Sunteți pe pagina 1din 200

Gavril HODA Mihai ILIESCU

GAI DE COMUNICATIE

\,

U.T.PRESS

:J8.8J

Gavril HODA Mihai ILIESCU

UNIVERSITNTEA TEHNICA

uuuruilililtililtililtilluilt
BIBLIOTECA CENTRALN

CAI DE COMUNICATIE

urrvtRarfATrA TEHxtcA oo{ cLU$AtocA

BtaLtorEcr cexrnarA
r*.,nv .?.39..8.k!...,

*..2?.

U.T.PRESS CLUJ-NAPOCA, 2OO9

Editura U.T.PRESS
Str. Observatorului nr. 34 C.P. 42, O.P. 2, 400775 Cluj-NaPoca Tel.:0264-401999; Fax: 0264 - 430408 e-mail : utpress@biblio. utcluj.ro Director: Consilier gtiinlific: Consilier editorial: Prof.dr.ing. Traian One! Prof.dr.ing. Virgil Maier Ing. Cdlin D. CdmPean

Prefatd

Lucrarea de fatd s specializdrite C.C.t.A. sj i.t


Comunicatie.

Fdrd problemelor

a fi insi er cu care se

specializdri in practica cllr cdilor ferate. Sunt prezel alcdtuire, metode de ca

c,r

tehnologia de executie a ar

lmportan{a acestcr

de strategia Romaniei in cr

ffiecii
HODA, GAVRIL

Nafionale a Romaniei

Vom fi recunossitc

comunicatie / Gavril Hoda, Mihai lliescu' - ClujNapoca : Editura U.T' Press, 2009 rsBN 978-973-662-460-5

Cii

Oe

vor adresa cu sugestii sau intr-o eventuald viitoare re

l. lliescu. Mihai
625.7 Copyright O 2009 Editura U.T.PRESS

Toate drepturile asupra versiunii in limba romanS apartin Editurii u'T'PRESS' aceastd carte Reproducerea integrald sau pa(iali a textului sau ilustraliilot-din acordui prealabil scris alediturii U'T.PRESS. este posibitd num"ic, Tiparul executat la Atelierul de multiplicare al UTCN'

tsBN 978-973-662460-5
Bun de tipar: 28,04.2009

Tiraj: 300 exemplare

Prefald

Lucrarea de fala se adreseazd studenlilor Facultdlii de Construcfii, specializdrile C.C.l.A. gi LE., fiind elaboratd conform figei disciplinei cdi de
Comunicafie.

Fdrd problemelor
specializdri

a fi insd exhaustivd, ea trateazd cea mai mare parte a cu care se pot confrunta absolventii de la cele doud

in practica curentd de proiectare a drumurilor, autostrdzilor gi cdilor ferate. Sunt prezentate aspecte legate de proiectare, detalii de
alcdtuire, metode de calcul gi dimensionare precum 9i aspecte legate de tehnologia de execulie a acestora. lmportanla acestor categorii de lucrdri este relevatd la ora actuald d e strategia Romaniei in domen u I nfrastructuri i tra nsporturi lor.
i i

Vom fi recunoscdtori celor care consultdnd prezenta lucrare, ni se vor adresa cu sugestii sau observatii, in vederea imbundtdtirii continutului
intr-o eventuald viitoare reeditare.

AUTORI

CUPRINS CAP. I NOTIUNT GENERALE 1.1 Activitatea de transport...... 1.2 Scurt istoric........... ' """' Clooifi^^-^^ 1.3 Clasificarea cdilor de ^=r,comunica1ie.... .... 1.4 Criterii de eficientd.... t.c ctasificarea crrniuriioii; ; ;;;;it;;....., 1.6 Elemente de trafic rutiei
CAP.

1
1

4
5

3E i;fi,:::::a
? 2.8

DRUMUL IN PLAN DE SITUATTE Atiniamente gi curbe.. _.:.....: Metoda axei2ero.. . ............ 2'3 Racordarea ariniamenter;; ;; 2.4 Trasarea curbelor.ircuirr"..l.. introduce,ii .rr.o"r"i

2.1

II

?2

11

;j;iili;;;i";.ir."rri".
;; ;;.;;;","
:

12 13

7 naze Je ra;";;,+ ;;;""i;;;il;; : -Tipuride

p,ogi";iu;..........

tc
16

racorddri.......

""

20 22 25

cAP. ilt DRUMUL IN PROFIL LONGITUDINAL


3.1

3.2 3.3

29 Benzi suptimentar" p"ntr,

OAP. IV DRUMUL iI,I PROTII TRANSVERSAL


4.1

";;;;;i;i; l";i;

36

40

4.2 4.3 4.4

Tipuri de profiluri transversale...... Elementele profilului tr"nsuerr"i..........

in ariniameni'e; Bombamentul cdii.....

!i,::llrrruritor

; ;;;;
i";;;;r";i;
..
..

42 44 49
51

CAP. V. INFRASTRUCTURA DRUMURILOR 5.1 Generalitd(i.................. . . ...-.

s.2

caracterisiicite pdmdr;;i;; ;i;i;;i"i; clasificarea acestor pdmdnturi.

;;

54
55 57 65 69
72 74

s.T

II s.o

:; :1

Fl:.:l,llrcrdriror uompactareaterasamentelor. Protejarea tatuzuritor.._....... Lucrdri de sprijinire . ,"."ioi rv vq"rqrr(""' -. J" plra"i Apdrdri de maluri....

o!

t"rr."r".t....

CAP.

VI SUPRASTRUCTURA 6.1 Materiale utilizate la construclia drumurilor""""""'


6.2 Alcdtuirea structurilor rutiere"""' 6.3 Principii de alcdtuire a structurilor rutiere' 6.4 Straturi de fundalie 6.5 Drumuri de tip inferior (rudimentare)':"" 6.6 Drumuri de tip intermediar (tranzitorii) 6.7 Drumuri moderne nerigide (suple)""""":':"""""" 6.8 Tratamente bituminoase si covoare asfaltice' 6.9 imbrdcdminli bituminoase ugoare
rutier)'

:AP. XI NOTIUNI
78 84 87 88 90
91
"

6.10 imbrdcdminli bituminoase grele' 6.11 lmbracdminii rutiere rigide (din beton
CAP.
7

94 96 98 99 102

.1 Generalitati.... '' 2 $inele de ca,e ,:-, " .3 Materialul maru-i "' .4 Traverse de c,a e . '' .5 Prisma de oa as=. "'.6 Clasificarea grl r:g " .7 Realizarea cc-: -" '' 3 Sudarea gire :'

PRTVIND

]4,P.

7.2

.1

VII DIMENSIONAREA SISTEMELOR

RUTIERE rutiere suple si semirigide" ' " Dimensionarea structurilor Dimensionarea structurilor rutiere rigide"""""' ."""""'

'

7'3Verificarealainghe!_dezghe!astructuri|orrutiere. T.4Exempludedimensionareauneistructurirutieresup|e. 7'SExemp|udedimensionareauneistructurirutiererigide.


cAP.

115 124 129 132 135

"2 2 '2.3 "2 !

'2 1

XII

CONTINUTUL

Generalitatr

'Z

Continutul ea..- a Continutui ce,:-- z Continutu cai-_ a, de intervent Continutui .a:-- a

Sts-IOGRAFIE.

8.1 8.2 8.3

Vlll

INTERSECTII DE DRUMURI Generalitdli..'.... Tipuri de interseclii'...""""':"' Elemente de proiectare a intersecliilor'

139 139

143

cAP.

9.1 GeneralitS!i.'.......'..""' g.2 Clasificarea parcajelor"""""""" 9.3 Condilii de exploatare, parametrii de calcul""""

lx PARCAJE

AF

)1", r+i)
151

CAP.

X AUTOSTRAZI 10.1 Generalitd!i"..'............ 10.3 Autostraziie in pf'an de situafie'


10.2 Viteza de ieferinla

i:: rur
155
157 157
141

10.5 Autostrdzile in profiltransversal""""""""' 10.6 Noduri de circula!ie"""""""' 10.7 Structuri rutiere...."' 10.8 Constructii anexe autostrdzilor"""'

10.4 nutostraziie in'profil longitudinal""""""""'

....

iOo 165

cAp. xt NoluNt pRtvtND


1

FERATE Generalititi................. 11.2 ginele de cale feratd........ 11-3 Materialul mdrunt de ca|e...... 11.4 Traverse de cale feratd........ 11.5 Prisma de balastare 1.1 Clasificarea prinderitor.. 11,7 Realizarea continuitdlii ciiii.......... 1 1.8 Sudarea ginelor

1.1

cAle

169

170
171

173 175 175 177 178

CAP. XII
12.1

coNTtNUTUL DOCUMENTATTET pRotEcTULUl ^ Generalitdti....... 12.2 Conlinutul cadru al studiului de prefezabilitate. 12.3 Conlinutul cadru al studiului de fezabilitate.... 12.4 conlinutul cadru al documentaliei de avizarea lucrdrilor de intervenlii...... 12.5 Conlinutul cadru al proiectului tehnic.

179
180

182
184
186 195

BIBLIOGRAFIE.

cAP.

NOT|UN! GENERALE

1.1 Activitatea de

transport

mobil.

are 9i societdtii umane. Activitatea de transpor.t a apdrut o datd cu societatea umand, s-a dezvoltat 9i diversificat o datd cu aceasta, fiind un factor determinant in dezvoltarea umanitdfii. Pentru economia unei socieial, .jir" de comunicatie reprezintd factorul principal care favorizeazd dezvoltarea de activitate, ele mijlocind mobilitatea de bunuri oe -persoane pe intreg 9i teritoriul. in acelagi timp, prin intermediur cdiror de comunicatie se inresnesc relalii culturale, politice, administrative gi sociale, dintre oameni, dintre orage gi sate, dintre ldri sau chiar continente. Acest curs igi propune sd prezinte o parte din cdile de comunicatie terestre, drumuri in toate accepliunire sare incrusiv autostrazi, 9r cdiferate. Pentru realizarea activitafii de transport este nevoie de existenta a cel putin doud elemente: a) calea de transporf sau carea de comunicafie, respectiv suportur material pe care se face transportul, mediul care face'posibila gi intesnegte crrculafia, elementul purtdtor, fix. b) Miilocul de transport, adicd vehiculul care transportd, elementul

Un domeniu- important gi indispensabir in activitatea economico_ sociald a-umanitd{ii il constituie iransporturile. Prin intermediul acestora se realizeazd deplasarea in- spafiu a oamenilor gi diferitelor categorii Je *d{yt,..

in

scopur satisfacerii necesitdlilor materiaL

spirituale

triri"ir"it";;;il;

ir;;i;.;;

o corerare perfectd intre cele doud elemente. Dezvoltaiea itunrportrrilor necesitd at6t o dezvoltare a cdii de transport, c6t gi a vehiculelor.
1.2 Scurt

Desfdgurarea unui transport in condifii optime presupune

istoric

lstoria drumurilor este la fel de veche ca gi omenirea. cdrarea, coteca, drumul, intr-un cuvdnt carea de acces, asigura comunitdlii umane 'eia{ii cu lumea imediatd sau indepdrtatd. Natura firii"umane gi cea ,"r"1iiroi din cadrul unei colectivitali se recunoagte in natura cdilor de acces cdtre toti membrii grupurui, cdtre centrur agezdrii civice sau cdtrl economice gi socio-culturale. Dintre cdile de comunicatie terestrd, drumurile igi au inceputurile in :ele maivechitimpuri.

-il;il

J;

Prima menliune despre un drum ii apartine lui Herodot 9i se referd la drumul construit sub domnia regelui Keops (3000 i. Hr.)in vederea executdrii mdrelei piramide. Acest drum (de cca. 900 km lungime) este realizat din dale din Oe pibtra de dimensiuni mari. Sunt cunoscute de asemenea, drumurile Marelui Zid Chinezesc, Babilonia, drumurile din China, pentru construclia drumurile mdtdsii, etc. in antichitate insd, cei mai renumifi constructori au fost romanii. Ei Spuneau ,,Via Vita" adicd drumul este viald. Drumurile romane se caracterizau piin aliniamente lungi, sisteme rutiere cu grosimi de 1,0- 1,2 m 9i lucrdri de artd costisitoare. Acegtia au preluat cunogtinlele tehnice rutiere de la etrusci piatra incd din secolul alVlll-lea i' Hr') 9i cartaginezi (executau pavale din Primul drum roman se pare cd a fost Via Appia, executat in anul 312 i. Hr., cu o structurd din mai multe straturi, care avea imbrdcdmintea rutierd impeimeabild. Criteriul de proiectare a traseelor de cdtre romani era cel al oiJianlei minime dintre doui localitdli. Astfel, romanii s-au angajat in execulia celor mai variate gi dificile lucriri de art6: ramblee inalte, viaducte, tuneluri, fundalii pe piloli sau poduridin bArne pe mlagtini etc' ' Drumuiile romane erau alcdtuite dintr-un ansamblu de straturi din diverse materiale ce formau o ,;structurd rutierd"' Structurile rutiere romane erau formate din doui sau din patru straturi. in primul caz, fundalia 9i imbrdcimintea drumului erau alcdtuite din piatrd, de duritate diferitd adesea aglomeratd cu var hidraulic. Rezulta astfel o grosime totald a structurii rutiere mli mare de 50 cm ceea ce conducea, in majoritatea cazurilor la evitarea pericolului de degradare a acesteia datoriti acliunii de inghefdezghe!' 'in majorit-atea cazurilor insd, structurile rutiere romane erau formate din patru straturi (fig.1.1) astfel:

- stratul al patrulea. iu: de mare duritate sau dintr_un :; Drumurile erau executal cu ganluri laterale pentru sc!fc Modul cum fdceau rci Pompeidin ltalia, dezgropat ce Epoca feudald nu cu:e traficului rutier, odatd cu cez.. pozitiv gi tehnica rutiera. Acear secolului XlX, cind se pun ca (Tresaguet in Franla gi Mac_A:a Aparifia automobilulu,"i Cregterea numdrului de auto,,,er construclia gi intre{inerea drur. Evolulia tehnicii ruriere .(
1.3 Clasificarea

de mdrimea unor nuci si lecat

- al treilea strat. nuc,eu

- stratul infenor st,.al_n - al doilea strat. ,,,rcr,s :

ciilor

ci

c) terestre (drumuri. ca :u incdrcdturi gi viteze relatrv m,cr

Caile de comunicatie sun special, care asigurd circularra :amenilor gi a bunurilor mateseruegte drept cale de comunic.ai a) aeriene. desenres: rari, cu incdrcdturi mici Si viteze b) pe apd (ftuiiate sa"rarigiviteze mici;

Fig.1.1. Alcdtuirea stratificatd a drumurilor romane: 1-stratumen; 2-rudus; 3-nucleus; 4-summum dorsum'

Cdile de comunicatie pot, a) naturale: '- navigatia fluviald, apele (fluvri. n maritimd sau b) amenajafe: sau artificla ::n in vederea inlesnirii circuii : efericele, conductele, canalele: In primul caz, asupra cari , ::unci vehiculul care asigura tran ,:eor, submarin etc.)in al doilea c :: tipul vehiculului (cazul drumuriic

-2-

,{} i tt.i!

ji #f;td#ll4t;:

- stratul inferior, stratumen, format din bolovani sau lespezi de piatrd; - al doilea strat, rudus, alcdtuit din piatrd sparti de mdrimea pumnului - al treilea strat, nucleus, era un strat impermeabil din piatrd spartd de mdrimea unor nuci gi legate cu var hidraulic; - stratul al patrulea, superior, era executat din piatra spartd mdruntd de mare duritate sau dintr-un pavaj de piatrd. Drumurile erau executate preponderent in rambleu gi erau prevazute cu ganluri laterale pentru scurgerea apelor. Modul cum fdceau romanii strdzile se poate vedea gi az| in oragul Fompei din ltalia, dezgropat de sub lava Vezuviului. Epoca feudald nu duce la o dezvoltare a tehnicii rutiere. Renagterea traficului rutier, odatd cu dezvoltarea producliei manufacturiere, va influenla rozitiv 9i tehnica rutierd. Aceasta va culmina in secolul XVlll gi inceputul secolului XlX, cind se pun bazele unor tehnologii, din materiale sortate Tresaguet in Franta 9i Mac-Adam in Anglia). Aparilia automobilului va duce la un nou avdnt in tehnica rutierd. Cregterea numdrului de autovehicule in timp a influenlat direct proiectarea, :onstruclia gi intrelinerea drumurilor. Evolulia tehnicii rutiere continud, impundnd noi solulii, noi procedee. 1.3 Clasificarea

ciilor de comunicatie

cdile de comunicalie sunt medii naturale sau realizate de om in mod -.cecial, care asigurd circula{ia mijloacelor de transport pentru deplasarea :amenilor gi a bunurilor materiale. Din punct de vedere al mediului ce servegte drept cale de comunicafie, transporturile pot fi: aeriene: deservesc oragele mari, se efectueazd pe distante -ari, cu incdrcdturi mici gi viteze mari; b) pe apd (fluviale sau maritime): pe distanle mari, cu incdrcdturi -arigiviteze mici; c) terestre (drumuri, cdi ferate): transpoduri la distante relativ mici, ::l incdrcdturi giviteze relativ mici.

a)

Cdile de comunicatie pot fi : a) naturale; apele (fluvii, mari) gi aerul, care servesc pentru transport - raviga{ia fluviald, maritimd sau aeriand; b) amenajafe; sau artificiale, create sau modificate special de catre in vederea inlesnirii circulaliei, cum sunt: drumurile, cdile ferate. :r; efericele, conductele, canalele; in primul caz, asupra cdii nu se poate interveni (aerur, apa mdrilor) gi 'r-rci vehiculul care gsigurd transportul se concepe corespunzdtor (avion, ::or, submarin etc.) In aldoilea caz, este posibila amenajarea cdiiin functie :e i pul vehiculului (cazul drumurilor sau a cdilor ferate).

r-

-3-

sunt fdgii de teren special amenajate pentru circulalia vehiculelor 9i a pietonilor. Prin drumuri se inleleg 9i cdile naturale, neamenajate, precum 9i
diferite categorii de cdi rutiere, cum ar fi: a,) gose/e; drumuri amenajate special pentru desfdgurarea circulaliei, situate in afara localitdtilor; b) strdzi:drumuri amenajate in interiorul oraqelor; c) autostrdzi: drumuri de mare capacitate gi vitezi, rezervate exclusiv circulaliei autovehiculelor 9i prevdzute cu cii unidireclionale separate printr-o bandd mediand; autostrizile intersecteazi denivelat orice alti cale de iegirea auovehiculelor este permisd numai in comunicalie, iar accesul

Drumurile 9i cdile ferate sunt cdi de comunicalie terestrd. Drumurile

gt aproape in orice regiune. C; avantajul unei capacitdti man dr

Calcule economice

transportul auto este avantatos eficient gste transportul feroviar In general, cdile de cor sd se imbine armonios, astfei i in bune condifii.

cc

1.5 Clasificarea drumur

9i

locuri special amenajate; 'd)

deosebesc de autostrdzi prin faptul cd sensurile de circulalie sunt separate numai prin marcaje longitudinale iar intersecliile cu alte cdi de comunicalie nu sunt rezolvate obiigatoriu denivelat, au de obicei patru benzi de circulalie; e) butevardele; denumire genericd a unor strdzi principale, de obicei plantate pe margini; f) aleile: drumuri cu trafic redus, pentru vehicule sau pietoni; gj prsfe/e: cdi amenajate special pentru o circulalie diferitd de a vehiculelor obignuite, ca de exemplu pentru avioane, biciclete, motociclete
^la EI.U.

drumuri expres: drumuri

de

mare capacitate

9i

vitezd, se

pietonilor. urmeazd:

Drumurile fac parte Cin s comunicatie terestrd special a

Drumurile se pot clasif c;

1. Dupd relief, se disting:

- drumuride ges, pani a - drumuri de deat, intre . : - drumuri de munte.la at : asificd in:

podurile 9i viaductele sunt lucrdri auxiliare cdilor de comunicalie 9i Servesc la traversarea peste o vale, un curs de apd Sau o altd cale de comunicalie.
1
.

2. Din punct de vedere functrcr:

4 Cnte-rir-de-ef i ci enli

Cregterea considerabild a volumului transpodurilor impune acordarea unei atentii deosebite problemei repartizdrii judicioase a volumului de transpotl ihtre cele doui principale mijloace terestre de transport, auto 9i feroviar. Pentru realizarea transportului de bunuri 9i persoane, calea de comunicatie trebuie s5 indeplineascd anumite condilii cum ar fi: . sigurantd maximd, mai a|es pentru transportu| de persoane; - raprditate, adicd vitezd de circulalie mare; - mobilitate 9i acces in toate locurile interesante, - regulariate gi punctualitate, indiferent de conditiile atmosferice; - capacitate mare de transport pe tot traseul; - economrcitate, atat sub aspectul investiliei initiale cat 9i al cheltuielilor de exPloatare. Drumunle prezinta avantajul unor cdi de comunicalie mai modeste in comparatie cu cdile ferate, ele se pot realiza mai ugor, mai ieftin, mai repede

- drumuri publice. ea,e :-ansport ale intregii econorn s -:eres republican (autostrdz e :-umuri jude[ene, drumun cc-- drumuri de exploata,e ::nsport (drumuri forestiere. oer.: !

:-rpermanente (macadamun :::ane de ciment etc).

Dupd gradul de perfectionare i - drumuri rudimentare.. ^a: - drumuri pietruite: pietru : - drumuri moderne,. pro,,i zi
asr

func{ie de intensitatea traflcLr Totalitatea vehiculelor ca. ':,-':eazd traficul rutier. Acest tra :,i,-s tate. Traficul de perspectivd

"r

A -+-

',] lif. !i,li t;i:nlf,a,',t-*

calcule economice comparative au pus in evidentd faptul cd transportul auto este avantajos pe distanle pdnd la 300 km, dupd care mai eficient gste transportul feroviar sau maritim. In general, cdile de comunicalie trebuie sd se completeze reciproc, sd se imbine armonios, astfel intregul sistem de transporturi sd functioneze in bune condilii.
1.5 Clasificarea drumurilor si a

gi aproape in orice regiune. calea feratd este mai pretentioasd, avdnd insd avantajul unei capacitSli mari de transport.

strizilor

Drumurile fac parte din sistemul nafional de transport. Ele sunt cdide oomunicalie terestrd special amenajate pentru circulalia vehiculelor gi a pietonilor.

Drumurile se pot clasifica din mai multe puncte de vedere, dupd cum ,rmeazd:
1. Dupd relief, se disting:

- drumuride ges, pdnd la 150 m altitudine; - drumuri de deal, intre 150 9i 300 m altitudine; - drumuride munte,la altitudini mai maride 300 m.

2.

Din punct de vedere funclional gi administrativ, in Romdnia drumurile se : asificd in:

drumuri publice, care sunt destinate satisfacerii cerinleror de :ansport ale intregii economii 9i ale populafiei. Ele se impart in drumuri de i-'ieres republican (autostrdzile gi drumurile nafionale) gi de interes local :-umuri judefene, drumuri comunale gi strazi); - drumuri de exploatare, care sunt destinate unor cerin{e proprii de ::"rsporl (drumuri forestiere, petroliere, minere, agricole etc).
Dupd gradul de perfectionare tehnicd: - drumuri rudimentare: naturale sau de pdm6nt; - drumuri pietruite: pietruiri simple 9i macadam - drumuri moderne. provizorii (tratamente bituminoase), !,.- permanente (macadamuri asfaltice) gi permanente (betoane asfaltice, :,*i:ane de ciment etc).

--

func{ie de intensitatea traficului de perspectivd

Totalitatea vehiculelor care circuld pe un drum in ambele sensuri ":t*eazd traficul rutier. Acest trafic eate caracterizat de vitezd, debit gi de :e-state. Traficul de perspectivd pentru drumurile publice se determind pe

-5-

r
l"'I
I rl""*ii

{li"tJ"i,tilt
t.0 grcmente
Oe

o perioada de 15 ani, pe baza recensdmintelor generale Sau a anchetelor de circulafie, dupd metode de prognoze adecvate. 'Funcfie de intensitatea traficului de perspectivd exprimatd in vehicule fizico-efectije gi vehicule etalon-autoturisme se cunosc 5 clase tehnice (tabelul 1.1)
Tabel 1.1 Clase tehnice ale drumurilor Clasa tehnicd a drumului public
I

tranc
en

lntensitatea medie anuali, in 24 de ore


Etalon autoturisme
15.000
11

nfluenla caracteristicilo" : traficului insugi asupra acei Tehnica traficutu :rrculalia rutierd in corn! er.
legile traflculur -..i1 normele de prc ec volumul gi cara:.: - normele pentru s : traficului.

Tehnica traficului rut

Gategoria drumului

Efective
10.000 7.501-10.000 3.001- 7.500 Autostrdzi Drum na{ional cu 4 benzi de circulalie Drum na{ional cu 2 benzi de circulalie Drum nalional sau judelean cu 2 benzi de circulalie

tl

.001-1 5.000

Il
IV

4.501-11.000
751- 4.500

Tehnica traficu u -atematicd. Ea operea-i

50't- 3.000

750

500

Drum judelean sau comunal

La proiectarea unui drum, trebuie precizatd in afara clasei tehnice a drumului gi viteza de Proiectare.
Viteza de proiectare, sau viteza de bazd, reprezintd viteza maximd care trebuie asiguratd vehiculelor rapide (autoturisme) in, sectoarele cele mai dificite ale traseuluiin deptindt siguranld a circula,tiei, in ipoteza cd starea imbrdcdminlii este bundt gi condiliile atmosferice sunt favorabile (tab' 1 '2)'
Tabel 1.2. Viteze de proiectare in km/h in regiune de: Viteza de
9es

Clasa

- lfiAra'

:ccidentelor, precum s :3Cele de mai sus :-=: -portanta parcului. c.-:: ,ehicule pe locuitor, nurri-.., :arburanti, precum gi a : j :ezvoltarea traficulur. Ca metode oe ln,, es:t : - recensdminte : :: - numdrdtorile aut*:r - mdsurdtori ae :.:.

se defineascd legile t.z. zccidentelor permite si

'undamentale de plecare s : - statistica circu a:: - statistica accice.13,r Sfafisfica circulai e = :aracteristicile migcdrii "e- :

tehnici
deal munte

120 tl 100 80 60 60

100

80 60

80 50

ill
IV

40
30 25

40 40

anchete origine-ces anchete privind t.aranchete privinc oc_ anchete privinC a:c Dupd scopul urn-,drt a) Studii operatiora,e :uncte izolate sau pentru s.r s;:tiune, timp de cdldtorje -isurdtori. Eficienta masu.dt: :, iuDd ".

-6-

t.0 etemente

Oe

tratic

Tehnica traficului rutier se ocupd cu migcarea vehiculelor in grup gi cu infl-uen!a caracteristicilor geometrice ale drumului gi a caracteristicilor traficului insugi asupra acestei migcari.

traficului rutier este acea parte a tehnicii care studiazd circulatia rutierd in complexitatea ei gi stabilegte: legile traficului rutier; normele de proiectare giamenajare a drumurilor; volumul gi caracteristicile accidentelor; - normele pentru siguranla circulatei cu scopul organizdrii ralionale -. a traficului.

Tehnica

;:cidentelor, precum gi normele de securitate. Cele de mai sus, trebuie coroborate cu statistici gi preciziuni privind -cortanla parcurui, compozilia 9i repartizarea geog iatica, numdrul de ,enicule pe locuitor, numdrul-de tone gi cdldtori tran-spo"rta1i, consumurile :e'buranti, precum gi alli factori de natura economicd in legdturd de cu ::zvoltarea traficului. Ca metode de investigare, tehnica traficuluifolosegte: - recensdmintele generale sau pa(iale; - numdrdtorile automate permanente - mdsurdtori ale caracteristicisticilor sau temporare; circulaliei scurgerii (fluxului)
anchete origine-destina!ie; anchete privind transporturile rutiere; anchete privind locurile de parcare; anchete privind accidentele. Dupd scopur urmdrit, studiire de trafic sunt de doud categorii: a) studii operalionale pentru activitatea curentd, din in-tersecfii gi :-r:te izolate sau pentru suprafele mici: mdsurdtori de volum, viteze in i*r:--rfr, timp de cdld-torie, studii de parcaje etc., determinate prin 1_2 ris;'dtori. Eficienla mdsurdtoriror se determind statistic prin testur ,,inainte

=e defineascd legile traficului gi normele de capacitate. sfafisfica =ccidentelor permite sd se stabireascd vorumur gi caracteristicile

de date 'undamentale de plecare 9i anume: statistica circulatiei; statisticaaccidentelor. sfafi'sfica circulalieise referd la volumul gi compozilia circulafiei, la :.aracte-risticile migcdrii vehiculelor etc. Toate acestea impreund permit sd

Tehnica traficului rutier se bazeazd in principal pe statistica natematicS. Ea opereazd in general cu doud mari categorii

: :-:5 ".

-7

mdsurdtori aprofundate 9i de lungd duratd, afectdnd o relea intinsd (cartier, orag, jude! etc.), necesare dezvoltdrii transporturilor in zona
respectivd. Astfel de studii se referd la: 1) inventarierea folosirii (tip 9i intensitate) a terenurilor deservite drumuri sau strdzi in zond, date privind populafia, dezvoltarea sociode economicd necesard determindrii, generdrii, distribuliei modale 9i alocdrii traficului astfel: planul 9i elementele geometrice ale drumurilor sau strdzilor, alinieri, dotdri subterane, poduri etc.; marcaje, semnale, semafoare etc.; comun (localizarea planul utilitalilor de transport calitatea serviciilor oferite); traseelor, staliilor, planul parcajelor (la bordurd, in piele, in locuri de parcare, mod de taxare etc.); 2) studii, origine - destinalie (O - D) mdsurarea continuS - pe termen lung a volumelor, vitezelor in 3) gi a timpului de cSldtorie pe traseele importante sau ceea ce secliuni intereseazd in zona analizatd.

b) sfudri pe termen /ung (sau de planificare) care se referd

la

- viteza de circulatie le, - intervalul de timp .-1-.


_

- gabaritul dinamic

proprietatile dinam ics


e

Cu acesta principale
ntensitatea si densitatea.
"riteza de circulatie

a ,, r

in

Leq ile trafi cu I u i ruti e r

Pentru proiectarea unui drum sau a unei autostrazi este necesari cunoagterea evoluliei traficului pe toatd durata de servicu proiectati a acestula gi capacitatea sa de circulalie. Chiar pentru proiectarea unei simple amenajdri locale este necesar sd se lind seama de influenla reciprocd gi legdtura intre caracteristicile traficului 9i ale drumului.
C

_Viteza de !a,: 'acortul care se obtine intre : -clusiv intArzierile datorate r: c

Viteza constituie oarar :cndi{iilor in care se desfascaExistd mai multe nof -_Viteza de prc,e -aximd pe care o poate a. :-aseului in conditii normaie Je "eted gi cu rugozitate). act :eometrice ale drumului. _Viteza de me.s :rumit sector de drum de carii : rtre totalul distantei parcurs
gcare;

aracte ri stici I e traficu

caracteristicile constructive ale vehiculelor care pot interveni in studiul


legilor traficului rutier: felul tracliunii (cu tracliune animald, mecanici sau vehicule puse migcare de om );
Tn

u i rutie r acest punct de vedere este necesar sd Din


I

cunoagtem

a. -:=rezintd viteza unui veh c:-:mului). Viteza instantaree= =:atiald 9i viteza medie temccr: _Viteza mec e ,sr|culelor care trec pe un se:Ectdmdnd etc.); _Viteza medle :e trec autovehiculele print-: =-e
" :e n s

in

studiul citculatie

destinalia autovehiculelor (autovehicule pentru transport de

mdrfuri, transport de cdldtori 9i autovehicule pentru transporturi speciale); - gabaritul 9i forma caroseriei; - greutatea (totala gi repartizarea ei pe osii); - caracteristicile contractului intre autovehicule 9i gosea (felul bandajului, suprafa! de contact, presiunea de contact, efectul dinamic); - puterea gi viteza maximd. Este necesar sd cunoagtem, de asemenea, caracteristicile dinamice ale traficului care pot fi grupate astfel:

itatea ci rcul atiei lntensitatea circulatiei e :e 'rehicule n (x) care trec or ^r - -: T (o ord, o zi, o sdptamara

::-Ciul circulatiei Studiile de circulatie -:at aceasta sd satisfacd au c" r:'cului

actual, c6t gi cele :*- oade de perspectivd.

-8-

- viteza de circulalie (efective, medii, - intervalul de timp intre vehicule; - gabaritul dinamic al vehiculelor.

siguranld, de proiectare etc.)

- proprietalile dinamice ale vehiculelor (acceleralii, deceleratii etc.);

Cu acesta principalele caracteristici ale traficului rutier sunt viteza, rtensitatea si densitatea.
.'iteza de circulatie

Viteza constituie parametrul care permite aprecierea calitativd a :cndiliilor in care se desfagoard traficul. Existd mai multe noliuni referitoare la vitezd gi anume: -viteza de proiectare, de bazd sau de referinld, este viteza -aximd pe care o poate atinge un autoturism in puncteie diferite ale ::aseu.luiin condilii normale de trafic, climatice de suprafala ale drumului reted gi cu rugozitate). Aceasta servegte 9i proiectarea elementelor ia ;eometrice ale drumului. -viteza de mers este viteza efectivd cu care se circuld pe un :rumit sector de drum de cdtre un tip de autovehicul gi reprezintd raportul : -tre totalul distanlei parcurse gi durata efectivd cdt vehiculul s-a aitat in
>!dt u,

viteza de parcurs (denumitd 9i vitezd comerciard) este *::crtul care se obline intre distanla parcursd 9i durata totald a deplasdrii

ma: ald 9i viteza medie temporard;

-: usiv intdrzierile datorate circulatiei). in studiul citculaliei apare noliunea de vitezd instantanee care -=:'ezintd viteza unui vehicul la un moment dat (intr-o secfiune oarecare a "--.ului). Viteza instantanee prezintd doud accepliuni: viteza medie
?,- :.rlelor care trec pe un sector de drum intr-un interval de timp (24 h, o
etC.);

-viteza medie spaliara (v.) reprezintd media

vitezei

;;',::imand

;r': trec autovehiculele


'::,+ - s
i

-viteza medie temporard (V1) reprezintd media vitezelor cu


printr-o anumitd secfiune a drumului;

tatea ci rcul atiei Intensitatea circulaliei e1"y (volumul sau debitul) reprezintd numdrul :r ,:ricule n (x) care trec printr-o secfiune (x) a drumului in unitatea de iri-'r: - io ord, o zi, o sdptdmAnd, o lund sau un an). circulatiei studiile de circulalie au drept scop rezolvarea circulaliei in aga fel 1-,-;:r -o.rrta sd satisfacd din toate punctele de vedere, atdt cerinlele il'-;r'' ::* , actual, cdt gi cele prognozate, corepunzdtor unei anumite )1iln, " t,i t9 de perspectivd.
Lt

': -

-9-

jtt.i i,f-illj sIi'tg,c.4t j:

i-:tl#l,,...fl.Jl ll1j

t:*rid *L* :..1j:.

cAP. il. DRUMUL itt pleru ot


Elaborarea unui studiu de circulalie cuprinde trei faze distincte 9i
anume:

in

analiza circulatiei se studiazd circula!ia actuald, stabilindu-se

analiza circulaliei prognoza circulaliei terapia circulaliei.

2.1. Aliniamente si cu Drumul in plan se comt racordate prin curbe. Racorda


este necesard pentru inscriere pentru asigurarea desfdgurdrii
volanului.

caracteristicile traficului rutier.

Prognoza circulaliei are drept scop determinarea caracteristicilor circulaliei de perspectivd, prin diverse procedee, pornindu-se de la cunoagterea circulaliei actuale. Evolu!ia viitoare a traficului (traficul de perspectivd) se estimeazd pe baza unor modele de calcul stabilite pe cale teoreticd sau experi mentald.
amenajeazd astfel incAt ele sd poatd satisface in cele mai dispozitivele de circulaliei bune conditii cerintele actuale gi de perspectivd.

traseu

Tn

Aliniamentele 9i curbelr plan orizontal. Racordarea aliniamente

C2, C3, C'0, C'0, cazul curen


serpentine (fi1.2.1)

in

cadrul ultimei faze, terapia circulaliei, se

Fig.2.1

Ra

Racorddrile exterioare unghiul de interseclie al alinia ntroducerea unei curbe inteno micd sau sporind considerabli scurtarea acestuia. Jinand seama de pozitia <ilometrajului, curbele de racor
centrul ?n partea dreaptd a drur Dupd modul in care se succed.
C2 sau C3, C'4)gi curbe de sen

in cazul curbelor de sens curbd se numegte contracurbi. Lungimea unui aliniame


cunctele de tangenld ale curbel :onsiderat. in aparenfd, traseul c6t mai lungi, mai ales in terenu

-10-

cAp. n. DRUMUL itt pt-Rtt DE struATtE


2.1. Aliniamente si curbe Drumul in plan se compune din porliuni rectilinii numite aliniamente, racordate prin curbe. Racordarea aliniamentelor prin intermediul curbelor este necesard pentru inscrierea fireascd a drumului in relieful terenului gi
pentru asigurarea desfdgurdrii circulatiei fdrd schimbarea bruscd a directiei
volanului.

Aliniamentele gi curbele constituie elementele geometrice ale unui traseu in plan orizontal. Racordarea aliniamentelor poate fi fdcutd prin curbe interioare C1,

J2, C3, L'4, Lo, cazul curent, sau prin curbe exterioare, C4, numite
serpentine (fi1.2.1)

9i

Fig. 2.1. Racordarea aliniamentelor

Racorddrile exterioare se folosesc ?n terenuri accidentate. c6nd -r3hiul de interseclie al aliniamentelor este mic (de regula sub 45") 9i '-::ducerea unei curbe interioare s-ar putea face numai cu razd foarte - :5 sau sporind considerabil inclinarea traseului fald de orizontald, prin :.::-1area acestuia. Jin6nd seama de pozilia centrului curberor fala de traseu, in sensul ,i :,rrsfr3jgfui, curbele de racordare pot fi curbe la dreapta (C1, C2, cu :rr-:-rl in partea dreaptd a drumului) sau curbe la stdnga (C3, C4 , C'o). r -ri modul in care se succed, se deosebesc curbe de acelagi sens (cl, C3, C'4) gi curbe de sens contrar (C2, C3). in cazul curbelor de sens contrar apropiate intre ele, cea de a doua ]iil-:e se numegte contracurbd. Lungimea unui aliniament este socotitd ca fiind distanta dintre :r.l* le e de tangenla ale curbelor de racordare adiacente cu aliniamentul rr,-S,,r3rdt. In aparenfd, traseul cel mai indicat ar fi alcdtuit din aliniamente ;ffir -e lungi, mai ales in terenuri neaccidentate. cu toate acestea, conditii
saur

li

44

tt-

de esteticd gi de siguranld impun ca aliniamentele sd fie limitate ca lungime la 3...4 km. Aliniamentele prea lungi favorizeazd orbirea conducdtorilor de autovehicule in timpul noplii de cdtre farurile autovehiculelor care circuld in sens contrar, mai ales cdnd sunt depdgiri numeroase; de asemenea, pe aliniamente lungi circulalia devine monotond, scdzdnd atenlia conducdtorilor de autovehicule. in cazul cdnd profilul longitudinal sau peisajul inconjurdtor prezintd varialii care eviti monotonia, lungimea aliniamentelor poate fi sporitd. Pe de altd parte, lungimea aliniamentelor trebuie sd respecte 9i o anumitd valoare minimd. Astfel, aliniamentul dintre doud curbe succesive, mdsurat intre tangenta de iegire din prima curbd 9i tangenta de intrare in curba urmdtoare, trebuie sd aibd lungimea, in metri, de cel pulin 1,4 V (V fiind viteza de proiectare exprimata in km/h)'

2.2. Metoda axei zero La *abilirea traseului se urmdregte, in principal, realizarea unor declivitali care sd nu depdgeasd declivitatea maximd admisd pentru viteza de proiectare luatd in considerare, precum 9i oblinerea unui volum minim de lucrdri de terasamente. Procedeul folosit in vederea stabilirii unui asemenea traseu, care sd satisfacd aceste dOud considerente, este trasarea cu ajutorul axei zero. Prin axd zero se inlelege axa unui traseu de declivitate constantd, care sd nu fie nici in sdpdturd 9i nici in umpluturd, avdnd astfel in profil longitudinal cote de lucru nule. se considerd un plan de curbe de nivel (fig. 2.2a) 9i punctele obligate A 9i B care trebuie sd fie unite printr-o linie de declivitate d%. Pentru aceasta, se determind, mai intdi, lungimea Segmentului de dreaptd (/) ce trebuie mdsurat intre doud curbe de nivel succesive de echidistanld e, astfel inc6t sd se asigure declivitatea d (1i9.2.2b.).

'9.2.2);

ariante se intAlnesc. La trasarea axei zerc ::1 - arcul de cerc descris de :e : nediat urmdtoare in doua :,-: :E in po(iunea respect ,, i ,:nfundandu-se cu linia ce :==
,

Fixdnd distanta I re: t : stanfier (sau compas) se :s .tersecteazd curba de nrve aceste doud puncte se desc. _ :etermind pe curba de ni,re rai departe (fig. 2.2.). Din ace :'aseu, dintre care unele se e :'ea mult de punctul obliqat 3 iacmB giAadoB) urmeaz-e sa s Studiul variantelor or - :crnegte cu trasarea de la ar

lr care d reprezintd tangenta

..l.

-:: :rstanla dintre vadr. e : stantierului; in acest -_av. :orttunea respectivd Se :epdgegte cu o deschidere j'l sau 3*l care se introduce :s .:rstantier 9i cu care ss -:mdregte intersectarea .e i
:.rrbe de nivel fig. 2.3

- curbele de nivel se afla. in

:e a doua sau celei de a t:e a

2,3. Racordarea aliniamentelo

: emente principale:
Fi1.2.2. Metoda axei zero

Curbele circulare inter ci

*Ssurdtori directe sau indrrecte :ste suplimentar unghiului la cenl -"linute (centezimale sau sexaqesr
l

- -Unqhiul dintre aliniamente

-12-

t"

(m)

(2.1)

'9.2.2);

Fixdnd distanla / redusi la scara planului, in deschiderea unui distanlier (sau compas), se descrie un arc de cerc cu centrul in A gi care ntersecteazd curba de nivei urmdtoare in punctele a gi b. Din fiecire din aceste doud puncte se descriu in continuare, arce de cerc de razd care determind pe curba de nivel imediat urmdtoare punctele c, d, f, g gi aga nai departe (fig. 2.2.). Din aceastd operalie rezulti mai multe variante oe traseu, dintre care unele se elimind de la inceput, intrucdt se indepdrteazd crea mult de punctul obligat B, iar din cele rdmase (in cazul de fafa liniile AacmB giAadoB) urmeazd sd se aleagd varianta cea mai avantajoasd. studiul variantelor prin metoda axei zero se face mai ugor dacd se rornegte cu trasarea de la ambele puncte obligate, p6nd c6nd unele din ,nariante se intdlnesc. La trasarea axei zero pot apare urmdtoarele situatii: - arcul de cerc descris de pe curba de nivel, in loc sd taie curba de nivel nediat urmdtoare in doud puncte, este tangent la ea; in acest caz, rezultd :.i in porliunea respectivd axa zero comportd singurd solutie, :onfunddndu-se cu linia de cea mai mare pantd a terenuluillinia g-h iJin

in care d reprezintd tangenta unghiului de pantd (d = tg ct).

- curbele

:orfiunea respectivd

de nivel se afld, in mod izolar,la o distantd mai mare dec6t ::stan!a vdrfurile : stanlierului; acest caz

dintre in

se

:epdgegte cu o deschidere de -'l sau 3*l care se introduce in : stantier care se -miregte intersectarea celei :a a doua sau celei de a treia :..;rbe de nivel fig. 2.3

9i cu

Fig. 2.3. Trasarea axei zero (cazuri izolate)

2.3.

curbele circulare interioare


t'emente principale:

se

caraclerizeazd prin urmdtoarele

Unqhiul dintre aliniamente (u) care se determind pe teren prin -isurdtori directe sau indirecte, iar pe planuri, pe cale graficd. Unghiul U ;s:e suplimentar unghiului la centru (cr) al curbei gi se exprimd in grade gi

rute (centezimale sau sexagesimale);

-13-

#i{i,.1"14{#l Ji\i

illStJ l:S Sli{Jd Ii*

iifi,ll-

i''\r

l)i-,nij

lll
,rR(100 -

funclie de viteza - Raza curbei (R) a cdrei mdrime se alege in tehnico-economice de ce proiectare, de configuralia terenului gi de condiliile se impun la stabilirea traseului (lungimea minimd a curbelor, distanla
minimd dintre doud curbe consecutive, lucrdri minime de terasamente etc.).

100. Bisectoarea (B) cuprinsd punctul B). pentru calcul


se
D

planuri

in cazul studiilor
cu curbe de
traseul

pe nivel,

3=VO-BO= " -R-,


spre exemplu, amplasament

alegerea razei de racordare,

astfel

inscrie c6t mai bine in relieful terenului, se face utilizdndu-

incit

sd

se

^2 cazuri. din In unete R=


B

,in

se tipare de curbe confeclionate din material plastic sau carton ([t cazul proiectdrii clasice). In mod curent, la proiectarea drumurilor se adoptd valori rotunjite ale razelor de
racordare gi anume:

Rezultd:

COSC-_

Mdrimile U, R, T. C ts gi se menfioneaza 'r :lanul de situalie c6t 9i pe pno

: rculare

Fi1.2.4. Elementele curbei circulare

Z.+.frasarea curUefo
din metru Tn metru ....... din 5 in 5 m, ....... din 10 in 10 m, ....... din 20 in 20 m, din 50 in 50 m,

25 100 200 500

< < < <

25 R 100 R 200 R R 500 R < 1000 m,

< < < <

m, m, m, m, ............

'

prin trasarea unei c.ln :arugi, a punctelor principa,e rtermediare suficient de aorc
i

rma curbei. pichetarea

Tanqenta (T) cuprinsd intre vArful de unghi (V) 9i punctele de tangenld ale curbei cu aliniamentele T; (tangenta de intrare) 9i T" (tangenta de iegire) gi care se calculeazd cu relalia:

:nealabil determinatd, adica ui ar tangenta 9i bisectoarea sd I Determinarea ungh u u arincipale ale curbei suniconc

u..,

ft d T=R.ctsL=R'tg- ---'o2 '2

(2.2)

Uneori lungimea tangentei este limitatd (de exemplu pentru asigurarea unui aliniament de redresare). in acest caz, se stabilegte T 9i se
determind raza corespunzdtoare:

:rn cele doud aliniamente. :unctului B poate fi ob{inutd


-.rdonatei 81B.

-ndsurdtori directe cu ajutorui it si T" se obline prin mdsurare

Dacd vdrful V este ar

o=+=+
,tS

:ireclia bisectoarei unghiului

(2.3)

2 ,ft

Determinarea unghiului metode indirecte (fdrd teodo :istanfele a, b, c, (fig. 2.S.) si ct


b I$a=-'

Lunqimea curbei de racordare (C) cuprinsd intre punctele de intrare (T;) 9i de iegire (T") din curbd:

U=200s-o

14-

.:|Jil{Jl

it'.; fLl,ril',;

#S

5r

i#n ll,*

C_

/rR(200s

-U')

200s

(2.4)

Bisectoarea (B) cuprinsd intre v6rful de unghi V gi mijlocul arcului r;T" cunctul B). Pentru calcul se utilizeazd relatia:
D uO=i-R

3 = I/O-

R(cos

nr+-

rr

l) sau

.B

smL

= R(sec

i-r,

(2.s)

In unele cazuri, din condilii locale, valoarea bisectoarei se impune spre exemplu, amplasamentul potrivit pentru pod, sau pod existent, etc.).
Rezultd:

R_

cosecu
2

-t

sec--l
2

B d

(2.6)

Mdrimile u, R, T, c, B, reprezintd elementele principale ale curbelor ::-culare 9i se menfioneazd in mod obligatoriu pentru fiecare curbd, at6t pe r d0ul de situalie cdt gi pe profilul longitudinal al drumului.

2.4.Trasarea curbelo
Prin trasarea unei curbe se inlelege materia|zarea pe teren, prin ;-"19i, a punctelor principale (Ti, B, T") precum gi a unui numdr de puncte -ienmediare suficient de apropiate intre ele, pentru a reda c6t mai exact

rrma curbi. Pichetarea unei curbe presupune ca aceasta sd fie in


:r:alabil determinatd, adicd unghiul dintre aliniamente (u) se fie cunoscut, Fr t"angenta 9i bisectoarea sd fie calculate pe baza razei alese convenabil. Determinarea unghiului dintre aliniamente gi pichetarea punctelor :'-rcipale ale curbei sunt condilionate de reguld de pozilia vdrfului V. Dacd vdrful V este accesibil, unghiul U poate fi determinat prin r;::uratori directe cu ajutorul teodolitului (tahimetrului). pozilia punctelor T; ;r, -: se obline prin mdsurarea directd a lungimii tangentei (T) pe fiecare cele doud aliniamente, pornind de la v6rful v (fig. 2.5.). pozilia :-n:'tului B poate fi oblinuta fie prin mdsurare directd a lungimii VB pe r-e:tra bisectoarei unghiului u, fie prin mdsurarea abscisei r;B1 gi a

;q,:latei

BrB.

Determinarea unghiului dintre aliniamente se poate face gi prin ner:,de indirecte (fara teodolit), mdsu16nd cdt mai exact, pe teren, l n:ntele a, b, c, (fig. 2.5.) gi calculdnd:
--fl -

h
-'

U = 200s -

cr sau
- 15 -

,in! = ' 22a

(2.7)

###li.iijt

il'+

i=l'+l; l]fi sillj.r::r lli:

Aceastd metodd poate fi utilizatd gi in cazul studierii traseului pe planuri cu curbe de nivel cdnd segmentul "a" se alege arbitrar (obignuit 1, 2, 3, ...10 cm) rezultdnd, prin misuritoare, lungimea "b" respectiv "c".

:e

la valoarea -l- = 0 din al

r.

:3 un goc, cu atdt mai acce-l =ai micd.

Aliniomen,l

a.
a). pentru unghi

b.

rigZT

v;mi":,-

Fig.2.5. Mdsurarea unghiurilor prin metoda indirectS.

obtuz,

b). pentru unghi asculit

re se transportd
:[L-

Efectul defavorabrl a fc (pierderea

2.5 Necesitatea introducerii curbelor de racordare proqresivi

rcomoditate, lipsd de confc,.it :''emature), asupra fortei de Ln

in migcarea curbilinie, asupra autovehiculelor (fig.2.6.) aclioneazd


forla centrifugd:
rc

F^=m in care:

v'Pv' p gp

Pentru a se inlitu,a : :rmul rdnd stabilitatea autc_e :'cul de cerc curbe cu raza ae

m - masa vehiculului, in kg; P -greutatea vehiculului, in daN v - viteza, in m/s; p - ruza de curburd, in m; g - acceleralia gravitaliei (9,81 m/s') Fig.2.6. Acliunea fo(ei centrifuge asupra
vehiculului.

alungdnd treptat, in punctui de

'E.2.8.).

.ariabile in funcfie de anumiti pi :,-rrburii pe lungimea arcului ct -ealizdndu-se prin aceasta confr

;au curbe de tranzitie. Ele

Aceste curbe poartd ce


s

Aceastd fo(d este aplicatd in centrul de greutate al autovehiculului 9i dirijata spre exteriorul curbei. in cazul racorderii aliniamentelor cu arce de cerc, efectul for,tei centrifuge (de deplasare laterali sau chiar de rdsturnare a autovehiculului) apare in dreptul punctelor de tangenld in care curbura traseului trece brusc

-16-

re la valoarea -:- = 0din aliniament,


@

ra

valoarea 1/R (fig. 2.7.), fiind insofitd

-ai

re un goc, cu atdt mai accentuat cu c6t viteza este mai mare gi raza curbei
micd.

Fig.2.7 . Varialia curburii in cazul racoidErii cu arc de cerc

Efectul defavorabil al fo(ei centrifuge se resimte asupra materialului :;:'e se transportd (pierderea stabilitdlii), asupra pasagerilor (dezechilibru, - -cmoditate, lipsd de confort), asupra caii (solicitdri neegaie, distrugerl : -=nature), asupra fo(ei de tracliune (consum suplimentar de combustibil) i: Pentru a se inldtura acest inconvenient, care poate periclita in :--.tl rdnd stabilitatea autovehiculului, se intercaleazi intre aliniament si *"-:J de cerc curbe cu raza de curburd (gi deci curbura) variabild, 9i anumL

:unctul de tangenld cu aliniamentul curbura are valoarea


2.8.).

I:

0,

; --3dnd treptat, in punctul de tangentd cu arcul de cerc la valoarea

-;

1/R

*-

:-=cile in funclie de anumifi parametri. corespunzdtor varialiei uniforme a ":*::..lrii pe lungimea arcului de tranzitie, forla de tranzilie apare treptat, ql :Andu-se prin aceasta confortul gi siguranfa circulatiei.

Aceste curbe poartd denumirea de curbe de racordare progresivd :urbe de tranzilie. Ele sunt radioide, adicd au razele de Curburd

17-

i}tr{J-{"4#l

i#

PtutSJ

iJ# $l flj'd il#

ai: it tl r r"li adr J1r- .;:.j!.- t y '"'r-fli,r..i.--

..i. i_ _ -.._

:enumite adesea, in mod imoro pestreazd) gi care poate ajur

-ecesite deplasarea cercului

ntercalarea radioidei int

:^eea

E vatoarea doritd (R). Acest Ju -=ze mici, la care prin scdderea mai mici dec6t cele accer =zelor Un alt mod de introducen, :ercului in lungul bisectoarei ung
Fig. 2.8. Varialia curburii in cazul racorddrii cu arc

:. ), pentru ca prin introduceree

:r=vedea de la inceput peniru ri

intrucdt prin aceas ta raz ce conduce la conditii rn

0e

T.

Conditii qeometrice pentru racorddri progresive

Curbele progresive trebuie sd indeplineasce o serie de condilii geometrice gi anume: - radioida trebuie sd fie tangenti la aliniament in punctul 0, adicd unde raza de curburd este infiniti (fig. 2.9.);

de-a lungul curbei progresive aza de curbure descregte treptat, ajungdnd in punctul M la valoarea R;
Tn

punctul M centrele de curburd ale radioidei 9i curbei principale arc de cerc se confundd, ambele curbe au tangentd comund, iar
razele

de

curburd sunt egale.

Fig. 2.10. lntroducerea rac.: ,:

\\ \-

AR\i
-'-t/

Fig. 2.9. Condilii geometrice pentru racordarea progreslva.

Fig.2.11 . lntroducerea radioidei p,

- 18 -

- t ,;1,|,iL ll/ lrlA,ry l)tr SlfUAfth


$i recesitd deplasarea cercului spre interiorul curbei Intercararea radioidei intre aliniament curba principare arc de cerc

AR, renumitd adesea, in mod impropriu, strdmutarea tangenteilcentrur cercurui se pdstreazd) gi care poate ajunge p6nd la 2...3 m.

cu

m6rimea

welor mai mici dec6t cele acceptate de norme.

intrucdt prin aceasta raza curbei principare scade cu varoarea AR, :eea ce conduce la condilii mai defavorabile'pentru circulalie, se poate revedea de la inceput pentru racordare o razd mai mare (de exemplu R + -lR), pentru ca prin introducerea curbei progresive sd se ajungd (fig.2.10.) a valoarea doritd (R). Acest rucru este necesar in speciar ra curbere cu r,aze. mici, la care prin sciderea cu AR este posibil si se oblind valori ale
R

Un alt mod de introducere a radioidei constd in deplasarea centrului rcrculuiin rungur bisectoarei unghiurui U gi men!in"r"" i"%i (fig.

0e

2.1ij;.-

Te

ig. 2.'1 0. ntrod ucerea radioidei prin red ucere


I

a razeicercu ui in i(ial
r

Fig. 2.11. Introducerea radioidei prin deplasarea centrului cercului initial

19-

* - - - - * n^t tut- -

ttt

t'iii(llll

t]ry{-Jt,lijf-

itl ;'l,er'j iJ[ $i T #'4 i'I*

'.'{"i,U#l

i&J

l*lirt,v

l}E

it:

gi Se deplaseazd acest caz, punctele de tangen!6 teoreticd Tir Ts1 --Tn gi respectiv i"r, oepartandu-sl de vArful V Y?lTl..g"ol*:il i,T in Tiz Pentru un este-in funclie oe tungimea curbei de racordare progresivS' calcul aproximativ, se poate utiliza relalia:

unde variabila independentd clotoidd in punctul considere inlocuitd: a = t2. Dezvoltdnd in serie cc oblin coordonatele punctului c
',,

AJR--

L2

(2.e)

24.R
'.

AJ\U

-f

I 2!l

5+te
7

-ll

in care L reprezintd lungimea curbei de tranzilie "consideri cd introducerea curbelor de racordare g"."r"f, se cu progresivdlste obligatorie dacd AR > 0,30 m. in cazul c6nd AR calculat arcelor de tranzilie relalia (2.9.) are vat"ori sub aceastd limitd, introducerea se poate face numai nu mai este obligatorie, iar racordarea aliniamentelor

=.1"[zQ' I 3-t I 3!t

*r

i"

Cunoscdnd coordonat
se pot determina celelalte eler

cu arc de cerc. 2.6 Clotoida

- coordonatele polare ;

r_ I ^ -\'"
- deplasarea arcului ce

Clotoidasauspira|a|uiEu|er,(fig.2.12.),este.curbamecanicaprin .or".punde traictoriei. unui autovehicul care se deplaseazd excelenla de pe constanie' gi rotire a volanului uniform6, la trecerea cu vitezd "rr"
aliniament pe arcul de cerc ai invers' mai Ea este radioida

(2=;r

'cel

frecvent utilizata

la

racordarea

L=!+Rcosrz_R=

a|iniamente|ordrumuri|or,datoritdproprietdfi|orpecare|eare. raza de clotoida este curba pland pentru'care produsul dintre

abscisa centrului de cul


l- = l--

curburdpinoricepunctgiarcu|corespunzdtorsesteconstant:

p.s=

A2

(2.10)

- lungimea arcului: clotoidd cu arcul La limitd, adici la punctul de tangenld al arcului de de cerc, proprietatea de definilie devine:
.t

= -lr-

Az

=p.s=R.L

(2.11)

- raza de curburd a clotr

punct de pe Ecualiile parametrice ce definesc coordonatele oricdrui clotoidd

sunt:

diferenta dintre abscisa

x=

AJIJcotr'dr
t

(2.12) - normala: (2.13)

J"=

R sin

y = AJi lsintz dt

b=

)
cos

-20

""Wn

liutuf#t

it'i fi-sru

{}*

#r,'L}&T"th

yarlabila independentd cr, adicd unghiul pe care il face tangenta la cotoidd in punctul considerat cu sensul pozitiv al axei absciseloi. a fost 'rlocuitd: a=t2.
3,btin coordonatele punctului

rlde

Dezvoltdnd in serie cos t2 gi sin t2 gi integrdnd termen cu termen, se de pe clotoidd:

r = AJIQ

-f

2!l 5+ts I 4ll 9-t13 I 6v t3+t1, /gtl17-...)

;; = A.,f2(t3

l3-{

l3ll7

+lt

l5!l15_t1s /7ll15+ttn

lglllg_...)

cunoscand coordonatele carteziene ale unui punct de pe clotoidd :e pot determina celelalte elemente ale clotoidei (tig.2.12.):
- coordonatele polare ale punctului considerat:

(2.15) - deplasarea arcului de cerc (strdmutarea virajului):

! *R

cosa

-R - y - R(l- cosa)

(2.16)

abscisa centrului de curburd:

x'=
- lungimea arcului:

x-

sina

(2.17)

s= AJ2.t =2pa
- raza de curburd a clotoidei in punctul considerat:
.{'

(2.18)

P=

2o

(2.1s)

diferenla dintre abscisa punctului gi cea a centrului:

x"=,R sina
- normala:
A_

(2.20)

,v
cosa

(2.21)

-21

l]trLj,ir.4iJl- itS

l,t,*,fl

**

SJl"ull1'i#

q#i,##t irv;"E,qrv

t:
= 0.262
I

abscisa piciorului normalei:


iYo

= x'+(R+ L)tga

(2.22)

considerd i = p:

Valoarea razei R_.,

R.u*. = d\5

+
_

3gI

Corespunzdtor acestr

aR= /t :+ ,R
*,:'jerne)

Fig.2.12. Elementele clotoidei de bazd

Aceste elemente pot fi calculate pentru o clotoidi de referin!| sau de bazd, al cirui modul sau parametru A = 1.

Pentru p = 2...2.5.. gi L 0,9 V. se : = a:.e agi timp 9i raza ljmiti s,b Rezultd cd pentru R_., arr,amentele obligatorir r.J :;-:: lnice supraindltate s;_:

2.7 Raze de racordare caracteristice:


Se disting urmdtoarele raze caracteristice: 1. Raza minime (R,,n,n) care asigurd circulalia autovehiculelor numai dacd profilultransversal al drumului este supraindllat la maximum. Valoarea razei minime rezultd din relatia (2.23), scrisd pentru

3. Raza maxirnd :: :, ilrnrfr-- convertirea prc" , .t @,s-J negativ gi se calcl eaz

deverul

pozitiv:

R-IcertruR)R_.,:.i:t
lmiltn:

"unde: -

D _-

Vz

12717-+i1

(2.23).

-:,c fi631g3

iflllllilllmr*-

:- eiOr Se pOate ,a:e


fie periclitate
r"

proflJu1r,, t_a,

de frecare intre roatd gi cale; - i este suprainaltarea maximd admisd. Trecerea de pe aliniament pe curba circulard de razd R'in se face orin intermediul radioidelor, raza cercului primitiv fiind R'in + AR. curbe cu raze mai mici decdt Rmin l"ru sunt admise pe drumurile publice. ii este rnal el 2. Raza pentru care valoarea supraindl!drii "i" (R."".). Aceasta reprezintd raza calculatd cu rela{ia 1.24, tinde spre valoarea "p" a pantei transversale a profilului in aliniament.

f- este coeficientul

fimllll-Er?- s5

:3-1r,.l
llllllslilllf'flfiA

lillullllnw

*- :E S:re ntelo-U, :r{ iiilw: :i:d:: . -ac,crcat d r31 iu


:dt, : :.: :,i

R_.,,>R:R_"

iltflrru

2' sd-t :J;-

-22-

i% =

0,262+

(2.24)

:onsiderd i = p:

Valoarea razei R,"".. se deduce din relalia (1.25.),

in care se
(2.25)

R-u"., =

VZ

38lp
(1

Corespunzdtor acestei raze, rezultd din relafia

.9.):

M=

L2

_381p.

L2

24. R

24 .V2

(2.26)

Pentru p = 2...2,s% (panta transversald curentd la imbricdminlile -:'derne) gi L 0,9 V, se obfine AR 0,30 m, adicd Rr""." reprezintd in = = ;.:3 ?$i timp 9i raza limitd sub care introducerea radioidelor este obligatorie. Rezultd cd pentru R,.nur., ) R ) Rrin, arcele de cerc se racorde azd cu i; - orr"refltle obligatoriu prin arce de tranzilie, iar profilele transversale au :,-ie unice supraindlfate spre interiorul curbei.
se convertirea profilului transversal. Aceasta este raza criticd pentru : * ':"ul negativ gi se calculeazd cu relatia 2.27

"*,:-re

3. Raza maximd de convertire (R,r,.") sau limita pand la care


.

R_
U

V2

127(f. - p)

(2.27)

R*"*..", racordarea aliniamentelor se face cu arce de profilului transversal al caii nefiind necesard (circulalia -odificarea ':iii-::r:: ':ilculelor se poate face pe deverul negativ, fdrd ca siguranfa'gi ;, rTtr:-ri sd fie periclitate).
rr*rtr
^c

Pentru R

;ilrlu'r-l=

ile
no

f,entru R,u".." > R > R,u".", profilul transversar ar cdii se executd cu -:icd spre interiorul curbei cu valoarea din aliniament, iar arcul de ril'iir'':: --ate fi racordat direct cu aliniamentele (introducerea radioidelor nu

ulllirirli*

:a

Eatorie).

llrriir*

'- tabelul 2.1 sunt cuprinse valorile razelor caracteristice prescrise l-rS 863-85.

r
.: .
.1

2.8. Tipuri de
lr)
I

NR
NN NN

io

::

o
(o N

6 6 o

o e

@
:

@! .t
:

Racordarea

a
tL

U)

6 o N o

N D

.^

i
6

o
6

r
N

o o

Daralele situate a :s clotoidd c6nd direct a r Din figura 2. i 3

fr

o)
L g

vg
@

u=z
Deoarece o. =

ts
o 6 6
J N

o o L
c)

o N
I

o o
N

6!

o N

6 o

o
o o .: r!

.c;
O!

:
N N N N

ts
N

s
@

Cunoscdnd
6 6

c q)
o
Ul

o r;:

o N
@

(,

*
N N
@

,;

O N N N

cl
N

r N
N

ts

Or

clotoidei, (rela{iile 2.12 trasdrii curbei.

R.

o
(o

6i
b -o

N
@

o
rt

O N
:

o
ts

\
N

N N

e o N
N N

o
N o
@

* q
:

o o

o
6 N

\ * N
f

m
F

r o o
6

sf

N 6 N

c!
6 N

O N

n o
<t O

o
sf:
-:
L

@( @r 6(

O N

a
N

o
o N q
o

@C

$L

Fi I
o
@

+ &

o t t

b o

: .;
N sf

o
F:

3 o

o
(o
@

q
N

O
@

@ @

o
.E

.Q; oc N. (J
!E

vE
NJ

d,tr el
I
I

o o

to on,
'-N

q
@

ri n

n-

e-

N E E ,g E

o
o a

o o o E o
IJJ

o o o o o o o
a o o

3E*

o-

9;xI 9i*
ll9lc

6 E
!
),i

Ic

o G ! c o
E E

=rv-C

o o

o.= o<E
cft60

,9
E

N G

-i nrOQ) +tr> N=;

E
6 t

o o

rizEc
N

N (!

Racordarea ?n du aliniamente paralele sttua arce de clotoidd egale il determinarea unui arc de VtVz inclinat cu 4So fe

.".,-.''.'

2.8. Tipuri de racordiri Racordarea in bolti este racordarea a doud aliniamente paralele situate la distanla D, cu ajutorul a doud arce simetrice de clotoidd cdnd directia de mers se schimbd cu 180o. Din figura 2.13 , cunosc6nd D, se poate scrie:

D=2(R+AR)=2R(vTl
o

(2.28)

Deoarece

u=n12 rad, rezultd:

(2.2e) (2.30) Cunoscdnd R, L gi cf,, utilizdnd ecuatiile parametrice ale clotoidei, (relaliile 2j2 - 2.22), se pot determina toate datere necesare trasdrii curbei.

L=2Rcr=3.142R

R = 0,354 D

E
+ &

i( t

Fi1.2.13 Racordarea in boltd

Racordarea in dusini cu arce simetrice de clotoidi a doud aiiniamente paralele situate la distanla D, se face cu ajutorul a patru ance de clotoidd egale intre ele (cazul racorddrii simetrice). Pentru :eterminarea unui arc de clotoidd se considerd un aliniament secundar ,'.Vz inclinat cu 45o falir de aliniamentele principale inclinarea

-25-

|'-

aliniamentului secundar poate de relief.

fi oricare, in concordanld cu condiliile

racorddrii a dou unghiul ur ( cazul buctelt Din figura 2.15 determinare ale element

@oarea rn cazul

in turnant

cunoscdnd
elemente ate clotoidei;

cunoscdnd
elemente ale clotoidei.

Cunosc6nd cr =
de razd R (V,1O =a), relati

Fig. 2.14 Racordarea in dusind

respectiv:

cunosc.nd giinlocuind

a=utr2 si n =.r'+(R+o^)'tga=# Q31)

in

urmdtoarelerelalii (2.32)

Rezultd:

x'=x-Rsina
x = A42(t

ff13 - 10* 216- ggffi*..........)


t7 11
42*
15

respectiv:L=2Ra
(2.33) clotoidei, (relafiile 2.12 trasdrii curbei

Cunoscdnd

R, L
_ Z.

-t3 Y: Arl2(1-

rln-

zsooo-"")

t=G
A= JRt
Ra2 *=e se obline:

R_
2sinu,

,.....1-sina+11+

)fa'\
)

(2.34)

, 6/

Fig.

2.1

respectiv:

L=2Ra
-26 -

r determinare ale elementelor serpentinei 9i anume: cunosc.nd. u1 gi R, rezultd distanla V1O gi apoi celelalte etemente ale clotoidei; cunosc'nd. u1 gi distan{a V.O, rezultd R gi apoi celelalte elemente ale clotoidei.

se folosegte in cazul racorddrii a ooud atmEE6idoivergente ce formelzd intre ere unghiul u1 ( cazul buclelor la serpentind). Din figura 2.15 se observd cd existd doud posibiritali -' de

lacor4area -

de razd R (V,o =a), reraliire de carcur sunt urmatoarere:

Cunosc6nd + tt' a = 90" T


/ I

gi stabilind pozilia centrului cercului

R+M =o.sinL
"espectiv:

nf r +

?) = o.rin!

r\ n'\

(2.35)

(a in radiani)

Rezultd:

p=---2
l+..6

o.sinL d-

( 2.36)

-espectiv:

L=2Rcr

Cunosc6nd I L gi cr, utilizdnd ecua{iile parametrice ale : otoidei, (relafiile 2.12 - 2.22), se pot determina t,oate'datele necesare :asdrii curbei

Fig. 2.15 Racordarea in turnantd

-27

3.1. Criterii de proiectare ale liniei rosii Proiectarea liniei rogii se face pe baza unor criterii generale care ::ebuie avute in vedere gi a unor norme de proiectare a elementelor
:eometrice, dupd cum urmeazd:

:e

:3

1. Declivitdti. Acestea reprezintd una din principalele caracteristici ., ? '. ilntet rogil. tn pflnctptu, se recomandd sd se foloseascd declivitafi mici lungimi cdt mai mari, ceea ce conduce la imbundtdtirea indicilor de

=nllloatare

-=rsporturilor.

ai

autovehiculelor

gi la

reducerea preluiui

de cost al

Declivitdlile maxime se stabilesc in funclie de viteza de proiectare nplicit 9i de relieful terenului). Normele actuale din tara noastrd prevdd -:'ndtoarele valori limitd admise pentru declivitdti in aliniamente, tabelul 3.1
'2za de proiectare (km/h
-

Tabelul.3.

maxime (STAS 863-85

+;livitdli longitudinale

120
(d) 5

100
5

80
b

:i:nise in aliniamente, in %

60 6,5

50
7

40
7

30

25

7q

in mod exceplional, valorile din tabelul 3.1 pot fi majorate cu p6nd 1% numai dupd modernizdrile drumuriror din clasele lV V = 9i 9i numai :ertru vitezele de proiectare de 40, 30 gi 25 km/h.

La stabilirea declivitdlilor trebuie !inut *:rdcdminlii. Astfel, in cazul imbrdcdminlilor seama gi de natura bituminoase, declivitdtile -:xime admise sunt:
9o/o - la betonul asfaltic cu agregat mdrunt, rugos;

6% - la betoane asfaltice cu agregat mare sau bogate in criblurd;


5,5o/o

- la betoane asfaltice cu agregat mdrunte;

Declivitd{ile maxime pot fi adoptate pe sectoarele in aliniament gi E''entual in curbele de razd mare. in curbele de razd micd, folosire'a :'*:Jivitdlilor maxime nu este permisd, deoarece, in acest caz declivitatea la 'ra'Einea interioard a pa(ii carosabile depdgegte declivitatea in axa cdii *:eeagi diferen!5 de nivel este invinsd pe o lungime mai micd).

-lY-

,1ff

{ilif{,'t iit' r,4*SJl i- #ii*l I #lJji\fi i

intr-adevdr, notand cu diferenla de cote dintre inceputul 9i sfargitul racordare, curbei

in funcfie de vlteza 'trme pentru pasul de proier


I

de rezultd:

-":eza de proiectare (km/tr) -=sul de proiectare minrm

h=a.R.d=d(R-1lO^
Fig.3.1 Cregterea declivitalii la interiorul curbei

n cazul introducerii cu rrmd a pasului de proiecta i:S SUf? posibilitatea de racorr

cor{.

unde

reprezintd declivitatea

in axa drumului, iar d'

declivitatea in
(3.1
)

marginea interioard a parlii carosabile. Se obline:

Valorile maxime

ale

d.=
gi respectiv
ct

2R-d 2R- b

,-d '"

adicd diferenla dintre declivitatea la marginea interioard a pa(ii carosabile gi cea din ax este direct propo(ionalS cu lalimea pa(ii carosabile (b) 9i cu declivitatea din ax (d) gi invers proporlionald cu raza curbei (R). Pe de altd parte, declivitatea maximd a parlii carosabile nu este dirijata dupd axa longitudinald a drumului ci dupd direclia rezultantei declivitalii longitudinale (d) gi pantei transversale (i), respectiv dupd panta

b - 2R- b.a =J-.a, 2R

(3.2.)

-r-rdrindu-se de reguld adopta Pe c6t posibil, schlr :.e:rroarele de drum in aliniarne :rE vehiculelor in curbd. in :;: -cidenlele intre bisectoarelr =:crdare verticald (fig.3.2), sc ;* :urbelor in plan, precum s : r:- cu schimbdrile declivitatll

*:.

oblicd:

p" = r[d\

i,

(3.3)

t-

depagind astfel valoarea admisibild atunci cAnd declivitatea longitudinald se aflS la limitd. in curbe, cdnd imbrdcdmintea este lunecoasd, pe direclia acestei pante oblice, se poate produce, derapajul vehiculelor care se deplaseazd incet sau frlneazd. Din aceste motive, declivitatea axei drumului in curbd trebuie sd fie mai micd decdt declivitatea maximd admisd pentru viteza de proiectare respective. in acest SenS, normele de proiectare prevdd ca la curbele cu raze mai mici decdt 70 m declivitdlile maxime sd fie reduse conform indicatiilor din tabelul 3.2:
Tabelul 3.2. Reducerea

to
ID lf,

=
o_
L

in curbe

Fig.3

Raza curbei (m) Reducerea declivitdtii maxime %

70 1,0

50 1,5

45-40 2,0

35-30 2,5

25-20
3,0

2(

Se cere ca distanla intre doud puncte consecutive de schimbare de declivitate, respectiv pasul de proiectare, sd nu scadd sub o anumitd limitS.

In tabelul 3.4 ( extras d *relosors trasdrii liniei rogii pent :r:zentat un profil longituc

-30-

: - :.,:{iL il;

lr,ryr":l'll- L#f,l{}i ltii}li,i{tL.

nime pentru pasul de proiectare tabelul 3.3:


-.eza de proiectare (kmih)

In funclie de viteza de proiectare se prevdd urmdtoarele valori


Tabelul.3.3. Valorile minime ale lui de iectare

e
ul
!

120 100 80 60 50 40 30 25 :;sul de proiectare minlm 250 150 100 80 60 50 50 50 n cazul introducerii curbelor de racordare *'ttma a pasului de proiectare mai este determinatd gi de conditiJ de a as Eura posibilitatea de racordare fdrd suprapunere a dou6 curbe care se

i@

:r..,irced: tn

lo2Tr+Tr.

(3.4)

ile
OU

valorile maxime ale pasului de proiectare nu sunt limitate, -nndrindu-se de reguld adoptarea unui pas de proiectare c6t mai mare. Pe cdt posibil, schimbarea declivitafilor trebuie efectuatd pe :ecoarele de drum in aliniament pentru a nu ingreuna condiliile de migcare 3,e vehiculelor in curb5. in orice caz, se recomandi sd se evite :c'ncidenfele intre bisectoarele curbelor in plan cu tangentele curbelor de -acordare verticald (fig.3.2), schimbarea declivitdfilor in puncte de tangentd ae curbelor in plan, precum gi coinciden{ele intre bisectoarele curbelor in :ran cu schimbdrile declivitalilor c6nd ambele sau numai unele au raze

ci.

ite tei
rta

O: iot FX: o4

Atiniament

_ :L.-_

^_::

,4ij"l"re!l_

r)

o I] J
D

rld

tei

zd

=
fie tre
cu
o_
L

rm

A
Fi1.3.2. Coincidenle care trebuie evitate.

)l
I
de ite.

:r:zentat

In tabelul 3.4 (extras din srAS g63-g5) sunt prezentate elemente lF:sare trasdrii liniei rogii pentru un profil longitudinal, iar in fig. 3.3 este

un profil

longitudinal pentru

un

tronson de

drum.

-31

t..-

iri l.).{{.1;r* : .

. _.. -

=
E q)
G (J
(E

rJ)

(\

ro ro

o
LC)

O
ro N
lo@

:::*l
tr)

o (r)

ro

lo

_
c)

:cnt

stcngc

Scf-tt OreOC:C

x
'd N
ll
G

il
n cf)
A

o !t

fr

@ lf)-

lr)-

-4
o
O

+>.-._]

. -aa

o
f*

o tt
N

(!

(5

o 1.)

ro

+
<it

ro

o (o o o o o
(o

trt

ro

o
O lo

tr)
i.flil

ir.:F-

I
:

ii
---::----=--

i5

:
lr)

limmr-'.

r rf, -

:!:a

.li

liinmfl0"

N N

:itmu

Hhil[ll'M+

O
ro

tl

6
0)

(o
m

u!m tm .T-

,O

_9

o
0)

'x
o
o
F

'E

- --.Y

(t'

E&

-=
L(E

E,s
llai;\ O:F

c-

o
o
E'I q) q,

s
c
0)

C)

'- > =; .= x -.-a

: a9
- 'J'c

xGt ;! f, ;ii =o) i=-

Oi

0)

N9

8,=

-=
OO OC
e=

.=L

E; fr* OOi:(E
:v=c

Es I
9:>
'vi F: ,-i\r

-vo

Eq)
E-

tm

Tnria

+E,6 F4 .Eqb o:l;i

fE
O

tv

c)

,=daE=
'E'19 X o f )OOvo(J

XN

^'tr
x!E y6

-g ut

= ooi
;E'E

?.9PEA -:1.= i:
l-'E

:! oi

cg'

v6
'=E ,cE tr xR x>
(g-

^ .-o6

'5tr

o.= U6

>vE ii lH o c oE =of, o=x lu.= op o

ilrE

tr;;.' 'E 6i: EE9 o-(/)

oo oo
x.= i:o

atonrtd netr,egJ,a: ,anatrile de reif s,-i" rlruw,'r?rE: 1616Bl CU St,prafA-a 'lruilEiiil:trE =f=.?:z.ee ^ g -:_i .e
,lm@, .r,r-EE
,iu0@Mlltffitfitrar:

rrFm@

:0E"5!

Z, Lucriri minime ila ft 3[rgDtate de ilin]a tg.gnl

ox- ta6
(f,

R.:

t(o lo

:E

c{

7"rea Liqi.t Or Ce : :---_- 33atg r -.: 3" Compensarea ,ti llllffimMmme*T:r,':,n "r, prg{]l O-,ql lillltltrmffiil-/*,i3 : s,a35t.jr ; ,.ni llffimroliltH JUE-n-_ : *:-.il-tea corn3,er.t
lmmllt lnriR':Ar
rlllilllilummnrcr

-.:i-,::: a ^CJa '^ =-a, :a r'/esttt t. ca- a,,

tr

-,-

l.J F ?1.{}l:ll

i-#ftr#J f,-i#li''#tl

n=l.432
R=2800m m=0.58% R=6000m T=17.49m B=0.03m T=20.07m

8=0.07m

ifil"'

-.

JU|L

Utt

-4q

(r*n*

-ffi"',i
I
qtq

=-

>:

*=
I

4-_

Bfr'-; -r'toL

^1% 2 uo^

m\r:a i/,/
_-z:'stcnte (m

irm-=

':i
iltl

7 -

10

k
14.99

79

6::*k
1l
4

I
t1 21.46

11

riw
.,u
u1

qqsB $* fi$
:lo

fl
21.J4

milmiry

--:theti

fi HH q____T---- $HSs -q-ni $fr$


3
R
22.75

----FF----EE

"'"'#

8910

N{

n;
24.Q

+milEa aflff

E o
llbbll

q E
; llc
lm

21.J5

i 3
ffi

: o
AL=44.21m

sd

2.25

sR
eR / i

i1.23

A+ q+6

lJ=166.J5770R=200.00m
T=54,1

re

C=105.70m fllmw

6=7,rdm i=i.si,

lI
9

R=700.00m T=42 58m C=85.06m 8=1.29m

Fig. 3.3. Profil longitudinal

2. Lucriri minime la terasament. Aceasta inseamnd o linie rogie apropiate de linia terenului gi paraleld cu ea, ceea ce, de reguld nu ,ililffitilltrm r:s bil, datoritd neregularitdlilor terenului natural. Doar in regiuni de 'ufrirsr *r-ice variatiile de relief sunt rare gi declivitd{ile mici, linia rogie poate fi flilruffifrrffi: paralel cu suprafa{a terenului natural. in aceste regiuni este proiectarea liniei rogii la 0,S0 ... 1,00 m deasupra linieiterenului. S.onceplia noue in proiectarea drumurilor recomanda solutii mai ilMilmffir.are ca investilii, dar avantajoase in exploatare; pe de altd parte, lililtill|il]lr T're:anizarea lucrdrilor de terasamente, ponderea acestora in devizul ]llluililtli1ffiffi','n4:r de drumuri poate fi micaoratd. 3. Compensarea terasamentelor. pentru compensarea lMTffiffiffi-rttelor in profil longitudinal, se urm6regte se se oblina o ilruftiliiifiiimiiJne de sdpdturi gi umpluturi ale cdror volume se fie aproximativ
iiiiiMillll

'nrar

rilmtttrttrilirilmffiia

{fiqllMrm

:'F^tru a se putea compensa fi9.3.4.

-33-

:.'.

.:

i;:," superficiale se face orrr

4, Scurgerea apelor

!iiit

rll tll
Fig. 3.4. Compensarea longitudinald a terasamentelor

;r*:.esruni ale ganfurilor Cin r ln cazul debleelor foe r : *ensiunilor ganturilor ce lf[,a-.ri. se recomanda crr "::-: Japetele debleului. .e

--.9ie. pentru * = -c9ie trebuie a se as.c sa aiba J "

Se pot intAlni urmdtoarele cazuri: - volumul de sdpdturS este mai mare decdt cel de umplutura gi atunci rezultd o cantitate de pdm6nt care trebuie transportatd in afara zonei drumului; - volumul de sdpdturd este mai mic dec6t cel de umpluturd gi atunci este nevoie de o cantitate suplimentard de pdmint care se aduce din afara zonei drumului; volumul de sdpdturd este egal cu cel de umpluturd (cazul care tot pdmdntul din sdpiturd este utilizat la realizarea ideal), caz in

5, puncte de coti ot ilryi:.-: anumite puncte fixe. "',qrr:r.i incrucigdrile de drum _a pasajele de nivel cu {ffit* :r:ta ginei, Ia pasajele s. w :E: egte in functie de ffi; :: rnferioare inaltimea
l_r

r-_-,

lllilu'r.s-it
tJtffilr

ui 14,50 m). _a incrucigarile cu a,te

umpluturilor.

Pentru realizarea compensirii volumelor de terasament in acelagi profil, Se recomandd ca, in terenurile cu pantd transversald cuprinsd intre iO gi SO%, linia rogie sd se ageze cu 15 ...20 cm deasupra liniei terenului (fig. 3.5.) ; un asemenea profil mixt prezintd 9i avantajul cd se realizeazd ugor pe cale mecanizatd.

B" -espectAndu_se cota tiiiiiiuilfi :,:,] necesard trecerii cc nffi:i'*:3 de constructie a sr,l :,u: -'; i 5 ) va fi deci; H -

e. In dreptul podur

lc

15-20cm

Fig. 3.5. Compensarea in profil transversal.

Frg::
illtffiti11ffilri*-!i
;tilillflr'

rezulte cuca 213 in debleu, sau in cazul versanlilor mai abrupli, in intregime in debleu. Aceastd amplasare asigurd o stabilitate mai bund a terasamentelor, permit6nd uneori evitarea zidurilor de sprijin care sunt considerabil mai scumpe decat lucrdrile de sdpdturd.

La drumurile de coaste, unde inclinarea transversald a terenului depdgegte 30%, linia rogie se aqeazd astfel incdt platforma drumului sd

S:- mbarea de declivlta


crstantd incdt intre

]ilflT-i,::'
ltlillutttt*rsfr'13::

;d '2-An6 un sector de rn l: asemenea. linia ros -eccnfortabile. in


ace

lr

:: :OntinUitate. eVitar^t :: ;r reducAnd vttez:

itillflriiiii;,,,it-t

-34-

ii#il

I
a

ll
ta

ql

Y'

ul
zd

4. scurgerea apelor. Pe sectoarele de drum in debleu, evacuarea superficiale se face prin ganfuri, la care linia fundului este paraleld cu - : rogie. Pentru a se asigura scurgerea longitudinald a apei din ganturi, - rogie trebuie sa aibd o declivitate de cel pulin 0,5% gi sd nu creeze " :;:'esiuni ale ganlurilor din care apele nu pot fi evacuate ln cazul debleelor foarte lungi, care ar necesita sporirea apreciabild ; : nensiunilor ganlurilor pentru a putea colecta apele pe toatd lungimea :*: eului, se recomandd proiectarea liniei rogii cu pante de sens contrar ';:'e capetele debleului, respectiv fragmentarea in doud a bazinului de ": =:tare. 5. Puncte de coti obligati. La stabilirea liniei rogii trebuie avute in '":3re anumite puncte fixe, de cotd obligatd, cum ar fi pasajele de cale q".:i, ?ncrucigdrile de drumuri, podurile, podelele, etc. La pasajele de nivel cu cale feratd, cota riniei rogii in dreptul pasajului r,!'ii cot? 9inei, la pasajele superioare, indltimea liberd fala de cota ginelor ,: stabilegte in funclie de gabaritul de cale feratd (5,50...6,40 m); la i;sa;ele inferioare indllimea liberd este datd de gabaritul de liberd trecere l :Jrrului (4,50 m). La incrucigarile cu alte drumuri se line seama de cota marginii parlii :':sabile. In dreptul podurilor linia rogie se va proiecta, pe cdt posibil, in : r r. respectdndu-se cota apelor extraordinare (NAE), inaltimea liberd -: cod necesard trecerii corpurilor plutitoare (hp = 0,50 ...2,00 m) gi ".:'rea de construclie a suprastructurii podului (h"). cota liniei rogii pe ::: fi9.3.6.)va fi deci: H = NAE + hp + h.

::e

Fig.3.6. Cota liniei rogii pe pod. Jlui


SA

rme a

;unt

schimbarea de declivitate cea mai apropiatd de pod se va afla la o r,i:-nenea distanld incdt intre inceputul (sau sfdrgitul) racorddrii verticale gi ::: sd rdmdnd un sector de minimum 10 m lungime. De asemenea, linia rogie in dreptul podurilor trebuie sd aibd un ,:";.ter de continuitate, evitdndu-se podurile sau podelele "cocolate" fiind "stetice gi reducand viteza vehiculului sau provocand condi!ii de ^:,ialie neconfodabile. in acelagi timp, pentru a nu fi afectate de viituri.

-35-

cota rampelor de acces la pod mdsuratd la marginea platformei trebuie sd fie cu cel pulin 0,50 m deasupra apelor extraordinare. In cazul podelelor tubulare , trebuie sd se lind seama de indllimea umpluturii pe tub, care trebuie sd fie cuprinsd intre 0,5...2,5 m.In cazul in care rezultd in5llimi mai mari de 2,5 m se vor utiliza podele dalate sau alte tipuri de podele .

-a^lf '!!

,'aci r:

-i'

de racordare se gdsegte sub nivelul racorddrii) sau concavd (centrul curbei de racordare este situat deasupra curbei de racordare), corespunzdtor formei de fr6ngere a liniei rogii. Elementele curbelor de racordare - fie convexe Sau concave - Se determind in functie de raza de racordare aleasd de proiectant, in concordanld cu configuralia terenului gi in funclie de valoarea declivitililor ce se racordeazd Pentru calculul tangentei 9i bisectoarei, intrucAt unghiurile nu sunt mdsurate direct, Se recurge la formule care folosesc valorile declivitdlilor d1 9i dz (fi9.3.7.

3.2. Racordarea declivitdfilor Racordarea a doui declivitdti poate fi convexd (cdnd centrul curbei

__

,_

____:_
-14'

i+' SO :'i": ":: :e acelasi se^s


.

: : :=-^J:
'= : :

Sa.J

^Cia-:
-3---3
^

- ^-nfnrm,+-r^ -_ .u. I.Ld.v :^:i c rfl:: v.J -Y"'vv

-:alrle vert Ca -, E
:.

_:.

ir:
'li

: :: '--

=
i;' :

^:

caicuiata
12 , n. lix=+

_-l -:

n T' ,-;
iir;illr

:i

-i ": :_ :afg se co.g:i:a_i ^ -- - ^2ta,a

-.,;r
,jji,,,

: .

:"a-e se pcale
I r^,,

--:

s:-:

"-.:

- - :

VLU)t,C.

r.:

,,:"iiil:)lil

-: :

::'e

l;;,ill

:,,

--":. - : :=-'4 ir,, '.. s -----.^ : -:

.:.-i : se cols :e-) =: 3.3t'

-:S::_: ,a =- Of,'e X :. :a:3- ia inc;tnal a- ,a2_ - :3 :.ivestg J.: _ aa


lei T
I

y CfeCJ-- S :

:^::-:

'iltllilftir"l:

Fig. 3.7. Elementele racord6rii verticale.

:-=: 'ea lazeta. :a -Z :':3- ,,izrb i late ::-.:-::3 tenti-- "a::-:2-

Astfel, dacd se noteazd cu

crl1

declivitdlile cu orizontala, se poate scrie.

9i

c'lz unghiurile

oe care le

far

'lllllll

lllrLLlllriiri:,

Ct'=0)1 +(l)2' +dr - (-dz) - dr + dz = tg clt + t9

roz

(3.5
.

T=

./ 0, +a. R.ts:- [l' 1s--t "2


2

(3.6

:-: - :? Crlm SaJ _ - : lli rii*lrt; :;-:5 ce cicutalte llllllllln - *:: :gnt:U a pUtea e, l iiiiillli " " - ::l iea aCeStU a. C .aZele VtZUa lllll "'* e tZ=: ::
llrlllliill]l-*

ii:l],..-:":: -'gt anUm te : S:a{- -_ _. sa coata ,,a:aa


..:

liilii

-36-

:-

: 3efa.

Pentru valori mici ale unghiuriror cor gi

co2

(cazul frecvent) se poate

T:R.Ratt0. -2
:::

tSot + rgo2

=O

=pd'*d'
2

(3.7.)

- f

genefal:

"

"-.'. semnul (+) se referd la declivitdti de sens contrar, iar semnul (-)
" :ati de acelagi sens.

,d,*d, ^-...-^a.-,, , - m =,{ ' - SaUnotand d,+dr=m, rez1lta T=R."' 2't)2oo\"'""'

(3.S.)
la

ln conformitate cu normele de proiectare in vigoare (STAS g63/1"acorddrile verticale sunt obligatorii cdnd d,+d. - ry rezultd mai - i": sau egal cu 0,5o/o. =iind calculatd lungimea tangentei r, bisectoarea B se obtine din , .,i- Z T2 + R2 = 1R + B)2, sau neglijdnd termenul 82, rezulta.. T,

'

6=-

;': 3u care se corecteazS cota liniei rogii in punctul de fringere. I rdonatele punctelor intermed iare rezultd din triunghiul dreptung hic "^ "' : care se poate scrie: x' * (R-y)2 = R2 , de und-e prin neglijarea

2R

(3.9)

:**-''* :.

liy2,rezultd:
,

)p

(3.10.)

precum gi bisectoarea B se mdsoard intotdeauna pe x, respectiv T, pe orizontald; aceastd aproximatie este : ='-:atoritd inclindrilor foarte mici ale liniei rosii. ce privegte lungimea curbei de racordaie verticald, aceasta nu se r ,. =z-d. ci se considerd egald cu lungimea traseului stabilitd in plan - -': sau in profil longitudinal intre punctele T1 gi r", respectiv egali cu

alorile

rar valorile

'',1
i

'',' :

"=^gentei T. S:abilirea razelor de racordare se face luandu-se in considerare :- ierii: vizibilitate, confort, conditii de formd, etc. :stfel, pentru racorddrile convexe, condifiire de vizibilitate impun =a unei anumite distanle de vizibilitate, de la care conducdtorul :;lului sd poatd vedea (fi9.3.8) un obstacol care s-ar putea gdsi :lr pe drum sau un alt vehicul care circuld in sens opus pe :andd de ciculatie (in vederea unei depdgiri sau neregulamentar, -:a), pentru a putea evita ciocnirea, prin oprire in - ocolirea acestuia. cdmpul de vizibilitate in fa{a obstacolului acest caz este :: de razele vizuale, tangente la suprafata drumului.

l-

rc r-i-turd).

n cazul racorddriior c -a:::fdare se face cin con ut!r" :l:,*,9 tla de confort greci..l
srE

e
Vizibilitatea in profil longitudinal

Fig. 3 i0. As g_,a-::

ln

uirmta-:a Ce iiuminare a ,rlffi:lir t,|,3:e. reZUltd


.

conditia de vz: faru. c

- :_!-t )_=(r.slnc/ _.:


Sffiru-

Fig. 3.9. Racordarea verticald convexe'

pe- curba considerdnd cd atit vehiculul c6t 9i obstacolul se gSsesc ochiului, conducdtorului de racordare gi notand cu K indilimea (0'10"'0'20m) autoveniculului (1,20...1,40m) 9i prin h indllimea o?:i?gol{ui (in realitate D = D raza vizuale AB, ."i" ,rpr"rinia gi distanla de vizibiljtate ]imitd, tangentd |a curba de racordare A.B, ), trebuie si fie, in situalia (fig.3.g). De aici rezultd: AB = D = AM + MB D, de unde rezutti o = AB = D = J^(Jo

s -- :..- (/ , /ir 1= g gi ce:

an,r ----:_)r.- =lR(D.sinry _:.. ltlln'I&rg Ct-. repreZinta urglmllffiilllir-e-"s farului (h = 0.75 nleoarece a, 9i h ai.j ,.a

.?

*Ji)

--o de altd parte.


iflilmrmlnl:r::a
liiii,

T*;;;tm

ri

rrr

:-

Dacd se adoptd K=1,35m 9i h=0,10 m rezultd:

normald a fortei ce-r adica la 5% din acce e


@=-(--l-rr

o " = 4137
iar dacd obstacolu| se af|d |a suprafala drumului, h =
R=

D'

(3'1 1)
iltrullL,

vtI R -:0-.

9i atunci rezu|td:
2170

- - l0.r:

:ZI\ , -

Dt

respectiv pentru K=1| 'vv Pltul'lv Vvr rrr q | \

,35

-^-..r+:, R = irezultd: o--''

rc12\

- (i.o' .Lit

l0.ri

-38-

:e {ndnturd).

:e racordare se face din condilia de asigurare a vizibilitalii pe timpul noplii, : - condifia de confort precum gi din conditia de formi (evitarea impresiei

ln cazul racorddrilor concave (fiq.3.10.), determinarea razei minime

Dsinocv
h Dcos ocu Fig. 3.'10. Asigurarea vizibilitdliipe timp de noapte.

Din condilia de vizibilitate pe timpul nopfii, prin care se cere ca $m:rta de iluminare a farurilor sd fie mai mare decat distanta necesard de rrnn' tate, rezultd :
(3.13)
ffir*

:osaf, =2R(D.sinan + h)- (D.sin dn + h)2 (3.14) iln l3re: dv reprezintd unghiul de divergenld verticald (a, 1') iar h = llmmlhnea farului (h = 0,75 m). Deoarece au valori foarte mici se poate admite cos, d, =y "-rgih sr -- sina, + ht)= 0 gi deci:
D2
Tr+o'

)"

=2R(D.sina,+h),
D2

R>
nmmme-a{ia normald a
L1ilil,I

2(D.sina, + h)

(3.15) confort,

Pe de altd parte, pentru satisfacerea conditiilor de

"

fo(ei centrifuge (acceleralia verticald) se limiteazd la


(3.16)

s". adicd la 5% din acceleralia gravitatiei. Aceasta revine la:


a=........_

v'1 R 20"
(3,6)r

$ffililIJ\

20.v2

20.v2
. 9,81

= 0,15'v2

(3.17)

Din condilii de formd se impune ca lungimea minimi a tangentei curbei de racordare sa fie cuprinse intre V/2 9i V. in final, se adopti valoarea cea mai mare a razei de racordare (de obicei conditia de vizibilitate este cea mai exigentd); in acelagi timp, aceastd valoare nu poate fi mai micd decdt valoarea minimd prevdzutd de STAS 863-85 pentru viteza de proiectare datd. De reguld, Se recomande ca razele de racordare Sd fie alese astfel incdt lungimile racorddrilor sd fie mai mari sau egale cu 1,4 V' In figura 3.11. sunt prezentate mai multe variante de trasare a unor linii rogii, unele dintre ele fiind incorect amplasate.
Linie rogie rgu
o Fezo

=^ culelor lente gi ale benz ^:z zeazd prin pene de racor :;::sta mare de 30 m lunqime
:;E

:+

zxa drumului.

de 3,00 m sau 3,50 m itaf

:*,-:-r vehiculele

Penele de racordare Ce .;r :"sle de la sfdrgit urmeaza Cu Pentru lungimi mai mrci
lente.

osezot6

___f_J
tl
Linic terenutui

'l

rl

I
I

Fig.

3.'1

1. Amplasarea liniei

ro9ii.

3.3. Benzi suplimentare pentru vehiculele lente

sub 30 km/h, pe drumurile de clasd tehnicd


unor:

Pentru evitarea micaordrii nivelului de serviciu prin reducerea vitezei

proiecteazd benzi suplimentare pentru traficul lent,

lll 9i exceplional lV se
in cazul parcurgerii

curbe cu R < 40 m situate la inceputul rampelor cu declivilatea > 4o/o; rampe av6nd media ponderatd a declivitdlilor peste 4 % pentru tronsoane cu lungimi > 150 m cu declivfteli < 4%. Benzile suplimentare pentru vehiculele lente se proiecteazd numai pentru sensul care urcd 9i vor avea ldlimea de 3,00 m Sau 3,50 m, funclie de clasa tehnicd a drumului. Ele incep astfel: din tangenta de iegire a unei curbe cu R < 40 m situatd la inceputul rampei cu declivitatea > 4o/o; dupd parcurgerea lungimii critice "L"" a cdrei valoare rezultd din punctul in care tangenta la racordarea verticald concavd are inclinarea de 4o/o. Benzile suplimentare pentru vehiculele lente se termind in punctul in care tangenta la racordarea verticald convexd de la sfArgitul rampei are inclinarea de 4% dupd care urmeazd o bandd de accelerare cu aceeaqi latime gi lungimea de 150 m. Racordarea benzilor suplimentare destinate

-40-

ilffimft-l$;fi

-'i

i N F X*

F tL

tfiru#f f##tSJAl

:rffiazd prin pene de racordare,de accererare, care re urmeazd, se in_rorma ae'triunJni dreptunghic cu 'ffita mare de 30 m rungime ardturatd benziror o" .iii"i"tie gi cu cateta ,r de 3,00 m sau 3,s0 m (rafimea benziror suptimeniare; perpenoicurard lfc drumului. I Penere de racordare de ra inceput se ,,L",,, incrud in rungimea ffihncnlte ta sfarsit urmeazd dupa beniit; ;; ;;;"tJ;;;' :,i"". criticd
mfifnJ rtehiculele lente.

ffilnmrbfor rente

gi are benziror

I
F

l
r

i,'.',i: .lr

i..1J ,

t..hj3il;-Jt '1!-2:
'-

J-r; jtr

CAP.

IV DRUMULiN

PROFILffi

4.1. Tipuri de profiluri transversale

Profilul transversal reprezinte interseclia corpului drumului 9i a pe axa suprafelei terenului natural cu un plan vertical, perpendicular
drumului.

Profilul transversal cuprinde atdt linia terenului natural c6t 9i linia proiectului 9i poate fi: in rambleu, in debleu sau mixt' Profilele transversale cuprind elementele necesare execu!iei privind amenajarea infrastructurii drumului, dimensiuni, cote, pante, date de arti 9i dispozitivelor pentru viraietor, elementele caracteristice lucririlor ,.uig"r"" apelor etc. Ele indicd in acelagi timp 9i unele elemente ale supristructuiii ca de exemplu ldlimea 9i grosimea elementelor rutiere,
dimensiunile benzilor de incadrare, pantele transversale etc.

- eliminarea apelor de s -at bune soarelui gi vdr :ernanentd; - pdmdntuldin rambleu a - Tnzdpezirea este mai gr - ampriza drumuluieste n
-::e

:;tul

:onsideratd la marginea platfc centru a se evita executarea 'ambleelor este adus din se :amere sau gropi de ?mprur :rmurilor in rambleu sunt: - construclie gi intretine -nturilor; apa din ganfuri po
drumului, reduc6nd capacit

Tipuri de profiluri transversate; - in rambleu, c6nd linii natural gi drumul se executd

Profilurile terenurilor terasamente, a suprafelelor de taluzat, precum 9i la evaluarea in foaia sau ce trebuie expropriate. Ele se executd in toli pichelii stabilili

transversale servesc la

calculul volumelor

de

50 de m intre ele, carnetul de pichetaj gi nu trebuie sd depageascd distanla de punctele in t,.r*ti" de relief. Profilele transversale trebuie sd surprinda toate terenului natural, caracteristice ale traseului drumului: modificdri ale inclindrii de sprijin, relele, obstacole' modificdri ale declivitdlii drumului, podele, ziduri

CAnd terenul natural prezi de infrd{ire cu ldtimea de n Cand inallimea rambleului 'e=re diferen{d de nivel de circz I i,m, lalime care sd permitd fr5 rLru:tcnlor care se ocupd cu intret

Cdnd rambleul este foarte


ilrF-sta se poate inlocui prin viadur

axei sale' Reprezentarea unui profil transversal Tncepe prin desenarea terenului' Apoi, dupd efectuarea unui nivelment transversal se obline linia adoptd ld{imea drumului^in aliniament, se conform' ,,Legii drumului" se profil longitudinal calculeaziapoi talimea drumului in curbd iar dupd pozilia in va rezulta tipul de profiltransversal.

o.

b.
Fig.4.'l . Tipuri de profiluri transversale a-rambleu; b-debleu; c-mixt. Fi1.4.2. Amenajare

in debleu, c6nd linia pr ,u ;'",-- se executd in sdpdtu

-42-

land terenur naturar prezintd oin.tin"r" mai mare de 1.5, se executd ,rrr=: :e infrdfire cu rdtimea de minim 1,00 m 9i incrinarea iJz"nspre vare. l3nd indrlimea rambreurui este ma1 mare o. +^oo ,',ie amenal eazd ra flm:;: : :;ferentd de niver de circa 2 m o-bancneta numiti 'olermade cer putin , atime care sd permitd frangerea irncrindrii taruzriui gi circuratia ir"".r, illt(llr.:r cr care se ocupd cu intretinerea "'" taluzului l jnd rambreur este foarte'inart, pe baza , fig,. i.;."' unrii ,troi, tehnico_economic, i{illlu;iirl,5i:

ericientd datoritd expunerii soarelui 9i v.ntutui, drumul nirJ -,*rt aproape in ;":;i,?. - pdmdntuldin rambleu arecaracteristici controlate; - inzdpezirea este maigrea; - ampriza drumuluieste maimicd :"-

,;ir* :-,-nului,

-:: -.^ .: crofiluri transversale: ' In rambreu, c6nd rinia proiecturui se afrd deasupra riniei terenurui '']il*'r- -r drumur in umprutura (fig. +-ra)-ini4imea umpruturii -r_?__"".:r15 ;.-=::-ata ra marginea pratformei trebuie ia ri"'de-cer pulin 0,50 m :?"":-- a se evita-;ycljarea ganluriror) paranirr il."r",. executdrii 1ir*: * 3r este adus din sectoarere ."r" ,"'""".r,a sdpdturi, din irir*y-: sau gropi de imprumut sau i; din arte suise. l-vantalere executdrii uuur'.il* * - :: in rambleu sunt: - construcfie gi intre{inere mai putin costisitoare rezurtatd din ripsa inii'*: r-'!:1 apa din ganluri poate umezi'.corpui-sor"[i"si pdmdntur
reducdnd capacitatea portantd eriminarea aperor de suprafald """.trir;este" mai

din

se poate inlocui prin viaduct.

L___ *_J
Fi1.4.2. Amenajarea profilului transversal cu berme

- in debleu, c6nd linia proiectului este sub linia terenului natural :---nul se executd in sdpdturd (,fig.4.1 b), caracteriatica drumurilor

ti.iJi,'ii,rl li1 p,r'1-;;;rt

.mixt,cAndp|atformadrumu|uisegdsegtepa(ialinump|uturd gi partial in sdpaturd (fig.4,1 c), aceste profile fiind caracteristice ' profielor de drumurilor de coastd gi ieunesc elementele caracteristice
rambleu resPectiv de debleu.

constituie existenla ganlurilor care colectezd 9i evacueazd debleu inlocuite apa de la suprafald. Debleele adAnci, in terenuri dificile, pot ' solulie se justificd in urma unui calcul tehnicopiin tunefe, daci aceastd economic;

fi

----^-4 . = -.d

a d

,,ri

, :_ -dru \+ o -----^.ix ^a+^ : - : = -'ld ^; eSIe COnSC 9l :' - =a cuprinsa intre -- r /\, --4' ' '/t

aXii rdll. Ii

D^^+^ Tdltld ' a -:

4.2. Elementele profilului transversal' Fiecare profil transversal se caracterizeazd prin pozilie kilometricd tip, mixt' numdr de ordine. In fig. 4.3 este prezentat un profil transversal
9i

1Fig.4.3. Profil transvarsal tip mixt

straturi bit_

F ^+-^+ - ^ u-)Lt dt_

9-:e::
a. la structuri ._:

jos: Elementele profilului transversal sunt explicitate mai - partea carosabild sau calea: partea centrald sp.ecial amenajatd

=-=

pentru clrculatia vehiculelor. Se caracterizeazd prin lalime 9i pa.nle iransversald (Oinspre ax spre acostament) in aliniament 9i curbd, mod de alcdtuire 9i dimensiunile structurii rutiere' Valoarea pantei de transversale depinde de tipul de imbrdciminte 9i este sub forma in cazul acoperig pentru zona de aliniament 9i dever unic ( streagind)
curbelor;

plaforma; partea

taluzurile.' po( ,

rumului care

'a,

de a|ta a pdrtii carosabi|e. Au ro| de proteclie a cdii, inlesnesc cele scurgerea apelor datoritd pantelor transversale mai mari decdt servesc pentru de pe carosabil, asigurd circulalia pietonilor, drumului, pentru , depolitarea materialelor necesare intrelinerii in
amptasarea unor lucrdri accesorii

parte 9i acostamentele: doud f69ii de teren, amenajate sau nu, de o

:erasamentele: ' - ^tr rl r{incnra nlatfO' 'et/' v P ' ,.. -:.-: se nltmesttr Creas. ,: ."": in cazul rambre;ilr r:"- :aluzului. Taluzul s ", - :.are exprimd valoa.= " : '. - crizonlala. (de ex:

pand. Cdnd au

pentru slalionarea vehiculelor lalime suficientb pot fi folosite pentru ldrgirea

9i

;r*'oare a cdii. panta transversald depinde de modul de alcdtuire 9i ::,-solidare (4 6 %). Fagia din acostament care limiteazd partea :a:sabilS gi este consolidatd se numegte banda de incadrare gi are Er:n'rea cuprinsd intre 0.25 m gi 0.7s m in functil- oe tipur drumurui
lqtra
4.4);

1-

b.

tttt:i:^b-11:'i',1o:-t-"-''-.oevaje;4- agregate stabilizate cu lianti;


S_straturi din agregate naturale; 6- pJvele sau butise;

9- beton CBl10:12- umplutura pe acostament.

a. ra structurirurere

oitumiTs*i,

tr:i:

::J!:;fl1?"vaje
;

srpavere

plaforma; paftea carosabild + acostamentele

rimiteazd terasamentele, sunctul dinspre platformd, in cazul rambleului (marginea superioard, in *eral) se numegte creasta taluzului iar cel care se gasegte pe terenul -;:rral, in cazur rambreurui (marginea inferioard, in g;;"i"ry ,b nrrliG :|c:Njrul taluzului. Taluzul se caracterizeazd prin inclinire, indicata printr_un 'crt care exprimd valoarea tangentei trigonometrice a unghiului format de 'Ei-z cu orizontala, (de exemplu:2:3, 1:{, 1:1,3:1), fig. a 5.

drumului cqre

taruzurire; po(iuni incrinate, de o parte gi de arta

fac

regdtura

cu

terenur naturar

gi

a pratformei

'

':, .' i-'i

Valoarea inclindrii se stabilegte in funclie de tipul pimintului din terasament 9i de indllimea


taluzului, tabelul 4.1.
Fiq.4.5. Panta taluzului

tgd =

m.h

Tabelul 4.1 . lnclinarea taluzurilor

Natura materialelor din debleu


PdmAnturi arqiloase sau argilo-nisipoase PdmAnturi mdrnoase Leossuri uscate Roci stdncoase alterabile Roci st6ncoase nealterabile Roci stAncoase neerodabile

lnclinarea taluzului
'1
1 :1

: '1.5

....1 :0.5
'1:0:1

1:0.'15...1:0.2
1

:0.1

1:0.1 , taluz vertical sau consold

dispozitivul de scurgere a apelor, poate fi ganf (trapezoidal) sau rigold (triunghiulard) , figura 4.6, in funclie de form6, dimensiuni 9i de capacitatea de preluare a apelor de suprafala. Are rolul de a indepdrta de pe partea carosabile apele provenite din precipitalii atunci c6nd drumul este in debleu. Atdt ganlul c6t gi rigola au taluzuri cu diferite incliniri (1:1, 1:1.5, 1:2, 1:3), valoarea mai micd fiind folositd spre drum. AdAncimea variazd intre 0,'15 m 9i 0,30 m in cazul rigolei gi 0,30 m gi 0,50 m in cazul gantului, in funclie de debitul de apd care trebuie evacuat. In general rigola se preferd in regiunile accidentate, datoritd pantelor mari de scurgere, in ciuda sectiunii reduse. Atunci c6nd panta longitudinald a ganlului sau rigolei este mai micS dec6t 0.5% sau mai mare de 7o/o, dispozitivul se pereaze ca 9i in fig. 4.6 b, fie cu beton de ciment C16l2O monolit, fie cu dale din beton prefabricat, fie cu bolovani de rdu sau blocaje; acest lucru este necesar pentru a impiedeca colmatarea gantului datoritd viiezei mici a apei, fie erodarea lui datoritd vitezei mari a acesteia'

Fig.4.6. a.- rigold din pdm6nt; b._ gan! pereat

zona cuprinsd intre piciorul taluzului stanga gi piciorul taluzului 'npnza: ilE-3pta (in cazur rambreurui) sau zona cuprinsd in-tre'creasta taruzurui n*r-ga gi creasta taluzului dreapta (in cazul debleului). variazdca lalime in rrrri de indrlimea. rambreurui respectiv addncimea ieollurui. In anumite o;- se pot preved.ea ganluri de garda (pentru apdrarea piciorutui rr =mbleu sau a taluzurilor de debleu de apele ." ." ,aurg de petaluzului coastd, n;a ales la ramblee mici gi atunci ampriza va fi delimiiata de muchiile sireloare ale acestor ganturi;

:cna drumului: zond alcdtuitd din amprizd gi doud zone de siguranld msrare (stdnga, dreapta), cu rd{imea cuprinsd intre gi 1 5 m. Zonere de ;ru-anld seryesc la eventuala ldrgire a platformeidrumului, la depozitarea de nmsnale
riirruri legate de exploatarea drumului.

"

necesare intretinerii curente, amplasarea instalaliilo, ;e:-ralizare, pentru. pranta{ii, pentru circura{ia pietoniror sau pentru J" arte
Profilele transversare curente se desenea zd de regurd, scara 1 :100. se de pe planuioe situa{ie se rioica

a terenului in sens transversal, care se reprezintd la scard, in raport cu de-referinfd ales. Din profilul longitudinal se citegte cota proiect a :,::etului in care se doregte ridicarea profilului transversal'gir" r"pr"zintdla ,ffi,' In continuare se reprezintd ra scard pratforma orumutJi, iar in'funcfie de
r-

ilT:Eoe prin desenarea.axei drumului. Apoi,

r;-ul

pozilia pe care aceasta o are fala de linia terenului, rezultd racordarea cu terenul natural prin intermediul taluzului de rambleu sau a gantuluii rigolei gi a taluzului de debleu. Calculul constd in determinarea cotelor proiect la marginea p6(ii carosabile 9i a acostamentelor, la fundul rigolei gi la marginea banchetelor. In figurile 4.7 si 4.8 sunt prezentate doud profiluri transversale, primul printr-un drum de clasd tehnicd lll pentru o modernizare, iar al doilea printr-un podet al unuidrum este cu o bande de circula{ie.

PROFIL

12900.000

ZTtl =
ZPR0=

220.2E7 220.379

eq

q e.i

Fig.4.7 Profil transversal prin drum

PROFIL
S =
ZPRo=

189
.69
!__

12X9.271

-*,i-

7t7.180

1l
E
ts

-"_:_:
I I I

- =-za

L)

D
I

ll1lll,,,ll",
ilililr]l

:\1.
PC

' :i

rluiii;iririirlili ,*

?14.0

TEREI{

I I .
DISTANTI

O C N

O 6 F

O NF 0 @ F Sts

6 MO F6 F SF

FT
lllllllllllliil

-;*:.;:::-:sa: i :* -31
"

PROIECT
COTT

i+ dd
ts
FF

llliiriiiu.uril::

il
i

*:-i -: S:- :*_ -".::: - : :": S: j;ZL j,


'- :r_= -= '--

'llllliHr li,L'
lrli lllii,,,,'

.. .

Fig.4.8 Profil transversal prin pode!

4,3 Ldtimea drumurilor in aliniament si in curbi


: =-: i carosabile gi a celor doud acostamente. Ea se mdsoard: intre muchiile superioare ale taluzurilor de rambleu sau ale ganturilor ori rigolelor, in cazul in care pe platformd nu sunt parapete; intre felele interioare are riseror sau glisierelor, in cazul in care pe platformd sunt parapete. Ldtimea drumului in aliniament este constantd (mai pulin zona de -:='eliegire din curbd pe care se extinde supraldrgirea), iar in curbd este r-abild, funcfie de valoarea supraldrgirii totale s ( s =' n x care se :tz.|eozd pentru numarul de benzi ale drumului. In relatia de mai sus. n =:'zzintd numarul de benzi de circulatie iar e este supraldrgirea pentru o :a,',:a de circula{ie. De reguld, supraldrgirea se introduce la interiorul curbei , --ai in cazuri izolate se poate dispune gi la exterior. Ldtimea platformei este prevdzutd in standardele in vigoare 9i se ::'-= derd astfel: pentru drumurile publice, in functie de: intensitatea circulaliei care determind clasa tehnicd a drumului; relieful terenului la autostrdzi: funclionalitatea drumului care determind incadrarea in categoriile drumurilor publice. pentru drumurile de exploatare, in funclie de: cantitatea de produse care se transportd anual; gabaritele vehiculelor care circuli pe drum; Partea carosabild poate avea una sau mai multe benzi de circulalie, - ---ctie de compozi{ia, intensitatea traficului gide viteza de proiectare.

Ldlimea platformei drumului rezultd din insumarea lalimii

e),

. -

Banda de circulalie este fdgia din partea carosabild destinatd circulatiei srngur gir de vehicule, care se deplaseazd in acelagi sens. Ldlimea

e de siguranld necesare asigurdrii circulatiei cu o anumitd vitezd, tabelul

de circulalie se stabilegte in funclie de ld{imea vehiculelor gi de

::: :=.id

.s-: 'oarte redus sau drumul este de


": --a 4.9).

Partea carosabild cu o bandd de circulatie se aplicd acolo unde traficul importanld secundard, in regiuni :entate. In acest caz, pentru a se asigura circulatia in ambele sensuii se

platforme de incrucigare gi depdgire, la distanfe de

150...300

-49-

;fllll"
{ih

ffi.,
rlillitil'

i]fi###l

iiv frff #i:i{-

fff$tj$Y*:it$rtl
a

:t

li

t-J'i'/f l-! L,'ig

;:q,;i:11

;:--

.1

Tabelul4.2 L

carosabile

Lifimea olatformei
1

Li{imea pi(ii
carosabile
2

Tipuldrumului
?

26.00 m 23.50 m
19.00 m

2x7.50 = 15.00 m 2x7.00 = 14.00 m


14.00 m

Autostrizi, regiuni
de ses si deal Autostrdzi,
4.00

reoiunimunte
Drumuri nalionale cu patru benzi de circulatie, din releaua drumurilor interna!ionale Drumuri nationale cu patru benzi de circulalie Drumuri nalionale din clasa tehnicd lll, din reteaua drumurilor internationale Drumuri nalionale gijudelene din clasa

17.00 m

12.00 m 9.00 m 8.00 m

14.00 m 7.00 m 7.00 m 6.00 m

tehnici lll
Drumuri nalionale gijudelene din clasa tehnici lV 9i la unele drumurijudelene de clasd tehnicd lll la care nu se poate adopta ldlimea de 9.00 /7.00m
Drumuri comunale cu trafic mai intens la care adoptarea acestei ldlimi, in mod exceplional, se poate justifi ca tehnico-economic drumurile de Jrumuri comunale din categoria 1 exploatare Drumuri de exploatare, din categoria a ll-a Drumuride exploatare, din categoria a lll-a

ffi
-

4.00

7.50 m

5.50 m

7.00 m 5.00 m 3.50 m

5.50 m

9i la

4.4 Bombamentul
Forma cdii in profil tra

4.00 m

2.75m

e"nenajat conform figurii 4.

bombament curb :,etruiri, macadam, pavajr

ll

ffiffii,*.*
I

I pti)

Fi9.4.10. Bombamer

-50-

Plotforme de incrucisore

._.

2.00.
2.00

Coro_soliL

2.OO

Suprolorgire

Fig.4.9. Platforme de incrucisare

4.4 Bombamentul caii


=orma c6ii in profil transversal se numegte bombament. Acesta poate fi m-enajat conform figurii 4. 1 0, astfel:

bombament curb

mer:-uin, macadam, pavaje);

specific drumurilor

de

categorie inferioard

versante plane, sub forma de acoperig, specific imbrdcdmintilor


din beton de ciment rutier; bombament sub forma de acoperig racordat in zona miilocie. specific imbrdcdminlilor iutiere moderne (asfaltice); bombament sub forma de streagina cu un singur versant plan, specific zonelor in curbd:

bombament

cu

doud

Fig.4.10. Bombamentul cdii

-51

i,llt

i"Jl..f

#l

JV P,q

ti

ii"

i?"1

/,1

$,

V*:,t

il;l I

Modificarea formei profilului transversal din aliniament se efectueazd prin amenajarea in spatiu, in doud etape astfel:
- convertire gi supraldrgire; - supraindllare

conform Cap. ll. Acest re lungimea clotoidei. c Un exemplu oe simetrice gi arc de cerc
!.r

Convertirea (tig. 4.11. a), reprezintd amenajarea prin rotirea suprafelei cdii in jurul axului drumului pind cdnd deverul negativ (exteriorul curbei) ajunge in prelungirea celui interior, la aceeagi valoare cu acesta , adici p. Aceastd amenajare incepe la distanla L"= inainte de curbd (pichet Ti s?u O;) 9i se termind in Ti sau Oi , funclie de modul de amenajarc a curbei. La imbricdminlile rutiere moderne, in majoritatea cazurilor, p=2.5o/o.
Supraldrgirea (4.11 b.) reprezintd largirea pe(ii carosabile cu valoarea s = 2xe (pentru doud benzi) prezentatd in STAS 863-85, funclie de viteza de proiectare gi raza curbei, amenajarea realizAndu-se pe lungimea L"" printr-o pand triunghiulard, incepdnd de pe aliniament 9i terminindu-se pe curbd. Dacd racordarea curbei este cu arce de clotoidd gi arc de cerc central, atunci amenajarea incepe pe aliniament, la distanla L." inainte de punctul Ol, gi se termind in punctul Oi unde profilul este complet supralSrgit. Din punctul O;9i pdna in Ou, profilul este constant supralirgit cu valoarea s
(in cazul unei curbe izolate).

_:-=
/!cs.2*

Fi1.4.11. Amenajarea in sPatiu

supraindllarea, (fig. 4.11 b), reprezintd continuarea rotirii suprafelei cdii in jurul axului drumului, pdnd c6nd Se ajunge la valoarea "i" a
supraineltdni,

: 3'i

I'rtt-!

l- iru f;ff

*fiil- ItrAniSyft RS,ql

sonform cap. ll. Acest lucru se realizeazd din punctul o;gi pand in M; deci , ne lungimea clotoidei, dupd care rdmdne constantd pAni in M". Un exemplu de amenajare in spaliu a unei curbe izolate cu clotoide snnetrice gi arc de cerc central, este prezentatin figura 4.12.

z--'' -r\-r

g o/

Fi1.4.12. Amenajare in spaliu

t]:i il:ii.:l-; i i

CAP. V. INFRASTRUCTURA DRUMURILOR

trastilcarea acestor pdmdntul

5.2 Caractelsi
o

5.1 Generalitdfl
Infrastructura drumului reprezintd totalitatea lucrdrilor cu rol de suslinere a cdii, de racordare a acesteia la terenul natural, de a prelua eforturile care apar din solicitarea cdii de cdtre vehicule, dar 9i de a asigura continuitatea acesteia gi stabilitatea drumului' in infrastructurd sunt cuPrinse:
terasamentele, lucrdrile de artd. Terasamentele reprezintd lucrdrile de pdmdnt necesare realizdrii platformei drumurlui gi racorddrii la terenul natural. Lucrd1e de arfd sunt executate cu scopul asigurdrii traversdrii vdilor gi crestelor (poduri, viaducte, podele, tunele) de a colecta 9i a evacua apele 3e suprafala gi subterane, de a realiza sprijinirea maselor de pdmdnt (ziduri de sprijin, ranforli) gi apdrarea malurilor. Terasamentele sunt limitate la partea superioard de platforma terasamentelor gi lateral de taluzuri. in cadrul lucrdrilor de terasamente sunt cuprinse: - sdparea pdmdntului pentru realizarea debleelor 9i in gropile de im pru m ut pentru obli n erea pdmintu u i necesar realizdrii re m bleelor; - incdrcarea pdmdntului in vehicule; - transportul Pimintului; - imprdgtierea 9i compactarea pdmdntului in umpluturi; depozite atunci cdnd cantitatea descircarea pdmintului rezultatd din sdpare depdgegte capacitatea rambleelor. Drumul este o construclie desf|guratd pe o suprafald mare, supusd permanent acliunii factorilor de mediu temperaturd, umiditate 9i care
I

-=canicd gi alterarea =:-osferici _ vant, tem;


: -:

::ticule minerale var a _ -entate, de drmens


Pdmdnturile
s

este

rutometricd, indtcere .Compozilia gra'::!ate, pe dimensiun Reprezentarea :

;--'ama ternard

sa.l

-: ate la disciplinele
- :azd - :-ilelor de pdmdnt
Coeficientul de

Avdnd in vedere

i.

se vor trata une

::

curba de granuloz

cc

in

pdrra. = 5-',l5, parr5. U^ > 15. parrz.


Un
Un

ll

( C,

presupune utiiizarea unei game foarte largi de tipuri de pimdnturi la realizarea infrastructurii. De aceea, pentru a asigura continuitatea 9i stabilitatea cdii dar 9i siguranla circulaliei in orice condilii meteorologice la

rentru lucrarjje := - =^tul de neunifo.- -

vitezele gi incdrcdrile proiectate, este necesar si fie cunoscute caracteristicile gi comportarea pdmdturilor folosite la realizarea
terasamentelor. Forma profilului terasamentelor 9i sistemul de scurgere a apelor se aleg in funclie de proprietdlile fizico-mecanice ale pdmdnturilor acestea din urmd fiind gi criteriul stabilirii tipurilor de utilaje 9i a metodelor de organizare a lucrdrilor de terasamente.
,

=:: race prin indice e :stfel, dupd -::-ele iimite: inC :e i

I asificarea pEra-

pdmA"1.
pama
yr d)C

n:,

:-^:.J indice de : := _ cauza


faptu

_,:ririle de terasa:atorate
_

-:eeacestorace^-

trafrc:.t

:i

iti|I{; ;]-iff/l

l.ji;li,Jii,.Jt.r,iiJJ-

Lr{

5.2
;
I

asificarea acestor

pdmantF-

::"r.6sf_

detritic alcdtuit din ::(icule minerare variate ca naturd, mdrime, formd, necimentat" a", ,t"f : -entate, de dimensiuni in generar mici. A rezurtat din degradarea *ecanicd 9i arterarea chimicd a rociror de bazd suo acliunea agenliror
11.;

Pdm6ntul este un material natural sedimentar

principar dupd compozilia de prasticitate gi indicere d'e consistentd. compoziria granurometricd a un.ui. pamant t"ptlJrla lropo4ia in ;-:utate, pe dimensiuni, a particureror soride din care este arcdtuit. Reprezentarea graficd a compoziliei granurometrice se face in : :Erama ternard sau curbe granuromeirice, conform normativeror in ,
: -arurometricd, indicere

Pdm'nturire

- vdnt, temperaturd,

se

crasificd

apd, inghe!.

ir

Avand in vedere ca probremere regate de natura pdmdnturiror sunt :rrciate ta disciprinere Materiate de conitruclii gi Cii"nri"d, in cere

"10[e.

--eazd se vor trata unere aspecte

coeficientur de neuniformitati un, reprezintJ , i"po.trr diametreror :";trculelor de pdmdnt corespunzdtoare procenteror de 60%, respectiv 10% :e pe curba de granulozitate. rJ"= d6o

regate strici oe drumur.

ce

dl0
zitateafoarte uniformd;

::itru:

5, Un > 15,
Un <
Un

pdmdntut

!?JLrrrr,"

= S-1S, pdmdntul are granulozitatea unifoimJ;

pdmdntul are granulozitatea neuniformd;

Pentru rucrdrire de terasamente se recomandd ca pdmdntur sd aibd -,:eficientul de neuniformitate mai mare dec6t 7. clasificarea pdmdnturiror in funclie de comportarea in raport cu apa :e poate face prin indicete de plasticitate, l, Astfel, dupd indicele de plasticitate, pdmanturile se incadrea zd intre _-r'.dtoarele limite: pdmanturi neprastice: ro =0 (nisipuri, nisipuri prdfoase); pdmdnturi cu plasticitate foarte mare , lp > 35 ( argile grase);

:inAnturi cu indice de plasticitate mai mare de 10 _ 1b.condifii din Din cauza fap,turui cd pdmdnturire sunt ,rprr" acliunii sarciniror ':iticale datorate traficului, este necesar sd fie cunoscute rezistenlele
-ecanice ale acestora pentru a cunoagte dacd pdmAntul utilizat se va tasa

Lucrdrire de terasamente se rearizeazdin bune

j.ry,ntu'$

.i

i'L; #

il I#J{;l # it iJ'",* u.tr Jl {.t Jt

gi cu cdt anume. in acest scop se studiazd compresibilitatea pdmdnturilor gi rezisten{a la tdiere.

_ pdmdntu

Compresibilitatea este proprietatea unui pdmdnt de a-gi micaora volumul sub acliunea unei presiuni, a varialilor de temperaturd 9i umiditate, precum gi a greutdlii proprii. Rezistenla la tdiere condilioneazd stabilitatea taluzurilor sub acliunea unor solicitdri diferite, depdgirea acestei rezistenle putAnd produce
ruperea taluzului.

vegetal c utilaj sau _ pdmdntur

piatra
_

sF

mecaniza manual cr

O altd caracteristicd a

pdminturilor utilizate

la

lucrdri

de

stdnci mc
gpifut, sau

terasamente este coeziunea. Coeziunea este rezultatulfo(ei de legdturd dintre granulele de pdmdnt, este influenlatd de umiditate gi depinde de structura naturald a pdmAntului.

5.3 Execufia

fu,

in funclie de aceste caracteristici, se poate face o clasificare a pdmdnturilor in doud mari categorii: a) pdm1nturi nisipoase: alcdtuite in general, din sfdrdmdturi de roci, cu granule mai mici de 2 mm. Au mare permeabilitate, uneori tendinle de ascensiune capilard, lipsa toatald de

b)

coeziune gi plasticitate, nu prezintd modificdri de volum la varialii de umiditate. Au compresibilitate redusd sub sarcini statice, dar crescdndd sub acliuni dinamice (vibralii). Sunt materiale foarte bune pentru realizarea rambleelor chiar in condilii de umiditate; pdmilnturi arqiloase: practic impermeabile, cu fenomene de capilaritate, plastice, prezintd varialii de volum la modificarea umiditdlii, compresibilitatea diferd in limite largi in funclie de porozitate, absorb incet apa gi o cedeazd greu, tasarea se face in timp cu at6t mai lung cu c6t propo(ia de apd absorbitd e mai mare gi cu cAt posibilitdlile de drenare sunt mai reduse.

-:'i,E
,:

3::eralitdti privind exe Lucrdrile de ter :e "ealizeazd pe o anr :e.tlente se poate face _ lucrdri conce -r:.eseazd un votum
--ne mici de pdmant

la umpluturi sau : _ tucrdri liniare _

'*:-.rnut, sdpdturi de si

:_:.i :um urmeazd:


_
:,r,*

Din punct de vec

Avand ca limite cele doud tipuri prezentate, existd o infiniti varietate de amestecuri care, pentru a putea fi folosite, trebuie sd li se cunoascd proprietdlile prin studii geotehnice aminunlite. La realizarea lucrdrilor de terasamente, in special a umpluturilor, se exclude utilizarea pdm6nturilor cu conlinut mare de sdruri solubile, turba, mdlurile, fiind total improprii. Datoritd faptului cd execulia terasamentelor presupune 9i lucrdri de sdpdturd, un alt criteriu de clasificare a pdminturilor este rezistenla pe care o opun la sdpare. Varietatea mare a pdm6nturilor face dificila o astfel de operalie. Totugi, bazat pe considerente practice, se diferenliazd: pdm6nturi ugoare (nisip, nisip argilos, stratul vegetal) care se pot sdpa manual, cu lopata gi cazmaua, sau mecanizat;

=,t-3g brazdele i;Jr; ::renurilor mlSgtino; , - :-"=:2a excesiva /ano ":""r.-=-=a apei. S" -ir,ri*,-= zarea pe teren ";J;r
iilfrJ*r
iiffiirtll
rlru:i

-9CeSare CdteVa lUCr Se demare azd cu :.:"*:.='3a ZOnei de n^^_


,iii.,r,"'T

-:-enuri fOarte aCciCe ;ffi :;*:erea frontului oe u( _ lucrdri mecar,,zz -u': ;1+ f,r fdcandu_se pe I rli$,rl - -3 realizarea lucrarr __:=- creqdtitoare -entru asigurarea

rl-: :e muncd. Se fotos

lucrdri manuaie

: .iil"-:-

:,a-9 or se dii inclrr _-:':a bunei circurat

I :Zd drumuri de ac:

pdmdnturi mijlocii (argile nisipoase, loess, balast mdrunt, teren vegetal cu rddicini 9i iarba). se pot sdpa mecanizat cu orice utilaj sau manual cu cazmaua 9i tdrndcopul; - pdmdnturi tari (argild grasd, argild nisipoasd, pietrig mare, piatrd spartd mare, lut uscat, marnd moale). Se sapd mecanizat cu excavatorul, draglina sau grederul elevator sau manual cu t6rndcopul sau cazmaua; - stdnci moi, mijlocii gi tari. Se desfac cu tirndcopul, ranga, gpiful, sau cu explozivi. 5.3 Execufia

lucririlor de terasamente

3+' eralitdti privind executia terasamentelor. Clasificdri Lucririle de terasamente afecteazd un anumit volum de pamdnt gi :e 'ealizeazd pe o anumitd suprafald de teren. in func{ie de aceste dou-d ;,,=-ente se poate face urmdtoarea clasificare: - lucrdri concentrate - se realizeazd pe suprafete reduse si '*r-,:"eseazd un volum mare de pdmdnt (10.000-15.000 m3). Acestea s-e ':':-a Ia umpluturi sau sdpdturi mari, gropi de imprumut sau depozite. - lucrdri liniare - se executd pe toatd lungimea traseurui gi presupun : *'ne mici de pdmdnt la ramblee mici, realizate cu pdmdnt *:'!mut, sdpdturi de ganluri in profile simple, taluzuri, lucrdri din gropi de de finisare. Din punct de vedere a modului de lucru, se poate face o clasificare :'-r:i cum urmeazd'. - lucrdri manuale - sunt slab productive, impun un volum mare de ': --i de muncd. se folosesc la execulia volumelor mici de terasamente sau :e ':.enuri foarte accidentate, la finisarea ganfurilor, canalelor, taluzurilor gi ,ifr :":area frontului de lucru pentru utilaje; - lucrdri mecanizate - se folosesc la majoritatea lucrdrilor, alegerea r i of fdcandu-se pe considerente tehnico-economice astfel incat sd se ",li il$: l - realizarea lucrdrilor la termen 9i cdt mai economicos. *"^,:'i ri p req dtito are Pentru asigurarea unei execulii corecte gi cu productivitate sporitd, r -"^- -ecesare cdteva lucrdri pregdtitoare. se demareazd cu verificarea gi restabilirea traseurui, apoi se face :{.--:area zonei de copaci, arbugti, tufiguri gi buturugi, se scot rdddcinile, ,* =or'?g brazdele inierbate gi se face decaparea pdm6ntului vegetal. in m.:- lerenurilor mldgtinoase se face asanarea zonei, iar cdnd se constatd * . :::tea excesivd (ape freatice la addncime micd, baltiri) se executd :::"7' z'ea apei. se executd apoi pichetarea profilelor transversale prin '*;,:'alizarea pe teren cu larugi a marginilor amprizei, iar cu ajutorul iini: : arelor se de inclinarea taluzurilor gi nivelul platformei. pentru il,,r,r--?red bunei circulalii a utilajelor gi vehiculelor de transport, se iir-,:-a eza drumuri de acces.

ll

J{..1

lr";1;"'r,:

;,1

- : jc.ea ii a.: :
profilului transversal in funclie de categoria drumului, relief, natura gi proprietdlile fizico-mecanice ale pdm6ntului. in cazuri speciale, teren cu panta mai mare de 30%, debleu mai ad6nc de 8-10 m, traversdri de zone cu lunecdri active Sau in funclie de natura pdm6ntului, se proiecteazd profile transversale special adaptate. in debleu, profilul transversal are platforma sub linia terenului natural gi trebuie sd se prevadd dispozitive pentru asigurarea scurgerii apelor din precipitalii. in general, pentru a se ajunge la cota platformei drumului prevdzuti in proiect, se executd sdpdturi pe addncimi variabile, pdm6ntul rezultat fiind utilizat pentru realizarea umpluturilor. Volumul de pdmdnt in exces este transportat in depozite: rdpe, nivelarea terenurilor inconjurdtoare, la
supraldrgirea platformeidrumului, pentru realizarea altor platforme de parcare. Pantele taluzurilor debleelor se stabilesc in funclie de natura pdmdntului , a se vedea Cap. lV. Execulia sdpdturilor se face in general mecanizat, cea manuala fiind folositd izolat, la volume mici de terasamente sau cdnd accesul mijloacelor mecanice este imposibil. Realizarea sdpdturilor se poate face prin doud metode: - metoda frontald, c6nd lucrarea se atacd la unul sau din ambele capete ale drumului, utilajele trecdnd o singurd datd executdnd sdparea pe toatd ldlimea drumului (fig 5.1 a). Metoda se aplicd pe distanle scurte 9i Executia sdpdturilor Profilul transversal tip stabilegte forma gi dimensiunile elementelor
^ J | J! trtZt ^

^=-,-"a:-r2'-._ :t:a :e ex3:,::


'z z! ia.a-

cAnd indllimea debleului satisface condiliile legate


productivitatea utilajului de sdpat.

de gabaritul 9i

metoda longitudinald presupune atacarea lucrdrii pe toatd lungimea drumului gi in funclie de indllimea debelului, execulia se face in

trepte sau pe toatd indllimea (fig. 5.1 b). Aceastd metodd se utilizeazd la lucrdri de lungimi mari.

1l

GTFFI5

flft!

l,/
I

Ffl

-ifl

Ll

Fig. 5.1. Metode de sdpare a. metoda frontalS b. metoda longitudinald

:riterii:

Alegerea utilajelor de sdpare se face lindnd seama de urmdtoarele


- volumul lucrdrilor gi termenul de executie; - natura pdmdntului; - cota de execulie a profilului transversal; - relieful terenului; - distanlele de transport.

organizarea lucrdrilor de transport trebuie fdcutd in aga manierd "rcdt sd se respecte succesiunea operaliilor, desfdgurarea lor s6 fie ritmicd, ar utilajele sd fie solicitate uniform gi la capacitate maximd. Utilajele se : asificd,in funclie de operaliile pe care le pot executa, astfel:
- utilaje care sapd gi care incarcd: excavatoare, dragline, graifdre, gi ;'edere elevatoare,; - utilaje care sapd, transportd gi niveleazd: buldozere, screpere :-actate sau autoscrepere, autogredere; - utilaje pentru scarificare gi afdnare: scarificatoare, buldozere si autogredere prevdzute cu dinli pe ramd, pluguri.

-'teleazd gitransportd pe distanle mici, figura 5.2.

iste un utilaj relativ mic, dar are o mobilitate mare, accesibilitate in locuri : ficile gi executd o serie de operalii astfel: scarificd, sapd, incarcd,

Un utilaj modern cu numeroase intrebuintari este buldoexcavatorul.

,fl;,

Fig. 5.2. Buldoexcavator

Draglina este un utilaj prevdzut cu o cupd suspendatd pe cabluri lanturi, cu un braf mai lung dec6t cel de excavator, cupa pdtrunz6nd in ,:'atul de pdmdnt prin greutatea proprie (fig. 5.3).

-:'l

|ii )l

- ,:rtd
Fig. 5.3. Draglina

Autogrederul
(fig.S.6), at6t

r_

Graifdrul are in componentS o cupd cu fdlci mobile suspendata cabluri de un brat mobil, sau variante noi cu sistem hidraulic (fig 5.a).

Fig. 5.4. Excavator cu cupa graifdr

Graderul elevator este o magine de sdpat ce are in componenta un plug sub formS de disc montat la capdtul unei benzi transpodoare. Screperul (autoscreperul) are prevdzutd o cupd cu culit la partea inferioard in fatii pe unde incarcd 9i perete mobil in spate pe unde descarca.

_:::rul. Organul ce =-s:nr gi orientar aL. Et Sapa *. =:|eazd, fiind ut :


i _ ^a

..tn utilaj perforn-

-- Je lucru gi chia* _ara atagata). =

Fig. 5.5. Screpere a. Autoscreper b. Screpere tractate

Autogrederul este format dintr-un gasiu metalic pe patru roti gi lame *obild (fig.5.6), atdt in plan orizontal c6t si vertical.

ii:.;ir1'-iii"

ffi

;::::!-t

ilr

Fig. 5.6. Autogreder

Un utilaj performat gi eficient in lucrdrile mari de terasamente este dozerul. organul de lucru principal este lama, care poate avea diferite -ensiuni gi orientdri, dar suplimentar el poate sd aibd 9i dinli pentru :"errficat. El sapd, transportd eficient p6nd la 50 m, - niveieazd gi :rpacteazd, fiind utilizat pe scard largd la decopertari, deschideri d-e ':-turi de lucru gi chiar la defrigat arbugti sau montat conducte pdmant in - - 'nacara atagatd).

eviden!d.

ajutorul apei (hidrotranspoi volumul de pdmdnt ce tre: transportul, de amenaiarile er Transportul pe ca e pdmdnt gi distante mari. :. maximd admisibild cano s, Mijloacele folosite sunt vacc normale precum gi vagoneri Transportul auto cu a cu remorcd este cel mai rc

:eren.
Fig. 5.7. Buldozerul

Asffel, transporlul se . :eclivitdli mari (pdnd la 100,

cele mai utilizate utilaje pentru execulia terasamentelor sunt insd care poate excavatoarele. ca organ de lucru acestea au cupa sau lingura, capacitili funclie de natura fi dreaptd sau inverle (fig. 5.8), de diferite
terenului gi numarul de autobasculante avute la dispozilie.

!xecutia umpluturilor profilele transversa le :3asupra terenului natural. l: asifica in: - ramblee mici, ava-: :imdntul ce rezultd din sdpa.e - ramblee mijloci cLr jnAntul din deblee :
sau grol

:':
.

ecte speciale.

- ramblee foarte ina ii

Rambleele mici -::rmea lor minimd si n trebuie'

;::nsiunea capilard a apei c:luare corectd a apelor mei:

b.
Fig. 5.8. Excavatoare a' - cu lingurd intoarsd b' - cu lingurd dreaptd

sdodturile

in

stdncS, terenuri inghelate sau terenuri foarte

consistente, se realizeazd cu ajutorul explozivilor' feratd Transporlul pdmintului rezultat din sdpaturd se face pe calea pe bandd rulantd sau cu (cu linie ingustd sau normala), cu mijloace auto,

Fig. 5.9 Rea

:-:i

inclinarea taluzurilor de .: natural al pdmAntulu

ij ] :l'l"' j:: i: Lll{,.rL.'Lt{, !1 11. --i ," o, l,nl;,".,:j:?;1..:i

;J;il;*r

cu cupe oascurante pe rinii inguste sau n:rnale precum 9i vagonete. Transportur auto cu autocamioane cu sau fard remorci gi tractoare este cer mai forosit datoritd pJ' ."r" re pune in

"'-1c|.U|apei(hidrotransport).A|egereamij|ocu|uid@ *^I:',*l:^l.T::j:_,,tlsyi9 tiansportit, p" oLl"nt"'-r! ."r" se face m^sportut, de amenajdrire existent" "''= lace r"u."rL;; il;#;: Transportul pe cale feratd se utilizeazd pentru volume mari de y:tni 9i distan{e mari, dar trebuie respectate conditiile de declivitate 'ar md admisibira cdnd se prevede o' ,rtt"i ;; ;i; de transport. luffiLu:acere forosite sunt vagoane
"urniri"roi

Astfer, transportur se face pe dru.muri ugor amenajate care pot avea uffi-ritdfi mari (pdnd la 1O%), tractoarele cu genile putano circula pe orice

lte:utia umpluturilor
Profirere

tr':r_y":3'e

nnin-intul ce rezultd d.in sdparea ganlurilor laterale; marEntul din deblee sau gropi de imprumut;

ffi#?J:renutui - rambree mici, av6nd indrfimea h < 0,5 m,


foarte inalte, cu indllimea

?n umpruturd (rambreu) au pratforma situatd naturat. in funclie de inatiime;;;iJ;" execulie, se pot

se pot executa

din

- ramblee mijloci, cu in5tlimea h = (0,S' ... 2,0 m,1, realizate cu


h > 12 m, reatizate dupd

r,",*u:,te,f,Ti#:

Rambreere mici gi mijroci sunt caracteristice regiuniror de ges. mmffinea ror minimd trebuie- sd fie o" o,s-il,o-ni"p""ni' a impiedica ffintrsrunea capirard a apei cdtre straturire supeiio"r" ii f"ntru a asigura o flua:-rr" corectd a apelor meteorice.

Fig. 5.9 Realizarea treptelor de infrd{ire


ird*,ilx-',i naturar

inclinarea taruzuriror de rambreu se arege sd fie mai micd ar pdmdnturui forosit pentru a se impreJica dec6t panta arunecarea.

Pentru o indllime de taluz de pdni la 6 m, taluzul va avea o pantd de 2:3, iar pentru taluzuri mai inalte se ia panta de 2:3 pe indllimea admisi mdsuratd de la muchia platformei gi de 1:3 pentru diferenla de indllime' pentru a asigura stabilitatea rambleului se prevdd trepte de infrdlire de ldlime min. 1 m gi panta de 2 % pentru scurgerea apelor, construite pe terenul natural cu Panta>de 2W :l

5.4 Compactar
pdmdnturile
prezintd o greutate voiu Agternute in rembleu. influenla factorilor crrma inegal, necontrolat. in
t ce

pentru terenuri cu pante foarte mari gi cind sunt prevdzute taluzuri inalte, se vor prevedea pe l6nga treptele de infrdlire 9i contrabanchete la taluz gi lucrdri de suslinere ca ziduri de sprijin, contraforli etc. (fig. 5.10)

rutier, terasamentele

rambleului cdpdtdno astf

lnei forle exterioare

Compactarea est

3ranule prin reagezare s spatiile dintre granulels " berd.

ar

Fig. 5.10. Taluzuri inalte pe teren abrupt: 1-zid sprijin, 2-contrabanchetd

Execulia rambleelor trebuie fdcutd cu o atenlie deosebitd atdt din punctul de vedere al calitalii pdmdntului utilizat, cdt 9i a modului de punere in opera. Rambleele se realizeazd prin agternerea pdmdntului in straturi cu grosimea dictatd de tipul pdmdntului 9i de posibilitilile utilajului de 6ompactare, fiecare strat fiind apoi compactat. Operalia se repetd p6nd la atingerea cotei de proiect pentru terasament. Taluzurile rambleelor vor fi prevdzute cu rampe de acces pentru utilajele terasiere 9i a vehiculelor, urmind ca dupd terminarea lucrdrilor acestea sd fie desfinlate.
referitoare la proprietilile pdmAntului: - nu se folosesc pdmdnturi inghelate, cu turbd, cu conlinut de s|ruri solubile, cu conlinut mare de cdrbune; - umiditatea de compactare trebuie sd fie cea indicatd prin determinarea Proctor modificat, adicd umiditatea optimd; - pdmanturile coezive umezite, dup6 agternere, de precipitalii, nu se acoperd cu alt strat decdt dupd uscare p6nd la umiditatea optimd de ccmpactare; - intre straturile de pdmfint argilos de 0,80-1,00 m grosime se agtern straturi de nisip de 0,2-0,4 m grosime, cu inclinarea de 2-3% spre taluz, a',,and rol drenant. - intr-un profil transversal se folosegte acelagi tip de p5m6nt, schimbarea fdcdndu-se in lungul drumului.

sensibilitd{ii ta apd; - evitarea tasdrilor

in urma compacta sporirea desitati sclide in unitatea de vol :aracteristicilor mecanrce -odul de deformalie gi de - micgorarea inf
_

La executia rambleelor trebuie respectate anumite condilii

::npactd sub actiunea sa Compactarea se re; -: ajelor rutiere, cu masini c

in procesul corrrpor -:'ifiant, particulele solrr

a.
Fig. 5.11 Cilindrii

::

-64-

5.4 Compactarea terasamentelor


Pdmdnturile ce au fost sdpate au structura internd deranjatd gi prezintd o greutate volumicd mai mare datoritd cregterii volumului de-goluri.

Agternute in rembleu, fdrd alte interventii, sub greutatea proprie, sub influenla factorilor climatici gi mai ales sub trafic, p-amanturile se taseazd inegal, necontrolat. [n consecinld, pentru a evita degradarea sistemului rutier, terasamentele trebuie sa fie bine compactate artificial, corpul rambleului cdpdtdnd astfel o capacitate portantd sporitd.
compactarea este un proces fizico-mecanic prin care, sub acliunea unei forle exterioare aplicate, se mdregte numdrul de contacte dintre granule prin reagezare 9i prin pdtrunderea granulelor de dimensiuni mici in spaliile dintre granulele mai mari, elimindndu-se o anumitd cantitate de apd
iiberd.

sensibilitdtii la apd; - evitarea tasdrilor ulterioare ale terasamentelor gi deci a sistemului

in urma compactdrii se realizeazd: - sporirea desitalii pdmdntului prin cregterea numdrului de granule solide in unitatea de volum, ceea ce duce la o cregtere considerabild a -racteristicilor mecanice precum unghiul de frecare internd, coeziunea. nodul de deformalie gi de elasticitate; - micaorarea influenlei apei prin scdderea permeabilitdlii gi

'rtier.

:ompactd sub acfiunea sarcinilor exterioare. compactarea se realizeazd pe gantier prin circulalia vehiculelor gi a Jilajelor rutiere, cu magini cu presiune staticd, cu maginide bdtatorit gi vibrare.

in procesul compactdrii, un rol important ir ocupd apa avdnd rolul de rbrifiant, particulele solide agezandu-se mai ugor in pozilia cea mai

a.
Fig. 5.'l

b.
Cilindrii compactori a. - cu came b - cu rulouri netede

-65-

...,- 11,:ll,r

se realizeazd sfdrdmarea bulgdrilor, nivelarea pimdntului 9i intr-o oarecare mdsurd compactarea pe un strat de 10-15 cm' Utilajeie de compactare prin presiune staticd sunt cilindrii compresori. Ei aclioneazd prin presiunea exercitatd de tamburi, capacitatea de compactare fiind datd de greutatea maginii. Tamburii pot fi metalici netezi sau cu came (fig.5.1t), ori pot fi alcdtuili din mai multe pneuri. cilindrii compresori pot firemorcali de tractor sau autopropulsali, iar greutatea lor poate fi sporitd prin lestare cu apd sau nisip' Compactarea prin batere se realizeazd prin aplicare de lovituri repetate stiatului de pdmdnt cu unul din urmdtoarele utilaje: pldci bdtdtoare' maiuri mecanice, maiuri aclionate electric Sau pneumatic, maiuri cu explozie. Pldcile bdtatoare sunt confeclionate_ oil tgl."l sau beton armat, au o suprafala de 1m2 gi o greutate intre 10-40 kN. Ridicarea lor se face cu -panj la indllimea de 1 m gi apoi sunt ldsate sd cadd ajutorul unor macarale liber. Pot compacta un strat de 0,80 - 1,20 m grosime, dar utilizarea lor este costisitoare pentru cd imobilizeazd un utilaj greu'
Compactarea cu magini vibratoare presupune aplicarea de vibralii de frecven!5 mare 9i amplitudine micd pdmAntului compactat, care, prln micgorarea frecirii dintre padicule se va aSeza cdt mai compact' Metoda se apliia pdmdnturilor slab coezive 9i necoezive, pentru straturi de pdnd la 1 m'

in urma trecerii tractoarelor, Screperelor 9i a altor vehicule cu genile

-niditatea optimd ce -etode directe sau i-:


,

::ificarea compacta,
Umiditatea ont

=i fie continutd de ur _-'na operatiei de co. :a.ametru este denu, ::rstd in


determinare

--

-- ditalii ,,w", sub efec


:aJ / cm3. Dacd se : npul determinarilo.

: .:mice in stare usc:

Utilajele respective sunt: pldcile


vibratoare, vibrocompactoarele,
De au un

cilindrii compresori vibratori.

Aparat P.::

remarcat cd acegtia din urmd efect de compactare de 10-15 ori mai mare dec6t cilindrii comPresorl obignuili, prin combinarea efectului vibrdrii cu al Presiunii statice.

unde:

Fig. 5.12 Placd vibratoare

5tr1 satr /cm2

Pentru a obline gradul de compactare dorit se face o atentd alegere a mijloacelor de compaciare astfel incdt operalia sa fie economicoasd ca efort giiimp. Criteriile de alegere sunt: tipul pdmdntului de compact, granulozitatea gi graOul de umiditate. bdata acestea stabilite, trebuie determinata grosimea itraturitor 9i numdrul de treceri (sau lovituri) ale utilajului.

in timpul execuliei lucrdrilor de umpluturd este necesard verificarea permanentd a calitdtii opera[iilor prin stabilirea parametrilor de compactare

-.,,rniditatea optimd de,compactare wool gi a gradului de compactare, prin retode directe sau indirecte pe probe extrase din pdm6nt.

erificarea compactdrii in laborator umiditatea optimd de compactare este cantitatea de apd ce trebuie si fie conlinutd de un pdmdnt pentru a se ob{ine indesarea maximd in -ma operaliei de compactare. Determinarea care ne dd valorile acestui :arametru este denumitd metoda proctor modificatd. principiul metodei :cnstd in determinarea, prin incercdri de laborator, a varialiei greutilii , clumice in stare uscatd ,Tu" a pdmdntului cercetat, in funclie de varialia -niditatji ,,w", sub-efectul unui lucru mecanic specific de compactare ,,L" = - r o?J / cm". Daca se reprezintd, intr-un sistem de axe, rezultatele oblinute -. timpul determindrilor, se obline un grafic ca in figura S.14
,

Umiditatea pentru care se obtine stare uscatd maximd, yu max, se noteazd cu wopt 9i

greutatea volumicd
compactare.

in

reprezintd umiditatea optimd Gradul de compactare


gi

d-e

reprezintd caracteristica pdmdntului compactat care se urmdregte pe gantier.


Fig 5.13 Aparat Proctor
\t

indesare maximd
aiuJ/

raportul dintre starea de indesare a unui pdmdnt la un moment dat gi starea de

este

'

,,

.t,
If-

w
100

I o"r,

"rt]

unde:

y* - greutatea volumicd in stare umedd daN / cm3l; I w - umiditatea probei [ % ].

K=
unde:
1,8

Ta lfa,max

1F
1!,

gradul de compactare; Ya - greutatea volumicd a pdmAntului la un moment dat: K yd,max- greutatea volumicd maximd in stare uscatd, oblinutd in laborator pentru wopt.

6 10 1t' 18 22

wo/o

Fig 5.'14 Curba Proctor

-67

Gradul de compactare diferd cu adAncimea


conform figurii 5.15.
I

in corpul terasamentului

Metoda izotot patrunderii unui flux pdmdnt. Dupd narura densimetre) sau cu nr

k=92-95%

pe gantier se intre numdrul de tr :ompactarea gi gre


cdmAntul respectiv, 5.5. proteiarei

Fig.5.15 Varialia gradului de compactare

Astfel, in stratul superior se simte mai pregnat efectul sarcinilor mobile 9i al apei din precipitalii, deci gradul de compactare trebuie sd fie maxim. Acesta scade cu cregterea addncimii, dar in stratul inferior, agternut pe patul drumului, gradul de compactare trebuie sd atingd valoarea de 9598% datoritd posibilitdlilor de infiltrare a apei prin ascensiune capilare 9i
pentru a nu se permite contaminarea cu argild. La profilele in debleu gi pdmdntul din patul drumului trebuie sd aibd, o adancime de 0,30 m, gradul de compactare maxim, 100%.

::estora, se executa : -ezentate in cele ce ,

Construcfiile c _iJpuse ac{iunii agre ,5ntului, precipitatii. i. ::estor factori asupra

Verificarea compactdrii pe Santier se poate face mecanic sau cu ajutorul izotopilor radioactivi. Metoda mecanice utilizeazd ca aparaturd penetrometrul 9i constd in stabilirea directd a sterii de indesare a pdmdntului in funclie de modul in care o tiji metalicd pdtrunde in pdmdntul compactat sub acliunea unor sarcini statice sau dinamice. dinamic Penetrometrul (fig.5.16) este format dintr-o tija pe care culisezd un ciocan cu cddere
liberS.

tnrcrbarea se rt -_ :n strat de pdmdnt , Este bine ca ir t - _;rUi favorabile vegeti

:i-antului vegetai cu - : se asigurd prin trep,


: "=: :

':':-ut ce trebuie cu pr(

lmbrdcarea

compactare constd

Verificarea gradului

de

in determinarea numdrului de lovituri necesar pdtrunderii tijei in pdmdnt

;-::'
:

nind v6nturi prt ::-sl,roare mai putern

Plantarea cu ari

:; :: -atrv, realizAnd

: - ='n, rdchitd, salcie

gi arbugti. La nor

compactarea lui cu numdrul de lovituri luat ca etalon pentru gradul

pe grosimea stratului de

9i

tc -. _=^ielor nocive ale c

Acoperirea cu b,,

Fig. 5.16 Penetrometrul dinamic

compactare dorit. Daca pdtrunderea tijei intr-un alt strat se face pentru acelagi numdr de lovituri, straturile au acelagi grad de copactare.

-: 'a.

,':: ::.ea gi

::eastd metod6 c pe de o pal


depozitar

-68-

radioactivi constd mdsurarea intensitdtii cdtrunderii unui frux de radia{ii emise de izotopi radioactivi;;_r;';i;;i;U camdnt. Dupd natura radialiiror, aparatere pot ti cu-raJ;tii (gamma_ iensimetre) sau cu neutroni.

Metoda izotopiror

in

;rrra

- Pe gantier se stabilegte, prin mai multe incercdri, rela{ia ce existd rntre numdrul de treceri lsau lovituri) ale utilajului care efectueazd :ompactarea gi greutatea volumicd Ta care trebuie obfinutd pentru cdmdntul
respectiv.

5.5. Proteiarea taluzurilor

construcliire din pimdnt gi ?n speciar taruzulire, sunt permanent supuse acfiunii agresive a agenlitor atmosferici _ umiditate, vdntului,. precipitalii, inghe!-dezgnei. eentru diminuarea acliunii agresive a "rtrn"" acestor factori asupra,taruzuriroi gi pentru a impiedica -r'rilrari gi spdrarea acestora, se executd diferite rucrdri de prot";"r", "roo"r"" care vor fi prezentate in cele ce urmeazd.
cu un strat de pdmdnt vegetal, pe care va fi semdnata iarOa. anului favorabile vegetaliei, respectiv primdvara 9i toamna.

inierbarea se rearizeazd prin acoperirea taruzurui pe toatd suprafa{a

Este bine ca insdmdnlarea cu iarbd sd se

"r".rt"

Tn perioadere

rmbrdcarea cu ndngnt veoetar, se executS in condifiire in care rerenur ce trebuie protelat.u-conline substanle nranitoare. rniralirea pdm6ntului vegetar cu pdmdntur din iaruzur naturar cu incrinarea maximd 2:3 se asigurd prin trepte de infrdlire.

. Plq,ntarea cu arbori.si arbusti . in regiunire inundabire gi acoro unde :redomind vdnturi puterniG, ldm gi ltunci canJ- este necesard o :cnsolidare mai puternicd., taruzurire poi fi consoridat" piin prantarea de arbori gi arbugti. La noi in lard sunt forosite in acest scop anumite specii de salc6m, rdchitd, sarcie, arun, etc. pranta{iire pe taruzuri ,n :ecorativ, reariz6nd_ totodatd protecfia mediurui ", important rol inconjurator impotriva . rfluentelor
nocive are circurafiei rutiere' (praf ,

gaze"u".rri",

zgomot).

Acoperirea cu brazde -brdzduirea


consolidare a taluzurilor este folositd ^ai rar, pe de o parte datorita manoperei mari pe care o necesitd -ecoltarea 9i depozitarea brazderor, gi pe d; ita p"n" deoarece

Aceastd metodd de protejare gi

-69-

i9. ri s

ilttif

ll"i,'i',{,*H#J1..,t#HJi- i-jt{

-':'l,.ji")

i i:;:,:

.'.

suprafetele de teren de pe care este permisd extragerea brazdelor sunt foafte limitate (amprizd, camere de imprumut, etc.), fig. 5.17.

:-:'aoricate, se obtine

C6nd pereul este

:= _z.lrilor bine consolidat

ur

Fig.5.17. Brizduirea

Cleionaie din prefabricate ( fi9.5.18). Acest sistem de protejare este aplicat la taluzurile in care se formeazd fdgage sau care potfi spdlate de ape. Fald de gdrdulelele din nuiele folosite in acelagi scop, prezinti avantajele prefabricdrii 9i al unei rezistenle sporite, elimindnd o cantitate importantd de manoperd.

-,;{,---narilnr rrvt. Jvr

r-",-:a:e mare (minimum. :,":: --lt Ce o grindd din be 2.oteiarea cu olas 'a;_":-- e de debleu in tr

Existd diferite tipur dale din beton 1,0 m agezate grostme gi cu rc _ ziddrie uscatd c cm ziddrie de piatn; cm grosime si rr Piciorul taluzului pr :^:'=""eazit cu ajutorul anr :'::-: ^ velul minim al

ap

+
A

ztd Ia partea supen( * :. :e oereteie taluzulul l ii.*11 ifig.5.19.b). plasi


:;[r'-?

'

De toatd suprafata
.

3_lg prrnSd de anCO care se injecte; frdti::,i-: :u beton pentru a t


i

rF;

::

Fig.5.18. Cleionaje din prefabricate

Proteiarea cu piatrd (pereuril.

Aceasta este recomandabild pentru taluzurile cu inclinare pdnd la 2:3, acoperire de apd gi supuse acliunii de eroziune a valurilor gi a
ghe!urilor.

Pereul se realizeazd prin agezarea ingrijita a pietrei brute sau cioplite sau a dalelor prefabricate, pe suprafala taluzului, prin intermediul unui pat din balast, nisip sau beton. Pereul poate fi uscat, dacd pietrele nu sunt legate intre ele cu un modar 9i patul este din nisip sau balast.

-70-

:a uzurilor bine consolidate.

cdnd pereul este executat cu piatrd de formd regulatd sau cu dale :'efabricate, se obline un pereu zidit sau rostuit, recomandat la protejarea

Existd diferite tipuri de pereuri, astfel: dale din beton turnat pe loc sau prefabricate cu latura de 0,5 .. 1,0 m agezate pe un pat de nisip sau balast de 10... 15 cm grosime gi cu rosturile colmatate cu mastic bituminos, fig. 5.19a; ziddrie uscatd de piatra brutd, agezatd pe pat de balast de 15-20 cm ziddrie de piatrd prelucratd, agezatd pe un pat de pietrig de 15 cm grosime 9i rostuitd cu mortar de ciment . Piciorul taluzului pereat, mai ales in cazul apelor cu vitezd mare, se :'ctejea'd cu ajutorul anrocamentelor, care se executd cu cel pufin 1 m :este nivelul minim al apelor (etiaj) gi sunt alcdtuite din pietre biute de :-eutate mare (minimum150 kg) impdnate cu pietre mai mici. pereul este :..lstinut de o grindd din beton, inglobatd in anrocamente. Proteiarea cu plase de sarmd. Acest tip de protejare se aplicd la :: uzurile de debleu in terenurile stdncoase, care prezintd posibilitatea

::sprinderilor. Pe toatd suprafala taluzului (2) se intinde o plasd de s6rmd zincatd 'r. fixatd la partea superioard dincolo de limita derocdrii (3 si 4) gi din loc - oc pe peretele taluzului, cu ajutorul unor ancore (5) din oB 37 o-e zo mm :arnetru (fi9.5.19.b). Plasa zincatd se leagd cu sdimd in jurul unei !evi, :;are este prinsd de ancord. Ancorele sunt introduse in gduri forate in :-ealabil, care se injecteazd apoi cu moftar sub presiune. Ancora se ::.cperd cu beton pentru a evita coroziunea.

-71

It;FltiTf itr|j#?Iiit

terenuri stincoase ce se degradeazd ugor se Poate


realiza

Proteiarea taluzurilor In

Contrabanchetele poi rambfeului, cazin care

prin torcretarea Plasei de sdrmd (2), (fig-5.19.c) cu


beton sub Presiune (6), Pe o grosime de 25-40 cm. APa din infiltralii se evacueazd Prin
intermediul barbacanelor (7).

taluzurilor in st6ncd, ca dealtfel a tuturor taluzurilor, se executd manual; de aceea se imPune

Lucrdrile

de

Protejare

a.

a) exterioare

respectarea cu strictele a normelor de tehnica securitdlii


muncii. qeotextile care se recomandd sintetice, pentru Protejarea taluzurilor realizate in terenuri necoezive cu Pantd maximd de 2:3' Peste terenul natural se aqterne un strat de Pdmdnt vegetal in grosime de 5 cm. Peste acesta se intinde geotextilul care este

Forma gi dimens la stabilitate a rambleulu

Proteiarea cu

Execulia contraf aceleagi prescriptii ca urmdri in mod spectat c pdmdntului (care trebui mdsuri pentru protectia t

apoi imbrdcat cu

Fig.5.19. Protejarea cu: a. - Pereu; b.- plase simple; c.- plase torcretate

Pdmint vegetal Tn grosime de 3'-.4 cm cm 9i 9i fixat cu ldrugi 0=1,5..'2 L=15.....20cm.

Zidurile de spriiit uscatd sau cu mortar de e lemente prefabricate. Dupd funclia pe c - ziduri de rezistenta. rambleu (fig.5.21.a)' - ziduri de cdptugire. alterabile, rdmase dez

Zidul de sprijin

:latformei drumului sau I

pimdnt 5.6 Lucriri de spriiinire a maselor de


echilibrului natural al terenului datoritd execuliei drumului,

Pentruaimpiedicaa|unec5ri|eces-arproduceprinderanjarea

rambleelor

agezatepeVersanliinc|inali,precumgipentruaasigurastabiIitatea sprijinire a maselor iaiuzuritoi inalte de rambleu, se utilizeazd sisteme de de ziduri de de pSmdnt. Acestea se executd in mod obignuit sub forma sau piloli de sprijin 9i mai rar sub formd de contrafo(i, lontrabanchete
suslinere.

Contrabanchete|esuntconstrucliidepdmOntcesefo|osesc|a pe coaste abrupte sub forma spriiinirea rlmOteetor inalte sau executate (fig' 5'20'a')' unor umpluturi mai mici, amplasate la baza taluzului

Fi

al

-72-

:,qfrn {i;:U; i.#.{/t

#il{,,,.r,,i

iJittt.{:/t

contrabanchetere pot fi exterioare rambreurui sau rambleului, cazin care se executd din ziddrie piatra oria de

.upilJilGfif
1rig.s.20.b.).

a.
a

b.

) exte ri oa re,."

"ir?;?,il

"Ti:i:il'Ji"nt?o,,o r, ra m b

e u Iu i

Forma gi dimensiunile contrabanchetelor rezultd . la stabilitate a rambleului.

in urma verificdrilor

Execulia contrabancheteror se poate reafiza mecanizat, urmdrind aceleagi prescriplii la, execulia rambleelor, cu ip".in."r"a .ca u1m{i in mod special calitatea materialelor utirizate,'controlul cd se va compactarii pdm6ntului (care trebuie sd fie 1oo%). De asemen"" vor prevedea mdsuri pentru protectia taluzurilor.

,"

zidurile de spriiin sunt construcfii executate din ziddrie de piatrd uscatd sau cu mortar de ciment, din beton sau beton armat monolit sau din elemente prefabricate. Dupd funclia pe care o indeplinesc, zidurile de sprijin pot fi: ziduri de rezistenld, pentru sprijinirea taruzuriror oe oeoteu sau de rambleu (fig.S.21.a);

ziduri de cdptugire, pf.ntry protejarea impotriva degraddrii rociror alterabile,


rdmase dezvelite in urma sapaturiloi

de rambteu poaie fi executat chiar platformeidrumurui sau poate sprijini numai piciorurtaruzurui ta marginea ^,_*^-jlll,,*.,:.pr!,i (fig. 5.21.b.).

. a)

Fi1.5.21. Amptasarea zidurilor de sprijin la marginea platformei; b) la picioiutiatuzutui

-73-

Un zid de sprijin de rambleu sau de debleu este alcdtuit din fundalie 9i elevalie. Fundalia zidului are rolul de a prelua sarcinile transmise de elevalia zidului (impingerea pdmdntului, sarcini de trafic, greutatea elevaliei 9i cqa propriej gi'a le transmite terenului de fundalie. Fundalia se incastreazdin straturi de teren rezistente 9i stabile, in care sub rostul teren-fundafie si nu apard suprafefe de alunecare. Fundaiia zidului se executd din beton clasa C8/10 sau C12115' turnat aderent pe perelii sdpdturii, pe misura demontdrii sprijinirilor'

'

'

Elevalia zidului are rolul de a prelua sarcinile (impingere^a pdm6ntului 9i sarcinile de trafic) gi a le transmite blocului de fundalie' In

mod curent, elevalia se executd din beton, beton armat sau ziddrie mixtd, avdnd parametrul cu inclinarea 3:1 sau 5:1, executat din piatrd sau beton prefabricat gi umpluturd din beton. Betoanele din elevalia zidului (C12115 sau C16l2O), se toarn6 in continuare peste cel de fundalie (fer3 intrerupere);'eventualele rosturi de turnare se executi cu inclinarea 1:5 spre spatele zidului. Pentru a pdstra echilibrul existent al maselor de pdmfint care urmeazd a fi sprijinite, fundaliile 9i elevaliile se executd pe tronsoane alternative de 4 ... 6 m lungime, in funclie de stabilitatea maselor de pdmdnt; completdrile intre tronsoane se executd ulterior, cAnd tronsoanele terminate pot prelua impingerile pdmdntului.

nivelul apelor freati caracteristicile mat, addncimea maximi cantitatea gi mdrinr existenla materiale condilii de formare acfiunea valurilor ia anotimpul in care sr Apdrdrile de ma - aodran - apdrari _ tucrari Apdfdrile de maluri de, tucrante de protejare a
-l

-1

-i
-!

ucrdri, care se deoseoe:

-s -s In continuare. v

5.7 APirdri de maluri


Apdrdrile de maluri sunt lucr6ri longitudinale, pentru protelarea malurilor 9i taluzelor rambleelor impotriva acliunii de..erodare a apelor 9i ghelurilor. Ele au gi un rol de asigurare a stabilitalii albiei, a malurilor 9i
terasamentelor. pornind de la aceastd dublS funclie, lucrdrile de apdrare trebuiesc dimensionate atit pentru a rezista acliunii apei cit 9i pentru a se opune alunecdriiterenului pe care trebuie sd-l protejeze. pentru alegerea tipului de lucrdri si stabilirea soluliei de amplasare a lucrdrilor se vor avea in vedere prevederile standardelor 9i normelor in vigoare precum gi Normativut departamental privind proiectarea lucrdrilor d6 apdrare a drumurilor, cdilor ferate gi podurilor - indicativ PD 161 -85'

=ig 5.22 Aparare de mal

c_

Factorii mai importanli care trebuiesc

luali in

considerare

la

alegerea unui tiP de lucrare sunt: -gradul de stabilitate generald a albiei rAului in sectorul de rdu ce se regularizeazd', de viteza medie a apei in albia minord (pentru diguri de dirijare, apdrdri

mal,epiuri,etc')gimajord(traverse)ladebituldecalcul;
nivelul maxim de calcul;

Fi9.5.23 Apa

-74-

nivelul apelor freatice; caracteristicile materialului din care este alcdtuit patul gi malurile albiei; addncimea maximd de afuiere: cantitatea 9i mdrimea aluviunilor transportate de r6u; existenta materialelor locale de construclie; - condifii de formare gi scurgere a ghelurilor gi a altor plutitori; - acliunea valurilor la lucrdrile amplasate pe malurile lacurilor; - anotimpul in care se executd lucrarea; Apdrdrile de maluri, dupa pozilia nivelului apei, se impart astfel: - apdrdri de maluri deasupra nivelului mediu al apelor - apdrdri de maluri sub nivelul mediu al apelor - lucrdri speciale. Apgrdtjle .de maluri deasupra nivelurui mediu al apelor, se aseamdnd cu lucrdrile de protejare a taluzurilor gi pot fi executate din - inierbdri, brdzduiri, plantalii de salcie - cleionaje - fascine din nuiele, saltele din fascine - pereuri uscate gi zidite din piatrd brutd - pereuri din beton - mase plastice - geotextile - saltele din gabioane. ln continuare, vor fi prezentate doar cdteva tipuri dintre aceste :crdri, care se deosebesc de lucrdrile de protectie a taluzurilor.

= g. 5.22 Aparare de mal cu dale din beton

realizatd cu geotextil gi piatrd bruta, iar in fig. 5.29 b. este prezentatd o apdrare realizatd din saltele din gabioane.

beton (3). In figura 5.29a este prezentatd o apdrare de mal

Apdrare de mal cu dale din beton armat (1) de 50 x b0 x 10 cm, agezate pe un pat drenant (2) de 10 cm grosime ( fi9.5.28.). pereul se sprijind la baza pe un pinten din

Fi9.5.23. Aparari de mal cu geotextilgigabioane

75

Fascinele, pot avea de reguld diametrul de 15 cm sau 20 cm gi se folosesc la confeclionarea saltelelor de fascine. Ele se confeclioneazd din nuiele subliri, drepte, flexibile gi verzi. Lungimea lor este variabild in raport cu tipul de construclie in compunerea cdreia intrd; in general lungimea lor este de 20 m.

sine stdtdtori, cdnd sunt sprijinili in piloli de lemn spre firul apei, fie ca fundalie pentru anrocamente, acolo unde puterea de erodare a apei este
mare, malul fiind construit din argile nisipoase ori prdfoase, sau nisipuri fine.

Cilindri sau sulurile de fascine se pot utiliza la apdrdri de maluri, fie de


-2^ ^-2r ^2-a ai.

c c

Sattelele de fascine. se confeclioneazd din cirnali de fascine de 1520cm diametru, unii formdnd grdtarul inferior 9i superior, agezali la 1 m distanld din ax in ax, iar allii agezdndu-se joantiv, in cruce, intre cele doud grdtare, pundndu-se umplutura de lestare. Lungimea saltelelor variazd de la cazla caz, ajungind pAnd la 15 - 50 m.

": --a

_ -.

- ^r^t'., -A IYLIU

:=
-

^exagc^:
poC.t 5.,

''

Saltelele de fascine se utilizeazi ca fundalii la lucrdrile de apdrdri de mal gi la lucrdrile de regularizdri ale albiilor avAnd rolul de a proteja lucrdrile respective impotriva afuierilor, in special la albiile construite din materiale fine ugor afuiabile. Se pot utiliza saltele de fascine 9i pentru apdrarea malurilor cursurilor mari de apd, ca un covor de proteclie de-a lungultaluzului, av6nd piciorul lestat cu anrocamente.

::
".

":::

i::'-cturii
-;rdri

sl devien ci

-:

n figura

execute

Saltelele de fascine se mai folosesc ai pentru a evita tasdrile importante cAnd terenul este deformabil. Cele mai des utilizate sunt saltelele de 45,60,75 gi 100 cm grosime. Pentru ape mici gi viteze reduse se folosesc insd gi saltelele de fascine tip rogojind de 20 9i 30 cm grosime, fdrd grdtare.
Saltele de fascine se utilizeazd in general pe sectoare de rduri cu fundul albiei afuiabil gi pe care viteza medie a apei la debitul maxim de calcul nu depdgegte 3,50 m/sec. Pentru ca acestea sd nu putrezeascd este necesar sd stea in permanenld sub nivelul apei. De aceea saltelele de fascine Se vor utiliza numai pe cursuri apd cu debit permanent 9i se vor funda astfel ca partea superioard a acestora sd fie sub nivelul etiajului. Apdrdri de maluri sub nivelul mediu al apelor, pot fi realizate cu: - fundalie din beton sau ziddrie din piatrd brutd; - prism din anrocamente din piatrd bruti; - prism din anrocamente din piatrd brutd pe saltea. Apdrdrile speciale se pot realiza cu: - gabioane;

-76-

- ziduri de apdrare; - cdsoaie; - piloli simpli sau ancorati; Intrucdt cele mai utilizate dintre aceste lucrdri sunt zidurile de apdrare, care se realizeazd ca gi zidurile de sprijin (care au fost prezentate anterior) gi gabioanele, in cele ce urmeaza vor fi prezentate doar tipuri de gabioane.

brutd.

Gabioane paralelipipedice din prasd de sdrmd gi umplute cu piatrd

Gabioanele formeazd prin ele ingile un sistem de apdrare. Ele se executd din cadre de fier beton diam. 6 - 12 mm pe care se monteazd plasd de sdrmd dublu zincatd, cu mdrimea ochiurilor de 5 x g cm, g x 10 cm, cu diametrul sdrmei de 2,4 mm, respectiv de 3,4 mm. ochiurile plasei au forma hexagonald gi sunt intoarse de doud ori (dublu torsionate). Ele se utilizeazd pentru construiri de diguri, apdrarea mafurilor, a infrastructurii podurilor sau a unui rambleu de cale feratd ori de gosea, coreclii 9i devieri de cursuri de apd, etc. ln'figura 5.24 sunt prezentate o carcasd de gabion 9i o vedere a unei lucrdri executate.

,f

HI
x
I

Fi1.5.24. Gabioane

-77

)*

#Jjfr

li

I i;l

lJf l1jff 4 l}.Q {-JiuJ #fi

ii-

ii R

*'#,pFi,4$Ii?#r
Materialele

Cap.

Vl.

SUPRASTRUCTURA

Totalitatea lucrdrilor de amenajare 9i consolidare a platformei drumului in vederea asigurdrii circulaliei in deplind siguranld 9i confort, in
orice cond ilii meteorolog ice, formeazd suprastructura dru mu ui.
I

F6gia centralS a platformei drumului, destinat6 circulaliei, se numegte cale Sau pade carosabild, aceasta impreund cu straturile care o sustin formdnd corpul goselei sau sistemul rutier. Corpul goselei se
reali,rzeazd din unul sau mai multe straturi alcdtuite din materiale diferite ca

rezistente dar capabile solicitdrile din trafic.

sd suporte 9i sd repartizeze patului

drumului

-fi

6.1. Materiale utilizate la construclia drumurilor Aqreqate general materialele folosite la realizarea sistemelor rutiere se pot clasifica in materiale pietroase gi lianfi. Dintre materialele pietroase se pot evidenlia agregatele, materiale granulare folosite in general aglomerate cu divergi'lianligi piatra fasonatd, sub formi de pavele pentru pavaje 9i borduri de trotuar sau de incadrare. Agregatele pot proveni din balasfiere (albia raurilor), unde au ajuls in urma staramani naturale a rocilor 9i a transportirii de cdtre apele curgdtoare, sau din cariere, care sunt zdciminte naturale de roci de unde suni extrase prin mijloace naturale, mecanizate Sau cu explozivi. Materiatele pietroase provenind din cariere se livreazd in blocuri de dimensiuni mari, neprelucrate sau prelucrate sumar prin cioplire, blocuri de dimensiuni gi forme diferite, fasonate pe toate felele, material concasat 9i sortat prin ciuruire sau mdcinat in pulberi fine. Agregatele, pentru a fi corespunzdtoare din punct de vedere al formei granutetor gi dimensiunilor, trebuie sd fie concasate 9i sortate prin ciuruire. Concasarea se face in mai multe etape, in concasoare cu falci, concasoare conice Sau concasoare cu ciocane. Din prima treapti de concasare se obline piatra spartd mare (max. 100-120 mm diametru) utilizabilS la betoane ciclopiene sau pentru unele fundalii de drumuri, din a doua treaptd se obline piatra pentru macadam 9i splitul (max. 40-60 mm), iar din a treia treaptd se oblin materiale din care se sorteazd criblurile (max.

sortate pe dimens pietrig cJ nisip. In functie t cu granulozitate granulozitate discc care predomind gr Tindnd cor forme gi suprafete fe{e netede, ceea granulei este mai sferei, raportul dint 9i c /a = min. 0,33. fefele rugoase, dec granulei trebuie s trebuie sd fie b / a Pentru a ot utilizate sd fie bine dupd criteriul calita Unul din crr parli levigabite, pi determinate, cantitr nefiind aceptate de Pentru agre precum gi compoz agregatelor propiet

(cuartul, granitul,

metamorfice (gnais cunoscut conlinutul Granitul gi porfirul caracter acid, aderr utiliza numai dupa t Roci neutre chimic s
bitum, bazaltul.

25 mm). Prin mdrunlire in mori cu valluri se realizeazd nisipul de concasaj (max. 3-5 mm). Pulberile se oblin prin mdcinare in mori cu bile (mori coloidale). Astfel, filerul rezultd din mdcinarea rocilor calcaroase 9i este utilizat la prepararea mixurilor bituminoase. Fiecare operalie de mdrunlire este urmatd de ciuruirea materialului 9i de sortare.

De asemeni urme de dezagrega ne omogene din p con{ind sdruri solubj Av6nd in vec la lucrdrile de drum prezinte lucrdri mecr Determinarei Angeles. Metoda D

-78-

:
:

Materialele provenite din balastiere sunt la rdndul lor ciuruite :ortate pe dimensiuni, mai pulin balastul care este amestecul natural
etrig cu nisip.

gi d'e

;'anulozitate discontinud (le ripsesc anumite fracliuni) 9i monogranulare (ra :.are predomina granulele de o anumitd mdrime). Tindnd cont,.de..provenienla lor, agregatele prezintd granule de 'ime 9i suprafele diferite. Agregaiul balastLrd are granule-rotunjite gi !9 '::e netede, ceea ce il face mai lucrabil insd aderenta tia'ntutui la supiafal! :"anulei este mai scdzutd, forma granulei trebuie sd se apropie de cea a -.'erei, raportul dintre principalele dimensiuni trebuie sd fie b I a min. 0,66 = -' c ia = min. 0,33. Agregatere de carierd au granure corluroase, cu '::ele rugoase, deci mai pulin lucrabile, insd cu o bund adeienla; forma :-anulei trebuie sd se apropie de poliedru iar rapoartele dimensiunilor ::ebuie sdfie b/a = min. 0,5 gi c/a = min. 0,33. Pentru a obline lucrdri de calitate superioard trebuie ca materialele izate sd fie bine cunoscute ca proprietali gi compodament gi -: sd fie alese : ..; pa criteriu I cal itati i conform sta ndardelor'in vigoare. Unul din criterile de calitate hotdrdtor elte continutul de impuritdfi: :afti levigabile, pdrli fine, micd, humus, cdrbune etc. Acestea 'trebuie :eterminate, cantitdlile de impuritdfi admise fiind limitate, unele dintre ele -:frind aceptate de standarde. Pentru agregatele de carierd sunt importante gi natura mineralogicd :'Ecum gi compozilia chimicd a rocii de provenienid, conferind alregatelor propietdli diferite. Agregatele pot proveni din roci "cestea magmatice :,"ra4ul, granitul, a,ndezitur, bazartur), sedimentare (gresiire, cJrcarur), -etamorfice (gnaisul, marmura), iar din punct de vedJre chimic trebuie :rnoscut conlinutul de sioz care dd modul de comportare fafd de lianfi. 3'anitul gi porfirul cua(o9 spre exempru au conlinui mare oe sio2, deci :;afacter acid, aderenla bitumului fiind scdzutd; astfel de materiale se pot -: za numai dupd tratarea. suprafelei cu substanle tensoactive (innobilaie)=:ci neutre chimic sunt cere andeziiice, iarbazice cu bund aderenld fala de ::Jrn, bazaltul. De asemeni, agregatere ce provin din carierd trebuie sd nu prezinte de dezagregare fizicd gi chimicd, sd aibe lucrdri mecanice bune, --'ne sd "e omogene din punctul de vedere al compoziliei mineralogice, sd nu :::.tlne sdruri solubile gi sa fie rezistente la uzurd.' Avdnd in vedere solicitdrile la care sunt supuse, agregatele utilizate ucrdrile de drumuri, in special cele folosite la stratui sJperior trebuie = sd :-ezinte lucrdri mecanice mari (la strivire, la goc la uzurdj. ai Determinarea rezistenlei la uzurd se face cu metoda Deval sau Los :"-3eles. Metoda Deval constd in supunerea la uzurd a cdte 50 bucali

In funclie de granurozitare, agregatere se pot crasifica in agregate granulozitate continud (prezintd toate fracfiunile granulare), cu

rii

granule de agregate cu dimensiunile 30-63 mm, care au fost in prealabil periate, spdlate, uscate gi cdntdrite, introduse in cilindrii maginii Deval (fig.6.1), unde sunt supuse la 10.000 rotalii. Materialul este scos, spdlat, uscat, cdntdrit, uzura apreciindu-se prin pierderea procentuald de masi
(D).

Fig. 6.1 Magina Deval

Pentru a determina calitatea pietrei se poate calcula coeficientul de calitate C":

c"=4 -D
recomandabile fiind agregatele cu valori ale coeficientuluiintre 7 9i 13. Metoda Los Angeles folosegte o magind cu tambur rotitor cu ax orizontal ce are prevdzut in interior un prag fixat pe generatoare (fig.6.2). Materialul, supus frecdrii in timpul rotirii cilindrului este aclionat 9i la goc prin cdderea de pe pragul interior a granulelor dar 9i a unui numdr de bile de olel introduse odate cu materialul. Cantitatea de material, greutatea 9i numdrul bilelor de olel (material abraziv) se iau in funclie de dimensiunea maximd a granulelor. Materialul rdmas dupd 500 de rotalii se ciuruiegte pe ciurul de 1,6 mm, apoi cantitatea ce a rdmas pe ciur se spald, Se usucd, se cdntdregte, valoarea oblinutd raportdndu-Se la cantitatea iniliald. rTlt - IIlz

Coeficientr 'closite in stratul 25% pentru criblur Drumul fiin 'actorilor climatic :emperaturile sca; nportantd. Deten -rai mari de 7 mn "rghef-dezghe!.

:emperatura de 2 :eterminate de ag :ste de max. 10%.

LA=
unde: m1
ITt2

ffit -ffi:100(%)
mt

- masa iniliald (g); - ITI?sd duPd determinare (g).

rnenstunea sub 7 sttngerea varului ir s a masticurilor b l.ai mari prin un ^flluenld consider 'avorizeazd adeziv -antitate de energ -dregte stabilitatt , ascozitatea bitum - xturi mai rezister 'er ce se adaugd -:iete in funcfie de
-/o
.

Filerul

es

-80-

a#1":f,4S

f#i;

U,{"'1

l}l-:|il,,tl}tt!L*R

tr3
Fig. 6.2. Magina Los Angeles

Coeficientul Los Angeles trebuie sd fie max. 50% pentru agregate folosite in stratul de funda!ie, max. 35% pentru stratul de bazd gi intre 2225% pentru cribluri. Drumul fiind o constructie cu suprafald mare supusd mereu acliunii

factorilor climatici

temperaturile scdzute, rezistenla la inghe!-dezghe! este o caracteristicd importantd. Determinarea se face in laborator pe agregate cu dimensiuni nnai mari de 7 mm prin evaluarea pierderii de masd dupa 25 de cicluri de inghe!-dezghe!. Un ciclu presupune menlinerea de 4 ore, in ape la temperatura de 20oC gi apoi alte 4 ore la -17oC, a unei cantitdti bine Jeterminate de agregate saturate cu apd. Pierderea de masd admisibild este de max.10o/o.

cei mai defavorabili fiind apa in precipitalii gi

Filerul este o pulbere minerald find (50-60% din granule au :rmensiunea sub 75p), ce provine din mdcinarea rocilor calcaroase sau din stingerea varului in pulbere. Se utilizeazd la prepararea mixturilor asfaltice ; a masticurilor bituminoase contribuind la realizarea unei compactivitdli *ai mari prin umplerea celor mai fine goluri din agregat gi avdnd o -flluenld considerabild, favorabild asupra liantului (bitumul). Astfel filerul 'zvorizeazd adezivitatea bitumului la suprafa{a agregatului avdnd o mare -ntitate de energie superficiald liberd, mdregte domeniul de plasticitate, -iregte stabilitatea termicd, coeziunea 9i frecarea interioard (deci ,iscozitatea bitumurilor prea fluide) ale bitumurilor, ducind la oblinerea de - xturi mai rezistenle la solicitdri statice gi la acliunea apei. Proportia de 'e,' ce se adaugd in amestec la prepararea mixturilor se stabilegte prin preparat, avdnd o valoare de max. =:ete in funclie de tipul de mixturd de

-8'1-

,i

U,,u,ru,,,,ul],,iltili,,,,i,,rrilri

Lianti

lucrdri de drumuri cupiinde bitumul 9i cimentul, dar 9i lianli puzzolanici' Bitumul este un amestec complex de substanle organice, poate fi oblinut natural sau artificial din hidrocarburi naturale (petrol) prin distilare, oxidare gi cracare. Constituenlii principali ai bitumului se pot impa(ii in trei grupe: isfaltene, rdgini 9i uleiuri, conlinutul lor calitativ 9i cantitativ influen!6nd proprietdlile liantului. 'Asfaltenele se prezint| sub formd solidd, de culoare neagra sau brund gi sunt factorul de adezivitate, mdresc densitatea 9i dau stabilitatea termicd. Rdginile sunt semivdscoase, mdresc elasticitatea 9i dau proprietdlile liante ale bitumului. Uleiurile sunt fluide 9i dau mobilitatea liantului ' Pe ldngS aceste treigrupe de elemente, se mai afld in componenla bitumului, in clntitdli reduse-, acizi asfaltogeni gi anhidridele lor, cu rol in stabilitatea liantului. Bitumurile utilizate la noi in lard, de petrol 9i cel natural obignuit din nisipuri bituminoase de Derna-Tdidrug, au o compozilie pe grupe de elemente dupd cum urmeazd:

Gama de lainli utilizali la realizarea diferitelor amestecuri pentru

anionice (emulc

Suspens (33%) fiterizat c pentru realizarez de pdmdnturi. Emulsia prezen{a unui er

Emulsiile se folor emulsiei se desr timpul la care se rupere rapidd.


Nisipurile_

luminii, temperdturii 9i oxigenului din aer, bitumul suferd transformdri ale proprietililor devenind mai pulin elastic chiar casant cu lucrdri mai scdzute, fenomen cunoscut sub denumirea de imbdtranirea bitumului. Acesta este un proces ireversibil datorat oxiddrii 9i potimerizarii uleiurilor gi trecerii unei pd(i din uleiuri in rdgini 9i a rdginilor Tn proces asfaltene. Addugarea de filer are proprietatea de a incetini acest

in timp, sub acliunea

atdt de ddunator. in general, bitumurile utilizate in lucrdrile de drumuri se noteazd cu majusculab urmatd de un raport de cifre care reprezintd domeniul in care se incadreazdvaloarea penetraliei la 25oC (ex' D 80/120) Determindrile care pun in eviden{d calitalile bitumului ca liant sunt: picurare, detemindri pentru evidenlierea cdmpului de plasticitate (punct de pentru marcarea punct de inmuiere inel gi bilfi, punct de rupere ^Fraass), valorilor ce indicd consistenla (penetralia la 25oC, ductilitateu),^9?t 9i

(Bihor) 9i Matifa ( 12% al doilea. A asfaltice dupd cor bitumultotal, gtiut O categor posedd proprietdl unui activator. Ac dec6t ale cimentu zgura de furnal, cr Zgura de :atoreazd propri :imentului, putdnr 'closegte in propc actrvator. Cenuga de :aptarea de elctrr ;nestecul uscat se Tuful vulcar _t tzeazd in propor Ca activato : 'nentul Porlland.

punctul de inflamabilitate 9i stabilitatea la incdlzire pAnd


adezivitatea.

la

163"C,

9i

Straturile s : -:"ulozitate specrl

Av6nd

la bazd bitumul, s-au realizat 9i alte tipuri de lianli

cu

tehnologii de punere in operd proprii.

Bitumul tdiat se obline prin diluarea bitumului solid cu diverse fracliuni ugoare oblinute la distilarea !i!eiului. b_enzin5, petrol lampant, petrosin. Se fotosegte ,,la rece" (nu necesitd incdlzirea pentru punere in
operd), la lucrdri de amorsare a suprafelelor 9i la lucrdri de badijonare.

!::pul utilizdrii ace ": :c-chimice 9i me '.4 zarea straturilor


:= ':ndatie gi de ba

:.;l puZzOlaniCi. -- ditatea optimd

-82-

zgura de furnal, material rezidual oblinut la topirea fontei igi :atoreazd proprietaliile hidraulice conlinutului de oxizi asemdndtori : nentului, putand fi utilizatd ca adaos sau inlocuitor al cimentului. se ': csegte in propo(ie de 20-30% din amestecul uscat de agregat, liant 9i
;:tlvator. cenuga de termocentrald (volantd, de electrofiltru) se obtine prin :astarea de elctrofiltre a rezidurilor rezultate din arderea cdrbunilor. in ,*estecul uscat se adaugd in propo(ie de 10-30%. Tuful vulcanic este o rocd magmatica cu proprietdti puzzolanice. se -: zeazd in proporlie de 6-10% din amestecul dorit. ca activator se folosegte in generar varul hidratat pulbere sau/gi : -entul Portland, in proportie de2-3% din amestecul uscat. straturile stabilizate se realizeazd din pdmdnturi (agregate) cu ;-=-rlozitate specificd, bine determinatd, aglomerate cu lianti Gim;nt, var, :-' puzzolanici, lianfi bituminogi), in condilii de umiditate stricte -- ritatea optimd de compactare) 9i care sunt apoi bine compactate. i:r::ul utilizdrii acestor metode este de a obline materiale cu proprietdli ';:,:*chimice 9i mecanice mai bune. pdmdnturile stabilizate se folosesc la '::: Tarea straturilor de formd gi capacitate portantd imbunatrilitd, la straturi :* "-rda!ie gi de bazd, precum 9i la platforme de parcare, acostamente.

suspensia de bitum filerizat, suBrF, este o dispersie find de bitum (33%) filerizat cu var hidratat in apd de var. Este utilizatd tot ,,la rece', pentru realizarea imbrdcdmintilor, pentru amorsdri, tratamente gi stabilizdri de pdm6nturi. Emulsia bituminoasd este o dispersie de bitum (s0-6s%) in apd in prezenla unui emulgator. in funclie de tipul emulgatorului, emujsiile pot fi anionice (emulgatori-sdpun alcalin) sau cationice (emulgatori-amind). Emulsiile se folosesc la realizarea mixturiror; dupii puneiea in operd fazele emulsiei se despart (ruperea emulsiei) 9i apa se evapor6. in funclie de timpul la care se produce ruperea emulsiei existd emulsii cu rupere lentd si rupere rapidd. Nisipurile-bituminoase se obtin ra noi in tar6 de la Derna-Tdtdrus rBihor) 9i Matila (Prahova), au un conlinut de bitum intie-e-ro%;;r;;;: 12% al doilea. Acestea pot fi utilizate ca liant la confectionarea mixturilor asfaltice dupd coreclia consistenlei bitumului cu bitum dur cca. 2s-3s% din pitumul total, gtiut fiind cd bitumul continut in nisipul bituminos este fluid. o categorie mai deosebitd o formeaz dt lianlii puzzolanici. Acegtia rosedd proprietdli hidraulice latente puse in evidenld numai in prezehla -rnui activator. Activitatea hidraulica gi proprietdliile iiante sunt mai slabe lecAt ale cimentului. Dintre lianlii ruzzolanici utilizali in lard se evidenliazd :gura de furnal, cenuga de termocentrala 9i tuful vulcanic.

6.2. Alcdtuirea structu rilor rutiere


Tipuri de srtucturi rutiere goselei prin ro!i' vehiculele ce formeazd traficul aclioneazd asupr? pe o suprafald sarcina ce se transmite de la roatS este uniform distribuitd roatd-gosea) de diametrul D' considerata circutara (suprafala de contact uniform 9i izotrope' Dacd se considerd .oip1-if goselei realizat din straturi goselei, considerat atunci se poate observa c8 Tn orice punct din corpul tangenliale, a cdror suprafala de contaci apar eforturi principale, normale 9i materialul granular la intensitate scade cu adancimea. Dac6'se folosegte dupd un bulb corpului io."r"i utunci distribulia eforturilor se face "i"Itrii"" . In ciiul reatizdrii corpului goselei.in varianta dald de beton' de presiune rigidd,atuncirepartizareasefacepeosuprafaldmaregipresiuni|eunitare sunt mici. sistemul rutier Numdrul, grosimea 9i natura straturilor ce vor alcdtui in care (corpul drumului) ie stabilei c pe baza unui calcul tehnico-economic patul pimdntului din se !ine seama 0"1*fi", condilii climaterice, natura locale 9i alte elemente' diumului, posibilitatea de utilizare a materialelor
grosimea stratului rutier este caracteristici diferite, se poate spune cd cu cit pe o suprafald mai mai mare, cu atat iepahi=ur"^'eforturilor se va face mai reduse' straturile din mare deci, eforturile unitare pe patul goselei sunt modul de repartizare a sistemul rutier fiind deosebiie ca deiormabilitate, efodurilor va depinde de rigiditatea fiecdrui strat' in aga Alcituirea 9i dimeisionarea sistemului rutier trebuie fdcute incdrcdrilor repartizarea manierd incat presiunea efectivd, rezultatd din poatd fi suportatd de pdmintul din patul drumului' date de autovehicuie, se pAnd la addncimea in calcule ." .onrid"ra qi pamAntul din patul drumului denumita zond activS' in care se resimt incarciriie transmise de vehicule, complexul rutier' sistemul rutier impreund cu zond activd formeazd

c)

Sis/em

structurile bitumir naturale stabilizatr

Fig. 6.3. Tipuri de sisl (binder); 3-strat ct

ConsiderdndsistemuIrutiera|c6tuitdinmaimu|testraturicu

Straturile c cazul structurilor C mai important este intindere gi forfeca intermediul imbric rezistenle aglomer se calculeazd. incdrcdrile stratul de fundatie suportate de pam executa din materi

fundalie incarcdrile din trafic fdrd remanente in comPlexul rutier'

Ro|u|sistemu|uirutierestedeapre|uagitransmiteterenu|uide a se produce fisuri sau deformalii

rutiere se combinatd a traticutui 9i a interperiilor, sisteleme a) Sistemi rutiere nerigide sau suple, care preiau numai incdrcari pot adapta ugor tasirilor verticale, au limite ruigi o" def6rmabilitate deci se fdrd sd fisureze 9i sunt alcdtuite din

Dupdmoduldea|cdtuiregidupdcomportareasubacliunea impart in:

neuniforme are paiuiui drumului materialegranu|areag|omerateSaunucu|ianliplastici(fig6'3'a). de incovoiere au b) slsfeme ,uiirr" rigide, ce pot prelua gi solicitdri rigiditatea in componenla clt pulin ui strat realizat din beton de ciment, (fig' 6'3'b)' fiind mai mare, deci sunt sensibile la tasdri neuniforme
-84-

de calculeazd. De multe or un subsfrat de fun, capilaritatea, deci d dedesubt gi de a in patul drumului. Se de 10-15 cm. pr pdtrunderea inghetr Stratul supe bazd se numegte vehiculelor, factori lc cu multd ingrijire as tangenliale din trafic

sunt mai mici

c) Sisfeme rutiere semirigide, in care se incadreazd pavajere gi structurile bituminoase care au in componen{a ror straturi din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici.

Fig 6'3 Tipuri de sisteme rutiere: a) sistem rutier nerigid: i-strat de uzurd; 2-strat legdtura (binder); 3-strat de bazd; 4-strat
fundalie; b) sistem rutier rigid: 1_strat uzurd; 2_strat rezistenle ; 3_strat fundalie.

Straturile ce alcdtuiesc structura de rezistenld au :azul structurilor destinate traficului intens gi greu-_'loslaroluri diferite. in mooernd _ cel nai important este stratul de bazd. Acesta trebuie sd preia solicitdrile de "rtindere gi forfecare rezultate din actiunea_vehiculelor gi transmise lui prin Itermediul imbrdcdminlii- Stratul de bazd se realizea zd din materiale 'ezisten{e agromerate cu rianfi gi grosimea sa se poate rua constructiv sau se calculeazd. incdrcdrire normare transmise de stratur de bazd sunt preruate de s:ratul de fundalie care re repartizeazd in aga moo incii s6 fie preruate gi -r-.iportate de pdmantul din patur goserei. stratur de fundalie se poate =<ecuta din materiare granurare roc-are.pentru cd presiunire ce re suportd s-rnt mai mici dec6t cere din stratur anterior. 'crosim"a stratului se :,aiculeazd. De murte ori intre stratur de funda{ie gi patur drumurui se interpune substrat de fundalie. Acesta are rorur'de'a'dr;;;;;, de a intrerupe :,a:rlaritatea, deci de impiedicare a ascensiunii capiraL a?ei din stratur de :::esubt gi de a impiedica contaminarea straturilor :aiul drumului. se executd din nisip sau balast, ur"superioare cu argird din gio.irea 10-15 cm. prin. mdrirea grosimii sistemurui "rutier constructivd se impiedicd : it:underea inghelurui pdnd ra palur drumurui, deci are gi ror antiger. Stratur superior ar sistemurui rutier, ."r" pe stratur de :':za se numegte

-'

::

imbrdcdmintea drumurui. Fiind sub directa "i"r.a ac{iune a cureror, factoriror atm^osferici gi a razeror =sorare, trebuie sd fie rearizat : - 'nultd ingrijire aga inc6t se preia in bune *nJifi'in.Jlarir" ii :",-:en{iale din trafic ai sd nu fie influen{at de ac!iun"" up"i din ""rti."r" precipitatii,

,"

deinghe!-dezghe!sauderaze|eso|are.Deasemeni,pentruaoferi trebuie ca

Trebuie

re

posiOiiitatea circuialiei in condilii de siguran!6 9i confort, mdrirea irnra.arintea sd fie pland, neted'e dar suficient de rugoasd pentruse poate producd praf sau noroi. imbrdcdmintea pneurilor, straturi atunci cdnd "J"r"rf.i realizaintr-un strat cdnd traficul este mic, sau din doud a imbrSciminlii' stratul valorile traficului impun o grosime mai mare inferior strat de superior se numegt", in ,a"Jt caz, strat de uzurd, iar cel din materiale mai tida1ura sau binder. Stratul de legdturd poate fi alcdtuit realizeazd prilin pretenlioase nefiind solicitat direct de intemperii, deci se mai economicos. Grosimea se ia constructiv' mai sus' sisteme rutiere pot fi alcdtuite din toate straturile amintite sisteme rutiere sau pot sd cuprindd numai anumite straturi. spre exemplu, stratul. de bazd cu rol 9i cu imbrdcdmintea din dale de beton sau pavaje au provizorii au un unic strat de imbrdcdminte, numit strat portant. Pietruirile care indeplinegte toate funcliile' se Tinflnd cont de intensitatea traficului, drumurile se alcdtuiesc ai if care : rm dtoa rea cl as d me nsio ne azd dif erit, rezu lt6 n d u rutiere ugoare, pentru un trafic de 1.000-1.500 t/zi; sisteme

de condilii

pentru

d ;;

srguran{d gi confc meteorologice, du - rezistenti in domeniul elastir - rezistenti mare; - suprafata - aderente asigurarea frAnarii - sd fie igie - sd suport - executia r cdt maimare, mati

modul de alcdtuire' cu intensitatea traficului, calitatea materialelor folosite, putind face clasificarea in: -imbrdcdminliprovizorii,cuduratadeserviciude2-Sani,pentruun trafic mediu de 500-3.000 autovehicule/zi; - imbrdcdminli-semipermanente, cu durata de serviciu de 5-10 ani' pentruuntraficmediude3.000-7'000autovehicule/zi; - imbricdminti p"*unente (definitive) cu durata de servicu de 1530 ani, pentru un trafic mediu de 7.500-10.000 autovehiculeizi. un alt creiteriu de clasificare este gradul de perfeclionare-tehnicd' rutier, av6nd astfel: dat de numdrul straturilor care alcdtuiesc sistemul

.sistemerutieremijlocii,pentruuntraficdel.500-2.500U2i; -sistemerutiereg'e|e,pentruuntraficmaimarede2.500tizi. pusd in legdturd imbrdcdminlile au J Ortuia de serviciu ce poate fi

:rovenite din
su

la

6.3 Princil Alcdtuirea r principiul macadai compacte). Straturile a deschisd gi se r( coliedricd, agternu =enomenul de inck rezistenld

ac( ro(

racadamurile sim

un trafic redus incadreazd drumurile de pdmint, capabile sd suporte 3.000 vehiculeizi); - drumuri de tip intermediar (tranzitorii), alcdtuite din pietruiri sau macadamuri,pentruuntraficmij|ociu(3.000-7'500vehicule/zi); _ drumuri J" iip superior (perfecfionate sau moderne), ce cuprind pavaje, pentru un gosele executate din mateiiale agiomerate cu lianli sau vehicule/zi). irafic intens si foarte intens (7.500-1 0.000 astfel Tipul imbreteminlii se alege in funclie de- sistemul rutier,pentru provizorii, pentru sisteme rutiere ugoare se vor folosi imbrdcdminli iar pentru sisteme rutiere mijlocii se ateg imbrdcdminli semipermanente, sistemele rutiere grele - imbrdcdminli definitive'
-86-

-drumuridetipinferior(rudimentaresuprovizorii),incarese (sub

:are trebuie sd fi 'Jalzarea volumulu Av6nd in ve


_r-ouse direct la acti

:l granulozitate c siructurd compactd :'anute se realizea : ntre granule ce de

perficiale. Conform pn

=:estea vor fi realizi ::mpacti, mai inc : : rform principiului Dupd princip ::ioane 9l mortare a

confort_cat mai murt timp, indiferent ,i" unoiirp gi de condiliire meteorologice, dupd cum urmeazd: la solicitdrile din trafic; deforma{iile sd se menlind in oor"n!ii5,5j}i:,bund - rezisten{d la uzurd produsd de circula{ie, deci viabilitate cdt mai mare; - suprafala de rurare sd fie prand, netedd, fdrd deniverdri; aderenfa^ pneuriror ra suprafa{a sa ti" .atbund, pentru asrgurarea frdndrii in bune condilii gi.impiedecarea oeiap"jrtui; --- sd fie igienice, sd nu producd praf sau noroif - sd suporte sporuri de trafic neprevdzute, in anumite limite; execu{ia giintrefinerea drumuiui sii poaia .sa roioseascd in mdsurd c6t mai mare, materialele locale.

Trebuie relinut cd sistemur rutier trebuie sd indeprineascd o sumd de condilii pentru asigura posibilitatea.-circulaliei verrrcutetor in deplind .a siguran{d gi

,ri

de alcdtuire a structurilor rutiere 1..3 Alcdtuirea gi executarea straturiror rutiere au ra-baze, in generar, fie crincipiul macadamurui (ar impanarii), fie ar oetonurui-lar amestecuriror compacte). straturire arcdtuite pe baza principiutui macadamutui au structura deschisd 9i se rearizeazd din mai murte sorturi oe piatra de formd ooliedricd, agternute gi cirindrate in reprize p6nd ra inctegtare compretd. =enomenul de incregtare 9i impdnare, datorat frecdrii interne a materiarurui, rezistenJd acestor straturi, fiind n^ecesard utilizarea materialelor crovenite din roci dure, rezistente. rearizeazd nacadam.urire simpre sau tratate, anrobatere "."rt deschise gi tratamentere superficiale.

principii

:d

in

-il

se

:,:nform principiului macadamului. Dupd principiur betonurui se executd straturi din betoane de ciment, :etoane gi mortare asfaltice, anrobate compacte gi pamdnturile stabilizate.

Conform principiutui betonului straturile sunt alcdtuite din materiale granulozitate ce cuprind un numdr mare de ria-iuni, rezurtdnd o structurd compactd, inchisd, cu un vorum o" goruri 3'anule se realizeazdt.ctl lian{i, rezistenfa stratirui, fiind rezultatul ',ir#. Legdtura dintre coeziunii lrntre $r?flule ce depinde de calitatea liantului gi de indesarea materialului, :are trebuie sd fie. energicd pentru eriminirea excesurui de riant gi 'eanzarea volumului de goluri minim. Av6nd in vedere cd straturire superioare are sistemurui rutier sunt sJpuse direct la acliu.nea traficului gi intemperiilor, se deduce ::estea vor fi reafizale pe principiui betonurui, ."i" pr"rrld cu ugurinld cd o structurd mai :'cmpactd, mai inchisd, in timp ce straturile inferioare se vor realiza

:r

perspectivd Drumurile moderne se proiecteazd pentru un trafic de pe o perioadi mai mare realizatin 10-15 ani. Pentru egalonarea investiliilor treptate oe timp, construclia drumului se face etapizat, prin consolidiri metoda purtAnd numele de tin6nd seama de cregterea ?n timp a traficuiui, succesive. Astfel, la inceput, cand traficul este mai care, ,"0r., se executd nurnai substratul 9i stratul de fundalie folosit protejat cu suportdnd poate fi un tratament superficial sau cu un covor asfaltic, realizeazd in bune condilii traficul inilial. Pe misura ce traficul cregte, se perioadd de timp' 9i imbrdcdmintea' stratul de bazd 9i apoi, dupa o sd suporte rezultand stratul rutier complet executat, putAnd fi capabil traficul de perspectivd prezumat'

::ud
-.rala* '-

:-3Slf'119? mlnli'n

rAnduri c -.acadamul ordir == r'ilindroazA a


nia+-^ s rslr r^ vv ^ uil ucl ^-i^ |I ^i.^^ Pt ^^+ I d5t

';;;i;;;iioiialirci

-arunt ca savul
^+; , -- otd .J^ uu

^+-^ 5UL

-aterialului in inl
Fundatia

poate aplica decdt vedere economic, Jatorita specificului constructiv, nu se sistemelor rutiere nerigide.

Cutoatecdmetodaestedeosebitdeavantajoasddinpunctde

::ancrme de mir -:rtilizabil folosir s:selei pdna la


- ^ln^l^+^F^

__,rPr('ratucl

du

;sternere de bali

6.4. Straturi de fundalie

i la
:

tipurile

in capitolele precedente s-a ardtat importan{a stratului de fundalie rutier' a capacitdlii portante a patului drumuluiin cadrul sistemului

9i

materialele caracteristicile traficului, tipului de sistem rutier adoptat, pimdntului din patul goselei, sunt tot locale disponibite ouigitiut"aiizlca a .on.uta la alegerea tipului de fundalie.cel mai potrivit' qrq'q'j"tlr.*ir" at6tia factori "" din trafic dau nagtere la eforturi unitare ce capdtd valori existd o gamd largd d-e din ce in ce mai mici cu c6t adancimea cregte, deci straturi' cum ar fi: materiale locale care pot fi utilizate la realizarea acestor din zona drumului 9i balastul, piatra rp"rta, degeurile de carierd, p6m6ntul altele. din Tipurile de straturi de fundalie utilizate sunt: fundalii -piatrddin blocaj si fundalii balast, piatrd spartd, din impietruire existent6, fundalii asize stabilizate. prin rezistenla 9i Fundatii din piatrd. Acestea se caracterizeazd de umiditate, fiind foarte durabilitate, fiind Tffittuenlate de varialiile din apropierea iaspandite datoritd procurerii cu ugurinla a materialelor gantierului. din balast. Balastul trebuie sd aibd granulozitatea

cazuri '-^Catie de rezist

--mai in

:.npleteazd dep :-"r care va avea Fundatii c

cu inallimea =,:strat de min.

'a:

Fig. 5 .t

continu@nt5depa(ifine-.cuputeredeag|omerare, fie 60 mm. Agternerea se face


circulalie cel putin 2 luni pentru c9n19t10319'

Fundatia

g'unu|e|or sd dimensiona,"" " '"*i'e (su"bstratul de nisip nu e necesar), se niveleazd la direct pe patul oru*urui (grosimea stratului pentru o cilindrare iuOfon, se udd fi ." .ifinOrea.zd. se lasd sub eficientd, 12 cm; se poate cilindra- in mai multe straturi)'

rungtmea per cu dimen :- mai mult de t . :drie (sort mdr-l :atere cu ctocant

: :trele

:-

A ^^-^-^ ^ /1lcz'dr ed

i-:Jpra blocajulul

- se executd din Piatrd sPartd mai slabe. dacd Pta 63-90 mm, sau 80-125 mm daci piatra provine din roci
-88-

,^1^^ ^^-. : P uuclt fub udtr -:'rici vArtttrilo ' _ _ v":/,

goselei pdnd la obtinerea profilului prescris, iar restul se va folosi la completarea acostamentelor. Grosimea fundaliei se realizeazd prin agternere de balast sau piatrd spartd. urmeazd ciiindrarea care se face ca 9i la tipurile precedente. Dacd dimensiunile materialului care se completeazd depdgesc 12 cm, se va intercala un substrat de balast de 6 cm care va avea rolfiltrant. Fundatii din blocai - se realizeazd manual, ceea ce o recomandd numai Tn cazuri speciale: terenuri foarte slabe sau cdnd e necesard o fundalie de rezistentd mare. se executd din piatrd brutd sau bolovani de rau cu indllimea de 14-18 cm gi baza de g-15 cm, agezate manual pe un
substrat de min. 8 cm grosime.

se executd in acelagi mod cu macadamul ordinar: se agterne la gablon c6t mai uniform sortul 63-90 mm, se cilindreazd pand c6nd piatra nu mai joacd sub picioare, se agterne treptat piatra de impdnare de 16-2s mm, se cilindreazd. in final se face innoirea prin agternere in doud reprize de material de agregalie (material mdrunt ca savura de 0-8 mm, pietrigul mirgdritar, nisipul granuios etc.) urmatd de stropire abundentd cu apd, periere pentru- pdtrunderea materialului in interspa{ii 9i cilindrare, Fundatiq din pietruire existentd. Pietruirile existente se scarificd pe o addncime de min. 5 cm, materialui rezultat se triazd prin ciuruire, mateiialul neutilizabilfolosindu-se la completarea deniveldrilor rdmase la reincdrcarea

doud randuri de pietre suprapuse).

Grosimea minimd a stratuui este de 15 cm inainte de cilindrare (admiland

Fis

strat de

t?:;,[:,":
:Jii:1'"t;J:1#,brutd;

2-nisip pironat;

Agezarea pietrelor se face cu varfurile in sus, cu rosturi stranse si lungimea perpendicular pe axul drumului, la margine agezdndu-sL : etrele cu dimensiuni mai mari. Suprafala blocajului nu trebuie sd se abatd -: mai mult de + 2 cm de la cota prescrisd. piatra brutd se impdneazd cu : cdrie (sort mdrunt rezultat din cioplirealafala locului a pietrelor mari) prin :atere cu ciocanul. Urmeazd o cilindrare ugoard care se va desfdgura at6t :-:rpra blocajului cdt gi a acostamentelor. in timpul cilindrdrii se adaugd - s;p cuarlos care se imprdgtie cu peria in rosturile blocajului, dar fdra a :=cdgi vdrfurile pietrelor. Ultimul strat este unul de egalizare din piatrd

:r

se sparte, de grosime min. 6 cm, care se cilindreazd, se impdneazd 9i innoroiegte ca un macadam.

pentru
circulaliei

acostamente) pentru scurgerea apelor din infiltralii' Fundatii din asizeltabilizate se realizeazd din mai multe straturi d'l .-".in ce mai bune cu cit ne in )piop"r d"e stratul superior al fundaliei. Se folosesc materialele localeale general, imbundtdlirea succesivi a caracteristicilor fizico-mecanice isizelor se obline prin seleclionarea materialelor, compactare mai energicd gi (sau) prin adougare de lianli. Fundaliile din asize, ca sucesiune de itraturi'subliri cu riliditate din ce in ce mai mare spre partea superioard grosimi mari' sunt mult mai econdmice decit fundaliile obignuite care au

fundalia din blocaj

se

prevede

cu drenuri laterale

in

orir

(sub

de 3-4%. pentr

imbundta{it. Acer

(asize)@rietifi

zgura, cdrdmidd crn platforma dr 'ealizeazd un str


.nateriale cu grar

pamdntul existe coeziune. Astfel.

6.5. Drumuri de tip inferior (rudimentare)

addugarea trepta :anea superioard prima din are avantajul cd :e cnd prin metc

Drumurile de tip inferior sunt rudimentare 9i provizorii, realizate general din Pdmdnt gi cuPrind: drumuri de Pdmdnt naturale; drumuri de Pdmdnt amenajate;

Tn

: a:nanturilor utiliz

sa fie continud. iar Pentru i

Drumuri din Pdmdnt naturale pe S-zu format prin Oatatorirea pdmdntului datoritd trecerii repetate, amenajate sau beneficiazd aceleagi urme, a vehiculelor (ugoare). Nu sunt pot fi de uneje amenajdri minime (astupare gropi, indepdrtare bolovani) 9i mai indelung circulate numai pe vreme bund, deci pentru a putea fi folosite trebuie asiguratd scurgerea apelor. Drumuri din Pdm1nt amenaiate

-etode de stabiliz Se folosesc liant - s poase cu corn : ":prietdtiilor fizt

: :irntnogt mai alr : : - solidare sd se :':lejat cu un traj


.>'altic. asigurAnC"

:gorAndu-se se

arta) fiind realizatd, suprastructura este executatd din imbundtSlit 9i reporfilat pentru a suporta un trafic ugor oricare ar fi condiliile
climaterice.

Suntdrumffinfrastructura(terasamente,|ucrdride zond' pdmAnt


din

6.6 Drumur

::

Drumuri din pdmdnt profilate: realizarea este extrem de ieftind' folosind materiale locale ieftine, execulia se face cu mijloace mecanizate ce de mare productivitate, corpul goselei fiind realizat dintr-un singur strat drum. Cea mai indeplinegte funcliile tuturor siraturilor rutiere ale unui pe simpld metoda esie sdparea ganlurilor gi deplasarea pdmintului rezultat platformS cu grederul, oblinand un rembleu de min. 0,30 m indllime, dimensiuniile ganlurilor fiind in funclie de mdrimea rembleului 9i volumului Fiind de pdmAnt netesar, urmatd de compactare cu mijloace la indemAn6' realizatd reprofilarea 9i degradate de circulalia pe vreme umedi, trebuie compactarea dupd fiecare perioadi foarte ploioasd'

-t- dt-lUlui, sau I :"--lri moderne c;


: ::
-=z

Aceste tip.r

Fiind reaiize :-ate puternic c

"

::s-tJ-sepietrisu

-ea lrantilor. Dr std la actiunrir \,laterralul rl

_.:And ca *: ::-,'::ie CU piatriI " :::j actual. prir^i:

-: -:.Jj

englez

,,1

-90-

proprietSliilor fizico-mecanice, mdrindu-se capacitatea portantd 9i :nicgordndu-se sensibilitatea la apa. De asemeni se pot folosi lianii crtuminogi mai ales atunci cdnd se prevede ca lucrdriie ulterioare de consolidare sd se execute cu mixuri bituminoase, stratul stabilizat fiind crotejat cu un tratament sublire, sau dacd traficul o cere, cu un covor asfaltic, asigurAndu-se scurgerea apelor in bune conditii.
6.6 Drumuri de tip intermediar (tranzitorii)

partea superioard a platformei. Prima din metode degi presupune un volum mare de lucrdri iniliale, are avantajul cd se obline un drum ce nu necesitd o intrelinere suslinuta, pe cdnd prin metoda a doua se obtine un drum la care intrelinerea tiebuie sa fie continud, iar stratul inilial este mic. Pentru imbundtdlirea caracteristicilor fizico-mecanice ale pdmdnturilor utilizate Ia realizarea drumurilor, se poate acliona prin diferite metode de stabilizare din care se evidenliazd tratarea pdmantuiui cu lianti. Se. folosesc lianli minerali, mai ales la pdm6nturi nisipoase 9i argiL nisipoase cu compozilie granulometricd optimd, in vederea imbunatatirii

Pentru evitarea lucrdrilor repetate de intretinere gi asigurarea circulaliei in orice.condilii climaterice, s-au realizat'drumuii ae pamant imbu-natafit Acest tip de drum se prevede pe terenuri cu declivitdli maxime de 3-4o/o. Pentru inceput se amenajeazd patul drumului amestecdnd pdmantul existent cu diferite adaosuri care sd confere rezistenld 9i coeziune. Astfel, pdmAnturilor fdrd coeziune li se adaugd balast, nisif, zgura, cdrdmidd sfSramatd, savurd, degeuri de concasare sau alte materiale cu granulatie mare provenite din materiale concasate. pamantul din platforma drumului se poate imbunatali prin doud metode: fie se realizeazd un strat rezistent gi stabil de grosime mai mare, fie se face addugarea treptatd de materiale pdnd la obtinerea unui strat rezistent la

':

Aceste tipuri de drumuri pot fi folosite ca atare sub un trafic ugor tot :mpul anului, sau pot fi subiectul unor consoliddri ulterioare, obfindndu_se :'umuri moderne capabile sd suporte un trafic mare, intens gi greu. Fiind realizate conform principiului macadamului -prin impietruiri : indrate puternic pand la inclegtare, stabilitatea 9i rezistenla se oblin fdrd ': csirea lian{ilor. De aceea, aceste drumuri preiau incdrcdriie verticale, dar -- rezistd la acliunile tangentiale produse de traficul modern. Materialul utilizat trebuie sd fie dur, cu granulozitate restrdnsd,

Ludnd ca model sistemul roman de realizare al drumurilor, -rretruirile cu piatrd sparld au avut diferite alcdtuiri p6nd s-a ajuns la cea -: zatd actual, printre cei ce gi-au adus o contribulie de seama situdndu-se ; -ginerul englez Mac Adam (1920), al cdrui nume a fost dat acestui tip de

osindu-se pietrigul sau piatra spartd concasatd.

drum. Astdzi macadamul obignuit se realizeazd din doud sau mai multe sorturi de piatrd sparte monogranular5, cilindratd p6nd la inclegtare totald 9i innoroitd. intotdeauna macadamul se executd pe un strat de fundalie realizat fie din balast, din blocaj de piatrd brutd sau bolovani de rdu, sau din piatrd
imbrdcdmintea sau macadamul propriu-zis, se agterne pe stratul de fundalie incepAnd cu sortul 40-60 mm, pe o grosime de 10-12 cm grosime inainte de ciiindrare, urmatd de o cilindrare uscatd, dupd verificarea cu gablonul a grosimii profilului. Cilindrarea se face paralel cu axul drumului, incep6nd dinspre acostamente spre axul drumului, cu cilindrii mai ugori la inceput pentru a nu sfdrdma piatra, viteza de lucru fiind micd (cca. 1,5 kmih) pentru a evita vdluririle. Operalia se considerd terminatd c6nd nu se mai disting urmele rulourilor pe suporafald. Apoi urmeazd agternerea pietrei de acoperire, Sort 15-25 mm ce va servi la impdnarea pietrelor din stratul de rezistenli, care va fi cilindratd uscat la rindul ei' Procesul de realizare al macadamului (fig. 6.5) se continud cu execulia innoroirii, care constd in umplerea golurilor dintre pietre cu material mdrunt, in prezenla apei. Ca material mdrunt (de agregalie) se poate folosi savura (sort 0-8 mm din roci dure sau 0-15 mm din roci mai slabe) pietrigul mdrgdritar sau nisipul grdun!os. Agternerea materialului mdrunt se fate in doud reprize, se udd din abundenla 9i se freacd cu periile pentru a pdtrunde in golunle dintre pietre, continudndu-se cilindrarea cu cilindrii din ce in ce maigrei. Cilindrarea se considerd incheiatd atunci cind o piatrd, de aceagi naturd cu cea din stratul de rezistenld, aru.ncat? :,b tamburul compresorului, se sfarmd 9i nu pdtrunde in masa macadamului' in final, suprafala macadamului trebuie sd se asemene cu un mozaic. Macadamurile se acoperi cu un strat de proteclie din savurd sau nisip grdunlos gi se dau in circulalie, dirijati astfel incdt sd acopere pe c6t posibil toatd suprafala. Piatra utilizatd trebuie sd aibd o bund rezistenld la compresiune, udurd gi goc, cea mai potrivitd fiind bazaltul, urmat de gresii silicioase gi calcaroise sau calcarele dure. Partea fini din materialul mdrunt gi cea care ia nagtere prin frecarea pietrelor unele de altele (atrifie) in prezenta apei, se trinsformd intr-un liant slab care fixeazd pietrele mdrunte.
mare.

W
Fig. 6
5

-crma poliedricd.

:ranulelor, astfel,

important

sc

Macadamul c ':strdnge intr_o oarec

_ _ _ _

necesitatei uzura mar permeabilit folosirea ni

Pentru a -: e metode de dimin imbu

.: :nerdnd praful.
-92-

--'='-llui se fac stropiri

1.

Altemereo pietrei sporie { sort 40-63, qoqiiioteo

1t0-R0 kg/mz7

(circo

Citindrqreo uscotd o pietrei sporie prno [o fixore treceritor


50olo din numdrul
)

(sptii Eort 16'25;16-24 kg/nz


In oouo repflze; opo l

impdnore,

itindrore si ucjqre^

Umpiereo gotu-ritor, citindrore,

udore
nisip. oDo I

sort O-7;35-10 kg/nZ

(sowrd sort 0-8 $gu.

5.

Aplicareo strotutui de protecfie ( sovuri sori 0d. sou nisip sort 0-7 ;15-18 kg/n2 |

Fig. 6.5 Tehnologia de realizare a macadamului

o importanld deosebitd trebuie se se dea formei gi mdrimii :'anulelor, astfel, sodurile monogranulare trebuie sd conlind pietre de ':rmd poliedricd.
"3strange intr-o oarecare mesure utilizarea. Dintre acestea:

Macadamul obignuit prezifie

sumd de dezavantaje care

ii

necesitatea unei cantiteli mari de muncd manuale; uzura mare sub trafic, necesitend intrelinere permanentd; permeabilitate la apd, producand noroi gi praf; folosirea numai a unor sorturi de piatrd concasate.

Pentru a diminua sau inldtura unele din dezavantaje se ulilizeazd metode de imbundtdlire a macadamurilor. Astfel, pentru combaterea --3e : -:'rlui se fac stropiri cu ape sau stropiri cu emulsii stabile diluate, emulsia l: :merdnd praful.

O altd metodd ar fi Tnnoroirea cu lianli bituminogi la rece in loc de apd. La macadamul bitumat, innoroirea se poate face cu nisip tratat cu emulsie stabild de bitum, asigurdndu-se impermeabilizarea suprafelei 9i.o fixare mai buni a materialutui Oe acoperire. La noi se utilizeazd metoda la rece care presupune folosirea unui mortar cu nisip cu Suspensie de bitum filerizat, suficient de fluid pentru a putea pdtrunde cdt mai ad6nc intre
pietre, urmata de cilindrare ugoare. se poate utiliza gi metoda la cald, stropind suprafala macadamului cu bitum topit, urmata de agternerea unui strat sublire de nisip care Se cilindreaz6. Macadamul bitumat este bine fixat, impermeabil, nu produce praf sau noroi gi se poate acoperi ulterior cu o mixturd asfalticd, suprafala fiind amorsatd prin bitumare. 6.7. Drumuri moderne nerigide (suple)

acestora pot fi: n mortare asfaltice

\q
Ja

?>^-

imbricdminlile drumurilor moderne trebuie sd supode in bune condilii solicitdrile datorate unui trafic intens 9i greu 9i agresivitatea factorilor hidroclimatici. in acest scop, acestea se realizeazd din materiale cu caracteristici superioare 9i folosind o tehnologie modernd care sd

lr--

asigure rezistenle gi durabilitaie. Se executd intr-unul sau doud straturi' din maieriale granutbre aglomerate cu lianli, gi dacd liantul utilizat este bitumul, se vor numi imbrdcdminli bituminoase. imbrdciminlile bituminoase au o utilizare largi in lume datoritd avantajelor oferite de posibilitalile de execulie 9i.dq intrelinere,..93t..gi condiliilor de exploatare 9i confortului. conform principiului consoliddrilor Succesive, sistemele ruti-ere nerigide, deci cele realizate cu materiale folosind ca liant bitumul, se pot realiza in etape. lntr-o primd etapd se realizeazd o imbrdcdminte bituminoasS provizorie, pentru un trafic redus, ca pe mdsurS ce traficul cregte sd se ranforseze executand o imbrScdminte peste de iip greu, agternutd direct, sau prin intermediul unui strat de bazd imbrdcdmintea existentd. O clasificare a imbrdcdminlilor rutiere se poate face plecdnd de la proprietdlile materialelor utilizate 9i de la durata de serviciu prevdzutd' Astfel, imbrdcdminlile utilizate pentru drumuri cu trafic scdzut cu ani, realizate din macadam protejat cu durata de exploatare sub tratamente bituminoase, se numesc imbrdcdmin,ti provizorii. Acestea au nevoie de intrelinere permanenti 9i se utilizeazd la drumuri de interes

5 c+.^.

ffi _E+ .r-i"-di.


-

d___-

local.

imbrdcdminlite bituminoase u$oa re (semipermanente) se folosesc la drumuri de interes local cu trafic redus 9i mijlociu 9i sunt proiectate pentru o duratd de exploatare de 8-12 ani. Materialele utilizate la realizarea
-94-

Pentru drur mai mare de 12 an rmportanlei drumu materialele utilizate compactitate dintre min. 6 cm grosime Avdnd aplici bituminoase specia

acestora pot fi: macadamuri bituminoase (fig. 6.6) , anrobate bituminoase, mortare asfaltice pe macadam, betoane asfaltice cu nisip bituminos.

Scorjfore { dupo coz

Nivetore -reProfitore

1,

Aproviziomr6 moterioletor

2. Aglernerec 9i nivelcreo

3. Slropire

cu opo

4.

Citindrorea

6. Aslernereo sPtitutui

Fig.

6.6 Macadam bituminos

Pentru drumurile cu trafic greu 9i intens 9i o duratd de exploatare mare de 12 ani, se realizeazd imbracdminli bituminoase grele. Datoritd ""oortantei drumului gi solicitdrilor deosebite la care sunt supuse, -aterialele utilizate trebuie sd aibd proprietdli superioare de rezisten{d gi :lrnpactitate dintre acestea notdnd: betoane asfaltice gi asfalt turnat dur de - n. 6 cm grosime agternute pe un strat de bazd din anrobate bituminoase. Av6nd aplicabilitate specificd gi relativ redusd, dintre imbrdcdminlile : tuminoase speciale se pot enumera:

-ai

-95-

imbrdcrSminli bituminoase colorate, realizate din betoane asfaltice cu pigmenli; imbrdcaminli bituminoase cu caracteristici fizico-mecanice superioare, confeclionate cu bitum cu adaosuri ca: polimeri, pudretd de cauciuc, tuf, rdgini termoplastice; imbrdc6minli bituminoase etange realizate din beton asfaltic etang, asfalt turnat dur, mortar turnat, utilizate la calea de pod; mixturi asfaltice prefabricate pentru imbrdcdminli

Dintre tipi cribluri sort 3-8. sau agregate de


I

Raportul utiliz6nd o cantita suprafele exsuda micd de liant va cea care fixeazd g

6.8 Tratamente bituminoase si covoare asfaltice

Tratamentele bituminoase se realizeazd pe suprafala imbrdcdminlilor rutiere prin stropire uniformd 9i continud cu liant

hidrocarbonat, urmatd de acoperire cu criblurd fixatd prin cilindrare. Rolul tratdrii suprafelei cdii de rulare este de etangare a suprafelelor poroase, de mdrire a rugozitdlii, de asigurare a evacudrii apelor meteorice 9i de intrerupere a filmului de polei, deci de cregtere a siguranlei 9i confortului circulafiei, dar gi de protejare a straturilor pe care se aplicd 9i nicidecum de a mdri capacitatea portantd a complexului rutier. O clasificare a tratamentelor bituminoase se poate face plecind de la: a) modul de Punere in oPerd - tratamente bituminoase ,,la cald" - se realizeazd cu bitum oC; incdlzit la 170-190 oC, numai pe timp favorabil la +8 - tratamete bituminoase ,,la rece" - folosind bitumul tdiat sau emulsiile bituminoase, care se pot realiza 9i pe timp mai umed sau rece, dar nu Pe Ploaie; b) tehnologia de execulie - tratamente simple - o singud stropire, agternere criblurd, cilindrare; - tratamente duble sau multiple - repetarea tehnologiei de sus de cAte ori este nevoie; - tratamente intdrite - folosesc agregate gata bitumate. Materialele utilizate la realizarea tratamentelor trebuie sd respecte anumite cerinle: a) lianlii hidrocarbonalitrebuie sd fie suficient de fluizi, sd pdstreze o consistenld corespunzdtoare dupd aplicare, sd aibd o bund adezivitate fald de agregate, deci sd lege agregatele intre ele 9i pe suprafala tratatd, sd nu se desprindd de pe agregate ci sd exsudeze la schimbarea condiliilor atmosferice. b) agregatele e necesar sd provini din roci dure, sd aibS formd poliedricd gi rezistenld ridicatd la uzurd 9i sd fie foarte curate. ca lianli se utilizeazS bitumul tip D 1801200, bitumul tdiat sau emulsia bituminoasd cationicd cu rupere rapidd.

d rar,, (f

s
II
3'

fl

re
D:s

lr.---<

-2. q.:,

e, L3t

Fig.

-96-

Dintre tipurile 9i sorturile de agregate utilizate, se pot menliona: cribluri sort 3-8,8-16, 16-25 mm, agregate de rdu concasate gi granulate sau agregate de r6u sortate.
Raportul liant criburd are o importanld mare datorita faptului cd utiliz6nd o cantitate prea mare de riant se poaie ajunge la formarea unor suprafele exsudate ce favorizeazd derapalul, in timpte o cantitate prea micd de liant va favoriza desprinderea granulelor, cantitatea optimd fiind cea care fixeazd granulele unele de altele gi de stratul supod (tig.'6.2)

Cribturd

preo more

ime
toore

'Cribturd

corespunz6- [omelord

urd pf eo mico

Preo putin
uont

CEnfitote coresDunzqtoore

^Liant In exces

Fig. 6.7 Raportul liant

criburd

t. troclorcu mdiurc rnecr:nico F-t /. Autostropiior de bitum


3. Dtsirrbuilor de criblurd 6 4- compcetor cu pneuri {#rftll

ffi

cilindrarec

Fig. 6.8 Tehnologia de realizare a tratamentului bituminos

-97-

':

'-...

Execulia tratamentelor bituminoase (fig. 6.8) presupune mai multe operalii: pregetirea suprafelei, stropirea liantului, rdspAndirea agregatului 9i cilindrarea. indepdrtarea tuturor impuritililor, impuritdlile impiedicdnd aderenla liantului la suprafata de tratat. Stropirea cu liant se face cu autostropitorul, cdt mai
uniform gi continuu, de acesta depinzand reugita tratamentului. Se face apoi rdspdndirea agregatului cu ajutorul distribuitoarelor mecanice montate pe autobasculante, avdndu-se grija sd Se respecte dozajele prescrise. lJrmeazd cilindrarea care Se face cu compactorul cu pneuri sau cu rulouri netede, de la margine spre axul drumului, evitdnd ctlindrarea grea, care ar putea sfdrdma granulele de agregat. Controlul calitalii se va efectua in timpul realizdrli tratamentului intervenind imediat ce s-a constatat vreo defecliune.

Pregdtirea suprafelei

are ca scop

repararea degradarilor,

Macadamt -ronogranulard c, :.rn acoperiri sucr st-opiri urmate Ce : tehnologie sim: ': osintd imediat c

::'egate

Anrobateie locale -=:OnCaSate,

-:zajele de

COn(

ma

=:,^dardelor gi se Anrobatele : ':::c in instala: "":^scortd la locu

macadamului obijnuit, este un strat de 2-3 cm grosime (confeclionat din mixturd asfalticd: materiale anrobate, betoane 9i mortare asfaltice) sau din aplicdri repetate de tratamente superficiale. Mixturile se pot realiza la cald sau le rece 9i aplicarea lor are ca Scop protejarea macadamului supus la trafic mai redus gi la acoperirea imbrdcdminlilor de asfalt sau beton de ciment uzate sau a pavajelor de piatrd deteriorate-

covorul asfattic, care se utilizeazd deasemeni

la

protejarea

:e: rate. apoi se = :e min. 120-C


^

::

aerea porilor- : .3narea cu bril


0.

6.10 imbri
-s

6.9 imbrdcdminli bituminoase ugoare


imbrdcdminlile bituminoase ugoare se realizeazd pe drumuri pietruite cu scopul de a imbundtdli drumul prin amenailrea suprafelei de rulare 9i asigurarea scurgerii apelor prin aplicarea unei imbrdcdminti
bituminoase realizatd cu agregate naturale locale.

utilizat :ate gr avanc

.iind

-:racamintile:

Tipurile de imbrdcdminli bituminoase ugoare mai utilizate sunt. macadamuri penetrate la cald sau la rece, macadam semipenetreat cu bitum la cald, macadam indopat, anrobate bituminoase preparate la cal| sau la rece, mortare asfaltice cu bitum la cald, Sau cu nisip bituminous g bitum dur de petrol, sau cu suspensie de bitum filerizat, precum gi betoane asfaltice executate cu nisip bituminous gi bitum dur de petrol. Prin realizarea de imbrdcdminli bituminoase ugoare se obtir drumuri capabile sd suporte un trafic de p6nd la 1.500 autovehicule in 24 f' care, conform principiului consoliddrilor succesive, vor constitui un strat Ce bazd pentru eventuala execulie a imbrdcdminlilor grele'

-:a

3dnd se exe

de 4

cn

-r aU

O StrUCt:

r:'-e
-

S:.atul ce e 0este slr


m -+^tt'aLF

:.':'
_ -

-: asi

veche ,. ct,:i

^ =

:
:':

-f ^+-^. _ -^ Jr. >L -LJ : - si"._tct:ri

T vt

'

^.:- 3 :

,= :!r '^ iJ':i

-98-

Macadamul bituminos este un strat rutier realizat din piatrd spartd, monogranulard cilindratd p6na la inclegtare, cu folurile dintre pietre umplute prin acopedri succesive cu split gi bitum addugat printr-una sau mai multe stropiri urmate de cilindrare. Are avantajul cd folosegte cu randament sporit o tehnologie simpld, se obline un strat rutier puternic ai se poate da in folosinld imediat dupd rdcire.

la cald cu bitum D g0/120 se produc in instalalii (l.P.M.A.) de producere a mixturilor asfaltice, se transportd la locul de lucru cu basculantele gi se pun in operd cu utilaje adecvate, apoi se comapcteazd. Temperatura la care se agtern trebuie sd lie de min. 1200c, grosimea straturui inainte de compactare min. 6 cm. Inchiderea porilor suprafelei de anrobate se face fie cu nisip bitumat, prin cadijonarea cu bitum taiat gi rdspAndire cu nisip bitumat sau cu mortar
asflatic.

standardelor gi se respectd intocmai. Anrobatele bituminoase executate

Anrobatele bituminoase sunt mixturi bituminoase realizate din agregate locale naturale (balast, nisip, pietrig, subproduse de carierd) neconcasate, concasate parlial sau total 9i filer printr-o tehnologie aparte. Dozajele de materiale: agregate, riant, filer, se stabilesC conform

6.10 lmbrdcdminli bituminoase grele


Fiind utilizate la drumuri ce suportd un trafic imporlant ca volum 9i rtensitate gi avand o ratd de exploatare medie prevdzuta sd depdgea scd 12 ani, imbrdcdminlile bituminoase se realizeazd dintr-un singur strat sau doud.

cdnd se executd un strat unic, acesta se numegte covor asfaltic, cu :rosimea de 4 cm gi se realizeazd din materiale rezisten{e, mai ales la :zurd gi au o structurd mai inchisd.
Stratul de legdturd este obligatoriu in cazul in care imbrdcdmintea se agterne peste straturi rigide (beton de ciment, macadam cimentat), pe straturi din materiale stabilizate cu ciment sau peste o imbrdcdminte : tuminoasd veche, deterioratd. Rezultd astfel solu{ia de imbrdcdminte din :cud straturi, stratul superior, de uzurd, fiind executat din beton asfaltic sau =sfalt turnat, stratul al doilea, de legdturd, putdnd fi realizat din beton cu structurd mai deschisd. =sfaltic Tipul mixturii asfaltice se alege in funclie de natura 9i intensitatea :-a:icului, de resursele naturale gi de posibilita{ile de eieculie gi se :rinegte in func!ie de granulozitate, de dimensiunea maximd a granulei.

S{

jf,'?'l

i;,l

Mixturile bituminoase la cald se prepard in instalalii prevdzute cu dispozitive de uscare gi dozarea a agregatelor, de incdlzire 9i dozare a liantului gi de amestecire fo(atd a componentelor avdnd o capacitate de produclie de la 7 Vh p6nd la 500 Vh 9i chiar mai mult.

apoi se trec in

banda

transp,

Una din instalaliile pentru producerea mixturilor asfaltice numitd L.P.X., prezentate schematic in fig. 6.9 este compusd din: predozatoare, bandd transportoare, uscdtor, elevator pentru materiale calde, site vibratoare, cantar, malaxor, bandd tranportoare pentru filer, dozatorul de
bitum, schip ridicdtor, buncdr de depozitare. Dozarea agregatelor pe sorturi gi alimentarea instalaliei constantd 9i ritmicd, se fac mecanizate de cdtre predozator. Acesta este constituit din mai multe buncdre alimentatoare prevdzute cu dispozitive de reglare la partea inferioard care permit scurgerea -oen{ru

descdrcatd

agregatelor, d continud mest mobile, incdlzrr fierbinte sau cL ridicatd cu un


in

constantS.
levolor
cuoe de (;ta

liter

t*66

toare ftler

trdrspor. zuncf,r mixlur$

Ciclnn de
e

vibrotsrs

productivitate d Transpc nefavorabil, trel Agterere dispozitivelor n trebuie folosit suprafefe mici s Suprafat efectudndu-se r emulsie bituminr La agten rugos min. 145:r Repartizr
atrmentator-banc

automotor pe i

mixturii pe lalim executarea precr

Acest
Dozcte Cintcr
SchiP AJloDaseulr:ntt

util

tritum

moloxor

agternute gi poa :eplasare este d agternutd/h.

Fig. 6.9 Instala{ie pentru producerea mixturilor asfaltice

Transportul agregatelor in amestec se face cu banda transportoare care ridicd agregatele reciin pAlnia de alimentare a uscdtorului. Uscaiorul, de formd cilindrice, ugor inclinat (60), se rotegte tot timpul in jurul axului permilAnd inaintarea agregatelor 9i uniformizarea temperaturii. Agregatele sunt antrenate de palete in uscdtor pentru ca gazele de ardeie sa strebate intraga mase a agregatelor, gazele produse ie un injector deplasindu-se in contracurent. Totodatd se produce 9i o desprdfuire cu ajutorul unui ciclon de desprdfuire, gtiut fiind faptul cd particulele fine micgoreazd adezivitatea bitumului la suprafafa particulelor de agregat. Temperatura agregatelor la iegirea din uscdtor trebuie sd fie de

xtura va avea ":zrstentd la com ::cseald mai r

:ste necesar si *
-;ermeabilitate

in scopul

Din uscdtor, agregatele calde se trec pe sitele vibratoare ce resorteaze agregatul 9i se cdntdresc pentru siguranla respectdrii re{etei.
-1

165-'190',C.

Compacta nitial cu con:_-npactorul cu p : : -pactorului sug Compacta - !:Jj'il permite a

.,

00-

apoi se trec in cdntarul

=cecutarea precompactdrii gi o placd nivelatoare incdlzitd. Acest utilaj are prevdzut un dispozitiv de reglare a grosimii mixturii :sternute gi poate acoperi o suprafald de p6nd la 4 m lalime. Viteza de ::clasare este de 8 10 m/min., av6nd capacitatea de g0 -2oo t mixturd :s:ernutd/h.

:.rtomotor pe genile, buncdrul in care se descarcd autobasculantele, = mentator-bandd transportoare metalicd, doud gnecuri pentru repartizarea * xturii pe ld{imea benzii de executat, o grindd metalicd vibratoare pentru

fierbinte sau cu ajutorul picurdtoarelor. Din malaxor, mixtura preparatd este ndicatd cu un schip gi depozitatd in buncdrul de mixturd, de unde este descdrcatd autobasculante. Instalafia este realizatd pentru o productivitate de 35-40 t mixturd/h. Transportul mixturii se face cu autobasculantele, care, pe timp nefavorabil, trebuie protejate cu prelate. Agtererea mixturii la locul de punere ?n operd se face cu ajutorul cispozitivelor mecanice, sau, in cazul instalaliilor de productivitate mare, trebuie folosit repartizorul-finizor. Numai cazuri excepfionale gi p" suprafele mici se admite punerea in operd manuald. suprafala pe care se va agterne mixtura trebuie pregdtitd cu atenlie efectudndu-se reparafiile necesare precum 9i amorsarea stratului suport cu ernulsie bituminoasd, bitum tdiat sau cu SUBIF. La agternere, mixtura trebuie sd aibd min. 1300c, iar pentru suport ';gos min. 14SoC. Repartizorul-finisor este un utilaj complex format dintr-un gasiu

banda transportoare din buncdrul de filer. $ face omogenizarea agregatelor, dupd care_ se adaugd bitumul incdlzit la ,150-170-0c gi se continud mestecarea. Bitumul sosegte incdlzit din bataluri sau cisierne mobilg, incdlzirea fdcdndu-se cu serpentine prin care circuld ulei mineral

malaxor. Aici se va adduga filerul rece, adus cu

in

in

in scopul oblinerii unui strat de mixturd cu caracteristici superioare -s:e necesar sd se realizeze o compactare ingrijita. prin compactare,

dura va avea o densitate aparentd maximd, deci volum de goluri minim, =; stentd la compresiune mare, stabilitate la temperaturi mari, rezistenld la ::':seald mai mare, dar gi la deformabilitate minimd, planeitate gi '- :ermeabilitate la ac{iunea apei. compactarea se realizeazd in lungul drumului, dinspre margini spre nitial cu compactoare cu cilindri netezi, compactarea'propriu-zisd cu :r:-pactorul cu pneuri 9i finisarea tot cu compactori cu cilindri netezi, urma ::: -Dactorului suprapun6ndu-se cu 20 -30 cm peste cea anterioard. compactarea trebuie fdcutd din momentul in care temperatura r ri-lrii permite aceasta, fdrd sd se produci deformatii laterale sd se 9i

i,

-101BIBLIOTECA CLUJ.NAPOCA

.:'1,','-,'+.

"

termine inaintea rdcirii acesteia, gtiut fiind faptul cd la 30 min' dupd agternere temperatura este atdt de scdzutd inc6t compactarea devine Tipul compactoarelor ce vor fi utilizate 9i numdrul de trecere a fiecdrui tip in parte, Se aleg in funclie de stratul ce urmeazd a fi compactat, de tipul gi grosimea mixturii ce a fost pusd in operd' pe tot parcursul realizdrii straturilor din mixturi bituminoase este necesard urmdrirea gi verificarea permanentd a respectdrii tehnologiei de
ineficientd.

Un lur rezistenta car in cazul pdst condiliile de : mai micd.

pe lucru gi luarea de md-suri de remediere a eventualelor deficienle apdrute parcurs.

Materia

Ciment CD ar cEM 32,5 ikr

6.11 tmbrdcdminli rutiere rigide ( din beton rutier)


Materiale Materialul folosit la realizarea imbrdcdminlilor rigide este betonul. In funclie de tipul imbrdcdminlii acesta poate fi : beton simPlu; beton armat cu armdtura continui (l'B'A'C'); beton cu fibre disPerse; beton de inaltd rezistenld 9i performanld'

I j

Ciment 42.5 s I --=-: [ko/m'l

Kaport apa, ci
max

Aditiv DtSAI'. % din mas cimentulu

Dacd primele doud tipuri de betoane se folosesc in mod curent la realizarea drumurilor rigide, urmdtoarele doud se utilizeazd mai mult la repararea acestora.

- r Pnt

Betonut
rriif qvr(tv, ivi

Betonul folosit la imbrdcdminlile rutiere este asemdndtor cu cel folosit la lucrdrile industriale, cu unele particularitdli legate de cateva caracteristici specifice privitor la condiliile de punere in operd ( lucrabilitate, timp de prizd, etc.).care sunt prevazute in sR 18311 - 95 9i SR 18312-98.
se rezistenla clasificd in funclie de caracteristicd la Tncovoiere, care reprezintd valoarea rezistenlei sub a cdrui valoarea se pot intAlni statistic cel mult 5% din rezultatele determinate prin incercarea la incovoiere a epruvetei prismatice de beton ( 150 x 150 x 600 mm), la virsta de 28 de zile.

: , e"rtUal adaos
s

; :
=
I F-

= a

Betoanele

de ciment rutiere

Clasa de beton rutier


RKinc.150

N/mm;
AA

BcR3.5 BcR4.0 BcR4.5 BcR5.0

Conform SR183/1

prezentate in tabelele 6-1, 6'2 9i 6.3.

- 95, caracteristicile
-102-

unui beton rutier,

sur^:

--._

".

La-

-^.

# u {} fr /1

s'{ N U C i Li f< A ttrut#{"i/{Jt

*,q

Un lucru imp.ortant a se mentiona, este faptul cd betonul ajunge la rezistenJa caracteristicd numai dupa 2g de zile; aceasta se intdmpie 'doar in cazul pdstrdrii timp de 28 zile in apd. In toate celelalte cazuri, cu c6t condiliile de umiditate sunt mai reduse, cu atdt rezistentd la 28 de zile va fi mai micd.
abelul6. Material
Ciment CD 40 sau CEM 32,5lkq/m3l Ciment 42.\si 52,5 orientative pentru retetelr de heton rutier

BcR 3.5

Glasa betonului rutier BcR 4.0 BcR 4.5 330....350 350....370

BcR 5.0 350....370

310....330

330....350

lko/m"l
Raport apalciment max.

Aditiv DISAN A
% din masa

0.45 pentru betoane cu granulozitate continua u.4/ pentru bqtoane cu granulozitate discontinua 0.52 pentru betoane cu adaos Oe cerursa 0.25...0.30 pentru betoane cu granulozitate contt'nua

cimentului

grffi 0.35...0.40 pentru betoane cu gffi


0.30...0.3s pentru betoane cu
si agregate concasate. si agregate de balastierq 0.15 pentru beton fluidificat

Betonul, ori de care ar fi el, este constituit din: agregate naturale, ciment, aditivi plastifianli ( intdrzietori de prizi, antrenori de aer) ape gi , eventual adaosuri.
-:R

100

'E
.f

90 uo zn

3oo o 41 50 'E oo Eao


ozv o

E10
0.2 't 3.15 7.1 .16 25 31.5
40

Diamet ul ochiulul sltei sau ciurului , mm

Fig.6.10 curba granulometricd pentru beton cu granulozitate continud 0...31(40.)mm

ffi

lqreqate Agregatele naturale utilizate la realizarea betonului de ciment :ebuie sd fie cdt mai rezistente gi compacte, sd provind din balastiere sau =nere autorizate, sd fie de naturd eruptivd (granit, diorit, porfir, dacit,
-1

03-

andezit etc.), iar caracteristicile acestora sd fie conform STAS 667-97 9i 4606-80. Curba granulometricd a agregatului total trebuie sd se incadreze in limitele admise, ca in figura de maijos. folosite in compozilia betoanelor rutiere sunt de obicei obignuite, insd in unele cazuri cum ar fi la realizarea unor cimenturi -Cimenturilemulte benzi de circulalie, se utilizeazd cimenturi speciale, autostrdzi cu mai acorddndu-Se o mare importantd alegerii tipului de ciment, pentru a evita riscurile de fisurare precoce a betonului in prima parte a perioadei de intdrire. In lara noastrd, principalele normative in care sunt precizate tipurile gi caracteristicile cimenturilor este SR 197-1 12002' La lucrdrile de drumuri, cimenturile recomandate sunt: - 32.5N, 32.5R,42.5N, 42.5R,52.5N, 52.5R -CD359i CD40 Spre deosebire de cimenturile 32.5N, 32.5R, 42.5N, 42.5R, 52'5N' 52.5R 9i CD 40 care sunt cimenturi pure fdrd adaosuri, cimentul CD 35 este unul cuadaos de max.40o/o zgurd granulatd de furnal 9i cca. 5% ghips, pentru reglarea timpului de prizd 9i pentru reducerea contracliei. Caracteristicile betonului proaspdt gi intdrit sunt prezentate in tabelele 6.2 9i 6.3.
.2. Caracteristici beton Tabelul 6.2. val
OL

Ciment

Apa ur rca sau a -: , izute in Sl

,:

";fa

I A rnra": _Y vt.

imbu"

- imbu. ,r-Sg la interr


- obtrner - imbura - reglar

ct I nn m- ! vv Yvr |

: -. - niala to. -

=::^:lUi.
Tinrrrrlo i ,tsvr rv
L e I

Caracteristica

Sortimentul de ciment utilizat

Limite admise conf. STAS 183/1-95


2400 +l- 40

/-vq ve.

I t? vt

cD
Densitatea.aparenti
(kg/m") Lucrabilitate - tasare (cm) - grad de compactare 2368

40

42,5 R

-:
-

se aCmite
acrofuncat

-2406

2337-2370

STAS 1759-88
2,0

br'Scdminti dir
mFrria^"-. I t9l Old
'

0-5,0
'1,13

1,35

1,14-1,22

4,0

Max. 3 ( STAS 175e (STAS 1759

1,15-1,35

BB )

88

: -:

: -: .:.q:lO dc - -: r{rlor _- -o:


: r:-llitA t nc-

ontinut de aer oclus %

3,2

4,8

3,8

5,0

3,5+/- 0,5 ( STAS 5479 88 )

Tabelul 6.3. caracteristici beton intdrit conform conf. STAS 183i1-95

Clasa betonului rutier

Caracteristica betonului
Rezistenta caract. la incovoiere R1n"" [MPa] Rezistenta medie la compresiune R" [MPa] Gradul de qelivitate al betonului

BcR
3.5

BcR
4.0

BcR
4.5
5.0

: - )- 'a A<a7)i. ': -^ ^ci i: :-- ^=2 daz.r

l.a : .- :afe aSjg.,: :: :: :Ot i'ea Zi

Pentru

3.5 30

4.0
35

4.5
40

5.0 45
\t

G 100

100

G 100

100

-104-

$#ftr

$ I tr#CiiifiA #

i< tL t

tJ

{t

! t...

{} {<

AE
Apa utilizatd la confectionarea betoanelor poate proveni din releaua publicd sau altd sursd, dar in acest caz va indeplini conditiile tehnice prevdzute in STAS 790-84.
Aditivi

- imbundtdlirii lucrabilitalii turnate cu pompa;

La prepararea betoanelor se pot utiliza aditivi in scopul:

la elementele cu secliuni subtiri

sau

imbunatalirii gradului de impermeabilitate pentru elementele expuse la intemperii sau aflate in medii agresive; - oblinerii unor betoane de rezisten{d superioard; - Tmbundtdlirii comportdrii la inghe!-dezghet repetat; - regldrii procesului de intdrire, intdrziere sau accelerare in functie de cerinlele tehnolog ice; cregterii rezistenlei, durabilitSlii 9i imbundtd!irii omogenitdlii betonului.

Tipurile uzuale de aditivi gi condiliile de utilizare sunt precizate in NE 012-99. Utilizarea altor tipuri de aditivi sau utilizarea simultand a doud tipuri se admite numai pe baza unor caiete de sarcini speciale 9i a unor studii aprofundate in laboratoare de specialitate.

lmbriciminli din beton simplu cu rosturi de contraclie.


lmbrdcdminlile din beton simplu se realizeazd obligatoriu cu rosturi transversale de contraclie (fig.6.11) la interval de 4-6 m Tn funclie de grosimea dalei. Modul de realizare al acestora este prezentat la tehnologia de execulie a betoanelor rutiere.
Pentru trafic greu se prevdd gi armdturi sub formd de gujoane (fig. 6.12) care asigurd transferul de sarcind de la o placd la cealaltd. In acest caz se pot realiza rosturi pdnd la 30 m dacd se armeazd cu o plasd de armdturd agezatd la partea superioard cu 5-7 cm sub suprafala de rulare, ce obicei la limita dintre stratul de rezistenla gi cel de uzurd, av6nd secliunea de armdturd in func{ie de grosimea dalei.

-1

05-

rsi JtrlEA.5 rff ## ? u-tr"'4 #ft

#il#nf | *fi

,$#trfflis.itft,,i_ -

ll *-1 r-

lmbricdminli din

Neajunsul c faptul cd deplasart este impiedecatd apdrdnd o transmit oeasemenea in mo renomenul de inqh apdrut necesitate-a elimine dezavantaie
lEieturo in betm cu umptuturd

beton armat coniir "osturile sunt oblig


impingerile in culei,

Erin2isoq|a

dn,brnl!

c.
Fig. 6.11 Rosturi a.-longitudinal b.-de dilatalie c'

Armdtura folc :arbon, avdnd o= r :u profil periodic pi :ansversald se reati :u rezistenle mai n :ansversald este dir a:estea (fig. 6.13 ) , :"ocentul de armare

de contractie

-1

06-

Bors metalicd -20 mm

Fig. 6.12 Rost amenajat cu gujoane

lmbriciminli din beton cu armaturi continue ( l.B.A.C.)


Neajunsul cer mai mare ar rosturiror cu sau fard gujoane, provine din faptul cd deplasarea marginii unei pldci cdnd este incd"rcLtd cu vehicul nu este impiedecatd dec6t intr-o mdsurd mai micd de placd adiacentd, apdrdnd o transmite.re prin fo(a tdietoale gi moment (coeiicient suounitari; deasemenea in mod. curent apar degraddriprovocate de infirtraliire apei, oe fen_omenul de inghe!-dezghe! gi in mod frecvent de pompal. De aceea, a apdrut necesitatea gdsirii unor noi tipuri de structuri iutieie rigiOe care sd elimine dezavantalele prezentate mai sus, structuri care sunt realizate din beton armat continuu. ln cazul imbrdcdminlilor cu armdturd continud rosturile ..sunt obligatorii numai in apropierea podurilor pentru a evita impingerile in culei.

Armdtura folositd este una din o{el cu un conlinut mai ridicat de carbon, avand o= 500-600 Mpa. cea longitudinata esie iormatd din bare cu profil periodic Pcs2 gi pc 60 avdnd diimetrul de 16...1g mm, iar cea transversald se realizeazddin bare de acelagi tip sau din olel neted oB 37 cu rezistenle mai mici gi diametre cuprinsb intre g...14 mm. Armdtura transversald este dispusd sub barele longitudinale, perpendicular fala de acestea (fig.6.13 ) sau cu o inclinare dJ600, la distanle de 65...7d cm, procentul de armare nedepdgind valoarea de 0.1%.

-107-

Armdtura poate fi montatd lafala locului pe supo4i care o mentin la pozilia stabilita sau se execute sub forma de panouri in lungime de cca 1216m'care pot fi amplasate pe primul strat de beton dacd turnarea se face in doud straturi. Continuitatea barelor longitudinale se face fie prin sudure cap la cap, fie prin mansonare, fie prin suprapunere pe cca 70 cm 9i legare in patru puncte, iar barele transversale sunt fie sudate de cele longitudinale, fie legate cu sarma.

In literaturi cel care prezinta si o rezistenfa la l rmpermeabilitate agresiv.

Beton rutier armat In ultimul armate cu fibre de drumurilor.

Acest

mate

sunt dispuse conti armdturii este baz transferul unei pdr

'ncepe

sd se

de

temperaturd 9i con Avantajele

Pe ldngd ce mai bund la fisura


Fig. 6.13. Dispunerea armdturilor longitudinale 9i transversale

.espectiv o deschid

Beton cu fibre mata

Alte tipuri de betoane rutiere

La lucrdrile de drumuri din beton de ciment , in ldri cu tradilie ca SUA, Franla, Belgia gi ldrile scandinave, se folosesc pe scare tot mai laQd imbrdcdminli din beton de inaltd rezistentd 9i imbrdcdminli cu armdtura dispersd de diferite tipuri. Aceste betoane chiar dacd au un pre! de cost ceva mai mare decat cel al betonului obignuit, gi-au demonstrat utilitatea 9i performanlele pe care le au in conditii de trafic intens 9i agresivitate
sooritS.

Printre fibrei de drun caracteristicilor sal :regterea aderentei

ucrdrile

Tehnologia de real

Beton de inaltd rezistentd si performantd

Betonul de inaltd rezisten!5 9i performantd este considerat un material relativ nou, dezvoltat 9i utilizat mai mult in ultimii 10 ani. Proprietdtile speciale ale BIP constau in: o mare ugurin!5la punerea in operd, durabilitate imbundtdlitd substanlial, mdrirea duratei de exploatare, rezistenle ridicate gi proprietdli reologice reduse (curgerea lentd 9i contraclii, mici ).
-'108-

Dupd dimer :inand seama de ca trece la prepararea 9i amenajarea rostur in cele ce urmeazd
:mbrdcdminlidin bet

ar in figura 5.13

}*tlf.ffit,S?"it#*"itJi{.4 # i4 tj i!#.J ft ! t -{"':} {i


In literatura de specialitate se definegte ca beton de inaltd rezistentd cel care prezintd o rezistenld minimd la compresiune de 60 N/mm2 pr""r, gi o rezistenlri la inghe!-dezghe! repetat peniru 100-300 cicluri, un grad de impermeabilitate P16-P2a gi rezistenla la anumite tipuri de atac chimic agresiv.

In ultimul timp datoritd avantajelor pe care le oferd, betoanele armate cu fibre de olel sunt tot mai des utilizate la lucrdrile de reabilitare a drumurilor. Acest material este alcdtuit din beton rutier obignuit in care fibrele sunt dispuse continuu gi repartizate discret in masa betbnului, iar principiul armdturii este bazat-pe aderenld dintre fibre gi beton, lucru care permite -beton transferul unei pa(i insemnate de efort de la la fibre, transfer care incepe sd se deformeze sub actiunea incdrc6rilor sau varialiilor de temperaturd gi contraclie.
Avantajele cele mai importante ale unuiastfel de beton sunt: - Sporirea rezisten{ei la intindere din incovoiere; - Sporirea rezistenlei la uzurd; - Sporirea rezistenlei la inghe!-dezghe! Pe langa cele de mai sus, acest tip de beton are o comportare mult mai bund la fisurare, ceea ce inseamni o distanld mai mare intre fisuri respectiv o deschidere mai micd a acestora. Beton cu fibre m&talice

Beton rutier armat cu fibre metalice.

amorfe

6,

Printre fibrele metalice amorfe inoxidabile folosite in ultimul timp la de drumuri se numard Si ,, FIBRAFLEX'. care datoritd caracteristicilor sale duce la imbun-dtdlirea rezistentelor betonului 9i cregterea aderenlei la stratul suport

lucrdrile

Tehnologia de realizare a betonului de ciment rutier


tinOnd seama de caracteristicile materialelor avute la dispozi{ie, iar apoi se trece la prepararea betonului , transportul lui, punerea in operd proteclia ,
gi amenajarea rosturilor. Avdnd

Dupd dimensionarea structurii din beton,

se

realizeazd releta

imbrdcdminli din beton rutier.

in vedere cd aceste operalii sunt complexe, in cele ce urmeazd se vor prezenta pe scurt aspectele enunlate mai sus, ar in figura 5.13 este prezentat schematic modul de realizare a unei

-1

09-

,,rirtliulrrilrt.r,u...

ii: tJ tr,S,"1

S l,if iJ'ii l"#ff .it # ff l,'

rt''J

i-Jll

l'"

i'r'r{

i#lifj"q:i i r -

Depo-ziie Linie
i
I

tronsportocrf
Dozciaore

--* --1 Centr*td Pentru PreParurea 9J:*----T betorutui moteriote i fr:ffrJ ^/ Benei :*FBeto*iere
r,-.-.-**.**-

pe

nisio

I*

]1r

sub

td?eonoA de circutofie tsterold l,"riobcscu{onts Pentru transDortul bcto*utui

polietilend. Benz minim S cm in superioari va fi i Banda dr asiguratd contra fi apoi recuperate

i/

Tronsportu[ SuPnofof o betonuiui de ogternere Pregotit6

Vibrofinisor

Toierea

rosttJrilcr

ReFcrtizsr

imbrdc6minte dit 6iion oe cirnent execuioti

Fig. 6.14. Realizarea imbrdciminlilor din beton rutier

PREPARAREA BETONULUI

va ordinea de introducere a materialelor componente in malaxor apoi 60incepe cu agregatul mare, urmat de celelalte agregate, ciment,
70.2. Oin re{etei.

apaii

i-n

finat restul de apd, impreund cu solulia de aditiv' conform

ori mai mare

Punerea in opera lmbrdcdmir prevederilor din compactarea prin vor utiliza vibrof eficientd pe toatd Agternerea Compactare vor efectua cu aiu Timpul de r sunt cele care au recomandd sd fie Grosimea st

dec

lucrabilitatea betor

PUNEREA iN OPENA A BETONULUI

Transportul betonului

Betonu|proaspatpreparatinstaliadebetoane,seVatBnsportacu pe-ntru ciistanle mai mici autobasculanta auani bena amenajata iu prelatd de 10 km, cu autoagitator pentru distanle pind la 25 km sau cu
autobetoniera pentru distanle mai mari de 25 km'
Lucrdri Preqdtitoare

Fundaliatrebuiesdaibd|asuprafalaSaace|eagipanteinprofi| suprafelei transversal 9i olcrivitali in profil longitudinal -. "?- ale rectificatd se imbrdcdmintitor sub care se afld. Pe fund-1ia verificatd 9i M 100 cu ldlimea de monteazd longrrnele metalice pe benzi de mortar m3' Longrinele minimum 30 cm, pi"p"rat" cu un dozaj de 160 kg cimentla pe cel pulin o lungime montate inaintea inceperii turndrii betonului

trebuie de turnare Programatd zilnic' granulare In cazul fundaliilor de balast, piatra spartS 9i din materiale 'intre longrinele montate pe fundalie, in prealabil stabilizate mecanic, grosime dupd compactare' umezitd, se va agterne un stratie nisip de 2 cm

Punerea in acestea nu pot fi e aprovizionarea cu confectionat p6nd crevdzutd, termina de cel mai apropial La intreruoe letondrii se va face Demontarea :..irnarea betonului lmediat duod acoperi cu un strat In cazul c6nd -:irat de uzurd gi str ;:tioneazd separat ::irninarea vibrarii s -.: depdgeascd o iu

-1 10-

i:'tjill'{S 5 I &.'#C ; ljtrn #,qilnf #J?lt

*iq

Pe nisipul bine compactat se va intinde hartia sau folia de polietilend. Benzile de hartie sau de polietilend trebuie sd se suprapund cu minim 5 cm in sens longitudinal 9i 20 cm in sens transversal. Banda superioard va fiin sensul pantei. Banda de hdrtie sau folia de polietilend trebuie sd fie intinsd 9i asiguratd contra vdntului agezdnd peste ea din loc in loc bare de fier ce vor fi apoi recuperate.
lmbrdcdminlile se executd intr-unul sau doud straturi conform prevederilor din proiect in funclie de utilajele curente care asigurd compactarea prin vibrare p6nd la 20 cm.In cazul unor grosimi mai maii se vor utiliza vibrofinisoare dotate cu pervibratoare care asigurd vibrarea
Punerea in operd propriu zisd

eficientd pe toatd grosimea stratului. Agternerea betonului se va face cu repartizatoare mecanice. compactarea gi nivelarea betonului, la executarea imbrdcdmintii, se vor efectua cu ajutorul vibrofinisoarelor. Timpul de vibrare gi respectiv viteza de inaintare a vibrofinisorului sunt cele care au fost stabilite pe sectorul experimental. Durata vibrdrii se recomandd sd fie de 30-60sec. Grosimea stratului de beton necompactat trebuie sd fie de 1,1s-1,35 ori mai mare decdt grosimea finala a stratului compactat in funclie de lucrabilitatea betonului.

Punerea in operd a betonului se va f".",uferd intreruperi 9i dacd acestea nu pot fi evitate (ploaie intens6, defectarea utilajelor, intreruperi in aprovizionarea cu beton mai mari de 1 %) se va executa din betonul
de cel mai apropiat rost al imbrdcdmintii. La ?ntreruperea betondrii la siargitul unei zile de lucru, oprirea betondrii se va face la un rost transversal de dilatatie sau de contractie. Demontarea longrinelor se va face dupd cel pulin 24 ore de la turnarea b.etonului 9i dupa 48 ore dacd se lucreazd pe jumatate de cale. lmediat dupd demontarea longrinelor, felele laterale ale dalelor se vor acoperi cu un strat de bitum tdiat sau emulsie bituminoasd cationica. ln cazul cdnd imbrdcdmintea de beton de ciment este realizatd din strat de uzurd gi strat de rezistenfd vibrarea se face cu doud finisoare care acfio.neazd separat pe fiecare strat astfel incat timpul care se scurge de la terminarea vibrdrii stratului de rezistentd gi agternerea stratului de uzurd sd ru depdgeascd o jumatate de ora.

confecfionat p6nii in acel moment, o oaia mai scurtd decat a fost prevdzutd, terminatd cu un rost de contact, care va fi situat la min 1.50 m

- 444 t| |

Strierea imbricdmintii

Suprafala finisatd a betonului se va stria perpendicular pe axa cdii de circulalie cu ajutorul unui dispozitiv de striat. micgora zgomotul produs de rulajul autovehiculelor, Pentru distanlele dintre strieri vor fi aleatorii.

$ecat suprafafa I rdmas deasupra s pdstratd verticala nu permitd patrunr dalele de executie
EXECUTTA ROSTUT

pRoTEJAREA

SU PRAF ETEI iU AnACAtvt

lttltl

lmediat dupd terminarera strierii suprafelei, betonul Se va proteja Tmpotriva ac{iunii soarelui, vdntului 9i a ploilor cu acoperiguri de proteclie

mobile ce se deplaseazd pe mdsurd finisdrii betonului proaspdt. Betonul va rdmine astfel protejat p6nd la acoperirea lui cu o peliculd de proteclie aplicatd prin stropirea suprafelei 9i pa(ilor laterale ale betonului cu fluid de proteclie P 40, polisol sau alte produse similare' Protejarea Tmbrdcdminlii impotriva evapordrii apei se va face cdt mai curand posibil dupd terminarea finisdrii 9i strierii, la mai pulin de jumdtate de ord din momentul inceperii punerii in operi a betonului, asigurindu-se menlinerea acestei proteclii minimum 7 zrle. Pelicula creatd trebuie sd fie impermeabilS, sd aibi o grosime uniformi 9i sd fie continud' Pe timp ploios, suprafelele de beton proaspdt vor fi protejate cu acoperiguri sau folii de polietilend, atit timp c6t prin cdderea prescripliilor existd pericolul antendrii pastei de ciment.

Rosturile de addncime de 6 cm - prima td _ a ooua 3cm.

Tdierea rosl curs de intdrire, a a producd degraddri incheiatd suficient c In cazul unor temperaturi ridicate urmdnd ca imediat de beton turnatd sa
ROSTURI DE CONTF

Este Interzise circulalia pietonilor direct pe betonul proaspdt in primele 24 ore de la terminarea finisdrii suprafelei. Pe perioada de intdrire a betonului, pdni la darea in circulalie a imbrdcimin{ii se vor lua mdsuri ca autovehiculele sd nu circule pe suprafala acesteia. lmbrdcdminlile din beton de ciment se vor da in circulalie numai dupd ce betonul a atins cel
putin 70% din rezistenlele prescrise la 28 zile. EXECUTTA ROSTURILOR DE DILATATIE

Proteiarea imbrdcdmintii de circulatie

Rosturile de c imbrdcdminli, incline 6m, modulate dupa

Rosturi de contractie

Rosturile lon

Rosturile de dilatalie transversale se executd pe toatd lalimea 9i grosimea imbrdcdminlii la distanla de cca 100 m lungime de banda de 5eton, perpendicular pe axa benzii, in linie continud pe toatd ldlimea imbrdciminli. Se voi realiza rosturi de dilatalie gi la capetele tablierelor sau pldcilor lucrdrilor de artd (viaducte, poduri, podele etc.).
Rosturile de dilatalie se vor realiza prin agternerea pe fundalie a unei scdnduri impregnate din lemn de esenld moale de 16-18 mm grosime 9i 22.5 cm inallim1 asculitd in partea superioard (adica cu 0.5 cm mai jos

turnate ca rosturi de tdierii rosturilor de co In zonele menl terenului de fundatir betonului ancore din agezate la distan{e dr Executia rosturilor de

Rosturile de c axa cdii de circulatie

-112-

dalele de execulie.

decdt suprafala betonului), care rdmdne in lucrare gi tdierea betonului rdmas deasupra sc6ndurii ra lalimea de 20 mm. pozitja sc6ndurii trebuie pdstratd verticald in timpul prelucrdrii betonului gi agezatd astfel inc6t sd nu permitd pdtrunderea mortarului pe sub scdnduri siu la capetele ei intre

EXECUTTA ROSTURILOR DE CONTRACTTE

Rosturile de contraclie se executd prin tdierea in betonul intdrit pe o addncime de 6 cm astfel: - prima tdiere pe o adancime de 6 cm ldlime mm; - a doua tdiere in scopul ldrgirii tdierii 9i g mm de 3_5addncime de la pe o 3cm. Tdierea rosturilor de contractie va incepe numai dupd ce betonul, in curs de intdrire, a atins o rezistentd suficientd pentru ." pi'n tdiere sd nu se producd degraddri (smurgeri) are marginiror. in acest timp tdierea trebuie incheiatd suficient de repede pentru a evita riscul apariliei oricdrei fisuri. In cazul unor condilii meterologice defavorabile (timp uscat, v6nt, temperaturi ridicate) se vor tdia intr-o primd etapd fiecare al treilea rost, urmdnd ca imediat dupd ce aceastd operalie s-a terminat pe toatd banda de beton turnatd sa se treacd la tdierea gi a celorlalte rosturi.
ROSTURI DE CONTRACTIE TRANSVERALE

Rosturile de contractie transversale se vor executa pe toatd ldlimea rmbrdcdminli, inclinatd la 116 fala de axul cdii de circulafie, la distante'oe +6m, modulate dupd cum urmeazd:4-5-6;6_5-4.
Rosturi de contractie lonqitudinale

longitudinale se vor executa in axul benzii de beton turnate ca rosturi de contraclie. Aceste rosturi se vor tdia dupd terminarea td ierii rosturilor de contraclie transversa le. In zonele menlionate in proiect, in care sunt posibile deformalii ale terenului de fundalie, se vor prevedea in momentul punerii in operd a cetonului ancore din beton oB 3z de 1 m lungime, cu diametrul $ 10 cm, agezate la distanle de 1 m intre ele, la jumatatea grosimii dalei.
Executia rosturilor de contact

Rosturile

Rosturile de contact transversale se vor executa perpendicular pe axa cdii de circulafie verticale , pe toatd ldlimea gi grosimea dalei, cand se
-ttJ-

tffi

lucru, fie in cazul intrerupe turnarea betonului, fie la sf6rgitul zilei deutilajelor de intreruperii accidentale a betonului (ploaie intensd, defectarea se il.;; in opera, intrlruperi in arovizionarea cu beton, etc.). Rostul 9i suprafalare.)' !*".uia prin'confraje gi finisarea manuald (pervibratoareo adOncime de tdia pe Ulterior, partea superioara a rostului se va aproximativ 3 cm 9i pe o ldlime de 8 mm'
mastic colmatarea rosturilor imbrdcdminli se realizea.zd fie cu calitate colmatare de bituminos, fie cu Asrobit sau orice alt material de corespunzetoare.oricarearfimaterialulfolositpentrucolmatare,sevor respecta urmdtoarele Prevederi:

Cap. Vlt.

DTMEN

sale; identificarea materialului 9i verificarea caracteristicilor (praf' pdmdnt' pietricele' rosturilor de maieriale strdine "ria1it"a ajutorul scoabelor 9i a periilor de s6rmd; etc.)'cu suflarea cu jet de aer comPrimat;

-amorsarearostu|ui,dacdestenecesar,prinap|icareauniformda gi produsului de amorsaj pe perelii 9i marginile. rostului de lespectarea timpului necesar pentru uscarea materialului
amorsaj;

-respectareatemperaturiidepunereinoperdaproduselorcese

.dareaincirculalieasectoru|uico|matatnumaidupdrdcirea produselor turnaie la cald gi dacd betonul are rezistenla ]? la 28 fompresiune de minim um TQoh din valoarea rezistenlei
zile.

pun in oPerd la cald; in ldturarea materialuluiin exces;

7.1 Dimer Normative semirigide este p Dimensior alcdtuirea acesto climatic, surse dr urmdtoarelor crite pen deformati bituminoase, er: - deformatii drumului, tu; o pent - deformati; bituminoase, tr; - tensiunea agregate naturale - deformatra drumului, eu;

In figura

supld 9i una semir ,,erificarea eforturil

Fig

STAPELE DE CAL( t Stabilirea t Stabilirea ,, Alegerea i Analiza srs


A4 -tl+-A

Cap.

Vll.

DIMENSIONAREA STSTEMELOR RUTTERE

7.1 Dimensionarea structurilor rutiere suple si semiriqide Normativul utilizat pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple gi semirigide este PD 177-2001, aprobat de A.N.D.; Dimensionarea structurilor rutiere suple gi semirigide constd in alcdtuirea acestora tindnd seama de clasa tehnica, traticut oe calcul, tipul climatic, surse de materiale in apropiere, posibilitafi tehnice 9i verificarea urmdtoarelor criterii Pentru sis/eme rutiere suple deformalia specificd de intindere admisibild la bazd straturilor bituminoase, tr;

drumului,

gu;

bituminoase, g.;

deformalia specificd de intindere admisibild la bazd straturilor

Pentru sisfeme rutiere semirigide

- tensiunea de intindere admisibild la bazd stratului/straturilor din agregate naturale stabilizate cu lianti hidraulici sau puzzolanici, o,;
drumului,
gu;

in figura 7.1 sunt prezentate doud tipuri de structuri rutiere, una supld 9i una_semirigidd, pentru care sunt marcate punctele in care se face verificarea eforturilor 9i deformaliilor.

Fi1.7.1. Structuri rutiere: a. supld; b. semirigidd

ETAPELE DE CALCUL Stabilirea traficului de calcul stabilirea capacitdlii poftante ra nivelul patutui drumului 1,, Alegerea alcdtuirii sistemului rutier ) Analiza sistemului rutier la soricitarea osiei standard

I I

-115-

h" tu

Stabitirea comportdrii sub trafic a sistemului rutier

t- Verificarea la inghel - dezghe! L Stabilirea traficului de calcul

unde: N" 365


Pp

- Ll (

-nL

ffindriisisteme|orrutieresuple9isemirigideeste
necesar sd se cunoascd: - compozilia 9i intensitatea traficului;

Stabitirea traficului de calcul

vrt

circula!ie
l'l ri

.caracteristici|egeotehnicealeterenuIuidefundare; - regimul hidrologic al complexului rutier; compoziliJ gi intensitatea traficutui se stabilegte pe ?^L rezultatelor ultimului iecens6m6nt general de circulalie 9i reprezintd valorile medii zilnice anuale ale numdrului de vehicule fizice, corespunzdtoare urmdtoarelor grupe de vehicule - autocamioane 9i derivate cu 2 osii; - autocamioane 9i derivate cu 3 osii; - autovehicule de transport marfd, cu peste 3 osii; - autobuze; - remorci;
;

i^1 il:l

conf
Ptn

- co(
anul
Inter

Pr.r

- LUt

sfdr;
stabi
f"k

-an

standard

Perioada de perspectivd pentru care se face dimensionarea structurii, reprezintd durata de viald pentru care este proiectatd structura
rutierd.

in cazul in c zilnic anual in o

ff" = 36'
unde: 305;
p.
[o.s. i 1J?

Valorile recomandate pentru aceasta sunt: - minimum 15 ani pentru drumuri europene, expres, autostrdzi 9i drumuri de clasd tehnicd | 9i ll; - minimum 10 ani pentru drumurile de clasd tehnicd lll, lV 9iV; Vehiculul etalon pentru calculul structurilor rutiere este cel cu osia standard de 11SkN (o.s. 115) 9i are urmdtoarele caracteristici: 57'5 KN - sarcina Pe iolile 0,625 MPa - presiunea de 0'171 m contact - raza suprafelei de

[lo.s.

t i 5F

duble contact

pneu-drum

in tabelele c

Traficul zilnic sau media zilnicd anuald MZA se obline prin insumarea vehiculelor fizice recenzate pe categorii, inmullite cu coeficienlii de tip de cregtere gi cei de perspectivd, cu coeficienlii de echivalare a fiecdrui vehlcul ftzicin vehicule etalon cu osia de 115 kN' perspectivd, se inmultegte MZA cu numdrul de zile dintr-un an, coeficientul 7'1' de repartttte transversald 9i perioada de perspectivS, conform relaliei
5

echivalare pentru un Drumuri natior

Pentru oblinerea volumului de trafic pe durata perioadei

de

N. = 365-11 0',rp-.rc,,-rl r,,'r

n J-n YY'f"o

(m.o.s.)

(7.1)

-116-

# lt'f

&

irj,Sj#iv4 t?#"4 s

ltr# c

T {}' lq t L

ft

tr # I

?f,q#

unde:

N" 365 pp ca

- traficulde calcul

circula!ie
1'1rc

- numdrulde zile calendaristice dintr-un an - perioada de perspectivd in ani - coeficientul de repartilie transversali pe benzi de circulalie - 0,50 ; pentru drumuri cu 2 sau 3 benzi de circulatie - 0,45 ; pentru drumuri cu 4 sau mai multe benzi de

intensitatea medie zilnicd anuald

Pm

anului de dare
interpolare;
Pr'r

conform rezultatelor recensdmAntului de circulalie - coeficientul de evolulie al vehiculelor din grupa K, corespunzdtor

vehiculelor din grupa k,

in

exploatare

a drumului, anul R, stabilit prin

f"k
standard

stabilit prin interpolare;

- coeficientul de evolulie al vehiculelor din grupa k, corespunzitor sfdrgitului perioadei de perspectivd luati in considerare (anul F),
coeficientul de echivalare

vehiculelor din grupa

k in

osii

Tn cazul in care se cunosc datele privind intensitatea traficului mediu zilnic anual in osii standard de 1 15 kN, actual gi de perspectivd avem:

N = 3 65 xl0-6 xp xc,, x o

unde

" 365; pp;

k--#tttt"(m.o.

s. )

(7.2)

ro.s.115R - numdrul de osii standard de 115 KN, corespunzitor anului de dare in exploatare a drumului (anul R), stabilit prin nos.

e,

- ?u semnificaliile prezentate anterior

115F - numarul

interpolare;

de osii standard de 115 KN, corespunzdtor sfArgitului perioadei de perspectivd luatd ?n considerare
(anul F), stabilit prin interpolare;

in tabelele de mai jos sunt prezentati echivalare pentru unele categorii de drumuri: Drumuri nalionale europene:

o pafte din coeficienlii de

-117-

t ntttt''"-*

Tabel 7.1 Coeficienti medii de evolulie a traficului Grupa de vehicule o


o
.9

oegeu - cenug

{
o !oo

(,

Anul

o
o

EE troo N'=
F
1,0 1,3

rs c(\

onE

oo
E

o J o
o o

E.
a (g

figura climatice, iar in t: dinamici pentru c

in

X: EA .=o

c",

.9o
6.8 >f

o
.cl

o
.9 .9

a
1,0
1,1 1,4 I,O

=; Eb9

i'; i'E ; E <rr o <F


9.9
1,0 1,2 1,6 1,0 1,2
1,4

Et Et o.Z

ot

+, ':t

Fo oo
H6 i: cL
1,0
1.1

'6 o
E

o
0) rG

qttr =G

tso
1,0
1,1

t
.1

o
n

9F
1,0

2000 2005

1,0

I,Z
1,5 1,9

14
1,8

0,8 0,7 0,6

2010 2015 2020

1,7
2,1

t,z
1,5
1,4

1,7

1q
z,
l

2,2 2,5

1,7

2,3

2,0

2,2

47

1,6

u,c

TabelT.2 Coeficien{i de echivalare in osii standard


Tipul de sisteme rutiere Ranforsdri Suple si Rigide sisteme rutiere semiriqide
0,4 0.6 0,8 u,o 0,3 0,8 0,9 0,6 0,2 0,3 2,3
,I,B

Grupa de vehicule
Autocamioane gi derivate cu 2 osii Autocamioane gi derivate cu 3 - 4 osii
Autoveh icu le articu late

Autobuze Remorci

0,8

n?

0,02

Stabilirea capacitdtii portante la nivelul patului drumului


re p reze

Sistemul rutier are ca suport pdmAntul de fundare care este

ntat d e caracteristici le de deformabil itate: - modul de elasticitate dinamic - coeficientul lui Poisson care se stabilesc in funclie de : tipul pdmdntului, tipul climateric al zonei in care este situat drumul 9i regimul hidrologic al complexului rutier. Pentru terasamente executate din deqeuri de carierd sau cenugd de termocentrald avem

118-

- degeuri de carierd Ep = 100 Mpa; - cenugd de termocentrald Ep = 50 Mpa;

= 0,27; v = 0,42;
1t

in figura 7.2 este prezentatd zonificarea Rom6niei pe tipuri climatice, iar in tabelul 7.3 sunt exprimate valorile modulilor de eiasticiiate dinamici pentru categoriile de pdm6nturi clasificate.
Repadilie dupe indieele de umidiEte ln e tipurilor climateric
LreENDA
tip climateric
I I

+2O EEIf s20...0 [El]!


0...20 ffii

l6

ip ctinat$c
6p s1;6"1.n"

11

>20

lTITffTIll tip ctimatenc

ltl

Fig.7.2 Zonificarea Rom6niei pe tipuri climatice Tabel

7.3 Coeficienti de echivalare in osii standard


Modul de elasticitate dinamic [Mpal

Tip climatic climateric

Regim hidroloqic
1

Tip pamant
P1

P2

P3 70 65

P4
BO

P5
BO

100 100 100 100 100 100 100 100 100

90
90 90 90 90 80

2a 2b
1

80 70 80
BO

75
70
BO

65
65

tl

2a

2b

65 65 60 60 60 0.3

70

70 70
BO

ill

90
BO BO

55 50 50

2a

2b
u

65 65 a.42

0.27

n 'l<

119

#[

t',1:.t*i ;-,

,^,.

Pentru sistemele rutiere care au


T abel 7 .4

in

alcdtuire strat

de

Tabel 7.5 Carac

formd,

caracteristicile acestuia sunt prezentate in tabelul 7'4.


Caracteristici pdmAnturi

Denumirea materialului PimAnturi coezive tratate cu var Tip P3 9i P4 Tip P5 Pdmdnturi coezive stabilizate cu zgurd granulard 9i var
Pdm6nturi stabilizate cu ciment

Modulul de elasticitate dinamic E"1.


( MPa)

Coeficientul lui Poisson p


Balast amestec 0,35 0,35 0.30

150

250 200
300 400 500 400

0.27 0,27 0,27 0,27

in cazul sau trei dintre prin: - grosi - modr

Agregate naturale stabilizate cu lianli


puzzolanici: Zgurd granulard Cenugd de termocentrald Tuf vulcanic

unde:
r,,tPa

Alegerea alcdtuirii sistemului rutier

structurd rutiere este alcdtuita din urmdtoarele straturi: - imbrScdminte rutierd alcdtuitS dintr- un strat de uzurd 9i un strat de legdturd; - strat de bazd; - strat de fundatie,

Tabel

Tipul mixturii asfaltice


',lixturi asfaltice
: reparate cu bitun D80/100, SR '- 1t4

::
Sistemul rutier supus analizei se caracterizeazd prin: - Grosimea fiecdrui strat hi - Modulul de elasticitate 9i coeficientul lui Poisson corespunzdtor materialelor din straturile rutiere. Pentru fundalia din balast, modulul se calculeazd in functie de modululterenului din patul drumului' E,, = 0,20xh1.'ot xE, ll=0,27; (7.3)

-: AND 539 :: n,lASF 16


- t I 6F ^ - ,tADt- d

-,:bilizate cu fibre

: :um modificat. - tu CJy ',ixturi asfaltice

',' xturi asfaltice cu

Analiza si :=rerminarea deft : : -rplexului rutier.

-120-

Tabel 7.5 Caracteristicile materiale necoezive din s traturile de bazd ve otn

de funda

Denumirea materialului
Macadam semipenetrat sau penetrat Macadam Piatrd spartd mare sort 63 - g0 Piatrd sparti amestec optimal Qlocaj de piatrd brutd Balast amestec optimal Bolovani

Modululde elasticitate dinamic (E) MPa


1

Coeficientul lui Poisson


u

000

0.27
0,27 0,27 0,27 0,27

600 400
500 300

300 200

0,27
0,27

sau trei dintre ele alcdtuite din acelagi tip de materiale, se prin: - grosimea totald a straturilor in cm

in cazul in care sistemul rutier are mai mult de patru straturi, doud vor caracteriza
- modulul de elasticitate dinamic mediu (E,) calculat cu relatia:

n^
unde
MPa

=E

@:''

xn,1tln,f (Mpa)
i, in cm.

(7.4)

E, : modulul

de elasticitate dinamic al materialului din stratul i, in

- h;: grosimea stratului

Tabel 7.6 caracteristicile de deformabilitate ale mixturilor asfaltice Modulul de elasticitate Coeficientul Tipulmixturii Tipul dinamic (E) MPa

asfaltice

stratului
uzurd legdturd bazd uzura legdturd

'!lrxtuil astaltice creparate cu bitum :ip DB0/100, SR


174t1

Tip climateric lsi ll


3600 3000 5000 4000

Tip climateric lll


4200
3600

lui Poisson
F

5600 4500 4000 0,35

r,lixturi asfaltice cu

:itum modificat, {ND 539


',lrxtun aslaltice siabilizate cu fibre, -d AND 539 -p MASF 16 :p MASF 8

uzurd

3300 3000

4000 3600

Analiza sistemului rutier la solicitarea osiei standard consta in :eterminarea deformaliilor specifice gi tensiunilor in punctele critice ale ,cmplexului rutier caracterizate printr-o strare de solicitare maximd.

121

il

Ji",f#

I,l;iJ*fii..4 ltff

,4 s litl.r f; i"#itll

*tr

lt #

flsfi fi

ilii,i.i;t

jf ,/*,r. i z

t -:

-'

Pentru sisfeme/e rutiere suple se calculeazd: deformalia specificd orizontali de intindere la baza straturilor bituminoase;

rr

No,t- =24,5x108

xt

', =|.h,.^'

(cm)

(7.5)

RDO"6' are valorik

unde: - z1 adAncimealabaza straturilor bituminoase - hi.'.". grosimea fiecdrui strat bituminos (cm)

- ez oetormalia
zz =

patului drumului,

H (cm)

in microdeformalii;
unde; H

specificd verticald de compresiune

la nivelul

strdzi

grosimea totali a sistemului rutier (cm)


9i

pentru sisfeme/e rutiere semirigide se calculeazd deformaliile ca in cazul structurilor rutiere suple, insd suplimentar se calculeazd 9i :
din agregate naturale stabilizate;
Z2

- o,. tensiunea orizontald de intindere la baza stratului /straturilor


= Zt*

2. Criteriultensiunii aqreqate naturale

.4,

Lh,

u., (cm)

(7.6)

or aor aom

unde h;6 r.: grosimea fiecSrui strat din agregate naturale stabilizate;

Calculele se efectueazd cu programul CALDEROM 2000


Stabitirea compoftdrii sub trafic

'

- Rl rezistenti - N" traficul d

a sistemului rutier

Tabe

Sistemul rutier poate prelua solicitdrile din trafic dacd sunt


respectate concomitent toate criteriile de dimensionare'

@
fl
{ {

cimer

,|

I,

bituminoase

RDO < RDOadmisibi


RDO = N"/

N"6.n

- rata degraddrii prin oboseala ( RDO ) are o valoare mai micd sau egald cu RDO admisibil;
N"- traficul de calcul in m'o's' de
Naom
1

flzoura
cenus
fl
fl

corespunzdtor stdrii de deformalie la baza acestora; Nud. =4,27x10s*r;-''nt (m.o.s.) pentru traficul de calcul mai mare de

poate fi preluat de straturile bituminoase,

15 KN' numdrul de solicitdri admisibil, in m.o.s', care

ruf vul

L__-

fl

m'o's'

( 1x1o6o.s. 115

);

-122-

N u,t.

= 24,5x108 xe;,,n ( m.o.s.) pentru trafic mai mic sau egal de 1m.o.s

RDo"a. are valorile: max. 0,g0 pentru autostrdzi gi drumuri expres


max. 0,85 pentru drumuri europene
strdzi

max. 0,90 pentru drumuri nalionale principale


max. 0,95 pentru drumuri nalionale secundare max. 1,00 pentru drumurijudelene 9i comunale

gi

or aor adm, unde: o' : tensiunea

orizontard de ?ntindere ra baza straturilor din agregate naturale stabilizate 0,"6,: tensiunea de intindere admisibild in Mpa oradm = Rr (0,60 - 0,056 x log N")

- R1 rezistenla la intindere a agregatelor naturale stabilizate in Mpa - N" traficul de carcur, in mirioane osii standard de 1 1s kN Tabel7.7 Rezistenla la intindere a agregatetor naturale stabilizate cu lianli hidraulici siu puzzolanici Tipul liantutuigi al stratului
Ciment
- strat de bazd - strat de fundatie Zgurd granulatd _ strat de bazd - strat de fundatie Cenugd de termocentrald_ strat de bazd

Rt, [MPal
0,40

0,35 0,35 0,20 0,50 0.30 0,55 0,35

Tuf vulcanic
_ strat de bazd - strat de fundatie

-123-

3.

ldeformatiei s fundare este respectat dacd este indepliniti conditia:


la

Modul de lucr

r.S r.aam, unde: e.: deformalia specificd verticald de compresiune

-sedr -sed(
tabelut 7.8

nivelul patului drumului, in microdeformalii; t.u6,: deformalia specificd verticald admisibild la nivelul pimdntului de fundare;

_see

locale, studiu

-sed

pdmdnt gi fun
= 329 N.-0'27 ( microdef) pentru trafic de calcul mai mare de 1 m.o.s. r,"., = 600 N.-0'28 (microdef) pentru trafic de calcul mai mic sau egal cu m.o.s.
rzadm Ko.
1

- deter betonului utiliz -.':7.5, determinar

7.2 Dimensionarea structurilor rutiere riqide

datoratd incarr

Structura rutierd rigida are urmdtoarea alcdtuire: - imbrdcdminte din beton de ciment realizatd dintr-un strat sau din doud straturi; - strat / straturi de fundatie; - eventual un strat de formd.
Principii de dimen sionare Dlrnensionarea structurilor rutiere rigide se bazeazd pe criteriul tensiunii la intindere din incovoiere admisibild a betonului de ciment, o"a'. Ca schemd de calcul din cadrul metodei de dimensionare s-a utilizat modelul cu element finit realizat prin procedeul multistrat, compus din: dala de beton de ciment gi stratul echivalent straturilor reale subadiacente dalei (strat de fundalie/strit de formd 9i pdmdnt de fundare) in anumite condi!ii: - caracteristicile incircdrii din trafic = osia standard de 1 15 kN pentru coeficientul de impact este de 1,2; incdrcarea de calcul din trafic este incdrcarea pe rofile duble a osiei standard de 1 15 kN sporitd cu coeficientul de impact 9i transmisd printr-o amprentd dreptunghiulard, tangentd la marginea dalei, echivalentd amprentei eliptice reale, avdnd dimensiunile in plan L x 1 = 37 x 25 (cm); incdrcarea din varialii zilnice din temperaturd este datoratd gradientului de temperaturd , egal cu 0,67 din grosimea dalei;

Traficul suple, relalia dr

1V =3F *" c
U

Stabilirea capar Suportul din pdmdnturi d Caracter poftantd a supc modulde reaclir Talelul 7.8 Vatr Tip

climateric

i i

.:l
,t

Principalele etape ale dimensiondrii structurilor rutiere riqide sunt' - stabilirea traficului de calcul; - stabilirea capacitdlii portante a pimdntului de fundare; - alcdtuirea structurii rutiere; - stabilirea capacitdlii portante la nivelul stratului de fundalie; - calculul grosimii dalei din beton de ciment.

iili
l

-124-

#f l*,rJsl*t"c,qf4

ii{# c t" u it

* !c,qu ii#,q#

Modulde lucru este urmdtorul: - se determind traficul de calcul; - se determind capacitatea portantd a pdmdntului de fundare K6 din tabelul 7.8 - se alcdtuiegte structura rutierd linand seama de trafic, conditii locale, studiu geo, materiale avute la distanle c6t mai mici; - se determind capacitatea portanti K a complexului alcdtuit din pamdnt 9i fundalie (eventual gi strat de formd) din diagramele pe baza gi

- G; tensiunea la intindere din incovoiere a betonului din dale, datoratd incdrcdrii combinate, folosind diagramele din figurile 1.3, l.+ gi T.S,.determinarea grosimii dalei din diagrama 7.6 , in funclie de K si o; Stabilirea traficului de catcut Traficul de calcul se determind similar ca 9i la structurile rutiere suple, relalia de calcul fiind :

- determinarea tensiunii la intindere din incovoiere admisibild a betonului utilizand relafia de calcul ;

K6.

"

= 365x10-6

xp

oxc,,xl

MZA. xp oxf"o

(mos)

(7.7)

k=l

unde: po = 40 ani

din pdmdnturi de fundare 9i eventual dintr-un strat de formd. Caracteristica de deformabilitate ce caracterizeazd capacitatea portantd a suportului structurii rutiere rigide in vederea dimensiondrii este modul de reacfie (coeficientul de pat) al pdmOntului de fundare, K6 (MN/m3).
Tabelul 7.8 Valorile modulului de

a pdmdntuluide suportul structurii rutiere este constituit din terasamente alcdtuite

al pdm6ntului de fundare

gN/m3) P5 50

Tip climateric
I

Regim

Tip de pimdnt
P1

hidrologic
1

P2

P3

46
53 56
qn
CJ

P4 50

2a

2b
1

44

46 50
46 39 37

tl

48 46 50 46
'WlllllilWlu\ltt !''' r"r'iltttt itil
lt

2a 2b
1

"!t'!"j'')'illitl

ill

42

50

2a

50

44

2b

[Lll;Vf#il,.lf#1.dfi*4 $ I&i{"j{l i lj,iijl#i?


Alcdtu
i re

tit-J

liiiit,I

a stru ctu ri lo r rutie re Str,.lctunle rutiere rigide sunt alcetuite funclie de clasa tehnicd a drumului, fig. 7-3 :

in

urmdtoarele variante, in

Grosime suma grosimilor

singur strat sau din doud straturi (1), strat de fundalie superior (2), strat de fundalie inferior (3), eventual strat de formd (4), prezentate in figurS. Aceastd variantd este obligatorie pentru drumurile de clasd tehnicd | 9i ll, iar pentru drumurile de clasd tehnicd lll ... V se stabilegte pe bazd de calcul tehnico-economic. b. imbrdcdminte din dale de beton de ciment rcalizate dintr-un singur strat sau din doud straturi (1), strat de fundalie (5), eventual strat de torfra (4), conform figurii. Aceastd variantd se utilizeazd pentru drumurile de clasd tehnicd lll...V. Grosimea minimd a imbrdcdmintei din beton de ciment esfe de 18 cm'

a. imbrdcdminte din dale de beton de ciment realizate dintr-un

unde: n - numdru
hi - grosime ai - coeficier

,m
ooJ oo
o.
_;.. .

6C
r

l-

t'. i...;

Fig. 7.3. Alcdtuirea structurilor rutiere rigide

CoeficientLil de echivalare al stratului i se stabilegte pe baza valorii modulului de elasticitate dinamic al materialului din strat, cu relalia:
di = [

Valoarea mod obfine: a) pentru valor mici de 20 MN/n funda{ie lbazd, h, b) pentru valo cuprinse intre 20 straturilor existente 7.5 (extrapolatd pe
K {MN/m3l

Eil 500 ]1/3

(7.8)

unde: -

E; este modulul de elasticitate dinamic al materialului din stratul i, determinat conform prevederilor din Normativul pentru dimensionarea sistemelor rutiere suple 9i semirigide, indicativ PD 177-2001, aprobat de
A.N.D.;

- 500 este valoarea


spartd).

modulului de elasticitate al stratului etalon (din piatra

i,

nivelul
reorezintd modulul de reactie la suprafala structurii rutiere existente, K, 9i se determind in funclie de: a) valoarea modulului de reaclie al pdmantului de fundare, Ko; -capacitateaportantdastructuriirutiereceSeranforseazd existentd, b) grosimea echivalentd a straturilor din structura rutierd
H""n'

126 -

Grosimea echivalentd a structurii rutiere existentd, H""6, rpfeZifltd suma grosimilor echivalente ale structurilor, conform relatiei:
llech

\-. = Lh, a, (cm)


n t-l

(7.e)

unde: n - numdrul de straturi; h;- grosimea efectivi a stratului


a;

,,i,,, exprimatd in cm; coeficientul de echivalare a stratului ,,i", determinat din tabelul ll.3

Ig!g[{

7.9 Valorile coeficientului de echivalare a straturilor


?i

Alcdtuirea stratului rutier


puzzolanici (zgurd granulatd, cenuqd de termocentrald Piatrd spartd Nisip stabilizat cu lianli hidraulici lcimenq I tianli puzzolanici (zguri granulatd, cenu$d de termocentrald Balast Nisip

Mixturi asfalticd Balast granulat cu lianti hidrautici lcimenq I tian,

t.3

t.c
1.0 1.0

0.75
0.50

Valoarea modului de reaclie la suprafala structurii rutiere existentd K se ob!ine: a) pentru valoril^e modulului de reactie al pdmdntului de fundare, Ko mai mici de 20 MN/m3 gi valoarea grosimii efective a stratului de formd / fundalie I bazd, h;, folosind diagrama din figura 7.4 b) pentru valorile modulului de rea.clie al pdmdntului de fundare, Ko, cuprinse intre 20 MN/m3 gi 100 MN/m3 gi valoarea grosimii echivalente a straturilor existente, H*6, ob.tinutd cu relalia (7.9), folosind diagrama din fig. 7.5 (extrapolatd pe intervalul H" = 60-110 cm);
K (MN/m3)

Fi1.7.4. Modulul de reactie la suprafata stratului de fundare


alcdtuit din materiale oranulare

127

E,*r tl
E
1201

Tensiunea
ctment rutier (o.6.)
80
?0

la

s * p

il sl ;
70
1

rool Gadm

= /\, o'

ij

60l

910 .9e< P30 I ei {= ".

+50 6

unde:
30
I?O

rLn

D,

rezi:

definitd conf cI, _ coeficier


1,1

I; 6X
9.8

r5

l.
GrosiM .ohivolnti
o slrcturlLor

N"
y

retaliei (7 7
d fofnd/tundotie/bozo, Hedlcm)

trafic,,

Fig. 7.5. Modulul de reactie la suprafala stratului de fundare

coeficiel

070-v I lnnl rvg

a) rezistenla caracteristicd la incovoiere, Ri,.,*, s stabilegte in funclie de clasa betonului, conform SR 183 l1-1995, iar valorile sunt
prezentate in tabelul 7.10
Clasa betonului rutier
R:,",,n (MPa)

de clasa tehnica

lpotezele de dir
a

combinate (incdrcare iemperaturd zilnic) s; Jrmetoarele:

B.R 3.5
3,5

Tabelul 7.10 Clasa betonului rutier B^R 5.0 B"R 4.5 B-R 4.0 5,0 4,5 4,0

lpoteza

Tensiunile la intindere din incovoiere admisibild, o"6r se determind cu relatia (7.11).


b) modulul de elasticitate la solicitSri de scurtd duratd (din trafic): E= 30.000 MPa; c) coeficientul lui Poisson: v = 0.15; d) densitatea aparentd: p = 2-4OO kg/m3 ei modulul de elasticitate la solicitdri de scurtd duratd (din gradientui de temperaturd zilnic) este egal cu 0.5 x 30'000 = 15.000 MPa
D i m e n si o n a re

Drumuride clasd tehr lpoleza 2: c

lrumuri de clasd tehr


lpoteza
-nde:ot

3:

- tensiunea la oadm tensiunea

temperaturd

zilri,,

stru ctu ri i rutie re

-espectiv din care re ":alul exemplului de c

Una din diag

Criteriul de dimensionare se exprime prin relatia: (7.10) S 0366 unde: o - tensiunea la intindere din incovoiere a betonului din dale, datorati incdrcdrii combinate (incdrcdrile din trafic ai din gradientul de temperaturd zilnic);
o1

tensiunea admisibild la intindere din incovoiere admisibilS a betonului de ciment din dale (dacd dalele sunt realizate din doud straturi, o666 S

6acn

referd la betonul din stratul de rezisten{d)'

'-trer la inghet-dezgl-,r '-09/3-90. in cele ce . -Jhet gi verificarea : agrame extrase din n in primul rand :
: ^ Umg:

7.3 Verificarea Modul de calci

-128-

it Ji#k tJ$i *iJA trto,4 S i "q # {: "i t} t'? ; L

*ft

fi #

ilto,tf;

Tensiunea la intindere din ?ncovoiere admisibild ciment rutier (ou6n.) se determind cu relafia:
oadm=Ri,.

a betonului de
(7.11)

0'(0,70-y logN.)

(MPa)

unde: R:,"- rezistenfa caracteristicd la incovoiere


1,1

zile definitd conform SR 183-1 :1995 o - coeficientul de cregtere a rezistenlei betonului la 28...2g zile, egal cu

a betonului, la 28 de

y - coeficient, egal cu 0,05; 0,70 - y log N" - legea de oboseald.

N" - traficul de calcul pe perioada de perspectivd determinat conform relaliei (7.7) exprimatin mitioane osii 115 kN;

de clasa tehnicd a drumului gi condiliile climaterice, pe baza incdrcdri combinate (incdrcarea de calcul din trafic Ai incdrcarea din gradientul de temperaturd zilnic) sau numai a incdrcdrii de calcul din trafic. Acestea sunt
urmdtoarele: Drumuri de clasd tehnicd I si ll: lpoteza 1: o; = o,r+ 0.8 otatS oadm Drumuri de clasd tehnicd lll si lV: lpoteza 2: oi= o,t + 0.8 x

lpotezele de dimensionare a structurilor rigide se considerd in functie

(7.12)

0.65o..1a1S oadm

(7.13)

Drumuri de clasd tehnicd V: lpoteza 3: o1 = o,r S Gaom (7.14) unde:o, - tensiunea la intindere din incovoiere datoritd incircdrii din trafic; oadm - tensiunea la intindere din incovoiere datoritd gradientului de temperaturd zilnic;

Una din diagramele pentru care se face dimensionarea dalei, respectiv din care rezultd grosimea dalei din beton, sunt prezentate la finalul exemplului de calcul din acest capitol (tig. T.T).
rea complexului inghet-dezghe! sunt prezentate in srA-s 17ogt1-go, ltogtz-go, f{I"J.]" 1709/3-90. In cele ce urmeazd se prezintd modul de calcul al addncimii de inghe! gi verificarea complexului rutier pe bazd unor relalii, tabele 9i diagrame extrase din normativele amintite mai sus. In primul rdnd se vor defini cdteva nofiuni care intervin in calcul si

l:g ygllflggea la inqher

ttto

- dez@

anume:

-129-

addncimea de inghel in complexu! rutier 2* reprezintd nivelul cel mai cobor6t de la suprafala drumului la care apa interstiliala se transformd in gheala in timPul iernii; : indicete de inghel reprezintd diferenla dintre maximum 9i minimum curbei temperaturitor heOii zilnice ale aerului cumulate pe toat6 durata 0C x zile; iernii, prin insumare algebricd a temperaturilor 9i se exprimd in grosimea sistemului rutier reprezintd grosimea echivalentd pdmdnt cu aceeagi capacitate de transmitere a cdldurii cu a stratului dL straturilor componente ale sistemului rutier 9i se exprimd in cm; Adfincimea de inghe! in complexul rutier 2", , se considerd egald cu adancimea de inghe! a pdmantului de fundalie Z, in condilii de porozitate 9i umiditate specifice acestuia, la care se adaugd un spor al adincimii de inghe! AZ 9i se calculeazd cu relalia: 2,= Z+ LZ [cm]

Numarui pdmdnt, se alec de fundalie gi c 1709t2.

o o
(.t

it=(',9 sS
:o do
-j \Y F-

avt 'a< oFO

AZ=Hsn-H"
unde: Hsp - grosimea sistemului rutier alcdtuit din straturi de materiale rezistente la inghe! in cm; H" - grosimea echivalentd de calcul la inghe! a sistemului rutier in cm'

Favorabile

Adancimea de inghe! a pdmantului de fundalie se stabilegte pe baza curbelor din figura 7.d, in funclie de indicele de inghe! | a cdrui valoare se determini in funclie de tipul sistemului rutier 9i de clasa -de trafic, pe baza izoliniilor din harlile de zonare prezentate in no11at1v,, utf:l: -valoarea maximd a indicelui deinghe!intr-o perioadi de 30 ani lmax"', la

Mediocre

drumurile cu sisteme rutiere rigide, indiferent de clasa de trafic; - media aritmeticd a vilorilor indicelui de inghe! din cele mai aspre trei ierni pentru dintr-o perioadd de 30 ani l'"0'''o , la drumurile cu sisteme rutiere nerigide, greu gi foarte greu; clasele de trafic - media aritmLticd a Jalorilor indicelui de inghe! din cele mai aspre cinci ierni dintr-o perioadd de 30 ani 1."65/30 , la drumurile cu sisteme rutiere nerigide' pentru clasele de trafic mediu, ugor 9i foarte ugor'

Grosimea

unde:

hi

r\

^^l^

in
-ll (O

ci

:ezghet.

ro

oq,

.E

Se calcule retalia
.

I c o !

E .O !

unde: Az =

Z*

lndicrle de inqhe!

Can, In cazul in ^:cesard adoptar"

Fiq 7 6 Determinarea addncimii de inghet 130 -

::graddrilor din ing

-l

Numdrul curbei din fig. 7.6, din care rezultd addncimea de inghe! in pdmdnt, se alege din tab.7.11 in functie de tipul climatic, tipul prim-antutui de fundalie gi de condiliile hidrologice ale complexului rutier conf. srAS 1709t2.
Tabelul711. Curbe
o
(!
E ,= a

tru determin

add
Ps

et

Tipulpdmdntului

Eo '6<
f

Pz
'.9

Pg

Pt

;oq i Fa$ s io
-,:
F-

6FO

o
UN 'l

z
ott,

s o)
(!

rQ G^

o
,<d

i:

s8
Favorabile Mediocre Defavorabile Favorabile Mediocre Defavorabile Favorabile Mediocre Defavorabile

o-tr
I

Za2 2

O,(u

^(' a.o

.9-= !s (, Ct,

i8

g) ,(!
)G

Numirul curbei din figura


4
3 o
1

"4

o-'-

gEs
1.
7

P 8,"

tt)

8
7

10

I
1

z
2 +

+ 7

I
10

rll

1 1

4
5

I
'10

Grosimea echivalentd
17
tt

as
.L

ia:

Lni

\-'

ti

[CmJ

(7.15)

unde:

dezghe!.

c1 este coeficient de echivalare a capacitdtii de transmitere a cdldurii specifice fiecdrui material din alcdtuirea stratului rutier luat in calcul; - n este numdrul de straturi din materiale rezistente la ingher-

- h este grosimea stratului rutier luat in calcul;

se calculeaza
relatia
:

gradul de asigurare la patrunderea inghefului, cu

K= H"lZ.,
unde:
(7.16) Az = Hsp-Hg

degraddrilor din inghe!-dezghe!.

Condilia care trebuie indeplinita este K ) Kaam cazul in care condilia de mai sus nu este indeplinitd, este necesard adoptarea de mdsuri pentru prevenirea gi remedierea

2", = z+ Lz

in

131

Jn4,* I'JSJ

#id3,cturr

.S

ff;i #

il

t #'q"l,L

#fr

ff *' IJ* trAl

jrt,i#45t#t.,;:
Rezolvare:

-:

Tabelul 7.12. Gradul le asiqurare la pdtrunderea inghetului, K o


Nr.
E''

Tipul sistemului rutier Nerigid


O!^ (J
o)

Risid
o

Crt.

(!

ot
'=

{)

(gt
.G

G
((!l
)GI

(J

o,=
OG o !,

oCL

o.

- !! -' ar ti =.= =xi:N

=: ==r];.i<

8,. E E' '=; !u


(E

N.-

6'6 N=
=H -o= *N
fr.'E. ic

q)

=q:;.=!'d "Yiiar

^=
E+;
ic

c
o o

Grupa de vehicuf
Autocamioane derivate cu 2 osii
Autocamioan-E

ct o

oc) .:bdE UO uooo Cradtide asigurare la petrunderea inghetului,


K

=.=-t Pcti .: br,P -o oShi;

1.

Sensibile

P2,
P3 P3

tl

ill

0.40

0.45

0.35
0.40..

0.45 0.50'"

0.25

Autovehicule articulate Autobuze Remorci

t,ll,lll
I

Pt 2. Foarte sensibile

tl

0.45 0.45 0.55


0.40

0.30 0.50 0.40 u.4c 0.50

Traficulde calcr-

"

u.3c 0.50 0.55 tl P5 0.45 ilt la modernizarea celor existente la executta drrimurilor noi sau la intre(inerea drumurilor existente
I

ltl

Alcdtuirea structurii n

7.4
Tema:

sd se dimensioneze un sistem rutier pentru un drum nalional

principal

cunoscand urmetoarele caracteristici: - drumul este situat intr-o zond de tip climateric | 9i regim hidrologic 2b; - terasamentele sunt in profil mixt; - pdmAntul de fundare este de tipul P'1; Ep= 100, = 0,27 ;
- Traficul conform recensemantului de circulatie din 2000

- beton asfaltic strat r - beton asfaltic strat d - mixturd asfalticd - piatrd spartd ameste - balast

se calculeazd mo, alcdtuiegte un stra


Lb-(

- autocamioane giderivate cu 2 osii - autocamioane 9i derivate cu 3 9i4 osii - autovehicule articulate - autobuze - remorci - Perioada de PersPectivd'10 ani - Anul punerii in exPloatare 2005

542
656

210
75 150

se echivaleazd cele

NationaL l',i 3ector omogen: .-_" Pa::


-1RUM:

132 -

#ltui*i!,S/#t'Jn,t.:;q $ i,tf # C l'Uk:!t^*N i?#? I/:ff*


Rezolvare:
Stabilirea traficutui de calcul

Grupa de vehicule

hrzoooX hrzooo
Pr<zoos

Frzor

(Ppoos+

fet 0,4 0,6

pp65ll2lx t"y
238
551,

[(Fuoos+

Autocamioane $ Autocamioane 9i derivate cu 3 gi 4


ostl

Dll,nn.ll2 542
1,1

derivate cu 2 osii

1,7

1,4 1,4

656

14I lr

1,7

Autovehicule articulate Autobuze Remorci Total

210
75 150

1,2
14 I t.

1,9

1,55
1,3

0,8 0,6 0,3

260
58 74 1 181

'l,3

1.5 2,0

1,65

Traficulde calcul este:

,V. = 365x1 0 6 xp rxc,,rf,o,*


= 365 x 10-6x 10 x 0,5

%lJ!-t

xf"r, =

ttoi\ = 2,1ss (m.o.s.)

Alcituirea structurii rutiere


h [cm] - beton asfaltic strat de uzurd - beton asfaltic strat de legdturd - mixturd asfalticd - piatrd spartd amestec optimal - balast
4 o
10

20

30

E[MPa] 3600 3000 5000 s00


260.46

0.35 0.35 0.35 0.27 0.27

se calculeazi modulul de elasticitate pentru balast av6nd in vedere cd acesta alcdtuiegte un strat inferior de funda{ie;
E6 = 0,20xhpoou*Eo = 0,20x3000a5x100 = 260,46

[Mpa]

- se echivaleazd cele doud straturide beton asfaltic:

=>

E= 3300 [Mpa]

si

h = 4+6 = 10 cm

IRUM: Natlonal DN lC Sector omogen: km 14+5OO - 25+000 parametrii problemei sunt

- 133
;i{fl

ili{tilffi

liiltriiilF

fl I

# Jt#tr ir,t$J#i'id fi

trrt

{i I ff # il | #itlr #tr,C # llf;

&*
57

*lM*!lSi#flit;
0.625

Sarcana.....
Raza

.50

kN
MPa cm
cm

Presiunea pneulul

cercului

17.11

7.5
Tema:

Exer

stratul stratuf stratul stratul sLratul

1: 2: 3: 4: 5:

Modulu.L 3300. MPa,

ModuluL 5000. MPa, coeficientul Poisson .350, Grosimea 10.00 cm Modulu] 500. MPa, Coeficientul Poisson.270, Grosimea 20.00 crn ModuLuL 260. MPa, Coeficientul Poisson .270, Grosimea 30.00 cm

coeficientul Poisson .350, Grosimea 10.00

Sd se
-QE

di

Modulul

100. MPa, coeficj,entuL Poisson .210 si e semifinit

drum nafional eu
in

REZULTATE:EFORTDEFORMATIEDEFORMATIE RADIALA VERTICALA RADIAL Z R microdef microdef MPa cm cm

.0 .0 .0 .0 .0 .0
1. RDO

-20.00
20.00

-40.00

40.00 70.00

-70.00

.771E+00 .111E+03 -.139E+03 .187E-Ol .111E+03 -.331E+03 .4528-01 .9598+02 -.160E+03 .137E-01 .959E+02 -.2418+03 .2018-OI .181E+02 -.120E+03 .339E-02 .1818+02 -.218E+03

ox

gr

ez

Prl _im

dir

sir
ter
m:
Pdr

ml
pos

ex( car

Verificare sistem rutier la solicitarea osiei standard

Ast

RDOaumisi6;1

ratl degraddrii prin oboseala

( RDO ) are o valoare mai

ultir Aut, Autr

mici sau egald cu


RDO = N"/ N"6'

RDO.6.;";s;1.

Auk
Autr Ren

Nud. = 4,27x108xe-3'e7 - 4-27 x 108x 11T3'e7 - 3,2396 => RDO = 2,155 / 3,2396 = 0.67 < 0,80 = RDO "6.1.1p11 2. erjE. 6^
tzadm

= 329

N"-0'27

= 329x2,158-0'27 = 267,30 > 218 = tz

perioad 2042.
Rezolvare:

Verificarea sistemului rutier la inqhet

H, = Lh,.C,i
i=l

JI

dezohet

= 4.0.5+6*0.5+10*0.5+20*0.65+30.0'70 = 44 cm

Succesiunei

Az = Hsn-H" = 70-44 = 26 cm lo = 375 => z- 95 cm 2", = z* Lz= 121 cm K= H" / 2", = 0.36

Se stabileste

Kad*=K=0.35
K

Kram

Avdnd in vedere ce sunt indeplinite simultan ambele condilii de verificare, inclusiv verificarea la inghe!, se considerd cA Structura rutiera
este corect dimensionatd.
134 -

Rezultd urmd

i) | M l: kl.$ i * kt

fttr*fi

$ f,ry#{: ru;t/t

i:tr

ft U T i # tq tu

7.5
Tema:

drum national european (E), cunoscAndu-se urmdtoarele date: sectorul de drum este situat intr-o regiune cu tip climateric ll, in care sursele de agregate naturale de balastierd sunt la distanle relativ reduse de traseul respectiv de drum; profilul transversal este alcdtuit din z x2 benzi de circulafie; imbrdcdmintea din beton de ciment se executd dintr-un singur strat; terasamentere rutiere sunt in rambreu cu o indr{ime de 1,0

Sd se dimensioneze structura rutiere rigida pentru un sector de

m;

pdmdntul de fundare este arcdtuit din argild prdfoasi in conformitate cu srAS 1243 gi studiul geotehnic recomandd
executarea unui strat de formd;

caracteristicile traficului rutier sunt cele corespunzdtoare postului de recenzare situat pe sectorul respectiv de drum. Astfel, compozilia traficurui mediu zirnic MZA,, conform ultimului recensdmdnt general de circulatie este urmdtoarea:
Autocamioane 9i derivate cu 2 osii Autocamioane gi derivate cu 3 sau 4 osii ........ Autovehicu le articulate Autobuze Remorci
1

560 506

1789 360 246

Perioada de perspectivd po este din anul 2002 pdnd 2042.


Rezolvare:

in

anul

Succesiunea opera{iilor de calcul este urmdtoarea: Stabilirea traficului de calcul Se stabilegte traficul de calcul, N", cu ajutorul relaliei

N, =365x10

xp

oxc,.,xri,MZAoxpoxf"n
r=r

Rezultd urmdtorultrafic de N" = 365 x 10-o x 30 x 0,45 x g807 = 53,7 m.o.s.

calcul:

lrrl&,,.

135 -

llii,"f*i"',;:i:,,I

Determinarea capacitdtii portante ? pdmdntului de fundare Se determind modulul de reaclie al pdmdntului de fundare, K6. Pdmdntul de fundare fiind alcdtuit din argild prdfoasd se incadreazd

se determin

Valoi

MN/m3 9i H..

in tipul

Sectorul de drum fiind situat in rambleu, cu o indllime de 1,0 m, regimul hidrologic este 2a; Corespunzdtor tipului de pdmdnt P5, tipului climateric ll gi regimului hidrologic 2a, ^valoarea modulului de reactie al pdmdntului de fundare, K6 este 46 MN/m", conform tabelului 7.8.
Stabilirea alcdtuirii straturilor subadiacente dalei din beton

Ps;

Adoptarea cli
Clasa conformitate stabilegte rez 1t1995:

Deoarece sectorul de drum nalional european corespunde clasei tehnice ll, atunci se considerd prima variantd de alcdtuire a structurii rutiere rigide. in cadrul acestei variante straturile subadiacente dalei din beton de ciment sunt: - strat de fundalie superior din balast stabilizat cu ciment; - strat de fundalie inferior din balast; - strat de formd din balast.
Determinarea capacitdtii portante la nivelul stratului de fundatie Se determind valoarea modulului de reaclie la suprafala stratului de fundafie, K, conform diagramei din figura 7.5 , in funclie de:

Determinarea
Tensru determind con
d vaom-

= 5,5 x 6,135

+doptarea ipott

grosimea echivalentd a straturilor de fundalie I formd, Hu"6; valoarea modulului de reaclie al pdm6ntului de fundare Ks' Grosimile efective ale straturilor subadiacente dalei sunt: ht = 15 cm; - stratul de fundalie suPerior: hz= 2O cm - stratul de fundalie inferior hz= 20 cm. - stratul de formd;

in funcir
:3optd ipoteza
-------::r-.=

I3terminarpr E:_5

Grosimea echivalentd determind cu relalia:


pentru:

straturilor de fundalie/formd, Hecn se

::

Grosime
ctmensionare

Hech=hP1 +h2d2+l1t6t se determind valorile coeficienlilof d., 32, a3 din

tabelul 9i anume

-nr
St'

strat de fundatie superior din balast stabilizat cu cimer:


a2-v,tv o3 - v!/ v

+^. LU.

?r=1,50 - strat de fundalie inferior din balast - strat de formd din balast Rezultd urmdtoarea grosime echivalentd:

:-

:-:simea dalei

H",h= 15x'1 ,5+20 x0,75 +20x0,75= 52,50cm.


- 136 -

{i i t,t * {J :i I * f,i,4,qtud

isltrl.rf i#fiJt.

*fi

fi # .fi*,qtff

se determind
MN/m3 9i Hr"n

Valoarea modulului de reactie la suprafala stratului de fundalie, K confo_rm diagramei din figrt" 7.b , in funclie de Ko = 46

= 52,50

cm.

Astfel

rezultd

K = g6 MN/m3

9!a-!i]e_ste
1/1

clasa betonului de ciment rutier adoptatd va B"R 5,0, in conformitate cu normativul indicativ c22-g2. pe baza clasei betonului se rezistenfa caracteristicd la incovoiere, RKin., conform sR 1g3-

fi

995:

RKin"

= 5,0 MPa

determind conform relatiei 7.11:

Tensiunea la intindere din incovoiere admisibild


adm

betonului se

= 5,0 x 1,1 x (0,7

= 5,5 x 6,135 = 3,37 Mpa

0,05 x 1og.53,7) = 5,5 x (O,T _0,05 x 1,73)

Adoptarea ipotezei de dimensionare

funclie de clasa tehnicd a drumului 9i de condiliite climatice, se . _ in adoptd ipoteza 1.

Determinarea qrosimii dalei din beton de ciment Grosimea dalei din beton de ciment, H, se determind din diagrama de dimensionare corespunzdtoare ipotezei 1 (fig.T.7) pebaza valorilor:

cm.

modulului

de reactie la

superior, K = 96

suprafa{a MNim3; '-'-'-';-

stratului

de fundatie

tensiunii la intindere din incovoiere admisibild a betonului. o adm = 3,37 Mpa, prin interpolare liniard.

Grosimea dalei din beton, H, rezultd egald cu 24,3 cm gi se rotunjegte la 25

137 -

STAS

fiAg1 gi STAS 17ogl2,

ca 9i la structurile rutiere suple'

CAP. VIII, INTERS 8.1. Generali

4,60

1,50
/r,

/.0

4,30 1,20

(L

1,00

t) I
I
I

3,90

360
3,70

I I

360
3,50
J,4U

\ \ \ \ \ \-

crumurile care

drumuri de aceeasi sau unghiurile dintie mers dupd dorintd. r un punct de conflir deranjAndu-se unui necesitate pe toate ar fluxurile de trafic pot capacitatea de circL luate mdsuride orqar La amenaia-re; probleme: - asigurare
pdtr

lntersectiile s

$
f-Qr>

\ \

maxime de siguranta debitele gi directiile nanevrelor de condr nterseclie giadoptare

3,30 3,20
3,10

lq
18 19 21

a fi completatd si dez :r'ebuie sd indeplinear , izibilitate conducator :u renfilor de circulatie Pentru proiectar :cnsiderare urmdtoare
:

3,00

22

J1

21

25

ta

grosime 6s1fr

H,cm

Fig.7
.7

- analiza cur - fixarea arnl - fixarea lur:


-:lsare de circulatie
8.2

. Diagrama de dimensionare

::ocarea vehiculelor car

stabilirea

Tipuride inte

A. directe sau :i'ecere directd prin :,-e reglementeaza o:


r

Functie de modut

138 -

cAP. Vilt. TNTERSECTil DE DRUMURI


8.1. Generatitdti

Intersecliile sunt puncte in care se int6lnesc doud sau mai multe drumuri de aceeagi categorie sau de categorii diferite, indiferent de unghiul sau unghiurile dintre axele lor gi in care parte din trafic igi schimbd Oirecli"a Oe mers dupd dorinfd, efectudnd viraje la stdnga sau la dreapta. Ele reprezintd un punct de conflict intre diferiti curenli de circulalie, care se int6lnesc deranjdndu-se unul pe altul. schimbarea direcliei de'mers intervine ca necesitate pe toate accesele sau numai pe unele din ele. In funcfie de aceasta, fluxurile de trafic pot intra in conflict, situalii in care se reduce foarte muli capacitatea de circula{ie, iar pentru preintdmpinarea acestui lucru trebuie luate mdsuride organizare a circulalieiin interseclii. La amenajarea intersec{iilor se urmdregte solutionarea urmdtoarelor probleme: - asigurarea trecerii succesive a curenlilor de circulatie de pe drumurile care pdtrund intersectie cu anumite viteze, .ond4ii de sigurantd gi conforl, asigurarea benzilor de circulalie pentru T?I1me debitele gi direc[iile necesare de deplasare, reducerea la minimum a manevrelor de conducere a autovehiculelor gi a timpului de traversare in interseclie gi adoptarea unei solulii simple de inierseclie care sd fie posibild de a fl completata gi dezvoltatd odatd cu cregterea traficului, O bund intersectie tlebuje sd indeplineascd urmdtoarele condifii: sd asigure o cat mai buna vizibilitate conducdtorilor vehicureror; sd asigure treJerea nestinjenitd a curenlilor de circula{ie; sd prezinte un aspect estetic reugit; sd fie economicd. Pentru proiectarea elementelor geometrice ale intersecliei se vor lua in considerare urmdtoarele aspecte:

in

i;

necesare de circulalie.

- analiza curen{iror de circura{ie, a vitezeror de circura[ie; - fixarea amplasamentului gi a formei insuleide dirijare a circulatiei; - fixarea lungimii benziror de circulafie pe care ie face trierea gi stocarea vehiculelor care necesitd sch im barea recliei - stabilirea numdrului gi a lafimii benzilor corespunzdtor capacitdfii
d
i

8.2 Tipuri de intersectii.

A. directe sau la acelagi nivel, unde vehiculele au posibilitatea de trecere directd prin interseclia care poate fi dirijata cu semne de circulatie care reglementeazd prioritatea sau semafoare, fie cu circulatie nedirijaia,

Functie de modul de amenajare a intersectiilor, acestea pot fi:

- 139

ii{ rtr,t,:f; il

ijl i}5 ; fi i"ri,,il-i'{ I

,r,vlgffs$t,fii

t:

respectand regula prioritdlii de dreapta. Avantajele unei interseclii directe, pentru direclia principal5, sunt: reducerea intdrzierii in trecerea pentru vehiculele din fluxul
principal;

un control al traficului de pe drumul secundar care pdtrunde in di reclia princi pald (reducerea sem n ificativd a accidentelor) ; Dezavantajele unei circulalii directe, pentru direclia
circulalie, sunt:

sporirea capacitalii

de

circulalie

pe

direclia

principald. principald de

posibilitatea producerii de accidente din cauza cregterii vitezei de

deplasare;

cregterea timpului

de

deplasare

in interseclii din cauza

trecerilor pentru pietoni (acolo unde exist6);

a 4@',
de iesire
vorful insulei
insulo de sepcrore
circulotie de decelerore

Fig.

8.1 Interseclii in T, cu insule direclionale

a. in "T-

-140-

j,^;ri_psfc,'ii i\5 iraur ft;?/

dq@-,
b.

c.
a. in "T" cu doud ramuri; b. in "y"; c. incrucigare oblicd

Fig.8.2 Alte tipuri de interseclii

- 141 tTt-

q{3ar

I
zono corosobilo o insulei cenirole (Ls pentru

virojul vehicu elor lungi) coii


;nelore (Lc

(1")

l^:e de cedore o pr;ortoti; de trecere


zono necorosobilo o insulei centrole (Rs:Rc-Ls timec coii de introre(Li)

Avantajele
i

Fig.

8.3 lnterseclie giratorie

B. indirecfe sau denivelate, care rcprezintd lucrdri complexe care se stabilesc in urma unui calcul tehnico-economic. Necesitatea lor rezultd din asigurarea deplasdrii continue gi in deplind siguranld a unor importante

- op _ cregt( - astgu

fluxuri de circulafie. Dacd un drum magistral sau o autostradd intersecteaze un drum secundar sau dacd existd o interseclie intre doud drumuri magistrale sau autostrdzi, manevrele laterale ale vehiculelor se fac pe benzi speciale,

Dezavantajt cost n

_ _

existd

apar

Amplasamentul gi func!iunile bretelelor sunt determinate de: volumul orar al autovehiculelor, caracterul traficului, viteza de proiectare, topografia zonei, direclia principald a fluxului rutier, cost. Intersecliile indirecte pot fi sub formd de trompetd, trefld, giratorie 9i prezentate in Cap. X. Autostrdzi. sunt

numite bretele.

8.3

Elemr

in cazul amenajarea interr urmdtoarele: -

directiile f introducer stanga gi la dreap. - evitarea intersec{iilor; Elementele

Fig 8.4 lnterseclii cu bretele direc,tionale. a. in turbind

racordarei benzi supi bandd de

a.

b.
b. in S

-142-

,,f.'U.U a. Interseclie cu bucle giacces bilateral


b. Intersec{ie cu inel de giralie denivelat

b.

Avantajele unei interseclii indirecte sunt:: o capacitate de circulalie constante pe fiecare direclie; cregterea siguranfei circulaliei (nu existd puncte de conflict); asigurarea lejeritafii in separarea relaliilor rutiere.

Dezavantajele unei ci rculatii ind recte, sunt: cost mare; existd multe racorddriverticale (pasaje); apar dificultali pentru intersecliile cu mai multe drumuri.

8.3 Elemente de proiectare a intersectiilor cazul care intensitatea traficului este relativ redusd, amenajarea intersecliilor se realizeazd la acelagi nivel, recomanddndu-se urmdtoarele:

in

in

- direcliile fluxurilor de trafic sd fie perpendiculare; - introducerea unor benzi de circulafie suplimentare pentru virarea la stdnga gi la dreapta: - evitarea utilizdrii unor declivitali mai mari de 2% in zonele
intersecliilor; Elementele de amenajare ale intersectiilor la acelagi nivel constau in:

racordarea marginilor pa(ii carosabile, figura g.6; benzi suplimentare pentru virare la stdnga gi la dreapt a, figura 9.7; bandd de virare la st6nga, figura 8.8.

143 -

ri
I

I I I t

JtJISfr"SiCrJ I * #

f) {tLJ lE

Plt{tCrl,."i{:

Ig p,.!| LL,--lr\L
I

I;i 1".--l
tl

CAP. IX PARCA

9.1 Genen
parcajele

F----.- ' ' '---J l---',, ar-,


I, ' 't
Fig.

Ovn

mJnPl

--*

--

din platforme

1
I

8.6 Racordarea marginilor pd(ii carosabile

acestora. Ele se ame de autovehicule ir

_.*_*"Wrs,gfufuL

--ff.*se+a&

{l $$
Fig. 8.7 Benzi suplimentare pentru virare stdnga-dreapta

Parcaiele de a parcaje de parcaje de (cand se doregte e otspune de spatiu aceasta sd se rezc

_ _

9.2 Clasificare Clasificarea pa

I l, ,-

la -,. ls

,,

a) categon - autoturisn - autobuze I - autocamioi - vehicule pr

Fig. 8.8 Bandi de virare la stAnga

b) amplasa _ parcaje si
trotuar;

- parcaje ar disponibil, iar circul; - parcaje am gi separate de aces - parcaje am

c) capacitat - parcaje cu - cu capacitar - cu capacital - parcaje cu c

<

-144-

r11fff.4Jff

CAP. IX PARCAJE

9.1 Generalititi

din

acestora. Ele se amenfeazd conform Normativ pentru amenajarea parcajelor de autovehicule in localitdt{ite urbane, pl32-gg . Parcaiele de autovehicule pot fi: parcaje de categoria l, care sunt amenajate pe teren sau la sol; parcaje de categoria ll, care sunt amenajate in construcfii speciale (cand se doregte addpostirea gi intrelinerea autovehiculelor sau c6nd nu se dispune de spaliu suficient pentru parcarea la sol gi este convenabil ca aceasta sd se rezolve in construclii pe verticald);

Parcajele sunt dotdri necesare circulaliei autovehiculelor, alcdtuite platforme carosabile amenajate pentiu stalionarea gi parcarea

9.2 Glasificarea parcaielor Clasificarea parcajelor de categoria I la sol se face dupd:

a) categoria autovehiculelor - autoturisme; - autobuze gi microbuze; - autocamioane gi autovehicule grele pentru marId, autospeciale etc.; - vehicule pe doud roli gi vehicule pentru handicapati;

trotuar;

b)

amplasarea parcajelor parcaje situate pe strdzi, adiacente benzii carosabile de l6ngd

parcaje amplasate pe zona centrald a strdzii cdnd existd spaliu disponibil, iar circulalia este redusd; - parcaje amenajate in lungul unor alei carosabile principale a strdzii gi separate de acestea prin trotuare, f6gii vezi, etc.; - parcaje amenajate pe platforme situate in afara zonei strdzii;

c) capacitatea de parcare a autoturismelor - parcaje cu capacitate redusd p6nd la 10 locuri; - cu capacitate mijlocie 10 - 50 locuri; - cu capacitate mare de parcare S0 _ 200 autoturisme; - parcaje cu capacitate foarte mare, peste 200 de autoturisme:

145-

,il|'
It

ff

.'i:ir./l-i

tj"4fff,4"if

li

sisteme constructive gi echipdritehnice parcaje amenajate cu sisteme rutiere moderne, compartimentate funclionai, echipate cu marcaje, indicatoare 9i alte sisteme de dirijare a circulaliei care au accese controlate gi sunt prevdzute cu instalalii tehnice de iluminat, canalizare, alimentare cu apd, plantalii, proteclie antisolard ( cu copertine, prelate, baterii captatoare de energie solard, plantaliiinalte) etc'; parcaje amenajate cu sisteme rutiere moderne echipate parlial cu diferite instalalii; - parcaje simple prevdzute cu impletituri, macadam etc, av6nd scurgerea apelor meteorice rezolvatd la suprafald;

d)

lr
\

e) organizarea exploatdrii parcaielor -'pariaje de acces liber, pdzite sau nepdzite, fdri plata 9i nelimitat in timp respectiv cu acces liber insd limitat in timp; - parcaje cu platd in funclie de locul 9i timpul de stalionare; - parcaje cu taxare suplimentard in funclie de serviciile asigurate (preluarea maginii etc.);

l-

f) Dupa pozilia parcaiutui fala de elementele strdzii gi dupdt modul de agezare'a vehicitetor ( inclinare etc.) parcajele de categoria I sunt de mai multe clase detaliate in normativ. in funclie de modut de agezare a vehiculelor pe carosabil, pe trotuari,' partiat pe carosabil 9i partial pe trotuar gi respectiv 9u 9t9f3l" longitudinald, transversald la 900 sau inclinatd la 60', 45' (eventual 30") in mod continuu sau grupat c6te 2-3 vehicule etc. Existd o mare varietate de cazuri exprimate grafic in anexe 9i codificate in vederea evidenlelor statistice, pentru capacitatea de parcare etc. In figurile urmatoare sunt

F
@

g)

prezentate diferite tipuri de parcaje.

r-

Fig.

9.1 Parcare transversald peniru motociclete


Fin

- 146-

!j13,ft*eJ*

Fig.

9.2 Parcare transversald

la 450 pentru motociclete

i$Rq^',Xc

Fig. 9.3 Parcdri pe partea carosabild a. longitudinald pe bandd din carosabil b. laterald oblicd pe bandd adiacentd

35 35 30
30
15

50
60

50
I

Fig.

9.4 Parcare bilaterald normald

cu alee unidirectionald

- 147-

r
I r I

i:ll

i;i

{lit,ir':

':r"1itf"1.fi:

f
l

Sevaf
specifici:
O.UU

Calculut

_ gradul considerd cd m

9.m

600
4.50
1.00 9i doud accese

Fig.

9.5 Parcare pe platforme cu dispunere oblicd

2W
ll

lm
6.00

10.00

autoturisme/1 .0t autoturism/3 per - viteza aceasta detern declivitdlile maxi _ capacit, dotdrilor care ge _ gradul 3 persoane/aut persoane/autotul pentru alte scopL

+{ rtltta

6.00
I

_ mobitit,

4nnn
6.00 5.00 2.00

Fig.

9.6 Parcare pe platforme cu dispunere perpendiculard


accese cu sens unic

9i doud

25 35 25

0e capacitate

autoturism intr_ur Numdrul intervin la calculu _ viteza n de 1,00 - 1,50 m, * izocrona ta parcajul de dor interes este de 2 _ traficul t bazd de mdsuratt

dr

10144t6; - traficul atn reprezintd diferenl

interes gi de
curent;
Fig.

atrz

9.7 Platformd de parcare la capdtul aleii

9.2 Conditii de exploatare. parametri de calcul

Se vor efectua in functie de caracteristicile strdzilor, intensitatea 9t componenta traficului, conditiile urbanistice, cererea de locuri de parcare precum gi serviciile asigurate. in cazul aglomerarii excesive de autoturisme. accesibilitatea se poate reglementa pe baza autorizdrii parcdrii numa pentru anumite categorii de autoturisme (de exemplu cele ce Servesc instituliile sau apa(in locuitorilor zonei).

La proiectare s _ gradul de numdrul de autovr pentru 600 de vel intre nr. de locuri parcajului (ex. pen 200 rezultd gradul - indicele d, este raportul intre r

- 148-

..p3t!i!g de siguranld intr'vehicure, razere minime, declivita{ile maxime, vizibilitatea etcl - capacitatea de locuire a zonei(nr. de apartamente) gi capacitatea dotdrilor care genereazd cereri de parcare; - gradur de incdrcare a autoturismerorse va considera in medie de persoane/autoturism .port-'g"i agrement, 1,5 .pentru deprasdri persoane/autoturism pentru deprasdri ra muncd z p._Iiroane/autoturism pentru alte scopuri;

aceasta determind

avdndu-se in vedere urmdtorii parametrii gi indicatori specifici: - gradul de motorizare al localitdlii, respectiv al zonei urbanistice. Se considerd cd motorizarea ajunge ra saiuralie pentru gr"orr mediu de 300 autoturisme/1.000 rocuitori, respectiv 1 autoiuris mri apartament, sau 1 autoturism/3 persoane; - viteza de_circurafle gi de proiectare in parcaje va fi de 5 km/ord,;

r,

ji

numdrur mediu de km efectuali de autoturism intr-un an, respectiv intr_o zi; Numdrur mediu de deprasdri zirnice sunt urmate cle stafiondri care intervin la calculul necesitdfiloi de parcure; - viteza medie de deprasare a pietoniror se va considera dupd caz de 1,00 - 1,S0 m/sec.; - izocrona deprasdrii de jos pentru activita{i productive de ra rocuintd la parcajut de domiciriu gi respectiv de ra parcajur oi interes este de 2 - 5 min. fiind echivarentd cu o1rt"n1, J"'ioo _ 500m; - traficur activ pe arterere de circuralie se ua-stabiri dupa p" bazd de mdsurdtori gi anchete de circulatie respectiv "i,r. cu ajutorul calculului de capacitate de circulalie efectuat conform standardero 101441s 9i 10144t6;

mobiritatea reprezintd

J..tr"l'"";;#" ;; r

traficur afras-din zond pentru dotdri speciare ra anumite momente reprezintd diferenta intre traficul maxim de vdrf inregisiiai la orele de mare interes gi de atraclie suprime;;r; traficur inregistrat in mod curent;

;i

,rii,

capacitatea dJ 200 rezultd gradul de ocupare 0,75) - indicere de parcare in construclii, respectiv ra sor, pentru o zond, este raportul intre numdrul asigurat de loburi de parcare linumarur necesar

l*. B:l.tlylJ":q:gy

ji ."'pr.ltrt"" parcajurui (ex. ::l]:i'l*.*i",:"",T,1,"^!-1!..1,"cdin d ca p a cii, t""' p o^o^ g :: h: g 133 te n ?4'or" r"rj J, [# ;;"-;; i i"?*i,u ra u n m o m ;;l ;;il " J; ;il;,:rl;;,;:il,: H::^ f,, 11.:.19*"vehicute. parcate 50
r,c_a
-1

g.radul de roure (oe utrrrzare gt.Tuut ue rytire lOe

ut

a parcajelor) reprezine raportul intre ul

intr_un

; prr""; ii

ffi

- 149-

,PSi$g

j.r,..'1li{-l':1.:'*

t',qfft:4J;

de locuri (ex. pentru 40 locuri asigurate in garaje intr-o zond in care sunt 200 locuri necesare, indicele de parcare in construclii este de 20%). Ponderea parcajelor de autoturisme se va efectua in funclie de modul de agezare a vehiculelor care poate fi: longitudinal la bordurd, normal Sau oblic cu inclindri de 45u sau de 60'. Parcarea la 30" este posibile in cazul unor spalii inguste, delimitate de stAlpi existenli, etc. Dimensionarea gi organizarea parcajelor, Se va face pentru viteza de 5km/h avandu-se in vedere caracteristicile geometrice ale infrastructurii rutiere stabilite in funclie de agezarea vehiculelor. Ldlimea locului de parcare va fi de reguld 2,50 m, iar ldlimea cdii, cu dublu sens, de 6,00 m. in zonele cu spatiu disponibil, ldlimea locului de parcare va fi de 3,00 m, iar ldlimea de 7,00 m, pentru dublu sens'

- lungimea ot - pe un r6nc
- pe dou6 rer, - ldtimea loc_
2.

b)

bipr

VehiculEtr-an - lungimea Ioc - ld{imea loc.

Autovehicule-

lungimea

in tabelele de mai jos sunt prezentate valori pentru diferite moduri


de amenajare a oarcajelor gi diferite tipuri de autovehicule. abel9.1 Norme de dimensiona re i caracteristici
Nr.
tat vc

a) autocamioa b) autobuze c) autocamici autovehicule a


- ldlimealocu a) autocamioa. b) autobuze

;-_

autoturisme
Oblic la
750

Modul de asezare crt.


Elemente componente
Longitudinal
Perpe^nd.

c) autocamica autovehicule a.

Oblic la
600

g0u

Lungimea locului de Parcare


1

normald (m)
minimd (m) normalS (m)

6,50 6,00

5,50 4,50 2,50 - 3,00 2.30

- f69ii libere autovehicule: a) autocamioan b) autobuze c) autocamioar autovehicule ar


9.3 Dispozitii
uuprastructura

L5limea locului de parcare


z_

minimd (m)

Spatii libere intre

autoturisme cuprinse in lungimea/ldlimea locului

sisteme rutiere

normale (m)
minime (m) normald (m) minimd (m)

2,00
1,00

1,50 1,00

lndl{imea liberi
A

2,20 2.10

Tabel 9.'1 Norme de dimensionare


Elemente caracteristice Pe

i caracteristici

alte autovehicule

Modul de agezare
450

tipuri de vehicule
ehicule cu doui roli

a)

motociclete 2,20

-lungimea (m)loclului de Parcare -la!imea locului de parcare

sistematiza gi pe reguld, imbrdcdmir pe benzile de circu exemplu, din asfalt Pe suprafata ( asfaltice datoritd Ce Dimensionarea locale, capacitatea care vor solicita Da PD 177t76 giSTAS Suprafefele astgurarea opririi i scurgerea apelor me parcajele la de circula{ie, cu inst, vor asigura pantele

- 150-

f}AiT{;A-Jil

b)

biciclete
1,90

- Iungimea locului de parcare - pe un rdnd - pe doud rAnduri


- lalimea locului de parcare - Iungimea locului de parcare

2,20 0,60

- lalimea locului de parcare

lungimea locului de parcare(m)

c)

a) autocamloane b) autobuze

autocamioane

cu remorci

12,50 15,00
si

10,00 12,00 24,A0 4,00 4,00 4,00

9,90-10,70 11,30-12,40 16,50-20,00

autovehicule articu late


- ldlimea locului de parcare (m)

27,00 3,00 3,00


si

c)

a) autocamioane b) autobuze

autocamioane

cu remorci

autovehicule articu late

3,50

- f6gii libere necesare intre


c)
autovehicule: a) autocamioane b) autobuze

autocamioane

cu

remorci

gi

autovehicule articulate

regula, imbrdcdmin{i din beton de ciment sau pavaje de piatrd cioplit6, iar pe benzile de circulalie curentd (de acces) imbrdcdminlile vor fi diferite, de exemplu, din asfalt. Pe suprafafa de stalionare se interzice utilizarea de imbrdcdminti asfaltice datoritd deformaliilor asfaltului sub acliunea sarcinilor statice. Dimensionarea sistemelor rutiere se va iace in funclie de condiliile locale, capacitatea portantd a terenului natural gi categoriilor de vehicule care vor solicita parcajul, conform metodologiei de calcul din instrucliunile PD 177176 giSTAS 1339170. suprafelele de parcare la sol vor fi mdrginite cu borduri pentru asigurarea opririi rolii la limita doritd, pentru iormarea rigolei pentru scurgerea apelor metorice sau pentru demarcalii de pavaje. Parcajele la sol vor fi de regurd echipate cu marcaje gi indicatoare de circulalie, cu instalalie de iluminat gi vor fi sistematizate pe verticald. se vor asigura pantele corespunzitoare circulaliei gi staliondrii vehiculelor, de

9.3 Dispozilii constructive suprastructura parcajelor la sor se va amenaja in mod obignuit, cu sisteme rutiere moderne-permanente, iar ansamblul lucrdriloi se va sistematiza gi pe verticald. pe zonele de stalionare se vor realiza, de

4 tr,4

!)/:\{lC/"\,J{

,.r#r#srffi1i

reguld mai mici de 2,5oh Precum gi lucrdrile de colectare gi evacuare a apelor la canalizarea subterand (gduri de scurgere 9i colectare) sau la suprafald (rigole, ganluri, casiuri). Parcajele gi garajele de autoturisme se vor amenaja lindnd seama
de:

CAP.

AUTOS

10.1 Ge
Autostrd;

addncimea locurilor de parcare 5,00 m, iar pentru garajele individuale in construclii 6,00 m; - rampele drepte gi acoperite vor avea declivitatea maximd de 15% iar cele descoperite 12%; - rampele curbe vor avea de reguli declivitatea maxim6 de 6% 9i raza de curburd de minimum 7,00 m;

- indllimea minimd a gabaritului este de 2,20 m

2,10 m;

cdi de circulati amenajate. In mod ol

fiind rezervate r realizarea unor au doud cdi de fiecare cu cel pu

Autostrdz circulalie deoset interiorul oragelor In genera benzi de circulati adoptate pentru etc. au valori m: cauza vitezelor m Autostrdzi intre doud sau n viteza de proiecte trebuie:d o preia proiectare a autor t,'ansversaltip per - cdi unidi benzi de circulalie din vopsea alba),

In cele

cr

- benzi

d,

ungimea, aldturatr

- benzi ca oenzi pentru vehir autostradd (benzi :xecutate, in gene

.rnidirectional6, a :ontinuitatea liniilo

- benzi

- 152-

,4#i#sr,qifj

CAP.

X AUTOSTRAZI
10.1 Generatitifi

amenaj?te. In mod obignuit, autostrdzire se crasificd in trei categorii autostrdzi de degajare; autostrdzi urbane:
i
I

Autostrdzire reprezintd cel mai inalt grad de separare a circula{iei, fiind rezervate num.ai traficurui auto, cu ereirente geometrice care permit realizarea unor debite si viteze mari, in.condi{ii de iraxima siguranla.- ile au doud cdi de circulalie. unidirec{ionald, separate prinir_o zond mediand, fiecare cu.cel pulin doud benzi de circulalie, iara in.tr"ijari oe nivel cu alte cdi de circulalie gi accesibile numai' prin anumite puncte speciale
:

autostradd (benzi pentru accelerare sau pentru decelerare) executate, in generar, in rocur benziror de staiionare de urgenfd.

continuitatea liniilor ldlimea pd(ii carosabile propilu-zisd;' - benzi carosabire suprimentare pe sectoarere cu rampd mare (benzi pentru vehicule lente) gi pe sectoarele de intrare sau de iegire oe pe

- benzi de stalionare accidentald (8""), prevazute pe io;i; - benzi de ghidare (Bn), cate doud pentru fiecare care unidireclionald, care sunt vopsite in alb sau galben ti-precireazd prin
lungimea, aldturate cdilor unidirectionale
;

Autostrazi rea :t:tj:a::"t"rtfl i !rii, in zo n a ntrd ri o r ora s e o r cu circulafie deosebit de intensd, iar autostrdzire urbane "," sunt amenajate in interiorul oragelor cu valori ale fluxurilor de trafic deosebit de mari. In general, aceste doud tipuri de autostrdzi au mai mult de doud benzi de circulalie pe sens (trei pana la gase), iar elementele geometrice adoptate pentru proiectarea lor, distantele dintre accesele pe autostradd etc. au valori mai restrdnse dec6t in cazul autostrdzilor de legdturd, din cauza vitezelor mai reduse. Autostrdzile de legdturd, numite gi extraurb ane, realizeazd legdtura intre doud sau mai multe centre urbane, ele fiind proiectate in funclie de viteza de proiectare, relieful regiunii gi de capacitatea de circulafi" p" .ri" trebuie o preia in perioada de perspectivd preconizatd. "sd In cele ce urmeazd se vor prezenta eremente de arcdtuire gi proiectare a autostrdzilor extraurbane. in fig. 10.1 pr"r"ntat un profil transversal tip pentru o astfel de autostradd. Acestea "ri" alcdtuite din: sunt - c6i unidireclionare cilcuta-lie p. , prevdzute cu cer pulin doud fg. benzi de circulalie pe sens, delimitate ihtre ele prin linii de marcaj intrerupte (din vopsea albd), iar cdile sunt separate printr-o zond verde mediand (2,) ;
I

iare

sunt

- 153

l"J

i i,].:i l::'',ii

,a,l

- ; -1..:

In sectoarele d; pdduri autostri


accesul oameni

10.2 Vit Viteza c traficului, nivelul resurse, eficient in diferite tdri dir

Fig. 10.1. Profil transversal tip de autostradd extraurband

Autostrdzile trebuie se se incadreze cdt mai bine in peisajul regiunii traversate, sd aibd un aspect estetic ai sd realizeze un comfort optic ridicat. Acestea Se oblin prin alegerea unor elemente geometrice adecvate, prin asigurarea vizibilitalii prin plantalii 9i alte mijloace. Autostrdzile trebuie sd ocoleascd centrele populate, iar accesul la acestea se realizeazd numai prin anumite locuri (noduri rutiere) amenajate, fdrd incrucrgarea fluxurilor de circulalie ale cdilor unidireclioonale. eozilia nodurilor rutiere rezultd din necesitSlile de trafic pe baza unor studii de circulalie gi de sistemetizare a relelelor drumurilor Iimitrofe autostrdzilor. Este recomandabil ca distanlele dintre nodurile rutiere sd nu fie sub 3Okm, ins6 se admit gi distanle mai mici de pdnd la cca 10 km, iar in apropierea marilor centre aglomerate, distanle 9i mai mici insd in nici un caz sub minimul tehnic de 2 km. Autostrdzile trebuie sd fi dotate cu relele proprii de telefonie sau de semnalizare-avertizare. Posturile telefonice sau de semnalizare-avertizare vor fi amplasate in perechi, c6te unul pentru fiecare sens de circullie, pe dreapta autostrdzii, in afara platformei 9i la distanle de 2-3 km unul de altul, fiind semnalizate corespunzdtor. Totodatd, autostr|zile trebuie prevdzute cu dotdri proprii, ca. baze de dezdpezire, posturi vamale 9i de frontierd, posturi de polilie 9i de prim

larz
Rom6r

Angli Austr
Belgri

Elveti Franti
Italia

Japoni

Alegerea seama de conditir

indicat mai sus. ,,, parte fdrd a se efe Tot odatd treaptd (de viteza km/h la 120 kmrt
lungime.

de o parte de

ajutor, platforme de parcare, stalii de benzind, unit5li de reparalii

gi

deservire auto, hoteluri, moteluri etc' Accesul acestora la autostradd se face fard a intersecta fluxurile de circulalie 9i cu construirea de benzi de accelerare 9i decelerare , la intrare. respectiv iegire.

10.3 Autor

Autostrdzile trebuie sd fie marcate corespunzdtor 9i dotate cu instalalii de semnalizare verticalS amplasate fie lateral fie deasupra cdilor in aga fel incAt sd fie vizibile de la cel pufin 300 m distanld'
lnstala!iile electrice, de radioficare Sau telecomunicalii, precum 9i orice conducte (gaze, canal, apd etc.) Se vor amplasa la minimul 25 m de axul autostrdzii, iar construcliile noi din zona autostrdtzii, cu exceplia staliilor de benzind, a motelurilor, bazelor de intrelinere auto 9i a altor dotdri ale autostrazii, vor fi amplasate la o distanld de minim 200 m de axul acestuia.
154 -

in

cazul altor

Traseul unr
cd

racordate cu arce c Datoritd vite drn acest fapt (dist nai larqi dec6t la c In mod obi_. Cin urmdtoarele var. - arce de ce

In sectoarele din apropierea localitd{iilor gi in traversarea unor pdguni sau pdduri autostrdzile se recomandd sd fie dotate cu imprejmuiri pentru ca accesul oamenilor, animalelor gi vehiculelor sd fie oprit.

10.2 Viteza de referinli Yiteza de referintd se stabilegte ?n funcfie de relief, intensitatea traficului, nivelul de serviciu, importanla autostrdzii, posibilitdtile financiare, resurse, eficienld etc. In tabelul 9.1 sunt prezentate valori pentru aceasta, in diferite tdri din lume. Tabel 10.1. Viteza de referin Viteza de referinti ( km/h ) Jara
Rom6nia
Ses 120
112

Deal
100 96

Munte
80 80 100 80 80 100 80 80 80

Defileu

Anqlia Austria Belgia Elvetia Franta Italia Japonia


SUA

140 120 120 140 120 120


112

120
100 100 120 100 100

80...60

BO

vb

Alegerea vitezelor de referintd se va face, in general, [in6ndu-se seama de condiliile locale pe fiecare sector de autostrad?, cu mentiunea pe de o parte de a se asigura in condilii technico-economice, aga cum s-a indicat mai sus, viteze cdt mai mari pe sectoare cat mai lungi, iar pe altd parte fdrd a se efectua schimbdri dese de la o vitezd la alta. Tot odatd, trecerea la altd viteza se face numai pentru o singurd treaptd (de vitezd ) nemailindndu-se, de exemplu, un salt de la viteza oe go km/h la 120 kmlh, fdrd un sector intermediar cu 100 km/h de minim 2 km lungime.

10.3 Autostrdzile in plan de situatie


Traseul unei autostrdzi constd, in pricipiu, din aceleagi elemente ca terestrd 9i anume dih aliniamente racordate cu arce de cerc ai curbe progresive. Datoritd vitezelor de referintd mult mai mari, elementele care derivd din acest fapt (distanfe de vizibilitate, supraldrgiri, supraindlldri etc.) sunt mai largi decdt la drumuri asigurand astfel o fluenfa sporitd a cicula{iei. In mod obignuit amenajarea in pran a curberor se realizeazd in una din urmdtoarele variante: - arce de cerc, in cazul razelor recomandabile;

in cazul altor cdi de comunicalie

- 155

,i{JIri"ti"l

..,.t J i'!

),j J irl

- arce de cerc centale racordate cu aliniamente prin intermediul unor arce progresive; - doud arce progresive de lungime egale sau in cazuri speciale (dificile), inegale. Curba progresivd utilizatd la aceste racorddri este clotoida, carc a fost prezentatd in Cap. ll. Pentru calcultrl lungimii minime a arcului de clotoidd, Se folosesc patru criterii: - criteriul empiric, conform cdruia L > V, - criteriul limitdrii in timp a acceleraliei normale, care este un criteriu dinamic legat la confortul la trecerea de pe aliniament pe curbd 9t invers; - criteriul introducerii progresive a deverului pozitiv; - criteriu de confort optic, unde sunt corelate elementele din plan de situatie, profil longitudinal, profiluri transversale gi coroborate cu elementele cadrului natural. Trecerea de la deverul din aliniament la cel din curbd se realizeazd prin rotirea profilurilor transversale intr-una din variantele:
- in jurul muchiilor dinspre zona mediand a cdilor unidireclionale; - in jurul axelor cdilor unidireclionale;

10.4

Au1

La autos urmdtoarele var,

-lan
_inaxa;

unidirec{ionale ir preconizatd pent - in axele

zona mediani es colectarea gi eva

evitarea sporirii

- la mar<

autocamioane: - la mart ghidare. Normativu

- in jurul axei zonei medianei.

in mod obignuit rotirea profilelor se face propo(ional cu distanlele pe care se realizeazd, dar in cazuri particulare propo(ionalitatea nu este
obligatorie.
Tabelul 10.2 Viteze de

in zonele diferite ceea ce va

Viteza de
120 650

Declivitatiit prezentate in tabe referintd


80 140

Nr.

Elemente geometrice limiti

km/h
140
100
A E,n

Crt.
1

Razele minime ale curbelor arc de cerc


centrale, m Razele intre care arcele de cerc centrale se

000

Declivitate maxrmdPanta oblica aOmrsa

2.

cu aliniamente obligatoriu prin intermediul unor arce de clotoidd, iar


racordeazd
profilarile transversale au dever pozitiv (spre interiorulcurbelor) m

000 31 00
1

650 2300

450
'1600
1

z4u
100

Pasulde proieEtare

Raze intre care arcele de cerc se pot racorda direct cu aliniamentele, iar profilele transversale au deverul pozitiv (spre
A

31

00

4000

2300 3000

600 2000
1

1
1

'100

10.5 Autos
Elementele

300

interiorul curbelor) m Razele peste a cdror valori arcele de cerc se oot racorda direct cu aliniamentele, iar profilurile transversale i9i menlin deverul din aliniament. m

cdile unidireclionat
4000
3000

2000

300

acostamente, taluz,

- 156

.{iricjlp,lzt

10.4

urmdtoarele variante:

La autostrdzi profilul longitudinal se poate considera in una din

cdiror unidireclionare in arcdtuirea tor deiinitivg,' c.are-1in" de cregterea preconizatd pentru numdrur de benzi de circuralie int"o eLpd urterioard; - in axele cdilor unidirecfionale: - in axa m9dia.1ei, sorulie ce se recomandd in cazur in care ^!"_i zona mediand este prevdzutd cu o imbracaminte Je piJl.l" care asigurd colectarea gi evacuarea apelor de suprafafd; - la marginea dln dreapta caii Jnloireclionare in rampd, pentru evitarea prin amenajarea in ,p"iiu Jecrivitalii pentru autocamioane;

- ra margie_a interioard, dinspre zona mediand a ,""r,

sporirii

- Ia marginea

ghidare.

interioard, dinspre zona mediand

a benziror de

Normativur romdnesc recomandd utirizarea primeror trei variante.

in zonele accidentate cdire unidireclionare se pot executa ra nivele diferite ceea ce va imprica insd doud profire iongituoinie.'
.D."rlivitSJire . prezentate in tabelul rygxlme 10.3

permise

de normativur rom'nesc
Tabelu
80 0.3 100 8.9 300 5.000

sunt

uaracteristici
I.laali.
lmax, 70

MAYTMF

Viteza de reGrinteTm/h)
120
5
9.'t

140
4 7.8

uuilua aqmlsa,

70

Pt\.Ieutdtg, In

8.3

minim maxim

800

375
6.000

3.800

450 7.000

to.u
ra autostrdzi sunt: cdile unidirec{ionare, zona mediani, benzire de sta!ionare accidentard, acostamente,

Elementere componente are profirurui transversar

taruzuri, dispozitive pentru corectarea gi evacuarea aperor.

,i#1"{i.li t*filirjj

Tara

Tabel'10.4. Elementele Zond Cii uniPlatfotma direc!ionale mediand m


m m

transversal pentru autostrazl

Benzi de

sta!ionare
m 2x2,30 2x2,50 3x2,50 2x2,50 2x2,50 2x2,50 2x2,50 2x2,50

Acostamente
m

Benzi

semnalizare apelor.

9r

ghidare
m 4x0,55 4x0,75 2x0,20 4x0,50 2x1,00 4x0,30 4x0,75 4x0,50

Anglia Austria Elvetia


Franta Germania Italia

27.00 29,00 26,00 25,50 26,20 24,00 26,40 26,00

2x7,30 2x7,50 2x7,75 2x7,00 2x7,50 2x7,50 2x7,20 2x7.50

4,40 4,00 3,50


3,00

2x0,60 2x1,00 2x0,75 2x0,75 2x1,10 2x0,50 2x0,50 2x0,50

2,00

I,B0
3,00 3,00

Japonia Rominia

in fig. 10.1 a fost ardtat profilul transversal, iar in tabelul 10.4


prezintd elementele profilului transversal pentru autostrdzi din diferite ldri. Cdi unidirectionale

se

Racorddri cu clotoide gi supraindlfdri

in mod obignuit, partea carosabile a unei autostrdzi este alcdtuitd din doud cdi unidireclionale care au fiecare cel pulin doud benzi de
circula!ie.

Ldlimea benzilor de circulalie este de 3,50 m pentru regiuni de munte cu viteza de referinla 80-100 km/h 9i de 3,75 m pentru regiuni de ges gi deal cu viteza de referinld mai mare de 100 km/h.Pentru asigurarea scurgerii apelor de suprafald fiecare cale unidireclionald se execute cu o pantd transversald unicd (1,5-2,0o/o) spre exteriorul platformei. La noi in lard se recomandd valoarea de 2%. Supraldrgirea ceii in curbe Se introduce, de reguld, numai pentru curbele care au razele sub 300 m.
Deverele carosabilului in funclie de razele curbelor sunt prezentate in tabelul 10.5. Zona mediand Zona mediane separe cele doue cdi unidireclionale, contribuind la sporirea confortului gi a siguranlei circulaliei. Pe de altd parte, zona

Ldtimea z 15,00 m, valori 9i sunt prezentate d

h\\.

FR

t-

mediane contribuie substantial la cregterea capacitetii de circulalie a autostrdzilor falit de un drum cu acelagi numdr de benzi de circulalie dar fdrd zond mediand (sporul fiind de 50-60%). [n cadrul zonei mediane se amplaseazd totodatd dispozitivele de siguran{a circulaliei (glisiere), dispozitive sau plantalii pentru diminuarea sau eliminarea efectului de orbire datorat luminii farurilor autovehiculelor care circuld in sens contrar, eventuale pile ale pasajelor superioare, stdlpi pentru portale sau - 158
-

B N

semnalizare gi se pot amenaja dispozitivele de colectare gi evacuare a apelor.


Tabel 10.5 Devere
100 80
1

Tipuri de amenajare Profil neconvertit Profil convertit

Deverul
o/o

Raze, in metri p 140 4000 102


3000

',

-2

2000

300

3101-400

2301 -3000

1601-200

1101-'1300

2,5
3,0

2601-3100 2201-2600 1901-2200


1

2AU-2301
1751-2001 1526-1750 1326-1520 1151-1325
1001-1 150 876-1 000

451 -1 600

927-1100 776-925 671-775


551-650 476-550 426-475

?6

Racordiri cu clotoide 9i suprainilldri

4,0 4,5
5,5 o,u 6,5 7,0

1251-1450 1076-1250

701 -1 900

926-1075
801-925 701-800 625-700 551-625 501-550 450-500

1526-1700 1376-1525 1251-1375 115-1250


1

776-875
701-775 650-700

076-1 1 50
000-1 075

376-425 326-375 276-325


240-275

Ldlimea zonei mediane este cuprinsd, in mod obignuit intre 2,00 m gi 15,00 m, varorire cere mai des intarnite fiind oe e,oo...+,00; ig.ioii sunt prezentate doud detalii de alcdtuire pentru zone mediane.

i;

Fig. 10.2. Zone mediane amenajate cu glisiere

rcy

Pentru realizarea siguranlei circulaliei pe autostradd se monteazd glisiere de siguranld (parapete metalice deformabile), care impiedici eventuala trecere accidentald a autovehiculelor de pe o cale pe cealaltd.
Modul de colectare 9i de evacuare a apelor din zona mediani se studiazd gi se proiecteazd de la caz la caz, in funclie de elementele geometrice ale traseului autostrdzii, natura pimdntului 9i condiliile topografice ale terenului inconjurdtor. Un exemplu al modului de colectare 9i evacuare a apelor de pe zona medind este prezentat in figura 10'3.

capacitalii de cjn Panta transversi unidirecfionale.


Sistemul asemdndtor cdilo ugor.

Acostamentele Po(iunite care incad reazd numite acostamer autostrdzii (statpi verticale) gi asigu 5%). Taluzuri

Sistem rutier

n'n'inghet Descdrcore iron sverso[d

La autostr drumurile obignuit terenulinconjuratc

Fig. 10.3. Colectarea apelor pluviale in zona mediand

Benzi de ghidare Benzile de ghidare incadreazd la autostrdzi calea unidireclionald, parte gi de alta, avind rolul de a delimita partea carosabild, de o contribuind la orientarea circulaliei 9i asigurarea comfortului optic (in special noaptea). in mod obignuit, ele se considere in afara lalimii cdilor unidireclionale, iar cele interionare nu se includ in lilimea zonei mediane. Ldlimea benzilor de ghidare este datd in tabelul 9.1. inclinarea in sens transversal a benzilor de ghidare este acceagi ca a imbrdcdminlii.

Dispozitivele de cc pentru cc sistemul cu rigole i iegirii autovehicule mai redus dec6t ir-

10.6 Nodur

Sistemul rutier al benzilor de ghidare este, in general, acelagi cu cel folosit la cdile unidireclionale. Pentru ca aceste benzi de ghidare sd fie vizibile mai multe variante: marcaj sau vopsire cu materiale reflectorizante, introducerea unor elemente prefabricate de culoare deschisd etc.
Benzi de stationare accidentald Benzile de stalionare accidentald sunt amplasate pe partea dreaptd a cdilor unidirectionle dupd banda de ghidare exterioard 9i au rolul asigurdrii stafiondrii accidentale, de urgenld, a autovehiculelor, in afara cdii unrdirecfionale gi sporesc substanlial spaliile de siguranld laterald necesare in cazul circulatiei cu vitezd mare, ceea ce contribuie la cregterea
160 -

Accesele te numite noduri de c Nodul de c multe artere rutier.e care permit trecere, in general s - noduri de comportd nici o intr - noduri de mai multe drumuri I la drumuri.

compozitia traficuj.r in efectuarea mane uiformitate functior. :

Tipul gi for

"'1rJr.*s?-#.fiJJ

capacitetii de circulalie. Ld{imea acestora este cuprinsd intre 2,50-3,00 m. Panta transversald a acestora trebuie sd corespundd cu cea a cdilor unidirec!ionale.

sistemul rutier al benzilor de stalionare accidentald poate sd fie asemdndtor cdilor unidireclionale sau sd fie realizat corspunzdtor unui trafic u9or.
Acostamentele

Po(iunile marginale ale platformei, de obicei fdra imbrdcdminte gi care incadreazd partea dreaptd a benzilor de stationare accidentala sunt numite acostamente. Ele permit amplasarea elementelor accesorii autostrdzii (st6lpi de dirijare, glisiere de siguranfd, elemente de semn alizre verticale) 9i asigurd scurgerea apelor de pe partea carosabild (au panta de
5%). Taluzuri

La autostrdzi taluzurile au o pantd mult mai redusd dec6t la drumurile obignuite, acestea servind la oblinerea unei raportdri mai line cu terenul inconjurdtor.
Dispozitivele de colectare si evacuare a apelor

Pentru colectarea apelor de suprafald la autostrdzi se preferd sistemul cu rigole asemdnitoare celor folosite la drumuri, deoarece in cazul iegirii autovehiculelor de pe platforma autostrdzii efectul distructiv este mult mai redus decAt in cazul utilizdrii ganlurilor.
10.6 Noduri de circulatie

Accesele la autostrdzi se realizeazd in puncte special amenajate numite noduri de circulalie. Nodul de circulalie este o interseclie denivelatd intre doud sau mai multe artere rutiere, prevdzutd cu drumuri de legdturd ( bucle 9i bretele ) care permit trecerea curenlilor de trafic de pe o arterd pe alta. in general, se intdlnesc doud mari categorii de interseclii 9i anume: - noduri de circulalie de categoria A ( intre autostrdzi ) si care nu comportd nici o intretdiere a curentilor de trafic; - noduri de circulafie de categoria B ( intre o autostradd gi unul sau mai multe drumuri obignuite ) 9i care acceptd intretdierea curentil-or de trafic la drumuri. Tipul gi forma nodului de circulafie este in funcfie de volumul 9i compozilia traficului , de relieful zonei, dar va line seama 9i de simplitate-a in efectuarea manevrelor, regularitate in efectuarea schimbului de trafic Ai uiformitate funclionald. Pe de altd parte nodurile de circulatie trebuie sa fi'e

- 161

1{i f'{,jii

ili:rl,{J

amplasate in aliniament gi in orice caz evitdndu-se curbele in plan cu raze sub 3000 m, pentru a avea o bund vizibilitate. De asemenea, nodurile de circulalie se amplaseazdin palier sau in declivitate de pAnd la2% precum gi in zonele de racorddri concave cu raze de peste 10'000 m. Distanla recomandabild intre doud noduri de circulalie succesive este de 10-30 km. in apropierea localitSlilor aceste distanle se pot micaora pdnd la 3-4 km sub care pot sd intervind dificultali la realizarea semnalizdrii rutiere.

Tipuride noduri mod obignuit clasificarea nodurilor de circulalie se face dupd numdrul cdilor racordate cu trei, patru sau mai multe ramuri. -Fn Nodurile de circulatie cu trei ramuri. in cadrut acestor noduri sunt incluse nodurile de circulalie in ,,Y" 9i ,,T " . Nodurile de circulalie in Y , denumite 9i bifurcalii, se intAlnesc la categoria de interseclii tiP A.
Fio

Fig. 10.4. Nod de circula{ie in ,,Y"

4 -

Fig. 10.5. Noduri de circulalie in ,,T"

Intrdrile gi re unor benzi de acceie accidentald, in vece Benzile de cr de fr6nare sau dece Benzile de a bretea gi autostracd sector de racordare :

- toz-

.{Lj

f;S

r,q,.{;l

a.
Fig. 10.6 . Noduri de circulalie; a. Trefld b. Semitreftd

Fig. 10.7 . Nod de circulalie in romb

Intrdrile gi iegirile de pe autostradd se realizeaze prin introducerea unor benzi de accererare gi decererare care inrocuiesc benzire de sta{ionare accidentald, ?n vederea eviterii punctelor de conflict. Benzire de decererare se compun dintr-un sector de racordare, unul de frdnare sau decelerare gi un sectof de racordare cu bret,eaua respectivd. Benzire de accererare se compun din sectorur de racordare dintre bretea gi autostradd, banda de inserlie sau de pdtrundere in frux dintr_un 9i sector de racordare cu secliunea curentd a autostrdzii.

163 -

l1{.1l'#*'i

t:tr,l

Benzile de accelerare pot fi independente de cdile autostrdzii in cazurile cAnd elementele geometrice ale drumului sau bretelei laterale permit oblinerea vitezei necesare pdtrunderii pe autostradd. Secliunile de triere sunt acele zone pe care autovehiculele circulind in aceeagi direclie igi intretaie traictoriile in vederea plasdrii pe banda care favorizeza intenlia lor de circulalie ulterioard. in figura 10.8 este prezentat un detaliu de amenajare a unei zone din apropierea unui nod, cu benzi de accelerare 9i decelerare.

rSectiune

I deceterare lSectiune de liegire din flux I

de ,. 7100 -.. 75.00 -, I Pono de


' rocordore
I I

-----*-----

150.m

7500

@\erore

de potrurde [n flux

Pono de rccordore

Fig.10.8 Benzi de accelerare 9i decelerare

10.8 Conr

10.7 Structuri rutiere

La autostrdzi se adoptd sisteme rutiere de tip greu sau foarte greu pentru calea curentd, iar pentru benzile de stalionare accidentald, sisteme
rutiere ugoare. Structurile rutiere se dimensioneazd pe baza metodelor aPlicate 9i la drumuri, respectAndu-se aceleagi criterii. in cele ce urmeazd sunt Prezentate tipuri de structuri utilizate in cdteva !dri europene.

comerciale

La autost traficului in sigur construclii anexe

gi

autovehiculelor. e

- spa{ii autostrdzilor.

Cele mai c - locuri de - spalii per - spa{ii pen - posturi va

Locuri de parcare Aceste locr, - locuri de s - locuri de p - locuri de p

-164-

;ri.;,lirtj.rri
8 cm beton asfaltic

12-16 cm anrobat
bituminos 20-30 cm balast stabilizat

3 cm beton asfaltic 4-6 cm binder 10-15 cm anrobat 20-35 balast stabilizat 20 balast

10-25 balast

22 cm beton de ciment
15 cm balast stabilizat

4 cm beton asfaltic
6 cm binder 15 anrobat bituminos 20 balast stabilizat

33 cm balast

25 balast

Fi9.10.9 Structuri rutiere de autostrdzi

a. Franla c. Germania

b. ltalia d. Rom6nia

10.8

comerciare

La autostrdzi, pe rangd asigurarea condiliiror de desfdgurare a traficului in siguranld, c,onfort gi flu;td, se urmdie$" realizarea unor ;i constructii anexe care sd ofere conditii de odihna gi repaus utilizator, spalii

autovehiculelor, exploatarea autostrdzilor etc,

gi de

cazare, arimentarea

cu

carburanli, revizii

are

Cele mai cunoscute dintre acestea sunt: - locuri de parcare-stalionare; - spalii pentru servicii; - spalii pentru taxare; - posturivamale; spalii pentru administrarea. intretinerea autostrdzilor.

gi

exploatarea

Locuri de parcare Aceste locuri speciale se clasifica in: - locuri de stationare; - locuri de parcare curentd; - locuri de parcare cu destinatie speciald.

toc

". .4.f

i rl"11 * t,1tt/_, ir ?i i-# ! r..i.J

,.'1#J

#$ lii,,i.

Locurile de stalionare pot asigura parcarea a 30 - 40 autovehicule, avand intre 5.000-10.000 m2 9i dotdri minime odihnei (mese, bdnci, grupuri sanitare etc.) Locurile de parcare curente au o suprafali intre 10.000-20.000 m2 asigurdnd parcarea a 60 -120 de autovehicule. Ele au o dotare mai coriplexd (in plus fald de cele de la locurile de stalionare su instalalii electrice, telefon, bufet etc.).

Suprafi iar distanfa car

pentru servicii carburanfi, statr

de 8-10 m la

Spa{iite

in figura 10.10 este prezentatd o parcare de scurtd duratd.


Lg,6ENDA t. WC public 2. Stalic rporrrr 3. Stalie pompt 8p urrlt 4, Scpstator J, Rezcrvor tPl + etaf. Pintpc
6- Parcarc

rutottrisne

?. Parcrrt Eutob{za L Sp*$i agrcmect

*. $palii pro:cc$c
ts. imprcjmuire I l. fost t'afi$forfntte aslian

J
\= - \

1- Bar:2 - Gospodi

aerian; 5 Fig.10.10 Parcare de scurtd duratd

parca,

Spatii pr

Locuri de parcare cu destinalie speciali se amplaseaze Tn cadrul spaliilor pentru servicii in apropierea motelurilor, hotelurilor, restaurantelor etc' Amplasarea locurilor de parcare se face in funclie de peisaj, in locuri vizibile gi unde elementele naturale permit cel mai bine acest lucru' Determinarea capacitdlii locurilor de parcare se face in funclie de intensitatea traficului, distanla dintre locurile de parcare, peisaj etc. Capacitatea minima a unui loc de parcare pe autostradd este de 30 locuri pentru autoturisme 9i 10 locuri pentru autocamioane'

Stalii de, taxare In anumitr baza achitdrii unt

anume:

eefu pentru se*n

-'-spalrrte refacere a utilizatorilor,

pentru servicii sunt destinate condiliilor

de odihnd 9i

c6t 9i asigurdrii funcliondrii autovehiculelor'

Sistemut autostradd in cale de circulalie. Sistemul ir bretelele de legdtr,

- 166

suprafala spa{iilor pentru servicii este variabila 40.000-g0.000 m2, iar distan{a care se asigurd pentru diferite servicii este: 30 - 50 km pentru statii de alimentare; 60 -100 km pentru restaurante gi spatii de intretinere; 120-200 km pentru moteluri. spaliile pentru servicii se separd de autostradd printr-o zond verde de 8-10 m ldlime, plantatd cu arbori gi arbugti. In cadrul acestor spatii pentru servicii se prevdd moteluri, restaurante, baruri, stalii de alimeniare carburan{i, stalii de intretinere gi reparalii auto.

1- Bar:2 - Gospoddrie combustibil centrald; 3 - Stalie pompe uzate:4 - post transformare

aerian; 5

Parcare autoturisme; 6 - parcare autobuze ;7 -parcare autocamioane; g Spatii protecfie; 9 - Pompe combustibil; 10 _ Rezervor combustibil;

-.

Fig.10.11 Spaliu pentru servicii

Stalti

de^ taxare.

In anumite cazuri exploatarea autostrdzilor este permisd numai pe baza achitdrii unei anumite taxe (peaj). Se cunosc trei sisteme de taxe si anume: - sistem deschis ( pe secliuni ) - sistem inchis ( cu parcurs invidualizat ) - sistem mixt.
; ;

sistemul deschis prevede amplasarea staliilor de taxare pe autostradd in cale curantd, la distanle de 15-25 km, de obicei intre nodurile de circula{ie. sistemul inchis constd in amplasarea staliilor de taxare pe toate bretelele de legdturd a nodurilor de circulalie de pe sectorul respectiv.

-to/-

.4#;*SltrltJl
Cele mai moderne sisteme sunt cele mixte, ca in figura de maijos, unde este realizald o combinalie a celor doud sisteme anterioare.

t'J# flUl,J/ r,,*

cAP. Xt NOTil.
11.1 Ge

--'/

Transpc

economia trar in ultimii ani

capacitate ma mare, continu


mari.

rutiere, ele

Calea
LEGENDA

fr

l. Ctidirc

dc

2. Cabioe dc

scwiciu taxue (cu vcdre in

6'{-l

Clidirc tcbnici 9. Gospodlric combutibil


8.

ambclc pirli) 3. Spalii protelic 4. CopeilnE mctslicn


5. 6.

Tuel
Buicrc
acc6

10. Gospodtrie api (put forat r rczcryor + static pompe) I I . Statie cpurarc mecmo-biologici I 2. Stalie ponpare 8pe uzle I l. Strlie pomparc ag pluviale (dc la tunel) t4. lmprejmuire 15. Post

7. Ramp6

tresfomrra

eriu

Fi9.10.12 Sta[ie de taxare

Existd solulii noi, unde un vehicul are montat (asezat) pe bord un sistem electronic de peaj, la trecerea pe o linie separate dispozitivul de citire montat deasupra vehiculului scaneazd sistemul din vehicul, Tnregistreazd plata 9i deschide automat bariera. Acest lucru se poate realiza la viteze de 50-60 km/h.

menite sd asig - tiniite supravegherea - constrr gdri, peroane. _ constr materialului rulr - lucrdr tuneluri. Suprastr

- 168

cAP. Xt NOT|UN| pRtvtND cAtLE FERATE


11.1 Generalitdti

Transporturile feroviare reprezintd o pondere insemnatd in economia transporturilor terestre la nivelul intregii !ari. Chiar dacd in ultimii ani-acestea au pierdut teren in favoarea transporturilor rutiere, ele au anumite avantaje printre care se pot enumera: capacitate mare de transport, regularitate, siguran!d, viteza medie mare, continuitate, pre! de cost redus pentru distanle 9i volume
mari.

calea feratd reprezintd un ansamblu de lucrdri ingineregti menite sd asigure realizarea transporturilor feroviare, alcdtulte oin: - liniile ferate cu totalitatea instara!iilor pentru dirijarea, supravegherea gi siguranla circulaliei; - construc[ii necesare deservirii traficului de cdldtori cum sunt gdri, peroane, depozite; - construc!ii 9i instala!ii necesare intretinerii gi reparaf iei materialului rulant, - lucriri de artd, viaducte, poduri, podete, consoliddri, tuneluri. Suprastructura cdii (fi9.11.1) se compune din:

gine,

material mdrunt de cale (metalic Ai nemetalic), traverse, prisma de balastare.

Fig.

1 1

'l- gind; 2- traverse; 3- prismd de balastare:


4- strat de repartitie; 5- terasament

.1 Profil transversal tip de cale feratd

-169 -

11.2 $inele de cale

ferati

11.3 Mater

transmite traverselor. $inele sunt fabricate din olel special, cu rezistenle mari la rupere gi uzurd. Secliunea transversald a ginei este denumitd profilul ginei, care in Europa este de tip vignole. $inele se diferenliazd intre ele prin tipul lor, care reprezintd valoare-a rotunjitd a masei unui metru liniar de gind, exprimati in kilograme, in lara noastrd, pe releaua SNCFR se folosesc urmdtoarele tipuri de gine: - gina de tiP ugor: tiP 40 9i tiP 45; - gina de tip mediu: tiP 49 9i tiP 54; - gina de tip greu: tiP 6G gitiP 66.

$inele de cale feratd au rolul de a ghida rolile materialului rulant in direclia cdii, de a prelua sarcinile de la acesta 9i de a le

in categor care servegte pi gtnelor de trave


intermediare de le -materialui
- Iti

-m
-mi
dis

br

- diL

In lgura j
dezvoltate in cele

Flal

Pidr

1
Fig. 11.2 Detaliu de gina
{

I
Lungimea normald a ginelor depinde de furnizor 9i este de 15 m (tip 49), 22,5 m,25,0 m gi 30,0 m in curbe, pe firul interior se folosesc gine de lungime mai mici, denumite gine cu lungime scurtatd (de exemplu, tungimii normale de 15,0 m ii corespund lungimile scurtate de .14,93 gi, respectiv, 14,97 m). Folosirea ginelor scurtate face posibild aranjarea ginelor pe cele doud fire inc6t capetele lor sd fie aproximativ situate in lungul aceleagi raze.
I I

Material mdrunt tamir a,) Eclise pot pentru legarea ginel< de gind.

-170 -

nr{: i J#lVl'!}

{":t

l rt ! f;

l,}

{,; tt i t.-

l:

F # i7 tt

ti

11.3 Materialul mdrunt de cale

intermediare de lemn 9i polietilend gi placulele de cauciuc. -materialul mdrunt de cale metalic poate fi grupat in: - material mdrunt laminat (eclise, pldci metalice, clegti); - material mdrunt filetat (buloane verticale gi orizontale, buloane pentru aparatele de cale); - material mdrunt trefilat (tirfoane); - alte materiale mdrunte metalice (inele resort, crampoane, dispozitive contra fugirii ginelor). In figura 11.3 sunt prezentate elementele prinderii, care vor fi dezvoltate in cele ce urmeazd.

in categoria materialului marunt de cale metalic intrd materialul care servegte pentru legarea ginelor intre ele gi pentru prinderea ginelor de traverse, dispozitivele contra fugirii ginelor gi pldcile

Fig. 11.3 Elementele prinderii

Material mdrunt laminat a) Eclise pot fi normale gi de racordare. Eclisele normale servesc pentru legarea ginelor cap la cap in vederea realizdrii continuitdtii firului de gina.

-171 -

Eclisele normale pot fi:

- eclise cornier (fig.

11 .4.a) care se utilizeazd la gina tip 40;

eclise platbande (fig. 11.4.b), se utilizeazd la gine tip 45, 49, 54, 60 9i 65;

buloaneior ori SNCFR sunt si b) Cran traversd la liniil c) Dispr legdturii intre gi a mentine md
Materiale marti a) placi din cauciuc na elasticd intre si placa metalica. gind pe place rularea vehicule

b. Fig. 11.4 Tipuri de prinderi

a.

-eclise de racordare, care servesc la legarea a doui tipuri de gine


diferite.

rolul de a prelua sarcinile de la gine 9i a le transmite la traverse pe o suprafald mai mare, evitdnd astfel strivirea traverselor sub 9ine. Pldcile metalice pentru traverse de beton sunt mai inguste dec6t cele pentru traverse din lemn gi sunt prevdzute cu numai doud gduri pentru tirfoane, in comparalie cu cele pentru traverse de lemn, care au patru gduri. La joante se folosesc pl6ci pod, care sprijina pe doud traverse aldturate (traverse joantive). c) Ctegtiiservesc pentru prinderea ginei de traversd, prin intermediul tirfonului la prinderile directe gi mixte sau prin intermediul bulonului vertical la prinderile indirecte.
M ate ri al m dru

b)

Ptdcile metalice se ageazS intre talpa ginei 9i traversd, av6nd

b)

ptac

confec{ioneaza

avdnd rolul de izolarea electric cu linie electrici

11.4 Trat Traverse cdii, confec{iona avdnd rolul de prin intermediul

-Eutoanele

sunt piese metalice formate din doud pdrli distincte: gi piuli{a. Ele servesc pentru prinderea ginei de placd la prinderea gurubul indirecti sau pentru legarea ginelor cap la cap, trecdnd prin eclise gi gine asemenea pentru (buloane orizontale). Buloanele Servesc asamblarea diferitelor piese ale aparatelor de cale.

nt

fi I etat

de

nt trefi I at Tiffoanele sunt piese metalice in formd de gurub cu cap special, confeclionate pentru a putea fi introduse 9i scoase din traverse. Ele Servesc pentru fixarea ginelor 9i a pl6cilor metalice de traverse, la
M ate ri al m dru

prinderile indirecte precum 9i pentru prinderea pldcilor metalice


prinderile directe gi mixte.

la

Alte materiale mdrunte metalice a) tnele resorl - Servesc pentru asigurarea strdngerii continue
-172 -

dintre cele doud Prin poza linie, respectiv p Traverse de lemr Lemnul esl traversei. pentrr atmosferici, trav Datoritd acestei lemn, Traversele Traversele curbele cu raze aparatele de cale _ trave - traver - traver

SNCFR sunt simple, duble sau triple.

buloaneior orizontale gi verticale. Inelele resort folosite pe reteaua

b) crampoanele - servesc la prinderea ginei gi a placii suport de traversd la liniile cu ecartament ingust prevdzute cu gine de tip 30 - 34,s. c) Dispozitive contra fugirii ginelor - servesc pentru solidarizarea legdturiiintre gind gitraversd, pentru a stopa deplasarea ginelorin lung 9i a mentine mdrimea reglementard a rostului de dilatitie
Materiale mdrunte nemetalice a) Pldci agezate intre grne gi placa metaticd - se confecfioneazd din cauciuc natural sau sintetic, av6nd rolul de a asigura o prindere elasticd intre gind gi placa metalicd, de a micaora alunecarea ginei pe placa metalicd, precum gi de a repartiza uniform sarcina transmisa de gini pe placa metalicd, amortizdnd totodatd zgomotul produs de rularea vehiculelor feroviare. b) Placi agezate intre piesa metaticd gr traversd - se confeclioneazd din mase plastice sau lemn tratat cu rdgini sintetice, avdnd rolul de a reduce uzura mecanicd a traverselor 9i de a spori izolarea electricd pe liniile prevdzute cu traverse de beton gi inzestiate cu linie electricd 9i centralizare electrodinamicd.

cdii, confeclionate din lemn, beton sau metal, dispuse transversal cdii, avand rolul de a prelua sarcinile transmise de rolile materialului rulant prin intermediul ginelo^r gi de a asigura gi menline distanla [ecartamentul] dintre cele doud gine. ln Romdnia, se folosesc traverse din lemn beton. 9i Prin poza traverselor se inlelege numdrul de traverse pe 1 km de linie, respectiv pe un panou de lungime normald.
Traverse de lemn Lemnul este materialul care se preteazd cel mai bine la executarea traversei. Pentru a evita distrugerea in scurt timp, datoritd agenlilor atmosferici, traversele de lemn se protejeazdprin impregnare cu creozot. Datoritd acestei impregndri cregte durata de serviciu a traverselor de lemn, Traversele se confeclioneazd din lemn de fag, stejar, ulm etc. Traversele de lemn se folosesc pe releaua sNCFR obligatoriu in

11.4 Traverse de cale ferati Traversele de cale feratd sunt elemente ale suprastructurii

curbele cu raze mai mici de 500 m, la calea pe poduri metalice gi la aparatele de cale. Ele sunt de mai multe tiouri: -traverse normale; -traverse pentru poduri; - traverse speciale.

-ttJ

f\l{f!llJ^;i

f}i.;,,:

a)Traversele normale au lungimea de 2,40;2,50;2,60 m, inld{imea de 0,21-0 26 m gi indl!imea de 0,14-0,16 m.


:
-;1

11.5 pris

t'1;""7.

.*^tr. ',

li:il,r
Fig. 11.5 Tipuri de traverse

{-:-::**''..!.. r ::!
'. :-... )l f,.r--,q

j :

J't r |4 1 t:l

$;i";"i1 : I.:';i
tr

.- t' ' -.1

Rolul pri de traverse la stratul de repar


protejarea teras

'.::':

Prisma

ciuruit sau neciu Dimensiu trafic Ai de destir

a 9i b din lemn, b. beton precomprimat

11.6

Clar

urmdtoarele dimensiuni'. 0,24x0,24(71 (pentru lungimi de 2,70 9i 2,80 m), 0,22x0,22m gi 0,22x0,24m (pentru lungimi de 2,50 9i 2,60 m), respectiv 0,20x0,22m gi 0,20x0,24m (pentru lungimi de 2,40 m). c) Traversele speciale sunt de tip 41, cu dimensiunea de 0,16x0,26 m gi lungimi de 2,80-5,60 m, din 0,10 in 0,10 m. Traverse din beton armat si beton precomprimat din beton armat pot fi monobloc, cu sectiune @ Sau variabild, sau traverse bibloc, alcdtuite din blocheli constantd solidarizali cu profile metalice sau din grinzigoare din beton armat, prinse articulat in blocheli cu tije metalice sau cabluri. b) Traversele din beton precomprimat (fig.11.5.b) au o formd care rezultd din condilii constructive 9i de rezistenld. Pe refeaua SNCFR se folosesc traverse T13, TS13, T16, F17, iar pe liniile industriale se folosesc traversele tip Ti 9i Tsi. Pentru fixarea ginelor de traverse cu ajutorul tirfoanelor, in traversele de beton precomprimat sunt amplasate patru dibluri in pozilie fixd. Diblurile sunt elemente din lemn sau polietilen5.

b)Traversele pentru poduri sunt traverse de

tip Al,

av6nd

Prinderile a) in funt (fara placi), princ b) in funt deosebim: prinde c) in funt traverse de lemn d) Prinder 65. Este denun metalicd gi traver fixeazd de trave pldcile metalice c in figurite intdlnite pe retear

Prinderi elastice
Prinderile elementelor prinr SNCFR se folose
9i
Ez.

Fig. '1 1.6 Tipuri de traverse din beton

-174

11.5 Prisma de balastare

Rolul prismei de balast constd in preluarea sarcinilor transmise de traverse la platforma cdii. Totodatd, prisma de balast, impreund cu stratul de repartitie, trebuie sd permitd drenarea apelor din precipitalii 9i
protejarea

Prisma de balast se poate realiza din piatrd spartd, pietrig

te rasame ntu I u i im

potriva in g helu

u i.

ciuruit sau neciuruit sau chiar balast. Dimensiunile prismei de balast depind de ecartamentul cdii, de trafic ai de destinalia liniei.

11.6 Clasificarea prin


a) in funclie de sistemul constructiv, deosebim: prinderi simple
(fara placi), prinderi directe, semidirecte (mixte), indirecte. prinderi, prinderi elastice. deosebim: prinderi rigide 9i c) in func{ie de tipul traversei, deosebim: prinderi pentru traverse de lemn gi pentru traverse de beton. d) Prinderi indirecte. Se folosesc pentru ginele tip 49, 54, 60 9i 65. Este denumita gi prindere k. La aceastd prindere, intre placa metalicd gi traversd se ageazd o placd de polietilend, pldcile metalice se fixeazd de traverse prin intermediul tirfoanelor, iar ginele se fixeazd de pldcile metalice cu ajutorul clegtilor 9i al buloanelor verticale. in figurile de mai jos sunt prezentate cdteva tipuri de prinderi intAlnite pe releaua de cdi ferate din Romdnia. Prinderile se clasificd dupd mai multe criterii:

b)

in funclie de rigiditatea la deplasare a ginelor in

Prinderi elastice

Prinderile elastice se bazeazd pe deformarea elasticd initiald a elementelor prinderii. Prinderile elastice sunt de mai multe tipuri. La SNCFR se folosesc cu precddere doud prinderi elastice, 9i anume tip Er
9i
Ez.

I t

-p . ^-

11.7 Reati
Continuitatr face prin: a) imbinare b) sudarea tmDtnarea Sinelor

Fig.1 1 .8 Prindere indirectd la gina tip 49,54,60 qi 65

Fi1.11.7 Prindere mixtd la gina tip 45


1- 9in5; 2- placd metalicd cu grifd; 3- tirfon;

4-clesti; S-inele resort; 6-traversd

1-gin5; 2- placd metalicS; 3-bulon vertical; 4-clesti; S-tirfon: 6- placd cauciuc; 7-traverse

a)

Prinderea elasticd tiP El

Aceastd prindere este o prindere indirectd la care s-a inlocuit clegtele cu o agrafA elasticd din o{el.

Specificul intre capetele $rne deplasdri ale cac temperaturii din s

t?i

iii4
i.

1t

':Ft,i

Fig.1 1 .9 Prindere elasticd tiP El 1-placd polietilend; 2-placd metalicS; 3-inel resort; 4tirfon; 5- pl6ci metalicd; 6-agrafd; 7-Saibd; 8-bulon vertical; 9-piulild; 10- gina

b)Prinderea elastice ilp E2 $ig.11.10)


a I^^i UU:

-176

ru#ru##l tff/yltJ# {:A!t-{ fffi,A ?#

j-1, acd po l,t :n:lf;,: l.:s2u po n ; "ti ",lj? S-clemd elasticd; 6_9aiba; Z{irfon; g_diblu; 9_traversd
1-

r i

?T[U

11.7 Realizarga continuitdtii cdii


continuitatea cdii se realizeazd prin legarea ginelor, care se poate face prin: a) imbinarea ginelor prin eclisare fioante); b) sudarea ginelor;

imbinalea sinelor prin eclisare (fig. 1 1 .1 1) specificul legdturii prin eclisare constd in prezenla unei distanle intre capetele ginelor, numitd rost de ditatatie. Aceastd legdturd permiie deplasdri ale capetelor de gine inG ecrise, astfel cala variblii ate temperaturii din gind este permisd dilatarea sau contractarea ginelor.

Fig.

11

.11 imbinarea ginelor prin eclisare

1- eclisd; 2- bulon orizontal; 3- inel resort; 4_ piulitd

-177

CAP.

XII CONT
12.1 Gen

capetelor ginelor deosebim: joante suspendate; joante rezemate sau rigide gijoante semirezemate ' b) Dupd pozi!ia reciprocd a pantelor pe cele doud fire, deosebim joante fa echer , la egicher gijoante fdrd nici o ordine. c) Din punct de vedere al electroizoldrii deosebim joante obignuite gi joante izolante. Joantele obignuite asigurd continuitatea cdii, iar ceie lzolantJse folosesc la electroizoiarea capetelor de gind in
staliile centralizate electrodinamic.

Joantele se clasificd dupd mai multe criterii:

a) Dupd modul de rezemare a

Realizarei tehnico-economrc

pentru luc ansamblu de pies

11.8 Sudarea sinelor


Prin sudarea ginelor cap la cap se obline o cale de lungime mare, care poartd denumirea de cate fdrd ioante. Sudarea ginelor se executd cu instalalii speciale, aplicdndu-se procedeul suddrii electrice, prin topire intermediard gi presiune.

28/2009

elemente atdt pe. In momer aprobare a docun cdror fonduri prov bugetu bugete - fonduri r credrte t Con{inutul

documenta{iei tehr structurii gi metodc de investifii gi lucra 48 din 2V01/2008

din

C,:

privind conlinutul rn sensul

in cele ce

documentafiilor de gi a caietelor de sar


c

urmdtoarele semnif

a) analiza

elaboratd pe baza c ale raportului de a, economici aferentr u c) investitie depdgegte echivalen in domeniul protec: cazul investifiilor prc

documentatia tei.

investitiilor din pun: pe baza valorilor negative ale investil b) docume

-178 -

;-

- t.,..r

CAP.

XII CONTINUTUL DOCUMENTATIEI


12.1 Generalititi

PROTECTULUI

economici aferen{i lucrdriror db interventir ra construclii exisiente; c) investilie majord: investitia pubricd ar cdrei cost totar ryubtica depdgegte echivarentur a 2s miiioane euro. in cazur in domeniul protec{iei mediurui, sau echivarentur investifiiror promovate a s0 mitioane euro, in cazul investiliilor promovate in alte domenrr:

b) documentalie de avizare pentru rucrari de interventii: documentalia tehnico-economicd simirard studiurui a"" d"iii'n";i,{;, elaboratd pe baza concruziiror raporturui de expertiza tehnicd gi, dupd caz, ale raportului de audit energetic, pentru aprobarea indicatoriror tehnico_

tehnico-economice arerenl! i.*.t!iiroriro,,.", precum gi a structurii gi metodologiei de elaborare a devizurui general pentru obiective de investi{ii gi rucrdri de interven pubricat in Monito,rii rii , ori"i"t, partea I nr. 48 din 22/01/2008. in cere ce urmeazd este prezentat con{inutur hotdrdrii 2gr2oog privind conlinutul cadru al studiilor de prefezaoititate, de fezabilitate, a documenta{iilor de intervenlie, lucrari precum gi continului proiectului tehnic gi a caietelor de sarcini. in sensur p-rezentei hotarari, termenii gi expresiire de mai jos au urmdtoarele semnificatii : a) anarizd cosr-beneficru: instrumentur de evaruare a avantajeror investiliilor din punctul de vedere al tuturor grupurilor Je ractori interesati, pe baza varoriror monetare atribuite tuturor consecinferor pozitive gi negative ale investiliei;

28/2008 din 09/01/200g 'privind aprobarea prin Hotararea nr. continuturui_cadru al documenta{iei

Rearizarea oricdrei investitii este precedatd de o documentare tehnico-economicd. Pentru rucrdrire. de drumuri, aceastd documentafie reprezintd un ansambru de piese scrise gi desenate care au drept scop precizarea unor elemen^te atat pentru aprobirea rucrdrii cat gi pentru execulia In momentur de fa!d, in Romanii, 'modaritatla ei. oe etaoorare gi aprobare a documentaliei tehnice gi economice a obiectivelor de investitii a cdror fonduri provin dini bugetul de stat; ougete locale; fonduri speciale extrabugetare; credite externe garantate de stat, con{inutur tocumentaliei este regrementat

1a^, 1tJ

i:*i-d

liiilj

J'#l l]##l.Ji,'il;"! ri:l tiSJ ftr{-}l#{:

l'i"rl-.{,rJ

{,";{}lJiii,t

d) lucrdri de intervenlii: lucrdrile la construclii existente, inclusiv instalaliiie aferente, asimilate obiectivelor de investilii, care constau in: reparaiii capitale, transformdri, modificdri, modernizdri, consoliddri,

b)

ta

expliciteze s

reabilitdri termice, precum 9i lucrdri de intervenlii pentru prevenirea sau inldturarea efectelor produse de acliuni accidentale 9i calamitSli naturale, efectuate in scopul asigurdrii cerinlelor esenliale de calitate 9i funclionale ale construcliilor, potrivit destinaliei lor; e) studiu de fezabilitafe: documentalia tehnico-economicd prin care se stabilesc principalii indicatori tehnico-economici aferenli obiectivului de investilii pe baza necesitdlii 9i oportunitdlii realizdrii acestuia 9i care cuprinde soluliile funclionale, tehnologice, constructive 9i economice ce urmeazd a fi supuse aprobdrii; f) studiu de prefezabititate: documentalia tehnico-economicd prin care se fundamenteazi necesitatea 9i oportunitatea investiliei pe bazd de date tehnice gi economice. Proiectarea lucrdrilor de constructii pentru obiective de investitii noi, se elaboreazdin urmdtoarele faze: a) studiu de fezabilitate; b) Proiect tehnic; c) detalii de execulie.

c)

dt

dezvoltare a d) prc 2. Oportunit a) ir sectoriale sa b) act

c)

ac<

realizarea inv

Scena rnvestitii pot ft

ha*^ UaIY

proiectarea lucrdrilor de constructii pentru interventii la qoQstructii existente, inclusiv instalaliile aferente, se elaboreazdTn urmdtoarele faze: a) expertizd tehnicd 9i, dupd caz, audit energetic; b) documentalie de avizare a lucrdrilor de intervenlii; c) Proiect tehnic; d) detalii de execulie.
12.2 Continutul cadru al studiului de prefezabilitate

amplaseze ob lnformatii t 1. Situafia jur ocupat - defini. 2. Suprafata 3. Caracterrs baza studiului privind:

A. Piese scrise
Date qenerale: Denumirea obiectivului de investilii; 2. Amplasamentul (iudelul, localitatea, strada, numdrul); 3. Titularul investitiei; 4. Beneficiarul investiliei; 5. Elaboratorul studiului.
'1.

presiunea conv c) nive 4. Studiile topr 5. Datele clim: Costul e

a) zon b) datr

1. Cheltuieli pe

a) cheltr de prefezabilitat detalii de execul b) chett


sd

Necesitatea si opoftunitatea investitiei


1

. Necesitatea investiliei:

a) scurtd prezentare privind situalia existenta, din care

rezulte necesitatea investiliei;

c) chett necesare elabori d) chel procedurii pentr

180 -

il*rJ fffijt j I ul- i]#f #tf h {t {n'{

t tr#ts# t"#t

t_#

a) incadrarea obiectivului politicile de investilii generale, sectoriale sau regionale; b) actele legislative care reglementeazd domeniul investiliei; c) acorduri internalionale ale statului care obligd partea romdnd la realizarea investitiei, dupd caz.

b) tabele, hdrli, grafice, prange desenate, fotografii etc., care sd expliciteze situalia existentd gi necesitatea investi{iei; c) deficienlele majore ale situaliei actuale privind necesarul de dezvoltare a zone| d) prognoze pe termen mediu gi lung; 2. Oportunitatea investitiei:

in

2. 3.

1.

scenarii propuse (minimum doud); scenariul recomandat de cdtre elaborator; avantajele scenariului recomandat.

amplaseze obiectivul de investitie lnformalii despre terenul din amplasament: 1. Situafia juridicd privind proprietatea asupra terenului care urmea zd a fi ocupat - definitiv gi/sau temporar - de obiectivul de investitii: 2. Suprafala estimatd a terenului; 3' Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament determinate in baza studiului geotehnic realizat special pentru obiectivul de investitii privind: a) zona seismicd de calcul gi perioada de col!; presiunea convenlionald; c) nivelul maxim al apelor freatice, 4. Studiile topografice preliminare; 5. Datele climatice ale zonei. Costul estimativ al investitiei

b) datele preliminare asupra

naturii terenului

de fundare gi

a) cheltuieli pentru elaborarea documentaliilor de proiectare (studiu de prefezabilitate, studiu de fezabilitate, expertizd tehnicd, proiect tehnic ai detalii de executie), dupd caz; b) cheltuieli pentru activitatea de consultanld gi asistenld tehnicd; c) cheltuieli pentru oblinerea avizelor gi acordurilor de principiu necesare elabordrii studiului de prefezabilitate; d) cheltuieli ..pentru pregdtirea documentelor privind aplicarea procedurii pentru atribuirea contractului de lucrdri gi a contractului de

1. cheltuieli pentru elaborarea documentaliei tehnico-economice:

181

-t

Servicii de proiectare, urbanism, inginerie, alte servicii tehnice, conform prevederilor legale (instruc!iuni pentru ofertanli, publicitate, onorarii 9i cheltuieli de deplasare etc.). 2.Yaloarea totald estimatd a investiliei Avize gi acorduri de principiu, dupd caz .

figelor complexe subterane, rapo

_ studi_

B. Piese desenate:
1. Plan de amplasare in zoni (1:25.000 - 1:5.000); 2. Plan general (1:2.000 - 1:500). 12.3 Gontinutul cadru al studiulul de fezabilitate

consoliddri; _ atte ste) Caracte de investi{ii, spec realizare a invest:t f) Situatia _ necesa _ sotutii tr g) Conciuz investi!iei.

A. Piese scrise
Date generale: 1. Denumirea obiectivului de investilii; 2. Amplasamentul (judelul, localitatea, strada, numdrul); 3. Titularul investiliei; 4. Beneficiarul investiliei; 5. Elaboratorul studiului.

4. Durata de re

2. Egalonarea cci

1. Valoarea tota :

Costurrle e:

1.

lnformatii qenerale privind proiectul

Situalia actuald

implementarea proiectului 2. Descrierea investiliei: a) Concluziile studiului de prefezabilitate sau ale planului detaliat de investilii pe termen lung (in cazul in care au fost elaborate in prealabil) privind situalia actuald, necesitatea gi oportunitatea promovdrii investiliei. precum 9i scenariul tehnico-economic selectat; b) Scenariile tehnico-economice prin care obiectivele proiectului de investilii pot fi atinse (in cazul in care, anterior studiului de fezabilitate. nu a fost elaborat un studiu de prefezabilitate sau un plan detaliat de investilii pe termen lung): - scenarii propuse (minimum doud); - scenariul recomandat de cdtre elaborator; - avantajele scenariului recomandat; c) Descrierea constructivd, funclionald 9i tehnologicd, dupd caz; 3. date tehnice ale investiliei: a) Zona gi amplasamentul; b) Statutuljuridic al terenului care urmeazd sd fie ocupat;
;

9i

informalii despre entitatea responsabild cu

. . Analiza cos t. tdentificarea


perioadeide referi^

financiard: fluxul rentabilitate gi rapcr 4. Analiza econc economicd: valoare, cost-beneficiu; 5. Analiza de senz 6. Analiza de risc sursele de fina_ iegisla{ia in vigoare de la bugetul de

3. Analiza finanr

2.

Analiza optiun

Sursele de f -

contractate constituite.

de

stat

c)

situalia ocupdrilor definitive de teren: suprafala

total6

reorezentdnd teren uri din i ntravilan/extravilan; d) Studii de teren:

amplasamentele reperelor, liste cu repere in sistem de referinld nalional;

- studii topografice cuprinzdnd planuri topografice c-

.t. t\umar de locur ^ ,, Estim.dri priv

2. Numdr de locuri -

-182-

consoliddri: - alte studii de specialitate necesare, dupd caz; e) Caracteristicile principale ale construcliilor din cadrul obiectivului de investifii, specifice domeniului de activitate, variantele constructive 9i de realizare a.investi{iei, cu recomandarea variantel optime pentru aprobare; f) situalia existentd a utiritaliror gi anariza de consum: - necesarulde utilitali pentru varianta propusd promovdrii; .-solu{ii tehnice de asigurare cu utilitdfi; g) Concluziile evaludrii impactului asupra mediului;

- studiu geotehnic cuprinzdnd planuri cu amplasamentul forajelor, figelor complexe cu rezultatele determindrilor de la'borator, analiza apei subterane, raportul geotehnic cu recomanddrile pentru fr;J;. -;;

4- Durata de
investi!iei.

realizare

9i etapele

principale; graficul

de

realizare

Costurile estimative ate investitiei

2. Egalonarea costurilor coroborate cu graficul de realiiare a investitiei.

1. Valoarea totala cu detalierea pe structura devizului general;

rentabilitate 9i raportul cost-beneficiu; 4. Analiza economicd, incrusiv calcularea indicatorilor de performanld economicd: valoarea actuald netd, rata internd de rentabilitate gi raportiit cost-beneficiu; 5. Analiza de senzitivitate; 6. Analiza de risc.

3. Analiza financiard, inclusiv calcularea indicatorilor de performantd financiard: fluxul cumulat, valoarea actuald neti, rata internd de

perioadei de referinld; 2. Analizaopliunilor;

1' ldentificarea investiliei 9i definirea obiectivelor, inclusiv specificarea

An al i za cost- be

efi c i u :

constituite.

_ Sltrsele de finantare a investitiei Sursele de finanlare a investitiilor se constituie in conformitate cu legislalia in vigoare gi constau din ionduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de stat/bugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile 9i alle surse legal
1. Numdrde locuri de muncd 2. Numdr de locuri de muncd create in faza de operaie.

createffi

'/t

rx

1 '.

._

Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei 1. Valoarea totald (lNV), inclusiv TVA (mii lei) (in preluri - luna, anul, 1 euro = ..... lei), din care: - construclii-montaj (C+M); 2. Egalonarea investiliei (lNV/C+M): - anul l; - anul ll

h
1. Situatia
- 5td

esenliale de _ valo
-Al

2. Concluzi 3. Durata de realizare (luni); 4. CapacitSli (in unitalifizice gi valorice); 5. Alli indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizatd investilia, dupd caz, Avize si acorduride PrinciPiu 1. Avizul beneficiarului de investilie privind necesitatea 9i oportunitatea investi!iei; 2. Certificatul de urbanism; 3. Avize de principiu privind asigurarea utilitalilor (energie termicd 9i electricd, gaz metan, apd-canal, telecomunicalii etc.); 4. Acordul de mediu, 5. Alte avize gi acorduri de principiu specifice. B. Piese desenate: 1. Plan de amplasare in zond (1:25000 - 1:5000); 2. Plan general (1: 2000 - 1:500); 3. planuri gi secliuni generale de arhitectur5, rezistenld, instalalii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitililor ce concurd la realizarea proiectului; 4. Planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupd caz. 12.4 Continutul cadru al documentatiei de avizare a lucrdrilor de interventii
_

prez

fec(

optime din p documentatie


Date

1.

Cescrierr

efectuat in un 2. Descriere consolidate/re 3. Consumu a) nece lucrdride mod b) estin

Durata graficr

t.

vaiolEl
lndicatc

Costurtl

2. Egalonarei

- analize de valoarea de
Surse/e

A. Piese scrise
Date qenerale:

de investilii; 2. Amplasamentul (judelul, localitatea, strada, numdrul); 3. Titularul investiliei; 4. Bbeneficiarul investi{iei; 5. Elaboratorul documenta{iei'

'1. Denumirea obiectivului

uursele de legislatia in viqc la bugetul de"sr


de stat, fonduri Estimari
1. Numdr de

lc

2. Numdr de

lc

-184-

ii,,\
De sc rie re

: il

ii_:"ii

in

ve stiti e i :

1. Situalia existentd a obiectivului de investitii:

- recoman0area expertului/auditorului energetic asupra solu{iei optime din punct de vedere tehnic ai economic, dJ dezvoltare in cadrul documentaliei de avizare a lucrdrilor de interven{ii.
$
ji
1l

esenliale de calitate in construclii, potrivit legii; - valoarea de inventar a construcliei; - actul doveditor al fo(ei majore, dupd caz; 2. concluziile raportului de expertizi tehnice/audit energetic: - prezentarea a cel pu{in doud opfiuni;

starea tehnicd, din punctul de vedere

al

asigurdrii cerinlelor

de efectuat in urma realizdrii lucrdrilor debazit: 2. Descrierea, dupd caz, a lucrdrilor de modernizare efectuate in spaliile consol idate/rea bil itate/repa rate; 3. Consumuri de utilita{i: a) necesarul de utilitali rezultate, dupd cazin situalia executdrii unor lucrdri de modern izare b)estimdri privind depdgirea consumurilor iniliale de utilitdti. - graficul de realizare a investitiei.

1. cescrierea lucrarilor de bazd gi a celor rezultate ca necesare

Date tehnice ale investitiei:

2. Egalonarea costurilor coroborate cu graficul de realilare a investitiei.

1. Valoarea totald cu detalierea pe structura devizului general;

..

Qostuilgestimative ale investitiei:

de valoarea de inventar a constructiei.

- analiza comparativd a costului realizdrii iF5rilor de interventii fatd


Sursele de finantare a investitiei

^ sursele de finanlare

legislalia in vigoare gi constau in fonduri proprii, credite bancare, fonduri de la bugetul de staubugetul local, credite externe garantate sau contractate de stat, fonduri externe nerambursabile gi alte surie legal constituite.
1. Numar de locuri de muncd create in f aza de execufie; 2. Numdr de locuri de muncd create infaza de operare.

inveititjei se constituie

in

conformitate cu

r03

il *i,; ilru# I l l- !: {} t': t.J |}* iJ


t

i..q

i JSl ir,s i}ilt{;

l"lJi,

{."r J

Principalii indicatori tehnico-economici ai investitiei:


1. Valoarea totald (lNV), inclusiv TVA (mii lei) (in preluri - luna, anul, 1 euro =..... lei),

din care: - construclii-montaj (C+M); 2. Egalonarea investiliei (lNV/C+M): - anul l; - anul ll; 3. Durata de realizare (luni); 4. Capacitdfi (in unitalifizice 9i valorice); S. Alti indicatori specifici domeniului de activitate in care este realizatd investilia, dupd caz. Avize siacorduri de PrinciPiu: 1. Certificatul de urbanism;

Avize de principiu privind asigurarea utilitalilor (energie termicd electricd, gaz metan, apd-canal, telecomunicalii etc.); 3. Acordul de mediu; 4. Alte avize gi acorduri de principiu specifice tipului de intervenlie.

2.

9i

personi economice con tehnice, econor Contrac poatd elabora r stabilirii valorii lucrdrilor, De asen suficient de clar execufie in conl dar cu respecti necesar sd se i depdgeascd cos proiectul aprobat, etapa ir lucrdrii gi au fos lucrdrii, in confor specialigti atesta prin HG nr. 921 achizitoare potriv

B. Piese desenate: 1. Plan de amplasare in zond (1: 25000-1:5000); 2. Plan general (1: 2000-1:500); 3. Planuri 9i secliuni generale de arhitecturd, rezistenld, instalalii, inclusiv planuri de coordonare a tuturor specialitdlilor ce concurd la realizarea proiectului; 4. Planuri speciale, profile longitudinale, profile transversale, dupd caz.
12.5 Continutul cadru al proiectului tehnic

vor face referiri ar - Amplasa - Topograf - Ctima 9if - Geologia - prezentar

A.

Piese scrise

Descrierea qenerald a lucrdrilor Elemente generale Proiectul tehnic verificat, avizat 9i aporbat potrivit prevederilor legale desenatS, care face parte din reprezintd documentalia scrisd documentele licitaliei, pe baza cdreia se intocmegte oferta 9i este document anexat contractului gi pe baza cdreia se executd lucrarea. Proiectul tehnic trebuie sd fie astfel elaborat incAt sd fie clar 9i sd asigure informalii complete, astfel inc6t:

9i

- Organiza reiele, etc.; - Cdile de e - Sursele organizarea de gar - Cdile de a - programu recepfie; - Trasarea protejarea lucrarilor - Mdsurarea - Laboratoar - Curdlenia - Serviciile s
I

- 186

{:,r'i,l il#r-i

;' u

1.. i.}

* c li f,tfi Iv,'n risj

i} tt

*:

;t

t J t_ t

it

Persona juridicd achizitoare (investitorul) sa obfina date tehnice gi economice complete privind viitoarea lucrare, gi sd rdspundd cerinlelor sall tehnice, economice gi tehnologice;

contractantul (ofertantul), dupd studierea proiectului tehnic, sd poatd elabora oferta, sd analizeze datele tehnice gi tehnologice necesare stabilirii valorii ofertei, precum gi informalii complete prlvino execulia lucrdrilor; De asemenea, este necesar ca proiectul tehnic sd fie complet gi suficient de clar, astfel incdt sd se poatd elabora pe baza tui oetalilte o-e execulie in conformitate cu materialele gi tehnologia de execufie propusd, dar cu respectarea strictd a prevederilor proieciului tehnic,'fer)e sa te necesar sd se suplimenteze cantitdtile de lucrdri respective gi fara sd se depdgeascd costul lucrdrii stabilit in faza de ofertd. Proiectul tehnic se elaboreazd pe baza Studiului de fezabilitate aprobat, etapa in care au fost stabilite elementele gi solufiile principale ale lucrdrii gi au fost oblinute toate avizele, acordurile 9i aprobarile executiei lucrdrii, in conformitate cu prevederile legale. Proiectul tehnic se veriticj te specia.ligti atestali de MLPAT conform prevederilor Regulamentului aprobat prin HG nr. 92511995, se avizeazd gi se aprobd d; persoana juridicd achizitoare potrivit reglementdrilor emise de Ministerul Finantelor.
In cadrul "descrierea lucrdrilor" care fac obiectul proiectului tehnic se vor face referiri asupra urmdtoarelor elemente: - Amplasamentul; - Topografia; - Clima gifenomenele naturale specifice zonei, - Geologia, seismicitatea; - Prezentarea proiectului pe volume, broguri, capitole; - organizarea de gantier, descriere sLrmard, demoldri, devieri de relele, etc.; - Caile de acces provizorii; - Sursele de apd, energie electricd, gaze, telefon, etc. pentru organizarea de gantier gi definitive; - Caile de acces, cdile de comunicatii, etc.; - Programul de execulie a lucrdrilor, grafice de lucru, programul de recep!ie; - Trasarea lucrdrilor; protejarea lucrdrilor executate gi a materialelor de gantier; - Mdsurarea lucrdrilor; - Laboratoarele contractantu lui (oferta ntu u i ) : - Curdlenia in gantier; - Serviciile sanitare:
I

Wcrierea lucrdrilor

-187-

- Relaliile intre contractant (ofertant), consultant 9i persoana juridicd


achizitoare (investitor); - Memoriile tehnice pe specialitdli.
CAIETELE DE SARCINI Caietele de sarcini dezvoltd in scris elementele tehnice menlionate in plange gi prezintd informalii, precizdri 9i prescriplii complementare plangelor. Aceste caiete de sarcini se elaboreazd de proiectant pe baza plangelor deja terminate 9i se organizeazd de reguld in broguri distincte pe specialitd{i.

- Sd prev: - Sd previ reintegrarea in n viald (postutilizart

iIn runctie de si fo - Tipuridestr

licitaliei.

Rolul

si scopul caietelor de sarcini Fac parte integrantd din proiectul tehnic ai din documentele

- Reprezintd descrierea scrisd a lucrdrilor care fac obiectul licitaliei; plangele fac prezentarea lor graficd iar breviarele de calcul justificd
d

Plangele, breviarele de calcul gi caietele de sarcini sunt complementare. Notele explicative inscrise in plange sunt scurt 9i cu caracter general, vizind in special explicitarea desenelor. - Conline nivelul de performanld a lucrdrilor, descrierea soluliilor tehnice gi tehnologice folosite care sd asigure exigenlele de performanld

imensionarea elementelor constituente.

Caiete Caiete in funcliune, urrni tehnice a construr Caiete echipamente gi cc In functie c Caiete domeniul construr acestea se pot sr repetitive gi pot f1 Caiete c se elaboreazd inde Continutul

calitative.

Detaliazd aceste note 9i cuprind caracteristicile gi calitalile materialelor folosite, testele 9i probele acestora, descriu, lucrdrile care Se executd, calitatea, modul de realizare, testele, verificdrile 9i probele acestor lucrdri, ordinea de execulie gi montaj 9i aspectulfinal. - impreund cu plangele trebuie sd fie astfel concepute incdt pe baza lor sd se poatd determina: cantitilile de lucrdri, costurile lucrdrilor 9i utilajelor, forla de muncd gi dotarea necesard execuliei lucririlor. - Elaborarea acestora se face, pe baza breviarelor de calcul 9i plangelor, de cdtre ingineri specialigti pentru fiecare categorie de lucrare. - Forma de prezentare trebuie sd fie: ampld, clard, sd conlini 9i sd clarifice precizdrile din plange, si defineascd calitdfile materialelor cu trimitere la standarde, sd defineascd calitatea execuliei, normative 9t prescriplii tehnice in vigoare. - Sd stabileascd responsabilitdlile pentru calitalile materialelor 9i lucrdrilor gi responsabilitalile pentru teste, verificdri, probe. - Orice neclaritate in execulia lucrdrilor trebuie sd-gi gdseascd orecizdri in caietele de sarcini. - Nu trebuie sd fie restrictive. - Redactarea acestora trebuie sd fie concisd, sistematizatd 9i exprimarea se va face in minimum de cuvinte.

prescripfiile tehnice Astfel, contr sd cuprindd: Breviaret construc{ii 9i instale


Nominalr.

Dat fiind c caietele de sarcini dacd este posibil. gi adaptate la nc

proprietd probe, teste, etc. p standardelor; Dimensiu Ordinea c


StandarCr

respectate la mate verificdri; Conditiile

188 -

{:'}i'JI#V# l.#l l}#ili,it.ffitv i,.t ;'i#l pi?i}f#

{:J't.Jt...t.Jt

via!5 (postutilizarea
Tipuri

- sd prevadd modul de urmdrire a compoddriiin timp a investiliei. - sd prevadd mdsurile gi acliunile de demodare, demolare, inclusiv reintegrarea in mediul natural al degeurilor) dupd expirarea perioadei de
).

siforme _ ^ funclie de destinalie,de caiete de sarcini pot fi: In caietele de sarcini


Caiete de sarcini pentru execufia lucrdrilor;

caiete de sarcini pentru receplii, teste, probe, verificdri gi puneri in funcfiune, urmdrirea comportdrii in timp a construcliilor gi conlinutut ca4ii
tehnice a constructiei

materiale, utilaje, echipamente gi confeclii diverse. In funclie de domeniul la care se referd, caietele de sarcini pot fi: caiete de sarcini generale se referd la lucrdri curente in domeniul construcfiilor 9i care acoperd majoritatea categoriilor de lucrdri; acestea se pot sistematiza pe categorii gi capitole de lucrari, pot deveni repetitive gi pot fi introduse in memoria calculatoarelor: Caiete de sarcini speciale - care se referd la lucrdri specifice gi se elaboreazd independent pentru fiecare lucrare.

caiete de sarcini pentru furnizori

de

sd cuprindd:

Continutul caietelor de sarcini Dat fiind cd fiecare lucrare in construclii are un anumit specific, caietele de sarcini se elaboreazd pentru fiecare lucrare in parte folosind, dacd este posibil, p6(i, secliuni, capitole, etc. elaborate anterior, verificate 9i adaptate la noile condilii tehnice ale lucrdrii gi puse de acord cu prescripfiile tehnice in vigoare. Astfel, conlinutul unui capitol de lucrdri din caietul de sarcini trebuie

Breviarele

de calcul pentru

construclii gi instalalii; Nominalizarea plangelor care guverneazd lucrarea;

dimensionarea elementelor de

. . Proprietalile fizice, chimice, de aspect, de calitate, tolerante, probe, teste, etc. pentru materialele componente ale lucrdrii cu indicarea standardelor: Dimensiunea, forma, aspectul 9i descrierea execuliei lucrdrii; Ordinea de execulie, probe, teste, verificdri; standardele, normativele 9i alte prescriplii care trebuie respectate la materiale, utilaje, confec[ii, executie, montaj, probe, teste, verificdri; condiliile de receplie, mdsurdtoare, aspect, culori, tolerante. etc.

189 -

tr'

Acest capitol va cuprinde toate elementele necesare pentru cuantificarea valoricd 9i a duratei de execulie a investiliei 9i anume: Centralizatorul obiectelor pe obiectiv; Centralizatorul categoriilor de lucrdri pe obiecte; Listele cu cantitdlile de lucrdri comasate pe capitole de lucrdri, aferente categoriilor de lucrdri; Structura articolelor comasate pe capitole de lucrdri; Listele cu cantitSlile de utilaje gi echipamente tehnologice, inclusiv dotdrile (dupa caz), pentru execulia lucrdrilor care fac obiectul licitaliei publice; Specificaliile tehnice.
GRAFICUL GENERAL DE REALIZARE A INVESTITIEI PUBLICE B. Piese desenate Sunt documentele principale ale proiectului tehnic pe baza cdrora se elaboreaza pd(ile scrise ale proiectului 9i care, se compun din:
Planurile generale - Planurile de amplasare a reperelor de nivelment 9i planimetrice; - Planurile topografice principale; - Planurile de amplasare a forajelor, profilelor geotehnice inclusiv inscrierea pe acestea a condiliilor 9i recomanddrile privind lucrdrile pdm6nt gi de fundare; Planurile principale de amplasare a obiectelor, inclusiv curbe distanle de amplaSare, orientdri, coordonate, axe, reperelOr

Plansele p Se recomz

numdr sau un co( un volum propriu. In cazul in in volume gi/sau b

Arhitectut

Va

cuprin<

inclusiv cote, dime ptanul ir planuriie

ale teraselor,

ocr

funcliuni tehnolog sectiuni. tabloun - tablouri Plangele precizdri privind fin Structura cuprinc structurii de reziste planurile planurile

'

cu

Va

de
de de

nivelment 9i planimetrice, cotele + 0,00 , cotele trotuarelor, cotele 9i distanlele principale de amplasare a drumurilor, trotuarelor, aleilor pietonale
platformelor, etc.;

nivel,

descrier-e

tehnologice

de

manipularea, depc principale.

Planurile principale privind sistematizarea verticald a terenului. inclusiv inscrierea pe acestea a volumelor de terasamente, sdpdturi. umpluturi, depozite de pdm6nt, volumul pdmintului transportat (excedent 9i deficit), lucrdrile privind stratul vegetal precum gi precizdri privind utilajele 9i echipamentele de lucru, completdri gi alte date 9i elemente tehnice 9i

tehnologice; - Planurile principale privind construcliile subterane - amplasarea lor sectiuni, profile longitudinale, dimensiuni, cote de nivel, cofraj 9i armare. ariile gi calitatea secliunilor din olel, calitatea betoanelor, proteclii 9i izolalii hidrofuge, proteclii impotriva agresivitdlii solului, a coroziunii, etc. ; - Planurile de amplasare a reperilor ficai 9i mobili de trasare.

lnstalattile Vor cuprinC' obiect, inclusiv cote Planurile Scheme Sec!iuni. dimensiuni, calitatrl termice, acustice. p

Dotari si ins Va cuprinde vederi, detalii, incl. anume:

- 190 -

il #iv

$[j#

f tJ ! {} {} * # L4 ii

tn Td

i t'* i't {t {} i r. i; t' t

t..

tJ

Plansele principale ale obiectelor Se recomandd ca fiecare obiect subteran sau suprateran sd aibd un numdr sau un cod 9i o denumire proprie, iar plangele sd fie organizate intrun volum propriu, independent fiecdrui obiect. In cazul in care proiectul este voluminos, plangele se vor organiza in volume gi/sau broguri pentru fiecare specialitate distincta.

Arhitectura inclusiv cote, dimenisuni, tolerante, dintre care menliondm: planul individual de amplasare; planurile de arhitecturd ale nivelurilor subterane 9i supraterane, ale teraselor, acoperigurilor, etc., inclusiv cote, dimensiuni, suprafele, funcliuni tehnologice, cu precizdri privind materiale, confectii, etc.; secliuni, falade, detalii importante, etc.; tablouri de prefabricate, confec{ii; tablouri de tdmpldrii 9i tablouri de finisaje interioare 9i exterioare. Plangele vor conline cote, dimensiuni, distanfe, funcliuni, arii, precizdri privind finisajele gi calitatea acestora, etc.

Va cuprinde plange principale privind arhitectura fiecdrui obiect

Structura execulia structurii de rezistenld pentru fiecare obiect, gi anume: plan uri le infrastructu rii 9i secli u n ile caracteristice ; plan u ri le suprastructu rii gi sec{iu n ile caracteristice; descrierea solufiilor constructive recomandate, descrierea ordinii tehnologice de execulie gi montaj, recomanddri privind transportul, manipularea, depozitarea 9i montajul care se vor inscrie pe plangele principale.

Va cuprinde plangele principale privind alcdtuirea gi

lnstalatiile Vor cuprinde plangele principale privind execulia instalaliilor fiecdrui obiect, inclusiv cote, dimensiuni, toleran{e, etc. gi anume: Planurile principale de amplasare a utilajelor; Scheme principale ale instalatiilor;

dimensiuni, calitdfile materialelor, verificdrile gi probele necesaie, izola{ii termice, acustice, proteclii anticorozive gi parametrii principali ai instalatiilor.
Dotdri Si instalatii teh noloqice Va cuprinde planurile principale de tehnologie gi montaj, secliuni, vederi, detalii, inclusiv cote, dimensiuni, tolerante, detalii montaj, etb. gi anume:

tY

Schemele instalaliilor hidraulice, pneumatice, electrice, de automatizare, comunicatii, retele de combustibil, apd, iluminat, etc., ale
instalaliilor tehnolog ice; - Planurile de montaj, geometrii, dimensiuni de amplasare, prestalii, sarcini, etc., inclusiv schemele tehnologice de montaj; - Diagramele, nomogramele, calculele ingineregti, tehnologice gi de montaj, inclusiv materialul grafic necesar punerii in funcliune 9i exploatdrii; - Listele cu utilajele gi echipamentele din componenla planurilor tehnologice, inclusiv parametrii, performanle 9i caracteristici.

- Desenele de ansamblu; - Schemele tehnologice ale fluxului tehnologic; - Schemele cinematice, cu indicarea principalilor parametri;

Caiet de sarcini nr- 1 ' Caiet de sarcini nr

'2

Caiet de sarcini nr- 'l

j Caiet de sarcini n. ,:
Caiet de sarcini n. '

Caiet de sarcir

Dotdri de mobilier, inventar gospoddresc, paza contra incendiilor, proteclia muncii, etc.

Caiete de sarr
Caiet de sarcini n. Caiet de sarcini n.
r

Planurile principale

de

amplasare

dimensiuni, secliuni, vederi, tablouri de dotdri, etc. Listele cu dotdri, inclusiv parametri, performanle 9i caracteristici.
GENE CONS ACESTORA
JTE

9i

montaj, inclusiv

cote,

LA LUCR EXPLOA

Caiet de sarcini ge-e


Caiet de sarcint

r-

VOLUMUL

Obiectul 9i domeniul de utilizare al caietelor de sarcini VOLUMUL 2 Caiete de sarcini generale comune lucririlor de drum
Caiet de sarcini nr.1 Lucrdri de terasamente Straturi de formd Dispozitive de scurgere gi evacuare a apelor de suprafald

Caiet de sarcini n. Caiet de sarcini r-

Caiet de sarcini nr.2 Caiet de sarcini nr.3


Caiet de sarcini nr.4 Caiet de sarcini nr.5 Caiet de sarcini nr.6

Caiete de sarcin :
a

Fundalie de balast gi balast optimal


Fundatie de piatrd spartd 9i piatrd spartd amestec optimal

Strat rutier din agregate naturale stabilizate cu ciment

Caiet de sarcini nr.7

Strat rutier din agregate naturale stabilizate cu


ouzzolanici

lian!i

Caiet de sarcini nr.8


Caiet de sarcini nr.9

Strat rutier din beton slab

Straturi rutiere dinmacadam ordinar, macadam semipenetrat cu bitum, macadam penetrat cu bitum
Strat de bazd din anrobate bituminoase 9i imbrdcaminli
asfaltice cilindrate

in afard de ct execu!ie proiectate construire. in acest sc

Caiet de sarcini nr.10

comun acord cu prore( pentru ob{inerea cen r rmpune condiliile de .e necesare obfinerii aut_ prezentate: memonul

- 192

"*{}|l I l/,i#7"Lii- i}C}{:{Jilt$/,i


Caiet de sarcini nr.1
1

?;,!

Ii,*i trtr#i#il r#t#J

Strat rutier din beton poros Strat de uzura din mortar asfaltic executat la calq

Caiet de sarcini nr.12 Caiet de sarcini nr.13 Caiet de sarcini nr.14 Caiet de sarcini nr.15

imbrdcdminte rutiera din asfalt turnat


imbracSminte rutierd din beton de ciment Tratamente bituminoase

VOLUMUL 3

caiet de sarcini generale comune lucrdrilor de artd - podete, poduri,


pasaje,viaducte, tunele VOLUMUL 4

caiete de sarcini generale comune lucrdrilor de consolidare a terasamentelor


Caiet de sarcini

nr.1

Condilii tehnice gi de calitate pentru materialele folosite

caiet de sarcini

nr.2

Specificalii tehnice generale pe tipuri de lucrdri

VOLUMUL 5 caiet de sarcini generale comune lucrdrilor hidrotehnice de apdrare pentru


Caiet de sarcini Caiet de sarcini

nr.'l

drumuri
Lucrdri de apdrare a terasamentelor de drum in albiile majore ale r6urilor gi pe conturul lacurilor de acumulare
Lucrdri de apdrare la poduri

nr.2 caiet de sarcini nr.3

Lucrari de coreclii

gi regularizdri de rduri impuse

de

traseul proiectat al drumurilor

VOLUMUL 6 Caiete de sarcini generale comune constructiilor aferente activitdtilor de exploatare a drumurilor publice
Caiet de sarcini

nr.1

Lucrdri de constructii

prezentate: memoriul tehnic cu descrierea lucrdrilor ce se doresc

comun acord cu proiectantul lucrdrii, se intocmegte o documentalie tehnica pentru oblinerea certificatului de urbanism, prin care legiuitorul-primaria-, impune condiliile de realizare a constructiei precum 9i acordurile 9i avizele necesare oblinerii autorizaliei de construire. in aceastd documentatie sunt

in afard de cele de mai sus, inainte de inceperea rucrdriror de execulie proiectate, beneficiarul are obligalia oblinerii autorizafiei de construire. In acest scop, inainte de inceperea lucrdrilor de proiectare, de

fi

- IYJ

proiectate, acte de proprietate pentru teren 9i eventual pentru construclia ce urmeazd a fi reabilitatd, plan de incadrare in zoni, plan de situalie cu lucrdrile ce urmeazir a fi proiectate, eventual sectiuni caracteristice sau detalii importante. Beneficiarul sau proiectantul vor intocmi documentalii specifice pentru fiecare aviz sau acord solicitat prin certificatul de urbanism 9i le vor depune la instituliile respective care in decurs de cdteva zile vor elibera avizul in care sunt menlionate condiliile ce trebuiesc respectate at6t in proiectul tehnic cdt 9i in faza de execulie a lucririlor. Dintre avizele solicitate in mod curent, enumerim: Agenfia de Proteclie a Mediului, relele ( Electrica, telefonie, gaze, apa-canal, etc- ), polilia rutierd, Compania Nalionald de Autostrazi 9i Drumuri Nalionale ( dacd drumul este unul nalional sau pornegte dintr-un drum nalional ), Regia de Administrare a Domeniului Public Ai Privat ( dacd drumul este unul judelean sau pornegte dintr-un drum judelean ), Apele Romdne, Natura 2000 ( dacd drumul trece printr-o zond protejatd ), Statul Major General al Armatei ( dacd drumul are importanld strategicd ) gi alte avize in funclie de traseul drumului. La proiectul tehnic intocmit de proiectant gi verificat de un verificator de proiecte atestat, se atageazd certificatul de urbanism precum 9i toate acordurile gi avizele solicitate prin acesta 9i oblinute 9i documentalia respectivi se depune la primdrie sau consiliul judelean pentru eliberarea autorizaliei de construire; abia dupd oblinerea acesteia, se trece la predarea amplasamentului cdtre constructor gi inceperea lucrdrilor de executie.

Bibliografie

1.

M. lliescu, F. Belc

Ci^,

2.

F. Belc, G. Lucac

4.

Popovici.

E.C. Florescu
E. Diaconu. lv1 C. Racanel
n 7.

l
I
e

M. Beuran, fi4 M. Beuran. l. Moga M. lliescu

le

8. q

M. Boicu, L. Nicca' S.Dorobantu. H Z:

10.

S. Dorobantu S. Dorobantu.

11.

12.

L. Nicoard, V f,t N. lonescu L. Nicoard, A

13

14.

G. Gugiuman

G. Lucaci, l. Cos:: F. Belc

-194-