, LZ Loot =e Fig. 7.VIl. Pode bolt. Volorie minime admise sunt provézute mn tabel! 71 At. 72. indtimea de siquranté (garda) .AH* este nétinea de la nivelul ape la debitut de calcul pend la cota platformel cal capatul amonte al pode Se determin de ia nivelul ape din. amonte ih cere este cuprins si romuul Valorie minime admise sunt prevézute th tabelu 7. Af. 73. » (1) Adancimea shatuui de api fa intrarea th podet .H” 6 remuu) in regim de scurgere cu nivel ber. depinde de adéncimea stratulu copa din podet .h," side pierderea de energie catonté rezistentei ta intrared, podet. SULETIN TEHNIC RUTIER 86 Spall ne 13 fanvane 2002 2 veo ea ei s9 catering feiune generac: Hah +h, 39 ncore: iteza apel podet hn m/s ite2a ope’ in albie In amonte de podet, tn m/s. 1e nivelulridicat prin remuul Do. # dota nreo one npodet ie post ua Y= femenal Fes poate nega J: 1a valor vo < LO m/s 9 = coeficientul de vitezé (conform fabelelor 7.V\. si 7.VIL) ha = inéitimea stratului de apa in podet in met considerat ca un canal sau ca un deversor dupé cum functioneazd podeful s se determing conform art.74. 9 = acceleratia gravitotioncia (9.81 m/s). Att, 74, - (1) inditimea stratuul de apa ih podet ha” depinde de ponta radierului, de vaioarea si forma sectiuni de rugozitatea aibiei (n) si de conditiie de scurgere din aval de podet. 2) In cazul scurgeti cu nivel liber si cu panta supratetel lidere constant tn z0- na podefuiui pe o lungime omonte $i aval de cei putin (3 - §) fy (In find lumina: podofulu, valoarea .h,” se determina din relctia generalé: esac Ri ay ‘in care: ‘A= supratata sectiuni, in m? R= raza hidraulicd @ sectiunit, in m i = panta ogiinzi opel (sau ¢ radieruiul in ipsa acesteia), in m/m C= coeficientul lui Chezy. care se determing cu formula: c 1 igus rR" sou din diagrama 5. = coeficlentul de rugozitate (din tabelele 51. si71V.) (@) Pentru sectiuni dreptunghiulare, trapezoidale, circulare si ovoidale, valoa- fea .hy* 89 poate determina usor cu alutorul tabelelor 7.XI:; 7 XH si 7.XIV.. fig. 7, ‘dace se cunosc vatorile @ s1/, jar In sau se aleg, findind seama do Hex cidmis de condifiie locale. La podetele care functioneazé ca deversoare cu prag lat neinecat .h,” este egal sou mai mic decd .Ner* ‘BULETIN TEHNIC RUTIER Tahal we Tare 200 87(2h cozul cand apeie ds emisar patund in pode} sl nivelul cin emisor este mei mic decat -n,”. curba supiatetelibere a opel se deterrind pe baza eaicu: lului de remuu, ior atunci cénd rivelul este mai rare decét .h," cceasta se determind ca la un deversor inecat. Pe baze acesex date (panta si remuL) so Gatermin’ debuseul podetul (at. 92). Art. 75, Pentru un debit dat @ si pent o foiné de sectiune daté. inaitimea shalului de apa .hy” voria2é in tunctie de panta .I. Valoares wn” pentru core energia specifica a sectunii este minimé, se numeste inditime criti. co. se noeuit cu sng" pote sechinea wows lene 8 neat Su “o"shg so" Lo podboth eg cu vel oer conie ot, 8564 deter inne co surgeten se oc8 h ec ci Ast. 76, inditimed ctitic’ .he," pentru un debit cot @ # 0 sectiune ocrecore, se determing cu relatia generaid (Acr gi ber flinct func Ge her). fe = 75) De Q tn eo'.n ta notunir cucu = hnea ogi ope reg ecm Daca se cunoaste valoarea vitezel crtice -Ver", adéncimea critica .he,” se detrming cuca nee: Ggabarhed oa Valorle hy se determing usor eu ojutorul tobellul 7.XiX. daca se cuncaste Ogg +i Bg, (ales sau determinat prin incercar). BUAETIN Terouc AUTIER ana 3, ane 2002 88 Aft. 78. = (3) Penity sectiuni cireulore relatia general se transforma Aor @ ad gd? ee @ Valorie Ac 9 bey denind de hy, Rezolvarec acestelrelati necesita calcule laboricase. ih scopul recuceri volumuLi de calcul ss inteemt graicul din fg. 71 cx cn condone detemin apa ete de Ne = Knat Th tobelul 7.X|. vaiorile .H" si .v" situate deasupra iiniei grease orizontale sunt calculate pentru he: fT Pei ache Hot fy Uefa he on ret aici ad cb Arse tnd es cont getcasnt 7h 5 de unde rezulta, Pncte de 2 y lmoa bax8 m= voce tangas ugh foot eu verte At 80, Pent le ome de sc 0 vr fle pn mare rece de to puncteie 7.3.9.1 - 7.3.9.3, sau se va apiica relatia generald (7.5). In acest caz valo- fie -bg"# Aa # catering pin eroot mcesve fa 1, = (1) Seugerea ope h odse 9h zona pedelor fame # vad esto nfuonja de toma § mérmea tectunw tonvete © pacoel, de Eerie de nore in pods. de pone radon, do ngeatotea ab # de conetile de seurgeren ovo de pode (cota cpetr cn esa ofc) @ $2 axing umatoaele forme de scurgereih podote: €)Podete euegim ca scugee cv vel toe ctnd mprfata apa ost h con tact cu atmestera, pe toaté lungimea podetuluu) fig. 7.Vill (1,2.); Pode recate amorte featimea said! de op «+f Inrrea ® podst este mol mara dae aimee pode ye nung odes Five! opel eo tbo) ©) Podeto sub predine Traces car nélimee stohA de cod h ornte ava ete nlm 2 e908 cu ratimes podeta hy” fo 7 ©) Pode cu mvetibern gates dn conte @podehA #necate vel ‘2 »C)Podetee agin Ge surgore cu we bet pot functona sou ca everscore cu prag|ot (necate sau neinecate) sau in forma de canale deschise. ULETIN TEHNIC RUTIER ult 15ers wz 89eee eel | conditile de scurgere nu se mock $ dimensionarea hidraulcd se reduce la sto: rate grmanennreaisesanniron toda ante Pcisemt neem nprmaceeeran cate [oi Pane ctr 0 7% or ta. Scuryerea pe sub podet heinne2at aol Yn Beher In core: Ly = este tungimea pocletului Gh sens transversal 6) = inéttimea strotulul de apé Ic introrea Th poder (inclusiv remuu), Aft. 84. - (1) Podetele care nu indepinesc aceosté condi (7.9) unctionezat sub forma Ge cunale deschise, lo care sunt valabile resale kl Chezy: 1b, Scurgerea pe sub Dodet wmecot ovat nO. igiednat @ny Live ye : Z| 3) “| 12) eas oee elie or mn | In cate, i afara notatilor cunoscute, + notat: v= viteza in podet. m/s = viteza fn abbia cin cmonte de podet, dupé stabilrec rernuul th rn/s @ Pent determinarea rapid’ @ volotin C*-/RT ACHR. Ja sec- : tiuni creptunghiviore, trpezodale 3 cicuare se pot foles tobelele 7X. 7, TAY, 7 XV, 7 XVi-intoomite pentru | sn = 0.016 - 0.220 5/0028 @) Penitu dle ponte .i* $ ali coeticienti de tugoztate .n*, valotiev si @ din Aft, 85. Podotele functionearé ca devensocre cu prag lat. inecate avd. er$ 0.8 hoy (her S@ determing conform art. 7.39, ior hey. inditimed strat de apd Iniesirea din podetui considerat co un canal. se determing cu relate ki Chezy. Pentru determinorec tapidé a valorior, ah,” hg,” $6 pot folos tabelele 7.X, TX, 7XN, XV si 7.8. At. 86. La podetele cu sectiuni dreptunghiulare, functionand ca deversoare cuptag fat necate aval, vitezo si debitul se determing cu retatie: 1 Pole er i prenure 5 . Hehn=Z_ } spotter 34 Ognawher [ecerrgeeeee| ewe mere oe oes =oV2g-h, mis oa Fig. 7. a=c0+he /2g "hy m/s pem 1 (debit specific) a9) BUSTIN TEHNiC RUTIER Tbr 15a 2002 BALETIN TenUC RUTIER ceo 1, amas 2002 ath care: timed remus Tn tobelul 7. XVII. sunt calculate debitele speciice q (m/s) pentru ciferte aby” Ji aha’. Cu olutorul acestul febel se determing usor volotle @ si iy (©) decd se ccunose (sau se leg, tind seame de consiile locate). valorte hn” shy” [Att 87, Podatele functioneazS ca deverscare cu prag iat. nsinecete evel, doCa Ne, > 0.8 ¥ Nay (OlOTIC Ne, $I Nay Se deterring ca !a art. 86). Af, 88. La podetele ce functioneazé ca deversoare cu prag lat, neinecote oval, vitezo si debitul se determing cu relatite: vo 2G Per mis 16) emp Vig =mpboh, (Fhe sms an 1420 Heke nek = EE a8) 20 H=H,+ SE (Hye nétimen efectva a strotul de and ie inrareath pace m:m = coeficientu de debit pentru deverscore (m =0.32-0.35:rm) =1.0- 1.1) © = 05 coeficientul de vitezs in tebelul 7 Xvi sunt cefcuiate vaiotie @. m/s pentru cette voter Hs! she" ‘pent Kin! (0) de devertor (pode de la 1. mia 10,00 m. De axemenes, se poste folosi tab. 7X pentty debite spectice «m/s +m, volte deasupia ini! groose oitzontale, At. 89, Pentru podete cu sectiunl circulore, tunctonénd ce deverrcareneine- cote oval. se poate fol! tabell 7X1 pontru valile situate deasuera iniel groase onzontote. At, 90. Podetele Hecate amonte (H > hy) si cu nivel liber in podet (dace penta th pode} asiguié ing = 0. hy). Aceste podete functioneazé ca ariel cu dimensiuni mari ta care hy = 0% (cu sectiune semiping). in acest car viteza 3 debitu se determina cu elie: 2964-04) \ 148 =e Av= ee A:@ V2gH-0bhe) = HA: V¥2gGH-O6he) m/s (7.20) incare: = coeficlentul de rezistenté la introre (tab. 71) ve V2g(H-0.6R,) m/s ay BULETIN TEAC RUTIER 92 anal 913i 20 c= Couurentul de contreche (tat. 7:VIE} H= £9 = coeficientul de debit Cu cceste reloti s-au calculct valotie a, v.siH din tabelele 7.X, 17% (valorile sub linia groasé orizontaie) pentru sectiuni rentunghiulare 9 circulate in cazui cand podetele au lungimi mati (; > 100 m) s sectiun mii tunctio= Gnd ca Giutaje cu sectiuned pind) se va tine seama si de plerderle de energie in podet. Doca scurgerea se toc8 In aor ter, viteza 9 debitu se determina in acest coz cu relate: + ALV.mils 7.22) Att. 91. Pentru podetele ce functioneazé sub preslune Gr si curgerea cu sectiune pind) se folosesc relate: ‘ad in cazul c6nd ty < 10.0'm si sactiune mare 1 omonte siavat veo Sgt 0.23) Qs A V2G7 (7.28) =e", coefcient de debt ineare: Z= diferenta de nivel ite nivetul apelin amonte si aval @= coeficientul de vitezé ia intrare Th podet (tabelul 7.30 £= coeficientul de contiactie (tebe 7.Vll) b)In catul cénd ly > 10.0 m sisectiune micd vee: V290-D 028) ane a25e oD a2 Dierenta de ve 20 reduce cv pererle dh pode: VFL CPR G27 eos v=9-/2g:2 Csi pentru sectiunea pina. An. 92. Podete Inecate vat si regim liber in amonte. Aceste podete functioneaza ce orificii mari inecate aval, io care se folosesc reiotile: v= N27 7.28) BULETN TEHNC RUTIER “Sud 8, cate 2007 93,a=ma vIGZ 72) In core: 2+ dlerenia de nivel inte rivelul opei Gin aval s: cel din podet Ga cote unde sectiunea podefuli este pind) m= coeficientul de debit la iesrea din podet (m = 0,65 -0.78) SECTIUNEA 4 Dimensionarea hidraulicd a podefelor cu albie afuiabilé (in regim liber de curgere) {Ad 99, Dimensionarec hicraulicd a podeteler cu aie atuiabld se face la fot ca la pout. curelatic 62. e Avo “Tew 739) unde: n= @*€, penttu podete cu o singusé deschidere Hn =", pentru podete cu mat multe deschiden v nu vtezo medie o apel'h regim natural calculaté rumai pe letimea acoper 18 de pod (hire fetele cuseion inainte de afuiere. \Velotie cooficientior 9, £, 0 sunt date in tabeiele cnexate. SECTIUNEA 5 ‘Stabitrea luminii podefoior (ly B, ©) ‘At. 94. - (1) Stobiltea forme’ sia dimensiurior sectunitransverscie ale pode- {elor s foce pe baza elemento dn profil longitudinal al coi de comunicatte, a debtelor de calcul. « niveletor apeior maxime 'n amonte si aval si pe consid: erente economice. {@) Lo hditimi mari de torasamente se vor prevedeapodete tubulare Gh regim cunvel ber saunecate), find mal economice smal sor de tnhretinut,asigurdnd fotodatd si continuitatea cai ‘Af. 95. (1) Costul unui podet depinde, in mare méu, de luina lu sin con- secinté ea treouie cleasé cat mai micd, atat cat sb csigure scurgerec cebitelor de calcul In bune conc, respectéind cotele moxime ale apetor cin amonte s viteza admis de natura terenuiui albiei sau a lucr’lor de consolidare. @) Lo abi bine conturate, turina podefuli se va alego cel putn egala cu {otineo albiel minore, pentru o se csigura scurgerec apelor medi (core in gene ‘al formeaza albia) in condi normaie. [BULETIN TeHNC RUTIER ul 13, varie 2002 4 At 96. (9) Pentru stabied iumini poaeielor se determina moi nt -pe baza profit fronsvens si longitudinal sa plcnulu de shuatie atimec maxima Hn) @ siratuul de apd admis hn amonte de pode! precum ¢ inatimea stratuk de apa chev” aibia naturaid sau corectatd dn aval de podet (lo deditele de catcun, @) Cu aceste date se determina, conform on. 81 - 92 regimul de scurgere a apetor pin podete, precum sirelatile pentru deteminatea valotior Ly, bhp sify Gespecty tabslele covespunzétocre ce se apiicd la deteminarea ocestor valor. Att, 97. Luming rezuitata cin relafiie de calcul se va rotuni Ia luminile pre~ vvazute in proiectele wuole. SECTIUNEA 6 Stabilitea inattimli podeteter (h,). Att. 98. - (1) Lapodete deschise incitmed .n” a poderuMl este determinate de cotele cai si rodieruiul # de indies de constructio .h.”, Aceasta se obtine scaz6nd indtiimeo de constuctie din dstanta dintre radier 3 cota cdl de comu- ricatte (cota traverse! ic podetete de cle ferata) (2) fh caaul cénd fa cota cei fixate rezuita © luminé necorespunzatoare in rapott cu létimes albiei si cu inétimea siratuli de apa. se va prevedes riécarea niveletel cdi sou adéncirec localé a albiel, dacé configuiatia terenuiul permite 8 sunt condi pentru efectul adénciti in pertoade vit [Att 99. - (1) La podete nchise. Inglobate in teroscmente, indiimec podetul hp” rezuté din condita asiguri scurgeri in bune condi a debituksé de calcul enti o lumina .L," (b, @) stobilts imolcit prin respectarea consitior sectiuni 4 @ Ete incicot ca hattimes podetetor s6 fle mai more decét inditmea sto tului d8 978 din aibic din avai de podet. In vederea evita inecar podetelor in ‘aval, care reduce copacitatea de debit c acestora @)Se recomandé o tnéttime mirimé de 1.0 mio lungime de podet de max mum 18,0 mnecesaré viii sireporéziinterioare @ podeteior s minimum 0.80 pentru canie de desecare #iifigati cu debite foarte mic. ‘SECTIUNEA 7 Determinarea debuseului podefetor. ‘Att. 100. Prin debuseui unui pode! se intelege debitul ce se poate scurge prin podet in urmétoateie condi limits: ©) Inditimea de liberd trecere minimé admis .An” la podete si podete tubuiore, Integim cu nivel ber de scurgere. conform tabel 7: byindtimea de sigurants minima (gordd) .AH” fold de cota plattoret cai Io podele de cate feratd 9 faté de cote cdi la podete de sosea, conf. tebe! 7 AULT TEMWC RUTIER mam Yo aeuane 2002 9©) capscitatea de scurgere @ albiel (nohuslé sau covectatd) in aver de podet 67 cazul podetsior necate in aval siin masura in core influenteaza scugerea pin podet) ob viteze maxim admisé de pat cbiei tere natura! sau pat protejat) cont, tabelelor 61,9, 6. Aft. 101, - (1) Debuseul podetelor se determina in conditile prevézuto pentru debitele de calcu la probabiitatis anuale de depaxie prevézute h STAS 4068/2.87 ‘h vigoare, pentru calea de comunicatie respective (2) Pentru alte probabiitat stabllte de beneficia: (hh cazur speciale, cénd po- defele infuentecz’ otiective cu probabiltati mal mar) debuseul se va determi- na respectondu-se conditile de rn sus ‘Att 102. + (1) Pentru determinarec debuseUiu! unui poder sunt necesate umd: togrele date: ©) sectiunea transversai® prin podet: b} ungimea podetulul ) material din care este executat (sau se executd); <) ponta radteruiui (pe cel putin 20 m de o parte slaite « axel podetulud: 8) cotc racterulu sau 6 terenu,c pari superiocre irfeioare 0 podetUlu, a piatfor- mei c&il, cots de Inundare admisa tn amonte; de intrare in podet (arp, sterturi de cor. cap test etc.) “@) secfiuni transversale prin aloie, amonte g aval. ‘Aceste date se vor {ua Io podetele existente din relevee, ior Ia cele In con: structie, din prciectele lor @) Debusoul podetelor se determing cu relatile din capitolul 7 sectiunec 3 in functie de regimul de scurgere, de tioul de poder. de forma #i mérimea seetiuni, de panta racierulu, de niveiul apet in amonte sin aval, de conditile de intrare 31 de coeticientu! de rugozitate. Aft 103. - (1) Coiculut debuseutui se conduce astet: ©) Din cotete racierul sic platfomel cdi se determing inéttmes terasamentelor .H,": ©) Din tobelul 71. se obtine Inditimea minis de liber hecere .Ah" pentiu Podele deschise § podele inchise in regim cu nivel liber ce scurgere: ©) Din tabelui 7. s¢ obfine théitimec de sigurant’ (gard®) minima .AH*, de la cota apel ia cota platiormel cai: © Din televee si proiecte se determina inditimea de constuctie .Acy”.inattimes Podefului .n,*, consitile de intrare si coeticientu de rugozitate: ©) Se determina inaitimea maxima admisé a stratului de opé In amonte .H™ Pentru podete deschise in regim liber: H = H, - (Ah + Nes) Pentiu podete Inchise tnecate amonte: H = Hy - AH BULETI TEAC RUTIER ‘up, anuane 2002 96 Saflaistaidinae 8 Se delamné volorio H-hp > O podete inecate amonte; H-hp <0 podete in segim cu nivel fiber. @ Cuvotorie H. Ly (©). hp-/8in, asttel determinate, tinand seoma de concitile Ge intrare in podet side tpul de podet, cu ajutorul tabeleler 7 XI-7.XIV, se deter ming Qs V. @) Valorie @ si v osttel determinate se comporé cu debitele de calcul. cu vitezele admise de patul albiel si cu copacitates de debit a albie! din aval (@)in cazulcé acestea nu corespund, la podetele ca se prolecteaza se mod~ ficd corespunzator sectiunea transversala si se recaleviectd volotle @ # V: 1a podetete existente, docd esta cam, se recalculeaza fihénd seame de acumu- lore sau atulere, (8) Dacé sin aceste condi debitsle nu corespund, podelul se declaseazé sou se reconstruleste, SECTUNEA 8 Dispozifii constructive. Art. 104. - (1) Amplasatec podetelor fala de axa cAli de comunicatle se va face jinénd seama de asigurarec scurgerii cpeior marin condtti normate. @ In general se va céuta ca axul podetulu’ 4 fle normal pe axa él, prev 26nd eventual © corectie locaid de alble acolo unde este posbi cu Un spor redus de cheltuel, (9) In cozul cind © amplesare objicé o podetUui nu poate fi evitaté, se va culo ca oblcitatea s4 fle cot mai micts: n vederea recuceni Costus! @ sim- pific&ri constructiel, este indicat ca oblicitatea sé nu depéseasca 450. ‘Aft. 105, La céile de comunicatilno’ se recomandé ca podetele sé fle proiec- tate pentru regin cu nivel iber £616 a se fine seama Ge acumuiGt prin olegeres ‘corespunzdtoare a niveletel c&i si a luminii podetulul AAfl, 106, La reconstructia podetelor de pe céile de comunicatil exstente, in cazutile in core nu se poate tealiza 0 constructie in regim de scurgere cu nivel libe:, cu un spor redus de cost prin ridicorea niveletei céil. podetele se vor proiec- ta pentru regim de scurgere cu nivel fiber, findnd seama de ocumulér si afuier, SU, docé acest luctu nu este posibi, pentru regim de scurgere cu podetul necat tn omonte, dar cu respectarea Inéitims de siguanté (garda) AH, ‘Ad. 107. - (1) Panta radierului sau a terenuilu se recomanda sé nu fe mai mare de 6%, in vederec limite vitezei apei. @ in caaul cénd pant albiei este mal mare de 6% se vor preveden treple de ‘upere @ pantel, BULETIN TEAC RUTIER sna. mane ze 97(3) Se recomands co panta minima in zona pedal sa nu fie suo M%, pen tty eviterea decunericr. Aft. 108. - (1) La podete cu lungimi mic’ si cu panie mar se recomend 38 se prevadé repre lo capete sau mai multe napte mici, de 0.2 - 0.40 m nattime, in racéerul podetut @)Lapedete lung! si pante mati, unde reducersa pantei numal cu 2 trepte la copete scu cu trepte mici th radier nu este posibid, se vor prevedea trepte mai Inalte in interiorul podetelor. prevézdnduse tronsoane denivelate, cu rostutl de tasare (@ La padete situate in profile mikte se vor prevedea In omonte pufun de colectarea apelor din santurie longitudinale ale c&i ‘Att. 109. - (0) Inéitimes treptei se recomandé sé nu depdyeascé 3,0 in scop- reducer! energie! ope! in cadere. inéitimea tizerd ih podet, in dreptul treptel sc ny fie mai mio’ de 1,20 m pentiu a permite accesy in podet: Pentru accesul ‘npodet se vor prevedea trepte din ofel baton ancorcte in peret. [Le copeteie podetelor. pe o lungime de cel putin (4-5). ly y= lumina Podatulu), pants rodieruiul se vo records Ic pants able! naturale, osttel ca 64 euite scitutl hidrcuilce core oF produce ofules sou reducerea capacitéil! de scurgere a podetuli ‘Att. 110, -(1) La. amengjarea podeteiorin amonte. panty colectarea's dirjarea peter, penttu protejarec albiei precum si pentru recorcarea podeteior cu tercso- mentele cdi si cu malurle albiel se previd diferite tout de lucrér, dupt condille locale de terenulu ir functie de caractefsicle energetice oie curentulul @) a podete situate in profie mite scu in albi cu pante mati, se vor prover ‘dea cunete sau putus pentru dlsirugerea energie! opel si pentru reaizarea iné- limi necesare sub podet. 3} Pentru fiecare directie de colectare a ope’ se va preveded cétte © guié de deversare th cuneta sau in put. Dimensiunile minime Gn pan) ale unei cunete sau put vor f de 1,0x 1.60 m (penttu acces si curse) (Lo intarea in podete se Vo prevedea un prag a céruiTnditme se olege dupe omeoieneicencrtee coed N-(h-08-2 heseaw indi Gichetmectepedmnmieem (5 Pow lol put seer rove nom po ute hloase de poveha sve eco cu ouast frsororac i sa posele dcte alt eon ate, ecodere oi jeccrarie sc oslo Wapedia a ecu Tha ose SSULETIN TeHNIC RUTIER “ru 1 encore 2002 98 An. 112. Le podete siuate In albii larg, conduceree apei si tacorderea cu podetul se va prevedeo cu sferturi de con, cu aripi sau prin testes copdtulu Pocefuii dupd panta foluzuiu ‘Aft. 113. - (1) Albia cuprinsd intre lucrérie de racordare cin amonte ole pode- telor se vc proteja cu pereuri in cozul cnd terenul natural nu preginté suficienté stabiltate in condita respective de scurgere a apel @ La podete cu deschider mic! (sub 5.0 m) se recomanda pereeres abe’ # sub podet in vederea protejari si surdl curstéxt ol @ La capétul pereulul se va prevedea intotdeauns un pinten, ale cout dimensiuni se vor stabil dupa nature terenulul sin functie de coracteristicile energetice ale curentuly dor nu mai micé decét adéncimec de ingher. Aft, 114. - (1) La omenojarea podetelor in aval, in vederec protejéti abiet. terasamentelor cai $1 a podeteior Fpottiva ofuietlor yi distiugetion precum si Pent racordarea regimulul de scurgere din podet cu cel din aibie avat (natur Fale sau corectaté ) sunt necesare luctéri corespunztoare configuiatiel locale ‘aie’ s coracterticior curentulul @ La podete situate Ir albie cu pante mat (peste 6%) si molu Thaile se va prevedea una sau mai multe tropte pentru dstrugerea energiel curentuiui s reducerea vitezal ope fa limita admisa de natura terenului din aleve. @ Numérultreptelor,kalimec s!ndiinector, plecum si distanta Tne trepte se stabiiesc in functie de lumina podetul, de debit si configuratic abiei Cistanta inte trepte se clege de (3-8) h, (h tind indtimea treptal), {timed treptel va tl mai mate decd! lumine podefuki, fora ultima treats vo fiegald cu iatimea able’ naturale sau corectote. Peretti laterai ai reptelor se vor prevedes in fora de zicuri de-spriin sau Th ford de tolwzur pereate, (@ Coronamentele zidurior de sprfin su a pereurtlor vor avec o gardé peste nivelutle corespunzétoare debitelor de calcul a cétei mérime se va stobil h functie de eficienta si mportanta tucrér © Grosimec patulsi de la baza trepte’ se va prevedeo constructiv, cel put d= (0.20 -0.25)h. in care h este indttimes trepto. (© Lapodete stuate in albi fargis! cu panto sub 6%, unde are loc 0 recordore fenté a curentulul Inte podet 51 clbia din oval, luctéile de ditjare si consolidare constau din sterturi de con sau atin’ si pereerec patulul abbot ® Consoidarea patuii abiei este necesaré in toate couurie in care vitea medie @ curentulul este mal mare decét viteza medie admisd de nature terenu- 1ui din atbie (tabele 7.11. BULETI TEHNIC RUTIER “ni a 1 aru 2082 99{8) Tipul ce consolidare « patulul abc! se determina cu cjutorul tobelul ill in functie de vitezo medio 6 CUFEnTUlUl Wma) de adéncimea medie o stratuuh de O76 (Fines) determinate ia estén cin pod (ig. 51.6.) (9) Lungimed abe! ./," ce trebule consclidaté se determind oproximatv cu ‘elati: B-b ns nu mai micd de 1.5 4) in core: b/l/@- este lumina podetUl, far 8 -alimea albiet naturcle (sau corectate) io bazé. 0) Viteza media a opel fh sectiunea de trecero de la cibia consolidate io dlbie natuols (corectata) neconsolidaté, nu Tetue sa fie mal mare decét vileza ogmisd de potul able! neconscidate (ID Cénd acest lucru nu este posi, n vedere eviténi atuietior lo tecerea de fa aio consotdard la albio neconsolidaté, ucteile de consolidare se vor prevedes a copatul avai cu pinteni (12) Le viteze mor peste 20 m/s, se va prevedeain fata pintenul un pot de iota bruta, pe 0 tungime de 1.8 - 3.0m. Aceas‘a vitezé se determing conventional (fenomenul find complex, cu vor riatain 3 drecti) relat: : a mee” Bh, In core: hay # Inéimea stratulul de apa in albia din avai. ic debitul de coleul: B = lotimea la sectiunea de trecere (disianta inire copetele atipilr, a zidurior de spin. @ stertutior de con sau ¢ malusion. » 03) Pentru @ se evita produceres eroziunior jateraie produse de vértejur la lesilea curentulll tn aval de podet. se vor prevedsa si consolidéri !2 matutle albie}, cel putin pe o lungime egalé cu kétimea abies ne 0 inaiime cu cel putin 0.5 m decsupre nivelulul apelor maxme, (1A) Daca (a lesirea din podet energia curentuui este mare si configuration albie! nu permite executarea unor trepte pentru recucerea energiei. se vor pre- vedea censtiuctil speciate de disioare ¢ energie’, conform indicatitor din itera tua de speciaiitate, Ait. 115, - (1) ih stuatii speciole se vor respecte prevederio mentionate in acest artical on uLET TEMG RUTIER 100 ~sr13,auan 207 2) Lo pacete Inchise tung! (sud platforme industiaie, in stati, maja, etc.) si cu Inditim veduse, sub 1 m (greu accesible de la capete). se vor prevedeo pos Dbiltat intermediare de acces de pe picttoma (putus de acces acoperite) @) Le prelungiea podetelor (la dubIGri de lini, Io Iargri de crumut eIc), podelul existent se va mentine in circulate dacé este th stare bund. s-2 compar tat bine in fimo 5 asigurd scurgered debitului atenust prin acumuore (a debitul Ge calcul corespunzdtor cil de comunicatie) la durata de inundatie admsé de obiectivele din zona de inundatie. ( Partea noud 0 pedetulul se va proiecta conform prevedetiior din prezen tul nommativ si corespunzétocre conaitilor speciale incicate daca néitimea de constructie este obligaté. © Podet vechi urmeazé sé se tefacd in vitor. cOnd se va dovedi ca nece- sar, la. émensiunie pért nol (6) In cazul cénd pentru podetul nou rezulté o luming sai mare decdt ia cel ‘exstent, s@ vor prevedes intte podete lucréri de racordare, care vor asigura cel putin conaifile de scurgere existente. (yh cazul cGnd prelungieo ce urmecz6 sd se execute este mal micd cu 50% fatd de lungime podefulul existent Gn stare bund) ins insuficient pent scurg- ore debitelor cu probabiltate de depdsie corespunzatoare cal de comun- cote § cu otenudile regimului de scurgere respectiv, prelungrea se va preve- eq cu coracteristicle podetutu existent Gh vedorea reduced investi) urnand cain vitor, cond se va dovecl ca necesar, podetul sa se refacd integral. cu res- pectorea prevederior cin prezentul normativ. (® Larefacerea podetelor exstente se va studia s/o eventuald mutare a om. plasamentului tinénd soama de forma abiei, de posibiltatec unei corecti locale 8 aibiel dn conaiil de scurgere mai bune) si de refolosrea eventuaié a une’ z tl, n cazul cond lumina rezultaté este mai mare, (9) Pedetele care tunctioneazé sub presiune se vor etansa. pentru a se evita: patrunderea ape din interiorul padetuiulin corpul terasamentelor (oodetete exis tente Io care se constaté infitrafi. se vor tencul Th interion. De osemenea, se vor luc mésuri pentru evitarea patrunderi opeiin tercsamen- te pe la copul monte ol podetulu, prin executoree unui strat imperneabi pe taluzul din amonte, pe toate ingimes ferosamentelor inundate cin aibia minor’, daca acestea sunt cu permeablitate ricicaté (pamanturi necoezive, nisiputt Pre- foose si pratur nisipoase). (0) La podatele existenta, 0 céror capacitate de scurgere este redusd th mare masura de conditile de intrare th podet (@ mic) este indleat (mat oles th ‘cazul prelungit lor In omonte) s8 se sporecsed capacitates tor (Cu 10-15%) prin BULETIN TEHNIC RUTIER ‘ri 15, ans 2002 totcmengjarea specialé g infrér! in podsi Gimpane nidrovics) daca prin aceasta Tabet 74 se poate realize debuseul necetar (tig. 71X.a). Indttimed tioera de recere sub podete dh” In regim cu nivel liber de scunger® (mn) fe aie | peurpaaenas fe hot comtrior ebituuide calcul 4 y Tames | oa 1 adel bo its Gotan ea sue op rotoae 3 oat om" ow" B. dor saeas enpre ton os ons : 2.Pocele rate wad 1 PPS Yt rete onproinena os ow * Lareconstuci # prokungi de podete precum dln cazurte h core indlimnea sah de ope ‘e inuaree Bt pouel esta malice de 150m, inanmee de IDera Racete ve reduce cu Zom, Fig. 7.2%. Tabetul 7.1, \Volotte minime cfe inttimt de siguronta (gerdé .AK", de le nivelu! apel Gh amonte) pants la cola muchiel platormet co Fell C58 de comunicatie ne 1a debitu ge colew Caitecie: 050" Dramas O80" * Lc reconstruct # preung de podete precum # ih conutle in care notimea sah ce 096. rtiarecin poder, este moi mic6 ae 1.50m, inéstmes de sguantd se recuce Cu025m Sectiune 4-a : : Sectivne 8-8 — | + Sectiune te me Lo Fig. 7.%.c. Schema consolidérlor aval ia abi cu latimi rlativ meri (consolidate -evantai) 4 BULETIN TENG RUTIER 102 103 | suswrooucaven ee |Tabet 7. Tibet cu plordente procentuate de reco la diverse culhurl dotons stage pelor fa suptatate tent ‘Burs |] ParataSocis o] eo pune ieoun|'s | tenors {Cores | Foor | canspa) de | «ce inne & Basu reams proved a Poume| 7 z z 16. ishayalelaya| rat aw co = 30 1 z ios se BULETA TEAC RUTIER ‘eu 9 13, nara 202 Tabolul71v. Valorie cooficientului de rugositale pentry tubut si canate Siarea Ge BreiacrOre O SURIGTETST m interoare o tubuiui sau canals meals ‘maxien’s—[ [Canale (hou) cu supretata: ane: aoe _| nterioord nepreluerars [Car in beton Gu a nave (ROUT) din beton cu suEKoTate ‘oor oo | opto Interac scsvi, [Canaie pereiate 0.025 ‘030 | 0020, Tabetul 7. Veloarea coefictentulul de contiacte €, pent: podete deschise [Witees caren Boe, | lume nim ato ros a8, 32 fa 108. 10 v 1 v 1 125, 096 096 oa7 Oe, 15 0.94 04 (095 085 2.0 0.92 097, 0.94 0.24 25 0.90, 081 ‘92 092 30 087 (89 090 91 35 05, 87, 082 (990 40 oa3 | 08s os 069 Tabelu! 7.¥ Volotie coefcientuiui de vtext @ 1a podefele deschise Fai de Seeee o Podete cu sertun de Con sou cu arp! 990. Podete 168 ster de con sou arp! 085, Podete bottle cu nostetie inecate 078 SuLeTIN Tec RUTIER ana 13 owsre zg 105Tobeu7vn, |S Valorie costtentir de verde conkoctef< ke podetelenchise cu rival er is Feka BT I z = 1 23] i Tempore cu cap tet 00 cas 28 SH Tenpane cv ofp) sou ver da can ons 090 iE 0? ba Timpone hicrauice 095 - 0.97 1,00 3 a s = | 7] * fea | hi E a 8 Jeja EB a ss [°|* bea 3] Tobelu 7. E 1 5 Volotie costcentior de contac 9 ce viena la pacefee cise i £ Jal: CR al cu sectunea de tare Innecct® ae pale f ee 2 i 2} 8 | : [_—__ "fever ———] E i Foi timpanaut Pe secre [—Seatune | Soctune me A dreptunghiuiars | circukorss| [ales Og TTimpane cu cop res om 020 og [0a0 : e + aE Tmpane cu arsisouseraide con | 948 064 | 040 [vas g [s/s a Timpane hitouice 00s 045 [050 [oss ge 8i El ia Feritu imoane cu haliwe b> hp, oefclenful Ese roperteaza ta ROME n i ih Bg a] Bo 3 i - iS] is z 8 Tobotd 71x. é a ; & Cosficientu de rezistenta C, yi de vitesa @ inftorea in tub la podete inchise sub presiune ' ? | 1. T if 3 z ee read tmponas 4 so Teg, ee el Ig Tigao 6 cop oH ai Eee i By Timpane cu oipisau der de Son 770-030 991-088 Bie, i 28 Tinpane hcioulco (0.08 0.98 097-095 1 33 = By i 1 es je 3 Ss | { zy |* si 7 | | le PEPPERS 3 SI ENRRTCR RACISM RMT > es 2 BULETIN TERNIC RUTIER jo —SAeTN TENE AU i Won ara 13, ase 2002 i Goats 1% oncane 202“Xerces He} apres as eee 0284 BP BpIADOS TINE! A+ =H 3 oma newt TY pene o:4: 2p letab In mo moCy aALMNGE?IRD PEEtEMORRMO ARP ARCepopeneem: GTR smrovenam incom matretrnonqoasennnitnniont snoptencinientnuccnoaonyeimamnen ELE meer ea HAeRENURACHNH nod Nine, wt 19: EPONA BP oen mute mrecoreseAcennen ELE = aia igh Be ial saise i we 00+ fae matte oyun annoop ao wn oma Pa Mindy ma® BUMS AA eH aARRO [EE oro dasa=d na (ron d'm0-8 veo spnpanen ns ch ope MBAR, ‘108 aru or 9, aati 20011 uu endo aatinoe op a eer 8 Ope OsiNaaE nD RSP NE aRIHD apes NE HaaoN PdARCHUD aOR’ 3 MORE TR 5 rie 2002 JP2° epics no enaeO FOF OE AREER VION BULETIN TENG RUTIER eat % iakigers I [al El | [3 Eeaake laisla}sieletal icfzlal2ta afalalell lata} 3 lana >t > 2 ‘é € 270+ 'uac0n 9p wi Ha «OES A: RANELRO ABFIENNCH SNIoN 1 HONDO HIE MAES 24 prune 9-029 loi Ad 14209 a00 YOK BROY RE) ave AIH A ENED OI sUREINE “hy eerie tpi C0 eD OU puAsadn® generdoucaunoe ns 'saUPKemoNO pod MINA saR} od OIE MOON Ae owe snvutn moans OMAeIMERU RCO enON HD nd 8 #9: ENO HP9TA agra ro RA TOF EA MOEA HOM a He z ie = ae if ; et lt Bi * ae - L : assy Sle (oe E mt or [wf me for | waste: | 8] aan oan ae 2cco exemeseiupsnorerdioe us ons peatnastosce) 2% aioe gucy anode Fry oon ce op pe MD EOE Oe abe a EA BED ORD LAO OD 113 touncon rn otet suet eosse0 oum@ nies 4+ Shay rund omdeuelDsh-vetromn ri He 08h ea Moe ato Bs gla ze alt x a f= pe pw fe pm le pee «fa {= fs | {«|{~] fal (100-08 a enone gnnoe pene o vomau wore) ped A HD HORS ed ma E nomsor

S-ar putea să vă placă și

• Marinescu, C-Tin - Asigurarea Stabilitatii Terasamentelor Si Versantilor (Vol.1)

  

  Document173 pagini

  Marinescu, C-Tin - Asigurarea Stabilitatii Terasamentelor Si Versantilor (Vol.1)

  Costin Cezar

  100% (1)
• And 513-2002 - A Drenurilor

  

  Document51 pagini

  And 513-2002 - A Drenurilor

  Jijel_g

  33% (3)
• Calcul Hidraulic

  

  Document11 pagini

  Calcul Hidraulic

  Radu-Valentin Chiritescu

  100% (2)
• • Reviste
  • Podcast-uri
  • Partitură
• Indrumator Proiect BAP

  

  Document45 pagini

  Indrumator Proiect BAP

  Carmen Ancăn

  Încă nu există evaluări
• Verificarea Podului - Calcul Hidraulic

  

  Document2 pagini

  Verificarea Podului - Calcul Hidraulic

  Gabriel MG

  100% (1)
• Calcul Dimensionare Sant

  

  Document4 pagini

  Calcul Dimensionare Sant

  bogdan_medanu

  100% (1)
• Probleme Speciale de Geotehnica Si Fundatii

  

  Document16 pagini

  Probleme Speciale de Geotehnica Si Fundatii

  Maruska Marius

  Încă nu există evaluări
• Baraje Pentru Acumulari de Apa Vol I - Adrian Popovici - Calin Popescu

  

  Document386 pagini

  Baraje Pentru Acumulari de Apa Vol I - Adrian Popovici - Calin Popescu

  Nicolae Bogdan

  75% (4)
• De Comunicatie: Gavril

  

  Document200 pagini

  De Comunicatie: Gavril

  Roxanne ROx

  100% (1)
• Calcul Hidraulic Podet

  

  Document1 pagină

  Calcul Hidraulic Podet

  Michael Ellis

  Încă nu există evaluări
• AND522 Starea Tehnica A Unui Pod

  

  Document22 pagini

  AND522 Starea Tehnica A Unui Pod

  Iriciuc Cristian

  Încă nu există evaluări
• CD 31 - 2002-RO - Benkelman

  

  Document52 pagini

  CD 31 - 2002-RO - Benkelman

  Simona Caraba

  100% (3)
• Foraje de Injectie

  

  Document56 pagini

  Foraje de Injectie

  remusson419

  Încă nu există evaluări
• GP 084 - 03-Praguri de Fund

  

  Document37 pagini

  GP 084 - 03-Praguri de Fund

  Alexandru Pavel

  Încă nu există evaluări
• PD 161-85 Normativ Privind Proiectarea Lucrarilor de Aparare A Drumurilor, Cailor Ferate Si Podurilor

  

  Document89 pagini

  PD 161-85 Normativ Privind Proiectarea Lucrarilor de Aparare A Drumurilor, Cailor Ferate Si Podurilor

  d3lirium

  100% (2)
• Calcule Hidraulice

  

  Document20 pagini

  Calcule Hidraulice

  stefan_stanca1

  100% (1)
• 7 - 7.5. Calcul Hidraulic Podete Tubulare-Semnat

  

  Document2 pagini

  7 - 7.5. Calcul Hidraulic Podete Tubulare-Semnat

  Ganea Marius Bogdan

  Încă nu există evaluări
• METODOLOGIE Determinare Debite Maxime Pe Bazine Mici

  

  Document13 pagini

  METODOLOGIE Determinare Debite Maxime Pe Bazine Mici

  Laura Vlad

  Încă nu există evaluări
• Calcul Hidraulic Pod

  

  Document13 pagini

  Calcul Hidraulic Pod

  Boțan

  Încă nu există evaluări
• PD177 Normativ Pentru Dimensionarea Structurilor Rutiere Suple Si Semirigide

  

  Document32 pagini

  PD177 Normativ Pentru Dimensionarea Structurilor Rutiere Suple Si Semirigide

  Oana Matei

  Încă nu există evaluări
• Indrumar Regularizare

  

  Document149 pagini

  Indrumar Regularizare

  coman cristian

  100% (1)
• Lucrarea 3 - 4

  

  Document8 pagini

  Lucrarea 3 - 4

  Lenuța Onea

  Încă nu există evaluări
• Calcul Hidraulic Pod

  

  Document13 pagini

  Calcul Hidraulic Pod

  Andries Alexandru

  100% (4)
• Proiectarea Suprastructurilor de Poduri Din Beton Armat Si Precomprimat

  

  Document276 pagini

  Proiectarea Suprastructurilor de Poduri Din Beton Armat Si Precomprimat

  Kovacs Zsolt-Istvan

  100% (8)
• Geotehnica. Manual Pentru Lucrarile de Laborator. Determinarea Permeabilitatii in Laborator

  

  Document15 pagini

  Geotehnica. Manual Pentru Lucrarile de Laborator. Determinarea Permeabilitatii in Laborator

  Mini Geotechnikus

  100% (4)
• STAS10796 2-79 Rigole

  

  Document23 pagini

  STAS10796 2-79 Rigole

  cazilau

  100% (2)
• Curs General de Poduri

  

  Document25 pagini

  Curs General de Poduri

  Vlasan Vlad

  Încă nu există evaluări
• Mecanica Pamanturilor

  

  Document102 pagini

  Mecanica Pamanturilor

  Oana Matei

  Încă nu există evaluări
• PD 95-02

  

  Document73 pagini

  PD 95-02

  Gelu Cucu

  Încă nu există evaluări
• Caiet de Sarcini Privind Executia Pernei de Balast

  

  Document6 pagini

  Caiet de Sarcini Privind Executia Pernei de Balast

  mmm245

  100% (1)
• AND513 Drenuri

  

  Document33 pagini

  AND513 Drenuri

  Bora Tina

  Încă nu există evaluări
• PD95

  

  Document65 pagini

  PD95

  Ancuta Cealalta

  Încă nu există evaluări
• Normativ Privind Proiectarea Hidraulica A Podurilor Si Podetelor

  

  Document76 pagini

  Normativ Privind Proiectarea Hidraulica A Podurilor Si Podetelor

  Relu Matei

  100% (1)
• Cargou 8500 TDW

  

  Document107 pagini

  Cargou 8500 TDW

  n_costique

  Încă nu există evaluări
• CD 31 - 02 - Deflecto - PT Capacitate Portanta

  

  Document26 pagini

  CD 31 - 02 - Deflecto - PT Capacitate Portanta

  Costin Gherghina Bud

  100% (1)
• AND513

  

  Document32 pagini

  AND513

  Claudiu Ion Chivu

  Încă nu există evaluări
• STAS 1846-1990 ANULAT Determinarea Debitelor de Apa de Canalizare

  

  Document10 pagini

  STAS 1846-1990 ANULAT Determinarea Debitelor de Apa de Canalizare

  gaagsab

  Încă nu există evaluări
• SR 4163-1-Alimentari Cu Apa-Retele de Distributie

  

  Document8 pagini

  SR 4163-1-Alimentari Cu Apa-Retele de Distributie

  kov1980

  Încă nu există evaluări
• And 522 - 94 Instructiuni Privind Stabilirea Starii Tehnice A Unui Pod

  

  Document22 pagini

  And 522 - 94 Instructiuni Privind Stabilirea Starii Tehnice A Unui Pod

  Scutaru Maria-Cristina

  Încă nu există evaluări
• Caiet de Sarcini Punte Geoagiu

  

  Document73 pagini

  Caiet de Sarcini Punte Geoagiu

  Madalina Si George Dinca

  Încă nu există evaluări
• Poduri - PD 165 2012

  

  Document212 pagini

  Poduri - PD 165 2012

  ioanciornei

  100% (1)
• Cargou 8500 TDW

  

  Document107 pagini

  Cargou 8500 TDW

  n_costique

  Încă nu există evaluări
• Calculul Unui Pod

  

  Document26 pagini

  Calculul Unui Pod

  Proiectare KNM

  Încă nu există evaluări
• Normative

  

  Document3 pagini

  Normative

  ion_andrei_costin

  Încă nu există evaluări
• AND-515-Terasamente Rampe Pod PDF

  

  Document39 pagini

  AND-515-Terasamente Rampe Pod PDF

  andreibadica

  100% (1)
• GP 084 - 03 Calcul Hidraulic Prag de Fund

  

  Document38 pagini

  GP 084 - 03 Calcul Hidraulic Prag de Fund

  d3lirium

  Încă nu există evaluări
• Prundeni Crama 200 M VL

  

  Document2 pagini

  Prundeni Crama 200 M VL

  Teodora Vasile

  Încă nu există evaluări
• C61-74 - Geotehnica - Instructiuni Tehnice Pentru Determinarea Tasarii Ctiilor de Locuinte, Social-Culturale Si Industriale Prin Metode Topografice

  

  Document44 pagini

  C61-74 - Geotehnica - Instructiuni Tehnice Pentru Determinarea Tasarii Ctiilor de Locuinte, Social-Culturale Si Industriale Prin Metode Topografice

  Radu Ionut

  Încă nu există evaluări
• Caiet de Sarcini Sarpante

  

  Document3 pagini

  Caiet de Sarcini Sarpante

  daniela lapadatu

  Încă nu există evaluări
• AND 582 - 2002 - Normativ Pietruiri

  

  Document22 pagini

  AND 582 - 2002 - Normativ Pietruiri

  GijgaAdrian

  100% (1)
• Metodologie de Executie A Prizei de Pamant

  

  Document4 pagini

  Metodologie de Executie A Prizei de Pamant

  Spectzone

  Încă nu există evaluări
• Instalatia de Balast Pentru o Nava Tip

  

  Document15 pagini

  Instalatia de Balast Pentru o Nava Tip

  Alex Carly

  Încă nu există evaluări
• Normativ and 578-2002 Supra Bet On Are Poduri

  

  Document22 pagini

  Normativ and 578-2002 Supra Bet On Are Poduri

  cosmiv

  Încă nu există evaluări
• Caiet Sarcini Torsadat

  

  Document8 pagini

  Caiet Sarcini Torsadat

  Flaviu Mihai Popa

  Încă nu există evaluări